Ziarul Funcționarul Public Nr. 23

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Ziarul Funcționarul Public Nr. 23 Nr. 23 (444) decembrie 2014 FUNCŢIONARULFONDAT ÎN ANUL 1994 decembrie 2014 PUBLIC 1 FUNCŢIONARULPUBLIC ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ SUPLIMENT LA REVISTA „ADMINISTRAREA PUBLICĂ“ această lucrare a fost elabora- Lansarea la Academie a Ghidului tă în cooperare cu instituţiile publice, în primul rând, cu Mi- nisterul Dezvoltării Regionale practic al strategiilor raionale şi Construcţiilor şi GIZ. La ela- Pe 4 decembrie, cu- borarea ei au fost studiate cele rent, la Academia de Ad- realizate la noi şi practica in- ministrare Publică a avut ternaţională în acest domeniu loc şedinţa de lansare pentru a oferi APL un manual a „Ghidului practic de de calitate privind elaborarea elaborare a strategiilor pe baze moderne a strategiilor raionale de dezvoltare raionale de dezvoltare socioe- socioeconomică”, ediţie conomică. bilingvă (română şi en- În continuare, au luat cu- gleză), elaborat de Mi- vântul colegii acestuia, experţii nisterul Dezvoltării Re- Angela SECRIERU şi Ion TOR- gionale şi Construcţiilor NEA, care au procedat la pre- al Republicii Moldova, în zentarea pe capitole a Ghidului colaborare cu IDIS „Viito- practic de elaborare a strategi- rul”, în cadrul proiectului idei, lansarea Ghidului practic, publice Moldova”, a apreciat ilor raionale de dezvoltare so- „Modernizarea serviciilor publi- o lucrare de importanţă majoră Ghidul practic ca fiind o carte cioeconimică. ce locale în Republica Moldo- pentru perfecţionarea capaci- de căpătâi pentru conducătorii Ghidul este structurat în va”, implementat de Agenţia tăţilor de administrare în cadrul autorităţilor locale în domeniul 4 capitole: „Raionul – cadrul de Cooperare Internaţională a autorităţilor publice locale. planificării strategice, deoare- pentru planificarea strategică”, Germaniei (GIZ). La eveniment Liviu OBOROC, vicemi- ce orice activitate începe de la „Planificarea strategică – carac- au participat profesori ai Aca- nistrul dezvoltării regionale planificare. Evenimentul este teristicile, metodele şi elemente- demiei, reprezentanţi ai insti- şi construcţiilor, a subliniat, la de o mare însemnătate nu nu- le acesteia”, „Etapele procesului tuţiilor de învăţământ superior, rândul său, că APL este veriga mai pentru APL, dar pentru de planificare strategică” şi „Pro- ai administraţiei publice cen- statului prin care sunt promo- întreaga ţară, or ţara poate să grame şi proiecte prioritare ale trale şi locale, masteranzi. vate şi implementate la nivel se dezvolte prin dezvoltarea dezvoltării raionului”, fiind in- Moderatorul şedinţei, rec- regional şi local politicile socio- fiecărui raion în parte. cluse şi anexe referitor la parti- torul Academiei de Administra- economice ale ţării şi de felul Despre procesul de elabo- cularităţile elaborării strategiei re Publică, Oleg BALAN, doctor cât de capabile vor fi autorită- rare a Ghidului practic a vorbit raionale privind dezvoltarea habilitat, profesor universitar, ţile publice locale de a elabora Liubomir CHIRIAC, expert IDIS a menţionat, în cuvântul său strategiile raionale de dezvol- „Viitorul”, care a informat că (Continuare în pag. 3) de salut, colaborarea rodnică tare socioeconomice depinde dintre Academie, Ministerul dezvoltarea şi modernizarea Dezvoltării Regionale şi Con- ţării în ansamblu. Şi Ghidul SUMAR strucţiilor şi GIZ, prin desfăşu- practic, elaborat de experţii rarea mai multor proiecte, a IDIS „Viitorul”, urmează a fi su- Lansarea Ghidului practic.............................1, 3 cursurilor de instruire a funcţi- portul ştiinţifico-practic pentru Oficial..............................................................2 onarilor publici, a altor activi- administraţia publică locală în Viaţa Academiei..................................................3 