Studii $1 Materiale De Istorie Medie

ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE

VOLUMUL V

EDITURA ACADEMIEI

www.digibuc.ro ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE :

PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU, DOVIC $ERBAN PAPACOSTEA, ADRIAN TERTECEL (secretar)

Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an.

In revista se poate procura pe de abonament: RODIPET S.A., Presei Libere nr.1, Sect.1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bucuroti, ; ORION PRESS INTERNA- TIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401- 3122425 ; 401-6347145, Tel. 401-6346345, Bucuresti, ; AMCO PRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box 57-88, Fax 401- 3125109, Tel. 401-6349390; 401-3125109, Bucuresti,

La revue Studii materiale de istorie medie" une fois par an. Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux de l'Acadé- mie Roumaine sera adressée S.A., Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bu- curesti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425; 401-6347145, Tel. 401 - 6346345, Bucuresti,

Corespondenta, manuscrisele publicatiile vortrimise pe adresa Comitetului de redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuroti, tel. 6509045.

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 4103200

www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE

VOL. XIV, 1996

SUMAR

TÁRILE CRESTINE

ANDREI PIPPIDI, Soiniii Un aspect al obligatiilor lärilor române de 5

EUGEN DENIZE, de Hunedoara, genovezii expansiunea . . . . 19 ILEANA Primele ambasade ale Habsburgilor in Imperiul otoman lupta pentru cucerirea Transilvaniei (1547-1562) 31 OVIDIU CRISTEA, consideratii privind ecoul bätäliei de la Cálugäreni in occidentul Europei (1595) 41

SOCIETATE

MARIA MAGDALENA SZÉKELY, logofeti ai Moldovei lui Petru (II) 49 VIOLETA BARBU, Vocalia monasticä a elitelor sociale epoca lui Matei Basarab 71 CONSTANTIN REZACHEVICI, Fenomene de social-politic& in Tara Româneasa veacul al XVII-lea (Partea a II-a: a doua jumätate a secolului al XVII-lea) 85 KINGA S. din Tara Româneasc& Moldova stabiliti in Secuime secolul al XVII-lea 19

DOCUMENTAR

SPIRIDON CRISTOCEA, Sigiliilelui Bájescu 127 GHEORGHE Contributii privind relatiile pe baza unor documente de la secolului al XVII-lea 133

,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 1-164, 1996.

www.digibuc.ro 4 2

ADRIAN TERTECEL, The Russo-Ottoman Rivalry for the Control over the Black Sea Area at the beginning of the 18th Century (an Ottoman Document from 1703) 145 MARIETA CHIPER, Errors in the Chronology of the Ruling Princes of the Roma- Principalities inthe 18th Century. A Case Study :Manole Giani Ruset 153 * t PAUL BINDER Fenesan)

BOOK REVIEWS

ALEXANDRU GONTA, Documente privind A. Moldova, veacu- XIV-XVII (1384-1625). Indicele de persoane (Documents concerning the History of Romania. A. the 14th - 17th Centuries : 1384-1625 . Index of Anthroponyms), editie ingrijitä de (Edition'sCurator) I.Capro5u, Editura Acadetniei Bucuroti, 1995, 800 p. (Constantin 159 ** * Sardegna, Mediterraneo e Atlantico tra medioevo ed moderna. Studi storici in memoria di Alberto Bodvolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo, La Sardegna,686,p.,volume secondo,Il Mediteraneo, 532 p., volume Cristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Roma, 1993 (Eugen Denize 162

www.digibuc.ro OTOMAN TÁRILE CREFTINE

UN ASPECT AL OBLIGATIILOR TÄRILOR ROMÂNE FATÄ DE POARTÄ

urmärite de dezbaterea noasträ* se pot extinde vom fi in un aspect acum trecut cu vederea al obligatiilor de intr-adevär, prof. M. Berza, cea investigatie a acestor relatii, dl. M. Maxim, a sä nuanteze concluziile predecesorului s-au limitat la evaluarea contributiei primul dintre autori doar aluzie la prestatiunile Ceea ce ne aici este o indatorire nici o semni- economicd, dar careia i se poate presupune un caracter simbolic, ca el fie explicit declarat. faptul situatii analoage sunt de les, din istoria popoarelor vecine din sudul se va recunoa§te subiectul, aparent minor, rfispunde orientdrii spiritului pe care acest Institut trebuie le pdstreze. Din capul locului se cuvine precizat materialul referitor la pseudo-cinegetied" se imparte patru grupuri de documente, care informatii privire la: existenta la curtea nului a unei extrem de retele de cu ditiilor pentru distractie imperiald, obligatiile impuse de unor supuse cre*terea §oimilor, variatiile impozitului anual perceput al rezultat era transmis la Constantinopol cu gularitate, existenta in Tara Moldova, precum conditia economicd a wimarilor. n-ar fi existat o abundentä ilustratie in acest sens, reprezentatd prin miniaturi care scene de 2, chiar o literaturd de speciali- tate apartin multe rdmase inedite, observatorilor ar fi de ajuns pentru a nc de era practi- cati de otomani. afirmatia unui francez din veacul al ils sçavent volevl'épervier etl'autour, au sacre et au faucon" 3. E de presu-

* acest text a fost prezentat ca o comunicare la tutul de Studii Sud-Est Europene in noiembrie 1994. M. Berza, de Poarta in XVI-XVIII, Studii, XI, 2, 1958, p. 59, n. 2. Vezi N. Grigoras,Obligafiile in de stat turci populatiei Moldovei(secolele ibid., 4,1965, pp. 895-912. 2 De exemplu,Österreichische Nationalbibliothek,Viena, Cod. Mixt. 356, fol. 84 r. Pierre Belon du Mans,Les de plusieurs singularitez et choses trouvées en Gréce, Asie, Indie, Arable et autres estranges,Paris, 1583, p. 446. Vezi nado de LezzeHistoria turchesca,ed. I. Ursu, Bucuresti, 1910, p. 63, despre de mi de la Konieh in 1473.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 5-17, 1996.

www.digibuc.ro 6 Andrei Pippidi 2

pus era o traditie de turci din Asia, unde nornazii erau demult aceastá vândtoare. Marco Polo descrie alaiul marelui han, din care fac parte 10 000 de *oimari, ducândei peste cinci sute de ulii de ulii ulii sacri in mare, mai o mare multime de ulii ca de cartea Minunatelor se alte informatii privind aceea*i prac- : de când vine vorba de Kerman, regiunea strâmtorii Ormuz, autorul precizeazd muntii din tara aceasta cei mai buni mai aprigi *oimi de vândtoare din lume sunt mai mici nici o nu le am cele mai vechi ale acestei vândtori, probabil le-am la Aristotel, care cuno*tea zece specii de care talii despre cum, Tracia, ajutorul sunt gonite spre care le cu ciomege lungi, gata le doboare din zbor ; de retinut, totu*i, oimii nu erau domesticiti Despre de la curtea sultanilor, pe care le in 1531 o soare a marelui vizir Ibrahim pa*a, recomandându-i cancelarului Poloniei pe un negustor grec insacinat cumpere de omni genere falconurn et irifalconum" avem date precise descriere a Seraiului din Istanbul. in textul acelei His- toria de'Turchi, copie din 1556, pe care am semnalat-o 8, a marilor dregaori ai Portii, subalternii rile tuturor, include urmaorul pasaj ; gran signore ha tre capitani di gran che tutti tre sono capitani della vollaria, per ogni sorte di falconi et astori, e altri uccelli di rapina per far vollare a cacciare. El primonominato cia- thirgi basci, el secondo sathingi basci, el terzo atmagiagi basci". Primul, cakirci- basa, e plait 90 de ducati pe are 200 de adjunctul salariu de 40 de aspri pe zi, are 24 ducati pe 10 sclavi ; o de 60 de ducati pe de este secundat de hinciler 15 ducati pe 6 sclavi, situatia aceea*i pentru un functionar numit scribul *oimarilor"; in atmacaci prime*te 45 ducati pe având 30 de sclavi. serviciul sultanului sunt 16 000 de dintre care 5 000 färä dar scutiti de biruride ogni altra angaria" schim- cre*terii

Marco Polo, Bucuresti, 1958, pp. 86-87. Ibid., p. 24 Salmon Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, Venezia, 1738, p. 645: Nessun'altra nazione fa studio maggiore de'Persiani neWallevare Falconi". 6 Aristotel, Histoire des animaux, texte établi et traduit par Pierre Louis, Paris, 1969, 103. N. lorga, documente cu privire la istoria XXIII, Välenii de Munte, 1913, p.7. Acel Andreas Carchochandillas" prezentat ca om de incredere al sultanului, ba chiar prieten al lui Krzystof Szydlowiecki, adresantul scrisorii la rândul prieten al lui Erasmus, indeplinea o misiune diplomatica la curtea Poloniei, trimis ad comendas res preciosas que ibi inveniri poterint". Cf. idem, Notes et extraits pour servir l'histoiredesCroi.sades,Bucuresti, 1916, p.139: la 12 iulie 1538, intre darurile aduse la Poartä de solul polon erau trei 8 Andrei Pippidi, Descrieri ale din secolul XVI, in in istoria uni- versalci, Iasi, 1988, pp. 89-91. Bibliothèque Nationale, Paris, ms. ital. 49, pp. Pentru secolul al XV-lea avem alte cifre in Historia turchesca, p. : sunt doar 200, plátili 8-15 aspri pe zi. Acesti ganzi, overo falconieri" ) sunt subordonali unui muyir, un salariu de 100 aspri pe zi.

www.digibuc.ro 3 Soimii 7

Aceste cifre nu trebuie ne surprindd, cu conditia de a le raporta la intreg imperiul. Documentele analizate de turcologii Gligor Boja- nié-Luka6 Bistra Cvetkova faptul la nivelul provinciilor din nordul Peninsulei Balcanice, se o activitate a crescdtorilor, dre- sorilor vândtorilor de Denumirea in fiecare spe- de pasdre de doganci erau cei care se ocupau de falco peregrinus, çakirci aveau de a face cu falco sacer, pe când pentru ulii existau balabanci. Toti primeau schimbul serviciului mici feude sau imunitäti fiscale. Un registru de impozite din anul 1564/1565 numai pentru sangeacul de Nikopol, existenta a 642 dintre care doar 128 erau in sangeacul de Vidin, 1569, erau 706 dintre care 239 atmacaci 470

La o apropiatd avem dovada i in nordul erau solicitate scutiri fiscale in calitate, sau uzurpatd. De in Banat : la 27 martie 1568, Selim de defterdarului Timisoarei s-a acordat scrierea defter a 30 de cnezi bei de sate", precum a 42 de 12 a aceluia$i sultan, la 30 iunie 1571, cere se contra unor ra- din Tara Româneascd, oamenii Doamnei, sotia fostului voievod al Române$ti Petru-Vodd", care, cazaua Bogonia"?), s-au sustras fiscului, pretextând ar fi dogangii, sahingii, musellemi sau de poduri13. a mai mult decât editorul unde era - numele Bogonia" a fost corect descifrat - identificarea ei tot Banat, deoarece sotia lui Petru (1559-1568) era Elena, lui Nicolae Cherepovici, banul de

Continuitatea institutiilor pre-otomane poate fi presupusd acest caz, practica de a cre$te dresa de pentru vândtoare e cunoscutd evul mediu sud-estul european, cel putin la bulgari, sârbi croati. secolului al XIV-lea, tributul pretins de $tefan Du$an de la Târ- Ivan Alexandru consta dintr-o de de vândtoare 12 La curtea sârbi, sportul mai pretuit era vândtoarea la potâr- nichi, prepelite, porumbei, rate sdlbatice, berze In socotelile Dubrovnik este regularitate o drept cheltuiala pentru (spese falconi sau spese astori), de-a lungul perioadei 1640-1753 Desigur,

Bistra Cvetkova, La fauconnerie dans les sancaks de Nicopol et de aux et Istanbul Universitesi Edebiyat Fakültesi Tarih Dergisi, vol. de omagiu pentru I. Hakki Uzuncarsili, Istanbul, 1979, 795-817. Cf. Gligor Elezovié, Sokolari sokolarstvo. istorije sokolarstva. manastira i Dolnie Gusterica, Skoplje, 1923. Dulanka Bojanic-Lukaé, Negotinska krajina u vreme Turske vladarine na osnova izvora iz XVI veka, Glasnik Etnografskog Muzeja u Beogradu, 31-32, 1968-1969, pp. 93-94. Datorez informatie multe altele (la care voi referi mai departe sub sigla Acta Mehmed) colegului Mustafa Ali Mehmed, care a avut de a-mi pune la dispozitie bogatul material al unor volume in curs de publicare din Documente tur- privind istoria 13 Acta I, p. 217. Localitatea Bogda, din veacul al XV-lea. 15 Giacomo di Pietro Luccari, Copioso ristretto degli annali di Rausa, Venezia, 1605,

16 C.J. Jiraek, La civilisation serbe au trad.Louis Eisenmann, Paris, 1920, p. 92. Istorijski arhiv, Dubrovnik, Detta, dosarele 12-18 pentru anii 1640-1682 dosarul 82 pentru 1782.

www.digibuc.ro 8 Andrei Pippidi 4 vândtoarea era o distractie a patricienilor seco- XVII-lea, cetatea avea obligatia de a trimite anual 12 regelui Spaniei, ceea ce reprezenta un omagiu simbolic, pentru a bundvointa Habsbur- gului de la Madrid, dar nu poateprivit ca un tribut Ar mai de ugat din veacul al XV-lea, Mediterana Orientald se cu deseori din muntii Hertegovinei sau din Creta, erau un dar obisnuit pentru stdpânitorii din insule, din Liban din Egipt mai târziu, 1620, o la Viena, era atasat viitorul domn al Moldovei Gaspar Gratiani, aduce girifalchi", de dresorii pentru a-i arhiducelui Maximilian, un cunoscdtor materie Problema este de a Poarta a cenit ca semn statutului de vasalitate, de câte ori a stabilit termenii contractului cu o populatie sau un toriu anexat. Trebuie seama de faptul desi Ragusa avea practica ritului, nici din documentele oficiale privire la haraciul datorat Portii de Republica nu mentioneazd Exista o obligatie, aceea de a trimite anual la Constantinopol o de banidaruri pentru marele (doganci ), ceea ce era cheltuielile vistieriei Românesti, dar aceasta un pesches, ca atâtea altele destinate dregdtorilor Compatriotul nostru de la Copenhaga, Eugen Lozovan, este de de adatoare Portii cu un de ca tribut, române au avut aceeasi obligatie de Ungaria angevind, vine de la ung. sólyom, etimologie care deschide drumul unei cercetdri care ar lua consideratie alte denumiri, de origine turanicd, probabil preluate de la cumani 22 Pentru a verifica aceastä in ar trebui medieval maghiar oferea sau primea sale internationale, asadar, acorda o valoare gestului de a o De exemplu, au fost studiate legdturile Ungariei cu Serbia lui Primul incoronat", dar acesta n-a in dar de la Andrei al II-lea decât cai Oare, conceptia gelui Ungariei, numai darea calului semnifica cererea protectiei ? contextul medieval românesc, s-a propus interpretarea acestei ofrande ca semn al militare a vasalului", ca expresie a dominium eminens", când Stahl, negând poate prea categoric asemenea speculatii, a con-

Dubrovnik in the and 15th Centuries, Norman, Oklahoma, 1972, p. 164. Les voyages de M. QuicletConstantinople par terre, Paris, 1664. B. Dubrovnik Raguse) le Levant au Moyen ParisLa Haye, 1961, p. 253, nr. 551 (in 1408, raguzan un din Creta, in 16 la Beirut); N. lorga, Notes extraits pour servirl'histoire des Croisades, VI, Bucarest, 1916, p. 62 (cdrmuirea a Cretei trimite consulului din Alexandria pentru emirul Egip- tului la 31 1511); ibid., p. 132, la 6 februarie 1526, doi (dui sacri... li sui cape- leti d'oro et cum sui zeti di cordele di seda cum quatro magiete d'arzento") sunt trimili din Creta begului de Rhodos, trimiteel covoare, piei de Cordovadoi ca schimb de bune procedee. Studii documente cu privire la istoria Bucure§ti, 1902, p. 176, scrisoare a lui Cesare Gallo, 1620. 22 N.H. Biegman, The Turco-Ragusan Relationship, The Hague-Paris, 1967. Radovan Samardzie, Borba Dubrovnika za opstanak velikog 1667 g., Beograd, 1960, p. 461462. 24 E. Lozovan, Rurik et Revue des études roumaines, XI-XII, 1969, p. 68, p. 32. Nikola Radojid, Pokloni ugarskog kralja II Prvovenanom, zbornik Matice Srpske, I, 1953.

www.digibuc.ro 5 Soimii 9 siderat caii numai drept echivalent al unei valori 26 Absenta nu o concluzie. Totu*i, chiar aceea*i vreme, la inceputul secolului al XIII-lea, la curtea Ungariei exista un comes venatorum" subordinea se aflau falconarii", o referire la ace*tia la caniferi", ingrijitorii de câini, apärând Bula de Aur din 1222 Prin urmare, nu Ungaria angevind, cu integrarea ei in traditia cinegeticd apuseand" 28, ci arpadian, cel putin sub domnia unui monarh de occidentalizat ca cruciatul Andrei al II-lea, ar fi putut refuze Nemanizilor un astfel de omagiu, dar revendice eventual de la români de care percepea venituri folosinte" Deoarece documentele nu ne spun nimic despre avem de ales a socoti drept un argument negativ sau a amâna rdspunsul. Pe de parte, foarte recent, o cercetare asupra tipologiei sim- bolice a recunoscut pe monede central-europene din XII-XIII. Efigia monarhului, tronând in majestate sau profil ecvestru, un pe umär sau, mai ades, pe pumn: Mieszko III in Borivoi in Cehia, mar- gravii de Brandenburg Albrecht II, Otto Otto V, regii Ungariei Bela fan Ladislau IV. Gestul alternând cu acela de a tine in indicä imediat privitorului drept detindtori ai supreme Cât prive*te primele exigente ale turcilor, scrisoarea lui Mehmed al care Petru Aron care a determinat inchinarea de la Vaslui nu cere 2 000 de galbeni 31. Nu ne intereseazd aici variatiile de numerar cu mai de valoare ale haraciului, ci mimai momentul când, pe bani, s-au 20/24 de 40 de cai (iepe frumoase"). Cantemir, care, de altfel, tributul anual bairam-pe*chewl, aceastä din vremea lui Bogdan al din inadvertentä, o sub domnia lui Petru Oricum, concomitent suma de 4 000 de galbeni, ce ne-ar readuce tot la primii ai secolului al XVI-lea Pentru epoca lui Petru avem o informatie greu de acceptat : Georg Reicherstorffer tributul Moldovei se includ 300 de din cei mai Cifra intrece verosimild. Exagerarea mai la o comparatie obligatia a Române*ti. Asupra cuantumului Portii la inceputul veacului al XVI-

26 H.H. Stahl, Controverse de Bucure$ti 1969, p. 124 187. 27 Otto Witting, Istoria dreptului de in Bucure0i, 1936, p. 8. E. Lozovan, 29 $erban Papacostea, in al XIII-lea, Bucure0i, 1993, p. 81. 30 Ryszard Kiersnowski, Symbol ptaka, in Imagines Potestalis, ed. Jacko Banaszkiewicz, rszawa, 1994, p. 110-116. 31 Hurmuzaki, 112, p. 670-671, nr. Franz Babinger, Cel al Moldovei sultan, in Alevandru Lapedatu, la implinirea de 60 de Bucuroti, 1936, p. 29-37. Vezi Papacostea, La Moldavie, tributaire de l'Empire ottoman en 1455-1456, Revue roumaine d'histoire, 13(1974) 3, p. 445-461; N. Grigora, Mol- dovei otoman, la domnia lui Mare, Revista de istorie, 28 (1975) 33-49. 32 In a ed. Gr. G. Tocilescu, Bucure0i, 1901, p. 22-23; idem, Istoria otoman, trad. losif I, Bucureti, 1876, p. 98-99, 273, n. 37, 275. M. Berza, Haraciul in sec. XV-XIX, Studii materiale de istorie II, 1957, p. 9, citind datele unui raport din 1503, reproduse de Ma- rino Sanudo. despre ed. Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca- Bulgaru Paul Cernovodeanu, Bucure0i, 1964, p. 199. De asemenea, tot aici, 500 de cai.

www.digibuc.ro Andrei 6 lea, dispunem de informatii sumare35, dar de la mijlocul aceluiasi secol märturia incontestabild a unor chitante turcesti. La 11 septembrie 1559, Sulei- man comunicä lui Mircea Ciobanul: Oamenii au predat la Pragul Fericirii le opt cai, precum cei patru pe care i-ai trimis acum, potrivit obiceiului legii" Sau, 1564 lui Petru cel i se primirea unui a opt cai potrivit vechiului obicei"37. anii urmätori, se statorniceste, forrnularul este de acelasi: intrucât, din trecut acum, Tara Româneascd se trimit la Fericirii Mele 20 de (;sahin). scrie Selim al lui Ale- xandru Mircea in 1572 157438. 1581 parte din obligatiile Românesti 1590, tot 20 de 30 de iepe desi, sporiri repetate, haraciul ajunge in preajma domniei lui Mihai Vitea- zul la nivelul mai Abia acum se pot acestor informatii date sigure pentru Moldova, ai domni trimiteau anual la in a doua a secolului al XVI- lea 70 de 20 cu prilejul aducerii haraciului(haraç 50 toamna Probabil in adunarea unui numär considerabil de românii pinau cäci destul de nu se in captivi- tate De aceea, uneori, se chiar din Transilvania. Domnul Ro- Radu i se adreseazd astfel cdpitanului Petky la 23 iulie 1606: Vine vremea ; deoarece tara se gäsesc foarte putini, are domnia ta, nu-i räu de unul pentru noi, ci domnia ta" 1640, vornicul de Câmpulung scrie Bistritei: ne dumitale de nesste am avudzit ai ne rugäm dumitale cu unde vei dumneata ne dumitale ne aducä, ni-e forte de Cerere repetatä stdruitor mai târziu: ne dumilo- voastre undeva doi cu bani sau aceste conditii, este explicabild instituirea unui impozit in a rui existentd se intrevede din documentele citate, precum a altuia, numit as-

M. Guboglu, Le tribut, payé par les Principautés Roumaines la Porte jusqu'au dé- but du d'aprés sources, turques, Revue islamiques, 1969, p. 49-80. Acta 3. Mircea Ciobanul, Ahmed cere 1552 (Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei 1, Bucuresti, 1930, p. 113). Acta 7, data de 4 muharrem 972 (12 august 1564). Pare a fi un du- blet al document, datat o zi mai târziu (5 muharrem 972, 13 august 1564), pe care 1-a editat N. Documente noi, in mare parte relative la Petru Viteazul, Bucuresti, 1898, p. 489 (55). de 1911, era fundat Petru Acta 1, 300 (21 martie 1572); ibid., V, II, 376 (23 aprilie 1573); ibid., V, II, 508 (18 mai Hurmuzaki, supl. pp. 57-58, 59-63; ibid., pp. 62, 67; IV3, pp. 111-113. Hamid Hadzibegie, u Osmanskoj Sarajevo, 1966, pp. 41 M. Berza, Haraciul, pp. 34-35, 44. 42 Mihai Culegere de tevte otomane, fasc. Bucuresti, 1974, p. 55, document de la mai 1590. Robert Ritter von Dombrowski, Ornitologia A. Veress, Documente, VII, Bucuresti, 1934, p. 294. Cf. ibid., p. 296, domnul tumeste la 28 pentru perechi de N. lorga, Docum2nte din Bistrifei, Bucuresti, 1899, p. 72. 46 Ibid., p. 75, probabil scrisoare din 1643.

www.digibuc.ro $oimii 11 pri de care era o a datoriei de a preda un cuib de cu privire la sistemul fiscal organizat pe cererii din partea Portii, izvoarele incep le cu oarecare precizie doar in secolul al lea. Alexandru consimte ierte satele lea de un cuibu de ce i-au fost scris vor umbla pentru 48, documentul, aluzie la anual al ne cum functionau socolarii" sau, cum le spune N. prinzdtorii de pentru turci" de interveMie a domniei, pentru a le impune chiar agentilor fiscali respecte imunitatea, sugereazd cu rigoare era perceputd obligatie. Constantin Brancoveanu atrage atentia unui de plai lase in pace pe ni§te ai mändstirii zesti-Muscel pentru ipentru ialte ale voastre" Pe de parte, din acelea§i documente se trimeteau la Constan- tinopol nurnai care, ca dimensiuni aptitudini, corespundeau exigentei: fie mari ca trece la nu fie niscare rnici"51. rezultatul acestui control de calitate e negativ, se despdgubirea In 1697, suma va fi pentru 8 ce nu i-au luat, tal 5 tal. 40"52. In 1698, 50 de pentru zece ce nu s-au luat"53. Pretul unei era deci 5 tot se ca o la Din de glementar, care probabil 20, ajung uneori numai 9 sau, ca in 1701, Cu aceeai ocazie, venit un muteferrika sau un ceau§, la plecare un : 520 de in 1694-1695, 550 in 1697- 1698, 560 1699 1701, iar in 1702 chiar 815 care scade in 1703 la 480 de Alte sume de bani se de samur demnitari otomani, çakirci basa sau doganci basa, pentru care plo-

Vezi C.C. Giurescu, romdnilor,II, 2, pp. 378 379, mai ales Corneliu Tamas, la cunoasterea obligatii feudale : cuibul de Comributii (Craio- va), I,1972, pp. 134-143. De vazut Nania,Istoria in Bucuresti, 1977. DRH, XXII, ed. Damaschin Mioc, Bucuresti, 1969, p. 626. Revista XV, 46, 1929, p. 187. Codrescu,Uricarul,IX, Iasi, 1887, pp. 153-154. Hommes et idées du Sud-Est .européen l'aube de moderne,Bucuresti-Paris, 1980, p. 348, n. 35, ammaisemnalat acest document, care are o interesanta a ciocoilor (cutine ciocoii de a mai face jaf saracilor", spune Bräncoveanu la 13 1693). Dinu C. Giurescu,Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin veanu,SMI'vI, V, 1962, pp. 461-462. Cf.ibid.,p. 453, in 1695 se platesc 35 chiar 60 de pentru care n-au fost acceptali. 52Condica de venituri cheltuieli a visteriei,ed. C. Aricescu, Bucuresti, 1877, p. 330. Ibidemp. 416. Tot asa, in 1699, pentru 12 60 de Cf.ibid.,p. 485, 565, 631, 669-670 (in 1702, nu s-au luat 12 Dinu Giurescu,art. cit.,p. 453, 45 la 9 oameni ce duc Library of the School for South-East European and African Studies, Londra, Paget Papers, bundle no. 56, ff. 9-9": dragomanul Domenico Timone raporteazd din Adrianopol, la 11 1701, despre primirea de sultan. informalie asemündtoare privind din Tara la englez Edward Browne, cu vizitei in septembrie 1669, la curtea sultanului, atunci la Larisa, cf. E. Browne, A brief Account of some travels in Servia, Bulgaria, Macedonia, Thessaly,etc.,London, 1673, p. 45, ap. Paul Cernovodeanu, viziunea englezi (a doua a secolului decenii ale celui de al in SMIM,VI, 1973, p. 125. 56Condico,pp. 45, 139, 330, 416, 485, 631, 669, 721.

www.digibuc.ro 12 Andrei Pippidi conul e acelasi ca datorat de Ragusa functionarilor respectivi Cel putin trei alte personaje de rang primesc in dar mostenitorul Hanatului Crimeii, deoarece 1696 se mentioneazd cât au costat darurile la omul lui Calga- sultan ce au venit pentru marele vizir in anul seraschierul de la Belgrad Traditia se chiar 1763, condica de socoteli a vistieriei, de Moldova, cheltuiala prilejuitä de vizita. unui : la un mârzac ci-au venit pentru al Mdr[iei] Nale] Hanului" Moldova - am pierdut-o putin din vedere din cauza pe care nile generos birocratia brâncoveneascd -a continuat indeplineascä obligatiile de desi nu pare fie la acela$i impozit pentru contribuabilii intr-adevär, acolo, tot 1763, vistieria adusi de la Câmpulung sau din muntii schimb, Tara Româneascd impozitul a fost perceput foarte ziu, chiar dupä miscarea lui Tudor Vladimirescu. 1793 -1796, domnesti sunt trimise de plai pentru colectarea Mihai C. Sutu nu uitä recomande: fie marifrumosi, ca trece la tie, sä nu fie niste mici" - deci, formularul este invariabil, din vremea lui Brâncoveanu pentru prinderea lipsesc , apuce pe oamenii care acolo, au fie pop, au au diacon, au slujitori, au martalogi, au domne$ti au boieresti, au dorobanti, au bârsani, ce va fi" Ceea ce ne imaginea chiar a unor fete bisericesti participând la marea de munte era, ca obligat predea trei pe an s-ar in total, Tara Româneascd avea de predat 15 La 28 decembrie 1827, i se raporteazd lui Grigore D. Ghica din vechime obiceiul este a se trimite pe tot anul de prin plaiurile ace$tia o de la Tarigrad, a cheltuiald ce se face de când gäse$te prin cuiburi aduc fac teslim aici Bucuresti, cisluiesce toate satele plaiului, ca o a ce este" conservatorismul caracte- ristice intotdeauna ca obiceiul darului anual de sä fi mas neschimbat chiar Mahmud al nu mai vâna Dar justificarea fusese oare numai de ordin practic ? Oricum, române, categorice ne credem s-a vânat vreme cresterea dresarea acestor nu se doar intentia de a le rezerva sultanului, hanului sau marelui vizir. Ajungem astfel la o serie de informatii, insuficient exploatate acum, o istorie a divertismentelor e departe de realizare.

Ibid.,pp. 330, 416; Dinu Giurescu,art. cit.,p. 453; R. Samardzie,op. p. 462. Condica,p. 151. Ibid.,p. 622: 300 o de samur atlas lui Mehmet aga, ciohodariul rului, care au venit trimitem vezirului". Ibid.,p. 680. N. Docwnente privitoare la familia C'allimachi, Bucuresti, 1903, pp. 113- -114. Ibid.,p. 127, se 5-10 lei localnicilor. Dar secumprd din Tara (ibid., p.121). V.A. Urechia,Istoria IV, p. 638. Alte asemenea documente se rom. 267 din Biblioteca Academiei ff. 319v-321v, pentru anii 1817-1818. seria 1786-1800, p. 115. Loc. cit., de la Mihai Sulu, 7 mai 1792. I. Cojocaru, privitoare la economia Trii 1800-1850, I

www.digibuc.ro $oimii 13

Ca aparitia darului de practica la clasa româneasci nu e de secolul al XVI-lea. Prime le date in acest sens ne constatarea in Transilvania vândtoarea era mai frecventd. Ele vin umple o a documentdrii inspectorului silvic brasovean Otto Witting, a lucrare am citat-o, unica in acest domeniu. Domnii boierii din Tara Româneascd adesea la prietenii ardeleni pentru a le furniza cele necesare vândtorii cu Un exemplu este scrisoarea lui Socol vornicul care un brawvean: rog pe domnia ta, poti, seti niste ca mi-i trimiti, eu... voi cu mult dar tale"67. Din socotelile Brasov Sibiu, N. lorga a extras, printre altele, multe referiri la atât de cerute la de Carpati. La 8 septembrie 1551, un Vasi românul ii duce lui Mircea Ciobanul daruri: pe pâini la Brasov, turte cu miere vin, sunt doi un an, la 22 decembrie, cetatea expediazd Tara un curier insotit de puratorul a doi crescuti vreme de un an pe cheltuiala orasului, cu Deoarece Radu destinatarul acestui nu s-a putut mentine pe tron, succesorului cel Bun, i se trimit dar in 1554 alti chiar de ori, pentru indupleca tariful vamal o in 1555 apoi in 1560, pilulele purgative cerute de Alexandru erau probabil tot pentru Câteva luni mai arziu, un emisar muntean, Stanciu Pora, se la Petru cu pe care i-a cumpdrat. Totodatä, se din Moldova cordele, glugi de piele pentru deschidem acum cronica lui Macarie, vom constata una dintre metaforele de autor se direct la acest sport. in stilul de imagini al episcopului moldovean, sultanul este comparat cu aripile mari care se repede asupra unei cu pene putine" Mai mult chiar, intre acuzatiile impotriva lui cea care ne atrage atentia este se cu prinderea Dar nu numai un domn desfrânat, ciunul evla- vios ca era cunoscut ca de vreme ce acestuia ii trimite un nobil doi care se aici foarte rar" Cât de apreciate erau asemenea daruri la curtea de la Suceava se vede dintr-o scrisoare a lui Vasile Lupu, cerând bistritenilor §oimi care se foarte mutt noastre Ceea ce, poate, sugereazd mai un divertisment no-

67 Gr. G. Tocilescu, 534 documente, p. 444. 68 Hurmuzaki, XI, p. 784. Ibid., pp. 786-787: misso Matheo, equite civitatis, ad Radul Waywodam cum uno famulo ducente Waywode falcones, expense Pro duobus chirotecis ad falcones, asp. 9. Bibalia curam habenti falconum per anni spacium, f. Ibid., p. 791, la 15 iuniela 26 august, causa aggravatorum teloniorum". 71 Ibid., p. 792, emisarul des acest drum, de ori 1552 tot de ori in 1553. 72 Ibid., p. 802, la 13 februarie 1560: cum [Christophoro] missae sunt pur- gatorie Alexandro Wayvoda per asp. 37 1/2". 78 Ibid., pp. 802, 813. din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 99; Petru esteel comparat cu o cu pene de aur" sau cu o (gresit tradus prin vultur alb", original hind kiknos), cf. pp. 88, 103 Pilda in lui Neagoe Basarab fiul Theodosie, ed. Florica Moisil, Gh. Dan Zamfirescu, Bucuresti, 1970, pp. 278-279, aparline aceluiasi fond stilistic uzual. A. Veress, op. cit., V, Bucuroti, 1933, p. 175, scrisoarea lui Pancratiu Sennyd, la 28 1598. N. Documente romdneyti din arhivele I, p. XCVIII, la iulie 1640.

