19Astra Basarabeană Si Transnistriană—La Zălau

Anul III. No. 84 (3â7) 2 lei exemplarul M l iii 9 M Chişinău, Joi 10 Vineri 1926

■ z m m > Abonamente: Redacţia şi Administraţia

lei 650 — pe timp de an an str. Haralambie 42 , 350 — „ . 6 lan< . 180 — „ . 3 luni TELEFON No. 75 la străinătate dubla Pentru preoţi, învăţători, funcţio na i de Stat, militari şi studenţi Lei 450 — pe timp de un an. Anunţurile şl reclamele se , 250 - . . 6 1«it. primesc la Administraţie şi la , 110 — . . 3 lanf agenţiile de publicitate.

Director: Onisifor Gldbu. Ziar naţional independent Apare îh fiecare zi de lucru

19Astra basarabeană si transnistriană—la Zălau.

Asociaţiutiea „Astra“ -pentru literatura română şi cultura po porului român,-născută din silinţele uriaşe, pe care românii trans carpatini şi le dădeau pentru a păstra nealterată, sub jugul ma O obligaţiune sfânta, ghiar, fiinţa lor naţională-şi întărită cu atât mai mult, cu cât în Darea de seamă decursul vremii mijloacele de desnaţionalizare ale maghiarilor de pe care ni-o impune trecutul veneau mai sistematizate şi loveau mai cu tărie în bloc ul româ — Unirea silinţelor ardelene şi basarabene în ve a Comisariatului general ai „Astrei" pentru Basarabia nesc, ce nu înţelegea să-şi părăsească însăşi raţiunea de a exista, derea culturei. — a reuşit ca după 6 decenii de existenţă să-şi vadă visul împlinit înaintată Adunării generale dela Zălau de Ştefan Ciobanu, întemeiată de către neuitatul mitropolit Şaguna spre a servi membru al Academiei Române — 12 14 Septembrie 1926. ca făclie luminoasă în întunerecul secolului trecut, pentru toţi ro mânii ardeleni cari simţiau prin ea unitatea fiinţei lor etnice, a în- La 3 Mai 1848, când românii ardeleni se adunară pe Ï. sa în nici un fel răspunde I din somităţi, roase adeseori de mănunchiat, zi în zi, tot mai multe energii româneşti, cari şi-au în „ Câmpia Libertăţii“ de lângă Blajul istoric, ca să-şi reclame Extensiunea Astrei în Basa rea pentru acţiunea culturală I ambiţii personale, am fost feri- chinat întreaga pricepere şi toată puterea de a lupta, în scopul rabia. —Antecedente din Basarabia. Tot ce a cre I cit să găsesc din primul moment drepturile sfinte la o viaţă naţională liberă, între cei vre-o l sprijinul înţelegător al academicia- «nei biruinţe ce pe vremuri, părea — totuşi — o utopie. patru zeci mii de revoluţionari, se găsea unui, ale cărui Prin înfiinţarea Comisaria zut necesar să facă a fost, ; nului Ştefan Ciobanu, distinsul Din munţii Moţilor, de pe valea Oltului, de la graniţa Mol- priviri rătăcitoare denotau gânduri, ce duceau dincolo de tului general pentru Basara că a îndemnat pe localnici I cărturar al Basarabiei, care a pri- iovei libere, dintr’un colţ la celălalt ol Transilvaniei, cuvântul ro munţii Carpaţilor. Era basarabeanul Alecu Ruso. Revolu bia, Asociaţiunea noastră în să constituiască un comitet | mit să ia asupra d-sale sarcina | plină de răspundere de secretar énesc şi suflarea românească străbătea cu îndrăzneala de care ţionar înfocat, luptător dârz pentru dezrobirea poporului scrie în analele ei o pagină compus din toate notabilită iste capabil numai cel ce simte menirea înaltă ce o are pe pământ ţile vieţii publice din Chişi | general a Comisariatului. După românesc, după ce ia parte ta alcătuirea „Proclamaţiei de nouă şi-şi ia asupra sa o această preţioasă achiziţie, am a toate pudicele ce vremelnic le 'ntâlneşte în cale. nău, în scopul de a coordo Dar, scopul pentru care a fost întemeiată Asociaţiunea, odată la 1848" şi ta semnarea ei, ei se refugiază în Ardeal. răspundere, pe care până | procedat, în deplină înţelegere cu Ci Unirea s’a lărgit, îmbrăţişând întreaga cauză românească, nu Pentru răspândirea poeziei lui V. Alecsandri „Deşteptarea acum a declinat-o dela sine. na activitatea societăţilor cul noul organ al Astrei, la înfiinţa tooritâ tendinţei ei de expansiune, cât m ii ales faptului, că popo României", Alecu Ruso cunoaşte închisorile ungureşti, şi In momentul când se pu turale existente acolo şi de rea celor zece secţiuni literare şi ştiinţifice, menite a iniţia pe si român de pretutindeni s’a convins de tenacitatea cu care a rezis scapă ca prin minune de spânzurătoare. Si in beţia en ne pentru întâia oară în mod a le aduce la unitate şi de ktin timpuri grele şi soliditatea organizării ei şi astfel în mod program şi de conducere, un teren mai solid şi mai înalt tuziasmului sfânt de pe „Câmpia Libertăţii“ desigur că concret chestiunea extensiu- activitatea acesteia, în Basarabia fim şi a îndreptai privirile spre ea, ca spre un for de unde poate rămânând să între, apoi dacă M o nouă şi salvatoare cruciadă: acea a educaţiei şi culturel m aş revoluţionarul basarabean se gândea şi la ţara lui, atunci nei „Astrei“ în Basarabia, 111. ilor din graniţele ţării, pe baze naţionale. robită, şi ia răzeşii lui de pe malul Bâcutui. este bine să se spuie aici în vor voi, în legătură de fede raţie cu „Astra“. înfiinţarea Secţiunilor literare Imaginea acestui fiu al Basarabiei mi-a venit în gând mod respicat, că acest pas şi ştiinţifice basarabene Firească este la noî această tendinţă de a se centraliza pri- Din nenorocire, Comitetul ëk celor dornici de o nouă îndreptare, spre o instituţie mult în astăzi, când la congresul „Astrelu dela Zălau se îndreaptă i s’a făcut din partea organe alcătuit în mijlocul unui en Nevoind să ne pierdem în cercată în decursul vremii, după cum firească a fost şi este şi la un griip de intelectuali basarabeni. lor noastre de conducere nu formalităţi şi să ajungem pe te ilte popoare, la care asemenea întocmiri culturale dau naştere a- Au venit alte vremuri, au căzut lanţurile ce ne des mai după stăruinţele repetate tuziasm care părea promiţă renul primejdios al ambiţiunilor »lei unităţii de tendinţă, de gândire, de simţimânt. părţeau, s a înfăptuit unirea tuturor românilor, pe care o ale fruntaşilor vieţii basara tor, n’a putut realiza nimic personale şi al aruncării răspun Francezii de pretutindeni, răspândiţi pe întreaga suprafaţă a visa generaţia dela anul 1848,dar a rămas încă ceva de făcut. bene. din ce şi-a propus, — mai derii dela unul la altul, pentru mult chiar, el nici nu s’a în început, am designat pe seama jiului, cu gândul îndreptat - în afară de fiinţa materială a ţă- Este problema culturii, este misiunea înaltă a răs In adevăr, la istorica adu Æ lor - spre fiinţa spirituală a rassei, concretizată in „Alliance trunit de ioc, până în ziua fiecărei secţiuni, numai câte un pândirii ei în massele mari ale poporului. Şi misiunea nare generală a „Astrei“ ţi française“, tot asemenea italienii îşi au societatea lor panita- de astăzi. membru, în calitate de secretar, aceasta cade în spatele generaţiei de astăzi. nută în anul 1924 la Câm lăsând timpului sarcina de a de ană «Dan te A 1 i g h i e r i“, iar germanii societatea „Alldeu- In anul trecut, la aduna Iată de ce întrunirea dela Zălau, la care vor lua peni, sub preşedinţia M. S. săvârşi pas de pas organizaţia scher V e re in “. rea generală dela Reghin, parte şi basarabenii, are o importanţă deosebită. Provin Regelui nostru Ferdinand 1, începută, ideea aceasta s’a do d. Pantelimon Halippa a re vedit bună, căci secretarii au In acest chip priveşte rornânirnea organizarea de azi a As- ciile desrobite au mai multă nevoie de cultura românească. I. P. S. S. arhiepiscopul Gurie 1 ’ }i cu acest îndemn? se alătură as*ăzi Basarabia la lupta p petat, în numele Basarabiei, izbutit printr’o activitate de trei De aceia, în faptul că la acel congres se vor aduna re s’a adresat şefului statului, luni, desfăşurată în Buletinul m i ,Astra“ o duce în scop de a răspândi pretutindeni ideea na dorinţa ca Astra să-şi extin prezentanţii „A st ret din Ardeal şi Basarabia vedem nă în calitatea Lui de preşedinte publicat zilnic în coloanele „Ro dă efectiv activitatea ei şi Şi ducă pentru un moment .Astra“ nu poate îmbrăţişa pe zuinţa generaţiei noastre de a desăvârşi opera celor ce de onoare, cu rugămintea să mâniei Nouă“ nu numai să puie peste Prut, şi Adunarea ge $ mânii răspârdifitn lunea întreagă, spre a le servi ca centru s’au adunat pe „ Câmpia Libertăţii11 la 3 Mai 1848. trimită cât mai curând în o lungă serie de probleme ale nerală a adus o hotărîre for culturii şi vieţii basarabene, dând 1 ţMre şi isvor de îndrumare naţională, este totuşi în posi Să dea roade şi această întrunire cum a dat aceea ia Basarabia pe fruntaşii „Ast bile ei şi are chiar datoria de a primi frăţeşte şt a asculta mală în acest sens, hotărîre soluţii dintre cele mai bune, ci care a participat Alecu Ruso. rei“, spre a duce acolo cât [măcar al românilor ce străjuesc neadormiţi îi jurul graniţelor care, în momentul oportun şi să trezească în cercurile tutu mai multă cultură, care uneş ror tagmelor de intelectuali, un rt materiale. a fost tradusă în faptă prin Ea îmbrăţişează astăzi, odată cu românii hasarabeni, — pe te şi întăreşte sufletele, în profund interes şi faţă de acele ÎNSEMNĂRI înfiinţarea Comisariatului ge tşamtanfii frânturei de neam rămase peste Nistru. locul politicei, care le des- probleme şi faţă de „Astra“. Pe Scrisoarea Iul Neculai Capmaro către d. ministru 43oldiş calea aceasta s’a ajuns ca, după „Astra" basarabeană cât şi cea transnistriană se înfrăţesc su bină. neral pentru Basarabia, în 1 astăzi pentru prima oară. Dom Priţidatili di făcut, noi nu ni-am dat intr’o parti, fruntea căruia am avut onoa un sfert de an, să se poată con da vorbi răii tot am auzât. Este încă în amintirea vie stitui secţiunile cu un număr La serbările ce au loc la Zălau se 