Basarabia Noastra Scrisä Dup À 100 De Ani De La Rápirea El De Atre Ru0

N. IORGA Do

BASARABIANOASTRA

Scrisd dupd 100 de anI de r la rdpirea el de cdtre Rusi

VALEN1f-DIE-MUNTE Editurai Tipografia Societatii Neamul Ronanesc" 1912

Pretul :2 LEL www.dacoromanica.ro STUDII SI DOCUMENTE CU PRIME l'A ISTORIA ROMINILOR PUBLICATE DE N. IORGA

VOLUMUL XXIV.

www.dacoromanica.ro N. Iorga..

Basarabia noastra Scrisä dup à 100 de ani de la rápirea el de atre Ru0

Editura §i Tipografia So- cietAtii NEAMUL ROMA- NESQ".=Välenit-de-Munte. 1912. a /. 134

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL Basarabia si cel d'intoitt veac al Moldova.

I. fnceputurt na(ionalei politice. Deschidem aceastà carte, menitä sarlte viata curat romaneascl a BasarabieT timp de atitea veacuri Ora in anul nenorocit al räpiril, 1812, de care ne amintim astIzI cu durere adincA, dar nu ail sperante, la o suta de anr dupa aceastA pierdere nationalA, prin afirmarea until fapt, pe care impotriva mArturiilor istorice nicIun interes politic, nick) patimA anti-romAneasa si nick) slugarnia lingusire fata de stApini1 de astle nu-1 poate r5sturna : ca via(a istorica a aa-numitei Basarabil incepe cu Domnia Moldovei si se intdreste, se acopere de bogd(ie negustoreascd si de glorie rdz- boinicd prin aceastd Domnie. Se §tie cl inanif 1360 un Voevod romin, pribeag din MaramurAsul tot romAnesc, abia supus, in mindra lur au- tonomic patriarhaIA, regeluT Ungarid, trecu pe cursul Bis- triter Auril siinlocu),la Baia siin Tinutul sucevean de la munte 1pe Voevodul, tot maramurAsean, care stApinia acolo, §i tot de curind §i acela, dar in numele regeluT Lu-

De aceia ihotarele, pdstrate pana acum, atm Apus, nu catre Rdsdrit, ale acestul vechiti Tinut. Pe uruad Domnia, In mdAura cládira cetAtilor,feicea Tinuturi noud: alNearatuluI, al Romanului, al Hlr- ldulul, al Imulul, deocamdata.

www.dacoromanica.ro ineF:r.tertmlt NAPONALi $11 i'01.1iUg dovic, Voevodatul Terif-MoldoveT, §i cl ii prefacu, dupl modelul VoevodatuluT muntean din Arge§, in mare Domnie neatirnata. Innainte de aceasta data patine de peste Prut nu sint pomenite in istorie : nicTo cetate, niclo vama, nicTun drum de negot, niclun Scaun de Vladica, decit numaT In regiunea de miazazi, pe malul Duntirif. Aceasta margene dunareana putea fi privitd insa ca altd MM.Precurn malul drept a fost de maT multe orT In strinsa legatura cu Imparatta bizantina, apoT cu Taratul bulgaresc, de imitatie imparateasca, §i malul sting, Tinutul de de-asupra gurilor marelut rid, ca §i acela de pe termul Mari! Negre pana la limanul NistruluT, a fost in legatura macar cu Bi- zantul, daca nu §i cumntocaitorlisal din Tirnova. AicT erad doua cetati stapinitoare: a Dunarit §i a LimanuluT :Chilia, zisa maT de demult Lykostomo, dupa numele deGura LupuluID dat bratuluT dunarean in mijlocul caruia era a§e- zata, pe un ostrov, §i Cetatea-Alba, pe care GreciT ad numit-o pe rind : Asprokastron §i Maurokastron sad Cetatea Neagra,. Amindoua urmad in aceste part! vechea viata de negot a Grecilor din cetatile de odinioara, In legatura cu Olbia la Rasarit§icu cetatile dobrogene, Tomis, Kallatis, la Miazazi : Cetatea-Alba nu e chiar decit urma§a vechi1 co- lonil elenice Tyras, numita a§a dupa anticul nume al ape! Nistrulul. Pentru BizantinT ele ad fostturnur1 de supraveghere fata de barbariT ce navaliad pe uscat §i fata de aeia cari se furilail In §eicele lor pe Matt, intocmaT cum Wear' ma! tarzid urma§i1 lor, chiar '§i in ce prive§te singele, Cazacil. De maT multeorlle aflam pomenite In aceasta insu§ire. Cu timpul se facura §i manastirT, pentru Ingrijirea cu preot1 a locurilor salbatece din vecinatate, a§a cum la Dual-ea munteana maT mult pentru acest rost, al sfintiril preotimiT din partile noastre,sailpastrat, la Silistra, la Cerven linga Rusciuc §i la Vidin, episcopatele stravechl. Numele de Chilia e grecescul KekM.2, chili! pentru adapos- tirea sMguratecilor oamenT at luT Dumnezed cari petrecead aicT departe de oamen1 §i, Intre valurT, scutit1 de pornirile

www.dacoromanica.ro IIAAARA13IA $1 dEL D4N:11I6 VEAC AL MOLliOVEt § lor prAdalnice : pe la sfirsitul veaculuT al XIII-lea un Pa- triarh de Constantinopol si-a aflat aid adApostul de ma- zilie si de atund echiliile,de la gura DunAriT ad trecut intrestApinirilePatriarhatuluT, tocmaT asa precum ma! tArziii Ismailul vecin a fAcut parte din apanagiile eunuculuT abisinian care pAzia in Targradul turcesc fetele ImpAratuluT. MAndstirea din Cetatea-AlbA a putut cuprinde chiar pe un episcop recunoscut, pe un Mitropolit trecut in ierarhia bisericeascl a RAsArituluI. El avea, in legAturA cu Chievul I, grija pArtilor rusest1 din sus, luptind pentru aceasta ob1A- duke duhovniceasca a lui cu Mitropolitul Rusilor-MicI, din cari se trag RuteniT sad RusneciT de azT, asezat, acesta, in Capitala regatulul trecAtor pe care-1 intemeiarl eT in Ga- litia, la Halicid. Dar BizantiniT pierdurA aceste locurT in mina Tatarilor, cari, la jumAtatea veaculul al XIII-lea, se revarsarl, venind din fundurT asiatice, asupra stepeT intregl si ajunsera pia, in pAretele de codri si de stincl al Carpatilor. Acest neam stApinitor, innarmat pentru cucerire si stoarcere in fiecare clipl, nu cerea supusilorclecit haraciii,tribut si produsul vAmilor pe care le stringea de-a dreptul dregAtorul tatar, ghiumrucgiul g DecT, dacA nu la Chilia, al aril nume se maT pAstra poate in War in listele de posesiuni ale Pa- triarhatuluT, mAcar la Cetatea-AlbA, acest cercetAtor al mar- furilor in trecere se infiint a. ca stApin adevArat al locurilor ; negustorl evreT, asezatT inteun cartier anume, se Imbulzirl ca sA-§I tragA partea din cistig : medic! de acelasT neam se adauserl. Nu lipsiailnictcPersiT, tatar1; dec1 cu atit maT putin Grecil, vechT oaspet1 pe aice. Pe la 1330 vamesul si a1 luT chinuirl pe negustorul trapezuntin loan decT se fAcea pe atunci un des si insemnat negot cu acest Trapezunt de pe coasta de Nord, a Asia Mid, unde stAtea un ImpArat grecesc separatist si suferintile din partea

I G Popovid, Anul de la Martie in Moldova in tinipul luI Alexandra- ed-Bun, Bucure§ti, 1905, p. 17, nota. I De la gliiumritc, xotiliépoov, commercium.

www.dacoromanica.ro 4 INCEPUTTIRI NATION tLE SI POL1TTC:t

pXginilor, tirirea trupulul sIü prin jidovime, taiarea capulul de acesti locuitort at Cetiltif-Albe facura din cel ingropat pe ascuns, de-asupra Marit care parea ca-f tot aduce vestI de acasa, linga o fintina cu apa dulce silimpede, un Sfint, loan cel NoU. El era sa ajunga indata ocrotitorul Sucevet, al Moldover celei noua, care, prin acest negot, se ridica, din ce in ce mat puternicai mat bogatit, acuma Acel care piri pe loan ca propoveduitori uneltitor de tradare era un Italian. It putem arata ilocul de pornire, asupra caruia tace povestea, scris'i in grecestei apoT pre- facutd in slavoneste, cum nis'a pastrat pana azT, a vietii Sfintulut. Era de sigur Genoves. De la tratatul din Nym- phaion (126T) si de la ajutarea Paleologilor din Nicea caI si se intoarca in Constantinopolul, stapinit mat mult decit jumatate de veac de Latinit unet ratacite cruciate biruitoare, Genovesit, cari calcaseraastfel datoriile lor fata de ceT de o lege cu digt, aveaii puterea negustoreasci cea politica in legatura cu dinsa pe toata intinderea Marit Negre, de la Caffa, intemeiata atuncea de digt, pe pamint tataresc, pana la Samsun si Samastro pe coasta tra- pezuntina, de la Nistrul romanesc la Apus Net la Phasisul Cerchesilor la Rasarit. Cu vremea, eT cautara sa se aseze ca domni in cetatile acestea de catre not, supuind pe locuitori consululut si cmassariulub, contabilulut, trimes1 de dinsit. Prin Chiliasi Cetatea-Ahd, pe care eTle numiaa Licostromoi Moncastro (Maurocastro, Maocastro), et aduceail la dinsiT negOtul cel mare cu grine §i impiedecail pe altit, mat ales pe rivalit lor italienT in toate timpurile, pe Venetieni, cariet avusera odinioara rosturile cele mart pe aice, sa se impartaseasca de o hrana sigura si de un folos mare, asa cum se plingesolul acestora in Genova la 1360, dupa ce, in anul trecut, doua corabit venetiene,

1 Viata luiIoan s'atipArit de episcopul Melclii. edec,in 1?erista pentru istorie, arheologierjilosofie, 111,*i in publicatia ru. ea...eh a luI latimirschiDin istoria predieel sla% one in MoldoN a", Peter burg, 1906.

www.dacoromanica.ro B SABABIA SI CEL D,INTAid VEAC AL 1IOLDOVET 5

primite cu dwmAnie, fuseserl silite a se intoarce innapoT I. Un anume Dobrotici, decT fiulluT DobrotA, simbrias al Bizantinilor in luptA cu Bulgarir siSirbiT, apor, se pare, prinfiicasa,cuscru impgr:qescinBizant,sefolosi de slabiciunea Taratulur din Tirnova, pe care, din jos, tot maT strasnicilstringeaii Turcil, pentru a se aseza in cethtile de la Marea NeagrA, Kalliakra linga Varna, si celelalte, alcilror Tinut ILIA dupA dinsul, cum obisnuia5 Osmanliii a numi terile dupI stApinitorT, numele de Do- brogea (turceste :DobrugT-Ili). NumaT pentru gurile Du- nariT puteail &I poarte Genovesil cu dinsul lupta pe care Inca de la 1373 o pomenesc socotelile coloniilor din aceste pArtT : necontenit, timp de vre-o zece anT, OM la tratatul din 1385, setrimet corAbil impotrivaluTsia aliatuluT loan de Muazzo, fostguvernator de Tenedos in numele GenoveT. In 1381 inca era consul stApinitor in Licostomo Conrad Donato si in anul urmator stAtea in locul luT, cu obisnuitul masariLl si cu garda sa de orguxir, de sigur in mare parte Romini, ea in Calla 2, Ona Orzii13, Petru Embrone, iar dupa el vine, innainte de 1402, Nicolae de Fieschi : pentru corespondenta lor greceasa, pe care o purtail cu Trapezuntul, se platia un Grec anume, Antipa, care e pomenit, dupa iesirea din functie,la 1392. Se lucrase si la cetate, si cheltuielile cu casteluleraiisocotite in 1403 la surna, foarte mare, de 5.015 perperr, banT de aur bizantinT. Pacea cu Ivanco,fiul sisingurul urmas al lul DobroticT, diduse, de altminterea, Genovel dreptul de a-sT aseza un consul, cu loggia luT de judecata si biserica luT latina, si in Capitala acestuia. ye tAcute se recunostea astfel stApinirea genovesa la Licostomo, intru toate asernenea cu aceia din punctele asiatice insemnate mar sus,din Caffa inskr si din Pera in fata ConstantinopoleT, unde podestalul era ca

I Thomas, Diplomlt trium cencto-leclutinum. 11, p. 57 si urm., n-1 31. Toate celelattestirI,in cartea mea &will istorice asupra chiliet Ili Cetafil-Albe, Bucuresti, 1906. 2 Acolo trecu mai tdrzid si un ordsean din Chilia ca ostas. 3 Jorga, Acte ;ri fraymcnte, III, p. 41 si arm,

www.dacoromanica.ro .6 IncErtrrunI N tTIONALEI POLITICS

un al doilea implrat, in stare sI imprumute §1 sl §i im- plineasca pe cellalt 1. La 1410 un notar genoves numära Cetatea-Alba intre posesiunile presente ale Genovet, de §i, cum vom vedea, Moldovenil apAruserl de mult supt zidurile cethtit °. Se poate ca aceastAlaltä stdpinire sa fi fost luata, nu impotriva ambitiosulut usurpator al malului MArit Negre, ci impotriva Tatarilor chiar. Un act al regelut Ungariel pomene§te in adevär la 22 Iunie 1368 pe cDimitrie domnul Tatarilor,, Detnetrius princeps Tartarorum, care avea legaturt asa de strinse cu Bra§ovul, incit judele Iacob ceru §icl- pätä scutirea de vaml, de tricesimä, in Ungaria intreaga a negustorilor WI (tmercatores domini Demetrii), etc.), care fagAduise in schimb a läsa sa treacl (ctransire,) pe la el Brasovenit fArl a raspunde vre-o tricesimä 3. NicAirt aiurea decit in Cetatea-AlbA nu putem a§eza pe acest (print tataresc,, poatejudecind dupa nume cre§tinat, care va fi avut supt stäpinirea sa pat-file de jos ale Moldovel, dincolo 0 dincoace de Prut. in sfirsit, odatii cu imputernicirea Domniel muntene, cu Mircea-VodA un noti stApin peste aceste locurt se ivi, si s'ar putea chiar ca titlul de Domn sa-I vie, de la Bizant firefte, care crea singur acest drept 0 care fdcu Despot qi pe cneazul Serbiel, dar tactual pentru aceste Tinuturl in numele cilrora se diiduse 0 lid Dobrotici Despotatul. De la cet d'intaiii Voevozt, cari se coboarA de la Arge§ la Cimpulung supt Nicolae Ale- xandru, fiultut Basarab §inepotul lut Tihomir, §i abia mat tarziii, cu Mircea insu§f,la Bucurestt §i Giurgiu, pe drumul de apä al Dirnbovitet, n'avem acte de danie In pa'rtile rAsaritene. Dar, in acela§t an cind apare Dimitrie

1 Stirile, In ale mele Notes et extraits pour servir is Phistoire des croisades au XV-e siecle, Paris, 1899, I 0 In Acte fri fragments, III. 2 Remteil des historiens des croisades, V, Paris, 1895, col. 239 A. s Zimmermann-Werner-Miller, Urkundenbuch,II,p. 315,n-I917. Crestin era qi Soldanul",Sultanul Petru al TimirtLsenilor de laomuz In 1410; Archiva istoria, 12, p. 12, n-1 284.

www.dacoromanica.ro DASAIIABIA *I CM D'IN1Airr VEAC AL MOLDOVEI 7 -

.Tatarul, Braila era in mina tut Laicu-Voda, innainta4:§ul §i unchiul MirciT :si, aid, ni spune calatorul german Schilt- berger, prins de Turd in oastea cruciata de la Nicopol la 1396 §i intors acasa pe la not numal dupa vre-o doul- zed de anf, veniail corabit multe tdin 0g-innate, 1. Cind Nicopolul era al tut Laicu, care-0 a§eza pë atund, pentru scurta vreme, oamenit §iin Vidin, cind Silistra ajunse, prin 1389, a tut Mircea, care se intitula, de sigur ca fnlo- cuitor al tut .Dimitrie, fi nu al Genovesilor,si Domn peste partite tatare§tt, mo1dovene§t1 , principatut muntean trebuia sä rivneasca Marea. El si ajunse acolo in vremea cind Mirceall putea zice §i (Dorm pe amindoud margenile Dundrif panel la Marca cea Mare', de §i Chilia genovesa din insula a fost probabil crutata, pana in 1408 macar, cind era vorba a se face din ea basa unel expeditil ungure§t1 impotriva Turcilor, chiar §i pentru folosul banesc ce putea aduce Domnier. Dar Ivanco, care traia§i domnia si in 1393, fusese inlaturat de la Dunare de Mircea in 1390, cind el se intitula cDespot alterilor tut Dobrotici,, cum face §i pana pe la 411.

2. Basarabia" fi Alexandru-cel-Bun. intinderea principatulut Moldovel in partite basarabene trebuia sa se sprijine decl pe o intreita biruinta : asupra Tatarilor, asupra Genovesilor §i asupra lut Mircea, a cant! stapinire era a§a de bine intemeiata, incit Turcit, cari numiaa litoralul de la gura Chiliel in jos (taxa tut Dobrotict,, numira e tara tut. Basarab,, dupa cel mat cunoscut membru vechia aldinastiet,partea la Miazanoapte de gull,§i acest nume al Basarabiel ca §i cellalt al Dobrogil se ras- pindi §i la alte neamurt §iin alte cancelarit, traind apot, cu alt cuprins, me§te§tigit introdus, §i pana in zilele noastre. Dar, pentru a trece dincolo de Prut cu o§tile, cu drega- torit §i cu boierii daruitt in cpustie,, trebuia raspingerea

I EdiVa Langmantel, p. 52 ; ed. Neumann, p. 92.

www.dacoromanica.ro 8 .BASARABIA*I ALEXANDRU-CEL-BUN altut rival politic, care era §i unul national, anume a Rit.ilor rutent. De fapt, intemeiarea Moldover prin expansiunea romaneasca din Ungaria, crescuta cu prisosul de puter1 din vaile MoldoveT §i SuceveT, nu e decit o mare biruinta asupra expansiunit ruse0i mai vecla, care fu cu desiivirOre intaturatd.

Nu mat credem azT in ispravile luT Ivanco Rostislavovict prin veacul al XI-lea pe pamintul nostru, ca Birladnic, : critiCa diplomatic:a §i critica istorica ail dovedit grosolania falsificatului. Dar e fapt ca la jumatatea veaculuT al XlV-lea familia de origine litvana a Coriatovicilor,

I NihElly, Dipldme mctramurefene, I,Sighet,p. 121siurrn. Teodor ajunse span de Beregh (ibid., p. 141) Mararnurasui a..culta de el (erga ipsum ducem extitisset") (ibid , p. 206). A chldit Win& tirca ru -cased a SI Nicolae din Muncacid (ibid.,. p. 601). La 1416 fete]; lui, Anusca sit Maria, nu era(' incA mkitate (ibid., p. 205) ; vaduva ha be chema Valha (ibid., p. 206).

www.dacoromanica.ro BASMIABIA. §I CEL D'INTAIC VEAC AL MOLDOVEI 9 cuprinde .§1cealalta parte a Tinutulut Hotinulut,§icu aceia a Moldovet, unde se urmeaza Tinutul Ia§ilor, rasar de la cea d'intaiii privire un mare numar de sate ale caror nume se ispravesc cu finale caracteristic ruse§tt, malo- ruse§tt : autt (Ba§cautt, Colincautt), vat (Nedoboievat, Lincovat, Pa§covat, Percovat), intt (Sobotinti), in (pe lingd Hotin :Rubotin), eva (Coteleva), ova (Nagi- mova), eva (Cerleva), ovita (Voronovita). Numele ruse§tt care nu inseamna o colonisare mar ales : ca Terebna, Camenca, §. a., sfntrelativ putine. Se vede astfel colonisarea cu elemente, noua §1 vecht, rutene de peste Nistru, colonisare care aducea dupa dinsa§i o inriurire politica. Regil din Halici5 vor fi avut-o, fara indoiala, intr'o masura §i in hotare pe care nu le mar putem recunoa§te. (Ducif ) Podolier, din noua dinastie, incercail sa faca acela§I lucru, fara a-§t da seama insa a o putere nationall mat tare decit a neamulut lor, acuma obosit, li statea in M.P. Bogdan, intemeietorul Moldovet, avea cu sotia sa, Ma- ria, un fiii Latco : numele e de origine ruseasca, dar el nu lipse§te nict in Ardeal pe aceasta vreme. E sigur a in jurul sati, pe linga elementele aduse din Maramura§ §i pe linga tirgovetit, straint, Sa§t, Nemtr, Armeni, din Baia, Si- retiii §i Suceava, cele trel d'intaiii ora§e ale Domniet celet noua, vor fi stat §i Ru§1: numele de Stetco §i Stanislav ar parea ca arata pentru cet ce le poarta aceasta obir§ie. Ce putea fi mat firesc decit, in aceste conditit, incercarea Co- riatovicilor, pe un timp cind rostul lor galitian disparea, de a pune mina pe aceasta Moldova de curind intemeiata prin indrazneala, vitejia§i instinctul politic al altora ? Cu atit mat mult, cu cit, dupa moartea lut Casimir in 1370, Rusia Ro§ie inviase. Astfel, in vre-o legatura cu dinastia de Ora atunci, -- ca sot al Anastasia (nume ruso-grec), fata but Latco -- cfu chemat, §i veni fall zabava, gata de Domnie lunga §i mindra, pe la 1374 Iurg Coriatovict, frate cu Teodor §i Va- sile, ramas in Podolia,

www.dacoromanica.ro 40 Is.sAnAsiks st ALEXANDRILCEL-BUN cu alt frate, Alexandru '. Cronicele litvane stir' singure de dinsul : de chemarea, incununarea la Suceava si otravirea 14 dupa ce noul rege polon, Ludovic al Ungarier, zdrobise aceasta slaba reactiune ruseasca si ortodoxa : Strykowski 9 i-ar fi vazut la 1575 mormintul, si anume la Vasluiii, in biserica domneasca decT, cad aceasta e cmanastirea de zid, de acolo, co zi si jumatate de la Birlad,. De oare ce *tefan nu putea sa aiba grija impodobirii mormintului acelui print, strain de singele WI, pe care nici letopisetul teril nu-1 primise intre Domni, trebuie sä credem ca. e vorba de alt cineva, si anume de Iuga, fratele lui Alexan- dru-cel-Bun, cad acestuia nu i s'a pus piatra de *tefan la mänästirea de familie a Radautilor. Otravirea ea insasi e Indoielnica, daca ea e privita altfel decit ca urmarea unei lupte pierdute, cad de Craciun in 1377 vedem pe Litvant mergind in Moldova si pierzind o lupta3. Niel Iurg Coriatovici n'a fost decT (Birladean). in legatura insa cu acest loc din Strykowski s'anascocit documentul 14 din Birlad tocmai 4,prin care ar fi rasplatit, la 3 Iunie 1374, pe Iacsa Litavor (Litovoiii ?), cnamestnic, titlu cu totul neobisnuit si neexplicabil la Cetatea-Alba, pentru ca ar fi batut pe Tatad latVladiciii pe Nistru, (loc neexistent). Ar ficel d'intaiii act basarabean, daca I-am putea privi ca adevarat. Intru nimic insa nu s'aii inlaturat, si ea insumi nu sint adus sa inlatur, argumentele ce am adus acum zece ani impotriva autenticitatii docu-

1 V. suma de informatiI nol si de interesante ipotese in George Po- povici, Anul de la Illartie, p. 11 si urm. 2 Archiva istorictl, II, p. 8. 3 Analistul din Thorn, Scriptores rerum prussicarum,III,p 106; Intaitt la G. PopovicI, 1.c., p. 16, nota. a De notat ca In traducerea sa Hasdeil lasase la o parte Vasluiul ei ca el vorbia de actul acesta pecare-1 va tipari cu o alta ocasiune" adaugind a e ndin nenorocire WA, data"(p.8, nota 1). Dar peste cltiva anI (1865-1873) 11 publick el en data, si cu data-I publicase In Foifa de ietorie li literaturd din lap', 1860, p. 41.

www.dacoromanica.ro nASARABIA V CEL 1V1NTXIC VEAC AL MOLDOVEY 'it mentuluf.De la Iurg a rAmas, de fapt, un singur lucru: limba malorusd §1 formularea ruso-litvand,§i ea insd in- dreptatd dupd modee ungure§tf, a actelor Domnief Mol- dove! s.

Vor rdminea de bund seamd necunoscute imprejurdrile In care Domnif nof de Ord, Rominil, de singe §1 de lege, Petru al Mu§atel §i fratele sA5 Roman, a5 fost in stare a duce itara Moldovef) peste Siretiti, pAnd la Prut §1 la Du- are, ingdcluindu-i-se acestuf din urmd sd se intituleze la 1392 (mare, de sine stAtAtor Domn, eil Roman Voevod, al tell! Moldovef, de lamuntf§1 pAnd la termul Mari! a. Aceasta ar insemna innaintarea pand la Cetatea-Alba, dar, dupa cit §tim pentru vremea ce urmeaza, nu Inca §i a§e- zarea in chiar aceastd cetate poruncitoare peste valuri. In adevar Alexandru-cel-Bun, care isprdvi chiar de la inceputul Domnief sale conflictul cu Patriarhia constantinopolitana, facind-o sa recunoascd pe VIddica Iosif, ruda sa, ca Mitro- polit al MoldoveI, cu titlul de Cetatea-Alba, dar cu Scaunul in Suceava, acela§I tinar Domn al lini§tiI sigure §i al pAcif prevazdtoare trimese la mormintul Sfintuluf Joan cel NoU pe unul din boierif sdf,care, luind trupul muceniculuf, il duse cu alaiii de o§tire pand in ora§ul de re§edintd, unde se incepu indatd lucrul la biserica menita sa-1 cuprinda 4. Un atac impotriva Chilief, de care era nevoie pentru a se Intregi aceastd granita sudicd, fu poate pricina pentru care Iuga, innainta§ul lul Alexandru, fu cscos ) 5 dupd o luptd,

1 Studii # documente, V, p. 590 10 urm. Cf Popovici, Ansi de la Mar- tie, p. 13, nota 1. A.daug ca nicl in Biblioteca undatiel Krasinski, unde am Intrebat personal ei direct, nu s'a putut at% originalul. 3 1. Bogdan, Cher die Sprache des ditesten moldauischen Urkunden, In JagiC-Festschrift", Berlin, 1908. 2 Recista pentru istorie, arheologie # filologie, VII, p. 366 ; Archiva istoricii, II, p. 18. 3 Vigo. citatä ;Ureche, p. 137. 5 Bogdan, Cronice ineclite, p. 35,

www.dacoromanica.ro 42 IBASARABIAI §T ALEXANDRU-CEL BUN

dupA o infringere a sa, fArA indoialA, la 1399,. de Mireea Domnul muntean, care r AnA la sfirsit isi apArA Basarabia. De la inceput mArturfile de boierT adause la daniile §i jurAmintele lul Alexandru ilaratA stApin in Tetina de la vadul cernAutean al PrutuluT, in Ncamt, in Siretiii, in Do- rohoi5,unde-si avea mosiile Mihail, in Somuz, o cetate a Somuzului nu cunoastem, dar s'ar putea sA fie vorba de o cetate de lemn ca la Baia vecinA ', inHirlACI si nea- pArat in Roman, cetatea fAcutAla vArsarea Moldova in Sir3tiii de unchiul sAii Roman. Alte cetAti nu se mat pomenesc, dar privilegiul din 8 Octombre 1408, pentru ora- senil din Lemberg, cari stribAteail tara aducind bogAtia §i viata cu din§ii, pomeneste, odatA cu cmarfa tAtAreascA, deci din Caffa , a§ade folositoare Vistierici prin rublele tAtAresti ce lisa la vamA, intAiii vama Uctei(it-Albe, pe care, in locul Tatarilor, cu sailfArA consul genoves, o ridica acuma Domnul Moldm el. Apoi pe cea de la Tiyhinca, cTi- ghiania), pe cea din Hotin, al cirii pirOlab vine in rang ditpa al SuceveL al CetAtif-Albe, al Chiliet, dar innainte de-al Neamtulu12, cum vorbeste si de cele de la Baia si Trotu§ pentru Ardeal side la BacAii pentru Tara-RomAneascA, pentru (Basarabiap 3. AceastA presentA a vamesilor moldovent in Hotin 4, Tighinea si Cetatea-Albl, presupune si tine- rea una strajf rnoldovenesti acolo,in cuprinsul zidurilor nouà ale celor dould'intilidcetAt1 §i al vechilor ziduri ge- novese ale cela din urmA. CAlAtorul rus Zosima, care mergea prin 1420 la Constantinopol, pe calea hagiilor, mat dA un vad al Nistrului, unde se afla de-o parte vama moldoveneascA, de altA vama podolica a MareluT-Cneaz litvan Vitold, §i

Acolo erail Tatarii timirtasenI ; Archiva istoricd,I ',p 12, n I 284. Miron Costin, in Arhiva istorkd, I I, p. 171. Mat tarzia ci ;Ong ceI1'i01110,intre Vornica-cei-MarI ;ibid. 3Archiva istoricd, I,p. 130 si urm. Pentru data, observatiile foarte drepte din I. Nistor, Die auswar- tigen Ilandelsbezichunyen dcr Moldau im XIV., AV. und XVI. Jahrun- dert, Gotha, 1911, p 25 In adevar pe acea Treme computul bizantin, anul de la Septembre, se obisnuia numal la Muntem

www.dacoromanica.ro i3SATIABIAl CELD'INTXIgVEAC AL moLDoVEt 11

aniime Stinca-VArniT (cMitirevii CAiminii): de oare ce dru- metul venia de la Chiev peste Bug prinBrae law,trebuie sA credem a e vorba de punctul Otaculu(astAzT Atachi al Rusilor), in fatA cu MohilevulorT de Soroca. Punctele Soroca astfel nurnitA si DubAsarT, numit asa dupA aceT cari trecea5 lurnea pe podul de dubase incredintat lor vor iesi la ivealA mat tArziii numaT. tim insä din planul de impArtire a MoldoveT intre Po- lon! si UngurT, incheiat la Lublau in 1412, cA la aceastA datA MoldoveniT, cari aveaii toatA tpAdureadintre Prut Nistru, se aflaii si in Chilia. Trebuie sA se inteleagl insA, nu vechiul Licostomo din ostrov, ci now cetate de pe malul nordic, innAltatA pe aceastA vreme : regele Sigismund al Ungarier, care era si ImpArat,si-oreserva, pentru sine, lAsind vecinuluT polon, Cetatea-Albl 9.In loc de Poloni, Cetatea-AlbA avu sa ri1sping5. insA, atunci cind, la moartea InT Mircea, Tura trecurA DunArea munteanA, flota Sulta- nuluf insus1 (1420): cu citeva lunT innainte pretendentul Dan, nepotul de frate al luT Mircea, debarcase aid, de pe corabia care-1 adusese din Bizant 3.

Chiar in anul urmAtor, avem pe cel d'intaiacidator in aceste pur(T, Guillebert de Lannoy. El vine de la Camenita, unde fusese primit de Vitold, care tinea acolo, in preajma noastrA, Curte strAlucitA, avind la sine si pe un Sultan tatar adApostit in terile sale.cPrin pustietAtT mar!) trece el ca sA ajungA la satulCozial), unde stA VodA Alexandru : csatul) nu e decit Suceava4. De aid, sfAtuit a nu intra in Turcia, uncle murise Sultanul, stirnindu-se rAzboiiicivil, el apucA drumul CaffeT, coborindu-se intAiii la Cetatea-A1131, Moncastro pentru ItalienT, tot GenovesT Belgrad, Bia-

1 Calatoria, In culegarea d-neI do Khitrowo; in colectii rounanestI, la Haadeu, Archira istoricd, II, p. 49. 2 In Dogiel §1 alte colectiI de tratate. Epunerea, In Chiliai Cetatea-Albd, pp 80-1. C in loc de s, ca In scripturaslallonä.

www.dacoromanica.ro r

ii IiIASARAI3iA. SI it.EX4NbRU-CEL-MIN logorod (lBellegard)) pentru Polonf, pe lingg cari ma stall aid §i ArmenT §i (Valahf). In vederea unuf no5 atac turcesc, ce se putea prevedea, Ghedigold, guvernatorul Podolief, un prieten alluf Alexandru, ridica lute I zidurf noug, cu 12.000 de oamenf §i 4.003 de call, in cea maf mare parte, neapgrat, MoldovenT. Locurile era5 nesigure, §i hop, de tail, nu Tatar!, prind§imaltrateaza pe drumet, care-1 iartg mgrinimos 2. Peste tref anf era sg soseasca intre aceste zidurf tarf insu§I fiul Impgratuluf bizantin, viitorul loan al VIII-lea, care se intorcea dintr'o cAlgtorie in Europa 3. Sigismund rivnia pe atunci, dupà coborirea in Tara-Ro- mgneascg, la 1427, pentru a pune din no5 in Scaun pe viteazul sg5 ocrotit Dan, care lovi Giurgiul §i Silistra, stg- pinirea asupra Dundrit intregt. Pentru aceasta a§ezg pe ca- valerif teutoni af luf Klaus de Redwitz la Severin, §i tot pentru aceasta calla sg.capete Chilia, pe unde trecuse insu§f in fuga sa de la1396, dupg marea intringere de Sultanul Baiezid. Alexandru flcu decf un zggaz la gura riuluf §i izbuti sa apere de du§manif cre§tinf§iCetatea- AIM'. 0 interventie litvano-ungureascg trebuia sg faca pe Alexandru a primi pe Teuton! la Dungrea moldoveneasca 5. Ca titlu de drept pentru cucerirea plAnuita de dinsul, regele Ungarief, suzeran al Terif-Romgne§tf,pe care o socotia ca o stApinire a sa, aducea reclamatiile luf Dan §i ale cBa- sarabenilor, sif. Sigur de inggduinta luf Vitold, sprijinitorul de pang atuncf al luf Alexandru, el aruncft pe Muntean asupra Moldoveanuluf pentru acest Tinut al Chilief. Biru-

1 Cf. Bogdan, Inscripfiile de laCetatea-Albd # stapinirea Moldova' asupra a, In Analele Academie! Romine", BucurestI 1008, p. 341, nota 5. 2 Editia Poitvin; traducere romaneasc5, In Archiva istorictY,11, p.130. 2 Phrantzes, pp. 118-9. 2 Dupl materialele din Prochaska, Codex Witoldi, Chilia # Ceta- tea-Alba, pp. 85-6. 6 Ibid.

www.dacoromanica.ro ilASARAPIAfl CELD'INTX10 VEAC AL SIOLDOVEY it inta ramase insä a acestut din urma, care lasa pe Poloni pentru Litvantqi se asigura astfel de catre un nod atac unguresc. Putu sI moara dect stapin deplin al acestor parp, locuite §i aparate de Romint §i chemate la o viata istorica de Domnia Moldovet

3. incerearea imer Basarabit moldovene01 osehite.

in aceasta Basarabie, acum moldoveneasca, fara insa o con§tiintAdeosebita, Cetatea-Alba 2,cujupinitel, avea poate3alta organisatie decit a ora§dor din launtru, cu §oltuz §i pirgart. In Chilia se p5strail Inca puternice sim- patit muntene, §i Ungurit avead prietent .pe aid, ca §i prin Braila, fiind un drum spre Ungaria 4. In sfir§it Armenit, Genovesil, Grecil erad mat bucuro§l de o stapinire italiana. Ca toate porturile, §i acestea erail mat putin ale uscatulut de care tinead, decit ale Mara care li dadea hrana. Inca din 1435, Cetatea-Albä e in mina until obladuitor deosebit, calugar, poate vre-un fid de Domn calugarit, saü un nod Alitropolit de Asprokastron,§i Venetia se hotäri sä trimeata acolo o corabie anume, care nu gäsi Insa des- tula siguranta sad destul ci§tig : vice-consulul Francisc Duodo nu e 'pomenit mat tarzii15. Prin tratatul de impArtire a serif intre fratit vrajma§t, fit at lut Alexandru, Ilie §i Stefan8, acesta din urma capAt5, la1-idSeptembre 1435, un apa- nagiu cu Vasluiul, Birladul, Tecuciul, cu motile pe Co- vurluid,cu Chilia Impreuna cu vama §i baltile et, dar feint'

1Ibid. 2Notes et extraits,1, pp. 573-4, 581. 8Daca jupIniI" nu shit pircalabir. 6Wawrin, Enchiennes cronicques, ed. d-reI Dupont sa6 a lul Hardy. Chilia trimesesei soil la Sinodul din Basel ; Studifi docurnente, 1.11, p. xxxm, nota 3. 5lorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades au XV-e eihle, 1, pp. 573-4, 681. 6 Hurmuzaki, 1 2, pp. 856-6, n-1 673.

www.dacoromanica.ro 48 INCERCAREA UNEI BASAIIABIT MOLDOVENESTY OSEBITE

Cetatea-Alba : locul de resedinta cell alese, fu insa, dupa cit se pare, nu Chilia, ci Birladul, si une orr Vasluiul. Nu era o tara, ci numar niste veniturr, Stefan suindu-se la Su- ceava si Ilie coborindu-se la Vasluid1, dar culegerea veniturilor in aceleasr partr indruma o stasiare a Moldova Era si o nevoie de apiirarelocalei,fata de Tatar!, caH, pradind in 1439 Moldova-de-sus, se aruncara, in anul urmator, asupra Vasluiulur si Birladulur 2, necutezind sa atace insa, din causa legaturilor vechr cu Genovesir, Chilia si Cetatea-Alba. La 1440 Inca, de frica acestor navalirr, se intaresc zidurile Cetatir-Albe: rugaciunea pircalabulur Te- dorca, poate t de Telicha), trebuie cetit :Telcra, dupa ortografia genovesa, care da 6, prin ch saii ih: sa fie Tulcea ? pomeneste ca Domn acuma pe Stefan, pe el singur, tea- lug rul, fiind inlaturat si Ilie neavind aice nicrun drept 3 : inscriptia e redactata in greceste si arata ca fata de Mol- dova de cultura slavona aid era o alta viata, orientata In alta directie. Urmasul Jur Tedorca, trecut apor, daca iden- tificarea propusa de d. I. Bogdan se admite, in serviciul Genover si ratacind Ora tarzid supt alte cerurr, fu un Iur- ghicr, fiul lur Iurg deer, si ginerele Logofatulur Oancea4. Inca din 1443 lupta dintre trail pornise iarasT, Inca mar Inviersunata :Ilie pierdu vederea, iar Stefan, ca pedeapsa, viata. Cea d'intaiii urmare a razboiulur nelegiuit fu o indoita ciuntire a Tinutulur dintre Prutsi Nistru :la Nord ca si la Sud. La 1433 regele Polonier, dind Sepenicul, 'retina, Chmie- lowul, dar nu Pocutia, recunoscuse lur Stefan hotarul de la &dal Poloc plinii la Mare5. La 1435, Ifie, nu numar ca pi- rasise drepturile capatate de straunchiul sad Petru, printr'un imprumut cu zalogire de teritorir, asupra TinutuluT,

1 Chilia fi Cetatea-AlbrY, pp. 95-6. 2 Bogdan, 1.c., d. 50. 8 Bogdan, Inscripliile de la Cetalea-Albd, p. 311 §i turn. i Hurmuzaki, P, pp. 881-2. 5 Ibid., pp 847-8.

www.dacoromanica.ro 13ASARAIIIA SI CELIrorrAMVEAC AL MOLDOVEI 1.7 de peste Prutul bucovinean, al SepeniculuT, staroste era atuncT Jurj 1 dar adAugise si rusinoasa peiriisire a Hoti- nulul, numgrat, algturT cu cetAtile recunoscute luT *tefan, ca unul din centrele acestuT teritoriu. MoldoveniT nu se grgbirg insa a executa acest tratati impgcarea cu *tefan zgdgrnici cu desgvirsire indatoririle luate intr'un moment de restriste. Acuma insg, dupg orbire, Marinka, sotia polong a' Jul Ilie, sili pe pircglabul hotinean Manuil a ceda, la 28 Februar 1444, in minile castelanulul de Cracoviapi Palatinulul RusieT celetreTcetatI2: dacg insg. Ong la Simpietru thenu-plva cptta mosiile de adgpost in ,Po- Ionia,eel doT dreggtorT regal! sdea innapoT depositul. Actul e datat insg din Lemberg, si intrebarea era dacg aceT ce se aflailla fata loculul erag dispusT sà asculte de poruncile unor pribegT ce nu erail sg se maf intoarcg innapot. Dar in 1450, cind ostI polone venirg sg sprijine causa fiuluT maT mic alluT Roman sial Marincgl, Alexandre], Hotinul nu trebui sg fie cucerit, cai Neamtuli Suceava 3. OameniT MarincAT pastraserg insl tot eT cetatile,i Manoil rgmase Inca multI anT in Hotin. De fapt insä prin cedarea de atre Petru-Voda, alt fil din florl al luT Alexandru, Chilia intra in stApinirea Un- gurilor luT loan Hunyady, al cgruT sprijin sail a caruT ingaduinta erail de nevoie pentru ca sg poata domni cineva in Moldova. Un frate vitreg al acestuia, Bogdan, tatgl luT *tefan-cel-Mare, trebui sä se indatoreascA a nu ataca acest loc de strail al cruciateT ungurestI la gurile DumlriT. Pg- zitoriT cetatil insg faceail serviciu Domnulul muntean, care era socotit pe acest timp ca un Voevod al mareluT Voevod ardeleani apitan al regatuluT UngarieT. Prin acestI os- tas1 aT ocrotitoruluT, Chilia era astfel a urmasilor luT Mir- ceai Jul 1)an al II-lea. Din partea lor, in lupta luT Bog- dan cu AlexAndrel, pe care PolonilII aduserg, dar care singur nu era in stare, la vristasi cu neajunsurile lul, sä

1Studi p documente, XIX, p. n. 2 Hurmuzaki, 11, p. 699. 3 Dlugosz, la anest an. 2

www.dacoromanica.ro fit INCERCAREA UNEI BASARAI3It MOLDOVENEFT OSEBITE

ramiie, regele Casimir §i sfetnicii sal, cu gindul la bogatia Cetatii-Albe, se pregatiaa serios sa (uneascä §i.sa intru- peze pentru totdeauna Moldova la regatul Poloniei, . In- tre sprijinitorii lui Alexandrel era §ivechiul credincios al, familiel sale, Manoil de Hotin, §1 un alt pircalab, pe care 1-am a§eza la Cetatea-AlbA, Costea. Cind Bogdan-Voda peri de mina nelegiuita a lui Petru Aron, totu§i fratele sail, cind acesta ajunse a stringe in jurul Au mai toata boierimea, Cetatea-AlbA, pe linga Neamt, ramase in grija CpircalabulurD, §i acesta o pastra pentru tinarul Domn legiuit care purta numele venerat allui Alexandru-cel-Bun. Un timp Alexandrel avu, pe linga alte cetati, §i Vasluiul §i, ade- vdrat stapinitor basarabean, el hotara§te in 1452, asupra bal- tilor Botnei, pescariilor Nistrulur §i \Tama de la Tighinea '. Din partea lui insa, in 1454, Petru daruie§te mo§ii la Vas- luiii, la Brodul Calugarilor, la Leipmpa, care se infati§eaza acum intaia§i datP. Il vedem la 1455 Wind §idanii la Nistru : prisaca Bileaca §i vadul Ro§cautii, luati de la Mi- drea lui Jumatate 3. Alexandrel fu pang la sfir§it Domnul din Cetatea-Alba, unde muri, de otrava boierilor sAi, in 1455, anul cind pes- cad moldoveni din Cetatea-AlbA ocupara, fArA poruncl de la cineva, cetatea Lerici, la gura Niprulul, de la proprie- tariiei genoves14. La disparitia sa, se pare ca.regele Poloniei se gindi, ca ruda, a cere pentru dinsul portul cel bogat al Limanului. Nu-1 putu capata ; pircalab era atunci Petru, fratele Costei 5 ; innaintalul sAil Stanciul, care-§i petrecu aid mar toatA viata, orinduise sA se repare iarA§T zidurile fn Mart 14546. IndatA regele facu insA sa se dea MarinkAi ca despagubire Siretiul §i VolovAtul, la Prut, dar Tetina §i Hotinul ramasera in mini moldovene§ti : soarta lor trebuia sa se hotarasca mai tarziil, cind Petru Aron VA face in-

' Chilia # Cetatea-Albet, p. 106. 2 Orest Popescul, Citeva documente moldovene, CernAutI, 1895, pp. 8-9. 3 Mianicki, Materiale, p. 84; traducere In Uricariul, XI, p. 10. 4 Chilia # Cetatea-Albil, p. 116 §i urm. 6 Pirvan, Alexilndrel-Vodit # Bogdan-Yodel, Bucure§tI, 1904, p. 101. 6 Bogdan, Inscripiiile, p. 327 §i urm.

www.dacoromanica.ro bAsArtAtak §1 CEL MINTAI6 VEAC AL MUM:IVEY 40 chinarea cerua 1 in1457 se vede insI a Domnul Mol- dove! tot avea dreptul dea-§T pune starosti! in Hotin §1 Cern Ault 2.

Vremea luT*tefan-cel-Mare venise.Citeva puncte cu privire la Tinutul nostru mat trebuie fixate innainte de a infatip partea lur in fastele celor ma! glorioase isprOvI moldovene§t1.

4. Organisatie .fri culturd basarabeand panel la pfan-cel-Mare.

DecT Basarabia in sensul de astAzI al cuvintulut cuprinde cloud cetAtt numat : Hotinul la MiazOnoapte §i la MiazAzi Cetatea-AlbA, care singurA presinta prin ea insA§T o insemnAtate de negot. Hotinul are §1 varra : pentru mAr- furile ce vin pe drumul Doroholulut orT apuca pe acesta ; Tighinea e §i ea o vaml, dar ail zidurT : Vodä o arendeazI cuiva, care o (tine', apatind, prin aceia.§1 invoialä, afara de locurile scutite, §i alte veniturt, dincolo de ora§. AlexAndrel- VodA ni le arna Ia. 1452 : vamA in hotarele mo§iilor vecine, pripas de la vite, folosul de la pesariile NistruluI §i de la baltile alatuite de cursul Botne13. De sigur a Jot a§a, cu arendarea vamit §i veniturilor ora§ulut, era §1 la Hotin. Viata orA§eneascl se 'Astra numat la Cetatea-Albl. ManAstirt lipsesc aproape cu totulpän't acurn ; se dail insil pe aid veniturT de pescuit, de pripA§it, de vOmuit prin sate, precum §i mo§i1 cu prisAcT, mAnIstirilor de dincoace de Prut, ca Bislrita, ocrotita de neamul lut Alexandru-cel- Bun. La 1454 carale alugArilor de la Moldovita merg cdupg pe§te la DunAre ort la Nistru, prin vadul LOpu§net, prin al COlugArilor, al TutoreT4: mgnästirea avea de la un ste-

I Hurmuzaki, 112, pp. 65-7, n-1 52. 2 Ibid., p. 674. 2 Archiva Istoria, II, p, 141. 4 Orest Popescul, pp 8-9.

www.dacoromanica.ro 20 ORGANISAVEt CULTURA niSARABEANA PADA LA §TEFAN-CEL-MARt fan-Voda locul (Leontal la Nistru, cu prisaca, iezerele, fine- tele, moara si vadul la Nistru, pana la locul (uncle a sezut Vilceal 1, iar de la $tefan, fiul luT Alexandru-cel-Bun, si de la Alexandre! (1445, 1449), jumatate din

Cite unuT raze§ i se dad paminturT frstapin, paminturf confiscate orT i se intareste mostenirea, cumparatura de la alti razesT. Astfel, luT Coman de Bezin, supt A!exandru- ce1-Bun6stapiniT Bezinului orheian apar §i la 14367. Ale- xandru-cel-Bun mar dadu Gromobitna, si1ite la Nistru, luT Vilcea si sotieT luT Olga; Stefan-cel-Mare, caruia-T ramasese apoi, o schimba cu un sat sire tean,asezind aid pe femeia LucaT Ecobescul si o nepoata, fata lur Lazar Pro danescul 5. Tot Alexandru da SolotfeniT, in Lapusna °, unde aflam aptT (1638) pe nepoata luT Virnav §i pe fata luT Min- dad, Antimia 1°. Patru sate la Hotin (si Noua-Sulita) se recu- nose lui Ivanco Mihailas " , care nicT el nu era in fruntea boierimiT. $i feciorT de popä se intilnesc intreeeldaruiti

1 Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters lfoldatriza, p. 55. 2 Ibid., pp. 61-3. 8Archira istoricd, II, pp. 114-5, 4 Ibid. 5 Venelin, Documente romino-bukdreftl, 1840, p. 61. 6 Uricariul, I, pp. 458-9Urumqi: Ioan, Prodan, Nasta.sia, Oleana, Magda Mica. 7 V. Shull!i documente, XVI, p. 396 §i urm. 8 Studai documente, V, p. 211, n4 2; originalul, ibid, p. 386, n-1 2. 9 I bid., p. 218, n-1 35. 10 Ibid., p. 237, nota 1. 11 Ibid., p. 397.

www.dacoromanica.ro BASATIABIA V CEL D'INTX16 VEAC AL MOLDOVEI 21 de Alexandru-Voda in aceste parti :astfel un loc la Vilcov, pe vechr hotare, la Cgluggra, e dat, la 1428, luT Vilcu fiul popel,Zaharia 1. Supt Ilie se dg loc pe Ichil, la Cobilna, lur Dima, unul din sfetnicil domne§ti 2 Ilie §i Stefan a§eazg la Cruglih lingg Hotin pe Iva§co, fiul la Balasin 3,t in vechile hotare). a Loc din pustie, dgruiesc ei, la 1436, lui loan Caute§, pe lingl Ili§e§ti, §i aid se face Poiana lui Caute§, apor satul Cguti§enT, Minas la urma§ii intemeietorului §i pana peste un veac 6: e cel d'intgiii cas bine cunoscut de colonisare. Lur Petru Dur- nea i se da movie, in1450, de Bogdan-Vodd, la apele Gruiet §i Sacovgt, ape basarabene, cu

1 Uricariul, XVIII, p. 1 si urm. 8 Uricariul, III, pp. 114-5. 8 Studir fi. documente, XIX, p. 11. 4 Ghibanescu, S'urete fi izvoade, V, p. 181. 5 Oreste Popescul, 1.c., p. 7. 6 Uricariul, XVIII, pp. 32-4. 7 Ulianilchi, Materials, p. 51.

www.dacoromanica.ro 22 ORGANISATIE SI CULTURL BASAIIABEANX PANA. LA FTEFAN-CEL-MARE

1453, cocina dreapta de la stramo§1,, pe care 0 avea cunoscutul §i bogatul negustor Mihu Logofatul, cpe Raut), la ProcopenI, ccu morI§i prisacr,§i, ceva mai jos de Raut, unde a ineeput fi, s'a intins eetatea noastrd Hotinul,

1 Uricariul, XI, pp. 76-8 (dupa Ulianicki). Cf. Intlrirea lift retru Aron din 1455, ibid., pp. 79-81. 2 Ibid., IV, pp. 204-5 (forrnä din veacul al XVIII-lea). 3 Ibid., XVI, p. 155.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL al H-lea. tefan-cel-Mare si Basarabia.

