S'all RAS CULAT TARANII
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PENTRU CE S'AllRAS CULAT TARANII DE RADU ROSETTI Maiestrul singur numai cu Inteleaptd grijd Si spargA forma poate, and vrcmea II imbie; Dar e prdpad and insus se smulge din roble In valuri de viipae clocotitoarea schig. Cu sguduiri cumplite de trásnet se descara Si azvdrle casa'n aiár cu tot ce-i iesd'n drain, Po mii de guri viipae scuipand tot iadul parcd, Imprilstie peirei schimbd toate'n scrum. Cdci dude forte crude luereazd'n nestling Nici o alefituire nu poate lua fiing. Schiller. Cchttecta C'topoturiti, traducere de St. Iosif) BUCUIRESTI Atelierele gratice SOCEC & Co., Societate Anonimft '1907 www.dacoromanica.ro PRECUVANTARE Buna primire de care s'a bucurat volumul I dinPei- vainiu/, Siiienii Iri stomnii in Moldova din partea publi- cului, a presei §i a criticilor competinti, rrià indemnase, incà In cursul celor intäi sàptdmani cari au urmat ie§irea acelei cArti de sub teascurile casei Socec, sà-i dau de sotievo- lumul I din Plimantul, Scilenii 0-i Stäpânii in Tara Roma- neascei. Adunasem materialul aproape intreg §i constatasem identitatea aproape desAvar§ità a desvoltArii legàturilor din- tre sAteni §i stapâni in amandouà tárile. Izbuhnirea fAscoaleiVcirAne§tidin primavara trecuta, care de altmintrelea nu m'a surprins de loc, m'a indem- nat sá amân pe mai tArziu complectarea celor privitoare la trecutul deprtat §i, folosindu-mA de faptul c'ä acel trecut In imbele tAri a fost aproape identic, sA 'Arse la analiza imprejurArilor din veacul XIX cari, in unire cu cele mai vechi, au adus asupra täriifurtunacare a zguduitast prinfávarà pAnäi itemeliile Statului Român. Din nenorocire dacà adunasem materialul vechiu, aveam la dispozitie prea putin material nou. A trebuit deci ca, In scurtul timp dela Aprilie §i päinä" astAzi, sA adun mate- rialul, sà redactez scrierea si s'otipàresc; aceastà grabA va Ibimuri mulle omisiunii multe slAb6ciuni a c'ärtii de fatà, 20 Dechemvrie 1906. www.dacoromanica.ro CARTEA I DESPRE ORIGINILE CHESTIEI TARÄNESTI CAPITOLUL I DESPRE DREPTUL ROMANESC SI DECADEREA LUI 1. Dreptul románesc inainte de Intemeierea Domniei in Moidova §i in Tara Romaneasci. Documentele ni arata pe Romani, in toateärile locuite de ei, traind in sate, sub, ocarmuirea unui obiceiu propriu lori foarte vechiu, numitdrept roincinesc1). Fiecare sat dispunea de o intindere de pamant mai mica sau mai mare, care alcatuia hotarul satului. Acest hotar era presupus imparlit in fAii deopotriva, corespunzand fiecare casei unuia din gospodarii cari alcatuiau satul si numite in Moldova jireabii, iar in Tara Romaneascade1nii2). Se pare insa ea deobiceiu, la intemeierea fiecarui sat, nu- marul jireabiilor in cari se impartia hotarul era mai.mare decat aCel al gospodarilor cari descalecase satul. Casa, gradina, toate sadirile ilocurile de aratura a fie- carui gospodar erau privite ca posesiuni particulare ale sale. Ramas4a jireabiei :fanete, imasuri, (islazuri) ipaduri erau privite ca facand parte din bunul obstesc alasazari.i. Este de crezut ca fiecare gospodar cosia totdeauna acelas fanacare., (lupa ridicareafa'nului sau ingradirea lui, reintra in pasunea obsteasca 3). Pä,nán tui, Sätenii si Steipdtdi In Moldova, p. 24 sq. Ibid., 78 sq. a) Ibid., ibid. 106R2 www.dacoromanica.ro 2 Numdrul