DOCSLIB.ORG

NII Si STAPANII

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
NII Si STAPANII PAMANTIJL Q-A-rpu - u 0.1.A. 1 NII si STAPANII. IN MOLDOVA- DE :R,A13,11 ROSETTI ;Flit ehno.O.Inta trecutulut nu se ',wee judeckla chip sAnAtinstarea de astazi a gospoddriel nationate. .(Dr.. Tb. y. der. Golt2. Agrarwesen . .u.'dgearp. ' TOMUL I DELAORIG1Isi1:PA.N.A2, LA 1834 r . ' IBUCL1RETI - Ateliergelegrafice gOCEC&Co.,.Sooieintft'Ationimit .* " 1.907 01111/kNTUL SATENIIsiSTAR/ANTI IN MOLDOVA DE RADU ROSETTI Fttra cuno,tinta..trecutului nu se poate judecit In chip sitndtos starea de astlizI a gospodltriel nationale. (Dr. Tb. y der Goltz. Agrarwesen u Agrarpolzia ) TOMUL PELA ORIG1NI P.ANA. LA 1834 BUCURETI Ateherele grafice SOCEC & Co , Societate Anonirra i 907 PRECUVANTARE Chesi iunea taráneasca. la noi a ajuns iar pe planul intaiuisolutiuneaeialcatue§te una din preocuparile de capetenie, nu numai a oamenilor no§tri de Statciqi a tuturor acelora care-§i dau sama de insemnatatea unei re- zolvari sánatoase a vajnicei probleme, atAt pentru prezentul cAt §i mai ales pentru viitorul Statului Român. Spre a gäsi leacurile trebuitoare pentru tamaduirea ralelor cari au adus reinvierea acestei chestiuni abià patru- zeci de ani dupa aplicarea legii rurale a lui Cuza, ce era menita rezolve pentru vecie, nu ajunge sá cunoa§tem acele rale. Cauzele lor trebuiesc descoperite pana la rádä- cin i cercetate cu amanuntime, ceea ce se poate face numai urmarindu-le in trecutul nostru. Una din cauzele de cápetenie pentru cari legea rurala dela 1864 n'a reu§it sá deslege in chip desavaqit marea problema sociala qi economicá cu care tara se gasià atunci fata in fata, este u§urinta cu care a fost alcatuita, lipsa de once studiu §i de orce cercetare serioasa a cauzelor §i a imprejurárilor istoricei economice al carui rezultat erà. Asemene cercetari erau inteadevar, acum patruzeci de ani, anevoioase din cauza lipsei de material documentar adunat qi publicat. Astazi frig, publicatii de tot feliul au Adus la cuno§tinta publicului, mii de documente privitoare la legaturile ce legau in vechime pe satean cu pamântul cu stapanul. Pe lânga aceste publicatii, mai dispunem de 1v depozitele continând zecimi de mii de acte ale Academiei Românei Arhivei Statului. Totus literatura asupra isto- ricului chestiunii fáránesti, dela legea ruralài pdná astázi, se reduce la aproape nimic; epocaimediat anterioará re- formei lui Cuza fiind rnult mai bogaa in aceastá privintA, desi brosurile alc5."tuind acea literaturá se disting mai cu samá prin fraseologia lor desartá. Cred decic lucrarea de fatá va umpleà un gol si VA jfi bine venitá. Ea este rezultatul unor cercetári ince- ptite acurrioptspi-ezece ani prin chteva articole publicate in 'RevisTh Noutii phrásite vreme indelungatà spre reluate numai in tirmá. Ca si attinci, stáruesc iastázi a c5utà briginile legá- turilor dintre pámânt, sáteani stápánindispozitiunile Drefitului sau Obiceiului Romeinese. Istoria lor este istoria evolutiunii acelui obiceid sub inriurirea imprejufárilor poli- tice si economice a tárilor noastre. Se intelege ct pArerile expuse de mine la .1888 au evoluat siele fatá cu cunostinta de texte noue. Dreptul del uzufruct Asupra hotarului satului, ce din capul locului il atribuisem sátenilor, a devenit cevà mai mult deal' cre- deam atunci, iar proprietatea ce o atribuiam stápAnului a de- venit cu totulaltcevà, preschimbAnddse in judecie. Am arátat in Cronica Tiaseanilor cAt de mult gresisem and donchisesem cà ptimeintul et-à numele ce se dádea jirea- billor In Tara-de-Jos. lar acuma in urmá, am constatat numirea de jireabie se intrebuintà nu numai in Bucovina si in Tara-de-Sus 'ci si in Tara-de-Jos. N'am pretentiunea sá fi fácut cevà,perfect sau defi- nitiv, lucrarea de fatá are nevoie de complectárii támu- riri in inulte locuri; poate, pe iciicola., de oarescari indreptári. Doresc ca ele sá se produa cAst mal curAnd cht mai multe, nime nu seva grabi 81 admitA pecele V intemeiate mai voios deck mine Mkturisescins6. cmsä mAgulesc cu näidejdea c, plecând dela