ANALELE A. R.TOM. XXXVI.MEM. SECT.ISTORICE. No. 26.

ACADEMIA ROMANA

rr-os

OITADOCUMENTE BASARABEA

DE

N. IORGA MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN: ANALELE ACADEMIEI ROMA NE Sarin II. Torn.XXXVI. MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

41's e

AC ACE 7,1 E 4,44

I POULAIEU- . BUCURESTI LIBRARI1LE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP.

1914. 36.419

Pretul 20 bani.

Analele SocietAtii Academice Romithe. Seria I : Tom. I-XI. - Sesiunile anilor 1867-1878. Analele Aeademiei Romane.-Seria II: L. B. Tom. I-X.-Desbaterilei memoriile Academiei in 1879-1888. Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2- Tom. XI-XX.- Desbaterilei memoriile Academiei in 1888-1898. Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 T om. XXI - XXX. -Desbaterilei Memoriile Academiei in 1898-1908...... 2.- Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.- Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9...... 5.- . XXXL-Memoriile Sectiunii Istorice ...... 10.- Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20 Un proces de sacrilegiu la 1836 in , de .. -,50 Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan ...... 1,60 Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX. Condica de räfueald a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti...... 1,50 Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sutu.-,20 Arhiva senatorilor din Chisindn si ocupatiunea ruseasca dela 1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. fliceputul ocupatiei, de Radu' Rosetti ...... 2.- Negru Vodd si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu ...... -,50 Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice, de I. Tanoviceanu...... -,30 Arhiva senatorilor din Chisindu...... si ocupatia ruseascd dela 1806-1812. II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812. Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti...... 1,50 Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol.. .. . -,50 * XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.- , XXXII.- Mentoriile Sectiunii Istorice ...... 14.- tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon- dente diplomatice strdine. I, 1700-1750, de N. Iorga ... . . -,50 Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseascd dela 1806-1812. III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812,de Radu Rosetti 1,60 - IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de Radu Rosetti...... 2,- Despre elernentele cronolOgice in documentele romanesti, de N. Docan ...... 1,20 Partidele politice in .Revolutia ...... din 1848 . in Principatele Romane, de A. D. Xenopol -,50 Studii privitoarela numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie documente, de N. Docan -,60 Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon- dente diplornatice strdine. II, 1750-1812, de N. Iorga . .. . -,80 Conflictul dintre guvernul Moldoveisiruandstirea Neamtului. I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti...... 1,60 Marele spatar Ilie Tifescu siomorirea lui Miron iVelisco Costin, de I. Tanoviceanu . . , ...... -,50 Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem- vrie 1602 (7111), de General P.V. Ndsturel ...... -,50 Conflictul dintre guvernul Moldoveii mandstirea Neamtului. II. Dupd 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti ...... 1,50 Din amintirea unui boier Moldovean din j umatatea intai a yea- cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70 gDoamna lui Ieremia Vodd*, de N. Iorga 1.- Sociologia si socialism ul, de A. D. Xenopol...... -,20 Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20 Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50 * XXXIII.-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.- . XXXIII.-Memoriile Sectiunii Istorice ...... 12 - Francisc RdliOczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu- resti si Romanii, de N. lorga ...... -,40 Un dilator italian in Turcia si Moldova...... in timpul rdsboiului cu Polonia, de N. Iorga ...... -,30 Dona documente privitoare...... la revolta boierilor din tara Fdgdra- sului in favoarea lui Mihnea Vodd numit cel Rau, 1508-1510, de loan Puscariu...... -,20 Carol al XII-lea, Petru cel Mare $i terile noastre, de N. lorga. 1.- CfitevA note despre cronicele itraditia noastrd istoricd, de N. lorga -,20 Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene. Luarea Basarabiei i Moruzestii, de N. Iorga -,40

° I (0,3%...10TE-6-2,44 *... .4'460;Z:C;P:EPUMLAIa:1 NOUA DOCUMENTE BASARABENE DE N. IORGA Membru al Academiei Romane.

gedinta dela 31 Ianuarie 1914.

I. Familia Oatul. In Maiu 1912, facand el se vada marele numar de documente moldovenesti cari se ascund in familiile boierilor scapatati sau ca- zuti la insträinare, ori in ale rAzesilor, a$ de multi si Inca destul do puternici, ai «oblastiei imparatesti), deslipite de teritoriul roma- nese cu organizatie proprie la 1812, aratam nevoia ce este ca,pana nu se pierd ori nu se departeaza pentru totdeauna acestepretioase urme ale trecutului nostru comun, am avea datoriasa le desco- perimi, dad, nu sa le aducem aici, unde se pot 'Astra cu pietate, macar sa, le copiemi sa le dam la lumina, necrutand pentru acea- sta nici o jertfa. Imprejurarile au facut sä nu se poata da urmare acestei dorinte. Dar alte imprejurari imi dau necontenit dreptate, dovedind ca. in adevar peste Prut documente ale vechii Moldove sunt cu gramada. In toamna aceluias an au aparut, intre altele, acelea ale familiei Iamandi, ramura basarabeana (1). Acuma, prin bunavointa aceluias Roman cu deplina constiinta nationala, putem infatisa, pe alefami-. liei Oatul, in a carui colectie se amestecai una cu mult mai veche si mai insemnata. Tot in memoriul din Maiu 1912, semnalam pastrarea limbii ro- maneqti, a formelor stilistice romanesti, a legaturilor cu Moldova

(1) Analele pe .1912. Analele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect.Istorice. 1

2 . N. /ORGA 932 pita, la 1830 si dupa acea data. Actele ce mi s'au trimes acuma sunt o noun intarire a acestei asertiuni. La 13 Maiu 1825, isi face& testamentul in Boto§ani, avand ca martori pe duhovnicul ei Vasile, pe preotul Iliedela Sf.Nicolae, pe tovarasul acestuia preotul Dimitrie, pe un calugar (?) «Ananie Calistru», si, ca doveditori mai de cinste, «ipoehimeni cinstite», pe protopopul botuOnean, «Ilie iconomili protopoptu,i pe Vladica dela Papa* aInochentieIliupoleosq»,caruia Mitropolitul Veniamin ii zicea FratiaSan, bátrana Talpoaie, sau, cum seiscalestecu mana lui Vasile, puindu-sii pecetea cu vulturuli initiala familiei, Rarita Talpa» (1). Insarcinand pe «chronomi» sa-i faca sarindarele dar numai in marginile putintei, caci, altfel, unu-i sâlescü, ca sa nu rarnal sufle- trillmeg insareinatil, si a lora» , ea arata ca stapaneste a treia parte din Dubiceni (Harlau), parte1:1inMolcauti (Soroca), ramasa dela sora Smaranda, parte din Peribieäuti,partedinHaradauti, parte din Cochinjeni, toate trele mosiile in tinutul Hotinului,casele din Botosani, langa Sf. Nicolae, ciIn mahalaoa Sfantului Ghieorghien, al caror loc il tine in cciparta0e cu sora Vitoria (2), pe langa o icoana um corona poliitä cu aurti, o candela, o«farfurie de ar- gintg eudol linguriVi cu casa zarfuri», si patru siraguri de m4r- gäritar. Ca mostenitori designeaza pe nepotul de sora,tefarrachi, pe «nepotii clironomi a raps.tefänachi Theohari» (era si un Con- stantin, care, locuind, din 1820, cu sotia, la dansii, n'o cercetase,la boar& ocumplitän, uci ma pedepsam intr'o odaita sängura»), pe sora Vitoria si fricele ei, Ilincai Ra1ia, pe «clironomil raps. nepotului mieu din soru-rnè Safta», pe nepotul Stolnicul Dimitrache Oatu, si pe nepotii Enacachi si Ibrdachi Oatu, pe

w Intaresc cei doi Vornici de Botosani, la 12 Maiu, un Spatar si un Comis, dar din nenorocire nu se deosebestei restul iscaliturilor.

