Studia Albanica

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Studia Albanica ACADÉMIE DES SCIENCES D’ALBANIE SECTION DES SCIENCES SOCIALES STUDIA ALBANICA 1 LIe Année 2014 STUDIA ALBANICA _______ Conseil de Rédaction : Seit MANSAKU (Rédacteur en chef) Muzafer KORKUTI (Rédacteur en chef adjoint) Arben LESKAJ (Secrétaire scientifique) Francesco ALTIMARI Jorgo BULO Ethem LIKAJ Shaban SINANI Marenglen VERLI Pëllumb XHUFI © 2014, Académie des Sciences d’Albanie ISSN 0585-5047 Académie des Sciences d’Albanie Section des Sciences sociales 7, place Fan S. Noli AL-1000 Tirana STUDIA ALBANICA 2014/1 Matteo MANDALÀ L’ORIGINE DU MYTHE PÉLASGIQUE : GIROLAMO DE RADA ET GIOVANNI EMANUELE BIDERA 1. L’énoncé du problème 1. – Le problème que nous nous proposons de traiter sur ces pages concerne l’origine et la propagation du dit « mythe pélasgique ». Comme on le sait, ce mythe, tout comme ceux qui sont liés aux hauts faits des héros du panthéon albanais – Skanderbeg, Pyrrhus, Alexandre le Grand – a eu la grande chance, y compris littéraire, de prédominer tout au long du XIXe siècle, avec des conséquences significatives qui s’étendent jusqu’à la seconde moitié du siècle suivant. Aujourd’hui encore, ce mythe surgit de temps à autre, non seulement sous ses formes anciennes, avec les mêmes méthodes parascientifiques, mais d’ailleurs avec les mêmes objectifs et prétentions qu’il a eus depuis sa toute première manifestation : témoigner que les Albanais n’étaient (ni ne sont) rien d’autre que les descendants directs des Pélasges « sacrés et glorieux » dont a écrit initialement Homère. Laissant de côté le caractère non scientifique de certaines publications récentes que, bien entendu, nous n’allons pas prendre en compte ici, c’est le cas de souligner que l’intérêt actuel de ce mythe est justifié, sur le plan de l’histoire culturelle albanaise, par l’influence indiscutable qu’il a exercée sur le processus de la création de l’identité nationale qui a commencé par les ouvrages des intellectuels arberèches aux XVIIIe et XIXe siècles et, sur le plan historiographique proprement dit, par le besoin d’apporter une réponse plus fondée et documentée à deux questions fondamentales : 1) où et quand le mythe « pélasgique est-il né ? 2) s’agit-il d’un mythe créé pour la première fois par les Arberèches ou simplement d’une nouvelle forme élaborée du même mythe qui traversait l’histoire culturelle européenne depuis le XVIIIe siècle ? Il est clair 4 Matteo Mandalà que les deux questions sont liées entre elles et que, considérées sous l’aspect de la reconstitution historique de l’évolution idéologique de la culture albanaise, elles s’enchevêtrent inéluctablement avec une troisième question : à travers quels ouvrages ce mythe s’est-il répandu dans les Balkans ? Puisque cette dernière a déjà reçu une réponse satisfaisante, c’est justement à partir d’elle que nous allons essayer de répondre aux deux premières questions. 2. – Le mythe pélasgique apparaît pour la première fois dans le milieu balkanique vers la première moitié du XIXe siècle, bien des années avant la parution de l’ouvrage bien connu Albanesische Studien de Johann Georg von Hahn1, qui est souvent mentionné comme l’ouvrage qui a donné l’impulsion décisive à la propagation de ce mythe. Il y a beaucoup d’indications qui nous aident à préciser le temps et les modalités de cette apparition. La première indication chronologique se trouve dans la dernière partie d’un bref article publié à Leipzig par Hermann Buchholtz, que Girolamo De Rada rapporte en guise d’avant-propos dans son petit livre Conferenze su l’antichità della lingua albanese e grammatica della medesima2. Buchholtz assurait le lecteur que le poète arberèche avait fait publier « son enquête et son argumentation sur les Pélasges antiques et les Albanais… pour la première fois en 1943 dans le Lucifero et encore une autre fois dans les Passeggiate d’Emanuele Bidèra. En 1845, elles ont été imprimées pour la troisième fois par Tommaso Pace à Athènes dans le périodique appelé Minerva ; et en 1850 elles ont été acceptées par Hahn qui les a soutenues davantage et les a fait connaître dans toute l’Europe »3. 