Izvoarele Contetnporane Asupra Tnişcării Lui Tudor Vladim.Ires' Cu Cu O Comunicare Făcută

ACADEMIA ROMANĂ

.Izvoarele contetnporane asupra tnişcării lui Tudor Vladim.ires' cu Cu o comunicare făcută

la Academia Română oQ>

N.IORGA Mem bru al Academiei Române

Lucrare tipărită cu ajutorul Fondului Culturali. C .. Bră tianu şi al Centralei Băncilor' * * POPuia�e. * *

BUCUREŞTI

Librăriile "Cartea Românească" şi Pavel Suru 1921

, . sprAtegons 6EC)A016 124 IV

VAW, , ,;1 - ifigV:73r:4?

TUDOR VLADIMIRESCU dupa o zugraveala din biserica Prejna (Mehedinti). Inscriptia : bivfost) Vel (Mare) Sulger Teodor Comandir".

conEnoRnK[n LVI TUDOR VUININRESU ncrib[nimRontiro CUVANTAREA D-Iui N. IORGA- ($edinta din 5 lunie)

I. Miscarea lui Tudor Vladimirescu, o revolutie pentru epoca noastra si de fapt a fost o revolutle, o puternicasi indrazneata revolutie, care nu si-a ajuns scopul din urma si care, deci, n'a putut da masura ei n'a fost socotita tsa de contemporani. Daca Zilot Rominul are accente asamana- toare cu acelea din proclamatiile lui Tudor apartinind el insusi, cronicarul anonim, a- celeiasi clase, toti povestitorii episodului scurt de initiative siorganisareteraneasca nu vadesc pentru Tudor nicio Intelegere a- devarata, nicio simpatie calda. Dirzeanu, re- producind acteleoficiale,la o epoca mai tirzie, presinta intreaga tulburare ca o nenorocire pentru tarn :nimic n'o motiveaza, si ea Insasi nu pregateste nimic. Chiriac Popescu, cetltor de gazete apusene, pune in chip naiv si pretentios 9roblema politica pecarese trudeste se o resolve dupa sistemul, obisnuit la Grecii vechi si noi, de Intrebari si raspunsuri. Cioranu, care se infatiseaza ca un cola- borator, ca adiutantul lui Tudor de si unul care a intrat dupa actul de tradare din lunie 1821 in rindurile eteri§tIlor ucigasi ai sefului

IV sau nu Idmure§te inceputul mi§cArii prim nicio conceptie a §efuluisat' :nici cu prilejul rindurilor indurerate despre asasinatul politic din Tirgoviste nimic nu Innalta persona- litatea eroului, confundat aproape cu urmari- torii de planuri straine §i cu simplii cautatori de aventurt. Descrierile mai pe scurt,din acea vreme sau de mai tarziu,nu sint nici ele mai lu- minatoare asupra sensului intreprinderii. Cu- tare anonim 'afirma ca Tudor s'a ridicat, cu. cpandurime§i oameni duprin sate,citi era' necajiti si asupriti de slujbasii domnesti,in- vitindu-i sa se scoale cu mic cu mare asupra boierilor terii,sa-i piarza§i sa liiea veniturile, pricinuind ca dintein§ii li se trage sä- racia §i ticalo§ia.. SA nut= priceperea, care lipse§te aici, la ceilalti: la Forint), la Filimon, represintind causa, devenita protivnica, a Gre- cilor, cari au suprimat din calea for pe Tudor ? Batrinul boier moldovean Alecu Beldiman, care vedea, ce e drept, lucrurile de departe, n'are In poemul sau Jalnica Tragodie, al aril titlu deperat arata el Insu0 supt ce raport singur, al suferintilor legate de orice prefacere vio- lent, privia el toate, §i pornirea Grecilor §i aceia a teranilor, n'are, zic, decit cuvinte de spaima §i de despret §i fata de actul Olte- nilor. In nicio notita contemporana, din acelea care pe foi de Orli ne lamuresc spontaneu, naiv §i sincer asupra faptelor, marl §imici,

, Revista pentru istorie, arheologie si filologie, II, R. 384-

V ale istoriei noastre, n'am putea culege cea mai mica banuiala de Intelegere§i de simpatie. Apoi tacerea se lass asupra faptei con- ducatorului teranilor de la 1821. Nu supt regimul Regulamentului Organic, de sigur,se putea slavi fapta lui indrazneata. Numai tirziu de tot, cind revolutionarii de la 1848 fura adu§i sa-§i caute parintii, o alta conceptie prinde a strabate.loan Bratianu va spune ca, de ar fi trait atuncea, ar fi a- lergat, de§i fiu deboier,supt steagurile .Domnului Tudor. Dupa Unirea Principate- lor numai ceia ce Insemna victoriade-. plina a generatiei aceleia Tudor 4i face Intrarea cu cinstein expunerea istorica a neamului sau.In opera lui, Insemnata ca o sistematisare chibzuita a intregiiistorii nationale, din toate provinciile, Ardeleanul Au- gust Treboniu Laurian, care fusese §i el factor revolutionar inTinutul sau la aceasta data -cle 1848, arata ca scop al m4carii, pe care n'o califica de revolutie :curatirea terii de Fanarioti"§i,,restaurareadrepturilor celor vechi de a-§i alege Domn romin". Astfel Tu- dor, a carui moarte de hangerul unor ticalqi cari, dupa marturia formals a lui Dirzeanu, H. chinuira. pentru a-i smulge marturisiri despre Inchipuitele-i averi ascunse, e presintata cu cluio§ie, devine un cerou romIn. Supt noua Domnie a lui Carol I-iu un cu- rent de rasturnare seproduse, Intimpurile cele mai grele pentrudinastia dela 1866. .Societatea «Rominismul, condusa de B. P. Has-

VI deu, o represinta supt raportul intelectual. Un discurs rasunator a1 acestuia pomeni jumatate de veac de la ridicarea in arme a pandurilor.Si, supt influentaacestei agitatii,care tintia, se pare, la o noun Domnie indigena, un om de la 1848,Aricescu, autor de ver- suri mediocre §i de povestiri care n'au mat multa valoare, iii dadea toate silintile pentru a stringe, pe linga informatia descrierilor facute de marturiifaptelor §i tiparitetot de oamenii revolutiei mai noun, un Rosetti, un Boliac, §tiri orale, de la luptatorii din preajma lui Tudor, pantru a-§i alcatui acea .Istorie a Revolutiei de la 1821., care cu paginile ei de adevar documentar, cu legendeleei ex- presive §i cu cele caricaturale, cu portretul romantic al domnescului Sluger, serve0e §i astazi ca izvor de capetenie Impreuna cu. texteleadunate inteun al doilea volum pentru istoria acelor fapte extraordinare.

II. Astfel s'astabilit o teoriecu privire la. Tudor §i nii§carea lui :e o protestarena- tionalacontra fanariotismuluianti-national,. se zicea pana la A. D. Xenopol ;e o ridicare, spunea profesorul mieu, impotriva ne- dreptatiisociale,din care,totu§i, motivul national, amestecat necontenit cu cellalt, nu lipsia. Am /ice : o incercare hotarlta, pe care numai anume contingente au impiedecat-o,.

VII de a distruge intregul sistem fanariotic, care e turcesc pe cit sigrecesc sicarerepre- sinta o anumita fasa din fireasca desvoltare- a legaturilor noastre silnice cu Imperiul otoman. Caci Domnia de la Constantinopol, fara nicio consultare si invoire a terii, imixtiunea in toate domeniile a unor strainicari, de si foarte dispusi a se nationalisa in schimbul zes- trilor bogate si situatiilor innalte, ramineau straini, impanarea administratiei inferioare cu tot felul de age nti hrapitori, ai lacomiei lor pro- prii sau a stapinilor lor, venalitatea si conruptia care decurg, oricare ar fi bunele intentii ale sta- pinitorilor, din acest regim, in sfIrsitincer- carea ambitioasa, care se observa bineIn ultima fasa a acestui capitol istoric, de a In- locui cultura si limba romaneasca prin cultura si limba greceasca, cu o tendinta natio- nalavadita, de a reconstituisi peste not Imperiul bizantin al elenismului, acestea toate constituie un sistem, In caretoateelemen- telese tinindisolubil. A lovi Inabusurile administrative aceasta insemna a atinge bo- ierirhea intreaga, cea strains ca si cea de tarn, ale caror interese erail impleticite de trista stare de lucruri pe care, cu durere si mustrare de cuget, o descriu fratiiGolesti, membri ai acesteiaristocratiilenese sila- come, ingimfate si incapabile, dar in care totusi vorbiau strAbunii luptatori cari aparasera neatirnarea si cinstea terii lor. De la cel din urma zabet stringator de dajdi pans la Dom- nul dinScaun, era un lant neintrerupt de

VIII complicitati caretrebuia sa stringy petoti actorii drameipolitico-socialepentru apararea unor privilegii manoase, fara care nu credeau. ca ar putea trai. Oameni ca Nico- lachi Vacarescu, ca Banul Brincoveanu,ca Mitropolitul. Dionisie Lupu se simtiau solidari cu cel mai nemernic aventurier adus aici de speranta imbogatirii §i' innaintarii,cind era vorba de a se apara un regim in care toate se legau impreuna intr'un chipinextricabil. Incercarile lui Tudor de a desparti pe unii de altii, de a intrebuinta pe boicrlirama§i in Bucure§tipentru ca n'apucasera a fugi peste munti sau pentru ca nu voiau sd se compromita in ochii Turcilor, de a caror In- toarcere erau cu desavir§iresiguri, silintile lui de a cladi un regim nou pe o tovara§ie democratica, am zice, cu protipendada onesta §i patriotica,trebuiausa ramiie zadarnice, aducind numai peirea luiproprie,nelipsita. Caci asociatia era a§a de veche, aka de pu- ternicA, a§a de durabila, atit de mult deve- nisera instinctive mi§carile convergenteale membrilorei, eascuti§icrescuti inacest sistem, incit adesiunile nu puteau fi decit a- parente §icolaboratiile decit ipocrite. 0 a- semenea societatenu se regenereazadecit prin Opera inceata a culturii, lucrind asupra unei generatii noun, §i fiul teranilor din via- dimini, plin dedurerileseculare aleclasei sale, nu avea, fara indoiala,calitatile unui carturar rabdator. Tinindu-se sama deci de faptul ca des-

partirea intre social §i politic, intre national §i social chiar este numai Inca unul din mil- loacele pe care le Intrebuinteaza §tiinta meto- dica pentru a studia mai bine lucruricare formeaza inrealitate o indisolubilaunitate, ca deci politica fara basa sociala corespun- zatoare nu se poate, precum orice schimbare sociala iii produce fireasca urmare In as- pectul Insi4 al vietii politice, ca, pe de alts parte, revendicatiile unui popor apasat nu se pot ridica intro forma superioarA protesta- rilor scrise sau cintate decit prin energia a- celeia din clasele lui care sufere mai mult de pe urma organisatiei existente, se poate admite Si astazi aceasta teorie. Ceia ce nu se poate admite insa estesa se confunde in tendintele ei, clar rostite, actiunea lui Tudor cu aceia a tinerilor din 1848, ca §i cu toate pornirile de transformare, data aceasta pe cai legale,care au adus regimul de astazi, ale carui defecte, venite din lipsa interesarii la dinsul a claselor adinci ale na- iunii§ideci a multamirii asiguratoare pentru viitor, care se poatedesface, cum a spus-o de mult un Mo§tenitor de Tron, care e azi Regele Romaniei unite, numai din aceasta imparta§ire de puterei de fericire, stilt astazi evidente pentru oricine.

III. In adevar revoiutia de la 1821,cu coman- Airul ei fara generalisim, cu Domnul ei ne-

X incoronat, n'a insemnat, ca aceia ce a dat pe urma filantropia ideali§tilor hraniti la §coala ideilor generoase din Apus, reforme pentru, terani, fie ele cit de binefacatoare, fiind pornite de la intentiilecele mai nobile,ci guvernarea terii prin terani. Cercetarea pe scurt,, ca pentru un prilej comemorativ, a actelor pornite de la Tudor Insu§i §i §timastazi ca,afarade unul singur sau de un adaus datorit condeiului satiricalluiIlarion,episcopul de Arge§,, care doria sa loveasca in rivalul sau, Mitro- politul, elenusintdatoriteunuicondeiu strain , ca Si, pe de alta parte, comparatia for atenta cu actele revolutiei sIrbe0 a lui Ca- ragheorghe, de care s'a inspirat in ridicarea de steaguri ca §i in toata desvoltarea actiunii lui, e de natura a ridica orice Indoiala. Cind Sirbii s'au rasculat, in 1804, contra Turcilor, ei n'au pornit de la o ideie, ci de la o intolerabila suferinta, nu cu un ref, ct cu un numAr de pribegi amenintati safie. jertfiti de Turci. E adevarat Ca ace§ti Turci, dahiii,Ienicerii dincetati,erau, in acela§i timp, §efipolitici §icomandantimilitariai terii robite for §iproprietari,impreuna cu spahiii, ai pamintului national. Elementul social se confunda astfel,in nemultamirea a- junsa la paroxism, cu elementul national§i. chiar ceia ce nu putea fi casul la not cu elementul religlos. Innainte de alegerealui Caragheorghe ca.

XI vojdb nu se intimpina nicio proclamatie si n'avem vre una nicidupa aceasta. unificaresiierarhisarerelativa a revoltei contra abusurilor. Sirbii se oferiau publicatia recenta a d-lui Gopcevic (Russ land and Serbien, 1804-1915, Munchen 1916) a dovedit-o si Austriecilor,siRusilor,si Fran- cesilor. Totusi pana la proclamarea, in anu- miteconditii, a unui Suveran nou, de lege crestina, eiintelegeau a se conduce, de si numai in actiunea for militarci, de catre .Adu- narea Poporului., al carii simplu delegat era, comandantul suprem. La Tudor, vechiu ofiter rus, care luptase in Serbiasicunosteaperfect lucrurile de acolo, la dansul, boierimea din Oltenia, unde cnejii sarbi, Haiduc-Velico din Craina si altii, aveau legaturi de familie si de afaceri corespondenta chiar a begilor turci din Cladova facindu-se inromaneste exemplulsir- besc a fost hotaritor. Fara dinsul e sigur ca el n'ar fi apucat in mina steagul revolutionar. Dar Slugerul gorjean fusese adesea, pentru 'rosturi de negot, in Ardeal, el petre- cuse multe luni de zile la Vien% pentru un, proces al familiei Glogoveanu, in casa careia crescuse, el cetia ziarele .grecesti, si germane chiar, din Capitala Austriei, el avea legaturi vechi cu promotorii Eteriei sidiscutase cu atatia boieri si clerici luminatichestiilela ordinea zilei. Acesti boieri si clerici insa scrisesera, cu Mitropolitul In frunte, la 1807, «sc&- sori catre Napolionul Frantului-ca sa-i iea supt

XII obladuirea lor, fiind pravoslavnici ca si ei. 1. La plecarea lui Caragea chiar, in 1817, Vor- nicul Filipescu, care fusese ales de «sfatul luminatelor fete boieresti, mari si mici, ca si de toti starogii isnafurilor fi tirgovetilor., 4( ca starostesivechil al forin nevoi., se lupta intr'o adunare secrets contra ideii unei rascoale contra Turcilor. «Ginditu-m'amsi socotit., spune el, «ca. e bine In numele tuturor din vita romaneasca, fie boier on tlr- govet, sa spun ca nu ma unesc cu vorba de a ridica norodul in contra Sultanului.. La capatul discutiei, «boierii greci se bateau cu pumnul in piept si tremurau. I. *i, cind cutare pops de sat, fost Insa ostas contra Turcilor Jul Pasvantoglu, e adus la M,itropolie ca vinovat de agitatiicontra Grecilorcari por- nisera rascoala, el spune, impotriva indemnu- rilor tainice ale Patriarhului Insusi :«Prea- sfintestapane IPreasfintitulPatriarheste Grec, iara not sintem Romini si trebuie sa lucram pentrunot : a Cara noastra nu e roabaGrecilor fiBulgarilori Ruglor $1 Nemtilor', si in jurul lui el aude, in murmur discret : «bravo, bravo, popo Ilie. 3. Deci, and iea hotarirea cea mare, Tudor represinta un pas mai departe in conceptia politicd a libertatilor nationale fi populare in ',agile acestea rdsdritene. El se sprijina pe grayile., care nu sint legile, ci dreptul na-

1 Revista istorlcd, HI, p. 2. 2 Ibid., pp. 3-4. 8 Ibid., p. 5.

XIII tural, asa cunt 1 -a definit Rousseau, pentru a spune ca e nevoie sa se ridice«fratii locuitori aiacesteiteri.contra«balaurilor. sugatori de singe, carisint,«precum ii cu.- noasteti prea bine,Grecii si boieriinostri, atit partea bisericeasca. aici sufla nemul- tamitul Ilarion , «cit si politiceasca. : doar daca dintre ei e nevoie a se«alege pe cei buni boieri ainostri..Elinvoaca dreptul bisericesc insusi, cad, Dumnezeu findbun,, nu poate fi decit alaturi de ceicarilupta, in numele lui, ca sa distruga raul. Ca mijloc de lupta, «adunarile pentru bi- neleobstii si pentru folosulterii., Adu narile Nationale aleteranilor.Ele vor ad- ministra si numi, fara sa rupa legatura cu Sultanul,«loctiitorul lui Dumnezeu. pe pa- mint, dar in ce priveste proprietatea, fara «a se intinde macar pana la un bob,. Arzul catre Poarta e indreptat In numele a «tot poporul Terii-Romanesti., care se ridicaimpotriva «tiranilor»,Greci si Romani, pecarinu-i poate suferi mai departe, fiind«tilharisi despoitori., si cere restabilirea «vechilor drepturi ale terii.. In proclamatia de la Cotrdceni. e vorba iarasi de boieriicari«si-au parasit cu totulcinstita si sfintafor datorie de a pazi dreptul neamului si al teriifor., unindu-se custrainiiveniti la procopseala ;e vorba de a «scoate neamul si tara la lumina adevaratelor ei drepturi., pe care, din nedes- toiniciaiiraufateaclasei conducatoare, e adus a berepresinta siapara«poporul a_

XIV telor cinci judete de peste Olt., ridicat «la o strigare a terii..La Bucuresti, concentrin- du-se trupele teranesti, are sa se faca adunarea poporului din toate judetele terii", si ea va astepta cercetarea facuta in numele Portii, pentru «Intoarcerea drepturilor noastre». «Is- nafurile.,breslele cu care tratase odinioara Filipescu sint chemate a-si trimete -delegatii pentru complectarea Adunarii. «Multi boieri patrioti., avind «aceleasi simtiri pentru fericireaterii.,se adauga de la sine acestei Adnnari, cum o va spune Tudor pestecitevazile.El Insusi e numai «supus catre tot norodul Terii-Romanesti., dupa «datoria singelui si a nasterii sale» si nu voieste, cleclara elinaltsproclamatie,decit«impreunarea glasului nostru intruna», gata fund a-si varsa singele pentru izbindirea«drepturilor»traditionale. hi zice,In momentul and era mai puternic, numai: «Teodor, sau si «Slugerul.. Cit despre ostasii lui, ei «shit hotaniti numai pentru dobindirea drepturilor terii lor, iar nu pentru in parte-lifolos,ne- puind nici In glndu -ni vre un folos, al veri- -caruia dintre not decit numai pentru binele terii noastre, ce este deobste pentrunot toti si pentru copiii nostri.. Alt act public n'a mai plecat de la dinsul: In aceste patru proclamatii se cuprinde toata .cugetarea lui politica.

IV. El era astfel In cea mai veche si cea mai tuna traditie a terii si a neamului sau. Din strAvechiletimpuri cind din toata ordinea politica romans ramasese numai atita lucru : ideia necesitatiiImperiuluisi a tmparatului sicirmuirea poporuluiprin sine insusi in umbra autoritatii si ocrotirii lui, aceasta e conceptia politica .a neamului nostru. 0 gasim in tulburarilevlahe din Balcani,creatoare de Imperil pastorale pe la 1200, In yechile adunari de alegere ale. Domnilor cari pe urma au tras toata puterea la dinsii ;o gasimin -strIngerea poporului, ca in Moldova lui Ale- xandru Ilias,pentru a lua sama Domnului celui rausi a pedepsi peboieriice-1in- deamna In acea directie ; o gasim in Adunarea pentru izgonirea Grecilordin Muntenia lui Leon-Voda, si tot asa in pornirile multimilor de dilkolo si de dincoace de Milcov in yea- cul al X VIII-lea, cind cnorodul, ne mai putind suferi, se stringea la Mitropoliesi,tragind clopotele, se scula cu impotrivire,strigind.. Asa faceau si Ardelenii cind din mijlocul tu- multului popular impuneau cererileforin numele .tuturor Rominilor, marl si mid., sau cind, la 1848, intr'o Adunare teraneasca pro- clamau existenta for ca natiedeosebita cu aceleasi drepturi ca ale privilegiatilor. Acest caracter al revolutiei lui Tudor 1-au inteles multimile in numele carora vorbia el.

XVI «PopaIlie.,cel cu declaratiile inimoase In naintea Mitropolitului, scrie cu prilejul mortii aceluia care .domnise= farA cuca si fara to- puz, cu singura sabia libertatii romanesti si populasre la coapsa :cCu durere de inima am auzitsi am plinscind 1-au vindut pe Tudor doicapitaniaisai,de 1-autaiat noaptea. Si am mers cu parintelellarion la manastire de am facut slujba pentru odihna sufletului.i plingea lumea, si parintele Ila- rion se batea cu pumnii in piept si da cruces la norod de se 'nchina. Si multa jale pe noi toti.. Necesitatea acestei base de libertate teraneasca, economics, socials si politics, pentru desvoltarea Statului romin si intarirea natiei incunjurate de dusmani n'au inteles-oIn o suta de anitrei, patru generatii. Daca am intelege-o noi macar astazi, pe deplin I Ar fi singura comemorare de care s'ar bucura sufletul aceluia care in Iunie1821 a pierit de mina talharilor pentru rascumpararea unor pacate pe care nu le facuse clasa lui si pentru izbindirea unor drepturi care erausisint ale Rominilor de toate treptele.

. I TOT NOPOA3A POMINd PETilit E triZBE: 704 itT3A£ Alt10 INMIffehkAhiMPNill W1S MREPEt+TA.41$MAp£ .14 I Fatie 4eTAPc Utz dE Qf 4901TE Al(PACIAMILIKEX IMPTE 1821 RH - STEAGUL lui Tudor Vladimirescu.

laseriptla: Tot norodul romanesc Pre tire to proslave Troia de o flint& Inmate rn Odor nia Cu puterea to cea mare $1 in bralul tau cel rare Nadejde de dreptate Acuma am eeu parte 1821, Ghen. (Pe later!: St Teodor T ron gi Sf. Ghe rghe .

I. CRONICA REVOLUTIEI DIN 1821

DE IOAN DARZEANU, Dv VEL SERDAR

Dupa ravna care am avut in vremea trecutei razvratiri, ca sa arat pi sa istorisesc cele ce s'au lucrat in patria noastra la leatul 1821 pi /Ana la leatul 1822, Julie 15, aster- nand cu toate ideile ce au curs, cu pre larg cuvant, spre a se Indulci fiepcare cetitor de vremelnicile intamplari in curgere de un an pi case luni, ma rog cu supunere catre toti simpatriotii ca sa aratati iubire si multumita catre ostenitorul in lucrarea aceasta, avand si dansul tot asemenea filotimii spre lapda si cinstea fiecaruia. Ca atunci va cunoapte Dumnezeu buna noastra ravna spre lauda patriei cei crestinepti. laza mai vartos cei mai inalti intru iubirea perierghiei cei trecatoare si vremelnice, Intocmai ca moara lui cu in- vartejune, care pre toate ceasurile se invartepte, asemenea pi a vremilor invartejiri rasuna in auzul tuturora; iar multa milostivire a prea-inaltului Dumnezeul nostru sa fie noun spre mantuire, ca sa ajungem la prea-innalta sa inna4are. loan Narzeanul biv Vel Serdar. Dupa p etrecani a rapausatului Domn Alexandru-Voda Sutu, ce s'au tntamplat la 18 ale lui Ghenarie cu leatul lui 1821, un Teodor Vladimirescu, din neamul lui Roman, dintre pandurii din partile Cernetului pi pezator cu casa sa la orapul Cernetd, sud Mehedinti, carele in vremea trecutei razvratiri a Romauilor s'a aflat comandir asupra pandurilor ce erau in judetul Mehedinti1,savarpind insupi multe

La 20 Decembre 1906 Constantin-Vodd Ipsilanti nume$te vataf la plaiul mehedintean Muntele-de-sus pe (Theodorache Vladimirescu biv vtori Comis(N. Iorga, Sturlii0.Documente, VII, pp. 511-21, no 2S6). La 12 Martie 1808 e biv Vel Sluger ; ibid., p. 512, no. 287.

-4 ucideri In partea focului, pentru care, du/A razboiul Rusi lor, In Domnia Mkiei Sale Ioan \Tod& Caragea dovedindu-se, a fost hotkat pierzarii, si, cacerdisindu-se In Tara Nemteascal, a mers la Viena, In vremea ce se aflau Impkatii acolo adanati, arAtandu-se la Imparatul Alexandru al prea puternicei Rusie, s'acinstit cu cin de maior si, Intorcandu-se pre la Rusava, a trecut in Tara-RomaneascI, unde prin mijloacele ce an facut prietenia 2 sa cu unul din boierii cei alesi ai teriia, a ramas nebanuit, petrecand une on In pktile Craiovei, iara alte on si prin Bucuresti, panA ce an luat vatAsia plasii Closani din sud Mehedinti de la Vel Vornic de Tara-de-sus. Neputand acel vataf dlinui acolo, si of an- duindn-si In plain vechil pentru cautarea trebilor vatasiei, el se afla de la o vreme Incoace petrecand ca un musafir In politia Bucurestilor, unde prin taina si pre supt cumpk insotindu-si si alti patruzeci de Arnauti langl dansul, dintre soldatii Serdarului Iordache si ai lui Farmache, precum s'a dovedit in urml, s'a sculat la 18 ale lui Ghenarie, Marti noaptea, de an iesit din Bucuresti cu totii pre la sfarsitul iernii, avand cu dansul si un (Alter rusesc, a- nume Macedonschi, ce ramasese In zilele Rusilor petrecand cu familia sa inpolitia Bucurestilor. Au mers, urmand drumul spre Ramnicul din sud valcea, an trecut pe la marginea orasului Pitesti (tahtul ispravnicatului de Arges); precari trimetand dumnealor boierii ispravnici de Arges ca sä-i Intrebe ce oameni sunt si uncle merg, au dat cu totii raspuns ca sunt cAlatori trecatori, nesuparand pe nimeni intru nimica, precum an Instiintat catre ocarmurirea terii dumnealor boierii ispravnici de acolo. Si la 19, tot ale lunii Ghenarie, ajungand la satul Bu- destii sud Arges, unde este pod pre apa Oltului, s'au pus

De fapt pentru un proces; Analele 4caderniei Roncine, XXXVII, p. 121 si urm. Cf. $i partea administrativA, XXX1X, pp. 9-11. 2 In editie propietie. 'Nicolae Glogoveanu.

-5 en totii in pod si an trecut in partite judetului Valcii si an apucat drumul spre Ocna -cea -Mare dintr'acel judet; iara, in deseara ajungand la un sat aproape de Ocna, au conacit noaptea acolo, cumparand tote tale trebuincicase cu bani. A doua zi, la 20 ale lui Ghenarie, sculandu-se dintr'acel sat, au plecat cu totii spre orasul Targul-Jiiului (tahtul ispravnicatului din Gorj) si, intalnind pre drum pre vechilul vatafului de plaiul Horezului, ce venia la sgrAfia judetului Valcii cu galbeni doua mii si mai bine, 1-au luat cudansii,d'impreuna, cu un plaias ce avea dupg,el, si Vineri, la 21 ale lui Ghenarie, ajungand pre la 12 ceasuri sears, in orasul Targul-Jiiului, au tras drept la dumnealui vtori Logofat Vasile Mongescu, samesul judetului, de undo despartindu-se dougzeci de insi, an mers la conacul dumnealui Clucerul Dinicul Otetelesanu, ispravnicul judetului, de 1-au ridicat cu mare zor si 1-au dus la Slugerul Teodor. De la care cerand dumnealui Clucerul Dinicu ca sa-i arate poruncile ce vor avea, au dat raspuns ca sä mearga ju totii la satul Bradiceni, sa intalneasca si pre dumnealui Cgrni- narul Iorgu Vacarescu ispravnic (fiindca lipsia dela tahtul ispravnicatului), si acolo, Impreunandu-i pre amandoi ispravnicii, li va arata poruncile.*iasa, cu straja, la poarta, lascars, siIn foisor sezand pang, la patru ceasuri din noapte, si-au potcovitcaii cu lumanarea noaptea si an imbucat si ado cevasi d'a 'n picioarele, argtand ca au sä mearga si la judetal Mehedintalui ca sa radice si pre dam- nealor ispravnicii de acolo. Apoi au plecat cu totii din targ, zalogind impreuna si pe dumnealui Clucerul Otetelesanu cu mare zor, si, mergand cale de trei ceasuri, au ajuns la o carciuma a Stol- nicului Viisoreanu, de au mas cu totii, facand indestula strAjuire pang, a doua zi, Sambatg, cand, ridicandu-se cu totii, an mers la satul Bradicenii, si, neafland acolo pre dumnealui Caminarul Iorgu Vacarescu (fiindca,prinsese noaptea de veste si se cacerdisise), si-au indreptat cu totii drumul spre manastirea Tismanei, dimpreuna si cu Clucerul

-6 Otetele§anu. Si, Sambata, la 22, ajungand la Tismana, an, Intrat cu totii In manastire de an mas In seara aceia. Iarg, la 23, Dumineca, lasand pre Clucerul Dinicu in manastire cu vre-o 15 paznici, ca sa nu-i sloboaza ie§irea, an ie§it Slugerul Teodor cu haine schimbate §i cu ceilalti din manastire, §i s'au coborat la satul Padepl, din plaiul Closanii,sud Mehedintii, unde chemand pe capitan Du- mitru Garbea, ce 11 avea vechil de vataf, §i, povatuindu prilostitoarele lui cugetki, a stalls pre toti pandurii ce erau In plain §ezatori, de i-a Impreunat cu dansul,fAgg- duindu-li leata §i slobozenie. Au trimis §i prin altepla§i ca sa, stranga panduri cu leafa, din cei ce erau §i mai nainte In slujba si dupa venire se lepadasera In dajdie Inca din zilele Domnului Ioan-Voda Caragea. Au facut pu- blicatiisiprin toate satele judetalui, cu cuprindere ca. cine va vol sa vina sa se scrie la dansul, si va fi slobod de once dare, Indemnand pre norod cu amagitoarele lui mijloace §i prilostindu-i a veni sa se Impreune cn dansul, precum se arata §i proclamatia ce au dat catre toata obstea,adeca catre tot norodul omenesc din Bucure0i §i din celelalte orase qi sate ale Terii-Romane§ti: Fraeilor locuitori ai Terii-Ronuinqti! Jeri de ce neam yeti fi, nicio pravila nu opre*te de a Intampina ra'ul curam. Sarpele, cand iti iese inainte, dai cu ciomagul de it lovesti, casa-iiei viata, care de multe on ni se primej- duieFite din muscarea lui. Dara pre balaurii cari ne Inghit de vii,capeteniile noastre, zic: atat cele biserice§ti, cat §i cele politice§ti,. pang, candsa-isuferim a ni suge sangele din noi? Pang cand sa li fim robi? Daca rani nu este primit lui Dumnezeu, stricatorii facatorilor de rau bun lucre fac inaintea lui Dumnezeu, ca bun este Dumnezeu §i, ca sa ne asamanam lui, trebuie sa facem bine; iarg, aceasta nu se face pana nu se strica rail: pang, nu vine iarna, primavara nu se face! A vrut

-7 Dumnezeu 0, se faca lumina, aceia s'a facut dupa ce a gonit Intunerecul. Vechilul lui Dumnezeu, prea-puternicul nostru Imparat, voieste ca noi, ca piste credinciosi ailui, sa traim bine. Dail nu ne lasa rani ce ni-1 pun peste cap capeteniile noastre ! Veniti dara, fratilor, cu totii, ca cu raul sa prindem pre cei rai, ca sa ni fie noun bine, si sa se aleaga din capete- null° noastre cei cari pot sa fie bpni. Aceia sint ai nostri si cu noi d'impreuna vor lucra binele, ca sa li fiesi for bine, precum ni sunt fagaduiti. Nu va leneviti, ci siliti de veniti in graba cu totii, cari veti avea arme cu arme, iara cari nu yeti avea arme, cu furci de for si en lanci, sa va faceti degraba si sa veniti unde yeti auzi ca se afla adunarea cea oranduita pentru binele si folosul a toata tam.i ceia ce va va povatui mai marii adunarii, aceia sa urmati si, unde va vor chema ei, acolo sa mergeti. Ca ni ajunge, fratilor,atata vreme de cand lacramile noastre de pe obrazele noastre nu s'au mai uscat. Si iarasi sa stiti ca nimeni dintre noi nu este slobod in vremea acestii adunari obstii folositoare ca O., se atinga macar de un graunte, de binele sail de casa veri-unui negutator orasan sau teran sau de alt al veri-unui la- cuitor, decat numai binele si averile tale ran agnnisite ale tiranilor boieri sa se jertfeasca.; insa ale carora nu vor urma voila, precum suntem fagaduiti, numai ale acelora sa se iea, pentru folosul de obste

De acolo, din satul Padesul, au pornit si caruti din partea sa, atat la Ada 2, cat si la Vidin, facand cunoscut prin viclene aratari ca radicarea acestei adunari de norod nu este pentru veri o rasvratire sau nesupunere catre sta-

$i in Aricescu, II, pp. 77-8. Forma originalA In Cioranu (v. mai departe), in UrechiA,Istoria Romiinilor, XIII (1901),pp. 21-2 (si dupA Uricarita, XII, pp. 91-2). 2 Ada-Cale.

-8 panire, ci ca sa-§i ceara, drenturile, trimitand dare Maria Sa Dervi§-Pap, din Vidin muhafiz Si arzmahzar mincinos din partea a, tot norodul terii, prin care defaima atat cli- rosul bisericesc, cat pi obotea tuturor boierilor, ca Maria Sa sg-1 tramita catre Prea-Innalta Poarta, a caruia cuprindere se arata din cuvant in cuvant, Insa: Prey puternice imparate, La sfantul oi prea-puternicul prag al prea puternicii Imparatii, stapanitoariinoastre, cadem noi,tot norodul romanesc din Valahia cel supus §i Incredintat ei de catre unul Dumnezeu a tot facatorul, de Dumnezeu pazit §i de catre Prea-Inalta Imparatie cu multe mile dupa vremi mangaiat, iar acum on totul parasit In mantle multilop vrajmagi ai prea-puternicii Imparatii of ai no§tri, povestind on mare jale pre scurt necontenitele noastre necazuri oi cumplitele patimi ce le suferim din pricina unirii boierilor pamanteni cu cei dupa vremi trimeoi Domni §i ocarmuitori, caci boierii, sau mai bine am zice: tiranii no§tri cei cum- pl4i, invoindu-se cu cel de acum Dorian, sa, lasgm cele mai d'inainte urmari, ne-au pra,dat ca niciodata, mai nainte si peirii cai de istov fara milostivire pre noi ne-au dat, oi pre acest choler impgratesc cu totul de tot binele 1-au deqertat, !neat am ramas mai goli decat mortii cei din mormanturi. Din care aceste toate, de ar fi avut prea-puternica Imparatie cea mai putina §tin4a, de mult ne-ar fi izbavit de catre ace§ti nemilostivi Mimi can, de se §i numesc cats o data ca fac aratari prin arzhmahzaruri catre Prea-tnalta Poarta pentru starea terii la cate-o Downie noun, o fac numai si numai pentru folosul for §i al Domnului. Precum la venirea Domnului Alexandru Sutu au facut, ca, de spre o parte aratand prin arzmahzar darapanarea terii din pricina relelor urmari ale Domnilor, au cerut mild §i uourinta dela Prea-Puternica Imparatie, iar, pre de alta, scriind multe laude mincinoase pentru acest Domn, ca sa.-1 caotige numai al lor, Indata dupa ce au sosit aici, an Intocmit cu &Instil

-9 pradarea si stingerea terii, incepand dela Biserica, de unde era sa inceapa indreptarea, iara ei, ca piste netematori -de Dumnezeu, cu cuvant ca pun Mitropolit pamantean, au vandut Domnului Sutu in doua mil de pungi de bani si an pus Mitropolit roman adevarat, Insa mai adevarat ocara neamului romanescsi batjocoritorul cinului bisericesc, carele, indatorat fiind Domnului Sutu si fara de multamirea si penerea norodului Impotriva legii oranduit, en totul s'a piecat relelor vointe ale Domnului si a pradat Cara, ca sa-1 multumeascal. Toate cererile luicele nesatioase si de drept le iscg- leste ca pre niste drepte, si pre norodflimpileaza de le imp lin este. Intfaceasta stare aflandu-se norodul, si tara neavand mijlocul de a arata necazurile si a cere mils de la Prea Puternica Imparai?ie, care mild de multe on a castigat-o, darn, nimica nu s'a folosit, caci au ramas scrise numai pre hartie, si mancata de catre mai sus zisii talhari, silit a fost din mult adanca nadajduire Intaiu a se scula Impo- triva acestei rautati si apoi a nazui si a cere imparateasca mild. Ca niste credinciosi darn si supusi robi ai Prea-Puter- nicii Imparatii, cu lacrimi ne rugam sa trimiti om fmparatesc, nu de legea noastra, ca sa cerceteze si sa vaza jalnica stare a terii si sa faca oranduialg, ca sa lipseasca jafurile si sa ne raspundem cu dreptul catre Area-puternica !mpg- ratio, precum si pans acum am raspuns, si de ,cum inaginte a rg,spunde nu tagaduim, ca niste credinciosi ce am fost si suntem si In veci vom fi voiosi, dupa incredintarea ce avem ca prea-puternica Imparatie nu ne va lipsi de milele sale, cu care din vechime ne-a hranit si, cu nume de rain incredintata ei de cg.tre milostivul Dumnezeu, ne-a cinstit, precum la fiestece Domnie noun, parinteste poftorind acel dulce nume in urechile cele surdeale Domnilor, tncredintandu-se for ca sa ne apere, iara ei, talhareste despo-, E vorba de Dionisie Lupu, numit la 1-iu Maiu 1819. Se recunoaste patima episcopului de Arges, llarion.

10 in lu-ne si prapadindu-ne, pribegesc de Ia o vreme incoa, si boierii nostri, atat cei bisericesti, cat si ceipoliticesti, fn- tovarasiti fiind cu dansii in jafurile ce ni fac, in loc de a fi cu priveghiare si a-i popri, Ii Inlesnesc calatoria, uitandu-se si dansii cum fag din Bucuresti ziva namiaza mare. Acestea toate prea-plecate aratari adevarate fiind, se vor dovedi mai cu scumpatate si mai pre larg Inaintea trimisului credincios omului Smparatesc, pre carele fierbinte ne rugam Prea-Puternicei Imparatii sa ni-1 trimita cu milostivire i". Dupa ce a savarsit aceste lucrari, fara vre-o prelungire, intocmai ca 6tim le -ar fi avut gatite din vreme si intocmite, Insotindu-si ca vre-o 600 de oameni dintre pandurii ce a strans, a trimis de a ridicat pe zapcii din plasa Baii, on toti banii ce an avut asupra-li, carora poprindu-li banii si caii, i-a trimis pe dansii de i-au inchis la Tismana, unde sta si Clucerul Otetelisanu. Iara numitul Teodor, cu toti oamenii ce a impreunat, s'a sculat de acolo a veni spre Cerneti, si, Intalnind la satul Ciovarnasanii, aproape de Cerneti ca la vre-o trei ceasuri, pe un polcovnic Paul Nicolicescu, ce era oranduit din partea ispravnicatului cu oameni indestui si porunca In scris sa nu ingaduiasca pe razvratitor a se intinde amagind prin viclenie pe locuitori, sisa-1 izgoneasca din partile locului si on viu on mort sa, se sileasca a-1 prinde negresit, 1-a Impresurat Indata pe numitul Paul Nicolicescu siprinzandu-1, dupa ce a cetit suprinderea poruncei ispravnicesti de mai sus, pe de o parte numai decat a facut o scrisoare catre dumnealui Clucerul Costache Ralet, ispravnicul Mehedintului, coprinzatoare: Paul acum numai prin auzire auziam ca dumneata strigi catre toti cum ca eu as fi iesit la hotie ca sa prad lumea, si nu credeam, pentru ca eu ma stiu ca nu slut hot; taro astazi in Ciovarnasani gasiiu si inscris sub is3alitura dumitale Ia mama unui hot, anume Pau Nico-

1 Si In Aricecu, II, pp. 82-4. Inteo forma schimbata, la Cioranu

11 licescu, caruia ii dai voie ca sa ma prinda dimpreuna cur toticei ce se afla cu mine, on vii sau morti. Dintr'a- ceasta to cunosc ca esti om pricopsit si ma mir de unde ai dumneata voia ca sa dmori raiaua Imparatului si pentru ce ? Au pre semne nu va ajunge ca i-ati pradat si i-ati despuiat papa cand a ramas ticaloasa Cara mai goala decat mortii cei din mormant ?i acum se vede ca aveti pofta sa-i si omorati... Numai sa stiti ca nici Dumnezeu, nici prea-puternica Imparatie nu va Ingadui. Du Ins& nici nu sunt hot, nici am fost vre-odata, nici voiu fi;ci sunt, atat eu, cat si cei Impreuna cu mine, iesiti pentru mare folds obstesc, si al celor man, si al celor mici; si spre mai bung.,pliroforie vei ceti dumneata aceste doll& copii (a proclamatiei si arzmahzarului). Tara dumneata prea rau te- ai purtat de ai spart orasul si ai sfaramat lumea fard, a to uita mai departe,ci numai cu un cuvant ca eu as fi fost hot si as fi venit sa prad lumea, fara de a sti ce zici. Ci iarasi zic: sä stiff ca eu sunt cel mai bun nu al Patriei male, si de Ia Bucuresti panel aici am venit tot prin orase si sate Intrati, si nimeni nu s'a suparat de nimica, ba Inca si zaratiile judetelor erau incarcate de bani, si nici de cum nu s'au clintit.Si,iarasi, de as fi fost precum zici, de mult le-as fi luat de acolo. Ci, ma rog dumitaie, de estipatriot, lasa-ti acest fel de fantasii si aduna ca mai in graba orasul la loc. Pe Turcii cei-ai luat dupe la locul for si i-ai strins acolo, da-li drumul sa-si mearga Ia treaba lor. Nu da pricina legaturilorsfinte ca la urma nu vei putea da raspunsul. Si :mai mult sd nu dai pricina vecinatatii (macar ca liestestiinta, celor mari trebUinta cea de obste folositoare).i pandurii ce ai adunat acolo, dä-li drumul ca sa vina sa mearga unde sent de trebuinta, si dumneata mergi la conacul ispravni- catuluide-ticauta trebuintile dumitale fara de niciun fel. de temere sau Ingrijire. Asemenea si dumnealui besleaga., Ai de catre mine sau de catre cei ce sunt Impartasiti cu mine niciun fel de temere sa nu aveti; pentru care

12 toIncredintez on sufletul mieu. Si, Inca data voiEsti folosul de obste, vino dimpreuna, ca toti boerii pamantului, ca sa ne intalnim, sau trimite numai pe dumnealor si1i porunceste ca safiesilitori sere savarsirea trebuintei. Si, iarasi zic,pazeste-te bine O. nu dai norodului vre-o pricina cu vre-o Impotrivire de arme, ca atunci bine sa tii ca nici In gaurile serpilor nu yeti scapa. Pentru ca norodul cel ars si fript de catre d-voastra este amarat si Infocat asupra-va,si numai pricina, cauta. Si cum de ai dat d tovoie cu arme de moarte asupra raielei Impa- ratesti ? Si au nu socotesti ca sabia Imparateasca va sa manance pe toti ? Au pe semne gandesti ca va fi murit si Sultanul Mahraud ? Ci umblati cu bine cu raiaua Im- parateasca, de voiti sa va fie bine, ca cu rail n'alegeti nimica, pentru ca nu viati asternut bine mai d'inainte. 1821, Ghenarie 281." Pre de alt. parte, dupa ce a pornit aratata, scrisoare, a pus de a batut de moarte pe acel Pau Capitanul, Invinova- tindu-1 Slugerul Teodor, de ce sa Indrazneasca a sari Impo- triva lui si a adunarii norodului ce-si cer dreptatilelor. Iara oamenii ce a avut Pau cu dansul i-a tras la sine-si SlugerulTeodor, adaug'andu-si suma adunarii. Pentru aceasta luand stire ispravnicul din Cerneti si orasenii de acolo, pe de o parte, si-au scos toti familiile, trimitandu-le unii la Rusava, altii la Fetislam 2,ramanand numai oamenii calari; iara, pe de alta parte, vrand sa iscodeasca si lucrarile razvratitorului Teodor, au trimes orasenii un cm untr'adins catre dansul, cu scrisoare din parte-li rugatoare ca sä nu dea vre-o pricina de spaima si stramutaiea orasului. Carora li raspande ca sa nu aiba nimeni nicio grija, ci s. stea cu totii pe lec, cautandu-si fiecare trebuintile sale culiniste. Si, ne mai prelungind sederea for InsatulCiovarng- sanii,s'a sculat Slugerul Teodor, cu o ceata de cameni,

L $iin Aricescu, II, pp. 47-9; Urechig, /.e., pp. 24 -5. 2CladIva.

13 de s'acoborat lacula ce o avea la via sa de Lang& Cerneti, dand spaima tuturor orasanilor §i amagind pa toti locuitorii cei pro§ti de prin satele imprejurate, !neat cu spinarea li aducea mancare. lard cealalta adunare de oameni toata s'a pornit pe alt drum, cu ocarmuitorii si capitanii d'inpreuna, qi cu Macudonschi, sä mearga spre manastirea Strehaia, propovaduind catre totica aceasta radicare s'a impreunat pentru binele obqtii, ca sd-i man- tuiascd, de biruri si sa-i upreze din toate, scotandu-i din Intunerec la lumina. Dupa sosirea-i la via de langa Cerneti, indata s'a spart ora§ul Cerneti, imprd§tiindu-se toti In toate partile, cum qi ispravnicul s'a tras la Craiova, temandu-se a nu-1 cuprinde sä-1 ridice precum §i pe Clucer Otetele§anu. Iara dumnealcr boieriitexii, Indata dupa petrecania Domnului Alecu-Voda Sutu 1,primind nota Inscris dela Escelentia Sa gheneral Pini, consulatal Prea-Puternicei Rusii, a carii cuprindere se arata anume talmacita pe greceste, din limba frantuzeasca, adeca: Subscrisul gheneralicesc consul al Maririi Sale Impdra- te§ti tuturor Ruqilor a luat §tire despre Incetarea din viata a Mariei Sale Domnului Terii-Romane§ti, Alexandru-Vodili Sutu, qi, fiindcd. Domnul nu mai (lainuie§te, oranduiala tre- burilor ar fl cerut ca o4tea boierilor sa iea franele obld- duirii In maul, dad, rdposatul Intru fericire prea-inaltatul Domn n'ar fi preintampinat imprejurarea, Infiintand, intr'un timp pe .cand isi avea mintile intregi §i era 'n dreptul sau, un comitet vremelnicesc de obladuire, alcatuit de Prea- sfintia Sa Mitropolitul §i de prea-cinstitii boieri Banul Bran- coveanu, Banul Cretulescu, Banul Ghica, Banul Vacarescu, hale-Vistierul Grigore Filipescu §i Marele-Postelnic Rizu 2, adeca un comitet, cdruia i-a qi lasat toata stapanirea ce Intocmirea lui poate sa aibd. Aceasta oranduiall, din po-

instiintarea for cAtre PoartA despre moartea lui Sutu, Aricescu,. II, pp.49-50 (19 Ianuar). 2 lacovachi, scriitorul.

runca Mariei Sale, s'a facut cunoscuta gheneralicescului Consulat printr'o nota scrisa de la 15 ale curgatoarei luni, si subscrisul a recunoscut praviinicia ei si a laudat-o ca inteleapta si mantuitoare. Subscrisul nu se 'ndoieste catusi de putin ca cinstitele madulare ale sus-zisului comitet, care astazi s'a intocmit ca comitet deobladuire, in urma Incetarii din viata a Domnului, vor recunoaste povara slujbei ce au fost chemati sa Indeplineasca si ca dreptatea, intelepciunea si cumpatarea vor domni in sfaturile for obsteste pentru fie- ce lucru privitor la savarsirea nizamurilor in tiinta si la -tinerea bunei oranduieli si a linistii obstesti, singurul stop ce e dator comitetul sa privegheze, si care a facut sä se nasca infiintarea lui. Comitetul sa-si pazeasca datoriile cu scumpatate si sa nu se intinda cu drepturile pesteho- tarele margenite de stapanirea privileghiilor ce se cuvine cu osebire numai la obrazul Domnitorului; va purcede la tapte care vor da dovezi destoinice de increderea ce raposatul Prea-Inaltatul Domn a pus in fiecare din aceste madulare si care le vor face sa dobandeasca multumire din partea Inaltei Porti si a Curtii ocrotitoare siobsteascg. recunostinta. Iar, pe Tanga aceste sfaturi la care va povatuieste lubirea parinteasca ce Maria Sa imparatul a marturisit-o neprecurmat catre neamul dachicesc si care se bucura de ocrotirea sa priincioasa, subscrisul cunoaste cab datorie a sa a incunostiinta, ca din indatoririle slujbei sale, ca face pre cinstitele madulare ale comitetului de obladuire In de obste si in deosebi raspunzatoare pentru oricealtgmare s'ar intampla obiceiurilor si oranduielilor in 'Hata, precum si linistea obstii, pang, cand vre-o alta hotarare ar veni mai de sus spre a face sa. inceteze Insarcinarile ducaneavoastrg."

Au luat dumnealor boierii pe de o parte ocarmuirea tarii asupra-li, dimpreuna si cu Prea sfintitul parinte Mitropolit al Ungrovlahiei, facand cutotii anafora de Instiintare catre Prea-Inalta Poartg, pentru raposarea Domnului, care a si pornit-o la Tarigrad cu Intr'adins vataf de calAra§i.

15 lar, pe de alts parte, prinzand de veste de pornirea Slur - rului Teodor Vladimirescu, au dat numai decat strasnice porunci, atat pe la ispravnicatele de peste Olt, sa se faca toate cuviincioasele strajuiri, adaogan du-se cu indoire si sum besliilor fiestecaruia zabit de peste Olt, spre ingrijirea cei dupa datorie strajuiri de spre amagitorul Teodor, cat si catre Cai- macamul cu Divanitii Craiovei, facandu-li-se cunoscut pentru acest razvratitor de norod, cum si poruncile ce s'au dat pe la ispravnicaturi, dandu-se si supt a dumnealor ingrijire a pune in lucrare toate mijloacele ce vor chibzui spre infranarea razvratitorului si incefarea turburarii acesteia. S'a oranduit inteadinssi dumnealui Dumitrache Bi- bescu comandir asupra tuturor pandurilor, ca sari stranga pe toti cei din judetul Doljului si Mehedintului ce erau in slujba si sa oranduiasca dintre dansii cu capeteniialese -si credincioase, ca sa mearga impotriva Slugerului Teodor, povatuindu-1 cu tot dinadinsul a nu lasa pe apostat sa so intinda, ci sa-1 izggneasca din partile acelea. S'au pornit si din Bucuresti un Singer Costi, traitor in judetul Gor- jului, ca sa mearga acolo si, dupa stiinta ce are de toti pandurii acelui judet, sa-i stranga pe toti si, lasand o patte la ispravnicat spre strajuire, iar ceilalti sa mearga la Tismana, sau undo se va afla adunarea razvratitorului, ca sali stea impotriva, strajuind si'n partile judetului Gorj. S'au trimis sipublicatii catre toti locuitorii tinu- tului de peste Olt en blastame si afurisanii, ca sa nu se cuteze vre unul a se amagi la prilostitoarele propovaduiri ale razvratitorului. S'au intocmit din Bucuresti si patru capetenii de Arnauti cu 200 hargiuri, fiesearuia cate 50, ca sa-i trimita la Craiova; insa: Delibasa Mihali, Bulucbasa Ieni, Hagi-ProdansiSerdarul Iamandi Giuvaru de la sad Romanati, carora Iis'au platit sitaleri 10.000 leafs, argalacul for pe o luna. S'a intoemit si la Craiova zabit Doljului si al Romanatului cu cate 50 beslii si Slugerului Solomon, cu 80 panduri,a fi de strajuirea Craiovei.S'au pornit din Bucuresti si de iznoava ispravnici, atat la judetul Me- hedintului, dumnealui Clucerul Glogoveanu, care, peste putin

16 caindu-se, a dat inscris paretisis la Craiova si s'a oranduit In locul dumnealui Caminarul Stefan Bibescu, cat si la jude- tulGorjuluise oranduise dumnealui Stolnicul Viisoreanu. Apoi, chibzuindu-se de catre Divanul Craioveica sa mearga Stolnicul Viisereanu iarasi la Mehedinti cu dumnealui Caminarul Bibescu si la Gorj sa se 'oranduiasca. Ser- darul Dinu Balteanu, carele se insarcinase de catre dumnealui Logofatul Dumitrache Bibescu cu pandurii acelul judet, oranduindu-se Intru stapanirea Gorjului, s'au trimis poruncile ocarmuirii Bucurestilor intocmai dupa aceasta chibzuire, cu indestule povatuiri si strasnice porunci spre intampinarea raului si incetarea razvratirii. Aceste Intocmiri punandu-se In lucrare de catre dumnealor boierii ocarmuitori prin vrednice Ingrijiri, nu incetau dumnealor apururea strangandu-se Ia un loc de adunare si chibzuind cele spre izgonirea razvratitorilor. Precum si de catre Di- vanul Craiovei, facandu-se cuviincioasele Ingrijiri, s'au oranduit strajuiri In toate partite, pe cat a statut putinta, oranduindu-se si la manastirea Strehaii un ceaus Costache, ce eracapitan IacapitaniaGhidiciului, cu capitanul Amdrazii si 40 de oameni Inarmati; asemenea si la manastirea Motrului un bulucbasa cu vre-o douazeci de Arnauti, carora Ii s'a dat de la Craiova si gephanea' Indestula, poruncindu-li-se cu strasnicie sa pazeasca strajuire acestor doua manastiri, neslobozind nisi intfun chip intrarea razvratitorilor. S'a insarcinat si Vistierul Constantin Craini- ceanu ca sa stranga pe toti pandurii din judetal Mehedintului cei dela vale si sa mearga 1mpotriva razvratitorilor (flindca cei de la deal se ridicasera de Slugerul Teodor). Iara, razvratitorul, dupa ce a pornit si altar scrisoare catre muhafizul Diiului cuprinzatoare: Ccitre Maria Sa Derv4-Pap ntuhafiz. De la tot norodul din V alahia. Cu lacrime fierbinti jaluim Inaltimii Tale ca pe noi, ticalosii,raiaua din toata Tara-Romaneascg,, Domnii terii,

1Munitie.

17 d'impreung cu boierii greci si roman, unindu-se en totii, ne-au pradat si ne-a udespoiat, incat am rams numai en sufletele, precum pe larg ticglosia siplangerea noastrg in cuprinderea arzmahzarului ce 1-am dat cgtre Prea-Pu- ternica Impgratie, stapgnitoarea noastrg, se cuprinde,care arznlahzar 1-am trimis la Ingltimea Ta ce un bun credincios al Prea-Puterniculni Impgrat, rugandu-ne fierbinte Mgriei Tale ca sg to Imilostivesti §i sg, binevoiesti a-1 trimite la Prea-Inalta Impgratie, ca sg poatg, auzi glasul plAngerii noastre. Fiindcg noun toate drumurile, cum si usile Prea-Inaltei Porti ni le-a inchis de la o vreme incoace Domnul terii, si boierii ni le-au poprit, pentru ca sg nu ni mai putem arata plangerile noastrela prea-puternica noastrg Impgrgtie.§iasa mai sus numitii ne manancg, de vii, si noi, neavand ce sg li mai dam, si ne mai stiind ce sg facem, am ngzuit la mila Mgriei Tale. Si ne rugisim fierbinte ca sg, trimiti jalba noastrg catre Prea-Puternica Impgratie, pentru ca sg, audg glasul plangerii noastre si sg se milostiveasca asupra ticalosiei noastre, ca sA trimeatg un om credincios imparatesc, sa ving aici In tarn, la Bucuresti, sa cerceteze, sg vaza nevoile pe care le tragem de cgtre acesti lupi nemilostivi, si sg ni facg dreptate. Ai, pang o veni omul impgratesc, noi ne-am sculat cu mic cu mare si mergem sg ne adungm la Bucuresti,si ca sg fiestiut Inaltimii Talecg,ridicarea noastra nu este pentru altcevasinici Inteun chip cleat numai asupra boierilor cari ni-au ragacat dreptatile noastre cu care ne-a miluit Prea-Puternica Imparatie, iara negutg- tgtorii turcisi mice negutg.tori vor avea negutgtorie si trebuinta prin tug, cu totii sg umble farg nicinn fel de ingrijire, ca noi pe nimeni nu poprim §i de nimeni nici de cum nu ne atingem. Inca mai cu bung slobozenie vor urma. i iargsi fierbinte ne rugam Inaltimii Tale ca sg ne ajuti cu cele ce ne trebuesc, care prin grain trimistl nostru le va arata Mariei Tale. Iarg,anii Inaltimii Tale fie de la Dumnezeu multi si prea fericiti 1."

$iin Aricescu, 1.c., pp. 31-2. Tudor Wu Iimiresru.

Apoi, sculandu-se dela via sa de l'anga Cerneti, a mers de s'a Imprennat cu cei trimesi spre Strehaia si, apropiindu -so de manastire, cei dinauntru, adeca ceaus Costache, spaimantandu se de multimea norodului, iara mai ales arnagindu-se Intro desartele maglisele ce le-a aratat Ma- chedonschi en Slugerul Teodor, au deschis portile manastirii de au Intrat apostatii. Dintre cari despartindu-se Mache- donschi cu o mama de panduri si cativa Arnauti, au mers la manastirea Motrului, undo erau oranduiti de paza douazeci de Arnauti de catre Divanul Craiovei, precum mai sus s'a zis, si ce li va fi zis prin graiu nu, este stint, ca Indata s'au Inchinat la dansii Para de a se impotrivi catusi de putin. Asemenea si dintre pandurii ce stransese Vistieiul Constantin Crainiceanu, dupa porunca Divanului Craiovei): unul dintre capitani cu pandurii sai au mers de s'au In- chinat la Slugerul Teodor. Si, ramanand desarta manastirea Motrului au 'Avant dumnealui Caminar Stefan Bibescu cu Stolnicul Viisoreanu, ispravnicii fie Mehedinti, ce an intrat Inauntru cu vre-o cativa oameni, strajuind cu tot dinadinsul Inchiderea acestei manastiri. Iara Slugerul Teodor, cu toata adunarea sa, stand Intro Strehaia si manastirea Motrului, propovaduia catre obstea locuitorilor feluri de desertaciuni, ducandu-i pe toti la stare de apostasie, Incat tot.ilocuitorii judetulul Mehedinti au fadut Incetare de raspunderea datoriilor, si cu totiialergau la adunarea Slugerului Teodor, ducandu-li prin caresi pre cai tale trebuincioase de-ale manca,rii. Inca si margenea Inveci- natelor judete, ascultand din departare propovaduirea asi- dosiei 1, s'au abatut la nesupunere. Aceste auzindu-le dumnealoc boieriiocarmuitoii, si cu tot dinadinsul Ingrijindu-se spre intampinarea razvratirii acesteia, anhibznit mai Intaiu de an facut o carte obsteasca din partea tutmor carte Slugerul Teodor, cuprinzatoare: Cu mare mirare luara.m In stire de urmarile ce ai In-

1Scithede &Id

19 ceput a face, cugetand Insotire de mai multi siimpar- tindcuvinte catre locuitori ca sa sara cu totii spre izbavireara,ului,sisaiasa,din Intunerec lalumina. Acest fel de urmarica, nu an sfarsituri bune este stint si din istorie sidin pildele ce se vad pe toata ziva. Judeca care poate sa-tifie izbanda, cand, inarmandu-se impotriva-titoticredinciosii stapanirii,te vor supune prin razboiu, si to vei indatora !nsuti a cere mantuirea care nu vei putea-o gasi. Au nu stii ca plateste Cara la atatia ogeaclii si panduri, pe cari and ii va Insoti si cu altii ce mai sunt pe din afara, ce arme se von ridica asupra-ti si Incotro vei navali ca sa to mantuiesti ? Vedem ca prin cuvintele ce prin nejudecata ai alcatuit catre locuitori propovaduiesti ca pentru folosul obstii si binele terii te-ai pornit inteaceasta fapta, si voiesti a arata cum ca. nu esti talhar san voitor de ram, ci Indemnator binelui si savarsitorizbaviriiobstiidin ispita rautatilor. Dar care din locuitori iti va da crezamant si in ce temeiu ra- zimandu-se va Insoti cugetarilor ce ai? De vreme ce cu totii cunosc si inteleg cata zbuciumare, cate cheltuieie si cite pagube se pricinuiesc satelor dintr'acest fel de netrebnicie. Deci te sfatuim parinteste si ca niste adevarati patrioti si itiporuncim sa to parasesti de asemenea fapte pagu- bitoare terii, aclucatoare de sminteala linistii locuitorilor si pricinuitoare de mare nevoie asupra-ti,sito lucre- dintam cu juramant ca, de to vei supune povatuirilor si poruncilor noastre lasandu-ti armele, toveisculasi vei veni fara tagaduire, vei scapa de mice urgiS, caci eu totii vom fi mijlocitori catre Domnul terii, ca sa-ti treaca cu vederea urmarea ce ai cugetat, si poate vei ft ascultat la multe destoinice aratari spre despagubirea jafurilor ce vor fi cercat locuitorii. Pentru ca, la o asemenea dreptate mai cu sama privestestapanireateriidecal oricine altul pe din afara, si niciodata nu voieste ca locuitorii sa cerce napastuiri, de vreme ce aceasta tara este stiut ca, se ocarmuieste supt lege si supt pravila, Iara,, cand din ne-,

20 norocire nu-ti vei lua sama cu dinadinsul, si nu te vei supane acestor parintesti povatuiri ce cu iubirea de ome- nireIt.i dam (nevoind tulburarea si macinarea satelor), atunci, nu numai ca to vor izbi acei ce sunt gata asupra-ti pans acum, ci Qi altii se vor mai porni, eati tre- buinto, va care, si fii Incredintat ca, dupa ce nu vei gasi scapare, si ()Banda mortii Iti va fi grozava si cumplita, ca unni tulburator si amestecator de linistea locuitorilor.. Cate acestea te sfatuim iarasi.qi IV poruncim ca, Indata ce vei primi aceasta scrisoare a noastra, In soroc de doua ceasuri sa-ti iei sama bine si catre cel ce -ti va trimite slrisoarea O. dai raspunsul inscris curat. Ca, de va fi cu cuprindere de supunere si prin vrednice dovezi ca sa, poata fi crezut, sa Inceteze numai decat pornirea ce este gatita asupra-ti, si 0, to asteptam aici, precum mai sus pe larg ti se arata. laza, de nu ti se vor precurma relele cugetari, hotaraste-te singer mortii, si fii incredintat ca nu vei gasi scapare. Ceteste cu mare luare aminte acestea scrise, iea-ti sama bine, supune-te povatuirilor ce privesc- spre bineii, si fii sanatos. 1821, Ghenarie 301." Care scrisoare s'a si pornit Indata, cu lipcan Inteadins. Apoi s'a trimis si la Tarigrad arz, catre Prea Inalta Poarta, in cuprinderea ce mai jos se arata: Noi, prea-plecatiirobi aiprea-puternicei Imparatii, Mitropolitul tarii, episcopii,egumenii, boierii maxi Qi mici, capitani, mazili si toata obstea locuitorilor pamantului .4arii Vlahiei, chelerului Imparatesc, cu cele pang la pamant asternute prea plecatele noastre inchinaciuni, facem aratare prea-puternicei Imparatii ca, Indata dupa ce si-a dat sfarsitul raposatul Domnul tarii, MIA catusi de pu- t.ina zabava, s'au ivit In tarn ca la patruzeci de insi calari Intrarmati, avand de capetenie pe Teodor Vladimirescu (care In vremea trecutei razmirite a fost In slujba °sta.. seasca a Rusilor, supt numire de ofiter), Inca si cu until

1 $i in Aricescrt, I. c, pp. 50-1; UrechiA, I.c., pp. 29-80.

Machedonschi ofiterul. Ei Impreuna, se vede, s'au pornit din Iguntru, din politia Bucurestilor,si,mergand spre judetul Gorjului, tot cam pe supt munte, fara de a face pe drum cuiva vre-o suparare sau pagubg, tocmai Vineri seara, la 21 ale acestei luni, au ajuns fora veste la orasul Targul-Jiiului, unde este scaunul ispravnicatului Gorjului, pricinuind 'Mare spaima orasalui, si, farde a face cuiva vre-o suparare, an luat de acolo Impreung cu &Ansa numai pe unul din ispravnicii judetului (caci celalalt se Intamp lase a fi afara in judet) si au plecat cu el intfaceiasi noapte, zicandu-i Cl,dupa ce vor prinde si pe tovarasul sau, li va arata poruncile ce au. De care aceastg necuviincioasa Intamplare si urmare indatg ce ne-am Instiintat, Intelagand-o cg privestela sfarsituri si mai necuviincioase, numai decat am impras- tat toate putincioasele mijloace ate am socotit spre intampinarea acestui ran. i,pe de o parte, am pornit dupa dansii dintre paznicii tarii, iar, pe de alts, parte, am dat cuviinciosele nizamuri prin dregAtorii acelor cinci judete de paste- Olt, spre zgticnirea Intinderii primejdiosului cuget al acelor facatori de' rau si spre ocrotirea si linistirea locuitorilor. Ei Insa, adeca acei facatori de ran, dupa In- stiintgrile ce ni-au mai vault, plecand dela Targul-Jiiului, s'au dus drept la manastirea Tismana, de s'au inchis inauntru, avand impreung si pe ispravnicul Gorjului, caci pa celalalt nepatandu-1 prinde si scgpand, s'a tutors iaras la scaunul ispravnicatului, strangand orasul for si strajuindu-1. Darg, cu toate Ingrijirile ce am facut si nu contenim a face, vedem ca ei nu contenesc a pune In lucrare va- tamatorul for cuget, caci acel Tudor Vladimirescu, luand cativa dintre ai sai, ce din Instiintarile ispravnicilor se dovedesc ca. sunt si Arnauti, au iesit din mangstire, lasand acolo pe alti paznici dintre ai lor, si, plecand spre judetul Mehedintului, a Inceput prin scrisorile sale a Invita obstea norodului si a-i chema sa vina sa se uneasca cu el, luand fiescare arme, iar eel ce nu va avea arme, sa-si faca lance si furce de fier, aratandu-li cum ca cugetul lui priveste

22 spre a-i ocroti de a rgreanea slobozi de supt supunerea Domnului si boierilor. Temerea cea mai mare ni este ca acest Teodor, avan. du-si casasi locuint% in judetul Mehedintului, s'a ajuns, de mult cu vre unii din locuitorii acelui judet sau si cu altdidin alto vecine judete 4i, avand inclinare cu mai multi, se Intinde acest ran vatamator, precum ni s'a si vestit cg pana acum se vor fi adunat acei facatmi de role si pang la cinci sute si cugetg a cobori si'n partea campului, si de acolo la Craiova si apoi aici. Dark socotind fapta numitului drept urmare lalhareasca, flindca si imputinarea numgrului oamenilor ce avea cu dnsul ne-a incredintat de aceasta, sipildele de mai Inainte urmate ale altor'asemenea Mimi, de aceia n'am instiintat pe loc prea-puternicii Imparatii, bine nadajduitd aflandu-ne ca printr'acele herecheturi ces'au fost Mout indata dupg ivirea sa, se va potoli raul fgra zabava. Acum insa de sunt doug zile, vazand ca prin mare crestere se'ntinderaul, Imputernicindu -se numitul prin alaturarea si acelor asemenea lui cugetatori, pe de o parte, dupa a noastra, netagaduita datorie, nu numai am intgrit de iznoava nizamurile ce am fost dat mai inaiute, ci am *ingrijit a alcatui si alto strajuiri, care an sa si porneascg dupa dansii, iara, pe de alta parte, mare grija avand de raul ce poate pricinui tarii acest talhar, si, vazand el, de se va intinde cresterea algturatilor sai precum s'a inceput, nu va fi Cara in destoinicie a i se Impotrivi, de aceia, dupg datoria supunerii, nu lipsim cu cea pang la pgmant pleca- ciune a face catare ca Prea-Puternica Impargtie sa chib- zuiasca mijlocul eel cuviincios spre apgrarea tarii de spre acesti talhari 1. Ghenarie 30." Cum §i osebita scrisoare din partea tarii catre slavitul dragoman al Por4-,ii cuprinzatoare adeca: Despre intamplarile neprevgzutei iviri a razvratitorului

$i in Aricescu, II, pp. 54-6.

Teodor Vladimirescu in judetul Gorj si In judetul Mehedinti si despre toate cate pang, scum s'au intamplat se va incredinta Excelentia Voastra din alaturatul supus al nostru arzmahzar. Noi, privind de la inceput miscarea acestui fl- oater de rele ca o fapta Valhareasca, nu ne-am cutezat dencamdata a aduce la cunostinta Prea-Puternicii Impa- ratit, incredintati tiind ca, in urma trebuincioaselor mijloace ce fara Intarziere am pus in lucrare, se va pune capgt Ia aeeasta indrazneata intreprindere, cum s'a Intamplat si cu alti indrazneti facatori 'de role dinaintea lui, si nä se va chezSsui iarasi linistita petrecere a nevinovatei si cre- Oincioasei raiale. Dar, tiindca lucrul a luat alts fats, adeca prin rgzvratirea pe care insusi razvratitorul prin scris a marturisito supt name do slobozenie, intinand sufletele celor mai simpli cu indemnul acestui cuvant si adunand In scurt timp pe multi din semenii lui facatori de role ra si dansul, si din zi In zi inmultind pe cei dinprejurul say, negandindu-se a savarsi acest stop numai in parte, ci cugeta de-a dreptul la stapanire si ameninta sa aduca pieirea in de obste si chiar in orasul Bucurestilor, am chibzuit prin urmare ca acest lucru nu este lesne de sees Ia cale, pentru ca s5 poata tara ea se lupte cu acest razvratitor, care es+e astfel mai dinainte pregatit, ci are trebuinta de un brat puternic si Ialt, ea sä se mantuie norodul Valahiei de asemenea goana, 3n5, a nu cerca jalnicile starsituri ale acestuia. Deci, prin supusul nostru arzmahzar de fats, aducem lz cunostinta Puternicii tmnaratiicPle intamplatesi-ne rug5,m de Escelentia Voaqtra, ca,infatisandu-se supusa noastra, rugaciune, sa mijloceasca pentru neamanata izbavire si ,p3ntru dorita petrecere a tuturor locuitorilor din Tartb-Romaneasca, eredinciosilor supusi ai Puternicii imparatii, iara stralucitii sai ani Dumnezeu sa-i inmul- toasca sist -ifericeascl. 1821, Gkenarie in 301."

Aricescu, 1. c, pp. 56-7.

Dupa, aceasta pornindu-se la Craiova a galele en neferii cei oranduiti, au proftaxit mai intaiu Serdarul IamandiGiu vara su o surna de neferi, ca la o seta oameni inarmat:, strajuind orasul Craiovei, dimpreuna. cu Slugerul Solo mar. ce era randuit de catre dumnealor boierii divaniti de acolo. S'au trimis la judetele de peste Olt si porunci pentru scazamantul pandUrilor ce fusesera lepadati in dajdie,sti se iea In slujba cu chezasii vrednice, atat ei, cat si capitanii lor, ca se sluieasca, cu toata, credinta la acest penis- tasis 1 si vor fi nebantuiti pentru totdeauna, precum au fost si mai dinainte vreme, care sa se oranduiasca impc- triva razvratitorului, precum se va intocmi de catre dumnealui Logotatul Dumitrache Bibescu si Divanul Craiovei. S'a proftaxit la Craiova si gephanea, indestula, cum si pietre ca sa se imparta pe la panduri, si uncle vor socoti dumnealor boierii divaniti cum ca face trebuirta. S'a scri, din partea tuturor boierilor lui chir Hagi-Ienus dela Craiova 2 ca sa numere taleri treizeci mii la casa ce este sä se'ntoc- me9,sca la Craiova pentru cheltuielile tainaturilor si alto). trebuincioase celor oranduiti impotriva razvratitorilor, si vor umbla cu dobanda pang, cand i se vor plati de catre tarn, (din care a s,i raspuns cu zece mii numai). Dar dumnealor boierii divaniti dela Craiova, vazand ca Slugerul Teodor a inceput a face pas catre manastirea Motrului, care este aproape de Craiova si an sosit papa la aura Mo- trului la care s'a dat pricina la multi din orasenii Craiovei a se spargalui si a se stramuta, an instlintat numai de cat catre dumnealor boierii ocarmuitori, facand cerere ca sase in tampine Intinderea acestei razvratiri ca once mijloc se va chibzai. Carora li s'a dat raspunsul ce mai jos se arata, adica: Cu mirare si durere sutleteasca am cetit cea catre not instiintatoare scrisoare din 31 ale lunii trecute, caci, pe cand ne adastam sa aratati fapte ce ar A dorit si izbande asemanate cu imprejurarile si cu fireasca dumneavoastra Imprejurare. Cf. §i testamental din Studii gi Docurnente, XXII, p. 45eiurm.

25 marinimie, am vgzut lucrari nesabuite si pline de micso- rime de suflet, impotriva celor ce nadgjduiam, care, latin- du-se si pe acolo fait, Indoialg, vor pricinui pustierea, ata' a orasului Craiova, cat si'n Shdete le din partea locului. Astfel, raspunzand domniei voastre, va cerem sa va intrarmati cu chipul eel mai Intelept si barbatesc, punand In lucrare toate cate Driven spre Infringerea si nimicirea scopulni acelui rasculgtor al norodului, si mai vartos pentru obsteasca liniste a locuitorilor. Aicea tot ce trebuia sa se laca s'a Mout, en prisos. Oameni inarmati s'au trimis, gephanea indestulatoare, oranduiala de bani. Asemenea si despre cele de neaparata, trebuinta pe care le-ati incuviintat pentru isprgvnicie, si ne-apa invoit. Acum dar nu se asteaptg alt decat ca si dumneavoastra sa Intrebnintati toate chipurila cele lute- iepte si toate oranduielile cuviincioase, dupg cum trebuinta va cere, si sa imbaxbatati pe cei cazuti, Insufietind si duhurile celor mai mici, spre a face sa domneasca linistea norodului, pentru care yeti ti supusi la rgspundere, si iaras asemenea la lauda si la dobandirea drepturifor dumneavoastra. Cat daspre nelegiuita sculare a acelui razvratitor, am facut cnnoscut Prea-Putemicului Impgrat si adastam cat de curand inaltele sale porunci. Fevruarie in 2 1." larg cgtre aceasta s'a facut de obste chibzuire ca sa se trimitg un boier ales la Craiova, a fi capetenia celor oranduiti cu arme Impotriva razvratitorului, spre a-i ocarmui Ili a-i povatui cu cele mai destoinice chipuri intru strajuirea si incetarea turburgtoarei rg.zvratirii; carele sa se uneaseg, Intru toate si dumnealor boerii divaniti de acolo, ca sa nu se intample vre-un fel de sminteala si, alegandu-se dumnealui Vornicul Nicolae Vacarescu, s'a pornit Indata, la Craiova cu povgtuiri in ce chip sa urmeze spre apararea odihnei locuitorilor si desrgdacinarea apostatilor, dgndu- i-se si osebitg, carte la maul, cuprinzatoare chiar asa:

1 Aricescu, 1. c., II, p. 60.

-26 Cinst te dumneata }rate Vel Vornice al o.?tirilor Kicolachi Vacarescvle, Dupa Infricosarea primejdiei norodului, ce poate pricinui acel turburator talhar Teodor liladimirescu, pornindu-se acum si spre orasul Craiovei, si imputernicir du se cu Insotirea mai multor nesocotitori sfarsitului acestei netrebnice lucrari, printre alto nizamuri si randuieli date de mai Inainte spre Incetarea raului,s'a chibzuit acum de catre not si de catre toata obstea; dumnealor fratilor boieri tä asupra agalelor ce s'au oranduit de acii cu toti neferii for ogeacrai, cum si asupra altora ce mai sunt In partea locului Intocmiti si adunati de catre dumnealor fratii boieri divaniti de la Craiova, precum ne- au Incred:ntat dumnealor mai dinainte, facandu-ne cunoscut sa se oranduiasca capetenie unul din tratii boieri, ca cu acest mijloc, ivindu-se Impotriva talharului putere de arme si de Impotrivire, sa se puna in lucrare toate cuviincioasele mijloace si sa, i se sfarm3 gandurile si razvratitoarele-i porniri, deci, facandu-se aceasta alegere asupra dumita e, pentru ca to cunoatem cu durere de patrie, cu iscusinta, si cu bune masuri, te oranduim capetenia numitilor prin aceasta carte al noastra si t3 poftim ca, insufletindu-te prin ravna izbavirii ce al catre compatriotii dumitale, cat mai fara de zabava sa pleci de aci, si, ajungand la un loc cuvfincios de a sta, sa iei ,asupra dumitale ocarmuirea tuturor celor ce sunt orant- duti impotriva talharilor, si, chibzuind toate cuviincioasele mijloace (la care to vei sfatui adesea on si cu dumnealor boierii Divanului Craiovei), sa puna In lucrare orice va sta prin putinta spre Incetarea raului si spre izbavireatarn, sfaramand pe de o parte pornirea si Imputernicirea talharului si induplecand pe de altparte pe locuitorii tarii a Intelege cu intregime Inselatoarele sale povatuiri, dupa are sa si 'Ong In cunostinta si cei ce papa acum s'au In- tovarasit relelor sale cugetari. Iara In scurt, punand In lucrare cu toata privigherea si buna socotinta ceia ce vremea, starea lucrurilor si Indeletnicirea vremilor te va povatui, adese on prin trimisi si intr'adins cu stafeta sa ne

27 tati, ca sa dam si noi do aici cuviincioasele povatuiri cep vom chibzui. Aceasta slujba catre tarn ce se cere scum din partea dumitale va pricinui o nemargenita bucurie si prilej de vesnica multamita din partea tuturor, catre obstea norodului, va aduce impiedecare de netrebnica nalucire si obsteasca izbavire, iara catre dumneata va rodi slavnica lauda si cinste, cu a noastra veselie. Ci dara, frobratis'and si acum armele iscusintii, Implineste-td, poftim, 9ea adevarata datorfe a unui fiu catre patria sa, si cunoaste-ne si pe noi soglasuiti bunelor dumitale chibzuiri. Fevruarie 21." S'a facut osebita scrisoare si catre dumnealor agalele cgeacului s. a. oranduiti de mai Inainte, si catre toti pandurii, pentrn oranduirea dumnealui, mai sus zisulni boier, tnstiintandu-se ai dumnealor boierii Divanului Craiovei, cari prin Instiintarea oe au trimis de la 2 al lui Fevruarie, atat catre dumnealor boierii ocarmuitori, cat si catre cinstitul consulat al Prea-Puternicii Rusii, facand cerere ea sa se aduca putere otornaniceasca, spre sfar5marea si iz: gonirea apostatilor, am Instiintat ca razvratitorul a inceput sa-si Imparta aripe si capetenie In multe locuri de jafuri si pradafara milostivire,si,dumnealor boierii ocarmuitori aflaridu -se Intru mirare, atat de chibzuirea ce s'ar cuveni a face spre intampinarea si Incetalea raului, cat pentru cererea ce faceau dumnealor boierii divaniti ai Craiovei, a dat nota ce mai jos se arata, catre cinstitul Consulat al Rusiei, greceste scrisa: Subscrisii boleri ai Tarii-Ronaanesti cu cinste aducenl la cunostinta Escelentiei Sale domnului Pini, gheneralice se consul al Mariei Sale Imparatul tuturor Rusilor, cavaler de mai multe ordine, s. cl., alaturatele scrisori ale Diva- nului Craiovei, atat catre Excelentia Voastra, cat si catre subscrisii, din care se va incredinta cu Indestulare de cele pe larg lusemnate de razvratitorul Sluger TeodorVladi- mirescu, de nedumerita stare in care se gasesc Lenora

1Aricescu, 1.c., pp. 61-2.

citii locuitori din partea locului si de desnAdgjduirEa ce li s'a pricinuit din acestea. Niste asemenea intamplari Aea§teptate nu mai putin pun In mirare si ne subsemnatii despre ce ar fi de fault, !neat, en toate opintelile si cu toate mAsurile ce am luat pang acum spre incetarea relelor ce ameninta obstea, incredintAndu-ne pe toatg ziva din aceste lucruricg, rgsculgtorul acesta, nu numai cg unelteste impotriva noastrg, a tuturora, dar chiar si inmpo- triva linistii si sigurantei obstesti, si, nevazand nicio altg mantuire, dupg o impreung-ohibzuire, am gash cu cale el nu e alt leac pentru acest rgu nevindecat declit a alerga la .unii din Pasii dupg imprejur si a cere ajutorul for impotriva relelor ce ne amenintg si a tuturor perilor ce se uneltesc in Tara-Romgneascg de inaintarile cele uriase ce pe tot minutul le face rgavratitorul. Subscrisii, cunoscand cu toate acestea ca o datorie de a nu face asemenea cerere cgtre serhaturile de prin prejur farg ca sg facem cunoscut si Eseelentiei Voastre primejdia cea neinlaturatg ce ne inconjoara, precum si singurul mijloc de scgpare ce ramane pentra targ, ne grgbim a indenlini aceasta datorie, si nu ne indoim cg Escelentia Voastrg, Incredintandu-se despre intinderea primejdiei, va Incuviinta aceasta a noastra gasire cu cale, care numai ea poate sg, scape tara cea primejduita. Subscrisii, reinoind cererea de mai sus, ne ruggm fierbinte sg avem cinstea until rgspuns In scris din partea Escelentiei Voastre. Fevruarie in 41." Siosebit s'au Meat mehtupuri turcesticgtre Maria Sa Pala, muhafizul Diiului si cgtre cel dela Nicopole, prin care se facea cerere ca sa trimita ostire in partite Cra- iovei, si la Cornett, si la trecerea Oltului, spre a sfargma pe apostati si a-i strgmtora despre toate pgrtile, ca sg-i izgoneascg din pgragntul terii, oranduindu-se si inteadins mehmEzndar pentru primirea si venirea ostirilor, cum si ,porunci ggtindu-se la judetul Romanati, Dolj, Gorj si VA,Icea

I$i In Aricescu, II, pp. 62-3; UrechiA, 1. c. pp. 85-6.

29 pentra cele trebuincioase de Ingrijirea tainaturilorostiril. Apoi, dandu-se rgspunsul dela cinstitul Consulat al Rusiei la argtata de mai sus note, cuprinderea ce se aratg mai la vale, a rgmas aceasta chibzuire jos, poprindu-se atat trimiterea mehtupnrilor, cat si pornirea rAnduiVor mehmendari, iarg, cuprinderea rgspunsului cinstitului Consulat, tnsemneazg chiar asa, talmacit dupa francezg: Subscrisul consul gheneralicesc al Mariei sale Iropgratul tuturor Rusilor a primit astgzi nota ce i s'a trimes cu cinste de cgtre Obsteasca Adunare a clerului si boierilor, prin care, argta,nd primejdia ce amenintg Cara cu urmarea rgzvratirit a lui Vladimirescu, cer Invoirea gheneralicescului Consulat pentru a se mijloci trimiterea unui ajutor de Wire puternicg din partea Pasilor de pin cetatile de pe Dungre, spre asezarea bunei oranduieli si pa,za obstestii siguranO. Ca sl se 1ncuviinteze darg propunerea Adungrii este de neapgratg, trebuintl a se cerceta: 1) dacg, ace at urmare este iertatg de tratatele ce se gig fncheiate Intro Inalta Poarta si Curtea Rusiei; 2) daca 'este de neapgrat cerutg, de primejdia ce se vorbeste In nota mai sus zisg. Cea d'intgiu se desluseste din Intelesul si din cuprinsul hatiserifului de la 1802, care chezgsuieste tarile ama.ndoug. Impotriva oricgrii calcgri de hotare, iar cea de a doua propunere este un lucru pe care trebuie sa -1 hotgraseg obsteasca adunare a clerului si a boierilor, care astgzi numai ea singurg poate oarecum sl cunoascg cu toatg, lgmurirea ce se cuvine, si dupg treapta primejdiei care amenin0 tarile,precum si toate mijloacele ce le-ar pntea fntrebuinla spre Incetarea acestei stgri Mse ca sg, alerge la ajutorul material al Puterii suverane. Cu toatg ggsirea en caba aoestor netaggduite articole, subscrisul nu se Inlatureazg, ciprimesteeg,Intelesulosebitului articol din hatiserif poate deocamdatg sg rgmAna neatarnat, dar.inteo fmpre- jurare deosebitg, tend adecl siguranO, arii este amenin0,t1 de o primejdie mare, si dupg ce stgpanirea a Intrebnii4at toate mijloacele localnice spre a o Inlgtura, iarg, pe cat se tO3lege din aratarea umilei note a boierilor, fmprejurarea.

30 de fatg se aratg astazi si se mgrturiseste cu cuvinte In- credintgtoare, deci si subscrisul nu se poate opri, cipri- meste mijlocul pe care Adunarea it priveste ca singurul chip de mgatuire si. cu uringrile careia sa, se Insarcineze dansa. Cu toate acestea subscrisul se vede silit, de si en mare mghnire sufleteascg, sg fad, aici aceastg bagare de samg istoriceasca, si farg a fiarguri asupra hotgrarilor de anima ale Adunarii, el, (lac& ar fi liatrebuinat mai putine zavistii si mai puVng Intarziere In chibzuirile sale pentru treburile obstesti, iarg mai mult preget si mai multg strgs- niciela punerea In miscare a mijloacelor ce a gasit cu cale pan,g acum spre Incetarea razvratirii, poate cg ar fi fost de prison acum a alerga la mijloacele cele dupg. urma: 5 Fevruarie." Drept aceia dumnealor boierii ocarmuitori, Maud chibzuire pentru paza politiei Bucurestilor, s'a ggsit cu tale a se orandui cei de mai jos cgpetenii, spre Ingrijirea strg- juirii politiei, cgrora li s'a dat si pitac Inscris cuprinzand: Dutnneata biv Vel Cciminare Sava qi biv Vel Serdare Iordachi Capita4 lordachi Farinachi. ,Cu toate ca. Impotriva turburgrilor ce a pricinuit norodului talharestile si netrebnieile unman ale acestui razvratitor Teodor Vladimirescu, s'au intocmit t4i s'au hotargt pang, acum Indestule nizarauri, si neIncetat se chibzuiesc cate se cuvine spre sfgrgmarea si Incetarea rblelor sale porniri, dar, spre odihna obstii, si mai vgrtos spre depgr- tarea oricgror temeri si bgnuieli ce ar putea sä cerce si sglasluitorii acestei politii, nalucindu -se adese on feluri de parer' din pricina multor auziri ce se ivesc pe toatg ziva, luandu-se si asupra acestei pricini cele mai Intregi masuri, s'a chibzuit ca acum, pe langa suma altora ce sunt oranduiti paznici si strgjuitori, sg se dea supra d-voastra suma de 600 hargiuri, pe cari sg-i Intecmiti cum mai farg, za- bavg din Bulgarii ce salgsluiesc aci in tarn cu familile si naraestiile lor, si din alts oameni ce veV. cunoaste vrednici de arme. Iarg, In scurt Cate Base sute acest tel de oameni,

la care avand insivg d-voastra toata incredintarea, sa va, puteti face chezasi raspunzatori pentru dansii,i, cu acestia luandu-vg ingrijitoarele masuri, pe langa alto strajiUri ce se fac dupg, nizamurile cele date de pans acum, sa strainiti d-voastra prin desavarsitg neadormire toate partdle pohtiei, cu acest, fel deosebit si bine Intocmit nizam, bleat, nu numai niciun fel de grija sa nu aiba salgsluitorii orgseni, ci sa li so ridice si orice bangiala ar putea sg, li treaca prin gand, incredintandu-se si Indestulandu -se prin a dumneavoastra privighere de linistita petrecere Intru care au sa vietuiasca pe la casele lor, si sa-si saute fiecare farg niciun fel de sfiala negotul si alisverisul ce va avea. Deci, primind acest pitac al nostru si intelegand Insiva, la care bine priveste aceasta temeinicl chibzuire a noastra, numai decat La, va faceti gatirea harzurilor ce s'auzis, dupa chipul ce se arata mai sus, si, Imbratisand credinta )meseriei la care vg oranduitd, ca niste salasluitori aici in Cara si ca nista obraze ce suntetistiuti de vrednici si cinstiti, sa chibzuiti cele mai bune mijloace. $i, nu numai sa feriti de once banuialg, si Inca, cu ravna O. osardia ce yeti aplica, sa ridicati prin fapte vrednice de Incredin- -tare si once bg,nuiala ar putea sa, fie In socotinta locuitorilor orgseni. In scurt sa stiti ca, dupg aceasta man- duiala de acum, ferirea politiei si linistita petrecere a locuitorilor sai se care de la a d-voastra stiinta si vrednicie si pe a d-voastra raspundere.i vg incredintam cg vi se va cunoaste slujba credintei catre aceasta patrie, unde Ili d-voastra sunteti -sglasluitori, si not nu vom Inceta de a va arata vrednicia si credinta catre oricare stapanitor, pentru ale d-voastra drepte Indestulari. Asa dar, savarsind cele poruncite, ni veti face cunoscut, i masmile ce-ti lua In fiecare vreme de trebuint4, ca, soglasuind si ale noastre bine chibzuiri dupg ceia ce trebuinta ne va povatui 0, dam la once cereri 4i sfarsit fara zabava.. Fevruarie 5 "

Asemenea s'a oranduit si o suta hargiuri si Serdarului

Panait, fratele Clminaralui Sacra, iard, pentru inlesnirea, strangerii hargiurilor de mai sus, s'a dat porunci pe la ispravnicaturile de mai jos, adeca: Prahova, Dambovita, Arges, Muscel, Olt si ispravnicului de strgini, ca sa aibg voie oamenii Caminarulul Sava si ai Serdarulni Iordachi a-i strange dintre Bulgari si strgini, cu buns voie si Cu Invoire de raspuniere de leafs. Apoi, cetihdu-se rgspunsul ce a venit de la Slugerul Teodor, Insa: Prinoinstita carte.a dumneavoastra de la 30 ale trecutului Ianuarie, la trei ale urmatorului am primit, si tole poruncite am vazut. Dara stiut fie d-voastra cg, nu este precum d-voastrg, o socot4i. Ca prea bine este stiut d-voastra ca, din mica copilgrie am slujit cu mare credinta stapa- niriisi patriei mole, si eu de capul meu nici de cum n'am plecat, fara cat norodul cel amarat si dosaduit al acestei ticgloase On, atat cei de lot, cat si cei strain', vazand cg stapanirea supt care sunt IncredinOV, de cgtre prea-puternica ImpgraVe, stapanitoarea noastra (a carii nagrire Domnul Dumnezeu sg, o intareasca in veci), i-a adus In cea mai desavarsita prapg.denie, si, numai putand suferi arzimea focului care ni-a pus peste capete, cu toVi Intr'un gand s'au unit si s'au hotgrat sa se scoale, cu mici cu marl, si sa se adune la orasul cel de capetenie al carii, si, acolo stand, sa ceara Imparateasca mild. Pentru care papa acum prin cipci arzmahzaruri si-a aratat ticaloasa stare, precum si la alto Inalte locuri.i, stiindu-ma pe mine norodul, pe mine dintr'alte vremi, ca sunt uu adevarat flu alpatriei male, cu silnicie m'au luat a li tisi la aceasta vreme chivernisitor pentru binele si folosul tuturor. Dar en, cum am vaznt prea cinstita porunca a d-voastrg, supus thud, m'am ridicat pe Joe ca sa plec; iara, Adunarea norodului, nu numai ca, in m'a lasat, ci Inca supt mare paza m'a pus. Zice0 d- voastra, ca din ridicarea mea se supra odihna pdporului. Dar ei, dupa, ce le-am cetit Intru auz prea-cinstita porunca d-voastra, cu un glas raspunsera ca aceasta nu este nimic pe MO. tiraniile tale cumplite pe care le patimesc de la dregatori. Acestea i-au adus la o desna-

33 dajduire, incat sunt mai bucuroqi mai bine s5, piarl deal sa, mai fievii. laza ridicarea for alt ran nu face, numai lucruri de mancare, care sunt muncite iargsi de dansii, precum nici impotrivitorilor pang, acum nu lis'a facut nimic, prinzandu-se dela satul Tamna Vistierul Crainiceanu, comandirulpandurilor, en una suta cincizeci de oameni Inarmati. Intfacest chip era gandul norodului ca sa se poarte pang, la sfarsitul trebuintii ; iara la manastirea Mo- trului, uncle se afla Inchis dumnealui Cgminarul Bibescu si Stolnicul Viisoreanu cu vre-o patruzeci tie oameni, .fora, niciun cuvant al dreptatii, au pornit bataia cu arme de moarte asupra norodului, si norodul, vazand vrajmaseasca socoteala a dumnealor, a Inchis manastirea cu mare stragnicie, si dumnealor Inauntrul manastirii ea nu an nimic de alo mancarii. Asemenea s'a prins si la manastirea Strehaii un biv ceaus Costachi cu saptezeci de oameni Inarmati. Dar norodul, vazand nemilostivirea dumnealor, astazi cu totii hotarara ca sa am& manastirea, ci, dupa ce-i vor prinde, sa nu lase niciunulvin,zicand norodului ca nu li e Indestul pelepsele ce le-a patimit pana acum, din manile dregatorilor, ci atom, dad nadajduiau si ei vre-o mill ca sa .do- bg,ndeasca, atunci, In lot de mils, se vad ucisi cu arme de moarte, din manile color ce i-au hranitsi i-aupoleit en sangele lor.i, cand, si de acum Inainte, dregatorii si °carmuitorii locului se vor purta tot asemenea, si nu vor In- gadui pe norod a-si care Imparateascamildpentru lip- sirea jafurilor si a tiraniilor, ei stint hotarlti ca, pe eati vor prinde, pe totish-ijertfeasca; pentru ca ei, din multg, desnadejduire, sunt mai bucurosi ca mai bine sg, piara cu totii decat sa traiasca precum an trait dela o vreme Incoace. Prea-cinstiti boieri, de sunteti d-voastra patriotisi parinti ai norodului, precum o ziceti, cea de slugs, a mea so- cotealg, bste asa: ca acum aveti d-voastra vrbme de a scapa de hula tuturor neamurilor, si sa vas faeeti patrioti adevarati, iar nu vrajmasi ai patrjei, precum ati fort pang. acum. Bine ar fi ca d-voastra sa popriti rautatea si per-

- 34 hirea an/Igor, ce ati cugetat asupra norodului cei field- novat $i credincios si a urmati precnm auurmat stra- mosii vostri, adeci sa va, Invoiti cn norodul la cererile ce face, pentru ca ei nu cer vre.un lucru necnviincios sau care sa nu-1 fi avut, ci cer o dreptate, care poate fi d-voasba de mare folos. Iar In alt chip nu va iesi lucrul la capataiu bun. Iara ca, va landati d-voastra cu armele, not stim el avem Ymparat, ai carui suntem prea-credinciosi si supusi intru toate, si nu este niciodata de creznt ca Prea-Pu- ternica imparatie sa -$i prapadeasca raiaua fara cercetars $i judecare ;ci la vremea judecatii norodul cu nimic nn se va Invinovati, pentru ca nicio Invinovatire nu are, si numai cat tsi cer dreptatea. D-voastra, nu numai ca nu-i ajutati spre a si-o dobandi, ci Inca-i impilati si la moarte, punand pe arhierei ca sa-i afnriseasca. Ci, de va fi Dum- nezeu viu, va vedea si judeca. 1821, Fevruarie 41." i dupa aceasta venind Instiintare de la Craiova cum ca apostatii au facut muhazare manastirea Motrului, peri- cladisind atat dumnealor ispravnicii de Mehedinti, cat si toti oei ce erau oranduiti Inauntru la paza, si, de nu prof. taxia Serdarul Iamandi Giuvara cu oamenii sal, carele, In- data navalind vitejeste asupra-li, nu numai ca i- a Infrant razboieste, omorand si patrn oameni, ci Inca a prins si §apte panduri vii, pe cari i-a trimis la Craiova, poprind furia apostatilor: putea Intr'alt chip ca sä dea foc manastirii si sa prinda pe toti cei din nanntru. De aceia s'au sfatuit Indata dumnealor boierii ca pe de o parte sa trimita catre Slugerul Teodor pe unul Pavel Machedonschi (ce se afla In Bucuresti), fratele lui Dumitru Machedonschi, cn povatuiri prin grain ca sä Indemne, atat pe fratele sau, Dumitru Ma- chedonschi, cat si pe Slugerul Teodor, de a face Incetare acestei turburatoare porniri. Pe care 1-au §i pornit Indata, dandu-i-se si de cheltuiala, iar, pe de alta parte, s'a chibzuit ca sa se trimita, si Serdarul Iordachi cu capitan

1, ysi In UrechiA, i. c., pp. 67-a

-- 35 Farmachi sl 200 fieferi a merge la Craio,a, si apoi s'a pornit tntr'adins lipcan en scrisoarea ce mai jos se arata catre Slugerul Teodor, adecg: Primindu-ti scrisoarea ce ne-al Boris, rgspunzandu-ni cu lipcanul ce Inteadins am trimis, am vazut toate nedreptatile ce iii. at ,ti. Dar sastiffca urmArile ce faci sunt urmali razvratitoare, iar nu de patriot, cum zici. Pentru a turburi notodul :fidai In osanda judecatii ca pe niqte insotiti la fapte role qi, In loc de a-i face bine, precum zici ca -ti este ravna,Iivei aduce Mare foc qi peire la cap, fiinda vor fi judecati ca niqte potrivnici stapanirii, fgra de a cere mai Intaiu fndestulare la ngpustirile ce vor fl cercat, qi, In cele din urmg, and null vor veni In cunoq- tintg, vor fi izgoniti prin arms.i vezi cg din pricing-ti se va pricinui omoruri qi vgrsare de sange a creqtinilor noviiawati. Apoi ce cuvant vei da Inaintea stapg,nirii qi ce suflet vei avea fnaintea judeatii lui Dumnezeu? Lirml- rile ce to -ai apucat sg, sgvarqeqti aunt fapte de rgzvrgtitor sunt pricinuitoare de periciunea societatdi creqtine, sunt Intfadevgr nelegiuiri; iarg patrioti suntem noi, aci nici odinioarg n'am voit vgrsarea de sange. §i to hulim cu osebire Inteaceastg vreme cand to faci pricinuitor acestei varsgri, In vreme ce starea In care to afli nu to iartg sg faci acest fel de lucru cu mijlocul pe care-1 orezi. Au doarg nu suntem qi noi aceia cari voim sg se pazeasa dreptatea In toatg Cara de obqte? Dar, la orice naplistu- Hoare auzire, urmand oranduielii qi chiar poruncilor dumnezeirii, ne facem, mijlocitori catre stapanire qi Indreptgm toate relele cats ajung In auzul nostru. Socoteqte-te mai cu Intregime ce cuvant vei da' lui Dumnezeu qi Inaintea stgpanirii, and din pricina netrebnicie-ti vei aduce luau. rile la vgrsare de sange qi la rgzboiu, a moil, frati pe frati qicreqtini pe creqtini, ngscuti tot de un neam qi supuqi toti la o stApanire. Ci doarg, scriindu-ti qi acum la cele ce ni, rgspunzi, to sfatuim parinteste : de urmgrile ce fad, sA to pgraseqti qi s6, izgoneqti norodul ce ai strans langa sine-ti, sl meargg

86 fie§care pe la urma sa, WO cante de InundA 4i bran pamAntulni, si Cu once mijloc vei kdi spre scapare-ti sa potolesti pornirea locuitorilor ce ai amagit pan& acurn, data li voiesti binele precum zici el esti patriot. §i sa stii si aceasta ca Domnia terii s'a Ineredintat Mariei Sale Prea- Inaltatul nostru Domn Scar lat-Voda Calimachi, 1n0,ndu-se stire de la consulaturi. Care le este Domn, nu numai Intelept cu vrednice masuri si Cu iscusinO, ci si en temere de Duna. nezeu, inbitor de .dreptate si de linistita petrecere a supusilor Inaltimii Sale. Apoi catre un astfel de Domn co euvant vei da, and nu vei fi urmator povatnirilor ce-ti dam ? Ce vei fi izgonit adevarat ca un razvrAtitor, si vei fiinvinovAit ca nn faradelege, si pe acei ticAlosi ce amagindu-se 4i urmeaza si ametindu-se la zisele ce li propovaduiesti. Ci doara potoleste ceia ce ai Inceput, ca sa nu fii In osanda judecatii Domnului, si sa putem si not a ne face mijlocitori spre izbavire-ti. Asculta-ne, ca 0, nu to cliesti. 1821, Fevruarie 4'."

Apoi, IntorcAndu-se Pavel Machedonschi cu rAspuns in sons dela Slugerul Teodor, cuprinzand ca iarlsi prin grain i s'ar ti vorbit ca 0, aduca raspunsul catre dumnealor boierii si, precum vor chibzui dumnealor, asa vor face Indrep- tare, au mai trimis si an scrisoare catre Slugerul Teodor, iarasi Indemnatoare a face parasire, precum mai jos anume se arata: ,Am prima scrisoarea ce ni-ai trimis cu seniorul Mache- donschi, si ni-au aratat numitul prin grain toate cAte ati vorbit amandoi, din care Intelegem doua lucruri; adeca unul ca, supt numire do bun patriot, ceri Indestularea na- pastuirilor ce ar fi cercat locuitorii si temeinica pAzire a dreptatii; si, altul, Incredintare cu juramInt din parte-ni ea siviata-ti va fi sigurepsita Ilioarecarefolosirisi drepte Impartasiri vei dobandi,Ilivre-o eltiva oameni din cei ce Iti vor fi alA,turati cu asemenea clutare se vor

1 $i la Efrechili, 1. c., pp. e8-9.

37 privi din partea stapanirii, qi, pana Iti va veni acest raspuns, vei sta pe locul Intru care toatli, MA, de a to mica macar de o palms. Spre raspuns vei §ti cum ca, cat pentru despagubirea napastuitilor §i pazirea dreptatdi, aflandu-ne qi not toti Intfaceiaqi cugetare, am fost hotarlti 0, trimitem cercetatori, pe cari Ii qi gasisem din oameni vrednici qi cinstiti, ca nu numai O. cerceteze fats cu locuitorii qi cu cei ce se vor fi aflat In dregatorli, ci Inca sa qi Intoarca Inapoi color ce vor fi napastuiti jafurile ce vor fi cercat. Dar s'au poprit aceasta lucrare din pricina ca ai turburat satele qi tahturile dregatoriilor cu amagiturile ce ai pus In lucrare, !neat qi acei randuiti n'a fost mijloc sä vina In partea locului, pentru a nu avea cu eine EA vorbeasca. Indata Insa ce Itivor Inceta ne- trebnicele urmari, a ctii ca, o asemenea urmare negre§it trebuie sa se NA pentru ca o cere iubirea de dreptate. Iara pentru do a-ti fi vista siguripsita, qi cele ce a mai alaturat tang& aceasta trimisul, pecum mai sus se arata, sa qtii ca din parte-ni Iti dam toata Incredintapa qi fagaduiala In ceia ce vei hotarl qi prin fapte vei arata In- cetarea urmarii ce ai Inceput. Dar, ca sa fie mai temeinica pentru insuti, am chibzuit ca 0, mai aqteptam o zi, doua, pana vor veni qi Caimacamii Prea-Inaltatului Doran, ce s'a oranduit, qi atunci sa-ti trimitem aceasta Incredintare in saris, printr'adins trimis. ,Ci daa flu acele putine zile adastator, papa vei vedea trimisul nustru. Dar 0, qtii qi aceasta: ca Impotriva-ti sunt oranduite arme, nu numai cele din partea locului, ci multime altele ce s'au trimis de aiciqi pe toata ziva se trimit, qi a toate capeteniileacestor puteri,iar mai vartos cei ce s'au aratat destoinici ca sa te sfarame In putine ceasuri, stint povatuiti c1 porunciti ca sa te bage de sama In ce chip te urneqti, ci, de to vor dovedi cu cea mai micacalcare pests cele áe aigaitcatre trimisul de aici adeca, ca,, on nu Incetezi din amagitoarele propovaduiri ce faci catre sate, on Iti mai In- multeqti sun a oamenilor ce ai strata pana arum prim

38 de§arte fagadueli, sau ca to mi§ti de acolo de unde asteptam raspunsul, atunci sastiffhotarit ca au si to izbeasca, sa to sfarame. $i judeca-ti singur sFarqitul, iarg, mai vartos cuvantul ce ai sa dai Inaintea lui Dumnezeu pentru atata vgrsare de range, ce ai sa, pricinuie§ti nevi- novatilor cre4tini cari amagindu-se ti s'au supus. Catre aceasta sa to parasegti qi de socotinta ce ai pus In gan-, du-ti pentru manastirea Motrului, §i sa laqi Intrarea gi e§irea acestei manastiri slobodg, fara -de-a cuteza sa dai pricing a se arunca o pura macar, caci §i prin acesta vei da pricing de lovire asupra-ti. Urmeazg, intru toate dupa cum to sfatuim gi 10 poruncim, nu cuteza a crede mai mult pentru sineti decat ceia ce firea to -a cladit, caci cu aceasta ai sa aduci mare turburare a Stapanitorului asupra-V. $i, atunci, de vom vol sa to ajutam, ne vei aduce la neputinta 1821, Fevruarie 91." Dupa aceasta scrisoare slobozind ieqirea celor din manastirea, Motrului fara vre-o lovire, flindel ap se intocmise apostatql cu Serdarul lamandl, ce era impotrivgri randuit, §i-au tras dumnealor ispravnicii de Mehedinti oarnenii ce avea' spre Craiova, iar Slugerul Teodor cu. adunarea S3, au Intrat In manastirea Motrului, §i dumnealor boierii ocarmuitori, vgzand cg, rau razvratitorii se'ntind qi nici Intr'un chip nu se poate Intampina, iar mai vartos luand §tiinta pentru Maria Sa Scarlat-Voda Calimachi ca an Ira- bracat caftan de Domnia Terii-Romane§ti, s'au sfatuit cu totii de au facut catre Maria Sa InOiintarea de mai jos aratatg, adeca: Faptele razvratitorului Teodor Vladimirescu pxivindu-le supn§ii Mariei Tale la Inceput ca nigtekintreprinderi talhg,- re§ti, am pus la cale pe data toate mijloacele trebuincioase spre sfaramarea lui, prim care nadajduiam ca, fara Intarziere, Isi va lu.a, rasplata pentru Indrazneala sa, ca §i. alti Mimi mai Inainte de dansul. Dar, fiindca lucrul a luaf, altg, rata, numitul mai sus Teodor s'a argtat la iveala vrajma4 Mar-

1 qi to Arimcp, 1. c., pp. 62-3, yi UrechiA, f.v., pp. 44-1,,

mat al stapamirii, d'impreuna cu cei de pe lane, dansul adunati, marturisind prin scris scopurile lui primejdioase ttit insufland duh de rascoala Intro locuitori, fagaduindu-li sari izbaveasca de supunerea lui fats de stapanire. Am luat pe data qtiinta, despre razvratirea lui, precugetata Qi pregatita peste toata intinderea terii. Deci, pe de o parte chibzuind cu multa truda, gi'n toate chipurile, dupa puterile noastre, despre ceia ce era de facut, am pus in lucrare masurile trebuincioase ce am gasit cu cale, spre za- darnicirea Inaintarii miqcarilcrr ki primejdioaselor cugetari ale acestui razvratitor §i turburator_al liniqtiiolactegti, a nevinovatului norod din aceasta tars, far, pe de altar am pornit degraba supusul nostru arzmahzar catre Prea-Pu- ternita Imparatie, ca o datorie a umilitei noastre supuneri, aratand qi incunoqtiintand cele despre aceasta razvratire, precum fli despre cele facute de noi, supu§ii Ina- paratiei Sale, mai ca de-amanuntul despre cele Intamplate pe atunci. Care arzmahzar suntem Incredintati ca trebuie sa fi ajuns pans, acum In stralucitele maini ale Imparatiei Sale, care va fi luat destula, pliroforie din cuprinderea lui. Nu lipsim fii acum prin cea de fats supusa a noastra anafora de a aduce la cuno§tinta de Dumnezeu sprijinitei Inaltimii Tale ca acel razvratitor nu fnceteaza nici acum de-a umfla, prin pristamirile sale, Imboldirea rascoalei In sulletele color mai nevinovati, qi, momindu-i cu fagaduiala slobozeniei de supt jugul supunerii, ratace§te mintea for cea proasta gi-i taraqte dupa sine. Cu care thaputernicindu-se §i marindu-qi Intinderea pe fiecare zi, nirdiceqte toate chibzuirile noastre spre a lupta, scopurile sale fiind, dupa qtiin- tele ce am primit de la Caimacamul Craiovei, §i de la Di- vanul de acolo, qi de la ceilalti, ispravnici qi mai marii de peste Olt: acel razvratitor cu poruncile ce a dat catre locuitori de a nu se supune la ispravniciile judetelor §i la zapcii pentru plata dajdiilor imparateqti §1 celelalte trebuinte ale olltii, a aprins capetele color mai nevinovati locuitori, qi, adunand Imprejurul for pe toti aceia cu cari S'au inteles, sii pe cati In Imprejurarea aceasta s'au gasit

40 tntr'un gand uu el, facatori de role si atatatori de norod, a cuprins jumatatea judetului Mehedinti, iar locuitorii oia- sului Cerneti, intricosandu-se, s'au risipit, si ispravnicii, splimantati fiind O. nu cada in manile lui, s'au departat in plitile tole mai de aproape ale Craiovei. Noi, supusii Mariei Tale, luand stiinta despre acestea, n'am intarziat do a, puue in lncrare tole mai grabnice mijloace putincioa se spre intampinarea raului ce ameninta, schimband pe ispravnicii cei departati _si oranduind in locul for pe altii ce i-am cunoscut mai fail preget si mai indrazneti do a se apropia si a se razboi impotriva obstescului dusman. Mora li-a m dat si oameni cati am putut strange si gephanea, precum si bani cu imprumutare am strans pentru provisia si In- grijirea color trebuincioase. Am pornit si la Craiova cativa naferi din pazitorii orasului Bucuresti, cei gephaneaua for trebuincioasa, spre paza acelui oral, care este Scarnul color cinci judete de peste Olt, si sa-1 fereasca de nava- lithe ce s'ar putea intampla din partea vrajmasului. Pentiu ca., data s'ar intampla (fereasca Dumnezeu) sa intro si acolo, urmeaza atunci ca si celelalte orase si judete, care si ele asteapta cat de curand la asemenea na.valire, sa se risipeasca, si sa, se tulbure si judetele de dincoace de Olt. lara podurile de peste rauri, pe undo sunt trecerile cala- torilor, le-am inchis cu paznici, pentru ca nici cei ce sunt Intel* cu dansul 0, poata trece catre &Instil, nici cei de pe langa dansul 0, gaseasca Inlesnitoare trecerea, ca sa se intinda In partile de dincoace. Nu lipsim de a priveghia si a fi cu cea mai mare aminte at upra miscarilor acestui vrajmas, nici ne scumpim a jerfi toata munca hoastra, si, oricate mijloace am gasit cu tale ca. ar fi mantuitoare si destoinice, le-am intrebuintat tmpotriva izbirii aceluia. In urma, cu mare mahnire am primit si alto scrisori din partea Caimacamului Craiovei si a boierilor Divanului de acolo, printr'un intr'adins trimis boier, si prin care ni face cunoscut ca cei razvratitori au induplecat pe multi dintre cei prosti si din semenii lui cu aceasta aplecare si, armandu-i cu armole ce s'a, iatamplat sa alba, s'a

41 ostit catre pgrtile Craiovei, §i, sosind la mg,nastirea Stre- haia, care e departatg cale de dougsprezece ceasuri de Craiova, a facut zapt; stapanind-o cu oamenii lui, fiindca cei Intr'Insa oranduiti putini paznici, oncg s'au Lute les cu dansul, sau cal simtindu-si slabiciunea for nisi -o Impo- trivire n'au aratat, ci, deschizand indatg portile, s'au unit cu el. Dupa aceia, pogorand la mangstirea Motrului, cale de opt ceasuri departe de Craiova, a vrut sg, o stapaneasca si pe dansa, dar, fiindcg pe aceasta manastire puseserg, mana ispravnicii din judetu1 Mehedinti eu vre-o cg,tiva pg.zitori armati, an stat en pieptul impotriva Incercarii sale, facandu-se si oarecare bgtaie, In care din partea potriv- pica s'au omorat doi, si s'au rgnit alti doi,siastfels'a mai departat putin vrajmasul, de zidul manastirii. Aceasta, navall a razvratitorului Inteatat a speriat pe toataboierimea si pe ceilalti org§eni din Craiova, bleat, de si a navalit asupra turburatorilor acelora un oarecare Serdar Diamandi, oranduit find pe Tanga altii cu eativa neferi si panduri, dar iarg, 1# scriu cu hetarare, ca, vazand pe vrgjma§i. Intinzandu-se si apropiindu-se de Craiova, an venit la desavarsitg dezng.dajduire, si ca sa stea pe loc nu este cu putinta, daca nu li va soli d'aici vre-un ajutor do oameni Inarmati, destoinici, spre a sfarama scopurile rgz. boitoare ale razvratitorului. Zicand si aceasta ea, dug se va gag cu cale, sti se aducg, rugaciunea din partea tgrii, catre prea-Inaltatii muhafizi ai serhaturilor imparateqti, ca sa porneasca Wire Imparateasca Impotriva vrajnaa§ului si sa-i scape de primejdia ce-i amenint,a. Aceasta Impre- jurare ne-a tulburat §i pe noi foarte mult si ne-a adus, astfel zicand, In zapg.cealg, din pricing ca cunoa§tem ca nu vom putea Impiedica raul, de se va ivi, neavand putere de ()Oho. Deci, adunand din non pe cati neferi am putut, §i alti oameni armati, neferii i-am pornit, §1 acum pornim si noi catre acele locuri, pe un boier din ai nostri, dumnealui Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia i-am dat si Ii dam pe fiecare zi toate cele trebuincioase, spre a se duce

42 sa, staruiasca pentru starpirea raului In toata domneasca tarn. In aceasta vreme primiram si alte scrisori de la Cal- =Gamut kii boierii divaniti ai Craiovei, prin care DO Incu- nostiinteaza ca, rAzvratitorul afiandu-se la manastirea Mo- trul, Indelednicindu-se la Imprejurarea ei, la care nAdejde poate vor ramanea rabdatori, aflandu-se lips4i de toate, flamanzi si setosi, gi se credo cu mult cuvant ca, siliti de nevoi, oamenii lui 11 vor parAsi de la neomeneasca lui TA- tacire. Catre aceasta locuitorii judetului Dolj §i Romanati nu se Indupleca a da trebuincioasa hrana ostirilor ce avem oranduite acolo ca sa-i razboiasel. Toate acestea vazandu-le locuitorii Craiovei, s'au imprAg- tiat cei mai multi, si dintre boieri au rAmas numai divanitli Caimacamului, pA,z4i de catre slugile for pentru orice intamplatoare trebuint,a, caci, pe data ce s'ar preda manas- titea Motrului §i du§manul s'ar apropia catre Craiova, trebuinta va care sa se mantuiasea prin fuga, si tale cinci judete sa ramana sub carmuirea apostatului. Aceasta mah- nitoare vests ne-au nevoit sa, pornim de iznoava-- cu marl cheltuieli alti trei capitani : pe Serdarul Iordachi, pe apt- tanul Farmachi si pe capitanul Ianachi, cu don& sute din cei§ase sute hargiuri pe cari de iznoava dupa trebuinta i-am adunat, poruncindui acestora sä se adune la tin loc cu ceilalti, §i, cand vrAjmasul nu va inceta din netrebnieele sale urmari, sa-1 izbeasca cu totii Impreuna. Tot odata s'au pornit si dumnealui Vornicul Vacarescu, ca catre locuitori 0, se poarte cu binisorul spre a i se cunoa§te sfanta datorie a supunerii si sA-si Intoarca nevinovatele for inimi, ca pre viitor sa nu se mai Insole de vinovatele *i zadarnicele mandril ale rAzvratitorului, nici de fAgaduielile lui amagi- toare, sisa-si Intoarca gandul dela orice scopuri de rAz- vratiri; care §i pe Indemnatori si pe cei amagiti ki adu§i la sfarsituri role facandu-i sa Inteleaga ca, de nu vor fi urmatori, se vor da, cu razvratitorul dimpreuna, la toata asprimea legilor. Iar cei ce vor lua de cuvant §i vor vedea calea cea Tea pe care an apucat, chiar din aceia ce alca-

43 tuiesc o§tirea razvatitului, vor fi iertati qi ajutati, ca 'i -au cunoscut rAtacirea §i s'au rotors pe calea cea dreaptg,. Ci aceia Ins/ ce vor rarnanea Intro tale role, pentru ca nimic nu este ,In stare a li scoate fumurile ce li-au Intrat in cap §i pentru cg, nimic nu-i poate aduce pe calea dreaptg, spre pocaint,/, aceia nu vor mai avea iertare; poca'inta trebuie sa o fax/ pang. este 1110, vreme, caci mai tarziu nu se va mai baga in sari* qi prin urmare trebuie mai din vreme sg, se duna, supt umbra Intelepciunii qi Intro binefacerea patriei lui care ca mum/ bun/ ki blajina catre toti copiii ei prime§te cu blandeta §i dulceata pe cati ce-i yin Inaintea ei gi iii fax sfanta datorie a supunerii, trecand cu vederea ratacirea trecuta §i dand iertarea pAcatelor. ,,Iarg, dui)/ ce mai sus numitul boier va Indupleca pe razvratitorul cu asttel de puternice cuvinte §i-1 va face sg, cunoasca ca e mai bine sa se intoardt la tale mai dinainte decat sa fax/ role, dm/ se va supune la dreptul cuvant, atunci fungi acel boier sä chezapiasca pentru izbavirea, atilt a lui, cat ci a oamenilor lui, §i pe noi sä ne dea de mijlocitori catre stapanire pentru ptirgsirea for §i lini§tita for purtare pe viitor. Iar, data -1 va gg,si staruitor in turbata sa nebunie, atunci negreqit sa -1loveascg, cu cei de pe langl dansul §i cu Wire oranduit/ de dike noi, si s/ scape §i pe cei din manastirea Motxului Inchiqi ispravnici, spre a avea trebuincioasa for comunicatie. C/tre aceasta chiar gi noi, supusii Mariei Tale, ne allam pe cale de indoiall, dimpreuna cu razvratitorul,si,fiindcg, el ni-a f/cut propunerile sale prin grain' trimisului sau, cerand trei lucruri spre incetarea desavar§itg, a obqte0ii tnrburari: a) sa se lipseascI de aici Inainte ca des/var§ire mancatoriile din tarn, b) sg, se despagubeasca locuitorii cei ce s'au nedreptatit ci c) sg, so chezapiastl izbavirea, atat a lui, cat ci a color de pe Mug/ dansul, si plata unora din oamenii sai, am raspuns, asemenea §i supuqii Mariei Tale, ca, In cat despre mane/thrill° ce zice §i despre despagubirea locu- Rohl(); s'a ingrijit stapanirea ci era gata sg. trimita intr'a- dins boieri oercetatori prin toate judetele pentru ca86.

44 cerceteze cu scumpgtate pang la cea mai mica nedreptatire, sg. despagubeasca Indatg pe cei nedreptatiti §i sa Incunog- tiiateze oblgduirea ca sg, pedepseascg pe cei abatuti, precum totdeauna oblgduirea a pgzit aceastg datorie, §1 acum era sä o pung In lucrare, dar a apucat el mai Inainte sg, aducg Impiedecare cu nelegiuita sa faptg. Iarg despre pgrA- sirea si linigtita purtare In viitor, atat a lui, cat §1 a color dimprejurul sau, vom mijloci la Maria Sa Von. pe care Prea-Puternica Implrgtie II va trimite stg.pgnitor In targ, si nadAjdaim ca-1 va milui cu iertarea sa, and si Ingltimea Sa va lua Incredintarea a cu adevArat si din toatg, inima s'a pocgit §i cg a incetat din ori§ice fel de turburgri catre norod si atm stapAnire. Aga dar de la rgspunsul ce ni va trimite sa ne Incredintam ce gaud are, iarg In- credintarea ce vom lua despre firea lucrului o vom aduce la cunogtinta de Dumnezeu pgzitei Inaltimii Tale. Lite() asemenea stare se ggsesc deocamdata lucrurile, Prea- Ingltate ,Doamne, pe care dupg supusa noastra datorie aducem cu scumpgtate la cuno§tinta Ingltimii Tale spre a le lua In vedere si a le judeca cu pgtrunderea coat adAncg §i cu duhul -eel destul de Incercat al Mariei Tale, §i on prin prea-inaltul §i prea-puternicul brat al impgrAtiei va cunoa§te cg, trebuie sa se sfarame duqmanul san prin alte mijloace ce va chibzui cu mintea sa cea adancg cg ar fi mai nemerite, este de mare trebuinta sa se aducg lecuirea cea mai grabnica la rani ce amenintg biata tara sa domneascg, pang a nu ajunge de nelocuit. Ai pe noi, supu§ii ligriei Tale, sg, ne Insuflet,eascg, ca pe unii ce ne aflam nedormiti, §i 0, ne povatuiasca despre ceia ce ar fi de flout. Caci razvratitorul inainteaza,, si noi am sfarsit si pazele Inarmate din orasul Bucuresti, trimitandu-le in p54ile acelea, si n'am savarsit panA acum nimic care sa fie destkoinic spre a Linea piept vrajmasului, !Msa cunoastem ca fericita si grabnica aflare de fatg a Mariei Tale va fi singura care va putea sa aducg manggiere si Imbungtgtire neapgratg, In starea lucrurilor. Fevruarie In 10'." 1 §i in Aricescu, o. c., pp. 67-72.

