Revista Hiperboreea
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
XII-3 2017 Jezyk Szkola Religia.Indd
Sanda Pădureţu Senior Lecturer Technical University of Cluj-Napoca Romania FREEDOM, HUMAN RIGHTS AND CENSORSHIP IN NINETEENTH-CENTURY ROMANIAN LITERATURE Mainstream contemporary literary studies and also research in the history of political thought1 consider that at the heart of serious exploration into the field of literary history and literary theory (expressed both in canonical and non-ca- nonical works of all kind) has always been the question: “How shall I read this text?”. The answers have varied greatly over time. When we revisit the works of the past, we read them with an eye towards their immediate application to the present. Throughout historically changing contexts, past literature has shaped its own form of political expression. Within the variety of ways of approaching past texts we must consider the interplay of text and context. The textual moments in the history of nineteenth-century Romanian literature include political thought, freedom and censorship and the debates about it. Cen- sorship at the time included: controlling the expression, communication and dissemination of ideas. This goes to the heart of issues: authority, obedience, subjection, civility, discrimination of the public and private spheres, control of speech, writing, performance, the state limiting the freedom of expression and thus the good citizen being the one who practices self-censorship, hegemonic pressures of patriarchy, ideology, gender or ethnic superiority, limits to the form of expression (subordinate groups or even majorities), reasons of state security, state secrets, state agencies. The key terms colliding are modern liberal/secular/ Western society. What “we may know” vs. what “we should remain in ignorance of” remain disputed issues, thus difficult, complex, and still unresolved. -
Books and Typography in Moldavia
Philobiblon – Vol. XVII (2012) – No. 1 © Philobiblon. Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities Books and Typography in Moldavia Alin-Mihai GHERMAN 1 Decembrie 1918 University, Alba Iulia Keywords: history of books, history of typography, book trade, history of Moldavia, history of libraries Email: [email protected] * Modestly and briefly formulated, this is the title of the second edition of Elena Chiaburu’s comprehensive study,1 which is in fact the first general research on old Romanian books in a well defined geographical area. As a historian by profession, author and co-author of an impressive number of studies,2 Chiaburu offers in this volume a synthetic overview of the amount of manuscripts and printed texts in the Moldavian geographical area throughout the whole period of the principality’s existence3 (the end of the period being – as it appears in the notes contained in the manuscripts and books, published in collaboration with Professor Ioan Caproşu – 1859, that is, the union of the principalities). With an ambition of doing the first synthetic study on the topic, and building the study on the western (especially French) model of similar works, Elena Chiaburu’s book 1 Elena Chiaburu, Carte şi tipar în Ţara Moldovei (Books and typography in Moldavia), second, revised and completed edition (Iaşi: Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, 2010) 709 (– 712) p. ISBN 978-973-703-570-7. 2 Among the ones used by the author in the presented work, we mention the following: “Aspecte economice al producţiei -
Aleksey A. ROMANCHUK ROMANIAN a CINSTI in the LIGHT of SOME