Obiceiul Romlinesc, am pus chestiunea pe terenul ei adevkat. Inainte de a terminà îmj rárnâne a implini o datorie aduchnd aici prinosul meu de recunostint5. Domnului Di- mitrie C. Sturdza (Scheianul), lucea'torului modest dar har- nic §i stkuitor, vrednicului urma§ al unui lungqir de boeri mari moldoveni iubitori de carte §"i de trecutul nea- multi', care a muncit ani pentru a adunà §i a copià bo- gatul material de documente relativ la chestia tkAneascg, alekuind zo volume manuscrise,ce se aflà astazi in po- sesiunea Academiei RomAne. Documentarea acesteic5.rti este in mare parte loath din acea colectiune färA de care numai .cu greu a§ fiPututs'oalcAtuiesc. Dacà i se va gàsi vre un merit, o parte insemnatà dinteinsul revine cu blind sam5. Domnului Sturdza-Scheianul. Bucuroti, 20 Decheinvrie 1906. INDREPTAR t La pagina 261, se lamurete ca ultimul document din nota 2 se MIA' la Academia Romana, Pachet VIII, 254. La pagina 301, atat In titlul paragrafului 2 cat §i In textul acelui paragraf, sa se ceteasca Alexandru Ion Mavrocordat in loc de Alexandru Constantin Mavrocordat. INTRODUCERE DESPRE ALCATUIREA NEAMULUI ROMANESC Putine chestiuni istorice au dat loc la polemice mai Inver- §unate decat .acele ce s'au nascut Intre scriitorii germani, slavi, unguri§iromani in privinta starumtii coloniilor romane in Dacia Traiana. Discutiunea inceputa de mult a degenerat in cearta furioasa In urma scrierii lui Rösler :Romeinische Studien care a dat loe la refutarile D-lor Pi 6 $i Xenopol§i. la scrierile patima§e ale d-lor Hunfalvy §i Tomaschek, De o bucata de timp insa putem constata ca intre partile beligerante urmeaza un armis- titiu consitntit in mod tacit, a carui cauza ar putea prea bine fi oboseala luptatorilor §i lipsa de argumente noue de o parte $i de alta. Istoricul chestiunii fiind Inca In mintea tuturor ma voiu dispensa de a reveni asupra lui, multamindu-ma a reamintl ca de§i du§manii continuitatii presupon cu totii o emigrare a ele- mentului roman din peninsula balcanica peste Dunare, ei nu sunt uniti asupra epocei in care aceasta emigrare ar fi avut loc. Sulzer 9 o pune in secolul al XIII-lea §i Engel 2) in al IX-lea. Miklosich crede ca pe la finele veacului al V-lea invaziunile Slavilorarfiprovocat printre Romanii,forrnati ca popor F.I.Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Dacien,. II, § 101-104. I. C. Engel, Commentatio de expeditione Trajani ad Danubium, de origine Valachorum. Geschichte der Moldau u. Walachei. 6398 t 2 In Moesia, un indoit curent de emigrare, mergand unii spre Sud, in Macedonia, altii spre Nord, In Dacia Traiana. Rösler pune emigrarea Romanilor pe la finele secolului al XII-lea, parere care este impartasita si de Hunfalvy. Tomaschek, care dintaiu fusese dusmanul decis alteoriei emigrarii, iar pe urma se facu cel mai aprig aparator alei, pune inceputul ei la finele secolului al XI-lea. Este insa de observatca., dei aparatori inversunati ai teoriei emigrarii, niciunul din acesti scriitori nu ne da o sin- gull dovadd directd despre aceasta emigrare, nu ne citeaza macar doua linii In cari sa fie vorba despre o emigrare a Ro- manilor :toti o presupun. Cel dintaiu, care ni da o marturie directa, desi cam incur- cata in hainele legendei", precum o marturiseste insusi, este un partizan alcontinuitatii, D. Onciu, in studiul intitulat : Dare de searnd criticd despre Teoria lui Rdsler" , sludii asupra stdruintii Roma* nilor in Dacia Trajand de A. D. Xe- nopol" 9. D-sa ne aduce ca ,martune cartea a II-a a miraculilor Sam- tului Dumitru, scrisa pela inceputul secolului al IX-lea si care con- tine stirea urmatoare: Slovenii si Avarii devastand aproape tot Iliricul si Tracia, pana la zidurile Bizantului, duserd toatd populatiunea de aici dincolo de Dundre, in parea spre Panonia ce avea de capitald Syrmium. Aici haganul Ava- rilor aseza tot poporul captiv ca si supus, care amestecandu-se cu Bulgarii si Avarii si cu ceilalti pagani si inmultindu-se prin copii, crescu in popor foarte estins si mare. Iar fiii pastrara dela parinti firea neamului lor si datinele romane precum si cre- dinta ortodoxa (?) si sfantul botez. Dupa ce trecura 60 si mai bine de ani, devenind natiune de sine statatoare, haganul Ava- rilor le dete un principe numit Cuban Acesta desfacandu-se de hagan, porni cu poporul sau spre tara strabunilor lor, si desi haganul incerca sa-i opreasca, il invinsera in mai multe bataliisi, trecand Dunarea, mersera de se asezara pe campul Ceramisului in Macedonia" 2). ') Convorbiri Iiterare, anuI XIX, No. 7, pag. 596. 