Nr. 23 (444) decembrie 2014 FUNCŢIONARULFONDAT ÎN ANUL 1994 decembrie 2014 PUBLIC 1 FUNCŢIONARULPUBLIC ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ SUPLIMENT LA REVISTA „ADMINISTRAREA PUBLICĂ“

această lucrare a fost elabora- Lansarea la Academie a Ghidului tă în cooperare cu instituţiile publice, în primul rând, cu Mi- nisterul Dezvoltării Regionale practic al strategiilor raionale şi Construcţiilor şi GIZ. La ela- Pe 4 decembrie, cu- borarea ei au fost studiate cele rent, la Academia de Ad- realizate la noi şi practica in- ministrare Publică a avut ternaţională în acest domeniu loc şedinţa de lansare pentru a oferi APL un manual a „Ghidului practic de de calitate privind elaborarea elaborare a strategiilor pe baze moderne a strategiilor raionale de dezvoltare raionale de dezvoltare socioe- socioeconomică”, ediţie conomică. bilingvă (română şi en- În continuare, au luat cu- gleză), elaborat de Mi- vântul colegii acestuia, experţii nisterul Dezvoltării Re- Angela SECRIERU şi Ion TOR- gionale şi Construcţiilor NEA, care au procedat la pre- al Republicii Moldova, în zentarea pe capitole a Ghidului colaborare cu IDIS „Viito- practic de elaborare a strategi- rul”, în cadrul proiectului idei, lansarea Ghidului practic, publice Moldova”, a apreciat ilor raionale de dezvoltare so- „Modernizarea serviciilor publi- o lucrare de importanţă majoră Ghidul practic ca fiind o carte cioeconimică. ce locale în Republica Moldo- pentru perfecţionarea capaci- de căpătâi pentru conducătorii Ghidul este structurat în va”, implementat de Agenţia tăţilor de administrare în cadrul autorităţilor locale în domeniul 4 capitole: „Raionul – cadrul de Cooperare Internaţională a autorităţilor publice locale. planificării strategice, deoare- pentru planificarea strategică”, Germaniei (GIZ). La eveniment Liviu OBOROC, vicemi- ce orice activitate începe de la „Planificarea strategică – carac- au participat profesori ai Aca- nistrul dezvoltării regionale planificare. Evenimentul este teristicile, metodele şi elemente- demiei, reprezentanţi ai insti- şi construcţiilor, a subliniat, la de o mare însemnătate nu nu- le acesteia”, „Etapele procesului tuţiilor de învăţământ superior, rândul său, că APL este veriga mai pentru APL, dar pentru de planificare strategică” şi „Pro- ai administraţiei publice cen- statului prin care sunt promo- întreaga ţară, or ţara poate să grame şi proiecte prioritare ale trale şi locale, masteranzi. vate şi implementate la nivel se dezvolte prin dezvoltarea dezvoltării raionului”, fiind -in Moderatorul şedinţei, rec- regional şi local politicile socio- fiecărui raion în parte. cluse şi anexe referitor la parti- torul Academiei de Administra- economice ale ţării şi de felul Despre procesul de elabo- cularităţile elaborării strategiei re Publică, Oleg BALAN, doctor cât de capabile vor fi autorită- rare a Ghidului practic a vorbit raionale privind dezvoltarea habilitat, profesor universitar, ţile publice locale de a elabora Liubomir CHIRIAC, expert IDIS a menţionat, în cuvântul său strategiile raionale de dezvol- „Viitorul”, care a informat că (Continuare în pag. 3) de salut, colaborarea rodnică tare socioeconomice depinde dintre Academie, Ministerul dezvoltarea şi modernizarea Dezvoltării Regionale şi Con- ţării în ansamblu. Şi Ghidul SUMAR strucţiilor şi GIZ, prin desfăşu- practic, elaborat de experţii rarea mai multor proiecte, a IDIS „Viitorul”, urmează a fi su- Lansarea Ghidului practic...... 1, 3 cursurilor de instruire a funcţi- portul ştiinţifico-practic pentru Oficial...... 2 onarilor publici, a altor activi- administraţia publică locală în Viaţa Academiei...... 3 tăţi. În colaborare cu GIZ sunt procesul de planificare strate- Interviu cu doctoranda C. Moisei-Rabei...... 4 organizate şi vizite de lucru în gică modernă. Acţiunile trebu- teritorii, audienţii având, astfel, ie să fie coordonate astfel, încât Cursuri pentru formatori la CNAS...... 5 posibilitatea de a se familiariza obiectivele privind dezvoltarea Cooperare...... 6 cu implementarea practică a socioeconomică să fie realizate Administraţia publică locală...... 7 cunoştinţelor acumulate, de a pe deplin. Grigore Vieru la 80 de ani...... 8 Reprezentantul GIZ, Ale- face schimb de experienţă cu Istoria noastră. V. Cristi, primar de Chişinău...... 9 colegii din alte unităţi adminis- xandru MURAVSCHI, consul- trativ-teritoriale. tant naţional superior PPR în În lumea ştiinţei şi a tehnicii...... 10 De o deosebită semnifica- cadrul proiectului „Moderni- Dura lex, sed lex...... 11 ţie este, în această ordine de zarea Serviciilor Publice în Re- Diverse...... 12 FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 2 PUBLIC Oficial decembrie 2014

le Centrale şi ale altor instituţii Întrevedere Nicolae Timofti – ale administraţiei publice cen- trale. Nicola Harrington-Buhay La rândul său, Nicola Har- rington-Buhay și-a exprimat hay pentru aportul personal la colae Timofti i-a acordat doam- satisfacția că activitățile ONU realizarea cu succes în Republi- nei Nicola Harrington-Buhay în țara noastră s-au soldat cu ca Moldova a numeroase pro- medalia „Meritul Civic”. rezultate concrete. Președintele Republicii iecte sociale sub egida ONU, Președintele a declarat că Oficialul ONU a salutat Moldova, Nicolae Timofti, a care au contribuit la ameliora- programele derulate în țara succesele autorităților de la avut o întrevedere cu Nicola rea substanțială a condițiilor de noastră de agențiile specializa- Chișinău în procesul de con- Harrington-Buhay, coordona- viață a cetățenilor moldoveni. te ale ONU au contribuit la re- solidare a statului de drept. tor rezident al Organizaţiei Na- În semn de profundă grati- alizarea reformelor în justiție și Doamna Nicola Harrington- ţiunilor Unite și reprezentant tudine pentru susținerea pro- educație, combaterea sărăciei Buhay a declarat că, potrivit permanent al Programului Na- cesului de reforme în Republi- și migrației, protecția dreptu- Cadrului de Parteneriat dintre ţiunilor Unite pentru Dezvolta- ca Moldova, pentru merite în rilor omului. Domnul Nicolae Națiunile Unite și Republica re (PNUD) în Republica Moldo- implementarea de proiecte în Timofti a menționat, în special, Moldova pentru perioada 2013 va, cu ocazia încheierii misiunii localitățile rurale și contribuție recensământul populaţiei şi lo- - 2017, vor fi întreprinse acțiuni sale în țara noastră. la promovarea imaginii Re- cuinţelor, care a avut loc anul menite să fortifice capacitățile Șeful statului i-a mulțumit publicii Moldova pe arena acesta, precum și consolidarea instituționale pentru dezvolta- doamnei Nicola Harrington-Bu- internațională, președintele Ni- capacităţilor Comisiei Electora- re durabilă.

Curtea Constituţională a validat alegerile parlamentare

În continuare, şeful statu- brie au participat 1.649.402 de Precizăm că liderii PLDM, PD lui trebuie să convoace noul cetăţeni, adică peste 57 la sută şi PL au convenit asupra creării legislativ ales pentru următorii din numărul total de alegători. unei majorităţi parlamentare şi patru ani până pe 30 decem- Peste hotarele ţării au votat poartă negocieri în acest sens. brie. Potrivit Regulamentului 73.311 alegători. PLDM, PL şi PD au format şi Parlamentului, prima şedinţă va Concurenţii electorali, care anterior două coaliţii de guver- fi condusă de cel mai în vârstă au reuşit să treacă pragul elec- nare, una după alegerile parla- deputat. Respectiv, aceasta va fi toral de 6%, sunt: PSRM - 25 de mentare din 2009 şi alta după Curtea Constituţională a vali- prezidată de socialistul Eduard mandate, PLDM - 23 de manda- scrutinul din 2010. dat alegerile parlamentare de pe Smirnov. te, PCRM - 21 de mandate, PD - Acordurile de constituire ale 30 noiembrie 2014. Totodată, au La prima reuniune, aleşii vor 19 mandate şi PL - 13 mandate. celor două alianţe prevedeau fost validate şi mandatele depu- intra în posesia legitimaţiilor de Astfel, o eventuală coaliţie partajarea funcţiilor în stat, in- taţilor aleşi, iar listele candidaţi- deputat. Ulterior, în termen de majoritară, formată din partide- clusiv a instituţiilor de drept şi lor supleanţi au fost confirmate. zece zile deputaţii vor forma le care pledează pentru integra- justiţie, despre care mai mulţi Decizia a fost pronunţată de fracţiunile, iar ulterior vor alege rea europeană, va avea 55 de oficiali europeni au declarat în magistraţii de la Curtea Consti- conducerea Parlamentului. mandate, ceea ce îi permite să repetate rânduri că ar trebui tuţională. La alegerile de pe 30 noiem- voteze Guvernul. scoase de sub influenţă politică.