1. Wan-eel-Mare 0 apararea Basarabiel de Turd.

Stefan fiul la Bogdan-Voda, venind din Tara-Romaneasca pentru a birui pe Petru Aron la Dolje§tr§iOrbic §ia-1 inlocui In Suceava, la 1457, nu putu trimete la Hotin pircalabul sail sail pircalabir sar, cacr el tinea cite dor in fiecare cetate. Petru Aron, fugind, daduse cetatea Polo- nilor, §i cea d'inthiii grija a noulur Domn trebui sa fie aceia de a capäta din noil aceasta cheie a Nistrulur superior. Dor anr, cetatea fu incunjurata de ar la Stefan, taindu-i-se putinta de air capata hrana §i ajutor. 0 invoiall se facu la Overchelautr (4 April 1459) cu comandantir din Rusia §i Podolia, cari se indatorira a face ca Domnul pribeag sa plece din Camenita, unde a§tepta ceasul prielnic§i sa se adaposteasca la Smotrycz. In schimb, el, Stefan, nu va mar tulbura cetatea, ci-r va ingadui luarea vamir, pescuitul In Nistru, adunarea de lemne §itot felul de legaturr cu ora§ul, care ramasese al Moldova.Numa peste trecere de citava vreme putu sa intre In cetate Goian pircalabul, sail starostele, dupa titlul polon, pe care-I aflam la 1466, fiind lnlocuit apor prin Vlaicu, unchiul lur Voda, frate cu mama-sa. La 1466, dupa ce mare§alul general polon, Loan Ryt

' Hurmuzaki, 113, pp. 126-7.

www.dacoromanica.ro 24 §TEFAN-CEL-MARE §1 APARAREA BASARA BIEr DE TURCI

winski, fusese la Stefan, Goian staroste de Hotin, cu vecinul Sendrica, din Dorohoiii, 0 cu Vlaicul 0 Iuga Vistierul se intilnesc in Ilotin cu arhiepiscopul de Lemberg, cu Pa- latinul Rusid, cu cel al Podolie care era 0 de Sniatyn, Colornea 0 Carapciii, sicu un trimes special al regeluI pentru all tinea, la Sf. Francisc, adunarea de impaciuire 0 judecata de toamna, rämiind ca aceia de primavara sa fie dupa Sf. Gheorghe '.

in aceste 0111 de sus ale Basarabier rasarira indataca dusmani Tatari1 din Crimea, al* Hanului Mengli-Ghirat, cel de-al doilea stapinitor acolo. Valle basarabene se umplura la 1469 de pilcurile iuti ale salbatecilor calarell. MoldoveniI li luara urma la intorsul cel rapede 04 putura ajunge, zdro- bindu4 0 prinzind pe Eminec, fratele Hanulul. Lupta se dadu linga satul Lipnic, al urtnasilor .luT Vilcea, inc dum- brava}, pe drutnul la vadul Otaculu13. Indata Stefan aseza la Orheiii un nod pircalab de cetate, care la inceput nu poarta acesttitlu 3.Acesta fu Gangur, a carul mama, t Ganguroaia cea batrinav, vazuram cl avea ocina acolo, linga. Puhoiul, pe Botna. Apoi la 1480 Vlaicul unchiul lul Stefan, pazi la hotarul tataresc, venind de la Hotin, Ora la 1486, 0-I urmeaza Grozea fiul lur Micota, iar apol (1492-3) iarasI Gangur 4.Pircalabul avea linga dinsul o ceata de luptatorT 0 din acestia, ca din Malusca si Neicea, din Cozma Razan 0 Dragus, inrudit1 intre sine, Stefan facea, lasindu4 tot ostas1, colonist1 a1 Basarabiel rasaritene, in pus- tiile vecine, pe malurile BiculuI 0 VisnovatuluI, unde totus1 erad 0 vech1 stapin1 de Ocilla, ca, in casul de mai sus, Sul- tana si Marasa, mostenitoare a altor luptatorT pentru tara timpotriva Tatarilor,. Mai grabnica i se paruse lui Stefan, de la inceput, intre-

1 ibid , pp. 700-1. 2 Bogdan, Vechile cronia 3 Uricariul, XVIII, p. 33. 4 1. Bogdan, Documentul Rdzenilor din 1488, in Anatole Academia Romine", XXX; Uricariul, XVIII, p. 479 §i urm.

www.dacoromanica.ro STEFAN CEL-MAREI BASARABIA 25 girea hotaruluI de Miazgzi prin luarea Chiller. Cu atit maI mult, cu cit Turcir, intetitI de ruda si ocrotitorul sad Vlad Tepes, IT trimesesera, in aceia§I chi:4 cind oastea lor intra prin paclurile Teleormanulu1, corabille la Dunarea-de-jos, unde era foarte cu putinta 81 se incuibeze, distrugind co- mertul iizgonind linistea §i siguranta. *tefan li se facu aliat pentru a-I impiedeca de a se aseza eI in cetatea a§a de rivnita§i a§a de folositoare. Deocamdatg, in aceasta incercare din 1462, el se alese, la 22 Iunie, numai cu acea rand in picior care-1 flcu sä sufere toata viata. Dar la 26 Ianuar 1465, dupä o cbgtaie,a ziodurilor care tinu o zi numal, capitani1 munteni dadura Chilia in minilepircIa- bilor nouluI stapin, Isaiasi Buhtea 1. Indata vedem carale mergind pe la Tutora si alte va- dur1 intr'acolo, aducind de la manastirI pine, miere §i cum- parind pe§te pentru calugarI §1 boierI 3. Doar din aceste partI scoteati fiiI lul Alexandru-cel-Bun tributul a 200 cara de morun pentru regele PolonieI! Cetatea-Alba pe atund se afla in buna stare de aparare, iar Lerici nu fu pargsit declt ceva maI tarzh13. Masud de prevedere se luasera pretutindenT, pentru ca. Inca din 1469 flota turceasca aparea la

I Chilia # Cetatea-Albd, p. 122 si urm. 2Archiva istoricd, I, pp. 115-6. Chum i Cetatea-Albd, pp. 129-30. Ibid., pp. 131-2. 6Ibid., p. 137. 6 Dlugosz, XIV, pp. 609-10.

www.dacoromanica.ro 26 §TEFAN-CEL-MARE §I APLIAREA DASARADIET DE TURCT de hotar, venitl de prin Dobrogea I :Caffa azu insl in vara acestul an, loviturd grea §i pentru negotul Moldovef. Dintre prin§il genovesl ce erad indreptatl spre Tarigrad, o searnd furl aruncatl de furtund la Chilia §i dupg aspra dating din acele vremurf el furl du§r la Suceava, ca robf aI Domniel 3.Ace§t1 rob! furl cerutl, precum §i cedarea Chiliel macar, In 1476 ; dar §i data aceasta incercarile fa- cute cu Ienicerf §i galioane Impotriva celor cloud cetatf nu izbutird :nicf chiar dupa infringerea lul $tefan la Valea-Albd. din codril Neamtului§i imprd§tierea o§tirilsale.Cetele Tatarilor intdid trecurd §i Prutul, la $tefdne§tf, fiind apol rdspinse nu departe de Suceava; urmarg o§tile Turcilor biruitorl, care ajunseserd §i pAnd la Hotin, adapostul Doam- nel Maria lultefan, fgrA sd intre insl §i el in väile basara- 13ene unde nu se ascundea nimic care sd li poata atita ambitia sad poftele 3. Toatd grija se cheltui de acum innainte, Ong la grozava nenorocire a caderif Mr, pentru aceste cetatf : In 1475-6 lu- cre' la Cetatea-Albd me§teril cari dadurd poarta cea mare, supt piralabil eel nof Luca §i Haman said Harman 4. De la 22 Iunie la 16 Julie 1479 se face intdrirea, cu zidurf de piatrd, a Chilie5. in 1479-80 Duma §1 Hrdman isprdvesc un cmur, in Cetatea-A1b16. Iar la 1482 arhitectul levantin loan Privana zidia biserica Sfintuluf Nicolae din Chilia, puindu-1 in frunte o inscriptie greceasc47. Se §tie a in 1484 Sultanul a fost sifit de Ienicerf sd Med o campanie care sa li dea glorie, pradd §i rob! §i cd *tefan fu prins cu totul pe neprevAzute, el fiind cuprins in pacea recenta incheiata de Matia§ Corvinul cu Turcil. Pe

I Chilies # Cetatea-Alba, pp. 142-3. 2 Ibid., pp. 1445. 3 Ibid., p. 156. Bogdan, Inecripliile, p. 330 0 urm, 6 Acelml, Cronice inedite, p. 66. 6 AcelatO, Inecripliite, pp. 336-40. 7 Mentoriire Societitfil din Odeea, II, p. 484 0 urm.

www.dacoromanica.ro STRFAN-CEL-MARE 0 BASARABIA 27 pa mint hasarabean se uni Hanul cu Wile Sultanului si tot aicr veni si Domnul muntean, Vlad Calugarul, care Ina din 1483 clutase a lua Chilia. Cetatea, uncle porunciaii Maxim si Ivasco, fu cuceritA in opt zile, la 14 Tulle,IA- cindu-se indata, cu ajutor de multe corAbiT, intAriri noul (de spre uscat §i de spre apl), si ridicindu-se din noil ce- tAtuia cea veche din ostrov, pe care, din motive strategice, Stefan Ina's! pusese s'o dArime la 1476 '. Numat doul zile se impotrivirA Gherman si Oanl in Cetatea-Albl, uncle se umplurl iute de salahorT santurile de opt picioare de adincT, pline cu apa Limanului (4 August). Rominil furl llsatI, iar negustori! strain!, ca §i sateniT adapostit! intre zidurT, dus1 la Constantinopol si a§ezati acolo pentru ca sl ajute la info- rirea CapitaleT osmane. Oastea biruitoare se intoarse tot pe uscat, pe la Chilia, si lul apoT, prin vadul Isaccii, drumul Dobrogii. In marea cetate de la gura Nistrului rAmAseserl nurnaT c 200 de familii de pescarb ; in Chilia si maT putinl lume de sigur. Din Tinutul inconjurAtor, unde se cultiva griul dupl mArturia izvoarelor, se facu cite o raià de hranl pentru IeniceriT asezati in Chilia ca §i in Cetatea-Alba. Un singur sangeac, stind, se pare, in Chilia, ca Mc maT potrivit pentru supraveghere, avu in sea mA noua provincie turceascl de la Sudul MoldoveT. ImprejurArT pe care le vom arAta mat departe facurl insA ca nictunul din satele romAne§tT sA nu se mar pAstreze §i chiar unele nume de ape, ca al lacului Covur, sA se schimbe. Cel d'intAiii renegati rominT se ivirl §i el, §i unul din ace§tia, boier de neam, ajunse dregAtor maT innalt al Forth!, acel Sinan-Celebi, care merse la 1523 in misiune la. Steflnitl-Vodl ". Provincia Sultanului 41 indeplini foarte bine menirea pentru care fusese intemeiatA. Bali-beg, fiul MT Malcociii, rAspinse un atac al luT Stefan asupra Chilief la CAtlAbuga, decl lingA lacul clruia i se zice astAzi Catlapug, in No- vembre 1485. Si orice mi§care a Turcilor impotriva luT

1 Istoria armata, I, pp. 150-1, 152. 2 Hurmuzaki, ll5, p. 708 0 urm.; Archiva istoricd, I, p. 10.

www.dacoromanica.ro 28 §TEFAN-CEL-MADE §1 APXRAREk. BASARABIEI DE TDI1CT

§tefan fu sprijinitA de aid. din aceastd Basarabie, care din noil se fAcuse du§manA. Mare le Domn fu silit deer a-§1 face, in conditiile ce i se cerurA, pacea cu Sultanul, clutind apof rAsplAti iurea, cu ace§tI Turd din cetAt1 cari-1 stAteail la indAminA, gata sA capete prin el pradA la cre§- tini.Nebunia 4mbitioasa a regehn Poloniei Ioan-Albert it deschise iarA§1 drumul spre Pocutia strAbunnla Dar pentru apArarea statornia de Otre Turd se intAri de sigur atuncea LApu§na, iar pIrcAlabul de hotar se a§ezd la CiubArciti, vechia centru de UngurI husit1; aid pAzia la 1526 FAtul §i peste noul an! Tom§a.

2. Basarabia Cu cele timpuri dupel moartea 11,4 a;telitn-col-Mare.

Dupl moartea lul $tefan, in 1504, aceastA Basarabie pier- dutA se acu drum pentru top nAvAlitori1 pginT. Cind, la 1511, tinArul fia al SultanuluI cuceritor, Selim, ginere al HanuluI crimlean, se ridicâ pentru stApinire impotriva ta- tAluI batrin§i nerAzboinic, el trecu de la Trapezunt in Crimea §i de aid in sangeacat, a§ezindu-se chiar o bucatA de vreme in Chilia, al cArn sangiacii va fi recunoscut indath ; Cetatea-AlbA fu silithL insa prin lupt&' a primi pe Tataril pretendentulul. Selim ajunse Sultan cum dorise, dar drumul de pradl nu se inchise cu aceasta. La 15i8 Tatarif lu1 Alp-Sultan trecurl pe la vadul Sarcifif,lingg care era de ceastAlattl parte a Prutuluf tirgul SArata, de mult nimicit prin asemenea nAvAlirI. Pentru apArarea MoldoveI de ace§t1 du-- man! fusese nevoie sa se creeze o Vornicie a Tern-de-jos, §i celdintOiflVornic cu acest titlu e CarabAt ; VodA insu§1, Bogdan, fiul luftefan §i tatAl luI §tefAnitd, Domnul din 1518, Meuse, din nevol militare, o noul re§edintA dom-

Uricariul, XVIII, pp. 116-7; Memoriile societhyit din Odesa, H, p. 563; Arehiva istoried, I, p. 83; Chilia p Cetatea-Albel, p. 187; Banclini, In Analele AcademieI Romine", XVI, la urmä.

www.dacoromanica.ro FrEPAN-CEL-MARE SI BASARAntA 20

neascd la Hu§T, unde *tefan-cel-Mare Inca zidise bisericd ,de piaträ §i Curtr de locuintd. Tatarit furd, §i data aceasta. invin§t §i izgonitll. Peste opt ant, Sangeacul de Chilia §1 Cetatea-Alba, erhasule), poate Feisullah, se tinea gata sä l9veas9,1 Po Ionia g,daca ar indräzn i. sd alerge in ajutorul UngarieT, al cdrit ultim rege, Ludovic alII-lea,peria' in smireprile de la Mohacs.

Se cdrati rob! polont cu miile prin aceste vadurt, care, in dot ant numat, I526-8,. dadura un prisos la veniturt de 30.003 de galbenT ; §i Domnit no§tri, ca Petru Rare§, erati piritt fie dregatorir regal! cd se amestecd in acest urit pegot care dAdea Seraiului impAratesc§i Pa§llor osta§! slujitod §i femet din bielwg. Althot!, cre§tint, strinsurd de, Ru§T, Moldoveni, Polon!, se alcAtuird indata la Nipru pentru rdsbunärt impotriva Tatarilor, dar §i pentru desbrd- careal in folosul lor insu§1, a prldátorilor 3.Ace§tia, sint Cazacil, al cdror nume, ce insearnnä chaimanale), nu e decit o porecld tätdreased pe care eI o primird §i o flcurd glorioasd in ,analele jafurilor. Cetätit Orheiulut in curind era sl i se dea o tovard§d. cdct supt Bogdan pentru pagubele fdcute la Orheiti se cerea despdgubirT de la cdpitanul de Soroca , o stäpind chiar, in Soroca, pomenita in 1510 §i 1522 4, apol la 1532 5, pentru care Bogdan-Voda capdta mod de peste Nistru, trimetind pentru aceasta la rege pe boierul *erpe. Prin aceasta §i prin cdpitdnia, Vornicia sad starostia, pomenita, a Twit- de-jos, cu oastea sa de Josenr, temeiul Basarabiet romlne§tf se mutase mat spre Miazdnoapte.

1 Isioria armatet, I, p. 21.9 §i urm. 2 Chilia fi Cetatea-Albit, p. 183. 3 Ibid., p. 184. 4 Hurmuzaki, 112, p. 629; 11/, p. 719; Supt. III, p. 9. 6 Coste, urrna§ al lui Peritschil; Studir fi docamente, V,pp. 211.3, 114 4.

www.dacoromanica.ro 30 13ASARAIMA buPi. moAntak mifTISPAN-CRL-MAttit

3. ftnprejurcir1 culturale.

Din actele privitoare la colonisarea

In urmA, Bogdan fiul luT Stefan dAdu o sAlistepe RAut

1 Uricariul, XIV, pp. 148-50. I Ibid., p. 157. Ibid., pp. 81-2. a D. Dan, Putna, p. 88. 5 Uricariul, XVIII, p. 254 ci urm. 6 Dan, Putna, p. 221. 7 GhibAneseu, Surete fi izvoade, V, p. 126. Cf. Neamul Romelneec lite- rar pe April 1912.

www.dacoromanica.ro OTFAN-CEL-MARE 131 13/t§ARAbIA 84

fAtul, pe 24 de zlotttAtAre§t11. Ace last Domn inchinl 4 Leonta,, pomenitl §i mat sus, iezer §i &IA, manastirt Vo- ronetulur, la 15132. Dintre boierif tirnpulut, apor, copiif Iur Ivanco Hanco §i nepotif luf Calian vind, la 1517, Solonetul,capatat de acesta, de la Stefan, Impreuna cu Cosacevtir,Trincintif,Strija- covtif, cu conditie de a sluji la cetatect noastrel, la Soroca; ltg Luca Arbure, Portarul de Suceava 3, pe care apt:4 tinarul sA Cr Domn 11 jertfi. Acesta, Stefan-cel-Tinlr, intlreste unur vechiii osta§ al buniculut §i tatalut WI Dragota Sl.cuianul, ginerele TAu- tulut, satul aruit de Alexandru-cel-Bun lut Iuban §i trecut lul Andreica Cordarul facatorul de coarde pentru arce orl de snit , de la care iea §i numele de Cordarent; in schimb §1 el dase un sat de peste Prut, unde aft fost viitd-, man! Calinian, Iachim qi. Lucacie,§i 380 de ANT tatarest14. La 1522 acela§1 dl voie alugArilor putnent a pescui trer voloace In Dunlre, Nistru §i la Iezer 8. Serpe Postelnicul, cunoscutul rebel impotriva lut Steil- nita-Vodl, avea mosie la PuhAcenif Orheiulut §i la satul zis dupl numele slii Serpent, care furl apor unite intr'o singura stapinire. Le tinea pe la 1630 neamul Boul, si din acesta apor Safta, care fu Doamna luf Gheorghe Stefan, si ea pomene§te ca strAmo§ pe Serpe :de douA orT Doamna dArui, §i pe bant la urml, aceate mosit Jur Stamati Postel- nicul-cel-Mare 2, care adusese slujbe Jul Voda §i la Tarigrad. La Piticent pe Cobile boierul era, supt StefAnitA, Sima Vistiernicul, care vindea o parte, cu 320 de zlott WAITS!, Jut Roman Harnza : satul se nulnia dupl Toader Pitic, an-

1 popescul, pp. 39-40. 2 VartolomeiA MAzareanu, Troronejta, ed. Marian, pp. 68-9, n-I 1. 8 Studit fi documente, V, p. 550, n-I 1. Se maI pomeneste schimbarea mail sat pe Prut de cAtre Isaico, fiul luI Ivanco Tudor, nepotul luI Dan Ceasnicul, cAtre acelasl; ibid. i Archims istoricel, II, p. 86. 8 Dan, Putna, p. 89. 6 Studir fei documente, IV, pp. 274-5, n-I vm.

www.dacoromanica.ro as NPREJURXRi CULTURALk

terior luT Stefan-cel-Mare: el Idsa pe fiica Neaga §i aceasta pe Stanca Lupea Berheciii lua aid mo§ie cu 500 de zlop tdtdre§t1 ". MaT tdrzia, la 1527 Petru Rare§ a§ezatintr'un loc din pustie, in Chigheciti pe Ialpug, mar sus de gura RaduroaseT, in grAdi§tel pe Vitolt 3. Fatul de Ciubdrciti avea, pe atuncT, ca flu al luT Costea Posadnicul,§i el rudd al luT Calian boierul luT Alexandru-cel-Bun, satul SfarosiltI, la Orheiti. El §i surorileiischimbd cu StoboreniT, luap de la zisul Sd- cuianul Cea§nicul, ginerele TäutuluT Logofát, care viclenise pe SteanitI. Tot atuncT se va fi ridicat Maxin Udrea asupra aceluia§1 Domn, §i i se iea partea din Starosilp pe care, la 1528, Rare§ o dd luT Toader Logoatul. SI amintirn a Po- sadnicul fusese rob la Tatar! §1c1-1scosese nepoata Magda, cu 5.000 de aspri FrAtian pircIlabul, mort la 1 543-4 §i ingropat la Pobrata 5, avea CurluceniT Läpu§nef, §i soacra luT II cid m4ndstiriT Po- brateT 11. erbanca la Ciuluc o cumpArd, prin1530-40, de la fecioril luT Gavril Peavetul, Nicoard Pdharnicul DoamneT luT Rare§7. La 1552 Cozma Gheanghea, pircAlabul de Ro- man, al Rare§izilor, §i sotia Anghelina tine* intre altele, BildutiT la Hotin, mo§tenirea luT Bi1iü, luatd pe 300 de zlotT tAtAre§tT de la Nastasia, fata Male!, §1RavacautiT, de la tAlexa Rjavenschii, fiul luT Coste, nepotul de frate al luT Teodor Ord§, nepotul de fli al Maru§cil, fiica PanculuT 8). rdza§ir de la Tome§tiT Grecenilor §i altiT aratd acte de la Petru Rare7. Stefan Rare§ dd apor tot luT Cozma Gheanghea Ora- labul tun loc de pustiiila Ciuhur, in Tinutul HotinuluT,

1Uricariul, I, pp. 149-51. 2 Ibid., pp. 153-4. 8 Popescul, pp. 26-7. Uricariul, XIV, pp. 78-80; XVIII, p. 112 si unn. Inscriplif, I, p. 59. 6 Studiii documente, VI, p. 75, n-1 9. 7 Ibid., XI, p. 47, n-1 1. 8 Ibid., VII, p. 74.

www.dacoromanica.ro STEFAN-CEL-MM1E §1 MSARABIA 83 pe imbe partile Ciuhurulur, care acurn se nurneste Rujint,II". Masia, confiscata un timp, se pare, trece apor de la Grigore Gheanghea Vornicul, fiul CozmeT, la loan Golae 7. In ce fel a urmat colonisarea, se vede dupa hotarele de mar tarziti :unele mosir- cse incep din Pruti merg pan' in Cahul", altele cse incep din Ialpuhi merg iarasr pan' in CahuI". Undeva se pomeneste Putul Razasilor 2. Puturr : al Cichitoair, al lur Stefan Bujac, arata ce s'a facutintàiiI la asezarea in aceste partr ale troianuluri pustiulur. Un alt loc se chiama Biserica, dupa eladirea innaltata de colo- nisatorT 3.

Inca innainte de 1420, facuse Alexandru-cel-Bun, cum am vazut, schitul Varzarestr (?) 4. In aceste part1 durase5i Stefan manastire mare peste Nistru, Capriana, la 35 de chilo- metri de Chisinati 3.Mar tarzil Petru Rares, cu Doamna sifiiI, daruia o Evanghelie la acest hram al AdormiriT, in Octombre 1544. Alexandru Lapusneanu era s'o inzestreze, la 1559, cu douasprezece mosir5. Pe urrna manastireasä- raci insa de pe urma cunor calugarT rar, lenesT, netrebnicr bur Dumnezeil sioarnenilor",i Antioh Cantemir-Voda, la 1698, if facu mar mult railinchinind-o Zografulur de la Athos, unde eraii ctitorT Stefan InsusT sifiul sati Bogdan Orbul6. La 1559 Capriana avea decT satele Lozati, Prea- joltenT, Onestr, Sadova, BalicenT, LucenT, VornicenT, Du- menT, GlavasenT, Bisericanr, Purcanir-de-jossi vir la Cot- narT7. AstazT Inca manastirea pastreaza sese sate curat ro- manestI (Chipriana, Lozova, VornicenT, ScorenT,Malcociii,

Ghibitnesen, Sandei izcoade, V, pp. 226-33. 2 UriCarini, X, pp. 63-5. 3 Ibid Venelin, Dommentc romino-bn1y(lrrV1, p. 61. 5 Arhure, 1.c.,p. 320. 6 Munoriile societali1 din Odesa, an 1c441, p. 349 §i urm.; Uricariul, IIT, p. 272 §i urm. 7 Archiraisloricil, p.10.

www.dacoromanica.ro 34 BASARABIA Dt1PAITMOAIITE4. LUI §TEFAX-CEL-11Akt

Condrita) §i pArtI in alte patru (endrenT, Todore§tT, Po- päuti, Parchina). Ajungem astfel la ruperea din trupul Moldove a intre- guluT Tinut pana la Bic, precum §i a raieleT tighinene, la marea loviturA din 1538 a SultanuluT Soliman al II-lea.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL al III-lca. Asezarea Turcilor In Basarabia-de-josi lupta Moldo- venilor pentru reintregirea terii.

.Mr?' 1?are sitrniasii soi :Tureif n .juimitatea de jos a Basarahiei. Expeditia Sultanului Soliman, fAcuta pe la Isaccea si cLacul Galben), II aduse pAnA la Suceava si päria la Ben- der, unde fAcu sA se aseze marmura amintitoare a faptului glorios a a calcat supt potcoavele cailor sal) pe neascul- tAtorul Voevod care indrAznise a sta impotriva puterii sale impAratesti '.Dar, laplecare, el nu lisa numai un Dornn mai prost, pe Lacusta, fiul hi! Stefan-eel-Mare, numit $tefan si el insusi, darsio tara mai micA. Tighinea se pre- fAcu in Bender, a poartá), cAtre viitoare cuceriri in Polonia, §i noul hotar cuprinse, mai tarziii, si CiubArciul si CAusa- nit, cu tot Tinutul 'Ana la cursul Bicului. Raiaua celor douà cetilti de la MiazAzi se indoise astfel. Locurile luate astfel de Turd nu erail prea bine locuite. Astfel in Mart 1535 Petru dtdea lui Tomsa de Ciubarciii ca rasplata ChisinAul, tChisinAul-Mare?,sili§tepustie pe Botna, tintre Dobra siOale»,vecinii, ca sAfacà el satul, menit sA se prefacA numai prin mina strainului intr'un oras mare, dar care nu e decit in mai mica parte al nostru 2. In ce priveste originea nurnelui ChisinAii, nu e nicio

,Vemoriile societafil din(Mesa,XIII, pp. 263-4. 2 Archira istoricit,11, p. 83.

www.dacoromanica.ro 56 PETRI] RARE 1 UIRMASIY SX1 indoiall :§i el vine de la intemeietorul satuluT, de lamo. Gasim doar in 1610 pe un Lazar Chisänati intreboierif Moldova (numele vine din Chi§anea ;cf. flijdaii, din Hijdul, Codaii, din Coada, Buzad din BuzA) I. Si alte daniT aleluT Rams pomenesc--am vazut-o cpustia). La 1568 se arata din Constantinopol ca hotarul luT Ferhad Ceaus, delimitatorul din 1538, e acesta :clinia, plecind din malul BiculuI, ar merge spre Vadul Iurdil pentru a trece de acolo la Geamene §i de la Geamene la Feriste Iurdir §i, suindu-se de acolo la punctul Alarica, ar merge supt dealurile vechiuluI Behan, pentru ca sajunga la sAlasele Rominilor din Botna §i Medemieli. Ea s'ar prelungi apoT la Ciatal-Iusuf pentru a se indrepta pe urma spre izvorul Babagi ; de acolo spre Bosine si de-a lungul drumuluI celuT mare ce vine din Akkerman, ce-1 lasä la dreapta, la dealul de la Izvorul Pirchlabula Ar nil-T.1A de acolo catre lacul Vocurdina, trecind dupa. Botna si Cabarnica spre a ajunge la Nistru) 2.

Dar boierif simtira o adinca durere pentru aceasta pierdere, a doua zi dupa biruintile luT Stefan si celor do! urma§T aI luT. Stefan cel noü, Lacusta, fu invinuit a el a vindut tot termul de la Dunare pIna in muntI, precum si Nistrul tot si, nearatindu-se in stare a lua innapoI ce se pierduse, cum era somat, se ridicara impotriva luI preten- dent!, Ora ce, la urrna,Turcul) din Scaun fu ucis. Il§i in§tiintasera: c Daca nu veI capata innapoT acea parte a teriT ce a luat-o Turcul §i nu te veT impotrivi aceluia ca s'o unestI cu obladuirea ta, sa fil incredintat ca,infdti- §indu-se un al treilea dusman, orfcare arfi,caresit rivneasca. Domnia, vom trece la dinsul§i nu te vom maT privi ca Domn.) Si el, saracul, care avea aceiasT rana in su-

1 StudiTfidocumente, VII, p. 369, n-I 2 2 Iorga, Documentei cercetdrt, p. 176. Numele sInt date asa cum le cuprinde actul turcesc. 0 arnânuntit 5. cercetare geograticti, in comparatie cu harta lui Dimitrie Cantemir si a !WI Rigas, ar perinite o identi- ficare.

www.dacoromanica.ro ASEZAREA. Turwtr..on iN HAskriAnIA-DE-Jos 37

flet, vorbise de foame §i lacuste, de lipsa banilor, de moartea lur loan Zapolya, Craiul unguresc, de la care ar fi putut cere ajutor, §i se rugase a fi a§teptat dor anT' ! Urma§ul sail, Cornea, fidallul Bogdan-Voda, care-§1 zise Alexandru, incepu cu o navälire asupra Tighiner §i Cetatil-Albe, prinzind macar oile din care se hraniali Ieni- cerir §i oprind pe negustorir turd aflatr in cale 9. 800 de alai-I turd furä batutl linga Cetatea-Alba, mahalalele Chi- lier arsera §i Sultanul le refacu apor, dupa ce capul rAs- culatulur cazuse supt secure la inceputul Domnier a doua a lur Pare, care merse pana la Tarigrad ca sä fagaduiasca altfel de purtarr.i, chiar supt Rare§, vestitul negociator la Poarta Ieronim Laski, care §tia ce zace §i in inima lur Voda §i in a boierilor, putea sa asigure cä el (nu pot su- feri cu nicrun chip ca Ii s'a luat partea cea mar frumoasa a Moldover, 3. Cu atit mar mult, cu cit se vorbia ca §i Or- heiul va avea soarta Tighiner4. Cit prive§te Hotinul, in 1538, el fu asediat de Polon!, vechr du§manr, pentru Pocutia, ar lur Rare§: loan Tarnawski, biruitorul de la Obertyn, incepu impresurarea la 18 Au- gust §i dupl doua saptaminr Moldovenir primiati conditiile regelur, pastrind insa cetatea. De n'ar fi fost oastea polonä acolo, e de crezut ca Soliman, care se pare a fi venit pe aicea, ar fi facut cu Hotinul ce facu §i cu Tighinea 5. Ce- tatea rämase deer moldoveneasca pana ce o darui Despot, in .1562, lur Albert Laski pentru a i-o lua insa din mina. Indata o arse, ca sa inlature banuielile de catre Turcr, Alexandru-Voda Lapu§neanu 6, fiul unel Basarabence, acea

1 Pentru unul din ace§tI pretenden0, ridicat de Spalarul Iurie, v. Archiea istoria,I1,.p.125. 2 Chiliai Cetatea-AlInt p. 186 §i urm. 8 Hurrnuzaki, III, pp. 215, 217. ChiliaiCetatea-Albd, p. 323, n-1 mu saü Studiri documente, XXIII, p. 46, n-1 XLV. 6 Istoria armatef, I, pp. 265-6. 8 Iorga, Nouveaux materriaux, p. 85.

www.dacoromanica.ro 38 YETPU 1IABE I unMA§II s

Anastasia, iubita luI Bogdan, care e ingropatä la mAnds- tirea RiscaCind Bogdan, fiul acestuia, fit mazilit de Turd in cursul uneT aventuroase cillatoril de Mire in Polonia, tindrul Dornn dAdu Hotinul Polonilor 2. Pentru Chiliai Cetatea-A1b5, pentru Tighinea, pentru pdminturile pierdute, chema la lupta strdinul Ioan-Vodd Despot pe boieri,urmasi alRornanilor), de si pe urmd, cind Ldpusneanu se adaposti la Chilia innainte de a pleca spre Tarigrad, acelasi Despot se rugd de pace pe lingd mdretuli ca un tatd) sangeac al cet4I, din ntamul luf Malcociii3. indatd, Inca de pe la 156o, se infatisard, si in luptele dintre Despot si Ldpusneanu, cu Durnitrascu Vi;nievietchi, nepot al unei fiice a kirtefan-cel-Mare venind din ostroavele NipruluY, Cazacifcpragurilor), Zaporojenir. La Chilia si la Brdila in ultimii anT a! luf Soliman se tineau seici anume pentrua-Timpiedeca de la pradd. Un sangeac de Cetatea-Alba aseza in Scaun pe acel nou Ioan-Voda, cdruia calugdrit prigoniti de dinsul, pentru banii birului si banif rdscoalei,irdadura numele de cceI Cumplit. Acesta incepu cu incercarea de a scoate pe Polonii din Hotin. cari se puturd insd apdra. Palatinif de hotar trecurd apoi pe malul sting al Prutuluf intr'o campanie de rdsbu- nare, dupi care urmil un al doilea atacla Hotin. Numal cind Bogdan pribeagul trecu in Rusia Taruluisi loan se inchind vecinuluT de peste Nistru, ostasii lui Dobrosolowski pArdsird. cetatea. Impotriva Turcilor, cari cereati un tribut mai mare, im- posibil, Domnul chemd atund pe Cazaci. Cu dinsiT batu pe Munteni, cari-I aduceail un inlocuitor, pe Petru *chiopul. Cazacil mutara eimpul de lupta in Basarabia, lovind Tighinta

1 I nscripf it,I, p. 54. 2 Archiva istoricit, I ',p. 76. 8 Hurmuzaki, II 3, pp. 392, 394; 6t(pi. n 1, pp. 129 31,

www.dacoromanica.ro WZ4RE1 TURCILOR IN BASARABIA-DE-JOS 39

aiCetatea-Albei. Un indemn al partiduluf crestin intre boierf nu e insI de loc cu neputintA. Prin aceleasf l'inuturf de peste Prut venirA acum Turcif pedepsitorf al luf Cigala- Zade, renegatul genoves. loan pArAsi lagArul sAil de la Husi si, lingd CAtlabuga Jultefan, pe malurile laculuf Ca- hululuf, chiar la ivizea Turcilor din vadul IsacceT, se dAdu hipta. Roscanif, unde loan, trAdat de af sl, fu incunjurat si silit, prin lipsa de apl, sl se predeie, erail asezalf prin locurile acestea unde foarte de multä vreme satele roml- nest!, intAid pustiite, ail fost inlocuite cu cislele Tatarilor Polonif furl pedepsitf pentru Cazaci printr'o ravAlire de Tatarf, cari stAtead acum, ca garnisoang permanentA, in cele douA cetatf din jos ca si in Tighinea.in schimb, la 1576, Cazaci incercad sl se suie cu scarf pe zidurile Ce- t5 si Benderul if vAzu iarAsf in orasul deschis, la varnA. Prada si cpetreCerea , lor pe aid urrneazA apof an pe an, intr'un timp cind el dail, dintre voinicif rominf af1A- tori la ef, Domnf Moldovef. La 1583, Benderul fu asediat in toata regula §i sangeacul luf, ucis, cum se intimpla indata si cu vecinul Ad de la Liman. Cetatile arserasi in 1585, si Hanul Islam-Ghiraf trebui sa alerge aid, unde i se intimpla si moartea, fiind ingropat in cmoscheia cea mare, de la Cetatea-Alba, Akkerrnanul turco-tatar. Se urrnâ asa pana in vremea luf Mihaf Viteazul, §i expeditia lul Hidir- Pasa beglerbegul, care, prin Isaccea (Oblucita), Lapusna si Hotin (Iulie 1589), ajunse Oa. la Sniatyn, nu izbuti sA dis- trugA aceastä plagA a Cazacilor. La 1583 ei prAdad iarrnarocul Orheiuluf. Pentru Aron-VodA, prietenul hi! Mihaf, pe care Tatarif, venitb prin Bender, il cautasera in Iasf, silindu-1 sa se rascumpere, ef asediarA din nod Tighinea §i in acest timp cazu siIsmailul, Smilul, unde se gasira tunurf cu sterna luf Hunyady (22 Mart 1595). Cetatea-Alba nu fu crutata de acest nod avint de revanfcl cre§tina, in care

O Istoria armatet, I, p. 323 si urm. Pe Cogilnic, la RoscanI, tocmaI pe locul lupteI din urma a lui Ion-VodA, unde se varsA SIngera In Cogllnic", se judecti la 1594 rAztisiI din neamul luI FAdor Gug cu eel din al luI Dumitru Rosca, maI vechiti (Uricariul, XXIII, pp. 41-2).

www.dacoromanica.ro 40 PETItU BABES SI ORMASIL sXi gindul, banalaiinteresul politic, casio mare parte a cltilor, erait romane01'. De alminterea numat la Tighinea atacul fusese al Cazacilor. Hanul insust veni, tot pe la Bender, in toamna anulut acestuia, pe cind Sinan-Pasa trecea la Giurgiu impotriva lut Mihar ca st izgoneascd pe Stefan Rdzvan, inlocuitorul. Jut Aron, prins de Ungurit din strajasasidus in Ardeal la inchisoare lungd cit viata 2 Era vorba sd se facil din amiudoud terile provinciT otomane siin tabdra tdtd- reasca, se si gdsia Ahmed, cumnatul Hanulut, numit ca sangeac al Moldovet intregT. El fu silit,in Octombre, sd se intoarcd : in fata hit rdsdrise, la Tutora, cu ostire polond aleasä, acel Hatman i Cancelariu loan Zamoyski, care avea ca supremä ambitie intinderea regatulut pdnd la Dundrea- de-josi Marea Neagrd. Incd odatd, la 1596 Tatarit pdtrun- sera in Basarabia ca s pedepseasca printr'o pradd siste- maticd pe Mihat el insust :Hanul iernd la Cetatea-Albd 3.

Dar partea de Miazdzi a terit rdmasese totusT romdneascd, afard de Chilia si Cetatea-Alba, dintrecare cea d'intAhl nu mat avea vre-o insernnAtate miIitar, iar cea de-a doua nu se putea cuceri. Numele romdnestt periserd asa de putin, incit la 1760 inca se zicea : Cetatea-AIbi Tighinea, Bende- ruluti Akkermanulut Pangla 1777 se mat intilnesc numele de Srnil si Sacce 5. Hotinul avea, in 1581, 5.901 de ot (I 500 Birladul, Trotusul0iBacdul nict 3.000), Ldpusna 2.84o, Soroca 5.000 ; Orheiul nu e trecut :se vede ca nu &idea ot Domnulut 6.

Chiliai Cetatea-Alba ; Hurrnuzaki, XI, Prefata; Istoria arnutt(t, I, p. 410 si urm. 2 Pentru un aderent necunobcut al WI Raman, Cobtila,N. Ghiba- nescu, Suretei izvoade, V, p. 125. 3 Istoria armatei, I, spre sfirsit. 4 Documente Callimachi, II, p. 123. 5 Documentei cercetarI, p. 165. 6 Hurmuzaki, XI, p. 22 1 si urm.

www.dacoromanica.ro ASEZAREA TURCILOR IN BASARABIA-DE-JOS 41

Ca dovada de poporatia deasl din aceste pgrtl, iatA in- semngrile Vistieriel la sfirsitul veaculur: In 1591, Soroca avea la bir 1714 terani cde istov", 204 (Arad', 114 curtenl, 14 vcitcug, 193 de nemeA 48 de popi ; IIotinul, din aceste categoril : 1916, 232, numaT 77 de curtenT, cu 41 de vatali, 122 de neme0 0, 95 de pop ; Orheiul 2.657 toamenf cu sArach, 380 de curteni, 226 de nenzeq1(firlpopT deosebi); Chigheciul vecin, 2.260 de teranT, 2 20 de sn-acT, 268 de eurtenI, 50 de vita;a, 325 de nemeyi, 68 de popi ;La- pusna 1.538 si 288, 48 de &Arad la(Slobozia CeacWor, (Ceacirulur?) si 5 sracr, 42 de vAtasT, 501 curteni, 352 neme0, b9 popi Num5rul eel mare al negustorilor armenT fäcuse sa se ridice in orase, ca ila Cetatea-AlbA, Ismail si Bender, bise- rid armenestr 2. Si, in pgrtib de jos, urmeazá colonisarea. Ureche, sfet- niculluTPetru Schiopul si pe urrra al lui Aron-Vodd, epi- tropul fiilor luT Ieremia MoviI, cApata de la acesta, in Mart 1596, un sat dornnesc pe Ialpuh, BArbosir, tpentru a el slujit Domnier-Mele bine si cu dreaptA credinta cind aü venit Razvan asupra Domnier Mel; cum si la alte trebr si slujbe a' Domnier Mele si ale terir) 3. El curnpara apoT de lanearnurile Puica siGrecul satul Puicent pe RAut, cu «mitr, helesteie imorb, pentru 200 de talerl4. Drag-hid Bogza Logoatul, si el boier, inca de la Bogdan Dipusneanu fusese prins de Tatarr in 1574 la Putna are intre alte mosir Stdpinestir pe Cahul, cu moarg., danie de la MIricai DrAgllina, aroaba lur Stefan PircAlabului), care Marica-1 intiase. Asa de puternic era elernentul bAstinas in aceste locurr, incit ronulnete seria pc la 1580 insag begat de Bender, si scri-

Ilurmuzaki, XI, pp. 218-9. 3 Studiti documente, I-1I, p. 430. 3 Uricariul, XIV, pp. 160-1. 4Ibid., pp. 161-2. 5 Ibid., XW1, p. 257.

www.dacoromanica.ro 42 PETRU HARES SI URMASII SAY soarea luT e destul de interesantA pentru riispindirea gra- lulu! nostru ca s'o reproducern §i aid 1 : tEU, Ali-beiii de Tighinea, scriii mult.r, viatA §i sA- nAtate starosteluT [polon] de Rascov. Dup' aiasta daU §tire dumitale ca sl §titT dumneavoastrA sA nu vA hie nick) grijA, nide teama, de nemicA, ce sA hiti foarte cu pace bunà de cAtrA noT ; c'am audit ca vA terneti. Atita doarA de vetT Mnui pre noT, atita, ace c'am mars de-am lovit neste sate de-am luat citiva robT, pentru ace c'aU fost vina lor, cAce c'ati prins neste spaheT [cAlArT cu feude] de-al no§tri : decT, pentr'acel lucru s'au acut aceasta. IarA de cAträ noT bine sA §titT a va sintem foarte cu pri'ntA bunl si stim prie- tensugul cel bun si vA sintem cu toatA inema §i cu toatA credinta. De-aiasta vA dam §tire. De la Domnul (slavoneste), amin. i in cea carte ce s'aU scris roseste, sA cauti cum e scris :tot este de folos, cAtrà dumneavoastrA, cu pace in toatI vremea. De-aceasta sA se stie. i, altA, pohtesc pe dumneata ca sA-ml trimitT un poloboc de horilcA, sA-rnI hie de Ilanul, cl este sA vie spre (sic) la Tighinea, §iti-1voia plAti cu ban! dumitale, nouA ; dar foarte te poftesc sl mi trimitT curind, pAnA nu vine Hanul.i ml rog si-mi trimitT pre cest om al mieil. *i sA nu mi-1 zAbovestT..i-tT voia mai trimete carte roseascA dumitale, de verT sti de tot.) De fapt Ali-beid scria pentru horilca Hanului : acesta, ca bun Musulman, se opria numal de la bAutura vinuluT, care, acesta, era prevAzut in Coran. Starostele de la Rascov va fi fAcut inca de atunci un bun negot cu produsul velnitelor de pe mosiile Domnilor poloni, produs care gAsi totdeauna o bunà cAutare in Polonia. SA nadAjduim insa cl, dusmanT aT pAginilor, ccetele) din Hotin, OrheiU §i Soroca beail tot

1 Originalul,in Biblioteca Zarnoyski din Varsovia; edi0e, cu particu- laritatile scrisului, in Studif fi, documente, V, p. 391.

www.dacoromanica.ro AgZAREA TURCILOIS IN BASARABIA-DE-JOS 43 vin de tard !Pe atunci, la1583, Ndddbaico e pircalabul de Orheid 1. De cealaltd parte a cunghiulun) basarabean,inchis la Nord prin vechiul zid gotic al ccheilor BiculuL., acum in ruind I, spre Ldpusna, incunjuratd de codrir ChigheciuluI, at cAror locuitorI rdzboinicI se si .ivesc in marturil istorice pe acest timp, pdziad alte ccete). Inca din vremea lur Joan- Vodd-cel-Cumplit scrid din cBaistr) tradAtorir acestuia, Mur- gul Vorniculi SlAvild Hatman, pircllab al Sucever, pe linga Vornicul (Terir-de-Jos) Patea, pe lingdIlie Mare- SpAtar, demnitate munteand, introdusa poate de loan insusr, si.Toader pirctilabul do Chiglacian. Inca de la intemeiere, Galata capata intre altele DrOga- netif pe Cahul si parte din iezerul Cahulului socotit la Ti- nutul Chigheciuluf 4. Si mdndstirea Taziàü avea in 1595 la Chighecid un sat, Taal-en!, si cdpitan nu se afla Inca acolo5. Starostele de Chigheciti apare insd pe atund,i pentru aceleasI scopurI :fost staroste era la 1598, cind Tinutulla- 3iloravea un Mare-Vdtaf si al Husilor ua Vornic, Bar- bocce. La Ldpusna aflrun pe Vel VOtaful Bodeid la 1581 7. La 1588 se crease si o cdpitanie aid, la Lapuvia, dindu-se influentulur strain Camdrasul-cel-Mare Bartolomeid Bruti 8. In orasul chiar care ddduse Moldover, prin Anastasia, fatA de tirgovet de aide. pe Alexandru Ldpusneanu, se aflad dee!, pe linga pircOlab, ;i Marf-Vataji ar TinutuluI,precurn, in altd margine,la Dorohoitl, pe lingO urednicr domnestr iun hotnog,

Ilurniuzaki, XI, p 899 3 ]poteba unct oripul ha tame in art icolul, altfcl frunto.., al lul Hasdeil, 'wroth's si de Arbure, /.c., nu SO rarinut pc niciun argument serios. 8 Documentul 77 LXXII al Acadcmici Routine; berunalat in Studit pi documcntc, V, p 71, n-o VI Hurmuzaki, XI, p. 907. 6 Archira istoricd,, p 181. Studa yi documentt, VI, p. 15, No. 16. Poate c i biv starostele "Df.mian, poincnit in ace1as1 act, ba 11 fast tot la Chigheciii. 7 Gitsitn pe piredlabul Luca la 1655 sipo chehaia Dumitru diacul incl. din 1606; Studili documente, VII, p. 373, 9, n-le 1-3. 8 Hurmuzaki,1111,pp. 95-6.

www.dacoromanica.ro 44 PETRU RARESI URMA§I! SAT statea vgtahul, Marele-Vgtah pe la I 590 se nutniaii Mihal- cea§iConstantin, iar pircglabul un Toader Cehan, din neamul cgruia eraii sa fie DomnI. Autoritatea lor nu inlg- tura insg pe a §oltuzulu!§icelor doisprezece pirgarT, in drept a pune pecetea cu crucea in mijloc §i inscriptia cPe- cete Lupo§ni, a. Pircglab de Ciubarcia ggsim la1559 ; pircglab §i hotnog!, la 15921. CiubIrciul acesta basarabean fu,de al- minter!, Ong ma! trziü un insemnat centru catolic4. In sfir§it Tinuturile de grgnicerT fiber! la Prut, GreceniT §i Co- drul, se formeazd numaT dupg. i600 5.

