DOCSLIB.ORG

Studii $1 Materiale De Istorie Medie

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Studii $1 Materiale De Istorie Medie ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOLUMUL V EDITURA ACADEMIEI www.digibuc.ro ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE : PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU, DOVIC $ERBAN PAPACOSTEA, ADRIAN TERTECEL (secretar) Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an. In revista se poate procura pe de abonament: RODIPET S.A., Presei Libere nr.1, Sect.1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bucuroti, ; ORION PRESS INTERNA- TIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401- 3122425 ; 401-6347145, Tel. 401-6346345, Bucuresti, ; AMCO PRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box 57-88, Fax 401- 3125109, Tel. 401-6349390; 401-3125109, Bucuresti, La revue Studii materiale de istorie medie" une fois par an. Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux de l'Acadé- mie Roumaine sera adressée S.A., Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bu- curesti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425; 401-6347145, Tel. 401 - 6346345, Bucuresti, Corespondenta, manuscrisele publicatiile vortrimise pe adresa Comitetului de redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuroti, tel. 6509045. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 4103200 www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. XIV, 1996 SUMAR TÁRILE CRESTINE ANDREI PIPPIDI, Soiniii Un aspect al obligatiilor lärilor române de 5 EUGEN DENIZE, de Hunedoara, genovezii expansiunea . 19 ILEANA Primele ambasade ale Habsburgilor in Imperiul otoman lupta pentru cucerirea Transilvaniei (1547-1562) 31 OVIDIU CRISTEA, consideratii privind ecoul bätäliei de la Cálugäreni in occidentul Europei (1595) 41 SOCIETATE MARIA MAGDALENA SZÉKELY, logofeti ai Moldovei lui Petru (II) 49 VIOLETA BARBU, Vocalia monasticä a elitelor sociale epoca lui Matei Basarab 71 CONSTANTIN REZACHEVICI, Fenomene de social-politic& in Tara Româneasa veacul al XVII-lea (Partea a II-a: a doua jumätate a secolului al XVII-lea) 85 KINGA S. din Tara Româneasc& Moldova stabiliti in Secuime secolul al XVII-lea 19 DOCUMENTAR SPIRIDON CRISTOCEA, Sigiliilelui Bájescu 127 GHEORGHE Contributii privind relatiile pe baza unor docu- mente de la secolului al XVII-lea 133 ,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 1-164, 1996. www.digibuc.ro 4 2 ADRIAN TERTECEL, The Russo-Ottoman Rivalry for the Control over the Black Sea Area at the beginning of the 18th Century (an Ottoman Document from 1703) 145 MARIETA CHIPER, Errors in the Chronology of the Ruling Princes of the Roma- Principalities inthe 18th Century. A Case Study :Manole Giani Ruset 153 * t PAUL BINDER Fenesan) BOOK REVIEWS ALEXANDRU GONTA, Documente privind A. Moldova, veacu- XIV-XVII (1384-1625). Indicele de persoane (Documents con- cerning the History of Romania. A. the 14th - 17th Centuries : 1384-1625 . Index of Anthroponyms), editie ingrijitä de (Edition'sCurator) I.Capro5u, Editura Acadetniei Bucuroti, 1995, 800 p. (Constantin 159 ** * Sardegna, Mediterraneo e Atlantico tra medioevo ed moderna. Studi storici in memoria di Alberto Bodvolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo, La Sardegna,686,p.,volume secondo,Il Mediteraneo, 532 p., volume Cristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Roma, 1993 (Eugen Denize 162 www.digibuc.ro OTOMAN TÁRILE CREFTINE UN ASPECT AL OBLIGATIILOR TÄRILOR ROMÂNE FATÄ DE POARTÄ urmärite de dezbaterea noasträ* se pot extinde vom fi in un aspect acum trecut cu vederea al obligatiilor de intr-adevär, prof. M. Berza, cea investigatie a acestor relatii, dl. M. Maxim, a sä nuanteze concluziile predecesorului s-au limitat la evaluarea contributiei primul dintre autori doar aluzie la prestatiunile Ceea ce ne aici este o indatorire nici o semni- economicd, dar careia i se poate presupune un caracter simbolic, ca el fie explicit declarat. faptul situatii analoage sunt de les, din istoria popoarelor