2) ibidem. 3 D. Onciul mai observa,ca:aceasta admigraredin dreapta Dunarei nu altera caracterul de continuitateaI ele- mentului roman iin Dacia Trajana, a§a cä se pastra traditiunea despre originea Daco-Romanilor din timpul dominatiunii ro- mane asupra acestei tar? 1). Credem deci ca ar fi nemérit, ca pe langd chestiunea sta- ruintii Romanilor in Dacia Trajana, sa se mai puje 'Inca una 0 anume: Prirnit-au oare Dacia Trajand,independent de rd- mc4itile coloniilor rdmase intr'insa dupci peirdsirea ei de catre Aurelian, elernente romane din Peninsula Balcanied in numdr insernnat ? Noi credem ca, afara de marturia adusd de D. Onciul, mai sunt §i alte texte cari permit a raspunde afirmativ. Din cercetarile lui Drinov 2) ar rezulta ca prima aparitiune a Slavilor in peninsula balcanied dateaza Inca din timpul Impa- ratului Marcu Aureliu (161 180) cand Costobocii pradard pana la Elatea in Elada 3). S'ar pdrea chiar ca Dacia, dupd parasirea ei de catre Aurelian, n'ar fi fost stapanitd numai de Goti, ci ca de pe atunci s'ar fi wzat in ea triburi slave. Cel putin ve- dem popoare sarrnatice independente pornind din Dacia Tra- Jana pentru a intreprinde incursiuni pradatoare In Imperiu 4). Tar inceputul colonizarii Peninsulei cu Slavi, ar fi fost facut de Imparatii Carus (283) 0 Galerius (298) cari, in urma biruin- telor lor asupra Sarmatilor, a§ezara pe prin0i lor de rasboiu, In numar de mai multe sute de mii, in Iliria, Moesia, Tracia 0 Panonia.
Load more

Recommended publications
  • Raport De Activitate 2018
    ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA IAŞI CENTRUL DE ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ Aleea M. Sadoveanu nr. 3 - IAŞI Tel./Fax: 0232/212441; 0727390820 [email protected] Nr. 193/12. 11. 2018 ANEXA 1 RAPORT privind activitatea Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană – Iaşi pe anul 2018 • Domenii de cercetare: Istorie, Arheologie. • Resurse umane: - Cercetători - 7 - Nr. doctori - 6 - Nr. conducători de doctorat – 1 • Formare de tineri cercetători Doctorand 1 • Mijloace de cercetare. Realizate/completate în 2018 S-a completat biblioteca cu 12 volume; Nu s-au făcut achiziții de aparatură. • Rezultate obţinute în cercetare în anul 2018- Vezi Anexa 2. • Realizări pe care le considerăm de interes naţional: 1. Florian Bichir, Cruciada Diviziei de Cremene. Cu tricolorul în Caucaz. Viaţa şi memoriile generalului Ion Dumitrache, Cavaler al Crucii de Fier, București, Editura Militară, 2018, 388 p. 2. Alin L. Mărginean, Silviu B. Moldovan, editori, Constantin Bellu şi redeşteptarea Supremului Consiliu în exil (1969). Percepţii ale Securităţii, Bucureşti, Editura Eikon, 2018, 196 p. 3. „Analele Putnei”, XIII, 2017, 1, 312 p., Ștefan S. Gorovei, redactor șef, Maria Magdalena Székely, redactor executiv, revistă indexată IC și CEEOL 4. „Analele Putnei”, XIII, 2016, 2, 88 p., Ștefan S. Gorovei, redactor șef, Maria Magdalena Székely, redactor executiv, revistă indexată IC și CEEOL • Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale: 1. cooperări ştiinţifice naţionale cu Universitatea „Al. I. Cuza, Iaşi; Institutul de Istorie „N. Iorga" Bucureşti; Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu; Universitatea „Ovidius” Constanţa; Universitatea din Craiova; Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava; Univeersitatea „Dunărea de Jos” Galați, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi; Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iaşi; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS); Academia Română – Centrul de Biologie Iaşi; Ministerul Culturii Bucureşti.