1 Voir Johann Georg von Hahn, Albanesische Studien, F. Mauke, Jena, 1854. 2 Girolamo De Rada, Conferenze su l’antichità della lingua albanese e grammatica della medesima, Tipografia di Francesco Mormile, Napoli, 1893. 3 « ...la sua inquisizione e argomentazione su gli antichi Pelasgi e gli Albanesi… per la prima volta nel 1843 in Napoli nel Lucifero e ancora una volta nelle Passeggiate di Emmanuele Bidhéra. Nel 1845 le stampò per la terza volta Tommaso Pace in Atene nel periodico intitolato Minerva; e nel 1850 le accettò Hahn, le appoggiò ancora e le fece conoscere in tutta l’Europa », in « Girolamo De Rada su i Pelasgi e gli Albanesi. Critica di Ermanno Buchholtz , pubblicata nella Letteratura internazionale di Lipsia su l’operetta di Girolamo De Rada Pelasgi e Albanesi edita in Napoli nel 1890 » premesso a Girolamo De Rada, cit., f. 4. L’origine du mythe pélasgique : G. De Rada et G. E. Bidèra 5 Tout en affirmant que cette reconstitution est basée sur les affirmations de De Rada vingt ans auparavant dans son petit ouvrage portant le titre Antichità della Nazione Albanese e sue affinità con gli Elleni e i Latini4 et plus tard dans l’article Pelasgi ed Elleni publié dans le Fiamuri Arbërit en 18855, on doit dire que la traduction de Tommaso Pace (1807-1885), un Arberèche originaire du village San Costantino Albanese, contraint à émigrer en Grèce à cause de son activité patriotique6, a joué un rôle décisif pour la pénétration du mythe de l’origine pélasgique des Albanais dans les Balkans, d’abord en Grèce, puis en Roumanie et finalement en Albanie, où il a connu du succès et un large écho chez les écrivains albanais de la seconde moitié du XIXe siècle. Le seul point douteux restait la date de la publication de la traduction de Pace, qui, comme le dit Dhimitër S. Shuteriqi, doit être établie en 1846 et pas, comme l’affirme De Rada, en 1845 : « De Rada se méprend lorsqu’il nous dit que l’article [de Pace] a paru dans le périodique Minerva en 1844 [sic !]. Thimi Mitko le savait lui aussi, mais ce dernier en situait la publication dans le périodique Athina du 24 mars 1846, à son numéro 1304, ce qui résulte être exact, car c’est à cette même année que la situe aussi l’Arberèche Vincenzo Dorsa dans un écrit de 1847 »7. 4 Voir Girolamo De Rada, Antichità della Nazione Albanese e sue affinità con gli Elleni e i Latini, Napoli, Stamperia dell’Industria, 1864. 5 Girolamo De Rada, « Pelasgi ed Elleni », in Fiamuri Arbërit, anno II, 20 settembre 1885, n. 5, Cosenza, 1885, pp. III-VIII. Dans la note (2) de la page V De Rada écrit : « Nel 1843 pubblicai nel Lucifero e poi in una nota alle Passeggiate intorno Napoli di Emm. Bidera quelle che a me parvero divinazioni d’un passato preistorico. Le quali il mio connazionale Tommaso Pace da S. Costantino ripubblicò in Athene nella Minerva nell’ottobre del 1845. Dopo il 1859 l’Europa poté considerarle illustrate e confortate da Hahn ». 6 Voir Francesco Altimari, « Il ruolo degli intellettuali arbëreshë nella rilindja albanese e nella storia culturale del Mezzogiorno », in Riflessioni sul mezzogiorno. Comunità arbëreshe e risorgimento italiano, a cura di Mario Brunetti, Collana dell’Istituto Mezzogiorno-Mediterraneo, 3, Rubbettino editore, Soveria Mannelli, 2004, p. 87. 7 Dhimitër S. Shuteriqi, « Një rilindës e botues i parë i folklorit arbëresh në shek. XIX, Thoma Paçe », in Marin Beçikemi dhe shkrime të tjera, éditions « Naim Frashëri », 1987, p. 169. 