ACADEMIA ROMANĂ .Izvoarele contetnporane asupra tnişcării lui Tudor Vladim.ires' cu Cu o comunicare făcută la Academia Română oQ> de N.IORGA Mem bru al Academiei Române Lucrare tipărită cu ajutorul Fondului Culturali. C .. Bră­ tianu şi al Centralei Băncilor' * * POPuia�e. * * BUCUREŞTI Librăriile "Cartea Românească" şi Pavel Suru 1921 , . sprAtegons 6EC)A016 124 IV VAW, , ,;1 - ifigV:73r:4? TUDOR VLADIMIRESCU dupa o zugraveala din biserica Prejna (Mehedinti). Inscriptia : bivfost) Vel (Mare) Sulger Teodor Comandir". conEnoRnK[n LVI TUDOR VUININRESU ncrib[nimRontiro CUVANTAREA D-Iui N. IORGA- ($edinta din 5 lunie) I. Miscarea lui Tudor Vladimirescu, o revo- lutie pentru epoca noastra si de fapt a fost o revolutle, o puternicasi indrazneata revolutie, care nu si-a ajuns scopul din urma si care, deci, n'a putut da masura ei n'a fost socotita tsa de contemporani. Daca Zilot Rominul are accente asamana- toare cu acelea din proclamatiile lui Tudor apartinind el insusi, cronicarul anonim, a- celeiasi clase, toti povestitorii episodului scurt de initiative siorganisareteraneasca nu vadesc pentru Tudor nicio Intelegere a- devarata, nicio simpatie calda. Dirzeanu, re- producind acteleoficiale,la o epoca mai tirzie, presinta intreaga tulburare ca o neno- rocire pentru tarn :nimic n'o motiveaza, si ea Insasi nu pregateste nimic. Chiriac Popescu, cetltor de gazete apusene, pune in chip naiv si pretentios 9roblema politica pecarese trudeste se o resolve dupa sistemul, obisnuit la Grecii vechi si noi, de Intrebari si raspun- suri. Cioranu, care se infatiseaza ca un cola- borator, ca adiutantul lui Tudor de si unul care a intrat dupa actul de tradare din lunie 1821 in rindurile eteri§tIlor ucigasi ai sefului IV sau nu Idmure§te inceputul mi§cArii prim nicio conceptie a §efuluisat' :nici cu prile- jul rindurilor indurerate despre asasinatul po- litic din Tirgoviste nimic nu Innalta persona- litatea eroului, confundat aproape cu urmari- torii de planuri straine §i cu simplii cautatori de aventurt. Descrierile mai pe scurt,din acea vreme sau de mai tarziu,nu sint nici ele mai lu- minatoare asupra sensului intreprinderii. Cu- tare anonim 'afirma ca Tudor s'a ridicat, cu. cpandurime§i oameni duprin sate,citi era' necajiti si asupriti de slujbasii domnesti,in- vitindu-i sa se scoale cu mic cu mare asupra boierilor terii,sa-i piarza§i sa liiea veni- turile, pricinuind ca dintein§ii li se trage sä- racia §i ticalo§ia.. SA nut= priceperea, care lipse§te aici, la ceilalti: la Forint), la Filimon, represintind causa, devenita protivnica, a Gre- cilor, cari au suprimat din calea for pe Tudor ? Batrinul boier moldovean Alecu Beldiman, care vedea, ce e drept, lucrurile de departe, n'are In poemul sau Jalnica Tragodie, al aril titlu deperat arata el Insu0 supt ce raport singur, al suferintilor legate de orice prefacere vio- lent, privia el toate, §i pornirea Grecilor §i aceia a teranilor, n'are, zic, decit cuvinte de spaima §i de despret §i fata de actul Olte- nilor. In nicio notita contemporana, din acelea care pe foi de Orli ne lamuresc spontaneu, naiv §i sincer asupra faptelor, marl §imici, , Revista pentru istorie, arheologie si filologie, II, R. 384- V ale istoriei noastre, n'am putea culege cea mai mica banuiala de Intelegere§i de sim- patie. Apoi tacerea se lass asupra faptei con- ducatorului teranilor de la 1821. Nu