Anuarul 1936-37

UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ

—— RECTORATUL =

ANUARUL 1936-37

SUIVI D'UN RESUME EN FRANCAIS

В. C. U. Cltij-Napoca Nr. "nvib-lOO-Wje

1938

CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA .CARTEA ROMÂNEASCĂ*, CALEA REOELE CAROL II 14 V Dl Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ Rectorul Universităţii Cluj UNIVERSITATEA DIN CLUJ

PATRON: REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI

SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1936/37. Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFÂNESCU-GOANGĂ, Rector

MEMBRI: Prof. NICOLAE DRAGANU Decan Litere (Prorector) „ EMIL HAŢIEGANU „ Drept „ DUMITRU MICHAIL „ Medicină „ ALEXANDRU BORZA „ Ştiinţe „ LAZAR IACOB Delegat Drept „ IULIU HAŢIEGANU „ Medicină până la 31 X 1936 „ IULIU MOLDOVAN „ Medicină dela 1 XI 1936 „ SEXTIL PUŞCARIU „ Litere până la 31 X 1936 „ THEODOR CAPIDAN „ Litere dela 1 IX 1936—17 VI 1937 „ GEORGE GIUGLEA „ Litere dela 18 VI 1937 „ ION POPESCU-VOITEŞTI „ Ştiinţe până la 31 X 1936 „ VICTOR STANCIU „ Ştiinţe dela 1 XI 1936 Secretar: IOAN A. VATAŞESCU, Secretarul Rectoratului, iar dela 1IV 1937 Secretar General al Universităţii.

LISTA FOŞTILOR RECTORI: SEXTIL PUŞCARIU în anul universitar 1919/192t) (t) VASILE DIMITRIU 1920/1921 DIMITRIE CALUGAREANU 1921/1922 IACOB IACOBOVICI 1922/1923 NICOLAE BANESCU 1923/1924 CAMIL NEGREA 1924/1925 GHEORGHE SPACU 1925/1926 IOAN MINEA 1926/1927 (t) GH. BOGDAN-DUICA 1927/1928 10. EMIL HAŢIEGANU 1928/1929 11. EMIL G. RACOVIŢA 1929/1930 12. IULIU HAŢIEGANU 1930/1931 13. NICOLAE DRAGANU 1931/1932 Senatul Universitar, în ajunul serbărilor de inaugurarea Colegiului Academic. DOCTORI HONORIS CAUSA: M. S. REGELE CAROL II. M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI. MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din То- rino (Italia). OCTAVIAN GOGA, literat. GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Me dicină din Bucureşti. EMMANUEL DE MARTONNE, profesor la Sorbona (Paris). PAUL MONTEL, profesor la Sorbona (Paris). H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină din Paris. AUGUSTE-FELIX-CHARLES DE BEAUPOIL, COMTE DE SAINT-AULAIRE, fost Ambasador al Franţei. HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea din Londra, Director al revistei „The Review of Review". ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la King's College (Londra). METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow (Cehoslovacia).

PROFESORI DE ONOARE: JULES GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon. NICOLAE IORGA, de la Facultatea de Litere din Bu cureşti. RENE JEANNEL, dela Muzeul de Istorie Naturală din Paris. DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bu cureşti. z

DARE DE SEAMA*)

ASUPRA ANULUI ŞCOLAR 1936/1937

de Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ Rectorul Universităţii Domnilor Colegi, Iubiţi studenţi, Doamnelor şi Domnilor, Acum cinci ani, exact în aceeaşi zi de 8 Noembrie, în cu vântarea mea inaugurală de rector, mi-am luat angajamentul solemn de a închina toată priceperea, toată munca şi întregul meu devotament acestei instituţii care mi-a făcut marea cinste de a mă alege, în vremuri destul de grele, conducător al ei. Ştiam că mari şi variate greutăţi îmi vor sta în cale şi îmi dam seama că sarcina plină de mari răspunderi de a duce cu un pas mai departe, cu o treaptă mai sus, soarta şi prestigiul Uni versităţii „Regele Ferdinand I" nu va fi din cele mai uşoare. După cinci ani de sforţări şi muncă fără preget, când ne găsim la sfârşitul unei etape de însemnate înfăptuiri, daţi-mi voe să vă mărturisesc, în cuget curat, că greutăţile pe care a trebuit să le înving au fost cu mult mai mari decât le-am presupus, iar sar cina conducerii cu mult mai grea decât o bănuiam. Dacă în acest interval de timp n'am putut realiza tot ceeace am râvnit pentru bunul mers şi propăşirea Universităţii noastre, aceasta se datoreşte şi faptului că vremurile prin care am trecut au fost grele, iar puterile omului sunt şi ele destul de limitate. Vă asigur însă că mi-am dat toată silinţa să fac cât mai mult bine şi că n'am cruţat nici o osteneală şi nici o jertfă pentru a duce la bun sfârşit misiunea ce mi s'a încredinţat.

*) Rostită în şedinţa solemnă de deschiderea anului universitar 1937/38. ce a avut loc în ziua de 8 Noembrie 1937 îo Aula Universităţii. б

Domnilor Colegi, D-voastră aţi apreciat cu bună voinţă atât strădaniile mele, cât şi opera ce-am putut realiza, alegându-mă din nou rector. Vă mulţumesc din adâncul inimei mele pentru încrederea ce mi-aţi acordat şi pentru marea cinste ce mi-aţi făcut, incredinţându-mi pe o nouă perioadă, de cinci ani, postul de mare răspundere de conducător şi îndrumător al celei mai înalte instituţii de cultură din Dacia Superioară. Adânc mişcat de această nouă dovadă a preţuirii şi încre derii D-voastră, vă făgăduiesc că şi în viitor ca şi până acum voi închina toată puterea mea de muncă şi adâncul meu devota ment intereselor superioare ale acestei Universităţi pentru ca ea să-şi poată îndeplini cu o putere din ce în ce mai sporită rolul său strălucitor de focar al culturii româneşti şi al afirmării noastre naţionale. Ideile fundamentale ce m'au călăuzit şi continuă să-mi fie drept îndreptar al activităţii de conducător al Universităţii vă sunt cunoscute, pentrucă ele sunt însăşi ideile conducătoare ale Universităţii noastre. Ele au fost expuse în discursul meu inau gural de acum cinci ani şi au fost complectate şi desvoltate în cuvântările mele anuale. Acum în urmă ele au fost sintetizate în cuvântarea pe care am rostit-o în faţa M. S. Regelui cu ocazia inaugur-ării Colegiului Academic. Care sunt aceste idei conducătoare? 1. Misiunea fundamentală a Universităţii este activitatea şi creaţia ştiinţifică. Ce trebue să ne preocupe pe noi în prima linie, este desvoltarea şi progresul ştiinţei- româneşti. Călăuziţi de gân dul că existenţa naţională a unui popor atârnă mai mult de va loarea culturei sale decât de numărul populaţiei sau de întinde rea teritorului ce-1 stăpâneşte şi fiind convinşi că forţa unei na ţiuni creşte în măsura bogăţiei patrimoniului său cultural şi a puterii creatoare a spiritului său, datoria noastră primordială este să desvoltăm o cât mai bogată activitate ştiinţifică în toate domeniile gândirii umane. Dar nu o activitate ştiinţifică teore tică, de generalităţi, ci una de cercetare proprie, de adâncire a problemelor, în seminarii, laboratorii şi institute. 2. Ştiinţa este mijlocul cel mai preţios pe care mintea ome nească Га născocit pentru a cunoaşte în mod obiectiv lumea în care trăim şi legile care o guvernează, pentru ca pe baza acestei cunoaşteri să putem utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii în vederea satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiunilor noastre. De Senatul universitar şi corpul profesoral în şedinţa solemnă în care Dl. Rector pronunţă discursul inaugural şi darea de seamă 10

aceea cred că principala misiune a Universităţii noastre e să cerceteze şi să cunoască realităţile noastre naţionale, pământul ţării în feluritele lui înfăţişări şi populaţia care-1 locuieşte în rea litatea ei etnică şi socială şi în toate creaţiunile şi manifestările ei dealungul anilor. Această directivă realistă şi naţională a activităţii ştiinţifice desfăşurată în Universitatea noastră, a fost elogios apreciată şi admirabil formulată de M. S. Regele Carol II, anul acesta în Cuvântarea pe care M. Sa a rostit-o în incinta acestei Universi tăţi cu ocazia inaugurării Colegiului Academic: „Aţi mai price put, spune M. Sa, un lucru esenţial pentru rolul ce-1 aveţi de îndeplinit. Oricât de internaţională ar fi ştiinţa, ea poate şi trebue să se lege de nevoile naţionale şi etnice; şi aceasta aţi făcut-o cu prisosinţă. Nu fiindcă astăzi trăim o epocă în care se pune cu mai multă tărie imperativul naţionalist, ci fiindcă în sufletul fiecărui student şi profesor trebue să existe această credinţă, că ştiinţa care se face la Universitate trebue să fie o ştiinţă isvo- râtă din nevoile absolute ale României şi să fie un efort la în tărirea poziţiei Patriei în cenaclul lumii civilizate. Prin cunoaşte rea adâncă a tot ce este în legătură cu nevoile şi posibilităţile noastre româneşti vom dovedi acea putere sufletească, spre a ne afirma din ce în ce mai puternic şi mai strălucit'". 3. Ştiinţa nu se poate face însă decât de cei înzestraţi cu o inteligenţă superioară, cu o putere de gândire şi pătrundere peste normă, dotaţi cu o capacitate de creaţie şi directivă proprie. In Universitate nu trebue să pătrundă decât cei destoinici, capabili să facă ştiinţă şi cei apţi să intre în profesiunile academice care sunt profesiuni de conducere, de iniţiativă şi de directivă proprie şi care cer dela cei ce le ocupă un inalt simţ de răspundere şi un discernământ critic, veşnic treaz, gata să intre în acţiune în orice moment. „Universitatea nu este o şcoală oarecare — a spus M. Sa Regele în aceeaşi cuvântare — ci ea este vârful piramidei cul turii naţionale. De aci grija perfectă la tot ce se predă între zi durile ei. Universitatea nu vrea să facă massă, ci selecţionare". Grija cea mare a Universităţii trebue să se îndrepte aşa dar spre pregătirea şi formarea tineretului. Ea trebue să dea posi bilitate studenţilor să înveţe technica muncii creatoare. Metoda de seminar şi laborator care iniţiază şi învaţă pe studenţi cum trebue să lucreze singuri, cum trebue să pătrundă şi să adân- 11 ceaşcă o problemă, trebue intensificată şi extinsă la toate discipli nele, fiindcă prin ea studentul îşi întăreşte disciplina sa mintală şi se deprinde să verifice adevărul prin propria lui judecată. Munca ştiinţifică cu cerinţele ei de obiectivitate, cu îndato ririle ei de conştiinciozitate şi seriozitate, cu dezinteresarea de sine, cu formarea simţului de veracitate faţă de sine şi alţii, cu obligaţia de a recunoaşte şi a accepta ce este conform cu adevă rul, contribue şi la educaţia etică a studentului şi la educaţia vii torului profesionist. Universitatea trebue să sădească în inima studenţilor nu numai cultul ştiinţei ci şi cultul muncii căci fără o pregătire temeinică profesională şi fără deprinderea de a munci cu cea mai conştiincioasă râvnă şi cu tot avântul tineresc, orice încercare de a face o operă utilă şi temeinică este zadarnică. 4. Rostul Universităţii nu se reduce numai la sfera de ac tivitate şi creaţie ştiinţifică, şi la misiunea de pregătire a tinere tului pentru profesiunile academice. Universitatea reprezintă ceva mai mult decât o instituţie de înaltă învăţătură. Ea este centrul vieţii spirituale a naţiunii, focarul vecinie viu, din care trebue sa radieze lumina culturii româneşti până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, luminând căile progresului naţional. Ea trebue să desvolte o intensă propagandă naţională şi culturală, stimu lând şi chemând energiile spirituale din tot cuprinsul ţării la o nouă viaţă de afirmare şi înălţare naţională prin lumina între mătoare a ştiinţei şi puterea creatoare a culturii. Iată de ce Universitatea noastră s'a simţit obligată să creeze opera de Extensiune Universitară, căreia profesorii i-au închinat o bună parte din activitatea, avântul şi căldura inimii lor. Extinderea luminii academice în afară de zidurile Universi tăţii şi strânsa legătură între ea şi marile probleme naţionale şi culturale ale Ardealului iată ce-a urmărit şi continuă sa desvolte şi să adâncească Universitatea noastră. Dacă la aceste idei directive se adaugă şi preocuparea con stantă de a da o organizare din ce în ce mai temeinică vieţii stu denţeşti, prin creare de cămine şi cantine, prin înmulţirea burse lor pentru studenţii săraci dar meritoşi, prin înfiinţarea unui serviciu de asistenţă medicală, de educaţie fizică şi de asistenţă socială, precum şi prin organizarea unui oficiu universitar de informaţie şi de orientare profesională. Cu scopul de a asigura studentului sârguincios şi meritos cele mai bune condiţiuni de lucru şi o viaţă academică tihnită, lipsită de grija materială a 12 zilei de mâine, am complectat în câteva trăsături generale princi palele idei care au stimulat şi dirijat activitatea Universităţii noastre. Datorită acestor idei şi muncii fără de preget plină de avânt a profesorilor ei, precum şi bogatei lor activităţi didactice şi ştiinţifice Universitatea noastră a corespuns aşteptărilor ce s'au pus în ea şi şi-a îndeplinit chemarea. Ea a devenit în scurtă vreme un puternic focar de ştiinţă şi cultură românească, al cărei re nume a trecut de mult hotarele ţării, un altar de radiere a celor mai alese producţiuni ale minţii şi sufletului românesc, care constitue o afirmare puternică a culturii naţionale, „singură, care dă dreptul unui popor de a supravieţui eternităţii".

Doamnelor şi Domnilor,

Inimile noastre au tresărit de o intensă bucurie şi sufletul ni s'a umplut de o legitimă mândrie, când am auzit pe M. Sa Regele, marele animator şi protector al culturii româneşti, rostind cu au toritatea Sa nemărginită cuvintele ce urmează, care înseamnă consacrarea cea mai înaltă şi cea mai de preţ a ideilor directive ale Universităţii noastre, a activităţii ei ştiinţifice şi culturale şi a întregii opere academice ce-am înfăptuit. „Activitatea ştiinţifică a Universităţii Regele Ferdinand I, spune M. Sa Regele, merită toată lauda şi sunt fericit s'o pot afirma la această frumoasă serbare academică. Aţi avut norocul să porniţi la drum aşa cum trebue şi tradiţia creată de eminenţii începători s'a păstrat până astăzi şi s'o păstraţi şi de azi înainte cu aceiaşi sfinţenie, căci este bună". #

Doamnelor şi Domnilor,

Vom păstra această tradiţie şi o vom desăvârşi, însufleţiţi de aceaşi nemărginită dragoste şi adânc devotament pentru institu ţia din care facem parte şi căreia i-am închinat, într'o comunitate spirituală de sforţări şi năzuinţe, anii cei mai frumoşi şi mai bo gaţi în roade ai tinereţii şi maturităţii noastre. Vom căuta să ne facem vrednici de această înaltă încredere Regală, şi nu vom cruţa nici o sforţare pentru ca Universitatea noastră, cum aşa de stră lucit a spus-o M. Sa Regele, „să-şi îndeplinească şi de azi înainte, cu acelaş avânt şi dragoste de Patrie, rolul său strălucitor de pia tră de hotar a culturii româneşti şi a afirmării noastre naţionale" 13

Doamnelor şi Domnilor,

După mărturisirea de credinţă ce am făcut, şi după punerea în lumină a ideilor fundamentale care au dirijat activitatea noas tră de până acum, şi vor continua să călăuzească paşii noştri în viitor, daţi-mi voie, potrivit tradiţiei Universităţii noastre, să vă fac o scurtă dare de seamă asupra activităţii desfăşurate la această instituţie, in cursul anului şcolar trecut. In expunerea ce voi face, nu voi insista decât asupra prin cipalelor date şi evenimente, datele secundare şi amănuntele se vor publica, ca şi în anii trecuţi, în anuarul Universităţii, la ca pitolele respective.

Doamnelor şi Domnilor,

I. STUDENŢI.

In cursul anului şcolar 1936/37 s'au înscris la Universitatea noastră 3191 studenţi, dintre care: 2523 studenţi în procente: 79,06% 668 studente ., în procente: 20,94% In comparaţie cu anul trecut, numărul înscrierilor arată o scădere de 500 studenţi. Este interesant de remarcat că această scădere nu atinge numărul studentelor, care arată numai o scă dere cu totul neînsemnată de 2 unităţi, ci pe acela al studenţilor care sunt mai puţin cu 488, faţă de anul trecut. Această scădere îşi are explicarea în faptul că tinerii bacalaureaţi se îndreaptă mai mult spre Academiile de Comerţ şi Politechnici, care le dau perspectiva de a intra în profesiuni mai rentabile şi mai puţin ocupate, decât profesiunile academice propriu zise. . Pe facultăţi studenţii au fost repartizaţi în modul următor:

Studenţi Studente Total In procente La Facultatea de Drept 1276 65 1341 42,04% La Facultatea de Medicină ., 722 140 862 27,01% ... 280 307 587 18,39% ,.. 245 156 401 12,56% Faţă de anul trecut se constată o scădere considerabilă de 438 studenţi la Facultatea de Drept, o scădere de 94 studenţi la Facultatea de Medicină şi o creştere de 17 studenţi la Facultatea de Litere şi de 63 studenţi la Facultatea de Ştiinţe. 14

După originea etnică repartiţia studenţilor ia aspectul ur mător :

Români 2067 în procente: 64,79% Maghiari 570 în procente: 17,86% Evrei 325 în procente: 10,18% Germani 167 în procente: 5,23% Alte naţionalităţi... 62 în procente: 1,94%

Comparativ cu anul trecut se constată o uşoară creştere pro porţională la români şi o mică scădere la maghiari — diferenţele la celelalte naţionalităţi fiind foarte neînsemnate. — Faţă de anii precedenţi proporţia românilor este însă în continuă creştere! In general distribuţia studenţilor pe origina etnică corespunde cu foarte mici diferenţe cu situaţia demografică a Ardealului.

II. TITLURI ŞI DIPLOME.

In cursul anului şcolar trecut Universitatea a acordat 548 titluri de licenţă şi 337 titluri de doctor, după cum urmează:

Licenţiaţi:

348 la Facultatea de Drept. 111 la. Facultatea de Filosof ie şi Litere. 89 la Facultatea de Ştiinţe. Din aceştia: 354 români 117 maghiari 44 germani 29 evrei 1 cehoslovac 1 francez. 1 grec. 1 iugoslav.

Doctori:

193 la Facultatea de Drept; dintre care 100'Doctori în drept şi 93 doctori în ştiinţe de stat. 132 la Facultatea de Medicină. 3 la Facultatea de Filosofie şi Litere. 9 la Facultatea de Ştiinţe. 15

Din aceştia: 206 români 69 maghiari 38 evrei 19 germani 1 bulgar 1 turc 1 armean 1 cehoslovac 1 jugoslav In total în cursul anului şcolar 1936/37, Universitatea a acor dat titlul de licenţiat sau doctor la un număr de 882 candidaţi, cu un număr de 57 mai puţin decât în anul trecut. După origina etnică aceste titluri au fost repartizate în mo dul următor: Români 561 în procente: 63,27% Maghiari 186 în procente: 21,10% Evrei 67 în procente: 7,59% Germani 63 în procente: 7,14% Alte naţionalităţi 8 în procente: 0,90% Repartiţia titraţilor după origina etnică este aproape identică cu repartiţia studenţilor după naţionalităţi, cu o uşoară diferenţă în favorul românilor şi maghiarilor.

III. PERSONALUL DIDACTIC.

A) Corpul profesoral în anul 1936/37 a fost compus din 119 membri repartizaţi astfel: 4 profesori onorari 86 profesori titulari 4 profesori agregaţi 7 profesori suplinitori 2 agregaţi onorifici 7 conferenţiari 9 docenţi. In acest an şcolar, în corpul profesoral al Universităţii noa stre au survenit următoarele schimbări: Prof. I. C. Cătuneanu dela Facultatea de Drept şi Prof. I. Scriban dela Facultatea de Ştiinţe au încetat din viaţă. Să păstrăm câteva momente de re culegere în amintirea lor. 16

Prof. Casiu Maniu dela Facultatea de Drept a fost pensio nat pentru limita de vârstă. Profesorii I. Popescu-Voiteşti şi I. Grinţescu dela Faculta tea de Ştiinţe au fost chemaţi la Universitatea din Bucureşti. Dnii Agregaţi I. Aleman şi V. Bologa au fost avansaţi pro fesori titulari la Facultatea de Medicină. Dl Dumitru Popovici a fost numit prin concurs profesor agregat a catedra de Istoria literaturii române moderne dela Fac. de Litere. Dl Conferenţiar G. Athanasiu dela Facultatea de Ştiinţe & fost chemat ca profesor titular la Universitatea din Cernăuţi. Dlui Prof. Pierre Thomas dela Facultatea de Medicină nu i s'a mai reînoit contractul. Catedra s'a declarat vacantă, şi a fost ocupată prin chemarea Dlui şef de lucrări Ioan Manta ca profesor titular. Dl Conf. Ştefan Secăreanu a fost numit prin chemare pro fesor titular la catedra de chimie medicală dela Facultatea de Me dicină. Dl Şef de lucrări Grigore Benetato a fost numit prin che mare, profesor titular la catedra de Fiziologie dela Facultatea de Medicină. DI asistent Emil Petrovici a fost numit prin concurs pro fesor agregat la catedra de slavistică dela Facultatea de Litere şi Filosofic B) Personalul ştiinţific a fost compus din 223 persoane, re partizate astfel: 4 lectori 43 şefi de lucrări (dintre cari unul adjunct) 92 asistenţi 84 preparatori. In cursul anului şcolar 1936/37 au fost desfiinţate următoa rele catedre, conferinţe şi şefii de lucrări: La Facultatea de Drept: Catedrele de Statistică şi Finanţe. La Facultatea de Litere: Conferinţa de Filosof ie. La Facultatea de Medicină: Conferinţa de chimie analitică şi şefia de lucrări la Farmacia Clinicilor. Au fost înfiinţate: La Facultatea de Litere: Catedra de cultură română moder nă şi Catedra de teoria cunoaşterii; 1 post de asistent la catedra de cultură română modernă, 1 post de preparator la catedra de fi lologie romanică. 17

La Facultatea de Medicină: Catedra de chimie medicală. 1 post de preparator la Anatomie patologică, 1 post de şef de lu crări la catedra de biochimie. La Facultatea de Ştiinţe: 1 post de preparator la geografie ^i 1 post de preparator la botanică sistematică.

IV. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.

A) Facultatea de Drept.

1. Prof. Traian Pop: Codul Penal „Regele Carol П" adnotat, voi. I, Bucureşti, 1937. 2. Prof. G. Sofronie a tipărit în editura ziarului „Univer sul" în ediţie franceză şi engleză, lucrarea premiată şi tipărită în anul precedent în româneşte, despre „Principiul naţionalităţi lor în tratatele de pace din 1919/20". 3. Prof. C. Petrescu-Ercea: Criza universitară, Bucureşti, 1937. 4. Prof. G. Strat: „Elogiul Libertăţii, 228 pag., Bucureşti.

B) Facultatea de Litere si Filosofic

1. Prof. Onisifor Ghibu: „Ordinul catolic premostratens în România. Un instrument în serviciul revizionismului maghiar" Bucureşti, 1936. 2. Prof. Ioan Lupaş: a) Probleme şcolare. Bucureşti, Editu ra Cugetarea, 1936, 272 pag. b) Istoria Unirii Românilor. Bucu reşti, Editura Fundaţiilor Regale, 1937, 405 pag. 3. Prof. Al. Lapedatu: a) Manifestul revoluţionar delal885 Sibiu, 1937, 40 pag. b) Un episod revoluţionar în luptele naţio nale ale românilor de peste munţi acum o jumătate de secol. Pu blicată în Mem. Secţiei Istorice ale Academiei Române. Bucu reşti, 1937, Ser. III, Tom. XVIII, Mem. 9. c) Ioan Câmpineanu (1798—1863). Publicată în figuri revoluţionare din trecutul ro mânesc. Bucureşti. Aşezământul I. C. Brătianu, 1937 (şi separat). 4. Prof. Coriolan Petranu: a) L'art roumain de Transylva- nie. b) Begriff und Erforschung der nationalen Kunst. c) Noui cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal. 5. Conf. Liviu Rusu: „Estetica poeziei lirice". Contribuţie la problema genurilor literare. Cluj, 1937.

2 18

C) Facultatea de Medicină.

1. Prof. Iuliu Haţieganu şi Ioan Goia: „Tratat elementar de Semiologie şi Patologie medicală". Ambele volume (unul de 756 pag. altul de 652 pag.), au fost premiate de către Academia Ro mână cu premiul Oroveanu. 2. Prof. Mihail Kernbach: A. „Tratat de medicină legală". 740 pag. în conformitate cu codul penal „Regele Carol II". B. Ar hivele Institutului de Medicină legală a Universităţii din Cluj, Nr. 1, 1936, 196 pag. 3. Prof. Titu Vasiliu: „Curs de anatomie patologică pentru studenţi (litografiat). 4. Prof. G. Buzoianu: „Elemente de otologie", 504 pag. Pri ma carte didactică pentru boli de urechi în limba română.

D) Facultatea de Ştiinţe.

1. Prof. Th. Angheluţă: „Probleme şi exerciţii de analiză matematică, teoria funcţiunilor şi mecanica raţională. In editura Universităţii. 2. Prof. N. Abramescu: „Lecţiuni de geometrie analitică", Ediţia II, Editura Universităţii, 1937. Au apărut primele două cărţi din colecţia Monografii Ma tematice : a) Paul Montei: Lecţiuni asupra funcţiunilor periodice şi aproape periodice, făcute la Cluj şi redactate de Tiberiu Popovici. b) W. Sierpinski: Lecţiuni despre mulţimile analitice, făcute la Cluj. In editura Universităţii.

V. DISTINCŢII, DECORAŢII, PREMII.

1. Prof. Alexandru Lapedatu. a) A fost reales Preşedinte al Academiei Române, 31 Mai 1937. b) Ales Preşedinte al Senatu lui, 15 Noemvrie 1936. 2. Prof. G. Spacu a fost ales membru activ al Academiei Ro mâne. 3. Prof. F. Ştefănescu-Goangă a fost ales membru corespon dent al Academiei Române. 4. Prof. P. Sergescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi membru al redacţiei revistei „Sphinx" din Bruxelles 5. Prof. N. Bănescu a fost proclamat Doctor honoris causa de Universitatea naţională şi Caposdistriană din Athena, cu pri lejul serbărilor centenarului acelei Universităţi (Aprilie 1937). 6. Prof. Al. Lapedatu a fost decorat cu Marea Cruce cu cor don al ordinului cehoslovac Vulturul Alb. b) Medalie comemora tivă, oferită de prieteni şi discipoli, cu ocazia sărbătoririi dela Braşov la împlinirea vârstei de 60 ani, oferindu-i-se şi un volum omagial (21 Nov. 1936). 7. Prof. F. Ştefănescu-Goangă a fost decorat cu ordinul Steaua României în grad de Comandor. 8. Prof. N. Drăganu a fost decorat cu ordinul Coroana Ro mâniei în grad de Mare Ofiţer. Ordinul Steaua României în grad de comandor. Ordinul cehoslovac „Leul Alb" în grad de Comandor. Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare cl. I. Cru cea de aur poloneză. 9. Prof. Iuliu Haţieganu a fost decorat cu Meritul Cultural cl. I. Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Coroana Româ niei în grad de Mare Ofiţer. Ehrenzeichen II Kl. Olympiade 1936. 10. Prof. N. Bănescu a fost decorat cu Meritul Cultural în grad de cavaler. 11. Prof. Coriolan Tătaru a fost decorat cu ordinul „Coroa na României" în grad de mare ofiţer. 12. Prof. Traian Pop a fost decorat cu ordinul Steaua Ro mâniei în grad de Ofiţer. 13. Conf. Constantin Daicovici a fost decorat cu ordinul Co roana României în grad de mare ofiţer. 14. Adjunct Chappuis a fost decorat cu ordinul Steaua Ro mâniei în grad de cavaler.

VI. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTER- UNIVERSITARE.

A) Profesorii noştri în străinătate. 1- Prof. Gheorghe Sofronie, a participat ca membru delegat al grupului român la a X-a sesiune a „Conferinţei permanente de înalte studii internaţionale" care a avut loc la Paris între 28 Iu nie şi 3 Iulie 1937. In acest congres a prezentat iun raport şi a desvoltat o comunicare cu subiectul: Le facteur economique inter naţional et le Probleme de la Paix (în. secţiunea colonială, şedinţa 20

din 30 Iunie). Deasemeni în cadrul şedinţei plenare din 3 Iulie, a tratat despre „La securite collective et l'organisation juridique de la Paix". 2. Prof. Eugeniu Sperantia, a fost ales membru în „Institut internaţional de philosophie de droit et sociologie juridique" (se siunea ţinută la Roma în Aprilie 1937). A participat ca membru ac tiv cu o comunicare şi la diferite discuţii la al IX-lea Congres Internaţional de Filosof ie din Paris (Congresul Descartes), având calitatea de delegat al României şi al Universităţii din Cluj şi fiind designat anticipativ de către comitetul de organizare ca pre şedinte de şedinţă. A fost ales de adunarea generală a congresu lui de mai sus ca membru în comitetul permanent al congreselor de Filosofic A participat tot ca delegat oficial al României şi al Universităţii din Cluj ca membru activ al celui de al II-lea con gres internaţional de Estetică şi Ştiinţa artei (Paris 7—12 Au gust 1937) ca şef al delegaţiei române a fost preşedinte de şe dinţă. A participat la discuţii şi a făcut o comunicare. Membru activ (participare la discuţii) în Congresul Institutului Interna ţional de Sociologie Paris 1—5 Septemvrie. 3. Prof. Aurelian Ionaşcu: Secretar şi raportor al celui de al II-lea congres internaţional de Drept Comparat dela Haga (1937). Raportor pentru România la „Săptămâna Internaţională de Drept" dela Paris (1937). 4. Prof. C. Petrescu Ercea: A luat parte la congresul inter naţional de Drept (Semaine internaţionale de Droit) ţinut la Paris în Iulie 1937, unde a desvoltat comunicarea „La protection des obligataires". 5. Prof. Gheorghe Strat: A fost delegat al României la „Congresul internaţional de politică socială" ţinut la Paris în zilele de 22—31 Iulie 1937, fiind ales raportor general pentru chestiunea „Controlul creditului din punct de vedere social". Acest raport a fost publicat prin grija Asociaţiunii Internaţio nale pentru progresul social în revista franceză „Les documents du Travail" din luna Iunie 1937. A luat parte la Congresul in ternaţional al economiştilor din Paris, ţinut la Paris în zilele de 22—26 Iulie 1937. 6. Prof. Valeriu Bologa a participat ca delegat al Facultăţii de Medicină din Cluj la Congresul Internaţional de Istoria Ştiin ţelor ţinut în Praga în Septemvrie 1937. La acest congres a fost 21

împreună cu Dl Prof. Sergescu raportor oficial pentru România. (Istoria Ştiinţelor în Sec XVIII şi XIX). 7. Prof. FI. Ştefănescu Goangă, a prezentat raportul său „La debilite mentale comme cause de la delinquence infantile et juve nile" la primul Congres Internaţional de Psihiatrie infantilă din 24—28 Iulie 1937 dela Paris. 8. Prof. Const. Marinescu, a luat parte ca delegat al Facul tăţii de Litere la al V-lea congres internaţional de Studii Bi zantine ţinut la Roma dela 20—27 Sept. 1936. Dsa a prezentat în secţiunea de Istorie Bizantină a acestui congres, comunicarea intitulată „Contributions a l'histoire des relations economiques entre l'Empire bizantin, la Sicile et le royaume de Naples de 1419 la 1453". In aceeaşi secţiune a propus — şi secţiunea a primit — noi norme de organizare a viitoarelor congrese de studii bizantine. In luna Mai 1937 a luat parte la Paris la desbaterile comisiunii care a propus pe viitorii membri ai Congresului In ternaţional al Istoricilor. 9. Prof. Nicolae Bănescu a participat ca reprezentant al Academiei Române şi al Universităţii din Cluj la congresul in ternaţional de studii Bizantine din Roma în Sept. 1936 unde a prezidat o şedinţă şi a făcut o comunicare ştiinţifică „Le conflict entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere moitie du XV-eme siecle." 10. Prof. Sextil Puşcariu fiind delegat a reprezenta Univer sitatea noastră la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen (Iunie 1937) a răspuns cu această ocazie invitaţiilor făcute de Universitatea din Leipzig unde a ţinut două conferinţe una despre atlasul linguistic Român şi a doua despre originea Românilor. Ambele conferinţe au avut un foarte larg ecou în presa germană. Aceste conferinţe au fost repetate apoi şi la Uni versitatea din Marburg. In fine Dsa a mai luat parte şi la con gresul societăţii filosofice „Rudolf Eucken", al cărei membru de onoare este, luând astfel cuvântul ca singurul reprezentant al lin- guisticei în această adunare. 11. Prof. Coriolan Petranu, a luat parte ca delegat al Uni versităţii şi al Guvernului la al XlV-lea congres internaţional de Istoria artei din Elveţia unde a făcut comunicarea: Begriff un i Erforschung der naţionale Kunst. A luat parte ca delegat al Uni versităţii la al II-lea congres internaţional de Estetică şi Ştiinţa artelor dela Paris, făcând comunicarea „L'analise des contenus psihiques dans Ies oeuvres d'art plastiques." 22

12. Prof. Gustâv Kisch a participat în calitate de oaspe de onoare la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen. 13. Prof. Vladimir Ghidionescu, a participat la „Congresul internaţional al învăţământului primar şi al educaţiei populare" ţinut la Paris între 23 şi 30 Iulie 1937 unde a prezentat lucrarea „Le travail et Ies loisirs de l'Enfant", care se va publica în vo lumul congresului. 14. Prof. Petre Sergescu, fiind invitat oficial a făcut patru lecţii la Universitatea din Wilno, în Oct. 1936 despre „Progre sele recente ale teoriei ecuaţiilor algebrice. A ţinut o lecţiune la Universitatea din Varşovia în Oct. 1936 „Despre matematici modernă". A fost învitat să facă o conferinţă la „Săptămâna ma tematică internaţională din Paris" Iulie 1937, despre „Matema tica Pariziană în evul mediu". La aceste şedinţe a lua parte şi Dl Prof. G. Bratu. A reprezentat Universitatea din Cluj, Aca demia Română, Asociaţia Istoricilor români şi Grupul Român de Istoria Ştiinţelor la al IV-lea congres Internaţional de Istoria Ştiinţelor, Praga, Sept. 1937 şi a făcut două comunicări. A re prezentat Universitatea din Cluj şi Societatea română de Mate matici la al III-lea congres al Matematicienilor polonezi, Varşo via, Sept.—Oct. 1937. A făcut două comunicări. A luat parte la al IX-lea congres internaţional de filosofie (Paris Aug. 1937) la al Il-lea congres internaţional de recreaţii matematice' (Paris Iulie 1937) unde a făcut parte din comitet şi a prezidat o şedinţă, a făcut o conferinţă; la congresul asociaţiei franceze pentru înaintarea ştiinţelor (Paris, Iulie 1937). 15. Prof. Gheorghe Bratu, a reprezentat Facultatea de Ştiin ţe din Cluj la congresul Internaţional de Astrofizica (Paris, Iu lie 1937). Dnii Prof. Gheorghe Bratu şi P. Sergescu au luat parte la congresul Alianţei franceze (Paris, Iulie 1937).

Universitatea din Cluj a fost reprezentată la al II-lea con gres al Uniunii matematice interbalcanice, Bucureşti, Septemvrie 1937, prin o delegaţie compusă din Dnii Prof. N. Abramescu, T. Angheluţă, G. Bratu şi P. Sergescu.

In anul acesta ţinându-se la Bucureşti congresul internaţio nal de Antropologie, Societatea română de Antropologie, cu se diul la Institutul de Anatomie topografică şi descriptivă din Cluj, a fost încărcinată să redacteze o dare de seamă asupra situaţiei actuale în România a diferitelor discipline ce fac obiectul acestui 23

congres. Dl Prof. Victor Papilian şi Dl Docent С. C. Velluda au redactat „Istoricul antropologiei în România" în care s'a arătat nu numai evoluţia antropologiei dar şi starea ei actuală.

B) Savanţi şi Universitari străini, oaspeţii acestei Univer sităţi. 1. Prof. W. Sierpinski dela Varşovia (20—25 Mai 1937), a ţinut trei conferirţe asupra problemei conţinutului. 2. Prof. M. Picone dela Roma a ţinut 2 conferinţe asupra Ecuaţiilor funcţionale (23—26 Mai 1937). 3. Prof. Wavre dela Geneva, a ţinut o conferinţă despre potenţial. (Noemvrie 1936). 4. Arhitect Epinar Dyggve, arheolog danez membru al Aca demiei Daneze a ţinut o conferinţă cu subiectul: „Le Heron de Klaydon, un monument funeraire hellenistique de l'Etoile". 5. Prof. Dr. W. Denk dela Universitatea din Wiena, a con ferenţiat la Institutul de Igienă, despre chirurgia pulmonară. 6. Prof. E. de Martonne a ţinut următoarele 3 conferinţe: a) Les ruines arides de l'Amerique du sud. b) ~La France et l'Europe, Notation geographique. c) Les regions morphologiques de la France. 7. Dl Prof. Charles Upson Clark, dela Citty College din New- York, a ţinut o conferinţă în limba română cu subiectul „Situa ţia actuală în Statele Unite 1937". 8. Dna Ducesă de Athol, cu ocazia călătoriei făcute la Bucu reşti şi la Cluj a vizitat Universitatea şi câteva instituţii ale ei. 9. Prof. Rene Jeannel a ţinut conferinţele următoare: a) Comment naissent des especes nouvelles par l'isolement geographique; b) L'exploration du volcan Elgon (4300 m.) dans l'Afrique orientale; c) L'anciennete des insectes; d) Une excursion zoologique au Sahara et aux oasis de Mzab. e) Le probleme des sauterelles et le moyen de lutter contre elles en Afrique. Les especes: Solitaria et Gregaria, effets de la vie isolee ou en groupes. 10. Prof. Emilio Albertario dela Facultatea de Drept din Roma, a ţinut o conferinţă cu subiectul: Spiriti e forme del Di- ritto romani giustinaneo. 11. Prof. Guido Bortolotto dela Facultatea de Ştiinţe poli- 24

tice din Roma a ţinut următoarele două conferinţe: 1. Economia e diritto corporativo şi 2. Michel Angelo. 12. Prof. Louis Le Fur dela Facultatea de Drept din Paiis a ţinut două conferinţe cu subiectele: 1. Nation et Etat şi 2. L'idee de droit.

VII. ORGANIZAREA VIEŢII STUDENŢEŞTI.

Opera de organizare şi asistenţă a vieţii studenţeşti, care constitue una din titlurile de merit ale Universităţii noastre s'a desvoltat în modul cel mai mulţumitor, graţie bunei funcţionări a Oficiului Universitar a Căminelor şi Cantinei, precum şi mij loacelor materiale sporite care au fost puse la dispoziţia Universi tăţii de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru a vedea cât de mare a fost sforţarea pe care a făcut-o Universitatea pentru a veni în ajutorul studenţilor în cursul anu lui trecut, daţi-mi voie să vă prezint următoarele date: Serviciul asistenţei sociale a pus la dispoziţia studenţilor trei cămine bine înzestrate, prevăzute cu tot confortul necesar şi o cantină universitară. In aceste cămine (două pentru studenţi şi unul pentru stu dente) au fost găzduiţi 331 studenţi şi 120 studente, în total 451; iar la cantina universitară au luat masa zilnic 230 studenţi şi studente. Pentru ajutorarea studenţilor săraci dar meritoşi s'au distri buit 91 de burse întregi (casă şi masă în cămine), 40 de burse în alimente (masa gratuită la cantina universitară), 28 de burse în bani a 540 lei lunar, plus 160 de burse în bani a 1500 lei lunar, nou înfiinţate anul acesta. In total 319 burse. Aceasta înseamnă că la fiecare grupă de 10 studenţi este un bursier, căci numărul total al studenţilor înscrişi în anul trecut a fost de 3191. Niciodată Universitatea noastră n'a avut un număr aşa de mare de burse şi niciodată statul n'a făcut atât de mari sacrificii ca acum, pentru a veni în ajutorul studenţilor săraci dar meri toşi. Pentru a vedea efortul făcut în această direcţie, trebue să vă amintesc că acum cinci ani, când am luat rectoratul în primire, nu exista în bugetul statului nici o bursă pentru studenţii Univer sităţii noastre, căci cele 100 de burse ce figuraseră în anii ante riori, fuseseră suprimate din motive de economie. Dar în afară de aceste 319 burse acordate de stat, studenţii Universităţii noas tre mai beneficiază de un număr destul de însemnat de burse, acordate de diferitele fundaţiuni particulare, de biserici şi con- 25

gregaţiuni religioase, aşa că putem afirma că nu există astăzi nici un student sărac şi meritos la Universitatea noastră, care să nu obţină o bursă sau un ajutor bănesc, pentru ca lipsit de grija materială a zilei de mâine, să-şi poată consacra întreaga sa activitate studiului şi pregătirii sale profesionale. Nu cred să existe ţară în lume care să vină într'o aşa de mare măsură în ajutorul studenţilor, ca ţara noastră, fără ca în schimb să ceară dela ei decât să înveţe şi să se pregătească temeinic, pentru a de veni elemente folositoare societăţii. Totalul cheltuielilor făcute de Universitate în anul şcolar trecut, în contul serviciului asistenţei sociale, se ridică la suma de 4.538,245 Lei, repartizată în modul următor:

1. întreţinerea căminelor şi alimentaţia studenţilor bursieri 1.960,249 Lei 2. întreţinerea cantinei şi procurarea de obiecte ne cesare funcţionării ei 970,797 „ 3. întreţinerea cantinei universitare şi alimentaţia studenţilor bursieri la cantină 563,598 „ 4. Ajutoare în bani date de Rectorat studenţilor meritoşi dar lipsiţi de mijloace 242,481 „ 5. Burse în bani â 1.500 Lei 720,000 „

6. Burse în bani â 540 Lei 151,120 :, Total 4.538,245 Lei Serviciul asistenţei medicale a pus la dispoziţia studenţilor un dispensar antituberculos şi un dispensar antiveneric, precum şi tratamentul gratuit în Clinicile Universităţii, pentru studenţii bolnavi. In afară de aceasta, Universitatea mai dispune de un Sana toriu la Colibiţa, pentru repaosul şi întremarea studenţilor debili. Cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală a studenţilor în cursul anului trecut, se ridică la suma de 565.918 Lei, repartizată în modul următor: 1. Pentru întreţinerea şi tratamentul studenţilor bolnavi în clinici 408.338 Lei 2. Pentru tratament şi medicamente în dispensarul antituberculos şi antiveneric 72.500 „ 3. Pentru întreţinerea studenţilor la sanatorul Co libiţa 85.080 „ Total 565.918 Lei 26

Serviciul educaţiei fizice ia o desvoltare din ce în ce mai mare. Parcul sportiv al Universităţii s'a mărit considerabil prin incorporarea Parcului Marelui Voevod Mihai, cedat Universită ţii de Primăria Municipiului pe timp de 50 de ani. Sub condu cerea D-lui Prof. I. Haţieganu s'a făcut planul de amenajare al acestui parc şi s'au executat deja un număr însemnat de lucrări. Au început de asemenea lucrările pentru facerea bazinelor de înot pe terenul achiziţionat anii trecuţi de Universitate, obţinân- du-se pentru executarea lor din partea Guvernului, suma de pa tru milioane lei. Pentru educaţia fizică a studenţilor s'a cheltuit în anul şcolar trecut suma de 805.273 Lei, repartizată după cum urmează: 1. Pt. lucrările de amenajare ale Parcului Sportiv... 605.097 Lei 2. Ajutor societăţii sportive universitare 60.000 „ 3. Pentru personal şi cele necesare pt. educaţia fizică 140.176 „ Total 805.273 Lei

In total Universitatea noastră, în cursul anului şcolar trecut a venit în ajutorul studenţilor, prin Oficiul său universitar, cu importanta sumă de 5.909,436 Lei.

VIII. SITUAŢIA MATERIALĂ A UNIVERSITĂŢII, s'a îmbunătăţit considerabil faţă de anii precedenţi. Deşi în bu getul statului, la cheltuielile materiale, Universitatea noastră nu figurează decât cu suma foarte redusă de 2.764.700 Lei minus 10% blocat 276.470 ,. am reuşit să obţin prin bugetul extraordinar de cheltuieli al statului suma de 4.265.650 „ şi prin credite extraordinare speciale, suma de ... 2.709.828 „ Total 9.463.708 Lei

Cu această sumă am putut face faţă cheltuielilor de între ţinere a Universităţii, rămânând şi un mic fond disponibil pentru diferite cheltuieli de reparaţii ce s'au executat la clădirile Uni versităţii. Situaţia n'a fost însă tot aşa de satisfăcătoare în ce pri veşte fondurile necesare pentru întreţinerea seminariilor, labora toarelor şi institutelor Universităţii, pentru care nu există în bu- 27 getul Statului nici o prevedere bugetară. Seminariile, laboratoa rele şi institutele Universităţii se întreţin numai din sumele pro venite din taxele de facultate plătite de studenţi cu care nu se poate acoperi însă, nici măcar o pătrime din cheltuielile de mate rial necesare bunei lor funcţionări. Pentru a ieşi din această grea situaţie, am făcut cele mai mari sforţări pentru a obţine sumele de care Universitatea avea nevoie şi am reuşit să conving pe Ministrul de Finanţe să ne acorde un credit extraordinar de 20.000.000 Lei pentru toate Universită ţile, din care Universităţii noastre i-a revenit suma de 6.650.500 Lei, care a fost distribuită- de Senatul Universităţii după cum urmează: 1. Pentru Seminarele Facultăţii de Drept 499.823 Lei 2. „ Institutele şi Laboratoarele Fac. de Me dicină 999.978 ,.

3. „ Laboratoarele Clinicilor Fac. de Medicină 999.972 .: 4. „ Institutele şi Laboratoarele Fac. de Ştiinţe 2.299.922 ,, 5. „ Seminarele, Instit. şi Labor. Fac. de Litere 999.938 „ 6. „ Biblioteca Universităţii pentru procura rea de cărţi şi reviste 650.000 „ 7. „ Oficiul de editură al Universităţii 200.867 ,. Total 6^50.500 Lei

Cu aceste sume s'au satisfăcut o bună parte din nevoile cele mai urgente ale laboratoarelor şi institutelor dar lipsurile sunţ, încă destul de mari. Ele nu vor putea fi înlăturate decât prin in troducerea sumelor de care ele au nevoie în bugetul ordinar al statului. Un alt capitol de o însemnătate covârşitoare pentru care nu există nici o prevedere bugetară este acela privitor la publica ţiile ştiinţifice ale Universităţii. Este evident că fără manuale di dactice bune şi eftine, ţinute la curent, deci în ediţii noui revă zute, pregătirea studenţilor suferă şi sforţarea ştiinţifică şi me reu trează a profesorului scade; iar fără publicaţii ştiinţifice, (icoana vie a activităţii lor neîntrerupte), Universităţile îşi pierd prestigiul, fără de care nu pot trăi; iar slujitorii lor, în lipsa emulaţiei şi stimulentului înviorător pe care-1 poate da publici tatea, sunt tentaţi să-şi caute afirmarea şi consacrarea personali tăţii lor în alte domenii de activitate străine de preocupări ştiin ţifice şi deseori în opoziţie cu ele. 28

Cu cât o Universitate este mai tânără cu atât nevoia ei de a se afirma prin creaţie ştiinţifică este mai mare. De aceea Uni versitatea noastră a făcut mari şi necontestate sforţări pentru a găsi fondurile necesare pentru aceste publicaţii. Anul trecut s'a pus la dispoziţia Oficiului de Editură al Universităţii, în afară de fondurile necesare pentru tipărirea manualelor didactice şi a lucrărilor ştiinţifice, suma de 300.000 Lei pentru publicaţiile pe riodice ale Universităţii, care a fost repartizată în modul următor:

1. Rev. de Endocrinologie a Fac. de Medicină 30.000 Lei 2. Arh. Inst. Medico-Legal a Fac. de Medicină 20.000 „ 3. Buletinul Eugenie al Fac. de Medicină 20.000 ,.

4. Daco-Romania a Facultăţii de Litere 25.000 ,: 5. Anuarul Inst. de Ist. Naţ. al Facultăţii de Litere 15.000 ,. 6. Anuarul Inst. de Studii Clasice al Fac. de Litere 20.000 „ 7. Melanges d'Histoire Gen. a Facultăţii de Litere 30.000 „ 8. Buletinul Societăţii de Ştiinţe al Fac. de Ştiinţe 30.000 „ 9. Buletinul Grădinii Botanice al Fac. de Ştiinţe... 35.000 „ 10. Mathematica a Fac. de Ştiinţe 35.000 „ 11. Rev. de Geologie şi Mineralogie a Fac. de Ştiinţe 20.000 „ 12. Lucrările Inst. de Geografie a Fac. de Ştiinţe ... 20.000 „ Total 300.000 Lei

Doamnelor şi Domnilor,

Nevoile unei Universităţi sunt foarte mari şi multiple, ele nu se pot îndeplini, oricât ar fi bugetul ei de mare din venitu rile ordinare anuale. Astfel de nevoi sunt cele privitoare la clă dirile Universităţii, la înfiinţarea de noui institute şi laboratoare, precum şi la înzestrarea acestora cu utilajul necesar. Universita tea noastră are nevoie încă de multe clădiri, pentru clinicile, in stitutele şi laboratoarele noastre existente, care nu pot funcţiona mulţumitor şi nu se pot desvolta din lipsă de spaţiu, n'avem săli suficiente de cursuri pentru Facultăţile de litere şi ştiinţe, n'avem săli de seminarii şi bibliotecă pentru Facultatea de Drept. Ne trebuie neapărat o nouă aripă a Universităţii pentru Facultatea de Ştiinţe, căci clădirea actuală abia ajunge pentru Facultatea de Drept şi Litere, şi pentru Rectoratul Universităţii, împreună cu cele patru Decanate. Ne trebue de asemenea o clădire pentru Clinica infantilă şi Institutul de puericultura, a cărei lipsă este 29 atât de adânc simţită şi un pavilion nou pentru Clinica stomato logică. Sunt foarte mulţumit că Guvernul prezidat de Dl Gh. Tătă- rescu a înţeles nevoile noastre şi ne-a venit în ajutor, dându-ne puternicul său sprijin. După ce acum trei ani de zile ne-a dăruit 44 milioane, cu care am înălţat monumentala clădire a Colegiu lui Academic „Regele Carol II" şi am terminat şi transformat atâtea clădiri pentru Institutele şi Clinicile noastre, în vara aceasta cu ocazia grandioaselor serbări de inaugurare a Colegiu lui Academic, prezidate de M. Sa Regele, ni s'a făcut un nou dar de 32 milioane lei, pe care i-am încasat, iar astăzi chiar în ziua serbării noastre de inaugurare a noului an şcolar, Dl Canci- cov, Ministrul de Finanţe, predă reprezentantului nostru Prof. Al. Lapedatu, suma de 200 milioane de lei, în rentă de stat, pentru nevoile clinicilor Universităţii noastre. In numele Senatului universitar, şi al întregului corp profe soral, ţin să aduc şi din acest loc, şi cu această ocazie, cele mai vii mulţumiri Guvernului care ne-a pus la dispoziţie aceste im portante sume de bani. Să dea D-zeu ca şi Guvernul viitor şi cele ce se vor mai succede să fie tot atât de înţelegătoare pentru rostul şi nevoile acestei Universităţi şi tot atât de generoase, pentru ca în scurtă vreme să putem îndeplini întregul nostru program de construcţii şi înzestrări. Iată Doamnelor şi Domnilor în linii generale rezultatul ac tivităţii desfăşurate de Universitatea noastră în cursul anului şco lar trecut. El reprezintă un activ de care avem tot dreptul să fim mul ţumiţi şi un stimulent pentru fiecare din noi, să ne facem datoria la posturile unde suntem puşi, pentruca într'o comună şi armo nică sforţare, într'un spirit de largă înţelegere şi conlucrare să putem spori din an în an şi din ce în ce mai mult patrimoniul material şi spiritual al Universităţii noastre. Mulţumindu-vă cu recunoştinţă, de activitatea ce aţi desfă şurat şi pentru sprijinul ce mi-aţi acordat, declar deschise cursu rile anului şcolar 1937—38.

ACTE SOLEMNE MANIFESTAREA DE SOLIDARITATE A REPREZENTAN ŢILOR PARLAMENTELOR MICII ÎNŢELEGERI

Serbările desfăşurate în capitala ţării, în ziua atât de adânc săpată în istoria neamului nostru — 1 Decemvrie — pentru co memorarea a 20 ani dela intrarea României în războiu şi a 18 ani dela unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, au avut ultima grandioasă etapă la Cluj. In ziua de 3 Decemvrie 1936, orele 10 a. m., au sosit în lo calitate, cu un tren special, reprezentanţii parlamentelor micii înţelegeri,1) cărora li s'a făcut o primire din cele mai călduroase.

г) Au luat parte la aceste serbări: Din partea Parlamentului Iugoslaviei: M. Stevan Tchiritch, Preşedinte al camerii deputaţilor, fost Ministru; Dr. Kosta Koumanoudi, deputat fost Ministru, fost preşedinte al camerei deputaţilor; Dr. Grga Andjelinovitsch, senator fost Ministru; Dr. Momtchilo Ivkovitch, senator fost subsecretar de stat; Dragoslav Djordjevitch, senator fost Ban; Dr. Kosta Popovitch, •deputat fost vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Yova Banianine Senator, Milan Popovitch senator; Djuro Voukotitch senator; Frantz Smodey senator; Yeremia Protitch deputat, fost ministru-adjoint; Stevan Yankovitch, deputat; Dr. Dragan Damitch, deputat secretar al camerii deputaţilor; Oto Gavrilo- vitch deputat; Miloye Sokitch deputat; Mustafa Moulalitch deputat; Dr. Viekoslav Miletitch deputat; Dr. Ljoutitza Dimitriyevitch deputat; Voyislav •Gatchinovitch deputat; Jarko Tomachevitch deputat; Ljouba Yovanovitch deputat; Nikola Zouber deputat; Vladimir Kazimirovitch deputat; Tchaslav Nikitovitch deputat; Dr. Youray Kotze deputat; Milan Kouroulitch deputat; Alexandar Datchitch deputat; Dr. Alexatidar Boutorka deputat; Nouria Pouz- deratz deputat; Ljoubicha Lazarevitch Consilier administrativ al camerii deputaţilor; Avacumovici consilier de Legaţie; Din partea Parlamentului Cehoslovac: Jan Malypetr preşedinte al camerii deputaţilor; Dr. Frantisek Soukoup preşedinte la Senat; Dr. Ivan Markovic vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Vaclav Klofac vice-preşe- 32

Gara, frumos pavoazată cu verdeaţă şi drapelele celor trei ţări aliate, era neîncăpătoare pentru autorităţile, şcolile şi delegaţiile numeroase de ţărani din Transilvania, îmbrăcaţi în frumoase şi variate costume naţionale, veniţi în aşteptarea oaspeţilor. Sosirea acestora a deslănţuit urale nesfârşite ale spectatorilor, în timp ce muzica militară intona Imnul Naţional Iugoslav şi Cehoslovac. In sala de recepţia a gării dl primar Prof. Nicolae Drăganu a rostit un cuvânt de bun sosit, în limba franceză, la care au

Sosirea oaspeţilor în gara Cluj

dinte la Senat; Dr. Moric Hruban vice-preşedinte la Senat; Ştefan On- derco vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Dr. Ing. Vlad Brdlîk deputat;. Dr. Josef Matousek senator; Dr. Anton Stefamek senator; Pavel Teplansky deputat; Josef David deputat; Josef Stivin deputat; Frantisek Svetlik de putat Alois J. Benes deputat; Dominik Nejezchleb-Marcha senator; Dr.. Josef Mares deputat; Dr. Vladimir Zadera secretar al delegaţiei; Dr. Albert Milota senator; Ing. Arnost Winter senator; Jaromir Spacek deputat, Alois. Hatina deputat; Julius Slama senator; Josef Vicanek deputat; Andrej Jan- cek senator; Dr. Ing. Hanus Lokscha deputat; Jindrich Muller senator; Jan Lieka deputat; Jan Веско deputat; Ferdinand Richter deputat; Dr. Pavel. Kossey deputat; Rudolf Zischka deputat; Karol Rybarik deputat; Dr. Vla dimir Korec consilier la Legaţie. 33

răspuns: Dl Soukoup Preşedintele Senatului Cehoslovac, în nu mele Parlamentului Cehoslovac şi dl Tchiritch preşedintele ča- merii deputaţilor Iugoslavi în numele parlamentarilor Iugoslavi. Dela gară convoiul s'a îndreptat spre Universitate, prin pi torescul naţional al oraşului care dădea zilei caracterul unei gran dioase serbări, atât prin decorarea balcoanelor cu frumoase şi variate covoare naţionale, cât şi prin strălucitoarele costume ale mulţimii care se înşiruia pe toate străzile.

Autorităţile şi publicul la primirea oaspeţilor în gara Cluj

Serbarea s'a desfăşurat în sala festivă a Colegiului Acade mic una din cele mai măreţe creaţii arhitectonice din ultimul timp care, cu acest prilej, îşi deschidea pentru prima oară porţile spre a se însufleţi de entuziasmul nesfârşit al participanţilor la această grandioasă serbătoare. In mijlocul unei săli care prin amploare, sobrietatea şi ele ganţa liniilor, impresiona deopotrivă pe cei de faţă, serbarea s'a desfăşurat cu entuziasmul pe care nu-1 poate stârni decât acea re vărsare de sentimente ale înfrăţirii directe şi ale solidarităţii indestructibile. 34

După discursurile rostite, care se publică mai jos în extenso, a urmat un banchet la ora 13 în saloanele Cercului Militar la care au rostit câte un toast domnii: Nicolae Drăganu primarul

Noua clădire a Colegiului Academic în sala căruia s'a desfăşurat această manilestaţie.

municipiului, P. S. S. Episcop Colan, P. S. S. Episcop Hossu, profesor Iuliu Haţieganu, profesor Ion Lupaş, deputat Toma- chevitch şi Senatorii Marcovici şi Hruban. 35

1. —DISCURSUL ROSTIT DE DOMNUL FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, RECTORUL UNIVERSITĂŢII CLUJ.

Domnilor Miniştri, Domnilor Preşedinţi ai Corpurilor Legiuitoare, înalt Prea Sfinţiţi Părinţi, Doamnelor şi Domnilor,

Avem astăzi marea bucurie şi deosebita cinste de a avea în mijlocul nostru pe iubiţii reprezentanţi ai parlamentelor jugoslav şi cehoslovac în frunte cu cele mai strălucite personalităţi din viaţa publică a celor două ţări amice şi aliate.

Dl. Rector rostind discursul la tribuna Senatului Universitar. In fund se văd drapelele celor trei naţiuni.

Ei au venit să participe în capitala ţării la cea mai mare săr bătoare a poporului român, la comemorarea Unirii pe veci a Transilvaniei cu patria mumă. In această zi memorabilă de 1 Decemvrie 1936, ei au rostit în parlamentul ţării noastre cuvinte de sinceră şi profundă dragoste, pe care naţiunea română nici odată nu le va uita şi ne-au asigurat că popoarele pe care Ie re prezintă sunt hotărâte să formeze împreună cu noi, o unitate po litică indestructibilă şi un zid de netrecut al frontierelor noas- 36 tre comune, de care se vor sdrobi toate asalturile şi toate sforţă rile acelora care în nesocotinţa lor vor să dărâme aceea ce s'a realizat pentru totdeauna, în numele sfintei dreptăţi a popoare lor prin sacrificiile şi sângele martirilor căzuţi pe toate câmpu rile de bătae. înainte de a se întoarce la căminele lor, aceşti iubiţi şi prie teni devotaţi au ţinut să vie la noi acasă, în inima Ardealului desrobit, pentru ca să ne spună că sunt uniţi cu noi prin aceeaşi dragoste de libertate şi de drept şi prin aceeaşi hotărâre de a păs tra cu orice sacrificii independenţa ţărilor noastre, cucerită după nesfârşite suferinţe, cu atât de mari jertfe. Pentru această dovadă de prietenie şi dragoste frăţească, pentru gestul lor pe cât de frumos pe atât de semnificativ, să-i salutăm cu toată căldura inimilor noastre şi să le spunem din adâncul sufletului nostru un cordial „Bine aţi venit".

Messieurs Ies Presidents, Messieurs Ies Senateurs, Messieurs Ies Deputes, Chers Allies,

Je suiş tres heureux de vous saluer dans cette enceinte de l'Universite, sur cette terre de Transylvanie â. jamais delivree, et de vous sduhaiter la bienvenue de tout coeur. Ce ne sont pas seulement Ies intellectuels de cette viile, reunis en si grand nombre, et envahis comme moi par une puissante emotion qui vous saluent par ma voix: c'est tout le peuple rou main de Transylvanie, il vous attendait avec impatience; il vous accueille avec des sentiments d'affection et d'estime profondes pour vous-meme et pour nos chers allies que vous representez en ce jour de fete naţionale. Jour de fete naţionale, dis-je: il у a 18 ans en effet se dissi- pait le cauchemar seculaire dans lequel avaient ete etouffes le peuple tchecoslovaque et une grande pârtie des peuples yougoslave et roumain; il у a 18 ans, la Transylvanie chair de la chair du corps roumain, berceau de notre nation, etait pour toujours de livree de l'esclavage par sa libre volonte, qu'elle exprimait cate- goriquement dans la grande Assemblee d'Alba-Iulia. Votre visite, Messieurs, nous donne en ce jour de fete l'heu- reuse occasion d'affirmer l'etroite solidarite qui unit le peuple 37 roumain aux peuples que vous representez. L'amitie qui nous unit s'est scellee au cours des siecles. Elle n'a pas ete creee pour les besoins d'apres guerre. Depuis bien des generations nos peu ples sont lies par des liens etrois. Les memes interets, les memes sentiments de liberte et d'independance nous ont rapproches toujours davantage. Pendant la grande guerre, lorsque notre sang a coule pour la meme cause sainte, celle de notre affranchisse- ment, cette amitie s'est transformee en une indestructible union, qui depuis la guerre a ete cimentee par une action politique com- mune, par la lutte pour les memes interets, par le meme ideal de paix, de travail createur, de defense de notre liberte. Cette amitie, fondee sur un passe seculaire, defie toutes les tentatives, toutes les intrigues, tous les dangers. La main dans la main, indissolublement unis, pleins de foi, surs d'eux-memes, nos peuples continueront leur oeuvre dans un labeur commun, et, s'il le faut, dans une defense et une lutte communes. Nous ne craignons pas l'avenir, car nos pays ne sont pas le fruit de combinaisons politiques artificielles emanees d'alliances interessees: ils ont ete crees par le triomphe d'un principe fun damental de la vie du monde civilise: le principe naţional. Nous representons des nations et non des classes dominantes, des de- mocraties nationales et non des oligarchies etrangeres tyranni- ques. Nous representons la volonte de vivre, d'exprimer nos forces de peuples jeunes et vigoureux, avides d'un labeur fecond dans tous les domaines de la civilisation. Les liens indestructibles qui nous attachent â notre sol nous unissent aussi â vous, amis et allies, qui etes animes du meme amour de la terre ancestrale, du meme ideal, des memes senti ments, des memes aspirations. Nous sommes surs de l'avenir, parce que nos pays ont la foi et ont aussi la force. Ils savent qu'ils doivent de plus en plus s'appuyer sur eux-memes, sur leur propre puissance, et que la base la plus solide de la paix et de leur securite consiste dans la fermete de leur alliance et dans l'u- nite de leur action. Cette terre de Transylvanie sacree par les dures souffrances de tant de generations esthabitee depuis les temps les plus recules par une populaţion roumaine autochtone, qui represente aujourd'- hui 65% de l'ensemble des habitants contre 12% de hongrois et de 23% d'autres nationalites. 38

Avec l'appui de l'ancien regime magyar ces etrangers se sont infiltres continuellement et methodiquement dans la masse com pacte du peuple roumain. La domination hongroise, hostile et despotique n'a jamais reussi, malgre tous ces efforts, â reduire cette majorite roumaine â une minorite: aujourd'hui que ce peuple fier et vigoureux de Transylvanie a une pleine conscience de sa personnalite, qu'il a conquis sa liberte aux prix d'immenses sacrifices, qu'il s'est uni â ses freres pour former un etat naţional, la Grande Roumanie, comment s'imaginer qu'il puisse se laisser reduire de nouveaux a l'esclavage? Ni l'ardent deşir d'un peuple voisin, ni l'aide d'une grande puissance qui a elle-meme acquis sa liberte en vertu des principes que nous defendons, ni meme la coalitions de toutes Ies forces ennemies ne suffiraient a ebranler cette realite historique, ethnique et sociale que constitue le peuple roumain, et â lui arracher sa liberte. II est fier de son passe, il a conscience de ses droits il a foi dans sa mission historique.

Messieurs le Senateurs, Messieurs Ies Deputes, Chers Allies,

En ma qualite de Recteur de l'Universite de Cluj, j'ai le de- voir d'affirmer en cet instant solennel qu'en dehors'des liens spi- rituels, des alliances politiques, des affinites entre nos gouver- nements et nos chefs d'etat, nos trois peuples ont en commun d'antiques et vivantes traditions qui Ies unissent dans leurs ef forts pour faire avancer la civilisation dans cette pârtie de l'Eu- rope ou nous vivons. Antiques, dis-je, car elles remontent aux plus anciens temps. Roumains et Slaves ont longtemps vecu cote â cote dans Ies con- trees du cours inferieur du Danube et de ses affluents, avânt que ne se constituent l'Etat yougoslave sur la rive droite, et Ies etats roumains sur la rive gauche du fleuve. Que de noms de lo- calites attestent le souvenir des Roumains qui se sont fondus dans Ies masses serbes de la Yougoslavie actuelle, et des Slaves devenus Roumains dans la Roumanie d'aujourd'hui. Nos ballades populaires chantent encors Ies faits des princes serbes, de meme que Ies admirables poemes epiques serbes chantent nos grands voe- vodes Vladislav Basarab, Mircea le Grand et Ies noces de son 39 pere Radu. Les chroniques serbes sont riches en details sur l'alliance de Mircea avec Etienne Lazarovici. Les alliances entre fa- milles regnantes cr.eerent les liens qui permirent au savant moine Serbe Nicodeme de s'etablir chez nous, ou il fonda les monasteres de Vodiţa et de Tismana, veritables foyers de culture. Au XVI-e siecle, le moine Serbe Macarie apporta de Cetinie les caracteres qui imprimerent nos premiers livres. Le metropolite Maxime, fils d'Anghelina, mere des derniers princes serbes Jean et Georges, a joue dans les pays roumains un role politique et culturel de grande importance. Les princes roumains surent recompenser ces bienfaits. Neagoe Basarab aida Maxime â batir le monastere de Cru- şedolu: lui et ses successeurs devinrent les soutiens de l'eglise slave de la Yougoslavie subjuguee par les Turcs. Notre Voevode, Vasile Lupu combla de presents les monasteres de Lefavina en Croaţie, de Mileşevo et de Trebinje; Matei Basarab fit de prin- cieres offrandes au monastere serbe de Poprata, et Serban Canta- cuzino â celui de Ravaniţa. Au debut du siecle dernier, Kara- gheorghe fut en ambassade â Bucarest, ou il obtint des concours; le grand animateur serbe Dositei Obrâdovici se rappelait avec plaisir son sejour â Jassy. N'oublions pas non plus que le grand homme d etat Pâsici a passe ses annees d'exil dans l'atmosphere accueillante de Bucarest. L'histoire des Roumains de Transylvanie enregistre avec honneur le nom des deux metropolites serbes Paul Nedânovici de- fenseur au XVII 1-е siecle de l'orthodoxie transylvaine, et Etienne Stratimirovici qui un siecle plus tard celebrait eloquemment Гё- clat de notre origine et de l'avenir qui nous attend. Serbes d'origine etaient les grands eveques Sava Brancovici, Gedeon Nichitici et Gherasim Adamovici qui regirent l'eglise transylvaine, de leur residence de Răşinari.

Si le Danube nous unit â Г etat Yougoslave, les Carpathes nous unissent â l'etat tcheco-slovaque. L'intimite de nos rapports est attestee par les nombreuses troupes de pasteurs roumains qui ont jadis sillonne la Tcheco-slovaquie, en laissant tant de traces dans les noms de lieux, et en s'alliant aux montagnards tchecoslovaques des Carpathes du Nord. Lors des agitations religieuses, un flot de Hussites se de versa dans nos regions. Les persecutes trouverent un asile sur, ă 40 la cour du prince moldave Alexandre le Bon. Leurs preceptes re- ligieux prirent racine aussi parmi Ies Roumains. Cest, semble-t-il, sur leur exemple que furent pour la premiere fois traduits en roumain Ies textes sacres, traduction qui posait la premiere pierre de notre litterature naţionale. Mais l'importance de nos rapports avec Ies Tcheco-slovaques ressort surtout de l'histoire de ces cent cinquante dernieres annees. Les Minstres tcheques et en particulier le puissant Kolovrat soutinrent notre cause â la fin du XVIII-e siecle. Avec la meme conviction, lors de la revolution de 48, de grands ecrivains tche co-slovaques nous ont defendus et encourages dans nombreuses publications: Kollar dans „Slavi Dcera", Hodza dans „Slovo Slovakom", Ludovic Stur dans son vehement requisitoire dirige contre les Hongrois et Gitrenka dans les courageuses protesta- tions ou etait admirablement defini le droit â la langue naţionale. En defendant ainsi la juste cause des nations, les representants du peuple tcheco-slovaque nous ont envoye une premiere aide mo rale qui devait exalter la conscience des generations passees et renforcer leur esperance du succes final. En outre, la lutte naţionale soutenue par les Tcheques dans la seconde moitie du XIX-е siecle, et jusqu'â la guerre, a ete pour notre peuple un eclatant exemple, un vivant enseignement. Les Tcheques ont ete les premiers a demontrer au monde, par la doctrine et les actes, que la monarchie austro-hongroise consti- tuait un anachronisme, que les nationalites qui la formaient avaient droit â une vie naţionale propre. Aussi, la lutte decisive nous a-t-elle trouves du meme cote de la barricade, que les chefs tchecoslovaques, surtout dans les cin quante dernieres annees. Nous avons combattu ensemble, apres l'instauration du regime constitutionnel en Hongrie, contre toutes les tentatives de magyarisation par l'ecole et l'administration. Cest dans le feu de la lutte contre un ennemi commun que s'est cimentee notre amitie. Cluj a vu, lors du fameux proces du Memorandum, pierre de touche de l'action naţionale dans notre histoire politique, les slovaques Milos Stefanovici et Ştefan Fâynor et le serbe Emile Ga- vrila dans les rangs des defenseurs. II у a juste trente ans aujourd'hui que les quatorze deputes serbes, slovaques et roumains du parlement de Budapest, 41

apres avoir presente un contre-projet de reponse au message, sig- ne par Liubomir Pavlovici, Milan Hodza, le premier Ministre actuel et Theodore Mihali, redigerent le celebre Manifeste aux nationalites. Et il у aura trente ans demain que (â Ruzomberok) L. Szobar et le pretre A. Hlinka, defendus par Coriolan Bredi- ceanu et Juliu Maniu, etaient condamnes â la prison. Dans un autre ordre d'idees disons aussi que depuis un siecle bien des Roumains ont fait leurs etudes â Prague; le pein- tre Chladek a ete le maître de notre grand Grigorescu, les musi- ciens roumains ont egalement trouve dans la capitale de la Tche- coslovaquie une glorieuse ecole. Rappelons encore les rapports con- stants qu'entretint avec les Roumains le regrette professeur Jan Urban Jarnik, de l'Universite de Prague. Pendant quarante ans, il fut l'apotre de l'amitie tcheco-roumaine. II a sillonne tout no tre pays, et appris parfaitement notre langue, dans laquelle il a traduit mainte oeuvre tcheque. II a public en collaboration avec Andrei Bârseanu un volume de poesies populaires roumaines de Г Ardeal, et Г Academie roumaine l'elut pour membre d'honneur. Son fils Hartvik Jarnik, professeur d'Universite continue aujourd'hui la glorieuse tradition de son pere. De meme l'abbe Me- thode Zavoral, pour prodiguer ses consolations aux blesses rou mains, soignes dans son abbaye, a appris le roumain et est devenu ensuite un des amis les plus precieux de notre peuple. Nous eumes en 1932 la joie de le recevoir et de le proclamer docteur „honoris causa" de notre Universite. L'amitie entre Yougoslaves, Tchecoslovaques et Roumains n'est donc point, comme d'aucuns se plaisent â le pretendre, une alliance artificielle destinee â defendre des positions acquises: c'est une fraternite qui a des racines antiques et profondes; elle a ete cimentee dans des temps douloureux par les souffrances su- bies en commun et par les combats heroîques menes pour obtenir la victoire du droit, victoire que cette fraternite saura defendre а tout prix. Nous sommes heureux, Messieurs les deputes et senateurs yougoslaves et tchecoslovaques que votre presence parmi nous ait donne l'occasion de rappeler les liens qui nous unissent. Ces liens sont destines â se resserrer toujours davantage, pour donner a nos peuples une unite spirituelle indestructible. Nos interets vitaux, les necessites historiques d'hier, d'aujourd'hui et de demain exigent que nous soyons etroitement unis. - 42

Aujourd'hui plus que jamais, quand la situation internaţionale est lourde de difficultes, que dis-je? de graves menaces pour la paix de ГЕигоре. II faut donc nous connaître de mieux, pour renforcer Ies bases spirituelles de notre amitie et de notre alliance. Une collaboration assidue entre nos instituts de culture creerait â coup sur une atmosphere d'estime basee sur une connaissance reciproque. Je songe surtout â un echange bien organise d'etudiants qui se familiariseraient au cours d'un sejour prolonge avec le pays ami; â un echange de professeurs, dont Ies conferen - ces donneraient Ies derniers resultats obtenus par la science dans chaque pays. En arrivant ainsi â nous mieux connaître, nos efforts communs eleveront une digue indestructible que nous op- poserons â quiconque voudrait nous denier notre droit â une existence libre, digne du glorieux passe de nos nations et de leur avenir. En cet instant de puissante emotion, quand nous sommes pe- netres jusqu'au fond du coeur par Ies souvenirs qui nous ont rapproches dans le passe, par tous Ies evenements qui nous ordon- nent d'etre unis dans le present, par Ies esperances et Ies aspirations qui nous obligent â suivre la meme voie dans l'avenir, lais- sez-moi terminer en criant du fond de l'âme: Vive le peuple yougoslave. Vive le peuple tchecoslovaque, Vive le peuple roumain, Vive la Petite Entente.

DISCOURS DE M. Dr. KOSTA KOUMANOUDI.

Messieurs,

Nous nous rejouissons tout particulierement de cet heureux moment de pouvoir participer, dans ce centre Universitaire d'un territoire libere et rendu â la mere patrie, â cette grandiose manifestation de la force et de la conscience nationales de la grande Roumanie, force et conscience exprimees si noblement et si hau-- tement dans ce cadre et surotut ici, dans cette contree de Clouj, une reunion des representents parlementaires de la Petite En tente prend une signification extrement eloquente. Cette alliance de trois peuples jeunes et vigoureux a ete con- ţue comme une creation politique inspiree par l'idee de la legitime 43 deferise et de la sauvegarde des interets les plus sacres. La Rou- manie, la Tchecoslovaquie et la Yougoslavie se sont liees â mort et â vie pour veiller sur leur patrimoine naţional acquis au prix des innombrables sacri fices librement consentis par les meilleurs de leurs enfants. Nos frontieres ont ete tracees par le sang verse au cours d'une guerre longue et atroce, — c'est pourquoi nos frontieres sont intangibles; nos Etats ne peuvent diminuer, encore moins perir, — car nous sommes des serviteurs devoues et sinceres de la paix et nous ne voulons provoquer aucune guerre. Nous sommes, par lâ, les garants les plus surs que rien ne peut changer par la force et contre la volonte de nos peuples dans cette pârtie de l'Europe.

Ces verites primordiales, tous les hommes politiques doivent toujours les avoir presentes â leur esprit: elles sont un guide clair- voyant aux hommes d'Etat qui menent nos trois nations si etroitement unies. Nous avons ensemble et d'un xommun accord depuis plus de quinze annees toujours suivi cette ligne droite, avec plein succes, et nous ne devons jamais nous separer de cette politique, seule saine et salutaire.

Par les beaux discours prononces hier au Parlement Rou main par les representants les plus autorises de nos trois peuples ont ete definis nos buts politiques et le grand role qui nous in- combe dans la vie internaţionale. Mais nous considerons que la tâche de la Petite Entente ne doit pas se borner â atteindre et realiser seulement cet ideal unique. Une alliance si profondement enracinee dans le coeur me me de nos trois peuples doit s'etendre plus largement et embras- ser toutes les manifestations multiples de leur vie naţionale, aussi bien politique qu'economique, scientifique, litteraire, artişti - que, culturelle. De nos jours les crises qui ont sevi partout, non seulement dans les domaines des activites materielles mais aussi bien morales de l'homme, exigent une collaboration etroite pour regler avânt tout la production et organiser les echanges commerciaux. Les efforts faits depuis 1930 afin de former la Petite Entente comme une unite economique ont ete tres serieux et bien combi- nes, de sorte que les resultats obtenus, malgre les obstacles et les difficultes souvent plus fortes que nos volontes peuvent etre con- sideres comme satisfaisants. Mais il serait necessaire d'elaborer 44

un programme general de reglementation de la production et des echanges. Et cette fois, il faudra poursuivre l'examen, sous toutes ses faces, de la structure economique de chacun de trois Etats composant la Petite Entente, dans le but de dresser un plan qui embrasserait une periode assez longue determinee d'avance. On pourra obtenir de la sorte une amelioration notable dans tous les sens et preparer et garantir en meme temps la prosperite de notre agr icul ture et de notre industrie, la stabilite de notre monnaie, le perfectionnement de notre outillage naţionale et la mise en activite de la main d'oeuvre.

Nous possedons un grand nombre d'hommes competents dans tous ces domaines, des savants et des praticiens d'experience, qui devraient se mettre â la tâche et qui, certainement, reussiront â resoudre tous les graves problemes â l'ordre du jour, au grand profit de toutes les classes laborieuses en Roumanie, Tchecoslo- vaquie et Yougoslavie. Pour accomplir cette mission, les Parle- ments respecţi fs de nos trois pays auront, j'en suiş sur, dans les Universites des collaborateurs et des conseillers de toute con- fiance et de tout devouement. Je suiş convaincu que c'est des chaires, de laboratoires, des conferences universitaires, — de tous ces foyers de recherches scientifiques que nous viendront la lumiereet l'aide la plus precieuse pour arreter les crises du temps present.

A mon avis, Messieurs, je me permets de vous faire remar - quer, lâ ou il reste encore le plus â travailler, c'est au point de vue de rapprochement intellectuel ou plutot au point de vue de la connaissance et de la penetration mutuelle de nos peuples. Une alliance telle que la notre, pour produire son plein effet, doit ten- dre â une sorte de fusion de grandes qualites spirituelles qui ca- racterisent ses adherents. Par cette voie on arrive a mettre en oeuvre toutes les forces morales au service d'un ideal commun. Seuls les peuples qui se connaissent a fond se comprennent et s'es- timent. Quoique vivant dans differents Etats, c'est par lâ qu'ils deviennent capables de s'imposer tous les sacrifices pour se defendre les uns les autres. C'est par lâ que les ennemis des uns se transforment en meme temps en ennemis des autres; c'est par lâ que les dangers menacant les uns arrivent a toucher les autres. Une alliance ainsi concue forme naturellement un tout indivisible.

Lâ aussi, Messieurs, le role des Universites, des professeurs aussi bien que des etudiants, — des intellectuels en general est 45 considerable. Par les ecrits, les lecons, par les paroles, par les revues et journaux, les reunions publiques, ils disposent des moyens puissants pour reprendre dans les masses populaires toute la ri- chesse inepuisable que chacune de nos nations possede en litterature, art, moeurs, histoire, en un mot tout ce qui dans le passe et le present constitue l'essence de la vie publique des Roumains, des Tchecoslovaques et des Yougoslaves. Nos parlementaires, eux aussi, comme nous le voyons par leur activite, ce sont mis de tout coeur â l'accomplissement de ce but si eleve. Ils sont representants et elus du peuple„donc ceux qui forcement sont appeles â connaitre le mieux les besoins, les exigences, les tendances et les aspirations de chaque peuple d'ou ils sont sortis. Cest leur mission la plus imperative, de precher cette union de nos trois Etats et, encore plus, de trois peuples qui constituent la Petite Entente.

Je crois, Messieurs, que notre reunion â Bucarest a excelle- ment servi â cette fin. Nous devons continuer. Car rien ne ci menta aussi fortement l'edifice que nous elevons avec nos forces communes que cet echange vivant de nos idees, de nos concep- tions, de nos vues sur tous les problemes qui preoccupent le pre sent et de la solution desquels depand l'avenir des peuples qui nous ont charges de defendre leurs interets et de satisfaire â leurs esperences.

Nulle part qu'ici n'apparait aussi hautement la grandeur de nos devoirs nationaux et la lecon qu'elle comporte. Car le sol ou s'eleve aujourd'hui cette noble Universite de la Roumanie libre et independante avait longtemps subi le joug de la dominaţion etrangere et en avait cruellement souffert. Les Roumains de la Transylvanie comprennent le mieux le martyre qu'ont endure leurs freres Tchecoslovaques et Yougoslaves sous les memes maî- tres d'une autre race et d'une mentalite dure et intolerante. Ce long passe des persecutions nous a rapproches dans l'adversite et nous a reunis dans la liberte. Ici nous pouvons proclamer avec fierte au nom de nos trois peuples que nos patries sont et reste- ront pour toujours notre bien sacre et intact, avec nos frontieres intangibles et inchangeables, avec notre liberte entiere. Notre patrimoine naţional que nous avons cherement acquis, nous le garderons: il est bien â nous pour toujours. 46

DISCOURS DE M. DR. ING. VLAD BRDLÎK

Messieurs Ies Ministres, Messieurs Ies Presidents, Monsieur le Recteur, Monsieur le Commandant du corps d'armee, Messieurs Ies Eveques, Monsieur le Prefet, Monsieur le Maire, Mesdames et Messieurs,

Admis â l'honneur de parler au nom de la Delegation Parle- mentaire tchecoslovaque je m'acquitte de ma mission avec d'au- tant plus de plaisir que je me trouve dans Ies murs augustes de Г edifice qui donne tant de preuves de votre culture naţionale. Dans la Salle des fetes, un grand hommage a ete rendu а un de nos compatriotes, admirateur enthousiaste du peuple roumain — grâce â votre universite qui a accorde dans une seance solen nelle le diplome de docteur honoris causa â notre Abbe de Stra- hov le Dr. Metod Zavoral. Et cet honneur etait aussi l'honneur pour toute la nation tchecoslovaque. Combien de souvenirs pourrais-je mentionner, souvenirs rap- pelant Ies relations chaudes entretenues par Ies eminents savants et travailleurs culturels de nos pays amis: Notre Docteur Cihâk â Jaš, nos Professeurs Jarnik, Pravda, recemment votre celebre Professeur Iorga et actuel Ministre Professeur Nistor, nos Pro fesseurs Kadlec, Bidlo et tant d'autres travailleurs scientifiques sur le terrain des sciences naturelles et techniques. Et combien de collaboration sur le terrain politique qui a cree la tradition de nos rapports cordiaux. Dans l'annee revolutionnaire de 1848, Ies Roumains ont for mule leurs desiderata nationaux et politique â Blaj, Ies Serbes â Karlovice et Ies Slovaques а Lipt. Sv. Mikulâs. Sept decades se sont ecoulees avânt qu'on put realiser ces buts: L'union de tous Ies Roumains dans la Grande Roumanie; de tous Ies Serbes, Croates et Slovenes dans la Yougoslavie et des Tcheques et Slovaques dans la Tchecoslovaquie. Depuis l'annee 1895, et puis de nouveau depuis 1905 jusqu'â la fin de la grande guerre, notre collaboration politique etait or- 47

gamsee si etroitement qu'on peut la considerer a juste titre com me une sorte de Petite Entente. La collaboration sincere qui alors existait avânt la guerre etait apres la guerre transposee dans le large cadre europeen. La solidite de notre union n'est pas donc seulement mecanique, elle ne repose pas uniquement sur les traites diplomatiques, elle est sortie des coeurs memes de nos nations et de leur evolution historique. Et cette perspective historique nous assure que les amities qui ont fait leurs preuves admirables dans le passe, dureront et s'approfondiront dans l'avenir. Les rangs des champions de l'amitie traditionnelle roumano- tchecoslovaque ne diminuent point. C'etait un honneur pour les deux nations que leurs Chefs supremes, Sa Majeste le Roi Carol II et le President de la Republique Tchecoslovaque Mr. Edvard Beneš sont devenus les representants des relations les plus cha- leureuses entre nos pays. Le caractere de la visite de Sa Majeste le Roi Carol â Pra- gue a confirme admirablement cette experience. L'enthousiasme qui accompagnait le Souverain roumain et Son fils â chaque pas au milieu du peuple tchecoslovaque etait une prevue que tout ce qui a ete cree par l'histoire et par la tradition etait confirme solennellement par les sentiments de nos nations. Si les representants des trois Etats de la Petite Entente se reunissent ces jours pour celebrer la Fete de l'anniversaire de rat- tachement de la Transylvanie et du Banat a leur mere, patrie roumaine, c'est que cette celebraţion n'appartient pas seulement aux evenements du passe, mais qu'elle a sa vivante raison dans les temps presents. Le retour de territoires â un Etat, avec lequel ils formaient au temps le plus glorieux une individualite histo rique, fut un acte de justice historique. Une vague — dite le dynamisme — court aujourd'hui par le monde. Les traites de paix sont bien entendu des oeuvres humai- nes, et ils ne sont pas en dehors de toutes discussions. Ce qui, neanmoins, doit rester en dehors de toute discussion, c'est l'inte- grite territoriale de nos Etats. La propagande revisioniste est infatigable dans l'elaboration de ses sofismes. Tantot elle montre les Etats de la Petite Entente comme etant le foyer d'intolerances religieuses, tantot elle montre la Tchecoslovaquie comme une porte ouverte â l'invasion bol- cheviste en Europe Centrale. Mais aucune propagande ne saurait mettre au monde des choses qui n'existent pas. Nous sommes 48

persuades qu'une sage politique sociale est un bastion bien plus solide contre le bolchevisme que des proclamations â grand effet, et des moyens de violence. Personne ne refuse de reconnaître que dans nos Etats il y a des minorites nationales. Mais au temps de l'Autriche-Hongrie, c'etait une minorite germano-magyare qui gouvernait! En Eu rope Centrale Ies peuples se melent et se penetrent reciproque ment, mais il ne ressort pas de cela des revisions de frontieres, mais seulement des revendications d'equite. Nous sommes contre la revision, parceque nous sommes pour la justice. Nous sommes contre la revision parceque nous somme persuades que la justice n'est pas seulement la base des Etats, mais la base de la stabi lite et de la paix en Europe Centrale et dans l'Europe entiere. Cest pourquoi que nos allies seront aussi Ies valeurs mora- Ies comme elles ressortent du progres de civilisation. Sur cette terre academique rappelons-nous que le progres ne signifie pas seulement que par le telephone, la radiophonie, Ies avions nous franchissons l'espace et le temps. Ces progres ont fait davantage: Ils ont transforme la conception de l'Univers, de la dignite des droits de l'homme, des ideals de la liberte de l'individu et de la li berte des nations. Dans ce milieu de la science et de la culture: inclinons nous donc devant la memoire de tous ceux qui nous ont donne ces va leurs, devant la memoire de tous Ies pioniers du progres, devant la memoire des grands hommes de l'histoire de la civilisation humaine. Mais enfin, tel est le destin et l'ordre humain. La justice et Ies valeurs morales doivent quelquefois etre defendues par Ies ar- mes et par Ies sacri fices du sang. Cest pour quoi notre amour pour la patrie este concretise par renthousiasme pour notre armee. Nous sommes persuades que l'armee fortement equippee et animee par l'esprit de la victoire constitue l'argument le plus fort de la Paix. Et quand nous avons vu defiler vos braves soldats — lâ bas â l'Arc de Triomphe, symbole de la Grande Roumanie, nous som mes fiers de votre armee, alliee â la notre. Lâ, nous avons compris votre devise: „nu, nu, niciodată" — votre ferme decision de defendre la justice par la force. Le cours enthousiasme qu'a eu la seance solennelle des Par- lements des Etats de la Petite Entente ou le peuple de nos Pays se parlait â lui-meme par l'intermediaire de ses representants 49

elus et en presence occasionnelle de la Delegation militaire francaise dans la loge d'honneur, la voix du peuple retentissait claire- ment par dessus et loin des irontieres de la Roumanie: Ce qui a ete сгёё legalement par la grande guerre et ce qui a jailli de l'âme et de la tradition des peuples, sera defendu â tout prix. Ce n'est pas seulement une phrase si je dit: nous croyons â la Grande Roumanie, nous croyons â la grande Yougoslavie, nous croyons â l'amitie eternelle entre les peuples de la Petite En- tente, l'heritage de nos peres, de nos grand-peres et des genera tions anciennes. A vous mes jeunes collegues: — n'oubliez jamais; les nations qui ne trahiront pas leurs ancetres glorieux, ne seront jamais trahies par la Destinee.

Tribuna parlamentarilor Micii înţelegeri, deasupra căreia se vede loja Senatului Universitar cu reprezentanţii guvernului român.

Vivat, crescat, floreat Universitas et cultura roumaniae! v Vive la Petite Entente!

* # Au urmat apoi câteva cuvinte rostite în limba parlamentari lor străini, de către reprezentanţii studenţimii clujene şi anume: Dl Ioan Doval în limba cehă şi dl Gheorghevici N. Teodor în limba sârbă.

COLEGIUL ACADEMIC „REGELE CAROL — Istoric, realizare, inaugurare —

„Din isvorul credinţei fi al avântului pentru o operă pe care am intre prins-o cu toţii laolaltă tntr"o comunitate spirituală de sjorţări fi năzuinţe, din această uniune sacră de muncă în care am trăit anii ceikmai frumoşi si mai bogaţi în roade ai tine reţii si maturităţii noastre, s'a desprins ideia de a înălţa acest edificiu închinat ştiinţei şi culturii român* şti, unde profesori şi studenţi să ne 'putem întâlni silnic, nu numai în orele re zervate muncii, ci si în clipele noastre de răgaz, în reuniuni restrânse familiare sau tn ocazii mari sărbătoreşti, cu scopul de a ne apropia şi mai mult fi de a închega fi mai puternic sufletul şi năzuinţele noastre în acel tot spiritual, armonic ce formează tăria fi nota specijică a Universităţii noastre". (Din discursul de Inaugurare al DUH Rector Ştefănescu-Goangă)

ISTORIC.

Dintre bogatele creaţii de după război, ale Universităţii noas tre, Colegiul Academic este poate cea mai de seamă atât ca scop în sine, cât şi ca realizare. Privind din acest punct de vedere, se înţelege mai uşor de ce a trebuit să treacă un timp aşa de înde lungat pentru ca această instituţie să nu poată fi realizată în for me definitive până acum, deşi ea fusese proectată, într'o formă mai restrânsă, încă cu câţiva ani mai înainte. Intr'adevăr, ideea renovării clădirii pe locul căreia azi se înalţă falnic o nouă instituţie universitară, ideea transformării vechiului teatru, care zăcea ca o ruină părăsită şi insalubră în imediata apropiere a Universităţii, nu este o idee recentă. într'o formă de a da o întrebuinţare practică clădirii fostului teatru, devenită proprietatea de drept a Universităţii clujene, această idee s'a pus încă din primii ani de organizare a Universităţii noastre. Mai târziu, la 3 Mai 1926, Senatul universitar întrunit într'o şedinţă specială, sub preşedinţia Dlui profesor Gheorghe Spacu, pe atunci Rectorul Universităţii, a luat în discuţie ideia concretizată în urma sugestiilor date de Dl profesor Emil G. Racoviţă, de a transforma această clădire într'o „casă univer- 52 sitară care pe lângă cele 2—3 săli propriu zise ale Cercului pro fesorilor şi camerile necesare pentru găzduirea oaspeţilor străini", să aibe şi o sală mare de conferinţe adaptabilă şi în sală de bal. Inginerul Balş, căruia i se dăduse apoi însărcinarea de a face pla nurile necesare, a şi depus aceste planuri la Rectorat, împreună cu un deviz integral în sumă de 24.000.000 lei. Cifra a fost poate chiar descurajatoare pentru posibilităţile materiale de atunci, la care se mai adăoga succesiunea anuală în funcţia de Rector, ne- lăsând astfel posibilitatea continuării în timp a unei opere ca aceasta care nu se poate termina într'un an. Suma de 1.500.000 lei, ce fusese primită ca subvenţie pentru întregirea fondului de construcţie, a fost învestită mai târziu într'o lucrare de mici reparaţii ale clădirii, care însă n'au adus nici un folos instituţiei, fiindcă edificiul a rămas tot o ruină neutilizabilă până acum.

REALIZARE.

Ideea acestei construcţii a fost însă reluată în mod fericit de Dl profesor Florian Ştefănescu-Goangă, care la alegerea sa de Rector, de această dată pe cinci ani, a înscris-o în programul Dsale de bogate creaţii şi importante realizări, deşi greutăţile crescuseră mult între timp, fiindcă tocmai atunci era în plină desfăşurare criza financiară cu urmările ei dezastruoase. Au tre buit deci, întâi de toate, sforţări uriaşe pe care Dsa, secondat de întregul Senat, le-a continuat cu tenacitate timp de un an, pentru a obţine fondul necesar dela Guvernul Tătărăscu, care a accep tat invitaţia de a se deplasa la Cluj şi, la faţa locului, a examinat doleanţele Universităţii nostre, în memorabila şedinţă din 4 Mai 1934 unită cu Senatul universitar. In felul acesta s'a putut obţine frumoasa sumă de 44.000.000 lei graţie căreia s'a ridicat nu nu mai acest Colegiu, ci s'au făcut şi alte multe îmbunătăţiri uni versitare. Dar şi conceptul iniţial al clădirii, trebuia lărgit pentru a soluţiona astfel şi o altă nouă problemă universitară determinată de avântul vertiginos ce-1 luase Universitatea din Cluj, care în anul şcolar 1933/34 a numărat cel mai mare număr de studenţi dela înfiinţarea ei (4445). Astfel, Dl Rector Ştefănescu-Goangă, extinzând ideea acestei noi instituţii şi la celelalte cerinţe uni versitare, a adecuat-o unei armonioase realizări a următoarelor 53

trei mari probleme universitare: 1. contactul permanent al pro fesorilor între ei, cu savanţii străini, cu personalul ştiinţific au xiliar şi cu studenţii; 2. posibilitatea aranjării spectacolelor într'o sală corespunzătoare, atât pentru marile festivităţi universitare, cât şi pentru acelea organizate de publicul cult din oraş; 3. reu nirea studenţilor într'un mediu corespunzător, în care proble mele specifice vieţii studenţeşti organizate (spectacole, societăţi studenţeşti reprezentative, cantină), să-şi poată asigura o desvoltare încununată de înfăptuiri frumoase, utile şi durabile.

Aceste trei mari probleme universitare, şi-au găsit într'ade- văr deslegarea cea mai bună posibilă în următoarele realizări:

1. Cercul profesoral şi camere pentru oaspeţii universitari. Lipsa unui local potrivit, în care membrii corpului profesoral universitar,: să poată lua contact între ei, şi în special să pri mească în mod corespunzător pe misionarii universitari străini, era o lipsă simţită din ce în ce mai mult, în dauna unităţii spi rituale şi a comuniunii ştiinţifice interuniversitare, aceste două note specifice care formează tăria Universităţii noastre*). Astăzi, membrii corpului universitar (docenţi, conferenţiari, profesori), au pentru întrunirile lor trei saloane, înzestrate cu toate posi bilităţile de destindere spirituală (jocuri distractive) şi o sală de lectură cu opere de interes general, reviste şi ziarele de seamă din ţară şi străinătate. într'un mediu ales şi cu un confort de primul rang, se pot aranja reuniuni universitare în cele mai bune condiţii. Aceste saloane sunt în directă legătură cu partea din clădire rezervată studenţilor (vezi în continuare p. 3), permiţând astfel un contact strâns între profesori şi studenţi, în afară de preocupările didactice.

Misionarii străini, delegaţi ai diferitelor Universităţi şi in stituţii înalte din ţară şi străinătate, au la dispoziţia lor patru ca mere elegante, spaţioase şi confortabile cum şi un salon şi un fumoar. Universitatea noastră este deci printre foarte puţinele instituţii de învăţământ superior care să poată oferi iluştrilor ei oaspeţi, în tot timpul şederii lor la Cluj, un loc plăcut, într'un me diu ales.

*) F. Ştefănescu-Goangă, discurs de inaugurare (pag. 72). 54 55

Una din camerile oaspeţilor

2. Sala de spectacole şi foaerul. Organizarea în bune condiţii a marilor festivităţi era aproape imposibilă pentru motivul că în tot oraşul nu se afla o sală corespunzătoare. Aula Universităţii,

Sala mare de spectacole 56 potrivită de abia pentru festivităţi universitare restrânse (promo ţii de doctori, deschiderea cursurilor, întrunirea consiliului pro fesoral), era neîncăpătoare pentru un conferenţiar de mare răsu net, sau pentru diferite alte mari manifestaţii din domeniul ar tistic, muzical, cultural şi intelectual.

Această acută problemă universitară şi general culturală, a fost soluţionată în cel mai fericit mod prin construirea unei im punătoare săli de spectacole, în care peste 1000 persoane pot afla un loc confortabil la orice spectacol de mare anvergură. Două saloane pentru muzicanţi sau conferenţiari se află în dosul scenei; sala poate oricând să fie aranjată şi pentru baluri selecte, fo toliile ei fiind uşor demontabile.

Valoarea acestei săli este însă mult ridicată şi prin admira bilul foaer ce-i aparţine, el însuşi o construcţie de apreciabilă va loare estetică. Acest foaer, cu acces direct prin cele trei porţi de

Foaerul.

aspect impunător, din str. Kogălniceanu, înglobează un întins spaţiu bine aranjat în dreapta şi stânga pentru garderobă. In prelungirea acesteia se află un salon confortabil, un bufet, iar 57

Salonul

în partea dreaptă un fumoar cu acces prin trei uşi mari de sticlă spre frumoasa grădină a Colegiului, în stil roman. In fundul foaerului, ridicat pe o estradă de 125 cm. cu largi scări de piatră

Bufetul 58

Fumoarul.

şlefuită şi două basoreliefuri, se află sala de banchete care se poate izola printr'o monumentală uşe de fier păstrând însă fru moasa perspectivă în lungime a întregului foaer.

Sala de banchete. 59

3. Organizaţii studenţeşti. Această clădire universitară, de o extensiune atât de largă, nu putea, desigur, să nu aibe unele crea ţii şi pentru studenţi, mai ales când în viaţa lor se iviseră pro bleme noi şi când făuritorul acestei clădiri a excelat prin atâtea acte de îmbunătăţirea vieţii studenţeşti1). Intr'adevăr, o întreagă aripă a acestei clădiri a fost anume construită pentru studenţi cu următoarea destinaţie: a) O sală mare pentru cantină (parter), putând lua masa în cele mai bune condiţii până la 500 studenţi; sala având în di-

Sala de cantină.

rectă comunicare o bucătărie (subsol) cu cele mai moderne in stalaţii.

1) Puţine Universităţi se pot intr'adevăr mândri cu realizările făcute la' Universitatea noastră în ce priveşte organizarea vieţii studenţeşti şi ame liorarea condiţiilor de viaţă a studenţilor. Amintim aici numai pe cele mai de seamă : trei cămine înzestrate cu tot confortul; un pavilion pentru recrearea celor slăbiţi, în munţii Rodnei; asistenţă medicală şi socială; dis pensar antituberculos; dispensar antiveneric; oficiu universitar; educaţie fizică, cu un splendid parc. 60

b) O sală de spectacole (etaj I) cu 300 locuri, având un larg spaţiu destinat recreaţiei şi altul cu instalaţii de bufet în stil ame rican. Această sală, ca de altfel şi cea mare, poate fi folosită, la cerere, şi pentru alte spectacole organizate de publicul din oraş, sau de oricare personal universitar.

Bufetul, 61

Această clădire, începută în toamna anului 1934, a fost com plect terminată în luna Noembrie 1936, executarea ei fiind încre dinţată pe cale de licitaţie mai multor firme1). Planurie şi condu cerea lucrărilor s'au făcut cu multă pricepere de Dl Arhitect-di- riginte Georges Cristinel din Bucureşti, cunoscut şi apreciat prin multe alte lucrări arhitectonice de seamă. Dl Cristinel a fos însă ajutat şi de alţi specialişti în executarea diferitelor lucrări2). Costul întreg al construcţiei, instalărilor şi înzestrărilor cu

1) Construcţia zidăriei a fost încredinţată cunoscutei firme Tiberiu Eremia, sub conducerea inginerului Dordea. Celelalte lucrări au fost execu tate astfel : instalaţiile de încălzire de firma Instalator; instalaţiile de apaduct de firma Tors şi Ormai; mobilierul de Cooperativa Industr. de Mobile, Select Mobil, Lobel şi Lindemann, etc.; electrica de Bugariu; marmora şi pietrăria de Reimann; basoreliefurile de sculptorii Tofan şi Candido. 2) Astfel Inginerul Minoniu din Ministerul Educaţiei Naţionale a con dus lucrările de încălzire şi apaduct; Inginer Lam a condus lucrările de electricitate, iar Ing. Ivaşcu a făcut unele verificări de lucrări şi a situaţii lor de plată. 62 tot confortul necesar bunei ei funcţionări, se cifrează la suma de aproape 30.000.000 lei, sumă care faţă de bogatele înzestrări ale clădirii ar fi fost cu mult depăşită dacă nu s'ar fi procedat tot timpul cu cea mai mare cruţare şi economie. Vizitată de reprezentanţii presei în ajunul grandioaselor ser bări ale inaugurării, iată de exemplu cum a fost apreciată de un reporter al unui ziar local sub titlul de:

O mare instituţie de cultură.

„Arhitectura occidentală a clădirei Colegiului Academic, este curată, limpede, simplă şi omogenă. înfăţişarea proporţionată a construcţiei este împlinită cu ornamente proprii, dintre cari nişte frumoase şi apreciabile ca mărime, basoreliefuri, cari însufleţesc trista rigiditate a construcţiilor de acest gen. „Un turn semeţ, ridicat într'unul din colţurile clădirei, stră- jueşte impunător şi liniştit, gonind în parte, atmosfera de centru mort, pe care piaţeta Universităţii o are. Alcătuit din două cor puri distincte, între cari se intercalează un mignon şi cochet spa ţiu de pasaj de o atracţie şi impresie deosebită, strălucirea şt frumoasa înfăţişare exterioară a Colegiului este complectă. „Interiorul construcţiei întrece însă tot ceeace imaginaţia unui laic în probleme de arhitectură şi în chestiuni inginereşti în general poate produce. Admirăm aici, fără restricţiuni esen ţiale, îndrăsneala, originalitatea şi lărgimea de orizont al unui neîntrecut organizator. Dar ceeace izbeşte în special este luxul şi fastul, care, fără să contrazică condiţiile materiale vitrege în care acest palat s'a ridicat, este uluitor. „Fără îndoială că secţiunile ce se arată unui vizitator oare care, secţiuni ce excelează prin aplicarea principiilor de igienă, confort şi organizaţiune, nu este tot ceeace poate fi văzut şi ad mirat în această amplă instituţie. „Din punct de vedere pur „artistic" Colegiul deşi este con ceput şi inspirat de stilul timpului, reprezintă — în interior — un aport nou de arhitectură modernă. Aceasta, indubitabil, pen tru ceeace s'a făcut în acest gen la noi în ţară . .. „Impresia extraordinară şi vraja profundă pe care contactul senzorial cu Colegiul Academic îl procură oricărui vizitator, sunt similare atunci când, pe lângă analiza decorului fizic, se încearcă descifrarea rostului social şi educativ al acestei instituţii". 63

Asp. ctul exterior al Colegiului Academic.

INAUGURAREA.

O instituţie cu o astfel de extindere în viaţa spirituală a acestei părţi a ţării, nu putea mai bine să intre în adevăratele ei rosturi, decât punând-o subt înaltul Patronaj al Suveranului 64

Ţării, „Voevodul Culturii Româneşti"; Universitatea însăşi fiind pusă chiar din momentul preluării ei, sub scutul Augustului Său Părinte, primul Rege al României întregite. Grandioasele serbări de inaugurare, au avut loc în ziua de 13 Iunie 1937 în prezenţa Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, Patronul Instituţiei, a Guvernului Ţării, a tuturor reprezentan ţilor culturali ai Transilvaniei, a întregului Corp Profesoral şi a studenţimii, urmând programul indicat în cele ce urmează.

La sosirea în gară, M. S. Regele a fost primit cu fastul cu venit, iar dl profesor Nicolae Drăganu, primarul Municipiului şî prorectorul Universităţii, I-a adresat următoarele cuvinte:

SIRE,

Astăzi, când descindeţi în capitala Ardealului pentru a inau gura mai multe instituţii culturale şi a Vă convinge de buna gospodărie a banului public şi de progresul realizat de cultura românească în acest colţ de ţară, Clujul, cultural şi împreună cu el întregul Ardeal, se grăbeşte să Vă întâmpine şi să Vă exprime prin modestul meu glas cele mai adânc simţite sentimente de bucurie, de omagiu, devotament şi credinţă neclintită, oferindu- Vă pâinea şi sarea tradiţională. Vă asigurăm, Sire, că gândul nostru se îndreaptă mereu către Majestatea Voastră, Voevodul culturii româneşti, însoţindu- Vă pretutindeni cu iubire cu admiraţie şi mândrie în acelaş timp, ştiind că gândul Majestăţii Voastre este pururea la noi, la înflori rea instituţiilor noastre culturale, la binele, fericirea şi siguranţa ţării noastre scumpe, a României mari şi veşnice. Să trăiţi, Sire. Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod de Alba-Iulia. Să trăiască Augusta Dinastie.

La ora 10.30 a. m., Suveranul a fost primit la Colegiu de Senatul Universitar în frunte cu dl Rector al Universităţii. După un scurt popas în salonul aparţinător sălii, membrii guvernului iau loc pe scenă în partea dreaptă; apoi îşi fac întrarea membrii Senatului Universitar care îmbrăcaseră pentru prima oară robele oficiale. Cel din urmă intră Majestatea Sa Regele anunţat de Secretarul General al Universităţii. întreaga asistenţă aplaudă cu entuziasm apariţia Suveranului, în timp ce corul Academiei de Muzică din Cluj, subt conducerea dlui Rector A. Bena, into nează Imnul Regal. 65

Se oficiază apoi un serviciu religios de către Prea Sfinţia Sa Episcop Nicolae Colan, după care se sfinţeşte clădirea. După terminarea serviciului religios, a luat cuvântul dl Flo- rian Ştefănescu-Goangă, Rectorul Universităţii şi Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiunii Naţionale care a rostit următorul discurs:

SIRE,

Senatul Universitar şi prin el întreg corpul profesoral şi toa tă studenţimea, Vă exprimă profunda sa recunoştinţă pentru înal tul gest de cinstire pe care ni-1 aduceţi, când călăuziţi de cele mai nobile îndemnuri aţi venit să inauguraţi această nouă instituţie a Universităţii noastre. Profesori şi studenţi, uniţi în acelaş gând şi aceleaşi simţă minte de iubire şi gratitudine, prezentăm Majestăţii Voastre pri nosul nostru de neţărmurit devotament şi Vă mulţumim din adâcul sufletului pentru înalta distincţiune ce ne-aţi acordat, ca acest edificiu să poarte numele Majestăţii Voastre. Această cinstire o vom purta adânc în suflet ca un regesc în demn în străduinţele şi munca noastră ştiinţifică.

SIRE,

Dorinţa de veacuri a poporului român din Ardeal de a-şi înălţa un sanctuar al culturii sale naţionale în aceste colţuri ale vechei Dacie Romane, a fost îndeplinită sub stăpânirea prea glo riosului şi în veci neuitatului Vostru părinte, Regele Ferdinand I, întregitorul României. Ce bucurie imensă, ce entuziasm de nedescris a cuprins po porul român din aceste ţinuturi, când regele întregitor de ţară, înconjurat de Augusta Sa familie a venit să prezideze serbările de inaugurare ale acestei Universităţi. Toată suflarea românească îşi da seama atunci, că acea înăl ţătoare ceremonie nu era o simplă sărbătoare şcolară, ci actul so lemn de o covârşitoare importanţă istorică prin care naţiunea ro mână din Transilvania reintra, după o robie sufletească de vea curi, în drepturile sale la o cultură superioară naţională. Prin acest act sărbătoresc întreaga naţiune română îşi afir ma voinţa sa naţională de a-şi trăi viaţa ei proprie culturală şi intelectuală, potrivită cu firea şi geniul său. Ea făcea cunoscut lumii întregi hotărârea sa categorică de a fi stăpâna sufletească 66 a Ardealului pe care războiul de eliberare ni-1 dăduse în virtutea drepturilor noastre istorice şi etnice, imprescriptibile şi milenare. In locul instituţiei pe care vechea stăpânire maghiară o ere iase aici ca o unealtă crudă de desnaţionalizare lua fiinţă acum, sub cele mai promiţătoare auspicii, ca un semn luminos al idea lului nostru înfăptuit, mult râvnita Universitate românească a Daciei superioare, făclie a ştiinţei româneşti, menită să răspân dească razele sale de lumină şi căldură asupra întregului neam românesc de dincoace de Carpaţi. Se încheia astfel în mod fericit şi definitiv un străvechi pro ces istoric şi se desăvârşea consolidarea noastră culturală, ca o urmare firească a operii de întregire a neamului, pe care avântul militar şi înţelepciunea conducătorilor politici ai românilor de pretutindeni o înfăptuise milităreşte şi politiceşte.

Aspecte din sală în timpul solemnităţii.

SIRE,

Misiunea ce s'a încredinţat Universităţii noastre a fost una din cele mai înalte şi grele misiuni pe care un popor o poate da unei instituţii de cultură. Ea ne-a copleşit de onoare, dar în ace- 67 laş timp ne-a împovărat sufletele cu o foarte mare răspundere. Era doar în joc prestigiul şi renumele ţării noastre. Cu orice sa crificiu, învingând orişice piedică trebuia să isbutim. Rezultatele activităţii noastre au dovedit că cei ce ne-au acordat o atât de mare încredere nu s'au înşelat în aşteptările lor. Universitatea „Regele Ferdinand I" din Cluj a devenit în scurtă vreme, dato rită muncii fără preget, plină de elan a dascălilor ei şi bogatei lor activităţi didactice şi ştiinţifice, un puternic focar de cultură a cărui reputaţie şi prestigiu au trecut de mult hotarele ţării.

SIRE,

Ceeace ne-a preocupat în deosebi, pe noi, slujitorii devotaţi ai acestei instituţii şi ceeace continuă să ne preocupe din ce în ce mai mult, este desvoltarea şi progresul ştiinţei româneşti. Călăuziţi de gândul că existenţa naţională a unui popor atâr nă mai mult de valoarea culturii sale decât de numărul popula ţiei, sau de întinderea teritoriului pe care-1 stăpâneşte şi fiind con vinşi că forţa unei naţiuni creşte în măsura bogăţiei culturii sale intelectuale şi a puterii creatoare a spiritului său, ne-am străduit să desvoltăm o activitate ştiinţifică cât mai intensă în toate do meniile gândirii umane. Bilanţul acestei activităţi poate umple de mândrie legitimă sufletul oricărui român. Producţia ştiinţifică a Universităţii „Re gele Ferdinand I" în prima sa decadă de funcţionare, comparativ cu aceea a fostei universităţi maghiare, în acelaş interval de timp, este mai mult decât îndoită. In cifre: 5.761 de lucrări ale Universităţii Române din Cluj, faţă de 2.124 de lucrări ale fostei Universităţi maghiare. In timp de zece ani, Universitatea Română din Cluj, a dat la lumină aproape tot atât de multe lucrări cât a produs Univer sitatea maghiară în tot timpul existenţei ei de 45 de ani, anume 5.761 de lucrări ale Universităţii Române din Cluj, faţă de 7.146 de lucrări ale fostei Universităţi maghiare. Dintre acestea s'au publicat în diferite limbi străine: 1.875 de Universitatea Română, faţă de 1.425 publicate de Universitatea maghiară. Colaborarea Universităţii române din Cluj la periodicele pu blicate în limbi streine, constitue deasemenea unul din titlurile ei de merit. Faţă de fosta Universitate maghiară care colabora nu mai la 264 periodice, Universitatea română din Cluj îşi dă con tribuţia ei la 531 de periodice. 68

Această intensă activitate ştiinţifică îşi găseşte expresiunea şi în faptul că Universitatea clujană redactează 20 de reviste ştiin ţifice de specialitate, având şi un oficiu propriu de editură, care publică în fiecare an un număr însemnat de manuale şi lucrări ştiinţifice — elogios apreciate în lumea oamenilor de ştiinţă din ţară şi străinătate.

SIRE,

Universităţile nu trebue să piardă din vedere că ştiinţa nu are un scop în şine, ea nu este speculaţie pură, îndepărtată de ce rinţele şi contingenţele vieţii reale; ea este dimpotrivă mijlocul cel mai preţios pe care mintea omenească Га născocit pentru a cunoaşte în mod obiectiv şi exact lumea în care trăim şi legile care o guvernează, pentru ca pe baza acestei cunoaşteri să putem utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii în vederea satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiilor noastre. Ştiinţa trebue să se îndrepte, aşa dar, cu predilecţie spre cercetarea şi cunoaşterea realităţilor pe care viaţa ni le impune, şi tot ea trebue să ne indice mijloacele prin care le putem stăpâni şi utiliza. Societatea modernă pentru a putea trăi şi progresa, are ne voie să rezolve o serie de probleme din ce în ce mai numeroase şi mai complicate. Dar aceste probleme nu pot fi deslegate fără cunoaşterea temeinică şi obiectivă a realităţilor economice, so ciale şi culturale ce stau la baza lor. Acţiunea inteligentă şi curajoasă a oamenilor de acţiune practică-, a oamenilor politici, trebue să se reazime pe cunoştin ţele temeinice şi obiective pe care numai Universităţile prin cer cetările lor desinteresate le pot procura. Astăzi nu se mai poate lucra la întâmplare, pe dibuite. Legătura dintre acţiune şi cunoştinţa temeinică, trebue fă cută din ce în ce mai strânsă şi mai indispensabilă. Iată de ce Universitatea noastră şi-a îndreptat din ce în ce mai mult câmpul investigaţiilor sale ştiinţifice spre lumea reali tăţilor din ţara noastră, căutând să cunoască eât mai temeinic pă mântul şi bogăţiile ţării în feluritele lor înfăţişeri, populaţia care-1 locuieşte în realitatea ei biologică, etnică, economică şi socială, precum şi toate manifestările şi creaţiunile ei culturale dealungul vremii. In măsura în care această cunoaştere vă deveni mai întinsă şi mai exactă, în aceiaşi măsură vor creşte şi posibilităţile noas- G9

tre de a utiliza şi fertiliza în mod raţional capitalul nostru uman şi imensele bogăţii naturale ale ţării, în folosul ridicării materiale şi strălucirii spirituale a neamului nostru.

SIRE,

Universitatea modernă se poate asemăna cu o imensă uzină care nu poate funcţiona cu profit, decât dacă pe de o parte are un corp unitar şi bine organizat de oameni de ştiinţă de primul rang şi de technicieni conştiincioşi şi foarte bine pregătiţi, iar pe de altă parte dacă este înzestrată cu utilajul cel mai desăvârşit şi corespunzător tuturor categoriilor de cercetări ştiinţifice. Gine îşi închipue că în zilele noastre se poate face pregătire şi creaţie ştiinţifică fără personal ştiinţific îndestulător şi temei-- nic pregătit, fără biblioteci bine organizate şi la zi ţinute, fără laboratoare şi institute înzestrate cu instrumentariul technic co respunzător şi cu posibilităţile de a-1 reînoi în măsura inovaţiilor şi perfecţiunilor mereu în creştere, se găseşte stăpânit de aceiaşi gravă şi periculoasă eroare ca şi acela care-şi închipue că în lupta economică de astăzi vom putea eşi triumfători, fără utilajul tech nic impus de producţia modernă, fără raţionalizarea acestei pro ducţii şi fără o organizare ştiinţifică a muncii. Pătrunsă de necesitatea imperativă a acestor cerinţe, Univer sitatea „Regele Ferdinand I" a căutat încă dela înfiinţarea ei să-şi dea organizarea cea mai corespunzătoare misiunii ce i s'a încredinţat. A înfiinţat o serie întreagă de laboratoare şi institute de cercetări, a reorganizat fundamental pe cele existente, înzestrându- le cu utilajul necesar, în măsura mijloacelor materiale ce i-au fost puse la dispoziţie, şi a pregătit, din floarea intelectuală a tinere tului său studios o armată întreagă de cercetători destoinici, care cu multă râvnă şi mare putere de muncă au desfăşurat o activi tate demnă de laudă reuşind să sporească necontenit patrimoniul ştiinţific şi cultural al patriei noastre. „Pe zi ce trece, a spus Majestatea Voastră, scopul instituţiu- nilor de învăţământ superior se modifică: eri, acestea aveau înain te de toate, menirea de a pregăti slujbaşii treburilor obşteşti; azi, ele au înainte de toate datoria de a-i desăvârşi pe ostaşii purtă tori ai flamurii gândirii româneşti şi pe ziditorii adevăratei cul turi naţionale, dincolo de hotarele României întregite pe veşni cie". Aceste memorabile cuvinte, rostite de Majestatea Voastră în 70

Aula Universităţii Carolina din Cernăuţi, vor rămânea pentru noi nu numai o prea înaltă şi înţeleaptă îndrumare, dar şi cel mai puternic comandament şi imbold la o cât mai stăruitoare muncă, închinată ştiinţei şi culturii româneşti.

SIRE,

Rolul Universităţii nu se reduce numai la opera de activitate şi creaţie ştiinţifică, ea mai are şi misiunea de a răspândi ştiinţa în massele largi ale populaţiei şi de a contribui la formarea men talităţii ştiinţifice a poporului. In epoca de adânci prefaceri sociale în care trăim, Universi tatea nu poate rămânea izolată în turnul de fildeş al „cetăţii aca demice". Ea trebue să fie ceva mai mult decât un templu trans cendent al cugetării abstracte, fără contact cu contingenţele şi ac tualităţile vieţii. Ca instituţie de înaltă cultură, ea are nobila misiune de a lim pezi, printr'o elaborare proprie, năzuinţele şi curentele de gândire care frământă viaţa socială şi culturală a poporului în fireasca lui desvoltare, de a creia impulsuri noui de viaţă naţională în toate direcţiile şi domeniile activităţii; iar lumina elaborată între zidu rile ei nu trebue să rămână ascunsă marelui public, ci trebue să se reverse generoasă asupra neamului până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, luminând căile greu de pătruns ale progresului naţional. In Ardeal, unde poporul românesc a fost ţinut atâta amar de vreme în robia întunericului, departe de isvoarele pline de viaţă ale culturii naţionale, rolul naţional, cultural şi social al Univer sităţii româneşti din Cluj s'a impus mai imperios ca ori unde. Profesorii acestei Universităţi au înţeles din primul moment această nobilă şi urgentă datorie a lor. Ei s'au constituit într'o „Extensiune Universitară" sub egida căreia, an de an, prin con ferinţe sistematic organizate, au desfăşurat o intensă propagandă naţională şi culturală, stimulând şi chemând energiile intelectuale locale, din tot cuprinsul Ardealului la o nouă viaţă de afirmare şi înălţare naţională prin lumina întremătoare a ştiinţei şi puterea creatoare a culturii. In interval de 12 ani, profesorii Universităţii noastre, gru paţi în „Extensiunea Universitară" au ţinut, în 47 localităţi dife rite din Ardeal 1.375 conferinţe. 71

SIRE,

Organizarea vieţii studenţeşti a constituit una din principa lele şi constantele preocupări ale Universităţii noastre. Rar există vreo Universitate în care să fi depus atât devotament şi atâta neînfrântă străduinţă cât s'a depus de corpul profesoral al Uni versităţii noastre, pentru a uşura viaţa studenţilor nevoiaşi şi mai că nu există Universitate în care, cu mijloace atât de res trânse, să se fi realizat în atât de scurt timp o atât de bogată operă de asistenţă socială, ca la Universitatea noastră. In afară de căminele Universităţii, care constitue obiectul de laudă al străi nilor cari ne vizitează şi titlul de mândrie al Universităţii noas tre, s'a realizat în ultimii ani o întreagă operă de ocrotire socială a studenţilor prin înfiinţarea şi organizarea unui întreit serviciu de asistenţă medicală, de educaţie fizică şi de asistenţă socială, pus în întregime la dispoziţia studenţilor. Această operă de or ganizare a vieţii studenţeşti a primit în anul trecut un puternic impuls prin crearea unor servicii noui, prin reorganizarea şi complectarea celor existente şi prin gruparea lor armonică în Ofi ciul universitar, care a căpătat o consacrare definitivă prin noua lege a învăţământului universitar. In ultimii patru ani, Universitatea noastră a venit în ajuto rul studenţilor prin diferitele sale oficii de asistenţă cu importanta sumă de 21 milioane de Lei, ceeace în medie revine suma de cinci milioane Lei anual.

SIRE,

Dacă Universitatea noastră a putut înfăptui, într'un interval de timp atât de scurt, o operă atât de importantă, cu care s'ar putea mândri orice Universitate din apusul civilizat, aceasta se datoreşte într'o bună măsură râvnei depusă de profesorii ei care au priceput aşa de bine rolul şi datoria lor, dar mai presus de toate spiritului de colegială şi armonică colaborare ce-a animat pe toţi slujitorii acestei instituţii. Secretul reuşitei noastre stă tocmai în această unire sacră a sforţărilor tuturor puse cu adânc devotament şi dragoste nemăr ginită de ţară în serviciul ştiinţei şi culturii româneşti. Noi am constituit cu toţii o familie universitară, în care pro fesori şi studenţi, maeştrii şi ucenici, am fost tot timpul împreună, silindu-ne, printr'o sforţare comună, să cunoaştem şi să înţelegem 72

lumea în mijlocul căreia trăim, să descifrăm o părticică cât de mică din rosturile adânci şi tainele pline de mister ale vieţii, pen tru a putea întrezări măcar un fir de lumină, care să ne conducă în întunerecul atât de greu de pătruns al destinului pe care pro videnţa ni 1-a hărăzit. Din isvorul credinţei şi al avântului pentru o operă pe care am întreprins-o cu toţii laolaltă într'o comunitate spirituală de sforţări şi năzuinţe, din această uniune sacră de muncă în care am trăit anii cei mai frumoşi şi mai bogaţi în roade ai tinereţii şi maturităţii noastre, s'a desprins idea de a înălţa acest edificiu închinat ştiinţei şi culturii româneşti, unde profesori şi studenţi să ne putem întâlni zilnic, nu numai în orele rezervate muncii, ci şi în clipele noastre de răgaz, în reuniuni restrânse familiare sau în ocazii mari sărbătoreşti, cu scopul de a ne apropia şi mai mult şi de a închega şi mai puternic sufletul şi năzuinţele noastre în acel tot spiritual, armonic, ce formează tăria şi nota specifică a Universităţii noastre. In această monumentală clădire, vrem să concentrăm mani festările culturale ale Clujului românesc. In această sală se vor ţinea conferinţele săptămânale ale „Extensiunii Universitare" Aci se vor da concertele şi producţiunile artistice organizate sau patronate de Universitate. Sălile alăturate sunt rezervate pentru expoziţii de artă şi pentru reuniunile culturale ale intelectualităţii clujene, iar aripa din stânga a clădirii pentru desfăşurarea vieţii academice studenţeşti, în toată plenitudinea şi entusiasmul ei ti neresc. După ce Universitatea a înzestrat acest oraş cu cea mai bo gată şi cea mai bine organizată Bibliotecă din câte se găsesc în ţară, cu cel mai mare şi mai complect muzeu arheologic al Ardea lului, în care se oglindeşte o bună parte din trecutul său, din tim purile preistorice până aproape de zilele noastre; după ce a dă ruit Clujului cea mai importantă şi cea mai bogată pinacotecă de artă naţională din tot cuprinsul Transilvaniei, după ce a pus la dispoziţia cetăţenilor acestui municipiu cea mai mare şi mai pi torească grădină botanică din întreaga ţară şi Parcul sportiv uni versitar „Regele Carol П" cu care s'ar putea mândri orice Uni versitate mare a apusului, vine acum să îmbogăţească patrimo niul cultural al Municipiului Cluj cu o nouă instituţie menită să sporească şi să dea un avânt şi mai puternic vieţii naţionale şi culturale a Românilor ce-1 locuesc. 73

Prin această operă constructivă la care lucrăm cu o perseve renţă neobosită, împinşi de resorturile cele mai adânci ale fiinţei noastre, urmărim să facem din Universitatea „Regele Ferdinand I" centrul vieţii spirituale a Capitalei Ardealului şi din această Capitală, cea mai puternică afirmaţie a fiinţei noastre naţionale, cetatea inexpugnabilă a spiritului, geniului şi culturii româneşti.

SIRE,

Nici străduinţele noastre cele mai îndărătnice, nici dorinţa noastră cea mai fierbinte n'ar fi fost îndeajuns să ridicăm această falnică clădire împreună cu celelalte aşezăminte cu care am îmbo găţit patrimoniul Universităţii noastre, dacă n'am fi fost încu rajaţi şi ajutaţi de guvernul Majestăţii Voastre, care ne-a pus la dispoziţie mijloacele materiale de care am avut nevoie. Niciodată, dela întemeierea ei, Universitatea noastră n'a pri mit un dar mai bogat şi mai la timp dat, ca acest dar pe care guvernul ţării ni 1-a oferit cu atâta promptitudine şi cu o atât de largă înţelegere pentru străduinţele noastre puse în slujba înal tei misiuni ce ni s'a încredinţat. Acest dar este cu atât mai pre ţios cu cât ne-a fost acordat într'o vreme de grea criză finan ciară. In numele Senatului Universitar şi al corpului profesoral, în numele studenţilor şi al meu personal, aduc cele mai vii mulţumiri înaltului guvern pentru ajutorul ce ne-a acordat. Mulţumirile Universităţii se îndreaptă în prima linie către Dv. Domnule Preşedinte al Consiliului de Miniştri, care acum trei ani aţi venit aici, în mijlocul nostru, înconjurat de membrii guvernului, ca să examinaţi, la faţa locului, nevoile şi lipsurile de care suferiam, pentru ca după ce v'aţi convins de dreptatea ce rinţelor noastre, să ne acordaţi, fără zăbavă şi cu mare bună voinţă, mijloacele băneşti care ne-au permis să satisfacem o bună parte din nevoile noastre cele mai imperioase.

SIRE,

Descendent glorios al străluciţilor Voştri înaintaşi, Regele Carol 1 cel înţelept şi Ferdinand I cel Loial, ei înşişi iubitori şi protectori ai culturii, Majestatea Voastră, V'aţi făcut din întări rea şi înălţarea culturii româneşti un ideal şi o credinţă, fiind adânc convinşi că „numai prin cultură o naţiune poate rămâne înscrisă pentru totdeauna în istoria civilizaţiei". 74

Stăpânit de această biruitoare credinţă şi îndemnat de o ne spusă dragoste de patrie, Majestatea Voastră a ridicat falnic stin dardul culturii româneşti şi ne-a chemat la lupta sfântă a întăririi şi înălţării neamului pe cărările luminoase ale culturii, fără de care nimic viu şi trainic nu se clădeşte în viaţa popoarelor. Ca ostaşi purtători ai flamurii gândirii româneşti, cu sufle tul încălzit şi inima plină de speranţe ne înşirăm sub faldurile strălucitoare ale acestui stindard şi plecându-ne cu adâncă admi raţie în faţa năvalnicului avânt al sufletului şi gândului dătător de înalte îndemnuri ale Majestăţii Voastre, jurăm să slujim cu neclintită credinţă, cu toată râvna şi puterea noastră de muncă, idealurile pe care Majestatea Voastră le urmăreşte spre binele şi isbânda neamului romanesc. Să trăiţi Majestate. Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod de Alba Iulia. Să trăiască augusta voastră familie. Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Ferdinantina Napocensis.

Dl Rector rostind discursul la tribuna Senatului Universitar.

S'a dat apoi cuvântul Dlui Nicolae Mihăilă care a rostit, în numele studenţimei universitare clujene, următorele cuvinte: 75

MAJESTATE,

Un sfert de veac, e aproape trecut de când aceste ţinuturi, în care astăzi românismul îşi sărbătoreşte cu mare pompă una din înfăptuirile lui, erau încă sub cruda dominaţie a unui popor, pe care un neînţeles joc al destinului istoric 1-a făcut stăpân pe aceste plaiuri, moştenire de drept a noastră lăsată de străbunii daci şi romani. Atunci Românii de pretutindeni, călăuziţi de idealul naţional, ideal păstrat şi întărit prin lanţurile grele ale trecutului strămo şilor scumpi, au putut să se unească înfăptuind România Mare de astăzi. A fost mare bucurie şi sărbătoare de basm au trăit inimile româneşti, când fraţii de dincoace şi de dincolo de Carpaţi şi-au dat mâinile! Scump trebuie să fie inimilor româneşti Ardealul, acest minunat colţ de ţară, încins de Munţii Carpaţi, mai ales câ în timpul furtunilor trecute, citadela românismului aici îşi pu sese piatra de rezistenţă. Acest moment, trecut în istoria neamului nostru, pregătit prin jertfa de veacuri a atâtor martiri şi mucenici, pecetluit prin sacrificiul celor 800 de mii de fraţi şi părinţi de ai noştri, pe lângă restabilirea în valoarea drepturilor naţionale a Românilor transilvăneni, a deschis o eră nouă în viaţa poporului românesc. Cum faptele mari se fac totdeauna prin sacrificii nemăsurate, la fel şi dreptatea românească s'a făcut în urma unei mari sgu- duiri, un cataclism mondial. In mod fatal, au urmat timpuri as pre pentru toată omenirea, deci şi pentru poporul românesc, care fusese destul de greu încercat, timpuri a căror asprime a fost ac centuată, nu numai prin dezechilibrul moral, ci şi prin greutăţile materiale resimţite în toate domeniile de activitate. In angrenajul acestor fapte a început manifestarea şi afir marea elementului românesc, în adevărata lui libertate şi valoare în aceste părţi. Pe tărâmul cultural, cel mai hotărâtor pas a fost făcut când în 1919—1920, sub domnia înfăptuitorului României Mari, Re gele Ferdinand I, gloriosul părinte al Majestăţii Voastre, a luat fiinţă Universitatea Ardeleană, aici în mijlocul munţilor, răspun zând dezideratului istoric formulat încă din 1848 pe Câmpia li bertăţii şi reclamat mereu după aceasta în urma unei mari nece sităţi pentru Românii Daciei Superioare. 76

Greutăţi inerente situaţiei, a avut de întâmpinat şi Universi tatea Ardeleană. Cu toate acestea, conducătorii ei, susţinuţi de un entuziasm puternic, sincer şi curat românesc, nu au putut fi opriţi în avântul lor spre înfăptuiri durabile, spre minunate creaţii de afirmare a românismului din aceste părţi primejduite. Viaţa studenţească creată în acest focar cultural a urmat în aceşti ani o continuă evoluţie spre mai bine. Dela inceput s'a avut o mare grijă de starea materială şi de sănătatea trupească a studenţimii. In acest scop, şi mai ales pen tru studenţimea lipsită de mijloacele corespunzătoare unui trai convenabil pentru studiu — iar în această situaţie sunt mulţi stu denţi români — s'au dat, după posibilităţile bugetare, ajutoare, burse şi gratuităţi în cămine şi la cantină. S'a reorganizat unicul cămin studenţesc existent transfor- mându-se într'un minunat aşezământ de educaţie şi viaţă studen ţească, dându-i-se numele Craiului Munţilor „Avram Iancu". S'a creiat al doilea cămin pentru studenţi, ce poartă numele unei glorii a ştiinţii medicale române, al Ardeleanului „Babeş". S'a ridicat un splendid cămin pentru studentele universitare, ca şi cel dintâiu, model de bună organizare pilduitoare tuturor universităţilor. S'au reorganizat căminurilor fiilor şi fiicelor de învăţători, s'a creat un cămin al fiilor de funcţionari, etc. Pentru sănătatea studenţimii s'au creat dispensării studen ţeşti speciale; cei slăbiţi de munca unui an fiind trimişi la sanatorul Colibiţa, spre reconfortare. In anii din urmă s'a organizat educaţia fizică studenţească, urmărindu-se desvoltarea şi punerea în evidenţă a vigoarei na ţionale. Pe lângă Universitate funcţionează un oficiu de îndrumare socială şi ajutorare materială şi morală a studenţimii. Pentru educaţia ştiinţifică, pentru învăţământul universitar, s'au văzut îmbogăţindu-se an de an laboratoarele, seminariile cu bibliotecile lor şi creindu-se altele noui. Cred însă că apogeul acestor realizări e atins astăzi, când în atmosfera caldă de Iunie, natura plină de viaţă, natura româneas că concretizată în simţirile profesorilor acestei universităţi, re prezentată prin Rectorul nostru, prezintă Majestăţii Voastre spre deschidere acest minunat giuvaer de artă, această mândrie a cul turii române, Colegiul Academic „Carol al II-lea", casa noastră studenţească. 77

Studenţimea clujeană, studenţimea Daciei Supeioare, aduce cu această ocazie întreg prinosul de adâncă admiraţie şi de pro fundă recunoştinţă profesorilor ei şi Rectorului ei, făuritorul a- cestui Colegiu, asigurându-i că le va păstra o amintire neuitată şi o veşnică mulţumire pentru părinteasca grijă, relevând totodată elita de corp profesoral a acestei universităţi, care unit într'un tot spre muncă sinceră şi cu o curată iubire românească, a făcut ca renumele acestei universităţi să fi trecut de mult hotarele ţării, reuşind a se impune tuturora spre admiraţie şi laudă. Majestate! Casei noastre, acest frumos colegiu, aţi primit ai fi protector, răspunzând astfel unui adânc simţimânt al nostru, al studenţimii româneşti, ale cărui suflete le stăpâniţi prin dra gostea ce V'o purtăm. Tinerimea română şi prin excelenţă cea studioasă dându-şi seama, că are ca moşi şi strămoşi pe mândrii luptători daci, pe nobilii legionari romani, că de două ori sânge de viteaz curge în vinele sale, socoate că poporul românesc are de îndeplinit o no bilă misiune în această parte a Europei, şi e hotărâtă să lupte pentru realizarea ei. O educaţie naţională a trăit tinerimea cul- tivându-şi în gradul cel mai mare sentimentele româneşti, pentruca apoi să-şi impună, ca primă sarcină, menţinerea idealurilor, răspunzând — convinsă — puternicului glas al străbunilor, al străbunilor care drept moştenire le-au găsit spre sfântă păstrare o bogată tradiţie, o minunată comoară spirituală ambele corelate în credinţa creştinească plămădită în suflete odată cu naşterea po porului românesc. Pentru gloria ţării noastre, Majestatea Voastră, este rugată de noi, studenţimea românească, să ne ia sub augusta Sa ocro tire, organizându-ne în spirit de entuziasm şi jertfă, căci numai astfel România Mare de astăzi şi de mâine va fi şi România Tare: tare spiritualiceşte, tare fiziceşte, tare prin românismul sim ţit puternic şi trăit cu mândrie de orice inimă ce bate în piept de Român. Majestatea Voastră, e rugată să primească omagiul cald al simţirii studenţeşti, care totdeauna va sta neclintită şi gata la jertfă pentru Tron şi Dinastie. Să trăiţi Majestate! 78

In urmă M. S. Regele Carol II a binevoit a răspunde urmă toarele:

DOMNULE RECTOR,

Evocaţi în cuvântarea Domniei Voastre amintiri cari şi Mie Mi-au rămas adânc întipărite în inimă. Pentru toţi Românii din toate colţurile ţării întregite, des chiderea Universităţii româneşti pe pământul Ardealului, a fost un moment de adâncă emoţie şi o clipă de nespusă înălţare sufle tească. Universitatea din Cluj, clădită de alţii şi cu meniri străine de neamul nostru, a devenit o afirmare puternică a stăpânirii de drept a României pe aceste plaiuri, cari de veacuri aşteptau îm plinirea unei dreptăţi naţionale. Această afirmare a puterii culturale a românismului a înce put sub cele mai frumoase auspicii. O pleiadă eminentă de profe sori şi învăţaţi au venit aci, în Cluj, să întărească şi să desăvâr şească această afirmare. Astăzi, când au trecut aproape 20 de ani, pentru toţi Românii este o bucurie de a şti că făgăduelile începutului s'au îndeplinit. Activitatea ştiinţifică a Universităţii Regelui Ferdinand I merită toată lauda şi sunt fericit s'o pot afirma la această frumoasă ser bare academică. Aţi avut norocul să porniţi la drum aşa cum tre bue şi tradiţia creiată de eminenţii începători, s'a păstrat până astăzi şi s'o păstraţi şi de azi înainte cu aceeaş sfinţenie, căci este bună.

DOMNULE RECTOR, In expunerea ce aţi făcut asupra rezultatelor acestei Univer sităţi, aţi arătat în ce fel voi, acei de aci, din Cluj, aţi priceput rolul ce trebue să îndepliniţi, atât înăuntru cât şi în afară. Aţi priceput aşa de frumos că viaţa academică nu trebue să fie searbădă, că n'are numai rostul ei între zidurile laboratoriilor şi ale sălilor de cursuri, ci că aci, în aceste ţinuturi, aveţi rolul de a fi un far care să răspândească lumina culturii româneşti cât mai departe şi cât mai adânc. Aţi mai priceput un fapt primordial pentru realul progres, ce trebue făcut într'o instituţie de înalt învăţământ, că dascălii şi învăţăceii nu sunt corpuri aparte, ci două elemente componente şi inseparabile ale unuia şi aceluiaşi organism. 79

Univevrsitaiea nu este o şcoală oareşcare, ci este vârful pira midei culturii naţionale. De aci grija perfectă la tot ce se preda intre zidurile ei. Universitatea nu vrea să zică massă, ci selecţio nare. Deci, nu pot decât să revin cu sfatul ce atât de des L'am dat: grija noastră nu trebue să fie la înmulţirea numărului studenţilor şi a catedrelor, ci la consolidarea calitativă a ceea ce există. Seminare, institute, laboratoare — iată adevărata muncă ce se cere aci. Nu se cer generalităţi, ci se cer adâncirea proble melor. Aceasta ştiu că s'a dobândit în multe cazuri, deci pe această sănătoasă şi rodnică cale trebue urmat. Aţi mai priceput un lucru esenţial pentru rolul ce-l aveţi de îndeplinit. Oricât de internaţională ar fi ştiinţa, ea poate şi trebue să se lege de nevoile naţionale şi etnice; şi aceasta aţi făcut-o cu prisosinţă. Nu fiindcă astăzi trăim o epocă în care se pune cu mai multă tărie imperativul naţional, ci fiindcă în sufletul fiecărui student şi profesor trebue să existe această credinţă, că ştiinţa care se face ia Universitate trebue să fie o ştiinţă isvorâtă din nevoile absolute ale României şi să fie un aport la întărirea poziţiei Patriei în cenaclul lumii civilizate. Prin cunoaşterea adâncă a tot ce este în legătură cu nevoile şi posibilităţile noastre româneşti, vom dovedi acea putere sufle tească, spre a ne afirma din ce în ce mai puternic şi mai strălucit.