2021, Volumul XXIX REVISTA DE ETNOLOGIE ȘI CULTUROLOGIE E-ISSN: 2537-6152 101 Aleksey A. ROMANCHUK ROMANIAN A CINSTI IN THE LIGHT OF SOME ROMANIAN-SLAVIC CONTACTS1 https://doi.org/10.52603/rec.2021.29.14 Rezumat определенное отражение следы обозначенного поздне- Cuvântul românesc a cinsti în lumina unor contacte праславянского диалекта (диалектов). В частности, к româno-slave таким следам, возможно, стоит отнести как украинские Pornind de la comparația dintre cuvântul ucrainean диалектные чандрий, шандрий, чендрий, так и диалект- частувати ‚a trata’ și românescul a cinsti‚ a trata (cu vin), ное (зафиксировано в украинском говоре с. Булэешть) / a bea vin, se consideră un grup de împrumuturi slave cu мон|золетеи/ ‘мусолить; впустую теребить’. /n/ epentetic în limba română, căreia îi aparține și a cin- Ключевые слова: славяне, румыны, лексические sti. Interpretând corpul de fapte disponibil, putem presu- заимствования, этническая история, украинские диа- pune că convergență semantică dintre cuvintele честь и лекты, Молдова, Буковина. угощение a apărut în perioada slavică timpurie. Cuvântul românesc a cinsti este un argument important pentru da- Summary tarea timpurie a apariției acestei convergențe semantice. Romanian a cinsti in the light of some Așadar, cuvântul ucrainean частувати, ca și cuvântul po- Romanian-Slavic contacts lonez częstowac, apar independent unul de celălalt, la fel A group of Slavic loanwords with epenthetic /n/ in the ca și de cuvântul românesc a cinsti. Cuvântul românesc a Romanian language, to which a cinsti belongs, is consid- cinsti, ca și, în general, grupul menționat de împrumuturi ered. Interpreting the existing set of facts, the author sup- slave cu /n/ epentetic în limba română, reprezintă un rezul- poses that the semantic convergence between the Slav- tat al contactelor timpurii ale limbii române cu un dialect ic честь ‘honour’ and угощение ‘treat’ appeared as far back (dialecte) slav vechi, pentru care era caracteristică tendința as the Late Slavic period. -
ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune De Comunicări Ştiinţifice Ploieşti, 9 Mai 2012
SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA – FILIALA PRAHOVA SOCIETATEA CULTURALĂ „PLOIEŞTI - MILENIUL III” ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune de comunicări ştiinţifice Ploieşti, 9 mai 2012 Editura PLOIEŞTI - MILENIUL III PLOIEŞTI, 2016 ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune de comunicări ştiinţifice Ploieşti, 9 mai 2012 Ilustraţia copertei: Coperta IV: Matrici sigilare ale Prefecturii Judeţului Prahova, din anii 1861 şi 1862, aflate la Arhivele Naţionale Centrale din Bucureşti, foto dr. Laurenţiu-Ştefan Szemkoviks LUCRARE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL PR. PROF. DR. MIHAIL-SORIN SPĂTARU ŞI AL PROF. DR. POLIN ZORILĂ SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE - FILIALA PRAHOVA SOCIETATEA CULTURALĂ PLOIEŞTI - MILENIUL III ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune de comunicări ştiinţifice Ploieşti, 9 mai 2012 Coordonator: prof. dr. Polin ZORILĂ Editura PLOIEŞTI - MILENIUL III PLOIEŞTI, 2016 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ISTORIE ŞI SOCIETATE. Sesiune de comunicări ştiinţifice (2012; Ploieşti) Istorie şi societate: studii şi comunicări: sesiune de comunicări ştiinţifice: Ploieşti, 9 mai 2012/ coord.: prof. dr. Polin Zorilă.- Ploieşti: Ploieşti - Mileniul III, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-973-1797-66-3 94(498+100)(063) Editor: Constantin TRESTIOREANU _____________ Referenţi: prof. dr. Maria-Mariana GHEORGHE prof. gradul I Carmen BĂJENARU pr. prof. dr. Mihail-Sorin SPĂTARU prof. dr. Dorin STĂNESCU ______________ Redactor: prof. dr. Polin ZORILĂ Tehnoredactare computerizată şi coperta: prof. dr. Polin ZORILĂ ______________ Tiparul: DARKO PRINT PLOIEŞTI CUVÂNT ÎNAINTE Lunga şi zbuciumata istorie a umanităţii a fost marcată de fenomene şi evenimente care au influenţat evoluţia ulterioară a acesteia. Cunoaşterea temeinică a faptelor istorice ajută omenirea să depăşească greşelile trecutului şi să înainteze, încet, dar sigur, spre viitor. -