supt re- gimul Regulamentului Organic, de sigur,se putea slavi fapta lui indrazneata. Numai tirziu de tot, cind revolutionarii de la 1848 fura adu§i sa-§i caute parintii, o alta conceptie prinde a strabate.loan Bratianu va spune ca, de ar fi trait atuncea, ar fi a- lergat, de§i fiu deboier,supt steagurile .Domnului Tudor. Dupa Unirea Principate- lor numai ceia ce Insemna victoriade-. plina a generatiei aceleia Tudor 4i face Intrarea cu cinstein expunerea istorica a neamului sau.In opera lui, Insemnata ca o sistematisare chibzuita a intregiiistorii na- tionale, din toate provinciile, Ardeleanul Au- gust Treboniu Laurian, care fusese §i el factor revolutionar inTinutul sau la aceasta data -cle 1848, arata ca scop al m4carii, pe care n'o califica de revolutie :curatirea terii de Fanarioti"§i,,restaurareadrepturilor celor vechi de a-§i alege Domn romin". Astfel Tu- dor, a carui moarte de hangerul unor ticalqi cari, dupa marturia formals a lui Dirzeanu, H. chinuira. pentru a-i smulge marturisiri despre Inchipuitele-i averi ascunse, e presintata cu cluio§ie, devine un cerou romIn. Supt noua Domnie a lui Carol I-iu un cu- rent de rasturnare seproduse, Intimpurile cele mai grele pentrudinastia dela 1866. .Societatea «Rominismul, condusa de B. P. Has- VI deu, o represinta supt raportul intelectual. Un discurs rasunator a1 acestuia pomeni jumatate de veac de la ridicarea in arme a panduri- lor.Si, supt influentaacestei agitatii,care tintia, se pare, la o noun Domnie indigena, un om de la 1848,Aricescu, autor de ver- suri mediocre §i de povestiri care n'au mat multa valoare, iii dadea toate silintile pentru a stringe, pe linga informatia descrierilor fa- cute de marturiifaptelor §i tiparitetot de oamenii revolutiei mai noun, un Rosetti, un Boliac, §tiri orale, de la luptatorii din preajma lui Tudor, pantru a-§i alcatui acea .Istorie a Revolutiei de la 1821., care cu paginile ei de adevar documentar, cu legendeleei ex- presive §i cu cele caricaturale, cu portretul romantic al domnescului Sluger, serve0e §i astazi ca izvor de capetenie Impreuna cu. texteleadunate inteun al doilea volum pentru istoria acelor fapte extraordinare. II. Astfel s'astabilit o teoriecu privire la. Tudor §i nii§carea lui :e o protestarena- tionalacontra fanariotismuluianti-national,. se zicea pana la A. D. Xenopol ;e o ridi- care, spunea profesorul mieu, impotriva ne- dreptatiisociale,din care,totu§i, motivul national, amestecat necontenit cu cellalt, nu lipsia. Am /ice : o incercare hotarlta, pe care numai anume contingente au impiedecat-o,. VII de a distruge intregul sistem fanariotic, care e turcesc pe cit sigrecesc sicarerepre- sinta o anumita fasa din fireasca desvoltare- a legaturilor noastre silnice cu Imperiul oto- man. Caci Domnia de la Constantinopol, fara nicio consultare si invoire a terii, imixtiunea in toate domeniile a unor strainicari, de si foarte dispusi a se nationalisa in schimbul zes- trilor bogate si situatiilor innalte, ramineau straini, impanarea administratiei inferioare cu tot felul de age nti hrapitori, ai lacomiei lor pro- prii sau a stapinilor lor, venalitatea si conruptia care decurg, oricare ar fi bunele intentii ale sta- pinitorilor, din acest regim, in sfIrsitincer- carea ambitioasa, care se observa bineIn ultima fasa a acestui capitol istoric, de a In- locui cultura si limba romaneasca prin cul- tura si