gospodarilor din cari se alcdtuid un sat era obis- nuit mic; intinderea hotarului, mica in vai, crested in regiunea de dealuri pen tru a deveni mare in partea muntilor 1) Jireabiile a cdror intindere am putut-o statornici variazd dela 20 fdlci la Latscani (Suceava), pe sesul Moldovei, la 65 fdlci la Silisdu (Dorohoi), in regiunea de dealuri 2). Satul alcdtuid o judefie ocarmuita de o capetenie purtand numele obstesc de jade', iar judetii se deosebiau in cneji, juzi §i vatamani. Cnejii erau niste judeti ereditari, adicd ai cdror urmasi imptirtiau judetia pdrintilor lor deopotrivd intre ei, fiecare din- teinsii, fie bdiet fie fatd, ocarmuind numdrul de sdteni ce ca- zuse pe partea lui. Cnejii alcdtuiau o casa nobiliard, cel putin tot atat de veche cai neamul romanesc3). Juzii erau judeti vremelnici4), alesi sau numiti, iar vata- manii, dupd toate probabilitdtile niste diregAtori insdrcinati de cneji cari dispuneau de mai multe judetii, sa ocarmuiasca acele in cari nu-si aveau asdzarea. Judetul judeca singur pricinile obisnuite dintre sAtenii din judetia lui, ii povdtuià in vreme de rdsboiu i stranged birul cuvenit stapanirii. In schimbul acestor insarcindri: 1) ei aveau singuri drept sa tind moard i crasma pe hotarul satului; 2) luau a zecea tot rodul pdmantului, precum çi o parte din sporul stupilor aveau drept la trei zile de slujbd (lucru) din partea fiecd- rui sAtean; 4) primiau dela fiecare gospodar cate un poclon la Pastii altul la Craciun; 5) erau probabil scutiti de plata birului 5). Sdtenii erau oameni absolut liberi, putand sd se mute ori undei cand li venia la socoteald 6) Pe langd cneji (nobilimea)i sateni (poporul), mai era o clasd, pe atunci putin numdroasa, de locuitori ai satelor cari se Ibid., p. 107 sq. Ibid., p. 96. 8) Ibid., p.23 sq. Ibid., p.153. 6) Ibid., p. 116. 6) Mid., p. 22. www.dacoromanica.ro 3 numiau vecini. Ei erau mai Cu sama prinsi de rasboiu, adu$i de cneaz dupd vreo excursiune intarile megiesite, asazati si casatoriti cu Romance din sat. Ei Sc deosebiau de ceilalti sa- teni prin faptul ca nu se puteau muta din a$azarei ca erau datori sa faca neasemanat Mai mulle zile de slujba decat sa- tenii libcri. Este de observat câ numai urmasii barbate$ti ai vecinilor urmau conditiunea parintilor lor: fctele vecinilor erau cu desavarsire libere ca isotiilelor. Cu vremea, pe langa prinsii de rasboiu, mai cazura la vecinatale $imulti Romani cari instrainau parte din libertatca lor de buna voe, spre a scapa de vreo nevoie Ca $i satenii slobozi, vecinii stapaniau, in hotarul asazarii, lie care jireabia lui sau partea lui de jireabie in acelcasi con- ditiuni ca cei dintai. Romanii din Moldova $i din Tara Romancasca, inaintc de intemeicrea Principatelor, erau grupati pc tinuturi, alcatuind inchegari de stale cu totul rudimentare. In capul tinulurilor erau Voevozi, probabil ale$i, a caror autoritate valì fost efectiva numai in caz de rasboiu2). Este valerat ca, data fiin.1 bogatia painantului nostru, fata cu dispoziiilc obiceiului romanesc, starea taranimii care alca- tuid ob$tia m amului nu puted sa fiedecal din cele mai mul- tarnitoare. Roniftnii crau atunci un popor care se indeletnicia mai cu sama cu cresterca vitelori cu acea a albinclor. Pe partea in dcvalmasie a jircabiilor, care alcatuid aproape totalilatea hota- rului, turmele