6 Matteo Mandalà D’où la reconstitution explicative de Francesco Altimari : « En fait, l’essai de De Rada, qui a été repris par le revue athénienne, a été réédité traduit un an plus tard dans la revue Curieru Român de Bucarest par Eliade Rudulescu. Dans le contexte balkanique, les Albanais de Roumanie étaient les plus avancés du point de vue politique et parmi eux il y avait aussi celui qui est considéré aujourd’hui comme le précurseur de la Renaissance nationale albanaise, Naum Veqilharxhi. Les intellectuels arberèches, de leur côté, poussés par le succès qu’avait connu l’essai de De Rada parmi les Albanais de Roumanie, ont pris courage pour continuer sur le même chemin : dans un article qui a été publié par la revue Il Calabrese de Cosenza en 1847, une lettre ouverte que De Rada adressait au jeune Vincenzo Dorsa, originaire de Frasnita, écrivait que Pace avait reçu de Valachie un colis de livres en albanais avec une lettre qui disait : La nouvelle que notre langue est conservée en Italie nous a rempli les cœurs de joie ici en Albanie. Et il conseillait au jeune Dorsa d’exhorter Santori à publier au plus vite un ouvrage à lui. Tandis que, dans son Autobiographie, il écrit : « Ces succès et cette lettre m’ont amené définitivement à consacrer mes créations poétiques au rehaussement de la vie et de la langue de ma Nation aussi noble que malheureuse »8. Les précisions de Shuteriqi et la reconstitution que fait Altimari ne diminuent pas la valeur du rôle joué par De Rada dans la propagation du « mythe pélasgique » ni ne mettent en cause l’importance qu’il a eue au cours de cette phase clé pour l’affirmation du mouvement de la Renaissance nationale albanaise. Au contraire, si la Renaissance a acquis cette sorte d’homogénéité idéologique qui, comme l’a remarqué Francesco Altimari, lui a permis non seulement de revendiquer « le droit à l’émancipation culturelle et politique de sa communauté nationale » et de témoigner que les Albanais avaient une histoire ancienne qui les justifiait aux yeux des milieux intellectuels européens, mais aussi de se transformer en un mouvement 8 Voir Francesco Altimari, « Il ruolo degli intellettuali arbëreshë », op.
Recommended publications
  • Il Dibattito Intellettuale E Politico in Albania Tra Le Due Guerre Mondiali
    Università Ca' Foscari Venezia Dottorato di ricerca in Storia sociale europea dal Medioevo all'età contemporanea Ciclo: XXIV Anno di discussione: 2013 Il dibattito intellettuale e politico in Albania tra le due guerre mondiali Mehdi Frashëri tra "i vecchi" e "i giovani" Settore scientifico disciplinare di afferenza: M-STO/04 Tesi di Dottorato di Redi Halimi, matricola 955643 Coordinatore del Dottorato Tutore del Dottorando Prof. Mario Infelise Prof. Alberto Masoero 1 2 Indice Introduzione p. 5 Tavola delle abbreviazioni 21 Capitolo 1 Mehdi Frashëri e l'Albania 1870-1939 23 1.1 La fine dell'impero 23 1.2 Riforme, conflitti, rivoluzioni 30 1.3 Evoluzione economica e trasformazioni sociali 32 1.4 Dall'indipendenza alla fine della Grande Guerra 38 1.5 La lotta per il potere e la dittatura di Zog 44 Capitolo 2 Stampa, società e correnti culturali 51 2.1 La stampa albanese tra le due guerre mondiali 54 2.2 Un quotidiano filo-italiano a Tirana? 60 2.3 La stampa e le appartenenze sociali 71 2.4 Correnti culturali e politiche 75 2.5 Circolazioni di uomini e di idee 85 Capitolo 3 La questione economica: Banca d'Albania e riforma agraria 91 3.1 Il rapporto Calmés 94 3.2 La Banca Nazionale 100 3.2 La riforma agraria 104 3.3 Il ruolo di Mehdi Frashëri 114 3.4 Il dibattito sulla riforma agraria 119 3.5 Il pensiero di Frashëri sulle cause dell'arretratezza 125 3 Capitolo 4 Religione e Istruzione: riforme, resistenze e discussioni 131 4.1 Le comunità religiose tra le due guerre mondiali 134 4.1.1 I musulmani 135 4.1.2 Gli ortodossi 137 4.1.3 I cattolici 140
    [Show full text]
  • Nr. 3(40) Anul XI Ex Ponto Text/Imagine/Metatext Nr
    2013 iulie - septembrie iulie - septembrie Nr. 3(40) anul XI EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (40), (Anul XI), iulie - septembrie 2013 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Director fondator: IOAN POPIŞTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, ILEANA MARIN (S.U.A.), LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea) Prezentare grafică: Constantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, ANDREI BODIU, IOAN STANOMIR, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: FLORIN ŞLAPAC, ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A.
