DOCSLIB.ORG

Nr. 3(40) Anul XI Ex Ponto Text/Imagine/Metatext Nr

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nr. 3(40) Anul XI Ex Ponto Text/Imagine/Metatext Nr 2013 iulie - septembrie iulie - septembrie Nr. 3(40) anul XI EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (40), (Anul XI), iulie - septembrie 2013 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Director fondator: IOAN POPIŞTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, ILEANA MARIN (S.U.A.), LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea) Prezentare grafică: Constantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, ANDREI BODIU, IOAN STANOMIR, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: FLORIN ŞLAPAC, ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆Editorial ◆Confesiuni OVIDIU DUNĂREANU ‒ Spiritul Dunării LIVIU LUNGU ‒ O mie două sute şi ceva II (p. 5) de kilometri... (p. 71) TEXT IMAGINE ◆Literatura epistolară Reproduceri după lucrările artiştilor plas- tici prezenţi la Tabăra de Artă Ostrov 2013 AL. SĂNDULESCU ‒ Corespondenţa lui reuniţi în cadrul proiectului Spiritul Dunării G. Topîrceanu (p. 7) în comunităţile portuare (I-VI) ◆Evocări ◆Proiecte transfrontaliere FLORINA MOLDOVAN-LIRCĂ ‒ Cornel DOINA PĂULEANU ‒ Tabăra de Artă Regman. Cică un cronicar, la „Tomis" Ostrov 2013 (p. 75) (p. 12) CONSTANTIN MITRĂ ‒ Interogaţii în marginea unui proiect (p. 79) ◆Poezie OVIDIU DUNĂREANU ‒ Oraşul de sub semnul apei şi al câmpiei eterne (p. 82) SIMONA-GRAZIA DIMA (p. 21) MARIAN NEAGU ‒ Lacul albastru! Aşeza- PAUL SÂRBU (p. 26) rea preistorică de la Gălăţui (p. 88) MARIUS ChELARU (p. 31) IULIANA PALODA-POPESCU (p. 35) VALERIU MARIUS CIUNGAN (p. 40) METATEXT ◆Tineri poeţi ◆Geografii literare CĂLIN DERZELEA (p. 44) ANIA VILAL (p. 46) LIVIU GRĂSOIU ‒ Renaştere mult aştep- MARIAN DRAGOMIR (p. 49) tată (p. 92) SILVIA BITERE (p. 52) ◆Literatura marilor clasici ◆Proză ANGELO MITChIEVICI ‒ L & M (p. 95) MARIN CODREANU ‒ Audienţa (p. 55) IOAN FLORIN STANCIU ‒ Vine circul ◆Poeţi români contemporani (p. 63) CONST. MIU ‒ Mica sirenă (p. 67) ELVIRA ILIESCU ‒ Iubirile Gabrielei Melinescu (p. 99) ◆Expresionismul mistic ◆Reconsiderări DANIELA VARVARA ‒ Prezenţa sau LIVIU COMŞIA ‒ Nicolae Lupu, cel care poezia extazului mistic la Nicolae Ionel atinge nevăzutul (III) (p. 158) (p. 103) ◆Şcoala. Texte clasice, ◆Prozatori contemporani interpretări moderne NASTASIA SAVIN ‒ Dignidad (p. 110); AUREL MACOVICIUC ‒ O altă formulă Singurătatea unei case (p. 115) a lui Ion (p. 168) ◆Interpretări ◆Literatura universală. Lecturi ANA DOBRE ‒ Poetul ca îmblânzitor al ALINA COSTEA ‒ Nişte oameni trişti care luminii (p. 118) caută dragostea (p. 181) ◆Literatura pontică ◆Muzica NICOLAE ROTUND ‒ Iubire târzie MARIANA POPESCU ‒ Trecea fanfara (p.121) militară... (p. 183) ◆Istorie literară ◆Istorie contemporană GABRIEL RUSU ‒ Constanţa. Gramatica VALENTIN CIORBEA ‒ Profesorul rememorării. (4) Personaje (p. 125) Gheorghe Buzatu ‒ un maestru al isto- riografiei române (p. 186) ◆Lecturi ◆Istoria Constanţei CRISTINA ChIPRIAN ‒ Istoria literară, între evocare şi revocare (p. 129) CONSTANTIN ChERAMIDOGLU ‒ Sta- CORINA APOSTOLEANU ‒ Întâlnire în tuile Constanţei vechi (p. 189) lumea virtuală (p. 130) OCTAVIAN MIhALCEA ‒ Nevindecări ◆Interculturalitate mereu şlefuite (p. 132) ERNESTO MIhĂILESCU ‒ Misterul cărţii VIRGIL COMAN: „Dacă nu îţi cunoşti is- (p. 135) toria neamului, ignori valorile culturale au- ION ROŞIORU ‒ Să zbori e-adevărata tentice, patrimoniul identitar dobrogean, poezie! (p. 140); Un prozator de cursă navighezi în derivă...". Dialog realizat de lungă (p. 142); O romancieră incontesta- MIhAELA ILINCA TĂNĂSELEA (p. 199) bilă: Eliza Roha (p. 145) IOAN GRUNZ ‒ Un nou scriitor dobrogean ◆Repere culturale tulcene (p. 148) DAN OTTIGER DUMITRESCU ‒ Fata OLIMPIU VLADIMIROV ‒ Retrospectivă tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între (p. 203); O „paletă" de teme artistice şi România şi Elveţia (p. 152) religioase (p. 205) ŞTEFAN CUCU ‒ Clasic printre postmo- derni (p. 155) Reviste şi cărţi primite la redacţie (p.207) editorial OVIDIU DUNĂREANU Spiritul Dunării II Năzuinţele unui proiect ând distinsul şi experimentatul director al Muzeului Dunării de Jos, Cistoricul şi arheologul Marian Neagu mi-a propus să fac parte din echipa Călăraşului în cadrul proiectului Spiritul Dunării în comunităţile portuare, – iniţiat de Muzeul de Artă Constanţa şi coordonat de criticul de artă dr. Doina Păuleanu, director al acestei instituţii, în partene- riat cu Galeria de Artă din Ruse, Bulgaria şi Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi – am consimţit să particip cu receptivitate şi încântare, atras de titlul incitant şi de obiectivele provocatoare şi generoase preconizate a fi atinse pe durata desfăşurării lui. Dar cred că accep- tarea mea a mai fost motivată şi de încrederea pe care mi-a dat-o colaborarea remarcabilă cu Societatea Internaţională Elias Canetti din Ruse. Cu doi ani în urmă, prestigioasa instituţie culturală din Bulgaria, sub semnul aceluiaşi Spirit al Dunării, a tradus şi tipărit un volum de povestiri al meu, inspirat în întregime de magia fantastică şi fabuloasă a acestui fluviu, pe malul căruia mi-am petrecut copi- lăria şi adolescenţa. În argumentul său, editorul îşi exprima dorinţa de a include cartea în seria Noua Europă şi de a-şi îmbogăţi paleta de traduceri cu autori actuali, în scopul promovării cunoaşterii reci- proce a culturilor memoriale. „Cartea Dv., ‒ preciza el ‒ este pentru noi deosebit de interesantă, pentru că în ea este etalată mitologia Dunării, o temă care va interesa şi pe cititorul bulgar.” Nu spre altceva aspiră, în esenţa sa, şi acest nou proiect aflat în deplină derulare: să creeze punţi de cunoaştere, de comunicare între persoane individuale şi comunităţi culturale din regiunea transfron- talieră Romania-Bulgaria, să releve potenţialul mediilor artistice, în cazul de faţă pe cel al plasticienilor, care prin mesajul creaţiilor lor . 3, 2013 NR să influenţeze dezvoltarea pe multiple planuri a vieţii oraşelor-porturi implicate: Constanţa, Ruse, Călăraşi, vizând în primul rând domeniile economice, comerciale, culturale, turistice etc. onto P X E 5 Aşa cum a fost conceput şi după cum se doreşte a fi tradus în realitate de cei trei parteneri, proiectul este îndrăzneţ, incită, atrage, interesează, pune în mişcare energiile intelectuale din oraşele-porturi care iau parte la realizarea lui. Pe de altă parte, îndepărtează barierele unor mentalităţi învechite, barierele lingvistice, destramă prejudecăţi, creează emulaţie, o stare de bine, cultivă prietenia, mijloceşte contacte între oameni care trăiesc în zone geografice şi condiţii asemănătoare, propagă legături avantajoase, ideile noului concept al convieţuirii în spaţiul comun european, favorizează o mai convingătoare percepţie, din unghiuri diferite, a vieţii comunităţilor în discuţie. Iar în plan mai larg, la nivelul naţional al culturii şi creaţiei din România şi Bulgaria, statorniceşte şi impune un sistem de relaţii pe termen lung, bazat pe respect, recunoaştere şi creativitate. Totodată proiectul confi- gurează dimensiunile comune ale acestor aşezări portuare riverane Dunării, dar şi diferenţa, individualitatea, particularităţile caracteristice ale fiecăruia în parte, care le conferă nota lor de unicitate. Vectorul ce le uneşte este Dunărea, entitate geografică misterioasă şi subtilă. Cu forţa şi frumuseţea întregului ei univers, cu mişcarea impunătoare a curgerii sale, asemenea vieţii, le condiţionează, le determină, le influenţează devenirea, ritmul