100 de ani de la Marea Unire „Nu uita cã esti, român“ CENT COMUNA DELENI,ENAR JUDETUL, IASI,, ROMÂNIA ANUL I, NR 6, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2018

HANUL DE LA DELENI CRUCEA DOMNIRuineleȚEI hanului de la Deleni, construit RUXANDRA probabilLUPU în secolele al XVIII - lea sau DE LA DELENI începutul secolului al XIX - lea

CENTENAR 1918 - 2018 CUPRINS

p. 3 Sensibilitate și respect pentru valorile noastre p. 4 Basarabia pământ românesc (VI) p. 10 Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (VI) p. 15 Ardealul - leagănul națiunii române (IV) p. 20 „Delenii, din sus de Hârlău” - scurtă prezentare monograică p. 30 „Rădăcinile ne sunt la Feredeni”. O poveste... p. 38 Bucovina s-a unit cu Țara p. 40 Promovarea valorilor europene în rândul elevilor p. 42 Lansarea monograiei Școala Gimnazială Slobozia - Deleni p. 44 La mulți ani, România mea! p. 45 Ziua Națională a României sărbătorită la Deleni p. 47 Nașterea Domnului - Bucurie Sfântă la a III-a ediție p. 50 Colinde, colinde în concertul Deschide ușa creștine p. 52 Carnavalul personajelor de poveste p. 54 Un colind, un dar pentru un sulet p. 56 Magia Craciunului p. 57 Prinos de recunoștință p. 58 Datini și obiceiuri de Anul Nou

COLEGIUL REDACȚIONAL PREȘEDINTE: Colaboratori: Primar Dumitru PRIGOREANU Referent cultural Ștefan CHELE Prof. Elena LUNGU Redactor coordonator & Art Director Pr. Dănuț FOTEA Corectură: Prof. Roxana NECHITA Redactor: Prof. Marius Cozmin SCIRȚ U Fotograii: Prof. Bogdan FURTUNA

Adresa: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală, nr. 1217 B, C.P. 707165, email: [email protected]

ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479

Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Sensibilitate Editorial și respect pentru valorile noastre

Dumitru PRIGOREANU, primarul comunei Deleni

Marea Unire reprezintă pentru fost organizate ceremonii de poporul român un ideal înfăptuit în comemorare a eroilor, simpozioane, anul 1918. Astăzi, România este concerte și s-a editat publicația departe de a fi țara sau idealul „Centenar”. înfăptuit atunci. Noi, generatția de M u l ț u m e s c c o l e g i l o r , astăzi, avem obligația să cunoaștem profesorilor, învățătorilor, preoților și să transmitem generațiilor viitoare și elevilor implicati în pregatirea și Istoria României și idealurile organizarea acestor activități, românilor din toate timpurile, dar și deosebit de frumoase, încărcate cu o dorință de reîntregire a României dragoste, sensibilitate, respect Mari. Trebuie sădită în inima și pentru valorile noastre naționale și conștiința tinerei generații dragostea eroii căzuți pe câmpurile de luptă. de țară și de neam. Doar așa putem Am convingerea că poporul spera că înaintașii noștrii nu s-au român, tânăra generatie, va continua jertfit în zadar, iar România va să înfăptuiască idealul de unitate și deveni, așa cum dorim toți cei care reîntregire a gliei strămoșești, așa simțim și trăim românește, un stat cum a fost la 1918. unitar în granițele de la 1918. Astăzi, România este o țară Primăria Deleni, împreună cu europeană, cu o democrație tânăra, o Consiliul Local Deleni, în Anul societate activă, dimanica, dar, încă Centenar, a organizat activități foarte divizată. Unul din citatele lui specifice, marcând în mod solemn Nicolae Iorga este de actualitate principalele evenimente de la 1918. astăzi mai mult ca oricând: S-au implicat cadrele didactice și „Întelepciunea vieții e simplă: fă ca elevii din școlile comunei, prin pe unde ai trecut tu să fie mai bine spectacole cu specific patriotic sau decât înainte”. activități/concursuri tematice. Au TRAIASCĂ ROMÂNIA!

www.comunadeleni.ro 3 CENTENAR 1918 - 2018 Studii Basarabia, pământ românesc (VI)

n t r e g i r e a n a ț i o n a l ă a manifestațiile, întrunirile, reprezentat obiectivul major conferințele și mitingurile Îal națiunii române în timpul nesfârșite ale soldaților din Primului Război Mondial. spatele frontului și ale populației, Guvernul condus de Ion I. C. sătui de război și de doctrinele Brătianu a urmărit să implice socialiste, comuniste și utopice. România în război de partea În Rusia se urmăreau schimbări s t a t e l o r c a r e î i g a r a n t a u care să asigure fiecăruia o viață realizarea acestui deziderat mai bună fără muncă multă și major. osteneală. Cu toată propaganda Semnarea păcii separate la bolșevică soldații moldoveni din Brest – Litovsk, de catre Rusia, ca Basarabia care aparțineau urmare a dezintegrării armatelor unităților rusești ce operau pe sale pe frontul răsăritean – frontul din Bucovina și Moldova consecință a revoluției bolșevice, au avut prilejul de a se întâlni cu a determinat guvernul de la soldații din vechiul Regat, din București să accepte odioasa pace Ardeal și din Bucovina și din separată cu Puterile Centrale contactul cu aceștia a rezultat (7mai 1918). Și în aceste condiții deșteptarea conștiinței naționale idealul de unitate națională s-a p e c a r e a u t r a n s m i s - o ș i menținut. Declaratia lui Lenin basarabenilor rămași acasă. privind dreptul popoarelor În Imperiul Țarist, revoluţiile neruse la autodeterminare a creat s-au succedat, începând cu cea cadrul favorabil realizarii unirii. din februarie 1917 care a dus la La începutul anului 1917 abdicarea țarului Nicolae al II-lea operațiunile pe front au încetinit, şi până la „Marea revoluţie î n s c h i m b s - a u î n m u l ț i t socialistă din Octombrie”, în

4 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Studii acest timp mişcarea de eliberare CENTENAR 1918-2018 Studii naţională a românilor din B a s a r a b i a a c u n o s c u t o dezvoltare constantă, începând de Comitetul Central Ostăşesc cu: înfiinţarea la Chişinău, în R o m â n , c a r e ş i - a d e s c h i s martie-aprilie, a Partidului şedinţele la 20 octombrie, în Naţional Moldovenesc, al cărui Chişinău. În adunările din 21 şi 22 program sublinia necesitatea octombrie, Congresul a declarat unei largi autonomii a regiunii şi „ a u t o n o m i a B a s a r a b i e i ş i d o b â n d i r e a d r e p t u r i l o r alegerea unui birou pentru cetăţeneşti şi naţionale pentru organizarea Parlamentului local, români, cu numeroase întruniri denumit Sfatul ţării, precum şi 44 ş i a c ţ i u n i d e o r g a n i z a r e : de ostaşi din sânul Congresului C o n g r e s u l U n i u n i i ca deputaţi în Sfatul Ţării”. A fost Cooperativelor din Basarabia, r e d a c t a t u n d o c u m e n t , C o n g r e s u l ţ ă r a n i l o r d i n „ R e z o l u ţ i i l e C o n g r e s u l u i Basarabia, Congresul corpului Ostăşesc Moldovenesc”, care didactic din Basarabia şi multe prevedea, printre altele, „să se altele. recunoască faptul că forma cea La Congresul Popoarelor din mai potrivită a conducerii Rusiei Rusia, desfăşurat la Kiev între este Republica Federativă 8/14 septembrie, au participat şi Democratică”, „să se declare şase delegaţi moldoveni, care s- autonomia teritorială şi politică a au pronunţat pentru autonomie Basarabiei” şi în cel mai scurt în cadrul unei federaţii. Toamna timp „să se alcătuiască Sfatul anului 1917 a fost însă una Ţ ă r i i , f o r m a t d i n 1 2 0 d e tensionată; anarhia cuprindea deputaţi”. Pe baza hotărârilor Rusia şi, implicit, Basarabia, iar Congresului, la 21 noiembrie, a u t o r i t ă ţ i l e s e d o v e d e a u Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările, neputincioase în faţa actelor de fiind alcătuit din reprezentanţi ai dezordine şi violenţă. În această t u t u r o r n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , atmosferă a avut loc Congresul confesiunilor şi orientărilor Soldaţilor Moldoveni, convocat politice. Numărul deputaţilor a

www.comunadeleni.ro 5 CENTENAR 1918 - 2018 creată de partidul bolşevic. În Studii aceste condiţii, exista riscul declanşării unui conflict civil în fost majorat de la 120 la 150:105 B a s a r a b i a , î n t r e m i ş c a r e a români, 15 ucraineni, 14 evrei, naţională moldovenească şi cea şapte ruşi, doi germani, doi bolşevică. Faţă de această bulgari, doi găgăuzi, un polonez, situaţie, la 14 decembrie, Sfatul un armean şi un grec. Preşedinte Ţării a luat hotărârea, într-o a fost ales Ion Inculeţ, iar printre şedinţă secretă, de a cere ajutor deputaţi se găseau personalităţi din afară şi a însărcinat Consiliul de frunte ale Basarabiei, precum Directorilor să procedeze în Pantelimon Halippa, Ion Pelivan consecinţă. În baza acestui s a u I o n B u z d u g a n . L a 2 mandat, la 22 decembrie 1917, decembrie, Sfatul Ţării a adoptat Consiliul Directorilor Generali a o Declaraţie prin care se proclama trimis o telegramă ministrului de R e p u b l i c a D e m o c r a t i c ă Război român, prin care solicita Moldovenească, ce urma să facă trimiterea la Chişinău „a unui parte din Republica Federativă r e g i m e n t a r d e l e n e s c ” . Î n Democratică a Rusiei, care nici nu consecinţă, Guvernul României a exista. La 7 decembrie, puterea ordonat Marelui Cartier General executivă a fost încredinţată unui ca Batalionul de voluntari români Directorat, sub preşedenţia lui de la Kiev să se îndrepte spre Pantelimon Erhan. În cursul lunii c a p i t a l a B a s a r a b i e i . decembrie 1917, Basarabia a fost Abia sosit în gara din Chişinău la teatrul unor acţiuni anarhice ale 2 4 d e c e m b r i e , B a t a l i o n u l forţelor armate sau a altor românesc a fost atacat în tren de organisme care se opuneau u n i t ă ţ i a l e a r m a t e i r u s e , Sfatului Ţării: Frontotdelul „ardelenii fiind dezarmaţi, bătuţi (comitetul de front), Comitetului şi făcuţi prizonieri”. Având în muncitorilor şi soldaţilor din vedere pericolul care plana Chişinău (de orientare bolşevică) a s u p r a B a s a r a b i e i , d u p ă ş i R U M C E R O D - u l p r i m a îndelungi dezbateri, guvernul organizaţie antiromânească român a hotărât, la 4 ianuarie

6 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 1918, să autorizeze intervenţia CENTENAR 1918-2018 Armatei Române în Basarabia. Studii O n o a r e a c o n d u c e r i i operaţiunilor din Basarabia a trimis o notă în care se sublinia că revenit Corpului 6 Armată, căruia „Basarabia, din punct de vedere i-au fost puse la dispoziţie, la date etnografic, economic şi politic, diferite, Diviziile 11 şi 13 formează o unitate indivizibilă cu infanterie, 1 şi 2 Cavalerie. A doua teritoriul Ucrainei”. Drept zi a intrat în capitala Basarabiei şi urmare, guvernul Ucrainei cerea comandamentul diviziei, în să i se admită participarea la frunte cu generalul Ernest tratativele de pace, arogându-şi Broşteanu. Aceste decizii extrem dreptul de a include deputaţi de importante au fost luate într- basarabeni în propria delegaţie şi un climat general dominat de neacceptând delegaţia Basarabiei frământări şi incertitudine, în independente. Ministrul de care nu doar proaspăta Republică Externe german, Kühlmann, Democratică Moldovenească, dar considera pretenţiile ucrainene ca şi România se găseau într-o fiind neîntemeiate, drept urmare, situaţie precară din punct de cererea guvernului de la Kiev a vedere politic şi militar. După f o s t i g n o r a t ă . D e l e g a ţ i i semnarea armistiţiului de la basarabeni prezenţi la Iaşi (Ion Brest-Litovsk, care a marcat Inculeţ şi Daniel Ciugureanu, ieşirea Rusiei din Antantă, preşedintele Consiliului de presiunile Puterilor Centrale Miniştri) i-au propus generalului a s u p r a R o m â n i e i , p e n t r u Averescu unirea, dar acesta s-a semnarea unui armistiţiu, capătă opus;se temea ca germanii să nu u n c a r a c t e r u l t i m a t i v . ceară în compensaţie Dobrogea, P r o b l e m a B a s a r a b i e i s - a care îi interesa în mod deosebit pe complicat după ce, la începutul bulgari. Dar sprijinul Germaniei tratativelor de pace de la Buftea- se va dovedi esenţial pentru Bucureşti, guvernul ucrainean România:având ţeluri economice (care încheiase deja o pace foarte precise, Berlinul s-a opus separată cu Puterile Centrale) a pretenţiilor ucrainene şi bulgare