(2) Se intindeau: ading gardula casilora Hartopanuluii purl mu drumulti ce mergi la Tulbureniv, iar in lung,dina gardulaulitiici mergi la vale,pi langa bisarica Sfiintului Nieolaiüipantdupa, paretile casaI dinüdean,.Fficuse si o fantana in bise- rich'i innoise casa a TodosieiD. Se ceteste: a biserica SfzIntului Nicolai, a lui Borborcill (sic).

038 ROUX DOCTAIERTE EASARAbEN2. 3 path cu numile mie5 mu bisAricaStantului Nicolai»si fácând sä- rindare la biserica dela Talp5, (1-1Ar15,u),la schitul Goroveiu sila bisericile botuOnene (I). i limba me prinil vitt cuvantil ati gráitü simai multi' unul5asupra altui sá nu s5, intinza cu orici feta de pretentii irazvratiri, in &Mil pentru cel5 mai midilucru, pentru cä eü cu drept5 1ucru15 marlceia ci am5 soilS, aceia am5 ifá- cutil :pricinii giudecAti in urm5,nu voestia rämäne sufletuld men,ci toi sa ramai multamig». Pe acel timp Iordachi Oatu, Serdar,era amestecat in administratia postelor Moldovei, prin aceste pArtibotuOnene,- cum se vede din acest interesant ordin al VistierieicAtre Vornicii locali, dat in vre- mea cand batrAna 10 facea ultima dial&:

Visterie.

Catre cinstita Vornicie de Botosani. . Din trecutiT ce maT sint in sat CosuleniTde la acelii Tinutit sa scrie dumv. ca sit sä 8.6 patrusprizaci smacT d. Sardr. Iordachi Oat,cari, platindil baniT oferturiloril cu rasurilei istovindili ramasiturile ce voritfl asupra lord, baniT hanuluT, surugiilordi orzu randuit pe la menziluri, dinspre celelalte havaleli a Orb' sa ramaia inaparare dupa randuiala lasata pentru smaa Saptv. 27, 825. (Iscitlitura Marelui Vistier.) Cu câteva, zile inainte, acest Oatucapàta, voie de a trece in Ru-

sia, prin pasaportul ce ni s'a pastrat,in acest cuprins interesant: NoT, Joan Sandu Sturza Voevod,cu mila luT Dumnezeit Domn titriT Prind aciasta instiintamd la totT carom lise cuvine a sti ca ald nostru credindosil boerri, dum[nea]lui Iordachi Oatu,blvd Veld Serdarii, pornindu-se de aice cu socie sa Nastasiia,cu cinci slugii o trasura In patru cal, ca se marga piste hotard in stapanire InparatieTRossieT cu vade de optd lunT de zile, i s'ail data acestu alit nostrudomnescii pasaport. Dreptu aceia portimil pe einstiti dumnealorni comandirii cinstitiTof4ieri a locurilord pe unde numitulti va ave a treci,ca, in putere sfintelord trahtaturi legati cunoro- cire intro inparatil, sa ise dei tart cuviin6osuld agiutoriti, precumili su- pusiT InparatieT aciia a RosieTse bucura in stapanire noastra de cuviindo-

(1) darn vitile meli svora rnitaherisä la grijile mele pän5 latril anI.D Rind n. trei ani toate veniturile mofiilor vor fi intrebuinfate lapomeniri.

4 N. IORGA 934 said agiutori5. Poroncit-amii darg de s'aii pusil pecete Domniei Me li, proto- calindu-se de alit nostru Marele-Postelnicii. 1825, Septvr. 4. Proodt. Vornic5. S'a5 trecutil. (iscalituri.) No. 152. (Pecetea mare de chinovar.) (Viza ruseasca.) A doua zi pasaportul se completâ astfel :

Departamentu Pricinilorri Striine a printipatuluT Moldavviel. Boeriulii de aid, d-luT bivii Vela Serdaril Iordachi Oatu15, cu sotiiad-sale Anastasiei cincT slue,i cu trasura in patru caT, avandil trebuinta a merge piste Prutil, in stapanire tnpäriei Rosad, pe la LipcanT la Tanut.Hotinulul si in5 alte locurT mu Basarabie, mu vadea de optil luni de zile,dupa pas- portulii gospodti suptil no. 152,1i s'ail data pavortula acesta spre mergere sloboda si intoarcere. E§iT, 5 Septv. 1825. No. 548. Pecetea neagra, frumoasa, CazimirCi (?) Vornic5. a Departamentului.

Oatu era un om oarecum bogat, precum se vede si din foaia. de zestre a sotiei ce-1 Intovara0a, peste granitá, Nastasia : Cu agutoru lul Dumnezeit izvocill de zestre ce da5 flicel mele Nastasii. 1825, Marti' 9. Una icoana cuargintU. O candela argintii. Unsprezace mil let Doi inele dliamantü, unu batut5 si unu cu o piatra. O Tiganca. Doa sfesniceargintU. Sue perechT cutite argintii cu lingurile lora. Una farfurie argintil cu patru lingurite. Sase zarfurT argintil cu felege[ne]le lora. Unit lighianü galbanq cuibricit. Unit oghialii de taclitil. O Bala, de damasca.

5, 935 Nora DOCUMENTE BASARABENE.

