Basarabia Noastra Scrisä Dup À 100 De Ani De La Rápirea El De Atre Ru0
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
N. IORGA Do BASARABIANOASTRA Scrisd dupd 100 de anI de r la rdpirea el de cdtre Rusi VALEN1f-DIE-MUNTE Editurai Tipografia Societatii Neamul Ronanesc" 1912 Pretul :2 LEL www.dacoromanica.ro STUDII SI DOCUMENTE CU PRIME l'A ISTORIA ROMINILOR PUBLICATE DE N. IORGA VOLUMUL XXIV. www.dacoromanica.ro N. Iorga.. Basarabia noastra Scrisä dup à 100 de ani de la rápirea el de atre Ru0 Editura §i Tipografia So- cietAtii NEAMUL ROMA- NESQ".=Välenit-de-Munte. 1912. a /. 134 www.dacoromanica.ro CAPITOLUL Basarabia si cel d'intoitt veac al Moldova. I. fnceputurt na(ionalei politice. Deschidem aceastà carte, menitä sarlte viata curat romaneascl a BasarabieT timp de atitea veacuri Ora in anul nenorocit al räpiril, 1812, de care ne amintim astIzI cu durere adincA, dar nu ail sperante, la o suta de anr dupa aceastA pierdere nationalA, prin afirmarea until fapt, pe care impotriva mArturiilor istorice nicIun interes politic, nick) patimA anti-romAneasa si nick) slugarnia lingusire fata de stApini1 de astle nu-1 poate r5sturna : ca via(a isto- rica a aa-numitei Basarabil incepe cu Domnia Moldovei si se intdreste, se acopere de bogd(ie negustoreascd si de glorie rdz- boinicd prin aceastd Domnie. Se §tie cl inanif 1360 un Voevod romin, pribeag din MaramurAsul tot romAnesc, abia supus, in mindra lur au- tonomic patriarhaIA, regeluT Ungarid, trecu pe cursul Bis- triter Auril siinlocu),la Baia siin Tinutul sucevean de la munte 1pe Voevodul, tot maramurAsean, care stApinia acolo, §i tot de curind §i acela, dar in numele regeluT Lu- De aceia ihotarele, pdstrate pana acum, atm Apus, nu catre Rdsdrit, ale acestul vechiti Tinut. Pe uruad Domnia, In mdAura cládira cetAtilor,feicea Tinuturi noud: alNearatuluI, al Romanului, al Hlr- ldulul, al Imulul, deocamdata. www.dacoromanica.ro ineF:r.tertmlt NAPONALi $11 i'01.1iUg dovic, Voevodatul Terif-MoldoveT, §i cl ii prefacu, dupl modelul VoevodatuluT muntean din Arge§, in mare Domnie neatirnata. Innainte de aceasta data patine de peste Prut nu sint pomenite in istorie : nicTo cetate, niclo vama, nicTun drum de negot, niclun Scaun de Vladica, decit numaT In regiunea de miazazi, pe malul Duntirif. Aceasta margene dunareana putea fi privitd insa ca altd MM.Precurn malul drept a fost de maT multe orT In strinsa legatura cu Imparatta bizantina, apoT cu Taratul bulgaresc, de imitatie imparateasca, §i malul sting, Tinutul de de-asupra gurilor marelut rid, ca §i acela de pe termul Mari! Negre pana la limanul NistruluT, a fost in legatura macar cu Bi- zantul, daca nu §i cumntocaitorlisal din Tirnova. AicT erad doua cetati stapinitoare: a Dunarit §i a LimanuluT :Chilia, zisa maT de demult Lykostomo, dupa numele deGura LupuluID dat bratuluT dunarean in mijlocul caruia era a§e- zata, pe un ostrov, §i Cetatea-Alba, pe care GreciT ad nu- mit-o pe rind : Asprokastron §i Maurokastron sad Cetatea Neagra,. Amindoua urmad in aceste part! vechea viata de negot a Grecilor din cetatile de odinioara, In legatura cu Olbia la Rasarit§icu cetatile dobrogene, Tomis, Kallatis, la Miazazi : Cetatea-Alba nu e chiar decit urma§a vechi1 co- lonil elenice Tyras, numita a§a dupa anticul nume al ape! Nistrulul. Pentru BizantinT ele ad fostturnur1 de supra- veghere