exis- tenţei, felul lor de a fi sub cerul acestei părţi sud-estice a Europei. Astăzi, în contextul comun creat prin aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Dunărea nu mai desparte cele două popoare vecine şi prietene de milenii. Fluviul acesta, hărăzit de soartă în egală măsură şi românilor şi bulgarilor, îndrăgit cu pasiune şi de unii şi de ceilalţi, nu mai este o barieră de netrecut. De pe un mal şi de pe celălalt se ridică poduri spre o mai bună apropiere între cei care locuiesc pe ele, dar şi pentru a înlesni legăturile între lumea central-europeană cu cea balcanică, mediteraneeană şi orientală. Sub aceste poduri, ca nişte curcubeie impresionante, construite de oameni pentru oameni, care le unesc inimile în acordurile aceleeaşi vibraţii, pulsează inima generatoare de vitalitate, lumină şi siguranţă a marelui fluviu, veghează spiritul său binefăcător şi etern. (continuare la pag. 82) . 3, 2013 NR onto P X E 6 literatura epistolară AL. SĂNDULESCU Corespondenţa lui G. Topîrceanu
Load more

Recommended publications
  • Il Dibattito Intellettuale E Politico in Albania Tra Le Due Guerre Mondiali
    Università Ca' Foscari Venezia Dottorato di ricerca in Storia sociale europea dal Medioevo all'età contemporanea Ciclo: XXIV Anno di discussione: 2013 Il dibattito intellettuale e politico in Albania tra le due guerre mondiali Mehdi Frashëri tra "i vecchi" e "i giovani" Settore scientifico disciplinare di afferenza: M-STO/04 Tesi di Dottorato di Redi Halimi, matricola 955643 Coordinatore del Dottorato Tutore del Dottorando Prof. Mario Infelise Prof. Alberto Masoero 1 2 Indice Introduzione p. 5 Tavola delle abbreviazioni 21 Capitolo 1 Mehdi Frashëri e l'Albania 1870-1939 23 1.1 La fine dell'impero 23 1.2 Riforme, conflitti, rivoluzioni 30 1.3 Evoluzione economica e trasformazioni sociali 32 1.4 Dall'indipendenza alla fine della Grande Guerra 38 1.5 La lotta per il potere e la dittatura di Zog 44 Capitolo 2 Stampa, società e correnti culturali 51 2.1 La stampa albanese tra le due guerre mondiali 54 2.2 Un quotidiano filo-italiano a Tirana? 60 2.3 La stampa e le appartenenze sociali 71 2.4 Correnti culturali e politiche 75 2.5 Circolazioni di uomini e di idee 85 Capitolo 3 La questione economica: Banca d'Albania e riforma agraria 91 3.1 Il rapporto Calmés 94 3.2 La Banca Nazionale 100 3.2 La riforma agraria 104 3.3 Il ruolo di Mehdi Frashëri 114 3.4 Il dibattito sulla riforma agraria 119 3.5 Il pensiero di Frashëri sulle cause dell'arretratezza 125 3 Capitolo 4 Religione e Istruzione: riforme, resistenze e discussioni 131 4.1 Le comunità religiose tra le due guerre mondiali 134 4.1.1 I musulmani 135 4.1.2 Gli ortodossi 137 4.1.3 I cattolici 140
    [Show full text]
  • Studia Albanica
    ACADÉMIE DES SCIENCES D’ALBANIE SECTION DES SCIENCES SOCIALES STUDIA ALBANICA 1 LIe Année 2014 STUDIA ALBANICA _______ Conseil de Rédaction : Seit MANSAKU (Rédacteur en chef) Muzafer KORKUTI (Rédacteur en chef adjoint) Arben LESKAJ (Secrétaire scientifique) Francesco ALTIMARI Jorgo BULO Ethem LIKAJ Shaban SINANI Marenglen VERLI Pëllumb XHUFI © 2014, Académie des Sciences d’Albanie ISSN 0585-5047 Académie des Sciences d’Albanie Section des Sciences sociales 7, place Fan S. Noli AL-1000 Tirana STUDIA ALBANICA 2014/1 Matteo MANDALÀ L’ORIGINE DU MYTHE PÉLASGIQUE : GIROLAMO DE RADA ET GIOVANNI EMANUELE BIDERA 1. L’énoncé du problème 1. – Le problème que nous nous proposons de traiter sur ces pages concerne l’origine et la propagation du dit « mythe pélasgique ». Comme on le sait, ce mythe, tout comme ceux qui sont liés aux hauts faits des héros du panthéon albanais – Skanderbeg, Pyrrhus, Alexandre le Grand – a eu la grande chance, y compris littéraire, de prédominer tout au long du XIXe siècle, avec des conséquences significatives qui s’étendent jusqu’à la seconde moitié du siècle suivant. Aujourd’hui encore, ce mythe surgit de temps à autre, non seulement sous ses formes anciennes, avec les mêmes méthodes parascientifiques, mais d’ailleurs avec les mêmes objectifs et prétentions qu’il a eus depuis sa toute première manifestation : témoigner que les Albanais n’étaient (ni ne sont) rien d’autre que les descendants directs des Pélasges « sacrés et glorieux » dont a écrit initialement Homère. Laissant de côté le caractère non scientifique de