www.comunadeleni.ro 7 CENTENAR 1918 - 2018 recunoscute şi garantate – Studii d r e p t u r i l e m i n o r i t ă ţ i l o r , libertatea personală şi multe asupra Basarabiei şi Dobrogei. altele – şi se stabilea ca provincia Unirea Basarabiei cu România ar să fie reprezentată în forul fi fost imposibilă, în acel context, legislativ al ţării de un număr de f ă r ă s p r i j i n u l G e r m a n i e i . parlamentari raportat la numărul La 5 martie 1918, Alexandru de locuitori, doi reprezentanţi ai Marghiloman este însărcinat cu Basarabiei urmând să facă parte formarea unui nou guvern, din Consiliul de miniştri al având menirea de a ajunge la o României. Declaraţia de unire a înţelegere cu Puterile Centrale, fost primită cu mult entuziasm de ceea ce a creat îngrijorare la românii de pretutindeni, prima Chişinău, prin prisma poziţiei bucurie după ani grei de război, Partidului Conservator asupra iar la sfârşitul lui martie şi la unor reforme, în special cea început de aprilie au avut loc a g r a r ă . S i t u a ţ i a a f o s t m a n i f e s t a ţ i i l a I a ş i , u n d e d e t e n s i o n a t ă d e r e g e l e delegaţia venită de la Chişinău a Ferdinand, care, la 17 martie, a f o s t î n t â m p i n a t ă c u m u l t semnat scrisoarea adresată entuziasm. În cadrul dejunului administratorului Domeniilor oficial de la Palat, dat în cinstea Coroanei, prin care se trecea, în delegaţiei basarabene, Regele a mod practic, la împroprietărirea luat cuvântul, declarând, printre promisă de monarh, cu doar un altele: „Salutăm în voi o parte an în urmă, în 1917, limpezind f r u m o a s ă a u n u i v i s c a r e poziţia statului român în privinţa niciodată nu se va şterge... împroprietăririi, care neliniştea Trăiască copilul cel mai mic, dar î n d e o s e b i ţ ă r ă n i m e a d i n poate cel mai voinic, al României Basarabia. Declaraţia de Unire Mame!”. Prin urmare, după lungi stabilea că Basarabia îşi păstra dezbateri și obstacole la 27 martie autonomia, având un sfat ales pe 1918 Sfatul Țării a adoptat cu baza votului universal. Se majoritate de voturi hotărârea precizau drepturile democratice unirii Basarabiei cu România.

8 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 În legătură cu rolul armatei CENTENAR 1918-2018 române în actul unirii Basarabiei Studii cu Ţara, Ion Inculeţ meționa că „pentru noi, moldovenii, pentru c o m b ă t â n d u - s e a g i t a ţ i i l e mişcarea noastră naţională, străinilor contra noastră„ . intrarea armatei române în Din păcate, unirea Basarabiei cu Chişinău a fost un element de România a fost departe de a fi primă importanţă, decisiv. „pururea şi totdeauna”. Rupt Elementele româneşti au câştigat prin ultimatumul din iunie 1940, mai mult curaj şi mai multe soarta teritoriului dintre Prut şi s p e r a n ţ e p e n t r u v i i t o r ” . Nistru rămâne şi astăzi o ecuaţie Generalul Ion Istrati, a menționat cu multe necunoscute. că în perioada ianuarie-martie 1918 „misiunile trupelor noastre Elena LUNGU, a u c o n s t a t î n : p r e l u a r e a profesor de Istorie la Școala armamentului de la populaţia Gimnazială Deleni rurală şi urbană;asigurarea celei mai complete ordini;împingerea peste Nistru a ultimelor coloanele ruse din Basarabia, care veneau d i n M o l d o v a ; a s i g u r a r e a condiţiilor pentru ca activitatea agricolă, economică şi comercială Bibliografie s ă î n c e a p ă ; a d u n a r e a ş i 1.Alexandru V. Boldur, Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, București, 1992; inventarierea armamentului lăsat 2.Bogdan Murgescu, Istoria României în texte, Editura Corint, 2001; 3.Gheorghe E. de trupele ruse;o purtare corectă, Cojocaru, Sfatul Țării: Itinerar, Editura demnă şi desfăşurarea unei Civitas, Chișinău, 1998; 4. Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Cartea propagande active (conferinţe, Moldovenească, Chişinău, 1991; 5. Ștefan şezători, baluri, coruri, concerte) Pascu, Făurirea statului naţional unitar român (vol.2), Editura Academiei prin care să se apropie populaţia Române, Bucureşti 1983; 6.Istoria de toate naţionalităţile, iar românilor, vol VII, tom II, De la independenţă la marea unire (1878-1918), moldovenii, în special, să fie coord. acad. Gheorghe Platon, Editura deşteptaţi la viaţa naţională, Enciclopedică, Bucureşti, 2001.

www.comunadeleni.ro 9 CENTENAR 1918 - 2018 Studii Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (VI)

fârșitul primei conflagrații privitoare la destinul ei postbelic. m o n d i a l e ș i i m i n e n t a O primă alternativă pentru Șdestrămare a Imperiului Bucovina era cea imaginată de Austro-Ungar au marcat un nou elementele rutene , ce doreau î n c e p u t p e n t r u l u p t a d e crearea unei provincii Carpato- e m a n c i p a r e n a ț i o n a l ă a Rusia, provincie ce urma să românilor bucovineni. cuprindă și o parte (nord-estică) a Pentru a-și salva tronul, Bucovinei. Existau și voci ce împaratul Austriei, Carol I solicitau întreaga Moldovă, lansează la 3 octombrie 1918 pretenții având ca fundament manifestul „Către popoarele juridic, vechile legături pe care mele credincioase care propune aceasta le-a avut în evul mediu cu federalizare a imperiului și Principatul de Halici. crearea a 6 state, inclusiv a unuia Un alt scenariu venea și din ucranian. Față de această partea naționaliștilor ucraineni propunere, reprezentanții care în condițiile revoluției națiunilor din Parlamentul bolșevice și a destrămării austric au răspuns constituind m o n a r h i e i a u s t r o - u n g a r e , consilii naționale, care au manifestau pretenții teritoriale p r o c l a m a t r â n d p e r â n d asupra unor provincii din fosta independența popoarelor lor. monarhie dualistă. În vara anului În această situație Bucovina, 1917, deputații ucraineni din partea de nord-vest a Moldovei, Parlamentul vienez susțineau răpită de austrieci la 1775, crearea unei Ucraine autonome, devenită ca urmare a politicii ce urma să cuprindă Galiția duse de autoritățile habsburgice orientală, Bucovina și Rusia un conglomerat multietnic, va subcarpatică. La 19 octombrie cunoaște o serie de scenarii 1918 la Kiev, Consiliul Național

10 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 U c r a i n e a n v a p r o c l a m a CENTENAR 1918-2018 Studii independența Ucrainei, Rada ucraineană stabilind ca noul stat ucrainean să cuprindă în hotarele austriac Edorf care a fost somat sale Galiția orientală, Rusia să predea puterea guvernului subcarpatică și Bucovina nord- nou constituit . estică. Aceste scenarii au dus la Situația în provincie se va reacția hotărâtă a românilor c o m p l i c a î n c e p â n d c u 3 bucovineni. La inițiativa lui Sextil noiembrie 1918, când o Adunare Pușcariu, Iancu Flondor și Isidor N a ț i o n a l ă a u c r a i n e n i l o r , Bodea, a fost convocată, la 14/27 desfășurată la Cernăuți, hotăra octombrie 1918 o adunare la integrarea Bucovinei în statul Cernăuți a deputaților români ucrainean, iar trei zile mai târziu, din Parlamentul de la Viena, a avea loc o înțelegere de împărțire foștilor deputați din Dieta a Bucovinei semnată între Aurel Bucovinei și a primarilor români O n c i u l , c a r e s e e r i j a c a din întreaga provincie, fiind reprezentant al românilor, și deschisă și intelectualilor români ucraineanul Omelian Popovici. din provincie. Adunarea s-a La toate acestea se adaugă declarat Constituantă și hotăra acțiunile soldaților ucraineni „unirea Bucovinei integrale cu reîntorși de pe front, fapt ce celelalte țări românești într-un determină C.N.R să solicite stat național independent”. sprijinul guvernului de la Iași. Adunarea a hotărât constituirea Astfel, la 8 noiembrie 1918, unui organism reprezentativ al divizia a VIII-a din Armata românilor bucovineni, Consiliul Română, condusă de generalul Național Român(C.N.R.) compus Iacob Zadic, intră în Bucovina, din 50 de membrii și a instituit un fiind prezentă la Cernăuți, pe 11 organism cu rol de guvern(având n o i e m b r i e 1 9 1 8 . L a 1 5 / 2 8 14 membri) în fruntea căruia a noiembrie 1918, în Palatul fost numit Iancu Flondor. mitropolitan din Cernăuți, s-a Hotărârea Adunării a fost desfășurat ședința Congresului t r a n s m i s ă g u ve r n a t o r u l u i general al Bucovinei, cu de

www.comunadeleni.ro 11 CENTENAR 1918 - 2018 țăran român de Câmpulung, Studii Șandru Alboi Vasile: „nu era posibil o Românie Mare fără mica participarea unui număr de 74 Bucovină”. delegați români, aparținând Excepționala realizare politică C.N.R., 13 delegați ucraineni, 7 de din anul 1918 trebuia urmată de o etnie germană și 6 polonezi, fiind unificare legislativ-instituțională prezente personalități din care să duca la eliminarea Basarabia și Transilvania. diferențelor regionale generate Congresul a votat în unanimitate de stăpânirile străine și să Declarația de Unire prezentată de cuprindă în cadrul aceluiași I a n c u F l o n d o r . A c e a s t a sistem pe toți locuitorii țării. c o n s fi n ț e a „ . . . u n i r e a Soluția aleasă de statul român a necondiționată și pentru vecie a fost o combinație formată prin Bucovinei în vechile ei hotare extinderea legislației Vechiului până la Ceremus, Colacin și Regat, menținerea legislației Nistru cu Regatul României”. S-a „străine” și o codificare nouă. ales o delegație compusă din 15 În ceea ce privește integrarea membri, din care făceau parte Bucovinei în cadrul statului Iancu Flondor, Dionisie Bejan, național unitar român, făptuitorii Ion Nistor, Vasile Bejan ș.a., delegație care la 16/29 noiembrie 1918 s-a deplasat la Iași prezentând regelui Ferdinand I, actul unirii Bucovinei cu România. Așadar,după Basarabia, și cu puțin înaintea Transilvaniei istorice, Bucovina revenea în hotarele din care, nedrept fusese smulsă cu 144 de ani mai înainte, pentru că așa cum spunea și deputatul

12 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 unirii se vor grupa treptat în jurul CENTENAR 1918-2018 a două puncte de vedere, diferite Studii ca modalitate de realizare, dar identice în ceea ce privește c o n c e p ț i e p o l i t i c o - finalitatea - edificarea statului administrativă va avea câștig de național unitar român. cauză în Bucovina, fiind în acord Curentul autonomist urmărea cu politica guvernelor anilor '20, descentralizarea și menținerea adepte ale reducerii până la autonomiei Bucovinei, precum și dispariție a autonomiei regionale o r g a n i z a r e a e i c a u n i t a t e și a spiritului regional. administrativă aparte în cadrul Integrarea Bucovinei în României, unica soluție pentru structurile României întregite siguranța și dezvoltarea statului permite identificarea unor etape național unitar român. din perspectiva organismelor Contrar acestei concepții, legiuitoare, abilitate în acest sens curentul centralist urmărea și a statutului Bucovinei. Astfel, integrarea imediată în structurile e s t e i d e n t i fi c a t ă p e r i o a d a c e n t r a l e p r i n d e s fi i n ț a r e a autoguvernării (27 octombrie organelor legislative și executive 1918 - 1 ianuarie 1919), perioada proprii Bucovinei. Această în care puterea legislativă

www.comunadeleni.ro 13 CENTENAR 1918 - 2018 Ungaria și Bulgaria. Studii Înțelepciunea manifestată de legiuitorul român în adoptarea aparține Consiliul Național; legilor de unificare este dovedită perioada autonomiei în cadrul de progresul economic și social al statului român (2 ianuarie 1919- 4 perioadei interbelice și, nu în aprilie 1920), puterea legislativă ultimul rând, de lipsa tensiunilor aparține Regelui și Parlamentului majore între națiunile care au României (conform Constituției locuit între granițele României din 1866), dar și ministrului Mari. delegat la Cernăuți (Decretul- lege 3744 /1918); perioada Marius SCÎRȚU, lichidării autonomiei Bucovinei profesor de Istorie la (5 aprilie 1920 - 29 martie 1923), Școala Gimnazială Feredeni puterea legislativă aparține R e g e l u i , Pa r l a m e n t u l u i ș i președintelui Comisiei de descărcare și unificare, și, în final, Bibliografie perioada integrării depline a 1.Atanasiu Mihai Bogdan, Pro Bucovina Bucovinei (29 martie 1923 - 27 repere istorice şi naţionale, Editura Bibliotecii Naţionale a României, iunie 1940), puterea legislativă Bucureşti, 2010; 2. Ciachir Nicolae, e r a e x e r c i t a t ă d e R e g e ș i Dinistoria Bucovinei: 1775-1944, Editura Oscar Print, București, 1999; 3.Giurescu C. Parlament (conform Constituției Constantin, Istoria Românilor, Vol. III, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureșt, din 1923 și din 1938). 2007; 4. Iacobescu Minai, Din Istoria Uriașa operă reformatoare a Bucovinei 1774-1862, Editura Academiei Române, București, 1993; 5.Morariu Aurel, anulat treptat diferențele dintre Bucovina 1774-1914, Editura Librăriei provinciile unite și Vechiul Regat, Pavel Suru, Bucureşti, 1915; 6.Nistor Ion, Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, societatea românească evoluând București, 1991; 7.Purici Ștefan, Mișcarea spre un stat unitar. Acest proces națională românească în Bucovina între anii 1775 – 1861, Editura Hurmuzachi, natural a fost brusc și brutal Suceava, 1998; 8.Țugui Pavel, Bucovina istorie și cultură, Editura Albatros, întrerupt în vara lui 1940 de București, 2002; 9. Zollner Erich, Istoria rapturile teritoriale înfăptuite pe Austriei, vol. II, Editura Enciclopediei, București, 1997. seama României Mari de URSS,