teci, case de cultură reconstru- Demisia Guvernului ite, drumuri şi apeducte reabili- tate, centre medicale deschise. Din discursul Primului-Ministru în exerciţiu, Iurie Leancă, de Vreau să mulțumesc tuturor la ultima şedinţă a Cabinetului de Miniştri, în care a menţionat celor care au pus umărul la ceea că Executivul îşi dă demisia potrivit Legii cu privire la Guvern, în ce am făcut noi. condiţiile alegerii unui nou Parlament. Bineînțeles că tema pentru acasă rămâne valabilă, iar con- „Acest fapt nu înseamnă această atmosferă, având sen- şi cel de Liber Schimb, să ve- tinuitatea va fi principiul cheie însă că nu mai avem de înde- timentul de echipă, pe mine dem cum piaţa europeană se de care va trebui să se ghideze plinit funcții de administrare a niciodată nu m-a lăsat acest deschide pentru produsele următorul Cabinet de miniştri, treburilor publice. sentiment, chiar având unele moldoveneşti şi cum vin inves- astfel încât pe temelia bună și În acest context, personal, probleme, am reușit să ducem tiţii mult mai mari și abia e un solidă, pe care am pus-o cu toţii, ca şef al Executivului, vreau la bun sfârșit mai multe lucruri început. să fie ridicaţi pereţii şi pus aco- să vă mulţumesc, colegilor, începute din 2009. Același lucru și la sate, acolo perişul unei Moldove puternice, membrilor Guvernului, pentru Dacă nu am fi avut acest unde s-a născut veșnicia, oame- europene și vreau să insist, în faptul că am reuşit să creăm a spirit de echipă, nu am fi reu- nii s-au putut bucura, în mod mod special, a unei Moldove atmosferă pozitivă, o atmosfe- şit să semnăm și să punem în special, de mai multe proiecte curate. ră constructivă, și astfel având aplicare Acordul de Asociere sociale: grădiniţe, şcoli, biblio- Încă o dată vă mulțumesc.” Nr. 23 (444) FUNCŢIONARUL decembrie 2014 Viaţa Academiei PUBLIC 3 Lansarea la Academie a Ghidului practic al strategiilor raionale

strategice participative, fiind evidentă în ultimii ani a numă- Dumnealui a menţionat că examinate exemple concrete, rului de masteranzi şi audienţi Ghidul practic a fost deja dis- pentru o mai bună înţelegere la cursurile de dezvoltare pro- tribuit tuturor raioanelor, dar a acestora. Ghidul este adre- fesională, în cadrul cărora func- şi instituţiilor de învăţământ sat tuturor celor de la care se ţionarii publici sunt instruiţi în superior, altor instituţii din aşteaptă, într-o etapă sau alta scopul creşterii capacităţilor în ţară. Scopul acestor activităţi a procesului de planificare stra- domeniul planificării strategi- este de a pregăti cadre înalt tegică, să ofere expertiză, să ce. Cu atât mai mult, există şi o calificate dotate cu abilităţi de genereze idei şi să elaboreze cooperare permanentă a Aca- elaborare şi implementare a propuneri, să ia decizii la im- demiei cu autorităţile publice, proiectelor pentru dezvoltarea plementarea şi evaluarea stra- cărora le sunt oferite consulta- continuă a teritoriilor adminis- tegiilor. ţii ori de câte ori este necesar. trate. (Sfârşit. Început în pag. 1) După prezentarea Ghidului, A. Muravschi a accentuat, În cadrul acestui eveni- serviciului managementului au urmat o serie de întrebări şi că GIZ conlucrează permanent ment, A. Muravschi a donat din deşeurilor, a serviciului de apă răspunsuri cu referire la diver- cu autorităţile locale, cu parte- partea GIZ un set de 100 de şi canalizare şi implementarea se aspecte ale lucrării, moda- nerii săi, inclusiv prin donaţii cărţi pentru biblioteca Acade- măsurilor de eficienţă energe- lităţile de aplicare a acesteia de literatură de specialitate, miei de Administrare Publică. tică. Astfel, sunt descrise deta- în practică. În acest context, pentru a asigura maximum liat etapele şi paşii planificării O. Balan a menţionat creşterea de eficienţă activităţilor sale. Ion AXENTI

alţi membri ai catedrei. care au Atestarea doctoranzilor apreciat, în ansamblu, pozitiv activitatea de cercetare a doc- Conform planului de ac- ştiinţifice naţionale şi internaţio- administraţiei publice locale în toranzilor, venind şi cu unele tivitate a Catedrei ştiinţe nale, la seminare şi simpozioane, Republica Moldova”), Valentina obiecţii, propuneri şi recoman- administrative, în data de 5 inclusiv în cadrul Academiei de HOMIŢCHI („Administraţia publi- dări pentru a motiva doctoranzii decembrie curent, aceasta s-a Administrare Publică, la şedinţe- că din Basarabia şi RASSM în pe- să fie mai insistenţi în activităţile convocat în şedinţă în scopul le catedrei unde este examinat rioada interbelică. Studiu com- de cercetare, să conlucreze mai examinării rapoartelor de ac- procesul de pregătire a tezelor parat”), Elena STUDENEANSCHI strâns cu conducătorii ştiinţifici tivitate a doctoranzilor pen- de doctorat, publicarea artico- („Oportunităţi de participare ale pentru a prezenta în termenele tru anul de studii 2013-2014. lelor în revistele ştiinţifice de femeilor la procesul decizional stabilite tezele de doctorat la din administraţia publică”), Ni- un nivel ce ar răspunde rigorilor ghina AZIZOV („Impactul rela- pentru studiile de acest gen. ţiilor politice şi administrative În încheierea şedinţei ca- asupra actului de guvernare în tedrei, Ion Dulschi i-a anunţat Republica Moldova”), Dumitru pe cei prezenţi despre orga- FLOREA („Rolul reprezentanţilor nizarea pe 27 februarie 2015 guvernului în teritoriu în orga- a primei conferinţe teoretico- nizarea şi gestionarea serviciilor ştiinţifice a tinerilor cercetători publice desconcentrate”), Ro- „Contribuţia tinerilor cercetători man TALMACI („Evoluţia insti- la dezvoltarea administraţiei pu- tuţiei executării silite în statul de blice” şi a îndemnat doctoranzii drept”) şi Iurie ŢAP cu tema de să participe activ la conferinţă cercetare „Administraţia publică cu referate conform tematicii în Republica Moldova în contex- tezelor de doctorat. Asemenea tul descentralizării”. conferinţe se preconizează să Pe marginea celor relatate devină o bună tradiţie a Cate- Şedinţa a fost moderată de specialitate din ţară şi de peste de doctoranzi s-au pronunţat drei ştiinţe administrative cu şeful catedrei, dl Ion DULSCHI, hotare, lucrul cu materialele din conducătorii ştiinţifici ai docto- scopul de a diversifica formele doctor, conferenţiar universitar, arhivă, prezentarea referatelor. ranzilor Ion DULSCHI, doctor, şi metodele studiilor de cer- care a specificat procedura de În acest context, şi-au pre- conferenţiar universitar, Victor cetare pentru dezvoltarea în raportare de către doctoranzi. zentat rapoartele doctoranzii: SACA, doctor habilitat, profesor continuare a ştiinţei autoh- Fiecare doctorand urma să facă Cristina MOISEI-RABEI (tema te- universitar, Angela POPOVICI, tone a administraţiei la nivelul o trecere în revistă a activităţii zei de doctor:„Reforma adminis- doctor, conferenţiar universitar. standardelor europene. sale pe parcursul anului de stu- trativ-teritorială – condiţie pen- Asupra rapoartelor doctoranzi- dii: participarea la conferinţe tru consolidarea capacităţilor lor şi-au expus, de asemenea, şi Sergiu PÎSLARU FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 4 PUBLIC Studii de doctorat decembrie 2014