fata de barbariT ce navaliad pe uscat §i fata de aeia cari se furilail In §eicele lor pe Matt, intocmaT cum Wear' ma! tarzid urma§i1 lor, chiar '§i in ce prive§te sin- gele, Cazacil. De maT multeorlle aflam pomenite In aceasta insu§ire. Cu timpul se facura §i manastirT, pentru Ingrijirea cu preot1 a locurilor salbatece din vecinatate, a§a cum la Dual-ea munteana maT mult pentru acest rost, al sfintiril preotimiT din partile noastre,sailpastrat, la Silistra, la Cerven linga Rusciuc §i la Vidin, episcopatele stravechl. Numele de Chilia e grecescul KekM.2, chili! pentru adapos- tirea sMguratecilor oamenT at luT Dumnezed cari petrecead aicT departe de oamen1 §i, Intre valurT, scutit1 de pornirile www.dacoromanica.ro IIAAARA13IA $1 dEL D4N:11I6 VEAC AL MOLliOVEt § lor prAdalnice : pe la sfirsitul veaculuT al XIII-lea un Pa- triarh de Constantinopol si-a aflat aid adApostul de ma- zilie si de atund echiliile,de la gura DunAriT ad trecut intrestApinirilePatriarhatuluT, tocmaT asa precum ma! tArziii Ismailul vecin a fAcut parte din apanagiile eunuculuT abisinian care pAzia in Targradul turcesc fetele ImpAratuluT. MAndstirea din Cetatea-AlbA a putut cuprinde chiar pe un episcop recunoscut, pe un Mitropolit trecut in ierarhia bisericeascl a RAsArituluI. El avea, in legAturA cu Chievul I, grija pArtilor rusest1 din sus, luptind pentru aceasta ob1A- duke duhovniceasca a lui cu Mitropolitul Rusilor-MicI, din cari se trag RuteniT sad RusneciT de azT, asezat, acesta, in Capitala regatulul trecAtor pe care-1 intemeiarl eT in Ga- litia, la Halicid. Dar BizantiniT pierdurA aceste locurT in mina Tatarilor, cari, la jumAtatea veaculul al XIII-lea, se revarsarl, venind din fundurT asiatice, asupra stepeT intregl si ajunsera pia, in pAretele de codri si de stincl al Carpatilor. Acest neam stApinitor, innarmat pentru cucerire si stoarcere in fiecare clipl, nu cerea supusilorclecit haraciii,tribut si produsul vAmilor pe care le stringea de-a dreptul dregAtorul tatar, ghiumrucgiul g DecT, dacA nu la Chilia, al aril nume se maT pAstra poate in War in listele de posesiuni ale Pa- triarhatuluT, mAcar la Cetatea-AlbA, acest cercetAtor al mar- furilor in trecere se infiint a. ca stApin adevArat al locurilor ; negustorl evreT, asezatT inteun cartier anume, se Imbulzirl ca sA-§I tragA partea din cistig : medic! de acelasT neam se adauserl. Nu lipsiailnictcPersiT, tatar1; dec1 cu atit maT putin Grecil, vechT oaspet1 pe aice. Pe la 1330 vamesul si a1 luT chinuirl pe negustorul trapezuntin loan decT se fAcea pe atunci un des si insemnat negot cu acest Trapezunt de pe coasta de Nord, a Asia Mid, unde stAtea un ImpArat grecesc separatist si suferintile din partea I G Popovid, Anul de la Martie in Moldova in tinipul luI Alexandra- ed-Bun, Bucure§ti, 1905, p. 17, nota. I De la gliiumritc, xotiliépoov, commercium. www.dacoromanica.ro 4 INCEPUTTIRI NATION tLE SI POL1TTC:t pXginilor, tirirea trupulul sIü prin jidovime, taiarea capulul de acesti locuitort at Cetiltif-Albe facura din cel ingropat pe ascuns, de-asupra Marit care parea ca-f tot aduce vestI de acasa, linga o fintina cu apa dulce silimpede, un Sfint, loan cel NoU. El era sa ajunga indata ocrotitorul Sucevet, al Moldover celei noua, care, prin acest negot, se ridica, din ce in ce mat puternicai mat bogatit, acuma Acel care piri pe loan ca