*i la Orheirc, pircglabul apare din noii in luptele lu! Joan cel Cumplit cu cetele tgtgre§tT, ca §i apo!, in Domnia tul- buratä de neobositI Cazac!, a lu! Petru *chiopul. Acuma sint chiar do! tovarg§! : Cristea §i Danciul (i573-4), cgrora ii urmeazg, se pare, Negrilg, iar, supt Petru, acel Pirvu care fu räsplatit de Domnul sgli pentru cg biruise pe nlvälitorT in urmgrirea lor peste Nistru, la Pereiaslavl".*irul noil al pircglabilor se incheie ins g. peste putin. Pentru Tinut era un VAtag, cunoscut pe la 158o, Turbure, iar ora§ul i§! avea

1 ibid., V, p. 73,n-1 x;p. 74, n-1 xiv (documentul 27/LXXIIIal Academiei Romine). Adaugim, pentru a intelege deosebirea dintre aceste dreg:11136i,in- semnarile urmatoare: Pircalabi de Cotnari,1568-9, Studiiiridocu- mente, VII, p. 370, 4, n-1 1. De Dorohoia, 1658;ibid., p. 371, 5, n-I 2. Vatari do Iasi, ibid., p. 372, 7, n-1 1. Pircallb la 131cail, un fido dascal 1718, ibid., p 369, n-1 1. Starosti de Putna si Agiud, 1620-1; ibid., VII, p. 364. n-le 2-3. La 1655 li se zice pircalabi, ibid., pp. 364-5, n-1 6. Pit% calabi de Focsani, 1688, ibid., p. 368, n-1 15. Pireálabi de Tinut (la Su- ceava), 1650; ibid , VII, pp. 102-3, n-1 4. De alininterea Inca din 1552 era si o trecatoare pircalabie de Iai, cu Bodeiüi Spancioc capIr- cälabi (ibid , VII,p. 74). Un Mare-Vatag de Vasluiii, 1598; ibid , VI, p. 141;n-1 7. Pentru Marii-Vatafi, v. idem , pp. 533, 548. 2 Ibid. 3 Studiii documente, VII, p. 370, 3, n-1 2. 4 Ibid., I-II, p. 102. 5 Documentepcercetdri, p. 47, nota 1. 6 Am tiparit actul respectiv in ConvorbirZ literare, pe 1900, Crenica.

www.dacoromanica.ro 4EZMIEA. TURCILOR IN BASARAMA-DE-JOS 45

§oltuzulpe acel timp Pantea§i eel doisprezece pirgari1. LApu§nenii avead vite multe, §i astfel, cind Iancu-Vodä puse vAcAritul, dijma boilor, ei se rAscularA ridicind ca Domn pe Ioan-Vodä Lungul, care, cu Chigheceniilul, fu bAtut la Balota pe Prut 2

SA nu uitAmRenitsad Tomarova: el inlocuia de la1538 ca port dunArean Chilia pierdutA.. Despot, in cAlAtoria sa pe DunAre, ii cercetA 3, §i vedem, la sfir§itul veacului, cum care ale cArAu§ilor din Ia§l duc pe acolo mArfurile, intre care yin de Malvasia, ale Evreilor din Constantinopol 4. Mai sus, in Hotin, gAsim un pircAlab cu vAtahul sAil de pu§carT), sad mai multi vAtafi cu pu§carif, §i dof manic! sad vame§i. Soltuzul§i pirgarii eel doisprezece aratA la 1603cum Machidan din FAtcAuti §i rudele vind o mo§ie la Dumeni ;§i ei avead deci, ca altil, din alte tirguri, acest drept de mArturie la vinziri5. Pe la1560era culegAtor al veniturilor vAmil 10.000 de florinl pe an NicoarA, care fAcea §i negot de boi pe seama Dornniei. Despot il inchise §i-I luA averea. Petru LApu§neanu, luind, cu ajutor polon, Moldova de la Aron-VodA, tAcu vame§ pe Andrei Damao (da Milo), Grec tarigrAdean, imprumutAtor alWI, de sigur, §i avem o parte dinregistrul Ail de vamA, in care se cuprinde §i ci§tigul de la bilciul, iarmarocul Hoti- nului, in sumA de3.453de taleri ; de la ctirgul d'intAid el iea503numai ; se pomenesc §i caravane din Constan- tinopol, Evrei veniti pentru cumparaturf, etc. Din acelea§1 acte avem in aceia§1 epocA pe Hulub Trohin, care fácea negot de bof §t de postavuri le§e§ti ori postavuri de Co-

1 Studili documente, p. 74,n-1 xv (documentul 100/LV al Acade- mia Romine). 2 Istoria artnatel, I, pp. 343-4. 3 Cf. si Sommer, Vita Despotae, ed.Legrand, Deux vies, Paris, 1889; Hurmuzaki, II, pp. 424, 512. lielafille conierciale ale ferilor noastre cu Lenibergul, din Economia Nationala", Bucuresti, 1900, p. 87. 5 Uricarittl, I, pp. 157-8. La 1588, vataf1 erad Macsin, Danciul, Or, linschi, Iurie, Dragsan; ibid., XIV, pp. 159 60.

www.dacoromanica.ro 4.6 PETI1U EARLS SI URMASIT sJ

Ionia 1 $oltuzul se zicea, poloneste, voit, §i avea doisprezece pirgarT : pecetea ar insemna un ostas cinchit ca de pindt sad ochire, cu cite o stea de arnindoul partile. Frail doug bi- sericr : una intre zidurT, iar cealaltà jos, in oras : ruinele celef cu podoabe gotice, se vgd si azi in minunata cetate uriasg care, refacutg §i mgrita, farg indoiala de Petra Rares, din piatra incadratä in caramida foarte rosie si tare, stgpineste pang departe largul curs linistit al Nistrului 9. In Maiil-Iunie i600 apArura aid ostasiT ILA MihaT Viteazul, arzind si sate intregT, ca cZelina din jos de Medveja), care era, dui:a o danie de la Petru $chiopul, a WI Birladeanul, Logoatul tgiat de Aron-Vodg. 3. c$i insumi Domnia Mea, scrie Ieremia, cimpreund cu boieriT si arhiereiT am fost in chisT tot acolo in cetate, unde siboieriTBälsestT[Lupul Bal§e Sulger §i fratiTluT,Grigorie Pilharnicsi Gheorghie pire17iab de Or1icij si surorile lor Tudora si Antimia, fiit lul Cirstea Bal§ biv Vornic si nepoata lor Tudosca, totT nepoti si stranepotl ai luT Bulhac §i aT luT Die Musteatä biv Pos- telnic], impreung cu noT Incaail fostinchisT in cetate,, robindu-se chiar Tudosca de ccgtanele cele pgg-ine) 4. Aid stgtu citeva luni de zile, izgonit de MihaT, Vodg Ieremia, si fratele saü Simion, cu familiile lor, care Doam- nele Elisaveta §i Marghita si copiii lor ramaserg aid pang la asigurarea, in iñoi, a 1ini§tif,supt paza ocrotitoare de ostasTpoloni neaseultgtorTsipretentiosin.$i,laintors, Domnul sprijinit de puternicul Zamoyski vorbe§te cu durere de pedeapsa teriT din partea pgginilor, de tprada TA- tarilor, cind am venit Domnia Mea in pgmintul DomnieT

I Regal:Wecu Lembergul, p. 41i urm. 2 Shull! si documente, V, p. 81, n-1 uS (acte ale Mitropoliei (uinIas,4, la Academia RomIna). 8 irricarinl, I, p. 159. Ibid , IX, p 432. $i Grigore Dorm icl lua mo§ie aid, cu loc de rnoarl, In valea ce vine catral Cerlina" (ibid., pp. 152 8). Ierernia Intare§tepi Vinzarea, fAcuta Ia Dumeni, la Ezerul-Alb", uncle aü kiezut Schinme", In Tinutul Hotinulni, de Tudosia fata litI Ioachim", ml Fedor Pit tirelul, In 1599 (ibid., I, p. 557). 6 Doamna luI leremia-Vodd, In Analele AcadendeI RornIne" pe 1910.

www.dacoromanica.ro A§EZAAEA TURCILOR iN 13AS&RABIA-DE-10S 47

Me le, din cetatea HotinuluT, cu o§tilele§e§tI, atunce cind ail umplut TatariT pAmintul nostru a Moldoveb 1 Cum eraii atunci cetAtile din jos §i satele, curat romlinWi, ale BasarabieT, afara de cetele rAtAcitoare ale Tatarilor din jos,ni spune Francesul Francois Pavie, baron de Four- quevaulx, care sträbdtu intreg Tinutul la 15852: t La gurile Dunn-4 se prind multime de moruni, pe cari i-am vAzut vinzindu-se, onr, maI degrabä, dindu-se in dar cu cite doT solizi (sous) din baniT no§tri bucata, dar a§a de marl incit fiecare putea inarca un catir. De aceia nici nu fac pescuire a§a de mare, cu toate ca sint foarte bunT de mincat, decit pentru a-T spinteca §i a li lua icrele... De-a lungul acestuT mal, in maT multe locurT, am vazut familiT care-§1 schimbail sala§ul din vreme in vreme dupA Aune :n'ad altd locuintl decit arute cu patru roate, foarte lungärete, in care ad maT multe caturT, §ila capAt o moara de vint, cu patru pNra la §ese pinze, ca sd facI faina, §i le trag, unde vreall el, mai multe pArechr de caT orT de bo1... La §eptezecT de mile de Chilia intrarAm inteun rid frumos §i mare al Turcilor, anume Turla ;la zece mile in susul ei se afld ora§ul Akkerman, unde mergea ca sangeac acela ce gAtise cele doug. galiote. Pe riul acesta Turla, care cred sa fie cel ce se nurnia odatd Nistrulsail Tyras, se vad vara o grAmada de viet5t1 midi, care dimineata se nasc ca ni§te viermT §i fug pe apd, la amiazi fac aripT §i zboarA spre term §i la apusul soareluT pier : mi se pare cA am cctit intr'un istoricvechiii ca filosofilnaturiTli zic elemere. Akkerman e ora§ din Moldova, pe care Sultanul §i1-a supus acum 95 de anT, ci§tigindu-1 asupra Genovesilor ;e a§ezat pe termul riuluT Turla, avind la unul din aceste capete o cetAtuie, cu multe turnurT, zid indoit§i §anturT adinci, dupa datina din vremurT, dar, precum se §i poate

1 I. N. Halippa, Truditi besRarabscoi gnbernseca ncenol arhivnot kom- missii, II, 1902, p. 231. §i urm. 2 Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 34 0 urm.

www.dacoromanica.ro 48 PET111.1 RARE i IMMASItSAl

bine alcatuita ;mahalalele sint cu mult mal marl decit orasul,i casele toate, de sus pana jos, tot de lemn, ne- gasindu-se piatra decit cu greutate mare. Acest orasse zicea odata Moncastro saü Cetatea-Alba,i aid a trebuit sa deprind mestesugul de drumet, negasind nici cai, nicT trasurT, ca sA ma duel la Curtea Moldovei, incotroplectit, incarcind un car cu boT cu toate ale noastresicu ceva merinde, cu atit maT de nevoie, cu cit nu se gasesc decit rar locurT pentru a le innoi. Astfel, dupa o zi, trecuram de satul PurcarT ', care des- parte pamintul turcesc de tara MoldoveT, si de citeva alte locurT sarace, potrivit cu tara,care nu sint vrednice a s e pomeni :asa de putin locuitsi de putin roditore acest loc, afara de pasunl, unde se afla foarte multe vite, boT, caT, oli capre, pe pret mic de tot. In lungul drumurilor merg totT cu frica mare de spre partea unor hotT ce se zic CazacT, izgonit1 de prin Poloni a, Rusia§ialte terl vecine, cari, stringindu-se la olalta, sperie tot Tinutul,i noT, cari n'aveam alt &alas decit sesurile si padurile, eram silitT sa pazim toata noaptea ca sa nu fim prinsT pe neprevestite,i sa aprindem focurT marT ca st ne aparam de frigurile cele foarte marT, cu pri vire la care nu maT zic nimic, cacT nu mi-ar crede ceTcari,n:Tarasind toata iarna odaia cea maT calda din casa lor, nu pot sa--,T faca o parere despre ce este in aceste OW de Miaza- noapte. Cea mai putina neplacere era pentru nol sa ne gäsim in fiecare dimineata, la trezire, cind voiam sa plecam, uzI 'Ana la piele de bruma foarte imbielsugata pe aicT,§i unif maT suptire imbracatr din ceata noastra isT pierdura un- ghiile, avind, pe linga alte nacazurr, si pe acela de a vedea pe d. de Montallays bolnav de moarte, ajuns asa de slab, incit stomahul i se atingea de spinare, si n'aveam, ca sa-1 ajutam, decit pine uscatai pastrama. Ii tiram cum puteam, cind pe jos, cind In car, si rideam une orT, cu toate neajunsurile, de un om al d-luT Octavian, care, stiind putintel

r V. Chiliai CM-dm-ANY, p. 206, nota 1; aid, mai sus, p. 33.

www.dacoromanica.ro A§EtiLlIEA. TIJRCILORINBASXRABIA-DE-IOS 49 slavoneste (!), indeplinia pe iIngä noT rosturi de talmaciii si de obiceiii de caraghios, jucind el singur comediT in care inf Itisa desavirsit cu glasul, fapta§i schimele treT, patru rolud de o data. Prin sesurile acestea sint multe dud i locud, unde ni petreceam vinind in cale nesfirsite felurT. de pasarr, precum padurile ni cladeati noaptea vinatoare, tot asa de pla- cuta, de mistrett si de ursT, pe cari-T asteptam din virful copacilor, cu arcele ce ni luasem fiecare de la Akkerman si,claca s5lasu1 nostru era linga padurT, aprindeam de jur imprejur un foc mare, si puneam la mijloc caruta noastra, dormind noT pe saltele dedesupt. In drum, calauzil nostri ne invAtara sa mincam o iarba ce se gasia in mare imbielsugare, ale cariT for era5 asemenea cu ale cepel salbatece celef lungT,iar gustul ca al ustu- roiuluf,fara insä ca mirosul sa ramiie in guru orT sa se intoarca din stomah, daca o stropiaT indata cu yin, care e asa de rar, incit noua, cad duceam putintel in caruta, venia5 sa ni-1 ceara de foarte departe, cu rugatninte mare, pentru bolnavi. Ace! putinteT oamenT pe cari-T vedeam locuind pe alo- curea aceast g. tara, sint pacatosT si saracT, imbracatI in pier de oaie §i, la picioare, in loc de inealtaminte, alte pieT sail muschiii orT scoarta de copacT, legate si strinse dedesupt §i de-asupra cu o funie, asa incit, asa impiedecatT, mergea5 cu greutate mare. A noua zi in sfirsit trecuram Prutul la Tutora., Urmeaza intoarcerea, treT zile printre cimpii oarecum lu- crate, astfel : tHotinul e un tirg mare, in josul caruia trece apa Nis- truluT, pe care aril numit-o maT sus, la Akkerman, Tuda ; pe thalul careia e o cetate mica, incinsä cu zidurT innalte de caramida, facuta ca din vechimei strajuita din toate partile. Tuda, care trebuie trecuta cu luntrea aicT la Hotin, des- parte tara Moldover de provincia Podolief, care e a rega- tuluT PolonieT, §1celd'intaiitora§ unde se ajunge e Ca-

www.dacoromanica.ro 50 PETRU RARE§ sl muusIT skt menita. Pe aceste drumuri intilniam adesea cite douazecT, treizeci de call, ca acelea de mal sus,si pe fiecare din ele o fata ce se intorcea de la tirgul din apropiere : toate fuarte trumoase (bellesextrêmement),desi gra meste- sug, cu forTinpar, ca sa arate ea sint demaritat ; cumparam de la ele in treacat lapte, prepelite ce se zic in limba lor asa§ioua, cu care ele-si umpleail carutele 'Ana sus, asezindu-le cu virful in sussi mergindi stind pe ele fara sa se strice (!).)

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL al IV-lea. Tatarlicul"i expeditiiIe turco polone din veacul al XVII-lea.

1. Lupte basar«bene py`iv« la JTasile Lupu. Cantemir Mirzacul si Bugeaeul Nogailor.

Urmarea Imprejurarilor rgzboinice din vremea lui Miha. Viteazul fu asezarea statornicIaTatarilorin Bugeac pentru ca st aibà paza noastrài pentru ca sà impiedece, intru cit era cu putintg, návglirile, tot mai indrgznete, ale Cazacilor, cari pradg. Soroca, ucigindi pe locuitori, la i6o1, cari se intorc in 1602 si se arata si in Dobrogea, la Cons- tanta, in anul urmAtor, cari ardi Ismailul si Isaccea la 1604, cari se intimping la Dungrea-de-jos in 16o6, cari rgs- bat in 1612 Ong. la Varna si Mesembria, fgrä a mai pomeni isprAvile lor mai Urzii I.In schimb, la 1617 Turcii atacaii Rascovul de peste Nistru, iSchender-Pasa stau in tabgra de la Soroca, Ong ce se incheiè in vecingtate pacea de la Bussa sail Jaruga 9. Si tot la Soroca se incheiè intre Radu-VoIi printul ardelean Gabriel Bethlen, chernat de Turci in ajutor, un tratat de aparare reciprocg 3. Hotinul, cedat vecinilor iocrotitorilor de peste Nistru

I Chiliai Cetatea-Albd, pp. 217-8. 2 Analele Academie! Romine, XXI, p. 149; lorga, Gesch. des osmanischen Reiches, III, p. 369. 3 Studir documente, IV, p. cx.m.

www.dacoromanica.ro tg LUPTE BASARAIIENE PXNX LA VASILE LUPU fried de Constantin-Vodd Movild, cel scos de Turd in 1612, rämäsese, aproape neIntrerupt, in minile Polonilor, §i dupd ce causa Movile§tilor, represintatd la urrnd de nenorocitul tindr Alexandru-Vodd, du§mlnit §1 de Orheient 1,cari se rdscoall de doud ort impotriva kit, fusese invin sd. cu de- slvir§ire, la 1616. In anul urmätor insd cetatea tu pärdsitd de Hatmanul Zolkiewski, §i piralabil lut Radu-Vodd Mih- nea, Iacomi §1 Iona§co, intrard Inca din iarna 'n cetate 9. Lini§tea fu insa foarte scurta in pärtile acestea de peste Prut. Vintul aventurilor norocoase aduce in Scaunul Mol- dove! pe Morlacul Ga§par Gratiani,t Frinc, de lege §i ( Frinc , de gindurt, care tintia la neatirnare, la cucerirea Ardealulut, la Innaltarea printr'o sigurd prietenie cu cre§- tinit de peste Nistru. Iatä-1 dect ucigind pe Turcit din Ia§T, ca odata Aron-Voda §i Mihat Viteazul, §i aducind in tara Int pe acela§t Hatman Zolkiewski, inlocuitorul §i mo§teni- torn! politic al lut Zamoyski. Dar §1 acum erail la indamina Tataril §i Pa§a acestet granite, sprijinit in strdjuirea sa ne- adormitä pe Silistra la Dunare §i pe Oceacov la Nipru. Fara sä fi atacat Tighinea §i Cetatea-Alba, dupa plan, dar ocupind Hotinul, unde Gratiani facuse pircAlab pe Annibale Amati din Pistoia (la Galatt era c conte, Montalbano din Bologna) 3, Polonif ajunsera la Tutora, unde visail de o noua biruintd : vremurile erail !ma schimbate, §1 in curind trebui sä se inceapa primejdioasa retragere spre Nistru (Septembre 1620). In drumul spre Hotin peri insa §i Hat- manul, de sabia unlit Tatar : in cetate, Moldovenit voiail sa ucida pe comandantul Italian,care fusilit a chema trupele din Camenita, ale starostelut Kalinowski4. De alminterea nict Orheienit nu suferiati pe Ga§par-Voda, §i etri- dicard pe un (Domni§or, dintre et, al cam! nume nu-1 cu- noa§tem, §i, odatd cu acesta, perira §i. unit capital-A de la

1 Baret, In Papiu, Tesaur, II, pp. 37, 62. El ar fi fost uniti cu Tatara, si i-ar fi Mut cumnatul domnesc, Visnievietchi, IMO Iasl. 2Cronica lul Piasecki, p. 302; Uricariul, V, p. 220; X, p. 151. a Analele Academiel Romine, XXI, pp. 49, 106. i Ibid., p. 50.

www.dacoromanica.ro TATARLICUL* ST EXPEDITIILE TURCO-POLONE 53

Orheiii,,pe cari VodA strAinulII mustrA in sirbe§te : cSA avetl inimA curatA cAtre Domn !,'.

El o pAziaii atunci cind corturile Padi§ahului se ridicarl pe malul Nistrulul. Radu-Voda venise insu§l, din Tara-Ro- mAneascA unde tusese mutat, §i in locul lui Alexandru Ilia§, Domnul Moldova, care nu fAcuse pregAtirile dupl cuviintA, fu numit din nod Stefan Tom§a care se gAsia in alaiul im- pArAtesc. Prin stAruintile lul Radu §i ale umului sAil de incredere, Cretanul Vevelli, se incheiè la 9 Octombre 1621 pacea de la Hotin. Ca o urmare a a, Polonii din cetate, cari tinead gata pe candidatul lor la Domnia Moldova, PAtra§cu MovilA, fiullui Simion, menit sA ajungl marele Mitropolit Petru al Chievului, mintuitorul §i organisa- torul Bisericif Ru§ilor de Apus §i, prin aceasta, al intregii Biserici ruse§ti, se intoarserA innapoi in Camenita3.cHo- tinub, spune textul tratatului, va fi restituit a§a cum 1-am gAsit acum cu oastea noastrA, Domnulul Moldova (De datoria de 100.000 de florini a Movile§tilor nu se mai vorbe§te 3. Astfel se puturA scoate osta§iImoldoveni cari plziad de nAvAlirileprAdalnice ale joimirilor Craiulul in StefAne§ti la 41.10, locul dintre Hotin §i Prut fiind pe atunci aproape nelocuit, macar pe margenile drumului cella mare. In 1629 Miron-Voda Barnovschi petrecea in Ilotin, cu grija certelor dintre puternicii sal vecini. Gel d'intAiii pircAlabi furl Gavrila§ §i Ciogolea, cArora ii urmA, supt Va- sile Lupu, Dumitru Buhu§, apoi Vistiernic 6. De la 1630 innainte, dupa ce gindul Polonilor de a se

1 Miron Costin, p. 269; Colectia de docurnente Bielowski, pp. 355-7. 2 Analele Academiel Romine, 1.c., p. 49. 8 Cala torI, ambasadorli misionart, din Buletinul SocietAtiI Geogra- fice", 1898, semestrul II, p. 7 §i urm.; Cronica luI Naima, In Actepi fragmente, II, p. 60; Archiva istorica,I,p. 90 §i urm. CithYtorl, etc., pp. 13-5. 5 V. Uricariul, XVIII, p. 489 §i aid, rnaI departe. In fata Orhe- iulul stateaa Irma TatariI, cad prädar4 Moldova in 1624; Studit # documente, IV, p. CLI, nota 5.

www.dacoromanica.ro 54 EAPTE DASARABENE PANI LA VASILE LUPU

arza in Nord nu izbutise, se descbide in Basarabia alta problema : aceia a partilor de Miazazi, unde o indrazneatA apetenie de TatarT, Canternir-Mirza, autA, timp de vre-o zece anT, in necontenita staruintai lupta, sa intemeieze, impotriva Turcilor Silistrei, pe care o si capata pentru sine ca Pasa, a Hanului din Crim si a Moldovenilor, un Stat noti, de amenintare, de stoarcere si de jaf. Ina din 1622 cirmuitorulmaluluTMarii, la gurile Dundrii) incepea prA- daciunile sale, care-I duserA pAnA la Pocutiai Ora la BuzAti (1624). La 1625-6 se luarA laConstantinopol, dar numai de groaza Cazacilor rdsplatitorT, masurI impotriva luTiHanul petrecu citva timp, trecind pe la vadul Bende- rulur, la Cetatea-Alba ;Tura pretindeall a ail mutat in adevar dincolo de Nistru ceteleluTCantemir. In 1627 insA, odata cu expeditia lui Sacagi-Pasa la gurile DunArii impotriva Cazacilor, spaima Polonilor si a ce- lorlalti crestini din vecinatate, se intorsese. Numarul cCan- temirestilor,, oamenit saT, se socotia din partea turceasca la 3.000 de ostas,i gata de lupta. Cantemir schimba pe atuncii pe Hani. Tratatul turco-polon din 1633, incheiat dupa ciocnirea la Prut, in locul zisCornul-lui-Sas), a Ta- tarilor cu Polonii,i dupa lupta acestora cu pa§a granite dunarene, Abaza, la Studenita, pe Nistru,prevazu in zadar izgonirealuT,nefiind eine sa izbuteasca intr'o incercare asa de grea. In locul firmanului de mazilire, el primi caftan si sabie de la Imparatul sail, pe care-I asculta numai atita citiftrebuia ca sA se mentie, in margenile largi ale poftelor siindraznelii sale. TotusT,i prin stAruintile, intovArAsite de darurT potrivite sibogate, ale noului Domn rnoldovenesc Vasile Lupu, care nu mai era, ca innaintasul sl Miron-Voda, afirtatul, Ta- tarilor, Sultanul Murad se hotari sa isprAveasa. odatA cu aceste pradaciuni tataresti, care-l.faceail sl piard A. prin raz- bunarea neintirziatA a Cazacilor. Inlocuitorul lui Abaza, dis- gratiatiucis, Murteza-Pasa, avea sa indeplineasa opera de curatire.ITtrebuira insa ani de zile pentru aceasta, de si Inca din 1634 un simulacru de strAmutare netrainica se

www.dacoromanica.ro ITATARLICULI §I EXPEDITHLE TURCO-POLONE 55 indeplinise. 0 clipd chiar Cantemir se infdtisI ca apdrd- torul credincios al intereselor otomane impotriva unut Han trdddtor, Inaiet (1637). Acesta rdmase insd biruitorsiiz- goni pe vechiul dusman, care prin Dobrogea, unde nu se putu tinea, merse, spre indreptAtirei cerere de ajutor,la Poartd. In lipsalur,Tataril rdmast se ucideati intre et, in- mormintindu-se in Cetatea-Albd trupurile hat Calga si Nu- redin, fratil biruitorulut. Pedeapsa cdzu atunci asupra lut Inaiet, dari asupra lut Cantemir, cari furd zugrumatt la Constantinopol unul dupd altul. Apot un fost Mare-Vizir, Mohammed-Pasa, numit in locul lul Murteza si al hit Che- naan, veni la Dundrea-de-jos ca sa inldture peCantemi- restb, Vasile-Vodd merse sd-1 intimpine in pdrtile Smi- lulu! (Ismail), innaintind apot cu oastea sasi cu vecinul muntean, Mate! Basarab, pdnd pe la Cetatea-Albd. Aceia dintre Bugecent Cali nu voird sd treacd innapot supt as- cultarea Hanulut, de care se temeati, furd primitt in Po- ' Ionia, fiind incepdtorir Lipcanilor de mat tdrziii 1

in ce hal Idsaserd Basarabia ni putem inchipui dupd constatarea boierulut Teodor Ianovict cd cintre Nistru si Prut n'a mai rdmas o casa) 9. Domnia lul Vasile Lupu a insemnat o lungd si binefácdtoare odihnd, asigurata de un Domn istet sit bogat, pentru Tinuturile basarabene, care-t datoresc asa de mult. Cind fu chemat sd ajute la expeditia turceascd din 1637 impotriva Azovulut, Vasile insust venisi la Orheiii si la Dundre 3. Biserica din acest tirg, a Sfintulut Dimitrie, inceputdi isprdvità de dinsul, in vremea cind avea lingd sine pe Doamna Tudosca fata lul Bucioc i pe fiul lor loan 4,ca si cea din Chilia, a Sf. Nicolae, lucratd de

1 Chiliai Cetatea-AlM, p. 223 si urm.; Iorga, Studit asupra istorief Rominilor in secolul al X VIII-lca, din Noua Revistà Romina", pe 1900; corespondenta olandesl, in S1udi i documente,XXII. 2 Hurmuzaki, XV, p. 998 si urm. 3 Studir yi documente, IV, p. ccv; Documentele Bistrird, I, p. 74,n-1 xcix (si in Hurmuzaki, XV). Facsimile al inscriptiei, in Arbure, p. 291. Mai e Inca o biserica' ortodoxai una armeneascA(ibid.,p. 290),

www.dacoromanica.ro 56 LUPTE BASARABENE PANI LA VASILE LUPU

la i-idMaid 1648la i-id Maid 16581, o spun aceasta. Cetatile full intarite, si panI §i la Tecuciii gasim pe vremea aceasta, la 1638, pircAlabI 9. Pentru a se intelege insa insemnatatea economica a Ba- sarabie pe aceasta vreme de aproape douazed de ant li- nistitf, e de nevoie a infati§a organisarea militara, de teranf fiber!, a urmari schimbarile in proprietate, intinderea boie- rimif capitaliste, macar in unele partf, pe ruinele razIsimif ce nu putea raspunde birul in ban!.*i, data fiind insemnatatea nationald a acestor conditir agrare, o desvoltare cit de mare se cuvine pe deplin.

2.Viafd romeineascd in satelc,cetii(ile fi tirgurile Basarabiet. BoieriI marl cumpari intaidin partile hotinene, care avead pentru el indoita inlesnire ca erad linga Suceava §i ca putead ingadui legaturf cu Polonia, unde Stroicestif, Movilestif, Birnovenif (Barnovschi), Gligorcea Craciun, nu numaI cA-§I avead prietenf, dar 41 capatara §i diplome de indigenat, ca nobillaf regatuluI, cu drept de adapost §i mo§i1 peste Nistru, cum le avea §i cite un Domn, ca Petru *chiopul. Domnia 41 pastra pana tarziiilocurile de la Nistru §i Prut, asupra carora ingrijia Marele-Stolnic3.Altfel insä ea trecea satele domne§tf, cele de ocol ale tirgurilor, in stapinirea familieT domnitoare, care le impartia, dupa. datori1 de recunostinta §i interese bane§tf, manästirilor §i boierilor.

Inca de la sfir§itul veaculuf al XVI-lea, Vartic, ruda, se pare, cu infiuentul boier al Rare§estilor, capatase de la Ale- xandru Lapusneanu, cu intarirf de la ceflaltt Domnf, pang. la Ioan-Voda cel-Cumplit, sotul Maria! fiica pircalabuluf de Hotin, Lupea Huru,sili§tea Andreicautif sad Bozovintil, §i el se intinsese §i in alte chotare domne§tb, ca Solonetul,

1 Ibid., p. 302. 2 Ghiblnescu, Surete fi izvoade, V, pp. 203-4. 8 Minn Costin, in Archiva istoricet, II, p. 176.

www.dacoromanica.ro TATARLiCUL0 §I EXPEDITIILE TURCO-POLONE 57

intrind astfel in lupta cu razasif de acolo, Liciul din Sin- cautT, cu urice de latefan-cel-Mare, Marco, Moise. Supt Petru *chiopul vedem pe acelasi Vartic nemesul trecind mosia Varticenii lui Gavrilas Logofatul al doilea, care tinea pe Mariuta, fata lul Simion Stroici Vistiernicul, pentru 66o de zlotT tatarestr I. La 1578, Ivancu pisarul lesesc tinea Vistearca, intre Le- venti, Medveja, Varticautr si Preacautr, pe care o vinde ILA dani de la Hotin) pe 200 de zloti tatarest1 '. Supt Iancu Sasul Gherman Hara Sulgerul si rudele se Mil la Perhautir de la Nistru si Cupcici la Ciuhur 8. Boierul lui Petrucliiopul, Pilipovseld, de la care se nu- mesc pang azi Pilipautif dorohoienr, avea, pe la Hotin, case \la Mihalcautr'. Intre noil proprietaa ridicati in aceasta jumatate a doua a veaculul al XVI-lea sint§iunii dintre razas1 chiar, §1 preotiT inruditi cu el. Astfel popa Romp din tirgul Hoti- nulul iea, la 2 Septembre 1588, cu 200 de zloti tataresti, innaintea pircalabilor Gheorghe §i Francescul, mosiile Bir- novul, in parte, Ploscautir, Cotunul, de la rudele sale Drutea nemesul si sora Achilina, caH le aveaii mostenire de la (moasa lor Tatia, din drese si intaritura de la Alixandru Voevocb 5.

Neamul Gale, Golaie, Basarabeni unul, Ieremia, pircalab de Hotin sail staroste de Cernautl 6, fu tradatorul lui Ioan-Vocla cel Cumplit avea peste Prut Rujintii pe Ciuhur, cu loc de moara, jumatate din satul de obb7ie GolaWii, cu loc de moara pe Botna,. Burnarestil, intemeiati de un Bur-

1 Uricarial, XIV, pp. 151, 155 si urm. Iltizesii ucisesera niste Greci supt Petru Rues, si de aceia li se confiscase mosia. 2 Ghibanescu, Surete fi izvoade, V, pp. 334-5 8 Studa fi documente, VII, pp. 208-9, n-1 2. 4 Uricariul, X, p. 108 6 Ibid., XIV, pp. 159-60i regest in S'tudiI fi documente, VI, p. 89, n-I 1. 6 Hurmuzaki, XI, p. XXVII.

www.dacoromanica.ro 58 \rink ncoiXNEAscIt nar (Bernard) §i loc de moarg. pe Bic :ele trecurg la ml- ngstirea din Ia§1 a familia, Golia

Stroimtii stapiniaii proprietatl intinse, ca mo§tenitorT, mult timp cgzut1 in neinsemnätate politicg, alStravicilor) de fapt Stroici :fluallul Stroe de odinioargpe Simion Stroici Vistierul 11 ggsim cumpgrind de la Ivancea diacul polon mo§ia hotineang Grozentr, pe care o lasg apoI ne- potulur Miron Barnovschi, care fu Domna.Nu §tim anume ce avea peste Prut cellalt frate Lupu, care-§1 zise polone§te : Luca ; fiul sga Ionasco insg mo§teni mosia de la Volcinetul So- roc51, pe care, la risipirea iute a averil,o cumpärg un urmas al bgtrinulul Täutu, Milial Tautu, pircglab de Hotin 3. La Orheiii, Tilita fu vindutg, dupg moartea mama sale, Pgscglina, de acela§1 Iona§co mIngstiriI Sf. Sava din Ia§f 4. La Soroca in sfirsitsatele Albe§tI pe Solonet, Balane§t1, Iong§estil pe Rgut trec, cu toatä- impotrivirea rgze§ilor, la Arsenie lost treti Logoat, vre-un urma§ de Sorocean §i el, pentru 380 de galbeni de aur Moviktii par sg vie si a din aceste pgrtr, care, prin rgscoale §i lupte necontenite, is1 aratg rolul precumpAnitor in istoria Moldovel pe la i600. cMosii) episcopuluI de RI- dAutT,apoI Mitropolit, Gheorghie, si al luI Ieremia, viitorul Domn, dgduserg mgnastiriI Voronetul, care avea, cum §tim, §i tbalta cu hotar, Leonta, la Nistru, satul Sublinti la Soroca. Ieremia4 lug apol ca dornnesc, alipindu-1 la Napgdova §i flgaduind aluggrilor un altul, care nefiind dat, Voronetul reintrg in drepturile sale, recunoscute §i de Doamna Iere- mini,Elisav eta ; supt Radu Mihnea apoI se inggdui \TAU- manulul satragg strginl, cRusl, Le§1, Ungurenr, Muntenl,

1 Uricariul, IX, p. 140. 2 Studiliidocumente, XI, pp. 49-50, n-1 44. 8 Ghiliãnescu, Huretei izcoade, V, p. 174. 4 ibid, pp. 172-5 ;Uricariul, V, p. 215. 5 Ibid., pp. 259-61.

www.dacoromanica.ro TATAILicuLaSIEXPEDMILE TURCO-POLONE 59

Sirbh, inteo slobozieVascan Movill, pircMabul de Hotin in 1563, al Jul Despot, o ruda a luf Ieremia, si sotia Nas- tasia aveailNelipoutif Hotinului, cumparat Inca de tatal s.11 ide Dumitru Movila(Movili14),Mare-Vataf poate de Dorohoiil de la un Dinga pe300de galberif thtaresti,i dupl. Vascan ramasera in curtile de acolo mazilul Ionasco cu doua surorf 2. De la sotul ei, Ioan Movila Marele-Logofat, avea Maria, mama Voevozilor Ieremiasi Simion, Iurcenif in Soroca, pe cari-f lasa Jul Alexe Mustata

,ce all fost parcalab, -ibanuim unde : tot la Hotin3. Mitropolitul Gheorghie cumpara de la urmasele luf Luca Arbure din vremea luf ,5tefan-cel-Mare,jertfa luf Stefanita, pe urma caruia niciodata nu se mai ridica acest vechiil neam,Stanilestif FIotinuluf, pe care li-I da apof indarat ca sdiea Solca Gheorghe Izlozeanul, pircalab de Hotin, tsocrul, ori ginerele Ieremiei, cumpara si el in apropiere, Coteleva, Sancautif, Margenintif,ii3nsisqitzis 0 Novo- Selqa, de la un Gheorghei ginerele sail, Constantin Rosca 5. Cons- tantin-Voda Movila, inlocuind razesif, pe cari-f deposedase de sigur, vinde unef rude de aproape, Chirita Paleologuli M-- rical, vaduva luf, mosia Vasilcaul, c din ocolul tirguluf Sorocei), Cirisnovatul vecin, linga Troian si tnotiä fintinf, ;ele trec la manastirea GolieY, care mai avea part! din Stoicani, jumatate din Stolniceni sail Poliribenii chiarto poiana din hotarul Sorocef), stringind astfel tirgul din maf multe 041; mai tärziil tot aid calugArif capatarl de la Alexandru Movila, ultimul represintant al dinastief, satul Vosca a. Get dof sot! ieaili Birecanif la Bic, in Lapusna, de la razes"' ce se co-

1 Iazgreanu, Voronepa, p. 51 si urm. 2Archiva istoricit, III, p. 202. Cf. Hurmuzaki, XI, pp.L-Lt. La 1587 Inca DumitruMONila avea Nelipoutil la llotin, pentru care mhrturisia la 1599 Gheorghe, pircalabul de acolo; &Ida'0documente, VII, p. 209, n-le 5-6. 0Archiva istoricd, I1, P. 128. 4Strait ci documente, XXI, p. 281 si urm. 6Ibid., V, p 397. 6StudiIidocamente, VII, p. 211,n-I 15Interesante nume de ra- as1: Nistor, Doica, Draguta, Axinia. V. si Halipa, 1.c., ActeleChi- sinauluI.

www.dacoromanica.ro 60 InATI itotaXNEAsa boarA din strAmosIdAruitf de *tefan-cel-Mare insus1 Maria Paleologa dAduse mAndstiril Pobrata si un sat la LApusna, CiocAnestif 2 Maria maica Movilestilor avuse din altA asAtorie, cu Balica, pe vestitul Isac Balica Hatmanul, care peri ca hain in lupta, pentru semintia luf Ieremia, cutefan-Vodl Tomsa. Din mostenirea lui biruitorul dArui, pentru vre-o datorie de banT, Mareluf-Vames Manolachi, un Grec celd'intAiii ce se aseazA aid, intre urmasif vechilor ostasf colonisatorf , patru sate,Rogojenif,Vistiernicenif,fostf in 1525, prin danie domneascA, aI CAprienef 3,0iRosiecif pe RAut, in Tinutul Soroclf, ccu vaduri de mon i cu bait! cu pestea, pe linga Muscenf la Nistru 4. De la dinsul va fi avut Solca, prin aceasta manoasa confiscare, Ustia la Orheiii, (pe malul Nistruluf, unde cade Rautul in Nistru, 5. La caderea Tomsef insA, supt Moise MovilA, ruda lui Balica, el insusf si altf Movilestf 41 luara partea din marea avere ramasa farA stApin :prin dania laPirlitf, in Soroca, pe care i-o fAcu Moise-Voda, la 5 August 1631, ajunse astfel stapinitor basarabean Eustratie al treilea Logofat, vestitul cArturar, tra- ducAtor de nomocanoane, de cart! bisericestfi probabil si acela al luf Herodot °. Ir Miron Barnovschi, si el un Mo- vilA, dupA maica-sa, desfAcea din mosiile Bakal Racintil pe Nistru pentru a-f da luf Constantin Stircea 7.

Ca sot al Ilene!, fiica luf Ioan-Voda MovilA pretendentul, alt mare carturar al Moldovef, cronicarul luptelori sufe- rintelor din acest timpi, pe de alta parte, si el un ucenic al scolilor polone, un iubitor al rosturilor pe peste Nistru, unde gasi mai tArzia un bun adapost, Miron Costin ajunse mare stapinitor de pAminturf intre Pruti Nistru. Nu putu

Halipa, /.c., II, p. 230 0 urm. 2 Studiti documente, V, p. 82, n-I 19. 8Halipa, 1.c., I, p. 216. 4 Uricariul, V, pp. 221-2. Cf. ibid., p. 378 0 urm. 5 S. Fl. Marian, Condica Solcd1, p. 66. 6 GhilAnescu, Surete # izvoade, V, pp. 156-7. Uricarita, XVIII, p. 399 0 urm.

www.dacoromanica.ro tTATARLiCULII F EXPEINTULE TURCO-POLONE el sl smulgA LarionestiT (Soroca) mArastiril Sf. Sava, care o cApAtase de la Ienachi Postelnicul, proprietar si dinsul prin vre-o danie a Jul Stefan Tomsa 1. Miron cApatA insA si stapini in pace acest vast domeniu basarabean :Sanclutif, Rusintil la Hotin, CrAncAutir, Chipicica, CotujeniT, Zmun- teniT, ScobirceniT, Oprisenif, VaslAutiT, Sudarsca, Brazautir. Coselnita, BuzeniT, BArbova, CAcAceniT, Ba'rbuscaniT la So- roca, MAucAutil, Vepreuca, Tirobcenif,CucuietiT, MArcu- lestiT, Rogojenir, pe RAut, Davida laOrheiii, tde spre Ti- ghine,si am pomenit numaT acele sate la care e pomenit Tinutul, in lista imenseT aver! teritoriale 2. NumaT tpentru plata datornicilor sAT si pentru comindul sAils), el lAsa, dupA impArtirea celorlalte sate intre tref feciorT si maT multe fete, Davida, pe care maT tArziii eraii s'o usurpe Turcif benderliT, Coicenil pe Prut, la Tinutul IasuluT, si satul sorocean al MA- teutilor 3. Safta, fiica luT Miron, avea in Tinutul Iasilor, MA- lestiT pe Prut, SociT, Cirpitir, CAcAceniT, Cosernita si Silistea Tirlestilor, GirboviT, BuzeniT si Zmultenil la Soroca, in stirsit CArAimAnestiT, satul urmasilor luT CArAiman, la Vadul-luT- VodA pe Nistru, in pArtile OrheiuluT 4. Iar Maria Vistierni- ceasa, altA fatA a cronicaruluT, trecea in familia sotuluT, Ilie Cantacuzino, iar apoT, neavind copiT, in aceia a luT Iordachi Cantacuzino Deleanul, cBudele de la Soroca, in MovilAil), Usihlibif si alte mosif de dincoace de Prut5.

Venind la altele din neamurile nota ce se ridicA la inceputul veaculuf al XVII-lea pentru o hegemonie politicA de citeva deceniT numaT, ptinA le rApun si pe dinsele GreciT si boieril Teril-de-jos, maT apropiatT de DunArea intru toate stApinitoare,Grigorcea Creiciun, cetAteanul polon, clAdu Vo- ronetuluT TAistrenif si Hlinovul, 4ce se chiamA Cobulta,,

1 Studititidocumente, IV, p. 270, n-1 cu. 2Archiva istoria, III, pp. 281-3. 8Studa fi documente, V, p. 133,n-165.Cf. V. A. Urechià, Miron Costin, Opere, regestele de clocumente. 4&rail fi documente, VII, p. 340, n-I 16. 5Ibid., XI, p. 80, n-I 144.

www.dacoromanica.ro 62 LUPTE BASARABEISE PANA LA VASILE Wird

din sus de Räut, pe care un timp le usurpa unul din to- varäsiT de rascoala aT luT Balica, Trifon Clucerul 1. Glienghea Logofatul, ruda prin sotia sa cu StroicestiT 3, avea Chelmestil in Hotin, linga VarticautT, un Toderasco VarticovicT era Inca pircalab de Soroca pe la 15803, iar Iurasco, fiul Hat- manuluT Vartic, si trateleluTIonasco, ingropat la manastirea Galata, dadea acesteia satul hotinean MalitintiT4 ,si el o dadea de zestrefete!, Safta,care lug pe Lupu Pra- jescul: ii vedem apoT pe acesta in judecata cu urmasiT On- ciuluT Motoc, aT PostelniculuT CraciunsiaTunuT Letea b.

Nicoara Preijescul, tatal LupuluT, era aid, §i in Dorohoiul vecin, un mare proprietar de foarte intinse mosiT razasestI, avind pe la 1617 Cotova pe Cainar, Visoca, da virful Cii- naruluT) mosie pomenita si in veacul al XV-Iea Criv- ceniT in Tinutul SorocaT, GozestiI in al OrheiuluT urmasT ar lui Cozea ,Vasienir pe Botna si acel Prajestl in La- pusna, din care se vadeste obirsia basarabeana a neamuluT 3. Un Voruntar Prajescul Comisul isotia Salomia, cari aveaa un singur flu, Savin, lasa fetelor, maritate cu Grigore Ureche cronicarul (Lupa), Torna Stolnicul Cantacuzino Lupu Bucium, o suma de alte mosil basarabene, dintre care luT Toma-T vinSilistea pe Prub, luT Bucium CumceniT, tot la Prut, iar luT Ureche, pe linga VlasanestiT pe Prut, SträseniT pe Bic, la Läpusna, i Cruhlicenil, al pribegilor de la Cruhlicul hotinean 7. MaT tarziti Ureche ajunge sa aiba. NegrilestiT, Balta, Genele iBritcaniT, in Tigheciul fillciian,smuls de la niste razg.§T al caror neam IT avea Inca din zilele luT Alexandru-cel-Bun.

1 MAzdreanu, Voroneful, pp. 55-7, n-le 2 3. 2 I. Tanoviceanu, in Archira societdfil51inlifire liternre din kqr, III,p. 339. 3 Inedit in 13iblioteca Fundatiei Zamoyski din Varsovia. 4 Archica istoricd,11,p. 144. 6 Uricarinl, XIX, p. 445 si urm. 6 Studa Ri documente, XI, pp. 88-9, n183.Totusi avern PrkjestI in prtileBacAuluI (doul, sate) si ale Rornanulut 7 Ibid., VI, pp. 535-6.

www.dacoromanica.ro (TATAROCUL) §1 EXPEDIVILt TURCOPOLO/sit 68

Inca de la i600 gAsitn pe Capitanul) Donict incunjurat de razesi din Pitusca, Verpca, Sapoteni, Sitanesti, Gatesti, Paulesti, Varzaresti, dintre cari unil sint hotnogiLa 1603 era pircalab de Orheiil un urmas de razasi de peaid, Ignat Ciogolea, incepatorul neamului uneltitoral Ciogo- lestilor, si el avea mosie la Sipoteni 9. Urmasul sail in 1609, Gheorghe, va fi fost din rindul acelorasi vechi graniceri cari cunosteat si fierul plugului si al sabiei Si tot dintre ei se ridica Stetco, om de incredereal lui Stefan-Voda Tomsa, care-I trimete si in misiune laprincipele Ardea- lului 4. Amintim cä la inceputul anului 1617 rasare intr'o manastire un Domnisor care-si zice fiul lui Ioan-Voda-cel- Cumpliti, lasindu-si mestesugul de Ora acuma, de diac§i cizmar, merge la Orheiii, capata ajutatori si se indreapta spre IaT, unde ar fi incercat sa cistige pe Logofatul lul Radu-Voda, care-I da insa stapinului sail spre moarte 5. Unii din pircalabii Hotinului, cum e Spatarul CostascoMa- for,supt Vasile Lupui Istrate-Voda Dabija, ori Toderasco, ail si mosii prin aceste parti, unde ramin 6. Tot asa la So- roca era pircalab in 166o Dumitrasco, care avea de la sotia Anita satul Iuganii, din mostenirea Varticestilor 7. Tot din mostenirea tur Balica, Patrascu Costin Spätarul capata, de la Moise Movila-Voda, Mateutii la Soroca, pe linga Baranca, Noua-Sulita, Preruda 8.

§i Bucioc avea mosii pe aice, vestitul Bucioc care muri tras in tapa de Turd ca indemnator la rascoala allui Gaspar-Voda Gratiani si care maritase pe fiica-sa Tudosca

Shull! fidocumente, V, p. 17, nota 4. Unuia-I zice: Leahul. Cf. ibid., p. 21, nota 1. 2 Ibid., XI, p. 74, n-1 109; Pirvan, In Conrorbirl literare pe 1904. 8Ibid., V, p. 11, n-1 52. .4 Ibid., IV, p. cxxxv, nota 5. 6 Cf. Hegyes, in Trauschenfels. Deutsche Pundgruben, p. 148; cf. ibid., pp. 326-7. 6 Ghiblnescu, Surete7iizroade, III, pp. 136, 292-3. 7 Ibid., IV, pp. 220-1. 8 Studapdocumente, V, p. 533, n-1 10.

www.dacoromanica.ro 84 VIATX ROMINEASCI dupa Vornicul Lupu, menit O. fie Vasile-Vodg. In zestre era satul AndreutiT, §iintr'un tgrziii Doamna Ruxanda se judeca (1674) pentru niste vecinT cu Ilie Motoc, judecata acindu-se la Hotin detefan-Vodg Petriceicu ', cu intrebarea pircglabilor de Soroca. Tot in foaia de zestre a DomniteT erailsi GdozeniT in Tinutul SorocAT, pe cari Ruxanda-1 vinde la 1669 luT Ilie Sturza Stolnicul 2. Costea §i Ilie Bucioc aveati mo§ie la Costesti (Hotin) cu helesta, moarg. in Ciuhur §i doc de moarg.), precum si pod pe dubase la Prut, §iGgureniT, din las!: BuhusestiT, Canta- cuziniT mostenirl pe cel d'intgiti 3. Al doilea Costea Bucioc maT cumpgrg, la 166o, de la urmasiT luT Vasile Brgescul, Dumenil pe Prut (Hotin)4. Din pAminturile familieT Sturza, biserica ieseang Bärboiul cgpAta Urze§tiT SorocAT, cumpgratg de la Ilie Sturza Stol- nicul, si doug morT pe Rgut 2 De la SturzestT trec la Fi- lipestiT muntenT, prin cgsgtorie, intre altele, CAzdnestii din Orheiii, maT tgrziii aT ginereluT luT Mateiil Filipescu,Ior- dachi Caramanliul 8. Dumitru Buhq, a aril vgduvg fu sotia luT Dabija-Vodg, avea intre multele luT mosiT, pe Ciuhur BratesdniT, Talma- cinul pe Nistru (Hotin), s. a. 7.

Sd vedem acum intru cit neamurT ma! mid se impgr- tAsiati de stApinirea pgmintulur basarabean. La 1611, ra- zesiT Condrea fiul luT Petre Traistä §i Dota vind locul lor, cu prisacg, (la Bgtrina, la put), luT Nicoarg Uricar, aducin- du-se, din causa vecingtAtiT, §i mArturia mari1or-v1taj1 §i a §oltuzuluT §i pirgarilor de Lgpusna 8. La Ciripcgil §i Nico-

1 Uricariul, X, pp. 168-9. 2 Ibid , XXIII, pp. 260-1. 3 Ghilminescu, Surete fi izroade, III, pp. 288-90. 4 Ibid., IV, pp. 164-5. 5 Uricariul, IX, p. 145 6 Studil fi docurnente, V, p. 408. Cf. ibid, p. 410 7 ibid., VI, p. 77, n-I 21. 8 ChilAnescu, Surete fi izroade, V, pp. 241 2-

www.dacoromanica.ro *T&TARLI(UL 1 EXPEDITITLE TURCO-POLONE 65 resti (Soroca) stapiniail la 1618 Alexandra si Ghedeon, fiii lul Voicu fost Logofat-1. Tot pe timpul lui Vasile Lupuca- patara mosie in Tinutul Iasilor peste Prut, la Dumestf sad Tocsobeni, Gheorghe Kotnarski, pisarul lesescsi crotmis- trul domnesc, Roszczicz, cari-I trecura apoi lesuitilor din Iasi, facindu-si acolo si odaie de vite ; biserica ortodoxa,cia- ditde un boier, pusera ei sa o strice,tcà far' de stire noastra s'a5 fostu facut pe mosie noastra, dupa marturi,'. De Hotin se tinea supt Movilesti§isatulireutilor, care trecu apoi, supt Vasile Lupu, in minile Neniului Vornicul". Ianachi Postelnicul cumpara de la urmasii Ulmanului, proprietar supt Ioan-Voda-cel-Cumplit, si de la Vasile Dagan satele Ulmeni in Läpusna, pe Botna, si Diecil, in acelasi loc ; sora sa Vambula si sotulei, Hrizea, le tree apol tot Vornicului de gloata Neaniul, la 16444. Gheorghe-Vodatefan aseaza la Pulbereni, pe Cogilnic, cu valea Namisnicul, pe Luca pircalabul sad de Lapusna sisotia Gherghina ; el aü si cvalea Buciumului, pe Tanusa. Luca ramine in aceste part!, §i la 1669 el era pircalab de Chisina5. Morile trecura 6 apoi la neamurile inrudite Arbure §i Iamandi. Lapusna era aproape,si mai tirziii tirgovetii luadfara drept dijrna6. In apropiere capatai biserica Sf. loan Zlataust din Iasi paminturi 7, precum §i satul Hance§ti, cu.rnosia Bolde sad Baloia §i Craiestii8. Intre multele mosil ale lui Trod i-Dabja chiar §i ale Doam- nef Dafina Buhu§ era si Ustie,la Orheiii, data apoi Bir- novel, Zalucenii, Vitoltil s. a. 9. In ce priveste pe alti boieri, un

studil 7i doeutnehte, XI, p. 90,n-I186. 2 Ibid., LIT, p. 86. 3 Uricarinl,XIV,p. 98. 4 GhibaneC11, Suretes/iizroade, V, pp. 305-6. 5 Uricariul, XXIV, p. 423. Ibid. 7 Ibid 8 Ibid, p. 426. 9tittliTi dotumente, VII, p. 318, nota 1

www.dacoromanica.ro 56 vliTi nomKNEAseX fost User-Mare, la 1624, avea Tesautil '.Tot pe atunci se ridica la insernnatate si neamul unit! diac basarabean de pe Cogilnic,Cogalniceanu, care primia delaMovilesti satul TAlaiestr, intrind in gilceava cu razasil de acolo unul din el se chiama Pintece-Verde ,pentru silistea Calm& tuiul si dreptul de a face helesteil pe pirati 2Totusi ef Ca- patara silistea, unde seaflailla 166o fill luT loan Cogal- niceanu, alt diac intre el Vasile si fetele 3.

