ALEXANDER RUBEL

SPA}IU F|R| ECOU. RECEPTAREA LITERATURII ROMÂNE ÎN GERMANIA

Doresc ca la începutul comunic\rii mele s\ v\ spun o scurt\ istorioar\. Este o poveste adev\rat\, care s-a petrecut cu câ]iva ani în urm\ la un liceu din Germania. Un grup de elevi din România erau oaspe]ii unei [coli din Germania. Elevii români erau câ[tig\torii fazei na]ionale la olimpiada de limb\ [i literatur\ german\. Drept premiu ace[tia au primit o excursie în Germania. Elevii erau caza]i la familiile unor elevi germani, iar timpul [i-l petreceau efectu=nd diverse excursii cu autobuzul la diferite locuri demne de v\zut din Germania. Drept ghid [i responsabil\ din partea german\ a grupului a fost desemnat\ o profesoar\ care terminase filologia. Desigur c\ una din obliga]iile ei era aceea de a avea o list\ cu cei din grup [i de a face prezen]a ori de câte ori se urcau din nou în autobuz, pentru a vedea dac\ nu s-a pierdut cineva. O asemenea list\ o avea la ea aceast\ profesoar\ [i, dup\ cum v\ spuneam, ea nu era profesoar\ de sport sau de geografie, ci terminase Facultatea de Filologie. La un moment dat, înainte de a pleca autobuzul, doamna începu s\ citeasc\ lista de prezen]\ [i a[tepta ca elevii s\ r\spund\ prezent. Dar oricâte nume ar fi citit, nici un r\spuns de genul „prezent” sau „aici” nu s-a auzit. ~n autobuz se f\cuse o lini[te ca la o înmormântare, iar elevii se uitau mira]i unul la altul. Apoi, doamna profesoar\ începu s\ strige din nou numele pe care le avea pe list\: „Mihai Eminescu, unde este Mihai Eminescu?, Vasile Alecsandri, Ion Creang\, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga [.a.m.d.”. Ce se întâmplase? Dup\ un moment de cump\n\, unul din elevii români a încercat s\-i explice profesoarei germane c\ ea a citit numele liceelor de la care provin elevii care au câ[tigat olimpiada [i nu numele copiilor din grup. 412 ALEXANDER RUBEL

Stimate doamne si domni, dumneavoastr\ râde]i acuma, dar tocmai în ceea ce v\ prive[te pe dumneavoastr\, aceasta este o istorioar\ foarte trist\. ~n continuare doresc s\ v\ vorbesc despre situa]ia actual\ a operelor din literatura român\, care au fost traduse în limba german\ [i sunt de g\sit acuma în libr\riile germane. Repet, m\ refer doar la situa]ia actual\. 1 Dup\ aceast\ în[iruire provizorie [i incomplet\ de titluri, doresc s\ argumentez de ce exist\ aceast\ situa]ie [i s\ încerc o paralel\ cu situa]ia literaturii polone, care în momentul de fa]\ este foarte puternic receptat\ în Germania. ~n cazul în care încerca]i s\ accesa]i pagina de internet a unuia dintre cei mai importan]i librari on-line, amazon.de, librar la care pute]i g\si aproape toate titlurile existente în limba german\, ve]i g\si aproape 50 de titluri care se refer\ la literatura din România. Dac\ sc\dem din aceast\ list\ titlurile referitoare la autorii de limb\ german\ din România, autori provenind din Transilvania, mai ramân circa 40 de titluri. Circa zece titluri sunt semnate de Mircea Eliade, a[a c\ mai ramân 30 pentru al]i autori. Putem g\si Poezii alese de Eminescu, o edi]ie a Luceaf\rului [i un volum de Vasile Alecsandri. Pe Sadoveanu, Creang\ sau Caragiale, care, totu[i, a tr\it o perioad\ destul de îndelungat\ de timp în Germania, degeaba îi c\ut\m, c\ nu-i g\sim. Un lucru demn de remarcat este faptul c\ multe din celelalte traduceri pe care le g\sim sunt din autori care nu sunt neap\rat reprezentativi pentru literatura român\ contemporan\, ci sunt mai mult sau mai pu]in ale[i la întâmplare de unele case editoriale. Un alt lucru de remarcat este faptul c\ sunt tradu[i adesea autori români din exil, ca de exemplu Dumitru }epeneag, Panait Istrati, Emil Cioran sau Aglaja Vereranyi care tr\ie[te în Germania. Trebuie îns\ s\ ne întreb\m dac\ ace[ti români din exil pot fi inclu[i în cadrul literaturii române; îmi este greu s\ recunosc acel spa]iu mioritic , ]inând cont de faptul c\ apar unele c\r]i care poart\ titluri ca, de exemplu: Der Selbstmord in der französichen Philosophie von Montesquieu bis Cioran (Actul sinuciderii în filosofia francez\ de la Montesquieu pân\ la