    [Show full text]
  • Alexandru FURTUNĂ CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ORIGINEA ȘI ARIA
    2019, Volumul XXV Revista de etnologie și cultuRologie E-ISSN: 2537-6152 39 Alexandru FURTUNĂ CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A UNOR PROPRIETĂŢI LAICE DIN ŢINUTUL IAȘI (III) Rezumat же по берегам правых и левых притоков этой реки. Consideraţii cu privire la originea Ключевые слова: господарь, боярин, должност- şi aria de răspândire a unor proprietăţi laice ное лицо, дарение, поместье, наследство, купля-про- din ţinutul Iaşi (III) дажа, обмен. Studiul de faţă este elaborat în baza unor documente incluse în prestigioase culegeri de documente: Documen- Summary ta Romaniae Historica. A. Moldova; Documente privind Considerations regarding the origin and the area of the istoria României. A. Moldova; Documente privitoare la is- spread of secular land properties in Iasi County (III) toria Moldovei în secolul al XVIII – lea; Moldova în epoca This study is developed based on documents inclu- feudalismului etc. Astfel, au fost cercetate anumite aspecte ded in prestigious collections of documents: Documen- ale problemei cu privire la originea şi aria de răspândire a ta Romaniae Historica. A. Moldova; Documents on the unor proprietăţi laice din ţinutul Iaşi. Este vorba de pro- history of Romania. A. Moldova; Documents on the his- prietăţile stăpânite de familiile Ciogolea, Chiriţă, Paleolo- tory of Moldova in the XVIII century; Moldova in the gul, Prăjescu, Bâcioc şi Buhuş. Ca urmare a investigaţiilor era of feudalism, etc. Thus, aspects of the origin and the efectuate am putut constata că proprietatea deţinută de area of spread of secular land ownership in Iasi County familiile nominalizate, a fost obţinută pe diferite căi: prin were investigated.
    [Show full text]
  • Tyragetia.Nationalmuseum.Md Tyragetia.Nationalmuseum.Md
    ENIGMELE, MITURILE ȘI REALITȚILE TESTAMENTULUI MARIEI (LUPU) RADZIWIŁŁ Lilia Zabolotnaia Despre viaa i activitatea Mariei Lupu s-a scris cului Costea Bucioc (Băcioc) (Stoicescu 1971, 347- puin. O perioadă îndelungată de timp soarta i 348; Eremia 1999, 153). Din această căsătorie căsătoriile fi icelor lui Vasile Lupu, Maria (Lupu) s-au născut trei copii. O inscripie din 6/16 mai Radziwiłł i Ruxandra, erau privite ca un instru- 1639 ne spune despre terminarea zidirii bisericii ment al luptei politice a tatălui lor. i dacă viaa Trei Ierarhi. Alături de domnul ării sunt pome- Ruxandrei, într-o anumită măsură, a atras atenia nii doamna Tudosca, fi ica lui Bucioc, i copiii cronicarilor (Costin 1990, 188-189; Latopis 1998, – Ioan Voievod, Maria i Ruxandra (Andreescu, 177; Kraus 1965, 122) i istoricilor (Zahariuc Stoide 1938, 27) . tyragetia.nationalmuseum.md 2003; Eremia 1999; erban 1991; Baidaus 2005; Maria (Lupu) Radziwiłł a fost măritată cu vesti- Mischevca, Marinescu 2006, 82-96; Czamańska tul principe Janusz Radziwiłł. Nunta a avut loc la 2012, 257-264; Zabolotnaia 2008a, 16-45), atunci 5 februarie anul 1645 în capitala ării Moldovei, viaa Mariei, în opinia noastră, a rămas în umbră, Iai. S-au păstrat diverse meniuni despre aceas- inechitabil dezavantajată, chiar dacă a fost o fe- tă nuntă, în care este descrisă frumuseea Mari- meie deosebită – cultă, inteligentă i cunotea ei (Kemény 1973, 134-135, 644) i inteligena ei mai multe limbi străine. („fata învăată”) (Călători 1976, 25) (fi g. 1, 2). Totui, inem să menionăm, că parial crâmpeie A fost prima femeie din ara Moldovei, care a din istoria vieii Mariei (Lupu) Radziwiłł pot fi re- vizitat Europa în voiajul ei de nuntă (Italia).