14 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Ardealul - Studii leagănul națiunii române (IV)

ransilvania a jucat și joacă hotărârea de autodeterminare u n r o l d e o s e b i t d e prin Declarația de la Oradea. Timportant la nivelul Acest document a fost alcătuit pe conștiinței naționale românești. b a z a p r i n c i p i u l u i România a intrat în Primul autodeterminării și pe o serie de R ă z b o i M o n d i a l p e n t r u concepte moderne, precum Transilvania, fapt recunoscut și libertatea națiunii, separarea susținut de marea majoritate a politică de Ungaria, asumarea clasei politice. suveranității națiunii în teritoriul Principala forță care a luptat național și organizarea unui pentru unirea Transilvaniei cu plebiscit. Declarația de la Oradea România a fost Partidul Național a fost citită în Parlamentul de la R o m â n d i n U n g a r i a ș i Budapesta de către Alexandru Transilvania. Printre cei mai Va i d a - V o e v o d î n d a t a 1 8 reprezentativi președinți ai octombrie 1918 și a produs un acestei formațiuni politice a fost puternic impact în rândul marele om politic dr. Ioan Rațiu, p o l i t i c i e n i l o r m a g h i a r i . care a condus partidul în două Organizarea românilor din rânduri, între 1889-1890 și 1892- Transilvania a făcut un pas 1902. În preajma Marii Uniri decisiv la 31 octombrie 1918, când a c t i v i t a t e a p a r t i d u l u i s - a la Budapesta s-a constituit intensificat. Consiliul Național Român În toamna anului 1918, Central alcătuit din șase membri mișcarea națională a românilor ai Partidului Național Român din Transilvania a intrat în faza sa (Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, finală. La 12 octombrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Comitetul Executiv al Partidului Lazăr, Aurel Vlad și Teodor Național Român a adoptat Mihali) și șase reprezentanți ai

www.comunadeleni.ro 15 CENTENAR 1918 - 2018 reprezentanții românilor au Studii refuzat propunerea părții ungare de acordare a unei autonomii de secției române ai Partidului tip cantonal, pe model elvețian. Social Democrat din Ungaria Cu scopul de a face cunoscută (Enea Grapini, Iosif Jumanca, dorința românilor transilvăneni TironAlbani, Basil Surdu, Iosif de a se uni cu România, CNRC Renoiu și Ioan Flueraș). Această prin Vasile Goldiș, a elaborat la 18 instituție a funcționat ca organ noiembrie 1918 manifestul Către politic unic al românilor din Popoarele Lumii, redactat în mai Transilvania și a devenit centrul multe limbi și difuzat la nivel d e c o o r d o n a r e a m i ș c ă r i i european. La 20 noiembrie 1918, naționale din Transilvania. M a r e l e S f a t N a ț i o n a l d i n Ulterior, această instituție își va Transilvania convoacă pentru 1 stabili sediul la Arad, începând cu decembrie 1918, la Alba Iulia, 2 noiembrie 1918. În decursul Marea Adunare Națională în lunii noiembrie a anului 1918 în contextul în care Armata Română întreaga Transilvanie, după trece pentru a doua oară Munții modelul Consiliul Național Carpați. Ulterior, la 22 noiembrie Român Central (CNRC) s-au 1 9 1 8 , C N R C a s o l i c i t a t format consilii naționale locale guvernului ungar recunoașterea precum și gărzi naționale care au p u t e r i i d e p l i n e a s u p r a preluat controlul politic și teritoriului Transilvaniei. a d m i n i s t r a t i v î n î n t r e a g a Trebuie subliniat faptul că, la 1 provincie, reușind să mențină decembrie 1918, Armata Regală ordinea. Română era departe de Alba Conducerea CNRC a angajat Iulia, iar decizia de unire a fost un tratative cu guvernul ungar exercițiu democratic, fără să Mihaly Kârolyi,reprezentat de existe o presiune militară în acest ministrul naționalităților Jâszi sens. Încununarea eforturilor Oszkâr între 13-15 noiembrie mișcării naționale a românilor 1918. Negocierile s-au desfășurat din Transilvania s-a concretizat la la Arad și s-au finalizat cu un eșec, 1 decembrie 1918, la Alba Iulia,

16 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 când a avut loc Marea Adunare CENTENAR 1918-2018 Națională la care au participat Studii peste 100.000 de oameni și 1228 de delegați aleși, aceștia din urmă dimineața, când episcopii Miron a v â n d a ș a n u m i t e l e Cristea și Iuliu Hossu au oficiat credenționale, documente de serviciul divin la bisericile î m p u t e r n i c i r e d i n p a r t e a p r o t o p o p e ș t i o r t o d o x ă ș i c o m u n i t ă ț i l o r p e c a r e l e respectiv greco- catolică. La ora reprezentau. La adunare au 10 a debutat ședința oficială în patricipat: episcopii ortodocși și Cazina militară (devenită de cei greco - catolici, protopopii atunci Sala Unirii) deschisă de ambelor confesiuni românești, Ștefan Cicio-Pop. A fost ales ca câte un reprezentant al fiecărui președinte al Marii Adunări capitlu și consistoriu, câte doi Naționale, Gheorghe Pop de reprezentanți ai societăților Băsești, iar în calitate de c u l t u r a l e , c â t e d o u ă copreședinți au fost aleși reprezentante ale reuniunilor de episcopii Ioan Ignatie Papp al femei, câte un trimis din fiecare Aradului (ortodox) și Demetriu colegiu profesoral de la școlile Radu de Oradea (greco-catolic). medii, câte doi delegați de la Aceștia au fost secondați de trei fiecare reuniune de învățători, vicepreședinți: Ștefan Cicio-Pop, câte un ofițer și câte un soldat de Teodor Mihali și Ioan Flueraș. În la fiecare secțiune a gărzilor sala Cazinei militare, Rezoluția naționale, câte doi delegați de la Unirii a fost citită de Vasile fiecare reuniune de meseriași, Goldiș, moment central al delegații secțiunii românești al evenimentelor. Punctul I al Partidului Social Democrat, acesteia precizează fără echivoc r e p r e z e n t a n ț i i t i n e r i m i i că: Adunarea Națională a tuturor universitare, delegații cercurilor românilor din Transilvania, e l e c t o r a l e d i n c o m i t a t e l e Banat și Țara Ungurească, transilvănene și bănățene. adunați prin reprezentanții lor Istorica zi de 1 decembrie 1918 de îndreptățiți la Alba Iulia în ziua la Alba Iulia a început la ora 7 de 1 decembrie 1918, decretează

www.comunadeleni.ro 17 CENTENAR 1918 - 2018 Alexandru Lapedatu, Petru Studii Groza, Emil Isac, Silviu Dragomir și alții au susținut discursuri. unirea acelor români și a tuturor Cu scopul de a asigura buna teritoriilor locuite de dânșii cu guvernare a Transilvaniei până la România. Următoarele puncte ale integrarea definitivă în Regatul Rezoluției stabileau principiile României au fost constituite două democratice după care se va instituții provizorii: Marele Sfat înfăptui efectiv unirea și care Național Român, organ legislativ u r m a u s ă s t e a l a b a z a compus inițial din 200 de configurației statale. Se prevedea: membrii, urmând caulterior să fie libertatea națională, principiul aleși prin cooptare alți 50 și r e p r e z e n t a t i v i t ă ț i i , v o t u l Consiliul Dirigent cu rol executiv, u n i v e r s a l , l i b e r t a t e a ales de Marele Sfat Național și c o n f e s i o n a l ă , a p r e s e i , a condus de Iuliu Maniu. Decizia întrunirilor și de gândire, istorică de la Alba Iulia a fost realizarea reformei agrare, adusă la cunoștiința monarhilor drepturi pentru muncitori, României în mod oficial la 12 c o n d a m n a r e a r ă z b o i u l u i , decembrie 1918, când o delegație omagierea celor căzuți în război. transilvăneană compusă din Rezoluția prezentată de Vasile episcopii Miron Cristea și Iuliu G o l d i ș a f o s t v o t a t ă î n Hossu, Alexandru Vaida-Voevod unanimitate, fapt care subliniază și Vasile Goldiș s-au deplasat la caracterul plebiscitar al adunării. București și au înmânat regelui Ulterior, pe Câmpul lui Horea Ferdinand I, actul unirii scris pe din partea de vest al Cetății Alba pergament. Carolina, Rezoluția Unirii a fost Unirea Transilvaniei și a citită maselor participante de Banatului cu România a fost episcopul greco-catolic Iuliu recunoscută și de către o mare Hossu, după care o serie de parte a minorităților naționale, personalități precum Miron care intrau în componența unui Cristea, Aurel Lazăr, Iosif nou stat. Astfel, primii care au J u m a n c a , E n e a G r a p i n i , făcut un asemenea gest au fost

18 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 s a ș i i . L a 8 i a n u a r i e 1 9 1 9 , CENTENAR 1918-2018 Comitetul Central Săsesc și Studii Consiliul Național Săsesc reunite la Mediaș au decis în unanimitate care ofereau acesteia posibilitatea r e c u n o a ș t e r e a u n i r i i p ă s t r ă r i i i n d i v i d u a l i t ă ț i i Transilvaniei cu România. În lingvistice și culturale. legătură cu acest moment, primarul Brașovului, Ernst Karl Costinel HUȚANU, Schnell mărturisea unui expert prof. de istorie la american că nicio presiune nu a Școala Pulgari determinat luarea acestei decizii. La 27 aprilie 1919, Adunarea Locuitorilor Țigani din Ardeal r e u n i t ă l a D u m b r ă v e n i a recunoscut decizia de la Alba Iulia. Următorii au fost șvabii bănățeni. La 10 august 1919, Adunarea Națională a Șvabilor d i n B a n a t d e s f ă ș u r a t ă l a Timișoara a recunoscut Marea Unire. În legătură cu comunitatea m a g h i a r ă , r e a c ț i a e i l a evenimentele de la Alba Iulia a Bibliografie fost una de dezorientare și 1.Giurescu C. Constantin, Istoria Românilor, Vol. III, Editura ALL demoralizare. Elitele maghiare EDUCATIONAL, București 2007; 2.Lupaș din Transilvania, dar și cele din Ioan, Din Istoria Transilvaniei, Editura Eminescu, București, 1988; 3.Pop Ioan Ungaria erau măcinate de Aurel, Istoria Transilvaniei, Vol. I-II, Editura Episcopia Devei și Hunedoarei, disputele dintre extrema stângă Deva, 2016; 4. Idem, Istoria României, Vol. I, și cea dreaptă. Rezoluția Unirii nu Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 1997; 5.Popescu Demetru Petru, Istoria neamului putea să întrunească acordul românesc, Editura Virtual, 2011; 6.Prodan comunității maghiare, însă se David, Din Istoria Transilvaniei, Editura Enciclopedică, București, 1991. prevedeau principii și libertăți,

www.comunadeleni.ro 19 CENTENAR 1918 - 2018 Studii „Delenii, din sus de Hârlău” - scurtă prezentare monografică

Comuna Deleni este situată din Comuna Deleni are ca vecini: la punct de vedere administrativ în nord, comuna Frumuşica (județul nordul ţării, mai exact în nordul Botoşani), în vest hotarul ajunge judeţului Iaşi, la limita cu judeţul Botoşani, la 80 km distanţă de oraşul Iaşi, municipiul reşedinţă de judeţ, şi la 4 km distanţă de Hârlău, oraşul cel mai apropiat de localitatea Deleni. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Deleni, una din vechile aşezări moldoveneşti, este situată la zona de contact dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei. Fizico-geografic se întinde în zona bazinului superior al Bahluiului, la poalele Dealului Mare, cu cea mai înaltă altitudine de 531 m în „piscu Bobeica”. Teritoriul comunei Deleni cuprinde și zona de platformă sculpturală pe roci tari, care se continuă cu o zonă de contact ce face legătura cu regiunea de câmpie din partea de est a comunei în care predomină dealurile domoale şi prelungi.