'ndreaptă azi de pretu- Di-amu astâz m’oi sui in poizd şâ rea să fiu numit eu. m’oi duci cu dom direct a nost, !a Câ s’o scris la gazături, şâ cuvântu a tuturora, răspunsul pe care reglementar de membri, cari in ii reprezentanţi ai gândului ro m ânesc. Avem speranţe noi, ciel rău s’o împrăştiet în tătâ ţara, shodu dala dila Asta. leu ştiu di-arnu, câ noi sântiem hâtri şâ ni-am învaţat II. trând acum în locurile, pentru swnu că o parte dintre conducătorii actuali ai „Astrei“, au însăr- câ ’niata ieşti acolu prizideatili şâ câ l-a dat Asociaţiunea la acest cari sunt recomandaţi, găsesc nu mult nărod s’a grămădi, di n’a mai cu narav; da asta n’a ci aşă, câ mai apel: Adunarea generală ţi înfiinţarea Comisariatului ge cinâri supreme în organizarea statului nostru. ci chip sâ mai grăiesc şâ ieu şi di blând ca moldava nu nost nu sâ âflâ neral pentru Basarabia numai nişte cadre, fixate de sta Faptul că d. Vasile Ooldiş, preşedintele „Astrei“ e şi ministru asta ţ-oi scrii aici la eazătâ o hârtii şâ mai di muncâ ca iei nu găsăşti, nută în toamna anului 1924, tute, ci şi o serie de probleme da pi nidriept ni-o inginovăţât! Primind, în luna Maiu a. c. îl Cultelor şi Artelor nu poate decât să ne dea nădejdea că această şâ niata’i citi-o şâ-i vidé dintr’ânsa a trimis în Basarabia o dele- iniţiate şi o tradiţie vie de ci vrieu ieu sâ spun. Noi di-amu dacă sâ faci şâ la însărcinarea de Comisar gene muncă. instituţie, în forma care o ia, prin dragostea cu care e îmbrăţişată noi Asta, undi nevoastrâ sânteţi cileni gaţiune numeroasă, spre a Di-amu niata ieşti şâ ministru; şâ m-om eredi câ triaba s’andrepta şâ ral, am plecat Ia Chişinău, unde Această tradiţie este evidentă ie hasarabeni, va fi sprijinită şi încurajată în acţiunea întreprinsă don Hoga’i ministru şâ mai ieşti şâ lua contactul cu fruntaşii de eram hotărît, ca activitatea mea ciaialt, cum ii spune pi numi, dom n’a mai ci ca pân’amu din tabloul buletinelor secţiunilor, :ăutându-se a da la iyeală şi a întări elementele ce se afirmă în Lăpadat; şâ istlalt cari-o fost pi la Intăi, noi vrem sâ cim puşi la rând acolo şi spre a chibzui îm ca delegat al Astrei s’o leg în apărute în primele 83 de numere lipta începută. noi în zâîili ieşti dom Lupaş, cari’s cu tăţ oamini şâ sâ nu ni criadâ mai preună asupra modalităţilor mod intim şi organic de o acti ale gazetei „România Nouă“. tăţ miniştri şâ tăţ îs Ia suiuzu dala, proşti şâ sâ nu'ş batâ nacialnicii cii Faptul că d. Io n Lăpedatu, actualul ministru de finanţe, mititei gioc di noi, pi urmâ noi vriem de a începe o activitate siste vitate mult mai complexă, care oamini mari. îşi avea rădăcinile ei adânci IV. este membru al Asociaţiunei şi fost secretar al „Astrei“ ne face Şâ’nevoastrâ îţ ci acolu la shod sâ ni’ngădui pi’ncietu cu nălogu, câ matică de răspândire a cul a credem că în posibilităţile de mari înfăptuiri, pe care le are^nu da pi nimi nu m’âţ vidé;—câ ieu oi tari ni’o mai supt săcita; dupâ aiasta încă din anii 1917—1918, şi care Buletinul „Astrei“ basarabene mai cerim sâ nu sâ mai facă specu turii. Consecvent acestei ho- avea să înceapă acum cu reedi- î uita să sprijine cât mai efectiv materialiceşte înjghebarea pe sta mai la coadâ şâ numa oi asculta ci sâ vcrgheşţi şâ ci sâ faci, şâ pi laţia aşă mari, şâ ci noi faclm pi câmp tărîri, în sărbătorile Rusaliilor Din primele zii e ale reapariţiei ire această instituţie o înfăptueşte în Basarabia. cu ostiniala noastrâ, sâ nu ni-o furi tarez ziarului naţional indepedent urmă oi spuni şâ ieu aici la Besarabia „România Nouă“,—cel dintâi ziar „României Nouă" şi până în ziua noastrâ ci-o fost. Da triebu sâ vă negustori. anului 1925, delegaţia As Suntem deasemeni în drept să nădăjduim că d. ministru O. După aiasta noi vriem câ vădră- cotidian românesc apărut în Ba de astăzi, ea a publicat în mod spun o vorbâ, şâ vorba mé, cinstit trei, constituită din dd. sistematic Buletinul diferitelor ioga, membru al Asociaţiei şi fost deasemeni secretar al ei, va cuvânt a ci, câ la noi mult sâ grăeşti ritu sâ ni-1 rădici, câ noi cu dânsu nu sarabia încă la 1917 şi singurul ti să ne acorde înlesnirile ce-i sunt în putinţă, pentru progresul şâ ninica nu sâ fad. La noi ţaranu ni putiemîmpaca; câ cum sâ-ţpuie nălog Vasile Goldiş, Octavian Go- ziar românesc, care apare astăzi secţiuni ale Astrei, redactate de pi gin, taman când vriei sâ biei vri’un iceputului de azi: di-amu, o stat în săcitâ şi’n întuneric ga, Ioan Lupaş, Tiberiu Bre- între Prut şi Nistru. Deschizând secretarii acestora şi cuprinzând şâ tăti boalili i-o ros ciolanili, şâ o stacan di premoi. Alături de domniile lor „Astra“ e reprezintată în guvernul Amu pi aiesti tăti cu zacoanili noi diceanu, Ilie Beu şi Onisifor încă din primul număr al acestui diferite probleme basarabene de vinit la noi dl cii cari vré sâ s’aleagâ importanţă actuală. Buletinele iitual şi prin d-1 ministru Lupaş, care ne-a văzut chiar zilele a- dipotat şâ miniştri, şâ minciuni ni-o vriem sâ sâ facâ ciavaf, câ ieli dacâ Ghibu, a fost la Chişinău, ziar, reapărut la 1 Iunie a. c., co grâit şâ îi s’o ales dipotaţ şâ când sânt, apui sâ nu li deie intr’o parti, şâ loanele pentru problemele Astrei, publicate sunt următoarele: sstea la lucru, şi care convins de necesitatea acţiunei întreprinse, nacialnici sâ sâ ţâie di dânsâli, câ unde a chibzuit, împreună s’o dus lia Buharest o uitat di-amu am avut mângâierea să găsesc din m mărturisit, în coloanele ziarului nostru, încrederea pe care o dacâ nu, apu mai ghini, nici sâ nu sâ cu exponenţii principali ai I. Secretarul secţiei literare- di noi, şâ îndreptări tot nu s’o mai facâ. cele dintâi clipe ale d escinderii filologice, d-1 T. Hotnog, a tre în reuşită, şi ne-a făgăduit sprijin. făcut. vieţii şi culturii basarabene, Noi năloguri am plătit; pi na Şâ dacâ duo’aigsti a mai ci vremi, mele în Basarabia, o deplină publicat: Cu aceste îndemnuri frumoase şi întemeiaţi pe dragostea cu cealnici i-am ascultat; când ni-o apus îţ mai faci şâ’nevoastrâ ci va mai metoda cea mai potrivită înţelegere pentru chestiunile pe 1. Basarabia în literatură. îre au pornit la acţiune basarabenii, ne mărturisim faţă de con da gând bun’mnezău, câ noi cu ’ne ucitili o vorbâ ca sâ dăm copchiii sâ voastrâ om ci, şâ’ntr’o parti nu ni-om da. pentru sistematizarea activi cari, în numele Astrei, le luasem 2. Folklórul basarabean (3 ar sul „Astrei“ dela Zălau, încrederea şi aşteptăm faptele urmă sâ’nveţâ cârti i-am dat, la jandar cu ticole) vânt înapoi n’am întors, câ iei sâ Amu aiasta-i tăt ci-am vrut ieu sâ tăţii culturale în Basarabia. asupra mea. r i spre folosul neamului nostru, atât dinlăuntrul graniţelor cât uita urât la noi ş’atâta aştepta; — pi vorghiesc acolu şâ dac’am făcut aşă, Renunţând, pentru motive bine- 3. Graiul românilor basarabeni J,~ afara lor. n’oi mai spuni ninica ş’oi sta ş’oi Dându-şi seama de comple întemeiate, rezultate din expe (2 articole). aghenţi lictorali i-am pus în capu asculta ci-ţi spuni nevoastrâ. „România Nouă“ mesâi şâ i-am cinstit cu gin, aşă cum xitatea problemei, delegaţia rienţa de până aci, la o iniţiativă j 4. Bibliotecile poporane (2 ar îi la noi obiceiu; şâ tăti câti-o fost Niculai Capmari Astrei n’a putut lua asupra pompoasă, cu un comitet compus ticole). 5. Toponimia Basarabiei (3 ar ticole). gandei comuniste la noi în Ro loacele lor materiale, când este sau mai puţin de a se dezvolta Numai mâna guvernului ar mânia, pregătind-i prin propa II. Secretarul secţiei istorice, Românii transnistrleni vorba de bolşevizarea statelor na în direcţia naţional-culturală, fără putea da un ajutor eficace, care d-1 I. Zaborovschi, a publicat: ganda subversivă în limba lor, ţionale burgheze, fiind bine con ca statul în care sunt cuprinşi în viitorui apropiat ar avea ca ş» pentru viitoarea expansiune a 1. Popularizarea istoriei Româ vinşi, că orice oprire pe loc să-i forţeze a deveni armă contra rezultat, că aci, la noi, vom avea nilor în Basarabia. comunismului militant în Europa a înaintărei comunismului este o fraţilor lor de sânge — contra o generaţie de români transois- datoria guvernului român Occidentală. 2 O instituţie de cultură a primejdie mortală pentru însăşî statului român, — fraţii noştri trieni patrioţi şi gata să lucreze Statului în Basarabia : Biblioteca La 8 octombrie 1924 în capi- el ca de materisl'pentru crearea în Sovietele nădâjduesc, că făcând existenţa Iul. transnistrleni sunt destinaţi pen pentru opera naţională română. această propagandă între, moldo Universitară-Centrală (2 articole). iala Ucrainei Sovietice, Harcov, coasta României Mari, a unei Realizând aceste sforţări, so tru a fi transformaţi în „interna Prin această măsură nu numai 3. Presa românească din Ba ia orociamat înfiinţarea „Reou- pepiniere pentru cultivarea şi veni în limba lor natală, îi vor vietele speră, că Republica Mol ţionalişti de naţiune română* îndrepta mai uşor spre comunism, că se va combate cu succes în sarabia în timpul stăpănirei ru bl:cei Autonomice Socialiste So- creşterea vibrioanelor cunoscute, ce dovenească va deveni un obiect (dacă este nimerită această expre- cercările comunismului de a dis ca apoi să se servească de ei ca seşti (1905—1918) (3 articole). •iftice Moldoveneşti“ f„R. A. S* în viitorul apropiat vor fi între de atracţiune pentru toţi românii siunej, şi ca atari a deveni o ar truge moralmente sufletele moldo- ds un instrument sigur pentru 4 Şcoala Basarabiei sub Jstă- M,*). Prin acest act, Sovietele buinţate pentru a încerca sub şi în spech 1 pentru românii ba mă, politică contra naţionalismului venilor-transnistrieni, ci