tăţi. În colaborare cu GIZ sunt procesul de planificare strate- Interviu cu doctoranda C. Moisei-Rabei...........4 organizate şi vizite de lucru în gică modernă. Acţiunile trebu- teritorii, audienţii având, astfel, ie să fie coordonate astfel, încât Cursuri pentru formatori la CNAS....................5 posibilitatea de a se familiariza obiectivele privind dezvoltarea Cooperare........................................................6 cu implementarea practică a socioeconomică să fie realizate Administraţia publică locală.............................7 cunoştinţelor acumulate, de a pe deplin. Grigore Vieru la 80 de ani..................................8 Reprezentantul GIZ, Ale- face schimb de experienţă cu Istoria noastră. V. Cristi, primar de Chişinău......9 colegii din alte unităţi adminis- xandru MURAVSCHI, consul- trativ-teritoriale. tant naţional superior PPR în În lumea ştiinţei şi a tehnicii..........................10 De o deosebită semnifica- cadrul proiectului „Moderni- Dura lex, sed lex...............................................11 ţie este, în această ordine de zarea Serviciilor Publice în Re- Diverse..............................................................12 FUNCŢIONARUL Nr. 23 (444) 2 PUBLIC Oficial decembrie 2014 le Centrale şi ale altor instituţii Întrevedere Nicolae Timofti – ale administraţiei publice cen- trale. Nicola Harrington-Buhay La rândul său, Nicola Har- rington-Buhay şi-a exprimat hay pentru aportul personal la colae Timofti i-a acordat doam- satisfacția că activitățile ONU realizarea cu succes în Republi- nei Nicola Harrington-Buhay în țara noastră s-au soldat cu ca Moldova a numeroase pro- medalia „Meritul Civic”. rezultate concrete. Preşedintele Republicii iecte sociale sub egida ONU, Preşedintele a declarat că Oficialul ONU a salutat Moldova, Nicolae Timofti, a care au contribuit la ameliora- programele derulate în țara succesele autorităților de la avut o întrevedere cu Nicola rea substanțială a condițiilor de noastră de agențiile specializa- Chişinău în procesul de con- Harrington-Buhay, coordona- viață a cetățenilor moldoveni. te ale ONU au contribuit la re- solidare a statului de drept. tor rezident al Organizaţiei Na- În semn de profundă grati- alizarea reformelor în justiție şi Doamna Nicola Harrington- ţiunilor Unite şi reprezentant tudine pentru susținerea pro- educație, combaterea sărăciei Buhay a declarat că, potrivit permanent al Programului Na- cesului de reforme în Republi- şi migrației, protecția dreptu- Cadrului de Parteneriat dintre ţiunilor Unite pentru Dezvolta- ca Moldova, pentru merite în rilor omului. Domnul Nicolae Națiunile Unite şi Republica re (PNUD) în Republica Moldo- implementarea de proiecte în Timofti a menționat, în special, Moldova pentru perioada 2013 va, cu ocazia încheierii misiunii localitățile rurale şi contribuție recensământul populaţiei şi lo- - 2017, vor fi întreprinse acțiuni sale în țara noastră. la promovarea imaginii Re- cuinţelor, care a avut loc anul menite să fortifice capacitățile Şeful statului i-a mulțumit publicii Moldova pe arena acesta, precum şi consolidarea instituționale pentru dezvolta- doamnei Nicola Harrington-Bu- internațională, preşedintele Ni- capacităţilor Comisiei Electora- re durabilă. Curtea Constituţională a validat alegerile parlamentare În continuare, şeful statu- brie au participat 1.649.402 de Precizăm că liderii PLDM, PD lui trebuie să convoace noul cetăţeni, adică peste 57 la sută şi PL au convenit asupra creării legislativ ales pentru următorii din numărul total de alegători. unei majorităţi parlamentare şi patru ani până pe 30 decem- Peste hotarele ţării au votat poartă negocieri în acest sens. brie. Potrivit Regulamentului 73.311 alegători. PLDM, PL şi PD au format şi Parlamentului, prima şedinţă va Concurenţii electorali, care anterior două coaliţii de guver- fi condusă de cel mai