    [Show full text]
  • CRONICA 11 2010 Final
    CSERIE NOUÃ RONICAANUL XLIII 1591 32 PAGINI PREŢ 3 LEI Nr. 11, noiembrie 2010 evistă de cultură poem de noiembrie Antiteze N-ai dezmierda, de n-ai şti să blestemi, surîd numai acei care suspină, de n-ai fi rîs, n-ai fi ştiut să gemi, de n-ai fi plîns, n-ai duce-n ochi lumină. Şi dacă singur rana nu-ţi legai cu mîna ta, n-ai unge răni străine, n-ai jindui după un colţ de rai, de n-ai purta un strop de iad în tine. Şi nu te-nalţi în slăvi dacă nu cazi cu fruntea grea în pulberea amară, iar dacă-nvii în zîmbetul de azi, e c-ai murit în lacrima de-aseară. Radu GYR Acest număr este ilustrat cu lucrări ale pictorului Ion TRUICĂ realităţii pe care o preconizează : „cine are un bătrîn să-l fluviu, 4340 km ² de deltă şi un noian de rîuri interioare, „Vine cîndva şi odihna / ucidă!”. Căci asta fac Boc şi ai lui : ne ucid bătrînii, ca să lacuri, bălţi, ştioalne, ghioluri, tăuri, iazuri, iezere, nu mai existe martori ce ar putea compara promisiunile mlaştini, smîrcuri. Avem unde şi de unde să-i facem (II) cu realizările, trecutul cu prezentul, bogăţia ţării şi sărăcia submarine. Un pietroi de gît şi gata, s-a rezolvat ce ispăşire va fi” poporului. De fapt, ca să fiu sincer, eu consider această problema României. Da, dar mai rămîn bugetarii. Cu ei (bătrîneţea între umilinţe şi deznădejde) fabuloasă bogăţie a ţării cea mai gogonată dintre ce facem? Nu ne putem permite să irosim atîta piatră ca minciunile propagandiştilor care au încercat să ne abată să le-o legăm şi lor de gît.
    [Show full text]
  • Flamuri Origjinal I Gjergj Kastriotit
    KUQ E ZI - 2011– VITI XVIII Nr. 54 R E V I S T E K U L T U R O R E E U R O - S H Q I P T A R E Flamuri origjinal i Gjergj Kastriotit Flamuri i Gjergj Kastriotit nga një dokument i vitit 1456, vizatimi ma i vjetër dhe origjinal nga piktori italian Cosimo Rosselli që ka pasë rastin ta shohë flamurin, emi më 1456 nje vit para betejës së Albulenës. Dhimitër Frangu do të shkruente me 1480: - Kur Skënderbeu hyni në Krujë, i hoqi flamujt turq dhe vendosi të vetin me shqipen dy krenare mbi fushë të kuq…kjo ndodhi më 1443…. I pari përshkrim dhe i pari vizatim i Flamurit të Skënderbeut që u ba Flamuri yne Kombëtar ==================================== 1 ================================== P E R M B A J T J E Shqiptarve s’kanë ç’u duhen * Editoriali Nr. 54 ideologjitë e hueja, duke pasun një Redaksia........................................................3 të vetmën të tynën, Shqiptarizmin, * Miku i madh i shqiptarve, Idealin Kombëtar. Gjon Pali II i “Shejt” Fritz Radovani...............................................4 * Kryengritja e Kurbinit THEMELUE NE TETOR 1993 At Shtjëfën Gjeçovi........................................5 nga Lek Pervizi * Ndryshime? Ç‟ndryshime? Staus Quo! DREJTORI: Lek Pervizi....................................................8 Lek Pervizi * Faik Bej Konica mbi gjuhën shqipe Josif Radi..... .......................................10 BASHKEPUNTORË * Dokumenta historike anglisht Robert Elise, Mergim Korça Myrteza Bajraktari, H.J. Robert Elsie...................................................11 Lanksch, Fritz Radovani, Paul Tedeschini,
    [Show full text]
  • Lista E Përfituesve Trashëgimtarët/ Kësti I Tretë 22 E Mërkurë 24 Tetor 2018