    [Show full text]
  • Buletin Shkencor 2017
    SShSh Buletin shkencor 2017 UNIVERSITETI I SHKODRËS “Luigj Gurakuqi” BULETIN SHKENCOR Seria e shkencave shoqërore Viti XLVII i botimit Nr. 67 Shkodër, 2017 2 Buletin shkencor REDAKSIA Kryeredaktor - Prof. dr. Artan HAXHI Sekretar shkencor - Prof. as.dr. Nevila DIBRA Anëtarë - Prof. dr. Mimoza PRIKU, prof. dr. Tomor OSMANI – Profesor Emeritus, prof. dr. Alfred ÇAPALIKU, prof.as.dr.Alma HAFIZI DREJTOR I REVISTËS Prof. dr. Adem BEKTESHI Korrektoi dhe punoi në kompjutër: Arta Bajrami Pronë letrare e Universitetit të Shkodrës “Luigj Gurakuqi” Adresa e redaksisë: Universiteti i Shkodrës “Luigj Gurakuqi” Redaksia e Buletinit Shkencor Seria e Shkencave Shoqërore Tel/fax: ++399 22 43747 SShSh Buletin shkencor 2017 3 PASQYRA E LËNDËS Gjuhësi Bardhyl DEMIRAJ Vincenzo Basile SJ “Diftova mjaft dashtniin qi kam per juu; tash ju perket me pergjegj mue.” (1811-1882) (Basile 1845 5) “I showed a lot of love for you” Now it is your turn to answer me……………….7 Artan HAXHI, Tefë TOPALLI Terminologjia si sistem The Terminology as a system…………………………………………………………27 Evalda PACI Visari i Kongregacjonit (1930), një dëshmi vlerash dhe tekstesh të vyera në gjuhën shqipe Visari i Kongregacjonit (1930), a testimony of values and precious texts in Albanian..............................................................................................................37 Rrezarta DRAÇINI Abstragime psikolinguistike në perceptimin poetik tek “me mujt me fjet‟… me kthimin e shpendve”, të Ledia Dushit Psycholinguistic abstractions in the poetic perception of “being able to sleep... with the return of the birds ”, of Ledia Dushi…………………………….................47 Merita HYSA Struktura rrokjesore e ndajshtesave trajtëformuese Syllabic structure of formative affixes………………………………………………....53 Aida URUÇI Format kohore sintetike të përdorura nga A. Xanoni The synthetic time formats used by A.
    [Show full text]
  • Studime 20 5
    AKADEMIA E SHKENCAVE DHE E ARTEVE E KOSOVËS ACADEMIA SCIENTIARUM ET ARTIUM KOSOVIENSIS STUDIME Revistë për studime filologjike 20 2013 PRISHTINË 2014 AKADEMIA E SHKENCAVE DHE E ARTEVE E KOSOVËS KOSOVAACADEMY OF SCIENCES AND ARTS STUDIME A Review for philological Studies 20 2013 Del një herë në vit. Published annually. Këshilli redaktues - Editorial Board Rexhep Ismajli - Kryeredaktor, editor-in-chief Eqrem Basha - Sekretar, secretary Victor A. Friedman, anëtar, member Teuta Abrashi, anëtar, member Mehmet Kraja, anëtar, member Idriz Ajeti, Kryeredaktor nderi - Editor-in-chief of honour Adresa e Redaksisë / Address: Akademia e Shkencave dhe e Arteve e Kosovës Redaksia e revistës “Studime” Rr. Agim Ramadani, p.n. 10 000 Prishtinë Republika e Kosovës Tel. + 381 38 249 303 Fax. + 381 38 244 636 E-mail: [email protected] Studime 20 5 SHËNIM I REDAKSISË Revista Studime, që nga nr. 1/1994 (1995) deri tek nr. 19/ 2012 (2013) mbulonte fushëveprimtarinë e seksioneve të gjuhësisë dhe të letër- sisë, të shkencave shoqërore dhe të arteve. Nga nr. 20/ 2013 (2014) vijon të dalë me të njëjtin emër, Studime, por tani me specializim vetëm në fushat e gjera filologjike. Kështu kanë vendosur organet përkatëse të Akademisë. Me propozim të Seksionit të Gjuhësisë dhe të Letërsisë u zgjodh Re- daksia e re me këtë përbërje: profesor dr. Victor Friedman, Universiteti i Chicago-s, profesore e asociuar dr. Teuta Abrashi, Universiteti i Prishtinës, akademik Mehmet Kraja, AShAK, akademik Eqrem Basha, AShAK (se- kretar i Redaksisë) dhe akademik Rexhep Ismajli, AShAK (Kryeredaktor). Në këtë mënyrë, duke përfshirë me 2/5 e anëtarëve të redaksisë specialistë që vijnë nga mjedise shkencore jashtë Akademisë, Seksioni dhe Kryesia e AShAK-ut kanë dashur të theksojnë se Redaksia e kësaj reviste është e hapur ndaj komunitetit shkencor në këto fusha jo vetëm për ndihmesa, por edhe për vetë politikën e Redaksisë dhe përmbajtjen e revistës.