$6,se perne mid cu una mare. Zane rAnduri strae rochi. *Ase pareche scalte (?) cu coltunt Unit salopü negru. Una cataveica cacomil. Unitsalopil blänittit. TreT bohdalicuri cu pedal& $ase prosoape albe. Trei prosoape cusute. *Ase cAmesi bárMtesti. Opal earnest' femeesti. TreT mese cu 24 servete. TreT randuri de asternutti cu prostiri. *Ase tingi[r!] cu capace. 6,se semintele, patru de horbotai doi vapele (vapeurs). Unit sipetU. De la mine aceste, lard de la Dumnezeilblagoslovenie. Ioand B... Pah. Nici familia cealaltä nu ramäsesein Moldova. La 30 Noemvrie 1825, «Vitoria Talpa», care scrie ins4 numeleei,i sotul ei, Joan Oatu, de loc din Tutova, care intrasein randurileclaseisemi-nobiliare din Basarabia,se ischle§te«Dvorianil Ioanü Oatu, porucedis,re- dacteaza o «Inparta impusa de«vrasta bátrAneti1or5 »,ince prive§te casa din Boto§anii rno0a de zestre dela MihalachiTalpa, cea dela Craciuneni(HArläu) qi dea cumparata la Malcauti, in cuprins total de 1.026 stanjeni domne§tilatul. Aveau copii pe Dumitrachi, executorul testamentar al Talpoaiidin Boto§ani,pe Costachi, pe Mihalachi, Iordachi §i EnskachiPAharnicul, precumi fetele Ilenuta Fi4 Raluta. Ii opresc numai200 de stanjeni apentru odihna batra- neelorünoastri, pAn'a candil va miluiDumnez5,5 sfirn5 mu viiath». La Peribieauti, «pe apaNestrulul», va Arnânea, Iordachi Serdarul, care se 0 «aflaacolo cu statorniciea, avand5 i alti parti,cumparati di dumneallii». Iscalesc camarturi Stavrachi Costandinu in seri- soare ruseasca i Costachi Talpa, dupa datinaMoldovei.Intari- tura e in aceste cuvinte :Mr. tiia aCasta s'au scrisü dupa Coma di mine, Costachi Dimitriu,dinü statu giudicatorii TanutuluIEgi, oblastiea Basarabiin. Apoi,intr'o limb& tot a§a, de bunk se aratä, la 6 Martie 1827, de judecatorul,Bras..,qi de ecllenuls Gheorghe Leonard (iscalesci secretarul,. stolonadialnicul Alexandru David,

6 N. IORG A 936

§i astolopomosnicul», Costachi Dimitriu, de mai sus; pecetea e acum in ruseste), cä loan Oatul si sotia au cerut noua intarire, ce se si acorda. In acest timp train., de altfel, la Mandacauti un Joan Coznita, care dklea, la 7 Septemvrie 1828, fiicei, Prófirita, si ginerelui, Costachi Chirus, a opta parte din Levarda (Leurda) Dorohoiului,si,intro upersoanele ce s'au intamplatil fatal), avem pe Costachi Chirus in- sus, pe un Buhus (se pare) si pe alt ginere, Vasile Mohoritul ;si aici sunt iscAlituri rusesti, desi actul, ca stil islova,s'arfipu- tut scrie foarte bine si dincoace de Nistru.Sialteacte privesc afaceri de bani intre socru si ginere, dar ele n'au legatura cu vieata basarabeana dupa, anexiune. loan Oatu si Vitoria faceau un nou testament la 4 Maiu 1828, eel dintadu aratand «Ca sant(' bolnavil di la Sfántulil Theodoril ci aü trecutil,i pe ce za mergu mai multa slalAciunii neputintä, cari acumil boalam'ariadusa undimi-aalipeattinadejdile di a mai ma faci sänátosil, asteptándu-mi isfaxsitulil vietil dint' ciasil Intl &silo si c5, se cred datori a insemna banii ivitele ce-i lasa celor cinci frati. Banii sunt in galbeni olandezi,socotinda galbanu cati 30 lei», In «Maruntusuri, adica mu robinuri, carbovite i galbini». Dobitoa- cele sunt 150 « viti albi, bee' viäii sugatorin, si 240 «cif, capri, cu mica cu mare», 5 «viti de cal de hamün, 60 «§tiubei matcin. Frapi ei in§ii se invoesc Intro ei, romaneste, la Malcauti, in ziva de 20 Fevruarie urmátor: Dimitrachi, Enacachi si Iordachi iscalind in seri- soarea moldoveneascai pastrand titlurilecelevechi, iarceilalti frati, Costachii Manolachi, intrebuintand scrisoarea ruseasca. Ior- dachi, «dvoreninulp, cumpara indata partea din Peribicauti, pe care Ralita TalpA o lásase, din arämasurilen ei, finilorsA, ramasiin Moldova, Alexandru Gherghel Comis si Constantin Gherghel Comis (1). In sfarsit, tatal find mort, legatura cu Moldova se rupea cu totul. La 26 Noemvrie 1830, «la adunaria depotatasca a dvorenstvii obla- stii Basarabiein, E33 primeste cererea luiDumitrachi iIordachi, (frat Intro sini, Hori lui boniä, Oate§ti», de a fi cuprinsi intre dvo- renii juramântul lor de credinta. Se arata vrasta si familia lor : Dumitrachi de 44 de ani, copii: Maria de 10, Iancu botezat de phrinti 8, Grapina, 3, Efrosina, 1 ;Iordachi de 39 de ani, copii:

(1) Ca marturi: Gheorghi Varlaam Spatar, Grigore Varlaam, Joan Varlaam, Const. Pisoschi C?) Stol. Vasile iconom, protopop. De observat interesanta pecete a Vorniciei, au data 1811 (Vornici erau Vasile Varlaam Spat: si Iancul Corn. Pahr. (?)

937 NOUX DOCUMENTE BASARABENE. 7 Maria, Profira de cate 2 ani. Dimitrie fusese la 1825, Inca same§ de Falciiu, si in acelaan Iordachi indeplinise in Moldova «fehuri di insercineri», avand amandoiiscutelnici. Recunoa§terea lor ca dvoreni se facetinandu-se in seamagramota d. band Nicolai Mavrocordalti, din(' anulil 1734, pi temeiulti ariia toti aciia sei cunosoti di dvoreni can aü pniimili cinuri moldovinegi, de la Vela Logofeita pcind la alit triilia Logofetta». Cu toata aceasta schimbare de atarnare politica, Oate§tii pastrara legaturi cu Moldova, corespunzand §i cu neamul Talpa de acolo. Dovada aceasta scrisoare din 1807 :

RpoaxuvO,veri Iordachi, EU astazi amU ramasil sa nu mit pornescu la Hoting.Fit bunatate, mit rogi, si strange toateidu1ile meli- de -la sancari (Schenker), pentru cata ho- beret. amü luatü,i ramasita banilorri para la sesizaci idoii polU ruble argintett,imitriimete pentru castulU Sfantului Dimitrie asupra car6fnii, dupa condrahtulü ci este intre noT, fiindca santU .1 alü dumitale ca Unit frate supusa sluga CostachiTalpa.

. 1847, Noemv. 6.

II.