vecine din sudul se va recunoa§te subiectul, aparent minor, rfispunde orientdrii spiritului pe care acest Institut trebuie le pdstreze. Din capul locului se cuvine precizat materialul referitor la pseudo-cinegetied" se imparte patru grupuri de documente, care informatii privire la: existenta la curtea nului a unei extrem de retele de cu ditiilor pentru distractie imperiald, obligatiile impuse de unor supuse cre*terea §oimilor, variatiile impozitului anual perceput al rezultat era transmis la Constantinopol cu gularitate, existenta in Tara Moldova, precum conditia economicd a wimarilor. n-ar fi existat o abundentä ilustratie in acest sens, reprezentatd prin miniaturi care scene de 2, chiar o literaturd de speciali- tate apartin multe rdmase inedite, observatorilor ar fi de ajuns pentru a nc de era practi- cati de otomani. afirmatia unui francez din veacul al ils sçavent volevl'épervier etl'autour, au sacre et au faucon" 3. E de presu- * acest text a fost prezentat ca o comunicare la tutul de Studii Sud-Est Europene in noiembrie 1994. M. Berza, de Poarta in XVI-XVIII, Studii, XI, 2, 1958, p. 59, n. 2. Vezi N. Grigoras,Obligafiile in de stat turci populatiei Moldovei(secolele ibid., 4,1965, pp. 895-912. 2 De exemplu,Österreichische Nationalbibliothek,Viena, Cod. Mixt. 356, fol. 84 r. Pierre Belon du Mans,Les de plusieurs singularitez et choses trouvées en Gréce, Asie, Indie, Arable et autres estranges,Paris, 1583, p. 446. Vezi nado de LezzeHistoria turchesca,ed. I. Ursu, Bucuresti, 1910, p. 63, despre de mi de la Konieh in 1473. Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 5-17, 1996. www.digibuc.ro 6 Andrei Pippidi 2 pus era o traditie de turci din Asia, unde nornazii erau demult aceastá vândtoare. Marco Polo descrie alaiul marelui han, din care fac parte 10 000 de *oimari, ducândei peste cinci sute de ulii de ulii ulii sacri in mare, mai o mare multime de ulii ca de cartea Minunatelor se alte informatii privind aceea*i prac- : de când vine vorba de Kerman, regiunea strâmtorii Ormuz, auto- rul precizeazd muntii din tara aceasta cei mai buni mai aprigi *oimi de vândtoare din lume sunt mai mici nici o nu le am cele mai vechi ale acestei vândtori, pro- babil le-am la Aristotel, care cuno*tea zece specii de care talii despre cum, Tracia, ajutorul sunt gonite spre care le cu ciomege lungi, gata le doboare din zbor ; de reti- nut, totu*i, oimii nu erau domesticiti Despre de la curtea sultanilor, pe care le in 1531 o soare a marelui vizir Ibrahim pa*a, recomandându-i cancelarului Poloniei pe un negustor grec insacinat cumpere de omni genere falconurn et irifalconum" avem date precise descriere a Seraiului din Istanbul. in textul acelei His- toria de'Turchi, copie din 1556, pe care am semnalat-o 8, a marilor dregaori ai Portii, subalternii rile tuturor, include urmaorul pasaj ; gran signore ha tre capitani di gran che tutti tre sono capitani della vollaria, per ogni sorte di falconi et astori, e altri uccelli di rapina per far vollare a cacciare. El primonominato cia- thirgi basci, el secondo sathingi basci, el terzo atmagiagi basci". Primul, cakirci- basa, e plait 90 de ducati pe are 200 de adjunctul salariu de 40 de aspri pe zi, are 24 ducati pe 10 sclavi ; o de 60 de ducati pe de este secundat de hinciler 15 ducati pe 6 sclavi, situatia aceea*i pentru un functionar numit scribul *oimarilor"; in atmacaci prime*te 45 ducati pe având 30 de sclavi. serviciul sultanului sunt 16 000 de dintre care 5 000 färä dar scutiti de biruride ogni altra angaria" schim- cre*terii Marco Polo, Bucuresti, 1958, pp. 86-87. Ibid., p. 24 Salmon Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, Venezia, 1738, p. 645: Nessun'altra nazione fa studio maggiore de'Persiani neWallevare Falconi". 