    [Show full text]
  • Toleranca Fetare E Shqiptarëve Në Zigzaget E Historisë
    KAHREMAN ULQINI TOLERANCA FETARE E SHQIPTARËVE NË ZIGZAGET E HISTORISË Trajtim etnologjik-historik Shkodër, 2016 Faqosja e kopertina Denik Ulqini Shtëpia Botuese Fiorentia ISBN 978-9928-191-34-2 Copyright © Autori ORËS SË AMSHUEME TË SHQIPTARIT IA KUSHTOJ Pasqyra e lëndës 1. Lista e fotografive ...........................................................................7 2. Parathënie .......................................................................................11 3. Hyrje ................................................................................................21 4. Toleranca fetare në familjen fshatare .........................................31 5. Dukuri të tolerancës fetare në doke ...........................................47 6. Roli i tolerancës fetare në funksionimin e organizimit të vjetër shoqëror ..........................................................................63 7. Toleranca fetare tek popullsia qytetare ......................................79 8. Toleranca fetare në shqiptarizëm ...............................................91 9. Përmbyllje ....................................................................................113 10. Shtojcë ..........................................................................................119 11. Burime ..........................................................................................173 12. Botime ..........................................................................................177 13. Antroponime, emra familjesh, fisesh, toponime, etj. ...........189
    [Show full text]
  • CURRICULUM VITAE Në Funksion Të Shërbimit Në Qendrën Ndëruniversitare Të Studimeve Albanologjike
    CURRICULUM VITAE Në funksion të shërbimit në Qendrën Ndëruniversitare të Studimeve Albanologjike INFORMACION VETJAK - Emër mbiemër : Aurel PLASARI - Datëlindje : 16.09.1955 - Vendlindje; Tiranë - Cel. : ++ 355 692045480 - Email : [email protected] / [email protected] TË DHËNA ARSIMORE-AKADEMIKE - Titulli “Profesor”, 2011. - Titulli “Profesor i asociuar”, 1995. - Grada “Doktor në letërsinë e krahasuar”, 1994. - Kualifikim pasuniversitar në Universidad de Alcalà (UAH) Madrid, 1991. - Diplomë e Studimeve Universitare, Universiteti i Tiranës, Fakulteti i Historisë dhe i Filologjisë, Dega: Gjuhë dhe Letërsi Shqipe, 1989. BURSA STUDIMI / KËRKIMI TEMPUS / PHARE, Programme: Transeuropéen de Coopération pour l’Enseignement Supérieur, Période 1 septembre 1995 - 31 août 1996, Recherches dans Archives nacionales / Bibliothèque nacionale de France (Contrat No IMG-95-ALB-1168). BACKGROUND PROFESIONAL - Drejtor i Qendrës së Enciklopedisë Shqiptare, Qendra Ndëruniversitare e Studimeve Albanologjike, 2014 - në vijim. - Drejtor i Bibliotekës Kombëtare të Shqipërisë, 1998-2014. - Pedagog me kohë të plotë (titullar lënde), Fakulteti i Historisë dhe i Filologjisë (UT), 1996-1998. - Lektor i ftuar në Institut des Langues et Civilisations Orientales (INALCO), Paris, 1995-1996. - Zv.dekan, pedagog me kohë të plotë (titullar lënde), Fakulteti i Historisë dhe i Filologjisë (UT), 1992-1995. - Pedagog i jashtëm, Fakulteti i Historisë dhe i Filologjisë (UT), 1990-1992. DETYRA PARALELE - Anëtar i Këshillit Shkencor të Muzeut Historik Kombëtar, 2008-2013. - Anëtar i Komitetit Ndërministror të 100-vjetorit të Pavarësisë, 2011-2012. - Anëtar i Këshillit të Lartë të Arkivave, 1998-2005. - Drejtor nderi i Institutit të Studimeve Shqiptare “Gjergj Fishta”, 1999-2005. 1 - Kryeredaktor i revistës kulturore “Hylli i Dritës”, 1993-1997. - Nënkryetar i Komisionit Kombëtar të UNESCO-s, 1993-1995.