însăşi ar pânirea rusească (6 articole). icsâşi au recunoscut faptul, că minarea şi distrugerea Statului bolşevizarea României* sarabeni, cari necăjiţi de greută român şi deci, [contra statului ma sovietelor, Republica Moldo IU Secretarul secţiei geogra- peste Nistru locucşte In massă Român, a îndemnat Sovietile la Pentru a atinge cât mai repede ţile vieţii, îşi vor îndrepta, spre român. venească, va deveni periculoasă compactă o populaţie românească acest act. acest scop—Sovietele vor face tovarăşii deia Moscova, privirile fice-etnografice, d-1 T. L. Boga, Acest fapt ne impune o dato pentru creatorii ei. a publicat: (moldoveni), ocupând aproape In toate sforţările, ce le vor sta la şi simpatiile lor spre această Rep. rie sfântă de a lupta cu mijloace In vremurile de astăzi, propa sei judeţul Tiraspol şi câte o Transformându-i în cetăţeni a îndemână, şi nu se vor jena să Mold,. crezând, că sovietele le 1* Descoperiri preţioase făcute bine chibzuite pentru păstrarea şi ganda a devenit o armă pute - la Chişinău. jumătate din judeţele Balta şi Ana- exoticei „Republice Moldoveneşti“ cheltuiască mijloace materiale vor putea face fericită viaţa lor comuniştii vor să otrăvească min dezvoltarea spiritului naţional ror ni:ă şi periculoasă în mâna celor 2. Problema etnografică a Ba niev, ceea ce are ca suprafaţă enorme, înfiinţând în Republica grea de astăzi. mânesc dincolo de Nistru, ce ştiu să o întrebuinţeze şi tea şi sufletul moldovenilor traris- sa labiei şi minorităţile. circa 10000 kim. p. .şl conţine Moldovenească fel de fel de in Faţă de aceste uneltiri ale ve Mijloace pentru această operă credem că şi Statul nostru nu se dres 400.000 de locuitori. nlstrieni, spre a-i deruta de la stituţii de ajutorare materială, cinilor de peste Nistru, -- care 3. Problema şcolară din Basa sunt multe şi nu ne vom ocupa poate lipsi de această armă mii rabia şi minorităţile etnice (2 ar calea naturală, deşteptarea lor dându le moldovenilor sprijin spre este datoria guvernului român? ales că vecinii noştri, cari p in Prin înfiinţarea acestei pretinse naturală, care ar putea avea ca de ele în acest articol* Vom arăta ticole). a-i ridica şi economiceşte, numai Credem, că păstrarea mai departe numai, că unul din cele mai im natura lor nu ne vor fi niciodată .Republice Autoooralce* Sovietele rezultat tendinţa transnistrienilor ca să-le câştige şi sufletele* 4. Propaganda culturală şi mi- no omăreSc dorinţa de a ridica a espectativi obiective nu ne-ar portante şi eficace mij!oace este prietini, au un sistem de guver de a se apropia şi politiceşte de Aceasta, Sovietele o vor face aduce decât rău în această pro- notăţile etnice din Basarabia (2 pe moldovenii transnistrleni la o educaţia în spirit naţional româ nare prea departe de a fl ideal articole). conaţionalii lor din Statul Naţional chiar în dauna populaţiei vecine vinţă şi că chestiunea ro soni viaţă naţională culturală şi nesc a copiilor refugiaţilor în ţara pentru populaţia subjugată de ei, 5 Un muzeu etnografic al Ba Român. In felul acesta interna- din Ucraina întrebuinţând sume mânilor — transnfstrieni ar tre mult mal departe, decât orice politici, şi nici nu caută să-i ţianollştii de la Moscova au des noastră a românilor transnistrleni, sarabiei. bugetare relativ mult mal mari bui să ne preocupe întru câtva. cari astăzi se află în număr des alt stat în lumea întreagă. scoată din Întunecimea şi sclavia tinat acestei rupturi răsăritene a pentru R. M*, decât pentru cele 6. Oraşele Basarabiei. lor sufletească de astăzi, ci numai Trebue să avem în vedere, că tul de considerabil în şcolile noas D. Ciorneanu, neamului nostru un rol umilitor lalte Republici Sovietice. pe când ceilalţi români de peste tre şi de cari astăzi nu se ocupă scopul infim de a se servi de de ioterpuşi In aplicarea propa transnistrian Sovietele însă, nu cruţă mij hotare au posibilitatea mai mult aproape nimenea* j (Continuare în pag. 2). România N ou ă No. 84 (307) r^-rari WiawN*n<>

Buletinul „Astrei“ basarabene 10) P. Firica 5) Stelian Râpeanu Piti presa de peste Miitn I 11) Nic. Constantinescu 6) Stef. Cristodulo î î (continuare din pag. /). 12) D. Stefanov 7) N. Hagichianţ Cine a cârmuit „Astra in ioc de coasă- IV. Secretarul,Secţiei ştiinţifice păstreze Basarabiei caracterul ei 13) Vladimir Cristi 8) V. Podobă d. S. Pamfil. a publicat: naţional-moldovenesc, adică ro 14) V. Cerches 9) Gh, Buciuşcan în cei 65 de ani, de când s’a înfiinjat pudră şi pomadil 1. Ştiinţele în Basarabia. — Si mânesc. 15) Teofil loncu 10) Nic. Spătari u tuaţia lor supt Ruşi. — Perspec 5. Starea de drept a provinciei 16) D. Bobina 11) lng. Dumitraşcu Aceasta se numeşte re- tivele lor pentru viitor. sub stăpânirea rusă. Legea din 17) V. Ghenzul In lipsa unor aşezeminte ştiin gim de economie? fj 2. O instituţie de cultură supe 29 Februarie 1828. 18) Sergiu Cujbä ţifice propriu zise, Secţiile As- rioară în Chişinău : Muzeul Na 6. Alte acte oficiale consacrând 16) Mihail Missir {Din „Plugarul roş*) | 20) C. Motet trei vor putea fi pentru Basarabia ţional. păstrarea legilor moldoveneşti. Când intraţi în cooperativa noas- b 3. Bogăţiile pământului româ 21) Gr. Petrescu un adevărat Institut de studii so 7. Izvoarele de drept în Ţara ciale sau, cum cu drept cuvânt tră—comunică un corespondai nesc. Gazul metan. Moldovei la 16 Maiu 1812. 22) Al. Ebervain au fost botezate anul trecut la sătesc—vedeţi pudră, oglinzi, pj. 4 Fenomene atmosferice. Fulge 8. Evoluţia aplicărei legiuirei 23) N. Jemaneanu 24) Pavel Guciu§na Cluj: o Academie Militantă. madă şi multe de toate, trebuii « rul, trăsnetul şi tunetul (3 art.) moldoveneşti sub ruşi dela 1812- cloase pentru fată; dar când vr 5. Protecţia naturei la noi. — Ce 1818. 25) 1. Bahtalovschi începând în acest chip gru 26) S Ciocärdel parea intelectualilor basarabeni în ţăranul Ia cooperativă şi întreabl s’a făcut şi ce trebue să se mai Vil. Secretarul Secţiei şcola ceva pentru gospodărie, pe dîi-d facă. re, d. Ioan Macoveiu a publicat: 27) E. Mazurchevici cadrul secţiilor, după specialităţi 28) V. Civinschi şi angajând în serviciul „Astrei“, fin d rein âaron Stzgr/na sul îndată îl pofteşte să cumpenei V. Secretarul Secţiei medi 1. Cultura în Basarabiă. 1861-1867 oglindă S3u pudră. 29) A, Antoniadi deocamdată pe cele mai distinse cale, d. dr. Calistrat Ceapă a 2. O statistică şcolară intere Aşa că ţăranul nostru fărâvolu publicat: santă. 30) N. Radvifchi elemente din Chişinău, ale căror 31) N. N. Alexandri Iui este silit să se ducă la spe- 1. Politica de stat şi biopolitica. 3. Bacalaureatul. — Constatări rânduri vor fi succesiv sporite cu culanţi. p ale intelectualilor din oraşele de Necesitatea unui punct de vedere şi consideraţiuni pedagogice. X Secţia tehnică Cooperatorii noştri nu înţeleg basarabean. VIII. Secretarul Secţiei econo provincie, credem că suntem pe 1) lng. Nic. Codreanu calea cea bună, la capătul căreia tyasilie baron %pp 7accb Xologa lucrul lor. Cu aşa cooperatori 2 Biopolitica şi politica de stat: mice, d. Th. Al. Ştirbu a publicat: 1657-1876 1675- 187? n’am putea face regimul ecoao-k, Moştenirea rămasă dela ruşi. 1. Perspectivele comerţului ba- 2) Stefan Nicolae vom găsi roadele cele mai bogate mic. î 3. Slăbirea puterii noastre de sasarabean. 3) Dim Dron pentru provincia cea mai însetată 4) Nic. Porfiri după cultură. rezistenţă în Basarabia. 2. Podgoriile basarabene. Cum sunt trataţi în re- 4. O privire asupra stării sănă 3. Decăderea viticulturii în Ba VI. Jzmoieùt (Tipariit tăţii publice în Basarabia. sarabia. >877-78s z publica Moldovenească V. Secretarul Secţiei juridice, 4. Măsurile ce trebuesc luate In aşteptarea alegerii Comitetului central judecătorii poporali d. Eugen lonescu Darzeu, preşe pentru promovarea viticulturii în dintele Tribunalului Lăpuşna, a Basarbaia. al „Astrei“ basarabene (Plugarul roş) publicat: 5. Banca Societăţii oraşului Chi Alt corespondent sătesc comu 1. Rostul secţiei juridice a As- şinău. Având odată constituite pune din preşedinţii de sec nică următoarele; trei în Basarabia. — Problemele 6. Economiile emigranţilor din secţiunile literare, după de ţii, din preşedinţii de des- „in satul Valea Hotinulni, Iu Joan 771J7loldooan luna Iunie au fost aleşi la adu ei speciale. Basarabia. finitiva lor organizare vom părţăminte şi ‘dintr’un nu S* Géorgie iăariiiu 2. Istoricul organizării justiţiei 1839-1896 1895-1901 nări poporale vre-o 200 de ju 7. In ce condiţiuni trebuie fă purcede la alcătuirea Comi măr de aleşi de câtră o a- în Basarabia. — Tribunalul de li cută reformă monetară (2 art.) decători pentru Tribunalul popo tetului central al Astrei ba dunăre generală convocată în fUexane&u 8e THacsonut ral iar pentru „comisiunea de ju chidare al afacerilor ruse.—Refu 8. Rolul micilor economii în 1901-1909 zul de-a lucra al magistraţilor şi asanarea crizei financiare (2 art) sarabene, care se va corn- \ acest scop. decare pământească regionali* funcţionarilor ruşi. — Organizarea 9. Organizarea secţiunei econo vre-o 50 de persoane. actuală a justiţiei. mice a „Astrei“ din Basarabia. VII. Când aceşti judecători se prezin* 3. Starea actuală de drept în IX. Secretarul Secţiei tehnice, tă pentru judecată la oraşul A- Basarabia. d. ing. Nicolae Teodora a publicat: Înfiinţarea de despărţăminte. Despărţămân naniev (25 klm.), stau acolo câte 4. Legile ruse prin care s’a ho- Şoselele din Basarabia.—Reaua tul transnistrian 3-4 zile, îndepiinindu-şi misltro tărît în 1812 şi după aceea, să se lor stare.