The Moldavian and Romanian Dialectal Corpus
MOROCO: The Moldavian and Romanian Dialectal Corpus Andrei M. Butnaru and Radu Tudor Ionescu Department of Computer Science, University of Bucharest 14 Academiei, Bucharest, Romania [email protected] [email protected] Abstract In this work, we introduce the Moldavian and Romanian Dialectal Corpus (MOROCO), which is freely available for download at https://github.com/butnaruandrei/MOROCO. The corpus contains 33564 samples of text (with over 10 million tokens) collected from the news domain. The samples belong to one of the following six topics: culture, finance, politics, science, sports and tech. The data set is divided into 21719 samples for training, 5921 samples for validation and another 5924 Figure 1: Map of Romania and the Republic of samples for testing. For each sample, we Moldova. provide corresponding dialectal and category labels. This allows us to perform empirical studies on several classification tasks such as Romanian is part of the Balkan-Romance group (i) binary discrimination of Moldavian versus that evolved from several dialects of Vulgar Romanian text samples, (ii) intra-dialect Latin, which separated from the Western Ro- multi-class categorization by topic and (iii) mance branch of languages from the fifth cen- cross-dialect multi-class categorization by tury (Coteanu et al., 1969). In order to dis- topic. We perform experiments using a shallow approach based on string kernels, tinguish Romanian within the Balkan-Romance as well as a novel deep approach based on group in comparative linguistics, it is referred to character-level convolutional neural networks as Daco-Romanian. Along with Daco-Romanian, containing Squeeze-and-Excitation blocks. -
ZILELE SEXTIL PUŞCARIU” Ediţia a III-A, Cluj-Napoca, 14–15 Septembrie 2017
CAIETELE SEXTIL PUŞCARIU III Actele Conferinţei Internaţionale „ZILELE SEXTIL PUŞCARIU” Ediţia a III-a, Cluj-Napoca, 14–15 septembrie 2017 CAIETELE SEXTIL PUȘCARIU CONSILIUL ȘTIINȚIFIC IOAN BOLOVAN (Cluj-Napoca), MIRCEA BORCILĂ (Cluj-Napoca), ALEXANDRINA CERNOV (Cernăuţi), GHEORGHE CHIVU (București), ION MĂRII (Cluj-Napoca), ROBERTO MERLO (Torino), MARIUS SALA (București), EUGEN SIMION (Bucureşti), ION SIMUŢ (Oradea), ION TALOŞ (Köln), DORIN URIŢESCU (Toronto), GISÈLE VANHESE (Cosenza) COMITETUL DE REDACŢIE EUGEN PAVEL – director NICOLAE MOCANU – redactor-şef DUMITRU LOȘONȚI, ADRIAN TUDURACHI – redactori-şef adjuncți COSMINA BERINDEI, COSMIN BORZA, ELENA FAUR, ANDREEA-NORA POP, VERONICA VLASIN, BOGDAN HARHĂTĂ (secretar ştiinţific de redacţie) © Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” ISSN 2393 ‒ 526X ISSN‒L 2393 ‒ 526X COMITETUL DE REDACŢIE ACADEMIA ROMÂNĂ 400165 Cluj-Napoca, Str. Emil Racoviţă, nr. 21 Filiala Cluj-Napoca Tel./ fax: +40 264 432440 400015 Cluj-Napoca, Str. Republicii, nr. 9 e-mail: [email protected] Tel./ fax: +40 264 592363 web: http://inst-puscariu.ro/CaieteleSPI.html e-mail: [email protected] ACADEMIA ROMÂNĂ Filiala Cluj-Napoca INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ „SEXTIL PUŞCARIU” CAIETELE SEXTIL PUŞCARIU III Actele Conferinţei Internaţionale „ZILELE SEXTIL PUŞCARIU” Ediţia a III-a, Cluj-Napoca, 14–15 septembrie 2017 Cluj-Napoca SCRIPTOR • ARGONAUT 2017 Coperta: CĂLIN STEGEREAN Layout: Editura Scriptor Tiparul a fost finanţat de Societatea Română de Dialectologie Proiect realizat cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca Editura Argonaut este acreditată CNCSIS/CNC, pe domeniul Philologie, nivel B, din anul 2002. —————————————————————————————— Editura Scriptor Editura Argonaut 400457 Cluj-Napoca, str. Septimiu Albini, nr. 11 400545 Cluj-Napoca, str. Ciucaş, nr.5/15 Tel. -