în vârstă au reuşit să treacă pragul elec- nare, una după alegerile parla- deputat. Respectiv, aceasta va fi toral de 6%, sunt: PSRM - 25 de mentare din 2009 şi alta după Curtea Constituţională a vali- prezidată de socialistul Eduard mandate, PLDM - 23 de manda- scrutinul din 2010. dat alegerile parlamentare de pe Smirnov. te, PCRM - 21 de mandate, PD - Acordurile de constituire ale 30 noiembrie 2014. Totodată, au La prima reuniune, aleşii vor 19 mandate şi PL - 13 mandate. celor două alianţe prevedeau fost validate şi mandatele depu- intra în posesia legitimaţiilor de Astfel, o eventuală coaliţie partajarea funcţiilor în stat, in- taţilor aleşi, iar listele candidaţi- deputat. Ulterior, în termen de majoritară, formată din partide- clusiv a instituţiilor de drept şi lor supleanţi au fost confirmate. zece zile deputaţii vor forma le care pledează pentru integra- justiţie, despre care mai mulţi Decizia a fost pronunţată de fracţiunile, iar ulterior vor alege rea europeană, va avea 55 de oficiali europeni au declarat în magistraţii de la Curtea Consti- conducerea Parlamentului. mandate, ceea ce îi permite să repetate rânduri că ar trebui tuţională. La alegerile de pe 30 noiem- voteze Guvernul. scoase de sub influenţă politică. teci, case de cultură reconstru- Demisia Guvernului ite, drumuri şi apeducte reabili- tate, centre medicale deschise. Din discursul Primului-Ministru în exerciţiu, Iurie Leancă, de Vreau să mulțumesc tuturor la ultima şedinţă a Cabinetului de Miniştri, în care a menţionat celor care au pus umărul la ceea că Executivul îşi dă demisia potrivit Legii cu privire la Guvern, în ce am făcut noi. condiţiile alegerii unui nou Parlament. Bineînțeles că tema pentru acasă rămâne valabilă, iar con- „Acest fapt nu înseamnă această atmosferă, având sen- şi cel de Liber Schimb, să ve- tinuitatea va fi principiul cheie însă că nu mai avem de înde- timentul de echipă, pe mine dem cum piaţa europeană se de care va trebui să se ghideze plinit
Recommended publications
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia
    Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALÃ DINDIN BASARABIABASARABIA 1(I)(I) antelimon Halippa, publi- din provincie (în special ruºii, cist ºi om politic basa- ucrainenii, evreii), ceea ce a grãbit Prabean, a fost unul dintre formarea unui partid care sã reprez- cei mai importanþi militanþi pentru inte interesele basarabenilor într-o afirmarea spiritului românesc în perioadã de transformãri politice. Basarabia ºi unirea acestei provincii Astfel, la 30 martie 1917 s-a cu România. În calitate de vice- constituit în Chiºinãu Partidul preºedinte al Sfatului Þãrii a votat Naþional Moldovenesc. Comitetul unirea Basarabiei cu România la 27 de conducere era format din: Paul martie 1918, la sfîrºitul anului fiind Gore (preºedinte), Vasile Stroescu ales preºedinte al acelei adunãri. (preºedinte de onoare), Vladimir Halippa s-a numãrat printre oamenii Herþa (vice-preºedinte), Pantelimon politici de elitã ai României Mari, Halippa (secretar general), arhi- fiind parlamentar în majoritatea leg- mandritul Gurie Grosu, Mihail islaturilor ºi ocupînd funcþii de min- Minciunã, Vladimir Cazacliu, istru ºi secretar de stat în diferite Vladimir Bogos, Teofil Ioncu, guverne. Simeon Murafa, Ion Pelivan, Ion Halippa a participat continuu la Buzdugan (membri) 3. Organul de închegarea vieþii politice din presã a devenit ziarul „Cuvînt Basarabia, fiind membru fondator al Partidului Naþional moldovenesc”, al cãrui director era Halippa. Ziarul a Moldovenesc, cel care a preluat iniþiativa miºcãrii fost înfiinþat în 1914 de cãtre Halippa ºi Nicolae naþionale, ulterior transformat în Partid Þãrãnesc Alexandri, cu sprijinul financiar al boierului Vasile basarabean, al cãrui preºedinte a fost pe toatã durata Stroescu, devenind principala scenã de afirmare a spiri- existenþei sale (1918-1926).