20 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 până la comuna Sireţel – cu o CENTENAR 1918-2018 importantă zonă împădurită, în sud Studii şi sud-vest satul Pârcovaci şi oraşul Hârlău, iar în partea estică comuna în partea de est. Plugari (judeţul Botoşani). Tradiţia locală pretinde că satul Comuna Deleni se întinde pe o Deleni, ca aşezare stabilă, şi-a avut suprafaţă de 15.119,96 ha, teritoriul vatra pe cursul unui pârâiaş numit având o formă alungită pe direcţia est „ I u g a n i ” , a p r o a p e d e i a z u l – vest cu predominarea pădurii în „Gurgueta”, la circa 2 km de vatra partea de vest, şi a zonelor cultivate, actuală. Satul s-ar fi numit la început

www.comunadeleni.ro 21 CENTENAR 1918 - 2018 Jumatate este primul proprietar Studii cunoscut al moşiei Deleni. Un document referitor la satul „Iugani” sau „Joseni”. Însă, datorită Deleni este și cel de la Bogdan al II - faptului că se afla prea aproape de lea din 23 ianuarie 1450. Bogdan „şleahul mare” (drum natural, voievod întăreşte Mânăstirii Neamţ nepregătit, indicat numai de urmele un loc pentru două mori, din hotarul lăsate de vehicule) şi era expus satului Deleni, pe care i l-au dăruit incursiunilor tătarilor din stepele Şteful. nord pontice, locuitorii şi-au mutat Un alt proprietar al moşiei Deleni sălaşul în deal, la codru, unde erau la a fost boierul Costea Bucioc, mare adăpost, şi au înfiinţat satul actual, vornic de Ţara de Jos, tatăl domniţei care şi-a luat numele de „Deleni”, Tudosca, soţia lui Vasile Lupu, adică „cei din deal”, deoarece satul domnul Moldovei (1634 -1653). ocupă acum partea de sus a dealului Boierul Bucioc a fost căsătorit „Pietrăria”, pe când înainte era prima dată, cu Irina sau Candahia, numit „Joseni”, fiindcă se afla în fiica lui Pătraşco Şoldan, mare josul dealului sau pe vale. Tot logofăt şi au avut împreună doi copii, legenda spune că satul Deleni şi-ar fi pe doamna Tudosca şi fratelele luat numele de la un şef de tătari, care acesteia, Toderaşco, care apare mai se numea „Delihan” şi care şi-ar fi târziu în câteva acte de succesiune a aşezat tabăra în aceste locuri. averii tatălui său. După moartea Prima atestare documentară a Candahiei, se recăsătoreşte cu o satului Deleni datează din timpul Cantacuzină, are şi din această domnului moldovean Alexandru cel căsătorie un băiat şi o fată. Făcând Bun (1400-1432). Documentul din 7 parte din marii boieri ai Moldovei, iulie 1430 întăreşte împărţirea Costea Bucioc deţinea suprafeţe satelor stăpânite de Ioan Jumătate întinse de pământ, cu sate, mori, între fiii acestuia, Jurju, Şteful și prisăci, heleşteie şi locuri de case în Mândrul. În acest document oraşele mari din Moldova. Din aceste întâlnim, pentru prima oară, numele proprietăţi primeşte şi doamna satului Deleni şi vechimea acestuia. Tudosca la căsătoria ei cu Vasile Potrivit documentului, Ioan Lupu: 35 de sate şi tot atâtea heleşteie

22 Nr.Nr. 6,5, noiembrieseptembrie - - decembrie octombrie 2018 2018 şi loc de mori din ţinuturile: Hotin, CENTENAR 1918-2018 Iaşi, Dorohoi, Hârlău, Soroca, Studii Neamţ şi Suceava, la care se adaugă 16 firte şi 9 fălci de vie, 48 de sălaşe de doilea fiul al lui Gheorghe Rakoczi I, ţigani şi un loc de casă în Iaşi pe Uliţa principele Transilvaniei, Sigismund, Mare. care avea şanse mari la tronul În 1612, Radu Mihai Vodă îi Poloniei, vacant prin moartea lui întăreşte lui Costea Bucioc, spre a lui Vladislav al IV –lea, însă nu a reuşit dreaptă danie şi cumpărătură, două acest lucru. sate anume: Delenii şi Ruşii, după Bogdan Hmielnitki, hatman al moartea sa în anul 1620 (a fost tras în zaporojenilor, devenit celebru în ţeapă de Skender Paşa), urmaşii săi urma războiului cu polonii, au avut numeroase dispute pe stabileşte un plan politic care tindea marginea moşiei Deleni. În cele din fie la o alianţă cu Moldova, prin urmă, moşia Deleni a fost dată în căsătoria lui Timuş cu Ruxandra, fie stăpânire lui Iordache Cantacuzino la înscăunarea acestuia pe tronul şi fiului acestuia. ţării. Vasile Lupu nu dorea să dea fata Domniţa Ruxandra, fata mai unuia care nu era prinţ, dar nu a mică a lui Vasile Lupu, din căsătoria avut de ales și pe 1 septembrie 1652, a cu doamna Tudosca, fiica lui Costea avut loc nunta, la Biserica „Sfântul Bucioc, marele vornic, la moartea Nicolae” din Iași apoi la scurt timp mamei sale era un copil de vreo 10 tânăra familie s-a retras la Cehrin. ani, ea a fost crescută de cea de a doua La mai puţin de un an de la soţie a lui Vasile Lupu, Ecaterina o căsătorie, domniţa Ruxanda rămâne circaziană, frumoasă, bună si blandă, văduvă (avea pe atunci 23 sau 24 pe care Ruxandra a iubito ca pe o ani). Socrul său îi dărui cetatea mamă. Rîșcovului pe malul Nistrului, unde Domnița era o femeie frumoasă, a rămas o perioadă lungă de timp. deşteaptă și cultivată, ea fiind copilul Revine în ţară şi neavând, nici ,,o cel mai drag, mai răsfăţat și cu care se a ş e z a r e n i c ă i e r e a “ , c u v o i a lăuda cel mai mult mândrul domn al domnului „Spătarelu”, se stabilește Moldovei. Vasile Lupu dorea să o la Deleni (potrivit învoielii din 9 căsătorească pe Ruxandra cu al martie 1666, din vremea domnului

www.comunadeleni.ro 23 CENTENAR 1918 - 2018 Apoi pe 2 decembrie 7239 (1730) Studii Grigore Ghica vodă îi confirmă stăpânirea pe acel vad de moară pe Gheorghe Duca) cu următoarea apa Bahluiului, la 11 aprilie 7241 condiţie: „de a iesi Dumneaei din (1733) şi asupra satului Deleni după ţară sau i se va templa vre o morte, stabilirea hotarelor, de boierii Domnealui totul şi-a ţine sătulu”. ,,socotitori” la care a făcut Pe 20 octombrie 1666, noul ,,împresurare ” feciorii lui Maxut. domn, Alexandru Iliaş îi întărește lui Iordache Cantacuzino şi-a scris Toderaşco Iordache, marele spătar, testamentul, pe 15 iunie 7257 (1749) satul Deleni din ţinutul Hârlăului, şi în acelaşi an moare, fiind cumpărat de Costea Bucioc, moşul înmormântat la mănastirea Lacuri său. Totodată, îi atribuie boierului ctitoria sa, lăsând fiecărui copil câte o Toderaşcu Iordache, mare spătar un parte din marea sa avere. heleşteu cât ţine apa în hotarul C a m a r e b o i e r , I o r d a c h e t â r g u l u i H â r l ă u î n c o a d a Cantacuzino a avut un număr „Strâmbului”. După lungi dispute însemnat de oameni scutiţi de bir: cu rudele sale, Ruxandra rămâne în 153, adică toţi locuitorii din Deleni, continuare la curtea sa de la Deleni, inclusiv 19 ţigani. Aceştia erau în pe care o dăruieşte nepotului slujba marii curţi de la Deleni, ca Toderaşcu. slugi, argaţi, meseriaşi, morari, De la acesta ajunge în stăpânirea pietrari, puşcaşi, grădinari, unii lui Ioan Cantacuzino mare logofăt bejenari ruşi şi ungureni. (mort în 1691 ), care o lasă moştenire Curtea de la Deleni a fost în hatmanului (vistiernic şi mare secolul al XVIII-lea un etalon al logofăt) Iordache Cantacuzino, unul puterii economice şi al nivelului de din cei mai mari proprietari de moşii civilizaţie la care au putut ajunge din zonă. Lui îi întăreşte domnul marii proprietari din Moldova. Mihai Racoviţă, cumnatul său, la 15 Treptat, aceasta intră definitiv în decembrie 1717, moşiile Deleni şi posesia familiei Ghica. Nepoata Ruşi, şi îi dăruieşte, la 27 octombrie vornicului Iordache Cantacuzino, (7229) 1720 un vad de moară pe Maria Cantacuzino, fiica lui Bahlui, din hotarul târgului Hârlău. Gheorghe Iordache Cantacuzino,

24 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 ajuns şi el tot vornic şi a Casandrei CENTENAR 1918-2018 Costin. După decesul acestuia s-a Studii recăsătorit cu marele logofăt Constantin Ghica (1758-1818), (Cantacuzino) moşiile Deleni şi Ruşi nepotul de soră al lui Grigore III au fost date fiului ei Iordache Ghica). (Gheorghe) Ghica, care a avut trei Noul proprietar a făcut reparaţii copii: Gheorghe, Aristița și Teodor. la casa moştenită de la Iordache După moartea lui Gheorghe Cantacuzino, vechile cronici şi (Iordache) şi Pulheriei Ghica letopiseți moldoveneşti îl pomenesc proprietăţile familiei rămân pe acesta ca fiind cel care a clădit urmaşilor: Teodor (fiul cel mic) care curţile de la Deleni, în jurul anilor are la rândul său trei copii: 1730. După alte surse, primul conac Constantin, Elisabeta și Grigore. din Deleni ar fi fost construit înainte Aristița și Gheorghe nu au avut de 1664 în incinta curţii actuale iar copii, prin urmare, moşia Deleni, în I o r d a c h e C a n t a c u z i n o a r fi suprafaţă 18.646 ha, rămane c o n s o l i d a t - o ș i i - a r fi a d u s urmaşilor lui Teodor, mai exact lui îmbunătăţiri, devenind una din cele Constantin şi Grigore, Elisabeta a mai frumoase curţi din zonă. Teodor murit la 28 de ani. Ghica Deleni, afirma că aceste Grigore născut la Deleni la 26 construcţii au aparţinut marelui iunie 1847 a fost căsătorit cu Maria logofăt Costache Ghica şi soţiei Pandele și au avut împreună zece a c e s t u i a M ă r i u ţ a , n ă s c u t ă copii. Legea rurală din august 1864 a Cantacuzino, care au făcut reparaţii dat din moşia Deleni, ce aparţinea la la conac şi la portalul de la intrarea în acea dată lui Teodor Ghica, 950 de curte cu inscripţia anului 1802 fălci şi aparte încă 857 ha foştilor (anul când probabil s-au definitivat clăcaşi (339 de locuitori). Pe partea lucrările). rămasă proprietarului, se găseau 5 În anul 1803, pe moşia Deleni a mori de apa şi o fabrica de spirt (la logofătului Costache Ghica existau Velniţa) şi pietrăria. 220 de liuzi (birnici) şi numai 15 Deşi tradiţia de familie prevedea scutiţi. Prin testamentul din 20 ca primul fiu, Constantin Ghica- decembrie 1819 a Mariei Ghica Deleni, să moştenească domeniul de

www.comunadeleni.ro 25 CENTENAR 1918 - 2018 împreună au realizat hărţile cu Studii loturile parcelate de pe moşiile expropriate, Deleni, Maxut şi la Deleni, palatul a revenit fratelui Sângeap, pentru locuitorii cu drept său mai mic, Grigore, întrucât de împroprietărire, prin hotărârea Constantin primise de la unchiul său comitetului de ocol din satele Deleni, Gheorghe Ghica, decedat fără Slobozia, Maxut, Pârcovaci. moştenitori, conacul de la Maxut. În ultima parte a vieţii Grigore Domeniul lui Constantin măsura G h i c a n u s - a i m p l i c a t î n 1000 de hectare. Acolo şi-a construit administrarea moşiei, lăsând-o aşa o reşedinţă nouă, izolată, situată în cum am precizat în seama băieţilor, vârful dealului, pe un teren însă îi plăcea să facă scurte plimbări denivelat, între 1878 şi 1880, pe domeniu folosind docarul cu doi compusă dintr-o clădire principală şi cai, avându-l ca vizitiu pe Ghiţă a câteva corpuri anexă. Partea Zoiţei. Printre bucătarii de la curte s- cuprinzând satele Deleni şi Slobozia, a numărat Alecu Mînzat iar ospătar cu o suprafaţă de 11.725 ha, a devenit era fratele acestuia Dumitru Mînzat. proprietatea lui Grigore Ghica- În anul 1938, la vârsta de 91 de Deleni. ani Grigore Ghica-Deleni a părăsit Grigore Ghica, fiul mai mic al această lume fiind înmormântat în Fenaretei Ghica, a rămas la curtea de Cimitirul Eternitatea din Iaşi. la Deleni, fiind cunoscut ca un mare După moartea lui Grigore Ghica senior. „Prinţul Ghica – îşi amintea începe declinul palatului care este Regina Maria- era un boier de modă moştenit de copiii acestuia. Prima veche, duşmanul oricărei inovaţii şi măsură pe care a luat-o prinţul trăia o viaţă singuratică în dorinţa de Sebastian Moruzii, soţul Ioanei a nu cunoaşte niciodată vreo Ghica, a fost acela de a cere schimbare”. Comisiunii Monumentelor Isorice La 12 noiembrie 1921, în cadrul un certificat prin care să constate că Primăriei Comunei Deleni, s-au „e casată ca monument istoric, întâlnit agronomul regiunii Hirlău, clădirea Curţii din Deleni”, lângă Alexandru Dobrescu şi primarul Hârlău. Urmează Al Doilea Război c o m u n e i C o n s t a n t i n I g n a t , Mondial, perioadă în care Curtea de