0 -- Care aceasta fnstiit4are pornindu-se numai deal fa Tarigrad cu un calarag inteadins, qi vAzandu-se intarzierea lipcanului ce se trimisese In urma la Slugerul Teodor en scrisoare, s'a flout chibzuire ca sa trimita chiar dumnealui Vornicul Constantin Samureag la Craiova, afiandu-se cu bung, ctiinta de partile locului §i cunoscator de firele ha- laduitorilor acelor parti cu plireuxsiotita, ca, prin bunele lucrari ce va chibzui, sa fad, silinta a se potoli tulburarea aceasta qi a ramanea locuitorii acelor cinci jude0 Intru liniqtita petrecere. Drept aceia s'a dat dumnealui la mama gi osebita carte deschisa din partea ob§tii tuturor dumnealor boierilor cu cuprindere: ,Cinstite dumneata frate Vel Vornic de Tara-de-jos, Cons- tantin Samurcaq!tiut este dumitale ca In partile locului din judetele de peste Olts'a, ivit Intr'aceste trecute, zile un Sluger Teodor cu cativa tovaragi fnclinati,care, ridicandu-se cu apostasie asupra ocarmuirii terii, au dat pricing,cu aceasta gi tuturor locuitorilor dintr'acele judete, tragandu-i pe uniidintein§ii cu vole §i fara voie Intru ale sale socoteli. Cu a carui urmare, nu numai ca unele din orafiele acelor judete, dimpreuna cu dumnealor boierii§i toti locuitorii politieiCraiovei, s'au stramutat acum pe vreme de iarna, and i toate trebile domneqtei Vistierii s'au zaticnit,sitmacar ca de aici s'a trimis catava Wire asupra-i, dar, ca sä se popreasca aceasta rea navalire a acestui Sluger, §i ca 0, nu seintample vre-o varsare de sange §ismacinare intre toti locuitorii partii locului, cum §i cheltuielile man spre darapanarea satelor tarii, am socotit cu totii ca este trebuin0 a merge unul dintre not la Craiova spre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta, cu mijloace ca 0, nu se aducI varsare de sange.i, fiindca gi dumneata, fratele patriot, mai vartos cu 0E120 buna de partile acelui loc, si boier on bun ipolipsis, iubindu-te toti dumnealor boierii qi negutatorii qi locuitorii acelor cinci jude0, ca unul ce ai statut acolo In patru-cinci randuri cu dregatoria Caimacamiei Craiovei, de aceia to poftim ca sa mergi dumneata la Craiova, cu desavar§ita plirexu-

46-

8iotita, unde, Indatl ce vei ajunge acolo, sa pui 4n 1ucft elte vei socoti el face trebuinta de a se potoliqi de a se popri cugetul eel ran al numitului Sluger si al tovara- 01or sai, dand dumneata la toate hotarire, care are a se Linea §i a se pazi en nestramutaregi de F pre partea noastra, far/ de a mai cere povAuire sau satuire de la npi.Si,a§a, sä ridici acea turburare dintr'acele jude0, odih- nind pe boieri, negutatori si pe toti locuitorii pe la saltiq- luirile lor, ca sä petreaca fiecarelinistit,fara de nicio temere sau fric/. Fevruarie 11." S'a fAcut gi carte deschis/ din partea taturor boierilor pentru iertaciunea Slugerului Teodor, de s'a dat iara0 la mana dumnealui Vornicul Samuren cuprinzItoare: Fiinda, Slugerul Teodor Vladimirescu carele, Intru ama- girl deqarle InvAluindu-se, tragand §i pe altii la sine, acum singur cuttoscand netagaduita-i datorie supunerii, cere o nepomenire vepic/ a urmaririlor sale, care cu totii !rite° glasuire primind-o, 11 incredintam prin isealiturile noastre cu juramant pe numele marelui Dumnezeu ca, atat pe numitul Sluger Teodor, cat si pe cei cu dansul cinovnici, ArnauV si oricatis'au aratat hateaceast/nalucire supt obladuirea-i iertare, milostivire, ajutoare si dup. starea fiecaruia r/spl/tire cu mangaiere sinatitoare si folositoare ; asemenea §i pandurii iertare §i nepomenire de trecutele pareri am/gitoare gi, mergand la ale sale, sa se odihneascA cu tot repausul ce si pan/ acum 1-au avut".

Iarl dupl plecarea dumnealui Vornicului Samurca§, a venit raspuns de la dumnealui Vornicul Nicolae Vac5rescu, cuprinzator ca apostatul Teodor nici Intr'un chip nu se 1ndupleca a face parasire de netrebnica lui urmare, caruia si prin scris Indemnandu-i multe Indemn/ri, nu numai ca nicio incetare a facut, ci Inc/ a dat catre dumnealui Vor- nicul V/carescu §i r/spunsul ce mai jos se arata, adecl;

1 iIn Aricescu, 1. c., p. 74.

,Cinstita scfisoare a dumitale cu multa plecticiub0 aCtl primit-o; din care alta nu'nteleg, fara de cat vad ca toate poruncile cele vrajma§e§ti ale marilor no§tri, care le-au pornit asupra patriei, le gramade§ti asupra-mi, ca §i cand eu a§ fi facut sau a§ face vre-un rau patriei male. Ci pe semne dumneata pe norod, ca al carui sange s'a hranit §i poleit tot neamul boieresc, II socote§ti nimic §i numai pe jafuitoriii numeri patrie, macar ca eu nici asupra acestei tapme nu sunt voitor de ran, ci Inca mai vartos li voiesc Intregimea §1 Intarirea privilegiilor. Apoi de ce fara niciun cuvant al dreptatii ma categmisiti, qi cum nu socotiti ca pe mine ma categorise§te numai tagmajafui- torilor, iar pe jafuitori ii categorisesc toate neamurile 7 Vad darn ca alta nu este, fara numai Dumnezeu a Impietrit inimile mai marilor no§tri, precum oarecand pe ale Egipte- nilor. Dar cum nu o socotiti d-voastra ca patria se chiama poporul, iar nu tagma jafuitorilor ?i cer ca sa-mi arati dumneata ce Impotrivire aratai Impotriva poporuIui, ca eu alta nu sunt decat numai un om luat de catre tot norodul tariff, cel amarat §i dosadit din pricina jafuitorilor, ca sa li flu chivernisitor In treaba cererii dreptatilor, Ina tagma jafuitorilor, cad nu li place una ca aceasta, a ridicat arme de moarte asupra patriei qi a ticalosului norod. O ce mare jale! Dar, dad, este tagma jafuitorilor dreapta §i norodul vinovat, cum de nu trimiteti d-voastra pe la Invecinatele neamuri ca sa vedetd pe eine categorisesc: pe norod sau pe d-voastra?i cu tine voiesc a Linea: cu d-voastra sau cu norodul ? Cad aceasta s'a vestit In toate laturile, Prea bine qtiu pe d-ta ca e§ti foarte de§tept qi nascut din neam preaslavit §i iubitor de patrie,§i parintii dumitale niciodata nu s'au ridicat cu arme de moarte Impotriva patriei, ci cu Intelepciune multe oranduieli bune an facut patriei. Socoteasca-se de catre Intelepciunea d-tale si aceasta: ca norocul razboiului este numai In mane, lui Dumnezeu a tot tinatorului, qi nu se §tie eine II va da,

' In Aricescu, J. c., pp. 74-5.

41,Macar de va bind tagma jafuitorilor, dar tot fin pba46 fi norocita, ca va sari huleasca toata, lumea; iar, de nu va putea birui, unde vor scapa d'innaintea norodului? Ci, de voie4ti dumneata binele patriei, cum au voit parintii dumitale, trebuinta este ca sa ne Intalnim negre0t, Insf, do vei binevoi a am cinstit raspunsul dumitale, uncle §1 cum, fiindca norodul nu cere altceva decal numai o dreptate ce poate fi folositoare §i tagmel boieregti. Si, cum zie, on In ce chip vei pofti dumneata, sa am cinstit raspuns 1."

Asemenea scriindu-i-se§1de catrezabitul Romana- tului ce era oranduit asupra-1 ca sa-i arate pricina pentru care s'a sculat cu apostasia, a dat raspunsul ce mai jos se arata, adeca: Ca toata, raiaua Impa.rateasca din aceasta tarn, nemai putand suleri prazile §i jafurile ce li s'au lacut de catre mai marii lor, s'au sculat Impotrivarli. Iara, pe de alta parte, prin arzmahzar ci-au aratat plangerile §i cererile catre Prea-Inalta Poarta, care §i serhaturilor este §tiuta, avand lntrebare §i judecata cu acesti pradatori. Ci dumneata, de ai vre-o volnicie de la Prea-Inalta Poarta a ridica arme asupra raielei cea credincioasa §i supusa Prea- Inaltei Porti, urmeaza; iar,Intr'alt chip facand, paze§te-to foarte tare ca sa nu cazi In primejdia §i urgia Prea-Pu- ternicei Imparatii, fiindca norodul nisi cu oameni Impara- te§ti, nici cu nimeni bataie nu are, decal numai au judecata cu cei ce an pradat fara, milostivire §ifara, ctirea Prea-Puternicei Imparatii. 1 evruarie 21." pupa, aceasta nu s'a facut din partea .ocarmuirii vre-o alta migcare fiindca, se pornise dumnealui Vornicul Samnr- caq, cu desavar§ita plirexusiotita, precum mai sus se arata, de oranduise §i Indestui ogeaclii cu arme asupra aposta. tilor, caineInduplecandu-se prin Indemnarile ce va cuvanta, a face parasire §i Incetare razvratirii ce an Inceput, sa-i loveasca, sari sfarame §1 sari goneasca. Se trimisese §i gephanea Indestula, se pornise gi atata sums, de bani spre

Indestularea lufegiilor ogeaclii si panduri. Iar razvratitorul Teodor, stand in manastirea Motrului CU toata adunarea sa si'n satul Tantlrenii, nu Inceta urmand lucrarile apostasiei, trimitand oameni dintr'ai adunarii sale de amagia si prilostia sate Intregi, tragand In prapastia nesupunerii si ridicandu-i Intim apostasie, precum si pe alocurea de pada si jaluia, dupa cum a calcat casa Brosteanului din judetul Gorj, cum si'n judetul Mehedinti pe niste arendasi, jafuindu-i pana la piele. Pentru care luand de stir° Divanul Craiovei, au randuit numai decal pe Slugerul Solomon cu oameni Indestui impotriva acelor cete ale razvratitortilui; carele, vitejeste facand izbandirea ce mai jos se arata, i s'a trimis de catre dumnealor boierii ocarmuitori un contcl blanit cu znih si taleri 500 In naht, cu scrisoarea ce In jos se vede: Dumneata Slugere SOlomoane ! De la Divanul Craiovei ni s'a trimis aici Instiintarea ce facicatre dumnealor boierii divaniti de acolo, prin care instiint.ezi cele ce au ur mat Impotriva razvratirii ce a tatase si prin satele din judetul Doljului trimisii amagitorului Teodor, ridicand locuitorii din satele Bailestii Romanesti, Bailesti Sarbesti si vre-o cativa din satul Cioroiul, pe cari lovindu-i In doua randuri, vitejeste i-ai Infant prin vrednice mijloace, si nu numai pe toti acestia ce se Invitasera de trimisii razvratitorului i-ai stramtorat de s'au predat cu totii, asezanda-i iarasi pe la silistile for a petrece Intru linis- tire, ci Inca si pe trimisii, anume Stan Bulucbasa si Ion Bulucbasa, prinzandu-i, i-ai trimis la Caimacamia Craiovei In bung paza. Aceasta vitejeasca fapta vestindu-se, nu Bu- mai ca s'a cunoscut.credinta ce ai catre stapanire, iubirea de patrie si vitejeasca vrednicie, ci Inca en totii to laudam pentru calduroasa slujba ce ai aratat si acum, caci, si datoria supunerii Implinind-o, to -ai razboit cu toata silinta si, do- rinO, de patrie aratand, ai linistit odihna petrscerii acelor locuitori ce, nalucindu-se Intru invitarile razvratitului, se amagisera In prapastia nesupunerii. Pentru care, spre rasplatirea acestei izbanzi ce ai facut, iata ti se trimite un

50 c ontog blanit din partea terii, cu care sä ti se Inmulteasca cugetul Infierbantarii, imbarbatandu-te cu dinadinsul a iz- goni pe razvratitori.i iata tti scriem el §i de acum Ina- inte, cu aceiasi osardnica ravna Intrarmandu-te, al dai toata supunerea la povatuirile dumnealor boierilor divaniti de acolo si fara ckusi de putina sminteala sa abati si sa navalesti intro izgonirea ci tnfrangerea acelor razvratitori, cari si catre stapanire arata cu hainlac si nesupunere -si catre norod pricinuiesc amagiri §i smacinare la cea linis- tin, petrecere, find bine Incredintat ca, dupa bunt vbnirea a Mariei Sale lui Voda aici, In prea-luminatul Scaun, cu totii vom arata catre Maria Sa osardnicile dumitale slujbe, dAduroasa credinta, iubirea de patrie &i datornica supunere ce ai aratat qi la aceasta Intamplare, ca O. fii cautat §i ajutat din bogate milele Mariei Sale. 'Ti se mai trimite si osebit taleri cinci sute, din cari taleri 250 vei popri pentru paguba calului ce ti s'a Impuscat, iar 250 vei Imparti pe la pandurii §i oamenii ce ai avut Impreuna, §i cati dintr'In§ii von ficapetenii, si cu vrednicie li vei face cunoscut la dumnealor boierii divaniti, ca ci dumnealor sa trimita nu- mole for inscris aici spre a li se face cacti de aparare cu privileghiurile co se va chibzui." In& aceasta curgere de vreme sosind In Bucure§ti si dumnealor boierii Cairnacami de la Tarigrad, ai Mariei Sale Searlat-Voda Calimah, cu porunca din partea Mariei Sale catre dumnealor boierii pamanteni, ca, dand pliroforie Intreaga si dumnealor Caimacamilor de toate cele urinate fir pricina aceasta, sa se sfatuiasca en totii a pune In lucrare toate chipurile cele mai destoinice .spre a lua savar- sire tulburarea aceasta, faia cea mai putina zabava au Imbratiqat qi dumnealor lucrarea trebilor terii dimpreung eu dumnealor boierii pamO,nteni, dandu-se porunca ca adunarea sa se facg, la curtea cea oranduita, uncle se cauta treburile In zile de Domnie.i a§a, dupa cele toate mai sus aratate chipuri ce se pusesera In lucrare spre %tampinarea apostasiei, unde se adasta lecuirea acestei razvratiri, a vault raspuns dela Craiova cum ca dumnealui

Vornicul Nicolae Vackesca a oranduit pe Serderul Iamandi Qiuvara cu neferii sai qi pe Serdarul Dinu Balteanu Cu pandnrii ce aveagipe celelalte trei agale ce se pornise mai fnaiinte dela Bucuresti, ca sa mearga fmpotriva apos- -tatilor ca sa-i loveasca cu arme. Dupa ce an navalit cu totii Yn satul Tantarenii unde eran o sama dintre apastati, Incepadd a arunca pistoale, de odata au strigat unul dintre apostati cum ca 0, nu dea, Mudca sunt frati cu totii, §1, numai cleat fncetand navalirea, an fnceput Arnautii sa se sarate !litre dansii unii cu altii, §i s'au tras fiescare 3napoi, nefacandu-se nicio izbanda 1. Iara dumnealui Vornicul Samureas prin stafeta, a scris de la Craiova dumnealor boierilor Caimacami ca sa i se profta- xeasca talon 172.000 acolo, la Craiova, In soroc de duoazeci §i patru ceasuri, fail a mai insemna altceva. Can cu mull& osteneala strangandu-se, cei mai multi cu Imprumutare, s'an i pornit numai decat taleri 102.0001a 25 ale lunei Fevru- arie si talon 7.000 la Fevruarie 26 cu oameni fntradinsi, nadajduindu-se ca poate se va face vre-o impaciuire. Dar se vede ea, ca un chip de farmasonie fiind izvodirea acestei turburari, nicio isprava nu s'a flout,ci dupa mergerea Serdarului Iordachi cu capitan Farmachi acolo la Craiova, en atati neferi, In Ice de a face vre-o pornire strasnica asupra apostatilor,numitii au mers la Slugerul Theodor -eta alain si en buns priminta, Intrand In manastirea Mo- trulni spre intalnire, uncle an fiezut de au pranzit en totii §i apoi s'au Tutors en lini§te ivrasi la Craiova.i dumnealui Vornicul Nicolae Vacarescu, vazand treburlle cum merg si mai vartos bolnavindu-se, a cerut prin fristiintare de i s'a (Tat voie ca sa viral la Bucuresti, uncle venise §tire Intfa- .cele zile dela ispravnicatul Focsanilor cum ca un Vasile Caravia, find oranduit din partea Domniei Moldovei card- aerdar la Galati, s'a ridicat cu zorba, asupra topciului(?)turo de acolo(adicazabitului de Galati) si, navalind asupra-i si asupra besliilor lui, unit 4iind Caravia si cu corabierii greci

1 AceastI instiintare a trimis-o Serdarul Dinu Balteanu.

52 de pe la corabie, an omorgt atat pe topciu, cat ci per toti oamenii lui, Inca §i pe 'toti ceilalti Turci ce se 1nt9m- plaserg acolo, fleandu.se atata vgrsare de sang% Asemenea se vestise In Bucurecti cum ca. la Iasi s'ar fi ivit Escelentia Sa gheneral Alexandru Ipsilanti cn o ceatg de oameni, propovgdnind apostasia Impotriva Portii Otoma- nicedti qi dftnd proclamatia ce mai jos so arata: Cdtrei norodul tarii Moldaviei. ,LIonitori ai acestui loc al Moldaviei, vg facem tire el, cn ajutoriul §i mila dumnezeiascg, toatg Grechia a itnnaltat de astazi flamburile scaparii de supt jugul tirgniei, cergnd slobozenia sa. Si eu, !npreung cu toti simpatriotii miei, ma due acolo undemachiamg trgmbitile norodului patriei mele- Vg dau dar Incredintare gi inchealluire, atat de pre parte& mea, cat qi de spre partea tuturor simpatriotilor miei color- ce sa afig aicea (pe care am cinstea sg-i ocgrmuesc), el yeti avea bung odihngstsigurantie, atat a tnsu§i persoane} voastre, cat §i a .avearilor voastre. Pentru aciasta fieotecare sä canto cu acelaiadi slobozenie cn carea va aflati, Indatoririle ci trebile voastre §i Intru cat de pntin sg, nu se turbure pentru miocgrile male, pentru ca 4i obladuirea §i ocarmuirea Printipatului acestuia rgmgne tot aceasta care sg aflg,$icu acelea§i pravile va slvarsi trebileei. Cu adevgr vg zic, o lgcuitorilor Mol- daviei, el Pronia cereascg v'a daruit pe Domnnl ce astazi domneadte, Mihail Sutul Voevod, nn aparatorin cu oserdie al driturilor patrieivoastre, un parinte c1 de bine voitor al vostru. Cunoaqteti dar ei Inngltimea Sa este acest felin pre- - cum II numim, ci uniti-vg cu Innaltimea Sa spre ocrotirea obgte§tii voastre norociri. Iar, dna, din Intamplare nis- caiva deznadgjdu4i Turci ar navali In pamanturile voastre, sa nu vg Infricopti Tntru nimica, cad stra§nicg puterer sg afig gltitg sä pedepseascg Indrazneala lot S'au slobozit in oradul Ia§i, astazi, la 23 Fevruarie 1821._ (ss) Alexandru Ipsilant 1." 1,Cf. Aricescu, i. c. p. N; Urechia, 1. c., p. 51. 0 dam,- dupl ti- pAritura contemporana a prcclamatiei, In Sludii fi documente, VIII pp. 85-6.

Aoestea vestiindu-se In politia Bucurestilor siIngri- jindu-se obstea toata cu tot dinadinsul, s'a sculat dum- tealui Banul Brancoveanu afiandu-se Spatar-Mare halea, si pe taink a iesit din politia Bucurestilor, mergand la mosia domniei sale, Mcfgosonia, de uncle a pribegit la Brasov, in Austria. A carui departare pricinuind a doua zi mare turburare In politia Bucurestilor, s'au strans toate isnafurile la Curte, undo erau adunati toata obstea dumnealor boierilor cu dumnealor Caimacamii, si cu mare strigare an !lent Intrebaciune ca sa lise arate ce sunt aceste turburari, pentru ca unii dintre suditi vad ca se siguripsesc, altii se gatesc a se departa din politie, cum si cei mai multi din boieri fi pornesc haremurile pe afara, si, cu un cuvant, toti sant Ingrijati, neputand lute lege fiinta adevarului. Ca- rora li s'a dat raspnns prin Incredintari cu juramanturi de cake dumnealor boierii cum ca nu este nimic si ea nu aiba nimeni niciogrija,ci fiecare sa-si caute de alisve- Tisul san DIA vre-o temere, caci pentru rtrajuirea si paza politiei sant tntocmite indestule puteri, cu leafs oranduite §ivrednice chezasii, iar mai vartos ca nimeni nu se itra- mut& nicaeri. Cg aceste cuvinte pe de o parte s'a imblanzit striga- Tea isnafurilor, mergand fiecare sa si caute de alisverisul -sau si,pe de alta, parte, s'a scris la Craiova sa se In- loarca, Serdarul Iordachi cn capitanul Farmachi, a veni la Bacuresti pentru paza politiei, precum erau Intocmiti, ramanand acolo de paza, ceilalti trimisi. Iar In fiecare noapte se strecura dintre haremurile boieresti, iesind pe taina afar& din politie si cacerdisindu-se In partile muntelui. Caci, tntr'una din zile, aprinzanda-se un cos dela o casa dln targ, si alergand oamenii casa-1stings, precum este .obiceiul, an Inceput de-odata Arnautii sa, alerge pe poduri si pe drumuri, strigand: eTurciii Turcii au venit..i, cu aceasta facandu-se mare spainal si turburare In politia Bucurestilor, an Inceput ziva namiaza mare a fugi toti In toate par tile, si era mare jale sa fi vazut femei cu copii 2n brate, oameni cu desagi la spinare alergand Asa las&

54 din politie numai en trnpurile, pans ce s'a prins de vests pentru langanul'ce era, ca nu este nimic. Apoi s'au Inters- cei mai multi. Si, fiecare Inearcand prin care, an legit din politie, apucand care incotro au putnt, vestind de ce fug,, Incotro merg si care Ii este spaima. Dintie cari unii s'au dus la manastirea Caldarusanii, unii la schitul °arnica, mill la schitul Tigane§ti, unii la Ploiesti si unii la Valenii- de-Munte, unii la Campina si altii la mosiile lor, mean& cn totii greutatea vremii ce era: noroiu, zApada si ninsor cu ploi amestecate. Intfaceasta s'a Tutors si dumnealui Vornicul Samureas. de la Craiova fara a face, acolo vre-o isprava si aducand fnapoi din banii ce i se promi[ti]sese numai taleri 35.000, fiindca ceilalti a aratat cum i-a cheltuit; pe cari i-a dat In Vistieria terii. Iar Serdarul Iorctachl cu cApilanul Far- machi, pornindu-se dela Craiova a veni la Bucuresti, b'au. despartit ca sa se Intoarca pe doul drumuri, si an apucat unii pe drumul ce vine pe la Craiova si altii ca sa vin pe la Pitesti, unde se sculase un capitan Ivanciu si Meuse- multe jafuri, atat In Pitesti, cat si In Campulung, luand, de pe unde gasia cai, arme, bani si alte jafuri. De aici !neap a se ivi de fats durerile despuierii si jafurilei. pentru ea cei ce se'ntorceau pe drumul Craiovei fara milostivire ardea' si jafuia' pa-eine gasia', precum si pe.un Vistier Stefan Bilciurescu Intalnindu-1, iesind cu nevasta din satuf Clejani, 1-au dat jos din caruta si i-au luat tot, lasandu-i. numai In camasi, atat pe numitul, cat si pe sotia sa. Ase- menea si cai ce veniau pe la Pitesti an jafuit, atat In orasul Pitesti, cat si In Gaiesti, lua'nd cai, arme, borfe, bani si cu un cuvant tot ce gasia'. Din Gliesti an batut drumul la Tar- goviste, undo au apucat pe dumnealor ispravnicii de conac, cerandgio sums de bani, cari spaimantandu-se, au fAcut toate mijloacele si, numai cu trupurile selpand, noaptea, calari, au fugit paste vai sipestedealuri,poprindu-se- toemai In satul Blicoiu din judetul Prahova. Iar arnau-

1 Inturcecte: foc.

timea, dupa ce a jafuit tot ce a putut din Targoviste, ea. scoborat spre a veni la Bucuresti, si, apucand pe zapciii plash Cornatelului, i-au despuiat de tot, lasandu-i numai In piei, cum si la mosia *anturile au jafuit casa dumnealui Clucerului Iordachi Desliu, aflandu-se acolo, luandu-i atata argintarie, saluri,cai, arme si cu un cuvant tot ce au gasit. De acolo unii au mers la mosia Carsteasca, de an Wait pe Fundateanu, batandu -1side moarte; altii an mers la satul Sandagiu, de au jefuit pe Bujoreanu si all& bajenie ce era acolo, pradand si jafuind pe undo ce gasia, pan& a venit In Bucuresti. Undo vestindu-se ca Slugerul Teodor cu toata adunarea sa a purces dela manastirea Motrului si, trecand pe MO Craiova, s'au coborat laSla- tina, cugetand a se cobora la Bucuresti, s'a sculat numai decal Intr'o Dumineca, noaptea dumnealui Banul Grigor Ghica si dumnealui Banul Barbul Vacarescu si cu dumnealui Logofatul Stefan Be lu si on Vistierul Ioan Mann si au iesit din Buctresti, apucand drumul drept spre. Brasov, Impras- tiindu-se si alto multe familii, care fncotro an putut. fail, de la Escelentia Sa gheneralul Ipsilanti venind curier Intfa- dins In Bucuresti, at adus scrisoarea ce mai jos se arata, adeca: Care Preasfintia Sa pdrintele Mitropolit al Ungrovlahiei, iubitorii de Durnnezeu episcopii blagorodnicii boieri ai Divanului Vlahiei. Nu sunt la indoiall ca vor fi cunoscute d-voastra cer- carile ce se fac pentru eletteria neamului elinesc si ca Intro aceste doua eparhii a Moldovei si a Vlahiei se strAng raultime de osteni patrioti elini ca sa mearga spre sfantul pamant alpatriei for si pentru ca sa se trudeasca fmpreuna on fratii for cei de acolo sa-si dobandeasca sfintele si netagaduite ale neamului for drepturi. Ostirile acestea, Inchipuind totdeauna pe locuitorii Moldovei si Vlahiei ca niste "frati, se chezasuiesc catre dansii, precum s'au vestit prin manifetturile sale mai fnainte trimise, care se arata mai sus, nebantuirea, atat a obrazelor, cat si a averii fie.

56 carula si a stapAnirii pamantesti a terii, fAg&duieste pries tesug nestramutat, si m6rturie la tale ce priveste buna oranduial& ce s'a pazit la tint& petrecerea for In Moldova. Dar mare mirare m'au cuprins stramutarea cea far& temeiu a locuitorilor oraselor Ramnicului si Buz&ulfii, si, vestind cä rAzvratirea si zarva se va fi pricinuit In toata 'tam din acest fel de urmare, nu lipsim en grab& a v& Instiinta pentru netemerea si linistirea ce trebuie O. aveti si s& v& rog ca sa publicati afro toti cei ce se neguta- torese, s& nu aibl hicio bAnuiall, la negotul lor, si la toti igcuitorii patriei voastre nesupgrare si nebantuire. Si sa fi1iincredintati ca strasnicia si marea Putere aceia ce are subt protectiunea sa aceste don& eparhii nici Intfun chip nu va lasa 0, faca Int? Insole cea mai mica navalire barbarilor. Drept aceia si Escelentia Sa gheneral en chef graf si nastavnic a si primit Indata porunca ca sa coboare la granita cu ostirile rusesti ce se afl& In Basarabia; care a si facut-o. Deci, ea pe niste patrioti buni si alesi spre carmuirea patriei voastre, nu snnt la Indoial& c& v& yeti str&dui a linisti norodul si a popri acest fel de netrebnice ' urmari, care aduc totdeauna dupa sine patimiri si nenorociri. Publicati aceste a mele manifestari la norod si Incredintati din parte-mi pe toti simpatriotii vostri O. nu aib& niciun fel de Erica, ci sa seaz1 la castle si aminurile for. Si venirea mea vI va pliroforisi pentru adevarul ziselor mele. Dar, fiindca ostirile elinesti an sa treacl prin Valahia, face trebuintl ca s& se gateasca din vreme In toate drumurile ce vin din Moldova tale de mAncare In bielsug si multe, cum si trebuincioasele conace pentru ostiri. Fiindca, afar& de cei ce In trupuri midi de ostire alearga din toate partile, sunt a trece si eu Insumi In putine zile cu ordia de ostiri cea mare a Elemilor. Si poftesc d-voastra san&tate .si norocire. La 5 Main 1821, din orasnl Roman. Alexandru Ipsilantil." 1 SI dung povestirea greceasa a 1111 Fillmon, Aricescu, II, pp, 9.

Diva a °Arai cuprindere, mIcar cse va Indestula fagaduiala de sigurant1 fiecAruia, dar politica Consulate lor neputand cunoaste nici pe. Ipsilanti, nici pe Slugerul TEO- -dor, care plecase din Slatina spre a veni la Bucuresti, iar mai vartos ca arnAutimea toata din Bucuresti, vAzand c. nu li se mai da leafa dda Vistieria terii, fiindca incetase .cu total raspunderea d6jdiilor de prin toate judetele, incep (unimindu-se Intre dansii) BA ridice capul fiecare, si O. se arate cu ursuzlac, nemai cunoscand nici stApanirea, nici ocftrmuirea, si catre acestea vestindu-se in Bucuresti ca _Escelentia Sa gheneral Ipsilant a sdsit la Focsani cu adunarea sa, s'a sculat arnAutimea din Bucuresti de a plecats/ mearga spre Intampinare-i. Care, venind pe la Ploiesti, se ridicarA toti orasenii asupra-li cu arme, nevoind sa-i pri- meascA. Dar ei, temand a-se a nu se titan:)1a vre-o mai multi, turburare, nu s'au maia bAtut prin Ploiesti, ci 2111 treout toti apa Teleajenului, poposind la Bucov, si de acolo s'au dus cu totii pa supt deal drept la Focsani (iar nu pe drumul cel mare), despuind si prApAdind tot pe unde gAsia. Dap& aceia consulatul Rusiei, cu at Austriei, dimpreun cu dumnealor boierii de mai jos, adecl dumnealui Vornicul Grigore Filipescu, si dumnealui Vornicul Iordachi Filipescu, si dumnealui Vornicul Costachi Samurcas, si dumnealui Vornicul Alecu Ghica, si dumnealui Hatmanul Nicolachi Mavru, cu totii iesind din Bucuresti, s'au tras drept la Cam- pina, si de acolo au apucat drumul Brasovului, ramanand politia Bucurestilor intru ingrijirea Prea Sfintiei Sale pArin- telni Mitropolit chiriu chir Dionisie, cu parintele episcopal Argeslu chir Ilarion, si dumnealui Vornicul Grigore BA- leanu, find SOtar, si dumnealui Vornicul Mihalachi Manu, si dumnealui Vornicul Iordachi Slatineanu, find Logofat de 'Tara -de -sus, si dumnealui LogofAtul Scarlat Gradisteanu nazar at Casseilefilor si insArcinat si cu epistasia Agiei, si dumnealui Vornicul Nicolae Golescu,i dumnealui Lo- golatul Fotachi Stirbei, si dumnealui LogofAtul Alexandra Filipescu, fiind oranduit vechil de Vistier-Mare, si dum- nealuiVorniculAlexandra Nenciulescu, cat si strAjuirea

58 politiei ramasese asupra Caminarului Sava en oamenii sli,.- priveghind ziva §i noaptea atat prin targ, cat §i pe toate- pietile, pana ce a sosit Ili Slugerul Teodor, tr6gand drept- la manastirea Cotroceni on toga adunarea sa. Care le Indata a oranduit strap, in toate partite, atat In politia Bucure§- tilor, cat ai pe afara, la Colentina §i Baneasa ci alts locuri.. Iar, pe unde a trecut adunarea sa, find fost Impraatiata ai pe laalto locuri, a jafuit qi a prb.dat fail omenie pe due a gasit, precum §i un Gheorghe Carjaliu, acesta fiind Intru adunarea Slugerului Teodor, a facut multe jafuiri peste Olt, ai, vrand a-1 eurat,;i Slugerul Teodor, fiindca se arata ai fara supunere3 a prins de vests qi s'a cacerdisit, venind. la Sordoni lordachi Olimpie, supt a carui bmbrire adapos- tindu-se, s'a hotarat ai cu a4i hoOmani, ai a jafuit atat pe unii din boierii Craiovei, cat sialts bajenii, obraznicind- de-a ranit pe multi on taieri, precum pe Medelnicerul Petrachi Poenaru dela Craiova ai a4ii, ajungand acecti pradatori pana aproape de varna dela Caineni, jafui,pd §i ra-- pind In toate partite, !neat nu se poate aerie nespusele jafuri ce au facut. Dupa sosirea Slugerului Teodor la Cotroceni, vrand al Intro qi In Bucureati, s'a Inchis Caminarul Sava cu oamenii- sat In manastirea Radului-Voda Ili Innauntru In Mitropolie. Iara Slugerul Teodor, Intocmindu-ai alaiul ,adunarii sale a intrat cu o pane mare pe Podul Calicilor §I, abatand drumul pe .1a partea din sJs, ca sa mearga pe la Beilic la manastirea Radului-Voda, a gasit podul de peste Dam- bov4a stricat de catre Caminarul Sava, gi s'a tutors in- napoi de a venit pe la Curtea-Veche, sa mearga sus la Mitropolie. De unde lucepand oamenii Caminarului Sava a, slubozi pugti ci pistoale, nu 1-au Ingaduit a se apropia. Ci, Intorcandu-se catre easels raposatel Banese Brancovence, ce suut in vale la Mitropolie, au pus oameni de an sant peste zidul cuqii ai, deschizand pottile, a intrat Slugerul- cu tot alaiul sau, de s'au a§ezat acolo, incepand a face Intocmiri de ocarmuire ai a cugeta la cele de slava. Peste putin, pornindu-se dela Focgani, printipul Ipsilant

59 en adunarea sa §i on arnautimea ce mersese spre intampinare-i, a venit pe supt deal pans la Mizil, sud Saac (ne- cutezand sa vinpe drumul cel mare, flindca avea temere de spre Braila), uncle luand de §tire pentru ridicarea Con- sulatelor §i pribegia dumnealur boierilor, numai cleat a dat proclamatia de mai jos aratata, adeca: t Trecand pe pamantul Valahiei, am aflat cu mare nemultamire ca, lasand pustie Capitala voastra, v'ati risipit. Locuitori ai Bucure§tilor! Cei drept cugetatori desaproba purtarea voastra. 'atriotismul barbatilor marinimb§i la asemenea imprejurari se cunoa§te. and stalpii terii dau- asemenea pilde, ce mai ramane sa, faca poporul ? Nobili locuitori! intorceti-va, la detrele voastre; interesele patriei voastre, ale poporului, qi chiar ale voastre, va chiama, In Capitala Ohl. Astazi e vorba de viitoarea liber tate a vietii voastre. Care din voi se va arata nevrednic de aceasta ? Daca din nenorocire se afla vre unul intre- voi asemenea, stings -se. numele luidin randul color de bun neam! Patria lui li va cere lute() .zi sama de nepa- sarea lui. Fie Incredintat ca frica lui este nendreptatita. §i ca, mai nainte de a se varsa o picatura de sange, deci- mormantul va acoperi trupurile nQastre ale tuturora. Mizil, 1821, Martie 18. Alexandru Ipsilant., Data In elineasca tabard de ob§te 1. Trimisu-s'a om inteadins §i catre pribegitif boieri cu publicatia aceasta, pe cari i-a ajuns la Breaza, sud Pra- hova, §i n'au mai stat acolo, ci indata au treent en totii in Brasov d'impreuna cu Consulaturile. Tara printipul Ipsi- lant, sosind In ormul Ploie§ti, a dat porunca, de s'au strans toate armele de pe laora§enii de acolo, fagaduindu-li plata.i, mai zabovind cateva zile, a sosit §i gheneral Can- tacuzino cu o ceata de osta§i mavrofori. S'au adunat din Ploie§ti en- maglisitoare mijloace, in§elandu-se, o sums de oameni de s'au scris Intro ceilalti osta§i, unii §1 de frica, ca 0, nu li se jafuiasca casele §1 averile, earora li se da,

1 Dupa Aricescu, 1.c., pp. 102-3.

i cocarde din partea printului Ipsilanti, supt a carui °car- tnuire erau toticei de mai jos orandui0 capetenii sau ,mai bine zis prgpldenii, !mg: Chiliarhul Colocotroni, tagmatarhul Constantin Duca, chi - IiarhulOrfanos,tagmatarhul Vasile Caravia, chiliarhul Gri- pari, Paharnicul Anastasie, Nicolae Scufu, Grigore Sutu, chiliarhul Vasile Parlan, Alexandru Rizu, Hagi Bairactaru, capitan Spiru, capitan Staicu, capitan Nicola Adicheh, capitan Nicola Carabelea, capitan Constantin Lasani,chiliar- ut Maria,Vasile Parlan, pendicondarh.Caloian, Gheorghe Manul, Sardarul IordacheOlirdpie,capitan Farmachi, deli- bap Mihali, 'capitan Stoica, polcovnicul Mihali, sutarhul Constantin. Lazaru, capitan Vardalah, capitan Alexe Filip, capitan Spiru Draculi, capitan Constantin. Anghel, capitan Anton, Nicolae Caibuni, HatmanulBibica. Erau §ialti.iprintre ace§tia cu numiri de cgpetenie; iarg, adevgrul zicand, toti erau cgpetenie, nefiind supunere la vre unul, precum §i fn urmg s'au mai adunat cei de mai jos aratati, lima: Clucerul Costache Herescu, Canimarul Nicolae VlastO, Caminarul Moisachi Hagi-Abdula, Gheorghe Ciontulac, Iancu Ilia I of Campulung. El,zgbovindu-se fn Ploie§ti vre-o doug sgptamani de zile, s'au facut atatea cheltuieli cu tainaturi pest e tainaturi, Ineat nu mai proftaxia a se fntampina. Nu putine jafuri §i despuieri s'ausAvar§it acolo de atm arngt4ime, nefacandu-i zapt nimeni, cari en totii strigauzavera ", ce se talcuie§te In limba arnauteaseg: pentrulege'. Apoi, sculandu-se din Ploie§ti printipul, diunpreunA cu Cantacuzino §i cu toata adunarea, an purees O. meargg la Bucure§ti pe drumul Pa§canilor, undo nu puting Spaimg s'a gent, ant la unele bgjenii ce era pe la sate §i mo§i- de prin Muffle drumului, cat §i fn mgnastirea ClIdgru- §anii, ce este aproape de Pa§eani. Caci, aflandu-se In manastire multime de familii cu bgjenie, s'au pomenit cu taxiarhul Duca cu o mita, de Arnguti Ittrand In mamas- tire §i cautand s, strangg armele §i caii de pe la toate bgjeniile. De care poate socoti fierine cat siziltic (sic) ci tur-

61 burare se va fifacut, pans ce an fugit numitul din ma-- na%tire. Si, sosind on totii la Bucureqti, an conacit printipul Ipsilant la Colentina, In casele dnronealui Banului Grigore. Ghica, 'undo au mers dumnealor boierii ce mai ramasese In Bucuresti, de i -au aratat toata ticaloqia tarii, cum sr jafurile qi prapadenia ce s'au facut de catre oamenii Slu- gerului Teodor si de catre Arnauti,si adat EscelentiaSa.. fagaduiala prin grain numai, ca, se va fndrepta. Acolo an mers sp. re fnialnire qi Slugerul Teodor, on care ce va fivorbit printipul Ipsilant nu este Qtitut,caci De- toateceasurile se schimbau hotararile, pang ce s'a flout plan de catre printipul Ipsilant ca sa mearga. Escelentia. Sa on toata adunarea ce avea (mai strangandu-se ki din politia Bucurestilor ostaqi)la oraqul Targoviste, cum si Slugerul Teodor cu ostaqii sai sa mearga Ia. Pitesti, iar boierii on parintele Mitropolit sa mearga la Campulung ca sa fntocmeasca acolo comitet, a se cauta treburileterii, qi cerorileostasesti, fiindca Incepuse a se vesti venirea puterilor otomauicesti In tarn. Si aqa s'a sculat printipul- Ipsilant on adunarea sa de s'a tras la Targoviste, dimpreuna si on arnautimea. Care s'au facut multe jafuriqi spargeri de case qi pivnite, cat an stat In Bucureqti, jafuind ziva In amiaza mare pe tine Intalnia, neavand tine sa li stea fmpotriva. Iar Slugerul Teodor, on toata pandurimea qi adunarea ce avea, mai ramanand In Bucu- rest, sedea In casele dumneei Banesei Brancovence, prelungind din zi In zi pureederea la Pitesti, dupa hotararea ce se Meuse de catreprintipul Ipsilant, a hotarat ca sa se aqeze iarasi In manastirea Cotroceni. Uncle a oranduit Indata sa se faca santuri on tabie qi meterezuri Imprejurul manastirii, aducand oameni din toate partile, cum qi vinovatii ce mai ramasesera In pusearie (fiindea pe cei mat multi fi scosese din temnita puccariei arnau timea), de sapa la santuri. Si multi dintre Iocuitorii politiei, cum qi cei de pe afara, cercand nu putine jafuri de catre panduri qialtii, alergau cu jalbe de plangere la Slugerul Teodor, clandu-i titlul de Domnul Tudor. Carele pe de o parte

-- 62 li fagaduia ca se va face Indreptare, iar pe alta parte ti punea, on voie, fara voie, pe unii de saps' la §anturile meterezurilor ce facea !mprejurul Cotrocenilor. Intfaceasta vreme, alcatuind proclamatia de mai jos aratata, a publi- carisit-o prin toate judetele, oranduindu-se ispravnici pe la judete, atat de catre Slugerul Teodor, cat §1 de catre printipul Ipsilant,cari pe toate zilele se schimbau, neavand nicio statornicie,ci numai o straganire §i multA darapanare, fierband locuitorii din toata tara §i nefitiind ce stapanire sa cunoasca In acea vreme. De la Stugerul Teodor Vladimirescul catre toti locuitorii oraolor gi satelor din sud..., de once treapta, adecl neamuri, postelnici, mazili, breslaqi,birnici, poslujniciei slujitori, qi catre toti strainii birnici dintr'acest judet. Este §tiuta la toti cea pang, acum pornirea mea, ce cu glasul norodului cel nepastuit am nrmati urmez spre doban- direadreptatilor. Am hotarat, dand cel d'intaiu semn de bun patriot tntr'acest pravoslavnic parnant romanesc, intru care tmi am stramoqeasca naqtere, sa otcarmuiesc pe toti cei ce an !mins arme din partea a tot norodului spre zdrobireasitncetarea a oricarui jaf qi nedreptati ce ati -cercat pana acum din pricina obladuitorilor Domniei ce au statut, care, Intru desavarcita nemilostivire afiandu-se, an aplecat oricate chipuri de mijloace, s'au Indeletnicit §i v'aa supt sangele, aducandu-vft Inteaceasta mare darapanare qi proasta stare Intru care va aflati. laza cea mai de terneiu hotarare a mea, Insotita cn glasul norodului, este ca nici tntr'un chip sa nu Incetam din cererea drep- tatilorterii, pre care, §i de nu le vom vedea dobandite printr'aceste destoinice cuvinte care s'au facut cunoscute [Jana acum pre unde s'a cuvenit, va fagaduiesc suflete§te ca se vor dobandi negreqit prin varsarea de sange Impo- triva vericaruia vrAjma4 se va arata calcator acestor dreptati, de care Intaiu voi aveti sa va bucurati.Intr' a- ceasta data. doritoare patrie §i voila cugetator aflandu-ma, mi-au ajutat milostivul Dumnezeu pang,acum, qi nu numai acele cinci judete of preste Olt se vad mantuite

63 de manatoriile §i jafurile pradatorilor otarmuitori §i f e- lurimi de slujba§i, ci pre uude am ajuns §i am propovaduit an Incetat relele jefuitorilor. A§a darn, ajungand §i aicea, In politia Bucure§tilor, care este Scaunul obladuirii norodului, §i gasind multi patrioti boieri Intru asemenea bune cugetari on ale norodului asamanati, am hotarat, ca nn voitor de dreptate, sä cunose vremelnica stapanire a terii, supuindu-se toti cei ce au Incins arme de izbavire la legile§i pamantene§tile obi - ceiuri ce li se vor arata de atre stapanire prin mine, §i le voiu cunoagte ea sunt tntru adevar folositoare patriei §i de mare trebninta ob§tii norodului. Caci, fara de a cunoa§te cineva o stapanire, nu numai fire§te nu este prin pntinta, ci pot zice: §i de mare vatamare la tmplinirea trebuintilor ce va avea aceasta izbavitoare lucrare. Si yes. tesc darn tuturor fratilor pamanteni ca §i cuviinta §i trebuinta va Indatoreaza sä cunoa§teti o stapanire; care stapanire, avand lastarele sale Tntinse prin laturile terii, se Inchipuie§te §i Inteacel judet prin dumnealor ispravnicii ce se oranduiese de aici. La can cati sunt locuitori eel judet trebuie O. se supuie, §i sa savar§easca poruncile ce le vor da and vor fi asamanate ceie intru ob- vteasca §tiuta datoriei §i ajutatoare trebuintelor ce cer o§- tirile ce aunt gata a se razboi spre dobandirea dreptatii norodului. Si a§a, intelegand cu totii duhul acestei izbavitoare lucrari, cati sunteti vrednici de a purta arme impotriva vrajma§ului dreptatilor tarii, veniti la mine 0, vä cercetez starea vitejiei voastre, §i, de voiu gAsi-o asamanata cu ceia ce se cuvine Intro asemenea lucrare, numai deal sa va primese §i sa va povatniescdatoriile ce aveti sa savar§iti; cunoscand !mai aceasta ca aveti sa slujiti ca ni§te osta§i numai pentru dobandirea dreptatilor voastre, iar nu pentru vre-o folosire de bani. Caci §i eu §i toti cei ce s'au 1nfratit ell' mine slujim, nu on cuget de bani, ci, porniti de ravna binelui, a§teptam §1 pentru not §i pentru copiii no§tri. Iara cati nu sunteti nascuti pentru aceasta .meserie datoria cu toata supunerea ce se cu-

64 vine *A dati catre dumnealor boierii ispravnici ai judo- tului; adeca voi, mazalilor §i bresla§ilor ci companiktilor ci strAinilor, rAlaiti-vA rAmaqitele ce aveti ale urmatoarei tetraminii de Ghenarie. Asemenea qi voi, birnicilor, istoviti rAmIlitele dAjdiilor ce sunt scoase pan& acum prin poruncile stapanirii, adecA a sAmii Vistieriei de Fevruarieqi Martie, po taleri 18 de lude, ai dininiei lefilor tot pre aceste luni, doisprezece ci. jumAtate de Jude, §i banii orAn- duielii menzilhanelei de primavara, po taleri qeaptespre- zece c1 jumatate de lude.i cu totii din once treapta c1 oranduiala slujiti izbAvitoarelor octiri ale terii, care dupA. cum se va orAndui In dari ci In transporturi de trebilin- cioase zaherele.i fitiIncredintati ca mai la urma veti late lege §i rodurile fericirilor voastre. Cati ins& de supt aceste raspunderi vA aflati astAzi ostasi ci supuqi armelor izbavirii, 0, stiti cA, sunteti cu totul apArati §i priviteghiati, ci voi, satenilor, cu unii ca acectia aveti sa vA scadeti din Jude cu analogon cislelor voastre, precum qi stApAnirea terii porunce9te pentru aceasta prin Vistierie catre dumnealor ispravnicii judetelor.i asemepe se va pazi aceasta oranduiala c1 pentru cati alti ostaci se vor mai acluna de prin sate de acum Innainte prin 4tiinta mea c1 a orAnduitilor miei. Iar, dupa ce veti istovi toate aceste putine rama§ituri prin zapciii pla§flor la dumnealor ispravnicii judetului, dupA cum urmeaza obiceiul, ca si -i sto veasca ci dumnealor cu Vistieria terii, iaraci spre In- tAmpinarea trebuincioaselor ale izbavirii, sA §titi OA In- doialA ca mare uqurinta, are O. vi se facl, nu numai Intru raspunderea dajdilor,ci §i Intru toate celelalte dari si oranduieli, cum ci jatuirile vor lipsi cu totul, ci veti intelege In§iva scaparea robirii intro care v'ati aflat pan/ acum. Urmati darn Intru toate acestor propovAduiri ce tntr'adins vi s'au trimis ca O. se ceteasca Intru auzul tuturor §i In vileag la obgte, §i fiti Incredintati CA nici odi- nioarA nu veti ramanea farl dobAndirea dreptAtilor voastre.. 1821, Martie 121., 1 $i in Aricescu, i. c., pp. 129-31.

Iara boierii ce erau ramasi In politie, vrand a se trage cu parintele Mitropolitul la Campulung, dupa hotararea printipului Ipsilanti si Mai vartos avand temere, nu care cumva, ivindu-se ostire otomaniceasca 11,ara., sa li se In- tample vre-o primejdie de viata In pripa furiei, a prins de veste Slugerul Teodor, si indata a oranduit oameni In adins de i-au ridicat pe to.O. de i-au pus supt paza, la casele de la Belvedere, de langa gradina lui chir Ianache Stefan, unde i-au Incunjurat oameni destui de paza,di, deran- duind pre un. capitan Simion cu o suta pincizeci de panduri ca sa-1 strajulasca, dintre cari dumnealui Vornicul Grigorie Baleanu, Rind epistat al stapanirii si avand oameni Indestui, s'au cacerdisit de s'au trasla Campulung, si de acolo, stand cateva zile, an plecat la Brasov, lasand epistasia stApanirii iarasi dumnealui Logofatului Scarlat Gradisteanu. Dumnealoy boierii ce pribegisera. In Brasov,sfatuindu-se cu totii,ailfacut trei arzurt de Instiinare, unul catre In- nalta Poarta Otomaniceasca, dimpreuna si cu anaforaua catre Maria Sa Scarlat-Voda Calimah, Domnul terii,aratand, atat venirea printipului Ipsilanti In tark, cat si pri- bagirea dumnealor In pamantttrile Austriei, rugandu-se cu totii pentru izbavire, altul catre Prea-Innaltul Imparat Fran- tisc al Austriei, de mulOmire ca i-au prima In pamanturile Imparatiei sale, si cel de-al treilea catre Prea-Puter- nicul Inaparat Alexandru al Rnsiei, facandu-i-se cunoscut ticalosiile terii si rugandu-se de mantuire, dupa cum se von arata mai jos anume, care le-au trimis cate trele prin cinstitul aghent consul Fraisah 1, al Chesaro-Craestii Puteri. Sinu Inceta pre toate zilele bajeniile, mergand In Brasov si In Sibiia de prin toate pantile spargaluindu-se toate ora- sele Orli, atat cele mari, cat sicele mici; fugia si satele cu prostimea lacuitorilor, !neat s'au umplut tot tinutul Brasovului, precum si Sibilul, cu toate Imprejurimile. Slugerul Teodor, vazand Imputinarea adunarii printipului

3. Fleischhackel de Hakenan. Tudor Viadimirescu.

Ipsilanti si cA nu este nlcio intocmire chip& cum s'ar fi nadajduit, nu a cutezat a se nni Intru toate acele adunari, precum ar fi fost dintru Inceput cladirea lucrurilor, ci sta Intru Indoiala, mirandu-se ce sa faca, si, macar ca sa se crate soglasuitor ridicrii,darn pre supt cumplt a Insti- intat catre Prea-Puternica Poarta, prin arzul ce a fitcut, eaprinzator de toata curgerea acestei ridicari si cum pa scularea sa nu este Impotriva ImparAiei, ci pentru drop - t ,tile terii, care s'au calcatsis'au pierdut cu totul, defai- mand pe cei dui)/ vreme Domni si pe boierii greci ai Domnilor si pe tot neamul Grecilor, talmacindu-i de haini Si voitori de rau ai Imparatiei, prin multe pilduiri, adu- tand paradigma si pentru fugitii Domni, ce dupa vreme an pribegit, cum siLpentru prinVpul Ipsilantice venise cu apostasie In lark pe care nu 1-ar fi cunoscut, cerand Inks lta porunca de urmare si adaugind ca, tot neamul Gre- cilor fiind adapati Intru leggtura ardicarii prin mari juramanturi, nu poate Imparatia a se mai Increde ca sa oranduiasca Domn dintre neamul Grecilor, mai vartos lute() astfel de vreme, ci bine ar fi la Tara-Romaneasca sA se oranduiasca Domn dintre pamantenii Terii-Romanesti, cum si la Moldova sa, se oranduiasca dintre parnantenii Moldovei, caci Insusi Domnul Calimah Scarlat-Voda este unul dintre tai- nuitii apostati. Care acest arz 1-au trimis Slugerul Teo- dor cu Instiintare catre muhafizul Diiului, cu om Inteadins, rugandu-se a se porni la Tarigrad. Cum si Intr'acele zile venin4 In Bucuresti un Nuri-Aga Turcul, cu un cavas.al Pasii dela Giurgiu, ca sa-si caute un armasar ce i se furase de catre un seizal sau si, luandu-se pe urma, au venit pans la Copaceni, dand pests strajile de panduri ce erau acolo, care numaidecat aducandu-1 in Cotroceni, 1-au Infatisat la Slugerul Teodor, si, poprindu-1 acolo, 1-au tratarisit cu mare cinste, facandu-i si Indestulare de armasar, dovedindu-se In Bucuresti. Ca- ruia povestindu-i prin graiu cu deslusire,atat mijlocul ardicarii, cat si starea adunarii priptipului Ipsilant, an facut si catre Pap de la Giurgiu arz din parte-i ate Im-

pgrAtde, Cu asemenea cuprindere (145, cum fii eel de mai -us, rugandu-se a se porni cu grabg la Tarigrad §i arg- land ca -gi va arunca §i armele, de va fi poruneg Impg- rAteasca, caci nu sunt ridicati asupra Imparatiei, nici ca, are destoinicie a se Impotrivi stapanirii. Si ma, mulOmind lui Nuri-Aga, cu gvardie de carne Slugerul Teodor, s'au -trimis la Giurgiu, Intovgraqit cu pazg randuitg a nu se supgra la drum de catre cineva. Intr'acestea se afla Slugerul Teodor, care cu feluri de mijloace zorlandisia pe Mitropolitul terii §i pe boierii ce-i avea supt pazg la Belvedere, cerAndu-li sume de bani, zaherele, vita §i altele pentru Indestularea adungrii fli hrana tuturor celor Impreung cu dansul. Pentru care igcandu-se wanduiele pe la judete a se aduce In Bucurecti, se lua dupg la tine se gAsia, §i care apnea mai Inainte, acela le lua, adecg le apnea' oamenii priatipului Ipsilant, on zaherea sau vita, le lua farg a mai cerceta, cum §i ai Slu- gerului Teodor asemenea, fiind pn jai nepovestit In toate pArtile terii, cum qi in politia Bucure§tilor, luandu-se pe datorie panea cea trebuincioasg de pe la brutari §i came dupg la mgcelari, en vole, fArg de vole. Si, cu un cuvant, nu numai cei din politie pg,timiau, ci §itotilacuitorii -terani, pentru ca li lua vitele cu cardul, §i, osebit, oi, vaci §i porumburi boiere§ti §i negutatore§ti §i mangstire§ti, unde le gasia, le lua en toatele, facAnduse atata jatuire; mai vartos pgtulele cu porumburi, dupg, ce le spgrgea, le da drumul de se facea mai multg prgpadenie. Darg butile cu rachiu §i vinuri, pe unde le gasia, dupg ce bea dintr'insele qi egra cu donitele pang se sgtura, apoi sloboziau putiti §i pistoaleInteinsele, de se varsa tot ce mai 1.5,1115,1:lea. Pentru bani Insa, fiindcg nu se mai putea face nicio Im- plinire din tiara, mai vartos el, de qi se Implinia o puting sums la un jadet, on eg se temea dumnealor ispravnicii de a-i trimite la Vistierie pentru frica drumului, cad erau -fmpgnate toate drumurile de arng#me, sau cg veniau nescai Arna4 de-i lua dupg la ispravnicaturi cu euvant -de leafg, §i apuca In toate zilele, cand pe unul, cand pe

68 altul, din negutatorii ce mai r5,masese in politie, de li cerea, bani, aridicandu-i pe altii §i la inchisori, Incat li era frica, oamenilor sa mai las& §i din case afara, ci '§edeauunii pe la hanuri, altii pe la casele forSnchi§i,temandu-sea-. nu-i vedea cineva. Cum §i Caminarul Sava a scos de toata pravalia din politie sinisfora, strangand same de bani en numeld pentru leafa color ce slujesc politiei. Care le, dupe rugaciunea ce-i facusera boierii ce erau supt paza la Belvedere, vrand ca,. sa. mearga acolo cu oamenii s5i ca scape ci s5,-1 slo- bozeasca de a merge In Brasov, au desvaluit acest mijloc: dumnealui Logofatul Scarlat Gradi§teanu la Slugerul Teodor, §i peste 150 de panduri ce orau oranduiti de paza bole- filer au mai trimis Inca 250 panduri, cu capetenia lor, po- rancindu-li cu stragnicie ca,'venind Caminarul Sava cu oamenii sai iea pe boieri, sa, se r5zboiasca numai cleat. cu dansul $i, pe de o parte, sa-1 loveasca a nu-1 lasa sä se apropie, iar, pe de alts parte, sa iea capetele boierilor §i al Mitropolitului qi 0, le duce la Cotroceni. Care aceasta strlmtoare vazand-o boierii §1 spaimantandu.se de cap, au minisit pe Caminarul. Sava ca sa nu face nicio urmare. Tar de la Tarigrad au venit Intfacele- zile la Bacuregti scrisoare patriarhiceasca cu blestemuri asupra color ridicati In cugetul apostasiei, cat §i scrisoarea din partea Domnului Scarlat-Voda Calimah, -cum mai pre jos se arata, adeca: (Preasfintitule Mitropolit al Ungrovlahiei, prea-cinsti- tulei exarh al plaiurilor, §ezatorule in locul arhiereului- Chesareii §i Capadochiei, iubitorilor de Dumnezeu episcopi ce sunteti supuqi acestei sfinte Mitropolii, in Prea-Sfantul Duh iubiti frati §i intocmai slujitori, cinstitilor qi de bun neam boieri, negutatorilor, blagoslovitelor isnafuri ci tuturor ceilaltiblagosloviti cre§tini din fiepare oranduiall ki treapta, darul fie cu voi ci pace dela Dumnezeu. gCel mai intaiu temeiu al intelepciunii este a cunoacte- omul pe tacatorul sau de bine. Este lucru mai luminat cleat izvoarele ca oricare se arata nemultumitor catre-

69 flcatorul de bine se numeete eel mai rlu dintretoti oamenii. Aceasta rantate o vedem In multe plrti hulin- du-se de Sfintele Scripturisi neiertatl de Domnul Nostra Isus Hristos, precum este pilda Iudei,i, cand nemultn- mirea este Impreunata cu duhul faptelor celor role §i al razvratirii tmpotriva obeteetii noastre facItoare de bine ei Irinitoareisipreapu-ternicei ei nebiruiteiImparalii,atunci se cunoaete ei mijloc Impotriva lui Dumnezeu. Pentru el zice ca nu este Imparatiei stlpinire deelt de Dumnezeu oranduita, ei oricare se impotriveete acestei de Dumnezeu pentru noi orandaite puternicl Imparatie, se Impotriveete dumnezeieetii oranduieli. Acestor darl marii temeinice Intelepciunii credincioasei datorii s'au amagit cu nesl- manata obraznicie §i mandrie Intaiu eel mai thainte randuit obladuitor al Moldovei (carele de n'ar mai fi fost) Mihail, ei Alexandra jpsilant. La toti de un neam al nostru este etiut multimea milelor oath In multe randuri cea pentru noi oranduita puternica, Imparatie ca dintr'un izvor an revarsat asupra acestui ran razvratitor Mihail: de mic eiprost 1-au innaltat la treptei mariri, din neslavitsi farl ipolipsis 1-a ridicat In slava ei cinste, 1-a Imbogatit, 1-a clutat, In cea dupa arm& oars 1-a frivrednicit ci cu 1nminata a Scannului obIlduire, ei 1-a acezat stapinitor de norod. Acesta dar, fiind din fire voitor derau,s'a aratat cu mare nemultumirei, unindu-se fate° glasuire en hainul, fugitul Alexandra Ipsilanti, amandoi intocmai find nesocotiti mandrii rau-engetatori Intru deeertloinne, an pro- povlduit slobozenie neamului ei cu aceasta glIsuire an tras multi din partea locului, presarand ei trimetand prin multe locuri ca 0, arnAgeascl,i sa traga dupa sine in prlpastia pierariii pe alti multi ai neamului nostru.Hi, pentru ca sl poatl, on oare care mijloc ca sa dea Indraz- meall ascultatorilor, an Intrebuintatsinumele puternicii Rusii,aratand elsiaceasta Pater° este hate° unire cu g/nduli. on pornirea lor, pricina en total neadevIratlsi neinfiintat/, aflare numai a fori decarta. Clef, cu toate

--70 ca ac9asta peste putin0 este si de multa hula pricinuitoare rusestii Puteri, dar si Insusi cel de aici Excelentia. Sa ministrul acestei plea-Innalte Stapaniri intrebandu-se, an dat lnscris cu dovada ca nicio Inchinare sau stiinta are ruseasca Stapanire la acest lucru, defgimand mai vartos aceasta fapta ce cu acest fel de mestesugire au tnchi- puit adunarea cea prapaditoare acesti doi si cei Impreuna cu dansii iubitori de slobozenie, sau, mai bine am zice, vrajmasi slobozeniei, si an facut un lucru prea urat lui Dumnezeu, blestemat si nesocotit, viand sa turbure odihna si repausul neamului nostru si credincioasei raiele a prea- puternicei Imparatii, care o primeste supt a ei bung, urn- brire en atatea pronomii ale slobozeniei, cate nu le doban- deste supt alt neam supus la atatea altele, cat si la ale- legii noastre, care s'au pastrat si s'au pazit pang In ziva de atunci, pentru a noastra sufleteasca mantuire. In loc dargfi iubitori de slobozenie, s'au aratat vrajmasi slobozeniei; In loc de a iubi crestinatatea sf neamul lor, s'au facut vrajmasi neamului si crestinatatii si impotrivitori lui Dumnezeu, mestesugind fara frica lui Dumnezeu cu nesocotitele for porniri turburare puternicei Imparatii Impotriva supwlilor ei, si s'au silit sa aduca obsteasca pra-- padenie asupra tot neamului. Acestea dar auzindu-le, not si toate cele de aici madulari ale bine-credinciosului nostru neam de toata treapta, ne-am umplut de multa Intristare si de mare jale, si ne-am Indemnat din parinteasca dragoste si din pronie bisericeasca casaaducem aminte cele pentru mantuire. Drept aceia povatuindu-va scriem arhieriilor voastre si Insiva, prin cei de loc egumeni, ieromo- nahi si duhovnici, sa propovaduiti amagirea num4ilor rgu- voitorilor oameni si saaduceti pe toticei supt duhov- niceasca ocarmuire crestini de fiescare stare sprepa- zirea credir4elor raielei, cea mai mare supunere sf plecata ascultare catre cea noun randuitg. puternica ImparAie, si sä deslusiti cu IhfiinOte aratari ale adevarului meste- sugirile acestor razvratitori oameni, si sa-i vediAi de obste, fara de a da vre-o ascultare nici arhieria voastra, nici cu-

71 vantatoarea arhieriilor voastre turma la cuvintele si nr- marile lor. Ci Inca sa-i unti si sa-i goniti, dupa cum Bi- serica si neamul i-au writ, si gramaditfli impotriva-4 tale mai mari blesteme, avandu-i desparOti ca pe o parte pu- treda de toata, cealalta curata si sanatoasa parte, ca pe niste calcatori a dumnezeiestilor porunci siapostolices- tiler oranduieli, ca pe piste hulitori de Dumnezeu si de sfantul jertfelnic si ca pe niste nemultamitori si nerecu- noscatori catre facatorii de bine si Impotrivitori sufletes- tilor, firestilor si politicestilor oranduieli, ca pe piste pia- paditori ticalosilor, negresitilor color noua de un neam. Afurisiti, sint, blestemati, neierta0, dupa moarte nedeslegati si supusi vesnicului blestem. Pietrele, lonnul si fienl sa. putrezeasca, iar ei sa nu putrezeasca; sa-i bats Dum- nezeu en vifor sf cu fierbinteala de foc, vant prapaditor sa faca cerul cel de asupra lor, capetele lor si pamantul cel de desupt lor fier. Clef s'au dezbinat din viata aceasta fall de vreme, Ili vor pierde si pe cea viitoare, vor ca.dea pe capul lor tunete dumnezeiesti. Agonise lile lor pang In sfarsit sa se piarda, fie copiii lor saraci si muierile lor vaduve; numele lor sä se stearga, cu sunet pang la un neam, si sa, nu ramana piatra peste piatra; goneasca-i Ingerul Domnului In scrasnire; sa aiba blestemul celor dupa vreme sfinti si purtatorilor de Dumnezeu parinti, ei si OM faptele lor au urmat si vor urma. Catre acestea, fiindca, pe Tanga celelalte, cunoscut s'au facut ca cei ce an avut acest dracesc gaud al ridicarii norodului si cei ce an Mout Intro dansii acest fel de lucru s'au legat si cu legatura juramantului, Inteleaga ca acest juramant este juramantul Inselaciunii, este nesocotit si nedrept Intocmai ca al lui Irod, carele, pentru ca O. nil se vadeasca, calcator de juramant, a taiat capul Sfantului loan Botezatorul, iar, de lasa juramantul cel MIA de cuvant care 1-au socotit reaua lui pofta, Inteadevar atunci Innainte-Mergatorul urma a vietui, si pazirea unui ran juramant a pricinuit moartea Mergatorului-Inainte. Aserne- nea si pazirea juramantului spre tinerea fagaduielilor catre

aceste familii 1. Inteadevar, dael pricinuiegte pierzare unui neam tntreg, vazat este c5,te iubitoare de Dumnezeu gi mantuitoare llsarea acestui juramAnt, de vreme ce scapl neamul de marl nevoi viitoare. Pentru aceasta cu darul Sfantului Duh desleagl Biserica jurannAntul lor, primegte gi iart5, din inima pe cei ce se vor pocai gi se vor Intoarce, m5,rturi- sind Ingellciunea lorgi 1mbratigand InteadevIr credinta raialelor. rntorcand cuvantulgicatrearhieria voastra, aratam O., dad, nu veV umbla la toate dupa cum prin Sfan- tul Duh bisericescv5,sfatuim printriaceasta carte,gi de nu yeti arata In fiint5, silinta gi osArdie la desfacenea faptelor lor, la Indreptarea turburAtoarelor lucrari gi la In. toarcerea color r5,t5,citila cele prin mijloace drapgnari, gi r5,sp15,tire color ce vor ramanea In socotelile turburarii, de nu vä yeti uni cu Biserica gi, cu un cuvant, on cu care mijloc va yeti Impotrivi obgtegtii noastre facatoare de bine gi puterniciiImparatii,cunoscut va facem ca, v5, oprim de fieoare slujba arhieraticeasca, gi scogi din soborul arhiereilor, gi desbracati de darul Sfantului Dub, gi argita focului celui vegnic, ca nigte alegatori gi prIpaditori neamului nostru. Aga dar, iubitilor nogtri frati, ridicati catre Dumnezeu ochii vogtri gi faceti dupa cum bisericegte v5, sfatuim, cad agteptgna In grabs bun sfargit la cele scrise. Iar darul lui Dumnezeu g i a sa mare mil& sa, fie cu voi cu toti. 1821, Martie 12. Grigorie Patriarhul Tarigradului, fntru Hristos (rate [Is. ellesc gi toti ceilalti arhierei] 2." Asemenea se arata gi cartea ce a venit din partea Dom- nului Calimah, cu tituluga obignuita a Domnilor: Preasfintitegide Dumnezeu alessfinteMitropolit al terii Valahiei, chir Dionisie,iubitorilor de Dumnezeu. I Cete. N. E. 2$i In Aricescur 1,c.,I, pp. 108-11.

73 -- episcopi, cinstiti §i de bun neam boieri ai domnescului nostra Divan al Uagrovlabiei, dregatori §i once alti sluj- baqi veti fi prin judete cu savar§iri de deosebite slnjbe,si toti cei ce lacuiti in domneasca noastra tarn, kgnatate. Fiindca, impotriva tuturor pravilelor qi Impotriva bunelor tractaturi ce sunt Intro Liana Poarta Otomaniceasca §i Imparatia Rusiei, un Alexandru Ipsilanti, trecand In 'tam Moldovei, an indraznit cu Indrazneala necuviincioasa §i nelegiuita sa publicariseasc& cuvintele razvra- -titoare, ridicand Impotriva Stapanirii pe lacuitorii ce se -timbres° supt acoperamantul prea-puternicii §i noua, hranitoarei Imparatii, impr4tiind defaimatoare cuvinte de elefteriegi numind pe sine ocarmuitor neamului, qi, pe Maga altele,prin scrisorile luicele razvratitoare ce an samanat prin locuri ca sa scoata pe supu§ii locuitori din datoria for §i sa traga pe multi catre el, din acei nesocotiti, fagaduindiajutorul osta§ilor Rusiei, lucru necunoscut, neprimit ci cu totul nesuferit Curtii Rusiei, ce este. prietena Inaltei Porti, precum qi Escelentia Sa ministrul Curtii ruse§ti din Tarigrad an facut cunoscut in de ob§te, numind razvratitori qi Impotrivitori pe Ipsilanti sl pe cei cu el, cerand din partea Curtii sale dela Innalta Poarta ca sa puie In lucrare cele mai mari mijlociri §i osta§e§ti chi- pun spre a-i birui ci a-i pedepsi dupa dreptate, atat pe acestia, cat §i pe aceia care vre-odinioarb, s'au Imparta§it din aceste fapte nelegiuite §i nesocotite. Pentru aceasta -§i noi, dupa datoria oblaluirii ce avem carte Scaunul terii -acesteia, cu care ne-am Insarcinat, scriind aceasta domneasca a noastra carte §i facand cunoscuta aceasta tu turor celor ce se afla cu locuinta In domneasca noastra, lardUngrovlahie, numim razvratitorisiimpotrivitcri luturor color mai man Puteri ale Europei ce sunt prie- tone cu Prea-Puternica noastra Imparatie, §i nesupu§ihra- nitoarei noastra Stapaniri, pe acest turburator de norod §i pe parta§ii din urmarile lor. Ca, afara din urgia §i mania Iumnezeiasca in care cu drept au cazut vinovaW acestia, din pricina ridicarii for asupra Stapanirii, dupaT patria,r-

74 hicesti si sobornicesti marl blestemuri si lepgdgri de bisericg ce s'au trimis acolo, sunt nelegiui# dusmani neamurilor si de Dumnezeu osanditi I."

Dupg care pornindu-se de la Silistra o sum *de Wire, cu Chehaiaua Pasei de acolo, oranduit seraschier, an venit pang la Dudesti, undo, aruncandu-se cateva tunuri, s'au dat de stirs in politie cg s'au apropiat Turcii. Si pe loc Slugerul Teodor a plecat cu adunarea sa ca sa meargg la Pitesti, oranduind un capitan cu 50 de pandtiri ca sg iea pe /Darin- tele Mitropolit cu boierii ce erau la pazg in Belvedere, sg-i dila, la Targoviste. Carl, prin rgtacirea drumului depar- Mud pre cei spre pazg randuiti, s'au abgtut din drumul Targovistii si an iesit la Campina, si de acolo la Breaza, uncle ajungandu-i dupg urmg taxiarhul Duca, au vrut sg-i popreascg, dupg porunca ce ar fi avut de la printipul Ipsi- lant, dar, avand patini oameni Improun5 nu s'au putut bizui caciboierii aveau pe un truluc-basa Sotir cu 20 de Arnguti, oameni credinciosi. Si cu zorul an apucat drumul Brasovului, de au Intrat In lazaret, rgmanand In Bucuresti dumnealui Vornicul Mihalache Mann si dumnealui Logofgtul Scarlat Gradisteanu (carols peste putin se trgsese la Campina), dumnealui Fotache Stirbei si dumnealui Hatmanul Nae Golescu. Carl, mgcar cg erau foarte infricosati de venirea ostirilor, neavand .nicio ngdejde de- naantuire, dar sfatuindu-se Intre dumnealor de urmarea. ce s'ar cuveni a face, si ne mai ramanandu-li alt mijlou selamet, s'au sculat cu totii, dimpreung si cu dumnealui seniorul Udrischii secretarul Chesaro-Craiestii Agentii si va3hilal consulalui, si cu tacamul SpItarieitelAgiei, cum si cu alti negutgtori targovisteni, de au mers cu totii la. Dudesti spre Intampinare. Undo primindu-i Chehaia-beiu seraschierul cu bucurie, li-au zis sg nu aiba. nimeni nici- o temere, cg porunca strasnica au de la Prea Inalta Poarta. ca raiaua sg nu se supere intru nimic, ci numai pe apos-

1 Si In Aricescu, 1.c., pp. 412 -13.

75 tati sa-i goneasca. Si asa s'au tutors iarasi cu totii in Bu- curesti, oranduind mai intaiu o ceata de ostasi de au mers laCotroceni,alta la Belvedere, unde fuseseparintele Mitropolit cu boierii inchisi, si altaceata la Curtea Che- saroCraiestii Aghentii, spre strajuire. Apoi au intrat in politia Bwmrestilor oranduitul bas-besleaga cu aisai neferi spre paza politiei, si Chehaia-beiu cu totd ascherliii au tras drept la Colentina, facand ordie mare acolo. Si au dat porunca de s'au strans la Agie toate armele din politie, care mai pe urma s'au ridicat de s'au trimes la Silistra. Si, intru acea furie gasindu-se In Bucuresti multi apostati si mavrofori ce nu proftaxisera sa fug6, s'au prins nurnai decat de catre ascherliii turci, si pe unii ii taia, pe altii ii punea in teapa la capetele podurilor, sipe altii ii spanzura, de era o jalnica priveliste. Iar Caminarul Sava, cu ai sai oameni, cunoscand desbinarea Slugerului Teodor c1e- spre adunarea printipului Ipsilant, si fiind dihonie intre sine cu Slugerul Teodor, mai vartos vazand si zabava venirii ostilor otomanesti, ca nu se ivia a se vedea, a fost cutezat sa ridice si numitul Sava steag de elefterie in politia Bu- curestilor, si intr'ozide serbatoare au iesit cu steagul prin toate ulitiletargului, propovaduind de obste slobozenie. De care sis'au pricinuit mare mirare catre totd, caci acast Sava Caminarul dintru inceput se cunostea afi sudit al Portii otomanesti si, mai in scurt, cu totul snpus al Domnului Calimah. Apoi cum sä ridice el steag de slobozenie, era mirare. Cu toate acestea in furia vestirii de venirea Turcilor, s'au sculat cu toti oamenii sai si s'a tras spre Targovistea, undo infatisandu-se la printipul Ipsilant, s'au auzit cum ca ar ti dat ajutor la casa adunarii sale 30.000, si, facandu-se un trip cu Ganciu-Aga, au intrat amandoi cu oamenii for in naanAstirea Margineanului, dimpreuna si cu deli-basa Ivancea, stand cu totii inchisi in manastire. La Targoviste insa, dupe ce s'a tras printdpul Ipsilant cu toata, adunarea sa, inlocuind si pe cei impreuna cu dansul pe la conace, cum si pe la straji au pus

Yn lucrare nizamul cel 6stasese, 'socotind ca s& Jae/ regula Intro oameni de adunatura, eari nu numai ca pe mai marele for nu cunostea, strigand cu totii pe ulita in gura mare slobozenie, ci Inca erau cu totii departati si de cnnostinta Dumnezeirii, avand drept laud& ca s/ prade si s& jlfu- iascape cine gasiasi Intalnia,obraznicind, si sa batjocoreasel -prance nevrastnice si copii mici, de era o jalnica tanguire sl vaza cineva acest fil de- tanguiri. A caror obr5znicie si nemilostivire nu poate condeiul s& o povesteasca pe rand, pentru, el de si mergea unii altiidintre cei dosed4i si jafaiti de se jaluia la printipul Ipsilanti, nu putea sa dobandeasca nicio folosire, caci raspunsul li era de la Ip- silant cum ca nu poate sa faca zapt, hind ostire non& si nepusl In regal& si totdeauna acast fel de ostasi pot face multi lucruri role impotriva bunei oranduiele, pana eand se ageaza la regulele ostasesti.i asa jaluitorii iesiau plan- -gaud si blestemand si pe printipul Ipsilant si pe adunarea sa. Iara paratii ostasi mai mult se Invier§unau Intru nelegiuitele for fapte, de nu mai putea nimeni sl se iveasel Innaintea lor, ci, de ar fi fost eu putinta, In gaura de sarpe O.se ascunda cineva ca s& scape de dansii, si nici aici sa-imai vaza en ochii pe acesti nelegiuiti talhari! Au dat porunca printipul Ipsilant si pentru gephanea, ca sl se Impart& la Arnanti siceilalti ostasi, cre cari avand lipsa si eputanduse capatui din alto Oita, an poruncit ca sa se desveleasca Mitropolia TargoviStii, ce era invelita cu plumb, si sl se topeasca plumbul a face gloante de trebninta gephanelei ostasilor. Aceasta neleginire fara pierdere de vreme s'a si pus la cale, desvelindu-se numai decal sfanta biserica fara temere de Dumnezeu, altii i'mprasti- indu-se pa ulitile orasului si prin satele de prin prejur de prada si jafuia,i altii pe la cramele de supt deal, de be spargea si beau pana se Imbatau, si apoi da drumul vinului de curgea, facandu-se nepovestite pugube si saracii. in scurt, pe cine gaga si Intalnia, fi dezbraca ziva namiaza mare, si era o jalnica ticalosie, !neat tipa tiul din maica, numai putand cineva sa se ocroteasca sau sl Se aseunda

de ace§ti nesAtio§i varvari, ee cu nelegiuire EpArgeau bi- send, calcau case, batjocuriau fermi qi fete, deEbracau oameni pe drumuri §i alte multe asemenea rautati, !neat tot norodul se tanguia cu amar pentiu aceasta a for por Dire, qi Ii blestema Tn vileag, nefiind eel ce mAntuie§te. Plangerea fi tanguirea patriei asupra nemultumirii strainilor, ce au darapnat-o. Despre nedreptatea ce s'a facut.Si ei acum tAlhare§te 0 maica sfAnta dreptate, De tot m'Au dArApAnat. Vin din cer de-unde e§ti, I-am ajutat cu mijloace- Auzi a mea strAmbatale: In tot chipul d'ajutor, Celor rad sl rasplategti. Socotindu-1 fii de pace,. Cerurilor din 'naltime, Iar nu hoti rAzvrAtitori.. Rogu-ma, vg, deschideti lzgoniti, fugiti de silk Si-a rautatii mu4ime De-al for loc thstrAinati, Ce-i asupra-mi s'o vedeti. Au aflat la mine mild, ArAtAi milostivire Ca qi-ai mei cinstiti bArbati, La al mien cumplit suspin, Si, mai mult deca,f se pi:Ate, Si, de este rasplAtire, I-am lmbrAtiot pe toti: Spa lati-mi al mieu venin. Li-am fost scapare la toate, Nu mi-au mai ramas putere Ne§tiindu-i ca sunt hoti. Nici alt und' sl nazuesc: Liam fost mums in durere. M'au Wilms a mea durere, Astor varvari blestemati, Si cunosc ca ma topesc. Nu li-am facut osebire Eu farA fltArnicie De -al miei fii adevarati: Pe strain! li i-am primit N'am §tiut ca vre odatA FAr' a sti ca-s vrAjmaqi mie,Mi s'ar face vanzatori, Ca p'ai miei fii i=am iubit; N'am §tiut c'oiu fi 'n§elata,, Am vrut sa fiu hrAnitoare Si-mi vor fi omorAtori. La nemernicii varvari, Toti, in loc de multumita, Maica bunA 'ngrijitoare, Fara a §ti el sunt tAlhari. Prin taina an uneltit SA ma vada prapadita, Eu i-am primit pArinte§te Dupa ce i-am fost cinstit. Pe pAmant gol Ingetat, A ma rani pan' la moarte-

Asupra-mi au cugetat; Au instrainat departe M'an slabit cu totul foarte: Chiar pe frate de-a, sa sor; N'am nadejde de scapat. Au batj ocorit fecioare $ifemei Intro barbati, Ca niste lupi pe o tarma, Au necinstit orice stare, Pe-ai miei fii i-a Imprastiat; Lasandu-i goi desbracati. Gonindu-i din urma'n urma, Din mine i-au departat; Au pradat biserici sfinte, Toti navalnici cu urgie i nimic s'au spaimantat; Asupra-mi an Lost pomiti: Au necinstit In cuvinte Ai miei fii cu vrajmasie Pe cerescul Imparat. Se-atla de e risipiti Lacasul Celui prea-mare Varvarii 1-au desvalit, I-an silit a se desparte Fara. Ilia de 'mputare Mural, tata de fecior, Acesti' .au nemultamit.

Blestem despre nemultdmire. Tumnezeule 'ndurate, Arata a ta mania, Dreptule judecator, unde-or fi pribegiti, Vezi -mi a mea strambatate Dreapta ta li rasplateasca -Si li fii rasplatitor: Astor nemultamitori, Drept a for nemultumire Urgia sa-i osandeasca, Da-li scarba, si amar, Ca pe niste 'mputatori. Da-li dreapta rasplatire, Ca m'au prapadit 'n War. i3ratul tan vIna sami arza Cu .focuri electricesti, Mania ta sa-i urmeze, Pomenirea for s'o piarza Ori macar unde-ar umbla, Din gurile omenesti. Osanda ta sa-i vaneze, Curse 'n calea for li pune, Ori pe ce locuri vor sta. Sa caza'n pierzaretoti: Fria,da-li,sa se teama Nu mai vaza zile bune Si frunza cand s'o misca, Nemultamitorii toti! Pribegind sor bage sama Chiar de vant and ar sufla.Corti vor pribegi In lume Fie de neamuri huliti, Fa-li for calea pustie Undo -ar merge, al for nume Ca sa vmble rataciO, Sa fie batjocoriti,

Ofi macar ands vor merge Doboare-i a to manie Urmeaza-i rau dupa rau, Pe supt poduri si supt punt l. Ocara for nu o sterge: Frica, spaima sa-i gaseasca Ajunga-i blestemul tau! Ca sa umble tot uimiti, Morti grozave sa zdrobeasca Da-li spaima, de-i uimeste, Unde vor fi ratacitl. Si umble din loc in loc. Pururea calatoreste Trupurile for Tamale In drum fara de soroc; Starvuri goale pe Omani! Umble 'n pesteri fara hrana, N'aiba parte de tamale, Fara apa srnsetati Nici de moarte cu mormant! Cugetul for fie mill, Da-li for soarta, cumplita, insusi chiar fiind mustrati. SA, null poata gasi loc, Pasii for li poticneste, Fa-li viata sfarsita SI n'aiba unde scapa, Moartea c'un minut soroc! Adunarea li-o zdrobeste Via., peste ei putere, -Orisiunde s'ar afla, Clrzaza si biruitori, Sa nu poata sa-si gaseasca Si peste a for avers Loc sa fie odihniti, Alti fie stapanitori! Pururea sa ratAceasca Case le for sa Ii fie i s6, fie necajiti. Pururea In veci pustii, Null gaseasca und'sa seaza S6, n'aiba clironomie, Must de putintel loc, Nici ai for prea-iubiti fii! Cerul 0, nu-I poata vaza 4i sa ploul pe el foc, Ale for muieri ramaie Pamaritul vii sa-i Inghita Vaduve far' ajutor Ca pe-Aviron si Dathan, N'aiba cM' sa le mangaie Arza-1, stingy -se-a for viata, La nevoi, necaz si dor; Fie-li toate dusman. DA, a for kpiscopie Altor a o stapani, ,Groapa for fiarele fie Fiii supt epitropie La raspantii si prin munti, Vesnic pana ce vor fi. Rugaciune. Dumnezeule preafinte, Nu'n veci sa ma pedepsestil -Cel ce toate be privesti, Vezi necazurile mole Adu-ti de mine aminte, Ca, s'au foarte imultit,

Duren, scarbe, nevoi grele 'Ntoarce-a ta milostivira Cu totul m'au covarsit. Sa-mi ridic acestu nor, Ai miei fii, a ta zidire: Vezi a mea darapanare, Vezi necazurile lor. Ca s'aprople ca sg. pier, Nu mai pot avea rabdare, Nn ma lgsa In pierzare: A-i vedea Instrainati, Ajutor la tine cer. Arat' a ta Indurare, Cauta din cer la mine, Ca sag vad iar adunAi. Si-mi vezi focul cel aprins. Intoarce-te-acum cu bine, Pang, cand sa fin scarbita. Ca .mai cu totul m'am stins.Si jalnica de-ai miei. fii? Pang, cand voiu fi mahnita, Eram sloboda grading.: Suferind ticalosii ? Orisicine-ar fi venit, Eu eram cea rasfatata Cu tot felul de rod piing, Cu tot felul de-adunari, Far 'a fi nimeni poprit; En eram cea desmierdata Si-acum am ajuns la stare In plimbari si desfatari. Mai de tot sa ma stages°, i-acum podoaba mea toata, Plang, suspin fara 'ncetare, Mai s'a stins de pe pamant, Din zi 'n zi mai rau slabesc.Nu gandesc ca vre odata Pang, cand a ta manie Ce-am fost ieri,s a zic ca sunt.. S'o petrec tot in oftat ? Casele cele trumoase Intoarce-ti a ta manie, Alor miei prea-iubiti fii Vezi ca m'am darapanat: Cand sg, le vad luminoase 0 talhgreasca pornire Din tunerec, ce-s pustii ? D'odata m'a prididit, Eu mg, bucuram odata A mea toata mostenire De-ai miei fii, noaptea um- Foarte ran s'a risipit. [bland, i-acum sunt toarte'ntristata Frica, spaima de-odata Noapte a de cani tot urland ; Peste mine an venit, Ale mole ul4i toate Ai miei fii, norod mult, gloats,Salta noaptea 'n veselii; Pribegind m'au napuStit; i-acum a plange nu poate, ToV s'au raspandit departe, Vazandu-se ca-s pustii. Prea-ticadosi ai miei fii: Sate si orase sparte Ulitile acum plange Au ramas goale, pustii. De sangiuri ce s'au varsat,

Nu mai pot Inghi# sange Plangi suspin' fara soroc: Fie chiar si vinovat; Intoarce-a to Indurare Tineri,batrani,prunci,fecioare,i potoleste-acest foc. Diva ce au pus la tale prinVpul Ipsilanti cele spre In- tocmirea ostaseasca a adunarii sale,si au oranduit a se face inscris regulele ostasesti, ca EA le Imparta pe la fiecare spre a li fi povatuitoare In toata vremea, oranduind si ispravnic acolo la Targoviste pe caminarul Gheardoglu ca sa poarte de grija pentru toate cele trebuincioase de hrana ostenilor si a tailor tor, carele, fara milostivire adunand vitele saracilor locuitori cu oranduieli peste oranduieli din judet, cum si zaherele de pe unde se gasia, cu voie, fara de voie, le aduceau In rargoviste, cum si altele le bagau innauntru pentru negutatorie, facandu-se un nepovestit jaf, de se va povesti In vecii vecilor. .Apoi s'a sculat printipulIpsilanti de a mars sila Campulung spre plimbare, unde, dupa ce In mese si ospAuri an petrecut cateva zile, adunand pe multi dintre orasenii cari mai rama'sese si fara de voie la ospatul si betiile ce faceau necontenit cat au sezut, apoi an lAsat pe amandoi fratii Nicolae si Iorgu, ce-i avea impreuna, cum si o sum de ostasi acolo in Campulung, a oranduit pe un 'Gheorghe Contulacu ea Iancu Mat, ca sä scrie si sa stranga ostasi pe tine va voi a se aseza la aceasta adunare. Asemenea si la Ploiesti au oranduit pe taxiarhul Duca cu cateva Ar- nauV, cari multe jafuri si prapadenii facean, atat in crag, si afara prin prejur, cat si bajaniilor ce treceau spre Cam- pina a merge in Brasov, caci avea numitul Duca Arnauti orandu4i pe drumul Brasovului, la Campina, la Breaza si pana la Predeal, de jafuia' bajeniile la drum, luandu-li bani cai, arme si altele.ila Pitesti a trimis prinVpul Ipsi- lant pe Serdarul Iordachi Olimpie cu Farmachi§ieeilalti oameni ai lor, iar Ipsilanti, Intorcandu-se iarasi la Targo- viste, se.afla stand cu toata adunarea acolo, si nu putine jafuri §i prapadenii faceau tcAi. In toate partile, ne mai ra-

82 manand locuri ferite pe la mo*ii §i vii, cad nu putea nimeni faca zapt, Par cgtre ace§tia a dat printipul Ip- silanti proclamatia de mai jos aratatl: Felarite vorbe se raspandira pans astazi, care tindeau sa ma descrie cu cele mai vii colonale interesului pro- priu qi ale ambitiei. Taceam, pentru ea puritatea con- §tiintei male §i simtimintele bune ale fratilor miei de un neam In favoare-mi socotesc ea vorbiau suficient §i pentru mine. Daca, scum desleg tinerea, nu mi -am proiectat a impiedeca limbile barfltoare ale duqmanilor neamului §i ini- micilor umanitatii, ci sa expun adevaratele §i sin gurele sim- timinte ale mole .catre nobilii fii ai Daciei, In momentul acela In care scumpa lor patrie se afla pe punct, sau de a nu mai gasi niciodata calea fericirii, sau de a se arata glorificata, stralucita gi numarata intro popoarelecivi- lizate ale Europei. Eparhia dacica, locuita astazi de un milion aproape de locuitori, nutre§te In sanul sau un mare numar de supu§i straini aiputerii otomane. Ace§ti straini, pe cari purtarea tirahica a .stap'anitorilor i-a departat de iubita lor patrie, se refugiara, intro tarn Invecinata ospitaliera, in care puteau cu mai multa inlesnire sali procure necesitatile spre existents §i de departe sä planga de dorul patriei lor mame. Ni§te asemenea barbatd prigoniti, exilati, departati de rudele ci amicii lor, divisati in mici grupe supt comanda unui capitan §i respirand rAzbunare contra tiraniei, unite de Dumnezeu, a stapanitorilor lor,cine ar putea sa se indoiasca ca, la primul semnal de libertate dat, nu erau sa se inarmeze entusiasmati spre a ail raz_ buna contra cruzimii neumane a tiranilor ? Dorinta fratilor miei de un neam §i a drepturilor mole, Sacra Providenta m'a condus atat pe mine, cat §i pe cei de prin prejur, pans la portileMetropolei dacice. Acum nu a.,teptana decat doritul moment de a ne transfera pe taramul iubitei mele patrii. Acest moment se ,apopie. Cu toate acestea putemsauram din inima gi cu sinceritate

' toate bunatatile acestei teri ospitaliere, care a Imbratisat pe multi dintre noii i-a nutrit,ifn timp de rastriste 'ne -a aparat, oferind sanul for ca asil. Deci care alta, prosperitate putem se ve uram decat singura si adevarata a bunei legalitati si a civilisarii, aceia,zic, pentra dobandirea careia alergamsinoi a ne sacrifica ? Dar, ca sa se ridice un edificiu politic, este nbcesitate de base solide si neclintite, ridicate pe stricta conservare a sfintei Evanghelii. Aceasta, amicilor Daci, cati sunteti iubitoriai prosperitatii i ai gloriei patriei voastre, eau- tati sa o ridicati astazi. Deci iata, dupe parerea mea, te- eliile pe care trebuie a se. razima viitoarea legislatie a voastra politica, ca sa vedeti trite° zi rasarindi luminoasa stea a prosperitatii perpetue a patriei voastre. Autoritatea supreme a Eparhiei dacice sa se lucre- dinteze In manile unui, pamantean,sinici de cum ale unui strain. Puterea legislative sä fie separate de cea executive si sa. se Incredh4eze unuia sau la &ne corpuri iegiuitoare, compuse din .diferitele clase ale regimului dacic. Puterea dacica sa fie independents de celelalte done, de cea legislativei cea executive. Deputatii cetatenilor 0, se aleaga din toate clasele cetatenilor; sa se organi- meze o armata regulata spre a priveghia la paza Eparhiei. Darile sa nu se oranduiasca, fara stirea deputatilor na- tiunii;Domnitorul sa primeasca listacivil& anuala ho- tarni sa, se considere ca Intaiul cetatean al Eparhiei. Sa se frilinteze scoli de metod alilodidactic (mutual) .si dupe acest metod sa se instruiasca fiii tuturor cetatenilor. Istfel este parerea mea mai deosebita. Patriotismnl, experienta cea multayiopinia voastra asupra lucrurilor politico face a se 'ndeplini, a se adauga si. a sesustrage cele ce s'ar judeca mai potrivitdis- positiilor,dorintilor, datinelorgiobiceiurilor natjunii. 19 Aprilie 1821. (ss) Alexandru Ipsilantil."

Traducere a lui Boliac, probabil din grece§te.

Acestea savarsindu-le printipul Ipsilant, se afla Ingri- jind iarasi pentru tale trebuincioase spre ra2boiu, cu gephanea, arms si altele, dand strasnic nizam catre toti ostasii adunarii ca fiecare sa se capuiasca din vremea -ti avea armele gata si gephanea In de ajuns, a nu cerca vre-o sminteala In vreme de trebuinta, si lndemnand pe toti prin c4peteniile ce avea oranduiti a se Infierbanta din sine si Intru caldura lucrarii acestei porniri, fara a se sfii- vre unul cat de putin, caci, until ca acela va fi rusinat si izgonit, mai vartos el aceasta ridicare este de obste folositoare; cum si de urmarile Slugerului Teodor, luand banuiala mai Intaiu dintr'o scrisoare ce i-ar fi scris cuprinzatoare ca ce are a face Elada cu Dachia si sa mearga la Elada, a ramanea Dachia In liniste. $i, osebind ca ar fi mestesugit Slugerul ca sa aduca Turcii In Cara, an chemat pe Serdarul Olimbie si prin taina i-au dat strasnica porunca, ca ca mearga sa taie drumul Slugerulni Teodor si, cu once mijloc va sti, puindu-1 in mana, sa-1 aduca Ia Targoviste. S'au sculat numai decat numitul Serdar si impreuna si cu Farmachi an mers cu oamenii for Ia Golesti, uncle gasind poposit pe Slugerul Teodor cu adunarea sa, an tras mai Intaiu prin taina pe toti Arnautii si capetenii de panduri, fail a prinde de veste ySlugerul Teodor. Apoi, petrecand cu totii Intru aceasta noapte cu veselie, a doua zi de dimineata scolandu-se, fiiind tot lute() casa, an navAlit Ser- darul Iordachi si cu Farmachi asupra Slugerului Teodor, luandu-i armele, 1-au legat, Indarjind pe toti pandurii pentru cei ce i-au omorit dintre dansii ca sä strige asupra Slugerulni Teodor.i, fara vre-o prelungire, punandu-1 pe un cal alb, 1 -au luat Serdarul Iordachi de 1 -au dus la Campu- lung, ramanand Farmachi cu adunarea pandurilor la Go- pe cari i-a Incredintat supt ocarmuire lui Dimitrie Machedonschi si a polcovnicului Ianachi si Hagi.Pro.dan. Iar pe Slugerul Teodor, ridicandu-i si cantelaria cu toate cartile, 1-au pornit de la Campulung, cu paznici Intr'adins, ca sa-1 duel la Targoviste, unde, fara a-1 mai Infatisa In- naintea printipului Ipsilanti, 1-au randuit a sta la popreaI6,

Intr'o odaie din curtea Mitropoliei, poruncind a-1csrceta cu scumpatate taxiarhul Vasile Caravia cu alti patru .oranduiti, cari, Infa4isandu-1 In multe randuri spre cercetare, si ne mai putand In cele de pe urma tainui, s'au marturisit cu desavarsire ate au lucrat spre aducerea Turcilor In tarn si tot planul ce a avut, dupa cum si scrisorile sale se prinsesera de catre Serdarul Iordachi. atunci, dupa examenul cercetatorilor, a poruncit printipul Ipsilant ca sa.-1 omoare, chinuindu-1 asupra uciderii ca sa-si Marturiseasca averea. Dupa care s'au si oranduit Arnauti en sabiile scoase In maul, cari, luandu-1 la mijloc, 1-an dus noaptea parka In apa Ialomitei, unde, Ingenunchindu-1, au Inceput sa-1 Impupga unul Intr'o parte, altul Intr'alta en sabiile,cercetandu-1 pentru avere, pans 1-au aruncat In apa Ialomitii. Astfel sunt sfarsiturile celor ce ridic& apcstasii impotriva stapanirii, Invitand si tazvratind norodul dintru petrecere. Iar, *supra 1ntrarii Turcilor In Bucu- resti, tine poate povesti cata Mel si spaima an fost In politia Bucurestilor, navalind cu femed si copii In brate prin hanuri, altii prin manastiri si biserici, cum si altii prin pimnite si gauri, Incat fiecare din cei ramasi In Bu- curesti nu mai aveau nadejde de viata.i In furia aceia s'au Intamplat multe omoruri, atat prin prejurul politiei, cat si In Bucuresti, taind pe multi, si cu banuiala de apostati, si fara banuiala, precum la Buzau si la Pocsani, navalind Indestula ostire turceasca de la Braila, de treceau unii spre Iasi, iar altii umblau In pamanturile terii, eau- tand pe apostatt S'au facut indestule omoruri, neputand cunoaste pe apostati dintre supusii raielei. Asemenea si la Craiova venind iarasi o sum& de ostire cu un mare serascher oranduit nicu dumnealui polcovnicul loan Samurcas, nu putine prapadenii s'au facut si acolo. §i, cu un cuvant, de patru parti intrand In t ara Wire otomana, ins& de la Braila spre Buzau si Focsani, precum si la Iasi, de la Silistra venind la Bucuresti, de la Giurgin iarasi la Bucuresti si

86 de la Diiu la Craiova, s'au facut in furia iremii mune, omoruri, !neat era jalnica, tanguire ai prin Bucureati ai pe afara, jafuindu-se creatinii ca dobitaa,cele, dupa pa- rileJidovilor, vanzandu-i ca Iuda, pana ce an alergat senior Udrischi on dumnealui chir Ianachi Ba, ltaretu, hind_ imprietenit cu Chehaia-beiu si i-a aratat omorurile ce se fac de catre oatiri. Carora Indata li s'au dat nizam ca straanica, porunca de an incetat, ridicandu-se cei din Bu-- cureati, ca sa, mearga, asupra apostatilor, precum ai eel de la Craiova s'u randuit dintr'inaii un trup la Draga- aani, pentru paza trecerii Oltului, a nu lasa pe apostati ca sa se imprastieze a trace Oltul, sä apuce in manastiri. Si asa, pornindu-se Chehaia-beiu, cu oatirea ce venise in Bucureati, a merge spre Targoviate, au luat Impreuna mehmendar pe dumnealui Ienachi Baltaretu, care pre multi creatini au scapat de la moarte. Si in politie an ramas dumnealui Tagar-Aga, baa-bealeaga, cu 300 de Turci, cum ai Slugerul Alecu Arnaloglu, capuchehaia al Silistrei, ca venise cu oatirea de la Silistra, amandoi Ingrijitori spre- paza ai nizamul politiei. Si, apropiindu-se oatirea de satul Cornatelu, an stat on ordin acolo, intinzand cedaruri ai gatindu-se de razboiu, pentru care luand de atire printipul Ipsilant, macar ea cuprinsese mare Erica pe cei mai multi dintr'ai adunarii sale, Meat unii dosia' din Targoviate, altii se ascundea' ai altii umblau uimiti pe drumuri, neatiind Incotro sa-ai prinza ochii de fiara ca sa se mantuiasca, dar on toate astea indata an oranduit o suma de Arnauti cu capetenii vrednice, cum al dintre mavrofori iaraai, cu. capetenii, ca sa mearg4 a se lovi cu Turcii. Intr'aceasta unda gasind aralac ai parintele episcopul Buzaului chir Galaction, ce mersese in Targoviate, socotind el ai Prea- sfintitul Mitropolit cu boierii vor fi mers acolo ai se po- prise de catre adunarea printipnlui, cerandu-i-se o sum de bani, cum aitelegarii ca sa-i puny la tunuri ai sa-i sloboada mergerea la Brasov, s'a cacerdisit in furia fricii, ne mai stand cineva a-1 pazi in vremea aceia, ai au apucat drumul Bralovului. Iar, In campul Cornatelnlui Wan-

87 du-se Intaiul razboiu, atat de grabs s'au lovit amandoug oatirile,navalihd unii asupra altora cu multa Indrazneala, !neat ostirea adunarii printipului Ipsilant, de nu era fn- fricosata mai mult de spaima, puitea sa castige biruinta acelui razboiu. Dar ostirea turceasca, vazand pe Arnanti ca nu stau mereu la foe, si mai vartos vazand cg sunt cuprinsi de frica, au ngvalit vitejeste asuprg-li, si nu numai ca s'au sfaramat, zdrobindu-i cu tunurile, ci Inca cu sabiile-i taia fara milostivire, pang ce, ne mai putand sta, s'au Tutors cu totii ce au ramas si prin fuga s'an tras la Targoviste,made, farg a se gni ca sa se mai loveasca si altg data, au Inceput cu totii a se capatui de fugg, Wand stire printipul Ipsilant si fratilor sai ce erau la Campulung, ca sa se &easel cu toti ostasii ce vor avea Impreung sa se coboare la Pitesti, unde are a purcede si Escelentia Sa. is fara mai multg prelungire s'au sculat printipul Ipsilant, cu toata adunarea sa, de au plecat din Targoviste. Atunci sa fi vazut cineva tanguirea ce era In Targo- viste, atat pe paraantenii ce' mai ramagesera, cum si pe unii din ostasii adunarii, ce prin inselaciune se scrisesera, ca nu stia care Incotro sa fuga. §i, apucand printipul drumul pe din susul Cobiei, en calauze vrednice, an iesit la Pitesti, cu toata adunarea sa, unde s'au tmpreunat si cu fratii Escelentiei Sale, ce se coborasera de la Campu- lung, cu adunarea ce avea, si, ne mai sezand In Pitesti mai mult decat sage ceasuri, an purees cu totii la Ramnic din sud Valcea, trecand pe la episcopia Argesului, de au lasat acolo In episcopie pe capitan Tarmache cu case sute de Arnauti si cu doug tunuri a sta de paza. lar Chehaia-beiu, seraschierul ostirilor, prinzand de veste ca s'au retras printipul Ipsilant din Targoviste cu adunarea sa, Indata s'au pornit cu ostirea din Cornatel a merge spre Targoviste, si, apropiindu-se de oral, a trimis stire starostiei de sud4i austriacesti de acolo, ca sa stranga pe toti suditii langa conacul sau, a nu se Intampla vre-o primejdie la intrarea ostirii in oral, si osebit sa se stranga

88 toate armele dupg la orasenii raielei ca sa nu Indrazneasca vre unul a bantui vre un ostas, caci atunci nu Na fi bine. Asa dar, tntrand Chehaia-beiu cu ostirea in Targoviste, au oranduit mai intaiu paza la starostia de suditi austriacesti, ca sa nu-i supere nimeni. Apol an oranduit si pe marginea orasului straji, au scos ordia cea mai mare afara din oral, pe campul din susul Targovistii, si aici s'au In- tamplat lq pripa cateva omoruri, pang ce s'au dat nizamul cel credincios, oranduind cete, cete pe munti, de umbla si cerceta pentrn apostati, pe cari, dupg ce-i prindea imple- tindu-se prin munti, pe unii ii tala, pe altii fi trimitea la Chehaia-beiu, si Indata fi omora.si-i punea!flteapg. Acolo la Targoviste aflandu-se Chehaia-beiu, an venit stire cum el s'ar fi lovit un trup de Turci cu gheneralul Cantacuzino ce au fost la Buzau cu o surna de apostati; pe cari foarte groaznic razboindu-i, i-au stricat mai pe to Li, scapand numai gheneralul Cantacuzino cu saptesprezece oameni dintre apostati, cari prin paduri si prin vii s'au strecurat de s'au mantuit de ostasii ce-i gonia'. Dintre cari imprastiindu-se pe muntii din sud Buzau, au calcat Gavana, undo fiind multe bajenii dintre boierii buzoieni, cum si de la Baranic, cu copii si femei, au prins de veste cu. totii si, luand unii copiii In brate, altii si cate ceva din ce an putut, s'au cacerdisit cei mai multi cu trupurile, flatland In padure, de an fugit si au aflat selamet. Iar pe Ptharnicul Costache Hrisoscoleu proftaxindu-1 Turcii dupg urma, 1 au jertfit Indata cu sabiile, si pe iconomul echitului si pe doi Tigani de acolo, si, navalind inauntru la schit, an luat toate calabalacurile bajeniilor, si le-au facut iagma fntre dansii. Mare ticalosie an fost si la acesti crestini, ca, dupa ce au tras atata Mel despre jaful si prapadenia apostatilor, apoi si de spaima acelor Turci au scapat numai cu trupurile pe poteci de munti, cu copii si neveste, fara merinde, !neat an vrut sg moarg si de foame, precum si Serdarul Stefan de la Buzau, spaimantandu-se de groaza, cum a ajuns In partite Austriei, si-a dat obstescul sfarsit. Dintre cetele ce umblau prin plaiurile judetului Dambovita, mergand cinci-

sprezece Turci la conacul polcovnicului Panaiot, ce era vataf de plaiu, 1-au omorat, atat pe dansul, cat si pe fiul EAU Ionita, .cu invinuire ca, au fost fiu-sau scris intre apostati. Acestea se savarsia' pe afara, iar in Bucuresti, sosind dumnealui Postelnicul Negro caimacam oranduit cu firman im- Orates°, s'au cetit atat cuprinderea firmanului talmacit, cat i scrisoarea Domnului Calimah, precum mai jos anume se arata:

Catre Caimacamul Bucurestilor si acum sprepartite danareneaflator,Postelnicul Negro, catreMitropolitul, episcopii, egumenii si catre boierii Valahiei. Indata dupa sosirea acestui slant Imparatesc ordin al nostru sa fie stiut ca; fiindca Eparhia Valahiei si a Bogdaniei tine locul de cheler at puternicii noastre Imparatii, urmeaza vointei noastre Imparatesti ca lacuitorii si ceilalti supusi sa ramana nesuparati de-apururea, acoperiti supt umbra milei noastre Imparatesti, precum este cu totul protivnic vointei noastre imparatesti si once lucru care sperie linistea de obste. Si, pentru ca, dupa moartea lui Vlah-beiu Alecu, un Teodor, anume hain, aducand cu el o multime de oameni rai, a aridicat stindardul revolutiei, si in urma si fiul fugarului lost domnitor Ipsilant, anume Alexandru, aratanduse melehun (turceste: blastamat) in mij toe, si, atragand spre sine pe Mi- hali raugauditor, a ocupat orasul Iasilor si a raspandit pretutindeni inscrisuri pline de minciuni, a indraznit de o potriva felurite suparari, Innalta noastra Imparatie, spre a curati aceste doua eparhii din vatamarea acestor oameni oropsiti prin pedeapsa revoltantilor si spre a aduce linistea si siguranta raislor neputincioase si sarace, a oranduit, atat din Rasarit, cat si din Ramona, deosebite ostiri, amanand trimeterea Domnilor prima la linistea lucrurilor. Dar acum din mai sus pomenitii boieri Valahiei, cati se refugiasera pe pamantul austriac de la Inceputul revoltei, prin anaforaua for de obste, au instiintat Puternicei Noastre /m- paratii ca, dupa ce si-au para.sit patria tor, traiesc rataciti, precum si supusii nostri,prin scrisori pe rind,arata-

90 toare de sufBrinte grele, ce ni-au trimis, aratau, rugandu-se pentru curatirea tern de catre acesti razvratitori criminals. Iar scopul intrariiostirilor Imparatesti in am- bele eparhii semargenesteInstirpirea revoltantilor si In rechemarea linistii prin deosebirea vinovatilor de cadre cei nevinovAi, precum si in a ramanea toti cei ce se poarta cinstit si se supun credincios, nu nu mai nesuparati, ci sa se acopere tots supt aripile Imparatiei noastre drept- judecatoare.Si amino, fiindca pomenitul Negri se inta- reste fn Caimacamlacul (Locotenenta)Bucurestilor, voi, atat Mitropolitul, cat si episcopii siboierii,indata dupa sosirea ordinului nostru Imparatesc vets incunostiinta fiecare isnaf si, de o potriva cu pomenitul Caimacam con- lucrand, yeti da cele de cuviinta neputinciosilor raielei, si yeti bucura pe toti aceia cars, despartindu-se de revol- tanti, ar voi sa se crate oameni de credinta si dreptate, ca. se vor rasplati de timpuriu. Catre acestea pentru dispos4iile color necesare la ostiri alegand pe cei mai vrednici boieri intro voi, va vets purtas orisicum cu credinO, atat pentru pedeapsa razvratitilor, cat si pentru descoperirea revoltantilor, si, tntr'un cuvant, pentru ca atat dreptatea puteriivoastre, catsi supunerea se vor face aratate, yeti urma In conformitate. Drept aceasta s'a dat acest ordin al nostru fmparatesc, pe care cunoscandu-1 yeti indeplini cu credinta cele ce se poruncesc In- tr'insul. Si tu, zisul Cairo. acam, informandu-te despre toate acestea, to vei grabi Impreuna cu boierii la de o potriva. Indeplinire a slujbelor cu credinta, evitand cele contrarii lucrurilor poruncite. Acestea sa cunoasteti, si de sfintul nostru semnal fii incredintat 1."

Se arata si scrisoarea Domnului Calimah:

Prea-cinstitesiprea-nobilearhon Mare-Postelnice,, Constantine Negri, Caimacam al Printipatuluinostrt at

In Aricescu, I.c.

91 --

Ungrovlahiei, prea -stump at nostru prieten, to saluttm cu' bunavointa pe domnia ta, poftindu-ti sa fii sanatos, In buna, stare. Este cunoscut tuturora ca din Inceput §i de-a pururea neclintita vointl a prea-puternicului §i indelurg vietuitorului ImpArat era §ieste sa fi#nesuparati §i nevatamati §i sa se bucure de once fel de lini§te §ide bun train locuitorii din tale doua Printipate, Valahia §i Mol- davia, care se afla supt acdperemantul legilor sale, qi pentru ca, dupa Incetarea din viata a raposatului Domn de mai Inaininte, un oarecare blastgmat Teodor, fall de veste a- dunand cativa raufacatori, a proclamat nesupunere §i razvratire, §i dupa aceasta §i oropsitul Alexandru, fiul lui Ip- silant, viind In Moldova §i tragand dupa, sine pe apostatul Mihali, a lndraznit sa navaleasca In ora§ul Iasi §i, ras- pandind felurite inscrisuri pretutindenea pline de barfeli, de o potriva cu Mihali, a pricinuit razvratiri §i vesaturi (sic) felurite. Prea-puternicul Imparat al nostru, Ingrijind cu toate mijloacele despre supu§ii sai cla acolo, ai Imparatiei Sale, §i prea chibzuind cate privese la desavar§ita sfaramare §i prapadire a acestor raufacatori, si dorind mai cu sama izbavirea acestor doll& ten din vatgmarea sanatatii si su- pararii lor, §itotdeodata gandindu-se ladesavar§ita liniste si nesuparare a raielei credincioase, a slobozit porunci stra§nice spre adunarea de o§ti, atat din Rumelia, cat §i din Rasarit, prin trimiterea mai multor meemuri din adins, §i, pentru ca §i lipsa noastrA din cetatea impara- tease& se amanase, adeca pans la asezarea lini§tii ob§te§ti, §i potolirea lncrurilor, dupa inalta sfanta porunca oranduim acum iara§ipe domnia ta Caimacam al Printipa- tului nostrn al Ungrovlahiei, Incuno§tiintand ca, fiindu-ni trimise mai Inainte8iIn tale din urma anaforale din partea color cacerdisiti lahotarele Austriei din boierii no§tri din tarn, asemenea §i din partea a celorlalti supu§i ai terii noastre domne§ti, can 'cuprindeau pe de o parte patriotismul din nevoia §i din Imprejurarea aceasta a lor, iar, pe de alts parte, cerInd milostivirea noastra !liana §1

92 Imparateasca Ingrijire catre dan§ii prin statornicirea lini§tii de mai Inainte §i a Impaciuirii tarii §i darapanarea rAzvratitorilor de acolo, se trimit de pretutindeni acum p§tiri spre acest stop, cu dinadins porunca than Impa- rateasca §i respectabila catrePreasfintitul Mitropolit al Ungrovlahioi§ide Dumnezeu iubitoriiepiscopi,catre d-voastra §i catre prea-cinstitii si prea-nobilii boierii no4tri veliti aiPrintipatului nostru Ungrovlahia. Deci, fiindca, dupa cum se cuprinde In aceasta inalta porunca, scopui trimiterii acestor o§ti nu prive§te dec'at la desavIr§ita prA- padire a suszi§ilor raufacatori §i jatuitori §ila statorni- -cirea lini§tii obsteqti 14i buna petrecere §i asigurarea locuitorilor tarii supusi ai puternicii §i hranitoarei noastre imparatii,§i, fiindca se core alegerea §i deosebirea vinovatilor din cei nevinovati §i apararea credincio§ilor §i cinstitilor §i color ce raman adevArati supusi in raialacul acestor doul Eparhii, d-voastr5, adunandu-va la un loc cu Preasfantul Mitropolit §i iubitorii de Dumnezeu episcopi, prea-cuvio§ii 'egumeni §i ceilaltd prea-cinstiti §i prea-iubitori boieri ai printipatului nostru Ungrovalahia, yeticeti zisa sfanta porunca, in auzul tuturor mari simici, oricati s'orafla din credincio§ii raiale ale Prea-Puternicei Imparatii puternice, si voi Impartagi tuturor aceasta vointa mintuitoare si dorinta dant& a statului Imparatesc, §I va yeti sili sa puneti once silinta, cu totii Indeob§te si In parte fiecare dintre voi, ca sa liui§titi pe locuitorii supusi acestei tari, in0iintandu-va tot de °data, cu aceasta ea, cati din cei ratacitd s'or Intoarce acum de la cei raufacatori §i ar arata lucturi de credinta §i de dreptate catre Prea-Pu- ternica Imparatie, ace§tia vor dobandi. In vremi priincioase mangaieri §i Imbrati§ari. Catre acestea va yeti grabi cu silinta §i vioiciune grabnica la oranduirea curand a tre- buincioqilor membri boieri langa capeteniile o§tirilor Im- parate§ti spre Inlesnirea cerutelor tainuri,§i in scurt Intro toate va yeti Indeletnici si silicu toate puterile ca sa aratati adevarata credintasi slujba catra puternica§i hranitoarea noastra Imparatie, spre sfaramarea si prapa-

direa razvratitilor si raufacatorilor. Si, fiindca se poate- Intimpla In vremea aceasta oarecari din acesti raufacatori, gasind prilej sa, se cacerdiseasca, fugand In mai multe parti, sadepuneti toata putir4a voastra spre descoperirea lor. Si, In sfarsit, urmand Intru toatecolor cuprinse in sfanta porunca dupa inaltul hatihumaium, va yeti sill is vremea aceasta priincioasa spre buns placere si aratare. a credint.ei si a sadacatului din toate felurile, si oropsind si ferindu-va de tot -ce este impotriva neclintitei de mai sus zise voin0 Imparatesti. Si f4i incredintat fara indoiala ca, pe cat cei ce se lupta bine se vor rasplati dupa merit, cu atat cei ce se vor lenevi si vor adiaporisi se vor pedepsi de o potriva. Acestea am zis, iar anii taisa, fie multi si feric4i. Cu totul binevoitor. 1821, Mai 211."

Dupa aceasta scrisoare scutandu-se coPie intocmai, cum si dupa cuprinderea firmanului, s'a trimis catre dumnealor boierii de la Brasov, cu scrisoare din partea Caimacamului,. poftitoare ca sa iasa si dumnealor In tarn, precum se a- rata mai jos :

(Fiindca prin deosebita porunca imparateasca eu m'am- intarit iarasi in Caimacamlacul Valahiei, iar arhon Hatman Stefanachi se oranduise Caimacam al Moldovei, supuindu- ma indata inaltei porunci, m'am intors astazi in Bucuresti. Deci trimit aceasta frateasca scrisoare, alaturand toate tole cuprinse, atat in porunca Imparateasca, cat si'nstra- lucita scrisoare domneasca. Tot acestea incunostiintAnd. acum si Domniei Voastre, ma rog on staruinta, fara ama- nare nici de-o zi, sa grab4i intoarcerea voastra la Bucu- resti, cu atat mai cu sama, cu cat iesirea Domniei Voastre este asigurata si In de obste dorita. Prea-inaltatul Silistra- valesi, stapanul nostru si serascherul Valahiei, dull& acestea mi-a poruncit a va scrie Domniei Voastre ca sa iesiti

$iIn Aricescu, o. C.

-94 5numai decat, aflandu-va cutotii la Bucuresti, ca sa pu- -neV la regula zdrobita voastra patrie. Stiind bine iubirea :voastra de patrie si sadacatul Domniei Voastre catre pu- -ternica si hranitoarea noastra imparatie binefacatoare, astept indemnatoarea voastralucrare, cu cat luptandu-ne Impreuna In lucruri sä Indeplinim datoriile de credinta ce avem cu totii. Poftind dar buns noastra Intalnire, ramaiu... 1821, Maiu 31.D

Dumnealor boierii, facand adunare In Brasov, la casa uncle sedea Prea Sfintia Sa parintele Mitropolit, an cetit cu totii cuprinderea de mai sus,si, sfatuindu-se Intre dumnealor tole spre folosul patrfei, s'au chibzuit de s'an facut seaptesprezece publicatii din partea dumnealor catre toti locuitorii tarii, propovaduitoare de venirea Imparates- tilor ostiri spre izgonirea apostatilor si Indemnatoare a se trap din partea muntilor si a se intoarce fiecare din bajenie la ale sale, Incredintandu-se ca nu au a incerca niciun fel de bantuire despre puternicele ostiri ce an venit, fiindca este paste putin In a veni si Domnul tarii in Scaun, dupa cum mai jos se arata. Inainte. S'au facut raspuns si catre dumnealui Caimacamul, cum ca, neaflandu -se totiboierii stransi In Brasov, nu s'aufacut desavarsita chibzuire, fiindca unii lipseso la bai, altii pe afara pe la sate si, pan& se vor aduna cu totii, ca sa, se sfatuiasca Intro dumnealor, si de chibzuire ce vor face, Indata vor instiinta. Cu acest raspuns s'a Intors lipcanul, trimetandu-se si publicatiile a se Imparti pe la judete. Iar printipul Ipsilant, ajungand cu adunarea sa la Ramnic, au luat de stire pentru Turcii ce erau oranduiti la Dragasani, ca s'ar fi lovit cu un Rusean, capitan de panduri, ce avea Impreuna 140 de oameni, si ar fi infrant strajile turcesti. Pentru care numai de cat au trimis pe taxiarhul Vasile Caravia ca sa mearga in partite Dragasanilor sa iscodeasca pe supt cumpata sta- raa Turcilor ce se aflau acolo. Care aducandu-i raspuns ca nu este vre-o suma mare, s'a facut sfat Intro adunare ca O. se porneasca o sumde Arnauti si mavrofori sa

95 mearga. la DrAgasani a apuca pe. Turci In revarsatul zorilor, ca O. nu prindg de veste. §i asa, dandu-se poruncg a se OA dung ce s'au latoernit cei oranduiti a merge, s'au si pornit cu totii din Ramnic, si de-odatg, venind nista nori Intunecosi, an dat o ploaie foarte groaznicg si cu piatrg, neincetand toatg noaptea, de au petrecut pang la piele, umplandu-se de apg si arme si fisicuri sitoatg gephaneaua, cum si Arng4ii Imprastiindu-se, si ceilalti ostasi, iar taxiarhul Caravia, tabgrand cu o ceata de Ar- nau0 la un sat aproape de Draggsani ca doug ceasuri, au ggsit acolo yin si rachiu Indestul, si, nemai avand vre-o grijg de razboiu, s'au dat cu totii la bautUrg pAng ce i-au apucat ziva acolo, si a doua zi, strangandu-se, au purses cu totii spre DragAsani cu tumbelecuri si strAji,Indarjiti Rind de multg bluturg. Unde apropiind-u-se, an dat poruncl taxiarhul Caravia ca sg loveasca pe Turci, punand Inainte trupul mavroforilor, cari, fiindplini de apa si de noroiu, cum si armele for udate, neavand vreme a sibe mai sterge, au Inceput pe loc a cgdea In manila Turcilor. vrand a slobozi tunurile ce aveau Impreung spre apgrare, nu s'au aflat tunarii In pripg, fiind rArnasi In, urmg. De aceia au cercat sa be dea foc Insusi Caravia, si, afland fitiluri neumede, au Inceput sg scapere ca sg be dea foc cu iascg, dar zgdarnica i-a fost osteneala. Pentru cg si iarba au fost udg si zgbava scApgratului a pricinuit desavarsita prapadenie. Caci Turcii, navglind vitejeste printre mavrofori, fiind pe jos, ticglosi si prapaditi de ploaie si de drum, fi starama si ii tgia ca pe niste miei, rgmanand cei mai multi pe loc. Asa vazand taxiarhul Caravia cg nu izbuteste en nimic, si temandu-se a nu-i cuprinde si pe dal*, au Inceput sg strige :«gheri, gherio,ce se talma- ceste In limba turceascg: Inapoi. Aceasta au zis-o si cuprins de spairog si turburat de bauturg. Dar Turcii, Intelegand, prea bine an cunoscut ca nu mai pot avea tacat (sic) asta la razboiu,si,numai decat navglind asuprg-li cu toatg Indrazneala, au fgcut mare prapadenie, incat dintre mavrofori prea putini an ramas, mantuindu-se cu.