    [Show full text]
  • Studii $1 Materiale De Istorie Medie
    ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOLUMUL V EDITURA ACADEMIEI www.digibuc.ro ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE : PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU, DOVIC $ERBAN PAPACOSTEA, ADRIAN TERTECEL (secretar) Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an. In revista se poate procura pe de abonament: RODIPET S.A., Presei Libere nr.1, Sect.1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bucuroti, ; ORION PRESS INTERNA- TIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401- 3122425 ; 401-6347145, Tel. 401-6346345, Bucuresti, ; AMCO PRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box 57-88, Fax 401- 3125109, Tel. 401-6349390; 401-3125109, Bucuresti, La revue Studii materiale de istorie medie" une fois par an. Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux de l'Acadé- mie Roumaine sera adressée S.A., Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bu- curesti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425; 401-6347145, Tel. 401 - 6346345, Bucuresti, Corespondenta, manuscrisele publicatiile vortrimise pe adresa Comitetului de redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuroti, tel. 6509045. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 4103200 www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. XIV, 1996 SUMAR TÁRILE CRESTINE ANDREI PIPPIDI, Soiniii Un aspect al obligatiilor lärilor române de 5 EUGEN DENIZE, de Hunedoara, genovezii expansiunea .
    [Show full text]
  • (SECOLUL AL XVII-LEA) Sergiu BACALOV
    ASPECTE DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA MARELUI VORNIC TOMA CANTACUZINO (SECOLUL AL XVII-LEA) Sergiu BACALOV PĂTRUNDEREA ELEMENTELOR alogene în mediul boierimii moldoveneşti a fost un proces continuu, care capătă noi aspecte în secolul al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pentru început, fără a afecta structura etnică a celei din urmă. Deşi procentajul boierimii alogene era relativ redus, totuşi, pentru perioada cercetată, observăm creşterea influenţei acesteia asupra boierimii autohtone, domniei şi asupra luării deciziilor în Sfatul Domnesc, devenind exponentul principal al Imperiului Otoman în spaţiul est-carpatic. Printre grecii stabiliţi în ţară şi boieriţi erau şi reprezentanţi ai unor neamuri vechi, cu o bogată tradiţie genealogică. Printre aceştia se remarcă Cantacuzineştii, descendenţi din împăraţii de la Constantinopol, ce reuşesc, utilizând calităţile personale, originea imperială, imensele resurse financiare şi funciare1, să domine arena social-politică a Ţării Moldovei pe parcursul a două sferuri din veacul al XVII-lea, cedând spre finele secolului întâietatea neamului Ruseteştilor, cu care se înrudea2. După toate probabilităţile, Cantacuzineştii vin în la începutul secolului al XVII-lea. Din cei, probabil, patru fii ai lui Andronic Cantacuzino, doi se stabilesc în Ţara Moldovei – Toma şi Iordachi; unul – Constantin – în Ţara Românească, iar altul – Mihai3 – după o scurtă aflare în (1621-1628), revine la Constantinopol. Totodată, s-a admis că doar Toma, Iordache şi Constantin au fost fii ai lui Andronic Cantacuzino4, iar Mihai – al lui Dimitrie Cantacuzino, fratele lui Andronic; Mihai Cantacuzino a fost tatăl lui Dumitraşcu vodă Cantacuzino, domn al Ţării Moldovei între anii 1674-1675 şi 1684-16865. În con- tinuare vom examina activitatea marelui vornic Toma Cantacuzino.
    [Show full text]
  • Academia Romana
    ANALELE A. R.TOM. XXXVI.MEM. SECT.ISTORICE. No. 26. ACADEMIA ROMANA rr-os OITADOCUMENTE BASARABEA DE N. IORGA MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE. EXTRAS DIN: ANALELE ACADEMIEI ROMA NE Sarin II. Torn.XXXVI. MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE 41's e AC ACE 7,1 E 4,44 I POULAIEU- . BUCURESTI LIBRARI1LE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP. 1914. 36.419 Pretul 20 bani. Analele SocietAtii Academice Romithe. Seria I : Tom. I-XI. - Sesiunile anilor 1867-1878. Analele Aeademiei Romane.-Seria II: L. B. Tom. I-X.-Desbaterilei memoriile Academiei in 1879-1888. Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2- Tom. XI-XX.- Desbaterilei memoriile Academiei in 1888-1898. Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 T om. XXI - XXX. -Desbaterilei Memoriile Academiei in 1898-1908.. ...... 2.- Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.- Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9...... .... 5.- . XXXL-Memoriile Sectiunii Istorice ....... .. ... 10.- Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20 Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti .. -,50 Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . ..... ... 1,60 Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX. Condica de räfueald a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti..... .. .. 1,50 Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sutu.-,20 Arhiva senatorilor din Chisindn si ocupatiunea ruseasca dela 1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. fliceputul ocupatiei, de Radu' Rosetti .... .. ... 2.- Negru Vodd si epoca lui, de Dr.