www.digibuc.ro 14 Andrei Pippidi 10

biliar, 1671 o a lui Gheorghe Duca, ocroteascd proprie- Bistritei ale de agentilor fiscali, aduce precizarea branistile celor nu sunt permise pescuitulvândtoarea: e interzis se cerce" deci antrenamentul de dresaj Capitolul despre din Deseriptio Moldaviae nu cuprinde nimic despre dar fratele lui Dimitrie Cantemir, Antioh, e descris de un cronicar contemporan ca un ade- Nemrod : preumbldri la vânaturi cu ogari pururea de se cu cu la arcu trägea bine" E greu de spus cât a mai durat traditia aceasta: probabil ce s-a rdspândit utilizarea armelor de foc. caz, este de retinut Mihai Sutu, când le cerea de la pe trei orânduiti", pentru nevoile sale personale, mai vâna cu in 1792 Vesmintele largi lungi, orientale, nu-1 impiedicau pe domnul fanariot Sahara, ara- mai practicau vândtoare in 1837, la care Frornentin o de el la fata locului Existenta soimarilor, pe care o presupune divertismentul princiar, este bine Moldova, cât in Tara Româneascd. majoritatea cazuri- când apar mentionati, nu sunt simpli slujitori domnesti, ci personaje care, cum o situatia materialdcomportamentul social, participd la de curte. Acel capabil cumpere de la Petruchiopul la Popesti-Roman, 12 cai, de 24 000 de bani (aspri), pe care cai domnie mea i-am triimis trebuinta domniii mele, la Tarigrad, dinpreund cu birul", era bogat, fie favoarea i-a permis mijloace financiare considerabile, fie averea sa personald posibilitatea de a cheltui la nivelul unui boier, rang confirmat prin achizitia de mânt aceeasi perspectivd, fapte minore, ca vânzarea unei vii de Mihai soimariul din La limita dintre domesticitate se exista, la curtea domneascd, un 83, a sub- ordine erau mai multi locuind de din Tagoviste 84, ot 85 Acestia documente, ca martori, ceea ce aveau pozitia unor de conditie. Desi adesea doar ca din Ciohorani", Savin era 1669 soimariul mare", deci unul dintre boierii lui Gheorghe Duca, tot ce stim despre familia sa india un exemplu de ascensiune de la situatia de

documentelor moldovene,sti din Arhiva central a Statului, Bu- cure§ti, 1968, p. 438, nr. 2084. 78 N. Costin, Leatopiseful ferei Moldovei, ed. M. Kogälniceanu din 1872, p. 55. Vezi sus, n. 65. F.A. Chantilly. Condé. Notice des peintures, Paris, f. a., p. 480. DIR, XVI, A, III (1571-1590), Bucure§ti, 1951, p. 326. Vezi ibid., XVII A, I, pp. 61-62, 20 octombrie 1602, un Grigorie Lelea soimariu". 82 DRH, XXIII, de. D. Mioc, Bucuroti, 1969, p. 160, 23 aprilie 1630, dar via a fost cumpáratä de postelnicul din Säteni in zilele Radului voevod, feciorul Mihnii domnia ce dateazá tranzaclia din anii 1601-1602. In 1615, un zapislui Alexa din pe Drághici, feciorul (Arh. St. Buc., fond Biblio- teca Academiei, doc. MCDXCVII/6). DRH, XIX, H. Bucuroti, 1969, p. : Dumitru, mentionat document doar zilei Moldova anilor 1626-1628. 84 DRH, XXI, ed. D. Mioc, Bucure$ti, 1965, pp. 378, 408, 465, de trei ori an, 1627. DRH, XXII, ed. D. Mioc, BucureVi, 1969, pp. la 15 decembrie

www.digibuc.ro Soimii 15

la o functie de curte pe parcursul a trei generatii Ar mai de numele de sat, unul in tinutul Neamtului, pe apa Moldovei, altul Suceava 87, a mai vorbi de locul mitologic unde M. Sado- veanu plasat actiunea unui celebru roman istoric, pe in Orhei, roirea unei de vândtori. Intorcându-ne acum, un lung ocol, la problema care a prilejuit aceas- de informatii, nu putem evita intrebarea parte din tributul studiu de remarcabild dl. Matei a dat un prudent - este vorba de o obligatie sccundard, pare-se, un. foarte vechi obicei mongol" Atât Cantemir, cât autorul anonim al textului celi de pe care 1-am identificat ipotetic cu Neculai Costin 89, au subliniat caracterul de dar, de pesches", al cailor, dar al sumei de bani anual, ar fi fost un tribut ca, prin abuz, turcii o considere ca atare. Totusi, nici o intentie de a emite o teorie el direct implicat, Petru spune birul" era decât caii (deci decât Avându-se vedere faptul la origine, conditiile fixate de nu cuprindeau caii, se poate deduce numai obligatia financiard reprezintd tributul propriu-zis. cazul Mingreliei, principat din vestul Georgiei, aflat pe Mali Negre, din cauza lipsei de numerar, tributul revendicat de Imperiul otoman era de 60 000 de de in, dar, acelasi timp, Persiei i se trimiteau dar (in regalo") Numai acolo se constatá reciprocitatea darurilor, a presupune o egalitate flagrant contrazisd de relatiile reale dintre IranMingrelia. Exemplul totusi retinut, lumina sa una din acele, destul de frecvente, anomalii prin care se manifestd inadecvarea unei uzante juridice la logica faptelor. 1744, Pietro Busenello deosebirea state tributare, ca lia, Georgia Ragusa, state confederate (Crimeea, Tripoli, Tunis Alger) state supuse, Poarta le permite rdscumpere autonomia printr-un tribut, situatie pe care autorul venetian o recunoaste Egipt principatele Nu e o distinctie juridicd, ci una de practicd: de aceea, dreptului o vor in zadar consemndri oficiale. Numai in aceste

86 Gh. Ghibdriescu, Ispisoace, III, 2, pp. 80-81, citindu-i gresit numele, un mare boier, Savin Prdjescul. Era cu Roxanda, avea in satul din lui Cf. idem, Surete, pp. 59-60. Vezi Arh. St. Biblioteca Academiei, doc. CDXXI/31, 10 august 1669. Catalogul documentelor moldovenesti, III, pp. 56, 155, 513, sunt date suficiente pentru a-i cariera : vornicului (de Gheorghie al Nastasiei, nepot al vornicului Lupu diac (apoi de Roman), primeste in 1656 1/8 din satul Voruntdresti, era in in 1675. 87 Ibid., pp. 54, 310, 328, 350, etc. 88 problèmes concernant le de la domination ottomane dans les pays roumains, RESEE, X, 1, 1972, p. 74. Desi mongolii cunosteau vändtoarea (Fernand Baber, fondateur de rempire des Indes, Paris, 1930, pp. 101-102), n-am gäsit dovada ar fi fost chiar un simbol al comunicare din martie 1993 la Laboratorul de studii otomane al Facultälii de Istorie din Bucuresti. Cantemir, in proclamalia sa din 1711, recunoaste ca tribut quatuor aureorum, quadraginta equos, viginti quatuor falcones" (British Library ms. 37 358, f. 309). Vezi Andrei Pippidi, op. p. 207-212. Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, 412, 430. Carl Max Kortepeter, Otto Imperialism during the Reformation : Europe and the Caucasus, New York, 1972, p. exportul de din Abhazia Gligor Stanojevid, Vijesti o Turskoj (Pietro Busenello, Notizie turchesche), Sarajevo, 1960, pp. 75-82.

www.digibuc.ro 16 Andrei Pippidi 1 2 conditii se amenintarea, folositä de turci ca mijloc de presiune in repetate in locul voievozilor (voyvoda), vor fi numiti la conducerea emiri musulmani" Islam) 92 Soimii n-au fost in haraci - cumentele otomane nu comit niciodatd confuzie dar, find oferiti de la inceputul secolului al XVI-lea ca o suplimentard captatio benevolentiae, uzanta a devenit regulä. semnificatie simbolicd a darului cailor este admisibild, seama de faptul nomazii stepei, feudalii apuseni sau bizantino-slavi erau cu experienta isprävilor militare Atunci surprindem sensul, acesta este al unui raport de inferioritate, cum orientalii: de sultanul-padisah, de constiinta hegemoniei universale pe care ar trebui s-o exercite, ceilalti monarhi sunt delegatii de prietenie, in care subalternul e tratat ca fiu". Exact i se adreseazd Selim al lui Alexandru Mircea, domnul 1570, invitä participe la o campanie Italia Dar a fost totdeauna ? Aceasta era conceptia califilor, stäpanitorul din Bagdad trata regele francilor al longobarzilor Sultanii otomani au ajuns la o asemenea idee despre puterea numai spre perioadei dintre cucerirea Bizantuluicea a Egiptului se poate presupune la stabilirea relatiile lui Murad al II-lea sau Mehmed al II-lea cu domnii erau orizontale. faza la care se cronicile otomane din veacul al XV-lea, situatia este pentru anul 1436, i se atribuie lui Dracul un angajament ca vasal : Sunt gataduc de calul fericitului meu sultan" Pe de parte, domnul primeste dar de la sultan un cal, ocazia investirii sale, reciprocitate care o camaraderie" simbolicä. calul, cupa penele (surguciul au la turci mongoli o semnificatie speci- pe care unii comentatori au calificat-o drept de sacralitate Chiar exprimatä in termenii unei spirituale, prietenia" sultanul calitatea de insotitor al la räzboi la , a dar echivaleazd recunoasterea rangului de ai sultanu-

La august 1572, Selim al loan Cumplit, domnul Moldovei, la M.A. Mehmed, Documente turcegi privind istoria I, Bucuresti, 1976, p. 115. in care se trimiteau la Poartä - 1609, 1613 1785, trei date alese la - turcii revendicä numai sume de bani ca tribut Gemil, Rela(iile Poarta in documente turce,rti, 1601-1712, Bucuroti, 1984, pp. 134, 156; M.A. Mehmed, op. cit., II, Bucuresti 1983, p. 67). N. Ordinul lui Selim al II-lea Alexandru al ista istoricd, XI, 1925, pp. 153-155. Idem, Les de Charlemagne avec Haroun al-Rachid, d'aprés une étude américaine récente, RHSEE, X, 1933 pp. 6-11. Dupä cum a arätat o recentä comunicare la simpozionul Varna 1444", organizat de Institutul de Istorie din Poznan, unde dr. Dariusz Kolodziejczyk a examinat autenticitatea tratatului polono-otoman de la Szeged. M. Guboglu M.A. Mehmed, Cronici turcepi privind I, Bucuresti, 1966, passim. Ibid., pp. 87, 120. Jean-Paul Roux, Marie-Madeleine Mass& Quelques objets numineux des Turcs et des Mongols, Turcia, VII, 1975, 1976, 1977, XI, 1979. E poate locul Mihai Maxim Bucuresti, 1993) a cercetat cadrul juridic al relaliilor româno-otomane, desi nu din punctul nostru de vederecu concluzii diferite de ale noastre.

www.digibuc.ro 13 17 lui, ceea ce domnul putea considera ca un privilegiu, continuand de aceea repete un gest turcii vechea semnificatie. Cu privire la originea obiceiului de a nu putem reveni la presupunerea lui E. Lozovan, exprimatd ca o intuitie, dar argumentul numismatic furnizeazd un argument Monedele unguresti luate . discutie de R. Kiersnowski se in epoca 1235-1290, asadar seriei rege corespunde momentului legendar al desalecd- Din Transilvania, preajma regale, populatia era probabil datoare pentru monarhului padian ctitorii au adus ei practica cinegeticd i-au dat aici interpretarea ideologicd, mai in Moldova, care era acum, pentru voievodul de la Arges, cea mai convenabild.

loo Dl. Lukács (Facultatea de Istorie din Bucuresti) a avut colegiald de a ne semnala apropiere de Sânnicolau de Beius, unde arheologice au cunoscut unor ruine palatiale, se aflä satul regiune de veche vietuire romäneascä. existenta soimarilor transilvdnenisecui (solymárok). Acestia apartineau libertinilor, erau scutiti de serviciul militar, datori asigure curtii princiare transilvdnene dresati, spre a deservi cu Poarta Datoritä conditiilor geografice grele (zone de munte) unde cresteau aceste rdpitoare, numärul soimarilor transilväneni a registrele militare secuiesti din 1635, cifra nu päsea 19 capi de familie, cf. Kinga, Registrele militare secuiesti din secolul al XVII-lea de doctorat) (in ms.), Bucuresti, 1994, p. 45, adresez mele multumiri pentru semnalare. 2 - c. 1330

www.digibuc.ro www.digibuc.ro IANCU DE HUNEDOARA, GENOVEZII EXPANSIUNEA OTOMANÄ

EUGEN DENIZE

Este foarte bine cunoscut faptul politica promovatd de de Hunedoara, de anvergurd europeand prin complexitatea, prin aria ei de cuprindere, a avut aproape permanent in centrul ei lupta antiotomand. a avut un caracter defensiv, de a a Ungariei a popoarelor balcanice, dar in formele ei de manifestare a fost atât defensivd, ofensivd, intervalul 1442-1448. de Hunedoarafost ultirnul mare cavaler cruciat european care a incercat, reale de succes, nu numai revdrsarea pe continentul nostru, dar pe turci inapoi in Asia. nu a reusit obiectivele decât par- faptul s-a datorat transformdrilor care aveau in la nivel european, transformdri care marcau tranzitia la statul de tip modern disparitia idealurilor medievale de unitate in fata amenintdrilor venite din partea islamului. evolutie va face ca otoman peste decenii, in perioada rdzboaielor italiene, un factor deosebit de important al echilibrului politic general european. Desi printre precursorii acestei evolutii la de frunte s-au aflat statele italiene,tocmai dezvoltdrii precocecarele plaseze teresele economice politiceinainteacelor ideologice, de Hunedoara, mai multi aliatipentru lupta sa antio- nu a ezitat apeleze la ajutorul acestora Italia se aflau potentiali de mare pentru voievodul transilvan. este vorba de pontifical care, desi pierduse o parte din puterea mai ales din prestigiul continua reprezinte o importantd de a unor eventuale expeditii antiotomane o impor- de autoritate lumea mobilizeze, partial, energiile europene vederea organizdrii unor cruciade. al doilea lancu avea in vedere Venetia, cea mai importantd putere din Marea Mediterand, interese majore in bazinul ei oriental, Peninsula darin Marea unde poseda colonia Tana, la

Pentru lui lancu de Hunedoara cu Italia a se vedea, printre altele, Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con negli anni 1452-1453 (Documenti inediti preceduti da uno studio), in Revue des Sud Est-Européennes", tome XIII, no. 3, 1975, pp. 453-478 II, in ibidem, tome XIII, no. 4, 1975, pp. 559-594; Andreescu, Trois actes des de concérnant l'histoire de la Mer Noire au siécle, in ibidem, tome XXI, no. 1, 1984, pp. 46-50; Eugen Denize, lui de Hunedoara cu Alfo s al V-lea de Aragón antiotomand la al XV-lea, in Revista de istorie", tom 38, nr. 8, 1985, pp. 782-795 ; idem, de Hunedoara cu in vol. in istoria II, 1987, pp. 197-211; idem, Antal Lukács, lui lancu de Hunedoara cu Poggio Bracciolini, in ibidm, III, Ia5i, 1988, pp. 145156.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 19-29, 1996.

www.digibuc.ro 20 Denize

Donului in Marea de Azov. o avea regatul napolitan care, timpul lui Alfons V de Aragón (1442-1458), forma o uniune dinasticd Aragonul Catalonia manifestând pretentii de expansiune Medi- terana Peninsula Balcanicd, asupra Constantinopolului. In fine, nu puteau nici alte importante state italiene, ca Milano Floren- dar mai ales Genova. Milano erau puteri italiene de prim rang, importanta limitele ale Peninsulei fiind unanim recunoscutd Europa, Genova reprezenta pentru de Hunedoara un interes special din mai multe motive. Ea era a doua putere din Mediterana, Venetia. Domina mertul pontic unui puternic sistem de factorii de colonii in centrul se aflau Crimeeaorasul Caffa. Exista o traditie a legaurilor comerciale politice dintre Genova coloniile ei, UngariaTransilvania care, prin portul Chilia, concureze chiar elimine din Europa comertul venetian produse orientale2. Toti factori favorizau incercdrile de apropiere de Hunedoara, Genova coloniile ei din Marea Dar, timp, alti factori, de economicd, militard, au ca tentativele de colaborare in cadrul unui front comun antiotoman se in contratimp nu finalizarea pe care ambele o asteptauo doreau. Astfel, sensulcelor afirmate mai sus, mentiondm atitudinea genovezilor de lupta implicit, de de Hunedoara cursul anului 1444. Este bine cunoscutd campania cea pe care dul Transilvaniei a condus-o cu deosebit succes impotriva turcilor in dintre 1443 si 1444. Strdlucitele sale victorii au demonstrat lumii turcii pot fi au chiar posibilitatea scoaterii din Europa. Printre numeroasele solii venite la Buda, la inceputul lui 1444, adreseze felicitári lui regelui Ungariei, Vladislav I, s-a aflat cea genovezd3. Dar aceste feli- care presupuneau o pozitie antiotomand, nu au avut nici un fel de pozitive, ci dimpotrivd. Atunci cursul aceluiasi an, multe intense tratative, s-a ajuns la organizarea expeditiei antiotomane ce se va cheia cu dezastrul de la Varna (10 noiembrie 1444), genovezii nu numai nu au contribuit nimic la expeditie, dar au acordat un sprijin sultanului Murad II pentru ca acesta zdrobeascd armata de de Hunedoara Vladislav I. Negustorii marinarii genovezi informat per- pe marele vizir Halil-pasa despre flotei apusene care trebuia taie accesul turcilor prin strdmtori in Europa faciliteze, in acest succesul expeditiei terestre. Mai mult, ei s-au oferit la dispozitia sultanului flota pentru a-i trece armata din Asia Europa

Serban Papacostea, Kilia et la politique orientale de de Luxembourg, Re- vue Roumaine d'Histoire", tome XV, no. 3, 1976, 421-436. Intrarea in lui de Hunedoara in 1448, urmare a cedrii ei de catre Moldovei, Petru al 11- lea (Nicolae lorga, istorice Chiliei Albe, Bucure$ti, 1899, pp. 102-103) se inscrie,ident, pe linia acestei traditii. Cu toate acestea noi avand vedere contextul politicmilitar al epocii, Chilia avea pentru lancu mai mult o importantä strategica in politicii sale de oprire a expansiunii otomane. Avem in vedere, in primul rând, simultan in acest an de cdtre turci impotriva Chiliei a Constantinopolului (Matei Cazacu, Petre Nästurel, Une démonstration navale des turcs devant Constantinople et la bataille de (1448), Journal des savants", juillet-septembre 1978, p. 200). Aceasta nu importanta ei comerciald se diminuase. de Hunedoara. ed. a 2-a, Bucure$ti, 1968, p. 94. Ibidem, p. 105.

www.digibuc.ro 3 de Hunedoara 21

Desi este foarte posibil ca aceste actiuni fost rezultatul intereselor unor negustori patroni de nave particulari5, care nu au cerut acordul conducerii noveze, nu este mai putin ele exprimau Genovei cazul victorii a fortelor cruciate, principala beneficiara in zona Negre ar puteavechea ei Venetia. Genova se temea in 1444 mai mult de Ve- netia decât de turci nu a ezitat ajute decisiv pe acestia pentru a-i zdrobi pe crestini, pentru a armata fruntea se lancu de Hunedoara. deceniul care a urmat, 1453, atitudinea Genovei a rámas neschim- in problema luptei antiotomane. Factorii ei de conducere au refuzat cu obstinatie de participare, chiar pur teoreticd, la eventuate tate impotriva sultanului. Genovezii considerau pentru rnentine pozitiile din Marea Marea Egee, deosebit de importante pentru economia cea mai era o atitudine la nevoie, chiar de colaborare turcii, acei care deveneau treptat ai acestui geografic economic. Din ei au asistat cu pasivitate la toate lui de Hunedoara de a forma noi coalitii antiotomane, precum la marea expeditie din infrângerea de la Kossovopolje (18-20 octombrie) Constatdm, prin urmare, intreaga in care lancu de Hune- doara a dus o ofensivd, 1442 1448, Genova nu numai nu ajutat exceptie fäcând, poate, doar felicitdrile de inceputul anului 1444, dar a actionat, cu hotdrâre, sale, pentru a-i sprijini pe turci. atitudine are, evident, explicatiile sale, nu este rezultatul unei sau al unei politice de cu turcii impotriva statelor crestine. primul in 1453 Genova a crezut principala amenintare la adresa sale din zona venea din partea Venetiei nu a Imperiului otoman. Este firesc ne gândim rivalitatea novezo-venetiand avea deja o traditie in acest perimetru, flota vene- era, incontestabil, cea mai puternicd din Mediterand timp ce turcii se aflau abia la primii pasi in acest domeniu. al doilea rând, Genova, cu propriile ei forte nu mai era apere coloniile nici de Venetia nici de turci, dar nici nu era ca- apere propria ei Aceasta se prin faptul situatia economicd devine tot mai secolul XV. acest secol la Genova s-a instaurat un regim aristocratic, având la de interese dintre aristocratia cea cea veche, dar cu toate fectele democralieiAceasta a prcdus instabilitate instaurarea dominatiei francezd, permanentd ce a afectat situatia coloniilorAcestea treptat de sub controlul statului genovez sub controlul ce va duce la o intensi- ficare a coruptiei acmmistralii. Semnificativ acest sens este faptul in 1459, consulul Caffei se vedea obligat declare stare de faliment finan-

J. Paviot, Génes et les Turcs (1444, 1453 ) : sa défense contre les accusations d'une La 6toria dei Genovesi, vol. IX, Genova, 1989, pp. 129-137; Enrico Basso, Genonva : un impero sul mare, Cagliari, 1994, p. 81. S. Lopez, Storia delle colonie genovesi nel Mediterraneo, Bologna, 1938, pp. 383-3S4. Ibidem, pp.

www.digibuc.ro 22 Eugen Denize 4

tele publice de sub administratia sa, net anual de peste un milion de aspri Abia in 1453, atunci turcii au lansat atacul final asupra Constantino- polului, genovezii au reactionat, le in apere capitala bizantind. Din aceste momente de care nu a putut sä sprijine militar pe bizantini pe aliatii crestini, genovezi, venetieni catalani, a fost de Hunedoara. Capacitatea sa era mult mai trecut da- toritä infrangerilor suferite, interne, provocate mai ales de marea nobilime, obligau sä se limiteze, pe frontul antiotoman, numai la actiuni strict defensive legate de apdrarea Ungariei a Din aceste cauze, singurele actiuni intreprinse de el vederea apärärii Constantinopolului au fost doar cele diplomatice, care nu s-au soldat rezultat, la care s-a consolidarea armament a garnizoanei din ChiliaEvident, era mult prea putin, aproape nimic. Cu toate acestea, meritä sä mentiondm faptul la 3 mai 1453, ce asedia Constantinopolul, a ajuns zvonul de Hunedoara o expeditie terestrd10.Bineinteles, era doar un zvon ce nu s-a confirmat, dar care ne totusi turcii se temeau de o astfel de eventualitate. aceasta era situatia in privinta lui de Hunedoara, cu totul altfel se prezenta ea pentru genovezi. ce deceniul precedent i-au menajat chiar ajutat in momente de mare pe turci, genovezii s-au gäsit gray amenintati in interesele fundamentale tocmai de acestia. toate statele apusene, Genova era poate cea mai interesatá de soarta Constantinopolu- lui, coloniei pe care o avea aici prezentei masive rea Aceasta de ce genovezii au fäcut un ultim efort militar, pe mäsura de a capitala Ei au oferit cel mai nu- meros contingent de soldati sträini care a luptat pentru apärarea Constantinopo- lului, peste 700 de condusi de Giovanni Giustiniani Longo Dar, evident, nu au putut impiedica pe sultan orasul. Acest eveniment a avut o pentru Genova deoarece a marcat inceputul imperiului ei ponticegeean, imperiu ce va dispärea, cu exceptia insulei Chios 13, in 1475. Chiar in 1453, la numai zile de la intrarea turcilor in Constantinopol, la iunie, Pera capitula neconditionat fata sultanului. 1462, esecul suferit in fata lui Tepes, turcii au reusit cucereascd insula Mitilene (Lesbos), 1475, expeditii impotri-

Amedeo Vigna, Codice diplomaticodelle colonie tauro-liguri durante la signoria do di S. Giorgio MCCCCLIH-MCCCCLXXV tomo I,Genova, p. 910. ° Hurmuzaki, Documente, XV,1,p.38; Fr. Pall, ui de doara asupra Chilieiproblema Bizantului, in Studd. de istorie", tom 16, nr. 5, 1963, pp. 1 049-1 072; idem, Byzancela veille sa chute Janco de Hunedoara adi), in Byzantinoslavica", Praga, XXX, 1969, pp. 119-126. Es e vorba de Leonardo de Chios, arhiepiscop de Mitilene, soare papei Nicolae V (Agostino Pertusi, La caduta di Costantinopoli, vol. I, Le testi- moniaze dei contemporanei, Verona, 1976, LXXIX pp. 154-155). C. op. p. 180. 12 A. Pertusi, op. cit., I, pp. LXXXI 374, n. ; Ausilia Roccatagliata, Da Bisanzio a nel 1453, Miscellanea di storia italiana e mediterranea per Nino Lamboglia, Genova, 1978, p. 401. Pentru dominalia Chios, care va dura 1566, a se vedea Philip P. Argenti, The occupation of Chios by the genovese and administration of island (1346-1566), 3 vol., Cambridge, 1958.

www.digibuc.ro 5 de Hunedoara va Moldovei, ei cucereascd Caffai intregul sistem genovez de colonii din Marea Putem afirma cuceririi Constantinopolului de turci au fost de o deosebitá gravitate pentru Genova, care timp relativ scurt, toate posesiunile ei orientale, pentru de nedoara, care se putea atepta la o reluare pe mare a ofensivei otomane in zona mijlociii de jos. aici, credem se impune, totui, o parantezd cu pozitia Genovei. pentru de Hunedoara lucrurile erau in ceea confruntarea Imperiul otoman, pentru genovezi existau alte mai putin periculoase costisitoare. Astfel, dei principalele interese ale Genovei se aflau la Constantinopol, cartierul Pera, in Marea unde detinea numeroase colonii, dintre care cea mai importantd era Caffa, ea din secolul XIII, un proces de transfer masiv de interese din Marea Mediterana Orientald diterana Occidentaldi Peninsula Ibericd14. Din cauza acestei duble orientdri economice politice translatia comertului genovez din Orient spre Occident nu a fost nici nici catastrofald. Este vorba de o evolutie pe care evenimente decisive, cum ar ocuparea Constantinopolului a Caffei de care turci, nu au o precipite. Dar spre translatie, determinatd de faptul genovezii erau de caracterul precar al posesiunilor orientale, precum de necesitatea de a investi toate eforturilei a fost de alte cauze, mai in timp spatiu. Astfel, coloniile genoveze din Marea in special Caffa, au avut de suferit dato- actiunii chinez Yung-lo, care a pus pe Indochina §i-a trimis flotele la Aden Ormuz. Aceasta a favorizat comerciale maritime Extremul Orient Orientul detrimentul de cat, favorizate de expansiunea De asemenea, cele trei ale lui Tamerlan intreprinse impotriva Hoardei de Aur, 1387 1396, mai ales ultima, sunt distruse Astrahan, Sarai Tana, au distrus comertul oriental pe la nord de Marea Aceste campanii nu numai au oprit comertul cu Extremul Orient, dar, prin nimicirea statului au creat o de state care deveneau periculoase pentru coloniile genoveze Numai un stat mare puternic putea aprecieze existenta unor astfel de colonii. Un stat mic le cucereascd. acest fel din Marea a mai un

14 secolul XIII apare prima colonie la Sevilla (Charles Verlinden, Italia Influence in Iberian Colonisation, "The Hispanic American Historical Review", 1953, p. 199), 1277 prima pleacä spre i Anglia (R.S. Lopez, Majorcan and vese on the North Sea Route in the Thirteenth Century, Revue de philologie et d'his- 1951, pp. 28-43), iar in 1291 are expeditia genovezi Vivaldi, prima incercare, de explorare a Atlanticului spre sud, de-a lungul coastelor Africii (Pierre Chaunu, L'expansion européenne du XIIIe au XVe Paris, 1969, pp. 93-95). Pentru acest transfer de terese sau, poste, bine zis, dublä orientare a se vedea Geo Pistarino, Genova medievale tra Oriente e Occidente, in idem, La capitale Mediterraneo : Genova nel medioevo, Genova, 1993, pp. 71-104. 15 R.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi..., pp. 426-427. W. Le colonie commerciali degli italiani in Oriente nel Medio Evo, vol. II, Ve- nezia, 1868, pp. ; Albert Champdor, Tamerlan, Paris, 1942, pp. 109-115; B.D. A.I. Hoarda de Aurdecdderea ei, Bucurqti, 1953, pp. 317, 340-343. 17 R.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi..., pp. 430-431.

www.digibuc.ro 24 Eugen Denize

comert de anvergurd continente, bazat pe mirodenii metale pre- se transformd comert regional, cu produse locale: lemn, cereale, peste, vin mai ales sclavi18,acestia produsul comercial cel mai Nu putem omite nici faptul descoperirea minelor de alaun de la Tolfa, statele in 1462 a schimbat marilor transpor- turi genoveze din Mediterana. Capul de linie se de la Chios la aceste conditii, conducerea Genovei, frunte cu dogele di Cam- pofregoso, dat foarte repede seama nu mai poate face aproape nimic pentru Caffacelelalte colonii din Marea de aceea, la 15 noiembrie 1453, le-a predat San Giorgio schimbul unei sume de 5500 de lire genoveze actiune condamna la disparitie imperiul genovez din Marea deoarece capitalul privat nu avea forta apere fata expansiunii otomane, dar nu este mai putin nici genovez nu mai avea aceastá capacitate, fapt pentru care scape de niste cheltuieli devenite aproape inutile. Cu toate acestea teama provocatd la Genova de aderea Constantinopolu- lui a fost mare 23, la fel ca in intreaga ceea ce a obligat republica anumite actiuni diplomatice in vederea realizdrii eventuale coalitii antiotomane. Printre care erau foarte interesati de o astfel de posibilitate se de Hunedoara, deoarece el risca se din nou singur in fata unei mari ofensive otomane, cum se va de vernul genovez a fost care a luat initiativa directia unor puteri ca Franta, Anglia, Castilia Burgundia24, le-a descris tragicele evenimente din Orient le-a cerut zadar ajutorul, lancu de Hunedoara a fost schimb, care a preluat initiativa diplomaticd directia Genovei. Probabil la inceputul anului 1454 el s-a adresat Genovei propundndu-i o colaborare antiotomand25,dar scrisoarea lui nu s-a S-a punsul genovez, datat la 24 februarie 1454, din care despre soarea lui scrisoarea genovezii se favorabili ideii de

Malowist, Kaffa-kolonia na Krymie i problem wschodni w latach 1453-1475 (Caffa-colonie in Crimeea problema Orientului in anii 1453-1475), Warszawa, 1947, p. IV; Jacques Heers, au XVe siécle, Paris, 1971, p. 262; idem, Occi- dent au et Aspects économiques et sociaux, Paris, 1963, p. 143; Ossian de Negri, Storia di Genova, Milano, 1968, pp. 598-599. Ch. Verlinden, Les routes méditerranéennes, in Bulletin. Association Internationale d'Études du Sud-Est Européen", XII, no. 1, 1974, p. 33. Cornertul practicat de genovezii din Caffa se triunghi Tunisia-Alexandria-Caffa retur, dar a acestui era Caffa-Alexandria. Acest comert cu a constituit una cauzele de tensiune in relatiile moldo-genoveze, dar prabusirea lui 1475, anul cuceririi Caffei de turci, a devenit una din cauzele care au usurat cucerirea Egiptului de aceiasi turci, in 1517 (Idem, Le commerce en Mer Noire des debuts de l'épouque byzantine lendemain de la de l'Egypte par les ottomans (1517), Moscou, 1970, pp. 10-11). Jean Delumeau, L'alun de Rome, Paris, 1963, pp. 48-53. J. Heers, L'Occident au et p. 147. 22 A. Vigna, op. cit., I, pp. 32-43, doc. IV. Dovada o constituie succesul campaniei de vânzare a indulgentelor pentru Caffa" (indulgencie Caffae) din 1456 (J. Heers, La vente des Indulgences pour la Croisade,Genes et en Lunigiana, en 1456 Miscelanea storica ligure", Milano, 1963, p. 73; Andreescu, art. cit., p. 46). 24 Giustina Olgiati, I Genovesi in Oriente dopo la caduta di Costantinopoli, Studi Balcanici publicati in occasione VI Congresso internazionale dell'Association Internatio- nale d'Etudes Sud-Est Europeennes (AIESEE), 30 agosto-5 settembre 1989, Roma, 1989, p. 48. Andreescu, art. cit., p. 48

www.digibuc.ro 7 de Hunedoara 25 antiotomand, multumeau pentru propunere la continuarea militare, dar ei doresc coordoneze eforturile cu cele ale Suveranului Pontif 28 Era, practic, un refuz voalat de a se angaja direct imediat in lupta de Hunedoara aravut mare nevoie de un pozitiv, deoarece mimai peste câteva luni, in august, el vaatacat de o de Feriz bey, pe care o va la Krugevad, in Serbia Era evident autoritätile genoveze nu doreau mai ales, nu puteau angajeze cu turciide aceea sperau beneficieze de rezultatele militare ale unei coalitii antiotomane formate de alte puteri, dar acest lucru nu se va intâmpla. De fapt acesta a fost ultimul contact al lui de Hunedoara cu factorii de conducere ai Genovei, deoarece viitor partenerul de tratative va fi Banca San Giorgio, cea care preluase toate coloniile din Marea ce prive§te pozitia statelor riverane Negre situatia s-a aproape imediat cucerirea Constantinopolului. Chiar vara lui 1453 ele au fost somate se sultanului. Ultimatumul lui Mehmed II a fost respins atât de Moldova, cât de coloniile genoveze in frunte cu ffa. Coloniile genoveze interventia metropolei evolutia evenimentelor, timp ce Moldova se bizuia pe capacitatea sa de pe legdturile sale ateptând, probabil, anumite ajutoare din partea lui lancu de Hune- doara. Dar nirnic pozitiv nu s-a intâmplat. schimb, vara anului 1454, o de 56 de comandatd de Ternir Hodja, ce a atacat succes Cetatea a devastat coastele nordice ale Negre a impus, colaborare lui Hagi Ghirai, plata unui tribut anual de 3 000 de ducati pentru locuitorii Caffei din punct de vedere militar, demonstratie a avut, consecinte politice insemnate. borarea otomano-atard mai ales, atitudinea rezervatd a Poloniei, dar lipsa de reactie a Genovei, au Caffa, mai devreme, Moldova, ceva mai târziu 29, accepte plata tributului solicitat de sultan. schimb, ambele au primit câte un act de privilegii comercialeprivilegii care raporturi cu Imperiul otoman. Pentru Caffa aceasta era o situatie provizorie care nu altceva amâne final. Faptul cele nave trimise ajutoare de la Genova, 1454, nu au putut trece prin strâmtori au fost obligate se fugieze la Chios31, l-a determinat pe consulul Caffei, Demetrio Vivaldi, scrie San Giorgio cerându-i ajute colonia pe cale forte terestre. scrisoarea sa din 21 octombrie 1454 Vivaldi cerea protectorilor tri-

26 Ibidem, pp. 48-50. Documentul este publicat la p. 50. 27 C. Muresan, op. cit., p. 183. A. Vigna, op. cit., pp. 63-65, 102-112, doc. XXXIII 112-113, doc. XXXIV; M. Berza, La Mer Noirela du Moyen in Balcania", IV, 1941, p. 431; Alan Fis- her, The Crimean Tatars, Hoover Institution Press, Stanford, California, 1978, pp. 4-5. 29 Papacostea, La Moldavie état tributaire de l'Empire ottoman au XVe : le cadre international des rapports établis en 1455-1456, in Revue Roumaine d'Histoire", tome XIII, no. 3, 1974, pp. 445-461. 30 Idem, Caffa et la Moldavie facel'expansion ottomane (1453-1484 ) in Colocviul romdno-itatian Genovezii la Marea Neagrd secolele XV, Bucuresti, 27-28 martie 1975, Bucuresti, 1977, pp. 131-153; idem, Die politischen Voraussetzungen für die wirtschaftlichte Vorherrscahft des Osmanischen Reiches im Schwarzmeergebiet (1453-1484), Mtinchner Zeitschrift Balkankunde", 1, 1978, pp. 217-245. A. Vigna, op. cit., pp. 87-89, doc. XXII si pp. 94-95, doc. XXIX.