DOMNULE RECTOR,

Astăzi aduceţi ia activitatea Universităţii clujene o nouă po doabă: este acest frumos local pe care îl inaugurăm astăzi şi care arată felul cum aţi ştiut să lucraţi. Extinderea luminii academice în afară şi legătura strânsă în tre studenţi şi profesori. Nădejdea Mea este că toţi vor şti să priceapă cât de mult bine poate face anexa, pc care cu cea mai mare bucurie am pri mit s'o inaugurez in cadrul acestei frumoase serbări. Cu inimă înălţată de progresele vădite ale Universităţii Da ciei Superioare „Ferdinand I", urez acestui frumos Institut da cultură naţională să-şi îndeplinească şi de azi înainte, cu acelaş 80 avânt şi dragoste de Patrie, rolul său strălucitor de piatră de ho tar a culturii româneşti şi al afirmării noastre naţionale.

M. S. Regele pronunţând discursul de inaugurare. PROMOVAREA DE „DOCTOR HONORIS CAUSA" A MAJESTĂŢII SALE REGELUI CAROL AL II-LEA.

După solemnitatea inaugurării Colegiului Academic, s'a pro cedat la săvârşirea primului act de covârşitoare importanţă spi rituală în incinta Colegiului Academic inaugurat, şi anume la promovarea-de „doctor honoris causa" a Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, Patronul Colegiului. Această şedinţă solemnă de promoţie, a fost prezidată de Dl Rector Florian Ştefănescu-Goan gă, asistat de întregul Senat şi a urmat ceremonialul reglementar, Dl Rector dând cuvântul întâi Dlui raportor al facultăţii de Li tere, apoi Dlui Decan şi în urmă săvârşindu-se actul promoţiei.

1. — Cuvântarea dlui profesor Silviu Dragomir, raportorul Facultăţii de Litere:

SIRE.

DOMNULE RECTOR,

Serbătoarea de astăzi are pentru viaţa noastră universitară un înţeles adânc şi o strălucire neasămuită. Aducând Suveranului iubit, supremul omagiu al devotamentului nostru, serbătorim în clipa de faţă, cu o covârşitoare mândrie, pe luminatul Voevod al culturii române pe ocrotitorul literelor şi artelor, pe generosul mecenate şi promotor al ştiinţelor, pe părintele plin de dragoste al tineretului şi pe făuritorul de suflete, care se vor ridica mâine pe culmile glorioase ale unui neam renăscut. Cea dintâi faptă, Sire, de care aţi ţinut a Vă lega numele, ca tânăr Prinţ, este întemeierea aşezămintelor culturale menite a sluji opera de luminare a poporului nostru chemat, la o viaţă nouă după întregirea hotarelor sale drepte şi fireşti. 82

Preocuparea aceasta s'a împletit apoi statornic în grijile de fiecare zi ale Domnitorului, care şi-a închinat întreg sufletul şi toată activitatea progresului nostru cultural. Gândul şi hotărâ rea de a ocroti şi încuraja ori unde cultura românească, a devenit astfel un crez, mărturisit în cuvinte simple dar pline de puterea ce le-o dă o minte înaltă, o profundă şi fină înţelegere a spiritu lui vremii acesteia şi o voinţă regală îmbrăcată în purpura celei mai calde sincerităţi! Nu se poate concepe ca o ţară să însemneze ceva, oricât de mare ar fi puterea ei armată, dacă nu-şi sporeşte patrimoniul in telectual până la marginea puterilor ei sufleteşti. O naţiune nu trăieşte fără cultură, şi mai ales fără o cultură proprie, care în fiptă adânc în trecutul nostru şi sprijinită pe infinitele mijloace ale pământului de baştină, nu poate să fie un articol de import, ci numai produsul autentic al acestui neam. De aceea opera cul turală se aşează pe primul plan al înfăptuirilor, fiind chezăşia su premă a menţinerii neamului nostru.

Cu o pătrunzătoare înţelegere pentru realităţile vieţii româ neşti, Majestatea Voastră, definiţi această cultură ca o sinteză organică, în care se însumează toate nizuinţele, ce tind spre cul mile spiritului şi care îmbrăţişează deopotrivă munca senină a omului de ştiinţă, elanul de creaţiune a scriitorului, setea de carte a păturii intelectuale şi trebuinţa de lumină a satului nostru, înfăptuirile, care Vă veşnicesc numele, servesc acest întreit do meniu şi grija ce o puneţi, zi de zi, ca diriguitor al acestei miş cări, pentru desfăşurarea unei activităţi totuşi atât de multiple, fac ca rezultatele bune să sporească în chip tot mai fericit, râvna de cultură să crească tot mai intensiv, iar echipele de pioneri în sufleţiţi să fie tot mai numeroase pe întreg cuprinsul ţării. Inchi- nându-ne în faţa unei opere pe deplin biruitoare, această serbă- toare ne dă prilejul de a aduce prinosul de recunoştinţă Voevo- dului luminat al culturii române, şi a-i mărturisi, că-1 urmăm cu neclintită credinţă pe acest drum de adevărată înălţare naţională.

Universitatea noastră e mai cu deosebire recunoscătoare Sire, că aţi învrednicit-o a creia aici Fundaţia domnească, ce va purta numele „Institutul de Cercetări Ştiinţifice Regele Carol al II-lea':. Ctitoria aşezată în acest centru de cultură închegat din en tuziasmul şi din dorul de muncă a generaţiei noastre, reprezintă cel mai frumos dar care s'a făcut Transilvaniei româneşti. 83

Iubirea de ştiinţă constitue o nobilă tradiţie a Dinastiei noas tre glorioase. Marii înaintaşi ai Majestăţii Voastre şi-au câştigat merite nepieritoare prin realizările, care au pus temeliile culturii ştiinţifice a României moderne. Măria-Ta ai urmărit cu cel mai viu interes şi cu cea mai caldă dragoste progresele în creştere ale ştiinţei româneşti. Atlasul Linguistic, care va fixa pentru veacuri graiul nostru din răstimpul măreţului popas al generaţiei unirii, are în Majestatea Voastră pe patronul şi ajutătoriul său prea'nalt. îndemnurile stăruitoare adresate la fiece ocazie oamenilor de ştiinţă, încrederea ce aţi rostit-o în munca lor şi înalta pricepere în a preţui rezultatul adeseori infim în raport cu sforţarea depusă şi totuşi de o valoare netrecătoare, V'au apropiat de suflet elita aceasta de cea mai nobilă esenţă. Regele este aevea prezent în laboratoarele şi institutele noastre, stimulând lucrul, împărtăşind cu noi bucuria succeselor puţin înţelese de lumea profană şi în registrând progresul ştiinţei, în tot complexul şi în toate ramurile ei. Institutul de Cercetări, care se înfiinţează la Cluj va fi, sun tem siguri, o expresie desăvârşită a acestor înalte gânduri şi in tenţii generoase pe care le închinaţi ştiinţei. Universitatea din Cluj, înţelege pe deplin importanţa creaţiunei monumentale şi se leagă prin solemnă făgăduinţă, Sire, de a se pune cu totul în slujba ideii măreţe, ce o înfăptuiţi. In concepţia atât de limpede şi luminată a Suveranului nos tru iubit, propăşirea culturii şi înflorirea ştiinţelor, sunt factori cari determină viitorul însuşi al neamului românesc. Acest viitor pe care-L vedeţi în zare strălucind neschimbat, îl pregătesc gene raţiile de acum, dar nu-1 poate garanta decât sufletul tineretului ce creşte şi se ridică în preajma noastră. Convingerea aceasta, o ştim, formează cea mai scumpă zestre a anilor de tinereţe ai Mă riei Tale. In ea trebue căutat isvorul, din care se revarsă acum, cu o părintească duioşie, nemărginita dragoste faţă de tineretul român. De aceea studentul universitar are în Majestatea Voastră nu numai un povăţuitor înţelept, ci şi un părinte bun şi cu ade vărat înţelegător. Cei cari am crescut aici, sub oblăduirea străină, copii ai nimănui, fără călăuză şi fără ocrotire, vedem în acest fapt una din cele mai mari binefaceri ale reîntregirei naţionale. Acest cult al tinereţii, această încredere neclintită în misiunea viitoarei generaţii, Va dat Sire, fericita inspiraţie de a ţese mă nunchiul de poveţe care fac o podoabă a literaturei noastre, prin limpezimea lor de cristal şi prin caldă sinceritate ce vibrează în 84

ele. Alma Mater, o închipuiţi ca un adevărat cerc de familie în care studentul trebue să resimtă grija părintească plină de căl dură şi de dragoste. Profesorul nu-şi poate îndeplini marea sa mi siune decât păstrând în totdeauna contactul cel mai strâns cu în văţăcelul său. Marea datorie ce ne-o impuneţi, este însă, înainte de toate, de a plămădi caractere, de a sădi în inima tineretului acea iubire de muncă şi ştiinţă prin care un popor poate păşi spre progres. Educaţia tineretului trebuie să se facă integral privind în aceeaşi măsură, întărirea sufletului şi a corpului. Aţi fost cel din tâi, Majestate, care a înţeles rolul educaţiei fizice în desvoltarea morală a naţiunei. Datorită îndemnului şi exemplului prea înalt, tineretul român dispune azi de o organizaţie viguroasă pe acest teren, de care aţi legat şi minunata instituţie specific românească a străjeriei, clădită numai pe ceeace cer nevoile ţării noastre. Prin- tr'o infuziune zilnică de credinţă sub ochii plini de veghe ai Ma jestăţii Voastre, se făuresc astfel sufletele României de mâine, se exaltează sentimentul de mândrie şi solidaritate şi se plămă deşte mişcarea de regenerare a naţiunei noastre. Mai ales noi, in Ardealul desrobit, pătrundem mai viu tâlcul înaltului comandament de înţelepciune şi patriotism care se des prinde din îndrumarea programatică a Regelui. Credincioşi Di nastiei prin toate fibrele inimelor noastre şi dornici de progresul întârziat atâta vreme de vitregia destinului, noi am regăsit în povaţa Majestăţii Voastre crezul sănătos, care ne-a ajutat să pre facem nădejdea în isbândă şi visul în realitate. Dumnezeu a bine cuvântat străduinţa umilului dascăl ardelean de altădată, care a sădit în sufletul Măriei Tale împărătescul dar de-a risipi şi dra goste şi credinţă pentru ridicarea celor care am fost obidiţi şi acum nizuim spre culmi de ideal. Vom fi de aceia crainici însu fleţiţi ai acestei solii, luptători credincioşi ai avântului de propă şire şi slujitori gata de orice jertfă ai Regelui şi ai Ţărei. Cei mari şi cei mici, savanţii şi ucenicii lor, ceata scriitorilor şi pâlcurilor ei îndesate de cetitori, dascăli şi studenţi se înrolează astfel cu tot mai mult elan sub flamura ce desfăşuraţi ca Voevod al culturii româneşti. Concepţia integrală a misiunei generaţiei noastre, din care Măria Ta ai făcut o glorie a timpului ce trăim, şi un piedestal al României, ce se profilează în eternitate, ne im pune datoria de a oferi Majestăţii Voastre tot ce avem mai de preţ. De aceea venim respectuos a propune, Domnule Rector, să 85

decerneţi Augustului nostru Rege Carol al II-lea, titlul de Doc tor Honoris Causa al Facultăţii de Litere dela Universitatea „Re gele Ferdinand I".

Dl. Profesor Silvia Dragomir dând citire raportului.

2. Dl profesor Nicolae Drăganu, Decanul Facultăţii de Litere, a pronunţat apoi următoarea alocuţiune:

SIRE, Domnule Rector. Titlul de „doctor honoris causa" este cel mai înalt semn de cinstire, pe care Universitatea îl poate conferi celor ce au bine meritat pentru ştiinţă, literatură şi educaţie. Este o tradiţie universitară, ca acest titlu să se decearnă în rândul întâiu domnitorilor, care s'au distins prin întemeierea de institute menite cercetărilor ştiinţifice şi pregătirii tineretului în vederea necesităţilor timpului, a trebuinţelor mari ale ţării şi ale unei vieţi sociale şi culturale mai înalte. întreagă ţara admiră pe Majestatea Sa Regele Carol II, Au gustul nostru Suveran, pentru străduinţa fără preget şi munca neobosită pe care o desfăşoară pentru a pregăti şi întări trupeşte şi sufleteşte tineretul, temelia viitoare a ţării, prin creare de in stituţii de educaţie, de cercetări ştiinţifice şi de cultură, prin pa tronarea lor, prin îndemn şi sprijin cu vorba şi fapta. Rezultatele sunt cât se poate de rodnice în toate direcţiile. 86

De aceea Consiliul Facultăţii noastre, aprobând cu mare în sufleţire şi cu unanimitate de voturi raportul D-lui profesor Sil viu Dragomir, propune să i se confere Majestăţii Sale Regelui Carol II titlul de „doctor honoris causa" şi înaintează această propunere Onor. Senat spre aprobare.

3. Ca urmare acestor propuneri, dl Rector Florian Ştefănescu- Goangă pronunţă următoarea formulă de proclamare: In urma propunerii Facultăţii de Litere şi Filosof ie şi a aprobării ei în unanimitate de către Senatul Universitar, declar Doctor Honoris Causa pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. Secretarul General al Universităţii desface apoi din toc diploma, cu conţinutul următor, pe care dl Rector îl citeşte:

NOS RECTOR ET UNIVERSITAS LITTERARUM REGIA DACOROMÂNA NAPOCENSIS REX FERDINANDUS I universis praesentes litteras inspecturis salutem

Est hoc in гроге academico positum institutoque maiorum ut vel regibus principibusve qui cum in reipublicae administratione tum praesertim in regendis studiis litterarum nec non in ampli- ficanda eruditionis dignitate ad augendam omnium prosperitatem ad fundandam felicitatem patriae maximam posnerunt curam Eorum in sublevandis et tuendis omnis liberalis doctrinae studiis sapientiae testimonium detur. Cum enim Augustissimus Dominus Noster Carolus II Rex Romaniae singulari totius Patriae nostrae firmandae studio doc trina promovenda tot scientiarum condendis institutis adiumen- tis et praesidiis instructis litteras omnesque artes ingenuas quibus iuvenes ad virtutem in reipublicae usum et decus informantur tanta quanta maxima sit benevolentia foveat nec minus nostrae quoque Universitatis Litterarum studiosis insigni liberalitate pros piciat.

Nos Maiestatem Suam Augustissimam Dominum Nostrum CAROLUM II REGEM ROMANIAE Facultatis Litterarum DOCTOREM HONORIS CAUSA creavimus, declaravimus, pronuntiavimus

Suae igitur Maiestăţi Carolo II Regi Romaniae hac festa die quantam gratiam debeamus quantaque Eum admiratione et ve 87 neratione colamus testificati sumus maioreque Universitatis si- gilio muntum hoc. diploma dari curavimus. Dabamus Napocae die XIII mensis lunii ann. MCMXXXVII. Rector Decanus Florianus Ştefănescu Goangă Nicolaus Drăganu

întreaga asistenţă, în frunte cu membrii guvernului, isbuc- neşte în urale, în timp ce dl Rector, împreună cu membrii Sena tului, învestmântează pe Suveran cu tradiţionala togă de purpu ră roşie, împodobită cu hermină, înmănându-I totdeodată şi di ploma de doctor honoris causa, care prezintă următoarea înfă ţişare: 88

M. S. Regele Carol II, purtând toga de „doctor honoris causa" alături de Senatul Universitar.

In numele Guvernului a luat apoi cuvântul dl Gheorghe Tă- tărescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de In terne, care a rostit următorul discurs:

SIRE,

Ritul săvârşit azi, voeşte să însemne un act suprem de recu noştinţă prin care cel mai înalt aşezământ de cultură din Ardeal încununează toate iniţiativele şi toate sforţările, pe care Regele consolidator le-a desfăşurat în lumea preocupărilor spirituale. Un suprem act de recunoştinţă. Recunoştinţă pentru ctitorirea tuturor Fundaţiilor şi tuturor aşezămintelor în care literele, artele şi ştiinţele şi-au găsit loc de cald refugiu, de generoasă ocrotire şi de prielnică desvoltare şi propăşire. Recunoştinţă pentru toate îndemnurile şi avânturile risipite statornic din anii îndepărtaţi ai primei tinereţi ai Majestăţii Voa stre şi până azi, pentru a creia, în cadrul unei vieţi de lumină şi de sănătate, cultul vigoarei şi al îndemânării care prefaţează fi resc cultul binelui şi al frumosului, isgonind astfel ultimele ră măşiţe ale unor concepţii de viaţă răufăcătoare şi perimate. 89

Recunoştinţă pentru acţiunea cu urmări epocale prin care Majestatea Voastră deschizând orientări noui tineretului româ nesc, a aruncat generaţiile ce se ridică sub ochii noştri spre cul mile unui ideal social şi naţional întăritor al tuturor temeliilor, pe care se ridică Statul şi Monarhia. Recunoştinţă pentru actele de încurajare a tuturor iniţiative lor şi pentru actele de ajutorare aduse tuturor celor ce în luptă pentru ideal au cerut şi au găsit sprijinul şi asistenţa sufletului Majestăţii Voastre. La actul acesta de recunoştinţă guvernul se asociază cu mare însufleţire, căci nimeni nu cunoaşte mai bine decât sfetnicii Ma jestăţii Voastre ce datoreşte cultura românească îndemnurilor şi ostenelilor Regale, şi nimeni nu poate mărturisi mai cu temeiu ce a însemnat pentru atâtea mari înfăptuiri izvoarele de inspira ţie şi voinţa Majestăţii Voastre. Executor de fiecare zi, al atâtor mari gânduri, care au pre gătit isbândirea atâtor realizări, suntem fericiţi să putem fi părtaşi la această sărbătoare unică a neamului nostru. Căci unică este această sărbătoare care se desfăşoară în cetatea desnaţionali- zării de altădată, redevenită azi cetatea avântului şi simţirii ro mâneşti şi cu participarea cărturărimei revărsată din cele patru unghiuri ale Ardealului! Zilnic clipele acestea de înălţare evocă fără vrerea noastră faptele şi luptele cărturarilor Ardealului care s'au stins fără a fi văzut împlinirea visurilor pentru care s'au trudit şi s'au jertfit. Umbrele lui Şincai, şi a lui Micu şi a lui Maior se desprind azi din întunericul anilor, reînvie glasul lui Mureşean şi se aşează nevăzuţi în mijlocul nostru toţi mucenicii slovei, cari au ţinut treaz gândul originei comune. Dacă, Sire, este adevărat că nimic nu se pierde în lumea ma teriei, tot atât de adevărat este că nimic nu se pierde în lumea jertfelor. Ceasul acesta de apoteoză este continuarea în timp a muncilor eroice făcute de cărturari şi de grămăticii vremurilor de rezistenţă cari au pătimit şi s'au jertfit pentru gândul unirei şi triumful românismului, iar în urările şi strigătele noastre de bucurie răsună ultimul cuvânt al propovăduitorilor credinţei na ţionale şi ultimul suspin al lui Gheorghe Lazăr! Jertfele înainta şilor se regăsesc în actul care îl săvârşim azi, precum lozincele lor se regăsesc în lozincele noastre, iar gândurile care au tresărit în chiliile învăţăceilor dela Sf. Sava şi care au ţinut viaţa mu- 90 cenicilor plecaţi peste tiparniţele veacurilor, se regăsesc în idea lul generaţiei Majestăţii Voastre, în idealul generaţiei noastre, cultura în slujba românismului — românismul în slujba culturii! Să fim fericiţi că Dumnezeu ne-a învrednicit să trăim această zi, în care Regele tuturor Românilor a venit să îmbrace toga căr turărească în Ardealul tuturor visurilor şi al tuturor jertfelor şi desfăcându-se de tot ce ne poate desbina, uitând că aparţinem unui partid sau vreunei tagme, amintindu-ne numai de ceeace trebue

Dl. Gheorghe Tătărăscu, Preşedintele Consiliului de Miniştri. 91

să ne unească pentru totdeauna, să oţelim hotărârea noastră de a munci neîncetat sub sceptrul Majestăţii Voastre, pentru ridi carea acestei provincii, pentru adâncirea acţiunii de reparare a nedreptăţilor istorice, pentru întărirea şi propăşirea ei astfel încât cronicarul domniei Majestăţii Voastre să poată pomeni cu evlavie în însemnările sale de „Transylvania Felix". Să trăiţi Sire! Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod al Alba Iulii! Să trăiască Augusta Voastră Dinastie!

In urmă Majestatea Sa Regele a binevoit a rosti următorul discurs:

DOMNULE RECTOR, DOMNILOR,

O vie emoţie Mă cuprinde, în această clipă, în care Univer sitatea „Ferdinand I" a Daciei Superioare îmi decerne cea mai înaltă distincţie academică: titlul de Doctor Honoris Causa al Fa cultăţii de Litere. Cuvintele de mulţumire sunt o banalitate, deci nu prin cu vinte, ci prin fapte voiu încerca a mulţumi Universităţii clujene pentru această cinste şi pentru această bucurie ce Mi-o face as tăzi. Este ceva simbolic poate, că această decernare se petrece în acest an al Domnului 1937, an ce însemnează pe răbojul vieţii Mele un sfert de veac de muncă plină de credinţă întru ridicarea neamului Meu pe un teren care până atunci nu fusese apreciat de nimeni. Astăzi tocmai, Universitatea Ardealului vine prin acest titlu de Doctor Honoris Causa să recunoască, că această credinţă de acum 25 de ani şi-a dat roadele voite. Nu pot zice că a fost o muncă lipsită de piedici. Am avut de luptat cu multe neplăceri şi am fost frânat de multe surâsuri. Dar credinţa pe care am pus-o acum 25 de ani în opera de ridi care a tineretului a fost imboldul care M'a mânat, pe Mine şi pe colaboratorii Mei, la victorie. S'a adeverit încă odată vorba Scrip- turei „Crede şi vei birui". Desigur nu din prima zi am găsit calea pe care păşesc astăzi pentru ridicarea culturii neamului. Au fost anii de ucenicie; au 92 fost apoi anii de cercetare a tinereţii — până ce astăzi am găsit calea adevărată a maturităţii. La 40 de ani trecuţi, calc pe ea cu acelaş avânt tineresc, cu aceeaş credinţă în izbândă, ca la vârsta de 19 ani. Pornit dela nevoia de a da un imbold sporturilor, deci sănă tăţii fizice a tineretului, trecând pe urmă la planul mai înalt al unei adevărate educaţiuni sufleteşti, făcută în aer liber prin cer

ce tăşie> am ajuns în urma călătoriei Mele împrejurul lumii, la punctul decisiv prin înfiinţarea Fundaţiei „Principele Carol". De acolo s'a desvoltat din ce în ce mai mult credinţa că sal varea neamului nostru atârnă de felul cum vom desvolta în mod mai sănătos satul şi pătura ţărănească. Fundaţia Mea s'a dus că tre acest element atât de sănătos al românismului, nu ca să-i cea ră ceva, ci ca să-i dea. N'a fost în această operă vreo idee precon cepută. Ţăranul Fundaţiei nu este un ţăran de operetă, ci este un ţăran pe care voim a-l ajuta; este un ţăran căruia îi dăruim sufletul şi munca noastră. Foloasele ce le tragem de aci sunt totuş mari, dar nevăzute: este putinţa de a cunoaşte sufletul acestei ţări; este putinţa de a ne adăpa la adevăratul isvor al celui mai curat naţionalism. Cerce tând de aproape sufletul şi nevoile tălpei ţării, cercetezi şi pricepi adevăratul românism. Şi ce nesecate comori sufleteşti culegi prin acest contact! Am învăţat să cunosc un alt ţăran decât acela din cărţi; un ţăran pe care numai două elemente au poate posibilitatea de a-l întrezări — învăţătorul la şcoală şi ofiţerul instruind re cruţii. Astăzi, când aci, în faţa acestei adunări atât de alese, sărbă toriţi prin Mine această înfăptuire, am datoria sfântă de a mul ţumi Celui a tot puternic, Dumnezeului părinţilor noştri, că a sădit în sufletul Meu credinţa şi puterea de a putea îndeplini această operă.

DOMNULE RECTOR, DOMNILOR,

Baza culturii româneşti este ceea ce putem culege din chiar sufletul neamului nostru. Virtuţile cari veacuri dearândul ne-au păstrat neclintit neamul pe aceste plaiuri, sunt chiar virtuţile de căpetenie ce se cer pentru înfăptuirea unei opere ştiinţifice: răb 93 darea şi credinţa înMzbândă. La aceasta trebue noi, generaţia nouă, să adăogăm încă o virtute: credinţa în muncă, — fiindcă fără ea, orice încercare de a face o operă utilă şi temeinică este za darnică. Când zic că din sufletul neamului nostru trebue să culegem puterea culturii româneşti, nu vreau să zic că trebue să rămânem la o cultură primară şi rurală, — hotărît nu! Dar rolul omului de ştiinţă este tocmai de a alambica din acest suflet elixirul ce dă vieţii noastre intelectuale specificul românesc. Şi această operă am încercat să o fac prin Fundaţia Mea pentru literatură şi artă şi prin colaborarea Fundaţiilor în Uniune. Vreau să ridic şi să încurajez orice operă de valoare produsă de o minte românească. Dar cer mai înainte de toate ca această operă să fie serioasă şi să aducă un aport real ramurii de cultură căreia ii aparţine. Cultura nu este un lucru de sine stătător; este un element de căpetenie în sinteza puterii şi dreptului de viaţă al unui neam. Ea este partea nepieritoare a patrimoniului naţional, care dă drep tul unui popor de a supravieţui eternităţii. Iată dece cu atâta dragoste şi cu atâta râvnă M'am înhămat la această operă, căci nu pot concepe ca neamul Meu să nu fie nepieritor „în ale lumii ginte mari." Operile mari suni produsul unor genii, dar geniile nu se produc decât în acele rase care au voinţa hotărîtoare colectivă de a birui pe calea cea largă a civilizaţiilor eterne. Această voinţa colectivă însă nu se poate creia decât prin creşterea progresivă a generaţiilor ce se urmează. Iată deci, în acest cadru ai desvol- tării culturale naţionale, rolul străjeriei. Precum aţi văzut, un sfert de veac am urmat, fără şovăire, această operă, care pe zi ce trece s'a întărit şi s'a cristalizat — - şi acuma, pricepută de toţi, va putea păşi pe calea ce i-a fost trasată pentru întărirea şi ridicarea sufletului acestui neam.

DOMNULE RECTOR, DOMNILOR,

Adânc mişcat de gestul Universităţii „Regele Ferdinand I", îmi reînnoesc, drept mulţumire, fâgăduiala de a păşi, cu şi mai M. S. Regele pronunţând' discursul în urma actului promoţiei. OMAGIUL ADRESAT MAJESTĂŢII SALE REGELUI CAROL II, DE ARDEALUL CULTURAL. După această solemnitate, reprezentanţii Ardealului Cultural au omagiat pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Doctor Ho noris Causa al Universităţii Transilvănene. In cadrul acestei şe dinţe de omagiere, prezidate de Dl Rector Florian Ştefănescu- Goangă, au rostit cuvântările publicate mai jos, I. P. S. S. Mi tropolitul Nicolae Bălan al Ardealului, I. P. S. S. Mitropolitul Nicolescu al Blajului şi Dl Profesor Dr. Iuliu Moldovan, Preşe dintele Astrei.

1. — Cuvântarea rostită de înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului: SIRE, La praznicul mărit de astăzi când se pecetlueşte din nou le gătura organică dintre regalitatea şi cultura românească, legă tură cu care ne-a obişnuit aşa de mult prin fapte şi lozinci fe cunde Majestatea Voastră, Biserica ortodoxă din Ardeal parti cipă cu bucurie deplină şi cu satisfacţie sufletească negrăită. De pe treapta de lumină a acestui moment sărbătoresc în care Universitatea Daciei Superioare aşează, recunoscătoare şi plină de admiraţie, pe fruntea Augustului Suveran al tuturor Românilor cununa de lauri a celei mai înalte consacrări în ordi nea culturii, sufletul nostru mângâiat aruncă o scurtă ochire spre trecutul românesc de pe aceste meleaguri, care echivalează cu un urcuş eroic al neamului nostru spre lumină, având ca sprijini toare şi îndrumătoare neobosită şi nedescurajată doar sfânta lui Biserică. In vremuri îndelungate de restrişte şi de adversităţi cumplite, Ea singură a stat cu răbdare şi cu nădejde, lângă sufle tul neamului adăpându-1 din izvorul de lumină al adevărurilor nemuritoare şi întărindu-1 în oţelul virtuţilor eterne ale Evanghe liei, Şi tocmai fiindcă a fost atâta vreme singură în această lucrare, influinţa ei a fost hotărâtoare asupra substratului cul turii româneşti, imprimându-i o orientare categoric creştină. 96

Astăzi, datorită străduinţelor acestui neam, datorită vitejiei armatei române comandate de marele şi gloriosul Rege Ferdi- nand, marea sete de lumină şi valenţele culturale ale sufletului românesc se văd satisfăcute şi ajutate să se descătuşeze de insti tuţii măreţe a căror lucrare e sprijinită, animată şi îndrumată de solicitudinea iubitoare şi înţeleaptă a Majestăţii Voastre. Dovada, între nenumărate altele, a acestei solicitudini regale sunt şi pro gresele în continuă ascensiune pe cari le-a realizat spre bucuria noastră Universitatea românească din Ardeal şi a căror solemnă inaugurare de astăzi a fost cinstită prin prezenţa Majestăţii Voastre.

SIRE,

Cultura e rodul cel mai nobil al sufletului unui neam. In cultură se manifestă strădania lui de a se depăşi continuu, înăl- ţându-se tot mai mult spre lumină, spre nobleţe, spre simţire şi îmbrăcăminte de serbătoare. Cultura e sborul fiinţei omeneşti în sus, spre Dumnezeu. Românismul ardelean, care a avut parte de dorul după cul tură, e nespus de fericit că toată această strădanie e făcută obiec tul celei mai alese griji din partea Celui care a declarat că vrea să fie „un Brâncoveanu al culturii româneşti". In gestul de azi al Universităţii româneşti a Ardealului se manifestă tocmai această pornire de recunoştinţă a Ardealului în sbor descătuşat spre lumină faţă de ocrotitorul şi animatorul culturii româneşti. Titlul ce s'a conferit astăzi Majestăţii Voastre e întovărăşit de toată iubirea şi întreg ataşamentul Ardealului. Şi pot spune, că iubirea şi ataşamentul acesta al Ardealului faţă de Majestatea Voastră au o nuntă specială de duioşie pentrucă Vă ştie adăpat în tinereţe din isvorul culturii ardelene, prin dascălii şagunieni, şi pentrucă nu poate uita mărturisirea mai veche a Majestăţii Voastre, că aveţi rezervat Ardealului un colţ duios în inima Majestăţii Voastre. Noi păstorii şi duhovnicii poporului nostru din Ardeal sun tem cei mai în măsură să cunoaştem tainele sufletului acestui bun şi harnic popor şi astfel să dăm, în numele lui, încredinţarea profundului său devotament şi a iubirii sale fieşti, ce-1 leagă de înalta persoană a Majestăţii Voastre şi pe cari nimic pe lume nu este în stare a i le clăti! 97

Cu această încredinţare biserica ortodoxă strânsă lângă su fletul românesc de pe aceste plaiuri roagă pe Majestatea Voastră să primească la această ocazie omagiile ei cele mai adânc sim ţite şi roagă pe bunul Dumnezeu să-I ajute să realizeze cât mai deplin marele program pe care-1 urmăreşte cu atâta râvnă şi pri cepere în slujba culturii româneşti. Să trăiţi Sire!

I. P. S. S. Mitropolitul Bălan.

7 98

2. — Cuvântarea I. Р. S. Mitropolit I. Niculescu al Blajului.

SIRE,

Nu este, spune-se spectacol mai măreţ în Europa noastră, decât cel oferit nouă de bătrânii Alpi, munţi cu picioare solide de rocă şi cap de zăpezi imaculate, munţi ce se ridică, trepţi uria şe, spre sublimitatea empireului unde spiritele cereşti contemplă fericita candoare a neapropiatei lumini a Domnului. Spectacol măreţ sporit în măsură nebănuită în zile senine şi radioase când soarele mândrul crai îşi revarsă nestânjenit ploaia de raze pe culmile sihastre şi gheţarii transparenţi şi luminoşi schînteiază în culorile curcubeului, îşi variază şi nuanţează proteiform culo rile, de ţipiere graiul de admiraţie. Alpi sunt, Sire, şi Universităţile noastre în lumea sufletelor, dacă îşi pricep chemarea sublimă. Ca Universitas scientiarum acesta li-e numele complect, fiecare Universitate trebuie să cu prindă toate culmile înalte ale ştiinţelor, dar având ancorate pi cioarele solide de rocă în câmpul experimental dacă e vorba de ştiinţe naturale, de ştiinţe practice, sau în nevoile reale ale socie tăţii, ale ţărilor şi popoarelor, fiind vorba de orice alte ştiinţe fie chiar teoretice. Ce spectacol mai măreţ, Sire, decât atunci când Universită ţile sunt luminate pe culmile marilor lor linii de doctrină, de lumina eternelor şi nestrămutatelor principii ale adevărului su prem, ale dreptului natural, ale justiţiei eterne, consimţând cu tilosoful grec Eraclid din Efes, că „Toate legile umane se hră nesc din unica lege divină". Dar ce spectacol măreţ este mai ales atunci când învăţaţii Aeropagului universitar recunosc că toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit coboară de sus dela Părintele luminilor care lu minează pe tot omul ce vine în lume. Recunosc va să zică, că ra ţiunea şi credinţa sunt surori născute din aceeaşi înţelepciune di vină şi că adevărata mărire, semn al nemuririi este să recunoşti şi venerezi sângele comun ce le curge prin vine şi că e inutil să încerci a frânge lanţul care leagă natura şi universul de degetul Domnului care le-a creat, ca să împrumut o frază dela Cardinalul Pacelli. Ridicaţi deci peste materialismul ateu cotropitor strălucesc atunci aievea aceşti munţi falnici ai Universităţilor în toate nuan- 99

ţele culorilor fermecătoare, înălţându-se îndrăsneţ spre empireu 1 unde rezidă. Cel ce şede în lumină neapropiată, pe care-1 con templă spiritele fericite faţă la faţă.

I. P. S. S. Mitropolitul Niculescu.

Sire, pe cât ştim noi Universitatea ce poartă numele glorios al părintelui Majestăţii Voastre de veşnică pomenire, urmează calea preconizată de noi şi oferă, în lumea spirituală, spectacolul măeţilor Alpi in zilele însorite ale anului. Nu-i putem ura decât 100

să urmeze pe calea apucată, cale ce duce spre culmile însorite ale gloriei. Sire! — Asistăm astăzi la alegerea Majestăţii Voastre ca doctor honoris causa al acestei ilustre Universităţi. Investirea aceasta împrumută şi Majestăţii Voastre din lu mina ce se revarsă de pe culmile însorite ale Universităţii, dar îi dă în schimb şi acesteia un reflex special din nimbul sau aureola regalităţii pe care Majestatea Voastră o purtaţi cu atâta demni tate şi strălucire. Fie ca Universitatea avându-L de patron şi spri jinitor pe noul doctor al său care o onorează atât de mult prin înţelepciunea sa şi urmarea întocmai a principiilor desfăşurate mai sus, să se simtă îndemnată să-şi urmeze cu şi mai mult elan calea ascendentă, iar Majestatea Voastră, Regele culturii româ neşti să aibă din această recunoştinţă inter vivos al Universităţii noastre, care ştie să-şi arete gratitudinea faţă de marii săi bine făcători, o confirmare în plus, dacă mai era nevoie, că jertfele ce le depuneţi pentru ridicarea nivelului cultural al ţării, la nive lul culturii ţărilor civilizate, sunt apreciate la justa valoare din partea tuturor fiilor acestei ţări. Termin Sire: cu dorinţa de-a Vă vedea ajungând la bătrâ neţe unse în fruntea ţării pe care o conduceţi cu atâta înţelepciune şi cu urarea să vedeţi România noastră aşezată în şirurile cele dintâiu ale ţărilor celor mai luminate şi mai culte ale lumii.

3. — Cuvântarea dlui profesor Dr. Iuliu Moldovan Preşedin tele Astrei.

SIRE,

In amintirea Ardelenilor stăruie din vremuri de înainte de răsboiu, o imagine scumpă: chipul unui tânăr şi mândru doro banţ, îmbrăcat în strămoşească straie românească şi întruchi pând — o ştiam cu toţii — cele mai de seamă însuşiri ale minţii şi sufletului. Era prinţul Carol cel iubit, asupra căruia poporul român din Ardeal îşi concentra înduioşat toată dragostea, toată nădejdea şi toată încrederea. In sufletul nostru stăruia tot mai insistent o dorinţă fier binte: ca neamul nostru să-şi afle odată ieşirea din tulburătoarea desordine spirituală, care îi primejdueşte evoluţia, să se trezească la rosturile sale româneşti, având înaintea ochilor, ca ideal un mândru luptător, tare în voinţă şi credinţă, cu însuşiri strălucite 101

de român şi respectuos faţă de tradiţia strămoşească, îndrumă toare şi protectoare a firei etnice româneşti.

Dl. Profesor Dr. Iuliu Moldovan. Prinţul de eri şi Regele iubit de azi, urmând imboldul înţe- lepciunei moştenite, îndemnul sufletului său generos şi chemarea unui neam dornic de afirmare şi creiaţie românească, a înţeles înaintea tuturor să netezească drumul eliberării noastre spirituale şi a fortificării noastre etnice. Din înaltul gând al Majestăţii 102

Voastre a pornit creiarea de aşezăminte menite să sporească şi să răspândească produsele gândirei româneşti, dar în acelaş timp şi realizarea de organizaţiuni, menite să contribue la formarea de caractere, educaţiunea generaţilor tinere în severă disciplină spre voinţă hotărîtă, conştiinţa valorii proprii şi răspunderea faţa de neam, tron şi ţară. Şi graţie vocaţiunei de mare educator a Majestăţii Voastre, drumul spre idealul nostru etnic pare netezit: Un tineret gata de luptă şi jertfă, crescut în frica lui Dumnezeu, îşi afirmă tot mai mult rostul regenerator de neam; iar în fruntea tuturor stă ca strălucitor exemplu de însuşiri moştenite, de educaţie înţe leaptă şi de respect al tradiţiei, un tânăr şi mândru principe, asupra căruia ne îndreptăm înduioşaţi toată dragostea şi toată nădejdea noastră, Măria Sa Marele Voevod Mihai. Şi aşa ne va hărăzi bunul Dumnezeu, în splendidă şi nesfârşită înşirare- vlăstare domneşti, strălucind prin moştenire firească şi educaţie, mari Regi, înţelepţi ocrotitori de ţară şi generaţii noui, veşnic reînoite tari pe glia lor strămoşească, gata să-şi merite destinul mai bun prin muncă, luptă şi jertfă românească; un viitor în care elitele să conducă, cei mulţi să asculte disciplinat porunca binelui etnic, iar ficţiunea egalităţii, care ne robeşte altora, să dispară.

SIRE.

Societăţile culturale româneşti din Ardeal, în frunte cu Astra, în cari profesorii scumpei noastre Universităţi din Cluj au un rol atât de important ca îndrumători şi colaboratori distinşi, sunt mândre că pot să stea alături de Majestatea Voastră în această uriaşă şi minunată operă de educaţiune. Ele sunt pro fund recunoscătoare pentru noua manifestaţie de generoasă aten ţie şi înaltă simpatie, preagraţios adresată azi prin cinstirea Uni versităţii din Cluj, Ardealului cultural şi sunt fericite, de a avea acest înălţător prilej, de a da respectuos expresie nu numai su- punerei desăvârşite, admiraţiei şi recunoştinţei fără margini, dar şi dragostei şi mândriei, faţă de Regele nostru iubit, faţă de Ma rele educator şi făuritor de caractere. Să trăiţi Majestate! M. S. Regele vizitând Colegiul împreună cu Dl Rector al Universităţii. Serbările au luat sfârşit la ora 13, după care Majestatea Sa Regele şi înalţii demnitari au vizitat Colegiul. După această vi zită s'a servit masa academică în sala mică a Colegiului.

Masa Academică. 104

SERBĂRILE SPORTIVE.

La ora 4 p. m., Majestatea Sa Regele însoţit de membrii Gu vernului şi de celelalte autorităţi, a participat la manifestaţia străjerilor şi şoimilor în arena sportivă a Municipiului. Suveranul a fost întâmpinat de dl profesor universitar Dr. Iuliu Haţieganu, care a dat raportul, după care s'a executat următorul program. 1. Ansamblul de coruri, executat de: „Astra-Şoimii Carpa- ţilor". 2. Exerciţii de gimnastică executate de străjerii dela şcolile primare din Cluj. 3. Exerciţii de gimnastică executate de studenţii în Medi cină anul I. (Educaţia Fizică Universitară). 4. Exerciţii de gimnastică executate de străjerele şcolilor se cundare din Cluj. 5. Ştafetă suedeză combinată cu obstacole, executată de stră- jerii-cercetaşi ai Cohortei Cluj. 6. Exerciţii de gimnastică executate de organizaţia „Astra- Şoimii Carpaţilor". 7. Dansuri naţionale executate de organizaţia „Astra-Şoimii Carpaţilor".

întâmpinarea M. S. Regelui şi darea raportului în Arena Sportivă. 105

Un aspect al programului.

INAUGURAREA ALTOR INSTITUŢII UNIVERSITARE.

După terminarea serbărilor sportive, Majestatea Sa Regele însoţit de membrii Guvernului şi de Senatul Universitar, a par ticipat la vizitarea şi inaugurarea următoarelor Instituţiuni:

1. — Muzeul Etnografic la care a fost primit de dl profesor suplinitor Romul Vuia, directorul Muzeului, cu următoarele cu vinte:

SIRE,

Muzeul Etnografic al Ardealului, întemeiat de către Majes tatea Voastră sub auspiciile Fundaţiei Principele Carol, împli neşte în acest an 14 ani de existenţă. In această perioadă, fără îndoială cea mai însemnată dar şi cea mai grea a instituţiei, gri- jea noastră de căpetenie a fost de a întreprinde acţiunea de sal vare a mărturiilor civilizaţiei noastre populare şi pe deasupra adăpostirea colecţiunilor într'o clădire corespunzătoare. 106

Acţiunea de salvare a fost asigurată prin înaltul sprijin al Majestăţii Voastre, iar adăpostirea colecţiunilor prin darul ge neros al Municipiului Cluj. Cu ziua de astăzi instituţia noastră intră într'o nouă perioa dă a existenţii sale. Alături de acţiunea de salvare, care va con stitui şi in această nouă perioadă rostul principal şi grija per manentă a muzeului nostru, vom aşeza în primul plan şi activi tatea ştiinţifică a instituţiei noastre. Sub auspiciile muzeului şi catedrei de Etnografie a Universităţii noastre s'au format o sea mă de tineri cercetători, cari aşteaptă numai să li se asigure mij loacele necesare spre a desvolta o activitate sistematică şi rodni că în domeniul etnografiei româneşti.

Deşi poporul nostru a desvoltat şi păstrat una dintre cele mai strălucite civilizaţii populare, etnografiei româneşti nu i s'a dat importanţa cuvenită. Nădăjduim că, într'o epocă în care gra niţele ţărilor au fost trase în baza principiului etnic, iar proble mele etnice interesează în cel mai înalt grad opinia publică, i se va asigura şi etnografiei un loc de frunte în cercul disciplinelor ştiinţifice. Considerăm Muzeul Etnografic din Cluj ca prima şi cea mai însemnată poziţie câştigată în această direcţie şi consi- 107 derăm ca o supremă datorie a noastră de a nu dezarma până la definitiva izbândă a ştiinţei pe care o reprezentăm. Majestatea Voastră, ca suprem conducător şi înalt ctitor al culturii româneşti, a alcătuit un program de muncă şi a organi zat o serie de instituţii menite să cheme la o nouă viaţă puterile latente ale neamului. Muzeul Etnografic al Ardealului, instituţie creată de Majestatea Voastră, îşi cere şi el partea sa de muncă din acest program. Ingăduiţi-mi, Sire, să Vă exprim omagiile noastre de recu noştinţă pentru înalta onoare şi nespusa bucurie ce ne faceţi as tăzi, venind în mijlocul nostru. Să-mi fie permis să mă folosesc de acest prilej să Vă exprim, atât în numele meu cât şi al cola boratorilor mei, sentimentele noastre de profundă gratitudine pentru augusta solicitudine şi interesul cald cu care aţi binevoit a învrednici întotdeauna instituţia noastră.

Să trăiţi Sire! Bine aţi venit Stăpâne!

M. S. Regele ieşind din Muzeu, însoţit de Dl. Prof. R. Vuia. 108

2. — Muzeul Limbei Române, la care a fost primit de dl pro fesor Sextil Puşcariu.

M. S. Regele urmărind explicaţiile Dlui Prof. S. Puşcariu cu privire la Atlasul Linguistic.

Suveranul a vizitat Muzeul şi s'a interesat îndeaproape de lu crările Atlasului Linguistic.

3. — Muzeul de antichităţi (Institutul de Studii Clasice), la care dl profesor Teodor A. Naum directorul Institutului de Stu dii Clasice, a primit pe Suveran cu următoarele cuvinte:

SIRE,

Fericiţi că ni se dă astăzi putinţa să Vă conducem prin să lile acestui Muzeu, în care conştiinţa limpede a menirii noastre aici ne-a îndemnat să adunăm, să orânduim şi să păstrăm cu sfinţenie rămăşiţele elocvente ale trecutului nostru, Vă zicem: Bine aţi venit la Institutul de Studii Clasice! Majestatea Voastră va avea prilejul să vadă vechile colecţii ale Muzeului de antichităţi şi de artă medievală şi modernă cla sate în chip unitar şi sistematic şi sporite cu interesante rămă şiţe ieşite din săpăturile arheologice făcute în anii din urmă, pre cum şi o galerie de pictură românească, pinacoteca „V. Cioflec", 109 toate aceste rânduite, în parte, în aripa din nou clădită a acestui Institut, a cărei inaugurare am aşteptat s'o faceţi Majestatea Voastră cu prilejul vizitei de azi. Această vizită este nu numai o deosebită onoare pentru noi, ci şi ocaziunea binevenită de a ne exprima recunoştinţa pentru interesul pe care Majestatea Voastră îl arată instituţiilor de cul tură în care disciplina ştiinţifică este pusă şi în serviciul ideei naţionale. Pentru noi, aceasta este ideea călăuzitoare a activităţii noastre şi noi vedem în Majestatea Voastră cea mai înaltă în trupare a ei. Fie-ne dar permis a Vă prezenta, în clipa aceasta, omagiul respectuos al acelora care, în acest Institut, cu un devotament vrednic de Augustele Voastre năzuinţi, lucrează la desvăluirea, adesea aşa de grea, şi la înţelegerea cât mai adâncă a vechilor noastre origini.

Institutul de Studii Clasice în care este încorporat Muzeul de antichităţi по

4. — Institutul de Istorie Naţională, la care dl Prof. I. Lu- paş a întâmpinat pe Suveran cu următoarele cuvinte:

SIRE,

Vrednicul de pomenire cuvânt rostit de Augustul Vostru părin te, gloriosul Rege Ferdinand I, când s'a inaugurat Universitatea Daciei Superioare, în ziua de 1 Februarie 1920, — pe lângă valoa rea morală a înălţătoarelor îndemnuri regale împărtăşite profeso rilor şi studenţilor deopotrivă — avea şi importanţa istorică a unui act ctitoricesc de nepreţuită putere educativă. Ca semn al deosebitei preţuiri şi iubiri pentru Universitatea clujană şi pen tru ţara Transilvaniei, — spunea atunci Suveranul desrobirii şi al întregirii noastre naţionale că a hotărât să dăruiască un fond de 400.000 Lei cu menirea de a contribui la înfiinţarea unui Insti tut de Istorie Română, — al cărui studiu fusese atât de vitreg tratat sub stăpânirea trecută. Odinioară, străluciţii voevozi ai Ţărilor Române înălţau, după fiecare izbândă ostăşească, biserici şi mănăstiri, drept mul ţumită Părintelui luminilor dela care purcede toată darea cea bună şi tot darul cel desăvârşit. Această generoasă tradiţie a fost deplin respectată şi sporită chiar, după încheerea cumplitului dar victoriosului războiu pentru întregirea României. Majestatea Voastră aţi avut fericitul prilej, Sire, nu numai să aşezaţi piatra cea din capul unghiului pentru monumentala clădire a Catedralei ortodoxe din capitala Transilvaniei, ci să şi participaţi activ la prasnicul târnosirii ei în toamna anului 1933. Cu aceleaşi sentimente de pietate creştină şi de patriotică prevedere, a întemeiat în veci neuitatul Rege Ferdinand I, Insti tutul nostru de Istorie Română, dând prin această nobilă ctitorie de ordin ştiinţific, o indicaţiune lămurită cu privire la valoarea educativă, pe care înţelegea să o atribue Istoriei Naţionale, aşe zând-o pe aceeaşi treaptă alături de incontestabila valoare educa tivă a Religiei. Un templu pentru religia trecutului românesc, era deci menit să fie, chiar după intenţiile regescului întemeietor, Institutul nostru de Istorie Naţională aci, în inima Transilvaniei desrobite. Cum şi-a îndeplinit menirea până acum acest templu de ştiin ţă românească, nu vom spune noi, cei obişnuiţi să oficiem zi de zi, din straja dimineţii până în noapte, între pereţii lui. In pro- 111 pria sa cauză nu poate fi nimeni judecător. Lăsăm deci judecata în grijile celor cari nu vor pregeta să răsfoiască miile de pagini ale volumelor publicate până acum prin osârdia membrilor Insti tutului nostru de Istorie Naţională. Dar fiindcă s'a riscat în timpul din urmă afirmaţiunea lip sită de orice temeiu, că acest Institut nu ar fi fost în stare să pre gătească până acum decât doi cercetători în domeniul istoriogra fiei române, Vă rugăm, Sire, să ne îngăduiţi a rectifica o aseme nea afirmaţiune tendenţioasă arătând că între colaboratorii celui din urmă volum (al 7-lea), elaborat şi tipărit în cursul anului tre cut în acest nou adăpost al Institutului nostru, se găsesc exact şaptesprezece foşti studenţi ai noştri actualmente membri ai cor pului didactic secundar sau universitar, fiecare în parte şi toţi îm preună destul de bine înarmaţi cu mijloacele tehnice necesare pen tru munca dificilă de explorare şi reconstituire a trecutului. Bine înţeles, nu vom încerca să ne facem din aceasta un me rit personal, exclusiv al nostru. Ştim că pentru pregătirea unui bun cercetător istoric nu e deajuns învăţătura din cărţi, dacă lip seşte talentul şi vocaţiunea, cari sunt daruri isvorâte din mila Ta tălui Ceresc, nici de cum din taina bibliotecilor sau arhivelor. Is toria fiind nu numai ştiinţă, ci în oarecare măsură şi artă: (Wis- senschaft und Kunst zu gleich, — cum spunea Leopold Ranke) — îndeletnicirea cu tainele ei nu va putea fi însuşită nu numai din cărţi şi documente. Pe lângă cunoştinţele dobândite din cu prinsul acestora, pe lângă experienţele culese din peripeţiile vie ţii, mai e necesară şi o predispoziţie personală proprie, ca la ori ce artă. Precum nu poate nimeni deveni pictor numai cu ajutorul învăţăturii din cărţi, dacă nu este înzestrat cu talentul picturii, tot aşa nu poate deveni nimeni istoric fără o similară înzestrare. Adevărat că talentele mari se pot manifesta şi fără pregătire tehnică, fără vre-o şcoală specială. Cunoaşte şi istoriografia noas tră, ca şi istoriografia altor neamuri, asemenea manifestări de puternice talente înăscute, de diletanţi cari au fost în stare să dea opere de valoare. Cu atât mai de valoare vor fi operele celor ta lentaţi, dacă în timpul studiilor universitare, vor căuta să-şi în suşească în măsura cât mai deplină cunoştinţele tehnice şi meto dele proprii să le înlesnească şi promoveze munca ştiinţifică. Sub acest raport, Institutul nostru de Istorie Naţională din Cluj se crede în drept să afirme că nu a pregetat nici până acum, şi nu va pregeta nici în viitor, să pună la îndemâna studenţilor de talent şi de vocaţiune toate mijloacele de trebuinţă pentru o cât mai me- 112 todică activitate în slujba adevărului ştiinţific şi a năzuinţelor de progres obştesc ale patriei întregite. Mulţumind în numele tuturor celor cari muncesc în cadrele acestui Institut de Istorie Naţională, pentru înalta protecţiune şi deosebita atenţiune regală ce Majestatea Voastră a binevoit a ne-o acorda, participând personal la inaugurarea noului local, Vă ru găm, să fiţi încredinţaţi, Sire, că toată strădania noastră va fi închinată şi în viitor, cu acelaş devotament încercat, ca şi până acum, superioarelor interese culturale-ştiinţifice ale naţiunii ro mâne: ad majorem Dei, Regis et Patriae gloriam.

Institutul de Istorie Naţională. 113

б. — Muzeul Botanic, la care dl Prof. Al. Borza a adresat Suveranului următoarele cuvinte:

MAJESTATE,

Adânc emoţionat şi cu inima plină de sentimentul gratitudi- nei, salut pe Majestatea Voastră când ne-a învrednicit să păşeas că pentru a treia oară în incinta acestei instituţii, care s'a înfiri pat şi s'a desvoltat sub ochii ocrotitori ai Majestăţii Voastre. întâia vizită, din 1921, a Majestăţii Voastre — atunci încă moştenitor al Tronului — a găsit aci o întinsă livadă de pomi, în care abia croiserăm câteva drumuri. Ea fusese achiziţionată la 1911 pentru a crea în inima Transilvaniei o cetate a ştiinţei bo tanice străine, îndreptată împotriva autorităţii mari a Bucureşti lor, unde activa generaţia nemuritorilor Brândză şi Grecescu. Când Majestatea Voastră a distins în 1930 pentru a doua oară instituţia noastră cu augusta Sa prezenţă, o nouă şi com plectă grădină botanică fusese aci amenajată în liniile mari şi în cadrul unor concepţii moderne, pusă în serviciul investigaţiilor ştiinţifice, al învăţământului de toate gradele, răspândind cunoş tinţe despre lumea florilor în cercurile largi ale poporului. Mu zeul botanic abia se ridicase până la etaj. Vizita inaugurală de astăzi a Majestăţii Voastre este prile juită de complecta terminare — prin înţelegătoarea grijă a înal tului Guvern — a Muzeului Botanic, care de azi înainte va fi consacrat definitiv înaltelor sale rosturi ştiinţifice şi culturale., pentru care a fost creat. Muzeul acesta cuprinde o zestre ştiinţi fică imensă, proprietatea Universităţii şi a Muzeului Naţional Ardelean, strânsă timp de 75 ani, prin râvna înaintaşilor noştri şi prin munca fără preget a botaniştilor români. Aici se desfă şoară acum o activitate febrilă de explorare a florei şi vegetaţiei României, se cercetează bogata comoară etnobotanică română şi se fac ingenioase reconstituiri, din fosile răsleţe, a trecutului ve getaţiei noastre. Aici se alcătueşte monumentala publicaţie „Flora Romaniae exsiccata" — opera colectivă a aproape tuturor bo taniştilor români — din care au ieşit 16 volume (centurii), răs pândite în lumea întreagă. Aici publicăm rodul muncii noastre modeste, dar stăruitoare, „Buletinul Muzeului şi al Grădinii Bo tanice", care a ajuns la al 17-lea volum, adresându-ne lumii ştiin ţifice internaţionale, ca singura revistă botanică românească. Aici

8 114

se desfăşoară şi o activitate de popularizare ştiinţifică intensă, prin reviste şi broşuri şi graiu viu, difuzând noţiunile „ştiinţei amabile" printre studenţi, elevi şi marele public iubitor de flori. Muzeul mai funcţionează ca o centrală de informaţii botanice pentru străinătate şi ca birou de îndrumare a mişcării pentru Protecţia Naturii în România.

Această multilaterală şi complexă activitate botanică desfă şurată de o serie de eminenţi colaboratori, s'a sprijinit timp de 11 ani pe un buget ordinar primit dela Stat; de 7 ani de zile lip- sindu-ne un suport financiar bugetar permanent, — subvenţii ex traordinare ca cea din anul acesta, sunt rare de tot! — ea se rea- zimă numai pe apeluri, adresate marelui public, institutelor fi nanciare, primăriei şi autorităţilor universitare. Activitatea ştiin ţifică, culturală condiţionată de această nobilă, dar istovitoare cerşitorie nu am mai avea puteri să o continuăm, dacă nu am simţi şi nu am cunoaşte caldul interes al Majestăţii Voastre pen tru activitatea creatoare de valori culturale a acestei instituţiuni. Ocrotirea permanentă a Majestăţii Voastre a fost întotdea una cel mai puternic stimulent şi cea mai de preţ răsplată pentru stăruinţa noastră pe calea spinoasă a acestei activităţi. Ctitorii 115

spirituală a Majestăţii Voastre a făcut din acest institut o cita delă reprezentativă a ştiinţei române, îndreptată spre Apus, chiar spre aceia, care la 1911 intenţionau să-i dea fiinţă împotriva Bu cureştilor! Pentru aceea implorăm Pronia Cerească, aceea, care a în dreptat aşa de minunat vrerile omeneşti, să ocrotească pe Majes tatea Voastră şi Augusta Casă Domnitoare, spre neîncetata înăl ţare culturală a ţării, pentru înflorirea acestei instituţiuni şi spre gloria ştiinţei române! Trăiţi, Majestate!

M. S. Regele vizitând Grădina Botanică, însoţit de Dl Prof. A. Borza.

VIZITĂ LA CĂMINELE STUDENŢEŞTI.

In afară de programul oficial al vizitei regale la Cluj, Suve ranul şi-a exprimat dorinţa să facă o vizită şi la Căminele Stu denţeşti Avram Iancu şi al Studentelor univ. Vizita, necunoscută până atunci, a avut loc la orele 6 d. m. Suveranul fiind întâmpi nat de numeroşi studenţi şi studente cari L-au ovaţionat călduros. Răspunzând cuvântului de bun sosit pe care un reprezen- 116

tant 1-a adresat la Căminul Avram Iancu, M. Sa Regele şi-a ex primat bucuria de a se găsi în mijlocul studenţilor Clujeni, spu nând în rezumat următoarele: Azi fiind o serbare pur academică nu puteam trece pe la această Universitate fără să vă fac şi vouă o vizită in semn de dragostea ce o port tinerimei şi studenţimei române. Dar în ace- laş timp am voit să amintesc studenţimei şi în special aceleia din Cluj, că acum aproape 7 ani mi-a depus jurământ că veţi fi cre dincioşi Regelui vostru şi veţi fi credincioşi cărţii voastre. V'am spus că munca nu este un sumum de travaliu, ci e, îna inte de toate, o credinţă. Şi speranţa ce o pun în această credinţă e că ea va conduce elanul biruitor al României de mâine. Deci nu am venit numai să vă văd, ci să vă dau şi îndruma rea mea, care sunt sigur că o veţi urma ori şi când. Cuvintele regale au fost acoperite de aplauze furtunoase şi ovaţiunile studenţilor.

Serbările universitare, relatate în acest capitol, s'au terminat printr'un fastuos banchet, oferit de Dl Ministru al Educaţiei Naţionale în saloanele Colegiului, la orele 9 seara, la care au participat peste 300 invitaţi. La acest banchet Dl Dr. C. Angelescu, Ministrul Educaţiei Naţionale, a rostit următorul toast:

SIRE,

Solemnitatea impunătoare, desfăşurată astăzi în inima Uni versităţii din Cluj, încheie o adevărată „săptămână luminată", bogată în strălucite manifestări, care însemnează tot atâtea afir- maţiuni ale importanţei ce se dă culturii în statul nostru. Se vorbeşte de primatul apărării naţionale, de acela al ridi cării stării economice, primatul sănătăţii şi de atâtea alte nevoi imperioase ale unei ţări, care trebuie să-şi organizeze armătura completă a organelor sale de funcţionare şi de propăşire. Printre aceste nevoi, atât de indispensabile pentru viaţa noas tră de stat, Majestatea Voastră a aşezat cu hotărîre şi autoritate pe acelaş plan şi primatul culturii, trebuinţa întăririi naţiunei, prin înălţarea spirituală, prin înălţarea sufletească a fiilor acestei ţări. 117

înţelegând cuvântul şi pilda dată de Majestatea Voastră; toate forţele vii ale neamului îşi îndreaptă privirile, cu căldură şi dragoste, către tineretul român, mândria acestei ţări, nădejdea zilelor de mâine, pârghia de sprijin şi de ridicare a patriei în viitor, generaţia care primind o moştenire glorioasă, agonisită prin credinţa, munca şi jertfa de sânge a înaintaşilor, are datoria s'o păstreze, ca pe un depozit sfânt şi s'o apere cu sângele său, asigurându-i existenţa pentru totdeauna. A doua zi după splendida demonstraţie, care a dovedit ro mânilor, prietenilor şi aliaţilor noştri, că desvoltarea factorilor de viaţă a Ţării, se poate sprijini pe chezăşia unei impunătoare forţe ostăşeşti, Majestatea Voastră aţi prezentat Ţării şi oaspe ţilor acea admirabilă, acea emoţionantă trecere în revistă a tine retului român din ziua sărbătoarei Restauraţiei. Cu ochii umezi de emoţie, şi cu inima vibrând de bucurie, am privit spectacolul neuitat, al unei tinerimi însufleţite de vioiciu nea şi de avântul vârstei, dar lucrând cu ordinea şi disciplina ma turităţii, unind farmecul tineresc cu conştiinţa serioasă a rolului, pe care este chemată să-1 joace în viitor, aducând prin năzuinţa spre perfecţiunea lucrărilor ce executa, cel mai duios prinos de iubire şi de respect către Majestatea Voastră, în care această ti nerime vede şi trebuie să vadă, pe Cel care o iubeşte şi o înţelege, pe Cel ce o stimulează şi o îndrumează, pe simbolul viu al regene rării şi înoirii neamului, pe Marele Străjer al fiinţei şi viitoru lui Patriei noastre! Aceiaşi largă solicitudine pentru rosturile culturii, a arătat-o Majestatea Voastră în chip statornic, pentru nevoile înaltelor aşe zăminte de învăţământ şi de ştiinţă. De aceea, am convingerea, că nu a fost zi mai fericită pentru Majestatea Voastră decât ziua în care, ca o urmare a unei politici de chibzuită administrare a banului public, guvernul ţării făcându-se ecoul dorinţelor şi su- gestiunilor, constant exprimate de Majestatea Voastră, a putut face instituţiilor de cultură superioară un dar măreţ, fără prece dent în istoria noastră culturală, dar menit să le înzestreze cu puţinele materiale, fără de cari nu se poate concepe astăzi un în văţământ superior. Astăzi, ne-a adunat în jurul Majestăţii Voastre, în Capitala Ardealului, unit pe vecie cu Patria Mamă, prin înţelepciunea, eroismului şi jertfa românească, ne-a adunat acelaş sentiment al preţuirii culturii, ca factor de înălţare a neamului, aceeaşi admi- 118 raţie respectoasă faţă de realizările îndeplinite a neamului, aceeaşi admiraţie respectoasă faţă de realizările îndeplinite sub impulsul Majestăţii Voastre, acelaş sentiment de încredere în puterile nea mului şi de mulţumire pentru rezultatele sforţărilor noastre. Universitatea din Cluj, reprezintă pentru noi Românii, ceva mai mult decât o mare instituţie de înaltă învăţătură. Ea este afirmarea noastră ca naţiune de cultură superioară, ea este un altar de radiere a celor mai înalte, a celor mai alese producţiuni ale minţii şi sufletului românesc. Ea este un altar aşezat în inima Daciei Superioare, menit să dovedească, atât nouă ţnşi-ne, cât şi prietenilor şi adversarilor noştri, că suntem în stare să stăpâ nim cu puterea minţii, aceea ce am câştigat cu puterea braţelor; să dovedească, că revendicările noastre, izbândite prin sentinţa pronunţată de tribunalul istoriei, dacă să întemeiază pe prescrip ţiile ineluctabile ale dreptului ginţilor, se legitimează prin aceea ce putem să aducem în câmpul larg al luptei omenirii spre pro gres, ca factor de cultură, ca factor de civilizaţie. Preocuparea statornică de înălţarea Ardealului prin cultură, înfăţişează un punct din programul, dela care guvernul Majes tăţii Voastre nu s'a abătut o singură clipă. Această preocupare se aşează în chip firesc şi obligatoriu, pe marea linie a sforţărilor duse în lungul şir al veacurilor de opresiune, de către păstorii su fleteşti ai neamului românesc de dincoace de Carpaţi, cărturari şi vlădici ai Ardealului, care vedeau în Biserică şi în Şcoală sin gurele limanuri, unde sufletele româneşti, greu încercate, greu primejduite, puteau găsi adăpost şi îmbărbătare pentru a se or ganiza pentru lupta cea mare, lupta ce trebuia, odată şi odată, să ducă la biruinţa finală, la unirea tuturor românilor. Astăzi, după biruinţă, deşi obiectivul luptei nu mai este cel de altădată, puterea credinţii şi a culturii trebuie să rămână totuş, ca şi în trecut, armele cele mai puternice ale sufletului, ale nea mului românesc; de aceea Biserica şi Şcoala sunt vrednice de aceeaşi caldă dragoste, de aceeaşi solicitudine. Datoria unui gu vern conştient de misiunea lui este să le apere, să le ajute şi să le sporească puterea lor de influenţă, puterea lor de acţiune. Ca ministru al educaţiei naţionale, revendic pentru guvernul din care am cinstea să fac parte, meritul de a fi înţeles acest pos tulat al vremii şi de a fi făcut cele mai mari sforţări, pentru ca, împotriva împrejurărilor critice prin care am trecut, să înscrie astăzi în bilanţul activităţii acestor patru anî de guvernare, în făptuiri pe care ne declarăm mândri de a le fi putut săvârşi. 119

Ar fi prea lungă şi obositoare expunerea acestui bilanţ, şi de sigur nepotrivită cu împrejurarea în care am cinstea să vorbesc. Cer totuşi îngăduinţa Majestăţii Voastre, să precizez, că aceste înfăptuiri se întind în domeniul înălţării de locaşuri pentru bi serici şi pentru şcoli, în acela al îmbunătăţirii situaţiei materiale a membrilor clerului şi a corpului didactic, în înmulţirea parohii lor, a şcoalelor şi a posturilor şi că urmând îndemnurile guver nului, administraţiile judeţene şi comunale ne-au dat un concurs nepreţuit, vrednic de toată lauda, rivalizând în opera de dotare a ţării în crearea de instituţiuni de interes public, de interes na ţional. Mărginindu-ne deci numai la puţine exemple, putem afirma că numărul localurilor de şcoli construite, mărite sau renovate în ultimii patru ani în Ardeal şi Banat au fost de 2531, iar numărul bisericilor de 968. Tot astfel şi pe alte terenuri de folos public, opera de creaţie s'a urmărit cu aceaşi însufleţire, construindu-se 161 case naţionale, 111 dispensării, 39 spitale, 1044 localuri de preturi, primării şi gospodării comunale. S'au făcut drumuri, poduri şi pavaje, linii telefonice, uzine şi conducte electrice, apeducte şi canalizări şi s'a desăvârşit re forma agrară. Valoarea totală a sforţărilor realizate numai de administra ţiile locale^ trece de suma impresionantă de 3 miliarde patru sute milioane lei. In acelaş timp, avem satisfacţia să constatăm, că în domeniul administraţiilor locale, avem în 1936, faţă de 1935, un spor de funcţionari români de 716 persoane şi un minus de ne români de 763 persoane. Universitatea din Cluj a fost obiectul constant al dragostei şi al grijei noastre; de aceea nu am şovăit a face jertfă pentru a o mări şi a-i îmbogăţi înzestrarea, pentru a o ridica la înălţi mea cerută de învăţământul modern universitar şi de situaţia par ticulară a acestei Universităţi. Creditele extraordinare puse la dis- poziţe de guvern, Universităţii din Cluj, au atins în aceşti patru ani suma de 72 milioane, cu care s'au clădit, reînoit ori complec tat; Colegiul Universitar Regele Carol II, Palatul Clinicilor, Muzeul de Botanică, Institutul de Studii Clasice şi Biblioteca Universităţii. Unele din aceste lucrări sunt încă în curs de exe cutare, graţie însă celor 32 milioane, acordate zilele acestea, lu crările se vor continua şi termina. In toată această activitate, guvernul a avut ca îndemn, inte resul permanent şi iubirea caldă manifestată de Majestatea Voas tră, pentru această frumoasă parte a Ţării, pentru Ardeal. 120

Pretutindeni, unde era de adus o încurajare la o înfăptuire nouă, sau unde trebuia consfinţită rodnicia unei osteneli, prezen ţa şi cuvântul Majestăţii Voastre erau factorul bucuriei locale, dându-i caracterul de sărbătoare naţională. Aşa a fost la Nă- săud, pentru jurământul de credinţă al noului regiment grănice resc şi pentru începerea lucrărilor de construcţie a liniei ferate Ilva Mică—Vatra Dornei; aşa a fost la Braşov; aşa a fost la Sibiu pentru punerea pietrei fundamentale a şcoalei normale con fesionale; la Blaj, pentru adunarea jubilară de 75 de ani a As- trei; la Lugoj, pentru sfinţirea catedralei unite şi pentru congre sul şi procesiunea euharistică a Agrului; la Cluj, pentru sfinţirea catedralei ortodoxe; la Deva şi la Sarmisegetuza, pentru vizita rea săpăturilor arheologice dela Ulpia Traiană. Pretutindeni, înfăptuitorii întru cele de folos neamului şi norodul acestei ţări, au întâmpinat pe Majestatea Voastră cu sen timentul de dragoste şi recunoştinţă, care-i leagă de Acela, ce în trupează cele mai alese podoabe sufleteşti: dragostea de pământ strămoşesc şi munca fără de preget pentru înălţarea ţării şi a neamului. Titlul de „Doctor Honoris Causa", pe care Universitatea Daciei Superioare Га oferit Majestăţii Voastre, însemnează con sacrarea, sub tradiţionalele forme academice, a legăturilor indi solubile, stabilite între persoana Majestăţii Voastre, cu pământul Ardealului şi cu cea mai înaltă dintre instituţiile ei de cultură. Guvernul ţării este fericit ca, la urările ce au fost adresate Majestăţii Voastre din partea înaltelor foruri universitare, să se asocieze prin glasul meu, cu acelea ale Ardealului, care s'a ridi cat prin acţiunea spirituală, şcolară şi culturală, îndeplinită de el sub ocrotirea şi îndemnul Majestăţii Voastre. El o face, cu conştiinţa senină, că a săvârşit aici o operă de lumină şi de românism, o operă isvorâtă din cele mai curate şi mai înalte simţiminte de iubire pentru Ardealul nostru al tuturor; o operă isvorâtă din conştiinţa obligaţiilor noastre morale, faţă de origina şi tradiţiile lui; faţă de amintirea marilor ierarhi şi învăţători ai neamului, cari i-au călăuzit în vremuri grele paşii dibuitori pe calea deşteptării naţionale; faţă de marii lui eroi, de marii lui mucenici, jertfiţi pentru apărarea drepturilor aces tui popor; faţă de tot ce răscoleşte şi încântă sufletele noastre la vederea frumoaselor plaiuri ale Ardealului; faţă de tot ceeace a fost, este şi va fi Ardealul pentru sufletul românesc; faţă de pre ţul scump, cu care am răscumpărat o mie de ani de dureri, de 121

doruri, de nădejdi şi de lupte; faţă de întruparea concretă puru rea vie şi palpitantă, aceea ce generaţiile dinainte numeau, cu ochii înrouraţi de duioşie îndeplinirea idealului nostru naţional. Ingăduiţi-mi, Sire, ca în numele guvernului ţării, mândru de a fi secondat de Majestatea Voastră în această operă de înălţare a Ardealului prin Biserică, Şcoală şi Cultură, să ridic paharul în sănătatea şi pentru îndelungată viaţă şi domnie rodnică în fapte mari, a Majestăţii Voastre.

Dl. Dr. Constantin Angelescu, Ministrul Educaţiei Naţionale. 122

M. S. Regele a binevoit a răspunde următoarele:

DOMNULE MINISTRU,

Mulţumindu-vă, pentru cuvintele atât de calde ce Mi le adre saţi, în numele Guvernului, am bucuria în această seară de a-Mi exprima adânca emoţie de care am fost cuprins în decursul tutu ror festivităţilor de astăzi. Pe de o parte această atât de frumoasă recepţie academică pe care Mi-a dat-o Universitatea clujeană, această cinste de a Mă numi Doctor Honoris Causa, iar pe de altă parte, această primire atât de caldă şi aşi putea spune, atât de comunicativă, dela su flet la suflet, ce Mi s'a făcut din partea populaţiunii tuturor sa telor adunate aci, sunt cea mai frumoasă răsplată pentru munca ce am depus-o, cu dragoste şi cu credinţă, în folosul acestui po por şi acestei ţări. Cum spuneam astăzi dimineaţa: o operă de ridicare cultu rală a unui neam, sigur că nu se poate face bătând din palme Astăzi se văd roadele acestei credinţe, care M'a mânat un sfert de veac, şi, ceiace Mă bucură în deosebi, este că toţi, dela mic la mare, încep să recunoască că această operă este o operă utilă şi că este o operă de consolidare a viitorului. U-nii,-poate cred, că făcând o operă nouă, dorim să ştergem tot ceiace s'a^ făcut până acum. Hotărât că nu! Căci opera de consolidare a unei naţiuni este o înjghebare a eforturilor tuturor generaţiilor ce se urmează. Dar, fiecare generaţie cu timpul ei, fiecare generaţie cu men talitatea ei, fiecare generaţie cu sufletul ei. Fără a crede că ge neraţiile, cari au făcut Marele Războiu şi cari, cu sufletul lor de atunci, au înfăptuit unificarea definitivă a României, au fost mai prejos decât cele de astăzi, am credinţa că sufletul generaţiei de astăzi este ceiace trebuie ţării de astăzi. Sunt fericit că pe zi ce trece, culeg roadele şi culeg şi mulţu mirea sufletească, că priceperea acestor adevăruri pătrunde în sufletul celor mai mulţi. In această seară nu am dreptul să mai adaog altceva, decât că din adâncul sufletului Meu să aduc tuturor celor de aci, din Cluj, şi mici şi mari, academicieni şi popor, profesori şi studenţi, cele mai vii şi recunoscătoare mulţumiri pentru felul cum am fost primit.

FUNDAŢIILE Şl DONAŢIILE UNIVERSITARE*) I. FUNDAŢII.

1. FUNDAŢIA FONDULUI „VASILE PÂRVAN".

Situaţia

Intrate E ş i t e Nr. Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 28.250 — 3.699"— — — 2 încasat valoarea cupoane lor scad. t VIII 1936 şi 15 Febr. 1937 â Lei 543, precum şi 15 V şi 15 XI 1936 â Lei 97, total Lei 1.280 — 3 Sold la 30 Sept. 1937 . . — - 28.250-- 4.979 —

Totaluri Lei . . 28.250 — 4.979 — 28 250 — 4 979'-

2. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ. A) Fundaţia „Regele Ferdinand I" Situaţia

Intrate i t e Nr. Eş Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 400.000-- 79 006 - 2 încasat valoarea cupoane lor scad. 1 Nov. 1936 . 10ooo-- 3 Idem, scad 1 Aprilie 1937 — 10 000 - 4 Sold la 30 Septemvrie 1937 - — 400.000-- 99 006-

Totaluri Lei . . 400.000 - 99 006- - 400.000-- 99 006-

*) Istoricul fundaţiilor de până acum a fost publicat în anuarele ante rioare (1929—1932). 125

В) Fundaţia „Patriarhul Miron Cristea" Situaţia Intrate E ş i t e Nr Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 220.000- - 46 626 - 2 Sold Ia 30 Sept. 1937 . . 220.000- - - 46 626,-

Totaluri Lei . . 220 000-- 46.626.— 220.000-- 46 626'-

3. FUNDAŢIA FONDULUI EXTRABUGETAR AL GRADINEI BOTANICE încasări: Soldul anului 1935—36 Lei — Subvenţii „ 43.500 încasări din bilete de intrare „ 145.380 Vânzări de plante, fructe, etc. ... „ 29.839 Abonamente şi ajutoare la Buletinul Grădinii şi Muzeului Botanic „ 28.173 Total încasări Lei 246.892 Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea Grădinii botanice etc Lei 201.537 Cheltueli de publicaţii » 13.775 Indemnizaţie casierei şi dactilografei „ 7.000 Total cheltueli Lei 222.312 Sold „ 24.580

4. FUNDAŢIA FONDULUI „IOAN SCURTU" Situaţia Intrate Eş i t e Nr. Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 66 500- - 10.637-- - -

2 încasat valoarea cupoa nelor după rentele de consolidare de Lei 16.500 494 — _ _

3 Sold Ia 30 Sept. 1937 . . - - 66.500 — 11.131 —

Totaluri Lei 66 500'- 11.13Г— 66 500 - 11.131-— 126

.5. FUNDAŢIA FONDULUI „GH. BOGDAN DUICA' de ajutor şi împrumut pentru studenţi S i t a a ţ i a

Intrate i t e Nr Eş Explicaţii crt. Numerar Numerar în Numerar Numerar din în cassă împrumuturi din cassă împrumuturi

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 234.504-- 18 050-- 2 Restituiri din împrumuturi 5.400-- 5.400- - 3 Sold la 30 Sept. 1937 . . 239.904- 12.650--

Total Lei 239.904-- 18.050-- 239.904-- 18.050-—

6. FUNDAŢIA „V. PÂR VAN".

Situaţia*) Intrate Eşite Nr. Explicaţii crt. L e i

1 Sold la 1 Octomvrie 1935*) 3.000 - - 2 Ridicat pentru premierea studentului Mateiaţ D-tru la 2 Nov. 1935 . . — 3.000-—

Totaluri Lei . . 3.000-- 3 000--

7. FUNDAŢIA „CĂPITAN CONSTANTIN BOTEZ". Situaţia

Nr. Intrate Eş i t e Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . — 9.466-- — 2 Sold la 30 Sept. 1937 . . — - - 9.466 — Totaluri Lei . . 9.466-- — 9.466 -

*) Situaţia din prezentul bilanţ fiind cea exactă modifică datele publi cate în anuarele precedente în care se făcuseră unele erori de înregistrare la contabilitate. 127

8. FUNDAŢIA „VIRGIL CIOFLEC".

Situaţia

Intrate Eş i t e Nr. Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 5.797.100 11.968 — — 2 încasat valoarea cupoa nelor scad. 1 Noem- _ 144.292 3 Plătit la B. N. R. taxa de păstrare pe sem. II 1936 — — — 2.899 4 Remis D-lui Cioflec . . . — -- 126.710 5 Plătit Institutului de Studii — _ — 2.205 6 încasat valoarea cupoane» lor scad. 1 Mai 1937 . — 144.927 — — 7 Plătit la B. N. R. comi sion pentru manipula rea cupoanelor .... 725 б Idem, taxa de păstrare pe sero. 1 1937 — — 2.899 9 Plătit Instit. de Studii Cla sice în contul cotei din cupoanele pe 1937 . . _ _ 20.000 10 Remis D-lui Cioflec . . — 126.361 11 Sold la 30 Sept 1937 . . — — 5.797.100 19.298

Totaluri Lei . . 5.797.100 301.097 5.797 100 301.097

Noui achiziţii la Pinacoteca V. Cioflec.

In conformitate cu art. 3 din Regulamentul Fundaţiei (pu blicat în Anuarul 1929/30, pag. 36—38), din fondul A s'au fă cut, în intervalul dela 1 Octombrie 1936—30 Septembrie 1937, ur mătoarele achiziţii:

1. Laetitia Lucasievici, „Vedere din Bucureşti", ulei. 2. N. C. Dărăscu, „Natură moartă cu peşti", ulei. 3. N. C. Dărăscu, „Vedere din braţul Macin", ulei. 4. Iser, „Negresă", gravură. 128

5. Iser, „Nud" (bust), gravură. 6. Iser, „Negresă", gravură 7. Iser, „Balcic", gravură. 8. Iser, „Portret", gravură. 9. Iser, „Balcic", gravură. 10. Iser, „Turcoaică", gravură. 11. /. Al. Steriadi, „Peisaj din Balcic", ulei. 12. Repoţf, „Un lipovean", ulei. 13. L. Grigorescu, „Peisaj din Balcic", ulei. 14. Tonitza, „Ofiţeri în captivitate", desen. 15. Tonitza, „Reminiscenţă", desen. 16. Tonitza, „Fragment de compoziţie", desen. 17. Tonitza, „Nud", desen. 18. Tonitza, „In faţa oglinzii", desen. 19. M. W. Arnold, „Balcic", aquarel. 20. Iser, „Odalisca", guaşe. 21. Iser, „Vedere din Turtucaia", guaşe. 22. Iser, „Turcoaică, desen colorat. 23. N. Grigorescu, Panou cu desene. 24. N. Grigorescu, Panou cu desene. 25. N. Grigorescu, Panou cu desene. 26. N. Grigorescu, Panou cu desene. 27. N. Grigorescu, Panou cu desene. 28. N. Grigorescu, Panou cu desene*). 29. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (detaliu de parc), ulei 30. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (vapor la imbarca- der), ulei. 31. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (port cu far), ulei. 32. Al. Padina, „Vedere pe malul mării" (stâncă), ulei. 33. Al. Padina, „Port la Marea Albastră", ulei. 34. Al. Padina, „Port la marea verde", ulei.

9. FUNDAŢIA „PROF. IOAN PAUL"

Sold Ia 30 IX 1936 Lei 140.000* - Sold la 30 IX 1937 140.000'—

*) Cele 6 panouri (No. 23—28) cuprind în total 33 schiţe şi desenuri. 129

II. DONAŢII.

1. DONAŢIA „GH. SION"

Sporul „Colecţiei Gh. Sion".

(Dela 1 X 1936 până la 30 IX 1937)

Data De Obs. Obiectul Preţul intrării unde No. înv. Nr . crt 1

1 15 XII 1936 Gl Berthelot fotografie 6h. Sion Donat XXXII-50

2 И II Radu Porumbaru totografie я n XVI-113

3 12 I. 1937 Maiorul Catargi fotografie 1, » XXXII-53

4 Gh. Sion fotografie » » XVI-115

5 15 I. 1937 Stelian Popescu fotografie n » XX-133 6 18 II. 1937 Marja Princeza Rumuska Kraly

fllexandar 1 medalie plumb И

2. DONAŢIA SIMU

Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun această donaţie a fost publicată în Anuarul 1929—30 pag. 27—28.

3. DONAŢIA DOAMNEI ANNA HEMMERLE

D-na Anna Hemmerle, proprietara Firmei Jacques Brunner, succesori Iosif Hemmerle şi Со., Bacău, a donat Universităţii su mele menţionate mai jos, fără altă condiţie decât aceia a progre sului ştiinţei.

Lei 100.000 (vezi anuarul 1931—32, p. 32—34). Lei 20.000 (vezi anuarul 1933—34, p. 50—52).

9 130

4. DONAŢIA „GHEORGHE GH. SION"*) Situaţia Intrate Es Nr. 11 e Explicaţii crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

1 Sold Ia 1 Oct. 1936 . . . 900.200 2.242 — — 2 Plătit D-lui Gh. Sion cota din cupoane pe Sep- 2.496 3 Incasat valoarea cupoa nelor scad. 1 August 1936 5.815 4 Plătit D-lui Gh. Sion cota din cupoane pe Oc- _ 2 496 5 Incasat valoarea cupoane» lor scad 1 Noemvrie 1936 _ 15.103 6 Plătit D-lui Gh. Sion cota din cupoane pe Noem» vrie 1936 . • . . . . _ 3.486 7 Idem, pe luna Decemvrie 1936 — — _ 3.485 S Idem, pe luna Ianuarie — — — 3.485 9 Idem, pe luna Februarie 1937 — — 3.485 10 Idem, pe luna Martie 1937 — — - 3.485 11 încasat valoarea cupoane» lor scad. 1 XII 1936 . 135 12 Idem, scad. 1 II 1937 . . — 5.815 — - 13 Idem, scad. 1 V 1937 . . - 15.103 — - 14 Idem, scad. 1 VI 1937 . — 135 — 15 Plătit D-lui Gh. Sion cota din cupoane pe April 1937 3.485 16 Idem, pe luna Mai 1937 . - — — 3.485 17 Idem, pe luna Iunie 1937 - — - Г-.485 ÎS Idem, pe luna Iulie 1937 . — — - 3.485 19 încasat valoarea cupoane» lor scad. 1 XI 1937 . . — 10.044 20 Sold la 30 Sept. 1937 . . - — 900.200 18 034 Totaluri Lei . . -900.200 54 392 900 200 54.392

*) A se vedea istoricul ei în Anuarul 1934—35, pag. 58—63. PERSONALUL RECTORATULUI.

Rector: FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ.

Prorector: NICOLAE DRĂGANU.

A) Secretariatul: Secretar General: Constantin Jur сап (doctor în drept din Cluj), până la 31. III. 1937 când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Ioan A. Vătăşescu (licenţiat în litere dela Sorbona) dela 1. IV. 1937 înainte. Secretar: Liviu Gomboş (doctor în drept) dela 1. IV. 1937. Arhivar registrator: Petre Opriţoiu (licenţiat al Academiei Co merciale) . Ajutor de secretar: Irina Ruja. Impiegat: Ol ga Gr eter. Impiegat: (detaşată) Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe). Custode: Gaspar Kirsch. Camerist: Vasile Lung.

B) Administraţia şi Contabilitatea: Administrator: Bela David. Şef-contabil: Ioan Ruja (licenţiat al Academiei Comerciale). Casier: Ioan Galoş. Maestru de educaţie fizică: (până la 31. III. 1937), Director de educaţie fizică (dela 1. IV. 1937), Onoriu Cheţianu (doctor în ştiinţele politice). Şefi de birou: Ioan Moldovan, Ernest Geiger. Secretar: Andrei Secui. 132

Ajutori de secretar : Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr. Sub-şef de birou: (dela 1. IV. 1937) Ilie Sandu, licenţiat al Acade miei Comerciale. Impiegaţi: Măria Şortan, Stela Ionescu, (licenţiată în litere). Alexandru Budreală, Ilie Sandu (licenţiat al Academiei Co merciale, până la 31. III. 1937). Funcţionari extrabugetari: Emil Mircea (dela 1. VI. 1937), Mir- cea Munteanu (dela 22. VI. 1937). Intendent: Ilie Budreală (licenţiat în drept). Mecanic: Vasile Flueraş (până la 31. III. 1937), dela 1. IV. 1937 vacant. Portar: Iosif Man. Oameni de serviciu: Iosif Piroşka, Andrei Cipcigan, Constantin Hidişan, Vasile Tălnaciu, Iulia Piroşka (până la 30. VI. 1937), Măria Cipcigan. Fochişti: Ioan Pop (până la 31. III. 1937). Gheorghe Lazar dela 1. IV. 1937. Filip Cazan (până la 31. III. 1937). Gavrilă Că- pâlna (dela 1. VI. 1937). Lemnar (până la 31. III. 1937), Portar la Parcul Fac. de Ştiinţe (dela 1. IV. 1937): Ioan Cordoş.

C) Uzina Universităţii:

Director: Prof. V. Stanciu. Şef mecanic: Petre Bdrăianu sen. Mecanici: Petre Bărăianu jun., Iosif Lemeni. Apaductor: Ioan Potora. Tâmplar: Ioan Pop (dela 1. IV. 1937). Tinichigiu: Francisc Tuşoni (angajat cu contract). Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian.

D) Colegiul Academic „Regele Carol II". (Posturi creiate şi ocupate dela 1 Aprilie 1937).

Intendent: Victoria I. Vătăşescu (licenţiată în litere). Mecanic: Vasile Flueraş. Fochist: Vasile Miclea. Portar: Solomon Petrui. Servitori: Vasile Chwrean şi Adam Popa. FACULTATEA DE DREPT Şi ŞTIINŢE DE STAT A) DECANATUL.

1. FOŞTII DECANI.

t Vasile Dimitriu în anul universitar 1919—20. Camil Negrea în anii universitari 1920—21 şi 1926—27. Emil Haţieganu jn anii universitari 1921—22 şi 1927—28. f Victor Onişor în anii universitari 1922—23 şi 1928—29. Romul Boilă în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 21. XII—1932 până la 31. XII. 1935. Petre Poruţiu în anii universitari 1924—25 şi 1930—31. Traian Pop în anii universitari 1925—26 şi 1931—32. Nicolae Ghiulea dela 27—X până la 21. XII—1932.

2. PROFESORI DECEDAŢI.

1. Vasile Dimitriu. 2. Victor Onişor. 3. Andrei Sigmond. 4. Ion C. Cătuneanu.

3. PERSONALUL DECANATULUI.

Decan: EMIL HAŢIEGANU (dela 1 I. 1936).

Prodecan: NICOLAE GHIULEA.

Secretar: Ferdinand Szathmâry. Ajutor de secretar: loan Mirişanu (dela 1. VI. 1937). Arhivar: Rozalia Zornic măr. Nyaguly (dela 1. VI. 1937). Bibliotecar : vacant. 135

Impiegat: Rozalia Zomic măr. Nyaguly (până la 31. V. 1937). Pedeli: Ludovic Bir o şi Andrei Laţi. Oameni de serviciu: Grigore Cheţan şi Dumitru Cucea. Curier: Mihai I. Pâzsi. Servitor: Mihai Solomie. Laborant: vacant.

4. PERSONALUL DIDACTIC.

Profesori titulari. 1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902 în Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti (magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universi tăţii din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria dreptului, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţămân tul superior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferen ţiar de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost pro fesor agregat de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea (1931—1934) până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost ridicat la rangul de profesor titular. Titularul catedrei de Drept civil IV şi directorul seminaru lui corespunzător; membru la „Societe de Legislation comparee" din Paris. 2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosân- mărtin jud. Târnava-Mică. Doctor în studiile juridice şi poli tice. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept constituţional, fost membru al Consiliului Dirigent din Ardeal şi şeful departamentului comunicaţiilor şi al alimentării. (2 De cemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai multe rânduri Deputat şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senatului. Decan în anii 1923— 24, 1929—30, 1932—35. Prodecan în anii 1924—25, 1928—29 şi 1930—31. Directorul Seminarului de drept constituţional. Pro fesor suplinitor la catedra de „Ştiinţă şi Legislaţie Financiară" începând dela 1 Aprilie 1935. Decorat cu ordinele „Steaua Ro mâniei" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I" în gradul de comandor şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. T. 3. Victor G. Cădere. Născut la 22 Iulie 1891 în comuna Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea din Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat de agre- 136

gaţie de drept privat dela Facultatea de drept din Paris. Numir profesor titular de procedură civilă la Facultatea de drept din Oradea pe ziua de 4 Martie 1926. Titularul catedrei de Procedură Civilă II şi directorul seminarul respectiv. Ministru plenipoten- ţar. Fost deputat şi Secretar general la Ministerele de Justiţie şi Interne. Preşedintele onorar al F. I. D. A. C.-ului. Membru al societăţii de Legislaţie comparată din Paris. Membru al Socie- tăţei de Geografie americană din New-York. Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Coman dor al ordinului Ferdinand L, Crucea pentru merit, Mare ofiţer Coroana României, Marele cordon „Polonia restituta", Coroana Iugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt, etc. 4. Ioan C. Cătuneanu. Născut la 9 Mai 1883 în Bucureşti, jud. Ilfov. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat şi pe ziua de 1 Iulie 1924 titular la catedra de drept roman. Directorul Seminarului de drept roman. Deputat. „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I Decedat la 7 Iunie 1937. 5. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Sept. 1884 în Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat în matematică. Numit pe ziua de 1 Oct. 1919 agregat, iar pe ziua de 1 Ian. 1926 titular la catedra de Politică socială şi pe ziua de 1 Aprilie 1937 titular la catedra de Finanţe, Sta tistică şi Politică socială. Directorul seminarului de Politică so cială. Fost director general al Casei Centrale a Asigurărilor so ciale. Fost consilier tehnic cu grad de secretar general in Resor tul muncii şi ocrotirilor sociale din Consiliul Dirigent din Ar deal. Fost secretar general al Ministerului Muncii. Fost deputat, fost preşedinte al comisiei bugetare şi financiare şi Raportor ge neral la Bugetul general al Statului. Expert actuar în grad de consilier. Decan in anul 1932—33. Prodecan în anii 1933—34—35 Decorat cu ordinele „Coroana României", în gradul de comandor. „Vulturul" în gradul de cavaler şi medalia „Răsplata Muncii" pentru învăţământ cl. I. 6. Emil Haţieganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în Tritul de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra de procedură civilă. Directorul Seminarul de procedură civilă. Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octomvrie 1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Consiliului diri gent din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2 Decemvrie—5 137

Aprilie 1920), fost — în mai multe rânduri — deputat, fost vicepreşedinte al Adunării deputaţilor, fost subsecretar de stat la justiţie, fost ministru al Muncii, fost Ministru al Ar dealului. Prodecan în anii 1920—21 şi 1922—23. Decan în anii 1921—22, 1927—28 şi începând din anul 1936 (1 Ianuarie). Rec tor în anul 1928—29. Prorector în anul 1929—30. Decorat cu ordinele „Coroana României', în gradul de mare cruce, „Steaua României" şi „Ferdinand I" în gradul de mare ofiţer, şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 7. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în Peşteş judeţul Bihor. Doctor în teologie. Fost profesor de Drept bisericesc la Academia teologică ortodoxă din Arad (1908—1922). Numit profesor titular de drept bisericesc la facultatea de drept din Ora dea dela 1 Noemvrie 1921—22 August 1934 iar dela această dată profesor titular la Cluj, la catedra de drept bisericesc şi direc torul seminarului respectiv. Profesor titular de drept bisericesc. Fost deputat, senator şi preşedinte al Casei Naţionale a judeţului Bihor. Fost decan în 1924—1927. Fost preşedinte al Comisiei Căminului şi Cantinei (Oradea 1925—1927). Directorul Cămi nului studenţesc, Oradea 1927—1934). Membru în Comisia Că minelor (Bucureşti 1933—1934). Preşedintele Comisiei Căminu- rilor dela 1934. Delegat în Senatul Universitar Bucureşti 1932— 1934. Membru în Senatul Universitar dela 1934. Membru al Adu nării Eparhiale şi al Consiliului Eparhial din Oradea, membru în Congresul Mitropoliei Sibiu. Ofiţer al „Coroanei României şi „Steaua României". 8. Aurelian R. Ionaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi. Doctor în drept dela Universitatea din Paris cu diplomele de studii superioare de drept privat şi de economie politică. Fost. conferenţiar de drept civil la Facultatea de drept din Iaşi (1 Ianuarie 1930—1 Decembrie 1930) şi la Facultatea de drept din Oradea (1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931). Numit profesor agregat de drept civil la facultatea de drept din Oradea pe ziua de 16 Iunie 1931. Ridicat la rangul de profesor titular pe ziua de 1 Iulie 1934. Titularul catedrei de drept civil III (Introducere în dreptul civil) şi directorul seminarului corespunzător. Suplini torul catedrei de drept roman II. Consilier temporar onorific la Consiliul Legislativ şi membru în comisia de codificare a codu lui civil (1936—1937). Secretar şi raportor al celui de al doilea Congres Internaţional de drept comparat dela Haga (1937). Ra 138 portor pentru România la „Săptămâna Internaţională de Drept" dela Paris (1937). Membru în Societatea de legislaţie comparată din Paris şi în Asociaţia Juriştilor de limbă franceză. Decorat cu Crucea Comemorativă a Războiului, Medalia Interaliată „Vic toria" şi Meritul Sanitar cl. I. 9. Bogdan Ionescu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud. Tutova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1896, absolvent al şcoalei Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor secundar din 1897 (Bucureşti 1902, cu examen de capacitate primul pe toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucureşti 1906, înscris în Baroul advocaţiai din Bucureşti 1906—1923; doctor în drept din Paris 1914; înscris în Baroul advocaţiai Bihor 1923— 1934; profesor titular de drept civil la Facultatea de drept din Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la Facultatea de drept din Cluj 1934. Membru al Ateneului Român Bucureşti din 1906. fost preşedinte al Ateneului Român Oradea 1923—1934. Decora ţii: „Coroana României" în gradul de Cavaler 1904 şi comandor 1922; „Steaua României, în gradul de cavaler 1906, ofiţer 1912 şi comandor 1925; „Răsplata Muncii" pentru învăţământ cl. I. 1915, „Avântul Ţărei" 1914 pentru războiul din 1913, „Crucea Comemorativă" 1918 pentru "războiul din 1916—1918. 10. Dimitrie B. Ionescu. Născut la 12 Februarie 1883 în Câmpulung, jud. Muscel. Doctor în ştiinţele economice, finan ciare şi politice dela Universitatea din Berlin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 ti tular la eatedra de economie politică. Directorul Seminarului de economie politică I. Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţă mânt" cl. I.

11. Lazar Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în Drept dela Universitatea din Cluj (1921)). Doctor în Drept dela Facultatea de Ddrept a Universităţii din Paris (1924)) Conferen ţiar suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Aprilie 1930. Profesor agregat (1931). Profesor titular (August 1934) de le gislaţie agrară şi industrială.

12. Cassiu Maniu. Născut în 27 Iulie 1867 în Şimleul-Silva- niei, jud. Sălaj. Doctor în ştiinţele juridice, fost advocat. Nu mit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de politică. Directorul Seminarului de politică. Decorat cu ordinele „Steaua 139

României" în gradul de comandor, „Ferdinand I" în gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 13. Vaier Moldovan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni, jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie 1930 agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra de drept bisericesc. Din Octombrie 1934 titular la catedra de drept admi nistrativ. Directorul Seminarului de Drept administrativ. Fost director ministerial al Ardealului. Fost subsecretar de stat la Ministerul Instrucţiunei şi Cultelor. Fost vice-preşedintele al Se natului. Parlamentar fără întrerupere din 1926. Decorat cu ordi nele „Steaua României" în grad de mare ofiţer, „Ferdinand I" şi „Vulturul României" în gradul de Comandor. 14. Tiberiu Moşoiu. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898 Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular de drept roman. 15. Dimitrie D. Mototolescu. Născut în Brăila la 31 August 1880. Licenţiat şi doctor în drept dela Facultatea de Drept a Uni versităţii din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Litere a Uni versităţii din Bucureşti. A făcut studii de specialite în direcţia dreptului romano-bizantin, german, slav şi filologia slavo-roma- nică la Universităţile Berlin, Leipzig, Miinchen, Praga şi Wien Doctor îh filologia slavo-romanică şi pedagogie dela Universita tea cehă „Carol IV" din Praga. Numit profesor suplinitor la Facultatea de Drept din Iaşi în anul 1918 la Istoria dreptului român public şi privat, apoi agregat de drept roman la Faculta tea de drept „Regele Carol II" din Oradea iar dela 1 Octomvrie 1934, titular la catedra „Istoria dreptului român public şi privat" şi directorul seminarului aceleiaşi catedre, la Facultatea de Drept din Cluj. Membru al „Societăţii ştiinţifice regale cehe" şi al „In stitutului slav" din Praga. Decorat cu Leul alb, al rep. Ceho slovacă. 16. С amil Negrea. Născut la 25 Februarie 1882 în Făgăraş, judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice, advocat. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept civil. Directo rul Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919—20 şi 1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în anul 1924—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Comisiei Că- minurilor în anii 1925—26, 1926—27, 1927—28, 1933—34. De corat cu ordinul „Coroana României" în grad de Comandor, „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I., şi „Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare." 140

17. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie 1892, în comuna Ercea jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din Bucu reşti. Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Facultatea de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de Drept Comercial II. Directorul seminarului de Drept Comercial II. Membru în Societatea de Legislaţie comparată din Paris şi în Asociaţia juriştilor de limba franceză.

18. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şinca-veche, jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. Numit pe ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 15 Februarie 1923, titular la catedra de drept penal. Directorul Seminarului de drept penal. Decan în anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan în anii 1926—27. Fost deputat. Fost senator. Fost membru în comisiunile de legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Sena tului. Membru în comisiunea de unificare legislativă. Membru al Comisiei de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Ra portorul proectului în Comisia parlamentară mixtă. Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de comandor, Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. şi „Steaua României" în grad de ofiţer. 19. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara, jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directorul Seminarului de Drept comercial I. Prodecan în anii 1923—24 şi 1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru tempo rar al Consiliului Legislativ. Decorat cu ordinele „Steaua Ro mâniei" în gradul de comandor, „Coroana României" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I" în grad de ofiţer şi medalia „Răs plata Muncii pentru învăţământ cl. I." 20. Iorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău, jud. Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din Berlin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Direc torul Seminarului de drept internaţional privat. Decorat cu „Răs plata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 22. George Soţronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în comuna Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept dela Universitatea din Bucureşti. Licenţiat în Litere. (Studii de specializare la Ge- 141 neva). Profesor titular la catedra de Drept Internaţional Public. (Ridicat la rangul de profesor titular prin Decretul Regal Nr 2172/1934, pe ziua de 1 Iulie 1934). Fost Deputat şi Secretar al Adunării Deputaţilor, fost prefect al Judeţului fost Preşedinte al Comisiuni Interimare a Municipiului Oradea. 23. Eugeniu Speranţia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888. Studiile universitare (drept şi filosofie) la Bucureşti. Doctor în litere şi Filosofie din 1912. Studii de specializare la Univer sitatea din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor titular în înv. secundar (clasificat I-ul la exam. de capacitate). Fost membru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profesori, în Cluj (1920—1921). Fost director al învăţământului superior la Secretariatul General al Instrucţiunii din Cluj (1920). Numit Conferenţiar supl. de Filosofia Dreptului la Oradea în Sept. 1921. Conf. supl. de Sociologie dela 1 Oct. 1923. Conferenţiar definitiv de Sociologie şi Filosofia Dreptului la 1 Febr. 1927. Profesor de Filosofie la Academia Teologică ortodoxă din Ora dea (1924—1934). Agregat de Filosofia Dreptului şi Sociologie la Facultatea de Drept din Oradea dela 1931. Profesor titular din 1934. Transferat la Univ. din Cluj la 1 Iulie 1934. Fost pre şedinte al Asoc. Prof. Secundari din Oradea (1921—1925). Vice preşedinte al Reuniunii culturale „Cele trei Crişuri" (din 1925). Membru al Societăţii Române de Filosofie (din 1915). Membru al Societăţii Scriitorilor Români Bucureşti (din 1919). Membru fondator al „Ateneului Român" din Oradea. Premiat de Aca demia Română. Membru în „Internationale Vereinigung fur Rechtsphilosophie" din Berlin (din 1928). Membru al societăţii internaţionale „Philosophia" cu sediul în Belgrad şi în „Associa- tion des juristes de langue francaise" (Paris). Reprezentant ofi cial al României la Congresul internaţional de Psihologie (Copen haga, 1932), la Congresul internaţional de Filosofie (Praga. 1934) şi la Congr. Internaţional de Filosofie ştiinţifică (Paris, Sorbonne, 1935). La acesta din urmă a reprezentat şi Universi tatea din Cluj. Cavaler al ord. Coroana României. 24. George Strat. Născut la 4 Noembrie 1894. Licenţiat în drept de la Universitatea din Iaşi. Doctor în drept de la facul tatea de drept din Paris în anul 1922. Laureat al facultăţii de drept din Paris în anul 1923. Referent titular al secţiei econo mice a Consiliului Legislativ din anul 1926—1934. Consilier ono rar al Consiliului Legislativ din anul 1935. Conferenţiar al ca- 142 tedrei de Economie politică de la Facultatea de Drept din Oradea din 1926—1929. Profesor agregat şi apoi titular la catedra de Economie politică la aceiaşi facultate până în anul 1934. Pofesor titular al catedrei de Economie politică II. Membru al Institutu lui Social Român. Vice-preşedinte al secţiei Economice. Membru fundator al Asociaţiunei Române pentru progresul social. Mem bru fundator al Asociaţiunei Generale a Economiştilor din Ro mânia. Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative din România. Preşedintele şi fundator al Revistei „Libertatea". Conferenţiar al Universităţii Libere din Bucureşti. Decorat cu ordinele : „Steaua României" în gradul de ofiţer, „Coroana Ro mâniei" în gradul de cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5 barete", Medalia interaliată „Victoria", „Meritul Sanitar de aur" şi „Vulturul alb al Jugoslaviei" clasa а V. de războiu.

Lista doctorilor promovaţi în anul şcolar 1936/37, în Drept. 1. Albu Ioan (R) 24. Diirbach Ioan (G) 2. Ambrus Pavel Petru (SI) 25. Erdei Ioan (R) ) 2. Andrea I. B. Pompeiu (R) 26. Ernster Samuil (E) 4. Andron Gh. Dragoş (R) 27. Fadgyas Andrei (M) 5. Ardeleanu Lucreţia (R) 28. Faust Romul (R) 6. Arnăut Ioan (R) 29. Fekete Gheorghe (E) 7. Baczo Gavril (M) 30. Fenyvesi Ioan (M) 8. Banciu Cornel (R) 31. Floriţa Ioan (R) 9. Berczi Elisabeta (M)) 32. Gabriel Ferdinand (G) 10. Bucur Florica (R) 33. Gavra Alexandru (R) 11. Chindriş Vasile (R) 34. German Emil Ioan (R) 12. Ciortea Ieronim (R) 35. German Joe (R) 13. Cristea I. Gheorghe (R) - 36. Gitta A. Antoniu (R) 14. Cusiner Clara (E) 37. Goldstein N. Iosif (E) 15. Csiky Andrei (M) 38. Goldstein Lazar (E) 16. Csipkes Zoltân (M) 39. Grenczer Emeric (G) 17. Dan Ludovic (R) 40. Gross Frederic (G) 18. Daniel Bela (M) 41. Hints Nicolae (M) 19. Daroczi Nicolae (M) 42. Ilieş Gavril (R) 20. Deâk Francisc (M) 43. Uiescu C. Aurel (R) 21. Demeny Pavel (M) 44. Imreh Elisabeta (M) 22. Domănianţu Nicolae (R) 45. Jancso Adalbert (M) 23. Dumitrescu P. Haralam- 46. Jodâl Gavril (M) bie (R) 47. Kalko Carol (M) 143

48. Kaveczky Ştefan (M) 75. Paradi Francisc (M) 49. Kirâly Andrei (M) 76. Peter Ernest (M) 50. Kovâcs Gavril (M) 77. Popa Ioan Emil (R) 51. Konnyii N. Ludovic (M) 78. Reb Vilhelm (G) 52. Krausz Gheorghe (E) 79. Rocaş Teodor (R) 53. Laza Gheorghe (R) 80. Sâgh Carol (M) 54. Laurenţiu Emil (R) 81. Şandru Petronela (R) 55. Ligeti Ecaterina (E) 82. Sasu Virgil (R) 56. Lithvay Anton (M) 83. Seviciu I. Constantin (R) 57. Low M. Alexandru (E) 84. Simonetti V. Ovidiu (R) 58. Luca Cornelia (R) 85. Socol Aurel Emil (R) 59. Magda Şt. Ioan (R) 86. Ştefea Mircea Viorel (R) 60. Marc Manasie (R) 87. Suciu Tiberiu (R) 61. Mâthe Ştefan (M) 88. Schiessel Măria (M) 62. Medeşan Lucia (R) 89. Szabo Paul (M) 63. Medgyesy A. Adalbert (M) 90. Szântai Iosif (M) 64. Meteş V. Mircea (R) 91. Szoboszlay Ladislau (M) 65. Mihalca Adrian (R) 92. Szoke Ludovic 66. Miko Ştefan (M) 93. Tătar Liviu (R) 67. Mikola Vasile (M) 94. Teutsch Oswald (G) 68. Moanţă Andrei (R) 95. Torma Bela (M) 69. Molnar Cornel (R) 96. Ţoţin Ioan (Sârb) 70. Nagy Alexandru (M) 97. Trif Ioan (R) 71. Nagy Desideriu (M) 98. Ujhelyi Iuliu (G) 72. Neagoe Elena Măria (R) 99. Weingârtner Arnold (G) 73. Oancea Ioan (R) 100. Zoppelt Măria Carolina (G) 74. Ohlbaum Alexandru (E)

Lista doctorilor promovaţi in anul şcolar 1936/37, în Ştiinţele de Stat.

1. Anastasiu Radu (R) 9. Brtider Ludovic (E) 2. Athanasescu Alex. Dan (R) 10. Câmpian Valeriu (R) 3. Babeş Gheorghe (R) 11. Ciupe Ioan (R) 4. Barbul G. Nicolae (R) 12. Clintoc E. Ioan (R) 5. Bârluţiu Vasile (R) 13. Corcescu Ştefan (R) 6. Beleş Camil (R) 14. Crişan A. Titus (R) 7. Brinzeu Iulian (R) 15. Csallner Rolf Richard (G) 8. Brinzei A. Vasile (R) 16. Csutak Gavril (M) ш

17. Deacu Mihail (R) 56. Nemet Nicolae (R) 18. Devald Ladislau (M) 57. Nissel Cornelia (E) 19. Dinică Marin (R) 58. Nitteanu C. Ioan (R) 20. Domuţa Vasile (R) 59. Oltean Ioan (R) 21. Dragnea Florea (R) 60. Opaiţ Emilian (R) 22. Feier FI. Elvira (R) 61. Oşan Gheorghe (R) 23. Fetke Valentin (R) 62. Pantaziu Emanoil (R) 24. Friedlânder Pavel (E) 63. Puşan Gheorghe (R) 25. Gardo Andrei (M) 64. Petrovan I. O. Francisc (R) 26. Geleşian F. C. Petru (R) 65. Pop Cornel (R) 27. Giuran Andrei (R) 66. Pop Ioan (R) 28. Gyorgy Anton (M) 67. Pop Victor Eugen (R) 29. Hartstein Vilhelm (E) 68. Popa Gheoroghe (R) 30. Haşaş Dumitru (R) 69. Popescu Cr. Iulian (R) 31. Haţieganu Simion (R) 70. Rallet B. N. Nicolae (R) 32. Henning Hermann (G) 71. Roman Dionisie (R) 33. Hermel Reinhold Andr. (G) 72. Roman Iosif (R) 34. Hirsch Alfred (E) 73. Rosenzweig Ernest (E) 35. Hoffman Otto (G) 74. Rusu I. Otilia (R) 36. Ivan Ioan Romul (R) 75. Rusu Romul (R) 37. Iosof Constantin Dorin (R) 76. Sabău Ştefan (R) 38. Kende Iosif (E) 77. Sebeşan Gheorghe (R) 39. Kovâcs Ernestin (M) 78. Şerban A. Florica (R) 40. Lazăr V. Alexandru (R) 79. Ştefănuţ Lucreţia căs. 41. Lazar Dumitru (R) Haşaş (R) 42. Mănescu I. Virgil (R) 80. Suciu Octavian (R) 43. Marienuţ Dum. Traian (Ю 81. Schottenfeld I. Otto (E) 44. Matinca F. Isabella (R) 82. Schultz Gunther (G) 45. Mesaroş Emil (R) 83. Taflan Tiberiu (R) 46. Meşter Petre (R) 84. Tămaş V. Emil (R) 47. Micu Liviu (R) 85. Topân Emma (M) 48. Mitran Francisc (R) 86. Tutelea Oliviu (R) 49. Modovan Petre (R) 87. Veroiu Theodor (R) 50. Moldovanj Gh. Dumitru (R) 88. Vetzâk Eduard (M) 51. Moldovan Vasile (R) 89. Vlad Ioan (R) 52. Murgu Traian (R) 90. Voina Ioan (R) 53. Munteanu H. Const. (R) 91. Weinberger Eugen (E) 54. Nâdas Victor (E) 92. Weinstein Vasile (E) 55. Nastasi I. Valerian (R) 93. Willner M. Albert (E) 145

Lista licenţiaţilor în di t în anul şcolar 1936/37. 1. Aciu Alexandru (R) 40. Bucur Brutus (R) 2. Achim Mircea (R) 41. Budreală Ilie (R) 3. Andrâsy Nicolae (M) 42. Bugar B. Vasile (R) 4. Andru Liviu (R) 43. Bunaciu Avram (R) 5. Ardeleanu Gheorghe (R) 44. Burcescu N. Mihai (R) 6. Ardelean Gheorghe (R) 45. Buşecan Vasile (R) 7. Avram Gh. Valeriu (R) 46. Buzoianu Roman (R) 8. Acs Alexandru (M) 47. Buziu Letiţia (R) 9. Acs Gheorghe (E) 48. Buziu Tiberiu (R) 10. Bâcs Adalbert (M) 49. Cacoveanu Ilarie (R) 11. Balaş Oliver Ştefan (M) 50. Câmpian Gh. Ioan (R) 12. Bălan Petru (R) 51. Caraba Grigore (R) 13. Bălănescu Petre (R) 52. Chimigeriu Constantin (R) 14. Ban Sever (R) 53. Chirilovici Radu (R) 15. Banciu Pavel (R) 54. Chişiu Margareta (R) 16. Banciu Nicolae (R) 55. Chitta Iulian (R) 17. Barbu Bujor (R) 56. Ciocâlteu C. Ioan (R) 18. Barbu Ioan (R) 57. Cioconea M. Gheorghe (R) 19. Barbul Gheorghe (R) 58. Clepea Teodor (R) 20. Barta Ştefan (R) 59. Conţiu Victor (R) 21. Basch Arpad (M) 60. Cornea Nicolae (R) 22. Bâthori Francisc (M) 61. Cosma Aurel (R) 23. Belindeanu Ioan (R) 62..Cotîrlea Dumitru (R) 24. Benea Cornel (R) 63. Costina Alexandru (R) 25. Bianu I. Ovidiu (R) 64. Coţoiu Vasile (R) 26. Bichiş Vichiente (R) 65. Covaciu Vasile (R) 27. Bişiţia Emil (R) 66. Crăciun Ioan (R) 28. Blum Eugen (E) 67. Crâsnic Pavel (R) 29. Boieşan Gh. Dionisie (R) 68. Cristea Vasile (R) 30. Boja Gheorghe (R) 69. Cristian Ştefan (R) 31. Bolba Ioan (R) 70. Cucuiu Ioan (R) 32. Boldor Flaviu (R) 71. Cucuruz Lazar (R) 33. Borleşteanu Vasile (R) 72. Csâky Gustav (M) 34. Boroş Gheoroghe (R) 73. Danciu Dumitru (R) 35. Bota Victor (R) 74. Danciu Ioan (R) 36. Botâr L. Zoltân (M) 75. Dandea Viorel (R) 37. B6hm Rudolf (G) 76. Daniel Anton (M) 38. Braver Samuil (E) 77. Danca C. Pavel (M) 39. Brinzei Nicolae (R) 78. Darabanth Iuliu (R)

10 146

79. David Nicolae (R) 119 Ghiulea Radu (R) 80. Deesi Etelca (M) 120. Giuran Anghel (R) 81. Denes Francisc (M) 121. Giurgiu Măria (R) 82. Derzsi Vasile (M) 122, Gliga Petru (R) 83. Deutsch Lorant (E) 123, Gligor Cornel (R) 84. Deva Virgil (R) 124. Gligor Nicolae (R) 85. Dobo Elena Victoria (E) 125. Gross. A. Hermann (G) 86. Dobreiu Arsenie (R) 126. Griinwald Carol (M) 87. Domnariu Nicolae (R) 127. Gulyâs Ioan Adalbert (M) 88. Dragomir V. Ilie (R) 128. Gyalay Mihail (M) 89. Dragomir Ioan (R) 129. Hann Helmut Frideric (G) 90. Dragoste Iuliu (R) 130. Har Dumitru (R) 91. Drăghiceanu N. Virgil (R)131. Hâromszeky Alex. (M) 92. Drecin D. Ioan (R) 132. Haţegan Ioan (R) 93. Dreciu Vespasian (R) 133. Hellmann Francisc (E) 94. Dreghiciu Romul (R) 134. Hirsch Coloman (E) 95. Dubău Gh. Alexandru (R) 135. Horovitz Vasile (E) 96. Dumitrescu Alexandru (R) 136. Honig Iuliu (G) 97. Dumitrescu Valentin (R) 137. Hrabal Octavian (R) 98. Dragomir Augustin (R) 138. Hrivnyâk Zoltân (M) 99. Eneşel G. Iosif (R) 139. Hubbes Petru (G) 100. Epure I. Virgil (R) 140. Hurgoi Petre (R) 101. Falk Udo (G) 141. Inclănzan Vasile (R) 102. Fărcăşan Eugen (R) 142. Imreh A. Gćza (M) 103. Fărcuţju Iuliu (R) 143. Issekutz Ioan (M) 104. Feldrihan Vilhelm (R) 144. Jakabffy Adalbert (M) 105. Fischhoff Emeric (E) 145. Iancovici Teodora (R) 106. Florea Emil (R) 146. Jancso Adalbert (M) 107. Foia Ioan (R) 147. Iancu Ioan (R) 108. Frăţilă V. Adrian (R) 148. Ianota Iosif (R) 109. Fried Vasile (E) 149. las Ioan (R) 110. Frunză D. Victor (R) 150. Jega Dumitru (R) 111. Gabriş Ioan (R) 151. Jeszenszky Leonard (M) 112. Găitan Ioan (R) 152. Jeszenszky Ştefan (M) Jonâs Nicolae (M) 113. Găzdac Virginia (R) 153. Ionaşcu Ovidiu (R) 114. Geleşian Petru (R) 154. Ionescu Ioan (R) 115. Gecse Ileana (E) 155. Iosif Gavril (R) 116. Gherasim Ioan (R) 156. losof C. Dorin (R) 117. Gheorghinescu Simion (R) 157. Juhos Francisc (M) 118. Gherghinescu Elena (R) 158. 147

159. Kampos Eugen (M) 199. Micşa Remus (A.-Iulia) (R'i 160. Keresztes Geza (M) 200. Mihalte Iosif (R) 161. Kiss Tiberiu A. Ştefan (M) 201. Mikola Vasile (G) 162. Klein Emeric (E) 202. Miilea Carmen (R) 163. Klein Walter Raimar (G) 203. Missits Măria (R) 164. KonnerthGustav Adolf (G)204. Mistrie Andrei (R) 165. Kovâcs Ernestin (M) 205. Mock Vilhelm (G) 166. Kovâcs Iuliu (M) 206. Modun Titus (R) 167. Kradigathy Francisc (G) 207. Moga Ioan Gheorghe (R) 168. Krausz Ioan (G) 208. Moga Vasile (R) 169. Kugyela Eugen (M) 209. Morariu Petre (R) 170. Kun Ştefan (E) 210. Morodan Ioan (R) 171. Lăpădatu Z. Adrian (R) 211. Muntean Eugen (R) 172. Laţicu Cornelia (R) 212. Muntean Gheorghe (R) 173. Laza Teodor (R) 213. Muntean Septimiu (R) 174. Lazar Alexandru (E) 214. Mureşan Gheorghe (R) 175. Lazar Cornel (R) 215. Mureşanu Leontina (R) 176. Lie Candit (R) 216. Murgău Eugen (R) 177. Linzmayer Iosif (M) 217. Musca Ioan (R) 178. Lorenz Victor (G) 218. Muşat Viorel (R) 179. Lovrov-Juhâsz Izabela (M)219. Muller Ernest (G) 180. Lupaş Vasile (R) 220. Nâdler Carol (M) 181. Măgurean Gheorghe (R) 221. Nagy Adalbert (M) 182. Makkay Andrei (M) 222. Nagy Elemer (M) 183. Mălăescu Traian (R) 223. Nagy Vilhelm (M) 184. Măldărescu I. Nicolae (R) 224. Naum Virgil (R) Negruţiu Ioan (R) 185. Marchiş Ioan (R) 225. Nemethy Pavel (M) 186. Mărieş Gheorghe (R) 226. Niţiu Eugen (R) 187. Marina Mihail (R) 227. Oana Simion (R) 188. Markovits Adalbert (E) 228. Olariu Nicolae (R) 189. Martor Iosif (M) 229. Opra Viliam (M) 190. Maşcovescu Tiberiu (R) 230. Oromy Iuliu (M) 191. Matinca Isabella (R) 231. Papp Doina (R) 192. Mastan Dănilă (R) 232. Papp Gavril (M) 193. Medrea Vasile (R) 233. Pasca Judita (R) 194. Mesch Gerhard (G) 234. Pasca Grigore (R) 195. Melzer Roland (G) 235. Paulian Octavian (R) 196 Mezey Olimpia Stela (R) 236. Pecurariu Enea Silviu (R) 197. Mâţu Matei (R) 237. Perţia Titu Liviu (R) 198. Micşa Remus (Dej) (R) 238. 148

239. Petrila Victor (R) 279. Sabău Valeria (R) 240. Petringel I. Viorel (R) 280. Salamon Elemer (E) 241. Pirosky Nicolae (M) 281. Sarkady Alexandru (M) 242. Plaian Augustin (R) 282. Savin Ioan (R) 243. Pogana Ioan (R) 283. Schiopu Vaier (R) 244. Pop Alexandru (R) 284. Şerban Simion (R) 245. Pop Emil (R) 285. Şerbănuţiu Iuliu (R) 246. Pop V. Eugen (R) 286. S fetea Vasile (R) 247. Pop Florian (R) 287. Silaghi Alexandru (R) 248. Pop Ioan (R) 288. Silaghi Ioan (R)) 249. Pop Iuliu (R) 289. Stan Vaier (R) 250. Pop L. Iuliu (R) 290. Stanca Petre (R) 251. Pop Liviu (R) 291. Stanciu Minerva (R) 252. Pop Lazar (R) 292. Stark Ladislau (M) 253. Pop Petru (R) 293. Stefănescu Gheorghe (R) 254. Pop Stela (R) 294. Steer Alexandru (R) 255. Pop Marcu (R) 295. Stein Lazar (E) 256. Pop Lucia (R) 296. Steinherz Nicolae (E) 257. Popa Ioan (R) 297. Stepan Octavian (R) 258. Popa Gheorghe (R) 298. Stoica Eftimiu (R) 259. Popovici Gheorghe (R) 299. Stoia Iosif (R) 260. Porcolab Minodora (R) 300. Stoichescu Petru (R) 261. Pordea Petru (R) 301. Strauss Francisc (G) 262. Porumb Ioan (R) 302. Şuşan Liviu (R) 263. Prisadă Gheorghe (R) 303. Sukosd Paul (M) 264. Raţiu Aurel (R) 304. Scharfstein Avram (E) 265. Râcz Francisc (M) 305. Scheimann Ştefan (E) 266. Reb Vilhelm (G) 306. Schiesser Erich Paul (G) 267. Rebreanu Tiberiu (R) 307. Şchiopu Bucur (R) 268. Reiner Ioan (G) 308. Schultz Carol (M) 269. Richter Magdalena (E) 309. Schultz Gunther (G) 270. Rocaş Gheorghe (R) 310. Szabo Coloman (M) 271. Rosenfeld Maximilian (E) 311. Szebeni Irina (M) 272. Rosmann Desideriu (E) 312. Szenkovits Victor (M) 273. Roşian Mihail (R) 313. Tar Andrei (M) 274. Rotea Aurel (R) 314. Tarisnyâs Augustin (M) 275. Rotsching Anton (G) 315. Tatâr Adalbert (M) 276. Roxin Stela (R) 316. Tatăr Aurel (R) 277. Rucăreanu Mihail (R) 317. Teodorescu Ovidiu (R) 278. Rusu Cornel (R) 318. Teutsch Gheorghe (G) 149

319. Teutsch Frideric (G) 334. Varga I. Alexandru (M) 320. Todea Absolon (R) 335. Vaszika Bianca (M) 321. Toşa Iuliu (R) 336. Vasilescu Constantin (R) 322. Ţoţin Ioan (S) 337. Vasiliu Constantin (R) 323. Tripon Flaviu (R) 338. Vereş Benedict (R) 324. Turdean Traian (R) 339. Veress Ştefan (R) 325. Ujfalussy Gavril (M) 340. Veress Vasile (M) 326. Urcan Petru (R) 341. Vlad Nicolae (R) 327. Ureche Gheorghe (R) 342. Vuia Liviu (R) 328. Ursu Victor (R) 343. Weisz Francisc (E) 329. Vădăşan Romul (R) 344. Zekany Vasile (R) 330. Văleanu Aurel (R) 345. Zgâia Aurel (R) 331. Vâncza Edita (M) 346. Zimânyi Iuliu (M) 332. Vânyolos Nicolae (M) 347. Zombor Coloman (M) 333. Vâradi Emeric (M) 348. Zimmermann Otto (G) В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ

I. Cursuri de licenţă.

ANUL I.

1. Drept roman. Catedra I.

3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Ion C. Cătuneanu. S'a tratat materia prevăzută în program.

2. Istoria dreptului român. 3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu. A ţinut cursuri de Istoria dreptului român public şi privat. Seminar: Pe lângă lucrări scrise, date studenţilor, ca: „In fluenţele dreptului bizantin asupra dreptului român şi „Originea dreptului român" s'au făcut interpretări din Cod. Caragea şi din isvoarele lui romano-bizantine, ca Institutele lui Justinian, Hexa- biblos şi obiceiul pământului.

3. Filosofia dreptului şi sociologia. 4 ore săptămânal fixate Miercuria şi Joia (2 curs, 2 seminar). 2 ore săptămânal seminar privat (facultativ): Vinerea. Profesor titular: Eugeniu Sperantia. 1. Curs : Introducere generală : Problemele sociologiei faţă cu problemele filosofiei juridice. Vieaţa socială şi condiţiunile ei. Dreptul şi locul său în societate. Enciclopedia juridică : Definiţia dreptului. Geneza şi vieaţa dreptului. Legile evoluţiei dreptului. Drept subiectiv şi drept obiectiv. Interes şi cauză juridică. Subiectul de drept. Persoana 151

(fizică şi juridică). Obiectul. Norma, legea, dreptul şi justiţia. Norme quasi-juridice. Norme juridice cardinale şi norme adven- tive. Dreptul şi statul. Sancţiunea şi coerciţiunea în drept. Filosofia juridică : problema teleologică şi problema axiolo gică (a dreptului). Principalele directive istorice în soluţionarea acestor probleme. Teoria dreptului natural şi istoricul său. Teo riile moderne. 2. Seminar : Seminar public (obligator) : S'a rezumat şi discutat, din volumul „Droit Morale, Moeurs" (cuprizând lucră rile celei de a doua sesiuni ale Institutului Internaţional de Filo sofia Dreptului şi Sociologie juridică), rapoartele d-lor prof. G. Del Vecchio, W. Sauer, L. Le Fur, H. Kelsen, M. Djuvara, A. Goodhart, J. Dickinson, R. Hubert, L. Recasens Siches şi C. Tsatsos. (25 şedinţe). Seminar privat (facultativ) S'au făcut referate despre pe riodicele de specialitate şi despre câteva opere recente de sociolo gie şi Filosofie juridică. (10 şedinţe). 3. Ore de convorbire (pentru îndrumarea lucrărilor de doc torat şi de seminar): de două ori pe săptămână : Marţi şi Vinrei.

4. Economia Politică.

Catedra II.

3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: George Strat. A tratat în tot acest an şcolar cursul general de Economie Politică. Lucrări de seminar: Conferinţe ţinute sub personala supra veghere şi îndrumare a titularului catedrei asupra următoarelor probleme şi de către studenţii indicaţi mai jos: a) Consideraţiuni generale asupra muncii intelectuale orga nizate. b) Munca cercetătorului in ştiinţele sociale. c) Bibliografia generală a istoriografiei economice româneşti. d) Expunerea metodei de lucru în seminarul de Ее. P. 1. Opera economică a lui A. D. Xenopol referatul studentu lui Pascu. 2. Semnificaţia operei lui /. Ghica pentru dezvoltarea econo- 152

mică a României moderne — referatul studenţilor Sindrişteanu şi Pârvu. 3. Naţionalismul economic a lui Eminescu — comunicarea studentului Iustian. 4. Poziţia burgheză a lui Ştefan Zeletin comunicarea Drei Elena Klein. 5. M. Kogălniceanu şi începuturile liberalismului român co municarea studentului Chira Emanuel. 6. Barbu Catargiu reprezentant al reacţiunii contra liberalis mului romantic — comunicarea studentului Pop V. 7. Ideile politice şi economice a lui Р. P. Carp — comunica rea studentului Nonu. 8. Concepţia economică din opera lui N. Iorga — comunica rea studentului Erdely. Lucrări practice în care s'au făcut exerciţii de cercetări bibliografice, de analize statistice precum şi un număr de co locvii asupra materiei generale a Economiei Politice şi Istoriei Doctrinelor economice au avut loc într'un număr de 10 şedinţe. La toate lucrările de seminar au luat parte în mod regulat un număr de 40—50 studenţi.

5. Drept civil.

Catedra IV.

3 ore săptămânal fixate Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Alexandru C. Angelescu. I. Cursuri: 1. Introducerea în studiul dreptului civil român, curs predat studenţilor anului I licenţă în primul semestru al anului. S'a tratat despre: Noţiunea de Drept. Dreptul civil, (pri vire generală), a) Caracterele dreptului civil (drept positiv, na ţional, privat), b) Obiectul dreptului civil, c) Izvoarele dreptului civil. Codul civil Napoleonian. Doctrina, principalele reviste de drept civil. Izvoarele dreptului civil român. Teoria legii. 2. Drep tul de familie. Studenţilor din anul I, li-s'a predat în al 2-lea se mestru un curs despre : Teoria generală a persoanei : a) Starea civilă, actele de stare civilă, b) Starea persoanelor în societate, c) Starea persoanelor în familie. II. Lucrări de seminar: Colocvii şi lucrări practice: s'au ţi nut 40 de şedinţe în cari s'a discutat întreaga materie de drept civil a anului, însistându-se mai ales asupra materii proprietăţii. 153

Această materie neputând fi tratată la curs, din lipsă de timp, a fost examinată pe deaîntregul la seminar sub formă de lucrări scrise şi discuţii la cari au luat parte circa 60—70 de studenţi.

6. Drept constituţional. 3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).

Prof. titular: Romul Boila.

S'a tratat partea privitoare la problema Statului şi a Drep tului. Lucrări în seminar: Tratarea condiţiunilor cerute dela un bun jurist. S'au cetit, s'au discutat şi criticat următoarele lucrări ale studenţilor: Surguciu Claudia: Viaţa şi opera lui Masaryk; Justian Teodor: Principalele răscole şi revoluţii din Transilvania privite din punct de vedere politic, social şi juridic". Erdei Va- silie: „însemnătatea zilei de 1 Decembrie din punct de vedere naţional, internaţional, juridic şi social". Cosciuc Octavia „Sta rea Bucovinei sub Austrieci"; Calotescu Constantin „Proiectul de Constituţie dela 1822", Cheţian Tiberiu: „Suveranitatea popo rului", Papuc Constantin „Rabindranath Tagore şi panteismul oriental"; Meteş Ioan: „Izvoarele de drept în Ţările române până la 1700"; Bunea Silviu: „Regulamentul organic"; Pârvu Du mitru: „Problema eredităţii"; Popescu Ştefan: „Dreptul şi mo rala" şi Botlinger Ioan: „Enciclica Papală din 6 Martie 1937"

ANUL II. 7. Drept roman. Catedra II. 3 ore săptămânal fixate Lunia şi Vineria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Tiberiu Moşoiu (în concediu). Profesor suplinitor: Aurelian R. lonaşcu.

Curs despre : Teoria generală a obligaţiunilor. Contracte. Delicte. Succesiuni ab infestat şi testamentare. Procedura civilă (colocvii). Lucrări de seminar : Interpretări de texte : Legea ce lor 2 table (tabula I, tabula III, tabula IV, tabula V, tabula VI); Lex Julia municipialis. Gaius : Ad edictum provinciale libri XXXII; Gaius : Institutiones, Commentarius primus. Colocvii din întreaga materie predată la curs. 154

8. Drept bisericesc. 3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar). Prof. titular: Lazăr Iacob. S'au ţinut cursuri despre istoria izvoarelor dreptului bise ricesc ortodox, catolic şi protestant. Organizaţia — constituţia — bisericească cu deosebită considerare la biserica ortodoxă, cato lică şi protestantă şi organizaţia lor particulară în România. Dreptul bisericesc de stat în România. Seminar: S'au discutat chestiuni privitoare la regimul cul telor şi Concordatul cu Sf. Scaun.

9. Economie politică. Catedra I.

3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular : Dumitru B. Ionescu. Istoria doctrinelor economice: Antichitatea, Evul mediu, Doctrina mercantilistă, Trecerea la liberalismul economic, Doctri na fiziocrată, Şcoala liberală clasică, Opoziţia contra şcolii cla sice, Socialismul, Şcoala istorică, Noile direcţii.

10. Drept administrativ. 3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Valeriu Moldovan. Drept administrativ, noţiuni generale, resurse. Organizaţia administraţiei centrale de Stat. Administraţia locală, control, tu telă, finanţe locale. Justiţia administrativă. Funcţionarii publici. Pensiuni. Persoane juridice. Probleme administrative: Susţinerea ordinei, sănătate pu blică, asigurări sociale, adm. agriculturii, silviculturii, zooteh nicii, minele, regimul apelor, industrie, comerţ, muncă, culte şt instrucţie, finanţe, externe, justiţie şi armată.

11. Drept civil. Catedra II.

3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Bogdan Ionescu. Drepturile reale: Proprietatea; Uzufructul, uzul, habitaţia; Servitutile reale; Embaticul; Dreptul de superficie. 155

Teoria obligaţiilor: Efectele obligaţiilor; Stingerea obliga ţiilor; Transmisiunea obligaţiilor; Modalităţile obligaţiilor; Teo ria probelor; Isvoarele obligaţiilor; Contractele speciale.

12. Drept penal şi procedură penală. 3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Traian Pop. A făcut cursuri despre : 1. Criminologie. 2. Drept penal: Codul penal nou, partea generală (art. 1— 183) şi doctrina. Istoricul noului cod penal român (1937). Technica lui. Ideolo gia codului. Principiile sale. Conţinutul. Isvoarele dreptului penal. Compoziţia legii penale. Inter pretare. Analogie. Eficacitatea legii penale în timp, spaţiu şi asupra persoanelor. Conflicte în timp. Neretroactivitate şi re troactivitatea legii penale. Infracţiunea ca fenomen juridic. Di viziunea infracţiunilor. Diviziunea tripartită. Corecţionalizarea. Infracţiuni politice şi de presă. Elementele constitutive ale in fracţiunilor. Imputabilitate. Culpabilitate. Responsabilitate. Cau zele care exclud imputabilitate. Cauzele care exclud culpabilita tea. Cauze justificative. Scuze. Circumstanţe atenuante. Plurali tate de infracţiuni. Concurs. Recidivă. Fazele infracţiuni. Act preparator. Tentativă. Infracţiune consumată. Participaţiunea pe nală. Autorat. Coautorat. Instigare. Complicitate. Pedepse. Mă suri de siguranţă. Executare. Stingerea acţiunei şi pedepsei. 3. Procedura penală. Materia fost tratată după noul cod de procedură penală: Acţiunea penală şi acţiunea civilă. Competenţa. Incompati bilitatea. Ministerul public. Inculpatul. Partea civilă. Liberarea provizorie. Mijloacele de probaţiune. Cercetarea. Urmărirea. Instrucţia. Judecata. Ordonanţa penală. Curtea cu juraţi: numai art. 349—353, 389, 411, 412. Căile de atac: art. 439—440, 445— 447; în contra ordonanţelor judecătorului de instrucţie art. 448— 450; în contra hotărîrilor instanţelor de judecată: opoziţia, art. 454, apelul, art. 455—460, recursul, art. 471—473. Cazurile de nulitate, art. 474. Revizuirea art. 499—502. La Seminar s'au cercetat diferite procese penale. 156

ANUL III. 13. Drept internaţional public. 3 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: George Sofronie. A ţinut un curs general de Drept Internaţional Public, privind principiile, instituţiile şi jurisprudenţa dreptului clasic, şi prezentându-se nouile tendinţe, la diferitele materii. Principa lele capitole desvoltate au fost: Persoanele, Bunurile, Relaţiile internaţionale cu specială privire asupra Dreptului diplomatic şi consular, Actele juridice internaţionale, Soluţionarea pacifică şi violentă, a diferendelor internaţionale, Dreptul de acţiune (răz boiul). S'a insistat în mod special asupra dreptului păcii şi asupra legilor şi cutumelor războiului terestru. S'au arătat principiile de bază ale organizării juridice internaţionale, înainte şi sub regimul Societăţii Naţiunilor. Acest curs a fost publicat sub formă de „Note şi idei sistematizate" (ediţia a Il-a) (a. 1936. pag. 440). In seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de drept internaţional pozitiv, privind mai ales Problema Securi tăţii cu specială referire la Securitatea Diplomatică a României. Deasemenea s'au prezentat date bibliografice şi critice asupra diferitelor materii, cercetate în cadrul cursului. Paralel s'a făcut un Curs comun pentru studenţii de la Doc torat şi din anul III asupra Principiilor şi normelor juridice in ternaţionale referitoare la Protecţiunea Minorităţilor. 14. Ştiinţă şi legislaţie financiară.*) 2 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (1 curs, 1 seminar). Profesor suplinitor: Romul Boilă (până la 31 Martie 1937). Profesor titular: Nicolae Ghiulea (dela 1 Aprilie 1937). Asistent: Dorin Pop. S'a tratat de către Dl Prof. R. Boilă: Noţiunea catedrei. Ştiinţa şi legislaţia financiară în raport cu celelalte ştiinţe de Stat. Izvoarele acestei ştiinţe. Venitele Sta tului. Venite din economie particulară. Venite bazate pe forţe de constrângere a Statului. Teoria impozitelor. Lucrări în seminar: S'au cetit şi discutat următoarele trei conferinţe: Dinică I. Dumitru: Sindicalizmul şi problemele mun-

*) Dela 1 Aprilie 1937 catedra a fost contopită cu catedrele de Statistică şi Politică socială sub titlul: Finanţe, Statistică şi Politică socială. 157

citoreşti. Pop Victor: Impozitul agricol; Rădulescu Florian: Chestiunea devizelor în legătură cu schimbul internaţional". Dl Prof. N. Ghiulea a ţinut cursuri despre: Teoria bugetu lui. Cheltuielele publice. Controlul bugetar. Creditul şi datoria publică.

15. Drept civil. Catedra I. 3 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Joia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Camil Negrea. Asistent: Alexandru Olteanu. Introducere. Isvoarele dreptului. Interpretare. Neretroactivi- tatea legilor. Posesiunea. Proprietatea. Teoria generală a regimului funciar.

16. Drept civil. Catedra III.

4 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (3 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu. 1. Succesiunea ab intestat în dreptul civil român. 2. Donaţiunile şi testamentele în dreptul civil român, curs predat studenţilor anului III şi studenţilor dela doctorat.

Lucrări de seminar: Speţe de jurisprudenţă. S'au făcut exerciţii de soluţionare a 12 speţe de jurisprudenţă prezentate instanţelor române şi străine. Următorii studenţi au întocmit referate sau proecte de hotărâri: Dinică Dumitru, Bocian Valentin, Şandor Victor, Chira Aurel, Rădulescu Florian, Raţiu Ioan, Todor Ioan, Barabassy Ladislau, Pop V. Ionel, Pop Victor, Petrescu Râul şi Dobo Anton. Proces fictiv. S'a desbătut în 5 şedinţe un proces fictiv din materia proprietăţei scrisorilor şi a drepturilor de probă ce re zultă din ele. Următorii studenţi au împlinit rolurile de părţi, judecători, avocaţi şi grefier: Dinică Dumitru, Chira Aurel, Ră dulescu Florian, Bocian Valentin, Petrescu Râul, Raţiu Ioan, Şandor Victor, Todor Ioan, Vamoşiu Emil, Dobo Anton şi Şimon "Tiberiu. S'a redactat totodată toate scriptele privitoare la proces 158

(cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, concluziile scrise ale părţilor şi hotărârea). Probleme de succesiune. S'au făcut câteva execiţii de solu ţionare a unor probleme de împărţire a moştenirilor. Colocvii: S'au ţinut câteva şedinţe de interogaţii şi discuţii asupra materiei actelor de stare civilă şi a materiei privilegiilor şi ipotecilor. Lucrări scrise. S'au dat lucrări scrise din materia contracte lor speciale.