    Lista e përfituesve Trashëgimtarët/ Kësti i tretë 22 E mërkurë 24 tetor 2018 www.shqiptarja.com Syrja Vrapi Petro Taku Elami Hado Lumturi Bakiri Thoma Jorgo Fehmi Frashëri Enver Allmuça Selim Koçi Fiqiri Muhaj Reshat Qosja Mustafa Peposhi Ahmet Beqaj (Beqo) [shqiptarja.com] Xhelal Alija Qemal Xhili Jonuz Peça Miltiadh Feshti Nevrus Bello Gjergj Bubani Beqo Kamberaj Sherif Pemaj Shefqet Hazizolli Riza Selmani Llambi Shani Kalosh Kola Sulejman Baçi Simon Hila Petrit Mançe Mehmet Selmani Pal Brozi Haki Pepa Çaush B[shqiptarja.com]alliu Fetah Molla Shahin Musaj Shefqet Kau Njazi Pilku Hetem Hyska Martin Priska Shefqet Koseni Gani Palla Kristaq Nushi Nazmi Bica (Bicaj) Sotiraq Andoni Sul Harri Xhemal Lani Ndue Ndrecaj Islam Mezini Mezan Abazi Ferdin R[shqiptarja.com]ami Sherif Koçi Avni Zhiti Estref Myrteza Rexhep Sijami Ibrahim Thika Kristaq Andoni Petro Spiru Kapllan Biçaku Skënder Barçi Pal Gjoka Bajram Haxhiq Gëzim Petrela (Zani) Rexhep Stafa Bezat Allko Avdulla Hoxha Hysen Deda Pano La[shqiptarja.com]pa Hajdar Selita Tefik Çepele Ruxhdi Osmanagiq Dod Veshtja Teki Canka Marie Tuci Idriz Muco Hasan Gjata Karaman Paftali Tuni Bare Foto Nikdhima Gjetë Bajraktari (Paçuku) Daut Bylyku Rakip Haderi Muharrem Kotorri Alqiviad( Alqiviad[shqiptarja.com]h) Kuçuli Myfit Troka Aleksander Dilo Nikolle Qafa Qamil Kruja Emin Jero Ahmet Lleshanaku Estref Shkurti Milo Duni Hamza Myrto Kristo (Shyqyri) Qahjaj Ndrec Marku Leonidha Kume Sadush Avdullari Zef Brungaj Zija Xhumri Nezir Do[shqiptarja.com]çi Thanas Tingo Gjylsyme Preza Ibrahim Dervishi (Dobrenji)
    [Show full text]
  • Alta Mantionare, Pagina 4
    REVISTA ROMÂNĂ DE ISTORIA PRESEI Anul I, nr. 2, 2007 Periodic editat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ISTORIA PRESEI ISSN 1843-0309 Redactor şef Marian PETCU Universitatea din Bucureşti [email protected] Secretar general de redacţie Aurelia LĂPUŞAN Universitatea „Ovidius”, Constanţa [email protected] Tehnoredactor: Traian VOINEAGU Colegiul redacţional Acad. Dan Horia MAZILU – Academia Română Acad. Alexandrina CERNOV, Universitatea din Cernăuţi, Ucraina Prof. univ. dr. Victor CIUPINĂ, Universitatea Ovidius din Constanţa, Preşedintele Filialei Constanţa a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România Dr. Elena ABRUDAN - Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Dr. Jean Pierre BACOT – „Reseaux”, Paris Dr. Alina BÂRGĂOANU, S.N.S.P.A., Bucureşti Dr. Ion BULEI – Universitatea din Bucureşti Dr. Mariana CERNICOVA, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara Dr. Cristina COMAN, Universitatea din Bucureşti Dr. Maria DANILOV - Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Rep. Moldova Dr. Ion DUR – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu Dr. Peter GROSS - University of Tennessee, S.U.A. Dr. Silvia GROSSU – Universitatea de Stat a Moldovei, Rep. Moldova Dr. Michel PALMER – Université Paris III, Franţa Dr. Mircea POPA – Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia Dr. Ilie RAD – Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Dr. Luminiţa ROŞCA – Universitatea din Bucureşti Dr. Ion ZAINEA – Universitatea din Oradea Coperta: Prof. Constantin GRIGORUŢĂ, adaptare grafică după o imagine de arhivă Partener: Filiala Constanţa a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România B-dul Mamaia nr. 124, Constanţa; Telefon: 0241/611 383 SUMAR Pentru o istorie a presei din România, Marian PETCU, conf. univ. dr., Universitatea din Bucureşti...................................................................... pag 4 „Rampa” – primul ziar cultural românesc, Monica POPESCU, absolventă F.J.S.C., Universitatea din Bucureşti ……………………............................…… pag 5 Benjamin Fundoianu, în periodicele începutului de secol XX, Speranţa MILANCOVICI, asist.