1 Este de la sine în]eles c\ sec]iile de romanistic\ din Germania arat\ un interes profe- sional pentru literatura român\. Îns\ nu acest lucru constituie obiectul cercet\rii noastre. Vezi de exemplu: Anghelescu, M. (Editor), Im Dialog: rumänische Kultur und Literatur , Leipzig, 2000; Behring, E., Rumänische Literaturgeschichte: von den Anfängen bis zur Gegenwart , Konstanz 1994; Heitmann, K. (Editor), Rumänisch-deutsche Interferenzen: Akten d. Bukarester Kolloquiums über Literatur- u. Geistesbeziehungen zwischen Rumänien u.d. Dt. Sprachraum von 13. - 15. Oktober 1983 , Heidelberg, 1986 (Studia Romanica 62). RECEPTAREA LITERATURII ROMÂNE ~N GERMANIA 413

Cioran ) sau cartea doamnei Carmen-Francesca Banciu Berlin este Parisul meu . Românii care tr\iesc în România apar destul de rar pe pia]a actual\ de carte din Germania, iar în ceea ce prive[te editarea lor la case editoriale de prestigiu acestea sunt aproape inexistente. Aceast\ stare de fapt nu a fost întotdeauna astfel. ~n perioada comunist\, în apusul Europei [i în Germania au fost tradu[i foarte des autori care se opuneau regimului din ]ar\. Gândi]i-v\ la Ora 25 de Virgil Gheorghiu, volum care, din p\cate, nu se mai poate g\si decât în anticariate. Pe de alt\ parte editurile din RDG au încercat s\ fac\ ceva pentru literatura român\; poate este singurul lucru pozitiv pe care l-a înf\ptuit regimul comunist din RDG. La Leipzig [i Berlin au fost tip\rite edi]ii frumoase din opera lui Creang\. Editura din estul Germaniei „Volk und Welt”, al c\rui nume tr\deaz\ înc\ trecutul s\u, are, de exemplu, în program Nostalgia lui Mircea C\rt\rescu [i Vaterflucht de Carmen-Francesca Banciu. Dar printre autorii români edita]i în Gemania exist\ [i unele nume de marc\. Desigur c\ Mircea Dinescu este reprezentat de dou\ volume, iar unul din volumele ie[ite din condeiul lui Dinescu a fost îngrijit de cel care ne-a p\r\sit de curând, [i anume regretatul profesor Ioan Constantinescu. Printre cei care sunt prezen]i pe pia]a editorial\ din Germania se num\r\ [i Ana Blandiana, atât cu poezii cât [i cu romane, de asemenea [i Marin Sorescu, care a sc\pat un premiu Nobel printre degete. O s\ enum\r în continuare câteva nume de autori ale c\ror opere pot fi g\site în Germania: Alexandru Vona, Gellu Naum, C\t\lin Dorin Florescu, Aura Christi, Ion Caraion, Vasile Poenaru, Tudor Arghezi [i ie[eanul Cassian Maria Spiridon. Tocmai cazul Spiridon ne ofer\ prilejul de a aborda una din tr\s\turile aparte: mai bine de o treime din titluri au fost editate de Editura Dionysos din Kastellaun. Este vorba de o editur\ mic\, dar foarte activ\, care este condus\ de Christian Schenk. Christian Schenk reprezint\ un caz norocos pentru literatura român\. Numai angajamentul s\u a f\cut posibil ca poezia român\ s\ fie prezent\ - iar dup\ cum se [tie poezia este greu vandabil\. Pe lâng\ Cassian Spiridon, Christian Schenk a tradus [i al]i autori în limba german\, ca, de exemplu, Valeriu Stancu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Marin Mincu [i mul]i al]ii. Dac\ nu ar exista Christian Schenk [i editura sa, atunci situa]ia literaturii române din Germania ar fi mult mai grav\. Dar care sunt cauzele, doamnelor [i domnilor, care conduc la aceast\ stare de fapte, a[a cum le-am descris eu. R\ut\cio[ii ar spune c\ nu exist\ o contribu]ie român\ la literatura universal\, c\ Eminescu nu î[i g\se[te locul lâng\ Shakespeare, Goethe [i 414 ALEXANDER RUBEL

