Basarabia Rusească Basarabia Românească
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
I— ■ — 432 J2NISIF0R (jgHIBU/ Profesor la Universitatea din Cluj, Membru corespondent al Academiei Romane □ o a DELA BASARABIA RUSEASCĂ LA BASARABIA ROMÂNEASCĂ ANALIZA UNUI PROCES ISTORIC - În s o ţ it ă de 186 d o c u m e n t e - VOL.\I^) CLUJ — 1926 — P re ţu l: 200 lei. / - / ONISIFOR 6HIBU Profesor la Universitatea din Ciuj, Membru corespondent al Academiei Române. a on DELA BASARABIA RUSEASCĂ LA BASARABIA ROMÂNEASCĂ ♦ ANALIZA UHU! PROCES ISTORIC - ÎN iO TlTÂ DE 180 DOCUMENTE - * vot. I CLUJ — 1926 — « ţy*. oA ji p" v n ^ î O vu*w J? , if-Y- <? *^}UtUw închin această carte Luptătorilor basarabeni dela 1917-1918, cari, deşteptaţi din ideologia internaţională, s’au ri dicat peste vălmăşagul Revoluţiei ruseşti, la ideia naţională, pu nând astfel Basarabia pe calea fireştei ei desvoltări în cadrul Românismului şi al Latinităţii. a u t o r u l . a n a PREFAŢĂ Nicio rătăcire nu poate fi folositoare, precum nici un adevăr nu poate fi vă tămător. De M aistre: Soirâes de St.Petersbourg, t.l, p .491. încerc în publicaţia de faţă să explic lungul şi complicatul proces istoric, care de veacuri întregi are loc la marginea răsăriteană a pământului locuit de neamul nostru, şi care în ultimul deceniu a intrat tntro fază, a cărei cât mai grabnică încheiere nu mai poate fi privită astăzi ca o simplă necesitate de ordin pur românesc, ci ca o chestiune de politică internaţională. Ca unul, care de mai bine de douăzeci de ani ur măresc cu atenţiune şi cu interes problema româ nismului de peste Prut, ca pe o problemă nu numai a românismului integral, ci şi a Latinităţii, şi mai ales ca unul, care în anii decisivi i917-1918, din graţia Providenţei am avut fericirea să fiu printre martorii oculari cei mai apropiaţi ai ultimului act din istoria acestei ramure a neamului nostru, am soco tit că modesta mea contribuţie la lămurirea şi lare- zolvirea definitivă a chestiunei basarabene nu va fi nici de astădată fără folos. # VI Problema Basarabiei, după cum rezultă din pagi nile acestei publicaţiuni, nu este o pură chestiune de litigiu româno-rus, asemănătoare celei alsaciene- lorene, — nici numai o■ parte importantă a chestiunii naţionale general-româneşti, ci ea constitue un ca pitol organic din străduinţele bimilenare ale gintei latine de a se menţinea şi afirma ca factor de cul tură vest-europeană la porţile Orientului zbuciumat de o mentalitate aparte. In evoluţia ei istorică, pro blema Basarabiei a împărtăşit pe deplin soarta ra- murei orientale a Latinităţii strivite aproape cu totul de angrenajul marilor forţe politice ale slavismuluir ale germanismului şi ale turanismului. Dar, când după un examen de aproape două mii de ani,'această ra mură răzleţită dela trunchiul ei, a dovedit lumei nir numai că merită să trăiască, dar că în interesul chiar al păcii Europei, trebue să trăiască, uzând de întreaga libertate a desfăşurării forţelor ei, grava problemă a Basarabiei a intrat, prin însăşi firea lu crurilor, în faza ei de definitivă rezolvire. Cei aproape zece ani dela izbucnirea revoluţiei ru seşti, care a accelerat procesul istoric firesc, sunt suficienţi pentru a da tuturora perspectiva istorică necesară unei depline înţelegeri a evenimentelor atât din istoria României, cât şi din aceea a Rusieir în legătură cu problema basarabeană. Ei ni-au veri ficat îndeajuns valoarea ideilor sociale şi politicer care stau la baza desvoltării acestor ţări, punând în deplină evidenţă pe deoparte forţa internaţionalismu lui revoluţionar, valorificat până azi aproape exclu siv ca factor destructiv, pe de alta pe a naţionalis mului creator, ca bază a convieţuirii pacinice a uma nităţii. VII Din analizarea obiectivă, neinfluenţată de un na ţionalism ieften, care adeseori mai mult strică unei cauze patriotice, procesul revenirii Basarabiei la pa trimoniul naţional integral, în ciuda tuturor antece dentelor cari ar putea să facă pe cineva să spriji- nească teza contrară, — nu se înfăţişează ca un oare care accident datorit revoluţiei ruseşti, nici ca o sim plă lovitură militară, respectiv ca o abilă manevră diplomatică, ci ca un proces natural necesar, ase mănător aceluia, care se petrece primăvara, când după o iarnă lungă şi geroasă, se iveşte soarele cald şi luminos, care face să învie tot ce are în sine germenii vieţii. Revoluţia rusească are, în întreaga fază din urmă a istoriei Basarabiei, singurul merit, de a-i fi dat acesteia posibilitatea ca, profitând de un concurs de împrejurări pe cât de fireşti, pe atât de prielnice, să se desmeticească din buimăceala gro zavă, în care o ţinuse mai mult de un veac, mira jul imensei împărăţii şi identitatea de religie cu a- ceasta, cât şi din zăpăceala ideologiei internaţionale, precum şi din exclusivismul unui „moldovenism" mu mificat şi al unui regionalism basarabean strâmt, — şi să se ridice la conştiinţa naţionalităţii sale ade vărate şi la aceea a menirii sale în lume. Actul petrecut ta 1917-1918, însem nează încetarea unui proces sufletesc artificial