autorilor autohtoni, cât şi ale Doctoratul la Academie pentru celor internaţionali. Aici, o importanţă deosebită o au o carieră de succes monografiile şi studiile efec- tuate de către autorii din ţările Cristina MOISEI-RABEI este doctorandă în anul III la Academia de Administra- europene care au o experien- ţă înaintată în acest domeniu re Publica, specialitatea „Organizarea şi dirijarea în instituţiile administraţiei şi merită a fi preluată ca bază publice; servicii publice”. După şedinţa recentă a Catedrei ştiinţe administrative, de analiză şi propunere a unui în cadrul căreia au fost examinate rapoartele de activitate a doctoranzilor pentru nou model de organizare ad- anul de studii 2013-2014, am solicitat dnei C. Moisei-Rabei un interviu. ministrativ-teritorială pentru Republica Moldova. rea şi implementarea proiec- şi a relaţiilor internaţionale. Activitatea mea zilnică în telor de asistenţă tehnică, iar În acest context, am deplina calitate de consultant în dez- în prezent activez ca expert siguranţă că în cadrul acestei voltarea şi implementarea de independent în cadrul Insti- instituţii voi beneficia de spri- proiecte în susţinerea admi- tutului de Dezvoltare Urbană. jinul necesar în desfăşurarea nistraţiilor publice din Repu- Decizia de a continua stu- cercetărilor ştiinţifice la cel blica Moldova este tangenţia- diile la ciclul III a survenit ca mai înalt nivel. lă subiectului abordat în teza urmare a activităţii profesio- COR.: În acest context, mea de doctor, ceea ce-mi fa- nale, deoarece sunt implica- aţi ales şi tema tezei de doc- cilitează cercetarea ştiinţifică tă în diverse activităţi ce ţin torat? în acest domeniu. de domeniul administraţiei C.M.-R.: Vorbind despre Fiind doctorandă în anul publice: implementarea re- tematica tezei de doctor, aş III de studii, planific şi mă formelor la nivel central şi vrea să zic ca este una actua- ambiţionez ca în acest an să CO R E S P O N D E N T U L : local, acordarea asistenţei ad- lă, deloc uşoară, dar, în ace- finalizez cel de-al treilea com- Care a fost calea în lumea ministraţiilor publice locale laşi timp, vitală în asigurarea partiment al tezei de doctor ştiinţei până a deveni doc- în consolidarea de capacităţi implementării cu succes a care este unul comprehensiv, torandă la Academia de Ad- şi dezvoltare de parteneriate reformelor iniţiate în diverse iar ulterior urmează întregi- ministrare Publică? intercomunitare, planificare domenii strategice în Repu- rea compartimentelor şi ana- Cristina MOISEI-RABEI: strategică pentru dezvoltare blica Moldova, precum şi în liza integrală a tezei. Odată ce Mi-am făcut studiile la Acade- socioeconomică sustenabilă. îmbunătăţirea calităţii stan- aceste elemente vor fi reali- mia de Studii Economice din Totodată, această decizie re- dardelor de trai ale cetăţeni- zate, se va putea contura şi o Moldova, pe care am absol- prezintă şi o dorinţă proprie lor prin crearea şi dezvoltarea dată precisă de prezentare a vit-o, susţinând cu brio licen- de a-mi completa programul serviciilor publice locale. Este tezei. De altfel, prefer şi sper ţa la specialitatea „Economie de studii, eu fiind o persoană vorba despre „Reforma admi- să reuşesc în termene utile Generală şi Relaţii Economice cu principii şi ambiţioasă. nistrativ-teritorială ca o con- să prezent şi să susţin public Internaţionale”. Studiile de COR.: Şi care a fost mo- diţie de consolidare a capaci- teza de doctor. ciclul II /Masterat le-am sus- tivaţia că aţi ales anume tăţilor administraţiei publice COR.: Care sunt planuri- ţinut la Şcoala Masterală de Academia de Administrare locale”. Conducătorul ştiinţific le D-voastră după susţine- Excelenţă în Business şi Eco- Publică pentru ciclul III? al tezei de doctor este dl Vic- rea tezei de doctor? nomie, specialitatea „Integra- C.M.-R.: Am ales Acade- tor SACA, doctor habilitat, C.M.-R.: Activitatea mea re Economică Europeană şi mia de Administrare Publică profesor universitar, cu care de după susţinerea tezei va Politica de Vecinătate”. dat fiind faptul că această cooperez frecvent, pregătind depinde mult de calitatea Activitatea practică am instituţie este una dintre cele articole pentru revistele de susţinerii acesteia şi motiva- început-o încă de pe bănci- mai prestigioase instituţii de specialitate, materiale pentru ţia de a avansa în domeniul le universităţii în cadrul unui învăţământ superior din ţară, conferinţele ştiinţifico-practi- ştiinţific. Deocamdată, prefer proiect de asistenţă tehnică considerată un centru elitar ce naţionale şi internaţionale, să fiu surprinsă de şansele „Sprijin pentru dezvoltarea sis- de promovare a politicii de dar şi coordonând cercetările oferite de viitor şi mă voi stră- temului educaţional de forma- stat în domeniul adminis- efectuate în domeniu. dui ca să realizez cele mai re profesională din Moldova”, traţiei publice, de instruire COR.: Care este metodo- valoroase şanse pentru a mă finanţat de SIDA şi implemen- şi dezvoltare profesională a logia de lucru asupra tezei încadra plenar în activităţi de tat de compania de consul- funcţionarilor publici de toa- de doctor? ajustare a unei administraţii tanţă internaţională Hifab In- te nivelurile, în cadrul căreia C.M.-R.: Metodologia de publice moderne, relevante ternational din Suedia. Apoi a activează un corp profesoral lucru asupra tezei constă în parcursului european al ţării urmat angajarea la Business de o înaltă calificare, cu vaste realizarea studiilor empirice, noastre. Consulting Institute, în calita- cunoştinţe în domeniului ad- analiza materialelor referi- Interviu realizat de te de consultant în dezvolta- ministrării publice, dreptului toare tematicii tezei atât ale Ion AXENTI Nr. 23 (444) FUNCŢIONARUL decembrie 2014 Administraţia publică centrală PUBLIC 5

Anul ce se încheie, a însem- nat pentru Casa Naţională de Cursuri pentru formatori la CNAS Asigurări Sociale (CNAS) mai multe activităţi inovaţiona- profesională a angajaţilor a Cancelariei de Stat a Republi- spectiv a contribuit la dezvol- le, scopul fiind îmbunătăţirea CNAS la compartimentul in- cii Moldova. tarea calităţilor personale: spi- continuă a calităţii serviciilor struirea internă. După absolvirea acestor ritul de iniţiativă şi de echipă, prestate populaţiei, a manage- Instruirea internă prevede cursuri, participanţii au obţi- controlul emoţiilor, încrederea mentului intern al aparatului că programele de instruire se nut cunoştinţe despre proce- în sine, facilitarea discuţiilor, central al instituţiei şi subdivizi- realizează de către funcționari sul de dezvoltare profesională creativitatea, flexibilitatea, op- unilor sale din teritoriu. publici din cadrul CNAS, antre- continuă, specificul instruirii timismul. Prin comunicarea în adulților, stilurile individuale cadrul cursului am avut posi- de învățare, metodele interac- bilitatea să-mi cunosc mai bine tive de instruire a adulților și colegii. Atitudinea formatorilor rolul lor în procesul de instru- externi faţă de noi a creat o at- ire. De asemenea, şi-au îmbu- mosferă deschisă, ne-a motivat nătăţit abilitățile de a stabili să tindem spre perfecţionare. corect subiectul concret de Informaţiile prezentate au fost instruire; a identifica necesită- bine structurate, complete şi ţile de instruire ale funcţiona- aplicabile”, a mai afirmat dna O. rilor publici, ale altor angajaţi; Danu. a pregăti conţinutul sesiunii/ La încheierea fiecărui curs, activităţii de instruire în stric- participanţilor li s-au înmânat tă corespundere cu subiectul certificate prin care se confir- şi necesităţile identificate, a mă absolvirea cursului de dez- alege metodele de instruire, voltare personală. luând în considerare conţinu- Pe viitor, acest corp format Aceste activităţi se înscriu nând/invitând și prestatori de tul sesiunii/activităţii şi stilurile de profesionişti vor fi pregătiți în procesul de reformare a ser- servicii de instruire pentru ela- de învăţare ale participanţilor; să manifeste un comportament viciului public din Republica borarea/realizarea lor sub di- a implica participanţii în acti- modelat în activitatea de for- Moldova, Casa Națională de ferite forme şi metode pentru vităţi; a planifica și a realiza o mator: responsabilitate față Asigurări Sociale fiind parte propriul personal. Activităţile activitate de instruire etc. de activitatea de formator/in- integrantă a acestui serviciu de instruire internă din cadrul Conform opiniilor partici- structor, atitudini pozitive, res- trebuie să se adapteze la un şir CNAS pot contribui la asigura- panţilor la cursuri, instruirile pectuoase faţă de participanţi, de schimbări care se produc rea unui mediu în care angaja- au fost foarte benefice pentru spirit de echipă etc. Experienţa într-un timp foarte scurt. Per- ţii sunt motivaţi să înveţe şi să sporirea abilităţilor şi aptitu- acumulată pe parcursul anu- sonalul din Casa Națională de se perfecţioneze, doar în cazul dinilor la fiecare loc de lucru. lui va permite de a continua Asigurări Sociale, ca și din toate în care sunt bine planificate şi Astfel, potrivit Olgăi Danu, au- această practică de perfecţi- celelalte autorităţi ale adminis- organizate. ditor intern în Direcţia gene- onare a cadrelor de toate ni- traţiei publice centrale şi locale, Astfel, În scopul eficientiză- rală audit intern al CNAS, par- velurile din aparatul central şi se confruntă cu schimbări frec- rii activităţii aparatului central ticiparea la cursul de instruire subdiviziunile teritoriale ceea vente ale cadrului normativ, cu și subdiviziunilor teritoriale „Formare de formatori” a fost ce, în ansamblu, va contribui la noi cerinţe ale sectorului privat prin sporirea competenţelor şi ale societăţii civile, cu cerinţe profesionale ale funcţionari- faţă de modernizarea servicii- lor publici, conducerea CNAS, lor publice. în comun cu Direcţia resurse Pentru a răspunde la aces- umane, a planificat şi a reali- te cerinţe, personalul CNAS zat cursuri de instruire pentru trebuie să fie calificat şi să-şi formarea formatorilor/instruc- dezvolte permanent potenţi- torilor din cadrul CNAS cu o alul. De aceea, Casa Naţională durată de 108 ore pentru un de Asigurări Sociale, în con- grup, având ca formatori echi- formitate cu obiectivul gene- pa condusă de dna Ecaterina ral al Strategiei de dezvoltare Doicov, de altfel, absolventă profesională a personalului a cursurilor de instruire de la CNAS pentru anii 2012-2014, a Academia de Administrare Pu- determinat direcţiile prioritare blică. de instruire a angajaţilor săi Pe parcursul anului, au fost o experienţă utilă, deoarece a eficientizarea managementului şi a creat în luna aprilie, anul organizate două cursuri în ca- obţinut cunoştinţe noi privind serviciului public al Casei Na- 2014, o subdiviziune structu- drul cărora au fost instruiţi 28 specificul instruirii adulţilor, ţionale de Asigurări Sociale la rală în cadrul CNAS – Direcţia de funcţionari publici. formele şi metodele de instrui- nivelul standardelor europene. organizarea activităţilor de Unul dintre formatorii aces- re, lucrul cu persoanele dificile, instruire (Centrul de Instru- tor cursuri a fost Tamara Ghe- managementul activităţilor de Mihail BULICANU, ire), care asigură organiza- orghiţă, şef Direcţie reforma instruire. şef al Secţiei instruire şi dez- rea procesului de dezvoltare administraţiei publice centrale „De asemenea, cursul re- voltare profesională, CNAS FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 6 PUBLIC Cooperare decembrie 2014