In aceias1 epocA alit! Vasile Lupu, insfirsit, Cantaeu- zincti4 incep O. se implinte pe aid. Constantin Ciobanul zis asa poate pentru marele negot de oi basarabene cu Tarigradul pe care-I facea, di de zes,re Logofatulig Tor- dachi Cantacuzino CheImestif, cari trec apor la fiul acestuia, Ionita A. Constantin Stircea, pircAlab de Hotin, si sotiasa, fiica fostului Mare-Logofat Patrascu, ail mosie la Cotiugera, pe Prut, pe care o vind aposi luf Iordachi Cantacuzino 3.Ur- masiT luI Iordachi insusl aveati pe la 1700, intre altele, Trifluti1 la Soroca, t cu pod in Nistru si cu vad de moara in Nistru,, Bojovita, Hlinaia, Marcoretul si Ilisautif, Tribi- sautiT, Dimidenii, RasteulBuzovita, MandacautiI, (Bras- teile), Carlacaul, Romancautif, Chilimestil la Hotin, Pui- cestiI la Lapusna, tin tbraniste}, Ploscurenif in Tinutul Ia- silor c cu lo..: de helesteil in Ciuhrusicu mor1}, de la Constantin Ciobanul Postelnicul; NavArnitir, tot acolo, Stol- nicenil, Stingacenii, Zahaicanii, de la Vasile Macri, Halintil de la Varlan Bontas, Portorteasa, Razana de la Toader Cuza, si Telenestif la Orheiti °. Pe la 1670 urmasil luI Grigore Cucora Stolnicul lui Petru

1 Ibid , XI, p. 74, n-I 114 2 Uricariul, V, p. 187. 3 Ibid. Cf. Istoria literaturii romins in secolul al XVIII-lea, I, p. 481 i urm. 4 Ibid , XIX, p. 445 §i um. Pretenta ridied Insl §i un Vaailo C trp( ibid.). 6 GhibAneacu, Sure& fi izcoade, V, pp. 315-6. 6 Shair # documente, VII, p. 180 §i urm.

www.dacoromanica.ro ITATARLICULy §I EXPEDITTILE TURCO-POLONE 67

Schiopul din care neamul Mätiei neamul Talinca erati impresurati la Salita, zisl apoi Oncluti, tpe RacovAtul- Sec, (Hotin), de Toderasco Iordachi Cantacuzino, care avea in vecinAtate Lislutii. In satele vecine insä, Cepelenti, Ru- jinti, MihIen1, Pascova, Onclutr, Hrinlutr, Hlinaia, se plstraii rAzesii 2.

insusi neamul domnesc cel noI, inrudit cu Blcioc, neam care trAgea nAdejde sajungl o dinastie, clutAsl-sTinfigl rddlcinile aid. Fratele lui VodA-Vasile, Gavril Hatmanul, Il dase fata dupl Andreies Medelnicerul, care avea mosie la Corjouti, ice-s pe apa Vilia, in Tinutul Hotinulub. Se credea cl Gavril flcuse sill rAzasilor, cad er se ridica dupà caderea Domnului, la 1654, cu tJavertean iuzbasa, fiul Tigancei, nepot lui Tetescul, stränepotlui Llzeansi Mihub. Se dovedeste insl cA mosia e cumparatl parte de la Grigore Pilipovschii sotia Mitrofana, fiica Vistierulut Solomon, parte de la neamurile GInsc, 126.spop,CorjAiisi altele, iar parte e danie de la urmasii Iu Lozonschi Cl- mlras : Toderasco Vornicul, Iordachi Cantacuzino, Raco- vitä, pircalabul Stircea si Stefan fiul lul Soldan a. La Minze§tI (Iasi)si pinA in drumul Miijilor, pe unde mergeati carele cu peste (este si to balta cu pestel aproape) in aceiasi vreme a lui Vasile Lupu Plharnicul Frltiman trece proprietatea sa lui Voda, si acesta o dl Sohiici fata din casl a Doamnel, (CACIi-ailslujitl *. Sohiica, poate fatl din casa si la Gheorghe Stefan, nu se asezl acolo, ci vindu

I El cuniparase de la Sinata, Mina, Tetaa, Olina, Fadorasco, Roman, Buhacia, Marco, Miros, Lupsa, Maxin vätaful fiul luT Vlaicul, de la ur- masiT Slavnei. GrozaveT, UideT, lui Cozunai Vasco Bore vItafiT, lui Lojea, In! Toader diacul si Roman diacul, de la Pava, Hopca, Gafa, Liciul, Vascan, Oant,a, Mica, &dm, Marusca, Dimca, Skuia, Mindrul, Armanca, Vasutca, Luchia, Petras. 2 Ghiblnescu, suretei izvoade, P1, pp. 60-2, 206 si urm. 3 Urkarial, XXIII, p. 241 si urm. Nume: Mitrofana, Batco, Greaca, -Sofrona, Mamunt, Bilae, Draghina. Vasile Soldan vinde ipartea *ade la Vacota; ibid., p. 248. 4 Ibid., XII, pp. 278-9.

www.dacoromanica.ro 68 vIATIROMINEASCA locul luT Grumezea apitanul§i acesta cumpArä §i prin prejur, avind marturi pe Hariton apitanul, pe iuzba§a Andrei, pe Vlasie apitan de Soroca §i alti tvoinici) basa- beni. Mai trziä o parte de mo§ie barinul Dom§ei) fu vindut1 Doamnei lui Duca-VodA, Anastasia, nepoata sotieT lui Grumezea, dupa prada cea mare a Tatarilor, supt Vasile, cind se nirnicirl zapisele 2. 0 alta parte din Minze§tT fudAruità de Vasile-VodA GaftoneT,cAcii-alfost roabl §1 0 au fost mg.ritat dupA. Ivan bArbierul de la Feredeti), dui:à care ea se mAritg. cu Gli- gorie Bra§ovanul. Ivan Turlic, sotul Gaftonei, fusese §i el slujba§ al Curti13. Mo§ia trece prin vinzare la Marele-Jit- nicer Necula 4, a cdruia sotie Alexandra era vAduva Gru- mezet §i mAtu§a Doamnei lui Duca. Ggngure§tii vecini ajung ai lui Vasile Corlat Uricarul §i CAmAra§ul, pe doi boi cit 50 de taleri8. i Rusul hotnogul avu apof parte aicIG. La Glureni (Ia§i) era ruda lui Vasile, Iorga Postelnicul, care-o vinde apot lut Stamati Postelnicul, in judecatA, la 1671, cu Galata 7. In ce fel neamul lui Vasile-VodA intelegea sa plAteascl se vede, de altfel,din casul fratelui dornnesc Gheorghe Hatmanul, care-§i face case laGalati, pe locul dat de Doamna Marghita MovilA lui PanA Paharnicul de Covur- luiii §i nu se ginde§te a-1plAtidecit caproape de primi., neala lui Vasilie-Vodl, uitind de fapt§iatuncea8. in ce prive§te averile mAnAstire§ti, ele nu se inmultesc

' Ibid., p. 283i urm. 2 Ibid., p. 281 §i urm. 3Uricariul, XXIII, p. 233. 4 Ibid , XII, pp. 289-90 cd urm. 5Ibid., p. 274 ei urm. 6Ibid., pp. 295-6. 7 Ghibaneseu, Suretei &made, IV, pp. 285-5i urm. Iorga avea) o sorb. Alexandra, alta Zamfirai o nepoatàEsda (ibid., pp. 287-8). 8Ibid., IV, pp. 203-5.

www.dacoromanica.ro (TATARLiCUL3 SI EXPEINTIILE TURCO-POLONE 69

simtitor in acest timp. Avem chiar actul prin care la 1622 Stefan Tomsa indeamna pe

Viata razeseasca. urmA :o gasim si in partile Hotinulul, alaturI cu proprietatea mare, care va decadea in curind. De obiceiii se ridicä insa, mai ales prin dregatorir, prin co- menzI militare, ca singurIstapinitorr, unif dintre razesI chiar, urmasI al vechilor neamurl. La 161o, razesit din Ca- bestg IlotinuluI i§I vind partea starostelig Onciul, innaintea lig Dumitrascu ginerele lig Dobranschie din Lucavah a cu- noscutuluT vame§ Condrea §i a luI Dobrus soltuzul de Cer- nautl 8. La Hliniste §i NovocautI stapineste in 1637 Gheor- ghe Jora 4. La Costela si Solominca HotinuluI unuI Jora ii urmeaza Gavrila§ Vornicul §i Tuduri fost pircalab 5. qupa- neasa Grapina, Prodaneasa lasa. la 1639 cfiulub Vasile si fiiceI Ana RujavintiI siparte din Cerlica,cfiulul) Lupu Talpa §i fiiceI IrMa Peribicautir §i 5ijcuii 8 Fetele Todosiel Oncioaia din Suceava vind la 1640-I la Lopatintl (Hotin) 7. Pe la jumAtatea veaculuI al XVII-lea Cazacul trece luI Ne- culal Salitrarul a patra parte din Molodova pe Nistru (Ho- tin), contractul facindu-se in Polonia la Studenita, cu mar- turf strainl. Fata lig NeculaI vinde apoI mo§ia luI Prodan DrAgu§escul, varul eI (1657) 8. Un Avram de LuncenI, care lasa pe la 1650 averea fiilor

1 Uricariut, X, p. 134; /0"(III, p. 70. Pentru Moscora SorocAl, ra- zAseascA, ibid., p. 164. 2 Ibid., VI, p. 261. 3 Ibid., XIX, pp. 7-8. a Studil fi documente, VII, p. 210, n-1 11. 6 GhibAnescu, Surete fi izvoade, III, pp. 287-8. 6 Ibid., p. 289 0 urm. 7 StudiT fi documente, V, pp. 26-7, n-1 119. s Marturi: Savin CucoarA, Sanson, Toader Dodon, Liciul 0 a. Uri- tarinl, XXIV, pp. 417-8.

www.dacoromanica.ro 70 VIATX ROMANEASCA

Toderascoi Criste, avea, prin cumparatura,i Pilipautif1. Pe la1670 se aseaza. la Balcosestif Orheiuluf, pe apa Rautului, neamul Sturzescul 2. Acest neam, care cuprindeet preutf, are Ioc apof si la Cercelestr, la Sirbenf. Prutul era margenit de ambele parg cu satele duMsa- rilor cari treceau pe calatorf 3.Pustiul) raminea numaf in mijlocul terif, (gra locuitorfi fr apa), doar cu cite o- rara cismea pierduta inacest --cbaragan,al aräusilor 4. Prada din 1648 a Tatarilor, oricit de grozava arfifostr nimicind tot«din Nistru Edna in munte, bngadui insa terif sA se ridice.

Cit priveste orasele, luT Pavel de Alep protopopul de Or- heir( i s'a parut un Vladica. El vazu in oras strade podite cu lemn ca in Ias1, piraie ce se strecuraii pe margene, ca azi la Bistrita si in alte orase ardelenestf, si micaü morile tirguluf, helesteul strabatut de un pod statornici avind, ca si celelalte zece marT lacuri ale terif, iezatura facutä de Vasile-Voda : tolosul helqteuluT 11 pretuieste el la 3.000 de galbenf pe an 6 In oras se urmasera pircalabf destoinicf, din neamurf de tail, cu priinta, ca Apostol sad Apostolachir fiul luf Ionascu sariIondscuta Rusul, fost Mare-Logofat,

Suretei izeoade, III, pp. 293-5; V, p. 13 §i urm. 2 Uricariul, XXV, pp. 262-3 Cf. ibid., pp. 264-8. Pe atunci la BranoN a, CrAsnäseni, Singureni, Vsieti, Bogzesti (Orheiti),e neamul BAlan (ibid., p. 265). Si, p. 279 si urm. Miron si Sandul apar la 1686 cu marturi din Venjeni, Leuseni, Bodorceni (ibid , pp. 279-80). La 1765 Tudosie sin Ermurachi Balan din Breanol a ot Orheia" (ibid., p. 287). 3 Pavel de Alep, p. 129. 4 Ibid. 6 Archiva istorielt, 12, p. 191; cf. ibid., II, pp. 14-5; Ill, p.232.!litre cei rascumparati de la Tatarii pradalnici din 1648 ei Irina Paspala de IMO Hotin, pentru care un nepot. din neamul TalpA, dA 400 de- taleri; GhibAnescu, Suretei izvoade, III, p. 292. 6 P. 29.

www.dacoromanica.ro rATARLiCULD§IEXPEDITHLE TURCO-POLONE 71 care trAia in 1648 aid', cAruia-T urmA,mattirziil (1655) un Catargiu, Gheorghe Postelnicul, un Matias Sturza (1657), un Sava (1688), un Gavril fiul lui Darie Donici (1689). PircA- labul, aid ca ila Hotin, avea, de altfel, pe la 165o, §i grija stringerii birului de la z1ota.§0. DArile orheiene se adunaii deci supt privigherea pircAlabului, de mazili,

I fidocumente, IV, p. 266. 2 Ibid., V, p. 402. 8 Canternir, Descriptio Moldaviae, p. 15. 4 Midiii documente, XVI, p. 393. 5ibid. 6 Uricarild, I, pp. 151-2. 7 Studifi documepte, VII, p. 377, n-1 11. $ Ibid., VI, p. 537. 9 Ibid , V, p 27, nota 1. Apostolachi piralabul de Orheifi apare si-in 1656; ibid., VII, p. 377, 11,n-1 2. Cf. si cumparatura lulNicoard. Donici, fost pircalab, la Pitusca, de la Gavril; ibid., V, p. 212, n-1 8. 10 GhibdnescuS'ureteiizvoade, IV, pp. 224-5.

www.dacoromanica.ro 72 \IAT.i ROMINEASC:i

Batu, Codad, Fatul. Popascul, MelesanuI, Sapoteanul, Gal- beneanul. Nume stravechl : Haraga, Rusa, Cotul, Andreica, Meräuta, Mihulet, Micul, Badea, Balan, Turcanul, Gribince, Balaban, Colunet, Costin, Albul, Bosie, Nicorita, Maties, Luchiana, Buzescu (Armas), Lelica, Raspop, Grajdeanul, nu lipsesc. *i din neamul Sturzestilor locuia acolo un Jicnicer, pe linga Toderascu fiul lui Apostol si alti boieri fàrà slujbe simazili, si se amesteca si cite un pribeag de peste Nistru, ca Iocanoschi sad Iablanoschi supt Duca-Voda. La 1668 vedem pe Apostolachi biv pircalab ialtiI facind hotar- nicie la Sircova, cu razas1 din neamurile Mulct, Saule, Boul. Coretchi, de la Prepeceni, Busauca, Tahnautt, U1icanI, Sa- mascani, Pereni, Horbenesti, Cinisauti, Olascani, Vitlubeni (aT luI Ilie Sturza Stolnicul, care avea de la 1665 siSir- covai PiscarestiI '). Inca de prin 165o un Jora, Costachi, era VelOrajnic7, (horonze, stegar) pe la Orheid, unde lua de laGligore Postelnicul Miclescu satul Dubeisarl, din care era sa. se faca tin tirg 2.

IUricariul, XVI, pp. 211-4. Ferlia e 100 de bol. V. §i ibid., p. 233 §i urm Miron de SingurenI de la Orheift e r omenit intre oqa§I la 1677; S1udii documente, VI, pp. 30-1, n-1 64 2 Ibid , VI, p 538. 8 L. c , (.,urbecula non magni momenti"). Halipa, /c.,I,II, Ill. Danie a ha Duca-Vodd, 1666, atre Mader Postelnicul. Alt proprietar in proces cu Galata eliae Al Aza (ibid, II, p. 238 §1 urm.) Chirita dase rnosia Buicenii Galata dar nepotul sacs Ramandt lui Ion4cut Logoffitul(ibid.). 5 Archira istoricd, I I, p. 171. lbid , p. 172.

www.dacoromanica.ro cerkrARLictiL1 sI EXPEDITIILE TURCO-POLONE 73.

Pe la 1650 Dumitrasco cra pircalab de Sorocasi avea judecata pentru Iugani cu Vartic Vornicul icu viitorul Dabija-Voda Cu privire la oras n'avem §tirl insa, si sintem indreptatiti a crede ca el se afla in decadere ;de alminterea, asezat tocmal la margene, in buza pustilor cazacesti, el n'a putut avea nicIodat1initea, deci prosperitatea Or- heiuluI ferit intre dealurr. Acte municipale de acolo, in orice forma, lipsesc cu desavirsire.Totusi el era cercetat adesea si de Dornnif can veniaü pang la apa cea mare a hotarului. Ultima oara cind Soroca vazu pe Vasile fu in cercarea lui neizbutita. din 1653, pe care o opri vestea ca Suceava a cazut 2. La Soroca erati,fireste, pe linga pir- calabI, si globnicii dabilarI3. In noul razboi6 turco-germano-polon, de dupa despre- surarea Vienei, la 1690, Constantin Cantemir se plingea de prada Turcilori Tatarilor, de navalirile necontenite ale «tilharilor), joimiri polont, «din sus), iar «de spre So- rocai Orhei6 de Cazad, Tara-din-jos de Tatari} 4.Ce- tatea fu cucerita spre sfirsitul veaculuf de Cazacii regelui polon Joan Sobieski, supt colonelul Rapp, si se purta citeva saptamini, in 1693, lupta de Cantemir-Voda, impreuna cu Turcif until Pasa de Trapezunt 5.

Apo! Ra;.covul de peste Nistru adaposti pe Vasile-Voda fugar ° : in urma el fu chiar resedinta Domniter Ruxanda, vaduva a luI Timus IImilnitchi cel ucis la Suceava 7 ; ea petrecu aid multa vreme, de si avea mosii in Moldova, la

I Studiti documente, V, p. 85, n-1 36. 2 Ibid., IV, p. cdr.u. 3 Mazkeanu, Voroneful, p. 54, 11-1 10. 4 Uricariul, Xl, p. 212. 6 Cf. *i StudiZi documente, III, p. 20; Acte ifray,nente, I, p.31, nota 1; p. 96. Se vorbeste si de un convoid de provisil oprit de Polonl la Orheia. 6 StudiTi documente, IV ,p. CCL-I. 7 Elenise ca mire pe la Soroca; Iorga, Acteifragmente, I, p. 209.

www.dacoromanica.ro 74 VIATA ROMANEASCA

De lenI §i aiurea.Ora§ul era plin de MoldovenT, cari, la vre-o greutate, se intorcead in tarl 1,Stefanita Lupu in- cercA sA-§T aducl sora de acolo cu sila 2.

in Decembre 1653 pAziad la Hotin stegarI §i iuzba§I 3. Lupte se dAdead necontenit prin imprejurimi, risipind ne- gustoriI. Vasile-VodA putu abia sA fie primit intre zidurl. Si multe acte de mo§ie perirA aid, spune un act contemporan, ccind primineala luI Vasile-VodA> 4. ToatA Basarabia fu apoI prldatA la 1648. §i tara intreagA fugila strigAtul de (Vin CazaciI» 5. De §i acest razboid pentru Domnie nu atinse in Sud Renii, locuitI §i plzitI numai de Moldovenl °, Troianul, Car- talul, pentru cA erad acuma turce§ti,--§i Chighecenif se tinead cu gred impotriva Tatarilor 7. In 1683 Hatmanul cAzgcesc Kunicki, cu pribegiI IlieMotoc §i Savin SmucilA, unit! la Chi§inAd, bAturA pec Aga termuluI,§i merserl pAnA la Cetatea-AlbA, avind o ciocnire cu Tataril lingl noua a§e- zare Tobac s. In 1686, Sobieski, marele rege polon, care cinsti Moldova de douA oil cu presenta luI costisitoare, luind cu dinsul§ipeMitropolitul Dosofteiii, cu mom- tele SfintuluI loan celur Nod, cu odoarele §i cu ccArtile) MitropolieI,crezu§i el,camultI altil,CA Bugeacul echeia Moldovel§i aDunAriI-de-jos §i pornisail prapadeasca oastea de foame §i seteprin acest (BArA- gall) alBasrabieI. ExpeditialuIajunse Ora caproape de ReanI) s,dar se mintui cu unul din .acele desastre

1 Studii fti documente, IV, p. cxxx §i nota 4. 2 Ibid., p. ccuvm, n-I 8 si Miron Costin, p. 368. 8 Ibid., V, p. 85, n-1 36. 4 Uricariul, XVI, p. 359. 5 Pavel de Alep, pp. 129-30; Archica istorica, 12, p. 191; cf. II, pp. 14-5; III, p. 232. 6 Cantemir, i.c., p. 22. 7 Miron Costin, in Archiva istoricd, I i, p. 172. 8 Chilia fi Cetatea-Albd, p. 235 §i urm. 9 Cronia, In Studi/ fi documente, III, p. 19.

www.dacoromanica.ro ITATARLiCULI SI EXPEIMTIILE TURCO-POLONE 75

care faceati pe Polonf sa se gindeasca cu groaza la Mol- dova mincatoare de vieti.. Nevoia aparArif de spre Rasarit trebuia sg aduca in curind si crearea unuf rost de pircalab de Cirligatura da Prut), in care afldm la 1665 pe Dubaii '; unul de Tutova chiar apare la 1661 9. La 1654 inca gasim pe ce1 de Hirlati (Constantin Macri) si Dorohoiti (Ionasco Bals) 3. La Galati in sfirsit e pircalab la 1661 Toader Ungureanul*, care, impreuna cu altul, se afla si la Putna, in 16595. La 1667 incg se aflàl un capitan de Covurluiil s.

La Lapwa pgzia in 1680 Carstian Capitanul 7, a cam): mentiune dovedeste ca nicl aici nu lipsiaü masurile de aparare fag de Bugeacul pe care necontenit iirascoliati luptele- Turcilor cu Polonif, cu Cazacif, cu Germanif, cad dupg campaniile de la Neuhduseli Lewenz, in care perira. multi Rominf, ambitia regala a luf Enric Tökoly era sa inceapa un noti rAzboiti cu Imparatul. Codrii" (ChigheciuluI) capatara in aceIasf timp un ase- zamint militar :prin 1740 se inthria dreptul Celor ce se vor aseza intre Codrenf de a fi (in milasi asedzare ce- am facut Domnie Me i cu ce1alt1 codri), cari, intre altele, nu erati supusf la datoria, suparatoare pentru niste ostasi calarT, a cailor de olac s. Se pare ca unul din privilegif era gostina mai mica :un lea la 20 de of, pe care-I aveatl in acest timpoamenif de Mancestfl, in Tinutul LApusnef

GhibAnescu, Seuretei izroade, IV, p. 51. 2 Studii documente, V, p. 30, nota 2. 3 Ibid, p. 31, n-1 145. Ibid, pp. 37-8, n-1 175. 5 Ibid, p. 86, n-1 43. 6 Uricariut, XI, p. 278. Cdpitanul (le Cour1uiNicoard apare§i In udili documente, VI, p. 26, n-1 50. 7 Ibid., V, p. 44, n-1 208. 8 Ibid., p. 356, n-le 1072-3. 9 Ibid, p. 371., n-1 1202.

www.dacoromanica.ro 76 vIAT'i noMXNEAsci

De la un timp, (slujitorii de pe margine) dispdrurd, si(' ail rdmas tdraniI). Dar piralabii 41 aveati Inca, la Orheiil, Soroca, Ldpusna, vechile cobiceie pircAlabestI de alte datel,, urmdrind vite de pripas, fg cind judecatI, si pAnd la

3. XoI rosturi ost(iestYin Basaralna. Aceastä noua alatuire militard impotriva Cazacilor luf Bogdan Himlnitchi, lul Timus, luT Julie, fiii sal, lui Dorosenco

1 Studif fi documente, I I, p. 427, n-1 1628. 2 Miron Costin, In Archira istorictl, II, p. 170. 3 GhibAnescu, Surete Id, izroade, V, pp. 166-9. 4 Shall 7i, documente, VI, pp. 34-5, n-1 74. 5 ibid, V, pp. 44-5, n-I 209.

www.dacoromanica.ro aTATARLLC11L) SI EKPEDMILE TURCO-POLONE 77 hicapeteniilor din vremea sa, Hanenco, Sircu si altiI, crunti vecini, ca si impotriva Tatarilor ce si-ar fi gresit sail pre- lungit drumul pe la noT, intri o noud nobilitne rdzboinica,hi ea era O. se manifeste din noii, revolutionar, potrivit cu traditiile Lapusnenilori Orheienilor,trezitorI de Domni tinerI inol in vremurile luI Petruchiopul, kit Iancu Sasul, Jul Alexandru Movila, luI Gratianii Jul Radu Mihnea. De o parte e banul dusrnanulul lor cu indreptarea care Tura, un Duca-Voda.i Grecif luI ce1 bogatii lacomI. Am vazut cumparaturile la Prut ale Anastasiei Duca. La sfirsit datoriile Jur Constantin Duca-Voda, fiul Anastasie, facura, la 1703, stapin la Minzesti si GangurestI pe Toma neguti- torul1, j acesta-si adause pant, de la neamul Dintul si de la Toader Cuciuc fost capitan2; din partea luI, Vartic capitanul 41 vindu partea din MinzestI luI Sandu. fiul Tome3. Adaugim ca, tocmai la sfirsitul veaculuf al XVIII-lea, amin- douä moiile trec la un simplu cvtori Vistierniceh, Vasile Onofreiti 4,avind ca vecini manastirea Frumoasa, la Za- garancea, si pe Razoaia. la Coada Stincii5. Patin Vamesul, mare proprietar de mosif in vremea Ducal- Voda, avea lasindu-le ape' manastirli sale din Bucium, la Clatie i IJeretii pe Prut (la Lapusna), luatI de la Iani, fratele altur vames, Trohin°. Inca din 1673 manastirea Agapia vindea, dupa stricaciunea de o§ti straine,orcaniI Orheiului,cu vecinI si cu locurI de helestiei cu sadnic intr'apa Nistruhth, pe800de le, altuf Duca,Vistierul7. Se stie ca Duca el insus1 avea marl ambitil personale in

Uricariul, XII; pp. 290-8. 2Ibid , pp 298i urm. Nurne: Nazaria, Horceag. Locuri: Movila Hulpii, drumul Cantirilor, RAticica. s Ibid , p. 305 0 urm. 4Ibid., p. 309. 5Fiica Razoail, Elena,luA. pe Banul Dumitrachi Ghica din Bucu- re01 (ibid , p. 315). V. mai departe. 6 StU(lj i documente, VI, p. 58,n414. 7 Uricariul, V, pp. 234-5

www.dacoromanica.ro 78 Nof nosTuat osTX$E.Trr IN ilkSARABIA aceste OIL El asezA departe peste Nistru, in locurT de mult colonisate cu Moldoveni, un vice-liatman greco-slav, pe Iene Draghinici, dup1 ce fusese lust's!, la 1681, in Con- stantinopol pentru a face propunerea, primitA cu cea mai mare bucurie, in vederea pAciT irAspunderiT regulate de tribut,a unei Ucraine incredin(ate lui, ca Hatman, urmaal Himlnifchilorxilul Dorwitco, Cazacl necredinciosTi calicl1 La 1673 acest Iene Grecul din Rascov era numaT pisarul si tIlmaciul Hatmanului cAzAcesc Dorosenco a. La 1683, in April, insA, cIene Draghinici Hatmanub cumpArA mosiT la Ticanovca UcraineT, de la Rusoaica Duducalca, avind ea marturT pe soltuzul orasului Ivan Goguma, pe un Ungur, Istoc Cluceruliostas1,horodl> (horonji), sotnici, cApitanT sail polcovnicT 3. Domnul insusT merse la Nirnirov, unde mai tArziti era O. se negocieze o pace ruso-turcA, luind cu sine pe Doamna Anastasia si ginerele lor muntean. La TicA- nAuca, in fata SorocAT, fAcucase domnesti cu beciuri de piatril i altele da Pestere lingA Buh, aproape de Nemi- rova>, unde avea, ca si in celelalte tirguri, de peste Njstru, (stupT, vac'', of, plugurT de boT, velnita de horila, de bere si de altele> itabrica de mied din mierea domneascA a MoldoveT 4.

Mihalcea Hincul era un bogat boier basarabean, cu mosiT asezate in partile ChisinAului :el interneie, pe la 1678, ma- nAstirea de maice a Sfintel Paraschive, care-I poartl numele 5; la 166o era Serdar 6. Avea ca tovarAs pe Apostol Durac Serdarul.i el sta- pinià mosiT pe aice ; in adevAr Chiriac Durac, fratele lui

I Ambasadorl, misionarl, etc , pp. 1S-20. 2 Archiraistoria1,H, p. 79. 3Siudji documente, V, pp. 47-8. 4 Nicolae Costin, in Letopisep, II, p. 22; Neculce, p. 216. 5 Arbure, 1.c., pp. 321-3. 3SIudii documente, V, p. 34, n-I 161.

www.dacoromanica.ro (TATARLiCULD st EXPEDITULE TURCO-POLONE 79

Apostol, lAsase o vAduvA, Maria Medelniceroaia DurAceasa, care vinde ocina el din IvAnest1 la16761. Ca dinsit, doritorT de stApinire crestinA, polonA, cum chib- zuise mal innainte un Miron Costin insus1, era si neamul hotinean HAjdAil. Pentru Negrintif HotinuluI avurA judecatA Ifrim HAjdAili Miron Barnovschi, viitorul Domn, care si cApAtA satul 2 Ifrim HAjdAil iscAleste greceste, la 1622-3, cind colegul sI pircAlab de Hotin cumpArA, fiind de fatl Simion al ha Pilipovschi si Avram de LucAcent, satul dorohoian PAltinisul 3. Mostenirea luf Ifrim cuprindea : la Hotin PascAutir, Tulburenif, NegureniI, CitnicAutif saü HAjdaua, Nesvoia, Precutul, BelcAutiI-de-sus, Ocne Slobozia, Denjanii, Dolinenir, Cruhlicul, SendreniI, Dumenii, Costicenil, Fed- cAuti1, Sarbaca, HrusAutiI, TuliteniI,Tulburenil, Medveja, Glincenil,HancAutii,Cafienif, Brinzenif, Culicenif. A luT Vartic (fata lul, Antimia, se mAritA cu Gheorghe HajdA5), la Hotin : Cris.inest1, Orsavinet, Cerlina-Mare, LucuceniI, Ze- lena, VolovAtul. SA adAugim la acestI represintantI a.I nobilimiI rAzboinice nouA, doritoare de aventurI, innainte de toate pe terenul cl4sic al lupte seculare cu Turcul, neamul Murgulet :prin cAsAtoria uneI feme! din aceastA familie cu Chescu Por- tarul, ajunse la dinsul parte din LincAutr, la Soroca 4.

De aid, din aceastA, tovArAsie de rAzboinid nemultAmitI cl Duca nu Iipeste de Curte, pe LApusnenriOrheienf, iesi, in 1671, rAscoala HinculuI, a luI Durac si Constantin Clucerul, de la care a rAmas vorba de impotrivire : cVod5.

1 Ibid, VI, p. 90,n-1 73. rentru. Lozinschi Durac sad Duratco, ibid, p. 94, n-1 1.0.1Gligorcea Duraci Nicolae Lozinschie Durac, flu! luIPostolachi Durac, in 1766; ibid, p. 104, n-1 151. Pentru Gnimezea Lozonschi, ibid., XI, pp. 79-80, n-1 142; p. 81, n-1 151. pentru Lozens- chi Durac, ibid., XV, p. 205, n-1 72. Pentru Anita DurAceasa, ibid., pp 309-10, n-1 40 2 Archica istoricd, 1, p. 191. 3 Strait ci documente, II, p. 83, n-1 23. Se judecà apoi, supt Vasile Lupu, cu Hilimon Zahul; ibid., n-1 26. 4 Studili documente, XIX, p. 28.

www.dacoromanica.ro 80 NOlRos Tinu OSTXSESTI IN BASARABIA vrai Hincul ba,. Cetele rAsculatilor ajunserA pAnA la : Domnul, Doamna fugirA in Tara-de-jos, Aga birului era gata sa recunoascd partidul biruitor. Dar in curind legiti- mitatea turceascl invinse. Cu Caplan-Pasa fugarul se intoarce si bate pe rAsculati la ChisinAu ori la Iepurenr, in apropiere 1. Totusi in Hotin ceilalti se mai tinurA incA, luni de zile. In Februar1672 Stefan HajdAii, (Mare-CApitaini pir- cAlab de Hotin, HAbAsescul iProdan stAteati inchisi in cetate si intrati in legAturi cu Polonii pentrua-Iavea in ajutor impotriva lui Duca-VodA. Vorbiall in numele lui cHincul si a altor boieri din acea tarl cariseaflati in Tags,arAtind cs'ar supune regelui Moldova ; se aratA gata sl tie cu banii lor ajutorul ce Ii s'ar trimete 9. HijdAu in- genunchia pentru ca sA adevereascA si mai bine curAtia aindurilor sale. LegAturile acestea cu Polonil indemnarA pe Sobieski la rAzboiti mar indrAznet impotriva Turcilor, can veniaü acum, cu insusi Sultanul Mohammed al IV-lea. ca sA iea, in 1672, Camenita. cuib de intrigi impotriva Moldovel si pazA a va- dului hotinean. IIotinul fu ocupat, cu tunuri cu tot, biserica prefAcut1 in moschee 3. Donin era insA cumnatul buT HAj- dlii, Stefan Petriceicu, care visa de reluarea cetAtilor Bu- geaculuI 4. In Iunie 1673 toatA boierimea era la Hotin, cu VlAdicii Dosofteiii, Teodosie, Serafim de RadAuti si Joan de Husi5. Peste citeva zile se dAdea lupta,i Rominii se rAtAciaii, cu Domni cu tot, dupA grosolana insultare a Domnului Moldovei, in tabAra crestinA. Cu atita insl nu se isprAvi rAz1 oiul. Petriceicu putu smai nAvAleascA in Moldova cu

Nicolae Costin, p. 7; Neculce, pp. 197-8; DocumentdeBistrifeI, II, p.xxv. 2 Studili documente, IX,p. 146, nota 2. 3 Archica istorica,II,p.79. 4 Ibid., 1,pp. 25-6;Columna lul Traian,1882, pp.477-8; Chiliai Ce- tatea-Albd,p. 231. 5 Studiri doeumente, VII,p. 367,n-1 11.

www.dacoromanica.ro TATARII ULI1 EkPEDITULE TURCO tIoLONE 81 credincio§iT luT, dar iT fu cu neputintgs ràmIie. Turcil apgrurg din not", §i la anul §i in anil urmatorT, impotriva Polonilor din Camenita, a Cazacilor din Cehrin, Ong ce pacea de la jurawna (27 Octombre 1676) li asigurd cea d'intgiii cetate §i ii inggdui a face Ucraina moldoveneascl a luT Duca-Vodg. In aceste lupte la 1674 Nistrul se trecea de Turd pe podul Mcut la Soroca §i intoarcerea trebuia sg se facI pe la Bender 1 Si cronica teriT scriecDe la luarea CameniteT incepu tara Moldove a se imputina §i a se pustiide marl asu- preale ce avea, cu de toate de zaharale multe, ce poartI in totr anir, de bagg in Camenitg, §i de schimburile o§tilor ce le duc de le bagg in Camenitg, §i a Pa§ilor. Nu pot ajunge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul cit greil §i cita robie, §i dentealte pagube, Mcindu-se sgracilor pren calele lor, plingere §isuspinurT. Lgsgm la giudetul Dom- nuluT §i DumnezeuluT nostru de mar! pedepse §i asuprele : den calele lorpustiitu-s'ailTinutul Hotinul §i CernAutil §i Tinutul Ia§ilor §1 Dorohoiul §i Hirlgub 2. Revan§a polong de la 1686 innainte fu foarte slabg. S'a argtat cum Sobieski IV pierdu oastea in Bugeac. Cind veni a doua oarg, in 1691, el se multgmi sg ocupe Bucovina de azT, cu mgngstirT cu tot, coborindu-se dincolo de Siretirt Ong la Neamt, in radejdea ca la pace va putea dobindi, cu aceastä dovadg, Moldova toatg. Pacea de la Carlovgt, In 1698-9, iT restitui insg numaT Camenita. Cu aceasta. adea inriurirea polong la noT pentru totdeauna. Doar propaganda catolicg, care avea in serviciul eT pe IesuitiT din Ia§T, cu mo§ie basarabeang la TocsobenT sal DumenT IIngPrut, unde, am vgzut, nu inggduiati a se clgdi biserica ortodoxg, de se Mcea, in veacul al XVIII-lea, supt scut polon, de ace§tT IesuitT, §1 in raiele, cadia neavind voie nicl sä deschidg 1zile lor B.

1 Ibid., IX, p. 165, nota 2. 2 Studii documente, III, pp. 16-7. 3 ibid., 1.11, p. 96, n-I xxvni. 6

www.dacoromanica.ro 82 NO1 ROSTURI OSTX§EF1 iN B4SARA1iIA

Cit despre partida cre§tinä a Hotinenilor §i Orheienilor, in acest timp de risipl a elementelor räzboinice, ea gAsi drumul la Tarul.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL al V-lea. Rusil si Basarabia In veacul al XVHI-lea.

i. Petru-cel-Mare31partidul militar al Basarabenilor. intre luptAtoriT luT Petru-cel-Mare erail doT din neamul HAjddii, care ',Astra sabia auritI a luf Petriceicu-Voda, Gheor- ghe Lupa§cu §i Vasile fiul ArmapluT Gheorghe §1 al An- temiel Vartic, frate al MarieT Bainschi, care mo§tenise, la Hotin, satele NegureniT, PiI§clutiT§1 TulbureniT t. MihAill Ganul, fiul luT Vasile Mirzescul

1 Archiva istorica, p. 514. 2 lbid ,III, p. 276. 8Ibid., II, pp. 83-4.

www.dacoromanica.ro 8i PETRU-CEL-MAREI PARTIDUL MILITNR AL BASARABENILOR treg de Romint, cules de sigur in acele locurt uncle hide- lungata, necontenita luptd cu Tatarul a dat na§tere §i unul ciclu intreg de poesiT populare, de ccintece bAtrine§th din care se ridicd tipul hit Grue Grozovanul care se luptA cu Hanul el insu§1, biruindu-T trufia tAtAreascd

2. Anexarea de Turd a Hotinulta. Ina in lunie 1712 aflArn un Vel Cdpitan de Hotin PA- tra§co9. Peste citeva lunT, Moldovenit pArAsiail insd cetatea Hotinulut, uncle eraü sd se mat intoarcd numal trecAtor §i supt steagul altora. Innainte de infringerea de la Prut a tut Petru-cel-Mare, ale cdrul o§tt intraserd in Basarabia pe la vadul Sorocet,In raiaua Benderulut, la Varnita cetAtir, supt coperi§ul unet case moldovene§tt, apt supt acela al unet noud clAdirT acute dupd datina noastrA, se odihni (leul nebiruib al Suediel,§iel rAmase acolo, pAnd ce Turcit, sAtut de cheltuielt §i de intetirt, ii silird a pleca, §i dupd zdrobirea until du§man care dovedise totu§l cd el §tie sA scape. Putin timp dupd calabalicull de la Bender, care hid Moldovenilor din raift un oaspete gre5 de tinut, sosi §i regele pus de Carol in Polonia, Stanislas Leszczynski, care, venit de departe, fusese recunoscut §i arestat la Ia§1 de Nicolae-VocIA Mavrocordat. El stdruia de Turd sA fie a§ezat in Scaun in locul vechiulut rege, prieten al R u§ilor. 0 puternicd expeclitie, supt Abdi-Pa§a, ca Serascher, se puse in mi§care, dar ea se opri la Hotin, unde Turcir intrard. Moldovenit furl chematt acum ca salahort spre a intdri cituritele zidurt turce§tt de piatrA care cad astdzt in ruind, cetatea ce li se rApise. Se incercA in ace§tt ant §i a§ezarea Turcilor in Soroca, precurn in Ldpu§na, lingd Chi§ind5, se incercase a Gaza- cilor Hatmanulut Steci5, apot a Tatarilor hit Geaun-Mirza

1 V. N. Iorga, Balada ronaneased, in,,Cursurile de la Välenitde- Munte", II. 2 Studif 0 docurnente, V, p. 228, n-1 68.

www.dacoromanica.ro nu0iStBASARABIA IN vEacuL AL XVIII-LEA 85 innainte de pacea din 16991.j pe aid, de anI de zile, se jaluia in voie. Pentru a se impopora din nod aceste lo- curl pradate trebuie sa se creeze o slobozie gospod la Orheid, al aril Vornic era la 1719 Stefan Gane 8.

Ca §i la Bender 0 in cetatile din Sud, Domnul 10 avea aid represintantif permanent!, cari comunicaii TurculuT ve§t! de prin gazetele italiene §i francese §1 trägead in schimb cu urechea la ve§tile de la Poarta. Capuchehaiele eraii la Hotin in 1723 do! GrecT :Diamandi fost Medelnicer §i Iordachi fost al doilea Portar 3. Un Pa§l, cu curtea sa :scriitor §ivistier, cadid, vame§, Ienicer1i iamac14, Spahit cu Aga lor, inlocui pe modestul nostru pircalab. Lipcan! tatarT se intilnese de acum innainte in cetatea lu1 Stefan-eel-Mare §i a lul Petru Rare§. Tot! ace§tia cer banT §i darurT. (Obrazurilor §tiute, de la suhaturb, caidemnitarilor aratat! anume li se trimet stofe, trasurI dupa moda ApusuluT, bautur1 < europene,. Si din nenorocire ace§t! stapinI no! se schimba des. 0 lista a lor s'ar putea incerca. Dam aid numa1 unele indi- catil documentare pentru dinsa. La 1721 era Pa§a la Hotin Abdfo. Razboiul din 1738 cu MuscaliT aduee luarea ce- tali!i schimbarT dupa pace. La 1762 Meherned-Pa§a ajunge la Hotin 6. In 1763-4 Hamza-Paqa e acolo 7. La 1764 Abdi- Pa§a de Hotin e mazilit 8. La 1768 Halil-Pa§a e dus la Poarta, 0 in loc vine pentru razboid IeTen-Husein °. Dupa pacea din 1774, la 1777 mergea la Hotin Pd§a Soliman '°.

1 Chair; fi Cetatea-.1lb1, p. 240 10 urm. 2 Studif fi documente, V, p. 101, n-1 103. 8Ibid., p. 231, n-1 78. lamaci la Hotin, ibid., VI, p. 316, n-1 737; p. 330, n-1 842, 335, n-1 896. 5 Ibid., I-II, p. 96, n-1 xxviu. 6 Documente Calliniachi, II, p. 284, n-1 118. 7 Ibid., p. 83. 8 Documente fi cercetarr, p. 38. 9 Documente Callimachi, II, p. 491, n-1 115. 10 Documente fi cercetdrI, p. 163.

www.dacoromanica.ro 86 ANEXAREA DE TWO A HOTINULIA in 1786 e la Hotin Ismail §i,se pare, pleacg din Bender Duzla-Mehmed Un noü rgzboiu aduce pe Rusi Ong la 1793. Peste trel- sprezece anT Pasa se intorcea : in Iulie 17971a Hotin Hasan inlocuie§te pe Bechir ; la Bender era un Hasan 8. In i8o6 in sfir§it gäsim la Hotin pe Cara-Mehmed-Pasa §i la Bender pe Hasan-Pase. Mi fost §1 ce1 din urmg.

Granita raieleT Hotinulur era in urmg la Ciuhur 4. FugarT cdin raia de la Ciuhur, ggsim la 1762-35. De la Lipcanir Hotinulur a rAmas Podul Lipcanilor, in fata cu Radautil R. Lipcanf se introdusera §i in Moldova, si pe la 1760 it vedem umblind pe la Tinuturl dupg. mucarer 7. Drumul cel nod, des bdtut de ostr, tunurT §i carg de pro- visir, la Hotin pornia de la Stanilestr, de unde se incepea si drumul la Läpusna, §i urma. prin BoldurestI, Rezina, Risi- penT, Pod,ul-lul-Gherman, Ciuciulestf §1 Vasilautif-Marl8.

3. Rufil nciuditori fi element& militare din Basarabia dupii Petru-cel-Mare.

Pribegilor, drumul Basarabier liera acuma cu totul inchis. El rnurira intre strain!, asteptind ceasul räscumpararil , prin Muscalr, dar nu pentru Muscali. La 1732 pribeagul Gheorghe Lupascu Hajdati, fiul Jur tefan §i al Alexandra fata luT Toader Petriceicu Vornicul, nepot §i mostenitor de singe al luftefan-Voda Petri- ceicu, Domnul teril Moldovel, eI, nenorocitul fugar din tara

1 Studifi documente, VI, p. 190. .Documente Callimachi, I, p. 100, n-1 in.Cf. ibid., p. 11.3, n-1LXIII. 3 Studifi documente, VI, p. 203. 4Documente Callimachi, I, p. 183, n-I Cxxix 5 ibid, II, p. 103 6 Ibid., I, p. 188, n-1 cxxxv. 7 Ibid., II, p. 123. 8Documenteicercetart, pp. 38-9.

www.dacoromanica.ro 1111§I1 §1 BASARABIA fN VEACUL AL XVIU-LEA 87

pgrintilor, mo§ilor §i strAbunilor miet, ell care am fost odatg boier bogat, care acurpa sint pribeag in tara strainA, sarac §1 lipsit in a§a fel, at nu pot la batrinetele mele nict chiar sa las Dumnezeulut mica o pomana §i jertfa vrednica de el,, fagaduie§te, cdaca va da Dumnezeil ca Moldova sail judetul Hotinulut sa scape de dqmanit Turd §i fiir miet, nepotit miet, neamul mied sa redobindeasca mo§iile §i sta- pinirile Ion), a face biserica Stintulut Gheorghe in DolineniT Hotinulut §i a da Cruhlicul la Pecersca din Chievi. (SA .nu pierdem nadejdea in Dumnezeii ca ne va ierta §i ca scumpa Moldova nu va raminea totdeauna supt picioare musulmane.. MA rog luT Dumnezeti ca picioarele pgginilor sa nu calce pe mormintele strabunilor notri, §i, daca nu ale mele, macar ale urma§ilor midi oase sa se odihneasca in tara stramo- §easca 22. Dintre asemenea oament eraii de sigur §i Moldovenit eel inrolati in Polonia, unit ca husart, §i vestitt ca bunt osta§t3.

Cind Ru§it patrunsera din notl in Moldova, din Orheiil se ridica not rebelt. Un act al ILA Grigorie Ghica-VodA, din 1740, pomene§te pe tun talhar anume Ili§co Orheianul, carele din pamintentsailhainit,§i, el facindu-se capitan de catane moschice§tt, radicind sabia impotriva patriet. supt comanda Jut Constantin Cantemir ce-au fost brigadiriu la Moscal, facind mult ritIl ariT) 4. Cu generalul Miinnich se mql uni, c§i all facut multa stricaciune terit §i banT domne§tt Inca all luat, din slujbe), Gheorghe Isacescul, cgruia ca pedeapsa ise confisca satul Org§ent 5. Spre Nistru incepusera sa se duca doritorit de paminturt largi ; rgzboiul din 1739 11 aduse innapot, ca pe dot Curtent de Camara, rude ale egumenulut de F1ore§t16.

Archiva istoricit, I 1, p. 51 EA urm. 2 Ibid. 3Ibid., pp. 55-6. IUricariul, V, p. 261. 5Studif fi documente, V, p. 59, n-1 269. 6Ibid., XV, p. 65, n-1 22.

www.dacoromanica.ro 88 11U§II NAVALITOIII

La I760 Lazif din Hotin provoacd tulburdrI care se in- tind 0111 la Mohildd 1.In Soroca insä, Tatara nu puturd pItrunde in nävalirea lor pradalnicd din 1758 B

4. incidedrf tdtdreM. Geaun-Mirza, ajuns acuma beig turcesc la Oceacov si Bender, fdcu, Inca din 1712, sd se dea Tatarilorsnlun nog hotar, cuprinzind o bucatd de pdmint moldovenesc, de la hotarul luf Halil-Pasa si pänä la Nistru,, cele (cloud ceasurIa de ldtime si 32 de lungime, dar numaI pentru intrebuintare, cu indatorirea de a rdspunde alimul §i wrul. Si de aid horda innaintdtot mai mult, pe in .etul, in paguba Moldova Un Domn energic si influent scoase pe incalcdtorI cu sila §i fAcu sd li se darime cisla. Tataril se rdsculard, supt conducerealufAadil-Ghiraf, fratele Hanuluf mazil, Caplan. Cind insd cetele Hanuluf venird pe la Bender §i Moldovenif, MunteniI trecurd Prutul pe la Flciii, rds- culatul se supuse, inchinindu-se Serascheruluf, care-1 surguni la Iampol. Ca pedeapsd, Poarta hotdri sd se restabileascd hotarul lufHalil-Pa§a.Conferinta de la Ismail intre coman- dantif Ntirif biruitoare 11 intdri insi cele cloud ceasurI, ba Inca dreptul de a pd§una §1 ma! departe.i Neculce asigurd 3 a peste un an se gasira boierf, pornitf impotriva luI Ghica-Voda, cari propuneag Tatarilor, dacä i-arajuta sd-§1 faca un Domn dui:a plac, a pgiurui Hanului sd fie loc kitdresc din Prut ineolo". Incalcarile §i dupa aceasta, impotriva adausuluf, din anul Hegiref 1126, a hotaruluf luf Halil-Pa§a, urmeaza. Un musaip capata voie a intemeia o ci§ld §i o intinde in paguba boierilor vecini ; facindu-se, impreund cu satul vecin Ortac-Burng, din raiaua Ismailuluf, vaeicf, adecd loc inchinat und moschel,

ODocumente Callimachi, II, p 251, n-1 45 2 Ibid , II, p. 627, n-I 16. 3 P. 369. 4 Vezi izvoarele In Chiliai Cetatea-Albd, pp. 246-9.

www.dacoromanica.ro RUSIf SI BASARABIA IN VEACUL AL XVHI-LEA 8t1 administratorul, multezemul acesteia, crutä §1 mat putin granita moldoveneasc5. Divanul nostru se arAtA gata a plAti el venitul moscheiT pentru ci§lA §i a lAsa §i pe ace§tT Ta- tart la locul lor, cerindu-li numaT craimala.), chiria pentru case, iar pentru vite §i stupT uvtrul §i alimul 1 HotArindu-se astfel ccele doul ceasurT de spre Bender', MihaT RacovitA fAcu sAtenilor de acolo o situatie maT bura, sclzindu-li darea pe ol p.1nA la 2 parale de fiecare pe cind ceTlalt1 dad un leti la To of , §i privilegiul se intAri de Constantin Mavrocordat (c. 1740), care-1 Intim:le §i asupra coloni§tilor noT in aceastA regiune 9. Dumitra§co, fratele lul Vodl-Racovitl, se uni insl, dupa cAderea acestuia, cu Aadil- GhiraT, cu czorbalele, BugeaculuT §ise ridicA impotriva Domniel, p5gubind, spune, dupA iertare, hrisovul lur Grigore- VodA Ghica, §i Vistieria, pentru care §i vAduva sa Ilinca trebui sl-§1 vindA casele din Ia§1, precum §i viile din acest ora§ §1 din Hu§13. Dar aceT cari ar fi fAcut agIduiala ne- legiuitA de a ceda Tatarilor Basarabia erail altiT : ginerele luT RacovitA, Iordachi Stolniculfiul LupuluT un Basara- bean , verit sal primarT, Constantin §iGavriil Costachi, Toader Costachi, ruda lor, loan Paladi§i fiul Toader §i lordachi Cantacuzino SpAtarul4. Ni lipse§te actul MT Gavril-VodA Callimachi cu privire la hotarul tAtaresc. Dar in 1777-82, supt Constantin-Voda Moruzi, fostul LogofAt Nicolae Roset merse in numele Dom- nulut sa hotarasca Inca odata locul Moldovel de al Bugea- culul. Avem §i azr, in forma uneT notite mat tArzif, aceasta hotarnica. De la Bender linia trecea pe la satul Hotarnicent, al vechilor locuitort de granitA, urma. Troianul Oa. la Be§- Oman, tlia drizmul ce merge la Tigheciii fi la Codru", se tinea apol de acest drum, atingea drumul ce vine de la Tigheciit la Ialpovdr,continuA catre UlmenT §i Borze§tT, strAbAtea Valea-

1Uricariul, 111, pp. 216-20. 2 Studif # documente, VI, pp. 358-9, n-1 1090. 3 Uricariul, V, pp. 263 §i urm. Neculce, 1.c.

www.dacoromanica.ro 90 Natant TATAREsTI

Adincd §i movila Talmaciuluf, a Deliilor osta§f turd de indrazneatä avangardd ,valea Verdesenilor, se apropia de Itcani §i Cattin, innainta spre Strasine§tf §1 Maxine, spre Larga §i movila Bur lei: insemnarea se opreste la satul t Tatarvlb 1 Ca nume tdtdrestf mai gdsim Algära, Cara- gasf, Oteazbeiii, pe lingd numele rorndnesti, $easa, Ursul, Bosareanul. Dupd cloud-zed de an! insd, cind, la 1797, Rhigas isT Mcu harta, hotarul atingea numaf localitAtf cu nume strain. Dupd harta aceasta a hif Rhigas, facutä a doua zi dupd intdrirea celor (cloud ceasurb, hotarul Bugeaculul, necuprin- zind §i acest teritoriu de (cloud ceasurb, era la Nord, de spre Tinutul Chisinduluf, urmdtorul :el pornia de la Orac- Mirza, ceva la Apus de obirsia riuluf Valea-Strimbd, unde se intilniail Tinuturile Fdlciiii §i Chisinn cu Tatarif, trecea spre Rdsdrit pe la Caracuzà, pe supt Farladan, pe la Cara- Mirza, ce rdininea in Moldova, se ridica spre Nord, pand atingea cursul Biculuf, si urmdria aceastd apd pdnd la %%qt.- sare.Raialele Ismail, Chilia §i Acherman ramineati deosebite de pamintul Hanuluf 2 $i pe la 1760 Nicolae Cdpitanul de Greceni Mcea tho- tdritul Moldovef cu Benderiub a. Apor, in 1776, se scotea un ilam pentru hotarul ccelor 32 ceasurb de la cadiul de Bender 4. De la alim se luau in 1762-3 6.000 de Id pe an §14.000 de la usur 5. $i af no§tri aduc, de altfel, pagube la Tatar!: asa fäcu un Costin Ciudin, tom rdil), care furl (cal tatarestI a luf Can-Mirzea) pe la 1720 §i pierde mosia sa de la Te- sdutf °.Iordachi Cantacuzino chiar fu invinuit a a luat of de la Hotin si le-a trimes la Ru§f :cadiul Brdilef veni s1-1 judece, in 1739, la Iasi, dar il gdsi nevinovat7.