    [Show full text]
  • Neobičan Knez Na Moldavskom Prijestolju: Hrvat Gašpar Graziani (1619.-1620.)
    UDK 947.8 “1619/1620” (093) 929 Graziani, G. “1619/1620” Izvorni znanstveni rad Primljeno: 2. svibnja 2006. Prihvaćeno za tisak: 29. lipnja 2006. Neobičan knez na moldavskom prijestolju: Hrvat Gašpar Graziani (1619.-1620.) Castilia Manea-Grgin Institut društvenih znanosti “Ivo Pilar” Marulićev trg 19/I Zagreb Republika Hrvatska U ovom radu se, po prvi put u hrvatskoj historiografiji, analiziraju život i vladavina moldavskoga kneza hrvatskog podrijetla Gašpara Grazianija, prema tiskanim izvo- rima i relevantnoj literaturi. Pokušava se odrediti tko je bio Gašpar Graziani i kako je došao na moldavsko prijestolje, raščlaniti njegovu unutarnju i vanjsku politiku dok je bio knez Moldavije te opisati uvjete u kojima je završila njegova vladavina. Analizirani podaci smiještaju se u kontekst oružanih sukoba i mirovnih pregovora Osmanskog Carstva s Habsburškim Carstvom i Poljskom, krajem 16. i početkom 17. stoljeća, te Tridesetogodišnjega rata (1618.-48.). Ključne riječi: Gašpar Graziani, Moldavija, Osmansko Carstvo, Poljska, Transilvani- ja, 17. stoljeće “Gašpar-vojvoda bio je ... čovjek koji nije poznavao red i običaje, a ni jezik zemlje, što ne može biti teže, da knez ne zna [jezik] zemlje kojom vlada.” Ovako je zapo- čeo moldavski kroničar Miron Costin (1633.-91.) prikaz vladavine stranca Gašpa- ra Grazianija (Gasparus Graziani, Gratiani, Gratianus), koji je neočekivano došao na moldavsko prijestolje početkom 1619.1 Iako je bio hrvatskoga podrijetla, Gašpar Graziani nije gotovo uopće poznat u hrvatskoj historiografiji. Samo ga je M. Vani- 1 M. COSTIN, “Letopiseţul Ţărâi Moldovei”, Marii cronicari ai Moldovei. Grigore Ureche. Miron Costin. Nicolae Costin. Ion Neculce (ur. Gabriel ŞTREMPEL), Bucureşti, 2003., str. 204. U 17. stoljeću kneževina Moldavija (rumunjski Moldova), koja je nastala sredinom 14.
    [Show full text]
  • UNELE Observatll PRIVIND DOMNIA LUI GASPAR GRATIANI IN
    DAN FLOAREŞ UNELE OBSERVATll PRIVIND DOMNIA ' LUI GASPAR GRATIANI IN" TARA MOLDOVEI ' ' (1619-1620) Dacă originea şi, apoi, evoluţia din tinereţe a lui Gaspar Graţiani au fost marcate de multe erori de apreciere din partea istoricilor, nu altfel au stat lucrurile în legătură cu scruta sa domnie din Ţara Moldovei. Tratată tangen{ial de marii. istorici de dinaintea ultimului război, guvernarea sa a primit două etichete, aparent greu de contestat: "catolicism făţiş" şi relaţii încordate cu boierii. Prestigiul lui N. Iorga sau al lui Gh. 1. Brătianu, al lui A. D. Xenopol sau Constantin C. Giurescu, toţi sprijiniţi, la rându-le, pe autoritatea unui Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, a atârnat greu în balanţa acestor aserţiur:ti. Să notăm, totuşi, că în perioada interbelică, un studiu asupra lui Graţiani nu putea beneficia pentru politica internă decât de cele câteva acte editate în cadrul colecţiilor lui Th. Codrescu sau Gh. Ghibănescu. Publicarea documentelor domniei lui Graţiani în colecţia DIR, de mai bine de 40 de ani, deşi ar fi putut revizui total aprecierilerespective, nu a stâmit vreun ecou notabil în rândul specialiştilor. Dacă etichetele de mai sus nu rezistă la simpla confruntare cu documentele editate postbelic, încercarea de faţă are ca scop şi punerea în evidenţă a unor legături între politica internăşi cea externă a lui Graţiani. Într-adevăr, explicaţii asupra anumitor acţiuni sau decizii din domeniul extern - relativ bine cunoscut şi tratat până acum - pot fi găsite în unele realităţi inerne. Sunt necesare, de la început, câteva precizări, relative la o atitudine vădit procatolică a lui Graţiani. Abia numit, la 4 februarie 1619, în scaunul de la Iaşi, prin eforturile conjugate ale diplomaţiei imperiale, dar şi a câtorva potentaţi otomani, el se va grăbi să îl viziteze pe patriarhul Timoteos al II-lea; i-a solicitat chiar permisiunea de a trăi în ritortodox, pînă cînd îi va sosi aprobarea de la Roma privind trecerea definitivă la această credinţă1.