Pe termen lung, obiecti- vul cursului este de a aprofun- Gestionarea personalului da cunoștințele participanților în materie de reglementare a din APC: experienţa României activității funcționarului pu- blic, dar și de a modela atitu- Recent, responsabilii de gestionarea personalului din autoritățile publice centrale (APC) au dinile necesare pentru exerci- participat la un nou curs de instruire în domeniul managementului resurselor umane. Programul tarea eficientă a atribuțiilor de cursului a inclus mai multe subiecte de interes pentru angajații subdiviziunilor resurse umane și a serviciu. avut drept scopul actualizarea cunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor necesare pentru gestionarea În cadrul prezentărilor eficientă a resurselor umane în administraţia publică din ţară. interactive, participanții au discutat despre organizarea din Republica Moldova des- activității autorității publi- pre organizarea autorităților ce; recrutarea și selectarea și instituțiilor administrației funcționarilor publici; evalua- publice din România; proce- rea performanțelor profesiona- dura de avizare a structuri- le; motivarea personalului din lor de funcții publice; cariera administrația publică; raportu- funcționarilor publici (motiva- rile de serviciu; salarizarea dife- rea, promovarea și evaluarea ritelor categorii de personal. performanțelor profesionale) De asemenea, ei au obținut și desfășurarea procedurilor de cele mai recente informații recrutare și selectare la nive- privind modul de funcționare lul autorităților administrației şi de gestionare a Registru- rale coordonarea politicilor, a tru prima dată, funcționarii pu- publice locale și centrale din lui funcțiilor publice și al asistenței externe și reforma blici din Moldova au beneficiat România. funcționarilor publici și a por- administrației publice centrale de instruire oferită de omologii Participanții au apreciat talului guvernamental www. a Cancelariei de Stat a Republi- lor dintr-o țară membră a Uniu- actualitatea și utilitatea subiec- cariere.gov.md. Cu materiale cii Moldova. nii Europene. telor de curs. În mod special, relevante la subiect au venit Componenta inovațională Milena-Oana Stancu, ei au remarcat schimbul de profesorii Academiei de Ad- a acestui curs constă în partici- manager public și Mariana- experiență oferit de către for- ministrare Publică, precum și parea, în calitate de formatori, Luminița Baloiu, consilier matorii din România. colaboratorii Direcției reforma a reprezentanților Agenției în cadrul Direcției Generale administrației publice centra- Naționale a Funcționarilor Pu- Managementul Funcției Pu- Serviciul de presă le din cadrul Direcției gene- blici din România. Astfel, pen- blice, le-au vorbit colegilor al Guvernului Gala Moldova Ecoenergetică – ediţia a III-a Douăzeci de proiecte eco- Gagauz-Yeri, pentru proiectul Din acest an vor primi Notă: Moldova Eco-Ener- energetice au fost premiate de schimbare a sistemului de finanțare proiectele investiţi- getica este cel mai mare con- în cadrul celei de-a III-a ediții încălzire pe gaze de la gimna- onale în domeniul eficienţei curs în domeniul eficienței a Galei Moldova Eco Energe- ziu cu unul ce utilizează bio- energetice şi valorificării sur- energetice şi surselor de tică, care s-a desfăşurat pe 6 masă. Centrala pe biomasă a selor de energie regenerabi- energie regenerabila. Eveni- decembrie curent. Peste o mie fost instalată din fondurile Pro- lă. Acestea sunt selectate în mentul este organizat de Mi- de promotori ai eficienţei ener- iectului UE-PNUD „Energie şi cadrul Târgului de finanțare a nisterul Economiei, Agenția getice şi utilizării surselor de Biomasă”. Astfel, în sezonul rece Ideilor Eco-Responsabile. Zece pentru Eficiență Energetică, 2013 – 2014 au fost economisiți companii și-au energie regenerabilă au fost peste 95 de mii de lei. prezentat proiec- prezenți la Gală. „Moldova și-a propus prin tele investiționale În 2014 Competiția Strategia Moldova 2020 ca în fața potențialilor națională Moldova Eco-Ener- 17% energia necesară să pro- finanțatori în ca- getică, în cadrul căreia sunt vină din surse de energie rege- drul Târgului, ce premiate inițiativele din do- nerabilă, iar aceste inițiative ne a avut loc la 3 de- meniul energiilor regenera- ajută să atingem acest obiectiv. cembrie, curent. bile și eficienței energetice, Sunt convins că proiectele pre- Ferma de bovine, s-a extins, fiind lansate două miate în cadrul Galei Moldova „Mold Farm Gro- concursuri noi: Târgul Ideilor Eco-Energetică vor avea efect up”, care va pro- Eco-Responsabile și Tehnolo- multiplicator și vor impulsio- duce biocombustibil solid din cu sprijinul Proiectului Ener- gii Eco-Responsabile.În total, na noi inițiative în domeniul resturi animaliere este idea de gie și Biomasă, finanțat de anul acesta au fost înscrise în eficienței energetice ”, a decla- proiect eco-responsabil ce va Uniunea Europeană şi PNUD competiție 75 de dosare. rat viceministrul economiei, primi creditare din partea unei şi al Fondului pentru Eficien- Premiul special a fost oferit Valeriu Triboi, prezent la eve- bănci comerciale, pentru care ţă Energetică. primăriei satului Gaidar, UTA niment. statul va avea rolul de garant. Cor. „F.P.” Nr. 23 (444) FUNCŢIONARUL decembrie 2014 Administraţia publică locală PUBLIC 7

