2013 iulie - septembrie iulie - septembrie Nr. 3(40) anul XI EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (40), (Anul XI), iulie - septembrie 2013 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Director fondator: IOAN POPIŞTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, ILEANA MARIN (S.U.A.), LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea) Prezentare grafică: Constantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, ANDREI BODIU, IOAN STANOMIR, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: FLORIN ŞLAPAC, ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆Editorial ◆Confesiuni OVIDIU DUNĂREANU ‒ Spiritul Dunării LIVIU LUNGU ‒ O mie două sute şi ceva II (p. 5) de kilometri... (p. 71) TEXT IMAGINE ◆Literatura epistolară Reproduceri după lucrările artiştilor plas- tici prezenţi la Tabăra de Artă Ostrov 2013 AL. SĂNDULESCU ‒ Corespondenţa lui reuniţi în cadrul proiectului Spiritul Dunării G. Topîrceanu (p. 7) în comunităţile portuare (I-VI) ◆Evocări ◆Proiecte transfrontaliere FLORINA MOLDOVAN-LIRCĂ ‒ Cornel DOINA PĂULEANU ‒ Tabăra de Artă Regman. Cică un cronicar, la „Tomis" Ostrov 2013 (p. 75) (p. 12) CONSTANTIN MITRĂ ‒ Interogaţii în marginea unui proiect (p. 79) ◆Poezie OVIDIU DUNĂREANU ‒ Oraşul de sub semnul apei şi al câmpiei eterne (p. 82) SIMONA-GRAZIA DIMA (p. 21) MARIAN NEAGU ‒ Lacul albastru! Aşeza- PAUL SÂRBU (p. 26) rea preistorică de la Gălăţui (p. 88) MARIUS ChELARU (p. 31) IULIANA PALODA-POPESCU (p. 35) VALERIU MARIUS CIUNGAN (p. 40) METATEXT ◆Tineri poeţi ◆Geografii literare CĂLIN DERZELEA (p. 44) ANIA VILAL (p. 46) LIVIU GRĂSOIU ‒ Renaştere mult aştep- MARIAN DRAGOMIR (p. 49) tată (p. 92) SILVIA BITERE (p. 52) ◆Literatura marilor clasici ◆Proză ANGELO MITChIEVICI ‒ L & M (p. 95) MARIN CODREANU ‒ Audienţa (p. 55) IOAN FLORIN STANCIU ‒ Vine circul ◆Poeţi români contemporani (p. 63) CONST. MIU ‒ Mica sirenă (p. 67) ELVIRA ILIESCU ‒ Iubirile Gabrielei Melinescu (p. 99) ◆Expresionismul mistic ◆Reconsiderări DANIELA VARVARA ‒ Prezenţa sau LIVIU COMŞIA ‒ Nicolae Lupu, cel care poezia extazului mistic la Nicolae Ionel atinge nevăzutul (III) (p. 158) (p. 103) ◆Şcoala. Texte clasice, ◆Prozatori contemporani interpretări moderne NASTASIA SAVIN ‒ Dignidad (p. 110); AUREL MACOVICIUC ‒ O altă formulă Singurătatea unei case (p. 115) a lui Ion (p. 168) ◆Interpretări ◆Literatura universală. Lecturi ANA DOBRE ‒ Poetul ca îmblânzitor al ALINA COSTEA ‒ Nişte oameni trişti care luminii (p. 118) caută dragostea (p. 181) ◆Literatura pontică ◆Muzica NICOLAE ROTUND ‒ Iubire târzie MARIANA POPESCU ‒ Trecea fanfara (p.121) militară... (p. 183) ◆Istorie literară ◆Istorie contemporană GABRIEL RUSU ‒ Constanţa. Gramatica VALENTIN CIORBEA ‒ Profesorul rememorării. (4) Personaje (p. 125) Gheorghe Buzatu ‒ un maestru al isto- riografiei române (p. 186) ◆Lecturi ◆Istoria Constanţei CRISTINA ChIPRIAN ‒ Istoria literară, între evocare şi revocare (p. 129) CONSTANTIN ChERAMIDOGLU ‒ Sta- CORINA APOSTOLEANU ‒ Întâlnire în tuile Constanţei vechi (p. 189) lumea virtuală (p. 130) OCTAVIAN MIhALCEA ‒ Nevindecări ◆Interculturalitate mereu şlefuite (p. 132) ERNESTO MIhĂILESCU ‒ Misterul cărţii VIRGIL COMAN: „Dacă nu îţi cunoşti is- (p. 135) toria neamului, ignori valorile culturale au- ION ROŞIORU ‒ Să zbori e-adevărata tentice, patrimoniul identitar dobrogean, poezie! (p. 140); Un prozator de cursă navighezi în derivă...". Dialog realizat de lungă (p. 142); O romancieră incontesta- MIhAELA ILINCA TĂNĂSELEA (p. 199) bilă: Eliza Roha (p. 145) IOAN GRUNZ ‒ Un nou scriitor dobrogean ◆Repere culturale tulcene (p. 148) DAN OTTIGER DUMITRESCU ‒ Fata OLIMPIU VLADIMIROV ‒ Retrospectivă tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între (p. 203); O „paletă" de teme artistice şi România şi Elveţia (p. 152) religioase (p. 205) ŞTEFAN CUCU ‒ Clasic printre postmo- derni (p. 155) Reviste şi cărţi primite la redacţie (p.207) editorial OVIDIU DUNĂREANU Spiritul Dunării II Năzuinţele unui proiect ând distinsul şi experimentatul director al Muzeului Dunării de Jos, Cistoricul şi arheologul Marian Neagu mi-a propus să fac parte din echipa Călăraşului în cadrul proiectului Spiritul Dunării în comunităţile portuare, – iniţiat