6 Aristotel, Histoire des animaux, texte établi et traduit par Pierre Louis, Paris, 1969, 103. N. lorga, documente cu privire la istoria XXIII, Välenii de Munte, 1913, p.7. Acel Andreas Carchochandillas" prezentat ca om de incredere al sultanului, ba chiar prieten al lui Krzystof Szydlowiecki, adresantul scrisorii la rândul prieten al lui Erasmus, indeplinea o misiune diplomatica la curtea Poloniei, trimis ad comendas res preciosas que ibi inveniri poterint". Cf. idem, Notes et extraits pour servir l'histoiredesCroi.sades,Bucuresti, 1916, p.139: la 12 iulie 1538, intre darurile aduse la Poartä de solul polon erau trei 8 Andrei Pippidi, Descrieri ale din secolul XVI, in in istoria uni- versalci, Iasi, 1988, pp. 89-91. Bibliothèque Nationale, Paris, ms. ital. 49, pp. Pentru secolul al XV-lea avem alte cifre in Historia turchesca, p. : sunt doar 200, plátili 8-15 aspri pe zi. Acesti ganzi, overo falconieri" ) sunt subordonali unui muyir, un salariu de 100 aspri pe zi. www.digibuc.ro 3 Soimii 7 Aceste cifre nu trebuie ne surprindd, cu conditia de a le raporta la intreg imperiul. Documentele analizate de turcologii Gligor Boja- nié-Luka6 Bistra Cvetkova faptul la nivelul provinciilor din nordul Peninsulei Balcanice, se o activitate a crescdtorilor, dre- sorilor vândtorilor de Denumirea in fiecare spe- de pasdre de doganci erau cei care se ocupau de falco peregrinus, çakirci aveau de a face cu falco sacer, pe când pentru ulii existau balabanci. Toti primeau schimbul serviciului mici feude sau imunitäti fiscale. Un registru de impozite din anul 1564/1565 numai pentru sangeacul de Nikopol, existenta a 642 dintre care doar 128 erau in sangeacul de Vidin, 1569, erau 706 dintre care 239 atmacaci 470 La o apropiatd avem dovada i in nordul erau solicitate scutiri fiscale in calitate, sau uzurpatd. De in Banat : la 27 martie 1568, Selim de defterdarului Timisoarei s-a acordat scrierea defter a 30 de cnezi bei de sate", precum a 42 de 12 a aceluia$i sultan, la 30 iunie 1571, cere se contra unor ra- din Tara Româneascd, oamenii Doamnei, sotia fostului voievod al Române$ti Petru-Vodd", care, cazaua Bogonia"?), s-au sustras fiscului, pretextând ar fi dogangii, sahingii, musellemi sau de poduri13.
Load more

Recommended publications
  • Raport De Activitate 2018
    ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA IAŞI CENTRUL DE ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ Aleea M. Sadoveanu nr. 3 - IAŞI Tel./Fax: 0232/212441; 0727390820 [email protected] Nr. 193/12. 11. 2018 ANEXA 1 RAPORT privind activitatea Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană – Iaşi pe anul 2018 • Domenii de cercetare: Istorie, Arheologie. • Resurse umane: - Cercetători - 7 - Nr. doctori - 6 - Nr. conducători de doctorat – 1 • Formare de tineri cercetători Doctorand 1 • Mijloace de cercetare. Realizate/completate în 2018 S-a completat biblioteca cu 12 volume; Nu s-au făcut achiziții de aparatură. • Rezultate obţinute în cercetare în anul 2018- Vezi Anexa 2. • Realizări pe care le considerăm de interes naţional: 1. Florian Bichir, Cruciada Diviziei de Cremene. Cu tricolorul în Caucaz. Viaţa şi memoriile generalului Ion Dumitrache, Cavaler al Crucii de Fier, București, Editura Militară, 2018, 388 p. 2. Alin L. Mărginean, Silviu B. Moldovan, editori, Constantin Bellu şi redeşteptarea Supremului Consiliu în exil (1969). Percepţii ale Securităţii, Bucureşti, Editura Eikon, 2018, 196 p. 3. „Analele Putnei”, XIII, 2017, 1, 312 p., Ștefan S. Gorovei, redactor șef, Maria Magdalena Székely, redactor executiv, revistă indexată IC și CEEOL 4. „Analele Putnei”, XIII, 2016, 2, 88 p., Ștefan S. Gorovei, redactor șef, Maria Magdalena Székely, redactor executiv, revistă indexată IC și CEEOL • Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale: 1. cooperări ştiinţifice naţionale cu Universitatea „Al. I. Cuza, Iaşi; Institutul de Istorie „N. Iorga" Bucureşti; Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu; Universitatea „Ovidius” Constanţa; Universitatea din Craiova; Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava; Univeersitatea „Dunărea de Jos” Galați, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi; Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iaşi; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS); Academia Română – Centrul de Biologie Iaşi; Ministerul Culturii Bucureşti.