La Șoldănești a fost lansat serviciul de colectare separată Colectarea separată a deşeurilor – a deșeurilor, de care vor be- neficia peste 45 de mii de lo- modelul unui mediu curat cuitori din 27 de localităţi ale raioanelor Șoldănești și Rezina. nia sa a ținut să mulțumească Astfel, locuitorii acestor două partenerilor străini pentru raioane vor colecta deșeurile asistența tehnică și financi- pe 4 categorii și le vor plasa în ară acordată și și-a exprimat containerele respective: hârtie, dorința pentru extinderea sticlă, metal-plastic-tetrapak și acestor proiecte regionale pe deșeuri reziduale. Serviciul de întreg teritoriul țării. colectare separată a deşeurilor „Mulțumesc prietenilor din a fost creat în cadrul proiectu- Germania, cifra de 2,2 milioane lui-pilot „Modernizarea servicii- de euro este una semnificativă. lor publice locale în Republica Important să nu ne oprim aici, Moldova”, susţinut de Guvernul dar să extindem cooperarea. Germaniei prin intermediul Îmi doresc ca astfel de proiec- Agenţiei sale de Cooperare In- te regionale să le putem face ternaţională (GIZ). cu prietenii noștri germani și tre angajați”, a explicat Mihai struite două centre de recicla- Bugetul total este de 2,2 în alte colțuri ale Republicii Ioncu, director al SA „Salubrita- re, iar în satul Parcani, localita- milioane de euro, contribuţie Moldova. Toată Moldova va fi te”, Șoldănești. te situată la 4 km distanţă de din partea Executivului Ger- o țară curată, oamenii vor simți Acum, cetăţenii sunt infor- Şoldăneşti, va fi construit un maniei, şi 10 750 de euro din motivația să aibă grijă de ce se maţi despre beneficiile colec- Centru Intercomunitar de Ma- partea Consiliului Raional Şol- întâmplă pe lângă casa lor, în tării separate a deşeurilor, dar nagement al Deşeurilor Solide dăneşti. comunitatea lor. Dar, totodată, şi despre responsabilitatea şi două staţii de transfer la Co- Potrivit primarului orașului va trebui, poate pe alocuri, să de a achita la timp facturile tiujenii Mari şi Floreşti. Șoldănești, Alexandru Tinică, în mai aplicăm și unele sancțiuni pentru acest serviciu public. Fiindcă construcţia depozi- cadrul proiectului au fost con- când oamenii nu vor folosi Campania de comunicare, cu tului modern de depozitare a struite până acum circa 260 de exact platformele existente, genericul „Pentru sănătate şi deşeurilor va fi finalizată doar platforme, au fost procurate şi tomberoanele”, a menționat un mediu mai curat, colectează la sfârşitul anului 2015, 3 de- amplasate containerele cu eti- Iurie Leancă. deşeurile separat”, presupune, pozite de deşeuri (din preajma chete distinctive, au fost achi- „Acest proiect este gene- pe lângă distribuţia de materi- or. Şoldăneşti, s. Cuşmirca şi s. ziţionate maşini specializate, rator de optimism şi energie, ale promoţionale, activităţi de Răspopeni) au fost amenaja- echipament pentru reciclare, deoarece are impact pentru salubrizare, lecţii publice, con- te pentru a servi în calitate de compactare, tractoare, buldo- oameni, pentru sănătate şi un cursuri de desen pentru elevi. depozite temporare pentru o zere etc. mediu mai curat. Totodată, e Totodată, campania oferă perioada de 2 ani (2014-2015). Prezent la evenimentul de impresionant, cum localităţile consultanţă pentru comitetele Celelalte gunoişti din localităţi lansare a proiectului, Premie- învecinate cooperează între locale de cetăţeni, create pen- urmează a fi închise. ele”, a menţio- tru localităţile implicate, care Staţia de sortare şi balotare nat, la rândul său, veghează asupra bunei desfă- va fi amenajată temporar în or. ES Ulrike Maria şurări a proiectului de gestio- Şoldăneşti, fiind apoi transfe- Knotz, Ambasa- nare a deşeurilor. Comitetele rată în cadrul Centrului inter- doarea Republicii reprezintă grupuri de iniţiativă comunitar de management al Federale Germa- care, în mod voluntar, se impli- deşeurilor solide, odată cu fi- nia în Republica că la mobilizarea comunităţii nalizarea construcţiei acestuia. Moldova. pentru a colecta separat deşe- Agenţia GIZ susţine un pro- Serviciul este urile şi pentru a achita punctu- iect-pilot similar şi pentru raio- gestionat de Soci- al taxa pentru serviciul public. nul Floreşti, unde urmează a fi etatea pe Acţiuni Costul lunar al serviciului creată o societate pe acţiuni. „Salubritate Şol- este de 8 lei de persoană pen- Proiectul „Modernizarea dăneşti”, creată în tru locuitorii de la sate şi 10 lei serviciilor publice locale în Re- rul Iurie Leancă a subliniat că cadrul proiectului-pilot. - pentru locuitorii de la oraşe, publica Moldova” este sprijinit astfel de proiecte contribuie „Avem deşeuri separate, iar pentru instituţiile publice financiar de Ministerul German la modernizarea și dezvoltarea avem deșeuri reziduale, ele se şi agenţii economici serviciul pentru Cooperare Economica durabilă a țării noastre. „Este colectează mai des, dar avem va costa 150 lei/lună per me- si Dezvoltare (BMZ), Agenţia un eveniment care mă bucură deșeuri care sunt reciclabile, tru cub de deşeuri. Colectarea Suedeză pentru Dezvoltare foarte mult, este un element ele se colectează automat la un deșeurilor va fi efectuată de că- şi Cooperare Internaţională de modernizare, un eveniment loc. Deşeurile din plastic, de tre autospeciale de trei ori pe (SIDA), Ministerul Afacerilor care aduce Europa la noi acasă. hârtie și sticlă vor fi colectate săptămână la oraş şi o dată pe Externe al României şi Uniunea Va fi un mediu mai curat, iar un aparte. Când ajunge mașina pe săptămână în sate. Europeană. mediu fără deșeuri înseamnă și teritoriul întreprinderii, acolo De asemenea, la Şoldăneşti un mediu mai sănătos”. Dom- deșeurile sunt selectate de că- şi Floreşti, urmează să fie con- Vitalie NICA FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 8 PUBLIC Grigore Vieru la aniversarea de 80 de ani decembrie 2014 Grigore Vieru „acum şi în veac” (4)

Am cunoscut durerea, eternitatea lor, în care creatorul sociouman al veacului şi culti- Nu am ce mai cunoaşte. vede tropic un „obiect” divin vând, de fapt, un vers de valoa- (o „icoană”...) viu, aievea („O, re sentimentală care-l apropie (Grigore Vieru) neamule, tu, / adunat grămă- de cultul pentru cântec, pentru joară, / ai putea să încapi / într- reveria visului sublim. Motive – modele. Apropia- o singură icoană”). Faptul îl denotă, în parte, tă intim graiului popular într-o „Icoana,/Ţara, „izvorul”, „le- şi lirica de dragoste a poetului bună măsură, asociativă, meta- gământul” lor veşnic cu „leagă- care este racordată fin la lira forică şi sugestiv-lirică, bazată nul”, cu cântecul de leagăn (cu poetului anonim de la care pre- pe sacralitate, pe valorile etico- „răsuflet de doină” şi cu „tremur ia nu numai ritmuri, dar şi ima- civice mirene şi creştine, poezia lin de horă,” cu „ram verde de gini, poezicerile dovedindu-se viereană relevă prin aceasta şi stejar”), „casa” („de humă”, „ră- prin aceasta adevărate piese prin cultivarea unor motive - masă” ne în rând cu lumea,” cu tate. A se vedea, în atare ordine antologice în creaţia viereană simboluri şi modele cu descen- „bezne ca o „văduvă... tristă / de idei, mai cu seamă, astfel de (gen „Cântec de femeie” etc.). denţă folclorică, eminamente, De pe margine de Prut,” „Eu văz poeme care-şi păstrează pen- De la vers la univers po- forţa ei motrice, netrecătoare. tulbur şi durut”...), jocul” infan- tru totdeauna prospeţimea lor ezia lui Grigore Vieru a făcut Concludente sunt atât mai til, metamorfozat, privind rela- divină, cum sunt celebrele „Pă- înconjurul unui veac dramatic, multe piese şi cântece ale po- ţia copil-soare-melc, aventura dure verde, pădure,” „Vreau să te marcat de mari nelinişti şi de etului pentru şi despre copii, căutării „iubitei,” „dragii” (care văd,” „A, iubite, a” care, reluând mutaţii profunde în mai multe cât din cele de sorginte locală, „a fugit cu altul”...), sau a celui tiparul folcloric, modalităţile domenii, dar mai puţin, ca în- autohtonă, permanentă („Ah, cu referinţă la „golul rotund al artistice ale poetului anonim, totdeauna, în acel spiritual. De idee măreaţă, / Îmbătrâni-vei şi inelelor” ce „se umple” / De vă- dezvăluie în cheie eminesciană aceea, creaţia lui e şi mai preţi- tu!/ Toate se schimbă în viaţă, / zul copiilor luminos” dumini- cunoscută perspective interioa- oasă că şi-a găsit drumul spre Numai izvorul nu”). ca, atunci când picii recurg la re, sufleteşti ale trăirii depline şi relaţia om-Dumnezeu şi spre De-o seamă cu graiul, cu „ocheanul” lor întru a vedea ne- sublime în cuvânt. „leacul divin” – spre Iubire, prin arta limbajului poeziei popu- văzutul sunt căile intuitive ale Condiţia dintotdeauna a care avem tot temeiul să cre- lare, creaţia clasicului nostru poetului spre universul mitic şi poeziei şi, în acest caz, pentru dem că va supravieţui scrisului modern, dincolo de registrul folcloric, căutările aprofundân- contemporanul nostru a fost fără Dumnezeu, deoarece a in- aparent, restrâns al motivelor du-se şi paricularizându-se doar una a deificării metaforice a tuit un adevăr suprem pe care cultivate reprezintă un model atunci când personajul liric tră- omului cu rădăcini în cer, dar cu poetul anonim, prin datul său propriu de replămădire a ide- ieşte aievea beatitudinea lirică deprinderi de activitate tempo- folcloric, l-a ridicat la rang de ii poetice şi a sentimentului a cuvintelor-necuvinte şi vice- rare pe Terra. De aceea, versuri- simbol şi de stea călăuză. trăit la cota inimii, deschiderii versa dinspre trop şi idee, din- le sunt scrise adesea în cheie ei spre ethos şi logos dinspre spre colectivitate şi individuali- didactică păstrând conceptul Tudor PALLDI

