19Astra Basarabeană Si Transnistriană—La Zălau
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Anul III. No. 84 (3â7) 2 lei exemplarul M l iii 9 M Chişinău, Joi 10 Vineri 1926 ■ z m m > Abonamente: Redacţia şi Administraţia lei 650 — pe timp de an an str. Haralambie 42 , 350 — „ . 6 lan< . 180 — „ . 3 luni TELEFON No. 75 la străinătate dubla Pentru preoţi, învăţători, funcţio na i de Stat, militari şi studenţi Lei 450 — pe timp de un an. Anunţurile şl reclamele se , 250 - . 6 1«it. primesc la Administraţie şi la , 110 — . 3 lanf agenţiile de publicitate. Director: Onisifor Gldbu. Ziar naţional independent Apare îh fiecare zi de lucru 19Astra basarabeană si transnistriană—la Zălau. Asociaţiutiea „Astra“ -pentru literatura română şi cultura po porului român,-născută din silinţele uriaşe, pe care românii trans carpatini şi le dădeau pentru a păstra nealterată, sub jugul ma O obligaţiune sfânta, ghiar, fiinţa lor naţională-şi întărită cu atât mai mult, cu cât în Darea de seamă decursul vremii mijloacele de desnaţionalizare ale maghiarilor de pe care ni-o impune trecutul veneau mai sistematizate şi loveau mai cu tărie în bloc ul româ — Unirea silinţelor ardelene şi basarabene în ve a Comisariatului general ai „Astrei" pentru Basarabia nesc, ce nu înţelegea să-şi părăsească însăşi raţiunea de a exista, derea culturei. — a reuşit ca după 6 decenii de existenţă să-şi vadă visul împlinit înaintată Adunării generale dela Zălau de Ştefan Ciobanu, întemeiată de către neuitatul mitropolit Şaguna spre a servi membru al Academiei Române — 12 14 Septembrie 1926. ca făclie luminoasă în întunerecul secolului trecut, pentru toţi ro mânii ardeleni cari simţiau prin ea unitatea fiinţei lor etnice, a în- La 3 Mai 1848, când românii ardeleni se adunară pe Ï. sa în nici un fel răspunde I din somităţi, roase adeseori de mănunchiat, zi în zi, tot mai multe energii româneşti, cari şi-au în „ Câmpia Libertăţii“ de lângă Blajul istoric, ca să-şi reclame Extensiunea Astrei în Basa rea pentru acţiunea culturală I ambiţii personale, am fost feri- chinat întreaga pricepere şi toată puterea de a lupta, în scopul rabia. —Antecedente din Basarabia. Tot ce a cre I cit să găsesc din primul moment drepturile sfinte la o viaţă naţională liberă, între cei vre-o l sprijinul înţelegător al academicia- «nei biruinţe ce pe vremuri, părea — totuşi — o utopie. patru zeci mii de revoluţionari, se găsea unui, ale cărui Prin înfiinţarea Comisaria zut necesar să facă a fost, ; nului Ştefan Ciobanu, distinsul Din munţii Moţilor, de pe valea Oltului, de la graniţa Mol- priviri rătăcitoare denotau gânduri, ce duceau dincolo de tului general pentru Basara că a îndemnat pe localnici I cărturar al Basarabiei, care a pri- iovei libere, dintr’un colţ la celălalt ol Transilvaniei, cuvântul ro munţii Carpaţilor. Era basarabeanul Alecu Ruso. Revolu bia, Asociaţiunea noastră în să constituiască un comitet | mit să ia asupra d-sale sarcina | plină de răspundere de secretar énesc şi suflarea românească străbătea cu îndrăzneala de care ţionar înfocat, luptător dârz pentru dezrobirea poporului scrie în analele ei o pagină compus din toate notabilită iste capabil numai cel ce simte menirea înaltă ce o are pe pământ ţile vieţii publice din Chişi | general a Comisariatului. După românesc, după ce ia parte ta alcătuirea „Proclamaţiei de nouă şi-şi ia asupra sa o această preţioasă achiziţie, am a toate pudicele ce vremelnic le 'ntâlneşte în cale. nău, în scopul de a coordo Dar, scopul pentru care a fost întemeiată Asociaţiunea, odată la 1848" şi ta semnarea ei, ei se refugiază în Ardeal. răspundere, pe care până | procedat, în deplină înţelegere cu Ci Unirea s’a lărgit, îmbrăţişând întreaga cauză românească, nu Pentru răspândirea poeziei lui V. Alecsandri „Deşteptarea acum a declinat-o dela sine. na activitatea societăţilor cul noul organ al Astrei, la înfiinţa tooritâ tendinţei ei de expansiune, cât m ii ales faptului, că popo României", Alecu Ruso cunoaşte închisorile ungureşti, şi In momentul când se pu turale existente acolo şi de rea celor zece secţiuni literare şi ştiinţifice, menite a iniţia pe si român de pretutindeni s’a convins de tenacitatea cu care a rezis scapă ca prin minune de spânzurătoare. Si in beţia en ne pentru întâia oară în mod a le aduce la unitate şi de ktin timpuri grele şi soliditatea organizării ei şi astfel în mod program şi de conducere, un teren mai solid şi mai înalt tuziasmului sfânt de pe „Câmpia Libertăţii“ desigur că concret chestiunea extensiu- activitatea acesteia, în Basarabia fim şi a îndreptai privirile spre ea, ca spre un for de unde poate rămânând să între, apoi dacă M o nouă şi salvatoare cruciadă: acea a educaţiei şi culturel m aş revoluţionarul basarabean se gândea şi la ţara lui, atunci nei „Astrei“ în Basarabia, 111. ilor din graniţele