    [Show full text]
  • Histori E Letërsisë Shqipe Për Shkollat E Mesme
    HISTORI E LETËRSISË SHQIPTARE nga ROBERT ELSIE Përkthyer nga origjinali anglisht “History of Albanian Literature (1995)” nga Abdurrahim Myftiu, Tiranë (1997) PËRMBAJTJA Parathënie e botimit shqip Parathënie e botimit anglisht 1. Shqiptarët dhe gjuha e tyre 2. Historia e hershme e shqiptarëve 2.1 Nga Iliria deri te Bizanti 2.2 Përmendjet më të hershme për shqiptarët 3. Lindja e letërsisë së shkruar në Shqipëri 3.1 Traditat humaniste të Rilindjes evropiane 3.2 Fillimet e shkrimit shqip 4. Fillimet e letërsisë në Shqipëri. Shekujt XVI e XVII 4.1 Gjon Buzuku dhe libri i parë shqip (1555) 4.2 Lekë Matrënga dhe Doktrina e Krishterë (1592) 4.3 Veprat e Pjetër Budit (1618-1621) 4.4 Frang Bardhi dhe fjalori i tij latinisht-shqip (1635) 4.5 Pjetër Bogdani dhe Cuneus prophetarum (1685) 4.6 Veprat dytësore të shekullit të shtatëmbëdhjetë 4.7 Përfundime 5. Shkëlqimi i Orientit. Letërsia myslimane e shekullit XVIII dhe fillimit të shekullit XIX 5.1 Kushtet historike dhe kulturore 5.2 Shkrimtarët me prejardhje shqiptare që shkruan turqisht. 5.3 Letërsia e bejtexhinjve 5.4 Shkrimtarë minorë të periudhës 5.5 Përfundime 6. Trashëgimia e Bizantit. Shkrimet në traditën ortodokse në shekullin XVIII dhe në fillimin e shekullit XIX 6.1 Përçarje në identitetin kulturor 6.2 Shqipja me alfabet grek e me alfabete të tjera 6.3 Fjalorë dhe gramatika 6.4 Përfundime 7. Sotto il sereno cielo italiano (Nën qiellin e kthjellët italian). Letërsia arbëreshe në shekujt XVIII e XIX 7.1 Emigrimi shqiptar në Itali 7.2 Letërsia arbëreshe në shekullin e tetëmbëdhjetë 7.3 Gjurmë të fundit të shkrimeve katolike në Shqipërinë e shekullit të tetëmbëdhjetë 7.4 Jeronim De Rada dhe letërsia arbëreshe e shekullit të nëntëmbëdhjetë 7.5 Poetë romantikë: Françesk Santori, Gavril Dara i Riu dhe Zef Serembe 7.6 Shkrimtarë të tjerë arbëreshë të shekullit të nëntëmbëdhjetë 7.7 Ndihmesa e shkrimtarëve dhe studiuesve arbëreshë që shkruan italisht 8.