PĂDURE, VERDE PĂDURE A, IUBITE, A Pe-urmă îi dor crengile Şi n-au ce să legene. Draga i-a fugit cu altul. - A, iubite, a, S-a ascuns în codru. Uuu! Mai spune-mi ceva, El a smuls pădurea toată, Că mi-i drag să-mi spui VREAU SĂ TE VĂD Însă n-a găsit-o, nu. Ce nu ştiu, drag pui, El a smuls pădurea toată Că mi-i drag să-ascult Vreau să te văd, femeie, Şi s-o are începu. De dragoste mult, Sau vino să mă vezi, Şi-a arăt pădurea toată… Haide, spune-mi cum se Mi-e dor de iarbă crudă Însă n-a găsit-o, nu. Iubesc păsările. A ochilor tăi verzi; Seamănă pădurea toată, - O, iubito, o, De-a tale negre gene Din grâu azime-a gătit Cred că tot ca noi: Ce tremură uşor Şi-o corabie-şi cioplise Copacii bătrâni Ca aburul de ploaie Din stejarul prăvălit. Acasă rămân De-asupra codrilor. Şi-o corabie-şi cioplise Ca nişte bunici Vreau să te văd, bărbăte, Şi-n amurgul greu, de stânci, Cu puii cei mici Sau vino să mă vezi, A plecat pe mări, s-o uite, Care-n braţe-i leagănă E timpul coasei, iată, Clătinat de ape-adânci. Pâna-i frunză galbenă. În ochii mei cei verzi. A plecat pe mări, s-o uite, Pe-urmă bat vântoasele, Coseşte, hai ca iarbă, Dar sub lună, dar sub stea, Şi nu-i nici o pasăre, Cu roua şi cu stea, Răsărea la loc pădurea, Pe-urmă le cad foile, Mai deasă şi mai verde Iar corabia-nfrunzea. Se-nvelesc cu ploile. Să crească-n urma ta. Nr. 23 (444) FUNCŢIONARUL decembrie 2014 Istoria noastră PUBLIC 9 – ultimul primar al Chişinăului din perioada interbelică

Basarabiei. Astfel, a putut să- imediat în guvernul Republi- să rămână în Basarabia sau să şi rezerve un rol de seamă în cii Moldoveneşti, unde i s-a plece peste Prut. A fost comi- Republica Moldovenească şi încredinţat postul de direc- sar al guvernului provizoriu, în perioada ce-a urmat, a fost tor general la Interne. Ca im- a reuşit să scoată Basarabia numit în România ministru şi portanţă, acest post concura din cadrul Ucrainei şi chiar primar de Chişinău, de data doar cu două posturi - cu cel să voteze Unirea. Asemenea aceasta trecând drept repre- al prim-ministrului şi cu cel al gesturi autorităţile sovietice zentant al clasei boiereşti. Nu ministrului de externe. nu le-ar fi iertat. Ceea ce s-a cunoştea bine limba literară De ce era atât de impor- întâmplat ulterior confirmă românească, încât a rămas de tant rolul lui Vladimir Cristi? În această afirmaţie. pomină prin anecdota despre momentul, în care în Basarabia În 1940, Vladimir Cristi s-a puţurile de apă din Chişinău...” a fost desfiinţată poliţia ţaristă refugiat în România, apoi în În 1917, este numit de şi au început să fie create de- 1944 - în Austria. Când încear- Guvernul Provizoriu comisar taşamentele miliţiei populare, că să-l contacteze pe Arge- gubernial al Basarabiei, în- s-a resimţit un val puternic toianu, care se afla în Elveţia, locuindu-l în acest post pe de criminalitate. Amplificarea cade într-o cursă şi este ares- S-a născut în 1880, în satul . Fiind comi- acestei mişcări se datora, în tat de N.K.V.D. şi dus în U.R.S.S. Teleşeu, jud. Orhei, la moşia sar al guvernului provizoriu, mare parte, şi armatei ruse, Apoi este adus în România. tatălui său, Grigore Cristi, care dar şi intuind corect că linia care părăsea frontul românesc A decedat în 1956, la închi- era căsătorit cu principesa politică a Basarabiei va duce şi ataca populaţia oraşelor şi soarea Văcăreşti din Bucureşti. Maria Trubeţkaia, iar bunicul la autonomia provinciei şi satelor din Basarabia. Numai Omul, care avea în patri- lui a fost Ioan Cristi, renumitul poate chiar la ieşirea sa din persoanele cu o fermitate de moniul său distincţii şi ruseşti mareşal al nobilimii basara- componenta Federaţiei Ruse, neclintit puteau stăvili acest şi româneşti: ordinele Sf. Vla- bene, căsătorit cu Alexandra Vladimir Cristi preferă să stea val de criminalitate. Vladimir dimir, Sf. Gheorghe (ruseşti), Nelidov, fiica lui Alexandru în centrul evenimentului. De- Cristi era exponentul unei ase- Meritul Cultural, Ferdinand în Nelidov, basarabeanul ajuns claraţiile lui politice încep să menea categorii de oameni. grad de Comandor, Coroana ambasador la Constantinopol. capete un contur naţional clar La 27 martie 1918 a votat României, Steaua României în La rândul său, Vladimir Cristi pe măsură ce evenimentele Unirea Basarabiei cu România. grad de Ofiţer, Medalia Aviati- a fost căsătorit la Moscova cu din Rusia arată că federaliza- Iar după Unire a fost un poli- că, a dispărut de pe firmamen- contesa Elena Al. Sologub. rea imperiului este inevitabi- tician activ: deputat în Parla- tul istoriei ca un anonim. Studiile pentru Vladimir lă. Pe de altă parte, principalii mentul României şi ministru Prin intermediul Ninei Bo- Cristi n-au prezentat proble- eroi ai scenei politice de la pentru Basarabia în guvernul gos-Manuilă am vrut să intru me. A absolvit Facultatea de Chişinău erau protagoniştii lui N. Iorga (1931-1932). în legătură cu unicul moş- Drept a Universităţii din Mos- Mişcării naţionale: , În perioada 1938 – 1940, tenitor al lui Vladimir Cristi, cova şi Facultatea de Agrono- , , Paul a fost primar al Chişinăului, fiul Alexandru, care locuia la mie a Universităţii din Paris. Gore, Vladimir de Hertza, care perioada fiind cea mai dificilă, Bucureşti, dar care din cauza Destinul îl predestinase pen- puneau înainte de toate pro- când au fost suspendate acti- bolii a refuzat să ne întâlnim. tru activităţi publice. Activi- blema naţională. Zilele guver- vităţile partidelor politice. În De fapt, îi evită pe toţi, cu ex- tăţi, la care a ajuns printr-un nului provizoriu erau număra- acea perioadă s-a format, din cepţia vechilor colegi de liceu tragic concurs de împrejurări. te şi ca să nu se pomenească ordinul regelui Carol al II-lea, şi de facultate. În felul acesta, Într-un manuscris cu amin- scos definitiv din circuitul po- partidul Frontul Renaşterii Na- nu mi-a permis să aflu nimic tirile doctorului Ioan Şeptilici, litic, el a acceptat să fie mem- ţionale, în care erau obligaţi nou din biografia tatălui. intitulate „Autobiografie”, apa- bru al Sfatului Ţării cu mandat să se înscrie toţi funcţionarii. La Cimitirul Central din re un portret bine ticluit al lui validat de la 21.X1.1917 pană Şi un politician de formaţie Chişinău, pe una din aleile la- Vladimir Cristi: la 6.XII.1917. A fost ales de- democrată, cum era Vladimir terale, sunt cinci morminte ale „Despre fiul lui Gr. Ion Cris- putat în Sfatul Ţării din partea Cristi, trebuia să execute acest familiei Cristi. În Basarabia ele ti, Vladimir, aş spune că a avut Congresului al III-lea al delega- ordin. au rămas ca mărturii ale des- deseori un noroc orb. La nişte ţilor ţărani, aleşi de comunele Momentul aflării lui în tinului tragic al neamului nos- serbări ale unui străbun de tuturor judeţelor Basarabiei; fruntea primăriei era tensio- tru. De fapt, istoria păstrează al lor şi-a ucis din gelozie un- membru al Comisiei de Luptă nat şi de faptul că înaintea lui doar informaţiile de care are chiul său, Trubeţkoi. De teama contra Anarhiei şi de Aprovizi- primăria fusese condusă de strictă nevoie, restul încredin- procesului şi mai ales a scan- onare; membru al Comisiei de un adept al Gărzii de Fier şi ţează fără regrete anonimatu- dalului, a fost trimis pentru Declaraţii şi Statute. numirea lui în post s-a făcut lui... pocăinţă la mănăstire şi res- Sfatul Ţării, ţinând cont după trei luni de conducere pins de atunci de neamurile de spiritul lui organizatoric, gardistă. Din volumul „Basarabia aristocrate, a primit să fie în de relaţiile pe care le avea în La momentul ultimatu- necunoscută”, 1917 comisar revoluţionar al Ucraina şi în Rusia, l-a delegat mului sovietic n-a avut ezitări de Iurie COLESNIC FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 10 PUBLIC În lumea ştiinţei şi a tehnicii decembrie 2014