    [Show full text]
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XIX, NR. 1–2 ianuarie–aprilie 2008 S U M A R IN HONOREM ŞERBAN PAPACOSTEA STATALITATE ŞI INSTITUŢII – ÎNTEMEIEREA ŢĂRILOR ROMÂNE ANDREI PIPPIDI, La originile Ţării Româneşti ...................................................................... 5 ŞTEFAN ANDREESCU, Exarhatul. Geneza instituţiei în Ţara Românească şi Moldova ........ 21 LIVIU PILAT, Sfântul Scaun şi întemeierea Moldovei ............................................................. 29 MATEI CAZACU, O controversă: Thocomerius – Negru Vodă ............................................... 49 SERGIU IOSIPESCU, Bătălia de la Posada (9–12 noiembrie 1330). O contribuţie la critica izvoarelor istoriei de început a principatului Ţării Româneşti ........................................ 59 CULT ŞI ETNIE NAGY PIENARU, Otomanii şi Habsburgii. Diplomaţie şi confesiune. Două documente otomane din 1616 ........................................................................................................... 83 ALEXANDRU CIOCÎLTAN, Contrareforma la Câmpulung. Noi documente (1635–1646)..... 99 CULTURĂ ŞI POLITICĂ ILEANA CĂZAN, Cronica Ghiculeştilor. Discurs istoriografic şi realităţi politice internaţionale (1699–1739) .................................................................................................................... 119 NICOLAE LIU, Orizont european în Iluminismul românesc. Francofonie şi cultură franceză.. 135 AMINTIRI ŞI CORESPONDENŢĂ GEORGETA FILITTI, Scrisori de altădată. Din trecutul familiei Aricescu .............................
    [Show full text]
  • ANDREI PIPPIDI Adresă De E-Mail
    ANDREI PIPPIDI Adresă de e-mail [email protected] Domenii principale de cercetare Istoria Sud-Estului european; istoria Evului Mediu; genealogie; istoria Bucureștilor. Diplome 1985 – DPhil, University of Oxford. 1981 – PhD, Universitatea Babeș-Bolyai. 1965-1970 – studii în cadrul Universității din București Stagii de studii la CNRS alături de profesorii Pierre Chaunu și Jacques Le Goff Activitate profesională CS I, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Visiting scholar - Ecole des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Universitatea din Amsterdam, Central-European University, Oxford University (St. Antony’s College), Hoover Archives la Stanford University. 2008 – prezent: redactor-șef al „Revue des Études Sud-Est Européenes”. 1999-2001: director al Institutului Român de Istorie Recentă. 1997-2001: membru al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice; a condus colectivele de redacție la „Revista Monumentelor Istorice” și la „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”. 1995 – prezent: profesor în cadrul Facultății de Istorie, Universitatea din București. 1990-1994: secretar științific al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. 1970 – prezent: cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene. Proiecte de cercetare Coordonator al programului de cercetare „Moștenirea bizantină în Sud-Estul Europei (sec. XIV-XX)” în Institutul de Studii Sud-Est Europene. Coordonator (împreună cu Andrei Timotin) al colecției „Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes”, la Editura Istros
    [Show full text]
  • ANDREI PIPPIDI Biografie (Wikipedia)