.0 movie a lui Luca Stroici. Intre actele pe cari le 'Astra familia Oatul sunt doua cari au.b valoare deosebita. Cel dintaiu, pe care-1 avem in originalul slavon, e intarirealui Ieremia Movila pentru stapanirea lui Luca Stroici insuasupra sa- tului hotinean Pribicauti, cumparat pe zloti tatare0i dela un Costica din Mamurinti, flu al Anei, nepot al lui Hodco, 0 dela nepotii lui, Nastasiei Gheorghe, coboritori ai Salomcinei: 14w eimmiA iAoru gOIROM, MIEIO AtIcTilo !THAN. scnmi mwmagc.K0H, um; npInAoark nirkAnaAA11 H [IAA!SCHAAF! NAHIHAAH ilAWMASCICHAAH 110tapH, REAHKHAAH H mamma', HOCTHICA WT 11/VAAASpl1H11,H, CHIAfirm, mud,:,C*KA H WINS-

KAfroElicTacIa Ii UHT EH FIIWPI'HE AATH O0i%0WIIIHHH, WI1SK0K. flHHHHIICEC- TPAHOCTHHIIHA H GOACtiVILIHFIA, HACTACKA, ThatASLI111 11111111A, SCE WHSKOHE H DpIWHSIcoKEX0AKA, 110 HK A0M010 1101110, FIHKHAA FIEHONSMAENFI, ANN npocti-

A.,0101111, HFromm!Lt rydrtopWTIIHNS H KkAHNSmirrorIfIEPEKHKOHLII,H, WT

N. IORGA , 938

Stir CM WT tIETIMPTOH HAM TpH t1ACTH WT Ihpemoaum H WT XAUAEHA, WT HCIlpHRIh161.4 EalHAM H A-kAHX" TA 11110AAAII HAMM; RIPHOMIS H HONETE11- HOMO 114118GTpollt1 401'04ET 34 TpH CTII HET AEC'RT SAATH TATApCICHr.H KkCA...Hrk HAW [Apia! H OtIETOITHROA... HH HAN GTOOHtl norcilsn H ad- HAATHA RICH HCHAUIATHr Kit pRICAK RCkVt THM 111s1WHIIC4HHX WT np*AllAMII H WT rip.kA KC HAW MAI%Ttnn34A1 MH [SHAME A06110110411011 THEM.< II NUNN() [MATS, A ICMH NAHUM ickp 'Joint; H 1104ETHOMS RCM-4HW; HANS GT30114 40r4ET, THH riirkApitwitiilACTH 34W... WT Stir CfAA 11PHRIIKOHRH H WT XAAMERA, WT LIETIVZTOH %ACTH TpH MUTH, KAKO A ECT EMS H WT HAC Spiv; 11 WTNNIIS CZ IMAM AOKOAOM HHH AA rk NESAAIIIIMET. fincH G8(1., RAT.paps,KW. Al. FC11AH6 REAtA. (Pecete mica rupta.) He Keno. De Preb[e]eäuti. HAr.ilACTHWT HEPEHICORIAH WT ilETRPSTOH ilACTH. Adica, : Io Ieremia Moghila Voevod, cu mila luT Dumnezeu Domn al Torii Mol- dovei, cit -inaintea mea iinaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, mani mici, Costica din Mamurinti, fiul Anei, nepotul lui Hodco,i nepoata lui, Nastasia,i fratele ei, Gheorghe, fiii Salomcinei, nepotii Anei,i sora Co- stineii Salomcinei, Nastasca, toate fete ale Anei, toti nepotii stranepoti ai lui Hodco, de buna voia lor, nici indemnati, nicisiliti,si-au dat a lor dreapta ocinai danie din satul Prebicauti, din tot satul din a patra parte trei parti din Prebicauti si din Hmela, dupa intAriturile ce au, si au dat boierului nostru credinciosi cinstit ,dumnealui Stroici Logofatul, pentru trei sutei cinzeci de zloti tataresti.i s'a ridicatal nostru credinciossi cinstit boier, dumnealui Stroici Logofatul, si a plata toti acei bani gata po- meniti mai sus, 350 de zloti tataresti, in manile tuturor acelor mai sus scrisi, inaintea meaiinaintea intregului nostru Sfat. Drept aceia noi, vazand tocmeala lor de buna voie si plata cea dreapta, iar noi asijderea si dela noi am dat si am intarit boierului nostru credinciosicinstit dumnealui Stroici Logofatul, aceste mai sus zise pArti de ocina din tot satul Pribicauti si din Hmela, din a patra parte trei pArti, ca sAri fie lui si dela noi uric si ocina cu toate veniturile,i nimeni sa nu se amestece. Sortsin , anul 7106 [1598], Iunie 11. Domnul a poruncit. Nicoara. Pentru 3 parti din Pribicauti, din a patra parte.

In «Basarabia NoastraD am spus (pp. 56-7) oh nu sepoate hotari cari au fost posesiunile basArabene aleluiStroici,intr'o

939 NOITA DOCUMENTE BASARABENE. 9 vreme Gaud toate neamurile mari boiereqti ale Moldovei sespriji- niau inainte detoate pe pAmAnturile lor de peste Prut ;doar duel se cuno0eau dintre ele Volcinetul iTilita. Documentul de fat& adauga Pribicautii pe cari-i numim aqa, cum o face qi pre- tioasa notitâ ronAneascá, evident contemporana, depe dosul actului. Acte cunoscute aratä cum, dupá pieirea casei Stroiceqtilor in lup- tele dinastiei Movilá, Pribicautiii Rujavintii, cu jumátate din Cer- lica cea Mare, au trecut dela Gripina Prodáneasa la fiulei, Comi- sul Lupu Tali* 0 la surorile lui, Anita, sotia lui Badiul, qi Irina, marital& cu un Gavrilaq. In ele se spunea, chiar c5, act3le au fost ajuns in al XVIII-lea veac in stäpánirea pomopicului Ionita Oatul, ginerile lui Mihalachi Taipei", 0 a «Pitarului Gheorghe nepot lui Talpä» (1).

IlL Privilegiul general al Vornicului Coste Bucioc. Al doilea e in traducere mai nouá marele privilegiu prim care Gaspar Gratiani intAre0e lui Costea Bucioc sprijinul i fata- litatea scurtei lui Domnii, toate mo0i1e, viilei Tiganii : Copie di pe suretulil ispisocului luT Ga§paril Voevodil pe mo§iii pe vii Sipe PganT, anulg 7128, Apr. 31 zile.

.Facemil insamnare cu Oast& carte a noastril tuturorti cari pre dänsa o voril via sail cari pre &Ansa o voril auzi, adecgi acolti adevAratil alti nostru credindosili cmstitti boon, Costea Budocil, Marele-Dvornicil de pamgintulil- de-kosil [=Tara-de-jos], slujandil cu driapta credinta celoril mat denaintecu sfintii odihnitT mai innainte Domni, lana astAzi slujastei noao, dreptili cu credinta,i pämäntului nostru, pentru aceia noT ,vtizanail a luidriaptut incredintata slujM cgtrA noT,1-amtimiluitti pre dinsulti cu osabitA a noasträ milt, sii-arnildatil §i intAritti luT de la noT mit pâmintulii nostru alit Moldaviel pre a lui drepte ocini, ding drese de danie §i de cumparaturä si de intarirea ce are de la ace cu sfintilodihniti mai Innainte Domni,satulit pre anumea Tribisutii, cu hele§teili cu morT Intl prulit Drabistili satulit Dimideanli cu helesteii cu mon intru acelasti pniI,i giumatate de satti Mardica4, partea dinti susq, cu helestei,i trei pArti dinti totti satulil Car- cu helestei,i satulti Romancautil, iaräit cu helestei, pe Drabistea,91 satulti MarcovAti, pre pärAu Racovátil, cu helesteii cu morT,i satulti Hli-

(1) Ghibänescu, Suretei izvoade, III, P. 291.