www.digibuc.ro 26 Denize 8 mitä cât mai repede ajutoare militare, deoarece era posibil ca vara urmdtoare otomanii declanseze o ofensivd. El mod special nu se va putea folosi calea va trebui cea teresträ. Pentru reusita actiunii el mai cerea se apeleze la regii Ungariei Poloniei, precum la de Hunedoara care ar fi putut furnizeze soldatii necesari orasului32. Se poate observa din scrisoare de Hunedoara, desi teoretic era unul din vasalii regelui Ungariei, Ladislau V Postumul, se bucura din partea genovezilor din Caffa de un tratament special, pus pe acela§i plan cu regii UngarieiPoloniei, ceea ce era o realitate avem vedere forta de care dispunea. de Hunedoara devenise in ultimii ani ai vietii sale o institutie sine, fortei sale economice militare primul rând, pe elementul românesc din Transilvania Banat. Din aceeasi scrisoare mai importanta legdturilor economice pe care Caffa le cu spatiul românesc prin porturile Chilia Cetatea Albd, primul, nu uitäm, aflat stdpânirea lui de Hunedoara. Vivaldi orasul era amenintat de foamete, deoarece recolta de cereale el nu se mai putea aproviziona de la Chilia Cetatea cum se de obicei". Desi nu avem dovezi sigure este totusi posibil ca protectorii Bäncii San Gior- gio fi dat curs, partial, cererilor consulului din Caffa. Astfel, la 20 februarie 1455 au fost trimisi la Caffa trei consuli care trebuiau urmeze succesiv unul altuia. Este vorba de Tommaso Domoculta, Antonio Lercari Dami- ano Leone Primii doi s-au pe nave, cu provizii, arme, munitii soldati multe peripetii, au ajuns la Caffa, la 23 Cel de-al treilea a plecat pe uscat, trecând prin Ungaria, Transilvania, Moldova Cetatea i ajungând la destinatie la 20 aprilie 36 Este foarte posibil ca Damiano Leone sáluat cu de Hunedoara dar, in lipsa documentelor, nu §tim ce s-a discutat, ce s-a oferit ce s-a cerut de care cele Sigur este faptul de Hunedoara nu dispunea de suficiente trupe pentru a sprijini pe cale coloniile genoveze din Marea dar nici ca San Giorgio nu era ri§te prea angajându-se sprijine deschis, fortele limitate pe care le avea, o actiune antiotomand. De asemenea, nu trebuie pierdem din vedere nici faptul statele crestine din zona Negre erau departe de a forma un bloc defensiv unitar fata pansiunii otomane. 1455 bizantin din Trapezunt a fäcut tot ce i-a stat pentru a obstructiona activitatea genovezilor din Marea an, prin cucerirea de moldoveni a castelului Lerici de la gurile

32 ...Insuper si impossibile esset vobis ut ita loquamur provisioncs scriptas ac ssem via maritima ad nos non posse transmittere, quod tarnen credere non possumus et si hoc contingeret.nobis spes multum decideret in po-sendo hanc civitatem a tot deffendere, saltem terrestri via possetis cogitare ad nos mittere auxilia que possibiha forent scribendo regi (sic!) et polonie (sic!) domino blancho n.) ut via ipsorum possemus quam- plures aptos habere pro hujus civitatis necessitatibus et defensione" (ibidem, I, pp. 114-115, doc. XXXVI). .. Insuper hoc anno in hijs partibus et presertim in territorio non fuit victualium, nec in maocastro (sic!) et licostomo (sic!), a quibus locis hec civi- tas solebat extrahere multa victualia..." p. 115). 0 asemändtoare se va re- peta 1455 pp. 368-369, doc. CLII). Ibidem, I, p. 170. Ibidem, I, pp. 175-176 328-329, doc. CXXXVI. Ibidem, I, p. 183. Ibidem, I, p. 192-193.

www.digibuc.ro de Hunedoara 27

Niprului 38, s-a accentuat starea de conflict dintre Moldova Caffa. Evident aceastä situatie nu putea incurajeze nici pe de Hunedoaranici pe protectorii San Giorgio se implice mai profund in oprirea expansiunii otomane din zona timp situatia devenea tot mai amenintkoare in directia lui de Hunedoara,mult mai putin in privinta coloniilor genoveze din Marea Totusi nici acestea nu puteau sta deoarece pregdtirile militare otomane se pe ceea ce a provocat o agitatie printre protec- Bäncii San Giorgio printre factorii de conducere ai Genovei. Solicitat, la 20 ianuarie 1456, de papa Calixt de Frederic participe la efortul comun de antiotomand, pentru alungarea turcilor din ceea ce devenise, recunoastem, o imposibilitate, dogele Pietro di Campofregoso s-a gräbit la 22 ianuarie, Genova, coloniilor sale orientale se afla deja in cu El Genova a va face continuare mari eforturi pentru colonii- din Marea unde a trimis va trimite soldati, arme munitii. De aceea adeziunea sa la cauza cruciadei nu mai poate discutie In aceiasi zi i-a papei, anuntându-1 curând va doi soli pentru a discuta problemele cruciadei41. De fapt, Genova nu mai avea deck o indirectd cu Caffacelelalte posesiuni din regiunea pontick deoarece directa devenise Banca San Giorgio. De aceea rdspunsurile dogelui nu erau altceva cât un refuz voalat la cererile de a participa la o eventuald antiotomand. Dar lucrul nu trebuie ne mire. Nici una puterile crestine interesate oarecare in oprirea expansiunii otomane in 1456 nu a nimic concret, poate exceptia adresdrii unor patetice celelalte, pentru a-1 ajuta pe de Hunedoara. Papa a fost refuzat, cum am de care genovezi, dar, la rândul nu putut ajuta nimic pe de Hunedoara la fel ca venetienii, care conditionau acordarea ajutor de realizarea unei largi coalitii crestine Frederic III a refuzat categoric intre in turcii 44, flota aragonezo-napolitand a lui Alfons V, comandatd de Pedro Urrea, atace pe turci, i-a atacat pe genovezi In ciuda acestei situatii din care nu se va putea Banca San Giorgio a protejeze coloniile din Marea apelând, indirect, la ajutorul lui de Hunedoara. Acest lucru demonstreazd faptul genovezii, foarte

38 Ibidem, I, pp. 186-189, 307-309 doc. CXXI; N. Acte fragmente, Bucuresti, 1897, pp. 32-36; N. Bänescu, Maurocastrum-Mo(n)castro. Cetatea Alba, Ana- lele Academiei Romane. MemoriileSectiuniiIstorice",s. t. XXII,1939-1940, pp. 177-178; Gh. I. Brätianu, La Mer Noire. Des originesla conquéte Monachii, 1969, p. 319. A. Vigna, op. cit.I, pp. 421, 511, doc. CXCII. pp. 421-423, 509-510, doc. CXC. Ibidem, I, pp. 423, 510-511, doc. CXCI. 42 Georgius Fejer, Genus, incunabula virtus Joannis Corvini de Hunyad, Regni Hunga- riae gubernatoris, Budae, 1844, pp. 219-221; Lino Gómez Canedo, Un al servicio de la Santa Don Juan de Carvajal cardenal de Sant'Angelo, legado en Alemania y Hun- (1399?-1469 ), Madrid, 1947, pp. 156-157. G.B. Picotti, La dieta di Mantova e la politica de 'Veneziani, Miscellanea di storia serie terza, tomo IV, Venezia, 1912, p. 45. C. Muresan, op. cit., pp. 184-185. Alan Ryder, The Policy of Alfonso the Magnanimous, in Atti della Academia Pontaniana", nuova serie, vol. XXVIII, 1979, pp. 12-14.

www.digibuc.ro 28 Denize

nesiguri posesiunile din zona aveau ei nevoie de ajutor, prin urmare, absolut incapabili sprijine cu ceva pe cel care un simbol al antiotomane. Lipsa de nu era deliberatd, ci era rezultatul direct al lipsei de capacitate Semnificative acest sens sunt câteva scrisori care ni s-au pästrat din Astfel, ianuarie 1456, protectorii San Giorgio au papei despre situatia foarte dificild, a Caffei. Eicereau lui III intervind pe de Hunedoara. pe toti principi crestini din pentru ca acestia permitä exportul de cereale in per- de asemenea, promulgarea statele a bulelor papale de indulgente pentru Caffa La rândul de Hunedoara, care apelase la toti posibilii aliati din Apus, a ceva ajutoaredin partea San Giorgio, zând pe interesul acesteia pentru regiunea Negre. La 3 martie 1456 protectorii San Giorgioscriau consulului Caffei, Tommaso Domoculta, rdspunzând scrisori a acestuia din 4 octombrie 1455, informându-1, printre altele, au primit o scrisoare din partea lui de Hunedoara, care acesta se oferea ajute coloniile genoveze din Marea trimitându-le provizii soldati aceeasi zi de 3 martie, protectorii San Giorgio rdspundeau lui de Hunedoara. Eimultumeau pentru intentia sa de a Caffa cereau aprovizioneze orasul, dar la cererea sa ca fie trimise nave tru actiuni pe rdspundeau negativ, la Caffa se o aproviziondrii impotriva turci Genovezii arfost bucurosi primeascd sprijin din partea lui dar ei, schimb, nu erau capabili ofere nimic concret. Probabil scrisoare i-a fost lui de Lamberto, curier trimis la Caffa de Banca San Giorgio la 6 martie, pe cale Acesta avea asupra lui o scrisoare An- tonio Sati, rezident genovez la Cluj, care trebuia introducd pe de Hunedoara cardinalul papal Ungaria, Juan de Concluzia care se desprinde din corespondentd nu poate fi una Aceea de Hunedoara nu a primit din partea genovezilor nici un de sprijin sau ajutor momentele foarte dificile care au precedat lia de la Belgrad. atitudinea Genovei, mai precis a San Giorgio, nu aproape cu nimic de aceea a papei, a Venetiei, a regatului aragonezo-napolitan sau a altor puteri crestine care doreau

A. Vigna, op. I, p. 425, 514-520, doc. CXCV. . . us vobis quod nuper ab illustrissimo domino Johanne Vayvoda Regni Hungarie capitaneo litteras accepimus, quibus benigne offert se paratum vobis prebere omnem subventionem tam victualium quam viorum que sibi possibilis sit". pp. 430-431, 536-541, doc. CCVIII ; N. istorice asupra Chiliei Albe, p. 119. Scrisoarea lui Iancu de Hunedoara din 4 decembrie 1455 (A. Vigna, op. cit., I, p. 534, doc. CCVII). ... Verum impressentiarum in Capha non est nisi unica tantum que a piratis turchis loca illa tuetur et subvenit inopis illius miserabilis populi, non intelligirnus quo pacto possimus, optaremus, petitioni celsitudinis vestre morem gerere. Et excellentiam vestram oramus ut nunc et omni tempore circumspiciat quid et quantum a nobis prestare posit, sibique persuadeat nos et nostra omnia esse et lare cupidissime rata in omnia concernentia decus et amplitudinem celsitudinis vestre". (A. Vigna, op. pp. 432, 534-536, doc. Ibidem, pp. 434, 550-551, doc. CCXIX. Ibidm, pp. 435, 551-552, doc. CCXX.

www.digibuc.ro 11 de Hunedoara siunea dar numai prin eforturile singulare ale lui de Hunedoara, contributia urmând afoarte limitatd, nu chiar inexistentd. Realitatea era puterile din Apus nu mai aveau nimic in comun idealurile ini- tiale de rivalitätile dintre ele, intensificate de procesul de trecere de la feudalism la lumea deveneau mult mai importante impotriva turcilor. Genova este un exemplu elocvent in acest sens. ciuda faptului pierdut importanta in arena internationald, ea a reusit foarte bine drumul spre modernitate bazându-se pe trei factori esentiali: modernizarea instrumentelor specifice economiei capitaliste, estomparea progresivd a statului in fata initiativei particulare pdstrarea unei importante flote in Medite- rana Occidentald. Semnificativd pentru capacitatea ei de adaptare la noile reali- täti este reusita transferdrii principalelor ei interese economice comerciale din Orient in Occident, din Marea in Peninsula ceea ce va asigura prosperitatea pentru aproximativ secole. situatie, genovezii au mizat, mai ales 1453, tot mai putin pe posesiunile orientale, fapt ce pozitia in relatiile cu de Hunedoara. acesta nu avea de ales, trebuind cu toate mijloacele disponibile expansionismului otoman, Genova nu numai putea mai multe solutii, dar s-a bit o A ales cea mai pentru ea, aceea a deplasdrii spre Occi- dent a abandondrii treptate a Orientului. Evident, aracceptat bucuroasd ajutor, din partea oricui, deci a lui de Hunedoara, acesta putea situatia Caffei a celorlalte colonii din Marea Dar se angajeze directcu toatá energia in lupta antiotomand era o optiune eliminatd din principiu din fel de calcule politice militare. Nimeni la Genova nu era dispus sprijine financiar o astfel de intreprindere care, contextul epocii, nu ar avut nici o de Aceasta foarte de ce tentativele lui de Hunedoara de apropiere de Genova, de Banca San Giorgio de coloniile ei din Marea nu s-au putut solda cu un succes. Dar pentru zilelor noastre esecul era previzibil poate explicat, pentru contemporani lucrurile nu erau de clare, de Hunedoara dator apeleze la oricine credea 1-ar putea ajuta ceva, dator la destinul pe care istoria i

www.digibuc.ro www.digibuc.ro AMBASADE ALE HABSBURGILOR IN IMPERIUL OTOMAN LUPTA PENTRU CUCERIREA TRANSILVANIEI (1547-1562)

ILEANA

Demersurile diplomatice ale Casei de Austria au avut cu anul 1526 directii distincte, in functie de prioriatile politice strategice ale celor doi frati ce-si gestionarea puterii Imperiul german, in Mile de Jos Spania. Impdratul Carol al V-lea a in unor bune raporturi cu Imperiul otoman, pentru angrenat lupta cu Franta pentru hege- rnonie Italia, se temea de posibilitatea unui atac otoman Mediterand, care pericliteze situatia sa Italia. Deci prioritard pentru Carol al V-lea era incercarea de a nu provoca riposta turcilor mentinerea Ferdinand de Austria, loctiitor al impäratului teritoriile germane, rege al Boemiei al Ungariei Vestice Mohács-1526), a provocat in o a sultanului Süleyman I, cerând cu obstinatie recu- din partea sultanului a de rege al Ungariei unificate sub trul Tocmai acesta era punctul nevralgic care a provocat o situatie tensio- Habsburgi Imperiul otoman, care a durat mai bine de un secol. leyman I a pe Zápolya in Ungariei de est a Transilvaniei aceste teritorii de dominatie oto- De aceea nici unul din demersurile diplomatice ale lui Ferdinand nu putut convinge recunoascd pe acesta rege al Ungariei". Din 1541 balanta echilibrului de forte pe cursul mijlociu al avea se incline mult in favoarea sultanului, prin constituirea eialetului Buda. niile lui Ferdinand nu se oprescdemersurile diplomatice devin tot mai sistente. Sub influenta lui, Carol al V-lea se doar la negocierea armistitiului, ce cuprindea mentinerea statu-quo-ului, secret Ferdinand de Austria pregdtiri pentru ocuparea a Transilvaniei. acest context incepea misiunea lui Gerard Veltwyck in 1546. Aceste vizau o pace generald, in care fie cuprinsi principii crestini. Initial, I, de semnatar al tratatului de pace de la Crépy (1544) cu Carol al V-lea, se angaja medieze la Constantinopol negocierile de pace pentru Habsburgi. Jean de Montluc baronul d'Aramon, ambasadorii francezi, nu contribuiau nimic la bunul mers al tratativelor, dimpotrivd ofereau spectacolul jalnic al concurentei pentru obtinerea favorurilor dregaorilor otomani. incheierea, propria abilitate, a armistitiului din 1545, continua negocieze demnitari otomani, care aveau instructiuni precise asculte propunerile de pace venite din Imperiul german, pentru se de o campanie. In acest timp marele vizir ginerele sultanului, Rustem-pasa, omul de

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 31-40, 1996.

www.digibuc.ro 32 2

incredere al sultanei Roxolana, manevra cu abilitate de palat, pentru a-1 discredita pe primul al lui Süleyman, sultanul Mustafaa-i aduce dizgra- Pentru ca unul din Roxolanei fie preferati la tron, Mustafa era acuzat de trädare de complot, cu Tahmasp, impotriva Pentru toate aceste motive sultanul dorea o libertate de actiune Orient. Misiunea lui din 1546-1547 era tot de ambasadorul regelui d'Aramon, ce sosea acum cu misiunea de a impiedica o pacificare a centrului Europeia Mediteranei. Cadourile impresionante aduse la Constantinopol, care sultanul primea un orologiu incrustat pietre carecostase pe Francisc suma fabuloasd de 15 000 de ducati 1, erau nite pe Süleyman atace din nou Ungaria. Mai de d'Aramon se prezenta generalul Wilhem von Rogendorf, 1541, care se transformase aprig dusman a lui Ferdinand, se jignit de litigiu pentru teritoriile sale patrimoniale. ciuda eforturilor de mesagerii lui Francisc I tratativele progresau, iar moartea lui tergiversa rnisiunea ambasadorilor francezi, ce asteptau instructiuni de la noul rege, al II-lea. Din nefericire, schimbarea suveranului i-a adus lui d'Aramon dizgratia, obligat la ca supus fidel al sultanului, 1553 sprijinul altor emisari din german, care se dau regularitate pentru a-i aduce noi instructiuni, reusea o mare realizare pentru Habsburgilor in otoman. Se incheia tratat bila- teral cele puteri. Acesta era redactat in exemplare, ratificat cele trei curtifixa pentru 5 ani conditiile tatea prelungirii sale 3. De la se stabilea la Constantinopol ambasador permanent al Imperiului german, persoana lui Giovanni Maria Mal- vezzi, ce avea desasoare misiunea diplomaticd intre 1547-1553. Continutul tratatului era departe de a fi o ceea ce era nut era normalizarea regularizarea relatiilor diplomatice intre cele puteri. Tratatul a fost ratificat la Ausgsburg de Carol al V-lea la 1 august 1547, de Ferdinand la 26 august, la Praga, de sultan la 14 octombrie 1547, la Constantinopol. Se prevedea mentinerea posesiunilor de moment; pentru toate teritoriile ce apartinuserd regelui loan - care se atunci in pânirea lui Ferdinand- acesta patea o de 30 000 ducati, anual, ca recunoastere a faptului ele apartineau de drept sultanului. Aceleasi prevederi erau cuprinse pentru posesiunile lui Carol nordul Africii. de sultan erau incluse ca semnatare alte state prietene", intre care figurau Franta

Etapa ce se deschidea in 1547 avea fie caracterizati printr-un mare dinamism al de situatie in Habsburgilor in cea sub Porti, dinamism dat, de in pri-

Le voyage de Monsieur d'Aramon ambassadeur pour roy en Levant escript par no- ble lzomme Jean Chesneau l'un des secretaires dudict seigneur ambasadeur (facsimil), Geneve, 1970, Studiu de Ch. Schefer, p. X-XIV. 2 Ibidem, p. XL-LI. Ernst Dieter Petrisch, Der Habsburgisch-Osmanische Friedensvertrag des Jahres 1547, in Mitteilungen des Institut für Österreichische Geschischtsforschung", 38, Bd., 1985, textul latin turc (tradus in limba la p. 68-80. Idem, Regesten des Osmanischen Dokumente im Stadtsarchiv, Bd. 1, 1480-1574, Wien, 1991, .51.

www.digibuc.ro 3 le ambasade ale Habsburgilor 33

rand de militare. Actiunile diplomatice, intrate din 1547 sfera relatiilor bilaterale normale" Imperiul german cel otoman, nu registreazä rezultatele spectaculoase. Având in vedere parte din perioada 1547-1562 Süleyman avea sä se campanii in Persia sunt de explicat succesele vremelnice ale armatelor imperiale Transilvania, faptul cä siunile diplomatice ale Habsburgilor desfäsurat activitatea la Constanti- nopol relativ netulburate. Ambasadori permanenti au fost in un italian, Giovanni Maria Malvezzi (1547-1553) un flamand Ogier Ghislain de Busbecq (1554- 1562). de acestia, atunci când imprejurärile au cerut-o, au o activitate membrii ambasadei extraordinare din 1553-1555, Antonio Veráncsics Záy, comandantul flotei dundrene, precum cret al lui Ferdinand, ce desfäsura 1556 activitatea in punctul cheie al colec- informatiilor Raguza, Mihail Cernovi de Macedonia". Evolutia situatiei politice in Imperiul otoman pe Ferdinand organizarea unor misiuni diplomatice permanente, care permitä sä fie informat la timp chiar din capitala sultanului acelasi timp, reprezinte in moment interesele, contracarând intrigile venetienilor sau francezilor. La 6/14 octombrie 1547 de la dädea de lui Ferdinand ambasadorilor säi, Yános Márya (Giovanni Maria Malvezzi) Yústo (Justus de Argento), s-a tratatul de pace ratificat aferent de asi- gurare al stare de acalmiefácea pe Ferdinand curajos. Sultanul afiându-se Persia, la granita austro-otomanä incepeau se inregistreze primele 30 septembrie 1548 12 februarie 1549, corespondenta beylerbeyului eialetului Buda, Kasim-pasa, a dragomanului Portii, Yunus-bey a vizirului Ibrahim-pasa cu emisarii lui Ferdinand cu domnii tärilor române aratä dese incálcäri de granitä din partea trupelor austriece, acestor actiuni indu-se Mircea Ciobanu La 2 mai 1548, Süleyman scria, din Alep, Ferdinand, aträgandu-i atentia este timpul mäsuripentru respectarea clauzelor Fratele George" - vicerege al Transilvanieitutore al lui loan Sigismund - din 1547 - mizând pe absenta sultanuluipe consolidarea Habsburgilor, victoriosi Imperiu asupra principilor protestanti, grupati Liga de la Schmalkalden" - incurajeze pe Ferdinand recupereze drepturile legitime". reginei Isabella, dar cu acordul unei pärti a nobilimi maghiare, tratative cu Ferdinand, care februarie 1548 era primit de Dieta Transilvaniei ca rege al Ungariei 8 Ferdinand, ingrijorat de o reactie a turcilor, evitä sä prevederile tratatului de pace din 1547. Urmeazä intre 1549-1551 o de tatondri, tratative actiuni militare, care fac din Coroana Sfântului din drepturile teritoriale aferente un ghem de interese ce se rapiditate intre fratele George", Fer- dinand regina Isabella.

Ibidem, p. 52. Ibidem, p. 54-56, docum. din 30 septembrie. 1548, 10 1548, 12 feb.1549. Ibidem, p. 56. Al. Hüber - Die Erwerbung durch Konig Ferdinand I. im Jahre 1551 und Bruder Georg Ende im Archiv für österreichisene Geschichte", Bd. 75, Wien, 1889, p. 489-491. 3-c. 1330

www.digibuc.ro 34 Cäzan

Prima a acestor a fost de efortul de a o convgine pe de necesitatea tratativelor Ferdinand. Putin receptivd la sfa- turile episcopului de Oradea, pe care considera despotic, Isabella era din ce in ce mai de Petru Petrovi, cdpitan al Lugoj care veghea asupra intereselor sale cu Prime le oratorii lui Ferdinand (Nikolaus von Sálm Támas Nadásdy) fratele George" se la 8 septembrie 1549 printr-un acord de principiu, perfectat la castelul lui Andrei Báthory, Nyirbátor. Acordul prevedea unificarea celor Ungarii Ferdinand amâna actiune 1550, când avea pe fratele Carol al V-lea, cadrul Dietei imperiale. Conflictul acut ce izbucnea cu ocazie avea definitiv pe cei doi frati in ceea ce privea problema prioritAtilor strategice ale avea la rezolvarea problemei succesiunii imperiale favoarea lui Fer- dinand (1556). Despre actiunile diplomaticeale viceregelui" Transilvaniei sultanul era perfect informat la sfârsitul anului 1549 de un raport trimis din Buda de beylerbeyul Kasim-pasa Cu .ocazie pasa de Buda sublinia, avertizat pe Ferdinand Transilvania apartine intregime sultanului de aceea fie nici un singur sat nuva fi cedat". Regina Isabella, fiinta atât de care nu a in ultimii ani ai vietii onorurile demnitatea - dublate de un permanent pericol - sau un trai comod, lipsit de griji, cerea in 1550 sprijin sultanului pentru a i se respecta drepturile. La lunii iulie 1550, venea Tran- silvania un emisar al sultanului care o asigura pe Isabella de tot sprijinul acestuia pe Petru Petrovi vegheze asupra tândrului print, din care sultanul vrea un principe La 8 septembrie 1550, dragomanul Portii, Yunus-bey, rdspundea reginei Isabella 1-a primit pe solul de aceasta (Joannes Salaty) porunceste, din partea sultanului, fratelui George" se Petru Petrovi, pe care 1-a numit guvernator al Episcopul de Oradea avea de ce se amenintat, el care adunase mâna sa toate demniatile de ale principatului (judecdtor al trezorier, latin, cancelarvicerege). aceeasi zi (8 septembrie) Petru Petrovi era informat de acordarea noii demnitäti14. Conflictul pentru detronarea sau lui Ioan-Sigismund se deschidea cei doi ambitiosi oameni politici. Evident sultanului, desi nu putea fi contestatd deschis de fratele George", a fost prin toate mijloacele.

Ibidem, p. 491-494, pentru tratativele duse de Ferdinand cu fratcle George" este semnificativä scrisoarea din 25 ianuarie 1549, trimisä de regele romanilor' lui dasdy care cuprinde instructiuni privind locul urde accska sä se precumimposibilitatea unor actiuni armate, dcoarcce ate le avca la dispozilie erau numeroase (Magyar Oszágos Lévéltar - E. 185, 11.249). Fbrentina de dintre Ferdinand de Austria Carol Quintul privind Transilvania, Analele Universitä¡ii Bucurc0i", nr. p. 16 urm. Informatia despre cearta celor doi fäcea inconjurul Europei, vehiculatä de ambasadorii lieni la Augsburg, Domenico Moresini Federico care la 4 octombrie 1550 informau pe doge despre lucrarile Dietci (Venetianische Depeschen. vol.II, Vicna.1892, p. 463-464). E. Di3ter Petrisch, Regesten..., p. 60. 12 A. Huber, op. cit., p. 494-495. E. Dbter Petrisch, op. cit., p. 65. Ibidem.

www.digibuc.ro 5 Prime le ambasade ale Habsburgilor (1) 35

Prima folositá a fost aceea a discreditdrii lui Petrovi in ochii principilor La 6 noiembrie 1550 Domenico Moresini, ambasadorul venetian la Viena,informa pe doge Petru Petrovié dintr-un bun crestin catolic a devenit nu numai luteran ci chiar aproape turc, pentru place foarte mult modul de obiceiurile turcilor era pe regelui loan cu asemenea obiceiuri si cuasemenea purtare...". Pentru doar el dorea grija principelui pentru a de concurenta fratelui George" chemase turcii - scria in continuare ambasadorul. Ostilitatea lui Petrovi de fratele George" de o eventu.ald a lui Ferdinand Transilvania era vara anului 1550 Petrovi ocupase Lugojul, Caransebesul fortificatiile de la Vint, predate chiar de coman- damentul garnizoanei Georg Hándray. Prin prezenta sa la Vint se afla in chiar posesiunilor episcopului de Oradea. fratelui George" a Cu o armata 24 de soldati episcopul de Orade9. ocupa Alba unde se afla regina ei, o silea pe se adreseze dirt turcilor, pe sultan conflict in Transilvania a fost oprit, iar frat le George" este demn de crederea. Lunile care septembfe-decembrie 1550, sunt marcate de tiurti contrare declaratiei de credintá sultanului. Trupele moldovene muntene - venite in ajutorul Isabelei - erau respinse dincolo de viceregele Transilvaniei oferea acest principat lui Ferdinand de Austria, timp ajutor militar chiar de la pärat. Asemenea actiuni nu puteau fi trecute vederea de sultan regele romanilor" se in ianuarie 1551, instructini sau la Constantinopol, Malvezzi, pentru ca acestaprezinte situatia din Transilvania. Ambasadorii venetieni la Augsburg, Frederico BadoerDomenico Moresini, notau la 10 februarie 1551 cá de la Constantinopol a fost trimis la Ferdinand un raguzan care sosise de o adusese informatii de la Malvezzi. Ambasado- rul Habsburgilor la Viena nemultumirile sultanului, legate de recup..rarea posesiunilor din Africa de fortificarea a cetätii de gra- Szólnok, precum de cooperarea a lui Ferdinand cu fratele George"16. Curierul pleca din nou spre Poartá o scrisoare adre- lui ce continea justificarea actiunilor lui Ferdinand la La 18 martie 1551 sultanul plimea copia limba a scrisorii regelui romanilor" care se disculpau astfelrecentele fortificatii de la Szólnok nu pot lezanici un fel clauzele tratatelor de pace pentru cetatea se interiorul granitelor imperiului nostru nicidecum cuprinsul prea puternicului otoman". Tot ce a el atunci a avut drept scop la chiar supusii musulmani din posesiunile sale nu au fost niciodatá schimb, teritoriile de de partea vin jafuri acte asupra cuitorilor tinututilor tinute de noi se abat tot de pagube... Nu este permis ca, in acest mod impotriva tratatului vostru, hoardele de calce tara provoace pagube". In final pedepsirea vinovatilor respectarea trade pace

vom Kaiserhofe (Dispacci di Germania) vol. Wien, 1889, p. 472-473. Ibidem, p. 5 7-538. Aaton C. Die Schreiben Süleymans des Prächtigen an Karl Ferdi- nand I II, Wien, 1983, doc. 14. p. 37-39 (text editat limba tradus in limba

www.digibuc.ro Ileana 6

acelasi timp, la Dioseg, Oradea, emisarul fratelui George", An- drei Báthory se cu trimisul lui Ferdinand generalul Castaldo (al nume conspirativ era Erasmus Teufel). Se luau in discutie trei probleme : 1. Retrocedarea posesiunilor paterne, din comitatul Zips, pentru Sigismund ; 2. Despágubirea pentru darul de primit de la Zápolya, ce din urmdtoarele posesiuni : Soimus, Lipova, Târnava, Mauth Kogice (Cassovia)episcopatul Oradea ; 3. Transilvania, Ferdinand urma o care incursiunile turcilor nilor Ambasadorilor plenipotentiari ailui Ferdinand Transilvania, Andrei Báthory Sigismund von Hersberstein, regina le rdspundea la 31 martie 1551, cá nu va ceda, regele romanilor" va fi obligat un rázboi cu turcii o din Pentru a pune conflictului ea se ta conciliantd, promitând fratelui George" poate exercite mai departe functia de episcop de Oradea, in schimb oferea lui Andrei Báthory demnitatea de trezorier de voievod al Transilvaniei. Tratativele aveau sá progreseze regina Isabella cerea garantii serioase pentru eventualitatea ar tara. Lui Sigismund urmau a i se pláti 120 000-150 000 de ducati, despdgubire pentru posesiunile paterne, a se asigura permanentd la curtea lui Ferdinand. Pentru darul de al Isabellei se fixa o compensatie de 100 000 de ducati eventualitatea aceasta nu ar vrea se Polonia, de ducatul Münsterberg- Frankenstein, precum plata uzufructului acestui ducat, de 40 000 de ducati. Regina era preocupatd de soarta lui Petrovi, pentru care cerea - pentru tot timpul vietii - respectarea drepturilor asupra posesiunilor acordate din bunurile Coroanei 19 Evident la asemenea cereri Ferdinand nu se iar fratele George" rezolvarea conflictului pe calea armelor. La 1 iunie intrau in Cluj trupele austriece (compuse de fapt din efective spaniole elvetiene) de Giovanni Battista Castaldo, napolitan de origine, numit de Ferdinand generalul locotenent" al fiului arhiducele Maximilian. La 4 Dieta transilvand jura supunere lui Ferdinand. situatie gina vdzându-se reIncepea,la 14 iunie, tratativele cu emisarul regelui romanilor", Castaldo. La solia reginei, rdspundea Tamás Nadásdy care aducea conditiile de pace ale lui Ferdinand : 1. loan Sigismund avea primeascá in pensatie pentru posesiunile paterne alte comitate orase, plus o pensie anualá de 30 000 ducati ; 2. Temporar sumele pentru intretinere aveau fie aduse de comitatul Kasau de orasele Munkács Huszt (in Slovacia) de veniturile rninelor de sare din Comitatele Bereg, Abáuy. La rândul ei, Isabella voia garantii pentru respectarea prin perfectarea unei aliante matrimoniale intre loan Sigismundarhiducesa Johanna, fiica lui Maximilian de numai 5 ani. Dcsi, la Ferdinand rdspundea abilitate arhiducesa nu era la la care dacá o asemenea o va face fericitá viitor", Isabellei de a vreo clauza convins regina tergiversa pentru a permite turcilor intre Transilvania, regele romanilor" ceda

A. Huber, op. cit., p. 500. p. 504-505. Ibidem, p. 507-508.

www.digibuc.ro 7 Prime le ambasade ale Habsburgilor (I)

vara anului 1551, când Ferdinand atât de aproape de a-si atinge scopul, ocuparea Transilvaniei, oamenii de incredere avea izbucneascd un latent, din invidie din mai vechi, care avea compromitd cele din actiunea Habsburgilor. Primul care se sceptic privinta fratelui George" era Nadásdy, care nu iertase episcopului predase turcilor pe lath, cumnatul in 1541 moartea acestuia in prizonierat (1550). Castaldo, fire impulsivd autoritard, se greu felul de a fi al care considera Transilvania propriul fief, pe care guverna cum dorea. De aceea, generalul lui Ferdinand vedea in toate actele fratelui George" o mai ales acesta dorea turcii raporturi bune, pentru a evita o expeditie de pedepsire. Peste toate acestea se Isabellei, ceacuza pe episcopul de Oradea vrea preia, in folosul propriu, coroana Ungariei. stare de lucruri este de Frederico Badoer, ambasador al Venetiei de data aceasta la Viena, când dogelui, la 22 octombrie 1551, situatia Ungaria este pentru aici domneste ura nemlii pe unguri de ungurii pe nemti de a fi provocatori; unii se reciproc de spaniolii la rân- dul spun tot ce poate fi mai de celelalte natiuni" Singura pentru aplanarea conflictelor ar mai fi putut veni de la plecarea a reginei Isabella din Transilvania. Aceasta era departe de a se la 15 iulie anunta plecarea, dar abia la 21 lui Castal- do coroana regatului august, celebra la Cluj logodna lui Sigismund arhiducesa Johanna, in din Transilvania, se stabilea temporar la Kasau (Kosie). De aici, de cu Ferdinand, avea se mute, 1552, in Polonia, la Piotrkov, sprijin, la fratele Sigismund August la pentru recuperarea roanei din Transilvania nu putea fi la Constantinopol. dorul lui Ferdinand, Giovanni Maria Malvezzi, era comunice Joan Sigismund a plecat din Transilvania doar pentru a Imperiul german logodna cu arhiducesa Johanna. Sultanul nu trebuia aceastä drept o alungare din ci doar ca pe o incercare a lui Ferdinand de a se apropia de principe, pe care-I va sprijini viata sa. acelasi timp se anunta regele romanilor" avea la timp tributul datorat de Transilvania. sultanul nu ar fi putut fi atât de usor mintit, acelasi Malvezzi explice incursiunea trupelor ale beylerbeyului de Buda, ce interveniserd in conflictul dintre fratele George", obligat pe Fer- dinand se amestece pentru nu dorea ca Transilvania fie intâmplarea" a ca Dieta ofere guvernarea pe care el a acceptat-o a prejudicia armistitiul sultanul, pentru toate posesiunile tratat au in care au fost 1547. Sultanul nu trebuie se considere lezat, pentru nu cucerise Transilvania cu sabia, iar Ferdinand avea dreptul la stdpânirea acestei prin tratatul de la Oradea din 1538, de defunctul rege.