    [Show full text]
  • E Përdyjavshme Dr.Petro Marko Tiranë 1936 Nr.1(2) Revistë Letrare,Shoqnore,Ekonomi- Ke, Në Shqip,1936 2 Adriatic(The) Review= Dr.Fan Noli Boston 1918 Nr.1 Vol
    Nr. Titulli i periodikut Përgj.i botimit Vendi i Viti i Numri i periodikut Lloji i botimit botimit periodi. 1 *ABC…e përdyjavshme Dr.Petro Marko Tiranë 1936 Nr.1(2) revistë letrare,shoqnore,ekonomi- ke, në shqip,1936 2 Adriatic(The) review= Dr.Fan Noli Boston 1918 Nr.1 Vol. I. revistë Revista Adriatik… e përmuajshme, politike, shoqërore,letrare,kulturale, prej Federatës Panshqiptare t’Amerikës “Vatra”,në anglisht e pak shqip, 1918-1919 3 Afërimi…e Dr.Petro Scalione New 1923 Nr.8,11 gazetë përdyjavshme,politike, York shoqërore, letrare,në shqip e italisht,1922-1925 4 Afrimi…e përmuajshme Dr. Shkodër 1922 Nr.1,3 revistë kulturale,pedagogjike, Mehmet Vokshi Vlorë 1923 Nr.4-12 arsimore, në shqip, Tiranë 1924 Nr.1-10 1922-1924,1926 1926 Nr. 1-5 (BUSH) 5 Afrimi…e përjavshme Dr. Vlorë 1926 Nr.24-29,31,35 gazetë politike,letrare,kulturale, Mehmet Vokshi lajme etj., në shqip, 1925-1926 6 *Agimi…e Dr.Kristo Floqi, Shkodër 1919 Nr.1-12 revistë përtremuajshme, letrare, Karl Gurakuqi -1920 shoqërore, politike, 1920 Nr.1-12 pedagogjike, satirike, -1921 organ i shoq.”Vllazënija” 1921 Nr.1-12 ,në shqip, 1919-1922 -1922 7 *Albania… e Përgj.Tk. Bruxelles 1897 Vëll.A Nr.1-12 revistë përmuajshme, folklorike, Spirobeg= 1898 Vëll.B Nr.9,11,12 letrare, shoqnore, Faik Konica 1899 Vëll.C Nr.2-11 historike, shkencore, 1899 Vëll.D Nr.10-11,1-7 gjuhësore, në shqip, 1900 Vëll.E Nr.8-12 frëngjisht e turqisht, London 1900 Vëll.F Nr.1-12 1897-1907,1909 1901 Vëll.G Nr.1-11 Ky koleksion është 1902 Vëll.H Nr.2-12 ndërtuar mbi bazën e 1903 Vëll.I Nr.1-12 vëllimeve, sepse edhe 1904 Vëll.IX Nr.1-12 faqet u përgjigjen këtyre.
    [Show full text]
  • Algorithmic Financial Trading with Deep Convolutional Neural Networks
    SOCIAL AND HISTORIC CONTEXTUALITY OF CONTEMPORARY ALBANIAN LITERATURE (Albania, Macedonia and Montenegro) Prof. Ass. Vjolca DIBRA Prizren “UKSHIN HOTI” University, Faculty of Philology, [email protected] Article info A b s t r a c t Article history: Accepted 16 December 2018 To reach the reader of 2018, Contemporary Albanian literature has overcome many obstacles and politics ideology. She felt Available online 31 December 2018 violated by a certain, imposing and savage ideology. The method of socialist realism by some writers was embraced with Keywords: delight and conviction, and from some others it was used for compromise to bring to light their works, which, in case of incompatibility with the relevant ideology, was banned from publishing. However, given that literature is the creation of the Literature, history, World War II, writer, contemporary, education, publisher human spirit, it is unnatural to think that all this literature of this period has not expressed their feelings, sorrows, dreams and their love. Perhaps we can argue with conviction, which has been a memory for the past and also a dream for the future. This literature overwhelmed the content imposed in 1945 and continued to be the most rebellious. The national liberation war was not the subject of the 1960s literature, which was more stubborn than what was written fifteen years ago, even by the same authors. Here, summed up as a great deal in the history of contemporary literature, find the first and the foremost authors of this literature, their best works, publishers, and their echoes in the language of translation. 1.
    [Show full text]
  • 2.15. ALBANIAN LITERATURE by Jorgo Bulo Albania Has Long Been at a Cross-Road of Civilizations and Geo- Political Interests
    161 LITERATURE 2.15. ALBANIAN LITERATURE By Jorgo Bulo Albania has long been at a cross-road of civilizations and geo- political interests. From the Illyrian times until Skanderbeg, and con- tinuing after his death under the yoke of the Empire of Sultans, Alba- nian culture has developed and evolved but was also disrupted rou- tinely. After the 15th century, the country fell almost backwards so- cially and economically. As a result of the Ottoman occupation, lead- ing intellectuals following pace with European humanism, left Albania to settle in the West. Among the intellectual elite who left, many emerged as renowned figures in the hu- manist world such as Marin Barleti (1460- 1513) who in 1510 published A History of Skanderbeg in Rome, which was translated into many European languages. Other writ- ers to distinguish themselves outside Al- bania were Marin Beçikemi (1408-1526), Gjin Gazulli (1400-1455), Leonik Tomeu (1456-1531), M. Maruli (15th century) and M. Artioti (1480-1556) who made contribu- tions in various fields of science, art and philosophy. In the meantime, cultural life in the country underwent a decline. Monuments of material and spiritual culture disappeared under the ruins of war. This drastic change of even religious structure (emerge of muslum religion in occupied regions), in fact, it pushed Albanian culture to survive even under conditions of several centuries of occupation facing the pressures of Is- lam and the Oriental world, although it did exert a deep and comprehensive influence, but failed to oppress the Albanian patrimo- nial culture. Frontpiece of “History of The resistance in the cultural field was first expressed through Skanderbeg” written by the elaboration of the Albanian language in the area of church texts Marin Barleti published in Rome in 1510 and publications, mainly of the Catholic confessional region in the North, but also of the Orthodox in the South.