că 10% dintre salariații cei dar oricum sunt necesare În Moldova este stimulată mai eficienți luau pauze pauze regulate pe parcur- regulat, iar la campionii sul zilei, fie și numai pentru dezvoltarea robototehnicii productivității ele durau 17 minute la 52 de minute lu- În Republica Moldova ro- venţii noştri se angajează în crate. bototehnica este dezvoltată companii IT”, a spus directo- Este vorba însă de o ade- în cadrul proiectului USAID rul. vărată pauză și o adevărată CEED II. Managerul proiectu- Proiectul prevede, de ase- odihnă, nu de 17 minute lui, Serghei Botezatu, a rela- menea, cooperarea cu alte petrecute pe Facebook sau tat că utilarea primelor două licee din capitală, unde în într-o conversație cu cole- cabinete pentru studierea ro- curând vor apărea secţii simi- gul despre necazurile de la că oamenii nu sunt la fel de bototehnicii a costat $40 mii. lare. serviciu. Salariații de la Drau- concentrați pe tot parcursul Directorul general al „Star- guiem Group se relaxează în zilei. net”, Alexandru Macedon, cel mai bun sens al cuvântu- În iunie 2013, un studiu partenerul proiectului, a spus lui: se plimbă, citesc sau vor- britanic realizat de cercetă- că compania ajută financiar la besc, dar nu despre activita- tori de la London Offices și utilarea acestor secţii în licee. tea lor profesională. publicat de site-ul Daily Mail Asemenea Robocluburi Nu se știe dacă regula de arăta că cea mai scăzută pro- au fost deschise deja la lice- 52 + 17 minute este cea mai ductivitate se înregistrează ele „Ion Creangă” şi „Mihai bună (nu la toate locurile în jurul orei mesei de prânz. Grecu”. Urmează, ca până la de muncă se poate aplica), sfârşitul anului astfel de sec- „Cu un an în urmă am fost ţii să fie inaugurate în liceele în Armenia, unde a fost lansat „Orizontul” şi „Mircea Eliade”. un proiect similar. Tot atunci, În aceste scopuri, compania Cine a inventat pixul? am decis să realizăm proiec- „Starnet” a alocat, în total, tul în Moldova. Primul Robo- 250 mii de lei. Pixul, aşa cum îl cunoaş- în rezervoarele stilourilor. club s-a deschis în primăvara Scopul principal al proiec- tem astăzi, a fost inventat în După ce a studiat şi cer- anului 2014, la „Artico”, la care tului „Creşterea Competitivi- anul 1938 de către un jurna- cetat această problemă, Biro participă peste 700 de copii. tăţii şi Dezvoltarea Întreprin- list maghiar de origine evre- a venit cu o idee genială. Acum, al doilea - la Colegiul derilor II” (CEED II), finanţat de iască, pe nume Laszlo Biro. În Jurnalistul a proiectat un fel politehnic din Chişinău”, a Agenţia SUA pentru Dezvol- prima parte a decadei anilor de peniţă tubulară care avea menţionat managerul pro- tare Internaţională (USAID), 1930-1940, în timp ce lucra ca în vârf o bilă de dimensiuni iectului. Potrivit spuselor este de a ajuta întreprinderile jurnalist şi artist, Laszlo Biro a foarte mici, bilă, care odată directorului colegiului, Vasile moldoveneşti să concureze ce pixul, era presată pe hârtie Vrânceanu, studierea roboto- cu succes pe piaţa locală şi in- pentru a scrie. Bila se rotea tehnicii acum are loc faculta- ternaţională. Direcţiile-ţintă în jurul vârfului întinzând pe tiv, dar posibil, în curând, va ale proiectului CEED II sunt: hârtie cerneala cea păstoasă. deveni o disciplină de bază. accesorii de modă, mobilier şi Principiul mecanic din „Colegiul întotdeauna a bunuri de uz casnic, tehnolo- spatele acestei invenţii datea- susţinut tinerii, specialităţile gia informaţiei (IT), industria ză încă din anul 1888, când legate de tehnică sunt acum de cusut/textile, vin şi turism. a fost patentat de un anume actuale. Şi mulţi dintre absol- John J. Loud, care proiectase însă un instrument pentru observat că cerneala folosi- lipit cleiul pe spatele timbre- tă la imprimarea ziarelor se lor poştale. Cu toate acestea, Care este ritmul ideal usca mult mai repede decât patentul respectiv nu a fost cea a unui stilou clasic, ceea exploatat din punct de vede- de lucru ce constituia un avantaj pen- re comercial, iar mai târziu tru scriitori. În plus, cerneala Laszlo Biro a inventat acelaşi Ecuația magică pentru o cra inteligent. Metoda a fost pentru tipar era mult mai re- instrument fără să ştie de cer- bună productivitate la locul dovedită concret de firma zistentă la contactul cu apa, cetările anterioare. de muncă ar fi 52 de minu- letonă Draugiem Group. comparativ cu cerneala din Laszlo Biro şi-a aplicat pa- te de lucru și 17 minute de Cu ajutorul DeskTime, călimările pentru alimentat tentul în Argentina, pe data pauză. soft comercializat de fir- stilouri. Din nefericire, cer- de 10 iunie 1943, dată la care După câteva ore conse- mă, s-a urmărit ce făceau neala de tipar era mult prea putem spune că s-a născut cutive de lucru, se recoman- salariații la calculator în groasă şi avea o compoziţie pixul modern. Patentul pixu- dă o pauză a creierului pen- aplicații considerate „pro- păstoasă care o împiedica să lui a fost cumpărat în premi- tru a putea continua eficient. ductive”, „neproductive” sau se scurgă de-a lungul peni- eră de către British Royal Air Este ceea ce se numește a lu- „neutre”. Rezultatul a fost, ţei dacă ar fi fost introdusă Force. Nr. 23 (444) FUNCŢIONARUL decembrie 2014 Dura lex, sed lex PUBLIC 11