'Uricariul, III, pp. 170-2. 2 Studil fi documente, VI, p. 589. 3 I bid , XXII, p. 136. 4 Documente )cri cercthYtl, p. 162. 6 Documente Callimachi, II, p. 106. 6 Studif fi docurnentc, XI, p. 81, n-I 152. Aka hotarnice§te Teodor Caltnäsul ca fost pIrcilab; ibid., p. 81, n-I 154. 2 Ibid., p. 83, n-I 161.

www.dacoromanica.ro SUFI §I 13%SARA11A IN VEACUL AL XVIII-LEA 9/

4. Viapdehotar cu Tatarit pe la juinatatea veaculta al X VII 1-lea. SA nu se creadA cumva cA ajunsesem astfel robif Tata- rilor ; adesea era din potrivA. LegAturile de iubire nelegiuitä cu Turcif se pedepsiati aspru Domnul Moldova lua seama Tatarilor uneorf,cind niscaIva BosnegI ifatacaii i p1gubia5 2 CeI din tribul Orumbet-Oglu, asezatf ma! aproape de Prut, n'ad voie sA treacA decit pe podul de laFAlciiii;altfel sint pus! in fiare adusf la CApitanul de Codru, care-I dA spre pedeapsI mir- zaculuf lor 3. LApusna rAmAsese, fireste, a Moldove, si se iead mAsurf de cite or! tirgovetil sint supArat! de Turcif vecinI, cari trebuie dusT tin fiare, la Bender. Nu se lasA fArd urmA- rire nici iamacif, recrutif, din Hotin cari fac necuviinte mergind la iarrnarocul din Botosanf b*itun emir tatar care s'a purtat rü pe la Putna e trimes in lanturf la Bender 6. Se intimpla chiar une orf ca hot! din Moldova slprade pAnA la Ismail T.Chighecenir piresc inimos pe TatarI 8. In cuprinsul hotaruluf celor douA ceasurI), boierf cu mosif, Constantin Roset, de pildA, II luaii, regulat, veniturile °. Nu- mirea beslegilor, ofitert de politie turd, se fAcea, la Chi- singu,cai la Galatf, unde se ziceaii Serdarf, cu cartea de beslegie a luf Voda 1°,sipircAlabul gAlatean aveai dreptul de a aresta pe Serdar 11. Vedem pe Constantin Mavrocordat dind porund calimglilorsi tusurgiilor de la Oraolu)si

1 Ibid., VI, p 225, n-1 127; p. 241, n-1 262; p. 330, n-1 846. 2 Ibid., p. 222, n:1 406. 8 Ibid.,p. 2 n-i 106. 4 Ibid., p. 231, n-1 180. 5 Ibid., p. 234, n-1 210. 6 Ibid., p. 236, n-1 228. 7 Ibid., pp. 245 6, n-1 313. 8 Ibid., p. 242, n-1 274. 9 Ibid., p. 242, n-1 276 10 Ibid., p. 242, n-le 277-8. 11 Ibid., p 244, n-1 293.

www.dacoromanica.ro 92 VI %TA DE HOTAR CU TATARII

cOronbetoglu, (alimul era de 5 parale la ling) 1. Tataril cari arati pe loc strAin trebuiaii sA duel usurul la Chisi- nAti 3. Capuchehaiaua de laIali-Agasi avea tot atita trecere ca si cele de la Hotin, Bender si Akkerman 3. Iar- licurile §i mehtupurile date de Han pentru a cruta pe a! WI de a da alimul- (ca la SAlcuta) sint atacate 3.Se cere Benderliilor varnA de cArutl nota si de peste 2, lenicerilor cunitA, iar ciobanilor gostinA, cu pecetT 6 Turcif cu dugheril din ChisinAii, Orheiii, LApusna dati c vamA , 7. Tatar! cari ucid un om cu parul cautA a impiedeca, de fried, prin ingrozirl sit fAgAduielt de oll si vac!, pe vAduvl de la pill 8 Chighecenil sint indemnat! a pin! pe Tatarl pentru suferintile de la el°. Si Turcif rApitorl din cetAtt stiaii, macar de la o bucatA de vreme, de frica Domnilor Moldover, cari puteati, dupl ccanurr-nameA) (canun-nard, lege) '°, sA-r facA, prin trecerea lor la PoartAz sl fie aspru pedepsitT. CApitani! de Codru paziaii bine hotarul, si vedem pe Toader Goian, until din eT, insärcinat de Constantin-Voda Mavrocordat a merge, cu Hoisan salahorul, la Hus1 pentru a prinde pe do! Lazi c zulumga, venit! din Bugeac sia-i duce la Bender pentru ispAsire H. Dacl satenf din judetul last trec in raiaua Hotinulut, Capitanul-cel-Mare de Doro- hoiti staruie la capuchehaiaua de acolo pentru intoarcerea lor 12. CApitanul de Covurluiti avea acelas1 rost 13. Musulmani!

I Ibid., p. 243, n-1 287; p 245, n-1 312; p 288, n-1 541; p.291,n-1 583; p 402, n-1 1508: p. 405, n-1 1528; p. 406, n-1 1534. 2 Ibid., p.245,n-1 312; p. 392, n-1 1386; p. 395, n-1 1420; p400, n-1 1471. 8 ibid., p. 243-4, p. 286, n-1 556; p. 948, n-1 581. 4 Ibid., p. 297, n-1 611. 6 Ibid., pp 307-8, n-1 660. 6 Ibid., p. 324, n-1 799; p 400, n-1 1475 7 Ibid., p. 348, n-1 1008. 4 Ibid., p. 286, n-le 556-7. 9 Pp. 245-6, n-1 313. 19 Ibid., p. 375,n-1 1237. II Ibid., p. 212, n-le 23-4. 12 Ibid., n-1 26. 18 ibid, n-1 27. Cf. Tura in Letparna, p. 214 n-1 54.

www.dacoromanica.ro huit §1BASARADIX tN VEACUL AL ?El/in-LEA sA vecinI se maI piriail apoI unil pe altir, aruncindu-§1, ca la 1781 ceI din Bender, aceiasI vinovatie de a fi incunjurat in locul Moldovir) si a fisuparat pe saraca me), care, ded, iesia mar crutata din aceste denunturI si rugaciun11. Se ajuta si cite un sarac de supt Turd, ca acela din tChisenov), care era dator unuI Bender lig in 1786 2. Dar cislele innaintaii, scutite une or! de dajdir: la 1740 una se aseaza chiar dincoace de Prut, pe apa Elanulur 3. Odäile (Chiurzilor) de la Soroca, Braicati, etc., cumpArate si de la cAlugArI, furl insA arse cum se ardeail §i morile*, §i tciobanil turcesth ce sedeart tiarna si vara cu bucatele lor aid in tarA), pu§1la dajde b.Pentru o incercare de si- luire la Soroca, Vocla cerea sa se vie de hac vinovatuluI, sa-1ucida 6. $ipe la 1760 se cstricaii cisle tataresth, ale MI Mambet- Mirza, se fixa enezamul Tatarilor), se hotaraaaraturile Hotincenilor), se opriati de la cosit pe Ciuhur railenii, se chema Lipca-Agasi pentrucercetare Tataralor ce cosasc la Tinutul Ias1), se intrebuinta Ienicer-Aga de la Hotin epentru nizam ca sa nu cosasca tin), se aducea capuchehaia cpentru scoaterea lucrurilor Turcilor hotinliII, cad ras- bateati, pentru fin, pana pe la Hirlati 7. In 1764 se capata de capuchehaiaua de Cisla-HanuluI porunca de a se scoate cisla luT Beiii-Mirza de la CostestI9. TotusT une or!, chiar supt un Domn cu trecere si hotarit, se intimplati lucrur1 ca acelea pe care le scrie cu durere un capitan de GrecenI despre ceI cdoI Turd din Volcanestr, de pe hotarul 'prat TurcestI : mergind la circiuma de s'ail

1 Uricariul, III, pp. 133-4 2 Studifi documente, VI, p. 195. 8 Ibid., p. 213, n-1 33; p. 276, n-1 498. Ibid., 286, n-1 555; p. 289, n-1 574; p. 291,n-1 584; p. 373, n-1 1220. 6 Ibid., p. 290, n-1 576. 6 Ibid., p. 290, n-1 580. 7 Documentele Callimachi, II, pp. 117-81, 131. 8 Docurnentei cercetart, p. 39.

www.dacoromanica.ro 94 VIATA Us liOTAS CU TATARTI imbatat, ad venit iarasT la mine, sa ma uciga,i, timplin- du.se la mine un mirzac in casa,i nevrind sa-T lase pe Turd sintre la mine, ailfacut pricini intre dIni1,i al taiat un Lazj o mina a unuT Tatar : ce ma rog durnitale [Vel Postelnic] sä ma ispravestT, sa lipsescu din capitanie, ca n'am cheltuiala sà pot saturaMara,Turcil de horilca,!.

Hanul era inlocuit pe la 1760 printr'un Bugeac-Caimacam sau Bugeac-Serascher 5 cu un cadid turc. Capitala luT bu- geceana, asezata aproape de Bender, intr'un ses nisipos, fara zidurT, avea pe la1760 Inca 25-30.000 de locuitorT, pe cind Cetatea-Alba a Turcilor nu maT numara pe atuncT decit 20.000 a. Pentru Tatar!, CivaniZ avead pe atund un subas, care dadea stapinuluT 750 de leT pe luna, iar pentru crestinT un Voevod *. Ckla-Hanulu1, cu oile imparatesti, era un saIas tataresc maT mic, fara zidurT ; acolo statea insä Serascherul, comandantul militar suprem al BugeaculuT 5. El primia de fiecare casä un led si la fiecare sat o oaie, fara 500 de bol pri- mitT la alegere din partea Horde! si fara dijma grinelor°. Pe aid se intilniail prin 1760 pribegT, cu robT din neamul lor, canii dadead invataturf cu pri vire la lucrurile lor de acasä 7. Cadif seaflailla Chilia,Ismail, Bender, Han-Cislasi Tatarbunar 8. La Ismail, cu vechi zidurT rele §1 o garnisona

Studiti documente, VI, p. 308, n-I 662. La Galati 'rural, nem Ind gearnie, se inchinail in cafenele ;p. 309,n-1 669. 0 odaie a AgM Casapbasa se intlIneste si la Tinntul Tecuciulni, pp. 363-4,11-11139. Alt!pastori" turd in Tinutul Birladulni; p. 366, n1 1155 Oanieni ucisi de Tatarl la HilnAseatil de la Codrul Chigheciului", p. 370, n-1 1192. Tatar ucis Ia nol, p. 377,n-11262; p. 409, n le 1535 6. Stri- cdciuni tataresti la Greceni, pp. 385-6, n-1 1322. 2 Documente Callimachi, II, pp. 111-2. a Peyssonel, Commerce de la Mer-Noire, Paris, 1787, pp 305*-6 4 DocumentecticercetarI, p. 78; Peyssonel, 1.c., p 305. 5 Ibid., pp. 306-8. 6 I bid., II, pp. 258-9. 7 Midi!pidocumente, XI, pp. 62-3, n-I 72. 8 Ibid., p 77, n-1 xxvin.

www.dacoromanica.ro htiqltrhASARABIA IN VEAdt/L AL XVIII-LEA 95 de Ienicerr, stAtea un muteveli ' ; la Chilia, care era sä fie reparatl la 1750, un nazir 9.Akkermanul in decadere fu alipit la Oceacov, al aria Pa§A trirnetea aid un muselim (sati muteselim) :pe lingI 15.000 de Musulmant erail §i 4-5.000 de Armenr, Eyre!i Rornini, §icel ce dà aceste cifre adauga lAmurirea ciudatcGrecir n'aveau voie sa se aleze ;ora§ul tinea irIC40 de luntri§i un atelier de reparatie 3. Nu departe de C5npnr, in margenea aper, erati satele (MArir),Ialu-ChoPr,cu o poporatie- numar moldoveneascA, §1 se citeaz1 ca fAcind parte din acestVoevodat vasalal Hanulur a§ezArile : Palanca, Purcarr, Sultan-Suvat, Cirbita, SAlcuta, Malcocr9. PAO. §1 la Bender se spune cI numArul Moldovenilor, cu Armeniri Evreir, era mar mare decit al Tatarilor 9. Nici aiurea de altfel arzArile turce§tr nu nimiciserä viata romäneascl; se pomenesc la 1740 satele StrA§eni (LApwa) 6, §1 Railenib, de la Salcuta (Hotin), etc., §i de aiurea, erail numar Rominr 7. Peste Nistru, la Baba:sari, proprietate a Hanulur, trAiati Rominr IntiiI, cu un polcovnic romin 9,§i Mohiläul avea §oltuz ca §i tirgurile moldovene§tr vecine : numele de Bura al celur de la 1740 II arltä natia 6. Aid veniail Moldoverd autind pielcele pentru cäciulf brumArii :podul pe Nistru se fAcea din noiila 18061°. La DubAsart functiona Insä

11763-4; Doeumente Callimachi, II, p. 110.. Un besleaga de Iasi acolo; ibid., p. 120. VezI si Documentelcereetarl, p. 36. 2 Ibid., p. 112; cf..Peyssonel,/.c., pp. 306-7. Cf. Kleemann, Reisen von Wien fiber Belgrad bis Kilianova (1768-1770), Leipzig, '1773 (traducere francesa : Neuchatel, 1780). 3 Peyssonel, /.c., pp. 304-6. 4Ibid., p. 306. 6 Ibid., pp. 304-5 6 Studiii documente, VI, p. 225, n-1 127. 7 Ibid., pp. 303-4, n-1 642. 8 Ibid., p. 377, n-1 1258. 9 Ibid., p..379, n-1 1282. 10 Documentei cereetfirl, pp. 85, 138.

www.dacoromanica.ro 96 VIATX DE HOTAD CD TATADd , in 1764 un Hatman armean sad grec, locuitoril fiind §i Armeni §i MoldovenT ' : locul luT se cumpAra cu 8.000 de pia§tri. itot Hatman i se zicea dregAtoruluT pus peste cre§tinT la malul MAriT, Iali (pe lingl Aga), §i celuT de CALI- §anT :eT plAtiaii15.000cel d'intAid§i numal 48.000 al cloi lea2. La Han se tinea obi§nuit un capuchehaie 3. La 1776 gAsim §i pe eGrigori, vtori Portar,, SArdar de la Akker- man, *.

Fiecare Han nod primia de la Domnul MoldoveT o cArutA cu §ese caT §i 2.000 de techini in banT, iar de la al Mun- tenieT numaT o mie pe lingS carutA 5. Nuredinul de la Bacce- SaraT lua de la cel d'intAid 5.000 de leT din c baniT mieriT,, §i 5oo numaT de la al doilea; Or-beiii, beiul de Perecop, 300 §i 15o 5. Balgi-ba§a ridica Inca, pentru Dan §i Calga, balgi-ba§- licul pAnA pe la sfir§itul veaculuT al XVIII-lea ; se adAugiad blAnT §i ernarfA de la negutAtoriT lipscanT, 2. Une orT insl se lua mierea in banT, 8.000 de leT bal-accesi pentru Mol- dova §i numaT jumAtate din aceastA sums pentru Tara-

RomAneascA2. De blAnile §1 ceasornicele domne§tI se invrednicia pita §i chiatibul de la vama IsmailuluT 9. La Hotin se trimeteall §i cbroa§te cu tAst, 10. Se dAruiail Pa§ilor maT ales sticle de apl de melisa, pentru bAuturA n. CoroieriT tiganT stringead

1 Documente fi cercetdrI, p. 39. 2 Peyssonel, 1. c., pp 241, 301. A se adaugi pentru Vizir, care lua 500 de la nbanii mieril" Moldovel, 1 000 de tel de la unul, 2 03), 2.400 de la ceIla10; ibid., H, p. 262. 3Documentele C'allimachi,II, p. 105 4 Documente li cercetdrl, p. 54 6 Peyssonel, 1.c., pp 242 3, 256. 6 Ibid., p 256. 7Documentele Callirnachi, if, p. 109. 8 Peyssonel, 1. c.,p. 241. 9 Documente fricercetdrt, p.78. 10 Ibid., p. 13. 11 Studit li documente, VI, p. 186.

www.dacoromanica.ro RUSII St BASAIIABIA fN VEACUL AI. XVII1-LEA 97 corol pentru Pa§ii de la hotare$i munitiile ce veniad la Chilia trecead apoi la serhaturl prin oamenii ispravnicilor moldoveni veciniI,pe carale mocane§ti ale terif. Pentru a avea un exemplu, pe la 1760 Stolnicul Cogalni- ceanu era ispravnic de Läpu§na §1 Orheid, §i el facea conace Pa§ilor la Chiperceni, Periseceni, Chi§inati §i Mereni, cheltuiell cu ei la Boldule§tI §i Navarnicl ; apor gatia o ccocie zugravitä, Sultanulur tatar, stringea griul de u§ur, trimetindu-1 la Tatar!, platia pe be§leagä, pe iazagid, pe tumbaci, ca §i pe capu- chehaielele din Bender §i Ci§la 3.Colegul saii de Soroca, Lupu Donici, gatia acelea§l conace la Träisteni, Bac§ani, Co§ernicl §i Raspopenl, plätia pe be§leaga§ipisar, ba chiar pe capuchehaia de Hotin, pe linga Arnautf, imbM- tori, timira§I, etc. 4. In Cau§ani statea residentul domnesc, la 1763 Medelnicerul Vasilachi5, pe cind la Ci§la era Ando- nachi :se trimetead acolo fierarI la Hanul, ceprägari, sa- häidacarI, hamamgii, se facead daruri de butce ; seimeni du- cead pe cite un consulc frantozascu, 7. La 1763 Costachi Spatarul tocmia biserica din acest loc cu ban! domne§ti 8. Aicl erad sa se ispräveasca de altfel zilele energiculur §i iu- bitorulul de lumina Crim-Ghirai Hanu19. In 1764 merg la Cau§ani :var pentru csaraiurile, Ha- nulur, cherestea §i grinzi de teid pentru acela§I scop,cca- ruti mocane§ti, pentru Sultanul Bahti-Gherei, Mani pentru Serascher, §i chiar co pareche de ochelari) pentru Aga lui 1°. Din partea lor, capeteniile tatare§ti facead daruri luI Voda,

t Documentei cercettltl, p. 56. 2 Ibid., p. 49. 3 Studiri documente, XXII, p. 110. 4Ibid., pp. 111-1g. 6 Documente Callimachi, II, pp. 118, 131. 6 Ibid., p. 119. La Hotin Dumitrachi Portarul; ibid., p. 133. 7Ibid. 8 Ibid., p. 128. Cf. pentru petrecerea Hanulul acolo In 1763, ibid., p. 451, n-I 75; p. 463, n-1 83. 9 Ibid., p. 493, riota t Pentru de Tott la Cau§anI, ibid., p. 653,n-1 45. i In 1758 Hanul statea acolo (ibid., p. 628, n-1 17). 10Documentei cercetittl,p. 36.

www.dacoromanica.ro 98 VIAT1( DE DOi'AR CU TATARli si la 1776 se aducea lur Grigore Ghica o sabie de la acest Bahti-Ghirar Sultanul, pe cind de la un Vizir dungrean venia un pesches de morun

Si la Chilburn se ducea cheresteaua din Lgpusna si Or- heir', din codrir Reziner, ca si din ar Scinteirj Vasluiulur: bolovanr, ccris-cusatlii), scindurr de teiI, testele de furcr, cofe, arelci, ba chiar arbunr de mangal, ca si donitele lu- crate de satenir nostri ;pgrig laCetatea-Alba ea se trimetea pe flotile de cite 12 plute2, cu plutasT si vatajr. Si pieile moldovenestr ajungeati pang in Crimeia3. (Aga griulub de la Chiustenge primia produsul secerisulur in Bugeac4. Polonil propuseserg chiar Turcilor a face Nistrul navigabil anume pentru trimeterea de grie,ideie de care se vorbia incg din 1568, cind un Florentin propunea aceasta regelui, cu singura conditie de a i se asigura un monopol de opt anr2. Si printul de Nassau, in serviciul Rusier, se gindia la acest drum de apg, puind sa se faci cercetgrr'. Cgrgusir si mocanir nostri cu cargle erail asa de cunoscutr, incit Turco-Tatarir ziceati si ef : mocan-arabasi ( haraba)si cgraus-arabasi 8. Negotul cu pestele urma, sit pescarir ca negustorir nu erati Turcir, nicr Tatarir. Pe la 1795 pestele venia pe Dungre cu caicele la cschelea Galatib,i, casi din Brates, se aducea cu cargle acolo, unde se culegeasi cmggeria, domneascg, din cbalta Ialpugulur, cum si de la alte baltr din Tara Turceascl 0.

Ibid., p. 49. 2 Documente Callimachi, II, p. 109 Numele de Cetatea-A1b6. se aflä alAturi. cu acela de Akkerman", in socotelile de pe 1763-4. Cf. numele turcestI pentru lernnftrie, ibid., p. 111. V. si Peyssonel, 1. c., pp. 200-1. 8 Ibid., p. 109. 4 Ibid., p. 159. 5 Ibid, pp. 201-2. 6 Acte 0 fragniente, I, p. 14. 7 Peyssonel, p. 306. 8 Ibid., pp. 202-3. 6 Uricariul, IV, p. 70 si urm.

www.dacoromanica.ro nupfi BASARABIA iN VEACUL AL XVIII-LEA 99

Tot Romini erad aceia cari vindead pe la 1760 vinul de Akkerman 1. Sarea munteanä ajungea Oa la Rize, rivala Trapezuntulu! a.TatariI fumati din lulele moldovene§t1 §i bead apà, cum am zis, din cofe acute la noT, exportindu- se pe an 8-9.000, cu cite 10-15 parale una ; ciutur1 se faceati pentru el tot in Moldova. In sfir§itcele maI bune paturI de pu§t!, din lemn de Rezina §i Scinteia,li se trimetead dt la Ia§13(cu cite 10-20 parale bucata). Cearl munteanl, miere de peste Milcov se autati foarte mult, lina luindu-se Ins, ca §i brinza, ma! mult de la Cazaclin schimb, no! nu primiam de la TatarI decit §ele, sAhAidace 4.

5. Noile condip de proprietate ruralei.

La sfir§itul veaculul al XVII-lea proprietatea se schimbX. Neamurile vechT, din boierimea romuneasca militarà, se pierd : in curind ele nu vor maT juca nicIun rol. NAscute din ruzboiii, se pare a nu se putead tinea gra dinsul. In loc räsar, pe urmele Cantacuzinilor, bogAta§iitarigrAdenl, cari, avind ban! in numerar, cumparl necontenit. Dimitrie Cantemir reproduce o stare de fapt cind scrie in Divanul sail despre ccel ce,de lipsa, mo§iile§i satele 41 vind §i, acmii, in mare strinsoare fiind, cu ieften pret le ye! cum- Ora 5). Davidel, David rohmistrul, candidat de Domnie prin Po- lon!, I§1 mania tata dupa Postelnicul Toader Soroceanul, care avu pe obscuril fi! Vasile, Ionita §1 Mihalachi4. Fiul lu! Mihalce Ilincul, Dumitralco, are un urma§ fArl niclun rost, Miron 7, ale Willi! fiice, Lupa §i Catrina, 'fete grace),

'Peyssonel, /.c., p. 298. 3 Ibid, p. 66. 3 Ibid., pp. 110-4. Ibid., pp. 438-9, 148, 450, 153, 192. 5 V. editiai nota luI Hasdeti, in Archiva istoricel, II, p. 91. 6 Studii documente, V, p. 540, n-1 12. 7 Ibid., VI, p. 234, n-1 209.

www.dacoromanica.ro 100 NOME CONDITIF DE PROPRIETATE RURALX dupä moartea surorir lor Sinica, daii ni§te Tigani cschiti- §orulur flcut de mo§ir, §ipArintirno§tri la Tinutul LA- pu§nei, in eparhia Sfinter Episcopir a Hu§ulur, care" schit se nume§te mAnAstirea HinculuI1,. Groze§tir din LApu§na, aI lur Nicolae Costin, trec la PAharnicul Gheorghe Turculet, §i el rudA de mare osta§, a lur Costa§co, dar care nu se ridicA la insemnAtate 2. Bogatul Lupul Serdarul §i Vornicul, fiul Vorniculur Anastasie, care fAcea biserica Sf. Nicolae din Chi§inthi sitinea in 1738-9 prisacA la Volcinetul Or- heiulur, n'are urma§r can sjoace vre-un rol a. Un singur neam pAstreazA o mare insemnthate. Pe Do- nice§tr i-am mar intilnit : celd'intAiii din er chiar, diü al WI Done', 41 are o avere basarabeanA de la sotie, fiica lur Apostol pircAlabul de Orheiti, pomenit mar sus. Si Nicolae de la inceputul veacului al XVII-lea tine pe o Basarabeancl, Lupa, fata lui Gligora§co Jora, care-I aduse in zestre Slo- bozia-lur-Du§cu, I§novatul, Pivnita ape apa Ivancer), pArtr din Clbe§ti §i Pitu§ca, pe Bic, din BA1o§e§t1 §i Cli§ova pe RAut, din Crivuleni (CrAulenr)pe Nistru, din Oni§canI laOrheiil precum §idin ZAMican1 pe Ciuhur, din Hru§ova §i Fiture§tr pe Ichil, din Tetcani, Ciofenr, Lopatna, PrisAcina, Mile§tr, Rispopeni, Pope§tr pe I§novAt, la LA- pupa, din BrAtceni §i Hajdenr pe Rthn, din SArAtenr, din Scurte§tr §i Hirtop. AceastA mare avere se imparte intre Darie Donicr §i fiii lui Gavril: Miron, Postolachi §i Nicolae, avindu-§I partea §i fetele, mAritate cu Macri §i Stefan CA- potici. Familia avea legaturr cu rAzA§ir din Turbure§tI, de unde era Apostol 2. Constantin Donici, fiul lur Darie, rAscumpArl, pe la 1740, robr in Bugeac §i,cu ceasornice de aur in dar, aduce innapoI pribegi 6. El muri in Soroca, §i vAduva sa, Todosica Costachi, fAcea cumpArAturi la 17996.

1 Melchisedec, Cronica Hufulul, 1, pp. 304-6. 2 Studit fi documente, VI, p 236, n-1 229. 3 Ibid., p. 265, n-1 442; p. 364, n-1 1442, Studiti docurnente, XVI,pentru Bezin, straveche movie, vi Garb- 1evtI 6 Ibid., VI, p. 298, n-1 615 ; p. 305, n-1 647 ; p. 381, n-1 1299. 8 Ibid , XV, p. 402.

www.dacoromanica.ro nttsil §i BASARABIA fIX VECAUL AL XVIII-LEA .101

Ina la i8oi Mateiü Donici sta la IznovAtul OrheiuluI T. Donicestil acestia din Basarabia, Ancuta, Constantin, .avurA, pAnA la 1824 si Sipinti1 DorohoiuluI, erpenita de azl. La Orheig chiar, Ancuta pAstra atunci, la 1824, BrAne§ti1. La 1803, Manolachi Donici areipoteniI, TAtArestif ; Matel, Isnovatul ; Constantin, Goianul §i Stanca, iar Catrina Ca- mincea:Stolnicul Manolachi Donicl I1 cApAtase ceadin- tAir.1 mosie prin proces cu ceata luI Savin diaconul, rAzAs1 2

De la Risca basarabeara pornesc 114ccineqti1,alcAror nurne inseamnA si astAz1 un deal de lingA Chiin, unde a fost mosia lor : Stolnicul Riscanu avea Vistiernicenir, Ser- canil, Tuzara, Vorote§tile la 1803. Banul Grigoras, proprietar la Risca si Siliste, se judeca pe atuncl cu o vAduvA din Iasl pentru Mana si Burhuta (Orheiri) 3. Toader se afIl la Tohatini Iordachi la Coriovul (conscriptia din 1803) 4.

Andronachi Vartolomeia Postelnicul avea pe la 1760 mosi1 la Orheiii5, mo§tenite de la Iordachi, a§ezat in RAchitoasa6. De la Serdarul Vartolomeiil räscumpArA, la 1803, Todosie Malcociil si Veliscu CAlparid mosiile Untestr §i SAbienT, din pArtile Iasulul 7. Dintre Grecenl, din 'Anne noulul Tinut de la Prut, Nicolae are la 1803 SAmAscani1.

*iincercAri de . a selua mosiile rAzAsilor ca domne#I pentru lips1 de documente nu lipsirl, dar §i pentru cele de peste Prut, ca DumbrAvita, CAtAne§enir, Rosiori1, GAuzenil, Ro§canil, Coscadani1, Bursucanil, se admise pe la srirsitul

1 Ibid.,V, pp. 543-4. n-19 ; pp. 545-6, n-le 12-3. 2 Uricariui, VI, p. 263. 8Ibid., p. 253. 4 Ibid., Vill. 6 Studil pi documente, XVI, p. 400, nota 1. aArbure, /.c., p. 35,nota. 7 Uricariul, VI,pp. 251-2.

www.dacoromanica.ro 102 NOME CONDITIT DE PROPMETATE IIUnALA veaculul principiul a indelungata stapinire tine loc de acte scrise1. Intilnim, ce e dreptul, mal trzii mo§il basarabene in mina Domnilor §i Doaninelor, dar mal mult prin mo§tenire §1 cumparatura. Astfel, la 03o3, Doamna Zoe Moruzi are Pre- pelita, Copacenif, Pepenil, SingeriI, Dragäne§til. Maria Cos- tachi capata, de la vre-un Fanariot de la sfir§itulyea- culuI, intreg tirgul Baltile. Gasim pe Domnita Rala Calli- machi la Teline§tI. Alexandru Mavrocordat avea tot atund Hance§til. Voda Constantin Ipsilant, un mare lacom de parninturI, pentru el insu§1 §iasal, e tboierul, de la Cu- Haut!,Pererita, Ru§caril, SirautI, Batalene§ti, Birnov §i ParcautI, de la Ciuciulea §i Morile-lub-Osmache2j Doamna, din neamul Roset, a lul Moruzi avea mo§ie la Zevedenil Sorocal §i se judeca aid, la 1803, cu Paharniceasa Maria Panaitoaia 8,cu care se judeca §i pentru Singerenil din Tinutul Ia§uluiQ. Avea loc§1 la Cacarezenl din Orheiti5, pe care o reclama ca a lor, smulsa de Alexandru-Voda Moruzi, capitanul Vasile Buciu§canul, Mateiti Ontila §i altil cu zapise de la Vasile Lupu 6. Domnita Catinca a lul Ni- colae-Voda Caragea era §i dinsa in proces cu Panaitoaia la Tiplice§til Sorocal 7. Alt proces al el e cu Logofatul Con- stantin Bal§ tot pentru Tiplice§tl §i pentru Nistore§tr, din acela§l Tinut al Sorocai 8. 0 fata a luI Grigore-Voda Calli- machi are gilceava apol cu podpolcovnicul rus Sirghie Leontiev pentru Corlateni la CiuhurQ. in sfir§it Alexandru Moruzi gase§te peste Raut locurI domne§tl la Schindere§tr §i aiurea tpeste Rautu,, linga Baltl, la Zevidelele, Heciul

IIbid., IV, p. 333. 2R. Rosetti, Archiva Senatorilor din Chi7inatl, In Analele Academid Romine" pe 1910, p. 54. a Uricariul, VI, pp. 255-6. 4Ibid., p. 256. 5ibid., p. 269. 6Ibid., p. 279. 7Ibid., pp. 258-9. 8Ibid., p. 260. 9Ibid., pp. 283-4.

www.dacoromanica.ro Rti§li §I BASARA13IA IN VEACUL AL XVIII-LEA 403

§iBilicenil SorodATi,inlAturind pe PAharnicul Iordachi Panaite, le cll.lulDimitriei Nicolae,fii1 sal, In 1804 1. Mihai-VodA Racovitl el insusi luase de la fratele Dumitrasco Stodolna Orheiulu1 2. Domnil puneaii InsA une orli pe boier1 sA gazduiasca

Iordachi Cantacuzino Vornicul are acum, precum vAzu- ram, de la Costinest1, Budele, cu ciarmaroculMovilaulub, cu cvenitul poduluI si a luntrilor ce umblA preste apa,, pe care-I iea impotriva capitanulul de Soroca, asemenea cu acela al poduluf de la Silibria poate si al altor cprundur1 ale Nistrulub, intre Hotini Orheiti 4. El capata paminturi cu tgitr pe partea luI Uraolu (Orac-Oglu) 5. Cantacuzini1 aveati,, la Lapusna,. i Iurestif, (pe Cogilnic, unde se hotaraste C13. TatArab 8. In 1780, alt Iordachi dA schimb Vadurelele la Soroca pentru o mosie a manastiri1Prooroculul Samuil, din Foc$ani 2. La sfirsitul veaculul al XV III-lea, Gherasim Cantacuzin0 lasA nepotulul Ianachii doul mosi1 la Hotin 8. Pe atunci acestIanachi Cantacuzino da apol Puhoiul (laOrheii1) manastiril Neamtulul, care avea judecatA la 1801 cu Gri- gore Clucerescul, ce se zicea despoiat de aceasta mosie cind era tinAr, la Constantinopol 9. Acest Ienachi cumplra apoI sicmosia rAzAsascAs Sto- icani, de la neamurile Goia, Leuca, Lazor, Spineni, RAz- mirita, Dode, Cudre, Tapusel, Fotescu, Jalba, Urechea-

I Ibid., pp. 251-2. 2 Ibid., XVI,' p. 305. 8 Ibid., VI, pp. 342-3, n-1 959. I bid., V!, p. 271, n-le 482, 484; p. 282, n-I 539. 6 Ibid., p. 392, n-I 4385. 6 Ibid., XXI, p. 181. 7Uricariul, H, p. 7. 6 Studil ft; documente, VII, pp. 81-2. 9 Ibid., p. 259, n-I 182.

www.dacoromanica.ro 104 NOME CONDITII DE PROPRIETATE rasnALX. nul, Lozanul, Glimpul, Bocsa, Bogza, Dorohan '.il vedem la 1787 si in posesiunea mosiilor Dumbraven1, CaprestI si PurcarestI, avind la Läpusna si Mändioaia si a1imänesti19, Singera, Calfa, Semogeni1, Berhoiul, Puhoiul, pe care le arenda. la 1794, de frica rlzboaielor 8.' La 1773 si Pirjolta pe Ciuhur era cantacuzineasc16. Tot atund Iordachi Spa- tarul dä kir Ienachi nepotul sailsatul Ianutca (Ianuv) la Hotin, intre oras siNe1ipAut16, de laIlieSmucilà, fiul SpAtarulur Grigore 6. Ienachi lua la 1781 in partile SoroceI si Cosernita 7. La sfirsitulveaculuIalXVIII-lea. Cantacuzinil aveaii. mosil : la Hotin, Tribiseuti1 si Hlinaia, Mandacautir, Rästeul, CorlacAul ;la Soroca : Triautir siCosacintir, CacarAzeniI, MArculestil, Pridenif,Cucuienil ; Plosarenii si NAvArnetil la 148. Ionitä Canta tinea la 1803 Drojdiestil sail Lunga pe Raut (Soroca). 0 luase de la un Grecul, ginerele lul Vicol Vartic, care avea judecata cu Gavril Vartic pentru alte doua sate la RAut, CAprest1 si Porcrest16. Dintre familiile ihrudite, Ilie Neculce lasa la 1757 si satele Ghenghest1 (Soroca) si Luacen1 (Hotin)1°. La 1803 Ion, omonimul cronicaruluI, sta la Cojocareni. Maria rAposatulur Ursachi Stolnicul mostenise pe la 1720

I Ibid., p. 239, n-1 118. In vecinatate CerisnovAtul, RacovAtul, Troianul, odaia luI Prodan, Perilipca, PripiceniI,drumul de la Vasilcall (ibid.). 2 Ibid., p. 240, n-1 122. Cf. si P. 255, n-le 164, 166, 168. 2 Ibid., p. 255, n-I 167. La Cosernita avea movie si vataful Vasile Boteanul (ibid., n-1 168). 6 Ibid., p. 225, n-1 69. 6 Ibid., pp. 225-6, n-1 71; p. 227, n-1 74. 6 Ibid., p. 227, n-1 75. 7 Ibid., p. 231, n-1 90. Pare a fiaceiasI ca si Cosmirca de la p. 232, n-1 97. Cf. ibid., n-1 100, pp. 235-6, n-1 105. Toderasco Bale era atunci ispravnic. Pentru alte patru mosiI ale luI Ienachi Postelnicul, Ibid., lV, P. 343. 8 Uricariul, XVI, pp. 207-8. 9 Ibid., VI, pp. 262-3. 10 Studir fri documente, V, pp. 429-30.

www.dacoromanica.ro nuvl §I BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 105

MAnesti1 pe Bic, c Dancenif din cheile Visnovätului, si Fol- testif Lapusnei '. Vasile mazilul stApinia. pe RAutul Sorocei Vistiernicii 2. De la neamul lui Toderascu Vornicul Ianovicl,si mal ales de la al lul Ursachi Vamesul, s. a., capltarä Beilmtii, incepind cu Ioan Bals din 1702, Siräutii, VirlAnestii, Bir- novul, Vornovätul, Vasclutii, BliscicautiT,Rucsinul, Nada- bautil,Vorotetul,VasilautiT,Cerlina-Mare,Cerlina-Micl (Boricea), Birlestii, Lopatintil 3 Lupu Bals cpopria, la 1736 mosia TArnovca a Voronetulul4,Thistrenil (Plopul)fiind si ei usurpati de Dumitru Sturza Logoatul b Sturza pre- tindea cà mosia fusese < pustie si necAutatä de la mAnAstire,, iar el a acut sat, csiail venit oamenil cle-acolo si s'ail inchinat la dumnealuT LogofAt Sturza, 6.Intre Ienachi si Lupu Bals sefacela 1742 un schimb, ce aduce Vladi- cina, in ocolul Hotinuluf, in minile celul d'intAiii, care avea, se pare, si vecini la Novosi1it17: in vecinItate Constantin Cantacuzino PTharnicul .tinea de zestre TisAutii, cici toate acestea erail vechi stäpiniri cantacuzinesti3. Pe la 1775, la VIAdiceni (Hotin) Lupu Bals schimbase cu fratele Iordachi, si Mihal Sturza-1 trecea aceastl Novosilitl sail NottA-Sulita 3.

La 1803 Nicolae Bals sapineste ClimAutii, Brinzenii; Alecu Corbul, Ciornoleuca ; Vasile Izvoarele ;Iordachi Frijenii, PinzArenil, OiseniT, Pelineil-Moldovent ; Constantin Litnbenii, Izbestea siPlhArnicenr; Teodor Pietroasa ; Vistierul Bals un tirg noel la aceiasI PinzArenl, colonisat, de sigur, cu

1 Uricariul, XIV, pp. 170-1. 2 Ibid., p. 727. 3 IL Rosetti, Archiva Senatorilor, III, pp. 90-2. 4 MAzareanu, Voroneful, p, 57, n-1 4. 6 Ibid., p. 58, n-1 6. 6 Ibid., p. 68, n1 24. 7 Pentru Novosilita si NAdabautI, v. si Studit fi docum.nte XI, p. 63, n-I 74. 8 Ibid., X1, p. 69, n-1 61. 9 Uricariul, XVI, pp. 338-9.

www.dacoromanica.ro 106 NOILE CONDITII DE PROPRIETATE BURMA

EvreI de peste Nistru '. La 1809 Iordachi Bal§ lAsa §i Gre- ceni1 §1 Pelineil la GrecenI, precum §i Frumoasa, tot acolo, cumpAratl de la fondul religionar bucovinean : aid rAminea fiul sAii Iancu. Constantin Bal§ avea apor, la 1822, DAnu- tenit din Tinutul Ia.§1, Bu§nautir, Nedabautif de la Hotin, acestea din urma date de el pentru Orfanotrofia din Ia§12.

La I8o3,Iordachi Sturza stApiniA TrAistenil,Horodiciul; Sin- dulachi Sturza, ZAhAicenif §1 VAdenil ; Grigora§cu Chitcanil, PohribeniI, Bude§til, Bilaclul, TAr§iteiI; Miha1 Ciuciuienit, Co- tiujeniI, Bu§euca (Orheiii); Dumitrachi, Gliugenil, ZimbrAuanil §i Tiple§til-gospod; Grigora§, Ricea, CorlAtenil, Vasiliuti1- Mail, Tome§til, DondA§enil, Cobani1; Costachi, ZAhAicani1, SereteniT, CAzAne§tia, StingAceniT, HilintiI ; Constantin, Larga §i VIdde§tiI. Mihar Sturza, ca PAharnic, stApin la Borze§t1 §i CrAsnA§enT, se judecl pe atund cu Sandu Luca §i alp! pentru GArde§ti1 Orheiulu18. La i8o5 se Invecinati Ion Sandu Sturdza, apoI Domn, la Trestiana (avea mo§ia de la socru, Nicolae Roset) §i boierif din Cobila, Prilipca §i Bros- clut1 :Stroid, Bal§, Cuciuc 4.

Dintre Catargif, Petrachi e in 1803 la Poiana §i Caratova (din 1771) ;Nicolae la Cobila-NouA §i Petrachi la Cobila- Veche, Iordachi la Schitn1 Cunice, cu LipovenT, iar briga- dirul rus Ilie Catargiu la Telita. Acesta avea de lucru la 1 8o8 cu fostul protopop Toma din Ciuciulen1 §i cu preotul din sat pentru mo§ia orheiand IgnAteI, iar Petrachi Catargiu pentru PerenT 5. Panaite Catargiu in sfir§it are Criste§ti18. Ruseteltil stApinesc mo§i1 multe. in 1803, $tefan Roset e la Nemereuca, SpAtarul Roset la Co§ciugera, Iordachi la

1 Statistica din acest an. 2 Uricariul, XI, p. 328 ci urm. 3 Ibid., VI, p. 263. 4 'Ruda fi documente, V, p. 536. 5 Uricariul, VI, pp. 272, 283. 6 Arbure, 1. c., p. 322, 352, nota.

www.dacoromanica.ro RUSII SI BASARABIA IN VEArt.t. AI. XvIII-LEA 107

SArata, Vasile la Silistea. SpItarul Vasile cumpArl apo1 la mezat, din mostenirea lit! Panaite Nun Serdarul, BulAie§tif §i Jora sail Chitenil 1. Ilie Costachi a fost cApitan de Codru 2 Vornicul Costachi iea de la Stefan Volcinschi, ill 1702-3, Curlucenil pe Prut (Ias1)2. La 1759 Gavrilitestil ace§tia, neamul costAchesc, cAutail sl iea mosia crAzesilor de Tome§tI de la Malur5, lingl satul Biserica al luf Stefan Roset §i PelineiI lul Toma Luca, in colatul Grecenilor), unde era cApitan Luptt Cos- tachi, §i impotriva incAlcAril lor se plingea §i Radu Raco- vitA, cu mo§II locale,tanume Tantil[a], pe lingA Troian, pe Cahull. :iese la ivealA atund hotarnicele cApitanuluf de Grecenl Gavril BAnarul (1751)§ia WI Iordachi Canta (1752)4. Se dovede§te cA Iordachi a cimpresurat pe nnos- nen!, 6. La MorozAnt (OrheiiI) avea mo§ie in 1763 Mano- lachi Costachi, intre rAze§i1 din Trife§a §i TrAistenT 6 Peste patruzed de an1 (conscriptia din 1803) Maria Cos- tachi are Heciul, Grigora§ Costachi Tiganca, RacovAtul §i GlAvAne§til, Mate!, fratele MitropolituluT Veniamin §icu- noscut hotarnic, CArpineniT :se stie cA Mitropolitul insu§! se adAposti la ColincAutil basarabent 'in 1821. 0 Costachi mAritatA cu PAharnicul Panait se judecA la 1808 cu rAze§if din Cioane§t1 §i MacinAutI (Orheiii), intre cari cApitanul Apostol §i Ursachi GolAe, cu drepturI de un veac §i ju- mAtate 7.

Micleftii pAstrail pe la 1750 BAlbosif de peste Prut, lingA cari erail Podoleni1, a! luT MihaI-VodA RacovitA 2. In 1803

IUricariul, VI, p, 270. 2 Studit # docurnente, VI, p. 260, n-1 413. 3 Ibid. VII, pp. 327-8, n-1 52. 6 Uricariul, X, p. 62 si urm. 6 Ibid. 6 Nume: Moisgig, Julea sag JAlea, BArgan. Documente Callimachi, II, P. 28, n-1 60. 7 Uricariul, VI, pp. 270-1. 8 Studii # documente, VI, p. 545.

www.dacoromanica.ro 103 'VOILE CONDITI1 DE PROPRIETATE RURALA gAsim pe Banul Miclescu la TrifAut1 §i la VAsien1, pe Vasile Miclescu la MihulenT, pe Iordachi la Gura Camincei 1.

Din familia Bogdan, inruditA cu Cantemire§tif, Dumitrachi are MimorAni1.

Dintre Pedeideftl, boier1 bir1Iden1, de Tara-de-jos, Constan- tin iea Tiple§ti1 SorocA1 de la un MalcociiI, cu schimb 2.

Neamul Ghica, nepotil luT Grigore-VodA, ajunge indatl sl aiM cele maI multe mo§11 peste Prut. Alecu Ghica e la 1803 proprietar in LinclutI, Ciorna, Cobani§i Codren1; LogofAtul Ghica in Sevirova, Flore§t1, Ciutule§tI, Co§ernita ; Dumitrachi Ghica in MArcule§t1, Perepetca, Bahrine§tI, Bo- rodnicenr, VascAut1; Costachi Ghica in Ciornita §i Harbut- can! ; casa luf Iancu Ghica la Obreja §i Slobozia Doamnel ; Costachi la Stohnaia, cu plutele, §i Coropcenl. La 1816 se arendail mo§iile, de pe sotia MAriuta Canta- cuzino 3, ale luI Costachi Ghica, §1 ele cuprindeaii : Leova, 40u tirg, cu han, cu pivnitA de piatrA, cu zece dughen1 boiere§t1,alte dughenI strAine, negutitore§t1, care plAtesc bezman, i cu via pe dinsa, §i bAuturA boiereascA, asemenea §i cAsApiile boiere§tI: pe acest tirg se fac §i 18 iarmaroace pe an, ; apoI : Tigheciul, Copceiul, Cadanjicul, Harag41, Baimacli, Costangalia, Boroganii-de-sus, Chieciul, ChiosAllul- Mic, Jugmanul, Cobalicir,Baurcir, IenichioiI,Burciacul, LArguta, ChiosAlAul-Mare, SAdicul, clocul dintre TaraclAul- Greer pAnA la BArAgani1-TAtAre§t1,, Sasighioi, Huluboaia, Docutbal,Ciocurma§, Baimacliva-TAtAreascl, Taraclaul- TAtAresc, Lunce§tir, Be§tealicul 4.

Crupenschii, mid boier1, la inceputuI cArora e un ofiter

Statistica pomenitl. 2 Uricariul, VT, p. 280. 3 Ibid., p. 368i urm. Ibid , pp. 320-1.

www.dacoromanica.ro RUSII p BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 109 polon din a dOua jumAtate a veaculul al XVII-lea, aii la 1803 Bumbata (Ionitä), Zamciotil (Iordachi), Vadul-Iuhur- luculul (Ioan). Iordachi cearcl a lua §i Buc1e§ti1 Orheiulul de la loan PopAscul, rAze§ I. Neamul Calmeifilor era chiar orheian §i avea ca ba§tinl Cuizeuca Orheiulul :in mAnástirea Ciuhrulul s'arfi odih- nind calugarita Pelaghia, adecä Doamna Ralita a lul loan Teodor-Vodl Callimachi, §i o fiicl a el, moartl innainte de dinsa 2. Aid pästra päminturi §i Maria Jicniceroaia, sora Domnulul 8. La inceputul veaculul trecut familia Conachi avea mo§il la Hocine§tI §i VArzAre§tI in Orheii.14. Familia Cananda are, §i ea, Inca pe la 1803 Väsienii la Orheiii6, a kit $erban. La 1808 Ionitä Cananlill §i Pdharnicul Ion Cristescu disputl rgze§ilor Rutl §i $erbul Tätlranca §i Hritautif (Soroca)6. La 1817 Alexandru Callimachi schimba cu Vornicul Dimi- trie Jora, dindu-1 parte din Hogine§t1 la Orheiii, unde avea §i mo§ia Tapirida ;el stApinia, la Prut, §i bältile Lgpu§na §1 Lapu§nita T.

Un Razu §iLogofeteasa Ecaterina eraii proprietarlla Codre§t1 (Läpu§na), intre loan Che§cu §i CogAlnicenil de pe CAlmAtuiii 8. Din neamul acesta Razu, Iancu era, in 1803, boierul la Drujenl, t RAzoaia> la $i§canl §i CogglnicenI, altil la Crlste§tI, Ciulucanl, Lalova. Cdrpe0ii se imbogätesc in a doua jumätate a veaculul

I Ibid., VI, ri. 265. 2 Memoriile societafit din Odesa pe 1884; cf. Documentele Callimachi, 1, p. xxr. * Ibid., p. 458,n-1104. V. si[Al. Callimachi], Cartea neamulur Calmair din Moldova, zis Callimachi, p. 17, nota 3. 2 Uricariul, XIV, p. 277. 5 Studit # documente, V, p. 545, n-1 11. 8 Uricariul, VI, p. 277; conscriptia din 1803. 7 Studir # documente, VI, p. 52, n-1 146. 8 Uricariul, V, pp. 186-7.

www.dacoromanica.ro '110 NOILE coNDITIt DE PrIOPRIETATE RURALL

numai ; pe la 1.760 IncSatrarul Vasile Carp avea mosii in Basarabia1. In 1803 Costin Carp e la Virtejeni, Vasile la Gvozdul, Cuhurestii-de-jos ; Iacovachi la Bahmutia, Greb- le§ti, Miclest1, Beliestr ; Toma la PAulest1 ; loan la MiclutI, RAden1, Borzestl ; Alecu la Ivance ;Ilinca la PAscani ;Ilie la Furceni. Sotia until Carp se judea pe atunci cu un MAarescu pentru BocsagI (OrheiA)2.Ruda CArpestilor, marele bogAtas Sandu Teodosiu, Medelnicer, e stApin la Vadul Leal in1803 8

Cazimire0ii se ridia iute :la 1803if aflAm in Golesti §i Zastiuca (a lui Petrachi Cazimir), la LohAnesti (a lut Panaite), luatA de la SpAtarul Constantin Crupenschi 4. La 1763 IonitA Bapta era la Surile, unde avea ca arendas pe mazilul Constantin StirbAtb.Din neamul lul, la 1803, IonitA avea Volofcenita, iar Stefan era tovarAs de stApinire la Mihuteni si Vadul-luI-VodA.