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Giurgea Eugeniu E. Din Trecutul Și Prezentul Basarabiei. 1928
    r 0006 famagmesaro o# A/Aft-WOW-0lb aoste, P. , ta) 0 P p, EUGENIU N. GIURGEA 0 # 0 0 0 Subdirector General in Institutul Geologic al Romanic( P. 07.0 bEWZIF3g5g: * * # oro, b.:00.0.0.0156V0 9 .n9 'CI to ti (7%1 I I 5 DIN TRECUTUL $1 PREZENTUL BASARABIEI eat7rczeb l `44w , ;? 0,13WW00L- 01,11+ TIP. ,,BUCOVINA. I. E. TOROUTIU CALEA VICTORIEI 222 BUCURE$T1 Qb eecrep.o0CAMMUMMAYa. 43, a 70Z.ZZIWWWW333).0 www.dacoromanica.ro EUGENIU N. GIURGEA Subdirector General in Instilutul Geologic al Rominief DIN THUM SI PREZENTUL BASARABIEI BUCURE5T1 INST1TUTUL DE ARTE ORAFICE BUCOVINA, 1, E. TOROUTIIP 222 Calea Victoria, 222 1 9 2 8 www.dacoromanica.ro PR EFATA. Dintre provinciile romeinefti alipite dupes marele re"zbol 2a patria-mums, Basarabia a ramas Inc ei $i panel asteizi Iola dintre cele mai putin cunoscute din toate punctele de ye- dere. Nici mai nu au Mutat sei facet' studii prea amcinuntite asupra acestei foaste gubernii a lor, dar chiar acele can sunt, nu sunt cunoscute detest putin oamenilor no$tri, eco- nomi,cti, oameni de $tiintcl sau literati, de oarecc aproape toate sunt scrise numai in ruse$te, limbs, care rar e cunos- mid' de romdni. De aceea, ca roman, care am avat ocaziunea de a cunoa$- te mai de aproape aceastei frumoasti regiune a feirii, am' crezut ca este de a mea datorie, ca in putinele randuri din aceasta lucrare, sa dau casteva notiuni asupra situatiei so- ciale ci mai cu seamy economice, ce a Post $ti este in acegstcl provineie, pentruca sa se poatei vedea de ceitre acei ce gunt inseircinati cu conducerea frcinelor Statului nostru, de ce ar mai fi nevoe sa se facet', pentruca din toate punctele de vedere sa putem nice ca la scinul mamei sale, Basarabia se gdseste bine, si ca ea merge pe calea adeveiratd a progre- sului.
    [Show full text]
  • Academos 3 2011 Pentru PDF.Indd
    CUPRINS Conferinţa ştiinţifi că 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii akademos Moldova ................................................................................................................. 2 Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM. Democraţia, o lungă bătălie ........... 3 Revistă de Ştiinţă, Dr. Gheorghe Cojocaru. Mişcarea Democratică Naţională şi declararea Independenţei Republicii Moldova .........................................................................5 Inovare, Cultură şi Artă Dr. Anatol Ţăranu. Parlamentul Independenţei şi confl ictul transnistrean .. 12 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Acad. Mihai Cimpoi. Limba română, „Casă a fi inţei noastre” ........................... 18 25.05.2005, nr. 189. Dr. hab., prof. univ. Tatiana Manole. Armonizarea politicilor bugetar-fi scale şi monetar-valutare ...............................................................................................23 Dr. hab., prof. univ. Gheorghe Iliadi. Reglementarea echilibrat motivată a stabilizării sistemului fi nanciar naţional .............................................................. 29 Viorel Gîrbu. Infl uenţa instituţiilor asupra dezvoltării economice ......................34 А.А.Кудряшева, профессор, д.б.н., академик, Г.Дука, профессор, д.х.н., академик, Г.Е.Маковейчук, Лауреат Государственной премии в области науки и техники, С.А.Билык, Генеральный директор предприятия ”ШЕДАР”, Д.Порубин, д.х.н. Энергетические ресурсы человечества (I) ...49 Natalia Timofte, Magistru în Ştiinţe Energetice (Marea Britanie), IE
    [Show full text]
  • Implicarea Lui Alexandru Boldur În Mișcarea 27 Național-Revoluționară Din Basarabia În 1917-1918
    Ion Negrei IMPLICAREA LUI ALEXANDRU BOLDUR ÎN MIȘCAREA 27 NAȚIONAL-REVOLUȚIONARĂ DIN BASARABIA ÎN 1917-1918 Ion Negrei* IMPLICAREA LUI ALEXANDRU BOLDUR ÎN MIȘCAREA NAȚIONAL-REVOLUȚIONARĂ DIN BASARABIA ÎN 1917-1918 În cartea de memorii „Viața mea. Lumini și umbre”, apărută în 2006, dar scrisă, evident, cu mult timp înainte, când autorul era în viață (a decedat în 1982), Alexandru Boldur fixează viața și activitatea sa la hotarul a două lumi: „Mi-a fost hărăzit să trăiesc între două epoci, una muribundă și cealaltă, nouă, născândă”1. Indiscutabil, linia de demarcație dintre cele două epoci în viața sa a fost revoluția rusă din 1917, eveniment ce a determinat nu doar soarta istoricului, pe care îl comemorăm, ci a schimbat temeinic, dar și dramatic, viața a câtorva generații, la nivel numeric a câtorva sute de milioane de oameni, din spațiul rusesc devenit foarte curând sovietic. Evenimentele din Rusia din anul 1917 au modificat radical modul oameni- lor de a percepe și înțelege esența lucrurilor. În acest sens Al. Boldur scria: „Viața cu proiecte pentru viitor, plină de speranțe și optimism, a fost brusc curmată, primind o lovitură dintre cele mai grele din partea unui musafir nou și așteptat de multă lume în societatea rusă: revoluția. Ea a smuls viața socială din toate încheieturile ei și a făcut imposibilă orice previziune a viitorului”2. Imaginea generală a revoluției ruse, cauzele și dezvoltarea ei, precum și reper cusiunile pe care le-a avut acest eveniment istoric asupra vieții din Basara- bia au fost analizate de istoricul și juristul Al. Boldur într-un șir de lucrări științi- fice, acestea văzând lumina tiparului pe parcursul întregii sale cariere științifice, dar și postum3.