17. Drept comercial. Catedra II. 3 ore săptămânal fixate Joia şi Vioeria (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Const. Petrescu Ercea. Izvoarele dreptului comercial. Teoria actelor de comerţ. Co mercianţii. Societăţile comerciale.

Lucrări de seminar: 1. Dinică Dumitru: „Dualismul dreptului privat." 2. Dobo Anton: „Isvoarele dreptului comercial." 3. Barabâssy Ladislau: „Istoria dreptului comercial." 4. Rădulescu Florian: „Privire generală asupra actelor de comerţ." 5. Chira Aurel: „Alineatul I şi II din art. 3." 6. Şandor Victor: „Actele de comerţ în dreptul comercial local." 7. Todor Ioan: „Alineatele 4, 5 şi 6 din art. 3." 8. Petrescu Râul: „Privire generală asupra societăţilor co merciale." 9. Bocianu Valentin: „Societăţile de persoane."

18. Procedură civilă. Catedra I.

3 ore săptămânal fixate Lunia şi Joia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular ; Emil Haţieganu. Natura juridică a procesului. Organizaţia judecătorească. Părţile. Constituirea procesului. Desbaterea în fond a procesului. 159

ANUL IV. 19. Drept internaţional privat. 3 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Iorgu Radu. S'a tratat materia prevăzută în program. 20. Drept comercial. Catedra I.

3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Petre Poruţiu. Dreptul comercial român şi local. Noţiunea şi locul dreptu lui comercial în sistemul dreptului pozitiv. Repriviri istorice: antichitatea, veacul de mijloc, codificările din veacul al XIX. Comerciantul. Firma. Fondul de comerţ. Registrul comerţului (firmelor). Societăţile comerciale. Actele de comerţ. Contractele comerciale, încheierea şi executarea lor. Titlurile de credit. Con tul curent. Gajul comercial. Cumpărarea-vânzarea. Mandatul, co misionul. Expediţia. Transportul. Magazinele generale. Asigură rile. Contractul de editură. Mijlocirea contractelor comerciale. Seminar: Demonstraţiuni practice cu privire la materia tra tată la cursuri.

21. Procedură civilă. Catedra II. 3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Victor Cădere (în concediu). Profesor suplinitor: Emil Haţieganu. S'a tratat materia prevăzută în program. 22. Politica. 2 ore săptămânal fixate Miercuria (1 curs, 1 seminar). Profesor titular: Casiu Maniu. S'a ţinut cursuri asupra materiei din program. 23. Politică socială.*) 3 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Nicolae Ghiulea. Obiect. Natură. Scop. Raport cu celelalte discipline econo mie şi sociale. Mijloace de politică socială. Asociaţia. Sindicatul.

*) Dela 1 Aprilie 1937 a fost transformată sub titlul: Finanţe, Statistică şi Politică socială. 160

Mutualitatea. Cooperaţia. Măsuri de Stat. Ocrotirea muncii. Reglementarea muncii. Organizarea muncii. Contractul de mun că. Asigurările sociale. Asistenţa socială. Organizarea interna ţională a muncii.

24. Statistica.*) 3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Nicoîae Ghiulea. (până la 1 Aprilie 1937 suplinitor). Statistica generală. Obiect. Natură. Fenomen. Istoria disci plinei statistice. Istoria statisticei în România. Metoda statistică. Organizarea statisticei. Monografia. Ancheta. Statistica aplicată. In special statistica populaţiei şi Statistica preţurilor (numere indicii).

25. Legislaţia agrară şi industrială.

3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Liviu Lazar. S'a tratat materia prevăzută în program.

*) Dela 1 Aprilie 1937 a fost transformată sub titlul: Finanţe Statistica şi Politică socială. II. Cursuri de doctorat. 1. Drept roman. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Marţia. Profesor titular: Ion C. Cătuneanu. Pandecte. 2. Drept roman. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Sâmbăta. Profesor titular: Tiberiu Moşoiu (în concediu). Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu. Noţiuni de drept penal roman.

3. Drept civil. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Vineria. Profesor titular : Camil Negrea. Regimul matrimonial. 4. Drept civil. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Vineria. Profesor titular: Bogdan Ionescu. Privilegii: Generalităţi. Privilegii generale asupra mobile lor. Privilegii speciale asupra anumitor mobile. Privilegii spe ciale asupra imobilelor. Conflicte între privilegii. Ipoteci: Generalităţi. Felul ipotecelor. Ipoteca convenţională. Ipotecile legale. Rangul ipotecelor, radierea lor; purga ipotecelor; stingerea ipotecelor şi privilegiilor.

11 162

5. Drept civil. Catedra III. 1 oră săptămânal fixată Marţia. Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu. Curs predat în comun studenţilor dela doctorat şi studenţi lor anului III licenţă (vezi pag. 157).

6. Drept civil. Catedra IV. 1 oră săptămânal fixată Sâmbăta. Prof. titular: Alexandru C. Angelescu. Despre nume.

7. Drept bisericesc. 1 oră săptămânal fixată Sâmbăta. Pofesor titular: Lazăr Iacob. S'a tratat chestiunea: Patronatul suprem şi drepturile Sta tului Român.

8. Drept constituţional. 1 oră săptămânal fixată Lunia.

Profesor titular: Romul Boilă. Democratismul în lumina constituţionalismului. Noţiunea democraţiei şi a constituţionalismului. Identitatea acestor două noţiuni. Desvoltarea istorică.

9. Drept administrativ. 1 oră săptămânal fixată Miercuria. Profesor titular: Valeriu Moldovan. Justiţia administrativă. Noţiuni generale şi comparate. Con tenciosul administrativ român. Curţile administrative. Conten- cioase speciale.

10. Drept penal şi procedură penală. 1 oră săptămânal fixată Marţia. Profesor titular: Traian Pop. Drept penal special. 163

11. Procedură civilă. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Sâmbăta. Profesor titular: Emil Haţieganu. Căile de atac în procedurile civile române. Curtea de Casaţie.

12. Procedură civilă.

Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Marţia.

Profesor titular: Victor Cădere (în concediu). Profesor suplinitor: Emil Haţieganu. S'a tratat despre execuţia silită.

13. Drept comercial. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Marţia. Profesor titular: Petre Poruţiu. Cambia din punct de vedere istoric şi în dreptul nostru pozitiv.

14. Drept comercial.

Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Sâmbăta. Profesor titular: Const. Petrescu Ercea. Obligaţiunile comerciale.

15. Drept internaţional public. 1 oră săptămânal fixată Miercuria. Profesor titular: George Sofronie. Curs comun pentru studenţii de la doctorat şi din anul III (vezi pag. 156).

16. Drept internaţional privat.

1 oră săptămânal fixată Vineria. Profesor titular: Iorgu Radu. Conflictele de legi. 164

17. Politica.

1 oră săptămânal fixată Vineria. Profesor titular: Casiu Maniu. Psihologia grupurilor omeneşti. 18. Istoria dreptului român. 1 oră săptămânal fixată Miercuria. Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu. Prescripţia în dreptul romano-bizantin comparat cu cea din legiuirile vechi: Matei Basarab, A. Ipsilanti, Caragea, And. Do- nici, Calimach şi cu cea din codul civil româno-austriac.

19. Economia politică. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Lunia. Profesor titular: D. B. Ionescu. Caracterul şi metoda ştiinţei economice. 20. Economia politică. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Sâmbătă. Profesor titular: George Strat. Revoluţia Franceză cercetată sub aspectele sale economice. 21. Politica socială.*) 1 oră săptămânal fixată Miercuri. Profesor titular: Nicolae Ghiulea. Solidaritatea socială. Solidaritatea naturală. Drepturile şi datoriile omului în societate. Mijloacele solidarităţii sociale. Cvasi contractul social şi dreptul la ajutorul mutual. Libertatea şi aju torul mutual. Dreptatea socială.

22. Ştiinţa şi legislaţie financiară.*) 1 oră săptămânal fixată Luni. Profesor suplinitor: Romul Boilă (până la 31 Martie 1937). Profesor titular: Nicolae Ghiulea (dela 1 Aprilie 1937). Cursul ţinut de Dl Prof. Boilă: Cheltuelile Statului. Importanţa lor la întocmirea bugetului. Raportul lor cu cheltuelile economiei particulare.

*) Transformată cu data de 1 Aprilie 1937, sub titlul: Finanţe, Sta tistică şi Politică socială. 165

23. Legislaţia agrară şi industrială.

1 oră săptămânal fixată Marţi. Profesor titular: Liviu Lazar. Contractul de ucenicie. 24. Statistica.*) 1 oră săptămânal fixată Joi. Profesor titular: Nicolae Ghiulea. (până la 31 Martie 1937 suplinitor). Statistica aplicată.

*) Dela 1 Aprilie 1937, transformată sub titlul: Finanţe, Statistică şi Politică socială. С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.

Prof. Alexandru C. Angelescu. Despre nume (Extras din P. R. 1937, p. 88).

Prof. Nicolae Ghiulea. Organizarea Ministerului Muncii („Revista Muncii, Sănă tăţii şi Ocrotirilor sociale", Buceurşti, Anul IV, No. 7—8, 15 Iulie—15 Aug. 1936, pag. 7).; Magazinul cooperativ („Sociolo gia românească". Revista secţiei sociologice a Institutului Social Român, Bucureşti, Anul I, No. 7—9, Iulie—Sept. 1936, pag. 71); Cheia de boltă a organizării agricole: Asigurările agricole („Ro mânia Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 9, Oct. 1936, pag. 1); Comasarea prin cooperaţie („România Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 10, pag. 1); Principiul asociaţiei („România Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 11, pag. 1); Legiferarea comasării („Ro mânia Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 12, pag. 1); Camera de Muncă („Revista de studii sociologice şi muncitoreşti", Bucu reşti, Anul III, No. 12, Noembrie 1936, pag. 1); Sărăcia („Pre zentul" — economic, financiar, social, Bucureşti, Anul II, No. 529); Preţurile maximale („Prezentul", Bucureşti, Anul II, No. 523, Noembrie 1936); Infrânarea speculei („România Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 13, Noembrie 1936); Risipa („Prezen tul", Bucureşti, Anul II, No. 536, pag. 1)); Lupta contra de mocraţiei: a) Democraţia şi Comunismul; b) Democraţia şi Evreii; c) Democraţia şi Partidele politice. („Libertatea" econo mică, politică, socială, culturală, Bucureşti, Anul IV, No. 22, Noembrie 1936, pag. 339, Anul V, No. 1, Ian. 1937, pag. 4); Bazele financiare ale Asigurările agricole („România Agricolă", Anul II, No. 14, pag. 1); Luxul („Prezentul", Bucureşti, Anul II, No. 540, 15 Noembrie 1936, pag. 1); De-aşi fi Fuhrer („Ade vărul", Anul 50, No. 16201, Noembrie 1936, pag. 1); Cenzura presei („Adevărul", Anul 50, No. 16207, Noembrie 1936, pag. 11; 167

Legăturile dintre Rege şi Popor („Adevărul", Anul 50, No 16209, pag. 1); Impozit sau primă de asigurare („România Agri colă", Bucureşti, Anul II, No. 15, pag. 1); Legea presei („Ade vărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16210, pag. 5); Organizarea cor pului ziariştilor („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16217, pag. 1); Asigurarea populară de grindină („România Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 17, pag. 7); Profesiunea de ziarist („Ade vărul", Bucureşti, Anul 50, No 16231, Decembrie 1936, pag. 1); Corpul ziariştilor („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16232, pag. 1); Studenţi. Cursuri. Examene („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16234, pag. 12) ; Ajutorul de familie („Revista mun cii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale", Bucureşti, Anul IV, Noem- brie—Decembrie 1936, No. 11—12, pag. 9); Sistemul cooperativ Raiffeisen şi Agricultura („Cooperaţia" — economică, socială, culturală, Bucureşti, Anul IV, No. 12, Dec. 1936, pag. 1); Criza agricolă sau o nouă stare economică („Prezentul", Bucureşti, Anul II, No. 574, pag. 3); Spovedania unui profesor („Vremea", Bucureşti, Anul X, No. 471, Ian. 1937, pag. 3); Institutul de credit agricol („Cooperaţia", Bucureşti, An. V, No. 2, Febr. 1937, pag. 1); Şomajul tinerilor („Revista muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale", Bucureşti, An. V, No. 1, Ian. 1937, pag. 7); Proiectul de lege pentru înfiinţarea creditului meşteşugăresc („Adevărul", Bucureşti, An. 50, No. 16259, Ian. 1937, pag. 4); Creditul meşteşugăresc („Revista de studii sociologice şi munci toreşti", Bucureşti, An. III, No. 13, Febr. 1937, pag. 1); Asi gurările în cooperaţie („Cooperaţia", Bucureşti, An. V, No. 2, Febr. 1937, pag. 5); Alimentaţia ţărănimei române (..România agricolă", Bucureşti, An. II, No. 18—19, Febr. 1937, pag. 8); Problema tineretului („Revista muncii, sănătăţii şi ocrotirilor so ciale", Bucureşti, An. V, No. 3, Martie 1937, pag. 12); Reorga nizarea creditului meseriaşilor („Adevărul", Bucureşti, An. 51, No. 16278); Finanţarea mişcării cooperative („Curierul coope rator", Bucureşti, An. X, No. 2—3, pag. 7); Problema creditu lui meşteşugăresc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 617, pag. 1); Românii de peste Dunăre („Timocul", Bucureşti, An. III, No. 9—10, 1936, pag. 7); Organizarea muncii de folos ob ştesc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 622, pag. 1); Ade văratul scop al organizării muncii de folos obştesc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 624); Lupta contra Universităţii („Ade vărul", Bucureşti, An. 51, No. 16303, pag. 5); Desfiinţarea au- 168

tonomiei universitare („Adevărul", Bucureşti, An. 51, No. 16307, pag. 6); Românismul şi muncitorii („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 1, pag. 5); Spiritualizarea muncitorimii prin asociaţie („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 2, pag. 5); Primatul mun cii („Românismul", Bucureşti, An. T, No. 3, pag. 3); Munca şi democraţia („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 4, pag. 1); Valoarea muncii fizice („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 5, pag. 3); Organizarea cooperaţiei („Cooperaţia", Bucureşti, An. V, No. 5, Mai 1937, pag. 1); îndatoririle muncitorimii („Româ nismul", Bucureşti, An. I, No. 6, Mai 1937, pag. 1); Munca şi ştiinţa („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 7, pag. 1); Munca şi Arta („Românismul", Bucureşti, An. I, 8, pag. 1); Cooperaţia şi partidul politic (.„Dreptatea" pagina cooperaţiei, An. XI, No. 2867, pag. 3); Arta e o înfăţişare a muncii („Românismul", Buc, An. I, No. 9, Iunie 1937, pag. 3); Către muncitorime („Drepta tea" pagina muncii, An. XI, No. 2869, pag. 3); Democraţie („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 10, Iunie 1937, pag. 4); Remunerarea muncii („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 11, pag. 1); Datoria muncitorimii („Revista muncii, sănătăţii şi ocro tirilor sociale", Bucureşti, An. V, No. 6, Iunie 1937, pag. 6); Remunerarea muncii cooperative („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 12, Iunie 1937, pag. 1); Muncitorii şi statul naţional („Dreptatea", pagina muncii, An. XI, No. 2884, pag. 3); Coma sarea. întâia problemă a agriculturii noastre (Biblioteca de Po litică economică şi socială. Apare sub îngrijirea dlui Prof. Ni colae Ghiulea, No. IV, An. 1, Bucureşti, 1937, in - 8°, pag. 64); Şomajul intelectual („Flamura verde", Bucureşti, An. VI, No. 6—8, Iunie, pag. 237). Următoarele articole în „Marea Enciclo pedie agricolă", Bucureşti, voi. I: Amortizare, pag. 224; Apro vizionări, pag. 288; Asigurare, pag. 327; Asociaţie, pag. 332; Bancă, pag. 398; Bancnotă, pag. 402; Bilanţ, pag. 451; Buget, pag. 511; Bun, pag. 522; Bursă, pag. 526; Capital, pag. 628; şi altele.

Prof. Aurelian R. Ionaşcu.

1. Publicaţiuni ştiinţifice.

a) „Les mesures prises en faveur des debiteurs pour l'execution de leurs obligations ă la suite de la crise economique". Ra port prezentat la al doilea Congres Internaţional de Drept Com- 169 parat dela Haga (4—11 August 1937), publicat în Bulletin de la Societe de Legislation Comparee din Paris (Nr. 3 din 1937) şi în Pandectele Române, Nr. 7—8 din 1937; b) „Hotărârile judecătoreşti cari rectifică, complectează ori înlocuiesc actele de stare civile", studiu publicat în Pandectele Române, No. l'O din 1937; c) „Influenţa politicei economice a României asupra proprie- tăţei şi contractului", studiu publicat în Curierul Judiciar, No. 39 din 1937' d) „Nulitatea actelor de stare civile", Pandectele Săptămâ nale, No. 35 din 1937; e) „Succesiunea legală în dreptul civil român", curs litogra fiat, Cluj, 1937; f) Diverse articole, cronici şi recenzii în revistele: Pandec tele Române, Pandectele Săptămânale, Curierul Judiciar, Revue Roumaine de Droit Prive şi Ardealul Juridic.

2. Opera de unificare legislativă. In calitate de consilier temporar la Consiliul Legislativ, sec ţia II, şi membru al comisiunei de codificare civilă numită de Ministerul Justiţiei în 1936, a luat parte la întocmirea proectului definitiv al noului cod civil, cartea IV: „Despre moştenirea le gală şi testamentară", şi la întocmirea proectului definitiv pentru „Unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare", pre zentând Consiliului Legislativ observaţiuni scrise asupra ante- proectelor supuse discuţiunei.

3. Congrese. a) A participat ca delegat oficial al Facultăţii şi ca repre zentant al grupului român din Cluj al Asociaţiei Juriştilor de Limbă Franceză la „Săptămâna Juridică Internaţională dela Pa ris" (19—26 Iulie 1937) şi la al doilea Congres Internaţional de Drept Comparat dela Haga (4—11 August 1937). b) La Haga a fost raportor pentru România a subiectului: „Les mesures prises en faveur des debiteurs â la suite de la crise economique" şi secretar al secţiunei a doua de drept civil a con gresului. A făcut deasemeni comunicări asupra următoarelor ches tiuni : 170

a) Apergu general des tendances de la theorie des contrats; b) Etudes comparative dvs preuves; c) Les transformations des procedures de faillite et des mesures preventives sous l'influence de la crise econmique; d) Les repercussions de l'economie dirigee sur les institutions de droit prive; e) Les mesures prises en faveur des debiteurs. c) La Paris a fost raportor pentru România a subiectului: „La modification des contrats par le juge" şi a făcut o comuni care în legătură cu acelaş subiect. In colaborare cu d. prof. Traian Ionaşcu a făcut o comunicare asupra chestiunei „Fiduciei", d) A luat partee în calitate de delegat al României la şedin ţele celei de a 12-a sesiuni a Comitetului Internaţional Tehnic al Experţilor Juridici Aeriene care a avut loc în Septembrie 1937 la Bucureşti.

4. Conferinţe publice.

La Cluj: „Ce este căsătoria", conferinţă ţinută la Universi tate, în cadrele Extensiunei. La Oradea: „Drepturile femeiei", conferinţă ţinută în sala Primăriei, în cadrele Ateneului Român. La Timişoara: „Natura juridică a căsătoriei", conferinţă ţinută la Şcoala Politehnică, în ciclul organizat de această şcoală. La Satu-Mare: „Sterilizarea şi Certificatul prenuptial", con ferinţă ţinută în sala teatrului, în cadrele Astrei. La Carei-Mare: „Problemele familiei", conferinţa ţinuta în sala Prefecturei, în cadrele Astrei.

Pof. Dimitrie B. Ionescu.

Compendiu de Istoria doctrinelor economice. 268 pagini. Editură proprie.

Prof. Liviu Lazar.

Curs de legislaţie industrială (1 voi., 400 pag.). Cluj, Tip. Ardealul, 1937.

Prof. Valeriu Moldovan.

1. „Administraţia locală română". Cluj, Tip. Naţ., 1937. 2. „Conferinţele naţionale ale Românilor de dincoace de Carpaţi". Biblioteca Astra, No. 24, Sibiu. 171

A ţinut conferinţe publice în: Cluj (4), Baia-Mare, Satu- Mare, Oradea, Sighet, Turda, Alba-Iulia şi Odorhei.

Prof. Camil Negrea.

1. „Noul cod penal şi legiuirile civile valabile în Ardeal". Publicate în revista „Pagini de drept" (Sibiu). 2. „Edilitatea în noua lege administrativă". Publ. în „Re vista Administrativă" (Cluj). 3. Colaborări la redactarea anteproectului de cod civil uni ficat.

Prof. C. Petrescu-Ercea.

1. Criza Universitară. Imprimeria centrală. Bucureşti, 1937. 2. La protection des obligataires, comunicare făcută la con gresul internaţional de drept (Semaine internaţionale de droit) ţinut la Paris în Iulie 1937. 3. Ştiinţa şi politica, conferinţă ţinută la Şcoala politehnică din Timişoara în ziua de 16 Februarie 1937.

Prof. Traian Pop.

Codul penal' Regele Carol Il-a adnotat, voi. I, comentarul art. 95—183, Bucureşti, Ш7.

Prof. George Sofronie.

Studii publicate: 1. Le principe des Nationalites et les Traites de Paix de 1919/20. Bucarest, 1937, pag. 280. (Ediţia franceză a lucrării premiată de ziarul „Universul"). 2. The Principles of Nationalities and The Treates of Peace of 1919/20. Bucarest, 1937, pag. 280. (Ediţia engleză a lucrării premată de ziarul „Universul"). 3. Problema ilegimităţii denunţărilor unilaterale de Tratate. (In „Omagiu lui Constantin Kiriţescu"). Bucureşti, 1937. 4. România în viaţa Internaţională. (In „Enciclopedia Ro mâniei". Voi. I). Bucureşti, 1937. 5. La position juridico-diplomatique de la Roumanie dans la nouvelle Communaute Internationale. Bucarest, 1937. 172

6. Fenomenul războiului în lumina angajamentelor inter naţionale. (Extras din „Revista Cursurilor şi a Conferinţelor"). Bucureşti, 1936. 7. Fenomenul „Unirii" în lumina desvoltării Principiului Naţional la Români. (Extras din „Revista Cursurilor şi a Con ferinţelor"). Bucureşti, 1937. 8. La Reforme du Pacte et Les Etats „a interets limites". (In „Revue de Droit International". Geneve a. 1937, No. 1). 9. La regie de l'unanimite dans le Pacte de la S. D. N. (In „Revue de Droit International". Geneve, a. 1937. No. 2—3). 10. La signification diplomatique de la Petite Entente. (In „L'Europe Orientale". Paris, 1937, No. 3—4). 11. Apărarea noastră diplomatică. Arad, 1937. 12. La Petite Entente et les projets de Reforme de la S. D. N. (In „Revue de Transylvanie", a. 1937. No. 1). 13. Un principe antirevisioniste: La regie de l'unanimite des votes â Geneve. (En marge d'une theorie recente sur la revision des Traites). (In „Revue de Transylvanie, a. 1937. No. 3). 14. Les moyens d'assurer le progres du Droit et le respect de la Justice, en dehors de la guerre. (Raport prezentat la a VIIT sesiune a „Conferinţei Permanente de înalte Studi Internaţio nale", dela Londra, din anul 1935 şi tipărit în volumul „La securite collective", sub direcţiunea Prof. Maurice Boorquin. Paris, 1936, pag. 255 şi urm.). Referinţele în raportul general şi în desbaterile Conferinţei, la acest raport, vezi pag. : 20, 23, 36, 490 din volumul amintit. 15. Diferite articole, note, recenzii, în diferite reviste de specialitate şi de cultură generală, din Ţară şi din străinătate.

Cursuri:

Curs despre Societatea Naţiunilor. (Principiile Pactului din 28 Iunie 1919 şi comentariul lor juridic). Ediţia a H-a complec tată. Cluj, 1937.

Conferinţe publice şi comunicări:

La Paris, a) Comunicare despre : „Le facteur economique internaţional et le probleme de la Paix", desvoltată în cadrul „Conferinţei permanente de înalte Studii Internaţionale". (In secţiunea colonială, la 30 Iunie 1937). 173

b) Conferinţă despre: „La securite collective et l'organisation juridique de la Paix", desvoltată în cadrul aceleaşi Confe rinţe, în şedinţa plenară, din 3 Iulie 1^37. La Bucureşti. Semnificaţia juridico-diplomatică a regulei unanimităţii în Pactul genevez. (In cadrul „Centrului de înalte Studii Internaţionale" al Institutului Social Român). La Cluj. a) Revizionismul maghiar în lumina Dreptului in ternaţional. (La „Extensiunea Universitară"). b) „Unirea" în lumina desvoltării principiului naţional, la Români. (La Teatrul Naţional, în cadrul Ligii Culturale, la 24 Ianuarie 1937). La Arad. Pentru ce sunt intangibile, în drept, hotarele noa stre? (In cadrul „Astrei", la 1 Dec. 1936). La Tărgu-Mureş. Fundamentul juridic al unităţii noastre naţionale. (In cadrul „Tinerimii Române"). La Deva. România întregită şi Dreptul popoarelor. (In cadrul „Astrei"). La Careii-Mari. Ce este şi ce trebue să fie Statul naţional? (In cadrul „Astrei"). La Vălenii de Munte. Suveranitatea Românească între ve chile şi nouile hotare. (La „Universitatea populara" Nic Iorga)

Prof. Eugeniu Speranţia.

Publicaţii:

1. „Droit, Morale, Moeurs", compte rendu în „Revue inter naţionale de la Theorie du droit". (Annee XI, Cah. I). 2. „Filosofia del diritto privato" di Pietro Cogliolo. (Idem, An. XI, Cah. 2). 3. „Iuristische Grundbegriffe aus dem Vertrags-, Schuld-, Urheber- und Sachenrecht" von F. A. Mullereisert. (Idem.). 4. Concetto cristiane della proprietă (Jose Măria Palacio, О. Р.). (Idem, cah. 3). 5. „Einfluss des Christentums auf das Corpus juris civilis" von Const. Hohenlohe. (Idem). 6. „Lirismul imanent" (extr. din „Gând Românesc", No. 1. 1937). 7. „La metaphysique implicite dans les postulats de toute pensee possible". (Extr. din „Travaux du IV-e Congres interna- 174 tional de philosophie". Voi. VIII. Paris (Hermann et Comp., editeurs, 1937). 8. „Une conception vitaliste du beau". (Travaux du 2-eme Congr. internaţional d'Esthetique et Science de l'Art). 9. „Curs de sociologie generală" (ed. II, litogr.). Deosebit de acestea, alte câteva scrieri în cursul anului, sunt în curs de tipărire.

Conferinţe:

1. „Realităţi spirituale". (Ciclul Societ. Române de Filosofie; Fundaţia Carol I; Bucureşti, 7 Noembrie 1936. 2. „încrederea ca forţă sufletească". (Astra, Sibiu, 8 Noem brie 1936). 3. „Arta autentică şi arta mecanizată". (Ciclul Audiţilor mu zicale. Acad. Comerţ. Cluj. Conferinţă de deschidere. 13 Decem brie 1936) 4. „Factorii sufleteşti ai producţiei economice". (Ciclul de Conferinţe al Şc. Politehnice, Timişoara. 15 Decembrie 1936). 5. „Cultură şi civilizaţie". (Extensiunea Universităţii Cluj). Satu-Mare, 21 Febr. 1937. 6. „Cultură şi civilizaţie". (Extens. univ.), Cluj, 26 Febr. 1937. 7. „Cultură şi civilizaţie". (Extens. univ.), Sebeş-Alba (Astra), 14 Martie 1937. 8. „Fondul sufletesc al naţiunii". (Craiova; Conferinţele Cer cului didactic; 4 April 1937). 9. „La philosophie cartesienne". (Ciclul de conferinţe „Alian- ce Francaise", Cluj, 12 April 1937).

Diferite:

Comunicare despre: „La metaphysique implicite dans les postulats de toute pensee possible" la Congresul internaţional de Filosofie ţinut la Paris în August 1937. Comunicare cu titlul: „Une conception vitaliste du beau", la Congresul Internaţional de Estetică (Paris, August, 1937). La ambele congrese a fost delegat al României şi al Uni versităţii din Cluj şi la ambele a fost onorat cu calitatea de pre şedinte de şedinţă 175

In April 1937, la Institutul Internaţional de Filosofie a drep tului şi sociologie juridică, în sesiunea de lucrări care s'a ţinut la Roma, a fost ales cu unanimitate de voturi ca membru titular, într'unul din locurile vacante. In şedinţa plenară de încheere a Congresului internaţional de Filosofie din Paris, a fost ales membru al comitetului perma nent internaţional. Membru activ (participare la discuţii) în Congresul Institu tului Internaţional de Sociologie (Paris, 1—5 Septembrie). In sesiunea pe care a ţinut-o în April 1937 la Roma, „Insti tut internaţional de Philosophie du droit et sociologie juridique" 1-a ales cu unanimitate de voturi ca membru titular, la unul din locurile vacante. A participat ca membru activ, cu o comunicare şi la diferite discuţii, la al IX-lea Congres internaţional de Filosofie din Paris (Congresul Descartes), având calitatea de delegat oficial al Ro mâniei şi al Universităţii din Cluj, şi fiind designat anticipativ de către comitetul de organizare ca preşedinte de şedinţă. A fost ales de adunarea generală a congresului de mai sus ca membru în comitetul permanent al congeselor internaţionale Ae filosofie.

Prof. George Strat.

Publicaţiuni:

1. Curs de Economie Politică. Ediţia a Il-a, revăzută şi .adăugită, 448 pagini. Editura R. Cioflec, Cluj, 1937. 2. Mihail Kogălniceanu. („Libertatea", Anul IV, No. 22, 1936). 3. Din ţara Utopiei. („Libertatea", Anul IV, No. 24, 1936). 4. Adevărata racilă a economiei româneşti. (Revista „Admi nistraţia Finaciară", No. 109, Anul X, 1936). 5. O scurtă privire asupra economiei medievale. I, II. („Li bertatea", Anul V, No. 3 şi No. 6, 1937). 6. Pretinsa reorganizare a Universităţilor. („Libertatea", Anul V, No. 5, 1937). 7. Alexandru Vianu. („Libertatea", Anul V, No. 7, 1937). 8. Doctrinele scolastice şi ordinea medievală. („Libertatea", Anul V, No. 10, 1937). 176

9. Câteva consider aţiuni asupra creditului şi controlului lui în România. (Revista „Administraţia Financiară", Anul XI, No. 113, 1937). 10. Săptămâna Cărţii. („Libertatea", Anul V, No. 11, 1937). 11. Renaşterea şi Utopiştii. („Libertatea", Anul V, No. 13— 14, 1937). 12. Doctrina mercantilistă. („Libertatea", Anul V, No. 15— 16, 1937). 13. Preşedintele Masaryk. („Libertatea", Anul V, No. 18, 1937). 14. Adevărata carte a războiului nostru. („Libertatea", Anul V, No. 18, 1937). 15. Cei patruzeci de ani ai Regelui nostru. („Libertatea", Anul V, No. 20, 1937). 16. Drama noastră agrară. („Libertatea", Anul V, No. 20, 1937). 17. Criză şi credit în România. (Revista „Administraţia Fi nanciară", Anul XI, No. 120, 1937). 18. Le contrele du credit dans l'interet social. Rapport presente au II Congres internaţional de Politique sociale. („Les Do- cuments du Travail", XXI annee, No. 240—241, Paris, 1937} 19. „Elogiul Libertăţii". (Volum de 228 pagini, editura Leo- pold-Geller. Bucureşti, 1937). 20. Reformismul („Argus", Ianuarie, 1937). 21. Demagogia („Argus", Ianuarie, 1937). 22. Burghezia. („Argus", Ianuarie, 1937). 23. Patronatul. („Argus", Ianuarie, 1937). 24. Regina Măria. („Libertatea", Anul V, No. 6. 1937). 25. Românizarea vieţii noastre economice în cadrul restric- ţiunilor de transfer. („Libertatea", Anul V, No. 20, 1937).

Recenzii.

26. S. Lupaş: „Du Concordat preventif de faillite" („Liber tatea", Anul IV, No. 21, 1936). 27. Marco Barasch: „Legislaţia Muncii în cadrul politicei sociale". („Libertatea", Anul IV, No. 22, 1936). 28. Asturo Labriola : „Le Crepuscule de la civilisation". („Libertatea", Anul V, No. 1, 1937). 177

29. Louis Trotobas: „Les finances publiques et les impots de la France". („Libertatea", Anul V, No. 3, 1937). 30. Edourd Julia: „L'Etat ce Neant". („Libertatea", Anul V", No. 5/1937). 31. Andre Filip : „Trade-Unionisme et Sindicalisme". („Li bertatea", Anul V, No. 7, 1937). 32. „Sărbătorirea Profesorului A. C. Cuza". („Libertatea", Anul V, No. 8, 1937). 33. „Lealismul britanic". („Libertatea", Anul V, No. 10, 1937). 34. Gh. N. Leon: „Cum se scrie o carte cu privire specială la Economia Politică". („Libertatea", Anul V, No. 10, 1937). 35. I. Lupaş: „Istoria Unirii Românilor". („Libertatea", Anul V, No. 11, 1937). 36. „Electrificarea Satelor sau techia de mărgăritar". („Li bertatea", Anul V, No. 18, 1937). 37. „Farsa preţurilor maximale". („Libertatea", Anul V, No. 19, 1937). 38. „Controlul Schimbului". („Libertatea", Anul V, No. 19, 1937. 39. „Profesorul Henri Capitant". („Libertatea", Anul V, No. 19, 1937).

Conferinţe.

1. Cluj. Liberalismul politic şi economic doctrină de echilibru social. 2. Galaţi. O paralelă între comunismul antic şi comunismul contemporan. (Ciclul conferinţelor organizate de Academia de Export în sesiunea 1936—1937). 3. Cluj. La bourgeoisie francaise. (Ciclul conferinţelor or ganizate de Societatea „l'Alliance Francaise". 4. Sibiu. Tineretul român în faţa ideii naţionale. (Ciclul con ferinţelor organizate de Soc. „Astra" din Sibiu). 5 Bucureşti. Posibilităţile actuale ale economiei Româneşti. (I. S. R. Secţia economică).

12 178

Diferite.

A fost delegat al României la „Congresul internaţional de Politică Socială" ţinut la Paris în zilele de 22—31 Iulie 1937, fiind ales raportor general pentru chestiunea „Controlul credi tului din punct de vedere social" (specificat mai sus la p. —). Acest raport a fost publicat prin grija Asociaţiunii interna ţionale p. Progresul Social în revista franceză „Les Documents du Travail" din luna Iunie, 1937. A luat parte la Congresul internaţional al Economiştilor din Paris, ţinut la Paris în zilele de 22—26 Iulie 1937. D) FIGURI DISPĂRUTE. Discursul funebru rostit la înmormântarea Profesorului I. C. Cătuneanu, în numele Facultăţii de Drept de către Dl. Prof. George Strat.

întristată Adunare, In numele Facultăţii de Drept şi Ştiinţe de Stat a Universi tăţii Daciei0Superioare „Regele Ferdinand I" din Cluj, în nume le întregului Corp profesoral şi al studenţimei noastre, am dure roasa sarcină de a rosti, în acest moment, cuvântul din urmă, cu vântul de despărţire, celui plecat în împărăţia liniştei eterne, ace luia care a fost colegul bun şi preţuit, bărbatul vrednic şi admirat, omul de înaltă ţinută etică, prietenul iubit şi respectat, profeso rul Ion Cătuneanu. La o vârstă care-i dădea dreptul încă la o lun gă perioadă de muncă pe ogorul culturii naţionale, Ion Cătuneanu se stinge, răpus de forţele misterioase ale boalei, care-i măcina de ani de zile trupul său chinuit, transformându-i existenţa într'un adevărat calvar. Sub proprii noştri ochi, ai colegilor cari-1 vedeau in ultimii doi ani, tot mai rar, urcând treptele catedrei, în jurul căreia o în treagă tinerime îi sorbea cuvântul greu de învăţătură, greu de în ţelepciunea rară a umanistului clasic, a cercetătorului erudit, care-şi făcuse din cunoaşterea şi frecventarea marilor spirite ju ridice ale antichităţii latine, un adevărat cult al vieţii sale, sub proprii noştri ochi, îndurerate de priveliştea sumbră a morţii ce se sălăşluise în fiinţa sa chinuită, iubitul nostru coleg s'a stins, încetul cu încetul, asemenea unei făclii ce-şi topeşte ceara la pro pria sa flacără. De un an de zile, iubitul şi regretatul nostru coleg nu şi-a mai putut vedea nici studenţii dragi cărora el le închinase tot avântul inimii sale şi nici pe colegii care preţuiau în el unul dintre 180

cele mai valoroase elemente ale ştiinţei juridice, ale culturii şi ştiinţei româneşti. Profesorul eminent de drept roman, care timp de 17 ani a cinstit catedra universitară, a însemnat pentru facultatea de drept şi ştiinţe de stat din Cluj, unul dintre ctitorii tinerei ştiinţe ro mâneşti, care trebuia să descalece dincolo de munţi, după marele act al Unirei, pentru a clădi o singură lege românească pe tot în tinsul pământului naţional. Cursurile sale erudite, atitudinea sa patriotică, de o intran sigenţă antică, implacabila sa severitate în toate actele vieţii sale, în toate manifestările carierei sale universitare ori politice, au fă cut din profesorul Ion Cătuneanu unul dintre cei mai ascultaţi şi mai respectaţi îndrumători ai tineretului nostru, care se lasă atras fără greş, de inimele cu adevărat calde, de caracterele cu adevă rat înalte. Lovit de aripa năprasnică a morţii, în momentul în care na ţiunea noastră tânără, are nevoie de toate forţele şi de toţi lup tătorii săi, Ion Cătuneanu a căzut ca un adevărat ostaş al culturii româneşti la datorie şi moartea sa învălue numele său, în aureola cuvenită marilor valori naţionale. Om de cultură, inimă nobilă şi simţitoare, de o rară şi fer mecătoare modestie, trăind într'o totală izolare de ani de zile, ca un ascet, suferind cu resemnare loviturile crude ale destinului său, Ion Cătuneanu ne apare astăzi, la capătul vieţii sale frânte în plină bărbăţie, drept unul dintre cele mai impresionante exem plare de frumuseţe antică ale rasei noastre. Stimat de toţi colegii săi, pentru marile şi netăgăduitele cali tăţi intelectuale şi sufleteşti, profesorul Ion Cătuneanu lasă în ur ma sa numai regrete, pentru că viaţa lui a fost o permanentă si linţă spre mai bine, un exemplar rar de devotament şi patriotism. Moartea celor bătrâni îmbătrâneşte pe tineri, a zis un mare filosof al nostru, el însuşi, stăpânit în întreaga sa viaţă de taina aceasta supremă, de misterul nefiinţei. Cât ne îmbătrâneşte pe toţi însă, moartea unui om în plină bărbăţie ca Ion Cătuneanu! Tovarăş al generaţiei eroice, care la vârsta de 20 de ani avea să fixeze cu spada în mână hotarele eterne ale patriei mărite, eli berând prin jertfă milioanele de fraţi robiţi, Ion Cătuneanu, avea să aibă nespusa bucurie şi suprema onoare de a purta cuvântul 181

ştiinţei româneşti în chiar inima Ardealului, în Clujul, transfor mat prin victoria românească în bastion cultural al Daciei supe rioare.

f Profesorul Ion C. Cătuneanu.

Cu ani în urmă, pentru noi toţi, colegi şi prieteni, Ion Cătu neanu, părea învăluit de flamurile negre, părea atins de stigmatul teribil al morţii necruţătoare şi lupta sa îndârjită, patetică, împo- 182

triva destinului fatal ni-1 făcea şi mai iubit şi mai preţuit. Şi acum iubite prietene şi coleg, iată-te întors din Ardealul scump visuri lor tale, iată-te întors spre a odihni în pământul sacru al oraşu lui tău natal, care te-a văzut copil zburdalnic şi adolescent grav şi studios, iată-te întors spre a cunoaşte, după atâtea chinuri şi dureri, liniştea şi pacea eternă, în care te vom urma cu toţii, rând pe rând, fiecare la ceasul nostru. Şi totuşi, scumpe coleg, tu nu ai putut muri decât cu trupul, căci prin durere, prin acest foc purificator sufletul tău s'a îndrep tat de la pământ spre cer, acolo unde nu-i decât spirit şi viaţă fără de sfârşit. Sufletul tău trăeşte şi va trăi deapururi, prin studenţii tăi dragi, risipiţi de şeaptesprezece ani, în lungul şi latul ţării tale, el va dăinui în nobila sa puritate, până la capăt în inima celor ce te-au cunoscut şi preţuit. Familia ta îndoliată, îndurerata ta soţie care cu atâta jertfă şi stoicism şi-a consacrat viaţa îngrijim şi alinărei suferinţelor tale, scumpa ta fiică, toţi cei ce ţi-au fost dragi şi care stau as tăzi copleşiţi de durerea pierderei tale, găsească în acest ultim omagiu ale înaltei scoale pe care ai servit-o cu credinţă şi devota ment o slabă, o uşoară consolare nespusei lor dureri. Dzeu să te ierte şi să-ţi fie ţărâna uşoară! Buzău, Mai 1937. FACULTATEA DE MEDICINA с A. DECANATUL.

1. FOŞTII DECANI. Iuliu Haţieganu, în anul universitar 1919—20. Ioan Minea, în anul universitar 1920—21. Iacob Iacobovici, în anul universitar 1921—22. Constantin Urechia, în anul universitar 1922—23. Titu Gane, în anul universitar 1923—24. Dimitrie Negru, în anul universitar 1923—24. Iuliu Moldovan, în anul universitar 1924—25. Ioan Niţescu, în anul universitar 1925—26. ' Titu Vasiliu, în anul universitar 1926—27. Mihail A. Botez, în anul universitar 1927—28. Coriolan Tătaru, în anul universitar, 1928—29. Ioan Drăgoiu, în anul universitar 1929—30. Victor Papilian, în anul universitar 1930—31. Cristea Grigoriu, în anul universitar 1931—32. Gheorghe Martinescu, în anii univ. 1932—33, 1933—34 şi dela 1./X 1934 până la 31/111 1935.

2. PROFESORI DECEDAŢI. Dr. Gheorghe Bilaşcu. Dr. Gheorghe Martinescu.

3. PERSONALUL DECANATULUI.

Decan:

Prof. Dr. DUMITRU MICHAIL.

Prodecan: Prof. Dr. IULIU HAŢIEGANU (până la 30. VI. 1937). Prof. Dr. IULIU MOLDOVAN (dela 1. VII. 1937). 185

Secretar: Mir cea I. Ştefănuţ (doctor în ştiinţe politice, licen ţiat în drept). Ajutor de secretar: Teodor Chiran. Arhivar: Ioan Saşcă. Impiegat: Elena Zugravu. Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu- Ţigăreanu. Pedel: Simion Runcan. Curieri: Ştefan David şi Timoftei Chifor.

PERSONALUL DIDACTIC.

a) Profesori titulari: 1. Aleman Ioan, născut la 2 August 1891 în Sacadate de Olt, judeţul Sibiu. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent dela 1 Iu nie 1926. Profesor agregat (prin concurs) dela data de 1 Aprilie 1932. Prof. titular la catedra de Clinică stomatologică, dela 1 Dec. 1936. Directorul Clinicei stomatologice din Cluj. Distinc- ţiuni: Steaua României în grad de ofiţer pentru merite sanitare. 2. Bologa Valeriu, născut la 26 Noembrie 1892, în comuna Braşov, Judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absol vent al facultăţii de ştiinţe. In învăţământ dela 1 Octombrie 1919. Docent la 1 Iunie 1927. Prof. agregat (prin concurs) dela 1 Ia nuarie 1932. Profesor titular de Istoria Medicinei (dela 1. II. 1937). Directorul Institutului de Istoria Medicinei şi Etnografie Medicală, Cluj. Membru corespondent al Academiei Internaţio- ţionale de Istoria Ştiinţelor, Paris. Membru în comisia permanen tă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a comitetului internaţio nal de istoria ştiinţelor. Membru al Comitetului Istoricilor Ro mâni. Membru titular al Secţiei ştiinţifice a Astrei. Membru în co mitetul de redacţie al revistei Archeion, Roma; etc, etc. Medic maior în rezervă. Medalia „Ferdinand I" cu spade. Crucea co memorativă cu baretele „Italia" şi „1919". Medalia Victoriei. 3. Baroni Vitold, născut la Bacău în anul 1883-. Doctor în me dicină şi chirurgie dela Viena. Fost şef de laborator la clinica Prof. Nanu-Muscel. Studii de specializare în bacteriologie la In stitutul Pasteur din Paris, în laboratorul Prof. Borrel. Fost Di rector al Laboratorului de Igienă din Galaţi; fost Director al Serviciului Sanitar al Porturilor dela Gurile Dunărei şi Director 186

al Serviciului Medical al spitalelor Comisiunei Europene a Du nărei. Fost membru în Secţiunea de Igienă a Societăţei Naţiuni lor din Geneva. Fost suplinitor al Agregaţiei de Patologie gene rală şi Medicină experimentală; apoi suplinitor al Agregaţiei de Igienă, la Facultatea de Medicină din Cluj. Profesor agregat prin concurs la catedra de Bacteriologic şi actualmente profesor titular al aceleiaşi catedre şi Director al Institutului de Bacteriologie al Universităţii din Cluj. Delegat supleant al României în Asociaţia internaţională pentru combaterea cancerului. Membru asociat al Academiei de medicină din Bucureşti. Decorat cu „Virtutea militară de aur", „Bărbăţie şi Credin ţă", „Meritul Sanitar", Comandor al „Coroanei României", „Me- daille des epidemies". 4. Benetato Grigore. născut la 1905, in comuna Chişinău, doc tor în medicină şi chirurgie. Numit prin chemare profesor titu lar la catedra de Fiziologie pe data de 1 Iunie 1937 (I. D. R. No. 2361/1937, Rect. No. 1650/1937). Membru al Soc. de Biologie. Membru al Societe de Chimie biologique de Paris. Vicepreşedin te al Soc. Medicale de Educaţie Fizică, Cluj. 5. Botez A. Mihai, născut în 5/17 Februarie 1881. Doctor în medicină dela Facultatea de medicină din Bucureşti din 26 Mai 1910. Medic secundar — prin concurs — al spitalelor Eforiei ci vile. Profesor agregat de igienă din 1919. In anii şcolari 1920—23 a făcut cursul şi a condus benevol lucrările de Bacteriologie. Pro fesor titular al catedrei de Patologie generală şi experimentală din 1923. Director al Institutului de Patologie Generală şi Expe rimentală. Medic director al Institutului Antirabic din Cluj din 1923. Fost decan al Facultăţii de medicină din Cluj în anul şcolar 1927—28. Membru al: Societe de Biologie, Societatea de Ştiinţe din Cluj. Membru fondator al Extensiunei Universitare din Cluj. Medic Locotenent Colonel în rezervă. Decorat cu „Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I". 6. Buzoianu Gheorghe, născut la 28 Decembrie 1901 în co muna Tg. Bujor, Judeţul Covurlui. Doctor în medicină şi chirur gie dela Facultatea de Medicină Bucureşti. Fost extern al spita lelor Eforiei (prin concurs), fost intern al spit. Brâncovenesc (prin concurs), fost intern al spitalelor Eforiei (prin concurs), fost intern al spitalelor asigurărilor sociale (prin concurs), fost 187

secundar al spitalelor Eforiei (prin concurs), fost asistent, fost docent, fost medic oto-rino-laringologic al spitalelor asigurărilor sociale. Profesor titular la catedra de O. R. L. dela 1 Octombrie 1934 (I. D. R. No. 2841, M. Of. No. 251—934). Directorul cli nicei oto-rino-laringologice din Cluj. Decorat: cu: crucea come morativă I. D.-R. 1744. 7. VII. 1918, medalia Victoria I. D. R. 3390. 20. VII. 1921, insigna cercetăşească de răsboiu I. D. R. 1802, 8. VII. 1935, crucea meritul sanitar clasa I-a. I. D. R. 3045. 14. XI. 1934. 7. Drăgoiu Ioan, născut în anul 1878. Medic-Veterinar. In trat în învăţământ la 15 Octombrie 1905 ca şef de lucrări la ca tedra de Fiziologie şi Istologie de la Şcoala superioară de Medi cină Veterinară din Bucureşti. Profesor titular la catedra de Istologie şi Embriologie la Fa cultatea de Medicină din Cluj de la 1 Decemvrie 1924. Director al Institutului de Istologie şi Embriologie. Fost Decan al Facul tăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1929—30; prodecan în anii 1928—29 şi 1930—31. Director al Căminului Studenţesc V. Babeş. Preşedinte al Societăţii de Biologie din Cluj. Colonel în rezervă. 8. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol, Judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie 1930. Vice preşedintele despărţământului Cluj al Astrei. Decorat cu Coroa na României în gradul de Comandor. 9. Grigoriu Cristea, născut la 1 August 1883, în comuna Tg. Ocna, Judeţul Bacău. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de Clinică Ginecologică şi obstetricală dela 1 Octombrie 1919. Directorul Clinicei Gynecologice şi Obstetricale. Fost Decan al Facultăţii de medicină şi farmacie în anul şcolar 1931—32. Prodecan în anii şcolari 1932—33, 1933—34 şi 1934—35. Deco rat cu „Răsplata muncii pentru învăţământ" cl. I. 10. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885, în comuna Dârja, Judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinică medicală dela 1 Octombrie 1919. Director al Cli nicei medicală. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii medicale şi biopolitice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carpaţilor. Preşedintele Soc. Medicale pentru Educaţia Fizică Cluj. Membre de la So- 188 ciete d'etudes stientifiques sur la tuberculose. Consilier la Socie tatea Culturală Principele Carol. Membru al Ateneului Român. Membru în Consiliul Superior al Oficiului Ed. Tineretului Ro mân. Inspector General al „Străjii Ţării" pentru Ardeal şi Ba nat. Membru în Comitetul Central al ligii contra tuberculozei. Membru în Consiliul superior consultativ al Institutului superior de educaţie fizică. Membru ales al Academiei de Medicină Ro mâne. Fost Ministru al Ardealului în 1931. Rector în anul şco lar 1930—31, Prorector în 1931—32. Comandor al Coroanei Ro mâniei. Ofiţer al Instrucţiunei franceze. Cavaler al Legiunii de onoare (Franţa). Coroana României în grad de mare ofiţer. Răs plata Muncii pentru învăţământ cl. I. Comandor al ordinului Sf. Sava (medalia Jugoslavă), Steaua Rom. în grad de comandor, Steaua României în grad de mare ofiţer. Meritul cultural Cl. 1, Straja Ţării cl. II. Ehrenzeichen II. Klase Olympiade 1936. Steaua de aur cercetăşească. Crucea de aur a Ordinului „Zloty Krzyz Zaslugi" (Polonia). 11. Kembach Mihail, născut la 3' Mai 1895 în comuna Vidra jud. Putna. Doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de me dicină din Cluj. Profesor titular al catdrei de Medicină legală din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină legală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Medic legist titrat al Trbiunalului Cluj. Medic Sublocotenent în campania 1916—1919. Vicepreşe dintele Colegiului Medical al judeţului Cluj. Decorat cu „medaille des epidemies". Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al Fundaţiei Rockefeller. Membru al Societăţii de Medicină legală germană şi membru al Societăţii de Biologie Paris. Referent pentru Ro mânia la Deutsche z. f. gerichtliche Medizin, Berlin. Premiat de Academia Romănâ (Premiul Adamachi 1935). 12. Manta Ioan, născut la 1900, doctor în chimie dela Univer sitatea din Năncy, licenţiat în farmacie. Numit prin chemare profesor titular la catedra de Chimie biologică pe data de 1 Iulie 1937 (I. D. R. No. 4058/1937. Rect. No. 4000/1937). Membru titular al societăţii de Chimie din Franţa, membru al Societăţii de Chimie biologică din Franţa. 13. Michail Dumitru, născut în anul 1886. Doctor în medi cină şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică. Di rectorul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata muncii pen tru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină dela data de 1 Aprilie 1935. 189

14. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878 în comuna Tul- gheş judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Clinicei Neu rologice. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul 1920—21. Rector în anul şcolar 1926—27. Prorector în anul 1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Comandor al Coroanei României, membru al Academiei de Me dicină. 15. Moldovan Iuliu, născut în anul 1882, în comuna Bogata de Mureş, judeţul Turda. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe sor titular al Institutului de igienă şi igienă socială. Fost. Decan al Facultăţi de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi Sănătate publică Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biologie Cluj. Fost Secretar General şi Inspector General sanitar şi de ocrotire al Ardealufui. Fost Ministru Subsecretar de Stat la Departa mentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale. Fost Deputat de Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Astrei". Meritul Sa nitar cl. I. Steaua României în grad de Ofiţer. Coroana Rom. în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Meritul cultural cav. cl. I. Membru corespondent al Academiei Române. Medic Colonel în rezervă. 16. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în co muna Buciumeni, judeţul Tecuci. Doctor în medicină şi chirurgie.Profesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ianuarie 1923. Directorul Institutului de Radiologie. Fost Decan al Fa cultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1923—24. Prodecan al Facultăţii de Medicină în anul şcolar 1924—25. In spector General Sanitar, directorul centrului de Radiologie. Pre şedintele Societăţii de Radiologie Cluj. Medic Colonel în rezervă. Decoraţii: Crucea de Războiu. Steaua României cu spade (cava ler). Crucea Meritul Sanitar cl. I. Răsplata Muncii pentru învă ţământ cl. I. Coroana României în gradul de Comandor şi de Mare Ofiţer. 17. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888, în comuna Ga laţi, judeţul Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de Me dicină din Bucureşti. Extern şi intern al Eforiei spitalelor civile din Bucureşti. Prosector al Institutului de Anatomie descriptiva din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi Profesor titular al ca- 190

tedrei de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facultatea de Medicină din Cluj. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Far macie din Cluj în anul şcolar 1930—31. Prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1931—32. Mem bru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de Antropologie din Paris şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din ţară. Director al Teatrului Naţional Cluj. Medalia Răsplata Muncii pentru învă ţământ cl. I. 18. Pop Alexandru, născut la 31 Mai 1895. Doctor în me dicină şi chirurgie. Docent Fost conferenţiar definitiv de Se miologie chirurgicală. Fost agregat onorific (1 Iulie 1932). Fost suplinitor al catedrei de Oto-rino-laringologie. Fost suplinitor al catedrei de Clinică Chirurgicală dela 1 August 1933. Profesor titular al catedrei de Clinică Chirurgicală dela 1 Noembrie 1933. Director al Clinicei chirurgicale. Membru al Societăţii Germane de Chirurgie din Berlin. Membru al Asoc. Franceze de Chirurgie din Paris. Membru al Soc. internaţionale de gastro-enterologie. Fost medic primar la Inst. pentru profilaxia cancerului din Cluj. Distincţiuni: Steaua României în gradul de ofiţer, Decret No. 25930/1930. Crucea Meritul Sanitar cl. I, Decret No. 2230/1933. 19. Popoviciu Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în comuna Chişineu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef de lucrări al Institutului de Farmacologie 1922—32. Şef de secţie (inspector de puericultura) al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din 1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie dela 1 Octombrie 1932. Titular al aceleiaşi catedre dela 1 Noembrie 1933 până la 1 Martie 1935. Titular la Clinica Infantilă dela 1 Martie 1935 şi suplinitor la Institutul de Farmacologie dela 1 Aprilie 1935. Referent la Zentralblatt fur Hygiene, Tbc, Forschung, Kinderheilkunde, Gynâkologie, Kinderforschung şi la Nervenarzt. Membru al So cietăţii de Biologie. Membru al Societăţii de chimie biologică (Paris). Membru pe viaţă al Astrei. Vicepreşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale Cluj. Preşedintele Societăţii de Pediatrie şi Puericultura din Cluj. Comandor al Coroanei României. Premiat al Academiei Române. 20. Secăreanu Ştefan, născut la 5 Iulie 1893, în oraşul Brăila. Doctor în Chimie. Licenţiat în Farmacie. Docent. Fost conferen ţiar şi agregat onorific. Membru în diverse societăţi ştiinţifice. 191

Numit prin chemare profesor titular la catedra de Chimie me dicală pe data de 1 Iulie 1937 (I. D. R. No. 3471/1937, Rectorat No. 3219/1937). Decorat cu ordinul Coroana României cu spade.

21. S tur za MariuSj născut la 27 August 1876, în comuna Sepreus, jud. Arad. Doctor în Medicină şi Chirurgie (Iunie 1901) al Universităţii din Viena. Profesor agregat de Balneologie şi Fizioterpie prin concurs, ţinut la 15 Februarie 1931. Profesor titular din Mai 1934. Directorul medical al staţiunii balneare So- vata din 1922. Vicepreşedinte al Soc. Române de Balneologie şi Climatologie Medicală. Membru al Societăţii de Balneologie ger mană (Deutsche balneologische Gesellschaft). Membru al Socie tăţii de Balneologie austiace (Oesterreichische balneologische Ge sellschaft). Membru al Societăţii Internaţionale de Hidrologie Medicală. Distincţiuni: Coroana României în gradul de Coman dor (I. D. Ц. 27.804—1928); Steaua României în gradul de Co mandor (I. D. R. 60.454—1929); Răsplata Muncii pentru Bise rică, cl. I (I. D. R. 4473—1929).

22. Tătaru Coriolan, născut la 15 Martie 1889, în comuna Corneni, judeţul Someş. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Pro fesor titular de clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923. Directorul Clinicei dermato-venerice. Fost decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928-—29. Pro decan în anul şcolar 1929—30. Fost subsecretar de Stat al Ardea lului. Preşedintele Societăţii român de dermatologie şi sifiligrafie filiala Cluj. Preşedintele Colegiului medicilor din Cluj. Membru în comitetul central al Colegilor şi Asociaţiunei gen. al medicilor. Decorat cu: Steaua României în grad de Comandor, Coroana României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învă ţământ cl. I. Meritul cultural pentru sport cavaler cl. I.

23. Thomas Pierre, născut la 12 Mai 1876 în Flavigny, Franţa.Doctor în ştiinţe dela Sorbona. Fost şef de lucrări de chimie-biologică la Sorbona, fost asistent şi şef de lucrări la Institutul Pasteur din Paris din 1898—1922, fost director de laborator Bacteriologic în timpul războiului. Fost profesor anga jat cu contract şi director al Inst. de chimie-biologică până la 1 Aprilie 1937. Decorat cu Legiunea de onoare franceză. Coman dor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 192

24. Ţeposu Emil, născut la 29 Sept. 1890, în comuna Comâna de sus, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe sor titular la catedra de Clinica boalelor căilor urinare. Monitor al Clinicei Urologice Necker din Paris (anul 1921—22). Membru corespondent al Asociaţie franceze de Urologie (Oct. 1928). Membru al Soc. Internaţionale de Urologie (Aprilie 1930). Mem bru al Societăţii germane de Urologie din Berlin (Oct. 1928). Membru colaborator al Revistei italiene Urologia. Preşedinte al Societăţii Ştiinţelor medicale din Cluj, pe anul 1933—34—35, 36 şi 37. Fost deputat de Sălaj (sesiunea din Iunie 1931). Fost Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (1931—32). Deputat si nodal al Eparchiei Clujului (ales al districtului Zlatna). Preşe dinte al Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului), Secţia Epar hia Clujului. Membru ales al Academiei de Medicină Române. Premiat al Academiei Române (Premiul Dr. Em. Rieger şi Neu- schotz în 1934 şi premiul Rieger în 1936). Distincţiuni: Ordinul Coroana Românii cu spade în gradul de Cavaler (Decretul No. 8471 din Sept. 1920). Crucea de Război. Crucea Meritul Sanitar cl. I (Decret No. 3372 din Martie 1930). Medalia Regele Feredi- nand I, cu spade (Decret R. No. 3946 din 4 Decembrie 1931). Medic maior în rezervă (I. D. R. No. 1542 din 31 Mai 1934). 25. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883, în co muna Fălticeni, judeţul Baia. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinică psihiatrică dela 1 Octombrie 1919. Director al clinicei psihiatrice. Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23. Fost Director al secţiunei medico-pedagogice de pe lângă clinica psihiatrică. Mem bru al Soc. de Neurologie şi al Soc. des Hopitaux de Paris. Membre dans le comite de direction des „Archives internationales de neurologie". Membru al Soc. Anatomice din Paris. Membru al Societăţii de Neurologie şi Psihiatrie din Elveţia. Preşedinte al Soc. de Biologie. Referent la Zeitschrift fur Neurol. und Psi- chiatrie. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pen tru învăţ. cl. I, etc. 26. Vasiliu Titu, născut la 8 Mai 1895, în comuna Bârlău, judeţul Botoşani. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titu lar al catedrei de Anatomie patologică din Oct. 1922. Director al Inst. de Anatomie patologică. Distincţiuni: Medic Locotenent colonel de rezervă. Medic Căpitan în camp. 1916—19. Fost pre- 193

şedinţe al Soc. med. din Cluj. Membru al Soc. de Biologie Cluj. Preşedinte R. Anatomie Cluj. Membru corespondent al Soc. de Anatomie, Paris. Membru al Soc de Hematologie, Paris. Băr băţie şi Credinţă cl. I. Medalia Regina Elisabeta cl. I (Meritul Sanitar). Medaille d'honneur des epidemies Franţa. Cavaler al Stelei României de Războiu. Ofiţer al Coroanei Române. Răsplata muncii pentru învăţământ, cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Me dicină şi Farmacie în anul şcolar 1926—27. Prodecan în anul şco lar 1927—28.

b) Profesor de onoare.

27. Guiart Jules, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Château- Thierry, Franţa. Doctor în medicină şi ştiinţe. Fost profesor an gajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei şi farmaciei dela 1 Aprilie 1921 până la 1 Iulie 1930, iar dela acea dată profesor de onoare al acestei facultăţi. Fost director al Inst. de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titular de Parazitolo- gie şi Istoria naturală medicală la Facultatea de Medicină şi Far macie din Lyon. Corespondent al Acad. de med. din Paris. Mem bru al Academiei Lyoneze. Secretar general al Soc. de Zoologie franceză şi membru în alte societăţi savante franceze. Membru în comitetul de onoare al Congresului de istoria medicinei şi în Comitetul Internaţional de Istoria Medicinei. Membru corespon dent al Academiei Române al „Asociaţiunei". Membru de onoare al Soc. ştiinţelor medicale din Cluj. Membru al Soc. de ştiinţe Cluj. Membru de onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medi cinei 1930. Preşedintele Societăţii Linneenne din Lyon, 1931. Vice-preşedintele Soc. de1 Geografie din Lyon. Medic maior în armata franceză. Ofiţere al Academiei. Cavaler al meritului agricol. Ofiţer al Stelei d'Anjouan. Ofiţer al Instrucţiei publice. Laureat al Institutului şi al Academiei de medicină din Paris. Cavaler al Legiunei de onoare cu titlul militar. Coroana Româ niei. Meritul Sanitar (Român). Benemerenti cl. I. „Meritul Cul tural" grad de Cavaler.

c) Agregat onorific:

28. Zolog Mihail, născut la 2 Decembrie 1894, în comuna Coroisânmartin, jud. Târnava Mică. Doctor în medicină şi chi rurgie. Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific de igienă

13 194 colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănătate Publica. Membru al Societăţii de Biologie Cluj. Membru în consiliul ge neral al Sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al şcoalei de igienă Har- vard (Harvard School of Public Health) Boston U. S. A. Co mandor al „Coroanei României".

d) Conferenţiar definitiv:

29. Bărbulescu Nicolae, născut în Bucureşti la 10 Iulie 1900. Conferenţiar definitiv de Fizică medicală din Iulie 1932.

e) Docenţi:

1. Cimoca Valeriu, născut la 1898, în comuna Hidiş, judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei dermatologice. 2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898, în comuna Budapesta (Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei medicale. Membru al „Soc. d'etudes scientifiques sur la tuberculose". 3. Gavrilă Ioan, născut la 26 August 1898, în comuna Ohaba, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei medicale. Membru al Soc. de Biologie Paris, filiala Cluj. Secretar general al Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj şi al Asoc. Docenţilor din Cluj. 4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent la Clinica infantilă. 5. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic maior abilitat docent în specialitatea „Ortopedie şi chirurgie in fantilă" cu data de 1 Februarie 1932, 6. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Be- rechiu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Şef de lucrări la Clinica ginecologică şi obstetricală. 7. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Şef de lucrări la Clinica oftalmologică. 8. Velluda Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R.-Sărat. Doctor în medicină şi chirurgie (Nov. 1921). Docent. Şef de lu crări la Inst. de Anatomie descriptivă şi topografică. Membru al Soc. Anatomică din Paris. Cavaler al ord. „Coroana României". 9. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj, ju deţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent la Clinica ginecologică şi obstetricală. 195

Lista doctorilor în medicină promovaţi în anul şcolar 1936/37.

Adorjan Margareta (M) Fractman Boris (E) Albu Bela (M) Ferenczi Mihail Eva (M) Abraham Samoilă (E) Frăţian Eusebie (R) Alberti Petre (G) Georgescu I. C-tin (R) Armeanu Virgil (R) Gavrilă Victor (R) Bodea Eugen (R) German Nicolae (R) Bratanov Potlog Nadejda (R) Gheorghiu Teodora (R) Borgea Petru (R) Guţia Vaier (R) Bologa Elena (R) Grama Gheorghe (R/j Borcoman Octavian (R) Horvat Geza (M) Brazdă Alfred Leonard Iosif (R) Horvath Andrei Bartolomei (M) Blos Clara (E) Heinrich Mihail (M) Barbu Bazil (R) Halmaghi Ştefan Ioan (R) Benczel Andrei (E) Hollos Magdalena (E) Boroş Eugenia (R) Hirschorn Ladislau (E) Borbâth Andrei (M) Holder Şarlota (E) Csiki Bela (M) Ifrim Costache (R) Cseke Petru (M) Josan Radu (R) Cipău Tiberiu (R) Iancu Gheorghe (R) Costescu Boris (R) Ivan Victoria (R) Czettele Carol (M) Ivan Măria Eugenia (R) Codreanu Angela Paulina (R) lonescu I. Măria (R) Cighi Ioan (R) Keresztesi Francisc (E) Coifman Şmil (E) Kintsch Iosif (G) Csapo Ernest (M) Kirschen Crişan Ionel (E) Columb Teobald (R) Karacsony Ladislau (M) Ciocâlteu Remus (R) Kondray Grigore (M) Danciu Laurenţiu Victor (R) Kondray Ioan (M) Danciu Ioan (R) Krepsz Ivan (M) Daneş F. Constantin (R) Krausz Vasile (E) Dinculescu Traian (R) Lungu Onoriu Mihail (R) Doczy Pavel Ştefan (M) Ludvig Erich (G) Duca Ioan (R) Meţianu Ioan (R) Domşa Liviu Teodor (R) Man Augustin (R) Eperjesy Vasile (M) Meşter Zoltan (M) Egyed Adalbert (M) Mircioiu Crişan (R) Fesztinger Maximilian (E) Mărgineanu Teodor (R) Fleischmann Eugen (E) Mocofănescu Traian (R) 196

Mera Zoltan (M) Stoenescu Andrei (R) Milota Dumitru (R) Semova Dobreva Teodora Mărăcine Zamfira (R) (Bulg.) Magda Ovidiu (R) Szilasi Andrei Eugen (M) Munteanu Iuliu Aurel (R) Stoian Gheorghina Elisabeta (R) Negreţu Florea (R) Steuermann Nicolae (E) Neamţu Ilie (R) Stoenescu M. Const. Victor (R) Nagy Margareta Ema Măria (M)Sava Petre (R) Ovanesian N. Arutin (A) Stoica Emil (R) Petai Ana Zoe căs. Matache (R) Stoica Virgil (R) Popescu F. Teodor (R) Schwark Adela (R) Petcu Zamfira (R) Sichet Traian (R) Popovici Gheorghe (R) Schăffer Vasile (E) Pop Octavian (R) Teodorescu Andrei (R) Pelea Ion (R) Tufescu Romeo (R) Perţia Bazil Andrei (R) Tămaş Iosif (M) Păcurariu Teodor (R) Togănel Dionisiu (R) Petri şor Viorel (R) Tonk Emil (M) Pamfil Mihail Eduard (R) Vasculescu Traina (R) Păunescu Virgil (R) Vântu Stănescu Nicolae (R) Radu Gheorghe (R) Vainer Abram (E) Roth Gheorghe (G) Voiosu Măria (R) Răduleţ Flavius (R) Vilhelem Andrei (M) Roxin Tiberiu Iosif (R) Veseli Paul Victor (R) Rădăşanu Filomela (R) Vegh Albert (M) Rădăşanu Claudia (R) Weisz Alexandru (E) Ruşcă I. Oprea (R) Zoran Armând Iuliu (R) Szabo Andrei (M) Zaftur Ilie (R) Selim Abdurahman (T)

Lista echivalărilor de diplome de doctor în medicină şi chirurgie. 1. Ovari Zoltan, doctor dela Universitatea din Paris. 2. Jaeger Eugen, doctor dela Universitatea din Miinchen- 3. Spitzer Ernest, doctor dela Universitatea din Berlin. 4. Nusbâcher Ernest, doctor dela Universitatea din Modena- 5. Frankfurt Lazar, doctor dela Universitatea din Nancy- 6. Viranyi Iosif, doctor dela Universitatea din Parma. В) PERSONALUL ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ*)

1. Clinica chirurgicală.

Director: Prof. titular: Dr. Alexandru Pop.

Şef de lucrări: Dr. Zeno Şt. Borza. Asistenţi: Dr. Safta Emil, Dr. I. Totoianu, Dr. R. Puşcariu, Dr. A. Nana, Dr. Ioan Prăgoiu (dela 1. IV. 1937). Preparatori: Dr. Eugen Adam, Dr. Constantin Gheorghiu- Duncă şi Dr. Traian Stoicoiu. Secretar-dactilograf: Măria Popa. Custode: Petre Toma. Laboranţi: Vasile Toma şi Ioan Hurdubaia.

Activitatea didactică a profesorului (Dr. Al. Pop).

In acest an activitatea didactică pentru cursurile de clinică chi rurgicală, semiologie chirurgicală şi mică chirurgie a fost făcută după cum urmează: semiologia chirurgicală şi mica chirurgie au fost înglobate în unul şi acelaş curs cu scopul de a se economisi timpul şi deci studenţii a beneficia de un număr cât mai mare de cursuri teoretice şi mai ales practice. Pentru aceste motive cursu rile de semiologie chirurgicală au fost introduse în cursurile de mică chirurgie şi ortopedie. La fiecare capitol s'a căutat să se arate mai întâi partea semiologică după care, în aceeaş şedinţă se trecea la partea de mică chirurgie propriu zisă. Pentru aceleaş motive cursurile cu studenţii anului III şi IV au fost cuplate pen-

*) Se menţionează că in acest an şcolar activitatea didactică a fost Tedusă din cauza grevei studenţeşti (19 XI—20 I) şi apoi a închiderii Uni versităţii (3. III—7 IV). 198 tru scopul ca studenţii a. III să beneficieze de cursurile а. IV şi viceversa. Acestora li s'au făcut cursuri şi aplicaţiuni practice ex clusiv de mică chirurgie şi mică ortopedie cu capitolele respective şi semiologie. S'a căutat pe cât a fost posibil să se câştige timpul pierdut prin greva studenţească şi suspendarea cursurilor în sensul că se prelungeau orele de curs sau cele de stagiu. Paralel cu cursurile teoretice, studenţii au făcut şi stagiul de spital, la patul bolnavu lui sub conducerea personalului clinicei. Cursurile anului III şi IV, au fost făcute de Dl Prof. Dr. Al. Pop pentru semiologia chirurgicală şi mica chirurgie, iar de Dl Doc. Maior Dr. M. Nichita pentru mica ortopedie. In cadru! acestor cursuri s'a expus majoritatea capitolelor de mică chirur gie şi mică ortopedie. După terminarea fiecărui capitol s'au execu tat aplicaţiuni practice de studenţi sub observarea directă a pro fesorului, cum ar fi: intervenţiurti de mică chirurgie (incizii de abcese, extirpări de mici tumori, injecţiuni, imobilizări ale mem brelor, executări de aparate gipsate, etc, etc). Cursurile an. V., au fost făcute exclusiv de profesor căutân- du-se a se da acestor studenţi care posedau deja noţiunile de se miologie chirurgicală şi mică chirurgie, capitole cât mai vaste din marea patologie chirurgicală. Pentrucă studenţii să beneficieze atât de latura teoretică cât şi de cea practică fiecare şedinţă de curs cuprindea 2 ore; în prima oră se expunea partea teoretică» iar în cea care urma se făcea operaţiunea în faţa studenţilor, a afecţiunii ce fusese expusă teoretic. Astfel în cursul acestui an cu studenţii а. V. s'au epuizat capitole de chirurgie abdominală (pan creatita hemoragică, ulcerul gastro-duodenal, tumori ale colonu lui, chirurgia hepato-biliară) chirurgie pulmonară (toracoplastii- le, tumorile mediastinale, empiemul pleural) chirurgia membrelor etc, etc. Tot cu studenţii а. V, s'au executat cursurile şi lucrările practice de medicină operatorie. Lucrările practice au fost executate pe cadavre sub suprave gherea directă a şefului de lucrări Dl Dr. Z. Borza ajutat la rân dul său de personalul didactic al clinicei. Lucrările practice au fost întotdeauna precedate de o oră de curs în care timp se expunea partea teoretică demonstrându-li-se studenţilor pe planşe regiunile ce urmau să fie abordate în mođ № practic pe cadavru. Lucrările practice pe cadavru ţineau 2 ore şi aveau de scop să pue în aplicare cele expuse teoretic la curs. In cadrul acestor ore s'au expus şi executat practic diferitele descoperiri şi ligaturi vasculo-nervoase, dezarticulaţiuni, ampu taţii, etc. Cursurile а. VI., au fost făcute deasemenea de Dl Prof. Pop. S'a căutat să se desvolte studenţilor atât teoretic cât şi practic, operator acele afecţiuni de patologie chirurgicală care nu fuseseră expuse în anii precedenţi. In felul acesta s'au urmărit să se dea studentului de а. VI, viitorului medic un număr cât mai mare din capitolele marei chirurgie. Cu aceşti studenţi s'au făcut capitolele de mare chirurgie, abdominală, toracică, craniană, a membrelor, etc, cari nu fuseseră expuse în anul V. Stagiul de spital atât a anului V şi VI a fost făcut în clinica căutându-se a familiariza studentul cu diferitele secţii ale clinicei în mod rolativ (ortopedie, supuraţiuni, chirurgie mare).

2. Clinica boalelor căilor urmare.

Director: Prof. titular Dr. E. Ţeposu.

Sef de lucrări: Dr. Ioan Danicico (până la 31. VIII. 1937). Asistenţi: Dr. I. Prăgoiu (până la 31. III. 1937), Dr. Petre Bruda şi Dr. Ioan Bratu (dela 1. IV. 1937). Preparatori: Dr. Ioan Popa, Dr. Ioan Bratu (până la 31. III. 1937), Dr. Mir cea Popluca (dela 1. IV. 1937). Laborant: Uţiu Dumitru.

Cursurile de Clinică Urologică au fost urmate de studenţii anului V medicină, în 2 ore pe săptămână. Cursurile au constat din o parte clinică şi altă parte de se miologie. S'a căutat ca atât cursurile de clinică cât şi cele de se miologie, să fie însoţite de demonstraţii de bolnavi, demonstra ţii de procedee noi terapeutice şi de şedinţe operatorii. Cursurile au fost ţinute de Directorul Clinicii Prof. Dr. E. Ţeposu, în total 41 lecţii, dintre cari 2 de Dl asistent Dr. Bruda şi au tratat următoarele subiecte: semiologia aparatului urinar, afec ţiunile renale, ureterale, ale vezicei, prostatei, uretrei şi organe lor genitale. Explorarea funcţiunei renale. Mijloacele fizice de diagnostic urinar. Technica intevenţiilor curente urologice. 200

Stagiu de spital, a fost urmat sub directa supraveghere a Directorului Prof. Dr. E. Ţeposu, sub conducerea şefului de lu crări Dr. I. Danicico şi ajutat de asistenţii: Dr. P. Bruda. Dr. I. Bratu, Dr. I. Popa şi preparator Dr. Mircea Popluca. In cursul stagiului s'a căutat să se pună studentul în posibili tatea ca singur să ia contact cu bolnavul, el însuşi să-i depisteze boala şi tot el să aplice terapeutica, în cadrul cunoştinţelor sale.

3. Clinica medicală.

Director: Prof. titular Dr. Iuliu Haţieganu.

Şef de lucrări: Dr. Marius Hăngănuţ. Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrila, Dr. Tiberiu Spărchez şi Dr. Aurel Moga. Preparatori: Dr. Degan Emil (până la 31. VIII. 1937), Dr. Florian Căprariu, Dr. Ioan Oprean, Dr. Vaier Secarea, Dr. Şte fan Preotesoiu, Dr. Felicia Peneş, Dr. Ioan Graur (dela 1. IX. 1937), Dr. Aurel Baciu şi Dr. Nicolae Bumbăcescu. Preparator technic: Ioan Bâzsa. Desenator: Elena Todea născ. Finta. Custode: Gal Iuliu. Laborant: Ioan Roman (până la 31/X 1936), Alexandru Zi dar (dela 8. XI. 1936).

Cursuri ţinute de Dl Prof. Iuliu Haţieganu.

ANUL IV.

1. Curs de deschidere. Concepţiuni noi în insuficienţă circula torie. 2. Prezentare de cazuri. Boală mitrală cu paralizie recuren- yţială. 3. Cardiopatii congenitale. Prezentări a 2 cazuri cu persis tenţa duetului lui Botal, un caz cu paralizia recurenţială. 4. Sin drom cardio-pulmonar. Patogenie şi tratament cu prezentarea unui caz. Prezentări: a) Endocardită recidivantă. b) Reumatism poliarticular cu xantocromie. 5. Curs despre endocardite cu pre zentarea unui caz. 6. Insuficienţa aortică cu prezentarea a 2 ca zuri. Zona zoster la un bărbat de 40 ani. Prezentarea cordului dela o bolnavă cu persistenţa comunicării interauriculare. 7. In suficienţă aortică în continuare. Prezentarea a 2 cazuri de endo- 201

cardită recidivantă. 8. Prezentarea unui caz cu polisclerozită şi simfiză mediastino-pericardică. Insuficienţa aortică cu ruptură valvulară traumatică. 9. Astm bronşial. Prezentare a 2 cazuri, unul cu astm tipic şi altul cu astm atipic. 10. Astm bronşial. Ta- Ъ1ои clinic şi patogenic. 11. Pericardită acută şi subacută. Prezen tarea unui caz cu abces pulmonar. 12. Abcesul pulmonar. 13. Ste noză şi insuficienţă aortică, insuficienţă mitrală funcţională. Boa la mitrală cu endocardită subacută. Consideraţiuni generale asu pra cardiopatiilor. 14. Prezentări: a) Insuficienţă aortică, boală mitrală, insuficienţă circulatorie, b) Simfiză cardio-pulmonară. c) Sindrom cardio-pulmonar. 15. Lecţii despre insuficienţa corcu- latorie. a) Pancardită. b) Boală mitrală, iposistolie hepatică, ic ter. Discuţie în continuare asupra insuficienţei circulatorii. 16. a) Sindrom cardio-pulmonar, insuficienţă circulatorie, b) Boală mitrală, iposistolie hepatică, icter. 17. Discuţie asupra insuficen- ţei circulatorii. 18. Tratamentul insuficienţe circulatorii. Pneumo nia cu prezentări a 2 cazuri. Debut, evoluţie. 19. Tratamentul pneumoniei. Prezentarea unui caz cu boala lui Banti. 20. Nefri tele cu prezentări de 5 cazuri. 21. Tratamentul nefritelor. Prezen tare a 2 cazuri de hemophilie la 2 fraţi. Prezentarea unui caz de uremie.

Cursuri ţinute de Dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu.

ANUL V.

1. Insuficienţa coronariană acută şi cronică. Tromboze coro nariene. 2. Sindromul Adams Stockes, cu prezentarea unui caz. 3. Nefropatii cronice cu prezentare a 4 cazuri. 4. Nefrita cronică azotemică (caz). Formele anatomo-clinice ale nefritelor cronice. •5. Forme anatomo-clinice ale nefritelor (continuare). Prezentarea unui caz cu edem pulmonar. (Sindrom anginoid complicat cu edem). 6. Aneurismele aortice cu prezentare de caz. 7. Iperten- siunea arterială cu prezentare a unui caz. 8. Arterita obliterantă. Scleroza renală anipertensivă cu azotemie. 9. Hipertensiunea ar terială. Prezentarea unui caz de insuficienţă circulatorie. 10. Iper- tensiunea arterială, tratament. 11. Sindromul hemoragipar cu prezentarea unui caz de purpură. Pneumonia în legătură cu un caz. 12. Sindromul miocardic cu prezentarea unui caz. 13. Pre zentare a 4 cazuri cu insuficienţă circulatorie. 202

Cursuri ţinute de Dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu.

ANUL VI. 1. Policlinică: 1. a) Icter prin obstrucţie choledociană, pro babil prin tumoră a pancreasului, b) Mieloză leucemică cronică, c) Limfadenoză cronică, d) Tuberculoza ileocecală. e) Bloc apendicular. f) Addison. 2. a) Un caz cu boala lui Bang. b) Un caz cu Basedow. c) Un caz cu insuficienţă aortică Hodgson şi edeme ro şii, d) Un abces rece în regiunea apendiculară. e) Peritonită tbc fibro-adesiyă. 3. a) Meningită acută benignă, b) Insuficienţă aor tică traumatică, c) Sindrom chloro-anemic. d) Sindrom aorto- anemic. 4. a) Meningită benignă, b) Meningită tbc. c) Chist hidatic pulmonar, d) Chist hidatic hepatic, e) Ciroză hipertrofică Hannot. 5. a) Cholecistită, angiocolită. b) Hepato-splenomegalie sifilitică, c) Sifilis visceral şi osos. d) Sindrom hemoragipar. 6. a) Tetanos. b) Stenoză intestinală prin bridă. c) Limfadenoză for mă abdominală. 7. a) Cancer hepatic metastatic. b) Angiocolită, hepatită, c) Spondilită post-tifică. d) Antrax. 8. a) Purpură, b) Sindrom Bandi. c) Cholelitiază, cu anemie şi splenomegalie. d) Trei cazuri cu icter: 1) Icter plus idropizie. 2) Icter toxi-infec- ţios. 3) Icter mecanic prin cancer, e) Epilepsie cardiacă şi melenă.

Cursuri ţinute de Dl Doc. Dr. Ioan Gavrilâ.

ANUL VI. 1. Prezentări de cazuri: a) Erizipel, b) Paralizia vălului Pa latin după difterie. c) Antrax cutanat, d) Scarlatină. 2. Prezen tarea unui caz de febră tifoidă la femei. Febră tifoidă, etiologie, patogenie, epidemiologie, contagiune. 3. Febra tifoidă: tabloul clinic. 4. Paritidita epidemică, expunerea boalei în legătură cu un caz. 5. Febra tifoidă: complicaţiuni. 6. Prezentare a 2 cazuri de pojar. 7. Febra tifoidă, diagnostic şi tratament. 8. Meningita ce- rebro-spinală epidemică în legătură cu un caz. 9. Prezentare a 4 cazuri de erizipel. 10. Expunerea erizipelului. 11. Febrele parati- foide. Demonstrarea unui Basedow clasic. 12. Tetanosul (în le gătură cu un caz). Prezentare de un caz de diabet zaharat grav. Un caz de diabet zaharat uşor. 13. Expunerea cărbunelui în legă tură cu un caz de pustulă malignă. Un caz de scarlatină. 14. Pre zentarea unui caz de pustulă malignă. Prezentare a 5 cazuri de Basedow, indicaţiile terapeutice în Basedow. 15. Tratamentul dia betului uşor. Dl Doc. Dr. I. Gavrilă a ţinut 20 lecţiuni asupra bolilor in fectocontagioase cu medicii igienişti şi 20 lecţiuni teoretice şi practice asupra aceloraşi boli cu elevele surori de ocrotire. A făcut stagiu de spital cu anul VI de med. de 3-ori 2 ore pe săptămână, de 2-ori la secţia de boli contagioase a clinicei şi odată pe săptă mână la Spitalul Epidemic din Cluj. A făcut 3 luni serviciu de consultaţiuni gratuite la ambulanţa clinicei.

Cursuri ţinute de Dl. Doc. Dr. Leon Daniello.

ANUL V.

1. Problema tuberculozei din punct de vedere clinic şi social 2. Virusul tuberculos şi infecţiunea bacilară. 3. Evoluţia infecţiu- nii tuberculoase în organism. Allergia, fenomenul lui Koch, teoria lui Ranke. 4. Clasificarea tuberculozei pulmonare. 5 şi 6. Tuber culoza incipientă a adultului. Diagnosticul ei precoce. 7. Tubercu loza fibrocazeoasă avansată. 8. Caverna tuberculoasă şi semnifi caţia ei clinică. 9. Emoptiziile. Importanţa clinică, diagnostic di ferenţial. Dl Doc. Dr. L. Daniello a ţinut 10 lecţiuni asupra tubercu lozei pt. medicii igienişti, apoi acelaşi număr de lecţiuni cu ele vele surori de ocrotire. A făcut stagiu de spital cu studenţii anu lui VI med. de 2 ori 2 ore pe săptămână la secţia de boli pulmo nare a clinicei, a condus stagiul de spital cu anul III de med. A organizat un curs de perfecţionare despre diagnosticul şi trata mentul tuberculozei pulmonare a adultului în cadrele clinicei me dicale în colaborare cu Institutul de Radiologie şi cu Clinica Chi rurgicală.

ANUL IV.

1. Dr. A. Mo ga: Insuficienţa coronariană acută şi cronică. 2. Boala mitrală cu prezentare a 2 cazuri. Un caz de stenoză, a arterei pulmonare şi comunicare interventriculară (congenitală). 3. Simfiza pericardică.

ANUL V.

Dr. T. Sparchez: 1. Nefrită acută şi subacută. Prezentare a 2 cazuri. 2. Tratamentul nevropaţiilor: consideraţiuni generale, regim. 204

Doc. Dr. I. Cavrilă: 1. Prezentări de cazuri de diabet: un toarele: diabet uşor, un diabet grav cu lues concomitent. 2 cazuri de diabet

4. Clinica de Semiologie Medicală.

Director: Profesor titular Dr. Ioan Goia.

Preparator: Dr. Ioan Graur (până la 31. VIII. 1937). Dr. Emil Degan (dela 1. IX. 1937).

Catedra de Semiologie Medicală a funcţionat şi anul acesta (cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei), în clinica me dicală. •., . Stagiul de spital cu studenţii anului III s'a făcut ca şi în anii precedenţi, conform programului Facultăţii de către asis tenţii şi preparatorii clinicei medicale, cât şi în secţia de boli pul monare a clinicei. Cursurile ţinute cu studenţii anului III de Medicină de Prof. Dr. I. Goia au fost în număr de 35 şi au tratat despre urmă- grav. Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Noţiuni gene rale de propedeutică medicală: anamneză, interogator. Atitudi nea. Fizionomia. Starea psihică. Statura, constituţia, starea de nutriţie. Examinarea tegumentelor. Gălbenare, icter. Pigmenta ţiile anormale ale tegumentelor. Edemul. Circulaţia venoasă co laterală în tegumente. Turburări trofice. Erupţiuni cutanate. Emoragii cutanate, purpura. Ganglionii limfatici, adenopatii. Temperatura. Aparatul respirator. Simptome funcţionale: 1) durerea, 2) dispneea, 3) tuşea, 4) sputa. Explorarea directă: inspecţia, pal paiţa, mensuraţia toracelui. Percuţia toracelui. Auscultaţia apa ratului respirator: respiraţia normală. Sulfuri. Raluri. Frecături. Bronchofonie. Combinaţia percuţiei cu auscultaţie. Puncţia ex ploratoare. Aparatul circulator. Simptomele funcţionale: dispneea, pal pitaţie cardiacă, dureri precordiale. Explorarea directă: inspecţie, palpaţie, percuţie: matitatea absolută şi relativă în cazuri nor male. Matitatea cardiacă în cazuri patologice. Auscultaţia inimei: 205 sgomote cardiace normale. Sufluri. Sufluri accidentale. Sgomo- tele extracardiace. Semiologia aparatului vascular: inspecţia palpaţia, ausculta- ţia. Pulsul, presiunea arterială. Aritmiile. Simptomatologia spe cială a bolilor cardiace: insuficienţa valvulară, stenoză valvulară şi afecţiunile valvulare combinate. Semiologia tubului digestiv. Explorarea cavităţii bucale. Ex- ploraţia esofagului. Examenul general al abdomenului. Semiolo gia stomacului: noţiuni de anatomie şi fiziologie. Simptomele funcţionale: durerea, vărsături, turburări dispeptice. Examenul obiectiv: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia. Examenul func ţiunii şi a motilităţii gastrice: examenul chimic al conţinutului stomacal. Exploraţia tubului intestinal: noţiuni de anatomie şi fiziologie. Interogator, simptomele funcţionale: durere. Exame nul obiectiv: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia. Semiologia pancreasului. Simpomele funcţionalei durerea, diaree (scaune abundente, lienterie, denutriţie). Examenul obiec tiv: inspecţia, palpaţia. Examenul funcţional (triptoliza, amilo- liza). Semiologia ficatului. Simptome funcţionale: durerea. Explo rarea directă: inspecţia, palpaţia, percuta, auscultaţia. Explorarea funcţională: sindromul icterului. Semiologia splinei. Explorarea indirectă: interogator, simp tome funcţionale, durerea. Explorarea directă: inspecţia, palpaţia, percuţia. Semiologia aparatului иго-poetic. Explorarea indirectă: in terogator, simptome funcţionale: durerea, turburări urinare. Ex plorarea directă: a rinichilor ş a vesicei. Explorarea funcţională a rinichilor. Examinarea urinei: examenul fizic. Analiza chimica a urinei. Dr. Ioan Graur a făcut stagiu de spital cu anul III.

5. Clinica psihiatrică.

Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia.

Şef de lucrări: Dr. Leonida Dragomir. Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezeanu, Dr. Alexandrina Re- tezeanu. Preparator: Dr. Aurel Blaşiu. 206

Desenator: Sever Furdui. Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu. Custode: Iosif Nagy. Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Vaier ia Radu. Infirmieri speciali: Ştefan. Demeter, Niculae Gavriluţiu, Berta Ajkai Săcăluş, Petru Plic, Zamfira Plic, Sita Gheorghiu, Andrei Demeny. Servitor: Raveca Nagy.

Cursuri pentru studenţii anului VI, cu următoarele subiecte: Problema inteligenţei. Localizări. Date anatomo-istologice de or din general. Etiologia. Cauze predispozante şi cauze determinante. Tehnica examinării. Turburări de atenţie, memorie, afectivitate, imaginaţie, asociaţie de idei şi de voinţă. Aulcinaţii. Deliruri. Obsesiuni, fobii. Pavor nocturnus, conştiinţă, personalitate. Stări generale de activitate, mimică, limbaj. Terorile nocturne cu pre zentări a 2 cazuri. Turburări de activitate, apraxie, acte patolo gice, impulsiuni, dromomanie, piromanie, dipsomanie. Caz de tetanie. Tetania. Boala osteo-chistică. Paratiroidele. Coreele acute. Perversiuni sexuale. Demonstrări de cazuri, manie acută, exostoze osteogene, traume craniene, fractura boitei cu paraplegie. Hi- perfuncţiunea tiroidei: boala lui Basedow. Tetania. Mania. Me lancolia. Paralizia generală. Insuficienţa tiroidiană, guşă chistică, cretinism. Mexiedem. Lichidul cefalo-rachidian. Pancreasul duo denul, ficatul, timusul, apofiza.

6. Clinica neurologică.

Director: Prof. titular Dr. Ion Minea.

Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir. Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack. Preparator: Dr. Desideriu Duma. Custode: Măria Balcea. Infirmieri: Ana Ungurean, Floare Dovan şi Olimpia Tur- deşap. Laborant: Nicolae Simtion. Servitor: Gheorghina Avramescu. In acest an şcolar s'a ţinut un număr de cursuri cu mult mai redus decât in anii precedenţi, din cauza închiderii Universităţii în cursul anului. In aceste lecţiuni s'a tratat despre: hemiplegie, 207 paraplegie, tabes dorsal, arofii musculare, polinevrite, scleroza în plăci şi sindrom cerebelos. Lecţiunile au fost însoţite de pre zentări de bolnavi şi proecţiuni. Activitatea personalului ajutător: Dr. Dragomir Teofil, şef de lucrări. A ţinut 2 ore pe săp tămână stagiu cu studenţii, demonstrând tehnica examenului neurologic teoretic şi practic. Dr. Keusch Mihail, asistent bugetar. A ţinut câte 4 ore pe săptămână stagiu cu studenţii la ambulanţa clinicei, demonstrând bolnavi şi insistând asupra importanţei anamnezei. Dr. Prack Wilhelm, asistent bugetar. A ţinut câte 2 ore sta giu cu studenţii la secţie, cu demonstraţiuni de bolnavi şi de me- canoterapie în bolile nervoase. Dr. Duma Desideriu, preparator bugetar, asistent onorific. A ţinut câte 1 oră pe săptămână stagiu cu studenţii la secţie, demonstrând bolnavi şi examene de laborator. Dr. Lakatos Adalbert, asistent onorific. A ţinut câte 1 oră pe săptămână stagiu cu studenţii, demonstraţiuni de electrodiag- nostic şi electroterapie în bolile nervoase.

7. Clinica gynecologică şi obstetricală.

Director: Prof. titular Dr. Cristea Grigoriu.

Şef de lucrări: Docent Dr. Traian Popovici. Asistenţi: Docent Dr. Ioan Voicu şi Dr. Gheorghe Purge. Prepartori: Dr. Dumitru Căprioară şi Dr. Nicolae Coja. Moaşa primară: Margareta Stan (până la 31/111 1937). Ana Cămpian (dela l/IV 1937). Laborant: Ilie Roşea. Servitor: Pavel Rusu (până la 31/VII 1937), Simion Mărgi nean (dela 1/VIII 1937).

La cursurile din acest an s'a tratat următoarele probleme: Importanţa glandelor endocrine. Rolul endocrin al ovarului. Ovu lul, fecundaţie şi desvoltarea oului fecundat. Modificările organe lor femeieşti în graviditate. Semnele de graviditate. Diagnosticul de graviditate. Higiena sarcinei. Antisepsia în obstetrică. Bazinu- rile. Prezentaţiile. Naşterea, lăuza, infecţia puerperală. Avortu rile, îngrijirea noului născut. Sarcina gemelară şi multiplă. Pla centa şi circulaţiunea sanghină placentară. Mola hidatiformâ 208

Hidramniosul. Sarcina extrauterină. Eclampsia. Febra puerpe- rală. Operaţiunile obstetricale: Versiunile. Aplicarea forcepsului. Decapitaţiile. Cranioclaziile. Secţiunea cesariană. Gynecologia. Semiologia gynecologică. Turburări men struale. Retroversiile uterne. Prolapsurile. Vulvovaginita. Me- trita. Salpingoovarita. Bartolinite. Tumori în general. Chistele ovarului. Fibroamele organelor genitale femeieşti. Carcinomele. Chorioepitelioamele. Histerectomia subtotală. Histerectomie largă Wertheim. Histeropexii. Colporafii şi colpoperineorafii. Sarcină extrauterină. Prolapse uterine. Colpotomii. Fistule vesico-vagi- nale. Afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au mai făcut stagiu clinic de 3 ori pe săptămână. Егагх împărţiţi în serii repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi Fantom demonstrându- li-se în cele 18—20 zile de stagiu fiecare secţie, toate cazurile aflătoare în tratament şi practicând operaţiile Obstetricale la Fan tom. In activitatea didactică domnul Prof. Dr. Cristea Grigoriu a fost secondat de către: Dnii Docent Dr. Popoviciu Traian, Docent Dr. Ioan Voicu, Docent Dr. Axente Iancu, Dr. Purge Gheorghe, Dr. Căprioară Dumitru, Dr. N. Coja şi Dr. Kese Gheorghe.

8. Clinica infantila.

Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Popoviciu.

Şef de lucrări: Dr. V. Gh. Munteanu (până la 31 ОС 1936), Dr. Iuliana Cirlea (dela l/XI 1936 până la 31/111 1937), Dr. Adriana Berariu (dela l/IV 1937). Asistenţi: Dr. Iuliana Cirlea (până la 31/X 1936), Dr. V. Gh. Munteanu (dela l/XI 1936), Dr. Petre Avrămoiu. Preparatori: Dr. Adriana Berariu (până la 31/111 1937), Dr. Eugenia Băncilă-Mihalca (dela l/IV. 1937), Dr. Ortansa Miha- lescu (până la 30/X1 1936), Dr. Liviu Bogdan (dela 1/1 1937). Custode: Ion Nicula. Supraveghetoare: Ruxanda Mo ga (până la 30/X 1936), Va- silica Sandu (dela l/XI 1936). Laborant: Măria Mesaroş David. 209

Cursurile de Clinică infantilă (pediatrie şi peuricultură, au fost predate studenţilor din anul V de medicină, în număr de 133. Conform programului s'au făcut în mod regulat câte 3 ore. de curs săptămânal. Cursurile au fost însoţite de prezentări de bol navi, fie din serviciul clinicei, fie din cei prezenţi la consultaţiu- nile zilnice.

Rezumatul cursurilor: 1. Pediatria şi puericultura. Definiţie. Ocrotirea mamei şi a copilului. Natalitate. Mortalitate infantilă. Cauze. Pericolul congenital, alimentar, infecţios şi combaterea lor. Turburările de nutriţie. Semnele nutriţiei normale şi patolo gice (greutate, lungime, turgor, etc). 2. Fiziologia nutriţiei. 3. Turburări de nutriţie acute: dispepsia, etiologia, tratamentul. 4. Turburări de nutriţie cronice. Distrofia, simptomele, cauza, tratamentul (inclusiv atrofia). 5. Nefritele, glomerulonefrita (ne frita emoragică acută, glomerulita). Tratament. 6. Alimentaţia copilului preşcolar şi şcolar. 7. Turburări de creştere în legătură cu starea de nutriţie. Starea de subnutriţie, slăbire, cahexie; stări de supranutriţie, obezitate. 8. Puericultura (ocrotirea preconcep- ţională şi prenatală). Eugenia. Ocrotirea în timpul sarcinei. 9. Organizarea protecţiunei şi asistenţei materne infantile în pe rioada de naştere şi lăuzie. 10. Ocrotirea copilului de sân. Lupta contra turburărilor digestive. Lupta contra pericolului infecţios. 11. Măsuri sociale, instituţii, personal. Puericultura (ocrotirea) în vârsta şcolară. 12. Semiologia copilului. Consideraţiuni gene rale. 13. Eczema. Neurodermita. Seboreea. Dermatita seboroida - şi psoriazoidă. Moro. Boala lui Leiner. Strofulus. Eritemele di fuze. Eritrodermiile. Boala lui Ritter. Diateze exudative şi lim- fatismul. Diateza alergica. Neuroartntismul. 14. Simptome şi ex plorări generale. Fizionomia. Turburările de conştiinţă. Convulsii, paralizii. Inspecţia. Tratamentul diatezei exudative. Litiaza uri nară. Vărsăturile acetonemice. 15. Simptome şi explorări gene rale. 16. Inspecţia (continuare). Nevroza vegetativă a lui Feer- Swieft. Palpaţia. Alte simptome ale pielii. 17. Emoragii. Venec- tazii. Secreţia sudorală, culoarea pielii. Bolile glandelor endo crine. Patologia creşterii şi desvoltării. Consideraţiuni generale. 18. Forme patologice ale mâinilor şi picioarelor. 19. Sângele. 20. Anemiile de cauze endogene necunoscute. 21. Bolile aparatului digestiv. 22. Colicele ombilicale (Moro). 23. Examenul organelor. 24 Terapia copilului. 25. Dispoidozele. Diabetul zaharat (conti-

14 210

nuare). 26. Bolile ipofizei. Bolile capsulelor suprarenale. Bolile ce lorlalte glande endocrine. Bolile cavităţilor faciale. Bolile gurei. Bolile cavităţilor nasofaringiene. Tot în cursul acestui an şcolar s'a ţinut de Prof. Dr. Gh. Popoviciu un curs de puericultura (2 ore săptămânal între 28/XI 1936—27/11 1937) pentru medicii cari au urmat cursurile de specializare în igienă. Deasemenea Prof. Dr. Gh. Popoviciu în cursul anului şcolar 1937 a ţinut curs de puericultura făcut medicilor sanitari, organizat de Inspectoratul Sanitar Cluj, intre 31/V.—9/VI. 1937.

Pe lângă cursurile menţionate, dna Dr. A. Berariu, prepa ratoare, a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 oră săptămânal) de pe diatrie şi puericultura pentru elevele Surori de Ocrotire. Aceste eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică, într'o secţie special amenajată cu concursul Fundaţiei Rockefeller. In afară de cursuri o activitate didactică importantă a fost ţinerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V de medicină, cari au fost repartizaţi de Decanat în mai multe serii. Lucrările prac tice din clinică s'au făcut sub conducerea D-lui Prof. Dr. Gh. Po poviciu, ajutat de personalul medical al clinicei. In timpul anului s'au lucrat de către candidaţi mai multe teze de doctorat, cu subiecte alese de Prof. Dr. Gh Popoviciu. Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut conferinţe la cursurile de perfecţionare, aranjate pentru medici de Asociaţia Docenţilor Universitari din Cluj, la Congresul Surorilor de Ocrotire, etc. S'a continuat cu lărgirea activităţii clinicei şi înzestrarea ei cu deosebire a bibliotecei şi a laboratorului cii cărţi, instrumente, aparatură în limitele fondurilor, inclusiv plusul de fond dela Mi nisterul Educaţiei Naţionale. De asemenea s'a înzestrat bucătăria de lapte, cu ajutorul fon durilor primite dela Primăria oraşului Cluj, distribuindu-se lapte gratuit copiilor săraci din oraş. Primăria oraşului Turda a donat un teren la băile sărate, pentru zidirea unui pavilion al clinicei infantile din Cluj, pe seama copiilor trataţi de această clinică. 211

9. Clinica «lermato-venerică.

Director: Prof. titular Dr. Coriolan Tătaru.

Şef de lucrări: Dr. Leonida Pop (dela 1. XII. 1936). Asistenţi: Dr. Vaier Сгтоса, Dr. Leonida Pop (până la 30. XI. 1936), Dr. Cirlea Petru, Dr. Ortansa Mihalescu (dela 1. XII. 1936). Preparatori: Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Vasile Tătaru, Dr. Modranu Liviu. Desenator (secretara) Ida Dr. Motentan. Laboranţi: Ioan Dull, Ioan Kienle. Om de serviciu: Francisc Asztalos. Capitolele mai importante profesate în acest an au fost ur mătoarele : 1. Sifilisul, patologia, etiologia, simptomatologia şi trata mentul hxi. 2. Blenoragia acută şi cronică, complicaţiunile, patologia, simptomatologia, şi tratamentul ei. 3. Şancru simplu, complicaţiunile, patologia, simptomatolo gia şi tratamentul. 4. Dermatozele cele mai frecvente: parazitare: epizoonose şi dermatozoonose, tuberculozele cutanate, dermatozele cryptoga- mice, dermatozele piococice, dermatozele buloase, dermatozele eritemato-scvamoase, etc. Stagiul clinic a fost destul de bine frecventat, numărul mare al studenţilor însă a împiedecat ca el să se facă în condiţiuni op time. Dealtfel timpul prea scurt a pricinuit că unele serii abia au beneficiat de câteva zile de stagiu. Clinica şi laboratorul datorite acordării unor credite extraor dinare au putut fi aprovizionate cu câteva instalaţiuni noui, iar biblioteca a fost complectată cu tratatele şi revistele cele mai tre buincioase.

10. Clinica oftalmologică.

Di rector: Prof. titular Dr. Dumitru Michail.

Şef de lucrări: Dr. Petre Vancea. Asistent: Dr. Lavinia Rusu. Preparatori: Dr. Gheorghe Iliescu (până la 28. II. 1937;, Dr. Ion Păcurariu, Dr. Mihail Zolog (dela 1. III. 1937). 212

Desenator: Cornel Codreanu. Preparator technic: Adam Simedru. Laborant: Axente Buda (până la 31. X. 1936), Ioan foldif (dela 1. Ian. 1937).

S'au predat în total 28 lecţiuni teoretice şi de clinică oftalmo- logică şi tot atâtea ore de lucrări practice, studenţilor din anul V. de medicină. Rezumatul lecţiunilor teoretice: 1. Importanţa oftalmologiei din punctul de vedere al legă turilor ei cu restul medicinei, al problemelor ei sociale şi al pro blemelor uzuale de pură specialitate. 2. Conjunctiva. 3. Examenul conjunctivei. 4. Afecţiunile conjunctivale traumatice. Prezentări clinice. 5 Afecţiunile conjunctivale infecţioase: trachomul. Pre zentări clinice. 6. Afecţiunile conjunctivale nodulare: catarhul primăvăratec. Prezentări clinice. 7. Afecţiunile conjunctivale de generative: pinguicula. Prezentări clinice. 8. Afecţiunile conjunc tivale degenerative : pterigiomul. Prezentări clinice. 9. Afecţiu nile conjunctivale neoplasmice: polipul, papilonul granulonul conjunctival. Prezentări clinice. 10. Cornea: structura istologică, se miologia bolilor corneii. Prezentări clinice. 11. Cornea: metodele de examinare ale corneii. Prezentări clinice. 12. Patologia corneii; cheratita parenchimatoasă. Prezentare clinică. 13. Patologia cor neii: cheratita parenchimatoasă. Prezentări clinice de cheratita parenchimatoasă. 14. Patologia corneii: ulcerul cornean. Prezen- clinice. 15. Patologia corneii: ulcerul cornean. Prezentări clini ce. 16. Patologia corneii: degenerările corneii: (primitive: urati- ce, grase, calcare; secundare: hialine, amiloide, calcare) cu evo luţia şi tratamentul lor. Prezentări clinice. 17. Patologia corneii: cheratoconul. Prezentare clinică. 18. Irisul (anatomie, istologie, semiologie). 19. Patologia irisului. 20. Patologia irisului: iritele. Prezentări clinice. 21. Patologia irisului: -iritele (continuare). Prezentări clinice. 22. Cristaline. Prezentări clinice. 23. Crista linul. 24. Patologia cristalinului, cataractele congenitale şi cele traumatice. Prezentări clinice. 25. Patologia cristalinului : cata ractele primitive, cu'privire specială asupra cataractei senile. Pre zentări clinice: 4. cataracte complicate. 26. Patologia cristalinu lui, tratamentul operator al cataractei senile. Cataracta secundară şi cataracta complicată. Prezentări clinice de cataracte patologice. 213

27. Glaucomul şi stările glaucomatoase. Prezentări clinice. 28. Glaucomul şi stările glaucomatoase. Tot în cursul acestui an şcolar, în cadrul celui de al lll-lea curs de perfecţionare, organizat de către „Asociaţia Docenţilor Universitari" între 5—17 Octomvrie 1936 s'au ţinut următoarele prelegeri: 1. Prof. Dr. Michail: Probleme de actualitate în patologia oculară. 2. Prof. Dr. D. Michail; Docent dr. P. Vancea şi Dr. Lavi- nia Rusu: Demonstraţiuni practice din domeniul oftalmologiei. 3. Docent dr. P. Vancea: Starea actuală în tratamentul glau- comului. 4. Docent dr. P. Vancea: Importanţa terapeuticei generale în tratamentul boalelor de ochi. Ca şi anii trecuţi, dl. Docent Dr. P. Vancea a ţinut şi în acest an un curs elementar de oftalmologie cu elevele Institutului de Surori de Ocrotire.

11. Clinica stomatologică.

Directori Prof. titular Dr. Ioan Aleman.

Şef de lucrări: Dr. Inocenţiu Băbuţiu. Asistent: Dr. Vasile Vasilescu. Preparatori: Dr. Liviu Ghidrai şi Dr. Iosif Baba. Mecanic-electrician: Vasile Petcaş. Laborant: Molnar Ştefan. Infirmiere: Cătălina Decsei şi Susana Decsei.

Cursuri teoretice ţinute cu studenţii anului IV, Miercuria şi Joia. Istoricul Stomatologiei. Corelaţiunea dintre cavitatea bucală şi organism. Influenţa boalelor cavităţii bucale asupra organelor de vecinătate şi îndepărtate de cavitatea bucală. Anatomia dinţi lor, a cavităţii bucale şi a organelor anexe. Fiziologia cavităţii bucale şi a organelor anexe. Igiena cavităţii bucale. Articulaţia şi ocluzia şi anomaliile lor. Caria. Etiologie. Forme şi complica- ţiuni. Pulpite. Periodontite şi complicaţiunile lor. Pioreea alveo lară. Chiste de retenţie şi calculi salivari. Gingivite. Stomatite. Noma. Glosite. Tumori benigne. Tumori maligne. Anomaliile 214

dinţilor. Anomaliile cavităţii bucale. (Buza de iepure şi gura de lup). Radiografii dentare şi interpretarea lor. Cursuri teoretice ţinute la doctorii-stagiari igienişti: Caria dentară şi profilaxia ei individuală şi socială. Ano malii dentare şi articulare în mediul şcolar. Tumorile cavităţii bucale. Demonstraţiuni practice ţinute pentru studenţii anului IV şi doctorii-stagiari ai Clinicei (Intervenţiuni chirurgicale pe bol navi) : Rezecţii de granuloame. Extirpări de chisturi dentare după diferite metode. Ligatura arterei carotide. Rezecţii de maxilare totale şi parţiale, în îndepărtarea sechestrelor la osteomielită. In tervenţiuni chirurgicale la buza de iepure şi gura de lup. Extir pări de ganglioni (cancer, etc). Extirpări de epulisi (Termocau- ter). Intervenţiuni operatorice la chiste de retenţie şi calculi sa livari. Termocauterizări şi desinfecţii la noma. Osteoplastii. Tra tamente cu radium la diferite tumori maligne în cavitatea bucala. Intervenţiuni chirurgicale la macrocheilie.

Şef de lucrări Dr. Inocenţiu Băbuţiu: Activitatea didactică. Cursuri teoretice ţinute pentru studenţii anului IV: Tuberculoza cavităţii bucale. Sifilisul cavităţii bucale. Demonstraţiuni practice ţinute pe bolnavi pentru studenţii anului IV. Fracturile maxilarelor. Aspectul lor clinic şi radiolo gie. Repunerea şi fixarea fracturilor după diferite metode. Tra tamentul postoperator al fracturilor. Osteomielită maxilarelor. Tablou clinic şi radiologie. Tratamentul osteomielitei. Flegmoane şi abcese de origine dentară. Tabloul clinic şi radiologie şi tra tamentul. Demonstraţuni practice pe bolnavi în domeniul sto matologiei conservative ţinute pentru doctorii-stagiari ai Clini cei: împreună cu asistenţii Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai: Materialul de plombaj şi instrumentarul. Diferite metode de ob- turaţie (amalgame, silicate, cemente, inlay-uri). Curăţirea şi for marea cavităţii dentare. Obturaţia cavităţii. Tratamentul şi ob- turaţia canalelor radiculare la pulpite. Tratamentul şi obturţia ca nalelor radiculare la gangrene şi periodontite. Coroane de metal, de porţelan. Litingkease. Dinte cu cui. Richmond, Davis, Logan. Poduri fixe. Proteze din cauciuc şi metal. Proteze obturatoare la palatoschiză. Tratamente ortodontice. 215

Asistenţii: Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai.

Demonstraţiuni practice ţinute pentru studenţii anului IV la stagiul de spital: Instrumentarul necesar examenului cavităţii bu cale şi extracţiunilor dentare. Tehnica examinării bucale şi a diagnosticării diferitelor maladii dentare. Tehnica anesteziilor şi a extracţiunilor dentare.

12. Clinica oto-rino-laringologică.

Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Buzoianu.

i Asistenţi: Dr. Aurel Vaida, Dr. Dorin Ionescu. Preparatori: Dr. 'Teodor Naghi şi Dr. Gabriel Cotul. Supraveghetor: Aneta Miron. Laborant: Dumitru Gal. Servitor: Aurica Roman.

Rezumatul lecţiilor făcute de Prof. Gh. Buzoianu.

1. Urechea şi sifilisul. 2. Anatomia faringelui. 3. Mijloacele de explorare clinică a mezo-faringelui, a rino-faringelui, a hipo- faringelui. Riroscopia posterioară. Anatomia lojei amigdaliene. Anatomia amigdalei. 4. Malformaţiile faringelui. 5. Flegmoanele cervicale. 6. Flegmoanele latero-cervicale — prestiloidiene, retro- stiloidiene. Flegmoanele faringo-laringeene — flegm. lojei tiro- glosso-epiglotice. Angina Ludwig. Sinteza asupra anginelor — clasificaţie. Amigdalita acută — complicaţii. 7. Tratamentul amigdalo-faringitei acute. Problema gargarismelor, problema des- infecţiei naso-faringelui, problema badijonajului faringean, pro blema chininică. Anginele secundare — scarlatină, rugeola, va riola, reumatism poliarticular acut, febră tifoidă, erisipel, oreion etc. 8. Angina difterică. Angina agranulocitozică criptogenetică şi anginele agranulocitozice secundare. Anginele pseudo-membra- noase. 9. Tratamentul flegmoanelor periamigdaliene. Amigda lita cronică hipertrofică. 10. Tratamentul amigdalitelor cronice hipertrofice. 11. Complicaţiile amigdalotomiei şi amigdalecto- miei. Tratamentul hemoragiei postamigdalectomice. 12. Pronos ticul şi tratamentul vegetaţiilor adenoide. 13. Faringitele cronice. Sifilisul faringian. Tuberculoza faringelui. 14. Miceza faringeana şi amigdaliană. 15. Tratamentul cancerelor amigdaliene. 16. Ana- 216

tomia laringelui. 17. Examenul laringoscopic. 18. Plăgile laringelui. 19-. Laringita sufocantă a copiilor. Laringitek secundare. Corpul difteric. 20. Flegmonul laringian — localizat — difuz. Pericondrita laringelui. Laringitele cronice. 21. Tuberculoza la- ringiană. Tratamentul formei disfonice. 22. Tumorile benigne ale laringelui. 23. Paraliziile laringeene. 24. Anatomia foselor nasale şi a sinusurilor anexe: sfenoidal şi etmoidal. 25. Considera- ţiuni generale asupra examinărilor şi intervenţiilor rinologicc 26. Rinitele vestibulare. 27. Rinitele cronice: clasificaţie. Sinu- zita maxilară supurată acută şi cronică. 28. Anatomia sinusului frontal. Anatomia casei timpanului. Tratamentul operator al oti telor supurate.

Conferinţele ţinute la cursul de perfecţionare în tuberculoză ţinut la Facultatea de Medicină, Cluj, între 21 Sept. 1936—3 Octombrie 1936 de Profesorul Buzoianu.

25 Septembrie 1936: Tuberculoza laringeană (etiologie, patogenie, simptome, evoluţie, prognostic). 29 Septembrie 1936: Tratamentul tuberculozei laringeene. (Trat. general, trat. local: perioada de disfonie, perioada de dis- fagie, per. de dispnee). Tehnica inhalaţiilor laringeene, a insti- laţiilor. Anestezia nervului laringeu superior, rezecţia lui.

Conferinţele ţinute la cursul de perfecţionare ţinut de Asociaţia Docenţilor din Cluj, 5—17 Oct. 1936, de Profesorul Buzoianu.

7 Octombrie 1936. Incisiunile timpanului (timpanotomiile, miringotomiile, paracentezele, timpanotomia atrio-aticală). Indi caţii tehnice, contra-indicaţii, rezultate. 14 Octombrie 1936. Demonstraţiuni practice în clinica O. R. L. din domeniul oto-rino-laringologiei. 17 Octombrie 1936. Sindromul adenoidian în practica medi cală. (Importanţă, patologie, tratament, rezultate).

Curs elementar .şi demonstraţiuni practice de O. L. făcute infirmierelor voluntare ale „Crucii Roşii" Cluj. de Prof. Buzoianu.

Miercuri 3 Februarie 1937 şi Sâmbătă 6 Februarie 1937. No ţiuni elementare de igienă a nasului, a urechii, a faringelui, a la ringelui. Noţiuni de terapeutică elementară O. R. L. 217

Curs aţinut cu medicii igienişti Martie—Aprilie 1937. de Profesor Dr. Gh. Buzoianu.

Joi 11 Martie 1937. Vizitarea bolnavilor din clinică. Noţiuni patologice elementare asupra afecţiunilor bolnavilor internaţi — (la patul bolnavului) —. Noţiuni elementare asupra importan tei practice a cunoştinţelor de oto-rino-laringologie pentru medic. Luni 15 Martie 1937. Higiena conductului auditiv extern. Maladiile mai frecvente ale conductului : dopul de cerumen, cor pii străini auriculari, furonculoza conductului, eczema conduc tului auditiv extern. Vineri 18 Martie 1937. Conduita medicului în faţa unei su- puraţiuni auriculare. Otita medie supurată acută şi otita medie supurată cronică. Indicaţiile inciziei timpanului: timpanotomia. Băile auriculare. Otita sugarilor, otita bătrânilor, otita supurată acută a adulţilor. Luni 21 Martie 1937. Tratamentul otitei medii supurate cro nice. Ce sunt polipii urechii? Când este indicat tratamentul ope rator al supuraţiunii auriculare cronice? Cari sunt pericolele la cari expun scurgerile cronice? Luni 29 Martie 1937. Vegetaţiunile adenoide. Complexul simptomatic adenoidian. Turburările mecanice, turburările re flexe, turburările infecţioase. Diagnosticul vegetaţiilor adenoide, semnele de certitudine. Tuşeul rino- faringelui tehnică. Trata mentul vegetaţiilor adenoide, îngrijiri preoperatorii şi postope ratorii. Joi 1 Aprilie 1937. Amigdalită acută gripală. Simptome. Complicaţiuni. Tratamentul inflamaţiei acute amigdaliene. Teh nica gargarismelor, necesitatea desinfecţiei rino-faringelui. Pro blema badijonajufui, problema compreselor. Factorul amigdalian şi patolgia generală.

Luni 5 Aprilie 1937. Supuraţiile periamigdaliene. Flegmonul periamigdalian primitiv, secundar — complicaţii. Tratament me dicamentos. Tehnica incisiunei flegmoanelor periamigdaliene (deschiderea cu pense, argumente în favoare). Tratamentul even tualelor recidive. 218

Al II-lea curs practic de reîmprospătare şi de technică operatorie Oto-Rino-Laringologicâ ţinut de profesorul Buzoianu şi colabo ratorii pentru medicii practicieni între 14 Iu'nie şi 21 Iunie 1937 inclusiv la Clinica O. R. L. din Cluj.

Luni 14 Iunie. Examenul clinic al unei surdităţi; acumetria. Surditatea de transmisiune, de recepţiune, mixtă. Inciziunea tim panului (paracenteza, timpanotomia) indicaţii, technică, urmări imediate şi tardive. Marţi 15 Iunie. Mastoiditele acute — semiologie — demon straţiuni clinice — indicaţii operatorii (reacţia mastoidiană şi mastoidita adevărată). Şedinţă operatorie (trepanarea mastoidei) antrotomia, antroeelulotomia, antrocelulotomia maximă — în grijiri postoperatorii. Miercuri 16 Iunie. Otitele supurate cronice — otoreea tubară — semiologie (granulaţii, polipi, colesteatomul, osteita casei) tra tament medicamentos, — indicaţii operatorii cu demonstraţie technică — evidarea petro-mastoidiană. loi 17 Iunie. Complicaţiile endocraniene ale otitelor — trom- bo-flebita sinusului lateral venos, meningita, abcesele encefalice. Indicaţii de tratament şi technică. Amigdalectomia totală extra- capsulară, technică — demonstraţiuni operatorii. Vineri 18 Iunie. Examenul aparatului vestibular în afecţiunile labirintice. Examenul simptomelor spontane (nistagmus, devia ţiile segmentare) examenul simptomelor provocate (proba calo rică, proba rotatorie). Sâmbătă 19 Iunie. Deviaţia septului nasal — semiologie — indicaţii operatorii, demonstraţie — technică operatorie. Hiper trofia cozilor cornetelor, demonstraţie technică operatorie. Fleg- moanele periamigdaliene; şedinţă operatorie cu demonstraţie technică de deschidere a flegmoanelor periamigdaliene. Duminecă 20 Iunie. Vegetaţiile adenoide în practica medicala — semiologie — tuşeu naso-faringian — rino-farnigoscopie su perioară, şedinţă operatorie cu demonstraţie technică, ablaţia vegetaţiilor adenoide, — îngrijiri postoperatorii. Luni 21 Iunie. Cancerul laringelui. Laringectomia. Sinuzita supurată maxilară, diagnostic, tratament, operaţie radicală vesti- bulo-bucală tip Denker. In limita cazurilor clinice se vor putea demonstra eventual 219

tracheotomiile, laringotomiile, anesteziile cervicale paraverte- brale, anestezia maxilarului superior, a nervilor etmoidali, a gan glionului lui Gasser, — esofagoscopia şi tracheo-bronchoscopia.

13. Institutul de istoria medicinii şi de etnografie medicală.

Director onorific: Prof. Dr. Jules Guiart, (Lyon). Director: Profesor titular Dr. Valeriu Bologa.

Asistent: Dr. Lia Dima. Servitor: P. Zseiki.

Activitatea didactică.

I. Cursul principal (1 oră pe săptămână, obligatoriu pt. anul IV): Fundamentele gândirii medicale. (Medicina magică şi em pirică; medfcina hipocratică). II. Curs facultativ (1 oră pe săptămână): Istoria medicinii în România. (Preistoria, protoistoria, epoca romană, medicina empirică medievală, începuturile medicinii ştiinţifice româneşti). Cursul a fost frecventat de 32 studenţi din anii superiori. III. Proseminar de Istoria medicinii (2 ore pe săptămână, obligatoriu pt. anul IV). S'au făcut exerciţii de seminar din ur mătoarele domenii ; Cartea şi istoricul ei; Paleopatologia; Insti tutele de cercetări ştiinţifice. S'au făcut demonstraţii în Biblio teca universitară în Muzeul de Geologie şi Paleontologie, în Mu zeul de Istoria medicinii şi la Institutul de Cancer. IV. Seminar de Istoria medicinii (facultativ pt. doctoranzi). S'au discutat planurile tezelor şi s'a controlat execuarea lor. Au participat 9 doctoranzi.

14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.

Director: Profesor Dr. V. Papilian.

Şef de lucrări: Docent Dr. С. C. Velluda. Asistent: Dr. I. G. Russu. Preparatori: Dr. C. Antonescu (până la 31. III. 1937), Dr. Titu Spătaru (pană la 31. X. 1936), Dr. Preda Victor, Dr. V. Ilian (până la 31. X. 1936), Dr. Puiu Vespasian, Dna Florica Dr. Antonescu (dela 1. XI. 1936), Corondan Gheorghe (dela 1. XI. 1936), Dr. Gheorghina Stoian (dela 1. IV. 1937). 220

Desenator: Ştefan Toth. Intendent: Ossian Ioan. Custode: Mihail Baciu. Laboranţi: Ananie Aschilean, Iona Berţi, Vasile Moldovan. Servitori: Gavril Năsăudean, Vasile Roşea.

1. Activitatea didactică a Institutului se compune din lucrări practice şi cursuri teoretice. Lucrările practice sunt împărţite astfel încât studentul să disece toate regiunile corpului omenesc Astfel în anul I studentul trebuie să disece două piese (ca pul şi unul din membre), iar în anul al doilea a treia piesă, splanchnele şi rreerul. Tot în anul al doilea în cadrul lucrărilor de Anatomie Topografică se face descoperirea organelor (vase, nervi, viscere) cu importanţă chirurgicală precum şi explorarea diferitelor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţiunea orga nelor. înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul tre bue să cunoască toate reperurile necesare prin explorarea re giunii, iar în timpul disecţiei să semneze pe caetele personale de planşe toate planurile şi raporturile mai importante, întâlnite în cursul disecţiei. Cu modul acesta fiecare student a cunoscut cor pul omenesc în întregul lui prin explorare manuală, disecţie şi desemn. Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi prepara torilor fiecare având câte trei mese; totul sub supravegherea şe fului de lucrări. In anul acesta din cauza întreruperei îndelungate a cursu rilor nu s'au putut diseca în anul I decât o singură piesă; iar în anul al doilea, a doua piesă, splanchnele şi creerul, rămânând astfel nelucrate a treia piesă şi descoperirile. Cursurile teoretice. S'a predat în anul I următoarele ma terii: Osteologia, Docent Dr. С. C. Velluda. Mediastinul, perineul, regiunile mai importante ale capului şi gâtului, Profesor Dr. V. Papilian, iar în anul II următoarele: splanchnele, morfogeneză, organe de simţ, Profesor Dr. V. Pa pilian; sistem nervos, Profesor Dr. V. Papilian şi Docent Dr. С. C. Velluda. Anatomia topografică, Docent Dr. С. C. Velluda. Muşchii şi articulaţiile s'au studiat în cadrul lucrărilor prac tice în sălile de disecţie. 221

O parte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de co- loqiu. Studenţii, anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu ma teria ce urma a se discuta. Cu modul acesta cele mai grele ches tiuni erau desbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor.

15. Institutul de anatomie patologică.

Director: Prof. titular: Dr. Titu Vasiliu.

Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa. Asistenţi: Dr. Valentina Dahnovici, Dr. Petru Radu. Preparatori: Dr. Augustin Mureşanu, Dr. Ioan Roman şi Dr. Radu Josan. Preparator tehnic: Iosif Bir o. Intendent: Ioan Dicu (până la 31/X 1936), Flaviu Boldor (dela 15/1 £937). Custozi: Dionisie Biro, Ioan Ciutac. Laboranţi: Elisabeta Biro, Leontina Ciutac, Vasile Popovki. Mecanic: Dionisie Kolozsvâri.

Activitatea didactică a Institutului a constat în cursuri şi lucrări practice de Anatomie Patologică şi Parazitologie, ţinute cu studenţii anului III medicină, constând din autopsii, exami nare de piese de muzeu şi lucrări practice de istologie cu exami narea la microscop şi cu microproector. S'au ţinut un număr total de 45 cursuri de anatomie pato logică; 10 de parazitologie; 33 şedinţe lucrări practice de ana tomie patologică; 9 şedinţe de lucrări practice de parazitologie şi 20 autopsii făcute de studenţi. Cursurile de anatomie patologică au fost făcute de Prof. Titu Vasiliu. Conferinţele de parazitologie au fost făcute de Dr. Rubin Popa şeful de lucrări, în cadrele cursului de agregaţie, cerut şi aprobat de facultate. La aşa zisele cursuri materia s'a predat după metoda Profesorului Vasiliu, studenţii împărţiţi în grupe fiind obligaţi să pregăteascc înainte materia lecţiunei res pective şi fiind chestionaţi în timpul când se explica această ma terie, sub formă de colocvii. Gruparea în serii face ca studenţii să poată lua parte efectiv, prin muncă proprie. Anatomia patologică făcându-se în anul III studenţii nu au pregătirea de a înţelege patologia pe care nu au studiat-o nici 222

în clinici, nici la catedrele de patologie medicală şi chirurgicală pe care facultatea nu le are. S'a urmărit scopul fundamental ca studenţii să se deprindă a observa leziunile şi a le recunoaşte singuri, punându-le în legătură cu fenomenele semiologice stu diate în acelaş an. S'a căutat să se facă ca studenţii să gândească patogenetic, întrebuinţând noţiunile generale pe care le au. Re zultatele au fost mai bune anul acesta când studenţii au avut cursul litografiat al Profesorului T. Vasiliu.

Pentru lucrările practice cari s'au făcut sub conducerea şe fului de lucrări Dr. R. Popa, Dr. Petru Radu şi Dr. V. Dachno- vici studenţii au fost repartizaţi în grupe mici, fiecare grup lu crând sub conducerea directă a unui asistent sau preparator. S'au tratat următoarele capitole: Procesele morbide circulatorii: turburări de circulaţie; tur- burări de metabolism : procese degenerative; procesele inflama torii : specifice şi nespecifice; generalităţi asupra proceselor tu- morale-blastomatoase. Toate lecţiunile au fost făcute pe piese de autopsie sau mu zeu, studentul trebuind să le observe şi descrie singur.

Parazitologia.

S'au tratat toate capitolele mai importante studiindu-se: din protozoare: rizopodele, flagelatele, sporozoarele, infuzorii şi spirochetele, insistându-se în special asupra malariei şi sifilisului: din metazoare : anelidele, platelminţii, nematelminţii şi artropo- dele. S'a insistat cu deosebire asupra paraziţilor ce se găses; mai frecvent la noi şi produc boli mai importante. La lucrările practice s'au demonstrat şi făcut apoi, cu deo sebite mijloace de laborator pentru diagnosticul şî evidenţierea paraziţilor. Obligaţiile frecvenţei şi notarea ei, face ca studentul din anul al III-lea să nu poată trece anul fără să fi dobândit cunoştinţele elementare de anatomie patologică şi patologia clinică, cu care să poată urma cu folos lucrările de clinici mai departe, cari încep in anul al IV-lea. 223

16. Institutul medico-legal.

Director: Prof. Dr. Mihail Kernbach.

Şef de lucrări: Dr. Coriolan Cotuţiu. Asistent: Dr. Vasile Hurghişiu. Preparator : Dr. Anton Rişcuţia. Custode: Dionisie Crăciun. Laborant: Constantin Olteanu Dl Prof. Dr. M. Kernbach a predat întreaga materie a Me dicinei Legale conform programului analitic. Anul acesta, mate ria de Medicină Legală penală tratată în Manualul de Medicină Legală edit. Universităţii Cluj a fost ajustată Codului Penal Re gele Carol II. Dl Dr. C. Cotuţiu, şef de lucrări a ţinut curs asupra: moar tea şi cadavrul, asfixii şi răniri profesionale. Sub directa supraveghere a dlui Prof. M. Kernbach, dnii Dr. C. Cotuţiu şef de lucrări, Dr. V. Hurghişiu asistent şi Dr. A. Rişcuţia preparator, au făcut lucrările practice, studenţii fiind repartizaţi în trei serii. S'a executat tehnica autopsiei medico- legale, redactarea raportului medico-legal, pe diferite capitole şi a certificatului medical, îndeosebi numai ale medicinei practice. In anul acesta s'au mai făcut două cicluri de conferinţe pen tru magistraţii şi ofiţerii de poliţie judiciară, în vederea aplicării noului cod penal. Titlul acestor conferinţe sunt indicate la capi tolul: „Comunicări şi conferinţe".

17. Institutul de chimie biologică.

Director: Prof. angajat cu contract Dr. Pierre Thomas (până la l/IV 1937). Director: Prof. titular Dr. Ioan Manta {suplinitor dela l/IV—30/VI 1937 şi titular dela 1/VII 1937) Şef de lucrări: Dr. Elena Mafteiu şi Dr. Ioan Manta (dela l/IV până la 30/VI 1937). Asistentă: Dr. Măria Bulgariu. Preparatori: Dr. Ecaterina Kălmân şi Dr. Traian Dinculescu. Laborant: Nicolae Mocan. Om de serviciu: Ioan Badiu. Cursurile de chimie biologică anul III medicină s'au predat în anul şcolar 1936—37 de profesor P. Thomas până la 15 Fe- 224

bruarie 1937 şi apoi de Dr. I. Manta suplinitor al catedrei până la 1 Iulie 1937. La această dată dl I. Manta a fost chemat ca profesor titular al catedrei.

S'au făcut 2 ore de curs săptămânal şi 4 ore lucrări practice

le. Institutul de fiziologie. Director suplinitor: Prof. Dr. I. Drăgoiu (până la 31/V 1937)* Prof. titular: Dr. Grigore Benetato (dela 1/VI 1937). Şef de lucrări: Dr. Grigore Benetato (până la 31/V 1937). Asistenţi: Romul Oprean, Dr. Cornel Oprişiu. Preparatori: Nicolae Munteanu, Dr. Ioan Birău. Preparator tehnic: Teodor Georgiu. Custode: Simion Pop. Laboranţi: Vasile Hurdubaia, Ioan Dopşa.

1. Curs de fiziologie pentru studenţii în medicină anul I şi II în număr de 278. S'au ţinut următoarele prelegeri, demonstraţii şi lucrări: a) Anul I. 14 lecţiuni, în total 14Vfe ore. Obiectul: Fiziologie generală şi digestie. b) 12 şedinţe de lucrări practice, în total 30 ore. Anul II. a) 32 lecţiuni, în total 35 ore. Obiectul: Funcţiunile de nutriţie (generalităţi, metabolismul energetic şi material, circulaţie, respirate, excreţie). b) 25 şedinţe de lucrări practice în total 78 ore. c) 6 şedinţe de demonstraţiuni în total 10 ore. d) Un coloqviu scris. 2. Curs elementar de nutriţie şi igienă alimentară, 12 lec ţiuni, în total 12 ore.

19. Laboratorul de fizici medicală.

Director: Conferenţiar Dr. N. Bărbulescu.

Preparator: Dr. Mihail Eduard Pamfil. Servitor: Măria Hurdubaia. In anul şcolar 1936—1937, numărul studenţilor cari au frec ventat cursul şi demonstraţiile de Fizică medicală, a fost de 154. 226

Pe tot timpul concediului medical al titularului (1 Noembrie 1936—1 Martie 1937), suplinirea a fost ţinută, cu toate formele legale, de Dr. Ion Manta, şef de lucrări la Institutul de chimie biologică. Dr. I. Manta a ţinut 14 lecţii de câte o oră, iar titularul 10 lecţiuni de program şi 4 suplimentare, de câte o oră. Dl. Dr. M. Pamfil a ţinut 8 şedinţe de demonstraţiuni, de câte 2 ore.

20. Institutul de radiologie.

Director: Prof. titular Dr. Dimitrie Negru. ',

Asistent: Dr. Constantin Berariu. Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Drd. Traian Vasculescu. Electrician-constructor: Rudolf Stransky. Desenator-fotograf: Ana Stransky (până la 31/111 1937), Onofrei Văntu (dela l/IV 1937). Laborant: Onofrei Văntu (până la 31/111 1937, Elisabeta Elecheş (dela l/IV 1937). Infirmiere: Rozalia Simon, Elisabeta Elecheş (până la 31/111 1937), Victoria Moldovan (dela 1/IV 1937. Fochist : Maxim Stretea. Curs teoretic (Prof. Dr. Dimitrie Negru): Razele Rontgen şi proprietăţile lor. Radiodiagnosticul afecţiunilor plămânilor, tracheei, bronchiilor, pleurei, mediastinului, diafragmului, inimei, esofagului, stomacului, intestinului subţire şi gros. Noţiuni ge nerale de radioterapie, Rontgen- şi radiumterapie. Lucrările practice (Dr. Constantin Berariu asistent): De monstraţiuni asupra curenţilor electrici şi aparatelor de raze Rontgen. Tehnica radioscopiei şi radiografiei. Interpretarea ra diografiilor normale şi patologice. Demonstraţiuni de radiografii: sistemul osos normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza osoasă, osteomielită, sifilisul osos, anomalii osoase, rachitismul, tumorile osoase, bolile osoase rare. Patologia articulaţiilor.

21. Biologie generală.

Curs predat de Prof. E. G. Racoviţă, directorul Institutului de Speologie, pentru studenţii în Medicină din anul întâi. Materiile tratate sunt cele enumerate în Anuarele pe anii

15 226

şcolari 1931—32, р. 145 şi 1932—33, р. 114, cu adaosele urmă toare : poliformism, asociaţia pentru existenţă, societăţile ani male, chronosomii uriaşi din celulele glandelor salivare la dip- tera, evoluţia adaptării vietăţilor la schimbările factorului pri mar : temperatura.

INSTITUTUL PASTEUR

Personal administrativ şi de serviciu, comun pentru cele cinci institute din clădirea Inst. Pasteur (patologie generală, biochimie, igienă, balneologie şi bacteriologie).

Administrator: Vasile Botha (decedat la 6/II 1937), Aurel David (dela 1/VI 1937). Desenator-fotograf Ecaterina Tomşa (până la 31/V 1937), Gheorghe Panaiteanu (dela 1/VII până la 31/VIII 1937). Dactilografă: Elisabeta Radius. Mecanic: Francisc Lâszlâ (până la 31/111 1937), Ioan Ar delean (dela 1/VIII 1937). Fochist: Gheorghe Merlaş (până la 31/X 1936), Vasile Lup (dela l/XI 1936). Portar: Nicolae Căian. Servitori: Vasile Lup (până la 30/X 1936), Alexandru Me- seşan, Alexandru Rozsnyai, Ileana Moldovan (până la 31/X 1936), Ileana Deaj, Viorica Tarţia, Ioan Caila, Aurelia Cosma (dela l/XI 1936), Gheorghe Mierlaş (dela l/XI 1936).

22. Institutul de igienă şi igienă socială.

Director: Prof. titular Dr. Iuliu Moldovan.

Şef de lucrări : Dr. Titu Turcu. Asistenţi: Dr. Ovidiu Comşa, Dr. Iordache Făcăoaru. Preparatori: Dr. Ilie Ardelean, Dr. Vasile Lustrea. Preparator tehnic: Carol Ivanek. Laboranţi: Pavel Barciuc, Gavrilă Morar. Servitori: Carolina Lup, Alexandru Anica. Cursul de Igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor din anii V şi VI Med., câte 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări practice săptămânal, separat pentru fiecare an. 227

Cursurile pentru anul VI Med. au fost făcute de dl Profesor Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V de dl Agregat Dr. M. Zolog, conform aprobării Consiliului Facultăţii. Materialul tratat la cursuri şi lucrări, este acelaş ca şi în anul şcolar 1935—36.

23. Institutul de patologie generală si experimentală.

Director: Prof. titular Dr. Botez Mihail.

Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman. Asistenţi : Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Petru David. Preparatori: Dr. Eduard Mezincescu (până la 31/1 1937), Dr. Virgil I. Ilian (dela 1/VI 1936), Dr. Gheorghe Radu (dela l/II 1937). Custode: Măria Mureş (dela 15/X 1936). Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiplea. Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie Rus. Cursul de Patologie generală şi experimentală s'a început la 4 Noembrie cu o Iecţiune de deschidere despre: Patologia ge nerală şi experimentală faţă de problemele actuale ale medicinei. In total, în cursul acestui an şcolar s'au făcut: 29 de lecţii de Patologie generală şi experimentală studenţilor, din anul al I-lea şi 7 lecţii de introducere în patologia generală studenţilor din anul al II-lea şi s'au condus 18 şedinţe de lucrări practice cu studenţii anului al 4-lea şi 9 şedinţe cu studenţii anului al 2-lea. Ca şi în anii trecuţi, Institutul de patologie generală şi ex perimentală a asigurat zilnic prin personalul său, sub conducerea directă a d-lui Director, prepararea vaccinului: antirabic pentru Institutul Antirabic din Cluj. De asemenea, Institutul a asigurat examinarea microscopică a creerilor animalelor suspecte de rabie trimişi pentru examinare.

24. Institutul de istologie şi embriologie.

Director: Prof. titular Ioan Drăgoiu.

Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan. Asistenţi: Dr. Mihail Gundisch, Dr. Iosif Mihalca. Preparatori: Dr. Dumitru Pană, Irina Zagony, Ştefan Bojin. 228

Custode: Vasile Christea. Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Chir a Ana. Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre; un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al II-lea. Cu anul al II-lea, cunoştinţele sistemului nervos şi al orga nelor de simţ s'au completat prin preparaţiunile microscopice care s'au dat la lucrările practice. Cu anul I s'au făcut în total 15 lecţiuni de tehnică micro scopică şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni. S'a tratat şi s'au făcut demonstraţiuni şi lucrări practice cu privire la: Necesitatea întrebuinţării instrumentelor optice măritoare în istologie; acuitatea vizuală; formarea imaginelor cu ajutorul len tilelor simple convergente şi cu ajutorul microscopului; abera- ţiunile lentilelor. Lupa. Microscopul propriu zis sau microscopul compus; partea optică a microscopului; partea mecanică; apara tul de transmis; lumina şi sursele de lumină. Calităţile optice ale microscopului. Microscoapele binoculare. Aparatele de desenat Micrometrele. Determinarea puterii de mărire a microscopului şi măsurarea obiectelor microscopice. Ultramicroscopia şi luminatul pe fond negru. Lumina polarizată şi microscopul polarizant. Microfotografia. întreţinerea şi modul de întrebuinţare al micro scopului. Preparaţiuni microscopice: extemporane şi permanente. Fixarea, agenţii fixatori şi amestecurile fixatoare. Incluziuni în parafină şi celoidină. Secţionarea. Colorarea şi substanţele colo rante. Injecţiunile. Montarea preparaţiunii. Celula, element anatomic al fiinţelor vieţuitoare. Protoplas ma şi celula. Forme, dimensiuni şi raporturile celulelor între ele. Sinciţii sau simplaste şi plasmodii. Energide. Compoziţiunea chi mică a protoplasmei celulare. Starea fizico-chimică a protoplasmei. Părţile constitutive ale celulei. Citoplasmă. Caractere gene rale, structura, enclave, nucleul, membrana celulară. Fiziologia celulei. Diviziunea celulară indirectă şi directă. Nutriţiunea celulei. Mişcarea şi tactismele celulelor. Senescenţa şi moartea celulei. Reproducţiunea indivizilor: asexuată, sexuată, partenogene- tică. Determinismul sexului. Segmentaţiunea oului. Blastule şi 229

gastrule. Formarea mezodermului şi a organelor axiale. Evoluţia oului de mamifer. Mezenchinul. Anexele embrionare. Derivatele blastodermice. Diferenţiarea celulară. Formarea ţesuturilor. Cu anul al II-lea două semestre: studiul ţesuturilor şi al organelor. S'au făcut în total 29 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind urmată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni. S'a tratat şi s'au făcut lucrări practice cu privire la: Asociaţiunea celulelor şi ţesuturilor. Clasificarea ţesuturilor. Ţesutul epitelial de acoperire şi glandular. Proprietăţile epiteliilor. Glandele în general; proprietatea şi funcţiunea glandulară. Cla sificarea glandelor.

Ţesuturile de legătură şi de susţinere: conjunctiv, cartilaginos şi osos. Istogeneza ţesutului osos, pe seama ţesutului fibros sau cartilaginos. Ţesutul muscular. Fibra musculară striată, ne tedă şi cardiacă. Reţeaua lui Purkinje din cord. Ţesutul nervos; istogeneza; celula nervoasă şi fibra nervoasă. Degenerarea şi re generarea fibrelor nervoase. Raporturile celulelor nervoase. Nevroglia. Microglia. Origini şi terminaţiuni nervoase.

Sângele. Elementele sângelui. Chimia ematiei. Spectoscopia sângelui. Numărarea globulelor sângelui, procedeul Thoma şi Burker. Valoarea globulară. Formula leucocitară. Istogeneza. Biologia leucocitelor. Globulinele. Limfa şi chilul. Organele: motocord, cartilaj, os, măduva osoasă; desvoltarea oaselor lungi, late şi scurte; articulaţiunile, tendonul şi muşchiul. Aparatul circulator sanguin şi limfatic. Organele limfoide. Ţesutul reticulo-endotelial. Aparatul digestiv. Desvoltarea aparatului digestiv. Organele anexe: glandele salivare, pancreasul şi ficatul. Aparatul respirator. Aparatul urinar. Glandele endocrine. Aparatul reproducător mascul şi femei. Glanda mamară. Pla centa. In acest an, ca şi în anii trecuţi, personalul ajutător al Insti tutului şi-a dat osteneala de a executa 100 de colecţiuni complete de ţesuturi şi organe, adică în total 10.000 de preparaţiuni micro scopice, foarte clare şi foarte instructive, care au rămas în pro prietatea studenţilor. 230

25. Institutul de bacteriologie. Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni. Asistent: Dr. Elena Baroni. Preparator: Dr. Mitiţa Dumitre seu (până к 31/VI 1936), Alexandru Arşic (dela l/IX 1936). Custode: Alexandru Roşea. Cu studenţii anului III medicină s'au ţinut în cursul anului şcolar 1936—37, următoarele cursuri şi lucrări practice în localul propriu Institutului de Bacteriologie: 1. Lecţiunea de deschidere la 6 Noembrie: Introducree, obiectul cursului, importanţa microbilor în patologie. Maladii infecţioase, epidemii. Scurt istoric. Generaţia spontană. Specifi citatea germenilor. Pasteur. 2. Comemorarea lui Borrel. 3. Ciu perci patogene. Protozoare patogene. Bacterii. Tabloul descope rim agenţilor vii, cauzatori de boli. Proecţiuni. 4. Morfologia microbilor. Bacterii. Forma, structura, spori. 5. Clasificarea bac teriilor. Fiziologia microbilor, multiplicare, culturi, respiraţia, fermentaţia. 6. Fiziologia microorganismelor. Putrefacţiunea. Ciclul azotului. Nutriţiunea. Coloizi. Disociaţiunea electrolitică. Determinarea PH-ului. 7. Desinfecţia, agenţi fizici, agenţi chi mici. 8. Diastaze, toxine, veninuri. Imunitatea naturală. Imuni tatea activă. 9. Imunitatea pasivă; antigeni; anticorpi. 10. Aglu- tinine, precipitine, bacteriolizine, hemolizine, opsonine. Bacterio- fag.'11. Structura antigenelor. Fiziochimia microorganismelor. 12. Anafilaxia. 13. Stafilococi. 14. Streptococi. 15. Scarlatina. 16. Pneumococi. 17. Afecţiunile aparatului respirator. 18. Gono- coci. 19. Meningococi. 20, 21. Antrax. 22—24. Difteria. 25—27. Tuberculoza. 28. Tifici. 29. Paratifici. 30. Desinteria. Coli. 31, 32. Malaria. Personalul Institutului, compus dintr'un asistent şi un pre parator, a ţinut 28 lucrări practice, a câte 2 ore, cu cei 170 stu denţi, împărţiţi în 4 serii. 1. Sterilizarea, medii de cultură; aparate. 2. Preparate na tive, coloraţii simple. Ultramicroscopul. 3. Preparate de puroi, sânge şi culturi microbiene. Coloraţia Gram: stafilococ, streptOr coc, pneumococ, gonococ. 4. Antrax: culturi şi organe. 5. Bacili difterici: frotiuri, culturi, coloraţia Neisser. 6. Bacili tuberculoşi şi paratuberculoşi. Coloraţia Ziehl-Nelsen. 7. Malaria. Coloraţia -Giemsa. 231

26. Institutul de balneologie şi fizioterapie. Director: Prof. titular Dr. Marius Sturza.

Asistent: Dr. Eugen Morariu. Laborant: Iuliana Huber.

S'au predat 2 ore teoretice pe săptămână şi 2 ore lucrări practice studenţilor din anul V medicină. S'au făcut proecţiuni însoţite de explicaţiuni asupra tehnicei balneare şi hidroterapeu- tice, care din lipsa de instalaţiuni nu s'a putut demonstra la lu crările practice. Stagiu nu s'a putut face până acum, pentrucă lipseşte cu totul o instalaţie potrivită în Institutul de Balneologie şi Fizio terapie. S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de ocrotire, despre: tehnica hidroterapiei, în curs de 22 ore.

27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie.

Director: Prof. suplinitor Dr. Gheorghe Popoviciu.

• Şef de lucrări: Dr. Măria Georgescu. Preparator: Dr. Eugenia Băncilă-Mihalca (până la 31/111 1937), Dr. Caius Antonescu (dela l/IV 1937). Preparator tehnic: Gheorghe Rădulescu. Laborant: Alexandru Lungu.

Activitatea didactică a Institutului de Farmacologie a con stat în cursuri şi lucrări practice de farmacologie şi farmacognozie făcute cu studenţii anului IV de medicină. Conform progra mului s'au făcut săptămânal două ore curs, una oră lucrări. Cur surile au fost ţinute de Prof. Dr. Gh. Popoviciu, iar lucrările de către Dr. Măria Gheorghescu şi Gheorghe Rădulescu. Titlul lucrărilor. Acţiunea asupra inimei de broască a ionilor de calciu, potasiu şi sodiu. Acţiunea asupra inimei de broască a digitalei şi secarei cornute. Demonstrarea următoarelor droguri: tubera jalapa, scoarţa de cascara sagrada, rhizoma filix mas, oleul de croton, oleul de ricin, agar-agar, foile de sena, foile de digi tală, foile de belladona, foile de uva ursi, foile de coca, foile de tabac (nicotină), bulbul de scilla, nuca vomică, ceaiul, seminţele de strofantus, cozile de cireşi, mătasea de porumb, secara cornută, 232

cafeaua, camforul, papaver somniferum, scoarţa de china, poli- carpus jaborandi.

28. Laboratorul de chimie medicală.

Director: Prof. titular Dr. S. Secăreanu. (agregat până la 30. VI. 1937).

Curs.

Ca şi în anul precedent, s'a insistat în primul semestru asu pra principiilor generale ale chimiei, ca şi asupra capitolului anor ganic respectiv. In semestrul al doilea s'a studiat în linii generale chimia organică insistând în special asupra chestiunilor strâns le gate de biologie şi medicină. Datorită faptului că în acest an nu з'а putut face la timp cursurile şi lucrările înscrise în program, au fost necesare un ma re număr de lecţiuni în afară de program. Această măsură a per mis în adevăr să se treacă în revistă şi în mod normal toate ches tiunile prevăzute în chestionarul de examen.

Lucrări practice.

1. Analiza calitativă anorganică: recunoaşterea cationilor şi anionilor curenţi. 2. Analiza cantitativă volumetrică: alcalimetrie şi acidime- trie, oxidimetrie, iodametrie.

29. Farmacia clinicelor.

Director: Prof. Dr. Constantin Urechia.

Şef farmacist: Dr. Aurel Russu (până la 31. VIII. 1937), Dr. Ioan Lupaş (dela 1. IX. 1937). Şef de lucrări: Dr. Ioan Manta (până la 31. III. 1937). Asistenţi: Aurelia Buze seu-Lu pas, Măria Simon, I. Lupaş (până la 31. VIII. 1937), Elena Rusu (dela 1. IX. 1937). Preparatori: Iulia Abrudan, Măria Popescu (până la 31. III. 1937), Elena Russu (până la 31. VIII. 1937), Victoria Ciocă nele a (dela 1. IV. 1937). Preparatori ajut.: Victoria Ciocănelea (până la 31. III. 1937), Mihail Peter jun. (până la 31. VIII. 1937), Lucreţia Реп- 233 teker (până la 28. II. 1937), Ecaterina Athanasiu (dela 1. III. 1937), Matiîda Peter-Valentini, Virgil Lupea, Elena Roşu (dela 1. IV. 1937). Mecanic-şef: Mihaîl Peter sen. (până la 31. VIII. 1937), Ale xandru Balint (dela 1. IX. 1937), Fochist: George Cadar. Custode: Ştefan Gebefiighi. Portar: Victor Oltean. Laborant: Alexandru Balint (până la 31. VIII. 1937), Gheor ghe Vlas (dela 1. IX. 1937). Servitori: Gheorghe Vlas (până la 31. VIII. 1937), Petru Gal, Augustin Silvăşan (dela 1. IV. 1937).

I. Activitatea didactică. a) Studierea şi prepararea medicamentelor necesare Clini cilor Universitare; cea. 700 recete pe zi. b) Prepararea fiolelor necesare Clinicilor Universitare; cea. 300.000 fiole anual. c) Studierea şi prepararea unor medicamente speciale pentru Clinicile Universitare. D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

1, Clinica chirurgicală.

Lucrările şi comunicările Directorului Clinicei Prof. Dr. Al. Pop: 1. Narcoza cu protoxid de azot în Clinica Chirurgicală din Cluj. Rev. de Chir. No. 1—4 1936. 2. Vitaminele în tratamentul plăgilor. Conferinţă la Cursul de perfecţionare a medicilor din 5 Octombrie 1936. 3. Diabetul traumatic în legătură cu o observaţie clinică (în colaborare cu Dr. C. Cotuţiu). Arch. Inst. Med. Leg. Cluj, 1936. 4. Prezentări de 3 cazuri clinice (în colab. cu Dr. I. Prăgoi). I. Arachnoidita adhesivă D. a X-a până la L. I-a, vindecată prin operaţia Albee. II. Fractura patologică (tbc.) a colului femoral stâng, vinde cată prin extenzie, imobilizare şi aparat gipsat. III. Decolare epifizară pură femorală inferioară; repunere pe cale nesângerândă. 5. Un caz de tumoră a mediastinului posterior, operat, vin decat, (în colab. cu Doc. Dr. L. Daniello). Com. Soc. St. Med. Cluj, 13. II. 1937. 6. Proectil intracerebral operat, vindecat, Com. Soc. St. Med. 27. II. 1937 (în colab. cu Dr. Nana). 7. Chirurgia şi Roentgen terapia în Basedow. Com. la al VI-lea Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 21—23 Mai 1937.

Lucrările şi comunicările colaboratorilor. Dr. Zeno Borza : Tratament de buze de epure complicate cu defect al rebordului alveolar. Com. Soc. St. Med. 27. II. 1937. Dr. Safta Emil : 1. Rezecţiasau anus contra naturei în her niile strangulate cu gangrena intestinală. Rev. de Chirurgie, Bu cureşti, 1936. 235

2. Forme atipice ale tuberculozei osoase. Com. la al II-lea Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 21—23 Mai 1937 (în colab. cu Dr. I. Prăgoi). 3. Carcinoidul apendicular. Clujul Medical, No. 6, 1937. Dr. Prăgoi Ioan: 1. Pielografia ascendentă în legătură cu 112 cazuri cu abrodil ascendent. Clujul Medical, No. 10, 1936, (în colab. cu Dr. Dani- cico I.). 2. Un caz de tumoră intrarachidiană cu compresiune medu lară la un copil, vindecat prin operaţie. Com. la al VII-lea Congr. Naţ. de Chir. 8—13. XI. 1936 (în colab. cu Dr. Nana şi Dr. Pract" 3. Fracturile coloanei vertebrale în Clinica Chirurgicală din Cluj. Clujul Medical No. 11/1936, (în colab. cu Dr. Stoicoiu Tr.). 4. Defect al humerului. Plastie osoasă. Com. Soc. Şt. Med. 21/XI. 1937. 5. Enobarium sapic în explorarea radiologică a tubului di gestiv. România Medicală No. 12/1936 (în colab. cu Dr. Stoi coiu Tr.). 6. Două cazuri de peritonite pneumococice vindecate prin seroterapie. Com. Soc. Şt. Med. 13/XII. 1937. '(. Primul ajutor în sport ţinut la primul curs de medicină sportivă dela Universitatea din Cluj. 3. VI. 1937. Dr. I. Totoianu: 1. Evipanul sodic în Clinica Chirurgicală din Cluj. Clujul Medical. 2. Pulmoseptul în tratamentul post-operator al complicaţiuni- lor pulmonare. Clujul Medical.

Dr. Radu Puşcariu: 1. Consideraţiuni asupra herniilor crurale drepte pseudo- strangulate de origine apendiculară în legătură cu un caz clinic. Clujul Medical No. 7. 1937, (în-eolab. cu Dr. E. Adam). 2. Abcese reci ganglionare şi tratamentul lor prin panto- zol. Clujul Medical, August (în colab. cu Dr. T. Spătaru).

Dr. Z. Papai: 1. Un caz de hernie inghinală cu conţinut anexial. Com. Soc. Şt. Med. 24. X. 1936, (în colab cu Dr. E. Adam). 2. Consideraţiuni asupra herniilor inghinale anexiale prin 236 alunecare în legătură cu un caz operat. Clujul Medical No. 3/193? (în colab. cu Dr.E. Adam). Dr. A. Nana: 1. Raport asupra activităţii operatorii în Clinica Chirurgi cală din Cluj pe anul 1936. Corn. Soc. Şt. Med. Cluj. Dr. E. Adam: 1. Leziuni chirurgicale sportive mai frecvente ţinut la pri mul curs de medicină sportivă dela Universitatea din Cluj 1/VL 1937. 2. Studiu clinic asupra tumorilor sifilitice ale ficatului din punct de vedere chirurgical în legătură cu două cazuri perso nale. Clujul Medical No. 12/1936. Dr. Constantin Gheorghm: 1. Un caz de chist hidatic suprascapular. Corn. Soc. Şt. Med. Cluj, 9. V. 1936. 2. Tratamentul post-operator al fistulelor biliare cu un caz clinic. Corn. Soc. Şt. Med. 16. I. 1937. 3. Echinocococa externă. Echinococoză musculară primară legătură cu un caz clinic. Clujul Medical No. 1/1937. Dr. T. Spătaru: 1. Anestezia locală prin infiltraţie cu Solvocaină. Clujul Me dical, August, 1937.

2. Clinica căilor urinare.

a) Lucrări: 1) Prof. Emil Ţeposu: „Sur six cas de reins en fer â che- val diagnostiques par pyelographie", în colab. cu Dr. I. Dani- cico şi Dr. P. Bruda; XXXVI Congr. francais d'Urologie. Octav Doin 1936, pg. 330—338, avec 7 planches. 2. Prof. E. Ţeposu : „Nevralgie sciatique due â la ptose re nale ou â l'hydronephrose", în colab cu Prof. С. I. Urechia. Ar- chives internat de Neurologie. No. 4, Avril 1936, Paris. 3. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Klinische Beitrâge zum Prostata- carcinom", în colab. cu Prof. I. Iacobovici şi Dr. I. Danicico. VI. Kongress Internation. fiir Urologie. Wien.. Sept. 1936. Bd. П, pg. 122. 4. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Uber die Eiterungen des Nieren- parenchyms", în colab. cu Prof. I. Iacobovici şi Dr. Danicico. 237

VI. Kongress Internation. fiir Urologie. Wien. Sept. 1936. Bd. II. pg. 197. 5. Medic Maior în rezervă (Prof.) Dr. E. Ţeposu: Contri- buţiuni la tratamentul stricturilor uretrale complicate", în colab. cu medic sublct. în rezervă Dr. I. Popa. Revista Sanitară Mili tară No. 1. Ian. 1937. 6. Prof. Dr. Emil Ţeposu: „Apele minerale din România". Revista „Natura". No. 6, Iunie 1937. 14 pagini. 7. Prof. Dr. E. Ţeposu:: „Climatoterapia şi Helioterapia". Revista „Natura" No. 6, Iunie 1937. 8. Dr. Ioan Danicico şi Dr. Ioan Prăgoiu: Pielografia as cendentă cu 112 cazuri de pielografii cu Abrodil ascendent. Clu jul Medical No. 10, 1936, pag/ 606. 9. Dr. I. Popa: Consideraţiuni asupra glucocalcium „Sa- pic" în Urologie. Revista Română Medicală 1. Oct. 1936.

b) Comunicări: (Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj). 1. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Popa: „Un caz de calculoză ureterală bilaterală cu crize de anurie şi hiperazote- mie. Clujul Medical No. 9, Sept. 1936, pag. 579—580. 2. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. I. Popa şi Dr. Radu Р.: Ob- servaţiuni asupra unui caz de diverticul vezical congenital". Clu jul Medical No. 7, 1 Iulie 1937, pag. 450—451. 3. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Bruda Р.: „Asupra unui caz de epiteliom renal diagnosticat prin pielografie", Nefrectomie, vindecare. Clujul Medical No. 7, 1 Iulie 1937, pg. 452—453. 4. Prof. Dr. I. Ţeposu, Dr. I. Danicico, Dr. P. Bruda: „Cal culoză bilaterală multiplă a rinichilor". Un caz operat şi vinde cat. Clujul Medical No. 8, 1 August 1937, pag. 482. 5. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. P. Bruda şi Dr. M. Popluca: „Asupra unui caz de cancer renal diagnosticat prin pielografie". Buletinul Societăţii Ştiinţelor Medicale 1936, pag. 234.

c) Conferinţe: Prof. Dr. E. Ţeposu, a ţinut următoarele conferinţe: 1. Timişoara, la Şcoala Politechnică, în ziua de 23 Febr. 1937, despre : „Probleme noi medicale". 2. Cluj, în cadrele „Extensiunii Universităţii", la 5 Martie, despre: „Tratamentul hidro-mineral în bolile rinichiului". 238

3. Arad, în cadrele Astrei, la 7 Martie, despre „Religie şi Medicină". 4. Radio-Bucureşti, la 17 Iunie, despre: Căciulata şi alte ape similare. d) Distincţii : Dl. Prof. Dr. E. Ţeposu a fost reales Preşedinte al Socie tăţii Ştiinţelor Medicale din Cluj, pe anul 1936/37. A fost ales (Iunie 1937) de membru titular al Academiei de Medicină Ro mâne şi Preşedinte al Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului), Secţia Eparhia Clujului.

3. Clinica medicală.

Prof. Dr. I. Haţieganu: Despre o nouă boală, boala lui Bang. Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, şed. 5. Dec. 1936. Clujul Medical, (Cluj), Anul XVIII 1937, Nr. 2, pag. 127—128. Prof. Dr. I. Haţieganu: Ce este medicina sportivă? Clujul Medical (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, pag. 1. (Medicina Spor tivă). Prof. Dr. I. Haţieganu: Un scurt istoric al medicinei spor tive. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, Pag. 12. Prof. Dr. I. Haţieganu: Congresul internaţional de medi cină sportivă, Berlin, 27-31 Iulie, 1936. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, pag. 1—2. (Medicina Sportivă). Prof. Dr. I. Haţieganu: Senatorul Nicolae Pende. Endocri nologie, gynecologie, obstetrică. (Cluj, 1936). Anul I, Nr. 3, pag. 193—196. Prof. Dr. I. Haţieganu: Diagnosticul şi tratamentul diarei- lor. Conferinţă la cursul de perfecţionare org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936. Prof. Dr. I. Haţieganu şi Dr. F. Antonescu: Tratamenul cu pernaemon Organom în anemii şi colite drepte. România Med. Bucureşti, anul XV, 1937, Nr. 10, pag. 139—140. Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal. Conf. ţinută la cursul de perfecţionare org. de Soc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936. Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez şi Dr. I. Meţianu: Consi- deraţiuni clinice şi terapeutice asupra ulcerului gastric şi duode nal în legătură cu 2700 cazuri. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII. 1937, Nr. 5, pag. 275—300. 239

Dr. M. Hângănuţ : Ober drei Falie Magen und Duodenal- fisteln. Primul Congres al Soc. Austriace de Radiologie Wien, Sept. 1936. Dr. M. Hângănuţ: Bedeutung der funktionellen Untersu- chungsmethode der Gallenblase an der Hand der Gallenblasen- anomalien. Primul Congr. al Soc. Austriace de Radiologie Wien, Sept., 1936. Dr. M. Hângănuţ: Beitrâge zur Dilatatio idiopatica oesofa- gei. Primul Congr. al Soc. Austr. de Radiologie. Sept., 1936. Dr. M. Hângănuţ: Despre ciclism şi automobilism. Curs de medicină sportivă. Iunie, 1937. Dr. M. Hângănuţ: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor gastro-duodenale cu demonstraţiuni de filme. Conf. ţinută la cursul de perfecţionare org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936 Dr. M. Hângănuţ, Dr. A. Moga şi Dr. I. M. Popescu: Două cazuri de „Panzerherz". Comunicare la cel de al doilea congres naţional de radiologie şi electrologie. Cluj, Mai, 1937. Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: 2 cazuri de fistule duo- deno-choledociene. Comunicare la cel de al doilea congr. naţ. de radiologie Cluj, Mai, 1937. Dr. M. Hângănuţ şi Dr. St. Preotesoiu: Activitatea pa 10 ani al laboratorului de radiologie a clinicei medicale din Cluj. Comunicare la cel de al doilea congr. naţ. de radiologie. Mai. 1937. Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: Bilograful şi explorarea căilor biliare. Comunicare la cel de al doilea congres naţ. de ra diologie. Cluj, Mai, 1937. Dr. M. Hângănuţ şi Dr. A. Moga: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor arterei pulmonare. Raport la al doilea congr. naţ. de radiologie. Cluj, 1937. Prof. Dr. I. Haţieganu, Dr. A. Moga şi Dr. St. Preotesoiu: Asociaţia digitală ouabaină în tratamentul insuficienţei circula torii. România Medicală, Nr. XIII—XIV, 1937. Dr. I. Popescu: Malformaţiunile congenitale ale duodenului şi importanţa lor în clinică. Revista sanitară militară. Nr. IV, 1937. Dr. M. Hângănuţ, Dr. A. Moga şi Dr. I. Popescu: Conside- raţiuni asupra unui caz de hernie diafragmatică. Soc. Şt. Med- 240 din Cluj, şed. 27—11, 1937. Clujul Med. Anul XVIII 1937. Nr. 5, pag. 336—337. Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: Consideraţiuni- clinice şi radiologice asupra duodenului mobil în legătură cu 215 cazuri personale. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 3, pag. 165—172. Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor scizurale şi periscizurale. Raport la al doilea congr. naţ. de Ra- diol. Cluj, 1937, Doc. Dr. Daniello şi P. Chiper: Un caz de cancer primitiv al plămânului cu diseminare canceroasă miliară. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 124. Doc. Dr. Danielo, Dr. Iepure şi Dr. Baciu: Tuberculoza gan- glionară generalizată acută, cu un caz clinic. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 5 Dec. 1936, Clujul Med. Anul XVIII, 1937. Nr. 2, pag. 126. Doc. Dr. Daniello şi Dr. Iepure: Tratamentul Hemoptizii lor tuberculoase cu vitamina C. Clujul Med. Anul XVIII, 1937. Nr. 3, pag. 181—183. Doc. Dr. Daniello, Prof. Dr. Al. Pop şi Dr. V. Iepure: Tu moră benignă a mediastinului posterior (Neurinom?) extirpată cu succes pe cale operatorie. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13—II, 1937. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 4, p. 260—261. Doc. Dr. Daniello: Problema granuliei cronice. Conf. la cursul de perfect, org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct., 1936. Doc. Dr. Daniello: Frenicectomia şi rezultatele ei tardive. Conf. la curs. de peri. org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct., 1936. Doc. Dr. Daniello : Les pleuresies et leur importance patho- genique sur le developpement de la marche de la tuberculose pulmonaire. Raport la al doilea congr. al Asoc. Ftiziologilor cehoslo vaci 26—29 Iunie, 1937. Novi-Smocovec (Tatra). Doc. Dr. Daniello: Das Rontgenbild der abgesackten, link- seitigen Pleuritis diafragmatica. Fortschritte auf dem gebiete der Rontgenstrahlen. 1937. Doc. Dr. Daniello şi Dr. V. Rusu: Hematologische Verân- derungen im Laufe der Goldtherapie. Bei trage zur Klinik der Tuberculose Berlin, Bd. 89, 44. Doc. Dr. I. Gavrilă: Noma într'un caz de febră tifoidă gra vă. Revista Stomatologică, 1937, Nr. 1, pag. 3—7. Doc. Dr. I. Gavrilă: Peritonita acută scarlatinoasă. Clujul Med. Anul XVII, 1936. Nr. 10, pag. 602—606. 241

Doc. Dr. I. Gavrilă: Gripa. Egeszseg. Anul III, 1937, (Cluj), Nr. 2, Febr. p. 21—23. Doc. Dr. I. Gavrilă: Organizarea şi funcţionarea clinicei me dicale din Cluj. Gazeta Ilustrată, Cluj, anul VI, Nr. 1—2, 1937, pag. 7-12. Doc. Dr. 1. Gavrilă: Tifosul exantematic. Clinica et Labo rant. Cluj, anul V, 1936, Nr. 2, anul VI, 1937, Nr. 1, pag. 1—4. Doc. Dr. I. Gavrilă: Rentgenoterapia în boala lui Basedow. Coraport la al doilea Congres Naţional de Radiologie. 1937, Cluj. Doc. Dr. I. Gavrilă: Evoluţia scarlatinei la Cluj, în raport cu vaccinările antiscarlatinoase şi tratamentul ei. Conferinţă la cursul de perfect, org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936. Doc. Dr. I. Gavrilă: Noi probleme în tratamentul diabetu lui. Conf. ţinută la cursul de perfect, al Asoc. Doc. Univ. Cluj, 1936. Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. P. Vlad: Evoluţia scarlatinei la indivizii vaccinaţi şi nevaccinaţi. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII, 1936, Nr. 12, pag. 727—730. Doc. Dr. I. Gavrilă şi Drd. P. Neagoş: Vitamina С în tra tamentul nefritelor scarlatinoase. Actualităţi Medicale (Bucu reşti), Anul II, Nr. 3—4. Apr. 1937, pag. 3—5. Clujul Medical (Cluj). Anul XVIII, Nr. 6, 1937, pag. 393—395. Doc. Dr. I. Gavrilă, Dr. Popa Pantea : La vitesse de sedi- mentation des hematies dans quelques maladies infectieuses aigues. Annales de Med. Paris, 1937, T. 41, Nr. 2. Pag. 132-137- Doc. Dr. Gavrilă, Dr. G. Mihaileanu: L'indicanemie dans les nephrites. Annales de Med. Paris, 1937. Tome 41, Nr. 1, p. 78—83. Doc. Dr. Gavrilă, Dr. R. Josan: Stările! hipoglicemice în me canismul glicoregulator, simptomatologia, diagnosticul şi pato logia stărilor hipoglicemice. Cluju Medica. Anul XVIII, 1937, Nr. 3, p. 133—145. Doc. Dr. Gavrilă, Dr. R. Josan şi Dr. Gârbea: Un caz de scarlatină gravă, asociat cu crup, tracheotomie, vindecare. Soc Şt. Medicale Cluj, şed. din 26. II, 1937. Clujul Medical. Anul XVIII, 1937, Nr. 5, p. 334—335. Doc. Dr. Gavrilă, Dr. V. Gavrilă: Pronosilul în tratamentul erisipelului. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 27 Martie, 1937, Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 6, p. 397—400.

16 242

Doc. Dr. Gavrilă, Dr. Olariu : Scarlatină puerală. Endo crinologie, gynecologie, obsetrică Cluj, 1936. Anul I. Nr. 5, p. 441—445. Nr. 6, p. 519—524. Anul II, Nr. 1, p. 80—92. Dr. T. Sparchez, Prof. Dr. Zunz : Contribution â l'etude de l'action des composes sulfuriques sur la coagulation sanguine. Arch. Internat, de Pharmacodynam. et Therapic- 1937., Voi. LVI. Dr. T. Sparchez, Prof. Dr. Zunz: Effets des oxophenyl- methylaminotetanol sur la diurese aqueuse, Comp. rend. de la Soc. de Biol. 1936, Nr. 12, Soc. Belg. de Biol. p. 1257. Dr. Sparchez, Doc. Dr. Biştriceanu: Rezultatele tratamen tului cu unde ultrascurte. Raport la al doilea Congres Naţional de Radiologie 1937, Cluj. Dr. T. Spârchez, Dr. A. Moga.:. Acţiunea terpaeutică a foi lor de oleandru. Comunic, la Soc. Şt. Med. 15 Mai 1937. Dr. T. Spârchez, Dr. Rusu V.: Expreimentelle Untersuchun- gen bei Barbitursâuervergiftungen. Arch. Inst. de Pharmaco- dinamie et Therap. Voi. I. 55 Fasc. II. 25 Febr. 1937. Dr. T. Spârchez, Dr. V. Rusu: Neue Untersuchungen iiber die Wirkung der Analeptike auf dem Kreislauf und Atemzentrum sowie auf das Organ Veget. Sist. Zeitschrift fur die gesamt. Ex- per. Med. Bd. 98, H. 6, p. 772—779. Dr. T. Spârchez, Dr. I. Popescu: Diverticoli duodenali, în port. III—IV. Comunicare la Congr. Naţ. de Radiologie şi Elec- trologie Med. Cluj, Mai 1937. Dr. T. Spârchez, Dr. I. Popescu: Consideraţiuni asupra chistului hidatic pulmonar multiplu primitiv în legătură cu un caz. Soc. Şt. Med. şed. din 25 Apr. 1936. Clujul Med. Anul XVII, Nr. 8, p. 530—531. Dr. T. Spârchez, Dr. E. Viciu: Consideraţiuni asupra unui caz de meningită urliană primitivă. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13 Febr. 1937. Clujul Med. 1937, Anul XVIII, Nr. 4, p. 259—260. Dr. A. Moga: Consideraţiuni asupra patogeniei sindromului Adams-Stockes în legătură cu 2 cauze. Soc. Şt. Med. şed. din 7 Noembrie 1936. Clujul Medical 1937, Nr. 1, p, 48. Dr. Moga, Dr. Graur: Consideraţiuni asupra diagnosticului anevrismelor trunchiului bracheocefalic ale arterelor parotide şi subclaviculare. Sibiul Med. 1937. Nr. 2. Dr. Graur, Dr. Radu: Consideraţiuni asupra unui caz de mieloză acută cu artrologie. Clujul Med. 1937, Nr. II, p. 76—81. 248

Dr. A. Mo ga: Un caz de boală albastră complicată cu o hipertensiune arterială. Soc. Şt. Med. şed. 30 Ian. 1937, Clujul Med. Anul XVIII, Nr. 4, p. 256. Dr. A. Moga: Sportul şi circulaţia sanghină. Curs de Me dicină sportivă, Mai 1937. Dr. A. Moga, C. Urechia şi L. Dragomir: Recherches elec— trocardiographiques dans quelques maladies nerveuses. Bull. de l'Academie de Med. de Roumanie, I an. Tome II, Nr. 6. Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Două cazuri de sindrom coro narian. Reuniunea Anatomică, 20/111 1937. Clujul Med. Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Insuficienţă coronariană pe bază arteriosclerotică. Reuniunea Anat. 17/1V 1937. Clujul Medical. Dr. A. Moga, Dr. Medeşan: Turburările cardio-vasculare în boala lui Basedow. Endocrinologie, Gynec. Obstetr. Cluj, 1937, Anul I, Nr. 5, pag. 420—438. Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Persistenţa foramenului primum cu angustia aortei şi ectazia pulmonarei la o femee de 23 ani Reuniunea anatomică Cluj, şed. 6 Febr. Clujul Medical, Anul XVIII 1937, Nr. 5, p. 340. Dr. I. M. Popescu: Contribuţiuni la studiul diverticolilor duodenali. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 63—71. Dr. I. Popescu, Dr. V, Secarea: Tuberculoza lobului azygos. Clujul Medical, Anul XVIII, 1937, Nr. 5, pag. 300—310. Dr. I. Popescu, Dr. V. Secarea: Un caz de lobită azygos tu berculoasă. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13 Martie 1937. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 6, p. 397—400. Dr. E. Degan, Dr. F. Peneş: Un caz de fistulă broncho- biliară. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 30 Ian. 1937. Clujul Medical, 1937, Anul XVIII, Nr. 4, p. 254—256. Dr. Chiper, Dr. Bumbăcescu: Tratamentul hemoptiziilor tu berculoase cu injecţii subcutanate de oxigen. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 103—107. Dr. Popescu, Dr. Preotesoiu: Valoarea comparativă a cole- cistografiei şi a probei Melzer-Lyon în diagnosticul afecţiunilor vezicei biliare. Clujul Med. Anul XVIII, Nr. 1, 1937, pag. 1—10. Lungu Honoriu: Consideraţiuni asupra suferinţelor tardive după operaţiile pentru ulcer gastro-duodenal. Teză de Medicină Inst. de Arte Grafice „Ardealul", 1937. 244

Ioan Meţianu: Consideraţiuni asupra tratamentului medical în ulcer gastric şi duodenal. Teză. Tip* Cartea Românească, 1936. Victor Gavrilâ: Tratamentul erizipelului cu prontosil. Teza. „Ardealul", Cluj, 1937. Nagy Margareta: Eritemul nodos. Teză. Tip. Nagy, Cluj» 1937. Viorel Petrişor: Proba cu gelatină-apă ca metodă de explo rare a funcţiunii hepatice. Teză. „Ardealul" Cluj, 1937.

4. Clinica de semiologie medicală.

Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duo denal. Conferinţă ţinută la cursul de perfecţionare, org. de Soc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936. Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez, Dr. I. Meţianu: Consi deraţiuni clinice şi terapeutice asupra ulcerului gastric şi duo denal în legătură cu 2700 cazuri. Clujul Medical, Anul XVIII,. 1937, Nr. 5, pag. 275—300. Dr. Graur şi Dr. Moga: Consideraţiuni asupra diagnosticu lui anevrismelor trunchiului bracheo-cefalic ale arterelor carotide şi subclaviculare. Sibiu Medical, 1937, Nr. II. Dr. Graur, Dr. Radu: Consideraţiuni asupra unui caz de mieloză acută cu artralgii. Clujul Medical, 1937, Nr. 2, p. 76—81.

5. Clinica psihiatrică.

1. Sur deux cas de syndrome pedonculaire, publicat în „Ar- chives de Neurologie", Fevrier 1936. 2. Trois cas de choree, publicat în „Archives de Neurologie'^ 1936, p. 129. 3. Myelite sacree apres la grippe. „Archives de Neurologie" 1936, p. 181. 4. Nevralgie sciatique due ă la piose renale ou ă l'hvdro- nephrose (colaborare cu Prof. Ţeposu), publicat în „Archives de Neurologie" 1936, p. 185. 5. Tabes traumatique, publicat în Societe med. des hopitaux, No. 1, 1936. 6. Meningite ourlienne du type primitif. Societe med. des hopitaux, No. 10. 7. Hemiatrophie faciale droite avec atrophie musculaire du membre superieure gauche (colaborare cu d-na Retezeanu), pu blicat în Societe med. des hopitaux, 1936, p. 398. 8. Gynecomastie chez un paralytique general. Societe med. des hopitaux, 1936 juin, p. 975. 9. Les variations du chlore et du sodium sanguin apres l'extirpation des surrenales (colaborare cu Dr. Benetato şi d-na Retezeanu), publicat în Bull. de Г Academie de Medicine de Rou manie, No. 1, 1936. 10. Иemoragie cerebeloasă cu moarte rapidă, publicat în Re vista de Medicină Legală, 1936, p. 32. 11. La reaction de Welimann dans les affections du systeme nerveux (colaborare cu Dr. Manta şi Bumbăcescu), publicat în Academie de medecine roumaine, 1936, p. 290. 12. Syndrome parkinsonien de nature syphilitique (colabo rare cu d?na Retezeanu), publicat în Societe med. des hopitaux de Paris, 1936, p. 1058. 13. Hemiplegie avec amaurose unilaterale concomitente chez •un cardiaque (colbaorare cu L. Dragomir), publicat în „Paris Medical" 1936, No. 33, p. 106. 14. Tabes et parkinsonisme syphilitique (colaborare cu d-na Retezeanu), publicat în „Revue Neurologique" 1936, juillet, p. 105. 15. Cancer metasiatique de la region hypophiso-tuberienne avec diabete insipide. Paris Medical, 1936, p. 129, No. 35. 16. Nouvelles recherches sur le potassium dans l'insufţisance " surrenale (colaborare cu Dr. Benetato şi d-na Retezeanu). Societe de Biologie, 1936, p. 197, juin. 17. Meningite lymphocitaire benigne (colaborare cu Dr. Elekes), publicat în Societe med. des hopitaux, 1936, p. 1293. 18. Sur deux cas de myosite ossiţiante (colaborare cu Dr. Bumbăcescu), publicat în „Annales de medicine", 1936. 19. Etude sur le mecanisme de la reaction de Weltmann (co laborare cu Dr. Manta şi Dr. Bumbăcescu), publicat în Academie de med. de Roumanie, 1936, p. 510. 20. Oreillons ă forme cerebrale, au debut psychosique (cola borare cu Dr. N. Elekes), Soc. med des hopitaux de Paris, 1936, p. 1290. 21. Etudes sur la reaction de Weltmann. Il-e note. Publicat în Academie roumaine de Medicine, p. 678, 1936), (cu d-niî Manta şi Bumbăcescu). 246

22. Exostoses osteogenes avec complications medullaires (co- loborare cu Dr. N. Elekes), publicat în Soc. med. des hopitaux de Paris, 1936, p. 1594. 23. Neuromelyte optique aigue; contrele anatomique, pu blicat în Soc. med. des hopitaux de Paris, 1936, p. 1594. 24. Tabes heredo-syphilitique avec labyrinthite apparaissant â l'ăge adulte ou dans l'enfance, publicat în Societe Medicale des hopitaux de Paris, 1936. 25. Sur quelques cas de cysticercose du systeme nerveux, publicat în „Bull. de PAcademie de Medicine de Roumanie", 1937, p. 19. ,26, Sur un cas d'epilepsie cardiaque, publicat in „Archives Internationale de Neurologie", p. 33. 27. Un cas de Maladie d

6. Clinica neurologică.

Prof. Dr. Ioan Minea: 1. La traitement de la sclerose en plaques par des injections intrarachidiennes du lecithine. Resultats dans 120 cas. — Bule tinul Academiei Române de Medicină, Aprilie 1937. In colabo rare cu Dr. T. Dragomir. 2. Un caz de paralizie reziduală postinfecţioasă cu insufi cienţă tiroidiană. — Revista de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, 1937, Nr. 2. 247:

3. Un caz de emiplegie ipofizară. — Mişcarea Medicala, Nr. 9—10, 1936. In colaborare cu Dr. A. Lakatos. 4. Antifermentoterapia în artropatia tabetică. — Noua Re vistă Medicală, Mai 1937. In colaborare cu Dr. M. Keusch. 5. Nouvelles recherches sur l'activation de la regenerescence nerveuse (sub presă). 6. Studiul mişcărilor reflexe ale globilor oculari într'un caz de paralizie asociată a mişcărilor de lateralitate. — Clujul Me dical; Nr. 5, 1936.

Dr. Dragomir Teofil, şef de lucrări:

1. Comunicare asupra unor mialgii grave. — Societatea Ştiinţelor Medicale, 1937 Martie. Dr. Keusch Mihail, asistent: 1. Două cazuri de maladia lui Dercum. — Clujul Medical, Nr. 3, 19Ž6. 2. Un caz de cefalgie post-traumatică. — Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 21/XI 1936. 3. Un caz de hemiplegie isterică. — Comunicare la Societa tea Ştiinţelor Medicale, 13/1 1937.

Dr. Prack Wilhelm, asistent: 1. Un caz de poliomielită cronică anterioară, ameliorare con siderabilă după 5 ani. — Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 7 Noemvrie 1936. 2. Compresiune medulară cu disociaţie siringo-mielitică, vin decată prin intervenţie chirurgicală. — Comuncare la Congresul de Chirurgie din Bucureşti, Noemvrie 1936. In colaborare cu Dr. Prăgoi. 3. Despre un caz de eritromelalgie. — Clujul Medical, Nr. 6, 1936.

Dr. Duma Desideriu, preparator: 1. Un caz de poliradiculo-nevrită, ameliorat prin ultratermie. Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 24 Octomvrie 1936. In colaborare cu Dr. Lakatos A. 2. Un caz de paraplegie postvaccinală antirabică, vindecat prin ultratermie. Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale. 3. Paraplegie cerebrală post-traumatică. — Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale. 248

Dr. Lakatos Adalbert, asistent onorific: 1. Un acz de poliradiculo-nevrită, ameliorat prin ultratermie. Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 24 Octomvrie 1936. In colaborare cu Dr. Duma D. 2. Un caz de artropatie tabetică post-traumatică. — Comu nicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 19/XII 1936. 3. Radioterapia în arachnoiditele spinale adesive. — Comu nicare la Congresul Naţional de Radiologie din Cluj, Iunie 1937. In colaborare cu Dr. V. Rusu.

7. Clinica ginecologică şi obsteti icală.

Profesor Dr. Grigoriu Cristea:

1. Acţiunea ormonului sexual femenin asupra malariei (cu Prof. Baroni şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gyneco- logie şi Obstetrică, şed. din 23 Nov. 1936. 2. Rolul endocrin al glandei mamare (cu Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şed. din 16 Martie 1937. 3. Injecţii intramamare cu foliculină (cu Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şed. din 16 Martie 1937. 4. Moaşele, agenţii puericulturei rurale (cu Doc. Dr. Iancu A.). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Iunie 1936. 5. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral (cu Dr. Coja). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, August 1936. 6. Asistenţa socială la ţară (cu Doc. Dr. Voicu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Octomvrie 1936. 7. Influenţa foliculinei asupra malariei la femei (cu Prof. Baroni şi Dr. Petrescu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. Oct. 1936. 8. Glanda mamară şi rolul ei endocrin (cu Dr. Petrescu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Aprilie 1937. 9. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată (cerce tări experimentale şi clinice). Comunicare făcută la „Societatea de Chirurgie" din Bucureşti în 16 Iunie 1937. 249

Docent Dr. Popoviciu Traian: 1. Menstruaţia şi caracterele ei privită prin prisma credin ţelor populare şi în lumina ştiinţei — cu 6 tablouri originale — (cercetări experimentale). Revista de Endocrinologie, Gynecolo gie şi Obstetrică, Februarie 1936. 2. Influenţa raselor ultraviolete asupra ţesuturilor embrionare (cercetări experimentale). Revista de Endocrinologie, Gynecolo- gie şi Obstetrică, Oct. 1936. 3. Când şi cum să recomandăm inter secţiune a chirurgicală în afecţiunile gynecologice. Revista de Endocrinologie, Gyneco- logie şi Obstetrică, Oct. 1936. 4. Accese de apnee şi cianozare la un nou născut (cu Doc. Dr. Iancu). Comunicare făcută la şedinţa „Societăţii de Endo crinologie, Gynecologie şi Obstetrică", 23 Nov. 1936. 5. Uter graz'id în luna IV încarcerat cu o nefrită emoragică (cu Dr. Barbul). Comunicare la „Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, 26 Februarie 1937. 6. Sarcină extrauterină abdominală la termen (cu Dr. Kese). Comunicare la şedinţa „Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică" din Cluj, 2 Aprilie 1937.

Docent Dr. Voicu Ioan: 1. Variaţiunile greutăţii noilor născuţi în cursul anilor 1922—23—24 (cu dl Doc. Dr. Iancu). Societatea de Endocrino logie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, şedinţa din 23 Nov. 1936. 2. Acţiunea extrasului de turbă asupra organelor genitale. (Studiu experimental şi clinic, cu Dr. I. Petrescu). Rev. de Endo crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 6 Oct. 1936. 3. Asistenţa socială la ţară (cu dl Prof. Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 6 Oct. 1936. 4. Pemfigus sifilitic cu un debut pe feţele dorsale ale mâi nilor şi picioarelor (cu dl Doc. Dr. Iancu). Revista Spitalul, Anul IV. Nov. 1936, Nr. 11, pag. 436—37. 5. Un caz de malemă şi hematomeza la un nou născut, (cu Doc. Dr. Iancu şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gyne cologie şi Obstetrică, şedinţa din 26/11 1937. 6. Situaţia avantagiată sub raportul greutăţii corporale a noilor născuţi din mame servitoare în bazele datelor statistice a 7, anbrdin Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj (cu Dl. 250

Docent Dr. Iancu) Soc. de Antropologie Cluj, şedinţa din 3 Mar tie 1937. 7. Haemaperitoneu mortal prin ruptura nodulilor metastici îptr'un саг atipic de chorioepiteliomi generalizat (cu Dl. Dr. Rubin Popa), Rev. „Cancerul* anul IV. No. 4. Oct.-Dec. 1936, pag. 190—200. 8. Variaţiunile greutăţii corporale a noilor născuţi în raport cu starea lor civilă şi sex. (Statistică înglobând 1797 de cazuri din Clinica Obstetricală şi Gynecologică a Univ.) In colaborare cu Dl. Doc. Dr. A. Iancu. (Soc. Rom. de Antropologie, şed. 19 IV. 1937). 9. Injecţiile intramamare cu foliculină. Cazuri clinice. In colaborare cu Dl. Prof. Dr. Cr. Grigoriu şi Dr. I. Petrescu. (Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Şed. din 21 Aprilie 1937). 10. întrebuinţarea dilaudidului şi dilaudid-scopolaminei „Knoll" în Gynecolgie şi Obstetrică. (Rev. de Endocrinologie, Gynecolgie şi Obstetrică. (Anul II. No. 1. Pag. 105—109). 11. Consecinţele muncii mamei în afară de cămin asupra greutăţii noilor născuţi. In colaborare cu Dl. Dr. A. Iancu (Rev. de Igienă Socială anul VII. No. 2, Febr. 1937, pag. 105—110. (Comunicare transmisă Congresului II. Internaţional „La mere au foyer", 1937, Paris, 21—26 Iunie.

Docent Dr. Axente Iancu.

1. Moaşele, agenţii puericulturei rurale. Revista de Endocri nologie, Gynecologie şi Obstetrică anul I. Iunie 1936, No. 4, pag. 332—340. In colaborare cu dl Prof. Dr. C. Grigoriu. 2. Fluctuaţiunile sezoniere ale greutăţii corporale la noii născuţi. Rev. de Igienă Socială anul VI. No. 6, 1936, pag. 385— 389. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). 3. Paludism acvirat de un copil mic în mediul de colectivi tate infantilă. Rev. „Cernăuţi Medical" anul III, No. 8. pag. 547—549. 4. Difteria sugarului sub aspectul unei rinite muc o purulente. Vestul medical, anul II, Nr. 9, Septembrie 1936, pag. 245—247. 5. Mortalitatea infantilă în mediul rural din Transilvania. Rev. Societatea de Mâine, August 1936 (vezi şi ziarele : Patria, 251

Anul XVIII. No. 209, 20 Septemvrie 1936; Curentul din 24 Septemvrie 1936). 6. Contribution â la etude des infections neuropropes chez l'enfant. Archiv de Medecine des Enfants. Tome 39, No. 10, Oc tomvrie 1936, pag. 658—664. Ref. Vestul Medical anul II. No. 12, 1936, pag. 389. 7. L'emploi des arsenicaux pour la dâsinfection des porteurs de germes diphteriques dans les collectivites de nourrissions. (In colaborare cu Turcu, Dariu şi David). Le Nourrission 24-e annee No. 6, Nov. 1936, pag. 359—366. Rev. Viaţa noastră anul Н-Ш, 1937, pag. 12. 8. Accesele de cianozare şi acnee la un nou născut. Societa tea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şed. din 22 Nov. 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. Tr. Popoviciu). 9. Variaţiunile greutăţii noilor născuţi în cursul anilor 1922- 1923-1924. Soc. de Endocrinologie, Obstetrică, Gynecologie, şed. din 22 Nov. 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). 10. Sugestii terapeutice în desinteria copilului. Rev. de En docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Anul I. August 1936, No. 5, pag. 438—440. Ref. Vestul Medical. Anul III No. 3, 1937, pag. 120. 11. Studiu asupra determinării „Cercului de reprezentări" la copii. Buletinul No. II al Soc. de Psihologie Medicală Sibiu, pag. Nr. 22—29. (In colaborare cu dl N. Spănu). 12. Foliculino-terapia în vulvo-viginita blenoragicâ. (In co laborare cu D-nii Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. V. Tătaru (Soc. đe Dermatologie şi Sifiligrafie Cluj, şed. din 17 Ianuarie 1937. Vezi şi Clujul Medical No. 3, 1937, pâg. 205. Publicat şi în Rev. Ro mânia Medicală Anul XV. No. 10, pag. 134—135. 13. Hereditatea hiperchratozei palmo-plantare în sânul unor familii înrudite. Soc. Română de Antropologie, Cluj, şedinţa din 25 Ianuarie 1937. (In colaborare cu Dl. Dr. Od. Apostol). Vezi

şi Clujul Medical No. 5, 1937r pag. 341—342. 14. Penfigus sifilitic cu un debut pe feţele dorsale ale mâini lor şi picioarelor. Rev. Spitalul anul XVI. Nov. 1936, No. 11, pag. 436—437. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). Ref. in Le Nourriss'ion 25-e annee No. 3, Mai 1937, pag. 192. 15. A difteriâs nâtha befolyâsa a csecsemok fejlodSsere. Rev. Egeszseg pag. 156/1936. 252

16. Căderea spontană şi concomitentă a verucelor cu cea a crustelor variceloase la o fetiţă de 5 ani. Soc. Română de Derma tologie şi Sifiligrafie. Şed. din 21 Febr. 1937. Vezi şi Clujul Me dical No. 4/1937, pag. 252. 17. Acţiunea -foliculinei asupra glicemiei noilor născuţi şi a sugarilor (în colaborare cu dl Dr. Opriş). Soc. de Endocrinolo gie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şed. din 27 Febr. 1937. 18. Un caz de melaenă la un nou născut. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu şi Dr. I. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şed. din 26 Febr. 1937. 19. Dishepatiile anicterice ale sugarilor. Soc. Ştiinţelor Me dicale, şed. din 27 Febr. 1937. Vezi şi Clujul Medical No. 5/1937, pag. 335—336. 20. Cele două atomatisme de bază ale sufletului copilului. Revista „Freamătul Şcoalei" anul III. No. 1—2/1937, pag. 1—5. 21. Situaţia avantajată sub raportul greutăţii corporale a noilor născuţi din mame servitoare, în baza datelor statistice ale Clinicei Gynecologice şi Obstetricale din Cluj pe 7 ani. Soc. Ro mână de Antropologie, Cluj. Şed. dela 3 Martie 1937. 22. Consecinţele muncii mamei asupra naşterilor. Societatea de Mâine. Anul XIV, No. 1, pag. 11. 23. Noui născuţi purtători de bacili difterici. Cernăuţi Me dical Anul IV, No. 4, pag. 205—206. (In colaborare cu D-nii Dr. Turcu, Dr. David şi Dr. Vago). 24. Ichtioza familiară la-un băiat de şase ani. Soc. Română de Dermatologie şi Sifiligrafie, şedinţa din 18 Aprilie 1937. (In colaborare cu D-ra Drd. Elena Russu). Vezi şi Clujul Medical No. 6/1937, pag. 405—406. 25. Variaţiunile corporale a noilor născuţi în raport cu sta rea lor civilă şi cu sexul. Statistică înregistrând 1979 cazuri din Clinica Obstetricală a Universităţii (Soc. Română de Antropo logie Cluj, şedinţa din 19 Aprilie 1937). In colaborare cu Dl. Doc. Dr. I. Voicu. 26. Vaccinaţia antxgripală în colectivităţile de sugar. Soc. Ştiinţelor Medicale din Cluj, şedinţa din 24 Aprilie 1937. (In co laborare cu dl Dr. A. Mânu). 27. Consecinţele muncii mamei în afară de cămin asupra greutăţii noilor născuţi. Rev. de Igienă socială anul VII, No. 2, 1937, pag. 105—110. (In colaborare cu Dl. Doc. Dr. Voicu). Со- 253 municare transmisă congresului „La mere au foyer", 1937, Paris, 28. Sindromul de nutriţie progresivă de origină alimentară la copilul de curând născut. Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică anul II, No. 1, pag. 92—97. 29. Ascorbicuria în câteva stări patologice ale copilului. Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, şedinţa din 29 Mai 1937. (In colabo rare cu Dl. Dr. C. Oprişiu). 30. Orto-cefalo-sindactilie (apert) la un nou născut. Vestul Medical Anul III, No. 6/1937, pag. 213—214. 31. Caracterul dominant legat de sex în ichtioza vulgară, observaţiuni personale. Trei generaţii. Soc. Română de Antro pologie, şedinţa din 3 Iunie 1937. (In colaborare cu D-ra Drd. Elena Russu). 32. Edemul genital cronic idiopatic. Rev. Spitalelor anul I, No. 2/1936, pg. 89—91. 33. Curba glicemică a noilor născuţi în primele zile ale vie- ţei. Rev. de Obstetrică, Gynecologie şi Puericultura anul XVI. 1936, No. 3, pag. 180—182. (In colaborare cu Dl. C. Opriş).

Asistent: Dr. Purge Gheorghe

1. Utilizarea terapeutică a principiului gonadotrop luteini- zant, izolat din urina de gravide. (Cu Dl. Prof. Dr. Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, No. 1/1936. 2. Sarcină şi paludism. Rev. de Endocrinologie, Gynecolo gie şi Obstetrică No. 2/1936. 3. Mola hidatiformă. Studiu hormonal. (Cu Dl. Prof. Dr. Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică No. 3/1936. 4. Problema actuală a secalei cornute. Rev. de Endocrinolo gie, Gynecologie şi Obstetrică No. 4/1936. 5. Tratamentul durerii spastice în ginecologie (cu Dr. Coja). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică No. 3/1936.

Preparator: Dr. Căprioară Dumitru

1. Acţiunea extrasului placentar şi urinei de femeie gravidă asupra ciclului cestral şi glandei mamare. Rev. de Endocrinolo gie, Gynecologie şi Obstetrică No. 5/1936. 254

2. Efecte hormonale asupra grefelor ovariene. Revista de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, Nr. 1/1937. 3. Avort spontan septic o-piemic produs de un abces al mâinii. Comunicare făcută la Societatea de Endocrinologie, Gy necologie şi Obstetrică din Cluj 1. IX. 1936. (In colaborare cu Dr. Cotuţiu şi Dr. Mureşan). 4. Efecte hormonale asupra tr ans plantelor de ovare. (Comu nicare făcută la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obste trică din Cluj, şedinţa din 23. XI. 1936. (In colaborare cu D.I Dr. Pană). 5. Deformaţiune osoasă la un nou născut. Comunicare făcută la Societatea de Endocrinologie, Antropologie, Cluj, şedinţa din 20 Mai 1936. 6. Asupra unui саз de hamartom placentar. Comunicare fă cută la Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şedinţa din 21 Aprilie 1937.

Preparator: Dr. Coja Nicolae

1. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral (cu Prof. Dr. Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obste trică, August 1936. 2. Tratamentul turburărilor generale în climacteriu (cu Dr. Kese). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică No. 1 din 1937. Dr. Kese Gheorghe:

1. Avort şi tetanos. Societatea de Endocrinologie, Gynecolo gie şi Obstetrică, şedinţa din 23 Nov. 1936. 2. Sarcină extrauterină abdominală. (In colaborare cu Dl. Doc. Dr. Popoviciu Traian). Soc. de Endocrinologie, Gynecolo gie şi Obstetrică din Cluj, şedinţa din 21 Aprilie 1937. Nr.l, 1937, pag. 102—104. 3. Tratamentul tulburărilor generale în climacteriu. (In co laborare cu dl Dr. Coja N.). Revista de Endocrinologie, Gyne cologie şi Obstetrică, Nr. 1, 1937, pag. 102—104.

Dr, Petrescu Iancu:

1. Acţiunea foliculinei asupra malariei. (In colaborare cu Dl. 255

Prof. Grigoriu şi Prof. Baroni). Soc. de Endocrinologie, Gyne cologie şi Obstetrică, şed. din 23 Nov. 1936. 2. Un caz de melemă şi hematemeză la un nou născut. (In colaborare cu Dl. Doc. Dr. Voicu şi Doc. A. Iancu). Soc. de En docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şedinţa din 26 Fe bruarie 1937. 3. Rolul endocrin al glandei mamare. (In colaborare cu Dl. Prof. Dr. Grigoriu. (Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Ob stetrică, şedinţa din 26 Februarie 1937. 4. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată, (Cerce tări experimentale şi clinice). (In colaborare cu Dl. Prof. Dr. Grigoriu). Comunicare făcută la Societatea de Chirurgie din Bu cureşti în 16 Iunie 1937.

Activitatea „Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie a şi Obstetrică

Şedinţa din 23 Noembrie 1936. 1. Prof. Dr. Grigoriu, Prof. Dr. Baroni şi Dr. Petrescu: Ac ţiunea ormonului sexual femenin asupra malariei. 2. Dr. Căprioară şi Dr. Pană: Efecte ormonale asupra transplantelor de ovare. 3. Doc. Dr. Iancu, Doc. Dr. Tr. Popoviciu: Accese de acnee şi cianozare la un nou născut. 4. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu : Variaţiunile curbei de greutate a noilor născuţi din Clinica Gynecologică şi Obstetri- cală din Cluj în 1922—23. 5. Dr. Kese Gh. : Avort şi tetanos.

Şedinţa din 27 Ianuarie 1937. 1. Doc. Dr. Velluda C: Consideraţiuni de anatomie şi bio logie comparată şi experimentală asupra sarcinilor multigemelare la om. (Conferinţă). 2. Dr. Heller : Tumoare gigantică ovariană. 3. Dr. Costa R. med. primar Oradea : Un caz de uter bilo- cular.

Şedinţa din 26 Februarie 1937. 1. Prof. Dr. Ar. Grădinescu şi Santa N. : Asupra proprietă ţilor fiziologice ale extractului cortico-suprarenal. 256

2. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Barbul M. : Uter gravid încarcerat cu nefrită emoragică. 3. Doc. Dr. Iancu şi Dr. Oprişiu C: Acţiunea foliculinei asupra glicemiei noilor născuţi şi a sugarilor. 4. Prof. Dr. Grigoriu şi Dr. Petrescu : Rolul endocrin al glandei mamare. — 5. Doc. Dr. Stanca C. : Rezultate tardive după injecţii intra- ovariene cu extract ovarian. 6. Doc. Dr. Iancu, Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu : Un caz de melemă şi ematemeză la un nou născut.

Şedinţa din 16 Martie 1937. Prof. Dr. Marinescu (Bucureşti) : Acromegalie şi gigan tism. (Conferinţă publică în sala Bibliotecii Universităţii). Şedinţa din 21 Aprilie 1937. 1. Prof. Agr. Orient : Instrumente medicale chirurgicale din epoca romanilor. 2. Prof. Dr. Grigoriu, Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu : In jecţii intramamare cu foliculină. (Cazuri clinice). 3. Prof. Dr. Vasiliu Т., Dr. Căprioară şi Dr. Vago : Asupra unui caz de hamartom placentar. 4. Prof. Dr. Kernbach M.: Prezentarea „Genezimetrului Dr. Hurghişiu". 5. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Kese: Sarcină extrauterină abdominală.

8. Clinica infantilă.

Publicaţii. Conferinţe. Comunicări.

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. A. Berariu: Contribuţiuni la acţiunea sanocrizinei. Comunicare făcută la Soc. Ped. şi Pueric, 20. XII. 1936. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. P. Avrămoiu: Influenţarea rezistenţei faţă de pneumococi în rachitismul experimental prin foliculină. Com. la Soc. Ped. şi Pueric, 20. XII. 1936. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Băncilă : Eliminarea vi taminei С pe boli. Com. la Soc. Ped. şi Pueric. 20. XII. 1936. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Mihnlca — Dr. R. Moga: 257

Variaţiunile deceselor la copii pe seze, sezon după regiunile Ro mâniei, pe 1933-1935. Com. la Soc. Ped. şi Pueric, 11. IV. 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Problema alcalozei şi acidozei în tetanie. Com. la Soc. Ped. şi Pueric, 23. V. 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu; Probleme şi necesităţi de actuali tate în medicina infantilă. — Conferinţă publicată în Rev. de Ped. şi Pueric No. 1—4, 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Mihalca — Dr. R. Moga: Influences de la situation geographique, du sexe, etc, sur la mor- talite infantile en Roumanie (specialement â la frontiere de l'Ouest et en Transylvanie). — Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4, 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Date noi asupra denatalităţii şi mortalităţii infantile. Combaterea depopulării. Legiferarea ocrotirei mamei şi a copilului. •— Rev. de Ped. şi Puericultura. No. 1—4. 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Prof. Dr. Gr. Benetato : Nefrită asociată cu sindromul nefrozei lipoidice. — Rev. de Ped. şi Pue ricultura No. 1—4. 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — C. Blosu : Sur le role de la vita mine С dans l'organisme infantile. I Contribution а l'etude des etats prescorbutiques chez l'enfant. — Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. .1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. P. Avrămoiu ; Einfluss des Follikulins auf die geschlechtlichen Differenzen in der Pnemo- kokkenresistenz rachitischer Ratten. — Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. 1!>37. Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. O. Mihalescu : Contribu~ ţiuni la alcalozoterapia coreei asociată cu adrenalină sau efeto- nină. — Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Rolul surorii de ocrotire în com baterea mortalităţii infantile. — Conferinţă ţinută la congresul surorilor de ocrotire în Spetembrie 1936. Prof. Dr. Gh. Popoviciu. Mortalitatea infantilă şi combate rea ei. — Conferinţă ţinută la Soc. pentru protecţia mamei şi copilului. Ianuarie 1937. Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Elemente de Pediatrie şi Pueri cultura, voi. al III-lea. „Lumina", Cluj 1937.

17 258

Dr. I. Cirlea : Un caz de hematemeză şi melenă la prema turi. — Corn. la Soc. de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936. Dr. I. Cirlea — Dr. A. Berariu ; Rezultate în tratamentul toxicozelor. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 25. I. 1937, publicată în Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. 1937. Dr. I. Cirlea — Dr. L. Bogdan : Două cazuri de astm bron- chial la copii de sân. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 11. IV. 1937. Dr. I. Cirlea — Dr. V. Gh. Munteanu : Un caz de erythe- ma simplex gyratum Jadassohni. — Publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. 1937. Dr. I. Cirlea — Dr. P. Cirlea : Un caz de difterie vulvara. Comunicare la Soc. Şt. Med. din 21. XI. 1936. Dr. A. Berariu — Drd. A. Grepaly ; Malformaţiunile conge nitale ale maxilarului inferior în legătură cu un caz de hemiag- natie parţială. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936. Dr. A. Berariu : Malformaţiuni congenitale multiple.— Co municată la Soc. de Ped. şi Pueric. din 11. IV. 1937. Dr. A. Berariu : Tratamentul sifilisului congenital cu „Spi- rocid". — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. V. Curtuţiu : Activitatea clini cei infantile pe anul 1936 (copiii internaţi). — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 25. I. 1937. Dr. V. Gh. Munteanu : Tabloul radiologie în pneumonii în timpul şi după vindecare. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pue ricultura din 11. IV. 1937. Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. Şt. Graur : Trei cazuri de boală a lui Calve—Legg—Perthes. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. Şt. Graur : Un caz de epifizită tibială anterioară (boala lui Schatter—Osgood). — Comuni care la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. Dr. V. Gh. Munteanu —r Dr. V. Curtuţiu : Un caz de doli- chosigma (sigma elengatum). — Comunicat la Soc. Şt. Med. din 5. XII. 1936. Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. V. Curtuţiu ; Un caz de mal formaţiuni osoase multiple. — Comunicat la Soc. Şt. Med. din 21. XI. 1936. 259

Dr. Р. Avrămoiu — Şt. Dăncilă : Intradermoreacţia în as- caridoză, ca diagnostic. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 11. IV. 1937. Dr. P. Avrămoiu — Şt. Dăncilă : Un nou indicator al pH-ului. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. Dr. L. Bogdan : Natalitatea şi mortalitatea infantilă în "cir cumscripţia sanitară Călăţele (Cluj) în ultimii 5 ani. — Comu nicare la Soc, de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936. Dr. E. Mihalca : Un caz de encefalită difterică eu emiplegie. Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. Activitatea ştiinţifică a clinicei, a fost mult promovată prin Societatea de Pediatrie şi Puericultura, care a ţinut şedinţe lunare şi la care au fost prezentate lucrările de pediatrie şi puericultura ale membrilor clinicei, inclusiv ale corpului medical extern ata şat clinicei.'Aceste lucrări urmează să fie publicate în Revista de Pediatrie şi Puericultura, recent apărută ca organ al acestei so cietăţi.

9. Clinica dermato-venerică.

/. Lucrări originale :

Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Cirlea : Valoarea diagnostică a allergiei cutanate în şancrul moale. Clujul Medical No. 4/1937. Prof. Dr. C. Tătaru, Doc. Dr. A. Iancu şi Dr. V. Tătaru : Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică, România Medi cală No. 10/1937. Dr. Pop Leonida : Metoda combinată de Rontgen—Radium, în tratamentul cancerelor localizate la colul uterin. Cancerul No. 3/1936. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Valoarea diagnostică a allergiei cutanate în şancrul moale. Clujul Medical No. 4/1937. Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Modran şi Dr. Comsa : Conside- raţiuni asupra etiologiei şi patogeniei eritemului polimorf. Clu jul Medical No. 10/1936. Dr. Vasile Tătaru şi Drd. Petrovici: Sifilis şi traumatism. Clujul!Medical No. 12/1936. Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. Vasile Tătaru şi Doc. Dr. A. Iancu : Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică. Româ- nia Medicală No. 10/1937. 260

Dr. L. Modran, Dr. N. Lengyel şi Dr. Comşa : Considera ţiuni astipra etiologiei şi patogeniei eritemului polimorf. Clujul Medical No. 10/1936.

II. Comunicări: Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. L. Pop : Cazuri atipice de pemfigus : Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj din 13/XII, 1936. Prof. Dr. C. Tătaru, Doc. A. Ionescu şi Dr. V. Tătaru .- Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică, Soc. Rom. de Derm. şi Sif. din 17/1. 1937. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Cirlea : Un caz de poikilodermie,. Ibidem. 21/11. 1937. Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. Pop şi Dr. Cirlea : Whites spot disease cu crauroza vulvară. Ibidem, 18/IV. 1937. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Cazuri atipice de pemfigus. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj. 13/12 1936- Dr. L. Pop: 2 cazuri de keratodermie palmo-plantară. Ibi dem, 21/11 1937. Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea şi Dr. L. Pop: Whites spot disease cu crauroza vulvară. Ibidem, 18/IV 1937. Dr. L. Pop şi Dr. Mihalca: Un caz de tuberculire papulo- necrotice cu ulceraţiuni vulvare bacilare. Ibidem, 23/V 1937. Dr. L. Pop şi Dr. Fr. Veress: Psoriază pustuloasă. Ibidem,. 23/V 1937. Dr. L. Pop, Dr. Comşa, Dr. Veress: Un caz de tuberculoză a mucoasei bucale. Ibidem, 23/V 1937. Dr. L. Pop, Dr. Danicko şi Dr. Bulbuca: Exostoze osteo- genetice familiare. Soc. Şt. Med. din 13/111 1937. Dr. L. Pop şi Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium a cancerelor linguale. Soc. Ştiinţelor Medicale. Dr. L. Pop şi Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium al lupo- carcinomului. Congr. Naţ. de Radiologie Cluj, 20—21/V 1937. Dr. L. Pop, Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium al cancerelor localizate la cavitatea bucală. Ibidem. Dr. P. Cirlea şi Dr. I. Cirlea: Un caz de difterie vulvară. Soc. Ştiinţelor Med. 21/XI 1936. Dr. P. Cirlea: Un caz de parapsoriază gutată. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj, 17/1 1937. Dr. P. Cirlea: Două cazuri de lichen ruber plan. Ibidem. 261

Dr. Р. Cirlea şi Prof. Dr. C. Tătaru: Un caz de poikilodermie. Ibidem. 21/11 1937. Dr. P. Cirlea şi Dr. N. Păcescu: Un caz de infecţie sifilitică profesională. Ibidem. 18/IV 1937. Dr. P. Cirlea: Un caz de sclerodermie în plăci. Ibidem. Dr. P. Cirlea şi Prof. Dr. C. Urechia: Adenome sebacee multiple tip. Pringle, la un epileptic. Ibidem.

Dr. P. Cirlea, Prof. Drk C. Tătaru şi Dr. L. Pop: White spot disease cu crauroză vulvară. Ibidem. Dr. P. Cirlea: Un caz de sicoză lupoidă Brocq. Ibidem. 23JV 1937. Dr. N. Lengyel şi Dr. Păunescu: Eritrodermie descuama- tivă. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 17/1 1937. Dr. N. Lengyel, Dr. Goldberger şi Dr. V. Tătaru: Un caz de lichen ruber plan linear. Ibidem. 21/11 1937. Dr. N. Lengyel, Dr. V. Tătaru şi Dr. Modran: Purpura anularis teleangiectodes Majocchi. Ibidem. 18/IV 1937. Dr. N. Lengyel, Dr. Modran şi Dr. Mihalca: Urticaria pig- mentoasă. Ibidem. Dr. N. Lengyel şi Dr. Modran: Lupus eritematos asociat cu granulom anular. Ibidem. 23/V 1937. Dr. Vasile Tătaru, Prof. Dr. C. Tătaru şi Doc. Dr. A. Iancu: Foliculino-terapia în vulvo-vaginită blenoragică. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj, din 17/1937. Dr. V. Tătaru, Dr. Lengyel şi Dr. Goldberger: Un caz de lichen ruber plan linear. Ibidem. 21/11 1937. Dr. Liviu Modran, Dr. Lengyel şi Dr. V. Tătaru: Purpura anularis teleangiectodes Majocchi. Ibidem. 18/IV 1937. Dr. L. Modran, Dr. Lengyel şi Dr. Mihalca: Urticarie pig- mentoasă. Ibidem. Dr. L. Modran şi Dr. N. Lengyel: Lupus eritematos asociat cu granulom anular. Ibidem. 23/V 1937.

10. Clinica oftalmologiei.

1. Prof. Dr. Michail: Papjilom recidivant cherato-limbic. Clujul Med. Nr. 1, 1937, pag. 53—54. 2. Prof. Dr. D. Michail: Ciclită metastatică de origină pro babil intestinală, consecutivă unei extracţii de cataracte. Clujul Med. Nr. 3, 1937, pag. 198—199. 262

3. Mkhail D. et Vancea Р.: Nouvelles recherches sur la respiration des tissus oculaires. C. R. dela Soc. de Biol. T. CXXV, 1937, p. 185. 4. Prof. Michail, P. Vancea et N. Zolog: Sur l'elimination lacrymale du glucoze chez les diabetiques. C. R. dela Soc. de Biol. T. CXXV, 1937, p. 1194. 5. Prof. Michail, P. Vancea et N. Zolog: Sur relimination lacrymale du glucoze au cours de l'hyperglycemie adrenalinique. C. R. dela Soc. de Bioli T. CXXV, 1937, p. 1095. 6. Prof. Michail et N. Zolog: Sur l'elimination lacrymale du glucoze au cours de l'hyperglycemie alimentaire. C. R. dela Soc. de Biol. T. CXXVI, 1937, p. 1042. 7. Docent Dr. P. Vancea: Contribuţiuni clinice şi experi mentale la studiul antisepticelor oculare. Rev. Sanit. Milit. T. XXXVI, 1937, p. 718. 8. Dş. Dr. L. Rusu: Două cazuri de pterigioane chistice. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 266. 9. Dş. Dr. L. Rusu: Aspecte istologjce din patologia cutei semilunare. Clujul Med. Nr. 5, 1937, pag. 340—41. 10. Dş. Dr. Lavinia Rusu: Gomă tuberculoasă perforată ciliară. Clujul Med. Nr. 7, 1937, pag. 53—54. 11. Dş. Dr. L. Rusu: Papilom ulcerat al corneei cu abcese in vitros. Clujul Med. Nr. 11, 1937, pag. 690—91. 12. Dr. G. M. Iliescu: 'Tumoră congenitală prelacrimală. Clujul Med. Nr. 6, 1937, p. 396. 13. Dr. I. Păcurariu: Tratamentul simple paronului total prin grefe. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 254. 14. Pr. I. Păcurariu: Neurocretinită gripală. Clujul Med. Nr. 7, 1937, p. 453. 15. Dr. N. Zolog: Consideraţiuni asupra sifilisului căilor lacrimale în legătură cu un caz de gomă a sacului lacrimal. Clujul Med. Nr. 3, 1937, p. 193—94. 16. Dr. N. Zolog: Traumatismele oculare la copii. Clujul Med. Nr. 3, 1937, p. 193—94. 17. Dr. N. Zolog: Erectele Roentgenterapiei în cheratita pa- renchimatoasă. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 376—81. 18. Dr. N. Zolog: Cancer ocular. (Un caz de epiteliom epi- bulbar). Clujul Mde. Nr. 8, 1937, p. 480—82. шт

TEZE.

Nr. 1070. Szilasi Andrei: Tuberculoza conjunctivală. Nr. 1076 Krebs Ivan: Activitatea chirurgicală a Clinicei Oftalmologice din Cluj între 1920—1927. Nr. 1080. Ivan Victoria: Microbiologia trachomului. Nr. 1084. Horvath Geza: Activitatea chirurgicală a Clinicei Oftalmologice din Cluj între 1928—1935. Nr. 1085. Tamâs Iosif: Cheratita silamentoasă. Nr. 1094. Heinrich Michail: Leziuni oculare în gripă. Nr. 1114 Voiosu Măria: Tuberculomul conjunctivei bulbare. Nr. 1131. Popovici Gheorghe: Pinguicula. Nr. 1136 Boris Costescu: Studiu statistic asupra strabis- melor tratate în Clinica Oftalmologică din Cluj. Nr. 1140 Boroş Eugenia: Privire asupra patologiei cutei semi lunare. Nr. 1156. Gutea Vaier: Dacrio-adenită. Nr. 1158. Munteanu V. Iuliu: Pterigiomul. Nr. 1170. Păunescu I. Virgil: Oftalmia metastatică după operaţia de cataractă.

11, Clinica stomatologică.

Prof. Dr. I. Aleman, Dr. I. Uleia: Concepţii noui asupra leziunilor buco-dentare în diabet. Prof. Dr. I. Aleman, Dr. F. Klima: Sublimatul în doze ho meopatice într'un caz de flegmon gazos. Prof, Dr. I. Aleman: Zece ani dela moartea Prof. Bilaşcu. Activitatea Clinicei pe ultimii 5 ani. Prof. Dr. I. Aleman: Litiaza salivară. Prof. Dr. I. Aleman, Dr. C. Oprişiu, Dr. V. Stoica: Contri- buţiuni la studiul paradentozelor. Prof. Dr. I. Aleman, Dr. V. Vasilescu: O concepţie nouă şi un medicament nou în anestezia locală „Salvocaina". Prof. Dr. I. Aleman, Dr. V. Vasilescu: Fizioterapia modernă în practica stomatologică. (Apărute în „Revista Stomatologică" 1936—1937). Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări: Amintiri despre Profesorul Bilaşcu. Câteva observaţiuni în jurul anesteziilor în legătură cu 264

extracţiunile dentare. (Apărute în „Revista Stomatologică" din 1936—1937). Dr. V. Vasilescu, Dr. I. Uleia: Cum trebuesc priviţi şi în grijiţi dinţii de lapte. Dr. V. Vasilescu: Infecţiunile buco-dentare în etiopatogenia afecţiunilor gastrice. Dr. V. Vasilescu, Prof. Dr. I. Aleman: O concepţie nouă şi un medicament nou în anestezia locală „Salvocaina". Dr. V. Vasilescu, Prof. Dr^I. Aleman: Fizioterapia modernă în practica stomatologică. Dr. V. Vasilescu, Dr. L. Ghidrai: Dintele Richmond. Dr. L. Ghidrai, Dr. L. Csâszâr: Consideraţiuni asupra trata mentului oligodinamic al rădăcinilor gangrenoase cu conuri de argint. Dr. L. Ghidrai, Dr. V. Vasilescu: Dintele Richmond.

12. Clinica oto-rino-laringologică.

1. Prof. Dr. G. Buzoianu: Al treilea congres internaţional de oto-rino-laringologie. Berlin, 17—22 August 1936. „România Medicală", 15 Septembrie 1936. 2. Prof. Dr. G. Buzoianu: La luxation mediane par voie si- nusale des parois externes des fosses nasales dans l'ozene. Aca demia de Medicină, 21 Octombrie 1936. Buletinul Academiei de Medicină, Oct—Dec. 1936. Т. II, Nr. 5. 3. Prof. Dr. G. Buzoianu: Două cazuri noui de laringectomie totală pentru cancer. Societatea Ştiinţelor Medicale. Cluj, 24 Oct. 1936. „Clujul Medical", Ianuarie, pag. 851. „Spitalul", Decem brie 1936. 4. Prof. Dr. G. Buzoianu: Etmoidită supurată urmată de flegmon al orbitei. Reuniunea Anatomică, Cluj, 12 Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, pag. 264. 5. Prof. Dr. G. Buzoianu: Cancere laringeene extirpate prin laringectomie totală (prezentări de piese). Reuniunea Anatomică, Cluj. 12 Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 264. 6. Prof. Dr. G. Buzoianu: Papilome multiple ale corzilor vo cale extirpate prin tirotomie. Reuniunea Anatomică, Cluj, 12 Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 263. 7. Prof. Dr. G. Buzoianu: Fistule supurate consecutive sinu- 265

sitelor maxilare cronice purulente. „Clujul Medical", Decembrie 1936. 8. Prof. Dr. G. Buzoianu: Elemente de otologie, un volum -504 pagini. Cluj, 1937. Recenzii: „România Medicală", Martie 1937, p. 68. „Spitalul", Ianuarie 1937, p. 41. „Revista de Igienă Socială", Octombrie 1936, p. 631. „Bucureşti Medical",. Decem brie, 1936, р. 175. „Giornali Veneti di Scienze Mediche", 1937, p. 132. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 290. „Revista Română de Medicină Socială, Nr. 1—2, 1937, p. 1937. 9. Prof. Dr. G. Buzoianu: Urechea şi sifilisul. Revista Ştiin ţelor oto-rino-laringologice, Cluj, 1 Ianuarie 1937. 10. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Salamon: Sindrom vestibular tip Eagleton într'un caz de tumoră ponto-cerebeloasă. Re vista Ştiinţelor oto-rino-laringologice. Ianuarie 1, 1937. 11. Prof. Dr. G. Buzoianu: Osteomul sinusurilor fronto- etmoidale (două cazuri clinice). Societatea Ştiinţelor Medicale. 16 Ianuarie 1937. „Clujul Medical", Martie 1937, p. 194. „Re vista Ştiinţelor oto-rino-laringologice", 1 Aprilie 1937. 12. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Angina Ludwig (cu un caz clinic). Reuniunea Anatomică, Cluj, 23 Ia nuarie 1937. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 269. 13. Prof. Dr. G. Buzoianu: Câteva note medicale din Italia. „jRomânia Medicală", Nr. 3, 1 Februarie 1937. 14. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tracheo-bronchoscopia în diag nosticul şi tratamentul camerelor pulmonare. Reuniunea Anato mică, Cluj, 6 Martie 1937. „Clujul Medical", 1937. 15. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. A. Teodorescu (cu prezen tare de piesă şi bolnav). Cancer etmoido-maxilar cu invadarea orbitei. Exenteraţia orbitei, etmoidectomie, transmaxilo-nasală, roentgenoterapie. Reuniunea Anatomică, Cluj, 3 Aprilie 1937. „Clujul Medical", 1937. 16. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Există o benignitate histologică în tumorile conjunctive hiperplasice inva- dante etmoido-maxilare? Reuniunea Anatomică, Cluj, 3 Aprilie 1937. „Clujul Medical::, 1937. 17. Prof. Dr. G. Buzoianu: La surdite histerique. Rev. d'oto- neuro-ophtalmologie, No. 3, Mars 1937. 18. Prof. Dr. G. Buzoianu: 166 trepanări mastoidiene pentru mastoidită acută sau cronică. „Clujul Medical", Aprilie 1937. 266

19. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. E. Csilag: Polipii comisu- rei anterioare ai glotei şi extracţia lor. Revista Ştiinţelor oto- rino-laringologie, 1 Iulie 1937. 20. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Paralizia recurenţială dreaptă revelatoare pentru cancer esofagian. Re vista Ştiinţelor oto-rino-laringologie, 1 Iulie 1937. 21. Dorin Ionescu şi David Cornel: Reflexii asupra mastoi- ditei apicale. Revista „Spitalul", Nr. 6, Iunie 1936. 22. Dr. Theodor Naghi: Trei cazuri de mastoidită acută su purată la sugaci. Revista Stomatologică, Iunie 1936. 23. Th. Naghi: Slănicul Moldovei şi tratamentul afecţiunilor catârale cronice ale căilor respiratorii superioare prin apele sale cloro-sulfurice. Revista Ştiinţelor Medicale, Iulie—August 1936. 24. Th. Naghi: Tuberculoza laringeană la un copil de 12 ani. Clujul Medical, Octombrie 1936. 25. Th. Naghi: Corpii străini din ureche şi extracţia lor. Clujul Medical, Noembrie 1936. 26. Th. Naghi: Abcesul septului nasal în legătură cu cazu rile observate în clinica de nas, gât şi urechi. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie 1937. 27. Gabriel Cotul: Rezecţia subpericondro-mucoasă a septu lui nasal. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie şi Iulie 1937, Nr. 1 şi 3. 28. Dorin Ionescu: Aparat improvizat pentru fractura oase lor proprii nasale. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie 1937. 29. Măria Tudoranu: Amigdalita cronică şi stările reumatis male. Februarie 1937. Revista „Spitalul". 30. Roşiu Dumitru: Polipi ai corzilor vocale. Clujul Medical, 1937. 31. Şt. Gârbea: Amigdalectomia totală în clinica O. R. L. din Cluj. Clujul Medical, Februarie 1937. 32. Th. Naghi: Consideraţiuni asupra tracheotomiei la copii (în legătură cu 6 cazuri operate la secţia epidemică a clinicei Medicale din Cluj). Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937. 33. P. Bogdan: Activitatea operatorie a clinicei oto-rino- laringologice din Cluj în cursul anului 1936. Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937. 34. D. Ionescu şi G. Cotul: Un caz de paralizie facială în cursul unei otite catarale â frigore. Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937. 267

35. A. Teodor eseu şi V. Arghir: Afonie isterică la un adult. Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937.' 36. A. Teodorescu: Vestibulită cronică nasală, bilaterală go- nococică. Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937. 37. D. Blidescu (Constanţa): Impresiuni din Clujul medical. Bucureşti Medical, Nr. 7—8, 1936, p. 105. 38. Dr. Ştefan Gârbea: Labirintită hefedo-sifilitică tardivă cu tabes frust. Revista Şt.nţelor oto-rino-laringologice, Iulie 1937, Nr. 3. 39. Dr. Vasile Arghir: Consideraţiuni asupra unui caz de epistaxis survenit la un hemofilitic. Rev. Ştiinţelor oto-rino-larin- gologică, 1937, Nr. 3, Iulie. 40. Dr. Andrei Teodorescu: Stenoză cicatricială traheală si filitică. Revista Ştiinţelor oto-rino-laringologice, Iulie 1937, Nr. 3. 41. Prof. Dr. G. Buzoianu: Igiena urechii. Conferinţa radio Bucureşti, 22 Februarie 1937.

In cursul anului şcolar 1936—1937 profesorul Buzoianu a publicat volumul: Elemente de otologie, 504 pagini, 207 figuri care constitue prima carte didactică pentru boli de urechi in limba română.

Deasemeni cu începere dela 1 Ianuarie 1937 apare sub di recţiunea profesorului Buzoianu: Revista Ştiinţelor oto-rino- laringologice în mod trimestrial, revistă care cuprinde nu numai articole ştiinţifice din clinica O. R. L. din Cluj, ci şi lucrări sem nate de ceilalţi medici specialişti români sau străni.

TEZE EXECUTATE IN CLINICA O. R. L. DIN CLUJ

dela 1 Iunie 1936—1 Iulie 1937.

1. Dimitriu Mărie: Contribuţiuni la studiul lupusului nasal. 30/VI 1936. Nr. 1023. 2. Andrei Teodorescu: Ionizarea cu zinc in supuraţiile au riculare. 30 Octombrie 1936. Nr. 1046. 3. Eugen Bodea: Laringectomia totală pentru cancer laringian în clinica oto-rino-laringologică din Cluj. 30 Octombrie 1936. Nr. 1047. 4. Cseke Petru: Amigdalitele cronice şi stările subfebrile. 5 Noembrie 1936. Nr. 1050. 268

5. Iosif Kintsch: Otologia în activitatea medico-legală. 14 Noembrie 1936. Nr. 1053. (Preşedinte: Dr. Kernbach). 6. Albu B. Iuliu: Contribuţiuni clinice relative la colesteatomul urechii. 19 Noembrie 1936. Nr. 1062. 7. Kandray Grigore: Contribuţiuni clinice asupra periflebi- telor supurate ale sinusului venos lateral în cursul mastoiditelor. 25 Februarie 1937. Nr. 1073. 8. Kondray Ioan: Corpi străini esofagieni. 25 Februarie 1937. Nr. 1074. 9. Văntu Nicolae: Contribuţiuni asupra cancerului etmoidial- 25 Februarie 1937. Nr. 1075. 10. Doczy Ştefan: Corpii străini ai foselor nasale. Martie 1937. Nr. 1079. 11. T. Mocofănescu: Radioterapia în tratamentul laringitei tuberculoase. Maiu 1937. Nr. 1096. 12. Mera Zoltan: Consideraţiuni asupra polipilor auriculari. Aprilie 1937. Nr. 1097. 13. Răduleţ Flaviu: Hipertrofia posterioară (coanală) a cor netelor. Maiu 1937. Nr. 1111. 14. Ferencz Mihâly Eva: Istoricul specialităţii oto-rino-laringologice la Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj. Iunie 1937. Nr. 1112. 15. German Nicolae: Corpii străini ai urechii. Iunie 1937, Nr. 1115. 16. Frăţianu Eusebiu: Amigdalele în patologia generală. Iu nie 1937. Nr. 1133. 17. Czetelle Carol: Paraliziile laringiene recurenţiale. Iunie 1937. Nr. 1137. 18. Felea Ioan: Reticulo-endoteliomul .arnigdalitei palatine. Iulie 1937. Nr. 1141. 19. Domşa Liviu: Vaccinarea preoperatorie în O. R. L. Iu lie 1937. Nr. 1145. 20. Ciocalteu Remus: Consideraţiuni asupra hemoragiilor post-amigdalectomice. Iulie 1937. Nr. 1146. 21. Ovanesian A.: Perforaţiunile septului nasal. Iulie 1937, Nr. 1165. 22. Csapo Ernest: Urechea şi şcolaritatea. Iulie 1937. Nr. 1167. 23. Columb Teobald: Pentru ce sunt necesare cunoştinţele de O. R. L. medicului practician? Iulie 1937. Nr. 1171. 299

24. Ruşcă Oprea: Turburări oculare de origine nasală. Iulie 1937. Nr. 1172.

13. Institutul de istoria medicinii si de etnografie medicală.

a) Lucrările profesorului de onoare J. Guiart : Contribution â l'etude des Cestodes de Calmars avec des- cription d'une espece nouvelle: Dipholbothrium Pruvoti. Arch. de Zoi. exper. et gener. 2 voi. jubilaire, t. 75, fasc. 28, p. 465-473. avec 13 fig. dans le texte. Les historiens de ia Medecine ă Lyon. Bull. de la Soc. francaise d'Histoire de la Medecine, dec. 1933, p. 351—368 avec 6 fig. dans le texte. Un ami de la France: le professeur Jean Cantacuzino, Sa lut public du 17 Janvier 1934. Le professeur Jean Cantacuzene. Journ. de Medecine de Lyon du 5 fev. 1934. La race mediterraneenne et le culte solaire dans l'antiquitâ. Hippocrate, avril 1934, no. 4, p. 315—337 avec 8 fig. dans le texte. La Gaule avânt les Gaulois: la religion ligure â l'epoque des dolmens dans ses rapports avec la medecine populaire fran- gaise. Biologie medicale, sept. 1934, p. 393—435, 22 fig. Zooclimatologie (climats et especes animales), în Trăite de Climatologie biologique et medicale par Piery, Mihaud et Van

libert. Bull. Soc. francaise Hist. de la Med., 1935, p. 117—119. Les stations thermales de la Gaule romaine. Rev. du Me mento Cartier, 25 mai 1935. Essai d'une carte raciale d'Alkmagne. Ann. de la Soc. linn. de Lyon, 1935, nouv. ser., t. 78, p. 265—268, 1 carte. Les titres de noblesse de nos stations thermales. Guerir, 15 aout 1935, 10 fig. Xe. Congres internaţional d'Histoire de la Medecine (Mad rid, 22—29 sept. 1935). Lyon medical du 17 nov. 1935. Cestodes parasites provenant des Campagnes scientifiques du Prince Albert Ier de Monaco. Resultats des campagnes scien tifiques du Prince de Monaco, fasc. 91, 25 nov. 1935; un voi. in- folio de 115 pages 5 pl., dont 4 doubles. Les Tetrarhynques ă larves geantes. Bull. Soc. linn. de Lyon, dec. 1935, p. 161—163. Impressions de Lisbonne. Le Flambeau, dec. 1935; p. 4, 2 fig. Evolution de la Parasitologie : les parasites inoculateurs. Guerir, janvier 1935, p. 12—13, 8 fig. Le recent congres de Zoologie de Lisbonne. Bull. Soc. linn. de Lyon, 1936. A propos des conversations franco-romaines. Salut public du 7 fev. 1936. Les Crustaces parasites de Mola mola. Livre jubilaire du professeur Bouyier, Paris, 1936, p. 49—52. La Gaule et la medecine gauloise: 1° plantes medicinales et plantes megiques. Biologie medicale, fev. 1937, t. XXVII, p. 65—126, 33 fig. Marc-Antoine Petit (1766—1811). Les Biographies medicales, mars 1937, p. 16, 1 fig. 4 pl. Tobie rendant la vue ă son pere. Aesculape, mars 1937, p. 73—78, 6 fig.

b) Lucrările prof. Valeriu L. Bologa :

I. Publicaţiuni : 255. Les premiers naturalistes roumains. C. R. du IX-e Congres internaţional d'Hist. med., Bucureşti, 1936, p. 295— 299, 4°. 256. Un medecin luxenburgeois en Transylvanie : Andre Etienne. Ibidem, p. 669—670. 4°. 271

257. Braşovul, vechiu centru medical românesc. — Omagiu fraţilor Lăpădatu, Bucureşti, 1936, p. 120—132, 8°. 258. Prof. Dr. Niculae Kalinderu. Rev. Sănătatea, voi. 36, Nr. 10, Bucureşti, 1936, p. 405—406, 8°, 1 fig. 259. (In colaborare cu Lia Dima): Bibliografia tezelor dela Fac. de Med. şi Farm. Cluj. Bibi. Fac. Med. Cluj, Nr. 1, Cartea Românească, 1936. VIII+104 р., 8°. 260. Iniţiatorul mişcării ştiinţifice în medicina româneasca: Dr. Kalinderu. (Conferinţă la Soc. Şt. Med. Cluj, 16/1 1937). Clujul Medical, Voi. 17, Nr. 3, p. 4, 4°. 261. Cum se fereau în vechime Românii de vărsatul negru. Natura, Voi. 26, Nr. 2, Bucureşti, 1937, p. 49—52, 8°. II. Conferinţe. 262. Dela medicina din trecut la cea de mâine. Cursul de perfecţionare pentru medici, Cluj, 16/X 1936 şi Ext. univ. Cluj, 11/XII 193fJ. 263. Un boier moldovan la curtea chinezească (Milescu). Astra, Cluj, Cercul cultural G. Lazar, 7/II 1937. 264. Din trecutul medicinii la noi. Astra, Alba-Iulia, 4/IV 1937.

c) Lucrările asistentei Dr. Lia Dima:

Bibliografia tezelor (vezi la V. Bologa). 162. Istoricul Inst. de istoria medicinii şi Etnografie medi cală din Cluj. Bul. Laboratoarelor, Voi. 2, Nr. 9—10, Bucureşti, 1936, p. 82—85, 8°, 5 fig.

d) Lucrările colaboratorilor institutului:

163. Klima Francisc: Dela medicina veche la cea a viitorului. Clujul Med., Voi. 17, Nr. 11, Cluj, 1936, p. 689—695, 4°. 164. Klima Franz: Rund um die Kriese der Medizin. Med. Zeitschrift, Voi. 11, Nr. 5, Sibiu, 1937, p. 157—159, 8°. 165. Mariran Victor: George Sarton, „The Study of the History of Science". Clujul Medical, Voi. X, Nr. 11, Cluj, 1936 p. 719, 4°. 166. Bran Gheorghe: începuturile şi istoricul vaccinării în Ardeal. Rev. Sanitară Militară, Voi. 21, Nr. 8—9, Bucureşti, p. 317—318, 4°. 272

Теге:

167. Szabo Andrei: Indicele analitic A—N al tezelor făcute la Fac. de Med. şi Farm. Cluj în anii 1923—1936. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, 19 р., 8°. 168. Petai-Matache Ana: Indicele analitic O—Z al tezelor făcute la Fac. de Med. şi Farm. Cluj în anii 1923—1936 şi câteva consideraţiuni generale asupra lor. Cluj. Tip. Cartea Românească,. 1936, 25 р., 8°. 169. Roth Gheorghe: Istoria medicinii în fascicolele 1—2? Voi. III (1793) al rev. „Siebenburgische Quartalschrift". Cluj, Tip. Nagy, 1937, 19 р., 8°. 170. Alberti Petre: Ştiri interesând istoria medicinii româ neşti din voi. IV, Nr. 1—9 ale rev. „Wiener med. Wochenschrift" (1854). Cluj, Tip. Universală, 1937, 42 р., 8°. 171. Coifman Şmil: Niculae Ivanovici Pirogoff în răsboiut din Crimea. Cluj, Tip. Pallas, 1937, 19 р., 8°. 172. Tonk Emil: Câteva documente Clujene din 1831 privi toare la prima epidemie de holeră din Ardeal, Cluj, Tip. Orient, 1937, 25 р., 8°.

14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.

Prof. Dr. V. Papilian şi Doc. Dr. С. C. Velluda: Istoricul Antropologiei în România. Dare de seamă. Congresul Interna ţional de Antropologie, Bucureşti. Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. С. V. Antonescu: Noi cercetări în studiul sincopei adrenalino-cloroformice. Clujul Medical, Nr. -6, Iunie 1937. Prof. Papilian şi Drd. I. Vinţi: 1. Contribuţiuni la studiul antimerelor. Clujul Medical, Nr. 3, Martie 1937. 2. Consideraţiuni patologice asupra antimerelor. Clujul Me dical, Nr. 3, Martie 1937. Prof. Dr. V. Papilian şi Drd. N. Mărgineanu: Contribuţiuni la studiul orbitei. Comunicare Societatea Română de Antropolo gie, Cluj, Aprilie 1937. Doc. Dr. С. C. Velluda: 1. Un caz de comunicare interventriculară însoţit de origina arterei pulmonare şi aorte din ventricolul stâng. Clujul Medical, Nr. 8, 1937. 273

2. Consideraţiuni de anatomie şi biologie experimentală asu pra sarcinilor multigemelare. Comunicare Societatea de Endocri nologie. 3. Contribuţiuni la studiul antropologic al masivului facial la Români şi Unguri. Comunicare Societatea Română de Antro pologie Cluj. Iunie 1937. 4. Frumosul Anatomic. Conferinţa. Cursul Medico-Sportiv. Cluj, Iulie 1937. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Drăgulescu I.: Un caz de co municare interventriculară însoţită de origina comună a arterei aorte şi pulmonare din ventricolul stâng. Clujul Medical, Nr, 2, Februarie 1937. Doc. Dr. С. C. Velluda, Dr. Stroescu şi Dr. Aniţescu: Un caz de notomelie la o fetiţă de 7 luni. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937. Dr. I. 6. Russu: Dare de seamă asupra Soc. Rom. de Antro pologie pe anul 1936. Clujul Medical, Nr. 3, 1937. Dr. I. G. Russu şi Dr. Valeriu Pop: Studiul anatomic al fasciilor în partea medială a genunchiului. Rev. de Ortopedie, Nr. 3—4, 1936. Dr. I. G. Russu şi Drd. I. Boroica: Muşchiul gluteo-perineal. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937. Dr. С. V. Antonescu şi Drd. I. Viriţi: Sincopa adrenatino- clorofojynică şi vagul. Clujul Medical, Nr. 8, August 1936. Dr. V. Preda: Consideraţiuni asupra epigenezei fiziologice în embriologia cauzală. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937. Теге. 1. Cighi Ioan: Cercetări asupra anastomozelor din sis temui carotidian extern şi intern. Iulie 1937. 2. Adela Schwarck: Contribuţiuni la studiul mişcărilor pro vocate după moarte. Iunie 1937. In anul acesta ţinându-se la Bucureşti Congresul Internaţio nal de Antropologie, Societatea Română de Antropologie, cu se diul la Institutul de Anatomie Descriptivă şi Topografică a fost însărcinată să redacteze o dare de seamă asupra situaţiei actuale în România a diferitelor discipline, ce fac obiectul acestui con gres. Domnul Profesor Dr. Victor Papilian şi domnul Docent Dr. С. C. Velluda au redactat „Istoricul Antropologiei în România", in care s'a arătat nu numai evoluţia Antropologiei, dar şi starea ei actuală. 18 274

15. Institutul de anatomie patologică.

a) Publicaţii:

1. Prof. Titu Vasiliu: A editat un curs de Anatomie Pato logică pentru uzul studenţilor (litografiat). 2. Dr. Rubin Popa: Cancerul cicatricial. Revista Cancerul, Cluj, Nr. 3, 1936, (cu Dr. Ioachim Stupariu). 3. Dr. Rubin Popa: Haemoperitoneu mortal prin ruptura nodulilor mestastatici într'un caz atipic de chorioepiteliom gene ralizat. Rev. Cancerul, Nr. 4 din 1936, (cu Docent Dr. I. Voicu)'. 4. Dr. Rubin Popa cu Dr. P. Radu: Consideraţiuni statistice asupra cancerului pulmonar primitiv pe baza materialului autopsie din anii 1920—1936 al Inst. de Anatomie Patologică din Cluj. Rev. Cancerul, Nr. 1, 1937. 5. Dr. Radu Petru: Un caz rar de cancer gelatinos al apen- dicelui cu metastaze generalizate evoluând sub aspectul unei insuf. circulatorii. Clujul Medical, Nr. 8, 1937. 6. Dr. Radu Petru cu Dr. Graur I.: Consideraţiuni asupra unui caz de mieloză acută cu artralgii. Clujul Medical, Nr. 2, .p 75, 1937. 7. Dr. Josan Radu cu Doc. Dr. I. Gavrilă: Stările ipoglicemice. Mecanismul glicoregulator, simptomatologia, diagnosticul şi patogenia stărilor ipoglicemice. Clujul Medical, Nr. 3, 1937.

b) Comunicări:

1. Prof. T. Vasiliu: Consideraţiuni anatomo-patologice asu pra cancerului pulmonar, Clujul Medical, 1937. 2. Prof. T. Vasiliu cu Dr. Popa Rubin: Carcinom stomacal cu metastaze generalizate. Clujul Medical, Nr. 4, p. 269, 1937. 3. Prof. T. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Un caz de hepatită to xică infecţioasă. Clujul Medical, Nr. 2, 1937, p. 199. 4. Prof. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Chist hidatic al ficatului cu fistulă hepato-pulmonară. Clujul Medical, Nr. 5, 1937, p. 340. 5. Prof. Vasiliu şi Dr. P. Radu: Prezentări de cazuri de cc. pulmonare. Clujul Medical, 1937. 6. Prof. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Un caz de pneumomatoză a intestinului. Clujul Medical, 1937. 7. Prof. T. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Carcinom cu metastaze generalizate şi insuf. circulatorie. Clujul Med. 1937. 276

8. Prof. Vasiliu şi Dr. P. Radu: Carcinom stomacal cu he- patopneumopatie. Clujul Medical, 1937. 9. Prof. Vasiliu cu Dr. Radu şi Drd. Roman L: Prezentări de cazuri de cancere pulmonare. Clujul Medical, 1937. 10. Prof. T. Vasiliu cu Dr. Mureşan Aug.: Paraganglion retroperitoneal cu metastaze multiple în ficat şi plămâni. Clujul Medical, Nr. 1, 1937, p. 52. 11. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşan: Limfoblastom generalizat. Clujul Medical, Nr. 4, 1937, p. 265. 12. Prof. T. Vasiliu cu Dr. A. Mureşan: Asupra unui caz de endocardită lentă. Clujul Medical, Nr. 4, 1937, p. 268. 13. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Aug. Mureşan: Endocardită cu tromboza venei subclaviculare şi jugulară dreaptă. Clujul Me dical, 1937. 14. Dr. Popa Rubin: Dare de seamă asupra activităţii Reu- niunei Anatomice pe anul 1935—36. Clujul Medical, Nr. 1, 1937, p. 51. 15. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Persistenţa Forame- nului primum cu angustia aortei şi ectazia pulmonarei la o femee de 23 ani. Clujul Medical, Nr. 5, 1937, p. 340. 16. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Două cazuri de sin drom coronarian. Clujul Medical, 1937. 17. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Insuficienţă corona riană pe bază arterioscleroasă. Clujul Medical, 1937. 18. Dr. Popa Rubin cu Dr. Radu: Consideraţiuni statistice pe baza materialului autopsie al Inst. de Anat. Pat. din Cluj supra cancerelor pulmonare. Clujul Medical, 1937. 19. Dr. V. Dachnovici cu Prof. Kernbach şi Dr. Cotuţiu: L'apparition et l'evolution de la fibirine dans les blessures. Un nouveau criterium pour le diagnostic histologique de la date d'une plaie. Bull. de l'Acad. de Med. Roum. An. I, p. 691. 20. Dr. V. Dachnovici cu Prof. Kernbach şi Dr. Cotuţiu: Recherches critiques sur le diagnostic chronologique des blessu res par l'examen histologique. Bull. de l'Acad. de Med. Roum. An. I, p. 699. 21. Dr. Radu Р.: Despre un caz de cancer hepatic primitiv. Clujul Medical, 1937. 22. Dr. P. Radu cu Prof. Ţeposu şi Dr. Popa I.: Despre un caz de diverticol vezical. Soc. Şt. Med. Clujul Medical, 1937. 276

23. Dr. Josan Radu cu Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Gârbea: Un caz de scarlatină gravă asociat cu crup, traeheotomie, vindecare. Soc. Şt. Med. Clujul Medical, 1937.

16. Institutul medico-legal.

A) Cărţi didactice. Prof. M. Kernbach: Medicina Legală, manual pentru stu denţii în medicină, studenţii de drept şi jurişti, în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal Regele Carol II. 744 pag., 150 fig. Tip. Universala. Cluj, 1937.

B) Publicaţii. Prof. M. Kernbach: Dreptul Medical. Revista Ştiinţelor Me dicale, Voi. XXV, Nr. 10, Oct. 1936, Bucureşti. Prof. M. Kernbach, Cotuţiu şi Dahnovici: Contributions â l'etude de la reaction vitale apres les blessures. Congresul Inter naţional de Medicină Legală. Paris, Mai 1937. Ann. de med. leg. Nov. 1937. Prof. M. Kernbach: A propos de l'examen hysto-patologique des organes genitaux internes apres l'avortement. Congres Inter naţional de Medicină Legală. Paris, Mai, 1937. Ann. de med. leg. 2, 1938. Prof. M. Kernbach: Starea de periculozitate şi concepţia ei medico-legală. Pandectele Române, August. 1937. Dr. V. Hurghişiu în colaborare cu Prof. C. Urechia: Sur un cas d'oligodendrogliome avec mort subite. Archives Internatio- nales de Neurologie, No. 3, Mars 1937. Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. C. Urechia: Hemorra- gie protuberantielle de nature syphilitique. Revue Neurologique, Nr. 6, Decembrie 1936.

C) Invenţii.

Dr. V. Hurghişiu: „Genezimetru", aparat pentru aflarea pe rioadei fertile şi a perioadelor sterile fiziologice, ale femeii. Acest aparat a fost propus de Prof. Knaus pentru confecţionarea lui în Austria.

D) Comunicări şi conferinţe. Prof. M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Intoxicaţie alimentară, bacteriană. Reuniunea Anatomică, 14/XII 1936. 277

Prof. M. Kernbach: Noul Cod Penal şi sancţiunile medicilor- Conferinţă ţinută la Societatea Ştiinţelor Medicale. Prof. M. Kernbach şi Dr. Birkle: Infarct al uterului datorit manoperelor abortive. Reuniunea Anatomică, 1937. Prof. M. Kernbach: Prezentarea Genezimetrului Dr. V. Hurghişiu. Soc. de Ginecologie, Obstetrică şi Endocrinologie, 1937. Prof. M. Kernbach: Conferinţe făcute la Cercul de Studii Juridice de pe lângă Tribunalul Cluj: 1. Responsabilitatea penală. Cauzele care apără şi micşorează responsabilitatea (art. 25, 579—586, 126—137, 154—160 С. Р.). 2. Infracţiuni de fals şi întrebuinţarea de fals. 3. Infracţiuni contra bunelor moravuri. 4. Infracţiuni contra integrităţii corporale. Prof. M. Kernbach: Conferinţe de criminalistică făcute pen tru Penaliştii şi ofiţerii de poliţie judiciară (Institutul Medico- Legal): 1. Mijloacele de probaţiune în instrucţia criminală (art. 173 С. Pr. Р.). 2. Impresiunile: digitale, palmare, de picior, de corp, de obiecte, etc, 3. Scrisul de mână şi expertiza lui. Dr. Ć. Cotuţiu: 4. Petele ca mijloc de probaţiune în justiţie. 5,. Răniri şi loviri. Dr. V. Hurghişiu: 6. Urmele şi impresiunile ca mijloc de probaţiune în justiţie! Dr. C. Cotuţiu: Traumatismele în medicina internă. Conf. la Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, 7 Noembrie 1936. Dr. C. Cotuţiu şi V. Hurghişiu: Două cazuri de hemoragie cerebrală. Reuniunea Anatomică, 12 Decembrie 1936. Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Două cazuri de intoxi caţie cu oxid de cărbune. Soc. Ştiinţelor Medicale, 19 Dec. 1936. Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Leziuni anatomo-patologice în două cazuri de intoxicaţiuni cu oxid de cărbune. Reu niunea Anatomică, 6 Februarie 1937. Dr. C. Cotuţiu: Cancerul pulmonar profesional. Reuniunea Anatomică. 278

Dr. С. Cotuţiu: Miocardită sifilitică şi moarte subită. Reu niunea Anatomică. Dr. V. Hurghişiu: Spina bifida şi moarte subită. Reuniunea Anatomică, 28 Noembrie 1936.

D) Теге:

1. Adorjan Margareta: Complicaţiile craniene după trauma tismele feţii. 2. Bologa Elena: Consideraţiuni clinice şi medico-legale asu pra perforaţiunilor uterine. 3. Borbath Andrei: Fracturile craniene şi interpretarea lor medico-legală. 4. Codreanu Angela: Studiu comparat asupra legiferării a- tentatelor contra bunelor moravuri. 5. Danciu Victor: Bibliografia sintetică a tezelor lucrate în Institutul Medico-Legal din Cluj în anii 1927—1936. 6. Holder Şarolta: Leziunile traumatice articulare şi inter pretarea lor medico-legală. l.Horvath Andrei: Sifilisul traumatic. 8. Maraoine Zamfira: Noua legiferare a avortului în Ro mânia. 9. Ivan E. Măria: Contribuţiuni la studiul perioadei genczice şi a perioadelor agenezice fiziologice. 10. Karacsonyi Ladislau: Turburările psihice şi nervoase după traumatismele craniene. 11. Kintsch Iosif: Otologia în activitatea medico-legală. 12. Mărgineanu Teodor: Asfixiile mecanice. 13. Petcu Zamfira: Căutarea paternităţii prin noile metode medicale şi antropologice. 14. Sava Petre: Intoxicaţiile alimentare bacteriene. 15. Şichet Traian: Autoritatea medicului în aplicarea măsu rilor de poliţie sanitară, la noi şi în străinătate. 16. Semova Theodora: Fracturile maxilarelor din punct de vedere medico-legal. 17. Tuf eseu L. Romeo: Problemele medicale ale identităţii. 18. Paul Veseli: Intoxicaţia cu oxid de cărbune. 19. Wilhelm Andrei: Căile ştiinţifice pentru combaterea cri minalităţii. ш 17. Institutul de chimie biologică.

Dr. I. Manta: Le potassium dans les affections nervcuses (în colaborare cu Prof. Urechia). Academia Română de Medicină. Dr. I. Manta: Sur un principe febrigene dans les urines hu- maines (în colaborare cu Prof. Urechia). Academia Română de Medicine. Dr. I. Manta: L'hydrogenation catalitique de l'acide dehydro- cholique (în colaborare cu V. Lupea). Bull. Soc. de Chimie Bio- logique. Dr. I. Manta: Calcemia după injecţiile cu calciu (în colabo rare cu Dr. T. Dinculescu). Clujul Medical. Dr. I. Manta: Sur l'action de l'acide monoîodacetique sur la fermentation des sucres (în colaborare cu Dr. O. Comşia). Teze lucrate la Institutul de Chimie Biologică: Dr. T. Dinculescu: Asupra pentozelor în urina diabeticilor.

18. Institutul de fiziologie.

a) Publicaţiuni.

1. Gr. Benetato, R. Oprean: Contribution â l'etude de l'asthe- nie surrenoprive (avec 3 fig.). Bull. de la Soc. de Chimie biologique, t. 19, p. 69, 1937. 2. Gr. Benetato, C. Oprişiu: Rolul glandelor salivare în men. ţinerea echilibrului acido-bazic. Clujul Medical, Nr. 2, 1937. 3. Gr. Benetato, C. Oprişiu: Contribuţiuni la studiul factori lor fizico-chimici cari intervin în patogenia afecţiunilor dentare. Revista Stomatologică, Nr. 1, 1937. 4. Gr. Benetato: Ancheta asupra alimentaţiei ţăranului din Munţii Apuseni. Clujul Medical, Nr. 11—12, 1936. 5. Gr. Benetato, C. Oprişiu et P. Ciurdariu: L'action de la trypsine et du „serum antitrypsique" sur la polypeptidemie chez le Lapin. C. R. de la Soc. de Biologie, 1937. 6. Gr. Benetato: Alimentaţia la sportivi şi muncitori. Clujul Medical, Nr. 4, 1937. 7. /. Niţescu, Gr. Benetato et R. Oprean: Nouvelles recherches

sur le metabolisme des glucides dans l'avitaminose Ba. C. R. de la Soc. de Biologie, t. 125, p. 188, 1937. 280

8. /. Drăgoiu, Gr. Benetato et R. Oprean: Recherches sur la respiration des ovayres des mamiferes. C. R. de la Soc. de Bio logie, 1937. 9. C. Urechia, Gr. Benetato şi A. Retezeanu: Cercetări asu pra potasiului în insuficienţa glandei suprarenale. Mişcarea Me dicală Română, Nr. 9—10, p. 460, 1936. 10. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato: Nefrită asociată cu sindro mul nefrozei lipoidice. Revista de Pediatrie şi Puericultura, Nr. 1—4, 1937. 11. C. Oprişiu: Variaţiunile amoniacului salivar sub influenţa travaliului muscular. Revista Stomatologică, p. 456, 1936. 12. N. Munteanu: Uber das Vorkommen Oestrogener Wirck- stoffe in therapeutischen Mooren. Deutsche Med. Wochenschrift, Nr. 3, 1937. 13. N. Munteanu: Cercetări asupra factorilor de creştere (Auxin) în nămolurile terapeutice. Clujul Medical, Nr. 3, 1937.

b) Conferinţe, comunicări.

1. Gr. Bentato, C. Oprişiu: Rolul glandelor salivare în men ţinerea echilibrului acido-bazic. Soc. Ştiinţelor Medicale, Decem- brieţ, 1936. 2. Gr. Benetato: Câteva probe pentru determinarea capaci tăţii pentru eforturi fizice. Soc. Med. de Educaţie fizică, Mai 1937. 3. Gr. Benetato, C. Oprişiu, P. Ciurdariu: Acţiunea tripsinei şi a „serului antitripsic" asupra polipeptidemiei. Soc. Ştiinţelor Med. Mai, 1937. 4. Gr. Benetato: Consideraţiuni generale asupra fiziologiei efortului fizic. Soc. Med. de Educaţie fizică, Mai 1937. 5. Gr. Benetato, Sportul şi sistemul endoglandular. Soc. Med. de Educaţie fizcă, Mai 1937. 6. /. Iancu, C. Oprişiu: Ascorbicuria în câteva stări patolo gice la copil după administrarea dozei de saturaţie. Soc. Ştiinţe lor Med. Mai 1937. 7. AT. Munteanu: Cercetări asupra prezenţei factorilor biolo gici din nămolurile terapeutice. Congresul al XVI-lea de Balneo logie, 1937, Bucureşti. 281

с) Teze:

1. М. Е. Pamfil: Consideraţiuni asupra conductibilităţii elec~ trice a ţesuturilor ( (Teză de fizică medicală lucrată în parte în acest Institut). 32 pag. Cluj, 1937. 2. /. Lupaş: Contribuţiuni la studiul 2. 4. 6-trinitro şi 4. 6-dinitro-benzol-anilinelor. Transpunerea acestora cu sisteme idrozolonice şi acţiunea farmacodinamică a acestor sisteme. (Teză de doctorat în farmacie lucrată în parte în acest institut), 44 pag. Cluj, 1937.

La Institutul de Fiziologie s'a mai făcut în cursul acestui an examenul fiziologic şi complectarea fişelor fiziologice la un număr de 217, studenţi şi studente din anul I dela toate Facul tăţile.

19. Institutul de Radiologie.

1. Prof. Dr. D. Negru: Die Rontgenbehandlung der Lym- phogranulomatosis inguinalis. Strahlentherapie, Bd. 56, 1936. 2. Prof. Dr. D. Negru: Radioterapia în astm. Mişcarea Me dicală Română, Craiova, Voi. 1—2 din 1937. 3. Prof. Dr. D. Negru: Rontgenterapia în boala lui Basedow- Raport la Congresul al doilea Naţional de Radiologie. Cluj, 1937. 4. Dr. C. Berariu: Tehnica examenului radiologie al tora celui şi imaginea toracică normală. Conferinţă la cursul de per fecţionare în tbc. pulmonară. 1936. 5. Dr. C. Berariu: Imaginele patologice elementare ale apa ratului respirator. Conferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulmonară. 1936. 6. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei pul monare. Conferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulm. 7. Dr. C. Berariu: Tehnica dispensarului antituberculos. Con ferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulm. 1936. 8. Dr. C. Berariu: Demonstrări de filme radiologice despre cazuri mai dificile. Conferinţă la cursul al III-lea de perfecţio nare organizat de Asoc. Docenţilor Univ. Cluj, 1936. 9. Dr. C. Berariu: Sora de ocrotire în lupta antituberculoasâ. Conferinţă la congresul surorilor de ocrotire. Cluj, 1937. 10. Dr. C. Berariu: Un caz de boala lui Schiiller-Christian. 282

Comunicare la al II-lea Congres Naţional de Radiologie Cluj, 1937. 11. Dr. C. Berariu şi Dr. C. Vasculescu : Contribuţiuni la radiodiagnosticul ascaridozei. Comunicare la al II-lea Congres Naţional de Radiologie. Cluj, 1937. 12. Dr. C. Berariu şi Dr. T. Vasculescu : încercări compara tive cu Bilograf Egger. Comunicare la al II-lea Congres Naţ. de Radiologie, Cluj, 1937. 13. Dr. C. Berariu: Noutăţi mai importante din domeniul radiologiei medicale. Conferinţă la şedinţa inaugurală a Soc. de Radiologie Cluj, 14 Iunie 1937. 14. Dr. T. Vasculescu: Scurt raport asupra activităţii Insti tutului de Radiologie Cluj. Com. la Congr. Naţ. de Radiologie, 1937. 15. Dr. V. Rusu: Eficacitatea radioterapiei în sindromele emoragipare. Clujul Medical, Nr. 1, 1937. 16. Dr. V. Rusu: Tratamentul răului radioterapie cu prepa rate vitaminice. Clinica et Laboratorium, April 1937. 17. Dr. V. Rusu: Acţiunea terapeutică a razelor Rontgen în cheratitele parenchimatoase. Com. Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 1937. 18. Dr. V. Rusu, Dr. A. Lakatos : Radioterapia în arachnoiditele spinale adezive. Com. Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj 7139.

Teze:

1. Chici Bela: Radioterapia în astmul bronşial. 2. Stoian Gheorghina: Radioterapia cancerului colului uterin 3. Brazdă Alfred: Diagnosticul radiologie al scisuritelor tuberculoase. 4. Togânel Dionis: Rontgenterapia în limfogranulomatoză. 5. Rădăşan Filomela: Rontgenterapia tuberculozei genitale.

20. Institutul de igienă şi igienă socială.

1. /. Moldovan, C. Crişan şi T. Tur cu; La localisation des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobayes par voie intraveineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 206, 1936. 2. /• Moldovan, T. Turcu şi C. Crişan : L'action desensibili- 283 sânte des bacilles tuberculeux injectes par voie veineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 204, 1936. 3. /. Moldovan, T. Tur cu şi C. Crişan: Le „pneumotropisme" des bacilles acido-resistente. C. R. Soc. Biol. Voi. CXXIII, p. 208, 1936. 4. /. Moldovan, C. Crişan şi T. Turcu: La destinee des ba cilles acido-resistente injectes aux chiens et chats par voie endoveineuse. Bull. l'Acad. de Med. Roum. Tome III, Nr. 2, p. 145. 5. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, I. Bul. Eug. şi Biopoli- tia Voi. VII, 1936, p. 379. 6. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, II. Ibidem, Voi. VIII, 1937, p. 95. 7. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, III. Ibidem, Voi. VIII, 1937, p. 169. 8. Dr. M. Zolog: Sistemul reticulo-endotelial şi chemoterapia tripanosomiaselor. Clujul Medical, 1936, Nr. 7. (In colaborare cu O. Comşia). 9. Dr. M. Zolog: Toxicitatea corpilor arseno-bensolici şi metoda internaţională de evaluare. Ibid., Nr. 11, p. 659. (In co laborare cu O. Comşia). 10. Dr. M. Zolog: Igiena şi igiena socială a vieţii studen ţeşti, îndrumări universitare. Of. Uoiv. al Universităţii Cluj, 1936, р. 1. (In colaborare cu O. Comşia). 11. Dr. M. Zolog şi Dr. I. Prodan: Plasa sanitară-model Gilău. Raport de activitate pe anii 1931—36. Bul. Eugenie şi Bio- politic. Voi. VIII, 1937, Nr. 1—3. 12. Dr. T. Turcu, I. Moldovan şi C. Crişan: La localisation des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobayes par voie intraveineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 206, 1936. 13. Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan: L'action desensibilisante des bacilles tuberculeux injectee par voie veineuse. (vezi No. 2 de sus). 14- Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan : Le „pneumotro pisme" des bacilles acido-resistente. (vezi mai sus No. 3). 15- Dr. T. Turcu, Iancu, Darin şi David ; L'emploi des arsenicaux pour la desinfection des porteurs du germes diphteriques dans les collectivites des nourrissons. Le nourrisson, Voi. 24, p. 359, 1936. 284

16. Dr. Т. Turcu, Iancu, David şi Vago : Noi născuţi purtă tori de bacili difterici. Cernăuţi Medical, Voi. 4, p. 205, 1937. 17. Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan: La' destinde desba- cilles acido-resistents injectes aux chiens et aux chats par voie endo-veineuse. (vezi mai sus No. 4). 18. Dr. O. Comşia: Sistemul reticulo-endotelial şi chemoterapia tripanosomiaselor. Clujul Med. 1936, Nr. 7. (In colabo rare cu M. Zolog). 19. Dr. O. Comşia: Toxicitatea corpilor arseno-benzolici şi metoda internaţională de evaluare. Ibid., Nr. 11, p. 659. (In co laborare cu M. Zolog). 20. Dr. O. Comşia: Biopolitica. Gând Românesc, 1936, Nr. 8—9, p. 430. 21. Dr. O. Comşia: Igiena şi igiena socială a vieţii studen ţeşti, îndrumări universitare. Of. Univ. al Universităţii Cluj, 1936, р. 1. (în colaborare cu M. Zolog). 22. Dr. O. Comşia: Spaţiul biologic, I. Bul. Eug. şi Bio- politic, 1937, Nr. 11—12, p. 321. 23. Dr. O. Comşia: Premunition anti-tuberculeuse du cobaye au moyen du В. C. G. injecte par Voie veineuse a raison d'une dose forte et unique. C. R. de la Soc. de Biol., 1937, t. CXXIV, nr. I, p. 82. (In colaborare, cu I. Ardeleanu). 24. Dr. O. Comşia: Terenul biologic în cancer. V. Problema eredităţii tumorilor umane. Cancerul, 1936, nr. 11—12. 25. Dr. O. Comşia : Spaţiul biologic II. Bul. Eug. şi Biopo- litic, 1937, nr. 6—7. 26. Dr. O. Comşia : Biopolitica un imperativ al timpului. Transilvania, 1937. nr. 1, p. 57. 27. Dr. O. Comşia : Criterii pentru determinarea valorii eredo-biologice. încercare metodologică. Bul. Eug. şi Biopolitic, 1937, nr. 1—2. (In colaborare cu I. Făcăoaru). 28. Dr. O. Comşia : Politică şi Biopolitica. Transilvania, 1937, nr. 2. p. 111. 29. Dr. O- Comşia : Viaţa şi legile ei. Ibid. nr. 2, p. 196. 30. Dr. O. Comşia : Biotipologie şi sport. Conferinţă ţinută în ziua de 2/VI 1937. 31. Dr. I. Făcăoaru : Compoziţia rasială a populaţiei din Şanţ (Năsăud). Sociologie Românească, 1/10. 285

32. Dr. I. Făcăoaru : Perimetrul orizontal cefalic la români, săcui şi unguri. Bul. Eug. şi Biopolitic. 1937. Voi. VIII (pag. 43—53) 33. Dr. I. Făcăoaru : Studiul genealogic al unei familii aso- ciale din Şanţ (Năsăud). Sociologie Românească. II. 4. p. 176—178. 34. Dr. I. Făcăoaru : Circumscripţia orizontală cefalică şi forma occipitului în populaţia din Măguri. Com. Soc. Antrop. Şed. din 25. I. 1937. 35. Dr. I.Făcăoaru : Din problematica şi metodologia cerce tărilor eugenice şi genetice în cadrul monografiei sociologice. Arhiva pt. Şt. şi Ref. Soc. 1937. Ianuarie—Aprilie. 36. Dr. I. Făcăoaru: Perimetrul orizontal cefalic în raport cu rasa la românii din Măguri. Com. Soc. Antrop. Şed. din 19. IV. 1937. 37. Dr. 1. Făcăoaru : Compoziţia rasială a 487 studenţi ro mâni dela Universitatea din Cluj. Com. Soc. Antr. Şed. din 31. V. 1937. 38. Dr. I. Făcăoaru : Compozita rasială la români, săcui şi unguri. Bul Eug. şi Biopolitic. 1937. Voi. VIII. (124—142). 39. Dr. I. Făcăoaru : Compoziţia rasială a populaţiei române din câteva sate mărginene (jud. Sibiu), Bul. Eug. şi Biop. 1937, VIII, nr. 6—7. 40. Dr. I. Făcăoaru : Criterii pentru determinarea valorii eredo-biologice. (încercare metodologică). Bul. Eugenie şi Bio politic. 1937. VIII. p. 75—82. (In colaborare cu O. Comşia). 41. Dr. I. Făcăoaru : Introducerea eugeniei în învăţământul ge.-man de toate gradele. Bul. Eug. şi Biop. 1936, VII. p. 270—277. 42. Dr. I. Făcăoaru : Realizări biopolitice şi eugenice, Bul. Eugenie şi Biop. 1936, VIL p. 347—355. 43. Dr. I. Făcăoaru: Antropologia. Sociologie Românească, I, nr. 7—9. 44. Dr. I. Făcăoaru: Ganzheitsanthropologie in Rumânien. Zeitschrift fur Rassenkunde, 1937, Jan.—Mârz. .45. Dr. I. Făcăoaru: înzestrarea superioară ca fenomen ere ditar. Transilvania 1937, nr. 1, p. 55. 46. Dr. I. Făcăoaru : înzestrarea inferioară ca fenomen ere ditar. Transilvania, 1937, nr. 2, p. 556. 286

47. Dr. I. Făcăoaru : Selecţiunea socială negativă prin dena- talitatea elementelor superioare. Transilvania, 1937, nr. 3, p. 193. 48. Dr. I. Făcăoaru : Rasismul şi eugenia. Conf. ţinută la secţia „Astrei" Careii-Mari. 4. IV. 1937. 49. Dr. P. Râmneanţu .- Cauzele mortalităţii copiilor de 0—14 ani, la diferite vârste, pe sex şi mediu. Bul. Eug. şi Bio- politic nr. 5—6—7, 1936. 50. Dr. P. Râmneanţu : Mecanismul reducerii natalităţii în _ Banat. Clujul Medical nr. 6, 1936. 51. Dr. P. Râmneanţu : Tabele pentru înălţimea, greutatea şi determinarea stării de nutriţie a copiilor români de 5—16 ani. Bul. Eug. şi Biop. nr. 8—9—10, 1936. 52. Dr. P. Râmneanţu : Fapte şi cifre despre mortalitatea prin tuberculoză din România. Clujul Medical nr. 12, 1936. 53. Dr. P. Râmneanţu: Lungimea medie a vieţii în Cluj. Bu- let. Eug. şi Biop. nr. 11—12, 1936. 54. Dr. P. Râmneanţu : Korpergrosse und Korpergewicht der rumânischen Schulkinder, Gesundheit und Erziehung. Heft. 3. Mărz 1937. 55. Dr. P. Râmneanţu : Aspectul natalităţii din Europa după războiul mondial. Transilvania, nr. 1—4, 1937. 56. Dr. P. Râmneanţu : Evoluţia structurii pe vârstă a popu laţiei din România. Buletinul Eug. şi Biop. nr. 1—3, 1937. 57. Dr. P. Râmneanţu : Problema mortalităţii în Europa, dela 1921 încoace. Transilvania, nr. 2, 1937. 58. Dr. P. Râmneanţu : Mortalitatea infantilă ca problemă principală în România de astăzi. Transilvania nr. 3, 1937. 59. Dr. P. Râmneanţu : Starea de nutriţie şi alimentaţie a ţăranilor din trei comune ale jud. Caras. Bul- Eug. şi Biop. Voi. VIII, 1937, nr. 4—5. 60. Dr. L. Prodan : Reglementarea profesiunei medicale în Germania, Danemarca şi Ungaria. Bul. Eug. şi Biop. Voi. VIII, nr. 1—3, p. 82. 61. Dr. I. Ardeleanu : Premunition anti-tuberculeuse du cobaye au moyen du В. C. G. injecte par voie veineuse a raison d'une dose forte et unique. C. R. de la Soc. de Biol., 1937. t. CXXIV, nr. 1, p. 82 (în colaborare cu O. Comşia). 287

21. Institutul de istologie şi embriologie.

1. Drăgoiu Ioan — în colaborare cu Gr. Benetato şi R. Oprean : Recherches sur la respiration des ovocytes des Mam- miferes. Societe de Biologie, 1937. 2. Drăgoiu Ioan — în colaborare cu C. Crişan : Correlation sur le developpement du cristalin et celui de la vesicule optique, â propos d'une anomalie oculaire. Societe de Biologie, 1937. 3. Crişan C. — în colaborare cu I. Moldovan şi T. Turcu : La destineee des bacilles acido-resistants injectes aux chiens et chats par voie endoveineuse. Bulletin de l'Acad. de Med. de Roumanie, 937. 4. Pană D. : Diagnosticul sexului înainte de naştere prin re acţia Dorn—Sugarmann. Rev. de Endocrin., Gynecol. şi Obste trică, 1937. 5. Pană D. — în colaborare cu D. Căprioară : Efecte humo- rale asupra grefelor ovariene. Rev. de Endocrin., Ginecol. şi Ob stetrică, 1937. 6. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : L'ac tion desensibilisante des bacilles tuberculeux injectes par voie veineuse. C. R. Soc. Biol. 1936. 7. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : La localisation des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobays par voie intraveineuse. C. R. Soc. Biol., 1936. 8. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : Le pneumotropisme des bacilles acido-resistants. C. R. Soc. Biol. 1936.

22. Institutul de patologie generală şi experimentală.

Articole de revistă

1. Prof- Dr. Botez : Statistica tratamentului antirabic apli cat la Institutul Antirabic din Cluj în 1934. Buletinul Serviciului Antirabic nr. 2, Bucureşti, Ianuarie 1937. 2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. V. Gligore : Vaccinarea an- tirabică la Institutul Antirabic din Cluj în anul 1935. (Date şi constatări). Clujul Medical nr. 9/1937. 288

Conferinţe

1. Autonomia universitară şi factorii ei determinanţi. Conf. ţinută la 26 Mai 1937 la Facultatea de medicină din Cluj. 2. Patologia organică şi patologia funcţională. (Societ. Şti inţelor medicale din Cluj. Şedinţa dela 29 Mai 1937).

23. Institutul de bacteriologie.

In Institut s'au efectuat în colaborare cu D-l Prof. A. Gră- dinescu, experienţe pe guzgani, asupra efectului extrasului de cortico-suprarenală, asupra tumorilor experimentale (în curs de publicare). Deasemenea în colaborare cu Prof. C. Grigoriu şi I. Pe- trescu, „Efectul foliculinei asupra infecţiunei malarice". Publi cată în Revista de Obstetrică şi Endocrinologie, Cluj. Februarie 1937. S'au făcut pasage regulate de guzgani şi şoareci din tumo rile canceroase, aduse dela Londra şi Buda-Pesta (carcinomul Walker şi sarcomul Jensen). S'a întreţinut şi complectat colecţia de culturi microbiene,, izolându-se şi o serie de gonococi şi streptococi hemolitici. Se experimentează valoarea mediilor cu Tellur în clasifica rea bacililor difterici.

24. Institutul de balneologie şi fizioterapie.

Prof. Dr. M. Sturza : Importanţa climatoterapeutică a cli- maturilor României. Raport la Congresul de Balneologie din Iu nie 1937, în cadrul Congresului Internaţional de Medicină Mili tară.

25. Institutul de Farmacologie.

Profesor Dr. Gheorghe Popoviciu : Vezi raportul Clinicei* Infantile. Profesor Dr. Gheorghe Popoviciu — Dr. Eugenia Băncilă ;- Dozarea vitaminei С în urină prin metoda lui Harris Ray. Dr. Caius Antonescu : Vezi raportul Institutului de Anato mie descriptivă, unde a funcţionat până la data de 1 Aprilie 1937- 289

26. Laboratorul de chimie medicală.

In acest an a apărut deocamdată sub forma unei teze inau gurale, susţinută de către dl. doctor I. Lupaş, o chestiune relativ la acţiunea farmacodinamică a dinitro-N-oxo-fenil-indaxolonei, capul de serie al unor derivaţi nitrici sintetizaţi ca urmare a co laborării dsale la unele din lucrările dlui Agregat Dr. Secăreanu. Chestiunea fiind în curs de complectare, s'a studiat deocam dată numai acţiunea sus zisei substanţe asupra metabolismului. Lucrarea s'a executat cu colaborarea d-lui Prof. Dr. I. Niţescu dela Facultatea de Medicină din Bucureşti şi a d-lui Prof. Dr. Gr- Benetato dela Facultatea noastră, care au binevoit de a pune la dispoziţie animalele necesare.

27, Farmacia clinicilor.

1. Dr. Ion Lupaş: Sur les produits de transformation des 2.4.6-trinitro-et des 2.4-dinitro-anilines sous l'action du carbo nate de sodium en renlieu alcoolique. Bull. Soc. Chim. de France. T. 3. p. 1161 an. 1936 (în colaborare cu dl. prof. Dr. S. Secă reanu). — Teza de doctorat în Farmacie cu titlul : Contribu- ţiuni la studiul 2.4.6-trinitro- şi 4.6-dinitro-benzal anilinelor. Transformarea acestora în sisteme indazolonice şi acţiunea far macodinamică a acestor sisteme. (Susţinută în ziua de 10 Aprilie 1937, la Facultatea de Farmacie din Bucureşti). 2. Virgil Lupea: Contribuţiuni la studiul acizilor biliari. Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj, 20. III. 1937 (în colaborare cu dl. Prof. Dr. I. Manta). Sur les acides biliaires et leurs proprietes fiziologique (sub presă la Bull. de la Soc. de Chim. Biol., în colaborare cu dl Prof. Dr. I. Manta).

19 С) CURSURI DE SPECIALIZARE. 1. In igienă. In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire, s'a con tinuat şi în anul şcolar 1936—37 cursul de specializare în igienă, organizat de Facultatea de Medicină şi Farmacie, la Institutul de Igienă şi igienă socială de sub conducerea d-lui Prof Dr. Iu liu Moldovan. Au fost admişi la acest curs 13 candidaţi. Lecţiu- nile şi lucrările practice ca şi stagiile clinice reglementare au în ceput la 9 Noemvrie 1936 şi au durat până la 1 Iunie 1937, ur mând ca după terminarea stagiilor practice pe teren şi elaborarea tezei, candidaţii să treacă în toamnă examenul de specialitate. Materialul propus este acelaş ca şi în anul şcolar 1935—36. 2. In stomatologie. Programul acestor cursuri s'a publicat la capitolul Clinicii, Stomatologice (pag. 213). 3. Curs de perfecţionare pentru medicii practicieni şi absol venţi despre Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei pulmonare, organizat de clinica medicală în colaborare cu alte clinici şi insti tute, între 27 Sept. şi 7 Oct. 1937.

Luni 27 IX. : 9—10. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. I. Haţieganu : Cuvânt introductiv şi lecţiune despre „Turbură- rile digestive ale bacilarilor". 10—11. Secţia de boli pulmonare a clinici medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică (demon straţie de cazuri) despre ftizia incipientă- 5—6 Institutul de ra diologie. Dr. C. Berariu, asistent al Institutului de radiologie : Technica examenului radiologie al toracelui şi imagnea toracică normală. 6—7. Amfiteatrul clincii medicale. Doc. Dr. L. Da niello : Principalele forme clinice ale tuberculozei pulmonare şi principii de clasificare. Marţi 28 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace. 291

2Уг—4. Dispensarul Societăţii pentru profilaxia tuberculozei, str. Babeş nr. 7. Dr. C. Berariu : Technică dispensarului antitu berculos. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Da niello : Concepţia noastră actuală despre debutul tuberculozei adultului. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. Gh. Bu zoianu : Laringita tuberculoasă, diagnostic şi tratament. Miercuri 29 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică despre tuber culozele nodulare diseminate. 5—6. Institutul de radiologie. Dr. C. Berariu : Imaginile patologice elementare ale aparatului res pirator. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Da niello : Relaţiunile dintre pleurezia exudativă şi tuberculoza pul monară. loi 30 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace şi oleotorace.; 5—6. Institutul de radiologie. Dr. C. Berariu : As pectele radiologice ale tuberculozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. Gh. Buzoianu : Tracheobronchosco- pia ca metodă diagnostică în afecţiunile aparatului respirator. Vineri 1 X. : 9—11. Amfiteatrul clinicii chirurgicale. Prof. Dr. Al. Pop : Colapsoterapia chirurgicală a tuberculozei pul monare I, intervenţii pe nervul frenic (cu demonstraţii practice). 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. M. Hângănuţiu, şef de lucrări : Diagnosticul radiologie al tuberculozei gastro-intestinale. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Principiile fundamentale, modul de acţiune şi indicaţiile colapso- terapiei. Sâmbătă 2 X.: 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Demonstraţie de pleuroscopie şi ;e- zecţie de aderenţe (op. Jacobaeus). 5—6. Amfiteatrul clinicii me dicale. Dr. M. Alexandrov, directorul sanatorului de tuberculoză din Aiud, fost asistent al clinicii medicale : Auroterapia tubercu lozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Petre Chiper, asistent al clinicii medicale : Rezultatele frenicectomiei şi ameliorarea lor prin cura declivă şi alcoolizarea n. intercostali. Duminecă 3 X. : Vizitarea plasei sanitare model Gilău, a mai multor dispensare rurale şi a sanatorului de Tbc. Săvădisla. Luni 4 X. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică despre tuberculo- 292 zele fibroase şi sclerozele tuberculoase. 2^—4. Dispensarul Soc. pt. profilaxia tuberculozei, str. Babeş nr. 7. Dr. C. Berariu : Technica dispensarului antituberculos. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. V. Rusu : Acidentele auroterapiei şi prevenirea lor. 6—7. Amfiteatrul clinicei medicale. Dr. M. Sireteanu medic primar, fost asistent al clinicii medicale : Bronchospirometria, o nouă metodă de explorare funcţională a aparatului respirator şi valoarea clinică. Marţi 5 X. 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii medi cale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Me tode speciale de colapsoterapie; rezecţia aderenţelor, toracoplastia elastică, pneumotoracele extrapleural. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. V. Iepure, asistent al clinicii medicale : Tratamen tul medical al empiemului bacilar. Miercuri : 6 X. : 9—11. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. Al. Pop : Colapsoterapia chirurgicală a tuberculozei pulmo nare II, apicoliza (pneumotorace extrapleural), toraco-plastiile. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Arnošt Eckštein, director de sanator în Novy-Smokovec (Cehoslovacia) : Procese discrete ale vârfurilor pulmonare văzute în lumina cercetării bacteorolo- gice. 6—7. Amfiteatrul clinici medicale. Doc. Dr. M. Nasta dela Institutul de Seruri şi Vaccinuri Dr. I. M. Cantacuzino Bucu reşti : Biologia bacilului tuberculos, contagiune şi ereditate în tu berculoză. foi 7 X.: 9—10. Secţia de boli pulmonare a clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace şi spă- lătură pleurală. 10—11. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Agregat Dr. C. Poenaru-Căplescu, Bucureşti : Tuberculoza în clasa muncitoare. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Rudolf Krivinka, medic primar de sanator în Novy-Smokovec (Ceho slovacia) : Planigrafia şi însemnătatea ei în diagnosticul tuber culozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. M. Nasta, Bucureşti : Problema vaccinaţiunii preventive în con tra tuberculozei. FACULTATEA DE LITERE A) DECANATUL.