şi îndrumarea lui în singura direcţie firească; el marchează emanciparea „norodului moldovenesc" de supt apăsarea ignoran ţei seculare, în care l-a ţinut un regim reacţionar, şi de supt influenţa lozincilor revoluţionare noi, nepo trivite cu sufletul lui, — şi intrarea lui în curentul de viaţă al românismului integral şi, prin acesta, în cu VIII rentul de viaţă şi de cultură al latinităţii şi al uma nităţii. Ce e drept, convieţuirea îndelungată cu Ruşii a lăsat adânc întipărite, dacă nu îri sufletul poporului basarabean, dar în acela al multor conducători ai lui, idei şi metode, cari au împiedecat şi continuă a împiedeca consolidarea Basarabiei în cadrul noii pa trii unitare. Din studiul de faţă aceste idei şi metode ies la lumină, dând cetitorului putinţa să reflecteze asupra lor. * Volumul prezent tratează procesul trecerii dela Ba sarabia rusească la cea românească în întreagă evo luţia lui mai mult de cât seculară; al doilea volum va înfăţişa aportul pe care l-a adus românismul de dincoace de Prut la desrobirea Basarabiei, iar al treilea va cuprinde istoria amănunţită a forţelor po litice carfy în anii 1917-1918, au îndrumat viaţa Ba sarabiei dela ideologia socialist-revoluţionară, spre concepţia naţională. * Anexele volumului de faţă constitue un preţios ma terial istoric documentar, menit a dovedi nu numai contribuţia spontană a zeci de Basarabeni la noua în drumare a ţării lor şi a întregului neam, ci şi jude cata sănătoasă a poporului de peste Prut în ce pri veşte marea chestiune a vieţii naţionale. * Nădăjduesc că această publicaţie, datorită unui om, care nu este legat prin niciun fel de interes personal sau material de Basarabia, ci este determi IX nat excluşii) ele motive de adevăr şi de dreptate, va avea norocul să contribue într’o măsură oarecare, nu numai la mai buna cunoaştere a chestiunii basa- rabene, ci şi la cât mai apropiata ei rezolvire defi nitivă, atât din punctul de vedere al politicei interne, cât şi din al celei externe. Cluj, 27 Martie 1926, ziua aniversară a Unirii Basarabiei cu România. O. Ghibu. DELA BASARABIA RUSEASCĂ LA BASARABIA ROMÂNEASCĂ INTRODUCERE I. Istoria unui popor stă într’o strânsă legătură cu aşezarea lui geografică. Aşezaţi în partea aceasta a lumii, în care locuim dela zămislirea noastră, — căci noi n’am venit aici din alte continente sau ţări, ca popor de năvălitori, sau •de colonişti, cum a;u' venit Ungurii, Ruşii, Gei> manii, Evreii, etc.— noi nu puteam avea altă istorie, decât aceea pe care am avut-o. înconjuraţi de toate părţile de popoare mari şi pfuternice, de rasse deo sebite de a noastră, era firesc să avem un lung tre cut de zbucium pentru menţinerea noastră şi pentru afirmarea noastră. Este aproape o 'minune că în astfel de împrejurări extraordinare ne-am putut men ţinea, câtă vreme o mulţime de popoare, ca Goţii, Gepizii, Avarii, Cumanii ş. a. au pierit pe aceste plaiuri pentru totdeauna. Persistenţa noastră se explică exclusiv prin tenacitatea noastră de rassă, care a în vins şi cele mai puternice obstacole, asigurând con tinuitatea vieţii noastre, până la posibilitatea depli nei ei afirmări. Dar câte suferinţe ni-au fost scrise! In adevăr, istoria noastră a fost vrednică să fie privită de un Michelet, ca o epopee sublimă prin tragicul ei, şi poate că ea îşi aşteaptă încă de aici înainte pe maestrul genial, care s’o cânte după vred nicie... XIV Noi nu vom încerca nici măcar să schiţăm această \ istorie, ci ne vom opri numai la o mică parte a ei, urmărind soarta Românismului din partea răsări teană a teritoriului locuit de el, întrucât aceasta a fost în legătură cu uriaşa putere de odinioară a împără ţiei ruseşti. D. N. Iorga, a analizat pe larg, în cartea d-sale scrisă la 1917 şi publicată la Iaşi supt titlul: Histoire des relations russo-roumaines, legăturile pe cari po porul românesc de pretutindeni le-a avut în cursul timpului, cu poporul rusesc, —'noi nu ne vom ocupa aici decât de legăturile miai nouă pe cari ramura de răsărit a poporului nostru le-a avut cu Rusia până la terminarea războiului mondial, stăruind în special asupra procesului istoric al emancipării „ acelei ra muri de 'supt îndelungata influenţă ruuseaseă. II. Desvoltarea nefirească a poporului român, rupt de fatalitatea istorică în mai multe formaţiuni de tetat, a expus poporul nostru la situaţii critice, cari l-au costat nespus de mult şi l-au împiedecat veacuri de- arândul în desvoltarea lui naţională, politică, econo mică şi culturală. Departe de leagănul originei sale şi de popoarele de un- sânge cu el, în a'celaş timp sfâşiat în atâtea părţi, el a fost osândit adeseori să trăiască din mila vecinilor lui, cari l-au tratat totdeau na potrivit intereselor lor. Deosebirea de limbă şi de religie faţă de stăpânii săi din vechea Ungarie, l-aii ţinut până la Imijlocul veacului trecut într’o situaţie mai imult decât precară, iar antagonismul dintre cele două Puteri, Rusia şi Turcia, cari au luptat sute de ani peste trucul vechilor Principate române, li-a impus acestora o viaţă agitată şi incapabilă de o consolidare deplină.