Banul Lazu iea mosie la PArcanele §i Pripiceni §i imparte cu Costachi Ghica Solonetul ; Smaranda Lazu tine, la 1803, IchimAutii §i Suharna. Un neam noii, de obirsie azAceascA, domneasa, trecut prin logofetie, e §i in 1803, familia Otero, din care loan are Boltunul. Ea va rAminea aice.

Carageet CAminarul §i SAtrarul loan aveaii in 1720 mosii pe la Tutorai Rezina6.

Poetul Alecu Beldirnan stApineste in 1803 Iezerenil si Tet- cureniI.

Studili documente, XVI, p. 398. 2Uricariul, VI, p. 282. 3Statistica pomenitä. V.§i ibid. cf. Uricariul, VI, p. 254. 6 Mdzareanu, Voroneful, p. 63, n-1 15 §i urm. 8Uricariul, I, pp. 370-2.

www.dacoromanica.ro rttV qf BASARAMA .111 VEACUL AL XVI1I-LEA 111

Dintre Grecil maI noI, gAsim la 1803 pe Ralet Vornicul la Do lna, pe un Sp Atar la Piatra, pe un Diboulu (Dib-oglu) la Pece§t1 §i Bo§cana, pe Mihalachi Manu la §amA§canI, pe Andonie Zlota la Cem§Aut1.

SA adAugim pe Cujbl de la NApAdenI (Orheiii) (1770) 1, iar in 1803 pe Buznea de la $AtrenI, Crimenciuc, Iarova ; pe Mihalachi Grecu de la Pohoarne §i alt Grecu la Gura-CAi- naruluI ; pe un Paleologul la Glizen1 ; pe Meleghi la Cu- hure§til-de-sus ;pe un Codreanu la Ohrince §i DrAnceni ; pe un Anastasiu la Co§ernita ; un Clucer Ienachi la Ghi- de§tI, pe un Virnav de la Rogo§enI §1 altir la CurlucanI, DAncent ; pe Vasile Chiriac de la Pravile, pe Mitru de la Da§cova§i Ghilicen1, pe Cuciureanu de la ScAienl, pe Bantl§ de la BrAne§t1, pe Ciuhur de la GAlA§enI, pe un Jora de la Tibirica, pe un Stavri de la Cuhne§tI. ApoI, tot dintre boierina§I, pe un Arghirie de la NAvirnet, pe un Giosan de la MAnAile§tI. Pitarul Calmutchi are Glodenil, Vasile Coroiü BrAtuleniI, un Silion Va§cAutiI, un Cerchez Boldure§ti1, vAduva Cocea Bumbata §i Ancuta $oldAne§til, un Hermeziu Bursucenil. StApinesc in sfir§it:Stolnicul Zam- firachi Ciute§tiI, Slugerul Pascal Florintoaia, Todera§cu MA- cArescu BogliceniI, Evreul botezat Ilie Male§tiI, Toader Virgolict Cruce§tir. Simpli boierina§1 de Curte ajung la mo§iI basarabene : $1trarul Reiman Neamt din oastea ru- seascA, are StetcaniI, Serdarul Vasile Onofreiil Tru§enif §i VAdenil, cApitanul Ianachi IzmanA, dintr'un neam dorohoian, Tuzora, Portarul Marcu, Voinova, ba§-ceau§ul Ion Rusu Jalabocul, Vornicul de Poarta Virgolici Cruce§ti1, Jicnicerul Simion Hru§ova. La 1804 se judeca, pentru Valea PArjoltul, Valea Rugi- noasa §i Valea Tariner (Orheiii), Paharnicul Toma Stamate cu vAtaful Iordachi Roadedeal, cu un Postelnicel §1 altil 2. TJn Ienachi PAun are proces pentru Negre§tI (LApu§na) cu

1Ibid., XV, pp. 321-3. 2 Ibid., VI, pp. 270-1.

www.dacoromanica.ro 412 NOILE CONDITI! DE PROPRIETATE RURALX

rAze§iI, intre cari un Chiosa, un Hincul, un Braill '. Ior- dachi Panaite Stolnicul reclamà de la Lupu Vierul §i alt1 rázà§1 MAtA§enil, ArAmenif §i Valea Dropie, de la Soroca unde §i acum dropiile trec peste v6.1 , §i el pirA§te §i pe neamul Ro§ca, pentru VAscAut1, tot acolo 5. Proprietad mai sint, la sfir§itul veaculu1, Vistierul Chira de la Liublenita ; Iordachi Tortu de la Timillutt. SI mal pomenim neamul Stavill din care era sä se ridice mama luI Mihail Ko- gälniceanu 3.La Vadul Tire1,c de la Tinutil Sorocn, pe apa Räutuluh, se a§eazI Iordachi Bogza 4.

Familia de negustorI a Manoleftilor avea pe la 1780 parte din Amedariu §i Micovatij, in Soroca 5. Neamul acesta se a§eaza in veacul al XVIII-Iea §i la Sirbenil Orheiulul 8. Trec §i unele famili1 mai mid din Bucovina ; in 1802 la Novo- selita satea Savin Volcinschi *Atrarul 7.

Cumplra §i vame§1, ca Gheorghe din Chi§inn, in 1803, la Valea-Adina din Tinutul OrheiuluT 8. Räze§1 se ceartä intre eI, ca Malcoce§ti1 cu Ifrime§til pentru mo§ia Golle§t1 din Tinutul Ia§iI 9, or! Anastasia Buzdugan Medelnicereasa cu Ecaterina BAntivaia Slugereasa, pentru Buc§a, Mili§, Cazecenif 10,tot de acolo, or!, in stir§it, rAze§i1 de Vantina (Soroca), intre cari un Carp, un Lo§ianu, cu acei din Hris- tic!".

1 Ibid., pp. 280-1. 2 Ibid., p. 267. 8 Studil fi documente, XVI, p. 398. * Aicl ei un DanovicI, un Ursachi Go1Ae, rAzA§iI ce sA trag din neamul TAriI" (Halipa, 1. c., II, pp. 252-4). 5 Studir fi docurnente, V, pp. 423-4. 6 Uricariul, =V, p. 271. 7 Studil fi docurnente, V, p. 269, n-1 28. 8 Uricariul, VI, p. 249. 9 Ibid., p. 259. 10 Ibid., p. 260. 11 Ibid., pp. 260-1.

www.dacoromanica.ro T1I5I I BASAPABIA 1N1 VRACUL AL NVIII-LEA 11 3

Ci§le dupa datina turco-tatareascai§ifac§iboierif, §1 astfel gäsim, la 1803, a lui Racila, a lui Mateiti Ra§canu, a lui Asian, a !Lir Lazar Grecul, a lut Giosan, a Serdaruluf lordachi din Stolniceni, a capitanului Andrei Bu§ilä. Un saegici din Tarigrad tine de aceia Bobleticif. Se pomenesc §i odal cu liuzi, ale saegiilor, ale Ru§ilor sail Sirbilor, ca Petrovici, ale boierilor de peste Prut, ca Isacescul §iMe- leghie. averea manastireasca spore§te. Pe la 1770 §i mamas- tirea Neamtuluf i§i cere innapoi, cu toles, mo§iile Copanca §i Chitcanii, prinse de mult in raiaua Benderului '. Pe linga Mitropolie danif la :Ghizdita, Darcautf, Malcautif-Raze§f, Vasiliutii-Mici, Mirce§ti, Buciu§ca, Mance§ti, pe Iing Neamt, posesiuni la : Sauca, Visoca, Sudarca, Pietroiul, Bulboa- cele, se intinde Sf. Sava, prin dania Catrinei Ba§ota, la Tritetif din Orheiti2§i (1803) la Horelcani, Girbova, Ario- ne§tii, Ungurl, Rughif la Soroca, Hana,§enii-Noi §iPetri- §oala, in Codru, apol la Hana§enii-Noi §i Petrivaia ; Bir- nova ierana stapine§te la 1803 Zerne§til(la Greceni) §i Ustia. La Orheiii, (la partea cea din sus a Sercoveb, ma- nästirea Barboiulur se judeca, la1804, cu Ilie Izba§a §i Moisie Fusul, impreuna cu ceata lor 3,§i ea are, pentru Raspopeni §i Ordaseni pe Raut, alt proces cu poru§nicul Zaharia Timircan §i aT lurt.cClirosul din Bucovina', fondul religionar, stapine§te, tot la 1803, in Tinutul Greceni Fru- moasa. Gasim apoi Cetatuia la Du§mani, la Dingeni, la Burdujeni, la Pietri§ul, la Hrinautii §i Fintina-Alba., la Napa- dova, Brancaii; Bogdana la Patru§enT §i Camenca ; Golia la Ocolina, Vasilcati, Sanatauca, Cerlina, Zalu§ceni, Climauti, So-

1 Mai tarziü reluate de Turd, ele trec In 1812 la fiscul rusesc, cu care se poarta un procesi ispr&vit abia la 1845, cu lndatorirea Rusilor de a pläti ca despagubire 224.000 de ruble In argint; R. Rosetti, In Analele Academiei RomIne", XXXII, p. 684. 2Cf. Arbure, /.c., pp. 336-7; Studili documente, VI, p.289, n-1 574; Halipa, 1.c., p. 289. V. si Uricariul, VI, p. 250. 8Ibid., p. 252. 4Ibid., p. 278.La RIspopenIi Paharnicul Than Cartu, ibid., p.279. 8

www.dacoromanica.ro 114 NOILE CONDITIT DE PROPRIETATE RURALX colul, Ra§cov, Honce§tI §i Chi§inail, la Trebujeni, Oxintie, IndärpniciI; Sf. Vinere laBo§arnita, Zastinca, ConcenI §i Stra§enI;Sf. Spiridon la SingurenI §1 BaltI ;Dancul la Leu§enI ;Sf. Joan din Ia.§I la Lapu§na, Probota la RadenI ; manastirea FisticI la Volcine§tI, Rachitoasa la Salcea §i Lämanova ;§i Pkpautif ad o mo§ie basarabeana 1. Si in Basarabia se dadura mo§iImanastirilor grece§tI din Rasarit :a Maicel DomnuluI din Ianina avea astfel Magura, care se arenda pe la 1810 tot la GrecI epirotI2. Manastirile locale se inmultesc in acest timp prin darul raza§ilor osta§I. Gradi§tea sad Pe§tera, de la Nistru, e an- terioará danie din 1756 a luI Radu Racovitä. La 1703, un preot Ilie inchina manastiril Bradice§tilor, de dincoace de Prut, schitul lapu§nean PojoreniI 3. cLa tärmurile NistruluI, unde iaste hramul Sfintului loan Crestiteb, era, Inca din 1704, gmanastirea de la Hotinsaüschitul de la Hotin, legat de Putna 4. La Girbovat linga Orheid Inca din C. 1730 se pomene§te Arma§ul Constantin Carpuz. Zidirea manas- tiriI Tigane§tI, in acelea§I part!, de un Serdar Lupu Deicu, se avaza pe la 1741. Ceva mai noua zidire din Hirjauca e poate darul unuI preot din Calära§I.AlAturI cu uncä- lugàr din Probota SuceveI apare ca fundator la Dobru§a, in 1772-85, un altul din Curcova. Prin 1773 Iordachi Curca, Orheian, intemeiaza manastirea aceasta, zis,1 dupa dinsul Curcoval.. Un Carp sail un Rusu, din 1775-84, ar fi ctitorlla Ta- bora. Pe locul until om din SaharnenI face manastire in acest colt orheian, la 1776, calugarul Vartolomeid. Cala- ra§iI se prefac de un DonicI din Mohildii, Hagi-Marcu, dupa 1780. Un Pitar Soroceanu zide§te laca§ul cu acest nume, pe la 1785, §i urma§iI sal o imbogatesc. 0 vaduva de la CotiugenI da averea sa pentru Co§eleva, catre Soroca, prin 1790. In 1797 satul Pa§canI pe Ichilzide§te schitul

1 Pentru mkjile ce Voronetul lua de la Chilia v. si Mazäreanu, Vo- roneful, p. 78. 2 Studili documente, XIX, p. 123 si urm. 3 Melchisedec, Cronica Hufulul, I, p. 160. iDan, Putna, pp. 221-2.

www.dacoromanica.ro RUSI1 SI BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 115

Reciul.RAzesit orheient din IsAcestt fac biserica si schitul Sf. Nicolae de la Chirova. Altit, de la Branicent, innaltA Frumusica. Condrita exista la 1813. Tot in acest timp apar mAnAstirile Lomata, din Tinutul Ba lg (1728), CosovAtul (1729),din Tinutullast,Rezina (I770), Caratura (1771) si Ciura, din Tinutul Orheiii, Ruda (1772) din Tinutul Hotin, .Soroca (1773) din Tinutul BAlg : ele sint azt desfiintate '.In sfirsit,la 1776 Grigore-VodA Ghica dAdea ajutor pentru facerea bisericitcaluggritelor de la schitul Rughil ot Soroca, 2. In ce priveste averile lor, pomenim cA schitul Horodiste are mosia incunjurAtoare ; schitul HArbovAt, Slobozia-Hole- nestit, Capriana, cum s'a spus si aiureaun intins domeniu, alcAtuit din mosia cu acest nume, apot din : PArcanele, Malcociul, Scorenit, Lozova, Vornicenit, MiclAusanit, Sadova, PArjoltenit, Ciorestit, Buda, Horodistea, Hirjauca (mosia cu acest nume) 2.

Rdeqii nu sint insä distrust. Unit amintesc prin numele lor alte vremurt. Astfel Varticestit, neamul Piliposchi aveati pArg in Orheiiisi Ora la 1765 6.innainte de inceperea celut de-al doilea rgzboiii ruso-turc pentru Basarabia, gAsim incA rAzAst la Crimenciucsi Baling (Soroca) ; Timofte BlAnarul catA sl intresielinstApinire 5. tefancg- pitan de CAldArusa. se aflA la 1752 6, §1elera amestecat intr'un proces pentru Hlinovoda (Ghizdita) 7. La Coresnita era la 1756 un Ursachi, care avea si un tovarAs cmosian>

1 Arbure, 1.c., p. 321 0 urm. 2 Documente fi cercetdri, p. 54. 3 Pentru danil cAtre Dobrusa, Saharnena,aba, Arbure, 1. c., pp. 333, 335, 338. CApriana pierduse jumAtate din Vistierniceni, datA de Domnie la 12 Februar 1525 (Halipa, 1.c., p. 216). 4 Uricariul, XXV, p. 265 0 urra.; MAzAreanu,Troroneful, pp. 64-5, n-1 18. 5 Uricariul, VI, p. 264. 6 MAzAreanu, Voroneful, p. 59, n-1 7. 7 Ibid., pp. 59-60, n-1 8 0 urm.

www.dacoromanica.ro '116 NOILE CONDITII DE PROPRIETATE RURALX peste Nistru 1 in partile Iasului gasim la ZalucenT pe IA zesii Cirlig, pe capitanul de Tabara Ursul si fiul luT, Mi- halachi, e tot capitan , cumparator, mai tärziii, catre 1770, la Codresti si Codreni, pe Osmachi 2. Pentru. CdcarezenT la Orheiii se judecail la 1776 neamul Porcescul cu $tefan Sava, feciorul pope Lupului, urmas de t mosancaz si care se cobora tot dintr'un ostas, Vasile Fustasul ; intre rude se afla §i un Razmerita 3. Pe la 1780, la Tozobeni (Iasi) erail partasi neamul Mardare, coboritor din Ignat Alivanul, neamurile Musteata, Cujba, Rat, Meleghe, Ojog, Tatul, ca si tEzovitif) din Iasi 4. Pe la 1800 avea parti de mosie pe la Hotin, ca ginere al luf Mihalachi Talpa, porusnicul Ionita Oatul 5. La Girlele Lapu§nei mosia trece, in 1802, de la $tefan Bitu la Ilie Botez, care cumpara si la MirzestI si Cotilnic din Orheiil 6. Tot a§a la 1804 razasii de Mitova sail $istacif Sorocei Ienachi Oprea si Grigoras Macaveiii, cu tovaräsif, ail judecata. cu Armasul Petrachi Catargiu pentru impresu- rare la mo§ia Cobilele 7. La Floritoaia din Iasi sta neamul lut Ghinda si cel inrudit cu dinsul, prin casatorie, al Slu- gerului Pascal Tuduris. La Chiriasa din Orheifi, porusnicul Ioan are o fatd, Maria, pe care o tura un teran Marin Gis, a §i se cunund cu ea 9. Un polcovnic lordachi Hirjail e la Teplestil Sorocai °. La Costbstt neamul Bortestilor se imparte cu Pitarul Casian Soroceanul ". La Lohanestf stall raza§if Piraii §i popa Lupa, iar la Pulberenif de pe Cogilnic, din Tinutul LapusneT, fataa.traruluf Joan Arbure a facut

1 Ibid., pp. 60-1, n-1 10. 2 Si aid se face mAsurdtoarea In odgoane.Uricariul, II, pp. 189-9 8 ibid., XIV, p. 116 si urm. 4 Ibid., XV, p. 323-4 si urm. 6 Ghibanescu, Surete fi izvoade, III, p. 291. 6 Uricariul, V, p. 242. 7 Ibid., VI, p. 191. 8 Ibid, p. 192. 8 Ibid.,p. 193. I° Ibid., p. 196. 11 Ibid., p. 201.

www.dacoromanica.ro nu§iY §IBASARABIA IN VEACUL AL. X VIII-LEA 117 stApinA. mAnAstirea NeamtuluT 1 Si in alte pArt! rAza§il ad judecatA cu boierif ceT no!: la Iure§ti §i Manole§tI, in LA- pu§na, neamul MAmAligilor §i loan DecusarA, cu protopopul Stavarachi din Chi§inAti §i cu PAharnicul Ienacachi Milo 3. La Verde§enif din Ia§T se judecA Vistierul Iordachi Bal§ cu Pitarul loan Istiri 3. CAmAra§ul Alexandru Mavrocordat iea apol, 'in 1807, la LApu§na mo§iile Valea NemesticuluT §i Valea BuciumuluT de la urma§a SAtraruluT loan Arbuz, In stApinirea neamuluT cAruia era(' de vre-o sutA cinzed de anT 4. Cu trel ani innainte, Joan Volcinschi din Bucovina avea pArtT la Ghere§tT, Martine§t1, Potlogeni, TutovenT sail CA- rAbuseni de la Orheiil 5. Si rAzA§iT intre ef, cum am maT spus, se tot ceartA pentru hotare : Vasilachi Sontul, de o parte, Postelnicelul SAlAvAstru HrAnaciii, Vasile CrAciun §i ceata lor la CAbAre§tf §i GaurenT, in Tinutul Ia§ultif 6; Cantire§til §i neamul Cimbru cu negustorul Constantin BontA§, pentru part! la Scurte§tT §i BlendiT (Orheiii) 7 ; neamul Curagail cu neamul Cantir la TAtAre§t1 tot acolo 9 ; protopopul din Chi§inAil Gheorghe Bagcul cu un preot §i altiT pentru Derened la Orheid 9 ; HArustiT cu aItif asupra Singurenilor OrheiuluT 10 ; neamurile Istrati, LutA s.a. cu cApitanul loan Virgolid §i Vasile Nour pentru Lu- tenT (Orheiii) ". Si la stir§itul veaculuf al XVIII-lea numele frumoase ro- mAne§tI se gAsesc cu grAmada :Buhu§, Cucul, Rughina, Uliana, DumAnescul, PAnut, PrAjescu, MercA, GlIcA,Raciul, Busuioc, BAdicul, Moga, Buzul, PAntiul, Erhan, TerchilA,

1 Ibid.,p. 204. 2 Ibid.,p. 204-5., 8 lbid.,p. 209. Ibid.,pp. 246-7. 5 Ibid.,pp. 248-9. 6 Ibid., VI,p. 271. 7 Ibid.,p. 272. 8* Ibid. '0Ibid.,p. 274. 10I bid.,p. 277. 11Ibid.,p. 282.

www.dacoromanica.ro 118 NOME CONDITI! DE PROPRIETATE DURALX

Hirl AU, Sendre (acestia dof ca strAmosf), Budig, Hrizea, Cobilcea, Popea, Frate, Bozul, Zaml, OtavA, Fratian, Da- nielescul. Nume de familie, ca Stolnicel, BAran, amintesc vechf dreggorif si rosturf pe care nu le mai imbracl ni- menf. Astfel par a trAi postramosif, de cari se vorbeste bucuros de cdtre (mosanf) 1. Cu toate inalcgrile, nevoile de banf, procesele, rdzesif se tin Inca la 1803 asa de bine cum se vede din insem- nlrile statistice care urmeazà. In partea de peste Prut a judetulufIasf,if aflAm la Rddiu-Mare, Onestf,MAIAiestf, Botestif-luf-Veliscu si luf Stavru, Balotina, Bisericanif, Chilia, Cucuietif si in ocolul zis chiar (peste Prub : laVarzarestf, Pa- lAnestf, MinzAtestf, Cornestf, CondrAtestf, Ontestr, Hircestf, Cirnicenf, Mircenf. In Codru razAsf maf sint la Hanasenif- Vechf, pe linga fostif slujitorf isprAvnicestf de la Larga si fostil neferf de la Cania, MAcrestf si Capaclie. Abia ad ramas 59 de slujitorf ispravnicestf, 258 de mazilf §i 32 Sirbi. Incolo tot mo7if manastire§tf :ale Sf. Sava (flanasenif-Nof si Vetri- §oaia) si boierestf :Tigheciul, Cadintica, Copcuiul, Leova, Haragäsif af luf Costachi Ghica, nepotul lufGrigore Ale- xandru-Vodä. Se poate zice cd el a luat, poate prin vre-o dona(ie a domnescului unclad, tot Bugeacul ; doar la Tocenf de mai este Vornicul Teodor Bals. In locul mindrilor Codrenf de odinioard sint tot Went pe mosie sträinA, nemaf fiind nevoie de apdrare, dupl plecarea Tatarilor. Si prin toate satele marele boier aduce pe orindarif jidovi :Iosif,Itic, Sloma, Aron, Soimul (!), Haimul, Marcul, Moisa, Pascal 2. HotArnicenif, Tinut noil, de pe la17608,alcdtuitdin. satetdtdresti parasite, unde stall 135 deslujitorfis- prävnice§tf , tot grAnicerf,n'areboierf sad calugärf- Tot sate cu oanienI multf : cel maf mare numara 476 liuzf §1 cifra nu scade nicr pänd la 50. Numele sint strline in

1 Studil fri documente, XVI, p. 401. Asa se aminteste si vechiul soltuz de Chisinthi, Gheorghitä; ibid., p. 402. 2 Uricarial, VIII, pp. 254-5. Preotj si diaconi slut 17. 3 Melchisedec, Cronica Hulnaur, I, pp. 97-8.

www.dacoromanica.ro Buvf SI BASARADIA IN NECUL AL XV1II-LEA 119 parte : pe linga Geamana, Grad4te, Bujorul,, Mole§tif, Sg- ratica, Gangura :Saramirza, Mingiriul, Cainariul(=Finti- nariul),Cfadirul(=cortul), Oracul, Sghgidacul(=§eaua), Curuluiul, Caracuiul, CoFalie. De Ewer i haham1 sint pline satele 1. Ru§1 sint colonisap la Curuluiti. La Greceni rg.z4iT stati in Vadul-luf-Isac§i Manta. Se adaug in atablä) fo§ti1 neferI de la Pelineif-Bulgar1, Gre- centi Baurce, cef 29 de Sirbi, cef 74 de slujitor1 isprav- nicqt1i numal 18 preopi diaconi. Orheiul pastreaza impartirea luf in ocoale, disparute aiurea :al CogilniculuI, al Botnef, al Nistruluf-de-jos §i de-sus, apoI Bicovatul, Fata Biculul, Ichilul, Rautul-de-sus §i de-jos, Cula, Matienil, Cimpul, Nistrul-de-sus §i de-jos. Cu toata lupta indaratnica pentru a-1 desftinta, prin cumpararI sil- nice, prin cumpargrI ieftene, prin tagaduire de drept, prin furt de acte, prin donatil domnetl, raz4if trgiesc totu§l : la Ciuciulenf, la Dragu§enl, la Galbana, la Secgrenf, la Lo- hane§tf, la Iorcenf, la Perenf, Costqtf,Bardar, Ulm, VA- sienf, Ruse§tI, Miletl, PojorenI, Negrqtf, Budii, Girlele, HoreV, Ialovenf, SuricenI, Puhoiul, Nisporeni, DurleM, Vo- losenI cherestea, loc putin, NeFanf, Bargiac, Varza- reV, Galqtf, Ro§canf. Apoi la Highidi, la Te1iäü, Cobilca, Recea, Zubre§tf, Poc§e§t1, Onqtf, M4cautI, Javrenf, Racu- 1e§t1, Hirtop ;la Balo§e§tI,Vatic!, Isacova, PutinteI, Hol- boca, SasenI, Mele§enI, HotenqtI, OneFanI, Cornova, Na- pädenf, RadenIi Dereneit, la Morozenf, Ghetilova. Bravice, Brianova, BravicenI, GhermaneV, C1iova, CiQcàlteii1, Ve- rejenl. In sfir§it la Budgiul, Har4enf, Hirova, Bqenf, Min- dreV; Cucioaia, Ive§t1, Zgarde§tI, Ignatenr, Mawnl, Chi-- telnita, BravicenI (Cimp), Sirota, CurlenI, ChipircenI, Bee§tI, Slobozia-Hodorogil, Susenif,Ciohorenif coloni§tf de pe Ciuhur Berezlogi, Cunizauca, Horghine§tI, Cacarezenf, Scortenf, Maucenf, OleFanf, Tareuca, LipicenI, Horodi§te, Jora-de-sus, cu plantatif de tutun Marcautf, Merenf, Oni§canI, Cobusca. In total aproape o sutii de sate razqqt1 pe care am tinut sa le aratam anume ca sa se vada

Uricariul, VIII, pp. 256-7.

www.dacoromanica.ro 120 NOILE CONDITitDE PROPRIETATEBrRALX

mai bine insemngtatea elementului romAnesc popular in viata terii. Neap Arat cà sint, in Cosusna, Periskina, Bkioiul, Si- reteiii Buiucanii, ostasi de hotar, §i anume : 330 de slujitori serdgrestf si 50 ai polcovniculur de ChisinA6 ; in Speia, DubAsari, Cräuleni, Jora, Rezina si BAteni 604 slujitori capitanesti, so de cpostelnicelsi altii cu carp de iertare), numai 2 calarasi de Tarigrad, dar 412 preoti si121 dia- conl. In tirguri sint :la Orheiil 565 de Sirbi, pe linga Mol- dovenil, Rusiii Armenii de acolo §i cer 18 cstrAinicroi- tori,al lui Iancu Ghica, in Chi§inAil 44 de Armen!, bir- nici, pe linga 133 de Romini platitori de bir, iar, in acelasi ora§ ca §i in Orheiii si Tirgul Teline§tilor, nu mai putin de 149 Jidovi.

Pentru Soroca (ocoale : Cimpul-de-jos, RAutul, peste-Raut, Nistrul-de-sus si de-jos), raza§ii se intimpina laCuresnita, la Hristici, la Jupca, Alcidariil, Bode§ti, Zahorna, Vadul- Tirif,Recesti, Chipesca, Sistaci, Cosmirca-de-sus, VAzAlAT, Malcauti, Tatarauca-Veche si Nouà, Rughii. Din acesti rä- zesi se ridica un capitan Paraschiv la Ràdulenl, un polcovnic Anastasie Ciaca la Comirca-de-jos. Se adauge slobozia de cArthi§i Maimaroglu. La Somoleuca, la Rughi si Calarasluca unde esischit sintliuzi,cumail argap Stolnicul Vasile Leonard,apitanul Sandu. Nu- mArul mazililor (124), alruptasilor (47), al ruptelor de Vistierie (162)e relativ mare ;slujitoji ispravnicesti se socot 129, capitanesti 398 (71 Rascov, 88 Vasilail, 14 Co- slut!, 33 Balti, 92 MovilAil), postelnicei s. a. sint 30, preop §i diaconi aproape 300, iar Evrel slut numal la Soroca 686.

Starea locuitorilor.

I. Osta.0 reize0. Chiar §1 dupa intinderea proprietätii marl §i dupa incal- cArile Tatarilor, Basarabia nu era o parte saraca a Moldova

www.dacoromanica.ro BUSTY SI BASA RAMA IN VEACUL AL XVIII-LEA 421

Din potrivg. La 1763-4 Lgpusna, Orheiul si Soroca reunite dgdeaii cea maT mare sumà de bir, 2.105 galbenT '. Desetina producea 7.040 de ugh! (galbenT), Hirläul unit cu Dorohoiul dind abia jumgtate 2. Pentru 1764 aduc LApusna si Orheiul la un sfert 1.210 de ughT, iar Soroca 380 3.In 1776, un sfert de bir la aceste douA Tinuturl unite din punct de' vedere fiscal era 7.056 leT la Soroca 5.450 4. La 1777 numgrul birnicilor din GrecenT era de 2.840 (22 preotT), din Codru de 1.108 (6o preoti), din Lgpusna- Orheiti, 25.960 (360 preotT, 700 negustorl, 112 velnite, 403 poste), din Soroca 21.952, 216 de preotT, 84 negustorT, 72 velnitT 2. Asemenea oamenT stiri sg se ridice si impotriva DomnieT. (VorniciT si alt1 oamenT de fruntel cer, pe la 1740, tsg se schimbe orinduiala cit pentru oi,stupI, sl nu se puie la cisld, avind bucatele aceste dajdea lor osebitä, 6. Dar Voda., hotgrgste cg masura sa, a cponturilor,, e ducru bun si drept, cum celor sgracT, asasi celor fruntas11,si nu Fe poate schimba. Numal ceT 12 SirbI din Tinut capdtA 'cut osebib 7. Nu stim ce vor fi facut OrheieniT, dar oameniT de la Gre- cenT si Vadul-IsaculuT trecurg

I Documentele Callimachi, II, pp. 84, 98. 2 Ibid , p. 96. 3 Documente fi ceAetarl, p. 33. 4 Ibid., p. 47. 6 Ibid., p. 159. 6 P. 314, n-I 724. 7 P. 315, n-1 725. 8 P. 318, n-I 754. 9 P. 318, n-le 755-6. ,0 Pp. 318-0, n-1 757. Unirea celor treI Tinuturl In ce prive§te zlo- tak}iI, p. 343, n-1 961. n P. 347, n-1 1000. 17 Studit fi docuniente, XXII, p. 111.

www.dacoromanica.ro 422 OSTA§T §T RAZEST

Sate le de coboritorT a! vechilor ostas1 duceail o viatä slobodä, aproape autonoml. AtuncT, pe la 1740, vedem cä sAteniT din VirtejeniT SorocAI nu mai vreaü. sA maI tie pe vornicelul lordor nu li trebuie vornicel ca acela,iar- taräaeste alt om intre diniI,i pe acela 11 pofteste tot satul sA fie vornicel>,i Domnul dA poruncA la cApitanul ce- taw sa facA pe voia lor 1. La Horodistea OrheiuluT cAlArasiT aveati 20 de south-12. NoT oaspetT de peste Nistru, ademe- nit1 cu south-1 de bir,veniaü necontenit, cAcT,la Hotin, altfel nu erati lAsat1 sa are 3. La Orheiti, VodA fAcu slobozie 4. SirbT se aflA la Grecen1 i Cahul 5. Vedem fugind niste oamen1 de la Lapusna, pe cari VodA-1 intoarce cu iarlic de la Han. ScutirI atrag si alt1 locuitorT de peste hotar, adus1 de Ifrim Prutenescul, cari se aseazA la BudAiti pe Cogilnic 6. Orheienif ce tree din sate cimprAstiate> pe mosiI boierest1 sint in- g4duit1 de Domn1 a-s1 plati acolo anul de bir si a se intoarce acasA 7. Se maI adAugai o situatie fiscalA si agrarl privilegiatA, siin cererea boierilor de la1805 pentru veniturile de la teranT se specifica anume cä locuitoriT de lingA raiele vor da numaT jumAtate ivor cApata loc maT intins 8. Totus1 in 1809 se cAlcarA privilegiile Grecenilori CodruluT pentru gostinA, rAminind a da tot 2 banT de adaus pe oaie. 0 grupare *cad a celor treT TinuturT romAnestI ale Ba- sarabie1 se incercA pe la1740, puindu-se toate treT supt autoritatea Serdarulur, dar Constantin-VodA Mavrocordat cdeosAbi Tinutul Sorocel de celelalte Tinuturl> 2.

1 P. 365, n-1 1148. 2 P. 375, n-1 1242. 8 P. 368, n-1 1178; p. 396, n-11433; p. 400, n-le 1430-1; p. 410, n-11500. & P. 396, n-1 1434. 6 P. 403, n-1 1515. 6 P. 371, n-1 1208. Iarlic pentru fugarIi p. 378, n-1 1272. 7 P. 377, n-1 1257. 8 Uricariul, fl, p. 147. 9 Ibid., VI, p. 470. 10 P. 359, n-1 1093. LApu§na unitA cu Orheiul la p. 382, n-1 1304; p. 397, n-I 1452.

www.dacoromanica.ro nusili BAS.ARAttlk IN VEACUL AL XVIII-LEA 123

Prin vAile Orheiulul pAsteati oile mazililor, ale Turcilor railenl, ale Armenilor de peste Nistru, cu ciobanI de toate felurile. Mirzacl veniaII sA caute, in codril plinI de lupI, cull si cornb pentru vinAtorile Pa§ilor Pe la Codru §i Grecenl se culegea prin pajistIcfloarea de plomAn gal- bAn), pe care o cereasi Doamna 9.A.7eahul cel mare era plin de vite, bol, cal, ce treceaii spre Bugeac, minate de pAstoril Tatarilor a.Codrenil aduceati yin din

Temeiul vietil teranilor liberl ramasese pAnA tarzili in aceasta MoldovA mai* lupta. Prutul, Nistrul, hotarul bugecean eraii in seatha lor. Inca de la jumAtatea veaculul al XVIII-lea gAsim apitanf, hotnog1 pretutindenT. Capitanil de Cotman si Dorohoiii, cAlArasif de TabArA 6, cApitaniI de Chigheciii, de GrecenT, deCovurluiti pa- ziaüPrutul,care se trecea pe dubase la TabArA 10 si la

IStudili doeumente, p. 374, n-1 1227. 3 P. 375, n-1 1234. 3 P. 375, n-1 1237. 4P. 376, n-1 1247. Pentru vite, p. 390, n-1 1364. 6 P. 393, n-1 1407. 8 ibid., XVI, pp. 401, 403, 7 Ibid , XVI, p. 400. 8 Ibid., pp. 400-1. 9 Ibid., VI, pp. 351-2, n-1 1043; p. 362, n-1 1123. 10 Ibid., p. 222, n-1 99.

www.dacoromanica.ro 124 OSTA§1 §1 RIZES!

Fälciiü 1. La Soroca era acum un Mare-CApitan 3, care avea §i vadul Moviláuluf, iar la Chi§inAd un pircedab,in 1740, Mazarac:Ii 3, sad chiar do!. CApitanul din Ciuhur capAtä pe la 1740 porunca de a a§eza be§lil

' P. 213, n-1 32; p. 214, n-1 49. A facuti o biserick In Chi§inMi. 3 Ibid., n-1 34; p. 220, n-1 86; P.221, n-195. Dar ise zice :ph- calab; ibid., n-1 94. Pe la 1740 capitan era Constantinachi. V. EA pp. 223-4, n-1 119. 3 Ibid., p. 213, n-1 47; p. 234, n-1 211. 4 Pp. 232-3, n-1 197. 6 P. 364, n-1 1143. "P. 409, n-1 1560. 7 P. 221, n-1 94. 8 P. 296, n-1 608; p. 244, n-1 296; p. 279, n-1 519. 9 P. 230, n-le 1634. 10 P. 264, n-le 440-1; p. 372, n-1 1214. " P. 358, n-1 1088. .2 Documestei cercetdri, p. 29. 18 Ibid., p. 30. 14 Ibid., p. 31. 15 Ibid.

www.dacoromanica.ro Bus!! 41 BASARABIA tN VEACUL AL XVIII-LEA 125

la 1763-4 1. CA1dra§1 se maI intimpinä pe acolo la Cetlina, Virtejan1, SgmAtäuca, Japca, Salce, Solocen1, Iarova, Ve- rijeni 2. Pe atund, la 1762-3 pe linga cAlAra§il de Heciii erati privilegial1 la bir §i (§ese sate ot Soroca) 3. (Sate cu testa- ment) (Cu testea), se aflad §i la Orheiii, pe Rdut, la Cogilnic, §iele toatedädeatila mucarer intArirea Domniet , 3.964 de bo1,socotiti cite3 ban! noI capul 4.Birul lor atingea suma de 2.704 ughT5. Dupl un nal razboill cu Ru§iI, la 1775 eraii Vel CApi- tan! la Grecenf, Codru, Lapu§na, Orheiii, Soroca, Ciuhur, ca §i la Ia.4I, Ropce, Neamt, Agiud, Covurluiti, Dorohoiii, Te- cuchl, Cotmani 4. Cite 20 §i 30 de seimenI la Soroca, §i 20 de Cazact (30 la Iarova, 50 la Vasilcni, 20 la RughT, 20 la Vadul Ra§covu1u1, 15 la Volg.net §i la Vadul Nimereuca), 30 de slujitorl la Ciuhur stail supt poruncile lor 7. La La- pu§na pAziail 30 de pantirI, supt Vel C4itan, 8o supt cl- pitanul de cA1ära§1 menzilgil, la Orheiii 30, fArä a ma1 pomeni pe 15o de a1ai-4 serddre§t1, tot! supt cdpitanO. Vel Serdarul avea supt el cAlara§1 menzilgif la BArAiac (no), la Gangura (8o), la Chi§inAii (no). Condica de dreg-Mori! din 1776 inseamnä la GrecenT 30 de slujitorI, cu chehaie, stegar §i ceau§, precum §i un vätaf de carau§1 §i chiragil ; la Codru 12 slujitod cu zapciir deo- seb1 §i ace1a§1 vataf,la Upu§na §iOrheii.1 apitanil de Jora, Cirjov, HotArnicen1, Hince§a, cu cAlAra§iI lor,cite 30-40, §i ofiter1 ca maI sus, §i se adaug ceI 6o de la t Ciurlu) iar la Soroca : apitanil de CosAut1, VAscaut1 §i Soloncenf,

I Docwnente Callimachi, II, p. 94. s Ibid., p. 98. Acolo si. un ona din Iquil5fa" 0 un negnstor din Chi- 4indii. 8 Documente Callimachi, II, p. 88. 4 ibid., p. 92. 5 Ibid., p. 98. 6 Studil fi documente, XXII, pp. 14-5. 7 Ibid., p. 18 0 urna. 8 Ibid., p. 25. Cf. pp. 33, 40-1.

www.dacoromanica.ro 42(1 OF.T.sf v nAzEsf cu steagur! de CazacI,la cari chehaia sezice sotnic, 132 de tot! 1. Capital-II, cu scutir! de crusumaturb), ca Opre, din 1796, gasim pang tarzigla Soroca 6.Asemenea mazill duceail zahereaua §i Oa la Galati, dupa porunca la! Voda 6. La 1804 loan Canaria iea la Orheig parte din Ro§cani, §1 numele batrinului, care arata originea proprietatii,e semni- ficativ : Stegarig 4. In stir§it polcovnici, ca Iordachi fiul lui Mihalachi Grecul Caminar, se mai afla in partile Orheiului §i la 1805 5. Chiar in ultimele timpur! se pastra un cCapitan de margine la Ti- nutul Sorocii)§i. unul din titular!, Sava, a§ezat la 1823, in 1a§1, fusese intaig numa! ccavaful Curtii domne§tI), apof §i Cavatba§a 6.

Ic! §i colo putem gasi insà ce fel boierirnea lucra pentru a ispravi cu raze§ii. Dupä masura de stabilire legala a sari! teranilor prin Grigore Alexandru Ghica-Voda, §i Orheienii de re mo§iile boierilor sag usurpate de boieri1 ridicati dintre ei or! strain!, tmo§ina§ii, deci, dadeag 6 potronic! pe an de casä §i faceati cele 3 zile de vara §i 3 de iarna lucru pe mo§ie, pe linga dijrng.7. Mascuri! boiere§t! calcaii acum tarinile timprejura§i- Ion), cari-I ucidead a. Odgonul de 30 de stinjeni de cite opt palme 9 masura tot in folosul boierului, §i cbatrinii, de pamint se contopiail in masurI mar!. Vatafii, vierii, me§terii Curtii erati acuma domnii. Zapisele pierdute in razmerite ajutail Inca"-

1 Editia Rdwanu, Lefile boierilor iloldorenl, sail Uricarinl, XIX, pp. 367-72. 2 Documente Callimachi, I, p. 473, n-1 150. 3 Ibid., p. 475, n-1 157. 4 Studii fi docuniente, XXI, p. 265. Alt rdzd§ e Moiqe Pierdevard, ibid., p. 266. 6 Ibid., VI, p. 172, n-1 126. 6 Ibid., VII, pp. 86-7, n-le 43-4. 7 Ibid., XVI, p. 398. 8 Ibid., p. 399. 9 Ibid., p. 400.

www.dacoromanica.ro 141.3§11 SI BASAI1A131A tN VEACIIL AL XVIII-LEA 127 cgrile.Zapise imprumutate nu se dad innapol, cerindu-se in schimbcheltuiala ce ad cheltuit cu hotAritul mosiilor, §i, cind bietil oamenI o oferA §i aceia, de §i gindul nu ple- case de la el, boierul cu care sint 'tot la un bAtrin, vrea sA i se vindI locul.Umbla sa ne instrAineze din mosiile noastre ce ne sint batini mostenire mOsilor si a Orin- tilor nostri) si, ca sA le scape, eL.. le dAdeail altuia, de la care ccunoscusera mult bine,.

2. Tirgurile.

in ce priveste tirgurile,se vede tendinta boierilor,a Domnilor de a le desfiinta. Mortasipia la Lapwa ajunge astfel a Sf. Joan Zlataust din IasI2. Orheiul avea Sirbi3, 'Ppm! domnesti 4, negustorT rominf, cu afacerT destul de intinse, si prea putinI Armen!, de JidanI va fi vorba maI departe. Dupl datina cazaceasca, erail aid algrasf, cu trimbacI si pisarI 5, ba Inca si cocierI, cu vataf6.Aid se 'Astra resedinta Serdarulul. La 1702 era Serdar Darie DonicI, la 1722 Leca, la 1740 MazArachi, la 1753 Constantin Proca ; apt pe la1760 Iamandachi, la 1763 Costachi Spatarul, la 1766 Nun fost Mare-PAharnic, la 1767 Gheorghe Medelnicerul, la 1774 Vasile, la 1780 Vornicul Nicolae Bals. GAsim la 1785 pe Iancul Vel Spätar, care hotarniceste la BesenI, SpanciocanI, Cruhlic ;la 1793 pe Iancu Razu, la 1796 pe Postelnicul Iordachi Romanó. De la 1793 Inca eraii, de altfel, doI SerdarI, si locurile le avead

1 Ibid., pp. 401-2. 2Ibid , XXII, p.10. Pentru rdzA§I de Lg.pu§na (1763), v. 0 documentele 104/XXX, 129 LXXII ale Academiel Romine; cf. Documente Callimachi, I, p. 458, n-1 100; p. 461, n-1 116. 8 Documente Ca1U,nachi, 11, pp. 98, 102. Studil fi documente, XV, p. 324, n-1 78. 6Documente Callimachi, II, p. 133; Docuniente fi cercetitrr, p. 43 (0 la Sorocaci ChiOnA5). 6Studii documente, VI, p. 336, n-1 855.

www.dacoromanica.ro 128 TklIGURILE

pe la i800 Vasilachi Caligari §i pe Joan Sturza, viitor Domn al MoldoveT La 1724 Orheiul avea §i un pircalab, Torna, un vames, An- dronachi fiul luT Vartolomeia ; in ora§ locuiati Mardarie fost al doilea Sulger, NeculaI fiul lu1 Toader Orheianul, diac de Clmarl, apol vAtafulAndrei, Ion fost sotnic iAr- meanul romascan Iordachi fiul Misire12.0rheienif erail scu- titr de a da cal de olac, in tarl§i pentru Chiev, orT da ciohodarT, de ar treoe cu porunc1 imparlte§t1", grija fiind a apitanuluI 3. In stir§it, la 1795, in 26 Iulie, Alexandru- Vodà Callimachi dAdu, se pare, Orheiul in stlpinirea luT Costachi Bals, care flcu pe locuitorT bezmlnart, cfiind Or- heiul al slip, zice un alt act domnesc, din Maiu i8o64. In tirgurile basarabene ajunse astfel cu stlpin(asa era §i Movildul) nu se flcead case pe vatrl flrl voia acestuia, care avea §i puterea de a räscumpára, la vinzare, pe cele in fiintä §i a vinde singur yin,rachiti, mied (sic) §i bere, precurn §i a tinea mesernita de came b.

Miron fiul luT Gavril DonicT si poatesi Apostol DonicT furl pircAlabr la Soroce. La 1737 era vorba ca aid sa se

1 La 1806 Alexandru Caraga; Halipa, III,p. 329. V, si procesul luI Filip Lascul din Pecistea OrheiuluI cu Andreill bAcalul din Ias1 (Uri- cariul, V, p. 190). CApitanI, stegari, N Atafl se athl rAspInditl prin sate (Studa fi documente, XVI p 408). GAsimi pe un Lazar biv CA- pitan, feciorul cAlugarului din Singureni (ibid., notai).Un Alexandru Anastase biv Vel Serdar, Halipa, I, p. 377. V. si Uricariul, XIV, pp- 111-3 si urm.; XVI, p. 235; XXIV, p. 425; XXV, pp. 271-2; Documente Callimachi, 11, p. 188; Studi1 f i docuniente, XVI, pp. 398-9, pp. 237-8, n-1 113; Documente fi cercetd A', pp. 62, 64-5; Halipa, I', pp. 240-1, 330-1, 2 Studit f i documente, XVI, p. 395. 8 Ibid., VI, p. 347, n-1 998. 4 Uricariul, VI, p. 276. 5 Documente Callimachi, I, p. 484, n-1 176. Pe la 1760 se Intilnese In pArt.ile OrbeiuluIi LapusneI BAIAsachi, Dafie si Ion Donicl, Serdarul lamandachi de la Cirlig, Alexandru RAscanu, Durnitru Carp si Stol- nicul Carp, Arrnasul Mihulet; Studiii documente, XXII, p. lIt. 6 Ibid.. XVI, pp. 395-6.

www.dacoromanica.ro rtUVI §I EAEARABIA iN VEACUL AL EVIII-LEA 129 adune congresul de pace intre Ru§I §i Turd ' fnca de la 1753 apare Vel Capitanul de Soroca ° :la 1756 avea aceasta dregatorie un Chiriac 8. Cetatea Sorocat cuprindea insa. la 1763 numaI osindiI, vinovatr, al caror emiclic, Intretinerea, era din mila DomnuluI*. (Isprgvnicia de margine a Tinu- tuluI Sorocar, fiinla Inca de la 1757 5, chid gasim In acest rost, ca subordonat al SerdaruluI Manolachi, pe Dediul Co- dreanu, §1 el intitulat : Serdar. Aid, in Soroca se intilnesc prin 1730-40 numai cele maI ca- racteristice nume romane§tr :Attonie, Postid, etc. 6.Sot- nicul, adeca csotnicul de Cilzad de Soroca,, e Ionita, decI nu un adevarat Cazac §irava§ele le scrie Paval Cire§ 7. In 1760 gasim pe Vornicul Andronachi §i sora Tudosca, pe Buzila, pe Nicoli Arm§ §1 doI Donid, Lupu §i Andreiii 8 §1 §tim ca din boierI aveail pamintud Ienacachi Milo, Dinu Canta, Stefan Sturza 9.

Un Sorocean cu spirit de Intreprindere, Simion Hasna§, care avea mo§iile Hasna§enr, pe Cobolta, Stane§tI §i Do- bo§enI (aceste doua inHirl),trecu pe là1770 peste Nistru, §i unul din fiiI luI facea afaced in Simbirsc, Nejinsc, Ircutc §i Camciatca, iar un nepot numaI la Mohilau. $i, dupa ce-§I recapata. mo§ia soroceana, Clementie Hasna§ se duse innapol in Siberia '°. In 1731 gasim la ChiOndzi,in tirgul facut pe locul cba- trInilorp Cazacul §i Moldoveanul, de la BuicanI ", pe Agapie

1Acte fi fragmente, I, pp. 341, 349. 2 Mazareanu, Voroneful, p. 54, n-1 10. 3 Ibid., pp. 61-2, n-1 11. 4Docuniente Callimathi, II, p. 128. 6 Studir fi documente, I-1I, p. 331, n-1 vi; Melchisedec, Cronica Hu- WO, I, p. 253. 6Studir fi docuniente, XVI, pp. 396-7. 7 Ibid., p. 397. 8 Ibid , XXII, p. 112. 9 Ibid., p. (13. 10 R. Rosetti, /.c. III, pp. 87-8. 11 Eraiii urrna§il lul Crahan, cu danie de la aefan-cel-Mare (Ha- lipa, IT, pp. 233-4). 9

www.dacoromanica.ro .6n TAB GU h Mir

Soltuzul, pc Vasile Varney], pe Vicol Vartic hotnogul, vornicT din sate, tirgovet1 din familiile Popescu, Onascu, Budul UniT ctirgnvetl chisionenb de pe la 1750 ni sint cunoscup. Apartin familiilor Hincul, Costin, Budul, Palade, Borila, Jimbeid,Gratea, Filotie (cHilotoaia,), Bat, Spinu, Popa, Bo- can (si Bocaneasa), Sirbul, Batcu ; intre el e scriitorul cVa- sile sin Bt i starostele de blanari *tefan°. Cind el pleaca In bejenie cla codru2, prin 1737-9, isT lasä marfa de holirca, tutun, bumbac tare, fier, ore; fringhiT, dohot, sare, arama, cciobote0. Sint oamenT dirjl, cu simt de puterea lor:IT vedem apdrind pe robil crestinT de la Tatar!, ce fug la el, sipuind in flare el singurT pe Turcil cell rid de fetele lor9, Un ceaus, un vames stateag pe atuncl intre eT 5. Statistica din 1798 arata la Chisinati ArmenT, Eyre!, Sirbi. GrecT, Lipoveni, dupd ocupatil: abagerT, bogasierT, blinarT, cojocarl, pitarT, birbierl, bacanT, cizmarT, cafegil,spoitorT, argintarT,croitorT, zalhanagiT, blibaracarT, mumgil, olarl, sahaidacarT, slicarT, vutcarl, rachierT ; intre el un singur Bra- ovean6 (la Orheiti, erail Meant, un cojocar, un cizmar ; la Telinestleidol cfurmagi(,7: b IcAnia o tine capitanul Alexe ; lipsesc Evreil). Mesteril de la Chisinail Iucraiii bulgaril fine". EvreTi ArmenT se afla aid Inca de mult 9 si de mult timp GrecT fusesera primitT intre locuitoril orasululo. De la un timp, innainte de 1809, se aseaza apoT la ChisinatiSirbI de peste

IStudir fa; documente, XVI, p 397. 2 Studir cri documente, XVI, p. 402. Ibid., VI, pp 264-5, n-1 442. Cf. ibid., p. 282, n-1 541. 4 Ibid , p. 300, n-1 624. Cf. ibid., p. 301, n-1 630, p. 319, n-1 763. 5 Ibid., p. 328, n-1 827; p. 339; p. 349, n-1 1025. 6 Ibid., XXI, p. 416-8. Familiile sInt tot cele vechl romAneigl, Gane, Nour, Calistru, Stancul, TrOtneanu, Bocan,Chiriac, Dobre, Bostan, Bogat-Noa, Tobultoc, Izmani (cApitan, poate de We de prin Boto§anD. La Teline§tI, Cap-Mare, StavilA, Salcutian (trel elpitanl, un dasal). 7 Pitarl. 8 Docurnente Callitnachi,I,p. 130. 9 Halipa, 1. c.11, pp. 241, 297-8. sO Studir ft: documente, VI, p. 322, n-1 789.

www.dacoromanica.ro AbS11i EASAEABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 134

Dunare), trecutI intre cruptele VisterieI, si scutill de gostina oilor, daca nu le aduc in tpamintul Moldovel)`. Manastirea Galata pästra insa §1 dup a. ce liberarea orasulu! fu recunoscuta de Domnie, inlaturindu-se claca siadetiul, anume drepturI, ca acela de cintar, de bezmen: 40 de ban! de tot casarul, iar la iarmaroc 40 de ban! de taraba pentru negustoriI strain!, apoI acela de a pune vinzatori! de came §i de bauturI, or! de a lua 9 banI de vadra de yin, 30 de cea de rachia §1 horila g.Dar locuitori! Rominr, GrecI, Jictovi .§iArmen!, cari aveaa privilegiu la desetina si gostina c§i oamenl boierestI §i orIce breasla ar fi,, dar nu §1 pribegiI de curind, lasatI in searna SerdaruluI, dadeaa pe an numar 5 leI in patru sfertur! si cpurtaa menzilul,, cu

In sfirsit de pe la 1.700 inca negustorir din Rumelia lasa

1 Uricariul, VI, p. 469. 2 Halipa, 1.c. II, pp. 280, 290 (o, 1795), 293, 294i urm, 8Studili documente, Vf,p. 355,n-le 1065.6; p. 358, n-le 1086-7; p. 359, n-1 1096.Din condica de pe la 1740. Studiti documente, XXf, p. 188. .Documente Callimachi, I, p. 84. 6Mid ,II, p. 131; Docurnentei cercethrt, p. 37, ,Studil # documente, VI, p. 392, n-1 1384.

www.dacoromanica.ro 32 LEGXTIfltSI vtATi Os NEW) drumul Ia§uluT, pentru a lua un altul care pieacl de la Reni anexat de Turd, dindu-i-se numele de Tomarov a, abia la 166o 9.