    [Show full text]
  • Print This Article
    Lingue e Linguaggi Lingue Linguaggi 30 (2019), 163-178 ISSN 2239-0367, e-ISSN 2239-0359 DOI 10.1285/i22390359v30p163 http://siba-ese.unisalento.it, © 2019 Università del Salento This work is licensed under a Creative Commons Attribution 3.0 “IL DILUVIO DELLA INFEDELTÀ ORIENTALE” Islam in the view of the Old Albanian authors (16th-18th centuries)* JOACHIM MATZINGER AUSTRIAN ACADEMY OF SCIENCES Abstract – This article examines the portrayal of Islam and the Muslims in the printed works and letters of the main Old Albanian authors from the 16th to the 18th centuries. These authors were exclusively Albanian Roman Catholic clergymen, educated in Italy (Loreto and Rome). As basis of this examination the following major Old Albanian texts have been evaluated: Gjon Buzuku (“Missal”, Venice 1555), Pjetër Budi (Dottrina Christiana, Rituale Romanum, Speculum Confessionis, all Rome 1618-1621), Frang Bardhi (Dictionarium, Rome 1635), Pjetër Bogdani (Cuneus Prophetarum, Padua 1685), and the anonymous Kuvendi i Arbënit (Rome 1706). In addition to these works the letters of Pjetër Budi, Frang Bardhi and Pjetër Bogdani written in Italian and/or Latin have been analyzed. This analysis is exclusively linguistically based. The interest is to find out how the Old Albanian authors describe the Muslims in their printed works and letters: what kind of argumentation strategies did they use? what terms did they use? is there a fixed formulaic wording? Keywords: Old Albanian authors; Ottoman rule in Albania; Catholic faith; Islam; argumentation strategy. 1. Introduction
    [Show full text]
  • CRONICA 11 2010 Final
    CSERIE NOUÃ RONICAANUL XLIII 1591 32 PAGINI PREŢ 3 LEI Nr. 11, noiembrie 2010 evistă de cultură poem de noiembrie Antiteze N-ai dezmierda, de n-ai şti să blestemi, surîd numai acei care suspină, de n-ai fi rîs, n-ai fi ştiut să gemi, de n-ai fi plîns, n-ai duce-n ochi lumină. Şi dacă singur rana nu-ţi legai cu mîna ta, n-ai unge răni străine, n-ai jindui după un colţ de rai, de n-ai purta un strop de iad în tine. Şi nu te-nalţi în slăvi dacă nu cazi cu fruntea grea în pulberea amară, iar dacă-nvii în zîmbetul de azi, e c-ai murit în lacrima de-aseară. Radu GYR Acest număr este ilustrat cu lucrări ale pictorului Ion TRUICĂ realităţii pe care o preconizează : „cine are un bătrîn să-l fluviu, 4340 km ² de deltă şi un noian de rîuri interioare, „Vine cîndva şi odihna / ucidă!”. Căci asta fac Boc şi ai lui : ne ucid bătrînii, ca să lacuri, bălţi, ştioalne, ghioluri, tăuri, iazuri, iezere, nu mai existe martori ce ar putea compara promisiunile mlaştini, smîrcuri. Avem unde şi de unde să-i facem (II) cu realizările, trecutul cu prezentul, bogăţia ţării şi sărăcia submarine. Un pietroi de gît şi gata, s-a rezolvat ce ispăşire va fi” poporului. De fapt, ca să fiu sincer, eu consider această problema României. Da, dar mai rămîn bugetarii. Cu ei (bătrîneţea între umilinţe şi deznădejde) fabuloasă bogăţie a ţării cea mai gogonată dintre ce facem? Nu ne putem permite să irosim atîta piatră ca minciunile propagandiştilor care au încercat să ne abată să le-o legăm şi lor de gît.