de Muzeul de Artă Constanţa şi coordonat de criticul de artă dr. Doina Păuleanu, director al acestei instituţii, în partene- riat cu Galeria de Artă din Ruse, Bulgaria şi Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi – am consimţit să particip cu receptivitate şi încântare, atras de titlul incitant şi de obiectivele provocatoare şi generoase preconizate a fi atinse pe durata desfăşurării lui. Dar cred că accep- tarea mea a mai fost motivată şi de încrederea pe care mi-a dat-o colaborarea remarcabilă cu Societatea Internaţională Elias Canetti din Ruse. Cu doi ani în urmă, prestigioasa instituţie culturală din Bulgaria, sub semnul aceluiaşi Spirit al Dunării, a tradus şi tipărit un volum de povestiri al meu, inspirat în întregime de magia fantastică şi fabuloasă a acestui fluviu, pe malul căruia mi-am petrecut copi- lăria şi adolescenţa. În argumentul său, editorul îşi exprima dorinţa de a include cartea în seria Noua Europă şi de a-şi îmbogăţi paleta de traduceri cu autori actuali, în scopul promovării cunoaşterii reci- proce a culturilor memoriale. „Cartea Dv., ‒ preciza el ‒ este pentru noi deosebit de interesantă, pentru că în ea este etalată mitologia Dunării, o temă care va interesa şi pe cititorul bulgar.” Nu spre altceva aspiră, în esenţa sa, şi acest nou proiect aflat în deplină derulare: să creeze punţi de cunoaştere, de comunicare între persoane individuale şi comunităţi culturale din regiunea transfron- talieră Romania-Bulgaria, să releve potenţialul mediilor artistice, în cazul de faţă pe cel al plasticienilor, care prin mesajul creaţiilor lor . 3, 2013 NR să influenţeze dezvoltarea pe multiple planuri a vieţii oraşelor-porturi implicate: Constanţa, Ruse, Călăraşi, vizând în primul rând domeniile economice, comerciale, culturale, turistice etc. onto P X E 5 Aşa cum a fost conceput şi după cum se doreşte a fi tradus în realitate de cei trei parteneri, proiectul este îndrăzneţ, incită, atrage, interesează, pune în mişcare energiile intelectuale din oraşele-porturi care iau parte la realizarea lui. Pe de altă parte, îndepărtează barierele unor mentalităţi învechite, barierele lingvistice, destramă prejudecăţi, creează emulaţie, o stare de bine, cultivă prietenia, mijloceşte contacte între oameni care trăiesc în zone geografice şi condiţii asemănătoare, propagă legături avantajoase, ideile noului concept al convieţuirii în spaţiul comun european, favorizează o mai convingătoare percepţie, din unghiuri diferite, a vieţii comunităţilor în discuţie. Iar în plan mai larg, la nivelul naţional al culturii şi creaţiei din România şi Bulgaria, statorniceşte şi impune un sistem de relaţii pe termen lung, bazat pe respect, recunoaştere şi creativitate. Totodată proiectul confi- gurează dimensiunile comune ale acestor aşezări portuare riverane Dunării, dar şi diferenţa, individualitatea, particularităţile caracteristice ale fiecăruia în parte, care le conferă nota lor de unicitate. Vectorul ce le uneşte este Dunărea, entitate geografică misterioasă şi subtilă. Cu forţa şi frumuseţea întregului ei univers, cu mişcarea impunătoare a curgerii sale, asemenea vieţii, le condiţionează, le determină, le influenţează devenirea, ritmul exis- tenţei, felul lor de a fi sub cerul acestei părţi sud-estice a Europei. Astăzi, în contextul comun creat prin aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Dunărea nu mai desparte cele două popoare vecine şi prietene de milenii. Fluviul acesta, hărăzit de soartă în egală măsură şi românilor şi bulgarilor, îndrăgit cu pasiune şi de unii şi de ceilalţi, nu mai este o barieră de netrecut. De pe un mal şi de pe celălalt se ridică poduri spre o mai bună apropiere între cei care locuiesc pe ele, dar şi pentru a înlesni legăturile între lumea central-europeană cu cea balcanică, mediteraneeană şi orientală. Sub aceste poduri, ca nişte curcubeie impresionante, construite de oameni pentru oameni, care le unesc inimile în acordurile aceleeaşi vibraţii, pulsează inima generatoare de vitalitate, lumină şi siguranţă a marelui fluviu, veghează spiritul său binefăcător şi etern. (continuare la pag. 82) . 3, 2013 NR onto P X E 6 literatura epistolară AL. SĂNDULESCU Corespondenţa lui G. Topîrceanu