26 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 la Deleni a familiei Ghica (și nu CENTENAR 1918-2018 numai) a căpătat o altă înfățișare și Studii utilizare. *** ***

Satul Feredeni, al doilea în Satul Maxut, sat component al ordinea atestării documentare, astăzi comunei Deleni, este localizat în unic în toponimia românească. partea de sud-est a acesteia, pe partea Actul său de naştere este estică a dealului Petrăria şi la nord considerat hrisovul din 1590 (7098), de actualul oraş Hârlău. Cea mai iulie 28, prin care Petru voievod răspândită legendă, pe care o cunosc Şchiopul, în a treia sa domnie (1582- numeroşi locuitori din Maxut, este 1591), dăruieşte prin uric lui Andrei urmatoarea: cu mulţi ani în urmă, hatman, siliştea Feredeni şi heleşteul boierul Maxut, având de despădurit Leahu din ţinutul Hârlăului. Acestea suprafeţe întinse de pământ şi vii de au fost domneşti, „ascultatoare” de plantat, ar fi adus muncitori din alte ocolul târgului Hârlău. ţinuturi şi i-ar fi aşezat în stânga Dicţionarul limbii române şoselei lângă un vechi schit de contemporane, la litera ,,f“, călugări, ale cărui temelie şi cimitir c o n s e m n e a z ă v e r b u l s-au găsit în curtea actualei biserici „feredni“(furdeni), ca fiind de dupa 1900. Aceşti colonişti [posibili origine maghiară dialectală, care ruși: ucrainieni, ruteni] ar fi pus înseamnă ,,a îmbăia“, ,,a scălda”. bazele satului Maxut, pe actualul Credem că de la acest verb derivă loc, cu aproximaţie. Aşa se explică numele satului. Totuși, onomastică existenţa unor familii cu numele de: trecută şi prezenţa nu aminteşte că ar Guriuc, Uleniuc, Gaftoniuc şi altele. fi l o c u i t c â n d va o a m e n i d e Un preot care a slujit la biserica naţionalitate maghiară, însă putem Maxut prin jurul anului 1870, I. Gh. constata că de la ,, furdeni” la Mitescu, afirmă că ar fi găsit, la ,,ferdieni”, nu există decât o mică venirea lui în parohie, ruinele diferenţă. Familia Crupenschi este vechiului schit pomenit şi o grindă cea mai reprezentativă pentru satul care provenea de la acoperişul Feredeni. lăcaşului, având inscripţionat anul

www.comunadeleni.ro 27 CENTENAR 1918 - 2018 şi Feredeni. Din puţinele documente Studii existente, rezultă că satul se numea „Ruşi” şi făcea parte din moşia 1570. Se presupune că în jurul Deleni. Este posibil ca numele schitului se afla şi o mică aşezare satului să provină de la ruşii, omenească care ar fi constituit stabiliţi în acel loc şi care probabil au nucleul satului Maxut de astăzi. p ă r ă s i t ş i p u s t i i t s a t u l d i n Numele satului provine de la vel imposibilitatea plăţii birurilor. uşer Maxut, potrivit informaţiei din Presupunem aceasta plecând de la documentul de la 7208 ( 1700) iulie documentul lui Gheorghe Ghica 4, Iaşi. Antioh C. Cantemir, în prima Voievod, 7166 (1658), 22 august, sa domnie (8 dec. 1695 - 14 care porunceşte slugilor sale că sept.1700), dăruieşte boierului atunci când vor ajunge în ţinutul Maxut un loc din hotarul târgului Hârlăului, să lase în pace ruşii din Hârlău, pentru slujbele aduse acel ţinut. Prin urmare prezenţa domniei şi ţării. ruşilor în zonă poate explica numele Suprafaţa terenului este de 1450 satului. de stânjeni, adică ,,60 de pământuri a Probabil, după jumatatea 30 de paşi pământul“, din hotarul secolului al XVIII-lea, aici s-au moşiei Deleni spre Hârlău. stabilit familii de ţărani eliberaţi din Cert este că bazele moşiei Maxut şerbie, dând numele satului Slobozia. au fost puse de acest boier, care a şi dat numele localităţii si pe care îl *** întâlnim şi în alte documente ca fiind Satul Poiana este aşezat pe vecin cu moşia târgului Hârlău şi cu coasta de est a dealului Pietrăria, în moşia Deleni. apropierea izvorului Cerbătoarea sau Gâlgâitoarea şi în vecinătatea satului *** Feredeni. Un alt sat al comunei Deleni este C u o i s t o r i e m a i r e c e n t ă satul Slobozia, aşezat pe valea comparativ cu celelate sate, a fost pârâului „Cerbătoarea”, pe coasta de înfiinţat după anul 1800, din est a Dealului Pietrăria, care se slujbaşii boierului Crupenschi din învecinează cu satele Deleni, Poiana Feredeni, din robi ţigani şi clăcaşi.

28 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 Centrul satului Poiana l-a CENTENAR 1918-2018 constituit a patra parte din moşia Studii Buscoteni (Boscotenii de azi) deţinută de Iordache Crupenschi şi Slobozia si la 11 km de satul Deleni. urmaşii săi aflaţi în conflict cu În urma recensământului din Lascarache Sturdza proprietarul martie 1966, populația era de 145 de celorlalte trei părti din Buscoteni. locuitori și 35 de case. Astfel, Poiana de sub pădurea din În perioada comunistă s-a propus deal a devenit un aşezământ mai desființarea acestui sat, locuitorii mare care a fost numit mai târziu urmând a fi strămutați în satele Poiana. vecine. Nu putem preciza cu exactitate Salvarea lor a venit odată cu când s-a trecut de la denumirea de evenimentele din decembrie 1989, Buscăteni la cea de Poiana, dar se noul regim le-a permis să rămână pe pare că în timpul împroprietării lui loc și au beneficiat de condiții mai Alexandru Ioan Cuza. Mulţi dintre bune de viață: curent electric, ţiganii existenţi erau fierari sau biserică, drumuri pietruite. Totuși lăutari. Aceste meserii le întâlnim şi rămâne în continuare un sat izolat, mai târziu. Aici se găseau cei mai greu accesibil în timpul iernii, fără buni lăutari din zonă, cei mai punct sanitar, grădiniță sau școală. renumiţi cioplitori în piatră şi lemn. Urmaşii lor au dus mai departe *** tradiţia şi faima acestor locuri. Am prezentat pe scurt o mică Ceilalţi locuitori se ocupau cu parte din lucrarea mea intitulată agricultara şi fasonatul lemnelor pe „Studiul istoric și etnografic al timp de iarnă. comunei Deleni” realizată în iunie 2011, cu dorința ca într-un viitor *** apropiat să vadă lumina tiparului Satul Leahu Nacu este ultimul întreg materialul. sat în ordinea apariţiei. Acest sat este de dată mai recentă, după Al Doilea Elena LUNGU, Război Mondial. Această mica profesor de Istorie la Școala așezare se află la 4 km de satul Gimnazială Deleni

www.comunadeleni.ro 29 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment „Rădăcinile ne sunt la Feredeni”. O poveste a „satului dintre dealuri”

ntr-una din zilele minunatei într-un cuvânt despre toţi cei pe toamne, cu iz de poveste, a care i-am cunoscut într-un Îanului 2018, am reintrat anumit moment al vieţii mele şi (pentru a câta oară, oare?) în care au însemnat foarte mult Şcoala Gimnazială Feredeni din pentru evoluţia „satului dintre comuna Deleni şi mi-a atras dealuri”. atenţia sintagma: „Aici ne sunt Rădăcinile satului vin din rădăcinile” aflată pe un panou timpuri străvechi după cum arată din holul acesteia. În clipa accea Constantin Burac: „Feredieni, am ştiut că trebuie să vorbesc mai 1480, copie de pe un document mult despre rădăcinile satului, din prima jumătate a secolului al rădăcinile educaţiei la Feredeni, XVIII-lea: sat cu moară pe Sitna,

30 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 județul Botoșani, moară din satul CENTENAR 1918-2018 Feredeani, cumpărată de Ștefan Eveniment cel Mare, voievod de la Gheorghe mitropolitul Sucevei și dăruit construcţie este 1791, iar Măriuța apoi mănăstirii Putna” (Burac, și Iordache Krupenschi au 2004, p. 130). înzestrat-o cu odor de mare preț, moaștele „Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de Biruință”. În anul 1899găsim satul Feredeni ca și comună. „Are carieră de piatră de construcție, are la vest un deal Cerbătoarea, o parte din dealul Țăncușa, de u n d e i z v o r ă ș t e p â r â u l Cerbătoarea, care se varsă în lacul Leahul. Pe acest pârâu la 1899 erau 4 mori de apă. Pe teritoriul comunei era la acea dată mănăstirea Unsa. În comună erau ateliere de olărie și rotărie. Localitatea așezată pe vechiul Comunicația se face pe drum domnesc de la Botoșani drumul comunal Feredeni, către Hârlău și mai departe către Slobozia-Deleni, șoseaua caselor Târgu Frumos, a fost când pe o Ghica, Deleni, Maxut și Hârlău. moșie mănăstirească, când Comuna avea o suprafață de boierească, ca la 1889 să ajungă 2590 de hectare din care arabil proprietatea Statului. 1010 hectare, 240 de familii, o Despre biserica impunătoare populație de 941 de persoane. din sat se ştie că a fost zidită de În comună erau 2 biserici în Iordache Krupenschi, după cum Feredeni și Poiana deservite de arată pisania de deasupra ușii de un preot și 2 cântăreți, o școală la pridvorul bisericii. Anul mixtă unde preda un singur

www.comunadeleni.ro 31 CENTENAR 1918 - 2018 fost la timpul respectiv asemeni Eveniment unei bătălii. Locuitorii satului s- au deplasat mai multe zile pe învățător și avea doar 10 elevi” câmpurile din jurul acestuia, (Marele Dicționar Geografic p.). până când le-a venit rândul la În anul 1916 Statul român, în împroprietărire, fiecare cu ce a demersul financiar pentru putut. Unii cu carele trase de boi, susținerea efortului de înzestrare alţii cu căruţă cu cai, iar cei mai a armatei, scoate la licitație din mulţi pe jos, cu traista în spate în satul Feredeni (cu suma de care lucrul cel mai important nu începere 9700 lei), un teren viran, era un codru de pâine sau în vatra satului, cunoscut cu mămăligă, ci o piatră pe care să o numele „Curtea de Jos cu ceriul” folosească pentru a-şi marca (ultima bucată din moșia familiei hotarul pământului primit. Crupenschi), în suprafață de 6 Anii cuprinşi între cele două hectare, două case și pomii ce o războaie au fost pentru localitate acoperă, lot arendat între anii tumultoşi, plini de momente 1915-1916 de A. Ghica (Monitorul inedite pentru o localitate rurală. Oficial, 1916, p. ). Dintre acestea ţin să amintesc Locuitorii satului care s-au faptul că în sat a existat, înființat înrolat pentru a lua parte la din iniţiativa preotului paroh luptele din Primul Război Gheorghe Bîrliban, un cenaclu Mondial au făcut acest lucru cu l i t e r a r n u m i t „ A l e x a n d r u dorinţa de a avea o Românie Mare Vlahuță” unde se întâlneau şi pentru ca familiile lor să intelectualii vremii şi petreceau beneficieze de o bucată de timpul în dezbateri culturale, p ă m â n t , d u p ă c u m l i s e politice şi momente artistice. Tot promisese de către mai marii la iniţiativa părintelui Gheorghe ţării. Mulţi dintre ei au plătit cu Bîrliba din acea perioadă a fost viaţa acest pământ de care s-au înfiinţată și o bancă numită bucurat urmaşii lor şi pe care noi „Munca”. Scopul acesteia era de a astăzi l-am dus în derizoriu. „scăpa populația de presiunile Împroprietărirea care a urmat a financiare (camătă) impuse de o