    [Show full text]
  • Flamuri Origjinal I Gjergj Kastriotit
    KUQ E ZI - 2011– VITI XVIII Nr. 54 R E V I S T E K U L T U R O R E E U R O - S H Q I P T A R E Flamuri origjinal i Gjergj Kastriotit Flamuri i Gjergj Kastriotit nga një dokument i vitit 1456, vizatimi ma i vjetër dhe origjinal nga piktori italian Cosimo Rosselli që ka pasë rastin ta shohë flamurin, emi më 1456 nje vit para betejës së Albulenës. Dhimitër Frangu do të shkruente me 1480: - Kur Skënderbeu hyni në Krujë, i hoqi flamujt turq dhe vendosi të vetin me shqipen dy krenare mbi fushë të kuq…kjo ndodhi më 1443…. I pari përshkrim dhe i pari vizatim i Flamurit të Skënderbeut që u ba Flamuri yne Kombëtar ==================================== 1 ================================== P E R M B A J T J E Shqiptarve s’kanë ç’u duhen * Editoriali Nr. 54 ideologjitë e hueja, duke pasun një Redaksia........................................................3 të vetmën të tynën, Shqiptarizmin, * Miku i madh i shqiptarve, Idealin Kombëtar. Gjon Pali II i “Shejt” Fritz Radovani...............................................4 * Kryengritja e Kurbinit THEMELUE NE TETOR 1993 At Shtjëfën Gjeçovi........................................5 nga Lek Pervizi * Ndryshime? Ç‟ndryshime? Staus Quo! DREJTORI: Lek Pervizi....................................................8 Lek Pervizi * Faik Bej Konica mbi gjuhën shqipe Josif Radi..... .......................................10 BASHKEPUNTORË * Dokumenta historike anglisht Robert Elise, Mergim Korça Myrteza Bajraktari, H.J. Robert Elsie...................................................11 Lanksch, Fritz Radovani, Paul Tedeschini,
    [Show full text]
  • Lista E Përfituesve Trashëgimtarët/ Kësti I Tretë 22 E Mërkurë 24 Tetor 2018
    Lista e përfituesve Trashëgimtarët/ Kësti i tretë 22 E mërkurë 24 tetor 2018 www.shqiptarja.com Syrja Vrapi Petro Taku Elami Hado Lumturi Bakiri Thoma Jorgo Fehmi Frashëri Enver Allmuça Selim Koçi Fiqiri Muhaj Reshat Qosja Mustafa Peposhi Ahmet Beqaj (Beqo) [shqiptarja.com] Xhelal Alija Qemal Xhili Jonuz Peça Miltiadh Feshti Nevrus Bello Gjergj Bubani Beqo Kamberaj Sherif Pemaj Shefqet Hazizolli Riza Selmani Llambi Shani Kalosh Kola Sulejman Baçi Simon Hila Petrit Mançe Mehmet Selmani Pal Brozi Haki Pepa Çaush B[shqiptarja.com]alliu Fetah Molla Shahin Musaj Shefqet Kau Njazi Pilku Hetem Hyska Martin Priska Shefqet Koseni Gani Palla Kristaq Nushi Nazmi Bica (Bicaj) Sotiraq Andoni Sul Harri Xhemal Lani Ndue Ndrecaj Islam Mezini Mezan Abazi Ferdin R[shqiptarja.com]ami Sherif Koçi Avni Zhiti Estref Myrteza Rexhep Sijami Ibrahim Thika Kristaq Andoni Petro Spiru Kapllan Biçaku Skënder Barçi Pal Gjoka Bajram Haxhiq Gëzim Petrela (Zani) Rexhep Stafa Bezat Allko Avdulla Hoxha Hysen Deda Pano La[shqiptarja.com]pa Hajdar Selita Tefik Çepele Ruxhdi Osmanagiq Dod Veshtja Teki Canka Marie Tuci Idriz Muco Hasan Gjata Karaman Paftali Tuni Bare Foto Nikdhima Gjetë Bajraktari (Paçuku) Daut Bylyku Rakip Haderi Muharrem Kotorri Alqiviad( Alqiviad[shqiptarja.com]h) Kuçuli Myfit Troka Aleksander Dilo Nikolle Qafa Qamil Kruja Emin Jero Ahmet Lleshanaku Estref Shkurti Milo Duni Hamza Myrto Kristo (Shyqyri) Qahjaj Ndrec Marku Leonidha Kume Sadush Avdullari Zef Brungaj Zija Xhumri Nezir Do[shqiptarja.com]çi Thanas Tingo Gjylsyme Preza Ibrahim Dervishi (Dobrenji)
    [Show full text]
  • Në 60-Vjetorin E Lindjes