—- Cauzele acestora. Mâncare nu Ie dă nimeni, nici plată, iar judecătorii dorm pe sub In ce priveşte desparta- mare a românismului de garduri. jOcuitÀ- 9oLdis V. mintele, până în acest mo peste [Nistru—o impor Jasifôlerca Sululn de&rperui, Din cauza unui astfel de tra 1909-1911 fin drei Sbàrseanu 1923 ment n’am aflat de bine să tanţă care i se din co 7977-1982, tament, nimeni nu nri vrea si Constituirea integrală a Secţiunilor literare ne ocupăm de înfiinţarea lor, muna şi asupra căreia se ocupe de lucru obştesc. şi ştiinţifice de oarece tendinţa noastră nu aflăm necesar să in Prezidenţii Asociafiunii a fost ca mai întâi să creăm Activitatea organizaţill Reuşind să trezim prin aceste 3) Dr. Şeptilici sistăm aici mai deamă- buletine, precum şi prin alte mij 4) Dr. Varzaru un centru puternic, din care nuntul. Prezenta transni- comuniste săteşti loace, interesul şi încrederea faţă 5) Dr, I. Baluţa apoi în mod firesc se vor strienilor la congresul de (Plugarul roş) de „Astra“, — după trei luni de 6) Dr. Firu desvolta ramurile, ca la orice la Zălau este destul de să cuprindă pe lângă sălile ţiuni menite a contribui Alt corespondent comunică iui ei experienţă am aflat momentul po 7) Dr. I Papinian organizm vial. S’a iniţiat până elocventă, mai ales prin de birou şi de conferinţă, şi într’un timp cât mai scurt titlu: „ Treziţii", următoarele: ^ trivit pentru a purcede la consti 8) N. Bălăcioiu acum supt auspiciile noastre bibliotece şi sala de lectură Nu ştiu ce boală a dat pesiiv tuirea secţiilor, designând, în co 9) Dr. Gh. Laşeu faptul, că aceşti&sunt toc posibil la înlăturarea păgu publică, precum şi Muzeul toate organizaţiile noastre: .corn-v mun acord cu secretarii secţiilor, 10) Dr. Filipeanu doar înfiinţarea unui singur mai conducătorii şi ini bitoarei influenţe exercitate somol“ „junimea" „iaceica Ii j numărul reglementar de membri, 11 Dr. Chircorov despărţământ, Nacela al refu ţiatorii mişcării naţionale etnografic, chemat să ară te timp de mai bine de o sută partid" etc. căci dorm linii™ precum urmează: 12) Dr, Isanos giaţilor transnistrieni, aflători trasnistriene dela 1917— atât localnicilor, cât şi străi de ani asupra acestei pro fără leagăn. /. Secţia literarâ-filologică 13) Dr, Prodan temporal în Basarabia." 1918. nilor, cari vizitează ţara, ca vincii şi la întronarea spiri Poate cineva le-a trezi? sell 14) Dr. Smadu racterele adevărate ale pro treabă la urmă corespondentul Ştefan Ciobanu 15) Dr. Mihailovici Atribuim acestui des tului şi a culturei latine nu părţământ menit pe de- In legătură cu despărtămintele vinciei noastre. In legătură numai până la malul drept ) Se ştie că ziarul «Plugarul ta 2) Pantelimon Halippa 16} Dr. Fr. Pop basarabene găsite în funcţiune în 3) Ion Buzdugan o parte să adune într’un cu acest Palat, trebue să fie care apare în Balta în Republicai 17) Dna Dr Panaitescu momentul vremii Comisariatului ge al Nistrului, ci până unde se doveneascâ, este scris în l/mba i 4) Ion Negrescu 18) Dr, Leahu organism viu re cei a- neral: Aşa, să amintesc că, îndată şi o tipografie, care să edi întinde spre Răsărit rasa mană cu caractere chirilice. Ret 5) Nuşi Tulliu 19} Dr. Mândru proape 800 de fraţi veniţi după aşezarea mea în Chişinău, teze mulţimea de publica- noastră. articolele în stilul si forma in cart 6) D. Iov 20) Dr. Sârbulescu găsim in sus zisul ziar. 7) Ludovic Dauş 21) Dr* Teodorescu ia noi din „Republica mol am vizitat despărţământul dinTi- X. 8) Cincinat Pavelescu. 22) Dr. Bogos dovenească", pe de alta ghina, pe care l-am găsit func 9) C. Alexandrescu 23) Dr. Grosu să stabilească pentru în ţionând în condiţiunea surprin Astra“ ca far al Laiinitaţii în Basarabia Cerem egalitate 10) loachim Obadă 24) Dr. Balaban zător de mulţumitoare, graţie câ tâia oră un program si torva elemente de acolo, cari îşi 11) N. Dunăreanu 25) Dr. Huţu stematic de activitate cu „Astra", cu trecutul ei derea îndrumării tineretului ° rugăminte către 12) Andreiu Murafa 26) Dr. Cazacov (Cauşani) pun tot sufletul pentru promo privire la viitorarea îndru varea culturei naţionale. de aproape trei sferturi intelectual al Basarabiei spre 13) Elena Dobroşinschi 27) N. Petrov (Cauşani) de veac, nu are drept de marile centre ale Latinităţii ţiunea Poştelor din Ba bl 14) îrâne Fleury 28) Dr. Anat. Maimaş (Volon- VIII. existenţă în Basarabia, 15) Liviu Marian tirovea) occidentale, de cari Basara- sarabia 16) St. Bulat 29) Dr. Ursu (Soroca) decât dacă este în stare benii s’au ţinut cu totul de Mijloacele de propagandă ale Comisaria să dea şi acestei provin Nici prin gând nu i 17) T. Hotnog 30) Dr. Pascali (Vasieni) parte şi dela Unire încoace. trece să cerem un regi 18) I. Ignătescu 31 Dr, P. Ulinici (Cetatea Albă) tul general al „Astrei“ cii strălucirea pe care a Sperăm că organele Statului 19) Olga Vrabie 32 Dr. Coteanu (Orheiu) privilegiat pentru singui In momentul când, vom crede vincie astăzi stă, în ce priveşte dat-o Ardealului. Ea a vor sprijini aceste năzuinţe II. Secţia artistică 33) D-na Dr Coteanu nemerită să începem înfiinţarea de fost multă vreme aştep gazetă românească di 34) Dr. Cornea presa poporală, incomparabil mai ale ^ Comisariatului general, Basarabia, care suntei 1) Mihail Berezovschi despărţăminte prin provincie, cred rău ca pe timpul Ruşilor. In a- tată şi ea nu trebue să făcând cu putinţă reiaţiniza- 35) Dr. Scaleţchi că opera nu va fi prea grea. Pro noi. Ar fi o necuviinţă s 2) Mih. Bârcă devăr, astăzi nu există în întrea înşele câtuş de puţin a- rea cât mai apropiată a Ba 3) Adr. Elladi VII Secţia juridică pagandistul nostru cultural, d-1 ga Basarabie nici o gazetă pen cerem cuiva să ne preiei Teodor Jireghie, care a cutreerat şteptările. Aici, unde cul sarabiei. 4) G. Harghel 1) ion Pelivan tru ţărănimea moldovenească, du tura rusească s-a impus gazetelor ruseşti *saue 5) Anastasia Dicescu zeci de sate din judeţul Lăpuşna, pă cum, afară de „România Nouă“, vreeşti, cari de sigure 2) Eugen Ionescu-Darzeu prin proporţiile ei uriaşe, încheind acest prim raport ge 6) I. Căpriţa 3) Serghiu Niţă Orheiu şi Tighina răspândind nu există nici un cotidian româ iubesc această ţară la ft 7) P. Crihan printre săteni învăţăturile Astrei nesc, care să stea în faţa presei Astra trebue să ştie a re neral, rog Onor. Adunare gene 4) loan Peretz rală să binevoiască: de mult cu noi,—nu cri 8) Ânt. Toma 5) Dim. Bogos ne raportează că terenul la ţară străine, reprezentată numai în Chi câştiga terenul pierdut şi 9) C Urlescu 6) Petre Davidescu este favorabil pentru Astra, ră şinău prin trei cotidiane în limba a astrage şi pe acei, de a) a lua act de activitatea Co dem însă că cerem u 10} M. Gârlea 7) Stefan Gurău mâne numai ca la momentul o- rusă şi unul în limba evreească. misariatului general pentru Ba lucru exagerat, când pre portun să se înceapă lucrul cu neamuri străine, cari se sarabia. 11) Gr. Gâdeiu 8) N. losipescu Pentru popularizarea „Astrei“ în uită şi azi cu neîncre tindem să fim trataţi ct 12) I. Popovici 9) Otonel Cireş înţelegerea necesară.Acest moment b) a declara membri ai Secţii nu trebue grăbit câtuş de pu Basarabia, va face un bun servicin, dere şi uneori chiar cu puţin egal cu ele. Cât 13) Z. Poroseci 10) Gh. Volenti lor ştiinţifice şi literare pe cei astăzi nu suntem de lot 14} Maria Carastoianov ţin; el trebue pregătit temeinic dispreţ spre noi. propuşi supt pet V. 11) N. Paraschivescu Biblioteca Astrei Basarabene care \ 15) Maria Cosmacevscaia 12) Gh. Nedelcovici prin mijloace cari să facă din si- va ^ începe să se publice în nici la publicul mare linţete Astrei o operă durabilă, „Astra“ nu trebue să fie c) a lua măsuri că secţiunile nici la autorităţi. 16) Fi. Simionescu 13) Traian Lazarescu curând şi pentru care sunt gata în Basarabia numai un steag din Ardeal să-şi dea concursul 17) N. Cristea 14) Vladimir Grimalschi spre deosebire de nenumeratele sau în stadiu de pregătire 11 vo Un corespondent dii încercări efemere din ultimii opt de frăţie şi de cultură, ci şi lor efectiv la opera celor din 18) Grig. Cristi 15) Alex, Săvescu lumaşe, câte unul de fiecare se Basarabia şi la diferitele publi- provincie ne scrie, în le 19) V. Bulat ani. In vederea pregătirii acestui un Mentor, care să îndemne 16) Nie. Suruceann cţiune, plus unul al Astrei transni- caţiuni ale acestora, gătură cu situaţia de io 20) Nie. Gumalică 17) Vasile Melega moment, ziarul „România Nouă“ striene, care este deja gata de la luptă pe fraţii noştri, al lucrează sistematic nu numai prin d) a se îngriji ca în bugetui ierioritate la care e re III Secţia istorică. 18) Const. Dardan tipar. căror suflet timp de peste o anului viitor al Astrei să fie luată 19) Teodor Candea publicarea buletinului zilnic al dusă gazeta noastră, ut 1) Pavel Gore Astrei, ci şi prin ştirile şi in sută de ani a fost sistema şi Basarabia, pentruca problemele 20 Luca Brânză De asemenea vor contribui pe cari şi le-a pus Astra basara mâtoarele: „Zilnic st 2) Ştefan Berechet 21) Ion Nicolaide formaţiile pe cari le dă despre tic atrofiat, îndreptându-le ne plâng abonaţii noştri ci mult la promovarea numelui şi contenit privirea dela Orien beană şi cea transnistriană, cari 3) Arhiepiscopul Gurie 22) Damian Copceag această societate. In acelaş scop, problemelor Astrei conferinţele si nu vine „România Nouă“ 4) Episcopul Visarion comisariatul general a iniţiat ti luptă astăzi pentru probleme ge 23) Const, Teodorescu stematice pe care le vor ţinea sec tul, de unde ne vine primej nerale româneşti atât de impor 5) Episcopul Dionisie 24) Aurel Cazacu părirea unui Calendar al Basa pe când ziarele evreeşt ţiunile şi ale căror rezumate se dia, spre Occidentul latin al tante, să nu sufere nici o împie şi ruseşti umplu genţi 6) Sergiu Bejan 25) Ştefan Văleanu rabiei, care pe lângă încercarea vor publica în „Româuia Nouă“ originii noastre şi al intere decare. 