56 fuga, cum si dintre Arnauti, fiind calari, au fugit cu Caravia,, ramanand si tunuri si gephanea in manila Turcilor. De care foarte mult s'a mahnit printipul Ipsilant asupra taxia- rhului Caravia, atat pentru nedestoinicia lor, cat si pentru jertfirea ce s'a facut la atatia oameni din pricina-i. Cad, de nu era turburat de betie, urma, mai futain sa se capuiasca de razboiu, sa vada fiecare de arme, de sunt curat sterse, si de fisicuri, de nu sunt ude, cum si de toti ostasii si tunarii, de sunt stransi, apoi sa faca. Incepere da razboiu, cu calarimea de o parte si cei pedestri do alta parte, punandu-se si tunurile la mijloc, dupa cum insusi li dadese povata, darel, punand pedestrimea inainte, a ramas cu calarimea Inapoi, de cauta la pierdereacelor pedestri din departare, de undo au sistrigat cuvantul eel de prapadenie gheri" si au dat Turcilor Invitare a navali si a-i goni din toate partite. Drept aceia s'au scul at printipul Ipsilant din Ramnicsi s'au tras la manastirea Cozia, si, acolo zabovind trei zile cu straji si paza In lestula, tinandu-se in doua chipuri, si des-pre Turci a nu navali sa vie, si despre arnautime, a nu obraznici dintre dansii ca sari strice, cunoscandu-li duhul for eel nelegiuit si urmarilefor celeneomenite, au dat porunca, dupa treizileprin taina dei-au pus toate calabalacurile pecai, facandzeessacsanale,siIndata auplecat calare pepoteci cu calauza de 1-au dus pemunti !Ana la Caineni, urroandu-isi taxiarhul Caravia cu alti Multi impreuna, iar ceilalti toti ai adunarii capetenii, Im- prastiindu-se prin paduri, prin vii si munti cu arnautimea si cei ce mai ramasesera dintre mavrofori, au Inceput sa navaleasca, ca 0, Intro Inauntru, atat prin lazareturi, cat si prin poteci. *i mai ales, umbiand oranduitele cete turcesti prin munti cu calauze romanesti de prin sate, pe unii Ii gasia ascunsi si, prinzandu-i, Ii jertfia pe data, pe altii fi gonia pana ce da navala de a antra In lazaret. Si cu un cuvant toata sistema adunarii s'au Imprastiat In toate partile muntilor. Dupa ce an Intrat printipul Ipsilant In-

-97 luntru pe la lazaretul de la CAineni-Boita, carele, indata ce an trecut, an dat proclamatia de mai jos, adeca: g Soldati, nu mai profanez sacrul, onestul acesta nume In persoanele voastre. Laqi, fricofii, turme de norod, tra- darile voastre, spionajurile voastre and silesc el mA, despart de voi. De acum Inainte orice legatura Intro mine gi voi se taie: numai Ad Anc In sufletul meu voiu purta ruqinea cl vA oomandam. AO cAlcat juramintele voastre, ati trAdat §i pe Dumnezeu fii patria, m'ati tradatg.i pe mine In momentul in care speram sau 0, biruiu sau sg, mor glorios Stmpreunl on voi. MA despart de voi. Ala dar alergati la Turd, singurii demni de sentimentele voastre; iekii0 din paduri, coborAti de pe mun0, asiluriale laqitAtii voastre, 0 alergati la Turd, sarutati naanile lor, din care pica Inca sacrul sftnge al preotilor de cApetenie ai reli- giunii noastre, Lri s'au taiat neomenos, al patriarhilor, al arhiereilor §i al atator fraV nevinovati de-ai voqtri. Da, alergati de cumparAi sclAvia on viata voastrA, on iubirea femeilor ori a copiilor voqtri. Vol, umbra ale adevAratilor Elini din batalionul sacru, c4i, ffind trAda0,ati cazut jertfe pentru fericirea patriei voastre, primiti prin mine muqumirile celor de un neam on voi. Putin timp §1 se vor ridica stAlpi cari vor perpetua numele voastre cu caractere Inflacarate. Sunt sap ate In fibrele inimii mete numele ami- cilorcAti mi-au aratat credinta §i sinceritate pAnA 'n sfarqit. Memoria for va fi pururea bantura racoritoare a sufletului mieu. Predau la ura umanitatii, la condamnarea legilor §i blastamul celor de un neam pe tradatorul §1 sperjurul Caminar Sava, pe desertorii §i initiatorii, desertarii §i fu%itii comune, pe Constantin Duca, Vasile Pavlu, Gheorghe Mann Fanariotul, Grigore Sutu Fanariotul §1 pe desfrAnatul Nico- lae .Scufo; cterg §:i pe Vasile Caravia din rAndul soldatilor miei pentru nesupunerea sa §i pentru necuviincioasa purtare a lui, la 6 Iulie 1821.. IntfaceastA diastima s'ainchinat qi Cairnacamul Sava on Ghenciu Aga, ce se aflau on oamenii for la manastirea

Marginenii, catre ,Chehaia-beiu, si trimitand un Aga cu cativa Turd la numitii a se Impreuna cu totif spre credinta, 1-au oranduit a umbla pe munti pentru aflarea apostatilor, pe sari gasindu-i, Ti trimitea la Chehaia-beiu, si Indata, Ii jertfia, De la Bucuresti vazandu-se Insa, zabava sosirii Domnilor, s'au trimes In Brasov dumnealui Slugerul Dumitrache To- pliceanu, cu un cavas oranduit, ca SI mearga, BA vorbeasca fiecaruia din boieri prin graiu, indemnari de iesire,care, dupa ce a zabovit acolo peste cinsprezece zile, s'a Tutors numai cu raspuns Inscris cum ca cei mai multi boieri lipsesc la bai si, osebit, apele fiind mari, nu pot deocamdata a iesi Cu totii, facandu-se numai raspuns de multamire din partea boierilor catre prea-puternica Imparatie, cu rugaciune a se trimete cat mai In grabs Domnul terii spre cea de obste odihna, dupa cum mai jos se arata cuprinderea. Si, la 23 ale lunii lui Iulie, Intr'o Joi seara spre Vineri, find un nor foarte Intunecat de spre apui; cu o mare furtuna, an flout o simtitoare turburare si prapadenie in politia Bucurestilor, daramand turle de biserici, ridicand Invelitoare de case si aruncand la pamant Ingradisuri de porti si de grajduri, ne mai ramanand nici ferestre pe la case, Meat se speriase norodul ca, an venit eel de pe 'Irma sfArsit. Din care aceasta s'au Intamplat si mnite omoruri, atat cu daramarea foisorului de foc, ce an cazut la parnant, asemenea si pomii de prin gradini, pe unii i-au scos din radacini, pe altii i-au frant,fiind o jalnica vedere si o dumnezeiasca urgie In toata politia Bucures- tilor, de se spaimantasera si Turcii ce erau In Bucuresti. Jar, diva, ce s'a Inmuiat furtuna, incepand o ploaie foarte groaznica, s'a umplut pamantul de apa, curgand de sus ca si cum ar fi turnat cu galeata, de ajunse apa pans la genunchi, In partile' de la Sf. Gheorghe Nou. far de la Tarigrad s'au vestit cum el pe prea-sfintitul Patriarh Grigorie 1-au taiat, dimpreuna si cu alti doisprezece arhierei, cu vina ca ar fi Post cunoscatori ridicarii acestei apostasii ; precum si multe alto omoruri s'au facut In Tarigrad, boieri, negustori, si altii, luandtr-li-se avuturile la

99 anirl §i strangandu-se toate armele de pe la raid, pentru ca §i In partile taree§ti In multe parti s'a ivit apostasie, ridicandu-se to# Grecii cu arme asupra Turcilor, precum Mo- reia, Tesalonic, Indria (sic) §i alte eparhii, de care s'a auzit ca Moreia §i Tesalonic, prapadind pe toti Turcii din partea localui §i razboindu-se cu o§tirile ce erau oranduite asupra-li, au facut mare birtainta, dobandindu -i prin sable -slobozenia for §i plecand en toatg, adunarea for spre Se- raiu, fiind o ideie cum eg, Poarta Otomaniceasca ar fi oranduit pe Domnul Searlat-Vocla Calimah ca sg, Impaciuiasca pe Mora ILO §i Tesalonichieni, odihnindu-i en oarecare privilegii ca sä Inceteze din ridicarea apostasiei. Acestea din auzuri s'au aflat. Iar, Intoreand cuvantul la povestirea intamplarii,zi- ceam ca Arnatqii ce se Impra§tiasera de mavrofori §i cete dintre ale adunarii, Impletecindu-se prin paduri §1 muakii Terii-Romane§ti, ajunsesera la mare desnadajduire, !neat cei mai multi cu iarba ca dobitoacele se hraniau, pana da peste dan§ii cetele turce§ti §i pe unii fi jertfia, cum Ii prindea, iar alVi, cu fuga mantuindu-se, da navall In lazaret, unde, luandu-li-se armele, Ii ducea ca pe ni§te of In Bra§ov, §i de acolo pe unii Ii alegea de-i facea ca- tane sau husari, §i pe altii, ce nu erau destoinici, Ii trimitea cu paza la Basarabia. Vrednic de jale era halul acesta, pentru ca-i vedeai cu vine rupte §i sfa§iate de desimea padurilor, desculti, nemancati §i neodihniti, cu spaima zugravita In fata for §i, cu un cuvant, -ea vai de dan§ii, cum §i, la Rucar In sus fiind cativo, de-a i adunarii cu capetenie un preot, anume Papa Ivanciu, s'au facut meterez la local ce se chiama Valea Muierii, §i, stand la razboiu cu Turcii, dupg, ce au sfar§it gephaneaua, neavand alts nadejde, au dat navala In vama Branului la Moeci, uncle, Indraznind a antra §i cel mai mare dintre Turci, s'au Intamplat catava sfada cu tistul de acolo, cerand pe numitul preot ca de la un prieten al Portii otomanice§ti, carele, 1ndata cercetand, an aflat pe preot Intrat In hotarul .Austriei §i, pe de o parte, an zis acei agale de s'au tras

100

Inapoi din hotarul nemtesc, iar, pe de alta, au scos en ca. rani/ pe acel preot §i Impreuna cu alti patru tovar4i de- ai sal, pang, s'an trecut In pamantul Tarii-Romanefiti. i ma, Tarcii, facand multamita tistului,s'au Intors Inapoi, luandn-se apoi iaragi dupa acel preot pana ce 1-an prins, qi fara pierdere de vreme 1-au trimis cAtre slavitul Chehaia-beiu, de unde numai decal s'au pornit In legatura de lant legati, la Silistra, qi de acolo la ¶arigrad. Dupa Inchinaciunea Caminarnlui Sava gi a lui Delibaga Mihali qi Ghenciu-Aga cu ai[or, Intocmindu-se de catre. slavitul Chehaia-beiu a umbla numitii dimpreuna cu oranduitul bimbaq qi cu ascherlii pentru izgonirea gi prinderea, apostatilor, qi oranduind la Targovi§te beqleaga en neferi Indestui, cum gi osebite capetenii en ascherliii cei oran- dniti, s'au sculat slavitul Chehaia-beiu de la Targovigte cu ordin gi s'au tutors la Bucuregti, agezandu-se cu gederea In casele dumnealui biv Vel Logofat Stefan Belu, cum ci oqtirile, atat pe la conace, pe la zidirile cele mari, find cele mai multe case mari pustii yi slobode, cat gi afara pe margeni, en corturi.i Indata au dat porunca, catre boierii ce erau In politie gi catre dumnealui Caimacamul de s'an Intrunit dregatorii qi ispravnici,dintre boierii cei de al doilea qi al treilea mama, ce se 'ntamplasera la Bncure§ti, cum gi zabitii cei dupa said s'au trimis pe la judete, facan- dn-se catre Chehaia-beiu strapic nizam In politia Bucureq- tilor prin oranduirea dumnealui Cavas-baqa, ce se plimba pe toate podurile qiulitile politiei cu cincizeci de ascherlii, priveghind a nu se bantui cineva, on de catre oqteni, on de catre altcineva. S'au dat numai cleat porunca pe la judete qi pentrn scoaterea dajdiei Ianuarie qi Julie, pe cate taleri 30 qi jumatate de Jude, cum qi pentru grau, orz, porumb qi fan de trebuinta tainaturilor, prin purtarea de grip, a dumnealui Vornicului Mihalache Manu, ce era vechil de Vistier-Mare. Iar Serdarul Olimbie, cu un grup mare de Arnauti, Intre cart gi capitan Farmachi, ce era la episcopia Argesului, afland de inchinarea Caminarului Sava cu aisai, au

101 apdcat cn totii poteca pe hotarul muntilor, umbland pe locuri necalcate, fara merinde, si cu multaticalosie an trecut In pa4ile Moldovei, Inchizandu-se cu totii In manastirea Neamtului, undo razboindu-se cateva zile cu ostirile tmparatesti, dupa ce s'au razboit cu bombele ce se arunca' In manastire, au fugit cu totii noaptea prin locuri ascunse si s'au tras la schitul (sic) Piatra, tot din Tinutul Moldovei, find loc mai tare, lasand manastirea Neamtul sloboda, care nu numai s'au pradat si s'au jafuit de catre osteni, ci, dandu-se foc, an ars cu totul, jextfindu-se si atatea sufiete de nevinovati monahi ce se 'nt&mplasera Inauntru. Iar dupg, aceia schitul Piatra, facandu-se muhasarea de catre Imparatestile ostiri, si stramtorandu-se cei dinauntrn foarte tare, pentru ca li lipsia, nu numai de ale mancarii, ci si gephanea lndestula nu avea, dupa, trecere de catava vreme au strans Serdarul Iordachi Olimbie toata gephaneaua ce li mai ramasese si, facand lagumuri pe supt pamant, an pus de an luat foc, si nu numai numitul eu multi dintre ai sai s'au prapadit, si dintrecalugarii de acolo nu putini an ars, daramandu-se odaile pe dansii. Din tuata adunarea for au scapat numai dougzeci si patru Arnabti, cari, inchinandu-se la Imparatestile ostiri, i-au prins numai decat si, legandu-i In catuse, i-au trimis la Iasi catre Seraschierul de acolo, si peste putin s'au trimis in lant bagati .la Silistra si de acolo la Tarigrad. Asemenea si Serdatul Iamandi Giuvara, ce, la venirea ostilor In Craiova, se Inhai- tase cu o ceata de Arnauti In padure si, Intrand cu totii In raanastirea Coziei, sta acolo inchisi, corespondandu-se on Hagi-Prodan si en Machedonschi si polcovnicul Ivanciu, ce din adunarea Slugerului Teodor se facusera un trup dimpreuna on cativa oameni, si se inchisesera In mantis- tirea Tismana. Care sta acolo, privind la lucrarea savarsirii acestei unman, si, dupa multe preumblari ce au facut Ca- minarul Sava cu ai sai, dimpreuna cu oranduitul bimbasa prin plaiurile judetelor de munte, din judetele de sus prinzand multi din apostati de-i trimitea la slavitul Chehaia- beiu, aratand slujba, pe cari indata, Tit pornia cu paza la Si-

102 listra. Dint? Inqii, pe unii Ii omora aid pe la rgspantiile tgr- gului, Intre cari au fost Si fiul dumnealui Paharnicul Scar lat. Apoi, trecand pe la Curtea-de-Arges, au mars catre judetul Va leii si, apropiindu-se de manastirea Coziei, unde era Serdarul Iamandi Giuvara, prin feluri de mijloace cu fugaduieli de Incredintgri cei -au dat CAminarul Sava d'impreung cu bimbasa, 1-au Induplecat pe Serdarul Ia- mandi en toti ai sal de s'au tnchinat, gi, scotandu-i din mIngstirea Coziei, pe de o parte au Ingtiintat numai decat catre Chehaia-beiu, facand ruggeiune a i se harazi viata, gi, pe de alta, 1-au luat pe Serdarul Iamandi Impreung cu danqii, cum qi din oamenii lui, pentru ca pe altii i- au trimis catre Chehaia-beiu spre Incredintare; iar cei de la Tismana, luand §tire ca s'au prins Giuvara en toti ai sgi,. Indata s'au, ImprIstiat toti In that) pgrtile, cacerdisandu- se unii pe poteci In Tara Nemteascg, spre Sibiiu, iar ceilalti gi-au pierdut urma. De la Chehaia-bein li-au venit raspuns cu oarecare Incredintari pentru Serdarul Iamandi ca sa -1 trimeatg en toatg familia sa catre Slavirea Sa gi nu se va bantui Intru nimic. Si a§a, In bung pazg trimitandu-se la Bucuresti, nu s'an primit cu necinste de catre Chehaia-beiu, Inca §i icram i s'a facut nu putin. Pe care dupg patine zile 1-au pornit la Silistra on toatg familia sa, qi acolo, Infati§indu-se de doug sau de trei on Inaintea Mgriei Sale Pasei spre cercetare, s'au gi pornit paste Wine zile la Tarigrad, cu vre-o cativa oameni dintr'ai sAi si cu destull pazg, iar sotia gi copiii lui, ramanand- la Silistra, §i-au schimbat credinta creqtineaseg. Diva ajungerea for is Tarigrad, s'a auzit cum ca, on steagul ce se trimisese Impreung, scotandu-i pe ulitile Titrigradtani, la fie care rAspantie se tAia cats unul, pang s'au ispravit cei Impreung cu Serdarul Iamandi, apoi, la ospat mare tgindn-1i pe .dansul, i-au 1nfipt steagul la mg spre pomenire. Iar Caminarul Sava, d'impreung cu °ran- duitorul bimbasa, plimbandu-se prin munti qi dealuri, a- dese on prinzand ate doi, trei sau gi mai multi dincei- Impraltiati talc* apostati, Iitrimetea In pazg catre

103

Chehaia-beiu, pang. la 15 ale lunii Inlie leatul 1821, cand, cerand voie oranduitul bimba§ dela slavitul Chehaia-beiu ca 0, vie la Bucure§ti, nemai ivindu-senici un fel de apostat, an luat raspuns ca sa se scoale sg vin Impreung §i cu Cgminarul Sava. Care, facandu-i-se cunoscut chemarea aceasta, s'a Ingrijit foarte tare, prelungind din zi In zi mergerea la Bucure§ti, Ong la 25 ale luniiIulie, cand, vgzand cg mijloc de scapare a se cacerdisi nu este §i a prelungi mai mult iarg§i se va putea socoti nesupunere, ala au hotarlt de an plecat en toti oamenii sli, d'impreung cu oranduitul bimba§ cu neferiisai, de au venit la 5 ale lunii lui August In Bucure§ti, trggand drept la casele sale, ce le avea cumparate de la Pahgrniceasa Ini- maroaia, in mahalaua Protopopului. Iar oamenii sgi s'au Impartit pe la conace prin §tirea bimbaqii, cum §i cei mai multi 'anti la satul Ciorogarla, ca sg nu intre cu buluc mare de oameni in politie. Si a doua zi, Sarni:WI, la 7 ale lui August, infati§andu-se Ia Chehaia-beiu, ant Caminarul Sava §i Deliba§a ihail, cat §i Ghenciu,i -aiprimit cu mare cinste, aratandu-li cum eg li s'au cunoscut credinta §i el sunt a se cinsti fiecare dupg cuviintg. S'au Infgti§at §i pe la celelalte capetenii, §i tot cu asemenea icramuri s'au primit, ie§ind Inca vorba cum eg. Dumineca este a-i Imbraca si blgni. Aceasta an fost cea d'intgiuInfati§are, Sambata, la 7 ale lunii August de la 1821, precum s'au zis, cand an sosit de la Brasov §i dumnealui -Barbu Vgegreseu, cu dumnealui Spatarul Scarlat Mihglescui dumnealui Vistierul Grigore Romanit §i cu alti boieri de-a doua mans, cum §i de a treia mana, cei mai multi, find ea la §aizeci de in§i cu totii. Cad, a doua zi, Dumineca, la 8 ale lunii lui August, gl- tindu-se cu totii sa mearga spre inchingeiune a se Tufa- ti§a Ia slavitul Chehaia-beiu, an §i plecat unul dupg altul, venind pang la biserica Cretuleseu..Unde Intampinandu-se cu dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, li-au zis tuturor cum ca n'are vreme Chehaia-beiu sa-i primeasca dimineata, ram anand a se Infati§a, on dupg chindie, sau a

104

doua zi, Lnni. Si asa en totii s'au intors la dumnealui Ba- nul Vacarescu acasa. IarCaminarn1 Sava, chemandu-se Dumineca de catre Chehaia-beiu, cand seauzia ca are sa-1 1mbrace cu blana, an mers de dimineata, impreuna cu Delibasa Mihali si cu Ghenciu, avand si sase oameni dupa dansii, si, tndata ce an 1ntrat in curte calari, descalecand catesi trei dupa cai, s'au urcat sus, unde stand divan doul randnri de ostasi a-i primi cu alaiu, pe Ice i-au jertfit pe cate trei, aruncandu -li si trupurile jos, cum si pe oamenii ce venise cu dansii, cuprinzandu-i, pe data i-au jertfit, o- randuindn-se tnteadinsi ostasi, atat sa.i impresoare casa, cat si toate conacele oranduite oamenilor sai, ca sa-i prinda on vii on morti,cat si pe toate podurile siulitile imprastiindu-se dintre ostasi cu sabille scoase sipistoalele In mama, pe unde Intalnia dintre Arnauti, Ii jertfia, luandn-li capetele sau urechile de le ducea lui Chehaia-beiu, fiind oranduit de se da cate taleri 25 bacsis pentru un cap. Cinepcate, povesti aceasta groaznica 1ntamplare si multa varsare de sange ce s'au facut, stand lesurile de trupuri, atat pe podurile tale marl, cat si pe ulite si 'n toate partile, precum si jafurile ce s'au facut mai pe latoate casele din Bucuresti, spargandu-se si multe biserici, tinand aceasta, inviersunare treizile. Pentru ca multi dintre Ar- nautii Savei, prinzand meterez biserica Protopopului,biserica Olteni si altecasedin partea locului, au statut tare la razboiu, pans ce au dus tunuri acolo si, treizile razboindu-i si trei nopti, i-au sfaramat cu totul, prapadind si dand foc la multe case pe unde an fost ArnaaEii inchisi, cum si biserica Oltenilor cu totul au daramat-o, fiind mare jale In politia Bucurestilor, de cat tot norodul se Inchi- sese pe la hanuri si pe la consulaturi In zarva acestei nemai pomenite si jalnice intamplari. Si, aflandu-se toti cei iesiti din Brasov stransi la dumnealui Banul Vacarescu, au ramas Incremeniti si far/ suflare cei multi, vazand aceasta Infricosata 1ntamplare, nestiind nimeni ce este pricina, pans, dupa vre- o doua ceasuri, venind un Aga trimes de la slavitul Chehaia-beiu, au flout cunoscut dum-

105

laealaiBanu lai despre taierea lui Sava si a color Impreuna cu dansul, si asa, domirindu-se tecare, si-au mai venit In fire. Dar spaima cea grozava nu se va sterge din sufietele oame-. nilor si nu se va da uitarii pana, la cel de pe urma ceas.$i,a doua zi, Luni, la 9 ale lui August, dindu -se de stire de catre Chehaia-beiu ca sa mearga boierii, s'au sculat dumnealui Banul Vacarescu d'impreuna cu toti ceilai i, find ca vre-O treizeci de echipajuri, si, merg'and la conacul slavitului Che- haia-beiu, s'au prima ea destula pars da, mai Intaiu fiindca tot -se razboia pe alocurea, cum la biserica Oltenilor si la biserica Protopopului, necurmandu-se trei zile slobozirea tu- murilor in partea locului. Apoi pe scan In sus si prin sala era si pe de o parte si pe de alta o multime de ascherlii tot Inarmati, pang, la per deaua casei, undo Intrand cu totii Inauntra, dupa ce au ilcut cuviincioasa Inchinaciune catre Chehaiabeiu si sarutare de poala, precum obiceiul este, li s'au zis de catre Slavirea Sa ca bine an venit sanatosi, si cum an petrecut la drum, facandu-li chip de au sezut .cu totii pe scaune, fiecare la randul lor, si peste putin s'a cetit firmanul de mai jos sis'a aratat si porunca Inal- tului Vizir si buiurdiul .Mariei Sale Pap de la Silistra, a- costa in limba turceasca, dar s'au talmacit din cuvant In ,cuvaut precum se arata. :

tPrea-cinstite Intru stapanire desavarsit,cel ce intoc- -mesti cu dreapta Intelepciune pricinile norodului, Intarirea temeliilor innaltului Devlet si al stralucirii, Intaiule izvor al darurilor color intru a samanarea Ingere a sca, haled Silistra- valesi, at nostru Vizir, Mehmet Selim-Pasa, Dumnezeu sa-ti Indelungeasca anii. Cu aceasta, a noastra sfanta Imparateasca porunca, ti se face cunoscut car diva Instiintarea ce ni-ai trimes In -cele de pe urma cum ca prin ajut or dumnezeiesc s'au pierdut apostatii din Tara-Romaneasca si cum ca cei mai multi dintre locuitorii terii ce din Intamplare au fost f a- gari s'au tutors Inapoi la casele lor, aflandu-se si ceilalii Intru cugetare de Intoarcere si, pe langa acestea, Inca ne-

106

fiind Domn In Tara-Romaneasca, stars moarte si nelucrate cele ce privesc pe sama lui, adeca vamile, ocnele si celelalte slojbe si legiuitele dajdii, asemenea si mosiile si 0,- manaturile boierilor ce sunt fugiti In Brasov, neadtmate si necapufte; ci, fiindca pentru acestea intrebi In ce chip este Malta noastra porunca si vointa, iatali poruncim printeaceasta porunca a noastra ca, de vreme ce, cu a- jutorul dumnezeiesc, apoatii ce se Incuibeaza In Tara- Romaneasol si In Cara Moldovei, unii dintre dansii en ro- bie se vor jertfi, altii, fugind In pamantul strain, au lAsat aceste tari slobode despre faptele for cele role, si, fiindca este bunavointa a noastra, a se face de arum Inainte tot repaosul si odihna raielei ce locuieste In aceste doua tari, care se socotesc si sunt al nostru Imparatesc cheler, sa In- grijesti dar a se propovadni prin pristavi In tot cuprinsul Tarii-Romanesti ca este !liana si stanta porunca a noastra de a se Intoarce Inteale sale toti de obste ceifugiti In strainatate si de a Ingriji fiecare pentru meseria sa, precum si plugarii sa4 lucreze pamantul, dupa cum si mai Inainte, fara de a avea cat de putina banuiall ca s'ar putea Intampla ceva impotriva sigurantei vietii for sau averilor lor, on scadere sau schimbare la privilegiilelor. Si pana la venirea Domnului In Tara-Romaneasca hotarim ca toate slujbele, vamile, dajdiile si altele asemenea a- cestora ce privesc pe seama Domniei sa se canto deocamdata si sa se Intocmeasca de catre Caimacamul cel o- randuit. (Deci spre aceasta, dupa cum s'au trimes ale noastre sfinte osebite porunci catre Vizirii muhafizi Diului si Bra- ilei, ass, si catre tine,ca sa urmezi desavarsit siIntru glasuire cu Intelegerea sfintei noastre porunca, punand In lucrare toata privigherea, Ingrijirea si sifinta spre a pro- povadui fara de zabava In tot locul Tarii-Romanesti a noastra Intru osardia porunca si vointa, de a se Intoarce Inapoi raielele noastre, locuitorii tarii, ce se ratacese In tail straina. si 'n alto parti, Improspatand In acest fel fiecare urmare meseriei sale, iar mai vartos el voim 0, fie de

107 obste liniste tarn cea mai putina bAntuire sau stricAciune si ca pAna la venirea Domnului In tarn este sa se caute desIvArsit toate treburile domnesti simalahaturiletarii- de catre orAnduitul Caimacam. Tu dar, Vizirul nostru, cel ce esti strAlucit intru lute- lepciune si In multe cercari, sa iei seams spre sA.varsirea intocmai colorporuncite, supuindu-te sfAntului nostru semn. S'au scris aceasta poruncA pe la mijlocul lunii Zilcade, cu leatul 1236.,

Int Mile al nostrn din neamul Mesiei, de acum Caimaca- mule al Tarii-Romanesti, Constantin Negri, sfarsiturile tale sa-tifieIntru bun MAL FiindcA Tara-RomAneascA si taro, Mol- dovei s'au curatit de rAzvratitorii ce se iviserlInteinsele si ia- rAsi s'a Indreptat linistea cea de obste, si fiiindcl este Ina HA vointl a se Intoarce fiecare locuitor Intru ale sale, cAti adeca din pricina acestor facatori de role pribegindu-se s'au depArtat de patria lor,far& de a avea catusi de putina banuialA ca li se va pricinui cea mai mica bantuire, on vietii lor, on averii lor, si Intro acestea fiindcl s'au saris catre cei ces'acuvenit ca esti poruncit, socotind ca o neaparatA datorie a to sa Ingrijesti pAna and va veni Domnul, ca sa faci chemare tuturor In de obste, de orice randuiall si treapta, facandu-i on induplecatoarele tale cuvinte a se intoarce Inapoi la ale sale, care,luAlid fiecare de iznoava lucrul sau si meseria sa, sa urmeze cele cuviincioase, precum si mai inainte, asemenea si plugarii sa-sicaute de lucrul pamantului, adunandu-si rodurile in jicnitele lor, drept aceia-ti poruncim si printfaceasta carte sa urmezi Intocmai dupa !nano, si sfanta porunca., Fiinda, ni-au venit fnalta si sfAnta poruncI, cuprin- zAtoare ca din cele de mine mai d'inainte trimise In- stiintari s'au facut cunoscut catre Inalta Putere cum ca razvratitorii s'au pierdut cu totul din Tara - Romaneasca si cum cA, cei mai multi din Intamplare fugiti boieri s'air Intors pe la casele lor, aflandu -se si ceilaltion cuget de-

108

'Intoarcere, §i ca, nefiind deocamdatg. Domn In tara, stars moarte cele ce privesc catre dansul, vami adeca gi celelalte slujbe, legiuite dajdii, asemenea §1 mo§iile §1 samg- tulle boierilor celor fugiti In Brasov neadunate §i neca- patuite, iata trimitem aceasta sfanta porunca catre tine, Caimacamule, care, dupa ce o yeti cetii o yeti 1ntelege, Iti porunciasa Ingrijeqti ca dupa cuprinderea poruncii sä se propavaduiasca prin pristav In tot cuprinsul Tani- Romane§ti ca este inalta porunca Imparateasca a se In- toarce Inapoi la ale sale toti de ob§te cei fugiti in strainatate, savarqindu-§i fiecare lucrul sau, iar plugariilu- crand pamantul, far& a banui cat de putin Ca poate sa se Tntample ceva Impotriva vietiilor sau averilor lor, on vre-o scadere sau vre-o schimbare in privilegiurile lor. Insa mai Intaiu de toate, ta, Caimacamule, sa cauti sg, Intoc- me§ti toate slujbele,vamile, dajdile asemenea acestora, ce privesc pe seama Domniei dupg, obiceiu; de aceia ti se i trimete aceasta carte a noastra d'impreuna cu sfanta porunca,,Qiiea aminte ca sa savar§eqti Intocmai cele poruncite, farg, de a se face cea mai mica schimbare sau sminteala.' Dup. ce s'a ispravit aceasta de cetit, stand cu totii In picioare, an poruncit slavitul Chehaia-beiu de s'au a§ezat fiecare iara i, qi indata s'a fadut teremonie de cafea, precum este obiceiu la cei maxi, gi, mai facandu -so oarecare intrebari, s'au sculat Cu totii, facand obiqnuita Inchinaciune, gi an iegit pe rand, Impartindu-se fiecare pe acasa, iar cei mai multi pe la hanuri, de groaza qi spaima ce era in toata politia, pang, s'a ostiat dupg, trei zile gi s'au dat porunca a se ridica lequrile de pe drumuri, fiindca se Impu- tisera. Cand s'au strans totiboierii d'impreuna la slavitul Chehaia-beiu, undo erau §i toate capeteniile ogtirilor adunate gi in vileag, s'a cetit porunca ce a venij de la 101- tatul Mehmet Selim-Paqa Silistra-valesi, a careia cuprindere se arata din cuvant In cuvant cu deslugire, adeca :

109

'Ilu, landa slaviVlor §1 cinstitilor barbati ci fnlocuitorult oralului Bucureritilor, capugibaq Hagi-Ghegen-Aga, Epo- reasca slava ta, fli voi, ceilalti capeteniile oqtilor ce sunteti laudele Ili alegii Intro cei asemenea voua, sporeasca-va puterea, qi tu, Intftiul al neamului Mesiei halea-Caimaca- Mule al Tarii-Romane4t1 Constantin Negri, creasca cinstea 0 bun numele tau Ili voi, toti cei de ob§te boieri ai Tani- Romanegti. (Cu ace asta porunca a noastrA vi se lace cunoscut ca,, ob§teasca linigte qi odihna supuqilor Terii-Romanekiti find una din tole mai deosebite Eii nestrAmutate bunavoiri ale Inaltalui devlet (supt aparatoarele caruia aripe um- brindu-se acegti supuqi din vechime si pang, 'nzilele a- cestea de apoi se bucura, odihnindu-se dupa Traparateasca vointa), aceasta liniqte fara de vests qi nenadajduit s'aa tulburat de niqte oameni razvratitori tiii facatori de role, cari, qi avand- capetenie pe hainul Ipsilant, s'au revarsat In tot cuprinsul Tarii-Romanegti, aducftnd In toate parVe darapanare desavargita prin mijlocirea acelui hain ci capetenia lor, carele, In multe chipuri aratanduli hainlacul Impotriva InalteiPortii, pe de o parte an Ingelat Ili din raielele prii-Romane§ti, pe de alta parte iarati li-au facut multe prazi §i alto felurimi de jafuri pricinuitoare de toata darapanarea Tarii. Intre acestea insa ochiul col neador- mit al prea-puternicului nostru Imparat, avand ajutor puterea vas, tare a lui Dumnezen gi pururea urmatoare cu Imbielqugare dreapta norocire, prin Itmparateasca sa Ingri- jire la vreme cuviincioasa Intampinand aceasta nevoie ce s'au Intamplat in Tara-Romaneasca, au trimis nebiruitele' sale o§tiri, §i in patina curgere de vreme au slaramat a- ceasta pierzgtoare ceata, pe unii din capetenii prinzandu-i de vii, pe alt,,ii risipindu-i §i gonindu-i prin munti, M- eat astfel au adus iaraqi scaparea gi izbavirea de rele a saracelor raiele. Dar, §i cu toata aceasta izba,vire ceau. savar§it Troparatia Sa, s'au ivit In tole de pe urma In Tara- Romaneasca gi alta intamplare vrednica, de uraciune, care privia, nu numai spre Impotrivirea Inaltului Devlet, ci Inca.

110

§i spre bantuirea obstii. Cel stint potrivnic Sava bimbasa, .nemn4amitorul catre facerile de bine ce an fost dobandit de la Inaltul David, si totdeauna avand Intru adancul inimii sale Inenibata Inselaciunea si viclenia, shine ori fa- tarindu-se cu credinO, si cu supunerea catre Inalta Poarta, alto on unindu-se cu apostatul, Ipsilant siaratandu-se Intr'o glasuire cu faptele aceluia, s'an mestesugit mai In urma si prin f.tarie s'au Meat a se Intoarce iarasiIn slujba Inaltului Devlet, si, cu toate a cestea abia dupa o trecere de o luna s'au Infatisat catre Chehaia noastra Hagi-Gheghen-Aga, si, nu numai cu aceasta necuviincioasa fapta s'an dovedit supt banuiala, si de o data s'au prins si scrisoriale lui sicorespondenta ce a avut cu Ipsilant, precum dupa aceasta si alto scrisori ale lui catre hainul ,Diamandi, col intenn cugeteudansul. Asa an aratat numitul la toate faptele sale ca politicestile lui porniri si slujba ce se facea el arata catre Chehaia noastra prin feluri de chipuri nu a fost alt nimic fara numai Intru inselaciune si fatarie, dupa, asamanarea lingusirii canelui ce Ysi misca coada and catre unul, cand catre altul, cu stop numai ca, aflandu-se In treaba si capetenie fiind unei a. dunari de oameni Indrazne.V sifacatori de role, O. despoaie pe supusii Imparatesti si sa umple talhareasca lui pun& Cum dar putea sa se faca trecerea cu vederea la acest fel de facator de role si apostat, In vreme ce pe. 'Ana celelalte ale lui tainice rele cugetari s'au gasit si trei tunnri ascunse la casa lui, Inca si semnul cel de a- postasie al lui Diamandi celui d'impreuna, cu dansul apostat? Si cum se putea sa se nadajduiasea mantuirea obstil, far& a -sepune In lucrarea cea desavarsita prapadeniea pricinuitorului relelor, In vreme ce este obisnuit si legiuit la toate neamurile de a nu rasplati catre cei buni rele In be de bune, precum si catre cel rai bune In be de role ? Si spre izbavirea saracilor este neaparat oranduita pierzare la acest fel de oameni razvratitori. Pentru aceasta pricina hotarandu-se pierzarea acestui hain Sava d'impreuna si en capeteniile cele d'impreuna cu dansul, adeca

111 a, Ghenciului si a lui Mihali si a urmatorilor lor, oriunde s'or fi ggsit, s'a si pus in lucrare, si de acum tnnainte, Ttindca.toti de obste locuitorii Tarii-Ronagnesti, atat cei de prin °rase, cat si cei de prin sate, izbavindu-se cu totul de acesti pierzgtori si facgtori de role, pot cu linistesi cu odihna lor, ocupandu -se fiecare de lucrul sau si de meseria sa, sg, lucreze ca si mai inainte, datorie au doar sa se si roage lui Dumnezeu pentru Indelungata viata a prea- puternicului nostru Imparat. Catre aceasta, fiindca este alt- 'fel de neaparat impgrateasca porunca ca oricare din os- twill imparatesti va cuteza de acum inainte sa facg cat de puting supgrare vre-unei raiele, Indata pedeapsa unnia ca acesta se va hoar! moarte, urmeaza dar ca fiecaredin lacuitorii de once treaptg sg, se apuce iarasi de meseria sa si horn' sau, fara banuiala si cu liniste, ava.md temeinica incredintare pentrn nebantuirea si cea desavarsit si- gurantg, a lor. Intfacest chip Chehaia noastra si voi,cei- lalticapetenii ale ostirii, infranand fiecare din voi octirile voastra, luati sama bine ca nu care cumva sa bgntuiti pe vre unul din boieri sau din ceilaltilocuitori, macar pang la firul din cap, nici macar sg, cantati stramb catre raia, caci, osandindu -va, va voiu pedepsi cumplit. Si tu, Caimacamule sivoi, boierilor si ceilalti locuitori ai p.rii- Romanesti, Intalegeti toti ca, fiind din vechime obisnuit la legea si la Imparatia noastra a se socoti cinstea voastra, cinstea noastra si viata voastra viata a noastra, nu se cuvine sa argtati de acuit cea mai mica banuialar ca va veti supgra cat de putin la ceva, on din partea noastra sau din partea capeteniilor noastra si a ostirilor, ci, cunoscand desavarsit ca (numai pentru mantuirea siizba- virea voastra s'a facut cea de tot pierzare a apostatilor si facatorilor de rele oameni, ce scan fost ivit in Tara- Romaneascg, sg, vg,odihniti si sa fitifara grijg,fiecare Intru ale sale, deschizandu-va pravaliile si urmand precum din vechime fiecare meseria sa. Spre aceasta s'a facut si ,aceasta a noastra porunca sis'au trimis din divanul

-112 -- gulelaalui (sic) Silistrei, .iar voi, supuindu-va la cele poruncite sa urmati Intocmai." Apoi, dupa teremonia ce s'a facut la toti de obgte, an ie§it fiecare de s'au dus la ale sale, §i nu putina, spaima gi groaza aveau cei din Bucure§ti, scornindu-se el este a se face mask de catre Chehaia-beiu, ca sa stranga pe toti boierii Ili de °data sa-i jertfeasca, altii barfind iargqi cum el din porunca s'ar fi facand peste 1.800 de lanturi qi ca este a se face robire in politie, ki toata partea barbateasca sa se puns in lanturi, qi .0, se duel robi In Silistra. Care aceste scorniri ajungand §i pana laurechile slavitului Chehaia-beiu, an dat porunca catre dumnealui Vornicul Mi- halachi Manu, ce era vechil de Vistier-Mare, de an facut masa mare tuturor boierilor ce iefiira, din Brasov, si, strangandu-se cu totii, an pranzit la dumnealui fara vre-o su-. parare, cum gi lanturile ce se facea pentru vinovatii ce se trimetea la Silistra dintre apostati, an poruncit slavitul Chehaia-beiu ca sa nu se mai faca.i, fiindca iecise vorba cum ca dumnealui Banul Vacarescu ar fi raposat de multa spaima, i s'a dat dumnealui de kstire pentru aceasta qi, MIA pregetare ie§ind atat in targ, cat si prin hanuri, s'au mangaiat tot poporul, mai vartos cel de prin hanul Sfantului Gheorghe, gi, dupa ce 1-au vazut, nu credea ca, poatefi dumnealui: strangandu-se, se uita ca la urs. Iar, la 21tot allui Avgust, chemandu -se dumnealui Banul Barbu Vacarescu de catre slavitul Chehaia-beiu, fats ci ca ceilaltiveliti boieri qi cu dumnealui Caimacamul, 1-au cinstit on dregatoria Vistieriei celei Mari, laudandu-1 prin cuvinte destoinice ca, de vreme ce a fost cel d'intaiu, care a iesit din pamaatul tarii §i ca un bun patriot este laudat §1 carat de toata ob§tea, si mai vartos find §tiut qi de inaltul Devlet, de aceia din porunca celor mari se cinsteqte cu dregatoria Vistieriei, find bine Incredintat ca, nu numai toata tara o va strange §i o va mangada ca 0, se intoarca fiecare la ale sale, fara, niciunfel de temere, ci Inca qi tainaturileascherliilorse vor intam-

113-- pina cu toatI Indestularea, farl a cerca vre-o lipsl. Dupl aceasta venind dumnealui la casa de adunare, d'impreung ea toti ceilalti boieri, au luat sama cu deslvg,rsitl Ingrijire asapra tuturor color neaplrate trebuinte, si, pre de o parte, au pornit numai declt publicatii pre la toate judetele, prin care Indemna on tot dinadinsul pre toata obstea norodului a se Intoarce pre la urmele lor qi a se aduna pre la casele lor, far& niciun fel de grija, f/gAduind Insuqi dumnealui vrednica chezasie el vor petrece Intruliniqte ; precum qi nu putinI mang/lere qi Indemn are s'au facut on aceasta. Pentru, el multi dintre locuitori, aflanduse fugiti, unii prin crapaturile muntilor, altii prin desiquri Si plduri, iar altii qi Ong In vaml ajungAnd cubajeniile, toti aceqtia, Indatl ce s'an Inqtiintat de venirea dumnealui mai sus numitului boier, s'au intors pre la casele qi neamurile lor. lark pre de altI parte, alegand oameni vrednici, prac- tic*, an Intocmit toate calemurile Vistieriei. Intru aceste zile an venit si Stolnicul Constantin BorAnescu cu Pitarul Ionit/ Jianu de la Silistra, cari erau trimisi Inca de ate Slugerul Teodor, precum mai sus s'au aratat, si s'a oranduit Boranescu estractor al Vistieriei, ca un practicos si ideat. Cum qi boieri ispravnici an oranduit pre la toate doulstsre- zece judete(fiinda la judetele de presto Olt se orinduia de catre dumnealui Caimacamul si Divanul Craiovei, neavand niciun fel de Impartasire acele cinci judete en tole doulepre- zece de dincoace- de Olt, ci otcarmuindu-se acelea de catre dumnealui -Caimacamul qi Divanul Craiovei), povatuind pre acai orladaiti ispravnici pgrinteqte In ce chip sl urmeze Intru toate. aeas'a pus la cale pentru toate oranduielile lara prelungire, netrecandu-se cu vederea siIntoemirea ju- deatorilor, punAndu-se la cafe departamentele de judeati, cu eei ale* oranduiti judecatori, cArola li s'au hotailt si leafa de la Vistierie, dupa obiceiu, facandu-se cuviincloasa /ntocmire qi de catastihul lefllor ce s'au chibzuit pentru toti ce slujesc, dui:4 caidul cel de mai nainte.SiIntr'a- ceste zile au venit de la Tarigrad qi cartea cea soborni-

114 ceased, ce s'au flcut de obqte pre la toate eparbiile dela Patriarhie, spre Incetarea duhului celui apostaticen, cu blastAnauri si afurisenii, precum mai jos se aratA : Evghenie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscopul Tbri- gradului, Romei cei Noi, si icumenicese Patriarh. Cei ce vaflati supuqi supt deasa si begafA rmbrirea prea-puternicei otomaniceqti ImpAratii, toti de obqte Greci, parte biserieeascl si mireneascA, de verice oranduiall si treaptft, and cu chibzuintA fieqeare din inqivl toti yeti lua sama temeiurilor ce de demult qidin Inceput au oranduit prea-puternicasi nebiruita ImpAratie, stapanitoarea noastrA, spre otcrtrmuirea stipuqilor Far, poate E cunoasel 1ntru scumpatate noianul eel nedeqertat at milostivirii si at ImpArateqtilor indurgri cat este de mare, si cata nem/rgenita si neasamanatA iarAqi este iubirea sa de oameni, elci, nu numai fiinta vietii noastre si starea averilor noastre supusa Tntocmai si de o potrivA ca si a color cunoseuti ahli-islam, ci si daruri si mill si necon- tenite faceri de bine se revarsl in toate zilele catre nea- mai nostru, si despre slobozenia si 1nliniqtita urmare a legii noastre si despre petrecerea vietii 1ntru nebA,ntuire si in repaos si en toad fmbielqugarea silArgimea, cat' nici masurile supunerii nu Ingaduia. Mtn dovedirile cele iubitoare de oameni de unele ea aceste iubitoare daruri, toti de o potrivi Greci avea' neaparatl datorie sd multu- measel In fapt5, si sl fie slrguitori pururea spre cele de buns placere eltre ImparAteasca putere, slay& fraltand cItre inbitoarea de bine Pronie a ceresculni Dtimnezen si cA,trA prea-puternica Implr4ie, care, dupft asAmAnarea dumnezeieqtii, aceia iubitoare de oameni, otarmuieqte pre supuqi. Dar/ voi, multi din semintia Grecilor, trecand cu vederea soroacele multAmirii for cei dupl datorie, si dilnd uitftrii atatea ImpArAteqti faceri de bine, si de-odata bftn- tuind qi Wand si chiar poruncile credintei noastre, ce povItuiese- bunt ascultarea si supunerea care aceasta pa- zitit de Dumnezeu imparAteascA putere, s'au abltut grin

115 ritilcire la atata deqertleiunei neinteleptie, inelt an qi cutezat sl iea asupr5.-li chipul razvr6,tirii qi al apostasiei I mpotriva acestei ob.teqti a noastre Orlatoarei de bine qi banitoarei nebiruitei Imparllii. InsI, in vreme ce pornirile celor protivnici lui Dumnezeu qi neinteleg5tori an fost unele ca acestea, prea-puternica Impa,atie, nelepg- d&nd din manile sale milasiIndurarea ce izvor5sc din fireqtile sale irnparateqti obiceiuri, an trecut en vederea cuvItntul ce putea avea de a pedepsi Indat& pre spas- tati qi hainiide a li face din inceput qi de o data rIsplatire, ci, de spre o parte, dupg trebuinta, pre unii i an pedepsit, iara, de spre altl parte, pre cei ce Ii au clutat de- a' for trebuinta qi an stAtut In hotarele supunerii, s'au sarguit ca sA i pgzeasa qist.-1izblveasel, binevoind in tale dupe urm5, a se da qi din partea Bisericii noastre cti4i de aturisenie qi de sfatuire. Dark de s'au gi dat astfel de clqi bisericeqti, nu numai odat6,, dart qi de doua ori, impotrivl, cei ce umbla' pre calea razvratirii nu qi-au lepAdat ougetul for eel satauicesc, nici an vrut sl inteleaglt a se inirepta, surzindi spre bisericeqtile mintuitoare statuiri, impotrivindu-se gi apostoliceqtilor qisoborniceqtilor porunci, ce sunt rAnduite pentru supunerea qi buna ascultare catre stapanitorii noqtri, qi pre alocurea iaraqi stau qi se nevoiesc spre aceiaqi vrednicA de uaciune Azvatire qi sataniceascI nesupunere, cu chip ca acela prin care qi cu amagire clItesc pre cei mai slabi, tarandu -i la aceiaqi prapastie a pierztirii,i aqa cuteza' a urma tale mai role qi nelegiuite, pricinuind pricinuiri in pacate qi cu chip qi cu temin de prigonire pentru lege, propovMuind relele forsineiertate cugete ce de obqte an Impotriva ahli-i- slamilor. Deci Impotriva unora ca aceqtia nuintelegatori, nein- frame* qi nepoc141 apostati Cu dreptate prea-puternica Imparatie se cuvenia a Dune In lucrare pedeapsa cea de apoi, neindurindu-se de niciunul din ei. Darn, fiindc6. chipul prea-puternicei Impftrat,,ii este Intemeiat fireqte Intru IndurAri qi mill, !mpotriva acestor mile s'au adaos bu-

116 nivointa teapArlteascl, plin/ de iubire de oameni si de milostivire, si, dandu be, s'au trimis catre noi Ina ltA Im- plrIteascl poruncl arltltoare celor mai sus zise si poruncitoare de a se da si acum bisericesti sfltuitoare carti catre toti de obste cei ce se afla supt aceasta pAzitl de Dumnezeu ImplrAteascl obllduire, cuprinzltoare de aceiasi Intelegere ce s'au zis, si de obsteasca supunerea si buna ascultare ce se cere neaplrat de la voi, Drept aceia si scriind soborniceste, Impreunl cu cei de llngg, noi sfinti si prea- cinstiti arhierei, In Duhul Sfint iubiti fratii nostri si d'impreunl slujitori, ca cu o trImbitl ropovAduim care voi toti cuprinderel ulna ltei Imparltesti porunce si in Duhul Mut v/ sfatuim si va povAtuim pre loti, mari si mid, de verice oranduial/ si treapta, cA,ti cu obraznicie ati cutezat sl va Intrarmati Impotriva obstestii noastre hanitoare si Mel- toarei de bine, prea-puternicei Implratii, sl lepldati Yu- data armele, sA luati asuprl-va chipul cel vechiu al celei deslvarsitesicredincioase supuneri si bunei ascultarii voastre catre ItmparAtie, si sl va departati de cugetul cel desert si satanicesc at razvratirii. Iarl ceilalti toti sl stati cu statornicie si neclintiti in credinta supunerii. Si, Inteun euvAnt, toti d'impreunl llcuitorii fiescArui loc iii fieselrui ostrov, can va Inchipuiti on numirea .pravoslavnicii ores- tinesti credinte si din dumnezeiasca bunavointa va afiati supt deasa si bogata umbrire a Implr Itestii puteri, toti de obste, WA de nicio deosebire, 0, v/ tntoarceti la mantui- toatea tale a supunerii, adevarandu-va si Incredintlndu- Oa el prea-puternica Imp Aratie, dupl ce va vedea In fapta Intoarcerea si cliala voastra si curat si adevArat cugetul bunei ascultlrii voastre si scumpl paza si urmarea datoriilor credincioasei supuneri, largsi ca o maica doritoare va va In- cllzi, revarsand din izvorul cel nedesertat al lndurarilor sale bogate tmOrltestile mile asupra voastra si dind cu totul catre adAncul uitarii acele nesocotite si dAnd cu totul catre adAncul uitarii acele desnadajduite porniri, ce din indemnare vicleanului diavol s'au cutezat Impotriva Imparatiei. Cu asemenea chip, si obsteasca maica pravoslavnioilor crestini,

117

sfAnta Biserica a Domnului vostru, vazand puss in lucrare pocain0 voastra, se va milostivi qi va da iertare qi slobozenie color ce an greqit qi dupe greqelile for an adus asupra-li greutatileInfricoqatelor blastamuri ale ei. laza, de care cumva (fereasca Dumnezeu) se vor arata pana'.n sfarqit surzi titre cele de acum iubitoare de oameni glasuri ale prea-puternicei Imparatii, nemulOmitori facandu-se qi ne- cunoscatori titre Imparateasca facers de bine cea cu multi dorire qi titre milostivi harazirea, cea mai presus de toata nadejdea, nesimt;itori aratandu-se titre mu4imea cea fare nurnar a neasamanatelor mili Imparateqti ce din inceput qi pana acum an avut, nebagand in soma nici bisericeqtile noastre povMuiri qi parinteqti sfatuiri, tintind iaraqi cu dinadinsul tot la aceste porniri protivnice Dum- nezeirii qi strains cu totul chipului creqtinesc, nelegiuirea for pests grumazul lor, qi vor lua 1014 judecata qi osan- dire. Pentru el nu vor scapa de drept pierzarea for de istov ce li se pregateqte neaparat, qi nu va fi for Indurare sau mantuire, nici trupeasca, nici .sutleteasca,ci rail cu in vor suspina, qi se vor pierde de-odata. De aceia treziti-va pentru Dumbezeu, sargu4i-va pana aveti Inca vremea poca.in0i, qi faceti precum, intru glasuire cu Inalta poruncl, scriindu-va, va pova0im, qi va poruncim, qi nu intealt chip, ea hotarare. In luna lui Avgust, indiction 9. Al Chesariei Ioanichie, at Efesului Manasie, al Eracliei Meletie, al Nicomidiei Panaret, at Nichiei Ieroteiu, al Der- conului Ieremia, al Tesalonicu]ui Mateiu, al Tarnovului Ha- rlon, al_Prusei Gherasim, at Anghirei Timoteiu, al Veriei Macarie, al...Nectarie '." Aceastl carte s'au cetit In Divan de titre dumnealui Caimacamul Intru auzul tuturora. Iara dumnealui Banul Vacarescal, pre lanai alto Intocmiri, an facut Indreptare qi ia masuratoarea magaziilor, puind ban4e drepte de la Vistierie qi oranduind oameni credincioqi a sta de fate la masuratoare, trimitand pre latoate jud*le bumbaqiri pentru caratul fanului, ca din vreme sa, se stranga pre la ' Si In-Aricescu, o. c., II, pp 171-4.

118

magazie si sa se aqeze in sire, a fi pentru vremea iernii. S'au vandut si huzmeturile i vamile prin strigare, dupa bbiceiu, cum si ocnele s'au oranduit a se cauta in ore- dinta de catre dumnealui Clucerul Filip, si mai la urma sä dea socotealX. Facutu s'au catre aceasta chibzuire si prin neajungerea banilor, atat pentru plata tainaturilor de came i pains, lumanari, porumb si altele, cat si pentru curgatoarele pre toata ziva cheltuiele, qi, vazandu-se neajungerea Intampinarii trebuintilor, s'au facut chibzuire de s'au scos un ajutor a se Implini din douasprezece jude1e, dupe la toate starile, 1110, : Taleri (lei) 20neamul. 15postelnicii. 12mazilii. 8breslasii. 20 20scutelnicii. 7,60 poslujnicii. 4slujitorii. Si acestia afar& din ajutorinO, ce se Implinise si mai 1nainte pre la luna lui Iunie, tot al acestui leat 1821, cle scutelnic cate taleri 10 si de poslujnic cate taleri 5, cari s'au fost scazut din datoria poslusaniei stapanilor. lark pre de alta parte, s'au Mout anafora, din partea boierilor de plapgere catre Maria Sa Silistra-Valesi, aratandil se all.- panarea tariff si neputinta Intru care se afla, si Instiintan- da-se multa ticalosie a lacuitorilor si paliciunea bucatelor, cum si scuturarea granelor si orzelor, ce s'au Intamplat dinu pricina necurmatelor furtune ce au lost,dupa, care s'a priimit raspuns SI se astearna un perilipsis de socoteala, pentru toate cheltuielile si tainurile ce au cup de la 15 Main, de band an venit ostjri, si aratandu-le, atat veniturile Orli, cat si cheltuielile toate a se vedea, La magazia de orz insa, vazandu-se o mare neajungere, si, dupa Instiintarile ce venia', cum ca nu se mai gaseste orz a S@ trimae la magazie, cunoscandu-se lipsa ce putea.

119 sg se !titans*, s'au oranduit bumbasiri la sud Saac, Pra- hova, Dambovita, Ilfov, Vlasca, Muscel si Arges,casg se iea porumbul de la vericine s'ar gasi, on mangstiresc, on boieresc, on areudgsesc, si sg se trimitg la magazie, d'impreung cu stapanul porumbului, ca, dupg suma chilelor ce va iesi la numgrgtoare, sg i se plateasca de la Vistierie cote talere 18 chila, cum si cargusilor lacuitori cat° parale 60 de child chirie, si color mai ea depgrtare si pang la talon 2 chirie. Darg cel mai mult au rgmas neplgtit, ne- avAnd Vistieria indernanare. Air fgcut unii si pun contract tocmealg de au bggat In magazie presto don& mii de chile, platindu-se banii pesin din Vistierie, ate taleri 18 pre child. &an mai trimis si tntr'al doilea rand bumbasiri pre la arg- tatele judete, dupg al doilea carte ce s'au fost dat, ca sg se plateascl numai cat° 16 lei chila de porumb, si iargsi s'au strgns In magazie nu puting sums de chile, Intam- pinandu-se trebuinta tainurilor Mr& a ajunge Ia vre-o lipsg. $11,fiindcg, de la Tarigrad an venit mujdea atm slavitul Chehaia-beiu cum ca pentru a sa credintg si slujba s'a cinstit de cgtre Hui Devlet cu firman Imparatesc de Icituiul11-Pala, s'au Mout Indatg alaiu mare pre Podul Mogosoaii, mergand dumnealui Vel "'Aar cu tot alaiul i dumnealui Vel Armas, asemenea, cu obicinuitul Oran- tesc alaiu, cum si toate agalele si capeteniile ostirilor, cu multimea adunkii la.i,strangandu-se toti la conacul sltvitului Chehaia-beiu, s'ad cetit Impgrgtescul firman; care 1-au priimit en mare cinste, si, savarsindu-se teremonia dupg obiceiu, s'au Imprgstiat tot alaiul. Apoi dupg putine zile s'au dat poruncg de cgtre Lumingtia Sa Chehaia-beiu ca sa se rAnduiascl pre la toate judetelecerc,etatori oameni vrednici si credinciosi ca sg despggubeascg pre lAcuitorii ce vor fi napastuiti, on de cgtre dreggtorie, sau de care slujbasi. Asupra cgreia cercetgri sg epistatiseascg cu Ingri- jirea dumnealui biv Vel Vornic Alexandru Nenciulescu, cum si asupra asternerii socotelii ce se cerea a se trimite Ia Silistra.SiIndata s'au pus la tale, oranduindu -se pre la 'Cu doua tuiuri,

120 tome judetele cercetatori boieri de at treilea rY,ana, cari s'au si pornit cu porunci in sods precum au 0, urmeze. S'au inceput qi a§ternerea cerutei socotele a se intocmi §i a se prescrie prin teoria gi epistasia dumnealui Vornicului Nen- ciulescu. Iara, de la Tarigrad viind In Bucuresti Intr'acele zile Inteadins bumba§ir imparatese, Ghedecli-Zam-Husein- Aga, ca sl cerceteze, atat starea oqtirilor, cat §i jafuirile ce se va fi facut de catre unii din Indaratnicii oqteni, s'au binepriimit de catre Luminatia Sa ChehaiA-Pala, oranduindu-se In conac Ia dumnealui cinstitul Hagi-Emini- Aga, Impartitorul tainurilor: a zabovit In Bucuregti veri- o zece zile, de au cercetat cele ce va fi fost poruncit. Apoi s'au sculat de an plecat la Craiova, §i de acolo Ia Diiu. A ogruia porunca Imparateasca ce an aVut la man& se arata mai jos, anume talmacitg Bind de dumnealui Caima- camul, adeca :

Slant& poruncg catre prea-inaltatii Viziri, muhafizi Si- listrei§i Diiului, Mehmed-Selim-Pala §i Derviq-Mustafa- Paqa, qi catre cal Intr'adins prin poruncg trimis impara- te8c bumbaqir, Ghedec11-Zam Husein-Aga. Sosind- aceasta sfanta poruncg, sg, vg fie §tiut cum cg cei cu in§elaciune gi In multe locuri prin fapte role argtati hainii doi apostati, Alexandra Ipsilant qi raul Mihail, Domnul Moldovei, unindu-se unul on altul, an indraznit nu de mult ca sa atite In doug eparhii, Valahia si Moldavia, feliuri de turburgri si razvratiri, pricinuind sgracelor raiale gi nepomenite hrgpiri, calcgri gi jgfuiri infrico§ate si nesuferite, impotriva lini§tii de ob§te §1 a dreptatilor ce dobandia mai Inainte vreme in pace raiaua ce lacuie§te acolo. Si,fiind [la] acestea totdeauna nestramutata Inalta noastrg Ingrijire ci vointa ca sg se pazeasca prin tot mijlocut ne- neparata aceasta raia, care se tine de manila noastre ca un amanet sfant al lui Dumnezeu, nu am lipsit prin dumnezeiesc ajutor §i cea grabnica §i in vreme frigrijire a noastra ca sa scaplm aceste doua eparhii din cea asupra-li cazuta nevoiei sa pierdem cu totul pre immitii

121 obraznici tazvratitori cu puterea purtatoarelor de biruint,a ostirilor noastre. Dark fiindcg Inteacestea ne-am Indestulat cum ca s'au Intamplat In Tara-Romaneascl din partea unor fara ran,. duialg, ostasi ai nostri cateva nedreptgti si pagube catre nevinovatii raiale ce n'au gresit Intru nimic, nici au fost pgrtasi rgavatitoarei vinuiri, si Inca s'au facut si hrgpiri si jgfuiri pre la mosiile§iaverile boieresti si altele asemenea acestora strain() miscgri, care nu numai se vgd cu totul Im- potriva bunei Intoccoliri a puternicii noastre Imparatii si in altei noastre si neschimbate vointi, ci si nepotrivite si neastep- tate din partea bine Incuviintatelor si biruitoareior noastre o§tiri,nici din partea vitejilor Ieniceri, ce au supunere catre impargtescul nostru Devlet, fgra Indoialg uncle ca acestea trebuie sa se fi pricinuit de catre alts rgnduri de osteni, de catre cei nesocotiti si farg oignduialg, cari, neputand sg. Inteleaga, nici acoste intgmplari de acum, nici sa, pazeascg datoria meseriei for si buna Intocmire sidreptatea, in- drgznesc si se abat fg,r1 orAnduialg, Ia acest fel de or- marl rele, pentru cg, de si se dedese mai d'innainte Impg- rgteasca noastrg, strajnica poruncg, dupg, dareaafarg a legiuitului slant fetfa la cateva parti ale ImpgrAtiei noastre, In care parti razvratire fgcgnd Qrecif asupra noastrg, si IndrIznind ca sa radice si arme, si pentru aceasta ne adusese la turburare, ca, spre pedeapsa sirasplatirea unora ca acestor Indrazneti si obraznici, sa -iprapadim cu totul, iara femeile si copiii for sa se robeasca si Indatgsa se facgImplrgtesti sialefor avuturi, darn, cu toate acestea,fiindca, este totdeodata urmgtoaresi tot lute° vreme fmpgrAteasca noastra, bunavointl si cu milostivire priimintg, ca, nu numai ceicuratisinevino- vati raiale sa ramana in tot chipul nepipgiti sinesu- pgratf, cisi acestia ce asupra-ni an obraznicit si s'au supus cu vinuirea razvratirii, tali adeca, cunoscand gre- sala for si pocaindu-se, cad cergnd rang Impargtiei noastre, sa se ierte si acestia, Invreclnicindu-se de-o potrivg, dupg cum totdea,una, si umbririi Impgratiei noastrei cei desg-

122 varcite nepomeniri, drept aceia, fiindel de trebuintl, an fost ca sa se oranduiascl spre aceasta Inteadins until din cei intelepti ci cercati slugi ale Implratiei noastre, carele, mergand acolo, sa puma in lucrare aceasta a noa,strl Im- plrateascl vointa, tu, zaim, cel ce ecti Impodobit ci cu intelepciune§idestoinicie, ci eel ce faci pre noi bine nl- dAjduiti ca prin vrednicia to vei savarci en credinta went/ porunca ce ti s'a dat, cant& acum ca sa purcezi de aici farl do zabava, dupl eel dat de catre noi hatihumaium ci, mergand acolo,s5, cercetezi cu scurnpatate ci silintl toate mice/rile octirilor noastre§iindatl sl propovaduiecti la toti sA fie cunoscut a Intocmirea ci curgerea bunei oranduieli ci a nestramutatei Imitate a puternicii noastre 1m- paratiiprivecte cu dinadinsul spre incetarea nedreptatilor i deslvarcita ctergere a relelor urmari,i tot-de-odatl cu mijlocul zabiVlor ci celor mai marl BA aauci cerutul repaos §inesuparare catre raiale qi aceasta desl,varcita, Incetare a nedreptatilor, facand cunoscut atria toti cu deslucire ci cu terneiu ca este statornica ci nestramutata voihtl, a puternicii noastre ImparAtii ca sA nu se bantuiasel nevinovatii raiale, el *nici unii sa pagubeasel, cum nici sb, se supere de cinevaci. Acestea dar Intelegandu-le, iea seama bine ca sä urmezi Intocmai cele poruncite, farl cea mai putinl abatere cu schimbare. Pentru care ti se incredinteaza aceasta sfantl a noastra porunca 1."

Dupl, aceasta au Intrat in tarn imanafiiascherlii, d'impreura cu capeteniile lor, pre la luna lui Octomvre, ImpIrtindu-se, atat la Ta$i, ca vre- o 6.000, la Bucurecti, ca vre-o 4.000, cat ci la Craiova, ca vre-o 2.000. Din cari cei din Bucurecti, ca sl nu se cunoasca multimea lor, a se pricinui spaiml norodului, i-au ImpArtit pre earl pre la conace, insA la Dudecti, la manastirea Pantelimon, la Mar- cuta, la Colentina la Baneasa, la casele. de la Belveder, la manastirea Cotroceni, la manastirea Vlearectilor, punandu-se de jur imprejurul Bucurectilor, ci fn politie s'au acezat numai pre Podul Targului-de-afarl, cu mahalalele din Ijiin Arioneu, o. c., pp. 175-7,

123 prejur, cum cli vre o 04iva. In mahalaua Cretiulescului dupa Podul Mogovaii, fiindca, pre celelalte poduri qi mahalale era' randuiti pre la conace ascherlii de mai nainte. Dart'. norodul, vazand Impresurarea dupe marginea politiei de spre toate partite, cum 4i mulOmea ascherliilor din politic), atata de tare s'au spaimantat, mai vartos pre toate noptile, cum gi zina, Inta,mplandu-se multe hatale, !neat multi dintre cei ramaqi negntratori, cum §i alii mai pro§ti, se ridica' din politia Bacureqtilor, cu multe dari de bani qi cheltuiele, de mergea' la Bragov pe vreme de iarna. Adlogitu-s'au on prisosgidarea tainaturilor,!neat nu se mai putea Intampina, ajungand numai porambn1 ce se da in tainul tailor la 2.200 chile de cola mari pre fiecare lung, cum iii lemnele de foe cu necontenire se cam' de pre la ju- date pentru trebuin0 conacelor, oranduinda-se eate 6.000 care, de se aduceai pre tuna, la magazie. Si pre la sfax- gitul luniilui Octomvre s'au Intamplat In manastirea Cotrocenii, unde era' In conac unii din osta§ii manafi, cari, iaragi, arzand toate odaile qi casele din manastire, graj- durile qi iloproanele, scapand namai biserica de nu s'au aprins, ci a doua zi s'au mutat de acolo manafii la via dumnealui Logofatului Stefan Be lu de la Vacare§ti. Inteaceasta vreme an venit in Bucuresti §i dumnealui Banul Grigorie Ghica de la Brapv, d'impreuna cu dumnealui Clucerul Mihail Filipescu fii dumnealui Caminarul Iancu Cocorescu I cu altii mai multi dea treia maul, cari dupa, putine ziles'au oranduit Indregatorii. Insa dumnealui Banul Ghica s'au insarcinat cu epistasia Spatariei, dum- .nealui Clucerul Filipescu cu epistasia Agiei,Intamplandu-se atunci gi cutremur foarte mare, la 5 ale lunii lui NOif III- vre, pre la zeta ceasuri din zi dupa pranz, dara n'au tinut mai mult de cinci minute, §i an Incetat. Si, dupa, aceste ga- tiniu.-se a§ternerea cerutei socotele, s'au trimis la Silistra Cu dumnealui Caminarul Grigorie Paladi, un strain grec din Tarigrad, slujit In Curtea Mornze4tilor, ce era veehil de Vistierie al doilea. Dumnealui Banul VacArescu Insa, chibzuind a fi mai bine 0, mearga Insu§i dumnealui la Silistra

124 a se 1nfat lip la Maria Sa Pap, sg, irate si pin grain toate greutatile, si-au cerut de i s'a dat voie, si pre la 12 ale lunii Noiemvre, mergand dumnealui acolo, s'au priimit de catre Maria Sa Ahmet-Selim-Pasa eu clestul icram, si, eau- tandu.-se eu bagare de sama toata curgerea socotelii ce se trimisese, s'au Meat la multe pricine Intrebari, Inca si la cateva frif Aisgri ale dumnealui Banului. Fac'andu-se multe halveturi asupra neaparatelor trebuinte ale ostirii, s'au dat porunca de catre Maria Sa ca, pentru tainaturile ce se dau la ascheri pre toate .zilele, sa se iea vite natura cu oranduiall dupe la locuitori, adeca vaci si boi, asemenea si grau pentru pain°, cum si porumb pentru graunte de cai ( numai gasindu-se orz), iara sa, nu mai cumpere en bani, precum pang, atunci, si Implinirile ce se fac In bani, adeca dajdiile, huzmeturile si ajutorul ce se scosese mai Ina* into, sa se dea in plata lefilor aseherliilor i alto curggtoare cheltuieli si in lefi pgmantenesti. Care legi ostasesti s'au si intoemit de catre Maria Sa Silistra-Valesi a se da pre fiecare lung cate 151.500 lei, adeca: lei 143.000 sg, se numere pre toata luna la Lumingt,la Sa Chehaia-Pasa, pentru lefile ascherliilor, si lei 6.000 la slavitul Sultan pre lung, si 2.500 leafa Zaporojenilor, iarg.si pre o lung, Incepand de la 15 ale lunii lui Octomvre, leatul 1821. Si, spre indestalarea acestora, ca sa nu se intample tre o neajungere, s'au dat poruncg ca sa se iea si veniturile Sfintei Mitropolii si veniturile epia- copiilor si ale tuturor mangstirilor farg deosebire. Pentru care, cu toate eg, an statut prea mult dumnealui Banul Vacgreseu ca sg, se intampine aceasta, a nu se supara veniturile mangstiresti, darg mijloc de apgrare n'au statut, aratandu-i Maria Sa Pap pilda urmarea ce s'au fost Meat la Iasi, de s'au lost strans toate acele venituri pre rama cheltuielilor ostasesti. Drept aceia, Intorcandu-se dumnea lui Banul de la Silistra, d'impreung cu dumnealui Clucerul Filip, epistat al Vistieriei aldoilea, in local Caminarului Paladi, numai decat s'aa_ facut oranduiele1,a vito pre la judete, eate una oaie de Jude, cisluindu-se si cate o vacg, la doul lude, care veniau 8.300 of si 4.150 vaci, dupe ludelv

12o ce erau atunci, socotindu-se aceasta spre ajungere de patru luni pang la sfarsitul lui Main. Cum si de grau iarasi s'an. Mout oranduiele de chile 3.500, la sud Buzau, Ialemita, Saac, Prahova si Ilfovul, asemenea si de porumb s'au ana- loghisit ca 0, se Implineasca. de la fiescare stare din douasprezece judste, dupa cum se arata, adeca : 4 banite ludele bixnici 4 de la boierinasii de neam 4 de la mazili 4 de la ruptasi 4 de la preoti 8 de la andol (?). Iara scutelnicii si poslujnicii nu s'au suparat,fiindca, platisera doul ajutoare, precum si slujitorils!aa-crcrotit, fiind caslujia'.S'au flout porunca si catre parintele Troados, vechil de Mitropolit, pentru strAngerea veniturilor Sfintei Mitropolii si episcoplilor, ca sa se dea In Vistierie, corn si la Ghenarie 1822 s'an facut protopopiile judetelor de catre boierii ocarmuitori, strangandu-se obisnuit poclon al protopopilor In Vistierie. Iara pentru celelalte manastiri s'au facut cislg ca 0, se plateasca fiescare cu analoghie In bani, ajutorinta, si O. nu fie suparAi Ja venituri, strangandu-se dupe la toate mAnastirile din douasprezece judete aproape de lei..., bez Mitropolia si episcopiile. S'au oranduit si de iznoava eercetatori pre Ia toate judetele, boieri simandicosi, cu ponturi Inscris Ia mana, de urmarea cercetarii ce au a face de la Fevruarie cu leat 1821, Incepand lucrarea aceasta, si pre Maga altele facandu-se iscodire si de toate jafurile ce se va fi flout, atat de apostati, cat si de ostasiias- cherlii, si prin osebite catastise sa se prescrie. Care aceste cercetari s'a' Insarcinat din porunca asupra otcarmuirii, radicandu-se deasupra dumnealui Vomicului Nenciulescu, §1,intre ceilarti dregatori ispravnici find si dumnealui Stol- nicul Iordache Tufeanu, ispravnic la judatul Teleormanului: dupe cercetarea ce s'au facut acelui judet de catre Medel- nicerul Nicolae Fundateanu, s'au gasit asupra i presto lei 3.5.000. Pentru care stramtorandu-se ca sa-i Intoarca Ina-

- 1:6 pbi lacuitorilor din porunca Luminatiei Sale Chehaia-Pala, au aratat socoteall de 61i acei bani, cum ea, i-ar fi dat pre la anii-altii din- straini, vrand a se Indrepta fail a face vre o fntoarcere. Dar% nicio ascultare nu i s'au dat, ci, In- stiintandu-se Luminatia Sa Pasa de catre zabitul Jude- tului, s'au adus en mare necinste de la judet, tii, fara a se mai judeca, s'au hotarat de moarte. Si, mijlocind unii din boieri, cum si dumnealui cinstit Tahar-Aga, i s'a harazit viata, bataniu-se, numai In poturi, cu o suta de toiege la talanga, si, foabracandu se in haine proaste' taranegli, s'au trimis la Divan, cu porunca In scris ca sa se ardice la popreala a plati banii negresit In soroc scurt, ca apoi nu va avea mantuire; carele mai la urma prin dare an scapat. Corn si la judetul Oltului, fiind fost ispravnic Stolnicul loan FotinO, s'au gasit jafuiri de 4.600 de lei, earl din porunca s'au tutors toti lacuitorilor, seotandu.-se si din ispravnicie. Tara din partea Moldovei, fiindca fugia'multi dintre ()stag', cars, coborandu-se prin judetul Focsanilor, Iua' satele d'a randul pre supt deal, de iesia' la Nicopoli sau la Craiova si prapadia'toate satele pre unde trecea', s'au oranduit de catre Luming.tia Sa Chehaia-Pasa slavitul Silihtar- Aga de au mers la Focsani cu 500 ascherlii pentru paza, a nu-i mai lasa sa. treaca prin sate sa fats suparari lacuitorilor, cum si a popri pe capisizii braileni sa nu mai umble prin sate. Carele nu- putin nizam au facut In tot cuprinsul judetalui Focsani, Inca si de acea parte, In Tinutul Putnei, data s'au facut si mare darapanare judetului cu dares tainaturilor numai dintr'acel judet, de pane, came, graunte de cai, fan, salahori, randasi si care In slujblt. Dupa Intocmirea oranduielilor de mai sus, puindu-se la cale strangerea celor trebuincioase pentru tainuri, s'au pricinuit Indestula smacinare lacuitorilor la priimirea vitelor. Pentru ea, fiind randuiti In politia Bucurestilor In- teadins macelari de le alegea', tale mai multe be Intorcea Inapoi, cu pricinuireca, nu sunt grase, si unele sate de cats zece on TO aducea' datoria for de vite si tot nu se ispravia, caci li se tot intorcea Inapoi, pang, ce otcarmuirea,

127 vazInd aceastA smAcinare a lacuitorilor, a orAnduit macelari pre la judete, de le-au priimit prin alegere. Iva graul se priimia de brutari prelamori, tiinduse socoteala de catre oranduitul logofdt ce da tescherele de priimire, cum si porumbul se priimia de la magazie de catre orAn- duiti magazieri,iara dares eraprin oameWi dumnealui Hagi-Emini-Aga. Indrstulandu-se toate tainaturile MIA Im- putinare, asemenea si Ymplinirea Vanilor urrnandu-se diva. tntocmirile de mai sus, se plAtia din Vistierie, la fiescare Incepere de Wining noun, orAnduitli Jani pentru left, cum si curgAtoarele cfieltuiele cu necontenire pre toate zilele, si, trimitandu-se de la Silistra copie dup5, imparatescul firman ce venise de la Tarigrad, s'au flcut cunoscut de catre LuminAtia Sa Chehaia-Pasa pre la toate agalele sicApe- teniile ostirilol, cum ill tnscris s'au clat la Divan spre pli- Toforie, a cAruia tAlmAcire se aratI mai jos anume, adecA.:

,Tu, Silistra-Valesi, saraschierule al tuturor pArtilor Du- narii, Vizirul nostru Mehmed-Selim-Pala,tnvesniceze-ti Dumnezeu strAlucirea ta. Sosind aceasta sfantA poruncl a noastrA, cunoscut sa-ti fie cA, Indestulandu-ne cum el, dupa ce s'au curatit cu totul razvratitorii din Valahia si Moldavia, s'au tutors la ale sale cei mai multi din cei cinstiti si cu credinta raiale,aflIndu-se eiceilalti Intim cugetare de intoarcere, si ca, nefiind Incl Domni la aman- danA aceste eparhii, stau In nelucrare tole ce privesc spre ei: vami, ocne si celelalte huzmeturi, Inca si mosiile si slmAnAturile color ce sunt In Brasov pribegiti, neadunate si nelucrate;- ass, dark fiindcl aceste doug eparhii sunt choleral ImpArAtieinoastresistatornica v of ntla noastrA este aid avea lacuitoriisiraiaua odihnA, macar ca cu putin mai nainte prinalts, InaltA porunca am Post fAcut cunoscut el este statornica Inalta noastrA vointA a se aseza de act= inainte repausul si odihna Inteaceste doug plmAnturi si, toti IntorcAndu-se la ale sale, sa, ingrijeascl fiescare pentru meseria sa si, lucrand p&- mAntul ca si alte dati tall nu alba nicio bAnnialA ca, 11 no va

--128 intampla ceva§i de primejdie vie ii lor, averilor lor sau privileghiurilor lor, Inca sa se lucreze qi sa se otcarmuiasca bine de oranduitii Caimacami pana la trimiterea Domnilor toate huzmeturile, vamile, zeciuielile, dajdiile §icelelalte asemenea acestora, dupa, obiceiul ce din vechime s'au pazit, propovaduindu-se toate acestea prin telali In toate partile acestor pamanturi, darn, fiindca pentru boieri nu s'au In- semnat vre un cuvant deosebit si, dupa arzurile ce s'au trimis de catre Vizirul nostru Sadih-Pa§a §i din partea Caimacamului tli a Insuqi boierilor din Moldavia, unii din boierii acestui memleohet, avand banuieli, nu s'au Tutors Inca la pamantul lor, nu lipsim §i asta data a face cunoscut cu trimiterea acestei sfinte porunce ca, de vrEme ce §i boierii se mimes° raiale ale imparatiei noastre, n'au lost de trebuinta sa aciaogam ceva deosebit pentru dan§ii, Deci tu, Vizirul nostru Silistra-Valesi §i serascberule al Dunarii, sa faci cunoscut aceasta catre cei ce se cuvine, Qi di este nesmintita Inalta noastra porunca tli vointa a se Intoarce raialele ce ratacesc In toate partile §i In pamant strain, §i ali lua fierare lucrul dregatoriei sale cu ob§- teasel liniqtire ce an avut qi mai nainte, fara cea mai mica banuiala ca ar putea sa li se Intample vre. o stricaciune, §i ca, pana la aratarea Domnilor, au sa se caute toate domneqtile pricini desavarqit de catre Caimacami, precum huzmeturile, dajdile §i celelalte dupa, obiceiu. Dupa Date- legerea gi cercarea in lucruri ce ai,vei Ingriji ca O. sa4 varqe§ti Intocmai color scrise, supunandu-te scumpului nostru man. S'au scris aceasta catre starqitul lunii Zilhige al anului 12361." Si presto puVn au venit porunca In scris de la Maria, Sa Pap, de la Silistra ca sa se a0earna condica pre anume a se Incheia socotelile Vistieriei de toate veniturile f)i cheltuielile ce au curs de la 1'5 Maiu leatul 1821, de cand au Intrat While, §i pana, la sfarqitul lui Ghenarie 1822, oranduindu-se prin alegerea LuminaVei Sale Chehaia-Pa§a boieri

1 i In Aricescu, o. r., pp. 205-6.

i29 fnteadin§i ca sa teoriseasca, si sa epistatiseasca, asupra acestor socoteli p'ana se vor ispravi, Ina. dumnealui Vor- nicul Alexandra Nenciulescu si dumnealui Clucerul Filip i dumnealui Caminarul Alecu Aslanoglu i dumnealui Alecu Seianu si dumnealui chir Ianache Baltaretu, cari stand fara pregetare intru lamurirea acestor socoteli d'irnpre- una si on dumnealui Stolnicul Petrache Anion, same§ fiind Vistieriei, s'au intocmit si s'au prescris nu cu putina osteneala si, asternandu-se doua ccndice, s'au trimis una, greceasca la Maria Sa Pasa de la Silistra, cu dumnealui Stolnicul Petrache, samesul Vistieriei, cum si cealalta, teori- sindu-se dupg, obiceiu de catre toti dumnealor boierii, s'au poprit In Vistierie. Iara, In politia Bucurestilor nu putine spaime si frice an fost nenumarate randuri, pentru ca, de multe on intamplandu-se, atat Inlauntru In politie, cat si pre margine, hatale si omoruri de catre cei Indaratnici din ostasi, cum si femei so lua ziva namiaza mare dupa drum, cu zorul, neputand a-i face nimenea zapt; Inca si multi dintre cei nesocotiti crestini, alergand cti desnadkjduire la legea otomaniceasca, cum si copii nepricepuV, prin fuse- laciuni se turciau, fara ose.bire sau poprire, precum si fiul dumnealui Paharnicului Cozoni (carele mai pre urma, dupa sfatuirile parintilor caindu-se, an mijlocit unii din crestini de 1-au cacerdisit, d'impreuna cu parin0i, In partite Sibiiu- lui prin taina.). Dintr'acestea se pricinuia' man turburari si nepovestite spaime Intru inimile crestinilor, !neat toti locuitorii din politie se afla' intru nedumerire si Intru cea de savarsit desnadajduire, cautand numai sus la cer a vedea mantuire. Pentru care, macar el Luminatia Sa Chehaia-Pala facea Indestule zabitlactiri si nizamuri in politie, dara nu Inceta' adese on Indaratnicii ostasi a face, multe rautati mai vartos Tatarii si Zaporojanii, spargand biserici noaptea, calcand case prin mahalale si pradand pe multi oameni, Inca si savarsind, precum si pe afara multe calcari si jafuiri an facut, iesind la, drumuri ziva namiaza mare de paza, si jafuia pre tine gasia, Meat nu mai putea

130 cinevasi O. mai las& din politie alma, temandu-se de viat,g. Pe Tanga toate acestea an covarsit Intamplarea turburgrii ce an facut ostasii manafi In politic Bucurestilor la 7 ale lunii lui Martie, pe la trei ceasuri din zi, ea, galcevindu-se, pre la poarta din jos, unii ostasi manafi cu doi Zaporojeni, unul asupra altuia, si ciocartindu-se Intro dansii, au In- ceput manaful sa strige, si de °data, Inviersunandu-se multimea manafilor ce se Intamplasera prin targ, au inceput cu sgbiile si cu iataganele scoase sa taie pre cine li iesia Inainte, facanduse mare turburare prin tot targul, and iagma pre la multe pravalii si desbracand pe cine gasia, !neat s'au spaimantat tot norodul, ciocartindu-se de taierea iataganelor presto cinsprezece oameni, crestini, Armeni si Ovrei, pang ce s'a Tnstiintat Lumina Ala Sa Chehaia-Pasa, si numai decat pre de o parte a dat de stire mai marelui manafilor, poruncindu-i de an iesit In targ spre Infranarea Inviersunarii manafilor si cuviinciosul zabitlac, iarg, pre de alta, au iesit Ins* Luminatia Sa dimpreung cu colul si oameni indestui, preurnblandu-se prin targ si dand tot felul de nizam pang, ce s'au Incetat turburarea. Dar cine poate povesti frica, groaza, pagubele si jafuirile ce s'au ft-outsi la acesta turburare, pentru ca fugia' oamenii si nu §tia' undo sa se ascunza sa scape, fiind o jalnicg, si nespusg ticglosie, precum si Slugerului Dimi- trache Stirbei: Intamplandu.se in& aceia furie cu caleasca prin targ, 1-au zmacit din caleascg caVvasi manafi si, dandu-1 jos, dup.& ce I-au batut cu iataganele si 1-au ciocartit, apoi 1-au desbracat de toate hainele si 1-au lasat mai mutt wort. Dupg aceseta apropiindu-se si Manta saptamana a Pa- fimilor Domnului si Mantuitorului Nostru, au inceput norodul si toticrestinii cei din politie sa se turbure si sa se mahneasca de multe vorbe si scorniri ce se auzia', cum ea adecg pre vremea deniilor sfintelor biserici este casa, bastoriseascg crestinii pre la biserici, cum si pre la case, sa -i jafuiasca. S'au Ingrijit toti foarte tare, Incat nu mai ramasese nadejde de mantuire, si, aqd, facandu-se sluj-

131 bale deniilor ziva dupa pranz pe la toate bisericile, stal oamenii Ian ingrijire cum se insera si papa a doua zi la zing, slavind pre Dumnezeu ca s'au scapat, urman- du-se aceasta toata Saptamana Patimilor, cum si in trei zile ale serbatorilor Pastilor: scornindu-se a este sa Se puie sabie pre randul In toata politia Bucurestilor,s'au spaimantat foarte groaznic tot norodul, !neat astopta fiecare sä vaza pornirea ascutitului sabiei, nemai avand alta nadejde de mantuire. Dara, milostivirea marelui Dumnezeu fiind cu prisosinta sicovarsind once pornire, nu numai niciunele dintre acestea nu s'au Intamplat, ci Inca si salbataciunea aceia a ostasilor a catandisit Intru .du- mesnicie si liniste, ne mai simtindu-se niciun fel de hafa sau oxior In toata politia.Inca au luminat si pie Impa. ratul otomanicesc, de au dat strasnica porunca prin firman Imparatesc a se pazi linistea locuitorilor cu toata scum- patatea, fara a se bantui vre unul dintre 'raiale precum mai jos se arata talmacirea pre anume, adeca (titulusul s'au lasat).

Sosind aceasta sfanta porunca, sa-ti fie cunoscutcA, macar de si avem Indestulare cum ca se face din parte-ti once ingrijire si silinta, a nu se intarnpla saracilor raiale vre un ce Impotriva vointei noastre din partea Imparates- tilor ascherlii ce s'au trimis In eparhia Valahiei dupa, nemargenita bunatate si milostivire a noastra spre izbavire-i de catre apostati, cari au prapadit obstea, si spre linistea si odihna acestor-raiale'ale noastre, dar, ca sa ti se Inmulteasca silinta si Ingrijirea a nu se face cea mai mica nedreptate la aceste raiale, nebantuindu-se mosiile boierilor de catre vre unul osteni, fiindca ti s'atrimis In trecutele zile alta, porunca, a noastra cu inteadinsi bumbasiri, lacare, si desi suntem nadajduiti ca, facandu-se urmarea dupa Malta noastra vointa, va fi mai multa liniste si odihna In- tr' aceasta eparhie din ceia ce era In zilele de Domnie, dar, fiindca, presto masura sunt nedreptatile ce s'au Intamplat acestor raiale de catre apostati, si amandoua eparhiile, Va-

132 lahia si Moldavia, sunt Imp5rAtesc cheler al nostru, prea de trebuintl este a se face toatl Ingrijirea si silinta spre ocrotirea si. paza acestora din partea oranduiVlor de catre inaltul nostru Devlet, ca sa-si poata veni la cea d'intain stare a lor, si catre aceasta sa se mai apesteasca sederea ascherliilor nostri intr'aceste dotal eparhii spre paza lor. Cunoscand dar& tu, si al doilea, cg, raiaua ce se aflI supt umbra Imparatestii noastre aripi de se va nedreptAti, este 1mpotriva sfintei legi si ImparAtestii mole vointa, vei puns once Ingrijire si silintca sa, nu se Intample vre o nedreptate acestei raiale, si, cand vre unul din ostasi va In- drazni ca s6, supere si sa asupreascl pe vre unul din raiale, numai decAt unii ca acestia sä se pedepseasca cumplit. Tot acestea s'au scris acum si celui din Moldavia Fer- haz (sic) si la muhafizul Diiului. Deci, acestea toate Mean- du-ti-se cunoscute clap& cea din sin* pricepere si minte, asa vei savarsi Intocmai tale poruncite, d'and supunere la sfAntul nostru semn. Si s'au scris aceasta porunca pe la mijlocul lunii lui Rebiul-Evel al veleatului 1237." Si, diva cetirea acestui firman, dAndu-se de catre Lu- minAia Sa Chehaia-Beiu strasnice porunci pre la toate agalele, a-i infrana pre toti ascherliii ca sa nu cuteze a su- Ora pre cineva sau a jafui prin mahalale, s'a Incetat tulburarea politiei, linistindu se si ascherliii 1ntre dansii din sAlbataciunea ce avea'. Si, la Martie 23, Luminatia Sa Che- haia-Pasa chemand la conacul LuminAtiei Sale pe dumnealor boierii, li-au arltat poruncA Inscris de la Mehemet -Pala, Silistra-Valesi, seraschierul Dun6rii, prin care cerea pre cei mai jos ara.tati boieri, ca sa mearga, la Silisfra, fara cea mai pu0n5. 1ntarziere, fiind trebuinciosi, Ins Dumnealui Banul Grigorie Ghica. Barbu Vgcarescu n Vornicul Nicolae Golescu Spatar Scarlat Mihalescu Clucer Mihail Florescu n Filip Lenciu Uminar Loan Cocor6scu,

133 poruncindu-li-se de catre Luminatia Sa Chefiaia-Pasa ca Indata sa se gateascg, eu totii 0, place la Silistra, uncle sant chemati, farg a avea veri-unul cat de puting grija si farg a pricinui unii dintre dumnealor zabavnica pricinuire, cadchemarea aceasta nu poate fi de vre-o vatamare cuivasi, nici pentru veri-un ran simtitor, ci mai vartos spre al obstii folos, precum chiar dumnealor pot judeca, si mai vartos el boierii de la Iasi au fost mers mai nainte la Silistra, sezand acolo catava vreme si facand atunci cerere ca A meargg si la Tarigrad cu arzul ce facusera. Carora neslobozindu-li-se mergerea la Tarigrad, s'au Tutors Inapoi fail, a pat:i veri-unul cevasi. Acestea aratandu-li-se de catre Luminatia Sa Chehaia-Pasa, li-a zis ca sa se gateaseg, si a doua zi sa place, si, asa, mergand fieseare pre acasg, i-au cuprins nu puting grip, pentru chemarea aceasta la Si- listra, si, a doua zi umbland pre la unii si altii*Ili tot sfatuindu-se Intre dumnealor, feluri de pgreri cugetand, erau cuprinsi de multe banuieli, mai ales nefiind de fata do- mirire pentru pricina chemarii, pang ce au dat-o toti dumnealor en socoteall cum ca nu poate fi spre vr'un rau, nici de vre-o vatamare, caci atunci trebuia sa se trimita a-i ridica farg veste si on urgie. Ci negresit nrmeazg ea sa fie pentru vr'o Intoemire si asezare a Orli, auzindu-se mai vartos cum a la Tarigrad, cum si in partile Tarii Tur- cesti, in toata, Rumelia, s'ar fi facut desavarsita liniste si cum ca- Intro Imparatul Rusiei cu prea-puternica Poarta, s'ar fi ispravit pacea ce se straggneaza de atata vreme. De aceia, a treia zi, la 24 Marti°, au purees mai Intaiu dumnealui Banul Barbu Vacarescu, fiind Vistier-Mare, de s'au dus la Silistra, neajungandu-se a se da la toti de-o data cai de postg, apoi dumnealui Banul Ghica si ceilalti de mai sus aratati, mergand pang, la Calarasi in pgmantul Orli, undo Tnsotindu-se si cu dumnealui Banul Vaearescu, an trecut cutotii la Silistra. Si, Infatisandu-se la Maria Sa Pasa, s'au priimit cu blandeta si cu Indestulg cinste, facandu-li teremonia envincioasg dupg obiceiu. Apoi li-au argtat grin dulci cuvinte cum ea din prea-Inalta Impa-

134 rateasca porunca ce au fost venit sunt chemati a merge la Tarigrad pentru multe pricini si trebuinte care privesc spre folosul patriei, mai vartos spre a se pune tara Intru bung, fritocmire, dandu-se carar la toate trebile si ma- muracturile (?)ei, si spre intemeierea tuturor privileghiurilor ce din vechime prin multe hatihumaiumuri au fost legate si Intocmite de atm prea-puternica impargtie, precum -hut stiute. Si, fiindca dumnealor boierii pang, a nu pleca din Bucuresti Intocmisera ponturi 1nscris de toate cele ce privesc spre folosul patriei, le-au facut cunoscute si Mariei Sale Pasei, cetindu-le din cuvant In cuvant, precum mai jos anume se arata. (Lipsesc cele trei d'intaiu.) [4.] Domnia ca sa fie sapte ani este pianos grecesc si, celelalte parti sfatuind, s'au pus in lucrare, lucru In vedere (sic), ca, de cand prea-puternicul Devlet au hotarat a fi Domnia sapte ani, nu s'au mai tutors nimeni in Tarigrad, ci toti au pribegit In alte tari, ca sa-si faca scoposul lor, adeca acestia cari s'au Intamplat. Si, de va ramanea Domniile tot ala, cu adevarat ca niciunul de acum Inainte nu se va mai lntoarce, si a Domnilor fuga este cea mai vatamatoare si suparatoare Devletului, ca, fugand, pizmuiesc De- vletul, si, In tali straine aflandu-se Domnii, avand si bani multi, lac pricini si sfatuiesc, aratand drumuri vatamatoare Devletului, sicelelalteImparg.tii ii asculta.Iara, oranduindu-se Domni, ca sg, fie In Domnie pang, la moarte, si, murind Domnul, sg, aleaga pre altul care va gag Dev- letul sa oranduiasca, iara nu pre fiul sau. 5. Consulatul Rusiei, cat si cel nemtesc, sa nu aiba a trimite Greci intr'alte tari, nici secretarii for sa nu fie Greci, ci adevarati Rusi si Nemtd. 6. Poruncile sfintelor tractaturi ce vor fi asupra nizamurilor tarii O. se faca cunoscute la toti pamantenii de obste, iar nu ascuns. 7. Domnal sa-1 aleagg, In urma boierii Orli, till, atat iscaliturile lor, cat si pecetile, sa be trimita la prea-Inaltul Devlet, pentru ca sa fie stint si cunoscut, si verice arzma-

135 zaruri va trimite Domnul la prea-inaltul Devlet pentru verice maslahaturi ale tarn, sa nu se priimeasca pana nu vor fi toti iscaliti, facandu-le prea-inaltul Devlet rubar (sic) atat iscaliturile, cat si pecetile, si, de va fi toate si adevarate, atunci prea-fnaltul Devlet sa dea stapaneasca porunca. 8. Verice porunca va trimite Devletul la aceste &ma cheleruri, sa o faca Domnul cunoscuta tuturor boierilor. 9. Domnul sa nu aiba voie sa Imbrace caftan pre niciun strain, nici sa dea privileghiu al tali', adeca scutelnici si poslujnici. 10. Toti boierii acestor doua cheleruri sa fie slobozi, vericand vor avea sä mearga la prea-puterniculDevlet, sl, nu fie popriti de nimeni. 11. Toate capuchehaielele serhaturilor sa fie Romani pamanteni, iara nu Greci. 12. Toti caluggrii arhimandriti, vladici, egumeni greci sa fie izgoniti din tail, mergand pre la eparhiile tor. 13. Domnul sä nu aiba voie a Inalta mansupuri din boierii tarii cari vor vrea, ci, murind cel batran, sa luati pre cei de at doilea, si nici sa dea mansupurile la cine vor vrea, ci pre rand la fiescare, ca sa se impartaseasca fiescare din mila imparateasca, si fara rusfet, si cu sfatul tuturor boierilor. 14. Ispravnicii sa se oranduiasca boleri cu stiinta, si sä fie raspunzatori pentru judetul for. 15. Domnul sa nu aiba voie sa faca nici mazili, nici neamuri, nici postelnici, nici cumpanisti sä nu facit far' de stirea- boierilor, si, cand va face ate unul, dupa slujbele ce va face; si in carte O. fie toti boierii iscaliti, iara, nefiind toti, si numai cu pecetea, sä nu se tina in sama. 16. Domnul sa nu aiba voie sä oranduiasca la nimeni vre un priveleghiu al tarii, si nici lucruri de ale tarii sa nu dea de zestre. 17. Toate socotelile tarii sa fiedeschise la Vistierie, si far' de stirea boierilor O. nu faca nicio cheltuiala, nici sa iea mai mutt de la Ora cleat ceia ce va trebui

136 tarii,pentru cheltuielile tgrii si pentru lefuri. Iara Domnul s& -si iea pre samg-i numai rusumaturile. 18 Toti strginii fara privileghiuri sg, se aseze cu "tam, si sa nu fie bascgluitl. 19. Negustoria pgmantenilor sg fie slobodg a trece veriuncle, platind vama dupe vechiul obiceiu. 20. Beiliccl-basa sa nu aiba voie sa aduca cu dansul mai multi oameni decat saptesprezece pazarghideni, pre cari sa-i oranduias2a la saptesprezece judete, si cu oameni do ai isprgvnicatului sa strangg oile ce sunt oranduite, numai cu fiat, dandu-li isprgvnicatul ciobanii cei trebuinciosi, cari ciobani sa ducg oile numai pang la DuiA re si O. se Intoarcg inapoi; Ins& toti ciobanii sa nu aiba acme. 21. La scolile tgrii ce se numeste domneasca, dascalie sa nu fie volnici a priimi copii mici de Greci, nici de Ar- nauti, nici de S'Z'trbi, si ea poruncg Impgrateasca,_ sa se trimita trei hogi procopsiti cu plata tarn, casa,Invete si pamantenii limba prea-puternicului Devlet. 22. Toti suditii sa, fieindatorati a fi supusi sfintelor tractaturi si privileghiuri ale Orli. 23. Spgtgria sä so dea la patru boieri de ai tgrii spre a putea, pazi nizamul tgrii, iara nu la unul, si la Greci. 24. Caimacam laCraiova sa se trirnitg boier pg- mantean cu stiintg de ale tarii, si sa nu aiba in slujba oameni straini, decat ai Orli. Care aceste mai de sus ponturi gasindu-le cu cale si Maria Sa Pasa Silistra-Valesi, si luand buna dumnealor chibzuintA, ca ni'ste doritori de patrie si ravnitori bunelor oranduieli, li au poruncit sa se provaliseascg dupg mergerea dumnealor la Tarigrad, povataindu-i In tot chipul cu blandeta spre cele bune si sfatuindu-i parinteste a de/Arta dintre dumnealor once chip de dihonie, ca sa nu li pri- cinuias.31 mai mult scanclelg si vatamare, pentru ca, zavis- iiiindu se intro dumnealor, nu vor putea savarsi alta bu- nItate, farnumai desghinare a pururea si pizmuire rus- smintita, din care farg Indoiall se vor pricinui multe rgu- tIti; si catre dumnealor In parte vatgungri, scklere de ipor

137 lipsis si nespusa catigorie, si catre supusii raialei smaci- nazi, neintocmiri, fieocrotiri si cu un cuvant niciun chip de repaos nu vor putea avea ticalosiilocuitorii tarii din pricina desghinarii dumnealor. Caci din zavistie multe neamuri s'au cufundat, noroade s'au Imprastiat si. Impa- ratii cu totul s'au darapanat, precum din istoria veche si noun se pilduieste, ci, unindu-se Intro dumnealor, sa fie cu tot,,iiIntru o glasuire, Intr'un cuget si intr'un sfat, bine In- s4ndu se Intru toate savarsirile, spre a fi laudati In toata vremea, si de catre ImparaVe, si de catre vecinatele neamuri, pentru temeinica insocietate si nedespartita unire, care priveste cu dinadinsul la multe bunatati si de obsteci In parte. Caci, pazindu-se Intro dumnealor unirea nesmintita, nu numai ca pentru obstea supusilor va fi in toata vremea de folos si spre datornica ocrotire, nebantuita. liniste si cuviinciosul repaos, cum si Intregimea fericirii lacuitorilor, aparandu-se cu dorinta de orice bantuire, dar si. In parte folosin0i va _spori Intru covarsire, binecuvantandu- se aceasta unire In toatepa'rtile, si neavand mijloc iubitorii de zavistii ca sa largeasca laturilelor, prin care apururea se sarguiesc a desghina unirea obstii spre a se desfrana lupii cei nesAiosi si vulpile cele viclene la ne- infranatele porniri MA, de cuget. Acestea sialto asemenea povatuiri au sfatuit Maria Sa PasaSilistra-Valesipre dumnealor boierii, indemnandu-i si de fa4a si pre taina a fi cu totii. uniti la tot sfatul,siIntr'un cugetsafaca,orice miscare, avand dorin0 si. dragoste catre cei mai mici si catre toti. supusii. Iara In politia Bucurestilor, cum si In Brasov, affandu- se de mergerea dumnealor boierilor laTarigrad, In fe- liuride chipuri judeca' oameni si scornia' siaceasta mergers a dumnealor, unii zicand ca spre pierdere sunt chemati, a sejertficutotii supt feluri de banuieli In pricina raclicarii apostasiei, ca nicte cunoscatori Iniampla- toarei razvratiri, si ca fara Indoiala se vor jeitfi cu to0i dupa mergerea dumnealor la Tarigrad. De care aceste scorniriIndestulandu-sesifamiliile

--138 dumnealor din Brapv, le-au cuprins o nespusa j ale, plangand qi tanguindu-se nelneetat,Incat nu se mai putea' parigorisi, farg numai cu slujbele qi rugaciunile pre la sfintelebisexici, pang an luat scrisori de la dumnealor de parigorie ; altiital- macind aceasta chemare a dumnealor pentru cercetarea qi iscodirea pricinii radicarii apostasiei din judetele de peste Olt, ca sä descopere din tine s'au atatat qi In ce chip qi cum de nu s'au tatampinat la vreme, cand Inca nu se adunase cu In- haitare atata norod, ca de Incepenie sa se fi poprit turburarea. Si altiiiarasizicea' cum ca dupg mergerea dumnealor boierilor la Tarigrad este a se face Intoemire de o pace spre otcarmuirea tarii, paza nizamurilor §ichibzui- rea trebuincio§ilor paznici pentru oblachdrea tarn, a nu se bantui repaosul lacuitorilor de cgtre facatorii de rele, cum qi Intarirea tuturor privileghiurilor ce prin hatihumaiurnuri Imparate§ti an avut Cara dintru Inceputi pang acum, a se preinoi cu desavargite temeiuri, ca sa se pazeasca ne- stramutare.i cei mai multi scornia' In feliuri de chipuri, tal- macind aceasta mergere a dumnealor boierilor la Tarigrad. Darg, Maria Sa PapSilistra-Valesi,neincetand cu 0.- rinteqtilepovg.tuiricatre dumnealor, Ii mangaia en pa- rigoriivrednice de Lauda, sfatuindu-i cu dinadinsuL a nu se spaimanta Intru nimica, Inca sa aibe toata Indraz-- neala, §i,rin feliuri de cuvinte dulci Imbunandu-i, li-au aratat ca prea-puternica Poarta nu are vre un cuget fmpotriva, nici pentru dumnealor, nici pentru rain., parigori- sindu-i on multe cuvinte, ca sa nu aibe vre o grija, sau sa li treaca prin cuget vre un fel de vatamare, Incredin- tandu-i on man si infrico§ate juramanturi ca nu vapa- timi vre unul din dumnealor niciun fel de supgrare. Si, Undo& aunt a merge §i din partea Moldaviei cativa boieri, can Inca nu sosisera la Silistra, i-au oranduit pre dumnealor boierii Tarii-Romaneqti pre la conace cu indestul periplipsisi icram. Deci, vazand dumnealor hotararea, §i nemai ranaaindu-i vre un mijloc de aparare, au Inceput fiegcare sa scrie pre la familiile dumnealor prieina raergerii din porunca

139 la Tarigrad si altele ce vorfi av_ut, cum siIa Bucu- resti sa scrie pentru &ire de ale drumului, -oranduind, prin stirea Mariei Sale Pasa, vechili Ia dregatoriile dumnealor. rasa dumnealui Banul Ghica an oranduit vechil al Spatariei pre dumnealui Vistierul Grigorie Romanit, dumnealui Banul Vacarescu au oranduit vechil al Vistieriei pre dumnealui Postelnicul Costachi Negri Caimacamul, dumnealui Clucerul Mihail Filipescu an oranduit vechil al Agiei pe dumnealui Alexandra Nenciulescu, gi dumnealui Cla- cerul Filip au oranduit vechil al Vistieriei al doilea pre dumnealui Caminarul Alecu Aslanoglu.i, zabovindu-se cu to0i la Silistra toata saptamana cea mare a Patimilor, adastand si pre dumnealor boierii moldoveni, an facut Pantile acolo, la 2 ale lunii Iui April, leat 1822. Iara, de la Moldova sosind cei de mai jos aratati boieri, insa : Dumnealui Logofatul Ion Sturza, a Aga Ion Greceanu, [Vornicul Rascanu], a Vornicul Tautu, Hatmanul Cerchez, Vornicul Cuza, a' luat Impreuna cu dumnealor si arz-magzar in scris catre prea-puternica imparAie btomaniceasca din partea a tot norodului tariff Moldovei, cuprinzand tale de mai jos aratate, care s'au scris pre anume din cuvant in cuvant

"Catre prea-stralucitul prag al prea-puternicii nihra- nitoarei noastre Imparatii, unde se Oa incuibat razimul mantuirii si scaparea tuturor celor ce sunt In nevoie si scarbe, nazuiesc acum cei cuprinsi de amaraciune si in dureri rataciV si desnadajduiti, iarcatre prea-puternica Imparatie credinciosi si supusi raiale, lacuitorii memleche- tuluiMoldaviei, Mitropolitul, episcopii, arhimandriVisiegu- menii manastirilor, boierii de treapta d'intaiu, a doua si a treia, boierinasii si toate celelalte stall ale mazililor, rupta- silor,neguOtorilor si toata obstea neamului Moldaviei,

Cf. Studii $i Documente, XI, p. 187*iurm.

140 parte bisericeascai pnliticeasca, §1, cu izvor de lacrimi dire inimile noastre plecandu-ne genunohile credinOi §i gm- mazul supunerii §i al ravnei suflete§tii noastre jertfiri, en cele 'mai jalnice strigari, Ina, lt,,and cntre Dumnezeu mani rugatoare pentru neasamanata slava §i tarie a prea-puternicului §i iubitorului de oameni Imparatului nostru §i a prea-Innaltului Devlet, a carui putere fie in veci nebiruita spre a supune pe tot vrajrna§ul qi pizma§ul, tndraz- nind noi, ticalo§ii, sa ne apropiemcu,acest al nostru prea plecat arzmahzar, aratam el, acest pamant al Orli noastre Moldovei find Incredintat de la prea-puternicul Dum- nezeu ca un amanet slant la prea-puternica ci ve§nica Imparatle, Inca din vremea stramoqului Sultan Solei- man celui d'intaiu, de atunci s'au Invrednicit prin ace- zamanturi§icanoane sa se inulOmeasea, on a se numi §i a se zicecheler al prea-puternicii Impazatii §i me- fruzul-calem. Insa niciodinioara acasta eredincioasa raia, supusa, nu s'au aratat cu catuci de putina abater° spre Invinovatire de hainlac, sau macar cu oarecicare aplecare, cat de mica, spre ougetare de apostasie. Ci, Impotriva. din Inceputul supunerii, In cursuri de veacuri Intregi, mai luminat de cat soarele, Moldavia an pazit cu toata Intro. gimea neclintirea ei de la ceful credhAii cage prea-puternicul Dev let cu mai multe sfinte masuri decat toate celelalte neamuri cate au avut norocire a se afla In toata, latimea de doul pamanturi §i doul Mari, ce aunt supuse la Imparateasca putere a prea-Innaltului Devlet. Dovada luminoasa §i fara Impotrivire la aceasta este ca ticaloa- loasele raiele, locuitorii acestui pamant, au In manile for numai plugurile de fier pentru lucrarea pamantului, spre implinirea poruncilor §i voint,ilor Devletului, multamitori en .totii pentru nedecertatul izvor al milelor §i al harurilor ce am dobandit §i Inscris de la hranitoarea noastraIm- Oxlip, a vandu-le acejea ca nicte cotnori de mult pret. Dar cumplitele suparari ale Domnilor greci din Tari- grad, eari de la o vreme incoace an Ineeput a se orandui In locul pravilnicilor Domni pamanteni moldoveri ce ern

141

0,sezati asupra vechilor. obiceiuri ale pamIntului ce diti veehime are facutg hgrgzire sfantl In tara noastrg, acesti Domni strgini ce an Incaput In locul celor pamanteni pentru pacatele noastre, Insisi ei an pricinuit 15i aceastg mare rang a apostasiei ce s-'aivit, din care a curs cea de sgvftrsit stingere a memlechetului, cea iaegrgita durere si tg,nguirea cea vesnicl, care tanguire nu este cu putintg a se sterge niciodinjoara din sufletele credinciosilor raiale, ce se aflg, acum In golatate si desnIdajduire. Acest pgmant al Moldaviei, acest cheler al pea-puternicii Impgratdi, aceste nevinovate si supuse raiale an rgmas acum .ca un trup farg suflet, omorIt din pricina acestor fgcgtori de rele Ili prIpaditori aposta0, cafi, trg- gaud asupra, lor si ngvala nebiruitelor ostiri ale prea-puternicei Imparatii, spre zdrobirea lor, an ajuns Moldavia sg, fie razboiniea priveliste a izgonirii Grecilor. §i iatg, acum In vedere este pamantul mai pustiit, °rase golite si arse, bisericile pentru Inching.ciunea noastrg prgdate si dgrg- pgnate, dobitoacele hrapite si de tot Imputinate, zaherelele hrgpite, si noi, ticglosii pamanteni, goliti si mosiile noastre In stare vrednicg de jale, Rind lipsite de ve- nitul lor. Acestea sunt sfarsiturile oblIduirii FanarioVlor In Mol- dova, si iargsi mulOmitg, aducem prea-Inaltului Dumnezeu cg nu ne-am amggit a ne lndupleca In cugetarea apostasiei, ce este prapastia pierzgrii sufietelor noastre ce ni-au rgmas. Pentru cg In multe randuri s'au silit sg ne tragg si pe noi la aunt& de Dumnezeu urata cugetare, ca sg ne piarzg si pe noi, lipsindu-ne de nEpretuita comoara a credintei si a supunerii noastre cgtre dlatoarea de via putere a prea-Inaltului Devlet. Cu izvor de lacrathi aducem multamita Mire negraita fndelungg rgbdare a iubitorului de oameni Impgratului nostru, aci, on scumpgtate cercetand si on Inde lung/ rgbdare descoperind, an aflat strglucind neprihgnitoarea credintg, a supuselor sale raiele, si ni-au hargzit noun

142 mgfturia sfintei nevinovatiri prim sfant vrednic de Mehl- naciune firman ce s'au dat pentru aceasta. Sa (nu) se indure de not prea-milostiva putere a prea -Inal- talui Devlet cu a ni da ascultare acum asupra celor mai simtitoare patimi ale tarii noastre, pricinuite din partea Voe- vozilor fanarioti ci celor dinpreuna en danqii Greci, pe cari not ticaloqii Ii cunocteam de Domni stapanitori pentru ea aveau semnele maririi qi stapanirii depline a puter- nicaiui Dev let, socotindu-i In locul color pravilnici pg.- manteni qi parinti ai Patriei. Dar cei mai multi dintre danqii, ca nicte lipitori sorbitoare de sangele celor ca nicte of spre jertfire negraitoare raiale, din vreme in vreme an pus In lucrare cea nepovestita despuiere Qi sa-- _racire a norodului, tragand In partea lor toate milele prea- pnternicei Imparatiiqi privileghiurile locului, facandu-le numai spre at lor in parte folos, al rudelor lor qi al Tani- gradenilor,neamulni lor,zdrobind rarunchii saracilor. Pentru ca, cu cat aceia se Imputina', en atata ei sporia' numand Greei lor color Impreuna cu danqii qi adaugia' cheltuielile lor, nascocind chipuri noug, spre despuierea noastr, ca sa se indestulezeei. Pamantenii nu avean locuri de slujbe; nici boierii de starea Intain, nici cei de-al doilea, Inca nici cei mai mici nu -qi gasiau mangaierea, nici sgx- manii ci vaduvele ajutor, pentru .ca.,ci cele mai Cu folos dintre dregatoriile cele marl qi cele mai multe din is- pravnicil qi alte slujbe ale tarii Tarigradenii toate be en- prindea' spre amarata prapadenie a pamantenilor. Iar Voe- vodul fanariot hrapia farg, dreptate din veniturile lefilor qi din milele cele orandnite pentru locuitorii cei sand trei parti de bani pentru Grecii ce Ii avea impreuna en sine, pentru fiii, fetele qi ginerii lui' qi pentru celelalte fa., milii ale Fanariotilor din Tarigrad. Aceqti Voevozi luau veniturile rusumaturilor, adeca a' desetinei, goqtinei ci vadraritului, d'impreuna en ale. vamilor ci ocnelor, en euvant ca acestea aunt pentru gep- hargin al Domnului, dupa urmarea color din vechime pk- manteni Domni, can aceia lua' numai veniturile vamilOr

143

§1 oenelor §1 diutr'acelea acei pgmanteni Domni Implf- tia' mile §1 ajutoare atre eel graci pAmAnteni. Iar Fa- nariotii, adaugaind plata rusumaturilor, se folosia' numai ei §1 Greeii neamului lor, §i, nelndestnl&ndu-se nici en aceasta, lua' §i bath din dajdia haraciului, on euv&nt de .cheltniele nenumlrate; ci in scurt Coate erau pentru ei ci nimie pentru plmanteni. Se negut&toria, ci en zaherelele ce se cumplra' pentru miria Impkateaseg, platind slracilor locuitori plugari une on en mutt mai putin decat pr*1 ce luau ei de la prea-Inaltn1 Devlet, §i alte on nedan- da-li niciun ban, Incat, pagabindu-se tiealo§ii plugari, an ajuns sl-§i paAseaseg, lucrarea pAro&ntnlui de a nu face mai mult1 zaherea, (leen trebuinO, capanului. Adec panea cea ob§teasc6, a popn§oinlui locuitorilor, care ticalo§li p5,- manteni pentrn multe trade §iosteneli o lucra' §i o SI- mlna', Domnii o negutatoria', §1 nnmai en platl de voie de WO. din tar& peste hotar pentru alicvericul de °Wide, iar %Walt chip era peste putithl sä Indazneasel Oman- teanu1 sl se Imparta§easca de rodul ostenelilor lni fart, dare. Dregatoriile plmantulni se vTndea' on ru§feturi,i le cumpg,ra' cei de neam prost ci nevrednic, Wand multe supIrari §i znlumuri saracelor raiele, ca sl poata scoate c ti bani an dat la ru§feturi §1 sse foloseasea ci ei mai eu asupra. Pe slujitorii cei mAnduiti, adeel pe seimeni §1 ceilalti paznici ai tariff, §1 pe aceia-i avea Greeii cei de Mg& Voevod ca nn vent al lor, §i-i vindea', ramanand tam farl niciun paznic. Inca,t cn acest mijloo an putut Inlesnease6, In faptS, engetasea apostasiei acecti Greci de la Fanar, hnbogAindu-se din sudorile ci ostenelile Oman- tenilor, pe cari cu sallAtIcie fi avea' ca pe nicte raiale ale lox, apoi ou baaii sangelni Implrgte§tii raiale enmpgra' mo- clime plmantenilor, c1 familiile credinpiodilor Devletului Mol- doveni rImaneau stinse §i prapiidite de pe fat?a, parnantului, egutAnd sa. se strImute pe alt pamant strlin, ca sa-§i petreac1 rImg§4a vietii lor. Pentru el nici milostivire nu ramasese pentru ei, nici loc de slujbl, nici ajutor de lefe, nici dreptate la pricinile for de judeeMi. Panda, sfanta drep-

144

fate a sfintelor judecati se vindea spre a for Imbogatire, Meat t§i unele mosii, cu numire ca Bunt moqii domne4ti, unii din Domni le luau In sill csi le vindeau. Sfintele Imparate§ti firmanuri ale prea-Inaltului Devlet ce se da pentru pricine de ale tarii, §i care erau Indatorati Domnii, dupg cuprindere a vrednicului de Inchinaciune Impo- dobitului sfnt hat, ce s'a dat la leat otomanicesc 1217, ca sg se ceteascg, tntru auzul tuturora §i sg stea pgzite la caidurile Orli, qi a cest fel de firmanuri be fgcea' nevgzute qi ne- §tiute pgmantenilor. auto: cu salbatacie asupra unora din boierii cei d'intgiu, cari numai prin cuvant osandia' nedreptatile ce se Wean la judecati sau asupririle dajdiilor, fii Intim toate era silit Sfatul boierilor sl iscgleasca farg voie anaforalele, cg, adecg, ggsesc cu cale nelegiuitele In- Insgrcinari ale Domnilor, silind induplecare a for prin mijlocul tragerii celor nevrednici Inaintea lor, pe can Ii cinstia' cu stgrile dreggtoriilor ce prin a§ezImanturile Orli erau pgzite numai pentru cei de bun neam ci pentru cei ce In slujbe de ale tarii se aratau cu vrednicie. Po- pr4i ki osand4i erau aceia can cugeta' sg, se Indrazneascg, a alerga la limanul prea-Inaltului Devlet prin prea-plecat arzmahzar; mare ticgloqie era pentru aceia can ar fi In- draznit sa tacg o-nevinovatg Intrebare pentru ce se urnieazg lucruri Impotrivitoare la hotargaile prea- inaltelor hati§e- rifuri, pentru ca,unii ca aceia se gonia' pang la impute. *i cat° altele mai, sunt, care le trecem cu tacerea pentru Indrazneata prelungire a cuvantului, ci care Xe-am mai aratat prin plecatul nostru mahzar, atunci and an pribegit eel din urmg, tiran Mihail Sutul: dgjdii Intregi pentru fan gi orz al vrajma§ului Voevod, dajdii Insu§i pentru meu- zilhanele, peste cea adevarata trebuinta a menzilhanelelor, dajdii pentru rachiul ce facea locuito'rii din Ins* al for pgpugoiu ce-1 Amnia., ci slobodg intrare a rachiului strain In Cara, spre a noastra pagubg ci al for folos. Zid tare era spre a putea trece ca sg alerggm noi, pgmantenfi, la mila prea-Inaltilor no§tri stgpanitori, fiind qi Domnii Greci, ci ispravnicii Greci, ci zabitii Greci, tilicapichehaielele In

145

arigrad tot Greci, toti Intr'o cugetare sa obladniasea pre vrajmaq, iar nu pre credincioasele raiale ale prea-Inaltului Devlet. Pentru aceia, cu -izvor de lacrime qi en frici find en- prinqi, en mare jale ne rugarn bunatAtii cei asAmanate lui Dumnezeuiiubirii de oameni a prea-pnterniculni nostru Imparat, O. nu ne os&ndim noi, tiealoqii, pentru Indraznize, qi al se milostiveasea qisa, ne miluiase& cu pre!noirea vietii noastre cei vrednite de jale, harazindu-ni en milostivire aceastg, de mai jos prea-plecata ruglciune: adea, al fim slobozi de acum Inainte In veci de Domnia qi obladuirea greceasca, qi sä se milostiveasca prea- puter- nicula nostru implrat prin. hotarAre de sfAnt qi Impodobit al sau hatiqerif, dupi, cea din vechime sfAnt6, aqezare, ca s6.-qi alba tare noastra obladuire de pamanteni, p5.- zind numirea de Domnie qiprivileghiurile cele vechi ce stint harazite t5,rii Om& acum, qi prin trimeterea de capuchehaiele pamAnteni In Tarigrad sä trimetem leginitele cizighen, idighen qi recheabeghen la prea-strAlucitul prag al prea- puternicei r.mparAii, Implinind cu datornica ravnA a supunerii qi a credintei sfintele slujbe dupa pnterea qi stareaarii,urmatoarea milelor, harurilor qi privileghart- lor ce ni s'au dat de la nedeqertatul izvor qistint en- prinse In ImpArateqtile hatiqerifuri ce stint date la Ieatu- rile otomanicecti 1180,1198,1206 qi 1217, qi, fiinda starea puterii Orli qi rAsuflarea mijloacelor qi nadejdilorvieVi ei s'au deqertat, Iropt4inandu-se vitele,zaherelele, qi en tin cuvant toate, neavand zaherele gata pentru hrana, lipsind cu totul samanaturileiaraturile pe al doilea an,Qi dobitoacele pentru lucrarea pamantului, qi oa- menil lueratoriqibani pentru eumpiratoarea de sa- man0 din alto parti, Ingrozindu-ne qi toametea de obqte, si,pe langl acestea, fiindca pam&ntul tarii din Intregimea Jul cea d'intaius'amiccorat,i flintfacesteasiveniturile lui .s'au ImpuVnat, Meat qi veniturile ce an mai rama din vreme de bielqug nu erau destoinice sa Indestuleze pe Domnii greci, on cat mai vortos acum, la aceasta peire

146 si saracie, negresit ca nu vor fi destnle nici laeel mai drept si cu bane masuri pamantean ce se va Insgrcina cu Domnia, spre a-si putea economisi cheltuielile sale si ale oamenilor ecpaiului sAu, pentru ca nedreptatile este de mare trebuintasilipseascl cu total, precumsine- legiuitele venituri ale dregatorilor asemene au si;, lipseasca si acelea toate, Ca sa siaiti ticaloasele raiale rodul milostivirii at prea-inaltului Devlet , de aceia nici cugetam, nici facem rugaciune acum Itntgiu de a se orandui nici pamantean Domn, ca sä nu se insarcineze Cara cn osebitele oheltuieli pe chipul Domnului, pang nu va veni In stare vrednica. Iar prea-plecata noastrg rugaciune este ca Ea ne miluim cu a ne hargzi In veci si a ni se intari obladuirea Orli de pamanteni alesi din neamul Moldovei: sg se aseze un Sfat de un numar de b ()Jeri, si din aceia unul sifie bas-boier prin alegere de cei mai alesi. ki acest Sfat at boierilor, dimpreung cu bas-boiernl, avand puterea savarsitoare a Domnului, va orandui Divanuri, ispravnicii, judecatorii si dregatoiii. §i, and Cara va veni fa stare bung (pentru cg de a ajunge la chipul d'intgiu este trebuinta de multi ani, dna vrednica de jale stare in care se afla acum), atunci, pentru ca sg nu lipseascl lauda si sohretul Domniei tariff, chibzuind noi, ticalosii, WI impo- varare si cu supunere 1, si farg lacramile obstii, o putana sum& de bath pentru a se putea Linea cu cumpanire o poh- valg a Domniei, vom alerga cu rugaciune catre prea-inaltul Devlet, aratand pe acel pamantean ales de Domn si snpus la pravilele pamantului Ili la cele mai strimtesi neclintite obiceiuri, ea sa se faca prin Incontenirea !nal"- cingrilor si spre fericirea malt patimasului acestui norod. Aceasta obladuire pgmanteneasca pentru strajuirea tariff va avea pe cei din vechime asezati silegiuiti paznici pamanteni, pe aceia adectt cari si pana acum fi avea ose- biti pentru aceastg treaba si nedajnici, numindu-se sei- theni si slujitori, pe cari Green Ii vindea' impreurg cu ca-

I In Studit f i _Documente, XI, p. 211 *1 nsupArare".

147 vetenille,caun ghelir al for de mogtenire,Qipaznici nu era'. Iar acum, izgonindu-se toti Arnautii, !neat sä nu se mai afle, aceqti pamamteni paznici O. se Imbrace §i IA se gateasca spre slujbe Inlanntru, In coprinsul trii, Cu un numar Indestulat la aceastg. treabl,i 0, se supuie, spre a strajui cu mare mare aminte oragele gi targnrile, ca ni§te credincioqi plmanteni qi vechi slujitori ai ogeacu- rilor. Dajdiilesitse iea numai taledrepte, iar veni: tulle dregatoriilor sl lipseascl, qi toate tale necanonisite sä se §teargA. Insacum, intfaceast64 ticAloasA stare, si toate eels canonisite 0, se mai uriureze. Sfintele porunci ale prea-Ingltatului Devlet sl se dea catre alegii pAman- tent ce Inchipuiesc Domnia, choler ImpAratesc, §i ptim&n- tenii capuchehaiele In Tarigrads&dobandeasca ajutorul ce1 dltator de viata, Invrednicindu-se poruncilor prea-Inb.lta- Olor no§tri stap&ni. Mare slavA va fi- fir prea- fnaltului Dev let sloboda neguOtorie a pamftntului nostru §i apararea ,chelernlui Imparltesc de catre supararea serhatlifior. Acestea en cutremur ci en izvor de lacrami ne rugam, -cazandla.picioarele stap&nilor no§trI, pentru-efi-nu ni -au mai aims putere 0, mai odihnim aducatoarea de striciciune obladuire ce am avut. Iar, de an suparat vre °data pre prea-Inaltul Devlet stramocii noctri Domni (care aceasta ni este negtiuta, qtlind numai a noastra vegnicl jertfire a credintei ki a supunerii), dar, §i a§a fiind, ioi, ticaloqii, In- destul ne-am °Audit gi cumplit ne-am pedepsit, noi, cei ce ne tragem dintfaceia, mai mult de un veac fiind Supt jugul tiraniei Grecilor tarigradeni. Si, de vreme ce Grecii an calcat datoriile ore dintei, cu cuviintl este sa, dobandim noi acum fiinta noastrl cea d'intaiu, far& a se lipsi de iaimic din tale ce au avut, pentru cdin vechime Domnia 16,rii era hlrazita la noi, p5.mantenii. Vrednici de jale eram noi, ticalosii, rlacindu.ne pe la margenile tarii. Multumire aducem marelui Dumnezeu cg, .acum, prin purtatoarele de biruint6, ()Ohl Implategti, s'au curatit apostatii din tart. Acest prea-plecat al nostru mahzar 1-am proslorisit prea-

148

Inaltatului Vail al Silistrei, prea-laudatului seraschersi? dreptului Vizir, ca sa-1 !whine la picioarele Imparategtit. Pnteri,i Dumnezeul eel fara inceputsi vesnic,mareler dome al Incepatorillor qi al stapanirilor, cal ce da lumina la soars, va grai tale bune la inima prea- puterniculuici iubitarului -de oameni Imparatalui nostru, ca sä strigam en totiiIn veci :mareasel-se preste toata asamanarea laudai puterea prea-Inaltului Devlet, amin. Anul 18221." Care acest arzmahzar cetindu -se §1 la Maria Sa Mehmet- Pala Silistra-Valesi, 1-au beendisit foarte, poruncind ca sa-1asiba Impreuna en dumnealor a-I face cunoscut la- Tarigrad.$i,a§a, a doua zi, Luni dupa Paqt1, la 3 ale la April, gatinda-se cu totii, fiindca s'au trimes din -tail on porunca Mariei Sale Silistra-Valesi patru care mocane§ti sitisebit cai slobozi cu hamuri pentru caleqtilei caru-- Uile dumnealor, cu plata de la Vistierie, cum §1, de cheltniala drumului, zece mu Ii s'au dat din VistieriaOrli,qi an pleca,t pre la 8 ceasuri din Silistra, oxanduindu-se de- catre Maria Sa Pap §i mehmendar cinstitul Mehtupcl- Ahmet- Efendi, ca sa mearga cu dumnealor pang In Taxi grad. Caruia prin grain i s'au poruncit, ca numai §ase ceasuri pre zi sä iea drum, spre a ramanea vreme ca ea §1 odihneasca boierii la drum, cum qi la fiecare conac sa li~ faca toata gatirea cea trebuincioasa, Ingrijind sa lilie mergerea on toata odihna §1 mulOmita, Li s'au datsi trei cava§i ai Mariei Sale, oameni de credinta, ca sa net de paza Mug& dumnealor boierii pang, In Tarigrad, uncle au scris Maria Sa Pap catre capuchehaiele qi 210, MU- pentru mergerea dumnealor boierilor, cat gi pentru a li avea Ingrijirea dumnealor qi a oamenilor, cum gi a caller- Eli a carelor ci a carau§ilor, ca sa stea acolo pang vor ispravi dumnealor boierii trebuinta chemarii spre a li fi de Intoarcere, ca sa nu cerce discolii. Matte alte parigorii li-au facut Maria Sa Silistra Vale& Studii 1i documente, XI, pp. 205-219.