propoveduitori uneltitor de tradare era un Italian. It putem arata ilocul de pornire, asupra caruia tace povestea, scris'i in grecestei apoT pre- facutd in slavoneste, cum nis'a pastrat pana azT, a vietii Sfintulut. Era de sigur Genoves. De la tratatul din Nym- phaion (126T) si de la ajutarea Paleologilor din Nicea caI si se intoarca in Constantinopolul, stapinit mat mult decit jumatate de veac de Latinit unet ratacite cruciate birui- toare, Genovesit, cari calcaseraastfel datoriile lor fata de ceT de o lege cu digt, aveaii puterea negustoreasci cea politica in legatura cu dinsa pe toata intinderea Marit Negre, de la Caffa, intemeiata atuncea de digt, pe pa- mint tataresc, pana la Samsun si Samastro pe coasta tra- pezuntina, de la Nistrul romanesc la Apus Net la Phasisul Cerchesilor la Rasarit. Cu vremea, eT cautara sa se aseze ca domni in cetatile acestea de catre not, supuind pe lo- cuitori consululut si cmassariulub, contabilulut, trimes1 de dinsit. Prin Chiliasi Cetatea-Ahd, pe care eTle numiaa Licostromoi Moncastro (Maurocastro, Maocastro), et adu- ceail la dinsiT negOtul cel mare cu grine §i impiedecail pe altit, mat ales pe rivalit lor italienT in toate timpurile, pe Venetieni, cariet avusera odinioara rosturile cele mart pe aice, sa se impartaseasca de o hrana sigura si de un folos mare, asa cum se plingesolul acestora in Genova la 1360, dupa ce, in anul trecut, doua corabit venetiene, 1 Viata luiIoan s'atipArit de episcopul Melclii. edec,in 1?erista pentru istorie, arheologierjilosofie, 111,*i in publicatia ru. ea...eh a luI latimirschiDin istoria predieel sla% one in MoldoN a", Peter burg, 1906. www.dacoromanica.ro B SABABIA SI CEL D,INTAid VEAC AL 1IOLDOVET 5 primite cu dwmAnie, fuseserl silite a se intoarce innapoT I. Un anume Dobrotici, decT fiulluT DobrotA, simbrias al Bizantinilor in luptA cu Bulgarir siSirbiT, apor, se pare, prinfiicasa,cuscru impgr:qescinBizant,sefolosi de slabiciunea Taratulur din Tirnova, pe care, din jos, tot maT strasnicilstringeaii Turcil, pentru a se aseza in cethtile de la Marea NeagrA, Kalliakra linga Varna, si celelalte, alcilror Tinut ILIA dupA dinsul, cum obisnuia5 Osmanliii a numi terile dupI stApinitorT, numele de Do- brogea (turceste :DobrugT-Ili). NumaT pentru gurile Du- nariT puteail &I poarte Genovesil cu dinsul lupta pe care Inca de la 1373 o pomenesc socotelile coloniilor din aceste pArtT : necontenit, timp de vre-o zece anT, OM la tratatul din 1385, setrimet corAbil impotrivaluTsia aliatuluT loan de Muazzo, fostguvernator de Tenedos in numele GenoveT. In 1381 inca era consul stApinitor in Licostomo Conrad Donato si in anul urmator stAtea in locul luT, cu obisnuitul masariLl si cu garda sa de orguxir, de sigur in mare parte Romini, ea in Calla 2, Ona Orzii13, Petru Embrone, iar dupa el vine, innainte de 1402, Nicolae de Fieschi : pentru corespondenta lor greceasa, pe care o purtail cu Trapezuntul, se platia un Grec anume, Antipa, care e po- menit, dupa iesirea din functie,la 1392. Se lucrase si la cetate, si cheltuielile cu casteluleraiisocotite in 1403 la surna, foarte mare, de 5.015 perperr, banT de aur bizantinT. Pacea cu Ivanco,fiul sisingurul urmas al lul DobroticT, diduse, de altminterea, Genovel dreptul de a-sT aseza un consul, cu loggia luT de judecata si biserica luT latina, si in Capitala acestuia.