21 Venetianische Depeschen..., p. A. Hubert, op. cit., p. 261. H. Uebersberger, Österreich und Russland den: Eende des 15. Jahrhundert, Wien Leipzig, 1906, p. 261. 24 A. Huber, op. cit., p. 515.

www.digibuc.ro 38 Ileana 8

Sarcina lui Malvezzi era de Sultanul furios pe ambasador pentru solul trebuie pedepsit pentru cuvintele trimise de panul Rdspunsul lui Süleyman era trirnis de marele dragoman al Portii, Ibrahim-bey, la 21 octombrie 1551. Scrisoareaera amenintdtoare. I se amintea luna martie ceruse respectarea armistitiului de trupele otomane, se justifica pentru Szólnok. Toate acestea ar fi fost cre- zute nu ar fi urmat actiunile ostile Portii. Acum ati trimis trupe in Transilvania, care este teritoriu tributar aveti slujba in acea Ambasadorul vostru numit a fost ne din partea nu s-a intreprins nimic impotriva tratatului de pace... Nu ati expediat tributul la timp, ba ati trimis trupele Transilvania. Acum aceas- a devenit au fost distruse anulate paceaarmistitiul existente intre noi si ambasadorul vostru numita fost prizonier. Din partea gran- noastre nu s-a nimic armistifiului. prietenia cu voi a fost aceasta a fost provocatd din partea Pragul nostru este deschis intotdeauna. Venirea solilor vostri care aduc pacea sau nu va sau Atka timp in cuvintele nu este nici o contradictie nu sunt persoana solului este intangibild"25. Continutul scrisorii este foarte important, pentru atrage atentia asupra unor ale otomane, de la care sultanii se fereau a se abate, tru aceasta le-ar fi adus discreditarea fata supusilor. Este rnentionat faptul armistitiul a fost doar vina lui Ferdinand sultanul nu a nimic Impotriva acestuia. sultanului angajat verbal, dar mai ales (ca in 1547), reprezenta o garantie a respectdrii ar fi dus la oprobiul inaltilor demnitari darla pedeapsa Este de ce sultanul se angaja scris rareori, iar de bundvoie un tratat (cum s-a 1484 Chilia Cetatea prevederile armistitiului in 1483 Matia De era net defavoarea lui Ferdinand, pentru perfidia acestuia plätind ambasadorul Malvezzi. de este clarificat un alt principiu diplomatic, acela al intangibilitätii Turcii ca mesagerii ocazio- permanenti respecte protocolul, nu jigneascd pe sul- tanmai ales Evident dintre toate cerintele cea din era imposibil de respectat, deoarece principala misiune a unor oratori era de a culege formatii de a adormi suspiciunile sultanului, cauza toate mijloacele. Cu ocazie, a trupelor imperiale Tranuilvania, minciuna descoperitd, Süleyman s-a o pedepseascd exemplar. Beylerbeyul Rumeliei, Mehmed Sokol lu, era trimis, cu beylerbeyul de Buda san- geacbeyul de Smedrevo, atace Transilvania. Trupele trimise de sultan, ce mau 000 de oameni, se aflau deja la Belgrad luna 1551. Abilitatea a fratelui George" ofensiva. Acesta la 10 septembrie tributul informa nu este de prezenta trupelor lui Ferdinand la Lipova pentru acestea erau posesiunile lui Petrovi, ce le predase imperialifor, el fugind din realitate o pe regina Isabella in exil). Mai el va alunga pe nemti", va neatinse regelui", care se la Kasau (Cassovia-Kosie) doar pentru a se 26

A. Schaendlinger,Die doc, nr. p. 41. 26 A. Huber, op. p. 519520.

www.digibuc.ro 9 Prime le ambasade ale Habsburgilor (I) 39

Din nefericire pentru fratele George" pentru Ferdinand trupele otomane nu au putt fi mult timp tinute in Cum chiar scrisoarea episcopului de Oradea indica fortdretele principale preluate de austrieci, Mehmed Sokollu se spre Bécse, Bécskerek, Cenad Arad. La 8 octombrie cea mai importantd fortificatie a zonei, Lipova 27, unde garnizoana de 7 000 de soldati condusi de An- drei Báthory, incercase sä o rezistentd Amenintdrile beylerbeyului de Buda, care scrisese fratelui George" o a doua mare formatá din 100 000 de akingii, 70 000 de trupe moldovene, avea loveascá Sibiul pentru a transforma tara pasalâc s-au vedit eficace. Episcopul de Oradea pe pentru a centrul Tran- silvaniei impotriva tdtarilor a românului din Moldova...a românului muntean" ce avea atace Brasovul La rândul Castaldo nu intreprindea nimic pentru a ajuta trupele imperiale maghiare din vestul Transilvaniei. Marchizul Sforza Palaviccini, in fie trimis spre Lipova Timisoara, pleca, cu Castaldo Nadásdy, elibereze" Transilvania, care nu fusese de fortdretei de la Lipova, Timisoara devenea un punct deosebit de vulnerabil. Cu toate acestea asediul inceput lanoiembrie era ridicat la 16 noiembrie, armistitiului pe 20 de zile perfectat cu abilitatea sa binecunoscutd de episcopul de Oradea Apropierea iernii a dus la retragerea trupelor otomane ce aveau la Timisoara in primdvara anului 1552, vingând abia la 27 o rezistentd a garnizoanei, de Stefan Losonczy. Mai vechile oamenii lui Ferdinand fratele George" aveau provoace o cu consecinte dintre cele mai nefaste pentru Banat Câmpia de Vest. Dorinta comandantilor trupelor lui Ferdinand de a nu läsa episcopului de Oradea cinstea" de a Sibiul Brasovul in cazul unui ipotetic atac a dus la abandonarea câtorva soldati curajosi la LipovaTimisoara, unde atacul otoman se producea in Tratativele din luna noiembrie au fost considerate de Castaldo drept ultima multe altele adunate de torul general) a fratelui George". La 28 noiembrie cerea incuviintarea lui Ferdinand actioneze pentru a pune viclesugurilor Desi nu primea nici un la 17 decembrie pedepseascd pe trd- de Sforza Palaviccini sosea la resedinta episcopului de la de Sus, unde pdtrundeau cu forta camera fratelui George", asasinându-l. acestui act de rdzbunare personald, unui conflict de bitii, aveau fie dezastruoase. primul rând, Ferdinand a fost obligat justi- fice actiunea lui Castaldo, fata papei, fratele George", investit din 1551 cu Malta ecleziasticd de cardinal. Presupusul act de nu scuza mai putin comportamentul sângeros al lui Castaldo, discreditând persoana lui Fer- dinand. Insuficienta trupelor imperiale din Transilvania aduceau alte neajunsuri. Pe incapacitatea de a tara, soldatii nepldtiti la timp erau o permanentd de tulburdri, jefuind tot ce le Acelasi comportament lipsit de discernâmânt a dus la o mare pierdere teritoriald, in vara anului 1552. Trupele otomane aflate la Lipova in toamna anului 1551 primiserd acordul fratelui George", conform armistitiului de 20 de zile, la 16 noiembrie, A. Decei, Istoria Imperiului otoman la 1656, Bucure5ti, 1978, p. 156. Venetianische Depeschen... p. 220. 29 A. Decei, op. cit., p. 196-197.

www.digibuc.ro 40 Cazan 10

päräseascd nestingherite Banatul. sä profite de aceastä intelegere, care elibera garnizoana Lipovei de trupele turcesti, unul dintre partizanii de moment al lui Ferdinand, Balassa, a comis un atac necugetat, mäceldrind mica de 1 000 de oameni, ce se aceastä inceputul anului 1552, trupele otomane reveneau aceastä trädare, asediind Timisoara. Asasinarea episcopului de Oradea a lipsit pe Ferdinand de un abil negociator, ce reusise vigilenta sultanului timp de aproape trei ani. Scrisorile lui Süleyman trimise din Adrianopol, februarie 1552, tuturor demnitarilor oraselor Transilvaniei, inclusiv regelui dat de sultan lui Sigismund) referire la moarte fratelui George", la trädarea lui Ferdi- nand la necesitatea ca acestia päräseascd pe Habsburgi, vor ca nu fie nimicitd"31. Timisoara era ca act de pedepsire pentru masacrarea lui Ulama-bey o lipsiti de munitii, apärätorii Timisoarei, condusi de Losonczy, capitulau. Actul de comis asupra lui Ulama-bey era acum la de sängeros. Din nefericire oameni complet nevinovati, a era aceea de a fi eroic cetatea. Garnizoanei i se promitea trecere, dar la 27 efective de ieniceri atacau unitatea de foamete a lui sonczy, masacrând-o. Se un episod al conflictului pentru Ungaria Transilvania cu instituirea unui eiayet otoman, pasalâcul de la Timisoara. Noua organizare a provinciei perrnitea o supraveghere strictä a centrului Transilvaniei, iar faptul trupele otomane nu au atacat intracarpaticd s-a datorat primul noi mari campanii in Persia, unde avea fie prezent insusi sultanul in anii 1553-1554.

31 A. Schaendlinger,Die Schreiben des Prächtigen an Vasallen, Beamte und Richter,Wien, 1986, doc. nr. 10-14, p. 21-18.

www.digibuc.ro CÂTEVA CONSIDERATII PRIVIND ECOUL DE LA CÀLUGÄRENI IN OCCIDENTUL EUROPEI (1595)

CRISTEA

La 400 de ani de la luptei de pe apa Neajlovului, putem constata o deosebire perceperea de a amploarea pe care vestea victoriei a avut-o In 1595 s-a vorbit de un succes care a apartinut (in fapt puterilor implicate in lupta antiotomand), dobândit de Sigismund Báthory prin intermediul generalilor motiv pentru care succesul a fost ulterior estompat de victoriile pe care principele Transilvaniei le-a obtinut in persoand" la Bucuresti despre se vorbeste aproape exclusiv in istoriografia româneascd2, ardeleansunt negate fel de merite biruintei este supradimensionatd raport cu restul Aceastä explicabild avem vedere deosebirea intre po- de informare ale istoricului (care are avantajul perspectivei globale asupra rdzboiului lung") cele ale contemporanilor evenimentului, impune analiza informatiilor care au stat la baza imaginii de la 1595. Se poate constata aceasta s-a format pe baza scrisorilor, care, apoi, sub forma tipdriturilor brosurilor au impânzit toate colturile continentu- neglijabil al acestora, precum faptul de multe ori, o

N. Istoria lui Mihai Viteazul, Bucure$ti, 1968, p. 175. C. Göllner, lui Mihai Viteazul in Apus, A.I.I.N., VIII, 1939-1942, 137 150, remarcarea faptului gravurile contemporane au contribuit mult la sporirea faimei lui Sigismund Báthory; idem. europeand a luptelor lui Mihai Viteazul in cadrul turcesti din al XVI-lea, Mihai Viteazul. Culegere de studii", coord. P. Cernovodeanu C. Rezachevici, Bucurqti, 1975, p. 30. 2 Printre exceptii, Al. Randa, Pro Republica Christiana Die Walachei in langen" kenkrieg der Katolischen Universalmächte (1593-1606 ), München, 1964; Caroline Finkel, The Administration of Warfare : Ottoman Military Campaigns in Hungary : 1593-1606, Wien, 1988, p. 13-14; J.P. Niederkorn, Die europäischen und der Lange Kaiser Rudolfs II [1593-1606), Wien, 1993, p. 12. Ar trebui se recunoascd faptul atât de mult hulitul tratat de la Alba lulia, interventia lui Sigismund Báthory in Tara Româneascd nu s-ar fi produsistoria lui Mihai Viteazul Cdlugäreni s-ar fi scris cu totul Probabil de implicarea principelui Transilvaniei in luptele de la Giurgiu. Dezastrul de la Giurgiu nu a antrenat consecinte spectaculoase, cf. Caro- line Finkel, op. cit., p. 14-15, care sesizeazä prin Moldovei din Liga turcii chiar in avantaj. In mod analog, otomanii nu au fost capabili in anul urmätor ateze victoria de la Mezökeresztes. C. Göllner, p. 124-129; idem, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte Neuer Zeitungen", Hermannstadt 1943, p. 13-17; Zdenek Simecek, Ottoman Ex- pansion in Czech Repons of the and the Beginning of the century in Ottoman Rule in Middle Europe and Balkans in the and centuries". Papers presented ad the joint Conference of the czechoslovak-yugoslav comitee, Praga, 1978, p. 258-259 nobilii cehi primeau tipärite la Venetia, Viena Praga.

Studiimateriale de istorie medie", vol. XIV, p. 41-48, 1996.

www.digibuc.ro Ovidiu Cristea 2

in Italia era in Franta, Spania sau german, ilustreazd interesul opiniei publice pentru confruntarea cu Imperiul otoman, nici un editor nu-si permitea publice a cont de gusturile publicului 6 acelasi timp, aceste publicatii ne permit surprindem de con- neconcordantele acestea. Vari- existente au fost de o multime de factori obiectivi sau subiectivi, precum: sursa de informatie, viteza de propagare a traseul urmat, nerile cu vesti provenite din alte surse, interese propagandistice neincrederea in domnii români asupra române Toate

J.F. Gilmont, L'imprimeriel'aube du XVI-e in La Reforme et le livre. L'Eu- rope de l'imprimé (1517-1570)", 1990, p. 25; in interesului de otomani J. Delumeau, Frica in Occident (sec. XIV-XVIII). cetate asediatä, Bucuresti, 1986, p. 117, constata intre 1480--1609 s-au tipärit limba de ori mai multe cärti despre turci despre America; cf. A. Pippidi, pays danubiens et Lepante, in idem, Ho- mmes et ideés du Sud-Est européenl'aube de l'âge moderne", Bucuresti-Paris, 1980, p. 32: 1561 de titluri Turcica" intre 1550-1600; C.Göllner,Turcica. Die Turcken- drucke des XVI I-III, Bucuresti-Baden Baden, 1968. Propaganda a incercat exploateze cât mai mult succcselecre5tinilor. Conform iezuitului Giacomo Uniensi, cel mai important succes al campaniei din 1595 era in tabara multi ad catholicam fidem convertuntur" (MVCE, 1, p. 125). De semnalat cererea lui Sigismund Báthory adresatä papei de a-i trimite episcopi pentru teritornle eliberate de sub turci A. Decei, Documente Vaticanului privind anul 1595, RA, 10, 1967, 1, doc. 63, p. 224: volendo che in essi (teritoriile cucerite) viva la religione catholica et l'autorità della sede Ap-ca Romana". Pentru relaliile lui Mihai zul cu papalitatea, studiul recent lui Andreescu, Viteazul Roma, RI, V, 1994, 1-2, p. 45-73. In instrucliunile lui Clement la VIII-lea Benedetto Mandina despre domnii mâni se spune li signori di questi stati sono stati sempre di fede inconstantissima et hanno sempre seguita la parte vittoriosa o piu potente"J.P. Niederkoin, op. cit., p. 45. transparedin certificatul de purtare" pe care Albert lui Mihai Vitea- zul in scrisoarea lui Sigismund Hurmuzaki, doc. CXV, p. 58 (text latin) doc. CLVI p. 99 (text german), MVCE, I, doc. 19, p. 114). Poate fi amintitä pe care la 8 septembrie 1595 papal Malaspina o Aldo- brandini : Et havendosi da altra parte aviso che quel Palatino (Mihai Viteazul) defende valorosamentepasso del Danubio,me non pare si debba dare molta fede a cio egli dice, massima considerata la inconstantia et poca fedelta di quelli genti (subl.n.) Cl. Isopescu Alcuni documenti inediti delle del cinquecento, Diplomatorium Italicum", 1925, doc. XXXVII, p. 422. Documentele fac confuzie intre Tara Moldova Cl. Iso- pescu, op. cit., doc. XXXIV, p. 419; A Decei, op. cit., doc. 61, p. 224; doc. 66, p. 226; doc. 71, p. 228 (in toate este numitä Tara Romäneasc ; doc. 78, p. ; doc. 88, p. 237- 238 (Tara Româneasca este Moldova) cf.P.P. Panaitescu, in Bucuresti, 1930, p. 143; E. Stânescu, teritoriului lumina externe. Valahiasensurile ei, in Studii. Revistä de istorie", 21, 1968, 6, p. - 1114; $t. Andreescu, Restitutio Daciae, I, Bucuresti, 1980, p. 100. Interesanta este, in acest sens, cu la acuzalia de uz de in lui Malaspina, Veniamin Ciobanu, La de veacuri. in contextul politicii poloneze la secolului al XVI-lea inceputul secolului al XVII-lea, Iasi, 1991, p. 129. papal poate fi insä disculpat de aceastä acuzatie. Terminologia era de Mihai Viteazul se intitula intr-o scrisoare Stanislaw Zolkiewski, castelan de Lvov, Ioannes Michael Dei gratia, haereditarius Palatinus Moldaviae n.)", Isopescu, op. cit., p. 429-430; MVCE, 1, p. 119. confuzii in domnilor români; $tefan an era privit ca domnito al Tarii Românesti Andreescu, La Pologne, la Moldavie et Sainte en 1596: nouvelle source, RRH, 1983, 3, p. 245). alte situalii, apropierea de nume da nastere la erori mai grave doc. blicat de A. op. cit., doc. 82, p. 233, unde Mihnea Turcitul apare drept Memel Bassa, uno Michele gia Vaivoda della Vallachia" ce putea usor provoca identificarea cu Viteazul.

www.digibuc.ro 3 Ecoul de la alugäreni 43 acestea de ce nu a existat o imagine standard a bätIliei de la ci un set de imagini care au accentuat anumite altele. Este motivul pentru care am considerat insuficiente afirmatiile comode conform Sigismund Báthory succesele lui Mihai Acest lucru nu s-ar fi putut realiza complicitatea contemporanilor, fapt recunoscut de cele Maximilian in 1598: Alteta Sa a simtit toate privintele sinceritatea, vite- jia credinta /lui Mihai Viteazul/ fatä de Maiestatea sa imperiald a gäsit in actiunile trecute multe au fost puse pe transilväneanului /Sigismund Báthory, care realitate au de el,

TRASEELE VITEZA Principalele centre de iradiere a informatiilor despre Cdlugäreni s-au stituit in Transilvania, unde curtea de la Alba afiltrat toate informatiile venite din Tara de la Constantinopol, de unde ambasadorii tini trirniteau regulat rapoarte asupra evolutiei evenimentelor. Pe filiera informatiile au fost transmise Viena, Pra- ga, Venetia Roma, de unde au fost propagate mai departe Paris sau Ma- drid. Aceste trasee se intersectau cu altele mai scurte care conectau, de exemplu, Viena cu Graz, Bratislava, Györ, Komarom12, Praga cu Lvov, Cracovia cu slovace, pe vechiul drum ce trecea prin Trnovo, Brno, Uherske diste Hodonin Din capitala lui Rudolf erau retransmise care Dresda14, Augsburg (important releu in spatiul german)15 sau Nürnberg, centru important al avvisi-urilor pentru Europa Balcani, Constantinopolul17 concentra pe care apoi le redistribuia Ragusa, Venetia, Roma incercarea de a scurta distanta in timp, Venetia a urmärit creeze o cale concurentd, prin Pristina-Novoselo-Zlatita- Cattaro, la vechiul drum prin Filipopol acestei

V., de ex., a lui Olteanu, Les Pays Roumainsl'époque de Michel le Brave Union de 1600), Bucuresti, 1975, p. 95. Hurmuzaki, XII, p. 393-394; MVCE, I, p. 211 212. 12 Zd. Simecek, op. cit., p. 261 262. Ibidem, p. 262. Ibidem, p. 265. Ibidem, p. 254; autorul in prima a secolului XVI, Viena nu erau inca perfect integrate circuitului european. la aceste orase a unor circulatia informatiei se fhcea intr-un cadru strict regional. C. Faima, p. 128, Nürnberg, considerat Venetia Germanici" in distribuirii idem, Michael der Tapfere, p. 16. 17 Pentru a drumurilor in Balcani, Vasilka Thpkova La transition entre l'Antiquité et l'époque ottomane : routes terrestres au Moyen Age, in Is- tanbulla jonction des cultures balkaniques, mediterranéennes, slaves et orientales aux XVI-e - XIX-e Actes du Col. Int. AIESEE, Istanbul, 15/20 oct.1973,Bucarest, 1977, p. 143-149. privinta rolului capitalei Imperiului otoman, in sud-estul Europei, A. Pippidi, Centre et périphérie dans le sud-est de a l'époque medievak et premoderne, RESEE, XXXI, 19, 1993, 3-4, p. 263279, in special p. 265-266 pentru problema drumurilor. Pentru compararea cu ecourile altui eveniment important, R. Mantran, L'echo de la bataille de Constantinople, Mediterraneo nella seconda 500 alla luce di Lepanto", a cura di Gino Benzoni, Firenze, 1974, p. 243-256. 18 K. Treptow, Distance and Communications in Southeastern Europe 15931612, idem, From Zalmoxis to Jan Palach. Studies in East European History", N. York,1993, p. 7778 (publ. in East European Quarterly", 24, 1990, 4, p. 475482). a irebuit la noua cale acesteia.

www.digibuc.ro 44 Ovidiu 4-

afirmatia Fernand Braudel conform lupta impotriva distan- este o de prevedere, dar de de noroc Din acest motiv, viteza a depins mai putin de mai de starea drumurilor, calitatea curierilor Viteza cu care s-a aflatOccident de succesul de la se mediile calculate de Fernand BraudelJean Delumeau pentru secolul al Scrisorile trimise de Albert din pe 24 august22 de Mihai Viteazul (probabil la aceeasi 23au ajuns pe 28 august in principelui Transilvaniei, de la Doi nobili au dus mai departe, spre arhiducelui Maximilian de la Rochnosch" (Rockanos), unde a ajuns la 5 septembrie. De aici, vestea victoriei s-a in Peninsula sub forma avvis la Praga a ajuns pe 19 septembrie, la care consilierul Rumpff o comunica ambasadorului Tommaso Contarini Au existat stiri mai rapide al traseu este practic imposibil de La 4 septembrie Guillen de San Clemente, ambasadorul Spaniei la curtea din Praga, gelui Filip al II-lea despre o a turcilor in Tara pe care o punea sub semnul intrebarii dubii care persistau, opt zile mai printre lui Rudolf al II-lea, din cauza care a ajuns din partea lui Sigismund a contribuit probabil la sporirea confuziei la deformarea a ceea ce F. Mediteranalurnea epoca lui al II-lea, II, 1985, p. 219. Mult timp au circulat legende privitoare la care courtiers du Grand-Seigneur, font d'extrérnes diligences". Pentru corectarea acestui punct de vedere recent R.G. Les valaques des Montaigne, les avatars d'un RRH, XXXIV, 1995, 1-2, p. 207-211. F. Braudel, op. p. 226 care a preluat calculele facute de Pierre ; Delu- meau, Rome aux XVIe 18. Hurmuzaki, XII, doc. CXV/p. 57-58 doc. CLVI, p. 9899 MVCE, I, doc. 19, p. 112-114. Scrisoarea nu s-a dar la ea face aluzie Alfonso Visconti atunci vorbeste despre vestile pe care Sigismund primit 28 august dal suo ch'e in Vallachia et da quel vaivoda" (scrisoare catre Gianbattista Genga din 28 august in MVCE, 5, Bucuresti, 1990, doc. 23, 63 ; o var. in Hurmuzaki XII, doc. CLIX p. 101). Tot la mai multe scrisori (trimise de Mihai Vitea2ul), dar mai pulin se Tommaso Contarini care spune Sigismund Báthory a primit vesteaictol iei darn suoi capitani che si trovorono a quella giornata" (Hurmuzaki 111 2, CLIV, p. 133; MVCE, doc. 26, p. 71). V. mai sus scrisoarea citata a lui Alfonso Visconti (nota 23). Ciordnescu, Documente privitoare la istoria romänilor culese din din Si mancas, Bucuresti, 1940, doc. CCLVIII, 118; A. Decei, op. doc. 56, p. 221. Hurmuzaki 2, doc. CLIV, p. 132-133; MVCE, 5, doc. 26, p. 70-71. 27 Göllner, Faima, doc. p. 206-207 ; idem, Michael der Tapfere, 114-115. Al. Ciordnescu, op. doc. CCLVI, p. : La gente Transilvano tuvo una gru essa escaramusa en Balaquia, con perdido de los Turcos. Ellos la esageran tanto, que yo tam- bien como demás, por relacion destos ministri escrivi que era roto Sinam y todo su mas no fué assi, porque dizen que se ha rehecho y esta otra uez en Balaquia, con más de 60 mill hombres aunque depersona de Sinam, que se dixo que ero muerto, no se sabe". Ibidem, doc. CCLIX, p. 118-119: y en esta mesma duda estan los ministros del Emperador, par la diversidad y variedad de los avisos". Guillen de San Clemente face trimitere la pasaje din scrisoarea lui Sigismund Báthory Rudolf al in raportul din 19 septembrie 1595 catre regele al 11-lea (Al. Cioranescu, op. doc. p. 120); totusi la aceeasi datatot la Praga, Tammaso Cantarini nu ajunsese curierul trimis direct de principe, et per questa causa. pare non s'habbia cantato ancora in chiesa l'inno per ringratiare il Sig Dio della vittoria..." (Hurmuzaki, 2, doc. CLIV, p. 132-133).

www.digibuc.ro Ecoul de la 45

de multe ori in urma unor interpretdri personale a 31, aduse nu numai dar pe cale de negustori, soldati, spioni 32. La Constantinopol vestea lui Sinan pasa ajunsese la 7 septembrie, la care Edward Barton raportul care Thomas Heneage Ambasadorul venetian Marco Venier comunica despre scrisoarea doge din5 septembrie francezul De Breves fácea acelasi lucru raportul regele Henric al 17 septembrie Impactul acestora a fost destul de redus. Poate nu din cauza propagandei lui Sigismund Báthory, adevdrului conform , o diferentd fundamentald aur informatie; valoarea unei informatii nu e durabild. Trebuie deci folositä mai Principiul se in cazul de sä confirme cunoscute deja in Occident, rapoartele con- stantinopolitane nu au mai reprezentat interes, chiar pentru istoricul de azi, ele au o mai mare acuratete.

EVOLUTII DE CONTINUT Evaluarea modificdrilor de continut ale ar impune identificarea tuturor surselor primare de informatie. Or, tocmai acest lucru este imposibil de cut unele s-au pierdut iar altele au circulat in doar pe cale motiv pentru care nu mai pot fi reconstituite. Din singura posibilitate comparatia scrisorile schimbate intre cancelariile europene, tipdriturile relataile lui Albert Király Mihai Viteazul Este de retinut acestia s-au bazat redactarea rapoartelor nu numai pe observatiile proprii, ci pe informatii obtinute de la prizonierii turci, care le permiteau starea de spirit din

De exemplu, pentru a zvonul Sinan pasa a murit, existau voci care fiul marelui vizir a fost väzut la Buda un certo segno d'una banda pendente" in semn de doliu! (raportul lui Tommaso Contarini doge din 26 septembie 1595 Hur- muzaki 2, doc. CLVII, p. 134-135; MVCE, 5, doc. 29, p. 76-79. C. Göllner,Faima,p. 126; Zd. Simecek,op. cit.,p. 256. E.D. Tappe,Documents concerning Rumanian history,London, 1964, MVCE, I, doc. 20, p. 114-118. Pentru activitatea lui Edward Barton, Paul Cernovodeanu,An English Diplomat at : Edward Barton's Attendance of Ottoman Campaign in Central Europe RRH, 28, 1989, 4, p. 429-449. Hurmuzaki 1, doc. 1, p. parte a rapoartelor bailului venetian laCon- stantinopol au fost publicate de N. Adaos la relatiile Marco Venier cu privire la campania din 1595 a Domnilor A.I.I.N., IV, 1926-1927, p. 127-134. Hurmuzaki, supl. 1, vol. 1, doc. CLXXV; Georges Boisnard,Temoignages çais sur Michel le BraveDans la correspondence diplomatique Henri IV),in RRH, XXIV, 1985, 1-2, p. 137-146. 36 Jean Noel Kapferer,Zvonurile,Bucuresti, 1993, p. 40. Cazul scrisorii lui Mihai Viteazul Sigismund Báthory,supra nota 23. 38 Relatarea ambasadorului polon Radislao nu a avut practic ecou Cl. Isopescu, cit., doc. XLIV, p. 430-431 ; MVCE, 4, doc. 39, p. 72-73). precizeazä, atunci oferä o serie de detalii asupra pierderilor turcilor, acestea le de la un prizonier, fost comandant de artikrie oastealui Sinan. informalii primite de la prizonieri face aluzie Mihai Viteazul scrisoarea Stanislaw Zolkicwski. Compararea relatärilor lui Mihai Viteazul nu este foarte Scri- soarea castelanul de Lwov mai mult pe situalia existenta Totusi se diferente. In timp ce pentru Mihai Vitcazul au fost ucise trei pasale mai mulli ceausi (patru sangeaci in memoriul marcle duce de Toscana), pentru a fost vorba doar de trei pasale cu noroiintoarse in nu räni". Pierderile otomanilor au fost apreciate la 7 000 de oameni de domnul muntean, neprecizat de cäpitanul transilvanean.

www.digibuc.ro 46 Cristea

tinem cont de caracterul sumar alscrisorii lui Mihai Viteazul nobilul polon (memoriul care marele duce al Toscanei nu poate luat in consideratie datoria datei la care a fost redactat raport cu producerea (3 februarie a neconcordantelor de scrisoarea care Sta- nislaw Zolkiewski), surselor de referintd se reduce la una scrisoarea lui Albert Király Sigismund Báthory. Conform acesteia, a fost foarte a durat foarte Sinan-pasa ar fi spus a uimit de atacul supraomenesc al oameni- nostri trebuie se rusineze o oaste atät de a pus pe fortele impdratului turc trei 41. In privinta pierderilor, Király tunurile ni le-am cam noi"42, dar pierderile in ale turcilor au fost mari in timp; au putini oameni, multi au s-au pierdut multi cai. Cel mai important succes a fost capturarea unui steag verde steagul principal al lui Mehmed pasa, pe care depläng turcii, o asemenea culoare este simbolul idolului Mahomed, iar pierderea sa este consideratd un semn se precizeazd un de a in Sinan pasa a de pe pod Mihai Viteazul s-a luptat admirabil pentru cauza Metamorfozele suferite de aceste informatii sunt surprinzdtoare parte potexplicate prin motive propagansitice. Este cazul disparitiei" lui Mihai Vi- ecoului extraordinar pe care zvonul capturdrii steagului verde.Foarte multe dintre s-au concentrat asupra acestui episod cu putine exceptii45, au fost de fantezii. Cele mai putin exagerate au comis doar confuzie Mehmed profetul Mahomedau subliniat otomanii piangano la perdita stendardo di Mahometo parendo loro d'essere donati di Dio et da quel laro prota et stimando questo succeso un infelice picio delle calamita che habbiano a seguire"46. Alte merg la a sustine acest steag era mereu la Mecca, de unde era adus taberele militare doar situatii exceptionale. Cucerirea Györ in 1594 era pe seama acestei pe care erau pictate un curcubeuportretul lui Mahomed (!!)"

MVCE, I, doc. 228 p. 627-628. 41 Hurmuzaki XII, doc. CLVI, p. 99. Ibidem; acest al capturarii unor tunuri de catre otomani a stat la argu- victoriei de catre marele vizir, Al. Cioränescu, op. doc. CCLX, p. 119; Mihail Mustafa Mehmet, Cronici privind române, Bucuresti, 1966, vol. p. 418-419; vol. 11, p. 40-41. Suisie au vorbit de tunuri luate de la turci (Sigismund Báthory ducele de Mantova in A. Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei Tarii Acte scrisori1593-1595 ), Bucuresti, 1932, doc. 150, p. 277-279) sau chiar de 15 Viteazul catre ducele Toscanei citat la nota 39) sau la cronicarul Szamosközy I. Craciun, Cronicarul Szamosközy lui privitoare la 1566-1608, 1928, p. 104. V. supra nota 40. Domnul Tani Ro apare in de la Constantinopol; cf. E.D. Tappe, op. p. 91-93, doc. ; N. Bänescu, op. cit., p. 128-129; Hurmuzaki doc. L, p. 487. Alfonso Visconti e vorba de stindardul di Memet Bassa" (MVCE, 5, doc. 23, p. 63-64); la fel o publicatd la Roma (Hurmuzaki 2, doc. DXXIX p. 487-488), unde se spune printre steagurile capturate a fost 10 stcndardo Generale, che fu di Mehemet Bassa" dedicato al falso profeta Mehemet". 46 Hirmuzaki 2, doc. CLVII, p. 134-135, raportul lui Tommaso Cantarini din 26 septembrie 1595; A. op. cit., doc. 59. p. 223 la Roma pe 30 septembrie. C. doc. XVII, p. 212-214; idem, Michael der Tapfere. doc. XX, p. 121-122.

www.digibuc.ro Ecoul de la 47

apoi diferente datorate caracterului vag imprecis al relatdrii lui acestea, soarta lui Sinan pierderile otomanilor i-au preocupat mod special pe contemporani. Despre soarta marelui vizir au circulat zvonuri contradictorii. au afirmat ar fi murit 48, altele doar a de pe pod nu se a fost salvat"; in sursele constantinopo- litane, mai explicite, au precizat a fost de o lance care i-ar fi obra- de o care i-a zburat dintii din sau de o sulitä care l-a doborât, pierzându-si un dinte 52. privinta pierderilor, cifrele, cum era de asteptat, nu concordd. Mihai teazul cifra de 7 000 in scrisoarea Zolkiewski, Sigismund doar de 2 000 atunci când succesul ducelui de Mantova. Alte surse s-au multumit precizeze a un numär mare de necredinciosi au preluat ideea lui Kiraly conform oaste a principelui Transilvaniei ar fost prezentd, turcii arfost quasi tutto sconfitto et annichilato Alte deformdri sunt foarte dificil de explicat. Surprinde de exemplu, informatia conform Albert Király ar fi participat la cucerirea Lipovei. Faptul este cu atât mai straniu cu cât contaminarea s-a produs pe canalul" principal de transmitere a spre ar putea fi explicat doar prin simultaneitatea cu care au ajuns vestile despre victoriile de la Lipova Cdlugäreni. imperiald confuzia nu s-a produs, aici vestile au ajuns in acelasi timp generalizatd confundarea podului de pe apa vului cu construit de otomani peste Eroarea porneste din lipsa de formatii asupra oastei otomane, la care se poate caracterul sumar datelor topografice al putinelor de geografie acest fel, o târzie precizeazd infrângere, Sinan essendosi ritirato in Bu- caresco, Isola del Danubio"

48 Göllner, doc. XVI, p. 211-212; idem, doc. XIX, p. ; la Dresda idem, Turcica, doc. 2158, 591-592; A. Decei, op. doc. 64, p. 225. Ciordnescu, op. cit., doc. CCLVI, p. 117; doc. CCLVIII, p. 118 A. op. cit., doc. 58, p. 222; doc. 59, p. 223; Hurmuzaki 2, doc. CLIV, p. 132-133. Edward Barton Thomas Heneage E.D. Tappe; op. cit., p. ; la Marco, Venier Hurmuzaki 1, doc. L, p. 487. 51 Tot la Edward Barton, supra nota 50. 52 De Breves regele Henric al Hurmuzaki, supl. 1, vol. 1, doc. CLXXV p. 113. cifre exagerate, C. Michael der Tapfere, doc. XVII, p. 118, 50 000 de turci 18 000 de crestini. Alte vorbesc de din oastea pe de (A. op. cit., doc. 58, p. 222). Convingerea turcii ar fi fost definitiv zdro- bilicazul la s-araflat intreaga oaste raportul lui Tommaso Conta- rini doge din 26 septembiie 1595. A. op. cit., doc. 56, p. 221 ; doc. 59, p. ; Al. Ciordnescu, op. cit., doc. CCLXIV, ; Hurmuzaki, 2, doc. DXXIX, p. 487-488 publicatd la Roma 15)5). tipdrituri italiene care pun victoria de la pe lui Királ), cazul avvis-ului la Ferrara la Padova (C. Göllner, doc. p. 207-208). lui Sibismund cuceririi Lipovei a ajuns pe 25 august cum reiese din scrisoarea lui Cosimo Caponi Belisario Vinta A. Veress, op. cit., doc. 142, p. 266), despre s-a pe 28 august. De aici au mers amdnunlite asupra locului luptei doar Edward Barton. Tommaso Con- tarini spune doar era il luogo piano rinchiuso per una parte dalli alloggiamenti ch isti- ani, et per l'altra dal Danubio che Turchi a havevano lasciato dietro alle spalle" (Hurmuzaki 2, doc. CLIV, p. 132-133.) A. op. cit., doc. 70, p. 227.

www.digibuc.ro 48 Ovidiu Cristea 8

Se poate constata, asadar, a existat o diversitate de imagini, de versiuni asupra de la masa mare de informatii, uneori contradic- care circulau, contemporanii au trebuit discearnd adevdrul. De multe ori s-a recurs la simplificdri ale mai multor ceea ce a contribuit la deformdri de continut. Stirile care s-au bucurat de cea mai mare circulatie s-au referit la o care a durat de dimineata seara, podul construit de turci peste care ambele osti au fost pe respinse, al treilea atac al tinilor incheindu-se cu succes. Podul s-a rupt sub greutatea trupelor, motiv pentru care o multime de turci s-au in Sinan pasa a tea cu steagul verde al profetului" 58, s-a format imaginea unei victorii de mari proportii, umbria doar de faptul oastea a trebuit se pentru a primi ajutoare. Acest fapt a provocat printre contemporani o serie de rezerve sau chiar dubii privind rezultatul din acest motiv succesul de la a fost dat contraofensiva care a dus la recuperarea orasului Bucuresti. Punctul final al campaniei, dezastrul otoman de la Giurgiu, s-a suprapus perfect peste din 13/23 augustin acest caz fiind vorba de o pe un pod - de data aceasta situat peste - cu un mare succes al Lipsa lui Mihai Viteazul din prim planul campaniei din 1595 a fost pe seama propagandei de Sigismund Báthory. Acest lucru nu poate fi con- testat, dar, pe de altä parte, nu trebuie privit drept unicul motiv al marginalizdrii domnului Faptul acesta a devenit ulterior un personaj de anvergurd europeand destul de mecanismele imaginii" se aflau mai la PragaRoma la Alba Mai curios este poate faptul ciuda ecourilor victoriilor din 1595 spatiul balcanic populariatii de care s-a bucurat figura domnului muntean in folclorul sud-dundrean 61, in propria lui chipul voievodului a fost vreme moartea lui, mai noscut" a fost de victoria de la descoperitd transformatd Termopyle al romanilor" de Nicolae cescu.