- 149 - la plecarea dumnealor, aratanda-se Yu& adevar desavargit parinte al prii-Romane4ti, care din pronia dumnezeiasca, s'au ()moth en buna otcarmuire a acestui mare §i iubitor de oameni Ina ltat Vizir. Dar dupa purcederea dumnealor multe scorniri an talmicit oamenii in feluri de chipuri, mai vartos cei dubitori, de scandela, pentru aceasta chemare a dumnealor, zicand cei mai multi cum 0, urmeaza a li fi spre vatamare, fara a mai judeca cal de ar fi fost pentru veri-un ram, trebuia sa-i ridice din Bucuresti cn urgie qi CD, inteadins oapugibaqa, iar nu prin porunca Ymparateasca sa-i cheme la Tarigrad. Cu toate acestea, dupa ce au pie cat, zabovindu-se ca teva zile, nu s'au luat nicio stirs de mergerea Domnului i ajungerea dumnealbr la Tarigrad, fara numai, prin rostul tatarilor ce veniau din partea locului Cu osebite trebi, se vestia cum ca. la 16 ale lunii lui Aprilie ar fi ajuns dumnealor la Tarigrad, uncle li s'ar fi oranduit conac tutaror la un lo; adeca la Scutari, la seraiultnaltatului Chior- Vizir, facandu-li-se Oat& cuviincioasa Ingrijire, atat dumnealor, cati la toti oamenii, oranduindu-li-se bostangii, a avea la conac de paza, cum Ili de husmet : acestea !ma prin auziri. Intr'acele zile s'au Intamplat §i omorarea raposatului Camiliarul Stefan Bujoreanu, care, pre la 15 ale lunii lui liartie, Mud trei neferi din Bucuresti cu plata, s'au dus la moqia sa Copacenii, din sudIlfov,ca sa-§i stranga -veniturile moiei,Si, zabovind acolo /Ana dupa Paste, s'au pomenit In serbatorile Paqtelni cu zece in§i InarmAi ye- mind noaptea §i calcandu-1 fara veste. Cari mai 1ntaiu an legat slugile dupa afar a qi, Yntrand In cast, an legat gi pre .neferii ce Yi avea Imprenna, apoi, caznindu-1 si arzandu-1 presto dour ceasuri, i-au luat ce-an ga.sit langa dansul §1 1-au §i omorat. Pre care a doua zi 1-au adus in Bucuresti, de 1 -au Ingropat la biserica Sfantului Nicolae din Prund. Iar, In Bacuregti fiind o§tirile adunate, s'au Intamplat dui)/ purcederea dumnealor boierilor lipsa mare, atat de fan, cat si de porumb, la magazie pentrutain, qi, trimitan-

150 du-se in toate partile bumbasiri, abia s'au intampinat trebn-- in#1e, inrudisind(sc) a veni dupa afaral pentru ca la atata neajungere ajunsese, bleat si de la poste s'an lust o sums. de chile porumb, de s'au dat tain In don& zile laostire... Inteacestea s'a anz,it cum a ar fi venit la Silistra pa- n:Inca, pentru ridicarea ostasilor manafi, si, chemandn-se adolo Luminatia Sa Chehaia-Hagi-Emini-Aga, impartitorul tainurilor, dun& doul zile s'au intors la Bucnresti dam- nealni Hagi-Emini-Aga,ci, fara a zabovi mai malt, an purees cu posta la Iasi, vorba iesind cum ci smut a se- ridica si de acolo ostasii manafi si ieniceri. An venit presto. pain de la Silistra si Luminatia Sa Chehaia Pala, carele Indata an dat porunca a se ridica manafii, randuindu-se- si gatirea conacelor pre drum, si bine intocmind a li fi plecarea in cete-cete, ca si la drum sä nu cerce lipsg, qi la Dunare sa nu li se racy zabavnica sedere pana vor trece. §i ma, de la 22 ale lunii lui Aprilie incepandu-se ridicarea manafilor, pre fiecare zi se ridica' cate trei 0 patru bairace, fiind In fiecare bairac cate 110 sau 112 oameni, pans la zi 1-iu de Main, cand s'au ridicat si dumnealui cinstit harcalaiul, mai marele tor, en toti cei ce mai r.- masesera, de au plecat din Bucuresti, mai _usurandu-s& politia cu desertarea lor, Ili mai micsorandu-se darea-tainurilor, ce se urma pre toata ziva necurmat. Dupa plecarea manafilor an venit vestire de la Focsani cum ca si de la Iasi s'au pomit la 27 ale lui Aprilie, din cei ce aunt a se ridica de acolo. Mora li s'au Intoemit conace de poposit in partile Tarii-Romane§ti, MO, la Foc- sani, In Ramnic din sud Slam-Ramnic, Gavanestii si Ma- coveii din sud Buzau, Cioara In Slobozia si Mara sii din. sad lalomita, si de acolo indata la Silistra. Cine poate povesti bucuria ce s'a pricinuit- la ridiearear manafilor la toicrestinii de obste, Incepand nnii dintre, locnitorii politiei Bucurestilor a-si drege casele ce era-a darapanate din pricina conacelor, a4ii a idgriji pentru. scoaterea familiilor din Brasov si altii Intro nadejde a-

151 flandu-se pentrn cea de obste liniste si odihna Inteaceasig. vreme s'au poruncit, prin dumnealui Caimacamul, vechi- luluiSfinteiMitropolii de an dat socoteall anume In scris de toate veniturile Sfintei Mitropolii, cum si de cheltniele, dupa cererea color mai mari. Iar, cererile de bani si necurmatele trebuinte, spre plata lefilor ascherliilor din Bu- curesti si altora trebuincioase, ajungand la eel desAvarsit pont, mgcar ea dumnealui Banul Vacarescu, cand se afla la Silistra, d'impreuna en ceilaltiboieri, asupra pleearii dumnealor, Intocmisera o oarecare,ajutorinta presto legiuitele dgjdii spre plata tainului carnii, fiindca de la zi 1-iu de Aprilie an Incetat luarea vitelor eu oranduiala dupa la locuitori pentru darea tainurilor, si s'au Insarcinat Serdarul Tordachi Anagnosti prin contract, iar mai apoi CAminarul Alecu Aslanoglu, ca sa dea trebuincioasa came de tain la Wire, si sa, Ii se plateasca, cu bani din Vistierie, ocaua pre parale 14 cea de oaie, si 12 parale cea de vacs, si pentru plata painii i a porumbului de ghemuri (sic), ca sa se Impli- neasca de la toate sterile de mai jos banii ce se aratg, Insg. Lei. par. 3 ludele birnic 3 sinet de neam 2 mazalul 2 scutelnicul 2 breslasul 1 ruptasul 1, 2 poslujnicul, si sa se stranga la Vistieria tariff, a se cia spre Inta,mpi- narea trebuinkelor ce se arata, dar, ne mai ajungandu-se necontenitele cereri, si mai varies vgzandu-se si discolia implinirilor dupa la locuitori, lipsindu-lialisveriul,s'au facut chibzuire ca sa se schimbe ispravniciile judetelor, si, oricare se va orandui, sg, se Indatoreze a numara la Vis- tierie cats 20 de pungi de bani prodosie pentru judet; care aceasta s'au si pus In lucrare. Venit-au de la Tarigrad si oranduit gelep-basa, pentru strangerea oilor de trebuln %A mumbaielei Tarigiadului, anume Cractun Penciu, de fel de

152 la Caracal, en firman Imp gates°, ca sg strangg. din Tara- Rorogneascg cu riza-pazar si en bani gata, iar nu on fiat qi en oranduialg, de cisig, precum se obisnuia mai Inainte, de se pricinuia'locuitorilor atktea supgrgri si ,pagube, lakndu-li-seoile In silk, farg niciun pret, ci, cum zic, cu bung tocmeall si en bani pesin. Care le infAisandu-se la dumnealni Caimacamul, i s'au fleut porunce de la Vistierie a fi slobod sg cumpere of din 12 jadete, cu toemeall dupg is lacuitori, precum si din celelalte cinci judete at preste Olt i s'au dat poruneg de catre dumnealui Caimacamul Craiovei ca 0, fie slobod a cumpgra si din partile color cinci judete, farg niciun fel de poprire. La 8 ale lunii Main an venit In Bucuresti si scrisori de la dumnealor boierii din Tari gr a d, serise de la 21 si 22 ale lunii lui Aprilie si cuprinzgtoare a cu ajutorul lui Dum- nezen ar if ajuns en totii la Tarigrad en bun selamet la 16 ale lui Aprilie (precum si prin auzire se vestise), si cum ca petrec acolo Intro bung liniste si nebantuire, ng- dg,jduind el preste putine zile se vor Intoarce la iubita patrie a dumnealor cu multe si ImbungtAite bucurii. Acestea an venit prin osebite scrisori si catre familiile dumnealor din Brasov, scriind fiescare cg preste putin sent nadajduiti el se vor Intoarce la patrie. Care toate a ceste scrisori an venit despecetluite prin Maria Sa Silistra-Valesi, ca sg, nu pricinniascg vre-o bgnuialg. Sila 9 ale lui Main an venit stire In Bucuresti cum cg de la FraAa vine cont frantuzesc In politia Bucurestilor. Pent] u care Indata s'au orgnduit de catre otearmuire si Inteadins mehmendar a merge la Caineni, sod Arges, ca sg-1pH- measeg, precum este obiceiul din vechime. Carele la 14 Main an si Intrat In politia Bnctirestilouricinuindu-se oarsscal e saran de ngdejdea linistirii In toatg politia. Cad, vazIndn-se adnnare de consulaturi, se ngdgjduia mai apoi si cea de obste liniste.Iar, In ziva serbg,torii tnaltarii Domnului nostru Iisus Hristos, s'a Intimplat mare iangan In politia Bucurestilor, langa mangstirea Siantului Sava, la casele rgposatului Clu- cerulni §teignicg, undo ere, conac de ascherlii, aprinzan-

153 du-se din cos, si, bat And vAntul de spre Apus, nu. numai aceste -case an ars pan& In plmant, ramAnand =mai zidurile, cii toate Imprejmuirile ei; IncA s'au ittaroplat din sAritura seft-nteielor de la iangAn de s'au aprins si turlele bisericiiSfAutulai Savei, cum si alto binale de prin prejur; dar, fiind oameni indestui pe de-asupra de pa2A, si Intam, plAndu-se sa fie ziva, iar nu. noaptea, an stins si an po- tolit,stricAnd unde lua foc, cu topoarele. La acest mare iangan malt ajutor sl silintS an flout spre Incetare si ascherliii ce se adunaser5. Pentrn ca din porunca MAriei Sale Chshaia-Pasa, ce era fata, venit la iangAn, an navalit eu totii de- au stAramat imprejurul ian- ganului binalele si Ingradisurile, aruncand si ape In toate pArVle, caci Intr'alt chip, dupl vAntul ce era, putea sa se lateascA focul si pAnA In tam. Precom asemenea si la alto rnai mici ianganuri, ce s'an mai Intamplat In politie,in- suet MAria Sa Pasa mergea de sedea fata, dand cuviin- closul nizam pAns se potolia ianganul. Unde sr iulumbele Spatariei si ale Agiei, dimpreuna cu ceata tulumbagillor, Moo,' Indestul ajutor, Wand multA silintl spre stingerea si Ineetarea iangannlui. La 28 ale lunii lui Maiu an venit de la Tarigrad al doilea rand de scrisori de la dumnealor boierii, scrise de la Main 14, si caprinzand cum cA. petrecerea dumnealor este Intru liniste si al nu aibtl, nimeni nicio grija pentru dumnealor, caflra prelungire nAdajduiesc a se lntoarce bneurosi in patria dumnealor cu vestiri de immune, scriind unii din dumnealor si pre la oamenii 'easel ca sa se IngrijeascA. pentru ale mosiilor pAnA vor veni, spre a nu se intampla vre un ,cusur. Dupe acestea vestindu-se si pre la Brasov, atat prin scrisori., cat si din rosturile celor ce mergean necontenit si venian,linistirea petrecerii si semnelede bacurie spre Incetarea tuturor dosAdirilor si bunele na- dejdi ce hrAniau cei din politia Bucurestjlor, si mai ales TAzand pre cei din parVle judetelor de presto Olt cA. s'au Intors fiescare la ale sale, an ineeput multi dintre cei 4e-a treia maul sla las& en familiile In tarn, altii iesiat

154 salt,ca sa-si elpatniasca pentru cele trebnincioase alew scoaterii familiilor. §i on un cuvant toti se Indemna' In- tru cugetarea iesirii din Brasov. Iar, din paltile Moldaviei lesind 26 talhari Arnanti, In- tr'acea vreme s'au scobord pre potecile muntilor de an Intrat in plmantul prii-Romanesti, si, randnindu-se potera dupa, dansii, doi carcserdari 'zabitii judetelor si polcov- nbii si capitanii,an lovit In doug locuri en dansii. Dar acei talhari, anucand meterez locuri tari de piatra si de- sicuri de munO, nn se putea' apropia poterele de dansii, si, izgonindad din loc In loc, s'au, Impleticit pre clile ne- umblate ale muntilorf pang, an Intrat In muntii plaiului de spre Buzau, sud Saac. Unde navalind poterile asupra lor, s'au stricat trei Turd dintr'ai zabitiIor, cum si un poteras,. si, nemai zabovindu-se acolo, zic el ar fi desgropat niste argintarii si alte lucruri, ce ar fi avut ingropate, si au fugit, tragandu-se prin locuri ferite iarasi In parVle Moldaviei. Dintre cari bolnavindu-se unul, a fost ramas prins de fri- guri la un preot de supt dealul Focsanilor culcat, si, prinzand de veste poterile ce nmblau dupa dansii, au navalit asuprl-i de 1-au. calcat Tara, veste, si 1-au prins. Pre care, trimerandu-1 la Bacuresti catre Luminatia Sa Ahmet-Pala, nurnai decat cercetandu-1 cu scum patate, an poruncit de 1-au taiat in targ la poarta hanului Sfantutui Gheorghe Neu, Intlacestea an venit vestire in Bucuresti cum ek Es- celentia Sa Gheneral Costache Ghica, ce se afia In Brasov cu toatl familia, sia, dat obstescul sfarsit, gi on mare pa- raili s'a flout cinstea pogribaniei acolo; Tar trupul i s'ap adus de s'au ingropat la mosia Escelentiei Sale, Baicoiul, din sud Prahova. Pentru care spre pomenire sicinstea neamulni Escelentiei Sale se insemneaza mai jos si cuva,ntul ce i s'a facet asupra Ingroparii,_adeca: David, Paa'mnl 13, stih 25 si 26. Nu mortii to vor lauda pre tine, Doamne, ci noi, cei_ vii, bine to vom cuvanta de acum si Ora in veac. Multe cu adevarat si fara de numar sent pricinile ce necontenit se dau omului, atat Intru Intrarile lui In aceastk

155 vista, cat §1 Intru iekdrile ei dinteinsa, spre lauda ci bine- euvantarea lui Dumnezeuajunge numai sä fie omul totdeanna viu, care nu este preste putinta ermtinulni celni ce nni mints numele.i, aceasta Yntelegand proorocul gi Im- paratul, an zis, qi Inca qi acum prin noi zice, sau, mai bine 0. zice, noi printrInsul zicem : Nu moitii to vor lauda pre, tine, Doamne, ci, noi, cei vii, bine to vom euvanta de arum gi pans 'n veac". Ca cum ar zice ca numai cunoseatorik de Dumnezeu cei de acum, adeca Inca dinteateasta vista, vremelnicg se Indeletnicese In fapte bune spre laudaThe Dumnezen, numai acectia sunt vii, numai acectia sunt nemuritori, numai acectia sunt veenici qi, ca niqte veenici, vor vequic1 §i lauda lui Dumnezeu. Toti oamenii sunt muritori en tinpul, toti oamenii sunt nemuritori en sufletnI toti sunt hotarati sa moara. Lna-voiu duhul lor,sise vor sfarqi, qi in tarana sa, se vor Intoarce." Toti vor Invia la ziva de apoi. Trimite-vei Duhul Mat, Qi se vor zidi, qi veir !poi fata pgmantului. Apoi, data toti suntem oranduiti spre viata, daeg, toti suntem hotarati spre moarte, data toti iargqi vcm Invia, pentru ce numai unii vii qi ve§nici binecugantatori Jul Dum- nezeu, iara altii morti §i nepriimiti In adunarea viilor §iyes- nicilorbineenvantatori ai lui Dumnezeu ? Au nu §i ace§tia an fost oarecand vii ? Au nusiacectia oarecand an umblat pre picioare ? Au nu ci acectia au vazut lumina soarelui ? Au nu §i acectia an grait? Au nu §i acestin, an avut simtdri? Toate acestea le-au avut de o potriva cu cei vii, dar, pentrn ea nu le-au Intrebnintat, nici spre lauda lui Dumnezep,_ nici spre folosul aproapelui, ci numai spre vatamarea fra- telni (voi_toti sunteti, zis-au Hristos urmgtorilor sai) gi nnmai spre c4tigarea mincinoaselor placeri ale Tor, se so- cotes° morti, gi morti vor fi In vec1. Ca multi umbla pre- pigioare, dar, pentru ea nu umbla In legea Domnului, acectia suntsi vor fi morti; multi graiese, dar, pentru ca nimic alt nu cavAnteaza farg, numai devrtaciunii defaimari lmpotriva aproapelui,i pentru ca s'au muiat cuvintele for mai vartos decat untul-de-lemn, iar acelea Bunt sagetattni,

156 acestia sant si vor fi fn veci morti. Multi vad lamina zilei, dar, pentru Incheltuiesc toate zilele fn privirea paiului din ochiul aproapelui, iar barna din ochiul for nu o vad, sant si vor B. In veci morti. Multi lucreaza cu manile, dar, pentru el nu si le Intind spre ajutorul slracului,cile maeltesc numai spre a- Intindelatorisi a impleti pie- dece altuia ca sa-1 surpe jos, giant si vor fi In veci morti. Multi Itsi au. simtirile, dar, pentru el nu simt laturile In care aunt !mplete3iti, nici se grabesc deslege legl- turile In care se Impiedecii, ci se nevoiesc a pune piedeca altora, aunt nesimtitori si In veci vor fi morti. §i pentru aceia zice David : nu mortis to vor lauds, pre tine, Doamne. Dar au nu si aceia vor Invia ? Vor Invia en adevar, !nal nu spre viata de veci, precum dreptii, el dreptii In veci vor fi vii, ci spre munca de veci. §i vremea care o petrece omul In munci, nu se socoteste de viat5, ci moarte, cu atat mai amar deelt moartea, en cat ar fi si bucuros osandital sa anoara, de ar putea, decat el petreact. In muncile acelea, care vor fi farl sfarsit, precum si cei ce le vor cerca, nici alts moarte nu vor mai avea, ca printr'lnsa al scape de ele, iici sal tnviere Tior astepta, fart numai Invierea osan- dirii, si, In veci despartiti de vesnicii vii, vor fi morti. Dar barbatul drept care n'a urablat In sfatal necredinciosilor, si In calea pacatosilor, de si au trecut, dar n'au statut, nu asa, ci In legea Domnulni yolk lui si, In legea lui cugetand ziva si noaptea, va fi ca pomul cel sadit lfing5 izvoarele apelor, si rodn1 sou va da In vremea sa si frunza lui nu va °Idea, ci toate, °nate va face, vor spori. Acela, avand_ faclia picioarelor legea lui Dumnezen, nu se potieneste In -calea cea intunecoasa a acestei vieti, acela, petrecandu-si viata in paza dumnezeiectilor porunci, se bucurde ele, ca cel ce afiA dobanzi multe. Acela, urand nedreptatea si iegea Domnului iubind, care este dreptatea, IntrInsa petrece ; acela, and va cadea, nu se va zdrobi,caDomnul sprijineste mans. lui ; acela, ctnd va muri, nu va muri, nici la judecata nu va merge, ci va trece din moarte la wiata Ca adevar zid voua (zis-an gura cea nemincinoasl):

157 cel ce asculta cuvantul mien si crede Celuia ce m'a tri- 'mis pre mine, are viata vecilorsi le judecata nu va, merge, ci an trecnt din moarte la viata. Dinteaceasta moarte a vietii cekti vremelnice la acea vial nemnritoare s'au mutat arum Eli adormitul robul lui Dumnezeu, ce ni sta Inainte_ astazi, ti.li pe rapausatul Vitra fericire gheneral Constantin Ghica, stiti at cni flu estesial cui nepot si stranepot. De prisos este a va_ imvesti stralucitele fapte §i cre§ti- negtile nrmari ale ImbnnatAitulni san parinte, ale fericiti- lor Domni, mosi si stramosi ai ski, §i ale sale. Sfarsitul cuvantului nu prive§te numai spre landa mortului, ci mai, vartos spre folosul celor vii, ca, din povestirea unora din, faptele sale cele bune folosindu-ne, sa dam intain lauda, lui Dumnezeu, apoi adormitnlui cinstea cea cnviincioasa §i sarutarea cea mai de pre urma, si, Insotindn-1 cu rugacinni catre Dumnezen, sa-1 pomenim cat vom fi Inteaceasta viata vremelnica. Caci on adevArat vrednic de pomenit este- pentru faptele sale cele bune, cu care si-a adeverit blagorodnia, 'pentru nemitarnicia ce an aratat In toate dregItoriile In care au stralucit- in patria sa §i a noastra, pentru ajutorin04 ce an Mout- multora din patrioti si In- Vane vremi, dari acum, Inteaceasta jalnica Instrainare din pamantul lui. Dar mai vrednic Ili de pomenit si de land a este pentru iubirea de dreptate si de patrie, de a carii dragoste fiind patruns, Intain pentru a ei mIntuire Ingrijia, apoi pentru a sa. Drept aceia se si ruga lui Dumnezeu sa-1 Invredniceasca a-si vedea patria intaiu mantuita de pri- mejdiile In care se afla si apoi sa mearga sa si dea sfargitul, lntr'insa. Cunoscuta va este. Inca §i buna credinta a luminatei familii a Ghiculestilor, In care s'an nascut si an crescut si s'an savarsit si acest rapansat. 0 fapta buna tainnita a sa nu este bine a ramanea ascunsa. Ba Inca si de mare trebuinta este a se face cunoscut tnturor spre pilda de rabdare si spre mangaierea celor ce pre nedreptate se hulesc de catre acei ce, deprinqi fiind a omora on

158

limbg inveninata cinstea fratelai lor, pentrircarele Hristos a =nit, nu vor sa ateulta de marele apostol Pavel, ritorul Bisaricii,ea striga: Ta tine esti acela ce-jadeci, slug& stall* stapanului sau : sta san cade, ci va eta, a puternic -este Dumnezeu sg-1 puns pre dansul sac stea. In trecutul post, dupg ce si -an Indeplinit datoriile crestinesti rgposatul, ea catirea sfinteloi ragaciuni calor oranduite, dnpg ce In toatg vremea cetirii marelui canon al Sf. Andrei n'au In- cetat Inmuia obrazal si pieptul on curgeri de lacrimi, intocmai ca baia Sfantulni Botez spalgtoare si curatitoare de pazate, precum .zice marele Grigorie, anzind ca inaii 11 4iulesc ca nu se spovedeste, nici se Impartaseste en sfin- -tele daruri (si nu 4, nu vrea sg savarseasca si aceste doug datorii netagaduite, ci, precum Ins* In multe randuri cu lacrime mi-au spus, iar mai pre urma si cu Incrul si-au a leverit cavaltal, void sai se gateasa4 cu toatg ggtirea, as tufa evlavia si en toata vrednicia cea -dupg putinO, crestinului si apoi sa cuteze), s'a mahnit ca un om caci 11 graial anii de ran, socotindu-1 -de abatut din sfintele bi- sericasti asezamanturi, iar dupg aceia, sporind de spre o parte cu gatirea, de spre alta cu apropierea de moafte_au Ohemat pre dahovnic (iata-1 de fa0, sta, si poate spune singer)ci,spovedindn-i-se cu milt& caire de tale In via0, lucrate sispalgadu-se de ele cu apa baii cea de a doaa a lacrimilor, s'au Impartasit cu multa evlavie si s'au rugat duhovnicului sg nu spang nimanui cg si-an Indeplinit aceste datorii crestinesti ca sg ramang In hula oamenilor. Anzind acestea, alt nimic n'am putut socoti fsra numai ca, precum pre aceste fapte bune, asa si pre celelalte evan- ghelicesti era obisauit In tans de punea in lucrarerapau- satul si ca prin hula lumii au vrutsasiInmulteascg. plata In ceruri, Invrednicindu-se fericiriicei fggaduite In Evaughelie colorhuliti:fericiti yeti fi cand vg vor ocart pre voi oamenii si va vor huli sivg, vor scoate numele vostru ca un ran, miniind pentru mine; bucurati-vg si va kveseliti,ca iata plata voastra multa este In ceruri". Nu to

159

mahni caci n'ai murit In patrie, caci adevjtrata si stator- "ilea patrie a crestinului este cern!, iar trupnlui mort tot pamantul Ii este patrie.i, macar ca,se fa.lesc panaantenii gi se deosebesc nnii de a4ii cu numiri marl fail de a face cei mai multi dinteinsii si 4spravi marl pre potriva nu- melui, si 4e goneso si se vrajmasesc si se pizmuiesc, doar dintr'unul si acelasi tut find framantati si de aeeleasi maul a toate ziditoare inchipu4i, iara, inteacelasi pamant Intorcandu-se, tocmai atunci, vrand si nevrand, se 'mese, -cand nu este de niciun folos unirea, du cares'au marit neamurile, s'au Intemeiat Imparatfile, si far& de care s'au risipit noroadele si au pierit sis'au rasturnat scaunele puternicilor. Bucara-te caci,, Maud aceste de jos, to -ai mutat Intru v)le de sus. Nu to mai Intrista caci ai murit In pamant strain, ci to bacura ca to -ai. savarsit In brgele prea-iubi- tului tan fin, ale fiicelor, ale ginerilor Ili ale nepotilor tat §i; de to -ai si mutat. din viata aceasta vremelnica aici, in Transilvania, darn, tot In pamant crestinesc ai raposat, In pamant stapanit de Imparat crestin si drept, Yn pamant otcarmuit si chivernisit de pravile drepte, cum doriai V3Zi si patria noastra, precum spuneai ; In pamant untie dreptatea este lege si uncle legea, porunceste ;In pamant uncle Imparatul este tata supusilor si uncle supusii sunt fiiiImparatului si ca nits fit sunt iubiti siocrotii de dansul ;In pamant nude laeuitorii, legandu-se cu stapanirea prin legatura cea mai sfanta, a dragostei, pe care si legile firesti o ber, si tale bisericesti o por1ncesc, traiesc antra fericire ci. liniste nestramutata ; In pamant si uncle si Iasi* In vreme de primejdie, precum si atom si cot - laltipatriotinazuind,am slat odihna si priimire iubitoare de pm, pentru care suntem multamitori si crestinului si blandului Iniparat si crestinescului si iubitorului de aproape norod. Pasa dar In mormant trupeste si In ceruri sufleteste, aici Insotit pans la groapa de slavitii dregatori ai prea- blandului Imparat, de boierA patrioti ce s'au t.flat aid, de

160 radenii ci de cunoscuO, ciblagoslovit de Prea-Sfintitur pastoral tansial nostru ki de eel Impreunti en el cliros al Bisericli, iara acolo priimit de arhipastorul Hristos Fi alezat de damn' In corturile-dreptilor. Acolo to odihneFite acum deocamdata cn moqii §1 en strAmo§ii cei din veac placuti lui Dumnezeu, iara mai pre urmai en nol,cand va perunci ziditorul tan qi al nostru Ca, sAlAglnindu-ne cn toVi, nn In partea morWor cea din stanga, ci In ceata. viilor cea de a dreapta, sa dAm lands de multamire lui Damnezen, cantand-dimpreana cu David: Nu cei MOTti to vor lauda pre tine, Doamne, ci noi, cei vii, bine to vom. cuvanta de mum ci pang In veac. 1822, Aprilie 12, In Bracov." Acest envant s'an scris aici pre anume, §i pentrn pomenire, ci pentrn ca sA zits fiecare cetitor: Dumnezeu sa-1 ierte r, diva pov4a creqtinatAii. Iarl, pre la afar §itul lunii lui Main, au -Incepnt cei mai multi ca sa vorbeasca pentrn dumnealor boierii, cum ea ,s'arAhotarlt In Tarigrad a se orandui Domn unul dintre dumnealor; Ili mai vartos prin gazeturile Austriei se pu- blicA, ca prea-Inalta Poarta otorneniceasca an hotArft ca sa face Domni la aceste doug eparhii dintre dumnealor boierii parnanteni ci ca dupe serbatoarea Baiaramului este a i Imbraca gi caftani. Aceste vestindu-se catre toti de oblite, tine- poate povesti cats bucurie s'au pricinuit la tot norodul, nadAjduind fiecare liniqtea cea desavar§ita ci adunarea tnturor cetor depArta0, ca sa se Intoarca la ale sale,bine IncredinOndutse cu tfAii ca dupe oranduirea. Domnilor este a se pima raspunderile, cum ci While sa se ImpAineze en ridicarea din tar& Apropiindu-se /nteacestea §i vremea coasei fanului pre acest timp, leatul 1822, s'au Meat chibzuire de catre dumnealui Caimacamulsiboierii ce erau In Bucureeti -pentra fanul cel trebuincios, atat la magazia Bucurectilor, pre la. jude0, cat qi pre la toate poqtele din douasprezece jude0, dandu-se chiar a se cosi cu salahori 15.949; care fan se,

161 masura, Insg 6.810 sa se punt la magazia Bucuregtilor, Ina: 3810 din judetul Ilfov 1000, Dambovita

1000 X Vlaficei 1000, ,, Teleorman 6810 3575 sa se pun& pre la magaziile de pre la judete. 5564 sg se pung_ pre la toate politele din 12 judete. 16949 Pentru care s'au dat porunci pre la judete a se pune In lucrare cositul acestui fan en salahori din fiecare sat, iarg nu cu oranduialg de cisla pre sate. Apoi, la 15 ale lunii lui Julie, venind de la Tarigrad al treilea Tand de scrisori de la --dumnealor boierii, de la 10 ale acesteia scrim, fii cuprinzand, Intro altele, atat pentru Intoarcerea dumnealor, cg presto putine zile sent a purcede din Ta- rigrad, cat ci pentru tertipul facerii fanuluicel trebnin- clog, atat pentru caii potelor, cat qi pentru tainul pazni- dim t,,grii, s'au Intocmit de iznoavg, caTar pentru cositul fanului, dandu-se poruncile otcarmuiril ca la magazia Bucurectilor sft se pung numai 1.500 care fan de masurg cum §i pre la jncletele de camp sg se pung pre loc cate 200 care de fan la o magazie a judetului. Asemenea §i pre la poqte 0, se punt fanul cel trebuincios dupg suma caller ce va fi. Cu care aceastg, micqorare a celui d'intaiutertip, nu numai s'a facut o mare nqurare saracilor lacuitori, dar s'a pricinuit qi o nespusg bucnrie la toV de obqte, Inte- legandu-se dintr'aceasta ca este a se ridicao§tirile din politie, ramanand numai cei trebninciosi de pazg. Indatg vestindu-se aceastg Imputinare a fannlui trebuincios In tot cuprinsul tarii, cum §i In Brapv, an 1nceput cei din Lard a se veseli en toVi pentru aceasta, cum qi cei din Brasov an facut pornire a ieci on ne6ontenire In tarn, ramanand unii pre la Ploie§ti, pre la Bucov, qi alVi pre la Campulung qi Pitefiti. Dar dintre ArnaAii ce erau fugiti In Brapv, prinzand

162 de veste pentru ieqirea familiilor In Ora, faratemere ie§ia' ci ei, In cete de zece Ili cinsprezece ine Inarmgi §i, pa- zind la stramtoarea mm4ilor, jafuia' qi pada' multe din familiile ce veniau In taxa, precum qi pre nikite negutatori armeni ce ie§iau Cu familiile tor, apucandui de la Sinaia mai-sus, li-au -hat multe lucruri cii argintarie, cum qi banii In naht ce au ggsit la dankiii. Pentru care luand Ingtiintare LuminAia Sa Chehaia-Pa§a, an oranduit pe drumul Bra§ovului un care-serclar cu 50 neferi de paza, a se primbla din vama Temiplui panel In Campina, poruncindu-i en strapicie ca sa vaneze §i sa prinda negresit preacei facatori de rau, a ramanea drumul Brasovului shibod 4i fara periculare (sic). Precum, §i slavitului Silihtar- Aga de la Fogani, poruncindu-i pentru drumul vamPi Buzaulul a ingriji de spre facatorii de rau ca sa nu ban- tuiasca pre cei ce ar ie§i din Tara Nemteasel, an oran. dust §i Slavirea Sa fhteadins paznici ,apriveghia, mai vartos ca se sfetise qi pre acolo un capitan Constantin, Grec de felul lui, Inhaitat cu alti ceta§i, carele ieqla pre supt-cumpat din vama Bazaului, Impreuna §i cu oamenii sai, de jafuiau familiile ce se Intorceau In tail. Pre care prinzaudu -1 oranduitii slavitului Silihtar-Aga, d'impreuna fii cu un tovaraq al sau, i -au trimis numai decal In buna paza catre Luminatia Sa Chehaia-Pap,§i, luandu-li-se tacrirul de cercetare In scris, an oranduit pre amandoi de s'au spanzurat In targ, spre pilda infranarii. Iar la 19 ale lunii lui Iunie al leatului 1822 s'au vestit cum ca ar fi venit de la Tarigrad Inteadins tatar cu firman lmpa- ratesc pentru, ridicarea o§tirilor din Valahia qi Moldova, poruncindu-se ca sa se ridice mai Intaiu Ienicerii de la Iasi In randuri randuri, iar nu de odata, ca sa nu se pri- einuiasel suparari pe uncle vor trece, cum qi lor lipsa la cele de trebuinta de hrana. Apoi sa se ridice§i cei- lalV, fiindca este a veni dimpreuna cu boierii din Tari- grad oranduitul capugiba§a cu 1.500 paznici, a fi pentru strajuirea tarsi. i a§a, la 28 ale lunii, an §i facut pornire a se ridica

163 tenicerii de la Iasi, can pre la Tecucin au si trecut toti la Braila, cum si din Bucurestila 3 ale luniilui In lie s'au ridicat slavitul Hasan-beiu cu toti ostasii giurgiuveni si ai Rnsciucului. Iar la- 5 tot ale acestei luni, venind porunca de la Maria Sa Silistra-Valesi ca sa mearga La- ininatia Sa Ahmet-Pasa din Bncuresti cu dumnealui Cal- macamul acolo la Silistra, au si plecat indata, luand si pre dumnealui Postelnicul Costache Negri, Caimacamul, 1mpreuna.Sinumai decal s'au vestit cum ca asemenea s'au ridicat si dumnealui *tefanache Vogoride, Caimaca- mul de la Iasi, cum si dumnealui Caminarul Costache Samurcas, Caimacamul de Ia Craiova, ducandu-i totla, Silistra. De uncle au vault porunca Inscris de la Maria Sa Silistra- Valesi catre dumnealor boierii, cuprinzatoare ca se °ran- duieste dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu Caima- a,m In local dumnealui Postelnicul Costache Negri ca sa caute -trebile i maslahaturileearl Si,intr'o Vineri dimineata, la 7 ale lunii lui Iulie, strangandu-se din porunca boierii la conacul Luminatiei Sale Chehaia-Pasa, s'au cetit aceasta porunca In auzul tuturor, si de acolo, fiind boierii la casele, de adunare, dimpreuna cu dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu, au inceput 0, se caute trebile.Si Indata s'au dat de stire de la Mitropolie ca sa se stranga boierii acolo, fiindca au venit tatar de la Tarigrad cu seri- sori.Si,pre la trei ceasun-din zi suindu-se cu totii la Mitro- 'polio, undo s'au adunat si multi dintre norod, ca sa, afle pantru venirea tatarului, s'au cetit numaidecatImparatescul -firman prin. care se vestia ca prea-puternica Imparatie au oranduit Domn pre Maria Sa Grigorie Ghica Voevod, unul dintre dumnealor boierii pamanteni, precum mai jos anume se arata, si onprinderea imparatescului firman, talmacit pre limba romaneasca: Lauda neamului Mesiei, boierilor Diva nului ce va afia.ti In memlechetul Valahiei,creasca-va, supunerea voastia. Sosind aceasta imparateasca inalta porunca, sa va,fie ,ctmoput ca cu cea de acum prin mijloc izgonire a color

164 mai dinainte pricinnite nestatornicie si razvratiri intru cele, cu diadohie amass Imparateetile noastre locuri ale Vala- hiei §i Moldovei, desertandu-se si cnrAtindn-se cu ajutor dumnezeiesc aceste doua eparhii de uratele starvnri ale apostatilor, ca sä se Intoarea linietea si rasufiarea la ne- vinovalii raiale si ca sa se faca cuviincioasa signrantA,, au sosit randul ca sa se oranduiasca qi sa se agar) Domni. Dar, fiindca cei din ceata Grecilor mai dinainte-Domni, osebit ca an lost cei Intaiu miscatori si desavareitInert- tori razvratirii, si catre acestea an Indraznit la feluxi de fesaturi(sic) 91-rautati, apoi indrAznind facea' si o multirce de nedreptati si cu cea Intfo parte de loc pribegie en adevarat s'au aratat necredinta lor, iar boierii pamanteni,sin - gile mole, totdeauna privia' stand temeinici In mijlocul ra- falaonluiqisupunerii lor, dintre can unii venind dannAzi la Imparatescul mien prag, an aratat, pre langg, datornica jor credinta,i nevinovatire.-Pentru aceia, numai gi numai spre c,reeterea 1inistii ei signrantei lacnitorilor acestei -OA ci a sarmanelor raiale, s'au facut Imparateasca vointa pen- t= oranduire qi alegere de Domni dintre acesti Oman- teni, dupa cum din vechime an curs qi aqa cum s'au re-- varsat qi s'au darnit din nedesertatele Imparatectile male mill Domnia Tarii-Romanegti, la anal dintre cei mai en ipo-- lipsis dintre pamantenii. boieri_ce s'an aflat aici, temeitl calor mai" tritaiti ai neamului Mesiei Grigorie Ghica (al carui sfareit sa fie bun). Deci, fiindea numitul Domn, dupa cam urmeaza,,plecand de aici, este ca 0, mearga la Silistra spre. Inlocuirea etpaiului sau, pang, a ajunge la numitul loc, ca sä se Intoemeasel qi sa se otcarmuiasea numita Cara cu bun& oranduiall si ca sa se ocroteasea saracii raialei §i In tot chipul sa se cunoasca trebuincioasele credinte ci sadacaturi, s'au- oranduit si s'au Inlocuit Caimacamii domne§ti dintre cei Impreuna en dinsul veniti In Tarigrad boieri pamanteni, temeiul neamului Mesiei Banul Barba. Vaearesen §i Aga Mihaita Filipescu (a caror supunere In- multeasca-se). Pan& cand dar sa ajnnga numitii la Bucu- resti, cu o glasuire sa vasili0a canta §i a Indrep4 sluj-

165

bele cele trebuincioaseSitrebe ale tarii. Si, fiindca s'an cunt prin tacrir de catre numitul Damn ca sa se scrie Ina lta Imparateasca porunca a mea, cara_sa fie catre voi, s'a dat firmanul acesta, ca sa va purtati§1 sapuneti In lucrare daps mijlocul ce s'a zis. $i Intr'adins s'a scris§i .s'a trimis aceasta lnalta imparAteasca poruncA. Deci, pAna a ajunge acolo cei din partea Domnnlui nnmitii Caimacami, sa va silitiaise,va sargui# Intru unire cu IMelepciune gi cu credin0 ea sa cautgi qi sa puneti la tale dup5, urmatoarele obiceiuri trebuincioasele slujbe, §i sa sav4r§iti neaparata lucrare spre otcarmuirea saracilor§ineputincioaselor raiale, §i sa Intocmiti trebile numitului memlechet. Catre aceasta sa va sargui# Intru cele spre linigteagirasuflarea saracilor, ocrotindu-i de hedreptati qi rapiri. Drept aceia s'au scris aceasta Ina HA porunca, care,indata ce va, sosi, sa va purtati dupa mijlocul de mai sus, §i sä lucrati dupa neaparatele supunerii - semne ale acestei InalteiImpA,rate§ti porunce, ce cere en. punere, qi sa va departAi en totul de cele Impotriva. A§a sa cst4i, dand credinta lasfintele semne.S'au scris la sfArqitul lunii lai Saval 1237."

Dupa cetirea Imparatescului firman facandu-se curioscut la toti Domnia Mariei Sale Grigorie Ghica Voevod, s'an umplut sufletele tnturora de bu6urie, !neat unora se pa- Tea ca tot nu va fi adevarata aceasta vestire. Apoi, cetindu-se §1 osebitele carti de la Maria Sa catre dumnealor boierii din Bucureqti, vestitoare c§, prea puternicaImpa- retie,revarsand din .nede§ertatele milele ImparAiei sale, s'au oranduit DOOM al Tani-Romftne4ti, dandu-i-se §i zapt- firman Imparatesc de Domnie la zi 1-in de Iu lie al acestni teat 1822, §i poruncind ca sa se ingrijeasca pentru toate trebile ki maslahaturile tarii pans, vor veni qi orandti4ii de catre Maria Sa boierii Caimacami, cum ai alt firman, cetindu-se Imparateasca porunca, tot en aceia§i cuprindere, pentru dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu, ca s'au oranduit Caimacam la Craiova, §i osebita carte domneasca

- 166 poruncitoare ca sa se scoale dumnealui Vornicul ca sai mearga la Craiova a cauta, dimpreung, cu dumnealui Lo- gofatul Dumitrache Bibescu si cu dumnealui Logo fatul Du- mitrache Brailoiu si dumnealui Clucerul loan Ganeseu si cu dumnealui Clucerul Dina, Brailoiu, de toate trebile si- soeotelile celor cinci judete pang la venirea Mariei Sale, an ramas cu totii Intru desavarsita Ineredintare, multm- mind lui Dumnezeu pentru aceasta nenadajduita bucurie- ce din Pronie cereasel an dobandit neamul romanesc,vestindu-se Inca ca si la Iasi s'au oranduit Domn tot dintre, dumnealor boierii pamanteni de acolo, adeca pre Maria. Sa Ion Sturza Voevod. §i Indata dumnealor boieriidin Bucuresti pe de o parte au flea publicatii pre la toate judetele pentru Domnia Mariei Sale lui Voda, pornind si raspunsuri la Tarigrad, atat catre prea-puternica !papa- ratio de multamire, cat si catre Maria Sa Voda sinhariticon de, bucurie; care le-an trimis prin Maria Sa Pasa de la, Silistra cu osebitul arzmahzar, ce se Inseamna mai jos anume spre pomenire :

Catre prea-Inaltatul si prea-stralucitul Mare-Vizir Meh- met-Selim-Pasa, Silistra-Valesi. Aducem prea-pleeata In- chinaciune pans, la pamant, sarutand urmele luminatelor Mariei Tale picioare. Cu prea-plecatul nostru arzmahzar aratam milostivirii Inaltimii Tale el, astazi, la 7 ale acestei urmatoare luni Iulie, am primit cu dumnealui Tatar-Agasi- Imparatescul firman vestitor noun cum ea prea-puternica Imparatie au revarsat milostivirea -i asupra noastra si asupra ticaloasei tari, de ni-au oranduit. Domn dintre pamantenii nostri, bun patriot si impodobit cu multe daruri destoinice, pre Maria Sa Grigorie Dimitrie Ghica Voe- vod. De care nu suntem vrednici dupa cuviinta a arata multumirea ce avem cu totii de obste pentru aceasta, mare facere de bine si nemargenita milostivire ce ni s'au harazit, cleat, Inaltand .roanisi glas de rugaciuni 'ate atot puternicul Dumnezeu, ne rugamfierbinteEa, pazeasca in veci nestramutata slava si marirea prea-puter-

167 Weil Imparatii, cum iii pre Ina4imea Ta sä to apere de once Impotrivire §i sä to tins en tot fericitul bine, Intoc- mai dupa pofta inimii, atat aici, In lumea asta, cat gi In veacul viitor 0, to meze In veqniciledesfatari ale Raiulni, pentru multul ajutor ce am cunoscut de multe on In fapta ca ai facut Inaltimea Ta nouk§i ticaloasei taxi la mune pasuri fii nevoie, cum gi acum la harazirea Dom- niei cu buns alegere de obraz destoinic, fmpodobit cu vrednice haruzi eii bunatAi. De care 'facand prea-plecatele raspunsuri, atat catre milostivul Devlet, cat qi catre Maria Sa Voda, letrimi- seram iaraqi pin- dumnealui Tatar-Agasi." Iara, pre de alta parte, an trimis Intr'adins lipcan,la Brapv catre preaosfilAitul parintele Mitropolit chir Dio- nisie gi catre dumnealor boierii ce erau acolo, cu cartea domneasca ce venise din Tarigrad §i cu scrisoare din partea dumnealor, vestitoare pentru Domnie ki poftitoare pentru ieOrea dumnealor din Bracov. Carl, adunandu-se cu totii la. parintele Mitropolit, dupa ce s'au cetit scrisorile, s'au sculat cu totii de an mers spre heritismOs la Lumi- natia Sa Domnita Marioara Hangerl, Doamna Mariei Sale lui Voda, qi, priimindu-i en mare bucurie de an facut teremonia cuviincioasa, multami fieccitruiadupa cad ore. Apoi, intoreandu-se iara.§i la conacul parintelui Mitropolit, an facut cu totii raspuns de heritismOs catre Maria Sa Voda, cum §i catre boierii din Bucure§ti, cuprinzand ca s'au nmplut on totii de bucurie pentru milostivirea ce an aratat prea-puternica Imparatie de au oianduit Domni §1 obladuitoridintre patriotiitarii, binevoind prea-puternica Imparatie de au preInoit toate privileghiurile tarii, §1 ca an hotarlt cut totii ca O., iasa In tarn fara Intarziere. Dara, fiindca toate casele aunt harvaladisite de conac, neavand undo sa tragii, dupa venirea dumnealor, O. fad, cunoscut undo se cuvine pentru aceasta, ca sä se deqerte casele de conace, spre a.se putea mai din vreme sä se raeremetiseasca qi sä se lugrijeasca, ca sa aiba fie§care

168

dapa, iesirea dumnealor din Brasov uncle sa traga, iar nu sa, sada, ca,nd vor veni, pre la hanuri si pre drumuri, caci Indestul an patimit atata vreme In Brasov pre la usi straine, si cn atata cheltniala, din care pricina, au cercat dumnealor atateadiscoliisi Intrebuintari pre acolo,rn- gandu -se dumnealor a se facecuviincioasa Indreptare spre a se deserta casele de conace,sa-cioranduiasca Res- care oameni ca 0, le curate de utultimea gunoaielor si darapanarii ce s'au facut. Osebit an facut unii si in parte scrisori de binecuvantare, atilt catre Maria Sa Voda, cat si catre altii, si le-au trimis, pre la Bacuresti, la Tarigrad, care, spre podoaba cuvantului, se inseamna acl pre anume: Catre Maria Sa Von. Se cuvenia, o bine-credinciosule si luminate Doamne, ca mai mult sa, tinza cuva,ntul nostru si acusi, spre lauda minunilor mai Dumnezeu. Dark, fiindca vremea deocamdata nu nidaIndernanare, nadajduim ca prin trei Insemnari numai sa va facem Intelegerea multamitei en care ne canoastam Tndatorati nemargenitei milostiviri si adancilor judecati ale lui Dumnezeu. Mai Intaiu, ca, neamul acesta romanesc de la o vreme Incoace flind on totul asuprit de pricinile cele Itiute tuturor, an aflat acum usurare prin schimbarea dreptei celui Prea-Inalt, a carui amenintare, stralucind Imparat al Tarigradului, ne-au dat, spre milos- tIvire, tutu) neamuri. A dona, ca cinstitele si vechila privileghiuri ale acestei tari ialefericitilor do cdiniona ctitori al sfintelor lacasuri iarasi s'au inoit. Iara a treiaki cea mai vrednica de privire ea pre Maria Ta to -au alEs ito -au ridicat pre Scaunnl stramosilor Mariei Tale, a caror bunatate si pang In zinc de astazi se vestestesi ca pa un alt Moise to -au facut Dumnezeu cunoscut pc- vatuitor smeritului nostru neam. Toate aceste' trei marl savarsiri Bunt adevarat date de la prea-puternica Otoma- niceasca imparatie, hal diva ce cunoseatorul inimilor Dumnezeu -au miscat inima prea-puternicului nostru Irc-

parat, de a mai aduce tara In hung stare cea d'intaiuxt

169 a rasufla din asupririle veneticilor ce umlila' 8a o Inghitr, de vreme es, dupa zisa lui Solomon, inima tmparatului este In mana lui Dumnezeu. Multarnim data prenemar- ginitei rnilostivirii Sale §i ne rugam pentru indelungalea vietii si 'mina noroctre a Devletuluisi pentru sanatatea §1 papica petrecere si Indelungata viata, a Mariei Tale de-asiipra stramo§escului Scaun, nadajduindu-ne ca plin. ravna Mariei Tale se vor pazi neclintite privileghiurile tole vechi ale tarii si dumnezeiWile lacaquri pre !meet fqi S or eni la starea In care le-au lasat fericitii ctitori, si atone' e n adevarat ca un finic vei Itflori si ca un chedru din Livan to vei Inmulti, caci arla se cade a se blagoslovi omul eel ce se tome de Dumnezeu.` Mrs dumnealui blagorodnicul Banul Barbu Vacarescu. Ca focul se lamure§te aural, iara oamenii cei priimiti se lamuresc In euptorul smereniei, zice Sirah. Mare a fost mahnirea ce ni-a pricinuit plecarea dumnealui la prea - inalta si izvoratoarea de milostivire Imparatieja acest fel de vromi cn feluri de banuieli. Darn, iara§i tine altul era mai vestit si mai en duioasa, inima a arata preasfantului prag pasurile §i lacrimile acestei ticaloase taxi cleat cel dintain al neamului vechiu, carele de odata cu fericIta agezare a 4ntaii Domnii a Orli noastresiautras blagorodnicul neam cu bune vestiri pana In zilele noasire ? Ga au nu din cei de aproape rudenii dumnealui au iegit acea vestita, -odrasla, dumnealui pururea pomenitul Marele-Vistier Ia- nacho Vacareseu, eel ce, nu numai pentru Invatatura limbii eline§ti, ci §i Ad,prea-vestitei si vechii limbi arabicegti s'au aratat numit si laudat Inaintea marilor si prea -sla- vitilor Viziri din vremea dumisale, prin care placere s'au -miluit si sian cinstit marimea blagorodiei bolereqti a dam- mescului Scaun al Bucure§tilor ? Care alts, famine s'a Invrednielt a priimi In Omni sau pre vestitul acela §i vechiul neam alciruirii Dononilor ,ghiculecti decat familia dumneavoastra din care acum, prin ,dumnezeiasea, amelintare, care au mi§cat inima prea-mi-

170 lostivului nostru Imparat, s'au ridicat iarasi neamul rcm a- nesc la privileghiurile sale eels: vechi prin ridicarea pre stra- mosescul Scaun a prea-bunului credincios si 4e Hristos iubitorului nostru Domn Ioan Grigorie Ghica Voevod, ale caruia fericite zile lungeasca-le Dumnezeu ca pre ale celui de odinioara, Mathusaiem, ca doar si not prin mijlocirea dumnealui ne vom umbri supt umbra aripilor sale si ne vom racori de pripecul sizaduhul ce pana acum 1-am simtit, pana la balerile inimii de catre veneticii cei voitori de Tau ai mostenirii noastre. Invredniceasca-te dara Dumnezeu ca cu ravna aceia a stramosilor domniei tale sa mijlocesti on- ratirea neghinelor ce umplusera holda noastra si Ineca' pre granl cel curat al patriei si daruiascali dumitale adancisi unse batranete ca sa to bucuri de bucuria Domnului blagorodiei tale si de Intemeierea, stramosescului camin.0

i dumnealor boierii din Bucuresti, mergand la Lumina- tia Sa Chehaia-Pala, dimpreung cu scrisoarea boierilor din Brasov,, de an gout aratare pentru toate casele boieresti,, au luat raspuns ca dupa iesirea dumnealor boierilor din Brasov, sosindi dumnealor boerii Caimacami, se va face atunci 1ndreptare. Deci dumnealui Vornicul Nenciulescu numaidecat au plecat la Craiova spre otcarmuirea celor cinci judete. Uncle de-odata s'au Mout dupa sosirea dumnealui oarecare gad& on dumnealor boierii Craiovei, apoi presto putin, unindu-se lntr'o glasuire cu dumnealui Vornicul Nenciulescu, s'au pus In carar toate trebile acelor cinci judetej, dandu-set porunci si pentru facerea breaslei pandurilor dupa. lntoc- mirea ce s'au Mout de la Vistierie. Apoi, sosind la 16 tot- ale lui Iulie si al doilea rand de scrisori de la Maria Sa Voda, cuprinzatoare tot pentru vestirea de Domnie, si ca sa, se fax/ Ingrijire a se proftaxi la Tarigrad o sutaa bunt de bani spre Intampinarea cheltuielilor Domniei, cum si patru care mocanesti on eal, pentru trebuinta angarlacului Mariei Sale, s'au facut de catre dumnealor boierii cuviincioasa ingrijire, ant pentru bani, luandu-se cu Imprumu.

171 tare, cat sr pentru carele ce s'au cerut.Sinumai cleat s'aul pornit la Tarigrad, iar, la 22 ale lunii lui Julie sosind 4i dumnealor boierii Caimacami orandu4i la Silistra, s'au In- fAisat la Maria Sa Silistra-Valesi, si, facandu-li-se cuviincioasa cinste si terem °nip de catre Maria Sa, an si plecat a doua zi, trecand Dunarea, de an venit la 24 ale lui Iulie In Bacuresti, unde nu pntina bucurie s'au pricinuit la tot norodul cu venirea dumnealor.i, Inda,ta facandu -se cacti de publicatie pre la toate judetele vemrea dumnealor,au pus numaidecat In lucrare, atat otcarmuirea tarii, cat si intocmirea unora din ispravnici si vechiLeturile nnora din boieri, dap& trebainta. Pe de aft& parte, an luat dumnealor Intru Ingrijire si cererile ostilor pentru raspunderea lefilor si darea tainurilor, bine Intocmind a nu se pricinui vre un fel de lipsa. An sosit de la Brasov si dumnealui Vornicul Matache Raaovitasi dumnealui Vornicul Constantin .Balaceanu, d'impreuna cu dumnealui Vornicul Iordache Golescu,ginerele dumnealui, si eel doi fir ai dumnealui, adeca dumnealui Hatmanul -*tetan Balaceanusidumnealui Aga Costache Balaceanu, venind on dumnealor qi dumnealui Logofatul Nestor.$i,Insotindu-se eu dumnealor boieriiCai- macami, au Imbratisat cu totii otcarmuirea tuturor tre- burilor tarii, §i intro unire se intocmia lucrarea maslaha- turilorsi savarsirea trebuintilor, fail de eel mai mic cusur. Inca, asupra trebuincioaselor fainaturi de panesr- carne facandu-se cuviincioasa chibzuire, s'au mai scos In tar& si alt ajutor pre toate starile, pre cum se area,:- 3 banita de fiecare postelnic 3 neamul 3 , mazilul 3 ruptasul 3 breslasul 3 cumpanasul 3 ludele birnic 2 , scutelnicul 1 ,, poslujnicul,

172 care sä se raspnnza In bani: Lusa banita cate leitrei, a se strange banii la Vistierie. Care s'auqi pus In lucrare. De la Brasov au venit o scrisoare din parteapl- rintelui episcop al Argeplai chir Ilarion catre dumnealui Aga Mihaita Filipescu, care se trect aid pre anume, spre -vedere:

Sears se va s,laslui plangereai diminega bucnria, zica psalmistul, qi nu fiepecum, ci numai pentru cei ce nadjdaiesc spre Domnui qi descopere IntrInsul calea ta, §i el va face qi va scoate ca o lumina dreptatea ta si judecata ta, ca o amiazazi.Niqte graiuri ca acestea s'au -cnnoscut Implinitesicu mergerea d-voastra la prea-Inaltul prag, carele esteochitil luminii, cel ce prive§te obidele supu§ilor sai.i,fiindca, dips cum ziee_ Solomon, ithma imparatului este In manila lui Damnezeu, s'au mipat acolo inima prea-puterniculniImparat spre mangaierile d-voastra si ale mntitenirii d-voastrki v'au harazit mileie sale ce acum se rasuna In urechileoamenilor. Multumim dar grabnicului ajutor al lui Damnezeu, ca va socotiati de -unii altii ca nista morti §i ati Inviat, si -ca nicite pierduti §i v'ati aflat,siati venit lara§i In dotita patrie, Incununati en haruri ImParate§ti. §i acestea ati dobandit, nu pentru alta atat, cat pentru cea dintrn adancul inimii rasa, spre f olosurile patriei pe care o vedeti en total lmpilata gi, mai- mai Inghitita de veneticii voitori de rau a stramo§e§tii ocine a noastra. Nu suntem dar la Indoiala ca patimile ce simtim de la venetici ni vor fi Invatatura ci se vor cu- -noa§te ochii cei ce deoache qi vederile tale veninate, care an otravit pre pamantenii cei adevarati. Milostivul Dum- nezeu, a earths, dreapta au facut aceasta schimbare, sa nu se Endure si de acum Inainte, ci spre mai buns Indreptare sa Intareasca privileghiffrile tarii noastre. Drept aceia priimeasca-se acum deocamdata $i aceasta Inchinacinne ci bncurie a venirii d-voastra, iar mai pre urma Teti priimi qi cea de fats plecacinne a noastra, cu care nadajduim ca vei calea si dumneata In urmele stramoqilor qi unchilor domniei tale."

173 Tar la 10 ale lunii lui Avgust s'au Infatisat la Divan dumnealuisecretarnlchesaro-ertie§tii AghenVi,monsii Udr4chi, Maud aratare si prin grain si prin nota In scria cum ea pre la Ru§ava ar fi coborand pre alai prin tarn dumnealui elciul chesaro-eraiegtii puterica samearga la Ta- rigrad, cum §1 pre la Brasov se coboara cinstit aghent mon- s;11 Flakaht, a veni in politia Bucure4tilor. §1Indata, Divanul pe de o parte au dat de §tire dumnealui Caimacamului Craiovei pentrn coborarea cinstitnlui elciu, cum §i catre dumnealor boierii ispravnici de Prahova a,n trimis porunca pentrn venirea aghentului, iar, pre de alts parte, ,s'au oranduit si Intradingi mehmendari de catre Divan, de frau trimis Inainte, atat pre drumul Craiovei, catipre drumul Campinei, ca OA priimeasca ki sa-i aduca pang. In Buouretiti.i, fiindea de la Tarigrad nu se mai ivia niciun fel de trimis de la Maria Sa Voda In diastima de douazeci qi opt.. de zile, qi nn se putea lua nicio vestire pentru aceasta za-- bavnica tacere, se afla norodul Intru teluri de bannieli, neputand judeca malcire de atata vreme. §i mai vartos iubitorii de zavistii multe scorniri talmacia' pentru Maria Sa Voda, pans, la 18 ale lunii lui Avgust, and an qi sosit In. BUcuregti Intr'adins Mar en scrisori de la Maria Sa Voda, prin care se vestia ea pre la 11 ale lunii lui Avgust au, plecat din Tarigrad a veni la Silistra, uncle sa se trimita de catre dumnealor boierii Caimacami un boier mehmendar Inaintea Mariei Sale, on dumnealui Vornicul Constantin Balaceanu sau altul care vor socoti dumnealor.i osebit se vestia printr'acele scrisori cum ea In. partile Moreii, undo- se razboia' apostatii greci en Turcii, ar fi Intrat un trup de 20.000 osta§i Imparate§ti de an izgonit pre apostaV farm de vre-o varsare de sange. Iar din rostul tatarului ce an venit on scrisori de la Tarigrad s'anaflat cunt ca dimpreuna on Maria Say Voda ar fi venind si patru Turci, oameni marl, adeca unul balbegleaga Gavanos-zadea, col ce are a kiedea in politia Bucure#ilor, mai mare presto 2.0CI)

1 Fleischhackl de Hakenau.

174

Turd pazitori,cari sunt orandu4i In Tara-Romaneasca altul Divan-Wendisi Mug& Maria Sa Voda, altul Imbrohor imparatesc si altul Cheaga. i asa la 23 ale lui Avgust s'au si pornit din Bucu- resti dumnealui Vornicul Constantin Balaceanu a merge la Silistra Inaintea Mariei Sale lui Voda. Iar Luminatia Sa Chehaia-Pasa, avand a lua o sums mare de bani de la Vistieria tarii pentru lefile ascherliilor, apururea facea cerere catre dumnealor boierii Caimacami, qi grin scris hotarare, ca, de nu se vor plati banii /Ana la 5 ale lunii lui Septemvrie, presto 350.000 ce se cerea', se vor mai adauga si alti lei 18.000 pre o Tuna, siatunci va fi mai mare tmpovarare. Pentru care Maud chibzuire dumnealor boierii Caimacami pentru plata acestor bani, s'au gasit cu cale ca sa se Indoiasca husmetul vinariciului si oieritului pre un an, qi, pan& a se pune In lucrare, pre_de o parte a Instiinta Mariei Sale lui Voda pre drum pentru aceasta, iar, pre de alta, au pus dumnealor la cale, tacand cisla, atat pre manastiri, cat si pre toate isnafurile din Bucu. Testi, ca sa se stranga acesti bani cu cuvant de Imprn- mutare qi sa se dea spre exoflisis al cererii ce se facea ca sa se ridice While din Bucuresti, precum se zicea ca, dupa ce se vor plAti banii, aunt a se ridica. *i, dupa In- stihAarea dumnealor boierilor Caimacami, venind raspuns de la Maria Sa Voda cu priiminO, pentru chibzuirea ce -au Mout, de Indoiala amanduror husmeturilor ce s'au zis, facandu-i desavarsit plirexusii, ca niste Caimacami, a savarsi In locul Mariei Sale si aceasta neaparata cerere, au ramas deocamdata chibzuirea Indoielii husmeturilor nepusa, In lucrare pans la sosirea Mariei Sale lui Voda. §i, osebit, flindca de catre Maria Sa se poruncia sa mearga din Bucuresti la Silistra doua luminate beizadele ale MA- riei Sale, Insa beizadea Costache, cel mai mare, qi beizadea Iorga, eel de al doilea, dimpreuna cu dumnealui Aga -Mihail Ghica, fratele Mariei Sale (bun de tats, iar nu qi de mama), si Caminarul Nicolae Traspea qi alti doi mai mici kiln oamenii casei Mariei Sale, s'au facut cuviincioasa g5,-

175

-tire din Bucurefiti, de an plecat en totii la Silistra._ Uncle la 27 ale lunii lui Avgnst au sosit §i Maria Sa Vada, find fost plecat de la 11 Avgnst din Tarigrad. i,Wgand la oranduitul conac acolo, a done zi au trimes pre beizadele spre inchinaciune la Maria SA Pap Silistra-Valesi. Carele Ian priimit cu Indestula einste, Inca la iecire li-au tras cats un armasar pescheq, en tot tacamul, de-au incalecat amandoul beizadelele, de la Pasa- Capusi, precum asemenea s'au zis ea an dat Maria Sa Pap ei beizadelelor Dom - nului de Moldova, ie8ind vorba cum ca este hotarare ca -fieqeare Domnsa-sitrimita cate o beizadea la Tarigrad, a sta la Poarta, ca un amanet. i dupa, aceasta an mars si amandol Domnii la Maria Sa Paqa spre inchinAciune §i multamita. Mora li s'au -0.,cut mare einste, priimindui cu Indestula bucurie si oranduindu-i a sta pre la gatitele couace pans la ziva hotarata pentru Inlocuirea In politia Bucureqtilor au sosit !Elsa, totia 27 Avgust, aghen- tul nemtesc monshl Flai§ah, alezandu-se la conacul dumnealui ce-1 avea, ei mai inainte. Cum §i la 4 ale lui Septemvre an Intrat in Bucure§ti cinstitulelciu chesaro-craiese ce inergea la Tarigrad 1, poprindu-se In Bucuresti pentruCa- levaqi zile. Si tot Intr'acea zi an sosit de la Tarigrad elciul englesesel in Bucuregti, carele prin Tara-Rom'aneascg. mergea In tarile Evropei, la local unde se adunasera aliatii Imparati, adeca la Verona, pentru savarOrea congresului ce se facea asupra tuturor apostasiilor ce se tot ivia' in multe parti. §i, mergand a treia zi spre intalnire la Lum4- natia Sa Chehaia-Pala, !titre alts halveturi ce ar fi avut, an flout Intrebare si pentru o§tirile din taka, cum de nu s'au ridicat, pentru ca a sa etiinta era Inca din Tarigrad de cand an plecat cum el While s'au dat tmparateasca porunca de a se ridica din tail st au luat raspuns de la luminatia Sa Chehaia-Pap cum ea Inca n'au priimit inert porunca de aridicare, dar adasta din zi In zi ca sai vina Ottenfels. 2 Strangford.

176 poruncg, ,pentru aceasta. $i, dupg ce qi-an luat ziva bung, an mai adaus elciulca, nu §tie ce raspuns sa dea acola undo merge pentru zabava ridicgrii o§tirilor. §i aqa, stand In Bucureqti &ma zile de s'au mai odihnit, a treia zi, la. 7 ale lui Septemvre, au qi purees din Bucurecti, trecand pre la Caineni Innguntru. Asemenea qi elciul chesaro- crgiesc ce mergea la Tdrigrad, zabovinduse cateva zile In Bucureqti, au mers spre contra - visits la Luminatia Sao Che- haia-Paqa, qi, facand vorbg amandoi, atat pentru alte prii- cine, cat qi pentru ridicarea oqtirilor din tarn, nefiind priimit Intro aliatii Impgrati ca sa fie pa§alacuri Intru aceste+ doug tari, au mat raspuns de la Lumingtia Sa ca, Indata ce se va face halaiul Domnilor la -Silistra, este a se da porunca qi pentru ridicarea octirilor din tarn, and atunci se va ridica qi chiar Lumingtia Sa din politia Bucurestilor es sa meargg la Silistra. $i paste patru zile an plecat din Bucure§ti cinstitul elciu de s'au dus pre la Silistra la Ta- rigrad, facand In diastima zilelor ce an qezut In Bacu- re§ti qi adunare de multi suditi qi altii la biserica de la BA- rgtie, undo, dupg savarqirea slujbei, s'au cetit cartea Impa- ratului Frantiso, ce, Impreung cu cavalaria §i dar de galbeni, adusese cinstitului aghent monsit Flaicah CUM qi osebit dar de 500 galbenilmparg,te§ti dumnealui secretariului Aghen- tiei, sinior Udrischi, carele In toata diastima spargaluirii Bucurestilor nu an lipsit din politie, stand nepristan In Bacurecti qi ocrotind cu tot dinadinsul pre toti suditil austriace§ti, cum $i pre cei rusesti, mai In urma, dupg co s'au ridicat Cantelaria Consulatului rusese,, iar mai ales catre cei rgmaqi In politie pgmanteni s'au argtat cu mare. fierbintealg, aparandu-i de tot felul de bantuieli, strangand qi =bland multime de familii, atat la conacul san, cat qi prin prejur, ferindai de orice spaime §i ajutorandu-i In feluri de chipuri, pracum §tiut este de toti. *i la 9 ale lui Septemvrie an Inceput a se ridica Za- porojenii din politia Bucureqtilor, oranduindu-se Inteadins cavas -baca de s'au dus cu dansii pang la Dungre, spre a. nu se rgspandi la drum, nici a face vre-o supgrare sau

177 omoruri pre la satele uncle vor trace, pornindu-se si preste o suta care boi,de s'au dus cu bolnavii ostasi. Si apoi iargsi si a doua zi s'au pornit digtre ostasii ce emu pre jos, venind vestire si de la Silistra cum el Sgmbatg, la 9 ale lunii lui Septemvrie, s'au Mout alaiul siteremonia Domnilor, primiindu-se de cgtre Maria Sa Pasa Silistra-Valesi mai !rain Domnul Moldovei si apoi Domnul Tarii-Roma- nesti, cgrora li s'au flout destulg cinste si eremonie. Dupg care Indatg au sipornit Maria Sa Pasa Silistra-Valesi poruncg In scris catre dumnealui Barbu VIcgrescu Caima- camul, cu intr'adins bumbasir, hasnatarul Mahal Sale, fgcandu-i cunoscut pentru ridicarea ostirilor, casa, se In- grijeascg pentru carele ce vor trebui siconacele dupg drum si altele, a nu se face cusur, si alts, osebitg poruncg cg,tre LuminAia Sa Chehaia-Pasa pentru a se ridica ostirile far& altprelungire. Tara la Silistra,dupg sgvgrsireaalaiuluiDomnilor, lgsand arnandoi Domnii cate o beizadea ce era' hotartti a-i trimite la Tarigrad, pang sa li se facg, cuviincioasa gatire de drum, an si trecut Dungrea, a, treia zi, la 11 de Sep- temvrie, sosind In satul Mgr*, de unde. plecand Marti, la 12, amandoi Domnii, au apucat drumul Iasilor Domnul Moldovei cu mehmendar oranduit din partea Tarii-Roman esti, Pgharnicul Cerchez, pang la Focsani- Precum si Domnul -5,rii Valahiei au sosit la 13 ale. lui Septemvrie In mangstirea Vactizesti, si, facandu-se adeatuleremoniei, dupg vechiul obiceiu, an zabovit pang'n desearg acolo. Apoi pre la 12 ceasuri Miercuri au Intrat In politia Bucurestilor, tragand la casele din episcopia Ramnicului, uncle si mai 1nainte sedea, fiindcg casele Mgriei Sale ce se gatise pentru Curtea Domneascg, Inca nu se ispravise. Si, Joi, la 14 de Septemvrie, au imbracat caftan de Postelnic-Mare hale& pre dumnealui Aga Mihalache Ghica, fratele Mgriei Sale, mergand Maria Sa Voda cu careta cu doi cai si fall alaiu la Chehaia-Pasa, de 1-au heretisit de arldicare; ca.nd i-au tras Pap si un armasar, cu tot tacamul, pesches Mgriei Sale lui Voda.

178

i la 15 Septemvrie eau ridicat din politia Bucure§tilor Lnminatia Sa Chehaia-Pap cu toti. ascherliii, 1ntrand In Bacureqti slavitul Gavanos-zadea, in conac Ia casele dumnealui Vorniculni Alecd Ghica. Care le pre data an Intoemit zabli de pre la judete, cum 4i cei oranduli pAzitori ca sa mearga la Craiova, dupa chibzuirea ce i s'au dat In sods de catre Maria Sa Voda, precum s'au gasit eu cale. far& cei poprli pazitori pentru politia Bucurestilor i-au oranduit In conac la manastirea Vaeare§ti §i Cotroceni, meremetisindu-se en cheltuiala din Vistierie $i. facandu-se grajdurideajuns, ca sa nu alba ora§enii din politie supA- rare de conace. Diva aceasta an Ingrijit Maria Sa Voda mai intaiu pen- trU aducerea moaotelor Sfantului Dimitrie, ce Inca din vremea spargerii Bucure§tilor era ridicat la manastirea... §I pus acolo In pastrare,i an dat porunca ca, facandu-se acolo cnviincioasele litanii de rugaciuni, sa se ridice a se aduce la Mita Mitropolie. §i a§a Joi, la 28 Septemvrie, s'a facat alaiul Sfantulni Dimitrie, aducandu-se de Ia... la eigmeaua mai Mavrogheni. S'au Intoemit de acolo alaiul cu toate isnafurile gi cu starostea de negutatori, §1 celelalte bresle negutatore§ti, mergand dumnealui Vel Spatar calare on alaiul Spatariei, precum oi dumnealui Vel Aga asemenea, pang, la Mitropolie sus. fare Maria Sa Voda, cu until din beizadele, ieqind calare de la conacul Mariei Sale, cu alaiu de oamenii Cu4ii §i cu dumnealui Vol Postelnicul, iara§i calare, as mers la Mitropolie, made afara pre deal s'an strawsidumnealor velitii boieri de an priimit acolo siorint cn sfintele moaste.i parintele episcopul de Buza.n pre jos au mers de la ciqmea pans la Mitropolie, dim prenna c.ncei- laltiVladici qi en toata ceata preoteasca din politia Bueu- rectilor. An Inceput Tndata a ceti Banta osfe§tanie, facand litanie de rugacinni de fate a tot norodul.Si,dupa ce s'au savar§it rugaciunea, dand sarutare, atat MAria Sa Von, cu toti dumnealor boierii,apoi an slobozit norodul ca sa sarute sfintele moaste. §i Maria Sa Voda s'au tutors la conacul Mariei Sale, cum ci dumnealor boierii s'au Tutors

179

Beqoare Ia ale sale, stand sicriul Sfantului Dimitrie toata ziva pentru norod, qi In deseara 1-act bagat in SfantaMi- tropolie.Dupa fntoarcerea Domnului de la alaiul Sfantului s'au ce tit catre Maria Sa scrisoarea ce fitrimetea din Brasov parintele episcop Argeq1u, chir llarion, a caruia cu. prindere se arail pre anume mai jos :

Ducar ca din nenorocire§idin lipsa a inultor tre- buincioage mi se popri trupeasca stare de fats la luminat praznicul naqterii cei de a doua a neamului romanese, prin slavita suire a Inaltimii Sale In stramoqescul slavit domnesc Scaun al Valahiei, macar ca unii se vor fi bucurand, iar altii ma vor fi caind, caci ma vad lipsit de .aceasta dorita. privire, la care astazi tati navalesc, dara slugs Inaltimii Tale, qi, aqa departat si aqa cait de unii, iar de altii poate qi oropsit, Ina, tot stau de fats cu duhul inaintea Inaltimii Tale §i, de nu ceva mai mult decat toti cei ce trupe§te aunt de fats, dar nici mai puVn decat nimenea dinteinqii fmpartaqindu-ma obcte§tii bucurii, nu ma mir, nici de cabanita, nici de tuiuri, ca aceste semne de stapanire vrednice de cinstele §tiu atat de. vechi In luminata familie a Inaltimii Tale, !neat de multe on qi putrezind le-am vazut pre Ia mormanturile prea-lumina- Vor familiarhi ci nemuritori cu numele Domni Ghicule§ti, ctitorii sfintelor lacaquri a' Sfantului Pantelimon. Ci ma bucur privind mai vartos cu ochii sufietului la ridicarea neamului din prapastia In care mai wort. zacea, aruncat de vrajmaqa venire, vatamatoarea de om, surpatoarea de cetati qi stingatoarea de neamuri. De aceasta inaltare a neamului, Inchipuita In mintea mea prin ridicarea Inaltimii *Tale pre Scaunul domnesc, dupa, amelintarea durcnezeiasca qi bunavointa Imparaleasca, veselindu-ma, am saltat cu duhul, §i serbez ziva cea mantuitoare, §i dimpreuna cu mine a serba pre tc4i fndemn, nu In mese qi In °spate, nu In. chiote decants qi In ra.cnete de vioara, ci In chimvale tacute, dar bine rasunatoare, de multumiri qi de rugaciuni catre milostivul Dumnezeu, ca duh drept, fnoind Intru

180 tale din Iguntru ale InAltimii Sale cu duh stgpanitor, sa le intgreasca qi, luminandu-ti mintea cu duhul intelepciunii, duhul Intelegerii, duhul temerii de Dumnezeu, duhul cu- noqtintei, duhul bunei credinte, duhul sfatului §i duhul puterii,sa-tiIndrepteze mama spre seceriqul neghinei patimilor din sufletele norodului si sg, te invredniceascg a samana intr'insele dragostea catre Dumnezen §i atre aproapele qi a domni presto dansele, cnlegand Insntit roa- dole multamirii qi ale supuIerii. Ca nu este atat de mare lucru, prea-luminate Doamne, a ocarmui un norod, eat este a se face pgrinte norodului. Nu este de mirare a domni presto multe mii de oameni, el- este de mirare a-i mantuie pre ei. Nu este de laudg a domni preste averile supuqilor, ci este de lama. a domni in inimile lor. Iar aceastg qtiin0 a castigarli de inimi avand-o de moq- tenire ingltimea Ta, atat de la fericitii Domni, strgmoqii, Ingltimii Tale, cat qi de la rapcvatul intru fericire Orin- tele Mgriei Tale, cauta in icoanele acelor eroi ai Valahiei, siei te vor pune pre calea cea dreaptai to vor mange la salaqul slavei qi al nemuririi. Si nu sunt departe de Ingltimea Ta cinstitele icoane ale acelor slgviti barbati. Aproape de Inaltimea Ta sunt, cici inaltimea Ta din- te tragi, qi al for flueqti, qi dirnpreung en danqii vei moqteni slava cea nemaritoare, petrecand ca ei,gt pilda de toata fapta bung dAnd, qi en euvantul, dar mai vartos cu lucrul, atat luminatelor odrasle, cati tuturor supuqilor Ingltimii Tale. Ca nici dascali, mai adevgratisi mai vrednici de credinta fillor sunt cleat parintii, nici pravila mai ascultata qi mai pazitg de supuqi este decat pravila cea vie, care este purtarea si petrecerea stgpani- torulni. Prea-invItatul Plutarh zice ca marele Alexandiu Machedon, avandu -i capul cam plecat In partea unuiv umar, an dat pricing boierilor,qi boierii altora, a tinea capul aqa cum qi Imparatul, socotind el li qade mai bine.. Aqa se Impodobesc snpuqii cu cusururile, macar fireqti, macar naravesti, ale stgranitorilor. Id zilele rgposatului Domn Alexandru Moruzi curtesanii care pe care se in-

181 -trecea' sA caute chiorl§, pentru a Voda raposatul era ponivos, gi vedea cinevaqi In Bucureqti atunci o filotimie -oarbl In orbire,tiicare patiml trupeasca este mai rea declt orbirea, dar obrazul Domnului cele mai nate patimi le arata. frumoase In ochii norodului. lar de Inl4imea Ta nicio patiml moraliceascl nu se va lipi, nici va smeredui pre supuqi, In 0,0, vreme vei petrece, In ganditl, dar nu vAzata Infrltire a Grigoriilor, a Mateilor, a Scarlatilor, a Alexandrilor Ghici, nemuritorilor cu slava Domni ai Va- lahiei gi pArinti ai Mariei Tale fil ai patriel, cari nevAzuti stau de-asupra capului InAltimii Tale, qoptindu-ti cele de folos gi de mantuirea norodului Invataturi, §i gata el to Incununeze cu cunnne neveqtejite, de-i vei asculta. Pre ace4tia, ascultand qi cu cinstita $i Iludata adunare a boierilor color ce acum stau §i mai la urml vor sta Imprejurul domnescului Scaun al Inaltimii Tale slu- jindn-te, vei fi nevatamat de aspIdele 4i de napIrcile care, Incollcindu-se pre dinaintea Scaunnlui, stau gata el salte pre el. Una este a lingugirii, cea mai obraznia cii mai ve- ninatl, alta este a va,nzlrii, groaznica, Ili aceasta qi sage0. -gi brice pre nazi scaplrand gi trupuri moarte de oameni din gull lepldlnd; alta este a mlndriei, fetei cele mari a luceafArulni; alta a iubirii de argint, fiicii Indei irin- zatorului; alta a altei patime, si toate cn un cuvant din neamul garpelni carele an ingelat gi au izgonit pre stramogi dinEden. DepArteazl-le tDepArteazl-le 1Nu belAsa, Doamne, el se atingA de Scaun, astupl-ti urechile In quie- turtle lor. Te-ai atins de dAnsele, to -ai otrAvit; mucatu -tean, slvargitn-to -au. Departe de sufletul InlItimii Tale Eli a luminatelor odrasle otrAvitoarea de sufletele oamenilor celor mari mAglisire, viermele care-ii aft brana gi se 'ncui- beazA In poamele cele mai frumoase Ili In copacii cei mai umbroqi, pa,n1 and acelea pntrezesc qi aceqtia se usna. Tar el atunci, fArl de a patimi nimic, pleacA, vazand ag- ternut pre Oman% din pricina nesatului sAn, copaciul din ,care cu putin Inainte se hrAnia. De multe. on se fac qi -nlscltori viermilor color neadormiti aceqti viermi, cA, ne-

182 dreptatind pre eel drept Inaintea Domnilor Bi facAnddul- cele amar si amarul dulce, lumina Iiitunerec qi Intune- recut lumina, dau brand Domnilor In cele mai groaznice rape ale grefialelor, Bi apoi, -dandu-se de o parte, rad ca fermecatoarele dupa ce izmeneso pre cei ce se ating de ele. Iar Inaltimea Ta, Incalecand presto aspidei vasilise- gi Wand pre leucipre balaur, supune cuvantului pre cei stapaniti de patimi Bi asamanati necuvantatorilor Mare de mai spa, :0, flied cumpana dreptatii In cuvant qi In fapta, Inv* pre toti si Inceteze de rautAile lor, sa se- Invete a face bine, sa canto judecata, sa izbaveasca pre eel nedreptatit, sa judece pre sirmancisa Indrepteze pre vaduva, Bi, de vor area Bi de to vor asculta, bunatatile pamantului vor manta, iar, de nu vor vreai ni-ci to vor asculta, rau Ingrozefite Domnul prin Isaia Proorocul, ca- gura Domnulni zice, Am gait acestea,i aril Mariei Tale de la Domnul multi si fericiti. Salsa Septemvrie 7, 1822." §i,ascultand Maria Sa Voda cu bagare de Banali cu priiminta toata cuprinderea scrisorii, an poruncit de s'au, flout raspuns catre parintele episcep de multamire,ci poftitor sa ink In Cara, Indemnand §i pre ceilalti a veni la patrie. Iar la 24 de Septemvrie, Dumineca, an facut Maria Sa Von. alaiul Intr4rii pre Podul lui Serban-Voda,. dupa, obiceiu, cu toata paradiva, pee= din vechime este legiuit.i, dui:4 ce au descalecat Maria Sa la Curte, urcas - du-se cu totii In Spatarie4 s'au suit Domnul In Scaun,ciIn- data s'au petit Intru auzul tutnror imparatescul. firman de Downie, atat pre limba turceasca, de catre dumnealui cinstit Divan-Efendisi, catcipre lirnba romaneasca, de Mr% dumnealui Vel Vistier Barbu Vacarescu, a caruicuprin- dere se Insemneaza mai jos din cuvant In cuvant, Intoc- mai dupa talmacirea ce s'a cetit In Spatarie: Alesului din neamul Mesiei, celui ce areinteadevaripo- lipsis din boierii pamanteni roman, iar acum, prin ItroPa-

183 rateasca facatoarea Ma de bine voint4, i s'au IncredinOt Domnia Valahiei, dumnealui Grigorie Ghica. Dupa ce acurp razvratirile ce s'au Intamplatn tarile Moldaviei si Va- lahiei, care dupa mostenire se cuvin la prea.puternica si de sinegi staijanitoarea mea Imparatie, an pent §i cu ajatorul lai Dumnezeu mai sus ziselp tri s'au curatit de sparcaciunea, ce se intinsese, a facatorilor de role, fiindcit cu cuviin0 s'au socotit asezarea Domnilor, ca, savarsindu.se linistea ce s'au tutors, sa-§i dobandeasca nevinovaVi sup* pamanteni cu prisos mijloacele ce privesc spre oiihna §i buna vietuire a lor, §i fiinda, din Fanarioti, cei ce au statut Domni si boieri, cari s'au lost Invrednicit de catre prea-puternica mea Imparatie a dobandi atatea damn f4ifacere de bine, aratandu-se necunoscatoriei nemultamitori, nu numai alma apostatilor s'au facut silacatori de once fel de stricaciune §i rautate ce s'an urmat intro aceste de mai sus aratate taxi, ci §l cu marl napastuiri si tiranie asupra saracilor ptitanttni s'au pun- tat,si, In tale dd pe prma, fiefcare dandu-se spre fuga, precum la to# este stiut, curat §i -au, aatat viclenia si rautatea.Siaceasta ceata de Fanaric4i s'au fault izvor de stricaciane ce s'au pricinuit,ata,t la aceste eparbii, catsi laalte pazite locuri alestapanirii mele, uncle acei razvratitori si rautatiO an ridicat steag de apostasie, In care si Inca se afia stand.Deci, fiindca. Inve- derat lucre este ca, nu numai cei ce de fa0 si In fapta an Indraznit de an iesit din cuviincioasele hotare, ci §i cei ce an cutezat a se arata supt chipul apostasiei, cu niciun mijloc nu sant priim4i §i vrednici a se Inalta imparateste la dregatorii, drept sceia ,Imparatia, dupa, milostivirea ce am . catre ticaloasa stare a pamantenilor si a lacuitorilor acestui lot, care patimia calcandu -se supt picioarele acelor Inrautatiti, si dupg, Induplecarea la rugaciunile ce in multe randuri prin arzuri catre fericitul prag mi s'au adus, on bunavoire iubitoare de oameni §i Ingrijitoarele mole Indu- ran si placere spre a se alcatui si a se orandui dupa vachiul obiceia Domni din boierii pamanteni, ca sa-§i do-

184 bandeascA fericita for stare, poruncesc ca tn, numitule Domn, eel ce esti unul dintre boierii pamanterti cei veniti de curand acum In fericita mea cetate, fiinda, din iscusirea mintii tale se tntelege dreptatea si desioinicia ce ai, cum si buna ravng, si stragnicia ta spre oblAduirea Domniei, si se nadajduieste a intrn toate te vei purta intoemai dupa, flints, si asgranarea vointei, silindu-te spre a-ti Rata In- minata credinta si supunere, deci, dupg, sfanta 0 vrednica de Inchinaciune pornna ce varsa faceri de bine din ne- margenitele Imparatesti darnri si din tmparatestile mele cu seumpatate priceperi Domnia prii-Romanesti dupa alegere tie ti s'a Incredintat, punerea In oranduiala a pricinilor eparhiei acesteia si a locului fericire si liniste de la a ta Intelepciune.i Incredintare s'au dat si aceastO de mare cuviinta pornna, Infanta en sfa,ntul mien sEmn si auprinzatoare de mansupul tan prin... s'autrimis ... Facandu-se dar cnnoscut vederii tale ce cantl depaite a Inscaunarea ta In Domnia Valahiei se 1ntemeiaza asupra bunului ipolipsis ce are Imparatia Mea la tine, si el adevarat cererea Imparatiei Mele de la tine este cg, punand in orandaiala dupa placere si lndreptand toate trebile prea-pnternicii mele Impargtii, cats) s'an lncredin- tat la a to, vrednicie, si Ingrijind si ocrotind pre supusii acestei tOri de mai sus, sä te sargniesti Cu scumpatate a nOscoci 0 a afla toate mijloacele cele cnviincioase spre fericirea si linistea for mai malt cleat Intaiu, si, fiindea pentru unele cuvinte, nu urmeazg, a se face savarsirea celor obisnuiteaici, In fericita mea cetate, ci la Silistra, de aceia, precum esti poruncit si dupg, cum poruncindu-se s'au scris 0 obladuitornIni de la Silistra Ili al Dunarii In- Mal seraschier, cu desavarksitl stardnire Vizir, Mohamet- §ehim-Pasa, Ma% sa te ealatoresti de aici 0, ajungand acolo, a cunosenta Domnia ta, si, gatindu-ti cele trebuincioase, trec&nd grabeste la local Scaunului, si, dupa datoria firestii talecredinte si dreptate, si dupa, rebnintat meniurietulai tan, apuca-te cat mai curand de cercetarea 0 Indreptarea pricinilor tarii, de paza si fereala locului

185 de obIlduirea *i buna oranduiala a boierilor qi altos, de cercetarea ci izblvirea slracelor raiale de nedrept5t,i qi napAstuiri,spre tntoarcerea linifitii prin savargirea mijloacelor celor ce privesc spre odihnl, ingrijind cltra aceasta cu rAvna a se pazi buna oranduiala pko&ntului de orice zaticnire,gi Tuna ltele male Inaparateqti porunci sä se sl- varqeascg In putere, ca sa nu se Int&naple vre un lucru necuviincios. Datft la 24 a' sfintei luni Leval, cu leatul 1237."

II. MEMORIU

DESPRE MI$CAREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

CI- IIRIAC POPESCU

Revolutia lui Tudor In Tara-Romgneasca s'a Intamp lat la leatul 1821, la luna lui Fevruarie, qi Ipsilante s'au argtat la Iaqi, iar la Fevruarie, 21, cu revolutia Grecilor. Slugerul Tudor Vladimirescu, ngscut In judetul Gorj de peste Olt, In satul Vladimir, an fost mai Inainte In slujb5, militgreascg neregulatg cu pandurii medinteni din tine- ,retile lui, qi s'au cinstit In vremea razmeritei urmate Intro Curtea Rusiei, qi Poarta Otomang la leat 1807, fiind dansul comandator atpandurilor,suptcomanda ghineralului Isaiev InCraiova on cin de parucic rusesc,qi, dupg cgtiva ani, se afla late° judecatg de cglcari de Om ant In Bucureqti, care judecatg s'au prelungit pang la leat 1820. In zilele Domniei Sutului, Vladimirescu, atunci aflandu -se In Bucureqti, s'au conformat qi dftnsul Intel) glgsuire cu eteria Grecilor, prin taing, ca, iecind Ipsilante In Tara. Ro- maneascl, sg dea qi Vladimirescu man& de ajutor lui, ca sg se Inlesneascg trecerea paste Dungre a oqtirilor Eteriei greceqti. Si, depgriandu-se atunci Vladimirescu din Bucu- reqti s'a dus la Gorj, peste Olt, acasg, qi indatg an ridicat pe toti pandurii In picioare, aducandu-i la mangstirea Tis- mana. Si de acolo an mere la Craiova, armat, cu 3.000 de panduri, aleqi ostaci romani, proclamand In toata Cara cg el din partea tuturor pandurilor ai printipatului Valabiei an trimis jalbg la Poarta otomaneascg prin Pap., at Diiului qi al Silistrei qi la Curtea Rusiei prin consulatul muscglesc, jgluitoare tot !nth) glgsuire, cg adecg Tara-Romgneascg nu mai poate suferi tiranii ei, adecg pe Domnii trimici de la Poartg din vreme In vreme, care Domni, unindu-se cu boieriitarii,despoaie pe lacuitori qi care deepoieri an.

190 ajuns la o treaptg ne mai suferitg si cg, de nn se vor mangaia lacuitorii on vre o carmuire mai omenitg, au hotgrat dansii mai bine sl se prapacleasca toti decat el mai sufere o rang care din zi In zi se face mai mare, neavand nndelemn a o Indulci. Apoi, afland Tudor ca, la 1-iu Fe- vruarie 1821, an iesit din Rusia printul Ipsilante la Iasi si cl au proclamat prin hartie tipgritg ca., crime va fi Greci, In aceste don& printipaturi, adecg Moldova si Ro- mania si nu se va Intrupa cn trupul Eteriei Grecilor, acela se va cunoaste In viitorime bastard si ca, Rusia este In ajutorul Eteriei Grecilor si ca are gata la granita ei In Ba- sarabia 70.000 de ostasialesi,supt comanda gheneralului Victestain 1, s'au sculat Vladimirescu din Craiova cn tot trupul Om care se adunase pang atunci, vre-o 3.500 de panduri, si on Sarbi, Becari (sic) si Bulgari, supt comanda lui Hagi-Prodan si Machedonschi, cu vre-o 500 de calgreti alesi, au venit In Bacuresti, IntlInindu-se cu Ipsilante, care sosise atunci si dansul de la Iasi In Bncuresti, co- nacind la chioscul lui Grigorie Ghica In Maicuta. Fu In- trebat Ipsilante de Vladimirescu: r,,Unde este gheneralul Victestain, cu acel trup de casts care ai proclamat la Iasi Escelentia Ta cva urma si dansul dupg Escelentia 'Ta ? Ipsilante au zis g-receste cgtre capitanii trupuluisat': Ti MTV. cb Tataapt (adeca: ce zice mggarul). Dar Tudor, macar ca pricepea limba greceascg, n'a zis nimic. §i In acea zi s'au tras Tudor la mangstirea Cotroceni, si Ipsi- lante la Targoviste. Dnpg vre-o lung si ceva afland Poarta Otomang ca an iesit din Rusia Ipsilante In mai sus numitele doug prin- Vpate si adung oaste Impotriva ei, revoltand-o, cum cl si Vladimirescu, cerand cu jalba a se Indrepta otcarmnirea tariffsi a nu fi jaf si prada a Domnilor si a boierilor, precum si cl, c0.0 Turci negnO,tori si beslii se aflg In aceste don& prinVpate, s'an ncis de revolta0, neputand scapa mai Inainte spre a trece peste Dungre, an banuitcaaceasta revo-

Wittgenstein.

191 lutie a Grecilor in Moldova gi Valahia s'a ivit prin stirea §1 indemnarea Rusieisicägi aceia de la Morea este unit& on aceasta din cele don& printipate ale Moldovei gi Vala. hiei, cad tot de-odata s'au auzit numele de Ipsilantegi la Morea, adeca unul anume Alexandru, care an fost gi gheneral al Rusiei, gi cellalt in Morea, anume Dumitru, printi gi frati am&ndoi, capetenii ale revolutiei grecesti, lacu Poarta Otomaniceasca intrebare prin minigtrii Puterilor evropienesAWraith, ostirile ei a batep e revolutionari In -aceste dou& printipate ale Moldovei gi Valahiei, iar Puterile -evropene an dat parerea for Poartei ca sg iea voia de la Curtea Rtisiei gi apoi s& calce aceste don& printipate, caci altminteri va gag pricing Rusia c& s'au caleat privileghiile s.cestor doul eparhii, care sunt intarite de actenameaua -acestor doll& Puteri. Atunci and an fost to-0 monarhii Puterilor celor marl evropenesti adunati In congresul Veroneii facusera alianta intro ei ca, made se va ivi in Evropa vre-o apostasie pe plmanturile- lor, sä alerge toti ca nigte frati sa o potoleasca, made gn venit vestea de la Poart4 ca sä ceara vgia de la monarhul Rusiei, care se afla acolo la congresul aliat, a -trece ogtirile Portii spre a potoli focul revolutiei In mai sus numitele doua printipate, deci Aliatii furs siliti a cere voie de la monarhul Rusiei, anume Alexandru, una ca s& nu se vatame interesele aliatilor in Tara Turceasca, gi alta ca sd, iasft din banuiala eisiPoarta ea Curtea Rusiei nu 'este amestecatl in indemnarea revolutiei Grecilor. Atunci au rdspuns monarhul Rusiei la congres cdtrealiath_lui: ,Dar n'au facut Curtea noastra destule note prin ministrul ei Stroganov catre Poarta Otomanl, IndemnAtoare a schimba Poarta sistemul politicesc, de a std.pd.ni norodul ei cu o lege politicaascl, care s& fie in acel duh cum stap&neste -that& cealaltd, parte a Evropei norodul ei, fdra, deosebirea cea mai mica, ve 'ri de ce lege sau neam de om vafi, tot un fel ci numai cu o lege politiceasc& ? Dar Poarta n'au pus in lucrare propunerea Curtii noastre. Nu este de prieina aceasta Inca pan& in ziva de attazi actenameaua,

192 care s'au iseglit la Incheierea pacii In Margie Intro Curtea noastrg, si Poarta, de n'au putut Poarta aduce la Indepli- nire acea leggturg care s'au Intgrit la Acherman, apoi de doug ori, la Iasi si la Bucuresti, cg Intheierea /Axil ? N'au propus Curtea noastra Portii ca, de nu se va conforma cu not In legea politick nu putem fi niciodatg Impacati, nici nu vom putea a nu avea Intro not intrige pentru totdeauna ? icg. singura Poartg este de pricina acestei revolutii a Grecilor, caci, neputand suferi mai mult reaua stgpanire a Pori otomanicesti, s'au sculat bietii crestini In picioare?" Apoi au poftit toIialias ii pe monarhul Rusiei a da In saris la congres si cgtre Poarta ca n'are Rusia niciun amestec la revolutia Grecilor, ca, una, sl las& Poarta din banuiall, fiind Alexandru Ipsilante gheneral al Rusiei si iesit In Moldova si Valahia din Rusia, sicelglalt Ipsi- lante, anume Dumitru, In Grecia, revoltgnd aceste doug noroade Impotriva Portii, care este Impotriva siapoli- ticei toatei Evrope civilisate. Deci an sarisministrului Curtii Rusiei, care se afla In Tarigrad, anume Stroganov, singq,r monarhul Rusiei, Alexandru, ca sä dea a pricepe PorOi prin alts scrisoare ce Itndrepteaza catre Alexandru Ipsilante, tot en acelasi curier (pe care-I pornise singur monarhul Rusiei de la Verona la Tarigrad), cu cuprinderea- ca, de nu va putea Poarta sa -i vie de hac, va iesi puterea Rusiei si a Austriei sg-1 bats, si Inca are vreme dgnsul a se poegi, adecg. 131 lase norodul ce tareste dupg el, sa meargg fiecare In local lui, si saa tragg in Austria, el cu frAii lui. Care scrisoare an adus-o curierul la Ipsilante toemai and sosise dgnsul -de la Moldova cu ostirile lui rn chioscul lui Grigorie Ghica, afara din Bucuresti. Pe care cetind-o Ipsilante, era silit, si sg iscgleasca ce i s'au argtat, dupg porunca ce avea curierul de la monarhul lui, al cgruia era si adiutant si de rang polcovnic, luand-o pe loc, au pornitlaTarigrad a duce acolo lui Stroganov depe- sale acestea. Dupg aceasta, trecand vre-o lung de zile la. mijloc, Turcii... pate Dungre In Tara-Romaneaseg; Insg,a

193 propus Curtea Rusiei la Poartg, sa treacl o tirile in Tara- Romlneasca, darg, astfel de oqtiri supuse ei, cad almintrele, de se va vatama norodul acestor doua printipate privile- ghiate, eel nevinovat, este semn gra niciun cuvAnt a deschide razboiul intre Curtea Rusiei si Poartg. Asa darn, dupg, Paqte, la 1821, pe la sfArqitul lui Aprilie, au trecut nu trop de vre-o 10.000 de Turci in tars, pre la drumul Sins- tref, ki altul pre _la Galati in Moldova, tot acest numar eu munitiuni qi tunuri.

(Tntrerupt. UrmeazA un dialog Intre un Gree si Bulgar.) Grecul. Pentru ce pricing, s'au depArtat Tudor Vladimi- rescu din Bueureqti, apropiindn se Turcii; §i n'au stgruit a se pune tmootriva for ? Bulgarul. Multe prieini an fost, darA ca sA-ti povestesc numai-pricina cea orighinall, pentru care au proclamat singur Vladimirescu cu chiar gura lui (la care fats am fost qi eu), zicAnd: Sava, nevoind a pAzi payola, care au dat lui Tudor, lui Hagi-Prodan qi lui Machedonschi (nevrInd sg, meargg, la Cotroceni la Tudor, In Bueure§ti, la consulatul Rusiei, Intel) Vineri adunAndu-se acolo) la anul 1821, In luna Inceputului lui Maiu, au fost cea mai mare pricing, cg, s'au depArtat din Bucure§ti, ca sa nu mijloceaseA ar- derea oraqului, eAci Turcii se apropiau de Bucure§ti, si Sava fugise din Bueure§ti aseuns ;trebuiaa,seface razboiul en Tudor to mijlocul Bucure§tilor. Deci au gash cu tale a merge spre impreunarea eelorlalti frati erefitini. Si, afiandu-ma qi en In SfAnta Mitropolie din Bueureilii, lute() Duminecg,, la opt cea surf turee§ti dupa pranz, neam depArtat cu trupul lui Ilagi-Prodan §i a lui Machedonschi. Am ieqit dupg, podul Calitdi ki am statut Inaintea portii manastirii Cotroceni, uncle am &it pe Tudor cu tot trupullui aqteptandu-ne, ki am stattit cu dAnsul fmpreung, acolo pe camp,pAnAcAnd s'au adunat tot trupul, §i al lui Tudor, qi al lui. Hagi-Prodan, find risipit Orin Buemelti. Unde an Mout cuvant singur Viadimirescu cn gara lui, is auzul tuturor, zieAnd ca prima In tea sul aust a

--194 am economisit, fratilotreaba cu Turcii, a nu cglca pgmantul nostru, and cu una, cand cu alta, fOrg, a ne arata revo- lutionicti cgtre Poarta, cerand numai a apgra dr.epturile patriei noastre. Dar, nefiind priimite rugaciunile noastre, care am Mut de mai multe on cgtre Poarta prin jgl- bile noastre, si vedem foarte bine cg vrgjmasii nc§tri au ajutis afarg dinCapitala noastra, cu gand a face cu noirazboiu,suntemsilitidar a lam acest oral Bu- curelti, ca sa nu fim pricina noi singufi a arderiilui, §i sa ne tragem spre Intrupare cv ceilalti fra0 ai no§tri creqtini, purtand grip, pentru a noastrg, ob§teasca scgpare gi a patriei noastre, ci ca. de acum incolo, fratii miei, pan- dud, Bulgari §i Barbi, conlocuitorii no§tri, trebuie sa de- §ertam pupa noastra in came de Turc, de vor ng.vgli pe noi, si sa %cern numele nostru lludat, a ne vesti toate noroadele ca am statut voinici impotriva vrajma§ilor noktri. Fratilor panduri si en alti contrati ai no§tri, ace§ti Turci nu sunt ca acei din Cladova, diu Poreti §i din Fetislam 1, voinici, cu cari ne-am Mut de multe on in zilele lui Isaiov 2; acum sa cinstim neamului nostru biruinWe, cu care ne va cnnuna, Dumnezeu, luptandu-ne cu vrajmaqui, en Indraz- neall qi inima voiniceasca,ca gi dansul, vgzandn-ne cg. ne luptam barbatekite, va dosi Inapoi, gonit de noi, precum si alta data an pg0t-o, atunci and mai vartos ea, qi var- tutea noastrg era mai mica." $i,acestea zicand, am pornit de la Campul Cotrocenilor-,- dupa ce mai inainte s'aupornit muniVa qi tot calabalacul nostru, precum ci familiile Bulgarilor, dupg aceia pedestrimea noastra (adeca pandurii), dimpreung cu tunurile, care bran in numar de cinci, adeca :doug, mad §i trei mid; csi dupa pedestrime cglgrimea noastra, alcatuita in Cazaci, bechiari Barbi §i Bulgari bine armati, pe la 8 ceasuri tutcecti seara, luand drumul Pitecttilor; §i tot in acea zi, seara, am tabgrat dincolo de apa Ciorogarlei.$i

IFetislam e numele tureen al Cladovei. IN. E) ' Infoale: Moitof.

195

In aceiagi noapte au umblat ellare cu vre-o zece cglAreti Vladimirescu toatl, tabgra, ranluind caraulele In patrat, eate 200 calgreV, afarg, un tlfett de teas, puind la posi- ia cea mai bung, de dansul mai Inainte aleasg, cu toatft muniVa sitrebnincioasele lucruri alerAzboiullii In minoeul oqtirilor pedestraqi, formftluind trupul acesta ca un care (adecg in patru muchi), pgzind toatg noaptea caraula aproape al jumatateke trup al ordiei noastre, schimband dupft oranduiala evropeneascft la toate 2 ceasuri caraulele; eaci. Vladimirescu mai toptft noaptea se plimba prin tabus. Dansul dormi numai douft san trei ceasuri mult, numai zina cftnd se odihnia toatft tabgra, la namiazi, avand snpt strAgnicia lni stApanirea presto panduri, ca nigte soldatii regula4i. Si, spre diminea0, and se revftrsa zorile,eriobozie. un tun laggrul, spre semn a cAlgtori toatft oastea noastrft, urmand §i bateri de tobe, pang cand se pornia mai nainte pedestrimea, Impreung on tunurile §i celelalte lucruri ostl§eqti de rftzboiu, gi dupft aceasta urma calArimea calltoria. La aceasta a doua zi au fgcut Vladimirescu o manevrft acestor ()Ohl ale noastre, adecg : vrand a pili ceva pe ostagii lui ca, cand chiar va veni vrgjmasii la bfttaie,aft fie obirinniti. de a sta Tmpotriva lui, qi, alta, sft Incerce pe ostalii lni, cari vor fi fricoli sg-i deosebeascg a nu pricinui qi celor inimoqi Infricosare. Deci au poruncit unui }toren, cftnd se odihnia toatft tabgra noastrit la namiazi, na aft ving In tabgrA qi al zica cft au vftzut oft s'au luat 3.000 de Turd din Bucure§ti dupft dansul, adecg dupft Vladimirescu, §i ah afiat el alV 3.000 s'au ridicat de Ia Giurgiu spre a iesi lui inainte spre a -i tlia drumul qi al-1 iea la minoe. (Acestea s'an urmat a doua zi dupft plecarea tfupului nostril din Bucuregti )Atunci, puindu-se pe cal, Vladi- mirescu an facut detire in tot laggrnl, zieand: Frat;ilor panduri, SarbtAii Bulgari, ioldaqii miei (tovgrAgii miei), §i lacuitori ai acestui printipat. Noi ne-am sculat cu armele, ceranden nenumftratelejalbe noastrede Ia Poarta drepturi qi privileghiurile noastre, care s'au cfticat de cei

190

trimisi Domni de Poarta otomaniceasca de la o vreme In- coace, dimpreuna cu boierii nostri, cari se :oonforma' cu dansii fara cuvant si cuget bun, neavand noi,totti lAcui- torii, cea mai mica odilana din partea acestor tirani ;si dupa cum se vede, nu furl priimite jallole noastre de Poarta, caci an trecut paste Dunare, In care ostirile ei a ne izbi cu rAzboin, cum v'am mai zis alaltaieri. Deci acrima mergem a ne nni en fra4ii nostri earl se afil la Pitesti, si, de va veni vrajmasul asupra-ni, cu voia lui Dumnezeu vom sta Impotriva lui bArbateste, ca sa-i aratAm ca. noi suntem aceia can 1-am izbit si alta data la Cladova,ai 1-am batut. Noi, fratilor panduri, suntem cari 1-am izbit la Fetislam si 1-am Mama& Acest vrajmas de acum nu este asp, de Invartosat ca aceia; deci sa stam voiniceste ,Impotriva lui, si va Ineredintez ca, cu voia Iu,i Dumnezeu, 11 vom intrange negresit, si va ramanea numele nostru nemuritor la nomad° si la urmasii nostri. Caci aceasta lupta a noastra este stanta, de vreme ce priveste asupra drepturilor noastre. Iarba de pupa avem, tunuri bune avem, si voinicie.o.

Dupa acest cuvant, an povatant Vladimirescu o parte din ariergarda noastra, alesi prin ascuns, vre-o 200 calareti, a se schimba la cap cu legaturi turcesti si sa se arate trupului ca 11 iea' ei In goana, si, pe de alta parte, puind clausal (adeca Tudor) un Roman prost prin taina ca un cersetor, ca 1-ar fi trimes vrajmasul spion, s'au aratat ca- raulelor noastre. Care fu intrebat 'ehiar de ins* Vladi- mirescu, In anzul tuturor, Cu stragniele, de unde vine si, unde merge, preficandu-se Vladimirescu ca In adevar este Romanul spion, Pentru care au si crezut tot trupul nostru ea este adevarat, si spionul a raspuns, cum era povAuit -de Vladimirescu, ca dansul vine de la ordia vrajmasului trimes, care chip 11 lAsase pe drum, venind asupra trupului nostru. Spionul fu Intrebat a doua oara de Vladimirescu, cu a- dausul de cuvant ca-1 va °mod de nu va spune spionul adt3varul, iar, de va marturi adevArat, nn va patimi nimic,

197

Atunci an zis Romanul ua dansul vine de la ordia tur- ceasel, care fl manase afara din Bucuresti, si ca 3.000 de Turd calareti alesi yin asupra trupului nostru din partea Bucurestilor, si alti 3.000 s'au pornit din Giurgiu, a taia drumul nostru, ai ca aceste doua trupuri dusmanesti vor sa ne puie in mijioc. A mai zis spionul: ca sunt poruncit a veni si a vedea unde to afli dumneata cu ordia dumitale, si ce numar are ordia dumitale, si, apoi, intorcandu- ma, sä fac stint acestea vrajmasului dumitale, si a alti trei spioni s'au trimes totusi In aceiasi zi pentru aceasta, si se vede ca nu s'au prins de ordia dumitale, §i ca negresit trebuie catusi de curand sa soseasca vrajmaqii, a va pune la mijioc sa va stramtoreze.a

Acestea toate auzind Vladimirescu, s'au aratat ca s'au tulburat, si apoi indata, an pus tot trupul nostru In randuiall de razboiu, si pedestrimea, si-calarimea, asupra unel positii,comandand singur, puind tunurile In mijlocul trupului, stand tunarii on aprinse fitiluri in maul, si astepta pe vrAjmaq_sa se arate. Asa gatit fiind trupul nostru, au trimes Vladimirescu din cavaleria noastra Inainte ci in dosul trupului nostru cate 200 alesi volintiri calareti, poruncind lor, de se vor Intaini on vrajmasii, sa nu dose4sca rapede, pe loc, cat de puternici vor fi, ci, luptandu-se cu sti, se traga inapoi eatie trupul nostru Inca, tricot, pad, se vor apropia de o puscatura de loc, si atunci sa se rapeaza degraba fiescare la postal sau. Zic: iesind 200 de calareti ai nostri depute de un sfert de ceas din tabara noastra, departe catre Rasarit, si alti 200 de calareti catre Apus, s'au intalnit on vrajmaqul la un loo tufos, Incepand a se bate on avangardia lui, ttagandu-se ai nostri tnapoi !neat, !neat, pana la pos4ia noastra, de o puseatura de pupa; apoi s'au rapezit ai nostri in dreapta si In stanga la posturile lor. Dar vrajmaqul, vazand trupul nostru In regula razboiului, an statut, si pe loc s'au dat semnul razboiului, cu porunca sa dea foc tunurilor noastre, si pedestrimea sa nu se mists din locul lor, fiindca era grin pre-

198 juruj tunurilor, §i Vladimiresca In mijlocul lor, Maud curaj trupului cu glas mare. Si, acolo undo Meuse 'Ayala vrAj- ma§al asupra-ni, In loc sg, dea foc tunurilor, au strigat Vladimirescu tunarilorsasting& fitilul, cb.ciaceicari vin asupra-ni sunt din avangardia noastra, adecA apitanul Simion gi bulugba§ Ion Vanciu ci a din gre§eala cram noi Intro noi s& ne lovim. Astfel de stratageme fAcea Tu- dor mai multe In doul, trei zile, ci pant la Gole§ti, Grecul. i 'Antra ce euvAnt speria Vladimirescu oastea lui ? Bulgarul. Pentru ca sA se dedea osta§ii lui Intaiu a fi gata de rAzboiu totdeauna,ci, alta, de a se deda sl stea Impotriva vrAjmagului §i and va fi §i In adevar, gi, al treilea, corn andatoriu bun fiind, §tia a manevrl trupul lui cu fel de fel de stratageme de razboiu, and era de lips&Vladimirescu era fire§te om al razboiului, IndrIznet gi tot foe, pAin la vorblsivoinic la inimA §i la outlet, nelenevos, cn mult1 minte sanAtoasa gi curagios. Volta lui alta nu era cleat a striga atre osta§ii lui EA nu xapeasca de la MoutLori' linictiti averea lor. Si a§a c& pe alatorul acestei porunci cu moarte 11 va pedepsi, ziand ea, de nu vom urea a austui 1 de la jafuri, care facem la fraii nogtri conlAcuitori, ne va gasi urgia lui Dumnezeu at de eurand. Zicea: Noi nu ne-am sculat sA rApunem dreptul fratilor no§tri, cisa.-1aplram. Pentru ce dar nu pazim fAgaduiala noas- tia, ? Noi am facut §tiut PorVi. (cum am mai zis) §i la Curtea Rusiei pricina pentru care am fost siliti a Iua armole In mans, §i acum noi s& facem !mpotrivA ? Nu suntem vrednici a fi pedepsiti de mAcat care opandA criminaliceasca. De act= Inainte s& nu cumva sA se Infatigeze vre unla- cuitor Inaintea mea Cu vreo jAluire pentru eel mai mic lucru pentru ca 1-ati jefuit. Apoi acel flator de TAu n'are iertare, ci moartea va fi osanda lui.Si ca,sä n'aibA nici

' Ostol.

199 vrajmasulnostru cuvaut a ne sill de a pune armele jos, ci 0, ne luptam voiniceste cu dansul, pentru drepturile noastre, nevrand dansul a Ina In bagarede sama jaluintele noastre. Noi 'am hotarat, frAii miei, mai bine sa perim cu totul de pe fata pamantului decat O. nu dobandita drepturile noastre, si acestea numai atunci putem castigi cand vom avea iubirea fraWor nostri conlacuitorilor. Fratii miei panduri, toate neamurile ne vor ocArl, and noi singuri vom urea 0, vatamam pe fraVi nostri. Pentru ce ne-am sculat ? Ca sa aparam drepturile noastre si ale for de tiranii nostri cei ai, can urasc omenirea. Cand noi vom urma asa, suntem, nu numai de oameni urAi, dar si de la InsuE,ii Dumnezeu urgisiV. Noi, fraVlor, numai atunci vom fi slaviti de noroale, cand ne vom purta cinstit si cu barbAie vom birui pe vrajmasii nostri pentru drepturile patriei noastre, cand atunci si 130i si urmasii nostri vom dobandi cinste si oaina pentru totdeauna."

Asttel erapovAuirile lui Tudor catre ostasii lui. El era foarte silitor la lucrurile lui si neInteresat In sinesi: toatil ziva umbla, band clime, cand pe jos, prin tabard, a nu se face vre un cum si pentru cel mai mic lucre. Dar ce poate astepta cineva si de la o oaste neregulata si recruta, cu toate poruncile strasnice ale lui Tudor ? Grecul. Pentru ce nu-i pedepsia Vladimirescu spre a-1 avea de teama, prietene ? 73ulgarul. Cine v'a zis ca nu i-a pedepsit ? Va Incredin- Oz ca dansul a omorat treizeci de insi: unii cu spanzuratul, si altli i-a omorat singur on mana Iti 1naintea tuturor ostasilta (fat& find si eu). Toata noaptea umbla prin lagar pentru luarea in bagare de sama a caraulelbr, de fac datoria for cea cuviincioasa, apoi sculandu-se de la locul taberei an apucat drumul Pitestilor, pang dincolo de Gaiesti, undo ni-au sosit o poste cu o scrisoare a lui capitan Iordachi, din Pitesti (aceasta a treia zi dupa plecarea noastra din Bu- curesti), adresata catre Vladimirescu cu cuprinderea ca ce

200 --- va, inainta dansul ca trupul lui, 11 va lovi Iordachi. Deci, cetind Tudor scrisoarea fn auzul tuturor, an zimbit ra- zand si au zis cltre Hagi Prodan Machedonschi si Alexan- dru si celorlalq egpitani ai trupului sau:

De multe on gandesc cg, v'am zis ca Iordachi fmi este vrajmas si ca, de rata, mg goneste, si cg dansul trebuie sa-mifi prins scrisorile ale Pasei Diiului, care ni lipsesc de o posts, si ca, dansul fmi va moartea. En sunt seapatorul san cand trecuse din Serbia pen Tara Nemteaseg si abia 1-am scapat In casa mea din manila Nemtilor, si, acum, spre rasplgtirea facerii mere de bind, it vedeV cata goang fmi face, fraWor ? Ce treb ale sg facem Cu- astfel de om ? En nu stiu. Noi avem de patru on putere mai mulia decat dansul, si mai vartos si tunuri, si cum an cutezat sg_ni scrie cu astfel de chip ?"

4i,sfatuincla-se cu Hagi Prodan, Machedonschi si Alexan- dra, s'au gasit en cale sa stgruiasaostirile noastre pang va merge Macedonschi si Alexandru grin posts la Iordachi, a se Intalni cu dansul, Maraud acolo tot trupul nostru. 41,Indatg an pornit cei mai sus doi, Insemna4i cgtre Ior- .dgehi, care se afla In Pitesti, patru ceasuri departe de noi. ceasta fntamplare an urmat la namiezi, si pang la opt ceasuri turce§ti s'au tutors cei mai sus doi pomeniti trimisi, cu hotarfrea ca sa, ne apropiem cu trupul nostru pang aproape de Golesti, undo se afla capitanul Iordache si Farmachi: acolo sg se facg Intalnirea lui Tudor cu eel mai sus Iordachi si Farmachi. Dar, fnaintandcu-trupul nostrupang pecampul Golestilor, au pus Vladimi- rescu trupul nostru In stare regurata dupg obiceiul sal], adecg fermgluind pedestrimea In care, si tunuri si muni- tiaondansul In mijloc, sezand cavaleria pe de alaturi in dreapta si In stanga, formaluind doua aripe, sivre-o 200 Cazaci pe dinaintea trupului nostru. far& Impotriva noastrg se arata capitanul Iordachi si Farmachi, Cu trupurile lor, tot calareti. Dupg aceasta, descalecand capitanul Iordache si Farmachi Impreun& ou

201 vre-o Mee ostasi de ai lor, s'au apropiat ca la o puscatura de loo de noi, Band do §tire a se apropia si Vladimi- rescu. 4i, Impreunandu-se amandoua pantile, an IntratMa- chedonschi Intro dansii: an flout Intrebare lui Iordachi din partea lui Tudor, ce era pricina de s'au trimis scrisoarea aceia catre Vladimirescu. idansul an raspuns ca,avand printul Ipsilante oarecare banuiala pe Vladi- mirescu, au fost poruncit Iordachi sa opreasca menu' trupului lui Vladimirescu. Si, auzind Vladimirescu aceasta, au zis ca venires lui la Pitesti nu prive§te alt decal numai a se numi cu toti frAii lui §i sa se bat& cu Turcii Impreuna, cu totii, cari s'au apropiat de Bucuresti. 4i, alta, ffindca, Sava s'a aratat necredincios ogre dansul si UMW tor, nepazind porunca care i-a dat-o, a iesi adica, el Im- preuna cu totii, fie§care cu trupul but din Bucuresti, a izbi pe Turd, calcandu.-i fara veste In ordia lor la Dudesti: &instil (Sava), In be de a se uni cu noi spre acest stop, sculandu-se seara an fugit cu trupul sgu spre Bgneasa, si In aceia§i zi s'au tras din Bucuresti darg. In sfarsit dupa vorbi- rea aceasta s'au apropiat unul de altul, si s'au iertat, pupae. du-se unul pe altul, apoi Indata an poruncit Vladimirescu tlnarului (sic) celui mai de capetenie, adeca prd polcovnicul Ianaciie, a deserta tunul eel mare, care si s'a urmat spre semn de pace, iubiresiunire de spre amandota partile. Inchinand steag en steag, s'au amestecat amandoul trupurile cu unire, desertand armele lorostasil toti. In vaziuh, spre semn de bucurie si unire, alergandcala- retiiamestecati pe camp din Ideul odihnei pans la casele boieresti aleGolestilor. Undo si-au tabarat toata oastea lui Vladimirescu, asezand singur dansul calare acolea tabara lui, dupa obiceiul lui, in culoane: puind tunurile lui in mijloc inaintea portii a mai sus numitei case a Golestilor, s'a urcat cu toti capitanii trupului in chioseul portii, uncle am mancat poste marinat, fript, ciorba, cu bors.i unde s'a urcat si capitan Iordachi cu Farmachi, Improuna cu toata, suita lor. Apoi ne-am pomenit §i cu fra- teleprincului Ipsilante, anume beizaclea Iorgu, a Intari

-202 fratia, §i prin graiu, gi prin In scris, a acestor amandoul trupUri, care, chip, s'au Tropacat, ca adeca la viitorime a nu ramanea urma de bgnuiala, gi ca Vladimirescu varg- manea credincios Eterieii ca dansul, Vladimirescu, sa izbeascg, pe Turci cn trupul lui peste Olt Si apoi s'a de- pleat beizadea Iorgu spre Targoviqte, ramanand acolea Gtreorghe, Farmachi, Tudor, Hagi-Prodan, Machedonschi, Alexandra §i ceilalti capitani ai trupurilor, sari se afla acolea. Dar tn noaptea aceia s'au descoperit pledarea lui Hagi- Prodan, Machedonschi qi a lui Alexandru, cari pregatize ei pentru Vladimirescu mai Inainte a-1 preda Inmanila lui capitan Gheorgachi prin taina. Si, pricepand atunci Vla- dimirescu aceasta a lui predare, au chemat pe landa, el cativa din capitanii pandurilor, pre can gandia dansul eg, sunt ai rui credinclo0i §i-au IncredinOt for planul sau Impotriva lui Hagi-Prodan, Machedonschi, Alexandru, capitan Gheorgachi si Farmachi, poruncind Vladimirescu a Im- pragtia tuturor pandurilor prin taina, de vor voi acei mai sus impotrivnici lui a trimite pre dansul la Ipsilante singur, sa stea Impotriva acestei hotaaari §i sa nu-1 dea, ci sa, se crate nemAumiti ci Impotrivnici la aceasta, urmare a po- trivnicilor lui, ci, on an cuvant, sa, se pulei cu armele Im- potriva. Dar acecti capitani de panduri, cgrora au desco- petit taina sa Vladimirescu, In loc a se a/rata apgratori ai acestei propuneri a lui, 1-au ocarat de fats,, zicand ca el este nevrednic a fi mai malt a for dipetenie. Anzind Vladimirescu aceasta din gura lor, pe loc an pus mana, prin &An" ai lui credincioci oameni, pe un capitan, si1-au spanzurat din chior pe dinafara, §i, vrand a urma ci cu alti cAiva din capitani, canera' sus in chior, an sarit Hagi-Prodani Machedonschi en oamenii for §i au scapat pe al doilea, pe care pusese mana Vladimirescu a-1 spanzura. Si aka aceasta,pricing, gasind Hagi-Prodan, Mache- donschi qi capitan Gheorgachi, desarmandu-1 cu sila, 1-au ridicat prin caraula din chiorul Goleqtflor ci 1-au dus

203 noaptoa In Pitesti, cu cuvant ca o sa-1 trimita la Ipsi- lante In Targoviste, ca sa-si dea cuvantul pentru ce au facut aceasta fapta. Deci a doua zi puindu-1 traria caruta mica de posts', cu paza de doi Arnauti din trupulluicapitan Gheorga- chi si cativa din mavrofori calareti,care era' la Pitesti mai fnainte venit,1 pentru acest stop, s'au trimisVladimi- rescu de capitan Gheorgachi la Ipsilante In Targoviste, *i diva, cinci zile s'au pornit tot trupul dui. Vladimirescu din Pitesti pe drumul Craiovei supt comanda lui Hagi- Prodan, Machedonschi si Alexandru, cu trei tunuri mici ale Vladimirescului, lasand supt Ingrijirea capitanului Gheorga- chi si a lui Farmachi toate tacamurile de tazboiu ale Vladi- mirescului in Pite§ti, adeca, munitie, trei mai mari tunuri, zahereana si toate celelalte dupa voia capitanului, Gheor- gachi (poate ca au fost aceasta voia chiar a lui Ipsilante, fiindca banuia asupra trupului acestuia at Vladimirescului, sa nu cumva sa so. fntoarca, de a Linea cu Turcii, de vreme, ca i s'a ridicat comandirul for din partea lui Ipsilante), cu fagaduiala lui capitan Gheorgachi ca dansul Impreuna cu trupul lui si cu toate tacamurile de razboiu va urma tot pe acel drum, a doua zi de diminea0, trupului nostru, de a fi cu noi in bataia de peste Olt, undo se va urma, spre Craiova. Dar, dupa doul zile ajungand noi cu trupul nostru la Olt, am aflat ca. la Slatina an fost un trup mic de Turd, cu trei zile mai Inainte biruinduse Turcii de un trup de panduri si de ArnauV ainostri, supt comanda cbpi- tanului Simion si a bulibasului Iovanciu, an pus Turcii, foc si au ars crap'. Asa afland noi aceasta de la avangardia noastra pe drum, ne-am 1ndreptat noi- cu trupul nostru acolo. §i dupa un teas soli alta stirefarav este, ca peste Olt, la Dragasani, se .afla un alt trup de Turci, de vre-o 3.000, veniti din trupul eel mare al Craiovei, tacam at lui Carafeiz vestitul, si pedeistrasi, si calareti. Dar, aceste afland comandirii nostri, adeca Prodan si Machedonschi, am statut din marsul care faceam pe calea

201

Oltului, din partea stanga, la salmi Vultore§ti (a treia zi de la pornirea noastrg, din Pitesti), uncle an ajuns si avangardia noastrg, numai din 175 ostasi alesi, panduri, Sarbi si Bulgari, pedestrasi si cglgreti, shpt comanda capita - nului Iovanciu Bitoleanu, care sapte zile opri trecerea Oltului din dreapta In stanga malului acestui rgu a trupului vrAjmasului prin rlzboiu, pang la sosirea noastra acolo cu trupul nostru (care era in numar de vre-o 5.000 ostasi). Unde si am conlcit iloaptoa aceia. Undo au venit un Roman de la DrggAsani, scapat de la Turci, ruggn- du-se de comandirii nostri a grabi en trecerea noastrg paste Olt, a scgpa, de la Turci §eizeci de fete, ,ce luaserg ei de la bgjenarii crestini din partea Craiovei §i Caracal, din familii sgrbesti si bulggresti, §i septesprezece negn- tgtori ce-i Linea' in Drggasani robiti la Inchisoare, cu ha- tgrgrea ca sg-i taieTnrcii,cu euvAnt cg sunt zavergii. Aceasta s'a Intgmplat intro Vineri, in care zi, seara, poruncind Hagi-Prodan popilor satului Vulturesti, a venit in tabgra noastra si, cetind aiasma mare (sfestanie mare) §1 dupg, CQ an botezat toatg ordia noastrg qi s'au inaprgstiat cu aiasma, au dat de §tire Hagi-Prodan tuturor ostasilor nostri, care din ostasi va voi de buna vole a lui (voluntar) a -trace Oltul pe jos, seara aceia, pe intuneree sa se des- partg, lute° parte din trupul eel mare. §i, despgrtindu-se vre-o 2 000 de ostasi bg,rbati de razboiu bunt, au luat in 'Agate de smug, dansul singur de armele lor. Bi,din doug mii, an ales numai trei sate de voinici zdraveni, cari IncAltgndu-se cu opinci au luat &scare din ei trebuincioase fisicuri §i ate o pane, puting _pastrareg, qi bra,nzg, la taggrta for qi o ploseg cu rathiu. Au trecut noaptea in trei pnnturi Oltul, §1, rand se revgrsa' zorile dimineata, Sambgtg, au fost. la locuri hotgrate mai sus de Drgggsani, prin ascuni, in vine Drgggsanilor, cu Band a apuca pusiile (positiile), de uncle sg dea pricing rgzboiului, ca sg se tragg intfacolo vrajmasii de la margenea Oltu- lui, spre Inlesnirea trecerii Oltului de trupul rlostru.

