CP-7-2014.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Am o nădejde imensă în acești tineri care îmi sunt atât de dragi! Le doresc să izbândească, iar atunci când vom ști că ei sunt din nou în căutarea adâncilor taine pe care le‑ascunde spiritualitatea noastră, atunci vom putea noi, cei bătrâni, trece dincolo liniștiți. Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga – Maica Benedicta” Caietele de la Putna 7, VII – 2014 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților Pedagogia modelelor. Pădurea – ambient decisiv și metaforă primordială Comunicări: Dan Hăulică, Alexandru Zub, Alexandrina Cernov, Victor Giurgiu, Adrian Alui Gheorghe, Lucia Cifor, Daniel Cristea‑Enache, Ioana Diaconescu, Elena Docsănescu, Ioana Feodorov Cândea, Gheorghiță Geană, Traian‑Ioan Geană, Ilie Luceac, Rodica Marinescu, Ioan Milică, Constantin Parascan, Barbara Pavetto, Radu Rey, Adrian G. Romila, Vasile Spiridon, Carmen‑Raluca Șerban‑Naclad, Maria Șleahtițchi, Mihai Șleahtițchi, Monah Iustin Taban, Nicolae‑Șerban Tanașoca, Alin Uhlmann‑Ușeriu, Dan Ungureanu, Cezar Ungureanu, Cornel Ungureanu Expoziții de artă plastică: Virgil Scripcariu – MANIFEST PENTRU ROSTUL și sfințenia LEMNULUI , Dan Hatmanu și fotografii cu exponate de la Muzeul lemnului din Câmpulung Moldovenesc ZOE DUMITRESCU‑Bușulenga și CONSTANTA MUZICALă ÎN PROFILUL UNUI ERUDIT ÎNDEPărTAT, ilustrație muzicală de Ștefan Costache Mulțumiri călduroase binefăcătorilor care au făcut posibilă apariția acestui volum: Ing. Radu Marinescu, Cercet. Rodica Marinescu, Arhitect Antonios Kapraras, Avocați Liviu și Lucia Cherecheș. ISSN 1844–7791 © Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2014 Tel.: 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument „Continuitatea semnifică un legământ care nu e nicicum o vorbă goală… Trecutul îl simțim structurându‑se în jurul unor axe de viețuire și de proiecție către viitor , care nu și‑au pierdut nicidecum actualitatea și puterea vie.” Cu aceste cuvinte își începea, la Colocviul din 2012, rostirea inconfundabilă, amfitrionul acestor întâlniri privilegiate din spațiul sacru al Mănăstirii Putna: acad. Dan Hăulică, președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. Amintea, atunci, vorba frumoasă a lui Aron Pumnul, maestru pe care Eminescu îl venera în tinerețea lui: „a supravia”, a supraviețui. Cel care oficia la altitudine, în cadrul colocviilor consacrate memoriei Maicii Benedicta, domnul Dan Hăulică, îndemna, însă, către căile ascensionale, chiar dacă aspre, ale continuității. Pe acestea nu se poate înainta, când ești tânăr, fără „reazemul unor modele, adică al acelor cazuri de reușită, nu simplu individuală, reductiv pragmatică, ci de izbândă întru asocierea valorilor. Mai ales al acelui mănunchi fundamental, definit ca o coalescență între etic și estetic.” „Pedagogia modelelor” a fost și tema Colocviului de la Putna, din 16‑19 mai 2013, comemorând șapte ani de la despărțirea de acad. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga – Maica Benedicta, omul de spirit pentru care o cultură nu putea exista fără modele: de la cel hristic, în spațiul creștin, de la modelele din lumea creată de Dumnezeu – muntele, ca „relief concret și ascensiune spirituală”, pădurea, ca „ambient decisiv și metaforă primordială”, de pildă –, până la marile personalități din cultura română și universală, a căror traiectorie a fost și una paideică. Participanții la acest colocviu – IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, acad. Dan Hăulică, acad. Alexandru Zub, Nicolae‑Șerban Tanașoca, Ioana Feodorov Cândea, Ioana Diaconescu, Alin Uhlmann‑Ușeriu, Adrian Alui Gheorghe, Cornel Ungureanu, Gheorghiță Geană, Monah Iustin Taban, Ștefan Costache, Ilie Luceac, Rodica Marinescu, Cezar Ungureanu, Dan Ungureanu, Barbara Pavetto, Carmen‑Raluca Naclad, protosinghelii Teofan Popescu și Dosoftei Dijmărescu, Mihai Șleahtițchi, Adrian G. Romila, Lucia Cifor, Ioan Milică, Constantin Hrehor, Constantin Parascan, Maria Șleahtițchi, Vasile Spiridon, Daniel Cristea‑Enache, Alexandrina Cernov, Elena Docsănescu, Grigore Ilisei, Maica Eufrosina Jescu (Mănăstirea Văratic) – au susținut comunicări de înaltă 5 ținută, substanțiale și atașante, intervenind în dezbateri cu responsabilitatea legământului acelora care știu că trebuie să îndeplinească un adevărat misionarism pentru generațiile următoare: să le transmită, adică, „povara” spirituală a spațiului românesc și a modelelor sale ce devin, în timp, temelia noastră identitară. Veți găsi aceste conferințe și dezbaterile pe marginea lor în paginile acestui număr 7 al „Caietelor de la Putna”. Două filme – „Maica Benedicta, purtătoare de mir ceresc” de Grigore Ilisei și „Manifest pentru rostul și sfințenia lemnului” de Virgil Scripcariu & Șerban Sturdza – au însoțit sesiunile de comunicări. Sumarul acestui număr 7 al „Caietelor de la Putna” cuprinde, la sfârșit, câteva texte emoționante, pioase, diafane, semnate de regretatul Dan Hăulică, după săvârșirea din viață, în 30 noiembrie 2013, a soției iubite, Cristina Hăulică, distinsa hispanistă, traducătoare și profesor universitar la București și Paris. Peste nouă luni, în 17 august 2014, avea să plece pe calea veșniciei și acad. Dan Hăulică. Tezaurul lui de gândire și rostire rămâne, printre altele, în paginile Caietelor de la Putna. 