PBESCURTÁRI

MVCE = Mihai Viteazul europeand, vol. 1, 4 5, Bucuresti, 1982-1990. Hurmuzaki = Euxodiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romdnilor, vol. p. 1 2, XII, 1, vol. 1, Bucuresti, 1880-1888, 1903.

58 Este interesant cii nici unul din ambasadorii crestini la Constantinopol, general bine informati, nu spun nimic in acest sens. V. de ex. rezervele formulate de Guillen de San Clemente, in Al. Ciorinescu, op. doc. CCLVI, p. 117, doc. CCLIX, p. 118-119, doc. CCLXII, p. 120. 60 A. Pippidi, Mihai Viteazul arta epocii saleMichael der Tapfere in der Kunst seiner Zeit), Cluj, 1987. 61 Idem, bizantind in Wile in secolele XVI-XVIII, Bucuresti, 1983, p. 183; N.I. Simache, Tr. Cristescu, Doi greci ai lui Mihai Viteazul : Stavrinos si Palamed, Bucuresti, 1943. 62 A. Pippidi, Viteazul..., 65.

www.digibuc.ro SOCIETATE

LOGOFETI AI MOLDOVEI LUI PETRU RARE$

MARIA MAGDALENA

Am legat cu omul acesta o mare prietenie am ca unul altuia ne putem scrie mereu. Este in un foarte modest, dintre cei foarte buni, in de acestea, prudent destul de atent in treburi, unul nu se acest regat. Nu se nimic in afara lucrului pentru care este aici; ori sensul pentru care a venit, ori, nu, totul ii este indiferent, scria, la 6 septembrie 1536, episcopul de Lund - ambasadorul lui Carol Quintul - despre din sfetnicii lui Petru Rares, cu care avusese mai multe tainice la Oradea. Era, aceluiasi sol imperial, vistiernicul voievodului Moldovei, principe, desigur, foarte puternic, care are posesiunile Transilvania hotarele stdpânirilor impáratului turcilor. Aici, acelasi vistier viziteazd adeseori secret nu inchei pace cu acest Joan Boierul moldovean al portretschita episcopul catolic nu este altul deck mare vistiernic apoi mare in domniile lui Petru voievod. Dregkor insemnat, cu o activitate, ctitor de donator de a constituit subiectul unor studii, articole note, semnate de N. Beldi- ceanu2, Tit Simedrea3, Emil Turdeanu4 S. Cariera sa a fost reconstituitä sumar Dictionarul marilor dregátori de N. Stoicescu cu multe greseli, cartea lui Adrian ambele citate prima parte a acestui Conturarea liniilor mai ale biografiei lui logofkul are la informatiile documentare din principalele de izvoare, enumerate deja. Acestora li se documentele publicate de St. Nicola- escu, scrisorile de volum de N. Suretele izvoa- dele lui cronica lui Eftimie, precumvolumul I din seria Vetera Monumenta Slavorum Meridionalium (A. Theiner) volumul IV din Quellen und Erörterungen zur bayerischen und deutschen Geschichte (Karl August Muffat).

Vetera Monumenta Slavorutn Meridionalium, ed. Augustin Theiner, vol. I, 1198-1549, Roma, 1863, p. 635-636. Textul latin, apud Theiner, in Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 114, p. 103, nr. LI. traducere româneasa in Arhiva a an. nr. 6, 1864, p. 40, nr. 50. 2 N. Beldiceanu, Inscriptia bisericii de la Horodniceni, in Arhiva", 1890-1891, nr. II. Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului din 1535, in BOR, an. LII, 1934, nr. 3-4. Emil Turdeanu, Manuscrisele vistiernicului Mateias, in BBRF, an. I, 1953, nr. 1. S. Gorovei, Addenda et corrigenda. Mateias vistierul sa, in XVI, 1979, p. 537-539 ; idem, Addenda et corrigenda. Din nouprivire la Mateias, in XVIII, 1981, p. 686-687.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 49-69, 1996.

c. 30

www.digibuc.ro 50 Maria Magdalena Székely 2

prima parte a acestui studiu, am personalitatea lui Toader lo- a fost adesea confuziilor din pricina existentei, in a tor purtdtori ai prenumelui Toader, dintre care unii slujbe chiar cancelaria Ca o ironie a soartei, lucrurile stau exact la fel cazul lui Mateias. La rdspântia veacurilor XV-XVI sunt atestati cinci numele Matei/Mateias, ocupând functii, unii pe logofetie marea vistierie, acolo unde apare ca dregaor logofdtul.

Matei diacul Copist de acte cancelaria lui Mare, Matei diacul este autorul unui relativ de hrisoave (36 datând din tervalul ianuarie 1495-8 septembrie 1503Proprietar din satul peste Prut, Matei un schimb de pdmânturi pe la 1498, rudele sale, Neagsa, si Musa, Pe cale, el a intrat posesia unor pärti din Durnesti, pe SuceavaA murit, pro babil, in ultimul an al domniei lui Mare, nu mai apare, ca pisar, nici dregdtorie, vremea lui Bogdan III

Stfircea al de Hotin, Ion Stârcea, a fost diac Moldovei la 1547 8, apoi mare la 1552 vistiernic de 156010 de Hotin la A mai avut surori: Sorca Anghelina Ion Stârcea era frate Mihul Stârcea, de Cetatea de toti trei copiii Nastei, descendentd din boienil de sau la inceputul veacului XV

primdvara 1541, imediat Paste, de vistierie spärgea vistieria domneascd de la luând multe odoarebani ghea- 600 de haine alte lucruri". Fugind peste obiectele furate, el vaucis de un nobil polon, pe Haliciului Abia in a doua sa

DRH, p. 286, nr. 153; p. 288, nr. 154; 294, nr. 158; p. 295, nr. 159; 296, nr. 160; p. 303, nr. 164; p. 310, nr. 169; p. 314, nr. 171; p. 324, nr. 178; p. 327, nr. 179; p. 329, nr. 181; p. 331, nr. 182; p. 337, nr. 185; p. 339, nr. 186; p. nr. 187; p. nr. 192; p. 362, nr. 201; p. 379, nr. 210; p. 386, nr. 217; p. 389, nr. 218; p. 392, nr. p. 418, nr. 234; 422, nr. 236; 433, nr. 243; p. 448, nr. 248; p. 456, nr. 254; p. 457, nr. 255; p. 459, nr. 256; p. 470, nr. 261; p. 476, nr. 265; p. 480, nr. 266; 483, nr. ; nr. 274; p. 495, nr. 276; p. 515, nr. 289; p. 516, nr. 290. Ibidem,p. 406, nr. 229. DIR, p. 548, nr. 492. Midem, XVI/2, p. 30, nr. 27; 33, nr. 31. p. 133, nr. 126. Ibidem, p. 162, nr. 159; p. 164, nr. p. 165, nr. 162; p. 167, nr. 163. Midem, p. 133, nr. p. 136, nr. 129. Ibidem,XVIII, p. 292293, nr. 259; p. 548, nr. 492; XVI/2, p. 133,nr. 126; p. 136,nr. 129. 14 Corfus,Documente privitoare la istoria culese din polone. XVI, Bucureti, 1979, p. 61, nr. 39; p. 404, nr. 367.

www.digibuc.ro 3 ai Moldovei(II) 51

domnie, Petru de la lui Mateia*, Cozmin fost de ocne o parte de mo*ie ca pentru fapta bor. Totodatil, domnul Moldovei trimite o la regele Sigismund I al Poloniei prin care-i poveste*te cu prin starostele Haliciului, nobilului de ucisese pe porunca de a-i restitui lui Petru voie- tezaurul. Asupra celorlalti doi omonimi ai lui logofdtul de Ceta- tea boierul din sfatul lui voi opri la locul cuvenit.

Despre familia din care provenea dispunem de o o pe un manuscris atestä existenta unui frate, Sima. 1535, pan mare vistier" bisericii un Tetraevanghel in a dedicatie se consemnase: Cum dania mea estedania fratelui meu, Sima vistiernic"15. Despre acest Sima, un document din 1527 spune ridicându-se impotriva lui voievod (este vorba de complotul din 1523), a pierdut in satul Pa*canii pe câmpul lui La 1480, acest sat fusese de cel Mare lui Pe de parte, la 1529, Maria, sotia lui lui Mihul, nepoata lui Lazea primea domneascd pe satul Horodniceni, de Horodnicenii vorviitoarea a lui teia*, in care va ctitori biserica existentd astäzi. baza acestor S. Gorovei a propus, 1971, ca ai lui pe Dolh, portarul Sucevei pe Maria Autorul a revenit 1979 1981 asupra acestei filiatii, mama lui Mateia*, Maria, a putut prima cu portarul, lui Sima a doua cu Ion Gru- meza, acesta din viitorului Presupunerea era lui se pe un context documentar sustinut de actele din 1480 1529, relative la satele Horodni- ceni de insemnarea de pe Tetraevanghelul din 1535. Aceste dau urmdtoarea de Lazea

Mihul

Maria Dolh portarul

Sima vistiernic

Tit Simedrea, op. p. 19-20. DIR, XVI/I, p. 228, nr. 202. p. 340, nr. 223. DIR, p. 316, nr. 283. $tefan S. Gorovei, Arburevii, in CI, serie 1971, p. 154. Idem, Addenda et corrigenda. vistierul, p. 537-539. 21 Idem, Addenda et corrigenda. Din privire la p. 686-a

www.digibuc.ro 52 Maria Magdalena Székely 4

Ideea despre paternitatea lui Ion Grumeza/Grumaz are originea sem- nalarea, de care profesorul Emil Turdeanu, 1953, a unui Tetraevanghel, din 1519, aflat in prezent la Muzeul Sfântului Sinod din Sofia pe care domnia-sa 1-a atribuit viitorului 22 1981, insemnarea dedicatorie a acestui manus- scris (al donator era Mateias, de vistierie din târgul Sucevei, panului Grumaz a fost republicatd in de S. Gorovei. Din cuprinsul ei se vede cartea bisericii Sf. Nicolae din Suceava, zilele binecinstitorului domn, Io voievod, lui Bogdan voievod vistiernicului de la Suceava, pan Eremia, unchiul acestui Mateias". Cei doi istorici 1-au identificat pe cu mare vistiernic apoi al Moldovei. am accepta cont se va ascut prin 1490, presupusa a Mariei cu Ion Grumaz trebuie fi avut cu câtiva ani dar, la 1529, Maria este ca sotie a lui lh, fost portar de Suceava. Este adevdrat, donatorul Tetraevanghelului din 1519 era Mateias, dar numele slujba la vistierie nu mi se par indicii sigure pentru identificarea sa cu viitorul mare dregdtor. Nu trebuie uitat jefuitorul de la in 1541 (fiul lui Cozmin al se numea la fel era tot visti-

! Singurul argument pe consider viabil in sustinerea pater- Grumaz 23 este unul de genealogicd, bazat pe obicei de a boteza rude apropiate. din ghelului era nepotul marelui vistiernic marele a avut un doi nepoti Dar, lipsa märturii sigure explicite care confirme de sänge dintre cei dregdtori, adepta ipotezei meiate pe interpretarea a unor oferite de actele vremii. acest moment, mi se pare singura solutie este aceasta: era Mariei lui 24 drept studiu neterminat 26,reputatul genealogist I.C. Miclescu- ajungea la concluzia logofdtul a cdsätorit rânduri:

22 Emil Turdeanu, op. cit., p. 59-60. 23 Ion Grumaz, staroste de apare in aceast5 calitate, de ceilalti tori moldoveni, in marea märturie din cuprinsul tratatului lui Mare cu loan Albert (12 iulie 1499). Pecetea sa, aplicatä la documentului, are legenda: + Bogdan, Documentele luitefan Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p. La fel, numele lui este mentionat tratatul lui marele duce al Lituaniei (12 septembrie 1499)- ibidem, p. 444. documente interne, din 1520, amintesc stupii prisaca lui Grumazá fost staroste, in hotarul (DIR, p. 173, nr. 154; p. 175, nr. 155). Documentele enesti niciodata pe Dolh/Dolga in doar act din 25 martie 1529 este ca portar de Suceava (DIR, XVI/I, p. 316, nr. 283). Este imposibil de stabilit acest personaj era identic unul din doi purtatori ai (supra)numelui Dolh contemporani cu el: Andrei (DRH, 11, p. 353, nr. 231) (ibidem, p. 404, nr. 263, ibidem, III, p. 453, nr. 252). 25 Sima vistiernicul (al doilea sau al treilea), participant la complotul indreptat impotriva lui a fost la 7 septembrie 1523, in Romanului (Grigore Ureche, Letopise- Woldovei, a ingrijitä de P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 146). Mosiile i-au fost confiscate: satul Pascani, lui Dragos, mostenit de la pärintele sau, a intrat in posesia mändstirii (DIR, XVI/ I, p. 228, nr. 202; ibidem, p. 53, nr. 69). Sima a mai stäpänitcumpärätura sa, o parte din Piticeani, la Cobâle, din timpul vie0i (ibidem, p. 250, nr. 222). 26 C. Miclescu-Priljescu, in portofoliul Arhiva nealogicd".

www.digibuc.ro 5 logofeli ai Moldovei (II) 53 mai jupâneasa Anastasia, apoi cu Anghelina a avut la un 12 copii. Despre Anastasia se relativ putine lucruri, ea niciodatd ates- ca sotie a lui Mateia§. Numele este mentionat documente târzii, de la veacului XVI. Un act din septembrie 1580 27 date care permit reconstituirea urmdtoareifiliatii:

Anastasia Eftimia

La 1581, un alt document 28 de Lupul, Eftimiei al lui Eftimia era Nastasiei, aceasta din fata a postelnicului Cozma nepoata lui Herman:

Herman Draga Nastasia Eftimia Lupul 00 Cozma Heartea

Dar, la 1604 acela§i Lupul Hertea, Eftimiei, apare ca nepot al lui

Eftimia Lupul

Se poate conchide, de aici, Eftimiei bunicii aprodului Lupul Hertea au fost Anastasia Mateiq Anastasia era Cozma (Anexa), din boierii participanti la complotul din 1523 Din acestuia cu Draga/Drdghina, pârcdlabului au rezultat cinci fete : Anghelina, Anastasia, Todosia, Maria La 1584, când erau deja trecute din Anghelina Anastasia sunt pomenite ca monahii despre Anastasiei nu a murit cândva, 1554 de 1584. Din cei 12 copii ai lui Mateia§, primele fiice, Eftimia, au rezultat din Este posibil ca Toader Mateie§evici fost tot fiul acesteia (el apare, la 22 martie 1560, ca dintâi al lui 34). desfacerea cdsnicii, s-a Anghelina35. Acest eveniment a avut cu mult de 29 septembrie 1538, la care Bistritei, rugându-1 la jupâneasa, pe mama eipe pruncii ceea ce Anghelina aveau deja copii in toanma lui 1538.

27 Gh. Ghibänescu, Sureteizvoade, vol. XXI, 1929, p. 109, nr. 82(in continuare, Ghibänescu, Surete, XXI). 28 Ibidem, p. 110, nr. 83. DIR, XVIII!, p. 133, nr. 192. Ibidem, p. 103-104, nr. 102. 31 Ihidem, p. 54, nr. 52; ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301. Ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301. Ibidem. Ibidem, XVI/2, p. 131-132, nr. 125. Ibidem. St. Nicolaescu, Documente privire la Mol- dovei Ardealu XVI, Bucuresti, 1905, p. 176-177.

www.digibuc.ro Maria Magdalena Székely 6 A doua sotie a cobora din neamul Calapod (Anexa 2). Primul membru atestat acestei familii a fost stolnicul Petru cdsätorit cu Chiraca sau Ei au a doua jurndtate a veacului XV, murind de 26 iunie 1522. Au avut un fiu, Gavril Calapod 39. La rândul Gavril Calapod a avut trei copii : pe Anghelina, sotia lui Mateia$, pe Pätra$co Calapod4° pe Aceasta din este documente deoarece a fost cdsätoritä cu Cârstea Hälducescul, lui Isaico 42,nepotul lui lui Cozmaandrovici44. lui Gavril Calapod nu este cunoscutd dupä nume. Singurul amänunt din biografia ei care se poate semnala aici este jupâneasa la 1538 când, foarte probabil s-a refugiat nepotii la Bistrita. Se mai cuvine o precizare. in studiul inedit despre Mateias, nealogistul I.C. Miclescu-Präjescuconsidera pe Purcelescul un strämo$ sigur" al Este adevdrat, 1607 1609, Nastasia, una din fiicele lui copiii ei apar in calitate de nepoti stränepoti ai lui lescul"43. Dar va fi existat cu s-a prin Anghelina, nu prin Mateia$. La 142946, lui Purcelescul i se intärea satul pe care, 1483 urma$ii schimbau stolnicul Petru Calapod pentru mosia Mite$ti. Deci, au intrat in posesia familiei lui prin sotia acestuia, nu mostenire linie de la Purcelescul. Schimbul de sate amintit poate indice (privind prin prisma dreptului de preemptiune) o de rudenie familiile Calapod Purcelescul. Din lui logofdtul Anastasia au rezultat probabil nouä copii :Ilisafta, Nastasiia, Odochia, Anita,Ion, Consider ace$tia sunt pruncii näscuti de a doua sotie a lui deoarece: a) Ilisafta copiii ei erau mo$tenitorii unei pärti a satului care le-a evident, de la Anghelina; b) avusese Anastasia o numitä deci cea de-a doua nu putea fi deck Anghelinei; c) al treilea prunc se numea la fel ca fratele Anghelinei, toarea Nastasia purta numele sale, Nastasia Descendenta lui constituie un exemplu foarte ilustrativ de tere a neamurilor :12 copii (prima generatie), 22 de nepoti (a generatie) cam 13 stränepoti (a treia). pe linie masculind, spita lui a continuat prin femei, logofkului trecând vinele familiilor Udrea, Hertea, Matie- Scule$, (Anexa 3). Referindu-se la copiii lui Mateia$, N. Stoicescu sustinea dintre nu s-au mai dar documentele aceastä : DRH, II, p. 379, nr. 249. DIR, p. 203, nr. 179. Ibidem. Ghibanescu, XXI, p. 174, nr. 111. 41DIR, XVI/3, p. 352. nr. 430. 42Mihai Costachescu, Documentele de voievod (1517-1527), Ia§i, 1943, p. 190, nr. 42. DRH, III, p. 520, nr. 293. Ibidem. Ghibänescu, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. DRH, I, p. 121, nr. 82. Ibidem, II, p. 379, nr. 249. 48DIR, XVI/2, p. 131, nr. 125. N. Stoicescu, Dictionar..., p. 314.

www.digibuc.ro ai Moldovei 55

patru din cinci ai au ocupat mai sau stat. Primul Toader Mateievevici, era, la 1559, in cetatea Sucevei. Pe el il va trimite Alexandru sol la Mircea Ciobanul, in Tara a doua domnie a acestuia (1558-1559). semn de pentru misiunea sa, Mircea voievod i-a ddruit lui Toader de Ultima dregdtorie de Toader a fost aceea de clucer. Fiul lui a avut, la rândul fete: pe Todosia, Gorcea Udreape Tofana, sotia lui Dumitrasco Despre aceasta din se a dat nastere unor copii, necunoscuti deocamdatd, numele fata lui din a fost de urmasi; ea a Sora ei, Eftimia ) s-a cu Hertea52 a avut cel putin doi copiim: pe Lupul Hertea aprod pe 54. Pentru informatii ceva mai bogate. Cdsätoritä cu uricariul Toader (fiul lui Ivanco nepotul marelui Dobrul din vremea luitefan ea a avut copii : Isac Ionasco Matiesescul, Toader Matiesescul, Nastasia, (Aftimia), Sofronia Ana Una dintre aceste fete a fost soata lui Ionasco, vistiernicel din care, la 1599, apare calitate de cumnat al Nu dispun, deocam- de privind ocuparea vreunei dregdtorii de Ilisaftei. Totusi, se poate deduce ei nu erau niste simpli modesti proprietari de A ajuns la noi un zapis de lui Ionasco Matiesescul sigilat pecetea lui (1611)58. a mama lui Vasile Grumaz58; Sofronia a avut-o pe Ilinca Anita (din un Ignat) pe Dumitru Dumitru sau Mateiesevici avea ; functie apare ca martor zapise din 1623, pe care le le 62

50 Gh. Ghibänescu, Sureteizvoade, vol. XIX, 1927, p. 42, nr. 26 continuare, Ghi- Surete, XIX). DIR, XVII/5, 20, nr. 23. Todosia Gorcea Udrea au avutei trei copii: Lupul, Maria Ana (ibidem, p. 311, nr. 413). Maria a fost mama Irinei, Simion Danovici (CDM.S1, p. 267, nr. 834). DIR, p. 20, nr. 23. Intr-un document din 16 septembrie 1581 se vorbeste de Eftimiia, cneaghina lui Her- [... ei Lupul" (Ghibdnescu, Surete, XXI, p. 110, nr. 83). Or, ani mai act care urmasii boierilor Ivanco (contemporani cu Alexandru cel Bun) primesc pe ocinele apar Lupul Ionasco, lui Hertea, lui Toader Hertea (DIR, XVI/3, p. 455-456, nr. 553). Aceste informatii le completeazd pe cele ale documentului citat mai dovedesc Athimiei (Eftimia) se numea Mateias. Ibidem, p. 109, nr. 82 septembrie 1580 sunt copiii Eftimiei, dar a li se preciza numele). Ibidem, p. 110, 83; ibidem, p. 133, nr. 192; ibidem, XVI/3, p. 455-456, nr. 553. Teodor Balan, Documente bucovinene, I, 1933, p. 139, nr. ; DIR, p. 209, nr. 308. 56 Ibidem; Surete, XXI, p. 140, nr. ; DIR, p. 116, nr. 167. Ghibdnescu, Surete, XXI, 136, nr. 96. DIR, XVII/3, p. 15, nr. 24. Ibidem, XVII/5, 11, nr. 15, coroborat cu informatiile din alte documente privind unor sate lui XXI, p. 140, nr. ; DIR, p. 116, nr. 167). 60 Teodor Balan, op. cit., p. 204205, nr. 104. DIR, XVII/3, p. 209, nr. ; Teodor B op. cit., p. 139, nr. 59. DIR, XVII/5, p. 192, nr. ; p. 224, nr. 298.

www.digibuc.ro 56 Maria Magdalena Székely 8

Cea de-a doua a logofdtului cu numele a fost cu pâralabului Ion Bainschi 63a dat na§tere la doi dintre care unul va rasa monahald: Gherghentie ieromonahul 64 Vasile diaconul este singurul dintre lui care - toate proba- - nu a ocupat nici odregdtorie. Dar, acela§i timp, este singurul care a avut un masculin : pe Dumitra§co 66 Nastasiia a fost de ori Din cu un Grama a rezultat un Eremia Grama 67, iar din aceea cu Maxim 68, mai multi copii: Dumitru Lupe (Scule§) vornic de pahar-

La 7 ianuarie 1572, Ion Bainschi primea, de la Bogdan Läpusneanu, pe mai schimb Costea, fiul lui Gavril vistier (ibidem, XVI/3, p. 3-4, nr. 7). Acest schimb este mentionat in actul din 2 septembrie 1582, in care se mai aratä la momentul tranzactiei, Ion Bainschi era mare de Sucevei (ibidem, p. 191, nr. 245). vor fi vânduli, la 1617, de Vasilie diacon, fiul nepotul lui Bainschi (ibidem, XVII/4, p. 79, nr. 113). 64 Ibidem, XVII/5, p. 21, nr. 23. 65 Ibidem. Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114. acest act, datat 22 noiembrie 1611, este consemnatá vânzarea, de Dumitrasco, lui a unei jumätäti de sat din lui Ionasco ureadnic de Suceava. Printre martorii vânzärii este amintit Isac Matiesescul am al Ilisaftei prin urmare, drept al lui Dumitrasco). domneascd din 21 iunie 1634 lui Ionasco cumpärätorul pärtii din pre- ea Dumitrasco era lui Pätrasconepotul lui logofdtul (DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163). 67 Acest Eremia Grama apare mentionat, pentru"prima datä,la 1 martie 1605, sotia sa, pricina privind satul Potlogeni/tin. (DIR, XVII/1,p. 201, nr. 286). Se pare aceastä ii venea lui Eremia de pe nevasta sa, la 29 octombrie 1604, Vascan, ToaderMärica (foarte probabil, pârcdlabului) sunt ca stäpâni ai Potlogenilor (ibidem, p. 186, nr. 264). Apoi, ca postelnic, Eremia este mentionat martor actul de vânzare din 1611, prin care Dumitrasco, lui Pätrasco värul drept) o din (Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114, precum mentionarea zie din 1634 - DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163). La 21 ianuarie 1619, Eremia fost pâraab se judeca pentru un de casä din Potlogeni Nicolachie mare stolnic (DIR, XVII/4, p. 308, nr. 379). Ca al Nastasieinepot Mateias, el apare in 1621 (ibidem, XVII/5, p. 20-21, nr. 23). La 29 martie 1622, Grama fost cumpärä o parte din satul cati (ibidem, p. 113, nr. 155), iar la 28 mai 1622 se pentru o oarecare parte" din Pot- logeni (ibidem, p. 135, nr. 187). Aceasta este ultima sa in documente. La 15 iunie 1625 jupâneasa iica fratele Erimii pârcälabului", popa Dragus, vinde locul caselor din Potlogeni (ibidem, p. 351, nr. 463). Douä mai târziu, când Märiicapopa se vor judeca pentru un caftan" cuArsenie logofätul (au fost acel caftan la Erimiia, de au tälhuit mänästirea Agapia, in lui Alexandru vodä"), este arätat ca trecut la cele vesnice (ibidem, p. 356, nr. 470). Nu cred cä popa amintit odatä ca al lui Ieremia era intr-adevär fratele ; crcd, mai degrabä, ii era cumna era fratele Märiicdi), numai explicându-se dreptul lui de proprietate Potlogeni. 68 DIR, XVII/1, p. 145, nr. 210. Ibidem ; Ghibänescu, Surete, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. . Acest Dumitru apare fie numai prenumele, fie supranumele (DIR, XVI/4, p. 38, nr. ; ibidem, p. 154, nr. ; Gh. Ghibänescu, Sureteizvoade, vol. XXIV, 1930, p. 122, nr. 107), fie pranumele Lupe (DIR, XVII/5, p. 20-21, nr. 23). Este sigur, avem in unul personaj, judecând descendenta sa din Mateias, numele fratilor, dupä pe le-a ocupat proprietäti. Dumitru a fost de Soroca de 22 noiembrie 1611 (Ghibnescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114), de 1621 (DIR, p. 20-21, nr. 23) de (ibidem, p. 154, nr. 214). La 9 martie 1625,

www.digibuc.ro logofeti ai Moldovei (II) 57

un fecior, probabil mort (dar nu de a avea : pe ghelina pe Tudosia, mai cu starostele Iona§co Peic 71) fete: Maria, Bilu§ca Toderita Dumitru a avut posteritate. Pe la locul veacului XVII un de care a fost de ori. Numele primei neveste nu este cunoscut; cea de-a doua s-a numit Din prima lui a avut patru copii : pe Alexandru Scule§, pe Dumitra§co, pe Cristea Bucenschi (poate acesta era unei surori a fra- Scule§) unul, necunoscut nume poveste emotionana se de numele acestor urma§i ai logofdtului Mateia§. Pe vremea turcii erau ai Camenita, Alexandru un oarecare au fost prin§i de turci Alexandru dus la pieire, le-a spus robi cu care era la (Alexandru David din Zaluceni, Ivanatchi - sluga lui Stangaci, Eftimie - lui Gurie, Vasilie - lui Grecul din loan din Hotin Prodan - lui Stangaci) va läsa mändstirii Co§ula toate bucatele, uneltele rno§ia Documentul nu poveste§te mai departe care dintre prizonierii pomeniti s-a cu ultima a lui Alexandru Scule§, dar este sigur el n-a mai ajuns familiaaverile. La 1682, de la Co§ula vor declan§a un proces impotriva fratilor lui Alexandru, care nu voiau dea ctitorit de tatea din satul pe care le-o nefericitul Un nepot al acestui Alexandru, al nume nu se mai cunoa§te, avea el un gest pios mändstirea amintirea mo§uhii" ianuarie 1727, el insemna pe hrisovul din 1621 (hrisov care lui Dumitru satul numit Sloboziani): de trupul meu, parte me, s-a afla de sat di Iacobeni, am dat danie pominascd pe pomelnic mo§e meu Alesandru Scle§u, din Co§tani, am fratilor. egumeni, tot nu uitati pentru danie Hristos nevoiti" a§a, ramura Nastasiei, lui logofdtul, se stingea. Odochia, al nu am reu§it identific, a fost mama lui Eremia Postelnic (atestat functie la 22 martie 1605 79) apoi al un personaj oarecare plätea bine capul pentru oarecare din lui Dumitru Scu... (Ghibdnescu, Surete, XXIV, p. 122, nr. 107). Editorul acestui document nu a putut citi numele al vornicului, dar acesta trebuie fost, Dumitru Scule,v. DIR, p. 145, nr. ; Ghibdnescu, Surete, XXI, p. 166, nr. ; p.174, nr. 111. Andronic apare ca paharnic (DIR, XVI/4, p. 38, nr. 43), dregatoria (ea cea de mare paharnic mai ani (DIR, XVII/1, p.145, nr. ; Ghi- Surete, XXI, p. 186, nr. 114; DIR, XVII/3, p. 59, nr. 95) la 24 1612 este atestat ca fost paharnic (ibidem, p. 95, nr. 153) este ultima sa atestare docu- 71 Ibidem, XVI/4, p. 38, nr. 43 (cu precizarea documentul este mai deck au crezut editorii lui); ibidem, XVII/4, p. 471, nr. 595. Ghibdnescu, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. 111. CDM, III, p. 160, nr. 687; ibidem, V, p. 255, nr. 947. Ibidem, p. 176, nr. 739. Ibidem, V, p. 255, nr. 947. 76 Ibidem, IV, p. 176, nr. 739. Documentul din 1621, care insemnarea a fost publicat de ori DIR (XVII/4, p. 496, nr. 627XVII/5, p. 22, nr. 23). Intrucât insemnarea a fost transcrisd in feluri deosebite, am optat pentru cea care mi s-a (XVII/4, p. 496), corectând, milessimul : vdleatului 7235 ii corespunde anul 1727, nu 1745! 0 pe documentul original din arhive, se impune. 78 Ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15. Ibidem, p. 210, nr. 298.

www.digibuc.ro Maria Magdalena Székely

Hotinului (1612-1613 Eremia este cunoscut fie cu supranumele Brdescul, luat satul proprietar era 81, cu patronimicul Matiewscul 82, derivat din prenumele bunicului matern. Eremia a fost Ileana, una dintre numeroasele descendente aleluiBoris Braevici Eremia pâr- a murit 28 ianuarie 1613 84 de 18 octombrie 1620 Din lui cu jupâneasa Ileanas-au doicopii:Vasile 86 Agahiia (Gafita), cu diacul din sau Vasile a avut ca pe o 88 a fost lui (mare medelnicerapoi mare comis 89), al lui Gavril de stolnicei, pitar al doilea, mare jitnicer stolnic al doilea al lui Alexandru comis Dintre cei trei numai unul s-a bucurat de posteritate. Din insotirea cu Ilinca Jora 92, a avut o pe Alexandra, Lupa$co Gherghel mare jitnicer Fata lui Eremia Brdescul, Agahiia (Gafita) a fost mama lui Gavril se pare, a fete, una cu Gheorghe Ciudin cu tra$co (postelnic, vistiernic staroste de Cel de-al doilea Gavril din familie cariera ca stolnic 96 i-a incheiat-o ca mare stolnic trecând printr-o intermediard, reprezentatd de vornicia Boto-