7) Iustin Frăţiman 26) N. Drugan pe care o face de a contribui la şi in „Cuvântul Moldovenesc“. poştarilor". 8) I. Zaborovschi 27) Dr. D. Cazacu rezolvirea penibelei chestii a ce selor noastre naţionale supe e) a hotărî ca viitoarea adu nare generală a Astrei să se ţie la Rugăm pe d-nii dirt 9) C. Tomescu 28) Anton Crihan lor două stiluri, va fi tot odată şi un Această activitate este uşurată şi rioare. Această poruncă, Co ginţi poştali să nu ut 10) H. Avachian 29) A. Eremia fel de catehism social şi naţional prin împrejurarea că atât cele misariatul general a înţeles-o Chişinău, având cu acel prilej să se stabilească definitiv raportul persecute şi să se milos 11) Al. Oatu 30) Grig. Cazacliu al ţărănimei „moldoveneşti“ din două organe de publicitate, cât pe deplin şi în consecinţă a 12) N. A. Popovschi Basarabia şi din Moldova de pe şi sediul Comisariatului general dintre Astra basarabeană şi dintre tivească a ne scoate die VIII Secţia şcolară şi început să lucreze în ve 13) D-na Florov ste Nistru. sunt adăpostite, începând cu data vechea instituţie comună. situaţia de minoritate, îi 14) Paul Nicorescu 1 ) 1. Macoveiu de 10 Septembrie într’un frumos Chişinău, 8 Septembrie 1926 care ne găsim. Altfel, s’ai 14) Parhomovici 2) M. R&dulescu Mai departe, pentru 1 Octom- local din Bulevardul Alexan vrie este fixată editarea ca or dru cel Bun, unde secţiunile vor putea să ne plângem ji IV Secţia geografîcà-etnografkà 3) T. Neaga Onlsifor Ghibu 4) A. Scobiola gan al Comisariatului general o putea lucra mână în mână între noi la—Liga Naţiunilor 1) L. T. Boga 5) Vas. Neaga gazetă săptămânală „Cuvântul o laltă şi toate împreună, cu cele Profesor la Universitatea din Cluj m Moldovenesc“, a cărei apariţie două organe de publicitate, pen 2) Gen. Panaitescu 6) Constantin Popovici Comisar general al „Astrei“ pentru Basarabia. 1 3) T. Porucic 7) D-na Florica NifS constituie pentru ţărănimea din tru buna îndrumare a tuturor tre ştiri externi 4) G. Nastase 8) I. Trofimov Basarabia o adevărată problemă buinţelor culturale ale acestei Regimul economiilor în i 5) G. Raşcu 9) Ant. Harghel naţională, întru cât această pro- provincii. Franţa i 6. P. Arventiev O liturghie populara 10) V. Lesnic IX. Intr’un recent consiliu dl 7) N. Smochină 11) C. Dru(a „Cântările liturgici pentru co 8) St. Bulat 12) Const. Popescu reale servicii preoţilor şi învă miniştri, s ’au luat ImpoM Necesitatea ridicării unui Palat cultural la pii şl popor" datorită d-lui pro ţătorilor, mai cu seamă la ţară. 9) Mih. Ceachir 13) Vasile Harea fesor D* S. Kiriac, despre care tante măsuri, raportându-se j 10) Maria Usinievici 14) I. CumpSnici Chişinău Se găseşte de vânzare la Insti la planul de economii şi re-, ziarul nostru a mai vorbit, s’a tutul de arte grafice N. D. Milo- 15) V. Manoliu pus în vânzare şi are un frumos forme administrative al pi V Secţia ştiinţifică Evident că aranjamentul şescu din T. Jiu. 16) Vasile S&carft alte oraşe din Transilvania. şi meritat succes. vernului francez. | 1) I. Florov 17) I. Nica de acuma nu poate fi socotit Totdeodată, în editura „Socie Acest palat, pe care trebue Melodiile acestei liturghii, pe Vor fi suprimate 228 de1 2) V. Maho 18) 1 lacob decât ca un provizorat, căci să-l avem cât mai curând o singură voce, sunt în stilul tra tăţii Compozitorilor Români" au 3) Ion Inculeţ apărut şase melodii populare, ar tribunale şi 218 închisori,' 19) T. Simenschi nu-i permis să mai întârzie diţional al cântărilor din biserica 4) P. Panteleev ridicat în Chişinău din obo monizate pentru voce şi pian cu Iar cele 87 de consilii ata IX Secţia economică mult clipa, în care capitala noastră şi curg uşor şi natural. 5) Ion Parno lul tuturor oamenilor de bine aceiaş puternică măestrie, care şate pe lângă prefecturile tfei Basarabiei să-şi aibă Pala Din întreaga liturghie respiră 6) S. Pamfil 1) Constantin Mimi ai întregei Basarabiei şi din reese dio toate lucrările d-lui D- judeţ, vor fi înlocuite cu 2Si 7) N. Donici 2) Vladimir Chiorescu tul ei cultural, cum îl are un spirit de evlavie, smerenie şi S. Kiriac. contribuţia generoasă şi înţe duioşie, precum şi o notă sărbă Consilii administrative re1 8) N. Ambrojevici 3) Const. 1. Lungu Sibiul românesc şi atâtea legătoare a Statului, trebue torească. iubitorii de cântece populare gionaie. 1 9) P. Popescu 4) Agricola Cardan le găsesc depozitate la magazi 10) Victor Boldâr 5) S. Cavaliotti Aprobată de sfântul Siuod şi Se studiază dessen», de ministerul instrucţiunei, această nele de muzică din Bucureşti şi VI Secţia medicală 6) H. Ceiibidachi în special la magazinul Jean Fe- contopirea a câte trei jude- ( 7) Nic. S&car& lucrare, corespunzând nevoilor In curând va apărea gazeta bisericeşti şi şcoalei este menită der, Calea Victoriei 54 şi la Ipcar, cătorii de pace din acela} s 1) Dr Ciorba 8) Vlad. Cazacliu str. Edgard Quiuet 6. 2) Dr. D. Ciugureanu 9) Pant. V. Sinadino să fie cântată pe tot întinsul tă judeţ, subt jurisdicţiunea urni j „Cuvântul Moldovenesc*' rii de copii şl popor şl va aduce I. Mălin. singur magistrat. ! 84(307) România Nouă 3 h atenţiunea tineretului intelec tual basarabean Tinerii basarabeni cari şi-au terminat cu succes bun Informatiuni Telegrame academice şi ar dori să se specializeze la şcolile superioare din Apus, fie în vederea obţinerii doctoratului, Din pricina materialului Financiare în curs de 6 zile de lucru (serv. nostru particular din 8 Septembrie) In vederea studiului pur, pot să înainteze comisariatului prea bogat, în legătură cu normal. Ad-ţia financiară aduce la cu T‘ cereri pentru a Ii se exopera deia organele compe- serbările „Astrei“ de la Ză- Din această cauză directorii M. S. Regele la Veneţia lau, suntem siliţi astăzi să noştinţa generală că vor fi luate băncilor sunt siliţi a primi In \ sau valută. severe măsuri contra acelor co reducem materialul informa serviciu noui funcţionari. Cererile vor trebui să fie însoţite de: mercianţi cari vor face vin din BUCUREŞTI. — D. generai Averescu şi d. Oc- tiv, căruia ziarul nostru i-a Suma prevăzută în bugetele tavian Goga au întâmpinat Ia Veneţia pe M. S. Re 1) Diploma de licenţă, eventual de doctorat (în copie dat întotdeauna extinderea poame cumpărate. Conform nouei băncilor de plata salarilor funcţiona gele şi au comunicat Majestâţii Sale amănunte în identică). cuvenită. legi a băuturilor spirtoase, numai rilor, se împarte deci la mai viticultorii au drept a produce vin- mulţi, astfel că din aceasta cauză chestiunea tratativelor pentru încheierea tratatului 2) Recomandata unui profesor, la care petentul a stu- de amiciţie italo-român. M şi care îl socoteşte vrednic de a urma studii de spe Din cauza lipsei de spa se micşorează leafa funcţionarilor. Ad-ţia finanţară, a primit un Din Veneţia d. generai Averescu a plecat spre rata în Apus. ţiu, suntem nevoiţi să amâ ordin deia ministerul de finanţe Veterinare năm pe numărul viitor da Geneva, iar d. Octavian Coga spre Roma. 3) Curriculutn vitae, urmat de o declaraţie despre stu- ca nouile brevete pentru vânzarea In ultimul timp în Basarabia ie pe cari ar voi să le urmeze şi despre locul (ţara şi rea de seamă despre vizi băuturilor spirtoase, să nu mai fie s’au observat epidemii, în afară nşul) unde ar voi să meargă. tele d-lor miniştri AL Vă~ eliberate pentru oraşul Chişinău. de antrax şi cele de rouget—şi Concediul d-lui ministru I. Petrovici Cârciume noui, pot fi deschise 4) Certificat despre starea materială a părinţilor. leanu şi I. Lupaş în jude molimă între porci, holeră la pă numai în locul acelor cârciume cari sări, spirochetoza la păsări, etc. BUCUREŞTI. — D. ministru al instrucţiune! publice Cererile se vor înăinta până la 15 Septembrie a. c. ţele Tighina şi Cetatea-Albă, din diferite pricini vor fi închise. la cari dd. miniştri au fost Autorităţile sanitaro-veterinare, prof. I. Petrovici a obţinut un concediu de 30 zile. Interi i adresa COMISARIATULUI GENERAL AL ASTREI, Chi- au luat măsuri energice de com bău, Bulevardul Alexandru cel Bun 67, care va interveni însoţiţi de un redactor al matul departamentului instrucţiune!* a fost încredinţat d-luf Ministerul de finanţe a în batere a acestor epidemii a ani Vasiie Goldiş, ministrul cultelor şi artelor locurile competente pentru rezolvarea lor. ziarului nostru. ştiinţat ad-ţia financiară că malelor domestice din provincia s ’a hotărît ca, taxă de 20% noastră. 