3322 Nr.Nr. 6,5, noiembrieseptembrie - - decembrie octombrie 2018 2018 categorie de locuitori venetică”. CENTENAR 1918-2018 Eveniment Locuitorii satului aveau o și o „Asociaţie Forestieră”, pentru f o l o s i n ţ ă c u c h i b z u i n ţ ă a directivelor dictate „de la lemnului din pădurea ce cobora centru”. Dezvoltarea satului nu a până aproape în vatra satului. f o s t o p r i o r i t a t e p e n t r u D i n a n u l 1 9 2 5 c o m u n a diriguitorii comunei din acele Feredeni se desființează, iar timpuri şi nu numai. Sub satele ei sunt arondate comunei pretextul, că localitatea se afla la Rădeni. m a r e d i s t a n ţ ă d e c e n t r u l Viaţa satului în perioada celui comunei, toate lucrurile se de Al Doilea Război Mondial şi întâmplau/ajungeau mai greu la d u p ă , a f o s t m a r c a t ă d e Feredeni. Nu s-au considerat personalitatea puternică a necesare investiţiile în drumurile preotului Gheorghe Bîrliba, care din localitate. Mersul prin noroi şi acum mai este amintit de către până la genunchi era starea de locuitorii mai în vârstă pentru normalitate pentru locuitori. implicarea în viața socio- Lipsa „infrastructurii rutiere” culturală, dar și pentru principiile a vitregit satul de multe lucruri. sănătoase de viaţă pe care le Electrificarea satului în anii 1965- propovăduia. 1968 a fost motiv de mare bucurie Comuna Feredeni a fost pentru locuitori deoarece se reînființată în 1931, cu satele renunţa la lampa cu gaz şi burlui. Boscoteni, Feredeni, Poiană și Prin implicarea autorităţilor şi Unsa. contribuţia cetăţenilor, în sensul În anul 1950 comuna Feredeni c ă a c e ş t i a s e o c u p a u d e a fost în desființată din nou și asigurarea stâlpilor necesari, satele ei au fost incluse în comuna reţeaua de electricitate s-a întins Deleni, care alături de alte încet peste sat. comune, a fost transferată Anii '70-'80 au repezentat o raionului Hârlău. perioadă de înflorire în sensul că Evoluţia ulterioară a satului a un autobuz făcea legătura cu fost în strânsă legătură cu Hârlăul prin trei curse zilnice.

www.comunadeleni.ro 33 CENTENAR 1918 - 2018 educaţie în condiţii normale Eveniment pentru acele timpuri. Satul fiind situat la mare distanţă de centrul Prin contribuţia cetăţenilor în sat comunei, şcoala a fost mult timp a fost construit un punct sanitar vitregită de prezenţa cadrelor unde îşi desfăşura activitatea didactice calificate, deoarece permanent un cadru medical, naveta se făcea în condiţii foarte grădiniţa din localitate a început grele pe drumurile de pământ şi să funcţioneze cu două grupe. piatra (mai puţină). Majoritatea Multe familii din sat şi-au acestora locuiau în gazdă la construit case noi „tip”. S-au pus diferite familii din localitate. bazele unei plantaţii viticole sub Ţin să aduc un omagiu directa coordonare a conducerii învăţătorilor şi profesorilor care CAP-lui Deleni. A fost construită au pus bazele şi apoi au ridicat o cramă în apropiere pentru nivelul educațional din şcoală. păstrarea vinului în condiţii Astfel domnul învăţător Sava optime. Crama şi „beciul din Alexandru, a fost cel care s-a ceri” (beciul boieresc din implicat total în înfrumuseţarea apropierea bisericii) erau şcolii şi împrejurimilor acesteia, mândria satului deoarece aşa î n s e n s u l c ă , a s u s ţ i n u t ajungeau în sat multe din construirea zidurilor de protecţie personalităţile judeţului, iar a terenului din faţa şcolii şi a locuitorii acestuia sperau ca în insistat, ca noi elevii, să pictăm urma acestor vizite se vor realiza diferite modele pe ele. Sunt obiective noi în localitate. mândră că m-am numărat, alături La capitolul educaţie trebuie de alţi colegi, printre cei selectaţi evidenţiat faptul că în sat a existat pentru acest lucru. Toate aceste școală de la înfiinţarea ei activităţi le desfăşura în paralel (aproximativ 1870) şi până în cu munca la clasă, de la care nu prezent. Cu toate acestea, abia în făcea niciodată rabat. anul 1965 s-a dat în folosinţă un Nu pot să nu-l amintesc pe local nou de şcoală, care a permis domnul director Mircea Bostan desfăşurarea instrucţiei şi care a coordonat activitatea din

34 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 şcoală mulţi ani şi ne-a insuflat CENTENAR 1918-2018 multora dintre noi dragostea Eveniment pentru istoria lumii şi a neamului. Domnului director Bostan i-a învăţători, profesori, doctori, urmat la conducerea şcolii cadre militare, asistenţi medicali, doamna Maria-Elena Apostu, poliţişti îi datorează o vorbă profesor de Limba şi literatura spusă cum trebuie părinţilor română. Nu greşesc când spun, acestora. Nu voi uita cum ne că pentru multe generaţii a fost mobiliza şi căram pietre în mâini mama limbii române. Toţi cei care din pârâul de la magazin pentru a a m a v u t - o p r o f e s o a r ă astupa gropile din drumul ce recunoaştem că, ceea ce am ducea la şcoală. În mintea mea de învăţat de la dumneaei şi cu copil eram revoltată şi nu dumneaei ne-a folosit întreaga înţelegeam de ce nu se aducea viaţă. Tot ea a fost cea care şi-a piatra de către Primărie. Târziu a s u m a t m u l t e j i g n i r i ş i am înţeles, că noi eram‚ prea marginalizări prin implicarea în departe şi prea puţin importanţi toate proiectele iniţiate în sat. A pentru cei de la centrul comunei. vorbit cu oamenii, a adunat La fel ca alţi colegi nu voi uita semnături, a strâns bani, a bătut la blestemul viermilor de mătase uşa autorităţilor până când şi la crescuţi în vacanţa mare, când Feredeni a venit autobuzul, s-a jumuleam toţi duzii satului. Cel construit punctul sanitar, s-au mai mare coşmar era dacă venea instalat două posturi telefonice în ploaia şi ne prindea fără frunze, sat, din care unul în casa d e o a r ePentru imagini vizitați c e f r u n z ehttps://crl e c eangu l anek.come s e personală, folosit ca şi telefon trebuiau şterse, uscate şi abia apoi public la orice oră din zi şi din date viermişorilor. noapte. Dar cel mai mult şi mai M a i e r a u ş i c e l e d o u ă mult a muncit cu părinţii noştri săptămâni de practică agricolă de pe care tot timpul îi îndemna să-şi la începutul anului şcolar care lase copii la şcoală şi să-i dea la veneau mănuşa familiilor şcoală mai departe. Mulţi dintre oarecum certate cu şcoala, cei care au ajuns educatoare, deoarece copii erau opriţi acasă

www.comunadeleni.ro 35 CENTENAR 1918 - 2018 groase, cu căciuli pe cap dat fiind Eveniment faptul că temperatura din interior nu era prea mult diferită de cea pentru a munci în gospodăriile din exterior. proprii. Evenimentele din anul 1989 au A mai fost şi o aşa zisa găsit satul liniştit şi aşezat bine în microfermă pe lângă școală, t i p a r e l e s o c i a l i s m u l u i ş i ocazie prin care eram duşi la comunismului. Schimbarea a prășit culturile cultivate pe venit mai greu şi nu a fost foarte terenul aferent. bine percepută de mulţi dintre Ţin să menţionez faptul că localnici. Dar asta este altă doamna Maria Apostu împreună poveste, despre care sper să scrie cu soţul său, preotul Ioan Apostu, cineva la următorul centenar. au fost un reper pentru multe În Anul Centenar 2018 satul generaţii. „Părintele”, aşa cum îi este schimbat în bine faţă de 1989 spuneam toţi, a fost pasionat de ş i p e r i o a d e l e a n t e r i o a r e . istorie şi a reuşit să aducă la Localitatea este racordată la lumina multe manuscrise despre reţeaua de gaze naturale, viaţa locurilor. Întotdeauna şanţurile de pământ au fost g ă s e a i î n c a s a ş i f a m i l i a înlocuite pe suprafeţe mari cu dumnealor o vorbă bună, o rigole betonate, iluminatul public soluţie la o problemă care te funcţionează pe toate străzile din macină. Stă în puterea nostra să le sat (lucru greu de imaginat acum păstrăm vie amintirea ca semn al în urmă cu 10-15 ani). A început recunoştinţei pentru tot ceea ce construcţia unei grădiniţe noi au făcut pentru sat şi locuitorii precum şi reabilitarea localului săi. şcolii, ce presupune printre altele Tot la capitolul „nu voi uita” şi construcţia de grupuri sanitare intră şi furatul lemnelor iarnă din pentru copii şi cadre didactice în „cieri”, deoarece niciodată interior. acestea nu erau suficiente pentru Dacă în perioada interbelică în a încălzi clasele corespunzător. sat a funcţionat un cenaclu literar, Stăteam îmbrăcaţi cu haine trebuie spus că în anul 2017

36 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 acesta a fost reactivat, iar în sat îşi CENTENAR 1918-2018 Eveniment desfăşoară activitatea sub egida Parohiei Feredeni „Ansamblul Hurgheșelul”, care are ca obiectiv eu în aceste momente, să afirme p ă s t r a r e a t r a d i ţ i i l o r ş i că „Rădacinile ne sunt la obiceiurilor locale. Feredeni”. Cea mai mare realizare care, cred eu, va rămâne în memoria Prof. înv. primar, sătenilor ca fiind lucrul ce Maria SCÎRȚU, defineşte Anul Centenar este viceprimar al comunei Deleni asfaltarea străzilor Primăverii şi Aleea Domnească. Realizarea acestui vis, „de veacuri” al locuitorilor satului permite legătura cu centrul comunei mult m a i r e p e d e ş i î n c o n d i ţ i i civilizate, având în vedere, că au fost asfaltate, tot în acest an, şi străzile Primăverii (Slobozia) şi Aleea Teilor (Deleni). Bibliografie Fără a face un titlu de glorie 1. C. Burac, Așezările țării Moldovei din trebuie menţionat faptul că toate epoca lui Ștefan cel Mare, Editura aceste realizări sunt legate de Ministerului Administrației și I n t e r n e l o r , B u c u r e ș t i , 2 0 0 4 ; numele Primarului Dumitru 2.Documente privind Istoria României, Prigoreanu, care din momentul A, Moldova, veacurile XIV-XVII, alegerii în funcţie a făcut totul Editura Academiei, București, 2005, p. 343; 3.Ioan D. Apostu, Un sat pentru schimbarea în bine a medieval din fostul județ Botoșani: tuturor satelor componente ale FEREDENI, Editura Axa, Botoșani, comunei. 2001; 4.Marele Dicționar Geografic al României, alcătuit și prelucrat după La final de An Centenar îmi Dicționarele Parțiale pe Județe, de exprim speranţa că satul va exista George Ioan Lahovari, Grigore G. Tocilescu, volumul III, București, şi peste o sută de ani, iar un alt 1900. autor va fi încântat, aşa cum sunt

www.comunadeleni.ro 37 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Bucovina s-a unit cu Țara

n i v e r s a r e a A n u l u i nelegiuite, se va reîntregi prin Centenar al Marii Uniri, realipirea Bucovinei la Moldova Ane-a obligat pe toți să lui Ștefan”. fim mai atenți la faptele mărețe a R e m e m o r â n d a c e s t e românilor de pretutindeni în momente, Consiliul Local Deleni efortul lor de a realiza Unirea din și Primăria Deleni, prin domnul 1918. În data de 15 noiembrie primar Dumitru Prigoreanu, a românii din Bucovina de Nord au organizat în data de 13 noiembrie proclamat moțiunea Adunării un emoționat eveniment la care Naționale de la Cernăuți prin care au participat elevi și cadre au transmis către Țară că didactice din școlile gimnaziale „bucovinenii n-au pierdut din comună, precum și familiile nădejdea că ceasul mântuirii, care au împlinit 50 de ani de la așteptat cu atâta dor și suferință, căsătorie. va sosi și că moștenirea lor În Biserica ,,Adormirea Maicii străbună, tăiată prin granițele Domnului” din Deleni, preoții