80 Ibidem, XVII/3, p. 100, nr. 163; 119, nr. 193. 81 Eremia ajunge proprietar la prin masive, de la numero§ii ai lui Boris Braevici: ibidem, p. 210, nr. ;p. 220-221, nr. 305; p. 247-248, nr. 331; p. 261, nr. 349; ibidem, XVII/2, p. 47-49, nr. 50; p. 251, nr. ;p. 317, nr. 424; ibidem, XVII/3, p. 100, nr. 163. p. 47-49, nr. 50. 83 Ibidem, XVII/1, p. 210, nr. ; XVII/2, p. 47-49, nr. 50; p. 316, nr. 423; p. 317, nr. 424. 84 Ibidem, XVII/3, 119, nr. 193. Ibidem, XVII/4, p. 499, nr. 632. 86 Ibidem, XVII/5, p. 80, nr. 108; DRH, XXII, p. 325, nr. ; p. 337, nr. ; CDM.S1, p. 215, nr. 647. 87 DIR, XVII/4, p. 409, nr. 526; ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15; p. 80, nr. ; Miron Costin, Opere complete, editia V.A. Urechia, vol. II, Bucureti, 1888, p. 516-517, nr.; DRH, XXII, p. 246, nr. ; CDM.S1, p. 215, nr. 647. 88 N. lorga, Studiidocumente, vol. VII, Bucurqti, 1904, p. 213, nr. 27 continuare, Studii documente, VII). Gh. Ghibänescu, Sureteizvoade, vol. IV, 1908, p. 165 (in continuare, Ghibänescu, IV); idem, Ispisoace zapise, vol. 1112, 1912, p. 83, nr. 54 continuare, nescu, Ispisoace, 1112); CDM.S1, p. 287, nr. 898; Suceava. File de istorie. Documente privitoare la orasului. 1388-1918, 1, Bucure§ti, 1989, p. 317, nr. 192; CDM, IV, p. 90, nr. 320; ibidem, V, p. 48, nr. ; MEF, VI, 1992, p. 67, nr. 13. Surete, IV, p. 165; CDM.S1, p. 281, nr. 880; Ghibänescu, Ispisoace, p. 83, nr. 54; CDM, p. 421, nr. 1997 ; MEF, VI, 41, nr. ;CDM, III,p. 444, nr. 2 ; ibidem, IV, p. 76, nr. ; CDM.S1, p. 300, nr. 946; CDM, IV, p. 141-142, nr.571; p. 353, nr. 581. Ghibänescu, Surete, IV, p. 165; CDM, IV, p. 141-142, nr. 571. Iorga, Studiidocumente, VII, p. 213, nr. 27. Ibidem ; CDM, V, p. 296, nr. 108. CDM, III, p. 411, nr. 1 940. Ibidem, p. 67-68, nr. ; p. 66, nr. 210; p. 120-121, nr. ; p. 235, nr. ; p. 243, nr.1 095. 96 Ibidem, p. 181, nr. 793. CDM.S1, p. 306, nr. 972; CDM, IV, p. 238, nr. 1 ; p. 259, nr. ; CDM.St, p. 315, nr. 997bis 998; p. 316, nr. 1 ; CDM, IV, p. 372, nr. 1 673; CDM.S1, p. nr. 1 ; VI, p. 170, nr. ; CDM.S1, p. 333, nr. 1 052; CDM, IV, p. 441, nr, 001-2 002; VI, p. 209-210, nr. ; CDM, V, 47, nr. 185.

www.digibuc.ro 11 logofeli ai Moldovei (II) 59 sanilor Prima atestare documentard a lui Gavril din 21 noiembrie 1652 ultima din 8 decembrie 1702 A murit (boier i se spunea din 1695 101), ce avusese rânduiascd, printr-o averile mostenire copiilor Gavril a fost cu Sultana Pavel a avut copii : cu Safta105), Solomon apoi mare Vasilie postelnic Chiriac postelnic Catrina Mogâldea 11° Safta Descendenti ai acestor ai lui Gavril in zilele noastre. Ultimii patru copii ai lui Mateias, nu au avut urmasi. Anita apare documente o la 22 martie 1560, de ceilalti frati ai mai sunt, mentionaticu alte prilejuri. la 17 februarie 1573, Ion vistierul, postelnicul comisul, lui s-au la judecata lui Ion pentru niste vii pe care, a venit Petru voievod de la la domnie, Petru voievod le-a dat fiilor lui ca capetele fiilor lui pentru ei au ucis pe lui Ionut Beg avere au luat de la dânsii. Astfel, mai sus scrisul a dat pentru dânsii o mie sute de le-a plätit capetelea tinut aceste vii, la moartea sa" Ce reiese de aici ? de 1541 (poate in timpul ocupatiei turcesti a Moldovei), unui i-au ucis pe lui Ionuz beg, turc al turcesc", cumnumeste un document"4. logofaul le-a capul lui primind in schimb niste vii ale bor. moartea lui Mateias, au fost mostenite de feciorii cestuia. Iar când a fost in zilele lui Alexandru voievod, mai-sus scrisii ai lui

CDM, p. 235, nr.1 056; p. 243, nr.1 095; p. 518, nr. 500. CDM.S1, p. 234, nr. 710. Alte menliuni ulterioare: Ghibänescu, Surete, IV, p. 81, nr. LXXXIX; Miron Costin, Opere complete, ed. V.A. Urechia, vol. I, Bucureti, 1886, p. 691; Gh. Ghibänescu, Ispisoace zapise, p. 229, nr. 167; p. 285, nr. 892; MEF, VI, p. 67, nr. 13. CDM, V, p. 47, nr. 185. MEF, VI, p. 170, nr. 59. Ibidem, p. 209-210, nr. 80. CDM, Ill, p. 181, nr. 793; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80; CDM, V,p. 47, nr. 185; p. 160, nr. 621; p. 175, nr. 679. Ibidem, IV, p. 52, nr. 128; p. 315, nr. 998; p. 316, nr.1 000; VI, p. 197-198, nr. 72; p. 209-210, nr. 80; CDM.S1, p. 339, nr.1 071. Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente. 1393-1849, Bucurqti, 1983, p. 212, nr. 637. CDM, p. 226, nr. 995; CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr.1 000; MEF, VI, p. 197-198,nr.72; p. 209-210, nr. 80; CDM, V, p. 166, nr. 638; p. 220, 825; p. 304, nr. 142. CDM.S1, p. 315, nr. 997 bis - 998; p. 316, nr.000; p. 339, nr. 1 071; MEF VI, p. 209-210, nr. 80. CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; p. 339, nr. 1 071; MEF, VI, p. 209- 210, nr. 80; CDM, V, p. 78, nr. 312; p.102, nr. 388. MEF, VI, p. 209-210, nr. 80. CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80. MEF, VI, p. 209-210, nr. 80. 112 DIR, XVI/2, p. 131-132, nr. 125. 113 Ibidem, XVI/3, p. 14, nr. 22. 114 Ibidem, XVI/I, p. 505, nr. 454. 115 La 1537-1588 se mändstirii falci de vie la Cotnari, ddruite mai de ieromonahul Efrem drept sufletul säu al pärintilor (ibidem, p. 366, nr. 450). Ieromonahul Efrem trebuie fost din lui Iväncul. Stäpanirea lui Ivancul asupra unor vii la Cotnari este indirect, de o hotarnicä din 2 iunie 1617 care se fântâna lui Iväncut" (ibidem, XVII/4, p. 177, nr. 218).

www.digibuc.ro 60 Maria Magdalena Székely

Iväncut s-au ridicat au pârât pe lui pentru aceste vii. Alexandru voievod s-a mâniat a luat aceste vii de la dânsii nu le-a dat nici lui Mateias, nici lui Iväncut, le-a dat lui Burnar vornicel le-a tinut la moartea Cam nedreaptä judecata la mânie a lui Läpusneanu! Probabil au gândit pärtile implicate proces care, domnia lui Bogdan Läpusneanu s-au din nou domnului. Iar lui Iväncut, când au nu pot dobândi aceste vii, ei au cu au dat lui Teofan rnitropolitau fäcut cum au putut au scos cu ispisocul de la lui logofaul, pe care avut tatäl pe aceste vii, de la Petru voievod dat mai sus-zisul mitropolit Teofan in mâinile doamnei Ro- xanda ea aruncat foc, ca nu mai aibä lui sä se mai mult, nu mai dobândeascd aceste vii"117. In fie spus, nici gestul mitropolitului Teofan nici acela al doamnei Ruxandra Läpusneanu nu sunt cu totul ! Dar lui nu s-au läsat nici de sangvinarul xandru Läpusneanu, nici de coruptul mitropolit nici de capricioasa Ruxandra. Rezultatul a fost la 1573 ei au obtinut, sfârsit, domneascd, timp ce lui s-au prins" nu se mai pârascd sä nu mai vecii vecilor". Acestei povestiri care spune ceva despre firea lui Mateias, i se mai pot câteva despre cariera Ion nu a ocupat functia de mare vistiernic, unul din vistiernicii de rang mai mic din cämärile domnesti. In schimb, fratii au ajuns mari dregdtori. a fost mare comis, atestat functie de la 13 decembrie 1572 la 27 martie 1574 118. a ca mare postelnic 17 februarie 10 mai 1573 119, pentru ca aceea fiemutat cetätii Suceava (12 martie - 10 mai 1574 120) . un caz leremia, lui Mateias, nu se poate confunda - cum a fäcut-o N. Stoicescu -cu (Cernduteanul) 121 aceasta, trädätorul lui Ion bätälia de la Roscani a fost de Orhei timpul 27 martie 1574 - 10 mai 1574 122, exact aceeasi care marea era de In plus, la 1621, când nepotii lui Mateia vor proprietäti, fiicele lui Toader clucerul cel mare al logofdtului) vor povesti tatäl däduse cândva, in schimbul unui sat, un o pereche de brätäri de aur cal rafturi unchiului Or, este evident fiicele lui Toader Mateiesevici vorbeau despre fratele pdrintelui cu care se fäcuse mai demult un schimb de proprietäti. In zilele lui Ion domn care, cum se pare, i-a la mare pe lui Mateias, Ieremia hatmanul a comis un abuz, luând sate ale Moldovita, hrisoavele nu le-a dat nimic" dornnia lui Ion feciorii lui nu mai apar niciodatä ca ai vreunei dregdtorii. Nu este exclus ca unii dintre ei fipierit in lupta de la Roscani.

116Ibidem, XVI/3, p. 14, nr.. 22. 117Ibidem, p. 14-15. 118Ibidem, p. 10, nr. ; p. nr. 43. Ibidem, p. 16, nr. ; p. 25, nr. 31. Ibidem, p. 30, nr. 39; p. 36, nr. 45. 121N. Stoicescu, al din Tara 1971, p. 304-305. 122 XVI/3, p. 35, nr. ; p. 36, nr. 45. 123Ibidem, p. 20, nr. 23. Ibidem, XVI/3, p. 75, nr. 94.

www.digibuc.ro 13 logofeli ai Moldovei (II) 61

apare pe scena vietii politice ca mare vistiernic, dregdtorie in care este atestat pentru prima la 2 februarie 1535125, locul boierului la ocuparea inaltei functii, el a fost tot la vistierie: ca vtori sau vistier semna, la 24 octombrie 1530, in cetatea Ungurasului, o judele Bistritei: o cu inchindciunea, titi nevoi are la Rodna domnul nostru prea indurdtor, mai ales de de vin. Pentru care cerem, chiar poruncim, numele domnului nostru prea ca, ce veti vedea scrisoarea de binevoiti a treizeci de care, unde le puteti mai aproape, ca sa apoi cu hrana ce va fi nevoie slugilordomnului prea la Rodna. Deci in acestea nu faceti altfel. bine domnul nostru prea doreste foarte credin- de la noi, de la voi. Deci cu totii a-i sluji credin- 126 era la Bistrita supunerea vane de Petru Rare inaintea alipirii Se vinul cerute de erau necesare ostenilor cantonati de Petru voievod in jurul Rodnei pentru a-i obliga pe conducdtorii orasului accepte supunerea de domnul Moldovei. cadrul atributiilor ce-i reveneau ca vistiernic, adesea drumul spre Transilvania, pentru a birul de (11noiembrie) de pe domeniile ardelenesti ale lui Petru Rares. Documentele indeplinind de mai multe ori, anii 153 l-1535. De se intorcea in Moldova nu numai cu birul, ci daruri bogate, pentru domnpentru sine. Registrele de cheltuieli ale Bistritei 123 in cetate el era intotdeauna aprovizionat din belsug peste, miere, carne de ulei, vin; i se aduceau, de asernenea, Din acelasi izvor se vede iubea condimentate cu piper folosea tacamuri. Mateias era un foarte cunoscut in Transilvania pe de parte, el era la curent cu tot ceea ce se dincolo de Carpati, un ade- administrator al domeniului acolo de Petru se deduce din izvoare. la 17 ianuarie 1535,principele Moldovei trimitea o scrisoare la Bistrita, sate din zona aceea se vistiernicului Mateia, sub jurisdictia Bistritei Apoi, in acelasi an, din Brasov era trimis ad virum westernyck" un sol, Stoica Dobromir pentru rezolvarea unor treburi. din acesti ani, se bucura de increderea asupra avea o oarecare influentd. Se vede aceasta dintr-o tenebroasd, i-a Wolfgang Forster. Pe scurt, acest Forster fusese jude al Bistritei in rdstimpul 1518-1522. Apoi, carmuirea orasului a fost de Thomas Werner. Andreas Beuchel a ajuns jude al Rodnei, el s-a aliat Petru impotriva lui Werner, care nu voia i se Dar Werner avea

125 Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului Mateias, cit., p. 1920. 126 N. de de domni, Valenii de Munte, 1925, p. 21, nr. XI1. Textul latin al scrisorii la Hurmuzaki-Iorga, Documente, p. 358, nr. DCLXIX. 127 Radu Constantinescu, Moldova Transilvania in vremea lui Petru yolitice militare, Bucuresti, 1978, p. 59-62. 128 anexa, p. 215-223. Hurmuzaki-lorga, Documente, XV1, p. 369, nr. DCXCII. 130 Quellen zur Geschichte der Stadt Kromtadt, II, Brasov, 1889, p. 414 (13 1535); continuare, Quellen,

www.digibuc.ro 62 Maria Magdalena Székely 14

incheie, 1530, pace voievodul Moldovei, va reusi misiunea de a-1 ucide pe Wolfgang Forster. Beuchel, judele Rodnei, va sfarsi, in 1531, pe butucul Forster va fi chemat Moldova, unde va fi ghiat aproape sub ochii lui Petru Rares. Aproape, pentru exact clipa care Anton al Cotnarilor s-a repezit cu cutitul la Forster, domnul Moldovei se intorsese cu spatele pentru a-si aranja chinga! Se vede, dintr-o mai târzie, interminabilul proces Forster care a urmat, a fost acela care pe organizeze asasinarea fostului jude al Bistritei Ca mare vistiernic, lui i-a fost 1536, misiune al scop era expresia schimbdrii de orientare a principelui moldav conflictul generat de criza din Ungaria. ce,initial, Petru a fost aliatul lui loan pe linia unei colabordri sub egida Portii, el modificat pozitia, apropiindu-se regele Ferdinand de Habsburg, cu care a tratatul din 1535.acest context se solia lui la Oradea. Despre activitatea lui acolo povesteste, frumoase cuvinte, episcopul de Lund, text din care am citat un lung fragment la inceputul acestui studiu. Vistiernicul moldovean a stat la Oradea putin o lund. lui acest oras, la 6 august, este confirmatd de un raport al pivnicerului asezdrii, in care este numit (unii cercetatori au interpretat acest cuvânt ca o Tine-cal"). Evenimentele dramatice din toamna lui 1538 gäsit pe marele vistiernic Transilvania; se pare fusese insdrcinat in laBistrita, pe doamna Elena pe copii. s-ar deduce din faptul registrele orasului con- la 12 septembrie, cheltuielile prilejuite de prirnirea voievoditei"'33, la 18 septembrie, pe cele ale vistiernicului Probabil tot atunci dregdtorul moldovean a convenit judele Bistritei sa primeascd spre addpostire familia sa. La scurt timp intoarcerea Moldova plecarea familiei Ardeal, Mateia judelui: Dupd aceea te pe domnia ta pentru cneaghina mea pentru mama ei pentru copiii nostri pentru vitele ncastre, Dumnezeu te bunule cinstitule de prieten al nostru, nu-i dai pe ei in nici o parte, mci la craiul nici la Petru voievod, Ci te Dumnezeu sä-i acolo la domnia ta când voi veni iau când vei spune milostivirea ta, mult rog milostivirii tale. noi i-am trimis in mâinile domniei tale, pe credinta sufletul tale, ca nu nici o nevoie nici o in ce vafivoia domniei tale mine, eu in toate voi indeplini voia domniei tale. acum la Dumnezeu este la domnia ta, milostivirea ta faci bine cum Sfântul Duh te va faci. Donmul zilele si anii niei tale. in Suceava, septembrie Publicând scrisoare, N. lorga a datat-ointervalul 1538-1541 136 Ea nu a putut fi 1540, trucâtla 22 acelasi an, C'raiul) Continutul scrisorii, modul de formulare a care sugereazd un refugiu de (Ci te Dumnezeu acolo la domnia ta când

Hurmuzaki-lorga, Documente, p. 383, nr. 724. 132 und Erörterungen zur bayerischen und deutschen Geschichte. Correspondenzen und zur Geschichte der politischen Verlröltnisse der Herzoge und Ludwig von Bayern zu Johan von Ungarn, Herausgegeben von Karl August Muffat, München, 1857, Band p. 498. 133Radu Constantinescu, op. cit., p. 227 (anexa). 124Ibidem. Traducere textul publicat de St. Nicolaescu, Documente, cit., p. 136N. op. cit., p. 22, nr.

www.digibuc.ro 15 ai Moldovei (H) 3

iau"), scopul refugiului, frdmântarea nesiguranta care se dincolo de cuvinte cred scrisoarea din 29 brie 1538. Pe acestea, un argument pentru aceea$i datare. In 1539, Moldova revenise la situatia de normalitate addpostirea familiei a nurilor marelui vistiernic la Bistrita nu mai avea sens. Pornind de la datarea acestei scrisori, pot presupun de la Bistrita tot ziva de 29 septembrie apartine aceluiasi an 1538. De data aceasta, avem de-a face cu un text aproape cifrat: Dam de domniei tale, ca la al meu drag frate, am trirnis pe sluga Toader la domnia ta cu ale noastre de trebuintd cuvinte si sandtatea domniei tale suntem noi Drept aceea, domnia ta cum vei apoi domnia ta cum Dumnezeu te va precum domnia ta mi-ai acum cu rog pe domnia ta, impiedicare iarna e aproape, eu voi bine domniei tale la moartea mea" Ce se ascunde, oare, sub formula de trebuint5 cuvinte", care a incifrat intreaga sa afa- cere" judele Bistritei vorba tot de trimiterea in refugiu a familiei a averii ? Mai nu, despre acestca scrisese judelui epistold. Scrisoarea de care a fost vorba mai precum existenta in sfatul lui a unui de Cetatea numit i-au terminat pe unii istorici'39 considere fuga lui Petru Rare Transil- vania, marele vistiernic a trecut de parted noului domn, proaspüt inscaunat de turci. de Cetatea apare in dregâtorie de la 7 martie la 13 iunie 1540, de Ungurul. actul din 30 noiembrie pâraabi ai Noi erau Ungurul lane, timp ce un este prezent sfat Cred este vorba de una aceea$i persoana, dar fostul mare vistier. a dintre vechii dregdtori ai lui Petru pe :Totruyan (devenit mare logofdt), (fost ceasnic, devenit de Hotin), (fost de Cetatea (fost de Hotin), ambii dregdtorie in sfatul lui mare portar de Suceava), spatar) dregdtorie). Dintre ace$tia, Mihul au decapitati la intoarcerea lui Rare numai Huru pastrat ce, 1541, a trecut cu oastea sa de partea lui Petru voievod, pe Alexandru Cornea. Din sfatul lui Petru mentinut numai pe Sturza postelnicul, devenit acum de Hotin. ceilalti dregütori ai lui au fost iar dintre boierii care au parte din sfatul primei sale domnii, readus pe Danciul in pâredlbia Neamtului de toate aceste informatii cont de faptul Mateia$, fostul mare vistiernic, a fost ridicat, la lui Petru Rares, cea mai a Moldovei, se ajunge la o concluzie: nu a parte din

137Gr. G. Tocilescu, 534 documente din Tara dova la cu Ardealul, Bucure5ti, 1931, 537, nr. 519. DIR, p. 393, nr. 356; p. 394, nr. 357; p. 395, nr. 358; 396, nr. 359; p. 397, nr. 360; p. 399, nr. 363. 1391. Ursu, Petru Bucure5ti, 1923, p. 100: in 1538, se pare s-a lsat el târât de curentul ostil contra lui s-a alaturat lui care il de Roman". DIR, XVI 401, nr. 364. 141 Vezi analiza sfatului domnesc de S. Gorovei, Domnia lui $tefan Constantin Rezachevici, Politica (a doua domnie), in vol. Petra Rares, redactor- coordonator Leon $imanschi, Bucure5ti, 1978, 166-167 218219.

www.digibuc.ro Maria Magdalena Székely 16

Ca in multe alte cazuri, omonimia a jucat de feste, dar a pune semnul echivalentei marele vistiernic pârcdlabul de Cetatea mi se pare lucru a considera Toader marele Toader labul de Hotin din prima domnie a lui Petru au fost unaaceeasi persoand! scrisoare a lui Nicolae Sieniawski, castelan de Stanislav Odro- waz, palatin de Podolia, de 19 martie 1541, consemna toarele: Petru, voievodul Moldovei, vineri [18 martie 1541] a fost o a pe Mihul hatmanul, pe Petrascu comisul, ginerele lui, pe Totrusan marele pe Cozma logofdtul in locul lui Mihul a pus hatman staroste de Suceava pe Petru Vartic, pe vistierul, vistiernic a pus pe Toma mea]; pe $eptilici in luându-i stdrostia Hotinului; in locul lui a pus pe Hâra Aceasta la toarcerea sa pe tronul Moldovei, Petru reasezat, temporar, pe vechea dregdtorie, in timpul lui de lui Totrusan, la martie 1541, a devenit mare in timp ce Toma a fost numit mare vistiernic in locul Dregdtoria pdstrat-o la moarte vara anului 1541, a fost eroul unei mai putin nuite. cursul noii campanii pe care a intreprins-o in Transilvania, redevenit aliat al Portii, a pus la cale capturarea lui Mailat, voievodul ferdinandist al addpostit in spatele zidurilor cetätii Sub pretextul unor discutii, domnul moldovean chemat pe Mailat in sa ca a bunelor" lui intentii, trimis pe in cetate drept gaj. Mailat a fost luat prizonier trimis la Istanbul, a Transilvania in 1545. lucrarea sa despre raporturile moldo-transilvdnene din vremea lui Petru Rares, Radu Constantinescu la 16 octombrie 1542, se la Ciceu, pentru a obtine cetatea de la Bornemisza Dar documentul care se afirmatia domniei-sale nu-1 pomeneste pe (de actul nu contine nici un nume), ci pe marele vistiernic al lui Petru voievod" Or, la acea indeplinea deja de un an atributiile de mare e putin probabil ca judele Bistritei nu fi acest lucru. Cred, mai misiunea a fost de Petru lui Toma care, din 11 martie 1541 la 21 august 1543, a fost mare vistiernic al Moldovei147. Cu Petru voievod a depus eforturi pentru eliberarea lui din cetatea dar despre ele nu avem Ceea ce se poate deduce din documente este faptul timp de patru ani a durat absenta lui, domnul nu a alt desi lipsa lui determina o reducere a activiatii cancelariei. Este dovada pretuirii deosebite de care se bucura Mateiai. - putine - despre viata logofdtului acest s-au in registrele de socoteli ale Brasovului; din ele se vede boierul moldovean nu era tinut detentie propriu-zisd, ci fel de domiciliu obligatoriu",

142 N. lorga, Studii istorice asupra Albe, Bucuresti, 1899, p. 348, nr. 7. Faptul marele vistier a soarta hiclenilor" este dovedit de documentul din 30 aprilie 1542 (DIR, p. 406, nr. 370). 144 Ultimul document care il ca din 3 aprilie 1551 (ibidem, p. 592, nr. 535). Radu Constantinescu, op. cit., p. 114. 146 Hurmuzaki-lorga, Documente, p. 422, nr. 782. 147 C. Rezachevici, op. cit., p. 219.

www.digibuc.ro Anexo Anexo 2

Petru Calapod stotnic

Chir

14.X.1489 26 2

Anghetina Calapod co co dinStotruceni ea $arpe

Anghelino Maria Sofia Odoc oader Todosna Ana Anghetina ante 1554 co Roscoae co i I 16 W

I I I I I I I I I de Stefan co vister 1,X11603 22.1,1609

1574

www.digibuc.ro 3

1 2

11560 22 1111560 1111560 11621 11 1560 17

211111560

I I Lupul 2821111607 2821111607 1621 1629 1603 011611 2521111609 29 1621 1617 op 28.1 18 1620 1111615 1621 29 101615 1621 1620

2m as

1111 1621 X 1603 1613 302111634 1623 1652 10;2.1620 211661 16131627

2 VIII 1703 4 op 1681 X111664 5.216 0 1662

e 27 roll o 201111701 1701 1111701 004

www.digibuc.ro logofeti ai Moldovei (II) 65

chiar intretine corespondenti149. La 30 mai 1545, aceleasi izvoare ca evadat din 149. a mai la Brasov luni jumdtate, care a participat la cäteva ospete date de judele Brasovului lui Martin Draudt150. La ultimul dintre august 1545), cunoscutul muzician Jeronymus Ostermayer151 a sustinut un concert de devine, astfel, cel boier moldovean despre care se a asistat la un astfel de concert. Foarte poate chiar a doua zi, el a Transilvania a pornit spre Moldova, dar cu un ocol pe la curtea lui Mircea Ciobanul (proaspdt instalat domn in Tara Româneascd) 153, poate pentru a indeplini o misiune diplomaticd. in Moldova, avea in dar, de la prietenii bra- soveni, mai o de culite apoi o (pilleus ) $irul documentelor emise de cancelaria Moldovei se reia la 17 septembrie Este adevdrat, colectiile de documente a fost publicat un act (considerat initial 157, ulterior dovedindu-i-se autenticitatea din 4 aprilie 1545, emis la La acea cum am marele logofat se afla la Brasov. Este posibil ca pisarul fi gresit datarea scrie 6553 in de 6554. presupunere este sustinutdde faptul la 4 aprilie 1546 domnul se afla la Husi a murit in anul 1550. Un document din 1573 160, dat pentru logofdtului, acestia, moartea tatälui, au un ispisoc la venirea lui Alexandru voievod. Asadar, moartea pdrintelui survenise de 1552, anul de al domniei lui Alexandru Läpusneanu. Ultimul document care apare ca mare este din 3 aprilie 1550 161, pentru ca, la 21

148 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, Brasov, 1896, p.267: Simoni Ewrdek cum litteris Matthiae Lugofoth Waradinum ad d. thesaurarium missi" (24 mai 1545); in continuare, Quellen, III. 148 Ibidem, p. 268. 150 Ibidem, p. 273: D. jud. invitavit in hortum d. Martini Matthiam Lugofoth" (23 iulie 1545). Gernot Nussbächer, Woher stammte Hieronymus Ostermayer ?, Karpatenrund- schau", XV (XXVI), 1982, nr. 31, p. 6; idem, Hieronyinus Ostermayer - muzician cronicar, Astra", an. XVII, 1983, nr. 6(141), p. 12 informatia la 6 decembrie 1539, Oster- mayer a fost dus in Tara RomâneascA, la Radu Paisie, unde a rämas 17 zile, cantând probabil in fala domnitoruluia sale"); idem, Organisticompozitori : Hieronymus Ostermayer Valentin Greff-Bakfark, Studii de Muzicologie", XVIII, 1984, p. 134-139; Cozma, Zwei Organisten aus Transsilvanien : Hieronymus und Georg Ostermayer, in Tri- buna Romäniei", an. XIII, 1984, nr. 275, p. 12. Quellen, III, p. 276: Jeronyme organistae, quod lusit in organis musicalibus, dum d. iud. habuit convivam ipsum Mathiam Lugofot in horto d. Martini, et quod etiam a. ipsum Chaus lusit organis" (11 august 1545). 153 La 22 martie 1560, copiilor lui logofätul li se niste ce le sunt de mostenirede a tatälui pan jupana lui, Anghelina. i-a cumpärat când a fugit din de la Mircea voievod, pentru de mii de aspri pentru patruzeci de soboli" (DIR, XVI/2, p. 131-132, nr. 125). 154 Quellen, III, p. 277 (14 august 1545). 155 bidem, p. 347 (17 iunie 1546). 156 DIR, p. 410, nr. 377. 167 Ibidem, p. 607, nr. 12. 158 Leon Simanschi, Autenticitateadatarea unor acte publicate in Documente privind I, 1964, p. 91-92. 159 DIR, p. 446, nr. 405. Ibidem, XVI/3, p. 14, nr. 22. 161 Ibidem, p. 592, nr. 535.

1330

www.digibuc.ro 66 Maria Magdalena Székely 18

martie 1551 atestat noul Mateias a murit, deci, in acest si de informatia din actul de la 1573.

Schimbul de scrisori dintre Mateia personaje ale lumii transilvdnene, tretinut perioada dar intoarcerea la pare a gera logofdtul era angrenatin economice. La aceeasi concluzie conduce o altä constatare: averea era formatä dintr-un numär mic de sate, ceea ce in de exploatarea pdmântului, avea alte surse de venit (negot, poate a cu un sfert din satul curnpärat la 1545 de la nepotii lui Boris Braevici164. moartea logofdtului, partea din a fost mostenitä de lui, Odochia, care, la rândul ei, a sat-o Eremia Eremia cum am fatä din neamul lui Boris Braevici, va proprietate, printr-un indelungat proces de cumpdrare de la ei pâni Eremia constrLit curti la care a rämas locuiascä, la moartea ei, sa, Ileana Cândea a trecut la cele vesnice, satul a fost mostenit de copiii Vasile si cutefan Din documente mai târzii, de a satelor urmasi, a mai avut alte proprietäti. De exemplu, Tulova (tinutul ceava), mostenitä de aceeasi Odochia, apoi de Eremia de urmasii selistea Tulova au fost, revendicati, la 1621, deasilie Gru- maz, sub motiv sunt lui dreaptd de ce au ei nepotii lui pe vremea lui Radul Copiii lui Eremia escul au câstigat procesul, iar Vasile Grumaz a rämas cu din din Tiberiha. Satul Tiberiha (tinutul fusese el al logofdtului Mateias, apoi al sale Ilisafta in o ajunsese posesia fratilor Isac, Ionasco Toader Matiesescul, iar era de Anfimia (2/3 din 1/2) Sofronia (1/3 din 1/2) Asa cum am 1621, o din Tiberihaera lui Vasile Grumaz, fapt care m-a determinat presupun acesta era Anfimiei. La 27 martie 1604, Lupul Hertea aprod vindea lui Boul vistier dreapta sa un sat anume cu selistea din acelasi ho tar pe Camenita care este in Hotinului, pe Nistru, din uric de ce a avut bunicul lui, de la Petru voievod cel

162Ibidem, XVI/2, p. 1, nr. 1. Quellen,III,p. 279 (18 septembrie 1545), p. 282 (28 octombrie 1545) p. 285 (24 1545). 164 p. 411, nr. 378. 165Ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15. p. 210, nr. 298; p. 220-221, nr. 305; p. 247-248, nr. 331; p. 261, nr. 340; ibidem, p. 47-49, nr. 50; p. 251, nr. 324; 317, nr. 424; nr. 423; ibidem, p. 100, nr. 163; p. 119, nr. 193. 167Ibidem, p. 499, nr. 632. Miron Costin, Opere complete, ed.Urechia, cit., I,p.516, nr. 7; DIR, p. 11, nr. 15; p. 80nr. 108; DRH, XXII, p. 325, nr. 286; CDM.S1, p. 215, nr. 647. DIR, XVII/5, p. 11, nr. 15. Ibidem. 171Ghibanescu, Surete, XXI, p. 140, nr. 99; DIR, p. 116, nr. 167.

www.digibuc.ro 19 ai Moldovei (H) 67 din ispisoc de ce a avut de la Aron voievod" 172 Uricul de al lui Mateias, dat de Petru Rares, nu s-a mai cum nu mai nici ispisocul de de la Aron lui Mateias, Eftimia, el era mort din 1550. Eftimia copiii ei au avut printre proprietäti satul pe Siret, de ei la 1580'73. Dar nu erau mostenire de la Mateias, ci de la mama Eftimiei, Anastasia, lui Cozma aceeasi ordine de idei, fetele din prima cdsatorie a lui au mai mostenit de la mama pe Prut Cea de-a doua sotie, Anghelina Calapod, i-a adus ca zestre lui satul (tinutul Suceava), de la bunicul ei, Petru stolnicul, obtinuse, prin schimb, de la urmasii lui La moartea lui Mateias, Purcelestii se sale,Ilisafta Nastasia. se faptul la 1603, fetele Ilisaftei apar ca pe o jumatate din Puree- lesti177 cam la aceeasi vreme, Nastasiei shimbau jumdtatea de sat fine, o de din Purcelesti a mostenit-o de la el, acestuia, Dumitrasco, cel care avea sa o la 22 noiembrie 1611 proprietate a lui a fost satul Slobozeni (Slobozia), numit initial (tinutul pentru care avusese, o informatie privilegii de de la Petru 180. Prin succesive prin de la rude, Slobozenii au intrat patrimoniul fratilor tasiei"1, apoi al urmasilor 182, Alexandru Scules, luat in robie de turci la Camenita, a acest sat ctitoriei mosului Desi nu nici o acest sens, trebuie satul Horodniceni fusese proprietatea lui Mateias, de la mama sa Aici, dregdtorul moldovean a o bisericd, picioare probabil, aici, avea curtile. Mai apoi niste vii la de la Cotnari obtinute prin capetelor lui vinovati de (vii mostenite de Ion, ceva Precum se vede, proprietdtile funciare ale logofaului nu erau ea intinse. Ba, din zice, pentru cineva care avea 12 prunci care (lucru rar la vremea aceea) a zidit biserici. cum explicam mai sursele de venit ale logoatului trebuie fost altele. Un indiciu in acest sens ; tiganii la 1545 de la Mircea Ciobanul, schimbul duse domnului muntean o de banipatruzeci de soboli.