    MATTEO MANDALÀ DHE ALBANOLOGJIA SOT Në 60-vjetorin e lindjes Me kujdesin e / A cura di Francesco Altimari Gëzim Gurga Shaban Sinani Fast print Tiranë 2018 Matteo Mandalà dhe albanologjia sot (në 60-vjetorin e lindjes) Me kujdesin e: Francesco Altimari Gëzim Gurga Shaban Sinani Redaktor: Teuta Toska Ballina: Shpend Bengu Botues: Fast print ISBN: 978-9928-271-01-3 Ky libër u botua falë kontributit fi nanciar të Fondacionit për Art dhe Kulturë “Fan Noli”, Tiranë, në bashkëpunim me Fondacionin Universitar “Francesco Solano”, Itali. © Ndalohet riprodhimi i plotë a i pjesshëm i këtij libri pa pëlqimin e autorizuar me shkrim të botuesit. TABULA GRATULATORIA Institucione Akademia e Shkencave e Athinës - Greqi Akademia e Shkencave dhe e Arteve të Kosovës - Kosovë Akademia e Shkencave e Shqipërisë - Shqipëri Russian Academy of Sciences, Saint-Petersburg - Rusi Kuvendi i Shqipërisë - Tiranë - Shqipëri Ludwig-Maximilian Universität München - Germani Martin-Camaj-Gesellschaft e.V., Lenggries - Gjermani Qendra e Studimeve Albanologjike - Shqipëri Università Ca’ Foscari, Venezia - Itali Università della Calabria - Itali Università del Salento – Italia Università di Bari - Italia Università di Bologna - Itali Università di Firenze - Itali Università di Palermo - Itali Università Roma Tre - Itali Universität Erlangen - Gjermani Universität Konstanz - Gjermani Universität Marburg - Gjermani Universität Wien - Austri Universität Zürich - Zvicer Universiteti i Elbasanit Aleksandër Xhuvani - Shqipëri Universiteti i Prishtinës - Kosovë Universiteti i Selanikut
    [Show full text]
  • Alta Mantionare, Pagina 4
    REVISTA ROMÂNĂ DE ISTORIA PRESEI Anul I, nr. 2, 2007 Periodic editat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ISTORIA PRESEI ISSN 1843-0309 Redactor şef Marian PETCU Universitatea din Bucureşti [email protected] Secretar general de redacţie Aurelia LĂPUŞAN Universitatea „Ovidius”, Constanţa [email protected] Tehnoredactor: Traian VOINEAGU Colegiul redacţional Acad. Dan Horia MAZILU – Academia Română Acad. Alexandrina CERNOV, Universitatea din Cernăuţi, Ucraina Prof. univ. dr. Victor CIUPINĂ, Universitatea Ovidius din Constanţa, Preşedintele Filialei Constanţa a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România Dr. Elena ABRUDAN - Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Dr. Jean Pierre BACOT – „Reseaux”, Paris Dr. Alina BÂRGĂOANU, S.N.S.P.A., Bucureşti Dr. Ion BULEI – Universitatea din Bucureşti Dr. Mariana CERNICOVA, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara Dr. Cristina COMAN, Universitatea din Bucureşti Dr. Maria DANILOV - Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Rep. Moldova Dr. Ion DUR – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu Dr. Peter GROSS - University of Tennessee, S.U.A. Dr. Silvia GROSSU – Universitatea de Stat a Moldovei, Rep. Moldova Dr. Michel PALMER – Université Paris III, Franţa Dr. Mircea POPA – Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia Dr. Ilie RAD – Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Dr. Luminiţa ROŞCA – Universitatea din Bucureşti Dr. Ion ZAINEA – Universitatea din Oradea Coperta: Prof. Constantin GRIGORUŢĂ, adaptare grafică după o imagine de arhivă Partener: Filiala Constanţa a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România B-dul Mamaia nr. 124, Constanţa; Telefon: 0241/611 383 SUMAR Pentru o istorie a presei din România, Marian PETCU, conf. univ. dr., Universitatea din Bucureşti...................................................................... pag 4 „Rampa” – primul ziar cultural românesc, Monica POPESCU, absolventă F.J.S.C., Universitatea din Bucureşti ……………………............................…… pag 5 Benjamin Fundoianu, în periodicele începutului de secol XX, Speranţa MILANCOVICI, asist.
    [Show full text]