Cervantes. Dar printre noi, cei de fa]\, nu exist\ nici o persoan\ care ar sus]ine a[a ceva [i, tocmai în ceea ce prive[te literatura contemporan\ din România, exist\ câteva romane care ar putea sta f\r\ probleme lâng\ mult cititele opere ale lui Paul Auster, Günther Grass sau Don de Lillo. Când spun asta, m\ gândesc la Orbitor al lui Mircea C\rt\rescu sau la Morome]ii lui Marin Preda, c\r]i care, în România, au avut un mare num\r de cititori [i, care dup\ opinia multora din cei aviza]i, au un nivel literar foarte ridicat. Orbitor a fost tradus [i în german\, iar din Preda a fost tradus Delirul . C\ut=nd pe internet în arhiva lui „ Frankfurter Allgemeine Zeitung ” recenzii publicate la c\r]i scrise de autori români, ve]i vedea c\ sunt foarte pu]ine acele c\r]i care au fost recenzate [i au ap\rut la edituri de prestigiu. Mai clar spus: chiar dac\ au ap\rut c\r]i de beletristic\ din literatura român\, din cauz\ c\ acestea au ap\rut la edituri mici, nu au fost cunoscute de publicul larg. De ce este în Germania atât de redus interesul pentru literatura român\? Pentru a m\ apropia de r\spunsul la aceast\ întrebare, merit\ s\ arunc o privire asupra literaturii polone [i a recept\rii acesteia în Germania. Unii ar pleca de la premisa precum c\ condi]iile sunt acelea[i pentru ambele literaturi, deci [i pentru România. Ambele provin din fostul bloc estic, ambele sunt state din estul Europei, ambele au tradi]ie [i leg\turi istorice cu partea de vest a Europei, în ambele exist\ o tradi]ie a minorit\]ii germane (în Polonia doar pân\ în 1945, în România [i dup\ aceea). Cu toate acestea, situa]ia este cu totul diferit\. ~n fiecare an sunt editate în Germania peste 50 de titluri traduse din literatura polon\. 2 Acest num\r este mai mare decât întregul num\r al traducerilor din literatura român\ care pot fi g\site la momentul actual în libr\rii. ~n Germania, c\r]ile lui Andrzej Szczypiorski au statut de bestseller [i au fost reeditate în numeroase edi]ii (de exemplu, Die schöne Frau Seidenmann - Frumoasa doamn\ Seidenmann). De la debutul s\u cu Der weiße Rabe (Corbul alb) este [i Andrzej Stasiuk unul dintre autorii foarte citi]i [i foarte prezen]i în foiletoane, ca [i Stefan Chwin, care prin intermediul romanului s\u Tod in Danzig (Moartea la Danzig) a avut un mare succes de vânz\ri. 3

2 M. Gräfin Dönhoff, M. Gräfin Dönhoff, Dedecius, der Fährmann. Der Gründer des Deutschen Polen-Instituts nimmt seinen Abschied , in: „ Die Zeit ”, 8.1.1998. 3 În ce prive[te literatura polonez\ vezi de data aceasta M. Reich-Ranicki, Erst leben, dann spielen. Über polnische Literatur , Göttingen 2002 [i numeroasele [i importantele studii [i antologii ale lui Karl Dedecius, precum: Dedecius, K., Panorama der polnischen Literatur des 20. Jahrhunderts , Zürich 2000; Dedecius, K., Die Dichter Polens: hundert Autoren vom Mittelalter bis heute; ein Brevier , Frankfurt am Main, 1995 (Polnische Bibliothek); Dedecius, K., Poetik der Polen : Frankfurter Vorlesungen, Frankfurt am Main, 1992. RECEPTAREA LITERATURII ROMÂNE ~N GERMANIA 415