205

Care plan #i s'au urmat foarte frumos, fgrg niciovdtid- mare a noastrg, cici, afiand vrajmaqii no#tri cg au trecut Oltul o parte din trupul nostru, dupg, doua ceasuri, sine#tiindales de ce numgr au fost acel trup al nostru, s'a rgpezit toatg, puterea a vrgjmaqilor asupra acelor trei sute ai noqtri ale#i ostasi, trggandu-se de la malul Oltuluidansii,cu stop cue a-i birui,i apol sl se rapeazg fnapoi la malul Oltului Impotrivg-ni. Dar acel trup mic at nostru, de treisute ostasialei,s'au pus Inaintea vrajmasilor cu voinicie barbateasca, bgtandu-i din ni#te case marl ale viilor,4, Impartiti fiind. S'au batut de dimi- neap, pang fh.searg, macar a dugmanii se rapezia' cu mare Indraznealg, pang la meterezele noastre, dar cu mare vatamare s'au infrant inapoi, de cats oti an Incercat sg dea navala pests meterezuxile trupului nostru, lakand pe campul razboiului 86 morti qi un numar mai mare rg- WO. Mortii vrajthaqilor zgcea' farg capete, cad, cum cgdea unul din ei, Ii tgia' capulceilalti tovarg#i ai1ui, qi fl lua' cu sine§i. Deci fn aceiagi zi, and vrajma#ii no#tri lqi bat capul cu toatg puterea for a birui pe cei trei ante alegi ai nostri, gasind vreme bung comandirii no#tri, am trecut Oltul en tot trupul nostru, en tot tacamul razboiului, MA a degerta macar o puqeg, fiindsilocul nostru de trecerea Oltului ascuns de o pgdure deasg gi mare, Impotriva ora- "(Ifni Drggglanilor. Care oraq, cum an simtit vrgjma#ii trecerea Oltului a trupului nostru, a dat foc pe la namiezi ors ului de 1-a' ars, qi putea omul de trei #ferturi de teas departe a vedea pe joe -pars In noaptea aceia, de lafla- cgra cea mare, care se urcase val In aier. Inserat Sambgtg, trecand Oltulnoi,s'au pus trupul nostruIn bung randuiall pe camp mai sus de Drg- gaqani, catre Apus, pgzind caraula toata noaptea tot tru- pulnostrucu mare tame, farg cea mai mica larma salt slobozire de puqti. Iar oraqul au are de tot pgna la relgr- satul zorilor. Iar cei trei suite de bgrbati ai noktri an venit la trupul nostru, vestindu-ni eg all rgmas pe campui rgz-

206 boiului 86 morti vrgjmaqi, si rgniti vxe-o 200. Cgci vraj- maiiii, afland trecerea a tot tropului nostru paste Olt, s'au tras la acel punct de cu searg, Intrand In mgnastirea Dragglanilor qi 'n doug case boiereati maxi,care, find depgrtate de oraq Impotriva mangstiiii, nu s'an vatamat de flacgrile focului. Iar, din acei trei sute osta§i ai nostri, s'au omorat 33, si 17 s'au ranit, can an rgmas In manila color trei sute. Dimineata, facandu-se zing, !rite° sfantg, Duminecg, In care zi a fost si Rusaliile, s'au rgpezit rgmg§ita vrgjmaqilor, care se vede a era prin vie risipiticalaret,i,to, mandu-se nu cumva sai dea peste trupul nostru eel mare, qi au Intrat In fuga mare In curtea mg,nastirii din partea cealaltg, care nu se vedea de noi. Atunci s'au rgpc;it In trei cologne trupul nostru asupra vrgjmasilor, uncle era yarn Intre aceste trei ziduri. Porniti find Intaiu Cazacii noqtri, apoi Sarbii si Bulgarii, tot calgreti, asupra unui trup de eglareti ai vrajma§ilor, care iegise, afara din aceste -trei ziduri, a Intalnit rapeziciunea noastrg, pe camp,Eid, vg,zand ei ca rapeziciunea noastra este neoprita si cu mare mania, nesuferind focul nostru, an dosit-o In mare neoranduialg, Intrand ei toti In curtea mang,stirii,Eli s'au inchis, lgsand pe campul rg.zboiului 56 morti qicativa armgsari ai for In manila noastre. Apoi s'au Incins bgtaia, cad a urmat foe puternic din meterezurile for Eii mai vartos din casa Satrartilui, care era_ aproape de mangstire. Vgzand noi cg In War ne trudim en artileria cea mica a noastra, am pus Elena tu- nura§e ale noastre Impotriva mangstirl, §i am bgtut pe vrajmaq pg.ng la ceasnrile de pranz, stramtorandwl din toate partite cu focul nostru mic ki mare. De nu se isprg., via munitia noastra, negre§it trebuia In aceiaqi zi sfania a ni se Inchina vrajma0i noqtri, fiind lipsiti de apa, cgci mangstirea erafarg, apg. Vrand nevrand trebuia a se preda, dar, vazand noi eg,s'a tras Inapoi din razboiul nostrilSerdarul Diamandl, cu tot trupul sgu, care sosise spre ajutorul nostru de spre Amiazgzi, farg a voi nici-

207 decum a ni da man& de ajutor mai mult, nici Macar sg ni dea iarba de purl, si Inca vazand noi ca suntem amagiti si din partea lui capitan Iordachi, ca dupg fagaduinta ce ni-au dat Yn Pitesti prin graiu, singur cu gura lui, facand trei cruci man Inaintea sfintei icoane a prea-Ffintei Maicii Domnului nostru lisus Hristos, la plecarea noastra de acolea, ca ne va urma dupg o zi cu toata munitia si tunurile Vladimiresculm si a trupului sau,si, macar ca noi Inca de patru zile mai Inaintea sosirii noastre pe camp aproape de Dragasani, pang In acel teas, mereu Yi dam vestea (prin stafete de a dinadinsul trimise) ,de at nostru pas urmat pentru munitia noastra, care se afla In mans lui, a ni sosi farg cea mai mica zabava, de nu-i va fi priji putinta a ne urma dansul cu trupul sau spre ajutor, In sfarsit, vazandu-ne noi asa nenorociti din toate pgrtile, am fortsiiiti a ne retrage Inapoi din positia noastra, uncle aveam pe vrgjmasi stramtorati (muhasar), Incunjurati Imprejurul manastirii, noaptea aceia, fart nicio vatamare a noastrg, sase ceasuri departe de Draglsani, ca nu cumva de a fi noi nenorociti, de a pierde biruinta noastra, care dobandisem In ziva aceia de dimineata pang noaptea Inaintea manas4rit, pe camp, prin vre-o ajutorinta proaspgta a vrajmasului, ce se afla In Craiova In mare numgr. Asa, lasand pe vrajmasii nostri Infricosati de noi sifla- manzi, acolea, cu o pagubg de 500 morti, si Inca pe altii cam raniti, In- care numar era si comandirul for si cativo, din Inaintasii tor, ne-am tras In acea noapte (cum am zis mai sus) Inapoi, far& a simti vrajmasii nostri, can erau Inchisi in manastire. Cum si din partea noastrg s'au omo rat 156 -ostasisi73 s'au rant, cei mai Insemnati voinici ai nostri. Dar vrajmasii nostri, afland retirata noastra Inapoi, au gaudit cg este vre-o stratagem& a noastra, n'au cutezat a iesi din santurile for Inca dcug zile dupg aceasta, dar au sezut In manastire Inchisi. Apoi, Inc] edin- tandu-se ei bine ca In adevar suntem retirati sase ceasuri de cage departati de dansii, atunci au iesitsi au plecat

-2O8 spre Craiova cu rgnitii lui, ramg,nand _acolea al vrgjma§ilor un trup mic caraulg. Iar noi, agez&ndu ne Ia o positie bung, nu departe de Rgmnic, adgstam pe capitan Iordachi san munitia noastrg,de ladansul. Am Oat cg vine Ms° noi, nu numai dansul, dar chiar printulIpsi lante, cu tot trupul amanduror cgpeteniilor,dupg,zece zile de Ia plecarea noastrg din Pite§ti find Inhant trupul eel IMO at printului de Ia vrgjmagi Intro Bucure§ti §i Intre Targo- vi§te, unde se fgcuse un razboiu, §i planul plintuthi Ipsi- lante era, de nu se va- pntea Linea cu trupul lui In Tara- Romgmeascg, sg tread, la SArbi-, nude au scris, §i adasth rgsrmns spre ajutor. Deci, a doua zi de dimineatg, adecg dupg rctirata noastrA din Drggg§ani trei zile,a venit printulIpsi- lante dincolo deOlt, din potriva Ramnicului,cu tot trupul sdu. Aceasta gland noi, gatindu-ne, am fgcut mars en tot trupul nostru, spre Intalnire §i Intrupare, la posi- Va wide t5,barase pe malul Oltului,in dreptulRamni- cului.Undo au trecut Oltul numai Hagi-Prodan, Mache- donschi, Alexandra qi cMiva, din cei mai insemuati ai trupului nostru, cati an putut Incgpea Intr'un pod umbl- tor al raului acestuia (Intre care eram §i eu mut), ggsind pe printul Ipsilante pe malulraului,adastandn-ne en cei mai Inainta§i ai lui Impreung, unde a §i tgbgrat trupul sga In ceasul acela. 01,dupg, darea de bung ziva noastrg §1Intglnire, furgm intrtfbati de dansul, ce a fost pricina retiralei noastre de la Dragg§ani. Si noi i-am rgspuns cg nu este de ving cleatcgpitanulIordachi§iFarmachi, elei, de nu Iliopria durnnealorla Pite§ti munitia §i tot tacamul rAzboiului, care avea trupul nostru (adecg, al Vladimirescului) In Pite§ti, and am trecut printeinsul, cif cuvant cg Maria Ta ai poruncit (nevrAnd a ne lucre- dinta danqii en dansa) qi el, de aveam cele dona marl tunuri ale noastre§i munitia noastra cu noi, v In- credintgm cIntel:,vreme de trei ceasuri n'aveam ce bate,

209

dupl Tama qi entusiasmul o§tirilor noastre, §1 Inca pestQ aceste toate nu puteam pierde cei mai voinici Indraz- neti ai trapului nostrn tarn niciun drept. Si ca vrajmaqii noqtri au fost prapad4i, ca positia for era en §anturi to trei binale de zid zdravan, si noi pe camp pe din gala; cu toate acestea, I-am fi facut muhasir (litchis) de tcate partile,§i nu putea scapa nici picior de la danqii, dupa ce predam manastirea qi darAmam zidurile cu cel mai mare tun al trupului nostru, care ni lipsia". Atunci-ni-au raspuns ca bine era sa mai fi tinut pcsitia noastra acolea, la Drggdpni macar Inca trei zile, a fi cunjurat vrajmaqii, papa cand sosia ki dansul. Dar, acum, ce s'au facut, s'au- flout. Atuuci au raspuns .4-lagi-Prodan catre. printul Ipsilante ca Serdarul Diamandi au facut gre§eala mare, venind Ia razboiul Dragagnniului, Inca ca n'au vrut a ramanea Impreung cu noi la muhasarea Dragaqaniului. Al doile qi mai mare gre§eala a lui au fost, care s'a en- noscut la dansul, ca, dup, ce n'au vrut a bate Impreuna cu noi pe vrairan n'au vrut incailea nici din munitia lui a ni da o parte, care avea din destulgi pentru noi §1 pentrustatist.Asa urmand dansul, am aflat acum ca a dat coasta vrajmaqilor. Atunci an xis printul: Acum merg eu singur de a-i izbi pe vrajmmi cu tot trupul mien si a da sfarqit acestui razboiu".Apoi a doua ziau- cazut opiatra asa deas1 §i mare, din care era cat un on de gased, gi cea mai marunta, cat de Vilnaaceasta an fost Intr'o Vineri, care an Rricinuit mare pagubd la vita si oameni cari s'au aflat supt acoperamantul cerului. Si bieVi mavrofori at trupului lui Ipsilante,tabaratii fiind intr'o gradina mare, care era piing, de prune de copaci, uncle gatia' cate patru gi catelase la un loc demancare, n'au ales nimic, ba Inca abia an scapat zdraveni -supt un co§ar, care se afla acolea la vecinatate. Dar a done. zi, Sarebata, de dimineata, venind capitanul Iordachi §i alti cativa din co- mandini lui Ipsilante la Episcopia Ramnicului, uncle se afla zacutMagi-Prodan,bolnav find din ziva razboiului

-210 -- din Dtagasani, i-au ziscapitanul Iordachi ca, dupa _po- runca lui Ipsilante, trebuie sa-i faceta teslim comanda noastra, caci are sa mearga dansul asupra vrgjmasilor en toate trupurile Eteriei care se afla acolea.*i, priimind comanda pandurilor,Impreuna cu Sarbii si Bulgarii trupului nostru, s'au pornit en tot trupul asupra vrajmasilor, supt a lui Insusi comanda ;fn care trup obstesc seafla si printal Ipsilante Impreuna en ai sai doi frati, Dumineca sears ramaind toti comandirii trupului nostru (adeca at Vladimirescului) In Ramnic, cu cgiva ostasi panduri si cazaci, dupa porunca lui Ipsilante.

Grecul.i pentru care pricina s'au intamplat aceasta de s'au ridicat comanda de la comandirii Vladimirescului ? Prietene, de ai. vre-o stiinta, zi-mi, ma rog. Bulgarul. Frate si prietene at mien, nicio pricina alta n'an avut printal Ipsilante de-a ridica comanda lor, decat cacapitanIordachi era dusman tainic atlui Hagi- Prodan si al lui Machedonschi, din pricina celor doi oameni ai lui cart an taiat pe Vladimitescu si avea pizma prin taina.i, acum, cefel an datdansul lui Ipsilante apricepe pentru razboiul nostru care am facutla Dragasani, nnstiu, dar aceasta am aflat ca capitan Iordachisetrudia a departa pe toticomandiriilui Vladimirescu din trupul pandurilor; dar cu ce stop, nu stiu, decat ei prejudec ca cu nadejdea ca doar vor iesi Mus- calii In Tara-Romaneasca, a nu g5si mai mare comandir deal dansul dupa Ipsilante acestor trupuri, cari se afla supt numirea greceasca In aceste doua printipate (sau Domnie) si astfel da dansul a pricepe printului Ipsilante pentru aceasta si an priimit comanda tuturor trupurilor a if supt comanda lui. Dar va tncredintez ca prea putin folds au adus Iordachi cu planurile lui, cad Machedonschi i-au zis ca, Indata afiand pandurii el va fidansul comandirul lord or fugi toti pe la casele lor, de va lipsi dansul (adeol Machedonschi) din comanda lor, caci sapte luni avea de

pit a -edea pandurii familiile lor. §i, acum, el -se afla aproape de casele lor, cu mare fillet& si politica an putut Mosul eQonomisi parka acum, de si n'au fugit.*i 1 -au povatuit sa umble binisor cu dan$ii, caci far/ de veste si de-odata, se va pomeni a au lipsit toti din comanda lui, fiinda an Intrat In urechile forca, dansul (Iordache) an fost pricina si pierzania lui Tudor. Acestea zicand Machedonschi lui capitan Iordache, an chemat pe toti capitanii pandurilor si li-au zis: Iata din porunca printului Ipsilanierri- meste capitan Iordache de astazi Incolo comanda voaslra, pre care trebuie al cunoasteti comandirul vostiu si sa fiti lui supusi, ca mai lainte cum at,i fost Supt comanda lui Vladimirescu, si iarasi voiu fi si eu Intro voi, cum am fost si panl acum, dud va fi de lips5. Capitan Iordache o sa v/ dea Iefile pentru Antrebuintarea lucrurilor trebuincioase lor, si sa n'aveti grip, pentrunimic. Grecul. Pentru ce pricina n'a mers Incailea Machedonschi si Alexandra en trapurile lor, prietene ? Bulgarul. Dar nu ti-am spus ca, avea poftl capitan Ior- dachi a primi bravura singur a acestui razboiu? Macar el printul Ipsilanti an zis lui Machedonschi sa mearga a doua zi, dar Hagi-Prodan, find foarte grew bolnav, n'au putut urmb, =qui la razboiu, si Machedonschi au ramas Ia Epis- copie cu bolnavul. Drumul de la Ramnic pan/ la Drgga- sani find opt ceasuri numai, n'au mers la razboiu, fiiincica hotarlse capitanul Iordachi sa lzbeasca pe vrgjmas Mier- cart Luni noaptea, pe la cinci ceasuri turcesti, au venit de Ia ordie Fierescu, trimis fiind de Ipsilanti, la noi, In Epis- copie, zicand lui Hagi-Prodan si Machedonschi el an venit Ia Dragasani trei mil de -Turci dela Craiova (cara-afiz tacam), si ca voia printului este a se Scula fare zabava amandoi, a- decl si Hagi-Prodan si Machedonschi, de a merge la fabara printului, care se afla acum patru ceasuri departe deRamnie, poste raul Bistrita, a se afla si dansii acolea,caci pandurii an fugit jumatate, si priveste si rgrnasita for spre fuga, de nu va fi Macedonschi aller comandir. Atunci, pe loo luand Machedonschi pe Hagi-Prodan bolnav Tnlr'o

21.2 ciru.t1 dimpreuna cu acei putini Sarbi qi Bulgari chlgrePI cari avea' mai credincioqi pe langg darsii Pradan si Ma- chedonschi, s'au rapezit acolo la tabgrg, Marti de dimineata, atunci cand an dorit top ostasii, fugind de obste de la razboiu, si Turcii D.luaserg In goang, dar Mache- donschi, scotand sabia, se trudi in zadar a face ostasilor curaj de a sta In foc, clot unii din ostaqii fugari an dat si pistoale asupra lui Machedonschi. Si; vazand aceasta printul Ipsilanti, an poruncit .luiMachedonschi a da Ism urgiei. Grecul. §i -pentru ce pricing fugiau din razboiu Arnaupi, de n'au stat la razboiu P Bulgard Frate si al mien prietene, ce sa-ti zit mai In- nainte, nu qtiu. Aid am pierdut catastiful ! N'am alt spre raspuns a va povesti decat ca aceasta ba'tglie n'a fost bg- talie, ci urgiadumnezeiasca tend o va pune In gaud eine- vaqilea. Neinvoiala si vrajba comandirilor lui Ipsilanti, care urma Intro ei din capul locului, an adus acea turburare si neoranduiala In oastea care, fait a se bate, a dosit toata din positia batglieiqi au ramas vrajmaqii stgpani ai positiei noastre farg truda mare, qi a tunurilor qi pedestrimii noastre. Mei an fost hotararea ()Weasel a se izbi de vrajmasi din toate pgrtile Miercuri,si nu in acea zi, adecg Marti. Caci, una, ca a fost vreme ploioasg si noroiu mare, qi,alta, ca an zis capitan Iordaohe, pans nu plecase din Rananic, lui Machedonschi, ca. Marti nu va face razboiu, cg e o zi care o are dansul tenorecoasg. ki de razboiu. Deci Turcii, vazand eampul si tufele de la Dra- ggsani pana, la rani ,Bistrita pline de ostaqii noqtri, mai multi de 20.000, iar ei abia 0, fi fost pan& la 4.000, an iesit din mangstire qi de la celelalte doug ziduri din Drgga- sani pe camp, si so depgrta incet-incet, Maud ere pant tend se va departa pedestrimea for spre Craiova qi, socotind ei ca s'au departat din destul, apoi sä doseascg si cavaleria for la vreme de stramtorare de While noastre dupg pedestrimea Tor, neavand ei tunuri spre a sta impotriva tunurilor noastre. Atunci, vazand Caravia, comandirul avangardei trupurui

--213 lui Ipsilanti, planul Tureilor care privia spre a for departare §i spre abaterea din razboiul ostagilor notitri, nepu- tincioqi simtindu-se flan* spre a noastra putere mare, fara voia comandirului celui de capetenie mai mare (adeca a lui capitan- Iordache), gandind Caravia a ca§tiga dansul singur bravura biruintii, s'au rapezit cu avangardia asupra vrajmagului, urmat numai de cavalerie, care era supt comanda lui. i du4manii, stand Impotriva rapezieiunii lui Ca- ravia QU cavaleria for pang and se va departa pedestrimea for din destul, §i neputand Caravia on cavaleria lui a suferi acea barlAteasca 1mpotrivire a vrajma§ilor, caci cazusera din cavaleria noastra cei mai ffisemnati barbati, vre-o cinzeci In numar, au facut retirata cavaleria lioas- tra. Atunci, luand curaj vrajma§ii, in lot de a se trageina- poi, an Inceput a 'nainta en izbanda pana, cand au ajuns batalia pe pedestrimea noastra, a mavroforilor, qi dan§ii neputand a se Impotrivi la caineasca turbata rapeziciune a vrajmaqilor, find o cavalerie aieasa din 1.500 care se afla in Craiova, s'au inapoiat cu fuga, vazandu-se sax- manii mavrofori napustiti singuri fara niciun ajutor din partea cavaleriei noastre, dupa ce abia odata au putut deqerta pu the lor,i numai trei tunuri devrtand. astfel anpaqtigatvrajma§iibatalia din pricina lui Cara- via, luand vrajma§ii §i trupurile noastre a omoritilor, tunuri, munitie qi pe cei raniti ai no§tri, qi 83 de robi vii nevatamati din ti.upul mavroforilor, qi 134 de panduri cari erau ratleiti prin paduri. Acestea afland Ipsilanti, care se afla trei ceakmi &parte de la Dragaqapi spre Raranic, an voit a, Intoarce pe cei cari fugiau gia-iopri a sta in razboiu cu ceilalti, taxi sosise atunci impreuna cu Ipsilanti sprQ ajutorul mavroforilor; dar In zadar se trudia _Ipsilanti in aceasta, cad oastea spaimantata anevoie poate cineva a osili de a mai sta in razboiu, atunci cand ea nu mai cauta altde- catscaparea. §1, vazani aceasta urea, printul Ipsilante gi-auluat tru- pal sau--olre acapase din razboiu, si ,s'au tutors indarat la

214

RAmnic, far& a voi de a sta mai mutt in razholn cu vrAj- masii, pierzAnd silucruri sitoatA munitia, care toata ca zuse fn manele vrAjmasilor. Ba nici la Ramnic n'au vrut a sta, uncle s'au tntalnit cu Hagi-Prodan si cu Ma- chedonschi, proem si cu scriitorul acestei istorii, zicAnd Ipsilante c6, nu mai are pofta a sta fn razboiu cuTurcii, cad Sava a fost necredincios si trAdAtor sis'a Inchinat Tarcilorimpreuna cu Ghenciul delibasa Mihai si dimpreunl cu cei mai voinici ostasi ai Eteriei, cum si ceilalti comandiri ai tuturor trupurilor TArii-Romanesti nu s'au purtat cum se cadea. §i ca toata zahereaua ramaneInmanile dnqrna- nilor, din pricina acestor .trAdAtori, i In sfarsit ca Ar- nAutii n'au pofta de a sta la razboiu, ncum -am priceput eu (zise Ipsilante), fiindcg, cer left, si, alte asemenea pricini punAnd Inainte, se abat de mirosul ierbii de ma'. De aceia are de gAnd a trage cu totul mama de a mai fi comandir unni astfel de trup nesupus. §i de acolea au plecat cu trupul Cazacilor si al olanilor, in numar de vreo 400 de calareti, si cu cele douA tunuri ramase la manastirea Coziei, unde s'a adunat toata Oastea, care era §i risipitprinpAcluri, Intreband pe printul ce o sa faca si ca ce sA se hrIneasca. DarA elli-araspuns a,fiincleg ei au tugit din razboiu din DrAgIsani, WA a desorta macar un pistol asupra vrAjmasilor, ducl-se unde vor urea de a gasi de mAncare, caci dAnsul nici leafy are a li da, nici demancare. §i, staruind acolea o noapte, s'au, tras spre CAineni, si de acolea an intrat In Ardeal prin Sibiu supt nume de negutAtor, dimpreuna cu.. doi frati ai lui si trei ofiteri ai lui, adeca cu Lasani, Orfanis si Ga- ziopol.i asa s'a risipit acest trup de caste. Unii din ofi- terii lui an trecut Oltul si s'au tras cAtre Moldova, cum si cApitan Iordachi, Faimachi si altii ; si altii au apucat drumul la Tismana peste Olt, precum HagiProdan si Mache- donschi s'au dus a se fmpreuna .eu pandurii de pe acolea, si alti multi din mavrofori,cari scapasera din rAzboiul Dragasanilor.Sialtii mai toti au intrat In Ardeal, si unii din ei s'au tras la Basarabia, si altii catre Tara Greceascl prin Triest, nesuferiti find In Ardeal de StapAnire.

215

Grecul.i cum nu s'au luat Turcii pe loc dupa dansii, ci an avut vreme de an intrat in Transilvania Bulgaria. Acei Tani din batalia Dragasanilor, dupa pe s'au vazut pe sinesc..apati si cu atatea jafuriincarcati, luau& sub stapanirea lor pre rob4i Impreuna cu jafurile lor, s'au tras a doua zi la Craiova Impreuna cu xaniVilor, banuind ca nu cumva sa se adune tot trupul lui Ipsilante- §i ii va izbi iarasi a doua oara, fiind vrgjmasi mai putini, mai mici la numar decal risipitul trup al lui Ipsilante, cad an pierit si din ei la razboiulDragasanilor vre-o 500 si poate si altii autii s'au ranit. Se vede ca s'au speriat de a sta- rui acolea, -fiindca, afland cativa panduri de la Tismana ca, s'au risipit ordia pandurilor, dupa, patru zile an trecut prin locul bataliei Dragasanilor,si au gasit txupurile °too- riylor,fara a vedea vre-un vrajmas, si mai vartos, !near- candu-se to0 cu arme destule, ce gasise pe .drumul lor, an venit la not la schitul anume Cornachi. Iar capitanul Iordachi iFarmachi, adunazd vre-o 800 barbati alesi, Sarbi, Bulgari si Greci, s'au tras din munte in munte catre Moldova, aproape de hotarul Tfansilvaniei, undo facand razboiu zdravan cu Tamil dupa acolea, aflati de vreo trei luni, omorand vre-o 6 pans la 7.000 de Turci, Iordachi si-au dat sfarsitul la manastirea Neamtalui In Moldova: stramtorat fiind acolea, an pus foc la muniVa lui si s'au ars singur. Iar Farmachi s'au predat Turcilor mai inainte, si s'au trimis la Tarigrad cu cativa din ostasii lui, §i s'au taiat de Poarta. Iar Machedonschi Impreuna Cu Hagi-Prodan, mergand la Tismana de peste Olt, an pus mama pe dansii pandurii: impreuna fiind cu fratele lui Vladimi- rescu, anume Mihaloglu, si cu Ghi0 hAul, 1-au pus in flare. Au cerut de -la dansii lefile lor sau pre Tudor, dar, neavand bani a li plati lefile lor, nici pe Tudor- a-1 face teslim, li-au dat drumul, caci venise Turcii, si li era frica O. nu puns mana pe dansii. Grecul. Ma rog de d-voastra sa binevo4i a-mi spune cum n'au aflat pandurii a s'au omorit Tudor prin didas- terial lui Ipsilante in Targovi§te, dupa ce s'a dovedit ca

216 as Meuse una cu pandurii a nu ajuta Eteria Grecilor qi s'au pries s3risorile Turcilor sense atre daneul a se trage cu trupul sau poste Olt ? Bulgarul, Pandurii nici pang, in ceasul acesta nu cred a se fi fost-ucis- Tudor de Greci, fiind de o lege,dar gandesc ei ca se afla In Rusia trimis la judecata, §i au nadejdea toti de ob0e, Romanii pandurii, ca va, sapa vre-o- data de la Rusia Vladimirescu qi va veni la patriaEi a tare' qi mare, fiindca are drept mare a se desvinovati pen- tin aceasta. Deci, vazand panduri ca nici bani au, nici pe Tudor a-1 face for teslim (cum mai sus s'a zis) Hagi- Prodan §i Machedonschi, i-au desbracat pe amandoi papa In cama§a, jafaindu-i de toate -ce au avut pe dangii,i apoi li-au dat drumul dupa doulzecii una zile sle Inchisoare, In care vreme i-au chinuit fel de fel. and fi speria cu ro oartE a, cand ca o sa-i dea Tarcilor pentru a au fost padatorii )tai Tudor. Deci, afland aceasta fratele lui Machedonschi, an dat de fitire la unele din madularile Eteriei care se afla' atunci pre acolea §i care, spaimantand pre panduri la Tismana prin scrisoare, li-au daf drumul,i an fugit prin Transit- yania In Basarabia amandoi (adeca Hagi-Prodani Ma- chedonschi). Grecul. Cum 0 se pare, prietene, s'a purtat cinstit Ete- ria noastra, sau ba ? Eu, din partea mea, gandesc ca aceasta, purtare necuviincioasa a, Eteriei noastre in Mol- dova §i Valahia an fost din capul locului ran Inceputa. Afar/ de Ipsilante, celelalte capetenii ale trupurilor noastre an fost foarte neglasuitei proaste, din cari unii s'au aratat pradatori,altii nesupuci §i fuduliRI. de totfara, §tiinta politiceasca. Pentru aceiai s'au risipit de ()data far& cea mai mica Impotrivire atm vrajmaq §i celelalte. Capitan Iordachi §i Farmachi era o partida gonitoare_ a lui Tudor (cum am aflat) cu pizma, caci au omorit aproape de Slatina (cum s'a povestit mai sus) doi ostagi din acei treizeci lasaiiilui la Tismana, la Inceputul revolutiei, and an mars capitan Iordachii Farmachi din Bucuresti catre Tudor, a n lui spre avangaria pang. la Bucuresti. Iar

217 dausii (whoa cei treizeci de ostasi ai lul capitan Iordachi), !Maud intr'o manastire, au omorit doua fete ki au despuiat pe told boierii can erau ascunsi acolea farcuvaxit. Deci, sosind dupa urma for Tudor cu While lui,Im- preuna, cu Hagi-Prodan gi.Ma,chedonschi acolea, a doua zi, au omorit pe cei doi cari an fost capetenia celor treizeci de ostasi, din cari unul a font nepotul luicapita/1Ior- dache §i celalalt a fost eel mai iu-bit al lui ostas qi viteaz. i de atunci s'a, flout capitanul Iordache dusman al lui Tudor. Aceasta a fast pricina cea mai de capetenie de vrajmasie,i au pdzit vreme capitan Iordache pana cand an pus mana pe dansul§isi-au pus in lucrare scopul sau. De s'a aratat Tudor predator al Eteriei, nu itiu. Jar Sava, de alts, parte, gonia pe 'Duda la Ipsilante cu- felurimi de mijloace a imbandl en scopul sau In cloud par0. Care, vanind la Ipsilante InTargoviste,I-au amagit Cu vorbe viciene, ca el va pazi juramantul care-1 pusese Ja Eterie. Cu astfel de viclenie amagind pe Ipsilante, s'au deparlat din Targoviste Sava, Intrand in manastirea Cor- natelulu1,si, de acolea intelgandu-se cu Chehaia-beiu (comandirul Turcilor din Bucuresti), an pus in gaud a izbi pe Ipsilante dupa, ce au rapt si zrusfaramat' steagul cu crucea si rastignitul Domnului Hristos, pe care.1 ridicase spre semnul unirii cu Eteria.i, apoi uninduse cu Turcii, umbla Impreuna cu dansii In tara,i cAi au gasit risipici eteristi si Romani, Bulgari, Sarbi, Arnau0, $i vinovati§i nevinovati crostini, nici de cum Impartasiti fu aceasta revolrqie, prinzandu-i,fi facea,teslim Turcilor, $L i-au omorit Turcii gra nicio vina. Precum si Serdarul Diamandi, va Incredintez, prietene, ca din capul locului s'a aratat necredincios si predator al Eteriei, si, aratandu-se de doua ori la batalia Dragasa- nilor (cum am Oat) la Tarci,41ca nu numai n'a vrut a sta la razboiu impotriva vrajmasului, dar n'a vrut a da many de ajutor incailea cu o parte din muniVa lui, la razboiul Dra,gasanilor,la lipsa mare ce avea Hagi-Prodan, caciispravise muniValuicu razboiulDragasanilor,

218 din zlua aceia dhc lasandu-1 batandu-se cu vri.jtnatiul s'au departat cu tot trupul sau in manastirea Bistrita (cum am mai zis odata cea dintait). Apoi, al doilea, cand s'au batut trupul eel mare al lui Ipsilante, el a fost eel d'intaiu care s'a tras din Walla, 'Jamul facandu-se pricina de s'a In- tamplat acea mare rascoala §1 neoranduiala la acest trup al lui Ipsilante. De aceia an rasplatit lor Dumnezeu, lara zabava, dap& faptele lor. Cel mai sus numit Sava, dupa ce s'a Imbracat cu capot Top de -vrajmag spre citste, apoi s'au omorat cu ceilaltt tovara&I ai lui, anume Ghenciu, Mihalii cu ativa Insemnati ai lor, in tucure&ti, la acea casa chiar undo an pus-juramantul Eteriei.Jar eel dupa, urma, Serdarul Diamandi, s'au luat- de Turci rob&I s'au carat la Silistra, dupa ce s'au inchinat vrajmasilorsi§i-au pus armele jos, Impreuna cu -nil lui, §i acolo s'au tliat de Turci.i astfel an luat sfar&it aceasta music& toata near- mould, a Moldovei &I a prii-Romaneqti, adeca din partea Eteriei grece§ti. Am drept, prietene, In aceasta, sau nu ? Bulgarul. Prietene, la acesteatoateai dreptate, dar pricinile sunt mai multe; dar sa lAsam toate jos gi sa zi- cern, ca ni&te cregtini: Dumnezeu sa-i ierte pe to0. Eu va Incredintez, de nu se arata Tudor pradator §i de nu se omora acel om, noi nu o patiam aceasta. Caci numai Yla- dimirescu singur era eel mai vrednic comandir, care avea Intro munitia luiqitrei care maxi en sape §i lama- coape, topoare, tesle gi lopeti de fiersialto dichisuri tre- buincioas, cutt qi potcoave &I cuie de potcovitul cailor, ca, atunci and era de lipsa, Indata se facea &ant pe camp la o positiecuviincioasade razboiugi la tabara o&tirilor lui, a fi totdeauna sigur gi mai en lesnire biruitor Impotriva vrajmasilor. Dar, dupa ce an lipsit Tudor, col 131.1i vrednic comandir al pandurilor, trebinia EA Ent none- rociti la fiecare razboiu al nostru, neavand pe langa noi totdeattna cele trebuineioase lucruri, Ora care un trup, cat de mare, poate fi nenorocit qi de vrajmaq biruit, cum s'a 1ntamplat la Dragagani. CA, de era' tunurile noastre pe camp atunci, cu un cant de baterie, negrectit nu putea

219 vrgjmalul in cateva minute sa, se -facg stapani pe dansele,sipe positia noastra, in razboiul acela. Grecui. Cu be °avant a poruncit Tudor (precum am auzit) a jgfui pe boieri, oamenii lui, prietene,§i nu urma Intocmai dupg cum eras porunca lui Ipsilante, adecg a lua numai cai qi arme ? Bulgarul. Cuvantul era foarte drept qi cuviincios, cgci dansul, and s'a sculat cu armele in Mang, an proclamat prin hartia lui a, care- din boieri (macar cl, unii an fost °data mancatori ai patriei), se va uni cu dansul, numai acela va ramanea nesupgrat, ba Inca giaverea lui apgrata lar care din boieri va ramanea Impotrivnic a drepturi!or patriei, acela nu e aparat de jafuire, qi sg, se pedepseascl, on vremea, ca un prgdgtor al patriei.Acei dar cari au fost calcgtori ai proclamatiei qi au cazut In manile pandurilor, cu drept cg li se cadea pedeapsa. Cu toate acestea Vladimirescu n'a omorat pe nimeni din cati i- a cazut In maul, fratioare. Urmarea aceasta a Vladimirescului a fost de la Dumneteu a se face (gandesc de nu gresesc), caci boierii tarn ajunsesera inteo stare, ca li se pgrea ca Igcuitorii (compatriotii lor) nu e om, ci e o jivinie de nimic. Dumnealor Meuse pre Domni a Imbraca (adecg a bo. ierl) pe oamenii for fgrg. nicinn merit, ci numai prin bani san prin hatg,r; ajunsese mai ran gi decat noroadele cele crude aifar& de lege politicegte. Aceasta patrie(sic: parte ?), capitan Iordachi qi Farmachi, qi-au dat sfarsitul In Moldova (cum am mai zis), cum §i Farmachi s'au irecut In Tarigrad. Aid am vgzut cg n'au putut izbandi Eteria greceascg, QiDumnezeu milostivul sg blagosloveascg armele acestei Eterii In Tara Greceascg. SarbiiaiBulgarii, impreung on pandurii uniti intfun trup de 4.500, si pedestrimea qi cg- Igrimea supt comanda lui Hagi-Prodan §i Machedonschi, zece zile Inainte de venirea la Drggggani a trupului lui Ipsilanti, goneste un trup de Turci de '3.000 ale§i, tiinand Walla dougzeciatpatru de ceasuri on Turcii pe camp la Drg- ggqani gi printul Ipsilanti cu un trup de 25.000 (71040i cu comandirii cei mai Insemnatj fugi din razboiul tot acelor

' 220 Tarci taxa a sta la foe, tot in area positie undo s'au batut cei mai sus trei comandiri ainoqtri, adeca, Hagi -Pro- dan, Machedonsehi qi Alexandru. Dar, to las, prietene, a socoti ce va sa zica aceasta ?Eu nu pot zice alt decal fumuri a comandirilor a trupului luiIpsilant, ca Eg iea numai ei bravura t4 singuri, fara a se lmpartaqi qi ceilalti comandiri acelui trup de oaste a lui Ipsilanti, care era supt deosebita comanda cu numirea a Sarbilor-Bulgari: de avoia qi-au lu-at rasplatirea fiecare comandir acelui trup de ostaqi, ai lui Ipsilanti. Dar nu ma rabda inima a tacea unelor ,Intamplari care s'au flout dupa pierderea bataliei a DragAqanilor, adecO, dapa ce s'au Intors Ipsilante de la pierderea bataliei Dia- gaqanului in Rarnnie plin de noroiu, caci necontenit o sap- tarnana ploua Dumnezeu ziva qi noapteq., dupa ce au trecut Oltul, qi bietii mavrofori, tabarand prin gradini fara. ,eorturi, erau In noroiu qi supt ploaie, supt acoperamantul eerului plouati qi udati ca niqte :pared, qi a doua zi aqa neuseati au plecat la batalia Dragasanilor Intfuna plouand. Apoi to las a socoti: ce putea' a face bietii mavrofori cu armele plouate ? Aqa dar, venind la Ramnic Ipsilante, trist qi wahnit, au zislui Machedonsehi ca sa trimita cativa din trupul nostru mai cu pricepere la manastirea Cozia qi la schitul cernachi, pe poalele muntilor, pe drumul Cainenilor, ca sa vaza esteprrsitie a se opri acolea qi 0, bage de sunk de se all acolea la schit pe muchea drumului, o positie de baterie, care facuse Nemtii In zilele lui Iosif,Imparatul Austria', eand se batea cu Turcii la 1788, qi anume cu canturi bane a bateriilor lor, de a se putea a- se opri Ipsilante cu restul oqtirilori- care Inca avea prin prejurul lor, sau ba. Devi s'au gasit de cuviinta a merge cu cativa ealareti, can facusem not de buns voia noastra, de vre-o 70 de inqi Watt cu sulite V. on mundire de mavrofori, en deosebire la Baler alb qi semn la eaciula lui on cruce, In spinare uu coroana, cu numirea hravnie bulgarschi polcu, Aqa darin plant eu cu cativa Cazaci ai noqtri de la

-221- famnic pe drumul Coziei, gi, aproplindu-ma, la Cozia in Ware, am dat poste un unchial la mi copac razimat, slrac, etruia Yi pierise vederea de Man, dar auzul 11 era ziravAn, care m'a Intrebat trecand calare pe langO, dansul: tine sunt en care tree Ware ? Si i-am raspuns, ca sunt ostaq. Si mai m'a Intrebat din care trup sunt ? _I-am raspuns: din trupuL lui Tudor. L-am Intrebat qi eu, dar dansul tine era? El a dat raspuns a este ci dansul un pander neputincios gi sarac. Adanganddansul, zise: adevarat- este c5, s'a prapadit Tudor? Sii-am zis: da. Si au zis: SA §tii, fltul mieu, cO, fax& Tudor nu yeti ramanea In tara de astlzi Incolo nici qapte zile, caci numai el cu- iyaqtea duhul pandurilor 4i putea a li tinea alma lor, dar, de este dansul adevXrat pierit, t or fugi totii pandurii pe la casele lor, qi voi fara pandurii noqtri nu puteti statui In tark ci vä yeti risipi pe la alto tari staine. Aceasta veti vedea foarte curand. Si mai Intreaba: Act uncle se afla printul Ipsilante ? I-am zis: In ROmanic. Si, vazandu-1 acolea In padure, am mers la Cozia, §i de acolea am apucat drumul Cainenilor In sus, qi la amiazAzi am conacit la schitul Cornachi de preste Lotru, uncle am gasit schitul Orbit de Bulgari, gi dupa zisa printului m'am urcat pe malul care era la poalele muntilor acolea, qi am gasit locul bateriilor Nemtilor, care abia se cunogtea ca, au fost Odata baterie, care nu se parea tntocmai cA e locul acela, cum se vedea locul Troadei uncle an fost odata cetatea. Si pe Ica ne.am tutors Inapoi a da de §tire printului ca nu e vre-o nIdejde a starni acolea, nici positie a se tm- potrivi cineva trajmagilor, macar ca, positia locului este adevarat, cam pe muchea dealnlui gi In dreapta drumului, 141 mare de multi stanjeni In vale pang da de Olt, tot d'a dreptul ca zid de piatrg., ci din partea stanga a din- Mului In sus un deal malt de multe mii de stanjeni In suS drept, iar ca un zid de piatra, qi drumul numai de cal Eli urea, Incepand de la raul Lotrului, pang, la schit, cam ca la un teas. Dar cu toate acestea la un trop armat de

22 vrgjmaci nu poate cineva a stlpani acea positie flrgtii- nuri ci munitii din destul. Aga dar la cobortrea noastrg prin aceastl cale Inapoi am Intl !nit pre printul jos la marginea rgului Lotru, cu tot taclimul lui venind catre noi. Unde cii amdat de ctire pentru cat am putut descoperi la numitul schit Cor- nachi ci la bateriile acelei positii. Apoi am mars dupg, printul Impreung cu trupul nostru, care 11 convoia (escorta) pe dansul si_zare era supt comanda lui Hagi-Prodan, Ma- chedonschi, credincios al printului Ipsilante, Inserind la schit. Apoi la revarsatul zorilor facu o economie politi- ceascl, adeca chip i-a venit o scrisoare de la comandirul octirilor noastre, care se afig In SibiiuzaiJitrimitea Aus- tria spre ajutor case regimente de husari en tunuri din destul ci munitii, a fi supt comanda luiIpsi lante, de a bate pre Turci. Care stratagemg era numai ca sg adormi- teze octirile care se tineausirdupg dansul, mai mutt de 7.000, cerand de la dansul lefile ci ca altminterea va fi In primejdie a pierde kri viata lui din partea tor,elci unii din c/pitani chiar din trupul sau simtise (el era un capitan Store ci alti asemenea Grecii Arnguti) el dgnsul umbla sg, doseasca cu cusur suptire In Austria qi as scape de dancii. A doua zi au plecatdansul (Ipsilanti)sprer Caineni on olanii lui, ca la vre-o 400 ostaci,icu doi frati ai lui,sinoi am rgmas acolea la Cornachi In schit, on trupul nostru de ramg,citl al pandurilor, cad cei mai multi din ei an fugit pre la casele tor, aproape fiind de acelea lacacnrile tor, 1mpreung cu elpitanul tor. Si dupg amiaza mi-an zis Hagi-Prodan ci Machedonschi ca s/ mg duo cu cativo, din Cazacii noctri la Caineni ci de acolea la granita Transilvaniei, la Turnu-Rocu, sa cercetez de are vole a Intra dgnsul c1 Machedonschi In Tran- silvania cu trupul tor, care mai rgmasese, sau ba. Deci am mars la Caineni, uncle am ggsit pe printul Ipsilanti cu o multirne de ostaci, care se adunase acolea ci cerea de la clausal on stragnicie toti lefile tor, caci alminteri Ware vole a se micca nicio palml de loc de acolea mai Inainte, pans

ng nu va plati for lefile, flica, de ce li lass scum, qi dansul umbla, a tugi ? Dar dansul 1-au dat spre raspuns ca, de qtia el an 0, se poarte ei cu dansul asa cum s'au purtat, adeca de a nil sta uncle se cadea a sta kii a se bate cu vrajmagii acolea la fata locului, dansul nu se invla a ieqi de la Rusia afark sail piarza cinstea care o doban- dise In Rusia, cu a lui cinstita slujba militarEasca,Uncle §i maim au pierdut in razboiul Moscovei, cu astfel de oameni de nimic ai fara, caracter barbatesc4i dupa, aceasta sost Ia dansul un caprar austriecesc Cu o §taleta de la, comandirul austriacesc, chemancl_ pe dansul pans la Vadul Raului la granita, a se intalni cu dansul, Eu am plecat la granita de mai sus pomenita Inaintea lui cu trupul nostril ce aveam pe Maga mine, ci dupa cateva minute au plecat lid Ipsilanti dupa mine. *i an sosit dimpreuna cu not qi cu fratii lui la granita, la Vadul Raului, unde era §ir de soldati de doul reghimenturi cuprinsa, toata acea parte de loc titre drumul nostru, cu pngtile pline §i on tun urile ace- zate pe malurile muntilor, titre not indreptate, §i un plute, gi gata de foc, de vor cuteza ai noctri. Undo se adunase un numar Insemnat, toti bine !num* [de am voi] a uavali, de a trece peste granita, fara voie (adeca Raul Vadului), ea delarte pukttile ki tunurile asupra navalirii noastre. Deci, dupa, ce.s.0 sosit printul Ipsilanti acolea cu amandoi fratii lui, on aghiotantele lui, Orfano, qi cu Hatopol (dascalul mavroforilor), care scapase din manila Turcilor cu me§tesugul sariturilor lui mestequgoase, cu puca In man& din mijlocul cavaleriei vrajma§ilcir, cii, primindu-1 pe Ipsilanti cu fratii lui csi cu cei de mai sus numitii nearmati o carets cu patru telegari surf, care venise de la Sibiiu, 1-au dus la acea cet ate. Dar eu am cercetat pe maiorul care se aflaacolea cu that& ofiterimeaAustriei, de poate intra Ilagi-Prodan qi Machedonschi qi ceilalti capitani ai trupului nostru, iii am priimit spre raspuns ca, macar care poate Sutra desarmat in granita Transilvaniei,afara, de Hagi Prodan qi Machedonscht, cum kii capitanii Iordachi, Parma( hi, Caravia, Cristari doctorul, caul au venit porunca de Ia Curtea Vie-

224

hei a nu se priirai In Transilvania. Aqa dar, intorcAndu-ma Inapol la schit de la granitg, uncle este opt eeasari cale, am dat de fitire lui Hagi-Prodan gi Machedonschi a ceia ce am aflat ale la comanda Nemtilor pentru danqii, qi a doua zi au apucat drumul pe munte spre Tismana, ci amandoi, 1mpreung cu Alexandru, cu trupul de panduri care se stransese acolea, dupg catastrofa rtzboiului clop-A.1 11mA, al DrAgA§anilor.i eu am plecat cu Cazacii noctri, apucand drumul InclarAt cltre Caineni, de undo dupg trei zile am LANA In lazaret opt sute de ill§i nearmati, punand axrrrele jos la Raul Vadului, In primiirea comenzii Nemtilor, unde am Mout Intro munti, Inteo vale larga ki la fundul ei pe Tanga un Tau bun, colibe acoperite en gindrile marl, care se aflase acolea din norocire In stive (grAmezi) marl, cu voia gheneralului al Nemtilor. Apoi dupg doug zile a dat Dumnezeu o piatrg mai mare cleat oul de gascl, plouand necontenit vre-o patru zilesi nopti, gi, dupa isprAvirea lazaretului nostru, am mers la Sibiiu, qi de acolea m'am despArtit de trupul nostrusiam mers la Brasov, iar ceilalti din ccnvoiul nostru unii au apucat drumul Triestului, gi altii drumul Basarabiei. Apoi dupg vre-o trei sAptarnani an venit Turcii la Caineni in hotarul Transilvaniei §i au cerut de la Nemti pe Ipsilante ca s1-1deb.'tor,dupg porunca Porta Otomanice§ti. Jar Nercitii li-au dat spre rAspuns ca dansul n'au 1ntrat In Tara Nemteasca gi ca pe acolea an Intrat bAjenarii, fel de tel de neamnri de negutAtori, adecA Nemti, Muscali, Barbi, Balgari, Romani, Greci, farg arme, dar armatostac nimeni n'a intrat, nici an avut vole de la Curtea vienes1 a slobozi, macar care neam va fi armat. Apoi am aflat ca pe Ipsilante Impreung cu tratii lui 1-au trimes stapanirea austriacg la Mungaciu, cetate In Ungaria, de acolea la Moravia, In cetatear Mariengtat, supt pazA.

M. REVOLUTIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU DE MIHAI CIORANU

PRECUVINTARE

Descriind revolutia lui Tudor Vladimirescu, n'am fAcut-o cu pretentia de autor. Ci am crezut a-mi Indeplini e datorie de Roman si de martor ocular al evenimentelor de la 1821. Intamplarea a adus ca sa sery ca adjutant pe Tudor Vla- dimirescu si sg ieau parte activa la toateactele lui, si chiar la lupta de poste Olt, dtpg, uciderea lui la Tango- vista de catre Ipsilant ; ceia ce descrin le-am vgzut chiar cu ochii miei, si cate nu le-am putut vedea le-am auzit chiar atunci de la cei ce an fost martori ai Intamplgrilor descrise. Voind Domnul Dumnezeu ca sa traiesc dupg acea revolutie- si sa ajung pang, In vrasta In care ma gaseso, am crezut de cea mai sfanta datorie a lgsa na0ei male aceste Insemnari care pot ajuta !nth) zi istoria patriei. Ar fi fost o trims a coborl cu mine In mormant 'list() Intamplari la care am fost martor, si pe care strainii le-au scamotat In folosul lox si In paguba adevgrului istoriei. Eu nu joe Intfaceasta descriere, decat simplul rol de cro- nicar, descriind Intr'o limbs populara lucrurile asa cum s'au petrecut, si nimic mai mult. i, In adevgr, cetitorul nu va gasi In descrierea aceasta ceia ce poate astepta de la nista barbati competenti In istorie. Dar, de va sti a ceti, va ggsi, nu In descrierea mea, ci In fasurile prin care se arata ca an trecut acea revolutie, niste legi atat de adanci si de a devgrate, In- cat, de va putea judeca, va sti a trage marl,foloase dintr'aceasta.

22g Ca toate acestea, oricat de trist si de nenorocit a fost sfaqitul acestei revolutii, tot Tudor a fost acela, care, dupa Itinpilarea trafiei stramoqe§ti, a ridicatceld'intaiustin- -dardul national:el a doborat pe Greci de pe tronurile Principatelor siaremezat pe Romani pe tronurile patriei lor,qi, negre§it, natia ar fi mers mult mai departs, daca aceia ce se ziceau stalpii ei nu i-ar fi statut Itmpotriva.

CAPITOLUL I. Ni-am propus sa scriem revolutia lui Tudor Viadimi- rescu din anu11821 ; dar este peste putinta, a face aceasta, de nu vom descrie gi revolutia greceasca, din acolaqian, si urmata tot to Principate. De la deschiderea razboiului din anul 1806 pan& la 1812, Intro Rusia §i Poarta Otomana cat a tinut razob- iul,qi de la 1812 pang, la 1818, cat a tinut Domnia lui Carageb si cue atunci pana. la 1821, cand a murit Ale- xandru-Voda Sutu, amandoul Principatele s'au umplut de Greci ca niciodata,pe Tanga cari an tntrat qi multime mare de Balgari, Arnauti, Armeni qi multime de Sarbi din okrtirile lui Cara-Gheorghe, ale lui Melenco, ale lui Haiduc- Velcu si ale mai multor capetenii din revolutia Serbiei. Toti acestia se numiau Arnauti, qi jafuiau de fats, cu armele Incarcate qi cu iataganele la bran, aceste nenorocite taxi ;mai vartos ca, dinteaceqtia se compunea pe-atunci toata, oqtirea Domnilor fanariotir iar paza Principatelor prin Romani, dupa vechile for agezaminte, lipsia cu totul. Oqtirea Domnilor greci se fmpartia astfel : Deli bass, qefulcalarimii. Tufeccl-bap, qeful infanteriei. Ghiuler-Aasan, geful artileriei. Carc-Sardar, geful calarimii ware. Baq-buluc-bap, §eful guardiei domnekrti. Baq-Ciodar, cu doul trupe de ciodari, compunea iarilsi guardia Domnului. Acestia erau capeteniile ostirii ogeacului domnesc, iar

229 numarul acestor bande de adunaturi straine era nehotaAit. Marele-Spatar,ceful o§tirilor, nu se facea niciodata din boierii romani, precum nici Aga (prefectulpolitiei), nici capital} de dorobanV, nici capitan de lefegii, precum nicio all& dregatorie care, dupa vechile. a§ezaminte ale tarii, avea supt dansele trupe inarmate, ci pe toti aceetia Ii oranduia Domnul din Grecii lui. Ns& toatd aceste trupe erau cu buluc-baqii lor, cu baraictarii tor, cu odaba§ii lor, Intocmai dupa avezmantul oqtirilor otomane, iar stindar- dale erau ale tarii. Mai erau Inca tot dintr'aceste adunaturi polcovnicii do seilneni cu seimenii lor, keptesprezece polcovnici de potera-dupa numarul districtelor, qi douazeci qi §apte cgpitani de potera, §i iaraqi alti qeptesprezece polcovnici de targuri, adeca de. fiecare capitall a judetului cate unul, ca niqte politai: toti acetpia neaparat trebuiau sa fie Greci. Caimacamul Craiovei, ce era un al doilea Domn In Ro- mania Mica, cu toata suita lui ei cu toata o§tirea de langa dansul, trebuia sa fie Greci ;zapciii plaOlor, vata0i plaiurilor, toti dregatorii cari erau supt danqii, chiar cea mai mica putere inarmata, trebuia sa fie, Greci 7- O. foarte rar s'ar fi putut vedea cate un Roman pintre danqii. Intfun cuvant, afar& de potermi sau jandarmi, cari ei mai erau Romani, §1 numai ei intrau in padurl §1 se bateau cu hotli, toata ceilalta militie a Orli era un amestec confus de straini, cari, neavand niciun dor de Cara (ce nu era a lor), Ii venia mai bine a petrece timpul in repaos prin ora§e, sau a se ascunde la nevoie prin Infundaturile Car- patilor, decat a da fata cu pericolul §1 a Infrunta moartea ce i-ar fi amenintat. §i iaraqi Romani curati abia in do- robantime se maj vedea, care atunci se numia slujitori de judete, qi erau Inarmati on bite, qiinsarcinarile lor nu erau decat a executa ordinele de executie ki de jafuri ce primiau de la superiorii lor, pentru nenorocitii lacuitori ai satelor, iar toti ceilalti, dupa cum am mai zis qi dupa cam de fata se vede chiar pang astazi,erau straini, ifi (carte departs cu totul de a fl Romani,

230

Mitropolitul tarii, ate trei episcopii Romaniei, toti ar- hiereii, toti egumenii manastirilor gi toata puterea clerului, de lacare se cerea lumina qi moralul, §i patriotismul, erau Greci ;in qcoliletale mari, ce se numian §colile domne0i, toti profesorii, mari qi mici, erau Greci, gi limba romaua era exilata de pretutindeni. Numai limba greceasca se Invata. Profesori particulari de prin casele boierilor, de prin casele negut,atorilor color bogati, duhovnici ce ispovediau, pedagogii fiilor de boieri, preotii dupa, la manastirile tale insemnate, prcotii dupa la bisericile de mir, toti aceqtia erau Greci :papa, qi chiar slujba In biserici tot greceqte se facea. Negotul din toata Cara era In manile Grecilor, lei limba greceasca era In aga de mare yoga, !neat, dupatot cu- yantul drept, Si fara, de voie, to facea sa crezi ca, Grecia intreaga s'a stramutat In Romania. §i In adevar, cand Domnii tarilor, episcopiioniniqtrii, carmuitorii, qcoalele, eforii qcoalelor, eforii tuturor acezamintelor publice, divanurile, clerul, toate ramurile administratiilor, panaIli cei mai mid Ili cei mai dupe urma functionari ai tarii, erau Greci, apoi nu e§ti in drept a zice el Grecia se stramutase in Romania ? §i ca. Romanilor nu li mai ramaseseraniciun drept in patria for ? Numai taranii, adevaratii fli ai patriei, erau Romani, -.1i suferiau, supt jugul eel mai barba,r, -ja- finite, prazile gi desmostenirile de pamanturile lor; lacuitorii satelor, adevaratul arbore alnationalitatii romane, erau reduqi la ultima extremitate a celei mai spaiman- tatoare miserii; gi limba omeneasca anevoie ar afla ex- presii spre a descrie grozaviile qi muncile la care erau supuqi aceqti martini, In acea epoca de sinistra memorie. !neat, nemai ramaindu-i nicio speranta, Romanul Intra In codru qi se facea talhar, sau trecea Dunarea iii fugia In Tara Turceasca, dupa cum se vede pe toata Intinderea malului drept alDunarii, de la Varciorova ci pans In Marea Neagra, multime de sate romaneqti, care se afla mai In bung stare, qi. traind o viata, eu mult mai fericita

231 cleat rudele¢ifratii for cei ramasi in Moldavia si Ro- mania. Inteaceasta stare se afla Principatele, and Tudor Via- dimirescu a ridicat stindardul revolutiei la 1821. Foarte putini boieri erau Romani In class Intaia si In celelalte clase, ca sä tie oarecum cu Cara gi cu natia lor. chiar voaceai puterea for se pierdeau In acel torent de straini ce inundasera Cara. Si vina e numai a Portii, cad calcand tratatele ei cu Romania §i Moldavia,li-a impus acestor tar' Domni strain', can furs. causa caderii noastre politico, si a atator nenorociri In care an gemut aceste doua tari peste o suta de ani.

CAPITOLUL II. Cluburile Eteriei greeeeti din Buoureeti, moartea Domnului Alexandru Sutu, Ingroparea lui la natinistirea Sfftntului Spiridon eel Non din Bucureeti. Dupa fuga luiCaragea, s'a urcat pe tronul Romaniei Domnul Alexandru Nicolae Sutu. In zilele acestuia s'a In- ceput In Bacuresti propaganda greceasca, cum si com- ploturi pentru liberareaGrecilor de supt jugul Turciei. Intr'acea Eterie se afla' toti boierii greci din Romania, si multi Inca $i din boierii romani grec4i: semnul for de re- cunoastere era tabacheri, inele gi altele. Domnul Alexandru Sutu, simtind mai sus aratatelg corn- ploturi, si 1nttand In cercetare, a wilt sa cunoasca acest complot mai de aproape. Grecii, temandu-se de vre-o tradare din parte-i, prin doftorul Mihail Hristari 1-a' otravit, puindu-i otrava la fantanela ce o avea la bratul stang, care otravire s'ai dovedit prin doctorul Depalti,, iarggi Grec, ce se afla atunci Caimacam la Craiovasi care a fost adus pe data pentru aceasta. Aga dar la 18 ale lui lanuarie anul 1821 a murit acest Domn Sutul, si la 20 ale aceleiaci luni s'au Ingropat In n2anastirea Sf. Spiridon Nou din Bucuresti*

232

CAPITOLUL III. Oranduirea lui Scarlat Calimah de catre Poarta OtomanA Domn In Romania, In locul lui Alexandra Sutui sosirea In Bucuresti a capuolanului sin. Local nasterii lui Tudor Vladimirescu i rolul ce a jucas el mai Innainte de a ridica steagul rave- luciei.- Iesirea lui Tudor din Bucuresti cu 25 de Arn Aug. CAlcarea de cAtre Tudor a administratiei dietrictului Gorj si ardicarea administratorului Chicerul DincA Oteteleeanu. Du- cares ci Yuchiderea lui In mAnAstirea Tismana aprovisionarea acestei manAstiri cu trebuincioasele pentrn hrana ostirii.

Boierii, adunandu-se dupa, moartea Domnului Sutul, au Mut cunoscut Innaltei Porti moartea acestui Domn. Poarta pe data a §i oranduit Domn In Romania pe Scarlat Cali- mah, eel ce fusese mai nainte In Moldavia, ScarlatCali- mah a trimis Indata capuolanul sau In Bacure§ti, vestiud ca dupa dansul soseso §1Caimacamii. Dar ridicarea lui Tudor Vladimirescu, schimband fata politicei, a impiedecat venirea lui Calimali. Tudor Vladimirescu, Roman, fiu de mazil din satulIla- dimirul, s'a nascut In judetul Gorj, a slujit In copilaria lui In casa boierului Glogoveanul din Craiova, uncle a §i In- vatat carte §i limba greceasca. Ajungand In vrasta de optsprezece ani, a parasit casa aratatului boier qi a In- trat intre panduri, dupa datina judetuiui In care se nas- cuse. De la 1806 pans la 1812, cat a tinut razboiul Rusioi cu Poarta Otomana, el a slujit ca capetenie$icontandir poste trupele de panduri din Mica Romanie, aflandu-se In toate luptele ce au avut Ru§ii, §i batandu-se de-all- turea cu ei In eels mai invier§unate lupte; §i, pentru bravura §1 biruintile ce au facet, 1 -au Inaltat Costandin-Voda Ipsilant la rangul de Sluger cu pitac, Ian Ru§ii i-au dat ordinul Cavaleriei Vladimir, al III-lea grad, §i rangul de leitenant rusesc. Dar, cu toate acestea, dupa incheierea paeu §i retragerea Rugilor din Principate, Tudor a Jamas tot mioi neinsemnat, !neat pe vremea Domniei lui Ale- xandru Suta abia se afla un vataf al plaiului Clocani din

233 judetul Mehedinti, dar cu influents mare, nu numai Intro panduri, ci §i paste toate judeOle acelea, undo mai vartos dregitorii guvernurilor se temea' de el foarte. Era vestit pretutindenea de om drept, serios, aspiu iii c&te odata crud. Tudor Inteacea vreme, adeca la 1821, avea o judecata la Divanul velitilor boieri (cum se numia pe atunci);qi, zabovindu-se mai multe luni In Bucureqti, cuno§tea propaganda Grecilor ; cand, de-odata, chemandu-se de Vornicul Costandin Samurcaq, care II cuno§tea de aproape, ci de episcopul Argeviul, Ilarion, qi de Ramnicul, Galaction, I-au rugat sa se ridi9e, dimpreuna cu pandurimea ce va putea, Incredintandu-I el vine armia ruseasca supt comanda fet- marqalului graf Viebenctain 1 qi a aceasta miqcare a Ro- manilor va fi pentru mantuirea patriei lor. Tudor dar, la 17 Ianuarie, and Domnul SAul se afia in agonia mortii, luand douazeci fii cinci de ArnAuV din trupa comandata de capitan Iordache Olimbie, a iecit din Bucurecti tntr'ascuns. Capii acestor douazeci qi cinci Ar- nal* an fost Machedonschi Sarbul, sin lova pocomnicul. Pe dram, mai Intalnindu-se gi cu alVi ce au fost pregatiti, s'au flout treizeci ci vase.i, trecand de fa0 prin °rapt Piteqti, undo 1 -au ajuns curierul on etirea de moartea Sutului, an ajuns la 21 ale ace§tii luni In oracul Tar- gu-Jliului, capitala judeWlui Gorj, undo se alle adminis- tratori Mural Dinca Oteteletlann ki Caminarul Iorgu VI- carescu, care lipsia atunci In judet. Tudor pe data a ridicat pe Clucerul Dina, Otetelefianu, arestanduI In casa Logofatului Vasilie Moang4, care atunci se afla samec al acelui judet gi on care Tudor Inca do mai nainte era In fntelegere. Tudor, luand pe mai stis aratatul Oteteleqan iii trecand prin satul Bradiceni, a Intrat In manastirea Tismana, de uncle a poruncit Otetele§anului, care Inca se mai cuno§- tea de administrator, de a dat porunci prin sate ca far& catuci de putina zabava sa aduca zaert, al se va putea 3 Wittgenstein.

234 mai Ingrab, pentru manastirea Tismana. A§a dar, puind la cale aprovisionarea Inteacea manastire, pentru planurile sale, au lasat pe Otetele§anu supt paza a douazeci §i trei de Arnauti; iar el, ieqind, cu alti treisprezece ce-i mai ramanea, au mers la satul Padi§tea, din plaiul Clo§anilor, unde 11 a§tepta un Dumitru Ghimba, om al sau, cu o suta de plaiegi inarma4i §i pregatiti. Din cari pe data an trimes tleizeci la manastirea Tismana, pentru a o intari, iar, pe ceilalti tiindu-i pe Tanga dansul, an inceput a declara pandurilor gi satelor din toata Romania Mica ca, el nu s'au ridicat ca un revoluVonar Impotriva Inaltei PorV, ci numai Impotriva Grecilor, can Impreuna cu boierii au despuiat tot poporul Romaniei, prin prAzi, jafuri qi desmo§teniri, Wand qi desffintand toate drepturile tii legile tariiqi aducand o In starea cea mai vrednica, de lacrimi, dand qi urmatoarea proclamatie :

CAPITOLUL IV. Int.A.ia proclamatie a lui Tudor Vladimirescu. Administratiile din Mica Romania instiinteaza Divanul din Bucureeti pentru ridicarea lui Tudor. Spaima Eteriei greceqti pentru proclamatia ce-a dat Tudor. Trimeterea de cAtre dinsa a o mie cinci cute de ArnAuti supt Machedonschi si Hagi-Prodan, ca as pri- vigheze toate pasurile lui Tudor. Lucrarea Divanului din Sucurekiti i}i trimiterea lui Slugernl Costin, omul lui Samurcaq, cu Arai* de-ai Curtii ci cu ordin slobod a aduna panduri cu cari sA mearga sA batA pe Tudor. Proclamatia lui Tudor Vladimirescu. ,,Catre tot poporul roman din Bucureqti §i din toate celelalte orme qi sate ale Tarii-Romane§ti, dragoste frateaeca qi sanatate. Fratilor lacuitori ai ace§tii tari, nicio pravila nu se Imp°. triveqte de a nu zdrobi cineva. raul. Cand un carpe iese Inaintea noastra, trebuie sä navaliti on parii §i sä-I °moat'. Cu cat mai vartos and ranele ili ruperile din trupurile noastre, prin care balaorii neincetat ziva qi noaptea sug

235 tot eangele din noi Inca de vii, precum de fatg,vedeti. Acefitia aunt, precum 1i cunoaqteti prea bine, Grecii qi boierii noqtri, atat partea bisericeascg, cat qi politiceaseg. Pang cand dar vom suferi ca niqte dobitoace, cand raul nu este priimit nici de Dumnezeu? Pierderea rg.ului Inaintea lui Dumnezeu este lucrul cel mai bun (fiindcg, bun este Dumnezeu). Ca sa ne asamanam qi noi cu dansul, trebuieqte sa sava,rqim binele,care nu se poate savarqi dacg, mai Intaiu nu vom Boni rgul, dupg cum, pang nu urmeazg iarna, nici primgvarg nu se face. Au zis Dum- nezeu sa se fad, lumina qi s'au fgcut. Dar mai 1ntaiu a lipsit 1ntunerecul. Asemenea qi loctiitorul lui Dumnezeu, prea-puternicul nostru Impg,rat, doreqte ca sg traim bine ca niqte credincioqi ai lui supukii qi nu iarta relele, prgzile qi desmoqtenirile ce le aduc peste capetele noastre tiranii Qi lipitorile acestea marqave de Greci, dimpreung cu boierii noqtri. Nava liti dar, fratilor, ca cu rail' sa omoram rgul ci a iasg din noi binele, qi, alegg,nd pe cei buni boieri ai noqtri din cei rai, pe aceia sa -i qi cunoactem ca ai noqtri, cum qi lucratori binelui, ca sg, iasg, de la noi binele dupg cum flgadnim. Pentru care dar grgb4i-vg sa va ridicati to0 cat mai In grabg: cei ce yeti avea arme, on arme, iar cei ce nu vo4i avea, Cu suliti, en topoare, cu furci, cu pan qi cu ce yeti gag.i, farg gem mai mica zgbavg, alergai, undo yeti auzi cg se fac adungri pentru binele obqtii ci pentru folosul Orli.i dupg, cum va vor povAui capeteniile ce vi se pun aca sa urmat,i;qi oriunde vg va trimite aceia, acolo O. vä duct*. Pentru ca ajunge, fratilor, de cand lacrimile de pe fe- ele noastre nu se mai usuca. Vg incredintezcatre a- ceasta ca nimenea din voi nu va avea slobozenia farg de poruncg In toata vremea, pe cat se vor face aceste adunari ale Orli, a se Intinde macar pang la un bob, qi a-1 lua din casa vre unui negutator, vre unui locuitor, sau vre unui boier macar, oricat de MI ar fi adunate stgrile

236 acestora; ci numai ale acelora ce nu se vor ridica din preuna cu noi, se vor lua In obsteasca folosinta. Isca lit: Tudor Vladimirescu. Tara, aflandu-se Incarcata de nenumarate greutati si despuieri si apasata foarte de jugul Grecilor, pandurii si sate intregi fncepura a se ridica la glasul patriei ce vorbia prin gura lui Tudor. Eteria greceasca, spaimantandu-se de aceasta, pe deo parte an trimes A intrebe pe Tudor ce Itnsemneaza aceasta proclamatie, iar, pe de alta, a trimis lui Macedonschi deocamdata 1.500 de Arnauti, supt pretext de ajutor §i In- Wire pentru Tudor, poruncindu-i Insa In secret sa privi- gheze toate pasurile lui. Tudor a raspuns Grecilor A n'aiba nicio Mel, ca aqa II povatuieste pe el politica Orli lui. Pe la sfar§itul Jui Ghenarie, ispravnicii judetelor din Mica Romanie an Instiintat pe Divanul din Bucureqti, care se compunea de Mitropolitul si boieri In lipsa Domnului, dupa vechile datini ale Orli, despre aratata proclamatie a lui Tudor, cam si despre ridicarea satenilor si a pan. 'Junior supt steagul sau. Divanul, primind aceste Inqtiintari, s'a infricoqat deocamdata, apoi s'au dat lenii dupa obiceiu, crezand ca lucrul acesta va fi neinsemnat. Dar, vazand ca nu e gluratt, s'au adunat §i, In desbaterea ce an facut, an gasit de cuviin0 strimita din partea Divanului pe un Costin Slugerul, cu doulzeci de Arnauti de la Curtea domneasca si cu porunci slobode de a strange oricati panduri va putea, diva oriunde va gasi, si smearga asupra lui Tudor ca A-1 bata. Costin Insa, tragand de-a dreptul la casa sa In judetul Gorjul uncle locuia de mai multi ani, au 'ant cu totul In nelucrare poruncile ce i se dedese de Divan. Divanul, mai primind si alte Inqtiintari tot de la ispravnicii judetelor de dincolo de Olt, §i vazand ca aratatul Costin nu a pus In lucrare porancile sale, a oranduit pe

237 tmul Stolnicul Barbu Viicoreanul ispravnic ti judetul Me- hedinti, care ci acesta fusese mai Inainte ccmandir de panduri, ui -i trimise cidouazeci de Arn&uti de-ai cu poruncl ca s& stranga panduri oricati va putea ci pe data sl nAvaleascg asupra lui Tudor ki, mort sau viu prin- zIndu-I, s&-I trimit5, la Divan. Dar ci acesta, ajungInd in Gorj, ci neput&nd s& ridice niciun pandur, s'au Intors la casa sa, nesAvarcind nisi dAnsul nimic. Tudor, ridicInd numai din plaiul Clocanilor case cute de panduri, tot unul ci unul, vrednici de a fi de garda lui ci de ajutor Tarii-Rom&necti, a ci venit la satul Ptidecti, dinpreuna cu Ghimba, de undo lu& de etire c& Cgminarul Iorgu VAcArescul, ispravnicul judetului Gorj, dinpreuna cu un Serdarul Dinu c1 Medelnicerul Zamfirache Balteanu, primiserl porunci, atat de la Divanul Craiovei, cat ci de la Divanul din Bucurecti, ca s& stranga oricati panduri vox putea ci s& navAleascA asupra lui Tudor. Tudor, sosind InTargu-JiinItn,i-au risipit pe toti, de nu s'au ctiut ce s'au Mout. De acolea Intorc&ndu-se iaraci la man&stirea Tismana c1 gAsind-o plinl de provisii pentru orice intImplare, s'au tutors iarlci la satul PAdectii, unde an ggsit toate satele plaiului Clocani adunatei gata pentru revolutie. Tudor pe dataIi -au proclamati asidosia (scutire de tribut), flgaduindca,dac& dumnezeiasca Provident& va binevoi ca prin ajutorul for s& dobandeasa vechile drepturi ale tariici dorita dreptate, el va face a li se Intoarce toate desmoctenirile ci ucurarea tributurilor cu care i-aulost impilat Domnii ci boierii greci. Aceste proclamftri auzindu-le tAranii chiar de la Insuci Tudor, an Inceput cu totii a se scula ci tot Principatul a se clAti, aprinzandu-se de entusiasmul razbunIrii, mai vartos cele cinci judete ale Micii Romftnii, care suferiser& mai malt de la Greci. De atunci taranii an tnceput a mai rasufla jugul sta. inului ;c1 alergau cetele de panduri supt steagul, lui Tu-

288 dot, strigand : si traiasca dreptatea ! SA, titian/ Domnul Tudor V',Atunci a Inceput a se da pe fat& revolutiasi scopul Vladimirescului. Tudor, vazAnda-se Intarit si sprijinit de popor, a trimis si urmAtorul arzmazar, din partea a tot poporului, TArii- RomAnesti, eltre Poarta otomanl.

CAPITOLUL VI. Arzmazarul lui Tudor Vladimirescu dare Poarta otomanil. AltA trimitere do una mie ArnAuti din partea Eteriei grecekiti HUTA Tudor, supt un Hagi-Prodan, tot pentru acel atop.

Arzmazarul. Catre prea-strAlucita si Inalta Poartg, a prea-puternicii ImparAtii otomane alergam noi, tot poporul Tani-Roma- nesti, supuind cu cea mai mare jale si plAngere necontenitele si neauzitele patimi si chinuri ce suferim neincetat de la Domnii greci, ce ni se trimite de catre aceast& prea- puternicg, ImpArAtie ca sA obladulascg, aceasta nenorocit& Org., cum si de la suita ce aduc cu dAnsii si de la toti Grecii, neamul lor, ce s'au Incuibat in pAmIntul nostru, cum si *de la cei mai multi din boierii ce s'au unit si se uneso en Domnii ce sunt inteadevar vrAjmasii Inaltei Porti si ai nostri, pe cari dup& tot dreptul cuvAnt Ti numim de fats, chiar inaintea prea-puternicii ImpAratii, tiranii nostri. Noi, Wand cele mai dinainte nenumArate si nepomenite patimi si despuieri ce am suferit, spunem numai pe cote de acum, arAtAnd Inaltei Porti ea au despuiat cu totul si au adus In desavArsita peire aceasta tarp, ce se numeste cheler at Imp&ratiei, lAsAnd-u-ne pe toti mai goi de- cAt mortii din morminte. Pentru care toate acestea cre- dem a, dad, Inalta Poartg, ar fi avut cea mai mica cu- nostintl, ar fi ridicat de-asupra noastra aceste neomenite, neauzite prade si despoieri. Cunoscand Inalta Poartg, cA, de ate on se arata prin arzmazaruri, atat boierii nostri, cat si Domnii greci, prin care se aratl neputinta si greu-

239 tltile oastre cltre prea-putemica Implratie, dar that() acele uqurlri ce le dobandia de la (Musa, pentru Doi, sunt numai puse pe hartie, iar fn flinta Taman numai pentru danqii, iar asuprgrni Inca mai grlmadesc darile qi despo- ierile, precum arltlm. Precum qi la venirea lui Alexandra- Sutu Voevod, pi) de o parte prin arzmazar an aratat cltre Prea-Inalta Poart/ cea deslvarqitl despoiera qi prapidenie a Orli de cltre cel mai dinnainte de dansul Domnitor, Ion-Vodl Caragea, cerand mill qi uqurare, iar, pe de alta, grAmldind mincinoase laude pentru cel ce venise dupl dansul, toate acelea ce s'au dobandit au privit numai pentru folosal for qi-al Domnnlui. Pentru ca,, fndatl ce an sosit qi acest Domn In Romania, uninduse on mai sus arltatii boieri pentru prapadenia qi despoierea Orli, Incepand chiar de la Bisericl, de unde ar fl trebuit sit Inceap/ dreptatea, qi aqa aceqtr neteml- tori de Dumnezeu, supt cuvant cl oranduieqte Mitropolit plmantean, an vandut Biserica, adecl pe muma poporului, Domnului Sutul, pentra doul mii de pungi de bani, qi aqa au Inflintat, supt cuvant de Mitropolit roman, pe Dionisie Lupu. Adevar qi Wall adevar cl an Itnflintat un asemenea Mitropolit pentru ruqinea neamului romanesc qi spre batjocura clerului bisericesc, dar cu mare multumire a Dom- nului Sutu, pentru at slu folos, qi on mare nemultamire a tot poporul qi a religiei noastre. Pentru a, Indatorat find acest Mitropolit cltre Domnul ce 1-au fnfiintat, cu mul7 tumire se Induplecl la toate jafurile qi despuierile ce pune Domnitorul asupra tlrii, pe care leisclleqte ea pe nicte cereri cu ouvant qi drepte, qi Domnul prin tiranfi qi chinuri le fmplineqte de la tara. Intfastfel de stare vrednicl, de jale aflandu.se tot poporul, qi nellsandu-i nici un fel de mijloc ca sl arate prEa- puternicii ImparAii jafuurile, chinurile, despuierile qi de- slvarqitele desmoqteniri ce sufere de la aceqti 1 alhari, qi sl cearl mill qi uqurare, ne-am vazut siliti de cea desl- ',Antal desnldljduire, mai !ntaiu a ne ridica Impotriva acestor Wharf qidespoietori, li, In urma, ca nicteore-

240 clinclogi supugi ai ImplaVei,s1 cerem Imparlteascamilk. Pentru care cu lacrimi ne rugam sl, pi se trimita un ImpAr Mesecercetator(Ins&nici Grec, nici de religia noastra), ci chiar din sanul prea puternicei ImpArAtii, ca sd cerceteza si de fatA sl vazI adAncele rane ale Orli si desAvArqita noastrl despuiere si clIcare a drepturilor ei. Dupl, care incrediWndu-se prea-puternica Imp little, sl ridice de asupra-ni aceste lipitori ce ni-au supt tot sIngele din noi, si sl lase In toatl Indeplinirea for vechile si adevAratele drepturi ale tarii. Noi mulOmiti am pl/tit totdeauna, plltim, si niciodata nu vom tagadui de a plAti datoria noastra de tribut catre Tirana Poartl, In- cradi*ti fiind el nu vom fi lipsiti de-vechile drepturi ale Orli,la care Domnii greci, dimpreunl, cu ticalosii noqtri de boieri, s'au arltat totdeauna surzi, qi; In lot de a ne obi/dui au, dreptate ca nigte parinti, ne despoaiesi ne pradI mult mai rail deaf, niqte-talhari, ace§ti Dcrani greci dinpreunl cu boierii, atAt partea bisericeasca, cat §1 poll- ticeasca, furandu-ne, despuindu-ne si desmo§tenindune de tot ce am avut.DupA ce se tngraql si se unrill din E n - gel e nostru, li Inlesnevte §i "drumul Domnilor, si se uita la dangii cum fug din Bucureqti, ziva -namiaza mare, pe Podul Mogo§oaii, In ImplrAii strAine. Toate acestea prea-plecate ale noastre arltari §iplAn- geri le vom descoperi Imparatescului trimis, pe care cu ot,:a mai mare nerabdare Ii a§teptAm; pentru care si asta datA cu durere ne rugam prea-puternicei tmparatii sa ni-1 trimita cu mill. Ai prea-puternicei tmparAii credinciosi supu§i: Tot poporul Peri llomaneqti.) Tudor cuno§tea puterea tmparat,,iei otomane dupl, atunci si vrednica de lacrimi stare a tarii sale, :ill de aceia stria el astfel. Eteria greceasck 1n§tiintandu-se de acyst arzmazar, a mai trimis Inca o mie de Arnauti, luA,nd comanda lui

241

Magi-Prodan, pe land, ceilalti Q mie gi cinci sute ce a& aflan supt Machedongchi, tot cu cuvAntul acela ca-i trimite drept alutor, iar Tatra ascuns aceste- douA olpetenii, Pro- dan 111 Machedonschi, erau porunciti straric al observeze toate pasurile lut Tudor §1 supt niciun cuvAnt sA -nu se depArtgze de dftnsul.

CAPITOLUL VII. Umplerea de eAtre Tudor a manAstirli StrAhaia cu producte. Ajun, gerea lai la mAnAstirea Motru, nude a gasit IntlInsa Intl- riti, Cu destui Arnauti ci panduri, pe ispravnieli judetului Me- hedinti,@iannme CAminarul Stefan Bibescu@iBarbul Vase- ream Blocarea acestei mAnAstiti. Aducerea a celor din nAuntrul ei In amortire. Sosirea Serdarului Diamandi cu o satit einzeel de ArnAuti si o multime de panduri de la CA.lmit- eAmia Craibvei In patria lui Tudor. Sosirea Slugerului Ton Solomon on pandurii trimici de Divannl Craiovel tot In patria lui Tudor. La 6 Fevruarie, Tudor, ridicftndu -se din Tismana, pe care o umpluse de producte, llsAnd trebuincioasa paza pentru apararea ei, a venit is Bata Bala-de-Aram A, judetul Me- hedinti,undo,gAsind oarecare Impotrivire, atAt din partea partdurilor de acolo, cat gi a cApitanilor lor, a pedepsit pe eel Impotrivitori. §i s'a Tidicat -tot judetul acela cu daunt, unit en arme, tar a1tij cu sulitieu coase qi bu furci de for. De aid, ajungAnd la mAnAstirea §trehaia,siunT- plAnd-o qi pe aceasta cu producte, qi orA,ndu'nd paza -de doug sute de panduri, supt fratele sAu Papa, s'a coborit cu toatA, acea multime la mAnastirea Motru, nude a RA sit Inch* qi IntAriti pe trimigif ispravnici ai acelui judet, clininarul Stefan Bibescu §1 Barbu. Viigoreanu, cu destui Arnantisipanduri. §i aui Inceput a arunpa focuri and an vAzut oritirea lui Tudor. Dar Tudor, neturburAndu-se de aceasta, pe de o parte a blocat acea manAstire, iar pe de alta a trimis la Tantareni pe Machedonschi Qi bulucba§a I9va, cu IndestuiSArbisiArnauti, de li-au tAgat toatO &muffle dupe unde aqtepta BA 1i vie ajutoare. §i, tiindu i

242-- inchifii o siptamana in manastire, lipsiti de brana, i-a adns in amortire ci In desperare. Boierii din Craiova, dimprenna en CaimacamurDepalti, Ingtiintan du-se de eele ce s'an nrmat, atat la manastirea Strahaia, cat ill la manastirea Motru, pe de o parte an incunoqtiintat Divanul din Bucurecti de toate cele ce se nrmeaza, iar, pa de alta, an trimis pe Serdarul Diamandi, capetenie ostageasca a CC- macamiel, en o stag cinzeci de ArnaAi fiipanduri la manastirea Motru, ca sa Impiedace lucrarea lul Tudor de acolo. Acefitia, apropiindu-se, qi vazand octirea lui Tudor, au ramas in nemiccare, ca simpli privitori. Iar capetfnia lor, Serdar Diamandi, a mers de s'a Inchinat lui Tudor, 41- printeascuns a Ili facet juramantul sae de credinta catre dansul; dupe care a ci mijlQcit liberarea ispravnicilcr cu suite lor, iecind §i din manastire. Tudor pe data a umplut-o en producte §icu cele trebuincioase de-ale WWI, jarel, cu Base mu de panduri, a venit la Tantareni.i okdirile trimise de Divanuri Impotriva lui, supt cape teniile lor aratate mai sus, au venit la satul CoOfenii. De acolo a Inceput a se /ntinde stapanirea lui Tudor fiti prin alte kid* de prin prejnr. Diva- nnl Craiovei lima, turburandu-se de rapedea Inaintare a lui Tudor, a mai trimis-ci pe Slugerul Solomon, ce se afla atunci cart -serdar al acelui judet, eu §eizeci de-ostaqi buni, care s'a Impreunat atat en Serdarul Diamandirce se trimisese mai d'innainte, cum fii cu Serdarul Dinu Balteanul, ce venise din judeW Gorj on o suta cinzeci de panduri. Dar toti acef2tia, nepntand face nimic, an primit porunca Di- vanului din Bucurefiti ca IA stea pe loc, fiindea s'a man- dun asupra lor efor Vornicul Nicolae Vacarescufiii ea de la -dansul sa, a.ltepte toate pornirile, fiindca vine cu octire acolea, ca dimprenna on totii 0, navaleasca, asupra rebe- lului Tudor.

- 243 -

CAPITOLUL VIII. Trimiterea de care Divanul din Bucureeti a lui *Ran Iordache Olimpie Qi a lui cApitan loan Farmache Cu o trupA de patra Bute Arn Anti ai ogeacului domneec. Trimiterea lui Deli- Baea Mihale, Tufecci-Gaga Bojin gi faimoeului ba§bulucba§a Ghencea cu altAtrupit de una sutA ArnAuti, ei toti aceetia rapt comanda eforulni d. Vornicului Nicolas VacAreecu. Divannl din Bucuresti primianecontenite 1nstiintari despre Innaintarile lui Tudor de la ispravnicii celor cinci judete din. Mica Romanic) si mai on samb., de la Divanul Craiovei, care era mai aproape de primejdie. SpAiruantan- du-se Divanul din Bucuresti, s'a pus pe ganduri §i a ore- zut_ de trebnilita sa trimita asupra lui Tudor toata Arnan- timea si Sarbimea din Bucuresti, supt capetenfile lor, si annme: pe capitan Iordache Olimpie si pe capitan Ioan Farmache on patru sute de Arnauti, iar ps De li-ba§a Mi- hale §i pe Tufecci-basa Bozin, dimprenna cu ba§-bulucbasa Ghencea cn o sntA de Arnauti, si, pregatindn-i cu toate trebuincioasele razboiului §i platindu-Ii si lefileIna- inte, trimis cn car& mocanesti ca sajunga la Cra- iova mai curand, odihniti, cad,Impreurandu-se cn Arnau- timea si on pandurimea ce se afla supt mai sus aratatele for capetenii, sa navaleasca cn totii asupraIuiTudor, pe care sa-1 nciga cu ai sal, oricum va §ti, §i sa se sileasca in tot chipul a scoate din capetele poporului ideile Insu- flate de Tudor. Nu mult dupe, aceasta, fnstiintandu-se Divanul din Bu- curesti ca tots acesti trimisi nu fax nimic impotriva lui Tudor, iar mai vartos ca multi dintein§li s'ar fi §iunit cu damn], trecand In partea lui, a judecat Divanul, fara a mai pierde vreme, sa trimita si pe unul din boieri ca un efor asupra acelor o§tiri. A oranduit dar pe Vornicul Ni- colae Vacarescul,pe care 1-a si pornft Yndata pests Olt. Acesta ajungand pre cei trimisi la satulerbane§ti, judetul Oltnl, psi unindu-se on dan§ii, au ajuns cu totii la Craiova, unde Indata numitul efor a O. trimis pe Deli- bass. Mihale, pe Tufecci-basa Bozin §i pe Buluc-basa Ghen-

244 cea la satul Cotofenii ca sa se uneascA eu Serdarul Dia- mandi, cu Slugerul Ion Solomon ci ceilalti,Eld sg stea gata, fgsg, a face Insg, cea mai mica. miseare, Ong, va primi ordinele sale de urmare. Acest plan al pomenitului efor avea de stop a astepia sipe *Ran Iordachet eel ce nu sosise Ynccu ArnAutii de supt &Instil, ca cu totii sa nIvrtleasea de °data din toate partile asupra lui Tudor.

CAPITOLUL IX. Oranduirea In locul Vacarescului a Vornicului Samurcaf} Fatariotul. Lagarul de la Tantarent al Jul Tudor. Lagarul ae la Cotofeni al ostirilor trimise de catre Divanuri lmpotriva lui Tudor. Sosirea In Bucuresti, la 26 Fevruar, a Caimacamilor Jul Cali- meh. Trimiterea la Divanul din Bucuresti a notei lui Tu- dor Eli a unui memorandum al eau, prin patru capitani de panduri older], prin care note Tudor cerea raspuns hotarator de la Divan la cererile sale. Peste putine zile sosi gi cgpitan Iordache cu acei .patru sute de Arng,Ai.i chiar In ziva cftnd eforul Nicolas Vg- areseu hetarasenavali cu totii, faxe de veste, asupra lui Tudor, a sosit din Bucuretiti grabnic punier cu porunci catre o§tiri Intr'adins ca Divanul In locul Vornicului Va4- resen a oranduit efor en depling, putere pe Vornicul Cons- tantin Samureas 1,care fndatl va sogi acolo ca sa dea misearii trupelor o direqie astfel!teat-AA asigure biruinta asupta lui. Acest Samurcaq era Inteadevar What cu Inviitgturi si en ritoricl, Intrecand fn toate pe eel mai nainte trimis efor. Catre acestQa avea si mare trecexe la Tudcr, fiindcg, acesta mai nainte fusese om al sail.Insg, sentimentele acestui Samurcag nu erau romanegti, fiindcg, era unul .din

1 Grecii ce nu as Incredean In Vticarescu si se temean de (Mosul, Iliad tnteadev4r un Roman adevarat, au Induplecat pe Divan a o- randui In locu-i pe Grecul Vornic Coctandin Samurcas, efor plenipo- tent, ca sa li mearga treaba mai bine si dupti gandul lor.

245 cei mai Insemna0 membri ai Eteriei grecesti qi In fundul inimii sale un curat Grec. El lnduplecase pe Divan a--k trimite efor, aratAndcaputerea lui Tudor ajunsese de temut si ca numaie1cu influerqa sa 11 va desarma. De aceia a trimis Divanul pe acest efor cu 0- sums mare de bard, dAncht-i voie sg, intrebuinteze banii In folosul bale- rilor, on cum va eti mai bine, qi sa potoleascg pe Tudor fara de vgrsare de singe. 4i asa, Iuand Samurcaq doug sute de tali de let in galbeni, din Vistieria Tariff, pe curs de 15 lei lalbenul, precum se urma pe atunci, a si pornit Indata paste Olt. Ajangand Samurcaq la Craiova, Vornicul Vgcgrescu pd data s'a tutors In Bucuresti, fg,r4 sa fi apucat sa faa vre-o lucrare. lar Samaras a Incetai Indata sa tie corespondenta, on Tudor, trimitand pe apitan Iordachesipe Ioan Farmache la satul Cototeni,ea, sa se unease& cu cele- lane trupe de acolo, Ins& fall a face vre-o miscare, Ong and va primi poruna de la dansul1 In tot timpul cat a statut Samurcas In Craiova tiind corespondente cu Tudor, apitan lordache sta cu ordia sa la satul CoOfenii, qi Tudor on ordia sa la, satul Tantareni, find intro dansii o distantie numai ca de tpai ceasuri. Capitan Iordache s'a intalnit de matte on cu Tudor, noaptea, pe ascuns, dandu-i mai vaxtos qi gephanea indestur. ;ns4 Tudor, en toate faggduielile ce Iva fi dat lui cgpitan Iordache, fn inima sa a ramas fierbinte qi hotgrat Roman pentru patria sa. Asemenea a adormit Tudor qi pe Fana- riotul Samurcaq.Siel a 'gram tot precum a dovedito in urml cn partarea sa, pierzand chiar viata pentru patria lui. tateacsasta a sosit in lagarul de la Cotofeni Stolnioul Dina Rirteanul, oranduit ispravnic In judetul Gorjul In locul ispravnicului Oteteliseanul, care se afla atuncifnchis in manastirea Tismana, aducand cu dansul o multime de panduri de-ai stgpanirii din acel judet, in ajutorul Arnautilor, Dar acest

1 Acestea Insa se fIceau numai spro a adormi $i-rtoai malt pe cei ce nu cunosteau adevarata stare a lucrurilor.

246 Baltean, simtind duhul capilor celor doua ostiri ce stau NO In lap, qi din cercetarile si bagarile sale de samain- credinOndu-se de Intelegerea lui Tudor cu lordache, n'a mai zabovit nicio zi, ci a. fugit noaptea pe ascuns In Tar- gal-Jiinlui, uncle a gasit pe Slugerul Costin cu doua sute de panduri, asteptand §i acesta poruncile sefilcr. i Bal- teanu a Incunostiii4at Indata Divanul din Bncuresti de toate cate vazuse el cu ochiisa.i. Tudor, Incredintandu-se de toate aceste luerari ale Bal- teannlui, a sr trimis indata pe Dumitru Ghimira en patru sute de panduri,In jude01 Gorjul Ca, pe de-o parte, 0, ridice acei doul sute -de panduri ce se afla' supt Slugerul Cos- tin si 0, mai ridice si altii caAl va putea, iar, pe de alta, sa sparga si acea gap& de boieri grec4i cari se aflan acolo Maud intrigi, §i sa puie mans si pe Balteanul $i sa-1 aduca legat. Ghimpa, primind comanda a patin -Bute de pandurigi Intrand In aratatul judet, a Incunjurat asa de bine pe a- rataVi boieri, !neat n'a putut scapadinteln§iiniciunul, afara de ispravnicii cari au apucat- de au fugit In muniii manastirii Lainici. Dar qi pe acestia, dupa descoperirea samesului yasilie Moanga, prinzandu-i pandurii,i-auadus In Targul-Jiiului; pe carii bagandu-i In.flare, dimpreuna cu toll ceilalti boicti de acolo, $i ridicand $i cele deoa sute de panduri ai Slugerului Costin, i -au trimis la Tudor, In lagarul sttu de la Tantareni. Pe la 26 ale lui Fevruarie, sosind din Constantinopole In Bacuresti si trimisii Caimacami ai lui Calimah, ci vazand tulburareatariffsi spaima unora din boieri, s'au lipit pe langa Mitropolitul(sustinuti find tntr'adins de bimbaqa Sava, care era om al lui Calimah), Impreuna cn episcopii si ea parte din boierii ce doriau Domnia Grecilor. Dar necurmatele ctiine ce primiau din Romania Mica pe tot ceasul Yi Incredintara pe (Joplin ea puterea lui Tudor se Intinsese peste toate cele cinci jude0 din Mica Romanie, afara de °rapt Cralova. Vornicul Costandin Samurcac, instiintandu-se de scsiiea

247

Caimacamilor lui Calimah (0 anume: Postelnicul Costache Negre, Hatmanul §tefan Vogoride qi Postelnicul loan Sa- murcac), lasAnd laggrul de la Cotofeni, s'a intors la_Bn- curecti. Si, InfAicandu-se la Divan, a argtat a nimic n'a putut 0;0.1.0, nici prin puterea armelor, nici prin dare de bani, iar sama IncredinOtg lui zise c Au dat-o In- treagg la destinata eV. (Dar eni, pentru ce ci cum, rA- mane necunoscut plug astAzi.)i, a argtat Ina Eli nicte simple hartii de cerespondenta, WA a 15utea dovedi a subscrierila din acele scrisori ar fi Intr'adevAr ale acelora ce Samurcac pretindea a sunt.i aceasta a lost toatA lucrarea lui Samurcac_ peste Olt. Peste case zile dupA intoarcerea lui Samurcac Divanul din Bucurecti a primit nota lui Tudor, trimisl prin patru curieri, cApitani- ai lui, ci anume: Vasile Crapatu, Barbu Urleanu, Ioan Frunte-Latg ci Ioan °arc& (ate patru Mehe- dii4eni), dimpreunA ci cu un memorandum al sAn, prin care °area : 1 Ca Divanul, ce inigtiiceaza Tara-RomAneasa, unindu- se cu dansul, sA cearg prin arzmazar de la Poarta otoman& desfiintarea cu totul ci pentru totdeauna a orgn- duirii Domnilor greci In Tara-RomAneasca, ci In local for O. se rAnduiasa Domni pamAnteni cu toate drepturile tgrii, dupg cum in vechime le-au avut ci is are tam prin tractatele incheiate au Inalta PoartA supt Mircea, Stefan ci ceilali. 2. SA se Insumeze numai decAt 12.000 de barbati, ostaci ronigni, en teats trebuincioasele pentru 0 octire, din easa Vistieriei Orli,- precum a fost In vechime, ca sA fie pentru paza linictii ci asigurarea Principatulni. 3. Tributul sgtenilor sA se hotArascA de obcteasca adunare a tgrii, pentru capte ani ci Intr'acest timp ad an se poatA nici miccora, nici a se mki tributul supt -niciun cuvAnt.

' Acestia EA fie oare banii ce prin -putere s'au Implinit pe unxn din averea lui Tudor?

248

4. SI se dea de la liana Poarta deocamdata-, cel putin pentru trei ani, asidosie tii, ca sa mai poata locuitbrii rasufla, aflandu se scum obositi de dtspulerile savarsite do neomenosil slujbasi, ai Domni lor greci. 5. SA se numere lui Tudor Indata din Vistierie bOO.000 de lei, pentru Intampinarea trebuintelor pale, $i sa-1 !Acre- dinteze prin asigarari in soils el si In -urma, cand va mai avea trebuinta de bani, o sa-i Intampfne sumele ce-i va trebui. §i pentr* toate aceste cereri Divanul sa-i ras- punza In =issiIndata. Divanul tusk In loc de a se gamdi mai adanc 4i a-i fi mils de biata Mara (de vreme ce purta mime de Divan al Tarii-Romanesti), in loc de a-$i cunoaste sfintele sale datorii si In loc de a se strange si a se uni toti boierii, Ro- mani ad,evarati, pentru interesul patriei lor, boierii Diva- nului au inceput a sa Incurca si a se speria de intrigile Grecilor.i, in be de a raspunde lui Tudor, an scris la Cons- tantinopot Domnului grec Calimah, oranduit Donn de Poarta, atunoi, facandu-i cunoscute toate cererile lui Tudor, si a trimis Inca si arzmazar catre lta Poarta,, prin care arata primejdia Intru care ziceau ei ca se afla tara.i an cerut a se trimite 'cat mai curand putere otomana sere zdrobirea acestui razboiu, fiindca, de cand au trecutiri partea lui Tudor toate While ce aveau Domnii supt steagurile lor, li s'au stins boierilor toata speranta.§i-astfel capitanii curieri ai lui Tudor s'au tutors fara de piciun raspunssifara nicio ispravg. Dupa putin veni $i raspunsul lui Calitnah, cum ca boierii, on orice mijloace vor cti si von putea, sd linisteasca isa potoleasca rebelia pang, la venirea sa. Divan Al atunci,tncredintat de Greci, a gasit de cuviinta a scris Pacilor dupa la invecinatele serhaturi ca sa trimita ostire otomana In Ora, ca sa bata. pe rebelul Tudor. Vornicul Constantin Samurcac, ce era divanit, de si s'a aratat ca aprobeaza, aceasta masura, pe ascuns a facut cunoscat oonsulatului rusesc cererea ea vola sa fad Di- vanul catre serhaturi. §1, tocmai cand se subscria aceasta

249 hattre cltre Pa§i, oonsulul rus a, poprit trirniterea.ei,aratand Banului Brancoveanul si celorialti boieri ca aceasta nu poate fl nicio datl, primal, de Rusia, flindca eglearea pamintului rumanesc de eltre While otomane este en totul Impotriva tractatelor incbeiate !litre Rusia ran Tur- cia pentru tinerea plcii §iel sI se fereascl cu totul de o asemenea cerere care nu va aduce niciun bine, nici tarii,nici boierilor, ci mare pagubl tuturor. Inteaceste Incurelturi In care se afia-Divanul, ne§tiind ce sl fall, far/ de veste a luatr stiintl a Alexandru Ip- silant a Intrat on Greci Inarmati In Moldavia, cu care s'a unit si Domnul Moldaviei, Mihail Sutul.

CAPITOLUL X. Trecerea lui Alexandru Ipsi lant in Moldavia, cu doi frail aiail, Gheorghe Ipsilant, Nicolae Ipsilant ci cu multime de Arnautici de Greci armati. Proclamatia lui Ipsilant care. Principatul Moldavia*alte proclamatii tot ale acestuia catre Greci, Ar/ ntiutl scl. AltA proclamatie a lui Ipsilant catra Romania. Ridicarearamiliilor §icantelariilor consulaturifor si a mai =liter Ioieri din Bucuresti ci trecerea for in Transilvauia. Aloxaniru Ipsilant, flu at fostului Doran at Tarii-Roma- ne§ti, Constantin Ipsilant, Grec fanaxiot, nascut fn Constan- ttnopol §i ajuns general In Rusia, a trecut Prutul la 22 Fe- vruarie §i a intrat in Moldavia on Arnauti ci eyed Inarmati. Sosind. in Iasi, s'a declarat, dimprennl eu Domnul Mihail Sutul, el aunt mantuitoril neamului graces° de supt Poarta otomanl. Si omorirl chiar Intfacea zi vre-otreizeci de Turd ce se aflau In Iasi. Mai nainte Ins/ cu o zi de sosirea acestui Ipsilant In Iasi, un Vasile Caravia din Galati,elpitan de granita a lui Mihail Sutu, prin stirea bomnului si a parcalabului tinrutulni, avand supt comanda sa treizeci de Arnauti §i cialti vre-o suta de Greci Warm* dupl la corlbille ce sa aflau atunci in portul Galatii, an avant Cu iota far/ do vests aaupra dregltorului otoman ce se afla atunci

250

In port, qi anume Tupucciu, qi care avea numai vre-o treizeci de beqUi 1 supt a sa comanda. Tupucciu, eunoseand primejdia, n'a voit A se dea aca lesne,ci, Inchizandu-se In cartirul sail cu cei treizeci de Turd, s'a aparat o zi In- treaga. Grecii an Wait oracul, an pradat pe negutatori qi pans n'au ars oracul n'au putut sa omoare pe cei treizeci de Turd neregulati, comandati de Tupucciu. Divanul Bucureqtilor qi Caimacamii veniti, gland acestea, s'au spaimaartat foarte ran qi au cunoscut ca, ridicarea lui Tudor are o legatura de aproape cu venirea lui Ipsilant In Moldavia. Tudor Insa, ca Roman IAadevarat patriot, se folosi de miccarea Grecilor, dorind a o intrebuinta spre binele patriei sale. Ipsilant a dat multe proclamatii catre Grecii aflati In Moldova, Intre care a dat qi aceasta catre natio. romana. Proclamatia lui Ipsilant catre Romani. Lacuitorilor ai tarii Moldaviei, va facem cunoscut ca, on dumnezeiasca placers, toata, Grecia a ridicatastazi steagurile sale din toate locurile dupa undo o apasa tirania, cerand slobozenia sa.Noi, cu toti patriotii noctri, ne ducem acolo undo 4e chiama trambitele neamului qi ale patriei noastre. Deci va Incredintez qt va asigur din noastra, ci din partea tuturor patriotilor noctri ce se afia Intfaceasta tiara, qi pe care am cinste de a-i comanda, ca veti avea toata liniqtea qi sigurantia, atat a persoanelor veastre, cat qi a avutnlui vostru, neatingandu-se nimeni din parte-ni nici de cel mai mic lucre al tarn voastre sau al-vostru. De aceia ramaneti fiecare In lucrarea care va aflati, qi In datoriile trebuintelor voastre, fara de a -vi supara Tatra nimic de spre miccarile noastre, pentru ca stapa- ;Area qi obladuirea Domnnlui vostru lucreaza,tot supt legile voastre, care raman din parte-ni neatinse. iInca Inteadevar va marturisim, o lacnitori ai Moldovei, ca ce-

1 Text: baclii,

251 reasca Pronie v'au (lama pe Mihail VodA Sutu, un for- binte apargtor al drepturilor Orli voastre, un pArinte$l un bun voitor al vostru.Cunoacteti dar ca Inaltimea Sa este Intocmai dupg cum vi-1 numesc, qi uniti-va cu dan- sal spre aparareaarii voastre In de obqte. Fara Ina a vl mai aduce aminte macar de tirania puterii turcecti, pentru ca acea putere mare pe carp o cunoaqtetistagata la granitile ei ca BA va apere qi sa va, sprijine !atm toate. Data. In oraqulIasi,astAzi, la 23 Fevruarie 1821. Alexandru Ipsilant 1".

A mai dat §i aceasta proclamatie cake Grecii¢iArna- util ce se aflau In slujbele boierilor pgmanteni: Lungi lenenorociri ale Eladei an silit pe multi din ere- dincioqll ei fii sa, lasesfantul ei pamant qi sa se rata- ceascA prin locuri straine, cautand o mai bunt norocire. Voi, prietenii miei patrioti, pe tai tntamplarile qi nevoia v'au Mat inteaceste pamanturi ale Moldaviei qi Valahiei, silitifind de tntamplarile tmpotrivitoare, ajungand sa stati pan& q't dindaratul trAsurilor boierilor pamA,nteni ai acestor rAri, batjocura qi ruqine Inca neauzita de lacuitorii Eladei, iata'dar ca vi se deschide un drum stralucit pentrn patrie qi credintA, slant& lupta. Alergati, ca sg, spalati deasupra voastra aceasta neauzita defaimai batjocura, supt steagurile libertatii. CA, Induratoarea voastra patrie eta gata on braiele deschise a va primiqia va tncununa capetele voastre cn cununile ei tale pline de slava. Cati Ynsa veti, ramanea surzi la aceasta Manta chemare a patriei qi yeti voi a ramanea slugi boierilor acestor clout OH, stand Inapoia trAsurilor lor, cand toticellalti se luptA, pentru libertate, sa cunoaqteti ca de astazi nu mai puteti purta nici armenici slavita haina arnauteasca§i ca neaparat trebuie sa va Imbraoati In haina astor. pamanteni qi sa va aqezati Yn natia lor. Alexandru Ipsilant." I V. forma antenna, dupti tipAritura contemporanA, mai sue, p. 52. Aici pare retradusA din greceste.

252

Aceastli proclamatiei povgtuirile verbaleale negu0.- torilor greci, de cari Principatele eras Aline ca qi astazi, au Mout pe toti Arnautil qi chiar pe aceia ce slujiau de mai multi ani pe la unele din casele boierecti, nu numai saiasa din slujba lor,dar ci sa-i insulte,sit Iiieacaii din grajdtkrit sa, ridice pang qi chiar armele ce purtau de, la aceia ce i-au lost Imbracat, aflandu-se goi, cei-ausad turat aflandu-se fltimanzi qi i-au Mout qi cu capitaluri. Ca unil ce ennoqteau avuturile stapanilor lor, eivenire- mai In urma, dupe- cum se va &Maisa-i §idespoaie. Aceste toate le Ingaduia chiar Mihail Sntu, care Inca mai Linea o umbra de Dominie In Moldavia. Prizitr'acest mijloc,Ipsilant,atat dinIaqi, cat qi tin toata Moldavia, a strfts sume man de bani,diknd multi de buns vole. Chiar Eji Domnul Mihail Sutu a dat mai multe milioane. Asemenea, qi boierii greci§inegutatorii greci au dat marl sume. Dar toti aceqtia din sudoarea ci in singele rumanesc!§i zica oricine ce va voi, Insa Eteria greceasca fare- bani din tarn nu putea face- mimic. In Bucureqti s'au facut doua case de bani, foarte pa- ternice : una la doctoral Hristari qi alti Greci, ca sa sustie Eteria din Principate,i alta la negutatorul Joan Nicolo- polu, pentru sustinerea revolutiei din Grecia. Aeeasta o marturiseqte Ins* celebrul poet grec Alexandru Sutul, In poema sa Toopxop.axoc 'EXXcic:,,la cantarea a doua,ea, adeca, Grecia cu banii Principatelor s'a desrobit. Astfel s'au starts multi -Greci duprin Iaqi qi duprin alte parti ale Moldaviei, ca la patru mii de oameni, din can vre-o opt sute s'au numit batalionul sacru, Imbracandu-i Ipsi- lant Yu haine negre, au caciuli pleccanate qi cu moartea Yn frunte pe caciull, care batalion 1-a luat de-a dreptul supt a sa Ingrijire qi comanda. Iar pe ceilalti, despartindu-i In mai multe trupuri, pe unii i-au Imbracat cazacecte, dandn-i supt comancia fratelui sau, Gheorghe Ipsilant, far pe altii, i-au fmbracat ca pe husarii rusecti: acektia. s'au Imbraca de Domnul Sutul, pregatindu-i cu cai, cu arme, pa pro het° de Indestulare qi cu loate trebuincioasele

25 razboiului. Lisa toate acestea facute tot din sudoarea si sangele Romanului. i asa i-au pornit, pe toti, ca pe o armie nebiruitg, In hula Martie, pentru Romania, ca sg, se Insoteasel cu multimea de Arnauti dinteInsa, iar mai vartos cu Tudor, In care Grecii lei puneau toata sperarta lor. Pr oclamatia lui Ipsilant catre 'Romania, data din Moldavia: Fratilor Daci, astgzi las pgrnantul binecuvantatei Mol- devil si pale pe pamantul iubitei voastre patrii. Cu bra- tele deschise si cu lacrgmile bucuriei ne-a primit iubi- tdrul, de libertate popor al Moldaviei. Tot asemenea sim-- tiri astept sa vaz si de la iiobilii fii, ai Daciei. Blrbati Daci, calatorind unde ma cinema glasuLpatriei, via si catre voi ca un vestitor al neatarngrii voastre politice si al fericirii. Veacuri destule nenorocite a voastrg patrie, plecandu-si grumazul la neomehitul jug al mons- truosului despotism al barbarei Turcii,pierduse pang si aducerea aminte a dreptnrilor voastre, and Urania Dom- nilor vostri tragese din voi pang si spiritul pnterii voastre, salbatacind caracterul nationaliatii voastre, }grin care In veacurilQ cele d'intaiu ati putut pgzi politiceasca voastra neatarnare, pentru care ati stint a va Impotrivi iargsi destule veacuri cu sabia In maul vrajmasului vostru si al omenirii. In efarsit a sosit teasel libertatii voastre, marele acela neam, mare pentru strgmosestile sale desgvarsiri, mare pentru cea fara de exempla rgbdare si suferintg sicare acuma alearga stralucitulspatiuallibertgtiisale-si departe nu este de a-si privi rodurile vitezelor siglori- oaselor sale lupte.Voi ce asteptati?Cand dar yeti gag un mai priincios timp la renasterea celor de atatea veacuri calcate sfintele voastre drepturi ? E timpul, prieteni -dad, 0, va desteptati. E timpul sa, simtiti si sa cereti fi- restile si politicestile acele drepturi ce natura a dgruit

254

omnlni.i politiceasca sotietate e datoare as le sprijine ci 0, le garanteze. Pnteti fi bine Incredintati ca, a trecut timpul de bar- banjo, cand chiar acum glasul popoarelor rasuna In ininsile acelora ce-iin supt jug. Astazi vedem pe acele capetenil ale natiilor de sineci slobozind drepturile lor. Barbati Daci, de la cel d'intaiu pas ce voiu face pe pa,- mantul iabitei 'voastre patrii, cea dintaiu grip., a mea va fi sit pazese acea ostaceasca discipline, pe care e dator sa o pazeasca un neam Itnsufletit de cele mai slobode ser- timente ale libertatii §i ale patriotismului. Suntem Incre- dintati ca ci din partea voastra vom Intampina acea iubitoare de oameni priimire, ci prin care Indatorati catre barbati ce se lupta pentru fericirea comuna. Supt- tnsemnat: Alexandru Ipsilanta Cand Ipsilant, dimpreuna cu Mihai-Voda Sutul, Meuse mai sus aratatele pregatiri ci pornise cu-oastea lor catre Romania, Tador stapanise cele cinci judete din Mica Ro- mania, umpluse toate manastirile de dincolo de Olt cu prodifcte ci trebnincioase pentrn hranaviadunase doua.- Sprezece mii de panduri, din cari lasand case mii pe la manastiri, supt comanda capeteniilor lor, en celelalte case mii, ce se aflan Yn lagarul de la Tantiareni, avand Impo- triva lni opt mii de Arnauti de deosebite nail (Greci, Al- banesi, Bulgarivi-SUM), dintre cari cei mai multi din octirea lui Cara-Gheorghe, s'a gatit a portal. spre Bucu- recti. Ipsilant theme, supt steagul san pe strainii ce erau supt steagul lui Tudor, ci mai toti an fugit In Romania Mare, pe supt munti; dar, Tag& ce an trecut Oltul pang, In Bacurecti, au pradat biserici, case, sate, orate, boieri, ne- gutatort ci mice an gasit, despuind pe crectini pane la piele, preoti, mireni, calugari, sateni, $i siluind nevest.ele ci fetele fnaintea barbatilor ci a parintilor lor. Nici chiar While turcecti ce au trecut In multe randuri peste aceste

255 nenorocite pAmAnturi niciodatA n'au venit .pftn§. la asemenea nelegiuiri. Tudor, apropiindu-se de capitala Micii Rom Anil, en ease mii de panduri, cu ease tunuri §i cu douA mii dud auto de Arnaud, supt comanda lui Machedonschi ei Hagi-Prodan, a dat o- proclamAie, ca nimeni din oraeenii Craiovei sa in se sperie de venirea lui intfacel bran, pentru a el s'a ridicat numai pentru drepturile tariiipentru pre- cnrmarea jafurilor Domnilor greci. Caimacamul Depalti, dimpreunA en boierii si negutAtorii, au fugit cu toVi. Tu- dor fu primit cu bucurie in Craiova de negutatorii eel mai mici ei de populatja oraeului. IncredintAndu-se pe toate zilele poporul din Bucureeti de faptere Arna Olor ce fil- ceau In -targ cu 1ntoarcerea for din lagarul de la Cotofeni, iar mai vArtos afiand ca el boierii stau gata sA fug& in Transilvania, poporul din Bucureeti (dimpreunA en negu- tAtorimea) a venit la Divan, undo seafla Mitropolitul, episcopii, Caimacamiii boierii, ei a Intrebat: ce trebuie sl faca el, de vreme ce dumnealor, boierii §i stAlpiitarn, dnpa etirea ce au luat de cele ce s'au nrmat de Arnanti, sunt gata a-ki pArasi patria ei a fugitotAri straine ?". Boierii, insa, dimpreung cu Grecii, i-au. tneelat ca totdeauna prin raspunsul ce li-au dat, ca etirea ce an lnat despre fuga for este cu totul neadevArata, caute fiecare de nego01 ei de interesele sale farA temere sau grija, pentru a niciunul din ei nu-ei vor parasi Ora in asemenea vremi grele. Poparul Insg, vIzand ca atat consulatulruses°, catf}i al Austriei, Incetasera din toata lucrarea ei fel ridicaserl cancelariile, familiile qi tot ce aveau ei le trimeteau in Transilvania, poporul a intriThat ce insemneaz1 aceasta ridicare ei fuga.i consula 1 au rAspunS ca astfel de porunci au luat ei atftt de la Curtile lor, cum ei de la mi- nietrii for din Constantinopol, ca, %data ce se va apropia Ipsilant de Bucureeti, numai decAt ei sa treaca in Tran- silvania. Dar poporul a vazut a doua zi pe cel d'intaiu Banul Grigore BrAncoveanu, dupg, care a urmat mu4ime ' In text: boierii.

25G de boieri. Atunci s'au vazut pa until° Bncureqtilor hartii lipite, In care se cetia ca Divanul face cunoscut tuturor ca toti negutatorii qi locuitorii, adunandu-0 toata marfa qi tot ce avea miqcator, dimpreuna cu familiile lor, sa, le, trimita oriunde va Ott qi va putea. Asemenea an Mout qi consulaturile din Bucureqti, 1nqtiintand pe supuqiilor. Iar Divanul a platit beqleagI1 qi neterilor sai lefurile lor, dupa cum era obiceiul pe atunci.i an trecut baqbeq- leaga cu ai sai la Giurgiu, ramaind In Bueureqti numai consulli singuri, cu Mitropolitul, en episcopii, en Caima- camli qi cativa din boieri, aqteptand sa vaza sosirea,lui Jpsilant qi apoi Indata sa piece si ei In Tara Nemteasca. Negutatorii de a doua mama, boierii de Intaia qi a doua class qi to#-ceice eran mai cu putere lqi trimisera familiile, starea miqcatoare,marfurile Si tot ce an avut, unii pe la manastirile din Ora, altii pe la oracele appa- piate de munti. Inst toate acestea s'au prins, s'au WWI ski s'au pradat de Arnauti, necinstindu-li-se nevestelesi fatale de catre danqii. Toate acestea Incredintandu-se Di- vanului din Bucuresti, qi numai ramaindu-i nicio nadejde, a chemat pe un Grec, bimbaqa Caminarul Sava, 0 1-a oranduit pazitor, capetenie a garnisoanei Bueureqtilor.Sipe data an fugit qi ei In Brasov, mai tamaind dintelnqii In Bacureqti numai Mitropolitul, doi episcopi, cei trei Cai- macami qi cativa din boieri. Iar poporul, curmand toata lacrarea sa, suferia grogav, lipsit fiind ski chiar de hrana vietii, qi Caminarul Sava alerga pe toate ulitile Bucu- reltilor, coma,ndand si poruhcind cu ArnauVi sai en pistoalele qi iataganul de bran 1, qi de care poporul se te- 'Acest Sava a fost din insnla Patmos, care a venit In Tara-Ro- maneasca, sliz la calul unui Turc de rand. Dui:A aceia a fest multit vreme argat pe la simigii. Dupa aceia a /ntrat Intro Arnautii ce se trimetea de catre Domnii Tarii-Romanesti lmpotriva lui Pasvant- oglu rebelul, Pap, de la Vidin. Intr'acel razboiu, ce a'a nrmat In zilele Domnului Mihail Statu, Sava a aratat oarecare bravura, pi Mi- hail Sutull-a numit bimbasa (adecal mai mare peste o mie). In Dom- nia lul Scarlat Calimah In Moldova, care a fost cu pucin Inaintea aratatei revolutil, acest Sava a fost capetenia Arnautilor lui, uncle.

257 mea ca §i deceilalti semeni ai lui. In starea aceasta aflandu -se oragur Bucureciti la 16 Martie, s'a ridicat §i consulul austriacesc, dimpreunl si cu cel rusesc §i cu multime de boieri, §i an trecut in Transilvania, ramAind In Bucure§ti din boieri numai Alexandru Filipescu (Vulpe), Alexandru Nenciulescu gi Iordache Slatineanul, Mitropoli- tul qi episcopii Argeqiuli Ilarion qi foarte putini boieri din cei mai midi. Tudor, dupA ce a oranduit ispravnici gi comandiri ai o§tirilor, §i anume :in judetul Dolj pe Slugerul Ion Solo- mon, in judetul Romanati pe Serdarul Diamandi, In judetul Mehedinti pe 'Vistierul CrAiniceanu, In judetul Gorj pe fratele sail Papa, in judetul TAlceapeStrAhaianu, gi, poste toti acegtla, ca un efpr, pe batrAnul Vasilie Moangl, a plecat la Slatina cu acei §ase ma de panduri, cu §ase tunuri si cu doua mii cinci sute de Arnauti, sapt Prodan §i Machedonschi, care fl urmaria-in toate pasurilelui. TAI - hAriile si jafurile acestor din urmA an fost nesuferite. Tudor la cunoqtea, dar nu avea ce face decal lipAndia vreme cu prilej ca sA se scape de ei, mAceIlrindui pe tati.