172Ibidem, p. 134, nr. 193. Ghibänescu, Surete, XXI, p. 109, nr. 82; p. 110, nr. 83. 174Ibidem ; DIR, p. 103-104, nr. 102. Ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301. DRH, I, p. 121, nr. 82; ibidem, II, p. 379, nr. 249; DIR, p. 203, nr. 179. 177 Ghibänescu, XXI, p. 140, nr. 99; DIR, XVII/1, p. 116, nr. 167. Ghibanescu, Surete, XXI, p. 166, nr. 106; 174, nr. ; DIR, XVI/4, p. 38, nr. 43 Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114; DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163. DIR, p. 20, nr. 23. Ibidem. CDM, III, p. 160, nr. 687. Ibidem, IV, p. 176, nr. ; ibidem, V, p. 255, nr. 947. DIR, p. 317, nr. 283. Ghibanescu, Surete, XXI, p. 140, nr. 99. DIR, XVI/3, p. 14, nr. 22. Ibidem, XVI/2, p. 131-132, nr. 125.

www.digibuc.ro Maria Magdalena Székely 20 * Portretul marelui ar rämâne incomplet s-ar omite activitatea culturald pe care a desfdsurat-o. reconstituirea ei trebuie se porneascd de la constatarea a ocupat sfatul dregdtorii ale atributii nu se puteau exercita de carte: marea vistierie apoi marea logofetie. Episcopul de Lund ii märturisea suveranului se secret cu vistiernicul moldovean, ceea ce discutiilese purtau este exclus ca ambasadorul imperial fi sau române§te, trebuie admitem vorbea limba Era, un rafinat: folosea tacâmuri asculta cu pläcere muzica, vreme care acestea nu constituiau obi§nuinte ale boierilor no§tri. Unde deprinsese marele manifestdri ale civilizatiei occidentale ? Unde limba ? Unde se familiarizase cu sunetul orgii care insotea liturghia ? S-ar putea admite, tinând seama de ansamblul preocupdrilor sale culturale, a fost instruit la o din Transilvania sau Polonia. inclinatiile estetice ale acestui personaj se ghicesc cu in daniile ctitoriile sale. De el a contivat opera de fratele vistiernicul Sima, finalizând transcrierea unui pretios Tetraevanghel, scris pe pergament frumos impodobit cu miniaturi colorate, cu vignete litere frumos impodobite cu de aur" 188, i-a o ctitoriei domne§ti de la (5 februarie 1535). toamna aceluia§i an, marele vistiernic jupana" lui (cum o nume§te un document pe Anghelina) luau parte la ctitoriei de la apoi Noul trebuie fi fost impresionant cu peretii proaspät pictati in interiorexterior 180 cu chipuri de sfinti culori vii, pe fond de Frumoasa - pe care ne-o putem imagina asemándtoare celei de la Humor, Moldovita sau Probota, cu care era contemporand -a sub o tencuiald de secol XIX. Portretul votiv al ctitorului s-a pierdut, astfel, definitiv. 1926, N. sustinea portretele familiei s-au totu§i, pe o portrete intocinai ca ale de la costum câtiva ani se sfintea un ctitorit de Mateia§: biserica din Horodniceni, sat mo§tenit de la mama sa. Ceea ce sarne§te interesul la aceastä constructie, Co§ulei, dar de dimensiuni mai mici, este pisania, al chenar gotic au fost plasate patru scuturi heraldice. de jos confine me§terului pietrar, din dreapta - 1540 in cifre de duct gotic, din stânga - monograma ctitorului (literele M, A, iar de sus - cestuia. Marca de familie a vistiernicului - scria,la 1890, Neculai Beldiceanu - aminte§te pe al celor de origine cruciatd; una, anume cea de sus, tine in un iatagan, ceea ce s-ar lupta a islamului; mai departe, forma acestei cruci apropie de a crucii potentate a cava- lerilor Sfântului Mormânt" ceea ce se ascundea cu in spatele acestui simbol heraldic o zestrat zidirile cu obiecte liturgice, dar cdrtile de de citiri

188Tit Simedrea, op. cit., p. 21. 189G. Bisericile din veacul al XVI-lea, BucureVi, 1928, p. 61. N. in BCMI, XIX, 1926, p. 70. Ibidem. 192N. Beldiceanu, op. cit., p. 520.

www.digibuc.ro 21 logofeli ai Moldovei(II) 69 gioase ale acestor fundatiuni s-au risipit timpul, ele s-au pustiit crisele de ale lui Mateia prirnul traditionalul Tetraevanghel pe pergament, impodobit cu miniaturi sau mdcar ornamente legat scoarte de argint, cu care obicinuia noul altar" lui i-a fost atribuit Tetraevangheliarul la muzeul bisericii Sf. Nicolae din Brasovului, pentru epilogul acestuia se consemna: cu buna lui a acest Tetraevan- ghel dat rugdciune pentru sine, pentru sotia copiii pentru fletul logofaul nu poate fie donatorul acestei pentru ea data 29 iunie 1560, dregdtorul a murit, cum am la locul cuvenit, zece ani

Portretul sumar al marelui Mateias, schitat in limitele materialului documentar care mi-a stat la dispozitie, constituie un model destul de de pentru activitatea moldoveni din Evul Mediu. Personalitate a timpului inzestrat deosebite, a ocupat din principalele dregdtorii ale a indeplinit misiuni diplomatice delicate, a participat la campanii militare, a ctitorit biserici a danii. Pozitia sa respectul pretuirea de care s-a bucurat din partea contemporanilor, activitatea lui determind asez in galeria acelor boieri care, sub cârmuirea unor voievozi au vegheat la destinele Moldovei.

ABREVIERI IN NOTE

Anuarul Institutului de Istorie Arheologie A.D. Xenopol" Iasi BBRF Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg Buletinul Comisiumi Monumentelor Istorice BOR Biscrica CDN4 - Catalogul documentelor din Arhivele Centrale de Stat, ol CDM.S1 idem, Supliment Cercetäri Documente istoria seria A-Moldova DRH Documenta Romaniae Historica, seria A-Moldova - Moldova epoca feudalisrnului

193 Emil Turdeanu,op. cit.,p. 61. G. Popescu-Valcea,Miniatura Bucuresti, 1981, 91, nr. 15.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro VOCATIA MONASTIC& A ELITELOR SOCIALE IN EPOCA MATEI BASARAB

VIOLETA BARBU

«...Precum de la singur Dumnezeu s-au dat omului a träi slobod» ($erban Cantacuzino, gärit forla. Condica Mavrocordat,doc. din 1741)

voiesti du-te, vinde averea ta, sdracilor vei avea cer; aceea, vino urmeazd-mi. Ci, auzind cuvântul acesta, a plecat intristat, avea multe avutii» (Matei 19, 21-22 ). Pasajul din Evanghelia Mateidescrie termeni foarte limpezi ten- siunea aspiratiei unei elite sociale, definitä prin avere, de a deveni o spirituald, ceea ce, perspectivd istoricd, se concretizeazd in dorinta de a rasa vom consecventi cu perspectiva aceasta ne va conduce la o care opune epoca Evangheliilor structurii institu- tionalizate a unei Biserici cu o istorie de trei secole, cum era Biserica Româ- nesti la jumdtatea veacului al XVII-lea: elita spirituald a acestei Biserici («cinul se caracteriza nu numai prin practicarea jertfei celor trei voturi castitate ascultare), ci prin faptul era baza aproape exclusivd de crutare a ierarhiei ecleziastice incercarea de a parametrii vocatiei monastice a unei elite sociale tr-un interval dat trebuie porneascd de la probleme : câte stint cazurile de care propus, ca bogat din parabold, practice virtutea ca pe o conditie indispensabild a câte stint cazurile care au recupereze in subsidiar, prin promovare ierarhicd Bisericd, in rang la care au renuntat momentul optiunii pentru viata ? Este evident anchetarea celui de-al doilea aspect,

Cf. S. Légasse, L'appel du riche Mc 10,1731 et paralléles). Contributionsl'étude des fondements scriptuaires de l'état religieux, Paris, 1966; J. Dupont, Rennoncer tous biens 14, 33), in «Nouvelle Revue Théologique», XC, 1971, p. 563-582. Cf. George Duby, Les trois ordres ou l'imaginaire du féodalisme, Paris, 1978, p. 209- -235. B. Buehler, Die Armut der Armen. den ursprunglichen Sinn der mönchischen mut, München, 1980; K S. Frank, der Geschichte der christlichen Darm- stadt, 1975; Josef Weismayer, Viola in ei, 1993, p. 258-263 ; (despre vocalia monasticd in Biserica P. Nellas, La vocation monastique, «Contacts», XVII, 1965, nr. 52, p. 272-289; Basil Gondikakis, L'expérience monastique, in «Contacts», XXVII, 1975, nr. 89, p. 100-116; (pentru spaliul românesc), Cesare Terra romena tra Oriente e Occidente, Milano, 1981, p. 147-166; Mario Ruffini, Aspetti della cultura religiosa ortodossa romena medievale (Secoli Roma, p. - 129; nichie Vetre de sihastrie Bucure§ti, 1982; idem, Volti e parole dei padri del deserto romeno, Magnano, 1991, p. 20-24.

,.Studii si materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 71-83, 1996

www.digibuc.ro 72 Violeta Barbu 2

nu se urmäreste nicidecum mdsurarea gradului de oportunism al unei conduite morale, ci doar unui la intrebarea modelul monastic zenta pentru elita o alternativd de promovare mai les, diciile unei strategii a Bisericii, a domnului ori a acestei elite menite in functie un sistem de putere al Bisericii bazatpe elemente cu o extractie de tip elitist. Lumea pe care am explorat-o imaginea ochii strdinilor, care i-au sau lucrurile vrednice de dintre aceste ni se par emblematice. de cum portretul unui boier de de un monah Paul de Alep, care a vizitat Tara la domniei lui Matei Basarab: boier era bogat pereche in aceastä vedeam cum se scula obisnuit la vremea citirii de la miezul noptii, citind psalrnii Davidrestul ritualului stabilit, de la inceputul la sfarsit, intr-unul din colturile bisericii, nici la dreapta, nici la stânga sarguindu-se cu când se ivea prilejul, alteslujbe bisericesti, ca ar fi fost un sau chiar mai astfel tare se minunau de Cea de-a doua relatare apartine misionarului catolic, episcopul Petru Baksi priveste viata monasticd din Valahia, anului 1640 : «Egumenii sau staretii par tot boieri(...). fac tot: sapk muncesc vitele tot ce trebuie fac, chiar prin muncesc, fac sele, mulg vacile fac tot ce trebuie cask ceea ce e un lucru nemaipomenit...» care dintre aceste imagini, una a elitei sociale, cea- a elitei spirituale, identifiam o realitate de surse ? Este oare portretul boierului «paracliser», ca un monah, sub care se ascunde Preda Brâncoveanu 6, nepotul lui Matei Basarab bunicul viitorului domn Constantin un chip idealizat de privirea de daruri a lui Paul de Alep ? Sau portretul egumenului-boier, de este cumva expresia a unui episcop catolic ? Cu alte cuvinte, ce stil de se constituie ca model pentru boieresc, sau boieresc pentru monahal ? ar fi la literare, atunci nu se poate nu remaram putereade atractie a ofertei modelului monastic zentat de scrieri ca Varlaam de Udriste ori de al bunului domn voivod, domnul

despre vol. VI, tet stabilit de Maria-Matilda Ale- xandrescu Dersca-Bulgaru, Bucuresti, 1976, p. 217. Ibid., vol. V, text stabilit de Maria Holban Paul Cernovodeanu, Bucuroti, 1973, p. 205. Preda Brancoveanu, in «Arhivele Olteniei», XI, 1932, p. 37-46; XV, 1936, p. 355-358. Dan Horia Mazilu, Udrive Ndsturel, Bucuresti, 1974, p. 227268; Cartgian, populare in cultura Bucuroti, 1974, vol. 1, p. 291-310.

www.digibuc.ro 3 monasticd a elitelor sociale vlahii, 2 credincioase ale sale si dragi, carele se de lume vi. 8, a versiune se plaseazd, potrivit unei numismatice a lui Octavian Iliescu 1633-1634. Ce impact real avea apelul o consacratd, lansat aceste tocmai tinerilor ? Este domnia lui Matei Basarab o de fervoare religioasä, cum pare o arate mare de ctitorii voievodale ? Rdspunsulputem avea deschizând dosarul cazurilor de intervalul 1633-1650, aproximativ 110 monahi 30 de monahii. Aceastä categorie, ce nu-i pe pe starete, pe episcopi pe provine din documentele interne emise acest interval, in care, implicate tranzactii de bunuri, mosteniri, danii diate ca parte sau ca martor , sunt amintite persoane acest Proportia mult mai mare a elementului masculin, la 3,5 corespunde raportului dintre de (58) cele de (3) este un indice care printre mai mare de acomodare al la regula bazilitand a vietii comun (cenobiticd). Din punct de vedere al statutului juridic, dintâi aspect care izbeste in cazul in monahism este frecventa relativ mare a cazurilor de mentinere neschim- a numelui mirenesc : 35 din cei 110 monahi 10 din cele 30 de monahii, 6 cazuri din total surit amintite ambele nume. stare de fapt poate explicatä, credem, prin aceste cazuri, a ceremonialului propriu-zis al tunderii monahism a depunerii celor trei voturi. Un doilea aspect priveste calitatea a cdlugärilor a de a posedatransmite bunuri, care majoritatea documentelor de care dispunem, documente ce nu sunt ecleziastice. noastre orânduiri juridice din care cea mai importantd este dreptarea Legii (1652), reiau fidelitate, aceastä ju- bizantine, adicä Exabiblosul lui Armenopol 57) Nomocanonul lui Malaxos (cap. 52) Cdlugärul pentru viata lumeascd», bunurile sale pot trei categorii: pe dobandite de le poate testa cui vrea, inclusiv mändstirii, cele dobandite viata revin sericii (respectiv comunitdtii in care a cele mostenite in augäriei,

lui Neagoe Basarab Theodosk, intocmitd de Florica Gh. i Dan Bucuresti, 1971, 345351 ; comentariul asupra autenticitätiiacestui text care nu apare nici in versiunea nici cea greceascd la Dan firescu, Neagoe Basarab Theodosie. Probleme controversate, resti, 1973, 147-149, unde se propun neconvingdtor argumentate: Varlaam. numit in text al cheilor domnesti, este identificat cu «chelar», rang inexistent. Autorul medieval se de fapt la un fost feudale din coord.Nicolae Stoicescu, Ovid Sachelarie, Bucuresti, 1988, s.v.) sau «vistiernic», imposibil de identificat in documentele epocii lui Neagoe Basarab. priveste loasaf, acelasi personaj marele loan Vintilescu, lui Dan Zamfirescu (p. 171), el nu poate fi cu acest mare boier, care se cherna de altfel Ivan nu Vin- tilescu, numele de survenitd in articulo mortis, era loan DRH, B, vol. II, de $tefänescu Olimpia Diaconescu, Bucuresti, 1972, p. 517. au traduse Neagoe Basarab? in «Arges», 1967, nr. 6-7. Catalogul documentelor din Arhivele Statului, vol. 1633-1639, de Marcel-Dumitru Doina Duca-Tinculescu, Silvia Bucuresti, 1981, vol. V, 1640-1644, de Marcel Dumitru Doina Duca-Tinculescu, Bucuresti,1985, vol. VI, 1645-1649, de Marcel-Dumitru Silvia Vätafu-Gditan, Bucuresti, 1993. Georges Duby, Mdl Moyen Age, Paris, 1987, p. 50-52. Ovid Sachelarie, Mostenirea monahilor in vec'dle noastre orcinduirijuridice in Bisericii», XXVIII, 1969, nr. 1-2, p. 103-110.

www.digibuc.ro 74 Violeta Barbu 4

pottransmise, de asemenea, cui doreste, libertate a situatie paradoxald, care contrazice regula a fost amdnuntit in ceea ce priveste Imperiul Bizantin, ei afldndu-se dreptul justinian14. Documentele interne acest cadru juridic: e vorba de zapise, ori de domnesti, continua, cu titlu personal - deci nu ca membri ai - , efectueze tranzactii de ocine, vii, livezi, etc. Dintr-un de 21 de diate doar 4 sunt in beneficiul unei mändstiri. Raportat la mare de testamente ale laicilor care-si averea unui monastic numai pentru obtinerea dreptului de inhumare proportie este semnificativá pentru atasamentul puternic de averea personald a celor ce intraserd in monahism. documentele se proportia elitelor sociale total de simpli monahi nu este mai mare de 12 %: 12 cazuri de de de din 140. privinta documentele sunt parcimonioase, numai dintre ele furnizeazd un minimum de elemente necesare alcdtuirii unei tipologii a motivatiei care le-a alegerea. mai cazul unui mare boier, singurul de in Tudor Rudeanu, mare sluger pentru foarte scurt timp 1620, fiul lui Ivan mare din Ruda frate cu marele Teodosie Rudeanu, cu Istvan tul cu logofk. A fost de ori: mai cu Stanca, lui din a doua cu Despa. Stanca a fost mama lui Chirca, mort cu mama sa in 1601, potrivit textului unei inscriptii de pe una din crucile de in biserica de la Ruda 16 Tudor Rudeanu a avut trei copii care au ajuns la maturitate: Chirca, viitor mare stolnic, mare mare ban, Tudosie clucer Zamfira, sotia unui Nan biografia lui Tudor mare sluger Rudeanu neldmurite apecte. Cel priveste optiunile sale politice la domniei lui Mihai Viteazul. Moar- tea celei sotii a fiului Chirca (2 mai 1601), cumnatei sale, Caplea, sotia lui Istvan logofk, cu copiii Ion Neaga, sur- venit noudsprezece zile mai consemnat textul unei alte inscriptii din biserica Rudenilor a dat prilej pentru diverse comentarii. pe faptul victime la curtea de la Ruda, li se mai preotul rincea, nu puteau fie urmarea unui gest de represiune politicd, Ion Io- nascu 19, Constantin Rezachevici 20 Const antin 21 au oferitdiferite ipo- 13Ibid., p. 105. 14Emil Herman, Die Regelung der in den byzantinischen gOrientalia Cristiana Periodica», X, 1944, p. 23-44 ; Gouillou, La classe dei monaci-proprietari nell' Italia bizantina (sec. X-XI)Economia e diritto canonico, «Bulletino dell'Instituto Storico Italiano il Medio Evo», LXXXII, 1970, 159-172 ; John Philip Thomas, Private Religious Foundations in The Bizantine Empire, Whashington, 1987, p. 37-58. Violeta Barbu, «Sic Discours pon Death in during The An- Régime, Rev. Roum. d'Hist., XXXIII, 1994, nr. 1 2,p.101 - 122,cf. Arthur Steinwenter, Byzantinische Aegyptus, XII, 1932, p. 55-64. 16Ultima edilie la Constantin medievale din epoca modernd a niei. istoric Arges (sec. XIV 1848 ), Bucuresti, 1994, p. 409, nr. 606. 17Doc. grec Arh. St. T. Rom., CXLII/4, din 28 sept.respectiv 29 sept. 1650. 18 C. op. p. 410, nr. 607; data, obtinutä conjecturare, a fost raportare la cea a inscripiiei precedente. " Biserici chipuri din Craiova, 1934, p. 125. 20L'attitude des boyards valaques envers Michel Brave et Simeon nouvelles données concernant les boyards Rudeanu, in RRH, XXXII, 1993, nr. 3-4, p. 254-258. 21Ruda et les boyards Rudeanu d'Arges pendant l'époque de Michel le Brave, in RRH, XXXII, 1993, nr. 3-4. p. 264.

www.digibuc.ro 5 monastica a elitelor sociale 75 teze asupra cauzelor acestor morti näpraznice. timp ce Ion Ionascu fäurea scenariul unei pedepse administrate de Mihai Viteazul boierilor Rudeni ce se pärtaserä de el, studiile recente ale lui Constantin Rezachevici Constantin lan opteazä pentru varianta unei a lui Simion Movilä impotriva celor doi Rudeni, TudorIstvan, rämasi fideli lui Mihai Viteazul, fapt dovedit de un presupus popas al domnului la curtea de la Ruda intervalul 20 octombrie- 25-26 noiembrie 1600. Mai mult chiar, pentru a explica totusi absenta capului familiei dintre victime, precum ascensiunea in rang sub un alt Constantin Rezachevici 22 imagineazd o reorientare a politicii lui Tudor Rudeanu, care, disparitia familiei, ar acceptat sprijine pe chiar cel ce ordonase asasinatul. In ce ne priveste, credem ipoteza unei represiuni sângeroase, rent care i-arfost mobilul, räspuns mai multe intrebäri: cum se diferenta de noudsprezece zile dintre data primelor decese (2 mai)cea a ultime- patru (21 mai) ? de ce rdzbunarea a vizat numai membrii familiei nu, in mul rând, pe capii acestora ? de ce verbul «poguben» glosat muri de moarte violentd» este utilizat numai in relatie cu ultimul personaj, preotul Marincea ? Cum trebuie interpretatd atunci scrisoarea din 10 februarie 1603, prin care, Tudor Rudeanu, ca boier favorabil Movilestilor cu alti mari, jinul regelui polon? Tuturor acestor nedumeriri li se mai poate in aceea sursele noastre istorice, atât cele literare cele documentare, nu consemneazd pentru Vechiul Regim cazuri de prigonire la extinctie a familiei caz de hiclenire a capului acesteia, sau, caz, represaliile nu atingeau femeile pruncii, ci numai pe adulti. credem, cu prea multa ipoteza unei morti cauzate de are avantajul räspunde satisfä- obiectiilor ridicate anterior. intr-adevär, analiza extinderii calamitätilor epidemiilorin române intreprinsä de Paul Binder Paul Cernovodeanu un climax al ciumei perioada 1600-1605 24, iar documentele despre retragerea trupelor generalului Basta din Tara Româneasa din pricina ciumei, a foameteia dizenteriei rosii care bântuiau in 1602 Cariera a lui Tudor Rudeanu nu este spectaculoasd: in judetul sub domnia lui Simion apoi postelnic pentru doar o mare sluger timpul domniei lui Movilä (iunie 1620) o perioadä de aproximativ 10 ani aceastä va detine dregdtoria de slu- In acest interval, Rudeanu a achizitionat un numär de mosii printre care: Priseaca, Sultänesti, Curtisoara 27 1628-1629, poseda ocine Ciomägesti, Serbänesti, Curtisoara 28, unde va stäpâni mai târziu fiul Chirca. Tudor Rudeanu s-a la mänästirea Cozia, probabil 1632-1633, pri- act care ca Teofil din 6 mai 1633 de la

22C. Rezachievici,op. cit.,p. 258. 23Hurmuzaki, S II 2, p. 265. Cavalerii Bucuresti, 1993, p. 75, fig. 5. P. Cernovodeanu, P. Binder,op. cit.,p. 112. N. Stoicescu,Diclionar al marilor din Tara Moldma,Bucu- resti, 1971, p. 236. 27Ion Ionascu,op. cit.,p. 126-127. DRH, XXII, s.v. indice. DRH, XXIV. p 75.

www.digibuc.ro 76 Violeta Barbu

inceput, i se ascultarea de oduhovnic» iar peste un an, la 19 aprilie 1634, semneazá ca egumen al mändstirii Cozia31, cea mai rdspundere pe care a avut-o noua sa intrucât s-a demonstrat deja cu multe decenii nu existä nici o acest personaj] mitropolitul care a aceeasi Ca fost al mosiilor mai sus, el administreze patrimoniul 1638. In tot acest rästimp care ca monah Rudeanul», fie ca «pdrintele Teofil Rudeanul», fie ca «Theofil coziianul, unchiul Rudenilor», diferite pricini ale mändstirilor Glavacioc Slätioarele, in prezenta lui rudele fac cu se pentru rumâni (1636, aprilie vinde ocine (1638, octombrie cum se poate constata, statutul de care a depus votul nu este, pentru Tudor-Teofil Rudeanu, incompatibil cu vechea lui conditie incât, toate aparentele, tocmai a unei ruperi efective de viata a alegerea pe care un persoriaj cu o astfel de pozitie a prea multe drame de Cazul nu este de singularse pot aminti aicialti fosti boieri deveniti monahi care nu abandonea- bunurile Udrea cu numele Teofil, proprietarul unor case din Târgoviste (1642) 36, ban din cu numele resc de Paisie Mara cea (1640)38 . a doua categorie de motivatii o reprezina tunderea in monahism trânete, in schimbul acorddrii de azil (asistentd). Fenomenul, mostenit din Bizant", este viu la sfârsitul Vechiului Regim românesc este tot atât de frecvent ca practica vdduvelor. Tudor logoat din unui mare dre- Läudat mare intre 1582 se cu numele de Te- odosie la mändstirea Ruda El o mostenise pe vara sa, Maria Boldeasca, jupâ- nita lui Dragomir postelnic din Boldesti, pe care o asistase pe patul : «a murit mâinile lui»42, desi, mod cu totul straniu, documente mai vechi o amintesc cu numele de Ifrosina43. numai cu cap, copii», el n-a avut o cinste din partea rudeniilor luinici o ingrijire de la «in vremea lui de sldbiciune de cu exceptia nepoatei sale, Stanca a sotului acesteia, Stan le partea lui de mostenire de pe urma varei sale, Maria. Restul averii satele

Ibid., p. 140, doc. din 23 iunie 1633. Ibid., p. 315. Filitti, privire la initropolitul Ungrovlahiei (1637-1648), Arh. X, 1931, nr. 56-58, p. 449 I. op. p. 265. Arh. St. Buc., Doc. ist., 10 august 1638. DRH, XXV, p. 278-279. . S. Catalogul documentelor, IV, p. 580. Ibid., vol. V, p. 297. Ibid., vol. p. 126. 38 D.Greceanu,Genealogiile documentateale familiilor Bucuresti, 1913-1916, I, p. 231. Timothy Miller, Birth of Hospital in Byzantine Empire, Baltimore, 1985. DRH, XXV, p. 164-165. Ibid. 42 Ibid.; DRH, XXI, p. 430-431: «si-au lásat i se 40 de sdracuste o pomeneas- o au pomeniti-au fapt alte greli tut au läsat pe lui». DRH, VII, p. 5. DRH, XXV, p. 164-165.

www.digibuc.ro Vocafia monastica a sociale 77

la moarte vor disputate de restul de mdnastirea Märgineni, unde petrecuse ultima parte a vietii". La «boale grele nevoie sdrácie», postelnicul Jane din Câmpulung, 40de ani de cdsnicie, in mändstire aducând cu sine ultimele din zestrea sotiei, 3 släbiciunea mea, am plecat capul la sfânta la pdrintele de m-au la sldbiciunea mea» de toate bucatele de ce am pohtit»46. Cele trei care-I ingrijiserä in «mânându-se vremeaani, tot slab neputernic», sunt, printr-o autografd. Dionisia probabil cu Datca, sotia lui Dräghici banul, document din 7 ianuarie1643, dorinta de a fi primitäi la moarte de de la mändstirea Banul din schimbul unor vii, a7stânjeni de in dealul Verne§tilor, a unor vase pentru vini a caselor de la vie. unei femei, ea mändstire de contravenea flagrant tuturor pravilelor monahale mod cu totul surprinzdtor, existau monahale care coexistau una de una de fiecare cu respectiv stareta ei. stare de fapt, total nu pare fie, cazul un accident, fac la domnie fie sate cum au cu alti egumenii Dar monahia Dionisia nu este singurul caz de acest Teofana monahia, mama lui Mihai Viteazul, zilele mändstire de ca Marina, jupâneasa lui Sârbul stolnic, la Tismana ai contestd, in dreptul de a donate de n-au i n-au ingrijit-o». Uneori in ciuda faptului persoana respectivd s-a copiii se o imbrace, o s-o pe mama la moarte» astfel de poate ne sugereze nu cei care «se intrau propriu-zis mändstire depuneau voturile. Iregu- laritatea de forme foarte diverse, complet de sub controlul Bisericii. Deseori, cum o un document anterior domniei lui Matei Basarab, era doar o de raporturi de familie de patrimoniu: doi frati, Nectarie diacon la moarte pe testate Patriarhiei de Alexandria, «ob§te» sui-generis, care a fost de de-al doi- lea51. Dar, de departe cazul mai interesant este al monahiei Magdalina, tuna la Viforâta 1634,unde a venit prada ce m-au padat mi-au luat tot, d-am la 52

DRH, XXIV, p. 192-195; in aceste documente, personajul apare cu numele resc de in documentul din 4 august 1638 (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., VI1/4)i se spune «Tuduru den Vlädeni». Arh. St. Buc., M-rea LXII/17, 31 octombrie 1648. Placide de Meester, De monachico statu juxta disciplinam bizantinam, Vatican, 1942, p. 184-185. Doc. din 21 septembrie, 1648, Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. VI, p. 470. Catalogul documentelor, vol. VI, p. 276. Ibid., vol. V, p. 99. DRH, XXI, p. 108-109, (1626). DRH, XXIV. p. 454.

www.digibuc.ro 78 Violeta Barbu 8

pentru nimeni din neamul ei «nu se-au aflat...] Locul ales, mándstirea Viforâta, a fost portretizat astfel de episcopul Petru Baksi : «Dar aceste nu sunt claustrate, nu stiu citeascd, nu recia slujba, ci s-au adunat acolo niste care nu mai sunt de un pe lume stau acolo, detin atâtea posesiuni merg unde au vânt, este un lucru nepotrivitlipsit de cuviintd, sunt Monahia Magdalina, ce nu nici ea la un ultim lux, acela de a fi in mändstire de roabele ei nu este alta apriga din lui Caragea mare ban, cum majoritatea actelor. Banul Mihalcea a transmis, asa cum se va vedea, o parte din voluntaris- din puternica sa personalitate sale. Diversele portrete ale contemporanilor 54 ni-1 descriu ca pe un cu «prea frumoasd», cu de diplomat de curtean, intelept, iscusit, ambitios, neinfricat, mester conducerea ostenilor. Sfetnicul mai apropiat a lui Mihai, negociator ambasador al domnului la curtile europene, eroul de la mort chi- de aceeasi care asasinase domnul, banul Mihalcea s-a cdsätorit Marula, unuia din fratii probabil banul. au avut patru copii un singur mort de urmasi 56, trei fete : Mihna din Cârstesti, Dräghici din Preda, clucerul Radu Buzescu jupdneasa lui dican din Cine era acest ginere al lui Mihalcea banul ? Genealo- gia lui Badea (Bddican) din se deruleazd intr-un document din 20 ianuarie in care se precizeazd Badea era lui Badea comisnepot al lui Radu vistier din Greci, cuscrul lui Mihai Viteazul, numele de loan. Badea comis era deci frate Radu vistier din GreciCepturoaia Dragomir, totii lui Dumitru postelnic din Cepturoaia linie Badea tar cobora din puternicul boier Radu Pasadia, despre a descendentd prea putin. Mare paharnic, mare postelnic in perioada 1525-1548, Pasadia a avut doi : Radu Dragomir, ambii dregdtorii59. Lui Nicolae Stoicescuerau cunoscuti acum doar urmasii lui Dragomir. Din documentul privitor la mostenirea lui Badea (1630, 20 ianuarie), acesta a fost momentul când a devenit cu niste de strdbunicul Pasadia de mama sa, Stana monahia. Se poate deduce de aici Stana era fiica primului fiu, Radu al lui Radu Pasadia Maria

vol. V, p. 216. Victor Papacostea, Un colaborator al lui Viteazul : banul Mihalcea, in vol. Bucuresti, 1983, p. 242-245; $tefan Andreescu, lui Mihai Viteazul, in materiale de istorie medie, vol. XII, 1994, 64-66. Documentul din 16 iunie 1642 (Arh. St. A.N. XCII/44) vorbeste despre averii lui Mihalcea ban patru copii, nu cinci cum crede Dan Plesia, marelui ban Mihalcea din la despre veacul al XVII- lea, (comunicare la din 5 VII 1973 a Comisiei de genealogie, heraldica grafie), ms. consultat prin amabilitatea D-lui Andreescu, p. ; autorul numärä tre banului pe Despina, solia vornicului din Cornesti. Ibid., doc. din 16 iunie 1642. DRH, XXIII, p. 60-62. 58 Andreescu, op. cit., p. 54-55. N. Stoicescu, op. p. 84 Grecianu, Genealogiile, vol.p. 244-245. Nu ei apare aläturi de al bunicului ei, Radu Pasadia, in vechiul pomelnic Andreescu, Observatii asupra pomelnicului Argeplui, Glasul Bisericii, XXVI, 1967, nr. 7-8, p. 810-826.

www.digibuc.ro 9 a elitelor sociale 79 care pare murit 61,au avut un singur pe Preda din Albesti, mort de 163462El a fost cu lui Rudeanu, Stanca, de frate a pdrintelui Teofil Rudeanu. Biografia jupanesei este din episoade palpitante, rememorate de un document din 15 iulie 163463,care ldmureste, parte, care jupaneasa a fost Modul care jupaneasa se victimizeazd face parte din atitudinea ei permanent vindicativd viitoarea monahie Magdalina ucisese «doi copii de ce au de ei». s-a petrecut a doua domnie a lui Radu Mihnea, care, informat despre faptele a trimis de au adus-o la divan au stat pentru moartea acelor doi copii de Nici plata a desugubinei poate indupleca pe domn, care «tot a stat moarte», de fapt cu strictete prevederile Pravilei: «Pedeapsa ucigkoriului nu este alta numai moartea. De-ar nestine boiaren sau de-ar nu se va folosi cu aceea de pedeapsa uciderii, ce tot se va pedepsi nul muiarea de va face ucidere, ca fiecine den cei mai prosti oameni» Ca de la ea domnului, rdutate». gaseste o stra- tagema, «cu un de pe Stanciul logofdtul Cepariul, ascunde de 1500 de ughi de aur, bani ce doamnei Marghita, mama lui Nu ni s-a documentul prin care a fost la domnie, pentru ucidere, dar este posibil ca autorul moral fi fost logofdtul Stanciu, care devine astfel tinta ei. ersiunea reuse5te, domnului este integral deturnatd asupra Cepariului, care e adus legat de marele Goga in provizoriu este cu totul :Stanciul Cepariu, ajuns «la mare nevoie greutate», dupa este nevoit ei satele Ohnesti, ca suma de domn. Cepariului, Dumitrasco postelnic Ivasco postelnic redeschid pricina 1634, acum Magdalina, este la judecatd. Omoru- lui comis anterior, acum sperjurul, pentru nare prin care impinsese la pe Stanciu logofdtul, in sprijinul ei o carte de afurisenie a mitropolitului Grigorie. Dar domnul Matei Ba- sarab porunceste o neobisnuit de crute nici bani, osteneald. Cartea de afurisenie este prin Stan sluger tocmai la Chioi, unde se Goga armasul implicat anchetarea boierului din Cepari. Goga sub blestem pe care o numeste «rea ase in cap cu mitropolitul cu episcopul de veresc de acea trebuie mosiile fiilor lui Stanciu Cepariul. La numai zile de la divanului, ea testamentul a renunta la lupta pentru avere. Tot de mincinoasd se face pricina cu ruda sa, Radu mare Cocordscu, ginerele sora Prin

DRH, XXIII, p. : lui Badea spätar, Preda era «mic de (doc. 20 ian. 1630). Testamentul lui spätar din (1633) in DRH, XXIV, p. 105, in soliei sale, Stanca. 63Ibid., p. 436-439. lnreptarea Legii (1652), ed. intocmitä de un coord. de Andrei Bucuresti, 1962, p. 235. 65Doc. din 16 iunie 1642, nota 55.

www.digibuc.ro 80 Violeta Barbu

succesive, bogatul puternicul sfetnic al lui Matei Basarab vine pe cea mai importantd parte a domeniului banului Mihalcea: de Sus, Piscanii de la Pod. Pentru a-si dreptul de posesie, deja recunoscut de domn, Radu i-a cerut rita, probabil in acel moment singura a banului Mihalcea, hrisovul vechi al familiei, spre a scoate cu chinovar iaste obiceiul mosiile dobândite de el. pretinde nu mai este in posesia ei, ci a potului ei, Radu banul Buzescu, care sub prestare de jurdmânt, luând afurisenie de la mitropolit. Un litigiu asemändtor s-a iscat jupâneasa nora ei, Stanca, moartea sotului, cu postelnic. Soacra norei dreptul de in Domiresti Dobroti, pretinzând testamentul ei este mincinos Ca jure, recunoaste acuzatiile ei sunt mincinoase : acesti ai lui Matei Basarab i-au fost dat murna lui Preda jure cum nu acest zapis adevdrat, ea, i-au dat lege jure, gura ei au mdrturisit cum iaste precum cartea acelor » Singurul nepot direct al Constantin, fiul lui Predaal s-a stins din foarte averea 68,unde carte69 unde a murit. Nu este exclus ca ultimul mostenitor al averii lui Preda a sale» sora lui Udrea fosta jupâneasd a lui Leca boier credincios al lui Mihai Viteazul, avut intentia de a se de pe piatra de mormânt din 1640 daniile de mosii mändstire, de testament slujindu-i lui Constantin probabil pentru a spulbera obiectia atunci diata, nu era «vârstnic» Cazul din Albesti, dincolo de anecdotica lui, tezele mulate de istoriciicare s-au ocupat de statutul femeii in Evul Mediu Occiden- tal (Régine Pernaud Eileen Power G. Duby M. Perrot76,Y. Ferroul etc.), ori de viata cotidiand a femeii bizantine (Evelyne Patlagean) Cum baza