10 N. IORGA 940

naia, cu helestei,"i satulti Busovita, cu helestei,i satul Rastiulti, pe Nistru, Si a triia parte de satil de Costesti, pe Pruta, ina gura Ciuhurului,i cu helesteii cu mon inU CiuhurtiI cu poda ina Prober, care acele sate toate santa Ina Tanutulil Hotinulul. Si.iaritCi.satula Ploscurenii, pePrut5, cu loon de helestei si de mon mnu Ciuhurti, si satula Avramenii, pe Pruta, seliste Navarnitai, pe Sohovetu,i satulti Piscanii, pe Prutil, ce Malta Ina Tanutulil Iai1oru,i iarásti satula Dabulestii pe Prutili satula Satrarenii, pe Jajae, Inü Tanutulti DorohoiuluT,i iarasa satulil DeleniTi cu cuturile lui, luganii,i satulü RusiT, ce santa in5 Tánutulil Harlaului, 9iiarastisatula BejeniTi Prideniii Márculestili Nemtaniii CucuiatiT, pre paraultiRauta, cu helesteii cu locti de mon mnu Räutti, icu balti,i iarY satulaTig- netiii Vádiianili satula Gaozänii pe Dobrusa,i satulti Vladenii iCu- riiacii, iaritCi pe Dobrusa,i satula Andreutii, ce santa toate in Tanutula SorocaT,i iaritCi satulti Serbestii, ce iaste suptil piatra Cracaului,care acelti satil Serbestii giumatate iaste cu danie, ca aü fo3ta domniasca, ascultatoare catra ocolulti Pietrii,i giumatate de satil iaste lul cumparatura,c aü fostU razásasca,i iarasti satulU Cotujenii, ce santil suptU piatra Cracaului,ce iaste lui cumparatura,i iaritCi satulii Marjästiii Baltatestii, care ail fostii domnestl,i santU lui danie,i satul BoziianiT, ce Malta mnu Tanutulil Niam- tului, i iarasU satulti Peiia-IVlic i satula Hartástii, pe SireatiUi cu vadu de mon inU Siretiti,i cu loci"' de helesteUi de moara, pre paraula satuluT, gisatula Horodnicenii, cu helesteai cu vadU de moara, pe paraulti Gra- dastei,i satula Tulova, cu helesteit cu mori, pre Somuzula-celti-Mare, ce sant5 inU Tanutulil Sucevii. Pentru aceia toate acele mai susU scrisa sate, ca sa fie si de la noT celui maT susa zisU boiarinula nostru Coste BudoctI, Marelui-Dyornica, uricüi ocine,i intarirea cu totU venitulü, luiifidori- lora luT,i nepotalora,i strtinepotaloril lul,i a tutu niamului sati, cari sa vora alege lui mai de aproape, neclatitil nici odinioara, mai veci; iara hota- roll acestora mai susil scrisa sate ca sa fie lui de spre toate Partale, dupa hotarale dele vechi, pre unde diol vecT aü lacuitU. Si iarasu dam i intarimU celui mai susil scrisa boiarinului nostru Costea Dation, Mare uT-Dvornic5, pe noao Mei de vii lint dialulü Mandrului, unde santti crtimi marl ipiv- nite de piatra,i patru Wei dintru acelasti dialü, ce santil lui cumparatura de la. Panovschi,i chid Mei de vie, ce santa cumparatura socru-stta, luT Patrascu Logf., intru acelasti dialu, ce santa langa viile lui Origorie Cluce- rulu, si iarasa sapte Midi de vie dinil dialula &rata, dinti drease de movie si de cumparatura, ce are de la Domni mai denainte, pentru aceiaca sa fie luT si de la noi cu totti venitulU.i Intru aceiasil iarasa damn iiota, rimU crediaosului nostru mai susa zisa boiari Costea Budocti,Marelui-Dvor- nicti, pre a lui drepti robi Tagani, ding dreaSede au avuta de la Domnii

941 NOUX DOCUMENTE BASARABENE. 11 maT d'innainte, pre anumea: Simiona Jude le cu femeiai cu fedorai cu nepotiT lord,i Gligorcia cu femeiai cu fedorai cu nepota lord,iStra- tora cu femeia i cu fidorai cu nepotiT lora,i NecolaT cu femeia icu fedorai cu nepotil lord,i Iona cu femeiai cu fedora si cu nepotiT lord, siRadula cu femeia, cu fedora si cu nepotil lord, si Costantinil cu femeia sicu fedora icu nepotii lord, si Duduletil cu fedora. Si iara.sd (lamasiota- rima lui pre a lui drepti robT Tagant ce Banta luT danie de la Domniia Me, pre anumea : Juca Judele, cu femeia si cu fedora lui,i Tarat cu femeia11 cu fedora lord, Ivand cu femeiai cu fedora lora,i Andreica cu femeiasi cu fedora lord, si Toadera cu femeiai cu fedora,i Soltana cu femeiasi cu fedorai Podesca cu femeia i cu fedora, si RAtunduld du femeiai cu fedora,i Albulit cu femeiai cu fedora, si Costantind cu femeia icu fe- dora,i Hária cu femeiai cu fedora,i Lupula cu femeiai cu fedora, si Chilea cu femeiai cu fedora,i Dracia cu femeia icu fedora lord,si Cozma cu femeiai cu fedora lord,i Gligorii cu femeia i cu fedora,si Simiond cu femeiaticu fedora, si Mihaila, cu femeia i cu fedora lord, si Anghela du femeiai cu fedora lord, si Zaharie cu femeia icu fedora lord,i Gliguta cu femeiacu fedora lord,i Gorghia cu femeia icu fedora lord, si Sava cu femeia si cu fedora lord, si Stefanit cu femeiai cu fedora,i altd Stefand cu femeia cu fedora,i Vasilie, fe6orit Lupului, cu femeia icu fedora,i Toaderd Tita cu femeiai cu fedora, si Ivand cu femeia91 cu fedora,i Hilco cu femeia sicu fedora,i Petre Schiopuld cu femeiai cu fedora,i Andrechie cu femeiai cu fedora',i Barche cu femeiai cu fedora,i Zaharie cu femeia sicu fedora,i Gligacut femeiai cu fedora lord, si Stesco cu ferneiast cu fedora,i Corosca cu ferneiai cu fedora,i Greculit cu femeiai cu fedora,i Vasilie, cu femeiai u fedora,i Gajula cu femeiai cu fedora, siChica cu femeiai cu fedora. Pentru aceia, ca sa fie dum. si de la noT drepti robi taganT, luTi fedoriloril lui inepotilord istranepotiloraluT, neclátiti nici odinioara, in Area Tara spre adasta iaste credinta Domnii Mele mat susa scrisa, lo Gaspard Voevoda, i credinta boiarilora nostri: credinta boiarinului Nicoarit Marele-Dvornica de pAmAntuld-de-susit[ Tara-de-sus], credinta boiarinuluT Iamandi si a boiarinuluT Costantind Rosca, pärcalabiei (sic) de Hotind,i credinta boiarinuluT(sic) parcalabiT de Niamtd,i credinta boiarinuluT Gavrilü, pArcalabiT (sic) de Romana,i credinta boiarinuluiVa- silie Säptelici Hatmandi pArcAlabu Sudavschi,i credinta boiarinuluT Gri- gorie 6o1pana, Marelui-Spatarii, i credinta boiarinuluT Petru Marelta-Pa- harnica,i credinta boiarinuluT Lupula Marelui-Vistiernicd,icredintabe-. iarinuluTNicolachi Marelui-Postelnicii,i credinta boiarinuluT Simiona Gheoca Comisula,i credinta tuturorii boiarilora nostri mo1dovene01, marl si turd,dupa a noastra viiatái Domniia, eine va fi Domnil dentiLiinostri