    ANDREI PIPPIDI Biografie (Wikipedia) Andrei Pippidi (nume complet Andrei-Nicolae Pippidi; n. 12 martie 1948, București) este un istoric român specializat în istoria Sud-Estului european în sec. XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală și politică a României și în istoria relațiilor dintre Sud-Est și Occident.[1] Fiu al istoricului Dionisie M. Pippidi și nepotul prin mamă al lui Nicolae Iorga, este editor al operei bunicului său. Andrei Pippidi a contribuit atât la elaborarea Raportului Elie Wiesel privitor la participarea României la Holocaust, cât și la elaborarea Raportul Tismăneanu, pe baza căruia a fost condamnat regimului comunist din România.[2] În calitate de publicist, Pippidi scrie din 1990 în Revista 22. În revista culturală Dilema Veche ține rubrica SOS București, în care luptă pentru conservarea patrimoniului urbanistic al capitalei României Biografie Absolvă Facultatea de Istorie a Universității București, 1965-1970, specializare în istorie medie universală. Doctorate în 1981 la Universitatea din Cluj-Napoca (dr.ist.) și 1986 la Universitatea din Oxford (D.Phil.). Din 1970 lucrează în Institutul de studii sud-est europene (membru în Consiliul științific al Institutului din 1990, secretar științific al Institutului în 1990-1994). În 1990 a devenit cadru științific asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București, avansând apoi la poziția de conferențiar, pentru ca din 1995 să ocupe poziția de profesor universitar de Istorie a Evului Mediu european. Între 1990-1994 a fost membru în Consiliul științific al Facultății de Istorie și în Senatul Universității din București. Andrei Pippidi a fost Visiting Fellow la Collegium Budapest (1995), Visiting Professor la Universitatea din Amsterdam (1996) și Visiting Professor la Central European University (1999).
    [Show full text]
  • Alexandru FURTUNĂ CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ORIGINEA ȘI ARIA
    2019, Volumul XXV Revista de etnologie și cultuRologie E-ISSN: 2537-6152 39 Alexandru FURTUNĂ CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A UNOR PROPRIETĂŢI LAICE DIN ŢINUTUL IAȘI (III) Rezumat же по берегам правых и левых притоков этой реки. Consideraţii cu privire la originea Ключевые слова: господарь, боярин, должност- şi aria de răspândire a unor proprietăţi laice ное лицо, дарение, поместье, наследство, купля-про- din ţinutul Iaşi (III) дажа, обмен. Studiul de faţă este elaborat în baza unor documente incluse în prestigioase culegeri de documente: Documen- Summary ta Romaniae Historica. A. Moldova; Documente privind Considerations regarding the origin and the area of the istoria României. A. Moldova; Documente privitoare la is- spread of secular land properties in Iasi County (III) toria Moldovei în secolul al XVIII – lea; Moldova în epoca This study is developed based on documents inclu- feudalismului etc. Astfel, au fost cercetate anumite aspecte ded in prestigious collections of documents: Documen- ale problemei cu privire la originea şi aria de răspândire a ta Romaniae Historica. A. Moldova; Documents on the unor proprietăţi laice din ţinutul Iaşi. Este vorba de pro- history of Romania. A. Moldova; Documents on the his- prietăţile stăpânite de familiile Ciogolea, Chiriţă, Paleolo- tory of Moldova in the XVIII century; Moldova in the gul, Prăjescu, Bâcioc şi Buhuş. Ca urmare a investigaţiilor era of feudalism, etc. Thus, aspects of the origin and the efectuate am putut constata că proprietatea deţinută de area of spread of secular land ownership in Iasi County familiile nominalizate, a fost obţinută pe diferite căi: prin were investigated.