Pe 9 decembrie, curent, de Ziua Internaţională Antico- Conferinţa Naţională Anticorupţie rupţie, la Chişinău au demarat lucrările Conferinţei Naţionale Anticorupţie cu genericul „Ru- „Rupeţi lanţul corupţiei” peţi lanţul corupţiei” (ediţia a X-a) care s-a desfăşurat pe ceptualizată a CNA, în anul delele inter- parcursul a trei zile. Pe agenda 2011, de către experţii Misiunii naţionale de de lucru a conferinţei au fost Uniunii Europene de Consiliere aplicare a înscrise mai multe subiecte de la Nivel Înalt, deţinea un poten- măsurii con- stringentă actualitate precum: ţial real de realizare a scopului fiscării”, “Im- percepţia corupţiei şi mesajele propus de partenerii europeni: plementarea politice, rezolvările politice ale crearea unei agenţii anticorup- Convenţiei problemei, angajamentele anti- ţie suficient de independente civile a Con- corupţie ale Republicii Moldova, pentru a desfăşura anchete în siliului Euro- controlul averilor şi intereselor privinţa demnitarilor sus-puşi. pei privind private, expertiza anticorupţie, „Noi am demonstrat, la acea corupţia”. evaluarea riscurilor de corupţie, etapă, că acest concept a fost Cu pri- testarea integrităţii profesionale, unul eficient, fapt care a permis lejul acestui investigarea cazurilor de corup- CNA, intr-un timp scurt, să por- mul-Ministru, Iurie LEANCĂ, eveniment, CNA s-a aliniat cam- ţie la nivel înalt etc. nească urmărirea penală în pri- a dat asigurări că va sprijini paniei internaţionale, promo- În debutul conferinţei, au vinţa mai multor funcţionari de eforturile anticorupţie ale vate sub egida ONU, „Rupeţi fost dezbătute subiecte de o nivel înalt: miniştri, conducători CNA, menţionând că institu- lanţul corupţiei”, lansând mai conotaţie generală privind in- de agenţii, judecători, deputaţi. ţiile statului trebuie să acti- multe activităţi de sensibilizare dependenţa, instrumente le- La ora actuală majoritatea aces- veze într-un ritm mai alert a cetăţenilor privind riscurile gale şi voinţa politică. Potrivit tor dosare sunt la etapa de exa- în conformitate cu legislaţia corupţiei. Cincizeci de panouri, directorului CNA, Viorel CHE- minare în instanţele de judeca- în vigoare. Domnia sa a con- cu diferite mesaje anticorupţie, TRARU, „Combaterea corup- tă, iar pe unele dintre cazuri au firmat că Republica Moldova au fost montate în raza Capi- ţiei rămâne a fi condiţia prin- fost pronunţate deja sentinţe şi-a asumat un şir de angaja- talei, vizând cele mai afectate cipală pentru ca ţara noastră de condamnare”, a punctat mente faţă de partenerii de domenii: justiţia, sănătatea, să se bucure în continuare de Chetraru. dezvoltare, unul dintre cele educaţia, pădurile, apa, drumu- sprijinul partenerilor de dez- Directorul Centrului a invo- mai importante fiind eradica- rile. Oamenii sunt îndemnaţi voltare. În acest context, res- cat mai multe motive atât de rea fenomenului corupţiei. să rupă lanţul corupţiei prin ponsabilitatea morală pusă ordin politic, cât şi legislativ, În ziua următoare, confe- denunţarea acesteia la Linia în sarcina CNA este imensă, care au redus vizibilitatea CNA, rinţa a continuat la Comisia naţională anticorupţie - 0 800 Electorală Centrală. Subiectele 55555. discutate în cadrul atelierului Model de atitudine civică şi de lucru „Corupţia şi politicul” implicare activă în combaterea au vizat finanţarea partidelor fenomenelor antisociale a de- politice în Republica Moldova, monstrat interpretul autohton utilizarea resurselor financiare Marin Kapushon Creţu, care a şi administrative în campaniile lansat o nouă piesă cu mesaj electorale, dar şi recomandările de mobilizare, în care îndeam- Studiului Sistemului Naţional nă tânăra generaţie să nu fie de Integritate cu privire la par- indiferentă faţă de ilegalităţile tidele politice. care le devin cunoscute, dar să În paralel, problemele le- le denunţe la Centrul Naţional gate de deficienţele semnalate Anticorupţie. de ofiţerii de urmărire penală şi Într-o formă absolut inedi- procurorii anticorupţie în pro- tă, versurile refrenului sugerea- deoarece tocmai instituţiei dar care nu au fost în măsură cesul de investigare a infracţi- ză că atât luarea de mită, cât şi noastre îi revine rolul de a să stopeze mersul investigaţii- unilor de corupţie şi conexe au darea de mită sunt infracţiuni face diferenţa. Din acest mo- lor. Astfel, în 11 luni ale anului fost dezbătute în cadrul unui pedepsite penal: „Dacă ai dat / tiv, consider că orice susţine- 2014, au fost expediate în in- atelier de lucru, găzduit de CNA. Dacă ai luat / Dacă ştii cine-a re financiară a ţării noastre stanţă 237 cauze penale, din Totodată, au fost prezen- luat şi n-ai sunat/ Eşti infrac- trebuie să fie condiţionată 560 pornite în această perioa- tate rapoarte privind “Rolul tor oricum// Eşti obligat să de progrese concrete în do- dă. În dosarele CNA figurează organelor de drept şi justiţiei în zici// Sună la 0 800 cinci de 5! meniul anticorupţiei, fiind judecători, şefi de agenţii, re- relevarea actelor de corupere Artistul a devenit cunoscut în asigurată la modul cel mai prezentanţi ai instituţiilor de activă”, “Deficienţele în procesul Republica Moldova pentru piese- serios independenţa reală a drept, din educaţie, sănătate, controlului şi sancţionării con- le sale în stil rapp, popularitatea instituţiilor care se ocupă de conducători din cadrul inspec- flictelor de interese şi a averilor acestuia crescând, în special, acest domeniu.” toratelor fiscale, din sistemul nejustificate”, “Revizuirea cadru- după prestaţia sa la concursul În discursul său, şeful CNA bancar etc. lui legal de activitate al Comisiei talentelor din România. a mai spus că reformarea con- Prezent la şedinţă, Pri- Naţionale de Integritate”, “Mo- Serviciul de presă CNA FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 12 PUBLIC Diverse decembrie 2014

Peștera „Emil Racoviță” este cea mai mare peșteră carstică Peşterea „Emil Racoviţă” – o din Republica Moldova, fiind a 13-a ca lungime (92 de kilo- comoară naturală a Moldovei metri) în Europa (a 3-a printre peșterile de ghips) și a 26-a în formează adevărate labirinturi mai neobişnuite dintre ele fi- Încă una din caracteristicile lume. Este situată în apropie- subterane, în care este foarte ind Lacul Albastru şi Labirintul inexplicabile ale peşterii „Е. Ra- rea localității Criva, raionul Bri- uşor să te rătăceşti şi este foar- Verde. ceni. A fost descoperită în anul te greu să găseşti unica ieşire. După ge- 1959, în urma unei explozii în Este de remarcat, în acest neză, peștera cariera de ghips, dar cercetări- sens, faptul că cercetătorii „Emil Racoviță” le științifice au început abia în peşterii au împărţit-o conven- este o peșteră 1977. Până în 1991 avea denu- ţional, începând de la intrare, de dizolvare, ti- mirea Cenuşăreasa, fiind apoi în 18 regiuni, care diferă între pul rețelelor ei redenumită în cinstea ilustrului ele prin diverşi parametri. Pot fiind determi- speolog român, Emil Racoviţă. fi enumerate regiunile Rătăci- nat de regimul După ce golurile subterane ţilor, Perspectivelor, Sala Speo- de curgere a au fost eliberate de ape, aces- logilor, Sala Mai, Sala Centrală, apei în subte- tea au fost cercetate de speo- Sala de vest-Anaconda, Sala ran. O aseme- logi. Ulterior, aici a fost inaugu- Veselă, Regiunea Caşcavalu- nea proveniență o au cele mai coviţă” constă în faptul că toa- rată o sală de expoziţie, unde lui Olandez, Sala Geochimică, importante și variate peșteri te sălile şi galeriile subterane fiecare doritor poate modela Vestul Sălbatic, Sala Metropoli- din lume. Dimensiunile (dez- sunt acoperite din abundenţă din lut diferite figuri, începând tană, Sala Lacului, Sala Gotică, voltarea) rețelei speologice cu un sloi de lut gingaş de cele de la cele hazlii şi terminând Sala de Est, Sala Orientală etc. depășind 50 km, permit ca, mai diferite nuanţe: verde, al- cu sculpturi serioase etc. În Cea mai voluminoasă şi mai în conformitate cu clasificația bastru, roşu, negru, alb etc. Pe centrul sălii se află Cenuşăreasa impresionantă este Sala Goti- adoptată, peştera „Emil Raco- unele traseuri subterane spe- că. Lungimea pasajelor regiu- viţă” să fie considerată foar- ologii-amatori au confecţionat nii constituie circa 4,0 km. Este te mare sau chiar gigantică. nişte figurine neobişnuite din cea mai încăpătoare şi spaţi- Peștera se află la adâncimea de lut, care servesc în acelaşi timp oasă parte a peşterii. Cea mai la 5 până la 50 m, distanța între şi drept indicatoare spre cele largă extindere e cea din Sala mai interesante Dinozaurilor din centrul regiu- săli şi galerii. nii. Împreună cu marile galerii Vizitarea peş- adiacente, acesta este cel mai terii „Emil Racovi- mare fragment al spaţiului ţă” este posibilă peşterii. Regiunea Lacului, la în grupuri mici, fel, este mare, se distinge prin însoţite de un în dimensiuni naturale. Au fost prezenţa depresiunilor, în care ghid-speolog ex- descoperite şi alte săli enorme, s-au format lacuri nu foarte perimentat. Fie- denumite mai apoi „Sala Ce- adânci - Nautilus, Fragmente, care participant la nuşăresei”, „Sala cu coloane”, Crocodilul. expediţie trebuie „Sala Daciei”, „Sala de o sută de În total, în peşteră, sunt punctele extreme ale rețelei să fie dotat cu echipament metri” şi multiple galerii, care aproximativ 20 de lacuri, cele speologice depășește 1250 m. speologic.

Abonarea 2015 Continuă abonarea pentru anul 2015 la revista ştiinţifico-metodică trimestrială„ADMINISTRAREA PUBLICĂ” şi la ziarul „FUNCŢIONARUL PUBLIC”, publicaţii ale Academiei de Administrare Publică.

Revista „Administrarea Publică” apare trimestrial. Ziarul „Funcţionarul Public” apare de 2 ori pe lună. Costul unui abonament: Costul unui abonament: 3 luni - 42 lei; 6 luni - 84 lei. 3 luni - 37 lei 80 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani.

CHIPA DRESA E-mail: [email protected] EREDACŢIONALĂ: ANOASTRĂ: Mihai MANEA - şef secţie Mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100. CONTACTE: Ion AXENTI - secretar responsabil Ziarul apare de două ori pe lună. Indice 67919. Sergiu PÎSLARU - redactor Coli de tipar 1,5. Tiraj: 370. Vitalie NICA - redactor Dat la tipar 12.12.2014 Tel: 28-40-78 „Funcţionarul Public” - supliment la revista „Administrarea Publică” - publicaţie a Academiei de Administrare Publică