    [Show full text]
  • 7114 ASM Dezvoltarea Cadrului Juridic Partea 2++.Indd
    PPoliticaolitica legislativălegislativă aanticorupționalănticorupțională îînn sspațiulpațiul eeuropeanuropean MMINISTERULINISTERUL EDUCAEDUCAȚIIEI,EI, CCULTURIIULTURII ȘI CCERCETERCETĂRRIIII AALL RREPUBLICIIEPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA IINSTITUTULNSTITUTUL DEDE CERCETCERCETĂRRII JJURIDICE,URIDICE, PPOLITICEOLITICE ȘI SOCIOLOGICESOCIOLOGICE DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA CCADRULUIADRULUI JJURIDICURIDIC AALL REPUBLICIIREPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA ÎÎNN CONTEXTULCONTEXTUL NNECESITECESITĂĂȚȚIILORLOR DDEE SSECURITATEECURITATE ȘI ASIGURAREASIGURARE A PARCURSULUIPARCURSULUI EUROPEANEUROPEAN ((ParteaPartea a IIII--a)a) CHHIIŞIINNĂU • 22019019 1 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 1 113.01.20203.01.2020 111:10:221:10:22 СCZUISBNZU 34(478)(082)=135.1=161.1 VVALERIUALERIU CCUȘNIRUȘNIR D 35 Culegerea este recomandată pentru publicare de Consiliul Științifi c al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice LLucrareaucrarea rreflefl eectăctă sintezasinteza cercetărilorcercetărilor șștiințifitiințifi cece rrealizateealizate înîn ccadruladrul proiectuluiproiectului instituționalinstituțional „„DezvoltareaDezvoltarea cadruluicadrului juridicjuridic alal RepubliciiRepublicii MoldovaMoldova îînn ccontextulontextul nnecesitățilorecesităților dede securitatesecuritate șșii aasiguraresigurare a pparcursuluiarcursului eeuropean”.uropean”. CCercetărercetăriilele științificeștiințifice ddezvăluieezvăluie dimensiuneadimensiunea jjuridicăuridică a vvectoruluiectorului europeaneuropean alal RepubliciiRepublicii
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    UNIREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA Constantin UNGUREANU Abstract: In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive national liberation movement. In Chisinau and in other localities, national events took place, where province autonomy was requested, mother tongue education, direct and secret vote, agrarian reform. An important role in the national rebirth of the Bessarabi- an Romanians has played the Moldovan National Party. In the autumn of 1917, the Country Council was formed, which would have 150 deputies, 105 (70%) mandates being for Moldovans, and 45 (30%) for the rest of the ethnic groups. The Country’s Council was inaugurated on 21 November 1917. On 2 December 1917, the deputies of the Country Council proclaimed the Moldovan Democratic Republic. At the beginning of 1918, the situation of the Moldovan Democratic Republic has become critical. At the request of a group of deputies in the Country Council, the Romanian army entered Bessarabia, to put an end to anarchy and disorder. The Country Council voted on 24 January 1918, the independence of the Moldovan Democratic Republic. The complicated situation of MDR and the outbreak of civil war in Russia has led many Bessarabian leaders to opt for the Union with Romania. At a meeting on 27 March 1918, the Country Council voted the Declaration of Conditional Union of Bessarabia with Romania. On 28 October 1920, representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. During the war, Bukovina was severely affected by military operations, being three times partially occupied by the Russian army.
    [Show full text]