limba greceasca, cu o tendinta natio- nalavadita, de a reconstituisi peste not Imperiul bizantin al elenismului, acestea toate constituie un sistem, In caretoateelemen- telese tinindisolubil. A lovi Inabusurile administrative aceasta insemna a atinge bo- ierirhea intreaga, cea strains ca si cea de tarn, ale caror interese erail impleticite de trista stare de lucruri pe care, cu durere si mustrare de cuget, o descriu fratiiGolesti, membri ai acesteiaristocratiilenese sila- come, ingimfate si incapabile, dar in care to- tusi vorbiau strAbunii luptatori cari aparasera neatirnarea si cinstea terii lor. De la cel din urma zabet stringator de dajdi pans la Dom- nul dinScaun, era un lant neintrerupt de VIII complicitati caretrebuia sa stringy petoti actorii drameipolitico-socialepentru apa- rarea unor privilegii manoase, fara care nu credeau. ca ar putea trai. Oameni ca Nico- lachi Vacarescu, ca Banul Brincoveanu,ca Mitropolitul. Dionisie Lupu se simtiau solidari cu cel mai nemernic aventurier adus aici de speranta imbogatirii §i' innaintarii,cind era vorba de a se apara un regim in care toate se legau impreuna intr'un chipinextricabil. Incercarile lui Tudor de a desparti pe unii de altii, de a intrebuinta pe boicrlirama§i in Bucure§tipentru ca n'apucasera a fugi peste munti sau pentru ca nu voiau sd se compromita in ochii Turcilor, de a caror In- toarcere erau cu desavir§iresiguri, silintile lui de a cladi un regim nou pe o tovara§ie democratica, am zice, cu protipendada onesta §i patriotica,trebuiausa ramiie zadarnice, aducind numai peirea luiproprie,nelipsita. Caci asociatia era a§a de veche, aka de pu- ternicA, a§a de durabila, atit de mult deve- nisera instinctive mi§carile convergenteale membrilorei, eascuti§icrescuti inacest sistem, incit adesiunile nu puteau fi decit a- parente §icolaboratiile decit ipocrite. 0 a- semenea societatenu se regenereazadecit prin Opera inceata a culturii, lucrind asupra unei generatii noun, §i fiul teranilor din via- dimini, plin dedurerileseculare aleclasei sale, nu avea, fara indoiala,calitatile unui carturar rabdator. Tinindu-se sama deci de faptul ca des- partirea intre social §i politic, intre national §i social chiar este numai Inca unul din mil- loacele pe care le Intrebuinteaza §tiinta meto- dica pentru a studia mai bine lucruricare formeaza inrealitate o indisolubilaunitate, ca deci politica fara basa sociala corespun- zatoare nu se poate, precum orice schimbare sociala iii produce fireasca urmare In as- pectul Insi4 al vietii politice, ca, pe de alts parte, revendicatiile unui popor apasat nu se pot ridica intro forma superioarA protesta- rilor scrise sau cintate decit prin energia a- celeia din clasele lui care sufere mai mult de pe urma organisatiei existente, se poate admite Si astazi aceasta teorie. Ceia ce nu se poate admite insa estesa se confunde in tendintele ei, clar rostite, ac- tiunea lui Tudor cu aceia a tinerilor din 1848, ca §i cu toate pornirile de transformare, data aceasta pe cai legale,care au adus regimul de astazi, ale carui defecte, venite din lipsa interesarii la dinsul a claselor adinci ale na- iunii§ideci a multamirii asiguratoare pentru viitor, care se poatedesface, cum a spus-o de mult un Mo§tenitor de Tron, care e azi Regele Romaniei unite, numai din aceasta imparta§ire de puterei de fericire, stilt as- tazi evidente pentru oricine.