lor gasiau o hrana imbielsugata. Pe farina d'im- prejurul satului, impartita in pcinainturi sau pogoane, sema- nau meiul si grail trebuitor pentru hrana lor, orz $i ovas pentru nutretul cailor mai de soiu. Dijma din fan si din pane care o dadeau judetului alcatuid o parte neinsemnatd din roadd care nu puled sd li se para impovaratoare nici intr'un an bun nici intr'un an rau. Raportul dintre pamant, satean islapan era acel fircsc; sdtenii, o4tia neamului, cari munciau pal-natant cu Ibid , p. 269. Ibid., p. 44 sq. www.dacoromanica.ro 4 titlelor, se folosiau de aproape tntreaga Entindere intreaga roadd a hotartilai aãzdrii. Clasa octIrmuitoare se folosid numai de o neinsemnatd parte din prisosul de pdmant ramas dupd indestularea trebuintilor obstiei, de a zecea parte din roada pArnAntului, de cele trei zile de slujbd, de venitul mo- riii de acel al crasmii. Este vederat cd in asemeni imprejurdri nu puted sd aibd fiintd antagonism intre sAtean *sijudet: intcresul unuia erd interesul celuilalt. Judetul erd folosit cand erau ocupate cdt mai multe jireabii, ca sa poatd lud dijmd cdt mai multd spre a puted umplea cu pane gropi cdt de mari, ca sà strdngd dela moard varnd cat mai multai ca sa poatd hrdni, cu zecimea fdnului, vile cdt de multe. El nici nu gdndid sd filed plugdrie intinsfi pe seama lui,cdci n'ar fiavut cui sd vandd pdnea ce ar fi scos-o din pamant. Cnejii iesise din sdnul poporului; in acele vremuri primi- tive diferentiarea intre ei si popor nu apucase sa se faca in chip simtitor. Judei satean se treziau impreund in satul in care mosii si strAmosii lor trdise impreund. In decursul vietii, ei impartdsiau aceleasi nevoi si aceleasi bucurii. In cresterea lor singura deosebire erd cd copiii judetului nu erau deprinsi sâ munceascd ptimAntul cu mdna lor. Portul era acelas, hrana aceeas, acea a judetului (find numai mai imbielsugatd ; casele lor se deosebiau numai prin marime. Petrecerile lor erau aceleasi: natuli cheful. In asemenea imprejurdri, relatiiledintre ei nu puteau sâ fie decdt bune, dreptatea care o faced judetul puted sttfie uneori brutald, dar nu ave d cum sd stdrneascd nemultdmiri mari. Romdnimea de rand erit alcdtuitd din oameni prea voi- niceste crescuti in slobozenie, prea vigurosi pentru ca judetii sd-si fi putut permite sd-i calce si sd-i desbrace pe nedrept. Acest regim, adevdrat veac de aur pcntru tardnime, mase aproape neschimbat si in vremea stdpanirii Pecenegilor si a Cumanilor cu prohodul ei de jafuri, de siluiri si de pustiiri. Insd in veacul XIII, sub jugul cumplit al Tdtarilor, cu sistemul lor de biruri grele,pentru cari erau rtispunzatoare cdpeteniile neamurilor supuse, nu incape indoiald cà puterea cnejilor, care fura fdra indoialCt insdrcinati cu strdngerea acelor biruri, a tre- www.dacoromanica.ro 5 buit sd creased foarte mult, accentudnd diferentiarea futre am- bele clase. Erd firesc cà ei sd inceapd a abuzd de cresterea acestei puterii n'ar fi de mirare daca de pe atunci s'arfi pornit inima rea intre sliteani cneaj. 2. Intemeierea Domniei In Tara Româneasca si in Moldova Inraurirea ei asupra dreptului romAnesc. Intemeierea Domniei atdt in Tara Romdneascd cdt si in oldova n'a fost urmarea unei cuceriri ci, in arniindoud cazu- rile, o actiune de inc.hegare a tinuturilor romdnesti rdslete cu- prinse in fiecare tard.