12 .N. IORGA 942- saü dinü niamulü nostru, saU larded pre eine Dumnezativa alege Domn a a finü pamantulii nostru, alit MoldavieT, acela sa nu stracea noastra danie intarirea, ce ca sdea luTi sa intariasca, pentru cit santil a luT drepte (minti daniei cumparaturl pre a sai dreptIiispititTbanT.IarU pentru mai mare tariei intatirea pentru aceste toate ce mai susu santilscrisa, poroncit-amil credindosului nostrui cinstitü boiaring Ionasco Ghenghia Ma- reluT-Logofata sa scrie si a noastra pedatesa leage catra adasta adevarata cartea a noastra. Talcuit de Ioasafil Luca ieromonahU.

.[Cantora hotariturilorU oblastii BasarabieT. No. 525. Copiia adasta posleduindu-sa dinU cuvantil Intl cuvantiicu talma- cirea celuT adivarat ispisoctl, ci sa afla pe limba sarbasca,s'ailgasit scoasa intocmaT. Pentru aceia, pi temeiuhl jurnaluluT ci s'au inchietilno. 3zilia aetiY lunT Avgustil, dupa jaloba dumisali collejschii secretaril IancuFilo- dora, vechiluhl dumisali Catinchi Gani, sa incredintaza cu iscaliturile cuviin- Boasti puterea pecetiT Inparatesti, In ChisinAU, anulu 1827, luna Avgustil 3 zili. Ilinco Surudanil. Secretaril : &Axil& StolnadalnicU Vasiliul Actul insus nu era cunoscut, dar condica Delenilor, in posesiunea d-lui Grigorie Ghica-Deleni, are o alta, forma,fdret Tigani, §i cu data de 12 Aprilie 7128, in care numele satelor sunt acestea:Tri- bisauti, Dimideni, MandAgAuti, Carlacau, Romancauti, Marcoval, Hinaia, Bozovita, Rasteu, Coste§ti, Ploscareni, Avrameni, Navrauti, Tetcani, Babulesti, Satraceni, Deleni,«cucutul Ungurilor» numai, Ru§i, Be- jeni, Pradeni, Marcule§ti, Nemteni, Cucuiati,TiOnesti, Vhdeni, Gaoteni, Vladeni, Curiaci, Andriuti, Serbesti, danie dela Bobeaqa doamna nemefoaie", Cotujeni, Manjesti, Baltatesti, Bozieni, Petia-MicA, Han- testi, Horodniceni, Tutova si viea la Mandru (1). In aceea§ carte despre Basarabia se vorbia despre mo§iile basarabene ale lui Bucioc, sau mai bine Bacioc, care trecuse apoi, prin foi de zestre, in neamul lui Iordachi Cantacuzino si al lui ,ca Andreutii, Gazenii dela Soroca, Carlacaul dela Hotin, Costestii, helesteulpe Ciu- hur (2). De aicii porcine averea in párnanturi a fratilor Bacioc: Costea si Ilia, care-si &MU fata dupa Vistierul Dimitrie Buhus (3). Documentul nostru arata ca", el, Vornicul lui Gaspar Vod5., mai avea:Tribisautii, Dimidenii, Mardicautii (MAndicautii), Romanchutii, Hlivaia, Busovita, Hasten! la Nistru, Ploscurenii, Avramenii, Navarnitii, Piscanii,Ba-

(1) Rezumat in Studii 0 doc., XI, p. 74, no. 112. 2) Pp. 56-7. (3) Ghibänesou, 1.c.

943 NOUADOCUMENTE EASARAIIENE. 13 bulestii,maitoate in Basarabia, pe lângá Cucuietii pe Rant, Vladenii, Curiacul, Andreutii, Tigáne§tii, Vadenii, Bejenii, Pridenii, Marculestii, Nemtanii. Cate un sat se mai Intampina doar in 'Agile Harlaului, iar, in Neamt, subtpiatra CracauluiD, erbestii,in parte danie domneasca, Cotujenii, la cari se adaug Márjestii, Baltatestii, Bozienii ciunele posesiuni laSiretiu,Intro altele Petia-Mic5 precumsi marele sat sucevean al Horodnicenilori Tulova pec;,rnuzul-Mare. Se vede Ins '.bine ea temeiul averii lui in mosii era in partile de peste Pruti ea numai prin danii domnesti, prin cumparaturi noua ori poatei prin zestre dela socru, Patrasco Logofatul, se intinsese el si in regiunea de Apus a Moldovei. Prin legatura de familie cu acest Petrascu, care eoldansä se in- semne c o ilia a lui se chiamä Tudosia cai Tudosca, fata lui Bacioc siDoamna lui Vasile Lupu si din care Movilestii facur5, un spriji- nitor al lor de pe la 1600 pana la 1611 (1), se va fi ridicat tânärul fiu de razes basarabean care era abia Clucer in 1601 (2). Fiii lui Patrasco, Dumitrascoi Toader, nu ajunsera indatá la insemnatate,si Gaspar Voda iipomenia Para titlu de dregatorie la 1620 (3). In 1626, Dumitrascu era abia fost al doilea Stolnic (4)i Vornic Mare abia subt Vasile Lupu (5).tim icine au fost sotii celorlalte flice ale LogoMtuluide toate erau patru: Tudosca, pomenitä mai sus, sopa lui Pisoschi, Candachia, sopa lui Bacioc, Anghelusa sau Anghelina, a1 lui Constantin Starcea parcalab, Tofana a lui Racovita Cehandar se pare ca Bacioc n'ava cumnap cari sa-i stea in fata cand fu vorba de a se strange la Maltai 'Astra ocinelei cumparaturile socrului, care, odata, pentru «patru cai bunt, pretuip drept doll& sute galbeni unguresti,i bani una sutai cincizeci galbeni unguresti, dati in tre- buintaeriiD, capatase Brostenii peorneuzul-Mare (6).Mosille de zestre vor fi lost toate de partea muntelui, unde satulSoldhnestii, unit cu Folticenii apoi, ii pastreaza Inca numele. Vornicialui, in tovarasie cu Nicoara, Nicorita, incepe Inca din 1618. Era socotit ca un foarte bun stiutor de slavoneste, de sarbeste (7). S'ar putea crede (1) Ghibänescu, in Uricariul XVIII, pp. 269, 451. (2) Studiiidoc., XI, p. 274, no. 16. (3) Uricariul, XVI, pp. 11-2. Bapee0ii din Archiva istoria P: Gheorghe, Petrascu, etc., sunt altii, pe la 1630. (4) Studiii doc., XI, p. 74, no. 115. (5) ibid., p. 75, no. 116. (6) Uricariul, XVI, 1. c. Si Petia-Mare fusese etnnpAratb de Patrasco ea Vornic ori ca oispravnic de Botusenip (ibid., pp. 9-11). (7) , p. 269.