A[ putea continua, dar consider c\ este mult mai important s\ nu intru în aceste detalii, ci s\ vedem care sunt posibilele motive care au condus la aceast\ stare de fapte. ~n principal, eu a[ spune c\ sun t trei motive mari [i o s\ remarca]i c\ acestea sunt, de fapt, [i diferen]ele vis-à-vis de cazul românesc. 1) motive de ordin geografic [i istoric, 2) motive politice, 3) coinciden ]e întâmpl\toa re [i constela]ii prielnice. Factorul c\ Germania este o ]ar\ vecin\ cu Polonia [i, mai mult, c\ Germania a fost autoarea unei agresiuni militare brutale împotriva Poloniei nu trebuie s\ fie pierdut din vedere atunci când se analizeaz\ receptarea literaturii polone. Realit\]ile istorice dintre cele dou\ ]\ri, [i faptele reprobabile dintre 1939 [i 1945, reprezint\ o ipotec\ istoric\. ~ncercarea de a trece peste aceast\ perioad\ a istoriei a dus la faptul c\ s-a încercat, cel pu]in din partea german\, s\ se trezeasc\ interesul pentru literatura [i cultura polon\. La aceasta se adaug\ faptul c\ în Polonia de vest ([i chiar în mare parte din Polonia dinainte de 1939) au tr\it [i germani, care manifest\ un interes special pentru cultura din ]ara din care provin. Desigur c\ toate acestea concur\ [i cu o implicare în dimensiunea politic\. Politica ministerului de externe din Germania de dup\ r\zboi, [i în special în perioada lui Willi Brandt, când ministerul s-a str\duit foarte mult pentru a avea un nou tip de rela]ie cu Polonia, încercarea de a înv\]a din istorie a condus [i la un schimb cultural asiduu. De aceea au fost sus]inute de stat sau de c\tre funda]ii private diferite proiecte germano- polone. A[a a putut lua fiin]\ Institutul Polon de la Darmstadt, pe care institu]iile locale l-au sus]inut foarte mult, iar acest institut a avut o putere de iradiere foarte mare. Funda]ia Robert Bosch [i funda]ia Volkswagen au finan]at apari]ia la editura Suhrkamp a unei colec]ii numite „Biblioteca polonez\”, precum [i a unei c\r]i numit\ Literatura secolului XX , care este editat\ de Institutul Polon. ~n continuare, am ajuns la acel punct numit coinciden]e [i constela]ii prielnice. Fondarea institutului precum [i publicarea a peste 100 de c\r]i - traduceri din limba polon\ - i se datoreaz\ unei singure persoane, [i anume neobositului traduc\tor, autor [i editor Karl Dedecius, cel care a intermediat literatura polon\ germanilor. F\r\ imensul s\u angajament personal [i bunele rela]ii pe care le are acesta, istoria recept\rii literaturii polone în Germania ar fi fost cu totul alta. Dar s\ ne întoarcem înapoi la literatura român\. Acesteia îi lipse[te un Karl Dedecius [i, din p\cate, [i sprijinul social [i politic. Cu toate c\ exist\ o minoritate german\ în România, cu toate c\ r\d\cinile culturii române[ti sunt europene, nu exist\ o for]\ social\ care s\ se îndrepte spre literatura român\ [i care s\ o propage. Trebuie s\ privim adev\rul în fa]\: `n cazul în 416 ALEXANDER RUBEL care despre o ]ar\ [i cultura acesteia se [tie foarte pu]in sau aproape deloc, atunci [i interesul fa]\ de literatura acestei ]\ri este mic. Faptul este cunoscut [i de editorii, care foarte rar sunt ni[te ideali[ti - precum Christian Schenk - c\ci în primul rând ei sunt oameni de afaceri. „Tinerei Românii civilizatoare” - folosesc o expresie pe care o folose[te Dedecius când se refer\ la Polonia - i-a fost întotdeauna greu s\-[i arate roadele spiritului s\u; [i a[a st\teau lucrurile [i pe vremea lui Eminescu. ~nchiderea îndelungat\ fa]\ de lume [i moartea intelectual\ din timpul comuni[tilor au îngropat pur [i simplu înfloritoarea Românie din perioada interbelic\. Dac\ scena literar\ din România va reu[i s\ se redreseze dup\ aceast\ îndelungat\ subjugare, ne va ar\ta viitorul. Dup\ cum se pare, le r\mâne acelora care [i-au p\r\sit ]ara din anumite motive, s\ î[i prezinte ]ara [i cultura ]\rii din care provin în str\in\tate; acest lucru se poate vedea [i din c\r]ile publicate în Germania, unde pia]a este dominat\ de c\tre ace[ti români din exil. Ace[ti autori sunt, de fapt, ata[a]ii culturali pe care dumneavoastr\ îi ave]i, ei sunt cei care r\spândesc cultura român\ în lume. Doar dumneavoastr\ pute]i aprecia dac\ ei î[i îndeplinesc cu succes misiunea sau nu.

Traducere din limba german\: Ion Lihaciu