6 Colocviul Pedagogia modelelor. Pădurea, ambient decisiv și metaforă primordială Putna, 16–19 mai 2013 Întâmpinări Arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna S‑au scurs 7 ani de când a trecut la cele veșnice Maica Benedicta, academicianul Zoe Dumitrescu‑Bușulenga, și a fost așezat în pământul Putnei trupul neînsuflețit al Maicii Benedicta. Veselă, senină a plecat la cele veșnice, „cunoscându‑L pe Dumnezeu și apropiindu‑se de Dumnezeu aici, a trecut din împărăția culturii și a spiritualității românești în Împărăția Cerurilor”, așa cum spunea un părinte. Această trecere a ei a fost plină de bucurie pentru ea, dar și pentru noi, viețuitorii Mănăstirii Putna. Am săvârșit în biserică slujba Te Deum‑ului, rugăciunea de mulțumire și de început a acestui colocviu, apoi slujba de pomenire la mormântul Maicii Benedicta. Rog pe Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen să ne adreseze cuvântul de deschidere al celui de‑al șaptelea colocviu închinat acestui model, Maica Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga. Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților În cadrul acestui Colocviu se va dezbate, la loc de frunte, pedagogia modelelor. L‑am rugat pe părintele Roman Braga, un monah, un teolog, un om care a suferit mult în închisorile comuniste și s‑a stabilit în Statele Unite, să scrie câteva rânduri pe care să le adreseze tinerilor de astăzi. Și a scris. În scrisul Sfinției Sale, accentul îl pune pe modele. Tinerii de astăzi, mai mult ca oricând, au nevoie de modele. Despre acest lucru vorbește și marele pedagog Friedrich Wilhelm Foerster în lucrarea sa intitulată „Îndrumarea vieții”. Și el spune că azi e nevoie mai mult ca oricând de modele pentru tineri, pentru că unii dintre ei, chiar o parte din lume, s‑au înstrăinat mai mult sau mai puțin de cele ale lui Dumnezeu. Și subliniază: „Pentru a scrie o carte despre acest lucru trebuie să începi cu Dumnezeu și să sfârșești cu Dumnezeu. Însă azi e mai greu.” Spune că e mult mai greu în vremea lui, adică la începutul secolului trecut. În carte are un capitol despre păcat și ispășire și spune că ispășirea se face cel mai bine, mai deplin, prin spovedania făcută cu căință. E ceea ce învață și părinții Bisericii. Iar când ne vorbește despre fericire, explică: Toată lumea vrea să fie fericită. Nu îndrăznesc să spun mai multe, să nu greșesc. Tinerii au nevoie de sport, de educație fizică, însă ei mai au nevoie de ceva, să urmeze niște cursuri de îngrijire a bolnavilor și ajutarea lor, pentru că prin această 9 activitate filantropică caracterul se conturează mult mai bine. Spre acestea și altele asemenea acestora îndrumau modelele, părinții duhovnicești din trecut. Și, când spun părinții duhovnicești, mă refer nu la cei care sunt slujitori sfințiți ai altarelor, ci la orice îndrumător, începând cu mama și tata care sunt părinți trupești dar și duhovnicești, mai ales la învățători, la profesori de toate gradele și la orice om care este împlinitor al voii lui Dumnezeu. Este ceea ce denumea în secolele trecute cuvântul „stareț” – părinte duhovnicesc. Părinte duhovnicesc poate fi orice om; este cel care știe să povățuiască prin cuvânt și, mai ales, prin pilda vieții lui. Și unul din modele a fost, este și rămâne Maica Benedicta, o persoană în două ipostaze care s‑a așezat din punct de vedere cultural și duhovnicesc pe cele mai înalte culmi: profesor academician și călugăriță. Viața călugărească este un vârf al trăirii vieții creștine. Această icoană sau aceste două icoane vor constitui și un model, o pedagogie, ca să vadă, să înțeleagă lumea de astăzi ce înseamnă cultura și ce înseamnă viața spirituală, duhovnicească, cum ele se împlinesc una pe alta și se desăvârșesc. Modelele rămân nemuritoare, pentru că modelele sunt părinți duhovnicești sau maici duhovnicești. Despre Ștefan cel Mare cronicarul spune că la moarte poporul l‑a plâns ca pe un părinte al său, pentru că au văzut că s‑au lipsit de mult bine și de multă apărătură, și l‑au cinstit ca sfânt. Iată ce înseamnă un model, un părinte duhovnicesc. Amintirea lor, viața și faptele lor au ecou în sufletele tuturor de‑a lungul veacurilor. Oamenii, când pronunță un nume al unuia dintre aceste modele, vibrează foarte mult sufletește și se simt foarte