3. Legaturii viap de negor.

Negotul e, fire§te, in asemenea conditif, vioii. Avem §tirf asupra luf la jumAtatea veaculuf al XVIII-Iea : se fac iarmaroace la Budele, pe Nistru (in dreptul MovilAuluf, 3, de Sf. Arhanghelf ;la Mail 4, pentru care se ieai firman6. Be§leaga pAzia, §1 se cerea §i Pa§ilora-sttrimete oarnenif pentru acest scop 6 Cacf nu odeta de la femef ru§inate §i lucrurf de furat se incaierail negustorf §i Turd 7. Oamenif din Moldova merg (Cu chirie, pe la VasiIc45 pgra la tirgul cel vestit de la (Nijna,, Nijni-Novgorod B. Pe la Soroca sint of§istupfdin bieI§ue. Go§tina de of din Grecenf da 350 de lef, cea din LApu§na 3430 cea din Soroca 700 §i cea din Otheiii1.500 10.Pentru sare, Turcif din Bender §1 Ismail yin 'Ana la Ocra ".i Turcil, de la Hotin, Armenif de la Horodenca, a starostelul de Caniev, trimeteail vitele la noI, ca §i Sirbil de la Movillii. Vame§if de la cotace, a5 de lucru cu boa ce yin de pe la Roman §i Boto§anf, cu horilca §1 postavurile, cu marfa cnegustorilor cazaclif, cari aduc blAnurl din Rusia ". Se in-

Ibid., p. 372, n-1 1221; p. 374, n-1 1228. 2 Archiva ronuTheascd, 11, p. 360. 3Studii fi documente, Vl, p.22',n-1 103; p. 288, n-1 569. P. 229, n-1 150. 6 P. 367, n-1 1168. 6 P. 297, n-1 613. 7 P. 304, n-1 644; pp. 304-5, n-1 646; pp. 305-6, n-1 650. La Orheia un Turc omorIt de Turd; p. 300, n-1 655. 8 P. 223, n-1 113. 9 P. 296, n-1 607. Cf. p. 297, n-1 613. 10 P. 311, n-1 701. Dar dajdea mazililor pentru LApu§na, Orheiat)i Soroca e nurnal 54 ughT, aproape cit CernAutul singur (p. 328, n-1 832). 1 P. b19, n-1 769. 12 Pp. 246-7, n-1 321. Cf. Uricariul, II, p. 164.

www.dacoromanica.ro nevi §I BASARABIA IN VEACIIL AL XVIIII-LEA 133

timpla ca un pircalab de Orheid sa ajunga apoT vame§ la Chi§inad $i la Movilad vame§ul culegea venitul pentru Domnul Moldovet 2 In veacul al XVII-lea pod era la Zagarancea, apoT maT jos, pe mo§ia Sf. Vinerf §i a raza§ilor OcenT 8, tpodul luT Gotar). De Idea coamenilor rI §i altor navalirT, se hotari- sera intaid numaT podurT la Tutora, Zagarancea §i Gherman 4. Ma! tarzid insa b cpodurile imblatoare, se inmultird. $i la Teline§tI se facu pod de raza§1, pe la 1750. Evreil alearga la noul citig, dupa ce nu maT incapead in Polonia tulburata de lupte interne. Inca de la 1727 la Soroca stail §i Eyre! polonT, cu chaham jidovesc,, care (merge la otacele de la iarmaroc) sa iea ccurupca dupa la totT JidoviT din Teara Le§easca, precum li este obiceiul lor de vac, §i saibi a lua §ide la meserciiT jidove§tT, pre obiceid,precum ii scrid cartile §i de la altT Dornnr, ET incep a patrunde in toate tirgurile, cu camata apoT §i prin sate 8-§1 cu horilca lor :astfel cMorohaT §i Avram Ji- dovul ot Orheaiii), intovara§itT cu dof cre§tinT, aü §ese caldarT de rachiii, pentru care dad pe an camana 2 galbenT §1 6 potronici :el pastreaza legaturT peste Nistru°. La Cau§anT se a§eaza altil, cu acela§T negot '°. Un Evred tine in corinda podul de la cvadul IaroveT,, care e al unuT boicr Ilie1,Vin intr'una altil din Ra§cov, de la Mohili, unde eraii insa §i

1 Sudii documente, V , p. 252, n-1 379. 2 Pp- 408-9, n-1 1557; p. 409, n-1 156 Uricariul, XII, p. 302. 4 Ibid. 6 Ibid., p.313. 8 Ibid., XX, p. 139 ei urm. Nume: Picioroman, p. 142; Curcoi6 p. 14. 7Studi p, documente, VI, p. 426, n-1 1622. Pentru crupcA", coropc1 ibid., p. 446, n-1 1688. 8 Ibid., p. 376, n-1 1246. 9 P. 213,n-1 38; cf. P. 229, n-1 158. 10 P. 244, n-1 292. n P. 220, n-1 76.

www.dacoromanica.ro 131 LEGATURI §I VIATX DE NEGOT

Turd salbatecI, §i din tirgurile holone 1 La Budele Sorocal, unde se tinea iarmaroc, 0 ramin a§ezatI pe mo§ie 2, ca §i in alte sate° §i in Chi§inad4. JidovI basaraben1 cer a fi lasatl sa steie pang. la Bacati 6. CeI din Orheiil erau in gilceava pentru ban! cu hahamul a. Eyre! nu lipsesc nici la Lapu§na 7, §i capitanul Sorocal e silit a scrie ce urmeaza :

1 P. 236, n-1 231; p. 244, n-1 298; p. 298, n-1 618. 2 P. 246, n-1 319. 8 P. 264, n-1 441. * Pp. 264-5, n-1 442. 5 P. 381, n-1 1292. P. 294, n-1 596. 7 P. 298, n-1 615. 8 P. 302, n-le 635-6. 9 P. 387, n-1 4327. 10 Ibid., Vd, p. 235, n-1 104.Despre Evrell cafi stria pentru potas codril LApusneI, Radu Rosetti, Arhiva S'enatorilor, III, p, pentru siliOea de la Orheiti,

www.dacoromanica.ro o

nti§ifV BASATIABIA tN VEACUL At. XVIII-LEA 135

*i WA ce pärere avea despre Eyrel un cunosator foarte bun al locurilor §i al lucrurilor, consulul frances Peyssonel : cTrebuie sa se !filature cu desavir§ire Evreir de laorice rost, pentru ca sint in aeeste terl de O Ma creclinta care intrece orice calificatie, '.

4. Biserica ,Bas'arabiei. Bisericqte, Basarabia se tinea de treldiecese : cea de sus alcatui de mar rnulte or! o episcopie a Hotinulul. La 1765 se oferia Scaunul, cpreasfintita episcopie a Hotinulub calugaruluf grec Neofit din Bucure§tI, fostcefimeriu, al Companier grece§t1 laSibiiii. Se apatase csinodicub §i cencomiasticub patriarhal, precum §1 beratul impäratesc. *i la 1767 era vorba de aceasta numire 2. Pe vremea ocupatier ruse§tf urmatoare episcopia de RAdauti clpata adausul: c§i de Hotin,, acesta fiind ,la 1773 titlul lid Dosofteiii, care era sa fie Intaiul episcop bucovinean neatirnat 3. Mar tarziii in cursul ocupatier austriace, din 1788 pAna la 1791 functiona acolo episcopul moldovean Amfilohie, compilatorul uner Geografir §i uner Aritmetice, care se retrase dupit pace la Zagavia in apropiere de Hirlati 4. Inca la 1787 Amfi- lohie isalia episcop al Hotinuluf, dar sta acolo, la Zagavia, lingä staritul Daniil5. Scaunul Hu§ilor avuse de la intemeiareaer, ca episcopie basarabeana, dupa luarea de la Turcr a Bugeaculuf, supt Ieremia Movill, tot Tinutul din jos. Pastra insl in

I .0n doit absolument exclure les Juifs de tout emplol, parce qu'ils sont dans ce pays-la d'une mauvaise foiqui passe touts expres- sion"; 1.c., p. 215. Contribufiunl la istoria literaturil romine, In Analele AcademieI Romine", XX% III, p. 187 ei urm. Studil 0 doeumente, VI', p. 226, n-I 72. i Istorialiteraturil romine insecolulalXVIII-lea,II,Istoria Bisericil, II. Studil 0 doeumente, V, p. 64,n-1 291. Amfilohie era trecut la milele doninest1 si In 1784-5, ibid., VI, pp. 181, 189.

www.dacoromanica.ro 136 MSERICA BASARABIEI

veacul al XVIII-Iea numal Sorocai Tinutul et.La 1734 se Mead toate drepturile bisericestI la Soroca lul Teofil de Husl a. Avea astfel de drepturI si la DubasarI, i Patriar- ohul de Alexandria, chemat ca arbitru, dgduse episcopuluI de Husl Inca de la 1715 Basarabia mijlocie. La Galati hotaria episcopul de Roman, dar si aid avea de luptg. cu Proilayul, Vladica BrgileI si alolaturilor) 3. La 1757, Constantin Racovita, tinind seama de faptul ca, (din neajungerea cheltuielilsi din depgrtarea loculul sa timpla de merg foarte rar episcopil la acel Tinut, pentru cercetarea noroduluI crestinesc si a eparhieI sale), dadu episcopuluI de IlusI Inochentie co bucata din locul gospod al tirguluI Sorocth, si anume intre mosia Vistierulul Aris- tarho, Liubenita, intrevelnitile jidovesth de rachiil, intre cursul Nistrululi mosia Cosautil, a luI Nicolae Racovita 1, precumi brudina nouluI pod de la Soroca, scos de supt stApinirea Capitanilor celor Marli ispravnicilor carl luau pana atund pircalabia acolo 5. Cu vremea, prin schimb cu Scarlatachi Sturza, care se mutn. In Rusia dupa razboiul din I7g9-93, episcopiacapatg. si CosautiI6. Prin aniI 1780 ea se judeca pentru o parte din CiorestI, la Lapusna, cu Ma- eoveiestil, urmasiI luI Macoveiti fiul luI Taicu Sirbul ;si Bur- ghelestil erail amestecatI aice 7.

De pe la 1641restul vechiI BasarabiT era al episco- puluI turcesc de Brelila(sailProilav), Tomarova-RenIsi Ismail, Scaun pe care-I ocuph si Calinic ce ajunge Patriarb. Amintim apoI pe Daniil din 1765-78, care sfinteste bisericuta

1 Studif p documente, VI, p. 275, n-I 502. 2 Ibid. 3 Ibid., pp. 560-70 (pi dupl Melchisedec, Cronica Hu0lor,1, pp 1901 1; Cronica Romanulut, II, pp. 28-9. 4 Melchisedec, Cronica Hu)culul, I, pp. 250-2. 5 Ibid , p. 252. 6Ibid., p. 383 pi urm. 7 Uricariul, XIV, p. 119 pi urm. 8 Chiliai Cetatea-Albit; notele lui Calinic, in ,,Analele" citate, 1904, p. 64 pi urm,

www.dacoromanica.ro BUSJSI BASARABIA IN VECAUL AL !MU-LEA 137

din CAusanT 1. Procesul pentru Dubasarr si alte douA sate de hotar pe care-I poartA la 1713 Orest de Husi cu Ioanichie de BrAila, se resolvi in favoarea celui d'intAiii. La 1771-3 chiar al Husilor cApAtA, si cu voia lui Rumientov, tot Bu- geacul. De la 1777, cu loachim, seria de episcopT ar raialeT reincepe insA, urmind cu Chiril (1788-90, t dupl 1808). SA adAugim a la 18o8 Rusii fAcurA o episcopie de Acherman pentru Gavriil BAnulescu, iar apoi (1813), dupl. anexare, cum vom vedeauna a Hotinuluii Chisiau1uT2. in fruntea preotilor basarabeni erail protopopiT din Chi- sinAil, la 1793 Toma, de LApusnasiOrheiii ;p3 la 1764 Stefan Coretchi, iar la 1766 Vasilie. In preoti me intrail i fruntasT al rnazililor, ca acelIlie Coreschi, din neamul luT Apostol, care avu, pe acelasT timp, proces pentru Un iaz cu Doni- cestiT 3.Frail asa de pretuiti protopopir, incit unul din t..1 Iua pe o fatA din neamul Donici de la Bezin 4. Un Mihalachi dascAlul apare pela 17605. In urma rAzboiului din 1789 si urmAtoarele, un preot spion rus, dar isteti harnic, cu gust de munai pricepere ar- tiskia, Mihail Strilbitchi,cprotoiereil al stApinirilor Mol- dova si Valahie si al Basarabia), sail

Inscrina, II, pp. 14-5. 2 Chiliai Cetatea-Albd, pp. 231-5. 8 Dupg 1780 In Chi§inaii preotul Ioan §i preoteasa Lupa; &tail fi documente, XVI, pp. 398, 399, 400, 401. 4 Ibid., p. 400. 5 Ibid., p. 401. V. §i Halipa, 1, p. 222; Melchisedee, Cronica Hufultd, 1, pp. 384-6. 5Picot, Michel Strabickij, Paris, 1005; Bianu §i Hodo§, Bibliografia romind ;II.Istoria Bisericif, II, p. 191 §i urm., 232.

www.dacoromanica.ro 138 DISERICA BASARABIEt

Domnil aveail Inca biserici donme§t1 §i manästirl privi- legiate :csfinteI manastir1 de la Chi§inart,,foastd bisericd domneasca ',ii cla Grigore Ghica in Octombre 1740 de la vama ora§ulu1 2 oca de untdelemn §i o litra de tamiie pe luna, precum §i scutirea tircovniculuI §i pos1u§nictilu1 2. Apor, in lulie 1741, o suta de le! din mortasipia ora§uluI §i30 de chile de pia, 20 de malaiii pe an din u§urul adus de Tatari1 aice. Locul pe care era facuta, cce se nume§te Bui- canily, apartineaam spus-omanastiri1 Galata, pentru care qi biserica i se face mitoc.

1 Sf Nicolae, dárlmatä de Tatarl la 1711 0 refacutä de cunoscutul Lupu Nastase Vel AgA. 2 Studit fi documente, VI, pp. 412-3, n-I 1670; pp. 417-8, n-1 1691. Pentru mortasipie, pp. 419-50, n-1 1700. CL Halipa, II, pp. 241, 243 FA urm.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL al VI-lea. Itttpirea Basarabiel.

.Basarabenif qi Ru§ii in nizboaiele din 1768-74 qi. 1789-93.

Mazilil din partile rasaritene se dara cu Ru§i1 §i in 1769, §i vedem pe un maior muscal laudind in Octombre 1769 pe Lupu Giu§ca mazil, fost capitan, care cs'ad aratat cu mare supunere la porunca pre-puternicil linparatesiT noastre§i Ora acum ad pazit marginea de n'aii lAsat neprietinul sa treacA dincoace ca sa faca nicTun felid de stricaciune,.El cere locuitorilor a se gati ccu totiT cu arme §1calarT de aparure sa fitr pe linga Lupul Giu§cl, gata in tot ceasul pentru paza noroduluT cre§tinescce se afla pe marginea PrutuluT. *i, cind neprietenul se va ispiti a trece dincoace, sa facd vre o stricaciune teriT, cu totiT sa \TA aparatT bar- bAte§te, §i atunce supunerea voastra va fi cunoscuta de pre- puternica Imparateasa noastra,.

Dupa cucerirea de Ru§T, Hotinul paru a incepe o noul viata romeineascd. Rumientov primia intr'una cererf de la mazill moldoveni cad gasisera in actele lor batrine dovada une stapinirT a stramo§ilor in raiaua de pang acum, §i cpol- covnicul Peitlig) dadea carp de proprietate in numele cSani- naril Sale), scriindu-se de catre Andreid Da§cbievicT, pisarul

IUricariul, X, pp. 1211.

www.dacoromanica.ro 440 13ASARAIIENIT §i Bust!

romAnesc al cancelarieT generaluluI, care lua §i in arendA In conditil favorabile, ca multAmitA, mosiile astfel dobindite. Intre rAzesil ce se certaa, se amesteca §i cite un Evreti al raialel, ca arendas, ca (Mosco Jidovul,. llie Herescul, din familia care era sl dea un episcop Bucovinel austriace, fu asezat ca staroste de CernAutl, iar in Hotin intrarl pircl- labl, pe cari-I aflAm acolo §1 in Matt 1773 Unul din el pare sA fie Apostol pomenit la 1773 '. Locuitoril SorocAl se bucurarA§1 eI (1772) de cucerire §i scrisera pentru a vAdi aceasta MitropolituluI Gavriil. El vorbesc de (glugul cel gred a strimbAtAtilor care ne-ati mincat pAnA la oase,, deabusurile ispravniculul Aga, om nelegiuit, despre hotArirea lor de a cAuta tea o scl- pare §i liman... slujba cea cu multA trudA§i primejdil a rAzboiulur, §i dorinta de a li se lua din spinare tiranul 3. In 1775, la pacea care dAdu, cu voia ImpArAtesei ocrotitoare, Austrier, fArA jertfa unei picAturl de singe, Buco- vina, boieriI cerurA de la Ru§l macar inlaturarea Tatarilor de pe locul de 32 ceasurl in lung §i doul in lat, ba chiar restituirea Renilar, cu (citeva bAltl cu ostroavele lor, ce sint pe locul Moldoveb. El protestau contra raielei Hotinului §i contra anexArii partilor vecine la Bucovina.i, ca mi§catI de un gind profetic,scriati :(De are Poarta turceasca niscalva pricini cu AustrieniI, patria noastra nu-I datoare sl faca rafuiall intre dinsiI cu dezghinarea el, ce, dupl cum noI de la inceput am cunoscut ocrotirea Otomani- ce§til Imparatil cu intregimea teril noastre, care acums'ad intarit §i cu acest de pe urmA tractat, a§a§i Otomani- ceasca Poarta are datoria nedeslegatA sI pazeasca toate pronomiile noastre §1 volnicia cu desavir§it1 intregime, 3.

1 Cf. StudiI fi docurnente, XIX, p. 41i urm. AndreI DascovicI ca pisar ot CernAuta" (In 1760), Strait fi docurnente, VII, p. 336, n-1 1. Pisarul de Hotin e pomeniti la 1774; ibid., p. 227, n-1 74 ; v.i ibid, V, p. 417. 2 Ibid., XVI, p. 399. 3 Uricariul, VI, pp. 372-4. Supunerea BasarabieT sudice (Reni, Chilia, Acherman, Ismail; BrAila trece la BuzAti) cAtre episcopul de Hus1, ibid , pp. 1,91-2 (10 Ianuar 1771). ,,Proilavul" 1A.sase ca urmas pe arhimandritul Pangratie (ibid., p. 391). Cf. si ibid., p. 395 si urm. 1Ibid., p. 458.

www.dacoromanica.ro 11411IEA bASAIIABIFI

2. Razboiul din 1806-12. Anexarea. In urma complicatiiloreuropene aduse de genialele ca- priciI cuceritoare ale lul Napoleon, un nod rdzboiti ruso- turc se incepu prin ocupatia Principatelor. La 19 Novembre st. V. i8o6 Hotinul fu luat prin surprindere, in treI ceasuri, de Cazaci1 ascun§1 prin §anturI §1 aceia§1, soartà o avu Is- mailul. Hotinul era plin de zaherea. 1 IarA§1 mo§iile moldovene§tI furl restituite vechilor stäpInT 2. Teranir Incepura A se mute prin mahalele golite de Turd, §i Guvernul luä mAsurI ca sä nu scadä birul a Lo- cuitoril de la Chilia-Vethe §i Vilcov furl pu§1 in serviciul floteI 4.Satele PogArnicenl, Va§covAt, Sili§tea§iIsacova erail puse sgateascl, supt pazA de callra§1 de la Chi§inAti, silitra 5. Se gindiad Ru§i1, ca §isupt Patiomchin, s1 duel la Nicolaiev stejaril Moldovd pentru corlbfile lor e. Si in räzboiul de la 1788 mo§ille hotinene se intoarserI la cpame§cia aclecl la stapinr, 7. Turcit le luara apot indArlt 2. La Soroca gAsim un ispravnic romin, Portarul Nicodim 9. In fostul Bugeac, mAnAstirif Sf. Nicolae din Chilia, dad- matä de pe vremea lul Patiomchin, i se restitui mo§ia Calla- buga, cu doul girle, 1Ingsatul Ga1ile§t1, §i se incepu re- paratia, pe care Turcif o IntrerupserA, cas,1fie reluatl prin staruintile protopopulut Panaite, doritor §i de §coalä °.

Studitidocumente, xxn, pp. 68, 85i urm.

&R.Rosetti, Arhiva Senatorilor, 111, p. 31. Ibid., p. 54. 4Ibid., p. 68. 5 Ibid., p. 78. Un Evrefi se presintä ca antreprenor; ibid.,p. 80. 6 Ibid., pp. 8!-3 Vistierul Roset gasia lemnul OrheiuluI prea moale; ibid. Pentru padurile satelor, p. 81. Peutru ridicarea Turcilor din Hotin In 1806, Studir # documente, VI, p. 197. 7 Ibid., p. 255. 8 Ibid , p. 455, Uricariul, XIX, p 553. 9 Doeumente 0 cereetart, p. 71. 10 R. Hosetti, Archive; Senatorilor, 111, p. 45.

www.dacoromanica.ro 442 Tammuz. DIN 180#3.12

in Novembre 1792 Hatmanul Ilie Catargiu facuse pod pe Nistru la Bender cu ghecet 1, cacr Rusir taiail si lemne in padurile Orheiulur 2. Catargiu fu recunoscut ca general rus si intrA in rindul supusilor Tarulur. El cumparase Perenir de la neamul Hinculur si adaugia si dupa plecare aceasta stapinire 3. Generalul Scarlat Sturza, care filcuse studir in Apus si fusese o bucata de vreme un indreptator in sens voltairian al invatamintulur moldovenesc, ramase siel peste Nistru, crescind pe fiul slit Alexandru, un om de talent, in asa chip, incit facu din el un aparator fanatic al ortodoxier moscovite si al Tarismulur absolutist. Intre Rusr ramase si noul colonel Manole Bals de la Sirautr, care se aseza la Dubasarl 4. Comandantul politier din Iasr, ofiter de marina, Dicescul, era dintre emigratir acestia 6. Un Alexandru Tautu se aseza la Odesa 6, iar averea lur basarabeanä o lug Di- boglu. In stirsit un Sturdza, dor Casimirr, un Bals si altirl cerura, si izbutira, sa li se restituie mosiile ocupate de Ta- taril Bugeaculur 7.

Dupa ocupatia ruseasca din 18o6 Hotinenir platira iarasr sferturr, 106.488 ler la cite treT lunr. t Venitul mosiilor Ho- tinulur, curse in Vistierie, fiind arendat la Evrer, cari in- selara si furl pusr la juramint B. Logoatul Costachi Ghica

1 Documente fi. cercetttrI, pp 65-6. 2 Ibid., p. 67. a R. Rosetti, 1.c. p. 89, si despre un NicoritA, general-locotenent, ibid , pp. 89-90. AltI Romini In oastea Tarului, Inteo notitA din ziarul Seara pe Maid 1912 4 Documentele Callimachi, I, p, 85, n-1 XLI. Inca maT de mult In oastea ruseascA era un vagmistru Ion CreangA; R. Rosetti, Arhiva Se- natorilor, 111, pp. 42-4. 6 R. Rosetti, /.c., p. 49. 6 Ibid., pp. 88, 90. 7 Uricariul, XII, p. 197. DupA pace §i la Cetatea-Albl era un mu. hafiz; el purta titlul de PasA, Ismail-Pa§a; Documente iticercearl, pp. 62, 78. $i muhafizul de Ismail era atunci un PasA, Bechir (ibid.).$i. Paw, de Bender e intitulat muhafiz; ibid., p. 78. 2 Ibid., p. 206.

www.dacoromanica.ro nAIRE hAgARAMET ila luä tvenitul horelcil ce intrA in tail, 1. Se unirl < olaturile, Benderului, CAmanilor, Achermanului §i Chi lief pentru a le Incredinta until singur ispravnic,polcovnicul Manolachi Virnav°. Mazilii din Orheiii ajutarA pe noii ispravnici a. Va- dul Sorocli fu iarMI strAbAtut de Cazaci,Oarecare ne- multAmiri nu 1ipsiaii, cad un boierina§ din Orheiii fu ridicat §i dus la Ismail'. Purtarea liberatorilor se aratA astfel inteo corespondentA contemporangcNu se poate spune prin cuvinte cum se poartA trupele cu locuitorif terif :pradA ma de cumplit, fncit nimeni nu mai e sigur de averea lul. Tara e datoare sA dea provisiile trebuitoare, dar comandantii le vind §i locuitorif trebuie sl dea hrana saü ban! in louder°,.Orl- eine nu mergea cu Ru§if era decretat in 1809 ctrAdAtor de patrie, §i taiat';Divanul era rugat sA caute tin acest Principat un calAil, care este trebuitor pentru aducerea la Indeplinire a pedepsef cu moarte,. SpAtarul Iordachi Ca- targiu, intors din Paris, fu dus in cea mai mare grabl peste Nistru, bAtrinul Vistier Iordachi Roznovanu fu bItut §i tirit de barbA prin Divan pentru cl nu putea da 20.000 de earl in zece zile, §i p Irtenitorir sAi amenintati cu cexe- cutie militarl,. Boierul Conachi era urmArit pentru el trAsura luf cAlcase un ofiter beat.$i impotriva Mitropoli- tuluf Veniamin, adApostit la mArastirea Neamtului, ince- purl cercetArile 9. $i in acest timp maiestrul de dant lvanov arAta valsurile §i Radotinichin, uneltitorul grec, stAruia de boieri sl facl petitia de anexare la Tar 9.

I Shun! ci documente, VI, p. 201. i pentru desetina laOrheid Hotarnicenl. 2 Ibid., p. 200. Ibid. Ibid., p. 203. 6 Ibid. 6R. Rosetti. I.e., p. 31. 7 ibid. a Ibid., pp. 31, 34-5, 63-4. 9 Ibid., pp, 34, 63, 10 1giurm.

www.dacoromanica.ro 445 rant:nut, DIN 4806-42

Mo§iile hotinene le luau"' in sfirsit, in arendd ofiteriT, intre altiT chiar comandantul cetatiI Lange 1.

Gindul anexArif se vedeasi din altertIsurT :Dimitrie Sulima tu numit episcop al BugeaculuT, si se asezarl acolo Inca din Iulie i8ii miT de Bulgarr ajutindu-T Haznaua im- p5r1teasca all facesigospoddriile 2. ,AltiT primirl locuri la Ibrac-Mirza in pArtileHotarnicenilor, lingl drumul de la Bender la FAlciiii :veciniT in mijlocul arora voiaiIsa se strAmute se impotrivira hothrit 3. Cam s'a ajuns la incheiarea pAciT care ni-a smuts Basa- rabia aratä rindurile pe care le reproducem aicT, dintr'un studiu publicat in cAnalele AcademieT Romine, pe1910. Dupl ce Cutuzov, comandantul-general rusesc, in§elind pe Turd cu o demonstratie la Turnu, fAcu pe generalul Marcov streaa in ta;n1 DunArea la schela Petrosani, lIngGiurgiu, cu 8.000 de oamenT, §i aduse astfel prinderea intregil tabere a Marelur-Vizir Ahmed, care abia scApA insus1 la Rusciuc (14 Octombre st. n. 1811), se incepu intre acest fugar nedestoinic §i generalisimul rusesc un nal .si foarte serios schimb de vederi pentru pace 4. Dragomanul Antonie Fonton merse la Vizir pentru a se intelege cu dinsul, §1 indatä cercurile din Constantinopol furl instiin- tate. La inceputul lui Novembre, intro circiumä veche din Giurgiu, stäteaii de vorbä cu privire la conditiT, Italinschi, Sabaniev §1Iosif Fonton, IntAiul-TAlmaciil al AmbasadeT rusesti pe lingA PoartA, Antonie si Petru Fonton fiind dragomani §i Bobrov secretar,cu ceT treT diplomati turd: judeatorul militar Selim fiul luT Ibrahim, Hamid si Galib,

1 Ibid., p. 89. 2 Ibid., p. 36. 8Ibid., p. 46. Pentru Tiganii din Bugeac §i de la Nistru, ibid., p. 46 §i urm. 4 Atemoiree de l'amiral Paul Tchitehagof, publiés par Charles Gr. La- hovary, Paris-Bucure§t1 1910, p. 374. Ostrovul Giurgiulul, unde era.A 16.000 de Turd, fusese bombardati luntrile turce§ti prinse de ale Ru§ilor.

www.dacoromanica.ro 1t1.1)IREA DASARADIEY 44h

avind din partea lor ca interprep pe Grecil Dumitrachi Moruzi iApostolachi, dintre cari cel d'intAiii era socotit de unit ca inteles cu generalul Cutuzov. Rusi1 hraniaii pe Turcit din ostrov fAra a-1 IiberA. Iar agenti1 strain!i boierimea din BucurestI se desnadajduiail ca nu pot afla nimic despre mersul negociatia Zvonul despre cedarea Basarabiet, prin care, fireste, se intelegea numat Bugeacul, apare insà chiar din Novembre 1. Luarea Silistret de un detasament rus nu grabi lucrurile : cetatea era aproape parasita.i Turtucaia fu ocupaa. Peste Olt, la Ciupercent, Ismail-beg se mentinea infata geneT ralulut Zass, si el trecu Dunarea innapof dupa un sir de lupte linga Calafat, abia in noaptea de 13/25 Novembre 2. Vremea era blinda si se putea astepta Dar, tot la 25 ale lunit, chiar represintantul saxon Ilubsch asigura cä Turci1 vor ceda Moldova rasariteana pana la Siretiii 0, si el intAria aceasta afirmatie adAogind doar ca Turcit vreaii sa pastreze Dunärea-de-jos , la 25 ale luni14. Consulul Ledoulx din Bucurestl credea, la inceputul lut Decembre, cà Rusit vor raminea in (Basarabia, intreaga, cu Ismailul, ba chiar cu Braila, iasigura ctratatul ei iscälit, asteptindu-se doar ratificatia Sultanulut 2. Se gltiaii la Bucurestt luminatit cu czeul Marte care, alare pe vulturul imparAtesc, tine'n plisc Semiluna). De fapt generalisimul trimesese pe Langeroni pe generalul Print Essen la Rusciuc. Aid Marele-Vizir ii observa ca e ru§inos caRuiI,cari stapinesc un Vert al globulut, sci se certe pentru o.palmet de pamint, care niel nu ii este folositoare". El aratà ca n'are incredere in Napoleon, care i-ar distruge si pe Turd dupa ce Rusit ar fi fost distrust. Ba

Raport consular frances din 11; Hurmuzaki, Supl.12, p. 641, n-1 DCCCXXX. 2 Langeron, In Hurmuzaki, Supl., Is, p. 365. Hurmuzaki, Supt., 12, p. 645, n-1 nccccxxxvII. Raportul urmator. 6 Ibid., p. 647. 10

www.dacoromanica.ro 44(1 hXzriona. IAN ie.Ofj-i - vorbi de alianta defensivA a celor treT terl care (se ma! tin in picioare 1.! Turcia, Rusia, Anglia. SA nu maT deie dee! luT Napoleon un balsam de singe. (VA &Ai Prutul; nimic mar mult; Prutul orT razboiul; am jertfit enorm OM acum ; Ismailul singur vä plate§te razboiul, §i mat avetT patru cetatf §i o stralucita provincie,. Cutuzov fu uimit de aceasta francheta §i de aceasta prietenie ; Tarulul i se trimese raportul autograf al luT Langeron. A doua zi, acesta merse iar.1§1 la ordie, cu generalul Turceaninov. Inca de atunci era vorba de mutarea Congresuluf la Bucure§tf. Duca predarea, deosebit de onorabi1.1, a Turcilor din ostrov, incepura a sosi aid represintantiT Rusier. La 14 Decembre Cutuzov intra in Capitala munteana, care-I primia cu sunet de clopote, pe cind tunurile ruse§tT bubuiail. De fapt, eladucea pacea, ce fusese aproape incheiata la Giurgiu, prevazindu-se granita SiretiuluT In schimb pentru Serbia restituita in anume conditiT. Interventia directa, prin scrisoare autografa, a SultanuluT aduse insa pretentia de a se pastra pentru Turd Ismailul, Chilia §i gurile Dun irif. Ca multImita pentru concesiile anterioare, asediatiT din insula primiserA voia de a trece ca (musafir1,, la odihnl §1 hrana, pe nialul nostru '. La 15 sosiail §i ceT treT Turd, cu 70 de oamenT ca alaiii, §i cancelaria. Dunarea era deschisä pentru comert, §i Ru§if luaa yarn I5010 prin antreprenorT, la Zimnicea. Marcov, care nu maT avea de lucru, se intorcea spre Moldova. Peste citeva zile Vizirul insu§f se indrepta spre Sumla, lasind in Rusciuc pe Bo§neag-Aga. ltalinschi dadea un banchet co- legilor sM, §i sala desbaterilorse pregatia, cam incet. Se pästra acelal secret asupra stadiuluf negocierilor. De fapt cetirn ca se altepta raspunsul TaruluT. Pe cind Bulgacov, §eful cancelarieT ruse§tf, facea sa se raspindeasca prin boierul Varlaam vestea cä se a§teaptA numal ratificatia, care va fi data la iveall abia in Martie, Poarta nepierzInd nimic 2,

1 Ciceagov, pp. 375-6. 2 Aceasta era vechia 61 nadejde. V. raportul saxon din 10 Iunie 1807: Occupd entièrement [le Sultan] dans ce moment-ci de la guerre uontre les Russes en Moldavie et Valachie, que son grand d6sir seroit de faire 6vacuer, les provinces lointaines n'attirent que faiblement son at ention".

www.dacoromanica.ro hAPinigi ItASARAIMA 443 la 30 Decembrest. v. Cutuzov primia scrisoarea impX. rhteascl prin care se refusa inthrireatratatuluT din causa schimbärilor Introduse de Sultan1. De acum innainte nu se maf lucrI nimic la Bucure§tI, unde se pierdea vremea cu cmarionete, umbre chinese, concerte, §. a., 2, pe cind trupele ruse§t1 se a§ezatl pentruiarnä. Atita doar spuneaü Rusitca generalul Hartinga 4 Sultanul e un om foarte intreg in hothririle luf ) 2, Congresul ajungea cindescifrabil, pentru consulul frances 4. Ru§if puseserA la mezat veniturile domne§tI pe 1812. Astfel la 14 Ianuar 1812 se auzi cA,Inteo intrevedere "de la 13 seara, represintantif Sultanulul, cari aflaserl rAspun- sul TaruluT, art declarat cum ch sUipinul kr nu va phrAsi cu niciun pret punctul shit de vedere §i a ef sint gata sä plece. Atund numaT TurciT din ostrov, cgAzduitT, deocamdata ca musafirT, furl declarati prin§1 de rhzboiii §1 pornitf spre Rusia. Un curier anume fu expediat la Constantinopol pentru a cere, din partea implratuluf, un ultim raspuns, pe cind Galib spunea lärnurit consululul frances ch cminciuna e basa politiceT ruse§tf,§i auta sA. smulga dela el ceva despre intentiile luf Napoleon de a lupth cu Tarul pentru invierea Polonief. Plenipotentiarul turcesc vorbia de rein- ceperea ostilitatilor §i incheia cu vorba de incredere: eDum- nezeti e mare, 2 Curierul trirnes la Petersburg, printul Volconschi, sosia la Bucure§tf cu inceputul luT Februar ;cel turcesc era oprit la Rusciuc de sloiurf, Garnisona GiurgiuluT se inthria cu dona regimente. Indatl Cutuzov rupea, fail vre-o in§tiin- tare, armistitiula. Si§tovul era ocupat de generalul Bulotov, oprindu-se mArfurT turce§tT c de mai multe milioane). Lan- geron sosia in Giurgiu, Marcov trecea in Oltenia. Si§tovul

1 Ciceagov, p. 375. 2 Hurmuzaki, Supl., P, p. 657. 3 Ibid., p. 659. 4 I bid., Tainul Turcilor era de 135 de galbeni pe zi. 6 I bid., pp. 663-5. 6 V. §i memoriul luI Langeron, In Hurmuzaki, Supt. Is, pp. 69 378-9,

www.dacoromanica.ro 148 rastlottn, DIN 1806-12

fusese pr:Idat flr:t mill ; la Zimnicea ofiteril rusi isTimpar- liai si femeile Turcilor. Generalul Livin cera M5cinu1 plecind din Galati, pentru care se f1ceal planuri ca pentruo tno,15. Odes $i in altepart! dobrogene se prlda dui:a putintd, Fora la Babadag, Bazargic, Mangalia ; Harting distrugea Silistrai Otrundea 0111 la Rasgrad 1 Cu asemenea rrasuri se cauta grabireacurierulul, care tot nu sosise. NumaT la 8 Mart seara, el era la Giurgiu, unde-sT incepea carantina. La 9 alelunit,scrisorile luT sosiaii in Bucuresti. Sultanul se arltase tnezguduit in hotAririle sale,. Un noü Trimes mergea decT la Petersburg. Era vadit cI se astepta primAva:a, si Napoleon. La 10 Mart 1812, raportindu-se la o scl isoare anterioarà, din 14 Februar, Hitbsch, ainbasador saxon, scriaastfel dt spre afacereaplait: (Din raportul mieii din14 Februar Excelenta Voastra va fi observat hotdrirea Divanului dc a continua mat departe ostilitAtile contra Curti! hnperiale din Petersburg, maT bine decit sl facl o pace dlunatoare acestuT Imperiu. Cu toateet-1lipsesc mice mijloace pentru a putca urmh rlz- bolul acesta, poporul musulman a refusat sl se impace cu vecinul sail cu pretul marilor jertfe ce i se cer. Sultanul isT arltase dorinta de a se pune in fruntea armatei otomane, chiar dacI imprejurlri maT grele 1-ar retinea in aceastl CapitaIL NicAir1 aiurea nu se vorbeste de o asemenea intentie a SultanuluT, nici despre sprijinul pe carei-1 &Idea opinia publia turceascd in hotarirea de a nu instrilina nirnic din teritoriul pe care el il privia ca flcind parte din Implratia lui. De fapt insiinfringerile de la DurOre producea5 o adineimpresie in Constantinopol : un Arab fleu din paie un chip de om mort,ii asezl pe masa sicrielor de la o moscbeiei strigh in auzul tuturora el acesta e Proorocul

1 Ibid., pp. 380-1.

www.dacoromanica.ro RAPIREA MSAIIABIEt 149

Mohammed insusl, care, uitind de al sal', nu maY e vred- nic, in moartea lul, decit de ingropare 1 Jar, cit priveste pe Sultan, el 41 avea spionil personall si in tabAra Viziruluts. Sosirea unul curier din BucurestI e aratat5, in raportul luI Htibsch de la 26 Martic astfel : If A sosit din Bucurestl un Tatar cu depesile plenipotentiarilor otomanI pentru Poarta. Mal multe marl Sfaturl de Stat ail fost tinute ca scomunice nouth tile venite mem- brilor Ministeriulul. Se bänuieste in de obste cà cuprinsul acesta stirI este foarte prielnic pentru incheiereapAcir, ;Li aceastä veste, daca se adevereste, va face plIcere popo- rultd musulman'., Curierul acesta trebuie s5 fi fost trimes dapa sosirea r5s- punsuld din Petersburg. Tarul pregAtia ultimatul atre Napoleon, prin care cerea s:1 se retragä Francesil din te- ritoriile ce le ocupail in Germania, la granita sa (24 Mart). El filen deer, neap5.! at, concesia pe care Turcit o voiai de mult : intelegind a pästra totusl vcchiul Bugeac, el Ina Turcilor Gurile Dunaril. Acesta e intelesul raportulul saxon dat mat sus. Un raport prusian din Petersburg spune la 20 Mart c5, pentru a cistiga de-a dreptul pe negociator I tura, s'a intrebuintat o rnediatie sucdesa4,regele Suedia, c5ruia Francesil ii in- calcaser5 Pomerania, avind ccl mai mare interes la incheierea pad!. Aceste stlruinte le cunoastem si din scrisorile, citate, ale consululta Ledoulx. Agentul suedes Horn venise la BucurestY, cu Ufl curier rus, la inceputul hi! Mart ;el cercetase si pc ceI.tra Tura 4i pe Moruzi. Mergea la Con- stantinopol spre a vorbi cu ambasadorul suedes Palin, in corespondenta c5ruia se af15, de sigur, multetirt notta despre pierderea noastrà din 1812. Galib declard a nu

1 Hurmuzaki, XIII, p. 124. 3 Ibid., p. 154. 1,1116. citat. 4cteifragmente,11, p. 479.

www.dacoromanica.ro 150 raznolut. DIN 1806-12

crede ve§tile pe care le aducea despre lucrurile din Apus acest secretar ;el a putut rdminea impresionat insd de dinsele. Iar Moruzi, incl mai mult 1 Mai era o deosebire de vederT, cad, Ina de la inceput, nejiincl siguri de gindul lui Napoleon impotriva Rusiel el nu plea decit in April pentru a tinea la Dresda cCurtea sa de regT, pregatitoare Sultanul insu§T jertfise Tinutul dintre Prut §i Nistru, fi el ftia bine cd altd oaste Ware niet de unde, nict cu ce o stringe. E vorba de Tinuturile asiatice de la Cu-

ban, pe care le cereal!' Ru§iT §i pe care Poarta 'nu void sa le deie. La inceputulluTApril acel ambasador suedes la Constantinopol, Palin, spunea until coleg cä (nu despe- reazd de pace dacd Rusia n'ar voi sa persiste asupra acestuT punct §i s'ar multämi cu o parte a MoldoveT, °. Si trebuie sä credern pe acest mediator al tratatului. Ina. din April o treime din o§tirea de ocupatie, care nu ajungea nici la 40.000 de oanienitrebui sa plece pentru a lua parte la apdrarea impotriva lui Napoleon a terito- riuluT rusesc. Se evita trccerea prin Bucure§ti, pentru a se ascunde evacuarea. Se luau mdsuri pentru intarirea Hoti- nuluT, pe unde FrancesiT §i TurciT, ba chiar Austriacii, cari incheiaserd cu Napoleon tratatul din 14 Mart, §i-ar fi putut da mina. Giurgiul, Si§tovul fura parasite. Se stringead banT, cari trebuiad sa atinga suma de 2.000.000, §i carute de transport din Principate, a cdror päräsire aparea pro- babild. 80.000 de boT, du§I de 40.000 de teranT, atita era pretentia stapinilor pe ducd 4. Generalul Comin6, GI-cc de origine, vice-president al Divanului din Bucurc§t1, pleca spre casa 5. Tabacherea de 80.000 de leT, care se pregatia pentru Cutl.zov, infáti§ind biata tara prddata de el, care-I

1 Hurmuzaki, Sup/. 12, pp. 676-7, n-1 DCCCLXXX. Pentru aceastä in terventie suedezA v. Ciceagov, 1.c., p. 378. 2 Actei fragmente, II, p. 479, n-1 3. 3 Ciceagor, /.c., p. 377. 4 Actei fragmente,II, p. 480, n-1 3; flurmuzaki, Sup!. P, p. 681; p. 682, n-1 nccci-xxxviii, 6 i bid,

www.dacoromanica.ro 111PIREA BASAR,BIEY 151

Intindea ramura de palmier a eroilor, fu pusl in lucru mat rApede 1. Zvonul ca Sultanul va trimete un ambasador special la Paris pentru pregAtirea aliantel, produse §i el o puternicA impresie".In a treia sAptAminA a lunit se spunea In lumea diplomaticA din Petersburg a s'ar putea ea Ta- rul esA fi consimtit a restitui tot ce cucerise asupra Turcilor"3. Dar ambasadorul hit Napoleon, Andréossy, nu venise nict la mijlocul lut April, §1 nAdejdile diplomatiet parisiene cl tratatul de alian1A, cuprinzind aceastA legAturl insA§T, ap A garantarea ntutuala a posesiunilor"i lupta impreunA contra Ru§ilor, va fi incheiat Inca innainte de venircalul, de cAtre Latour-Maubourg §i Ruffin, se dovedirA zAdar- nice'.Astfel cind, la 21 April, Cutuzov ceru plenipotentiarilor turd o nota conferinta la re§edintalut,Galib, cel dintre din§it, nu putu spune altceva decit ca Poarta ar voisA restabileascA lucrurile in starea lor de mal innainte) ". Colonelul de Rochechouart, pe care el il trimise, dupA cererea Ru§ilor, la Constantinopol pentru un ultim raspuns, se intoarse la 26, dupa ce fusese oprit mult timp de Vizir, in non! lagar de la Sumla al acestuia, f1ra nick) lamurire 6. Se a§tepta Andréossy.