1. FOŞTII DECANI, t Gheorghe Bogdan-Duică în anul universitar 1919—20 Nicolae Bănescu în anul universitar 1920—21. Alexandru Lapedatu în anul universitar 1921—22. у Ioan Ursu în anul universitar 1922—23. Nicolae Drăgan în anii universitari 1923—24 şi 1932— t Virgil Bărbat în anul universitar 1924—25. Silviu Dragomir în anul universitar 1925—26. Dumitru M. Teodorescu în anul universitar 1926—27. Theodor Capidan în anul universitar 1927—28. Onisifor Ghibu în anul universitar 1928—29. Gheorghe Giuglea în anul universitar 1929—30. Petre Grimm în anul universitar 1930—31. Ştefan Bezdechi în anul universitar 1931—32.

2. PROFESORI ŞI CONFERENŢIARI DECEDAŢI. 1. Ioan Paul. 2. Ioan Ursu. 3. Iosif Popovici. 4. Vasile В o gr ea. 5. Virgil Bărbat. 6. Gheorghe Bogdan-Duică. 7. Gheorghe Mateescu (conferenţiar). 8. Constantin Diculescu (conferenţiar).

3. PERSONALUL DECANATULUI. Decan : NICOLAE DRAGANU.

Prodecan : ŞTEFAN BEZDECHI. 295

Secretar: Gheorghe A. Vătăşescu (lic. în litere şi în Drept, doctor în ştiinţele de Stat). Ajutor de secretar : Olga Dumitrescu (lic. în litere). Arhivară : Ana Ghibu. Impiegat : Gheorghe Ghenuche (dela 1 V 1937). Intendent : Andrei Tur os (până la 31. I 1937), Gheorghe Rusu (dela 1. II 1937). Ordonanţe : Geza Batiz, Ioan Baciu, Ioan Caian, Aurel Во- daciu (dela 1. IV. 1937).

4. PERSONALUL DIDACTIC

Profesori titulari.

1. Auger Yves. Născut la 14 August 1893 în comuna la Ro- chelle (Chafente-Inferieure) - Franţa. Ancien eleve de l'Ecole Normale superieure. Agrege des lettres. Profesor angajat cu contract la catedra de Limba şi Literatura franceză. Intrat în în văţământ la 20 Septembrie 1921. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura franceză. Preşedintele Comisiei de capaci tate pentru Limba franceză. Comandor al ordinului „Coroana României." 2. Bănescu Nicolae. Născut la 16 Decembrie 1878 în comuna Călăraşi, judeţul Ialomiţa. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1899. Doctor în Filosofie şi Litere dela Universitatea din Mun- chen. Profesor titular de Bizantologie. Directorul Seminarului de Bizantinologie. Prodecan al Facultăţii în anul 1919—20 şi 1921—22. Decan în anul 1920—21. Rector al Universităţii în anul 1923—24. Prorector în anul 1924—25. Senator al Universi tăţii din 8 Iunie 1931 până în 12 Iunie 1932 şi din Decembrie 1933. Membru activ al Academiei Române, membru de onoare al Societăţii de studii bizantine din Atena. Doctor honoris causa al Unversităţii din Atena. Fost deputat de Aleşd. Delegat al Aca demiei Române şi al Universităţii la serbările centenarului Uni versităţii din Atena. Delegatul Unversităţii şi al Academiei Ro mâne la al V-lea Congres internaţional de studii bizantine din 1936, la Roma. Comandor al Ordinului Coroana României, Cavaler al Legiunii de onoare, Răsplata Muncii pentru învăţă mânt cl. I, Avântul Ţării, Medalia jubilară, Războiul pentru în- 296

tregire, Meritul cultural în grad de cavaler, Bărbăţie şi Credinţă cl. I, Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. 3. Bezdechi Ştefan. Născut la 24 Aprilie 1888, în comuna Ploeşti, judeţul Prahova. Numit în învăţământ în 1919. Doctor al Universităţii din Bucureşti. Fost agregat stagiar din 1919-23, agregat din 1923—26. Profesor titular al catedrei de limba şi li teratura greacă. Directorul Seminarului de Filologie Clasică. Decan în anul 1931—32. Prodecan în anii 1932—1937. Membru în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Cluj. Fost direc tor gerant al Institutului de Studii Clasice- Răsplata muncii pen tru învăţământ clasa I. 4. Capidan Theodor. Născut la 15 Aprilie 1879, în oraşul Perlepe, Macedonia jugoslavă. Numit în învăţământ la 15 Au gust 1902. Doctor în Litere dela Universitatea din Lipsea. Fost asistent al Institutului balcanic din Lipsea. Decan în anul 1927—1928. Prodecan în anul 1928—1929. Membru al Aca demiei Române. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Co roana României în gradul de ofiţer, Coroana României în gra dul de comandor, Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Sta tului. Delegat al Academiei Române la Congresul internaţional al Linguiştilor din Copenhaga. Dela 1 Octombrie 1937 a fost chemat ca profesor titular la catedra de Filologie comparată a limbilor greco-latine din Bucureşti. 5. Drăganu Nicolae. Născut la 18 Februarie 1884, în comuna Zagra, jud. Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1906. Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titular de Limba şi Literatura română şi Limbi clasice la liceul din Năsăud, 1906— 1919. Membru al Comisiunii pentru organizarea Universităţii din Cluj (1919). Comisar ministerial pe lângă Directoratul re gional al învăţământului secundar din Cluj, 1919. Directorul cursurilor pentru pregătirea de profesori, Cluj 1919—20. Preşe dinte al comisiunii pentru examinarea candidaţilor de profesori, Cluj, 15 Sept. 1919—30 Iunie 1924, apoi membru în comisiunea examenelor de capacitate. Decan în anii 1923—1924, 1932— 1937. Rector al Universităţii în anul şcolar 1931—32. Prorector din 12 Maiu 1919 până la începutul anului şcolar 1919—20, apoi în anii 1932—1937. Preşedintele Comisiunii Căminurilor. 1923—24. Preşedintele Comisiunii Bibliotecii Universităţii, 1932—33. Membru al Comisiunii Căminurilor şi al Bibliotecii 297

Universităţii, mai mulţi ani. Preşedintele Oficiului de editură al Universităţii, 1932-1937. Membru corespondent al Academiei Ro mâne. Membru al Comitetului central şi al Secţiei literare a Aso- ciaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, al comitetului de lectură al Teatrului Naţional din Cluj, al Societăţii AGRU, ete.etc. Delegat al Ministerului Cultelor şi Artelor la Uniunea Muzeului Ardelean din Decembrie 1925. Director de studii şi disciplină la Căminul Casa învăţătorilor, 1925—26, 1930—31. Preşedintele Extensiunii Universitare din 1932. Pre şedintele Comisiei interimare a Municipului Cluj din 18 Noem brie 1933. Comandor al Coroanei României (Decret Regal Nr. 2429 din 7 Iunie 1920). Răsplata muncii pentru învăţământ clasa 1 (Brevet Nr. 6790, Decret Regal Nr. 4102 din 17 Decembrie 1930). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului (Bre vet Nr. 259, Decret Regal Nr. 3994 din 10 Decembrie 1931). Ofi ţer al Ordinului „Ferdinand" (Decret Regal Nr. 1556—1935). Ofiţer al „Legiunii de Onoare" (Decret din 16 Aprilie 1936, elU berat la 30 Aprilie 1936, înregistrat la Nr. 47282). Ordinul „Steaua României" în gradul de comandor (Decret Regal Nr. 2813 din 19 Noev. 1936). Ordinul Coroana României în gradul de mare ofiţer (Decret Regal Nr. 2428 din 5 Nov. 1936). Răsplata muncii pentru construcţii şcolare cl. I. Crucea de aur pentru me rit (Zloty Krzyz Zaslugi), poloneză. Ordinul cehoslovac „Leul Alb" în gradul de comandor.

6. Dragomir Silviu. Născut la 13 Martie 1888. în comuna Gurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit în învăţământ la 11 Iunie 1911. Profesor. titular de Istoria sud-est europeană. Fost profesor la Seminarul teologic din Sibiu. Decan în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27. Membru al Acade miei Române (1928). Directorul revistei „Revue de Transylva- nie." Preşedintele comisiei examenelor de capacitate, specialitatea Istorie principal. Mare ofiţer al Ordinului Coroana României. Comandor al Ordinului Coroana României. Meritul cultural, cavaler cl. I. Me ritul cultural, ofiţer. Coroana României în gradul de mare cruce. Sf. Sava. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Cavaler al Ordi nului Ferdinand I. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 298

„Leul Alb", comandor (Cehoslovacia). Coroana României, cordon. 7. Ghibu Onisifor. Născut la 31 Mai 1883, în comuna Să- lişte, judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din Jena. Profesor titular de Pedagogie. Directorul Seminarului de Pedagogie. I. Numit în învăţământ la 1910. Inspector al învăţă mântului primar din Arhidieceza Ortodoxă a Transilvaniei (1910—1914). Profesor la Seminarul Andreian şi Şcoala Nor mală din Sibiu (1911—12). Membru al Consiliului judeţean Si biu (1912—15). Membru al Comitetului naţional al Românilor ardeleni şi bucovineni refugiaţi (Odessa 1918). Membru şi dele gat al Comisiunii şcolare moldoveneşti de pe lângă Zemstva gu- bernială a Basarabiei (1917—18). Membru al Comisiunii biseri ceşti din Basarabia (1918). Asesor onorar al Consistorului bise ricesc din Basarabia (1918) şi al celui din Eparhia Vadului, Fe- leacului, Clujului (1920). Membru în comisia universitară Cluj 1919. Secretar general al Resortului de Culte şi Instrucţie pu blică din Transilvania (1918—20). Deputat în marele Sfat al Transilvaniei. Membru corespondent al Academiei Române. Membru şi preşedinte al Secţiei Şcolare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român din Transilvania. Membru de onoare al Universităţii populare, al Societăţii istorice-arheologice bisericeşti din Chişinău şi al Ateneului român din Dorohoi, al Sindicatului Presei din Ardeal şi al So cietăţii Meseriaşilor şi industriaşilor româri din Cluj. Membru al Societăţii regale române de Geografie. Membru în comitetul na ţional român al Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor prin Biserică. Fost comisar al Astrei pentru Basarabia. Fost se nator de Orhei. Decan al-Facultăţii de Filosofie şi Litere în anul 1928—29. Prodecan în anul 1929—30. Vice-preşedinte al Ligii antirevizioniste. Membru de onoare al Societăţii „Andreiu Şa- guna" dela Academia Teologică ortodoxă din Sibiu. Membru de onoare al Societăţii studenţilor în teologie ardeleni dela Uni versitatea din Cernăuţi. Membru de onoare al Societăţii studen ţilor în litere şi filosofie dela Universitatea din Cluj. A repre zentat Ministerul Educaţiei Naţionale în faţa instanţelor judecă toreşti în mai multe procese. Delegat de acelaş Minister să facă cercetări în Cehoslovacia. Bărbăţie şi Credinţă cl. I. Comandor al Ordinului Coroana României. Mare ofiţer al Coroanei Roma- 299 niei. Răsplata muncii cl. I. Mare ofiţer al Ordinului Steaua Ro mâniei. Ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Medalia Ferdinand 1, cu spade. Decorat cu Ordinul Ferdinand I în gradul de co mandor.

8. Ghidionescu Vladimir. Născut la 28 Martie 1878, în cor muna Iaşi, judeţul Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învăţământ în 1916. Profesor titular de Pedagogie. Director al Seminarului Pedagogic Universitar şi al Laboratorului de Pedagogie experi mentală. Premiat de Academia Română. Membru în comitetul internaţional, pentru congresele Ligei internaţionale pentru edu caţia nouă. Membru al Societăţii Regale Române de Geografie. Membru al secţiei şcolare a Asociaţiunii pentru literatura ro mână şi cultura poporului român. Delegat al Ministerului In strucţiunii şi al Universităţii la congresul internaţional din Chel- tenham (Anglia). Delegat ca reprezentant al Ministerului şi al Universităţii la congresul învăţătorimii din Franţa. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei Românei. Co mandor al Stelei României. Virtutea cercetăşească (medalie). Virtutea cercetăşească de aur. '9. Giuglea George. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor titular de Filologie romanică. Directorul Seminarului de Filologie roma nică. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1912. Fost lector de Limba română la Sorbonna (1914). Fost deputat de Bistriţa (1926—27). Membru în secţia literară a „Astrei". Decan în anul 1929—30. Prodecan în anul 1930—31. Fost deputat de Cluj (1931). Membru corespondent al Academiei Române (din Mai 1937). Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Bărbăţie şi Cre dinţă cl. II. Crucea comemorativă de războiu. Medalia jubilară. Coroana României în gradul de comandor. 10. Grimm Petre. Născut la 22 Februarie 1881, în Bucureşti. Doctor în Litere. Profesor titular de Limba şi Literatura en gleză. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura engleză. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1905. Fost profesor la li ceele şi gimnaziile din Târgu-Jiu, T. Severin, Târgovişte şi Mă năstirea Dealului (1905—1919), apoi lector de Limba engleză la Universitatea din Cluj (1919—1924). Decan în anul 1930— 1931. Prodecan in anul 1931—1932. Preşedintele Comisiunii exa menului de capacitate de limba germană (fete) 1937. Răsplata 300

muncii pentru învăţământ cl. I. Crucea de războiu- Ofiţer al Co roanei. Coroana României în gradul de Comandor.

11. Kisch Gustav. Născut la 26 Martie 1869 în comuna Bis triţa, jud. Năsăud. Doctor în Filosof ie dela Universitatea din Tiibingen. Licenţiat în litere (Limba şi literatura germană şi la tină) şi magister art. lib. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1891- Profesor titular de Limba şi Literatura germană. Director al Seminarului de Germanistică. Fost profesor la liceul din Bis triţa (1891—1911) şi consilier suprem bisericesc evanghelic din Sibiu (1912—1920). Fost inspector şcolar confesional (1911 —1920). Membru al comisiunii pentru examinarea candi daţilor profesori, Cluj 1919—1920. Membru în comisiunea examenului de capacitate (1931 şi 1937). Membru al comitetu lui permanent al Societăţii „Verein fur siebenbtirgische Landes>- kunde". Membru de onoare la „Societe d'etudes linguistiques et dialectologiques" din Luxemburg (1924) şi al Societăţilor „Bis- tritzer Gesangs- und Musikkrânzchen" şi „Czernowitzer Mânner- gesangverein". Membru corespondent al „Academiei Schiller" din Munchen. Ofiţer al Ordinului Couronne de Chene, Grand Duche de Luxembourg (1906). Crucea pentru merite civile în războiu cl. II (1917). Comandor al Ordinului Coroana Româ niei (1922), Răsplata Muncii pentru 25 ani în serviciul Statului (1931), Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I Medalia jubilară.

12. Kristof Gheorghe. Născut la 2 Octombrie 1878, în co muna Dumbrăvioara, jud. Mureş. Intrat în învăţământ la 1 Sep tembrie 1903. Doctor în Filosofic Profesor titular de Limba şi Literatura maghiară. Directorul Seminarului de Limba maghia ră. Fost profesor la liceul reformat Kun din Orăştie (1903— 1922). Fost preşedinte al secţiei Filosofice, Linguistice şi Istorice a Societăţii Muzeului Ardelean (Erdely Muzeum Egyesulet-'Bol- cseszet, nyelv es tortenettudomâny szakosztâly). Membru al so cietăţii literare ardeleneşti din Cluj. Membru corespondent al Societăţii Petofi (Petofi târsasâg) din Budapesta- Membru în comitetul Societăţii Filologice din Budapesta (Budapesti Philo- logiai Târsasâg) şi al Societăţii de Istoria Literaturii maghiare (Magyar Irodalomtorteneti Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte al secţiei literare, ştiinţifice şi artistice a societăţii reformate Kâ- rolyi Gâspâr. Membru al Congresului Eparhiei reformate. Răs plata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. 301

13. Lapedatu Alexandru. Născut la 14 Septembrie 1876. în comuna Cernatul Săcelelor, jud. Braşov. Licenţiat în litere (Istorie-Geografie). Numit în învăţământ la 1 Aprilie 1904. Pro fesor titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codirector al Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi preşedinte (1935—1937) al Academiei Române- Preşedinte al Comisiunii monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921). Membru al Comisiei Istorice a României (1923). Membru în consiliul de con ducere al Institutului sud-est european din Bucureşti (1927). Membru de onoare al „Asociaţiunei" (1924). Membru activ sau de onoare al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. Se nator de drept (dela 19 Martie 1936) şi preşedinte al Senatului (dela 15 Noemvrie 1936). Membru în Adunarea eparhială a Epis copiei Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Transilva niei, în Congresul naţional şi în Consiliul central al Bisericii or todoxe române. Fost secretar al Comisiunii monumentelor istorice (1904— 1919) şi al Comisiunii istorice a României (1911—1919). Fost Consilier al Delegaţiunii Române la Conferinţa de Pace dela Pa ris (1918—1920) şi dela Genova (1922). Fost decan (1921—1922) şi prodecan (1922—1923) al Facultăţii. Fost director general al Arhivelor Statului (1923). Fost Ministru al Cultelor şi Artelor (1 Noemvrie 1923—31 Martie 1926, 4 Iunie 1927—10 Noemvrie 1928 şi 9 Iunie 1934—30 August 1936). Fost Ministru de Stat (14 Noemvrie 1933—9 Iunie 1934 şi 30 August—15 Noemvrie 1936). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926 şi 1931—1932. - Fost senator în legislaturile: 1919—1920, 1926—1927, 1927- 1928, 1928—1931, 1932—1933 şi 1933—1937. Mare cruce cu cordon al ordinelor: Coroana României, Sf. Mormânt, Coroana Italiei, Polonia Restituta, Sf. Grigore cel Mare, Steaua României, Coroana jugoslavă şi Vulturul alb ce hoslovac. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor ai Legiunii de Onoare. Comandor (cl. II) al Vulturului României. Ofiţer al Meritului Cultural. Bene Merenti (cl. I) pentru scrieri istorice şi literare. Răsplata muncii pentru biserică (cl. I). Răs plata muncii pentru învăţământ (cl. I). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. Medalia Regele Ferdinand I cu spa de. Medalia Peleş. 14. Lupaş Ioan. Născut la 9 August 1880, în comuna Săliştc judeţul Sibiu. După trecerea examenului de maturitate (bacalau- 302

reat) la liceul ortodox-român din Braşov, a urmat studii de is torie şi literatură latină la Universitatea din Budapesta şi la cea din Berlin. Doctor în Filosofie (1904). Intrat în învăţământ la 1 Sept. 1905. Profesor titular de Istoria modernă a Românilor şi de Istoria Transilvaniei. Codirector al Institutului de Istorie Naţională. Profesor la Seminarul „Andreian" din Sibiu (1905— 1909). Inspector şcolar confesional (1909—1919). Secretar ge neral al Resortului de Culte şi Instrucţiune Publică în Sibiu (1918—1919). Membru activ al Academiei Române (din 1916) şi preşedinte al secţiunii istorice (1932—1935). Premiat de Aca demia Română (1910) pentru monografia istorică asupra Mitro politului Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul României (1919 —1920, 1922—1926 şi 1926—1927). Deputat în Congresul naţio- nal-bisericesc din Bucureşti, în cel mitropolitan din Transilvania şi în sinodul Eparhiei Cluj. Fost membru în comisiunea celor 15 pentru pregătirea proectului de lege relativ la unificarea organiza ţiei constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru conservarea monumentelor istorice, secţia pentru Transilvania. Vicepreşedin tele secţiunii istorice al Asociaţiunii. Ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1926—1927). Ministrul Cultelor şi Artelor (1937—1938). Preşedintele comisiunii examenului de capacitate al profesorilor secundari, specialitatea de istorie (1925—1926, 1927—1928 şi 1935). Decorat de Regele Carol I cu Benemerenti cl. I (1910); de Regele Ferdinand: Comandor al Ordinului Co roana României, apoi Mare Ofiţer al Ordinului Steaua Româ niei; de Regele Carol II cu St. României în gradul de Ofiţer, Ma re Cruce cu cordon; Răsplata muncii pentru învăţământ; Co mandor al Ordinului Regele Ferdinand I şi Meritul Cultural cl. I; Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primite dela Patriarhul Ieru salimului Damianos la 31 August 1928. 15. Marinescu Constantin. Născut la 11 August 1891, în co muna Şerbăneşti—Poduri, jud. Dâmboviţa. Doctor în Litere, li cenţiat în Drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al Uni versităţii din Bucureşti pentru studii de specializare în Istoria medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de specializare la Sor bona şi la Ecole Naţionale des Chartes. Conferenţiar la Univer sitatea din Bucureşti (1923—1925). Profesor agregat de Istorie universală dela 15 Ianuarie 1925 până la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de titular al acestei catedre cu ord. Minist. Instr. Nr. 32,153—1928. Directorul Institutului şi Seminarului 303

de Istorie universală. Membru corespondent al Academiei Regale din Barcelona, al soc. de Geografie din Lisabona şi al Academiei Române. Membru străin al Societăţii Regale de Litere şi Ştiinţe a Boemiei. Membru în secţiunea istorică a Astrei şi al Exten siunii universitare din Cluj. Membru al Comisiunii Internaţio nale a învăţământului Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a Marilor Descoperiri geografice. A participat şi a prezentat comu nicări în următoarele congrese internaţionale de Istorie: Bruxel les (1923), Bucureşti (1924), Sofia (1927), Oslo (1928), Atena (1930), Varşovia (1933), Sofia (1934), de Bizantinologie din Ro ma (1936). Reprezentant al Comitetului Istoric Român la şedin ţele Comitetului internaţional al Ştiinţelor istorice dela Veneţia (1929), Cambridge (1930), Budapesta (1931), Varşovia (1933), Paris (1934). A fost ales membru „străin" al Societăţii Regale de Ştiinţe din Praga. A luat parte la desbaterile comisiunii de „numiri" în0 Comitetul internaţional al Istoricilor, în calitate de membru ales al pomenitei comisiuni. Medalii militare: Avântul Ţării (1913), Polonia Restituta. Crucea Comemorativă a războ iului cu bareta Dunărea. 16. Naum A. Teodor. Născut la 1 Septembrie 1891, în co muna Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat al Universităţii din Iaşi, specia litatea filologiei clasice. Doctor în filologia clasică dela Univer sitatea din Cluj. Numit în învăţământ la 1913. Profesor suplini tor de Limba şi Literatura Latină din 1 Noembrie 1926. Titular dela 1 Aprilie 1929. Director gerant al Institutului de Studii Cla sice. 17. Panaitescu Emil. Născut la 11 Februarie 1885, în comu na Cudalbi, jud. Covurlui. Intrat în învăţământ în Septembrie 1909. Doctor în Litere şi Filosofie, profesor titular de Istoria antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Membru al Co misiunii Monumentelor Istorice secţia pentru Transilvania (1928). Membru al Comisiunii Muzeului etnografic din Cluj (1922). Membru al Asociaţiunii Astra. Fost profesor suplinitor de Ar heologie la Universitatea din Iaşi (1919). Fost profesor confe renţiar la Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti. Fost conferenţiar de Istoria antică la Universitatea din Cluj. Fost di rector al Institutului de studii clasice din Cluj (Febr. 1929— Febr. 1932). Directorul Şcoalei Române din Roma din 1929 până în 1937. Fost deputat în legislaturile dela 1920—1922 şi 1927— 1928. Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Clujului. Mem bru ordinar (Socius ordinarius) al Institutului Arheologic ger- 304 man din Berlin (1929). Membru ordinar al Institutului Arheolo gic din Viena (ordentliches Mitglied-oesterreichisches Arhâologi- sches Institut Wien). Membru corespondent al Academiei Pon- tificia din Roma (Pontificia Accademia Romana di Archeologia 1931). Cooptat în comitetul Associazione Internazionale degli Studi Mediterranei, Roma 1930. Membru de onoare al Societăţii Numismatice din Bucureşti. Premiat de Academia Română cu. premiul „V. Pârvan" pentru descoperiri arheologice. Membru onorar al „Accademia del Pantheon" din Roma. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Meritul cultural pentru cultură cavaler cl. I. Mare ofiţer al Coroanei Italiei. 18. Petranu Coriolan. Născut la 11 Ianuarie 1893, în comu na Siria, jud. Arad. Doctor în Filosofie al Universităţii din Vie<- na (1917). Fost funcţionar de specialitate al Muzeului de Bele- Arte de stat din Budapesta (1918). Intrat în învăţământ la 2 Sep tembrie 1919. Conferenţiar definitiv dela 2 Sept. 1919 până la. 15 Ianuarie 1925. Profesor agregat de Istoria artelor până la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de titular cu ord. Mi nisterului Instrucţiunii Nr. 32155—1928. Fost inspector general al Muzeelor din Transilvania (1920—1922). Fost delegat al Gu vernului român pe lângă Comisia de reparaţiuni din Budapesta,, pentru recuperarea comorilor de artă ale Transilvaniei (1922). Membru corespondent al Societăţii Numismatice române (1922).. Consilier tehnic al Conferinţei româno-magniară din Bucureştii (1923). Membru al secţiei artelor a Asociaţiunii (1925). Confe renţiar de Istoria artelor la Şcoala de arte frumoase din Cluj! (1926). Conferenţiar de Estetică la Şcoala de arte frumoase (dela: Februarie 1932). Membru al Comisiunii de conducere al aceleiaşii şcoli (1926). Inspector onorific al Muzeelor (1929). Vicepreşe dinte al Secţiei Artelor (Astra) din Nov. 1935. Colaborator pen tru România al revistelor: „Die Neue Pallas" Geneva şi „Zprâvv pamâtkove peče" Praga. Delegat al Universităţii la Congresul; internaţional de estetică şi ştiinţa artelor din Paris, August 1937. Delegat al Universităţii şi al Guvernului la al XlV-lea Congres, internaţional de istoria artei, Elveţia, 1936, Sept. Marianerkreutz: des Deutschen Ritterordens (1918). Cavaler al Ordinului Coroa na României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 19. Puşcariu Sextil. Născut in 4 Ianuarie 1877, în comunai Braşov, jud. Braşov. Doctor în Filosofie. Intrat în învăţământ la 17 August 1904, ca docent de Filologie romanică la Universi tatea din Viena. Profesor titular de Limba şi Literatura românăi 305 la Universitatea din Cernăuţi (decan în 1914—1918), iar dela 1919 încoace la Universitatea din Cluj. Director al Muzeului Limbei Române. Fost comisar general al Consiliului Dirigent pentru organizarea Universităţii din Cluj. Rector în anul 1919— 1920. Prorector în 1920—1921. Fost vicepreşedinte al Sfatului Naţional din Bucovina şi secretar de Stat pentru afacerile streine (1918). Delegat al României la Societatea Naţiunilor (1922— 1925). Membru în Comisiunea istorică. Membru corespondent al Comitetului permanent internaţional de linguistică. Premiat de Academia Română. Membru al Academiei Române (1914), din a cărei însărcinare publică Dicţionarul Limbii Române (dela 1906 încoace). Preşedinte al Frăţiei ortodoxe române. Membru activ al secţiei literare a Astrei. Membru onorific al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Membru corespondent al So cietăţii Regale „Deputazione di Storia Patria" din Veneţia. Mem bru de onoare al Fundaţiunii Rudolf-Euken-Haus din Jena. Mem bru corespondent al Academiei de ştiinţe din Lipsea. Membru în Comitetul Internaţional Permanent de Linguistică (CIPL). Mare Cruce a ordinului Coroana României. Mare ofiţer al Or dinului Ferdinand I. Comandor al ordinului Steaua României. Cavaler al legiunii de onoare franceze. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul sta tului. Ofiţer al Meritului cultural pentru Litere şi Opere literare. 20. Serra Giand omenie o. Născut la 4 August 1885, în co muna Locana Canavese, provincia din Torino, Italia. Numit în învăţământ în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doc tor în Litere al Universităţii din Torino. Profesor angajat cu contract al catedrei de Limba şi Literatura italiană. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura italiană. Membru al „Societa Piemontese di Arheologia e Belle Arti" din Torino, membru al „Societa storica subalpina" din Torino. Membru al „Societa ita liana per il Progresse delle Scienze" din Roma. Membru al „So cieta Arheologica Comense" din Como, academician onorar al Academiei „Lunigianese di Scienze Giovani Capellini" din La Spezia, membru al „Societe de Linguistique Romane". Ofiţer al Coroanei României şi decorat cu Crucea de războiu (Italia). 21. Ştefănescu-Goangă Florian. Născut la 5 Aprilie 1881, în comuna Curtea de Argeş, jud. Argeş. Numit în învăţământ la 1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular de psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimen-

20 306 tală, comparată şi aplicată. Membru corespondent al Academiei Române. Rector al Universităţii. Subsecretar de Stat la Minis terul Educaţiei Naţionale. Fost director al Căminului „A. Iancu". Fost membru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profesori Cluj. Fost director al învăţământului primar şi nor mal. Fost senator al Universităţii. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. Steaua României în gradul de comandor. 22. Ştefănescu Marin. Născut la 10 Maiu 1880, in Bucureşti, jud. Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona (Paris). Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titular de Filo sofie. Director al Seminarului de Filosofie, Cluj. Asistent de Lo gică la Universitatea din Bucureşti în 1914. Docent la Universi tatea din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la Universitatea din Bucureşti 1918. A făcut o comunicare la Congresul de Filosofie din Paris. 23. Teodorescu M. Dimitrie. Născut la 25 Septembrie 1881, în Bucureşti, jud. Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noembrie 1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost di rector al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Membru al Comisiunii Monumentelor Istorice, secţiunea regională din Tran silvania. Membru corespondent al Societăţii Numismatice ro mâne. A obţinut premiul „Hillel", premiul „V. Pârvan" al Aca demiei Române, pentru descoperiri arheologice. Ofiţer al Coroa nei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.

b) Profesor de onoare,

24. Iorga Nicolae. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871. Doc tor în Litere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela Ecole pratique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular la catedra de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universitatea din Bu cureşti (Octombrie 1895). Fost: Decan al Facultăţii de Filoso fie şi Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii din Bucureşti, Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului de Miniştri, etc. Doctor honoris causa al Universităţilor din: Cernăuţi, Ge neva, Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, Wilno, Paris. Doctor honoris causa al Facultăţii de Teologie protestantă din Paris. Membru al Academiei Române. Membru corespondent: al In stitutului Franţei, al Academiei Polone, al Academiei Cehe, al 307

Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Academiei Armene dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei „Dei Lincei" din Roma. Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Societăţii Ateneo Veneto, al Societăţii Instituto Veneto, al Societăţii la De- putazione Veneta di Storia Patria, al Societăţii de Studii Bizan tine din Atena, al Institutului slav din Londra, al Institutului slav din Praga. Profesor de onoare al Facultăţii de Filosofie şi Litere din Cluj, dela 3 Martie 1929.

c) Profesori agregaţi.

25. Popovici Dumitru. Născut la 25 Octombrie 1902, în co muna Dăneasa, judeţul Olt. Studii universitare la Bucureşti şi Paris. Licenţiat şi doctor în Litere dela Facultatea de Filosofie şi Litere dirf Bucureşti. Profesor agregat la catedra de Istoria Li teraturii române moderne şi director al Seminarului respectiv, dela 1 Noembrie 1936. Intrat în învăţământ în 1926. Fost lector de limba română la Facultatea de Litere din Paris şi la Şcoala naţională de limbi orientale din Paris (1930—1934). A participat la întemeierea şi conducerea revistei „Athenaeum" din Iaşi. 26. Petrovici Emil. Născut la 23 Decembrie 1898, în comuna Toracul-Mic (Mali-Torak), Iugoslavia. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Paris. Elev titular la Ecole pratique des Hautes Etu- des din Paris. Doctor în litere (Cluj). Asistent la Laboratorul de Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj dela 1 Sep tembrie 1926. Suplinitorul catedrei de Slavistică dela 1 Octom brie 1931. Profesor agregat de Slavistică dela 1 Noenaferie 1936. Directorul Laboratorului de Fonetică experimentală.

d) Profesori suplinitori.

27. Sudeţeanu Constantin. Născut la 27 Martie 1885, în co muna Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent. Supli nitorul catedrei de Sociologie şi Etică din Decembrie 1931. Pro pus a fi numit profesor agregat în urma concursului din Februa rie 1936. Fost preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari din Cluj. Coroana României în gradul de cavaler. 28. Vuia Romulus. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna Comloşul-Mare, jud. Timiş-Torontal. Numit în învăţământ la 1 308

Septembrie 1910. Doctor în Geografie. Profesor suplinitor al ca tedrei de! Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Muzeului Etnografic şi al Parcului Naţional din Cluj. Vicepreşedinte al Secţiunii geografice-etnografice al Asociaţiunii. Membru în Con siliul permanent al Congresului Internaţional de Antropologie şi Etnologie. A obţinut premiul „Fundaţiei Regale Ferdinand I" pentru monografia „Ţara Haţegului şi Regiunea Pădurenilor". Coroana României în gradul de ofiţer. Comandor al Ordinului Coroana României.

e) Conferenţiari definitivi.

29. Daicoviciu Constantin. Născut la 1 Martie 1898, în co muna Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere. Docent în spe cialitatea Istoria Antică (Antichităţi clasice şi Epigraf ie). Con ferenţiar definitiv la conf. de Antichităţi şi Epigrafie. Secretarul Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia pentru Transilvania. Membru corespondent al Institutului Arheologic german din Ber lin; membru al „Societăţii de Arheologie şi Istorie bănăţeană", membru corespondent al „Societăţii numismatice române", Bucu reşti. Administrator al Institutului de Studii Clasice al Univer sităţii. Coroana României în gradul de ofiţer. 30. Roşea D. Dumitru. Născut la 29 Ianuarie 1895, în co muna Sălişte, jud. Sibiu. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona. Diplomat al Şcoalei de Ştiinţe Politice din Paris. Asis tent la Facultatea de Litere din Iaşi (1929). Docent în Istoria Filosofici şi Estetică. Conferenţiar provizoriu de Filosofie teo retică dela 1 Aprilie 1930. Conferenţiar definitiv dela 1 August 1933. 31. Rusu Liviu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna Săr- maşu, jud. Cluj. Licenţiat în Filosofie dela Cluj. Doctor în Fi losofie dela Cluj. Docent în Psihologie aplicată. Doctor în Este tică dela Sorbona (doctorat de Stat). Intrat în învăţământ la 1 Noembrie 1923 ca preparator la Institutul de Psihologie al Uni versităţii din Cluj. Dela 1 Oct. 1925 până la 2 Februarie 1929 asistent la acelaş institut. Numit cu ziua de 2 Februarie 1929 conferenţiar suplinitor de Psihologie aplicată. Dela 24 Martie 1932 conferenţiar definitiv de Psihologie aplicată. 32. Pop Sever. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna Poiana- Ilvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologia romanică (Ianuarie 309

1923), doctor în litere (Maiu 1925) al Universităţii „Regele Fer dinand I". Fost membru al Şcoalei Române din Franţa (1925— 1927). Elev titular al Şcoalei de. înalte studii din Paris (1926). Membru al Societăţii de linguistică din Paris. A fost numit la Muzeul Limbei Române ca funcţionar în 1919, în 1921 ca şecre- tar-bibliotecar, iar în 1923 în postul de asistent atunci înfiinţat. In 1928 a fost numit, în urma trecerii examenului cerut de lege, asistent cu titlul provizoriu. Din 1929—1931 a fost lector de dia lectologie. Ridicându-se lectoratul la conferinţă, din 1931—1933 a funcţionat ca suplinitor, iar după trecerea examenului de con ferenţiar cu titlul de conferenţiar provizoriu (1933—1937). Din 1937 funcţionează cu titlul de conferenţiar definitiv.

f) Conferenţiar suplinitor.

33. Crăciun Ioachim. Născut la 25 Iunie 1898, în comuna Dârlos, jud. Târnava-Mare. Licenţiat în Litere al Universităţii •din Bucureşti şi Doctor în Litere şi Filosofie al Universităţii din Cluj. Numit în învăţământ la 1 Octombrie 1924. Conferenţiar suplinitor la conferinţa de Bibliografie Generală dela 1 Octom brie 1932. Asistent la Institutul de Istorie Naţională (1 Oct. 1924 —1 Apr. 1937). Funcţionar de specialitate la Biblioteca Acade miei Române din Bucureşti (1921—1923). Colaboratorul perma nent al României la „International Bibliography of Historical Sciences" din Washington—Paris (începând cu anul 1926). Mem bru al secţiei bibliologice a Institutului Social Român din Bucu reşti. Secretar al Comisiunii Serbărilor Jubilare ale Universităţii (1930). Membru corespondent în secţiunea istorică a Asociaţiu- nii „Astra" (1934) şi membru al Extensiunii Universitare din Cluj (1935).

g) Lectori.

1. Pasca Ştefan. Născut la 22 Martie 1901 în comuna Criş- cior, jud. Hunedoara. Licenţiat şi doctor în Litere al Universi tăţii din Cluj. Fost membru al Şcoalei Române din Roma (1927 —1929). Docent în Litere pe ziua de 3 Februarie 1932. Lector de Limba italiană la Facultatea de Litere. Profesor (1936—1937) de Limba italiană la Seminarul Pedagogic Universitar. Premiat de Academia Română. 2. Diaconu I. Emil. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna Păn- 310

ceşti, jud. Putna. Licenţiat în engleză la Universitatea din Ox ford. Doctor în Litere. Lector de Limba engleză. 3. Jacquier Henri. Născut la 25 Septembrie 1900, în Gre- noble, Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie es lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation. Confe renţiar suplinitor de limba şi literatura franceză dela 1 Octom brie 1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector. Ofiţer ai ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 4. Lang Frideric. Născut la 20 Mai 1894, în comuna Orăştie, jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ la 1 Februarie 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de liceu.

Lista licenţiaţilor din anul 1936-37. Numele şi pronumele Specialitatea Menţiunea Bugnariu Constanţa Limba română, Lit. ro- Zoe (R) mână şi Fii. romanică Cimoca Sabina — căs. Pedagogie, Psihologie şi Trifu (R) Sociologie cum laude Ciocan Paraschiva (R) Pedagogie, Psihologie şi Sociologie cum laude Comes Victor (R) Pedagogie, Filosofie şi Estetică Cruce Ştefan (R) Ist. Românilor, Ist. Sud- Est-Europ., Geografie Dan Mihail (R) Ist. Românilor, Ist. Sud- magna Est-Europ., Geografie cum laude Dănilă Octavian (R) Filosofie, Sociologie, magna cum laude Pedagogie Evuţian Letiţia (R) Sociologie, Lit. română, Pedagogie Feldiorean Eugenia (R) Sociologie, Psihologie, cum laude Filosofie Găgescu Nicolae (R) magna Psihologie, Sociologie, Filosofie cum laude Ghibu Ileana (R) Psihologie, Sociologie, rnagna Pedagogie cum laude Gligor Octavian (R) Filosofie, Sociologie, Gomboş Ana (M) Estetică Limba şi Lit. franceză, Hensel A. Doris (G) Italiană şi Latină Limba şi Lit. germană Engleză şi Franceză 311

Numele şi pronumele Specialitate» Menţiunea. Istoria antică, Ist. Ro magna Horedt Kurt Otto (G) mânilor, Geografie cum laude Lit. română, Limba rom. Konya Arpad (M) Limba şi Lit. maghiarăă cum laude Limba română, Lit. rom. Kugler Măria (G) Filologie romanică Sociologie, Pedagogie, Leoca Viorica Ana (R) Limba şi Lit. franceză cum laude Ludmann M. T. Char- Limba şi Lit. germană, magna lotte (G) Franceză, Ist. Univers. cum laude Mândroceanu Dumitru Istoria Românilor, Ist. (R) Universală, Geografie cum laude Mateescu Ştefan (R) Limba română, Lit. rom. Istoria Românilor cum laude Michaelis Francisc Ist. Universală, Işt. Ro Gustav (G) mânilor, Geografie cum laude Istoria Românilor, Ist. U- Mihăescu Nicoleta (R) niversală, Arheologie Limba şi Lit. franceză, La Mozes Olga (E) tină, Fii. romanică Sociologie, Filosofie, Lim Muşte Xenia Valeria (R) ba şi Lit. germană cum laude Limba şi Lit. franceză, Lit. Nemeş Augustin (R) română, Fii. romanică Limba şi Lit. latină, Opriş Leontina (R) Greacă, Arheologie Ist. Românilor, Arheologie Pop Lucia (R) Limba şi Lit. Franceză cum laude Ist. Românilor, Geografie, Popescu Elvira, nasc. Arheologie Teodorescu (R) Filosofie, Psihologie, Rusu Cristina, nasc Sociologie cum laude Calcef (R) Ist. Universală, Ist. Ro magna Sabău Ioan (R) mânilor, Geografie cum laude Schiff Alice (G) Limba şi Lit. germană, Engleză, Franceză Sturek Emil Eduard (G) Pedagogie, Sociologie, Istoria Românilor Tarta Adrian (R) Filosofie, Sociologie, Pedagogie Trif Vasile (R) Limba şi Lit. Latină, Greacă, Arheologie 312

Numele şi pronumele Specialitatea Menţiunea Trifoiu Ioan (R) Sociologie, Filosofie, Lit. română Ţigara Ioan (R) Limba şi Lit. Latină, Greacă, Lit. română Ţurcanu Pavel (R) Pedagogie, Sociologie, Filosofie Vlădescu Ioan (R) Filosofie, Pedagogie, Sociologie Zărie Lucia Virginia (R) Sociologie, Pedagogie, Literatura română Zdrenghea Mircea (R) Limba română, Lit. ro mână, Ist. Românilor cum laude Barbu Florica (R) Limba şi lit. Franceză, Italiană, Pedagogie Grimm Elza (R) Limba şi Lit. engleză, Franceză şi Linguistică cum laude

Albu Iulia, născ. Limba şi Lit. Franceză magna Demian (R) Pedagogie, Ist. Artelor cum laude Balogh Ladislau (M) Limba şi Lit. Maghiară Germană şi Ist. Univ. Blăgan Nicolae (R) Filosofie, Sociologie, Pe dagogie Boteanu G. Suzana (R) Limba şi Lit. Engleză, magna Germană, Italiană cum laude Coman Septimia (R) Pedagogie, Psihologie, Sociologie cum laude Costea H. Felicia (R) Pedagogie, Sociologie, Filosofie Doda Valeria (R) Ist. Românilor, Ist. Uni versală, Geografie Erdely Ştefan (M) Lit. română, Limba ro mână, Filosofie Filep Alexandru (M) Limba şi Lit. Germană, Ist. Univ., Lit. română Finta Eva Magdalena (M) Ist. Românilor, Ist. Univ. Ist. Sud-Est Europeană Gego Ana (M) Lit. română, Limba rom. Limba şi Lit. franceză Gtoszeck E. Ana Măria Limba şi Lit. germană, Felicia (M) Engleză, Ist. Universală cum laude Gruenwald Edith Limba şi Lit. Engleză, Viorica (G) Italiană, Pedagogie cum laude 313

Numele şl pronumele Specialitatea Menţhtnen Gutmayer Ioan (G) Limba şi Lit. Franceză, Germană, Ist. Univers, cum laude Handa Hortensia (R) Limba şi Lit. Italiană, magna Franceză, Fii. romanică cum laude Kalmucki Măria (R) Limba şi Lit. Germană, Franceză şi Engleză Kriştof Sarolta Filosofie, Sociologie şi Susana (M) Lit. română Lâszlo Măria Ecaterina Limba şi Lit. germană, (E) Engleză, Pedagogie Laţicu Cornelia (R) Sociologie, Filosofie, magna Estetică cum laude Lazăr Emilia (R) Limba română, Lit. rom. Filologie romanică Luca Victoria Ana (R) Ist. Rom., Ist. Univ. şi Geografie Man Emilia (R) Ist. Universală, Ist. Rom. Ist. Sud-Est-Europeană Patriciu Vasile (R) Pedagogie, Sociologie, Filosofie Pescariu Eugenia Psihologie, Sociologie, Elvira (R) Filosofie Popa Veturia (R) Limba română, Lit. rom. Istoria Românilor Presecan Anastasia (R) Limba română, Lit. rom. Filologie romanică Simon Carol (M) Filosofie, Sociologie, Literatura română Simon Toma (M) Ist. Universală, Ist. Rom. Limba şi Lit. Latină De Suys Robert Emil Limba şi Lit. franceză, Iosif Daniel (F) Fii. romanică, Estetică Szabo Ana (E) Limba şt Lit. Engleză, Germană, Pedagogie Stikosd Leontina (M) Lit. română, Limba rom. Istoria Românilor Szava Cristofor (M) Lit. română, Limba rom. Limba şi Lit. franceză Szilâgyi Ladislau Limba şi Lit. Maghiară, Iosif (M) Germană, Filosofie Szekely Zoltân (M) Limba şi Lit. Latină, Greacă, Ist. Antică â!4

Nomele şi pronumele Specialitate» Menţiune» Trailovici Teodora (R) Limba şi Lit. Franceză Germană, Lit. română Wagner Ernest Ist. Rom. Ist. Universală, Traugott (G) Ist. Sud-Est-Europeană

Adam Margareta (M) Limba şi Lit. Franceză, Fii. romanică, Ist. Univ. Arghir Dorina, născ. Limba şi Lit. Franceză, magna Olariu (RV Italiană, Fii. romanică cum laude Barbu Zevedeiu (R) Psihologie, Sociologie, magna Filosofie cum laude Bogâthy Ema (M) Lit. Română, Limba rom., Istoria Românilor Bratan Petru (G) Limba şi Lit. franceză, Germană, Fii. romanică Chircev Anatolie (R) Psihologie, Sociologie, magna Pedagogie cum laude Comşa Ioan (R) Istoria Românilor, Istoria Antică, Arheologie Crişan Măria (R) Limba şi Lit. franceză, Fii. romanică, Sociologie cum laude Foszto Olga (M) Limba şi Lit. Germană, L. română, L. şi Lit. Magh. Georgescu Ioan (R) Pedagogie, Sociologie, Filosofie cum laude Goldschlâger Sidonia (E) Psihologie, Pedagogie, L. şi Literatura germană Horvâth Augustin (M) Limba şi Lit. Franceză, Fii. romanică, Arheologie Hunyade Mateiu (M) Ist. Univ. Ist. Rom., Ist. Sud-Est-Europeană Macaveu Zina-Natalia Ist. Universală, Istoria Astra (R) Românilor, Lit. rom. Măhăleanu Octavian (R) Sociologie, Filosofie, Pedagogie Mărgineanu Eufrosina Psihologie, Limba şi Lit. născ. Arvanitis (Gr) Engleză şi Sociologie cum laude Metz Iosif (M) Ist. Rom., Ist. Universală, Ist. Sud-Est-Europeană Mihu Vionela (R) Lit. română, Limba rom. Filologie romanică Muller Regina Terezia Ist. Universală, Istoria (G) Românilor, Geografie Numele şi pronumele Specialitatea Menţiunea Filosofie, Sociologie, Nistor Petru (R) Estetică Filosofie, Pedagogie, Pârvu Virgil (R) Sociologie Pedagogie, Sociologie, Păunescu M. Ioan (R) Filosofie cum laude Pedagogie, Sociologie, Pop Gh. Irina (R) Filosofie Pop Fabiola, Sidonia (R) Limba şi Lit. Franceză, Latină, Sociologie cum laude Popa Ilie (R) Limba şi Lit. Latină, Greacă, Filosofie Radu Ioan (R) Limba şi Lit. Franceză, Lit. română, L. română Seucan Coloman (R) Pedagogie, Filosofie, Sociologie Stoia Gruia (R) Psihologie, Sociologie, Filosofie Telescu Aurora (R) Ist. Românilor, Arheologie, Geografie Tohăneanu Alexandru (R) Psihologie, Pedagogie, Estetică cum laude Tripa Lucia (R) Limba şi Lit. Engleză, Fianceză, Pedagogie Viciu Cornelia (R) L. şi Lit. Franceză, Fii. romanică, Limba rom.

Tabloul doctorilor Facultăţii de Filosofie şi Litere din anul 1936/37 1. Eysser Rigomera Ana, Istoria universală, Istoria Româ nilor cu menţiunea cum laude. 2. Macrea Mihail, Arheologie, Istoria antică, cu menţiunea magna cum laude. 3. Pali Francisc, Istorie universală, Bizantinologie, cu men ţiunea magna cum laude.

Diplome echivalate 1. Fiechtner Helmut, diplomă de doctor dela Viena din Limba şi Literatura germană şi Filologie romanică. 2. Popova Gana, diplomă de licenţă dela Sofia — din Istoria Românilor şi Geografie. 3. Rusu Liviu, diplomă de doctor dela Paris — Estetică, cu deosebită privire la estetica literară, Psihologie. 4. Wallner Ernest, diplomă de doctor din Bonn, — Limba şi Literatura germană şi Filosofie. В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI PERSONALUL

1. Istoria filozofiei; logica.

Prof. titular: Marin Ştefănescu.

Cursuri:

Istoria Filosofiei: Filosofia lui Fichte (1 oră săptămânal, Joia). Logica: Logica integrală (1 oră săptămânal, Miercuria). Seminar: de logică şi istoria filosofiei (2 ore săptămânal, Vineria).

Conferinţa de istoria filosofiei.

Conferenţiar: D. D. Roşea.

Cursuri:

Introducere în filosofie (1 oră săptămânal, Sâmbăta). Curs de Istoria Filosofiei: Filosofii presocratici (1 oră săp tămânal, Vineria). II. Seminar: (2 ore săptămânal, Sâmbăta).

S'au ţinut 17: şedinţe. Seminarul a fost cercetat de 40 de stu denţi, (înscrişi au fost 64). Studenţii din anul I au făcut obligator câte două lucrări fie care. Una, răspunzând la întrebarea: „De ce studiez filosofia"?; a doua: Ideile esenţiale cuprinse în cap. La operii lui H. Berg- son: „Les donnees immediates de la conscience". Cu studenţii din anii II—IV s'a discutat „problema adevă rului". Chestiunea a fost studiată istoric şi sistematic. Au dat lucrări tratând diferitele aspecte ale problemei studenţii: Barbu, Bârluţiu, Chircef, Chitulea, Coste, Morariu, Noveanu, Pârvu, Popa-Cicău, Saladă şi Vuia. 2. Sociologia şi etica.

Prof. suplinitor: Constantin Sudeţeanu.

Cursuri: Cursul de sociologie (1 oră săptămânal, Sâmbăta), a tratat sub titlul de Introducere in Sociologie, ca urmare la anul ante rior, câteva din chestiunile esenţiale într'o introducere şi în pri mul rând: 1. Chestiunea mediului fizic şi influenţa lui asupra societăţilor omeneşti; 2. Chestiunea rasei. Cursul de Etica (1 oră săptămânal, Vineria), a tratat: O serie de lecţiuni despre Etica valorilor a lui Мах Scheler, în continuare cu anul precedent. O serie de lecţiuni despre Evoluţia conştiinţei morale în fa zele ei principale, privite în desvoltarea socială. Seminar de Sociologie (2 ore săptămânal, Joia).

3. Psihologie. Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată. A) Personalul:

Director: Prof. titular Florian Ştefănescu-Goangă. Şef de lucrări: Nicolae Mărgineanu. Asistent: Alexandru Roşea. Preparatori: Mihail Beniuc, Tudor Arcan. Secretar-bibliotecar: Nicolae Arcan (dela 1. IV. 1937). Preparator tehnic: Ioan Mesaroş. Ordonanţă: Alexandru Horvat.

B) Cursuri:

F. Ştefănescu Goangă, profesor titular (suplinit de Dl Liviu Rusu, conferenţiar definitiv), Psihologie Socială (2 ore săptă mânal, Lunia şi Marţia). Liviu Rusu, conferenţiar definitiv: Psihologie aplicată (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia). Nicolae Mărgineanu, docent: Metoda statistică, aplicările ei la psihologie, pedagogie şi sociologie (1 oră săptămânal, Vineria).

C) Seminarii:

Seminarul de psihologie generală, condus de Dl prof. F. Ştefănescu Goangă, suplinit de Dl Liviu Rusu, conferenţiar (2 ore săptămânal, Marţia). 318

Studenţi înscrişi: 64. Studenţi cari au participat regulat: 50. S'au ţinut 17 şedinţe în care s'au prezentat şi discutat lu crările de mai jos asupra: „Aspectului afectiv al comportamen tului". 1. încadrarea aspectului afectiv în comportamentul general al organismului; Zevedeiu Barbu.

I. Teoriile principale asupra afectivităţii. 2. Teoriile psihologice şi fiziologice ale afectivităţii; Anatole Chircev. 3. Teoriile biologice; Gruia Stoia.

II. Clasificarea afectelor. 4. Stările afective generale; Edda Schwartz. a) Emoţiile. 5. Emoţiile primare şi secundare; Ioan Popa Cicău. 6. Ex- presîunea emoţiilor; Gheorghe Noveanu. b) Sentimentele. 7. Procesul de formare al sentimentelor; Vasile Bârna. 8. Analiza şi descrierea principalelor sentimente; Irina Juricskay. 9. Metodele de cercetare şi măsurare ale manifestărilor afective; Monica Athanasiu.

III. Raportul afectivităţii cu celelalte aspecte. 10. Rolul afectivităţii în procesul atenţiei; Traian Bârluţiu. 11. Raportul dintre aspectul afectiv şi cognitiv; Virgil Stoia; 12. Raportul dintre aspectul afectiv şi conativ; Dumitru Salade. 13. Afectivitate şi temperament; Aron Coste. 14 Rolul afectivităţii în formarea eului, persoanei şi caracterului; Alexandru Ţun- drea. 15. Psihologia diferenţială a afectivităţii; Ştefan Vords. 16. Afectivitatea din punct de vedere evolutiv; Ana Roşea. 2. Proseminarul de Psihologie, pentru studenţii din anul I, condus de Dl Dr. Liviu Rusu, conferenţiar definitiv (2 ore săp tămânal, Joia). In 17 şedinţe s'a analizat şi discutat, capitol cu capitol ma nualul lui Howard C. Warren: Precis de Psyhologie, cu scopul de a familiariza studenţii cu problemele fundamentale ale psiho logiei. m

D) Lucrări practice de psihologie aplicată, pentru studenţii din anul IV, conduse de Dl Conferenţiar Liviu Rusu. In 16 şe dinţe s'au expus metodele de experimentare şi aplicare cu pri vire la Psihologia educaţiei.

E) Lucrări practice de laborator, pentru studenţii din anul I şi II conduse de Dl Dr. Alexandru Roşea, asistent definitiv. 1. Introducerea în metodele psihologiei experimentale. (Stu denţi an. II). Studenţi înscrişi: 32. Studenţi cari au urmat regulat: 27. S'au ţinut 21 de şedinţe, urmate de un colocviu, în care s'au făcut demonstraţiuni privitoare la următoarele probleme de psi hologie experimentală: 1. Metodele Psihologiei. 2. Experimentul. 3. Experimentul (continuare). 4. Calcule. 5. Exprimări grafice. 6. Percepţia au ditivă. 7. Percepţia vizuală. 8. Percepţia vizuală (continuare). 9. Percepţia chinestezică. 10. Atenţia. 11. Memoria, asociaţia, ima ginaţia. 12. Măsurarea inteligenţei (testele individuale). 13. Mă surarea inteligenţei (testele colective). 14. înregistrarea emoţii lor. 15. Măsurarea însuşirilor de temperament şi caracter. 16. Ap titudinea tehnică. 17. Aptitudinea tehnică (continuare). 18. Ap titudinea tehnică muzicală. 19. Testele educaţionale. 20. Obosea la. 21. Demonstraţiuni fiziologice. 2. Lucrări individuale de Psihologie experimentală, au fă cut următorii studenţi (din anul III): 1. Atanasiu Monica: Interesul teoretic la băeţi de 11—12 ani. 2. Chitulea Petre: Acuitatea vizuală. 3. Coste Aron: Inte resul teoretic la băeţi de 11—12 ani. 4. Costea Gheorghina: In teresul social la fete de 17—18 ani. 5. Draser Măria: Corelaţie dintre interesul teoretic şi practic. 6. Frăţilă Victor: Impulsul parental protector. 7. Juricskay Irina: Erarhia impulsurilor pri mare. 8. Noveanu Gheorghe: Acuitatea vizuală. 9. Popa Cicău Ioan: Interesul practic la băeţi de 11—12 ani. 10. Roşea Ana: Interesul social la băeţi de 15—16 ani. 11. Salade Dumitru: Acui tatea vizuală. 12. Stelea Eugenia: Interesul economic la fete de 17—18 ani. 13. Stoia Virgil: Acuitatea vizuală.

F) Examene parţiale şi de licenţă.

In sesiunea Octomvrie 1936 s'au prezentat la examenul par ţial 49 de candidaţi. 320

In sesiunea Februarie 1937 s'au prezentat Ia examenul par ţial 47 de candidaţi. In sesiunea Iunie 1937 s'au prezentat la examenul parţial 99 de candidaţi. In sesiunea Octomvrie 1936 s'a prezentat următoarea teză de licenţă: „Impulsul activităţii la copii superior dotaţi"; Nicolae Gă- gescu. In sesiunea Februarie 1937 s'a prezentat următoarea teză de licenţă: „Testul de performanţă Seguin"; Dş. Elvira Pescariu. In sesiunea Iunie 1937 s'au prezentat următoarele teze de licenţă: '„Minciuna în lumea copilului"; Zevedei Barbu. „Măsurarea atitudinii faţă de tradiţie şi progres"; Anatole Chircev. „Intere sele la copii"; Alexandru Tohăneanu. „Măsurarea atitudinii faţă de biserică"; D-na E. Mărgineanu Arvanitis. „Testul de complectare cu imagini"; Sidonia Goldshlăger. „Cuburile lui Knox"; Francisc Frucht. „Testul de construcţie Healy A."; Gruia Stoia.

G) Biblioteca Institutului.

Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar 1936 —1937 cu 67 de cărţi în 72 de volume şi cu 24 reviste în 28 de volume. In total Biblioteca Institutului posedă: 2669 cărţi în 2815 volume şi 68 reviste în 573 volume. Sala de lectură a Institutului este zilnic la dispoziţia studen ţilor dela ora 9 a. m. până la ora 7 p. m.

4. Pedagogia I.

Prof. titular: Onisifor čhibu*).

Cursuri: Metodologia învăţământului secundar (2 ore săp tămânal, Miercuria şi Joia). Istoria pedagogiei româneşti (1 oră săptămânal Miercuria). Seminar de Istoria pedagogiei (2 ore săptămânal, Vineria).

*) Intre 17 r-ebruarie şi până la 17 Maiu 1937, în care timp a îndepli nit mai multe însărcinări cari i s'au dat din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, a avut concediu, fiind suplinit la catedră dd d. conferenţiar D,. D. Roşea. 321

La seminar au fost înscrişi 43 membri. S'au ţinut 17 şedinţe, în care s'au tratat probleme în legătură cu Specificul românesc în educaţie. In primele 5 şedinţe s'au făcut două expuneri teoretice asupra specificului românesc în educaţie, prima, de două ore, de către directorul seminarului, a doua, de trei ore, de către asis tentul onorific al acestuia, d. Şerban Lungu, care a mai făcut şi o expunere a bibliografiei chestiunii. Dintre studenţi, au făcut comunicări: 1. Octavian Dănilă, despre Liceul din Beiuş. 2. Ioan Popa-Cicău, despre Blajul ca centru pedagogic. 3. Iosif Naghiu despre Specificul românesc în cadrul învăţământului religios. 4. Măria Crina, despre Rolul femeii române în cadrele specificului românesc în educaţie. 5. Gabriel Brumă, despre Problema educa ţiei naţionale în funcţie de mediul rural şi de mediul orăşenesc dela noi. 6. Ion Georgescu, despre Statul românesc ca element al specificului românesc. 7. Traian Tulbure, despre Educaţia na- ţional-românească şi greco-catolicismul. 8. Anatolie Chircev, des pre Familie, şcoală şi biserică ca factori ai educaţiei naţionale şi 9. Dumitru Salade despre Spaţiul mioritic şi educaţia româ nească.

5. Pedagogia II.

Prof. titular: Vladimir Ghidionescu.

Asistent: Aurel Pampu. Ordonanţă: Mihail Meschin. Cursuri: Pedagogie generală pe bazele pedologiei şi peda gogiei experimentale, partea Il-a (2 ore săptămânal, Lunia şi Marţia). Pedagogie socială (1 oră săptămânal, Lunia). Lucrări practice: Laborator de pedagogie experimentală (2 ore săptămânal, Marţia). In anul şcolar curent s'au făcut în cadrul Laboratorului stu dii şi lucrări experimentale cu privire la: „Inteligenţa copilului şi metodele ei de cercetare". Laboratorul a fost frecventat de aproximativ 35 studenţi spe cialişti în pedagogie. In total s'au ţinut 18 şedinţe, Marţia dela 3—5. S'au prezentat următoarele lucrări şi studii: 1. In prima şedinţă Dl Prof. Vladimir Ghidionescu face o scurtă introducere în problema Inteligenţei copilului, dând direc tivele după care se va trata această problemă.

21 322

2. In şedinţa a doua Dl Munteanu Constantin face o expu nere asupra: „Inteligenţei copilului şi metodelor ei de măsurare". 3. D-ra Juriscay Irma citeşte în a treia şedinţă lucrarea: „Corelaţia dintre inteligenţă şi aspectul cognitiv şi afectiv". 4. D-ra Atanasiu Monica face o comunicare asupra calculu lui de corelaţie. 5. Dl Ţundrea Alexandru face o comunicare asupra proble mei: „Corelaţia dintre inteligenţă şi memorie". 6. Dl Isac Dumitru prezintă o lucrare bine documentată asu pra: „Corelaţiei dintre inteligenţă şi voinţă". 7. D-ra Georgescu Ioana face o expunere asupra: „Raportu lui dintre inteligenţa copilului şi sugestie". 8. D-ra Deleanu Viorica face o comunicare asupra proble mei: „Randamentul şcolar şi inteligenţa". Cu această lucrare se face trecerea la măsurarea inteligenţei. 9. D-ra Hulea Elvira expune lucrarea: „Viaţa socială şi in teligenţa copilului". (Orientarea şi selecţia profesională). 10. Dl Naghiu Iosif face o comunicare asupra problemei: „Măsurarea inteligenţei; scare metrică Binet-Simon". 11. In şedinţa 11-a Dl Seucan Coloman expune lucrarea. „Adaptările şi transformările scării metrice a lui Binet-Simon" 12. D-ra Atanasiu Monica prezintă lucrarea: „Testele de performanţă". 13. Dl Morariu Traian face o comunicare interesantă şi am plu documentată asupra: „Examenului analitic al inteligenţei: profilul psihologic". 14. D-ra Munteanu E. citeşte lucrarea: „Testele colective de măsurarea inteligenţei copilului". 15. Dl Seucan Coloman face o comunicare asupra problemei: „Inteligenţa practică a copilului". Prezintă un bogat material ex perimental. Trei şedinţe în decursul anului au fost rezervate experienţe lor şi discuţiunilor. Tot în cursul acestui an s'au elaborat în cadrul acestui La borator două teze de licenţă: Dl Georgescu Ion prezintă lucra rea de licenţă: ,;Orientarea profesională a învăţătorului", iar Dl Seucan Coloman prezintă lucrarea: „Inteligenţa practică a copi lului". Ambele lucrări cuprind un bogat material experimental şi foarte interesante concluzii pedagogice. 338

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR.

Director: Prof. titular Vladimir Ghidionescu.-

Asistent: Romulus Demetrescu. Secretar: Gheorghe Demetrescu. I. Seminarul de pedagogie teoretică pentru pregătirea profe sională a viitorilor profesori secundari, s'a ţinut câte 2 ore săp tămânal în fiecare Sâmbătă în sala Vasile Pârvan a Facultăţii de Litere şi Filosofie. Şi anul acesta, din pricina numărului foarte mare de practi canţi, auditorii au fost împărţiţi în două serii, alegându-se în proporţii egale dela facultăţile diferite. Au frecventat acest seminar 432 de studenţi. S'a discutat în anul acesta ca şi în anii trecuţi probleme în jurul unei chestiuni centrale: Scopul educativ al predării mate riilor din şcoala secundară. Această problemă a fost subîmpărţită în cele două şedinţe pe probleme subordonate, cercetându-se şi discutându-se deocam dată scopul învăţământului limbii şi literaturii materne, a limbii şi literaturii franceze, a limbii şi literaturii germane şi engleze, al istoriei şi studiilor clasice şi al filosofiei.

II. Practica Pedagogică. Anul acesta au fost înscrişi la Se minarul pedagogic universitar un total de 322 candidaţi dintre care: a) Pentru audiţii 71 de practicanţi. b) Pentru practică 251 de practicanţi, care au fost licenţiaţi şi absolvenţi de şcoli superioare. Dintre aceştia au absolvit practica pedagogică 222 de prac ticanţi.

III. Biblioteca Seminarului Pedagogic Universitar a fost cer cetată de un număr de 273 cititori care au consultat 836 de cărţi şi trei reviste de specialitate.

6. Estetica.

Prof. suplinitor: Petre Grimm.

Curs: Estetica contemporană (2 ore săptămânal, Lunia şi Miercuria). Seminar (2 ore săptămânal, Sâmbăta). 324

В) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.

• INSTITUTUL DE STUDII CLASICE.

Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, Th. A. Naum, Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu. Director girant: Prof. Th. A. Naum. Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar.

Personalul ştiinţific:

Şef de lucrări: Vacant. Arheolog-asistent: Şt. Kovâcs. Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pintea (la catedra de Istorie antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi Lit. Latină). Preparatori: Mihail Macrea şi Ioan I. Russu. Practicanţi: Marius Moga şi Eugeniu Dobroiu (dela 1. VI. 1937).

Personalul administrativ.

Secretară-dactilografă: Lucia Bugnariu, născ. Daicoviciu.

Personalul de serviciu:

Laborant: Petre Duca. Ordonanţe: Iuliu Keresztes, Pavel Chiorean, Gavril Mure- şan, Timotei Popa, Gavril Borza.

Raport de activitatea generală.

Activitatea Institutului de Studii Clasice, în cursul anului şcolar 1936—1937, a fost deosebit de rodnică. Realizările înfăp tuite în acest an şcolar sunt menite a da o nouă înfăţişare a- cestui Institut. Din activitatea ştiinţifică a Institutului amintim în deosebi următoarele: Publicarea volumului II al Anuarului său (pe anii 1933—1935). Este un frumos volum de 340 pagini, cu un bogat conţinut filologic, arheologic şi istoric, scris aproape numai de profesorii şi personalul ştiinţific al Institutului. Tipărit în 500 de exemplare, din sumele puse la dispoziţie de Facultatea de Li tere şi de Oficiul de editură al Universităţii, el a fost trimis ce lor mai de seamă institute de cultură clasică din ţară şi streină- 325

tate. In schimb, Institutul primeşte un număr însemnat de pu blicaţii de specialitate. S'a urmărit, cu deosebită atenţie, incidentalele descoperiri arheologice făcute pe teritoriul oraşului Cluj sau în împrejurimi. In felul acesta s'au achiziţionat pentru Muzeu mai multe obiecte şi monumente, unele romane, altele mai târzii, din epoca mo dernă. Deasemenea au fost aduse la Institut şi inventariate pentru Muzeu obiectele şi monumentele ieşite la lumină prin săpătu rile sistematice executate de membrii Institutului, la Castrele ro mane dela Bologa şi dela Gherla, la cimitirul post-roman dela Teiuş, la staţiunea preistorică dela Măgura de lângă Subcetate, etc. Biblioteca Institutului s'a îmbogăţit simţitor anul acesta, căci pe lângă publicaţiile primite în schimb şi pe lângă cumpărările efectuate din fondurile obişnuite, Institutul a primit dela Uni versitate un ajutor extraordinar de 145.000 Lei. Din acest fond s'au făcut comenzi însemnate de cărţi şi reviste, reuşind a se com pleta lipsuri foarte simţite ale Bibliotecii, mai ales opere mai mari, care din lipsă de fonduri n'au putut fi achiziţionate la timp. In total, Biblioteca a crescut cu 343 opere noui în 431 de volume. Ea oferă cel mai bun mijloc de studiu şi cercetări în domeniul antichităţii clasice şi al preistoriei. Deschisă în tot decursul anului şcolar, ea a fost cercetată de un însemnat număr de studenţi dela filologia clasică, istoria an tică şi arheologie, precum şi mulţi specialişti şi cercetători din ţară şi streinătate. Muzeul de Antichităţi a primit, în sfârşit, o definitivă or ganizare a colecţiilor sale. Datorită solicitudinii d-lui rector FI. Ştefănescu-Goangă şi stăruinţii membrilor dela conducerea Insti tutului, lucrările de construcţie a aripei celei noui au fost duse la bun sfârşit. Au început îndată lucrările de reorganizare a co lecţiilor, după noile posibilităţi de expunere. La etajul II al ari pei celei nouă a fost instalată Pinacoteca „V. Cioflec", într'o sală mare, prevăzută cu mobilier nou. O nouă organizare şi o nouă expunere a primit colecţia de artă medievală şi modernă. S'a dat, deasemenea, o expunere mai ştiinţifică secţiei romane, prin tria- rea întregului material. A fost organizată şi expusă secţia mi- graţiilor, iar în parterul aripei noi lângă Lapidariul roman, s'a organizat un Tegularium. 326

Cu aceste transformări, toate colecţiile Muzeului de Anti chităţi sunt acum organic expuse, în clădire proprie, după un plan unitar şi după toate cerinţele muzeale de astăzi. Astfel, Uni versitatea românească a realizat, în mai puţin de două decenii, o operă însemnată, care pentru fosta Universitate ungurească a constituit doar un „pium desiderium". In înfăţişarea lui actuală, Muzeul de Antichităţi al Institu tului de Studii Clasice constitue un adevărat Muzeu al Ardealu lui, căci el oferă vizitatorului şi cercetătorului o icoană fidelă a tuturor epocelor de civilizaţie desvoltate în Transilvania, dela cele dintâi mijiri ale vieţii preistorice, până la cele mai înalte ma nifestări artistice de astăzi. Inaugurarea şi deschiderea acestui Muzeu, în noua lui înfă ţişare, s'a făcut în ziua de 13 Iunie 1937, cu ocazia înaltei vizite a M. S. Regelui Carol II. In organizarea lui de acum, Muzeul cuprinde următoarele secţii şi colecţii: Secţia preistorică, secţia romană compusă din colecţia roma nă de obiecte şi monumente mai mici, Lapidariul şi Tegulariul roman, apoi colecţia egipteană, secţia năvălirilor barbare, secţia numismatică, secţia medievală şi modernă împărţită în colecţia de artă, Lapidariul şi colecţia de ceramică medievală şi modernă. In sfârşit, Muzeul mai dispune de o colecţie etnografică, o colec ţie a mulajelor de ghips şi de o colecţie de piese de farmacie. Pinacoteca V. Cioflec, noui achiziţii (vezi p. 127—128).

7. Limba şi literatura greacă.

Prof. titular: Ştefan Bezdechi. Cursuri: Istoria literaturii elene, Epoca clasică: continuare (1 oră săptămânal, Lunia). Interpretări din Protagoras de Platon şi Cyropaideia de Xe- nofon (2 ore săptămânal, Marţia). Seminar: O serie de versiuni graduate din diferiţi autori, cu specială privire la sintaxa greacă (2 ore săptămânal, Miercu- ria). 8. Limba şi literatura latină.

Prof. titular: Theodor A. Naum. 1. Curs de Literatură Latină: Literatura Latină în epoca imperială (1 oră săptămânal, Lu nia). Curs obligator pentru toţi studenţii. 327

2. Interpretare: M. Annaei Lucani Belii civilis liber primus (1 oră săptămâ nal, Marţia). Curs obligator pentru studenţii dela specialitatea principală şi secundară. 3. Gramatica istorică a Limbii Latine: Morfologia Limbii Latine (verbul) (1 oră săptămânal, Mier curia). 4. Interpretări din Cicero, De Signis, cu d. asistent N. Laslo, 2 ore săptămânal, pentru studenţii care dau examene auxiliare de Limba Latină. 5. Seminar (2 ore săptămânal, Lunia) urmat de studenţii dela specialitatea principală şi secundară. S'au făcut Următoarele lucrări: a) Teme: Complementul direct; verbe cu genetivul, dativul şi ablativul; determinarea verbului în cazul dativ; sintaxa ver belor impersonale; complementul verbelor în forma pasivă; com plementul adverbului. b) Versiuni: Seneca, Ad Polybium de consolatione, I, Ad Marciam de consolatione, XXVI; Seneca Rhetor, Controversiae, I, 1—12; Seneca, Phoenissae, 51—79; Silius Italicus, Punica, 70—122; Iuvenal, Satirae, VII, 151—188; Tacitus, Dialogus de oratoribus, 12—13.

C) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE.

9. Istoria literaturii moderne.

Prof. agregat: Dumitru I. Popovici. Asistent: Radu Paul.

Cursuri: Junimea: acţiune şi reacţiune (2 ore săptămânal. Marţia şi Vineria). Seminar: Teatrul lui Vasile Alexandri (2 ore săptămânal, Joia). MUZEUL LIMBEI ROMÂNE. (A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică). Personalul Muzeului. Director: Prof. titular: Sextil Puşcariu. Şef de lucrări: Ioan Breazu (dela 1. IV. 1937). Asistenţi: Ştefan Pasca (până la 30. XI. 1936), Ioan Brea zu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Măria Puşcariu. 328

Preparatori: Dimitrie Macrea (până la 30. XI. 1936), Emil Capidan (dela LXII. 1936) şi Vasile Băjănică (dela 1. IV. 1937). Prim custode: Emil Capidan (până la 30. XI. 1936), Ştefan Mateescu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937). Cartografi: Ştefan Poenariu şi Liviu Onu. Laborant: Mihail Vonsza.

10. Limba şi literatura română. Prof. titular: Sextil Puşcariu.

Curs: Morfologia limbii române (2 ore săptămânal, Miercu- ria şi Joia). Seminar: (în colaborare cu Sever Pop): Cercetări dialectale (2 ore săptămânal, Vineria). Au făcut anchete pe teren: 1. Sora Elena Kocsis, Graiul din Sişeşti (Satu-Mare). 2. Alexe Fiat, Graiul din Luncaviţa. 3. Elvira Moduna, Graiul din Roşia Mon tană. 4. Meta Mesch, Graiul din Sibiu. 5. Georgina Damian, Gra iul din Brad. 6. Viorica Deleanu, Graiul din Tătăreni. 7. Ion Pătruţ, Graiul din Ohaba (Banat). Lucrările au fost discutate cu de-amănuntul.

Conferinţa de dialectologie.

Conferenţiar definitiv: Sever Pop.

Curs: Dialectul aromân (două ore săptămânal, Vineria şi Sâmbăta). Seminar: Interpretări de texte aromâne (două ore săptămâ nal, Sâmbăta). A colaborat la Seminarul de Cercetări dialectale ţinut de dl prof. S. Puşcariu, arătând studenţilor cum trebuie făcute cerce tările dialectale. In acest seminar a iniţiat cercetări dialectale care trebue să urmărească diferenţele de graiu între generaţii şi între sexe. Din însărcinarea prof. S. Puşcariu a distribuit teze de li cenţă care vor urmări aceste probleme, care se vor încadra prin această între problemele urmărite de Atlasul Linguistic Român. 329

11. Limba şi literatura română II (veche). Prof. titular: Nicolae Drăganu. Asistentă: D-na Pia Gradea, născută Drăganu.

Curs: a) Istoria limbii şi literaturii române în sec. XVII şi XVIII, (1 oră săptămânal, Joia); b) Sintaxa română (2 ore săptămânal, Marţia şi Miercuria). Seminar: Exerciţii de sintaxă cu interpretare de texte vechi (2 ore săptămânal, Vineria). Dintre studenţii înscrişi au prezentat lucrări 20, şi anume: Andriţoiu I. Gheorghe, Asztalos Vilma, Băjănică Vasile, Berky Iuliana, Fielk Friederike, Georgescu Ioana, S. Gusztus Ana, S. Kocsis Ileana, Lelescu Ştefania, S. Lukâcs Elburga, Magyarod) Măria, Mârton Iuliu, Moduna Elvîră, Szabo Irina, Timbuş Eliza, Turcan Nicolae, Varga Rozalia, Widmann Wilhelm. Kiss Mar gareta, Szăbo Martha.

12. Linguistică.

Prof. titular: Theodor Capidan.

Asistenţi: Ioan Breazu (până la 30. XI. 1936), Dimitrie Macrea (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Ştefan Ma- teescu (dela 1. IV. 1937). Curs: Linguistică generală II, Limba (2 ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta). Seminar: Probleme de linguistică generală şi balcanică (2 ore săptămânal, Sâmbăta).

13. Filologie romanică.

Prof. titular: George Giuglea.

Custode: Eugen Tanase (până la 31. III. 1937), Preparator (dela 1. IV. 1937). Cursuri: Romanitatea iberică. Fonologie spaniolă (Vocalism) (1 oră săptămânal, Lunia). Interpretări din clasicii romanici. (Vechea franceză şi vechea provensală) (1 oră săptămânal, Mar ţia). Seminar: Interpretări de texte latine, vulgare şi romanice (2 ore săptămânal, Lunia). Lucrări de lexicograf ie romanică: 1. Anastasia Presecan: Mulomedicina Chironis 1 cap. 2. So- 330

га Т. Oswald: Peregrinatio Sylviae cartea III cap. I—VIII. 3. Sora Chr. Meixl: Peregrinatio Sylviae cartea III cap, IX—XIX. 4. Dumitriu Maniu: Chrestien de Troyes: Le chevalier au Hon 1 cap. 5. Elisabeta Silaghi: Idem Erec et Enide 1 cap. 6. Mar gareta Adam: J. Renart: Le roman de la Rose 1 cap. 7. Ileana Kovâcs: Idem. 8. Viorica Biliczky: Idem. 9. Francisc Ulrich: Idem. 10. Ortvin Pscheidt: Un fabliau (Du prestre qui ot mere a force). 11. Cornelia Popescu: Fr. Villon: Le grand Testament 1 cap. 12. Gabriel Ţepelea: Folklor din Sologne Bourbon com parat cu folklor românesc. 13. Eugen Tănase: Saulo Toron: Monedas de cobre. Traduceri şi interpretări.

14. Limba şi literatura franceză.

Prof. cu contract: Yves Auger.

Cursuri: Victor Hugo (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia). Grammaire historique: Phonologie (1 oră săptămânal, Vineria). Seminar: (2 ore săptămânal, Miercuria). Traduceri din Emi- nescu (Scrisoarea I). S'au mai făcut următoarele interpretări din Corneille: 1. Sora T. Oswald: La doctrine dramatique de Corneille. 2. Coste: Le Cid, acte III scene IV. 3. L. Tomuţa: Le Cid acte V scene l-ere. 4. D-ra Medrea: Horace acte II scene III. 5. Abu- şan: Le caractere du vieil Horace. 6. D-ra S. Deâk: Cinna acte V, scene II. 7. D-ra C. Boca: Cinna acte V, scene l-ere. 8. Fr. Ul rich: Polyeucte acte V, scene VI.

Lector: Henri Jacquier.

Convorbiri despre literatura şi civilizaţia franceză (1 ora săptămânal, Lunia). Lucrări practice despre ortografia şi gramatica franceză (2 ore săptămânal, Marţia). Lecturi comentate (1 oră săptămânal, Miercuria). Traduceri din româneşte în franţuzeşte (1 oră săptămânal.. Miercuria). 15. Limba şi literatura italiană. Prof. cu contract: Giandomenieo Serra.

Cursuri: A. Manzoni (1 oră săptămânal, Lunia). II Rinasciamento (1 oră săptămânal, Marţia). 331

Gramatica storica: Lessicologia (conţin.) e Fonetica (1 ora săptămânal, Sâmbăta). Linee di una storia generale della letteratura italiana (1 oră săptămânal, Lunia). Seminar: Interpretazione e discussione critica di testi let- terari (1 oră săptămânal, Lunia). Esercizi di traduzione dai rumeno in italiano e viceversa (1 oră săptămânal, Marţia). Au prezentat lucrări de seminar următorii studenţi: Florica Barbu: La vita e le opere di Vicenzio Monti dai Berilacqua. Dorina Arghir: La figura di Lucia nel romanzo „I. Promessi Sposi". Suzana Boteanu: La lingua del Cesarotti nella traduzione dei poemi dell'Osian. Tertulia Micheş: Stadiul la care au ajuns cercetările asupra raportului dintre lit. populară italiană şi cea română. Minerva Schottel: Arcadia şi Metastasio: trad. din „Storia della letteratura italiana" di A. Monigliano. Gheorghe Bergner: II platonismo nelle poesie di Lorenzo dei Medici. Tertulia Micheş: Nastagio degli oneşti, nuvela di G. Boccaccio, traducere. La seminar s'au făcut şi rezumate în româneşte din cartea „Roma romantica" de către D-şoarele Cărpinişan Eugenia şi Ci- plea Măria; apoi traduceri de poezii din limba italiană, comen tate de D-nul profesor.

Lector: Ştefan Pasca. Introducere în studiul limbii italiene (Linee e paradigmi di una grammatica italiana ad uso dei Rumeni) (2 ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta). Traduceri din italieneşte în româneşte (Traduzioni dall'italiano in rumeno) 1 oră săptămânal, Vineria. Lecturi şi conversaţii asupra geografiei Italiei (Letture e conversazioni sull geografia dell'Italia) 1 oră săptămânal, Sâm băta. Lecturi şi conversaţii asupra istoriei civile a Italiei (Letture e conversazioni nella storia civile dell'Italia) 1 oră săptămânal, Vineria. 16. Limba şi literatura germană.

Prof. titular: Gustav Kisch. Cursuri: Istoria literaturii germane dela Luther până la Les- sing (Deutsche Literaturgeschichte von Luther bis Lessing) 1 332 oră săptămânal, Marţia. Evoluţia culturii germane în lumina limbei (Deutsche Kul- thurentwicklung im Lichte der Sprache) 1 oră săptămânal, Mier curia. Seminar: (2 ore săptămânal, Lunia). S'a cetit şi s'a intepretat: Wolfram von Eschenbach „Par- zival". S'au ţinut 23 şedinţe de seminar, toate sub conducerea di rectorului, cu care ocazie s'au prezentat şi s'au citit 23 lucrări, cari au fost discutate în şedinţele seminarului. Au luat parte 82 studenţi. S'au făcut următoarele lucrări: Pschaidt Ortwin: Die Ostsnamen der Bukovina. Askenazi Rizzi: Die Toleranz in der deutschen Literatur. Boteanu Suzana: Schiller in der rumânischen Literatur. Braver Samuil: Der Jude in der germanischen Literatur. Veszelowsky Wilhelmine: Die Schwaber in der deutschen Literatur. Bogdan Stella: Goethe im Urteil seiner Zeitgenossen. Lillin Andrei: Der Turandottypus in der Weltliteratur. Keresztes Ioan: Dante und Goethe. Rozgova Edith: Weimar in der deutschen, Literatur. Wonner Dore: Das Zwei-Seelenmotiv bei Goethe. Hermann Margareta: Herders Be- ziehungen zur englischen Literatur. Kremer Klothilde: Germa- nische Mythologie im Lichte der Literatur. Balogh Ladislau: Der Cid in Geschichte und Literatur. Antal Petru: Der Ritter in der deutschen Literatur. Kovâcs Anton: Goethe als Schiiler Herders. Bugner Gheorghe: Reališmus und Idealismus im Lichte Goet- hescher Darstellung. Bornemisa Ileana: Die Ăsthetik im Lichte der deutschen Literatur. Schelker Edith: Der Soldat in der deut schen Literatur. Kloos Andreiu: Die siebenburgisch-deutsche Dichtung im 20 Jahrhundert. Jost Franz: Wolframs Parzival, verglichen mit Goethes Faust. Stocz Ştefan: Goethe als Wande- rer. Frucht Francisc: Schiller als Psychologe. Szabo Martha: Fichte als deutscher Schriftsteller.

Lector: Frideric Lang.

Interpretarea liricilor germani din sec. al XlX-lea (1 oră săptămânal, Marţia). Interpretarea operelor lui Gottfried Keller (1 oră săptămâ nal, Joia). Traduceri din româneşte în nemţeşte şi viceversa. (Carmen 333

Sylva şi Eminescu) — cu începătorii — (1 oră săptămânal, Lu nia). Introducere în limba germană pe bază gramaticală cu exer ciţii mai uşoare — cu începătorii — (1 oră săptămânal, Mier curia). Interpretarea şi traducerea lui Faust de Goethe. Partea II, actele 4—5, continuare — cu înaintaţii — (1 oră săptămânal, Vi- neria). 17. Limba şi literatura engleză.

Prof. titular: Petre Grimm.

Cursuri: Literatura engleză contemporană (1 oră săptămâ nal, Marţia). Literatura americană (1 oră săptămânal, Joia). Idiomatică engleză (1 oră săptămânal, Vineria). Seminar: (2 ore săptămânal, Vineria).

Lector suplinitor: Emil I. Diaconu.

Proseminar: Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramaticale cu începătorii (2 ore săptămânal, Miercuria şi Vineria). Traduceri din româneşte în englezeşte (1 oră săptămânal, Miercuria). Lecturi şi conversaţii despre istoria şi geografia Angliei (1 oră săptămânal, Joia). Lecturi din autorii englezi şi exerciţii de conversaţie cu înaintaţii (1 oră săptămânal, Vineria).

18. Limba şi literatura maghiară.

Prof. titular: Gheorghe Kristof.

Cursuri: Istoria dramei (2 ore săptămânal, Marţia şi Mier curia). Introducere în studiul literar (1 oră săptămânal, Marţia). Seminar: (1 oră săptămânal, Lunia). Capodoperile drama tice. Analiza şi explicarea lor din punct de vedere estetic şi isto ric. S'au citit 21 lucrări de seminar, cari au fost discutat sub con ducerea directorului. 19. Slavistica.

Profesor agregat: Emil Petrovici

Cursuri: Fonologia limbilor slave (1 oră săptămânal, Marţia). Istoria literaturii ruseşti (1 oră săptămânal, Vineria). 334

Gramatica limbii ruseşti (1 oră săptămânal, Lunia). Seminar: Cetiri şi interpretări de texte ruseşti (2 ore săptămânal, Joia). Au participat la şedinţe studenţii: Gheorghe I. Andriţoiu, Iuliana Berky, Antonia Butuza, Ana Eliseev, Alexa Fiat, Sr. Ele na Kocsis, Mihail Kovâcs, Măria Magyarody, Petru Nistor, Ioan Pătruţ, Vasile Radu, Virgil B. Rusu, Nicolae M. Turcan, Hil- degard Wellmann.

20. Laboratorul de fonetică experimentală.

Director: Prof. titular: Theodor Capidan (până la 28 Dec. 1936). Prof. agregat: Emil Petrovici (dela 29 Decembrie 1936). Asistent: Emil Petrovici (până la 31 Octombrie 1936). Di- mitrie Macrea (dela 1 Aprilie 1937). Ordonanţă: Pavel Podoabă. Cursuri: Sunetele limbii române, cu înregistrări la aparate fonetice (1 oră săptămânal, Miercuria). Au urmat cursul şi au asistat la înregistrările fonetice studenţii: Alexa Fiat, Iuliu Mârton, Liviu Onu, Ioan Pătruţ, Gheorghe Pavelescu, Virgil B. Rusu.

D) SECŢIUNEA ISTORICĂ. 21. Istoria antică.

Prof. titular: Emil Panaitescu. (In concediu pentru a îndeplini funcţiunea de Director al şcolii române din Roma, fiind suplinit de Conf. def. Const. Daicoviciu).

Cursuri: Istoria Romei dela origini la Principat (2 ore săp tămânal, Vineria şi Sâmbăta). Seminar: Isvoarele istoriei romane (2 ore săptămânal, Sâm băta).

Conferinţa de Antichităţi şi Epigrafie.

Conferenţiar def.: Constantin Daicoviciu.

Curs: Antichităţi religioase romane (2 ore săptămânal, Lu nia şi Miercuria). Seminar: Exerciţii Epigrafice (2 ore săptămânal, Joia). 335

22. Arheologie. Prof. titular: Dimitrie M. Teodorescu.

Cursuri: Istoria artei în antichitate (Preistoria, Istoria ve che a Orientului), cu proiecţiuni (2 ore săptămânal, Joia şi Sâm băta) . Iconografia imperiului roman, cu proiecţiuni (1 oră săptă mânal, Joia). Seminar: Civilizaţia Daciei traiane (2 ore săptămânal, Vi neria). Exerciţii de Numismatică greacă.

23. Istoria universală.

Prof. titular: Constantin Marinescu.

Institutul de Istorie Universală.

Asistent: Francisc Pali. Secretar-bibliotecar: Ioan Sabău (dela 1. I. 1937). Ordonanţă: Martin Vereş.

Cursuri: S'a ţinut un curs privitor la începuturile Epocei Moderne (2 ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta). Seminar: Au fost înscrişi 27 de studenţi. Au participat regulat la şedinţe 16. S'au ţinut 18 şedinţe (36 de ore) în care ascultătorii au pri mit explicaţiuni şi îndrumări privitoare la metodele de cercetare şi la studiul istoriei în general. In cadrul şedinţelor s'a tradus şi in terpretat din: Fritz Kern, Ouellen zur Geschichte der mittelalter- lichen Geschichtsschreibung, voi. I, Leipzig 1915, fragmente din: Sulpicius Severus, Vita S Martini; Augustinus, De civitate Dei; Paulus Orosius, Historiae adversum paganos; Eusebius din Ce- sarea, Historia ecclesiastica; Hieronymus, De viris illustribus; Eugippius, Vita Severini; Jordanis, Getica; Grigore din Tours, Historia Francorum; Papa Grigore I cel Mare, Dialogi; Isidor din Sevilla, Historia Gothorum şi Chronica; Fredegarius, Chro- nica; Origo Gentis Lângobardorum; Paulus Diaconus, Historia Lângobardorum; Liber Ponţificalis. A prezentat şi a citit o lu crare de seminar Gheorghe Gindele: Zwingli. Biblioteca Seminarului de Istorie Universală s'a mărit în anul aceasta cu 117 opere, în 234 de volume şi cu 7 hărţi istorice. 336

Institutul continuă să fie abonat la următoarele reviste: Re vue Historique (Paris), Archivio Storico Italiano (Florenţa). The English Historical Review (Londra).

Conferinţa de Istorie medievală cu specială privire la epoca migraţiunilor. Suplinitor: Prof. Const. Marinescu. Curs (2 ore săptămânal). Seminar (2 ore săptămânal). Au fost înscrişi ia seminar 15 studenţi. Au participat regu lat la şedinţe 8. S'au ţinut 28 de. şedinţe (32 de ore), în cadrul că rora s'a tradus şi interpretat din Eginhard, Vita Karoli Magni Imperatoris, editat de Louis Halphen, Paris 1932. A prezentat şi a citit o lucrare de seminar Sora Gizela Kind: Războiul lui Carol- cel-Mare împotriva Longobarzilor.

INSTITUTUL DE ISTORIE ROMÂNĂ.

Directori: Prof Alexandru Lapedatu şi Prof. Ioan Lupaş.

Personalul: Asistenţi Ioachim Crăciun (până la 31. III. 1937), Ioan Mo ga, Gheorghe Duzinchevici (dela 1. IV. 1937). Preparator: Hortensia Georgescu. Secretar-bibliotecar: Gheorghe Vinulescu (dela 1. VII. 1937). Practicant: Gheorghe Vinulescu (până la 30. IV/1937), Sep- timiu Martin (dela 1. VII. 1937). Custode: Ioan Bărăian (dela 1. IV. 1937). Servitor: Ioan Bărăian (până la 31. III. 1937), Ştefan Puş caş (dela 1. IV. 1937).

Biblioteca:

Biblioteca Institutului de Istorie Română a crescut în acest an cu 500 de volume. De asemenea au fost completate mai multe colecţii de periodice. S'au legat în cursul acestui an 500 de vo lume. 387

Institutul a continuat să fie abonat şi să aibă relaţii de schimb cu 30 de reviste şi periodice din ţară şi din străinătate.

24. Istoria veche a românilor. Prof. titular: Alexandru Lapedatu. (în concediu dela catedră fiind suplinit de prof. Silviu Dragomir).

Cursuri Istoria veche a Românilor (sec. XV şi XVI) (2 ore săptămânal, Marţia şi Miercuria). Seminar: Din izvoarele istoriei vechi a Românilor, sec. XV şi XVI — analize — (2 ore săptămânal, Miercuria).

25. Istoria modernă a Românilor şi Istoria Transilvaniei.

Prof. titular: Ioan Lupaş.

Cursuri: С Istoria Românilor dela Constantin Brâncoveanu până la Tu- dor Vladimirescu (1 oră săptămânal, Lunia). Istoria Transilvaniei în timpul suzeranităţii turceşti (1 oră săptămânal, Marţia). Seminarii: (2 ore săptămânal, Lunia). 1. Proseminar cu studenţii din anul I. La şedinţele de proseminar s'au făcut, ca şi în anii trecuţi, exerciţii de paleografie română sub supravegherea d-lui asistent I. Moga. Pentru aceste exerciţii s'au folosit Albumul de paleografie românească al lui I. Bianu şi N. Cartojan, precum şi o serie de fotografii şi do cumente originale din colecţia Institutului. In afară de acestea s'au făcut şi lecturi din izvoarele istoriei române. 2. Seminar cu studenţii din anii înaintaţi. S'a studiat şi dis cutat „Cronicari şi istorici români din Transilvania". Au prezen tat lucrări următorii studenţi: 1. Bezdek Ştefan: Opera istorică a lui Timotei Ciparîu; 2. Boca Paulina: Opera istorică a lui Ioan Piuariu-Molnar; 3. Boroş Măria: Timotei Cipariu ca istoric; 4. Denderle Rozalia: Popa Sava Popovici din Răşinari şi problema continuităţii; 5. Ghişoiu Eugen: Răscoala ţăranilor dela 1437; 6. Gotz Elisabeta: Opera istorică a lui Nicolae Densuşianu; 7. Hon- tert Radu: Cronicarul Radu Tempea; 8. Sora A. Lukâcs: Refor mele religioase ale lui Iosif II; 9. Mărgineanu-Constantinescu- Olivia: Cronicarul Gheorghe Brancovici; 10. Moldovan Ioan: Opera istorică a lui Gheorghe Şincai; 11. Neamtzu Carmen: O- 22 338

pera istorică a lui Ioan Piuariu-Molnar; 12. Palade Veronica: Simion Bărnuţiu; 13. Pârlog Măria: Opera istorică a lui Si- mion Bărnuţiu; 14. Pascu Ştefan: Cronicarul Gheorghe Branco- vici; 15. Perenyi A.: Opera istorică a lui Gh. Şincai; 16. Pop Hortensia: Opera istorică a lui Petru Maior; 17. Radu Vasile: Plângerea sfintei mănăstiri a Silvaşului; 18. Traşcă Natalia: Sa- muil Micu-Klein.

26. Bizantinologie. Prof. titular: Nicolae Bănescu. Cursuri: Istoria imperiului de Niceia. Restauraţia Paleolo- gilor. Bizanţul până la cucerirea turcească (2 ore săptămânal, Lu nia şi Miercuria). Seminar: Vita S. Maximi Athonensis, interpretare, introdu cere în limba greacă medievală (2 ©re săptămânal).

27. Istoria popoarelor sud-est europene. Prof. titular: Silviu Dragomir. Cursuri: Provinciile dunărene în evul mediu şi formarea poporului român (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia). Seminar: Lucrări practice de paleografie şi diplomatică sla vo-română (2 ore săptămânal, Joia).

28. Istoria generală a artelor. Prof. titular: Coriolan Petranu. Curs: Istoria artei în evul mediu (2 ore săptămânal, Marţia şi Miercuria). Seminar: Analize de opere (2 ore săptămânal, Vineria). înavuţirea materialului didactic (dela 30. VI. 1936 până la 30. VI. 1937), 352 fotografii, 91 cărţi, 38 diapozitive, 11 unelte şi mobile. Starea inventarelor: 11.565 diapozitive, 5.975 fotografii şi reproduceri, 2.163 opuri la bibliotecă, plus biblioteca Coriqlan Petranu, depozitată la Seminar. Mobilier şi unelte 60 buc.

29. Etnografie şi folklor. Prof. suplinitor: Romulus Vuia. Cursuri: 1. Etnografie (2 ore săptămânal, Marţia şi Miercuria). Ra sele şi popoarele Europei. 339

2. Capitole alese din etnografia poporului român (2 ore săp tămânal). Arta populară. Seminar: (2 ore săptămânal, Lunia). îndrumări cu privire la cercetările din domeniul artei populare. S'au făcut şi exerciţii de transcriere şi culegeri de materiale folclorice, ajutat de dl L Chelcea şef de lucrări la Muzeul Etnografic. Au fost înscrişi 30 studenţi, dintre cari au urmat regulat 25. Următorii studenţi au prezentat lucrări şi dări de seamă: D-ra Boloca Ileana, despre N. Iorga: „L'art populaire en Rou manie" (1923); Sora Baumli Măria, despre „Bulgarien von Heu- te" (1935) de Stephan Ronart şi privitor la Herbert Wilhelmy; „Hochbulbarien", I. 1935. D-ra Caludi Anastasia a făcut o dare de seamă despre activitatea D-lui C. Petran — în special asupra lucrărilor sale privitoare la bisericile de lemn din Ardeal, Banat şi Maramureş. D-nul V. Cernea a tratat „Arta ţărănească la Ro mâni" de G. Oprescu. Honert Radu a discutat cartea lui A. Ha- berlandt: Volkskunst der Balkanlânder, apărută în 1910. Tomlo Iuliu, a prezentat o lucrare cu obiceiurile dela Crăciun şi Anul Nou din comuna Reteag, jud. Someş. Martin Jonnes a prezentat problema indo-europeană în lumina celor mai noui lucrări. D-nul Ion Moldovan a vorbit despre „Arta populară bulgară". D-nul Gh. Pavelescu a tratat despre icoanele pe sticlă din jud. Alba. D-nul Pereny Aladâr a prezentat voi. II din lucrarea lui Malo nyay Dezso, privitoare la arta populară maghiară, iar sora Baum- gartner voi. I. D-ra Palade Veronica s'a ocupat de activitatea D-lui Tzigara Samurcaş în domeniul artei populare. D-ra Ro man Aurelia a cetit o lucrare în care se descrie obiceiurile dela Crăciun şi Anul Nou din comuna Bolintineni, jud. Mureş. Afară de acestea, s'au mai făcut expuneri libere din partea D-lor: Ion Chelcea (şef de lucrări), privitoare la desvoltarea et nografiei în Germania, cu ocazia apariţiei lucrării lui Adolf Spammer: Deutsche Volkskunde — 2 voi. — apărută în ultimii ani, precum şi asupra activităţii antropogeografului sârb: J. Cvijič, comentându-se lucrarea sa de sinteză: „La Peninsule Bal- kanique" apărută în 1919. Apoi D-nul Oćtavian Vuia (asistent), a discutat la seminar problema filosofiei culturii după Leo Fro- benius, în legătură cu traducerea în franţuzeşte a cărţii „Kultur- geschichte Afrikas", în traducere, „Histoire de la civilisation Africaine", aducându-se în legătură cu teoriile lui Spengler asu pra filosofiei culturii. Tot despre filosofia culturii şi în acelaş 340

sens a mai stăruit şi D-nul Gh. Pavelescu (preparator), luându-se în consideraţie mai ales L. Blaga cu „Spaţiul Mioritic".

Conferinţa de bibliografie generală.

Conf. supl.: Ioachim Crăciun.

Curs general de bibliografie. Istoric şi metodologie (2 ore săptămânal, Lunia şi Sâmbăta). Seminar: (2 ore săptămânal, Miercuria şi Vineria). Lucrări- practice de bibliografie. La seminar s'a continuat adunarea materialului pentru biblio grafia Istoriografiei Române dela 1931 încoace, cu toţi studenţii şi s'au făcut mai multe bibliografii speciale, cu studenţii diferi telor specialităţi. Studenţii: Eugen Ghişoiu, Măria Mânu, Iosif Naghiu, Ştefan Pascu, G. Pavelescu, Ioan Petruţiu, C. Popescu,. Vasile Radu, Beniamin Russu şi Ioan Tudor au pregătit biblio grafia activităţii d-lui prof. Sextil Puşcariu (apărută în Biblio- theca Bibliologica No. 11), d-1 Iosif E. Naghiu a pregătit biblio grafia activităţii prof. Vasile Bogrea (apărută în Bibliotheca Bi bliologica No. 12), iar d-1 Tiberiu Morariu, şef de lucrări la In stitutul de Geografie, bibliografia activităţii prof. Gh. Valsam (apărută în Bibliotheca Bibliologică No. 14). С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ LITERARĂ

A) SECŢIA FILOSOFIEI. 1. Istoria filosofiei; logica.

Prof. titular: Marin Şbefănescu.

A făcut comunicare la Congresul internaţional de Filosofie •dela Paris, — Congresul Descartes, — despre: „Unitatea în di versitatea Metodelor" (L'Unite dans la diversite des MethodesV A dat la tipar studiul, la care lucrează de mai mulţi ani, sub titlul: „Le Probleme de la Methode", Paris, Alean. Şi-a conti nuat activitatea extraşcolară, ca preşedinte al asociaţiei „Cultul Patriei", prin articole şi conferinţe, pentru luminarea poporului român în doctrina naţionalistă întemeiată pe filosofia creştină.

Conferenţiar definitiv: D. D. Roşea.

1. A scris capitolul „Hegel" în Istoria Filosofiei Moderne, operă actualmente sub tipar, scrisă de mai mulţi autori; 2. In marginea unei cărţi, articol publicat în revista „Gând Românesc"; 3. Tineretul ardelean şi filosofia, în revista „Pagini Literare". 4. In preparaţie: O carte despre Hegel.

2. Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată.

In Institut:

1. F. Ştefănescu-Goangă: La debilite mentale comme cause de la delinquance infantile et juvenile. Raport prezentat la primul congres internaţional de psihia trie infantilă din 24—28 Iulie 1937 dela Paris. 342

2. Liviu Rusu: Estetica poeziei lirice. Contribuţie la proble ma genurilor literare. 3. Roşea Alexandru: a) Chestionar de impulsuri primare, cu instrucţii de aplicare; b) Fişa de examinare psihologică; c> Chestionar de interese cu instrucţii de aplicare. 4. Mihail Beniuc: Teste de performanţă. 5. Arcan Tudor: a) Teste de acuitate vizuală, cu instrucţii de aplicare; b) Teste de dexteritate manuală, cu instrucţii de aplicare; c) Teste de inteligenţă tehnică, cu instrucţii de aplicare.

In afară de Institut:

1. F. Ştefănescu-Goangă: Contribuţia psihologiei experimen tale la psihiatrie. Buletinul Soc. de Psihologie Medicală, voi. II, 1936, pag. 1—5. 2. Nicolae Mărgineanu: a) Natura statistică a legii ştiinţi fice. Arhiva pentru ştiinţa şi Reforma Socială, voi. XIV, 1936, p. 964—975. b) Natura legii ştiinţifice. Analele de psihologie, voi. III, 1936, p. 54—73. 3. Alexandru Roşea: Adaptabilitatea socială. Buletinul So cietăţii de Psihologie Medicală, voi. II, 1936, p. 18—21. 4. Mihail Beniuc: a) Câteva metode de observaţie. Satul şi Şcoala, An. V., Nr. 5—6, 1936, p. 143—146; b) Importanţa pe depselor şi recompenselor. Satul şi Şcoala, Anul V, Nr. 7, 1936„ p. 195—197; c) Maturitatea copilului pentru clasa întâia primară. Satul şi Şcoala, An. V, Nr. 8—9, 1936, p. 247—250; d) Elevii cari nu reuşesc în cl. I-a primară. Satul şi Şcoala, An. VI, Nr. 1—2, 1936, p. 39—41. 5. Tudor Arcan: Măsurarea Inteligenţei la adulţi. Tipogra fia „Cartea Românească", Cluj, 1937, 1 voi. în 8° p. 80+VI. In luna Iulie 1937, s'au ţinut 23 de conferinţe la un Curs de Psihologie pentru învăţători, cu privire la problema: „Indivi dualitatea psihologică a copilului" de către următorii: F. Ştefănescu-Goangă, prof. Univ. Directorul Inst; Liviu Rusu, conferenţiar; Nicolae Mărgineanu, şef de lucrări; Alexan dru Roşea, asistent; Mihail Beniuc, preparator şi Tudor Arcan, preparator. In luna Iulie 1937, s'au ţinut 23 de conferinţe la un Curs de Psihologie, pentru profesorii de filosofie şi educaţie morală dela toate Liceele Militare din ţară, cu privire la problema „Psiho- 843 logiei experimentale", de către următorii: Alexandru Roşea, asistent; Mihail Beniuc, preparator şi Tu- dor Arcan, preparator.

3. Pedagogia I.

Prof. titular: Onisifor Ghibu.

Publicaţii:

1. Ordinul canonic premonstratens în România. Un instru ment în serviciul revizionismului maghiar. Bucureşti, 1936, 128 pagini. (Nr. 2 din Studii şi Documente privitoare la politica re ligioasă a României întregite). 2. Sfinţii unguri în România. — Eliminarea lor din cărţile liturgice, de către Papa. — Măsurile pe cari trebue să le ia Ro mânii, drept urmare a acestei dispoziţii. Bucureşti, 1936, 32 pag. (Nr. 3 din Studii şi Documente privitoare la politica religioasă a României întregite). 3. Revizionismul românesc, ca răspuns la provocările revi zionismului unguresc. Bucureşti, 1937, Extras din „Omagiu lui C. Kiriţescu, (12 pag.). 4. Anomalii la graniţa de vest: Două episcopii ungureşti ile gale, cu episcopi cari n'au depus jurământ de fidelitate în faţa Re gelui, (în ziarul „Universul", din 25 şi 26 Iulie 1936). 5. Anomalii revoltătoare în Secuime. — Un institut de Stat, în care se continuă opera de maghiarizare, ca înainte de 1918, (în - „Universul" din 30 Sept.—3. Oct. 1936). 6. Până unde merge îndrăzneala confesiunilor maghiare din România, („Universul", 21 Oct. 1936). 7. Un răspuns Ligii revizioniste maghiare. („Universul", 21 Ianuarie, 1937). 8. Note despre Basarabia de astăzi, („Universul", 13 şi 14 Sept. 1936). 9. Noi note despre Basarabia de astăzi. („Universul" din 19 Noembrie, 1936). 10. Constatări asupra şcoalei basarabene, în Revista generală a învăţământului, Nr. 1—2 din 1937. 11. In chestia mitropolitului Gurie, „Universul". 12. Ora de lectură în şcoala primară, în revista „învăţăto rul", Craiova, Septembrie, 1936. 344

13. Un student bănăţean de acum 45 de ani: Aurel C. Popo- vici, în revista „Luceafărul" din Timişoara, N-rul de Crăciun, 1936. 14. Un răspuns Dlui Dr. V. Bledea, în Noua gazetă de Vest. 15. Pedagogia la examenele de capacitate pentru profesori, în „Universul". 16. Pe marginea unei colecţii de folklor muzical românesc, (303 colinde, de Sabin Drăgoiu). In N-rul dela 25 Decembrie 1936 al ziarului „Universul". 17. De vorbă cu maestrul G. Enescu, despre muzica româ nească, în „Universul", Februarie, 1937.

Conferinţe:

1. Ce este cultura ungurească? Galaţi, 1 Decembrie 1936. 2. Naţionalizarea industriei şi comerţului în regiunile de Nord ale României, prin elemente din Sudul Transilvaniei, Să- . liste, 17 Iunie 1937. 3. Acţiunea Catolicismului şi a protestanismului unguresc în Maramureşul românesc, Sighet, î.i 13 Aprilie 1937.

4. Pedagogia II.

Profesor titular: Vladimir Ghidionescu.

A participat ca delegat al Guvernului şi al Universităţii din Cluj, la „Congresul Internaţional al învăţământului primar şi al educaţiei populare", ţinut la Paris între 23 şi 30 Iulie 1937. A prezentat lucrarea despre „Le travail et les loisirs de l'enfant" care se va publica în volumul congresului.

B) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE. 5. Limba şi literatura greacă.

Prof. titular: Ştefan Bezdechi.

1. Zece Predici despre statui, de I. Chrysostom, cu un stu diu despre viaţa sofistului Ion Gură de Aur. Volumul 2 din aceeaşi lucrare e sub tipar. 2. In memoriam V. Pârvani, elegie latinească cu prilejul îm plinirii a zece ani dela moartea ilustrului învăţat. 345

6. Limba şi literatura latină. Prof. titular: Theodor A. Naum.

îndreptar şi vocabular ortografic, (Cartea Românească, Bu cureşti), în colaborare cu d. prof. Sextil Puşcariu, ediţia a doua revăzută şi completată.

C) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE.

7. Muzeul limbei române.

Şedinţele săptămânale s'au ţinut regulat, ca în anii trecuţi, în fiecare Marţi, între orele 5—8, cu comunicări şi discuţii, la care au luat parte: Th. Capidan, C. Daicoviciu, N. Drăganu, Gh. Giuglea, P. Grimm, G. Kisch, C. Lacea, C. Marinescu, T. Naum, Şt. Pasca, R. Paul, E. Petrovici, S. Pop, D. Popovici, S. Puşcariu, G. D. Serra. Secţiile au desvoltat* o activitate continuă: Secţia bibliografică, sub conducerea lui I. Breazu a terminat Bibliografia analitică pe 1933—34 şi a început-o pe cea pe 1935. Secţia dialectologică a trimis membrilor corespondenţi ches tionarul VIII: Mâncări şi băuturi, întocmit de Şt. Pasca. Secţia Atlasului Linguistic: Sextil Puşcariu a vorbit despre Atlas la Leipzig şi Marburg, ca invitat al acestor universităţi şi a reprezentat Universitatea din Cluj la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen. E. Petrovici a continuat şi a terminat anchetele pe teren. S. Pop a început cartografierea materialului strâns în an cheta făcută de d-sa şi a tipărit întâia fasciculă din A. L. R.

Lucrările dlui prof. Sextil Puşcariu.

1. Etudes de linguistique roumaine. Cluj—Bucureşti, 1937. Imprimeria Naţională, XIX, 508 p. 2. Atlasul Linguistic al României (A. L. R.), (Prospect în limba română, franceză şi germană), Bucureşti, 1936, Impri meria Naţională, 2 f. + 2 pl. + 16 h. (In colaborare cu Sever Pop şi E. Petrovici). 3. Les enseignements de l'Atlas Linguistique de Roumanîe „Revue de Transylvanie", II, (1936), 12 p. + 15 h. 4. Răspuns (la discursul de recepţiune în Academia Româna 346 a dlui Th. Capidan). „Academia Română, Discursuri de recep- ţiune", Bucureşti, 1936, Discursul LXVII, p. 63—68. 5. Rostiri şi forme şovăitoare. „Revista Fundaţiilor Rega le", III (1936), nr. 9, p. 566—582. 6. Contribuţia Transilvaniei la formarea şi evoluţia limbii române. „Revista Fundaţiilor Regale", IV, (1937), nr. 5, p. 296—323. 7. Ost-und Westromanisch im Lichte der Sprache. „Die Tatwelt", XIII, (1937), nr. 3, p. 162—168. 8. Câteva scrisori. Extras din volumul omagial închinat lui Ion I. Nistor. Cernăuţi, 1937, Ed. Glasul Bucovinei, 21 p. 9. îndreptar şi vocabular ortografic. Ed. II, revăzută şi adău gită. Bucureşti, 1937, Cartea Rom. (In colaborare cu T. Naum). 10. Zur Nachstellung des rumânischen Artikels. Extras din Zeitr. f. rom. Phil., voi LVII, (1937), p. 240—274.

Lucrările dlui I. Breazu, Şef de lucrări.

1. Povestitori ardeleni şi bănăţeni până la Unire. Antologie cu o prefaţă, note-bibliografice şi un glosar. Cluj, 1937, Cartea Românească. XIII+356 p. 2. La litterature contemporaine en Roumanie. „Revue Inter nationale des Etudes Balkaniques", Tom. IV, (1936), p. 536-545. 3. Matei Millo în Transilvania şi Banat. „Omagiu fraţilor Alexandru şi Ion Lapedatu". Bucureşti, 1937, Imprimeria Na ţională, p. 193—207. 4. Bibliografia publicaţiunilor de literatură comparată pri vitoare la literatura română. „Revue de Litterature Comparee", 1936—1937, passim.

Conferinţa de dialectologie.

Conferenţiar definitiv: Sever Pop.

A terminat anchetele pentru Atlasul Linguistic Român I. In cei şapte ani de cercetări pe teren (1930—1937) a studiat, cu un chestionar de 2200 de întrebări, 301 de localităţi, care se repar tizează astfel: în actualele graniţe ale ţării 280 de comune, la Românii din Rusia 4 comune (studiate în Chişinău), la cei din Cehoslovacia o comună (la faţa locului), la Românii din Ungaria 2 comune, la cei din Banatul sârbesc şi din Timoc 4 comune (stu- 347 diate la faţa locului), la Românii din Bulgaria 1 comună. Pentru dialectul aromân a studiat cinci comune, pentru cel meglenoro mân două, iar pentru cel istroromân tot două (la faţa locului). Pe lângă aceste anchete a mai studiat graiul din două comune de Săcui şi din două de Huţuli (Ruteni). Pentru a cunoaşte şi rostirea scriitorilor consacraţi, a făcut anchete linguistice cu d-nii I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Sadoveanu şi I. Agârbiceanu. întreg materialul adunat este grupat pe 672.800 de fişe şi se află la Muzeul Limbei Române. In anul 1937 a început lucrările pregătitoare pentru tipări rea primului volum din Atlasul Linguistic Român. In cadrele „Extensiunii universitare" a ţinut două conferin ţe cu proiecţiuni despre: Cea mai nouă dovadă a continuităţii po porului românesc în graniţele actuale, în oraşele Deva şi Sebeş. Invitat de Şcoala Politehnică din Timişoara a desvoltat şi acolo aceeaşi conferinţă. In cadrele despărţământului „Astrei" din Satu-Mare a ţinut o conferinţă cu proiecţiuni despre: Cea mai mică insulă de Ro mâni (Românii din Istria). A participat la al cincilea Congres internaţional de limbi ro - manice, care s'a ţinut la Nice din 31 Martie până în 4 Aprilie, fiind şi delegat al Facultăţii de Filosofie şi Litere. La acest con gres a ţinut o comunicare, cu proiecţii despre: Quelques termes de la vie pastorale d'apres l'Atlas linguistique roumain. Tot la Nice, invitat de Centrul Universitar mediteranean, a ţinut o conferinţă la Catedra „Mihail Eminescu" despre: L'Atlas linguistique roumain (Ies travaux de l'enquete), cu proiecţiuni. A făcut comunicări la Muzeul Limbei române. A colaborat la lucrarea Essai de bibliographie de geographie linguistique speciale, pe care o publică prof. Jos. Schrijen, secre tarul general al Comitetului permanent al Linguiştilor, redactând o bibliografie a lucrărilor de geografie linguistică din România.

Publicaţii: 1. Atlasul Linguistic Român I, cuprinzând 150 de hărţi (subt tipar). Lucrarea este subt conducerea prof. S. Puşcariu. 2. L'Atlas linguistique roumain, cu o hartă în colori (subt tipar în revista „Balcania"). 3. Atlasul limbii române, cu o hartă (în „Naţiunea Română'' nr. 128—1937). 4. S. Puşcariu, în Ţara Bârsei, IX, 1937. 348

8. Limba şi literatura română II (veche;.

Prof. titular: Nicolae Drăganu.

I. A tipărit: 1. „Un manuscris calvino-român din secolul XVII", în „Fra ţilor Alexandru şi Ion I. Lapădatu la împlinirea vârstei de 60 de ani XIV. IX. MCMXXXVI", Bucureşti, 1936, p. 279—301 (şi în extras). 2. Etimologii (Bărăgan; barancă; bedearcă; boacănă; mont), în Dacoromania, VIII, p. 132—137. 3. Dări de seamă, în Dacoromania, VIII, p. 221—238. 4. Necroloage (I. Bianu, Z. Gombocz), în Dacoromania, VIII, p. 487—493. II. Subt tipar: 1. „Histoire de la litterature roumaine de Transylvanie des origines â la fin du XVIII-e siecle", în „La Transylvanie", p. 165—231 (şi în extras). 2. „Vechimea şi expansiunea Românilor pe baza toponimiei, a onomasticei şi a limbii", în revista „Balkania".

9. Filologie romanică.

Prof. titular: Ceorge Giuglea.

Publicaţii: 1. Călătoriile călugărului Chiriac dela Mănăstirea Secul. Pu blicate cu introducere, adnotări şi hartă. Buc. 1937. 2. Concordances linguistiques entre le roumain et la zone pyreneenne. Cluj, 1937.

10. Limba şi literatura italiană.

Prof. cu contract: Giandomenieo Serra.

I. S'a tipărit: Per la storia dei nomi locali lombardi (Note in margine al Dizionario di Toponomastica bombarda di Dante Olivieri) în Zeitschrift fur romanische Philologie, Band. LVII (19—37), Heft V, pp. 521—563. Contribuţie la istoria Treminologiei Profesionale medievale (Despre tipul morfologic lat. vulg. panatarius, span. panadero, portugh. padeiro, catal. panater, provens. panatier, franc, pane- tier, ital. panattiere, panettiere) în Volumul Omagial pentru fra- 349

ţii Alexandru şi Ion I. Lapedatu, Bucureşti, M. O., Imprimeria Naţională, 1936, pp. 779—797. A propos de „frontalier", în Le francais moderne, Janvier 1937, pp. 78—79. II. Sub tipar: „Ceneri e Faville" (Note lessicali ed etimolo- giche), în Dacoromania, voi. IX. Della denominazione di cime alpine dalie „ore" del giorno e della divisione medievale „per horas" (Stundeneiteilung) del ter- ritorio cittadino e rurale nell'Italia superiore, în Zeitschrift fur Ortsnamenforschung. Dell'antica estensione delle selve di tibuli „pinastri" sulle ter re piemontesi e contigue, în Vox Romanica. A propos de „frontalier", în Le francais moderne, Janvrier cais moderne.

Lector: Ştefan Pasca.

Nume de persoană şi Nume de animale în Ţara Oltului. Aca demia Română. Studii şi Cercetări. Bucureşti 1936. Lucrare pre miată cu Premiul Statului „Eliade Rădulescu" de 50.000 lei. Supranume colective intercomunale, în Dacoramania VIII, (1936), p. 199—212. Manuscrisul italian-român din Gottingen, în Studii Italiene, II, p. 119—136. Recenzii, in Dacoromania, voi. VIII, p. 230—245.

11. Limba şi literatura germană.

Prof. titular: Gustav Kisch.

a) Publicaţii: 1. Zur Wortforschung: „Beeofackel, Geist, Kranz Kriicke, Liining, Schvan, Schaf, schlecken, Schlowittchen, West, Ost, Sud, Nord". 2. „Schunn, hesch, schî (n), Kirmes, Schîl Lîtsch". toate în Zeitschrift fur Mundartforschung („Teathonista", Halle a, Saale), 1937. 3. „Pflug", Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift No. 3, 1936. 4. a) estlich; b) „Sachsen", în: Vierteljahrsblâtter fur lu- xemburgische Sprachwissenschaft Volks-und Ortsnamen kunde, Neue Folge, 3 jg., Luxemburg, 1937, H. 9. 350

5. Die „Germania Romana" im Lichte siebenburgisch-sâch- sischer Lehnworter", în: „Teuthonista", Jg. 1936, H. 1. 6. Recenzie despre „Ernst M. Wallner: Die Herkunft der Nordsiebenbtirger Deutschen im Lichte der Flurnamengeogra- phie". Rheinisches Archiv, Bonn, 1936, în „Teuthonista", 1937. b) Comunicări ştiinţifice în „Muzeul limbei române", (ca membru). c) Călătorie de studii: a făcut în Iulie şi August 1936 pe spesele proprii o călătorie în Germania, a participat la Olimpiada din Berlin în August 1936 şi ca oaspe de onoare la centenarul de 200 ani al Universităţii din Gottingen dela 24—30 Iunie 1937.

12. Limba şi literatura maghiară.

Prof, titular: Gheorghe Kristof.

1. Cuvântul keresztyen s'a învechinat... Protestâns Szemle, voi. 1937, no. 1. 2. Articole şi recenzii în rev. Magyarosan şi în ziarul Ke- leti Ujsâg. 3. Poeţi uitaţi. Conferinţă în cadrul E. M. E.

13. Slavistică.

Prof. agregat: Emil Petrovici.

A publicat: 1. Contribuţiuni la rotacism. La Moţii din Scă rişoara. Dacoromania, VIII, p. 149—163. 2. Toponimice slave din Valea Almăjului (Banat). Dacofqmania, VIII, p. 175—180. 3. Băn. U—W, V, В, P. Dacoromania, VIII, p. 180—181. 4 Sufixul —OIU (—ONU) în toponimie. Dacoromania, VIII, p. 181—182. 5. O seamă de toponimice româneşti din regiunile Ni- şuîui. Dacoromania, VILT, p. 182-—185. 6. Alf. Lombard, La prononciation du roumain. (Recensie). Dacoromania, VIII, p. 269— 272. 7. Lazăr Şăineanu. Dacoromania, VIII, p. 493. 8. Reşiţa sau Recita? „Reşiţa", Anul III, No. 7, 14 Februarie 1937. 9. Alexan dru Puşchin. Luceafărul, Timişoara, Anul III, p. 99—100. 10. Cârjaliul. (Traducere după A. Puşchin). Luceafărul, Anul III, p. 100—103. A studiat pentru Atlasul Linguistic Român graiul din loca lităţile: 1. Grădiştea (Vâlcea); 2. Nucşoara (Muscel); 3. Covas- na (Trei-Scaune) (graiul românesc); 4. Covasna (graiul săcu- 351 iese); 5. Livezi (Ciuc); 6. Lunca-de-Sus (Ciuc) (graiul Ciangăi- lor); 7. Brodina-Seletin (Rădăuţi) (graiul Huţanilor); 8. Trebi- săuţi (Hotin); 9. Recea (Bălţi); 10 Saharna (Orhei) ;11. Oniţ- cani (Orhei); 12. Borceag (Cahul). 13. Voiniceni (Mureş); 14. Roşia (Bihor); 15. Valea-Lungă (Dâmboviţa); 16. Căzăneşti (Ia lomiţa) ; 17. Gura-Sărăţii (Buzău); 18. Furceni (Tecuci). A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale ale Muzeului Limbei Române.

D) SECŢIUNEA ISTORICA.

14. Istoria antică.

Prof. titular: Emil Panaitescu.

In calitate de director al Şcolii Române dela Roma, sub di recţia sa a apărut în 1937 volumul al VII din Ephemeris Daco româna. c Invitat de către Institutul de Studi Romani a ţinut confe rinţa: U Limes Romano in România. A deschis ciclul de conferinţe de istoria artei ţinut la Şcoala Română dela Roma în anul 1937 cu conferinţa: Arte Bizantina in România — Chiesa Principesca — (Biserica Domnească dela Curtea de Argeş).

Conferinţa de antichităţi şi epigrafie.

Conferenţiar definitiv: Constantin Daicoviciu.

Publicaţii: a) Epigraphica christiana graeca, (în „Omagiu Fraţilor La- pedatu", Bucureşti, 1936). b) Observaţii cu privire la noua etimologie a Sarmizegetu- sei. (Bemerkungen zu der neuen Etymologie von Sarmizegetusa). c) Există monumente creştine în Dacia Traiană din sec. II—III? (Gibt es christliche Denkmâler aus dem II—III Jahr- hundert im trajanischen Dacien?). d) Dacica. In jurul unor probleme din Dacia Romană. (Da cica. Bemerkungen zu einigen Problemen des romischen Daciens). e) (In colaborare cu M. Macrea), Contribuţiuni la Bibliogra fia Daciei Romane (1920—1935). (Beitrage zur Bibliographie des romischen Daciens (1920—1935). 352

A condus lucrările arheologice dela Sarmizegetusa şi Micia. A organizat o serie de cercetări arheologice pe teren, în diferite puncte ale Transilvaniei.

15. Istoria universală.

Dl Profesor C. Marinescu a luat parte, ca delegat al Facul tăţii de Litere, la al V-lea Congres Internaţional de Studii Bi zantine, ţinut la Roma dela 20 la 27 Septembrie 1936. D-nia Sa a prezentat in Secţiunea de Istorie Bizantină a a- cestui Congres comunicarea intitulată: Contribution â l'histoire des relations economiques entre l'Empire byzantin, la Sicile et le royaume de Naples, de 1419 â 1453. In aceeaşi secţiune D-nia Sa a propus — şi secţiunea a pri mit — noi norme de organizare a viitoarelor congrese de Studii Bizantine. In luna Mai 1937 Dl Profesor Marinescu a luat parte la Paris la desbaterile Comisiunii care a propus pe viitorii membri ai Comitetului Internaţional al Istoricilor. Volumul D-niei Sale întitulat: La Politique orientale d'Al- fonse V d'Aragon, roi de Naples, aflător sub tipar la Barcelona, n'a putut apărea încă, deşi o bună parte a fost scoasă de sub teas curile tipografiei, din pricina războiului civil din Spania. D-nia Sa a- tipărit în volumul omagial închinat Fraţilor Alexandru şi Ion I. Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 ani, Bucureşti, 1936, un articol intitulat: Câteva acte făgărăşene. In luna Ianuarie 1937 Dl Profesor Marinescu a fost ales membru străin al Societăţii Regale de Litere şi de Ştiinţe a Boemiei. In aceeaşi lună D-nia Sa a ţinut la Cluj, în cadrele Exten siunii Universitare, două conferinţe cu titlul: Noi tendinţe în pregătirea tineretului european. In Martie 1937, invitat de Institutul Francez de înalte Studii di a Bucureşti, Dl Profesor Marinescu a ţinut în Sala Dalles o conferinţă intitulată: Lupta dintre Casa de Habsburg şi dinastia franceză. Teze: S'au trecut două doctorate cu specialitatea Istorie Univer sală şi anume: Dl Fr. Pali: Ciriaco d'Ancona şi cruciata împotriva Turcilor. Sora Rigomera Eysser, Papst Pius II. und der Kreuzzug gegen die Tiirken. 353

16. Istoria veche a românilor. Prof. titular: Alexandru Lapedatu. Publicaţiuni: 1. Manifestul revoluţionar dela 1885. Conferinţă ţinută la şedinţa festivă a Secţiunilor ştiinţifice-literare ale „Asociaţiunii", în adunarea generală jubiliară dela Blaj (20—21 Septembrie 1936), în „Transilvania", Sibiu 1937, p. 7—42 (şi separat). 2. Un episod revoluţionar în luptele naţionale ale Românilor de peste munţi acum o jumătate de veac. Comunicare la Acade mia Română (şedinţa dela 23 Octombrie 1936), Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, 78 p. (Mem. Secţ. Ist., seria III, tom. XVIII, mem. 9). 3. Ion Câmpineanu (1798—1863). Conferinţa rostită la Uni versitatea liberă din Bucureşti la 9 Decembrie 1936, în Figuri revoluţionare din trecutul românesc, Bucureşti, Aşezământul Ion C. Brătianu, 1937, pp. 75—99 (şi separat). 4. Un domnitor desăvârşit, în „Naţiunea Română", Cluj, 1937, Iunie 13. (An. XI, nr. 128).

Cuvântări rostite la Academia Română.

1. Ion Borcea. Cuvânt pentru omagierea memoriei lui — (16 Aprilie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 17—18). 2. Henri Perenne. Cuvânt pentru omagierea memoriei lui. — (22 Ianuarie 1937. Analele Academiei Române,, Şedinţe, 1936— 37, t. LVII, p. 47—48). 3. Constantin Hurmuzachi. Cuvânt pentru omagierea memo riei lui. — (26 Februarie 1937, Analele Academiei Române, Şe dinţe, 1936—37, t. LVII, p. 50—51). 4. Salut d-lui prof. Rene Jeannel. (16 Aprilie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 55—56). 5. A. C. Cuza. Cuvânt rostit cu ocazia sărbătorirei sale pen tru a optzecea aniversare (16 Aprilie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 56—57). 6. Gh. Topârceanu şi Cyril Purkinc. Cuvânt pentru omagie rea memoriei lor — (4 Mai 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 61—62). 7. Cuvânt de deschidere a sesiunii generale, (15 Mai 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 63-66).

23 354

8. Salut d-lui prof. Р. P. Negulescu, (15 Mai 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 66). 9. Despre premiile acordate de Academia Română în sesiu nea din 1937. (1 Iunie 1937, Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 143—144). 10. Cuvânt de întâmpinare a M. S. Regelui Carol II la şe dinţa solemnă a Academiei Române. (5 Iunie 1937. Analele Aca demiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 189). 11. Cuvânt la inaugurarea noului local al Bibliotecii Acade miei Române. (5 Iunie 1937. Analele Academiei Române, Şedin ţe, 1936—37, t. LVII, p. 192—198). 12. Salut d-lui Lucian Blaga, cu ocazia alegerii sale ca mem bru al Academiei (5 Iunie 1937. Viitorul, Bucureşti, Iunie 8, An. XXIX, nr. 8822). 13. Despre donaţiunea de două sute milioane lei, făcută de Guvern Academiei Române. (22 Iunie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—1937). 14. Ignacy Moscicki, Preşedintele Republicii Poloneze, cu vânt rostit cu ocazia proclamării sale ca membru de onoare al Academiei Române. (23 Iunie 1937. „Viitorul", Bucureşti, 1937, Iunie 25, An. XXIX, nr. 8832).

Lucrări omagiale: 1. Fraţilor Alexandru şi Ioan I. Lapedatu, voi. omagial la împlinirea vârstei de 60 ani, Bucureşti, 1936, pp. 905. 2. Alexandru I. Lapedatu, Bibliografie, extras din voi. pre cedent, de Ioachim Crăciun, Bucureşti 1936. 3. Alexandru I. Lapedatu în lumina presei. (1901—1936). Şase albume cu extrase din presă privitoare la activitatea publi cistică şi publică a d-lui A. Lapedatu, întocmite de dr. Oct. Bu- zea (la Institutul de Istorie Naţională din Cluj). 4. Medalie oferită d-lui Alex. Lapedatu, de colaboratorii, prietenii şi discipolii săi din Transilvania şi Banat, la 14. IX 1936 (lucrată de dl I. Becker).

17. Istoria modernă a românilor şi istoria Transilvaniei. Prof. titular: Ioan Lupaş. 1. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VI, Cluj, 1936, XII—844 p. 2. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VII, Bu cureşti, 1936, LXXIV—905 p. 355

3. Voevodatul Transilvaniei în sec. XII şi XIII. Bucureşti, 1936, 32 p. 4. Leopold Ranke şi Mihail Kogălniceanu. Bucureşti, 1936, 16 p. 5. Probleme şcolare — Critici şi sugestii — Bucureşti, 1936, 272 p. 6. Istoria Unirii Românilor. Bucureşti, 1937, 405 p. 7. Mucenicia Brâncovenilor. Cluj, 1937, 16 p.

18. Bizantinologie.

Prof. titular: Nicolae Bănescu. Lucrări: 1. Le conflit entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere moitie du XV-e siecle. Comunicare făcută la congresul internaţional de studii bizantine, ţinut la Roma, în Sept. 1936. 2. Sceau inedit de Katakalon, Katepano de Paradounavon, comunicare făcută la Academia Română şi tipărită în „Echos d'Orient", 39 (1936). 3. Ion şi Dimitrie Brătianu, conferinţă ţinută la „Universi tatea Populară", din Bucureşti, tipărită în voi. în ciclul „Eroii revoluţionari".

Diferite: a) A participat, ca reprezentant al Academiei Române şi al Univ. Cluj, la congresul internaţional de studii bizantine din Ro ma, în Septembrie 1936, unde a prezidat o şedinţă şi a făcut o comunicare ştiinţifică. b) A reprezentat Academia Română şi Univ. din Cluj la ser bările centenarului Universităţii din Athena, care au avut loc în April 1937. A rostit cuvântarea de omagiu, în numele delegaţiei române.

19. Istoria generală a artelor.

Prof. titular: Coriolan Petranu.

I. Publicaţii ştiinţifice: 1. „L'art roumain de Transylvanie" în volumul „La Tran sylvanie", destinat pentru expoziţia internaţională din Paris, 1937 (sub presă, aprox. 60 pag. tipărite). 2. „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst" mit ei- 356 nem Amhang „Uber die naţionale Kunst der Ungarn". In revista „Sudostdeutsche Forschungen", Miinchen, 1937 şi separat, ca broşură. (Cuprinde textul integral al comunicării făcute la al XlV-lea Congres internaţional de istoria artei cu un nou adaos întitulat: „Despre arta naţională a Ungurilor"), 16 pag. 3. „Die alte kirchliche Kunst der Rumânen", în revista „Ky- rios" Vierteljahresschrift f. Kirchen- und Geistesgeschichte Os- teuropas. 1936, Heft IV, p. 363—381. Konigsberg (Pr.) 1937 şi separat. 4. „Vom byzantinischen Einfluss in der siebenbiirgischen Kunstentwicklung", în revista „Siebenbiirgische Vierteljahrs- schrift" 59, p. 315—316, Sibiu, 1936. 5. „L'histoire de l'art hongrois â tendance revisionniste devant la science etrangere", în „Revue de Transylvanie", Т. III, no. 2, p. 235—240, Cluj, 1937. 6. „M. Bartok et la musique roumaine. Observations â propos d'une reponse", în „Revue de Transylvanie", III, no. 3. Cluj, 1937 şi separat. 7. „Noui cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal" „Neue Untersuchungen und Wurdigungen der Holz- bankunst Siebenbtirgens". Bucureşti, 1936, 48 pag. (Partea ro mânească apărută şi în albumul omagial închinat Fraţilor Lape- datu). 8. „Al. XlV-lea Congres internaţional de istoria artei", în revista „Gând Românesc", IV, no. 10—11, p. 569—570, Cluj, 1936. 9. „G. Breazul: Die Musikerziehung in Rumânien"; „Franz Liszt: Rumânische Rhapsodie"; „Kurt Hielscher: Siebenbtirgen". Recenzii în „Gând Românesc" V, 4. p. 249—253, 1937. 10. „Noui dovezi de prietenie cehoslovacă", în „Gând Româ nesc" V, 4. p. 259, 1937. 11. „Poate fi considerat ca ungur Franz Liszt?", în „Gând Românesc" V, 5. 1937. 12. „Arhitectul A. Perret la Cluj", în „România Nouă", V, 86 din 28 Mai, 1937. II. Congrese internaţionale: 1. A luat parte ca delegat al Universităţii şi al Guvernului la al XlV-lea Congres internaţio nal de istoria artei din Elveţia, făcând comunicarea: „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst", în ziua de 5 Sept. 1936 şi intervenind în discuţia altor comunicări. In decursul congresu- 3&7 lui şi după aceia a luat parte la excursiile ştiinţifice, organizate de presidiu. 2. A fost delegat al Facultăţii şi al Universităţii la al II-lea Congres internaţional de estetică şi ştiinţa artelor din Paris, dela 8—11 August, 1937, făcând comunicarea: „L'analyse des contenus psychiques dans Ies oeuvres d'art plastique. La acest Congres a prezidat o secţie. III. Conferinţe publice: „Arta în Rusia", conferinţă în ca drele Extensiunii Universitare la Cluj. IV. Altă activitate: 1. Ca inspector onorific al muzeelor. 2. Ca expert al autorităţilor şi particularilor şi în cadrele Astrei.

20. Etnografie şi folklor.

Prof. suplinitor: Romulus Vuia.

Publicaţii ştiinţifice: 1. Chronologie des types de villages dans le Banat et la Tran • sylvanie. Revue de Transylvanie, Tome III, No. 1, p. 33—68. 2. Le village Roumanie de Transylvanie et du Banat. Apă rut în voi. „La Transylvanie", publicat de către Academia Ro mână pentru Expoziţia Internaţională dela Paris, 1937.

Conferinţe publice: 1. Acţiunea de păstrare a porturilor, cântecelor, dansurilor şi obiceiurilor strămoşeşti — în cadrele Astrei Culturale la Cluj şi Arad. Apărut în „Transylvania", Anul 68 (1937), No. 3. pp. 180—186. 2. Satul românesc — la Timişoara, invitat de către Insti tutul Social Banat—Crişana. 3. Portul popular şi acţiunea de păstrare — la Universitatea Populară N. Iorga din Vălenii de Munte.

Conferinţa de Bibliografie Generală.

Conf. supl: Ioachim Crăciun.

I. Publicaţii ştiinţifice: 1. Bibliografia istoriografiei române în 1936. International Bibliography of Historical Sciences. Washington—Paris, 1936, 11-year, dif. p. 2. Cartea Românească în decursul veacurilor. Conferinţă ţi nută la Extensiunea Universitară din Cluj în ziua de 16 Aprilie 358

1937. Cluj, Tip. Eparhiei Ort. Rom., 1937, in-8°, 30 p. (Extras din „Viaţa Ilustrată", Cluj, 1937, No. 6—7). 3, Recensii în Revue de Transylvanie, Cluj, Tom. III şi Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, An. VI. II. Bibliotheca Bibliologica: A continuat tipărirea periodicului „Bibliotheca Bibliologica" în limba română şi franceză, din care au apărut în acest an: No. 9. I. Crăciun: Doi bibliologi români, Ioan Bianu şi Al. Sadi-Ionescu. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 49 p. No. 10. I. Naghiu: Bio-Bibliografia P. S. Episcop Nicolae Colan, cu ocazia instalării în scaunul vlădicesc din Cluj, 1893— 1936. Sibiu, Tip. Arhidiecezană, 1937, in-8°, 36 p. No. 11. I. Crăciun: Bio-Bibliografia D-lui Sextil Puşcariu, 1877—1937, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 ani. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 36 p. No. 12. T. A. Naum: Bio-Bibliografia lui Vasile Bogrea, 1881—1926. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 40 p. (In colaborare cu I. Naghiu). No. 13. I. Crăciun: Contribuţii româneşti privitoare la isto riografia generală. Bibliografie, 1927—1936. Bucureşti, M. O., Imprimeria Naţională, 1937, in-8°, 46 p. No. 14. T. Morariu: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Vâlsan, 1885—1935. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 32 p.

III. Conferinţe şi cuvântări ocazionale.

1. La catafalcul lui Const. Diculescu. Cuvântare ţinută la 12 Nov. 1936, în numele Secţiunii Istorice a Astrei. 2. Omagiu D-lui Alexandru Lapedatu, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Cuvântare rostită la Braşov, în ziua de 21 Nov. 1936, cu ocazia sărbătoririi şi oferirii volumului omagial. 3. Creştinismul ca factor de coeziune socială în decursul is toriei. Conferinţă ţinută la Prefectura jud. Cluj în ziua de IU Dec. 1936. 4. Unirea Principatelor. Cuvântare ţinută la Teatrul Naţio nal din Timişoara, în ziua de 24 Ianuarie 1937. 5. Unirea Basarabiei. Cuvântare ţinută la Teatrul Naţional din Cluj, în ziua de 28 Martie 1937. 6. Conferinţă ţinută la Extensiunea Universitară din Cluj, în ziua de 16 Aprilie 1937. FACULTATEA DE ŞTIINŢE A) DECANATUL

1. LISTA FOŞTILOR DECANI Dimitrie Călugăreanu, în anii univ. 1919—20, 1920—21. Adrian Ostrogovich, în anii universitari 1921—22, 1922—23. Gheorghe Bratu, în anul universitar 1923—24. Gheorghe Spacu, în anul universitar 1924—25. Ioan Grinţescu, în anul universitar 1925—26. f Ioan A. Scriban, în anul universitar 1926—27. Aurel Angelescu, în anul universitar 1927—28. Ioan Popescu-Voiteşti, în anul universitar 1928—29. Augustin Maior, în anul universitar 1929—30. Theodor Angheluţă, în anul universitar 1930—31. Vasile Meruţiu, în anul universitar 1931—32. Victor Stanciu, în anii universitari 1932—33, 1933—34. 1934—35.