    [Show full text]
  • Resistance to the Censorship of Historical Thought in the Twentieth
    Published as: Antoon De Baets, “Resistance to the Censorship of Historical Thought in the Twentieth Century,” in: Sølvi Sogner, ed., Making Sense of Global History: The 19th International Congress of Historical Sciences, Oslo 2000, Commemorative Volume (Oslo: Universitetsforlaget, 2001), 389–409. RESISTANCE TO THE CENSORSHIP OF HISTORICAL THOUGHT IN THE TWENTIETH CENTURY1 Antoon De Baets University of Groningen, the Netherlands Abstract—This paper attempts to demonstrate that many historians have resisted the censorship of historical thought, either inside or outside tyrannical regimes, throughout the twentieth century. Those who actively struggled against persecution were either directly threatened and resisted the threat, or less personally involved but fighting for the cause of history, academic freedom and human rights. A third group, frequently in the background, consisted of all the outsiders who attempted to maintain solidarity with their persecuted colleagues. In addition, historians, in a unique professional reflex, are able to supplement contemporary resistance with retroactive resistan- ce. They possess the power to reopen cases and challenge the rulers' amnesia and falsification of history. The first group of historians were those directly affected by repression. Historians in prison taught history to their fellow inmates or were able to do some historical research. Outside prison, some historians engaged in clandestine activities such as publishing their work in the samizdat circuit, teaching at flying universities, or illegally gaining access to closed archives. Others defied likely censorship by refuting the cherished historical myths that supported the powers that be, or by uttering the unmentionable with historical metaphors. A minority adopted methods of open resistance. Some bravely refused to take loyalty oaths, and were dismissed.
    [Show full text]
  • Tyragetia.Nationalmuseum.Md Tyragetia.Nationalmuseum.Md
    ENIGMELE, MITURILE ȘI REALITȚILE TESTAMENTULUI MARIEI (LUPU) RADZIWIŁŁ Lilia Zabolotnaia Despre viaa i activitatea Mariei Lupu s-a scris cului Costea Bucioc (Băcioc) (Stoicescu 1971, 347- puin. O perioadă îndelungată de timp soarta i 348; Eremia 1999, 153). Din această căsătorie căsătoriile fi icelor lui Vasile Lupu, Maria (Lupu) s-au născut trei copii. O inscripie din 6/16 mai Radziwiłł i Ruxandra, erau privite ca un instru- 1639 ne spune despre terminarea zidirii bisericii ment al luptei politice a tatălui lor. i dacă viaa Trei Ierarhi. Alături de domnul ării sunt pome- Ruxandrei, într-o anumită măsură, a atras atenia nii doamna Tudosca, fi ica lui Bucioc, i copiii cronicarilor (Costin 1990, 188-189; Latopis 1998, – Ioan Voievod, Maria i Ruxandra (Andreescu, 177; Kraus 1965, 122) i istoricilor (Zahariuc Stoide 1938, 27) . tyragetia.nationalmuseum.md 2003; Eremia 1999; erban 1991; Baidaus 2005; Maria (Lupu) Radziwiłł a fost măritată cu vesti- Mischevca, Marinescu 2006, 82-96; Czamańska tul principe Janusz Radziwiłł. Nunta a avut loc la 2012, 257-264; Zabolotnaia 2008a, 16-45), atunci 5 februarie anul 1645 în capitala ării Moldovei, viaa Mariei, în opinia noastră, a rămas în umbră, Iai. S-au păstrat diverse meniuni despre aceas- inechitabil dezavantajată, chiar dacă a fost o fe- tă nuntă, în care este descrisă frumuseea Mari- meie deosebită – cultă, inteligentă i cunotea ei (Kemény 1973, 134-135, 644) i inteligena ei mai multe limbi străine. („fata învăată”) (Călători 1976, 25) (fi g. 1, 2). Totui, inem să menionăm, că parial crâmpeie A fost prima femeie din ara Moldovei, care a din istoria vieii Mariei (Lupu) Radziwiłł pot fi re- vizitat Europa în voiajul ei de nuntă (Italia).