38 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 d i n c o m u n ă , a l ă t u r i d e CENTENAR 1918-2018 oficialitățile locale și alți invitați, Eveniment au oficiat o slujbă de pomenire a bucovinenilor care și-au dedicat Căminul Cultural ,,Al. Tănase” viața și priceperea înfăptuirii d i n D e l e n i u n d e m e m b r i i acestui ideal național al unirii. În Grupului Vocal „Hurgheșelul” cuvântul său părintele Vasile din Feredeni au prezentat un Ababei a evocat personalitățile program artistic ce a cuprins politice și militare cărora s-a făcut melodii populare legate de pomenire, exprimând și regretul eveniment. împărtășit de toți românii, că harta României la 100 de ani de la Ștefan CHELE, Marea Unire nu este întreagă. referent cultural în cadrul Evenimentul a continuat la Primăriei Deleni

www.comunadeleni.ro 39 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Promovarea valorilor europene în rândul elevilor

este 50 învățători din valorilor europene în rândul elevilor învățământul primar au de vârstă școlară mică - pace, Pparticipat în data de 23 t o l e r a n ț ă , d i v e r s i t a t e , noiembrie 2018, la activitățile multiculturalitate, implicare în viața C e r c u l u i P e d a g o g i c a l comunității, drepturile copilului ș.a. învățătorilor, organizat de Școala (clasele a III-a, a IV-a). Gimnazială Feredeni. Promovarea valorilor europene Dezbaterea cercului a fost în rândul elevilor de vârstă legată de o tematică foarte școlară se încadrează într-o actuală: Dezvoltarea competențelor responsabilitate generală a de comunicare la elevii din ciclul statelor membre ale Uniunii achiziițiilor fundamentale (clasa Europene. Există obligația de a preg, I, a II-a) și Promovarea stabili obiective comune și de a

40 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Eveniment

î n c e r c a t s ă s u b l i n i e m c ă promovarea valorilor europene nu înseamnă numai împrumut sau doar subordonarea/eradicarea unor elemente de cultură proprie sau importantă. În ce ne privește, o perspectivă a promovării valorilor europene este aceea de a redescoperi, conserva și perpetua tot ce reprezintă valorile și face schimb de bune practici în civilizaţia românească. Acestea, propriile sisteme de educație și prețuite ca un tezaur viu, de o formare profesională. frumusețe și incontestabilă Prin lecțiile demonstrative v e c h i m e î n c o m u n i t a t e a (Noi suntem români: Satul meu - europeană, se pot așeza cu Iulia Fotea, Angela Buzămurgă și demnitate în tot ce reprezintă Țările ce fac parte din Uniunea panoplia patrimoniului cultural Europeană – Adrian Merchez, european. Constantin Rionesei), activitățile (șezătoare și ateliere) și referatul Iulia FOTEA, prezentat (Uniți în diversitate. O prof. înv. primar Școala scurtă perspectivă a diversității în Gimnazială Feredeni școala românească – Iulia Fotea) am

www.comunadeleni.ro 41 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Lansarea monografiei Școala Gimnazială Slobozia - Deleni

onografia „Școala România, dacă n-ar fi gustat din Gimnazială Slobozia - farmecul sfânt al școlii? Sufletul MDeleni” a fost lansată omenesc nu s-ar fi putut înălța în data de 29 noiembrie 2018, la niciodată pe aripi de glorie si Școala Gimnazială Slobozia. speranță, dacă școala nu i-ar fi vorbit, Autorii, Dumitru și Mihaela din fragedă pruncie, de aspirațiile Hriscu, au prezentat rezultatele u n e i l u m i m a i b u n e ș i m a i cercetărilor invitaților prezenți: înțelegătoare. Nici o casă nu primarul comunei Deleni, cuprinde atât entuziasm și atâta D u m i t r u P r i g o r e a n u , nădejde, pentru lucrurile mari, ca viceprimarul, Maria Scîrțu, școala, lumea ei cuprinzând foștilor dascăli ai școlii, precum și făgăduințe nespus de mari, pentru numeroșilor colegi. bine, adevăr, frumos și pentru În rândurile următoare, vom reda câteva dintre trăirile autorilor, cu privire la faptele profesorilor și învățătorilor care au contribuit la progresul școlarilor din satul Slobozia: „ Î n l u p t a î n d e l u n g a t ă , stăruitoare și grea, purtată de poporul român, pentru a-și realiza statul unitar, național și democrat, rolul învățământului a fost însemnat. Ce-ar fi ajuns, astăzi,

42 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 triumful umanității. CENTENAR 1918-2018 Cercetătorului, care a realizat o Eveniment extraordinară descoperire, cineva anume i-a îndreptat primii pași, pe Lucrarea de față cinstește cadrele cărările neștiute ale știintei, pe didactice de la Școala Slobozia- meșterii de astăzi, cineva anume i-a Deleni pentru efortul depus, pentru învățat, mai întîi, să înțeleagă jocul nopțile de nesomn, pentru zilele fascinant al liniilor și curbelor, trăite cu speranța construirii unui doctorul n-ar fi știut să prescrie un edificiu educațional și moral pentru diagnostic, fără să fi primit toți copiii și părinții, stabilind învățătura acelui cineva, pentru care legătura dintre trecutul și prezentul toți au, uneori, clipe de nostalgică acestei instituţii, însemnate prin amintire. vechimea ei, prin iluştrii săi Î n a r t a t u t u r o r a c e s t o r fondatori și prin destoinicia și profesioniști, în îndemânarea și perseverența noilor dascăli. sensibilitatea lor, există, undeva, un Întocmirea acestei lucrări nu a dascăl, care, cu modestie și toleranță, fost uşoară, dar satisfacțiile faţă de a vegheat la descoperirea lumii, la lucrurile interesante, învăţămintele deschiderea minților și sufletelor desprinse, faţă de prodigioasa învățăceilor, dovedind, cu prisosință, activitate a cadrelor didactice, lupta că, …în locul acela a trăit un OM!. lor cu „vremurile”, au creat o

www.comunadeleni.ro 43 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment La mulți ani, adevărată empatie, deși chipurile România mea! multor învățători și profesori nu ne vor fi cunoscute niciodată. Această În data de 28 noiembrie monografie constituie un început, 2018, la Grădinița Poiana a avut poate conține date imcomplete sau loc proiectul „La mulți ani, eronate. De aceea, ne cerem scuze față România mea!”, cu ocazia Zilei de lumeștile greșeli și cerem sprijinul Naționale a României. t u t u r o r c i t i t o r i l o r p e n t r u În cadrul acestei activități au completarea acestei lucrări. fost implicați preșcolari, cadre Mulțumim managerilor, care s- didactice, părinți, conducerea au perindat la conducerea Școlii școlii. Au avut loc un recital de Slobozia-Deleni, pentru păstrarea poezie, cântece cu tematică d o c u m e n t e l o r d e a r h i v ă , patriotică, confecționare de permițându-ne să cunoaștem stegulețe, ecusoane, desene, destinele dascălilor, în diferite colaje, picturi, modelaj, un regimuri politice. program artistic și s-a vernisat D e a s e m e n e a , m u l ț u m i m o expoziția tematică. descendenților familiei Romanescu și cadrelor didactice, care s-au Mariana TĂTĂRUȘANU, peregrinat pe meleagurile idilice ale prof. înv. preșcolar la localității, fiindcă ne-au încredințat Școala Gimnazială Poiana ipostazele inedite ale trecerii timpului. Aprecierile noastre se revarsă și s p r e l a b o r i o a s a a ct i v i t a t e a specialiștilor S.J.A.N. Botoșani și Iași, care s-au străduit să ne pună la dispoziție materialul documentar pentru realizarea obiectivă a acestei lucrări.

44 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Eveniment Ziua Națională a României sărbătorită la Deleni

nul 2018 a fost pentru m a n i f e s t ă r i p r i l e j u i t e d e locuitorii comunei sărbătorirea Zilei Naționale a ADeleni un an special, cu României. multe evenimente culturale Î n s a l a d e s p e c t a c o l e a susținute de Consiliul Local Căminului Cultural „Al. Tănase” p r i l e j u i t e d e s ă r b ă t o r i r e a a avut loc un frumos eveniment Centenarului Marii Uniri. Astfel, ce a cuprins un program artistic în data de 29 noiembrie 2018 susținut de grupul vocal „Muguri Comitetul Centenar susținut de de stejar” din Deleni coordonați d o m n u l p r i m a r D u m i t r u de doamna profesor și interpretă Prigoreanu și Consiliul Local de muzică populară Maria Șalaru Deleni au organizat o serie de și prof. înv. primar Ionela

www.comunadeleni.ro 45 CENTENAR 1918 - 2018 și alți invitați. Eveniment Domnii profesori de istorie din comună au evidențiat printr- Pl e ș c u ț ă ș i G r u p u l v o c a l un material video activitatea „Hurgheșelul” al Parohiei oamenilor politici care au Feredeni, coordonat de prof. înv. contribuit la înfăptuirea Marii primar Iulia Fotea. Au participat Uniri de la 1 decembrie 1918. aproximativ 250 elevi, cadre Cu același prilej a fost montat, didactice, consilieri locali, părinți pe monumentul eroilor din Deleni, o placă comemorativă în cinstea eroilor din comună, care s-au jertfit, de-a lungul istoriei pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori pentru libertatea, suveranitatea, demnitatea și întregirea neamului românesc.

Ștefan CHELE, referent cultural în cadrul Primăriei Deleni

46 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Nașterea Domnului Eveniment - Bucurie Sfântă la a III-a ediție

iua Nașterii Domnului, celei de a III-a ediție a proiectului d i n c e l e m a i v e c h i județean „Nașterea Domnului – Ztimpuri, a fost privită ca Bucurie Sfântă”. Acest eveniment una dintre cele mai mari sărbători a fost organizat la inițiativa creștine, fiind prăznuită cu mare Bisericii „Adormirea Maicii solemnitate, deoarece descoperă Domnului” din satul Feredeni lumina cunoștinței ca sens a ( p r e o t D ă n u ț F o t e a ) , î n existenței, dar și iubirea lui parteneriat cu Școala Gimnazială Dumnezeu pentru oameni. Feredeni, (prof. înv. primar Iulia Înțelesurile sărbătorii Nașterii Fotea), cu sprijinul Primăriei Domnului sunt exprimate prin D e l e n i ( p r i m a r D u m i t r u cultul Bisericii, dar și prin Prigoreanu) și al Protopopiatului colindele noastre tradiționale. Hârlău (protoiereu pr. Victor Aceste obiceiuri au fost adunate Pîslariu). de către cadrele didactice și Proiectul a avut o structură preoți, apoi prezentate prin tripartită: muzică, culoare și cuvânt, în data Secțiunea I a constat într-un de 9 decembrie 2018, în cadrul concurs de interpretare colinde

www.comunadeleni.ro 47 CENTENAR 1918 - 2018 copiilor, bucuria tuturor”. Aici au Eveniment fost trimise 120 de lucrări din 21 școli partenere din toată țara. i n t i t u l a t , , N o i u m b l ă m ș i Astfel, prin muzică, culoare și colindăm”. Anul acesta au cuvânt, toți participanții au adus participat 17 coruri școlare și în fața noastră frumusețea parohiale (aproximativ 350 de sărbătorii Nașterii Domnului, copii) din județele Iași, Botoșani, e x p r i m a t ă i n t e r p r e t a r e a Suceava și Bacău. frumoasă a colindelor, prin Secțiunea a II-a, concursul de expresia artistică din desene, c r e a ț i e a r t i s t i c o - p l a s t i c ă , felicitări, ornamente de Crăciun, „,Bucuria Nașterii Domnului, icoane sau textele tematice. prin ochi de copil”. Aici au fost Proiectul dorește implicarea înscrise un număr de 350 de copiilor, exprimă și promovează lucrări picturale, colaje, icoane aceste valorilor ce transcend specifice sărbătorii Nașterea timpul și spațiul. D o m n u l u i , t r i m i s e p r i n Având în vedere efortul depus îndrumarea a 140 de profesori pentru susținerea acestui proiect, colaboratori din 54 de școli trebuie să mulțumim celor direct partenere din toată țara. implicați. Așadar, mulțumim Secțiunea a III-a, a constat într- pentru jurizarea celor 17 grupuri un concurs de creații literare în de colindători, de la Sectiunea I, proză sau în versuri intitulat doamnei Alla Apopei, Inspector ,,Nașterea Domnului, bucuria pentru activități extrașcolare,