2. PERSONALUL DECANATULUI

Decan: ALEXANDRU BORZA.

Prodecan: VICTOR STANCIU.

Secretar: Dumitru Constantinescu (licenţiat în matematici). Ajutor-Secretar: Emil Deva. Archivar: Sofia Deva, născ. Papp. Prim-pedel: Iacob Mureşan. Pedel: Vasile Chiorean. 361

3. PERSONALUL DIDACTIC

Profesori titulari:

1. Abramescu Nicolae, născut la 31 Martie 1884, în Târgo- vişte. Doctor în Ştiinţele Matematice. Numit în învăţământ în Nov. 1904. Conferenţiar la 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept. 1921, prof. titular la 15 Martie 1926. Profesor titular la catedra de Geometrie Descriptivă infinitezimală. Directorul Seminarului de Matematici. Membru al Societăţii matematice şi al Societăţii As tronomice din Franţa, al Societăţii Circolo Matematico di Paler- mo Italia, al Societăţii Unione mat. italiana, al Societăţii mat. germane, al Societăţii Gazeta Matematică Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Refe rent la Zentralblatt fur Mathematik Germania. Coroana Româ niei în gradul de Ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cla sa I. 2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor in ma tematici. Profesor titular la catedra de Algebră superioară. Mem bru al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Gazeta matematică". Membru al Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astronomice din Franţa. Decan al Facultăţii de ştiinţe în 1930—31 şi prode can în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cenzori pen tru Căminuri. Suplineşte catedra de Teoria funcţiilor dela 1 Ia nuarie 1930. Coroana României în grad de Comandor. 3. Borza Alexandru, născut în anul 1887, în Alba-Iulia. Doc tor în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Profesor titular de Botanică sistematică. Directorul Institutului de Botanică Siste matică, al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din Cluj. Prodecan în 1919—20, 1920—21. Membru ordinar al Academiei de Ştiinţe din România. Membru în secţiunea ştiinţifică a Asoc. „Astra" şi al „Ateneului Român" din Bucureşti. Membru cores pondent al „Societăţii botanice cehoslovace", al „Societăţii de Horticultura" din Lyon şi al „Societăţii Transilvane de Ştiinţe Naturale" din Sibiu. Membru extern al „Societăţii pentru Fauna şi Flora Fennică" din Helsingsfors. Protopop onorar. Preşedinte al „AGRU"-lui eparhial de Cluj. Membru al Societăţii de Ştiin ţe din Cluj şi Bucureşti, al Societăţii Botanice din Franţa, al Soc. reg. rom. de Geografie. Membru onorar al Societăţii de Horticul tura din România şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Со- 362 misiunea Monumentelor Naturii şi preşedinte al Comisiunii pen tru Ardeal. Membru în Comisiunea internaţională pentru Harta fitogeografică a Europei. Fost secretar general al Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. VI. 1929— 20. IV. 1931. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I; Răsplata Muncii pentru biserică cl. I. Mare Ofiţer al Coroanei României, Mare Ofiţer al Stelei României, Comandor cu stea al Ord. Piu al IX-lea. Ordinul Ferdinand I în gradul de Cavaler. Meritul Cultural pentru ştiinţă, cavaler cl. II. 4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881, în Bucu reşti—Ilfov. Doctor în ştiinţele matematice dela Universitatea din Paris. Profesor titular de Astronomie. Suplineşte catedra de Calcul diferenţial şi integral dela 3. IV. 1931. Prodecan în 1921 —22, 1922—23, 1924—25, 1929—30. Decan în 1923—24. Mem bru al societăţilor următoare: Societatea de ştiinţe din Cluj, Soc. de ştiinţe din Bucureşti. Soc. Gazeta Matematică din Bucureşti, Societe mathematique de France, Societe Astronomique de Fran ce, Societa Astronomica Italiana din Milano şi Circolo matematico di Palermo, Italia. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei României. Cavaler al Legiunei de onoare. Crucea comemorativă a marelui războiu cu bareta „Mărăşeşti". 5. Dima A. Gheorghe, născut la 1 Martie 1876, în Iaşi— Iaşi. Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov. 1919, titular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală. Directorul Institutului de Fizică generală experimentală. Fost institutor, fost prof. secundar, fost profesor la Şcoala Politehni că Bucureşti. 6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880 în co muna Girov, jud. Neamţ. Doctor în ştiinţe naturale. Numit asis tent la Institutul de Fiziologie din Bucureşti la 1 Noembrie 1905. Numit profesor de liceu la 15 Decembrie 1909. Numit pro fesor agregat la 10 Februarie 1928; titular dela 3 Aprilie 1931 la catedra de Fiziologie generală. Membru la „Societe de Chimie biologique" din Paris. Membru al Reuniunii române de Biolo gie, secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Societăţii Regale ro mâne de Geografie şi al Societăţii Naturaliştilor din Bucureşti. Preşedinte al Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie şi Obste trică din Cluj. însărcinat cu organizarea laboratorului de Biolo gie al Casei Şcoalelor din Bucureşti (1913). Premiat de Univer sitatea din Bucureşti cu premiul Hillel. Premiat de Academia 363

Română cu premiul Adamachi. Decoraţii: Medalia jubilară Carol I; medalia „Bărbăţie şi Credinţă" cl. I; Crucea comemorativă de războiu (1916—1918); Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I şi Răsplata Muncii pentru 25 de ani în serviciul Statului. 7. Grinţescu Ioan, născut la 13 Ianuarie 1874, în Broşteni, Neamţ. Doctor în Ştiinţele naturale (1902) şi Diplomat în Far macie dela Universitatea din Geneva (1898). Asistent la Institu tul Botanic al aceleaşi Universităţi (1897—1898). Docent de Bo tanică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Geneva dela 14 Mai 1903. Numit prin concurs profesor de Botanică cu titlul provizor la Şcoala centrală de Agricultură dela Herăstrău (Bu cureşti, 11 Mai 1911). Numit profesor agregat la 4 Sept. 1919 şi apoi profesor titular de Botanică generală (Anatomie şi fizio logie vegetală) la Universitatea din Cluj. Directorul Institutului de Botanică generală. Fost decan în anul 1925—26, prodecan în anul 1926—-27. Membru în Comitetul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din România. Membru al Reuniunii Române de Biologie, secţia Cluj. Membru al Soc. hel- vetice de Şt. Naturale şi al Soc. Deutsche Botanische Gesell- schaft din Berlin. Membru al Soc. The International Faculty of Sciences din Londra. Medalia Jubilară Carol I, Bărbăţie şi Cre dinţă cl. I. Crucea Meritul Sanitar. Crucea comemorativă a Răz boiului 1916—1918. Cavaler al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Numit prin chemare, prof. titu lar la catedra de „Anatomie şi Fiziologie Vegetală" dela Facul tatea de ştiinţe Bucureşti, pe data de 20 Noembrie 1936. 8. Ionescu V. Dumitru, născut la 14 Mai 1901, în Bucureşti. Doctor în ştiinţele Matematice dela Facultatea de Ştiinţe din Paris. Fost elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris. Profesor agregat de Mecanică Raţională dela 15 Mai 1931; Profesor titu lar dela 1 Iulie 1934. Membru al societăţilor: Asociation des Anciens eleves de l'Ecole Normale Superieure, Societe mathematique de France, Societatea de ştiinţe din Bucureşti, Societatea de ştiinţe din Cluj. Societatea „Gazeta Matematică". 9. Iuga Gheorghe, născut la 13/25 Octombrie 1871, în Bra şov—Braşov. Doctor în Matematici. Profesor titular al Catedrei de Matematici generale, numit la 1 Nov. 1923. Membru al So cietăţii de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al liceului din Tulcea, fost Inspector al şcoalelor particulare (străine), şi al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general al învăţământului 364

Profesional, fost membru în Consiliul General al Instrucţiunii, fost Preşedinte al Comisiunii de verificarea titlurilor şi drepturi lor profesorilor secundari din Ardeal. Fost Secretar General al Ministerului Cultelor şi Artelor. Medalia jubiliară Carol I. Ca valer al Coroanei României. Avântul Ţării 1913, Bărbăţie şi şi Credinţă cl. I. Crucea comemorativă a Războiului 1916— 1918. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Sta tului. 10. Maior Augustin, născut la 21 August 1882, în Reghinul- Săsesc, jud. Mureş. Inginer, studii fizico-matematice. Profesor titular de fizică teoretică şi aplicată, numit la 29 Ianuarie 1920. Fost Director central la Р. Т. T. din Cluj. Membru în Comite tul Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Gen. a Inginerilor din România. Membru al Soc. Reg. Române de Geografie. Fost Decan şi Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe. Coroana României în grad de Comandor. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 11. Meruţiu Vasile, născut la 3 Ianuarie 1881, în Năsăud, jud. Năsăud. Doctor în geografie. Numit profesor agregat la 1 Oct. 1919. Profesor titular de geografie fizică şi descriptivă. Di rectorul Institutului de geografie. Suplineşte şi catedra de Geo grafie generală. Decan în 1931—32. Prodecan din 1932—1935. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer „Steaua Româ niei". Cavaler „Coroana României" cu spade. „St. Stanislas" cu spade. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 12. Ostrogovich Adrian, născut la 16 August 1870, în Lecce, Italia. Doctor în chimie (30 Octombrie 1893) şi diplomat în Far macie (Noembrie 1895) dela Universitatea din Florenţa (Italia). Asistent la Laboratorul de Chimie Generală al aceleaş Universi tăţi dela 1 Noembrie 1894 până la 31 Martie 1898 când a trecut ca Asistent la Laboratorul de Chimie organică al Universităţii din Bucureşti, fiind chemat de regretatul Prof. Dr. С. I. Istrati. înaintat Şef de lucrări la 1 Noembrie 1899 la acelaş Laborator de Chimie organică al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Do cent în Chimia organică Februarie 1907 (primul examen de Do cenţă în chimie din ţară). Numit conferenţiar de Chimie Gene rală cu începerea anului şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar definitiv la 1 Aprilie 1912. Profesor titular de chimie generală la Universitatea din Cluj. numit la 1 Oct. 1919. Director al Insti- 365 tutului de Chimie şi al Laboratorului de chimie generală. Deca nul Facultăţii de Ştiinţe în anul 1921—22, reales pe anul şcolar 1922—23. Membru al Societăţii italiene de chimie (Roma), al Societăţii italiene de chimie industrială şi aplicată (Milano), pre cum şi al Societăţii de chimie din Franţa (Paris). Vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe şi al Reuniunei biologice din Bucureşti. Fost Membru în Comisiunea Medico-legală din Bucureşti. Medalia jubilară „CarOl I". Comandor al Coroanei României, Ofiţer „Coroana d'Italia". Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 13. Popescu-V oiteşti Ioan, născut la 18 Noembrie 1876, în comuna Voiteşti—Gorj. Doctor în ştiinţele naturale dela Uni versitatea din Paris. Numit profesor titular de Geologie şi Pa leontologie la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de Geologie şi Paleontologie. Fost decan în anul 1928—29. Membru geolog colaborator şî fost director şi geolog şef al Institutului Geologic al României. Membru al Societăţii geologice franceze (Soc. geol. de France). Membru al Soc. „Geologische Gesellschaft" în Wien. Membru corespondent al Soc. Geol. de Belgique. Membru al Soc. Regale Române de Geografie. Membru şi vicepreşedinte al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din Bucu reşti. Membru al Soc. Lineenne din Lyon. Membru al Soc. geo logice Române din Bucureşti. Membru în Internationaler Bohr- techniker Verband (I. B. N.) şi în Comitetul de conducere Kras- sin. Membru al Asoc. Inginerilor şi Technicienilor din Industria minieră din România. Membru al Soc. American Asociation of Petroleum geologists. Colaborator la Revue de geologie et des Sciences Connexes. Medalia jubiliară „Carol I". Răsplată Mun cii cl. I. Comandor al Stelei Române. Ofiţer al Coroanei Româ niei. Meritul Industrial cl. I. Războiul 1913 şi 1916—1918. „Co roana Belgiei" în grad de ofiţer. (Mon. Of. No. 289—1932). Nu mit prin chemare, profesor titular la catedra de „Geologie" dela Fac. de Ştiinţe, Bucureşti, pe data de 20 Noembrie 1936. ' 14. Racoviţâ G. Emil, născut la 15 Noembrie 1868 la Iaşi. Licenţiat în drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturale (Pa ris 1896). Naturalistul expediţiei antartice belgiane S. S. Bel- gica 1897—99). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa Sor- bonei din Paris (1900—1920). Profesor titular de Biologie şi Di rectorul Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Directorul re vistelor „Archives de Zoologie experimentale et generale Paris". 366

„Biospeologica, Etudes sur l'Historre naturelle du Domaine souterrain Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutului de Speologie din Cluj". Preşedinte de onoare al „Societe Zoologique de France, Paris". Preşedinte (1910) al „Societe de Speologie, Paris", Pre şedintele Academiei Române (1927—1929). Preşedintele Socie tăţii de Ştiinţe din Cluj. Senatorul Universităţii din Cluj (1922 —1926). Rector al Universităţii (1929—1930). Prorector în 1930 —1931. Preşedintele Comisiei serbărilor din Octombrie 1930. Co respondent al Institutului internaţional de colaboraţie intelectua lă (Soc. Naţiunilor). Coroana României în grad de mare Cruce. Mare cruce al Stelei Române. Bene Merente cl. I. Comandor al însemnului pentru Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare Franţa. 15. Rădulescu Dan, născut la 13/26 Noembrie 1884, în Bu cureşti—Ilfov. Doctor în chimie. Numit profesor agregat în anul 1919. Profesor titular de Chimie fizicală. Directorul Laboratoru lui de Chimie fizică. Membru al Societăţii de Ştiinţe dn Cluj, al Societăţii de chimie din Paris, al Societăţii de Ştiinţe din Ber lin. Membru de onoare al Soc. Carpatine Transilvane. Preşedin tele Soc. de chimie din România, secţiunea Cluj. Răsplata Mun cii pentru învăţământ cl. I. 16. Scriban A. Ioan, născut în Noembrie 1897, în Iaşi. Doc tor în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi anatomie comparată, numit în Noembrie 1919. Directorul Institutului Zoo logic. Fost decan în anul 1926—27, prodecan în 1927—28. Mem bru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Reg. Rom. de Geografie. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata Muncii cl. I pentru 25 ani de serviciu. Decedat la 20 Ianuarie 1937*). 17. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893 la Turnu Severin. Doctor în matematici şi licenţiat în filosofie; primul, cu media zece, la examenul de capacitate. Profesor titular de Geometrie Analitică dela 1 Aprilie 1931. Corespondent al Academiei Ro mâne. Membru al Academiei Internaţionale de Istoria Ştiinţelor (Paris) şi al Academiei Masaryk din Praga. Corespondent la Societas Scientiarum Varsoviensis şi la Societe Royale des Scien ces de Liege. Corespondent al Soc. Les amis de l'histoire des sciences (Paris). Membru de onoare al Soc. Matematice din Bel-

*) A se vedea în continuare Cap. C. („Figuri dispărute"). 367

gia şi al Soc. de Geografie din Lima (Peru). Membru al Ateneu lui Român şi al secţiilor ştiinţifice ale Astrei. Laureat al Acade miei de Ştiinţe din Paris şi al Academiei Române. Preşedinte de onoare al Congresului Matematicienilor Polonezi (1931). Mem bru al următoarelor societăţi ştiinţifice: Societăţile matematice din România, Franţa, Polonia, Circolo Matematico di Palermo, Asociaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Soc. astronomică din Franţa, History of Science Society, Soc. Politecnică din Ro mânia, Prietinii gândirii franceze, Gazeta Matematică, Soc. Ştiin ţe din Cluj, Soc. ştiinţifică din Timişoara, Soc. Română de Fi- losofie, Asociaţia istoricilor români. Vicepreşedinte (1929) al Soc. Române de ştiinţe Bucureşti. Preşedinte (1929) al Soc. de Mate matici din România. Referent la „Jahrbuch tiber die Fortschritte der Mathematik", „Archeion". Redactor la „Sphinx" (Bruxelles). Secretar de redacţie al revistei „Mathematica". Membru al Univ. libere din Craiova şi Ploeşti, al Tinerimei Române, al Ateneului N. Iorga din Bucureşti, al Casei Luminei din T. Severin, al Soc. Prietenii Poloniei şi al Ateneului din Câmpina. Fost deputat (1931—32). Decoraţii: Cavaler al Stelei României, Cavaler al Meritului Cultural, Comandor al ord. Polonia Restituta, Cavaler al Legiunii de onoare, Bărbăţie şi credinţă. 18. Spacu Gheorghe, născut la 5 Decembrie 1883 în Iaşi. Doctor în chimie. Profesor titular şi Directorul Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică ce a creat cu venirea sa la a- ceastă catedră. Intrat în învăţământul superior la 1 Aprilie 1907 ca Asistent la Universitatea din Iaşi. Şef de lucrări la Laborato rul de Chimie Minerală (1912) şi Conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi (1914). La 1 Noembrie 1919 a fost numit Pro fesor agregat iar la 1 Ianuarie 1923 Profesor titular la catedra de Chimie Anorganică şi Analitică ce ocupă. A fost prodecan al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj în 1923—24 şi Decan în 1924—25. Rector al Universităţii în 1925—26 şi Prorector în 1926—27. Membru activ al Academiei Române. Membru în Comisiunea Internaţională pentru instituirea Tabelelor anuale de Constante •şi Date numerice din Paris. Secretar general al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul de redacţie a Publicaţiu- nei germane „Die Chemische Analyse" Stuttgart. Membru al So cietăţii de Chimie din Paris şi al Societăţii Americane din Was hington. Vicepreşedinte al Societăţii de Chimie din Bucureşti. Membru activ al Academiei de Ştiinţe din România. Membru al 368

Societăţii de Chimie din Berlin, a Societăţii de Chimie Austriace şi a Societăţii Mikrochimie din Wiena. Consulent tehnic onori fic al Ministerului Armatei dela 1918. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata Muncii pentru 25 de ani de serviciu şi alte ordine. Diferite premii pentru lucrări ştiinţifice. 19. Victor Stanciu, născut la 28 Octombrie 1884 în Viştea de jos jud. Făgăraş. Doctor în Ştiinţele Naturale, numit profe sor agregat la 1 Septembrie 1919. Profesor titular de Mineralo gie şi Petrografie. Director al Institutului de Mineralogie şi Petrografie. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Mineralogilor germani. Preşedinte al secţiei ştiinţifice a „Astrei" Sibiu. Comandor al Coroanei Române. Răsplata Mun cii pentru învăţământ cl. I. Fost subsecretar de Stat la Ministe rul Agriculturii. 20. Tănăsescu I. Ioan, născut la 23 Februarie 1892, în Bu cureşti. Doctor în Chimie. Profesor agregat la catedra de Chi mie Organică dela 23 Novembrie 1927. Profesor titular dela 1 Ianuarie 1931. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Vice preşedinte al „Societăţii de chimie din România". Vicepreşedinte al „Societăţii de Chimie din România" secţia Cluj. Membru al Societăţii de Chimie din Franţa. Membru al Societăţii de Chi mie germane. Membru corespondent al Academiei de ştiinţe din România. Crucea comemorativă a răsboiului 1916—18.

Profesori de onoare.

21. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Pa ris, Franţa, Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Confe rinţe la Toulouse, Profesor titular de biologie (1920—1931) şi subdirector al Institutului de Speologie din Cluj (1920—1927). însărcinat cu crearea unui Vivariu, apoi numit Profesor de Ento mologie la „Musee naţional d'Histoire naturelle" din Paris. Di rectorul Revistelor: TAbeille, Annales et Memoires du Museum (Zoologie), Revue Francaise d'Entomologie, Membru în Comi- siunea permanentă a congreselor internaţionale de Entomologie, etc. etc. Doctor honoris causa al Universităţii din Madrid. Mem bru corespondent al Academiei Române, Ofiţer al Legiunei de onoare, Ofiţer al Stelei României, Răsplata Muncii pentru în văţământ cl. I. 2. Pompeiu Dimitrie, născut în 1873. Doctor în matematici.. 369

Profesor de Analiză superioară. Director Onorific al Seminaru lui de matematici. Profesor titular de Teoria Funcţiunilor la Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al Instruc- ţiunei Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţilor. Membru al Academiei Române. Membru al „Societas Scientiarum Varşo- viensis". Doctor honoris causa al Universităţei din Varşovia. Profesor agregat la Universitatea din Paris. Membru al Soc. Matematice din România şi Franţa. Membru al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Ateneului Român din Bucureşti. Decoraţii: Marea cruce cu cordon a ord. Coroane României, Comandor al ord. pentru Merit, Ofiţer al ord. Legiunea de onoare, etc.

Adjunct:

23. Pier re A. Chappuis, născut la 5 Septembrie 1891 în co muna Saint Cloud (Franţa). Doctor în ştiinţe, 28, VI. 1920 Ba- sel (Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. No. 1735.26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie, numit la 1 XII 1927, Min. Instr. No. 17863. Insărcin. ştiinţifice: Ex ploraţii speologice anuale în România, Iugoslavia, Italia şi Fran ţa. Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului superior (1921— 1922), în Nordul Sahariei (1929), în vestul Africei (Sahara, Volta, Cote d'Ivoire), asociat misiunei Muzeului de istorie natu rală din Paris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică în Africa centrală. Regiunea fluviului Ото (Abissinia) şi Vulcanu lui Elgon, „Corespondent du Musee naţional d'Histoire naturelle de Paris", Agent consular onorar al Sviţerei, Cavaler al Stelei României.

Conferenţiari.

24. Atanasiu Gheorghe, născut la 13 Dec. 1893 în comuna Iaşi, jud. Iaşi. Intrat în învăţământ în 1919 ca asistent la Uni versitatea din Bucureşti. Examen de capacitate pentru profesori secundari, 1920. Bursier prin concurs al Casei Şcoalelor pentru studii în străinătate. Doctor în fizică dela Sorbona în 1925. Şef de lucrări la Universitatea din Bucureşti. Conferenţiar provizor de fizică la Universitatea din Cluj, Ianuarie 1926. Docent la Universitatea din Cluj în 1929. Conferenţiar definitiv în 1930. In Dec. 1935 Consiliul Facultăţii şi Senatul Universitar au pro-

24 370 pus ridicarea conferinţei ce deţine la rangul de Catedră de Fizică Moleculară. Pe ziua de 1 Iunie 1937 numit profesor titular, prin chemare, şi Director al Institutului de Fizică Experimentală dela Universitatea din Cernăuţi. Membru al Soc. Române de Fizică, al Soc. de Ştiinţe din Cluj, al Soc. Franceze de Fizică. Membru corespondent al Acad. de Ştiinţe din România. Coroana României cu spade şi cu pan glica de Virtutea Militară. Crucea comemorativă de război.

25. Ripan-Tilici Raluca, născută în 1894 în comuna Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiată în Chimie dela Univ. din Iaşi 1914. Doctor în Chimie dela Univ. din Cluj 1922. Docenţă în Chimie Analitică dela Univ. din Cluj 1931. Intrată în învăţământ în 1919 ca asistentă la Univ. din Iaşi; apoi Şef de Lucrări la Univ. din Cluj, Conferenţiară Suplini toare de Chimie Analitică Facultatea de Medicină la Univ. din Cluj în 1926; Conferenţiară provizoriu de Chimie Alimentară la Facultatea de Ştiinţe Cluj, în anul 1926, şi Conferenţiară defi nitivă în 1931. Membră a Societăţei de Ştiinţe din Cluj, a Societăţei de Chimie din Bucureşti, a Societăţei de Chimie din Paris, etc.

26. Călugăreanu D. George, născut la Iaşi, în 16 Iulie 1902. Doctor în Matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teoria Funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti. Asistent la Insti tutul pentru învăţământul Matematicilor dela 1 Nov. 1930 la 1 Oct. 1934. Conferenţiar provizoriu de Analisă Matematică dela 1 Dec. 1934. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti şi al Societăţii matematice franceze. Mem bru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România. Cavaler al Coroanei României.

Cu convenţie specială:

Ficheux Robert, născut la 12 August 1898 la Saint-Omer, diplome d'Etudes Superieures de Geographie, ancien pensionnaire de lTnstitut Francais de Hautes Etudes en Roumanie 1924— 1927, ancien secretaire de la Mission Universitaire Francaise en Roumanie 1932—1935, profesor detaşat la Universitatea din Cluj printr'o convenţie specială. Decorat cu Meritul Cultural (pentru Şcoală) cl. I. 371

Docent: Pop Emil, născut la 13 Aprilie 1897 în com. Bucerdea vi- noasă jud. Alba. Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe naturale. Docent în specialitatea Geografie botanică. Membru al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Uniunii Geobotanice a Carpaţilor; secretar al Grupului românesc. Membru pe viaţă al „Astrei";

6. Lista licenţiaţilor în anul şcolar 1936—1937. 1. Ambruş Iosif (R) Chimie foarte bine 2. Beniczky Ladislau (M) Matematici bine 3. Boldea Gheorghe (R) Matematici bine 4. Bindea Elisabeta (R) Matematici foarte bine 5. Bors Francisc (G) Chimie bine 6. Baumchen Francisc (G) St. Naturale foarte bine 7. Balla Pavel (M) Matematici bine 8. Birta Emeric (M) Geogr. St. Nat. bine 9. Bindea Ana (R) Matematici suficient 10. Brumaru Nicolae (R) Chimie foarte bine 11. Bancos Lorand (M) Geogr. Istorie bine 12. Borza Veturia (R) St. Naturale foarte bine 13. Căileanu Zenovia (R) Geogr. Istorie bine 14. Ciucă Valeria (R) Geogr. Istorie bine 15. Cseke Vilhelm (M) Matematici cu distincţie 16. Cupcea Emilia (R) St. Naturale foarte bine 17. Csallner Kurt (G) St. Naturale bine 18. Cotuţiu Gustav Publiu (R) Geogr. St. Nat. bine 19. Constantinescu Olivia născ. Mărgineanu (R) Geogr. Istorie foarte bine 20. Donath Ernest (M) Fiz. Chimice bine 21. Doval Ioan (CSI) Chimie foarte bine 22. Drăguţ C. Măria (R) Matematici foarte bine 23. Elek Emeric (M) Geogr. Istorie suficient 24. Economu Raina (R) Geogr. Istorie bine 25. Fenyvessy Margareta (M) St. Naturale bine 26. Florescu Gh. Irina (R) Matematici suficient 27. Geier Alfred (G) Matematici bine 28. Grif Măria (R) Geogr. St. Nat. foarte bine 29. Gere Berta (M) Geogr. St. Nat foarte bine 30. Gruia Cornelia (R) St. Naturale bine 31. Gergely Ghizela (M) Geogr. Matemat. bine 372

32. Giurcă Virgil (R) St. Naturale bine 33. Gnâdig Andrei (M) Geogr. Istorie bine 34. Haâz Francisc (M) Geogr. St. Nat. suficient 35. Henteş Eleonora (R) Matematici suficient 36. Harmath Alexandru (M) Geogr. Istorie suficient 37. Harko Francisc (Mj Geogr. Istorie bine 38. Iodal Carol (M) Geogr. St. Nat. bine 39. Ionescu A. Vasile (R) St. Naturale foarte bine 40. Ionescu N. Vasile (R) Geogr. Istorie bine 41. Kinal Măria (M) St. Naturale bine 42. Kiss Ernest (M) Matematici suficient 43. Kiss Ludovic (M) St. Naturale bine 44. Krall Herta (G) St. Naturale foarte bine 45. Klein Albert Carol (G) Fiz. Chimice bine 46. Lazânyi Andrei (M) St. Naturale bine 47. Lupan Aurora (R) Geogr. Istorie foarte bine 48. Mitariu Viorica (R) Chimie foarte bine 49. Moldovan Melinda (M) St. Naturale foarte bine 50. Mâtyâs Anton (M) Matematici suficient 51. Marcu Alexandru (R) Matematici suficient 52. Mathe Andrei (M) Geogr. Istorie bine 53. Meşter Emil (R) Geogr. Istorie bine 54. Molnâr Ludovic (M) Geogr. St. Nat. bine 55. Moise Elisabeta (R) Matematici bine 56. Moskovits Elisabeta (Izr.) Geogr. St. Nat. bine 57. Mathias Francisc (G) Geogr. St. Nat. bine 58. Man Gheza (R) Matematici bine 59. Neculoiu Ioan (R) Geogr. Istorie suficient 60. Nyaguly Alexandru (M) Fiz. Matematici suficient 61. Olde Eva (R) Geogr. Istorie foarte bine 62. Palii Liudmila (R) Geogr. Istorie foarte bine 63. Porumbescu Ariadna (R) Matematici suficient 64. Păşun Taţiana (R) Matematici suficient 65. Perşa Ioan (R) Fiz. Chimice suficient 66. Para Vilma Fidelis (M) Geogr. Istorie bine . 67. Pteancu Paul (R) St. Naturale foarte bine 68. Pap Samoil (M) Geogr. St. Nat. foarte bine 69. Purdilă Cecilia (R) Matematici suficient 70. Rusu Victor (R) Fiz. Chimice suficient 71. Runcanu M. Felicia (R) Geogr. Istorie foarte bine 373

72. Roşeau Hortenzia (R) Matematici bine 73. Rădulescu Fluor (R) Chimie foarte bine 74. Reich Ludovic (G) Geogr. St. Naturale Dine 75. Socol Victor (R) Geogr. Istorie suficient 76. Ştefan Viorica (R) Geogr. St. Naturale bine 77. S. Szasz Veronica (M) Matematici suficient 78. Szabo Clara (M) Matematici suficient 79. Staicu Nicolae (R) Geogr. Istorie bine 80. Silaş George (R) Matematici cu distincţie 81. Stoica Coriolan (R) St. Naturale foarte bine 82. Tomşa Ioan (R) Geogr. Istorie bine 83. Todoran Elena (R) Matematici suficient 84. Vescan Teofil (R) Matematici cu distincţie 85. Vereş Gheorghe (R) St. Naturale bine 86. Velluda Constantin (R) St. Naturale cu distincţie 87. Vicsa/ Viorica (M) Geogr. St. Naturale bine 88. Vass Ghizela (M) Geogr. St. Naturale bine 89. Valea Ioan (R) Chimie cu distincţie.

4. Lista doctorilor promovaţi. 1. Baciu Vasile (R) Chimie foarte bine 2. Novac Ladislau-Vasile (R) Chimie foarte bine 3. Petreanu Ioan (R) Chimie cu distincţie 4. Popa Simion (R) Chimie foarte bine 5. Peterfi Ştefan (M) St. Naturale foarte bine 6. Suciu Marta (R) Chimie foarte bine 7. Tanislau Ionel (R) Chimie foarte bine 8. Ţilenschi Silviu (R) Chimie cu distincţie 9. Zamfirescu Victor (R) Chimie cu distincţie

5. Echivalări de diplome (doctorat). 1. Eckhardt Hiigel (G) St. Naturale, Gottingen 2. Iacob Caius (R) Matematici, Paris В. ACTIVITATEA DIDACTICĂ

a) Secţiunea ştiinţelor matematice.

Catedre şi conferinţe.

1. Matematici generale Prof. titular: G. Juga 2. Algebra superioară Prof. titular: Th. Angheluţă 3. Geometria descriptivă Prof. titular: N. Abramescu 4. Geometria analitică Prof. titular: P. Sergescu 5. Calcul diferenţial şi integral Suplinit de: G. Bratu 6. Astronomia Prof. titular: G. Bratu 7. Mecanica raţională Prof. titular: D. V. Ionescu 8. Teoria funcţiunilor Suplinit de: Th. Angheluţă 9. Conf. de Anal. şi Mecanică Suplinit de: N. Abramescu 10. Conf. de Anal. Matematică Conferenţiar: G. Călugăreanu

1. Seminarul de matematici.

Directori onorifici Prof. P. Montei, membru al Institutului Paris Prof. D. Pompeiu, Bucureşti Director Prof. N. Abramescu (de la 1 III 1937) Asistent Radu Bădescu (până la 30 XI 1936) 5. Zverca (de la 15 I, 1937) Secretar Mariana Abramescu-Pop Laborant Ioan Pipaş

2. Institutul pentru învăţământul matematicii. Director Prof. Th. Angheluţă Servitor Gh. Cuş 37б

3. Observatorul astronomic.

Director Prof. G. Bratu Astronom I. Armeanca Preparator Gheorghe Chiş Secretar bibliotecar Ştefan Radu Servitor Gh. Tomuş (până la 31. VII, 1937), I. Motoc (dela 1. VIII. 1937)

4. Seminarul de mecanică.

Director Prof. D. V. Jonescu

1. Seminarul de matematici.

a) Seminarul de matematici a avut ca invitaţi în cursul anu lui 1936—37 pe dnii prof. W. Sierpinski, din Varşovia; M. Pi- cone, din Roma; R. Wavre, din Geneva. Dl prof. W. Sierpinski a făcut, în Mai 1937, trei lecţium despre Problema continuului, precum şi o comunicare la Cercul Matematic al Soc. Ştiinţe din Cluj. Dl prof. Mauro Picone a făcut, în Mai 1937, două lecţiuni asupra metodelor noui în Teoria Ecuaţiilor funcţionale vecto riale. De asemeni, dânsul a făcut o comunicare, la Cercul Mate matic al Soc. Ştiinţe din Cluj, despre Rolul şi activitatea insti tutului de aplicaţiile calculului, de la Roma. Dl prof. R. Wavre a făcut, în Noembrie 1936, o Iecţiune despre probleme noui în legătură cu Potenţialul.. In luna Mai 1937, Dl. prof. D. Pompeiu a făcut mai multe expuneri de analiză matematică şi teoria funcţiunilor. Seminarul de matematici a organizat, în Mai 1937, o „săp tămână matematică". b) Publicaţiunile secţiunii de matematici a universităţii din Cluj au fost însemnate. A apărut ediţia Il-a Geometria Anali tică de N. Abramescu. După vreo sece ani de muncă în semina rul pentru pregătirea licenţiaţilor pentru examenele de capaci tate, Dl prof. Th. Angheluţă, a publicat într'un volum de Pro bleme şi Exerciţii, peste 450 de probleme, cu soluţiile lor, din domeniul geometriei, al Analizei Matematice, al Teoriei func- 376

ţiunilor şi al Mecanicii raţionale. Cartea aceasta este prima de acest gen apărută în literatura română şi va fi de un folos ne tăgăduit pentru toţi studenţii în matematici şi la şcoalele spe ciale,, pentru candidaţii la capacitate, pentru profesorii secun dari şi de învăţământ superior. Colecţia de Monografii matematice, plănuită de ani de zile, a început, în sfârşit, să se realizeze. In anul şcolar 1936—37 au apărut primele două fascicule. Prima reprezintă LecţiuniU despre funcţiunile periodice şi aproape periodice, făcute de Dl prof. Paul Montei la Cluj în Mai 1935. Redactarea e datorită Dlui Tiberiu Popoviciu, conferenţiar la universitatea din Cer năuţi şi fost asistent la Cluj. Dl Tib. Popoviciu a adăugat câ teva paragrafe cu rezultate originale, ceeace dovedeşte folosul cursurilor de la Cluj ale Dlui Montei. Fascicula a fost publicată de Rectoratul Universităţii Cluj, din fondul de publicaţii B. (18.750 lei). A doua fasciculă reprezintă Lecţiunile despre mul ţimile analitice, făcute de Dl prof. W. Sierpinski la Cluj în Mai 1932. Alte două fascicule sunt gata pentru tipar. In colecţiunea din Paris Publications du Seminaire Mathe- matique de l'Universite de Cluj, nu s'a publicat nimic nou în anul şcolar 1936—37. In ceea ce priveşte lucrări precedente ale membrilor semi narului de matematici, cartea Les Sciences Mathematiques en France din colecţia Table au du XX-e siecle din Paris, scrisă de P. Sergescu, a fost citată în bibliografia indicată studenţilor din Harward University de către prof. G. Sarton (The study of His- tory of Mathematies), precum şi în noul Memento Larousse. In volumul Les Sciences en Roumanie, publicat de Secţiu nea Ştiinţifică a Academiei Române în vederea Expoziţiei Uni versale din Paris 1937, raportul despre Le developpement des sciences mathematiques en Roumanie a fost scris de Dl P. Sergescu. c) Revista Mathematica începe o eră nouă. Generosul mecenate român, ing. N. Malaxa, a binevoit să se intereseze de această publicaţie şi să-i asigure existenţa materială. In cursul anului şcolar 1936—37, Dsa a dat, prin Institutul ştiinţific N. Malaxa, din Bucureşti, o subvenţie de 100.000 (una sută mii) lei pentru revista Mathematica. Cu această sumă s'au plătit datoriile din trecut de la tipografie, comandându-se caractere tipografice noui din Germania, aşa încât cu începere de la Voi. XIV, Mathema- 377 tica va apărea in vestmânt grafic excelent. Trebue să aducem şi aci expresiunea adâncei recunoştinţe Dlui Ing. N. Malaxa, pen tru nobila sa donaţiune. De asemeni, mulţumirile noastre recu noscătoare merg şi către acel care a lucrat pentru obţinerea ace stei strălucite subvenţii, Dl prof. O. Onkescu, din Bucureşti. Rectoratul Universităţii din Cluj a acordat anul acesta o subvenţie de 35.000 lei (din fondul de publicaţii C) pentru tipă rirea revistei. Graţie acestor subvenţii, s'au putut plăti toate datoriile din trecut la tipografia Ardealul, s'a terminat de tipărit Volumul XII şi s'au tras primele şapte coaie din Volumul XIII. Iar secreta rul de redacţie nu a mai fost obligat să facă donaţii importante, ca în trecut, pentru tipărire. In schimb, toată munca cerută de publicarea revistei Mathe- matica, continuă să fie făcută gratuit şi exclusiv de secretarul de redacţie, prof. P. Sergescu (corespondenţă, corecturi, adrese, expediţie). Colaboratori noui, la voi. XII şi XIII sunt: prof. G. Dar- mois de la Sorbona; 5. Dobrzycki, Poznan; M. Krasner, Paris; G. Kurepa, Beograd; Henri Lebesgue, prof. la College de France, Membru al Institutului; decanul 5. Mazurkiewicz, Varşovia; Dra 5". Piccard, Neufchâtel; prof. L. Tchakaloţf, Sofia; prof. B. Vulich, Lenningrad. De la 1 Iulie 1936 până la 1 Iulie 1937, Mathematica a ob ţinut pentru biblioteca secţiunii de matematici unsprezece schim buri noui şi anume: 83. Belgrad. Bulletin de l'Academie des Sciences Mathem. et Naturelles. 84. Budapest. Anzeiger der Ungarischen Akademie der Wiss. 85. Bruxelles. Revue de l'Universite. 86. Geneve. Archives des Sciences Physiques et Naturelles. 87. Giessen. Mitteilungen des Mathematischen Seminars. 88. Iaşi. Revista ştiinţifică V. Adamachi. 89. Kieff. Public, de l'Institut. Constr. Mec. de l'Academie d'Ucraine. 90. Leningrad. Publications de l'Institut de Mathematiques et mecanique. 91. Shanghai. Bull. of. the Chinese Mathematical Society. 378

92. Shanghai. Bull. of the Chinese Physical Society. 93. Tiflis. Travaux de l'Institut Mathematique. Situaţia materială a tipăririi revistei Mathematica a fost următoarea la 1 Iulie 1937, conform borderourilor încheiate de Institutul de Arte Grafice „Ardealul":

.Subvenţia Rectoratului Cluj 35.000 — Donaţiunea Institutului N. Malaxa 100.000 — Donaţiunea prof. P. Sergescu 3.670 — Datorie la „Ardealul" 0 — Datoria veche, sfârşitul tipăririi Voi. XII,

г şi tipărirea coaielor 1—7 /2 din Voi. XIII — 138.670 Total: 138.670 138.670 lei

Conform chitanţelor de la dosar, cheltuelile de expediţia vo lumului XII au fost de 14.979 lei, acoperite în modul următor:

Abonamente 12.785 Donaţie prof. C. Popovici Iaşi 1.000 Report pentru anul viitor (datorie) 1.194 Total: 14.979 lei

dj Kelaţium interuniversitare. Dl prof. P. Sergescu a făcut, ca urmare a invitaţiilor primite, în Octombrie 1936 patru lec ţiuni la Universitatea din Wilno şi o lecţiune la Universitatea din Varşovia. Două lecţiuni din Wlno au fost consacrate Progre selor recente ale teoriei ecuaţiilor algebrice, iar alte două Ideilor fundamentale ale matematicei in veacul al XlX-lea. Lecţiunea din Varşovia a avut ca subiect: Atmosfera matematică a veacu lui al XlX-lea. In Iulie 1937 a avut loc la Paris, o săptămână matematică internaţională. Invitat de organizatori, Dl prof. P. Sergescu a făcut o conferinţă despre: Matematica pariziană în Evul Mediu. Cu ocazia Expoziţiei internaţionale, au avut loc la Paris în vara 1937 numeroase. Congrese, la care au luat parte mulţi pro fesori ai universităţii Clujene. Dl prof. G. Bratu a luat parte ca delegat al Fac. Ştiinţe din Cluj, la Congresul de Astrofizica şi la acela al Alianţei Fran ceze, din Paris, precum şi la Săptămâna Matern. Internat, din Paris. 379

Dl prof. Р. Sergescu a luat parte la următoarele congrese: al IX-lea congres internaiţonal de filosof ie, (congresul Descar- tes); al 11-lea congres internaţional de recreaţiuni matematice, unde a făcut o comunicare, a prezidat o şedinţă şi a fost ales redactor al revistei Sphinx din Bruxelles; congresul Asociaţiei Franceze pentru înaintarea ştiinţelor şi Congresul Alianţei Fran ceze. Universitatea din Cluj a delegat la al doilea congres mate matic al uniunei inter balcanice (Bucureşti) pe Dnii profesori: N. Abramescu, Th. Angheluţă (o comunicare), G. Bratu şi P. Sergescu (două comunicări). Universitatea din Cluj, Academia Română, Asociaţia Isto- ricolor Români şi Grupul Român pentru istoria ştiinţelor au delegat la al IV-lea congres internaţional pentru istoria ştiinţelor (Praga, Sept. 1937) pe Dl prof. P. Sergescu, care a făcut două comunicări. Dl prof. G. Bratu a făcut o comunicare. Academia Internaţională de Istoria Ştiinţelor a ales ca vicepreşedinte (pe 3 ani) pe Dl prof. P. Sergescu. La al treilea congres al matematicienilor polonezi (Varşo via, Sept. 1937), Universitatea din Cluj şi Soc. Română de Ma tematici au delegat pe Dl prof. P. Sergescu, care a făcut două comunicări şi a fost proclamat Preşedinte de onoare al congre sului. Dl prof. G. Bratu a făcut o comunicare. Seminarul a mai luat parte, prin telegrame, la bucuria pentru alegerea directorului său Onorific Paul Montei ca mem bru al Academiei de Ştiinţe din Paris şi pentru alegerea dnei Camille Marbo (Dna Borel) ca preşedinte a Soc. des Gens des Lettres din Paris. De asemeni, Seminarul s'a asociat la doliul pentru moartea marelui matematician francez E. Goursat. e) Cercul matematic al Soc. de ştiinţe din Cluj a ţinut şe dinţe lunare, în care au făcut comunicări Dnii M. Picone, W. Sierpinski, D. Pompeiu, Th. Angheluţă, G. Bratu, etc. Intr'o şedinţă a fost comemorat E. Goursat, ţinând o conferinţă D. P. Sergescu.

2. Institutul pentru învăţământul matematicii.

a) Din motive de economie budgetară, s'a suprimat de la 10 Oct. 1936 postul de asistent, aşa că acum întreaga muncă pentru organizarea ştiinţifică şi pentru administrarea instituţii- 380 lui, cade exclusiv în sarcina directorului. Pentru opt catedre, din care şase ocupate efectiv, secţiunea de matematici din Cluj are un singur asistent, fapt care impune sarcini grele suplimentare corpului didactic. b) Dl prof.- Th. Angheluţă a organizat şi condus, ca şi în anii trecuţi, cursurile de matematici elementare, în care s'au re luat —- cu desvoltări — chestiunile studiate în liceul real şi cursurile speciale, facultative, pentru toţi studenţii în matematici. Intre aceste din urmă cursuri; Dl prof. P. Sergescu a tratat Isto ria Matematicii în antichitate. (Indienii, Asiro-babilonienii, Egip tenii, Şcoalele ioniană, pitagoriciană, peripateticiană şi alexan drină) . c) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă s'au continuat în mod regulat şedinţele de Seminar Matematic de Marţi (6—7) şi Joi (5—7). Au luat parte toţi profesorii. S'a urmărit buna pregătire a licenţiaţilor noştri pentru examenele de capacitatea pentru profesorii secundari. Şedinţele de Joi au fost consacrate problemelor date la diferite examene de capacitate din ţară sau din străinătate. Publicarea cărţei Dlui prof. Th. Angheluţă, de Probleme şi Exerciţii, reprezintă un pas însemnat în pregă tirea viitorilor profesor de matematici. Rezultatele acestei munci se văd oricând. De pildă, la exa menul de capacitate pentru băieţi din 1937, în comisie nu era nici un profesor clujean. S'au prezentat 152 de candidaţi, din cari 22 de clujeni. Au reuşit 33 de candidaţi, adică 22%. Dintre cei 22 de clujeni au reuşit 10, reprezentând procentul, mult mai ri dicat ca media pe ţară, de 46% din numărul celor prezentaţi. Şedinţele de Marţi ale Seminarului au fost consacrate ex punerilor de memorii mai însemnate, care n'au putut fi înglobate în cursuri. Expunerile au fost făcăute de profesori, asistenţi studenţi şi de persoane din afară de universitate ca: Dra prof. Rozalia Luca, Dl prof. G. Pick, Dl W. Czeke; Drele M. Drăguţ. E. Bindea, E. Moise, etc.

3. Observatorul astronomic.

In acest an Observatorul se găseşte într'o situaţie mult mai bună, decât în anii precedenţi, graţie unor fonduri excepţionale ce le-a obţinut dela Universitate. 381

1. Ca instrumente: a) S'a instalat pe stâlpi de beton şi în cutii speciale de alu miniu luneta de passage Heyde în primul vertical, împreună cu un colimator şi o miră, pentru determinarea latitudinii geogra fice a Observatorului din Cluj. b) S'a construit şi adaptat la telescop un şasiu fotografic. pentru plăci 9/12 şi 6/9. c) S'a comandat şi s'a efectuat 5 oculare ortoscopice dela Casa Hensoldt din Wetzlar (Germania). d) S'a instalat şi mobilat o cameră fotografică pentru lucră rile de fotografie cerească. e) S'a comandat la Casa Toepfer din Potsdam un fotometru fotoelectric „Gutvich", care va servi fie la măsurarea directă a lumonizităţii stelelor, fie la măsurarea acestei luminozităţi pe fo tografiile stelare. f) S'a lucrat mobilierul auxiliar necesar pentru argintarea oglinzilor dela telescop şi s'a făcut prima argintare şi a oglinzii parabolice de 50 cm. şi a oglinzii plane dela telescopul nostru, operaţii, care au reuşit foarte bine. 2. Pentru bibliotecă: S'a putut completa biblioteca cu 42 de volume cataloage ce reşti şi cărţi fundamentale şi absolut necesare. 3. Pentru edificiu: Din fondul pentru clădiri al Universităţii s'a putut da o su mă însemnată pentru a se instala apa la toate clădirile şi în curtea şi grădina Observatorului. Numai astfel s'a putut instala şi labo ratorul de fotografie cerească într'o sală special amenajată în pa vilionul lunetei ecuatoriale. 4. Lucrări şi cercetări ştiinţifice: In afară de lucrările practice pentru studenţi, necesare pen tru înţelegerea cursului de Astronomie, s'au făcut următoarele studii şi cercetări: a) S'a studiat şurubul micrometrului, instrument de cea mai înaltă precizie pentru determinarea coordonatelor astrelor cu luneta ecuatorială. b) S'au făcut observaţii de mici planete şi observaţia plane tei Saturn. c) S'au făcut lucrările premergătoare pentru determinarea coordonatelor geografice (latitudinea şi longitudinea) Observa torului din Cluj. 382

d) S'a continuat tot anul calculele pentru harta fotografică a cerului, zona 20°, ce ni s'a încredinţat nouă de către Observa torul Astronomic din Paris, care ne procură anual datele de pe clişeele obţinute la ecuatorialul fotografic din Paris. S'a obţinut rezultatele calculelor dela 6 clişee pe an. Sunt în total 24 de cli şee în zona 20°; s'a terminat până acum 18 clişee; mai rămânând deci încă 6 şi prima parte a acestei lucrări va fi terminată în 1938, când se va putea face şi publicarea întregei zone a Obser vatorului din Cluj. Pentru acest scop Dl Prof. G. Bratu, directorul Observatoru lui a fost şi în vara aceasta la Paris pentru a duce rezultatele ob ţinute până acum şi a lua noi date pentru lucrările anului viitor şcolar. Dl Director Bratu a vizitat şi marele Observator al Vati canului dela Castel Gondolfo, cel mai modern Observator din Ita lia, precum şi Observatorul dela Arcetri—Florenţa, unde se stu diază în special petele şi protuberantele solare, în vedere adap tării şi a lunetei noastre pentru studiul Soarelui. Pentru aceasta însă vom avea nevoe de noi aparate auxiliare şi în primul rând de un spectroheliograf. Dl Astronom I. Armeanca, a luat parte în Iulie la Congre sul Societăţii „Astronomische Gesellschaft" din Breslau; a lucrat în lunile de vară la Observatorul din Berlin—Neubabelsberg şi la Observatorul particular al principelui Ernst von Sachsen Al- tenburg din Wolfsdorf pentru a se exercita la măsurări fotome- trice cu metoda fotoelectrică, în vederea viitoarelor lucrări ce se vor putea face la Observatorul nostru cu noul fotometru fotoelectric „Gutnich".

PROGRAMUL CURSURILOR.

1. Prof. Nicolae Abramescu. Prof. titular de geometrie descriptivă şi infinitezimală.

In cursul anului şcolar 1936—37 a făcut în mod efectiv 180 (una sută optzeci) ore de curs şi de seminar, şi anume: Geometria Analitică cu studenţii din anii I şi II (104 lec- ţiuni). Geometria Descriptivă cu studenţii din anii I şi II (58 lec- ţiuni). Geometria Infinitezimală cu studenţii din anul IV (18 lec- ţiuni). 383

2. Prof. Th. Angheluţă. Prof. titular de algebră superioară.

A făcut în cursul anului şcolar 1936—37 una sută cincizeci şi cinci, 155, de ore de curs şi seminar, şi anume: Algebra superioară cu studenţii anilor I şi II; 73 ore de curs şi seminar. Materia tratată se găseşte indicată în anuarele precedente. Teoria funcţiunilor, curs suplinit în mod gratuit, cu studen ţii anului IV; 53 ore de curs şi seminar. Programul e înscris în anuarele precedente. A condus Seminarul pentru pregătirea candidaţilor la exa menele de capacitate; 19 şedinţe.

3. G. Bratu. Profesor titular de astronomie.

A făcut la Universitate cursul şi seminarul de Astronomie pentru studenţii anului III. Lucrările practice de Astronomie atât la luneta meridiană cât şi la ecuatorial au fost făcute seara, în nopţile senine, la Ob servatorul Astronomic. A făcut şi cursul de Analiză Matematică: Integrale multiple şi ecuaţiile cu derivate parţiale pentru studenţii anului IV. Programul acestor cursuri a fost publicat în anuarele ante rioare.

4. D. V. Ionescu. Prof. titular de mecanică raţională.

A fost membru în comisia examenului de capacitate pentru profesorii secundari, matematici fete. In cursul anului 1936—37, a făcut 126 (una sută douăzeci şi şase) ore de curs şi seminar: Mecanica raţională, partea I, cu studenţii anului III. Mecanica raţională, partea II, cu studenţii anului IV. In to tal 73 ore de cursuri şi 41 şedinţe de seminar, în care s'au lucrat 69 de probleme. Hidrodinamică, cu studenţii anului IV; 12 lecţiuni. Programul cursurilor â fost publicat în anuarele anterioare. 384

5. G. H. Iuga. Profesor titular de matematici generale.

A făcut în mod efectiv 109 (una sută şapte) ore de curs şi seminar, şi anume: Matematici generale, cu studenţii anilor I şi II. Programul cursurilor a fost publicat în anuarele precedente.

6. P. Sergescu. Prof. titular de geometrie analitică.

A făcut 102 (una sută două) ore de curs şi seminar: Elemente de analiză matematică, cu studenţii anului I, 4 ore săptămânal; 60 ore. Elementele de Teoria numerelor, Funcţiuni, Derivate, Integrale nedefinite, Aplicaţii geometrice ale calculu lui infinitezimal, Ecuaţii diferenţiale de ordinul I, Ecuaţii dife renţiale lineare. Analiza matematică, cu studenţii anului IV, 2 ore săptămâ nal; 28 ore. Ecuaţii diferenţiale ordinare. Programul e în anua rul pe 1933—34. Istoria matematicii, 1 oră săptămânal; 14 ore. Matematica în antichitate: Indieni, Asiro-Babiloneni, Egipteni. Şcoalele io- niană, pitagoriciană, peripateticiană, alexandrină.

7. G. Călugăreanu. Conferenţiar provizoriu de Analiză matematică.

A ţinut cursul de Analiză matematică, partea I-a, cu stu denţii anului III matern. A făcut 112 ore de curs şi seminar (6 ore săptămânal), tratând despre Calculul diferenţial şi integral şi Geometria diferenţială.

b) Secţiunea ştiinţelor fizice.

1. Catedra de fizică generală experimentală.

Prof. titular: G. A. Dima. Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală.

Şef de lucrări: Augustin Roth. Asistenţi: H. Ţintea, Petre Pogângeanu. Preparator: Gh. P. Nedelco. 385

Şef de atelier: С ar ol Policek. Custode bibliotecară: Elena Or os. Mecanic: Ştefan Bodor. Laborant: Adalbert Mann. Ucenic: Ar pod Pazsint. Servitoare: Veronica Mureşan.

Anul I. (4 ore curs pentru studenţii în ştiinţe naturale, în chimie, în fizico-chimice şi fizico-matematici). 2. ore seminar pentru studenţii în chimie, fizico-chimice, fizico-matematici. 4 ore lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe naturale. 8 ore lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe fizico-chimi ce, chimie şi fizico-matematici. Anul II şi /77. 4 ore lucrări practice de atelier pentru stu denţii în chimie şi fizico-chimice (un semestru).

2. Catedra de fizică teoretică şi aplicată.

Prof. titular: A. Maior. Directorul Institutului de Fizică teoretică şi aplicată.

Şef de lucrări: Victor Marian. Asistenţi: Ioan Maxim şi Valeriu Novacu. Preparator: Teofil Vescan. Mecanici: Ioan Oroian şi Vasile Hossu. Servitori: Gheorghe Tur os, Toma Koşa şi Agneta Kosa (de cedată la 18 Oct. 1936), Măria Pop (dela 15. I. 1937).

1. Curs ciclic de doi ani pentru studenţii anilor III şi IV ai secţiilor fizico-chimice, fizico-matematici şi fizică din Acustică şi optică. 2. Lucrări practice de laborator cu studenţii anilor III şi IV dela secţiile de mai sus, constând din: a) Teoria lucrărilor practice de laborator, lecţii explicative; b) Lucrări practice de electricitate şi magnetism (în special măsurări electrice) comune studenţilor din anii III şi IV dela secţiile de mai sus, efectuate în 18 respective 17 şedinţe de câte 4 ore fiecare şi anume: Măsurări de capacităţi şi de rezistenţe (3 lucrări); Trasări de caracteristice: becuri, arcuri, lămpi cu doi şi trei electrozi (3

25 386

lucrări); Potenţiometrie; Mobilitatea ionilor; Curba de istereză cu ajutorul magnetometrului; Determinarea raportului unităţi lor electromagnetice şi electrostatice; Coeficientul de tempera tură al metalelor; Electrometrul Dolezalek; Amortizarea prin cu renţi Foucault; Factorul de amplificare şi rezistenţa interioară a lămpii cu 3 electrozi; Montarea unui post receptor şi emiţător (2 lucrări); Fotografia în culori. 3. Lucrări practice cu studenţii în Matematici din Anul III în vederea specialităţii secundare şi a examenului de capacitate pentru profesorii secundari, efectuate în 13 şedinţe de câte 31l-2 ore după programul publicat în anuarul pe anul 1934—35 (pag. 317).

Conferinţa de fizică. Conferenţiar definitiv: G. Atanasiti.

S'au făcut 53 ore de curs şi seminar după programul dar în Anuarele anilor precedenţi.

c) Secţia ştiinţelor chimice.

1. Catedra de chimie generală.

Prof. titular: Adrian Ostrogovich. Director general al Institutului de Chimie şi Director al Laboratorului de Chimie generală.

Şef de lucrări: Gheorghe Gheorghiu. Asistenţi: Victoria Median, Măria Macarovici, Ionel Tanis- lau. Preparatori: Virgil Galea, Ioan Cadariu (până la 30. XT. 1936), Marta Suciu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Ion Iliescu (dela 1. IV. 1937). Laboranţi: Mihai Ţentea, Ileana Stupariu, Livia Ţenţea. Casier contabil: Alexandru Băjenaru. Mecanic: Andrei Gebefughi. Electrician: Iosif Gebefughi (până la 31. I. 1937), Alexan drii Lemnian (dela 1. II. 1937). Maestru sticlar: Francisc Ewald. Focar: Ioan Cociş. 387

In decursul anului şcolar 1936—37 s'au ţinut în total 78 şedinţe de curs de Chimie generală de câte 1XU—IV2 oră, în zi lele de Luni, Marţi, Miercuri şi Joi, şi excepţional şi Vineri dela I8V4—19V2. Lucrările practice de chimie generală s'au executat în felul următor: Cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti anul I s'au făcut 18 şedinţe de câte 4 ore în fiecare Miercuri dela orele 14 la 18, lu crările fiind conduse de D-nii Gh. Gheorghiu şi Virgil Galea. Cu studenţii naturalişti anul I s'au făcut 36 şedinţe de câte 4 ore, în fiecare Marţi şi Joi dela orele 14 la 18, lucrările fiind conduse de D-na M. Macarovici şi Dl I. Tanislau. La sfârşitul anului s'au ţinut şi câteva şedinţe de seminar sub conducerea D-nei Victoria Median.

2. Catedra de chimie anorganică şi analitică.

Profesor titular: Gheorghe Spacu. Directorul Laboratorului de chimie anorganică şi analitică.

Şef de lucrări: Petru Spacu. Asistenţi: Virgil Armeanu (până la 31. III. 1937), Constan tin Macarovici, Erwin Popper, Petru Voichescu (dela 1. IV. 1937), Coriolan Drăgulescu. Preparatori: Augustin Pop, Ion Doval (dela 1. IV. 1937). Secretar-bibliotecar: Valentin Nicolaescu. Laboranţi: Sabin Tolan; Ileana Bukos. Servitori: Ion Flueraş, Măria Deac, Iustina Borza. Fochist: Nicolae Niţu.

a) S'au ţinut în total 30 de prelegeri de chimie anorganică a IV2 oră, frecventate de 12 studenţi ai anului III, secţia chimie şi fizico-chimice. Subiectele tratate au fost următoarele: Teoriile fundamentale din chimie. Ipoteza atomică. Echi valenţi chimici. Materia în stare de gaz. Proprietăţi generale. Le gile Boyle-Mariotte, Gay Lussac şi Dalton. Densităţile gazelor şi ale vaporilor. Determinări experimentale (V. Mayer şi Hoff- mann). Ponderi moleculare şi atomice. Volum molecular, mole culă gram. Calculul valorii lui R. Teoria cinetică a gazelor. Cal culul vitezii mijlocii. Drumuri moleculare. Cifra Loschmidt. Nu mărul N. Comportarea gazelor la presiune redusă. Ionizarea, 388

emisiunea catodică. Razele X. Teoria electronică. Massa şi raza unui electron. Experienţele lui Crooks, Braun şi Thompson. Ra zele canal. Cercetările lui J. J. Thomson şi Aston. Analiza spec trală. Lichefacerea gazelor. Constantele critice. Metodele directe şi indirecte pentru determinarea lor. Maşina Linde, Hampson şi Claude. Formula lui van der Waals. Starea lichidă; structura lichidelor. Constante fizice şi determinarea lor. Rezultatele cer cetărilor lui Kopp şi Traube. Tensiunea superficială. Formula lui Otvos, Ramsay şi Schields. Refracţiunea lichidelor. Refrac- tometrul Pulfrich. Determinările lui Condradi şi Briihl. Formula lui L. Lorentz-H. Lorentz. Puterea rotatorie. Polarimetrul cu pe numbră Laurent. Puterea rotatorie magnetică. Aplicaţiuni în re zolvarea diferitelor probleme chimice. Starea solidă. Constantele fizice. Căldura specifică. Legea lui Dulong şi Petit. Abateri. Disoluţiuni. Legea presiunilor şi a volumelor. Legea lui Henry. Explicarea fenomenului disoluţiu ni i. Presiune osmotică. Experienţele lui Pfeiffer, de Vriess şi Leduc. Relaţiuni între gaze şi disoluţiuni. Concepţiunile lui van't Hoff. Tonometria, ebulioscopia şi caryoscopia. Diferitele apara te pentru determinări de ponderi moleculare. Valori anormale. Valenţa. Isomeria. Stereochimia carbonului. Teoria lui Werner asupra combinaţiunilor complexe. Isome ria în chimia minerală şi isomeria optică (Capitol desvoltat în 12 lecţiuni. Clasificarea elementelor: Lotar Mayer, Mendelejeff şi Losa- nitsch. Energia chimică. Termochimia. Principiile lui Berthelot şi teorema lui le Chatelier. Bomba calorimetrică. Electrochimia. Legile lui Faraday. Disociaţie electrolitică; teoria lui Arrhenius. Argumente pentru şi contra acestei teorii. Teoria lui Nernst, Thomson. Teoria ionilor mobili Reichler. Con cepţiunile lui Werner. Conductibilitatea electrolitelor. Cercetă rile lui Hittorf şi Kohlrausch. Viteza ionilor şi numere de trans port. Gradul de disociere al apei. Disocierea termică. Legea masselor. Aplicarea legii-lui Guld- berg şi Waage la ambele fenomene de disociere. Legea lui Ost- wald. Experienţele lui Deville, Berthelot şi Debray. Regula faze lor (Gibbs). Grade de libertate ale sistemelor. Aplicarea ei la diferitele elemente şi substanţe (sulf, apă). Diagrama asupra sis temului: clorură ferică şi apă. Backhuis Rozeboom. Sisteme con densate. 389

Partea descriptivă.

Descrierea amănunţită a următoarelor elemente şi a combi- naţiunilor lor: Litiu; Rubidiu; Cesiu; Beriliu; pământurile rare. Galiu, In- diu, Thaliu, Vanadiu, Niobiu, Tantal. Molibden, Wolfram. Hete- ropoliacizi şi concepţiunile noi. Uraniu, Ruteniu, Rhodiu, Pala- diu, Osmiu Iridiu, Platina. Germaniu, Titan şi Zircon. Gazele rare. Radiu. Substanţe radioactive. Seriile de trans formare. Niton. Mesotoriu. Toriu X. Isotope. Edificiul cristalin şi reţele cristaline; cercetările lui Laue şi diagramele sale. b) Lucrările practice de chimie analitică calitativă au fost efectuate in 37 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de 9 studenţi din anul II şi 13 studenţi din anul III secţia chimie şi 4 studenţi secţiunea fizico-chimice. c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au fost efectuate în 39 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de 13 studenţi anul III şi 4 studenţi anul IV secţia chimie şi 2 studenţi secţia fizico-chimice, anul III. d) Lucrările practice de analize de gaze au fost efectuate în 14 şedinţe a 5 ore fiecare, frecventate de 14 studenţi ai anului III secţia chimie. Tot în acest an s'au mai ţinut şi 4 colocvi speciale de chimie analitică cu studenţii anului III secţia chimie, în afară de coloc viile obişnuite cu ocazia lucrărilor practice.

Conferinţa de chimie alimentară.

Conferenţiară definitivă: Raluca Ripan Tilici.

S'au ţinut în localul Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică Conferinţele de Chimie Alimentară şi Lucrările prac tice menţionate mai jos: a) Conferinţe de Chimie Alimentară. 19 conferinţe a 1—V2 ore conferinţa, frecventate de studen ţii anului IV, Secţia Chimie. Subiectul conferinţelor a fost: Istoric asupra desvoltărei Chimiei Alimentare, enunţarea principiilor alimentare şi caracterizarea lor, circuitul materiei în celulele vii, travaliu clorofilian şi sinteza clorofiliană, energetica alimentară, legea minimului de azot, enzyme, sucurile digestive 390

şi digestia, vitamine, principii generale de analiză calitativă şi cantitativă, necesare în analiza alimentelor, legile nutriţiei. In partea a doua urmează descrierea alimentelor de natură animală şi vegetală, metodele de obţinere, de conservare şi de analiză pen tru următoarele alimente: aerul, apa, carnea, ouăle, laptele cu toa te preparatele, grăsimi animale şi vegetale, zahărurile solubile, amidonul, pâinea şi pastele făinoase, vinul, berea, rachiurile, ro mul, ţuica, etc. braga oţetul, legume, fructe condimente şi ner- vine. b) Lucrări practice de Chimie Alimentară: 17 şedinţe de Laborator a 7 ore şedinţa, frecventate de stu denţii anul IV, Secţia Chimie. Efectuându-se în aceste şedinţe de laborator, de către stu denţi, analize complecte calitative şi cantitative pe alimente din toate grupele amintite mai sus, în cadrul conferinţelor ţinute.

3. Catedra de chimie fizicală.

Prof. titular: Dan Rădulescu. Directorul Laboratorului de Chimie fizicală.

Şef de lucrări: V. Alexa. Asistenţi: Florica Uzescu-Bărbulescu, Măria Alexa. Preparator: Valeriu Moga. Custode: Ioan Suciu (dela 1. IV. 1937). Laborant: Constantin Săndescu. Servitori: Măria Dumea, Ion Suciu (până la 31. III. 1937), Măria Lungu (dela 1. IV. 1937).

Cursuri: Chimie fizicală A. III, 1. Sem. lx/2 ore săpt. Atomistica. Stările materiei. Atomi şi molecule. Legea lui Avogadro. Greutăţi atomice şi moleculare. Teoria cinetică. Ecua ţia de stare. Ecuaţia stărilor reduse. Proprietăţi aditive ale ma teriei. Proprietăţi specifice. Fundamentele atomisticei moderne. Chimie fizicală şi electrochimie. А. IV, 3 ore săptămânal. Energetica chimică: termochimie, principiul al doilea al ener geticei şi aplicaţile lui la fenomenele chimice. Afinitate. Măsura directă a afinităţii. Măsura din date termice, isochora lui van't Hof şi aplicaţii. Principiul al treilea (Teoremul lui Nernst). Po tenţial termodinamic. 391

Atomistica şi teoria structurei atomului: radioactivitatea şi legile ei fundamentale. Sistemul periodic. Isotopie. Valenţă şi teo ria actetului electronic. Proprietăţile spectrale ale elementelor şi teoria lui N. Bohr. Teoria structurei nucleului, după Ruther- ford şi după Rădulescu. Teoria combinaţiilor chimice normale şi complexe. Electrochimie: Principii. Generalităţi, număr de transport, conductometrie. Potenţiometrie. Determinarea lui ph. Hydrolysâ potenţial oxydoreductor. Analiza electrochimică. Galvanoplastie, galvanostegie, industrie electrochimică. Spectrochimie: Analiza spectrală calitativă şi cantitativă. Di namica chimică şi aplicaţii. Elemente de chimie coloidală şi teoria fazelor. Lucrări practice: Electrochimie: Culometrie şi joje culometrică, conductome trie şi analiză conductometrică, potenţiometrie şi analiză poten- ţiometrică. Determinări de ph. Analiză electrochimică şi sepa rări. Electroanaliza rapidă. Sinteze electrochimice. Randament de curent şi randament energetic. Chimie fizicală: Densimetrie. Greutăţi moleculare. Criosco- pie, microcrioscopie, ebulioscopie. Refractometrie. Polarimetrie. Cinetică chimică. Tensiune capilară. Viscozitate. Spectrometrie de emisie şi absorbţie. (36 şedinţe cu 42 lucrări).

4. Catedra de chimie organică.

Profesor titular: Ioan Tănăsescu. Directorul Laboratorului de Chimie Organică.

Şefi de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich. Asistenţi: Alexandru Silberg, Eugen Ramonţianu. Preparator: Măria Cnobloch Ionescu. Laborant: Grigorie Silaghi. Servitor: Gheorghe Topan.

a) Curs cu studenţii anului III (partea I), 39 prelegeri a o oră frecventate de 12 studenţi. Capitolelele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34, la pagina 274. b) Lucrări practice cu studenţii anului III (analiza organică 392 calitativă şi sinteze). 18 şedinţe a 6 ore şedinţa, frecventate de 12 studenţi. c) Curs cu studenţii anului IV, (partea Il-a), 36 prelegeri a o oră frecventate de 8 studenţi. Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34, la pagina 275. d) Lucrări practice cu studenţii anului IV, (analiza organi că cantitativă şi sinteze), 33 de şedinţe a 6 ore, frecventate de 8 studenţi.

d) Secţia ştiinţelor naturale.

1. Catedra de biologie generală şi Institutul de Speologie.

Prof. titular: Em. G. Racoviţă. Directorul Institutului de Speologie.

Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis. Asistenţi: Valeriu Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta Co- dreanu. Secretară: Clara Nagy. Fotograf: Iuliu Viragh (până la 30 .VI. 1937). Preparator entomologist: Frederica Zahăr eseu, născ. Cre- nian. Şef de echipă speologică: Ioan Roth. Laboranţi: Ana Buda, Dumitru Flueraş. Servitor: Floare Flueraş.

Raportul D-lui Director asupra stării şi activităţii Insti tutului de Speologie.

In 1931 Guvernul ne-a suprimat complect fondurile de la borator, de cercetări şi de exploraţie pe teren. De atunci „mize ria laboratoarelor" a devenit boală cronică în Universităţile noas tre. In acest an şcolar însă, s'a produs fericitul eveniment: Gu vernul a acordat suma de Lei 2.300.000 pentru înzestrarea laboratoriilor Facultăţii de Ştiinţe. Astfel şi Inst. de Speologie a pu tut să-şi cumpere aparate, cărţi, material didactic şi de cercetări, pentru suma de Lei 100.670. Cu deosebită recunoaştere trebue să înregistrăm acest început de îmbunătăţire al soartei laboratoare lor, primul act dela 1931 încoace care poate servi de dovadă ca factorii răspunzători încep să-şi dee seama că nu trebue lăsate 393 să devie cronice calamităţi atât de dăunătoare treburilor obşteşti cum e „mizeria laboratoarelor". Bine înţeles, că şase ani de restrişte au făcut, în inventarul laboratoarelor pustieri ce nu se pot îndrepta cu o sumă atât de mică. Ni s'a dat speranţa însă că noul an şcolar va putea sărbă tori o nouă izbândă asupra necunoaşterei sau desinteresului faţă de importanţa cercetărilor de laborator. A. — Biblioteca. S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor Institutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 4311) şi de Zoologie (s'a ajuns la No. 3499). Sporul destul de mare al Bibliotecei rezultă, ca de obiceiu, în bună parte, din daruri şi schimburi, dar anul acesta să mai adaogă Lei 21.784, achiziţii din fondul extraordinar. Dar tot cu două abonamente am rămas căci nu putem să ne angajăm faţa de periodice când nu putem conta, ca în trecut, pe venituri anua le sigure. B. — Colecţia de Hărţi geografice. Nici o schimbare. C. — Colecţia fotografică. A sporit cu câteva clişee exe cutate de personal din spese proprii, dar catalogarea pe fişe n'a putut continua, astfel- că funcţionarea „Fototecilor", descrise în raportul 1930—31, suferă o reînoită întârziere. D. — Colecţia de Diapozitive pentru Proiecţiuni. Obiectul principal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Biologie generală care nu poate fi pur verbal, dat fiiind stricta nevoe de a fi documentat cu descrieri, observaţii şi experienţe, de a fi bazat pe obiecte concrete şi foarte variate. Mă silesc însă că în această colecţie să mai figureze şi Speologia sub diversele ei aspecte şi, în general, ori ce documente ilustrând legile generale ale Istoriei naturale. Colecţia a sporit cu vre-o 80 de diapozi tive noi. E. — Colecţia Biospeologică. Nici o schimbare notabilă din lipsa de mijloace. Nu s'a mai putut încasa din anul 1931 nici un fond pentru excursii şi exploraţii. F. — Fauna Transilvaniei. Nici o schimbare. G. — Exploraţii speologice si faunistice. Nu s'au putut face cercetări pe teren din lipsa de fonduri; dela 1931 n'a mai fost prevăzut budget pentru excursii şi exploraţii. Totuşi, cu ocazia misiunei Dlui R. Jeannel, fost subdirector al Inst. de Speologie şi actual Profesor la „Museum naţional d'Histoire naturelle" din Paris, Institutul a organizat, sub di- 394

recţia dlui Р. A. Chappuis, о campanie speologică în peşterile din judeţele Gorj şi Mehedinţi cu un automobil pus gratuit la dispo ziţie, excursie ajutată de o subvenţie de 7000 Lei ce a binevoit a acorda On. Rectorat. Dl P. A. Chappuis a făcut, cu începere din Martie, nume roase cercetări în văile Iara şi Someşul Rece pentru a studia biologia şi evoluţia interesantului Cyclostom: Eudontomyzon Danfordi. Dl Valeriu Puşcariu a făcut numeroase excursii în Munţii Apuseni şi în Câmpia Transilvaniei pentru a câştiga materialul necesar tezei sale de doctorat. Toate aceste excursii au fost fă cute pe cheltuială proprie.

2. Biologie generală.

Curs pentru studenţii anului IV dela Ştiinţe naturale.

Prof. E. G. Racoviţă.

Programul cursului este indicat la pagina (vezi Faculta tea de Medicină).

3. Catedra de zoologie şi anatomie comparată.

Profesor titular: Ioan A. Scriban. Directorul Institutului de Zoologie şi Anatomie comparată (până la 20 Ianuarie 1937). Suplinitor: Prof. Aristide Grădinescu.

Şef de lucrări: Eugen Epure. Asistentă: Crustalo Acrivo. Preparatori: Nicolae Pogorevici, Elena Badiu. Desenatori: Emil Roşu (până la 31 I. 1937), Nicolae Pojghi (dela 1 III. 1937). Grădinar: Dezideriu Rusca. Mecanic: Ion Ardelean (până la 31 VIII. 1937). Laborant: Ion Turca. Servitori: Cristina Nagy (până la 30 IV. 1937), Suciu Alex. (dela 1 V. 1937), Elena Dări (până la 30 IV. 1937), Mihai Su ciu (dela 1 V. 1937)). I. Cursuri. Zoologie şi Anatomie comparată a Vertebrate lor cu studenţii naturalişti din anii: I, II, III, şi cu studenţii în Geografie cu St. Naturale anii: II. III. 395

In total s'au ţinut 42 de prelegeri а ore fiecare prele gere de 3 ori pe săptămână, total 63 ore de curs. II. Lucrări practice. Zoologie şi Anatomie comparată pentru Vertebrate cu studenţii naturalişti anii I, II, III, şi cu studenţii în Geografie cu St. Naturale anii II, III. In total s'au ţinut 61 de şedinţe de lucrări practice în 102 ore, de trei ori pe săptămână. III. Excursiuni: 1. Prof. I. A. Scriban, excursie în Delta Dunării. 2. Eugen Epure, excursie la Sinaia. 3. Crustalo Acrivo, excursie la Vâlcov. IV. Muzeu: Lucrări pentru conservarea colecţiilor zoologice ale Muzeului Ardelean, făcute de Nicolae Pogorevici, preparator. V. Material didactic: Determinarea şi montarea materialului recoltat în excursii pentru lucrările practice ale studenţilor.

4. Catedra de fiziologie generală.

Prof. titular: Aristide Grădinescu Directorul Inst. de fiziologie generală.

Şef de lucrări: Corneliu Degan. Asistent: Eugen A. Por a. Preparatori: Valeria Grădinescu, Nistor Şanta. Laboranţi: Ileana Harastoşi, Ion Peteanu. In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 36 şedinţe de curs de câte 1 şi jumătate ore, deci 54 de ore de curs; 37 de şedinţe de lucrări practice de câte 3 ore şi jumătate deci 129 ore de lucrări practice şi 16 demonstraţiuni experimentale. Toate acestea au fost relativ la funcţiunile de nutriţiune şi reproducere. Programa amănunţită a cursurilor, lucrărilor practice şi demonstraţiunilor a fost publicată în Anuarul Universităţii pe anul 1928—28, p. 217—225.

5. Catedra de botanică generală.

Prof. titular: /. Grinţescu (până la 31. XII. 1936). Directorul Institutului de Botanică Generală. Prof. suplinitor: Alexandru Borza (dela 1. I. 1937). Şef de lucrări: Ion Mihăilescu. Asistent: Ştefan Peterfi. 396

Preparatori: Romul Cioată (până la 31. X. 1936), Traian Tretiu, Alexandru Damian (dela 1. XI. 1936). Desenator: Coloman Keresztes. Secretară: Florica Stan-Fotoescu. Mecanic: Ioan Moldovan. Custode: Francisc Păzsi. Laborantă: Susana Pal. Servitori: Victor Vereş, Teodor Oargâ.

Curs. 3 ore pe săptămână, obligatorii pentru studenţii în Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt.-Naturale. S'au ţinut în total 35 ore de curs. Cursul a fost ţinut până inclusiv la 2 Dec. 1936 de Dl Prof. I. Grinţescu, iar dela 12 Dec. 1936 până la sfârşitul anului şcolar din încredinţarea suplinitorului, Prof. Al. Borza, de Docent Emil Pop. La aceste cursuri Dnii profe sori au fost asistaţi de Alex. Damian în calitate de preparator. Programa cursurilor a insistat asupra următoarelor chestiuni principale: Istoricul Botanicei Generale. Elemente de Citologie şi Histologie vegetală: ţesuturi şi clasificarea lor. Organele ve getative dela Talofite şi Cormofite. Organiografia. Organoge- nia şi anatomia rădăcinii, tulpinii şi frunzei. Elemente de Fizio logie vegetală: respiraţia, asimilaţia clorofiliană la plantele verzi. Asimilaţia carbonului la plantele fără clorofilă. Asimilaţia azo tului. Transpiraţia. Reproducerea plantelor: Generalităţi. Instinc tul de conservare al speciei. Reproducerea asexuată şi sexuată. Diviziunea celulei. Sporii, scleroţii, bulbi, stoloni. Amfigonia. Gameţi, zigot, izogamie, anizogamie. Elemente sexuate: oasfera, spermatozoid-anterozoid. Plasmoganie, cariogamie. Cariocineză. Cromozomii şi reducţiunea cromatică. Gene. Gonotoconţii. Ciclul evolutiv la Briophyte şi Pteridophyte. Reproducerea la Gymnos perme. Floarea la Angiosperme. Inflorescenţe. Caliciu, Corolă, Androceu şi Gineceu. Alcătuirea ovulului la Angiosperme. Si metria florală. Polenizare. Fecundaţia la Angiosperme. Embrio nul şi originea lui. Fructul, Sămânţa. Germinaţia seminţelor. Diseminarea fructelor şi a seminţelor. Numeroase şedinţe au fost urmate de proiecţiuni. Şedinţele de Fiziologie Vegetală au fost însoţite de demonstraţiuni experi mentale. Aproape toate şedinţele s'au făcut întrebuinţând material demonstrativ, viu, dela Grădina Botanică din Cluj. Lucrări practice. 5 ore pe săptămână. In cele 39 de şedinţe, 397

а 2 ore şi jumătate, s'a studiat amănunţit celula vegetală, princi palele tipuri de ţesuturi vegetale; morfologia externă şi anato mia rădăcinii, tulpinii, frunzei, organelor de reproducere şi or ganizarea fructelor şi seminţelor la Criptogame şi Fanerogame Cursul şi lucrările practice au fost urmate regulat de 14 stu denţi şi studente ai anului I de Şt. Naturale şi anului II de Geo grafie cu Şt. Naturale.

Fiziologia vegetală.

Curs: 1 oră pe săptămână (un semestru) pentru studenţii în Şt. Naturale, an. IV. Ţinerea cursului de Fiziologie Vegetală în acest an şco lar a fost încredinţată Dlui I. Gr. Mihăilescu, şef de lucrări. S'au ţinut în total 22 de prelegeri în care au fost tratate următoarele probleme: Germinaţiunea. Vieaţa latentă a seminţelor. Factorii ce con diţionează facultatea şi puterea germinativă. Transformările sub stanţelor din seminţele pe cale de germinare. Factorii ce influen ţează germinaţiunea. Nutriţia plantelor. Studiul soluţiunilor cristaloide şi coloide. Permeabilitatea. Metode pentru evidenţierea permeabilităţii. Regulele permeabilităţii şi factorii ce o influenţează. Rolul presiunei osmotice şi al imbibiţiunei faţă de pătrunderea substanţe lor in celulele de plante. Mecanismul permeabilităţii. Permeabili tatea selectivă a ionilor. Absorbţia substanţelor. Organe şi regiuni de absorbţie. Me tode pentru studiul absorbţiei. Condiţiile ce fac să varieze ah sorbţia. Mecanismul absorbţiei. Nutriţia plantelor cu substanţe minerale în soluţiuni. Me tode. Studiul static şi dinamic al elementelor minerale din plante: fosfor, sulf, siliciu, clor, fluor, iod, bor, arsen, potasiu, sodiu, litiu, calciu, magneziu, aluminiu, fer, mangan, zinc, bariu, co balt, argint, mercur, cupru, crom, uranin. Repartiţia diferitelor substanţe minerale din organele de plante în decursul perioade lor de vegetaţie. Acumularea substanţelor minerale în plante. Toxicitate şi antitoxicitate. Excreţiunea substanţelor de către plante. Adaptarea plantelor la soluri cu compoziţiuni chimice diferite: soluri silicioase, soluri calcaroase, soluri cu aluminiu, soluri cu serpentină, soluri cu clorură de sodiu. 398

Nutriţia cu azot a plantelor colorofiliene. Nutriţia cu azot a plantelor chemosintetice. Nutriţia cu azot a Heterotrofelor. Proteogeneza. Fermenţi ploteolitici. Acumularea şi variaţiunile substanţelor azotoase în organismele vegetale superioare. Nutriţia plantelor cu carbon. Nutriţia cu carbon sub formă minerală gazoasă (CO2) la plantele clorofiliene. Nutriţia cu carbon la plantele fără clorofilă (Heterotrofe). Nutriţia plantelor carnivore. СО Respiraţiunea. Intensitatea respiraţiunei. Raportul ~ 2 O2 Metode pentru studiul respiraţiunei. Factorii ce influenţează СО respiraţiunea. Condiţiunde ce fac să varieze raportul 2

o8 Respiraţia intramoleculară. Fermentaţiunea alcoolică. Fermentaţiunea oxalică, citrică, gluconică, fermentaţiunea melasei, fermentaţiunea manitei, fermentaţiunea lactică, butirică, formenică, sulfhidrică. Schimbul de energie dintre plante şi mediul exterior. Transpiraţiunea. Metode pentru studiul transpiraţiunei şi factorii ce o influenţează. Emisiunea lichidelor din plante: Gutaţiunea şi Secreţiunea nectarului. Transportul substanţelor în plante: Transportul sevei brute. Forţele care contribuiesc la ascensiunea sevei brute. Transforma rea şi transportul substanţelor organice. Depunerea substanţelor organice în organe de rezervă: tu berculi, bulbi şi seminţe. Mecanismul depunerilor substanţelor de rezervă. Lucrări practice. 6 ore pe săptămână. In decursul acestui an s'au ţinut 29 şedinţe. Lucrările practice de Fiziologie Vegetală au fost conduse de Dl Dr. I. Gr. Mihăilescu, şef de lucrări, ajutat de dl Traian Tretiu, preparator. In acest an, au lucrat în laborator 16 studenţi. S'au făcut experienţe pentru di fuziune, osmoză, determinarea presiunei osmotice, permeabilita tea membranelor, imbibiţiune, absorbţia substanţelor minerale, transpiraţie, gutaţie, conducerea sevei brute în plante şi pentru forţele care contribuie la ascensiunea sevei brute. S'au studiat substanţele minerale din cenuşa plantelor prin numeroase reac- ţiuni macro şi microchimice precum şi din ţeusuturile vii prin reacţiuni histochimice. S'au făcut câteva experienţe pentru stu- 399

diul solului şi apoi culturi de plante în soluţii nutritive. S'a stu diat difuziunea gazelor, pigmenţii clorofilieni şi s'au încercat diverse metode pentru studiul asimilaţiunei clorofiliene. S'au fă cut multe reacţiuni pentru evidenţierea substanţelor organice din plante: pentru Monozaharide, Dizaharide şi Polizaharide, pentru grăsimi, pentru alcooli şi acizi, pentru glucosizi, taninuri şi sub stanţe proteice. S'a studiat acţiunea fermenţilor amilolitici, a lipazelor, a fermenţilor proteolitici, a oxidazelor şi catalazelor. S'au făcut apoi experienţe pentru respiraţia normală, pentru de terminarea raportului -7=^ la seminţele amilacee şi oleaginoase, pentru respiraţia intramoleculară şi fermentaţiuni. In ultimele şedinţe sau executat experienţe asupra fenomenelor de creştere şi de mişcare dela plantele fixate (tropisme, nastii) precum şi asupra mişcărilor dela plantele libere (tactisme).

6. Catedra de botanică sistematică.

Institutul de botanică sistematică, Muzeul şi Grădina botanică.

Director: Prof. Dr. Al. Borza.

I. Institutul de Botanică sistematică. Şef de lucrări: Emil Pop. Asistent: Eugen Ghişa. Preparator: Paul Pteancu. Laborant: Ignat Sas. Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea.

II. Muzeul Botanic. Conservator de herbar: E. I. Nyârâdy. Custode: Ioan Szilâgyi. Laborator: Iosif Deaj. Servitori: Valeria Lup, Sâe Negrea.

III. Grădina Botanică.

Şef de culturi: Cornel Gurtler. Casier contabil: Veturia Suciu. Şef grădinar: Augustin Trif. Grădinar titrat: Petru Ploată. 400

Grădinari: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea. Vizitiu: Romul Lup. Portar: Mir cea Gavrilă. Paznici: Ioan Сараи, Mircea Vilă. Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananie Bolboacă.

A) LABORATORUL DE BOTANICĂ SISTEMATICA.

Prof. Dr. Al. Borza.

1. Curs de Botanică sistematică. Săptămânal 3 ore de curs, ascultat de studenţii în ştiinţe naturale şi geografie cu ştiinţe naturale, anii III şi IV. In semestrul de iarnă s'a ţinut în amfi teatrul Institutului de Botanică generală, iar în semestrul de vară, la Institutul de Botanică sistematică din Grădina Botanică. Pe timp frumos cursurile s'au ţinut sub cerul liber, în Grădina Botanică. Materia de curs se tratează în trei semestre. In cursul acestui an s'au ţinut 38 de lecţtii, tratându—se: Botanica sistema tică în decursul timpului; sisteme de clasificare. Doctrina evolu ţiei şi Botanica. Schizophyta, Myxomycetes, Flagellatae, Chloro- phyta s. 1., Phaeophyta, Rhodophyta. Fungi et Lichenes, Bryop- hyta, Pteridophyta: (Psilophytinae, Lycopsida, Pteropsida, Psilo- tinae, Articulata), Pteridospermeae. Gymnospermae: Cycadinae, Bennettitinae, Cordaitinae, Cynkgoinae, Coniferae, Gnetinae. An- giospermae: Generalităţi şi clasificare. Ram. Monochlamydeae şi Centrospermae ş. 1.: Verticillatae, Fagales, Juglandales, Myri- cales, Salicales, Urticales, Piperales, Stantalales, Polygonales, Eucentrospermae, Primulales, Plumbaginales. Ram. Rosales: Eu- rosales, Saraceniales, Myrtiflorae, Umbelliflorae. Ram. Columni- ferae: Eucolumniferae (Malvales), Tricoccae, Geraniales, Sapin- dales, Rhamnales, Coelastrales, Ericales. Ram. Parietales: Rhoea- dales, Euparietales, Guttiferales, — Cucurbitales şi Campanulatae 2. Lucrări practice. 5 ore săptămânal pentru studenţii natu ralişti şi 2*/2 pentru studenţii în geografie cu ştiinţele naturale. S'au studiat micro-macroscopic tipurile principale ale grupări lor sistematice tratate la curs. Din Pteridofite, Gimnosperme şi Angiosperme pe lângă studii de anatomie, analize şi diagrame, formule florale, s'au făcut şi determinări după sistemul sexual a lui Linne şi după sistematul natural al lui Engler. In total s'au ţinut 38 de şedinţe de lucrări cu studenţiii naturalişti şi 24 de şedinţe cu studenţii geografişti. 401

3. Excursii. Cursurile sunt urmate de excursii botanice la grupurile de plante tratate, iarna în sere şi vara prin grădină. Pe lângă aceste excursii obişnuite s'au mai făcut excursii didactice cu studenţii la Pădurea Hoia, în Făget, Fânaţele Cluju lui şi la colţii Trăscăului. 4. Teze de licenţă lucrate în laborator: Flora şi Vegetaţia Stânei de Vale-Bihor (Veturia Borza). Făgetele din România (Herta Krall). Docent E. Pop. 5. Curs de Geografie Botanică. A fost audiat de studenţii în Ştiinţe naturale şi Geografie cu Ştiinţe naturale din anii III şi IV. In cele 12 lecţii s'au tratat următoarele capitole: Aspectul geografic şi climatic al ţinutului românesc în plio- cen. Flora pliocenică. Evoluţia ei din cea miocenică şi trecerea ei în cea cuaternară. Flora dela Borsec şi inşiruirea probabilă a etajelor de vegetaţie. Caracterele fizice ale diluviului. Flora noa stră diluvială. Pădurea interglaciară din jurul Avrigului. Restu rile vegetale din paleoliticul Basarabiei. Evoluţia climei, a flo rei şi a etajelor de vegetaţie în postglaciar. Cauzele geografice şi mai recente ale florei şi vegetaţiei actuale din România.

B) HERBARUL ŞI MUZEUL BOTANIC,

a) Herbarul. 1. Herbarul a fost sporit cu următoarele plante lipite, inven tariate (numerotate) şi repartizate la locul cuvenit. Sporul pro vine din:

Colectările personalului 363 foi Donaţiuni 418 „ Material vechiu (Lichenes Posharskyi) 880 „ Material cumpărat Algae Ponţi Euxini exs.) .... 25 „ 2. S'a primit contra schimb următorul material de herbar: Lichenes Romaniae exsicc. Bucureşti, Labor. de Bot. dela Şc. Politehnică 40 „ Bryotheca Polonica Physiographical Muzeum, Krakow . 50 „ Plante mediter. de H. Guyot, Basel 97 „ Missouri Bot. Garden, St. Louis (U. S. A.) 134 ,.

26 402

3. Material de herbar nelipit, şi ne inventariat care se află încă in lucru, am primit dela: Naturhist. Riksmuseum, Stockholm ...... 539 „ Bot. Garten u. Muz. Berlin 424 „ Smithsonian Institution, Washington 88 „ Royal Bot. Garten, Kew 161 „ Hortus Bot. Univ. Cracoviensis, Krakow 100 Acsademy of Sciences, San Francisco 200 „ Narodni Museum-botanicke 200 „ Univers. Bot. Muz.-Kobenhavn 314 „ Brooklyn Bot. Gart., Brooklyn 123 „ Inst. Bot. Univ., Brno 100 „ Panstwowy Institut Nankowy, Lwow 49 „ 4. S'a trimis material contra schimb la următoarele instituţiuni: Academy of Sciences, San Francisco . 200 „ 5. S'a trimis ca imprumut material pentru studiu, cerut de: Inst. Bot. Beograd (Fagus orientalis) 2 „ Botaniska Museet, Lund (Muşchi) 30 „ Bot. Garten u. Institut, Graz (Poa) 20 „ 6. S'a cerut împrumut material pentru studiu dela: Mus. Bot. Hist. Nat. Paris (Anemone) 5 „ Naturhist. Museum, Bot. Abteilung, Wien (Anemone) . 41 „ 7. S'a cerut revizuirea materialului dela Inst. Bot. Iaşi (Muşchi, Alge, şi Melica) 15 „ 8. Am reprimit materialul împrumutat pentru stu diu de Muz. Naţ. Budapesta, încă înainte de război 549 „

b) Muzeul.

1. Obiecte preparate de personalul Muzeului . . 17 bucăţi 2. Donaţiuni: Modelul unei gospodării din Bucovina 1 „ Casă românească din Bucovina 1 „ Carlina acaulis 1 „ Coron subfosil de sub albia Mureşului 1 „ Colecţia paraziţilor viţei de vie 1 „ Fructe uscate şi dulceaţă din Physalis pubescens . . 2 ,. Diferite fructe, frunze, seminţe şi droguri donate de Fondations Salgues, Brignoles (France) . . 32 „ 403

Personalul Institutului de Botanică sistematică, Muzeului şi Grădinii botanice a făcut individual sau în grupuri în cursul acestui an şcolar, următoarele excursii didactice şi ştiinţifice prin împrejurimile Clujului şi prin diferitele regiuni din ţară: 1. Pădurea Hoia-Cluj (excursie didactică, 15. XI. 1936: Al. Borza, E. Pop, E. Ghişa, P. Pteancu şi 23 studenţi). 2. Cheia Turzii (8. XII. 1936, E. I. Nyârâdy). 3. Carierele dela Baciu- Cluj (11. IV. 1937: Al. Borza, Vet. Borza şi A. Trif). 4. Făge tul Clujului (excursie didactică, 18. IV. 1937) Al. Borza, E. Pop, I. Gr. Mihăilescu, Şt. Peterfi. E. Ghişa, P. Pteancu şi 45 stu denţi). 5. Gilău-Cluj (23. IV. 1937: Al. Borza, A. Trif, şi P. Ploaţă). 6. Turda-Sărături (24. IV. 1937: Al. Borza). 7. Pădu rea Hoia-Cluj (excursie didactică, 16. V. 1937: E. Pop, I. Gr. Mihăilescu, Şt. Peterfi, Al Buia, P. Pteancu, Al. Damian, T, Tretiu, N. Pojghi). 8. Colţii Trăscăului (excursie did., 23. V. 1937: E. Pop, E. I. Nyarady, E. Chişa, I. Gr. Mihăilescu, Şt. Peterfi, Veturia şi Puiu Borza, Oct. Niţulescu, A. Sever, Al. Buia, N. Pojghi, P. Plata). 9. Porolissum—Jibău—Gârbău—Dej (30. V. 1937: Al. Borza, Vet. Borza). 10. Turda—Săraturi şi Valea Sânduleşti (5. VI. 1937: Al. Borza). 11. Pădurea Lomb- Cluj (6. VI. 1937: Al. Borza, Vet. Borza). 12. Pădurile dela Apahida şi Juc (8. VI. 1937: Al. Borza, Vet. Borza şi Pteancu). 13. Rezervaţia dela Suat şi Moineşti, pădurea Cojocnei—Sărmaş (20. VI. 1937: Al. Borza, H. Meusel, asistent la Halle, Baschant şi P. Pteancu). 14. Călăţele—Bihor (24. VI. 1937: E. Pop, H. Meusel, E. Ghişa şi Baschant). 15. Cheia Turzii (21. VI. 1937: E. I. Nyarady, H. Meusel, E. Ghişa şi Baschant). 16. Colţii Trăscăului (23. VI. 1937: C. Gtirtler, H. Meusel, E. Ghişa). 17. Stâna de Vale-Bihor (26—27 VI. 1937: H. Meusel şi P. Pteancu). 18. Munţii Rodnei—Ineu şi Corongis (30. VI.—3. VII. 1937: C. Gtirtler, H. Meusel cu Baschant, E. Ghişa, Puiu Borza). 19. Turbăriile din bazinul Ciucului şi Hargitei, Egyesko, Hagi- maşul Mare, Cheile Bicazului (6—15. VII. 1937: E. Pop. C. Ne- bert). 20. Fânaţele Clujului (20. VII. 1937: Prof. Al. Borza, Prof. S. Braun-Blanquet (Montpellier), Doc. E. Pop, Dş. E. Soroceanu (ucureşti), G. Bujoreanu, E. Ţopa (Cernăuţi), A. Arvat (Cojuşna-Bas.), Al. Buia, E. Ghişa, P. Pteancu, N. Pojghi). 21. Stâna de Vale-Bihor (21—22. VII. 1937: Al. Borza, S. Braun-Blanquet, E. I. Nyarady, E. Pop I. Gr. Mihăilescu, Dş. Vet. Borza, Dş. S. Soroceanu, E. Ţopa, Al. Buia, E. Ghişa, 404

A. Arvat, Р. Pteancu, N. Pjoghi, Puiu Borza). 22. Călăţele- Bihor (27. VII. 1937: E. Pop, A. Arvat, P. Ploaţă). 23. Munţii Retezatului: Custura, Peleago, Bucura, Pleşu-Piule (7—14. VIII. 1937: Doc. B. Pawlowski cu Dna, Asistenţi: J. Walas, T. Sulma dela Univ. din Cracovia şi E. Ghişa). 24. Fânaţele Clujului (16 excursii făcăute în vederea studiului Rezervaţiei ştiinţifice, dela 21. III—5. IX. 1937: E. Ghişa).

C) GRĂDINA BOTANICĂ.

a) Activitatea Grădinii propriuzise.

In toamna a. 1936 s'au complectat grupurile geografice, bio logice şi sistematice plantând arbuşti, arbori şi conifere donate de firma Ambrosi Fischer et Со. Aiud, şi de Ocolul silvic Turda S'a făcut repararea radicală la sera No. 3. In primăvara anului 1937 s'au plantat în faţa Muzeului trandafiri donaţi de diferite Stabilimente horticole din Ardeal şi Banat pentru Rosa- riul Grădinii botanice. Schimbul de seminţe s'a făcut cu 169 Grădini botanice din ţară şi străinătate. S'au expediat 8295 probe şi s'au primit 5351 probe de seminţe. S'au dat materiale cerute de la Grădină pentru lucrări ştiin ţifice în străinătate pentru: Botanisches Institut-Jena, seminţe de Rubia peregrinum pentru „Bureau of Plant Industri—Washing ton, seminţe de Helianthus annuus, pentru Kaiser Wilhelm Insti tut fur Zuchtungsforschung-Miincheberg, seminţe de Epilobium hirsutum, pentru The Salgues Fondation of Brignoles (France) colecţia muzeală de seminţe Astragalus, Trigonella, Lathyrus, Vicia, Euphorbiacee şi Cyperacee; pentru: N. V. Kweekerij de Teunisbloem-Overveen (Olanda) diferite seminţe; pentru dl Fran- cis Dukes Edgbaston Birgminham 16 (England) seminţe de Ge- ranium sanguineum; pentru Botaniska Institutet-Stockholm (Schweden) seminţe de Solanum lycopersicum var. racemigerum, Asperula cynanchica, Asperula glauca, Galicum verum, Galium pseudo-rubioides; pentru Szkolna racownia Przyrodnicza-Wilno (Polonia) seminţed e Oryza sativa şi Gossypium herbaceum. In afară de aceasta sau satisfăcut totdeauna cererile scoale lor secundare din ţară pentru amenajare de grădini botanice şcolare. 405

Dl Dr. Eustatiu — Târgovişte, a donat Grădinii botanice 70 varietăţi de Dahlii; Municipiul Timişoara a donat o colecţie de Canna indica hibrizi.

b) Staţiunea meteorologică — ecologică dela Stâna de Vale. Ca şi în anii precedenţi şi în decursul acestui an s'a conti nuat cu notarea datelor zilnice dela aparatele acologice instalate în staţiune, luându-se măsuri ca să fie publicat în fiecare zi câte un buletin pentru vizitatorii staţiunii. In acest an a mai fost înzestrat alpinetul, aranjat însă din anii precedenţi, cu numeroase plante montane şi alpine, decora tive. De asemenea s'au executat importante reparaţiuni şi ame najări Laboratorului botanic de aci, a cărui bibliotecă a fost spo rită cu câteva volume noui, iar Laboratorul propriu zis a fost prevăzut cu toate cele necesare pentru a se putea lucra şi conti nua observaţiile în condiţiuni cât mai bune.

c) Biblioteca. Dela 1 Iulie 1936—30 Iunie 1937 Institutul a primit în total 89 reviste şi alte publicaţiuni periodice din ţară şi străinătate, dintre care 13 sunt noui în schimbul publicaţiilor Institutul nos tru. In acest interval pentru bibliotecă s'au mai cumpărat urmă toarele: Karsten-Schenk: Vegetationsbilder XIX. 7/8. Nituschke: Das Reichsnaturschutzgesetz. Briquet, I.: International Bules of. Bot. Nomenclatur. Engler-Prantl: Die natiirlische Pflanzen- fam, ed. II. voi. XVI b, XVI с şi XVII b. Just's Botanischer Jah- resbericht voi. 49—56 (36 fascicole). Krussmann, G.: Die Laub- geholze. Muth'-Junge: Die Praxis des Obstbaues. Index Kewen- sis, Suplementum VI—VII. Ascherson u. Grâbner: Synopsis d. Mitteleuropâischen Flora-Lief. 123—133 (8 fasc). Hayek, A.: Prodromus FI. Pen. Balcanica* Bd. II, (6—7). Bd. III. Schwartz O.: Monographie der Eichen Europas u. Mittelmeorg. Mayer Ries: Gartentechnik und Gartenkunst. Kappert, H.: Grundriss der gârtnerischen Pflanzenzuchtung. Chronica Botanica, voi. III. Marzell: Worterbuch der deutschen Pflanzennamen, Lief 1.

7. Catedra de geologie-paleontologie.

Prof. titular: Ion Popescu-Voiteşti (până la 31. XII. 1936). Directorul Institutului de Geologie-Paleontologie. Prof. suplinitor: Victor Stanciu (dela 1. I. 1937). 406

Şef de lucrări: Ioan Maxim. Asistent: Octavian Niţulescu. Preparator: Iustin Gherman (până la 31. X. 1936), Coriolan Stoica (dela 1. XI. 1936). Secretar-bibliotecar: Aurelia Negrescu (până la 31. X. 1936). Veturia Borza (dela 15. II. 1937). Desenator-f otograf: Ştefan Pongracz. Custode: Iosif Filip. Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Potora.

I. Geologie: S'au ţinut conform programului în total 33 şedinţe de curs de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 35 şedinţe de lucrări de câte două ore (14—16), în care_ s'au tratat toate capitolele de Geolo gie generală şi stratigrafie. Cursurile şi lucrările au fost frecven tate regulat de 23 studenţi şi studente (20 Naturalişti şi 3 Geo- grafişti cu Naturale an. III). In afară de cursurile şi lucrările obişnuite, s'au ţinut şi anul acesta o serie de lucrări de seminar şi anume: 11 şedinţe de câte o oră, în care au fost expuse de către studenţi şi studente subiecte concordante cursului, după care au urmat discuţii lămuritoare. Dispoziţia luată ca studenţii care se prezintă la examene să aibă şi câte-o colecţie de roce şi fosile din jurul Clujului sau din re giunile unde fac execursii, dând roade foarte bune, a fost men ţinută şi anul acesta. Excursii s'au făcut în jurul Clujului la Valea Pleşca şi Ce- tăţuia.

II. Paleontologie:

Cursul şi lucrările practice au început la 6 Noembrie 1936 şi s'au continuat conform programului în fiecare Marţi, ţinându-se 18 şedinţe de curs de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 16 şe dinţe de lucrări practice (14—16). Cursul a avut ca obiect Pa leontologia Nevertebratelor (16 şedinţe) şi a Vertebratelor (2 şedinţe), ţinute în parte de dl Prof. Stanciu şi în parte de dl asis tent Oct. Niţulescu. Lucrările practice au fost ţinute de perso nalul ştiinţific al Inst. de Geologie-Paleontologie. S'au făcut 16 lucrări de seminar. La examen studenţii au prezentat colecţii de fosile din regiunile unde s'au făcut excursii. 407

8. Catedra de mineralogie-petrografie.

Prof. titular: Victor Stanciu. Directorul Institutului de Mineralogie-Petrografie.

Şef de lucrări: Eugen Stoicovici. Asistent: Anton Sever. Preparator: Lucian Stoicovici. Custode: Felicia Runcanu (până la 31 X. 1936), Florica Gă- dălean (dela 1. XI. 1936 până la 30. VI. 1937), Felicia Nana (dela 1. VIII. 1937). Mecanic: Iustin Moldovanu. Laborant: Ioan Gădăleanu. Servitor: Ana Fulop (până la 30. VI. 1937), Florica Gădă- lean (dela 1. VII. 1937).

I. Cursul de Mineralogie-Petrografie făcut în 34 prelegeri de câte IV2 ore cu studenţii anului II, dela secţiunile: chimie, fizico- chimie, ştiinţe-naturale şi cu studenţii anului III dela secţia geo grafie cu ştiinţe naturale.

II. Lucrările practice de mineralogie-petrografie urmate de studenţii anului II în fizico-chimice, chimie, ştiinţele naturale. S'a tratat în 34 şedinţe de câte 2х/г ore materia menţionată în Anua rul Universităţii 1935—36, pag. 265.

d) Secţia geografică.

1. Institutul de geografie.

Director: Prof. titular: V. Meruţiu.

Şefi de lucrări: Tiberiu Morariu, Laurian Someşan. Asistenţi: Radu Meruţiu, Alexandrina Haţieganu. Preparatori: Elena Hotăran şi Fabiu Dumbravă (dela 1. VI. 1937). Desenatori: Fabiu Dumbravă (până la 31. V. 1937), Felicia Runcan (dela 1. VI. 1937). Desenator-cartograf: Andrei Peter. Fotograf-mechanic: Livia Raţiu, căs. Meruţiu. Servitori: Simion Terec, Ioan Man. 408

1. Catedra de geografie fizică şi descriptivă. Prof. titular: V. Meruţiu.

S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform programului Facultăţii de Ştiinţe (secţia geografică). Cursuri: a) România, cu stud. an. I dela Geografie (spec. princip.) şi studenţii dela Fac. de Litere, care au geografia ca specialitate secundară. S'au mai ţinut cursuri pregătitoare de Geografia României şi a Continentelor. S'au făcut şi lucrări de seminar, pentru cunoaşterea literaturii geografice. b) Europa, curs general cu studenţii an. II, III, şi IV, dela Geografie. c) Lucrări practice: Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele cartografice, cote, curbe de nivel, haşuri, desenarea hărţilor, mărimi şi micşorări de schiţe. Reprezentări grafice prin sistemul coloanelor, diagrame cu reprezentări de climat. d) In orele de seminar s'au citit şi discutat lucrări cu subiec te alese, pe care studenţii din anii înaintaţi le-au pregătit prin cer cetări în diferite regiuni. Acestea dupăce sunt citite şi discutate în seminar, sub conducerea profesorului, se complectează ulterior în vederea tezelor de licenţă. e) S'au făcut excursii cu studenţii în împrejurimile Clujului, regiunea Piatra Craiului—Ciucea, precum şi una în Munţii Apu seni, la care a participat şi dl Prof. Emm. de Martonne dela Sor- bona, d-nii Prof. V. Meruţiu, V. Stanciu, S. Opreanu, membrii Institutului de Geografie şi Geologie din Cluj şi geologi precum şi geografi dela Bucureşti.

2. Catedra de geografie generală.

Suplinită de Prof. V. Meruţiu, ajutat de personalul ştiinţific ajutător.

S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform programului Facultăţii de Ştiinţe. Cursuri: a) Principii şi istoria Geografiei (cu stud. an. I). S'au mai ţinut şi cursuri pregătitoare de Geografie fizică şi bi bliografie generală. b) Geografie generală: Cursuri despre Pământul Corp ceresc. 409

Prof. Robert Ficheux, angajat cu o convenţie specială, a ţinut un curs de geografie fizică, relieful solului, climatologie şi oceanografie, cu studenţii din anii I, II, III şi IV. c) Lucrări practice: S'au făcut analize de hărţi, profile transversale, longitudinale şi de culmi, precum şi diferite forme morfologice; desemnări şt aplicări din cursul de oceanografie; fişiere geografice; s'au ţinut lecţii de către studenţi; s'au făcut bloc-diagrame; hărţi de curenţi etc. Excursii pe teren, în împrejurimile Clujului şi pe Valea Cri- şului Repede. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ-LITERARĂ. (Publicări, comunicări, conferinţe, distincţii, etc).

a) Secţiunea ştiinţelor matematice.

. 1. Prof. N. Abrameecu.

Publicaţii ştiinţifice: 1. Sullo studio di una superficie nell'intorno di un suo punto e una nuova interpretazione della cubica che dâ le tangente di Darboux e Segre, (Rendiconti Accademia dei Lincei, serie 6, voi. XXIV, fasc. 10, 1936, p. 340—342). 2. Sur l'etude de la forme d'une courbe ou d'une surface dans le voisinage de l'un de ses points et une nouvelle interpretation de la cubique donnant Ies tangentes de Darboux et Segre. (Ma- thematica, voi. XII, 1936, p. 217—226). 3. Lecţiuni de Geometria Analitică, urmate de Introducere elementară în studiul analitic al Geometriilor neeuclidiene şi No ţiuni elementare de Geometrie Vectorială. (Ediţia II, editată de Universitatea din Cluj).

2. Prof. Th. Angheluţă.

a) Publicaţii ştiinţifice:

1. Exerciţii şi Probleme de Analiză Matematică, Teoria Funcţiunilor şi Mecanică Raţională. (Editura Universităţii din Cluj). 2. C. R. Acad. Sciences de Paris, T. 194; 1936; p. 476. Sur une propriete qui caracterise la transformation conforme. 3. Gazeta Matematică, voi. 42; 1936; pp. 561—569. Determi narea transformărilor omografice care lasă neschimbată o ecua ţie de gradul al doilea. 411

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. Al doilea congres interbalcanic de matematici. Bucureşti, 13 Sept. 1937. Sur une propriete qui caracterise la transformation conforme. 2. Cercul matern, al Soc. de Ştiinţe din Cluj. 24 Febr. 1937. Asupra principiului de maximum al unei funcţiuni analitice. 3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe din Cluj. 24 Martie 1937 Asupra unui memoriu al Dlui G. Ţiţeica.

3. Prof. G. Bratu.

a) Publicaţii ştiinţifice: 1. Bulletin de l'Ecole Polytechnique de Bucarest, voi. 7, 1936, p. 3. Sur un theoreme de M. Pompeiu. 2. Colaborează cu Observatorul din Paris la Harta Fotogra fică a Cerului.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Al IV-lea Congres Internaţional de Istoria Ştiinţelor. Pra- ga, 24 Sept. 1937. Un livre de l'abbe La Caille, public en Tran- sylvanie. 2. Al III-lea congres al mat. Polonezi. Varşovia. 1 Oct. 1937. Sur un theoreme de M. Pompeiu. 3. Cercul prof. secundari Dej. 19 Martie 1937. Astronomia franceză. 4. Cercul franco-român. Turda. 6 Decembrie 1936. Metode nouă în Astronomie.

c) Diverse.

1. Preşedinte al Comisiei pentru Examenul de capacitate, matematici, fete. Octombrie 1937.

4. G. Călugăreanu. Conferenţiar provizoriu.

a) Publicaţii ştiinţifice.

1. Sur un contrevariant attache aux fonctions analytiques. Comptes rendus de l'Acad. des Sciences de Roumanie, t. I, 1936, p. 144. 412

2. Sur certain invariant attache aux fonctions entieres. Comp- tes redus de l'Acad. des Sciences de Roumanie, t. II, 1937.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. Comunicare la Societatea de Ştiinţe din Cluj, în 24 Febr. 1937: Asupra unor serii al căror cerc de convergenţă e o linie singulară. 2. Comunicare la Acad. de Ştiinţe din România, Bucureşti, Mai 1937: Asupra unui invariant relativ la funcţiile întregi.

5. Prof. D. V. Ionescu.

a) Publicaţii ştiinţifice.

1. C. R. Acad. Sciences de Roumanie, Т. I; 1937; p. 271. Remarques sur une equation integrale singuliere de M. E. Picard.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. şi 2. Cercul matemat. al Soc. Ştiinţe din Cluj. 16 Dec. şi 27 Ian. 1937. O generalizare a cercurilor ortogonale şi a cercu lui ortotomic.

c) Diverse.

Membru în Comisia pentru Examenul de capacitate, mate matici, fete.

6. Prof. G. Iuga.

Publicaţii ştiinţifice.

1. Ştiinţă şi Progres; Voi. 2; 1937, pp. 253—259. Parabola. 2. „Probleme referitoare la progresii". Revista liceeor mili tare „Ştiinţă şi Progres". Anul III, No. 10, Martie 1937.

7. Prof. P. Sergescu. a) Publicaţii ştiinţifice.

1. Revue de l'Universite de Bruxelles, voi. 42; 1936—37; pp. 110—133. La vie contemporaine des mathematiques. 2. Conferenţa, voi. I; 1937; fasc. 9—10; pp. 17—26. Atmos fera matematică contimporană. 413

3. Archeion, voi. 18; 1937; pp. 140—145. Les mathematiques dans le Journal des Savants, 1665—1701. 4. Natura, voi. 26; 1937; pp. 149—151. E. Goursat. 5. Societatea de mâine, voi. 13; 1936; pp. 151—152. Noua enciclopedie franceză. 6. Gazeta Cărţilor, VI, nr. 19—20, Aprilie 1937. Un nou vo lum al enciclopediei franceze. 7. Gazeta Cărţilor, VI, nr. 8, 1936. Actualităţi ştiinţifice.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. Semaine mathem. Internationale. Paris 7 Iulie 1937. Les mathematiques â Paris au Moyen Age. 2. Al doilea congres internat, de recreaţiuni matern. Paris, 15 Iulie, 1937. Quelques mathematiciens francais du moyen âge. 3. Soc. Matemat. din Poznan. 11 Oct. 1936. Les mathemati ques au XVII-e siecle vues â travers le Journal des Savants. 4. şi 5. Soc. Matemat. din Varşovia şi Wilno. 16 Oct. 1936 şi 28 Oct. 1936. Les mathematiques dans le Journal des Savants au XVII-e siecle. 6. Soc. Matemat. din Lwow. 29 Oct. 1936. L'athmosphere mathematique au XVII-e siecle. 7. Soc. Rom. Matemat. Bucureşti. 1 Martie 1937. P. Duhem şi E. Goursat. 8. Cercul matemat. al Soc. Şt. Cluj. 16 Dec. 1936. E. Goursat. 9. Cercul matemat. al Soc. Şt. Cluj. 24 Martie 1937. Asupra ecuaţiilor diferenţiale lineare. 10. Centre Internat, de Synthese. Paris. 27 Ian. 1937. P. Duhem. 11. Universitatea liberă. Bucureşti. 3 Martie 1937. Matema tica şi viaţa de toate zilele. 12. Universitatea Ligii Culturale Braşov. 12. Dec. 1936. At mosfera matematică contimporană. . 13. Cercul francez. Caransebeş. 24 Aprilie 1937. Ştiinţa fran ceză în evul mediu. 14. Alliance francaise. Cluj. 23 Februarie 1937. P. Duhem, revelateur du moyen âge. 15. Casa Luminii. T. Severin. 8. Nov. 1936. Cea mai veche revistă ştiinţifică din lume. 414

16. Tinerimea Română. Tg. Mureş. 3. Aprilie 1937. Româ nii şi ştiinţa. 17. Cercul prof. sec. Dej. 8 Aprilie 1937. Din trecutul ştiinţii la Români.

c) Diverse. 1. Referent la Jahrbuch iiber die Fortschritte der Mathema- tik. (Berlin) şi la Archeion (Roma). 2. Gând Românesc, voi. 4, Nov. 1936. Elementul Românesc în Universitatea din Cluj. 3. Observatorul Social Economic, 1937, G. G. Longinescu. 4. Diferite articole în Neamul Românesc (P. Duhem, A. Mieii, Greşeli, Se deschid ochii, Punctul negru, etc), Patria (W. Sierpinski). Probleme propuse în Gazeta Matematică. 5. Vice-preşedinte al Academiei Internaţionale de Istoria ştiinţelor (1937—1940). 6. Preşedinte de onoare al celui de al treilea congres al ma tematicienilor polonezi, Varşovia, 28 Sept.—3 Oct. 1937.

b) Secţiunea ştiinţelor fizice. 1. Institutul de fizică generală experimentală.

Profesorul G. A. Dima, în calitate de preşedinte al Societă ţii Profesorilor Secundari de Ştiinţe Fizice din România, a orga nizat şi condus, în Bucureşti, cursuri practice de laborator pen tru profesorii de ştiinţe fizico-naturale şi mărfuri dela liceele comerciale. Aceste cursuri au fost sprijinite de Camera de Co merţ şi de Industrie din Bucureşti. La Congresul Profesorilor Secundari de ştiinţe fizico-chimi ce, ţinut în Bucureşti, în luna Septembrie 1937, a ţinut o confe rinţă despre: „Pregătirea universitară a profesorilor secundari de ştiinţe fizico-chimice şi cursurile de perfecţionare".

2. Institutul de fizică teoretică şi aplicată.

Prof. titular: A. Maior.

Sunt în curs de publicare lucrări din domeniul gravitaţiei, al propagării curenţilor de înaltă frecvenţă şi al interacţiunii dintre materie şi radiaţie, drept continuări ale lucrărilor anterior publi cate. (Vezi Anuarul pe 1936—37). 415

Conferinţe în cadrul Astrei la Târgul-Mureş, Sighetul-Mar- maţiei şi Cluj despre: „Orientări noui în ştiinţă".

Victor Marian Şef de lucrări.

1. Les points de Curie ferromagnetiques et la saturation ab- solue de quelques alliages de nickel. (Teză pentru doctoratul în ştiinţele fizice, susţinută în ziua de 6 Iulie 1936, la Universita tea din Strasbourg şi publicată în „Annales de Physique", T. 7, Avril 1937, p. 459). 2. Două substanţe ferromagnetice noui. Ştiinţă şi Progres, IV. No. 3—4 din 15 Iunie 1937. 3. O ediţie clujană a Compendiului lui Ch. Wolff. Gazeta Matematică, XLII. N-rii 3 din 15 Nov. 1936 şi 4 din 15 Decem brie 1936. 4. Pravila Comerţială dela 1837. Ţara Bârsei. IX. Martie— Aprilie 1937. 5. Aritmetica lui G. Obradovici. Gazeta Matematică, XLII. No. 7 din 15 Martie 1937. 6. Aritmetica lui G. Şincai. Ţara Bârsei, IX. No. 3 din Mai- Iunie 1937. 7. Două aritmetici anonime. Gazeta Matematică, XLII, N-rii 9 din 15 Maiu 1937 şi 10 din 15 Iunie 1937.

Teofil V esc an Preparator.

1. Axiomatica numerelor întregi. 1936 No. I din „Colecţiu- nea introducerilor", publicată de Societatea licenţiaţilor în Mate matici dela Universitatea din Cluj. 2. Consideraciones sobre la mecanica vectorial у relativista de los medios deformables. Boletin Matematico, Buenos Aires, Tomul IX, No. 7 din Septembrie 1936. Teze de licenţă. In anul şcolar 1936—37 s'au trecut la acest Institut urmă toarele teze de licenţă în fizico-chimice: No. 44. Donâth Ernest: Propagarea undelor electrice în me diile ionizate. 29 Octombrie 1936. No. 45. Per şa Ioan: Cuarţul piezoelectric. 28 Iunie 1937. (Nrul de ordine este acela al tezelor trecute la acest Institut). 416

Conferinţa de Fizică.

Conferenţiar definitiv: G. Atanasiu.

a) A continuat cercetările asupra magnetismului pământesc în Ardeal. b) Publicaţii ştiinţifice: 1. Sur une anomalie du magnetisme terrestre dans la region de Cluj, (Note). Comptes Rendus de l'Academie des Sciences de Roumanie, Dec. 1936. 2. Mesures de magnetisme terrestre en Transylvanie, Bulet. Soc. Ştiinţe Cluj, t. VIII, p. 482—501, 1937. 3. Hărţile magnetice ale României, Rev. Ştiinţ. V. Ada- machi, 1937.

c) Secţiunea ştiinţelor chimice. 1. Laboratorul de chimie generală.

A. Ostrogovich şi V. Median: Azione del Gliossale e com- posti analoghi dicarbonilici sulla N. Amino-naftalimide. Bulet. Soc. de Ştiinţe din Cluj, Voi. VIII, pag. 603—611 (1937). V. Galea şi A. Ostrogovich: Ricerche sulle у triazine. Notă, XXXVII. Sull'amino-tiol-isobutil-triazina e sul derivato amino- idrossilato corrispondente. Gazz. Chimica italiana — fascicol în curs de publicaţie (1937). In afară de acestea sunt în curs diferite alte lucrări, dintre care unele în curs de redactare, precum şi teza de doctorat a dhu Ion Cadariu.

2. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică.

a) Lucrările originale publicate în Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj, în Zeitschrift fur anorganische und allgemeine Chemie, în Zeitschrift fur analytische Chemie şi în Zeitschrift fiir physikalische Chemie: 1. G. Spacu und E. Popper: Refraktometrischer Nachweis einer mit Tachydrit nicht identischen Verbindung hoherer Ord- nung in wâsseriger Losung von MgCb+CaCb- 2. G. Spacu und Р. Voichescu: Beitrâge zum Studium der Ammoniakate des Ammonium-chlorids, — bromids und- jodids. (Tensimetrische Untersuchungen). 417

3. G. Spacu et L. Dima: Contributions â l'etude des ammines complexes, correspondant â l'acide fluosilicique et fluoborique. 4. G. Spacu und L. Dima: Ober eine neue gravimetrische und eine massanalytische Methode zur Bestimmung des Anilins in verdunter wâsseringer Losung. 5. G. Spacu et A. Pop: Contribution â la constitution des sulfosels. Les sulfoantimoniates complexes. (I-ere note). 6. G. Spacu et O. Pete: Etude sur un nouveau type de char- bon actif obtenu du Carbomet. (I-ere note). 7. P. Spacu: Ober die Ammoniakate der U(IV) und U(VI) chloride. 8. P. Spacu: Ober die Einwirkung des Ammoniaks auf Tan- talpentachlorid. 9. G. Spacu und E. Popper: Ober die Konstitution des Ka- liumcyanid und Kaliumselenocyanid. (Refraktometrische Stu- dien). 10. G. Spacu et V. Nicolaescu: Contributions а la constitu tion des heteropolyacides. Les phposphomolybdates complexes. (I-ere note). 11. G. Spacu et C. Macarovici: Action de la pyridine et de l'ammoniac sur les ammines comoplexes avec la benzidine. 12. P. Spacu: Ober die potentiometrische Bestimmung der Arseniate. Din publicaţiile Laboratorului de Chimie Anorganică şi Ana litică a apărut şi Tome VII (1934—1936), 360 pagini.

Conferinţa de Chimie alimentară. 1. R. Ripan-Tilici: Complexe Piperazin-Metall-Sulfate. Pu blicată în: Berichte der Deutschen Chemischen Gesellschaft. 2, 70, pag. 401—407, 1937. 2. R. Ripan-Tilici und C. Dragule seu: Dichte und Viscositât als Kennzeichen einer Verfâlschung. Publicată în: Zeitschrift fur Untersuchung der Lebensmittel. Heft 2/3 B. 72. pag. 121—138, 1936. 3. Laboratorul dc chimie organică. Publicaţiuni ştiinţifice. 1. /. Tănăsescu et A. Baciu: Sur les produits d'addition de l'onitribenzaldehyde avec les acetophenones substitues. Bull. Soc. Chim. de France. 15. III. 1937. 27 418

2. /. Tănăsescu et A. Boem: Sur Ies chalcones onitrees. Idem. 11. VI. 1937.

Teze de doctorat. 1. Suciu Martha: Condensarea o.-nitrobenzaldehidelor cu anilină. 2. Baciu Andrei: Condensarea o.-nitrobenzaldehidelor cu acetoferionele substituite.

Teze de licenţă. 1. Klein Albert: Monografia indigoului. 2. Brumariu Nicolae: Acizii biliari. Oxo- şi oxi-derivaţii. 3. Ambruş Iosif: Combinaţiuni organice cu deuteriu.

4. Laboratorul de chimie fizicală.

Lucrări ştiinţifice publicate: 1. Contribuţiuni la chimia capilară a cărbunelui activ. Teză de doctorat a Lt. Silviu Ţilenschi. 2. Contribuţiuni la electromeria grupei Nitro. Săruri com plexe dela trinitroderivaţii benzenului. Teză de doctorat a Lt. Simion Popa. 3. Descompunerea termică a nitroderivaţilor arilici cu dega jare de bioxid de azot. Teză de doctorat a Lt. Petreanu Ion. 4. Raporturi de frecvenţă harmonice şi anharmonice în spec trele de absorbţie şi luminescenţă ale substanţelor anorganice. Teză de doctorat a Lt. Aurel Cioară. 5. Prepararea şi proprietăţile acizilor trinitrotrimesic şi tri- nitroisoftalic. Studii refractometrice asupra trinitroderivaţilor si metrici ai benzenului. Teză de doctorat a Lt. Ladislau Novac. 6. Dan Rădulescu: Resonnateurs d'ensemble XXII-eme note. La loi generale des frequences des bandes de structure fine. Bu- let. soc. chimie din Rom. A. XVII, 193—222. 7. Dan Rădulescu et Silviu Ţilenschi: Sur la validite de la formule de Mecklemburg. Un nouveau point de vue sur la di- namique de l'absorption, ibid, p. 313—321. 8. Dan Rădulescu et Silviu Ţilenschi: Sur une methode com- mode et de haute precision pour determiner Ies tensions de va- peur, ibid, pag. 323—327. 419

9. Vasile Alexa: Etudes spectrales des polyenes cetoniques. I-er Memoire. Courbes d'extinction de la dibenzalacetone et de ses derives parasubstituees, ibid. voi. XVIII, p. 67—82. 10. Vasile Alexa: Curbes d'exstinction de la benzalacetone et de ses derives, ibid. XVIII, p. 83—92. 11. Vasile Alexa: Courbes d'extinction de la benzalaceto- phenon et de ses derives, ibid. XVIII, p. 93—101. 12. Dan Rădăulescu und Silviu Ţilenschi: Uber eine diskonti- nuierliche stuffenartge Aenderung des Dampfdrucks von kapilla- radsorbierten Stoffen und uber eine neue Methode der Messung des Mollekulardurchmessers. Zeitschrifft fur phys. Chemie abt. А. V. 1179, pag. 210—226. 13. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Elements thermo- .galvaniques. Bull. soc. chem. Rom. XVIII p. 137—150. 14. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Resonnateurs d'ensemble XXIII Note. Influence des facteurs physiques sur Ies spectres d'absorption. 15. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Resonnateurs d'ensemble XXIII. Note. Influence des facteurs physiques sur Ies 151—165. 16. Dan Rădulescu et Vaier Moga: Sur Ies Spiranes. XII. Note. Activite optique sans carbone assymetrique. Ibid. p. 167—175. 17. Dan Rădulescu: Introduction â l'economie dirigee en sept lecons. 1 voi. de 130 pagini. Publicat în colecţia: „Bibliotheque generale d'economie politique", a editurei Marele Riviere din Paris. 18. Publications de l'Institut chimique de Cluj. Laboratoire de chimie physique. Voi. IX., 128 pag.

d) Secţia ştiinţelor naturale.

1. Institutul de speologie.

Publicaţii. A. — Biospeologica. Revistă internaţională, sub direcţia Dlui E. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra mate rialului speologic, mai ales cel adunat la Institutul de Speologie. Tomurile I—V sunt apărute. Textul Tomului VI (fascico lele 51—57) este de mult tipărit dar lipsesc: Tabla de Materii şi indexele, care nu se pot tipări căci s'au suprimat corn- 420

plect fondurile de laboratoare şi de publicaţii de către Guvernul Iorga (1931), „reformă'"' menţinută de toate Guvernele următoare. Tomul VII este în curs de publicare cu fascicolele 58 până la. 65 tipărite. B. — Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic con ţine, împărţit pe volume, colecţia lucrărilor care nu figurează, în revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de către perso nalul Institutului sau de către alţi cercetători asupra materialului procurat de către institut. S'a editat anul trecut, cu întârziere de 3 ani din cauza lipsei de fonduri, Tomul VII; Tomul VIII este în curs de tipărire cu memoriile No. 99 până la 114 deja apărute. C. — Resultatele ştiinţifice ale Misiunei Fluviului Ото, în Africa orientală. (Vezi pentru amănunte raportul din Anuarul 1933—34, p. 307). A apărut: Mission scientifique de ГОто, Tome III, Zoo logie, publiee sous la direction de R. Jeannel, Professeur au Mu- seum. (Memoires du Museum naţional d'Histoire naturelle, Pa ris, Nouvelle serie, Т. IV, 347 р., 238 fig. Păru en Juillet 1936). Acest volum conţine 13 lucrări originale asupra Reptilelor. Amfibiilor, Coleopterelor, Hymenopterelor, Efemeropterelor,. Neuropterelor, Hemipterelor, Crustaceilor, Arachnidelor, Hiru- dineelor şi Turbelariatelor. Sunt menţionate sau descrise, pe lân gă foarte multe forme cunoscute, şi 18 genuri, 152 specii şi IO1 subspecii sau varietăţi noui. D. — Racoviţă E. G. Les Monuments naturels (MN). — Definition, classification, normes pour l'application des lois et reglements. — Ce qu'il faudrait faire et ce qu'il faudrait ne point

faire. — Essais d'expose tres sommaire. (Soc. de Biogeographier tome V: Contribution â l'etude des Reserves naturelles et des- Parcs nationaux. Paris, P. Lechevalier, 267 р., 47 pl. — Păru le 20 Mai 1937). E. — Chappuis P. A. Brasilianische Ruderfusskrebse (Crus- tacea Copepoda) gesammelt von Herrn Dr. Otto Schubart. IV Mitteilung. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 450—461, 19 fig. Erscheinen am 28. VII. 1936). Chappuis P. A. Harpacticoidae in: Mission scientifique de ГОто, Т. III, fasc. 29, Crustacea III: Copepoda. (Mem. Mus. Nat. Hist. Nat, Paris, Т. IV, n. s., p. 245—292, 137 fig. Păru au Juillet 1936). 421

Chappuis Р. A. Un nouveau Copepode troglobie des eaux scuterraines des environs de Liege. (Bull. Mus. Royal d'Hist. Nat. Belgique, Bruxelles, T. XIII, No. 3, 7 fig. Păru en Jan- vier 1937). Chappuis P. A. Weitere subterrane Harpacticoiden aus Ju- goslavien. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 503—532, 74 fig. Er- .schienen im April 1937). Chappuis P. A. Subterrane Harpacticoiden aus Nord-Spa- nien. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 556—571, 51 fig. Er- :schienen im Juni 1937).

2. Institutul de zoologie şi anatomie comparată.

I. Prof. I. A. Scriban: Das Chondriom der Muskelzellen der Hirudineen. ZooL Anz. Bd. 117, Heft 3/4. 1937. II. Eugen Epure: 1. Observations sur le corps gras chez les lerves de Simulium. Arch. d. Zool. exp. Voi. — 1937. — 2. Eu gen Epure a fost delegat de către Consiliul Fac. de Ştiinţe ca bursier al Statului Francez pentru studii de specializare în Zoo logie şi a lucrat in decursul anului şcolar 1936—37 în laboratorul •dela Sorbona şi la Staţiunea Zoologică din Villefranche-sur-Mer. III. Crustaio Acrivo: A studiat în vederea lucrării de doc torat cu titlul: „Cercetări asupra anatomiei şi structurei bran- •chiei Peştilor", care a fost terminată, înaintată Decanatului şi în Consiliul Fac. de Ştiinţe s'a delegat comisia examinatoare.

3. Institutul de fiziologie generală.

S'a continuat cercetările ştiinţifice publicând în revistele de specialitate următoarele lucrări: 1. Grădinescu Ar.: Profesorul G. Marinescu. Rev. Endocr. Gynecol. Obstetr. No. 2. Anul II. 1937. 2. Grădinescu Ar. .şi Santa N ist or: Asupra proprietăţilor fi ziologice ale extractului cortico-suprarenal. Rev. Endocr. Gyne col. Obtetr. No. 1. Anul II, pag. 20, 1937. 3. Gradinesco Ar. et Santa N.: Sur le mecanisme regulateur •du volume sanguin chez les animaux surrenalectomises. C. R. Soc. Biol. voi. 125, pag. 195, 1937. 4. Gradinesco Ar. et Santa N.: Sur les proprietes physiologi- ques des extraits cortico-surrenaux. C. R. Soc. Biol. voi. 125, pag. 197, 1937. 422

5. Gradinesco Ar. et Degan C.: L'action de leucylglycine sur l'excretion de l'azote total endogene, des corps puriques et creatiniques. C. R. Soc. Biol. voi. 125, pag. 79, 1937. 6. Gradinesco Ar. et Por a A. E.: L'influence du courant electrique conţinu sur la resistance des poissons dulcicoles aux salinites. Bull. Soc. Sc. Cluj, 1937. 7. Degan C: Action du glycocolle sur la production de crea- tine chez le sujet normal. Bull. Soc. Chim. Biol. voi. 19, pag. 686, 1937. 8. Degan C: Action de l'alanine et de leucine sur 1 excretion. des corps puriques et creatiniques. Bull. Soc. Chim. Biol. 1937. 9. Por a A. E.: Un nouvel appareil pour la contention et la saignee de nombreux Teleosteens marins et d'eau douce. Bull. Inst. Oceanographique Monaco. No. 699, 1936. 10. Рога A. E.: L'influence des saignees succesives sur la composition chimique et physico-chimique du sang des animaux marins. Journ. de Physiol. et de Pathol. gen. voi. 34, pag. 735„ 1936. 11. Por a A. E.: Mediul intern şi ciclul vieţii la „Aplysia depilans". Rev. şt. V. Adamachi, voi. 22, No. 3-4, 1936. 12. Por a A. E.: Staţiunea biologică dela Roscoff. Rev. şt. V. Adamachi, voi. 23, pag. 26, 1937. 13. Рога A. E. et Drilhon A.: Ionisation et tampons du mi lieu interieur du crabe părăsite (Carcinus moenas sacculine). C. R. Ac. Sc. voi. 202, pag. 1309, 1936. 14. Por a A. E. et Drilhon A.: Sacculine et crabe. Etude chi mique et physico-chimique. Travaux de la Station biol. de Roscoff fasc. 14, 1937.

Teze de licenţă. 1. Cupcea Emilia: Coloizii şi importanţa lor în fenomenele vitale. 2. lonescu Vasile: Colesterina. 3. Lazany Andreiu: Culturile de ţesuturi. Aceste teze de licenţă în ştiinţele naturale s'au lucrat în In stitutul de Fiziologie generală şi sunt inventariate în biblioteca Institutului. Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, pre zidată de Dl Prof. Grădinescu, ţine şedinţe lunare în cari se fac comunicări originale. Această societate editează o revistă „En- 423 docrinologie, Gynecologie, Obstetrică", care este în anul al doilea de apariţie. Revista are aspectul şi nivelul revistelor ştiinţifice internaţionale de specialitate. La această revistă colaborează diferite personalităţi ştiinţi fice din ţară şi străinătate. Dintre colaboratorii străini se menţio nează: O. Frankl (Viena), B. Aschner (Viena), N. Pende (Roma), L. Antognetti (Roma), Silvio de Candia (Roma), C. Faelli (Ro ma), M. Reiss (Praga), F. Hartman (Ohio, U. S. A.).

4. Institutul de botanică generală.

Peterfi Ştefan: Contribuţiuni la morfologia şi fiziologia al gei verzi Microthamnion Kutzingianum Naeg. Contribuţiuni bo tanice din Cluj, 1937.

5. Institutul de botanică sistematică, muzeu şi grădina botanică.

Prof. Al. Borza. a) Conferinţe: Basarabia (Cluj, Extensiunea univ.); Ele mentele florei (Stâna de Vale); Răsboae în lumea plantelor (tot acolo). b) Comunicări: 1. Noutăţi etnobotanice. 2. Cercetări fitosociologice asupra pădurilor Basarabiei (Cercul Botanic, Cluj). c) Publicaţii: 1. La deschiderea expoziţiei de flori a „Socie tăţii de Horticultura din România, filiala Cluj" (Grădina Mea, t. II, 1936, No. 8—9, p. 4—5). — 2. Amintiri despre arheologuT A. Cserni şi săpăturile dela Apulum. 20 p. 2 fig. (Sep. ex.: Pa tria, t. XVIII, 1936, No. 243—245). — 3. Noutăţi etnobotanice româneşti: o farmacie băbească. Etnobotanische Neuheiten aus Rumânien: eine volkstumliche Apotheke. (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 17—27). — 4. Quercus pedunculiflora C. Koch, un stejar nou pentru România. Quercus pedunculi flora C. Koch, eine neue Eiche Rumâniens (Resume). 5 fig. (Buleti nul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVL 1936, No. 1—4, p. 55—62). — 5. Numiri populare de plante din Basarabia. (Dacoromania, t. VIII, 1936, (1934—1935), p. 197- 199). — 6. Magnolia. 1 fig. (Grădina Mea, t. III, 1937, No. 4— 5, p. 4—5). — 7. La moartea profesorului Ioan A. Scriban, 7 p. Cluj. — 8. Flora Romaniae Exsiccata. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 1—2, 424

р. 95). — 9 Cercetări fitosociologice asupra pădurilor basarabene. Phytosociological studies on the forests of Basarabia. (Summa- ry). 8 fig. 5 tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 1—2, p. 1—85). — 10. Pop, E., Bibliographia botanica Romaniae, XXI. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 151—158). — 11. Catalogul de seminţe oferite pentru schimb de Grădina Botanică din Cluj, Catalogue des graines offertes en echange par le Jardin Botanique de l'Universitć de Cluj, Roumanie (cu C. Gurtler'şi A. Trif). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, XVI, 1936, App.). d) Redactează: 1. Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot • dela Univ. din Cluj. — 2. Flora Romaniae exsiccata. — 3. Con- tribuţiuni bot. din Cluj (în colaborare). — 4. Grădina Mea (în colaborare). — 5. Buletinul Comisiunii Monumentelor Naturii.

Docent: Dr. Emil Pop.

a) Comunicări: 1. Congresul III pentru studiul Cuaterna rului (Viena). — 2. Cercetări asupra plantei Equisetum maxi mum. — 3. Sorbus ancuparia var. lanuginosa. — 4. Studiu asu pra secţiei Hepatice din genul Anemone. 5. — Comemorarea prof. K. Rudolph. (Cercul botanic, Cluj). b) Publicaţii: 1. Z. C. Panţu (1866—1934). (Dacoromania, t. VIII, 1936, (1934—1935), p. 510—511). — 2. Congresul in ternaţional pentru studiul Cuaternarului. (1—5 Sept. 1936). (Bu letinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, r. XVI, 1936, No. 1—4, p. 143—150). — 3. Date noi cu privire la răspândirea pinului silvestru în Carpaţi. Neue Beitrăge iiber die Verbreitung und Vegetation von Pinus silvestris in den Kar- Pathen (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al Mu zeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 32— 42). — 4. Equisetum maximum Lam. din România. II. Equise tum maximum Lam. in Rumânien. II. (Zusammenfassung). 10 fig., 3. tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cuj, 3. XVI, 1936, No. 1—4, p. 1—17), — 5. Observaţii si date floristice. II. Sorbus aucuparia L. v. lanuginosa (Kit.) Beck. Floristische Bemerkungen. II. Sorbus aucuparis. L. v. la nuginosa (Kit.) Beck. (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 425

1—2, р. 85—87). — 6. Aspecte din flora şi vegetaţia Munţilor Apuseni. Cu planşe, 16 p. (Sep. ex.: Primul anuar al Secţiei Т. C. R. Frăţia Munteană). — 7. et Borza, AL, Bibliographia. c) Redactează împreună cu Prof. Al. Borza şi I. Grinţescu: Contribuţiuni Botanice din Cluj.