    [Show full text]
  • About the Contributors
    22 Contributors second JS 20023.qxd 3/26/02 6:51 PM Page 1 CONTRIBUTORS Eszter Andorka Eszter Andorka studied theology at the Lutheran University, Budapest, Hungary, as well as at the Kirchliche Hochschule Bethel, Bielefeld, Germany and at the Catholic University of Leuven, Belgium. She also com- pleted an MA in Gender Studies at the Central European University. She is a Second Testament scholar especially committed to feminist exegesis and to research on Jewish–Christian issues in that field. She has published sev- eral essays in periodicals, of which the most important are ‘“He shall cry unto me: ‘Abba’ and ‘Eloi’” – The Intertextual Matrix of Mk 15,34’, Studia Biblica Athanasiana (2000/4) and ‘Messianic Expectations in the Literature of Qumran and of the New Testament’ (with Géza Xeravits), Pannonhalmi Szemle (2000/2). Esther Benbassa Esther Benbassa is Professor of Modern Jewish History at the Ecole Pratique des Hautes Etudes (Sorbonne, Paris). She is a specialist in the history of Balkan Jewry, of Zionism and Israel, and of the Jews in France. Her most recent publications in English are: Haim Nahum. A Sephardic Chief Rabbi in Politics, 1892–1923 (Tuscaloosa: The University of Alabama Press, 1995); with Aron Rodrigue, A Sephardi Life in Southeastern Europe. The Autobiography and Journal of Gabriel Arié, 1863–1939 (Seattle–London: University of Washington Press, 1998); The Jews of France. A History from Antiquity to the Present (Princeton: Princeton University Press, 1999); with Aron Rodrigue, Sephardi Jewry. A History of the Judeo-Spanish Community,14th–20th Centuries (Berkeley: University of California Press, 2000). She has also published many books in French, notably Dictionnaire de civilisation juive (Paris: Larousse, 1997), Israël imaginaire (Paris: Flammarion, 1998; with Jean-Christophe Attias), and most recently Les Juifs ont-ils un avenir? (Paris: Lattčs, 2001; with Jean-Christophe Attias).
    [Show full text]
  • (SECOLUL AL XVII-LEA) Sergiu BACALOV
    ASPECTE DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA MARELUI VORNIC TOMA CANTACUZINO (SECOLUL AL XVII-LEA) Sergiu BACALOV PĂTRUNDEREA ELEMENTELOR alogene în mediul boierimii moldoveneşti a fost un proces continuu, care capătă noi aspecte în secolul al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pentru început, fără a afecta structura etnică a celei din urmă. Deşi procentajul boierimii alogene era relativ redus, totuşi, pentru perioada cercetată, observăm creşterea influenţei acesteia asupra boierimii autohtone, domniei şi asupra luării deciziilor în Sfatul Domnesc, devenind exponentul principal al Imperiului Otoman în spaţiul est-carpatic. Printre grecii stabiliţi în ţară şi boieriţi erau şi reprezentanţi ai unor neamuri vechi, cu o bogată tradiţie genealogică. Printre aceştia se remarcă Cantacuzineştii, descendenţi din împăraţii de la Constantinopol, ce reuşesc, utilizând calităţile personale, originea imperială, imensele resurse financiare şi funciare1, să domine arena social-politică a Ţării Moldovei pe parcursul a două sferuri din veacul al XVII-lea, cedând spre finele secolului întâietatea neamului Ruseteştilor, cu care se înrudea2. După toate probabilităţile, Cantacuzineştii vin în la începutul secolului al XVII-lea. Din cei, probabil, patru fii ai lui Andronic Cantacuzino, doi se stabilesc în Ţara Moldovei – Toma şi Iordachi; unul – Constantin – în Ţara Românească, iar altul – Mihai3 – după o scurtă aflare în (1621-1628), revine la Constantinopol. Totodată, s-a admis că doar Toma, Iordache şi Constantin au fost fii ai lui Andronic Cantacuzino4, iar Mihai – al lui Dimitrie Cantacuzino, fratele lui Andronic; Mihai Cantacuzino a fost tatăl lui Dumitraşcu vodă Cantacuzino, domn al Ţării Moldovei între anii 1674-1675 şi 1684-16865. În con- tinuare vom examina activitatea marelui vornic Toma Cantacuzino.