14 N. TONGA 944

chiar, judecand dupa nume (1), ca el sanu fie Roman, ci Sari), dintre elementele straine pe cari le rascolisera rásboaiele lui Mihaiu Vi- teazul, aruncandu-le la noi, unde se inrädacinara. Deosebitasimpatie simarea incredere a lui Gaspar fata de dansul s'ar explica astfel. Dar razasia basarabeana a luisi a fratelui Ilie e de sigur o pu- ternica, o hotaritoare .ipiedeca. De alminterea fratele «Ilea»era si el Vornic pe la 1610 (2). Mai de mult Inca Bucioc, Vornical lui , fusese intrebuintat la negociericu Polonii (3), cu cari ajunse astfel sh aiba legaturi personale stranse,cum se vede din scrisoarea-i, iscalita, «Kostanty Byczek», catre Toma Zamoyski (4). In lipsa de cunoscutii Inca mai mult, de prieteni in taraasupra careia ambitia sa de aventurier ii adusesea domni, Gaspar Voda ii puse toata increderea in Bucioc. Nunumai ca-1 rasplati pentru slujbe prin daruirea de mosii domnesti inlegatura cu targurile, cum se vede si din privilegiul nostru, dar el li inalta toate rudele si,cand Tudosca fiica favoritului lila in casatoriepe boierul Lupu, care era sa fie Vasile Voda, el ii dadu, dupao datina pe care o constatam si la alti Domni, mosia Grecii (5). Vornicul Terii-de-jos fu intre sfatuitoriirascoalei, care aduse lui Gaspar Voda infrangerea, ruinai moartea. Pe cand altii se prefacura insa din slugi umile in vicleni ucigasiSeptelicii Goe, el 'Astra 'Ana la sfarsit credintai pieri in curand de aceeas moartecasi Domnul sau. Schender Pasa,care alergase pentru a potoll, dupa res- pingerea Polonilor, rascoala moldoveneasca,ii prinse prin tradare si1puse in tapa. Astfel se sfarsi «Bucioc saracul, celace pururea sfatuia pre Gaspar Vodaspre bine», annul din cei mai insemnati boieri moldoveni caritinusera cu Gaspar Voevod» (6). Nu lasa, dupa cat se pare (7), niciun fiu,i marea avere trecit la fete, Tu-

(1) Dar intre ante oltene g5sim: Bucioiu,Bociociu. V. Ghibrinescu, /. c., VI, labia, Bucoci ibid., IV, p. 94. Bocioc, r5zes,ibid., pp. 62, 137. Un Marco Buciuc ori Bucioc,Budd- cel, la sfarsitul veacului al XVII-lea In' partiteCArligAturii; ibid., V, pp. 74, 78, 80, 82; cf. ibid., IV, tabla. (2) Studiii doc., XI, p. 276, no. 22. (3) Studii qi doc., IV, p. cxxxiv si nota 3. (4) Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 465-6. (5) Studiii dec., III, p. 33, 'Iota 1. (6) Raport olandez, ibid., IV,p. 182; Miron Costin, p. 273. Cf. Hurmuzaki, /. c., p. 502; aceste Anale, XXI, p. 49: el iea parte la ultimulConsiliu de Rfisboiu. (7) Dar In 1655 un Bucioc Stolnicul,cu numele de botez Miron, e trimes de Gheorghe Stefan Impotriva tblharului Detinca; MironCostin, p. 352. El träeste si dup5. 1660. StolMonza lui; Ghibbnescu, 1. c., III, p. 295,no. 165; pp. 297-8, n. 168. V. si ibid., IV, tabla. Pare a 3 acelas cu Sulgerul (ibid., IV, p. 165). Atuncisiun Teodor Bucioc Comisul; ibid., p. 325.

^ 945 riotix DOCUMENTE tASARADENE. . - 15 dosca lui. Vasile; Alexandra lui 1\15. laiu Vistierul, Catrina lui Iordachi Cantacuzino (1).Ele dusera in treifamiliideosebite moii1elui Bacioc,i prin ele s'a ridicat a0, de sus puterea lui Iordachi Vis- tierul. «Bociocoaia», care parasi mo§iile, primindu-§i zestrea inapoi, teal Inca mai multa vreme dupa strasnica moarte a sotului ei (2). Alta serie de acte privesc mo§ia Malchutii dela Soroca. lath in- sernnarea lor, dupa un «perilipsis» din a doua jumatate a veacu- lui al XVIII-lea : 7149, Ocv. 20. Unit suretil de pe unil zapisit de mosiia MalcautT, a luT Cred. cu fidorulil luT, ce vinde parte lora de mosiia lui Toaderil ptitrcalabil. de Soroca, incredintatil de Medelnicerulii Neculce, ispravnicil de Soroca. 7247, Mart. 13. Unit zapisil a luT Vasili Burduja Post., ce da daniiapartili sali dinü mosiia Malcautii ottl Soroca MAI sali SaftiT, fiiica c6pitanului bond