Glasul Bucovinei Nr. 2
GLASUL BUCOVINEI * THE VOICE OF BUKOVINA The Romanian Cultural Institute THE VOICE OF BUKOVINA QUARTERLY REVIEW OF HISTORY AND CULTURE CHERNIVTSI – BUCHAREST 2018, No.2 Year XXV. No. 98 Editor-in-chief: ALEXANDRINA CERNOV Honorary Member of the Romanian Academy EDITORIAL COMMITTEE: Univ. Prof. PhD. Mircea Anghelescu (Bucharest), Assist. Prof. PhD. Harieta Mareci (Suceava), PhD. Marian Olaru (Rădăuţi), Assoc. Prof. PhD. Florin Pintescu (Suceava), Univ. Prof. PhD. Ion Popescu-Sireteanu (Jassy), Univ. Prof. PhD. Ştefan Purici (Suceava), Univ. Prof. PhD. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, Honorary Member of the Romanian Academy (Chernivtsi), PhD. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, Honorary Member of the Romanian Academy (Bucharest), PhD. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). EDITORIAL OFFICE: PhD. Marin Gherman (Assist. Chief Editor) PhD. Cristina Paladian Institutul Cultural Român GLASUL BUCOVINEI REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ CERNĂUŢI – BUCUREŞTI 2018, Nr. 2 Anul XXV. Nr. 98 Redactor-şef: ALEXANDRINA CERNOV Membru de onoare al Academiei Române COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ion Popescu- Sireteanu (Iaşi), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin -
Revistă Sătească De Ştiinţă Şi Cultură Anul IV. Nr. 15. Septembrie 2016
Revistă sătească de ştiinţă şi cultură Anul IV. Nr. 15. Septembrie 2016 În acest număr : M. Ifrim, D. Scoroşanu, C. Costea, Gh. Postelnicu, I. Nedelea, A. Drugău, I. Mândricel, Radu Gyr, A. Ciurunga, V. Milescu, T. Cicu, I. Ion, N. Gâlmeanu, T. Damian, D. Dănăilă, Al. Ţene, I. Tăbăcaru, E. Otavă, M. Nicoară, E. Necula, M. Vlăsceanu, I. Postelnicu, P. Dimitrie, G. Rizescu ÎNTREZĂRIRI 2 J U R N A L P Â R S C O V E A N Redacţia ÎNTREZĂRIRI a luat parte (joi, 28 iulie 2016) la Centrul Cultural “Alexandru Marghiloman”, la lansarea cărţii “În sângele ploii”, de Marin Ifrim. Vorbitorii au scos în evidenţă valoarea artistică a versurilor acestui haiduc al publicisticii buzoiene. Miercuri, 3 august 2016, redacţia revistei “Origini”, publicaţie editată de Fundaţia “Origini carpatice”, s-a întâlnit, într-un schimb de opinii, cu redacţia “Întrezăriri” (Gh. Postelnicu, D. Scoroşanu, M. Urse), la Biblioteca Comunală din Pârscov. S-a convenit asupra realizării unui parteneriat cultural. DESCHIDEREA FESTIVĂ A NOULUI AN ŞCOLAR Redacţia ÎNTREZĂRIRI a luat parte la festivitatea deschiderii noului an şcolar la Şcoala Gimnazială „Vasile Voiculescu” din Pârscov (director Aurora Mihalcea), unitate şcolară cu 350 de elevi şi 30 de cadre didactice. ÎNTREZĂRIRI 3 I N T E R V I U “Mulţumesc Marelui Păstor pentru darurile revărsate asupra mea” Marin Ifrim: Stimate domnule Gheorghe Postelnicu, sunteţi unul dintre puţinii membri buzoieni ai Uniunii Scriitorilor din România. Nimeni nu vă poate contesta acest merit obţinut prin muncă şi seriozitate. V-ar interesa o viitoare Filială a USR aici, la Buzău? Gheorghe Postelnicu: Eu nu am nimic împotrivă să existe o filială în oraşul Buzău, personal aş deveni mai activ, m-aş implica mai mult, dar acest lucru trebuie construit, poate prin dezmembrarea altor filiale, poate printr-un lobby puternic la conducerea US, care numai de dragoste faţă de scriitorii buzoieni, nu poate fi bănuită. -
Personalul Diplomatic Al României În Franţa (1882-1914)