'ti mai folositoare carte pentru moldovenii din Basarabia Comisariatul Astrei pentru pentru producţia spirtului Funcţionăreşti Desbinări în lagărul opoziţiei Basarabia a pus la dispo pentru parfum taxa care a va fi fără îndoială. Ministerul de interne a dat or BUCUREŞTI. — Suntem informaţi, că d.d. dr. Lupu şi ziţia autorităţilor şcolare din fost odată anulată este iarăşi din prefecture! judeţului Lăpuşna Iunian s’au declarat contra fuziunei cu partidul naţional. Ei judeţul Orheiu suma de pusă în vigoare. ca ordonanţele de plata salariului îşi rezervă libertatea de acţiune şi, după cum se afirmă, 50.000 lei în scopul de a funcţionarilor acestei instituţiuni, Calendarul Basarabiei vor forma un nou partid al muncitorilor şi ţăranilor. se cumpăra cărţi şi rechi Se ştie, că ministerul de să se facă fără sporul acordat funcţionarilor, conform ultimei de- D. prof. lorga nu va urma pe d. Iuliu Maniu în fu pe anul 19/7 zite de şcoală, eventual şi finanţe a aprobat înfiinţarea ciziuni a ministerului de finanţe ziunea cu ţărănişti şi va reface vechiul partid naţionalist- a 150 cazane la vii pentru tfritâ de Comisariatul general al Societaţei „ASTRA“ îmbrăcăminte pe seama orfa Aceasta până la noui dispoziţiun democrat. nilor de războia din acel transformarea vinului în spirt. în această privinţă. (Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura po judeţ. Până acum ad-ţia finan D. C. Argetoianu urmează de d. Maniu şi în noul par Judiciare tid fuzionat va fi ales vice-preşedinie, alături de d. Vaida- tului român) ciară a primit mai multe ce Proces de omor prin im Voevod. Astă noapte, la or. 11% reri deia proprietarii de vii, prudenţă Calendarul Basarabiei cari cer să-li se permită în seara a sosit In localitate La consiliul de răsboiu din va apărea pe o întindere de 160 pagini, într’un nu- d. Herbert Adam Gibbons, fiinţarea cazanelor. Reforma învăţământului secundar ctr de 250.000 de exemplare. Se aduce la cunoştinţa a- Chişinău secţia 2 s’a jude profesor deia universita BUCUREŞTI.—-Astăzi s ’a întrunit la ministerul instruc- cestor persoane că eliberarea cat procesul caporalului Mi tea din Princeton, însoţit ţiunei comisiunea pentru reforma învăţământului secundar. Calendarul Basarabiei permiselor respective se va trofan u şi soldatului Erimia de d. V. Stoica, delegat Rozan din regimentul 35 In Prof. univ. P. Andrei a pus în discuţie chestiunea va^ avea şi o parte tipărită cu litere ruseşti, pentru a al ministerului de externe, face numai după 15 Sep titlurilor liceale. ’ea fi întrebuinţat şi de oamenii mai în vârstă, cari nu tembrie, când vor sosi din fanterie cari au împuşcat din şi d. N. Buta, redactorul imprudenţă pe un soldat. S* luat apoi în discuţie chestiunea oportunităţii învăţă putut deprinde încă cu alfabetul latinesc. ziarului nostru. Bucureşti condiţiunile elibe mântului logicei şi metafizicei în cursul inferior de liceu. rării acestor permise. Mitrofan a fost condamnat Calendarul Basarabiei Politke la 15 zile iar Rozan îa 30 Prof. univ. Druhet a cerut eliminarea din piogram a Agrare zile închisoare. lirabei greceşti. va apărea în Octombrie a. c. şi va fi o adevărată Eri, d. C, Darie, (candidat Ia alopedie neapărat trebuitoare tuturor fiilor acestei părţi alegerile parţiale din 9 Septembrie, Cele trei comisiuni Însărcinate iră. El va fi o adevărată surpriză !jîn domeniul s’a prezentat ia prefectura judeţu cu stabilirea dreptului de proprie Proces de ultraj cu loviri Constituirea biurourilor Societăţii tate a embaticarilor din cele nouă 1 culturale şi naţionale a Basarabiei. lui Lăpuşna şi şi-a retras candi La aceiaşi secţie a consi datura sa. suburbii a oraşului Chişinău s’au Naţiunilor liului s’a judecat procesul in Astfel, la alegerile de astăzi desfiinţat pe ziua de 1 Septem ioturile firmelor colective şi individuale brie a. c. divizilor Grigorie şi Pavel GENEVA.— Adunarea Societăţii Naţiunilor şi-a consti- candidează 3 persoane d. Seb tuit astfel biurourile: PENTRU Teodorescu, d. T. Constantinescu Pentru clarificarea situaţiei defi Helminschi, Ion, Niculae şi şi d. Şt. Holbam nitive între primăria municipiului Teodor Climenci toţi din co prima comisiune se va ocupa de chestiuni juridice şi (Calendarul Basarabiei Chişinău şi ministerul de agricul muna Egorovca, judeţul Ti constituţionale, uimesc de pe acum. Preţul unei pagini 1.500 lei, ju tură—s’a delegat din partea pri măriei, consilierul comunal d. Ma- ghina cari au ultragiat şi bă a doua—de organizaţiunl technice, mătate pagină 800, un sfert 400 lei. Eri au sosit In localitate foştii miniştri, G Tătărescu, Al. Consta- dan, iar din pârtea ministerului tut pe jandarmii din aceiaşi a treia—de reducerea armamentului, A se adresa administraţiei ziarului nostru. ntiuescu şi V. Brătianu. La ora i de agricultură (consilieratului a- comună. a patra— de bugete şi finanţe, s’a ţinut acasă la d. Gh. Pântea gricol local) agronomul d, Gh. Consiliul a condamnat pe a cincea—de chestiuni politice. o consfătuire politică !n vederea Ghiniţa. Ambii vor cerceta toate Pavel Helminschi Ia 2 luni alegerilor de astăzi, consfătuire Ia loturile ce n’au fost aranjate de ,A cincea roată la car“ care au participat şi susnumiţii către aceste trei coinisiuni, dându- închisoare şi 500 lei amendă, Victimele taifunului fruntaşi liberali. le un caracter definitiv. iar pe Neculai Glimenci la Scopul sosirii domniilor-lor—a- Aceşti doi delegaţi vor lucra în 15 zile închisoare şi 200 lei TOKIO, — Ultimul taifun din Japonia a cauzat 51 uoaiia venirei in Basarabia riei faţă de sănătatea norodului, fară de alegeri—este reorganiza localul primăriei deia ora 5—7 amendă. morţi, 129 persoane au fost grav rănite, iar 630 clădiri M ministru al sănătăţii pu pe care'l cârmuesc (nu-1 păsto rea partidului liberai din Basa p. m. Resiui acuzaţilor au fost dărâmate. ii prof. Dr. I’ Lupaş, am a- resc), dacă nu se va încerca a se rabia. Lucrările se vor termina cel mai darerea să auzim din gura scoate aceste organe (administra - târziu la 1 Octombrie a. c. achitaţi. ^ inspector al Reg. IX sanit. tive, poliţieneşti etc.) din haina Culturale Lucrările embaticarilor din sub. Sportiue jşoftu, Dr. Smadu, — fraza, manechinelor politice, dacă... da V. (Mălina mică—Drum Costiu- i: ale expresia reală a stărilor Concursul ziarului nostru „Mihai Viteazul“ câştigă cupa că... dacă ursul nu va vrea să geni) sub. II. (Boiucani mici.) şi Prefecturei judeţului Lapuşna cu pco-saoitare din provincia aibă coadă, — atunci vom ajunge pentru literatură sub. VIL (Grădina Botanică) s’au mlnâcăjită dintre Prut şi rezultatul 3 :1 (0:1). Raport de un neam de stârpituri. Acest pe Ziarul nostru a anunţat la încheiat iar actele s’au înaintat de corner 4 :2 pentru „M. V.“. Ultima oră Ui ricol ne ameninţă — să se ştie ministerului de resort. - Stana higienico- sanitară vreme un concurs pentru Duminică 6 Septembrie a. c. a asta! două premii literare în va Suburbiile—I. III. IV. VI. VIII avut loc matcbul final pentru (serv. nostru particular din 8 Sept., ora 2 noaptea) mrabia lasă foarte mult Să ridice în jus degetul, acel şl IX. până Ia 15 Septembrie c., ivii a spus D-sa. loare de câte 10 000 lei pen cupă, care a revenit echipei mai cetăţean, acei conducători, cari do tru cea mai bună poezie sau se vor termina, aşa că, de la a- puternice. La orele 4 echipele Succesul României în Societatea medicii sanitari ai provin- resc aceasta! ceastă dată cei ce nu’şi vor fi a- eoastre îşi strigă, prin aceasta bucată proză literară, pentru îşi i-au locul pe teren în urmă Până atunci, eu, îmi plec dure basarabeni. ranjat situaţia, na vor mai putea toarele formaţiuni: Naţiunilor X - durerea, isvorâtă din ros capul şi... şi mă pregătesc să reclama. lititea, in care sunt lăsaţi Ţinem să anunţăm pe cei „Mihai Viteazul“ : jucovschi, GENEVA. — Delegatul României d. Tltulescu a pot plânge pe-., ruinele Carta- Lesnic, Perepeliuc, Lăpuşner(To- «roe, nefilnd ajutoraţi, efec- ginei. interesaţi că termenul pentru Economice fost ales preşedinte al comisiunei a 4-a, ceea ce-i de organele administrative depunerea lucrărilor se men rek), Vâlcov 1, Murea, Antoniuc, Medicul, F r. I. Pop. Cuzkin, Vâlcov 11, Vâlcov III, aduce demnitatea de vice-pr-şedinte al adunării So pomeneşti. ţine aşa precum s’a anunţat Pregătirile pentru cietăţii Naţiunilor. Candidatura d-lui Titulescu a fost vM concursul (dacă pu- de la început, data de 15 Moraru. „Sporting Club“ : Sareu, Sa- t aşa), ce ni-s’a dat până Dintre mulţii participanţi Septembrie. târgul de mostre propusă de 16 delegaţi. Delegatul Japoniei a rostit i fost un concurs de pllcti- Şedinţele comitetului târgului de vostin, Carcinschi, Melegni, Sa- un discurs foarte măgulitor la adresa a-luiTitulescu. la serbări la Zăiau, ţinem să batin, Beşleaev, Evers, (Jrsu, U, un ajutor, de care îşi ră 21 scriitori basarabeni mostre se ţin cât se poate de ii ai întâi acei, cari parodiau amintim în special pe 1. P. S. des pentru a se asigura o reuşită Dranker, Procopov, Dânga. 3 i, - dlidu-ni-se, aşa cum Sa Arhiepiscopul Gurie, dd. , cât mai deplină, Arbitrul, Şvarţ corect. Germania a intrat în Societatea Naţiunilor Până în prezent au fost După terminareâ jocului d. ge ut dat, ministru Sergiu Niţă, Ştefan prezentate la redacţia ziaru D. A. Drugan comisarul gene GENEVA. — Adunarea Societăţii Naţiunilor a ui de mai şus a d-lui în Ciobanu, membru al Acade ral al târgului este în neîntre nerai Scărişoreanu, Preşedintele lui nostru, pentru concursul Comitetului Regional F. S* S. R. admis în unanimitate, [prin vot nominal, intrarea sor exprimă foarte potrivit, miei Române, Vladimir Cristi, ruptă activitate; la parcul Carol cn. pe care, noi medicii, cari de literatură, anunţat de di se lucrează cu asiduitate la aran a înmânat cupa Căpitanului Germaniei în Societatea Naţiunilor. io ia Basarabia, deia unire fost ministru alRepublicei Mol recţia ziarului, manuscrisele jarea pavilionelor. echipei învingătoare, felicitând-o Deasemenea în unanimitate a fost admisă acor pentru inteligenţa şi technica ma - k, ii constatăm zi cu zi, pas doveneşti - cisnistriane, Vla a 21 de scriitori basarabeni. Şcoala de apicultură Chişinău a darea Germaniei unui loc permanent în Consiliul as In slujba ce o facem în dimir Bodi, avocat, părintele nefestată in cursul jocului şi urează acceptat participarea la târg, ce ca această victorie să fie un im Societăţii. sol bigtenei oaţiunei noastre, protoiereu Gheorghe Gobjilă rând însă, din lipsă de fonduri, o ţu şi noi aci, cea ce au mai 1. P. S. Sa arhiepiscopul bold şi pentru viitor. delà Tighina cu D-na, etc. Gurie s’a înscris membru subvenţie de 8000 lei pentru in Victoria câştigată a fost sărbă ji alţii, — căci toată treaba stalarea aparatelor demostratlve Evenimentele din Spania iimitară se face şi a- Mai participă un mare nu fondator al palatului cultu torită în grădina de vară „Su- şi cheltueîile de organizare aie zanna“ în cercul intim al membri după vechiul precept, măr de profesori din judeţele ral din Chişinăn al „Ast secţiunei apicole. Decretarea stării da asediu.