CAPITOLUL XI. Ajnngerea lui Tudor la Slatina. Uciderea lui bulucbasa Iarca ci bulucbasa Stoiciu. Ajungand Tudor la Slatina, protopopul oraqului, dim- preunA, cu boierii acelui judet ce mai ratalsesera acolo, I-au primit cu bucurie qi s'au tAnguit la el foarte amar, aratAnd pradele si jafurijece an suferit de la capitan Iordache, loan. Farmache, bulucbasa Ghencea ci Arng- prin talharii, jafurigihrapiri Meuse o mare stare. Scotand Poarta pe Scarlat Calimah din Domnie, Sava a urmat cu. danaul pani In Constantinopol, de undo apoi s'a intors In Bacuresti, cumpara.ndu-si case si traind boiereste, fiindcA Calimah, Domnulau, IlInaltase .41 la rang de Caminar, Scarlat Calimah se oranduise scum Domn al Romaniei, Sava era omul eau $i, prin urmare, primise prin Cai- macamii ce Yeniserg instructiile ce trebuia sa utmeze.

258 uOmea ce a trecut pe acolo. Catre sear, vine la Tudor protopopul acelui judet, om venerabil pentru vrasta si caracterul sau, cu patru siruri de lacr5mi pe obraz, aratand lui Tudor cg, chiar intriacea zi ArnAuVi ce venisera cu el, spgrgand biserica catedrala din acel oral, au despuiat icoanele de argintarie, au Intrat In altar si au furat pdnd si vasele cola sfiAite pentru jeitfa, adecg sfantul potir si celelalte. Tudor, pa de o parte, a poruncit de a areitat pe batranul protopop spre a nu avea Intalnire cu nimeni si a nu i So Intampla vre-o nenorocire de Ia aceimiserabili, iar, pe de alts, chemand un ofier de panduri, i-a poruncit ca prin taina, oricum va sti, sa &easel Incrurile furate din Muth, biserica si iarasi pe taina sg, le iea de la furi si sä le aduca la dansul. Ofiterul, chiar In acea noaptlt, dap& iscodirea facuta, a lasat In taina disagii de piele (ce erau Inch* au lacat) ai lui bulucbasa ,lova si ai lui bulucbasa Hristea si a scos dinteinselesfinteleacelea odoare si Tarsi pe taina le-a adus la Tudor, dupg, cum a fost poruncit. Tudor Intro acei sase nail de panduri avea un detasament de patruzeci si cinci de oameni foarte grozavi, peste cafi avea ca capitan pe un Sarb (Chifiac Popescu?), Im- bracat de sus pans jos In haing rosie. Aceasta trupg era Inarmatg on pusti scurte, cu .pistoale Ia brftu si en data- gane, si purtau nume de gardauciderli. Niel cand erau trupele paLdurilor In mars, nici cand stationau la un lot, nimenea n'o vedea, nici nu Oa unde se Oa acoasta garda decat numai la execuW de udder!, atunci iesia ea ca din panaantsi-si implinialucrarea poruncita. A doaa zi de dirninea4g, intrand la Tudor adiotantul sau (Mihail Clorana).si comandirul artileriei (Cacalegeanu), gasesc acea, garda In °dale la dansul Unita de pgrei si pe Turior stand In pat. Tudor a poruncit sa aducg, (Jul- ceaV, si cafea comandijrului si adiotantului, si zise dupg aceia sa-i shame si pe bulucbasa Iova,care sosi indata.

259 firvoind a Intra fa odaia undo- se afla Tudor (find acest 'ova un om foarte Ina lt si tapgn), s'a plecat sa Intro pe usa stramtg, a casei protopopului, dar Indata i s'a aruncat streangul de gat de catre garda ce pazia Inn,guntra. §i, Rind desarmat de Chiriac si lungit jos, Intfacel minut fu descapatlinat de seful aratatei garde, In ochii lui Tu- dor. Dap& aceia, ascunzand trupul suptpatuluncle sedea Tudor, a trimis acesta de a chemat si pe buluc- bap Hristea, care, cum a Intrat In odaie, a avut si el tot soarta tovarasului Rau. Tudor dupa aceia a dat poruncg, de plecare, si a resit Insotit de compania capitanului Barbu Urleanul. far tru- pole pandurilor Il asfeptau Insirate pe de o parte, si pe de alta erau cei doua mii cinci sute de Arnauti. Tudor a In- trebat, zicand: o ostire care voieste sa se lupte cu Sul- tanul Imperiului Otoman si roagg, pe Dumnezeu ca sa-i ajutesbiruiasck cand acea (Wire prada si pluieste -chiar bisericile religiei sale, despuind icoanele de argintarie si furand chiar sfintele- vase pentru jertfg, unor asemenea oameni ce li se cade oare ? ". Iar Arnautii toti an raspuns: asemenea oameni on moarte sti, se omoare!". Atunci Tudor a poruncit de a scos -capetele lui buluc- bap lava si bulucbasa Hristea, varate In pari, iar argin- ^aria icoanelor sisfintele vase erau atarnate de niste craci de copaci, si le-a aratat for acestea, zicandu-li: tot cu asemenea pedeapsstint hotb.rat a pedepsi pe oricare, penti-u cea mai mice, hutieu. Arntutii toti an lamas In- eremeniV, iar Tudor a trimis de a scos pe protopopul din arest §-i,descalecand de pe cal si sarutandu i maim, 1-a dat argintaria si sfintele vase, poruncind a i se numara si lei trei mii pentru cumpararea lucrurilor ce vor fi lipsind. Dupg, aceasta a poruncit a se Indrepta ostirea cgtre i3ucuresti, In capul cAreia, se afla elinsusi,iar de-a dreapta dui Wilda steagul patriei.

2G0

CAPITOLUL XII. Sosirea lui Tudor In Bucure§ti. Proclamatia sa cure locuitoriv acelui oraQ. Circularele lui Tudor care judetele ce le avesak supt stApAnirea sa, pentru contributia generalA, La 17 Mart a ajuns Tudor la Ciorogarla, movie dom- neasc 1angBucure§ti. §i a dons zi a fost In mAnAstirea. Cotroceni, ce este de-asupra Bucureeilor, de uncle a vt dat urmatoarea proclamatie : Catre dumnealor de bun neam nascutii boieri, cinst4i negutatori vi toti lacuitorii ora§ului Bucure§ti. Barbati frati, yl este, socotesc, de prisos a vä poftori. vi acum ca ardicarea mea n'a fost §i nu este pentru alt scop decat pentru reIntoarcezea drepturilor ace§tii dew Dumnezeu pazite tAri, care din vechime Ie-a avut vi nici- odatl de, nimeni cu sabia nu i s'au luat,ci mai vartoa. cu sabia vi cu sangele stramoqilor qi a celor vrednici de. toath slava cu smerenie s'au pazit. De la o vreme bask din pricina margavei legAturi a boierilor pamanteni cutrimiiiidupa vremi de care Poartap OtomanA Domnii greci, cu totul ni s'au cAlcat vi ni s'au, Ingropat, !neat, dupl cum de fats vedeti, am ajuns mai, rau decat cei robiti. Pentru ca aceia cari dupa numirile, dupa vredniciile dregatoriilor In care s'au aflat vi se aflAc vidupl numirea rangurilor cepurtau vipoarta se &lama boieri, parAsinduli cu totul cinstita §i sfanta for datorie de a pazi dreptul neamului ci al tarii lor, dandu-se cu total numai marqavelor vi vrednicelor de toata batjocura interese ce gAsiau prin despoierea poporului roman de cltre Domnii greci ci ceilalti Greci veniti Impreung cu danqii, au ia.dus tara la cea desAvarqita ticaloqie ci pierdere, precum de fata o vedeti,vi can nici acum nu se Indupleca a ieqi din Intunerecul In care se gAsescIli de a-tiscoate neamul vi Cara la lumina adevaratelor ei drep- tari. De aceia poporul acelor cinci judete din Mica Ro- mania, ridicandu-se, §i din care astazi numai la o strigar&.

261 a tarii se afla douasprezece mii supt arme, afara din pregatirile ce s'au facut In jude411 Argeqului ci s'au In- -tins, prin Rogii-de-Vede gi alto jude0, pana In poalele Bucuregtilor, afara din alto trupe ce am adus gi care se afla la Bolintin qi Ciorogarla §i care toate acestea sosesc n Bucnresti, undo are as se faca adunarea popoarelor din toate judetele tariff gi undo vor agtepta venirea credinciosului trimis al PorOi Otomane, ca sa cerceteze vrednica de tanguire stare a tarii, de la care cercetare a§teptana In- toarcerea drepturilor noastre. De aceia, le-am gi vestit toate acestea de la 8 ale trecutei luni, ca sa vi le faca cunoscute, Instiintandu-va ca, pe de o parte, 0, va gatiti Intru toate, iar, pe de alta, sa-mi trimite0 din toate isna- turile voastre, cu dovada, iscalita pentru Incredintarea noastra 1. Dar, cu toate acestea, prin mila Celui Prea malt ajungand In margenea oraplui vostru, iara§i Imi Indepli- mese datoriile mele de creqtin §i frate§te va sfatuiesc ca fara cea mai mica Intarziere sa-mi raspundeti In scris, .supt iscaliturile voastre ale tuturor, adeca: ale clerului, ale isnafurilor §i ale tot poporului. Barbatii dar ce se gasesc §i se hranesc intfacest oral i canIn adevar vor simti gi von auzi dulcele glas al patriei qi al dreptgii §i vor voi sä faca parte din ttupele noastre, care sunt Inchinate numai patriei, fi primim §i-i agteptam cu brAe deschise. Iar aceia ce vor fi cu cugetele Impatriva, se vor socoti, fara de a mai putea sa. li ramaie vre-un cuvant de Impotrivire, vrajmaai ai patriei 2. 1821, Martie 17. Iscalit : Tudor Vladimirescu."

I Intr'adevAr Tudor toate acestea le trimisese Divanuluif prin cu- cierii sal capitani, Inca de la data ce se arata. Dar, cinstitului Divan neplacIndu-i, le-au fAcut, dupA obiceiu5idupa cum singur zicea: mu- sama, ai nimenea din popor nu cunostea aceasta. 2 Trebuie sA mArturisim adevArul: cea mai mare greseall a lui Tudor a fost cA nu cunostea politica. DacA Tudor ar fi cunoscut politica asa precum cunostea ostAsia, n'ar fi tras dintliu In mAnAs- -tirea Cotroceni Qi a doua zi In casele Brancoveanului de siwt dealul itropoliei,ci, macar de avea toatA boierimea Impotriva-i ci foarte ontini cu dinsul,fusetrebuia deocamdata sA se fi unit ea pute-

262 A done, zi Tudor a Intrat In Bucuresti en trei mil de- panduri si cn o mie cinci sate de Arnauti supt Ma- chedonschiQiProdan, qi a vrut sl tragl la Mitropolie. Sava. Insl ocuprese el Mitropolia mai Inainte, umplAnd-o cu Ar- un*, car' la apropierea lui Tudor au Inchis porVle Im- potrivindu-se cu armele, de undo Tudor, Intorcandu-se, a Intrat In casele lui Emanoil BrAncoveanu de la capul dea- lulni Mitropoliei.i noaptea aceia s'a petrecut In slobo- zituri de arme unii asupra altora, pina In r6vArsat de zinc, dar OA, plumb gi numai en pratf. A doua zi dimineata Mitropolitul a dat Marl o proclamaie at.° poporul Bucure§tilor, In care _se zieea ca stl- panirea ce fusese pans atunci a Ineetat §1 ca Insuqi Prea sfintia Sa se va ridica si el de acum Inainte BA se poarte bine tot poporul cu noua stApanire. Poporul, auzind acestea si Incredintandu-se din carAle ce vedea el Intra In Mitropolie pentru ca sa ridice toate mi§cgtoarele lucruri ale PreasfinVei Sale si sfintele odoare ale Mitropolieirii chiar pe Sfamtn1 Dimitrie Basarabov, afland el cu Mitropo- litul vor pleca gi episcopui Buzaului §i boierii cei mari ce mai ramaseserl, splimantAndu-se poporul, a navalit In rea cea mare a drecilor care era In tiara. Pentru ca afara din Grecit cart au vent on Ipsilant din Odesa, din Basarabia si din multe alte parti, gall din multimea de alti Greet supt feluri de numiri, de can tiara era plinA, numai Arnautime, supt Sava, delibasa Mihali, tufecci- basa Bozin, buluebasa Ghencea, buluebasa Sotir, buluebasa Geafer, bulucbasa Marcul, TAnase Himariotul $i altA multime de bulucbasi supt a for asealtare, se aflau peste douAzeci de mii de ArnAuti, toti bine Imbracati (adevir bine Inarmati $i. en gephana destuld, dar toate asteadin sangele romanese). Tudor dar trebuia EA joace o politica fineQisA-1 arluel In stare de a da o desAviirsitA Incredere In planurile lui; cum am zice,sa-iface a cunoaste ea WA de a ajunge el la acea putere toate planurile Grecilor ar fi fost nimic, precum a si fost. Si asa, and ajungea el In Bucuresti, sit fitreede-ai dreptul pe tronnl Domniei, -sA fi luat hAturile Guvernului, prin urmare sit se fi IntArit cum se -cade E}i apoi de pe tron sa Inremneze drumul Int Ipsilant, arAtAndu-i pe unde avea a trece Dunarea In ter- menul ce i-ar fi comandat. Dar se vede ca cupa de venin pe care necontenit o desartit natia romaneasca IncA nu -s'a ispravit.

263

Mitropolie, strigandca, nici pe Sfantul Dumitru nu-1 va lasa sa iasg din Bucuresti, nici pePrea sfintia Sa Mitropo- litul sa fuga, nici pe fall, nici tuft's. s cuns, pentru ea toti vor Inconjura dealul Mitropoliei si-1 vor pgzi ziva si noaptea. i aceasta intriga o facuseraGreeii, ca nu care cumva Mitropolitul si boierii tarii sg iscgleasca cererile lui Tudor si sa,le intgreasca apoi acelecereri Poarta Otomang, fiind in paguba Grecilor. Tudor Insg, trggandu-se In, mgnastirea Cotrocenii mai nainte da a-0 da Mitropolitul aceasta proclamatie catre popor, a ocupat cu pandurii sai toate manastirile ce ca- dean pe partea orasului pe care cade ki Cotrocenii. Epis- copal Argesului, anume Ilarion, supt pretext de C11110-- tinta st prietenie cu Tudor, de multi ani, a mere singur ca sa locuiascg, cu Tudor In Cotroceni. Tudor a oranduit si ispravnici In Romania Mare pests judetele Argesul, Oltul, Teleormanul, Vlasca si Ilfoviar celelalte judete se tineau de Greci. Dupg aceia a dat Tudor afar& §1 urmatoarea proclamatie: Tudor Vladimirescu, cgtre toti locuitorii oraselor si satelor de orice treaptg. si anume: neamuri, postelnici, mazili, breslasi, ruptasi, birnici, scutelnici, poslujnici si birnici straini din acel judet. Fratilor! Vg este tuturor ounoscut ridicarea mea din:- preung ea glasul pradatului si jafuitului norod alTgrii- Romanesti. Am urmat si urmez pentru ridicarea drepturilor ei. Am hotgrat, de la eel d'intaiu minut al ridicarii male, sa Indeplinesc on credinta datoria adevaratului Ro- man cgtre Cara sa, pentru fericirea voastrg; catre care taraca si voi, fratilor, am datorie a sangelui si a nag- terii male, care mg supune catre tot norodul Tarii-Ro- mane§ti. Pentru pare am si incins armele pentru Incetarea si Infranarea oricareia naphstuiri si despuieri ce ati au- fent pang acum, de atm Domnii si obladuitorii vostri, cari, In desavarsitg nemilostivire, s'au caznit si s'au nevoit cum sa ggseasca mai multe mijloace prin care 0,

264 poatg a vg suge si cea mai dupe urma picaturg de sane co se mai aflg tram puterile voastre, aducandu-vg. In aceastg, Ingrozita prapastie si nimicnicitg stare intro - care vä afiati astazi. Temeiul cel mai mare al ho- tgrarii male este Impreunarea glasului vostru Intr'una si care cer ca nici fntr'un chip sa nu Inceteze de a care drepturile tgrii voastre, pe care de nu le voiu vedea dobandite din tale Inca de mai ainte si pang, acnm lucrgri si care din millet vg, flgaduiesc ca se vor dobandi Imp°. triva oricaruia vrajmas, prin varsarea sangelui mieu, si pentru care drept4ri voi cei d'intaiu vg, yeti bucura. Ia aceasta sfantg si dumnezeiascg lucrare a Orli voastre, Dumnezeul Indurgrilor ne-a ajutat, si nu numai tale cinci judete de dincolo de Olt se vad mantuite de toate jafa- rile si despuierile ce se urma' fntr'Insele-, si de cgtremul- timea feluritilorslujbasi, dar, on si pe unde am ajuns, atat despuierile au Incetat, cat si facgtorii aceia de rele s'au facut nevazuti. Asa dar, ajungand si In Bucuresti, care este capitala tarii si unde am gg,srit multi boieri patrioti cans'auggsit si se gasesc de aceleasi simtiri cu mine pentru fericirea tarii,cu carii fmpreung chibzuindu-,ne pentru Indeplinirea greutgtilor ce se care de fmprejurgrile de astgzi, s'a gAsit de cuviintg ca prin mine sa se Implineasca contributie obsteascg de la fiecare farg osebire, cite optsprezece lei pe acest trimestru, cu care sa putem fmplini datoriPe greutgtilor ce se cer astgzi, pentru mantuirea tarli noastre. Pentru care vg Instiintez pe toti ca s'a dat aceasta slobozenie ispravnicilor aoestui judet la care si urmeazg, sg vg, supuneti si s'o fndepliniti, fratilor, atat aceasta, cat si altele ce trebuinta va mai care pentru mantuire, fiind de-a dreptul Incredint4 In mine el, pe cat va sta putinta, vg, voiu apgra. Toate aceste cereri vi se fac pentru tinerea ostirilor, care vg, vor apgra si vor sti sa scoatg, drepturile voastre. De aceia vi se si trambiteazg glasul chemArii, adeca cat" sunteti vrednici sa vg, Inarmati Impotriva oricgruia vrajmas

265

'l tarii voastre, venicatre mine ca stt vg, cercetez vite- jiilevoastre. Si, de le voiu afla potrivite cu hotararea ce se core In imprejurarile de astazi, pe data sä vg, si primese si sa vg, si povatuiesc cum trebuie sa va savarsiti datoriile si sa vg, indepliniti acea slujba ce se care de la nista ostasi cari sunt hotarati aumai pentru dobandirea drepturilor tariff lor, iar nu pentru in parte-li folos, dupa cum atafeu singur, cat si cei impreuna frati cu mine slujim, ne- puind nici in gandu-ni vre-un bolos al vericaruia dintre noi, decat numai pentru binele tarii noastre, ce este de obste pentru noi toti si pentru copiii nostri. Cati insa nu v'ati nascut cu aceasta indemnare de a manui armele, supuneti-va de insusi bung, voia voastra la datoriilece vi se cer, fara cea mai mica deosebire, asa precum vi s'au aratat, pentru mantuirea Orli voastre. Can bani, optsprezece lei,iar nu mai mult, platiti de vericare nume prin boierii ispravnici, vor veni in Vistieria tariff, si de acolo se vor Imparti In imprejurarile co vi s'au aratat. Fiti dar cu totii sanatosi si supt ingrijirea, Celui Prea Inalt, fratilor. Slugerul Tudor Vladimirescu. 1821, Marti() 20'."

CAPITOLUL XIII. Sosirea lui Ipsilant la Bucurestiyia.7ezarea lui la Colentina. In- talnirea lui Tudor Vladimirescu cu Ipsilant in casele de tang, Cismeaua dui Mavrogheni. Scrisoarea lui graf Capodistria care Ipsilant. Inaltarea steagului libertAtii grecesti pe zidul portilor caselor boierului Belu, Podul Mogosoaii. Doug, carpi de la Patriarhul Constantinopolei contra Grecilor. Alexandru Ipsilant, sosind la Focsani, a zabovit aci putin, asteptand ostasi din Odesa si din Basarabia. Acolo a gasit si pe vestitul Vasile Caravia, care venise din Ga- lati cu doua sute de Arnautisjcu Base tunulete mici. De acolo a pornit Ipsilant cu toti aisai,si, in loc de a veni

1 Forma autentica; dupgtipArituracontemporana, o dgm In .Apendice.

266 la Bucuresti, a luat-o pe supt muntl si a iesit Ia Mizil, uncle a Intalnit si pe Iordache Olimpie, de la care s'a In- credintaf, de fuga boierilor din Bucuresti. Aciamai dat Ipsilant si alto proclagratii grecesti, Ins Romanii n'au voit nici sa le auza, dar mite sa alerge supt steagul lui.. De la Mizil Ipsilant a iesit la Ploiesti, unde a mai zabovit cateva zile. Aci s'au strans mu4ime mare de Arna- utisi de Greci, unde s'a si rostit cuvantul : SA traiasca libertatea! Si, marind batalionul lui eel sacru cu alti Grad din alto °rase, a plecat cu ei cu toti la Bucuresti, unde a sosit la 25 Martie si a teas Ia satul Colentina, proprietatea fostului Domn Grigore Ghical, din margenea Bucu- restilor, undoti-aasezat ciiartirul sau general. Bimbasa Sava, care In acea epoca se socotia de-o Insemnata persoana, a mers cu oastea de i s'a Inchinat. Iar capitanii Grecilor erau Colocotroni, Caravia, Constantin Duca, Gheor- ghe Oiimpie si alti multi, paste cari totiacestia era generalisim vestitul Pendideca. A doua zi Mitropolitul, episcopii si boierii ce se mai aflau In Bncuresti (pentru ca nu-i marganise Tudor pana atunci la Belvedere; dupa. aceia i-a ridicat si i-a pus supt streaja sa); au mers de s'au inchinat lai Ipsilant. Dupa aceasta, dorind ostirea C') venise cu Ipsilant ca sa, se plimbe prin orasul Bucu- rastilor, cum i-au vazut copiii, an Inceput sa canto peate: Ipsilante fertmarsal, Pendideca ghinarar, Oflterii cei mai mari. Covrigari si plAcintari. Tudor sly prefacea ca asteapta sa, vada ostirea ruseasca de saptezeci de mii supt fermatsalul Wittgenstein, macar ca el avea intreaga stiinta de la secretaral consulatului austriacesc din Bucuresti, Udritchi, de cele ce se urmase la Laibah Intro ImparaVi Europei si plenipotenVarii lor, dupa care se si Intelesese, atat en Pasa de la Vidin, cat si cu. batranul Vizir ce era atunci Silistra-Valesi. Col de la 1822.

267

Ipsilant a Invitat pe Tudor ca sa se Intalneasca la casele de la Cismeaua lui Mavrogheni, care era pe-atunci- dincolo de bariera Podului Mogosoaii, ca sa se sfatuiasca Impreuna. Si. la ziva hotarata s'au si luta/nit amandoi In aratatele case. Insa fiecare dintre ei aveau paza buna de oameni Inarmati si gata de lupta la cel mai mic saran. Tudor se prefacea ca nu lute lege limba greceasca si de aceia luase cu sine si pe episcopul Marion, carnia se !nue- dea (dar, din nenorocire, si acela a Lost vanzator). La acea Intalnire Ipsilant a propus lui Tudor sa fie uniti. Tudor Insa a raspuns ca, este gata a-i primi propunerea lui, dar- II roaga mai intaiu a-i arata data intr'adevar inteaceasta ridicare a for este si mana Rusiei, precum a manifestat-o el prin toate proclamatiile sale.Ipsilant i-a raspuns ca nu stie Tudor cat de mare este dorinta Rusiei Intru apararea acestor doua tari ? Tudor i-a zis ca aceasta o cunoaste Inca din vremea Imparatesei Ecaterinei, dar ca asemenea cunoaste si aceasta: cand Englitera, cand Austria, cand Franta, i-au statut totdeauna Impotriva. Ipsilant, voind sä-1 incredinteze mai bine, a scos o hartie, zicAnd: Iota ce-mi scrie insusi graf Capodistria din Petersburg ". Elsa n'a volt sa dea acea hartie din mana, si o cetia el singur. Tudor insa Il ruga sa dea acea hartie episcopului- säi-o ceteasca, ca sä poata Intelege tale scrise Intr'insa. Si toata Intrevorbirea for se talmacia de episcopul Ma- nion, fiindca Tudor se prefacea ca iu stie greceste.Ipsi- lant i-a raspuns ca nu poate sa dea hartia aceia a o cell altii, pentru ca graf Capodistria Ii aerie intr'Insa sialts lucruri particulars. Iar Tudor atuncea a raspuns lui Ipsilant: Printule, fara, ajutorul Rusiei noi nu cutezam a ridica steagul Impo- triva Turcilor, caci stiff. ce cruzi aunt ellSi-apoi ei aunt suzeranii nostri, si avem tratate cu dansii, pe care trebuie a be respecta, si. vrem sa scutim nenorociri sarmanei noastre patrii. Am vazut cu ochi-mi vanzandu -se crestini dincolo de Olt de catre Turci, adeca Sarbii din Serbia, cat optsprezece lei sufletul si rascumparandu-se de catre noi, Ro-

268 euanii,chiar cu acest prat,oricati am putut 1". Ipsilant Taspunse prin episcopul Ilarion, In limba greceasca: zaXix 1,17e: 6 7.xYp..i.yot: (bine zice sarmanul"). Iar episcopul fi facu semn ca Tudor fntelege greceste. Astfel s'a dat pe fate adevarata credinta ce pazia episcopul catre Tudor si yin- derea lui catre Ipsilant, Inca de and iesise intru Intam- pinare-i cu Mitropolitul si cu boierii. Dupe aceia mai urmand o scurta conversatie Intro dansii, a si plecat Tudor. Ipsilant a doua zi a dat porunca ca, fare zabava,ori- catiArnAuti vor fi supt steagul lui Tudor, sä vie numai de cat supt steagarile celorla4i Arnauti ai sai, si, oricati Sarbi si Bulgari, 0, vie toti supt steagurile luiTufecci- basa Bozin. Astfel chiar In ziva aceia s'a dat pe fate ura ce era Intro Tudor si Ipsilant. Tudor dupe aceia a Intarit manastirea Cotroceni cu santari, a asezat pandurii sai parte Inauntru In mamas- tire, cu artileria de Base tunuri ce avea, si partea cea mai mare In lager, pe campulCotrocenilor.§i asa Tsi urma.lucrarile sale, atat cu recrutatja de panduri peste Olt, cat si en intarirea manastirilor din Valahia Mica, cu aprovisionarile Insemnate ce se facea Intr'insele si cu corespondenta ce se Linea cu serhaturile de peste Dunare, .pe care Grecii o simtise aceasta. Cu toate acestea Tudor avea toata dreptatea: caci acolo undo astepta, sau undo se prefacea ca asteapta pe Ipsilant ca sa Intro In Prin- cipate cu acea ostire de saptezeci de mii de Rusi, de care vorbise Ipsilant In proclamatiile sale, 1-a vazut viind cu vre-o sapte mii de Greci, despuieV, bagabonzi, MA, nicio stiinta de tactica razboiului. L-a vazut atat in Moldavia,

Aceasta s'a urmat In revoiutia Serbiei, and pe nenorocitii aceia ce -i prindeau Turcii, on prin luptele ce se Intampla, sau prin sate, sateni chiar neinarmati, pe cati nu-i omora Iitrecea din Serbia peste Dunare, In Mica Rom'a'nie, si acolo ii vindea, ajungand a vinde pant( la optsprezece lei sufletul de om. Romanii ii cumpara' de la TurcieiIn urmti, ca niste cre$tini, Iii slobozia', dintresari unii s'au Intors dupa revolutde iarasi In Serbia, .iar altii Inca dupe atunci s'au asezat In Romania Mica.

269 cat siin Romania, adunand bagabonzii dupg oriunde- se aflau, ba si chiar copii dupg la scoale. A va.zut In ostirea lui anarhia si talharia cea mai mare, incepand ho- tale Intaiu de Ia cai si de Ia arme si mergand pang la despuierea icoanelor duprin biserici si a vaselor celor Onto din altar, nerespectand nimic. Dar, daca Ipsilant Intru adevar a fost asa dupg cum fl descrie istoriile grecesti", va zice cetitorul, apoi cum a putut lua pe Tudor din mijlocul pandurilor sgi. si a-1 °moil ? Cand chiar aceasta istorie descrie pe Tudor intru toate mai pre sus decat Ipsilant ?" La aceasta rgspunz cg nu Tudor, un om din popor Si fara, de nicio invap,tura, ci cei mai bravi capitani ce an putut sta vre-o data In lume, cand patria for odata i-a pg,rdsit, an trebuit sa cazg jertfa vanzarii oamenilor sat.. Prin vanzarea maresalilor sai a cgzut chiar Napoleon cel Mare la Waterloo. Si tot prin vanzare se zice ca a cgzut si Samil, seful Circasienilor, carii se luptara treizeci de ani pentru libertatea patriei lor. Capetenille de dupg, atunci ale acestei tgri dintru Ince- put an fost Impotriva.lui Tudor, si mai vartos din orbire si necaracter, pang, la intrarea Turcilm In Cara, Hind de un cuget si de o voint,g cu Ipsilant. Aceasta a facut a slg,bi credin0 pandurilor catre Tudor, necrezand ei cg vor putea ajunge cu capetenia lor la scopul care-si pro- pusesera pentru mantuirea tarii. Pe de alta parte, necurmatele intrigi ale Grecilor (ce lucrau prin Machedonschi si Prodan) langa capii pandurilor, nemultumiti de cruzimea lui Tudor, si, peste toate acestea, purtarea cea foarte as- prg a lui Tudor cgtre soldaVi sgi, acestea toate au fgcut pe capitani a-1 pargsi si a-1 da in manile Grecilor,dupa, cum se va vedea la locul san. Iata ceia cecriau jurnalele Europei dupe atunci : Marirea Sa Imparatul Rusiilor a aflat cu mare intristare talhgria Grecilor in principatele Moldavia si Valahia. Si nu numai ca n'a voit sg dea Grecilor vre un ajutor, dar a si aratat in cea mai mare solemnit3,te desavarsitaluj

279 sura asapra-li. Imparatului i-au prioinuit nedesorisa Intris- 'tare si rusine banuiala ce s'ar fi putut da asupraiImpara- lestii sale Mariri de catre celelalte Curti ale Europei, ea, -ar fi dand ajutor Grecilor pe supt asouns. Imparateseul consul rusesc, Bizanii, a fAcut cunoscut ea s'au pornneit a se ridica. nuthai heat din Iasi, eu care 3i'au ridicat si cea mai mare parte din boieri si negutatorii eel mai Insemnati, cu cea mai mare graba, din Mol- davia, fugind peste hotar, parte In Rusia si parte tn ti- maturile Anstriei. Ins* Domnul Moldaviei', Stn, calla sea- pare ea toata familia sa Intr'nna din aceste doua WI, si nu a putut-o gasi." Alto jurnaluri facea' cunoscut ca., Indata ce a sosit Tin- paratul Alexandru la, Laibah, a proclamat cum ca Marirea $a n'a.0 putut cunoaste faptele lui Alexandru Ipsilant din. PrincipateIe Moldavia si Rumania decat faptele nnui desavarsit razvratitor si !I:Isolator de noroade; pentru care .si porunceste .Marirea Sa a se sccate, atat din Jieraldia Imperiului Rusiei, aintre nobili, eat si dirt supusii Rusiei, lepadandu-I eu totul In fapta sa. Al doilea, s'au porungit fetmarsalului Wittgenstein, care sta en ostirile dincolo de Peat, ca sa tie cea mai mare neutralitate ate faptele ce .se nrmeaza, de catre Greci In Principate. Aceste hoLarari se vor comunica Ministeriului rusesc din Constantinopol, en porunca ca sa le faca cunoscute lnaltei Port pe care sa o Incredinteze din nou de legatura -arcaonlei intin care se gases° acestedrilla Puteri. Iar Baron Stroganov sa proclame de fats, ca politica Im- paratestii sale Mariri este cu totul straina de once cu- gate care ar putea aduce ridicari de popoare si anarhii u vericara tarn si c5, nive asemenea revolte sunt hotarate, chiar si de Marirea Sa, a se sfarama de catre stapanirile erupt care se afla, si ea imparateasea sa Maths nu cu noaste la politica sa cleat tinerea-armoniei Intru care EB afla 'opt prin paterea tractatelor cu Inalta Poarta."

3 Pi:.ani.

271

WI 41 epistola lui graf Capodistria, din Porunca LBO.- ratului Alexandru, catre Alexandru Ipsilant, din 14 Martie 1821. Marirea Sa imparatul a simtit mahnire, atat mai mult de adanca, cu cat cinstea si nobilele voastre sentimente, prin care ati dat dovezi In slujba Mariiii Sale, prin urroa- rile voastre de astazi le-ati dovedit din potriva. Maiirea ,Sa era departe de orice gandire ca ati fl putut vre °data, Ara, veste sa va tarati de acest duh al ratacirii ce duce pe oamenii veaculai nostru de a cere, prin scapare do vedere a color d'Intaiu datorii ale lor, vre un bine ce nici Intr'un chip' noate sa-1 nadajduiasca decat numai dupa o scumpa pazire a canoanelor credintii si a bunei purtari. Stralucita famine a voastra, cariera pe care ati Ince- put-o, dreapta opinie ce ati fest dobandit-o, tcate acestea va putea' da prilej sa luminati spre cele de folos pe Grecii ce an nricinuit aceste talharii in principatul hloloavieiki Valahiei, In care ati cazat si Insiva. Cu cat aceste principate nu aunt si niciodata n'au fost nici ele Grecie, nice locuitorii lor Greci, cu atat, dupa tot cuvantul dtept, Lu puteti nici a gandi sa va indreptati, nici voi, nici cei Im- preuna cu voi, de numele ce poarta niste asemenea fapte. Increderea ce v'au aratat-o acesti Greci, dorinta Imbur.a- tatiriinegresitfi atata de a nu ramilnea straini de soarta lor. Dar oare prin ridicari de rascoale In tari cu totul straine, nista asemeuea fapte co s'att urmat si se urrneaza in Principa,te de toti aceia ce se afla, sups comanda voastra, si al carom, Printule, voi sunteti capul, va intreb cum se numesc ? Dar care prin revolta, k+i chiar In patria lcr, pot ei &IL nadajduiasca dobandirea gandului lor celLi in- gamfat ? Oare prin Intunecoase si tainice uneltiii poate un Lem sa nadajduiasca ca va ajunge sa se renasca si sa se Inalte la rangul neamurilor neatarnate ? mnaratul nu o credel El a asigurat ocrotirea Grecilor prin tract.tul ce a In- cheiat cu Poarta. Astazi aceste foloaqe ale pacii suntbine

272 asezate si an luat drumul eel mai legal. Se vede Insa, ca. voiti sa, va Intindeti numele prin fapte de intamplari atat de rusinoase, ce peste putinta este de a fi primite de Marirea Sa., Rusia are Incheiata pace cu Poarta. Talharia ce se lucreaza In principate nu poate, supt niciun cuvant, a rupe buna armonie dintr' aceste doll/ Puteri. Asa dar yeti fisocotit de Inalta Poartg, dui:a numele ce poarta Insusi faptele ce le Intrebuintati voi si cei Im- preuna cu voi In Principate, si yeti fi zdrobitisi batuti chiar de catre dansa. Nu pot sa -mi Inchipuiesc cum ati Indrgznit sa fagaduiti acelor doua Principate sprijinirea unei maxi Puteri. Ce Pu- tore este aceia ? Nu cumva v'ati Intins privirca catre Rusia ? Rusia niciodata n'a sprijinit si nu sprijine nistease- menea oameni pierduti prin Insesi faptele lor. Sipeste- foarte putin yeti vedea chiar din partea Rusieicazand toata, raspunderea asupra-va. Povatuirea mea este ca sa va,trageti si sa, trageti sr pe nenorocitii aceia de supt osanda ce atarna asupra Ca- petelor voastre. Nici Luminatia Voastra, nici fratii vostri nu sunteti mai mult in slujba Imparatului, nici supt apararea sa. Numai- princesa Ipsilant va fi supt ocrotirea sa. Si nici va, mai ingaduie Imparatal, supt nici un fel de cuvant, de a va, mai intoarce vre °data, in Rusia. Aceasta, scrisoare vi se va trimete prin domnul baron Stroganov, carele, dupgce o va face cunoscuta mai Intain. Portii, este poruncit sa v'o trimeat.a. Aceasta, printule, si nu mai mult." A dona zi dupa aceasta, Grecii an Inaltat steagulli- bertatii pe zidurile portii caselor boierului Belu (din caput Ulitii Frantozesti), undo era cvartirul lui Farmachie, si unde locuia si un arhimandrit grec, anume Vasilie, prietenst Impreuna-urrnator al lui Iordache Olimpie. Aceata, dimpre-

273 ling en alti Multi Greci, au adunat o multime de popi, iarasi Greci, In pomenitele case, unde era steagul for pregatit, zugravit pe de o parte Sf. Costandin si cu mums sa Elena, can amindoi tineau o cruce, si dedesupt se zicea: Inaceasta vei birui", far pe partea cealalta era un fe- nix, supt care se zicea: din cenusa mea ma nasc". Duna ce a flout o sfestanie, un popa dintelnsii tinea In maul o carte, si alt pop& tinea o Evanghelie; Insa acesti popi erau pusi In front,si Intro dinsii era cel mai de cApetenie stAruitor, Costache Chiriac Aristia, cu steagul la spinare. In urma lor, ca la vre-o zece pasi, urma' Grecii si cu sabiile scoase, si dupA aceia se tinea multimea. Iff a stfel de parada au iesit din aratatele case, cantand toti greceste :stralucit-a darultau, Doamne", s.c. 1.$i dupA aceasta cantau cantece de libertate de-ale lui Riga. *i in urma acestora venia apoi multimea mare de Ar- nautisi multimea mare de Greci, pana au ajuns la Vadul Sacagiilor, visavi de biserica numita Curtea Veche. Acolo au facut Tedeum, cu tamaieri si cu botezari, cantand Mantueste, Doamne, norodul tau", cu care cantare au inceput si darea focurilor din pusti si din pistoale, de-ti asurzia' urechile de vajaitul gloantelor, care cadea' pe acoperisul caselor, incat credea cineva ca se afla intr'un adevarat razboiu. De acolo s'au tutors iarasi inapoi la casele Belului, tiind necurmat focul armelor prin targ, incat a Lost o minune cum a scapat °rapt de aprindere. Acolo, cel ce purta steagul I-a Infipt de-asupra pe poarta, si apoi iarAsi s'au mai dat focuri de arme, strigand totic'un glas mare: ,,Si la portile Constantinopolului". Tudor sta In Cotroceni si privia lipsa de judecata a lui Ipsilant si a color fmpreuna cu dansul. Se mira de aceste fapte copilaresti, barbare si cu totul straine de once mints sanatoasa, cand el mai vartos cunostea lucrurile din na- untru cum marg. Asemenea nu putin se mira cum o sa indeplineasca Ipsilant neaparatele trebuinte ale unei ostiri pe -care n'o putea tine in supunere si in ascultare. Li lip-

P74 siau magasii, li lipsiau amunitii, 11 lipsiau spitaluri, si cu till cuvant toate, si apoi strigau In gura mare c'o sa meargA sa iea Constantinopolul! Purtarea eteristilor ajunsese ne- suferita: pe ulitile Bucurestflor ziva 'n amiazi detpuiau barbati, femei, popi, copii, once 'mntalniau. Intrau In toate casele boierilor cari erau fugiti, precum In casele Bran- coveanului, In casele Cretulestilor, Ghiculestilor si in casele tuturor boierilor mari si mici, si despuiau asternuturi, mobile, biblioteci, cu un cuvant tot ce gasiau si le vin- dean pe la Evrei si pe laoricinegasia', pe un pret de nimic. Intra' In pivnitile caselor boieresti si, dupa ce se Imbatau si pradau tot ce mai gasiau printr'insele, apoi spargeau si batile prin focuri de pistoale si dau drumul vi- nurilor sä cure!. Era o spaima mare si o jale grozava In Bucuresti, de starea In care se afla aceasta. Sava Insa, cumparat de Calimah, protectoral sau, astepta prilej Inde- manatee spre a se declara contra lor. Cu toate acestea, chemandu-se de catre Tudor In Co- troceni, si Intrebandu-se de are stiinta de cola ce se urmeaza in Bucuresti, Sava n'a tagaduit; *i Tudor iar 1-a Intrebat: este el oranduit de Divan, si a fost cu primirea sa a pazi acest oras? §i de are de gand a-si implini acea Indatorire cu sflntenie ? Sava a rIspuns ca, nu se leapada, de Indatorirea sa.i, dupl sfatul ce au tinut IntrodInsii, s'a dat porunca In ora§ ca, la once casa ar mai venizavergii ca sä prade si sa jafuiasca, proprietarii acelor case, sau epitropii, sau vecinii, sau oricine s'ar gasi prin prejur, sa dea cu arme si sa-i omoare, fie macar oricine acei ostas, flra osebire; si nu vor raspunde pentru acele ucideri catre nimeni. Dupa aceasta porunca au mai Incetat putin jafurile si prazile In Bucuresti. Cu toate acestea orasul era speriat tare de necurmatele talharii,si fugiau necontenit locuitorii lui, care Incotro putea. Dar in zadar, cad se prindea' de Arnauti pe drumuri, si se despuia' pana la pieta; si aceia cari se Impotriviau, se omorau.

275

CAPITOLUL XVI. Nutt carti de afurisanie patriarsesti prin care Patriarhul Constanti nopolei, dimpreund cu toticeilalti Patriarhi, In cor, sinodi- ceste, afurisesc pe Ipsilant dimpreunA cu toti ceilalti Greci de supt (Musa Atunci sosirn una dupa alta doun carti din Constanti- nopol de Ia Patriarhul, prin care afurisia pe Ipsilant si pe toti Grecii, cu tot neamul lor. Grigore, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Romei-Noun si Patriarh a toatn lumea. Prea-sfinte Mitropolite prea-cinstiteexarhe. al plaiurilor, frate iubit In Duhul Sfant, fmpreuna cu Smerenia Noastrn, slujitor Domnului, dar si pace de Ia Dumnezeu fie cu Preasfintia Voastra. Cat an Intristat inimile, nu numai ale noastre, ale de rului, dar ale tutaror cati locuim In acest Imparatesc ores si tot de un neam cu noi, de la mic pang la mare, miscarea acestor neomeniti insurgenti, este peste putinta de a vn descrie-. Pentru cn cu toti am ramastristi,on inimile ca de ptimant si fncremeniti, cand si de entre Dum- nezeu oranduitg, noun stnpanirea si nebiruita Imparatie an ajuns a se arnta pang intfatat de neomeniti si de- snvarsit ingrati acela ce au fost Domn peste tronul Mol- daviei, Mihail Sutu, carele, prefAcandu-se supt Inchipuire de libertate, au proclamat- o dimpreuna cu nemernicul si fugarul acela Alexandru Ipsilant. Acestia nicientre Dumnezeu tale de cuviintn, nici cntre oameni tale drepte si adevIrate niciodata pazindu-le,ci de a pururea cal- and sireligia si moralul, nu numai au fnselat pe toti oamenii pierduti si snvarsitori de fapte rele, dar si tot neamul grecesc farn de Male de cuget1-auImbrancit in prapastie prin fnchipuita si Inselatoare de libertate nationals. Dar dumnezeiasca Providentn si neadormirea prea- puternicei si nebiruitei Impargtii de prin mai multe locuri Instiintandu-se prin Inscrisuri, ba Incasiofitdal facandu-i-se cunoscut de entre Ecselentia Sa elciul Rusiei, s'au dat pe fata ticalosul acela plan, s'au cunoscut basa

-279 §1 Inceputul de uncle s'au dat pe fats, §i s'au descoperit minciuna si IncelAciunea pe care neru§inatul o Intrebuinta ca cum ar fi avut cu dan ii Impreuna-lucratoare la aceste ticlloase scopuri puterea Rusiei, dupl cum toate acestea s'au trambitat qi prin Inteadins pentru aceasta chestie §i astAzi prin auzirea de catre noi toti s'au flea cunoscut prin Inalt imparatesci vrednic de Inchinaciune firman. Puterea Imparatiei au lntrebuintat In bune reguli dA- rapanarea ticalosului for plan, qi Sf. BisericA a lui Hristos, dupA, datorie, blastaml qi afurisekite pe acest lalhar Ipsi- lant, pe acel ingrat §i impreuna cu dansul lucrator fost Domn Mihail Sutu §i pe toti cei ImpreunA cu dAn§ii insurgenti, talhari Greci, ce an vrut printfaceastA ticaloasft a for fapta a §terge dupa fata pamantului neamul Intreg. Biserica lui Hristos, dupa datorie, priveghind, de ob§te ci In parte, cele spre mantuire, binecuvantand aceaza qi Intl- recite pe tot neamul la credincioasa supunere de raiele qi la adevaratele datorii ale supunerii, iar pe talharul acela Ipsilant §i pe toticeilaIti ImpreunA cn dansul Ii afurisegte qi Ii dA anatema, ca nicte pe fatA pricinuitori ai pierderii neamului Intregi ai varsArii sangelui ai atator nevinovati. Aceste carti se trimit cu grabl vi In eparhia Preaosfintiei VoastreiIn eparhiile iubitorilor de Dumnezeu episcopi, din carii mai pe larg vä yeti Incredinta, iar printr'aceasta vA sfatuim bisericeqte sl be trambitati la toti cati supt crectineasca voastrA apArare se gasesc crectini,cArtile sfinte noastrebisericeqti, §isa to lupti Intot chipul ca sa li descoperi InplAciunea supt care i-au adus,i supt care se afIA, risipindu-li zftdarnicele fumuri, aratandu -li ca cu aceasta neomenita micare pierde neamul Intregpi ca, de nu se vor Intoarcesa-0repareze aceasta blAstamata necredintl, Biserica Ii are despartiti de toti ceilalti crec- tiniivinovatitilepadati veqnicei anatemi. CAtre aceasta sa fie Preaosfintia VoastrA, iubite frate, cu mare bagare de samA, cunoscandu-vA datoria cum ca avqi a da rAspuns la nemituitul tribunal al Domnului

277 Nostru, in Infricosata acea zi and vi se va cere pentru toti raspuns, caci sangele for din inanile voastre se va cere, dad. si prin cuvant si prin fapta nu veti Intampina aceasta de nevoie mantuire si data nu va veti Indeplini arhiereasca voastra datorie, Induplecand pe acei Inselati si primind si iertand pe cei fntorsi si caitidin aceasta miseare si din blastamatul si satanicescul for juramant. Iar catre cei ce nu se vor fntoarce yeti lepada astipra-li ura si blastam; Intorcandu-va f4a de la dansii, gonindu-i si lepadandu-i vesnicei anatemi. Iar Preasfintia Voastra yeti ramanea Intru toate Impreuna-eugetator cu Biserica lui Dumnezeu si cu puternica noastra imparatie. DA, dad., la din contra, nu yeti lucra dupa cum Biserica ni porunceste, si cu cuvantul, si Cu fapta, si en cugetul, va avem din acel teas lepadat din arhiericescul nostru grad de sine-va, osandit si strain de Biserica lui Dumnezeu si neintors din eresie si vesnic vinovat. Deci, iubite frate, lupta-te pe cat vei putea ca sa scapi de primejdia sufleteasca, caci In marl varsari de lacrami s'a facut si aceasta si cealalta carte sinodiceasca, ce pe dumnezeiescul jertfelnic s'au pecetluit si vi se trimite. Asteptam sa ne bucnram cu grabnicele raspunsuri si de Nina isprava ce ni yeti trimite, iar dumnezeiescul dar sa fie cu Arhieria Voastra. Al Constantinopolei in Hristos frate, Grigorie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Romei Nona si Patriarh a toatalumea.a PreaosfinVte Mitropolite si exarh al plaiurilor, frate iubit In Duhul Slant si Impreuna-slujitorule, prea-nobililor boieri din acea taxa si urmatori ai Iegii crestinesti, cinstitilor negutatori si starosti ai tntulcir isnafelor si ceilalti totibinecuvantati crostini, de once treapta si meserie, fii inbiti ai Domnului Nostra, darul si pacea lui Dumnezeu 0, fie cu voi. Cea Intaiu basa moraliceasca cum a este recunostinta

278 catre cei ce ni fac bine este mai luminat decal soarele, si cei ce sant ingrati catre facatorii for de bine sunt cei mai rai decal toti oamenii. Aceasta rautate o vedem In multe parti tiparita prin cartile sfintilor,gichiar Domnul Nostru Isus Hristos ni arata, dupa cum avem exemplul lui Iuda. Clad Insa aceasta ingratitudine este Insotita si cu duhul eel rau de insurgentie Impotriva obstestilor nostri spriji- nitori si a hranitoarei noastre preaputernica si nebiruita Imparatie, atunci unii ca aceia sunt fmprotivitori Insusi lui Dumnezeu, fiindca In fine nu este Imparatie sau sta.- stapanire decal numai oranduita de Dumnezeu, si tot acela ce se fmprotiveste acestii oranduite de Dumnezeu stapaniri asupra.nisipreaputernica Imparatie se im- protiveste de-a dreptul lui Dumnezeu. Ace..te doua, base ale moralului si ale credintei, base, zicem, si moralicestii si bisaricastiidatorii, le-an calcat cu cea neastimanata maairie acel °data oranduit Doran peste Scaunul princi- patului Moldaviei Mihail Sutu si Alexandru Ipsilant. Acestea la toti cei de neamul nostru sunt cunoscute nenumaratele mill cc prea-puternica noastra Imparatie, ca dintr'uu izvor nedesertat, an varsat presto dansii, pe acest Mihail Sutul, pe carol°, din pierdut si cu totul neinsemnat, 1-a ridicat la ranguri si la mariri, si din om peste toate acestea 1-au suit peste luminatul tron al Domniei Moldaviei si1 -au asezat boier al popoarelor. Acesta Insa find de fire ran siinrautatit, dupa. cum s'au aratat minune Insufletita a ingratitudinii, si unindu-se cu fugarul si talharul acela Alexandru Ipsilant, acestia Impreuna, !mullet* de o rautate sataniceasca, an proclamat libertatea neamului si cu glasul acesta an tras multi de asemenea minti catre dansii, si, trimetandu-i apostoli In multe parti pentru a fuse la, au adunat multime mare de crai si de bagabonzi pentru ca sa-i Imbranceasca. In prapastia pierzarii, insa cot multi tot din neamul nostru. Si, pentru a putea fusufla mai mult curaj, au fntrebuintat numoloPuterii rusesti, propuind cum ca si acestia jsund

279 tm?renna on cugetarile si on miscarile lor, propunere cu totul desarta si mincinoasa, flindca o asemenea miscare este moraliceste cu totul peste putintl si cu totul straina de Imparatda Rusiei. Pentru care si Exelentia Sa ministrul Curtii Petersburgului an dat Inscrisa dovada cum ea, nici cea mai mica stiinta sau amestecare nu are Curtea Rusiei lnteaceasta chestie, ce este osandita de tot drep- tut cuvant de talharie. Cu niste asemenea propuneri si-au facut ticalosul lor plan. acestidoi. 9iCu cei Impreuna lucratori, supt nume de lubitori de libertate, iar, mai bine a zice, uratori de libertate, si can si acum lucreaza Intru a turbura linistea si rasuflarea neamului nostru Intreg, ce suntem credincioase raiele ale prea-puternicei Imparatii, de care suntem miluiti necontenit supt stralucita ei umbra, cu atatea privilegiuri de libertate, pe care nu be putea dobandi nicio alta natie, pazindu-se nesupara'te cu totul si acelea ale credintei noastre papa astazi, pe care le tinem fara de niciun scandal, pentru mautuirea sufletelor noastre. Acestia dar ce an voit sa se crate amatori de libertate s'au aratat si suet cei mai uritori de libertate, uritori de religia lor, uritori Insusi de neamul lor si Improtivitori lui Dumnezeu, carii se silesc In tot chipul a aduce si la desavarsita peire pe tot neamul Intreg. Acestea auzindu-le Insusi noisi toata cea dupe MO noi fratie si tot clerul si toate madularele neamului, de once treapta si meserie, s'au umplut de intristare si de lacrami, atat parinteasca noastra iubire de neam, cat si pastoriceasca datorie In Duhul Mat, Intru a Insufli4i pe tot neamul nostru catre cele catre mantuire. Deci, scriind, sfatuim pe Preaosiantia Voastra ca, si tnsiva, si prin egumeni si prin calugari, si prin duhovnici, sp. proclamAi In- selaciunea si pierderea acestor oameni Tai si uratori de Dumnezeu, Intampinand ca si din terile acelea 0, nu se Insa le cineva din crestini ca sa dea ascultare, fau sa so uneasca cu acesti pierduti Impotriva hanitoarei qi de Dumnezeu oranduita prea-puternicanoastra Imparatie. SI va siliti 4n fapt4 a dovedi incelAcinnea siprapastia

280

pierderii intru care Imbranceste acesti talhari cat'Aime mare de satiate ce i-an tras prin minciuni in prgpastia pierzarii, pazindu-va, chiar Arhieria Voastra a DU va clati catusi de pu:in din alevar, auziud pierzatoarele for bar- firi; iar, mai vartos, sa,-i urg4i si sa-i blastama0, dupa cum insusi Biserica si tot neamul au lopadat asupra-li tot blgs-- tamul si toata ura, Ca pe niste madulare putrede si adu- catoare de peire cgtre tot neamul intreg si pe care II are ca niste calcatori In fapte a duranezeiestii legi si ale (sic) apostolicestilor orauduiri, ca pe niste batjocoritori ai sfintei datorii tsars facatorii for de bine,carii au calcat In picioare si politicestile si biserice§tiledaruii sicari snit afuris4i si lepadat,i, atat de Biserica, cat §i de tot neamul, neiertati si nedeslegati, dupa, moarte lepadat,i, dupa tot tat cuvantul drept vesnicei anatemi, si impietriti ca pie - trele, ca lemnul si ca fierul. Pe cari ii blgstamam ca Ira- intea for 0, se deschida p'dmantul si sa.-i inghita Oe vii, ca pe Datan si pe Aviron, iar mai vartos za, zbcare Durn- nezeu sufletelo dintr'insii si sa, le trimita In eternal foe. Faca-se coral peste capetele for ca o plates de foc, §i pa.- mantul supt picioarele for ca un fier nestramutat. Gra- madeasca-se peste capetele Ion furiila urgiei dunanezeiesti. Fie casele for in desavarsita pierzare si dargpauare.-Faca.- se copiii for orfani si femeile for vaduve. Lite° generaVe sa se stinga numele for cu uiet, si din toate ostenelile for al nu ramaie piatra peste piatra. Ingeiul Dcmnului cu sabie de foc- sad goneasca pe dansii, avand asupra blastamul tutulor din veac cuviosi si de Dumnezeu purtatori parin0. Toate aceslea le leptidgra asupra lor,paraie de lacrami izvorand din ochii nostri, ii blastamam si-i ana- tematisim dupa, tot cuvantul drept, ca pe niste pricinuitori ai pierderii neamului intreg. Mai vartos itAelegand cum ca iutre dansii au begat satanicescul for cuget prin insurgents eterie cu juramant. Acest juramant este juramantul Inaelaciunii sialpier- zarii, este juramantul impotriva credint,ei, -de o potriva cu juramantul lui Irod,carele, pentru ca sä nu-1 calce, au

281 pus de au Mat capul lui Ioan Botezatorul, carele, de ar fi cAlcat acel fara de currant juramant, pe care 1-au In- teles lacoma lui doririt,a, ar fi trait negresit dumnezeiesc merga'tor Inainte. Cu un asemenea juramant dar s'au legat si aceasta de Dumuezeu legatura, ca sal piarza, neamul Intreg. Pentru aceasta, In darul preasfantului Duh, are Biserica deslegat juramantul lor, sf fntoarce si fart& din toata inima pe cei ce se vor caiei-eivor marturisi fncelaciunea for si vor imbratisa cu credinta supunerea de raiele. Catre aceasta, ni intoarcena cuvantul si chiar catre Preaosfi4a Voastra, cum ca, de nu va veti supune si nu veti lucra si cu fapta si cu cuvantul dupa cum mai sus v'am povatuit, pentru des1egarea si risipirea acestei pierdute adunaturi, care este chiar din neamul nostru, ca sa -i intoarce0 din pierzatorul cuget si miscare Impotriva preaputernicei noastre Imparatii,vas osandirn nevrednic de a mai sluji in Biserica lui Dumnezeu, siin puterea Sfantului Duh va scoatem din gradul de arhiereu si din toata puterea de arhipastorie, si, deslegandu-va, cu totul de dumnezeiescul dar,va,lepadam vinovat vcsnicului foc al Gheenei. Acestea, iubite frate, dupa cum bisericeste va statuim, adastand cat mai In graba isprava scrierilor noastre, fie dar cu voi dumnezeiescul dar si nemargenita mild peste not toti,amin. 1821, Martie. Aceasta carte s'a isca.lit In altar, pe masa jertfei sinodi- cesti, fnsusi de Fericirea Sa si de toti ceilalti sfinti arhierei, Al Rornai Nona arhiepiscop si universal Patriarh Grigorie. Policarp, Patriarhul Ierusalimului. Al Chesariei Ioanichie. Al Ieracliei Meletie. Al Chizicului Costandie. Al Nicornid.iei Atanasie. Ni ch ei as Mel eti os. Al Halchidoniei Grigorie si Meletie. Dercon Grigorie.

282

Al Tesalonicului Iosif. Al Tarnovalui Ioanichios. Al A irianopolului Doroteiu. Al Brusei Meletie. Demoticas Calinic. Anchiras Atanasie. Naxias Grigorie. Sifnu Calinic. i cei din Fanar. *i.Farsal Damaschin, scl1. ACIISIO dili de blastam ale Sinodului facandu-se cunoscute In Bucure§ti, an Intristat pe Greci ki pe Turco- meriti foarte mult, §i au Inceput a fugi care Incotro vedea. Iar pe Arnauti, Bulgari, Sarbi eiGreci, cum §i pe batalionul sacru, i-au silit comandirii for a-i lasa In toata nWiinta despre aceste carii de afurisanie. Cu toate acestea o mare intristare a acoperit pe Ale- xandru Ipsilant, pe de o parte pentru scrisoarea ce o primise de la graf Capodistria §i de hotararea luata de marile Puteri la Laibah, cum qi de cartile qi blastamele Pa- triarqilor din Constantinqpol, iar, pe de alta parte, vazand nesupunerea Grecilor de supt dansul. Acestea 1-au silit sa MO, de la Colintina, stramutandu-se In ora§ul Targovi§tea, capitala districtului Dambovita, cu stop ca sa a dune acolo gi alte trupe grecesti ce veniau necontenit din Basarabia, din Moldavia §i de peste Dunare, crezand, catre aceasta, ca va putea lua ostaqi §i dintre Romani, adeca din judetele care avea supt stapanirea sa qi de undo strangea chiar §i birul dupe la locuitorii acelor districte, prin ispravnicii oranduiti de dansul, cum §i banii scutelnicilor boiere§ti, supt cuvant de plata soldei grece§ti. Trupele sale, ce le avea Impartite prin judetele Dambo- vita Muscel, Prahova, Sacuienii, Buzau, Focganii §i altele, se Intindeau pang. la hotarele tarii, §i necurmat jafuiau §1 despuiau pana la piele pe toti nenorocitii fugari, de orice treapta, carii cautau sca,pare In Transilvania.

,V. alts forma mai sus, p. 68 si urm.

283

Tudor sta In Cotrocani cu pandurii si cu artileria sa, si to privia toate acastea, tiind necontenita corespondenta era toldPasii serhaturilor dupe malul dreptal Dunarii. Ipsilant o stia aceasta, cum si purtarea lui Sava, care primia instruAii de la Calimah din Constantinopol, si tinea si el corespondents cu arat4ii Pa§i.

CAPITOLUL XV. Intoarcerea lui Ipsilant din Bucuresti Ia Targoviste. Punerea supt paza a doi episcopi $i a boierilor Ia Belvedere de care Tudor. Intrarea ostirilor otomane, prin mai multe guri, In Romania si Moldavia. Domnul Alexandra Ipsilant, in loc de a porni pe data de la Colintina, paste Dunare, dupe cum se fagaduise, macar ca acum era tarziu, a apucat drumul spre Targo- vista, uncle, alazanclu-se in casele lui Geartol,a Inceput ea dea la baluri, jafuind pe to.V orasenii acei capitale, si despuind chiar vechea Mitropolie a Targovistei de acope. ripl ei de plumb, supt cuvant de a face din plumb gloan0 pentru bataia cu Tara. Si apoi a vandut acel plumb pe la Evrei. Casa lui Geartol,In care locuia Ipsilant,avea doua, sari, din care pe una a numit-o Scara Sfanta si nui era iertat nimanui a se sui pa Musa decat la ceasuri hotarate si cu voia Grecilor, ci o pazia necontenit. Ipsilant trimise In Moldavia p3 prInt,u1 Gheorghe Cantacuzino, pe Ia mijlocul lui Aprilie, ca sa primeasea estirea^ de-aeolo, si In locul lui a randuit paste batalionul Facru pe Vasile Cara. via., iar pa Pendideca p-ste Grecii calareti, pe cari ii numia Cazaci si Ulani. §i au strans cu sila multime de locuitori din patru districte : Prah ova., Muscel, Dambovita si S1,cuieni,supt numire de salahori, casa,'dEstupe vechile santuri ale acestui oras1 si sa fad.. Intariri, apeducturi si

1 Orasul acesta, odata capitala Romaniei, este Intarit de muuti. Intr'Insul residara Domnii cei bravi, ca Mircea, Vlad Tepeksi altii.

284 sa 1 umple de provisii de uncle sa se pinta a se lupta la cas de incunjurare cu While otomane ce se asteptau 0, vie. Tudor, Wand de supt stapanirea Savei Mitropolia, manastirea Radu-Voda si manastirea Mihai-Vocla (care cate trele aceste sunt zidite pe dealurilnalte), le-au umplut cu panduri si au ocupat astfel cea mai buns posAie pentru apararea capitalei. Tot Intfacea vreme Mitropolitul cu boierii ce se mai aflau In Bucure§ti si din cari cei mai mari erau: Marele-Spatar Grigore Baleanu, cu doi gineri ai sai, Marele-Vistier Alexandru Filipescu Vulpe. Marele-Vornic Iordache Slatineanul. Mmele-Vornic Alexandru Nenciulescul1, acestia qialtii, dimpreuna cu episcopul Buzaului, an cerut de la Tudor voie ca sa-i lase sa treaca In Transilvania. Tudor, pe de o parte, li-a acordat voia, iar, pe de alta, a poruncit pandurilor orandu4i pentru a-i duce in siguranta papa Ii va trece hotarele teriica, Indata ce vor iegi din oral, sa-i duel sari Inchiza In casele de la Belvedere, movie a boierului Constantin Golescu 2. Sava avea 800 de' Arnauti, Sarbi si Bulgari, cari se ziceau ca sunt cei mai bravi, cum si 1000 de tabaci de la Radul-Voda. El a navalit dar atunci cu cei 400 de Arnauti asupra -Belvederei, ca sä iea pe boierii de-acolo, dar boierii, ca sa eviteze o lupta far& folos, au rugat pe Sava a se retrage; ceia ce a si flout acesta. tntr'acestea au venit Oh* ca WW1° turceqti an

Acest oral se afla pe atunci incunjurat, ca o cetate, de canturiei baterii. 1 Iar C. Herescu era adiotant at lui Ipsilant. 2 Mart( de Marele-SpAtar Grigorie BAleanul §i din arAtatii doi tineri ai sal, cari s'au respectat pentru Ordinul rusesc ce-1 purtau la piept, Ana al III clasA. Era foarte rar pe-atunci, pe la noi, decoratii ruseati; ei nu is avea fiecine, ci numai trei, patru boieri marl, ai anume: Costantie, episcopul Buzitului, Marele-Spittar GrigorieBAleana etMarele-Vornic Al. Nenciulescu. Iar ginerele SpAtarului BAleanu, Constantin Herescu, era imbracat cu uniforma greceascA a batalionului sacru, fiindcA se afla adiotant at lui Ipsilant, cum am arlitat.

285

Intrat In Romania Mica pe la Calafat, qi pe la Calara§iIn Romania Mare, deosebit de alto trupe din Braila ce tre- curl prin Galati In Moldavia. Ipsilant mai nainter proclamase el, pe data ce va trace Dunarea §i va ajunge undo -1 a§tepta' Grecii InarmAi, se vor ridica toti creqtinii de dincolo de Dunare (din Serbia §i Bulgaria), cu cari va navali Impreuna In Tracia §i Ma- cedonia toi de acolo In Elada, unde-§i va savAr§i marile sale planuri. Dar nu se tinu de vorba §i §edea acum In Targoviqte qi se Intaria Intr'tnsa, chinuind celecinci ju- date en birurii. cu podvezi. Ne mai ramaindu-i In tale din urma alta nadejde, a In- ceput a alerga la minciuni, pe care le numia cea mai find politica, dand pe toata ziva §tiri scrise ca a ie§it din Ru- sia multime de Wire, cu Indestula artilerie §i cu multime de Cazaci, pe cari-i adudea and la Iasi, dad la Barlad, cand la Galati, gi cum el toata Elada, dimpreung. cu Ru- melia, a aridicat steag de revoluVe qi bate pe Turci In toate partile.i. jar alta minciuna, cum ea Constantinopolul este Incunjurat de Elini gi de pe uscat gi de pe mare, §i cum ca Elinii an luat In stapanirea for Galataua §i arsenalul, §i ca, poste puVne zile va Intra §i In Constantinopole, §iea, dupa, plecarea sa, printul Gheorghe Cantacuzino, cu cateva sute de Greci, ajungand la Galati §i dand peste Turci, li-au flout acolo mare prapadenie, omorand multe mii dintr'Ingii. Ca Bulgarii, ridicandu-se, an navalit cateva mii dintrInqii §i an stapanitiqtovul qi o multime de qa- lupe turceqti. Dupa aceste vesele qtiinte, domnul Ipsilant da la baluri qi luminatii In Targoviqte, mancand §i band ca la nunta qi ca la zaifeturi. Acestea zicea ca le face pentru ca sa Ininimeze pe osta§ii lui qi sa atraga catre dansul §i din Romani, dorind din toata inima a face din Romania o tntreaga Cara de eterigti. Romani Insa, cu simpla for judecata, n'au dat In cursa Intinsa, de Greci, §tiind bine tine aunt Grecii. Caci fipascusera, saracii,vre-odoll& sute de ani aproape. Sa-ti dau de pomana gi sa to duci on Dumnezeu. Sat la mine O. nu facia, zicea Romanul.

-- 286

CAPITOLUL XVI. fntrarea ectirilor turceeti in Principate prin -mai multeloctri. Firmanul Sultanului cu care au intrat acute°Ohio Ostirile turcesti, iesind in numar de 6.000 (in Maiu) din Braila pe la Galati, detera peste trupele lui Ipsilant ce se aflau supt comanda capitanilor Anastasie, IIrista Vrana, Panait Zulea, Nicolae Sclavon, Panait Chetalonit si Panaiot Paloponisiu. Oastea lui Ipsilant, in mai pun de trei ceasuri, fu batuta si sfaramata ca dansa. Turcii au dat apoi foc de a ars orasul Galatii intreg, ceia ce mai scapase de la uciderea Tupucciuiui, de caud 11arsesera Grecii. Au pradat, au plait si au omorat peste 1000 de suflete, oameni neinarmaV. De acolo auzind Turcii ca,se afla mai multe cote de asernenea Greci si in orasul Focsani, inchisi In manastirea Sf. Ioan, au navalit si au dat chiar Grecii foc orasului, bagand de fata cu locuitorii acestui oral bu- thaie cu catran pe supt case si pravalii, si,dandu-li foc, au ars orasul pang In fata pamantului, si apoi jafuira tot ce au gasit. Ajungand ostirile turcesti, i-au spart si i-au gonit. Acolo s'au omorat vestitul Pana Olteanul, cualtizece Romani de supt dansul, iar Grecii ce au putut scapa au venit prin paduri la Targoviste, aducand aceasta frumoasa vests lui Ipsilant. Ostirile turcesti dupa aceasta au intrat In Principate prin mai multe locuriprin Calarasi, prin Giurgiu, prin Nicopole,iar TurciidinBrailaIntrailprin Moldavia supt Pap Iusuf Bercofceala. In Romania Mare intrara suptcomanda Marelui-VizirSelim-MehemedSilistra - Valesi; in Romania Mica supt comanda lui Dervis-Pala, intealcarui ajutor avea si ostirile lui Carafeis carjaliul. Iar trupele ce venia' de-adreptul de la Silistra la Bucuresti supt mai multi Pasi erau comandate de Silistra-Valesi Chehaia-beiu al sail, cu indestula artilerie, provisie si cal-- rime, si cu firman de la Poarta catre Caimacamul Bucu- restilor, Postelnicul Negri, si catre Mitropolitul., episcopii, egumenii si boierii, care firman zicea;

287 Priimind aceasta sfanta si vrednica, de Inchinniuna imparateasca mea porunca, vi se ta,ce cunoscut :fiincica Cara Romania si Moldaviei, voind sa pazeasca dreptatEa clerului mien, an nazuit la puterea imparatiei Mole, aratand patimile si suferintile ce an suferit si sufere de c Astro acei urati si raj zavergii, si frindca aceste tan car si vor sa, fie pentru totdeauna, dupa cum se fagaduiesc Cu urmasii lor, supusi si plecati ai prea-puternicii mele Impa- ratii, supt umbra imparatestii noastre milostiviri, apoi fiindca dupa, trecerea din viata a fostului Domn al Roma- niei, Alexandru Sutu,un Tudor Vladimirescul, ardicandu-se din norod, an adunat supt steagurile lui o multime de oameni Inarmati, can si acestia an nazuit la puterea prea- puternicei male Imparatii, cerandmilaidreptate la pa- tirade si suferintile lor, nu mult dupa, aceia s'au aratat si fiul acelui fugar Ipsilant, si Impreuna cu el si acel ingrat Domn de acum al Moldaviei, Mihail St4u, cari mai intaiu au calcat oraqulIasi,imprastiind In toata tara multime de MAU, aratatoare de multe feluri de minciuni si nea- devaruri, si adunand supt dansii multime de talhari, Greci, Sarbi si Bulgari, toti acestia straini cu totul de acele teri, apoi, fiindca, de toate acestea s'a Incunostiintat prea-puternica mea Imparatie de la boierii cari, Inca de la Ince- putul acestei insurgentii, Intrio glasuire cu totii si-au parasit patria lor, fugind In pamantul Austriei si in alteperti, atat ei, cat si multi din cei midi supusi si credincioase ale Imparatiei Mete raiele, ale carora plangeri si tanguiri ne-au adus la mila si am hotarat a curAi acele teri de acestl facatori de role, cu rane si cu pedepse, si sa inflinteze Tnteinsele obsteasca liniste si sigurant,a, mai vartos a celor neptitincioase si nenorocite raiele, care si acum se gasesc desnadajduite si fugare In toate partile-si pe uncle au putut, trimitem chiar din Anatolia si Rumelia credincioasele noastre ostiri, care an pcaunca, a nu se amesteca In alt decat numai In darapanarea si prapadirea insurgentilor si a re- aseza obsteasca liniste si a desparti pe cei asupriti de catrecei asupritori.

288

De aceia acei Intelepti, drepti si cu bune purtari Romani, nu numai nu se vor supara Intru nimic, dar Inca vor fi pentru totdeanna umbriti supt aripile dreptatii si ale fill- pgratescului nostru Divan. Dar, fiindcg trimiterea Domnului ce am orAnduit ar fide necuviinta deocamdatg, pang nu se va linisti noroadele ca mai Inainte, s'au judecat deocamdata vrednic de Caimacam al Bucurestilor Negri. Deci trebuie voi, Mitropolite, episcopilor, egumenilor si boieriior, Indatg, ce vg sosi Impgrateasca si sfanta noastra porunck sa va adunati impreuna si sa urmati intru toate cele spre folos si In bung oranduialg, silindu-vg cu Caimacamii sa dati dorita liniste si siguranta neputincioaselor raiele si povgtaiti pe toti la toate si Intru toate In supunere si credinta catre prea-puteinica mea Impgratie.i cati iargsi se ggsesc departati de catre insurgenti, argtandu-1 acum dovada incredintarli si a dreptei for purtgri, sa se intoarcg, Intru ale sale, pentru ca, si acestia cu vreme, atat pentru aceasta, cat si pentru Inlesnirea ce vor face la trebuintile fmpgratestii mole ostiri, se vor rasplgti dupg,cuviinta. Alegeti lute voi pe cei mai vrednici din boieri, aratati-vg catre dansii cu toate dovezile de onoare, pedepsitii pe cgti se vor descoperi ca au fast intfun cuget de in- sargentie, pentru ca si dintr'aceasta se va dovedi supunerea, devotamentul, buna purtare si mijlocul prin care sa urmati cele de cuviinta. Pentru aceasta vi s'au dat Impgra- tescul mieu ordin, si mai vartos catre aceia cari cunosc, alegand dreptul, ca sg, Jucrati cu toata credinta acelea ce vi se ordong. Ta Insg, o Caimacamule, Indestulandu-te din toate acestea, sä lucrezi dimpreung cu boierii Intr'un cuget ca sa savarcecti cele ce ti se poruncesc. Aceste toate sa va fie spre qtiinta, ci catre sfantul nostru semn sa fiti cu desavarcita supunere." Luand desavarcita incredintare atat Tudor, cat ci Sava de Intrarea Turcilor pe atatea guri In Romania, pe de o parte Sava era initiat de protectcrul sau, Scariat Calimah,

289

cu care mai fusese in Moldavia, cand acesta se afla Domn acolo, si care acum de catre Poarta se oranduise Domn al Romkdei, pe de alts parte, Tudor, hate° unire cu batranul Vizir Silistra-Valesi Iii cu toti ceilalti Paqi ai serhaturilor dupa malul drept al Dunarii, canto, a se Ince la tmul pe altul. intr'aceasta Imprejurare toti auto; a lua acele mai bane masuri de asigurare chiar pentru persoanele lor, cad In ostirea lui Tudor se lucra de catre Ma- chedonschi §i Prodan necurmat contra-revolutie Impotriva lui Tudor, si Tudor cu nemargenita lui asprime Intarata din ce In ce pe panduri. La 13 Maiu, Tudor a luat ctiinta printre ai sai ca oqtirea otomana ce venia de la Silistra ajunsese la satul Obileqti, pe care camp vazuse acei oameni tabara musul- maul §i multimea corturilor albind, §i cum ca aceioa- meni ai lui Tudor luase bun/ still*, precum ca asemenea oOiri yin si de la Giurgiu catre Bucureqti. La 14 a sosit §i §tirea de pe drumul Giurgiului cum ca o§tirea otomana ce venia pe acel drum a ajuns la satul Copaceni, de undo an Inceput a se auzi si bubuitul tunurilor ce slobozia' Turcii sara si diraineata In tabara lor.

CAPITOLIJL XVII. Trimiterea boierilor supt paza In Transilvania de catre Tudor. Retragerea lui Tudor din Cotroceni pentru Romania-Mica pe Is Ramnicnl- Valcii, peste Olt. Retragerea Savei din Bucuresti si luarea positiei pe supt poalele muntilor diu Romania-Mare. Tudor a dat porunca ca Intfacea noapte 0, fie toti gata si, slobozind pe Mitropolitul §i pe boierii ce-i avea Inchi§i In Belvedere, i-a trimis pentru siguranta lor cu scorta de panduri pans i-au trecut In pamantul Transilvaniei. La 15 Maiu, Dumineca, Sava, cu 1000 de cala'reti ale§i, supt capetenfile lor, Delibaga Mihail vi vestitul Ghencea, Ili a altor capetenii, ridicandu-se an mars mai Intaiu In Targovi4te la Ipsilant, supt pretext de a se sfatui cu dansul de cele

290 ce trebuia sä 1ucreze in contra Turcilor. Tinta lui Ina era de a spiona starea intim care se afla acest Fanariot; cu care neInvoindu-se, s'au tras la manastirea Margineni, undo a gasit o trupa de a Iui capitan Farmache, pe care scotandu-i afara, din manastire, s'au inchis cu ai sai din vreme. Tudor iarasi, chiar Intr'acea zi cand ajunsesera trupele Silistrei supt comanda luiChehaia-beiu la satul Cate lu langa Bucuresti, Tudor, ea 6.000 de panduri, dintre carii 4.500 pedestrime, 1.500 calarime, cu artilerie de sass tunuri si cu mulVme de cars, mocanesti incarcate cu provisie, s'au ridicat din manastirea Cotrocenii, insotit si de 2.500 de Arnau0, comandAi de Prodan si Machedonschi, care lucra neincetat in ostirea lui contra-revolutie impotriva-i. Trebuie sä spunem adevarul. Tudor era un om sever, si, de multe on si la mai multe Imprejurari, foarte crud. Tudor dupa plecarea Iui de la Cotroceni a ramas sara la Ciorogarla, iar tabara pandurilor fu asezata in cant arestuirea pe la flangurilecareii,aripile de calarirnesi reserva asezate pe la locurile lor. Aceasta, tabara era oco- lila de posturi si avanposturi, si cu lozinca ei deosebita pe fiecare noapte dupa oranduiala. Pandurii pazia' de sinesi aceste reguli cu cea mai mare credinta,si sfintenie. A doua zi de pranz, tabara a poposit la Bolintinul-din- vale, si Tudor au omorat acolea doi flacai panduri In vast& de cat° douazeci de ani, chiar cu mina Iui, pentru el acesti panduri luasera de la o casa de taran dintr'acel sat doua trambe de panza t. Tudor, inteodistanta de trei postii, de la Bolintin si pang, la Gaicsti, pentru niste asemenea furtisaguri a omorat eu streang si cu glontul douazeci si doi de panduri In vrastatineret.si,bravi si facuti pentru razboiu. Cu aceasta a adus pe to0 capitanii acelei ostiri la nemultumire si la desavarsita desperatie si ura Impotriva-i. La

oSe poate a se intrebuinta niste asemenea severe masuri pentru Imbunatatirea naoralului, dar nu intr'o vreme (And suntem de toate partile incunjurati de inamici §i cand se lucra do cAtre strAini in "agarul nostru o conjuratie pentru persoana pi:pasta.

291

Caiecti Tudor a luat de ctire ca Nicolas Ipsilant, dimpreuna cu capitan Iordache, 'F'armache, Ghencea, DelibaSa Mihale, pe cari-i lasaseram Inehisi In manastireaMargi- nenii,Impreuna cu Sava 0 cu multime de Arnauti ci de -Greci, toti acectia i-au taint drumul la satul Golesti ci se opun a nu-i Ian libera trecerea pandurilor peste Olt. De unde pe data an 0 pornit lute() caruta, de postie pe Ma- chedonschi 2 catre Ipsilant si Iordache, ca sa fnvolasca lucrurile, iar Tudor cu octirea 10 urma marcutul sau. Tudor, ajungand la posh, Carcinovului, dupa ce an pus de an mai spanzurat alai doi panduri, iaraci pentiu nicte asemenea hotii, au cerut capitanilorostiriisale caFIA-i dea fagaduiala,in scris ca, la oricare companie se va mai Intampla asemenea neoranduieli, capitanul acelei companii sa raspunda cu viata. Toti capitanii, afara din patru(si anume: Ioan Oarca, Ghita Cutmiu, Iene Ienescu ci Joan -Urdareanu), s'au supus ci au dat Inscris. Iar acesti patru, din potriva, nesupuindu-se, an raspuns ca aceasta este o revolutie ci ca ce trebuinta mai are de Inscrisul lor, and pe eifi omoara pe toate minuturile fora de a mai da inscris. La aceasta Tudor a tacut, ci, pornind de acolo, s'a apropiat de satul Golesti, unde a gasit peste case mii de calarime arnauteasca, Incirati pe campul dinteacele dea- Jun si acezati In positie de razboiu, iar dealurile erau pline de pedestrime arnauteasca, gata de a face foc duprin toatevoile. Tudor, nepierzandu-si catuci de putin curajul, a Inceput singur a comanda; la al caruia glas pandurii singuritra- geau tunurile cu piepturile lor, si, acezandu-i In doua coloane, en artileria la mijloc, a poftit pe domnul Ipsilant si Iordache a-ci Incerca norocul. Grecii, vazand curajul pan - durilor ci buna disciplina siInteleapta, acezare a coloa- nelor, ci spaimantandu-se, pe data an trimes parlamexatari, aratand el scopul lor nu este de a se bate, ci atunci nu-

2 Machedonschi Ins' era cel mai intrigant ci lucrAtor al conjuratiei Impotriva ltd Tudor.

292 mai and nn se vor putea Envoi la propunerile ce au s& faa, si ca Ii roaga sa, lasa Intre lagare Cu escorta ce va, voi, uncle va iesi si apitan Iordache, pentru Intelegerea expuselor propuneri. Tudor, land douazeci si patru din cei mai bravi aisai, facu asa dupa cum cer eau Grecii. Asemenea au facut is apitan Iordache. Escorta de cat() douAzeci si patru insi a fiecaruia au ramas departe treizeci de pasi de persoana apeteniei ce pazia fiecare. Aceste doll& capetenii s'au Intalnit singure In mijlocul escortelor. Pe cats vreme an tinut Intrevorbirea lor, nu se auzia nimic din cele ce vorbia ei. Pustile de la amandoul escortele au statut ridicate si gata de a face focnri. Era curios a vedea dna, capetenii In mijlocul a doll& escorte una Impotriva alteia. nouazeci si patru de Arnauti ce paziau pe capitan Iordache sedeau la treizeci de pasi Indarat, cn pustile la o chi atin- tate In Tudor si In escorta lui Tudor, si dougzeci si paint, de panduri, cu can iesise Tudor, stau departe In urma lui, iarasi In aceiasi distant.5., cu pustile Intinse si Indreptate In Iordache si In escorta lui.i la spatele acestor panduri stau cease guri de foc cu fitilurileaprinse, gata a. face foc In momentul cand ar fi vazut cea mai mica vio- lenta, asupra persoanei lui Tudor. Grecii, vazand ca nu pot a Linea piept, Indata au alergat la viclenie, si s'au Induplecat la toate cum au cerut Tudor. Ispravindu-se aceasta luptti, de vorbe prin Impaciuire si sarutare. Grecii deqertara apoi casele boierului Costandin. Golesca si se trasera en totii atre Pitesti. Capeteniile Arnautilor de 'Ana Tudor, adeca Machedon- schi si Prodan, sialtii dimpreuna en ei, precum si un mic numar de panduri, a ocupat acele Incaperi In care fasese Grecii, iar Tudor s'a asezat In foisorul care sta de-asupra portii pan/ astazi: dinaintea portii s'au asezat lagarul pandurilor dupa oianduiala. In sara aceia lozinca a fost data: Meedintul. Pe Tudor rozandu-I dorira de razbunare catre acei patru capitani de -panduri ce nu voise a da Incrisul ce li se ceruse la Carcinov, fnaintea acelui

293

-chiosc la o distanta de vre-o trei, patru sute de pasi au Naznt un rand de Weil pe o muchiulita de deal. Atunci -a venit lui Tudor ideia cg aceje Well i-ar servi la planul sgu. Era In murgul sgrii; din afara portii, la stanga, lipit de zidul curtii, era un pat, care se ocupa de comandirul artileriei si de aghiotantul lui Tudor pentru acea noapte, si pe care pat sta mai sus aratatul comandir si aghiotant, care in acel minut isi aprindea ciubucul, cand MIA de vests se pomeneste cu Tudor pe la spatele san ca -icere ciubucul, zicand cg ar fl voit si el sg furrieze pentru putin. Tudor insg, sara, dupe ce se Impartia lozinca de ofiterul de rand, avea de regulg sg visiteze tot laggrul si sa cerce sentinelele dupe la posturi dacg isi Imp linesc datoriile 'or. Dupg primirea ciubucului de la aghiotant Tudor porunceste acestuia ca sä meargg dimpreung, cu dansul spre visitarea posturilor, intreband undo sunt cgpitanii Oarcg , Cutuiu, Urclareanul si Ienescu. Doi dinteacestia, cunoscand pe Tudor mai bine (Oarcg si Cutuiu), se ascunseserg. Iar Ienescu si Urdareanu s'au infatisat indatg. Tudor, plecand cu dansii si cu mai multi capitani si ofiteri ai sai spre visitarea posturilor, rgspunzand singur parola ce i se cerea de sentinels, an ajuns la argtatelesglcii, undo aceica- pitani an fost fricunjurati de trupa uciderii, si In putine momenta capitanul Ionita Uldareanul a fost si spanzurat de-o salcie dintr'acelea. Iar pe cgpitanul Iancu Ienescu cu mari rugaciuni 1-au scapat mai sus aratatul comandir si aghiotant. Dupa, depgrtare de cativa pasi de Iasalciile uncle spanzurase pe Urdareanul, Tudor a poruncit de-a legat pe Ienescu, zicand ca a doua zi va puns sa-i dea patru- -zeci de topoareci -1va trimite Ia ocna. Tudor de acolo s'a suit iargsi in chioscul de de-asupra portii.

294

CAPITOLUL XVIII.

Revolts pandurilor Impotriva lui Tudor la satul Golestikti predarea lui In manila Grecilor. Trimeterea lui Tudor de la Piteqti de citpitan Iordache prin Cimpulung la Ipsilant In Targoviktte. 0morarOa lui Tudor de care Ipsilant In crap' Targovistea. Paste vre-o cateva ceasuri, noaptea, s'au adunat toti capitanii la poartg: Intro ei se aflau Vasile Crapatul, Ion FruntelatA, Barbu Urleanu, Ghelmegeanul, Than Cretescu I si aitii.Acesti cApitani erau puterea pandurilor; toti pandurii Ysi puneau nadejdea si credinta Prin laggr- focurile Inca nu se stinseserg,,toldatii fierbeau mgmaligile si Ysifrigean came sau ce avea' de mancat. Doug dintre acele focuri se intamplasera sg, fie chiar Inaintea acelor salon unde spanzurase pe Urdareanu. De la patul de langg poarta unde sta comandirul si aghiotantul lui Tudor si undo se aduna' cei mai multi capitani, se vedea la lumina. focurilor cadavrul lui capitan Ionita Urdareanul, anzuraA de salcie. El era de o statura robustg in cea mai fru. moasg, vrasta a junetei sale, cu un par galben ca beteala, care ajungea la genuche, si cla o frumusetg nespusg. Cu aceasta moarte grabnicg si targ cercetare se daduse eel mai urat exempla celorlalti capi de panduri. La aceasta se adauga si omorarea acelor dougzeci si patru de panduri, ucisi din Bucuresti pang, in Go lesti. Catre acestea Urclareanuera rudg cu cei mai multi capitani, carii se adunaserg toti supt chiosc a se sfatui pentru aceasta purtare a lui Tudor, care-i malmise foarte mult, ba Incg-i re voltaserg chiar contra lui Tudor. Aghiotantul care Insotise pe Tudor pang sus in chiosc, dupg datorie, la plecarea sa 1-a Intrebat de mai porunceste, ceva pentru acea noapte, si Tudor i-a raspuns cg nimic alt cleat Indeplinirea datoriilor sentinelelor, dupg regulele date. Machedonschi si Prodan se aflau Intr'acea noapte In Ca sale tale marl. din nguntrul curtii. ' Tata d-lui Al. Cretescu, ex-profesorul de istorie In gibmasiu.

295 Pe dad dar capitanii se Saluiau Impotriva lui Tudor cgtre comandirul artileriei sicgtre aghiotant si priviau toti Inviersunati cadavrul Urdareanului spanzurat de Well, zicand ca cu asemenea apucgturi planurile lui Tudor nu-i vor iasi bine la capat, de-odatg se aude Wand in poartg pe dinguntru. Sentinela de din afarg intreabg. :tine e ? Dinguntru rgspunde: Et, Machedonschi; deschide... Ceman- dirul artileriei, Cacaleteanu, porunci sentinelei ca sg, des- chidg. Sentinela se supuse,si Machedonschi iesi,trg- gnd un calalb dupg dansul, si,Intreband pe cgpitani dad, InteadevAr Tudor a spanzurat pe Urdareanul, capitanii arata cadavrul ce se vedea spAnzurat printre focuri. Atunci el s'a tutors cgtre capitani, dojenindu-i si numindu-i prosti pentru cg, sufgr niste asemenea fapte. Apoi li-a declarat ca pandurii sunt In contra lui Tudor si cei ce vor ramanea cu Tudor vor pieri impreung cu dansul. Cgpitanii, revol- tati de moartea lui Urdareanu, rg.spund ca primesc propunerea lui Machedonschi si sunt gata 1a poruncile lui. Machedonschi, primind acest raspuns hotgrator de la capitanii pandurilor, se aruncg pe cal si se face nevgzut. Capitanii asemenea s'an fAcut nevgzuti. Dupg, un teas, uncle posturile pg,zia' laggrul din toate pgrtile, si de cgtre Turci, si de catre Greci, capitanii fg.curg pe panduri ca sa pazeasca numai persoana lui Tudor de a nu scgpa. Tudor dormia sus In foisor si nu stia nimic de toateacestea. Da ce aghiotantul n'a dat de stire lui Tudor ? Comandirul Cacaleteanu -si cu mine (aghiotantul) ne-am silittoatg noaptea si in tot chipul a scapa pe Tudor, dar a fost peste putintg, pentru cg, dupg cum s'a dovedit in utmg sentinela ce pazia la usa lui chiar primise porund ca, de va iesi afardin chiosc pang a nu se face ziug, sa dea sa -1 omoare. A doua zi de dimineata, iesind Tudor in fata laggrului, capitanii I-au incunjurat. Tudor, uitandu-se la cadavrul capitanului Urdareanu, a poruncit aghiotantului still (care astepta momentul favorabil ca sa -i faca vre-un semn pentru scapare-i)sg, porunceascg cuiva sa dea cadavrul jos

296 din §treang §i sa -1 InEiroape la bisericg on paradg ostaceasca. Aghiotantul s'a supus ordinului. Din toate acestea nn se vede neputinta de a Inqtiinta pe Tudor ? Cand se intorcea aghiotantul de la Ingroparea Urdgreanului, capitan Iordache, cu Delibma Mihale, cu Ghencea, on Farmache qi en vre-o dougzeci §i cinci pe Arnguti dupg dansii, se ur- caserg In chioqc la Tudor. Aci, dupg teremoniile obi§nuite, 1-au Intrebat Iordache pe Tudor cu ce cuvant a spgnzu- rat pe Urdareanu qi dougzeci §i cinci de panduri din Bu- cure§ti pang In Gole0i. Tudor i-a rgspuns cg se afla_eu sabia sa In patria sa. Dupg oarecare discutie, 1-a Intrebat iar Iordache cu ce cuvant a trimes cgrtile la Tani 1. Tudor a cerut ca sa i se arate scrisorile. Cgpitan Ior- dache le argta, Eli Tudor null tagadui iscglitura, decat a rgspuns elf§i va da cuvantul atunci cand va trebui §i cgtre persoanele competente a-1 Intreba. Capitanul Iordache, dupg acest rgspuns, ie§i afarg si arata scrisorile lui Tudor capitanilor §i pandurilor, zicandu-li: Iaca faptele pgrintelui nostru! Iatg planurile §i credinta comandirului vostru !Cunoa§teti dar chiar din scrisorile lui ca nu vg, omora In War; voia a omorl pe cati va putea el, iar pe cati nu va putea, sa vg dea In manila Turcilor ca sa vg omoare pgganii." Asa dar pe tine primiti sa aveti comandir peste dum- neavoastrg, de astgzi Inainte ? Tot pe dumnealui Slugerul Tudor Vladimirescu, san pe gospodar Machedonschi §i pe gospodar Hagi-Prodan ?1 Capitanii §i pandurii, oameni pro§ti §isupgrati pe ne- chibzuita asprime a lui Tudor, an Inceput sa strige cu totii lute° glasuire: ,ba pe gospodar Machedonschi §i pe gospodar Hagi-Prodan !Iar pe Slugerul Tudor nu -1 mai voim!" Atunci capitan Ioidache, intrand la Tudor, i-a ce-

' Este adevarat cse prinsese la Calaraqi de catre ArnAutii lui capitan Iordache nu batrIn boier Boranescu, vechiul extractor al Vis- tieriei, cu nigte scrisori ale lni Tudor care Paqa de la Silistra.

297 TA armele. Tudor, vazandu-se Orbit chiar de ai sal, a -dat armele. La scars i &a tras calul sau ca sa Incalece, dar capitan Iordache n'a primit, ci a poruncit de i-a tras un alt cal,ai caruidarlogi fi Linea chiar Ghencea, iar 'Tudor, bind numai de capastru si fncunjurat de Arnauti, lua drumul spre Pitesti Pandurii statura martori la aceasta vanzare. Erau Irs5 Inselati si oredeau el toate acestea se fac pentru binele lor. Peste o oars Machedonschi qi cu toata ostirea porni catre Pitesti, pornindu-se Inainteaghiotantul pandurilor, catre capitan Iordache, ce se afla locuind In casele boierului Iancu Mavrodol In Pitesti, ca sä zica lui capitan Ior- dache a porunci sä li se dea cuartiruri si trebuincioasele Incaperi pentru munitie §i soldati. Aghiotantul, ajungand seara si Intrand In sala caselor boierului Mavrodolu, a ztrit pe Tudor Late° odaie sezand pe un pat ki pe Ghencea pazindu-1 cu pusca In mana lane, dansul, iar capitanul Ior- dache se plimba prin odaie. Tudor fi dojenia zicand: §i ce vreti de la un om pe care, dupa violeniile ce le-ati urmat, 4 fntors chiar es- -Urea lui de-l-au dat In manile voastre, voi, oameni Ora capataiu qi straini cu totul de aceasta tail ? Ganditi-Ta singuri voi printr'aceasta la ce capataiu o sa ie§iti ? Vreti sa ma omoriti? Eu nu ma tern de moarte. Eu am In- fruntat moartea In mai multe randuri. Mai Inainte de a ridica steagul spre a cere drepturile patriei mele, m'am Imbracat cu camasa mortii. Turcii sunt In tara, dar nu -sunti4i In stare, si nu yeti finicio data, a va bate cu danqii cu isprava." Aghiotantul, temandu-se a nu fi vAzut ca asculta, a Intrat In casa, si, fnchizandu-se mai fntaiu la Tudor, si-a Implinit misia pentru care se trimesese, iar capitan Iordache a poruncit unui Costachetefanescu, ce se afla, ispravnic la acel judet, a pregati toate cele trebuincioase. astirea lui Tudor a Intrat a doua zi, la dona dupa doul- sprezece, In Pitesti, iar pe Tudor Ilpornise Inca de la opt oars de dimineata, prin Campulung, la Targoviqte, Inter)

298 carut% de postie, cu un Arnaut fnarmat la spate si alter cinci carute duper, dansul, cu ate doi Arnauti In fiecare. Sosind Tudor In Targovi§te, fu fnchis In vechea Mitro- polie a acestui oral, dandu-1 supt paza lui capitan Vasile Caravla. Ipsilant, hotarand sa-1 omoare cu forme, a format un tribunal de niste boieri ce se ziceau pamanteni, ca Gear- tol si ca alti asemenea lui, ca0,-1judece si sa-1 osandeasca. Dar, pang a se face acestea, doi aghiotanti ai lui Ipsilant, Lasani si Scufi',veniau §i-1 chinuiau, intrebandu-1 : spune, talharule Vlahe, ce to -a Indemnat de aiiii - nut coreFpondinta cu Turcii, ca ea no prapadesti ?", Tudor Insa li raspundea: datoria mea catre Patrie, aceasta m'a silit. Pentru ca voi, duper ce ati proclamat libertatea si ati venit In tarile romanest, supt cuvant numai de a trece prin Cara noastra in Turcia, v'ati °Meat cuvantul de cinste si ni-ati luat drepturile stramosilor ncstri, si ati ridicat §i ridicati si astazi biruri din tara noastra, si ati pradat §i ati jahrit toata Cara, Incept-1.ndde la cai si arme si neo- prindu-va nici Inaintea altapului, desbracand icoanele si farand vasele cele sfinte dinaltarele bisericilor noastre! Ati necinstit fete fnaintea parintilor, femei inaintea barbatilor, copii parte barbateasca, savarsind cruzimi neauzite si cele mai paganesti fapte, pe care nu le-au savarsit nici chiar Turcii In vechime. Si mai aveti gura a rna intreba ca cem'asilit a tinea corespondinta cu Turcii pentru prapadenia voastra 2,. Acestea toate auzindu-le Ipsilant,s'a tempt de vre-o, rascoala a pamantenilor si a poruncit lui Caravia de 1-au omorat noaptea pe taint, In Targovi§te, pe main! iazului ce curge pe Tanga oras, si i-au aruncat cadavrul Intfun. put de Maga, gradina lui Geartol. iIn adevar planul 1pi Tudor a lost acesta: cad, trecand Oltul dincolo, sa iea mar-

'Care mai In urml a furat casa Eteriei grecesti si a fugit cu claim. In Brasov, unde a mai:nat.% pentru care Ipsilant prin scris. public 1-a afurisit.

299 genea Carpatilor din Rom Apia MicA. Sava, asemenea,de, la MArgineni luase margenea Carpailor din Valahia Mare.. Ipsilant si Grecii, goniti da Turci de la vale, erau sit cazg, de sigur, tn manila lui Sava sau ale lui Tudor. Dar norocul parasi pe Tudor si proteja pe Ipsilant. Pandurii, chiar a doua zi dupa ce au dat pe Tudor Yn manila luicApitan Iordache, s'aucait foarte amar, dar era tarziu! Nici nu avea' capetenii cart sA-i Intoarca de la ratacirea lor, si cei ce ar fi putu+, nu aveau destul curaj pentru aceasta. Vaz And dar ca disciplina lipsia cu totul si ca turturile si provisiile le luaserA Grecii, au Inceput a fugi si a se risipi in toate pArtile. Si, din 6.000 de pandur.i, panA la RAmnicul de peste Olt au rAmas numai 800, adeca 500 pedestrirme, supt capitanul loan OarcA, si 300 calarime supt comanda agiotantului for.

CAPITOLUL XIX. Intrarea lui Chehaiabeiu cu cstirile turcesti In Bucuresti. Bataia de la Nucet. Fuga lui Ipsilant din Targovi§te Inchinarea Savei si a celor impreuna cu dansul lui Chehaia-beiu la barierele- orasului Targovistea. Luarea In goana a lui Ipsilant cle- catre Sava pe la Campulung. A treia zi dupg ridicarea lui Tudor, an Intrat Turcii In Bucuresti, de si cu o zi mai Inainte erau stapani pe toate barierele orasului. Chehaia-beiu, dupA, ce s'a plimbat prin tot orasul cu o mare scorta, s'a asezat la Colintina. De la bariera Podului Targului, afarA papa aproape de Ca- sale lui Mauuc, Chehaia-beiu facu o ulita de oameni pusi in tepi, In care suferiau multi nevinovati. Vechilii consu- lilor Curtilor europenesiun boier, doi, ce mai rAmAseserA., Yu Bucuresti, venira a felicIta pe Chehaia-b(iu. Apoi la 25 Maiu, cu 15.000 do ostire, a plecat din Co!intina la Mr- goviste, ca sA goneasca pe Ipsilant. Ipsilant, luAnd stire prin spionii sai, a orAnduit pe loan Co- locotroni, caruia-i zicea sf Tascula, do a luat positie la mil- nastirea Nucetu, departe o postie de TArgoviste, dandu-i,

300

-ajutor si pe Gherasim Orfano cu Indestule trupe de Arnauti si Greci, iar pe Costandin Duca 1-a oranduit lute° padure lAngl Cornesti, cu plan ca, trecAnd While otomane pe aici, el, cu 3.500 de Arnauti, Sarbi si Bulgari, sa -i iea dinapoi, iar Colocotroni si Gherasim sa li iasa Inainte cu ostirile for de la Nucet si sa puie pe Turci Intro doul focuri. Duca a tntalnit pe drum ArnAuti ce fugiau bAtuti de Turcii de la Focsani, si anume: Dumitru Fugioglu, Naum Vichilharci Alexe Peloponisiu, Sotir Papadopol si cu bimbasa Anas- tasio Arghirocastritul, cu 250 de ArnAuti cari veniau a- tm Targoviste. Acestia, impreunandu -se cu mai sus aratatul Duca, au Intrat cu-totii In pAdurea de langl Cornesti. La satul Ciocanesti au prins pe un ostas fugar de-ai lui Ipsilant,ce era un bAcan de la Ploiesti; de la care IncunostiintAndu-se Chehaia-beiu de ticaloasa stare a ostirii elinesti, n'a zAbovitanf,4iImparti ostirea sa In doul coloane. Si, despartind Int Aia coloana in doua aripi, a cuprins ostirea elineascl ce-i iesise Inainte la mAnastirea Nucetului, undo alergAnd Constantin Duca din padure ca sa, dea ajutor lui Orfano si lui Colocotroni, de la dreapta a ostirii otomane, a luat pe Greci de din dArAt, si, adu- cAndu-i pAnA aproape de manAstirea Nucetului, acolo Turcii au bltut rlu amandoua aceste trupeelinesti. Ipsilant, InstiintAndu-se de aceasta, au alergat cu batalionul sacru si cu multimea de ArnAuti ce se afla In Targoviste lntr'ajutorul ostirilor sale, ce credea c'or sa tie la foc macar pAns li va sosi acest ajutor. Dar se Intalni cu ale sparte, bAtute si fugare la satul Vacaresti. Ipsilant In totchipul s'a muncit a-i popri, a-i intoarce Inca odatI ca sa lncerce dimpreunl cu dansul noroculbataii,dar a fost peste putinta a-i popri din fuga, raspunzAndu-i chiar asa : Dom- nule! Ai stAtut foarte departe de bAtaie, tocmai In Tar- goviste, si n'ai putut mirosi de acolo fumul prafului de puscA. al Turcilor, nici nu ti-au ajuns dupa urechi ante- cul multimii gloantelor vrajmgsesti 1".i nimeni n'a vrut, sa -i mai asculte nici povatuirile, nici poruncile, ci cu totii Impreuta, rusinati si batuti, au fugit la Targoviste.

301

VAzAnd Ipsilant cpe aceasta Wire este peste putintg, a o mai puns fail 'nfatg, en Turcii, ci sfAtuindn-se eu cei mai de credintA ai sli, a gasit cu tale, toti ca sl lase TArgovi§tea qi sl mearga la Ramnicul-VAlcii pesteOlt, Rind un loc muntos, gi prin urmare sigur §ila adgpost de once primejdie. Au adnnat dar spaimantatele sale oki- tiri numai deal, gi, Intr'acea noapte, despArtindu-le In dou& coloane, le-an gi pornit, una supt Duca pe drumul Piteq- tilor, pe la Gaie§ti (de undo a 0 fugit pe ascuns Duca, en alto cApetenii, In Transilvania), iar cealaltA coloanA, coman- datA de chiar Alexandra Ipsilant, Vasilie Caravia, Oxfam qi altii, an trecut peste munti la Campulung, spre a se uni en cealaltA aripA 1a Pite§ti, dupe, planul hotarat de mai lnainte. Pentru ce a luat InsaceastA directie, cand era Indoit gi Introit mai lung drumul prin CAmpulung la Pite0i cleat de la Targovigte la Gaie§ti, care e Ma, urcupri §i mai de-a dreptul ? Poate ca s'au temut sa nu se Intalneascg. cu vre-o trupA otomanA pe drumul de la GAiegti: de aceia an ales drumul pe is CAmpulung peste munti gi prin prg- pAstii, unde-I a§tepta fratele sAu Nicolae Ipsilaut, dimprenna cu ispravnicul de atunci al acelii judet, Nichita Formac. SAmbatg, dimineata, la 28 Maiu, au rAmas magasifle din Targoviste pline de zaerelesi multime de vita mari ci mici, iar locuitorii orasului acestuia se aflau mai toff fu giti prin paduri si munti, afarA numai de un patriot ro- mln, care atunci se afla staroste de suditi austriaci, anume Alexe cApitanul, qi cu putintei tArani ce loeniau pe margenea oraplui. Chehaia-beiu, crezAnd cA va gasi pe Ipsilant In 'largo- viste, gata a-i opune o energicA Impotrivire, §i-au IrapArtit o§tirea sa, agezAnd pedestrimea In positie de lupt A, clan- daind Inainte-i si algturi aripi de calarime, a§ezAnd §i In coloana trupei de pedestrime, ce formA centrul, dougsprezece guri de foc mari, pe care be dirija 1nsu0, §i trggand dupA dan01- multime de. care cu arnunitii §1 cu provisii, avAnd pe lAngA dansul si pe un Grec, Pitarul Gheorghe Bibi,

302 oranduit de cake cei ce facea' Divanul atunci In Bucu- resti, on instintare Inscris catre notabilii sinegutatorli Targovistii, ca nu care cumva sa, se Insplimanteze de catre ostirile imparatesti, crezand cali va aduce vre-o primejdie vietii, sau vre-o suparare stgrilor lor, ci sa ramai° cu totul linistitistfar& de frica, caDi§i8credincioase raiele. Iar aceia ce nu vor avea curaj a sta in oral sa iasa afara, unde-i vor Incunjura destui'Otomani pentru paza lor. Ajungand dar trimisul acesta din Bucuresti In Targo- vista, si tncredintandu se de adevar, cum ca, nimeni n'au mai ramas in oral, afara din cei aratati mai sus, si ca Ipsilant, cu toata ostirea, Inca cu o zi mai Inainte au fugit catre munVi Campulungului, s'a tutors trimisul grec cu aceasta vestire in ordia otomanti. Chehaia-beiu chiar in ziva aceia, la 20 Maiu, au sosit la barierele Targovistii cu toata ostirea sa, undo an si strasnicit foarte pe Turci ca sa n i supere bisericile si manastirile romanesti si nicio clscl de Roman. Atunci adusera Turcii prinsi douazeci si patru jle Greci din batalionul sacru, imbracati In haine taranesti, de pe la satele dimprejurul acelui was si, infatisandu-i Inaintea lui Chehaia.beiu, acesta a poruncit de i-au spanzurat In margenea orasului. Tot intfacea zi s'au intatisat Eire Inchinaciune si supunere lui Chehaia-Beiu basbulubasa Ghencea cu alti sase Graci, trimis de vestitul bimbasa Caminar Sava, celce se afla Inca Inchis in manastirea Marginenilor, jar a dcua zi an venit In aratata ordie otomana Insusi Sava, cu delibasa Mihale, Chiuciuc Ciolac si alto mai multe capetenti arnautesti, cu o rah) de calareti alesi, Arnauti sarbo-bul- g-tri.Capeteniile acestora erau Greci si jurasera pe cruce i evanghelie pentru libertatea Eladei; si acum se inchinau lui Chehai .t-beiu! Cu dansii au venit si Udritchi, cel ce se afla atunci secretar al consulatului austriacesc In Bucu- resti, si cu bas-besleaga Otoman Tahir-Aga, care era din lanina, si se zicea ca are cunostinta de mai multi ani cu Sava. Acesta a garantat pentru credinta Savei si a tutulor color de supt dansul; pe carii priimindu-i Chehaia-beiu, li-a

303

.asignrat viata, oranduindu-li si lefi si tainuri, din vistieria sa. Sava, luand cunostinta de fuga lui Ipsilant prin munti, a luat doua, mii de Turd. calareti si cu o mie si mai bine de Arnauti ce-i avea supt dansul, sis'a,luat In goana dupa, el. La Carciuma-de-piatra, judetul Muscel, intalni o trupa de Greci ce sedeau pe marginea raului Dambovita, -care era umfiat de ploi: 600 dintr'insii s'au inecat In apa, vrand sa, treaca raul si sa scape din manila Savei, iar pe douazeci prinzandu-i vii, dupa, ces'au Incredintat de la ansii de marsutul lui Ipsilant prin Pitesti, a pus de li-a taiat capetele,si i-au trimis la Targoviste lui Chehaia-beiu, -ca un semn pentru credinta sa catre Turci. Ipsilant, ajun- gaud in Campulung, nu a statut niciun minut, si vre-o cinzeci de earl pline cu pastrammi si alte jafuri cejafui. sera din Targoviste si de pe la satele acelui judet, le-au napustit acolo. Iar el a luat drumul spre Pitesti, uncle a gasit pe capitan Iordache Olimpie, pe Machedonschi, pe Pro Ian si o mica, trupa din ostirea lui Tudor Vladimirescu, care se Intrupa cu oastea sa. Iar Caravia, aratandu-se nesupus, I-a oprit a mai co- mania batalionul sacru, si in locu-i an oranduit pe frate- sau NIcolae Ipsilant. Atunci, facandu-se mare zarva fntre Greci, acestia au inceput sa injure pe Ipsilant de ce an luat comanda lui Caravia a batalionului sacru.i dintr'a- ceasta multi dintre ei au fugit peste munti In Transil- vania. Iar cei ce au ramas din trupele grece si-au urmat drumul catre Ramnicul-Valcii, dincolo de Olt.

CAPITOLUL XX.

Risipirea pandurilor dupti gderea lui Tudor din Rcmania-Mare t$i intoarcerea pe la casele lor. Risipirea celorlalte trupe de panduri aflati in Romania-Micaciintoarcerea pe la casele lor, dupa fatala vests a cilderii luiTudor. Bata:a Grecilor de la Clenov si de la Zevedeni Si sosirea lui Ipsilant cu trupele sale In Ramnicul de peste Olt. Dupa inchinarea Savei lui Chehaia-beiu la Targoviste, acest din urma, afland de la Sava stares ostirii grecesti,

304 s'au ridicat si el si an luat In goana pe Ipsilant, pe drumul Pitestilor. Dupa o calatorie de cateva zile,incredintandu-se cau Ipsilant a lasat Pitestii si a trecut In Romania-Mica, stiind ca, aceasta ostire e mica si nevrednica a o goni Insusi, a randuit on poranca sa pentru a goni pe Ipsilant pe La- tif-Efendi, silictarul batranului Pasa de la Silistra, comandir paste trei mii de oameni, cum si pe Sericoglu si pe Sava cu Arnautli lui. Iar Chehaia-beiu, luand cealalta Wire en dansul, s'a intors la Bucuresti, undo a luat haturile Inaltei stapaniri. Turcii trecusera In Romania Mica prin mai multe guri, prin dreptul Vidinuluila, Calafat, pe la Adacale, pe la Lam, pe la Racova si printr'alte parti. Sa, aratam ceia ce cunoastem si pentru ostirea de case mii de panduri pe care Tudor o lame In Romania-Mica, In mana.stirile ce le umplusese cu zaerele, si pe la alto puncturi strategics. De la predarea lui Tudor la Golesti de catre capii pandurilor, pandurii, caindu-se foarte, de a doua zi chiar, an inceput.a fugi on sutele, risipindu-se in toate parVle, dupa cum am aratat. Ei, fugind In Romania Mica dincolo de Olt, au dus fatala vests la toata cealalta, ostire de panduri despre predarea lui Tudor. Pandarii] de peste Olt, auzind de la pandurii ce venia' din Romania Mare ca Tudor Vladimirescu an cazut In manila Grecilor, blastamand si ei pe Greci si pe capii lor, s'au risipit to0, ca si cei din Romania-Mare, afara da un mio numar ce an ramas la Tantareni, supt Slu- gerul Ioan Solomon, si afara de 800, ce se afla' Inca In Romania Mare, supt capitan Joan Oarca, si aghiotantul lor. Din ostirea otomana, ce trecuse Dunarea prin Va- lahia-MicI, parte dintr'insa, supt comanda unui Roman. fugit de vre-o cativa ani In Turcia, si anume loan Ro- gobete, a Intalnit pebas-bulucbasa, Grecul Anastase Mihaloglu si on un altul, Manache, ce avea' supt dansii un detasament de Wire elineasel, si i-au batut la satul Cle-

305 novul, !neat abia a putut scgpa cu fuga nnmai bas-bulucbasa, care a mers de s'a supus lui Solomon. Ostirile otomane din Valahia-Micg avea ingrijitor pe Mpg& dansele, oranduit de autoritatile Craiovei, pe un Grec, Postel- nicul Ioan Samureas, care a si murit In Craiova (0 al cgrui fiu chiar el atunci s'a turcit, flcandu-se renegat). Ase- menea avea maimandar (conductor) pe un Clucerul Joan Poroineannl. Aceste ostiri, imprastiindu-se In Romania Mica in mici cete, baturg si stinserg, cetele de Arnauti si de Greci, oriunde le In- ta'nia'. Acesti Greci si Arng,u0, asteptand sa soseascg ostirea lui Ipsilant, ce se afla Inca dincoace de Olt, au cre- eut ca ar fi mai bine pentru dansii sg se concentreze toti la un loc, si asa an ales districtul Valcii. Acest district este inteadevar strategic, pentru positia lui, sigurg pentru apgrare. De spre Rgsgrit se hotgrgste cu raul Olt, care desparte Romania-Mare de Romania-Micg. Spre Apus si Miazanoapte pang in hotarul Transilvaniei are nestrg- bgtutii munti ai Carpatilor, printre cari se face o lung& vale, care cat merge se Ingusteaza mai mult, si aceasta t'ne ceasuri Intregi in lungime, side unde foarte cu In- lbsnire se poate bate inamicul Mr& a putea acesta a se apgra. Deci s'au adunat la satul Zgvedenii toti acesti Greci (Atanase Mihaloglu, Zotu, Serdarul Diamandi si Ion Solo- mon), cu vre-o doug mii de Greci, Arnauti, Sarbi si Bul- gari si cu mica trupg de panduri de supt Solomon. 0 trupg de trei mii de Otomani, ce Inainta In argtatul district, incredintandu-se de la sgteni de adunarea mai sus argtatilor Greci, au ngvalit asupra lor,i indatg, s'au In- ceput lovirea Intredansii. Aceasta s'au intamplat la 26 Main, si a tinut bgtaia de dimineatg pang seara. In cele dupg, urnag, biruinduse Grecii de cgtre Turci, an fugit care Incotro an putut. Iar Solomon date atunci ordin pandurilor ce avea supt dansul a se risipi si a se duce pe la casele lor. Iar el, trecand In Transilvania, a Intrat In Sibiiu.

306 Aceasta trupa de trei mii de Turci era din ostirea lui Carafeiz carjaliul, cei mai multi dintrInsii calarime, Turci alesi si foarte bravi. Dupa bataia de la Zevedeni, Turcii Inaintara catre poalele muntilor si, Intrand pe gura aratatei vai printreCer- pati, si-au luat positia for la manastirile Serbanesti, Sta- nesti, Strejesti si Mamul, care de la unul pans la altul tin o distan0 ca de o jumatate de ora. La 4 Iunie au ajuns si Ipsilant cu ostirea lui, care se compunea din batalionul sacru de 800 de oameni, ostirea de supt Caravia,ostirea de supt celelaltecapetenii, im- bracaV cu deosebite costume, multimea de Arnauti, o§ii- rea de supt capitan Iordache Olimpie: toti acestia Insuma', vre-o 16.000. Ipsilant, viind la Ramnicul-Valcii, a luat stne de cele ce se urmase mai nainte de la satul Zevedeni si de intarirea color 3.000 do Turd In aratatele manastiri, iar alto 3.000 de Turci erau pe drum, tot din oastea lui Ca- rafeiz si a Pasei de la Vidin. Si de acestia Ipsilant nu avea nicio stiin0; deci a plecat asupra for la oraselul numit Dragasanii.

CAPITOLUL XXI. BAtaia de la DrAgd§ani. Ipsilantrri adze mai tntaiu oameni ingineri ca sa lea positiile acelui loc, dupa care sa-si poala face planul de Wale. Si dupa, Incredintarea inginerilor sai si-a ales positia de le vale de Dragasani. Atunci a oranduit pe capitan Iordache si pe Vasile Caravia s, mearga cu trupele forsä izbeasca pe Turci in fat,a, iar ceila10, cu parte din Arnauti, sA -iizbeasc5, In flancuri, aqezand ci reservA tot din Ar- nauti la poalele muntilor, iar pentru centru a oranduit batalionul sacru, care aveagitunurile lui Tudor Vladimi- rescu.

307 Acet batalion se Inpartia in patru companii, adeca: compania d'intaiu supt Dimitrie Sutu (caruia ii ziceaai Chiabap gi pe care-1 calla necontenit varul san, celebrul poet grec Alexandru Sutu, in toate poemele sale), Peste adoua companie era Draculea, ce se zicea c& e din Ita- chia Peste a treia era Andronic, qi peste a patra Rizu. §i poste toti acetia era comandir suprem Nicolae Ipsilant; iar Alexandra Ipsilant fAcea pe generalisimul sau fertma- re§al, stand la o distanta foarte depArtatA de teatrul iuptei, ca nu care cumva sa-1 ajunga vre-o ghiuleasau, vre -un glont. Am uitat Ins& a arata ca de la Pite§ti pang la Ram- nicut de pesteOlt, o distant/ de trei poqtii,oqtirea eli- neascA au facut trei zile pe acel drum, in care vreme au urmat necontenit ploi, §i o§tirea era foartetrista. §i ne- mult,amita, atat pentru greutatea drumului, cat qi pentru lipsa cu totul de provisie. Locul pe acest drum este en- noscut. Cireaple find Inca, verzi, batalionul sacru §1 that/ u§tirea in tot acest drum s'au hrAnit numai cu cheap ne- .coapte. Intalnind un cArucior de po§tie incarcat en merinde pentru Exelentiile Lor printiiIpsilanti, batalionul -sacru, ce suferia tare de foame, i-au dat iama, fata cu Exe- lentiile Lor, mancand tot ce a gAsit tntr'insuliinju- rand pe Ipsilant §i oara in care a plecat acesta din Rusia. On toate acestea batalionul sacru Inainta mereu pe acest drum, avand In fruntea sa §i musica de Tigani a boiPrului Costandin Golescu, pe care o luase de la Colin- tina. In sfarqit la oraqul Ramnicul a gAsit hranA cubiel§ug, igi-a scos din capete. §i a§a, mancaV, iar mai vArtos bAuti fndestul de bine, an pornit toti cu pas de rAzboiu cAtre Draga§ani, unde §i-au luat mai sus arAtata positie de bAtaie. CApitan Iordache, laspunzand lui Ipsilant ca aceasta bAtaie se va pierde, n'a priimit comanda trupei incredin- tate lui, §i In loeu-i a oranduit pe Mialea. DupA aceasta -capitan Iordacbe, intorcandu-se cAtre mica trupA de panduri ce se afla supt comanda lui cApitan Joan °arca §1 a

308 adiutantulu lor1, au zis pandurilor: FraWor, not nu mer gem ca sa ne batem, si numai ca privitori; pentruca aceasta bataie v& spniu en el negresit se va pierde." Si Inteadevar capitan Iordache avea toata dreptatea, pentru ca, dupa ce acesti Greci si Arnauti nu aveau nicio ideie de ale razboiului, apoi si cei mai multi dintfinsii erau beti de via si de rachiu In ziva luptei celei hotarItoare. Locuitorii satelor de prin prejurul mAntistirilor unde erau intariti Turcii, si carii de mai multi secoli erau apa- sati de Greci,si chiar atunci fi jafuiserg Grecii si Arna- utii pana la piele, drept razbunare teranii ajatau Turcilor cu productele si cunostinta locurilor unde se afla ostirea greceasca. S'au miscat In masa Impotriva manAstirii Ser.- banesti, unde se afla o parte din acei Turci- fnchisi. Ba- talionul sacru cu musica In frunte marsaluia falnic Impo- triva aratatei manastiri; dupa el venia multime mare de Arnauti, la dreapta ei se afla iarasi alta, multime de Ar- nauti, usari si de Cazaci greci,iar reserva sta langa Alexandru Ipsilant. Batalionul sacru, apropiindu-se de mA- nastirea Serbanesti, au slobozit doul tunuri;Intfacel moment Turcii li-au iesit inainte, pe candceilaitiTurci, fn. chili in manastirile Strejesti, Stanesti si Mamul, i-au incunjurat si, puindu-i la mijloc, asa de tare i-au batut, Incat ostirea de reserva, In loc 0, se grAbeasca a da ajutor trupelor ce se afla' In pericol, spaimantandu-se au luatpo la fug& todarat, dimpreuna cu trupele din flancul drept, !neat multime dintrInsii s'au Inecq In Olt !Ara a-i goni cineva. Capitan Iordache, vazand aceasta grozava Invingere, Intorcandu-se catre panduri, li-a zis romaneste: Fratilor! Sa nu-i lasam sa se prapadeascA find si acestia tot crestini ca si noi!". Atunci trupa de panduri si cu Ar- nautii ce se aflau supt comanda lui apitan Iordache au navalit In foc. La navala d'intaiu Turcii au Impuscat vestita iapa pe care era calare apitan Iordache, care a fost

De la Ramnic cipitan Iordache departase E}i pe Machedonschipi pe Hagi-Prodan, de a mai avea comandl de panduri,§iei an si pie cat, tailed In Transilvania pe la Turnu-Rocu.

309 silit sa, ramaie' ,indarat.Iar capitan Ion Oarca, cu cinci sute de panduri pedestra§i qi trei sute de calareti, au tinut toata acea bataie Impotriva a §ease mii de Turci, cafi, dupa ce erau cei mai bravi, apoi erau §i Imbatati de tri- umtul biruintei ce repurtase pan& aici, pentru ca batu- sera atata multime de Greci, !neat campul era a§ternut de cadavre. Cu toate acestea cei opt sute de panduri, neavand nici -caii, nici armele Arnautilor, nici ale Grecilor, decat numai sangele §i inima for de Romani, furl In stare a Linea toata Masa acelei o§tiri turceqti Inloc qi a mantui astfel pe acei nenorociti Greci, canan scapat cu chipul acesta chiar pe Alexandru Ipsilant. Tar trupele turce§ti, nu numai ca nu au putut face un pas mai inainte din locul luptei, dar furl puse pe goana, de panduri, can i-au bagat iara0 in manastirea Serbaneqti. Cu toate acestea batalionul sacru s'a topit cu totul, i s'au luat tunurile,steagurile §i s'au omorat cate§i patru capitani ai lui. Si, din opt sute de ingi, din cari se compunea acest batalion, abia an scapat ca vre-o suta douazeci de oameni, qi acectia ie§iti din minti §i prapaditd cu totul de Erica. Tot cu fuga a scapat si Nicolae Ipsilant, comandirul lor. Astfel s'a savar§it aceasta elineasca lupta, de la Draga- §ani, pe care celebrul poet grec Alexandru Sutu o canta in toate poemele sale, precum am aratat, Incarcand-o de minciuni, cad o compareaza cu batalla de la Termopile §i pe Ipsilant cu Leonida. Adevarul este ca multi din batalionul sacru s'au batut ca ni§te Spartani. Daca lui capitan Ion Oarca i-ar fi venit vre-un ajutor de panduri,fiidaca. Oarca, ar fiavut praf, cremene §i gloante Indestule, cu adevarat foarte putini ar fi scapat dintr'acei Turci. Dar lipsa de amandoua acestea 1-au pus In stare pe Oarca de a se 1ntoarce cu restul oqtirii la Ramnicul de peste Olt. Pandurii In bataia aceasta an pierdut 48 dintrIln§ii, cu morti, cu raniti. Trupa de panduri de la Ramnic s'au tras la satul Caineni. Capitan Farmache, Cu o trupa de Ar-

310 nluV, s'au tras qi an mers de s'au Inchis In manIstirea Curtea-de-Argeg, undo mai nainte en o luny jafuise On& la piele pe batramul boier Iordache Golescu, care fugia sascape In Transilvania. Iar Ipsilant, cu toti cei sccpati din bataie, a mers de s'au Inchis In manAstirea Cozia, de, unde indatl a trimis pe un Gheorghe Lasani cltre direc- torul carantinei Turnului-Roqu ca smijloceasca intrarea- lui In Transilvania. Lasani a zabovit ca o saptlmanl pana ski aduel voia. de la carantina. In timpul acesta Ipsilant se temea, ca toti cei ce dupllang5,dansul, sl nu-i Incunjoare Turcii qi trimetea necontenit straji pe la Ramnic, ca sl-i dea de qtire clad se va apropia Turcii de manastirea Cozia. Dar strajile ce le trimetea nu cuteza' a merge nici jumItate drumul pang. la Ramnic qi, Intorcandu-se, fi spunea' felurite vestiri splimantatoare. Ipsilant In toatA vremea aceasta se plangea necontenit de felurite slabiciunialeo§tirii sale, zicand cl [la] ostirea ce a avut-o fi lipsia fisica qi puterea morals, cum §i moneda. Clci casa cu bani a o§tirii o furase chiar ostaqii lui pe carii i-a crezut mai credincioqi, §i an fugit cu dansa In Austria. Asemenea se plangea el lui Vasilie Caravia (care fugise Inca de la DrAga- ni tu?ransilvania) i-a dat doul.. sute de mii de lei, In Tar- goviqte, ca sa cumpero aprovisionarea trebuincioasl pentru artilerie qi pentru hrana osta§ilor, qi el, dup/ ce a purtat trei zile oqtirea nemancata, traind numai cu cire§e verzi, apoi qi la bltaie, cand a vrut sg1ntrebuinteze artileria, n'a avut nici ghiulele, nici fitiluri, qi el In loc de ghiulele a glsit pietre fn lazile lafetelor qi In be de fitiluri a glsit paie, qi aqa la bltaie an fost siliti tunarii de li-au dat foc cu paie aprinse. Lasani, aduelnd vests de la carantina Turnului-Roqu ca-1 primeqte, Ipsilant a zis urnaltorul cuvant tuturor Grecilor ce se afla cu dAnsul inchiqiIn. manastirea Cozia,

311

CAPITOLUL XXII. Cel din urma cuvint ce a mai spus Ipsilant Greoilor ce se afla' cu d'ansul lnchisi In manastirea Cozia, Fuga lui Ipsilant In Transilvania prin carantina Turnului-Rosu. Poprirea lui In- tr'acea carantinA. Ridicarea lui Ipsilant dintr'acea carantina. Ducerea si Inchiderea lui In cetatea Muncaciu In Un- garia, din ImparAtesc ordin.