ţării, pe baze naţionale. robită, şi ia răzeşii lui de pe malul Bâcutui. este bine să se spuie aici în vor voi, în legătură de fede raţie cu „Astra“. înfiinţarea Secţiunilor literare Imaginea acestui fiu al Basarabiei mi-a venit în gând mod respicat, că acest pas şi ştiinţifice basarabene Firească este la noî această tendinţă de a se centraliza pri- Din nenorocire, Comitetul ëk celor dornici de o nouă îndreptare, spre o instituţie mult în astăzi, când la congresul „Astrelu dela Zălau se îndreaptă i s’a făcut din partea organe alcătuit în mijlocul unui en Nevoind să ne pierdem în cercată în decursul vremii, după cum firească a fost şi este şi la un griip de intelectuali basarabeni. lor noastre de conducere nu formalităţi şi să ajungem pe te ilte popoare, la care asemenea întocmiri culturale dau naştere a- Au venit alte vremuri, au căzut lanţurile ce ne des mai după stăruinţele repetate tuziasm care părea promiţă renul primejdios al ambiţiunilor »lei unităţii de tendinţă, de gândire, de simţimânt. părţeau, s a înfăptuit unirea tuturor românilor, pe care o ale fruntaşilor vieţii basara tor, n’a putut realiza nimic personale şi al aruncării răspun Francezii de pretutindeni, răspândiţi pe întreaga suprafaţă a visa generaţia dela anul 1848,dar a rămas încă ceva de făcut. bene. din ce şi-a propus, — mai derii dela unul la altul, pentru mult chiar, el nici nu s’a în început, am designat pe seama jiului, cu gândul îndreptat - în afară de fiinţa materială a ţă- Este problema culturii, este misiunea înaltă a răs In adevăr, la istorica adu Æ lor - spre fiinţa spirituală a rassei, concretizată in „Alliance trunit de ioc, până în ziua fiecărei secţiuni, numai câte un pândirii ei în massele mari ale poporului. Şi misiunea nare generală a „Astrei“ ţi française“, tot asemenea italienii îşi au societatea lor panita- de astăzi. membru, în calitate de secretar, aceasta cade în spatele generaţiei de astăzi. nută în anul 1924 la Câm lăsând timpului sarcina de a de ană «Dan te A 1 i g h i e r i“, iar germanii societatea „Alldeu- In anul trecut, la aduna Iată de ce întrunirea dela Zălau, la care vor lua peni, sub preşedinţia M. S. săvârşi pas de pas organizaţia scher V e re in “. rea generală dela Reghin, parte şi basarabenii, are o importanţă deosebită. Provin Regelui nostru Ferdinand 1, începută, ideea aceasta s’a do d. Pantelimon Halippa a re vedit bună, căci secretarii au In acest chip priveşte rornânirnea organizarea de azi a As- ciile desrobite au mai multă nevoie de cultura românească. I. P. S. S. arhiepiscopul Gurie 1 ’ }i cu acest îndemn? se alătură as*ăzi Basarabia la lupta p petat, în numele Basarabiei, izbutit printr’o activitate de trei De aceia, în faptul că la acel congres se vor aduna re s’a adresat şefului statului, luni, desfăşurată în Buletinul m i ,Astra“ o duce în scop de a răspândi pretutindeni ideea na dorinţa ca Astra să-şi extin prezentanţii „A st ret din Ardeal şi Basarabia vedem nă în calitatea Lui de preşedinte publicat zilnic în coloanele „Ro dă efectiv activitatea ei şi Şi ducă pentru un moment .Astra“ nu poate îmbrăţişa pe zuinţa generaţiei noastre de a desăvârşi opera celor ce de onoare, cu rugămintea să mâniei Nouă“ nu numai să puie peste Prut, şi Adunarea ge $ mânii răspârdifitn lunea întreagă, spre a le servi ca centru s’au adunat pe „ Câmpia Libertăţii11 la 3 Mai 1848. trimită cât mai curând în o lungă serie de probleme ale nerală a adus o hotărîre for culturii şi vieţii basarabene, dând 1 ţMre şi isvor de îndrumare naţională, este totuşi în posi Să dea roade şi această întrunire cum a dat aceea ia Basarabia pe fruntaşii „Ast bile ei şi are chiar datoria de a primi frăţeşte şt a asculta mală în acest sens, hotărîre soluţii dintre cele mai bune, ci care a participat Alecu Ruso. rei“, spre a duce acolo cât [măcar al românilor ce străjuesc neadormiţi îi jurul graniţelor care, în momentul oportun şi să trezească în cercurile tutu mai multă cultură, care uneş ror tagmelor de intelectuali, un rt materiale. a fost tradusă în faptă prin Ea îmbrăţişează astăzi, odată cu românii hasarabeni, — pe te şi întăreşte sufletele, în profund interes şi faţă de acele ÎNSEMNĂRI înfiinţarea Comisariatului ge tşamtanfii frânturei de neam rămase peste Nistru. locul politicei, care le des- probleme şi faţă de „Astra“. Pe Scrisoarea Iul Neculai Capmaro către d. ministru 43oldiş calea aceasta s’a ajuns ca, după „Astra" basarabeană cât şi cea transnistriană se înfrăţesc su bină. neral pentru Basarabia, în 1 astăzi pentru prima oară. Dom Priţidatili di făcut, noi nu ni-am dat intr’o parti, fruntea căruia am avut onoa un sfert de an, să se poată con da vorbi răii tot am auzât. Este încă în amintirea vie stitui secţiunile cu un număr La serbările ce au loc la Zălau se 'ndreaptă azi de pretu- Di-amu astâz m’oi sui in poizd şâ rea să fiu numit eu.