Conservator: E. I. Nyârâdy.

a) Comunicări: Contribuţiuni noui la flora României (Cer cul Botanic, Cluj). b) Publicaţii: 1. Adnotaţiuni la Flora României. XII. Glos- sen zur Flora Rumâniens. XII. (Buletinul Grădinii bot. şi al Mu zeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI (1936), p. 63—69. — 2. Vegetaţia Pasului Bicazului şi a Lacului roşu. (A Gyilkos to) (Lacul roşu) es Bekaszoros (Pasul Bocazului) kornyekenek no- venyzete), în Monografia şi Călăuza Lacului roşu, Braşov, 1937.

Asistent: Eugen V. Ghişa.

a) С omunicări: O expediţie ştiinţifică japoneză în Manciu ria (Repot of the first scientific expedition to Manchoukuo). b) Publicaţiuni: 1. Despre plantele spontane şi despre cele cultivate (3 pag). — 2. Cornul sau muma secării. Claviceps pur- purea (3 pag., 9 fig.). — 3. Bananierul, arborele paradisului (3 pag., 2 fig.). (Toate în Grădina Mea, t. II şi III).

Şef de culturi: C. Gurtler.

a) Comunicări: La Societatea de Horticultura, filiala Arde leană: 1. Paturile calde moderne. — 2. Cyclamen persicum şi cultura ei. — 3. Rugina trandafirilor. — 4. Cultura Cacteelon — 5. Forţarea castraveţilor. — 6. înmulţirea Coniferelor pe cale vegetativă. b) Publicaţii: Catalog de seminţe (cu Prof. Al. Borza şi A. Trif, v. Borza). In Revista „Grădina Mea": 1. Orchidee tro picale. — 2. Forţarea castraveţilor în sere. — 3. înmulţirea Co niferelor pe cale vegetativă. — 4. Comunicări Dendrologice cu aplicaţiuni practice.

Şef grădinar: A. Trif.

a) Comunicări: (Societatea de Horticultura din România, fi liala Ardeleană, Cluj). 1. Microorganismele din sol. — 2. Darea 426 de seamă despre Excursia de studii din Germania. — 3. Grylo- talpa vulgaris. — 4. Diferite moduri de altoire. — 5. Fainarea plantelor horticole şi mijloacele de combatere. b) Publicaţii (în revista „Grădina Mea"): 1. Expoziţia hor ticolă din Dresda. — 2. Răsadniţa caldă. — 3. Calendar horticol. — 4. Schimbatul pământului la plantele din apartamente. — 5. Cultivaţi plantele anuale decorative. — 6. Cum ne apărăm contra boalelor cauzate de bacterii, de ciuperci şi de insecte vătămătoare. — 7. Catalog de seminţe (v. Borza) (Buletinul Grădinii Bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj).

6. Institutul de geologie-paleontologie.

Şef de lucrări Ioan Maxim: 1. Bos primigenius Bojanus, din cuaternarul dela Mogoşeşti (Satu-Mare) şi dela Jibert (Târnava Mare). Cu o privire asupra răspândirii lui în România. Publ. în Rev. Muzeului de Geologie Mineralogie, Voi. VI, 1936. 2. Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire al apelor sărate din Transilvania. Lacurile sărate dela Turda. Pu blicate în Revista Muz. de Geol.-Min. Voi. VI., 1936. 3. Pe marginea unor lecţii de Ştiinţe nat. „Freamătul Şcoa- lei", Anul III, 1937. Asistent: Oct. Niţulescu: 1. Contribuţiuni la cunoaşterea faunei Jurasice a Calcarului dela Sănduleşti (Turda). 2. Contribuţiuni la cunoaşterea faunei Burdig. din Coasta cea Mare (Cluj). 3. Contribuţiuni la studiul Geologic al reg. Schiopi-Petreşti (Turda). 4. Radiolaritele dela Cheia Turzii. Bul. Soc. Geol. Rom. 5. Contribuţiuni la fauna Eocenului superior din jurul Clu jului. 7. Institutul de mineralogie. Prof.: Victor Stanciu. Lucrări apărute: 1. Vieaţa şi opera prof. I. P. Voiteşti. Tipărită de „Astra. Secţia Ştiinţelor Naturale. Biblioteca populară". Voi. 4. Clui, 1936. 2. Sur Ies roches eruptives de Mangalia (Dobrogea). Comp- tes rendus seances de l'Academie des Sciences. 1936. 427

3. Bogăţiile subsolului din Extremul Orient. Natura, Oct, 1937, Bucureşti. 4. Un nou separator pentru granulele minerale ale rocelor. Rev. Muzeului Geologic Mineralogic, Voi. VI. Nr. 2, Cluj. 5. Identificarea rocelor şi mineralelor din acelaş zăcământ cu ajutorul razelor ultraviolete. Revista Muzeului Geologic Mi neralogic, Voi. VI, Nr. 2, Cluj. Suplinind şi Catedra de Geologie-Paleontologie, a făcut excursiuni cu studenţii înscrişi la cursurile de Mineralogie şi Geo logie. A întregit datele referitoare la eruptivul din România pen tru o monografie a rocelor eruptive din ţara noastră. Şef de lucrări: Eugen Stoicoviciu, în colaborare cu S. v. Gliszczynki şi L. Stoicoviciu: Die kristallmorphologisehen Konstanten der Doppelsalze vom Typus R • S04S04H2-Piperazin 6H2O, Zentralblatt f. Min. etc. 1937, Abt. A. Nr. 1, p. 13. Beitrag zur Chemie und Morphologie der Doppelsalze vom Typus RvS04.H2SO4-Piperazin 6H2O. Revista Muzeului Geo- logic-Mineralogic al Universităţii din Cluj, Voi. VI, Nr. 1—2, pg. 97, 1937. Studien an Colestinen von Cluj. Zentralblatt fur Mineralo gie, 1937, p. 181—188. Uber orientierte Verwachsungen von Covellin auf Zinkblen- de, Zeitschrift fur Kristallographie, 96, (1937), p. 389—395. Beitrag zur Kenntnis der Erze von Băişoara (jud. Turda) Rumânien, Zentralblatt fur Mineralogie 1937, p. 271—279. Mineraux de genese hydrothermale â Cluj, Comptes rendus des seances de l'Academie des Sciences de Roumanie, Tome I, p. 350—362. Uber eine Pseudobrookitzwilling, Zentralblatt fiir Mineralo gie, 1937, p. 343—349. Asistent Sever Anton: Cercetări geologice şi petrografice în Valea Seacă, Băiţa, jud. Bihor. Rev. Muz. Inst. de Geol. Miner. Univ. Cluj. Voi. VI, Nr. 1—2. Preparator Lucian Stoicovici: Beitrag zur Kenntnis der Erze von Băişoara (jud. Turda). Rumânien, Zentralblatt fiir Mineralogie etc. 1937. p. 271—279. In timpul anului 1937 a fost ca oaspe al acestui insti- 428 tut, venit pentru studii de specializare, pe Dl S. von Gliszczynski. fost asistent la Universitatea din Berlin.

e) Secţia de Geografie. 1. Institutul de geografie. Prof. V. Meruţiu: a început tipărirea voi. VI din „Lu crările Institutului de Geografie".

Prof. Robert Ficheux. Publicaţii: Les fprceries de Hoeylaert. Une foire aux filles en Roumanie. Munţii Apuseni. Remarques sur le reseau hydrographique du Bihor septen trional. Le bassin de Beius. Les niveaux de base pannonique dans le Massif du Bihor. Paysages de France et de Roumanie. Villages de France et de Roumanie. Terrasses et niveaux d'erosion dans les vallees des Munţii Apuseni. Esquisse morphologique du Pays d'Abrud. Bucureşti, 1937. T. Morariu, şef de lucrări, a publicat: Viaţa pastorală în Munţii Rodnei; Obiceiuri, credinţe şi superstiţii legate de focul viu; Contribuţiuni la aprinderea focului viu în Ardeal, Bucovina ţi Munţii Apuseni; Contribuţiuni la medicina populară şi etno- botanică din comuna Măguri (Munţii Apuseni) (lucrare premiată de Academia Română).

L. Someşan, şef de lucrări, a publicat: La Transylvanie est-elle inhabitee?; Structura orografică şi etnografică a Tran silvaniei. R. Meruţiu, asistent, a publicat: Regiunea Baia Mare— Baia Sprie—Capnic. (Teză de doctorat).

Teze de licenţă în geografie (în ordinea prezentării). 'î&Reich Ludovic: Monografia masivului Retezat. 2. Harko Francisc: Plasa Ozun. 3. Moskovits Elisabeta: Plasa Iza. 429

4. Vicsay Viorica: Valea Oltului dela Bicsad până la Dobo- ţii de jos. 5. Molnar Ludovic: Lacul Roşu (Cheile Bicazului-Arde lean) . 6. Iodal Carol: Oraşul Odorhei şi împrejurimea. 7. Grif Măria: Plasa Seini — jud. Satu-Mare. 8. Gere Berta (Sora): Plasa Reghin. 9. Căileanu Zenovia: Valea Băiţa. 10. Socol Victor: Plasa Topliţa (jud. Mureş). 11. Harmath Alexandru: Valea Mureşului dela Reghin până la Tg. Mureş. 12. Lupan Aurora: Masivul Gutin. 13. Palii Ludmila: Regiunea lacurilor Cahul şi Ialpug. 14. Tomşa Ioan: Plasa Buziaş. 15. Olde Eva: Monografia oraşului Lugoj. 16. Bankos Lor and: Valea Vaserului. 17. Meşter Emil: Munţii Gilăului. 18. Vass Gizela: Plasa Covasna. 19. Runcan Felicia: Regiunea Cluj—Turda. 20. Mathe Andrei: Valea Oltului dela Mădăraş până la Tuş- nad. 21. Birta Emeric: Depresiunea Borsec-Bilbor. 22. Ştefan Viorica: Plasa Ora viţa. 23. Cotuţiu Publm: Monografia comunei Feleac. 24. Olivia Сonstantinescu-Mărgineanu: Evoluţia cartografiei şi problema hărţii. 25. Haas Francisc: Comuna şi salina din Praid. С) FIGURI DISPĂRUTE.

Cuvântarea rostită de către Dl Prof. Al. Borza, decanul Facultăţii de Ştiinţe la înmormântarea Profesorului I. A. Scriban.

îngerul Morţii a ocolit până acum, par'că într'adins, Facul tatea de Ştiinţe dela Universitatea din Cluj. Rând pe rând dobo- râse pe atâţia dintre colegii cei mai buni dela Facultăţile surori, tulburând liniştea sufletească a acelor ce muncesc în atmosfera senină a ştiinţei şi a şcoalei. Pe noi ne-a cruţat destinul benign de asemenea încercări pân'acum. Dar iată, azi cu toată brutali tatea sa neîngăduitoare fâlfăe aripa morţii şi peste noi. Ne-a răpit inopinat, fără indicaţii prealabile, fără preaviz şi fără in troducerea obişnuită a unei boli fatale, pe unul din stâlpii Facul tăţii, pe colegul Ioan Scriban. Pentru aceea facultatea noastră stă acum deosebit de afec tată, întristată, înmărmurită în faţa primului ei dispărut, în faţa cosciugului deschis a primului tovarăş de muncă ее pleacă spre plaiurile nemuririi. Azi-mâine se împlinesc 18 ani decând acela, ce nu mai este azi, a fost chemat de înalţii diriguitori ai treburilor publice, să pună baze învăţământului ştiinţific al zoologiei în Ardeal, pre dând această disciplină întâi la cursurile pentru pregătirea profe sorilor secundari, primind pe urmă catedra de zoologie dela Uni versitatea românească a Clujului. Cu greu s'ar fi găsit atunci un om mai potrivit la acest înalt post de comandă, ca marele nostru defunct. Profesorul Ioan Scriban era omul par'că anume pregătit, predestinat pentru această misiune, pentru apostolatul ce i-se cerea. Născut dintr'o veche familie preoţească din Moldova, ca fiu al profesorului de limba latină August Scriban, care preda la 431

Liceul Naţional şi Seminarul Veniamin, Ioan Scriban arăta ca tânăr elev al Institutelor Unite şi al Liceului Naţional aptitudini speciale pentru studiul naturii. Pentru aceea a urmat Facultatea

Ţ Profesorul Ioan A. Scriban. de Ştiinţe din Iaşi unde a fost îndrumat de mari dascăli, pe cât de învăţaţi, pe atât de entuziaşti creatori de un cald mediu ştiin ţific şi de o muncitoare gardă de tineri cercetători. Tânărul Scriban a fost printre aceştia. Absolvent al Facul- 432 taţii, cu pasiune cercetează fauna şi flora — prima sa publicaţie este chiar o notiţă relativă la flora Deltei Dunării — dar mai ales se înrolează între discipolii profesorului Bujor, marea autoritate ştiinţifică a laşului în studiul anatomiei. In calitate de şef de lucrări şi conferenţiar, parcurge toate etapele nu numai ale în sărcinărilor didactice, dar mai ales.ale iniţierii în metodele sub tile de cercetări în acest domeniu al Biologiei. Neastâmpărul său ştiinţific îl îndeamnă să urmeze şi cursu rile Facultăţii de Medicină, iar la 1909 îl vedem lucrând în labo ratorul marelui savant Butschli la Heidelberg. Cu o astfel de armatură ştiinţifică începe el la 1904 studiul Hirudineelor, a lipitorilor de baltă, rămânând credincios studiului, tot mai amplu şi mai aprofundat, al acestui neam de animale, până la moartea sa prematură. La 1905 se dedică, după îndemnul profesorului Bujor, cerce tărilor istologice asupra Hirudineelor, la 1910 publică cercetări asupra tubului lor digestiv, ţesutului conjunctiv, a fibrelor mu- schiulare şi lucrarea Fauna lipitorilor din România. Cea mai importantă operă a sa din această primă epocă a vieţii este o mare lucrare publicată la 1915 de Academia Română: Studii is tologice şi anatomice asupra Hirudineelor. Marele răsboiu întrerupe această fecundă muncă ştiinţifică a conferenţiarului Ioan Scriban la Iaşi. El face războiul nostru eliberator ca locotenent-medic la Spitalul Militar, din Iaşi, apoi la alte formaţiuni Sanitare, chiar în perioada tragică a epidemiei de tifos exantematic. Dar marele dezastru dela început al neamului, se transfor mă, din vrerea Proniei Cereşti, în strălucita biruinţă a întregirii neamului. Se putea ca Ioan Scriban, distinsul fiu al laşului cărturăresc, al laşului care a jertfit atâta pentru izbânda idealului naţional, pe care a pregătit-o cu mintea, cu inima şi cu braţul deopotrivă, să nu fie printre acei valoroşi ieşeni cari trebuiau prin noui efor turi supraomeneşti, să desăvârşească în Transilvania eliberată opera de închegare a neamului şi a ţării prin cheagul dumnezeesc al culturii? Abia luată în primire această Universitate, se organizează în vara anului 1919 cursurile pentru pregătirea profesorilor se cundari. Atunci începe epoca a doua a vieţii de dascăl şi om de ştiinţă a lui Ioan Scriban, care se impune aci prin cursurile sale 433 clare, prin simpatica şi blânda figură de savant pasionat pentru studiul său. Este chemat apoi de profesor la Universitatea Daciei Superioare şi încredinţat cu conducerea Institutului de Zoologie. Profesorul Ioan Scriban a înţeles dela început dubla pro blemă ce se punea echipei de muncă a profesorilor dela noua Fa cultate de Ştiinţe, acestor pioneri şi făuritori de drumuri noui. Aci trebuia să se facă întâi şcoală, pentru necesităţile curente ale Statului, pentru pregătirea celor chemaţi să propovăduiască elementele cunoştinţelor naturale în şcoala secundară. Predarea acestor învăţături clasice era prima datorie a profesorului Scri ban, deşi nu cea mai importantă şi mai meritorie. Totuşi organi zarea cursurilor şi a lucrărilor practice era o problemă mare la Facultatea noastră de Ştiinţe, unde profesorul era complect lip sit de un personal ştiinţific format, care să-1 secondeze, şi chiar de personalul tehnic indispensabil al laboratoarelor. Şi Ioan Scri ban trebuia să facă aceste cursuri nu numai pentru studenţii în- ştiinţe şi geografie, ci deosebit şi cursuri de istologie pentru stu denţii în medicină, şi — în lipsa altui specialist — şi cursuri de parasitologie la Academia de Agricultură. Sănătatea sa robustă i-a ajutat să birue munca imensă ce rută de aceste nevoi didactice inexorabile. Zi şi noapte îl vedeai muncind la pregătirea miilor de preparate microscopice pentru lucrări, la recoltarea animalelor pentru disecţie, la elaborarea planşelor sale pentru curs. Făcea munca preparatorului, a asis tentului şi a şefului de lucrări, dublată de a conservatorului de colecţii, într'un Muzeu zoologic deosebit de bogat. Dragostea lui mare pentru studenţi, devotamentul său jertfelnic pentru obliga ţiile catedrei au învins toate lipsurile materiale, toate adversită ţile timpurilor grele de prefaceri, în care i-a fost dat să lucreze. Ioan Scriban a întemeiat astfel învăţământul solid al Zoolo giei şi Anatomiei comparate la această Universitate, lăsând în urmă-i o tradiţie, un făgaş pentru viitorime. Dar cât de bine a înţeles marele nostru dispărut, că rostul primordial, fundamental al său era totuşi activitatea ştiinţifică! Fără suportul muncii ştiinţifice însăşi opera didactică rămâne stearpă. Numai creaţia ştiinţifică justifică existenţa şi poate îm prumuta strălucire unei catedre universitare. Şi aci iarăşi erau îndoite obligaţiile profesorilor acestei facultăţi. Nu ajunge să-ţi dai toată contribuţia de investigaţie personală şi de originalitate la comoara ştiinţifică universală, creând valorile eterne ale ade-

28 434 vărului pus în evidenţă, ale misterelor naturii, deslegate. Aci tre buia, chiar cu sacrificarea investigaţiei originale, creată ambian ţa ştiinţifică, mediul ştiinţific, trebuiau organizate instituţiile, care să chezăşuiască continuitatea creaţiei, să fie pepiniera ştiin ţei deplin aclimatizate pe aceste plaiuri româneşti. Profesorul Scriban a înţeles acest dublu imperativ al timpu rilor de eforturi eroice, pe care le-am trăit dela Unire. El şi-a dat silinţa să creeze o comunitate de muncă, sfânta atmosferă de laborator, să-şi educe elevii. Dar înainte de toate a lucrat el în suşi. Memoriile sale asupra Hirudineelor au continuat să apară din timp in timp. Datorită acestei sforţări continue, ajunsese să fie considerat ca unul din cei mai buni specialişti în Hirudinei, încât i-se încredinţează la 1934, în colaborare cu specialistul ger man Autrum, redacţia părţii relativ la Hirudinee din tratatul monumental: Handbuch der Zoologie de Kukenthal. Paralel cu aceasta lucrează şi asupra istologiei Peştilor. Se pare că intenţiona să Îmbrăţişeze acest nou domeniu cu toată pasiunea ştiinţifică ce îl caracteriza, când moartea năprasnică rupse firul unei vieţi laborioase. Şi cât era de binefăcătoare pilda acestei munci pentru stu denţii şi asistenţii săi, chiar pentru noi colegii! In consiliul Fa cultăţii de Ştiinţe aducea o notă de bunătate şi duhul blândeţei, care formau trăsătura fundamentală a caracterului său cinstit şi înţelegător. Aşa proceda el ca decan şi prodecan. Dar toată această nobleţă, această muncă şi jertfă n'au putut îndepărta obştescul sfârşit, destinul nostru al tuturor: ... nec pietas moram rugis et instanti senectat afferet indomitaeque morţi.. . Şi cu cât a venit această nemiloasă moarte mai precipitat, cu atât o simţim mai zguduitoare, cu atât ne lasă mai neconso laţi pe toţi aceia, cari l-am stimat, l-am aprecit, l-am iubit şi i-am fost tovarăşi de muncă în Facultate. Acela, care atât de mult cerceta tainele naturii şi miracolul eredităţii, nu putea, se pare, avea alt sfârşit, decât acela al tată lui său: o prăbuşire fulgerătoare, exact la aceeaş vrâstâ de 58 ani şi — curioasă coincidenţă — în aceeaş zi de 8 Ianuarie stil vechiu! Iubite Coleg, tu, care atât de mult ai studiat vermii, te vei înfrăţi acum cu viermii tăi iubiţi cu viermii pământului, ca un suprem omagiu şi jertfă pe altarul naturii scumpe ţie. 435

Rămâne însă spiritul tău, Iubite Coleg, de-apururi viu între noi: Non omnis moriar! Căci pe el l-ai zidit în piatra de temelie a Facultăţii tale de Ştiinţe din Cluj. Fie-ţi deci memoria bine cuvântată !

Discursul funerar rostit de Dl Prof. Ar. Grădinescu

După cuvântarea D-lui Decan, daţi-mi voie ca, în numele secţiunii de Ştiinţe Naturale, să arăt dureroasa datorie ce ne-o îndiplinim astăzi, faţă de distinsul coleg şi prieten, Profesorul Ioan A. Scriban. Născut pe plaiurile laşului dintr'o familie moldovenească, ai cărei membri sunt cunoscuţi ca slujitori ai bisericii, el întru chipa caracteristica firii noastre: înalt, voinic, cu o frunte mare, domol la mers, fiindcă nu era grăbit niciodată. Tot ceia ce spu nea izvora dintr'o adâncă convingere şi dintr'o profundă docu mentare. Nu e locul aci de a vorbi de activitatea lui ştiinţifică. In criza capitalului uman specializat de astăzi, Prof. Scriban înde plinea atribuţiunile sale cu multă competinţă. începuturile lui sunt foarte modeste: preparator, şef de lucrări şi docent în Histologie în 1911. Elev al Prof. Paul Bujor dela Iaşi, el îşi inaugurează începutul în ştiinţă cu o lucrare foarte interesantă: „Contribuţiuni la Anatomia şi Histologia Hirudi- neelor". După alte cercetări importante el trece în străinătate, în Ger mania şi Franţa, unde vine în contact cu diferiţi specialişti, adân- sindu-şi şi mai mult cunoştinţele în ştiinţa Zoologiei, distingân- du-se în urmă ca un renumit zoologist, bazat pe cercetări de Ana tomie Comparată, Histologie şi Embriologie. Cercetările lui îl impun în 1913 mai întâiu conferenţiar uni versitar la Iaşi, apoi profesor de Zoologie la Facultatea de Ştiinţe din Cluj încă din 1919, funcţionând în acelaş timp vre-o 10 am şi ca profesor de Histologie la Facultatea de Medicină. A fost cel dintâiu profesor sosit la Cluj, din falanga bine pregătită a Regatului. Plăcerea lui era natura şi laboratorul. In Institutul de Zoo logie din Str. Mico el publică numeroase cercetări, — fie singur, fie în colaborare cu diferiţi elevi, lucrări asupra celulelor adi- 436

poase, botrioidale, chloragogene, stabilind structura intimă şi atribuindu-le şi un rol endocrinologie, de secreţiune internă. Apoi studii asupra epiteliilor respiratoare dela branchiile diferitelor animale; studii asupra fibrei musculare striate în timpul meta morfozelor şi în stare patologică; importante lucrări asupra miopatiilor; cercetări asupra Herpobdelidelor şi a epiteliului tubului •digestiv la Cobitis fosilis. Impunându-se prin lucrările şi publicaţiunile lui în străină tate, el este însărcinat cu o monografie asupra Hirudineelor, pe care o publică în limba germană în 1932 în marele „Handbuch der Zoologie" din Berlin, lucrarea având 227 pagini şi 30-1 figuri. A făcut şi studii frumoase de medicină, şi în această calitate a făcut războiul de întregire a neamului 1916—1918 ca medic locotenent, însoţind armata şi alinând suferinţele multora. A colaborat cu distinsul Prof. Bacaloglu dela Facultatea de Medicină din Bucureşti la un studiu foarte interesant asupra miopatiilor, comunicat apoi şi la Academia de Medicină din Paris. In plin apogeu el cade. Munca şi preocupările i-au slăbit puterile, şi iese învins în această luptă neegală dintre el şi na tură. Cade când se credea mai mulţumit poate, că vine după un mic repaos la Cluj la laboratorul lui, la colaboratori şi studenţi. Pierderea e mare. După moartea prof. Borcea succede moartea, prof. Scriban, ambii din aceiaşi specialitate. Cu moartea lui legăturile materie cu sufletul sunt rupte. Materia însă îşi urmează mai departe transformările sale. Din acest circuit însă s'a desprins ceva, care nu se va duce în pământ odată cu trupul: sunt lucrările lui tipărite, sunt cer cetările şi metodele lui ştiinţifice, sunt sfaturile şi poveţele date tineretului, pe cari le-a infiltrat generaţiilor de studenţi ce s'au perindat dela 1919 şi până astăzi. Când ne uităm la tine, iubite Coleg, şi îţi vedem capul culcat, cu frutea înaltă şi gura întredeschisă, pe care par'că s'a oprit un surâs, te aşteptăm să ne vorbeşti iarăşi, dar realitatea e alta. In faţa destinului tău nemeritat, în faţa morţii prea timpu rii, Colegii dela secţia Ştiinţelor Naturale exprimă familiei, care pierde pe unul din cei mai distinşi membri ai săi, regretele lor, şi luându-ne cu toţii adio dela tine, îţi spunem: Odihneşte-te în pace, fie-ţi ţărâna uşoară. 437

Lista lucrărilor ştiinţifice ale Prof. I. A. Scriban.

1. Contribution â la Faune des Hirudinees de Roumanie. Annal, Scient. l'Univers. Iassy. 1904. 2. Note histologiques sur les Hirudinees. Arch. de Zool. Experim. Paris. Т. VII. 1907. 3. Note sur les Ecrevisses de Roumanie. Annal. Scient. de l'Univers. Iassy. 1908. 4. Contribution â l'Anatomie et â l'Histologie des Hirudi nees. Annal. Scient Univers. Iassy. 1910. 5. Etude de la cellule adipeuse des Hirudinees. Ann. Biol. Paris, voi. I. 1911. 6. Sur la presence des parasomes dans les cellules adipeuses •de la Pontobdella muricata. C. R. Societ. Biol. Paris. 1911. 7. Studii histologice şi anatomice asupra Hirudineelor de apă dulce şi marine. Acad. Rom. Publ. Fond. Adamachi. N. XLIII. 1915. 8. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Sur l'origine embrion- Tiaire des myopathies primitives progresives. C. R. Soc. Biol. Paris. T. LXXIX. 1916. 9. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Contribution â l'Etude des myopathies. Bull. Secţ. Scientif. l'Academ. Rom. 1916. 10. L'involution de la queue du tetard et les myopathies. Bull. et. Mem. de la Societe de Neurologie, Psychiatrie et Psy- chol. Iassy. N. 1. 1919. 11. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Cercetări asupra histo- logiei patologice şi a patogeniei miopatiilor primitive progresive pseudo-hipertroîice. Acad. Rom. Pub. Fond. Adamachi. N. XLVII. 1921. 12. Sur la presence des fibres musculaires atypiques dans la musculature de la queue des tetards de Batraciens Anoures et dans les myopathies primitives pseudohypertrophiques. C. R. Soc. Biol. Paris. T. LXXXV. 1921. 13. La structure des fibres conjunctives chez les Hirudinees. C. R. Soc. Biol. Paris. T. LXXXVIII. 1923. 14. Une nouvelle methode de coloration trichrome. C. R. Soc. Biol. Paris. T. XC. 1924. 15. Sur la structure et la cytophysiologie de la cellule adi peuse chez Gossosiphonia paludosa. C. R. Soc. Biol. Paris. T. XC. 1924. 16. Sur la morphologie des noyaux de Pepithelium digestii chez Misgurnus fossilis. Bull. Soc. Sc. Cluj. 1927. 438

17. Observation sur la musculature du tube digestif des Co- bitides Bull. Soc. Sc. Cluj. 1927. 18. (In colaborare cu E. Epure). Sur la fonction adipogene du nevrileme chez Haementeria costată. M. C. R. Soc. Biol. Pa ris. Т. C. 1929. 19. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber das Gefâssvstem von Herpobdela atomaria, Carena. Zoolog. Anz. Bd. 94. 1931. 20. Bemerkungen uber die structur des larwalen Kiemene- pithels von Petromyzon Planeri. Bull. Soc. Sc. Cluj. Т. VI. 1931. 21. Uber die bindegewebige natr der Pilasterzellen und der structur des Kiemenblâttchens von Scyllium canicula, Cuv. BuL Soc. Sc. Cluj. Т. VI. 1931. 22. Hirudinea. (In Handbuch der Zoologie). In colaborare cu Autrum. Berlin. Bd. II. 1932 de sub direcţia Dr. Kukenthal. 234 pag. cu 302 fig. 23. (In colaborare cu D. Paulian). Sur L'histo-pathologie des Myopathies primitives et surtout de la myopathie pseudo- hypertrophique. Bull. Acad. Medic. T. CVII. 1932. 24. (In colaborare cu D. Paulian). Etude anatomo-pathologique d'un nouveau cas de myopathie primitive. Bull. Acad. Me dic. T. CIX. 1933. 25. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber die musculatur und das epithel des verdaungstraktus bei Herpob- della atomaria Carena und Hirudo medicinalis. Bul. Soc. Sc. Cluj. Т. VII, 1933. 26. Uber einige lymhoepitelialen gebilde der Kiemen bei Cy- prinus carpio L. Bul. Soc. Sc. Cluj. Т. VII, 1934. 27. Uber ein freies Septalrudiment bei Silurus glanis. BuL Soc. Sc. Cluj. Т. VII, 1934. 28. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber das- Gefâsssystem der Herpobdelliden. Bul. Soc. Sc. Cluj. T. VIII, 1934. 29. Uber der Vandstruktur der ventralen Lakune bei Hae- mentaria costată M. und das Ventralgefâss bei Haemopis san- guisuga L. Zoolog. Anz. 1936. 30. Recherches sur la structure des cellules chloragogenes chez des Hirudinees. Bul. Soc. Sc. Cluj, 1936. 31. Beobachtungen iiber die Morphologie Verdamungsepit- heles bei Protoclepsis tesselata. Zoolog. Anz., 1936. 32. Das Chondriom der Muskelzellen der Hirudineen. Zoo log. Anz, 1937. BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII 1. Comisiunea Bibliotecii.

Preşedinte: FI. Ştefănescu-Goangă, rector (substitut: N. Drăganu, prorector). Membri: Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac. de Med. Prof. Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept. Prof. Const. Marinescu, deleg. F. de Litere. Prof. Gheorghe Spacu, deleg. F. de Ştiinţe. Ion Muşlea, directorul Bibliotecii. Secretar: Virgil Vătăşianu, bibliotecar.

Comisiunea a ţinut în cursul anului şcolar patru şedinţe (13 Oct. 1936, 30 Ianuarie, 3 Aprilie şi 30 Iunie 1937).

2. Personalul Bibliotecii.

a) Personalul ştiinţific:

Director: Ion Muşlea, doctor în litere. Primbibliotecari: Anton Valentiny, profesor secundar. Sabin Mureşanu, prof. sec, doctor în drept. Bibliotecari: Gheorghe Ioanovici, doctor în drept. Ştefan Monoki, profesor secundar. Virgil Vătăşianu, doctor în filozofie. Tullia Găvruş, profesoară secundară. Olimpiu Boitoş, doctor în litere. Traian Mitrofanovici, doctor în drept. Arhivar: Ludovic Kelemen, profesor secundar. Subbibliotecari: Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe. Teodor Mihăilescu, licenţiat în litere. Dumitru Petruţiu, licenţiat în litere (dela 1. IV. 1937). 441

b) Personalul administrativ şi tehnic: Secretari: Dumitru Petruţiu (până la 31. III. 1937). Aurelia Botez, licenţiată în litere (dela 1 IV. 1937). Cartotecari: Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere. Ioan Andrasofszky, abs. al Fac. de Drept. Aurelia Botez (până la 31. III. 1937). Olga Csermâk, învăţătoare. Aurel David, licenţiat în drept (până la 31. III. 1937). Livia Crăciun, licenţiată a Fac. de Ştiinţe. Petroniu Şerban (dela 1. IV. 1937). Corneliu Iancin (dela 1. VI. 1937). Dactilografe: Ghizela Meder. Margareta Orban. Legator-şef: Ilie Ferdinand. Mecanic: Vilhelm Anlauf. Mecanic-fo t o graf: Ştefan Balâzs. Tâmplar: Dumitru Russe.

c) Personalul de serviciu: Intendent: Augustin Todor. Primlaboranţi: Gheorghe Kovâcs. Farcaş Erdei (până la 31. XII. 1936). Ioan Mihalache (dela 1. I. 1937). Laboranţi: Martin Mate, Ioan Vura, Ioan Bindea, Ni- colae Todor, Vasile Săcară, Gheorghe Miklosi, Iosif Florian, Gheorghe Murăşan, Ioan Mihalache (până la 31. XII. 1936), Vasile Munte, Nicolae Rotar, Simion Sasu, Gavril Moldovan, Ilie Chira (dela 1. T. 1937). Servitori: Ilie Chira (până la 31. XII. 1936), Vasile Mureşan, Gheorghe Pop, Vasile Micheşan. Aurel Drăgan (dela 1. I. 1937). 3. Publicaţiile personalului ştiinţific al Bibliotecii.

Ion Muşlea, director: 1. Contribuţiuni nouă la viaţa şi opera Doctorului Vasilie Popp (1789—1842). Extras din Anuarul Inst. de istorie naţio nală VI. Cluj, 1936, 7 p. 442

2. Le folklore roumain. Extras din „Revue internaţionale des etudes balkaniques" IV (1936), pp. 567—574. 3. Un Sas braşovean — folklorist român: I. C. Hintz-Hin- ţescu. Contribuţiuni bio-bibliografice. Extras din Volumul oma gial pentru fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu. Bucureşti, 1936, pp. 561—573. 4. Materiale pentru cunoaşterea şi răspândirea „focului viu" la Români. Extras din Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române IV (1937), pp. 237—242. 5. A publicat „Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Ro mâne" IV (1937). Bucureşti 1937. M. O. şi Impr. Naţională. in-8°, 267 p. 6. Redactor pentru partea românească la „Volkskundliche Bibliographie fiir die Jahre 1931 und 1932". Berlin 1937.

Anton Valentiny, primbibliotecar:

România magyar irodalmânak bibliogrâfiâja 1906 ev (Biblio grafia literaturii maghiare din România pe anul 1936). Cluj, 1937. Minerva, in-8°, 20 p. (Erdelyi Tudomânyos Ftizetek, 1937, 95 sz.).

Virgil Vătăşianu, bibliotecar:

Icoana Maicii Domnului din Muzeul Institutului de Studii Clasice din Cluj. Extras din Volumul Omagial pentru fraţii Ale xandru şi Ion Lapedatu. Bucureşti, 1936. 8 p.

Olimpiu Boitoş, bibliotecar:

„Sărăcia" literaturii noastre dramatice. Lanuri IV (1937), pp. 69—76.

Dumitru Petruţiu, subbibliotecar:

1. Ion Al. Lapedatu şi începuturile mişcării teatrale din Tran silvania. Ctitorul dramei ardelene. Primele încercări de teatru românesc în Cluj. Cluj, 1937. Tipografia Cultura. 12 p. 2. „Mironosiţele". O dramă religioasă din ţinutul Săliştei- Extras din Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române IV (1937), pp. 13—29. 443

4. Conferinţele bibliotecarilor.

Conferinţele de specialitate ale bibliotecarilor au continuat şi în acest an, ţinându-se şase şedinţe. S'a discutat în special ches tiunea funcţionării Biroului de Informaţii şi a „ghişeului" (ser viciul sălii de lectură), redactându-se şi instrucţiunile respective ale acestor servicii. O comisiune restrânsă, compusă din bibliotecarii A. Valen- tiny, Şt. Monoki, V. Vătăşianu şi T. Găvruş, a lucrat la alcă tuirea instrucţiunilor pentru catalogarea alfabetică.

5. Localul. Inovaţiuni şi îmbunătăţiri.

In cursul acestui an şcolar s'au continuat inovaţiunile şi îm bunătăţirile începute în anul trecut, de data aceasta însă în pro porţii mai reduse. a) De ani de zile rafturile (de lemn) ale depozitului de ziare nu mai erau încăpătoare pentru mulţimea acestui gen de perio dice, ceeace îngreuia enorm păstrarea în ordine a ziarelor şi ser virea lor. Comisiunea B. U., înţelegând necesitatea şi urgenţa lucrării, a aprobat propunerea directorului şi astfel s'au putut construi 31 de rafturi mari şi solide (3.23X1-90 m.), în conti nuarea celor vechi şi adâncirea altor 5 rafturi. Costul acestei lu crări (Lei 135.847), a fost achitat din „creditul extraordinar special" acordat de Ministerul Educaţiunii Naţionale Universită ţii noastre (vezi p. 446). b) S'a perfecţionat funcţionarea ascensorului mare, cu aju torul căruia se pot executa cu mai multă uşurinţă transformările de depozit. Costul acestei reparaţii a fost de Lei 17.000, sumă achitată din fondurile Bibliotecii. c) Cele mai multe din cărucioarele de transportat cărţi erau de multă vreme impracticabile din cauza deteriorării cauciucului roţilor. S'au montat cauciucuri nouă la toate cele 63 cărucioare; costul acestei lucrări (Lei 46.850), a fost achitat din taxele Facul tăţilor. d) In ce priveşte clădirea Bibliotecii, s'au reparat şanţurile de ciment în jurul depozitului de cărţi (Lei 9.090), sumă achitată din fondurile Bibliotecii. 444

6. Lucrări în Bibliotecă.

a) Catalogul alfabetic. S'au catalogat 5171 opere în 5664 volume, făcându-se în to tal 18.419 fişe. Numărul mult mai redus al operelor catalogate, faţă de anul trecut, se explică prin faptul că în cursul acestui an o parte din funcţionarii dela catalogare au fost repartizaţi la lu crările de reorganizare ale altor servicii. S'au numerotat 6102 opere în 8041 volume, cu numerele 280.180—280.340 şi 283.151—286.691. Ca şi în anul trecut, multe opere au fost trecute în locul dubletelor inutile. Lipsa unor instrucţiuni proprii pentru catalogarea alfabetică a fost de mult simţită la Biblioteca noastră. Pentru a se pune capăt acestei situaţii dăunătoare, bibliotecarii A. Valentiny, Şt. Monoki, V. Vătăşianu şi T. Găvruş au fost însărcinaţi să alcă tuiască un proect de instrucţiuni, care a fost redactat în cursul anului şcolar.

b) Catalogul topografic. Lucrările începute la 18 Februarie 1936 (vezi Anuarul pe 1935—36, p. 302—303), au continuat cu acelaşi număr de stu- denţi-practicanţi. In acest an şcolar s'au trecut în registre 68.393 titluri (fişele Blar-Gropp). Iată numele studenţilor-practicanţi şi timpul cât au lucrat la Biblioteca noastră în cursul acestui an şcolar (a se vedea şi ta bloul din Anuarul pe 1935—36, p. 302—303): 1. Bratu Virgil, stud. în drept, 1. VI. 1936 — 8. XI. 1936. 2. Cernău Augustin, stud. în litere, 1. XII. 1936 — 31. X. 1937. 3. Corodan Elemer, stud. în drept, 16. X. 1936 —*). 4. Gyorbiro Eugen, stud. în litere, 1. V. 1936 —*). 5. Hermann Ioan, stud. în medicină, 15. XI. 1935 — 17. II. 1937. 6. Iliovici Emil, stud. în drept, 16. IV. 1936 —*). 7. Indre Liviu, stud. în drept, 1. II. 1936 — 30. VI. 1937. 8. Iosa Gheorghe, stud. în drept, 1. II. 1936 — 8. XI. 1936. 9. Ohler Sarolta, stud. în drept, 16. II. 1937 —*). 10. Păşun Tatiana, stud. în ştiinţe, 10. — 30. VI. 1937. 11. Pop Marcu, stud. în drept, 6. III. 1937 — 31. X. 1937.

*) Continua. 445

12. Tăutan Titus, stud. în drept, 1. XII. 1936 —*). 13. Schaljo Adalbert, stud. în ştiinţe, 1. I. 1936 — 9. IV, 1937. 14. Stanca Petru, stud. în drept, 15. XI. 1935 — 8. XI. 1936. 15. Timbuş Eliza, stud. în litere, 16. IV. 1936 —*). 16. Trifănescu Ion, stud. în drept, 1. II. 1936 — 30. VI1937. c) Catalogul pe materii. La sfârşitul anului şcolar trecut (30. IX. 1936), catalogul pe materii cuprindea un număr de 45.568 fişe. In cursul anului şcolar 1936—37 s'au clasat şi împărţit definitiv 12.120 fişe şi ast fel numărul lor s'a ridicat la 57.688 fişe. La catalogul pe materii au fost ocupaţi patru bibliotecari, care au avut însă şi alte însărcinări. Catalogul nostru pe materii a putut da şi anul acesta lămu riri preţioase publicului cercetător, care, luând cunoştinţă de exis tenţa lui, se adresează tot mai des Biroului de Informaţii pentru consultare.

d) Lucrări de conservare si curăţire.

S'au legat în cursul anului: 1654 voi. cărţi, pentru suma de Lei 42.884 1569 voi. periodice pentru suma de Lei . . . 50.299 Total: 3223 volume, Lei 93.183

Din „creditul extraordinar special" (vezi p. 446), s'a destinat suma de Lei 35.000, cu care s'au executat 730 perechi cartoane speciale (scoarţe), în care să se păstreze toate ziarele primite ca imprimate legale începând cu anul 1922. Acestor ziare li se dă duse o legătură prea sumară (broşare), aşa că nu puteau fi aşe zate în rafturi decât culcate şi astfel numerotarea lor până acum nu era posibilă. In cursul vacanţei de vară s'a lucrat la curăţirea şi aranja rea depozitului ziarelor precum şi a etajului V al depozitului de cărţi. In cursul unei săptămâni din vacanţa de Crăciun Biblioteca a fost închisă, pentru a se putea face transformarea unei secţii a depozitului. e) Alte lucrări. Diferitele periodice care erau catalogate până acum de că tre mai mulţi funcţionari, au fost trecute unui singur bibliotecar. 446

realizându-se astfel o unitate de administrare a cărei necesitate era mult simţită. La 9 Ianuarie 1937 s'a început schimbarea tuturor etichete lor vechi (ungureşti) pe care e trecută şi signatura cărţilor. Până la sfârşitul anului şcolar s'au putut schimba 27.125 astfel de etichete. S'a început revizuirea şi reorganizarea bibliotecilor uzuale (manuale), din care s'au terminat în cursul acestui an două: ale birourilor bibliotecarilor şi a sălii de lectură a profesorilor uni versitari. Dubletele de cărţi şi de reviste care până în această vară stăteau de-avalma, în podul depozitului, au fost aranjate aşa ca să poată fi găsite cu uşurinţă.

7. Creşterea colecţiunilor.

Sporirea colecţiunilor s'a făcut, ca în fiecare an, prin: a) cumpărături, b) donaţiuni, c) schimb internaţional şi d) im primate legale. a) Cumpărăturile din acest an s'au făcut: I. Din fondul „taxelor de bibliotecă". Ele au fost repartizate după cum urmează: Pentru cumpărări de reviste:

Facultatea de Drept Lei 75.000 Facultatea de Litere Lei 75.000 Facultatea de Ştiinţe Lei 150.000 Facultatea de Medicină Lei 150.000 Total Lei 450.000

Din aceste sume Biblioteca a reţinut, conform hotărîrei Со misiunii Bibliotecii Universităţii din 20 Ianuarie 1936,, 20% pentru legături. Pentru cumpărări de cărţi, stabilirea şi repartizarea sumei disponibile urmează să se facă în cursul anului şcolar 1937—38. Din fondul pentru cumpărarea de opere enciclopedice şi de interes general (Lei 40.000), s'a achiziţionat: Enciclopedia Britan- nica (ediţia XIV, 24 volume) şi Handworterbuch der Naturwis- senschaften (Ediţia II, 11 volume, Jena, 1931—35). II. Din „creditul extraordinar special" obţinut de Universi tate dela Ministerul Educaţiunii Naţionale, Bibliotecii i s'a re- 447

partizat suma de Lei 650.000. Din aceasta s'au distribuit pentru achiziţii şi legături de către Comisiunea Bibliotecii, Lei 455.000 şi anume:

a) Pentru completarea colecţiilor de reviste ale celor patru Facultăţi (Facultăţilor de Ştiinţe şi Medici nă câte 83.350 Lei, Facultăţilor de Litere şi Drept câte 51.650 Lei), în special a revistelor al căror abonament a fost suspendat în anii de criză 1931-32-33) Lei 270.000 b) Pentru completarea publicaţiilor importante care apar în continuare (cărţi), câte 25.000 pentru Fac. de Litere şi Ştiinţe Lei 50.000 c) Pentru achiziţionarea de manuale destinate studen ţilor Facultăţilor de Drept şi Medicină . . Lei 25.000 d) Pentru completarea operelor de cultură generală şi literatură modernă franceză şi germană . . Lei 50.000 e) Pentru completarea materialului vechiu românesc (cărţi şi periodice) Lei 30.000 f) Pentru legarea operelor de subt a-e .... Lei 30.000 Total Lei 455.000

S'au mai făcut cumpărături de reviste şi cărţi, în special ro mâneşti, din fondurile proprii ale Bibliotecii şi anume în valoare de Lei 13.308. b) Din donaţiuni trebue să amintim în primul rând Societa tea Naţiunilor (190 voi.), Guvernul Francez (64 voi.), The Bri- tish Council (17 reviste), Bureau International du Travail (41 voi.), Seminarul de limbă şi literatură maghiară al Facultăţii de Litere din Cluj (820 voi.). Dintre particulari, donaţiuni mai mari (peste 20 voi.) au făcut: dl Victor Popp, consilier la Curtea de Casaţie (58 voi. şi un document din anul 1578), doamna Victo ria Lapedatu (47 voi.), familia regretatului Prof. Ioan A. Scri- ban (27 voi.). c) Biblioteca este în legătură de schimb cu 197 Universităţi şi institute ştiinţifice din întreaga lume. Pe această cale ea s'a îmbogăţit cu 9111 volume. Această cifră neobicinuit de mare se explică prin faptul că în acest an am reuşit să primim din nou tezele de doctorat trecute la universităţile franceze şi anume cu începere dela întreruperea relaţiilor de schimb (anul 1932—33 К 448

Facultatea de Medicină a pus la dispoziţia Bibliotecii pentru schimbul internaţional 7042 teze de doctorat, a căror expediere în străinătate este în curs. d) In ce priveşte imprimatele legale, observăm că legea dela 22 Martie 1937 (publicată în Mon. Of. No. 69—1937), a redat tipografiilor gratuitatea poştală, suspendată în anul 1929. Da torită acestui fapt, numărul imprimatelor trimise de tipografii a sporit simţitor. (Pentru imprimatele legale, a se vedea Ane xa I). Totalizând cele 4 mijloace de sporire ale colecţiunilor, s'au înregistrat în acest an:

Cărţi şi broşuri 16741 voi. Bibi. Românească veche 13 voi. Reviste 3950 voi. Ziare 1324 voi. Teze de doctorat 11675 voi. Anuare universitare 185 voi. Anuare şcolare 153 voi. Diferite imprimate 658 voi. Hărţi 47 voi. Manuscrise 12 voi. Documente 333 voi.

Provenienţa materialului e arătată in Anexa I.

8. Circulaţia cititorilor. (Consultarea colecţiunilor).

Sălile de citire ale Bibliotecii au fost deschise în cursul anu lui şcolar în 276 zile de lucru şi sărbători mai puţin însemnate (diferenţa de 6 zile în minus faţă de anul şcolar trecut se dato- reşte închiderii Bibliotecii în cursul unei săptămâni din vacanţa, de Crăciun, închidere necesitată de transformarea unei secţiuni a depozitului), câte 10 ore pe zi (8—13, 15—20), iar între 1 Iu lie—14 August câte 4 ore pe zi (8—12). Ele au fost cu totul în chise, conform Regulamentului, numai între 16—31 August. a) înscrierile. In cursul anului şcolar s'au eliberat 2266 cărţi de intrare în Bibliotecă; dintre acestea 9 fiind anulate, numărul cititorilor înscrişi rămâne 2257 şi se repartizează astfel: 449

1956 studenţi (din care 439 studente). 34 elevi (din care 5 eleve). 267 diferite profesiuni (profesori sec, avocaţi, magistraţi, preoţi, medici, etc), din care 45 femei. Total 2257. b) Cititorii. Numărul cititorilor în acest an a fost de 56.333, dintre care 49.279 studenţi, iar 7.054 alte categorii. Media zilnică a citito rilor a fost de 204 (minimum 41 în luna August, maximum 361 în luna Februarie) (Vezi Anexa II). S'au consultat în total 85.287 opere în 99.070 voi., dintre care cărţi 80.967 op. în 88.333 voi., iar periodice: 4320 op., în 10.737 voi. Media zilnică a operelor consultate a fost de 309 (minimum 75 în luna August, maximum 521 în luna Februarie). (Vezi Anexa II). Sala Revistelor curente a fost cercetată de 7497 cititori (me dia zilnică 271). (Vezi Anexa III). Biblioteca a mai adăpostit, în Sala destinată exclusiv consul tării cărţilor proprii: 21.534 cititori (media zilnică 78). (Vezi Anexa IV). Numărul mai redus al cititorilor faţă de anul trecut se dato- reşte închiderii Universităţii între 5 Martie—4 Aprilie. c) Imprumutătorii. Numărul împrumutătorilor a fost de 5272. S'au împrumu tat 7449 opere, dintre care 7142 cărţi şi 307 reviste. Media zil nică a împrumutătorilor a fost de 22 (minimum (10 în luna Au gust şi maximum 29 în luna Decemvrie media zilnică a operelor împrumutate a fost de 31 (minimum 16 în luna August şi maxi mum 43 în luna Decemvrie). (A se vedea Anexa V). d) împrumuturi în şi din străinătate şi provincie. In acest an s'au împrumutat din străinătate, pentru cititorii noştri, 11 opere în 11 volume şi anume: Dela Biblioteca Szechenyi din Budapesta ... 1 op. Dela Biblioteca Univ. din Praga 3 op. Dela Biblioteca Univ. din Strasbourg . . . . 4 op. Dela Biblioteca Univ. din Viena 3 op. Biblioteca noastră a împrumutat în străinătate 5 opere în 5 volume şi anume: Bibliotecii Muzeului Naţional din Budapesta . . 2 op. Bibliotecii Szechenyi din Budapesta 1 op. Bibliotecii Univ. din Viena 2 op. 29 450

Dela bibliotecile din ţară am împrumutat, pentru cititorii noştri, 22 opere în 30 volume, şi anume dela Biblioteca Acad. Române, a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Fundaţiei Regale Carol I, a Muzeului Brukenthal şi a Universităţii din Cernăuţi. Biblioteca noastră a împrumutat la diferite biblioteci, licee şi alte instituţiuni din ţară 59 opere în 96 volume.

9. Arhiva istorică.

In afară de colecţiile de tipărituri şi manuscrise ale Socie tăţii Muzeului Ardelean, administrate de către Biblioteca noastră, numita Societate posedă foarte bogate colecţii de documente, par te proprii, parte depuse de familiile nobile din Ardeal. La acestea se adaugă colecţiile Bibliotecii Universităţii, provenite din cum părături, donaţii, depuneri. Toate aceste arhive sunt aşezate în cele trei săli speciale dela etajul II al edificiului. Pentru cerce tători arhiva are aici deosebit o sală de lucru şi o bibliotecă uzuală. Dela Unire, această arhivă a fost administrată de un singur funcţionar. începând cu anul 1935 însă, Biblioteca a avut posi bilitatea să-i dea un ajutor, în persoana unui arhivar detaşat dela Arhivele Statului din Cluj. S'au putut începe astfel diferite lu crări propuse de Direcţiune şi aprobate de Comisiunea Biblio tecii şi anume: 1. Introducerea unor formalităţi nouă în cercetări, pentru a spori mijloacele de control în păstrarea şi consultarea materia lului arhivistic: cerere de admitere, carte specială de intrare, con dică de prezenţă, buletine de cerere, registru pentru materialul ieşit din arhivă, etc. 2. întocmirea listei tuturor colecţiilor, cu indicarea prove nienţei, situaţiei şi mărimii lor. 3. întocmirea unei schiţe topografice a Arhivei, din care să se poată vedea aşezarea şi gruparea materialului arhivistic, pre cum şi cuprinsul fiecărei cutii, pachet, grup sau volum. 4. Descrierea generală a Arhivei. 5. Descrierea tuturor mijloacelor de orientare în colecţiile arhivei: inventare, cataloage, registre, indice. 6. Stabilirea provenienţei şi condiţiilor de depunere ale di feritelor colecţii. Executarea acestui program de lucru se apropie de sfârşit. In cursul acestui an au fost mutate sau regrupate mai multe 451 colecţii (cea. 40.000 piese), au fost clasate câteva din arhivele mari familiare (Wesselenyi, Gyulai-Kuun, Josika, Berzenczey, cea. 70.000 piese) şi au fost reparate peste 1000 de documente deteriorate. Colecţiile Bibliotecii au crescut în acest an cu 333 piese, din tre care 82 donate şi 251 cumpărate. Arhiva a fost deschisă în acest an în 276 zile, câte 5 ore pe zi (8—13). Colecţiile ei au fost consultate în cursul acestui an de 966 cercetători.

10. Expoziţii. Diverse. In vederea „Congresului de numismatică şi arheologie", ţi nut la Cluj între 25—27 Oct. 1936, s'a aranjat bogata colecţie de monede şi medalii din „Sala Gh. Sion", cu ajutorul Institutului de Studii Clasice al Universităţii, care a delegat pe dl prepa rator Gh. Macrea. In vederea aceluiaşi congres, s'a refăcut şi deschis expozi ţia noastră din anul trecut („Publicaţiunile ştiinţifice ale profe sorilor şi personalului ştiinţific ajutător al Universităţii Clujene, apărute între anii 1920—1935" şi „Stampe privitoare la trecutul românesc" din „Colecţia Gh. Sion"). Expoziţia a rămas deschisă şi pentru publicul mare, dela 26—31 Octomvrie. S'a mai organizat o expoziţie consacrata „Cărţii româneşti

II. Biblioteca populară.

A fost condusă în tot cursul anului şcolar de către dl Cornel Iancin, licenţiat în litere, care a continuat de o parte opera de epurare a-cărţilor dăunătoare, începută înainte cu un an, de altă parte ameliorarea condiţiilor de funcţionare. Bibliotecarul a con dus şi o statistică amănunţită a categoriilor de cititori şi a lucră rilor consultate, ale cărei date le vom publica în curând. Biblioteca a primit şi în acest an bugetar suma de Lei 60.000 ca subvenţie din partea Municipiului Cluj. Numărul cărţilor a sporit cu 207 volume, biblioteca având astăzi 10.242 volume. S'au legat 254 volume cu preţul de Lei 3958. Biblioteca a fost deschisă în acest an şcolar 336 zile, câte 5 ore pe zi (15—20). (Diferenţa de cinci zile în minus faţă de anul trecut se datoreşte unor reparaţii urgente). Numărul cititorilor a fost de 26.806, iar numărul cărţilor consultate 27.883. (A se vedea şi Anexa VI). Diferenţa în minus faţă de anul şcolar trecut, se datoreşte în mare parte scoaterii din Bibliotecă a romanelor detective, poliţiste, în fascicole, etc, începută în vara anului 1936. Media zilnică a cititorilor a fost de 79 (minimum 23 în luna Iulie, maximum 186 în luna Februarie). Media zilnică a cărţilor consultate a fost de 83 (minimum 23 în luna Iulie, maximum 194 în luna Februarie). Schim b internaţiona l . Exemplar e legale* ) . PROVENIENŢ A TOTAL .

С 1Л 3 с: UI О n 0о1 3 о» Cărţ i 1 3 80 1674 1 117 5 1 fii П

S 1 D1 U ос 15 5 с 01< «1 и к в 1 1 1 1 1 Incunabule •а B. R. V şi со III» B. M. V. O 395 0 ie ч а» ~a (v i-» 00 ю со Reviste 40 o* f>s t© — •* <0

132 4 H Л г ГлО л Ю Ziare P 1 o "* оо O 1167 6 877 9 ST 58 9 ГлО Teze o 1 ANUAR E 00 OS >— Universitare ГлО K> -3 J»- О" 1 s Şcolare со ~з eo ~з 1 o> Diferite im» оо 1 *>• — primate

*>• с 1 О" t* ГлЭ1 Hărţi os —i

и> 1 | O» -3 Manuscrise

Acte şi do» СО 1 1 00 S б cumente TOTA L 1918 4 3609 1 911 1 457 8 221 8 > 0 n И 01 454 TOTA L . Marti e Februari e Ianuari e Novemvri e Octomvri e Septemvri e Ma i Decemvri e Iuli e Aprili e Augus t Iuni e LUN A

» n Bl С 5" ю Numărul zilelor n -л os de lucru го Profesori univ.

7 9 Litere STUDENŢ I 2170 3 210 9 385 8 243 5 272 2 182 6 182 4 238 6 107 2 1527 166 9 18 5 9 0 Drept 4 447 1 ce cowcoreoooscoifbco O os*b~3eooiosoosoe0~3-^ Ştiinţe B. 1192 6 127 4 102 6 169 3 129 7 138 7 106 5 137 5 88 2 94 8 73 0 10 2 4 7 Medicină & p 155 4 Academiile o k-n>ococooo*»o*-~3 Comerc. Agric. 0"-*re^tl^COOS-J^K)U)»» Teol. Conserv. 117 7 I >-t — —. 1-ь м — Elevi de Liceu ©*».500»соо-лоэ-лозго© o 521 3 со со со со os .о* ui и о: ? Particulari rfa.OSOroO'OOi-J^-a'-'OS o 616 5 463 0 868 6 613 3 406 1 592 0 629 5 477 4 459 7 353 4 103 6

ел 50 3 Totalul cititorilor № OS 8096 7 1214 2 613 5 832 1 819 8 774 4 915 9 710 3 200 8 667 3 564 4 700 8 "O sulta t cărţ i B 83 2 Ы s opere A u con B. 8833 3 1309 4 979 3 616 1 905 1 683 6 906 2 240 4 768 8 725 1 763 9 ос 837 2 98 2 volume 432 0 A u consulta t "--ЛСЭТС7>С0*кО500С7>СТЮО5 opere periodic e 1073 7 110 8 270 1 134 3 110 0 27 6 87 0 45 5 79 6 78 5 56 7 52 6 21 0 volume 8528 7 1252 3 950 1 862 7 860 6 690 7 746 7 887 5 639 2 586 2 216 8 745 9 91 0 consultă

opere Totalu l rilo r 1058 9 1039 4 1420 Й 1016 2 1107 3 668 7 268 0 855 8 842 4 со 119 2 770 6 740 3 s volume о

го <-> гогого'-'ссгогогого p e z i а 1 о Medi a 1 *»• о, — оо ^ ао os - i-» os со os го cititorilor > o со го Hw^uoccwceci) в о operelor и consultate О) Biblioteca Universităţii Anexa III Anexa IV

Au consultat reviste curente Au consultat exclusiv cărţi proprii (in sala (în Sala Revistelor) destinată acestui scop)

Personal ştiinţific 155 Personal ştiinţific 43 Studenţi litere 1342 Studenţi litere 2123 , drept 2127 „ drept 7530 „ ştiinţe 505 „ ştiinţe 1300 „ medicină 1984 „ medicină 8734 „ academii 421 „ academii 660 Elevi 210 Elevi 172 Particulari с 753 Particulari 972

TOTAL 7497 TOTAL 21534

Media zilnică 27 Media zilnică 78 456

га a ея е S > 2 л » Z > о* о čr с а pi -o oi ч о п ta С S 3 с с Oi С" SS~ -* -о Oi со « 3' 4*. *>. op. - ер о со СП СО л. <р •к с? > В *»• га 00 СО Oi ео *» Сп ео cititori •в о -л Oi го С СП -a со -л го 00 2 00 i—*». а» со >-» и С» -3 СП >-» Oi -л OÎ О op. w c »—* 00 ш СО Oi СП 139 6 о 00 i—* _£0_ •е- ео со p. с ео 3 о со ео Сп о 00 •—. СП о 00 cititori с о to со Oi OÎ -Л -л ео E? 195 8 1 1«! го СО ео t-л to to (-ь го h-» (-1 3" СО СП СП со СО СП о СО оо 00 op. о О OS 00 -Л *>• о ео 00 с н со СО s -л 1—* го со >!>• го *». го cititori -oo В *- СП Ci ео ео ео ~л W 48 5 *. Oi С" оо 5' Сto" со Oi Oi со СП *» op. 3" е ОО ео С" 00 со ~л СП О "w - »—* оо 01 1—1 со го со со cititori to о - -Л Oi со м» >âa I «о СО СП to 00 И 1 M СCПi го СП со со op. Oo. П » (ђ о -Л -а Oi ф- СП Е2 -л со О! го СП te со *" го го го го cititori га СП о со о» ео 4» ео -Л го со СП to го СП СП СО го со го op. < Oi -Л 1Й. С" оо СО СЛ ео СП чО 126 2 -с 1—* -"а ео *- ео го 00 СО ео о cititori ы to со 00 го а 192 4 СП 00 OÎ ео Oi 3. ил to 1—* 1—1 о" oî OS ео ео Oi -Л -Л со -л со op. о х>- о Oi СП го с? 00 OÎ -л о 00 ы 627 2 s ^1 со го *>• со СП №. OÎ *- СП со о ео 00 ео ео со •Р. Totalul Imprumutătorilor 00 о OÎ Oi со со ео *>. о 00 ео "и. 714 2 *>. >-* СП -д -Л OÎ 00 Oi -л оз СП со Oi о ео со #» ео со Cărţi 3 to го to •f* го to со ео *»• го -л СО со •o и a о со to го го со СО со го го Reviste 3 - z •а о оо ео *»• ео ео со 00 00 со СП a g § к*. сп -л •р. оо Oi 00 Oi —1 ~л СП Total с в *- OÎ -Л ~3 со ео Oi СП 00 со го СП ео ГО о со Oi |—t ГО 00 -л о 1—* ВТ о Media zilnică a împru ю to ГО ГО го го го го > ю >f>- о со го »3 -Л го ео го 00 mutărilor 00 a со >~* to СИ го со ГО со со го го Media zilnică a opere и ео OS Сп ~Л -л *. ео го lor împrumutate со ео 01 со 457

Biblioteca Universităţii Anexa VI

Tabloul cititorilor şi al cărţilor consultate la „Biblioteca Populară" în anul şcolar 1936-37

LUNA cititorilo r român i minoritar i d e lucr u zilnic ă zilnic ă 1 cărţ i rom . 1 cărţilo r I cărţ i magh . Medi a Cititor i Medi a l i Cititor i N«ru l zilelo r S'a u consult. ! S'a u consult , Număru l Număru l |

Octomvrie 30 2071 69 2148 72 1220 851 1592 556

Noemvrie 30 2779 93 2135 104 1466 1313 2038 1097

Decemvrie 28 3179 113 3379 119 1605 1574 2266 1113

Ianuarie 30 4079 136 4294 143 2133 1946 3001 1293

Februarie 28 5210 186 5445 194 2899 2311 3810 1635

Martie 29 3140 108 3209 112 1778 1362 2267 942

Aprilie 28 2489 89 2465 88 1315 1174 1735 730

Mai 29 1056 36 998 34 678 378 817 181

Iunie 29 815 28 793 27 502 313 646 147

Iulie 31 700 23 690 23 353 347 498 192

August 14 38n 27 381 27 212 173 267 114

Septemvrie 30 903 30 946 31 519 384 700 246

TOTAL. . 336 26806 79 27883 83 14680 12126 19637 8246

OFICIUL UNIVERSITAR Personalul.

1. Directorul Oficiului (Şef de lucrări): Dimitrie Todoranu (Doctor în Filosofic). 2. Secretar (Preparator): Zevedeiu Barbu. 3. Medic (Dela 1 Aprilie 1937) (Preparator): Salvator Сир- cea.

4. Impiegată: Constanţa Mehedincu (detaşată la Rectorat).

Activitatea. I. Serviciul de informaţiuni şi documentare.

a) Acest serviciu a stat zilnic (2 ore) la dispoziţia studen- ţimii precum şi a tuturor celor interesaţi, dând informaţiile şi îndrumările practice cerute cu privire la: organizarea învăţămân tului universitar, alegerea cursurilor, cursurile de vară şi specia lizare în străinătate, etc. Deasemenea s'a răspuns tuturor cereri lor adresate în scris, întreţinându-se astfel o întinsă coresponden ţă cu persoanele din afara Clujului. b) Pentru buna şi obiectiva funcţionare a acestui serviciu. Oficiul şi-a înjghebat o bibliotecă proprie de specialitate (în parte din lucrările existente înainte vreme la Rectorat, în parte din lucrări achiziţionate sau cumpărate direct), care cuprinde esen ţialele scrieri şi lucrări informative: anuare, ghiduri, prospecte, etc. ale universităţilor din ţară şi a principalelor universităţi din Occident şi de peste Ocean. Biblioteca este zi de zi întregită cu lucrările fundamentale ce au apărut sau apar asupra organizării, fiinţei, evoluţiei şi rolului învăţământului universitar şi superior. c) In cursul acestui an, în urma delegaţiunii date de Onor Minister al Ed. Naţionale şi a Rect. Univ., Oficiul Universitar în conexiune cu Insp. Şcolar Regional-Cluj a organizat un ser- 461

viciu de informaţiuni şi găzduire a candidatelor prezentate la examenele de capacitate pentru profesorii secundari, ce s'au ţi nut la Cluj începând cu luna Aprilie 1937. Acest serviciu s'a executat în bune condiţiuni datorită, în primul rând concursului căminelor universitare şi al internatelor şcolilor secundare din localitate şi în al doilea rând, datorită normalei funcţionări a bi roului central dela Oficiul Universitar. Fiecărei candidate, în urma unei anunţări personale prealabile, i s'a fixat locul de în- cartiruire după preferinţa personală (hotel, cămin, internat, ca meră în oraş) şi i-s'a comunicat locul rezervat în scris, prin poştă, la domiciliul obişnuit înainte de sosire la Cluj. d) In urma unei deciziuni a Senatului Universitar s'a luat măsura ca la sfârşitul fiecărui an şcolar Oficiul Universitar sa comunice părinţilor în scris situaţia şcolară (examene, taxe, etc.). a tuturor studenţilor. Această măsură a fost executată pentru întâia oară jla sfârşitul anului şcolar 1936—37, trimiţându-se la domiciliul părinţilor situaţia şcolară a tuturor studentelor şi stu denţilor universităţii noastre.

IL Asistenţa medicală, psihologică şi socială.

Adevărata operă de organizare a asistenţei studenţilor nu se poate realiza decât pe temeiul unei adânci cunoaşteri a realităţilor vieţi studenţeşti. Organizarea asistenţei medicale presupune cu noaşterea stării sanitare a studenţimii, organizarea asistenţei psi hologice şi sociale, se întemeiază pe cunoaşterea realităţilor psi hologice şi sociale; îndrumarea generală şi orientarea profesio nală academică presupune determinarea structurii biologice in tegrale a fiecărui ins ce îmbrăţişează învăţământul superior, pre cum şi capacitatea de asimilare a statului pentru titraţii uni versitari. Pe temeiul acestor consideraţiuni, Oficiul Universitar a ini ţiat în acest an universitar (1936—1937) pentru întâia oară la noi în ţară, cercetări şi anchete la toţi studenţii din anul I ai Universităţii noastre, menite să ne dea o icoană obiectivă şi ştiinţifică a principalelor aspecte din viaţa studenţească: Starea civilă, şcolară, social economică, medicală, psihologică şi fiziologic-constituţională. Anchetele s'au urmărit prin completarea fi şelor A (stare civilă), В (şcolară) şi С (social-economică), ce au fost introduse obligator şi se completează, cu prilejul înscrierii, de studenţii tuturor facultăţilor. 462

Cercetările, întreprinse deasemenea la toţi studenţii şi pentru întâia oară la universităţile din ţară noastră, s'au efectuat cu colaborarea Institutului de Igienă şi Igienă Socială, Institutului de Fiziologie, Institutului de Psihologie şi a dispensarelor Uni versităţii, prin intermediul Oficiului Universitar, care a pus la dispoziţia specialiştilor acestor institute materialul şi fişele ne cesare pentru consemnarea rezultatelor cercetărilor. Prin aceste cercetări s'a urmărit determinarea stării sanitare, psihologice şi biologic-constituţionale a studenţilor. Ordinea cercetărilor din acest an a fost următoarea: a) Examenul medical s'a făcut de medicii dispensarelor, sub conducerea dlui docent Dr. L. Daniello. Examinarea medicală a fost introdusă obligator încă din primii ani ai Universităţii; în anul curent s'a adus numai inovaţia fişei medicale individuale (E), în care se consemnează rezultatele examinării, al cărei mo del a fost întocmit de Oficiul Universitar. Examinarea s'a efec tuat de trei echipe de medici, conduse de Doc. Dr. L. Daniello, ajutat de D-ri: Hângănuţiu, Berariu, Popescu şi Bumbăcescu. Examenul medical a fost cât se poate de complet, constând din: înregistrarea datelor anamnezice, examen fizic general, examen radiologie al toracelui, examinarea acuităţii vizuale, a cavităţii buco-faringiene şi analiza serologică a sângelui. In total au fost examinaţi 652 studenţi din anul întâi, repar tizaţi pe Facultăţi după cum urmează: Medicină 234 Ştiinţe 59 Litere 130 Drept 229 Dăm rezultatele sumare ale examinării medicale, elimina torii : 1. Examenul pulmonar. Lipsiţi de or ce semn de leziune pul monară 101. Cu mici semne de tuberculoză latentă dar cliniceşte sănătoşi 541. In această categorie au fost clasaţi toţi acei ce prezentau complexe primare calcefiate, adenopatii hilare, simfize pleurale, scleroze discrete pulmonare, etc. Cu tuberculoze pulmonare active 10 (1,5%). 2. In ce priveşte rezultatul examinării celorlalte organe s'au constatat: 463

Leziuni oculare în 80 cazuri: Cecitate unilaterală 1 caz Impermetropie 1 „ Miopie 76 „ Strabism 1 „ Blefarită 1 „

Afecţiuni de nas-gât, urechi 130 cazuri: Amigdale ipertrofice 119 cazuri Laringită 1 caz Deviaţii de sept 2 cazuri Vegetaţii aden. 1 caz Polipi 5 cazuri Rinită cronică 1 caz Faringită 1 caz

Afecţiuni dentare 404 cazuri: Carii netratate 272 „ Plombe 92 „ Coroane 30 „ Pod 7 „ Proteză în 3 „

Afecţiuni renale 1 caz (tuberculoză renală) Afecţiuni cutanate 18 cazuri: Acnee 12 cazuri Impetigo 1 caz Arsură 1 caz Pitiriază 4 cazuri

Alte afecţiuni (gastro-intestinale, endocrine, etc.) 58 cazuri. Cazurile cu tuberculoză pulmonară activă n'au fost admise în Universitate, ci li s'au dat sfaturile necesare în vederea trata mentului. b) Examinarea fiziologică s'a executat de Institutul de Fizio logie sub conducerea Prof. Dr. Gr. Benetato. c) Examinarea morfologică şi antropologică a studenţilor a fost făcută de asistentul Dr. I. Făcăoaru, delegatul Institutului de Igienă şi Igienă Socială, în cadrul acestui institut. d) Examinarea psihologică, pentru determinarea nivelului mintal şi a structurii afective a individualităţii studenţilor, a fost 446 executată de directorul Oficiului şi de asistentul Dr. Alexandru Roşea, dela Institutul de Psihologie. In urma acestor anchete şi cercetări, Oficiul Universitar a întocmit şi are în arhiva sa foile personale ale studenţilor din anul I, — urmând ca în curs de 4 ani să se întocmească foile per sonale ale tuturor studenţilor Universităţii. Foaia personală cu prinde datele esenţiale (consemnate în fişe separate) privitoare la: stare civilă, şcolară, socială, medicală, psihologică şi morfo logică — fiziologică a studentului. Prelucrarea statistică a bogatului material adunat precum şi elaborarea concluziilor ce se reliefează prin aceste cercetări este în curs. Rezultatele generale şi speciale ale cercetărilor vor fi date publicităţii în cursul anului viitor.

1. Asistenţa medicală. a) O spitalizarea gratuită în clinici a studenţilor.

Studenţii Universităţii din Cluj sunt trataţi, în caz de boală gratuit în Clinicile universitare, clasa H-a pe tot timpul anului şcolar, iar cu aprobare specială şi în timpul vacanţei. Costul tra tamentului se rambursează însă Clinicilor dintr'un fond alimen tat prin atribuirea unei cote din taxa de înscriere plătită de stu denţi. Astfel în acest an şcolar s'a achitat suma de lei 183.77S repartizată astfel: 1. Pentru 42 stud. dela Facultatea de Drept lei 62.300 2. Pentru 69 stud. dela Facultatea de Medicină ' lei 68.600 3. Pentru 16 stud. dela Facultatea de Litere lei 22.330 4. Pentru 20 stud. dela Facultatea de Ştiinţe lei 21.140 Total: 147 stud. Total: lei 174.370 5. Diferitele ajutoare medicale acordate individual lei 9.408 Adică lei 183.778 acordaţi în acest an şcolar din fondul de asistenţă medicală a studenţimei.

b) Tratament şi consultaţii gratuite acordate studenţilor in dispensare.

Dispensarul antituberculos *). La consultaţiile gratuite ale Dispensarului care s'au ţinut Miercurea şi Vinerea, între orele 14—16, s'au prezentat în total

*) Condus de Dl Docent Dr. L. Daniello. 465

688 studenţi. Dintre aceştia 245 au fost cazuri nouă iar 443 au fost cazuri vechi, venite pentru reexaminare. In cursul acestui an au fost descoperite printre cazurile nouă 14 tuberculoze active, evolutive şi 40 de afecţiuni extrapul- monare sau netuberculoase. Cei mai mulţi dintre studenţii tuber- culoşi au fost internaţi în secţia de boli pulmonare a clinicii medicale. In afară de cazurile de mai sus, au mai fost examinate la Dispensar 47 studente dela Căminul de fete din Calea Moţilor şi 146 studenţi ai Academiei comerciale. Dintre studenţii debili sau cu tuberculoză latentă 50 au fost internaţi în preventorul Colibiţa.

Dispensarul antivenerian. (Instalat în localul clinicei Dermato-Venerice).

Dispensarul a funcţionat în cursul anului şcolar, începând dela 1 Noemvrie până la 30 Iunie, între orele 17—19. Tabloul mişcării bolnavilor, care s'au adresat dispensarului pentru tratamente şi consultaţii gratuite, e următorul: Totalul bolnavilor 1,225; Totalul consultaţiilor 13.200. Dintre aceştia: Studenţi universitari 457 ;• Facultatea de drept 229; Faculta tea de medicină 136; Facultatea de litere şi filozofie 51; Facul tatea de ştiinţe 39; Facultatea de farmacie 2. Total: 457. Alte şcoli 768; Academia Comercială 282; Academia de Agricultură 113; Academia teologică 16; Politechnică 2; Acade mia de muzică 25; Şcoala de arte frumoase 1; Şcoala normală 56: Şcoala de conductori technici 31; Şcoala comercială 34; Şcoala de menaj 17. Şcoala profesională de fete 16; Liceul 143; Şcoala primară 30; Educaţie fizică 2. Total: 768. După sex: Femei 70; Bărbaţi 1155. Total: 1225. Studenţi universitari după anii de studiu: Anul I 113; Anul II. 102; Anul III. 97; Anul IV. 101; Anul V. 12; Anul VI. 9; Absolvenţi 23. Total: 457.

*) Condus: de asistent Dr. P. Cirlea şi prep. extrab. Dr. N. Păcescu.

30 466

I. Boli venerice:

1. Sifilis: Sifilis primar 13; Sifilis secundar 3; Sifilis la tent 24. Total: 40. 2. Blenoragie: Blenoragie acută necomplicată 118; Blenora gie acută complicată 45; Blenoragie cronică 9; Stare postbleno- ragică 10. Total: 182. 3. Şancru moale: Şancru moale necomplicat 45; Şancru moale complicat 6. Total: 51. 4. Limfogranulomatoză inghinală Nicolas-Favre 6. Total 6. 5. Alte afecţiuni ale sferei genitale: Balanită erozivă 38; Condilome acuminate 42; Eritrasma 5; Fimoză 4; Fimoză con genitală 1; Ftiriază inghinală 8; Herpes progenital 16; Inter- trigo 2; Molluscum contagios 1; Neurastenie sexuală 11; Rup tura frenului 12; Uretrită catarală 31; Uretrită microbiană 49; Uretrodinie 1; Ulceraţiuni traumatice 8; Varicocel 6; Epidermo- fiţie inghinală 3. Total: 240. Boli venerice după facultate: Medicină: Sifilis 11; Şancru moale 5; Blenoragie 32; Lim fogranulomatoză inghinală 1. Total: 49. Drept: Sifilis 13; Şancru moale 11; Blenoragie 38; Limfo granulomatoză inghinală 1. Total 63. Litere şi filozofie: Sifilis 3; Şancru moale 1; Blenoragie 16. Total: 20. Ştiinţe: Şancru moale 1; Blenoragie 8. Total: 9. Boli venerice după anii de studii: Anul I: Sifilis 1; Şancru moale 2; Blenoragie 17; Limfo granulomatoză inghinală 1. Total: 21. Anul II: Sifilis 8; Şancru moale 4; Blenoragie 23. Total: 35. Anul III: Sifilis 5; Şancru moale 7; Blenoragie 28; Nicolas Favre 1. Total: 41. Anul IV: Sifilis 11; Şancru moale 2; Blenoragie 21. To tal: 34. Anul V: Sifilis 1; Şancru moale 2; Blenoragie 2. Total: 5. Anul VI: Sifilis 1; Şancru moale 1; Blenoragie 2. Total: 4. Absolvenţi: Blenoragie 1; Nicolas Favre 1. Total: 2. Totalul bolilor venerice la studenţi: Universitari: Sifilis 27; Şancru moale 18; Blenoragie 94: Boala lui Nicolas Favre 2. Total: 141. 467

II. Diferite dermatoze:

Abces 3, — Acrocianoză 1, — Acnee juvenilă 2, — Acnee vulgară 17, — Acnee cheloidă 1, — Acnee necrotică 1, — Alo- pecie areată 3, — Alopecie difuză 1, — Alopecie seboreică 1, — Angliom stelat 1, — Angulus infecţios 1, — Aterom infectat 1, — Afte 2, — Combustie 1, — Dartre furfuracee 4, — Derma- tită solară 1, — Dermatită artificială 22, — Dermatită polimorfă Diihring 1, — Dermografism 4, — Dishidroză 3, — Efelide 1, — Ectime 1, — Eczema 29, — Eczematide 11, — Eczematizaţie 5, — Eritem exudativ multiform 4, — Eritem pernio 3, — Eri- sipeloid 1, — Favus 1, — Foliculite 11, — Furunculi 22, —> He moroizi 10, — Herpes labial 2, — Hidrosadenită 1, — Hiper- hidroză palmo-plant 1, — Impetigo 17, — Lichen cornos 1, — Lichen pilar 2, — Lichen ruber plan 2, — Labialită streptoco- cică 1, — Neurodermită 4, — Panariţiu 1, — Pediculoza de cap 1, — Pigmentaţiuni solare 1, — Piodermie 16, — Pitiriază sea că 1, — Pitiriază albă 1, — Pitiriază rozată 4, — Pitiriază verzi- coloră 15, — Prurigo Hebrae 1, — Prurigo estival 1, — Pso- riază vulgară 3, — Rozacee 1, — Scabie 47, — Sclerodermie 2, — Seboree 9, — Seboreea capului 23, — Toxidermie 2, — Tu- berculide papulo-necrotice 1, — Trichofiţie superficială 2, — Ur- ticarie 5, — Varicelă 1, — Veruce vulgare 16, — Vitiligo 2, — Zona 2. Totalul dermatozelor: 258. Din totalul studenţilor s'au îmbolnăvit de boli venerice 457, ceeace dă un procent de 14,32%. Faţă de anul trecut constatăm, că morbiditatea a crescut cu 2 %. Deasemenea morbiditatea a fost mai accentuată în primii ani de studii, — ea descrescând în ul timii ani de studii universitare.

c) Reconfortare în sanatorii.

1. Studenţii debili lipsiţi de mijloace şi merituoşi surit tri mişi la Sanatoriul din Colibiţa în munţii Rodnei, unde Univer sitatea are un pavilion propriu afiliat Societăţii „Caritatea" din Cluj. In acest an şcolar au fost trimişi la acel Sanatoriu, pe timp de una sau două luni, un număr de 48 studenţi ai acestei Univer sităţi, repartizaţi astfel: 468

Dela Facultatea de Drept 12 studenţi „ „ „ Medicină 9 „ „ Litere 18 „ Ştiinţe 9

Rectoratul a plătit Societăţii „Caritatea" pentru întreţinerea acestor studenţi 1418 zile socotit ă câte 60 lei ziua, suma totală de lei 85.080 din fondul de asistenţă socială.

2. Asistenţa psihologică.

Iniţiată în cadrul asistenţei generale a studenţilor, asistenţa psihologică este organizată şi tinde să dea studenţimii toate în drumările necesare în materie de organizare ştiinţifică a muncii intelectuale academice şi a igienii mintale. In afară de publica rea volumului de „îndrumări Universitare", acest serviciu este la dispoziţia studenţimii pentru lămuriri şi informaţiuni directe dela caz la caz.

3. Serviciul de asistenţă socială.

Acest serviciu care a funcţionat şi anul acesta la Rectorat, cum a funcţionat dela început, a constat din verificarea situaţiei şco lare şi materiale a candidaţilor cari au solicitat ajutoare din fon dul de asistenţă socială şi din distribuire de ajutoare celor me rituoşi. Astfel pe baza cererilor aprobate de Dl Rector, s'au emis studenţilor săraci şi merituoşi bonuri de diferite ajutoare în su mă totală de Lei 119.100, care se repartizează astfel:

24 ajutoare la Fac. de Drept 33 „ „ „ „ Medicină 43 „ „ „ „ Litere 20 „ „ „ „ Ştiinţe.

In afară de aceste bonuri s'au mai acordat ajutoare pe altă cale în sumă de Lei 58.415. Astfel în acest an şcolar s'a acordat în total suma de Lei 177.515, sub diferite titluri de ajutoare din fondul de asistenţă socială. 469

III. Serviciul orientării profesionale.

Acest serviciu a stat la dispoziţia tuturor bacalaureaţilor şi studenţilor, care au cerut îndrumări ştiinţifice cu privire la ale gerea facultăţii şi specialităţii precum şi la cerinţele de ordin eco nomic, psihologic şi biologic a diferitelor profesiuni şi cariere libere sau de stat. Utilat cu toate elementele necesare unei orien tări ştiinţifice (monografii profesionale, metode de examinare ale individualităţii prin institutele universitare de specialitate), acest serviciu a stat şi va sta şi mai mult în viitor în sprijinul tuturor bacalaureaţilor ce intră în învăţământul superior şi doresc să aibă asistenţă şi îndrumare obiectivă.

IV. Serviciul de studii.

In cadrul acestui serviciu se urmăresc din punct de vedere ştiinţific problemele privitoare la istoricul şi organizarea învăţă mântului universitar şi a vieţii studenţeşti. Se elaborează de ase menea datele cercetărilor şi anchetelor întreprinse de şi prin Ofi ciul Universitar, precum şi monografiile profesiunilor superioare ce sunt în curs de terminare şi publicare.

У. Educaţia fizică universitară.

I. Organizare. Educaţia fizică în Universitatea noastră funcţionează dirT 1934—35. La început cursurile au fost urmate benevol, începând însă cu anul 1936 ele au devenit în parte obligatorii. In conducerea educaţiei fizice sunt două organe: 1. Direcţiunea educaţiei fizice, şi 2. Comisia de educaţie fizică. 1. Direcţiunea educaţiei fizice, este organul permanent, care asigură continuitate în desvoltarea acestei discipline. Ea este reprezentată prin directorul educaţiei fizice şi aju toarele sale. Personal: 1. Dr. Onoriu Cheţianu, dir educ. fizice; 2. Gheor ghe Comănaru, prof. sec. educ. fiz.; 3. Zelma Precup, profesoară educ. fiz. pentru studente. 2. Comisia de educaţie fizică, este organul de coordonare a activităţii în domeniul educaţiei fizice universitare. Ea este aleasă pe trei ani, reprezentând cele 4 facultăţi. 470

Comisia actuală este astfel formată: 1. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, preşedinte. 2. Prof. Dr. C. Tătaru, fac. de medicină. 3. Prof. A. Grădinescu, fac. de ştiinţe. 4. Prof. I. Lupaş, fac. de litere. 5. Prof. A. lonaşcu, fac. de drept. 6. Prof. Al. Pop, preşed. soc. sport a stud. Universitari. 7. Dr. Onoriu Cheţianu, dir. educ. fizice. 8. Dr. Dim. Todoranu, dir. Oficiului Universitar (ca mem bru consultativ). Comisia a ţinut în total 5 şedinţe, în cari a adus hotărâri importante în legătură cu: educaţia fizică în Universitate, lucrări ce s'au executat în Parcul Sportiv „Regele Carol II", şi introdu cerea educaţiei fizice în Căminurile studenţeşti sub forma exer- ciţiilor de înviorare.

Vedere din parcul sportiv (clopotniţa) în care se desfăşoară exerciţiile in aer liber 471

Pentru propagarea educaţiei fizice, sub patronajul Comisiu- nii, s'a desfăşurat serbarea din 29 Mai, la care au fost invitaţi profesorii şi asistenţii tuturor facultăţilor. Serbarea s'a bucurat de un succes desăvârşit constituind un mijloc puternic de pro pagandă a educaţiei fizice în rândurile studenţilor şi profesorilor dela Universitatea noastră. II. Activitate practică. Astăzi, educaţia fizică universitară, se prezintă sub două as pecte: a) obligatorie, şi b) benevolă. a) Conform statutelor, educaţia fizică devine obligatorie pen tru anul I dela toate facultăţile. Anul acesta însă ea a fost intro dusă numai la fac. de medicină sub titlul de experienţă. Frecven tarea cursurilor este obligatorie în după masa rezervată special acestei discipline. Dăm mai jos o recapitulare a programei analitice a cursu rilor anului I: 15 lecţii în sală (după mese), 13 lecţii în aer liber, total 28 lecţii. 1. In sală: 1 lecţie teoretică: Sisteme de educ. fizică 4 lecţii gimnastică suedeză 3 lecţii box 1 lecţie giu-giţiu 2 lecţii gimnastică medicală 4 lecţii nepredate din cauză de grevă total 15 după mese. 2. In aer liber (Parcul „Regele Carol II"): 4 lecţii alergări 4 lecţii aruncări, suliţă-disc-glob 4 lecţii sărituri 1 lecţie jocuri sportive total 13 după mese. b) Educaţia fizică benevolă (neobligatorie) se desfăşoară în aceleaşi cadre, cu acelaşi personal. Aceste cursuri au fost urmate de cea. 250 studenţi şi studente dela toate facultăţile. In cursul anului au loc concursurile atletice între Căminele studenţeşti şi pe facultăţi. Lupta tradiţională se dă anual pentru „Cupa Prof. Iuliu Haţieganu", care în ultimii doi ani a fost câş tigată de către studenţii facultăţii de medicină. 472 473

Participarea la concursuri cari depăşesc cadrele universitare se face prin „Societatea Sportivă a Studenţilor Universitari" („U"), al cărei preşedinte este Dl Prof. Al. Pop. Societatea are toate secţiile sportive afiliate la Federaţiile respective. Nu funcţionează însă din lipsă de fonduri decât secţia de nataţie, secţia de atletică şi cea de foot-ball. Secţia de foot-ball este adevărata mândrie a Universităţii noastre. Este singura echipă din Divizia A, amatoare şi nu pro fesionistă.

Societatea Medicală de Educaţie fizică şi sport.

Pentru anul 1937 Societatea Medicală de Educaţie fizică şi sport şi-a ales următorul comitet: Preşedinte: Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. Vice-preşedinţi: Prof. Dr. Grigore Benetato şi Dr. Liviu Telia. Secretar-general: Dr. Emil Viciu. In cursul anului s'au ţinut o serie de patru şedinţe publice cuprinzând următoarele conferinţe: Prof. I. Haţieganu: Raport asupra „Congresului internaţio nal de Medicină aplicată la educaţia fizică şi la sport" dela Berlin. Prof. Gr. Benetato: Câteva probe fiziologice pentru dozarea efortului fizic. Participarea la concursuri cari depăşesc cadrele universitare, Dr. L. Telia: Turburări cardiace în efortul fizic. Dr. I. Cheţianu: Gimnastica ortopedică a lui Knapp. Dr. E. Viciu: 1. Rezumat despre o călătorie de studii medico-sportive în Germania. 2. întocmirea unei „Foi de observaţie medico-sportivă". începând dela 24 Maiu, „Societatea Medicală de educaţie fi zică şi sport" a organizat „Primul curs de medicină aplicată la educaţia fizică şi sport dela Universitatea din Cluj". Acest curs a durat până la data de 19 Iunie, ţinându-se în fiecare zi o con ferinţă despre un subiect de medicină sportivă şi o demonstraţie practică în cuprinsul căreia fiecare cursist făcea diferite exerciţii fizice şi sporturi, sub conducerea unui profesor de educaţie fi zică. Cursul s'a ţinut la „Parcul sportiv Regele Carol II". La acest curs a luat parte un număr de 72 înscrişi — medici şi stu denţi în medicină. 474

Programul cursului a cuprins următoarele conferinţe: 1. a) Curs teoretic: Introducere la medicina sportivă. Prof. Dr. I. Haţieganu; b) Curs practic: Sisteme de gimnastică. Dr. O. Cheţianu. 2. a) Curs teoretic: Consideraţiuni generale asupra fiziologiei efortului fizic. Dr. Gr. Benetato; b) Curs practic: Jo curi cu mingea. 3. a) Curs teoretic: Igiena sportului. Dr. E. Vi ciu; b) Curs practic: Atletică uşoară. 4. a) Curs teoretic: Spor tul şi circulaţia sanghină. Dr. A. Moga; b) Curs practic: Atletică uşoară. 5. a) Curs teoretic: Sportul şi respiraţia. Doc. Dr. L. Daniello; b) Curs practic: Exerciţii la aparate şi atletică uşoară. 6. a) Curs teoretic: Sportul şi sistemul nervos. Dr. T. Drago- mir; c) Curs practic: Luptă, box, jiu-jiţiu. 7. a) Curs teoretic: Bolile sportive mai frecvente. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Jo curi cu mingea şi gimnastică corectivă. 8. a) Curs teoretic: Le ziuni chirurgicale sportive mai frecvente. Dr. Prăgoiu; b) Curs practic: Atletică grea. 9. a) Curs teoretic: Biotipologie şi sport. Dr. L. Comşa; b) Curs practic: Jocuri cu mingea. 10. a) Curs teoretic: Primul ajutor în sport. Dr. Adam; b) Curs practic: Că- lăritul. 11. a) Curs teoretic: Tehnica de ridicare a terenurilor sportive. Dr. Cheţianu; b) Curs practic: Scrimă. 12. a) Curs teoretic: Organizarea unei staţiuni de consultaţii medico-sportive. Dr. E. Viciu; b) Curs practic: Ciclism, automobilism: Dr. M. Hăngănuţ. Tirul: Dr. Cheţianu. 13. a) Curs teoretic: Frumosul anatomic. Doc. Dr. Veluda; b) Curs practic: Tenisul. 14. a) Curs teoretic: Educaţia fizică a femeii. Prof. Dr. I. Haţieganu; b) Curs practic: Exerciţii fizice pentru femei. Dş. Precup. 15. a) Curs teoretic: Aviaţia şi medicina. Maior Dr. O. Apostol; b) Curs practic: Demonstraţii de sbor. 16. a) Curs teoretic: Consultaţiu- nile practice pentru sportivi. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Exa minarea unui sportiv. Dr. L. Telia. 17. a) Curs teoretic: Terapia ortopedică în sport. Dr. Rădulescu; b) Curs practic: Demonstra ţiuni practice. Dr. Rădulescu. 18. a) Curs teoretic: Consultaţii sportive la boli organice. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Sportu rile de apă. 19. a) Curs teoretic: Sportul şi sistemul endoglandular. Dr. Gr. Benetato; b) Curs practic: Educaţia fizică la co pii. 20. a) Curs teoretic: Turism, cantonament. Vaier Puşcariu; b) Curs practic: Excursiune la Băişoara. CĂMINURILE SI CANTINA UNIVERSITARĂ 1. Comisiunea căminurilor.

Preşedinte: Prof. Lazar Iacob. Membrii: Prof. Camil Negrea, Prof. Ioan Drăgoiu, Prof. Mihail Kernbach, Prof. George Giuglea, Prof. Ştefan Bezdechi, Prof. Silviu Dragomir, Prof. Vasile Meruţiu, Prof. Augustin Maior. Secretar: Ioan A. Vătăşescu.

2. Personalul căminurilor.

a) Căminul Avram Iancu.

Adiministrator: Ilie Haşegan. Secretar: Emil Sângeorzan. Econom: Simion Oprişor (dela 15. I. 1937). Mecanic: Ştefan Ilea. Portar: Luca Nan.

b) Căminul Studentelor.

Administrator: Constantin Buga. Secretar: Livia Morariu. Econom: Măria Papp. Mecanic: Augustin Morariu. Portar: Ioan Sabău.

c) Căminul V. Babeş.

Administrator: Silviu Miilea. Secretar: Gheorghe Ciosa. Econom: Victor Tătaru. 477

3. Căminul studenţesc „Avram Iancu". La 30 Iunie 1937, Căminul studenţesc „Avram Iancu" îşi închee al 17-lea an de activitate, fiind de un real folos pentru stu denţii români, cari îşi fac studiile la Universitatea din Cluj, în tr'un oraş cu o populaţie încă în bună parte minoritară. Căminul a adăpostit în cursul anului trecut, un număr me diu de 216 studenţi, repartizaţi după naţionalitate, facultăţi, bur sieri sau solvenţi, după cum urmează:

Bursieri Solvenţi

Naţionalitatea Drep t Drep t Liter e Ştiinţ e Med . Liter e Ştiinţ e Tota l Tota l ge r Tota l Med .

16 17 15 15 62 47 10 17 42 116 178 Germani (saşi, şvabi) . . . - — — - — 3 3 1 9 16 16 - - — — - 3 - — 4 7 7 - - 13 13 13 Greci 1 — — - 1 1 — — — - -- — 1 — 1 1

Total 15 17 15 15 62 54 13 19 68 154 216 Bursierii în număr de 62 au fost recrutaţi de facultăţi din studenţii lipsiţi de mijloace materiale şi foarte buni la studii, cei mai mulţi fiind fii de plugari (39 din 62) de preoţi, învăţători şi funcţionari. Solvenţii au fost în număr de 154, din cari numai 21 fii de agricultori, iar restul de 133 fii de funcţionari sau profesionişti. S'a încasat pentru întreţinerea bursierilor şi cheltueli comu ne, din subvenţia dată de Ministerul Educaţiei Naţionale, suma de , Lei 853,367 dela solvenţi taxe de întreţinere .... „ 1,381,388 pentru bibliotecă, baie şi diverse, suma de . „ 163,050 Total . '. „ 2,397,805 Fonduri+tranzitorii „ 920,471 Total intrate . . „ 3,318,276 S'a cheltuit: Pentru personal Lei 150,424 Cheltueli alimentare „ 1,317,472 Cheltueli pentru luminat şi încălzit . . „ 436,795 Cheltueli pt. întreţinerea edif. apă, etc. „ 136,082 478

Cheltueli pentru bibliotecă .... „ 50,901 Cheltueli pentru completarea veselei, rufăriei şi mobilierului .... „ 43,060 Cheltueli pt. reparaţiuni şi renovări . „ 106,096 Cheltueli pentru impozite, cheltueli de birou şi diverse „ 44,876 Cheltueli comune „ 199,627 2,485,333 Fonduri şi tranzitorii Lei 303,635 Mandate de plată rămase neîncasate din 1931 . „ 116,304 Sold , . . . , „ 413,004 Totalul eşitelor . . „ 3,318,276

Alimentaţia studenţilor s'a făcut în condiţiuni mulţumitoare şi cu toată urcarea de preţuri de pe piaţă, ea nu a fost cu nimic inferioară celei din anii trecuţi. Media generală a costului ali mentaţiei a fost de Lei 28,94 de zi şi persoană. Starea sanitară a studenţilor din cămin, în cursul anului ex pirat a fost satisfăcătoare. Medicul căminului, dl Dr. Liviu Te lia, a stat la dispoziţia studenţilor bolnavi, ori de câte ori aceş tia au avut trebuinţă de asistenţă medicală. Baia căminului a funcţionat la început o singură dată pe săptămână, iar din Noembrie, când numărul studenţilor a cres cut, de 2 ori pe săptămână. Grădina „Petran" din imediata apropiere a căminului, luată în arendă dela Asoc. „Astra", a servit ca loc de recreare şi stu diu. Biblioteca în cursul anului expirat, s'a îmbogăţit cu 166 vo lume, în valoare de Lei 50,901. Valoarea cărţilor (5826 volume) este de Lei 1,071,589. Numărul cititorilor a fost de 20,500. Casina a funcţionat cu preţuri foarte reduse, oferind stu denţilor, în timpul liber, o distracţie uşoară (jocuri de şah, bi liard, table, ping-pong, ziare, radio, pian), fără ca ei să pără sească edificiul căminului. Ordinea şi disciplina în cămin au fost mulţumitoare. Inventarul căminului a sporit cu obiectele înscrise la No. 4178—4211, în valoare de Lei 40,041. Valoarea mobilierului, a efectelor şi rufăriei de pat, a rechi zitelor de bucătărie şi a obiectelor dela atelierul mecanic, este în total de Lei 2,913,178 — şi bibliotecii de Lei 1,071,243 — la care adăogând clădirea evaluată la Lei 14,612,000, rezultă suma de Lei 18,596,421 479

4. Lista studenţilor bursieri adăpostiţi în Căminul „Avram Iancu".

Dela Facultatea de Drept:

1. Bocianu Valentin, Oct. 1936—Iunie 1937. 2. Chira Aurel, Oct. 1936—Iunie 1937. 3. Cornea Nicolae, Oct. 1936—Iunie 1937. 4. Issekutz Ioan, Oct. 1936—1 Dec. 1936. 5. Iuhas Leontin, Oct. 1936—Iunie 1937. 6. Lechinţan Grigore, Oct. 1936—Iunie 1937. 7. Pop V. Ionel, Nov. 1936—Iunie 1937. 8. Pordea Petru, Oct. 1936—Iunie 1937. 9. Sandor Victor, Oct. 1936—Iunie 1937. 10. Tătaru Aurel, Oct. 1936— Iunie 1937. 11. Todor Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 12. Todoran Dorift, Nov. 1936—Iunie 1937. 13. Cristea Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 14. Neamţu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 15. Rădulescu Florian, Dec. 1936—Iunie 1937. 16. Vasiliu Constantin, Oct. 1936—Nov. 1936. 17. Druiu Ioan, Febr. 1937—Iunie 1937.

Dela Facultatea de Litere:

1. Bârna Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 2. Bârluţiu Traian, Nov. 1936—Iunie 1937. 3. Chircev Anatole, Oct. 1936—Iunie 1937. 4. Coste Aron, Nov. 1936—Iunie 1937. 5. Dobroiu Eugen, Nov. 1936—Iunie 1937. 6. Florea Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 7. Mărgineanu Constantin, Nov. 1936—Iunie 1937. 8. Morariu Traian, Oct. 1936—Iunie 1937. 9. Pârvu Virgil, Nov. 1936—Iunie 1937. 10. Pascu Ştefan, Nov. 1936—Iunie 1937. 11. Pavelescu Gheorghe, Nov. 1936—Iunie 1937. 12. Pervein Iosif, Oct. 1936—Iunie 1937. 13. Petruş Petru, Nov. 1936—Iunie 1937. 14. Popescu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 15. Popa Ioan Cicău, Oct. 1936—Iunie 1937. 16. Turdean Gheorghe, Nov. 1936—Iunie 1937. 480

Dela Facultatea de Ştiinţe:

1. Bal Lascu, Oct. 1936—Iunie 1937. 2. Bâtea olan, Nov. 1936—Iunie 1937. 3. Cedrechi Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 4. Degan Valeriu, Oct. 1936—Iunie 1937. 5. Drimuş Iosif, Oct. 1936—Iunie 1937. 6. Mihăilă Nicolae, Oct. 1936—Iunie 1937. 7. Moldovan Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 8. Mureşan Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937. 9. Oltean George, Oct. 1936—Iunie 1937. 10. Plisca Terenţiu, Oct. 1936—Iunie 1937. 11. Pop Emil, Oct. 1936—Iunie 1937. 12. Suciu Petru, Nov. 1936—Iunie 1937. 13. Toraa Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937. 14. Vancu Ioan, Nov. 1936—iunie 1937.

Dela Facultatea de Medicină:

1. Costina Cornel, Oct. 1936—Iunie 1937. 2. Ciurdariu Pavel, Oct. 1936—Iunie 1937. 3. Dorea Nicolae, Nov. 1936—Iunie 1937. 4. Faur Aron, Nov. 1936—Iunie 1937. 5. Faur Gheorghe, Oct. 1936—Iunie 1937. 6. Fodor Octavian, Oct. 1936—Iunie 1937. 7. Mihăleanu Liviu, Oct. 1936—Iunie 1937. 8. Meţianu Cornel, Oct. 1936—Iunie 1937. 9. Negulescu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 10. Oprita Gheorghe, Oct. 1936—Iunie 1937. 11. Perian Sorin, Oct. 1936—Iunie 1937. 12. Pugna Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937. 13. Scurtu Alexe, Nov. 1936—Iunie 1937. 14. Teşoiu Marin, Oct. 1936—Iunie 1937. 15. Usinevici Gheorghe, Dec. 1936—Iunie 1937

5. Căminul studentelor universitare.

Situat în Calea Moţilor No. 70—72, cu un teren supraedifi- cat de 2181 m2 şi curte, grădină-parc de 5867 m2. Edificiile vechi partere u 73 încăperi, etaj 2 încăperi — edificiul nou parter, etaj I şi etaj II cu 62 încăperi. Camere de locuit: 58 cu 180 locuri. 481

Situaţia averii Căminului.

Imobilul şi mobilier cu destinaţie imobilieră Lei 9,000.000 Mobilier . . „ 1,580.291 Bibliotecă „ 370.547 Unelte „ 27.104 Instrumente mecanice „ 12.45f> Instalaţiuni de apaduct şi încălzire . . . . „ 1,173,822 Articole de gospodărie „ 178.3401 Lingerie . „ 837.046 Diverse „ 75.27» Plante , „ 11.050

Cheltueli de alimentaţie şi efectivul Căminului în anul 1936-37.

S'a cheltuit pentru alimentaţie Lei 685.373 Solvente interne . . , 22.656 Solvente externe . . . „ 442 Personal administrativ „ 2.797 Personal de serviciu „ 3.432 Total , . , „ 29.327 Cota medie 23.37.

Cont de gestiune. ~~ Intrate: Eşite: Solve .... Lei 1,321.823 Lefuri, diurne . Lei 75.645 Taxe de bibliotecă „ 20.552 Alimentaţie . . „ 791.635" Taxe de bae . . „ 32.970 încălzit, luminat „ 275.239 Taxe de uzaj . . „ 19.670 întreţinere, cură- Impozit . . . . „ 520 ţit, spălat, rep. Diverse . . . . „ 12.557 mici .... „ 63.984 Salarii bugetare . „ 183.272 Spese de biurou . „ 7.228 Total: 1,591.364 Spese pt. bibliotecă „ 5.266 Complectări de mob.etc. . . „ 8.099 Impozit ... „ 585 Diverse, transitorii „ 135.910 Spoire , 2.411) Salarii bugetare „ 183.272 Total: Lei 1.580,084 31 482

Numărul persoanelor adăpostite în cămin în anul 1936—37.

Bursiere 28—39 Solvente în anul bugetar 80—297 Solvente în anul şcolar 80—792 Personal ad-tiv . . . 6 Personal de serviciu . 12

6. Lista bursierelor adăpostite în căminul studentelor universitate.

Fac. de Drept.

Buziu Letiţia (1. X-^30. VI). Gavrilă Vionela (17. XI—30. VI).

Fac. de Litere.

Barbu Florica (1б IX—4. III). Ciocan Paraschiva (7. X—21. X). Cărpinişan Eugenia (26. X—30. VI). Costea Georgina (28. X—29. VI). Cre{u Măria (2. X—30. VI). Danciu Aurora (4. XI—30. VI). Deleanu Viorica (9. XI—29. VI). Hulea Elvira(20. X—30. VI). Huma Eva (4. XI—29. XI). Lazar Emilia (3. X—22. XII). Mânu Măria (12. XI—30. VI). Mărginean Ana (2. X—30, VI). Mustaţă Cecilia (30. IX—3. XI). Nemeş Veturia (2. X—30. VI). Oltean Elvira (3. XI—30. VI). Pop Li via (10. X—25. X). Pop Lucia (29. IX—4. III). Savu Măria (1. X—30. VI). Truţescu Virginia (3. XI—30. VI).

Fac de Ştiinţe.

Baba Raveca (26. X—26. VI). Boroş Măria (3. XI—30. VI). Căileanu Zenovia (6. X—30. VI). Cosma Cornelia (30. IX—30. VI). Lupan Aurora (21. X—8. XI. Mâşcă Măria (2. XII—30. VI). Moise Eliza (6. X—18. XII). Onosiu Terezia 2. X—30. VI). Palade Veronica (5. XI—30. VI). Palcu Elisabeta (1. XI—30. VI). Pop Hortenzia (1. XI—30. VI). Roşeau Hortenzia (5. X—19. XII). Şandru Cornelia (5. X—30. VI). Şurani Georgina (7. X—30. VI). Tomas Lucia (4. XI—26. VI). j

Fac. de Medicină.

Berea Roxana (21. IX—30. VI). Gherlan Viorica (31. X—3. VII). Preda Sabina (19. X—3. VII).

7. Căminul studenţesc „V. Babeş".

Situat în Str. Victor Babeş No. 13, acest cămin se găseşte •vis-a-vis de Clinici şi în apropiere de Biblioteca Universităţii. Căminul, cu parter, trei etaje şi mansardă, este destinat pen tru adăpostirea numai cu locuinţă a studenţilor universitari. In cămin se găsesc pentru închiriat 41 camere cu 126 locuri. Chiria pentru o persoană reprezintă vara: 300—450, iarna: 450—600 lei. Media locatarilor adăpostiţi în anul şcolar 1936—1937 atinge cifra de: 115 locatari, cari se repartizează după cum urmează: 86% dela facultatea de medicină 7% „ drept 5% „ litere 2% „ ştiinţe Din acest număr: 20 au fost bursieri, restul solvenţi. Viaţa în cămin a fost familiară, nu s'a ivit nici un diferend. Ordinea, disciplina mulţumitoare. Starea sanitară a locatarilor a fost pe deplin satisfăcătoare. Nu s'a înregistrat nici un caz de boală, care ar fi reclamat asistenţă medicală. Baia cu duşuri reci şi calde a funcţionat tot anul. 484

Casina a oferit cu preţuri foarte scăzute mâncări uşoare şi un local de distracţie cu şah, domino, table, biliard, ping-pong,. radio, ziare, etc Inventarul căminului reprezintă la sfârşitul anului şcolar su ma de Lei: 4.739,331 care se repartizează astfel:

A) Imobile şi instalaţiuni imobiliare: a) Imobil 2.800,000 b) Instalaţiuni imobiliare .... 445,891 3.245,8911 B) Obiecte mobiliare: a) Mobilier 1.037,323 b) Efecte de pat şi lingerie . . . 419,485 c) Utilaj de bucătărie ... 25,935 d) Maşini şi unelte 7,589 e) Rechizite de birou 3,108 1.493,440* Totalul inventarului 4.739,331

Bilanţul incasărilor şi cheltuielilor se prezintă astfel. Venituri: Salarii pentru personalul bugetar . . . 103,496 Fondul sanitar 12,000 Fond de ajutorare 11,072 Chirii şi taxe de baie 436,654 Impozite incasate dela personal . . . 5,453 Diverse venituri 131,633 700,40» Salarii pentru personalul bugetar . . . 103,596

Cheltuieli: Salarii pentru personalul nebugetar . . 150,500 încălzit luminat apă-canal 211,338 întreţinere: curăţit, spălat 48,130 Complectare de inventar 19,990 Construcţii, instalaţii: refacerea spălătoriei 45,513 Cheltuieli de birou: telefon, registre . . 8,954 Impozite vărsate pentru personal . . . 5,453 Chirii şi taxe de baie restituite .... 21,210 Fondul de ajutorare 1,000 Diverse cheltuieli 4,137 619,821 Sold la sfârşitul anului 80,587" 485

8. Cantina studenţească universitară.

1. Cantina s'a redeschis la data de 1 Septembrie 1936 în lo calul Primăriei Municipiului Cluj, din Str. Memorandului No. 21 unde a funcţionat până la data de 24 Aprilie 1937. In acest interval de timp funcţionarea Cantinei a suferit o întrerupere dela 5 Martie până la 1 Aprilie 1937, cauzată de în chiderea Universităţii. La 24 Aprilie Cantina a fost închisă cu ocazia mutării ei în localul Căminului Stud. „V. Babeş", unde s'a redeschis la data de 12 Maiu 1937 şi a funcţionat până la 1 Iu lie 1937. 2. Masa s'a servit numai studenţilor universitari la un preţ de 700 lei lunar, care sumă a servit exclusiv la acoperirea cheltuelilor de nutriment, masa constând din 3 feluri de mâncare la prânz şi 2 seara. 3. Numărul abonaţilor în decursul anului a variat între -250—300. 4. Situaţia casei la data de 1 Iulie 1937 este următoarea:

Intrate: Eşite: 1,686.632 Lei 1,615.047 Lei Sold în casă 71.585 Lei

5. Subvenţia acordată de către Rectorat Cantinei în acest an se ridică la suma de 317.028 Lei repartizată astfel: a) încălzit şi luminat Lei 82.991 b) Complectarea mobilierului şi veselei . . . „ 35.367 c) Chiria pivniţei „ 6.000 d) Salariile personalului de serviciu . . . . „ 142.950 e) Diurna personalului administrativ . . . . „ 35.000 f) încasat pentru alimentele alterate din cauza închiderei Cantinei în luna Martie 1937 . „ 14.720 Repartizând această sumă la numărul abonaţilor şi zile ar fi în medie 2,50 Lei de student pe zi.

OFICIUL DE EDITURA 1. Consiliul oficiului.

In conformitate cu art. 2 din regulamentul oficiului, apro bat de Senat la 16 Iunie 1934 şi publicat în Anuarul 1933—34, „Oficiul de editură este condus de un consiliu de administraţie numit de Senatul universitar pe doi ani cu începere dela 1 Oc tombrie. Acest Consiliu se compune din câte doi delegaţi ai fie cărei facultăţi şi din prorector ca preşedinte". In acest an şcolar Consiliul Oficiului de editură a avut compunerea următoare:

Preşedinte. Nicolae Drăganu (Prorectorul Universităţii). Membrii: Camil Negrea, Gheorghe Sofronie (drept). Valeriu Bologa, Gheorghe Buzoianu (medicină) Constantin Marinescu, George Giuglea (litere). Emil Racoviţă, Vasile Meruţiu (ştiinţe). Secretar: Ioan A. Vătăşescu.

2. Bilanţul fondurilor.

Fondul „A" Manuale Didactice.

Intrate Eşite 1. Sold la 1 Octomvrie 1936 . . Lei 693.107 2. încasat din vânzarea manualelor „ 201.073 3. Plătit pentru imprimarea ma nualelor şi cheltueli de poştă cu expedierea lor ... . „ 283.757 Total Lei 894.180 283.757 Scăzând eşitele ...... „ 283.757 Sold la 30 Sept. 1937 . . . . „ 610.423 489

Fondul ,.B" Lucrări ştiinţifice.

Intrate Eşite 1. Sold la 1 Octomvrie 1936 . . Lei 105.668 2. Plătit pentru tipărirea lucră rii „Monografii Matematice . " 19.750 Total Lei 105.668 19.750

Scăzând eşitele „ 19.750 Sold la 30 Sept. 1937 .... „ 85.918

Fondul „C." Publicaţii periodice"

Intrate Eşite 1. Sold.Ja 1 Octomvrie 1936 . Lei 45.203 2. Pentru tip. publ. Inst. de Geo grafie „ 32.992 3. Pentru tip. an. Inst. de Istorie Naţ. „ 19.040 4. Pentru alimentarea dela Fon dul de întreţinere .... „ 100.000 5. Pentru alimentarea din Cre ditul Special , 200.000 6. Achitat cota Rev. Inst de Geol. şi Min „ LO.000 7. Achitat cota Bul. Soc. de Şt. „ 30.000 S. Achitat cota Bulet. Grad Bot.* şi Muz. Bot „ 35.000 9. Achitat cota Rev. de Endo crin. Gyn. şi Obst „ 30.000 10. Achitat cota Bulet. Eugenie şi Biopolitic „ 20.000 11. Achitat cota Arhivele Inst. Medico Legal „ 20.000 12. Pentru tip. rev. Matematica . „ 35.000 Total ~ „ 345.203 242.032

Scăzând eşitele .... „ 242.032 Sold la 30 Sept. 1937 . . „ 103.171 490

REGULAMENTUL OFICIULUI DE EDITURĂ AL UNIVERSITĂŢII „REGELE FERDINAND I".

Dispoziţii generale.

Art. 1. — Oficiul de Editură a Universităţii „Regele Fer- dinand I" din Cluj (OfEd), înfiinţat în baza art. 75 al Legii de organizare a învăţământului universitar1), are menirea de a veni în ajutorul studenţimei şi a învăţământului superior prin edita rea de manuale româneşti şi totodată de a sprijini creaţia ştiin ţifică a personalului universitar prin editarea, sau numai subven ţionarea publicaţiilor şi periodicelor ştiinţifice. Art. 2. — Oficiul de Editură este condus de un Consiliu de administraţie (CAOfEd) numit de Senatul Universitar (SU) pe doi ani, care se numără dela 1 Octombrie. Acest Consiliu se com pune din câte doi delegaţi ai fiecărui Facultăţi şi din prorector care este preşedinte de drept. Jumătate din delegaţii facultăţilor se aleg în luna Iunie a fiecărui an. Consiliul de Administraţie va fi ajutat în lucrările sale de secretarul universităţii, însărcinat cu secretariatul, de adminis tratorul şi de Contabilul Administraţiei Universitare pentru fa cerea plăţilor şi ţinerea contabilităţii oficiului. Consiliul se întruneşte odată la lună, două luni în cursul anu lui şcolar la convocarea preşedintelui sau la cererea a 5 membri. Consiliul poate lua hotărîri valabile dacă sunt prezenţi cel puţin 5 membri. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Art. 3. — întrebuinţarea, administrarea şi justificarea fon durilor se hotăreşte de către CAOfEd în conformitate cu Legea Contabilităţii Publice şi după normele ce se vor fixa printr'un regulament aprobat de Consiliul de Administraţie. Sumele disponibile pot fi depuse spre fructificare la una sau mai multe bănci din localitate, cu aprobarea prealabilă a SU. Art. 4. — Controlul gestiunei CAOfEd este încredinţat Co- misiunei de Censori, compusă din trei membri numiţi de Sena tul Universitar în luna Iunie pe câte un an, care va începe cu 1 Octombrie.

*) Decr. Regal No. 1444 din 20. IV. 1932, (Mon. Of. No. % din 22 IV. 1932). 491

Comisiunea de Censori poate face controlul gestiunei ori când în cursul anului. Ea este obligată să-şi depună raportul la sfârşitul anului financiar, cel mai târziu în cursul primei luni a noului an financiar. Art. 5. — La sfârşitul fiecărui an financiar, CAOfEd înain tează SU spre aprobare şi descărcare un raport asupra activităţii din acel an, împreună cu bilanţul gestiunei financiare şi cu rapor tul Comitetului de Censori. Atât raportul CAOfEd, cât şi bilan ţul vor fi semnate de toţi membrii Consiliului de administraţie; un rezumat cuprinzând bilanţul se va publica în Anuar. Art. 6. — Publicaţiile editate în întregime pe spesele OfEd vor purta pe foaie de titlu antetul „Universitatea Regele Ferdi- nand I din Cluj" şi vor înşira pe copertă lista celorlalte publi caţii înrudite ale Universităţii. Publicaţiilor subvenţionate vor tipări în prefaţă sau pe con trapagina copertei cuvintele: „Publicaţie tipărită cu ajutorul acor dat de Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj" şi vor men ţiona subvenţia în eventuale introduceri. Autorii, directorii lor vor fi invitaţi să împlinească în măsura putinţei, dorinţa Uni versităţii de a publica pe coperta, ori pe fila de gardă, lista pu blicaţiilor acesteia. Art. 7. — OfEd dispune de patru fonduri distincte, care sunt administrate după normele hotărâte de regulamentul lor special, regulamente care nu pot fi modificate decât cu formala aprobare a S. U. Fondul A) al manualelor didactice; Fondul B) al lucrărilor ştiinţifice; Fondul C) al subvenţionării periodicelor ştiinţifice; Fondul D) al subvenţionării tezelor de doctorat de specia lizare. Numărul fondurilor nu poate fi micşorat sau sporit decât de S. U. pentru modificarea statutului fondului A al Manualelor didactice trebue o consultare prealabilă a Facultăţilor şi o ma joritate de două treimi ai membrilor S. U. Schimbarea de destinaţie a sumelor aparţinând fondului ma nualelor didactice A, este interzisă. Repartiţia activului anual între fondurile В, С şi D se propune S. U. de către CAOfEd, socotindu-se mai întâi sumele care revin de drept fondurilor prin anume destinaţie1) sau care sunt venituri din avere proprie, apoi

*) Vezi art. 8, al. 2. 492

împărţindu-se între fonduri după nevoile fiecăruia sumele anuale acordate de Universitate. Art. 8. — Senatul hotăreşte mai întâi ce sumă globală ar pu tea atribui în anul şcolar respectiv OfEd din veniturile univer sitare, pentru a decide mai apoi asupra propunerei motivate de repartizare între fonduri prezentate de OfEd. Fondul A al manualelor didactice au fost dela înfiinţare, şi rămâne, o alcătuire de sine stătătoare fără amestec cu celelalte fonduri prezente sau viitoare. El se întrebuinţează numai pentru scopul destinaţiei sale. Viramentele chiar temporare din sumele sale disponibile sau din rezervele sale, sunt strict interzise. Viramente în cursul anului între fondurile В şi următoarele se pot face de OfEd numai motivat şi cu aprobarea S. U. Art. 9. — Cererile de subvenţie vor fi înregistrate la Rec toratul Universităţii până la 15 Noembrie. S. U. va comunica OfEd până la 30 Noembrie ce sumă glo bală poate să-i pună la dispoziţie. OfEd va prezenta spre aprobare S. U. proiectul de repar tiţie între fonduri şi o propunere de rezolvire a cererilor de sub venţie până la 15 Ianuarie. Tipărirea Manualelor şi Lucrărilor ştiinţifice, a căror edi tare a fost hotărâtă de S. U., se va face pe măsura procurării fondurilor, ţinându-se seamă de ordinea înregistrării la Rectorat, dar preferindu-se acelea care corespund nevoilor imediate ale învăţământului şi care nu sunt reprezentate în literatura Româ nească. Art. 10. — Autorii depunând manuscrisul trebue să declare în scris că vor face toate corecturile de tipar ce li se vor cere şi că vor sta la dispoziţia OfEd pentru a da toate lămuririle nece sare unei bune tipăriri. Autorii lucrării editate integral vor primi, în schimb, fără nici o plată 100 (unasută) de exemplare din lucrarea tipărită, •exemplare pe care nu le va putea vinde sub nici o formă. Art. 11. — Prima ediţie a manualelor şi a lucrărilor editate de OfEd, este şi rămâne proprietatea exclusivă a Universităţii „Ediţiile următoare aparţin autorului. Universitatea acordă autorului o cotă de 25% din preţul de -vânzare al lucrărilor ce editează ca „drept de autor", cotă ce se лга achita pe măsura încasărilor; îi mai remite fără plată toate clişeele figurilor sau planşelor. 493

Art. 12. — Consiliul de Administraţie stabileşte preţul ma nualelor şi lucrărilor editate după următoarele norme: Costul total al imprimării se înmulţeşte cu 2 (doi) şi se îm parte cu numărul exemplarelor tipărite din care s'a scăzut pre ţul celor 100 exemplare dăruite autorului. Din preţul astfel stabilit revine pentru fiecare exemplar» vândut: 50% fondului de editură al OfEd; 25% autorului sau autorilor; 5% Administraţiei Universităţii, pentru plata personalului- însărcinat cu ţinerea contabilităţii, inventarului şi gestionarea. desfacerei; 20% remiza librăriilor. Art. 13. — Stocul manualelor şi lucrărilor editate se încre dinţează Administraţiei Universităţii, care are sarcina de a con duce inventarul şi contabilitatea fiecărei lucrări în parte. Desfacerea se poate face: a) prin vânzare directă, în care caz cumpărătorul beneficia ză de un rabat de 20%, cotă destinată librarului; b) prin un oficiu de vânzare sau prin mai multe librării, că rora li se acordă o cotă de 20% prin preţul de vânzare. c) Prin societăţile studenţeşti pe facultăţi, cărora li se va- acorda o remiză de 5% din cota de 20% destinată librarului, de- restul de 15% beneficiind cumpărătorul care trebue să fie student. Sumele realizate de societăţile studenţeşti din procentul de 5% vor forma un fond pentru cumpărarea de cărţi didactice, ne cesare bibliotecilor lor. Societăţile studenţeşti sunt obligate să prezinte Rectoratului,, la finele anului, acte justificative alcătuite, conform legii, pentru întrebuinţarea acestor sume, cu sancţiunea, în caz de nesupunere, de a pierde pentru viitor această favoare. Comisia de Cenzori a. OfEd are sarcina controlului acestor fonduri. Art. 14. — Pentru realizarea scopului arătat în art. 1, Uni versitatea are dreptul de a încheia contracte cu persoane române sau străine, care nu fac parte din personalul Universităţii din Cluj, pentru a-şi asigura dreptul de editare al manualelor şi lu crărilor sau traducerilor acestora, ce ar putea promova învăţă mântul universitar. 494

§ 1. — Fondul Manualelor didactiec (A)

Art. 15. — Fondul manualelor didactice (Fondul A), este constituit din: a) sumele provenite din vânzarea manualelor didactice. b) din veniturile sumelor disponibile depuse cu dobândă cf. art. 3. c) subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi de către oricare alt minister sau autoritate publică. d) orice alte sume dăruite sau venituri de fondaţii închinate Universităţii, în acest scop. Art. 16. — Din fondul A se editează numai în limba româ nească exclusiv manuale didactice de vădit folos învăţământului universitar şi cu precădere acelea a căror specialitate nu este încă reprezentată în literatura românească. Art. 17. — Manualele pentru a fi editate, trebue să întru nească următoarele condiţii: a) Să fie prezentate de un profesor al Universităţii din Cluj, ca fiind opera proprie sau ca opera altor membri ai personalului ştiinţific universitar, dat în acest caz prezentarea trebue făcută de profesori titulari de specialitate care-şi iau formal răspunde rea ştiinţifică a lucrării. Excepţie face dispoziţia art. 14 privi toare la traduceri. b) Să fie recomandate pentru editare de către Consiliul Fa cultăţii competente. c) Să fie redactate şi terminate complect, atât textul cât şi figurele, să fie scrisă la maşină şi să fie gata pentru imprimat. Manualele care prin natura lor nu pot fi dactilografiate, vor fi prezentate în manuscris, scris citeţ.

§ 2. — Fondul lucrărilor ştiinţifice (B)

Art. 18. — Fondul lucrărilor ştiinţifice (Fondul B) este con stituit şi alimentat din: a) Subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către Ministerul Educaţiei Naţionale sau de către oricare alt Minister şi autoritate publică. b) Sumele provenite din vânzarea lucrărilor ştiinţifice edi tate. 495

c) Sumele alocate de S. U. d) Oricare alte Sume dăruite Universităţii în acest scop. Art. 19. — In contul fondului В se editează sau se subven ţionează numai lucrări de pronunţat caracter ştiinţific, lucrări originale, care contribue la înzestrarea ştiinţei cu ceva nou, cu excluderea publicaţiilor de înaltă vulgarizare şi a acelora care pot beneficia de ajutorul fondurilor С şi D. Art. 20. — Pentru a fi editate, lucrările ştiinţifice trebue să prezinte condiţiile ce urmează: a) Să fie opera profesorilor sau personalului ajutător al Uni versităţii. b) Să fie recomandate de către Consiliul Facultăţii compe tente. c) Să fie redactate complet, atât textul cât şi figurile, să fie scrise la maşină şi gata preparate pentru tipărire. Lucrările care prin natura lor nu pot fi dactilografiate pot fi prezentate scrise cu mâna, dar citeţ. d) Lucrările ştiinţifice pot fi redactate în limba română sau în limbile: latină, franceză, germană, engleză, italiană sau spa niolă. Lucrările vor avea o tablă de materie analitică în mod obli gatoriu şi se recomandă un index de nume şi materie; cele în limba română vor fi înzestrate cu un sumar în una din limbile străine citate mai sus, cele în limbi străine cu un sumar în limba română.

§ 3. — Fondul pentru subvenţionarea publicaţiilor periodice (C)

Art. 21. — Fondul pentru subvenţionarea publicaţiilor perio dice (fondul C) este constituit şi alimentat din: a) Subvenţiile acordate în acest scop de Ministerul Edu- caţiunii Naţionale şi de către oricare alte Ministere sau autori tăţi publice. b) Din sumele alocate de S. U. c) Din oricare alte sume dăruite Universităţii sau din veni turile fundaţiilor instituite în acest scop. Art. 22. — Din fondul С se pot acorda subvenţii numai: a) Periodiciilor editate de Institutele, Clinicile, Seminariile şi Laboratoarele Universităţii din Cluj. 496

b) Periodicelor Societăţilor de caracter pur ştiinţific înfiin ţate şi conduse de fapt de profesorii universităţii „Regele Ferdi nand I", cu sediul Direcţiei în Cluj şi cu colaboraţie Universi tară Cluj ană însemnată. Art. 23. — Repartizarea subvenţiilor se va face după urmă toarele norme: a) Vor fi preferate periodicele cele mai vechi, mai cunos cute, mai răspândite şi mai apreciate în ţară şi străinătate. b) Se va ţine seamă de raportul între cheltuelile de editare şi încasările provenite din abonamente, vânzări, subvenţii buge tare sau de orice altă natură. c) Se va avea în vedere ca meritând întâietatea şi valoarea publicaţiilor primite ca schimb cu periodicul pentru care se cer subvenţii. Cererile de subvenţie vor fi însoţite de următoarele acte: 1. Facturi sau devize ale tipografiei, stabilind preţurile de editare. 2. Bilanţul încasărilor din abonamente, vânzări, anunţuri,, cotizaţii şi alte venituri dela apariţia ultimului volum. 3. Enumerarea subvenţiilor primite din buget sau de orice altă origine. 4. Lista publicaţiilor primite în schimb şi inventariate. 5. Avizul Facultăţii competente. Art. 24. — Periodicile subvenţionate rămân proprietatea In stitutelor sau Societăţilor care le editează, cu obligaţia de a de pune la Rectorat două exemplare complete.

§ 4. — Fondul subvenţionării tezelor de doctorat cu caracter ştiinţific (D)

Art. 25. — Fondul subvenţionării tezelor de doctorat cu ca racter ştiinţific (Fondul D), este constituit din: a) Subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către Ministerul Educaţiei Naţionale sau de către oricare alte Minis tere sau autorităţi publice. b) Sumele alocate de S. U. c) Oricare alte sume dăruite Universităţii în acest scop. Art. 26. — In contul fondului D se editează sau se subven ţionează, în vederea publicării lor, numai tezele de doctorat ale Universităţii din Cluj care prezintă.următoarele însuşiri: 497

a) Să fie lucrări originale ce au cerut mai mulţi ani de cer cetări şi care aduc rezutate ştiinţifice noui, de vădită însemnătate. b) Să ceară pentru o expunere concisă un număr de pagini, cu sau fără figuri în text şi planşe, a căror editare să întreacă evident mijloacele proprii ale autorului împreunate cu subvenţiile ce ar fi obţinut dela instituţii universitare sau de orice altă ori gină c) Să fie recomandate de către Consiliul Facultăţii compe tente cu majoritatea de patru cincimi din numărul membrilor pre zenţi. d) Să fie recomandate prin raport în scris favorabil, de că tre o Comisie de trei specialişti numită ad hoc de CfEd dintre profesorii şi conferenţiarii universitari de aceiaşi specialitate sau de specialităţi înrudite şi aprobată de Senat. e) Să fie redactate complect, atât textul cât şi figurile, să fie scrise la maşină şi gata pregătite pentru tipărire. Textele care ' prin natura lor nu pot fi dactilografiate pot fi scrise cu mâna, dar citeţ. Votat în şedinţa din 5 Februarie 1938. Preşedinte: ss. N. DRAGANU

Acest regulament a fost aprobat de Senatul Universităţii in şedinţa din 17 Februarie 1938.

Rector: Secretar General: FL. ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ IOAN A. VÂTĂŞESCU

Lista publicaţiilor Universităţii din Cluj. Liste des publications de l'Universite de Cluj.

a) Manuale didactice (ediţia Universităţii). Manuels didactiques (editis par l'Universite).

1. Tratat de drept administrativ român (Trăite de droit administratif roumain), 1923+784 pag.; de prof. V. Onişor. 2. Tratat de anatomie umană (Trăite d'anatomie humaine), Voi. I. 1923+636 pag.; de Prof. Dr. V. Papilian. 3. Sângele şi organele hematopoitice, Hematologia (Le sang et les organes hematopoietiques, Hematologie). Tratat de pato-

32 498

logie clinică şi anatomie patologică 1923+530 pag.; de Prof. Dr. Titu Vasiliu. 4. Curs de matematici generale (Cours de Mathematiques generales) Voi. I. Matematici elementare. (Calcul numeric. Cal- •cul algebric. Reprezentare grafică. Trigonometrie. Operaţii cu numere apropiate). Fasc. I. 1926 +320 pag. Fasc. II. 1927+321 —524 pag. de Prof. Gheorghe Bratu. 5. Propedeutica Chirurgicală (Introduction â la Chirurgie) 1927+792 pag.; de Prof. Dr. I. Iacobovici. 6. Lecţiuni de Geometrie Analitică, (Lecons de Geometrie Analytique) urmate de introducere elementară în studiul analitic al geometriilor neeuclidiene şi noţiuni elementare de geometrie vectorială 1927+620 pag.; de Prof. N. Abramescu. 7. Tratat de Oftalmologie Voi. I. (Trăite d'Ophtalmologie) 1928+790 pag.; de Prof. Dr. D. Michail. 8. Curs de Botanică Generală, (Cours de Botanique Gene rale); de Prof. Ioan Grinţescu. Fascicola I: Organizarea generală a plantelor (Citologie, Histologie) 1928+110 pag. Fascicola II: Rădăcina, tulpina (pag. 111—278+1929). Fascicola III: Frunza (pag. 279—388+1930). Fascicola IV: Reproducerea plantelor (pag. 389—562+1932). Fascicola V: Reproducerea plantelor (sfârşit, cu bibliografie şi index alfabetic) 1934+563—838. 9. Curs de biologie generală (Cours de biologie generale). Evoluţia şi ereditatea 1930+200 pagini; de Prof. Rene Jeannel. 10. Lecţiuni de geografie pură infinitezimală. (Lecons de Geometrie pure infinitesimale) 1930+334 pag.; de Prof. Nico lae Abramescu. 11. Elemente de Istologie şi de Tehnică Microscopică (Ele- ments d'histologie et de technique microscopique); de Prof. Ioan Drăgoiu. Voi. I. Microscopul şi accesoriile sale. Preparaţiunea micro scopică (Le Microscope et ses accessoires. Preparations microsco- piques) 1931+272 pag. Voi. II, fasc. 1. Ţesuturile (les tissus) pag. 273—440+1932. Voi. II, fasc. 2. Aparate, ete. pag. 441—720+1933). 12. Radiologie medicală (Radiologie medicale), noţiuni pre gătitoare şi technică generală) 1931+480 pag.; de Profesor Dr. Dimitrie Negru. 499

13. Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat (la Scien ce et la technique du droit internaţional prive); de Prof. Iorgu Radu. Voi. I. Teorii fundamentale. Natura juridică şi metoda drep tului internaţional privat (1933+428 pag.). Voi. II. Elaborarea ştiinţifică a dreptului internaţional pri vat (1934+568 pag.). 14. Curs de Fizică medicală I. 1936, 288 pagini, de conferen ţiar N. Bărbulescu. 15. Medicina legală. 1937, 744 pagini, de Prof. Mihail Kern bach. 16. Exerciţii şi probleme de analiză, teoria funcţiilor şi me canica raţională. 1937, 256 pagini, de Prof. Theodor Angheluţă.

b) Lucrări ştiinţifice (ediţia Universităţii). Travaux scientifiques (edites par l'Universite).

1. Principii Fundamentale de Filosofie Juridică. 1936, 228 pagini, de Prof. Eugeniu Speranţia. 2. Flora pliocenică dela Borsec. 1936, 192 pagini, cu XXII Tabele, de docent Emil Pop. 3. Monografii Matematice Fasc. I. Paul Montei profesor dela Sorbona: Lecţiuni despre Funcţiunile Aproape-Periodice, profesate la Univ. din Cluj. 1937, 72 pagini.

c) Publicaţii ştiinţifice şi literare. Publications scientifiques et littiraires.

1. Biblioteca Institutului de Istorie Naţională. Bibliotheque de l'Institut d'Histoire naţionale). No. 1. N. Drăganu: Toponimie şi Istorie. (Toponymie et Histoire), 1928. 11+178 p. No. 2. /. Crăciun: Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui privitoare la Români (Le Chroniquer Szamoskozy et ses notes au sujet des Roumains), 1928, 214 p. No. 3. /. Moga: Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII (La riva- lite polono-autrichenne et l'orientation politique des Pays Rou mains â la fin du XVII-e s.), IV+240 p. No. 4. 6\ Stanca: Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Mo ga (La vie et l'activite de l'eveque Vasile Moga), (en cours). 500

2. Publications de l'Institut d'Histoire generale. No. 1. S. Dragomir: Vlahii şi Morlacii, studiu din istoria românismului balcanic (Les „Vlaques" et Ies „Morlaques", etude sur les Roumains des Balkans), 136 р., (1924). No. 2. C. Marine seu: Şcoala istorică raţionalist! (L'Ecole historique raţionaliste), 19 р., (1925). No. 3. Melanges d'Histoire generale, 381 р., fig. et carte (1927). No. 4. închinare lui Nicolae Iorga (Hommage â Nicolas Ior- ga), 440 р., fig. (1931).

3. Biblioteca Medico-Istorică (Bibliotheque Medico-Histori- que publice par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de la Phar- macie). No. 1. /. Guiart: Medicina în timpul Faraonilor (La Mede cine aux temps des Pharaons) epuise, (1926), 52 p. et 39 fig. No. 2. V. Bologa: Contribuţiuni la Istoria Medicinei din Ar deal (Contributions â l'histoire de la Medecine en Transylvanie), (1927), 104 p. avec 16 fig. No. 3. V. Bologa: începuturile medicinei ştiinţifice româ neşti (Les debuts de la medecine scientifique roumaine), (1930), 91 p. avec 14 fig. No. 4. V. Bologa: Din Istoria sifilisului (L'Histoire de la syphilis), (1931), 71 pag. No. 5. Alexandru Lenghel: Istoricul ciumei în Cluj la 173& —1739 (L'histoire de la peste de Cluj en 1738—1739, (1931), 161 р., avec 20 fig. No. 6. Constantin Gheorghiu: Asfaltul şi petrolul ca medi camente. Bacău, 1935, 39 p. 8° cu fig. în text. No. 7. Valeriu L. Bologa: Lamaştu-Karia-Samca. Cluj, 1935, IV+23, p. 8°. No. 8. Nic. Igna: Cultul lui Esculap şi al Higiei (cu specială privire la Dacia superioară). Cluj, 1935, 108 p. 8°, cu 1 planşă şi 35 fig.

4. Biblioteca eugenică şi biopolitică a „Astrei" (Bibliotheque eugenique et biopolitique de „Astra"). No. 1. Iulm Moldovan: Igiena Naţiunei (L'hygiene de la nation), (1925), 70 p. No. 2. Iuliu Moldovan: Biopolitica (La Biopolitique), (1926) 95 p. 501

No. 3. 5. Mehedinţi: Şcoala română şi capitalul biologic na ţional (L'Ecole roumaine et le capital biologique naţional), (1927) 36 p. No. 4. E. Racoviţă: Evoluţia şi problemele ei (L'evolution et ses problemes), (1929), 183 р., 30 pl. 5. Biblioteca medicală şi igienică a „Astrei" (Bibliotheque medicale et d'hygiene de „Astra"). No. 1. Iuliu Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia ei socială, (1926), 57 р., 10 fig. No. 2. L. DanieUo: Tratamentul tuberculozei pulmonare, (1926), 106 р., 7 fig. No. 3. /. Iacobovici: Cancerul, (1926), 86 р., 15 fig. No. 4. /. Goia: Boalele infecţioase şi profilaxia lor, (1927), 145 р., 12 fig., 3 pl. No. 5. A. Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic, (1929), 142 p, 27 fig. No. 6. Şt. Bezdechi: Sportul la Eleni. Biblioteca subsecţiei de educaţie fizică „Astra". Problema tuberculozei. (Conferinţele cursului de perfecţionare). Bibi. med. şi ig. Astra. 6. Publicaţiile Institutului de Igienă şi Igienă socială. No. 1. Dr. Sabin Manuilă: Epidemiile din Transilvania, Cluj, 1921, 60 p. No. 2. Dr. Gheorghe Popoviciu: Protecţia copiilor în Ardeal Cluj, 1925, p. 135. No. 3. Dr. Mihail Zolog: Cercetări asupra capacităţii fizice şi intelectuale ale elevilor de şcoală. Cluj, 1927, 62 p. No. 4. Dr. Titu Slăvoacă: Contribuţiuni la epidemiologia fe brei tifoide. Cluj, 1927, 60 p. No. 5. Dr. Gheorghe Popoviciu: Mortalitatea copiilor în Ar deal. Cluj, 1933, p. 104. No. 6. Dr. Iordache Făcăoaru: Elemente de antropologie. Cluj, 1934. No. 7. Dr. Petre Râmneanţu: Cercetări asupra originii etnice a populaţiunei din sud-estul Transilvaniei. Cluj, 1935. No. 8. Dr. Petre Râmneanţu: Studii asupra depopulării Ba natului. Cluj, 1936. 7. Biblioteca Dacoromaniei (Bbliotheque de Dacoromania). No. 1. G. Bogdan-Duică: Istoria Literaturii române (His- toire de la Litterature roumaine), (1923), VII+917 p. 502

No. 2. A. Bena: Limba română şi Saşii din Ardeal, (La langue roumaine et Ies Saxons de Transylvanie), (1925), 44 p. No. 3. E. E. Precup: Păstoritul din Munţii Rodnei, (LTn- dustrie pastorale dans Ies Montagnes de Rodna), (1926), 58 p. No. 4. Giandomenico Serra: Contributo toponomastico alia Teoria della Continuita nel Medioevo delle Comunitâ rurali ro mane e preromane dell'Italia Superiore, Cluj, (1931), 325 pag. No. 5. Ştefan Binder: Kind, Knabe, Mâdchen im Dacoroma- mschen Cluj, (1932), 43 p. No. 6. Al. Procopovici: Pronumele personal în funcţiune morfologică verbală, Cluj—Bucureşti, (1933), 16 p. No. 7. N. Drăganu: Numele proprii cu sufixul -şa, Cluj— Bucureşti, (1933), 37 p. No. 8. Emil Petrovici: Graiul Caraşovenilor, (Le parler des Krašovani). Cluj—Bucureşti, 1935), X+270 p. No. 9. Ion Breazu: J. Michelet şi Românii. Studiu de lite ratură comparată, Cluj, 1930, IV+162 p.