    [Show full text]
  • An Echo of Swelling Voices, a Meta-Fictional Novella Adolfo Danilo Lopez University of Texas at El Paso, [email protected]
    University of Texas at El Paso DigitalCommons@UTEP Open Access Theses & Dissertations 2017-01-01 An Echo of Swelling Voices, a meta-fictional novella Adolfo Danilo Lopez University of Texas at El Paso, [email protected] Follow this and additional works at: https://digitalcommons.utep.edu/open_etd Part of the American Literature Commons, Fine Arts Commons, Latin American Literature Commons, and the Literature in English, North America Commons Recommended Citation Lopez, Adolfo Danilo, "An Echo of Swelling Voices, a meta-fictional novella" (2017). Open Access Theses & Dissertations. 486. https://digitalcommons.utep.edu/open_etd/486 This is brought to you for free and open access by DigitalCommons@UTEP. It has been accepted for inclusion in Open Access Theses & Dissertations by an authorized administrator of DigitalCommons@UTEP. For more information, please contact [email protected]. AN ECHO OF SWELLING VOICES A NOVELLA ADOLFO DANILO LOPEZ Master’s Program in Creative Writing APPROVED: Daniel Chacon, MFA, Chair Lex Williford, MFA Jorge A. Lopez, Ph.D. Charles Ambler, Ph.D. Dean of the Graduate School Copyright © by Adolfo Danilo Lopez 2017 Dedication To my wife, Kristabel, for her support and patience To my parents, Adolfo and Vilma, for their unconditional love AN ECHO OF SWELLING VOICES A NOVELLA by ADOLFO DANILO LOPEZ, Dip. Arch., MBA A THESIS Presented to the Faculty of the Graduate School of The University of Texas at El Paso in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of MASTER OF FINE ARTS On-Line Bi-lingual Master of Fine Arts Program in Creative Writing THE UNIVERSITY OF TEXAS AT EL PASO December 2017 Acknowledgements To the Faculty of the On-Line Master of Fine Arts Program at the University of Texas-El Paso, for their continued guidance, challenging, and support .
    [Show full text]
  • PLUMBA POLICISE, RENEA VRET EKSTREMISTIN GREK Lista E Plotë Me Emrat E Ish-Të Përndjekurve Vrasja E Konstandinos Kaçifa, Athina: E Papranueshme
    Kryeredaktor: Erl MURATI Zv/kryeredaktore - Rezarta DELISULA Tel:(04)2359-104, Fax:(04) 2359-116 E-mail:[email protected] Viti XXIII - Nr. 7693 E hënë 29 Tetor 2018 Çmimi, 50 lekë (1.5 euro) Opinioni Opinioni i Ditës Nga FISNIK ZIÇISHTI i Ditës Nga SULEJMAN MATO emi në vitin 2018 dhe Shqipëria ka itët që do të vijnë do të sjellin Jnjë dekadë që është futur në NATO, Pse po i Dtë tjera surpriza në politikën e Sinoptika politike: Parashikohet një dimër të gjithë e ëndërronim këtë ditë, të vendit. Është e kuptueshme, kur në majtë dhe të djathtë si myslimanë dhe stërvit shteti!!! një vend varfëria dhe krimi janë ulur opozitar me shira dhe breshër të përkohshëm krishterë. Forcat e ... Vijon në faqen 20 këmbëkryq, pritet... Vijon në faqen 21 DETAJET E NGJARJES NE BULARAT, KUSH ISHTE 35-VJEÇARI DHE QENDRIMET E TIJ PLUMBA POLICISE, RENEA VRET EKSTREMISTIN GREK Lista e plotë me emrat e ish-të përndjekurve Vrasja e Konstandinos Kaçifa, Athina: E papranueshme. Rama: Marrëzi. Të dashur fqinj, bashkohuni me ne. Protesta para ambasadës shqiptare në Greqi XHAFAJ TE DIELEN NE PUNE Dëmshpërblehen Sandër Lleshi në pikëpyetje? Dyshime 1700 ish-të burgosur për rolin e tij në ngjarjen e 21 janarit politikë, procedura Në faqen 6 NDERMJETESI që duhet të ndjekin Malaj: Bllokohen Ministria e Financave: Dokumentet që lejet e qëndrimit ju duhen për të përfi tuar këstin e radhës për mijëra emigrantë inistria e Financave dhe Ekonomisë informon se Mka fi lluar procedurën e pagesës së këstit të tretë në Greqi, kërkesa për kategorinë e subjekteve përfi tuese joparësore.
    [Show full text]