    [Show full text]
  • Cercetări Istorice (Serie Nouă)
    COMPLEXUL MUZEAL NAŢIONAL „MOLDOVA” IAŞI MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI CERCETĂRI ISTORICE (SERIE NOUĂ) XXXII 2013 IAŞI 2013 COMITETUL DE REDACȚIE Lăcrămioara STRATULAT (redactor șef) Senica ŢURCANU Sorin IFTIMI Tamilia-Elena MARIN Ioan IAȚCU Măriuca-Diana VORNICU Loredana SOLCAN (secretar de redacție) Traduceri realizate/revizuite Coralia COSTAȘ Simona POSTOLACHE Tehnoredactare Loredana SOLCAN Măriuca-Diana VORNICU Adresa redacţiei Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi Muzeul de Istorie a Moldovei Piaţa Ștefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1 Iaşi, RO-700028 Telefon/Fax: 040232218383 e-mail: [email protected] ISSN 1453-3960 EDITURA PALATUL CULTURII Iaşi SUMAR SOMMAIRE – CONTENTS – INHALT ABREVIERI – Abbreviations – Abreviations - Abkurzungen......................... 6 Nicolae URSULESCU, Unele comentarii cu privire la sceptrele preistorice figurative recent publicate/ Quelques commentaires concernant les sceptres préhistoriques figuratifs récemment publiés.......... 11 Vasile DIACONU, Daniela CALISTRU, Daniel-Florin SAVA, Obiecte din epoca bronzului descoperite pe Valea Siretului/ Bronzezeitliche Gegenstände aus dem Tal des Siret.................................... 33 Nelu ZUGRAVU, Puncte de vedere ale unui clasicist pe marginea unor opinii privitoare la religiile pre- şi protoistorice/ A Classicist’s Points of View on Opinions Concerning the Pre- and Protohistoric Religions............................................................................................................. 61 Tincuța CLOȘCĂ, Repere istoriografice privind cercetarea
    [Show full text]
  • Basarabia Noastra Scrisä Dup À 100 De Ani De La Rápirea El De Atre Ru0
    N. IORGA Do BASARABIANOASTRA Scrisd dupd 100 de anI de r la rdpirea el de cdtre Rusi VALEN1f-DIE-MUNTE Editurai Tipografia Societatii Neamul Ronanesc" 1912 Pretul :2 LEL www.dacoromanica.ro STUDII SI DOCUMENTE CU PRIME l'A ISTORIA ROMINILOR PUBLICATE DE N. IORGA VOLUMUL XXIV. www.dacoromanica.ro N. Iorga.. Basarabia noastra Scrisä dup à 100 de ani de la rápirea el de atre Ru0 Editura §i Tipografia So- cietAtii NEAMUL ROMA- NESQ".=Välenit-de-Munte. 1912. a /. 134 www.dacoromanica.ro CAPITOLUL Basarabia si cel d'intoitt veac al Moldova. I. fnceputurt na(ionalei politice. Deschidem aceastà carte, menitä sarlte viata curat romaneascl a BasarabieT timp de atitea veacuri Ora in anul nenorocit al räpiril, 1812, de care ne amintim astIzI cu durere adincA, dar nu ail sperante, la o suta de anr dupa aceastA pierdere nationalA, prin afirmarea until fapt, pe care impotriva mArturiilor istorice nicIun interes politic, nick) patimA anti-romAneasa si nick) slugarnia lingusire fata de stApini1 de astle nu-1 poate r5sturna : ca via(a isto- rica a aa-numitei Basarabil incepe cu Domnia Moldovei si se intdreste, se acopere de bogd(ie negustoreascd si de glorie rdz- boinicd prin aceastd Domnie. Se §tie cl inanif 1360 un Voevod romin, pribeag din MaramurAsul tot romAnesc, abia supus, in mindra lur au- tonomic patriarhaIA, regeluT Ungarid, trecu pe cursul Bis- triter Auril siinlocu),la Baia siin Tinutul sucevean de la munte 1pe Voevodul, tot maramurAsean, care stApinia acolo, §i tot de curind §i acela, dar in numele regeluT Lu- De aceia ihotarele, pdstrate pana acum, atm Apus, nu catre Rdsdrit, ale acestul vechiti Tinut.