—Lupte violente pe iii qi’1 aruncă în faţa ori de Cetatea-Aibă, Soroca şi Ti lor comitetului, jucătorilor şi prie rei" basarabene. S’a aprobat numai 2000 iei. tinilor clubului Sportiv „Mihai străzile oraşelor spaniole Ui pot, toţi act i, cari ar ghina. D. consiiier agricol, T. Dănescu iii transforme această po- Viteazul“. S’a toastat în sănătatea Universitare a pus în cunoştinţă comisariatul M. M. L. L. Regele şl Regina, M ADRID.—Se confirmă oficial ştirea despre izbuc iin renume, şi anume: »ser- că d. G* Constantinescu, subdi nirea gravelor turburări la academia militară din Valia- statutar e a cincea roată D. prof. Onisifor Ghibu, Domnului General Scărişoreanu Ca să vă convingeţi! rectorul centralei obştiilor de cum şi ceilalţi conducători şi prieteni dolid şi despre răscoala garnizoanei din Segovia. ir. directorul ziarului nostru, a Cereţi ciorapi de damă cei mai părare şi al cooperativelor să- ai sportului. Regele a fost chemat telegrafic la Madrid. Astăzi au i premiza e falsă, e rău fost invitat să ocupe catedra teşti^de pe lângă ministerul agri «uitatul qu poate să fie moderni şi eleganţi fost semnate decretele pentru aplicarea stării de asediu şi de pedagogie creştină deia culture!, afiându-se în localitate, a au, Nu poate fi altul decât Cu marca STRUMPF GOREŞTI Direcţiunea Societăţii Vânăto pentru concedierea oîiţerHor ariile rişti. Guvernul a dat un Facultatea de Teologie din oferit târgului participarea cu are se vede, şi care a fost produsele acestei direcţiuni în rilor „VULTURUL“, aduce la cu ordin, prin care soldaţii sunt autorizaţi să aresteze pe su Calitate Superioară Chişinău. it Io fraza ce s’a spus de secţiunea agricolă, suportând di noştinţă domnilor vânători că prin periorii lor, cari au trecut pe partea rebeliilor. rul Regiunei Cbişinău. — DEPOZIT GENERAL — recţiunea toate cheltueîile. adresele No. 10346, deia 9 Feb Marinarii din Cadix au trecut pe partea răsculaţilor. I, in Basarabia, medicii * Repararea dâdirei principale S’a intervenit telegrafic pe lângă ruarie 1925 şi No. 45271 deia Mfi absolut la singura lor I. GOREf Ti cu două etaje a facultăţii de teo d. sub-secretar de stat, general 5 Iunie 1926 al Ministerului Autorităţile cu ajutorul trupelor credincioase guvernului au - fârâ concursul organe- Str. Puşchin 34. logie din localitate se termină. Mihail Ionescu, în privinţa redu Agriculturei şi Domeniilor, s’a operat numeroase arestări. Intre aresta\i sunt câ\i-va ge QQaaie sau judeţene, admi- Tot acolo găsiţi ciorapi bărbăteşti Alaltâeri s’au început lucrările cerii pe căile ferate a călătorilor aprobat contractele încheiate de nerali ve uu poliţieneşti, nu se de mătase, calitate garantată. Pe de reparare a clădirei cu trei e- cari vizitează acest târg. Direcţiune pentru arendarea lo La Panpeluna s ’au produs noui ciocniri sângeroase. ca bolile medico sociale să rechea 65 lei. taje în care va fi instalat cămi La ultima şedinţă a comitetului curilor pentru vănat, începând aci de cap, — nu se poate Regimentele revoltate au fost silite să reintre in ordine. In provincie se trimet cu ramburs. nul studenţesc. prezidată de d. ing. A. Zilberman deia 1 Decembrie 1925, pe un In oraşul Segovia au avut toc violente lupte între lle epidemice să nu dea de ?92 -2 4 Lucrările de reparare se vor fiind de faţă membrii: d.d. Tudo- termen de 5 ani, în următoarele enorm de mult, organelor termina la mijlocul iunei curente rowski, Leibovici, Bahtalowski, comuni: Vistirniceni—Râşcanov- răsculaţi şi trupele de infanterie şi cavalerie. t Căci ori cât ar voi să Septembrie. Carastoianov, Kenigşaţ şi Tr. Dă ca, Şireţi, Rădeni, Ciopleni, Drăs- Toţi generalii şi ofiţerii de artilerie, în număr de 1800, ! an medic rural, nu poate Anibai I.GHEORGHIU nescu, s’au luat importante ho~ liceni, Budeşti, Bubueci, Mereni au fost şterşi din controalele armatei. Îşi treaba sanitară bigie- Redacţionale AVOCAT tăriri, pentru ca la data fixată şi Cimişeni. Ofiţerii $i trupele de artilerie din Barcelona s’au în cire este de datoria prima- târgul să se deschidă. M. Pădurile Statului: Ivancea-Bra- a notarului, pretorului, a str. Bariolomei i. La sărbăriie „Astrei“ la tărit pe poziţiile ocupate. Trupele guvernamentale au fost Sociale nişte şi Pivniţa, jud. Orhei, Me- tini, etc. Consultaţii : 8- 9 dimi Zalău ziarul nostru va fi re reşeni, Sadova (Recătău-Volocă),- respinse prin foc de mitraliere. le mii pui apoi chestia ■tran- prezentant prin d. Constantin Funcţionarii bancari con Lozova, Cârlani, Micăuţi şi Hul- ilui medicilor şi personalului neaţa şi 7—8 sera. Mâţu, iar „Cuvântul “Moldo boca, judeţului Lăpuşna, r auxiliar, cari, iar — şi aci, tra legii repaosulul du 42—25 venesc“ prin d. Mihail Min Persoanele cari . nu sunt mem Presa Italiană şi vizita primului ministru ise clasifica in categoria minical bri acestei Societăţi şi cari exer oropsiţi. ciună. Inspectoratul muncii a primit cită vânatul pe câmpurile arendate român a oa se vor îndrepta relele Broviz de Borsec şcolare deia funcţionarii câtorva bănci arătate mai sus, vor fi trase la ROMA. — „Corriere deia Sera“,ocupându-se de «, dacă nu se va căuta a minunată apă minerală— vin locale, cereri pentru a le fl per respundere pentru faptul de BRA li punct aceste organe re vizita d-lui general Averescu la Roma, arată impor decă caturile de gât şi D. Antonio Chirilo a fost nu mis să nu respecte legea re- CONAJ. lative (1) comunale şi jude- mit inspector-primar de muzică, paosului duminical. tanţa ei prin faptul, că este pentru prima oară, când stomac, rachitizmul, boalele Rreşedintele Societăţii, , dacă nu se va căuta a se pentru Basarabia, Bucovina şi Cererile sunt motivate astfel*: M. Chiropolo. un şef de guvern român face o vizită oficială la in In Inima lor iimful dato~ de rinichi şi beşicâ 274-25 Vechiul Regat, funcţionarii nu pot face tot lucrul 3M-1 Roma, 4 România Nouă N o . 8 4 (307)!

CABINET MEDICAL T e a t r u l „ORFEUM” TARIFUL 0 . PAPADACHIS Taxelor DF COMISION ce birourile de vămuire C- F. R. pot lua pentru îndeplinirea formalităţilor vamale de import, 1 1 Miercuri 8, Joi 9 şi Vineri 10 va rula export, tranzit şi cobataji1). 1. Mărfuri neîmpachetate. Ilik U liii Cei trei bărbaţi Dela Pentru măr Până la Delà Delà Dela Dela Dela Dela Dela 50001 Peste Medici de din viaţa fie-cărei femei furi neîmpa 100 kgr. 101-200 201 -500 501-1000 1001— 2001- 5001- 10001— I00000 100000 OBSERVAŢIUNI chetate kgr. kgr. kgr. 2000 kgr. 5000 kgr. 10000 kgr. 50000 kgr. kgr. kgr. C onsultaţiuni pentru: (Din viaţa unei femei nefericite) dramă fn 7 acte BOALE INTERNE: PLÂI In rolul principal: Virginia Vally, Lloyd H ugh es Taxe fixate Cu 1 artie. 15 20 SO 40 50 70 100 Peste 10000 kgr. se pere. câte 10 lei de vag. 10000 kgr. INIMĂ, FICAT, RINICHII şi Mare Dermolt, V » „ 2 artic. 25 35 45 60 75 90 120 V 40 lei „ „ ! „ » „ 3-5 artic. 30 45 60 80 100 150 200 » » n 100 lei „ i BOALE VENERICE şi GEN.' Acţiunea se petrece în cercurile cele mai elegante unde luxul w « „ 6 sau mai URINARE la BĂRBAŢI şi FI multe artic. 45 60 75 100 130 200 250 n n n orbitor este atot puternic.—Emoţionate curse de cai, călătorii » » V w » » 150 lei m Tratamentul modern al sifi pe mare, etc. prin injecţiuni intravenoase Afară de program o comedie nouă 2. Mărfuri împachetate. dureroase cu neosalvaii ----- PIC ŞI PAC chelneri de lux.------Dela bism ut şi mercur. Pentru măr Până la Dela Dela Dela Dela Dela Dela Dela 50001- Peste încep, la ora 6 seara. — Biletele 10—23 lei. 276-25 furi împa 100 kgr. 101-200 201—500 501-1000 1001 — 2001— 5001— 10001— 100000 100000 OBSERVAŢIUNI chetate kgr. kgr. kgr. 2000 kgr. 5000 kgr. 10000 kgr. 50000 kgr. kgr. kgr. - ANALIZE SE L I I I Consultaţiuni 4 — 8 p, Taxe fixate Cu 1 artic. 25 35 50 70 9^ 120 150 Restaurant lângă hotei Londra „ 2 artic. 30 45 60 80 110 150 200 Str. Armenească 65 * 3-5 artic. 40 60 80 110 140 200 250 Peste 10000 kgr. se percepe taxa aferentă pentru plusul Intre Nicolaevsca şi Schi Astăzi 8 Septembrie, orele 8 seara va avea loc. „ 6-10 „ 60 80 120 150 180 250 300 * 11-20 „ 80 110 150 200 . 250 300 400 de greutate. m i i I se ine a Cu mai mult de 20 artic. 100 140 180 230 300 350 500 VIZITAŢI *) Pentru întocmirea actelor de tranzit şi cobataji taxele NOTA. Pentruu mărfurile taxate pe neto real se va percepe TULII y sunt cele din tablouri cu o reducere de 30*/#• plus 10*/, peste taxele prevăzute în acest tarif. Sala restaurantului este mărită enorm, reparată din nou şi aran lEsiiDimiii jiu: jată după modelul celor mai moderne restaurante europene. a) Pentru scrierea unei cereri de deschidere...... Lei 2 b) „ „ oricări alte petiţiuni privitoare la operaţiunile vamale .... 3 Antreprenor: Gh. Vute Orchestră clasică sub conducerea d-lor Coca, Jaţentcovschi, c) „ „ unei contestaţii...... »3 Str. Mihai Viteazul No.! Gorbatov şi alţii. d) „ „ „ declaraţii de vărsare...... „2 e) „ „ „ permisiuni de încărcare, descărcare sau ridicare .... „5 378-3 Asortat zilnic cu mâncările cele In sală între public DANCING. gustoase şi vinuri proprii, toate 385-00 ~ Cn respect, DIRECŢIA. cialitâţile, 282!