48 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 domnului Adrian Ardeleanu, CENTENAR 1918-2018 director al Centrului Județean Eveniment p e n t r u C o n s e r v a r e a ș i Promovare a Culturii-Iași, cultural Ștefan Chele pentru părintelui Victor Pîslariu, găzduirea în sala de spectacole a protopop al Protopopiatului Căminului Cultural „Al. Tănase” Hârlău, doamnei dirijor dr. Deleni, corului profesorilor de la Daniela Doroșincă, director al Școala Poiana Deleni pentru Asociației ,,Iubire și încredere”- recitalul deosebit, grupului de 60 Iași, doamnei Scîrțu Maria, de tineri de la Bacău, condus de viceprimar al comunei Deleni și domnul coregraf Petrică Drăgan, d o a m n e i M i h a e l a H r i s c u , p e n t r u s u i t a d e o b i c e i u r i director al Școlii Gimnaziale magistral susținute și nu în Poiana Deleni. ultimul rând, grupului vocal De asemenea, mulțumim „Hurgheșelul” al Parohiei doamnelor profesoare Georgiana Feredeni pentru fascinantul Florariu, Miluța Acsinte și Ionela spectacol închinat Centenarului. Pleșcuță pentru implicarea în actul de jurizare a secțiunilor a Mulțumim tururor! II/III-a. Mulțumim domnului primar Iulia FOTEA, Dumitru Prigoreanu și părintelui prof. înv. primar la Școala Victor Pîslariu pentru susținerea Gimnazială Feredeni financiară, domnului referent

www.comunadeleni.ro 49 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Colinde, colinde în concertul Deschide ușa creștine

ntr-o atmosferă de înaltă doamna prof. și interpreta de ținută, duminică 16 decembrie muzică populară Maria Șalaru și Î2018, la Căminul Cultural ,,Al. doamna prof. înv. primar Ionela Tănase” din Deleni a avut loc Pleșcuță, corul „Potiru” al ediția a IV-a a Concertului de Protopopitului Hârlău (3), dirijor colinde ,,Deschide ușa creștine”. părintele Victor Pîslaru, grupul G r a ț i e b u n e i o r g a n i z ă r i vocal „Hurgheșelul” al Parohiei excepționale sala de spectacole a Feredeni (4), coordonator fost neîncăpătoare pentru

publicul din Deleni și nu numai. 2 Pe scenă au evoluat grupul „Copiii Regelui” al Bisericii A d v e n t i s t e P o i a n a ( 1 ) , coordonator Acsinte Andreea, grupurile vocale „Muguri de stejar” și „Gospodinele” din Deleni (2), coordonate de

1 3

50 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 doamna prof. înv. primar Iulia CENTENAR 1918-2018 Fotea, corul „Mitropolit Iosif Eveniment Naniescu” al Facultății de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Năstase și Ansamblul Folcloric Stăniloaie” din Iași (5), dirijor „Corăgheasca” din Deleni (6), părintele lector. dr. Ionuț-Gabriel coordonator doamna înv. Aurica Gîlcă. În cuvântul său de deschidere, 4 d o m n u l p r i m a r D u m i t r u Prigoreanu și-a exprimat dorința ca acest eveniment să rămână o tradiție pentru comuna Deleni, ca un model venit din administrația locală pentru susținerea și încurajarea păstrării datinelor și obiceiurilor tradiționale. 5 Părintele protopop Victor P î s l a r u a v o r b i t d e s p r e înțelegerea colindului creștin ca act cultural dar și misionar, care are loc în preambulul sărbătorii Nașterii Domnului Iisus Hristos. La sfârșitul evenimentului, filmat și difuzat de postul de televiziune TV BIT Pașcani, toți 6 participanții la concert au fost invitați să cânte împreună cu publicul din sală frumosul colind „O ce veste minunată”.

Ștefan CHELE, referent cultural în cadrul Primăriei Deleni

www.comunadeleni.ro 51 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment

Carnavalul personajelor de poveste

nul calendaristic al p ă r i n ț i ș i a l ț i m e m b r i a i preșcolarilor și elevilor comunității locale. Ade la gradinițele și P r e ș c o l a r i i ș i e l e v i i școlile Maxut și Deleni s-a deopotrivă, mici și mari, cu încheiat înaintea Sărbătorilor de emoții indiferent de vârstă, au Iarnă așa cum era de așteptat, adus pentru câteva zeci de într-o notă pe cât de inedită, pe minute bucuria și voia-bună în atât de potrivită și actuală. Elevii fața spectatorilor. Cu toții s-au s-au bucurat nu doar de cadourile tradiționale primite cu sprijinul Primăriei Deleni, cât mai ales de prezența domnului primar, DumitruPrigoreanu și a doamnei director al Școlii Gimnaziale Deleni, Elena Creangă, alături de

52 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 a m u z a t d e o p o t r i v ă d e CENTENAR 1918-2018 p a r t i c i p a r e a c e l o r d o i Eveniment prezentatori în rol inedit: clovnii Pic și Poc, înzestrați cu un Normal Deleni au participat neasteptat talent actoricesc de copiii coordonați de doamna d o m n u l p r o f e s o r F u r t u n ă educatoare Creangă Angelica. Bogdan Ionuț și de domnul Școala Gimnazială Maxut și-a referent cultural, Chele Ștefan. etalat talentele interpretative prin Mai mult decât atât, prezența scenetele prezentate de către critică a lui Moș Crăciun a elevii din clasele primare și stimulat talentul interpretativ al gimnaziale. Acestora li s-au tuturor celor aflați pe scenă, alăturat colegii lor de la Școala transformând activitatea într-un Gimnazială Deleni, organizați spectacol total. deosebit de creativ de către De la Grădinița cu Program doamnele profesor Pleșcuță

www.comunadeleni.ro 53 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Un colind, un dar Elena și Gavrilă Teodoriana. Elevii care fac parte din Clubul pentru un suflet d e l e c t u r ă a l p r o i e c t u l u i „Comoara din labirintul lecturii” și-au dovedit talentul actoricesc, n multitudinea de activități dar și cunoașterea subtilităților ș c o l a r e , c o n c u r s u r i ș i textelor și personajelor literare, Îs p e c t a c o l e d e d i c a t e printr-o dramatizare inedită. sărbătorilor de iarnă, o echipă Acesta a adus în fața publicului inimoasă de la Școala Gimnazială Poiana a reușit să implementeze caractere clasice și modern aflate proiectul județean caritabil „Un î n p e r i c o l , d i n c a u z a colind, un dar pentru un suflet”. dezinteresului actual pentru C o l a b o r â n d c u I . S . J . I a ș i , lectură. Sceneta elevilor de autoritățile locale și școlile g i m n a z i u c o o r d o n a ț i d e noastre partenere, credem că am doamnele profesor Șfaițer Ana- reușit să atingem scopul inițial al Maria, Nistor-Marian Ioana și proiectului, așa cum a fost propus Bosianu Mihaela a satirizat unele de către doamna profesor Ionela dintre cele mai cunoscute situații literare, într-un mod pe cât de amuzant, pe atât de real. Datorită succesului pe care l- au avut micii noștri actori, ne dorim ca pe viitor această m a n i f e s t a r e s ă d e v i n ă o adevărată tradiție în pragul sărbătorilor de iarnă.

Ana-Maria ȘFAIȚER, profesor la Școala Gimnazială Deleni

54 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 Raluca Carciuc, care a organizat CENTENAR 1918-2018 timp de 6 ani proiectul la Deleni și Eveniment Cotnari. Astfel, în data de 14 decembrie 2018, timp de aproape admiraţie faţă de muncă, tradiţii trei ore, copiii participanți, au şi obiceiuri străbune, respectiv a contribuit la păstrarea tradiţiilor u n o r a b i l i t ă ț i c i v i c e , d e ş i o b i c e i u r i l o r p o p u l a r e voluntariat și implicare în româneşti. Eforturile elevilor cu problemele comunității. cele ale cadrelor didactice şi ale Menționăm că, pe lângă membrilor comunităţii, au fost colindele, obiceiurile și scenetele împletite în vederea încurajării cu caracter religios prezentate de atitudinilor de respect, empatie şi

www.comunadeleni.ro 55 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Magia cele 12 coruri și grupuri de elevi, Craciunului publicul a fost încântat și de cântecele patriotice interpretate Preșcolarii grupei mari, de corul bărbătesc al profesorilor părinți, frați, bunici, în data de de la Școala Gimnazială Poiana și 1 9 d e c e m b r i e 2 0 1 8 , l a Școala Gimnazială Deleni, Gradinița Poiana s-au adunat precum și de grupul vocal pentru sărbătorirea Naşterii „Hurgheșelul” al Parohiei Feredeni. Domnului în cadrul activității Mai presus de toate, pe măsura Magia Craciunului. Preșcolarii, încântării spectatorilor, aceștia au care și-au exprimat din timp donat bani pentru a aduce un pic preferințele în ceea ce privește din spiritului Crăciunului și cadourile de la Moș Crăciun, persoanelor care au avut parte de au pregătit cântece și poezii, pe o soartă mai puțin dreaptă. care cu emotie, le-au prezentat Î m p r e u n ă c u m e m b r i a i lângă bradul împodobit. Moș comunității, preotul Țăpușă Crăciun a oferit fiecărui copil Mircea și d-na invățător și cadou dorit. consilier local Țăpușă Elena, pe 21 decembrie am reușit să Gabriela CREANGĂ, aducem un zâmbet și o alinare prof. înv. preșcolar la celor trei familii nevoiașe din Școala Gimnazială Poiana satul Poiana. Mulțumesc pe această cale, doamnei director Mihaela Hriscu, colegilor din echipa de organizare, elevilor și profesorilor coordonatori și mai ales spectatorilor.

Adrian - Marius ȘOVA, profesor la Școala Gimnazială Poiana

56 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 CENTENAR 1918-2018 Eveniment Prinos de recunoștință

u trecut 29 de ani de la Constantin Bezedică a plătit e v e n i m e n t e l e d i n prețul de sânge pentru libertatea Ad e c e m b r i e 1 9 8 9 ș i de care noi toți ne bucurăn astăzi. sufletele familiei Bezedică din An de an, familia, prietenii și satul Maxut nu și-au găsit încă administrația locală sunt prezenți alinarea după pierderea fiului și la monumentul închinat lui în fratelui lor. Aflat în misiune la localitatea Maxut pentru a Otopeni, în data de 22 decembrie comemora și a-i aduce prinosul 1 9 8 9 , m i l i t a r u l î n t e r m e n de recunoștință cuvenit. La evenimentul din acest an, care a avut loc în data de 21 decembrie, au participat, alături de familie, preoții din comună, d o m n u l p r i m a r D u m i t r u Prigoreanu, consilieri locali, angajați ai primăriei Deleni, elevi și cadre didactice. A fost oficiată o slujbă de pomenire, după care părintele Nicolae Iacob a rostit un emoționat cuvânt de învățătură. Fie ca amintirea lui să rămână veșnică în sufletele noastre și să fie transmisă ca pildă pentru generațiile viitoare.

Ștefan CHELE, referent cultural în cadrul Primăriei Deleni

www.comunadeleni.ro 57 CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Datini și obiceiuri de Anul Nou

n de an, în centrul Pe scena special amenajată în comunei Deleni, pe 31 fața primăriei au evoluat trupe Adecembrie, tineri și formate din tinerii comunei care vârsnici, alături de cei dragi, se au prezentat datini și obiceiuri ca: adună pentru a participa la jocul cerbului, jocul căpriței, jocul Festivalul de Datini și Obiceiuri ursului, Banta lui Novac și un de Anul Nou. Evenimentul, colaj de obiceiuri din Bucovina organizat de Consiliul Local reprodus de grupul de dansatori Deleni, prin strădania domnului „Tineretul din Deleni”, coordonat primar Dumitru Prigoreanu, a de tânărul Marius - Florin adunat în acest an peste 3000 de Aparaschivei. În prag de seară au locuitori ai comunei Deleni. evoluat cei care duc, cu cinste,

58 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018 peste tot în țară și nu numai CENTENAR 1918-2018 tradițiile, datinele, cântecul și Eveniment dansul popular din comuna Deleni: grupurile vocale au poposit la Deleni, în acest an, „ M u g u r i d e s t e j a r ” ș i domnii Constantin Bahrin și Dan ,,Gospodinele” din Deleni, Doboș care, alături de doamna coordonate de doamna profesor Maria Șalaru, au prezentat un și interpreta de muzică populară frumos program artistic gustat Maria Șalaru și doamna prof. înv. din plin de public. primar Ionela Pleșcuță, grupul Seara s-a încheiat cu un vocal „Hurgheșelul” al Parohiei impresionant foc de artificii și Feredeni, coordonat de doamna cele mai alese urări de sănătate, prof. înv. primar Iulia Fotea și prosperitate, adresate de domnul A n s a m b l u l F o l c l o r i c primar Dumitru Prigoreanu. „Corăgheasca” din Deleni, coordonat de doamna înv. Aurica Ștefan CHELE, Gîlcă. Din interpreții consacrați ai referent cultural în cadrul cântecului popular din Moldova Primăriei Deleni

www.comunadeleni.ro Carte poștală emisă cca. 1918–1919 pentru a sărbători Marea Unire