    [Show full text]
  • The Landed Estate of Andrei Corcodel
    Sergiu CIOBANU PATRIMONIUL FUNCIAR DEŢINUT DE ANDREI CORCODEL The Landed Estate of Andrei Corcodel Abstract: This study briefly presents the role played by the boyar Andrei Corcodel in Moldavia’s and Wallachia’s political life during the second half of the 16th century, as a result of his important positions within the princely council and of his landed estates gathered throughout his life, which represented his wealth and power. The study refers to his landed estates, the way they were acquired and their geographical distribution. Keywords: 16th century, Wallachia, Moldavia, Alexandru Corcodel, Romanian Nobility. * * * Aventura politică a lui Andrei Corcodel a debutat cel mai probabil în momentul înscăunării lui Petru Șchiopul, când a ocupat o dregătorie mai puțin vizibilă în Sfatul domnesc. Un document din epocă îl prezintă în calitate de postelnic (actul poartă data 1578 - 7 aprilie 1579)1. Cel mai probabil, acesta deținea dregatoria de postelnic al II-lea sau al III-lea, deoarece în timpul domniei lui Petru Șchiopul, Bartolomeo Brutti este cel care deținea dregătoria de vel postelnic2. Postelnicul al II-lea ,,ține locul marelui postelnic și supraveghează curtea domnească. Treaba lui cea mai de seamă este să introducă la domn pe marii boieri mazili și pe cei de alte stări (decât prima), să aducă la domn plângerile acestora și să le aducă răspuns”3. Al doilea postelnic locuia și noaptea în palatul domnesc, veghând somnul domnului. Al treilea postelnic ocupă primul loc între boierii de starea a treia. Tot cel de-al treilea postelnic ,,se află zi și noapte la curtea domnului, împreună cu alți doi postelnici.
    [Show full text]
  • Des Etudes Sud-Est Europeennes Journa 1 of South-East European Studies
    ACADEMIE ROUMAINE INSTITUT D'ETUDES SUD-EST EUROPEENNES Revue des etudes sud-est europeennes Journa 1 of South-East European Studies Tome XLV (n" 1-4), 2007 EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES TOME XLV 2007 NOS 1-4, JanvierDecembre SOMMAIRE / CONTENTS MIHAI BERZA, Les grandes &apes de l'histoire du Sud-Est europeen ..... 7 Mediterranee et Mer Noire VASILICA LUNGU, Une hydrie du style de Hadra a decor polychrome de Callatis.. 23 TEFAN ANDREESCU, Caffa, the Crimean Khan Hadji Giray and Moldavia: New Information from a Genoese Source 39 VIOREL PANAITE, Western Merchants and Ottoman Law. The Legal Section of the Turkish Manuscript No. 130 from the Bibliotheque Nationale in Paris...................... ........... 45 Rea lites politiques et leur projection ideologique an Moyen Age VASILKA TA.*PKOVA-ZAIMOVA (Sofia), « J'ai remplace un royaume par un autre » 63 PETRE GURAN, Eschatology and Political Theology in the Last Centuries of Byzantium 73 STELIAN BREZEANU, Un nom princier roumain. Les Basarab 87 TUDOR TEOTEOI, Nicodeme de Tismana, archimandrite et porteur d'epigonation 101 ANDREI TIMOTIN, Raves de peintres. Culte des saints, pieta familiale et visions a Byzance aux IX` XI` siecles 117 MANUELA DOBRE, La vision des historiens byzantins du XV' siècle sur l'espace occidental. 135 ANDREI PIPPIDI, « Tarn longinquis partibus ». Un chevalier castillan en Moldavie au XV siecle 149 Roumains et Grecs aux xvw-xviir slides RADU G. PAUN, Les grands officiers d'origine greco-levantine en Moldavie au XVIr siècle. Offices, carrieres et strategies de pouvoir 153 VIRGINIA BLINDA, De la censure dans les Pays Roumains jusqu'au XDO siecle......................197 LIA BRAD CHISACOF, Closed-doors Performance of Dancing Poetry in Wallachia at the End of the 18th Century 207 Rev.
    [Show full text]