Cuvantul lui Ipsilant. Osta§ilor 1 Dar ce zic ? Blastam §i batjocura! Nu voiu manji niciodata acest frumos qiglorios nume, adresandu-ma catre voi, can sunteti niqte cirezi de o nebarbata si nevrednica gloats de adunaturi, care trebuie 0, fiti numiti en acest nume, adeca: frico§i, dobitoace, leneqi §i tot ceia ce se poate numi mai prost. Vanzarile §i Impareche- rile dintre voi, pe care le-ati lucrat necontenit, ma sile§te ca 0, va las. Toata legatura ce s'a tinut Intre voi §i mine dintr'acest minut se desleaga. Sufar singur In adancul sufletului mien batjocura pentru ca am vrut sä va comandez pre voi, can aticalcat juramantul 0 Inaintea lui Dumnezeu §i Inaintea patriei voastre §i 1naintea capeteniilor voastre, aratandu-va vanzatori. Voi In§iva m'atilipsit de slava. Dorind 0, caz eroice§te In luptg eu Insa ma departez de langa voi. Voi dar duceti-va, alergati catre Turcii carii se afla vrednici prieteni ai socotintei voastre. Lasati codrii gi muntii §i va, legati cn tiranii voqtri, apucatio-i de mani care sunt Inca pline de fumul sangelui vostru, vai!,qi Inca de sangele Patriarhului vostru §i de multime de mii de jertfe din natia voastra. Rascumparati-va robia cu tot ce aveti mai scump al vietii voastre, adeca cu cinstea femeilor §i a copiilor vo§tri. Dar voi, osta§ilor ai batalionului sacru, pentru ca v'ati aratat mai vrednici In suferirile voastre, primiti multamirea, prin gura mea, a natiei voastre. Catre tine Insa, calcatorule de juramant §i va,nzatorule Sava §i catre voi, fugarilor, mi§eilor qi nevrednici de nume omenesc Constantine Duca, Vasilie Caravia, Vasilie Berla,

312

Favlovie (sic), Scufi, Gheorghe Mann, Grigore Sutu si toti ceilalti Fanarioti, carii Vati aratat vanzatori si risipitori de spaima ostirilor de supt voi,vg, leapad in despretuirea oaraenilor, In dreapta lui Dumnezeu rgzbunare si in bias- tamul neamului vostru." Dupg, acest cuvant, la 16 Iunie a hotgrat sa Intro In Transilvania, !ma fara de arms si fara cel mai mic semn ostasesc. Dar, temandu-se de Arnautii ceia ce-1 Inccnjura' si cari se afla' foarte desperati pentru pierdea' cui- bul din Tara-Romaneasca, de si se afla' Incarcati de prazi si de jafuri dintr'insa, au scris capeteniilor pandurilor ce se aflau la Caineni, rugand ca sa-i iasa Inainte la postia Pripoarele. Aici, adresandu-se catre capetenia ce condu- cea pe panduri, 1-a rugat zicand ca sa ri puie din trupa de panduri cat se va putea mai putini avangarda si mai multi ariergarda; pandurii pe data 1- au si Incunjurat, de- partaud pe Arnauti dupg, langa dansul, si asa 1-au dus in siguranta pang, la Raul-Vadului, undo 1-au si lasat. Acolo Insa fara de nadejde i-au iesit Inainte bimbasa Anastasie Arghirocastrit, care, on armele In mina si in putere de silk an cerut sa-i plateasca leafa lui si a Ar- nautilor de supt dansul. Ipsilant, vazandu -se supt nevoie, pentru ca acolo 11 lasase pandurii, au fostsilitde s'au imprumutat de la cei ce era' Impreuna cu dansul, si s'au numarat galbeni Imparatesti cincisute, si a§a au putut scapa din manila acestuia. Si Indata an trent de ceia parte de rau, care e hotarul Intro Romania si Austria, In- sotit fiind de frate-sau Nicolae si frate-sau Gbeorghe, Ipsi- lanti, ca Orfano, cu Garnovschi, Cavaleropol si cu alti trei, patru prieteni ai sai. Ipsilant a mijlocit la carantircasa ingaduie §1 Intrarea Grecilor din batalionul sacru, iar pe Arnauti sa-i popreasca cu totul de a intra dupa savarsirea termenului carantinei. Cate trei Ipsi!anti s'au ridicat din carantina, din Imparatesc ordin, si i-au dus In cetatea Muncaciu din Ungaria, undo s'au si Incbis,

313

CAPITOLUL XXIII. Viva qi risipirea eline§tii ogtiri §i a A.rngutilor intearnandcua Prin cipatele. Desavar§ita lur bataie de atm Turci, on pe unde i-augdsit. CApitan Iordache Olimpie, dupa ce a insotit pe Ipsilant Ora la Raul-Vadului, s'au Inters In manastirea Curtea-de- Arges, uncle au gAsit pe Ion Farmache, care se Inchisese Intr'acea manastire, si, unindu-se amandoua en sease Bute de Arnauti supt dansii, au vrut sa se intareasca Intfacea manastire, dar, Incredintandu-se de apropierea Savei, care venia 'cut Arnautli lui si cu oastea turceasca ca sa -i prinzA, au plecat de-acolo catre Basarabia, nadAjduind sa Intro supt umbrirea stapanirii rusesti.Si op, strabatand prin munti, prin vai si prin rape, abia au putut ajunge pang, la manastirea Secul, in Moldova, uncle Intampinandu-i o traps otomana, li-au lasat drumul de a putea merge mai nainte. Atunci ei, illtarindu-se in manastirea Secul, foarte tare, pentru positia ei, s'au Impotrivit Turcilor cateva zile, dar furs vanduti chiar dintre dansii, si insusi vestitul ca.- pitan Farmache s'a predat de sinesii cu cei de supt dansul, lui Selim-beiu, capetenia ostirii otomane ce-i ,tinea Incun- jurati.Selim-beiu,legandu-i, i-au trim es de-a dreptul la Constantinopole, undo i-au §i taiat. Iar capitan Iordache, carand toata prafaria in clopotnita rnanastirii, i-au dat foe, si astfel a foot moartea sa. Arnautli ce mai ramasesera au deschis portile Turcilor, crezand ca, predandu-se de sinele In manila lor, Ii va ierta. Turcii insa pe cei mai multi i-au omorat chiar In curtea- manastirii, taindu-i siImpuscandu-i, iar pe cei ram*, legandu-i, i-au trimis la Constantinopol. Sava, insA, dimpreuna cu Sericoglu, gonind, prinzand si omorand pe Greci, Ii trimetea legati In Bucuresti la Chehaiabeiu, care isi avea zalhanaua In casele Vornicului Ioan DragAnescu, undo inchidea pe toti Grecii si ArnAutii ce i se trimitea de Sava si ceilalti capi turcesti, iar pe unii din prinsi ii trimetea in lanturi la Pap din Silistra si acolo Ii omora cu

314 ctreangul san satarul gealatului. Iar pe altii -Chehaia-beiu chiar fi taia prin raspantiile Bucurectilor, nefiind iertat nimanui a ridica acele cadavre pang a patra zi, din care se facea o putoare vatamatoare sanatatii.cji aceste triste scene se urmarg, In toate zilele, doua luni neprecurmate In capitala Romaniei.. Sava se plimba cu Turcii prin toate judetele Romaniei_ Trecand Oltul pe la Ramnic, auzi ca Ipsilant dupa bataia, de la Dragacani se trasese In manastirea Coziei. 4i, wand sa, visiteze ci acea manastire, ca sa vada ce GreciciAr- nauti vor mai fi ramas pe acolo, dupg, iecirea lui Ipsilant, a gasit-ofortificata de iznoava, de un Mataragl-bacasi Serdarul Iamandi, carii cedeau fnchici cu doug, tunuriIA- sate de Ipsilant la fuga lui ci cu cease sute de Arnauti_ bine Inarmati. La apropierea acestora Mataragl-baca sant noaptea peste zidurile manastirli ci a fugit. Iar Ser- darul Iamandi an fost Incunjurat de Sava ci de Turcii ce erau cu dansul. Lisa acea manastire este tare ci, dupa cum o fortificase, trebuia neaparat Ea urmeze o Insemnata pierdere de oameni din partea acelora ce o 1ncunjura', pana sa poata razbi Inteinsa. Sava au alergat la viclecug,i In doua zile au Induplecat pe pomenitul Iamandi de au aruncat armele ci au venit singur cazand la picioarele Silictarului ci cerand mils ci aparare pentru viata lui. Silictar i-au fa- gaduit ci, poate ca 4i-ar fisitinut fagaduiala, dar Sava, din contra, s'au opus, zicand ca cu asemenea fapta calca cuvantul sau de credinta ce au dat lui Chehaia-beiu. Si aca, luand pe Iamandi ci pe cei cease sute de Arnauti, carii lepadasera armelesibagandu i In lanturi,i-au trimes In Bucurecti, cu cele doua tunuricica steagurile lor, In- conjurati de Arnauti de ai sai, amestecati cu Turci. Che- haia-beiu i-au trimis la Pap de la Silistra, care i-a trimes la, Constantinopol, unde s'au omorat prin sabieiprin. ctreag. De la Cozia s'a Intorsi cu Silictar la manastirea Curtea- de-Argec, undo auzise ca s'a Inchis capitan Iordachesk capitan Farmache. Elsa, Incredintandu-se ca acEctia ple-

315 casera cu trei zile mai nainte catre Ina ltii munti ai Cam- pulungului, Sava s'au luat In goang, dupg dansii ci, danci pe la mangstirea Aninoasa, fntrInsa a gasit o multime- de Arnauti, amestecati ci cu Greci din batalionul sacru, scapati din Willa de la Draggsani. Sava an cerut sä se predea,dar, ei nevrand, divao foarte scurta impotrivire, an fost prinsi, si pe multi din- i-au omorat acolo pe loc, iar pe ceilalti, bggandu-i 4n lanturi, i-au trimis In Bucuresti, la Chehaia-beiu, care i-a omorat pe toti. Mai era un popa sarb, care se zicea cg,este qi cavaler -rusesc, un om de o Inaltime colosall si de o putere. de Ercul si cel mai de aproape alluicgpitan Iordache, Acest popa, adunand patru sute de Arnauti bine Ynarmati, qi credincioqi, qi avand o mare seta a bate pe Turci, s'au. suit cu danqii printre munti la Moeci, undo este hotarul Romaniei cu Transilvania, departe de Campulung douasprezece oare, si, luind de baterie muntele numit Colti sL Valea-Muierii, astepta on nerabdare sosirea Turcilor. La_ 11 ale lui Iulie sosind Sava cu Turcii pe-acolo, s'au luat la bataie cu dancii, ci, dupa o Impotrivire de cease oare,. biruindu-se popa on ai sai, au trecut paste cordonul aus- striac In pamantul Transilvaniei, dincolo de carantina de la Bran. Apropiindu-se dar Sava si cu Silictarul,cu opt sute de Turci qi cu Arnguti de-ai Savei, an cerut dela, degatoriite acelei carantine pe insurgenti. Nemtii, ca nu calce dignitatea stapanirii lor, deocamdata, s'auYm- potrivit, dar, in tale diva urma, pentru armonia ce se, Oa Intro Curtea Vienei cu Poarta, a hotarat ca, aca precum a Intrat,sa-i scoata iarasi afara, In pamantulTarii-Ro- manesti. Asa, Intorcandu-li armele ce le luase Austriacii iarasi In manila lor, i-au scos afardin granita Austriei. Acestia, iarasi navalind, si-au luat positia de mai (nainte din Valea-Muierii, undo 1nclestandu-se o lupta ca de vre-o trei oare, au facut o Insemnata pierdere In octirea otomana, dar In tale dupa urma an fost batuti, si cei ce au. scapat din bataie, furs princi, legati ci trimici la Chehaia-

316 beiu in Bucure§ti, care atat pe popa sarb, cati pe cei Impreuna en dansul pe data i-au pornit la Silistra, unde Pap i-au omorat pe toti. Sava credea ca Indatoreaza, pe Turci en bravura care a aratat-o inopotriva color de un neam cu el, omorand in toatezilele'§i In toate partile pe unde ajungea Greci, Sarbi, Bulgari si, in sfar§it, cre§tini ca §i dansul, §i pe Tanga aceasta vinovat,ii si nevinovatii, numai §i numai ca sa multameasca §i sa Indatoreze pe Turci, vrand sa §tearga dupa fata pamantului pe toti aceia de canTurcii avea' banuiala. Cu toate acestea el a avut de multe on ocasii ca sä treaca In pamantul Transilvaniei, supt stapanirea Austriei.i, de §1 multi din prietenii §i din osta§ii lui i-au propus, cand gonia pe Greci prin Romania §i mai vartos cand venia mai aproape de hotarele ei, ca EA treaca in Transilvania, dupa cum multi dintein§ii au ci trecut, dar Sava niciodata n'a voit, ci mai vartos dupa, nicte servi- tiuri atat de insemnate credea negre§it ca va Tatra in randul boierilor de clasa intaiu §i va ajunge Spatar in Romania. Ideia aceasta-1 Linea in legaturile cele mai tari catre Turci. Deci, dupa, curatirea acestor talhari din tail, Chehaia- bein (pe care atunci Poarta fl ridicase la treapta de Pa§a, cu tuiuri), vazand ca nu mai are trebuinta de Sava §i de talharii cei de supt dansul, pp la sfar§itul lui Iulie au scris Silictarului sau eel ce se afla Impreuna cu Sava ca sa a§eze prin toate ormele Printipatului oath un mic numar de Turci §i, lasand toate in buns oranduiala, fait de pierdere de vreme sa se intoarca cu octirea de supt dansul §i cu Sava In Bucuresti ca sa se odihneasca, iar mai vartos sa-§iiea §i rasplatirile fiecare dupa servitiile ce a aratat, aratand ca i-au venit §i ordine Intfaceasta de la Pap de la Silistra. Asemenea In deosebit a scris §i Savei. Deci, dupg, primirea acestora, Sava §i cu Silictarul, oranduind in fiecare oral Cate zece sau cincisprezece Turci numiti be§lii, cu cealalta Wire, dimpreuna cu Sava ci cu Arnautimea, la 6 August s'au intors in Bucure§ti, unde In-

317

-brand en tumbelecuri §i cu soitariifor dupa orandulala, de atunci a oqtirilor otomane, o§tirea turceasca s'au §i Im- partit pe la conacele ce se pregatise pentru dan§ii.Iar- Sava, Delibma Mihale, bas-bulucbaqa Ghenceapicu opt Bute de Arnauti ai for an tras la casele Savei In mahalaua Tabaci, Impartind Arnauti asemenea pe la conace prin mahalaua Olteni, mahalaua Protopopul Si alte mahalale duprinprejur.

CAPITOLUL XXIV. Omorirea Savei, a Jul Delibasa Mihale, a bas-bulucbasei Ghencea si a douAzecii cinci de Arai* in conacul lui Chehaia-Pala. $iomorttrea a opt sute de Arnauti pe stradele orasului Bucu- resti, can fusese supt comanda mai sus ardtatelor clpetenii. Chehaia-Pala, pe data ce au auzit de sosirea Savei, an trimes la dansul pe Gavaz-ba§a, prin care 11 Intreba cum i se afla cheful §i prin care ti arata dorinta de a-1 primi cu multumire dupti, obiceiu, Invitandu-1 sä vie la dansul, cu toate capeteniile Arnautilor, ca sälifaca cunoscut fiecaruia in deosebi multumirea Ina ltei Porti prin firma- nurile ce i-au venit. Ala a doua zi, Dumineca, 7 August, pe la 10 oare, Sava, dimpreuna cu Deliba§a Mihale, en bagbulueba§a Ghencea, Imbramti stralucit, numai In firuri; luand cu danqii douazeci §i cinci de Arnauti dintre cei mai bravi, bine!liar- mati, an venit calari la casele boierului Belu, Strada Po- dulni Mogo§oaii, lauga Sfantul Ioan-cel-Mare, In care case Sava Meuse mai Intaiu evanghelicescul juramant pentru Eteria greceasca qi pe ale carora porti se Inaltase steagul libertatii Grecilor, jar acum era conacul lui Che- haia Pap Turcul, in curtea acestui conac sta' trei sute de Turci delii tnarmati, ce se zicea ca cunt pentru parada primirii ce facea Savei, dupa biruintile ce be aratase, si alti qeizeci sus in Bala caselor, care nu se vedea de afara. Cele trei capetenii ai Arnautilor, dupa ce an Intrat In sala, au vazut trupa de delii ce era a§ezata acolo, dar

318 -tot de-odatg an vgzut si sala pling de orgseni de fel de tel pe trepte, veniti fiind fiecare pentru Imparte-si tre- buil* co avea' acestia. Insg, inaintand catre usa camerei /n care se Oa Chehaia-Pala, de ode& s'au auzit focurile din pistoaleledeliilor ce erauasezati in sala, de care 1ntgiu an cgzut Sava, al doilea Delibasa Mihalea si al treilea -Ghencea, In minutul ce vrea sg salt dupg o fereastra. Delhi din curte, Indatg ce au auzit pocnetul pistoalelor din salg, lulnd pe ArnauVi de spre poartg, an facut foc cu pistoalelerntrmliici, din dougzeci si cinci ce veniserg, trei numai an putut scapa, unul calare pe poartg si doi pe jos prin fundul grgdinii, trecgnd Dgmbovita !not. Acel ce scgpase Ware a alergat sl dea de veste pe la toate conacele Arngutilor de cele ce se Meuse la conacul Pasii. Capetele color trei cgpetenii, al lui bimbasa si Caminar Sava si ale celorlalti doi ce au fost Impreung en dgnsul, s'au taiat sus in said, iar trupurile despuiete s'au aruncat pe ferestre jos In curte. Arnautii cei de jos zgceau omo- rgti pe scarf,prin curte si pe unde Yi ajunsese lovirea gloaAelor. Era spaimg a vedea mulVmea sangelui vgrsat din nenorocitele acelea cadavre despuiete si aruncate prin curte in toate pgrOle, In feluri de posiVi. Case le acelea furl Inteadavar zalhana de oameni, !neat trecgtorii ce trecea' pe langa dgnsele fugiau scarbiti cu groazg. Trupurile lui Sava, al lui Ghencea si al lui Delibasa Mi- halea s'au trimis despuiete in cgrute proaste si s'au lepg- dat pe campul Targului-de-afarg, undo °data tglharii se spgnzurau de catre stapgnirea, localg, cu poruncl ca nici de fatg, nici printr'ascuns, supt niciun fel de cuvant sg nu Indrazneascg nimeni a le ridica sau a li da o Ingro- pare omeneasca, caci aceia vor raspunde cu yiata tor. Astfel au ramas aceste cadavre pe camp, de s'au rupt si s'au sla§iat de caul si de ciori. Dupa, u .iderea acestor trei cgpetenii si a celor doug- zed si cinci de Arngut,i co an fost cu dgnsele, Chehaia- Tap a dat poruncg Turcilora sg, omoare In was pe toatl

319

Arngutimea acestor cgpetenii, fggg.duind cat° o mahmu- dea 1 pentrn vericare cap de Arngut. Atunci Turcii, nava- Hui prin conacele Arnguti lor, pe uliti, prin curti, pe unde fi gasia, Ii omora ca pe niste vite, si, taindu-li capetele, le ducea la conacul lui Chehaia-Pala. Vedea cineva mul- -timea aceia de Turci Inviersunati prin mahalale, prin stn.- dela cele mari ale orasului, prin curti si peste tot locul, en manecile camgsilor legate la spate,plini pe mani si pe haine de sang° omenesc, cu iataganele In gura si cu ate cinci-cease capete ducandu-le de par In amandoug manile. Seelig infioratoare! In curtea conacului Pasei erau gramezile de aceste capete ca niste movile, si &care Turc primia moneda fagaduitg cand presinta capul de Arngut. Dupg-trei care de la darea aceiei porunci, numgrandu-se capetele Mete, s'au gasit cu mult mai multe decat nu- mgrul Arnautilor cu carii intrase Sava In Bucuresti, si Turcii caran mereu la capete tgiate duprin totorasul. Un negustor, anume Ianache BA ltaretul, care se afla atunci In favoarea Pasei, fgcandu-i aceasta observatie, 1-a rugat 431 dea porunca ca sg Inceteze taiarea, cgci Turcii pentru bani aduc multinae de capete Mate de la oameni cu totul nevinovati. Pap a poruncit atunci de a Incetat macelgria aceasta. Cn- toate acestea tot an scapat din Arnauti,cati an putut tugi prin mahalalele marginase, si scbimbau pe data cu Romanii hainele lor. Iar acestia, dupg ruggciunile Ar- nautilor, Ii ascundeau prin vii, prin pivniti, prin p6durile casei si pe undo putea'. Romanii dupg atateatalharii si despuieri ce suferisarg chiar de la acesti ticglosi,tot sa argtarg. buni si cu inimg de crestin catre dansii. La In- ceputul goanei Arnautilor de catreTurci, un Anastasie Himariotul, cu alti treizeci de Arnauti, neputand fugi mai departe de la conacele Ion cleat pang la biserica Olte- nilor ( aceasta bisericg era tare si zidurile ei groase), Hi- mariotul cu banda sa, Inchizandu-se intr'acea bisericg, s'au

Moneda de our ce trecea pe atunci pe cursul de lei dougzeci si chid.

320 suit in cIopotnita ei. Turcii luara de stire ca In biserica aoeia s'au Inchis Arna,utii si au navalit asupra bisericii ca sa-i prinza. Arnautii lima, desnadajduiti, vazndu-i viind prosteste dinnaintea for in bataia pustii, au tras inteinsii.. Si astfel a tinut acea bataie cateva oare, in care limp a cazut o catatime Insemnata de Turci. Dar, in sfarsit, dand foc acoperisului bisericii si nabusindu-i fumul foculul, au fost siliti sa iasa afara. Si asa i-au omorat si pe acestia pe toti, ca pe niste dobitoace. Astfel s'a terminat elineasca lupta, in Romania.

CONCLUSIA. Grecii, de la 22 Fevruarie, de and a trecut Alexandra Ipsilant Prutul, papa la 10 August, c5nd s'au ucis cei din urma Arnauti la biserica Oltenii, adeca Intr'un interval de cinci luni si nouasprezece zile, au avut mai multe lupte NI Turcii, si anurne : La manastirea Nucetul, judetul Dambovita. La Zavedeni, judetal Ramnicul de peste Olt. La Galati, din Moldavia. La Focsani, intro Romania si Moldavia. La Dragasani, in Ramnicul de peste Olt. La Valea-Muierii, din Muscel. La Netezesti. La manastirea Coziei, Ramnicul de peste Olt. In Bucuresti. La biserica Olteni din Bucuresti. La manastirea Secului din Moldavia. La Sculeni din Moldavia. Dar, din nenorocire, Grecii in toate aceste lupte an fost batuti si sterminati de Turci. Tudor, prin lucrarile sale si prin jertfirea Iui catre patrie, a ridicat un drept al natiei, calcat de-o suta cincizeci de ani de Poarta Otomana. Acest drept este unul din cele de capetenie, este incetarea Fanariotilor de a se mai sui

-821 pe tronurile Printipatelor §i ridicarea tronului pentru eter- nitate, !neat sa se urce in viitor numai Domni dintre Romani, dupa vechile ei tractaturi.i,in adevar, indata dupa ridicarea lui Chehaia-Papa, Poarta, la anul 1822, a liberat tronurile Printipatelor de Domnii greci, oranduind in Romania Domn pe Grigore-Voda Ghica qi In Moldavia pe Domnul Joan Sturza. Aceste doua Printipate au suferit malt qi atunci ca totdeauna! Pentru ca., data boierii taxa dupe atunci s'ar fi unit cu Tudor, nici Tudcr nu ar fi fost onaorat, gi lucruri1e In Printic ate ar fi luat cu totulalts fata. Boierii Insa, totdeauna au fost ceia ce-i vedem gi azi, cu o mica escept:e. Nadejdea dar este In Oran, nu In boier, In Roman, nu In strain... Fie Invatatura, Romani loristoria de la 1821! idea Domnul a fi uniti §i a ne folosi de pa.tirile trecutulni, cad astfel numai vom putea fi liberii ferici.ti.

Iv. ISTORIA JAFUITORILOR TARII ROMANS TI Cand feciorii Iui Ipsilant s'au pornit din partile Basarabiei, ca sa-si fac'd oaste den Gre- cime si den Arnautime si den once adunare rea, call voia a se uni vointii lor, la anul 1821.

Partea I-iu CAPITOLULI-iu.

Oraqul Bucure§ti, fiind unul din cele marl §i vestite oral() ale Europei, cuprindea In rasfAatele sale s&nuri oameni de multe neamuri, cei mai multi Greci, iar alii Arnguti, Armeni, Evrei, B algari, Saxbi, Neamti, Unguri §i altii, carii sa §i Inclinaserl cu plmanteanii lacuiteri, rudinduse qi Incnscrindu-sa unii cu altii, !neat nu era boierli, nici huzmeturi de afarg, nici arenda§ii de mo§ii, nici neguOtor1i marl sau mici, la care sa nu incapa ace§ti strainivenetici nemilostivi. Cati din boieri sa feriserl a nu sä tnclina prin rudenie Cu unii ca ace§tia, lara§i s6, Intrecea a-§i da mo§iile for ca arena. la dan§ii §i a avea din ei plzitori cu mime de ArnatiO, zic&nd ca sä folosesc cu aceia mai mult decat cu Rumanii cei de un neam §1 farI a socoti ca, acectia In scurta vreme vor sg, aduca pre mo§tenirea noastra, la cea de sAvar§it ticAlo§ie, §i, Ma a li lua seama ca gandurile for cauta ca, dobandind prilejuri, sa se fad, BO pani cminu- rilor ronAne§ti, 1i lasa in franele for a-§i alerga caii, adeca voiMele sale, cum poftia. Deci dintriaceast& neb5gare de seams §i neferire Mai nainte am pus fn§ine presto grumazul nostru jugul veneticilor color voitori de ran noaol, §i am ramas batjocura tor, precum netAgIduit sA, va cunoa§te In urmarea acestei istorii. Ca cine an Instainat eparhiile tarii noastre qi mlnas- tithe de cinstea §i evlaviagidieWe ctitorice§ti fara numai

326 veneticiiacestia ? De vreme ce prin mijlocirile unora ca acestora pre scaune adeca ale staulilor turmei ceii cu- vantitoare s'an suit din strainii calugari, lupi rapitori si jacasi§ilacomi si plini de rautate si de uraciune catra neamul rumaaesc. Cine au precupit daniile cu care fericitiictitori Inzas- trasera pre manastiri spre hraua si ajutoriul lipsitilor ra- manteani? Veneticii sff haimanalele. Ca ei au InvAat pre dregatori mitarniciiei an fost povatuitori desfranarilor si multelor si zadarnicelor cheltuieli. Din pricir a for s'au depa,rtat eel mai multi din pamanteni de la buna cre- din0 si an defaimat Evanghelia, si, ea sa, zic ca David, qi s'au Mout robi pantecelui. De la tine sa nascocisera rapirile politicesti si jafurile dregatoresti sinedreptatile si silniciile si, cu un cuvant, toate siretlicurile ? Au nu de la acestia ? Ba cu adevarat de la dansii. Apoi nu mai era pastoriiaceia de odinioara carii1si punea sufletele pentru oilesale, nu mai era boierii aceia carii en jalbi de obste nazuia in§l§i la Inal- tat Devlet§idobandia dreptatiletariff. Nemilostivirea si strambatatea cumparatorilor de huzmeturi covarsise hotarele masurilor. Vinericiul, carele se platea pang la Constantin-Voda Ipsilant cate cinci bani la vadra, boierii vinericeari II suisera la o suta, doaozeci bani pe vadra. 4i nu putea ticalosii terani a sa, plati de vinericiu nici cu tot vinul ce avea, ci sa, baga prin pus- carii,pana fsi vindea din ce mai avea si sa platia. Iar carii nu avea altceva fsi vindea viisoarele,si d'abia sa izbavia de tirania boierilor vinericeri. ca sa nu lungim povestirea, trebuinta iaste a arata ea cu acest mijloc sa slujia la tote precupitele huzmeturi aceia ce le cumpara. Despre alts, parte iarasi vatasii de plaiuri sizapciii si toti birarii pentru ca sa, scoata dajdile de la saracii lacuitori, mai vartos in partile de pests Olt, II ehinuia ca tal-- harii pre acei dajnici, pre unii batandu-i, pre altii tinandu-i desculti pe ghiaAa In vreme de iarna. Iar cei f.ra, mai

327

omenie cataoni TO radea de dansii, suindu-i In oath un deal malt si bagandu-i fn buti goale si slobozindu-i devale. De avea Rumanul o vaccu lapte, ei fi manca untul si laptele. De avea o gaing doao,eile manca oaole si puii, iar copilasii bieWor Rumani sa uita cu jale la chinurile parintilor lor. Episcopli venetici, si mai vartos Moraitii, nu cu mai puting jecmgnire si batjocura era porniV cgtre eparhiotii lor, ca nu 0, tndestula cu cele greale avaeturi ce lua de la protopopi, ci le poruncia de punea si biruri pe popi si pe diaccini, silindu-i fara zabava si cu Insalaciune moraiti- cease/ de a radica banii cu Imprumutare de la unii altii 1; iar, cand vrea protopopii a scoate banii de la cinul preo- tesc, dupa amagitoarele porunci ale jacasilor episcopi, nevazand cei mai desteMi popi peceate domneasca, facea stire dregatorilor politicesti, si asa fi apuca pe protopopi de fmplinia popilor §i Imprumutatorilor pa'ng la nn ban, fncat unii dinteinsiiIsi vindea mosiile si vitele si d'abia scapa; iar de banii ce fi dideaserg pastorilor lor,lupilor moraiti, rgmanea ticalosii pagubasi, si unii din ei trenturosi, si Inca si cersitori de milg, ca vai de capul lor. Nepovestita iaste neomenia ce arata acesti venetici la cinul pre*sc. CA, de venia niscai popi ca sa li sa jalu- iasca de pasurile lor, In loc sa -i Indrepteze si sa-i man- gale, fi punea de curatea esitorile, si sApa In grading nemancati, pang gasia prilej de scapa. lar pre altii fi da In rasul Tiganilor bucatari, si-i punea de toca cu cutite la faina, ca la oarne, zicandca, iaste trebuinoioasa pentru perisoare parintelui episcop. Las acuma pre cetitoriu a socoti la ce feliu de pastori arhierei era fncredintat neamul zumanesc, carii, nu numai arhierei sa cadea.ra nu fi, ci nici numele de oameni cins-

1 Vlidicii siliau pre protopopi sa sA imprumute si saII dea lor banii, fAgaduindu-li ca -si vor scoate acei bani de la preoti prin ajatorul lor. Ceia ce,Insa nu se Weft, si protopopii rAmftneau pAgubasi si platiau ImprumutArile.

328 titi a-1 avea nu ar fi fost slobod. Si, asa aflandu-se nal- mitiiifleearii acestia, nu pastoria,ci jupuia panel la sange pe proastele oi. Ca niciodata nu lipsia angaralele de la ceata preoteasca: lemnele,graul,orzul, untul, gai- nele, oaole, legunaile se cerea ca dintr'o mosie stramoseasca a lor. Doamne, Doamne, cauta din cer §ivezi§icerceteaza. pre saracul nestru neam, si-lizbaveste din robia vicleanilor giuratorilor de oameni venetici. Asa dar afiandu-se Cara noastra, s'an dat de odata semn de mania cereaset Pamantul s'au cutremurat In vreame neobiclnuita, iarna, la Ianuar 29, spre Sambata, la 9 ceasuri din noapte. Cerul an aratat ostea cu coada prea suptire, §i catarea stelii acestia era de spre Olt WA, Bu- curesti. Voda Alexandru Sutul murise Inca de la 19 ale numitei luni. §i inte aceasta vreme fara nadeajde au venit vestire cg, In judetul Gorjul, un Tudiir Slugeriul, ce fusease si vataf de plain, mostean de acolo, au adunat pandurimesioa- meni duprin sate,. cati era necajitigiasupriti de slujbasii domnesti, 0 cum ea cu mare grabire trage la sine satele r;si intrarmeaza oameni de razboin, Ynvitand pre toti ca sa sa scoale cu mic en mare asupra boierilor tarn, sa-i piarza gisa iea averile, pricinuind cadintrInsiiii sytrage saracia siticalosia. Aceasta vestire an pus In mare fricaigroaza, pre boierii din Bucuresti; carii,giadunand pe Arnautii Curtii domnesti, ii an Induplecat cu grea leafa pe doua luni Ina- into ca sa mearga impotriva acelui razvratitorin Tudor, sä-1 bata, ci, de s'ar putea,saladuca, si vin, sau sa.-1 omoare i sa-i iea capul. Acesti ostasi, pra carii boierii Yi trimetea Inprotiva aceluia, nu mai putin decat acela cugeta rele Inprotiva lor, i poate ca de mai nainte era $i ajunsi cu dansul,.ca unii ce fasesera haimanale, straini $i hotomani, veniti din alto parti, unde sa slujisera en naravuri talharesti. Ca unii era din Sarbii luiCaragheorghie, precam Iordache, Ghencea,

329

Deli-Mihai §i altii; unii de la Ioanina, de la Ali-Pa§a, §i din alto locurT, undo nu mai putuse a sta pentru rAotA-- tile lor. An mers Ins& -Si an facutordie In Craiova, iar Singe- riul Tudor sa Intaria §i-§i facea arms, pu§ti, sulite §i lAnci lungi, §i In putine zile au radicat In picioare mai pre tot judetul Mehedintul §i pre judetul Gorjul, strAngAndu-§i prin manastiri zahireale §i ceale trebuincioase de razboiu. in Bucure§ti s'an aratat §i ni§te cOpii dupe, o jalba ce trimisease el la Innaltul Devlet In Tarigrad, ca din partea saracimii norodului rumanesc, care cuprindea acest feliu de jalcniricum el boieriicei marl ai taric, unindu-sa cu Domnii pentru interesurile lor, ingreoneaza pre tart cudajdii presto dAjdii §i cu ceareri presto ceareri §i cn asupriri presto asupriri, !neat au ramas ticalo§ii birnici mai goi cleat mortii din gropi. Cum cunii dinteace§ti Domni, dupe, ce S. umplu -de bog tii dintfaceasta ticaloasa tarn, o lass prapadita §i fug In tari strains, precum Caragea la Italia §i altii In alto par0. Cum ca dregatoriile, atAt ceale bisericesti, cat §i ceale mire- ne§ti, nu sA, dau dupa cinstea §i numele col bun, ci numai la aceia carii raspund bani mai multi. Si aceia, dupa ce Intra In slujbe, frig §i prapadesc pre cei Incredintati Jon. Aceastea §i altele ca a ceastea cuprinzAndu-se in jalba Oltenilor cea facuta de Slugearul Tudor din partea saracilor birnici, se hotaria In cea dupe, urma ea sa trimita In- paratia cercetatori strAini, §i, de nu sA vor dovedi adevA- rate aceaste aratari, 0, fie ei supt pedeapsa. CAnd dar boierii an cetit copiile jelbii, cAnd ca Intro oglindagi-aucunoscut toate gre§alele, cAnd, mai In scurt, punea In mints doao primejdii mari ce livenisera asuprA, adecA: scularea In picioare a norodului §i urgia Inpara.- tease& ce era sa sa porneasca, au lamas InmArmuriti, §i nu §tia ce sa mai faca, ea de la ordia din Craiova lua in§tiintarica adunarea lui Tudor s4 inmulteaste, iar a lor

330 ss fnputineaza si a sa li sa mai trimita indata §ilefi, ill ma sa sa bats cu el. Au cunoscut boierii qi pre catarea acestor Arnauti ce sa trimisesera,gi sä mai trimitea din partea Divanului, si unde privid acea catare. Deci au hotarit a scrie la Pagii de la serhaturi, ca sa sa trimith Turci spre infranarea acestei rascoale. Ziceau dar unii din oameni ca a veni Turcii fara, porunca inparateasca, nu sa poate, fiindca iaste lnprotiva tractaturilor pscii, qi nu lass pe Paii de la cetati poruncile strapicului Inparat Mahmut ca sä dea ei voe Turcilor sa Intro In pamantul TAriiRumane§ti. Si s'au cu- nos3ut cu luorul ca ma au ci fost. Pentru aceia Slugeariul Tudor au avut vreame a strange muItime de oameni Intrar- mati si a O. apropia in pantile Craiovei. Iar din potera§ii tarii un boieriu Vie§orean ci un Sirdariu Iamandi i un capitan Solomon au apucat meterez manastirea Motrul, ci, de acolo e§ind cate ()data furig, lovia pre adunarea lui Tudor, dar In zadar, ca aceia se strejuia bine, si cu buna for indrazneala silia pre poterasi de sa inchidea iara§i In manastire. Si tot asa s'au ciocroanit pans ce n'au mai indraznit potera4ii a e§i afara, ci petrecea ca Inteo inchisoare In rnanastirea Motrul. Undo pana, ce avea hrana si apa nu li [Asa atata, iar, dam/ au oprit Tudor gi apa ce mergea In manastire, atuncea Isi potofea potera§ii setea cu vinu- rile ce era in pivn4a manastirii, panel cand le-au ispravit. Deci, ne mai avand alts nadeajde de mantuire, s'au slobozit noaptea cu funii presto ziduri§i, scapand, au nazuit la Craiova, undo era ordia ArnauWor de la Bucure§ti. Apoi, d-aciia inainte, s'au innaulVt frica intro boierii qi neguth- torii de acolo. Irma Tudor DU i-au batut atuncea, ci deocamdata s'au tras la Praqcovani, ci acolo ci -au a§ezat ordia. Din capeteniile Arnautilor bucure§tene§ti, ce era t6barlti la Craiova, sa, fatarnicia unii ca merg sa sa bath cu dansul, qi,facandu-sa a se ciocmani cu ai lui, lasa -cate un ha- ramuc de ostasi vii in ordia aceluia. Alto on si pranzia cu el unii din buluba§ii boit:re§ti, ca li zicea Insuqi: Eu,

331 fratilor, Cu cei de neamul mieu, nu m'am sculat Inprotiva Inparatiei, ci, vazand necazul saracilor lacuitori, si obi- dindu ma de suspinurile lor,si privind Urania in care 1i tinea nemilostivirea boierilor, n'am mai putut suferiz ei, de spre o parte, am jaluit la Inaltul Devlet asa,siasa dupa cum yetifi si auzit din copiile ce am trimis la Bucuresti, iar, de spre alta parte, pentiu ca sa punem mana pe boieri, ne-am sculat en arme. Tata, dar to eu am dat pricing de a vi se randui lefi, cand multi din voi, neavand niciun elpataiu, umbla lesinati si trenturosi pre podurile Bucurestilor. Drept aceia fitihate° unire cu noi, lnsa pe taina, ca si voao sva creasca lefile, si noi sa avem prilej de a ne mai Inputernici. Apoi, cand vein pricepe eu ca suntem gata, iarAsi va vein sfatui ceale Epre mai mare folos al vostru." Priveasca acum cu mintea sa un butelept cand haimanalele, veneticii, botii de la Sarbime, de la Arr airtime i din Bulgaria si toata calicimea care la Bucuresti cu ironie sa numesc cai, au auzit aceste fagaduieli de nadajdi ce au esit din gura acelui a magitor Tudor, cum vor fi saltat si ett ce inima jincluita vor fi asteptat sorocul a rela. Si cu toate aceastea Divanul Bucurestilor, vazand !Dias- ziiarea venirii Turcilor si temandu-3e de navalirea lui Tudor, nu Inceta trimitand ajutoare de ostasi la Craiova, mire carii era si un Hagi-Prodan Bulgariul, cm vartos si botos si viclean. Acesta se Indatorase foarte mult de boieri ca sa piarza pre Tudor; Inca el, ca un IudA, In loc sa savar- sasca Thgaduiala, dupa ce an mers la dansul, s'au- lip;t de el si i-au descoperit toata taina si cuvantul ce legase en boierii, si i s'au facut ca un tata. Caimacamul ce Inca ramasase de laSutul-Voila In Craiova, pricepand ca Arnautimea au dat coastele cu Tudor, s'au temut, si, fugind de acolo, au venit la Bucuresti. Deri boiarii cu sfat de obste au oranduit in locul lui pe Vornicul Constandin Samurcasiu, boieriu iscusit la asa vremi si destoinic a tndupleca si a potoli pe razvratitori cu mestesugul euvantului. I-au dat insa si %data baznea

332

de bani ca sa, mai Tnpartg lefi celor de acolo. BoierAna§ii olteni, cati mai ramaseserg, unii du prin orate, altii dupg la targ, vazand primejdia ce fi a§tepta, sa, inchiseaserg In culele ce avea la moqiile lor, cu sotiile sale, §i cu copiii, §i cu slugile, Intrarmati ca sa se apere de cei ce vor veni asuprgile. Hagi-Prodan, cel qi mai sus numit, cerand de la Tudor ca la 500 de oameni, panduri, Sgrbi §i Bulgari, au izbit culele §i, dandu-li rgzboiu, i-au igzbit,sipe slugile lor cu gurg de sabieiau °morn, §i Inca §i pre unii dintr'Ingii, iar pre fetele lor, vArstnice §i nevgrstnice, le-au desfeciorat sile-au ocArtt, qi pe cgti boierana§i ramgseserg vii i-au despuiat ki, prin porunca lui Tudor, i-au Inchis in manastirea Tismana. Vornicul Samurcaq, mergand Caimacam la Craiovasi (land lefi Arnautilor Inainte, s'au silit cu toatg iscusinta lui ca sa induplece pre acel Slugeriu Tudor de a se stam- pgra din pornirea sa; dar el, nu numai cg, n'au folosit nimic,{si Inca, vazand cg acela cu multimea lui an inceput a antra In craiova §i ca ArnAutii nu stau sa batg rgzboiu, ci se rAsipesc, au fugit gi cu multa fricg dtabia s'au vgzut scapat dincoace de Olt. Deci, dintr'aceste IntAmplari spe- riindu-sä org§anii bucure§teni, a inceput a !negrca prin cars,i a se bgjeni spre munte, unii "laPloiesti,altii la Cgmpina, altii la Campulung, §i altii In alto parti gi, mai in scurt, care incotro putea; boierii cei mari ai Craiovei qi negutatorii cei bogati de acolo de-abia streurandu-se an tras drept la Sibiiu, Inpreung cu episcopul lor. Drumurile spre munte era bacsite de cargle bajanarilor, In vremea lapavitii lunii lui Fevruarie, cand de greutatea noroiului unele card sa Intepenea In vgga§eadgnci, iar la altele BA frangea osiile, qialtele sa rasturna. Putea a vedea cineva atuncea boieri §1 negutgtori mari puind umerile la osiile caralor §i opintindu-sa a le rAdica din noroaie ; putea a privi cu ochi umilo§i cocoane de bun neam §1 gingace cum mergea descul0 prin zapadg. §i prin noroiu, tremu- rani de frig ca vai de capul lor.

833

Tudor n'a uitat fagaduiala ce dedease hotilor Arnauti, cum ca, dupe ce sa va gati bine,ti va statui ceale spre mai mare folos al lor cr Indata a oranduit pre capitanul Ior- dacha Sarbul si pre Farmache Arnautul, cu toti cetasii lor, de au cuprins poalele munte]ui si jafuia de rand pe toti ticalosii bajenari, despuindu-i si luandu-li tot ce li placea de prin care. Asisderea au facut si Ghencea,cand s'au tutors de la Craiova la Bucuresti. Deci, aceste urmari asa find, au venit Ili Ia Moldova veste ca un zurbagiu, Caravia Arnaut, an stricat la Galati pre niste Turci si cum ca, strangand hotomani de sema lui, jafuia pre oameni In partile acelea. N'au trecut trei zile la mijloc si au venit alts veste acum ca In Iasi au Intrat feciorii lui Costantin-Voda Ipsilant ci, radicand pe Mihai-Voda de acolo, au Inceput a face ostasi si a jafui t,ara. Grecii din Bucuresti, cati avea Inchipuirea planului ce sä lucra, n'au mai putui ascunde, ci spunea fare sfiiala ca pornirea feciorilor lui Ipsilante iaste pentru ca soroculso- cietatii Grecilor cei tainuite de atatea ani s'au implinit si Eladp lor va scutura jugul otomanicesc. Cei mai cu minte din Rumani radea de laudele lor,stiind ca Duna. nezeu mandrilor li sta inprotiva si pre facatorii de rele cu ran Ii piarde. Cu toate aceasta an sosit de la Tarigrad Caimacam al Domnului Calimah dumnealuiCostantin Negrea, carele putine zile au obladuit si, vazand ca fgca- torii de rail se inmultesc, si oastea imparateasa zaboveaste de a veni, au trecut Dunarea la Rusciuc.

CAP AL 2-lea Pentru venirea lui Tudor in Bucuresti. Tudor s'au pornit de Ia Craiova sa vie la Bucuresti, si, pans a nu sosi el, an plecat si dumnealui Vel Spatariul Grigorasco Brancoveanu la Brasov si altii din boiari, cum si Inensi Vornicul Samurcas. Orosanii, cati era mai cu pu-

234 teare, nu curma a sa bgjeni, cu toate el sg auzia jafurile ce facea hotomanii pe afarg, iar cei n ai de mijloc si cei mai neori sa Inchidea prin mangstiri si prin hanuri cu avuturile lor. Boiarii cei mai rgmasi, temandu-se, nu numai de napadirea hotomanilor, cisi de urgie Inparateasca, cand sa va face stiut ca orasul s'au apart de tot, Inbana pre lgcuitori, ca sa stea pre loc, ea venirea lui Tudor cu Olteanii lui nu iaste Inprotiva Inpgratiei, ci numai ca sg, pazeasca orasul de Grecii Ipsilanti'or. Ong vor vEr isi murahazii de la Inpgratia Otomaniceasca pentru punerea In oranduialg a dreptatilor tarii. i Inca spre mai bung apgraresi strEjuire deaida- maci an ales dumnealor pe Cgminariul Savva Bimbasa al Curtiidomnesti sii-au Indatorat cu bung leafy ca sa strange oarneni vreadnici spre pa za orasului. Care lucru 1-au primit si el bucuros, stiindu-sä ciarac al lui Calimah- Voda si vrand ca la venirea Mani Sale aici In Scaun sa sa arate placut prin pastrarea orasului Bucuresti si .56.0 adaoge boieria. Tudor s'au apropiiat de Bucuresti cu vre-o (5.000) cinci mii de adunaturi, si, la drumul ce sg abate spre Ograzeani, vazgnd urnag proaspata de caruta brasoveneasca, au intrebat pre piste Runiani diuma§i: tine a trecut pre a cel drum, iar ei i-au spus ca un ispravnic non al Vlascii;i acesta era bietul boiariu Tufeanul, om bun si scapatat, pre carele 11 ajutorase atunci Divanul cu acea ispravnicie, fiindca In vreamea cea pacinica nu putea Intra la slujbe de obraz- nicia celor mai ciocoiasi. Asa auzind Tudor, au amermtat la vre-o cativa Sarbi si Arnauti ,ca sa se iea dupg el sa-1 jafuiasca. Atata an asteptat aidamar-ii sipornindu-sa ca niste turbati, au ajuns pre nenorocitul ispravnic, si nu numai telegarii si caruta si armele si banii ce au gasit i-au luat, ci 1-au desbracat pang. la camasa, pistosindu-1si cu paturile pustilor. cum sa, pistosesc merele cand nu aunt coapte bine; si asa, dupg ce 1 -au lasat mai mort pe el si pe slugilelui, s'au tutors Inapoi acei pradatori. §i an ta- barit Tudor cu acei cinci mii la Ciorogarla. Iar nista mi-

835 lostivnici Rumani, gasind pre Tufeanul in drum numai to camaga gi d'abia sufland, 1-au inbracat Intrio gaba veche ce li s'au intamplat gi, puindu-1 Intr'un car cu boi, 1-an adus In Mitropolie, nude sg afla adunati boierii cu Mitro- politul. Vazandu se dar de dangii starea bietului Tufeanu, gi-au pus fiegtecare mana lagurg, ginu se domiria a priceape cum vor mai croi sfatul. Bimbaga Savva, gasia en tale ca sg nu lase pre Tudor a intra en oastea lui in Bucuresti, cish1stea Inprotivg, atata en oamenii sai, cati avea atuncea strangi, cat gi cu oroganii; insg, on pentru frica varsarii de sange, on pentru rascolirea oragului, sau pentru amagitoarele momeli ale acelui Sluger, Tudor, nu s'au gasit a fi cu cale parearea bimbaga Savvei, cu toate ca din povgtuirea lui se ridicaserg mane scanduri de la intrarile in °rag ale podurilor color marlgisa lgsase slobod numai PodulCalicilor,prin care an gi intrat in Bucuresti Tudor cu gloata lui. §i, macar ca poftia a veni In Mitropolie, Insa. vazand ca nu se pri- meagte bucuros, an tras la casele Brancoveancii, gi s'au nmplut curtea gi toatg mahalaoa aceia de oamenii lui. Iar in Mitropolie era oranduit de pazg un capitan Tanasie Arnantul, om al Savvei, cu vre-o patruzeci de oameni alegi. Acest numit cgpitan era foarte darzgi nebagator In seams de moarte, ins, intfacea zi an petrecut linigtit, iar, daca an Inoptat, an pus din oamenii lui pre cativa in clopotnita iar pe altii de-asupra chiliilor de spre Rasarit, gi, poate find infierbantati gi de yin, a inceput far& veaste a arunca pugti focuri necurmate asupra lui Tudor gi a ordiei lui, iar el, socotind a fi aceasta pornire_ a for mai mult din betie decat din vitejie, nu s'au potrivit mintea cu a lor, ci an poruncit la ai sai ca sg sa agtearng toti la pamant gi'sa stings focurile gi lumanarile, gi cu acest mijloc an trecut furia primejdiei ce putea- sa urmeaze din porneala acelor Ar- nguti, care an tinut nebuneagte cu neincetare pang la miezul noptii, gi altg stricaciune n'au putut face decat au spart geamurile caselor gi an impugcat doi cai. Iar, Mean- du-se zivagi adunandu-se Tudor on boiariigi cu Bim-

336 baqa Savva, au aratat cu umilinta parerea sa de rau pentru acea nebuneasca pornire a Arnautilor din Mitropolie In vreme cand el n'au venit cu nicio rantate asupra Bu- curestilor, ci mai vartos spre paza orasului acestuia, ea, nu liaunt nestiute raotatile ea facea Ipsilantestii In Mol- dova, si poate, nestiind aceaia ca sa afla pazitori in Bucu- resti, sa vor Intinde pane aicea. Duioasele luicuvinte au Induplecat pre boieri si pre bimbasa Savva a creade ca, el, la acea vreme, tend nici Donau nu mai venia sa, sä asaze In Scaun, nici vre-o oaste otomaniceasea, sa simtia, putea sä fie de folos Inpotriva napadirii Ipsijantestilor. Deci toti au Inputat capitanului Tanasie, mai marelui Arnautilor din Mitropolie, pentru pornirea ce Meuse; sidintr'acear zi an dat Tudor strasnice porunci tuturor oameniler saia nu face nici cea mai micasuparare orosanilor, ca oricare dinteinsii sä va afla inprotiva facand, cu cumplita pedeapsa, sa va pedepsi. §i, ass ostoindu-sä deocamdata frica boierilor si a lacuitorilor, petrecea in pace de eatra, Tudor si de tetra, oamenii lui. Jalbile de la jaluitori pentru once sa da la Tudor, si el le oranduia, on la Divan, on la Mitropolie, on la bim- bap Savva, si cu anaforale de la dansii el hotaria si In- drepta. Raotati de oamenii sai nu sa facea,nici deai bimbasii Savvei, RUA numai de oamenii celorlalte capetenii straini, pre carii elf sfat de obsteIisi infrana. Toti cei mai socotitori, atat din boieri, cat si din orosani, umbla turlaci, mirandu-se de aceasta reforms,si multi era In pareare ea Tudor va fi atarnand de Ipsilanti si ca esirea Ipsilantilor va fi cu stirea Rusilor, Ins& iarasi socotia ca nu sä poate o Inparatie mare ca aceia, regulata, si pravoslavnica, ss sa slujeasea en inceapere de razboiu atata de ponosluit sifara, de aratare de Indreptarile stri- aril de pace, carea de curand sa Meuse. Maya Ipsilan- tilor In Moldova si rapitoarele for urmari nu mai putin adeveria aceasta socoteala,, si cea mai mare mirare era cum Inaltul Devletsuferia a sa, adaoga acesasta mare rascoala si nu o intampina mai curand cu ostiri Inpara-

337 testi. Unii zicea. ca, pricina va fi r5aboiul ce avea!DIA- rMia en Ali Pasa de Ia Ioanina. Altii zicea ca zabava iaste panI, va Jua Sultanul eurata Instil:Ore de la Rusia si de la inp/ratiile Evropii pentru aceast5, obrbnicie a Ipsi- lantilor.i cati era In parearea aceasta au nemerit-e mai bine. !Asa Grecil an clocitalteLe:cum a Critul, Mo,rea §i Chiprul s'au radicat toti asnpra Otomanicestil Porti si aEu scuturat jugul supunerii, si pentru aceia iastezAava.. Aceastea se vorb a, cand f5ra veaste au Inceput a sa, suna si de omorarea Patriarhului Grigorie al Tarigradului, ea- rele de feliu era Morait; dar si Ia arteasta punea unii capac, earn el i s'au gasit pricina ca afurisanfile ce an trimis la Ioanina de a nu tinea crestinii cu Ali -Pala` nu s'au aratat Iteratoare, fiindel ereWnii s'au dovedit, din protivl, vatamatori ostrifor Inplratesti de ac olo. Cu toate aceastEa s'au vestit el II silantii yin Cu oaste jakriteare, dar nu yin pre cirumul eel drept, ci pre supt munti, §i vor so. Ian/ la Targoviste Atuncea au eunoseut tozioa bt rA, de d mi neat6, an priceput toti saibiciunea forsifricoasa miscare Tudor au Intrat In manastirea Cotroceanii,siau tnceput a face sanOiri si meteredze, st a aseza si sapte, opt tunu- teat° ce avea. Lacultorii ci boierii nu §tiace s5 mai fad.siIncotro smai apuce, el aicea avEa, numai fric54 de Altura, Jar cati sa trageau spre munti sau urea so. Intro in,Tara. Nem- teasclgasia jafuirea In fapta, el, sauln mainile ArnAutilor eadea, sau In mainile Ipsilantestilor, si on aceia, on acestia Ii prada si Iiciespuia,tle Iilasa. napi. Deci nu mai g5,sia alta ferire declt prin m5nlstirt si grin hanuri, jar multi umpruseaserl manaztrile dupl afar5.: Caldb.rosanii, Znnagovuli Cerntcai alte schituri. Nu-mi ajunge vftrtutea de a arune en anArtintul ama- raciunea si plcla acelei vremi, ca de spre o parte ne In- grozia punerea asupr5- n.i de caty5, ia,tatea lupi, $i de spre alto. parte ne topia frjra ce aveam gludind Ia venirea Turcilor si la Wares, gi robia ce sl putea face -Vr'i noastre, prihAnindu-ne Turcii ca ne-am hainit toti. Amarlta

338 tara Moldovei, amgrata Tara-Rumaneascg, arogrAt oragul Bacuregtii giceleIalte °rage toate! Ca au pent linigtea voastra, ca s'au Inchis mangaierile gi bucuriile voastre! Nu mai puteati zice atuncea ca mai aveti ceva; nu mai trggea nimenea ngdeajde de viatg. i on toate acestea Ipsilantii s'au aggzat In Targovigte, an Inceput a strange gi de aicea oaste, gi pre tineGreci, Arnguti gi SArbi, gi Ii Imbraca cu straine haine ostggegti, iar arme li da din cele jgfuite. Cel mai mare din treifratiIpsilanti era Alexandiu, carele In razboiul frantozesc Igipierduse maim dreaptg de o ghiulea dintr'un tun. Acesta era ocarmuitoriul gi stran- gatoriul de oaste. Deci, cum Indata ce s'au aggzat, an In- ceput a face ganturi Inprejurul numitului crag,gi tabii, uncle aggza tunuri gi alto mgestrii de rgzboiu. Oranduia ispravnici prin judetele de spre munte, arunca presto bietii terani dgjdi dupg dgjdi gi zahirale dupg zahirale, cu lugri de vita, de vaci, de of ki de vinuri i rachiuri, macar ca risipise manifesturi aratatoare cum cg ei sunt trecatori la Elada gi cum ca patria Ii chiama ca sa o scuture de jugul otomanicesc.i Inca at mare tiufie sa lauda Intea- male manifesturi cum' cgtoti Evropenii stau gi privesc cu ochi deschigi ca sa vazg pre ceale man isprgvi gilzbande ale Elinilor. Nu mai putin gi Tudor din Bucuregti orAnduia ispravnici gi dajdi In judeatele de spre camp gi de cea parte de Olt, iar de la negutatori cerea neprestan salahori pentru facere de ganturi gi de alto metereaze.i era vai de oameni, ca nici vanzgri de mgrfuri avea, nici cautare de megteguguri: pentru aceia multi din saracii norodului patimia gi de lipsa hranei.

CAP AL 3-lea. Pentru multa omorare ce an fAcut Turcii de la Ru5ciuc In Ruf}ii- de-Veade. Am aratat tnapoi cg damnealui Constantin Caimacamul Yegrea, dupg puting obladuire, au trecut Dungrea la Rug-

339 clue, si do acolo, ca un vechil de Domn ce era, an oranduit ispravnic la Rusii-de-Veade. Acest ispravnicat era- lacuit mai mult de neguOtori bulgari de Tara Turceasca, oameni ce obidnuia a purta arme si a avea lndraznire. Dar Tudor, Intnnecandu-se de iubirea de stapanire Qi de lacorga banilor, au oranduit siacolo ispravnici din partea sa, cu vre-o treizeci de panduri de ai lui, si an gonit pre eel pus de Caimacamul. Lacuitorii, macar el pricepea bine varsarea de sange ce era sä sa faca din pricinile aceastea, macar ca si Incarcasera fulls ca sa tuga, dar, fiind aproape de Pasti si amagindu-sa de vorbele ce sä auzia, atat de presto Dunare, cat si de dincoace, cum ca Turcii nu In- draznesc a trees In pamantul Tarii-Rumanesti, fiind porun- ci0 cu strasnice porunci Inparatesti apazi tractaturile pacii, astepta pana vor face cu to0i Pastels, si apoi sa sa departeze spre munVL. Deci In noaptea Pastilor, and crestinii mail asera la slujba sfintei biserici, cei mai vartosi intrarma0, au trimis Pasa de la Rusciuc o mie sage cute de Turci furis, si, izbind fara veste besearicile, unde erestinii toV cu lumanari aprinse asculta dumnezeiasca slujba a Sfintei Invieri, an inceput a-i taia,si ei, sarmanii, vazand nevoia venita asupra-li, an stins de odata lumanarile, si ca0 avea arme au navaiit la usile besearicilor de le- au Inchis, iar a4ii au scapat prin ferestri, si, intunearec mult fiind, an Intrat In cranguri, unde Ysi avea carale gata, si asa s'au departat de acolo. Iar cei ramasi, cat au avut fisicuri, s'au aparat. Apoi, napadindu-i Tared, i-au taiat pana la o suta saptezeci de negutatori. Iar, dintr'acei treizeci de panduri, ca i au mai statut In- protiva s'au omorat de Turci, iar a4ii an dat dosul. Aceasta Incepere de ispravi au facut Slugearul Tudor, vrand sa sa amestece la stapanirea inparateasca presto pravile si Inprotiva jalbii lui.

340

CAP AL 4 lea. Pentru nimirea Grecilor. La Warm'. Inca an exit Turci, ki, facandu-si kanturi ki metereaze, sg gatia de trecerea dincoace a ostirilor otn- mani*ti. Capichehaiaoa do laSilistra, Intr'o scrisoare ce facea catrg Maropolitul, stria el, on mull& nmilintg. TugAnd pre Maria Sa Pap de a mai opri trecerea Ostiri lor Inpgratesti In Tara-Ramaneaseg, d'abia 1-an Induplecat cu soroc ca boierii de aicea vor face orice mijloc de a sg trage tnapoi Ipsilantii ki Tudor ki cum cg Maria Sa mare Inpu- taciune face el, de vreatne ce Tudor an dat jalbg la Inaltul Devlet, cerand din partea raielei dreptatile Orli, pentru ce an irldicat arms. Aceastg scrisoare aratandu-se boierilorki luiTudor, s'au adunat toti Itn Mitropolie ki en sfat de obkte an trimis doi boierginaki la Silistra : pe un Stolnicul Constandin Boraneseul ki pre nn Pitar Ionitg, cu scrisoare umiloasg de Inblanzire catra Pap. Ipsilantii de la Thrgoviste nu cnrma a trage din Bun- rekti on momeale : Greci, Arnauti, Sarbi ki alto adungturi, de Ii Imbraca In mondire ostgkekti. Grecii, ametiti de ng- fuciri dekarte ki cu ukurare de minte, umblau turlaci, strigand Zito elevtherie ; In loc de bung dimineatai ki de bung, zioa ki de bung vreamea, nu se anzia alts ursatg fachinaciune decgt Zito elevtheria." La mease, la WI- carea paharelor sau a oalelor cu yip, can a plosteIor nu era alto ursituri ki uratii WI numai ,,Zito elevtherle. Inc g la Dunare nu sa, apropiaserg,Inca, paparaT-urcilor nu o gustasera, ki se gglcovia Intro dgmkii ppntru alegerea de Inparat Tarigradulni : unii voia pe Alexandra Ipsilant, iar altii nu-I voia, zicgrd ca era clung. 0, minte greceaseg, piing de pleavg ki de vant1 0, capete seci ki mai ware decal ale copiflor ce so joaca In arkicel Dar poate va zice cineva ca ac,,stea se urma mini de Grecii cei necartu- ran. Ba. III rare nu putina ne-au cuprins cg,nd am anzit a ki dues iieel maxi do la §coala Domneascg cea gre-

341 qeaxca au rarlicat steag de slobozenie, la care an Inarmat pre uaenicii for §i pre sinerinca, §i bimbasa Sava, care papa atuncea se socotia om al lui Calimah Von, si aparatoriul orasului, n'au mai putut rabda a ramanea mai jos decal. ceilaltiGreci,ci,--adunancla-si pre toti oamenii cati avea, li-au spus ca §i el este ipsilantesc§i cum ca vorr sa, porneasca toti spre Danare. Dar nu Lau ajuis numai atata, ci, pentru ca sa '81 fad, mai falnica aratarea lui, an a§azat masa §i de-asupra ei au pus evanghelia sr cruee §i apa, si, chemand pre un arhiereu titularie de la Colta,l-au indatorat de i-an jurat tc* ca vor Linea credinta SlobozenieiQi vor bate razboiu pentru izbavireb, Tarn Grece§ti; de acia, savarsind- arhiereul osfe§tania §i bote2and steagul §i pre Savva §i pre toti oamenii lui, au plecat inpreuna toti in litanie,cut evanghelia, cu crucea, cu icoane si cu steagul, cantand o cantare de slobozenie alcatuita, de dascalii coalei Domne§ti.§i asa an Incunjurat ulitile mahalalei for pans ce s'a tutors iarasi la conacul Savvei, nude an ospatat acest Savva pre jurAii sai cn mancari ci bauturi §1 strigari 'Zito elevtheria". Aceasta prihanita pompa an adus pre bietil orocani la cea eTesavarsita spaima, ca socotia toti zmreduirea ce s'au Mont orasului en scularea In picioare a in§i§i pazito- rilor §i cum ca ca aceasta avea Turcii cuvant a prihani pre tot orasuli,a face cele mai marl rb,utAti cand vor veni.

CAP AL 5 lea Venirea Turcilor la Bucure§ti. Inteaceasta Nreame era Spatariu Grigorie Baleanul, §i" nu Ian pre nimenea -0, mai fuga afara, ins/ prin mijlocul bimbacei Savvei esia ca4iputea da bani, ca, de spre o parte, acest Savva scociora spaime ca yin Turcii §1, de spre alts parte, lua bani de-la arabagh §i de la fugari. Iar, presto pOne zile, lute° Sambata seara, la Maiu 14 al acestui an, sosi veaste a devarata ca aproape de Cernica

342 a tabarat treizeci de mii de Turci en tunuri mari si cu gatire mare de razboiu. Au Inmarmurit toti oamenii si s'au Incrincinat, si nu stia ce sa. faca. Iar consolul prusie- nese si vechilul Consulatului chesaricesc au sfaluit pre Tudor si pre Savva ca nici sa sa, ispiteasca a sa bate cu atata gloata de Turci, carii vin cu gatiri Inpgratesti, nici sä dea pricing, de prgpadenie unni crag mare. cum sunt Bucureptii, si la atata norod, ci sg, sa traga departe. Savva n'au pierdut vremea, ci cu toti oameniiloi Surface- Iasinoapte s'au carat cu tot calabalacul for spre Targoviste toata noaptea, iar pre Tudor de ibia 1-au pornit a dooa zi, Dumineca dimineata, care nici n'au a pucat dr amul Targo- vistii,ci au tras la Arges, cu gand ca sa treaca Oltul. asa s'au slobozit orasul de primejdia ce era sg, i sa In- tample, de O. va Inprotivi Turcilor Savva si Tudor. Dumineca de dimineata, adunandu-se consulii si Armasul Manul li Enache Baltaretul, negustoriu vestit, carele era prieaten al lui Chehaia beiu Sarascheriului, au plecat cu totii la ordia Turcilor si,dand cuviincioasa Inchingciune vechilnlui Pasei de la Silistra, au aratat ca protivnicii au fugit si Taiaoa iaste supusa. Deci de aceasta vestire s'au bucurat Chehaia-beiu, si, mangainiu-i, li-au zis sa arate raielii ca sa nu aiba nicio temere, si asa s'au Intors consulii si ceilalti, veaseli. Dar spunea oamenii for el la acel lot ce sa numeaste Catelul, undo era ordia, zaceau oameni taiati, WA cap, multime muita, ca znopii In vreamea secerisului, si altii erau pusi in tape. A doao zi, Luni, la Maiu In 16, au sosit si Turcii la Bu- curesti, si au tabarat la Colintina, de uncle pentru cercare an si Intrat o sums, In oral. Spatarul Grigorie Baleanul Inca mai nainte de iesirea Savvei fugise la Ipsilantsi-i spusease de venirea Turcilor, iar el s'au Ingrijurat foarte, si an ramas uimit. Apoi, uitandu-se catva teas Wit Bg.leariul si ravnind la binisul on carele era Inbracat, i 1-au cerut sa 1-1 daruiasca, si el, neputand a carmi, s'au desbracat de binis si i 1-au dat, dar nu mai putin an ravnit Ipsilant si la

343 scurteaica Baleanului, pe care iarg§i cerandu-i-o, i-au dat-o, §i el an rgmas In antereu sau mai bine a zice supipai. Atunci Ipsilant, In lot ca sg sg ingrijureze de ale rgzboiului, an strigat odatl: bal sa se laza, §i a orgnduit pre Bgleanul purtgtoriu de grip,. Iar el, indata ce an ie§it afarg, s'au facut a cguta de ggtirea balului §i. cu mijloc suptire s'au strecurat de au Intrat In Brasov, temandu-se el va rg- nagnea §i farg cai, §1 poate §i flrg antereu. Turcii n'au plecat curand de lg Bucuresti la Targovi§te, ci an zgbovit mai mult de doao saptamani, §i Intl° acest maidan de vreme s'au dus acolo vechilul Consulatului nem- tea° §i au sfatuit peIpsilant ca sg sg traga dinaintea Turcilor §i sg nu sg batg cu ei, ca sg nu se prapIdeascg Cara. Bimba§a Savva mersease mai nainte la Targovi§te §i pgrase foarte pe Slugearul Tudor la Ipsilant, el i- an fost inparivitoriu §1 viclean, §i cg, dandu-§i coastele cu Turcii, de aceia are gaud sg tread, Oltul §i iaste tabgrat- la Argi§ Aceastg pgra vicleang §i pizma§g a Savvei an de§teptat pre Ipsilant a-§i. aduce aminte de o scrisoare ce Ii seri- sease Tudor, Inca de egad BA afla In Bucuresti, care cuprindea a§a: Maria Ta ai dat §tiriprin manifesturi cg to chiamg patria §i cum cl trecgtoarea iti iaste-la Ellada ca sg o izbave§ti de supt jugal otomanicesc. Apoi acuma cum te-ai insclunat In Targovi§te,§i cu ce cuvant to ameasteci In stgpanirea tgrii,§i scoti biruri piaste biruri asupra lacuitorilor, §i li ieai vitele §i bucatele ?". Ni§te cuvinte ca aceastea ale scrisoarei lui Tudor mu§case inima lui Ipsilant pang inteadanc, dar, pentru cti, atuncea sg afla acela In Bucuresti §1 in metereaze en tunuri, nu avea ce sg-i facg. Iar, atatandu-se §i din realele pgraciuni ale Savvei, an indatorat pre acest Savvg ca cu orice mijloc sg sä me§- te§ugeascg §i, raznindu-1 din oamenii lui, sa -1 aduel la dansul. Au luat Savva asupra-§i ca-I va aduce. Deci, plecand cu cativa Arnauti, cand s'au apropiat de Argi§, an lasat pre cei mai multi In padure, iar el cu putintei au mars

344 la Tudor, si, facandu se ea, an venit sg, se Impreune amandoi si sa, sa apere de Turci,1-au =Agit de 1-au scos afara din tabara lui, ca sa, priveasea starea locului sisa gaseasca metereaze de gatirea razbolului, si asa cu amagire 1-au apropiat de oamenii sal, si aceia,na.valind, au pus manila pre Tudor, si 1-au adus la Ipsilant, carele, dupg, ce 1-au judecat destal, au poruncit de 1-au purtat cAlare legit prin ulitile Targovistii, cu strigare de pristav asa: Acesta iaste Domnisorul Tudor!". Apoi 1-au pus la inchisoare In Mitropolie, daudu-1 In seama lui Vasilie Caravia, carele Isi avea ccnacul acolo, si, dupla, doao zile, noaptea, la cinci cEasuri, 1-au adus iarg§i Ipsilant la Curtea lui, si au poruncit de 1-au pierdut, Si asa bimbasa Savva ca pierderea lui Tudor si-au facut razbu- narea illiMii. Ordia turceasca, dupa ee s'au odihnit mai mult de doao saptamani, an plecat la Targuviste ca sa, goneasca pre Ip- silant. Deci acuma, fiindca, papa, a ajunge Turcii acolo, sa, face catava zabava, in sa ne Intoarcem Indarat la drumul Cernichii pre uude an trecut de venisera aicea, si sa vedem ce urme an lasa4.

CAP AL 6-lea Ospatul Consulatilor eial celor ce se numia Politieei frica din Cernica. Inca pang, a nu se auzi de venirea Turcilor la Bucuresti, s'au oranduit cu sfat de obste un tacam de cerzetatori ce se numia Politie, carii, fiind obraze alease, au poftit pe Con - sulati de a lua osteneala la °spa tal ce li-a &it In frumoasa dumbrava a Comical, dincoace de balta, Acolo dar, unde supt umbra deasa sta, masa, Intinsasitasternuturi si scaune si musica, uumai cat an sosit chem4ii, Indata au auzit de venirea multimii Turcilor,si zabava li-afost numal cat s'au poworat d n galesti, iar cum s'au suit iarasi, si cum s'au tutors oistilo galestilor ca'ra Bucuresti, Ili cum

345 sfaraia roatele si fulgera scanteile din potcoavele tailor, §i praful sa prefacea In nori, find lucru cu anevoie de spus, le las tacerii, si scurtez cuvantul dupa masura ospatmlui. Din ordia cea mare de laCatel sa rupea' ciopoara de Turd, de umbla dupa oameni ca copoti dupa iepuri, §i pre tine din boieranasi sau negutAtori gasia cu arme, on 11 taia in loc si-iIoncapul, on 11 dueea la ordie si-1punea In teapa; nu mai era alta vre-o intrebare, nici cercetare, nici catusi-de-cat milostivire. Cati oameni §1 muieri s'au aflat inprejurul balg de nu Intrasera, in ostrovul Comics, on ca s'au prins on ca s'au ascuns In stufurile apei. 0 nevasta tanara, cu un copil mic In brate, vazand nevoia, au Intrat in stuf pan& la bran, si au petrecut ziva aceia si toata noaptea acolo. Iar, a doua zi de dimineata, gasind-o luntrasul manastirii in stuf, o au adus-o in ostrov, si acolo au bg gat de seams el pruncul murise, on de stransoare tare in brat.e, sau de muscarea lipitorilor, ca li cingulisera buzele si nasul Un Arnaut ce sa brodise in Ormurea Cernicai si astepta luntrea ca sa treaca inlauntru sa-si vaza ni§te rude, cunoscand primej lia, au lepadat armele, si au intrat in adancul padurii, undo fara, nadejde a vazut o fata foarte frumoasa la chipsi ono, care,intrebata fiindce cauta acolo, i-au spus ea, au gasit-o un Turc langa a pa, si au luat-o, §i, zicandu-i el Arnautul ca sa fuga cu dansul, n'au vrut, aratandu-i ca poate sa-i gaseasca Turcul si sa-i tale pre anian- doi; dar durnneata", an zis ea catre Arnaut, nu sta de vorba multl, ci fugi mai curand ca s& scapi". CA vre-o sass sate de Z Iporojani sta bulug In mafginea balOi §1 striga ales rumaneaste ca sä sa aduca podul, sä treaca, inlauntru la Cernica, zicand ca ei sunt de ai rai Tudor; insa negutatorii bajanari de acolo li-au raspuns: Noi pentru ai lui Tudor am fugit si ne-am Inchis aicea". Iar au strigat Zaporojanii, intorcand cuvantul, c& nu aunt ai lui Tudor, ci aunt ai bimbasii Savvei. Au mai raspuns si ei

346 ca gi de ai bimba§ii Savvei an fugit, ca §i de ai lui Tudor. Ca cum ar fi zis, ca nu e mai bun dracul deal Satanar. In cea dupa arm& au strigat Zaporojanii ca ei aunt din partea Tarcitor, a cArora ordie iaste aproape la CAVal gi cum eá vor sa Intro:, in manastirea Cernica, ca sa vaza de sunt ArnAuti IntrInsa sau nu §i cum el, de nu li va podul san luntrea, vor trimite la ordie de vor aducetn- nuri, qi vor strica atat pre ei, cat qi manAstirea. Acestea auzind bajanarii, s'au umplut de fricA gi, alegAnd din cam Ingari pre unul ce §tia turceqte, 1-au trimis pre de alts parte la ordie cAtrA Sarascheriul cu scrisoare de umilintA, ca ei aunt raiale qi ca s'au Inchis intr'acel ostrov de fricaja- fuitorilor kti ca, spre Incredintare, sa li sa dea un ostaq musnlman ca sa cerceteze. Au mers cAlugarul la ordie, an statut Inaintea lui Chehaia-beiu, ci, dandu-i scrisoarea, an arAtat §i din gull, cu cuvinte umiloase, ca, ticAlo§iibap.- nari de frica prIdatorilor s'au Inchis acolo, gi a§teapt5, ajutorul InpAraVei, ca OA izbAveasca de talharii ce s'au scociorat. S'au Induplecat Sarascheriul, §i i-au dat, nu numai Turc de Ineredintare qi de pazA, ci gi porunca sons& gi Intaritl cu peceatea lui ca Intru nimic sa nu O. supere bljAnarii din Cernica; dar ItneA ki ei, atAt boierii, cat §i negutatorii catd sa afla acolo, qi-an ascuns armele toate In balta gi In i§itori, cum §i podul §i luntrile. Iar Zaporojanii, In cats vreme au z5,bovit calugarul la ordie,vazand el nu li sä dA nici podul, nici luntre, an ales pre unul dintr'In§ii, gi- an trent !not, undo deaca au iegit la uscat, au cerut IndatA haine gi rachiu : 1-au inbracat pArintii calugari, gi i-au dat rachiu Indestul gi de mancare In de ajuns, iar cu vinul nu putea s1-1 mai sature, pana ce se Meuse lull, ci §1 uitase de luntre. Tocmai dupa ce an venit Turcul Cu cAlugaiul, gi i-au dat cAteva sops pe spinare, gi 1-au scuturat de par, cum sa scutura prunii toamna, atuncea$i -auadus a minte la ce venise,§1 cerea luntrea ca sa treaca Inapoi, dar 1 V. notele ce am publicat, dupa un manuscript din Cernica, In Biserica ortodoxa pe 1902.

347

Turcul n'au vrut sa i 0, dea, ci i-au zis ca, dupg cum an venit aciia, asa- sa si treacg dincolo la ai sai, si i-au arb.tat porunca lui Chehaia-beiu. Apoi, loglmggindel multe, s'a maniat Turcul foarte, si au poruncit groaznic celor ce sta aciia de 1-au desbracat siI an aruncat In baltg, tocma cum sa aruncg o plasca dupa peaste, unde s'au si cufun- dAt In fundul baltii, ca Faraon In Marea Rosie, si sa In- grijuraserabiet,iibajAnari ca sa nu Iivie asupra vre- o primejdie pentru pierderea lui. Dar i-au cuprins mirarea cand 1-au vazut mai Incolo plutind pe deasupra apei, ca delfinii dupg Marea Alba, si Inotand cu grabire spre ai sgi, ca broastele de lac cand fug de frica vre-unui sarpe.i cu toate aceastea s'au izbavit bajgnarii de Zaporojani si de primejdia tunurilor. Turcii insa carii umbla rgzniti de ordie nu curma a omorl oamenii; dar, si dupg ce venise armia la Bucuresti si tgbarase la Colintina, spun unii altii el umploseasera un put de cgpatani de oameni, usebit de cati pe toata, ziva sa taia la ivealg prin ulitile Bucures- tilor, usebit de cati era pusi In tapi, si unii dintfacestia muria mai curand, iar altii sa chinuia ate doao trei zile, tipand si strigand sa -i Impuste, dar ei nu-i 1mpusca, ci li zdrobia capetele cu sopele, pang ii omoria de tot. CI uncle mai era atuncea cercetare ? unde mai era milostivire ? undo mai era urme de iubire de °amen' ? Ajungea sa zica un vrgjmas cg si cutare an lost scris la Ipsilant, si Indata pre acel cutare, on II taia Turcii, on 11 punea In tapa. Cine avea atuncea inima de piatra a face mijlocire pentru iertaciunea vre-unuia din ceiaratati cg au fost scrisi sau ca au purtat arme ? Nimenea. Numai o maica a unui tinerel din cei pusi In Opi au Indrgznit de an Intrat la ordie, cand era la Colintina si, cazand In genuche la picioarele lui Chehaia-beiu, ca o ui- mita Isi smulgea parul capului, Isi rupea pieptul si tatele si striga tipand : La picioarele Mariei Tale m'am aruncat; omoara-mg mai curand si pre mine, deaca pre unul nascut fiul mien 1-ai pus In tapg: nu-mi mai trebuieste viata; radicg, o. Ah! amg.rata-Mi de mine ! Dar cum mi-ai stins

348 lumina ochilor miei I Ca fiul mieu nici hot n'au fost, nici scris la Ipsilant!". La aceasta jape a muierii n'au putut Chehaia - bein a nu s6, umili. S'au umilit, dar in zadar. Asa au fost petreacerea Turcilor la Bucuresti, iar, deaca au ajuns la Targoviste, au tnarat la camp, si toata noaptea au sapat la santuri tnprejurul ordiei, si au facut metereaze.

CAP AL 7-lea. Pentru Inchinarea la Turd a bimbasei Savvei.i pentru fuga lui Ipsilant. Savva, dupg piearderea lui Tudor, s'au tras de la Ipsilant si s'au inchis in manastirea Sinaia, cu toti oamenii sai, si de acolo au scris la Turci ca el iaste in partea lor. Au primit Chehaia-beiu bucuros, ti i-au tr:mis si daruri, fgra a-I Indatora atuncea ca sä vie de fata. Iar Ipsilant, vgzand atata multime de Turci apropiati, s'au desteptat din ameteala balului cc-I inc'epuse Bt,leanul, si s'au apucat sa-4 fad, plan cum noaptea sa izbeasca pe Turci fara veaste. Asa era vorba lui, dar scoposul cauta la fuga, Insa, vrand sa-i traga tunurile cu oastea sa, tocma atuncea au lAgat de sama ca nu era nici cai, nici haturi; deci de abia dap, la unii altii au incungulat r iste gloabe si guluri de canepa si funii de teiu, si, pentru rusinea oa- monitor facandu-sa a porni catre ordia turceasca, au carmit de la un loc spre Oit, sr asa au lasat multime de zahirea si pe lacuitorii cei saraci in mainile Turcilor. Un Alexie, ce era in Targoviste chip de vechil al Con- sulatului nemtesc, au aratat Turcilor fuga lui Ipsilant, si asa Turcii au bagat intaiu pre Zaporojani in oras, apoi a intratki de nu ar fi fost acel Alexie, negre0 ardea orasul. Cand an vazut Turcii metereazele si tabiilece Meuse Ipsilant, s'au mirat de fuga lui, si cu toate aceastea au po- runPit Chehaia-beiu ca zahereaoa sa sa ridice si sa sa dea spre trobainta ostilor, iar pentru vitcle de vaci, de boi si

840-- de cai, care erau multime, au trimis porunci prin sate ca sl, vie pagubasii sä si to cunoasca si sa si le ia, iaroile an ramas pe seama ostilor. Multi, Ipsilantesti, cati nu apucasera sa fuga cu Ipsilant, ci era rasipiti prin sate, unii dupa trebi, altii dupa jafuri, lepa4andu-si armele si inbracandu-se in haine albe Ora- nesti, onca, sa amesteca cu bajanarii, on el O. ratacia prin paduri, lesinati de foame, !ma oamenii Savvei li masiia urmole, cum masaesc copoii urmele iepurilor, pana ce U. gasia, ci, pentru ca sa-si faca mama, bun& la Chehaia- beiu, fl aducea in ordie si, on Ii taia Turcii, on ii punea In tapi. Malta' stricaciune s'au facut si acolo la Targoviste, ca,dupa cum pre langa leamnele ceale uscate and si ceale verzi, ags si pe langa Ipsilantesti perea si oameni drepti, wall en prepusuri ca au fost midi, iar altii si degiaba si fara Diet- un cuvant. Ipsilant cu Oastea Iui au ttecut Oltul in dreptul Draga- sanilor, cand de °data, a vazut o suma de Turd acolo, carii era presto o mie cinci sute, si unii apuca sera mete- rezi curtea besearicii, iar altii sa varase In vale. Ipsilant au oranduit pedestrimea ce sa chema erolohiti ca sa.-i loveasca cu tunurile, facandu-li mai nainte o mustra, iar el, cu calarimea de Arnauti si alti Greci, s'au %cut ca vor sa-i ocoleasca; !ma Arnautii, ca niste talhari vechi, an apucat dealul Dragasanilor in sus spre scApare ;erolohitii, ca cei ce era jurati sa moara in razb&u, au inceput fill aiu a slobozi tunurile, apoipustile. Insa, vazand Turcii ca nu slobozia tunurile cu iscusinta, fiindca ghiulealele trecea pe de-a sura besearicii, iar gloantele pustilor loves, In pAmant unde era ei ascunsi, au priceput ca, n'au nicio iscusinta de razboiu. §i adevaratca, ce ispravi putea sa faca la arme oameni ce pana, atuncea tusesera on dasealeaci cu cartisoarele In maini, on croitori, on cojocarasi de la tejghea, sau rachieri si placintari? Si, pre langa toate aceastea, vrand 0, treaca un smart cu tunurile, ca sa le aseaze mai bine, li s'au intepenit sii un tun in noroiu, care nu patina piea-

350 decd li-au facut. Deci la un prilej ca acesta Tujcii cei ascun§i In vale au inceput cu pustile a arunca intica- losiierolohiti, si cgdea cum cad perele cand sufla o vi- jelie mare. Pang aci, Ii mai da coraje Ipsilant de departe, iar, deaca an vaz,ut ca hotii de Arnauti an dat dosul si un tun s'au Intepenit In noroiu si gloantele pr.$tilor cyrgea ca ploaia din metereazul Torciloz In erolohiti, au dat §1 Maria Sa rusinea de o parte s si-au Indreptat poteca spre Ramnic, cu Grecii ce-i mai ramasease. Vgzand dar yi Turcii din curtea besearicii cgderea erolo- hitilor, s'au unit cu cei din meterez, §i, Incalecand pre cai, an napgdit cu sabiile scoase asupra acelora, pre carii Li gasia Intepeniti ca ni§te momai, ca, nu mai ramasease inimgIntr'insii,si-i tgia fara, nicio Inprotivire, !neat, din 800 de erolobiti, de-abia an scapat unul periestru, de an fugit pre calea Arnautilor, dar ei pre acesta zarindu-1 un Turc, s'au slobczit cu calul dupg dansul, si,-cand it mai ajungea, an aruncat ea un pistol dupg el, dar nu 1-au Demerit. Dar, aicea in loc Intorcanduli fata pedestrawl acela spre Turc, i-a tras un pistol, si, rasturnandu-1 dupg §a, au Incalecat el pre cal, far& a bags sama ca. ramasese piciorul Turcului in scars, si asa el cu amandoi au ajuns calul pre Arnguti, uncle §i Turcul si-au sA varsit viata. La 8 ale luiiIunie strangandu-sa tot! la Ramnic, flindca Tureii sa Intorseaserg la Craiova, au facut Ipsilant tuturor aceasta, dojana,: Ostaqilor, nu, nu manzalesc mai mutt pre sfintitul §1 cinstitul acesta nume in obrazele voastre, cirezi de no roade ! Vanzarile voastre sivicleniile voastre ma silesc ca sa, ma despartesc de voi. De acum inainte sg taie dintre mine si dintre voi orice legaturg Numai dintru adancul sufletului mieu voiu sg suferiu rusinea pentru cg v'am ocar- muit. Ali calcat juramanturile voastre, ati vandut pre Dum- nezeu siPatria, m'ati vandut si pre mine, tocmai cand nadgjduiam ca, on sa biruiu, on sä moriu impreung cu voi alavit. De aceia ma despgrtesc de voi."

V. ISTORIA LUI TUDOR DE C. IZVORANU.

La 1818 veni Domn In Romania Su0, si trage In casele lui Grigorie Ghica -Voda, din Podul Mogosoaii: el a domnit pang la Inceputul anului 1821. Atunci Grecii revolutionari an venit de iau propus ca sa Intro si el In Eteria greceasca, find Grec si el. El li-a raspuns ca sä mai prelungeascg revolu0a macar doi ani (pang arleca se va frabogaM si el).Grecii nu au primit, zicand ca toate sunt pregatite. Sutu a scris atunci la Ta- rigrad Vizirului, descoperindu-i tot complotul, facandu-i cunoscut si armele undo sunt depuse In Tarigrad; cad, dupg planul co facusera 'Grecii, Intr'o noapte era sg fie cn told Turcii macelgriti, si Grecii stapani pe Tarigrad. Vizirul pe data a trimis si, luand armele, a si Inceput mgcelul, omorand pe Greci In Tarigrad; au spanzurat pe Patriarh Impreung cu altiepiscopi; pe Patriarh 1-au dat pe mainile Jidanilor, pe care Jidanii Ii tarau mort pe ulitile Tarigradului si, ducandu-1, 1-au aruncat mort In Mare. Care trup al Patriarhnlui, plutind, a venit langg o corabie greceasca, pe care cunoscandu-1 corgbierii, 1-au bagat In corabie mort, ci s'au dus. si 1-au Ingropat la Odesa. Acum doi ani, desgropandu-1 Grecii, 1-au gasit Intreg, cu toate cat() H ingropasera, neputrezite; caruia facandu-i un sicriu, 1-au luat si 1-au dus In Grecia, macar ca Rusii vreau sa-1 opreascg la ei. In Bucuresti pe SAu 1-a otravit doctorul Hristari (Grec de naVe) la !Antal:lea. Doamna a ascuns moartea lui pang s'a preggtit de plecare; it punea mort la fereastra de spre pod :eu singur, de mirare, am mers de m'am uitat, pe care 1-am si vazut la fereastra pus; In urma s'au dat pe

354 -- fa a ci s'au ingropat; iarl Doamna a plecat In Tara Nem- teasca; boierii an luat Climacamia (guvernarea tArii), an chemat pe bimbaca Savva, pe Deli-baqa-Mihale$ipe Ghencea, cArora li-au dat vole sa strangl Aingn0 Nentru pazatarii,platindu-li lefi. Cumnatul mien, Dina, Pan- tazi, a cumpltat de la Vornicul de sus plain! SlAnicului, din judetul Buzau lui ; mums -mea, temandu-se de mine sa nu ma scriu Intre Arnauti, a rugat pe cumnatul mien sa ma is qi pe mine la plaiu. Care le m'auelluat, supt euvant ca sa facem vanatoare de caprioare. Mergand dar In plain, am gezut catava vreme; dar am auzit el peste Olt s'au ridicat Slugerul Tudor Vladimirescu ci ca poate sa intre Turcii curand In Bucureqti. M'am sculat din plain, Qi am vault la Bucureqti; dar nu am gasit pe muma-mea acasa, find fugita.. In Caldarusani cu alto multe familii. Am odihnit cloud zile aaasa, §1, pregatindu-ma, am Inca licat pe cal$iam plecat la Caldarusani sa vad pe mnma-mea: am iecit In Podul Targului-de-afarl, undo am vlzut la o cafenea vre-o 25 de Arnauti qezand pe Beaune la mita cafenelei In qir. Trecand dar pe dinaintea lor, auz a ma striga: Nene Dinca! Nene Dinar'. ta future la cafenea; vad pe un prieten, Costacht Tremu, ce sedea In rand Cu Arnautii. Ma 1ntreaba undo ma due, si fi spuiu ca, ma due la Caldarusani sa vaz pe muma-mea. Cate zile o sa qezi? Ii spuiu ca trei zile. Bag seams ea ArnAutii Incep a -tida coate unul altuia: aces:Ai Arnauti erau din paznicii tarii, al lui Deli-baqaMamie. Calul mien se odihnise, ci facea multe nebunii; en aveam un costuin arnautese, foarte bun: o dulama cusuta de jur tmprejur cu fir,o pereche de poturi kicodrali, eusuti en fir, o fermenea asemenea cu fir ;pe de-asupra purtam o gheba; la bran o pereche pistoale cu argintsio sable turceascl, atarnata; o pereche de pistoale la cuburul ea- lului, tot cu argint; o puset arnauteasca cn belezicurile de argint; $i la cap legat cu un taclit. Plecaiu de acolea Inainte pe pod; abia putuiu domoli ealul.E§iiu din Bucuresti, trecuiu Colentina, ajunseiu la satul Tunarii, scoboaiu In

- 855 - vale, nude era o podiscg paste un helesteu, care 'podisca, de multele trgsuri ce trecuserg paste ea, se cam sfgramase; lgsaiu calul inset si, din poding In poding, trecuiu. La capul podiscei era unput:deseglecain si dedeiu apa calului, care lagn o galeata si jumgtate ; bguiu si eu nitica apg. Puseiu fraul In capul calului, si stam gata sa Incalec, and, aruncandu-mi ochii spre Tunari, vad Base Arnguti safari, caii cgrora erau plini de nadusala. Mg aruncaiu pe cal, si esiiu la drum; Arnautii scoborasera la podisca si treceau sate unul cate unul podisca. Auziiu strigand: Stai, bre, cafadar! (prietene), sa mergem en totifla. Au li rgspunseiu ca n'am venit on totii, fiindca 4i cunoscuiu cg stint cei de la cafenea. Ei In- cepurg sa ma ameninte: Dur bre', si slobozirg un pistol asuprg-mi. Eu slobdiiu calul la fuga, si ei mg luarg in goana, aruncand mai multe pistoale dupg mine: ma gonirg prin padure cate Base. Dar de- odaig vgzuiu ca patru dintfinsii ramaserg, In urmg; doi lima mg tinea de aproape. Bggaiu seams ca calul mieu nu fugea pre cat Yl stiam eu el fuge. Cel care mg gonea pe stanga, se apropiase ca de zece stanjeni de mine: trasein pistolul de la cubur, fl bggaiu pe supt mama stangg cu care tineam faul calului, si Yi dedeiu foc. Mai venira putin dupg mine si steterg. Wiu din padure la camp; descglicaiu dupg cal; si calul rasufla, si Incepu sa i se bata burta: pricina era ca, dandu-i apg In ceasul acela si luandu-1 la fuga, se inecase; si poate, dacg mai fugea, plesnea calul. Il traselu de urechi, II frecaiu la ochi, si calul mai rasufla. incglecaiu pe data, si luaiu drumul cam pe trea- pgd. Uitandu-mg Inapoi, ii vgzuiu pe ate ease gonindu- mg de iznoavg :eu eram mai departs, nu mg prea temeam. Trecuiu In fuga, calului prin satul Varasti, si ei se tineau dupg mine. Coborain la podul dupg helesteu, si trecuiu dincolo. Ei venirg pang, la capul podului, si se In- toarserg Inapoi. Eu Intraiu In Caldarusani si veniiu la mums. -mea: nu spuseiu nimului de goana ce mi -a dat Arnautii, caci mg temeam de mums mea ca. nu mg mai lasa sa viu in Bucurejti. Sezuiu trei zile In Caldarucani, si plecaiu a veni is Bucuresti: trecuiu prin satul Varasti.

266

De la carciuma drumului ma striga un taran: CocoanO, cocoane!", dupa cum se zicea Vatunci. Ma duseiu la umbrarul carciumei, unde era mai multi terani, §i ma In- trebara : (Dumneata eraicare te gonea Arnautiialalta- ieri ?".Eu li raspunseiu ca eu.$i unde te duci acum PMa, due la Bucuresti.Pentru Dumnezeu ! tntoarce-te tnapoi, tani zisera, cad Arnautii an stat trei zile de te-au asteptat. Astazi an plecat de aici, si se jurau ca, and te-or prinde, o sa te omoare. Ii Intrebaiu: pentruce, ma, ? $i fmi spusera: ca ai tras cu pistolul si ai frant mans, unuia din- &hash". Eu li raspunseiu ca-mi pare rau ca i-am frant numai mana, si nu 1 -am omorat. 4i veniiu acasa la Bu- curesti. Tudor, de la o vreme 1ncoaci, cand venia Ia Bucuresti cu unchiul mien Iancu, nu mai tragea la Brancoveann, ca mai nainte, ci tragea la Samurcas, casele caruia era supt Mitropolie, care case In urina era ale batra,nului Obedeanu. Samurcas fusese In zilele lui Garage& Caimacam la Cra- iova, si cunostea pe Tudor foarte bine. Muscalii cautau mijloace BA ridice o rovolutde: consulul muscalesc sedea pe Podul Targului-de-afara, In casele Vasilescului. Samurcas era in Intelegere cu consulul si ti spunea ca nimeni nu poate sa ridice revolutie dincola peste Olt decat numai Slugerul Tudor, pe care 11 siduse la consulul. Ce i-o fi vorbit, nu stiu, caci liateo noapte, pe la miezul noptii,Ii da lui Tudor 25 de Arnauti, supt cd'manda lui Hagi-Pro- dan si a lui Machedonschi, si pleaca. A doua zi dupa pranz mananca in Pitesti si dupa, mancare au plecat sa treaca Oltul. Isoravnicii pe data Instiinteaza, guvernul din Bucu- resti ca Slagerul Tudor, cu 25 de Arnauti, an plecat spre Olt, Tudor, trecand Oltul, an mars laGorj, unde prinzand pe ispravnici, i-au Inchis, si an tnceput sa stranga la panduri, pe cariIicunostea el. $1 de acolea an plecat, dupa ce s'au mai Inta,rit, cu pandnrii, si an venit la Cerriet. Acolo an Mid strans si alti multi panduri; au trimis de an chemat si pa vataful Iancu Enescu, care 11 stia ce influents, avea asupra pandurilor. Iancu insa au refusat, zicand

857 ea nu mai urea sl puie mans, pe arme. Tudor an trimis cativa panduri de ai lui, si an jafuit casa vatafului Iancu. Iancu, vazandu-se nevoit, s'au dus si an Intrat si el In ostirea lui Tudor; si atnnci Tudor i-au poruncit de i-au tutors toate cate-i jafuise. Si, Intorcandu-se acasa la mosia Vuloaica langa Strehaia, au iinceput sa stranga la panduri, chemand pe capitanii ce-i cunostea la dansul : pe Gard, si pe nepotul sau, Dinu Pestritul, si alti capitani. Si, ale& tuind zece capitani cu- cats 100 oameni, eau format 1000 oameni, o pocovnicie. Atunci Tudor, viind si unindu-se en Iancu, an mers si s'au Inchis in manastirea Motrului. Guvernul din Bucuresti, auzind de ridicarea lui Tudor, an Inceput sa .stranga ArnAuti cu plata,¢i,oranduindu-li capetenii dintre danii, 1i pornea randuri, randuri sa mearga sa bata pe Tudor la Motru, dar, vazand ca Arnautii nu fac nimic, orandui po un boier Vacarescu, carele era si bun calaret si bun vanator: 11 pornira la Craiova,si,cercetand lucrurile mai de aproape, nu prea-i placu, si peste Cateva zile se 1ntoarse la Bucuresti, de unde si trecu In Brasov. Arnautii, strangandu se Cu toti supt capeteniile lor, pornira la manastirea Motru in contra Fui Tudor. Ajungand dar si ocolind manastirea; Incepura sa traga cu focuri in cei inchisi in manastire. Tudor lute() zi se urea In clopotnita manastirii Impreuna cu alti capitani, intre can era si vataful 'anon Enescu: un Arnaut din vale, vazand pe Tudor la fereastra clopotnitei, tl lua en pusca la catare. Enescu, find alaturea, vazu pe acel Arnaut. Enescu trase cu mare grabs pe Tudor de la fereastra, cand atunci trecu si glontul prin fereastra si izbi zidul de la spate. Tudor zisenal soap* viata, vatase Ianculer. Ince- pura'dar si pandarii sa traga In Arnauti cu pustile, !n- eat Arnautii furl siliti a se trage de zidurile manastirii pe cat bate pusca. Poste cateva zile tnsa lucrurile luara alta fata. Arnautii, dupa Intelegerile ce avusesera cu Tudor, trecura toti supt comanda lui. Atunci Tudor pled, la Craiova, atat en Ar- nautii, can era aproape peste 400, cat si cu ai lui. Intrand

858

dar In Craiova, orandui ispravnici de ailui, trimit,and si prin celelalte patru judete ispravnici tot de ai lui. Dupa o sedere de mai multe zile in Craiova, lag pe frate-sau cu o sump, de panduri, si el porni spre Slatina. Arnautii, aba- tandu-se la satul Otete les, unde era inchisi Intr'o casa mare trei famiiii de boierenasi, inconjurara casa si Ince- pura ea se bata cu cei din casa: sparser& usile, nay alira Inauntru. Arnautii jafuira tot ce gasira acolo ; cmorara si vre-o doi din boieri, desonorara doul fete ale unei vacluve cocoane, nevarstnice, una ca de 13 ani, sialta ca de 11ani, si plecara in urma pandurilor la Slatina. Ajungand dar Arnautii in Slatina, bulucbasa lova si cu Maruntelu cei ce desonorase pe acele copile, mersera si sparsera, usa unei biserici din Slatina, War& candelele de argint, despuiara icoanele, ba si chiar si Sf. Potir, vIrsara sfanta grijanie dinteinsul si luara pothul. A doua zi scsi si Tudor la Slatinasise aseza intr'o cascioara mica cu sederea, undo cucoana cu fetele venira si se plansera la dansul, aratandu-1 ca copila cea mica, de 11 ani, poate o fi si murit. Tudor ii zise: Asteapta, cocoana, ca voiu face dreptatea". Duna aceasta venira preotii de la biserica si fi aratara jaful ce a flout bulucbasa lova si cu Maruntelu, spuinda-i ca, si chiar grijania, din potir vareand- 0, au luat potiruLTudor, auzind aceasta infamy, fapta, se cutremura si zise preotilor sa taca; chema, doi din pandurii lui, pe cart ii cunostea mai dibaci,si li porunci :cer de la voi ca la noapte, prin mice mijloace vet,i §ti, sa, mergeti s & -mi. furati dasagii lui Bulucbasa lova qi sa mi-i aduceti la mine". Pandurii noaptea se tarara ca serpii,si luara, dasagii lui Iova de la capul lui uncle dormia, si in revarsatul zorilor fi adusera la Tudor. Dupa ce se facu zioa mai bine, trimise de °llama pe bulucbasa lova. Tudor Incas& la dansul pregati sase panduri de ai lui cu franghii. Veni lova: el era un om inalt, trupes; se apleca cu capul sa intre In cash, find usa mica. Pandurii pregatiti Ii arunca latul de gat, si 11 zugrumara; si, dupa ce-1 omori, 11 bagara supt pat. Trimise de chema si pe Maruntelul, si, intrand si el in

359

(Asa, ii aruncarl si lni latul de gat, si sugrumftndu -1, 11 omorarl si 11 blgarl supt pat, alaturi cu celalt. Se scull Tudor si se glti; Ysi. lul sabia cn dansul, si, cu vre-o zece panduri cn el, veni uncle era -1/blr4ti pandurii si Arnautii: ArnAntii erau tlbarati in stanga si pandurii In dreapta. Intl. Intro dansii: paadurii toti se scularl In picioare si se puserl rand; aseruenea Omura si ArnAutii. Tudor Intrebl Intaiu pe panduri: Pentru ce ne-am sculat not ? ". Pandurii raspunserl: pentru lege si dreptate!". Intrebl si pe Ar- nauti, si raspunsera si ei tot asa. Tudor lizise: cel ce calcl legea si dreptatea, ce trebuie sd i se fact ?". Toti raspunserl: cu moarte sl se pedepseasell". Atunci Tudor trimise patrn din cei de Mg/ dansul la el acasA, scoasera pe omorati de supt pat, li Marl capetele si le puserl In doi pan, si le aduse si is taps° Intro Arnauti si panduri. Atunci spuse si pandurilor si Arnlutilor faptele acestor doi oameni, desonorarea acelor doul copile, din care una a si murit; aduse desagii lui lova, cheml re preoti, si, tatl cu toti Arridutii, scoase argintaria bisericii, aratl potirul, si li spuse cum an varsat grijania; si dote argintaria preotilor de o duse la bisericl. Mai sezurl vre-o doul zile, si pornirl spre Bucuresti. Viind dar on totii panl undo se face un drum spre Pi/- testi si altul la Bucuresti, Arnantii, despartindu-se de Tudor, War/ drumul Pitetstilor, Tudor cu ai lui lul drumul Bu- curestilor.Arnautii,nnde gasea In treaeltul for pe cineva, it prlda : pe multi poate-i si mom. Tudor peste cateva zile ajunge In Bucuresti si trage In gazda In easele Bran- covenesti de supt Mitropolie, undo mai In urml a fost Domnia lui Bibescu. In Mitropolie erau Inchisi o sum/ de ArnAuti ai lui Sava: li trimise vorba sl lasl din Mitropolie. ArnAutii nu voirl, si In noaptea aceia toatl noaptea se slobozirl pusti si de panduri si de Arnautii din Mitropolie. A doua zi de dimi- neat& ins, ArnAntii desertarl Mitropoha, si Tudor btga un cApitan on 100 panduri In Mitropolie. Vataful lanai Enescu se aseza In gazda In casele Falcoianului, de supt

360

Mitropolie. Tudor 11 Insarcing, en primirea de la ispravnicii de Ilfov 4, Indestularii pandurilor, precum orz.fan, vaci grase qi care de lung,. Tudor publics, o porunca a lui fn Bucureqti, prin care da voie lacuitorilor bucure§teni ca, oriunde se va ivi vre-un pandur sau vre-un Arnaut ca ja- fuie§te casa vre-unuia, de nu-i vor putea prinde vii, slobozi sunt sa-i Impute §i morti sa-i aduca la dansul. Toti mahalagiii duprin mahalale se formarg. In gald . nationals; seara se strangeau toV la up bisericii: jumatate ramanea acolo, qi jumatate se preumbla pe ulitile mahalalei, de Linea buna oranduiall. Tate() sara, qedeam de mancam la mask ca sa Ma duo de garda. Auziiu o Maio In poarta noastra; sariin cu pu§ca In mama,qi ieqiiu Inpridvor, uncle era aproape de poarta. Intrebaiu: tine este ?, gi Imi spusera numele, pe care Ii. etano§team. Imi zisera: Ai Ea scoatem pe Arnau0i cari au Intrat In curte la Caminarul $tefanick §i au spart pivnita". Intrebaiu: caci sunt ? Si fmi spusera ca sant patru. Li ziseiu: duceti-va la biserica; 0, vie jumatate streaja, O. mergem cu totii. Care tgplecara. Eu Intraiu In casa, qi §ezuiu de mancaiu. Se Intoarserg., dar gi en ii ateptam la poarta. Imi spusera ca, logofatul Stanciu ci polcovnicul Nicolae Cutarida n'au Igsat pe nimeni sä vie, caci trebuia qi Caminarul Ea &ez za sa §i pg.- zeasca casa. Atunci plecaiu cu acei patru guarzi, qi, luand ulita la dreapta, spre Caminarul, mergeam prin mijlocul podului, caci ploase, gi eu purtam o pareche de iminei liochi noi. Vaz 1naintea mea o sums de oameni; Intreb: tine Bunt? Imi raspunsera: streaja de la mahalaua Ver- gului qi streaja de la Sf. Stefan, §i am venit de am scos pe Arna0 de la Caminarul". n Intreb unde sunt Arna.utii? Imi spline: uite-i Inaintea noastra. Unul mergea pe dreapta podului i altul pe stanga: cel din dreapta era cu doug, pistoale In mani; cel din stanga cu un pistol Inteo Juana fli In cealalta cu un iatagan. Il strigaiu sa stea: Stai, caine, ca, to 1mpu§c!i traseiu cococul pu§tii, care Men clant. El se Itntoarse spre mine; un Tigan cu un par de hardau 11 izbi In cap, care fl qi taut' jos, ki lumea a navAlit pe el.

361

Cel din dreapta o 1ua d'a fuga pe langa ulucile Postelni- cului Ionita Arici. Ma luaiu dupa el,§i ma apropiasem cu doi stanjeni departe.Ii.strigaiu sa stea; se intoarse §i trase en amandoua pistoalele In mine: sau ca era seci, sau ca Dumnezeu n'a vrut sa ma omoare pe mine, a niciunul n'a lu.at fcc. Tiganul fl izbi gi pe acela iara$i. In cap, qi cazu lungit. Ma repeziiu, fi luaiu pistoalele amandoua, qi lumea navali pe el. Unii din garzi aruncara ca. teva pistoale In vaut, §i o multime de norod curgea din toate partile, cars cu pu§ti, care en ciomege. Lasaiu pe col din dreapta, qi veniiu la eel din stanga, strigand la oameni sä listranga armele, dar tine to mai asculta, caci poate era paste 1.500 oameni adunati. Fiindca asta era semn: cand se va auzi pistoale on puOi la vre-o ma- hala, toate strejile de prin prejur sa alerge acolo in ajutor. Un batran cu barba alba se apropie de mine giimi zice: Lasagna sa dau qi eu doll& sau trei ciomege, ea el mi- a mancat gainu§ele". ma strecuraiu bini§or cu man- doua pistoalele ce .le luasem, giveniiu acasa. Poporul fi lega.-pe Arnauti, gi legati 1i duse la Sava, ai caruia era. Astfel se petrecea lucrurile In Bucureqti dupa venirea lui Tudor. Tudor randiii ispravnici pe la toate judetele, date porunci de se lua de pe la sate cu analoghie vaci grase §1 care de luna, dar toate astea se Inplinea in bani: 50 lei. vaca §i 50 leicarul de luna; cu care bani se Linea cheltuielile panduriler. Toti boierii de I-iul clan fugisera la Bragov: ramasese numai de ai nc trii. Unchiu -mieu Iancu fmi zise ea de ce §ez fara slujba,§i Imi !Ica un bilet °atm ispravnicul de Mos, care ma §i orandui zapciu In plasa Dambovita-de-jos; Imi. dote tovara§ pe un nepot al polcovnicului Costin ce era polcovnic de Vlasia, §i care avea casele In mijlocul unei paduri de langa satul Vara§ti, de Maga Caldarupni. Imi. cautam de slujba, dar, cand nu aveam treaba, ma duceam si sedeam in Caldaruqani. Duptt tracers de cateva saptamani, primiiu o porunca de la ispravnic, ca sa merg la satul Varaqti, uncle era o casa

362 boiereasca, §i sa gatesc de conac pentru venirea generalului Ipsilanti. Ma duseiu, facuiu toate pregatirile, aducand duprin sate miei, fain& §i alte lucruri trebuincioase; puseiu de deschise u§ele de la casa, care era mobilata, §i a§teptam venirea generalului. Nu trecu vre-o doua zile Ia mijloc,qi iata -1 ca §i sosi cu doua bri§ci ale lui: Intfuna sedea el §i lute una era trei slugi ale lui, si Impreuna, cu dansul avea ci 25 de calareti ce sa ziceau mavrofori, cu moartea zugravita pe caciali, din care cei mai multi erau Moldoveni. Pasera de gatira bucate: mancara §i dormira In noaptea aceia acolo, §i a doua zi de dimineata pomira spre Bu- cure§ti.ezuiu eu In zioa aceia prin plasa, §i a doua zi veniiu la Bucurecti ca sa yak ce are sa se fack Ipsilanti trase Ia Colintina, In casele lui Voda-Ghica. Sava se scula, impreuna cu Ghencea §i Deli-bap Mihale §1 cu mai multi Arnauti, §i venira de se Inchinara lui Ipsilanti,dupa careridica,§iSava steagul steagul caraia IIpart& d. Aristia; §i, preumblandu-se pe toate drumurile Bucure§tilor, strigau :Sa traiasca libertatea! A doua zi dupa Sava, Tudor, luand pe vataful Tanen Enescu ci pe alti patru polcovnici §i cu vre-o 50 panduri calari, venira la Colintina, la Ipsilanti. Descalicara In curte §i se urcara sus, Tudor cu acei cinci polcovnici. Pe care Ii priimi Ipsilanti In picioare. Dupa ce schimba cateva vorbe Intro dan§ii, Ipsilanti Intreba pe Tudor: Arhon Singer, cata Wire ai ?". Tudor ii raspunse: Am cu mine aid 12.000; am §i la Craiova cu frate-mieu Inca 12.000'. Ip- silanti II batu cu mama pe umere, §i Ii zise: Bravo, arhon Singer! Ma bucur !". Atunci Tudor Intreba pe Ipsilanti: Eose- lentia Voastra cu cata. Wire Ai vault ? Mei pe mine, cand m'au ridicat, mi-au zis ca o sa vii Cu 60.000 Wire regulata, muscaleasca". El U. raspunse: Nu am venit en Wire; ci am venit cu porunci". Tudor Ii zise: SA vaz §i eu acele porunci". Ipsilanti ii raspunse : Nu e§ti to vrednic sa vezi poruncile male". Tudor se supara foarte tare, ciIi zise: Daca, eu, in Cara mea, In Truntea a 24 mil de Wire, nu aunt eu vrednic sa vaz poruncile Mariei Tale, ramai sanatos!".

363

Si, Intorcandu-i spatele, esira, si, Incalicand caii, se intoar- sera in Bucuresti. Pe data ce veni la lagarul undo sedea porunci de se ridica cu tot lagarul si merse de se Inchise in rnb.nastirea Cotroceni, wade Incep a se lntari cu santuri. Dupa vre-o dons zile, chema la dansul pe Stolnicul Boranescu Carnu, de supt Radu-Voda, pe care 11 cunostea de la Mehedinti, fiind In mai multe randari sames de judet; sezu cu dansul si scrise Pagel de la Silistra ca. Rumanii nu s'au sculat in contra Sultanului, ci In contra Domnilor greci, ce vin de la Cons- tantinopol si jatuiesc tara. Cerea printfaceasta scrisoare trei puncturi, adica, Domn roman, dupe cum era mai uainte; 12 mii Wire rumaneasel, si ca,tava ostire turceasca ca sa dea pe Ipsilanti prins Turcilor. Porni pe Bortnescu cu aceasta scrisoare la Silistra, cu care tinea corespondents,din care corespondent& se prinse de Greci vre-o cateva, si se date pe fat& di este cu Turcii, iara nu cu Ipsilanti. Tudor, viind In Bucuresti, trimise de lua de la Puscaria Bucurestilor trei tunuri ce-i ramasese din vechea glorie a Rumanilor, si care se 'Astra k Puscarie, en tunarii lor. Ipsilanti, sezand Inca vre-o della, trei zile la Colintina si vazand ca Tudor s'a rupt de dansul, pled, cu al sai la Targoviste, unde Incepu si el sa se Intareasca acolo. In- cepura a veni din Rusia mavrofori, adica feciori de negustori greci, toti cu parale pe langa dansiisi cu arme bune. Arnautii ins& nu se supuneau lui Ipsilanti, si jafuia necontenit pe boieri; toti boierii fugisera In Brasov. Arnautii li jafuia casele, vita si orice gasea; .si Ipsilanti nu putea s& li fad, nimic. Mavroforii se stransera peste 500 din Rusia si Moldova, toti teciori de Greci si Sarbi. Ipsilanti a flout o mare greseala, caci, viind In Moldova, Domnul Mol- dovei se unise cu el ; si trebuia sä seaza acolo OA, and venea cei din Rusia, si, regalandu-i precum se cuvine, atunci sä fi venit In Romania; ca cu sapte, opt sute de re- gulati, putea sa. tie In respect si pe Arnauti; dar, toti hind neregulati, facea fiestecare de capul lui ce vrea; si anarhia

364 era grozava in partile pe unde se afla Arnguti,i chiar pe Ipsi'anti nu-1 mai asculta nimeni. Tudor In Cotroceni se Intarise cu santuri, adusese din Mica Romania en dansul un tun thane mare, 'limas de la Muscalii de la1806, dar era spart la aqca tunului, pe undo fi da foc. Adusese mai multi mesteri de aici din Bucuresti ca sa-1 dreaga; dregandu-1,11 umplu cu iarba, puse o ghiulea intr'insul si II slobozi, si lovi casa din gradina Belvedere la un coil, pe care II sfarama, dar sari si dresul la asca, si, ne mai putandu-1 iutrebuinta, au pus de 1-au ingropat noaptea pe dealul Cotrocenilor, unde poate sa, se afle si astazi. In casele de la Belvedere erau arestuiti de Tudor vre-o sapte boieri si paziti de un capitan de ai lui Tudor cu 100 de panduri. Cand lovi ghiuleaua In coltul easel, boierii sä spaimantara, si zicea ca Tudor o safi omoare cu tunul. Atunci Tudor, afland do spaima lor, trimise de li zise sä nu se sperie, el o grepall s'au facut. Si peste vre-o doua zileli date voiesa,piece la Brasov, dandu-li spre paza pe acel capitan cu pandurii lui, care fi si duse papa la hotarul tariff, si pandurii, Impreuna cu capitanul tor, se intoarserl, inapoi. Tunurile luate de la Puparie, find bune, pregati umpluturi de iarba de pusca, §i, In lot de car- tu§uri,taia bucatele de fier §i,tiindu-le cu masura In pungulite de panza, to avea drept ghiulele. Trecu catava vreme la mijloc :Tudor in Cotroceni §i Ipsilant la Targoviste. Eu eram In -Caldarusani. Pe dupa toaca, ma duseiu la o conana pe care o cunosteam de mica mea copilarie, matuqa domnilor Boiere§ti de astazi. Casa unde sedea aceasta cucoana era pe marginea heleq- teului din dosul bisericii. Cam pe la sfintitul soarelui, au- ziram detunaturi de tunuri; be numararam sapte. Alergaiu In targ, uncle eta lumea stransa; fi Intrebaiu data au auzit tunurile: unii zicea ca parch au auzit, iar altii zicea ca nu. Calugarii ce era In vanare de peste pe helesteu, In- torcandu-se, adeverira ca, qapte tunuri s'au aruncat spre satul Catelul, si mersera, de spusera staretului.Stare01,

36b da sg se incredinteze, porni doi caluggri, noaptea, cati cgluggri, tntorcg,ndu-se Ja ziog, spuserg cg ordia turceascg este la Mel si c'au vg,zut cu ochii lor focurile ce ardea In ordie. Staretul pe data puse Intr'o caruta cu cai doug putini de unt, doll& putini de miere si mai multe casca- vale. Flea o scrisoare cgtre Pasa, In care scria ca In mangstire zavergii nu suut, ci numai famitii sgrace si vg,duve, care au fugit din Bucuresti de frica Arnau Olor, si care din pricina saraciei nu au putut sg treaca In Brasov. Cu scrisoarea aceia trimise un calugar, Impreung cu pesclesuriie ce i se trimetea Pasei. Cgluggrul se intoarse In urmg de la ordia turceascg si aduse stateVilui o porunca, deschisg, In care poruncea tutulor Turciior ca sa nu se atingg de maugstire cu niniun chip. Trecu vre-o saptamang, de zile la mijloc ; vcni fu Caldarusani Alecu Carageg, ispravnie de Ilfov, orgnduit de Pasa, avand cu dansul si vre-o treizeci de Turci. Se priinai In mangstire, li se dete case de sezut- Avea cu dansul si slujitr.ri de ai isprgvnicatului, trabracati In uniforma lor. Trimise ispravnicul de chema multi tineri care era In Caldarusani, dintre care eram si eu unul,si ne orgndui zapcii prin plasi, dAnd de fiestecare zapciu cat() doi Turci, si plecaram In plasi, Eu nu prea vream sa priimesc, dar in tale din urma rug, vazuiu silit ca sg, priimesc. Mg orandui in plasa SAbarului-de-jos ;fmi dete porunci de ce am sa fac, adecg care de lung, vacigrase, fan, orz si alte multe; imi dete si de tovaras pe un -Maar. Eu nu-mi schimbaiu costumul decat numai leggtura de la cap. in cap puseiu o pglarie cu mgrginile late, pecum se purta pa atunci; o tnconjuraiu cu trei feluri de panglice, care imi ataraa pe spate; armele male be lgsaiu la mumg- mea In Caidgrusani. Veniiu la ispravnic sg-mi dea si mie Turci, dar din nenorocire Turcii se Impartiserg, ramaind numai cati trebuia ispravnicului,siirni dete doi slujitori cu uniformele lor. Bggasem seamg, Insg, cg de vre-o trei zile venise in Caldg,rusani batramul polcovnic de Vlgsia, Costin, cu al caruia nepot fusesem eu tovargs. Eu ma pre- ggtiiu'§iplecaiu inteo diminea0; ajunseiu la satul Varasti;

- 366 trecuiu pe drum Inainte spre Bucuresti; din closul unei paduri vazuiu o iarba frumoasa. Ziseiu tovarasului mien sadescalicam gi sa lasam caii sa pasca, caci la Bucu- resti poate gasim fan, poate nu gasim. SlobozirAm caii la iarba. Eu ma culcaiu la umbra unui mara.cine,aipuseiu pe ochi palaria ca sa nu ma manance mustele;yipaid, mafura somnul, and auziiu pe tovarasul mien zicand: Turcii, Turcii. Eu socoteam ca vreasama sperie: ma ri- dicaiu In sus si vazuiu ca la 40 de Turci calari, care esea din padure, unii cu pustele Intinse, altii cu lataganele In mama, si altii cu pistoalele In mangy,, veneau pe treapadul cailor la noi. Cum fi vazuiu, puseiu palaria In cap; Turcii ne'detera ocol, ni prinsera caii;al mai mare veni drept la mine, avand de dragoman pe un Sarb. Ma Introbara: ce suntem noi ? Li raspunseiu ca. suntem zapcii; gi, scoOnd din buzunarul ferianelei poruncile, le arataiu, si li ziseiu ca Alecu Caragea, ispravnicul de Ilfov, viind la Caldarusani cu cativa neferi, ne-a oranduit zapcii, ca sifacem oele trebuincioase pentra ordie. Pe tovarasul mien descalecara doi Turci,gi vreau sä-1 lege,zicand ca. este Arnaut. En ma dusein si puseiu mama pe Turci, zicand el este toys,- rasul mien. Turcii ne lasara; tovarasul Imi spnse ca i-au jefuit desagii de mai multe lucruri ce avea. Spuseiu Sar- bului, si el spuse celui mai mare; acela porunci sä i se dea tot Inapoi, precum s'a si flout. Ii Intrebaiu undo merg? i Imi spusera, ca, la Bucuresti. Li ziseiu: s. mergem Im- preuna ca toVi. Incalicaram si plecaram: ajungand la vile de la Colintina, auziiu Vnand un copil;and dusein Ware acolo: vazuiu un copil 1nfasat si tipa; zisein unui slujitor sa descalice si sa is copilul ca sa-I dam la vre-o femee de acolea din Colintina. Turcii Imi zise: Iasi, -1, be, boieru; ca muma-sa trebuie sa fie ascunsa aci, prin cantal viei; caci, vazandu-ne pe noi viind, an lasat copilul ci s'au ascuns. Plecaram dar si veniram la Colintina, nude era tras Chehaia-beiu, adica Pap, In casele lui Grigore Ghica. Descalicaram In curtea Colintinei-; Turcul cel mare se eel

-- 887 sus 0 spurn Pa lei ca a adus patru in§i; Chehaia -beiu and chema Inauntru. Medea In pat grece§te, cu o pereche poturi roili cu o dulama cam proasta.MaIntreba: ce suntem ? fi spuseiu c, suntem oranduiti de Alecu Caragea zapcii; fi arAtaiu §i lui poruncile. Dragoman avea pe Ser- darul Vasilescu, care ma cuno§tea; Imi zise ca de ce nu ni-a dat Traci ? Ii raspunseiu ca nu mai avea, ctici fi Im- partise pe la ceilalti zapcii. Imi zisesama duc la Tahar- Aga In Bucure§ti, ce era Ba§-Be§leaga,i sa-mi dea doi neferi, ca sä nu umblm singuri, caci sunt multi capasazi. En li ziseiu sa-mi dea o porunca catre Tahar-Aga, ca sa-mi dea Turci; pe data poruncii.mifacu un buiurdiu, cu o tura foarte mare; o primiiu §i,facandu-i trei temenele, e§irgm afara. Incalicaram §iplecaram; trecurgm pain mijlocul otdiei turce§ti. Ce sa vezi? Turcii cei pe jos erau intocmai ca spoitorii,desculti ca vai de ei; daca avea ate un pistol la brau, era bine armat; Zaporojanii erau Imbrgcati cu cate o camaqa albs§i cu izmene de panza.largi; hainele lor, negre ca tAciunele; unii aveau ate un pistol la bran, iar altii aveau ate o prajing, drept sulita, in varfal prajinei en ate un piron de fier; Deliii, calarimea turceasca, erau ceva mai Imbracati ci mai Inarmati. Va- zandu-i dar Intfaceasta stare, ma gandeam In mine ca numai Sava cu ai lui-Arnauti n'ar fi avut ce taia de ei. Ajunseiu la coseaua Podului Targului-de-afara. Ce sa vgz ? i pe o parte §i pe alta, erau pusi In Oapa. oameni ;In fruntea until §ir era pu§i In teapa feciorul- Polcovnicului Costin, de care am vorbit mai sus. Polcovnicul Costin locuia In casa sa, ce era in mijlocul unei padnri de langa satul VArg§ti, aproape de Caldara- §ani. De vre-o trei saptamani intrase §i el In ofitirea lui Tudor; dar, viind Turcii,el venire acasg. Jidovii, ce f§i Mouser& o meserie, merse de Il parara la Turci, ci, luftnd vre-o 70 de Turci cu ei, venira §i calcara pe Costin. Co- stin, prin ce minune nu ctiu,scgpase In Caldaru§ani. Turcii ocolira casa; nevasta lui Costin, Impreuna cu fiul sau §i on nepotul sau, cu care fusesem eu tovarac la

g68 zapcialac, ptsera mana pe arme, si, Inchizandu-se fn Casa, Incepura sa se batg cu Turcii dupa ferestre; dar, Than- du-se slabi, sarira pe ferestre In grading. Turcii Ii simtira si se luara dupa ei:ei fugea sise apgra cu armele In contra Turcilor; feciorul lui Costin, Impiedecandu-se de o radacing de copaci, cazu pe spate; Turcii navalirg si11 prinsera; muma lui.navgli cu sabia in mans asupra Tur- cilor. Insa Turcii fi luarg si fugirg cu el; iar altii se Im- potriveau mumei; masa, vazandu-se fara niciun ajutor, fugi In padurea cea deasa, si, Impreung cu nepotul sau, scapara de Turci. Turciijefuira casa; si, luand pe Mat cu (MusD, II adusera la Ch3haiabeiu, carele porunci si II pusera In teapa. Jidovii pe multi crestini, vinovati nevinovati, Iiparau la Turci, pe cari pe unii fipunea In teapg, pe altii ii taia. Ajunseiu acasa; tovarasul mieu, cu un slujitor, sa duse la el acasa. Imi era foame, ziseiu batranului nostru ce sedea la noi, anume Gheorghe; Ii ziseiu: tbasa-Gheorghe. ce sa mancam ?,. El Imi zise: SI Mem o gaing, si sa faca bucate, dar pains nu avem; caci paine In targ nu se ga- sesta. In sfarsit,ziseiu de facu mamgliga, si imancaiu. Trecu zioa aceia, si a doua zi de dimineata veni tovargsul mieu si plecaram la Tahir-Aga, carele era conacit In casele lui Dumitrache Dedu, dupa Podul Beflicului. Ne urea- ram si noi sus, un be era mai multa lume stransa din Ru- mani. Intrebaiu de odaia-unde s.edea Tahir-Aga. Intraiu Inauntru, Ii arataiu buiurdiul lui Chehaiabeiu, si, cetindu-I, vazu ca-i poruncia sa-mi dea doi Turci. Imi raspunse ca n'are si sa Wept pang, a doua zi, ca poate sa.i pica,clef uncle a trimis Turcii, nu s'au mai Intors nimeni. Ne flatcar- seram acasa., si a doua zi iarasi veniram la Tahir-Aga, si ni zise ca Inca nu i-au venit Turci, si sa mai asteptam. Ii spuseiu cg suntem grabnici si avem sa facem care si zaherele pentru ostire, dar toate fu in War; acasa de- desem parale lui basa-Gherghe al nostru sa se duel sa cumpere paine, dar a fost degeaba: paine nu era ; a treia zi se duse de dimineata in targ si veni cu doua paini marl,

369 ocaua dreapta, albA ca zapada. II Intrebain ce pane este aia ? Si Imi raspunse ca este coltuc de la Babic, si Imi spuse ca targul s'a umplut de pAine, pentru cA Pasa:a poruncit de an spanzurat de subtiori pe trei brutari: pe unit in Lipscani, pe alVi pe Podul TArgului-de-afarl, pe altii pe Podul Calitei. Ah! cici nu dki Dumnezeu EA mai vie un Chehaia-beiu si acum In Bucuresti sk, vazA miseria pAinii si carnii, cu ce pret mare se vinde, ck.ci atunci ocaoa de paine dreapta era patru parale si ocaoa de came opt parale, tend treia saracul si bogatul ! A treia zi veniiu iarksi Ia TahAt-Aga, calAri, gatiti de plecare si cerandu -i iarasi Turd. Ne fntampink, el nu are. VazAndune dar siliti, plecarAm Park, Turd, si luaram drumul plasii. De Ia Belu puVn mai nainte, yenta o trupa de Turci de spre Giurgiu. Ziseiu laai miei O. nu se abate din drum. Turcii, vkzAndu-ne, se despArtirA fn douA, si ni deschise drumul; anziiu pe unul dintrInsii zicand: afal4 1 magala ! bu bizindel fp., adeca (bravo Ibravo I, acestia sunt de-ai nostri !,. Ajunseiu la satul Odkile, de lAnga Jilava, pe marginea Sabarului: satul era pustiu ;nici caini nu erau Iii sat. DescAlicaram tnsa la o cask, ; slujitorii clutarA prim cask, si gasira strAchini si oale dupa o sobk. ;gaini era' destule prin sat: puserA de prinsera doul glint, taindu-le, ni facu friptura, Slujitorii gasizA si o traista de mAlain la o cask, si ni flcurA si mamaligl flute° calk. Sezuram sl mAnclm. In vremea aceasta, unul din slujitori zari capul unni taran, care se ridica din buruieni si se uita la not ; se duse si fl prinse, Ili II aduse la not.Il tntrebain pentrU ce nu yenta ? Si fmi rAspunse ck, Ii era frick sä nu fie ceva Turd. IIIntrebaiu de lAcuitorii din sate undo sunt ? Si TIM spuse ca sunt fn pldurea de la Poiana-Lungs ;Imi arAtarl si drumul pe undo trecnse si mil de care cu Wt. jenie : drumul era Mut ca In palmA, si nu puteam face nicio gresall. Plecaram dar, si seara ajunseram la Bolin- tinul-din-Deal, undo gasiram un sAtean fAra familie, si acolo dormirAm. A doua zi plecaram si ajunserAm la pit-

370 dure : intraram intelnsa,si prin poienile padurii gasir6m multe sate tabarate din playa mea. Intrebaiu de Odaia Pitarului, adica odaia tatalui mieu, fiindca muma-mea Inca Linea mosia Dobrenii In arena., si Odaiasii erau argatii nostri. Trimiseiu pe slujitori, si aduse mai multi lacuitori la mine, cari cei mai multi ma cunostea. Li vorbiiu sa se Intoarca pe la satele lor, caci Turcii nu li fac ninaic.: au venit sa goneasca pe Arnauti. Ei ma rugara, sa mai zabovim trei, patru tile, dar eu li ziseiu ca nu se poate. Vazand dar eu ca satenii nu se supun, porniiu pe tova- 0,4111 mieu is Bucuresti, dandu-i si buiurdiul mieu ca sa ceara de la Tahar-Aga, sa-i dea Turci, carele a doua zi, pe la pranz, veni cu doi Turci. Satenii, auzind, noaptea, se raspandira prin padure cu carele lor, dar noi, Incalecand pe cai, ne luaram dupa dansii, si ii scoteam la camp: Ii stranseram pe toti, care era peste 300 care, nu numai din plasa Sabarului-de-jos, dar si de prin alte plasi,si Ii trimiseram pe la satele lor, de undo puseram In lucrare poruncile ce aveam sa facem.