    [Show full text]
  • Academia Romana
    ANALELE A. R.TOM. XXXVI.MEM. SECT.ISTORICE. No. 26. ACADEMIA ROMANA rr-os OITADOCUMENTE BASARABEA DE N. IORGA MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE. EXTRAS DIN: ANALELE ACADEMIEI ROMA NE Sarin II. Torn.XXXVI. MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE 41's e AC ACE 7,1 E 4,44 I POULAIEU- . BUCURESTI LIBRARI1LE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP. 1914. 36.419 Pretul 20 bani. Analele SocietAtii Academice Romithe. Seria I : Tom. I-XI. - Sesiunile anilor 1867-1878. Analele Aeademiei Romane.-Seria II: L. B. Tom. I-X.-Desbaterilei memoriile Academiei in 1879-1888. Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2- Tom. XI-XX.- Desbaterilei memoriile Academiei in 1888-1898. Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 T om. XXI - XXX. -Desbaterilei Memoriile Academiei in 1898-1908.. ...... 2.- Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.- Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9...... .... 5.- . XXXL-Memoriile Sectiunii Istorice ....... .. ... 10.- Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20 Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti .. -,50 Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . ..... ... 1,60 Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX. Condica de räfueald a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti..... .. .. 1,50 Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sutu.-,20 Arhiva senatorilor din Chisindn si ocupatiunea ruseasca dela 1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. fliceputul ocupatiei, de Radu' Rosetti .... .. ... 2.- Negru Vodd si epoca lui, de Dr.
    [Show full text]
  • List of Lectures 1999-2001
    23 List of Lectures second JS 20022.qxd 3/26/02 6:53 PM Page 1 LECTURES 1999–2002 FACETS OF JEWISH EXPERIENCE THROUGH THE AGES Lecture Series at CEU, 1999–2000 Peshev, The Man Who Made a Whole Nation Feel Ashamed Gabriele Nissim Writer and Historian, Italy Afterlife: Jewish Culture without Jews Ruth Ellen Gruber Writer, USA Screening: Among Blind Fools Lecture: Rabbi Weissmandl and the Working Group of Bratislava: Oral History against Ideology Martin Smok Film Director, Czech Republic The Culture of the Jewish Shtetl on the Territory of Ukraine: History and Artistic Heritage Dr Irina Serheyeva Oriental Department of the V. Vernads`ky National Library of Ukraine Screening of the Film The Last Days Produced by Steven Spielberg Followed by a Discussion Led by Ivan Sanders The Jews in Yugoslavia 1918–1941: Antisemitism and Struggle for Equality Ivo Goldstein University of Zagreb The Pogrom that Never Happened Professor Andrei Pippidi University of Bucharest Split in Two or Doubled? Chapters from the History of Russian-Jewish Literature (1860–1940) Professor Zsuzsa Hetényi ELTE, Budapest Isaiah Berlin’s Enlightenment and Counter-Enlightenment Professor Robert Wokler University of Exeter (Collegium Budapest) 1 23 List of Lectures second JS 20022.qxd 3/26/02 6:53 PM Page 2 LECTURES 1999–2002 THE PRESENCE OF THE PAST: JEWISH EXPERIENCE EAST AND WEST Lecture Series at CEU, 2000–2001 The Screening of Exodus on the Danube, A Film by Péter Forgács Followed by a Discussion with the Writer András Forgách Primo Levi and the Germans: Trying to Understand the Ununderstandable Professor Alvin H.
    [Show full text]
  • THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S
    32 Romanian Journal of Political Science THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN THE 1990’s Bogdan Murgescu∗ Abstract The quantity and quality of Romanian historians work improved seriously after the fall of communism. Altough the new generation of historians, historians that borrowed the know-how from the West, have to face many obstacles, the battle is not lost already. The battle between those who want to revive the “grand-narrative” from communism and those who are trying to deconstruct some unfounded myths is still on the scene. Ideological constraints and political active involvement in sustaining the “grand-narrative” are serious obstacles for those trying to promote new methodological frameworks and debates. It seems that the state still holds the power to determine the official writers of Romanian history by encouraging a certain number of chosen historians to write a treaty under the aegis of Romanian Academy. Whatsoever, the deconstructivist generation managed to survive and their work to be appreciated by a serious number of intellectuals. Foreign grants are permitting nominal research and each historian can follow its own academic choice. Key words: grand-narrative, deconstructivism, reluctance to change, historian debate, mentalities ∗ Bogdan Murgescu, Ph.D. in history at the University of Bucharest and also a Roman Herzog Fellow of the Alexander von Humboldt Foundation in Berlin . He is currently professor at the History Department of the University of Bucharest, and has been visiting professor also at the University of Pittsburgh. Romanian Journal of Political Science 33 The general framework The revolution of 1989 brought important changes in the field of Romanian historical studies6.
    [Show full text]