Dacă voiţi să vă îmbrăcaţi elegant vizitaţi Pia laDfica fie vopsi! si corlüíia eliiiel salonul de croitorie de haine bărbăteşti Corpul P ortăreilor Trib. Lăpuşna D. GELMAH STRAŞUN si F ii POLIŢE PROTESTATE Creditor Debitor Valoarea Domiciliu! care s’a mutat din str. Chievului 55, pe str. Cupe Centrala str. Gogol No. 20, sucursale în toate raioanfle oraşului Firma este distinsă cu 2 medalii de aur pentru perfecta executare a lucrului. c esc a îa 50, (între Chievului şi Fântânei). Curăţătorie chimică pentru tot felul de haine bărbăteşti şi de damă. — Vopsitul diferitelor ştofe 24 A u g u st Comenzile se efectuiază după ULTIMELE MODELE de lână şi bumbac în felurite culori moderne. — Curăţătorie specială de mănuşi. — Exemplară spălătorie cu abur exclusiv pentur albituri. — Vopsirea şi afumarea peilor şi blănilor. Daria Untaru Petre Şmacov 80.000 Armean, 30 DIN STRĂINĂTATE. Nicolai Untaru Idem 400 Idem ATENŢI UNEI Rog onorata clientelă să nu confunde firma mea Comenzile se execută în cel mai scurt timp şi cu preţul convenabile. 369—24 B-ca Basarabia B. Vaisman 2.470 Petrovca cu firma d-lui Gheniţa din strada Chievului 55, care a fost a mea Idem B. Voscoboinic 3.500 corn. Atachi şi care rupe tabela cu noua mea adresă pentru a induce onor. B-ca Oraşului Chişin. Draghicevici-Nic- 700 Reg. Marial clientelă în eroare. Cu respect D. Geiman. ATENŢIUNE! MAGAZIN DE POSTÄVÄR1E ŞI şici E. 339—24 CONFECŢIUNIDE HAINE GATA Idem Căp. Alexandru 1.945 Chievului Soltis B-ca de Comerţ şi F. Crasnopol 2,000 Reni 1 GH. BROHMAN Îndust strada ALEXANDRU CEL BUN 94. 25 A u g u s t „ARDEALUL” S. A, Pentru sezonul de toamnă şi de iarnă Se primesc şl comenzi pentru Mihail M. Pelin Fiina Leonti 25.000 com. Cutoi-1 este bogat asortat de ultimele modele de Cozonin =^| CLUJ l-IEEE- haine bărbăteşti şi de dame. B-ca Centrală Moişe L Oreşter 5.000 Sinadino 10 : îmbrăcăminte bărbăteşti, de dame şt B-ca Naţională V. Varşilevschi 4.188 Negust, 61 Str. Memorandului 22. de copii. Preţurile cele mai reduse. H, Poleac Se admite achitarea în rate. 340-24 B-ca Oraşului Chişin, Colibaba Daria 1.000 Barier, Scule» B-ca Basarabia M. Averbuh 10.000 Pruncul, per. LIBRĂRIE. 26 A u g u s t TIP06RAFIE, BANCA VITICOLA A ROMÂNIEI Moisei Vaserman Elena Gheorghe 10.000 com. Gruşevil LEGĂTORIE S o c i e t a t e A n o n im a Guţu cel mai mare şi modern institut din Ardeal Duvid Caţ M. G, A, şi B 10.000 Marinovsc. 21 Macler i FABRICA DE BUTOAE PITEŞTI m B-ca italiană Român. Ş. Fişman 1.500 Librăria este asortată cu tot Direcţiunea: (i. IUNEŞ 1. ANDRASSY. B-ca Viticolă a Român. Ion Costin şi 3.000 Mihail. 50 | 1. Hacicov felul de cărţi literare şi B-ca Naţională 1. Varşilevschi & 7 152 Alex. 106 Butoae şl Budane“ « » Liubarschi ştiinţifice româneşti şi B-ca de Comerţ, şi Valerian Sârbu 11.296 Maşcauţi-Orfiif Execută prompt orice comandă de orice mărime de vase de depozit sau transport. Îndust. străine. Zilnic so B-ca Dacia, E. şi M. Cofman 5.000 Nisporeni Comenzile se primesc la BANCA VITICOLA A ROMÂNIEI B-ca Sfatul Negust. B. Voscoboinic 3.000 Atachi-Soroci 1 sesc ultimele SUCURSALA CHIŞÎNĂU, Idem N Mosionjnic 3.000 Alex.-Armeansr Idem F-ţii Coîmanschi 1.743 Ecaterina 10 j noutăţi. k ------sau direct ia FABRICA DIN PITEŞTI. ------— J R-ca Oraşului Chişin. Bursacovschi Vasiie 2.000 druin Băcioi 1 273—10 Idem Cnol-Cercaschi D. 900 Armean. 17 ! B~ca Comerc. Român, T. Tauberman 2.600 Mare depozit de papetârie, articole de desen Primăria Municipiului Chişinâu Idem M. Zaidinan 3.200 şi instrumente muzicale ŢIGLA DE MARSEL p. ACOPERIŞURI Idem P. Dunaevschi 14.388 373 IU PUBLICAŢIUNE. B-ca Creditului Rasa- Işia Gherşcovici 3.000 Alex. 98 KAFLI TERACOTA şi ALBĂ p. SOBE Se aduce la cunoştinţa ge rabean r Ă O a Min Ă Ra f r a c t a r a Idem H. Loţvin 5.000 Puşchin. 27 I calitate superioara nerală că în localul Primă Idem M. Levental 4.579 Armean. 77 1 riei Municipiului Chişînău, în DE OLANE B-ca Uniunea Român. M. Goldenberg 25.000 Alex. 112 TUBURI ziua de 20 Septembrie 1926, Idem I. Berdicevschi 18.980 Cupecesc. 541 — cu preţri reduse — ora 12 ziua se va ţine con Idem D. M. Graţ 500 Şt. Cel Mare li curenţă restrânsă pentru da Idem N. Procupeţ& C-o. 5.000 Alex. 110 1 LA FABRICA B-ca Românească 1. Koffman vinde produsele petrolifere în Chişinâu cu preţurile cele mai rea în tăere a 50 ha pădure 3.0C0 Gl. Brâteam Idem S. Liubarschi 2.496 Pârliţa-Bălţi - reduse atât la depozitul central din strada Vasiie Lupu şi transportarea lemnelor în idem M. Leventuş 4.000 C. Albă 77 ! (fostă Salganaia No, 12), situt în apropiere de gară şi bariera M. BENIAMOVICI Chişinâu. Idem Mordco L. Stiglitz 5.000 Haralamb. 711 Tighinei, cât şi Ia prăvăliile sale de detail din străzile: Premiat cu medalie DE AUR la Expoziţia Generală Ofertele se vor depune Idem Idem 3.000 Idem 73 i din Chişinâu, 1925. Sf. ilie No. 33, P iaţa N ouă No. 43, colţ Bulgară şi B-ca Basarabia, trată Volf Levenzohn 10.000 Mihailovsc.ll Chişinâu, str. Alexandru cel Bun No. 1, Primăriei în plicuri închise Petru Rareş No, 45. Idem Varşilevschi & 6.303 Alex. 106 colţ cu strada Gărei cel mai târziu până la 20 Sep Liubarschi Onorata clientelă este asigurată că produsele sunt curate (La cotitura tramvaiului de pe str. Alexandru tembrie a. c., ora 12 ziua. Idem P. Caraman & 4.000 şi de calităţi superioare: cel Bun la str. Gărei. Caetul de sarcini se poate I. Nistor Telefon No. 3 — 85. vedea zilnic, afară de sărbă Idem I. Volcomici 7.000 Palas-Hotel 1 Vânzarea se face exlusîv la fabrică tori, între orele 11 — 1 la Ser Idem Rudolf Ştrobel 2.000 Feodorova 3! 1 Preturile in de Idem Idem Preţurile la depozitai central din str. Vasile Lupu cu preţ de fabrică. viciul Economic al Primăriei, 1.000 Idem i taliu la'prăvăliile 1 0 3 - 2 7 Idem J. Papadopulo 10.000 B-ca Centanlil No. 12 (fostă Salganaia) din oraş sunt: camera No. 17. Idem L. Fitoff 2.000 Sinadino 25 :î p. Primar, P. Firica. Idem I. Roizman 5.000 Viilor. 14 i; ’^m 6 Â ZIN OC: COMISION p. Şeful Serviciului Economic, B-ca Moldova Reitich Lobel 12.500 Mihai-Viteaz. PETROL DUBLU RAFINAT I. Madan. Idem P. Felman 1.000 Alex. 100 pentru lămpi şi primus . . Kgr.Lei4.50Lit. 3.75 Lei 4.25 litrul f. DOLOMANGI 386 -1 Idem Şihman 2.000 Ecaterina 401 BENZINĂ UŞOARĂ RAFINATĂ Str. Alexandru Cel Bun, colţ cu str. Bartolomei. Idem C. Grinberg 3.000 Mihail. 35 pentru automobile şi trebuin CUMPĂRĂ şi PRIMEŞTE IN COMISION: COVOARE persiene, Idem Vainştock Abram 3.000 Ciuciuleni ţele c a s n ic e ...... • . . .. ,, 12.2512.25 „ 9.25 10.— turceşti şi moldoveneşti; ICOANE vechi, OBIECTE de aur, Societatea „Ocrotirea Orfani Idem K. Tomaşin 1.275 ■ ...... I MOTORINĂ TAXATĂ .... 4.50 4.50 argint, bronz, faianţă şi os; TABLOURI şi diferite blănuri. Idem M. Dorfman 947 ' " 1 PĂCURĂ ...... 4.— 4.50 Lucrurile primite în comision şi nevândute se restitue onoratei lor din Rezboiu“ clientele fără de nici-o plată. 370—1 REGIUNEA IV-a CHIŞÎNĂU, Idem G. Aronzohn 3.000 Pârliţa ULEIURI MINERALE RAFINATE str. Inzova No. 3.______Idem G. Frenchel 6.000 Ecateaina 28 specificate mai jos pentru mo „«.IBBBBi §>BBBBBBB1 Idem Oşerovici &Kleiman 3.000 Puşchin. toare de orice sistem: TRECEŢI INTRAŢI Idem, trată B-ca Judeţului 9.600 Nisporeni ULEI AMESTECAT . . . Lei 7.10 Kgr. „ 7.75 „ Publicafiune. Chişinâu „ AGRICOL...... VEDEŢIâ \ Şl VĂ VEŢI CONVINGE CUMPĂRAŢI * 8.30 „ » 9 . - „ Se aduce la cunoştinţa Idem Mordco L. Stiglitz 1.850 Haralamb. 71 „ C. F. R...... » 9.50 „ „ 10.50 „ — CĂ LA — REGAL 0 0 ...... „ 1 3 .- „ „ 1 4 .- „ publică, că în ziua de 15 REGAL 0 0 0 ...... , 16.50 „ „ 1 8 .- „ FABRICA DE SOBE Septembrie a. c., va avea loc VALVOLINĂ 0 ...... * 10.60 „ „11.75 „ ŞI DE ARTICOLE DE TERACOTĂ, CÂMINURI, etc. a doua licitaţie publică pen „ 0 0 ...... 11.80 „ „ 1 3 .- „ tru aprovizionarea cu pâine Consumaţi zilnic pâine numai deia VASELINĂ CONSISTENTA GAL a Orfelinatelor locale în a- BENA ...... 21.— „ „ 2 2 .- ,, F-ţii D. şi Ş. BRONFMAN ULEI SPECIAL „DIESSEL“ . . 25.— „ FABRICA in Chişînău, Drumul Băcloilui No. 2. celeaşi condiţiuni ca şi la Fabrica VASILATR „ „ „OSIN“ pentru MAGAZINUL Fabricei, str. Alexandru Cei Bun, colţ sír, Armeană » 0. S4 prima. g care a obţinut diplomă cu medalie de aur la automobile de toate tipurile, ------VEŢI GĂSI: ------— No. 1920. g§ Expoziţia 1925, mulţumită produselor ei de ca- autobuze, autocamioane şi trac Direcţiunea. toare ...... 55.— „ vărsat ,, 55.— ,, OLANE de Marsilia şi rotunde pentru acoperişuri. 388—1 i i litate superioară, eftine, higienice şi cântărite ULEI SPECIAL „OSIN“ în EVI pentru canalizări. n la predare. 285- 251 AFLI pentru sobe albe din străinătate. bidoane de 4*/* litri . . . . 280 bucata „ 280 bucata Î BBQBBBBB WI11 VALVOLINĂ SPECIALĂ pentru CĂRĂMIDĂ pentru construcţii şi cărămidă refractară. DOCTOR PLACI pentru podele în deferite culori. aburi supra încălziţi .... 33.51 Krg. « wiiy w uFjii BBMăjMIi TABLE de tuciu, uşi şi diferite accesorii pentru construcţia sobelor. A N D RU La preţurile de mai sus a uleiurilor se mai acordă şi CUPTOARE portative pe rotiţe. Şef de serviciu de boale CEA NAI FOLOSITOARE RECLAMI bonificaţii clienţilor cari cumpără cantităţi importante de marfă. Pe lângă M agazinul din sta. Alexandru Cel Bun No. 94, se află şi un interne 308—25 Boale de plămâni şl inimă PENTRU BASARABIA ESTE ACEIA DEPOZIT OE TAPETAM, BOALE INTERNE Cea mai folositoare reclamă pentru Basarabia este rie, piei, mătăsuri, lacuri şi rozete din papír m asché pentru tavanuri, C onsultaţii dela 4— 6 FĂCUTĂ PRlN ZIARUL' aceia făcută prin ziarul „România Nouă44. după ultemele modele ale renumitelor fabrici din străinătate. str. Haruzina 41 ina! su — Preţurile cele mai extrem reduse. — — 326 24 A lexand rovscafo ‘280-52 .ROM ANI A NOUA“.

Chişinâu Tipografia Eparhială — Cartea Românească