Personalul diplomatic al României în Franţa (1882-1914) Ana Maria VELE Reprezentanţii diplomatici constituie un segment valoros al elitei intelectuale al unei ţări care, prin activitatea intensă şi paşnică pe care o susţin, participă în mod concret la întreţinerea, intensificarea şi dezvoltarea relaţiilor între popoare. Trebuie să menţionăm că în perioada avută în vedere (1882-1914), România nu a întreţinut relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu nici o ţară. Misiunile diplomatice de rang înalt instituite de România după cucerirea independenţei poartă numele de Legaţie. Acestea deţineau un personal mai puţin numeros decât ambasadele şi erau conduse de un ministru plenipotenţiar acreditat pe lângă şeful statului. Pentru a activa în condiţii normale, acesta avea la dispoziţie în cadrul instituţiei, birouri dispuse pe domenii, respectiv Direcţia economică, politică, a arhivelor, de contencios, de protocol şi o cancelarie. Când survenea un caz de deces a titularului sau o schimbare, instituţia putea fi girată ad-interim de un însărcinat cu afaceri, care reprezenta un şef de misiune diplomatică de rang inferior ministrului plenipotenţiar şi era acreditat pe lângă ministrul de externe prin intermediul unei scrisori de cabinet. Dacă nu exista disponibil un astfel de reprezentant, un membru al corpului diplomatic al instituţiei este desemnat cu acordul statului acreditar, să reprezinta Legaţia până la numirea unui nou ministru plenipotenţiar 1 • Acest personal diplomatic cuprinde consilierii Legaţiei, secretarii dispuşi în 3 clase (clasa superioară în cadrul acestora fiind secretarii din clasa 1), şi ataşaţii, care puteau de asemenea reprezenta interese speciale fiind şi ei numiţi pe domenii de activitate, cum ar fi: comerciali, militari, culturali. -
Politiche E Pianificazioni Linguistiche in Bessarabia: Romenità
UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI UDINE Corso di Dottorato in Scienze Linguistiche e Letterarie Ciclo XXV TESI DI DOTTORATO DI RICERCA Politiche e pianificazioni linguistiche in Bessarabia: romenità, russificazione, moldovenismo Dottorando Alessandro Zuliani Relatori Prof. Fabiana Fusco Prof. Celestina Zenobia Fanella Anno Accademico 2012-2013 INTRODUZIONE Tesi di dottorato di Alessandro Zuliani, discussa presso l'Università degli Studi di Udine 2 La presente ricerca verte sulle politiche e le pianificazioni linguistiche che hanno interessato la Bessarabia, regione europea che rappresenta l'estremità orientale della Romània continua, già parte del Principato di Moldavia e che oggi coincide pressappoco con i confini della Repubblica di Moldavia, stato nato dalla dissoluzione dell'Unione Sovietica nel 1991. Nel corso del nostro studio siamo partiti dal 1812, data di annessione della Bessarabia all’Impero russo, e abbiamo cercato di ripercorrere alcune tappe importanti che hanno portato all’attuale realtà sociolinguistica della Repubblica di Moldavia. Soffermandoci sulle politiche linguistiche della Russia zarista e sulle pianificazioni linguistiche sovietiche, abbiamo rilevato l'iniziale processo di profonda russificazione subito dalla popolazione autoctona dalla Bessarabia, cui è seguito il tentativo, in parte riuscito, di creare un nuovo popolo e un nuovo idioma. La cosiddetta lingua moldava altro non è che l'espressione della volontà di separare, anche linguisticamente, i romeni della Bessarabia dal resto della Romania, di fatto sancendo l'esistenza di due nazionalità e di due idiomi ben distinti. L’unità etnolinguistica romena dell’area compresa tra i fiumi Tibisco, Danubio, Dniestr e il Mar Nero, già affermata dagli storici e dai cronicari a partire dal XVI secolo, viene dunque messa in discussione e avversata in modo esplicito dalle tesi del moldovenismo, fenomeno linguistico e culturale incentrato sulla differenziazione etnica e linguistica tra moldavi e romeni. -
MOROCO: the Moldavian and Romanian Dialectal Corpus