8. Publications du Seminaire des Mathematiques de l'Uni- versite de Cluj. Lecon sur Ies fonctions entieres ou meromorp- hes par Paul Montei prof. â la Fac. des Sciences de l'Univ. de Paris, recueillies et redigees par P. Sergesco prof. l'Univ. de Cluj. Paris, Gauthiers-Villars et Со. Edit. 1932. 9. Monografii matematice, publicate sub îngrijirea profeso rilor dela secţia de matematici a Universităţii din Cluj. No. 1. Paul Montei: Lecţiuni despre funcţiunile aproape pe riodice (redactate de Tib. Popoviciu). Cluj, (1937), 68 p. Edit. Ardealul. No. 2. W. Sierpinski: Lecţiuni despre mulţimile analitice. Cluj, (1937). Edit. Ardealul. No. 3. Tiberiu Popoviciu: Lecţiuni despre polinoamele de cea mai bună aproximaţie. Cluj, (1937). Edit. Ardealul. 10. Publications du Laboratoire de Geologie, Paleontologie. Elemente de geologie cu o privire generală asupra geologiei Ro mâniei, (Elements de geologie avec un apercu general sur la geo logie de la Roumanie), 460 р., 349 fig. et la carte geologique de la Roumanie en couleurs. Cluj, 1924, II. (Edit. „Ardealul") par Prof. I. P. Voiteşti. Elemente de Paleontologie. I. Nevertebrate, 365 р., 454 fig. Cluj 1928 de Prof. I. Popescu-Voiteşti. 503

10 bis. Biblioteca populară Astra, secţia ştiinţelor naturale: Voi. 4. Victor Stanciu: Viaţa şi opera profesorului I. P. Voiteşti, (1926), 95 pag.

11. Publications du laboratoire de Pedologie et de Pedagogie experimentale de l'Universite de Cluj. No. 1. P. Ilcuş: Inteligenţa copilului, studiu critic şi expe rimental. No. 2.Lazăr Antilă, Livu Sirea, V. Ghidionescu şi Gh. Co- micescu: Inteligenţa copilului. (Intelligence de l'enfant, contri butions experimentales), pp. VIII+206. No. 3. Gh. Comicescu: Raportul între intuiţie în învăţământ. Elaborarea mintală, (Le rapport entre l'intuition et l'abstraction dans l'enseignement. L'elaboration mentale), pp. VI+230. No. 4. Laboratorul de Pedologie şi Pedagogie experimen tală: „Fişa Individuală", (La Fiche Individuelle), împreună cu Instrucţiunile, pp. 8.

12. Studii şi cercetări psihologice, publicate de Institutul de Psihologie experimentală, comparată şi aplicată, (Etudes et recherches psychologique publiees par Г Institut de Psichologie). No. 1. FI. Ştefănescu-Goangă: Selecţiunea capacităţilor şi orien tarea profesională, (La selection des capacites et l'orientation professionelle), 1929, IV+72. Ed. II. No. 2. Liviu Rusu: Selecţia copiilor dotaţi, (La selection des enfants bien doues), 1929, pp. IV+228. No. 3. Nicolae Mărgineanu: Psihologia exerciţiului, (Psy- chologie de l'exercice), 1929, pp. XVI+212. No. 4. Liviu Rusu: etc. Psihologia configuraţiei, (Psycho- logie de la forme), 1929, VI+151. No. 5. N. Mărgineanu: Psihotehnica în Germania, (La Psy- chotechnique en Allemagne), 1929, pp. VI+82. No. 6. Alex. Roşea: Măsurarea inteligenţii şi debilitatea mintală, (La mesure de l'intelligence et la debilite mentale), 1930, pp. XIII+190. No. 7. Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contimpo rană, (La psychologie allemande contemporaine), 1930, pp. X+ 348. No. 8. Lucian Bologa: Psihologia vieţii religioase, (Psycho logie de la vie religieuse),1930, pp. X+331. 504

No. 9. Liviu Rusu: Aptitudinea tehnică şi inteligenţa practi că, (L'aptitude technique et l'intelligence practique), 1931, pp. VII+141. No. 10. Nicolae Mărgineanul Psihologia învăţării, (La psychologie de l'education), 1931, pp. XV+165. No. 11. Alex. Roşea: Psihopatologia deviaţilor morali, (La psychopatologie des anormaux moraux), 1931, pp. VII+110. No. 12. Alex. Roşea: Debilitatea mintală, (La debili te men tale), 1931, XII+76. No. 13. C. Pârlog: Psihologia desemnului, (La Psychologie du dessin), 1932, pp. VIII+136. No. 14. Dim. Todoranu: Psihologia temperamentului, (La Psychologie du temperament), 1932, pp. IV+170. No. 15. N. Mărgineanu: Psihologia franceză contimporană. (La Psychologie francaise contemporaine), 1932, pp. IV+169. No. 16. Alex. Roşea: Delincventul minor, (Le Deliquant mi- neur), 1932, pp. VII+179. No. 17. L. Bologa: Lectura tineretului, (La Lecture de la jeunesse), 1933, pp. VI-f-118. No. 18. Al. Roşea: Psihologia Martorului, (La Psychologie du temoin), 1934, pp. IX+156. No. 19. M. Beniuc: învăţare şi Inteligenţă la animale, (Ap- prentissage et Intelligence chez les animaux), 1934, pp. 11+86. No. 20. FI. Ştefanescu-Goangă: Fişa personală de observaţie psihologică, (La Fiche personnelle d'observation psychologique). Instrucţii pentru utilizarea fişei personale. (Instructions pour l'u- tilisation de la fiche personnelle), 1934, pp. 25+44. No. 21. FI. Ştefane scu-Goangă: Teste pentru măsurarea Funcţiunilor mintale, p. 32. No. 22. Dimitrie Todoranu: Psihologia Reclamei, (La Psy chologie de la Reclame), pp. VI+108. No. 23, FI. Ştefănescu-Goangă, A. Roşea şi i". Cupcea: In stabilitate emotivă, 200 р., 8°, 1936. No. 24. A. Roşea şi D. Tudoran: Teste colective verbale pen tru măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B). No. 25. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de ela borare). No. 26. Nicolae Mărgineanu: Elemente de Psihometrie, (Ele- ments de Psychometrie), 1937, pp. XIV+359. No. 27. Nicolae Mărgineanu: Analiza factorilor psihici, (ГА- nalyse des Facteurs Psychologiques), 1937, pp. XIV+199. 505

No. 28. Nicolae Mărgineanu: Teste de temperament şi ca racter, (Tests de Temperament et caractere). Măsurarea trăsă turilor de temperament şi caracter, (La mesure du temperament et du caracter), pp. 31. No. 29. A. Chirchev, M. Draser şi N. Mărgineanu: Teste de atitudini sociale, (Tests d'attitudes sociales). Măsurarea atitudi nilor sociale, (La mesure des attitudes sociales), pp. 8. 13. Lucrări de Fonetică. Publicaţiunile Laboratorului de Fo netică Experimentală, (Travaux de Phonetique. Publications du Laboratoire de Phonetique Experimentale). No. 1. Joseph Popovici: Une prononciation bulgare, 1921, 33 p. No. 2. Iosif Popovici: Fiziologia vocalelor româneşti ă şi î. (Physiologie des voyelles roumaines ă et î), 1921, 34 p. No. 3. Iosif Popovici: Ortoepia şi fonetica, (Orthoepie et phonetique), 1932, 70 p. No. 4. Iosif Popovici: Abatele Rousselot creatorul foneticei experimentale, (L'abbe Rousselot createur de la phonetique ex perimentale), 1926, 34 p. No. 5. Iosif Popovici: Vocalele româneşti, (Les voyelles rou maines), 1927, 57 p. No. 6. Emile Petrovici: De la nasalite en roumain, 1930, 125 p.

d) Periodice (periodiques).

1. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic (Bul- letin du Jardin et du Musee botaniques de l'Universite de Cluj).

Tome I (1921), VII+94+14 р.; Tome II (1922), VII+124+16 р., 3 pl., 6 fig.; Tome III (1923), VII+118+20 р., 5 pl., 1 fig.; Tome IV (1924), VIII+124+20 р., 3 pl., 7 fig.; Tome V (1925), VIII+134+49 р., 3 pl.; Tome VI (1926), VIII+134+24 р., 7 pl.; Tome VII (1927), VI+160+16+27 р., 11 pl., 19 fig.; Tome VIII (1928), IX+160+54+20+27 р., 19 fig., 1 c; Tome IX (1929), VIII+226+22+28 р., 16 fig., 13, 1 carte; Tome X (1930), VIII+222+29 р., 4 fig., 23 pl.; Tome XI (1931), VIII+116+26, 11 fig., 2 pl.; Tome XII (1932). VIII+168+4 р., 36 fig., 16 pl.; 506

Tome XIII (1933), VII+128+24 р., 44 fig., 6 pl.; Tome XIV (1934), VIII+246+29 р., 31 fig., 39 tab.; Tome XV (1935), XII+250+64+31 р., 23 fig., 24 tab.; Tome XVI (1936), VIII+164+32 pag., 17 fig., 3 tab.; Tome XVII (1937), VII+200+32+35 р., 77 fig., 7 tab. 2. Contribuţiuni botanice din Cluj, (Contributions botaniques publiees par lTnstitut botanique de Cluj). Tome I, (Fasc. 1—21), 1921—1930, XVI+281 p, 44 fig., 21 pl.; Tome II, (Fasc. 1—11), 1929—1937, 456 р., 43 fig., 22 pl. 3. Publicaţiile Institutului de Chimie, (Publications de lTn stitut de Chimie). a) Laboratorul de Chimic generală. 27 Note publicate în diferite reviste din ţară şi străinătate dela 1926 până la 1936, precum şi I-a parte a unui Manual de lucrări practice de Chimie generală „Operaţiuni de laborator" publicată la Tip. „Ardealul" în 1925. b) Laboratorul de Chimie anorganică şi analitică. Tome I (1920—23), 175 р.; Tome II (1923—26), 244 р.; Tome III 1926—28), 254 р.; Tome IV (1928—30), 510 р.; Tome V (1930—32), 400 р.; Tome VI (1932—34), 560 р.; Tome VII (1934—36), 380 p. c) Laboratorul de Chimie organică. Tome I (1925), Serie A, 64 р.; Ţome II (1926), Serie A, 153 р.; Tome III (1927), Serie A, 118 р.; Tome IV (1929), Serie A, 134 p. şi în plus 12 note separate, publicate dela 1929—1932. d) Laboratorul de chimie fizicalâ. Tome I (1922), Serie B, 75 р.; Tome IV, Serie B, (1928), 117 p. şi 5 pl.; Tome V, Serie B, 148 р.; Tome VI, Serie B, (1930), 149 р.; Tome VII, Serie B, (1932), 162 р.; Tome VIII, Serie B, (1935), 210 p. 507

4. Buletinul extensiunei universitare, (Bulletin de l'Extension universitaire de Cluj), 1924 —25, 100 р.; 1925—26, 88 р.; 1926 -27, 236 р. 5. Lucrările Institutului de Geografie, (Travaux de l'Insti- tut de Geographie de l'Universite de Cluj). Tome I (1922) XIII+351 p. 54 fig. 31 pl.; Tome II (1926), 325 p. 24 fig., 11 c, 34 pl.; Tome III, (1929), 346 р.; Tome IV, (1931). 465 р., 6 е., 51 pl.; Tome V, (1931), 310 p. 19 pl.; Tome VI, (1936) 369 р., 7 fig. în text, 29 pl. cu 10 hărţi, 36 fot. şi 36 fig. 6. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic (Revue du Mu- see Geologique-Mineralogique de l'Universite de Cluj). Tome I, No. 1 et 2, 185 р., 48 fig., 4 pl. 1 c; Tome II, No. 1, 59 р., 10 pl.; No. 2, 78 р., 3 pl.; Tome III, No. 1, 83 p. 5 pl.; Tome III, No. 2.; Tome IV, No. 1, 111 р., 19 fig., şi 6 pl.; No. 2, 64 р., plusieurs fig. pl. et cartes. Tome V, No. 1, 137 р., plusieurs fig. pl. et cartes. Tome V, No. 2, 211 р., avec 34 fig. Tome VI No. 1—2, 350 p. 184, fig. 22 pl. şi hărţi. Tome VII, No. 1. 7. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (Annuaire de l'Institut d'Histoire naţionale). Tome I (1921—22) XVI+434 р.; Tome II (1923) XV+544 р.; Tome III (1924—1925) X+1045 р.; Tome IV (1926—1927) X+1000 р.; Tome V (1928—1930) XII+793 р.; Tome VI (1931—1935) XII+844 р.; Tome VII (1936) Omagiu Lapedatu), LXXIV+905 р.; Tome VIII (1937—1938) (en cours). 8. Clujul medical, revistă medicală lunară. (Le Cluj medical, revue medicale mensuelle publice par les Professeurs de la Faculte de Medecine). Tome I (1919)+1001 pag.; Tome II (1921)+412 pag.; 508

Tome III (1922)4-373 pag.; Tome IV (1923)+367 pag.; Tome V (1924)+346 pag. + II р.; Tome VI (1925)+504 pag.; Tome VII (1926)+532 pag.; Tome VIII (1927)+638 pag.; Tome IX (1928)+755 pag.; Tome X (1929)+708 pag.; Tome XI (1930)+660 pag.; Tome XII (1931)+686 pag.; Tome XIII (1932)+669 pag.; Tome XIV (1933)+730 pag.; Tome XV (1934); Tome XVI (1935); Tome XVII (1936); Tome XVIII (1937); Tome XIX (1938 cu cours).

9. Buletin eugenie şi biopolitic. (Bulletin eugenique et biopolitique, organe mensuel de la section medicale et biopolitique de „Astra", public par des professeurs de la Faculte de Me- decine). Tome I (1927), 380 p.; Tome II (1928), 384 р.; Tome III (1929), 384 р.; Tome IV (1930), 343 р.; Tome V (1934), 384 р.; Tome VI (1935), 384 р.; Tome VII (1936), 384 р.; Tome VIII (1937), 384 p.

10. Dacoromania (Bulletin du Musee de la Langue Rou- maine). Tome I (1920—1921) VI+608 р.; Tome II (1921—1922), VIII+940 р.; Tome III (1922—1923), X+1157 р.; Tome IV (1924—1926) l-re pârtie. IV+640 р.; 2-me pâr tie, XV+1000 р.; Tome V (1927—1928), VIII+943 р.; Tome VI (1929—1930), VIII+694 р.; Tome VII (1931—1933), IX+697 р.; Tome VIII (1934—1935), XII+531 p. 509

Sever Pop şi Emil Petrovici, subt direcţia lui S. Puşcariu, Atlasul Linguistic Român, Prospect Bucureşti, 1936, 8 p. + 1 hartă + 15 hărţi colorate.

11. Mathematica, (Revue publice par le Seminaire des Mat- hematiques de l'Universite de Cluj). Tome I (1929), 159 р.; Tome II (1929), 171 р.: Tome III (1930), 157 р.; Tome IV (1930), XVI+196 р.; Tome V (1931), 163 р.; Tome VI (1932), 181 р.; Tome VII (1933), 164 р.; Tome VIII (1934), 216 р.; Tome IX (1935), 333 р.; Tome X (1935), 212 р.; Tome XI (1935), 272 р.; Tome XII (1936), 248 р.; • Tome XIII (1937), 288 p.

12. 'Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. (Bulletin de la Societe des Sciences de Cluj). Tome I (1921—1923), 643 р., 173 fig., 3 pl.; Tome II (1924—1925), XVI+384+235 р., 368 fig., 8 pl.; Tome III (1926—1927), XIII+424+201 р., 106 fig., 8 pl.; Tome IV (1928—1929), 542+126 р., 121 fig., 7 pl.; Tome V (1929—1931), 504+147 р., 99 fig., 2 pl.; Tome VI (1931—1932), XVI+651 р., 188 fig., 3 pl.; Tome VII (1933—1934), 641 р., 87 fig., 3 pl.; Tome VIII (1934—1937), 651 р., 289 fig., 5 pl.

13. Lucrările Institutului de Speologie din .Cluj. (Travaux de l'Institut de Speologie de Cluj). Tome I (Nos 1—25), 1920—1924, 553 р., 229 fig.; Tome II (Nos 26—48), 1924—1926, XII+604 р., 523 fig., 2pl.; Tome III (Nos 49—52), 1926—1927, IX+393 р., 366 fig.; Tome IV (Nos 53—55), 1927—1928, IX+624 р., 1325 fig., 1 pl.; Tome V (No. 56), 1928, XII+808 p. 2270 fig.; Tome VI (Nos 57—80), 1928—1930, XVI+486 р., 184 fig.; 510

Tome VII (Nos 81—98), 1930—1932, XVI+330 р., 298 fig.. 2pl.; Tome VIII en cours.

14. Biospeologica. (Etudes sur i'histoire naturelle du domaine souterrain. Editee depuis 1920 par l'Institut de Speologie de Cluj). Tome I (Nos I—X), 1907—1909, VIII+710 р., 33 fig., 42 pl. Tome II (Nos XI—XIX, 1909—1911, VIII+1074 р., 104 fig., 47 pl.; Tome III (Nos XX—XXIX), 1911—1913, VIII+850 р., 46 fig.,56pl.; Tome IV (Nos XXX—XL), 1913—1919, VIII—812 р., 197 fig-, 18 pl.; Tome V (Nos XLI—L), 1919—1924, VIII+1138 р., 1206 fig-, 22 pl.; En cours: Tomes VI et VJI (fascicules LI â LXV parus).

15. Catalogue des Revues scientifiques et medicales, inven- taire methodique, (A) dans l'ordre alphabetique, (B) dans l'ordre geographique des pays et villes d'origine et (C) dans l'ordre des matieres, dresse sous la direction de E. G. Racovitza par A. Va- lentiny. (Cluj, Universite, 455 р., 1926).

16. Anuarul Universităţii din Cluj (Annuaire de l'Universite de Cluj). Tome I, 1919—20+40 p. Tome II, 1921—22+238 p. Tome III, 1922—23+174 p. Tome IV, 1923—24+200 p. Tome V, 1924—25+173 p. Tome VI, 1925—27+260 p. Tome VII, 1927—28+248 p. Tome VIII, 1928—29+298 p. Tome IX, 1929—30+296 p. Tome X, 1930—31+384 p. Tome XI, 1931—32+365 p. Tome XII, 1932—33+375 p. Tome XIII, 1933—34+423 p. Tome XIV, 1934—35, 472 p. + 3 pl. şi fot. 511

Tome XV, 1935—36, XIV + 399 р. Tome XVI, 1936—37.

17. Revista de Sociologie, (Revue de Sociologie publice par le prof. V. Bărbat ancien directeur du Seminaire de Sociologie). (No. 1—8).

18. Bibliotheca Bibliologica. (Publice par le Seminaire de Bibliographie Generale. Texte roumain et francais). No. 1. /. Crăciun: O ştiinţă nouă, Bibliologia, în învăţămân tul universitar din România. (Une science nouvelle, la Bibliolo gie, dans l'enseignement universitaire du Roumanie). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1933, in-8°, 26 p. No. 2. C. Gollner: Anul revoluţionar 1848 în Principatele Române. O contribuţie bibliografică. (L'annee revolutionnaire 1848 dans les Principautes Roumaines. Contribution bibliogra- phique). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1934, in-8°, 18 p. No. 3. /. Crăciun: Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Re bele Ferdinand I" din Cluj în primul deceniu 1920—1930. (L'activite scientifique â l'Universite „Regele Ferdinand I" de Cluj au cours de la premiere periode decennale 1920—1930). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1935, in-8°, 321 p. No. 4. T. Onişor, Bibliografia geografică a României în 1929 şi 1930. Cu o introducere asupra Bibliografiilor geografice ro mâneşti până în 1936. (Bibliographie geographique de la Rouma nie en 1929 et 1930. Avec une introduction sur les Bibliographies geographiques roumaines jusqu'en 1936). Cluj, Tip. Cartea Ro mânească, 1936, in-8°, 186 p. No. 5. /. Crăciun: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Bogdan- Duică, 1866—1934. (Bio-Bibliographie de Georges Bogdan-Dui- că, ancien professeur â l'Universite de Cluj et membre de Г Aca demie Roumaine, 1866—1934). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, in-8°, XIV+45 p. (In colaborare cu — En collaboration avec I. Breazu). No. 6. E. Roth: Bibliografia publicaţiilor Institutelor Medi- co-Legale din România, 1920—1935. (Bibliographie der Verof- fenntlichungen der Gerichtsmedizinischen Institute Rumâniens, 1920—1935). Cluj, Tip. Victoria, 1936, in-8°, 55 p. No. 7. /. Crăciun: Bio-Bibliografia Dlui Alexandru Lape- datu cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, 1876—1936. (Bio- Bibliographie de M. Alexandre Lapedatu, professeur â l'Univer- 512

site de Cluj et president de l'Academie Roumaine, â l'occasion de son soixantieme anniversaire, 1876—1936). Bucureşti, M. O. Im primeria Naţională, 1936, in-8°, 40 p. No. 8. V. Bologa: Bibliografia tezelor dela Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1923—1936, (Nr. 1— 1000). (Bibliographie des theses presentees devant la Faculte de Medicine et de Pharmacie de Cluj de 1923 â 1936). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, in-8°, 11+107 p. (In colaborare cu — En collaboration avec Lia M. Dima). No. 9. /. Crăciun: Doi bibliologi români, Ioan Bianu şi Al. Sadi-lonescu. (Deux bibliologues roumains, Jean Bianu et Al. Sadi-Ionesco). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 49 p. No. 10. /. Naghiu, Bio-Bibliografia P. S. Episcop Nicolae Colan, cu ocazia instalării în scaunul vlădicesc din Cluj, 1893— 1936. (Bio-Bibliographie de Mgr. Nicolas Colan, eveque de Cluj. publice â l'occasion de son intronisation sur le siege episcopal, 1893—1936). Sibiu, Tip. Arhidiecezană, 1937, in-8°, 36 p. No. 11. /. Crăciun: Bio-Bibliografia D-lui Sextil Puşcariu, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, 1877—1937. (Bio-Bi bliographie de M. Sextil Puşcariu, professeur â l'Universite de Cluj et membre de l'Academie Roumaine, â l'occasion de son soi- xentieme anniversaire, 1877—1937). Cluj, Tip. Cartea Româ nească, 1937, in-8°, 36 p. No. 12. T. A. Naum: Bio-Bibliografia lui Vasile Bogrea, 1881—1926. (Bio-Bibliographie de Vasile Bogrea, ancien pro fesseur â l'Universite de Cluj et membre corresp. de l'Academie Roumaine, 1881—1926). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 34 p. (In colaborare cu — En collaboration avec Iosif E. Naghiu). No. 13. /. Crăciun: Contribuţii româneşti privitoare la is toriografia universală. Bibliografie, 1927—1936. (Contribution roumaine â l'historiographie generale. Bibliographie, 1927— 1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°, 46 p. No. 14. T. Morariu: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Vâlsan, 1885—1935. (Bio-Bibliographie de Georges Vâlsan, ancien pro fesseur â l'Universite de Cluj et membre de l'Academie Roumai ne, 1885—1935). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 32 p. No. 15. /. Crăciun: Bibliografia Transilvaniei româneşti, 1916—1936. (Bibliographie de la Transylvanie roumaine, 1916— 1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°,366p. 513

d) Istoricul Universităţii şi al învăţământului superior. (Historique de l'Universite et de l'enseignement superieur).

1. Serbările pentru inaugurarea Univ. Cluj în 1920+168 p. 2. Fetes de l'inauguration de l'Universite roumaine de Cluj en 1920+170 pages. 3. Universitatea Daciei Superioare (Universite de la Dacie Superieure) de Prof. O. Ghibu, (112 p.+31 pl.). L'ouvrage se trouve au Rectorat de l'Universite. 4. Annuaire de l'Universite de Cluj (voir ci-dessus No. 16). 5. La Faculte de Medecine de l'Universite „Roi Ferdinand I-er" de 1919 a 1928. Cluj, 1930, 48 pag., 1 fig. 6. Călăuza studentului la Oui (Guide de l'etudiant â Cluj) par Jean A. Vătăşescu, şecretaire (1928+263 pp. et 1 plan, com plete chaque annee). 7. îndrumări universitare, publicate de oficiul universitar. (VII1+168 р.). 8. Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Regele Ferdinand I" din Cluj în primul deceniu, 1920—1930. (L'activite scientifique â l'Universite „Regele Ferdinand I" de Cluj au cours de la pre miere -periode decennale, 1920—1930) par I. Crăciun. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1935, in-8°, 321 p. (Bibliotheca Bibliologica No. 3)

-33

CLINICILE UNIVERSITARE 1. Consiliul Clinicilor.

Preşedinte: Constantin Urechia. Membrii: Iuliu Haţieganu, Dir. Clinicei Medicale. Grigoriu Cristea, Dir. Clin. Gynecologice şi Obst Titu Vasiliu, Dir. Inst. de Anatomie Patologică. Ioan Minea, Dir. Clin. Neurologice. Coriolan Tătaru, Dir. Clin. Dermatp-venerice. Gheorghe Popoviciu, Dir. Clin. Infantile. Dumitriu Mihail, Dir. Clin. Oftalmologice. Dumitru Negru, Dir. Instit. de Radiologie. Ion Goia, Dir. Clin. Semiologie Medicală. Ioan Aleman, Dir. Om. Stomatologice. Emil Jeposu, Dir. Clin. Urologice. Alexandru Pop, Dir. Clin. Chirurgicale. Gheorghe Buzoianu, Dir. Clin. Oto-rino-laring. Ref.: Ioan Buzilă, Dir. Ad-tiv al Clinicilor (până la 18. V. 1937). iar dela această dată prin delegaţie: dl adm-tor B. David şi dl şef contabil /. Ruja, dela Adminis traţia Universităţii.

2. Comisiunea Clinicilor.

Preşedinte: Constantin Urechia. Membrii: Emil Ţeposu şi Alexandru Pop. Ref.: Ioan Buzila Dir.-Ad-tiv al Clinicilor (până la 18. V. 1937) iar dela această dată prin delega ţie: Dnii B. David şi I. Ruja. 517

3. Personalul administrativ şi de serviciu al clinicelor.

Director adm-tiv: Buzilă Ioan (până la 18. V. 1937). Administrator: Popp Ştefan. Contabil: Fediuc Gh. Constantin (dela 1. IX. 1937). Cassier: Oltean Virgil autorizat prov. cu suplinirea postului de verificator. Şef de birou: Titişan Ioan şeful serv. personal. Şef de birou: Blăgescu Nicolae arch. şi registrator. Subşef de birou: Burie Alexandrina delegată (până la 28. II. 1937), Timar Ella (dela 1. IV. 1937). Inventarizator: Hartmann Francisc. Impiegaţi: Waedt Wilhelmina (def. cl. II). Deac Petru (def. cl. I). Corpădean Iustin (până la 30. XI. 1936), Missits Florica (dela 1. VI. 1937). Muller Elisabeta (def. cl. II). Savu Maftei (def. cl. II). jajna Samuil (def. cl. II). Petro Ştefan (def. cl. I), la Bucătăria Centrală. Verificator: Morar Ioan autorizat prov. cu suplinirea postului de cassier. Registrator: Bartok Coloman. Economi: Tătaru Ioan (la bucătăria Centrală). Păltineanu Atanasie autor. prov. cu condu cerea serv. primirii bolnavilor. Prim portari: Istrate Nicolae şi Brăzdau Grigore. Ordonanţe de birou. Cociş Ştefan şi Şooş Mihail. Şef mecanic: Alicuci Petre, Uzina Centrală şi uzina Clin. Neuro-Psichiatrice. Mecanici: Lupşor Ioan, Feher Gheorghe, Pop Vasile (Uzina Centrala). Lăcătuşi: Bob Vasile, David Iuliu (Uzina Centrală) Someşfălean Vasile (Uzina Psichiatrică). Eectrician: Abiudan Lupu Teodor (Uzina Centr.). Fochişti: Baciu Ioan, Huciu Sevastian, Turdăşan Io- sif (Uzina Centrală), Sângeorzan Ioan, Pu ra Gheorghe, Galfi Victor (Uzina Psichia trică) . 518

Apaductori: Turcu Vasile (Uzina Centrală), Hodrea Ioan (Uzina Psichiatrică). Brutar: Missits Florica (până la 31. V. 1937), Ha- şegan Gheorghe (dela 1. IX. 1937). Zidar de cazane: Miron Ioan. Prim grădinar: Tălnaciu Ioan. Tâmplar: Coroian Ştefan. Măcelar: Chendrean Vasile. Vizitii: Verde Gheorghe, SSălaă j an Ioan. Portar la casa de cadavre: Vaida Dionisiu Portar fochist: Mureşan Ioan.

Oameni de serviciu:

Oameni de serviciu: 3 la poarta principală, 2 la poarta Psi chiatrică; Surori de caritate: 79 la toate Clinicile; Spălătorese 8 la spălătoria Clinicilor; • îngrijitor de maşini: 1 la spălătoria Clinicilor; Servitori pentru grădini: 4 la grădinăria Clinicilor; Ajutor zidar (servitor): 1 la atelierele Clinicilor; Servitori purt. de cadavre: 2 la casa de cadavre a Clin.; Servitor în sala de cazane: 1 (la uzină); Ucenici: 9 la ateliere; Servitori la Buc. centr.: 9; Servitori pt. buc. dietetică: 4; Bucătăreasă: 1 la Buc. Neuro-Psichiatrică; Servitori: 3 la Buc. Neuro-Psichiatrică; Ajutori mecanici: 2 Ja Uzina centrală; Servitori: 1 la Uzina centrală; Servitor: 1 la Uzina Psichiatrică.

Personalul Clinicilor.

a) Clinica psichiatrică: Murăşan Gheorghe infirmier băiaş, 21 servitori. b) Clinica neurologică: Găvriluţ Măria primă infirmieră, Brăzdau Vasile portar fochist, 7 servitori. c) Clinica chirurgicală: Vădan Ioan portar fochist, 7 ser vitori. 519

d) Clinica medicală: Strungariu Gherasim portar fochist, 8 servitori. e) Secţia boalelor infect.: Ţiplea Ioan portar, 1 servitoare. f) Sanatoriul: Stan Gavrilă portar fochist, 5 servitori. g) Clinica ginecologică şi obstetricală: Racz Emerich por tar fochist, 10 moaşe, 1 spălătoreasă şi 5 servitori. h) Clinica dermato-venerică: Gebefiigi Ştefan portar fochist, Bohăţel Floare primă infirmieră, 6 servitori. i) Clinica oftalmologică: Câmpian Gavrilă portar fochist şi 4 servitori. j) Clinica infantilă: Horvath Mihail portar, 1 primă infir mieră şi 1 infirmier, 1 servitor, 1 spălătoreasă. k) Clinica oto-rino-laringologică: 1 servitoare. 1) Clinica stomatologică: Titişan Vasile portar şi 2 servi toare m) Farmacia clinicilor: 1 servitoare.

DARE DE SEAMA asupra activităţii Clinicilor în acest an şcolar.

Fonduri încasate:

1. Ministerul Educaţiunii Naţionale . . . Lei 15.265.500.— 2. Ministrul Sănătăţii „ — 3. Taxe de îngrijire încasate dela bolnavii internaţi, inel. taxe de îngrijire pt. restanţe „ 12.139.194.— 4. Taxe reglementare şi unice pt. Clinici „ 1.122.600.— 5. Contravaloarea combustibilului, între buinţat pt. încălzirea Institutului de Anatomie, Radiologie, Fiziologie şi Biblioteca Universităţii, încasat dela Universitate „ 599.799.— 6. Taxele pt. Sanator şi sala de operaţie . „ 185.038.— 7. Venituri întâmplătoare, etc „ 71.262.— 8. Restanţe încasate — arieratele .... „ 4.743.184- 9. Diferite conturi, reportat din anul 1935/1936 „ 294.001.67 10. Soldul reportat din anul 1935/1936 . . „ 15.708.251.87 In total Lei 50.128.830.54 520

Au rămas neordonanţate următoarele:

1. Ministerul Educaţiunii Naţionale . . . Lei 34.500.— Bugetul personalului s'a urcat la su ma de „ 3.296.187.-

Totalul cheltuelilor:

1. Materiale Lei 31.878.859-- 2. Arieratele „ 8.775.399.— 3. Diferite conturi „ 17.194.54 In total Lei 40.675.452.54 4. Personal „ 3.296.187.—

Suma de 34.500 lei rămasa neordonanţată a fost angajată şi actele justificative se găsesc la Ministerul Educaţiunii Naţio nale, Dir. Clinicilor fiind descoperită faţă de firma „Standard" din Bucureşti cu această sumă. Gestiunea Clinicilor s'a încheiat cu un excedent. In cursul acestui anul s'au executat din fondurile bugetare ale Dir. Clinicilor următoarele lucrări:

I. La Uzinele Clinicilor:

1. S'a procurat un motor electric de rezervă, pentru trans portarea apei de condens dela diferitele secţii cu încălzire cen trală la Uzina Centrală. 2. S'au înlocuit cărămizile refractare, devenite defecte, la ambele Uzine ale Clinicilor. 3. S'au înlocuit mai multe ţevi fierbătoare, care în urma de fectării au trebuit scoase din uz şi înlocuite cu altele noui. 4. S'au angajat materiale necesare pentru funcţionarea şi întreţinerea Uzinelor, ca: uleiuri, benzină, garnituri, ţevi, fitin- guri, etc.

II. La diferitele clădiri ale Clinicilor:

a) S'au reparat şi înlocuit mai multe conducte de apă şi ca nalizare, schimbându-se robinetele, bateriile, cuvetele, precum şi mai multe conducte electrice stricate, făcându-se astfel de repa- raţiuni mai mari la secţia de Boli Infecţioase. 521

b) S'au executat mici reparaţiuni de zidărie şi vopsitorie, la diferitele clădiri, cari nu mai sufereau amânare. c) S'a demontat şi remontat o casă de cadavre de pe lângă Clinica Psichiatrică şi o casă de iepuri. d) S'a reparat o parte din mobilerul Clinicei Psichiatrice. e) S'a reparat învelitura de tinichea dela unele clădiri ale Clinicilor. f) S'au reparat ascensoarele dela Clinica Medicală şi Bucă tăria dietetică.

III. Rufărie:

Excedentele anilor bugetari trecuţi şi încasarea unor sume mai mari pe care C. F. R., le datorau Clinicilor pentru îngriji rea bolnavilor, au permis aprovizionarea Clinicilor cu un stoc mai mare de lingerie, făcându-se aprovizionarea cu cea mai mare parte dintre articolele de rufărie şi aşternut, reclamate de diferi tele Clinici.

IV. Medicamente:

Fondurile Farmaciei fiind simţitor reduse, s'a simţit o lipsă de medicamente şi pansamente, în special a trebuit redusă, aproape complect, aprovizionarea Farmaciei cu specialităţi, — mai ales din motivul, că în urma dispoziţiunilor Ministerului de Industrie şi Comerţ, prin introducerea de noui taxe, la o mare parte din articolele importate din străinătate, cea mai mare parte a articolelor medicamentoase a suferit o scumpire serioasă.

V. Aparate şi Instrumente:

1. S'au procurat diferite instrumente pentru Clinica Chirur gicală la care se simţea o nevoie serioasă de asemenea instru mente chirurgicale, necesare pentru trebuinţele zilnice a acestei Clinici. 2. S'a reparat un aparat de diatermie dela Clinica Psichia trică. 3. S'a procurat un aparat nou cu unde scurte „Ultratherm" pe seama Clinicei Psichiatrice. 522

VI. Pentru Administraţia Centrala:

Afară de rechizitele şi articolele de birou strict trebuincioase s'au procurat şi două maşini de scris — dintre cari una cu un car lung, a cărei nevoie se simţea de mai multă vreme.

VII. Circulaţia bolnavilor

în Clinici care şi anul acesta a atins o cifră destul de mare, se poate vedea din statistica dela pag. 523.

VIII. Alimentaţia

bolnavilor şi personalului alimentaţi dela Bucătăria Centrală şi Neuro-Psichiatrică a costat zilnic 17.65 lei; aceia a bolnavilor dela Bucătăria Dietetică lei 20 pe când pentru bolnavii alimentaţi dela Bucătăria Sanatorului a fost prevăzută o cotă zilnică de lei 25. 1. Dat fiindcă bugetul Clinicilor a fost limitat la o sumă cu care nu se putea face faţă tuturor cerinţelor reale ale diferitelor secţii, serviciile au avut de suferit în special în ce priveşte apro vizionarea cu medicamente. 2. Afară de aceia din cauza lipsei numărului necesar de me seriaşi, o mare parte din reparaţiunile şi transformările proiec tate nu s'au putut executa, acestea trebuind să fie amânate până la o dată când Clinicile vor fi înscrise în- bugetul anilor viitori cu o sumă, care să acopere nevoile reale ale Clinicilor. 3. Lipsa unui personal suficient pentru serviciile auxiliare ale Dir. Clinicilor şi ale diferitelor secţii şi servicii ale Clinicilor s'a resimţit în cursul anului 1936/1937. Remedierea acestor lipsuri va forma preocuparea principală a anului viitor. In general Clinicile au funcţionat în mod satisfăcător, mai cu seamă graţie împrejurării că încasările taxelor de îngrijire a bolnavilor precum şi a cotelor bugetare lunare, cu care Clini cile se aflau înscrise în bugetul Ministerului Educaţiunii Naţio nale, s'au putut face în condiţiuni mai normale decât în anii trecuţi. 523

Pentru a putea asigura normala funcţionare a Clinicilor pe viitor din toate punctele de vedere, ar fi însă necesar, ca Onor. Minister al Educaţiunii Naţionale să prevadă în bugetul său pe seama Clinicilor, o alocaţie bugetară adaptată nevoilor reale ale acestora. In anii din urmă această alocaţie a fost succesiv com primată şi redusă la o sumă cu care nu se pot acoperi nici cele mai indispensabile angajări. Graţie spiritului de înţelegere a Onor. Ministerului Educa ţiunii Naţionale, Clinicile au obţinut în cursul anului trecut prin concursul Onor. Ministerului de Finanţe unele credite extraordi nare, şi numai datorită acestora s'a putut face faţă celor mai ur gente şi indispensabile nevoi ale Clinicilor. STATISTICA circulaţiei bolnavilor repartizaţi pe Clinici, în anul 1936—37 Circulaţia bolnavilor

NUMELE CLINICILOR Zile de îngrijire Nr . cor 1 Rămaş i Veniţ i Deced . Plecaţ i j Rămaş i

1 1070 2816 36.198 2937 85 1081 2 650 426 20.370 392 23 662 3 1134 1962 37.077 1932 85 1155 4 615 8S6 20.751 798 8 643 5 Obslerricală 505 915 16.606 902 8 510 6 414 647 13.367 626 20 415 7 56 144 2.309 138 — 62 8 228 383 7.508 361 10 243 9 505 701 15 897 677 34 495 10 931 870 £9.834 877 11 913 11 696 805 22.380 802 699 Vi 192 487 6.009 490 — 188 13 734 539 22.699 527 17 717 14 1641 861 50.691 818 36 1648

EXTENSIUNEA UNIVERSITARA Istoric şi realizări.

Extensiunea universitară, înfiinţată în anul 1924, cu scopul de a răspândi cultura cât mai mult în massele poporului, a func ţionat şi în acest an şcolar cu următorul comitet: Preşedinte de onoare: Prof. Alexandru Lapedatu. Preşedinte activ: Prof. Nicolae Drăganu. Secretar General: Prof. Fior ian Ştefănescu-Goangă. Membri: Profesorii: Alexandru Borza, Mihail A. Botez, Sil viu Dragomir, Iuliu Moldovan, Sextil Puşcariu, Victor Stanciu, Valeriu Moldovan, Ioan Minea şi George Sofronie. Extensiunea Universitară a desvoltat şi anul acesta o acti vitate rodnică, deşi mai puţin intensă ca în anii trecuţi, din cauză că subvenţiile i s'au redus simţitor. Fiind ajutată de „Astra" şi de alte societăţi culturale din ţară, a păstrat un contact viu cu populaţia doritoare de cultură şi progres din oraşele ardelene, prin conferinţele menţionate mai jos.

Lista conferinţelor din acest an şcolar.

Cluj.

Revizionismul maghiar în lumina dreptului internaţional Prof. G. Sofronie Arta rusească (cu proiecţiuni) „ G. Petranu Dela medicina veche la cea a viitorului . . „V. Bologa Hărţile graiului (cu proiecţiuni) .... „ S. Puşcariu Noi curente în pregătirea tineretului euro pean „ C; Marinescu Noi curente în pregătirea tineretului euro pean (Continuare) ,, Q Marinescu Ce este căsătoria? ,, A. Ionaşcu 527

Cultură şi civilizaţie „ E. Speranţia Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea Tratamentul hidro-mineral în bolile rini chiului . „ E. Ţeposu Critica lui Shakespeare „ P. Grimm Cunoaşteţi Basarabia? (cu proiecţiuni) . . „A. Borza Cartea românească în decursul veacurilor . Conf. I. Crăciun

Hunedoara.

Tineretul de azi şi filosofia Prof. D. D. Roşea

Satu-Mare.

Cultură şi civilizaţie Prof. E. Speranţia Sterilizarea şi căsătoria „ A. Ionaşcu Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea

Sebeş-Alba.

Revizionismul maghiar şi dreptul popoare lor Prof. G. Sofronie Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea Graiul satelor noastre, argument al conti nuităţii (cu pr.) Conf. Sever Pop Cultură şi civilizaţie Prof. E. Speranţia

ATELIERUL CENTRAL

34 Comisiunea atelierului central:

Atelierul central înfiinţat şi organizat în anul şcolar expi rat, când s'a aprobat şi regulamentul său1), a fost condus de următoarea Comisie:

Preşedinte: Prof. Emil Haţieganu. Membrii: Prof. Lazăr Iacob, Ar. Grădinescu, D. Negru, D. Teodorescu. Director: Prof. Victor Stanciu.

Secţiile atelierului central. In acest an şcolar Atelierul Central a avut 3 secţii: a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a edificiilor şi instala ţiilor interioare ale Universităţii. b) Secţia de aparate şi instrumente de preciziune. c) Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire.

Activitatea celor trei secţii.

a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a edificiului central a avut următorul personal: Şef: P. Bărăianu sen., electrician losif Lemeni, tâmplar Pop Ioan, tinichigiu Fr. Tuşoni şi fochiştii La- zar Gheorghe şi Tănase Iacob. Această secţiune a executat lu crări la edificiul central al Universităţii, la Institutul de Anato mie descriptivă, la instalaţia de încălzire centrală a clinicilor, la Seminarul de Filologie modernă, Institutul de Chimie generală, Colegiul universitar „Carol II". instalaţia caloriferului dela Rec torat, la Decanatul Facultăţii de Litere şi Administraţia Univer sităţii, Seminarul de Drept Comercial, ascensoarele Universităţii, Institutul de Psihologie, Institutul de Mineralogie-Petrografie,

*) Vezi Anuarul 1935/36 cap. respectiv. 531

Institutul de Studii Clasice, Oficiul. Universitar, Botanica Siste matică, Institutul Zoologic, casa Universităţii din strada Brătia- nu, Institutul de Radiologie, Institutul de Geografie, Seminarul de Filologie, Institutul de Farmacologie, Observatorul Astrono mic, Seminarul de Limba Franceză, Seminarul de Limba Italia nă şi Institutul de Fiziologie generală. Materialul întrebuinţat la aceste lucrări a fost în sumă de Lei 118.948 şi s'au executat lucrări cari făcute la atelierele din oraş ar fi costat peste 450.000 Lei. Această secţie pe lângă aparaturile necesare edificiilor Uni versităţii la instalaţia de electrică de apă şi gaz a reparat mobi lierul şi a construit dulapuri, lampe, rafturi, candelabre, scări, sonerii ete, necesare diferitelor institute universitare. b) Secţia de aparate şi instrumente de precizie are ca şef pe dl V. Anlauf, căruia i s'a ataşat P. Bărăianu iun. Universitatea având numai puţine instrumente, a aprobat ca dl V. Anlauf să monteze şi să lucreze cu instalaţiile şi uneltele sale proprii în lo calul atelierului central prin proprii săi angajaţi şi alte lucrări decât cele necesare institutelor universitare. Secţia de aparate şi instrumente de precizie în cursul aces tui an abia s'a instalat în noul local, totuşi a făcut toate reparaturile aparatelor deteriorate pe la diferitele institute uni versitare şi a construit din nou aparate la Observatorul Astro nomic, Institutul de Mineralogie-Petrografie, Clinica Stomatolo gică, Institutul de chimie medicală şi Institutul de Fiziologie ge nerală. Această secţiune este în stare să repare de-acum orice apa rat ştiinţific şi să construiască cele mai uzuale aparate şi insta laţii noui c) Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire a funcţionat, ca şi în trecut, în cadrul Bibliotecii Universităţii, lucrând şi pentru diferitele institute universitare. A legat cărţi în condiţiuni avanta joase, sau a executat anumite lucrări complimentare, ce nu le pot executa institutele, cari îşi leagă singure cărţile. Т Л В L O U al corpului didactic universitar pe anul şcolar 1936/37 în ordinea protocolară a Facultăţilor, cu indicaţia catedrei şi a domiciliului.

NUMELE ŞI CATEDRA LOCUINŢA PRONUMELE

I. FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE DE STAT a) Prof. titulari: 1 Angelescu Alexandru Drept civil IV Str. Mârzescu 24 3388 2 Boilă Romul Drept constituţional Str. Băii 1 1386 3 Cădere Victor Procedura civilă II Mtnistr. plenipot. 4 f Cătuneanu C. Ioan Drept roman II Str. Regală 11 B. Б Ghiulea Nicolae Finanţe, Statist. şi Pol. soc. Str. Mico 36 3552 6 Haţieganu Emil Procedura civilă Str. Şincai 13 2249 7 Iacob Laz ar Drept bisericesc Str. Iuliu Maniu 36 2041 8 Ionaşcu Aurelian Drept civil III Str. Avram Ian cu 1 2221 9 Ionescu Bogdan Drept civil român II Str. Episcop Ivan 30 10 Ionescu B. Dumitru Economia politică I Str. Donat 56-58 11 Lazar Liviu Legislaţia agrară şi indust. Str. Bolintineanu 17 1007 12 Maniu Cassiu Politica Str. Iuliu Maniu 4 13 Moldovan Valeriu Drept administrativ Str. Regală 19 14 Moşoiu Tiberiu Drept roman II Str. Grigorescu 92 3694 15 Mototolescu Dimitrie Ist. dreptului român Str. EHsabeta 43 1358 16 Negrea Camil Drept civil local 1 Str. Văcărescu 28 1815 17 Petrescu Ercea C. Drept comercial II Str.Memorandului27 2173 18 Pop Traian Drept pen. şi Proced. pen. Str. A. Iancu 14 3441 19 Poruţiu Petre Drept comercial I Str. Regală 10 A 1151 20 Radu Iorgu Drept internaţional privat Str. Bolintineanu 9 21 Sofronie George Drept internaţional public Str. Mico 16 2322 22 Sperantia Eugeniu Sociologie şi Filosof, drept Str. Oăşanu 48 3234 23 Strat George Economie politică II Str. T. Cipariu 1 A /Seminar \ 2834

П. FACULTATEA DE MEDICINĂ a) Profesori titulari: II Aleman Ioan I Stomatologie Str. A. Iancu 16 I 2046 21 Baroni Vitold I Microbiologie Str. M. Foch 70 1488 533

NUMELE ŞI CATEDRA LOCUINŢA Telefon

Nr.crt. l PRONUMELE

3 Benetato Grigore Fiziologie Str. Neculce 2 / institut \ 1457 4 Bologa Valeriu Istoria Med şi Farm Str. Rahovei 10 2545 5 Botez A. Mihail Patol. gen. şi experiment. Str. Pasteur 8 6 Bozoianu Gheorghe Clin. Oto«Rino-Laringolog. Str Oct. Goga5 2636 f Institut 7 Drăgoiu Ioan Istologie şi Embriologie Str. Pasteur 6 \ 1459 8 Goia Ioan Semiologie Str. Petru Maior 3 i. / Clinică Grigoriu Cristea Clin. ginecoloc. şi obstet Str Prof. T.Ionescu3 9 \ 1202 10 Haţieganu Iuliu Clinica medicală Str. Eminescu 8 3467 11 Kernbach Mihail Medicină legală Str. A. Iancu 3 1119 12 Manta Ioan Chimie biologică Str. M. Eminescu 10 3053 13 Michail Dumitru Clinica oftalmologică Str. Maiorescu 8-10 fCab.cons. \ 2159 14 Minea Ioan Clinica neurologică Str. Băii 19 2882 15 Moldovan Iuliu Igiena şi igiena socială Str. Regală 33 2189 16 Negru Dimitrie Radiologie Str. Negruzi 5 17 Papilian Victor Anat descript. şi topogr. Str. Stroescu 18 18 Pop Alexandru Clinica chirurgicală Calea Moţilor 77 1545 19 Popovici Gheoghe Clinica Infantilă Str. Fântânele 5 2537 20 Secăreanu Ştefan Chimie medicală Str. Baba Novac 21 21 Sturza Marius Balneologie şi fizioterapie Str. Eminescu 12 3114 22 Tătaru Coriolan Clinica dermatO'venerică Str. Grigorescu 41 1176 23 Ţeposu Emil Urologie Str. I. G. Duca 3 1978 f Clinică 24 Urechia Constantin Clinica psichiatrică Str. Pasteur 1 { 1204 25 Vasiliu Titu Anatomia patologică Str. Grigorescu 80 2638 b) Prof. de onoare Lyon-Franţa 68 Bd. 26 Jules Guiart Parasitologie de la crolx rousse. c) Agregaţi onorifici 27 Zolog Mihail Igiena colectivă Str. Ep. Ciorogariu 3 2171 d) Conferenţiar def. 28 Bărbulescu Nicolae Fizică medicală Str. Oct. Goga 13 1255 e) Docenţi 29 Azente Iancu Infantilă Str. Grigorescu 33 30 Cimoca Valeriu Dermatologie Str. N. Iorga 4 1380 31 Daniello Leon Fiziologie Str. Eminescu 3 3016 32 Gavrilă Ioan Boli de nutriţie Str. Mico 46 1048_ 33 Nichita Emanuel Ortoped, şi chirurg, infant. Str. M. Foch 35 34 Popovici Traian Clinica Gynecologică Str. Moţilor 20 14£6 35 Vancea Petru Oftalmologie Str. G. Coşbuc 9 1043 36 Velluda Constantin Anatomie descriptivă Str. 1. Maiorescu 21 1897 37 Voicu Ioan Obstetrică Str Regina Măria 34 1880 534

NUMELE ŞI CATEDRA LOCUINŢA Telefon PRONUMELE 1 Nr.crt J

III. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFIE a) Profesori titulari: 1 Auger Yves Limba şi lit. franceză Str. Moţilor 26 1479 2 Bănescu Nicolae Bizantinologie Str. Iuliu Maniu 26 / Institut 3 Bezdechi Ştefan Limba si lit greacă Str. Regală 15 A \ 1805 4 Dragomir Silviu Ist. pop. sud»est europene Str. Mico 40 1441 Б Drâganu Nicolae Limba şi lit. română II Str. I. G. Duca 1 2500 6 Ghibu Onisifor Pedagogie I Str. Oct. Goga 7 1071 /Sem. Ped. 7 Ghidionescu Vladimir Pedagogie II Str. Kogălniceanu 9 { 2530 S Giuglea George Filologia romanică Str. O. Goga 1 A 2033 9 Grimm Petre Limba şi lit. engleză Str. Eminescu 10 10 Kisch Gustav Limba şi lit. germană Str. Gherescu 6 11 Kristof Gheorghe Limba şi lit. maghiară Str. M. Foch 44 12 Lapedatu Alexandru Istoria veche a Românilor Str. Bolintineanu 12 1302 13 Lupaş Ioan Istoria nouă a Românilor Str. Băii 21 3033 14 Marinescu Constantin Istoria universală Str. Dragalina 112 / Institut 15 Naum Teodor Limba şi lit. latină Str. Reg. Măria \ 1805 1 Institut 16 Panaitescu Emil Istoria antică Str. O. Goga 6 \ 1805 17 Petran Coriolan Istoria artelor Str. O. Goga 7 /Muz. L. R. 18 Puşcariu Sextil Limba şi lit. română I Str. Elisabeta 23 \ 1802 19 Serra Giandomenico Limba şi lit. italiană Str. Elisabeta 24 20 Ştefănescu-Goangă FI. Psihologie Str. Regală 29 1067 21 Ştefănescu Marin Filosofie Str. N. Iorga 2 22 Theodorescu M. D. Archeologie Str. Coşbuc 12 b) Prof. agregaţi 23 Emil Petrovici Slavistică Str. Trecătoare 12 24 Popovici Dumitru Ist. Ut. române moderne Str. Şaguna 16 c) Prof. de onoare. 25 Iorga Nicolae Istorie Bucureşti d) Prof. suplinitori. 26 Const Sudeţeanu Sociologie Str. Memorandului 4 27 Vuia Romulus Etnografie Parc, Muz. Etnogr. e) Conferenţiari def. f Institut 28 Daicoviciu Constantin Antichit. clasice şi epigrafle Str. G-l Gheres u 2 \ 1805 29 Pop Sever Dialectologie Str. Reg. Măria 49 30 Roşea D. Dumitru Filosofie teoretică Cal. Reg. Carol II 7 31 Rusu Liviu Psihologie aplicată Str. Bolintineanu ЗА f) Conferenţiari supl. 32 Crăciun Ioachim Bibliografie generală Str. N.BăIcescu3 535

NUMELE ŞI CATEDRA LOCUINŢA Telefon PRONUMELE

g) Docenţi: 33 Mărgineanu Nicolae Psihologie Str. Regală 16 34 Păşea Ştefan Onomastică Str. Elisabeta 8 35 Motogna Victor Istoria Românilor Dej

IV FACULTATEA DE ŞTIINŢE a) Prof. titulari. Abramescu Nicolae Geom. descr. infinitezimală Str. V. Alexandri 3 Angheluţă Teodor Algebra superioară Str Iuliu Maniu 2 Institut Borza Alexandru Botanică sistematică Str. Regală 28 3303 (Observator Bratu Gheorghe Astronomie Str. Observatorului 4 \ 1714 Dima A. Gheorghe Fizică generală Str. Băii 7 Institut Grădinescu Aristide Fiziologie generală Str. Mico 5-7 1604 Ionescu V. Dumitru Mecanica raţională 5tr. Memorandului 27 2020 8 Iuga Gheorghe Matematici generale Str. Vulcan 1 A 9 Maior Augustin Fizică teoretică Str. Clemenceau 7 2862 10 Meruţiu Vasile Geogr. fizică şi descriptivă Str. Cantemir 5 Institut 11 Ostrogovich Adrian Chimie generală Str. Mico 6-7 3310 Institut 12 Racoviţă G. Emil Biologie Str. Elisabeta 3 1603 Institut 13 Rădulescu Dan Chimie fizica lă Str. Mico 5-7 3310 14 t Scriban A. Ioan Zoologie şi anat. comparată Str. Mico 6-7 15 Sergescu Petre Geometrie analitică Str. Berde 3 Institut 16 Spacu Gheorghe Chimie anorgan. şi analit. Str. Caragiale 1 3338 Institut 17 Stanciu Victor Mineralogie şi petrografie Piaţa Cuza Vodă 6 3778 Institut 18 Tănăsescu Ioan Chimie organică Str. I. G. Duca 1 3310 b) Prof. de onoare: 19 Algebră superioară Str Braziliei 4, Parcul Pompeiu Dimitrie Bonaparte, Bucureşti 20 Jeannel Rene Entomologie Paris, iardjn des Plontes c) Adjunct. 21 Chappuis Pierre A. Biologie Str. Grigorescu 7 d) Conf. definitivi. 22 Ripan Tilici Raluca Chimie alimentară Str. Mico 20 e) Conferen. prov. 23 Călugăreanu Gheorghe Analiză Mat. Calea Moţilor 42 f) Prof cu conv. spec. 24 Ficheux Robert Geografie Str. Clemenceau 6 g) DocenţL 25 Pop Emil Botanică Str. Av. Bădescu 2 E R R А T А.

In afară de micile greşeli de tipar ca repetări şi deplasări de litere etc. (ex. pag. 79 rândul 1 de sus, sau pag. 170 pct. d), uşor de recunoscut, relevăm următoarele erori şi omisiuni: Pag. 234 titlul de sus va purta litera С în loc de D şi invers la pag. 290 titlul de sus va avea litera D în loc de C. Pag. 316 după rândul 1 de sus s'a omis titlul secţiunii: A) Secţia Filosofiei. Pag. 327 la mijloc, a se citi Istoria literaturii române mo derne în loc de Istoria literaturii moderne. Pag. 374 rândul 1 de sus a se citi: B. Personalul şi Activi tatea Didactică. Pag. 410 a se citi: C. Activitatea Ştiinţifică-Literară. Pag. 431 titlul de sus va purta litera D în loc de C. RESUME DE L'ANNUAIRE

I. L'Universite de Cluj (vue d'ensemble sur le passe et l'etat actuel)

La viile de Cluj1), situee sur remplacement de la vieille cite romaine de Napoca, heritiere elle-mčme d'une cite dace, jouit depuis longtemps des prerogatives d'une vie intellectuelle et academique. En effet, il у a plus de trois cent cinquante ans que fut fonde â Cluj un college academique jesuite, qui, depuis, passa par plusieurs phases jusqu'â la fondation d'une Universite hongroise en 1872. Cette Universite hongroise, a dure jusqu'en 1919, date ou, par suite du trăite de Trianon, cette province habitee en grande majorite par des Roumains2), a ete definitivement incorporee â la Mere-Patrie3).

*) Cluj (prononcez Clouge), chef-lieu du departement de Cluj. viile de 120.000 habitants, situee sur le Someş, est le centre meme de la Transyl vanie. Cette province qui s'etend sur une superficie de 102.000 km.2 entre les Karpathes, la Hongrie et la Tchecoslovaquie, peuplee par presque 6.000.000 habitants en grande majorite roumains, a fait successivement pârtie du royaume des Daces dans l'antiquite, de l'Empire romain apres la conquete de Trajan (107), et enfin, malgre toutes les resistances de la population majoritaire, elle a ćtć subjuguee par la Hongrie â partir du XI-е siecle. On ne connaît pas le sort de notre viile pendant les invasions barbares mais, sous la forme slavo-roumaine de Clus, elle reapparaît pour la pre miere fois dans un document de 1173. C'est â cette forme de „Clus" que se sont ajoutes plus tard des suffixes etrangers qui ont donne: Klausenburg (< Clus + burg) et Kolozsvâr « Clus + var). 2) Voici, en effet, la situation dămographique de la Transylvanie, d'apres les donnees de l'Institut de statistique centralisees â la suite du re- censement de 1930: Roumains 3.206.261 (soit de 57.9%); Hongrois 1.353.675 (soit de 24.4%); Allemands (saxons) 543.622 (soit de 9.8%); Juifs 178.421 (soit de 3.2%); Tchecoslovaques 46.161; Russes, Ruthenes et Ukrainiens 36.576; Bulgares 11.380; Serbes 53.454; Tziganes 107.449; Autres nationalites 15.951. Au total 5.543.250. 3) Pour plus de details concernant l'evolution de l'enseignement universitaire en Transylvanie, voir O. Ghibu, L'Universite de la Dacie Supe. rieure, Imprimerie Naţionale, Bucarest, 1929, 112 pages + XXXI pl. (en roumaiti). 538

Le gouvernement roumain de Transylvanie, institue en 1918, apres avoir laisse fonctionner librement l'ancienne Universite hongroise toute une annee scolaire (decembre 1918—mai 1919), invita les professeurs hongrois de cette Universite â continuer leurs fonctions â Cluj, et, en cette qualite, â preter serment de fi- delite â 1'Etat roumain. Mais ils repousserent cette demande et partirent pour Szeghed (Hongrie) ou ils fonderent une nouvelle Universite, qu'ils consideraient comme „l'Universite de Cluj en exil". Le personnel d'origine hongroise qui a prete serment a gar- de sa situaţion â notre Universite, ou il jouit des memes droits que le personnel roumain1). Une grande, une immense tâche, commencait maintenant pour la jeune Universite roumaine de Cluj. Cette tâche, d'organiser une nouvelle Universite, basee sur une toute autre conception, a ete menee â bonne fin grâce â l'esprit de large comprehension et de devouement de ses professeurs, et aussi du person nel qui les a secondes dans cette oeuvre difficile. Cest ainsi que, le 2 fevrier 1920, on a pu inaugurer solennellement notre Universite devant feu le roi Ferdinand, la fa milie royale, le gouvernement roumain et les delegues etrangers. Cest le roi Ferdinand, patron de notre Universite, qui, dans son discours d'inauguration, a trace la voie que cette Universite n'a jamais quittee depuis: „Embrassant tous les domaines de la pensee, l'Universite est une source intarissable oii accourt la jeunesse studieuse pour у etancher sa soif de lumiere et de science. Plus elle planera haut sur les ailes resplendissantes de la pensee, plus riche et plus bien- faisante coulera cette science'2). Les Universites des pays latins ou alliees, avec lesquelles notre Universite a etabli les premieres liaisons, envoyerent leurs

x) Tout le personnel de la bibliotheque universitaire, le personnel administratif, technique et de service, une bonne pârtie du personnel scienti fique et deux maîtres de conferences. a) Voir „Fetes de l'inauguration de l'Universite de Cluj", page 17, Bucarest, Cartea Românească, 1920, editions franţaise et roumaine. 589

delegues â cette grande solennite, qui fut, avânt tout, une veri- table fete de la culture latine1). Depuis lors, l'Universite de Cluj s'est definitivement incorporee au concert internaţional des hautes institutions d'enseignement superieur, poursuivant le meme but que ses soeurs ainees, celui de faire progresser l'esprit humain pour le bien de la patrie et de l'humanite. Par ses relations internationales, s'affirmant chaque annee de plus en plus nombreuses, par les oeuvres realisees et les travaux accomplis, par l'esprit de tolerance dont elle a fait preuve en toute circonstance, et enfin par une organisation qui constitue son titre de gloire, notre Universite a su donner la meilleure re ponse â tous ceux qui, dans les moments critiques de ses debuts, se sont dresses contre elle. # * * Le prćsent Annuaire, relatant fidelement l'etat, l'activite, les oeuvres et l'organisation de notre Universite, constitue un fais- ceau de renseignements complets et objectifs. On у verra le dynamisme propre aux institutions en pleine ascension, qui cree et organise dans un esprit de synthese et de parfaite harmonie.

II. Relations internationales et interuniversitaires. A) La manifestation de solidarite des Parlements de la Petite Entente. Les rapports de plus en plus etroits qui unissent les peuples yougoslave, tchecoslovaque et roumain, pour la defense de leurs interets communs et le maintien de la paix, ont donne cette an nee une nouvelle preuve de la parfaite solidarite qui regne entre ces nations amies et alliees. La pârtie essentielle de cette mani festation de solidarite s'est deroulee dans l'enceinte de notre Uni versite. Cest â l'occasion des grandes fetes organisees â Bucarest par notre gouvernement, pour commemorer le 20-e anniversaire de l'entree de la Roumanie en guerre et la 18-e anniversaire du

x) Ont pris part â ćette grande solennite: les autorites diplomatiques (Ministres ou charges d'affaires) de: France, Italie, Espagne, Grarade-Bre- tagne, Etats-Unis, Pologne, Tchecoslovaquie, Grece, Pays-Bas; les dele gues des Universites de: Paris, Strasbourg, Nancy, Lyon; 57 autres Univer- sites ont envoye des lettres d'hommage qui ont ete publiees dans l'ouvrage cite ci-dessus. 540 retour de la Transylvanie â la Mere-Patrie, que notre Unh ersite a eu un role important a jouer. La seance solennelle de cette manifestation â Cluj, presidee par Monsieur Florian Ştefănescu-Goangă, Recteur de l'Univer site, entoure par tous les membres du Senat universitaire, s'est deroulee dans la grande salle des spectacles du nouveau College Academique1), dont l'ampleur, la sobriete et l'elegance ont sus cite l'interet de tous, car on penetrait pour la premiere fois dans cette salle de communion spirituelle. N'etait-ce pas un moment propice pour apprecier, avec plus d'interet et de comprehension, une des creaţions les plus originales de notre Universite?

A cette memorable seance, animee d'un enthousiasme puissant, jailli des sentiments de fraternite directe et de solidarite indestructible, ont pris part 31 membres du Parlement yougoslaves et 33 membres du Parlement Tchecoslovaque2), â cote d'une nombreuse delegation roumaine, ayant â sa tete les membres du gouvernement. Les discours ayant ete prononces en francais, on pourra les lire aux pages 36—49 de cet Annuaire.

B) Savants et universitaires de l'etranger en visite ă notre Universite3).

1. Monsieur W. Sierpinski, professeur â l'Universite de Var- sovie, a donne trois conferences â notre Institut de Mathema tiques, sur le probleme du contenu. 2. Monsieur M. Picone, professeur â l'Universite de Rome, a fait, au meme Institut de Mathematiques, deux conferences sur les equations fonctionnelles. 3. Monsieur Wavre, professeur a l'Universite de Geneve a donne, au meme Institut de Mathematiques, une conference sur le potenţi el. 4. Monsieur Ejnar Dyggve, architecte et archeologue, mem bre de 1'Academie danoise, a donne une conference sur „Le He-

x) Sur cette tiouvelle institution universitaire de Cluj, voir plus loin, le chapitre qu'on lui a consacre. 2) Dans les notes publiees aux pages 32—33, on verra les noms de ces delegues. 8) Dans l'ordre chronologique de leur arrivee. 541

roon de Kalydon, un monument funeraire hellenistique de ГЕ- toile"1). 5. Monsieur le Dr. W. Denk, professeur â l'Universite de Vienne, a fait une conference sur la chirurgie pulmonaire. 6. Monsieur Emmanuel de Martonne, professeur â la Sor- bonne, docteur honoris causa de notre Universite, a donne trois conferences sur les sujets suivants: a) Les regions arides de l'Amerique de Sud. fej La France et l'Europe; notations geqgraphiques. c) Les regions morphologiques de France. 7. Monsieur Charles Upson Clark, professeur au Citty Col- lege de New-York, a donne, en roumain, une conference sur „La situation actuelle aux Etats-Unis". 8. Monsieur Rene Jeannel, professeur au Museum d'Histoire Naturelle de Paris et professeur honoraire de notre Universite, a donne cinq conferences sur les sujets suivants: a) Comment naissent des especes nouvelles par l'isolement geographique; b) L'exploration du volcan Elgon (4300 m.) dans l'Afrique orientale; c) L'anciennete des insectes; d) Une excursion zoologique au Sahara et aux oasis de Mzab; e) Le probleme des sauterelles et le moyen de lutter contre elles en Afrique. Les especes: Solitaria et Gregaria, effets de la vie isolee ou en groupes.

*) II ne sera pas sans interet pour ceux qui veulent connaître notre Universite, de citer un fragment de la lettre que M. Dyggve a adressee â Monsieur le Recteur lors de son retour au Danemark. „ ... II est toujours de la plus grande importance pour un homme de science de pouvoir entrer en contact personnel avec des confreres J'eus â Cluj le bonheur de faire la connaissance d'un grand nombre d'eminents professeurs de l'Universite de Cluj et de l'esprit distingue de cordiale collegialite qui у regne. Mais les conditions externes elle memes, dans cette grande Universite, si bien organisee, me remplirent d'admiration et du plus grand respect. Ou trouve-t-on de nos jours, pour les eleves et pour les professeurs, une installation modele comme dans l'annexe de l'Universite recemment edifice, avec ses salles de grand style decorees avec art (II s'agit du College Academi- que, dont on parlera plus loin au chapitre III, mais qui alors n'etait pas encore inaugure. N. R.). Je n'exagere pas en disant que Cluj avec ses ex. cellentes institutions culturelles — l'Universite, la bibliotheque, l'institut des etudes classiques — m'a fait une profonde impression ..." (Lettre du 22 decembre 1936), 542

9. Monsieur Emilio Albertario, professeur â la faculte de droit de Rome, a donne urne conference en italien avec le sujet suivant „Spiriti e forme de-1 Diritto romano giustinaneo", 10. Monsieur Guido Bortolotto, professeur â la faculte des sciences politiques de Rome, a fait en italien deux conferences sur Ies sujets suivants: a) Economia e diritto corporativo; b) Michelangelo.

C) Nos professeurs â l'etranger1).

Faculte de droit.

1. M. Aurelian Ionaşco, professeur de Droit civil, a parti cipe comme delegue de la faculte et comme representant du groupe roumain de Cluj de l'Association des Juristes de langue francaise, â „La Semaine juridique internaţionale de Paris" (19—26 juillet 1937), et au Il-e Congres internaţional de Droit compare â La Haye (4—11 August 1937). A La Haye, M. Ionaşco a ete rapporteur pour la Roumanie sur le sujet: „Les mesures prises en faveur des debiteurs â la suite de la crise economique", et secretaire de la 2-е section de droit civil de ce Congres. M. Ionaşco a fait des Communications sur lcs questions suivantes: a) Etudes comparatives des preuves, c) Les transformations des procedures de faillite et des mesures preventives sous l'influence de la crise economique, d) Les repercussions de Гёсо- nomie dirigee sur les institutions de droit prive. e) Les mesures prises en faveur des debiteurs. A Paris, M. Ionaşco a ete rapporteur pour la Roumanie au sujet „La modification des contracts par le juge" et у a fait une communication sur le meme sujet. 2. Monsieur C. Petresco-Ercea, professeur de Droit commercial, a pris part au Congres internaţional de Droit (Semaine in ternaţionale de Droit), ou il a fait une communication sur „La protection des obligataires" (juillet 1937). 3. Monsieur Georges Sofronie, professeur de Droit inter naţional, a participe comme membre delegue du groupe roumain, â la IX-e session de la „Conference permanente de hautes etu-

Par faculte, suivant l'ordre protocolaire adopte chez nous, et dans l'ordre alphabetique des noms des professeurs. 543 des internationales" qui a eu lieu â Paris (juin-juillet 1937). II у a presente un rapport et a fait une conference sur „le facteur economique internaţional et le probleme de la paix". Au cours de la seance pleniere du 3 juillet, M. Sofronie a trăite le pro bleme de „la securite collective et l'organisation juridique de la Paix".

4. Monsieur Eugene Speranţia, professeur de philosophie du droit et de sociologie, a ete elu membre de l'Institut internaţio nal de philosophie de droit, et de sociologie juridique. En cette qualite et comme delegue de l'Universite de Cluj, il a participe aux differentes discussions du IX-e Congres internaţional de phi losophie de Paris (Congres Descartes) ou il a fait une communication et a preside une seance. L'assemblee generale de ce Con gres Га designe comme membre du comite permanent des Congres de philosophie. M>. Speranţia a participe encore comme representant de notre Universite au H-e Congres internaţional d'Esthetique et de Science de l'art (Paris, aout 1937). II у a ete president de seance, comme chef de la delegation roumaine, a participe aux discussions et a fait une communication. Enfin, comme membre actif, M. Speranţia a pris part au Congres in ternaţional de sociologie (Paris, septembre 1937).

5. Monsieur Georges Strat, professeur d'Economie politique, a represente notre pays au Congres internaţional de politique sociale, (Paris, juillet 1937) ou il a ete elu rapporteur general pour le „Controle du credit du point de vue social". Ce rapport a ete public dans la revue francaise „Les documents du travail" (juin 1937), grâce au concours de l'Association internaţionale pour le progres social. M. Strat a pris encore part au Congres internaţional des economistes de Paris (juillet, 1937).

Faculte de Medecine.

1. Monsieur Vaiere Bologa, professeur d'Histoire de la me decine et de folklore medical a represente la faculte de Medecine de Cluj au Congres internaţional d'histoire des Sciences (Pra- gue, septembre 1937), ou il a ete rapporteur officiel pour la Rou- manie, avec M. Sergesco (voir plus bas, 2, â la faculte des Scien ces). 544

Faculte des Lettres.

1. Monsieur Nicolas Banesco, professeur de Byzantinologie, a repr esenţe Г Academie Roumaine et l'Universite de Cluj au Con gres internaţional d'Etudes byzantines de Rome (septembre 1936) ou il a preside une seance et a fait une communication sur „Le conflict entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere moitie du XV-e siecle". 2. Monsieur Vladimir Ghidionesco, professeur de Pedagogie, a participe au Congres internaţional de l'enseignement primaire et de l'education populaire (Paris, juillet 1937), et у a presente une communication sur „Le travail et les loisirs de l'Enfant", qui sera publice dans le volume du Congres. 3. Monsieur Gustave Kisch, professeur de langue et de litterature allemandes, a participe en qualite d'hote d'honneur aux fetes du deuxieme centenaire de l'Universite de Gottingen. 4. Monsieur C. Marinesco, professeur d'Histoire universelle, a represente la faculte des Lettres au V-e Congres internaţional des Etudes Byzantinnes (Rome, Septembre 1936). Dans la section d'histoire byzantine de ce Congres, M. Marinesco a fait une com munication intitulee „Contributions â l'histoire des relations economiques entre l'Empire byzantin, la Sicile et le royaume de Na- ples, de 1419 â 1453". La meme section a accepte ses proposition* sur de nouvelles normes d'organisation des futurs congres d'etudes byzantines. En mai 1937, M. Marinesco a pris part, â Paris, aux debats de la Commission qui a propose les futurs membres du Congres internaţional des Historiens. 5. Monsieur Coriolan Petranu, professeur d'histoire de l'Art, a pris part, comme delegue de l'Universite et du gouvernement roumain, au XIV-е Congres internaţional d'Histoire de l'Art ou il a fait une communication avec le sujet „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst". II a represente encore notre Universite au Il-e Congres internaţional d'Esthetique et d'Histoire des Arts de Paris avec une communication sur „L'a- nalyse des contenus psychiques dans les oeuvres d'art plastiques". A ce Congres M. Petranu a preside une section. 6. Monsieur Sextil Puşcariu, professeur de langue et de litterature roumaines, a represente notre Universite aux fetes du deuxieme centenaire de l'Universite de Gottingen (juin 1937). A cette occasion il a repondu aux invitations faites par l'Uni- 545

versite de Leipzig et у a donne deux conferences, dont l'une sur Г Atlas linguistique roumain et l'autre sur l'origine des Rou mains. Ces conferences, repetees aussi â l'Universite de Mar- burg, ont eu un large echo dans la presse allemande1). Enfin, M Puşcariu a pris encore part au Congres de la societe philosophi- que „Rudolf Eucken" dont il est membre, etant le seul representant de la linguistique dans cette assemblee. 7. Monsieur Florian Ştefanesco-Goanga, professeur de psychologie, a presente un rapport sur „La debilite mentale comme cause de la delinquence infantile et juvenile" au premier Con gres internaţional de Psychiatrie infantile (Paris, juillet, 1937)

Faculte des Sciences.

1. Monsieur Georges Bratu, professeur d'Astronomie, a represente la faculte des Sciences au Congres internaţional d'As- trophysique (Paris, juin 1937) et a pris part aux travaux de la „Semaine mathematique internaţionale" de Paris (juillet 1937) et au Congres de l'Alliance Francaise (Paris, juillet 1937), â celle-ci en qualite de president de sa section â Cluj. 2. Monsieur Pierre Sergesco, professeur de Geometrie analytique, a eu â Tetranger l'activite suivante: il fait quatre le cons â l'Universite de Wilno. (Pologne) sur „les Progres recente de la theorie des equations algebriques", comme invite officiel (octobre 1936); il a fait une lecon sur „la Mathematique moderne", â l'Universite de Varsovie (octobre 1936); il a ete invite â faire une conference sur „la Mathematique parisienne au moyen âge", \ la „Semaine mathematique internaţionale" de Paris (juillet 1937);

х) Voir â ce sujet: Die Tatwelt (september 1937), Leipziger Tageszei tung (No. 171 du 21 juin 1937), Leipziger Neueste Nachrichten (No. 171 du 20 juin 1937). II faut retenir, pour la glorie de notre jeune Univer- site, les belles paroles avec lesquelles M. Wartburg, le professeur des langues romanes de Leipzig, a parle de l'ecole philologique de Cluj, en disant entre autres: „Les etudes de philologie romaine fleurissaient, au debut de ce siecle, dans deux centres puissants; celui de Paris, ou autour de Gaston Paris se rassemblaient les jeunes savants de tous les pays, et celui de Vienne avec l'ecole de Meyer-Lubke. Mais ces deux foyers puissants de science se sont eteints. A leur place apparaissent, apres la guerre, trois autres centres de recherches remarquables et reconnus comme les premiers de tout le monde: l'un en Suisse, avec Karl Jaberg et Jacob Jud, le deuxieme en Espagne avec Menendez Pidal, et le troisieme qui est aussi le plus vigoureux, celui de Cluj. sous la direction de Sextil Puşcariu".

3o 546 il a reprćsente l'Universite de Cluj, l'Academie Roumaine, l'Asso- ciation des Historiens roumains et le Groupement roumain d'His- toire des Sciences, au IV-e Congres internaţional d'Histoire des Sciences, ou il a fait deux Communications (Prague, septembre 1937; il a represente l'Universite de Cluj et la societe roumaine de Mathematique au 3-е Congres des Mathematiciens polonais et у a fait deux Communications (Varsovie, septembre-octobre 1937): il a pris part: au IX-e Congres internaţional de philosophie comme membre du comite, у a preside une seance et a fait une conference, au Congres de l'association francaise pour l'Avancement des Sciences, et au Congres de l'AUiance Francaise comme secretaire general de la section de celle-ci â Cluj (juillet 1937).

D) Autres manifestations interuniversitaires.

1. La Societe roumaine d'Anthropologie, dont le siege est â notre Institut d'Anatomie topographique et descriptive, a ete chargee de rediger un compte-rendu sur la situation actuelle en Roumanie des differents problemes de cette science, en vue du Congres internaţional d'Anthropologie qui a eu lieu â Bucarest. A cette occasion, MM. Victor Papilian et C. Velluda ont redige „L'historique de l'Anthropologie en Roumanie". 2. A l'occasion de ce Congres d'Anthropologie, notre Uni versite a ete visitee par les savants etrangers participant â ce Congres. Une reception officielle a eu lieu dans les salons du College Academique et une fete populai re dans le parc sportif de l'Universite.

3. Monsieur Louis Marin, ancien Ministre de France, grand ami de notre pays, qui, â cette occasion, a visite notre viile, a ete vivement acclame et fete par les universitaires et la population de Cluj. En reconnaissance des grands services rendus â notre Patrie, il a ete proclame citoyen d'honneur de notre viile.

4. Au 2-е Congres de l'Union mathematique interbalcanique, notre Universite a ete representee par une delegation composee de MM. les professeurs: T. Angheluţă, N. Abramesco, G. Bratu et P. Sergesco (Bucarest, septembre 1937). 547

III. Le College Âcademique Carol II.

A) Historique et realisation. Sur l'emplacement d'un viei edifice delabre et insalubre, au- trefois theâtre hongrois, devenu la propriete de droit de notre Universite, s'eleve maintenant une nouvelle institution universitaire, qui par son ampleur, son confort et le role qu'elle joue, depasse toutes les creations universitaires, si nombreuses d'ailleurs chez nous. Cette nouvelle institution, qui doit son existence1) et son magnifique aspect â Monsieur le Recteur Florian Ştefănesco-Goangă, est destinee â repondre â un triple but: faciliter l'organisation de grands spectacles dans des salles modernes; reunir les profes seurs pour leur permettre de prendre contact entre eux et avec le personnel universitaire et recevoir nos invites dans les meilleures conditions; permettre aux etudiants d'avoir, preş des professeurs, un milieu confortable pour leurs reunions, leurs spectacles et leur cantine. Comment cette triple exigence a-t-elle ete satisfaite? L'enu- meration des locaux construits et utilises va nous le montrer.

Voici, en effet, la composition du College Âcademique: 1. Une grande salle de spectacle (1000 places) destinee a toutes les grandes manifestations de la vie spirituelle (conferences, concerts, reunions, representations theâtrales, etc, bals ma me, car les fauteuils sont facilement demontables). Deux petits sa • lons se trouvent derriere la scene et au-dessous s'etend un grand foyer avec un vestiaire, un salon, un buf fet et un fumoir qui don- nent sur un jardin de style romain. Au fond du foyer se trouve une grande salle de banquets; 2. Le Cercle des professeurs se compose de trois salons, d'une bibliotheque et d'une longue terrasse qui donne sur le jardin. Au-dessus, se trouvent quatre chambres, un salon et un fumoir pour les professeurs etrangers invites â notre Universite;

*) L'idee de cette institution en plus petit, existait depuis plusieurs amnees II у a douze ans, le Senat universitaire avait discute l'idee d'une Maison Uni versitaire, concue par M. le professeur Emile G. Racovitza, ancien Rec teur de notre Universite. Mais c'est M. le Recteur Florian Ştefănesco- Goangă, qui reprenant cette idee, Га elargie, en la poursuivant avec tena- cită, comprehension et gout pour arriver â cette splendide rćalisation qui honore hautement notre Universite. 548

3. Pour les etudiants — et c'est ce qui constitue une nou- veaute dans l'evolution du plan de cette institution — on a re- serve toute une pârtie du bâtiment, en liaison directe avec les professeurs. On у trouve: les bureaux avec installation de bibliotheque pour les societes des etudiants, une salle de spectacles (300 places), un buffet, une salle â manger (la cantine) ou de 300 â 500 etudiants peuvent prendre leurs repas dans les meilleures conditions, la cantine ayant une cuisine et des installations (ma- chines, ascenseurs, vaisselle) de premier ordre. Les travaux et l'ameublement de cette institution, diriges avec beaucoup de gout par M. l'Architecte Georges Cristinel, ont coute presque 30.000.000 lei (ce qui revient actuellement â envi- ron 6.000.000 frs. fr.). Commences en septembre 1934, ils furent acheves en novembre 1936.

B) Inauguration.

Le 13 juin 1937 a eu lieu l'inauguration de cette institution dans le cadre d'une grande solennite honoree par la presence de S. M. Le Roi Carol II et du gouvernement roumain. Notre Souverain, animateur de toute notre vie naţionale et culturelle, a daigne accepter le patronage de ce College, l'Univer site meme etant mise sous le patronage de Son Auguste Pere. Dans son discours d'inauguration, prononce apres la messe pontifice solennellement par Sa Grandeur Mgr. l'Eveque orthodoxe de Cluj, M. le Recteur Florian Ştefănesco-Goangă, rappelle tout d'abord â notre Souverain les jours enthousiastes ou notre Uni versite â ete inauguree en 1920 devant Son Auguste Pere1). C'etait l'accomplissement de cet acte historique qui assurait â toute la Transylvanie „ses droits â une culture naţionale superieure", c'etait l'ouverture de cette „Universite roumaine, qui maintenant devra devenir ce „flambeau de scietice roumaine des tine â repandre ses rayons de lumiere et de chaleur sur toute la nation roumaine d'en decâ des Karpathes". Les resultats, mal gre les grosses difficultes du debut, sont-ils confirmes par la realite? Sans doute, „l'Universite Ferdinand I-er de Cluj est devenue, en peu de temps, grâce au travail plein d'enthousiasme de ses professeurs et â leur riche activite didactique et scienti-

Voir notice 2 de la page 538 et l'ouvrage cite („Fetes de l'inauguration de l'Universite de Cluj"). 549

fique, un puissant foyer de culture dont la reputation et le pres- tige ont depuis longtemps depasse les frontieres du pays". Quelle autre preuve plus eclatante que les nombreuses creations actuelles et les oeuvres accomplies par notre Universite? Veut-on une comparaison avec l'Universite de l'ancien regime? Les chiffres1) sont de beaucoup en notre faveur. Cest cette bonne direction qui a mene â la creation de cette institution universitaire „dedice â la science et â la culture roumaine, ou professeurs et etudiants puissent se reunir chaque jour, non seulement aux heures de travail mais aussi dans leurs moments de loisir, dans des reunions familieres ainsi qu'aux grandes so lenniţes dans le but de nous rapprocher davantage et de cimenter fortement notre esprit et nos aspirations dans cette unite spirituelle harmonieuse qui constitue la force et la note caracteristi- qfle de notre Universite"2). Un representant des etudiants a exprime ensuite la gratitude de ceux-ci, en enumerant les plus importantes creations par lesquelles notre Universite leur a temoigne un soin tout paternei. Sa Majeste le Roi, repondant aux discours qui venaient d'etre prononces, a montre Sa haute satisfaction pour l'oeuvre accomplie par notre Universite qui est, „une confirmation de la puissance culturelle roumaine" et pour la bonne voie qu'elle a prise: „Vous avez eu le bonheur de commencer comme il fallait et cette tradition creee par les eminents professeurs du premier moment, a ete gardee jusqu'ă present; gardez-la aussi dorena- vant aussi religieusement car elle est bonne". Apres avoir defini le role de notre Universite, „un phare qui repand la lumiere de la culture roumaine", par ses nombreuses oeuvres, apres avoir montre que toute oeuvre se consolide par la qualite, Sa Majeste a insiste sur le role de la science qui „si internaţionale qu'elle soit, peut et doit s'attacher aux besoins nationaux et eth- niques". Notre Souverain a ensuite defini ainsi le role du College dont И a accepte de presider l'inauguration „L'extension de la lumiere academique au dehors et la liaison etroite entre etudiants et professeurs".

Cette solennite d'inauguration a donne lieu â deux autres ma ni festa ti ons de haute importance que nous allons essayer de re- sumer.

г) Voir au page 67 de l'Annuaire. 2) Voir au page 72 de l'Annuaire. 550

С) La promotion de Docteur Honoris Causa de Sa Majeste Ie Roi Carol II. L'Universite de Cluj, profondement devouee et reconnais- sante â Notre Souverain de l'action qu'H poursuit pour le progres de notre nation, a voulu que le premier acte de haute importance spirituelle accompli dans l'enceinte de notre College inaugure, fut cette promotion. La seance solennelle, presidee par Monsieur le Recteur Flo- rian Ştefănesco-Goangă, s'est deroulee suivant le ceremonial tra- ditionnel: le rapporteur (M. le prof. S. Dragomir) a expose magnifiquement la base de la proposition, le doyen de la faculte des lettres (M. le prof. N. Drăganu) a lu la resolution du Con- seil et ensuite M. le Recteur a prononce la formule suivante „A la suite de la proposition faite par la faculte des lettres et approuvee ă l'unanimite par le Senat universitaire, je declare Doc teur Honoris Causa Sa Majeste le Roi Carol II". M. Le Recteur lit ensuite le texte du diplome puis le remet au Souverain en Le revetant de la toge officielle richement ornee d'hermine. Monsieur Georges Tataresco, President du Conseil et Mi nistre de lTnterieur, traduit ensuite, dans un magnifique discours, la signification speciale de cette ceremonie qui est „un acte su preme de reconnaissance par lequel le plus haut etablissement de culture de Transylvanie couronne toutes les initiatives et tous les efforts que le Roi consolidateur a deployes dans le monde des preoccupations spirituelles". Apres avoir fait un bref et suggestif tableau de tout ce que le present doit au passe, M. Tataresco termine ainsi son discours: „Soyons heureux que Dieu nous ait rendus dignes de vivre cet instant ou le Roi de tous les Rou- mains est venu revetir la toge litteraire dans la Transylvanie de tous nos reves et de tous nos sacrifices. En nous detachant de tout ce qui pourrait nous desunir, oublions que nous apparte- nons â quelque groupement ou classe et souvenons-nous seulement de ce qui doit nous unir â jamais. Affermissons donc notre resolution de travailler mcessamment sous le sceptre de Sa Ma jeste pour redresser et consolider cette province, pour creuser plus profondement encore l'action de reparation des injustices historiques et pour assurer le progres de cette contree, afin que l'historien du regne de Votre Majeste puisse noter pieusement „Transylvania Felix". 551

Dans le discours de remerciement, qui a clos la seance de promotion, Sa Majeste le Roi rappelle que pour arriver â ce bon resultat qui est, en premiere ligne, le redressement de la jeunesse, il a fallu 25 ans d'effort conţinu. Au debut de cette action se place la „Fondation du Prince Carol" qui a mene â l'idee que le village et la classe paysanne sont â la base de toute bonne ac tion. Maintenant que le pays s'est agrandi les Fondations Royales reunies ont le role de faire ressortir, de ce fonds naţional, ce qui constituera le propre de cette culture roumaine, car la culture est „le droit de vie d'une nation" et en meme temps „la pârtie immortelle du patrimoine naţional qui donne ă un peuple le droit ă l'eternite". Cest dans ce cadre de developpement naţional et spirituel que se place la „străjerie", cette nouvelle organisation qui apportera un renouveau dans la vie du pays.

D)L'hommage adresee â Sa Majeste le Roi Carol II par la Transylvanie culturelle. Cette consecration des liens indissolubles entre la personne de notre Souverain et la plus haute institution de culture, n'a pas manque de retentir puissamment dans toute la Transylvanie, qui attestait son role et sa part dans cette solennite, par une nombreuse delegation de representants de chaque departement. Trois personnages, qui occupent une place eminente dans la vie spirituelle de cette contree, ont prononce l'hommage au Sou verain, docteur honoris causa de l'Universite transylvanie. Ce sont Sa Grandeur l'Archeveque orthodoxe Bălan, Sa Gran- deur l'Archeveque uniate Nicolesco et M. le professeur Mol- dovanu, president de l'Association Astra1), qui, dans leurs dis cours, ont rappele „la liaison organique entre la royaute et la culture roumaine" qui se pretent reciproquement une gloire res- plendissante, а laquelle l'eglise s'attache avec son role de Vestale * car „la raison st la foi sont deux soeurs qui descendent de la meme sagesse divine". En frayant „la voie de notre affranchis- sement spirituel et de notre fortification ethnique", notre Sou verain a accompli ce grand role d'educateur de la Nation, pour lequel tous les Roumains Lui gardent une admiration et une reconnaissance sans bornes.

x) Association roumaine fondee en Transylvanie il у a 43 ans pour repandre la culture. 552

E) Âutres manifestions et inaugurations. Dans l'apres-midi de cette journee capitale pour la vie de notre Universite, a eu lieu une manifestation sportive executee par la jeunesse sons la direction de M. le professeur Hatzieganu, et l'inauguration de quatre autres grandes institutions universitaires, devant Sa Majeste le Roi Carol II et le Gouvernement On a inaugure ainsi: le Musee Ethnographique, le Musee des Antiquites, l'Institut d'Histoire naţionale, le Musee Botanique (situe dans un vaste jardin qui est une des gloires de notre Uni versite). Sa Majeste a ete recue par les Directeurs de ces institu tions qui ont prononce une petite allocution. Dans cet itineraire, Sa Majeste a visite aussi le Musee de la langue roumaine dirige par M. le professeur Puşcariu qui a expose l'etat des travaux de l'Atlas linguistique roumain, en cours d'impression1). Ces fetes se sont terminees par un grand banquet offert par Monsieur le Ministre de l'Education Naţionale dans les salonsdu College Academique. Monsieur le Ministre Angelesco, a souligne, dans son toast, l'action entreprise par notre Souverain de raffer- mir „la nation par une elevation spirituelle, par une elevation d'âme de la jeunesse de notre nation", qui est l'orgueil de notre patrie et l'espoir de demain. Mais cette large sollicitude pour la prosperite de notre nation se voit aussi, constamment, dans les soins de notre Souverain pour les hauts etablissements d'enseignement et de science. La preuve eclatante en est Sa presence â Cluj dont l'Universite „represente pour nous les Roumains, quelque chose de plus qu'une grande institution de haut enseignement. Cest notre affirmation comme nation de culture superieure, c'est l'autel du rayonnement des plus hautes et des plus distinguees pro- ductions de l'esprit et de l'âme humaine. C'est un autel assis dans le coeur de la Dacie Superieure destine â prouver tant â nous-memes, qu'â nos amis et â nos adversaires, que nous sommes capables de gouverner par la puissance de l'esprit tout ce que nous avons gagne par la puissance des bras; â prouver encore que nos revendications triomphantes par la sentence du tribu nal de l'histoire, si elles s'appuient sur les prescriptions ineluc- tables des droits des nations, ne deviennent legitimes que par ce que nous pouvons apporter dans le vaste champ de la lutte de 1'humanite pour le progres, comme facteur de culture et

г) Voir la notice de la page 545. 553

de civilisation". C'est dans cette direction que va l'Universite de Cluj, ce College en est une preuve eclatante, sans etre la premiere ni la derniere car la liste des creations de cette Universite est riche. Dans Sa reponse, S. M. le Roi a exprime Sa joie d'avoir ressenti toute la chaleur communicative de cette manifestation qui est „la meilleure recompense du travail poursuivi avec amour et foi pour le bien du peuple et du pays". Mais cette oeuvre de redressement s'accomplit avec le concours du temps et des hom mes, chaque generation ayant son role et son âme qu'on doit apprecier â leur juste valeur.

IV. Le budget de l'Universite.

La situation materielle de notre Universite s'est beaucoup amelioree cette annee, grâce aux efforts de M. le Recteur aupres du Gouvernement. En efîet, outre l'allocation budgetaire de 2.764.700 lei, â laquelle on a applique une compression de 10%, l'Universite a reussi â obtenir sur le budget extraordinaire la somme de 4.265.650 lei et par des credits extraordinaires la somme de 2.709.828 lei. Le chiffre total de notre budget s'elevant donc â la somme de 9.463.708 lei destinee â l'entretien de l'Universite et aux differentes reparations de ses bâtiments. En revanche les Seminaires, les Instituts, les Cliniques et les Laboratoires de l'Universite n'ont d'autres subventions que celles qui proviennent des taxes payees par les etudiants, ce qui est encore loin d'assurer leur parfait fonctionnement. Cette annee, heureusement on a pu obtenir une subvention extraordinaire de 20.000.000 lei, don't 6.000.000 ont ete destines â la dotation des Seminaires, Instituts, Cliniques et Laboratoires.

Le Gouvernement preside pendant 4 ans par M. Tataresco, qui s'est solde par un excedent budgetaire, a bien voulu accorder ă notre Universite une nouvelle subvention de 32.000.000 lei grâce â laquelle se termineront les grands travaux en cours: le palais des Cliniques, la parc sportif et l'annexe de notre Universite pour les cours d'ete â Curtea de Argeş. Un fond special a ete constitue pour nos Cliniques, grâce au meme gouvernement, par la dona- tion de rentes d'Etat en valeur totale de 200.000.000 lei. 554

V. Les etudiants.

1. Inscriptions. Au cours de cette annee scolaire le nombre to tal des inscriptions s'est eleve a 3191, dont 2523 etudiants (79,06%) et 668 etudiantes (20,94%). En comparaison avec l'annee derniere il у a une diminution de 500. II est â remarquer que cette diminution n'atteint pas les etudiantes, dont le nombre a baisse seulement de 2 unites, mais les etudiants. Cette diminution s'explique par le fait que les jeunes bacheliers se dirigent plutot vers les Academies de Commerce et les Ecoles Polytechniques. La repartition par facultes est la suivante:

Etudiants Etudiantes Total Pourcentage Droit 1276 65 1341 42.04% Medecine 722 140 862 27.01% Lettres 280 307 587 18.39% Sciences 245 156 401 12.56%

En comparaison avec l'annee derniere on constate une dimi nution considerable de 438 etudiants â la faculte de droit, et de 94 â la faculte de medecine et une augmentation de 17 etu diants a la faculte des lettres et de 63 â la faculte des sciences. Repartition selon l'origine ethnique:

Roumains 2067 64.79% Hongrois 570 17.86% Juifs 325 10.18% Allemands 167 5.23% Autres nationalites1) 62 1.94%

En comparaison avec l'annee derniere on constante une le- gere augmentation des Roumains et une petite diminution des Hongrois. Mais en general la distribution des inscriptions selon les nationalites, correspond â peu preş â la situation demographi- que de Transylvanie.

2. Foyers, bourses, secours, etc. (voir plus loin le chapitre Foyer et Office universitaire).

x) 32 Bulgares, 11 Russes, 5 Yougoslaves, 3 Framcais, 2 Italiens, 2 Tchecoslovaques, 2 Grecs, 2 Armeniens, 1 Anglais, 1 Polonais et 1 Autrichien 555

VI. Titres et diplomes.

Au cours de cette annee l'Universite de Cluj a accorde 548 diplomes de licence et 337 diplomes de doctorat, repartis comme suit:

Licence s.

348 â la faculte de droit 111 â la faculte des lettres 89 â la faculte des sciences

Par nationalite les licencies se repartissent comme suit: 554 Roumains 117 Hongrois 44 Allemands (saxons) 29 Juifs 1 Francais 1 Tchecoslovaque 1 Grec 1 Yougoslave

Doctorat.

193 â la faculte de droit (dont 100 en droit et 93 en sciences d'Etat. 132 â la faculte de medecine 3 â la faculte des lettres 9 а la faculte des sciences

Par nationalite les docteurs se repartissent comme suit: 206 Roumains 69 Hongrois 38 Juifs 19 Allemands (saxons) 1 Bulgare 1 Turc 1 Armenien 1 Tchecoslovaque 1 Yougoslave

Au total notre Universite a delivre, 882 titres universitaires â savoir, par naţionalites: 556

Roumains .... 561 63,27% Hongrois .... 186 21,10% Juifs 67 7,59% Allemands (saxons) . . 63 7,14% Autres nationalites 8 0,90%

VIL Faculte de droit et des sciences politiquee.

1. Chaires et personnel. Cette faculte compte 23 chaires toutes occupees par des professeurs titulaires. Voici les titres de ces chaires: Droit civil (4 chaires). Procedure civile (2 chaires). Droit romain (2 chaires). Economie politique (2 chaires). Droit commercial (2 chaires). Histoire du droit roumain. Philosophie du droit et sociologie. Droit constitutionnel. Droit canonique. Droit administraţii Droit penal et procedure penale. Droit internaţional prive. Droit internaţional public. Politique sociale, statistique et finances. Legislation agraire et industrielle. Politique. 2. L'activite didactique qui consiste dans l'execution du programme reglementaire, se divise en cours theoriques et travaux pratiques de seminaire pour les quatre ans de licence et un an de doctorat. Elle est poursuivie en raison de 3 heures par semaine (deux heures de cours, une heure de seminaire, travaux pratiques) et a ete resumee aux pages 150—165 de l'An- nuaire.

3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les titres qui ont ete publies aux page 166—178 de l'Annuaire: 6 manuels; 8,travaux scientifiques; 21 articles et Communications â l'etranger; 123 differents articles et Communications en Rou- manie, 39 conferences en Roumanie eţ une conference â l'etranger. 657

4. Changements, dans le personnel enseignant. Le professeur Casiu Maniu (politique) a ete mis а la retrăite par limite d'âge. I^e professeur I. C. Cătuneanu (droit romain) est decede.

VIII. Faculte de medecine.

1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte comprend 12 cliniques, 13 instituts et 3 maîtrises de conferences, appartenant â 25 chaires dont voici la liste: Clinique chirurgicale. Clinique de maladies urinaires. Clinique medicale. Clinique de semiologie medicale. Clinique psychiatrique. Clinique neurologique. Clinique gynecologique et obstreticale. Clinique infantile. Clinique dermato-venerienne. Clinique ophtalmologique. Clinique stomatologique Clinique oto-rhino-laryngologique. Institut d'histoire de la medecine. Institut d'anatomie descriptive et anatomique. Institut d'anatomie pathologique. Institut medico-legal. Institut de chimie biologique. Institut de physiologie. Institut de radiologie. Institut d'hygiene et d'hygiene sociale. Institut de pathologie generale et experimentale. Institut d'histologie et d'embryologie. Institut de bacteriologie. Institut de balneologie et physiotherapie. Institut de pharmacologie et pharmacognosie. Laboratoire de chimie medicale (maîtrise de conf.). Laboratoire de physique medicale (maîtrise de conf.). Laboratoire d'hygiene collective (maîtrise de conf.).

2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire — a consiste dans des cours, des travaux pratiques et des stages dans les cliniques pour la duree de six ans en vue du doctorat. Elle a ete exposee aux pages 197—233 de l'Annuaire. 558

3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les titres qui ont ete publies aux pages 234—289 de l'Annuaire, con siste en: 2 manuels; 3 travaux scientifiques; 75 articles et Com munications dans la presse ou institutions de l'etranger; 478 ar ticles et Communications dans la presse ou institutions roumaines; 47 conferences faites en Roumanie; 78 theses de doctorat. 4. Cours de specialisation. a) En hygiene (â l'Institut d'hygiene) conformement â l'ar- ticle 204 de la loi sanitaire. Ce cours, dont la duree est d'une annee, a ete suivi par 13 candidats, medecins, admis par voie de concours. b) En stomatologie (â la clinique stomatologique). Ce cours. dont la duree est d'une annee, a ete suivi par des medecins. Apres les cours, les travaux pratiques et le stage reglementai res, les candidats ont subi l'examen du certificat qui leur confere la libre pratique en stomatologie. c) De prefectionnement pour les medecins sur le „diagnostic et le traitement de la tuberculose", organise par la Clinique medicale en collaboration avec d'autres cliniques et instituts (27 septembre — 7 octobre 1937). On trouve le programme de ce cours aux pages 290—292 de l'Annuaire. 5. Changements dans le personnel enseignant. MM. V. Bolo- ga (professeur agrege), I. Aleman (professeur agrege), G. Bene tato (chef de travaux), St. Secăreanu (maître de conferences) et I. Manta (chef de travaux), ont ete nommes professeurs titulaires. Le contract par lequel M. Pierre Thomas fonctionnait comme professeur de chimie biologique, n'a plus ete renouvele.

IX. Faculte des lettres. 1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte dont l'enseignement est reparti entre quatre sections — philosophie, philologie classique, philologie moderne, histoire — comprend 26 chaires occupees et une suppleee par 24 prof. titulaires, 2 agreges, 2 suppleants, 6 maîtrises de conferences et 4 lectorats. Voici la liste des chaires groupees par sections: Histoire de la philosophie; logique (avec une maîtrise de conferences: histoire de la philosophie). Sociologie et morale. Psychologie experimentale, comparee et appliquee (avec une maîtrise de conferences). 569

Pedagogie (deux chaires). Esthetique. Langue et iitterature grecques. Langue et iitterature latines. Histoire de la Iitterature roumaine moderne. Langue et Iitterature roumaines (2 chaires) (avec une maîtri- se de conference: dialectologie). Linguistique. Philologie romaine. Langue et Iitterature francaises (et un lectorat). Langue et Iitterature italiennes (et un lectorat). Langue et Iitterature allemandes (et un lectorat). Langue et Iitterature anglaises (et un lectorat). Langue et Iitterature hongroises. Philologie slave. Histoire antique (avec une maîtrise de conferences: Antiqui- tes et Epigraphie). Archeologie. Histoire universelle (avec une maîtrise de conferences: His toire medievale des migrations). Histoire ancienne des Roumains. Histoire moderne des Roumains. Byzantinologie. Histoire sud-est europeenne. Histoire generale des Arts. Ethnographie et folklore. Bibliographie (maîtrise de conferences).

2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire — a consiste dans des cours et de travaux pratiques en vue de la preparation â la licence (4 ans). Elle a ete resumee aux pages 316—340 de l'Annuaire.

3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les titres qui ont ete publies aux pages 341—358 de l'Annuaire, con siste en: 35 travaux scientifiques; 16 articles ou Communications dans la presse ou institutions de l'etranger; 80 articles ou Com munications dans la presse ou institutions roumaines; 2 confe rences â l'etranger; 80 conferences en Roumanie; 5 theses de doctorat. 560

4. Changements dans le personnel enseignant: MM. Emile Petrovici et D. Popovici ont ete nommes professeurs agreges par voie de concours. 4

X. Faculte des sciences.

1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte, dorit l'enseignement est reparti entre cinq section — mathematiques, sciences physiques, sciences chimiques, sciences naturelles, geographie — comprend 23 chaires oecupees et suppleees par 20 pro fesseurs titulaires et 4 maîtrises de conferences. Voici la liste de* chaires groupees par section: Mathematiques generales. Algebre superieure. Geometrie descriptive. Geometrie analytique. Calcul differentiel et integral (suppleee). Astronomie. Mecanique rationnelle. Theorie des fonctions (suppleee). Analyse et mecanique (maîtrise de conf. suppleee). . Analyse mathematique (maîtrise de conf.).

Physique generale experimentale. Physique theorique et appliquee (avec une maîtrise de con ference: physique).

Chimie generale. Chimie organique et analytique (avec une maîtrise de con ferences: chimie alimentaire). Chimie physique. Chimie organique.

Biologie generale (et institut de speologie avec un sous- directeur ayant rang de maître de conferences). Zoologie et anatomie comparee. Physiologie generale. Botanique generale. Botanique systematique. Geologie-paleontologie. Mineralogie-petrographie. 661

Geographie physique et descriptive. Geographie generale.

2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire — a consiste dans des cours et travaux pratiques en vue de la preparation â la licence dont la duree est de quatre ans. Cette activite a ete resumee aux pages 374—409 de l'Annuaire.

3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les titres qui ont ete publies aux pages 410—429, consiste en: 1 manuel; 6 travaux scientifiques; 45 articles et Communications dans la presse ou institutions de l'etranger; 138 articles et Com munications dans la presse ou institutions roumaines; 4 conference а l'etranger; 16 conferences en Roumanie; 33 theses de licence; 8 theses de doctorat.

4. Changements dans le personnel enseignant: MM. les pro fesseurs I. Popesco-Voiteşti et I. Grinţesco ont ete nommes â l'Universite de Bucarest comme professeurs titulaires; M. G. Athanasiu (maître de conferences) a ete nomme professeur ti- tulaire â l'Universite de Cernăuţi. M. le professeur I. A. Scri ban est decede.

XI. Bibliotheque universitaîre.

La bibliotheque de l'Universite de Cluj est, dans sa nouvelle organisation, une des plus belles et des plus riches insti tutions de ce genre. Elle est dirigee par une commission nommee pour trois ans et qui se compose d'un professeur delegue par chaque faculte et du directeur de la bibliotheque. La fonction de president de cette commission est exercee, conformement au reglement general de la loi de l'enseignement universitaire, par le Recteur de l'Universite. Le personnel scientifique de la biblio theque compte: un directeur, deux bibliothecaires en chef, six bibliothecaires, un archiviste et trois sous-bibliothecaires. II у a en outre le personnel administratif et technique (12 personnes) et le personnel de service (18 personnes). Une riche activite caracterise le bilan de la Bibliotheque universitaire au cours de cette annee: 13 travaux publies par le personnel scientifique, conferences periodiques des bibliothecai res, travaux de reparations, d'amelioration et d'innovation du

36 562

bâtiment, catalogues alphâbetique et topographique, reliure des livres dans l'atelier propre de la bibliotheque, une nouvelle organisation des archives historiques, trois expositions1). En ce qui concerne l'augmentation des collections, elle s'est faite par: des achats sur le fond des taxes (490.000 lei) et celui de la subvention extraordinaire (455.000 lei), le depot legal, des dons, et des echanges internationaux, la bibliotheque etant en relations d'echange avec 197 Universites. Mais le nombre extreme- ment grand de livres entres par voie de l'echange, est du â l'envoi d'un grand nombre de theses francaises qui attendaient la reprise de ce service interrompu pendant quelques annees2). Par ces quatre moyens, les collections de notre bibliotheque se sont enrichies cete annee de 35.091 ouvrages.

La circulation des lecteurs a ete grande. Pendant les 276 jours de l'annee ou la Bibliotheque a ete ouverte3), on a enregistre 56.333 lecteurs, dont 49.279 etudiants, qui ont consulte 85.287 ouvrages en 99.070 volumes. Au service des prets, la circu lation a ete de 7449 ouvrages. Le service internaţional des prets aussi a ete actif avec les bibliotheques de: Vienne, Prague, Buda- pest et Strasbourg.

La bibliotheque populaire, attachee â la bibliotheque universitaire et fonctionnant pour les eleves et pour le public de la viile les jours feries et dans l'apres midi de chaque jour, a ete frequen- tee par 26.806 lecteurs qui ont consulte 27.883 ouvrages. Son de- p6t, augmente cette annee de 207 volumes, compte 10.242 vo lumes.

*) L'exposition des monnaies et des medailles dans la salle G. Sion, en vue ац Congres numismatique et archeologique (Cluj, 25—27 octobre 1937); l'exposition des „publications scientifiques des professeurs et du personnel scientifique de l'Universite de Cluj 1920—1935"; l'exposition con- sacree au „livre roumain de Transylvanie 1831—1918". Pour les autres dćtails concemant ce resume, voir le chapitre de cet Annuaire, pages 440— 457, consacre â la bibliotheque, surtout les six dernieres statistiques. 2) Nous exprimons ici encore, notre vive reconnaissance â M. Charles Beaulieu, conservateur en chef de la Sorbonne, inspecteur des echanges universitaires qui a bien voulu faciliter cet echange dont le role bienfaisant pour notre culture doit etre souligne. 3) 10 heures par jour pendant dix mois de l'annee (8—13 h. et 15^— 20 h); pendant les deux autres mois de l'annee 4 heures par jour (8—12) du 1 juillet au 14 aout. 563

XII. L'Office universitaire.

Cet office, institue par la loi universitaire de 1932 pour resoudre quelques problemes importants concernant et l'etudiant et l'Universite, comprend les services suivants: renseignements et documentation; assistance medicale, psycholoigique et sociale; orientation professionnelle; education physique. L'activite de ces services se resume comme suit: 1. Les etudiants recoivent, deux heures par jour, des ren seignements et des documents sur l'organisation de l'enseignement, cours d'ete et la vie a Cluj. Une bibliotheque, en- richie chaque annee, contient des oeuvres qui touchent â ce sujet: annuaires, guides, prospectus, differents travaux sur 1'etat, l'historique, le role et l'evolution des differentes; institu tions d'enseignement superieur. Par suite d'une decision du Se nat universitaire, l'Office universitaire envoit â tous les parents ou tuteurs des etudiants, au mois de juillet, la situation scolaire de chaque etudiant ou etudiante pour l'annee scolaire expiree.

2. L'oeuvre de l'assistance des etudiants supposant une bonne connaissance des realites de la vie de l'etudiant, une grande enquete se poursuit â l'entree â l'Universite de chaque etudiant, qui doit у contribuer en donnant tous les renseignements necessaires pour completer son dossier avec des donnees precises. Chaque etu diant ou etudiante est soumis a un examen minutieux, par des specialistes pour determiner son etat: medical, physiologique, morphologique et anthropologique, psychologique. a) Mais outre ces mesures qui permettront l'elaboration de conclusions â base de statisţiques, il у a â notre Universite, un service d'assistance medicale qui permet a chaque etudant d'etre trăite et surveille gratuitement dans les Cliniques universitaires ou dans les deux dispensaires qui sont exclusivement a leur disposition: le dispensaire anti-tuberculeux et le dispensaire anti- venerien. Enfin, les etudiants surmenes par Ieurs etudes, sont envoyes gratuitement dans un Sanatorium d'une belle region mon- tagneuse des Karpathes, ou notre Universite a un pavilion de 50 lits. b) L'assistance psychologique tâche de donner aux etudiants intellectuel et pour l'hygiene mentale. On a public dans ce but toutes les directives pour l'organisation scientifique du travail 564

un ouvrage intitule „Orientations universitaires", complete, le cas echeant, par des renseigenemts oraux. c) Le service d'assistance sociale consiste dans la verification de la situation materielle et scolaire des etudiants en vue des aides qu'ils demandent au Rectorat. On a distribue ainsi 119.000 lei â 120 etudiants des quatre facultes. 3. Les bacheliers qui hesitent un choix definiţii de leur car- riere, ont â leur disposition un service special qui leur permet un choix base sur des considerations economique, psychologique et biologi que des differentes professins libres ou d'etat. 4. L'education physique universitaire, organisee depuis 1934, est dirigee par une commission dont l'organe est un directeur, en rang de chef de travaux. Tendant â devenir obigatoire pour les etudiants de la premiere annee, l'education physique possede, chez nous les meilleurs moyens et un confort de premier rang pour qu'elle devienne une realite au service de l'esprit „mens sano în corpore sano". II у a, en effet, un grand parc sportif situe â l'extremite de la viile sur une vaste superficie amenagee pour toute sorte de sports1). Une societe medicae d'education sportive dottne des consultations gratuites et des conferences sur les differentes questions touchant le sport el l'education physique.

XIII. Les foyers et la cantine universitaires.

Les trois foyers destines â abriter nos etudiants qui en ont bessoin (deux pour garcons, un pour jeunes filles) et la cantine, qui assure une bonne nourriture aux etudiants qui ne sont pas dans les foyers, sont places sous la direction d'une Commission, ayant comme president un delegue du Senat universitaire, comme membres les directeurs des foyers et un professeur delegue par chaque faculte, et comme secretaire, le secretaire general de l'U niversite. Au cours de cette annee scolaire le foyer „Avram Iancu" a abrite 216 etudiants, dont 62 boursiers; le foyer „V. Babeş" 120 etudiants, dont 20 boursiers; le foyer des etudiants 118 etudiantes dont 39 boursieres, tandis que, â la cantine, 250—300 etudiantes peuvent prendre leurs repas pour la modique somme de 750 lei (moins de 200 francs fr.) par mois. Encore ici il у a 60 boursiers.

*) Voir page 469—473. 565

XIV. L'Office de l'edition. Prevu par la loi dt l'enseignement universitaire de 1932, cet Office, qui auparavant fonctionnait deja â notre Universite sous le titre de „commission des manuels d'enseignement" est place sous la direction d'un conseil preside par le Pro-recteur

Manuels d'enseignement.

a) LaMedecine legale, par le prof. M. Kernbach (744pages). b) Exercices et problemes d'analyse, la theorie des fonctions et la mecanique rationnelle, par le prof. Th. Anghelutza (256 pa ges).

Ouvrages scientiţiques.

Monographies mathematiques, fasc. I-er: lecons de mathematiques faites а l'Universite de Cluj, par M. Paul Montei, pro fesseur â la Sorbonne.

Subventions accordees aux periodiques suivantes: Revue d'Endocrinologie 30.000 Lei Archives de l'Institut de Medecine legale . 20.000 „ Bulletin eugenique 20.000 „ Bulletin „Dacoromania" . 25.000 „ Annuaire de l'Institut d'histoire naţionale . 15.000 „ Annuaire de l'Institut d'etudes clasiques . 20.000 „ Melanges d'histoire generale 30.000 „ Bulletin de la Societe des Sciences . . . 30.000 „ Bulletin du Jardin botanique 35.000 „ Mathematica 35.000 „ Revue de Geologie et de Mineralogie . . 20.000 „ Travaux de l'Institut de Geographie . . 20.000 „ Au total . 300.000 566

Liste des pubiications de l'Universite de Cluj.

La riche activite scientifique de notre Universite ressort mieux si on jette les yeux sur la longue liste de toutes les pubii cations que l'Office d'edition et les differents instituts ont fait paraître depuis 1920, le debut de l'activite de notre Universite. Voici, extraits de la liste publice dans l'Annuaire aux pages 490— 504, les titres et les chiffres de cette liste: 16 Manuels d'enseignement en 25 tomes. 3 Travaux scientifiques. 75 Publication scientifiques et litteraires. 16 Periodiques en 161 tomes.

XV. Les Cliniques de l'Universite.

Une situation materielle privilegiee qui situe toutes nos Cli- nique dans un meme quartier a ete la consequence logique de leur groupement dans une seule administration. Aussi, les Clinique sont elles dirigees par un Conseil forme des directeurs de toutes les Cliniques, et, pour les question administratives, par une commis sion' restreinte composee de trois professeurs delegues chaque annee par le Conseil. Le budget des Cliniques s'eleve â 40.000.000 lei, provenant de l'allocation budgetaire annuelle, des differentes subventions et des taxes payees par les malades. Cette annee, ainsi que nous l'a- vons mentionne plus haut1) le gouvernement a constitue une fondation de 200.000.000 lei, avec des rentes, qui assurent annuel- lement un revenu de 7—8.000.000 lei. La circulation annuelle se chiffre â 9353 malades dans tou tes les Cliniques. Aussi, le budget est-il a peine suffisant pour les nombreuses depenses qui consistent en l'alimentation et les medicamets des malades, appareils et instruments, lingerie, ri- parations et constructions.

XVI. L'Extension universitaire.

Cette institution a pour but de repandre la culture le plus largement possible. Elle a pris naissance en 1924, repondant a une des grandes necessites pour la population majoritaire de Transylvanie, privee si longtemps des bienfaits de la culture

г) Voir page 553. ыя spirituelle. Mais l'Extension universitaire ne se limite pas â la population roumaine, car il у a 'des conferences qui sont faites dans la langue de la population minoritaire meme (saxonne, hongroise), selon le milieu ou l'occasion. Ces conferences, pour qui le jour prefere en province est le dimanche, roulent sur des questions sociales, educatives et litteraires.

XVII. L'Atelier central.

Sous cette denomination on a groupe â notre Universite les mecaniciens qui auparavant fonctionnaient isolement dans le cadre de quelques instituts. On a forme ainsi trois sections: reparations et entretien des edifices et des installations; appareils et instruments de precision; reliure et cartonnage. Une quatrieme section celle de la photographie, est en voie d'organisation. L'Atelier central est dirige par une Commission presidee par un delegue du Senat universitaire, ayant comme membre un delegue de chaque faculte et comme directeur un professeur nomme pour trois ans. Cette annee on a execute dans les trois sections existant de l'Atelier central, pour 118.948 lei des travaux qui dans les ate- liers prives auraient coute plus de 450.000 lei.

# #

L'Annuaire se termine par ^une „liste du personnel enseignant". On у voit les noms, les chaires (maîtrises de conferences. etc.) et le domicile â Cluj de tout ce personnel qui compte: 4 professeurs honoraires; 86 professeurs titulaires; 4 professeurs agreges; 7 professeurs suppleants; 2 agreges honoraires; 7 mai- tres de conferences et 9 docents. Le personnel scientifique auxiliare, mentionne au chapitre de l'activite enseignante de chaque faculte, compte 223 personnes' dont: 4 lecteurs; 43 chefs de travaux; 92 assistants et 84 prepa- rateurs

TABLA DE MATERII.

Senatul universitar în anul 1936—37 8 Lista foştilor Rectori 3 Doctori Honoris Causa 5 Dare de seamă asupra anului şcolar 1936—37 7

ACTE SOLEMNE. Manifestarea de solidaritate a reprezentanţilor parlamentelor Micii înţelegeri. Discursul rostit de Dl Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Univ. 35 Discours de M. D. Kosta Koumanoudi 42 Discours de M. Dr. Ing. Vlad Brdlik 46 Colegiul Academic Regele Carol II. Istoric 51 Realizare 52 Inaugurare 63 Discursul de inaugurare rostit de Dl Rector Florian Ştefănescu- Goangă , 65 Cuvântul reprezentantului studenţimii 74 Răspunsul M. S. Regele Carol II 78 Promovarea de Doctor Honoris Causa a M. Sale Regelui ... 81 Cuvântarea M. S. Regelui Carol II 91 Omagiul adresat M. S. Regelui Carol II de Ardealul Cultural. Cuvântarea I. P. S. Mitropolitului Bălan . 95 Cuvântarea I. P. S. Mitropolitului Nicolescu 98 Cuvântarea Dlui Prof. I. Moldovanu, preşedintele Astrei . . . 100 Serbările sportive 104 Inaugurarea şi vizitarea altor instituţii universitare (Muzeul Etnografic, Muzeul Limbii Române, Institutul de Istorie Na ţională, Muzeul Botanic, Muzeul de Antichităţi dela Institutul de Studii Clasice) 105 Vizita la Căminele studenţeşti 115 Incheere (banchetul şi toastele) 116 Fundaţiile şi donaţiile universitare. a) Fundaţii , , , 124 b) Donaţii 129 Personalul Rectoratului 131 Statistica generală a înscrierilor 131 bis Statistica titlurilor pe originea etnică 131 bis

Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat. A) Decanatul. Foştii Decani , 134 Profesori decedaţi 134 Personalul decanatului 134 570

Personalul didactic (cu date amănunţite) 135 Lista doctorilor în drept 142 Lista doctorilor în ştiinţele de stat 143 Statistica înscrierilor 149 bis B) Activitatea didactică. Cursuri de licenţă (detalii pe catedre grupate pe anii de licenţă). anul I 150 anul II 153 anul III 156 anul IV .... 159 Cursuri de doctorat .... 161 C) Activitatea ştiinţifică 166 D) Figuri dispărute (-j- prof. I. C. Cătuneanu) 179 Facultatea de Medicină. A) Decanatul. Foştii Decani 184 Profesori decedaţi 184 Personalul decanatului 181 Personalul didactic (cu detalii) 185 Lista doctorilor promovaţi 195 Lista echivalărilor de diplome 196 Statistica înscrierilor 196 bis Ђ) Personalul şi activitatea didactică. Date asupra Clinicelor (1—12) 197 Date asupra Institutelor, laboratoarelor şi farmaciei Clinicelor (13—29) 219 C) Activitatea ştiinţifică. Date asupra Clinicelor (1—12) 234 Date asupra Institutelor, laboratoarelor şi farmaciei Clinicelor (13—27) . . . 269 D) Cursuri de specializare (în igienă, în stomatologie şi pentru diagnosticul şi tratamentul tuberculozei) 290 Facultatea de Litere. A) Decanatul. Foştii Decani 294 Profesori şi conferenţiari decedaţi 294 Personalul decanatului 294 Personalul didactic (cu toate datele) 295 Lista licenţiaţilor 310 Statistica înscrierilor 314 bis Tabloul doctorilor promovaţi 315 Lista diplomelor echivalate 315 B) Activitatea didactică şi personalul. a) Secţia filosofiei 316 b) Secţia filologiei clasice 324 c) Secţia filologiei moderne 327 d) Secţia istorică 334 571

'O Activitatea ştiinţifică-literară. a) Secţia filosof iei 341 b) Secţia filologiei clasice , 344 c) Secţia filologiei moderne 345 d) Secţia istorică 351

Facultatea de Ştiinţe. A) Decanatul. Lista foştilor Decani 360 Personalul Decanatului 360 Personalul (cu toate datele) 361 Lista licenţiaţilor 371 Statistica înscrierilor 372 bis Lista doctorilor promovaţi 373 Lista diplomelor echivalate 373 B) Activitatea didactică. a) Secţia ştiinţelor matematice 374 b) Secţia ştiinţelor fizice 384 c) Secţia ştiinţelor chimice 386 d) Secţia ştiinţelor naturale 392 e) Secţia geografică 407 C) Activitatea ştiinţifică-literară. a) Secţia ştiinţelor matematice 410 b) Secţia ştiinţelor fizice . . 414 c) Secţia ştiinţelor chimice 416 d) Secţia ştiinţelor naturale 419 e) Secţia de geografie 428 D) Figuri dispărute (f prof. I. A. Scriban) 430 Lista lucrărilor ştiinţifice ale prof. Scriban 437

Biblioteca Universităţii. Personalul bibliotecii 440 Publicaţiile şi conferinţele personalului ştiinţific ...... 441 Localul, inovaţii şi îmbunătăţiri 443 Lucrări în bibliotecă 444 Creşterea colecţiilor 446 Circulaţia cititorilor 448 Arhiva istorică 450 Expoziţii; diverse 451 Biblioteca populară 452 Statistici 453

Oficiul Universitar.

Personalul 460 Serviciul de informaţii şi documentare 460 Asistentele Medicală (ospitalizarea în Clinici şi dispensariile) 462 572

Psihologică 46$ Socială 468 Serviciul orientării profesionale 469 Serviciul de studii 469 Educaţia fizică universitară 469"

Căminele şi Cantina Universitară.

Comisia Căminelor 476 Personalul Căminelor 476 Căminul Avram Iancu (situaţia şi lista bursierilor) .... 477 Căminul studentelor (situaţia şi lista bursierelor) 480 Căminul V. Babeş 48» Cantina studenţească universitară 485

Oficiul de Editura.

-Consiliul Oficiului 488 Bilanţul fondurilor А. В. С 489 Regulamentul nou (fondurile (А. В. C. D.) 490-

Lista publicaţiilor universitare a) Manuale didactice 49T b) Lucrări ştiinţifice 499 c) Publicaţiile ştiinţifice şi lterare 499> d) Periodice 505 e) Istoricul Universităţii şi al învăţământului sup 513

Clinicele Universitare.

Consiliul Clinicelor 516 Comisia Clinicelor 516 Personalul administrativ şi de serviciu 517 Dare de seamă asupra activităţii Clinicelor 519 Bilanţul Clinicelor .524 bis-

Extensiunea Universitară.

Istoric şi realizări 526 Lista conferinţelor din acest an şcolar 526

Atelierul Central.

Comisia atelierului central 530 Compunerea şi activitatea atelierului central 530

Tabloul corpului didactic universitar 532 Errata 536. Resume franţais de l'Annuaire 537 Tabla de materii 569? s т л т i s titlurilor conferite de Universitatea din Cluj pe anul

Români Maghiari Germani

Facultatea Facultatea Facultatea de Litere de Ştiinţe de Ştiinţe d e Ştiinţ d e Liter d e Med . d e Drep t d e Med . d e Liter j d e Drep t d e Med . d e Drep t Facultate a Facultate a Facultate a Facultate a Facultate a Facultate a Facultate a Facultate a 1 Facultat e

â 3. '£ "o U 1 0 •5 Tota l Maghiar i Tota l Maghiar i Drep t 1 Felu l titlulu i Tota l Român i Chimi e | Geogr . Mat Felu l titlulu i Tota l Român i Ki z -chimic e | Matematic i | Şt . natural e I Geogr . Istori e | Filologi e mod . 1 Fiz-Matern . Drep t 1 Filologi e clas . 1 Istori e j Ştiinţ e d Sta t | Arheologi e I Chimi e 1 Matematic i 1 Geogr . Ist Geogr . Şt nat Ştiinţ e d Sta t 1 Filosoti e Şt . natural e 1 Filologi e mod . 1 Filologi e cla s 1 Istori e 1 Şt . natural e 1 Fiz-Chimic e 1 Geogr . Şt nat 1 Drep t 1 Ştiinţ e d Sta t 1 Filosofi e 1 Istori e 1 Filologi e mod . 1 Matematic i 1 Geogr . Şt nat

'O 1 cz •o 34 21 4 13 5 1б' 9 14 зј 2 354 65 2^4 1 4 1 7 5 7 8 1 l 1 117 25 1 4 7 1 3 CD IO 2 1 1

] 45 69 206 35 7 26 1 69 4 1 82 lj 1 8 5

Doctora t i *- 3 *^ Total Germani

ю Drept Facultatea ю Ştiinţe Ле Sfnt de Drept Facultatea de Med. И Filozofie Facu tatea Crt Filologie mod. de Litere 1 Facultatea re Geogr. Şt. nat. >->• - de Ştiinţe

о to Total Evrei 00

Facultatea - de Med. w сlgar i - Total Bulgari Facultatea de Med. urc i H Total Turci

Facultatea - de Med. 3> men i - Total Armeni

Drept Fac. de Drept i_ jgosl . - Total Jugoslavi Drept Fac deDrept Chimie Facultatea n de Ştiinţe CB osl . - Total Cehoslovaci

Filologie modernă Facultatea -n de Litere CB ncez i Total Francezi

Facultatea Filozofie - de Litere a a Total Greci Ol Crt *- 00 TOTAL GENERAL UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ RECTORATUL

Numărul Inscr. E u p ă religie D u p ă ţara de n a după sex ş '

R o m â n i a Numirea ta Facultăţii Dobroge a Austri a Franţ a U . R S Cehoslovaci i Poloni a Ungari a Jugoşlavi a Bucovin a 1 gregorien i Basarabia Fet e protestanţ i calvin i Transilvani a ş i părţil e Olteni a Bana t Moldov a gr . ort gr . cat rom . cat evang . unitar i reformaţ i izraeliţ i Băeţ i Munteni a ş i j Bulgari a

Facultatea de Litere') 280 307 218 146 81 59 34 5 42 1 1 - 408 36 31 27 30 6 7 1 7 - 20 -- 6 -

Facultatea de Ştiinţe*) 245 156 140 93 72 47 11 8 28 — - 2 253 18 28 24 26 17 — 4 — — 19 1 — 2 -

Facultatea de Med.*) 722 140 402 126 82 40 26 8 177 - 1 — 427 135 50 40 78 28 17 6 3 3 26 7 - 9 22 74 978 103 48 87 45 9 — 5 10 — 32 8 1 1 1 Facultatea de Drept**) 1276 65 529 436 152 104 25 21 - — -

Total . . 2523 668 12S<)J801 387 250 9бЈ42 321 1 2 2 2066 292 157 178 179 60 24 16 20 3 97 16 1 18 23

*J După statisticile Facultăţilor. ") După statistica Ad-ţiei Universităţii. STATISTIC* înscrierilor la Universitatea din Cluj, pe anul şcolar 1936—37 t e r e D U P ă O r й i n e a e t n i С ă —i

3 Român i Englez i Maghiar i Italien i Francez i Bulgar i Evre i Armen i Sârb i Austriec i ftS Grec i Ceh i Ibani a meric a 1 j German i lacedoni a iermani a elgi a Greci a <, Spani a P3 < B. F. B. F. В F. В F. B. F. B. F. B. F. B. F. B. F. B. F. в F B. F. B. F B. F. В

1 1 1 5 173 187 28 25 64 57 3 1 1 1 12 30 1 3 1

9 118 115 16 3 90 23 1 j ÎS 11 1

1 1 1 1 7 416 82 41 2 91 19 2 1 - 21 6 148 29 - 1 1 - 1 1 -

1 12 940 36 52 1 222 4 1 2 59 19 1 1 1

1 1 3 1 1 1 1647 420 137 31 467 103 4 7 1 - 3 25 6 237 88 li — 1 1 - 5 1 1 1 - 2 - 1 1 и Declaraţi în După cetăţen i e О cursul anului 1—* 0> "С О (Я p с •a ю а оо со о £? <9 яз а со "я э о "o o ш 3 О •—и м оэ Q Oh св В. F. В. F. В F. В. F. В F. В. F. Ь. F. В. F о В. Н в.

278зое 587 52 59 2 1

245156 401 52 37 8 1

701 136 19 862 109 23

1283 58 1341 320 28 174 19

1 —250765 6 19 3191 424 124 293 44 STAŢI înscrierilor la Facultatea de Drept a Uni* Numărul înscrierilor D U ă după sex DUPĂ RELIGIE p t a r a d e n a ş t ere

R 0 m i n i a c/3 ANUL DE Q STUDII

U С ş i părţil e Dobroge a Fet e gr . ort rom . cat evang . izraeliţ i Băeţ i reformaţ i unitar i Cehoslovac i Americ a Greci a Olteni a Bana t Moldov a Basarabi a Ungari a Austri a Franţ a Rusi a U . R. ; Bulgari a Poloni a Munteni a ş l Jugoslavi a СО Transilvani a _ I 329 26 149 118 36 25 1 2 24 243 35 14 20 18 4 — 3 8 2 - — — 7 1

II 207 4 90 83 17 12 1 2 6 144 24 14 13 7 1 - 1 - 4 2 — — — 1 -

III 312 7 135 105 38 19 6 4 12 235 22 9 24 6 - 2 3 - 12 2 1 - 1 2 -

IV 428 28 155 130 61 48 17 13 32 356 22 11 30 14 4 3 3 - 8 2 - 1 - 2 —

Total . . 1276 65 529 436 152Jl04 25 21 74 978J103 48 87 45 9 5 10 - 32 8 1 1 1 12 1

*) După datele fişelor dela Administraţia Universităţii. S T I С Jk*) şcolar 1936/37 ersităţii din Cluj, pe anul

După Declaraţi ш D u o r i g i n e e t n 1 с a P ă cetăţenie cursul anului

.2~ c* &> s o Izraeliţ i Francez i German i Bulgar i Sârb i Grec i Român i Român i Maghiar i Armen i Doctor i

ot o t a 1

B. F. B. F. B. F. B. F. В F B. F. B. F. B. F. B. F. B. F. в- F. H B. F. B. F.

253 16 11 - 47 — - — 18 8 2 332 23 356

171 1 2 - 30 - - - 4 2 - — 1 — - -- — - - 208 3 211 242 4 12 - 46 — - - 10 2 - — 2 — — 1 - — -- 312 7 319 274 15 26 ] 99 4 1 - 27 6 - - - — - 1 - 1 - 431 25 456

940 36 52 1 222 4 t — 59 1 i 2 - 3 — — 1 1 - 1 - 1283 68 1341 320 28 174 19 STAŢI înscrierilor la Facultatea de Medicină a U Numărul înscrierilor După r e ligi e Dup ă ţara d e n a t e r e după sex Ş

R o m â n i a ANUL DE rd STUDII

'ST >to părţil e l Dobroge a Fet e gr . ort gr . cat rom . cat reformaţ i evang . unitar i izraeliţ i Albani a Spani a Cehoslovac i Iugoslavi a gregorian i Austri a Moldov a j Basarabi a Poloni a Bulgari a

03 Olteni a Bana t Ungari a U R . S Bucovin a Transilvani a ş i Munteni a ş l I Americ a

I 133 27 90 23 16 6 9 — 16 71 21 9 10 17 3 3 1 1 2 2 1 14 1 1 3 II 112 10 68 15 18 1 3 26 1 52 24 2 6 12 5 — 1 1 — 4 1 2 8 - 1 III 133 34 79 30 19 10 4 -1 24 — 68 41 13 14 11 6 3 — 6 1 2 — —- — 1 IV 136 22 75 25 12 6 7 2 31 — 92 24 11 3 11 6 5 1 — 5 — V 104 28 55 13 7 8 1 2 46 — 66 19 7 4 18 5 5 — — 1 5 1 1 — -- VI 104 19 45 20 10 9 2 3 34 - 78 6 8 3 9 3 4 1 1 1 4 2 1 - —- — 2

Total . . 722 140 402 126 82 40 26 8 177 1 427 135 E0 40 78 28 17 6 3 3 26 7 9 22 1 1 7 S Y I С Л aiversităţii din Cluj, pe lanul şcolar 1936/37

D U p ă о г i g i n e a etnică D upă cetăţenie

га '•TU i n cursu l anu h Român i Evre i Grec i Maghiar i Ceh i Bulgar i j Declaraţ i Doct < Grec i

а Bulgar i Austriec i j ъ а o t a 1 j German i j Austriec i ! Român i и О В. F. В. F. B. F B. F. B. F. B. F. B. F. В F. B. F. В F. B. F. B. F. B. F. H B. F.

_ — 82 12 14 1 13 2 1 9 7 13 4 1 _ 1 - - — 119 23 12 4 1 1 160 1 58 6 9 - 10 3 — - 26 - 8 1 — - -- 1 - 105 10 7 - -- — — 122 - 1 85 23 5 1 22 5 1 — 20 4 — 1 — - — — - - 133 34 — --- — - 167 — — 84 16 7 - 17 3 - — 28 3 — — ------136 22 — - - - — - 158 — — 52 16 1 - 13 3 — — 38 8 — — - - — - — 1 104 28 — -- - — — 132 - - 55 9 5 — 16 3 1 - 27 7 - - — — — - — - 104 19 —- — — - — — 123

1 1 41бј 82 41 2 91 1!) 2 1 148 29 21 6 1 — 1 — 1 1 701 136 19 4 1 - 1 — 862 109 23 STAŢI înscrierilor la Facultatea de Filosofie şi Litere

Numărul Înscrierilor Du 1 r e ligie Dup ă ţ a r a d e n a ş t e r e după sex P

o m â n i a R * • ANUL DE « STUDII

Ui — i« Român i

O и я o R . S

eci a та

"3 covin a hoslovaci i 4) o rmaţ i '« *e iteni a ş l broge a teni a я sarabi a igari a îcedoni a U « — IS я я &> U( O С "ы я Q Americ a o я Americ a Jugoslavi a Jugoslavi a Moldov a evang . gregorien i Băeţ i Băeţ i protestanţ i tt. со и Я izraeliţ i l б w pa U 3 H B. F. 1 rom . cat 1 Germani a o H M O 1 Germani a

I 66 60 50 37 11 8 6 1 12 1 — 126 86 8 4 6 6 2 2 - 2 6 2 — 1 — 1 126 43 41

II 85 100 72 37 31 18 13 2 12 — - 185 126 10 13 7 10 - 2 — 1 11 4 - — - 1 185 52 58

ra 58 74 42 34 24 14 6 - 12 - - 132 93 9 8 7 5 3 - 1 1 2 - — - 1 2 132 38 41

IV 49 64 34 31 14 18 8 2 5 — 1 113 88 6 2 7 4 1 1 - 2 -- 1 — - 1 113 23 38

DOCT. 22 9 20 7 1 1 1 — 1 — — 31 15 3 4 - 5 — 2 - 1 1 - - - — — 31 17 9

Total . . 280 307 218Ј14бј 81 59 34 5 42 1 1 587 408 36 31 27 30 6 7 1 7 20 6 1 1 1 5 587 173Jl87 S T ţ с a Universităţii din Cluj, pe anul şcolar 1936/37

r—" Declaraţi in D u F О I iginea etnică După cetăţeni e ă cnrsnl anului

*53- 3 German i Englez i Maghiar i Evre i Bulgar i Italien i Sârb i Armen i Român i Englez i Maghiar i Licenţiaţ i Jugoslav i Doctor i

od o t a 1 j Francez i B. F. B. F. 3, F. B. F. B. F. в F. B. F. B. F. B. F В F. B. F. B. F. B. F. B. F. H B. F. B. F.

6 4 11 6 - 1 - — — 1 — 3 9 - 1 — — - — 64 60 — — 1 — 1 — 126 9 8 23 20 3 — — - - - — 3 9 - — — -- - 85 100 - - — -- - 185 5 4 14 18 - - — - - - - 3 9 — - - — - - 58 73 - 1 - — - — 132 7 9 14 13 - — - 1 — - - 2 3 — - - 3 — 1 49 64 113

1 31

28 25 64 57 3 1 — 1 - 1 — 12 30 - 1 - 3 — 1 278 306 - I 1 - 1 - 587 52 59 2 1 STATISTICA

înscrierilor la Fac. de Ştiinţe din Cluj, pe anul şcolar 1936/37

Numărul Dupâ Declaraţi în înscrierilor După re ligie După ţara de naştere E U ă o r i g i n e a e t n i с ă după sex P cetâfenie curs. anului

Rom anii ANUL DE ta STUDII

broge a oi a o ormaţ i с Iviri i tisilvani a , •ărţil e iteni a ş i ildov a iarabi a hoslovaci . Ui 0i 1 Licenţi a ui to с ta

rom . cat izraeliţ i В Băeţ i Băeţ i Cu u Э U б CQ ca O P < B. F. В F. B. F. B. F. В F. Н 03 со > ~z t I 79 38 41 27 17 12 2 3 15 — 76 4 5 7 11 4 — 5 1 1 3 43 25 5 21 7 - — - 1 -- 10 5 79 38 117

II 32 •16 21 9 6 7 — - 6 - 28 2 6 2 4 2 1 2 - — 1 17 12 1 10 3 — - - - - - — - 4 1 32 16 48

III 47 30 29 23 13 6 2 3 2 — 50 5 7 3 3 4 1 3 - — 1 27 26 1 - 18 2 1 2 47 30 77

IV 87 72 49 34 36 23 7 2 6 2 99 7 10 12 8 7 2 9 — 2 4 31 52 9 3 41 11 - 3 — — 1 — 1 - 4 3 87 72 159

Total . . 245 156 140 93 72 47 11 8 28 2 „a 18 28 24 26 17 4 19 1 2 9 118 115 16 3 90 23 1 3 — 1 1 - 1 18 11 245 156 401 52 37 8 1 I L Л N T Despre veniturile şi cheltuielile pentru exerciţiul 1936/37, (dela i Aprilie 1936, până la 31 Martie 1937).

S'a cheltuit T3 -o j •О (O 43 VENITURI U ( CHELTUELI P в > CD i > со în ы 3 8 o e - и oi s I д (О я total О* а с ГЛ