Acesta nevenind°,Poarta nu putea sd InlAture baza de negocieri pe care o primise in Novembre: ccdarcaparlitdintre PrutiNistru, afara de Basarabia0de gurile Dundrit. La 18 April, amiralul Ciceagov, care mintuise organisarea provinciet Camciatca, avea o audientA la Tarul Ale- xandru. Acesta, gata de plecareimpotr'va Francesilor, i se plinse de incapacitatea bAtrinulur, moliulut §i stricatulut generalisim de la Dunare Cutuzov. cPacea cu Turcia), a§a

1Ibid., p. 685,11-1 DCC( XCII. 2Actsfifragrnente,II,p. 479, n-1 3. 3Ibid., pp. 479-80. Hurmuzaki, Supl.I',p. 683, n-IDCCCLXXXIX. s Ibid., pp. 684-5. 6Hurmuzachi, Supl. 12, p. 685; Acts fi fragments, II, p. 480, n-I 3. 7D. Edouard Driault ImI atrage atentia cä instrucpe 1s'ati dat uumaI la sfirOtul luniI,

www.dacoromanica.ro 152 RAZBOIUL DIN1806-12 relateaza arniralul cuvintele stapinuluI sü, 'nu innainteazA; in loc sa se apropie, ea pare sa se tot departeze. Excesele trupelor noastre in Moldova §i Tara-Romaneasca aü exas- perat pe locuitorI, inclolenta §i intriga presidA la toate in partea aceia,. Chiar atund misiunea de a aduce instructil noua fu oferita Jul Ciceagov insu§l, care ar fi retusat-o, neputind lucra nicI ca superiorul, dar, maI ales, nici ca in- feriorul lul Cutuzov. A doua zi insa,el primi un ordin formal. Instructiile ce i se punead in vedere erad urma- toarcle :(SA. ispraveasca interrninabilele negocierI cu Poarta §i sa o invite la o aliantA ofensiva §i defensiva, sad' aitfel sà reiea ostilitatile cu toatA energia trebuitoare pentru a o sili la aceasta in cel mai scurt timp, ; sa ameninte cu flota Maril-Negre §1 cu o rascoala generalA a cGrecilor §i a tuturor popoarelor care gem supt jugul otoman §i care sint legate de noI prin conformitatealegiI lor, precum §i prin alte legaturl, ; sA se incerce, impotriva Francesilor, cu ajutorul floteI englese §i cu ingaduinta de trecere din partea Turcilor, o diversiune la Adriatica ; csa se organiseze orl sa se mentie administratia in principatele MoldoveI §i Teril- Romane§tb, el, Tarul, cne mar putind ssufere grozaviile (de semblables horreurs) ce se facead acolo, dupa raportul ce primise 1 Numit comandant in §ef al armatel Dunaril, al flotel Maril-Negre §i guvernator general alPrincipatelor Mol- dova §1 Tara-Romaneasca,, Ciceagov plea, luind cu dinsul auxiliarI cari-I puteati fipretio§T. Boierul Sturza, Scarlat Sturza, care, dupa studir in Apus §i o petrecere mar In- delungata in Moldova, se stramutase de mult la Ru§l §i, dn timpul razboaielor cu Turcil,li adusese marl servicil pentru ca sa ajunga prin el la liberareaterilsale', (era ruda prin femeia sa cu familia ha Moruzi, dragomanul PortiI, §i al caruI frate era ata§at atuncl la plenipotentiarif din Bu- cure§th, deci cu beizadelele Panaiotachi, din Constantinopol, §i Dumitrachi, de la Congres; Alexandru,.fiul luI Scarlat,

Ciceagov, pp. 359-60. In notg se citeaz g. cunoscuta vorba a WI Cu- tuzov despre locuitori! teerilor noastre: Li las ochil sa One.

www.dacoromanica.ro RAPIREA. BASAIRABIEY 153

etinlr de mare talent, care la o crestere aleasg. unia me- ritul rar de a vorbi iscrie desgvirsit cinci limbf, cu o elegantl usurinta», vestitul reactionar rusofil, care visa de triumful 'universal al unef ortodoxif mistice, intovargsa pe tatal saii. Functia de (director al cancelarief diplomatice pe linga generalul in sef al armatef din Moldova, o dadu Ciceagov, dupl recomaridatia cancelaruluf Rumientov, care era unul din ceI ce impiedecaserd Ora atunci incheierea paci11, luf Capo d'Istria, viitor cancelar el insusi,i Inca. de pe atunci representantul unef constiinte nationale grecestI, care se razima pe sprijinul Rusief si n'avea niciun fel de prietenie pentru Rominf ca popor2.In sfirsit, in suita de Grecii renegatf a nouluI generalisim se ggsia si acel (colonel, Barozzi, fost consul rusesc in Venetia, care adusese in 1802 fuga liii Mihaiu Sutu, cu toatl Curtea si boierimea lu1, ba chiar cu toatl gloata Bucurestenilor, in Ardeal, pentru a stirni astfel un razboiti intre Rusfi Turc13. Nu stim ce tratat ar fi putut incheia ()null astfel servit. Gloria de a liberl pe Moldovenif de peste Prut din (cruda robie a paginilor, era insa reservata lul Cutuzov insusT. La 2 Maid, tocmaf in ziva cind Ciceagov pleca din Pe- tersburg, Cutuzov, care simtise, prin scrisorile luf Rumien- tov, el i se iea situatia de comandant si misiunea de pa- cificator, ruga pe Galibsg.-rarate care sintultirnele conditil ale Portif, si in aceias1 zise tinu o noul conferinta. Consulul trances era incredintat ca.Turcif, in ajunul ma- relul conflict militar din Rusia, vor cere intreaga restituire a provinciilor pierdute*. De fapt, cum nici nu se putea altfel, in lipsa unel invoielf formate cu Francesifsi a siguran(ez unel hotarltoare biruinfe,bainceipia bunellor credinte ab- solute, plenipotentiarif nu puturl face alta decit sä repete

1 Actei fragmente, II, pp. 481-2. 2Ciceagov, pp. 361-2. Instructiile mai precise ale amiralului, in Revue Contemporaine pe 15 Mart 1855 (nu mi-a fost la indemina). bIbid., p. 364. 4 Hurmuzaki, Supt. P, p. 688, n-1 Det..C2WIT.

www.dacoromanica.ro 154 DAZDOIUL DIN1806-12 ceia ce spusesera din Novembre 1811 pang in Iauuar 1812. Fara a intrebuinta vre-un secretar, Cutuzov se grabi a scrie insult la Petersburg, §i, ca 81 fie sigur ca vestea va ajunge, el expedie dot curierl de odata Peste opt zile, cind Ciceagov era numal linga Ia§1, plenipotentiarit turd luad parte la serbarile pe care boierit slugarnict le dadura lut Cutuzov, oferindu-I tabacherea de aur §1 Wind luminatie §i artificit la Herastrail2. Ciceagov statu la Ia§1 numat citeva ceaiur13, a§a de gra- bit era sa iea asupra-§1 rolul de impaciuitor intre cele doul Imparatit. Bucure§tenit aflad cu mirare, la 27 Maid, ca noul venit e acum stapin in numele Tarulut peste Princi- pate, dar et nu §tiall decit din zvon ca pacea era Inche- iata, §i-§1 Inchipuiail ca Rusia nu va ci§tiga decit co bucata de parnint la Marea-Neagra,. Gal b declara cut venia sA-Ilntrebe ca cpacea nu era incheiata, dar amiralul Ci- ceagov pare a 0 dori mult (vivement); ni ofera restituirea acestor provincit ir'ind la Prut". De fapt insa, amiralul nu mat avea nictun rol: dupa insa§1 marturisirea lui, Cutuzov (spusese plenipotentiarilor turd sa iscaleasca preliminariile a§a cum erail, §i le expediè imparatulut, 5. cMica intrigap mirase pe Turci, cari primisera. Se aftepta dect numal rds- punsul javorabil al Tarulia, gi, cind acest rdspuns vent, pacea era gata. Ciceagov arata ca carticolele aditionale, trimese de cancelar prin ultirnul curier veniail prea tirzid :ce cu neputinta a face propunert noul potrivit cu articolele acelea) °. Marele-Vizir, caruia Galib if trimesese, din parte4, propunerile iscalite ale Ru§ilor, in acest sens turcesc 7, nu putea, In imprejurärile date, decit A primeasca §i el. La

I Ibid., p. 688, n-IDCCCXCV. 2 Ibid., p. 689. 2DupA raportul luI Fornetty din 16 Maid (ibid.), el ar fi sosit acolo, nu la 10, ci la 16. . Ibid.,p. 691. 6 Ciceagov, p. 379. 6 Ibid., p. 394. 7 Humuzaki, Supl. 12, p. 692, n4DCCCC.

www.dacoromanica.ro RXPIREA BASARADIET 155

30 Maid in sfir§it Ledoulx al-Ma ca Agentul AustrieT i-a adus vestea, capätata de la Galib insu§1, cäpacea deti- nitiva a fost iscalita intr'o conferinta cares'a tinut ierb, la 29 sail, cum se inseamna in actul insug al tratatuluT fatal, 28 Maid st. n. (16 st. v.) 1812 '. Trimes indata. la Poartd, tratatul fu luat in oarecare dis- cutie, la care IA parte Bulgacov, §eful cancelarieT luT Cu- tuzov, care merse pentru aceasta la *umla §i apol la Con- stantinopol, in tainV. Fata de Frances!, Galib se scusa cu aceia cafagaduielile luT Latour-Maubourg .nu se indepli- nisera, din nenorocire, la timp), cà parnintul cedat era < putin lucru, (peu de chose) §i ca, panä la terminul de eva- cuare, fixatlatreTlunT,cevenimente fericite)ar putea aduce schimbarT in politica otomana 3. La 6 lunie generalul Harting aducea §i la Ia§1 vestea paciT, spuind limpede ca de acum innainte Prutul va fi hotar4. Tratatul ajunsese la Constantinopol in opt zile. Sultanul, scrie Latour-Maubourg insu§T,interesat,1-arfi primit cu durere, multimea ins5, desgustata de infringer!, cu aplause 5. Poarta nu era multamita maT ales cu granita din Asia, §i Anglia chiar o intaria in acest sentiment6. Abia la inceputul luT Iulieosiati la Bucure§tI actele de ratificatie, pe care Galib le socotia cnecompletes>7. De fapt, negocierile urmara pang. in August, dar numaT asupra situatier SerbicT. La 10 August, Reis-Efendi anunta ambasadelor schimbul ratifica- tiilor, facut in Bucure§t18. Ru§iT, carise gindisera a intrebuinta presenta lor in Principate pentru a sili pe Turd la o alianta, fie §i printr' un niers indraznef asupra Constantino-

I Ibid. 2 Nu Insa f1r§tiir4a lui Moruzi, care credea a, In vederea uneI aliant(e, e cel maI bun lucru ce se poate face"; Ciccagov, p. 395. 3 Hurmuzaki, /.c.,pp. 693-4. 4 Ibid., p. 695, n-I oCCCCI1r. 6 Ibid., pp. 696-7. Ciceagov, p. 398. 7 Hurmuzaki, Supt. P, pp. 698-9, n-I nccucx. 8 Adeifragmente,II, p. 485.

www.dacoromanica.ro 456 NOILE CONIOTIT DE VIATX ALE II1S ;DAME!

pole!, orT pentru a patrunde in Ardeal impotriva Austriacilor, cu ajutorul Ungurilor nemultarnitT, trecura Prutul indärat1. Planul organisaril unel ()stir! romanestf pentru scopurf viitoare disparu si el 9. Asupra cesiunil din 1812 nu se maI putea reveni. Basa- rabia &muse in stapinirea Tartan!. (Prutul, din locul unde acest nil patrunde in Moldova pIna la varsarea sa in Dunare, apoI din acest loc, malul. sting al acestel ape pana la Chiliasila varsarea sa in Marea Neagra, vor face hotarul intre ce'e doua Imparatif.) Adeca : intre aceia care putea si ne pastreze intregf pentru unitate si neatirnarei aceia care nu era sa ni restituie nicTodata ceia ce apAtase odata.

3. Node conditit de viatd ale Basarabiel durcrea Holdovit sAiate.

Se lua supt numele unuT Tinut tataresc teritoriul, de tret orl maI mare, al Tinuturilor rornanestf de pestre Prut. Intelesul pur bugecean al Basarabief la sfirsitul veaculul al XVIII-lea reiese din toate actde". $i Rusil chiar o mar- turisiaücindficeail, saü ingaduiati, sa se intituleze ispravnic al Basarabieh, cu venit de 143.000 de tel polcovnicul greco-romin caruia-1 dadura administratia peste Bender, Acherman, Chilia si tot Bugeacul 4.

Ciceagov, pp. 396-7. Pentru frica unet pAtundcrI a Austriatilor In Moldova, ibid., p. 407. 2 Ibid., pp. 401, 402 si urm. 3Studi i documente, LP, pp. 139. 4 R. Rosetti, Archira Senatorilor,III,pp.9,64. La Orheiil eI aseaz1 pe Manolachi Dimachii Grigore Bals, la Soroca pe Constantin Sturzai ,Petrachi Catargiu; la Hotin pe Alecu Ghica ilordachi Leon; pp. 13-4. MaI tarzia olaturile Bender, CAusanI, Acherman Chilia" sint Incredintate lui Iordachi Sala si lonitA BAnulescu, in sfirsit lui Manolachi Virnav; ibid. Ca sames1 avem in Thsarabia pe un PAun, un Gafencu, un Vasiliuiun Grigoriu; ibid.,pp. 14-5, 57. Serdarul de Orheiii, stind In Chiinü, e Ramandl; ibid. Cf. 0 bid., p. 61 0 urm.

www.dacoromanica.ro nip In Ek SthAhIld 151

indata dupa pace, boieriT cerura, prin Constantin Bals si Costachi Ghica, a li se da macar privilegif ca ale celor din Bucovina si a se prelungi terminul de optare. La 26 Octombre 1812, salutind pe noul Domn Scarlat Callimachi, er infatisa5 tara ccalcata, sase anT de fo§tf nesfirsite ro- sienestb, cslujind, muncind cu minile1 cu dobitoacele, cu pagubire din toate partil3,. Ca rasplata s'a luat din trupul Moldover cpartea cea mar buna siinsufletirea hranersi imputernicirea, mar mult decit jumatate de tara, inteun cu- vint tot cimpuli inima terib, cizvorul vitelor), tsuhaturile largb, cchelerul terib, cinsufletirea alisverisulur vitelor,, cel mar mare Tinut ce se numeste Orheiul sa6 Lapu§na ,, al Sorocer, Hotarnicenif, Codrul, Grecenirio mare parte, cea mar multä parte, din Iasi , (cad acea ramasa se so- coteste intru nimica,. Ba chiar Hotinul siBugeacul, Ta- tarliculde si s'a5deslipit de la 6 vreme din trupul pa- mintulur Moldover, dar, tot intru aceiasr stapinireaflin- du-se, a pre-puterniceT Imparatif,era indemanarea si adapos- tirea pamintenilor in inlesnirea vietuirilori intru a hraner Indestulare si a vitelor pa§une. Ca dovada a bogatief partir rapite se arata ca ea dadea la zaherea din celeroo.000 de chile de Stambul grI6 arnaut sigrid thrall 120.000, fata de 80.000 ale partif de dincoace, acolo fiind (Tinutu- rile cu plugurb, ccimpul si plugarib, locurile de grid si orz fata de cele de popusohl, ce aü ratnas. La mumbaiaua oilor se dadeau din partea pierduta 35-40.000 §i se cumparail alte 80.000, pe cind restul putea scoate doar alte 40.000. Din 300.000 de oca. de unt ale capanulur tarigradean Tinuturile cdeslipitedaü 140.000 fata de 160.000 de dincoace de Prut ; de la ele se luau cele 4-500.000 de oca s1ü §i cervis pentru Constantinopol, fata de cel mult 100.000. Din birnicis'ad pierdut 80.000 de 0atnenf, cu multimea cslujitorilor ce pa- zia5 marginea Nistrulub : din birul de 1.695.000 de ler al terif, s'ail luat 625.000 si 225.000 rasurr, si 5.000 gostina, 55.000 pe or, 31.000 pe stupT, ro.000 vadrarit,110,000la vamf,

3 /bid., pp 37-8.

www.dacoromanica.ro 18 INWLECO.NbITIYbt V1ATA ALR hASAttARIEI

6o.000 la ocne, pentru exportul de sare peste Nistrusi vinzarea la ciobani si all! locuitorT ; 40.000 la vama holercef. Se vindeailacolo peste hotar 15.000 de bol de negot, cu io galbenT capul, 15.000 de vacT cu 5,5-6.000 car cu 15 ,fatä de 5.000 bor si5.000 vacT de dincoace.Bietil oamenT nu §tiaii sà ceara alt g. indreptare decit, pe lingg voia de a-§T aduce tpIne si vite, de la mosiiie BasarabieT, alipirea, in schimb, la Moldova a Tinuturilor muntene fArg.

Ialomita 1., Inca la 16 Iulie 1814, boierif rg.ma§f supt Turd isT argtail Portif vechea credinta, cstruncingrile care rgzboiul trecut aü pricinuit noug de ob§tie), paguba cstrAmosestilor noastre mo§if, de la care am avut toatg hrana vietuiriT casglor noastre, §i(strimtorirea multa cu schimbarea hotarulub. In aceste tglasurr de umilintg,8 e ceva mai mult decit ng- cazul pentru imputinarea averif, inchiderea drumurilor si schimbarea conditiilor de viatg de Ong. atunci. Si, intocmaT ca boierif cu mo§iile judeca misiunea catolicg a MoldoveT in 1814 :Foametea saii lipsa e ce ne strim- toreazg mar mult, §i e teamg cvom mar avea s'o suferim. Pricina de apetenie e desbinarea (smembramento) und jumAtlIT a terif, §i anume a celef ma! roditoare, dincolo de nut Prut, pang la Nistru, pe care ail luat-o Ru§if in conditiile Oa. De aid venise biel§ugul vitelor de Mee fel, a grinelor, a cereT, a mierif §i,din vremea cind ail luat-o Ru§iY, ail inchis negotul, asa cg nimic sail prea putin lasa a ie§i pentru aceastglaltg. Moldovg, §i aceia cu pret foarte mare>3 Si, cind Rusif pargsirg cit mar ramasese din Moldova, consulul frances putea scrie :Cred a nu ma in§el spuind el Rusia are toarte putinT partisan! in cele doug provinciT. Vexatiile §i exactiunile revoltgtoare pe care autoritatile ruse§tTle-ailsavirsit in ultimele clipe, lasa amintirT prea amare pentru ca Moldovenif §iMuntenif sä poata dori Inca in-

1 Uricariul, IV, p. 343 qiunn. 2Ibid., III, pp. 227-31. 8Studir fi documente, I-IT, p. 170.

www.dacoromanica.ro hXmink bLs Twat tM tqarcerea lor, 1. Cind se tliè noua granitA, Cazacii trebuia sapAzeasca pentru a impiedeca pe teranT de a veni dincoace de Prut ". Cele d'intaiti trupe mse§tI furgarnisoanele din Hotin, Bender 0 Ismail, supt Harting, OrsengoasAtoriti amindoi cu Moldovence §icu Repn inschi 3. Flotila dunAreana de la Ismail era incredintatä unuT maior Papadopulo, Grec cu legAtail in Moldova 4.Cirmuirea Basarabiel n'o ha sena- torul Mila§evici, care statu citva timp, in toamna anului 1812, la Chi§inäil, apor la Mohilail, organisind carantine, ci generalul Scarlatachi Sturza, care de mult i§1 vinduse averea pentru a se a§eza p'este Nistru, sfetnicul WI era Mate Crupenschi, pecare un raport consularil nume§te tun miserabib,lein niedertrachtiger Mensch) 5 §i o scrisoare contemporanä: gun ponegritor tàrä talente, 6 CU- tuzov, ca generalisim, avea controlul. Noul regim inceput prin ciuma 7. (Prostia guvernatorului Sturzai multamitä ei, nemAsu- , rata lAcomie afeciorului de boier de aid Matei Crupenschi, care i s'a dat ca vice-guvernator, 0 a ispravnicilor ce atirra de el ail. dat frIul slobod la toatà samavolnicia, apà- sarea §i nedreptatea §i fac Guvernul rusesc in acea parte cu adevArat odios. Cine pllte§te bine, are dreptate acolo, precum era odatä aid 8., tActele.arb itrarei contrare pleif, ca oprirea exportuluI cruineazA cu totul pe proprietad), scrie consulul fiances 9. Peste 3.000 de terani aii trecut dincoace in urma rad administratiT a autoritAtilor ru-

1.DocumenteCalliznachi,I. p. 341: n-1 mt. 2 Ibid., p. 342, n-1 xvit. Ibid. Ibid., p. 352, n-1 xxv. i fondul sdratAiI publice pierdu juin& tate din veniturile sale; Doeuntente Callintachi, I, p. 220, n-1 cLxvtit. 6 Ibid., p. 153, n-1 cl; p. 340,n-1xvi; pp. 349, 353. 6 Radu Rosetti, Arehiva Senatorilor, III, p. 4. 7 Ibid., p. 155 *i urm. 344, n-I xvili. bIbid., p. 161. 9 Ibid., p. 354, n-1 xxvt.

www.dacoromanica.ro AEO NOILE CONDITI1 DE VIATX ALE hASARAI310 se§tr'. Din Moldova se urmAriati aceste imprejurne cu *un interes dureros §i, cind sosi la Ia§r, in ziva de 29 Ianuar 1813, vestea Mitropolier noun, ea produse o impresie api- sntoare. (Boierir), scrie acelaV consql,tsint cu atit mar nemultArnitr, cu cit scot de aidincheierea cn Prutul e pierdut de-acum pentru totdeauna pentru Moldova §i putina nAdejde a uner restituirr a pierit cu totul. Pierderea Prutulur e insàl peirea Moldoveb '2.Cazacir apnrurn iarn§r pe mal pentru a opri exportul cailor, pe care frig bac§i§u1 11 fAcea cu putintn §i mar departe 3. De Mu] noilor stApinr, carenda§iT m4ilor din Basarabia lepnrnsesc, §i boierir sint foarte incurcati, de oare ce aColo nu pot vinde nimic §1n'aiivoie sn aducn nimic dincoace2. De frica uner con- fiscArr din partea Portif, care ceruse imperios ca fiecare sa-§1 fixeze situatia s,unir se gindiail a cumpAra mo§ir in Bucovina pentru a putea impune apor ca supu§1 austriecr5. Negotul se oprise, cursul banilor crqtea 6.Exportul de grine §i vite, ingAduit o clipn, fu oprit iarA§T 7. Unir boierr, ca Dracachi Roset, incetaii plAtile.i consulul urmeazn cu constatnrile sale defavorabile noulur regim :Afarn de putine exceptir, top se supun cu cea mar mare neplAcere sceptrulur rusesc,3. Fugarir se totinmultiaii, §i ofiterr ru§1 veniaü sn-I caute la nor, unul din er gnsindu-§1 §i moartea 9. Si Turcir se gindiaii, se pare, a face cetAtr noun la Herta, RAdnutt, StefAnqtr, Stinca §i Melia '3. Boieril cari declarasern in scris cä trec la Ru§T, intre altir Constantin Mavrocordat, se hotnrirn sn rnmiie, §i Ru-

1 Ibid., p.355, n-1 XXVII. 7 Ibid, p. 165, n-1 cx, 3 Ibid., p- 165, n-1 cu. 4 Ibid., p. 355, n-1 XxvIf. 6 Ibid., pp 167-8, n-1 cxiv ; pp. 356-7, n-1 xxx. 6 Ibid., p. 476, n-1 cxxii. 7 mid, p. 178, n-1 cxxiv. 8 lbid., p. 179, n-1 c\ xv. 9Ibid, p. 184, n-1 cxxix. 10 Ibid.

www.dacoromanica.ro RAPillEA BASARA1310 1-61 sia invinuia pe Domn ca ellucreaza In acest sens 1.In- data Poarta dadu porunca de a,vinde toateacele de peste Prut stramosesti , pentru ca, cdupa, deosebite politicestf pricini, hid de cum nu este iertat, urmarea intr'alt chip. Boierif obiectard ca peste Prut nu se pot afla buni cumparatorf, cacolo' â1 ramas numai de aceia cari ail dincoace doar patru-cincf .mosif mai midticerura un nal termin i de 'un an sail sese lunf numaf. Altfel ei aratail ca vor trebuia se 'despartifig de parintf,fratfsialte rudenif), o ramura asezIndu-se la Rusl (5 Novembre 1815 2). Cererea boierilor de a se ingradui de Poarta zabavaviri- zarif bunurilor de peste Prut nu fu insa primita ; in NOvembre sosia la Iasf porunca unei neintirziate vinzarf sail a stra-: mutat-if in noua provincie ruseasca, si boierif, de frica unef confiscarf a unef parti din mosiile lor sail a celellalte, nu tiaiI ce hotarire ar putea sa, ieie, cu atit mai mult, cu cit, lipsind cum am spus banit §i trezindu-se spiritul de spe- cula, nu se infatisa niciun cumparator 3. Se facu decf in Moldova :tin ccomitet asupra desfacerii locuitorilor celor din, a dreapta Prutuluf de averile lor din oblastia Basarabief *. La 14 Ianuar, stilnofl, terminul de stramutare se ispravi in Stirsit ;numai Joan Bals §i Cons- tantin Paladi trecusera supt Rust', pe lingal vre-o 200 de boierf mar de jos, de boierinas1 si, oatneni, de conditie in- ferioara, la cari se adauga firestecei, ce se stramutasera de mai multa vreme5. Mai talrziintre dvoreni aflam insa pe Constantin §i pe Stefan Ghica, Vasile Roset, Constantin Canta, Joan Sturza, Panaite Cazimir, Dinu Rusu, membri af neamurilor Basota, Stamo, Casimir, Dicescu, Milo, Ras- canu, Pruncu, Rusu, Rale, Iarnandi, Vartolorneiii, Leondari,

' ibid.. p. 187, n-1 cxxxiv. 2 Uricariul, IV, pp. 189-94. 3 Ibid., p. 191, n-1 cxxxix.Negustorl arcleleni de grine apar la 1814 In Basarabia; ibid., p. 213, n-I cLxn. Cf. §i ibici, p. 215, n-1 uxii; pp. 216-9, n-I CLxvi. 4 Uricariul, XVI, p. 299. 6 V. lista In Halipa §i R. Rosetti, II. cc,

www.dacoromanica.ro 462 NAME CONDEptDK VIATI ALK nAsknAnivr

Teodosiu, Panaite, Bantls, Virnav, Stamati, BusilA, Bo- descu, Buraclà, Cerchez, Balasachi, Kogalniceanu, Ciuho reanu, Gafenco, Tuduri, Catichi, Buzne, Soroceanu, Lazu, Herrneziu, Savu, IsAcescu, Buzne, Manole, Murgulet, §. a. Sultanul multAmi deer printr'un firman pentru credintaarl- tatA, clat care de fapt se arAtase vechil pa'ril, vechil datine 1. ** La 1826 Guvernul rusesc arata lämurit cA nu inglduie vinzArl§ischimbdrI de mos'ilboiere§tI inBasarabia 9. In mijlocul acestor cingrozirl, cind se vindeail averile pe nimic, In perspectiva confiscAril de Rusia, incepurA sA umble diIrtiT cu iconomiel, viclenil legale, pentru a ma putea: fi fricA scApat ceva. Astfel era sA pi Ira Mitropolia InsT tre mad mosiT basarabene. Cel cu care fAcuse aparentul schimb al rno5ief M1rcest1 de lingd ChisinAd si altor doul, I3uciusca si CrAulenI,scupAmintud late §1 roditoare §i cu sate lingl Nistru si cu trecere de podurI pre aceastA apb, toate trel aducind 20-35.000 de lel pe an, era Serdarul Iordachi Vartolomeiii, dintr'o familie basarabeanA cunoscutA. Dar generalul Harting, noul guvernator, bpi in 1813 &Mimi:NI de mo§iI bisericesasi Curtea ii aproba la 1814 ; schimbul fu csfArmat decI la 1815.18. Cindse vindurA Manta§iVadul-luMsac, venirAla mezat Moldovenl §i cnegutitoril greci de la Ismail,. Se in- fAtiseazA insl §i terara, (pentru ca sA scape de nume de podanT §i sA se fa:A pamecith, oterind 229.500 de lel. Fac atund

1 Ibid., p. 136, n-1 my/. 2 Radu Rosetti, 1.c., p- 683. 3 Uricariul, I, p. 259i urm. a.Documente Callimachi, I, pp. 5-5-6, n-1 265.

www.dacoromanica.ro RXPIREA I3ASAIIAIHEi .168 deer in,13asarahia Ina din primavara anulut 1816 pentru a cerceta pricina nemultämirilor :el trebuia sg. inareascA drepturile tuturor claselor, cleric!, nobilt, n'egustort, popor. Implratul Alexandru insust scrise exarhulut Gavril, reco- mandindu-I a face ca scrisoarea sl se ceteascI prin biserict

In sfir§it, Inc . din vara anulut 1813 Sturza fusese inlocuit prin generalul Harting, pomenit §i mat sus 2. Abia trecuserl dot ant de la anexare, §i carbitrariul, apdsdrile, aceail de nevoie o anchetl; generalul Gais sosi pentru aceasta la Chi§indil in Maid18143., In 1816Consilierul de Curte Svinin, din comisiunea de organisare a Basarabiet, venia la Ia§T sä intrebe cum se cirmuiad odatà judetele moldovene§tt anexate 4. Harting era sd ramfie numat comandant, In locurilte civile numindu-se fit at terit5. In 1817 legAturile cu Moldova furl iardst IngAduite6.

in 1818 Tarul InsuT veni s vad d. noua coblastie). Pentrl; a-I primi dupl cuviinta, Guvernul ceru de la boiert, negustort §i altit 15.000 de galbent T La Chi§inAd §i el dAdea, pe basele datinetnationale), noua orinduire administrativl a Basarabiel, privitca (parte a principatulut Moldove!, orinduire care, chiarin textul rusesc,se zice romäneste cA§AzAmIntuld,. jumittate din articole shit redactate romane§te. Limba nativä cmoldoveneascl),clegilei obiceiu- rile moldovene§th se confirmd 2.

Se recunoscura prin A§ezamintul normativ ea start : clerul, dvorenit (nobilit), boierina§it (cde la Vel SAtrar in jos,), mazilit (in cari se *pierd urma§iT claset precedente), (stare

5Uriectriul, V, pp. 60-2. 3 Ddcumense Callimachi, 1, p. 356, n-1 xxvw. 3 Ibid., I, pp. 204-5, n-1 un. aibid., p. 366, n-1XL ;p. 368, n-1 n.u. 6 ibid., p. 363, n-1 may. 6 Ibid., p. 375, n-1 L. 2 Documente Callimachi, I, p. 289. 5Uricariul, XII, pp. 497-8.

www.dacoromanica.ro 164 NOME CONb.111 DE kgAll ALE BAS .11AhIEt de locuitort cu privileghib, rupta§if (§i curma§it pArtiT du- hovnice§tb), negustorir cu tirgovetil cetlaltY, teranil,Tiganil Jidovit. DvoreniT capla §iprivilegiile corespunzAtoare din Rusia. Scutirea de pedepse corporale, de cdArile haz- neleT§1 ob§te§tb, de o parte a go§tinet, desetinel §i vl- drAritulut sintdrepturile claselor superioare ; maziliT dad insa o dajdie §i iead parte la chavalele pAminte§tb §i la dijme, cde o potriva cu cel pro§tt sAtenb, cu indatinatele norme la desetinA ; negustorit sint asimilatt, pAstrindu-li-se InsA hrisoavele, cu ceIlaltt din impArAtie. Teranit dad birul, havalelele, pentru o§tI, po§te, drumurT. Pentru int rebui ntarea pamintulut I m paratesc raspund < adeti ub in banT : dijma, un galben de familie §i jurnAtate de burlac, go§tina, desetina, vAdrAritul, pogonaritul tutunulut. Cel de pe mogt boiere§tt dad aceste dijme numat, restul privind pe proprietar. Tar cJidovit ad sa fieinpArtitl printre tagma negutito- rilor, a tirgovetilor §1 a lucratorilor de pAmint, dui:a in- dAminA'. Si Tiganif 1Aie§1 rAmaserA, ImprAstiindu-se prin toatA Ba- sarabia, cu cArutele lor obi§nuite. Strimtoratl de Cirmuirea cea noul, el se cinchinad, insa cur \rola sAT primeascA, pAnA ce, bine inteles, dAdeati de lucrul cart nu se potrivia cu datinile lor de vagabondA libertateA§a-1 vAzu marele poet al romantismulut rusesc aventuros, Pu§chin, §i InfA- ti§A viata lor de slit atecA poesie in acel poemtradus cu pietate §i iubire de colegul §i prietenul sAü Donict Tiganii, incare §i eroul, Alecu, poartA un nume moldovenesc. La 1824 Ina tjudecAtoria politiceascA a oblastiet Basa- rabieb avea pecete romaneascl ". Acte romAne§tI apar §i pe urmA.

Partea de capetenie si in Crestomatict d-ruluI Gaster, It, p, 219 si Urm. 3 Studili documente, XIX, p. 18. 8 Studi p documente, V, p. 545, n4 12.

www.dacoromanica.ro RXPIREA BASARARIEI 1n5

Noua episcopie aChi§inaulur si HotinuIuYI1 intindea pAstoriai asupra satelor romiine01 de peste Nistru. Pentru Cetatea-AlbA si Bender era insA ajutor al Rominului Ga- vriil BAnulescu care mai trimetea cArtT pe la diaconitele din Cimpulungul WI de nastere si cerea a fi ingrdpat la CA- priana, scoasA de el de supt epitropia Zografului 1820, un Rus. TotusT GavriilpAstra legAturile cu Moldova, de pildA cu mAnAstirea NeamtuluT iprimia de acolo cirti din nod tipArite, ca, in 1817, Psaltirea, trimetind si el, prin cAlugArul Mamant, un Ceaslov de lactipografiia Mitro- poliel ChisitOuluip si ajutind pe NemtenT in cererea lor edupA documenturi, spre a li se restitui mosiile basarabene Rusul Dimitrie Sulima, care fusese sfintit de dinsul kt Golia in 1811, presida si Consistoriul din ChisinAd. Acest VIAdicd de Acherman, ajuns urmas allidGavriil (Ora In 1844), n'a oprit cultura romAneascA, servitA prin abece- darele,catehismele, invAtAturile pentru cblagocini,, cele carhieresti)si cdespre datoriile cAlugArilor), prin Psalti- rile,Mineiele,; Molitvenicele, Slujbele iesite din noua ti- pografie de laChisinAti. i al treilea ierarh, Rusul Iri- narh, a iubit mAnAstirile romAnesti, stind mult, pAnl fu mutat, in 1859, la Camenita, inchiliile de la Hirjauca. NumaT fostul episcop de Urfa, la Ural, Antonie, incepu opera, osindia de Dumnezed §i uritl oamenilor, a desna- tionalisArii prin cuvintul Domnului. PAnA si legAtura catolicilor din Basarabia cu cei din Moldova fu oprita : un ucaz II clAdu in seama episcopulut de Camenita 1

SA urmArim la sfirsit citeva din neamurile romAnesti asezate in Basarabia. Dintre CantacuzinT, Iordachi, fiul Vistierulut lordachi, se asezA in Basarabia, csupt ocirmuire al Ei ImpArAtesti MA- riri a Rusiel), si vindu prin consulatul din Iasi mosiiledin

1 Studit fi documente, VII, p. 309. 2Studit fi documente,I-II,p. 203, n-I CLVI. La 1867 foaia biseri- ceasca din Basarabia tie pub1ic i rornaneyte.

www.dacoromanica.ro 166 NOILE CONDITII DE VIA.Ti ALE BASARABIEI pamintul Moldavviel, rAmas in ocirmuire Preqnnallei Otlio- manice§ti Portii, 1Serdaral lordachi Gantacuzino avd apor, la 1814, judecatl cu fratele ramas in Moldova,: Nicolae °. In Basarabia träia §i fratele ma1 mare, Aga Constantin 6. Tot in 1813 e judecata pentru Chelme§ti lutre Banul.The Canta §i tel Sturze§tI, Dimitrie, Sandu §i Gheorghe °. Casa Jul Mihal Sturza se judeca apol cu Vasile Roset pentru Marsinita §i Noua-Sulitl (Hotin) 5. La 1814 CostAche§tif se impart in ce prive§te mo§iile Gura Tigheciului §i Botu§ca inTinutul Codrului, precum §i Cote§tii, Tiganca §i TigAneir B. La 1825 Vistierul Ballas i Frumoasa, cunit 5. cu mo- §iile Grecenil, Pelineir §1 alte hotare ce sint la un loc in Tinutul Grecenil, 7. Elisaveta Shimonahia Bal§ tinea la 1829 in Basarabia : Tocenii (Codru), cu sili§tileCodaie§ti, Bu- ciumenT, Corda§oaia, Värne§ti, *ornane§ti, Berlane§t1, Va- sillutT (Hotin), Vozile sail Izvoarele (Soroca), Peripcina (Orheiii) 8. La 1813 se afla intre supu§if ruse§ti §i un Vasile Ruset °. Dintre boierii mat mici gAsim pe Andonie Paleologul, &IL lul Pavel CAminarul, venit cu Grigore Alexandru-Voda Ghica din Constantinopol10.

Procese urmeaza §i dupl 1812 :intreBibiri §iRose- te§ti, din neamul Banului Iordachi, la SAsenif din Orheiii. Tot la 1814 fratii Casimir, Petrachi§iPanaite,ieati de la Pitarul Gheorghe Soroceanu

Ibid., VII, p. 121, n-1 69. 2 ibid., VII, p. 216. n-1 192. s Ibid., p.26.J,n-1 199. 4 Uricariul, V1, p. 284, 6 Ibid., p. 297. 6 Ibid. 7 Ibid.,'XVI,p. 281. s Ibid., XV, p. 363. 9 Documente Callimachi, 1, p. 508, n-1 198, 10 Ibid., p. 531, n-1 246,

www.dacoromanica.ro AXPIRE BASARABIAI 467 caul! §i alte, din Tinutul HotinuluT, 'in 1820 o parte din chotarul tirgulul Sorocel, din partea de jos,, ajunsa, prin zestre, de la tata, Vornicul Iordachi, in seama Vornicesel Elena Roset, se vinde manastiriT Golia Iordachi DonicT arenaabana la 18169. Spatarul lonita Ba§ota se hotarise sa ramiie in Basarabia, §i astfel el capata prin schimb de la Grigora§ Sturza Vis- tierul :in Tinutul ImuluT Papornita, Nicorenil sail Ochiul- Alb, Recea, CorlateniT, Duda§eniT gra sat maT toate ; de la Ioan Virnav Banul doTbatrinT, din IalovenT pe I§- novät la Orheiii, zestrea sotieT luT, Marita Dimachi ; de la Vornicul Dimitrie Bogdan, Volnicenil (Hotin), Ghizdita, Valea-Tarigradului, Pustiul, (cumpArat de la Cosma Pus- tiul, danie de la Grigorie Ghica-Vodä, (Soroca), MimoreniT, Tahnautif, parte din Holboca (Orheiii), Soltoaia (Ia§I), Tar- te§tI, Cupceni (GrecenT) (cu plata in opt anT)4. Sandu Teodosiu, polcovnic rus, acuma, dadu provisif Ru- §ilor §i, umblind in zadar dupa baniT lul, ajunse §ipriso- flier de razboirt al contingentulut german din oastea luT Napoleon". In schimb fu flout asesor de Colegiu §i la dinsul se adresail boieriT, ca Bal§e§tiT, in afacerile lor de peste Prut 6. Cu titlul acesta de asesor de Colegiu 7, el statea la VadulenT 8. Do1 frati Scortescu, Grigore §i Filip, se facura supu§T ruse§tI §i cel poarta titlul de secretar de Gubernie9. La Chi§inatistain1826 Filip Scortescu, a cam! mama, Glafira, era calugarita in Moldova

IIbid., V, p. 210: 2Ibid., p. 220. $ Documente Callimachi. 1, p. 522, n-1 226. Uricariul, XIV, p. 298 si urm, 5Documente Callimachi, 1, p. 499, n-1 188. 6Ibid., pp. 551-2. La 1818, Teodorachi tiul luI Constantin Bals visi. team% pentru afaceri Basarabie, ibid. 7studitfridocumente, VI, p. 117, n-1 210. 8Ibid., p. 120, n-le 225-5. 9Uricariul, XVII, p. 245. 1° 6(udiIi documente, VII, p. 351, n1 34,

www.dacoromanica.ro 168 NOME CONDITa DE VIATI ALE DASARABIEI

Procesele pOmenite urmara Inca multa vreme, cu advocat1 ru§1, cari scoteati cu ingrijire din jalbele boierilor moldoven1 tzugravelile cele aprinse §i siloghismosurile cele de critica, '. Cu acest prilej reclamantil mergeati pana la Petersburg, aducind de acolo csaminturI de, curechid care ad venit de la Noua-Zalanda, §i ctulume de vulpe de Lensca §i de Mo- tuna, de vulpe neagra, 3.

in Iunie 1821.Mitrotio1itul Venia min, pribeagr, merse §i la Chi§inaii 8. Dupa 1821 mai trece din cind in cind peste Nistru o vaduva care vrea sa se marite, ca aceia, care, 1asindu-§1 t mobilele, instil apusean la Ia§T, se marita in Basarabia cu Vistierul Catargm : ea tinea ca om de afaced §i-1 trimetea §i. in Moldova, pe un Frances

I Studif fi doeurnente, V1, p. 1120, n-1 227. Procesul lul N. Carp, care vine la Chisinati. 2 Ibid., p. 121, n-1 2-0. 3 Studif fi documente, Au, p. 117, n-1 210. 4 Studif fi documente, V, pp. 165-6, n-1 126. 6 Uricariul,- XIV , p. 303. 6 Ibid., VI, p. 340. 7 Ibid., XI, p. 360. 8 Studir fi documente, XIX, pp. 18-9. 0 scrisoare din Chisinän, 1817 la Academia ppmingi v, Documente Callimachi, I, pp. 542-3, n-1 261,

www.dacoromanica.ro RAPIREA BASARABIEI 169

Dar inrudirile cu Ru§if incepeaii. apitanul de stat-major Vi§nevschi iea pe M aria Andrie§, sora Medelnicerului Ma- nolachi, cpame§cic din Basarabia) §i el se judea apot cu Iftimie Stamati Slugerul, care tinuse pe Zoita Andrie§, moara la 1816Ru§il incepurd sa se a§eze indata, §i cldirile Sta- tutut dädeaii tirgurilor a1t1 infciti§are g.

*** Am dovedit ca nu e ogor, monument, a§ezamint local, neam vechiii in Basarabia care sl nu fie al nostru, singe romtinesc, faptA romäneascA, gind romänesc.i, totu§1, Ru§it erail sä declare, cu prilejul rApiri! noul din 1877, cBa- sarabia a fost luatl in 1812 de Rumientov §i Suvorov, erot popular!, casupra une! poporatit musulmane, tätAre§ti, träind supt corturt§i reprodusl destul de credincios azi prin odio§il Cerches!, 3. Llsam cele doul plrerf fatl in tata.

1 Uricariut, XII, p. 238 0 urm.Fiul lul Iftimie pare a fl CAminarul Iordachi din .1836 (ibid., p. 261). 3 Documente Callimachi,1,p. 235,n-1 amia. ProprietariI de peste Nistra 11 ceruserA InnapoI terana, de mult timp mutag dincoace; R. Rosetti, 1.c., p. 39 0 urm. 2 pupa Le Nord, Uricariut XII, p. .165i urm.

www.dacoromanica.ro EPIL 0 G.

fntdia generacie dupdanexare n'a scris. Nu se scria nic acasd. Ce rdma.g in Moldova turceascd, Beldiman, proprietar de mosiein Basarabia,Conachi, jignitde Rwincursul ocupatia, n'ad gdsit un vers, un rind de prod pentru a plinge patria sfasiatd 0 a face sd se intrevadd o speran(d. Tineri cari se ridicard supt stdpinirea cea noud, intr'un media politic plin de amintiri moldovenesti, intr'o lume ordse- neascd in care, afard de oaste 0 de funefionart, strdinul era o apariOe rard, putin cam ridiculd pentru injositoarea sa pa- timd de hrdpire, pentru aplecarea smeritd spre lingusire, pentru befiapijocul de cdrfi care-i mingliad1 i-tmingiie via(a pand azI, pand la cinovnicil era at nuvelelor lu cedrin, aceia flu se rusinaii de kc de singele lor, de graiul lor,de japtele strdmo- filar kr. Alexandra Hajdaa, nascut cu un an innaintea ane- xdrif, dar in Rusiai dintr'un neam desferat de multd vreme tatal odd vorbiasiscria pokneste purtind uniforma Tarului, 0 mama sa era Evreica,publicdintr'o revistd ruseascd Vestitorul Europa", poesii populare basarabene, pe care le stu- diazd apoi din punctul de vedere al insemndtdril lor istorice. El infdfiseazd tot in ruseste scene din Moldova ruseascd, precum e Judecata la Serddria de Orheid". In trecutul Moldova afld prilej de nuvele istorice, in care e vorba de strdbunul sdicPe- tniceicu- dar1ide vremea cea mare a 10 Stefan. De cloud orl, la 1837 0 1840, vorbqte la scolile din Hotin avind in acest Tinut, prin opera de restituire a Rusilor, mosia Cristi- nestif, unde se si mutd ca sd ardte ce a insemnat pentru Rusia vechea Moldova, mat luminatd decitGuberniile Tarului, 0 a chema pe at sat la noile biruinfi ale cullurii,

www.dacoromanica.ro 472 BASARABIA NOASTR

I Crescut in Basarabia, Constantin Stamati, ruda tinui Mi- tropolit al Moldova carevenise dintre feranii Bistrifetarde- lengti, qtia ruseqte bine qi avea elder un rang in mica nobilime de provincie a oblastia" cela noud. A fost dincoace de Prut, visitind i iartnarocul de la Folticeni, s'a incdlzit la vederea strd- jerului moldoveanu din oastea cea nouil, a stat in legclturl cu Koydniceanu, incepdtorul una tnintuitoare miqcdri de culturd na(ionald, a fost, printr'o poveste de sat,until din colabora- torit Dacia literare", menite sa proclame tin mare principiu de unitate romdneascd in suflete ci tendinte, dar n'a trecid definitiv hotarul pentru a se impdrti de o viafd mai liber. Stind intre al ha de acasd, el a imbittrinit paptic puind in versuri paginf de cronicd qi povestiri din basme, dind un veqmint ronidnesc,tine orl fericit,,vedeniilor romantismului apuseanfiale cella rusese, supt inriurirea acelui mare poet de violen(d geniald, Puschin, care qi-a afiat insusi la Chiqindii succcse de iubire imbdtilloare qi tin sfirqit innainte de vreme. Menit scl fie orner rus, pentru care qi primise creqterea ge- nerald qi speciald la Petersburg, Alecu Donia, urmaq alye- chiului neam de Basarabeni pe care-I cunoaqtem bine el era fiul lui Dimitrie qi nepotul ml Andronachi eel incercat in tilcu- legilor nici nu putu sd seimpace cu via(csde garni- soand, nici, dupd ce o pdrdsi in 1834, nu putu sd-qi afle mull (dmirea in visdri poetice la moqia pdrinteascd, Stinca. Se cd- sdtorise la Iaqi, la 1835, cu fiica tut Costachi Roset-Bdldnescu siindatd,ldsindu-sipeste Prut cei tra jraft, lordachi, Andro- nachi qi Petrachi, el trecu in Moldova, unde, in ceasurile libere ale ocupa(iilor sale de magistrat, dada o forma romdneascd fabulelorluiCrilovinnainte de a ajunge insult un fabulist neimitabil prin simplicitatea expuneril qi mlddierea versului. Cea d'intdift lucrare a sa la Iai fu o traducere din Tiganii" lut Puschin, pe care o inchind cneazului basarabean A. N. Can- tacuzino. In Basarabia nu se mai ivi de acum innainte decit un singur scriitor en caracter local,loan Sirbu, care-qi tiparia, inriurit fireqte de Donia, la Chiqindit, in 1851, Poesiile", de tot slabe, dari Fabulele", in care, cm toatd nesiguranta forma, se in-

www.dacoromanica.ro ianLon tilneste umoriviatd, ba cite odattisi o pornire de duioasa melancolie ca aceia care-1 face th cinte mind ofilit pentru cd e fri strdindtate . Fia de nobil ea.si Donic, Oiler rus casidinsul, avind ca si fabulistul marl traditif de culturd in familia sa, dar ne- asämcinat ma plin de invdftiturd, de talent scinteietor, de ge- nial giciril adevdruluf stiin(ifte, dar si al cladiril construc(iilor de indrazneatd ipotesd romanticd, Bogdan Hajdali, Hasdea, trecu Prutul in vremea cind armele Europe, in serviciul Tur- del amenintate, dar si al Austria gala de anexarl,hotdrait asupra soartelrerilor noa.stre,si elincepea in Moldova, indatd numal o parte a Romtiniel, marea carierd dominatoare in lucrurile spiritulal care se cunoaste de top. Numal in ultimele tintpurlalt fia de boier,dintre eel de curind deslipill de Moldova, alt Muir din aristocratia veseld a Basorabiel, d. D. C. Moruzi, a dovedit prin Rominilfi Ruii", prin romanele Instrdina(il°si Pribegl in (ara rd- pitcl" an mare talent de scriitor, pus in serviciul celei mai 'Wile cause qi ajutind innainte de toate legàturile sulletesti dintre Moldova ruseascclsi Romania in care s'a contopit cu bucuria entusiastd a unul mare sacrifidu rdmasi(a vechil Mol- dove. 0 constiin(d basarabeand,cind dureroasti,cind plind de speran(e, saa atinsti in treacdt de aripile bucuriel, lipsia med. Hasdea nu e Basarabean, fiind innainte de orlce el instO:a doua zi dupd sosirea in Iasi fare propunerl constitu(ionalei pregdteste reviste de erudifie istoricdgifilologicd. Din partea Rominilor de dincoace, fiullutAsachi, Dimitrie, mergind prin Basarabia in Caucas, vorbeste, ee e drept, de thteanul basarabean care ea mindrie apasd incd cdciula furcdneascd pe oda self scinteiosi si odihneste ostenitele sale brate In cinga mijlocultti sda grafios", dar aclauge, resentnat, cd aristocratia, clirosul, ostaqul 0 tocde celelalte aa luat caracterul unel alte na(il", cum a vdzut si la masa guvernatorulul generalTeodorov, pe care n'a uitat sd-1 visiteze. Unul din oaspefl si-ar fi ardtat fatil de oaspete pare- rea de rda cd supt obldduirea Tar uluf nu se mai' pot bate Ti-

www.dacoromanica.ro 174 tiASAIIABtA No Avila

ganiii mojiciia 0 nu se mai poate fierbe rachid la velnifd'

Tinuturilebasarabene Cahul, Bolgrad siIsMatl -.(Matre care numai eel d'intaidi pastrase caracterul romanesc furd date Moldova la 1836 ,dupd zdrobirea1?u,sierla Se- vastopol, numai pentru ed Austria rivnise la stapinirea intregii Daciii pentru cEuropa avea nevoie de libertatea gurilor Duntirii pe care nici sMpinirea turceasa n'ar fi garantat-o. Poeficintd intrareaostilornoastrelà1857,dupitcese &Wu o solufie chestiei Bolgradului, oral de colonistt bulgari, pe cariTarul nu voia sd-1 pzard. Alecsandrise intilneste cu Gheorghe Sion in glorificarea zilei care niVadea iardfi 4.17 mintul careleaenavut". .De un rdsunet in sulletul unei poporafil amestecateyicoplesite de prejudectifinit nisevorbesteinsa. Emil in teritoriul cedat ftird a se aminti hriipirea de la 1812 nu mai pufin. de 83 de sate bulgtiresti, cdrora li se dadurti in 1858i 1861 intinse privilegii, care fiiceaft din ele un 'Mat in Stat, avind doar annmite leg4turi cu Minis! eriur de Finanfe. Ca represintanfi cti noilor Moldoveni cari se gindiaii numar la pds- trarea scidirilorvi favorurilor de care se bucuraserd supt Rap, vcrbiad, peCaptun Rogea, ?tiuni Pandelachi Croitorul,Laztir Galiardi, Timofte Sacalov si deputatul coloniilor bulgaresi domeniilor Statului" Dintitrie Vasiliev Romovgl

Seinfelegedeci cum in aceste Tintdurl,la1878, cind Tarul Alexandru al 11-le impuse, impotriva celor mai firesti datorii de recunostin(d, stergerea ultimelor clause ale tratatului de la Paris prin reluarea celor trel judge, nu s'a produs acea miscare de impotrivire care s'ar fi putut astepta din partea unel poporacil omogene cu sentimente nafkmale innitlfate prin culturii. Ca o afacere de Statsnispravit ceia ce ca o afacere de Stat se incepuse. explicafia o gasim usor :miscarea, me pornia.de la tre-

Impresit de ealtltorie in terile Ca:mama:a prin BasarabiaCCrimeia, 1*, 1858. 2 Chiliar Celatea-Albet, p. 265 fi;ii urin.

www.dacoromanica.ro hiamod 415

-zirea Co i.i4e rominetti, de la fritarirea culturii noastre care sd naviikasca triumfali fn donbeniul politice, facind auce- rirI asupra &kora sa nu se poald rtveni fard mdcar oluptd eroicd. Era numal o urmare a biruinfel efentere pe care o cig- tigase acel poporanisnt" care ittbgte poporul" ca o clasa cu dreptlabuna-starea materiald ilavn arnestecIn viata Stattdul, fara a se inchina sulletulul sari fntreg,din care ar scoate bucuros macar prejudecatile" religioase. Curent iute, dar sterp jap de desvoltarectInceataii sigurd a realiteitilorna- tionale, el a nirnicit acfiunea, aid ii peste Prat, a unor oamenl de cultura d-lor Zamfir Arbure qi C. Stereia pus chiar anume margenl actiunil, de o marinimie farei pareche intre Ro- mint a d-lul V. Stroiescu. Un talentat artist iepan, nascut $i crescutin Basarabia, d. State Dragomir, descriind incuvinte miscatoarecelece s'ad petrecut in zivadespartirii celel din irnà, nidelinsatir nt"ngiietoare despre pastrarea atmosferd rontaneftl din epoca noastra pand la cintecele Ia modd atund care se cinta qi astazi fi ne asigurd cd gindul ii vorba romaneasca in Basarabia nu sint pierdute" Dupa revolutia rustascd pentru Constitutie, in Basarabia s'ad ivit fol roindnegI ;ti clerul s'aamestecat inaceasta neastep- tata ntifcare, dind laiveala carp de slujbei orl de cetire bise- riceasca pe moldovenqtei rdspindind revista de predict Lu- mindtorul", care cerea delunde,in era de teroare a Vladical Ciceagov, sa nu-i mal trimetem schimbul, cad ar fi compromi- fillor.Peste citeva turd totul s'a risipit ca un frumos miragiu in pustia. * In alteptarea vreinilor cind viata romaneasca din Basarabia va porni de la toatearnintirileel peatrua-fturrnori toate drepturile nationale, nu numal umane, incheicm aceasta carte cu un indemn calduros spre acea munca inccrdata gi bine orin- duitd care singurd poate grabi sosirea acelor vreml.

Frumoasa carte se chiamd Din Basarabia" 7i a apdrut la hie in 1908.

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL.

Pagina.

CAPITOLUL 1-1t. BASRABIA. SI Ch.L D'INTAICI VEAC AL MOLDOVEI.

Inceputud nationalei politice 1 Basarabia"i Alexandru-cel-Bun 7 Incercarea unel Basarabil ruoldovenest1 osebite 15 Organisatiei culturd basambeanA panA la Stefan-cel-Mare. . 19

CPITOLUL AL II-LEA. STEFAN-GEL-MAHE SI BASARABIA. $tef-m-cel-Marei apararea Basarabiei de TurcI 23 Basarabia in cele d'intai5 timpuri dupl. moartea luI $tefan-cel-Mare 28 imprejurArl culturale 30

CAPITOLUL AL III-LEA. ASEZAREA TURCILOR IN 13ASARABIA-DE-JOS I LUPTA MOL DO- VENILOR PENTRU REINTREGIREATeal!. Petru-Rare i urmasil saI 33

CAPITOLUL AL IV-LEA. TATARLICUL4 SI EXPEDITIILE TURCO-POLONE DIN VEACUL AL XVII-LEA.

Lupte basarabene pana la Vasile Lupu 51 Viata romAneasca 56 Nol rostud ostasestl In Basarabia 76

CAPITOLUL AL V-LEA. RUSII St BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LE%. Petru-cel-Marei partidul militar al Basarabenilor 83 Anexarea de Turd a Hotinultil 84

www.dacoromanica.ro PagIna.

Ru§ii nMalitorl 86 1nalcarl tAtarWi 88 Viata de hotar cu TatariI . 91 Noile conditil de proprietate rurall 99 Starea locuitorilor: Osta§I §i razesi 120 Tirgurile 127 Leg:null §i liata de negot, 132 Biserica Basarabiel 135

CAPITOLUL AL VI-LEA. RAPIREA BASARABIEI. Basarabenii si Ru§11 139 Razboiul din 1806-12 141 Noile conditA de viata ale Basarabiei 156 Epilog 171