MOROCO: The Moldavian and Romanian Dialectal Corpus Andrei M. Butnaru and Radu Tudor Ionescu Department of Computer Science, University of Bucharest 14 Academiei, Bucharest, Romania [email protected] [email protected] Abstract In this work, we introduce the Moldavian and Romanian Dialectal Corpus (MOROCO), which is freely available for download at https://github.com/butnaruandrei/MOROCO. The corpus contains 33564 samples of text (with over 10 million tokens) collected from the news domain. The samples belong to one of the following six topics: culture, finance, politics, science, sports and tech. The data set is divided into 21719 samples for training, 5921 samples for validation and another 5924 Figure 1: Map of Romania and the Republic of samples for testing. For each sample, we Moldova. provide corresponding dialectal and category labels. This allows us to perform empirical studies on several classification tasks such as Romanian is part of the Balkan-Romance group (i) binary discrimination of Moldavian versus that evolved from several dialects of Vulgar Romanian text samples, (ii) intra-dialect Latin, which separated from the Western Ro- multi-class categorization by topic and (iii) mance branch of languages from the fifth cen- cross-dialect multi-class categorization by tury (Coteanu et al., 1969). In order to dis- topic. We perform experiments using a shallow approach based on string kernels, tinguish Romanian within the Balkan-Romance as well as a novel deep approach based on group in comparative linguistics, it is referred to character-level convolutional neural networks as Daco-Romanian. Along with Daco-Romanian, containing Squeeze-and-Excitation blocks. -
Izvoarele Contetnporane Asupra Tnişcării Lui Tudor Vladim.Ires' Cu Cu O Comunicare Făcută
ACADEMIA ROMANĂ .Izvoarele contetnporane asupra tnişcării lui Tudor Vladim.ires' cu Cu o comunicare făcută la Academia Română oQ> de N.IORGA Mem bru al Academiei Române Lucrare tipărită cu ajutorul Fondului Culturali. C .. Bră tianu şi al Centralei Băncilor' * * POPuia�e. * * BUCUREŞTI Librăriile "Cartea Românească" şi Pavel Suru 1921 , . sprAtegons 6EC)A016 124 IV VAW, , ,;1 - ifigV:73r:4? TUDOR VLADIMIRESCU dupa o zugraveala din biserica Prejna (Mehedinti). Inscriptia : bivfost) Vel (Mare) Sulger Teodor Comandir". conEnoRnK[n LVI TUDOR VUININRESU ncrib[nimRontiro CUVANTAREA D-Iui N. IORGA- ($edinta din 5 lunie) I. Miscarea lui Tudor Vladimirescu, o revo- lutie pentru epoca noastra si de fapt a fost o revolutle, o puternicasi indrazneata revolutie, care nu si-a ajuns scopul din urma si care, deci, n'a putut da masura ei n'a fost socotita tsa de contemporani. Daca Zilot Rominul are accente asamana- toare cu acelea din proclamatiile lui Tudor apartinind el insusi, cronicarul anonim, a- celeiasi clase, toti povestitorii episodului scurt de initiative siorganisareteraneasca nu vadesc pentru Tudor nicio Intelegere a- devarata, nicio simpatie calda. Dirzeanu, re- producind acteleoficiale,la o epoca mai tirzie, presinta intreaga tulburare ca o neno- rocire pentru tarn :nimic n'o motiveaza, si ea Insasi nu pregateste nimic. Chiriac Popescu, cetltor de gazete apusene, pune in chip naiv si pretentios 9roblema politica pecarese trudeste se o resolve dupa sistemul, obisnuit la Grecii vechi si noi, de Intrebari si raspun- suri. Cioranu, care se infatiseaza ca un cola- borator, ca adiutantul lui Tudor de si unul care a intrat dupa actul de tradare din lunie 1821 in rindurile eteri§tIlor ucigasi ai sefului IV sau nu Idmure§te inceputul mi§cArii prim nicio conceptie a §efuluisat' :nici cu prile- jul rindurilor indurerate despre asasinatul po- litic din Tirgoviste nimic nu Innalta persona- litatea eroului, confundat aproape cu urmari- torii de planuri straine §i cu simplii cautatori de aventurt.