Izmana. . . 7247, Mart. 13. Until suretit di pi acestii zapisü intocmal scosil, la veleta 1778, Avt. 20, incredintatit de cativa boerT aT DivanuluT. 1774, Avgustil 25. 0 mArturiia hotarnicit a luT Ursachi Capitaat Intlce chipil ail hotaritil mosiia MalcautT di sprealti megiesT, land('rilnduittii de ispravnici de Soroca. 1776, Iuni 9. Unit ray* a RaduluT Bogclanil, ce scriia capitanului *teranit Pisotchl, triimetindu-T niste scrisori de mosiia MalcitutI, cumit si pentru ye- nitultic partil. de mosiia a capitanului Stefanil Pisotchi. 1776, Iuni 9. Unit suretit di pi acestit ray* iantocmaT, scostit la veletil 1778, Avgustil 19, incredintatil de cativa boerT aT DivanuluT. 1778, Dechemvrie 12. Unit avasil a RaduluT Bogdan, ce scriia capita- nuluT Stefanil Pisotchi pentru venituld a o a patra parte dial mosiia Mal- cautT, unit 'bátranit a IsacesculuT. 1778, Dechv. 12. Unit ray* a luT Iordache Sava, Vasili OpreiMiha- lachi HilbAsescu, ce scriia capitanului Stefanil Pisotchi cum ca.,la a patra parte a dums. ce are Intl mosiia MalcAutT, iaT nu se amesteca, ce la Radulit Bogdanti s'atl datil pe total anulit venituld ce s'ati.t cazutil pe parte capita- nuluT Stefan Pisotchi, zicandli ct't eltl este vechilulti capitanului Stefan Pisotchi. 1779, Math 7. 0 mArturiia a thzAsiloril otit MalcautT, ce marturisescil pen-

1 tru o a patra parti dinit mosiia MalcuT, ca este a Isacestilorit iailstA,- panit-o cu pace dial mosT, dinit strimosl totilniamulitIsAcestilorit,qiial nu F2. e atingu de ace parti, incredintata de Mean Neculce, ispravnici.

(11 Studiii doc., V, p.570; XI, p.76, no. III, Catastihul de mosii al Tudoscai se Infatisa MO la 1662; ibid., p.-76, no. 120. Cf. qi vol. III, p. 33, nota 1. (2) ibid., V, p. 10, no. 46.

16 N. IORGA 946

1779, Iu li18. Una hrisovii a MáriiaT Sali Costandinil Dimitrii Moruzil VvodU,ce intaresti boeriuluT MariiaT Sali luT *tefanil Pisotchi Vela Capitanii a sa driapta mosiia, a patra parte dint mosiia MalcautT otii Soroca. 1793, Dechv. 26. 0 spita a niamuluT incredintata de CostandinilCapitanii. 1794, Mail 17. 0 carte gospodil a MariaT Sali MihailU CostandinilSutulü VoevodU, ce randueste pe Banulü Costandint Varnavii ispravnicil laSoroca, pe (sic) VornicU de Poarta, smarga la satuhl MalcautT sa aliaga parte cApitanuluT Gheorghi Sorodanu, a capitaneseT AnitiT Pisoschi sia SmarandiT TälpoaiT dinteadastamoeiie. 1795, Mani 3. 0 carti a dumisale SpataruluT Manolachi Dimachii a dumi- sale Pah. (sic), ispravnicil de Soroca, ce da la mana luTToaderil, vechilU capitaneseT AnitiT Pisotchi, volnicindu-Iii a stapania patra parti din mosiia MalcautT si a strange totil venitulü dupa ponturT, atatilpe anulU acesta, cata sipe aniT trecutT, dinü vreme razmiritiTi panamural. 1796, Fev. 22. 0 carte a DivanuluT de kudecatace .au avutil capitaneasa Anita Pisotchi print vechiluIisail, ispravniculii Iftimi Bosuiocil,cu Ioniti OatulU, ginerile ParaschiviT Talpoai,i s'aU datii dreptate capitaneseTca sa-sT stapaneasca ace a patra parti din mosiia MalcautT, intocmaTdupa scrisorile ce are, si venitulü ce va fi luatü Ioniti Oatu depe aaasta parte a iaT sá HU de innapoT. 1796, Malt 23. 0 carti gospoclUa MariaT Sali Alecsandruloan(' Calirnaht Voevodii, ce scriia dum. ispravnicT de Soroca,ca, de nu voril puté merge unulii dint dumnealorri, sa randuiasca dinü maziliTaceluT Tinutil, care voril socoti oamenT vrednicTi cu stiinta, sa hotarasca mosiia MalcautT, deosabindit si a patra parte dinteadasta mosiia, parte capitaneseTAnitiT Pisotchi, care sa o istalpasca cu patru hotara, atatil inprekuril toata mosiia,cum si parte capitaneseT pe unde s'a vini. 1796, Iuni 17. 0 harta de stare loculuT inchipuitoare,cu diosabire a fiiste- cariia parti, inU soma de stanjani aratata, iscalita de ,*fanilDatcovicT (sic), capita* randuitulii de ispravnicie hotarnicii. 1796, Iuni 17. 0 hotarnica, tipia lui,tefanü DatcovicT (sic), precumU aU hotaratii mosiia MalcautT, inprekuril stalpindu-o sicu petre hotara,i aü deo- sabitUsia patra parte a capitanesei AnitiT Pisotchi, i a cerolalatti (sic)ra- z4T, a fiistecaruia, cu petre hotara, înücare sintil iscalitT totT rtizasiTialtiT, siincredintata de dumnealuT Vorniculii Aleco Enculeo,ispravnict. 15 » » Facil adica cinesprizaci scrisori.... Mihalachi Pisotchi; 807, Iuni 24. [Adaus.I 1813, Fey. 26. 0 pull de la Vornicie deaprozT catra telalbas[a] ca sa vanda de istovlt

947 NOW, DOCUMENTE BASARABENE. 17

1813, Iuni 28. Unit zapis5 de la MihalachiPisotchi, pring care cu mezat ati vandutil de istovil Pah. Tod[o]rachi Ourea patra parte de Ma IcAutT Inti 6.500 leT. 1813. 0 scrisoare de la dum. Cam.Todorachi Oure, pring care dit de ve-ci suroriT sale Casandrii acea 4 parte de Male AutT, dandu-1i 2.000 leT bani, pentru parte ce ave sä trag& dingmo§iile otu Tinutu Hotinulul. 1816, Dechv. 21. Zapisulii Caminarului Tudurachi Oure,.cisä faci schimbu parte de Malc6.4 cu ace ding Medvejaa Talpeoilorii. Toader, pArcAlab de Soroca, delacare pleach stápanirea mo0ei, nu e un necunoscut. Am pAstrati o scrisoare dela dânsul, tocmai din vremea catastrofei lui GasparGratiani 0 a pieiriilui Bucioc, scrisoare prin care, din Soroca, la 23 Decemvrie1620, elscrie starostelui de Szagorod, in limba acestuia,pentru a se plânge de prádáciuni polone pe pArnântul Moldovei (1).

(1) Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 489-90. Fireste trebuecetitTodor, nu Todoi. El n'are a face cu Toader Ungureanul de subt Gheorghe Stefan; Studii i doc., IV,pp. 50, 111-2.

Analele A. R.Tom. XIIVI.Memoriile Sect. Istorice. 2