Acum ma intorc iar la istoria lui Tudor. Tudor, auzind tunurile la satul Catelul, plea din Co- troceni pe drumul Bolintinului. Mergand dar pe drum, sa vazu un praf ridicandu-se In urea lui. Pandurii strigarti; Turcii ne gonesc!". Tudor atunci porunci sit se puie In regula de razboiu: asezara si trei tunuri, care be luase din Bucuresti, pe la locurile trebuincioase. Pandurii zise lui Tudor: ftsicuri da-ni, domnule Tudor; caci, not cand ne ba- team cu Turcii, fisicurile erau varsate pe dinaintea noastra'. Tudor li zise: Nu va temeti, copii; carele acele ce le am sunt Incarcate cu fisicuri"; Intfaceasta vreme, se vazu si cei ce faceau praf: era un capitan d'ai lui Tudor, ca.- lar(4 cu pandurii lui, ce ramasese In urma,si venia pe fuga cailor sa ajunga pe Tudor. Noaptea ramase Tudor de dormi la Bolintin. Un nenorocit pandur noaptea aceia merse de jafui o casa a unui taran; taranul la ziva veni de se planse la Tudor, care porunci sa se gaseasca pan-

371 durul, negresit; pe care11 si gasira ; pe care aducandu-1 cu toate cele luate de Ia taran, lucrurilele dete pagu- basului, iara pe pandur porunci de 11 spanzura la minut! Astfel stapania Tudor pe pandurii lui, care nu a jefuit pe nimeni; si rau unii din scriitori zic ca pandurii au jefuit: -toti nu still nimic. Tudor pleca pe drum,si, peste cateVa zile de calatorie, ajunse Ia Golesti, langa Pitesti, sise statornici In curtea boiereaseg,. Peste vre-o trei zile,se yam pre- uMblandu-se Capitan Iordache si cu Farmache, cu vre-o -300 de Arnauti. Toti se mirau ce o sa, fie. Tudor se pomeni cari trimete pe unul de ai lui si fizice el Capitan ,Iordache vrea sä-1 Intalneasca. Tudor fi raspunse ca vrea, /Elsa sa vie singer si fara arme, si Tudor asemenea. A doua zi dar Capitan Iordache veni cu vre-o 30 Arnauti, pe cari fi lasa In departare; Tudor iesi asemenea cu guarda lui lasand-o asemenea In departare, veni singur. Cu Ca- pitan Iordache ce se vorbi Intro dansii, nu se stie, decat se zicea ca Capitan Iordache era trimis de Ipsilanti ca sa fnduplece pe Tudor casaebuneasca cu dansul, la care Tudor ar firaspuns ca el nu e In contra lui Ipsi- lant, si alts mai multe vorbe; Eli se despartira. Peste cateva -zileiarasi mai avura asemenea intalnire. Intr'o seara 'Tudor iesi cu guarda lui afara la ordie:la vataful Iancu Enescu erau stransi mai multi polcovnici si capitani; vre-o doi pandurl cantau cu fluierile sialtii jucau, Intro cari era si capitanul Urdareanul, si ceilalti Ii privia. In vremea aceasta vine un trimis de la Tudor §i zice capitantlui Urdareanu cg-1 chiama Slugerul Tudor. Capitanul tsi lug armelesi plea, cu trimisul; cei cari erala Iancufl asteptau sa se Intoarca. Tudor se fntoarse cu ai lui, se Inchise portile, si toti se mira undo e tovarasul lor, apitanul. A doua zi, ducandu-se afara din manastire,f1gasira spanzurat de o salcie: toti capitanii sipandurii se in- tristark caci fl inbiau toti, fiind un tanar voinic si bun : avea un par lung pana din jos de spete. Trecura vre-o -trei, patru zile la mijloc, si Tudor iarasi iesi afara la ordie,

372 si trimise de chemg pe vgtaful Iancu Enescu. Iancuisi Mai arrnele si plecg; nepotul sari, Dinn Pestritul, nnul din dr- pitanii lui, se lug diva dansul; si, viind pang la poarta. Curtii, paznicii portii slobozi pe 'amen si pe trimis de iesirg atarg, iar peDinuXIIoprirg, nu vrn sg-1 lase. Dinn, spai- mftntat de aceasta, alerga la Hagi-Prodan, ce era tabglat Inguntrn in bisericg. Dinu Ii zise: Gospodare, Tudor trimise de chemg pe vataful Iancu acnm, si ma tern sa nu-k spftnzure ca pe celalt cgpitan". Hagi-Prodan puse mama pe sabie,si, fara 0, mai astepte, numai en mesii In picioare, farg cizme, alerga la poartg. Dinul merse en dftnsul: la poarta portarii nu vreau sg-i deschiza, dar Hagi-Prodan date o paImg unnia si o palmg altuia si deschise poarta, si ie§i Impreung en Dinu gait si alergarg pe fugg acoln undo se vedea Tudor cu paznicii lui. Cana ajunse Hagi- Prodan, ggsi pe vatafal Iancu spanzurat Intr'acel minnt: trace sabia din teaca si tgi6 streangul. 'anon egzu jos, si Hagi-Prodan Iislabi streangul de la OA, si Iancu rg- sulig, caci n'apucasesa-0piarza rgsuflarea. Atunci se deschiseodisputg, Intro Hagi-Prodan siTudor: Hagi- Prodan vrea sl iea pe Iancu la el; Tudor se Impotrivia. Hagi-Prodan Ii zise:,ce gand ai de omori pe capitanit cei mai buni? Alaltgeri omorftsi pe Ungrul acela pe care 11 plftng toti pandurii; acum vrnsesi sa omori si pe lance. Si mai multe asemenea vorbe se facurg Intro ei. Tudor tam juramant lui Hagi-Prodan cg, nu va mai face nimica lui Iancu. Atunci Hagi-Prodan II lgsg, si se Intoarse cu totii In manastire, si Tudor porunci de bagg pe Iancn In flare, dupg piciorul unui pat. In mangstire se lug de stire de toti polcovnicii si de toti pandurii fapta lui Tudor, si toti se Ingrozirg : se stranserg polcovnicii si capitanii la Hagi- Prodan si Ii spuserg ca nu mai primesc pe Tudor de comandir al lot Hagi-Prodan li zise: ,Dati Inserts". Sezurg si %curl Inscris, si 11 iscalirg toti polcovnicii si cgpitanii, si 11deterg In mama lui Hagi-Prodan. D'aceste lucrari Tudor nu simti nimic. Hagi-Prodan pe data porni un om de ai lui cu acel Inscris la capitanul

373

Iordache, carele a dona zi veni la Tudor. Paznicii lui Tudor, -vazand el vine capitan Iordache, Ii zisera: Vine capitan Ior- dache. Tudor li zise: Lasati-1 sa intro, caci a mai venit si aM data. Capitan Iordache intro, In curte cu vre-o cinze4_ de Arnauti, Eli descalicara. Capitan Iordache se urca, sus la 'Tudor, care qedea in fuiprul de la poarta cu vre-o trei de-ai lui. Intl.& la Tudor, cu care Inchizamdu-se amandoi Intel) ()dale, dupa ce1 schimbara cateva vorbe, atunciii zise ca pandurii, impreuna, cu toti polcovnicii, nu-1 mai primesc de comandir al lor, aratandu-i §i inscrisul. Tudor ieqi In balcon, gi, ultandu-se peste panduri, li zise: Sangele mieu asupra voastrl ci asupra copiilor voctri. Pandurii nu ras- pansera nimic, §i numai se uitara, la el. Se trase in odaie qi se scobori cu capitan Iordache pe scars jos, cu ipingeaua puss pe umeri. Unii zicea ca, era legat, insDu este ade- °amt. Doua carucioare de poqtie sosia :Intfuna pusera pe Tudor, dinaintea lui un Arnaut §i la spate altul,§i in cealalta carucioara intrara alti doi Arnauti, §i luara, drumul Targovi§tii. Ajimsera, sara la Targovi§te, §i deters, de *ire lui Ipsilanti el au adus pe Tudor. Ipsilanti, fail sa vrea sa-1 vaza sau O. vorbeasca cu el, porunci de it luara -trei Arnauti de ai lui si-1 dusera la marginea unui gant, de vie, uncle 11 qi omora,ra, §i 11 aruncara In pant, qi trasera, pamant peste dansul. Unii zic ca 1-ar fi aruncat In Dambovita, dar este minciuna,. Ipsilanti mai facu Inca o mare grepall: dote comanda pandurilor lui Machedonschi, cu care fapta malani pe toti pandurii §i polcovnicii, ca sa-i comande un strein: de da comanda unui polcovnic de panduri, putea sa, fie toti cu el.

Acum ma, intorc fa cola din Bucure§ti. Turcii intrara in Bucure§ti. Chehaia-beiu se acezase in conac la casa Belului, de MO Sf. Dimitrie. Bimbaca Sava, cu ArnaAii lui, trecu la Turd, findca se zicea ca Paca ii fagaduise sa-1 fad, Domn In Romania. Se mai adunase .qi alti multi Turd dupre la alto cetati: din Giurgiu, din Braila ci de la Turnu-Magurele. Atunci Chehaia-beiu porni

374 vre -o 3.000 de Tui'ci spre Targoviste,cari, ajungand la satul Nucetul, tabarara acolo. Ipsilanti auzi de venirea Turcilor, porni si el o sums de Arnau0 In contra Turcilor i 1i zise: Mergeti Inainte, ca viu si en cu cealalta Wire. a mea". Arnantii pornira, si, ajungand In dreptul Turcilor, Incepura oaresicare ciocmaneala Intro Turci si Arnau0. Ar- nautii astepta venirea lui Ipsilanti, precum lizisese. Era rremea primaverii: ploile nu !need, apele §i raurile venisera mari. Ipsilanti, In loc 0, mearga Inaintea Turcilor, se ridica, cu toti mavroforii lui, si porni spre Campulung. Bie0i mavrofori treceau raurile si apele Imbracati, pastrau armele sa fie uscate, darn ploile le udasera. Trecura prin Campulung, si trecura pe laGolesti.Plecarasiai lui Tudor, din Golesti, trecura Oltul la Dragasani, §i se a§e- zara toti In Dragasani. Vataful Iancu Enescu, vazandu-se trecut Oltul, lua doi panduri de ai lui si, strecurandu-se binisor, trecu In Sibiiu. Dupa plecarea lui Iancu, Dinu Pes- tritul si cu capitan Hoarca, luandu-si pandurii lor, plecara, spre casele lor, In Mehedintd, umbland tot prin paduri ; asemenea facura si ceilalti polcovnici,Incat, dupa doua trei zile, nn mai ramasera decat putini panduri In lagarul lui Ipsildnti. Ploile tot nu Incetau ; bie0i mavrofori erau plini de apa. Fericit era ala care gasia eate o streasina de casa ca sail poata, adaposti capul de ploaie. Pe mavrofori ii comanda Caravia, si Scufu era impartitorul fridestularii mavroforilor. In Dragasani, Inteo casa boiereasca, la o vie, era taba- rati ca la 500 Turci, veniti de la Vidin. Pasa de la Vidin trimisese mai multi. Turci, si intrasera In Craiova. Pan- durii din Craiova, en fratele lui Tudor, se intorsesera la casele lor,jar fratele lui Tudor, cu banii ce stransese dupe la birnicii satelor, trecuse In Sibiu. De la Turcii din Craiova venise si acei Turci la Dragasani. Caravia, comandirul mavroforilor, Ii veni pofta sa-i atace pe Turci, fiind beat. Capitan Iordache Ii zise: Nu vezi, domnule, ca mavroforii sunt plini pans la piele de ploaie si de ape? & si armele lor pline de apa. Dar un om beat ce intelege de

375 asemenea statuiri ! Porni cu mavroforii asupra Turcilor, ataca pe Turci. Turcii, uscati si cu armele for buns, iesira si deschisera rkboiu cu mavroforii: pustile mavroforilor abia de la zece una lua foc. Comandirul mavroforilor Linea intfo maul sabia si futfalta o butilca cu rom, si comanda, pe mavrofori. Turcii, vazand starea mavroforilor, laara mare Indrazneala, si navalia In mavrofori cu sabiile. Ca- pitan Iordache si cu Farmache stateau pe un deal calari cu Arnautii for si se uitau cum Turcii macelaresc pe bietii mavrofori, si nu lidau niciunajutor, pentru ca nu-1 ascultase comandirul mavroforilor. Un nepot al capitanului Iordache, Vazand praptidenia bietilor mavrofori, ce li facea Turcii, si mai vartos un arap tire, nu mai asculta, pe ca. pitan Iordache: navali cu vreo zece Arnauti, omorf pe arap, omorf si cativa Turci. In vremea aceasta, bietii mavrofori gasira vreme de se trasera Inapoi, cu eestulg paguba, si intrara Intr'o padure. Turcii se trasera Inapoi, iar mavroforii, gasind vreme, Incepura sa se risipeasca si sa fug& spre Sibiiu. Ipsi lanti fugi si el, si trecu In Sibiiu, si de acolo se duse In Viena. Nenatii II arestuira, la Moncaci, unde a stat Inchis pana la sfarsitul vietii lui, caci Muscalii au zis ca este un desertor de la dansii. Mavroforii cazura In mainile Turcilor, vre-o optzeci robi, pe cari li trimisera la Vidin legati. Turcii se luara dupa mavrofori si ii gonira pang la manastirea Cozia. In Cozia era inchis cu vre-o 200 de Arnauti Sardarul Iamandi, ce fusese oranduit de Caragea care- serdar peste acele cinci judeta ale Oltului. Acest om era foarte crud, pentru care voiu vorbi cand voiu scri istoria lui Jianu 1. La Cozia este un sant adanc, prin care curge apele ce vin din munte In Olt. Iamandi stricase podisca dupa acest cant si se batea cu Turcii ce venise pana acolo. Mavro- forii si ceilalti zavergii an sera vreme de trecut in Sibiiu prin Caineni. Lacuitorii satelor pe made era Turci suferiau multe rele de la Turci, si, ca sa scape, cerura de la co-

I UrmeazA In editia Tocilescu.

-376 -- mandirul Turcilor o sum& de Turd, ci, treca,ndu-i peste munti, Marl drumul lui Iamandi, ce putea fugi In Sibiiu, ci Ii pusera, intre doll& focuri. Arnantii adusesera doug-trei poduri din cele dupg Olt, ce le avea legate din dosul mg- na,stirii. Arnautii intrarg. Yn poduri, ci trecura. Oltul dincoace, In Valahia-Mare, cl fugirg In Sibiiu. Iamandi, en nevasta si doi bgieti ai lui, In varsta de doisprezece ani ci altul de patrusprezece, cazurg robi in mainile Turcilor. Pe care ii adusera la Chehaia-beiu In Bucurecti, si din Bucurecti ii trimiserg la Paca de la Silistra, iarg Pap pe Iamandi Ii trimise la Tarigrad, wide Ii spanzurarg, ci isi lua plata faptelorlui. Turcii de la Cozia strabatuil pang la hotar, In goana raralcitii zavergillor. Un pop& grec de laSf. Ionia, de langg Zlgtari, avea ci el supt comanda lni vre-o 80 de Arnauti,ci,trecand Oltul inapoi, veni la Campulung, trecu pe la Rua; yin sa treaca itn Brasov, dar ggsi nicte positii bune dincolo de Ruda., se Intgri ci incepu spa se bat& cu Turcii ce it luaserg In goana. Dupg cateva zile Ins& taranii din Rucar, suferind ci ei greutgtiile Turcilor, luarg o sums de Turci ciIitrecurg peste munti ca sg apuce de la spate pe popa. Popa insg simti, ct trecn granita la Nemt,i; ci intrara In caranting dupg ce ici deter& armele ci caii. Turcii venira pang la hotar, csi se oprirg. intriaceasta vreme sosi ci bimbaca Sava on Arnautii lui, ci trimise la comandantul Nem- tilor, zicandu-i ca sa-i dea pe popa; caci, de nu 11 vor da, se vede silit sa intre in Brasov. Nemtii se spgriarg ki ziserg popei sg iasg de la dancii. Popa ici cern armele ci calul, ci, din greceall, in loc sa is sabia lui, lug altg, sable. §i zise cgtre ai lui Arnguti: baieti, cine urea sg moarg cu mine ?. Se aleserg vre-o cinci, cease ;ci, luanduci armele ci caii, incglicarg Impreung en popa, venirg pang la hotar. Acolo era o carciumg: popa cern o litre de rachiu-spirt, o ban ci dete ci la Arnguti sa bea ci, aprinzanduli ciubucul din doug trgsaturi, isprgvi tutunul din lulea; ci, mai band Inca o litrg de spirt, navgli cu ai lui In Turci cu sabia scoasa, omori cativa Turci,dar, din nenorocire, i se franse

377 sabia,i it prinsera Tarcii viu. Arnatqii, unii clzura moAi, vi alVi se tatoarserS, Inapoi la caranting. Pe popa II aduse is Chehaia-beiu InBucuresti. Chehaia-beiu II1ntreba : dulce era sangele de Taro, bre pope ?". Popa li raspunse: pe clad eram sa ma satur, casadInteleg gustul, mi se frame pale: II trimise §i pe dansul la Silistra, de unde nu se stie ce s'au mai facut. Capitan Iordache si en Farmache§1cu Arnautii for apucara vadat muntilor. Sava se lua In goana for§1,lovindn-se cu Capitan Iordache, se birui Savasise trase fnapoi. In retragerea lui Sava, Capitan Iordache fl lua In goana, dar nu putu sa-1 ajunga,siCapitan Iordacheitiluadrumul pe -vartul muntilor, trecu In Moldova, si se scobort Ia Prut; si trimise de cern voie de la comandantul Basarabiei ca sa intro In Rusia. Iara, comandantul Ii spuse el nu este primit. Vazandu-se dar stramtorat, veni si se inchise In manastirea Nearatalui din Moldova: scoase pe toti calugarii din manastire qi xamasera ei stapa,ni In manastire, Hrana for o avea din manastire, atat pentrn oameni, cat qi pentrn cai. Tamil din Moldova, Impreuna- en Pasa lor, ce era toti neferi, veni si fncunjura manastirea, o batea cn tunurile; dar zidurile habar nu avea. Batalia se preluugia: un calugar Oroc vine Ia Pasa,i fi zice: fa-ma pe mine egumen at ,acestei manastiri, si en Iti voiu da pe Arnauti robi Pap pe data porni curier la Tarigrad,sipeste cateva zile aduse poruncile de egumenie acelui calugar. I be date,§i el lug de la Pasa vre-o treizeci de Turci, cu sape si .cu lopeti, si se sui in muntele din dreptul manastirii, unde exa un izvor de apa, -din care pun olane venia apa in manastire. Saparai maser& cateva olane,i pe celelalte le astupa, la gura, ca sa, nu mai mearga apa In manastire. De °data, se pomenira cei din manastire far apl; se spe- Tiara toti Arnautii, ca nici ei,nici caii for nu mai avea -apa. Atunci veni Farmache la Capitan Iordache, ceIsile- ase sederea In clopotn4a manastirii, si fi zise: ce trebuie sa facem ? Fara apa nu putem trai.i sa, ne InchinamTor- Capitan Iordache fi raspune : nstapan ecti, fa cum

-375 vrei". Farmache lua cativa din Arnautii ce vru 0, vie co el, si merse de se Inchina Turd lor. Pasa, cum fi desarma, porunci de fi puse in Wit de gat: pe Farmache fl puse In capul lantului, si fi porni la Tarigrad. Arnautii din mauls- tire le vazu toate acestea: moartea o vedea cu ochii. Ca- pitan Iordache .aduse Ia dansul in clopotnita, unde sedea, toata iarba de pupa, si o puse Tanga dansul. Arnautiias- teptara pana In seara; deschisera portile si cu sabiile in maul navalira In Turci, ce erau de spre munte: taiara, eati putura, cazura si dinteinsii morti, si apucara muntii, fugind spre Tara Nemteasca, cati putura scapa. Capitan Ior- dache ramase In clopotnita. Turcii incepura sa se urce la dansul cu gramada; Capitan Iordache fuma din ciubuc, si intr'o mana tinea un pistol.. Dupa ce se umplu clopotnita de Turd, trase cu pistolul in iarba de pupa si zise ca Samson moara sufletal mien cu cei de alt neams. Si perira si multi Turd Impreuna Cu el. Dupa curatitul terilor de zavergii, Bimbasa Sava se In- toarse la Bucuresti, si dormi noaptea la Bolentin. Un Tare, prietin al lui, pleca din Bucuresti noaptea si veni la Sava si zise: nu veni. In Bucuresti, ca toate sunt pregatite ca sä to tale: crede-ma nu intra, ca to esti prietinulmien ". Sava nu it crezu, si a doua zi intra In Bucuresti, si veni la casa lui din Mahalaua Popescului, care acum o are- Xenocratii. A doua zi de dimineata se gati Sava, Impreuna en Ghencea si Delibasa Mihale, si luara cu dansii vre-o zece Arnauti alesi, dintre care unul se numia Acaliu, carele mi-a spus toata istoria intamplarii Tor. Incalicara pecat: calul lui Sava, apropiindu-se de poarta, puse zopor §i nu urea sa iasa din curte. Sava trase sabia sa taie calul; dar ceilalti fl oprira. Descalica dupe acel cal, si-i aduse altul, si plecara §i venira la Chehaia-beiu, ce era conacit In casele lui Belu. Descalicara si, suindu-se in sus pe soma, pe Ia mijlocul scarii aflandu-se, Turcii ce erau in sal& trasera mai multi cu pistoalele Inteinsii. Sava apuca, de, zise: p6zeste-ma de la spate, Ghenceo ; dar Ghencea era- cazut, lovit de gloante. Sava apuca de puse mana pe

379 sabie, dar cazu si el mort. Ii tarara Turcii sus, In sala, li, taiara capetele, iara trupurile le aruncara pe ferestre In pod. Arnautii ce era cu caii in curte se omorlra si ei de- Turcii ce erau asezati In curte. La poarta caselor era un rand de odai vechi: una era bucatarie, si una era brutarie, unde cocoa painea boiereasca. Acaliu, cum facu, fugi si intra In brutarie: urea sa se ascunza, dar loc de ascuns nu era. Se socoti a, intro In cuptor ;dar Tsi zise: lesne ma pot omort Turcii, fail 0, ma pot apara. Se puse dupa usa, si prin crapaturile usei vedea ce se urma in curte. Turcii omorira pe ceilalti Arnauti, si incepura sä piece-- spre casa lui Sava. Pe cand se mai Imputinasera Turcii din curte, un hoge turc intra in brutarie sa-si faca udul. Acalau, ce era din dosul usii, se trase Indarapt, si Turcut intra Innauntru, si, usa inchizandu-se, vede pe Acalau cu sabia in mana. Acalau iifacu semn sa taca, si-i zise sä se traga mai Inauntru. si II puse sa stea cu spatele spre el. Acalau se uita pe crapaturile usii In curte, si vazu ca au ramas prea putini Turci, raspanditi ici-colea cate unu'. Deschise usa, si o lua la fuga spre garla:se arunca In garla, si Incepu sa se lase spre podul de la Brancoveanu. Turcii aruncara cateva pistoale dupa el, dar el se da afund In apa. Ajunse la pod, si iesi afara in mahalaoa Dudescului, si pe fuga apuca drumul spre Dealul Spirit Ulitele era pustii, niciun suflet de om nu se vedea. Ajunse la viile din Dealul Spirii, undo Intalni un cioban cu branza la., spinare, Zise ciobanului: da-mi hainele tale, si na pe ale mele. Ciobanul priimi, Iidate cioareciisi sucmanul. Se- Imbraca Acalau cu ale, lua sidilele cu branza la spinare, si se Intoarse la Bucuresti ; iara ciobanul se dusa cu hainele la tarla lui. Acalau veni cu sidilele la spinare si intra la Consolul nemtesc, undo\ mai era si alti Arnauti fugiti. Turcii cu gramada ajunsesera pe la Herasca. Arnaut.ii lui Sava luasera de stirs: un nepot de ai lui Sava, cu vre-o 200 de Arnauti calari, se Intalnira cu Turcii: nepotul lui Sava navali In Turci cu cativa Arnauti; taiara din Turd, dar cazura din ei cei mai multi morti. Nepotul lui Sava,

-380 -- Toe and urea sa se Intoarca inapoi dintre Turd, on Zapo- rojan II izbeete de la spate cu patul puetii In cap, ei cade jos. Arnautii ceilalti se raspandira prin mahalale : fugirg, care Incotro vedea. Vre-o treizeci ei cinci de Arnanti, Wand ierbAria de pupa ei de gloante, ei ajungand In Mahalaoa Oltenilor, gasith biserica deschisa, fiindca no ieeise Inca dela biserica. Pe popi Ii deters Arnautii afarg, ei Oliva dintelneii navalira princhiliile bisericii ci luara oricate ionite .cu apa gash% ei le adusera In bisericg, unde se Inchiserg, ei el. Turcii ajunsera ei daneii la biserica, ei Incepura sa se bath cu Arnautii. ArnAutii se urcara, unii In clopotnith, altii se pusera pe la ferestre,ei se apgrau de Turci. Turcii adusera, tunuri ei Incepura 0, traga in timid.; dar nu facea niciun folos. Aruncara focuri d'a- supra Invelitoarei, o aprinse, ci arse Invalitoarea toatg ; -dar In bisericg, nu intra foc, fiindca biserica era cu bona .de lid. 'pima Maio, pang, seara. Turcii se trasera mai cleparte, ei facura, focuri, pgzind pe ArnAuti mai mult la meg. Arnautii din clopotnita omorlra mai multi din Turci, ce gedea la focuri. A doua zi de dimineath, un Arnaut lila sabia In dinti ei pistoalele in mans, ei, deschizand ilea, 'Avail In Turd, pe ulita ce ieeia la casele vameeului Marcu. Turcii Cu gramada fugia dinaintea lui :ti gonia .pe Turd pang, la casa vameeului Marcu. Turcii se facura in doua, unii In dreapta ei altii In stanga. Atunci Arnautul se intoarse Inapoi ei intrA, In biserica. Asemenea navgliri facura mai multi din Arnauti :unii se Intorceau In biserica altii se omorau de Turd. In stareit, Arnautii ispravith gloantele:- iarba avea, turt-a cu muchea iataganelor mahmudele, ei le bAga In punch; dar no slujia ca gloantele. Sparsera, lazile CO erau In biserica ale ma- halagiilor, ei, luand cat° o malotea, sau cate un sal,le arunca de sus din clopotnith jos._ Turcii ei Zaporojanii nä- valiau O. le iea; Arnautii, cu gloankele de aur, find cu apropiere, pe unii ii omora, pe altii Ii rania ; dar toate era In zadar. Apa ce o avea In biserica o ispravith. Toata -turcimea se stransese la biserica; Arnautii ramasesera nu-

381 mai ca la vre-o doulzeci qi cinci: izbutira Qi scoasera fia rele de la o fereastra din altar, gi noaptea ieffira cate unul, cat() unul pe fereastra tarn OA simta Tnrcii. Si ieairti pep portita cea mica din dosul bisericii, qi ajunsera la o ulicioara,, si d'aci intrara In padure, a'apoi trecura In Braga,. Astfel se curati Cara de Arnauti §i zavergii,

DOCUMENTE

I. De la Slugieriul Teodor Vlddimirescu. Catra toti lacuitorii oraselor si satelor din sud Vaicea 1, din once treapta, adeca Neamuri, Postelnicei, manzil, bres- Iasi, ruptasi, birnici,scutelnici, poslujnicisislujitori si catra toti streinii birnici dintr'acest judet. Iaste stiuta la toti cea pans acum pornire a mea ce cu glasul norodului celni napAstuit am urmat si urmez spre dobandirea dreptAilor; am hotartt, dand cel tntaiu semn de bun patriot Intr'acest pravoslavnic pgmant rc- manes°, intru care am stramoseasca nastere, si sa ocar- muiesc pre toti cei ce au incins arme din partea a tot norodului spre zdrobireasi incetarea a vericaruia jaf ki nedreptatece 34i cercat pana acum din pricina obladuitorilor Domni ce au statut, cari, intru desavarsita nemilostivire aflandu -se, au aplecat oricate chipuri de mijloace, s'au indeletnicit si v'au supt sangele, aducandu-va Inteaceasta mare darapanare si proasta, stare intru care va aflati, iar cea mai de temeiu hotarare a mea, InsaVta cu glasul norodului, iaste ca nici Int? un chip sa nu incetez din cererea dreptgiior terii, pre care si de nu le voiu vedea dobandite printr'acele destoinice cuvinte care s'au facut cunoscute \pang, acum pe unde s'au cuvenit, va fa- gaduesc sufteteste ca se von dobandi negresit prin vArsare de sange 1nprotiva vericaruia vrajmas se va arata cal- catoriu acestor dreptAi, de care intaiu voi avei sa, va bucuraV. Inteaceasta dar doritoare patrie si noao cugetari aflandu-ma, ne-au ajutat milostivul Dumnezau p.ana acum, si nu numai acele cinci jude0 of prez Olt se vAd man- tulle de man4toriile si jafurile pradatorilor ocarmuitori

' Scris de rariA.

384-- si feliurimi de slujbasi, ci, pre unde am ajuns si am pro- povAduit, au incetat relile jafuitorilor. Asa dar ajungAndi si aici, In politia Bucurestilor, care este Scatmul oblAduirii norodului, si gAsind multi patrioti boieri Intru asemenea. bane cugetari cu ale norodului asAmAnate, am hotarat, ca un voitoriu de dreptate, al cunosc vremelnica stapanire a terii, supuin-du-se toti cei ce au !mins arme de izba.- vire la legile. si pamantenestile obiceiuri ce li se vor arata de curd stapAnire prin mine, si le voiu cunoaste ca sant Intru adevar folositoare Patriei si de mare trebuintA obstii, norodului. CAci fArl de-a cunoaste cinevas o stapanire, nu numai fireste nu iaste prin putintA, ci pociu zicesi der mare vatlmare la Implinirea trebuintelor ce va avea aceasta. izbAvitoare lucrare. VA vestesc dar tuturor fratilor Oman- tent ca si cuviinta si trebuinta va Indatoreaza sa, cunoasteti o stApAnire, carea stapinire, avanduli vlAstkrile sale Intinse prin laturile terii, sa Inchipueste si Intr'acel judet. prin dumnealor Ispravnicii ce sa oranduiesc de aid, la carii . cati sunt lAcuitori Intfacel judet trebuie sa se supuie si sail sAvArseasca poruncile ce le vor da, c'and vor fi asa- mAnate color Irani obsteasca stiinta, datorii si ascultatoare- trebuintelor ce cer ostirile ce sunt gata a se razboi spre dobAndirea dreptatilor obstii norodului.i, asa IntelegAnd cu totii duhul acestii izbilvitoare lucrari, cati sunteti vied- nici de a purta arme Impotriva vrajmasului dreptAtilor terii, veniti la mine sd va cercetez starea vitejiei voastre.. si, de voiu gasi-o asamanata cu ceia ce se cuvine sä fie Intru asemenea lucrare, numai decal sa va primesc si sa va povatuiesc datoriile ce aveti EA savArsiti,cunoscAnd Insl si aceasta, a aveti sa slujiti ca niste ostasi numai pentru dobandirea dreptAtilor voastre, iar nu pentru vre-o folosire de bani, cAci si eu si toti cei ce s'au Infratit cu mine slujim, nu en cuget de dobAndire de bani, ci porniti de ravna binelui ce asteptAm si pentru voi si pentru'copiii vostri. lar cati nu sunteti nascuti pentru aceasta meserie, Impliniti-v1 datoriile cu toatA supunerea ce se cuvine O. dati cAtra dumnealor boerii Ispravnici ai judetului, adeca voi

385

Mazililor,braslasilor si cumpanistilor i strainilot, rafuiti-vg rgmg,sitile ce aveti a urmgtoarei tetraminii de Ianuarie. Ase- minea si voi, birnicilor, istovi0 ramasitele dgjdiilor ce sunt scoase pang acum prin poruncile stapanirii, adecg a semii Vistieriei de Fevruarie si Martie, po taleri optsprezece de ludo, ai diminiei lefilor tot pe aceste doao luni, po taleri doisprezece si jumatate de lude, si banii oranduielii me- zilhanelii de primgvarg, pe taleri saptesprezece si jumg, tate de lude, si on toti din orice treapta si oranduiala slujiti izblvitoarelor ostiri ale terii, care dupg cum se vor randui in dart si in trantporturi de trebuincioase zaherele; cifiti incredintati cg mai la urma yeti intelege si rodurile fericirii voastre. Cati insg de supt aceste rgspunderi vg aflati astazi ostasi supusi armelor izbavirii, sg stiti 'ca sunteti cu totul apgrati si priveleghiatd, si voi, satenilor, cu unit ca acestia aveti sg vg, scgdeti din lude cu analogon cislelor lor, precum si stapanirea terii porunceste pentru aceasta prin Vistierie catra dumnealor Ispravnicii judetelor. Si aseminea se va pgzi aceasta oranduialg si pentru cati altii .ostasi se vor mai aduna duprin sate si de acurn inainte, prin stiinta mea si a oranduitilor miei. Iar, dupa ce yeti istovi toate aceste putine rgmasituri prin zapciii plagilor la dumnealor Ispravnicii judetului, dupg cum urmeazg obiceiul, ca sg istoveascg, si dumnealor cu Vis- tieria terii, iargsi spre intampinarea trebuincioaselor ale izbavirii, sg Oita fgra indoialg, ca mare usurintg are sg vi se facg, nu numai intru raspunderea dajdiilor, ci si intru toate celelalte dart si oranduieli, cum si jgfuirile vor lipsi cu totul, si veti iatelege insiva scaparea robirii Intru care viati aflat pang acum. Urmati dar Intru toate acestii pro- pgvgduiri ce inteadins vi s'au trimis, ca sg se ceteasca ihtfauzul tuturor si in vileag de obste.i fiti incredintati el nici olinioarg nu veti ramanea Tara dobandirea drep- atilor voastre. 1821, Martie. Theodor. (Bibl. Acad. Rom., ms. 4.075, fol. 4 si 5. Imprimat. Copie de d. Iullu Tuducescu.) *

- 886 -

II. Catra toll d-lor prea-cinstiti boeri, Catra toll negutatorii $1 catra toti lacultorii din ora$111 Bucure41, atat cei de loc, cat $1 cei streini, cati lacuesc acolo. Fratiloroameni ! Stiu cg vg este auzitg §icunoscutg cererea ce face tot norodu Tririi-Rumane§ti (cel de Dum- nezeu pazit) pentru dreptatile cele folositoarela toga ob§tea, care dreptati din vechime le avem milg hgrazitg dela prea-puternica Imparatie, stapanitoarea noastrg, iar de la o vreme Incoace, din pricina unirei pgmantenilor boeri cu cei dupg vremi trimigi Domni, cu totul s'au In- ghitit §i s'au stricat, avandu-le numai pentru folosul lor, precum prea bine vg e qtiut, §inici acum mai sus nu- miVi nu voiesc a Implini cererea pentru slobozirea drep- tgtilor. De aceea toatg .adunarea norodului, care este pang acum peste §aisprezece mii, dupg ce an coprins toate cinci judetele of prez Olt, apoi, trecand Oltul, au coprins §i pang la Pite§ti qi Ra§ii-de-Vede, iar o aripg de o sump mare de oameni s'au pornit pe supt poalele muntelui, carii an sg miarga pang la Focsani. Iar adunarea cea mare astazi an ajuns la Bolintin, dintre care o sump s'au trimis la marginea oragului catrg Cotroceni, si o slung la Ciorogarla domneascl, carii toti trag drept la Bucure§ti, unde este ca sg se adune toatg Cara, on mic cu mare, toi acolea au al a§tepte pang cand vor soli trimiqii oameni credincio§i ai prea-puternicii Impgratii ca sg cerceteze jalnica for stare Ilisa, le faca dreptategioranduiall bung. Pentru care pornire Inca de la opt ale urmatoarei v'am In- §tiintat ca, pe de o parte, sg-i gltiti conacul cel trebuincios, iar pe de altg parte, sa -mi trimiteti din toate isnafurile cate un om cu adeverintg In scris spre Incredintare, §i nicio urmare 02 c6, nu ati Mout. Ci, fiindcg acum, on milasi ajutorn1 prea-bunului Dumnezgu, am sosit la marginile oraplui, iaral dupg datoria creqtineasca, vg fac cunoscut cgtra toti, mici Si mari, parte bisericeasa qi mireneasca,

337 vefi de ce neam gi lege va fi, gi parintegte NI statues° ca 4n grab& sa-mi dati raspung 4n scris, iscalit de toate isnafurile gi de toti, mici gi mari, precum gi de toti ostagii cati v, aflati In Bucuregtii v hrani0 dintfaceasta Ora, ca sa gtim de voiti binele de obgte sau nu. Cad oricare va fi la un glas gi Inteo unire en cregtinescu norod ce este pornit numai pentru dreptate, acela se va numi patriot, iar vericare sh va lmpotrivibinelni obgtesc, acela ca un vrajmag se va socoti.Sa.gtiti gi aceasta, pentru care va gi Ineredintez, ca toti cati se vor uni cu obgtegeul noroi,§ivor fi intocmai urmatori cu dansul, nicidecum nu vor ramane caiti: sau boier, sau ostag, sau oricine ar fi, iar cati fmpotriva va.urma, In viac se va cal. 1821, Martie 16. Theodor.

(BRA. Acad. Rom., ms. 3266, fol. 5 manuscript.Copie de d. Ittliu Tuducescu.)

TABLA NUMELOR

TABLA NUMELOR A Ares; (episcopie), 87, 100. Argel (episcopul Parion), 9 a. Asa !Au,(ArnAut), 378-9. 1,57,172, 179 u ,233, 257, Ada-Cale, 7, 304. 263, 267-8. Adicbeh (loan.$1 Nicolae, cA- Arghirocastritul (bimbasa. A- pitani eteristi), 60. nastaiie), 300, 312. Adrianopol (Doroteiu, Mitro- Arion (Petrachi, Stolnic), 129. polit de), 282. Aristia (Costachi), 273. Ahmed-Pala, 163. Armeni, 161, 223, 325. Alexandru-cel-Mare, 180. Arnaloglu. V. Silistra. Alexandra (cApitan bulgar at Arninti, 4, 15-6, 18, 46, 51, lui Tudor), 200, 202-3, 208, 53-5, 57,59, 60-1, 67, 74, 211, 220, 224. 76, 81, 84-7, 94,96,136, 161-2, All -Pasa, 329. 203, 211, 214, 222, 223, 233-4, Alia tii ( Sfintei Alinnte), 175-6, 236, 240-5, 249, 251-6 $1 n. 191, 266, 282. 1, 257-9, 261 n. 2, 262, 265-6, Atnaradea (cApitAnie), 16. 263, 273-4, 282, 234, 290-2, Anastasia (PAharnIcal, eterist), 296 $i n. 1, 297-303, 302-3, 60, 2E6. 304-6, 303-9, 312-3, 317 u., Anatolia, 287. 325,33U -1, 334-6, 363-7, Andronic (eterist), 307. 370-1, 373-=81. Anghel (capitan eterist), 60. Aslanoglu (Alecu,CAminar), Anglia, 267. 129, 139. Angora (Timoteiu $i Atanasie, Austria si Austrieci, 4, 53, 160, episcopi de), 117, 282. 192, 220-1, 223-4, 267, 27J, Aninoasa (mAnAstire), 315. 287, 310, 312, 315-5, 375-6, Anton (capit eterlst), 60. 978. (ImpAratul Francisc), 4, Arabi (llmba), 169. 176.(cons 11inPrincipate), Arapi, 375. 134. V. $1 Hakenau. Ardeal,159.215-6,222-4, 255-7,282,284, 289,301, 303, B 310-2,316. Argel (Curtea-de), 310, 313-5. Babic (britar), 269. Argeq (judet),11, 32, 102, 261, Baia-de-Aratni, 241. (Plash), p63, 370. 10.

- 392 -

Wilco iu, 54. Bozin (Tufecci-baga), 243, 261 Bat hid (Romanestigi Sar- n. 2 2u8, 363. besti), 49. Bradiceni, 5. 233. Bairactarul (Hagi, eterist), 60. Braila, 59, 85.126,286, 373. Balaceanu (Constantin,Vornic) (Pap de), 106-7. V. $i Ber- 173-4. (Costachi, AgA), 171. covceali. (Ferhazdln, coman- ($tefan, Hatman)N 171. dant In Moldova), 132, 285. Baleanu (Grigore, Vornic), 57, Brailoiu (Dina, Clucer), 166. 65, 284 (51 ginerii), 284 n. 2 (Dumitrachl, LogofAt), 166, (idem). Bran tvarna.) 99, 315. Baltaretu (lenachi,negustor Brafov,53,57,150,169-2, bucurestean), 86. 129, 319. 167-8, 170, 224, 256, 2P8 n. 1, Baneasa, 58, 122, 201. 333, 363-5, 376, 381. (cArutA Basarabia,56,99,190,214, del, 334. 216, 224,261n.2,265,282, Breaza, 59, 74, 81. 313, 377. Brincoveanu (Grigore, Ban), Basarabov (Sf. Dumitru), 262-3. 13, 53, 249, 255, 333. (Mano- Batalionul Sacru, 97, 252, 266, lachi), 162. 282-3, 284 n. 2, 300, 302-3, Brolteanu, 49. 306-9, 311-2, 3)5, 374-5. Brusa (Meletie, Mitropolit de), Bechiari (sarbi), 190, 194. 282. Belu (Stefan, Logofat), 55, 100, Bucov, 57, 161. 123. Bucureqti,149-50,160-1, Bercovceali (lusuf-Pasa), 286. 103-4, 167-8. 170-1, 173-8, Bella (Vasile, eterist), 311-2. 189-90, 192-5, 197, 201, 208, Bibescu (Dumitrachi), 15, 24, 216, 218, 232-3, 236, 242-3, 166. (Stefan, Caminar), 13, 16, 245-7, 250, 254-7, 259u., 18, 241. 2t34 u , 274, 282, 284, 289, 299, Bibi (Gheorghe, Pitar), 301. 302, 304, 314 u., 325, 328-36, Bibica (Hatmanul). 60. 378, 384. (negustori), 68123, Bilciurescu ($tefan), 54. 260, 336, 373-4, 378, 386. (Ar- Bilteanu (Din's, Serdar),16, meni, Evrei), 130.(consul°, 51 51 n. 1, 242, 245-6. (Zam- 256. (poduri: Beilicului).368. fil'achi, Medelnicer), 237. (Calitci), 58, 193sin. 2, 335, Birlad, 285. 369. (Dimbovitei), 58.Lips- Bistrita inc oltean), 211-2. cani), 369. (Mogosoa)i), 119, (mAnAstire , 218. 122, 240, 317. (kerban-Vocla), Bitolianul. V. lovanciu. 182. (Tirgului-de-Afara), 122, Bolerescu (famille), 364. 299, 318, 367 369. (Ulita Fran- Boita, 9/. tozeascA), 27.. (mahalale. a Bo lintin, 1:1, 370, 378, 386. (din Cre(ulescului),123.(a Du- vale), 290. (din deal), 369. descului). 379. (a Oltenilor), Boranescu (Constantin, Stol- 380. (a Popescului), 378. to nic),113, 290 n. 1. Protopopulu)),103.tbealui

- 393 -

Spirli),379.(biserici:Mi- 30. (corp bulgarese In 1821), tropolia). 58, 124-5, 156 n 1, 220. 178.193r 261n.2, 262-4, Bulucbasi (Stan, Ion), 49. 335-6, 363-5. (Crefulescq), Buzau, 85. (julef si boieri),88, 103. (mitocul Rimniculni),177. 125,242. (episcopulGalac- (Olteni ), 104-5, 317, 319.0, lion). 8-5, 178, 262, 284 sin 2. 360-1. (Protopopului) 104-5 (SerdarulStefandin),88, 317, (Tabaci), 317. (Sf. 131:mi- (vama), 162. tru) 178-9, 373. (Sf. Gheorghe Nou), 93. (Sf. loan-cel-Mart), C 317. (Sf. Ionia), 376. (Sf. Nico- Cacalegeanu (Cacalefeanu, se- lae din Prund), 149. (Sf. Spi- ful tunarilor lui Tudor), 258, ridon Non), 231Schitul-MA-' 295. gureanu),75.(Mihai-VodA), Cainargi (Chiucluc), 192. 284. (Radu-VridA), 58, 281, 363. Calafat, 285, 304. (BAratia),176. (Zlatari).376. Calarasi, 150, 285-6, 296 n. 1. (Curtea-Veche), 58 273. (Bei- CaldArusani, 54, 60, 364, 366-7. licul), 58. (case: Curtea), 177 Calimah (Callimachi, Scarlat- (Agenfia), 75. (Agia), 75.(Belu), Voda, Domn al Moldovei si 10), 272-4, 317, 369, 378. (Bel- al Terii-Romanesti), 36, 38 u., vedere), 65, 67-8. 71 -5, 122, 50, 65-6,68 u.,72 u.,75, 266, 284, 289, 3 )4(Banco- 89 u.,94,232,246,244,256 vea n it), 58 61.261 n.2 262, 333, n.1,274,283,288-9,334. 369,379. (Crefulesci:), 274. (Du- (Caimacamii lui munteni, In mitrachi Dedua, 368. (Ghica), 18211, 256 si n. 1. 177.274.(Mimdroaia), 103.(Ma- Caloiani,(eterist), 60. nuc),293.(vamesul Marcu),380, Cantacuzino (Gheorghe), 59- (Xenocrat),378.(Cismeaua 60, 88, 283, 285. Mavrogheni) 178,267. (Foiso- Capodistria (contele loan), 267' rul de foc), 98. (Puscaria), 61, 271-2, 282. 363-4. (Hanitri), 68, 104, 112. Capitanul (Constantin, Grec), (Sf Gheorghe), 112. (GrAdina 162. lui lanachi Stefan), 65. (Va- Carabelea (Nicolae), 60. dul Sacagiilor), 273. (Taba- Caracal, 204. cii), 284. Carafeic (sef turc), 203, 211, Budesti (Arges), 4. 286, 306. Bujoreanu (Stefan, CAminar), Caragei (loan Gheorghe-VodA, 55, 119. Domn muntean), 4, 6, 228, 231, Bulgari, 32,190, 194-5,204, 239, 329, 375. (Alecu1,365-7. 206,210-1,215 219.221, Caragheoighe (seful Slrbilor), 228,254,268,282 24-5,287, 228, 254, 3.:8. 300,302,s)05, 3)6, 331-2. (Ne- Caravia (Vasile), 51, 60,85, gustor,), 224. (din Romania), 94-7, 213, 223, 249, 26-6,

- 394 -

283, 298, 3)3, 306, 310-2, 333, Cirjaliu (Gheorghe), 58. V. $1 370. Carafeiz. Carbuni (Nicolae, eterist), 60. Cirsteasca (mo$ie), 55. Carpati, 229, 305-6. Cizic(Costandie,Mitropolit Cartugeni, 364. de), 281. Cate lu (sat), 290, 364-5, 370. Cladova, 12, 194, 196. Cavaleropol (eterist), 312. Clejani, 54. Cazaci, 285. (Corp al lui Ale- Clenov, 304-5. xandraIpsilanti),194,200, Cloqani, 4, 237..(vdtaf de), 232. 205, 210,214, 220,222,224, Cobia, 87. 252, 283,308. Cocordscu(lancu,Caminar), Cerchez (Hatman moldovcan), 123, 132. 139 u. (Pdharnic), 177. Colintina, 58, 61, 75, 122,266, Cerneti, 3, 10, 12-3, 28,40. 282-3, 299, 307, 363, 366. (via ha Tudor la),18.(is- Colocotroni(loan),60,266, pravnic de), 12-3. 299-303. Cernica, 54. Coltii (munte), 315. Cesarela (episcopal Ioanichie Constantinopol, 14, 145, 147-9, de), 117, 231. 160-4, 166-8, 170-1,173, Cetatea-Alba. 192. 175-7,192,215,219, 246, Chefalonitul (Panait, eterist), 248-9, 256 n. 1, 273-5, 283, 286. 285, (Galata, arsenal), 313-4, Chehaia-Hagi-Emini-Aga,150. 329, 333,363, 376-8. (Pa- Chiuciuc- Ciolac, 302. triarhi: Grigorie), 97-8, 275 Ciineni, 96-7, 176, 214, 220-2, n. 1,282, 311. (Evghenie), 224, 339, 312, 373. (vama), 58. 68-72, 114 u. 3. Cimpina, 54,57, 74,81,162, Contalacu. V. Ciontulac. 173, 332. Copiceni, 66, 149, 289. Cimpulung (muntean), 54, 60-1, Cornachi (schit), 215, 220-2, 65, 81, 84, 87, 161, 297, 301-2, 224. 315, 332, 375-6. Cornatel(mandstire$i.. sat), Cioara (sat), 150. 86-7, 217. (plasgt 55. Ciocane§ti, 300. Cornepi, 300. Ciontulac (Gheorghe, eterist', Costachi (Veniamin, Mitropo- 60, 81. lit),139. (V episcopil Mol- Cioranu (Mihai, aghiotantul lui dovei). Tudor), 227 u., 258, 295. Costachi (ceau$), 16, 18, 33. Ciorogirla,103,194, 250-1, Costin (Singer), 15, 236, 246. 290, 334. (domneascd), 386. Costin (polcovnic; $i familia), Cioroiul (sat), 49. 367-8. Ciovirno§ani, 10, 12. Cotofeni, 212, 244, 247, 255. Circinov, 291-2. Cotroceni, 58, 62, 66,68,75, Circiuma-de-Piatra, 303. 122-3, 178, 193, 1934, 260.1

- 395 -

a. 2, 263, 268, 273-4, 283, 290, 206-7, 209, 217-8, 241, 244, 363-4, 370, 386. 257, 305, 314, 330, 375. (fiul), Cozia (mAnastire), 96, 101-2, 218. (familia), 102. 214,220-1, 310, 314, 320, 375-6. Dimbovita (riu), 218, 303. (ju- Cozoni (Paharnicul si fiul sau), def), 32, 88, 119, 161, 282-3. 129. Dina (Serdar), 237. Crainiceanu (Constantin, Vis- Dolj (Jude(), 15, 28, 42, 49, 257. tier), 16, 18, 33, 257. Draculi (Spiru, capitan), 60, 307. Craiova, 4,13,15-6, 22-6, Draginescu (loan, Vornic), 313. 34-5, 38, 41-2, 45, 59-5, Dragasani, 86, 94-5, 203-15, 85-6, 101, 120, 122, 126, 163, 217-20, 224, 227, 306 u., 314-5, 165-6, 170, 173, 178,189-90, 320, 374. (case boieresti), 206. 203-4, 207-8, 211-3, 215, (a *Atrarului), 206. (manas- 223, 237, 242-3, 245-6, 255, Urea),206-7,209.(Wile), 305, 329-32, 339, 374. (Cal- 204-6, 374. macam de), 15, 39-40, 42, 45, Duca (Costantin, eterist), 60, 49, 113, 136, 173, 299. (Divan 81, 97, 266, 300-1, 311-2. si divani(i), 15, 24, 26-7, 39, Dude§ti, 74, 122, 201. 42, 49-50, 113. (negustori), Dunare, 136, 150, 171, 176-7, 332. (boieri), 53. (Orli ale ei), 184,192, 230, 268 sin.1, 28, 40. 282-3, 285, 289, 333. (Past Cripatul(capitanulVasile), de la), 29. 247, 294. Cre %escu (loan, capitan), 254. E (g1 fiul, profesor), 294 n. 1. Efes ( (.anasie, episcop de), 117. Cretulescu (Ban), 13. Elada, 251. Cristari (dr. Mihail), 223, 231, Eracleia. V. Heracleia. 252. Eterie (cluburl si organisa(ie), Catuiu (Ghi(a), 291, 293. 231, 317. Cuza (Vornic moldovean), 139 u. Evrel, 86, 274, 283, 325, 367-8, D F Daci (- ia,.dachicesc),14, Fanar si Fanariofi, 141-2, 82-4, 253 u. 145, 183, 228, 238 u., 247, 249, Demotica (Calinic, episcop de), 260, 282, 320, 363. 282. Farmachi (cApitanul loan), 4, Depalti (dr., Caimacamul Cra- 30-1, 34-5, 42, 51, 53-4, iovei), 231, 242, 255. 60, 81, 84, 87, 100-1, 200-2, Berlioz' (episcopul, leremia sau 208, 214-6, 219, 223,243,245, Grlgarie), 117, 281. 257, 272, 290-1, 296, 309, 313 DeOu(lordachi, Clucer),55. u., 333, 371, 374-5, 377-8. Diamandi (Giuvara, Serdar), Farsala (Damaschin, episcop 15, 34, 38, 41, 51, 101-2, 110, de), 282.

-396- Favlovie (eterist), 312. Ghedecli-Lam. Husein- Aga, Faits lam. V. Cladova. 120. Fierescu, 211. Ghelmegeanul (capitan), 294. Filip (Alexe, capitan eterist), 60. Ghenciu-Aga, 75, 97-8, 100, Filipes (Alexandra Vulpe, 103-4, 111, 214, 218, 243-4, Logofat), 57, 257, 284.(Grigore, 257, 261 n. 2, 289, 291, 296-7, Vistler), 13, 57. (lordachi, Vor- 302, 317 u., 318, 333, 378. nic), 57. (Mihaita, CI ucer, Aga), Ghica (familie), 157. 160, 179-80. 123, 139 u., 164, 172. (vechii Domni: Grigore 1 -lu, Florescu (Mihai, Clucer), 132. Mateiu, Scarlat, Alexandru). Focfani (sl judet muntean), 51, 181. (Grigore, Ban, apoi Domn 57-8, 85, 123, 150, 177, 265, la 1822), 13,55,161,163 u., 232, 286, 300, 320, 386. (Silihdar. 168, 170-1,173 u.,177-80, Aga de), 162. (Sf. loan), 286. 266, 321, 366. (fiii: Costachl, Formac (Nichita,ispravnic), lorgu), 174-5, 177-8.(41ecu, 301. Vornic), 57, 178. (Dumitrachi Fotine (loan, Stolnic, isprav- Banul,tatalprecedentilor), nic), 126. 180. (Mihalachi), 174-5, 177. Francesi (limbal, 13, 29. (Generalul Costacht-), 54 u. Franta, 267. Ghidicin (cApitanie), 16. Frunze-lath' (capitanul loan), Ghimpa (Dimitrie), 234, 237,246. 247, 204. Ghita hotul, 215. Fugioglu(Dimitrie, eterist), 300. Ghinler-Aasin, 228. Funditeann (boier),55.(Ni- Girbea (Dumitru, capitan), 6. colae, Medelnicer), 125. Giurgin, 67, 85, 195, 197, 256, 286, 289, 369, 373. (Papa de), 66, (ostasi), 163. Giuvara(Diamandi).V.Diamandi Glogoveanu (Nicolae. Clucer), Giie0i, 54, 193, 290-1, 301. 4, 15-6. (tatal lui), 232. Gataii, 51, 84,193, 249, 265, Golescn (Constantin), 284, 292, 285-6, 320, 333. 307.(lordachi, Vornic), 171, Ginescu (loan, Clucer), 166. 310. (Nicolae), 57, 74, 103, 132. Garnovschi (eterist), 312. Golesti (sat), 198, 200,291,294, Givana, 83, 296, 304, 371, 374. Givines,i, 150. Geri (Jude(), 15-6, 21, n, 28, Gavanos-zadei, 173, 178, 317. 49, 189, 232, 236-7, 242,245-6, Gaziopol (Gavaz-basa), 214. 257, 328-9. Gearto]. V. Gheardoglu. Gridilteann (Scarlat, Logo- Geafer (bulucbasa), 261 n.2. fat), 57, 65, 68, 74. Germania Si Germani,134, Greceann (Ioan, Aga In Mol- 162, 200, 325. dova), 139 u. Gheardoglu (CAminar), 81, 283, Greci (in Principate), 228, 261 293. n. 2. (Domni),164.(tooled),

---397-

231. (slujbasi), 23O. (preoti 10 Janina, 202, 329. Bucuresti), 273, 376-7. (calu- Tali, 52, 85, 89, 91, 101, 122,124, gAri), 377. (cler), 230, 326-7, 133, 150, 162-3, 166, 177, 1/-9- si n. 1, 328. (negustori), 224, 90, 192, 249, 251-2, 270, 285, 230, 252, 363.(limba),169, 333. (Serascherul de), 101. 230, 233, 267-8, 273. lenescu (lene, bulucbasA),15, Gripari (eterist), 60. 291, 293, 371, 374. lerusalim (Policarp, Patriarh H de), 281. Hagi-Abdula (CAminarul Moi- Ilfov (judet), 119, 125,161, 263. sachi), 60. Iliad (lance, eterist), 60, 81. Hagi-Emini-Aga, 120, 127. India" (eparhle), 99. Hagi-Ienut (negustor din Cra- lordachi (cApitanul), 199-203, iova), 24. 207-11, 213-7, 219, 223, 233, Hagi-Prodan, 15, 84, 101, 190, 243-6, 257, 266, 272, 291-2, 193, 200, 202-4, 208-12, 214- 296-7, 299, 303, 306-8, 313 220, 222-4, 240, 255, 257, 262, u., 328, 333, 371-5, 377-8. (ne- 269, 269-90, 292, 294, 293, 303, potul sAu), 217, 374. 331-2, 372-3. losif al II-lea (ImpArat), 220. HaRenau (Fleischackelvon, lova (bulucbasa)241, 258-9. agent austriac), 57, 65, 173, (polcovnicul, tatal lui Macho- 175-6, 255, 257, 342, 379. donschi), 233. Halchedon (Grigorie si Mele- lovanciu (bulucbasa), 198,203-4. tie, Mitropoliti de), 281. Ipsilanti( Cohstantin-V o d a), Hanged (Mdrioara, sotialui 232, 249, 287. Grigore D. Ghica- VodS), 167. Ipsilanti (Alexandru), 52, 55 u., Hasan-beiu, 163. 57 n., 65 u., 74-6, 81 u., 94 Hatopol, 223. u., 109-10. 120, 189-94, 201, Heracleia (Meletie, Mitropolit 208-14, 227, 249 u., 261 u. 2, de), 117, 281. 265 u., 275 u., 282 u., 285-7, Hereasca (localitate), 379. 289, 291, 298 u.,305 u..314, Herescu (Constantin,Clucer), 320, 325, 363 u., 373-4. 60, 284 n. 12. Ipsilanti (Dimitrie, fratele pre- Himeriotul (AnasIase), 261 n. cedentului),191-2. (Gheor- 2, 319-20. ghe), 81-2, 87, 252, 312. (Ni- Hrisoscoleu (Costachi, PAhar- colae), 201-2, 210, 291, 301, nic), 88. 303, 307, 309, 312. (tots fratiOt Hristea (bullbasA), 258-9. 214, 222-4, 272. (mama), 81-2, Hurezi (plalu), 5. 87, 272, 307, 333. Isaiev (general), 189, 194. I Itaca, 307. lalomila (r1u), 85, 125. Italia, 329. lanachi (capitanul), 42, 84. 201. Ivancea (delibasa), 75.

--- 398---

',ands' (*Han de hot(),54. Macovei (sat), 154. Ivancin (polcovnic), 101. Mahmuad (Sultan), 12, 17, 25, Ivanciu (popa, eterist), 99. 91, 108 u., 140-1, 259. Mamul .(m.InAstire), 306, 308, J 330, 363. Manache (eterist), 304. Jianu (loni(g, Pitar), 113. (hal- Manu (Gheorghe, eterist),60, duc), 375. 97, 312.(loan,Vistier),55. Piave, 369. (Mihalachi, Vornic),57, 74, Judete (cele cinci, oltene), 166, 100, 112. 170. Marco (bulucba$a), 261 n. 2. Marcuta ($1 chio5cul luiOrb- L gore Ghica), 122, 193, 192. Marea Neagra, 230. Lainici (mlnastire), 2461 Margineni (mAnastire), 97-8, Lasanis (Constantin), 60,214, 290-1, 299, 302. 298, 310. Marienstadt, 224. Latif-Efendi. V. Silistra (Silih- Mataragi-basa, 314. darul). Mavrodol (lancu), 297. Laybach, 266, 270, 282. Mavrofori, 59, 75, 86,94,96, Lazaru (Constantin, eterist),60. 203, 209, 213-4, 220, 223, 252. Lent (Hip, Clucer), 118, 124. 363, 374-5. V. 51 Batallonul Leonida (regele Spartei), 309. Sacru. Lom-Palanca, 304. Mavrn (Nicolachi, Hatman), 57. Lotru (riu), 221-2. Mehedinti (iudet). 5, 10,15-6, Lupo (Dionisie, Mitropolit), 9 18, 21-3,34,38,40-1,49, 51 n. 1, 14, 20 u., 55-7, 61, 189, 237,247,257,329, 363, 65, 67-8, 74-5, 86, 89, 92, 374. (lozincA), 292. 94, 167, 239, 246,255-7, 262-3, Mehtupci-Ahmed-Efendi,148. 266, 268, 275-7, 284, 286 u., Mihail (chiliarh eterist),60. 289. (5iepiscopii munteni), Mihalescu(Scarlat,Spatar), 20, 63, 89, 92, 266, 276, 288. 103, 132. Mihali (deliba5a), 15,60, 100; M 103-4, 111, 214, 218, 243, 261 n. 2, 289, 291, 296, 302, 317 u., Macedonia, 285. 329, 378. Machedonschi (Dimitrie), 4, 13, Mihali (Mialea, polcovnic ete- 18, 20-1, 34, 84, 101, 190, 193, rist), 60. 200, 202-3, 208, 210-2, 214-7, Mihaloglu (Atanase, Anastase), 219-21, 222-4, 233, 236, 240-1, 215, 304-5, 307. 255, 257, 262, 269, 289-91 51 Milenco (Staicovici,5ef sirb), n.1,292, 294-5, 297, 303, 228. 307 n. 1, 373. (Pavel, fratele Mircea-cel-Batrin, 247,283 prececlantului), 34, 36, 216. n. 1,

-- 399 -

Niel, 59, 266. Nieopol,126, 286 (mtlhafizul Moanga (Vasile, Logofat), 233, de), 284. 246, 257. Nucet (mAnastire), 299-300,320. ?toed, 99, 315. (set), 374. Mogogoaia, 53. Nuri-Aga, 66-7. Moldova, 52, 55-6, 73, 89, 91, 101, 106, 120,126,128,132, 0 138 u., 193, 214-5, 218-9, 231, 249-51, 268-9,282-3, 235-9, Oared (1-loarcl; loan, cApitan), 333, 336, 363. (negustori), 1;39. 247, 291, 293, 299, 304, 307-9, Mongescu (Vasile, Logofat), 5. 374. Moraiti, 327. Obilesti, 289. Moravia, 224. Ocnele-Mari, 5. Moreia, 99, 173, 191, 214, 219. Odaile (sat), 369. Moruzi (familia), 123. Odaia Pitarului, 370. Moruzi (Alexardru-VoclA),180-1. Odesa, 261 n 2, 265. Moscova, 223. Ograzeni, 334. Motru (mAnAstire),16, 18,24, Olt (judet), 263. 33-4, 38, 41-3, 49, 51,55, Olt (r1u) 4, 15, b6, 202-6, 208, 241-2, 330. (- lui, Gura), 24. 214-6, 220-1, 243, 245, 254, Muncaciu, 224, 311-2, 375. 291, 299, 305,308, 314,328, Muscel (judet),32,119,224, 332, 374-5. (vad), 28. 282-3. Olteanul (Pans), 286. Oltenia si Olteni, 21, 24, 32, N 39-90, 42, 45, 58, 62, 113, 126, 138, 229, 232, 234,236-7, 243, Napoleon I-iu, 269. 246-7, 252, 254, 260, 264, 268 Naxos (Grigorie, episcop de), si n. 1, 304-5, 326, 332, 334, 282. 364. Neam% (mAnAstire),101, 215, Orfano (Gherasim, eterist), 60, 377. 214, 223, 300, 312. Negri (Costachi,Caimacam), Orsova, 4, 12, 173. 160, 1i3, 217, 286 u., 333. Otetelisann(Dina, Clucer), Nenciulescu (Alexandru, Vor- 5-6, 10, 13, 233, 245. nic), 57019-20, 125, 163, 165, Otoman-Tahir-Aga, 302. 170, 257, 284 gi n. 2. Netezesti, 320. P Niceia(leroteiu, Mitropolit de), 117. Pades, Pad Mesa, 6, 7, Nicolicescu (Pau, polcovnic), 233, 237. 104. Paladi (Grigore, CAminar), Nicolopolu (negustor grec) 252. 123-4. Nicomedia (Panaret, sau Ata- Panaiot (polcovnic, gi fiul, lo- nasic, Mitropolit dc), 117,281. nip), 89.

--400 Panait (Serdarui,fratete lUi Popeacu (Chiriac), 18§.d., 214, Sava), 31-2, 253-0. Panduri si Pandurime, 3, 6 Pored (insulA), 194. 10-1, 15-6, 18-9, 24, 27, 33- Poroineanu (loan, Clucer), 305. 4, 46, 51-1, 65-6, 68, 74, 84, Prahova (judet), 32,119, 125, 94, 170, 189, 194-5, 202-4, 210- 1 73, 282-3. 1, 214-6,218-9,221-2,224, Prascoveni, 330. 232 --4, 236-7, 241-3, 245-6, Pred eal, 81. 25i-6, 257-9, 262-3, 268-9, Pripoare (sat), 312. 283-4, 290-1, 294-7, 299, Prusa (Gherasim,Mltropolit 304-5, 307-9, 312, 328,332, de), 117. 364, 370, 371-3. Prut, 249, 270, 320. Pantelimon (manastire), 122, Patna (Tinut), 126. 180. Papadopol (Sltir, eterist), 300. Parlan (Vasile, eterist), 60. R Pascani (11fov), 60. Pasvantoglui 256-1. Racovitii (Matachi,Vornic), 171, Patmos (inOula), 256. Rahova, 304. Pavia (Vasile), 97. Ralet (Costachl, Clucer), 104. Pazarghideni, 136. Riscanu (Vornic moldovean), Peloponisiu (Panait, eterist), 139 u. 286. (Alexe), 300. Riga (poet), 273. Pendedeca, 266, 283. Rimnicul-Sarat, 56, 88, 150. Pestritul (Dine), 372, 374. Rimnicul-Yilcii, 4, 87, 94-6, Petersburg, 267. 208. 211-4, 220-1, 299, 301, Petrachi (Stolnicul, sameal 303,306-7,309-10,314. Vistieriei), 129. (episcopia) 209, 211. (episco- Piatra, (schit ?), 101. pal Galaction), 233. Pini (consul alRusiei), 13 u,, Riul-Vadului, 224, 312 -3. 27 u.,57,189,193, 2,8-9, Rizu (Alexandru, eterist),60, 255, 257. 307. (lacovachi), 13 si n. 2. Pisani (consul al Rusiei), 270. Rogobete (loan), 304. Pitetti, 4,54, 6174, 81,87, Roman, 55-6. 161,194,196, 199, 200-1, Romanati (Jude(), 15, 23, 42, 48. 203-4, 207-8, 233, 292, 297, Romaniti (Grigore,Vistier),103, 301, 313-4, 307, 371. 139. Ploiesti, 54, 57, 59-60, 81, 161, Rucir, 99. 2,6, 300, 332. Rumelia, 89, 91, 133, 285, 287. Piutarh, 180, Rusciuc, 163, 333. Poiana-Lunga, 269. Roseau (enpitan de panduri), Poienari (Petrachi, Medelni- 94. car), 58, Rusi-de-Yede, 261.

- 401-- lefttiRUsia, 190-3, 198, 210, Sibiiu, 65,129, 214, 222, 224, 216, 223-4, 228, 248-9, 251, 305, 332, 374-5. 267-8, 270, 272, 276, 278-9, Silistra, 148, 150, 163-4, 171, 285, 307, 313, X15, 336, 364, 173-4, 176-7, 184, 193, 218, 375. (Tarul Alexandru 1-iu), 4, 289-90, 316,3,0, 363,377. 14, 65, 133, 191, 269 -72. (Ecate- (Pala-Capusi), 175. (Mehmed- rina a 11-a), 277. (Consulat), Selim, Pap de), 148-9, 152, 134. (Ordinul Sf.Vladimir), 166-7, 171, 175, 177,184, 189, 232. (Ordinul Sf. Ana), 234 n. 2. 266, 2S6. 289, 296 n. 1.313, 340, 363, 367, 373. (Chehaia- S beiu al sou, apoi Pasa), 150, 153-4, 162-3, 166-7,170, 176-8, 217, 283, 2E:0, 299 u., Sabar (riu), 369, (plasa-de jos), 303-4, 313-6, 321-5,340, 365, 370. 342, 366-9, 373-4, 377-8. Sadib-Paqa, 128. (Silihdarul), 304, 314-6. Salonic, 99. (Matei, Mitropolit Simion (capitan al lui Tudor), de), 117. 65, 198, 203. Samurcal (Constantin. Vornic), Sinaia, 162. 45 u., 48, 51, 54, 57, 163, 233, Siphnos (Calinic, episcop de), 244, n. 1, 331-3. (loan, Postel- nic), 85, 247, 305. (fiul sou), 282. 305. Sirbi $i Serbia, 136,190, 194-5, Sandagiu (sat), 55. 200, 204, 206, 208, 210-1, 216, Sava (bimbasa),193, 201, 214, 219-20, 228, 241, 243, 254, 217-8, 246, 256 si n.1, 251 258, 267-8 si n. 1, 282, 284 n. 2, 266, 274, 291,299, 311 u. -5, 287, 305, 315, 325, 328, (Steagul lui), 217, 283, 288u., 331-2, 334, 338, 3'10, 363, 366. 302, 335-6, 341-3, 367, 376-80. (negustoii), 224. Scarlat (Paharnic; fiul, eterist), Sistov, 285. 102. Slatina,55,57, 203, 216, 257. Sclavon (Nicolae, eterist), 286. (protopop de), 257 - -9. Scufo (Nicolae), 60, 97, 288 si Slatineanu (lordachi, Vornic), n. 1, 312, 374. 57, 257, 284. Sculeni, 320. Slobozia (Ialomita), 150. Scutari (de Asia; saraiul lui Snagov, 337. Chior-Vizir), 149. Soliman-cel-liaret( Sultan)) Secuieni (jude(),19, 125, 154, 140. 282-3. Solomon (loan, Sluger), 15, 24, Secul (manastire), 313, 320. 49 u., 205, 242, 244, 257, 304-5, Seianu (Alecu), 129. 330. Selim -belu, 213. Sotir (bulucbasa), 74, 261 n. 2. Seraiu (Bosna -), 99. Spartani, 3J9. Sericoglu, 304, 313. Spiro (capitanul), 60.

--. 402- Staicu (cApitanul), 60. Tafiasie (Artiluful),r335-6. Stanesti (mAnAstire), 306, 308. Tascula (V. Colocotroni). Stere (cApitanul), 222. Tatari, 129, 149. Stoica (capitanul), 60. Tautn(Vornic moldovean),139 u. Strangford (lord', 175-6. Tecuciu, 163. Strehala (manAstire),13,16, Teleajen (riu), 57. 18. 33, 41, 241-2. Teleorman (Jude(),125,161, Strehaianu (ispravric al lui 253. Tudor), 257. Termopile, 309. Strejesti (mAnAstire), 306, 308. Tesalonic (Iosif, Mitropolit do), Stroganov (ambasador rus la 282. Constantinopol), 70, 73,191- Timif (rlu), 162. 2, 270, 272, 275, 279. Timna (sat), 33. Stunner (Internuntiu), 173, 176. Tirgovifte, 54, 61, 75,81, 04, Sturza (loan Sandu-Voda), 166, 86-7, 100, 190, 202-3, 208, 177, 321.(filllui),175,177. 215,217, 227, 282-3 n.1, (Logofatul). 139. 285-6, 289, 297, 301-3, 337-8, Sinn (Alexandru-VodA), 3, 8-9, 340, 343, 363-4 373. (Mitro- 13-4, 17, 20, 89, 91, 189, 228, polia), 76, 85, 283, 298. (negus- 231-3, 239, 287, 328, 331, 333. tori),74, 302, (starostele A- Sutu (Mihal-Voda I-iu), 256n. 1. lexe), 74, 87-8, 301. (Casele Sulu (Mihai-VorlA al II-lea), 52, si gra'dina lui Geartoglu), 283, 69-70, 89,91,120, 249-52, 298 (iaz), 293. 254,255 n. 1,270, 275-6, Tirgul-Jiiului, 5, 21, 233, 237, 27S, 287, 363. 246, 310. Suit' (Alexandra, poet), 252, 307, Tirnova (Ilarion si Ioanichie, 309. (Dimitrie), 306-7. (Gri- Mitropoliti de), 117, 282. gorr.), 60. Tismana, 5-6, 10, 15, 21, 101 $ 2, 189, 214-6, 224, 233-4, *amil, 269. 237, 241, 245, 332. lanturi (rnosie), 220. Topliceanu(Dumitrachi),98. erbanesti(mAnastire),243, Tracia, 285. 306, 308. Trieste, 214. Stefan-cel-Mare, 247. Troados (episcop), 125. §teffinescu (Costachi, isprav- Troia, 221. nic), 297. Tudor (Comisul), 3 n. 1. Stefinica (Clucer), 152. Tufeanu (lordachi, ispravnic), tirbei (Dumitrachf,Sluger), 125, 334-5. 130. (Fotachi, LogorAt), 57, 74. Tupuccin (comandant turc la Galati), 250, 286. T Turceasca (limba), 136, 182. Tagir (Tahir) -Aga),86,126, Turci (tratatele cu-0,231.(ne- 367, 368-9. gustori), 190.(ucisi la Iasi), 249.

403

Turcia (Romini din), 230. Vardalah (cApitanul), 60. Turcomeniti, 292. Vasile (arbitnandritul, In Bucu- Turlaci, 340. resti), 272-3. Turnu-Magur ele, 373. Vasiles (Serdar), 367. Turnu-Rosu, 222, 310-1. Velicu (1-laiduc, 228. Veria (Macarie, Mitropolit de), I 117. Verona, 175, 191-2. Tepeq (Vladj, 283 n. 1. Tiginetti, 54. Vichilarci (Naum, eterist), 300, Vidin,7,304, 374-5.(Papa Tigani, 88, 307. (bucAtari), 327. Tintareni (manastire), 49, 51, Dervis), 84, 189, 200, 266, 286. 241-2, 245, 254, 304. 306, 374-5. Viena, 4, 315, 375. Viiloreanu (Stolnic), 5, 16,18, U 33, 237, 241, 330. Udriciti (secretar al Agen(iei Vilcea (Jude(),5, 28, 102, 251, austriece dinBucuresti), 74, 305, 383. 86, 173, 176, 266, 302. Virciorova, 230. Ulani (ai lui 1psilanti), 214, 222, Vladimirescu (Pau sau Papa), 283. 215, 241, 257, 374. Unguri, 325. Vladimirescu (Tudor), 1 IL, Urdareanu (loan), 291, 293-6, 113. (originea si trecutul), 189- 371-2. 90, 232, 328. (copilAria), 32. Urleanu (Barbu, capitan), 247, (offer rus), 20. (comandir), 259, 294, 3. (major), 4. (in Gorj), 5, 21. (la Cerne(i: cula $i via lui), V 12-3. (averea), 247 n. 1. (va- tafde Closani),4, 232-3. Vacarescu (Barbu, Ban), 31, 55, (cu pricini la Bucuresti), 233. 103-4, 112, 151, 164, 169-70, (legAturi cu Eteria), 217. (ple- 177, 182. (lenachi), 169. (forge, care din Bucuresti pentru mis- CAminar), 5, 233, 237. (Nicola- careasa),233.(programul chi, Vornic), 25-7, 41-2 46 sAu), 207, 330-1, 363. (orga- n. 1, 50-1, 242. nisarea military a ostirii sale), Vicarelti (mAnAstire), 122-31 218. (prod ama(ia cea d'intAiu), 177-8. 6-7, 234 u. (scrisbarea cAtre Vicare§ti (sat In Dimbovi(a), Costachi Ralet), 10-12. (Pa- 300. vel Machedonschi la el), 34u. Vadul-Riului, 223.V.Riul- ( si zabetul de Romana(i), Vadului. 48. ( si Pap de Vidin), 16- Valea-Muierii, 99, 315, 320. 8. ( si Pasa de Glurgiu), Valenti-de-Munte, 54 66-7. (arzul catre Sultan), 8 Vas* ti, 365, 367. u., 189-90, 238 u., 329. (al dol-

404 lea arz), 20-2. (face isprav- (sprePitesti),74.(strata- nici), 15-6. (Intaile masuri ale geme), 196-7. (lordachi-i scrie), boierilor contra lui), 150, 237, 199-200. (falsA /mpAcare cu 328-9. (atacaculele),332. lordachi), 201 2, 292-3, 371 (trimiterea lui lordachi contra (spinzura pe cApitani),202. lui),42.(la Tismana),18, (Prodan si Machedonschi con-, 234.(scrieboierilor), 32-4. tra lui), 240-1. (despre lor- (luptAla Motru), 33. (unire dachi), 200. (ordin al lui lor- cu lordachi), 51. (Ia Strehaia dachi sA-1 aresteze), 84, 296-7. si Motru). 40-2, 241-2. (la (prinderea lui),84, 343-4. (uci- TintAreni), 49-51. ( gi Ni- derea lui), 85, 210, 373. (cerut colachiVacarescu ),47 8, de panduri dupl. moarte), 211, 242 u. ( siC. Samurcas), 215). (legenda lui la panduri), 45 u., 244 u., 331-2. (carte de 216, 304. (rolul istoricl, 228, iertAciune" pentru), 46. ( gi 320-1. (caracter),233, 269. Solomon), 49-50, 242. (la Sla- (ostas), 198. (reprimirea ja- tina), 55.(laCralova), 255, furilor). 198-200. ( gi Clo- (spre Bucuresti), 57, 334-5. ranu), 227. (executA hotil, 258-9, 371. (la Vladimiri (3at), 183, 232. Cotroceni), 58, 262 u. (cAtre Viasia (polcovnic de), 363. Bucuresteni), 260-1. (cirmu- Vlasca (judet),119,161, 263, ieste),58. (numeste isprav- 334. nici), 62. (sfat la Mitropolie), Waste (Nicolae, CAminar), 60. 340. (si Sava), 343. (,,infrAtireau Vogoridi (Stefan, Batman), 93, cu el), 63. (Domn"), 61. (cere 128, 103, 247. Domni paminteni), 66. (scrie Volintiri, 197. cAt re Poarta), 66. (el Scarlat- Vrana (Hrista, eterist), 286. VocIA Calimah),248. ( si Vultnrefti, 40. Caimacamii), 2464 u. ( si W boieril), 219. ( si Sava). 217, 274. ( gi lordachi), 243. (ori- Waterloo, 269: ginea dusmaniei cu lordachi), Wittgenstein (feldmaresal rus) 217. ( Ia Ipsilanti), 61, 193, 56, 190, 233, 266, 270. 267-9. (intre Elada" si Da- cia"), z63. (face ispravnici), z 253. (catre tall pentru dajdi), Zaporojeni, 124,129-33, 176-7, 62-4, 263 u. (plecarea din Bu- 367, 380. curesti), 193 u. 290 u., 342. 370. Zavera, 60. ( gii), 204, 274, (cuvintare cltre oaste), 193- 287, 365, 375. 4. (ucide dqi panduri), 290-1, Zavideni, 305-6, 320. (simulacra de lupta cu Turcii), Zotu (eterist), 305. 194-6. (catre oaste). 195 -6. Zulea, (Panait eterist), 286.

- 405 - Adaus la labia nurnelor

A Cotroceni, 337. Creta, 337. All-Pata (de lanina), 337. Anagnosti (lordachi), 151. D Ardeal, 305. Arges (oral), 342-3. Dunare, 338, 340-1. Arnauti, 154, 337-8, 340, 343. Aslanoglu (Alecu,Cgminar), F 151. Austria, 159. (Alexe, agent al Fortani, 154, 386. - ei la Bucure5ti), 343. Emilia, 338. (consul la Bucu- rest!), 152. B G Bairoiu, 154. Baleanu( Grig3re,Spatar ), Gelepbati (CrAciun Penciu), 151. 341-2, Germania, 337. Baltareta (Ienachi), 342. Ghica (generalulConstantin), Boranescu (Constantin), 340. 154 u. Bratov, 152-4, 343. Bucuzetti, 152, 338, 340, 342-3. I ( vlitropolia). 151, 340. (Coltea), 341. (biserica Sf. Sava), 152-3. lanina, 337. (hanulSf.Gheorghe), 154. lonita (Pitarul), 340. (scoala domneascg), 340-1. Ipsilanti (Alexandra), 338, 340, Bulgari (in RomAnia), 339. 343. Buzau (judet), 154. C L Calarati, 340. Lupu (Dionisie, Mitropolik), 340. Caldirutani, 337. Calimah (Scarlat-Vodg), 341. M Caracal, 152. Catelu, 342. Mann (Armas), 342. Cernica, 337, 341-2. Moldova, 154, 338, 377. Clineni, 152. Moreia, 337. Cipru, 337. Colintina, 342. N Constantinopol, 151-3.(tmp5- rat cretin de), 340. (Grigorie, Negri (Costachi, Caimacam), Patriarhul de), 337. 151-2, 338-9.

- 406 - 0 Prusia (consul in Bucuresti), 342. OR (du), 342-3, 376, 386. Prut, 377. Oltenita, 152-3, 305, 338, 383, 386. R P Rucar, 376. Rusciuc, 338 -9. (Pala de), 339. Pitefti, 386. Ruli-de-Vede, 339, 386.

TABLA LUCRURILOR

A. Argintarie, 154, 162, 258-9. Armasari, 175, 177, 206. Actenamea, 191. Armata (din1821), 228, (pro- Adeat, 177. pusa de Tudor), 247. Adunarea (obstea),12, 15-6, Ar§ice, 340. 21, 32, 49, 58, 99, 261, 3N-30. Artilerie, 206, 258, 268, 283, Aturisanii, 15, 282. (de Patri- 285-6, 290, 293, 295, 310. arh), 71, 74. Arzmahaar (si arz), 8, 17, 23, Aga, 229. 32, 39, 48, 65-6, 128, 133-5, Aghiotant, 223, 232, 294-6, 394, 139, 165, 183, 210, 238-40, 247-8. 307. Ascherlii, 71, 100, 105, 112 122- Ahll-islam, 114. 3, 151-2, 174 178. Aiasma mare, 204. Asidosia, 18, 237, 248. Aidamaci, 334. Alm (tunului), 364. Ajutor (de bani), 118, 125, 171. Aiternuturi, 274. Ajutorinta 125, 151. (milItarA) Avaete 327. 207. Alifverif, 31, 53, 151. B Amanet, 175. Anafora, 14, 39, 118. Analoghie, 125. (a analoghisi), Bacani, 303. 125. Bacliq, 104. Analogon, 64, 385. Bai, 94, 98. Anatema, 276. Bairac, 150. Andol" (rochie), 125. Bairactari, 229. Angarale, 328. ?Wenn fi bajenari (a se 0 Anteriu, 343. 55, 58, 60, 81, 88, 94, 204, 224, Aparare (car(i de), 50. 332, 369. Arabagiu, 341. Sal, 343. Arend", arenda fi arendasi, Balcon, 373. afie, 49, 119, 325. Salad, 285.

- 408 -

Unite, 117, 125, 171-2. Caftan, 33, 135. Balbeflegi, 75, 86, 173, 256, 367. Caid, 100, 113. Bafboieri, 146. Calabalicuri, 88, 96. Balbulucbafi, 228, 305. Calarafi, 45,133,177. (vataf Balciohodari, 228. de), 24. Baterii, 220, 222, 315. (cant de Calauze (romancti la Turci), e), 218. 96. Beilicci-bafi, 13(. Calemuri, 113. Bellegi, 11, 100, 255. Calefti, 130, 148. Beflii, 15, 51, 193, 316. Canoane, 140. Biblioteci, 274. Capisizi, 126, 367. Bice, 229. Capiolani, 232. Bimbafi, 100-3, 256 n. 1. Capitani, 20, 24,154. (Anil), 16. Binif, 842. Capoturi, 218. Bir, 63-4, 263 u., 282, 285, 29S, Caprari, 223. 343. (al satelor), 247. Capuchehaiele, 145, 147-8. Birari, 326. Capugibafi, 162. Birnici ( si strain°, 263, 374, Cara, 126,148, 200, 262, 303, 385. 332, 339, 369-70. (cuboi), Blistame, 15, 273-7, 210-2. 177, 334, (da luna), 365. V.gi V. Afurisanii. cars mocane0. Boieri si terani, 219. Carantina, 310-2, 315. Bombe, 101. Caraule, 100, 195, 199, 202, 205, Borte, 54. 208. Bore (ciorba cu), 201. Bostangii, 149. Caraufi, 119, 148. Boteza (aoastea, steagil), 204, Carete, 177. 341. Casa Lefilor, 57. (de tainaturi), Bresle fi breslafi, 62, 64, 118, 24. 151, 171, 178, 263. 383, 389. Cafcavale, 365. Brined, 204. Mane, 99. Brutari(qibrutarie), 127, 369, Catran (butoaie de), 286. 379. Cavafi, 66, 98. Buiurdiu, 105, 367-8. Cavashafi, 100, 176. Bulucbafi, 26, 229, 261 n. 2, 330. Cercetatori, 37, 43-4, 85, 125, Bumbafiri, 117, 119-20, 131, 329. 150, 177. Cerfitori, 196. Butilci, 375. Cheaga, 174. Sufi, 274, 327. Cheler, 20,89,106,132, 135, 140, 147, 238. C Chezafi, (Asii, a se cheza*ui), Cabaniti, 179. 24, 31, 43, 53, 55. 113. Cafea, 258. ile, 119, 123, 125.

- 400 -

Cblopcuri, 19, 201-2, 293-6, Costar., 209. Chlril, 119. Covrigarl, 266. Cinonid (ostas1), 46. Cremene, 309. Cintece popular*, 206. Cuartirurl, 297. Cleared, 379. Cale, 139, 332. Clobanl, 136, 379. Cumpanagl, 171. V. compantstl. Ciohodari, 228. Cumpanitti. V. companigtl. Circserdarl, 51, 162, 228, 242, Curieri, 261 n. 1. 324, 375. Cutremure, 123, 328. Cirese, 307, 310 Cis le, 64, 125, 152, 161, 174. D Ciubuce, 293, 376, 878, 335. DiUdi, 57,103,106,108,124, la Cizighen (1mposit Turci), 128, 147,151,320,329,388. 145. 385. (a se lepida in dajde), 6, Clzme, 372. 24. (dajnicl), 326. Cease, 241. Decoratii, 284 n. 2. Cocarde, 60. Belli, 317-8, 367. Col (strajA), 133. Delibati, 228. Coltuc (pine), 369. Desagi, 53, 258, 3E6. Comanda, 224. Deserted, 375. Comandiri, 15,, 33, 203-5, 207, Diaconl, 327. 209-11, 213-4, 217-20, 222- Dicasteri, 215. 3, 232, 287, 232, 293-6, 304, Diminil, 885. 307, 373-4. Dirlogi, 297. Comets, 318. Divan-Efendi, 174, 182. Comitet, 13-4, 61. Dobinzi, 24. Companle (de oaste), 291, 306, Doniti, 167, 380. 385. Dorobanti, 2119. (Au(ime), 229. Companigti (cumpani0), 64, Dragomani, 366. 135. Dulamii, 367. Conace, 54, 5i, 61, 75, 87,100, Dulceati, 258. 104-5, 119-20, 123, 132, 138, 148-50, 152, 167-3, 175, 177-8. E 317-9, 311, 386 (de (spray- nide), 11. (a conAci), 368. ichipajurl, 105. Condicl, 129. Estractort (al VistIeriel),113, Congrese, 191. 296 n. 1. Constitutia (propusa de Ale- xandru Ipsilanti), 83. F Consuli (g1 ate), 13-4, 27-9, 36, 57, 59, 104, 152. Falange, 126. Contoge, 49-50. Farmasonle, 51. Contracts, 119. rename, 371.

-410- lierniecateare, 131. Haramnri, 53. Fermenea, 364. Harcalaiu, 150. Yoga, 121. Hatihumaiom, 93, 123, 134, 13g. Fiat, 136, 152. Hatir. 219. Fin, 126,149, 160-1, 365-6. Hatiserif, 29. (an. 1802), 145. (carat de), 117-8. Haznadarl, 177. Fintinea, 231. Haznea, 331. Firmane, 93, 105, 119,127,131, Helestee, 364. 142, 152, 162-3, 165-6, 182, 286 Hogi, 136. u., 317. Hotii, 269, 391. Filicuri, 95-6, 204, 339, 370. Hotomani, 58. Fiti luri, 310. Husari (ai lui Alexandru/pal. Flamburi, 52. lanti), 99, 222, 252, 308. Foisor, 373. Huzmeturi, 118,124,127-3, Fratie de oaste, 202. 149, 174, 325-6. Surd, 7, 234, 241. Fartant, 98, I 0 Iasca, 95. Gaini, 327 -8, 368-9, Iatagane, 228, 256,238, 319, Ga lbeni, 312. (cursul lor), 245. 366, 380. Garda, 258-9. Icoane, 259, 269, 293. Gasca (de boierl), 216. Idlghen (dare catre Turci). 145. Gazeturi, 160. leniceri, 121, 150. 162-3. Goa lati, 314. Iertaciune (carte de), 46. Gelep-basi, 151. Iesitoare, 327. Gephanea, 16, 24-5, 40, 48, 76, Imbrohori, 174. 84, 95-4, 99, 101, 245, 261 ri. 2. Imprumutare, 174. Ghia laic, 310. Inele, 231. Gloante (de aur), 38). Ingineri, 306. Grajd, 178. Ipiogele, 373. Graunte de cat, 126. Isnafuri, 53, 68, 90,174, 178, Grin (si pentru oaste), 124-5, 261, 277. (si staroste), 386-7. 127, 328. Isprivnicat (uri), 11, 15, 21, 32, Galore, 220. 67, 136, 339. ( ie),25, 135, 151. (-1), 32 (de straini), 113. ri (numire de). Haidnci, 230. I Haimanale, 320, 328, 331. Haine ((eranesti), 121. Jafnri (ale eteristilor), 254-5. Hain lic, 50, 109, 140. Judecatori, 113. Hanuri, 168, 334, 337. Juraminte (deslegare de), 71-2. Setae's, 168. Jurnale, 269-70.

..-- 411 -

L. Miere, 365. Mocineati (cars), 148, 170, 243, Lacate, 2F,8. 291 Lafete, 310. Mori, 27. Lagumuri, 112. Muhafizi, 16, 41. Land, 7, 21, 329. Mumbaii, 151. Lanturi, 112. Mundire, 220 34J. Lazaret, 74, 96, 99, 224. Munitie, 207. Lefegii, 29. Musick 307-8. Lefi (ur1), 113, 127, 136,329, 331. N. Legume, 328. Lei, 124-6, 259, 265, 2o7-S n. 1. Naziri, 57. Lemne de foe, 123, 328. Neamuri (boierina$1), 62, 115, Lipcani, 20, 35, 45, 91, 167. 125, 151,135,171, 233,383. Lope %i, 218. Neferi, 24,26,35, 40-1,51, 75, Lozinca (parola), 292-3. 100, 149,162,255, 366-7. (a- Lade, 64, 100,124, 385. (birnici), gale), 24,26,51. 151, 171. Negustori (si ic), 17, 45-6, Lufegii, 49. V. lefegil. 56, 136, 147, 204, 214, 224, 230, Luminatii, 285. 235, 255-6, 325, 338-9. Nizam ( uri), 14, 21-2, 26, M. 30, 76, 84, 123, 134, 136, 138. Note, 14, 29. Macelari, 126-7. Magazii, 117-9, 123,127, 149, 0. 160-1, 274. ( en!), 127. Mahmudele, 319 $i nota 1, 380. Ocne, 106, 127, 293. Mahzar, 147. V. $1 Arzmahzar. Odabaai, 229. Malaiu, 369. Ofiteri, 20. Malotea, 380. Ogeac ( uri), 147, 228. (agale Mamaliga, 191. de), 27.( III), 19, 26, 48-9. Manafi, 122 3, 13.). 150, 353-9. 01 (de rechlsitiel,124, 151-2, Manifesturi, 55, 338, 343. 438. (pentru Constantinopol), Mazili, 20, 62, 64, 113, 125, 135, 136. 139, 511. 171,232,263,383,335. Oierit, 174. Mehmendari,29,86,151,173, 01ane, 377. 277, 305. Opinci, 204. Mezilhanea, 385. Ordie, 56, 75, 88, 1E6, 201, 211, Here, 334. 302, 329-30, 342, 365-6. Meal, 372. Ordine (decora(11), 17. Meterezuri, 61-2, 99,154, 337, Ore (pentru cal), 118,124, 328. 340, 343-4. 365.

- 419 -

Osfeftanie, 178, 341. Pod, 376. (umblator), 208. Ostateci, 175. Podvezi, 285. Otravi, 231. Poicovnici, 10, 85, 154, 372-3. Ponta!, 229. P. Popor (rani:WA de, la Bucl- reeti), 262-3. Piminteni (Tudor cere Don n°. Porumb, 119, 125, 149-50. (de 66. ghemuri), 151. (de rechisitie), 127. (pentru cal), 23-4. (patule Pang lice,365. Pipari, 340. cu uri), 67. Paraclis, 182. Poslufanie, 118. Paradi, 105, 296, 317. Poslugnici, 62,118,125, 135, Paretisis, 16. 171, 263. Parola, 193, 293. Postelnici, 118, 135,151, 383. Pa rtidi, 216. (la WO, 62, 171, 263. Parucici, 1E9. Poole gi pope, 150,160-1, PaialIcuri (plan dein Prin- 199, 291, 299, 307, 312. (cal de), cipate), 176. 133. (caru(a, carucior de), 291, Pastrami, pistrimuri, 204, 298, 307, 373. 303. Potcoave, 218. Patrie, 11, 26-7, 31-3, 47, 56, Patera (polcovnicide),229. 59, 63, 77 u., 89, 94,97,152, (-40, 154, 229, 330. 157,159, 172,181,194,199, Potlre, 154, 258. 230,236; 245,253, 255,259, Poturi, 126, 367. 261,269,287,296-8,343,337. ?Mario (de pueca), 313. (mIncatori de), 219. Praviii,6,19,52, 234,339. Patriot!, 11,19,33,35-6, 45, (nlc), 14, 140. 49, 52, 55.6,§3,112,157,166 -7, Preoti, 327 el a. 1. (Si rechisit11), 250-1, 261,301, 384, 387. 125. Patriotism, 91. Pribegi (Domni), 66, 134. Pedagogi, 233. Pristavi, 106, 103. Perilipsis, 118, Privileghii( uri),53, 105, Pepe (marine), 201. 134-6, 138, 142, 145, 167, 170, Pietro (de pusca), 24. 172,191,195, 279, 385. (a41), PInzi, 290. 64. Pitace, 31. Proclantalii, 6, 62, 97, 219, 26J- Pivniti, 274. 1, 262 ti.; 263, 266, 208. Plicintari, 266. Pronomii, 70. Pliiefi, 5, 234. Protopopi (ei dajdea lor), 327 Plops, 204, 340. el n. 1. Pluguri, 140. Protopopii, 125. Plumb (glonte), 202. Prunl, 209. Paden(ul protopopilor), 126. Publicatii, 6, 15, 59, 94, 171.

-413 rungs (de bani), 9. SilihdarAga, 126. Pular% 326. Silitti, 49. tufa scone, 258. Simigii, 256. Sinete, 151. R Slujitori, 62,118, 146,368,370, 383. (de jude(e), 229. Rachlu, 67, 95, 204, 308, 376. Soitari, 317. itaialic, 164. Spitari (Marl 7), 136, 229. Ramisite, 64. Spinzura (a de sup(iorl), 369. Rechebeghen (dare catre Spioni, 196, 290, 299. Turci), 145. Spitale. 274. Rechisitii, 81, 124-5. 219. (in Spoitorl, 367. Bucuresti), 67. Starost1 de negustori, 178. Reneari, 129, 305. Steagurl, 229, 259, 268, 273 (al Rinda;ii, 126. Fenbcalui), 287, 341. Robi (Ia Turci), 2)7-8 t4in. 1. Stive, 224. Rom, 375. Straini (blrnici), 62, 64. Ruptasi,125, 139,151, 171, 253, Strigare (Ia licitatle), 118. 383. Sudi ;i, 53, 136, 176. Ruifeturi, 135. Suiti, 201. Rusumaturi, 136, 142. Sulit1, 220, 235, 241, 329. Sumane, 379. S Suzerani, 267. Supipal (vesmtnt), 343. Sacsanale, 96. Salahori, 126, 160-1, 283, 338. Same'', 233. lalupe, 285. Simi, 64. (a Vistieriei),385. laluri, 55, 330. Sape, 218. §anturi, 218, 268, 283, 337. SAizi, 66, 256 n. 1. ;cigar', 269. Sate execute la), 229. Scandela, 149. *roll (,,de domneasca ddscalie"), 136. (grecesti), 230. (lancaste- Scrie (a sela oaste, a- OS - tasi), 6, 81. riene), 83. Scurtelci, 343. 4indrile, 224. Itafete, 26. 207, 223, Scutelnici, 118, 123,135,151, treang, 239, 290, 290, 'ek93, 314, 171, 263, 282, 383. 372. Saimaa) (sipolcovnici),146, 4ube, 335, 229, Serbaturi, 28, 41, 48, 248, 268, T 283. 289, 33.J. ( till),147. (capuchehalela la), 135. ?Machos!. MI. Mlle, 379. ?abut, 314.

414

Tabii, 338. Turlaci, 336. Tacat (?), 95. Tutun, 376. ?actin, 74 (al SpAthriei $1 Agieil, 233 (de razboiu), 205 (idem), T 208 (idem), 211, 222. Tepi, 299, 342, 367-8. Tacrir, 162, 165. Teapa (a pune in), 75, 88. 'Herta, 204. Taht, 5, 37. Tainaturi, 24, 29, 60, 100, 112, tint, 328, 365. 123-4, 126, 171. V Tainnri, 118, 120, 1N3-1, 171. ?tiler!, 15, 24, 49, 54, 61, 64, 100, Vaci, 338. (rechisi(ionate),124, 104, 118-9, 385. 327, 365. Tatari (curieri), 162-3,173. Vaga$uri, 332. (Agas1), 166-7. Vim', 106, 108, 118, 123, 136. Telali, 128. Viitafi de plain, 229, 326, 328. Telegari, 86, 223, 334. Venetici, 169-70, 172, 325-6, Tescherele, 127. 331. Tesle, 218. Viisoare, 326. Tetraminie, 64, 385. yin, 67, 95, 330, 338. Tilhari (spinzura(i), 318. Vinariceri, 326. Tirgnri (polcovnici de), 229. Viniiriciu, 174, 326. Tirnicoape, 218. Vite, 145 151, 338. (rechisi(io- Toiege, 126. nate), 124, 126. Topcii (?), 51 2. Topoare, 218, 233, 293. Tractaturi', 134, 136, 267, 270, Zabiti, 15, 48, 51, 100, 122, 128, 320-321, 330, 339. 154, 178. Trimbe, 293. Zabitlic, 129-30. Tribut, 239-40. Zaherele, 64, 67, 81,145, 203, Tufeccl-basa, 228. 214, 233, 301, 301, 329, 1;8, Tulumbe(91 agii), 123. 368, 385. Tuiuri, 179. Zaimi, 122. Tumbelecuri, 95, 317. Zalhanale, 313, 318. Tunari, 310. Zapcii, 10, 39, 64, 326, 365-7, Tuntilete, 337. 385. (de pla$1), 279. Tunurase, 206. Zapt (s1 a face), 41, 60, 76, 82, Tunuri, 237, 265, 289, 291-2, 129. 308-9, 314, 338, 342-3, 363-4, Zapt-firman, 165. 370. (alelulTudor), 194-8, Mani, 5, 11. 200-1, 203, 206-8, 212, 214, Zectuieli, 128. 218-9, 255,268, 299, 301, 306. Zestri (de Domal), 135. Tura, 307. Zulk (blan4), 49,

OLOSARIU../ Adiaporisi (a), 93. C Adortnita (a), 232. Alaturati (cuiva), 22. Cacerdisi (a se), 4, 5, p, se. Amellntare, 169, 179. 65, 86, 88, 93, 103, 120. Amerinta (a), 334. Ciftant (a), 160. Aslant Ili, 274, 301. Mali, 116. Anatemattst (a), 280. Canoane (fee), 271. Angarli, 170. Canonisi (a) 147. Aprindere (roc), 273. Cantelarie, 84, 176. Ara lic, 86. Caput (a se), 84, 96. Ardica (are), 66, 126, 287. (la Carer. 161, 170. propreall),126,175,177 (pe Care, 290. tron). Catandisi (a), 131. Arestui (a), arestuire, 290, 304. Malinke, 280, 320. Argalic, 15. Cataont, 327. Ariergarda, 196, 312. Categortsi (a), 47. At zime, 32. Cavaler, 27, 315. Anatol (=--- ostol), 198. Cavalerie, 176. Anaire (avon), 30. Cedar, 86. Avangardie. 198, 204, 213, 216, Ciarac, 334. 312. Ciocinini(a),ciacmaneali, A vanpost, 290. 330, 374. Ciocotat, 331. B Coasts (a da , coastete, vr4j- masilor), 209, 331, 334. Bagabonzi, 268-9, 278. Cutnandatariu, 198. Biscalui (a),136. Compatrioti, 219. Bastard, 190, Conack (a), 61. Bastorisi (a), 130. Conjura (a), 209: Botos, 331. Conlacuitort, 198-9, Bravura. 211, 316. (a Ida)) 220. Consulat ('consul), 14, Boondist (a), 148. Contravisita, 176. B1agerodnie, 157. Contrarevolutie, 280-90.

- 41C - "8"ii (a), 221. itpais, 164. Cour* lo, 220. Iitauflitaiicesc, 317. Copt., 93. Examen, 85. Cordon (de carantinA), 31g. Lianas, 174. Corespondenta, N. Cral (vagabonzi), 278, 331. r Credinfa (a se cauta in),118 Criminalicesc, 193. Familiarhi, 179. Credo (noroade), 219. Fantasii, 11. Cumpata (a lscodi pe supt), 94 Fasuri, 227. Cortesoni, 180. Fertmarfal, 266, 307. Cosur (suptire), 222. Filoiimie, 181. Firuri, 317. Fisica (- puterea - 8), 310. 0 Familial (a), 195, 203. Deochia (a), 172. Derindut (a), 65. G Descipatina (a), 295. Ghe lir, 147. Desfeciora (a), 332. Gheneralicett,13. Desperatte, 290. Gonitor, 216. Destinata, 247. Guardia, gvardie, 67 22ffs Deferta (a-pugtile), 223. Goiania, 112. Diadohie, 164. Guru (a avea), 298. Dlastima, 173,176. Gunk (vadur1), 2N, 304. Dick's, 218. Dignitate, 315. H Disco lie, 151, 168. Disputa, 372. Hiliduitori (locultori), 45. Dosadi (a), dosidire, 32, 47, 76, Halalu, 175-6. 153. Raki, 13, 63, 105, 17T. Dreptifi, 17. Halves, 124, 175. Drituri, 52. Harimisc, 330. Drumafi, 334, Hargiu (-ori), 15, 30-4, 42. Dumesnlcie, 131. Hata (-ale), 123, 129. Heraldic', 270. E Herechet (-ur1), 22. Heritisuas, 167. Econamie (politiceasci), 222. Scpalo, 146. V. sl etpalu. I IlectrIcesc, 78. Elafterie, 55, 73, 75. lagma (a face), 88. (a dr4), 307. Spistasie, 120. langin (foc), 54, 153. SpIstatlat (a), 119. Itsam, 102-3, 124, 138.

-417- ldeat, 113. M Imparecheri, 311. Imparte-fi" 318. Magliselei 18, (Rod), 59. Imputaclane., 340. piallanvacturi, 134. Imprenni-cagetator, 276. Manovra, 195. Impatatorl, 78, Kanovr1 (a), 198. Inniuntrul (In Apus), 176. lolansup ( art), 135, 184. Ince la (a) 289. Karsilui (a), 308. InceIficinne, 276, 279, 281. Marsat, 291, 303. Incepente, 138. Kaslahat (uri), 135, 163, 171, 'ache Kai (a), 156. 184. Inchina (a se, a capitula), 18. Keemuri, 91 a. Inchizegluire, 52. Mefruzia.carem, 140. lineal:La, 45, 325. Mehtnp ( url), 28-9. Indoia la ((labia), 174. Keleham (blAstItn), §9. Wrap (a se), 3A. Memlechet (art), '139, 141,163, Ingradifuri, 98, 133. 165. Inhaitare, 138. Menzilhanea (de prinavarP, Ininima (a), 285. 64. Insciana (a se), 343. Merit, 219. Insosi0 (complici), 35. Mestesagos, 223. Insurgenti (ie), 287, 315. Mildre, 173. Intrarma (a se, siti), 20, 50, Minisl (a), 68. Minot, 281, 291, 303, 372. 328, 332. NW, 99. Intrupare (unire militarA), 20$, Misie, 297 303. Mitarnic, 326. Invirtejune, 3. Noralicesc, 27-8, 327. Invita (a se), 49, 85. (are), 49, Kerala', 275, 278, KO n. 1. 195, 317. Ituchlullta, 293. Ioldasi, 195. Muhasarea, 34, 101, 209. Ipolipsis, 45, 69,136-7, WI, 184. IluhasIr (starlit= ti, Inchl$0, lscodi (a), 94. 207, 209. Istorle, 18, 137. Majdea, 119 Ismeni (a), 182 MurahazI, 331. Izmeni (a), 285. Iturg (---.. amurg), 193. Plosama (a face), 261 n. 1.

J N Naht, 49, 162. Jacmanire, 327. Namestit, 30. Pica ire, 329. Nipusti (a -= a ulrAsi), 303. Jlvinie, 219. Nitravi (aa area obiceiu), 180.

- 418 -

56. Plirezusia, 174. (-otitA), 45-6, Natttra (vita), 124. 148. Nearmonic, 218. Pliroforie, 11, 50. (-IA a se), Nebarbat (a), 311. 56. Necaracter, 269. Pater! (a), 9. Nedajnic, 146. Pohvala, 146. Neglasuit, 216. Politica (infelare), 57, 211,261 Neinteresat (In sines°, 199. n. 2. (finA), 285. (a juca-finA), Nemitarnicie, 157. 261 n. 2. Nepomenire, 46. Politicesca, 191. Nepristan, 176. Ponoslui (a), 336. Netemere, 56. Ponturi, 125, 134, 136. Nimicnicit, 264. Positie, 219-22, 306, 315. Nizami, 86, 88, 100, 126, 129. Practices, 113. Precupi (a), 326. Q Preda (a se), 49. Obriznici (a=a se), 96, 121. Predator, 217. Obf tea norodului (obftescul Prihani (a), 337. norod), 384, 387. Prilosti (a), 15, 49. (-tor), 6. Odina, 199. Pripec, 170. Ordin (orinduialA), 86. Pristavire, 39. Ordin (cu), 100. Prodosie, 151. Orze, 118. Proftazi (a), 24, 35, 51, 60, 75, Ostia (a se), 108, 336. 88, 170. Promitisi (a se) 54. Pronie, 70, P tropavaduire, 385. Paliclunea (bucatelor), 118. Protectie, 56. Paradigms, 66. Prosforisi (a), 147. Parigorie, 138,148. (- is!, a Provalisi (a se), 136. se), 138. Prunce, 76. Patrat (careu), 195. Publics (a), 56V-arisl, a), 62., Perdeatta (casei), 195. 73. Pericladisi (a), 34. Punturl, 204, 363. Peristasis, 24, 45. Pufcaturi, 197, 201. Piatra (grindinA), 209, 224. Pusii (=positii), 204. Pill (a - pe ostafi), 195. Piriciune, 343. R Pistosi (a), 334. Pianos, 134. Rapeziciune (alaiu), 206, 213. Plata (placa), 280. Rasculator, 28. Plefcanar, 252. Razboiefte, 34. Pline (pufti), 223. RAW (a), 343.

- 419 -

Recruta. (oaste), 199. T Reghiment, 223. Regales (a pune In) 76, 94. Teorisi (a se)129. Regale (ostAse$ti), 81. Tertip, 161. Retira (a se), 207. (atA), 207-8, Teslim (a face), 210, 215-7. 213. Tist, 99. Revolusionifti, 194. Titulu§, 72, 131. Rubar (?, a face), 135. ?rage (a se = a se retrage), 918. S Transport, 385. Tratarisi (a), 66. Sadacat, 93-4. Trimbisa (a), 216. Salalluitorl (locultori), 30-1. Trupuri (de oaste), 56, 193, 195' Scaznota (a), 228. 197, 200, 202-10, 214-5, 218- Scandela, 136. 21, 223, 252. Scapator, 200. Scociort (a), 341. Scorta, 289, 299. I Sculare (revoltA), 25. Teremonie, 108, 112, 119, 133, Selamet, 88, 152. 168, 171, 296. Servisuri, 316. Siguransie, 52. U Sigurepsi (a), 36-7,53. SimpatrioSi, 52, 56. Uiet, 280. Simples, 6, 23. Umilos, 340. Sinhariticon, 166. Ursuzlic, 57. Sinisfora, 68. Sistema (,,adunArii"), 96. V Siziltic, 60. Slobozenie (libertate), 23, 39, Varvari, 77. 52, 69-70, 75-6, 99, 235. Vechilet, 171. Smacinare, 45, 50, 126-7, 137. Vecinat (invecinat), 137. SoCietate, 33 (in ), 137. Vesat (?), 91. Sograsui (a) 31. (tor), 66. Viitorime, 202. Sohret, 146. Vinuire, 121. Spargalui (a se), 24, 65. (-Ire), Vitejii, 265. 176. Sterminat, 320. Strifnici (a), 302. Z Stratageme, 198, 207. Zaifeturi, 285. Zmreduire, 341. $ Zopor, 378. §truire, 169. Zorlandisi (a), 67.

Documenfe cuprinse In aceasta culegere inta:a proclamatie a lui Tudor murcap (11 Februar), 45-6. Omar 1821), 6-7. 234. Tudor nitre Nicolachi "MA- Arznl nitre Poarta (lanuar), 8 ream (pe la 20 Februar), 46-8 10, 238-40. Tudor catre zabAul de Roma- Scrisoarea mill Tudor catre Cos- nati (21 Februar), 48, tachi Ralot (28 lanuar), 10-12, Boterii nitre Solomon (pe la 21 Consulul rus Pini nitre boieri Februar), 49-50, (Tanuar), 13-14. Proclamatia lui Alexandru Ipsi- Boierii nitre Tudor (30 lanuar), lanti catre Moldoveni (23 Fe- 18-20. bruar), 52, 250-1. Arzul al dodo' nitro Poarti Proolamatiaacelulaginitre (30 lanuar), 20-2. Grad (pe la 23 Februar), 251. Boierii (litre Dragomanul Portii Alexandru Ipailantl catre Mt- (30 lanuar), 22-3. tropolitul tii boierii munteni Boierii nitre Craloveni (2 Fe- (5 Mart), 55-6. bruar), 24-5. Tudor catre Ora pentrn plata Boierii nitre Nicolachi Vaca- dajcliilor (12 Mart), 62-4. rescu (2 Februar), 26-7. Proclamatia lui Alexandru Ipsi- Tudor catre boieri (4 Februar), lanti catre Muntent (18 Mart), 32-4. 59. Consulul rusesc Pini nitre Mari Patriarhulde Canstantinopol (5 Februar), 29-30. Grigorie nitre clam! roman Boierii catre capitanil Iordachl (pe la 12 Mart), 275-7. §i Farmachi (5 Februar), 30-1. Patriarhulde Constantinopol Poierii nitre Tudor (4 Februar), Grigorie nitre boierii romlni 35-6. (12 Mart), 68-72, 277-82. Boierii nitre Tudor (9 Februar), Scarlat-VodaCalimah nitre 368. boieriimanteni(catre12 Boierii nitre Scarlat-Voda Ca- Mart), 72-4. limaih (10 Februar), 38-44. Capodistria. catreAlexandra Boieriinitre ConstantinSo- Ips'lanti (14 Mart), 271-2.

421

Tudor catre Bucuregteni (17 beta al sin, Bagi-Gheghen- Mart), 260-1. Aga, fi Costachi Negri (cam Tudor(litre tall (20 Mart), acelasl data). 109-12. 263-5. Proclamatia lui Alexandra Ip- gPlingerea gi tIngairea patriot silanti catre Grad dupa lupta asupra nemultamirli straini- dela Dragagani (6lulle),Sri, lor ce an daripinat-ol (sfir- 310-1. situl lul Mart), 77-81. Patriarhul deConstantinopol Proclamatia lui Alexandra Ipsi- Evghenie catre Romini (Au- lanti catre Manton' (19 A pr'1), gust), 114 u. 82-3. Sultana! catre Pagii de Silistra Alta proclamatie aaceluiasi gi Vidin gi dare bumbagirul catre aceiagi (cam acelagi Ghedec11-Zam-Busein-Aga (Au- data), 283-4. gust), 120-2. Sultana! dare Calm a c amul tom- Firman catre Hagi-Gheghen-Paga tean Costachi Negri (pe la (sfArgitullulZilh1gO1236), Maiu), 89, 90, 287-8. 127-8. Scarlat-Voda Calimah ci tr.) Amu' moldovean dare Ponta acelagi (21 Maiu), 90-3. (1822), 139 u. Costachi Negri, Caimacam man- Boerii munteni pribegi catre Gri- tean, Mitre boierii din Bra- gore-Vo di Ghica (lunie 1822), gov (3i Maiu), 93-4. 168-9. Sugtanul catre Paga de Silistra Boierii munteni pribegi okra (jumatatea Wail ZilcadO 1236). Banal Barba Vicarescu ((unto 106-7. 1822), 169 -70. Sultana! catre Caimacamul Cos- Episcopal cld Argeg Harlon catre tachi Negri (cam acelagi data), Grigore-Voda Ghica (prin hale 107. 1822), 172. Paga de Siliatra catre acelagi Poarta care GrIgore-Voda Ghica (cam acelagi data), 107-8. (24 *aval 1237 .= Wale 1822), Paga do Silistra catre Chebaia- 182-5.

ERATA P. 8, alineatele 2-3 de sus, ceteste : ,FraVor... veri de ce neam". P. 7, al. 5 de sus, rindul 2 de jos: ,nougu pentrn vonAu. P. 39, al. 2 de sus, rIndul 2 de sus: anaforu pentrn ,anaforAu. P. 43, rindul 9 de sus: pnnitu, in loo de dung". P. 45, rindul 7 de sus: plirexusiotia", P. 46, al. 3, rindul 5 de jos:,ajutorare. P. 47, rIndul 6 de sus: cu at elrui sIngea; r. 9 de sus: tagme ii. P. 51, rindul 4 de jos: ,arcserdaru. P. 54 rIndul 4 de sus: ,nestiind", pentru vestindu. P. 56, rindul 1 de jos: Mart" pentru Maiu. P. 57; rIndul 18 de sus: Foesani ( ?) ". P. 58, rIndul 13 de jos: ,o One (?) mare'. P. 64, rindul 11 de jos: istoveasce. P. 72, rIndul 2 de sus: eft et. P. 95, rindul 3 de jos: a ,a sta" pentru a ,asta ". P. 215, rIndurile 8-9 de jos : pandurii, Impreuna find cu tratele lui Vladimirescu anume Mihaloglu, si en Ghi0 HoW , 1-au pus In flare ". P. 218, rIndul 22 de sus: predAtorm. P. 257, rindul 7 de sus: Argesinl llarion. P. 298, rindul 5 de sus: Caravia. P. 299, rIndul 10 de jos: Targului-de-afartt. P. 304, rIndul 9 de jos: pnOreni. P. 380, rindul 9 de jos: tnrtia.

CUPRINSUL

Pag. Comemorarea lul Tudor Vladimirescu la Academia Rom AnA (Cuvantare de N. lorga, to sedinta de la 5 Iunie). . III I. Cronica revolutlel din 1821, de loan Darzeanu, biv Vel Serdar . . . 3 11. Memorlu despre miscarea lul Tudo1 Vladimirescu, de Chl- riac Popescu ...... 189 III. Revo lutia lui Tudor Vladimirescu, de Mlhal Cioranu . 227 IV. Istorla JAI uitorilor TArii-Romanesti, cand fecioril lui !psi-. lant s'au pornit din pi rfila Basarabiel, ca sA-$i facA oaste den Grecime si den ArnAutime si den orice adunare rea, cat' voia a se uni vointil lor, la anul 1821. 325 V. Istoria luf Tudor, de C. lzvoranu . . . . 353 Documente . . . . . 383 Tabla numelor . . 391 Adaus la tabla numelor. . . 405 Tabla lucrurilor . . . . 147 Glosariu...... 413 Documente cuprinse In aceastA culeger . 420 EratA . . . . . 422