DRH, XXV, p. 190-193, 16 decembrie 1635. Greceanu, Genealogiile, vol. I, p. 298-300, 21 februarie 1666. 68 Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 292, 293, 320, 321, 424, 754, 777, 1061. Ibid., p. 396. Nu putem stabili momentul de pe ce cale Preda spatar mai apoi, Constantin erau ai care ii mostenitori, inclusiv peste averea de la fratele ei, Udrea, mort Grecianu credea mama lui Preda, era cu Grdjdana, UdreaBadea, lui Radu clucer Genealogiile, vol. I, p. 289. 71 Inscriptii medievale ale României. Orasul Bucuresti, vol. I. Bucuresti, 1965, nr. 644, cf. doc. din 27 1654 (Arh. St. Buc., Ep. se spune sfânta mändstire au fost cursul anilor 7150 <1641-1642> ». 72 s-a ca cocon zapis el a fost de cum zice pravila sau nu». (17 ian. 1641), Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 133, cf. diata lui din 27, oct. 1640, de al mun. Bucuresti, nr. Dintre lucrdrile colective a se vedea : La vie quotidienne des femmes au Moyen Age, Hachette, 1991; Femmes et chritiennes, dosar in «Notre Histoireo, nr. 116, 1994. La femme au temps des cathédrales, Stock, 1980. Les femmes au Moyen Age, Paris, 1949 76 Histoire des femmes, vol. 1990. Secret des femmes, Emis-Chiron, 1994. Structures sociales, famille, chretienté Byzance, Londra,

www.digibuc.ro 11 monasticd a elitelor sociale 81

a lumii feudale era proprietatea funciard, de a semna contracte, de a testa, de a poseda de a mosteni de a cherna in justitie de a in justitie pe de-a-ntregul importanta in societate drepturile de care se bucurau consideratd de preju- multor istorici drept extrem de personalitatea Comportamentul elitei sociale feminine in monahism nu se ca in cazul la implicare problemele patrimoniale; unele nu nici la privilegiul materniatii. Din mándstirea care vietuieste, fosta a lui Nica mare numele de Paisia datoriile fiului ei, Preda din inchisoare. aceeasi nahia Efimia vinde episcopului Ignatie al Ramnicului o mai o am dat-o pentru mele, am azut la un in mea, de am un copil» Desi episcopul a adus-o mare la episcopie, du-i liturghie timp de 40 de zile, cel martor zapisul de al miei este chiar fiul ei, Sima. Vocatia monasticd a elitei sociale nu presupune, se poate vedea, practicarea votului nici asumarea, a unei morti de lume, cum era tipicul tunderii in monahism. acelasi timp, pentru epoca spatiul de care ne se poate afirma rasei monahale nu este pentru boierime un de promovare Nici unul din mitropolitii care s-au succedat timpul domniei lui Matei Basarab : Grigorie, Teofil, Ignatie mai ales nu provin din elitelor. Mitropolitul Grigorie, care a 1627 1637 nu era de neam, cum credea Nicolae Iorga reformele promovate sub pdstorirea lui, ci monah grec de la mändstirea Ivir, asa cum el insusi de zestrare de inchinare a mändstirii Stelea din Bucuresti mändstirea lui de metanie Spre a nu contrazice restrictive pe care el le promovase in inchindrilor, mitropolitul adevereazd toate daniile sale nu provin din veniturile mitropoliei, ci din «molistenia de de la ori epitrahilul meu i-am de la crestini». Deducem de aici, ca in cazul urmdtorului mitropolit, (1637-1648), acesti ierarhi nu dispuneau de avere personald, deci nu fâceau parte din clasa proprietarilor de Teo- fil, fost episcop al Ramnicului (1619-1637) s-a bucurat de simpatia domnului, trimis, ca Ignatie 86,originar din Nicopole, diverse

putinele studii consacrate statutului juridic al femeii in Vechiul Regim românesc este al lui G. Fotino, La enValachie pouvait-elle in Rev. hist. du sud-est européen, 1928, p. 113-122. Eileen Power, op. cit., p. 42. DRH, XXII, p. 95. 82 Duca-Tinculescu, Catalogul documcntelor, vol. V, p. 335. 83 Istoria Bisericii a religioase a románilor, Bucureti, 1929, vol. p. 280, cf. propria declaratie a mitropolitului in Hurmuzaki-lorga/XIV, 1, 727. 84 DRH, XXIV, p. 421-428, doc. din 10 iulie 1634. D. Ple§ia, a mitropolitul Teofil al Ungrovlahiei, BOR, LXXXI 1964, nr. p. 1103-1106; Virgil Cluj, 1979, p. 60-61. Al. Ignatie, mitropolitul in istorice», 1940, nr. 1-2, p. 385-404 ; Iona5cu, Data mitropolitului Ignatie RIR, XII, 1943, 46, 50-55, studiu care se diata mitropolitului din 20 dec. 1662, «zapis la petrecanie»; printre obiectele lui Teodor, egumen al Coziei, sunt amintite un, «leagdn», un cort ; Aurelian Sacerdoleanu, mitropolitul BOR, LXXVIII, nr. 11-12, p. 1 054-1 077; 1964, nr. 11 12, p. 1085-1099 ; loan Biserica din Tara in epoca lui Mat ei in BOR, LXXXIX, 1971, nr. 5-6, p. 578-584.

. 1330

www.digibuc.ro 82 Violeta Barbu 12

misiuni diplomatice. Mai mult chiar, mitropolitul este un caz notoriu, ridicat prin puterea encomiasticd a cuvintelor lui Daniil Panoneanul din predos- lovia Legii, caprin portretul pe care face Paul de Alep87 ran- de model al omului de extractie de din Râmesti, devenit sar la Bistrita, apoi egumen la Tismana, episcop al mitropolit (1648-1653). El ilustreazd perfect conceptia despre «blago- rodie» in Pravila cea mare: nobletea nu nastere ori averi, ci in crestine cu care omul se 88Judecând litatea mitropolitului 89,nu e greu intrevedem care erau aceste virtuti ce i-au asigurat ascensiunea: ele cu totul de sfera pragmaticd constau abilitatea de a administra cu chibzuintd, dinamism un patrimoniu cu nimic diferit de cel al unei averi boieresti: iazuri, mori, livezi, rumâni, ti- gani. Averea personald a mitropolitului cu patrahirul» integral ce fusese depus de Matei Basarab, era considerabild; sume importante sunt läsate mostenire membrilor familiei domnului Radu Leon mändstirilor de la Sf. Munte cât se poate constata, votul avea o valoare pur cu o exceptie, intr-un document din mai 1641: «nu este cu cale rdscumpere rumânii cu bani»91 prevederc introduce o restrictie practica sanctionatd de domn la 20 mai 1633: «nu este volnic egumenul rdscumpere rumânii dedinile ctitorilor» A existat, in perioada de care ne o preocupare din partea domniei pentru reglementarea a statutului mändstirilor a vie- luitorilor din ele. La anului 1640, hrisoave emise succesiv se printre altele, «mändstirile se conduc toc- legiuite de ziditorii ctitorii pentru ctitoriile personale ale domnului, egumenii fie dintre numai de acestia, amestecul ierarhiei bisericesti. Toate acestea au fost la sfârsitul lunii aprilie a anului de patriarhia de Constantinopol cu tot Cu toate prevederile pretindeau ca egumenul fie schimbat an tocmai ca se preintâmpine Inavutirea lui 20 din cei 68 de egumeni atestati in 96au avut o egumenie 10 si 20 de ani, ceea ce ei corespundeau modelului de bun administrator: Leontie, egumen la (1639-1652), Serapion la Arnota, aceeasi perioadd, Vasilie, egumen la Bistrita (1629-1653), Nectarie la Bradu (1641-1653), Var- laam la (1639-1657), loan de Gomionita la Dealu (1646-1655),

Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, VI, p. 194. 88 V. Cândea, op. cit., p. 62-63 C. Erbiceanu, Testamentuldata mitropolitului al Ungrovlahiei, in BOR, XXVI, 1902, p. 296-297; despre prestigioasa lui activitate ce a ajuns mitropolit George I. Negulescu, mitropolitul Ungrovlahiei, Bucuresti, 1900, V. op. cit., 62-66. 90 Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., 15 aprilie 1668; cu mentului publicat de C. Erbiceanu (v.n. 89), testamentul a inedit. 91 Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 190. 92 Ibid., vol. IV, p. 55. Ibid., p. 112-113, 118-119. Ibid., p. 179-180. Ibid., p. 190, doc. din 15 mai 1641. 96 Pentru aceste date am utilizat Lista egumenilor din Tara ms., mitä de membrii colectivului de editare a izvoarelor Evului Mediu de la Institutul de lorga».

www.digibuc.ro 13 Vocalia monasticA a elitelor sociale 83

la (1638-1658), la Menedic (16341655), la Plumbuita (1636-1649), Atanasie la Sf. (1636-1648) etc. Pentru activitate culturald domnul a apelat totusi la alogeni. Tipografiile de la Govora, Câmpulung mândstirea lu au fost instalate administrate de adusi din Grecia, Serbia sau Macedonia: Meletie Mace- numit egumen pe la Govora Melchisedec din Peloponez loan de Gomionita. Lor li se de peste munti Daniil Panoneanul, din Moldova, episcopul Venedict, ajuns egumen al Glavacioeului. La capaul acestui excurs, se poate afirma in monahism se bucura de conservarea intactá a privilegiilor statutului mirenesc. Pe de parte, a castei, egumenii, creeaserd, modelul boierese, un stil de viatä similar,beneficiind adesea de un statut comparabil cu al episcopilor. Uneori, cum este cazul Arges, primise dreptul domnesc de a exercita de a judeca, prin urmare, printre altele, de mortasipie, delictele de moravuri. erau indrituiti din punct de vedere moral exercite acest privilegiu, cu greu o putem Totusi, in acest sens, un document din 1649101 este asupra laxismului moral al unor monahi, de din Câmpulung femeile fäcând mandstirea de de mascara». Prin urmare, toate aceste certe avantaje pe care le prezenta in fond traiul in ciuda vocatia monasticd a boierimii a ramas la un indice modest, ce teza clerului Tara Româneascd. schimb, pentru paturile de jos, putea o in plus de schimbare a conditiei economice, culturale uneori, ca in cazul mitropolitului Stefan, chiar a celei sociale. cale de ascensiune a intotdeauna române pe tot parcursul Vechiului Regirn, timp ce in inve- cinate, ar fi Serbia, din 1330, mod formal se interzicea fiilor de accesul la eclezisatice, din cauza numdrului prea mare de Cu alte cuvinte, in epoca lui Matei Basarab, cea spirituala (consa- structuri paralele, domenii de putere a geografie ale raporturi le vom putea defini mai precis, atunci când se vor perspectivd diacronicdin lumina noilor surse publicate, alte cupluri de boierime-dornnie Bisericd-domnie.

G.T. M-rea Govoraegwnenia lui Macedoneanul, in BMI, 1982, nr. 2, p. 20-25. DRH, XXIV, p. 242245. Violeta Barbu, din veacul al XVII-lea : Melchisedec din Peloponez, vol. Studii comunicári, 1984, p. 57-61. Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 70. Ibid., vol. VI, p. 545. C. Jirecek, La civilisation au Age, Paris. 1920, p. 16 17.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro FENOMENE DE SOCIAL-POLITICX TARA ROMÂNEASCA IN VEACUL AL XVII-LEA

(Partea a : A DOUA A SECOLULUI AL XVH-LEA) *

CONSTANTIN REZACHEVICI

RÄSCOALELE SLUJITORILOR" (OSTENILOR) DIN DECENIUL VI, CELE MAI PUTERNICE MISCÄRI SOCIALE DIN TARA ROMÂNEASCA IN EVUL MEDIU

timp de 16 ani, miscarea din 1637, la care ne-am referitprima parte a acestui studiu, in vremea lui Matei nu se mai gistreazd nemultumiri ale slujitorilor, in 1653 seria celor mai violente coale din fapt, cele mai intense sociale pe care le-a noscut Tara evul mediu. Specificul structurii tuite veacul al XVH-lea mare parte din slujitori" platiti prin scutiri acordarea de de a dus la marea revendickilor, din strict militare (legate primul de plata lefilor etc.) in cereri cu caracter social. De de la inceputul acestor in haine militare, care in vreme de pace slujeau cu schimbul, restul timpului pdmântul, practicdnd meserii sau negot, s-au ridicat impotriva unor dregdtori domnesti, nu numai in calitate de slujitori, ci din pricina unor nemultumiri iscate din viata Interesant din acest punct de vedere este un pasaj dintr-o a Letopisetului Cantacuzinesc, cu vederea de cerce- atorii perioadei, cu ridicarea slujitorilorvara anului 1653, impotriva lui Ghinea vistierul a lui Radu armasul unul dintre slujitori s-au slobozit la Vdrzariul i-au o

* Partea a studiului, cuprinzând prima a secolului al XVII-lea, a apärut Studiimateriale de istorie medie", IX (1978), p. 59-84. Intärzierea peste másurä a publi- a doua, redactatä o datä cu cea dint& (trebuind acum fie actualizatä sub aspect bibliografic), nu s-a datorat autorului, ci vechiului comitet de desigur perioadei de intrerupere a aparitiei publicaliei de In vremea lui Matei Basarab, lefegii români se deplin in structura slujitoreascä" a putând vorbi de acum de categoria pe care am numit-o a mercenarilor slujitori" (Constantin Rezachevici, Mercenarii in române in evul mediu, in Revista de istorie", XXXIV (1981), nr. 1, p. 70). 2 Pentru incadrarea rdscoalelor cu caracter militar din 1653-1655 in actiunilor de acest pe plan european din veacul al XVII-lea, cf. L. Demény, Die Rolle des Soldaten- elements in den Volksbewegungen des 17. Jahrhynderts. Der Charakter des Sejmen-aufstandes in der Walachei in Jahre 1655, in Ostmitteleuropeiische Bauernbewegungen, Budapest, 12.-15. 9.1972, Budapesta, p. 95-101.

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 85-117, 1996

www.digibuc.ro Constant in Rezachevici 2

din trup puind-o in zicea o va duce la casa luio va frige o va mânca cu ferneea cu lui blestema zicând el l-au adus la aut.)3. sociale, desi nu sunt amintite in cronicile interne, care rela- cauzele imediate, de ordin militar, ale izbucnirii rdscoalelor din 1653-1655, un de cauzele fenomenelor amintite in cele din caracterul popular al acestora4. A explica inceputul din 1633 ca o revoltd" tot de greci, de Matei Basarab ocârmuirea Munteniei" 5, sau ca o provocare a lui Constantin $erban. dorea asigure cu ajutorul slujitorilor succesiunea la tron a privi unilateral, chiar eronat cauzalitatea acestora. Ca cazul tuturor rdscoalelor, cauzele generale ale celor din 1653-1655 situatia grea a populatiei, din rândul se recrutau slujitorii. inräutätirea situatiei este un proces caracteristic intregului veac al jafurile vinderea domniei pe sume mari, nerea ostilor turcesti in etc., se intâlnesc in alte decenii ale veacului 8, constituind fenomene obisnuite ale crizei secolului domnia lui Matei Basarab, bine intâmpinat de s-a caracterizat printr-o indsprire a politicii de impunere printr-o reprimare a de ale maselor, inclusiv ale slujitorilor, de 1653,printr-o neobositd a fugarilor din pricina birului a Este epoca când feudali rumâni cu cap pentru din rumânie se face cu capetele", rumânii sunt numiti Este epoca când boierii lipesc" mo,vie" 14, iar un postelnic din Stângacea

Istoria 1290-1690. LetopisetulCatacuzinesc, ed. C. Grecescu D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 152. Pentru abuzurile comise de Radu Värzarucalitate de armas: inceput-au veninul asupra sdracilor ] Nu scdpa de el nici boiariu, nici negutdtor, nici nimeni", cf. ibidem, p. 154. Lucrarea lui LidiaL. Demény, N Stoicescu, seimenilor sau popu- Bucuresti, 1968, tocmai acest caracter popular al amintite. A.D. Xenopol, Istoria romailor din Dacia ed. IV-a, Bucuresti, 1989, p. 49. N. seimenilor lui Basarab, in Analele Academiei mâne", M.S.I., S.II.,t. XXXIII, 1910, p. ; N.C. Bejenaru, Constantin domniei, Arhiva", XXXI (1924), nr. 1,p. 21-26. Critica acestei teze laLidia L.Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 64-65. Cf. $tefänescu, L'évolution de l'asservissement des payeans de Valachie juscu'aux réformes de Constantin Mavrocordat, in Rev. Roum. d'hist.", VIII (1969), nr. 3, p. 495-497. Cf. D. Mioz, din vremea lui Matei Basarab, in Studii", XII (1959), nr. 2, p. 53-54. variantä a Istoriei ed. 1960, p. 105, afirmä: Iar deaca au trecut Mateiu au ajuns locul romänesc, iar säraciiesia de pärere bunä asternea cale, ca sä nu-i calce calul pre inchipuindu-sä precum era când mergea Hristos la Vithaniia... " Cf. D. op. p. 56urm.; LidiaL. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 35- -53. Act din 26 februarie 1644 (Arh. St. Buc., XXXIX/18). 12 Act 27 martie 1644 (Arh. St. Buc., D. I., XLIII/57). 13 Act din 20 august 1646 (ibidem, XLIII/89). 2) iunie 1649 CLXV/62). Cf. din 31 octombrie 10 noiembrie 1646, 3 iunie 1652 etc. (Arh. St. Buc., Bucuresti, IV/22, 23; D. L, CCXCIX/ 142).

www.digibuc.ro 3 Fenomene de (II) 7

permite, pentru plata incompletd a unei datorii contractate de liberi din Turceni (ca ridice nevoile dajdea pe unii in din Craiova, la altii trimitä armasi le femeile le la casa lui, ei rumâneascd. au fugit, dintre de groaza frica armasilor s-a in Astfel de abuzuri (ca epoci de se desigur in alte perioade ale veacului XVII, dar ele cunosc o agravare o mult epoca lui Basarab. Opozitia impotriva acestei de lucruri, forme obi,snuite pentru veacul XVII, se de 1653. Obisnuite sunt nesupunerea la lucru" fuga de pe mosii, uneori chiar, Tara drept consecintd neplata birului a Ultimul fenomen o asemenea amploare, 1638 Matei Basarab cu marele sfat al hitlenia a megiagi>lor, de la o de vréme se-au pre fugarilor pe acei care nu se vor satele la un anume termen'8. nu a avut efect19, care aveau datoria pe (rosii, au fost obligati spre domniei lui Matei Basarab birul acestora Nemultumirea nu e de mirare pe slujitori au participat la miscárile din 1653-1655 alte sociale21 Desfäsurarea acestora a cunoscut mai multe faze. care poate de la Finta (17/27 mai 1653) 11/21 iunie 1653, Gheorghe Rákóczi H anunta potolirea 22, fruntea acesteia se dorobantii seimenii, de care se alte ate" (de slujitori)23Principala revendicare, in era plata lefii pe trei 24 le dea trei

Act din 2 ianuarie 1647 (Arh. St. Tismana, LXXXIX/7). 18Un document din 16 februarie 1647 vreme de foamete pre urma läcus- telor" (idem, m-rea ms. 218, f. 57v-58). Alte epoci de foa mete amintite documente au fost in timpul lui Radu sau zilele lui Gligorie Ghica CXCVI /111; cf. actul din 15 februarie 1660, idem, La 14 ianuarie 1643 Matei Basarab mändstirii lucreze ei n-au vrut asculte sä meargä la lucru sä lucreze, ce au särit la egmenul i-au luoat toiagul den i-au slugili poslusnicii (Arh. St. Buc., episcop. Arges, LXIX/9). Peatru fuga la sud de Dunäre, cf. actul din decembrie 1650 (idem, D. I., CXCVII/217). 18Act din 25 august 1638 (Arh. St. Buc., mitropol. T. CXXII/9). Fuga täranilor anii urmätori acte din 10 ianuarie 1644, 8 ianuarie 1646, 6 iunie 1648, 11 decembrie 1650 etc. (Rev. ist", XVII (1931), p. 312-314 ;Arh.St. Buc., rnitropol. CXLIX/15 ; D. I., CCXCIX/I28, CXCVII(217). Actele amintite mai sus din 6 iunie 1648 ldecembrie 1650. Cf. Nicolae Stoicescu, Matei Basarab, Bucuresti, 1988, p. 61-70. 21Cf. Paul I. Cernovodeanu, seimenilor dorobantilor din Bucuresti 1655, Bucuresti, 1961, p. 24 urm. 22A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei X, Bucuresti, 1938, p. 263. Lidia L. Demény. N. Stoicescu, p. 60, tul un act intern din 23 iunie/3 iulie 1653,care este insä ulterior lui Rácóczi, din 11/21 iunie 1653. Cf. W. Zekely, Unele cronologice privind social-politice in ultimul an al domniei lui Matei Basarab, inIstros", Braila, 11-III (1981-1983) p. 305, care actul din 11/21 iunie 1653. 23Istoria Tdrii Românesti, ed. 1960, p. 114-115 ; Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 108-109. Eud. Hurmuzaki, Fragmente din istoria III, Bucuresti, 1900, p. 243. Acelari motiv este indicat scrisoarea lui Gheorghe Rákóczi II, din 21 iunie 1653, citatä mai sus, care vorbeste de leafa pe N. Stoicescu, Matei Basarab, p. 206-207.

www.digibuc.ro 88 Constantin Rezachevici 4

Letopiseful Cantacuzinesc), promisä de domn de Finta. Slujitorii pe Ghinea vistierui din pe Radu mare arma Värzarul - cronicile interne - ei pre domn nu le dea Faptul este confirmat de relatdrile ulterioare ale Letopisefului Canta- cuzinesc privitoare la cariera celor doi 25,cât de relatarea dentului imperial de la Constantinopol, din 30 iunie 1653. interesantd relatare de la i-au trei mari boieri a fost provocatd de armasul plátitor al ostirii", care a refuzat cu vorbe aspre pedestrimii leafa pe trei luni, luând solia de 50 de oameni la el pentru a in vederea aceasta, pedestrimea a fost de aliindu-se cu pe care a s-o asmute impotriva ei, a ravälit palat impotriva sa a boierilor careerau complier. executia acestora, intreaga o§tire i-ar fi jurat lui Matei Basarab impotriva lui Vasile Lupu Documentele contemporane : relatarea mai sus, scrisorile lui Rá- kóczi din 21 27 iunie 1653 nu slujitorii s-au ridicat , cerându-i acum scaunul se cum cronicile interne. Este limpede Matei Basarab atras nemultumirea slujitorilor prin aprobarea atitudinii lui Ghinea vistierul Radu arma§ul de acestia. plus, când trecuserd doar putine zile de la campania lui Vasile Lupu Timu Hmielnitki Tara Româneascd, boierii amintiti, cu Socol clucerul au fost acuzati de tridare" de cu inamicul, acesta constituind un alt motiv al executdrii Gheorghe Rákóczi II G. Kraus Faptul slujitorii de nici o sus, in casele domne§ti unde domnul pre ace§ti supt lui, supt paturi, prin poduri, prin denaintea lui, i-au luat, cât cutremura locul de groaza ", in vreme ce Matei Basarab nu putea ce alt, numai blestema"29, o§tire de la curte (oastea permanentd) se rdsculase, domnul nedispunând de trupe credincioase pe

Istoria ed. cit., p. 153-155. 26 Reniger, la 30 iunie 1653 (Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 243- 244). o scrisoare din Constantinopol, la 26 iunie st. n.1653 (ibidem, p. 244, nota 1), confirmä faptul la Poartá era cunoscutd. 27 La 27 iunie st. n. 1653 Gheorghe Rákóczi II scria mamei sale: Impotriva autoritätii voevodului (räzvrätilii - C.R.) n-au fäcut nimic, n-au spus nici un cuvânt, ci dimpotrivd chiar färä solicitarea acestuia, i-au depus noul obicei, in de credintä, ränd pe Evanghelie" (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 201). scrisoarea din 21 iunie 1653 principele declarä cä slujitorii au setie, toatä supunerca de voievod vrcmca acelci au trimis irfi, in cari cerând de la Vcdä cu toatä au acei (A. Veress, Documente, X, p. 263). Ibidem ; G. Kraus, Cronica Transilvaniei cd. G. Duzinchevici, E. Reus BucureVi, 1965, p. 157-158, 159, cit., p. 154-155, Radu sämänd mare [...] Matei Vasilie intre Racoti, craiul Ardealului, zicând unul multe i-au au plämädit pizma mare Ion". Istoria ed. cit., p. 115: Radu Popescu, op. cit., p. 109.

www.digibuc.ro 5 Fenomene de crizd social-politia (II) 89 care le Acestora s-au addugat din Târgoviste, astfel la 23 1653 domnul recunoaste End sluj(i)torii asupra Ghinei vist(ier), luatu-l-au tocma den casa scos la câmp la toate glotil

Dar odihna bdtrânului domn a fost de A doua a cärilor din sânul slujitorilor a curând, probabil chiar a doua a

L Ionascu, pe marginea volumului Monografia judefului Romanali, in Arh. XVI (1937), nr. 89-91, p. 191-192. 31 Act 30 iulie 1654, care Radu mare a cotropit mosii in dreptate, ca un silnicvolnic, s-au intâmplat vrerne de 1-au ucis slujitorii (Arh. St. mitrop. LXXXVIII/8). Pe câmpia Ialomitei, curtea de la ed. cit., p. 115). Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 59; N. Stoicescu, Matei Basarab p. 209. realitate, solia lui Matei Basarab a sosit lui Gheorghe Rákóczi joia deci la 9/19 iunie, actul emis 22 iunie st. n. 1653 (A. Veress, mente, p. 264), când miscarea era, scrisoarea lui Rákóczi din 21 iunie st. n. 1653, desi- contradictie chiar propriile considerente cronologice, W. Zekely, op. cit., p. 305-306, initial intrarea trupelor lui Rákóczi in Tara Româneascd?!) finis- teste brusc lucrurile" (p. 303). A. Veress, op. cit., p. 263. In scrisoarea din 27 iunie din armata Românesti s-a potolit: cu moartea a trei care au fost invinuili de ostasi de de retinerea nedreaptd a lefilor (Lidia L. Dernény, N. Stoicescu, op. cit., p. 201), a aminti despre concursul sale. Arh. St. Buc., Actul este citat gresit de Lidia L. Demény, N. Stoi- op. cit., p. 132, sub anul 1656, socotindu-se se la lupta de la (16/26 1655), desi are 7163=1655 februarie 16. Matei Basarab patriarhul Ioanichie de Constantinopol, la 1653 (Hur- muzaki, Documente privitoare la istoria Bucuresti, 1915, p. 195, nr. CCLXXV). Miscarea din mai-iunie 1653 n-a afectat trimiterea haraciului la ; drept sultanul pe Matei Basarab scaun la 14 august 1653 (Eud Hurmuzaki, Fragmente, p. 248).

www.digibuc.ro 90 Constant in Rezachevici lunii august 165338,durând la moartea lui Matei Basarab (9/19 aprilie 1654). E greu de precizat au fost 39 sau mai multe valuri de räscoale. Singurul izvor pentru a doua a sunt cronicile interne iar acestea doar limitele cronologice amintite mai sus (august 1653 - aprilie1654). nu au avut aceiasi intensitate. Cea mai puternicd, a avut la inceputul intervalului, când dorobantii seimenii din Târgoviste 1-au impiedicat pe Matei Basarab, care se dintr-o preumblare Argesi", intre in cetatea de scaun: zicând de nu le mai trebuie le mai fie dornn, ci, sau sä din sau se cálugäreascd. Deci au cu toti boiarii lui, obidit, din josul orasului, 3 zile. nici nu läsa sä-i domn a intervenit - cronicile interne- numai ce Matei Basarab le-au le dea bani din dästul". lumina acestor relatári, credem reizbucnirea actiunii slujitorilor s-a datorat nerespectärii de domn, nici august 1653 a promisiunii de a le acorda lefile Mgäduite de la Finta. Cauza nu era lipsa de bani Basarab a läsat un bogat tezaur41), ci firea mai mult deck strângkoare de care däduse domn in ultima vreme Faptul Nimenilea nu le putea sta dovedeste slujitorii - dorobantii seimenii - se bucurau de sprijinul tuturor de osteni. Este interesantä relatarea Letopisefului Cantacuzinesc, care reconsti- tuind cuvântarea lui Matei Basarab celor care i-au credinciosi, numeste pe acestia boiari slugi" 44 (slugile" fiind tot de neam boieresc, spre deosebire de slujitorii" recrutati din päturile de jos ale populatiei). Faptul cä räsculatii erau numerosi, prea pentru a fi nimiciti intregime o dovedeste intentia domnului de a executa doar pe conducdtorii acestora :toti cei mai mari" Faptul autoritatea domneascä era incapabild miscarea, a avut drept consecintä aceastä tinând de compozitia a räsculatilor, atacarea caselor boieresti46. Zapise in februarie 1654

Cronicile interne inceputul acestei etape a moartea doamnei Elena, august 1653, când Matei esit-au in preumblare cätre Argesi" (Istoria ed. 1960, p. ; Radu Popescu, op. cit., p. 109), ori domnul emite un act la la 10 august 1653 (Rev. ist"., X (1924), p. 264-267), la16 august 1653, când desigur päräsise resedinIa, un altul privind Glavacioc, färä indicalia de cea a grämäticului (Arh. St. Buc., m-rea Glavacioc, XXXIV/32). Cum Poarta confirmase pe Matei Basarab la 14 august 1653, este greu de crezut Siavus de Silistra, vroia sä-1 inlocuiascä din domnie in aceeasi fapt pentru care la 30 august domnul cere ajutorul militar al lui kóczi (A. Veress, Documente, X, p. 270). Mai aceasta pare o cerere deghizatä de ajutor impotriva propriilor slujitori. La inceputul toamnei lui 1653" iarna lui 1653-1654", cum cred Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 62. ed. cit., p. 115-116 ; Radu Popescu, cit. Radu Popescu, op. cit., p. 111, afirmä urmasul lui Matei, Constantin sä veselia avuliea cea multä ce de la Matei vodä". 42Despre zgârcenia lui Basarab din perioadd, cf. Paul de Alep. in tori despre VI, Bucuresti, 1976, p. 131, Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 56. Istoria ed. cit., p. 116. Ibidem. Ibidem, p. 217. Radu Popescu, op. p. ; cei mari zurbale". Iar ei nu mai ci ca niste lupi ziva noaptea zbiera umbla pre la casele boiarilor [...] apucara de talhärie" (Istoria ed.cit., p. 216).

www.digibuc.ro 7 Fenomene de crizä (II) 91

amintesc de mosii cumpdrate de oarneni simpli mând relatdrile cronicilor interne. miscare a avut drept - cum sugestiv se cronica lui Radu Popescu - ingrozise boiarii de frica (a - C.R.), de sta 48. Solutia de Matei Basarab, sätul de necazuri ca acestea", cu care a trecut" iarna 1653-1654 a fost che- marea in sau a 30.060 de ajutoare de la Rákóczi cu care sd-i véste de toate pärtile pue supt sabie toti cei mai mari, ca niste tâlhari... "4°. Cronicile interne, care privesc cu pe Matei Basarab, nu amintesc nimic despre incercarea acestuia din1654 de a reduce seimenilor, sau chiar a-i desfiinta, dându-le astfel prilej de domnul ca peste 1 000 de seimeni care aveau femei copii fie pusi la bir, ce s-au luat toate libertdtile au trebuitlase armele". Alti 500 de au fost trimisi slujeascd lui Gheorghe RákócziTransilvania Moartea lui Matei Basarab impiedicat apel la interventia urmasul Constantin a propus mai solutie pentru remedierea crizei prin care trecea Tara Româneascd, una dintre cele puternice crize de la intemeierea statului. Solutia initial de Constantin $erban - tinând seama el a fost ales domn cu sprijinul acordat nu numai de boieri curte, ci de toti slujitorii" - a fost satisfacerea cererilor materiale ale dorobantilor, seimenilor altor categorii de slujitori. Dispunând de bogatul tezaur al lui Matei Basarab 52, el a din vistierie un haraci deplin" pentru slujitori, in ce restul a fost de bir doar timp de trei luni. Dorobantii au fost scutiti de ; slujitorii au primit uniforme noi din postav bun", iar cdpitanii podoabe de pret. Lefi le da din Slujitorii au fost primiti la masa cu dreptate Aceastä solutionare a problemei slujitorilor" n-a fost acceptatd de care nu puteau uita tulburdrile ce au cu sânge boieresc ultimul an al dornniei lui Matei Basarab. Constantin a fost considerat prea bland" Boierii - ne informeazd K. Mikes, comandant al lui Rákóczi, care se afla in Tara

Acte din 9 februarie 1654 (Arh. St. Buc., Cantacuzino, 19, nr. 1, 2). Cf. actul din 20 mai 1654 lui Radu Värzarul in cu zapise luate de ostile" care i-au jefuit casa (idem, m-rea Trivalea, 11/3). 48 Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. cit., p. 109. Ibidem ; Istoria ed. cit., p. 117. G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 172. Istoria ed. 1960, p. 117. 52 Radu Popescu, op. cit., p. 111. Românesti, ed. cit., p. 119. Aceste relatári infirmä cronicarului J. Szalárdi (la Lidia L. N. Stoicescu, op. cit., p. 194), care Constantin ban n-a mai lefile seimenilor, vistieria contrazish de cronica atribuith lui Radu Popescu), acest fapt hind cauza räscoalei seimenilor din 1655. Istoria ed. cit., p. 117, 119,considerd om bun blând", bun milostiv", prilejul räscoalei din 1655 numai de n-a dat dovada.

www.digibuc.ro 92 Constantin Rezachevici

Româneascd in iunie acuzat tu niciodata n-ai pedepsit pe eel vi- n-ai pus ucis primejdia ce va pe noia boierilor de aceea este" Mai mult, erau gata alt domn, din mijlocul capabil le apere cu mai fermitate interesele 56 aceste conditii, domnul trecu fireste de partea din sânul parte, ca de Matei Basarab, in intregime corpul seimenilor birnici pe mai seimeni si rosii, Aceiasi urmau desigur sa o intr-o a doua slujitorii din alte categorii, in primul rând, dorobantii, socotiti vinovati de din 1653-1654. Cronicile lui G. Kraus, J. Szalárdi si David Herman limpede des- fiintarea seimenilor - ca solutie pentru iesirea din criza prin care trecea statul feudal -a fost de Constantin urma boierii Radu Popescu domnul s-au cu mestesug pe seimeni din sfetnicii" fiind desigur boierii din preajma sa. Acest lucru este confirmat de interesantele ale rezidentelui S. Reniger, din primdvara anului 1655, nefolosite de problemei, care o asupra primejdioasei a muntene, care produce la o vie Rezidentul imperial la Constantinopol mentioneazd, la rândul indemnul pentru ostirii dat cei mai de frunte dintre boieri prin aceea, i-au dat lui Constantin cu stdruinta sfatul de a concedia o parte din cetele sale de legii [...]indeosebi pe toti seimenii aproape o mie la numär [...] Urmând sfatul boierilor Constantin a luat de a dizolvaa trimite corpul seimenilor intreg, celelalte ale ostirii mare parte se gândea numai un ex- pedient practic spre a scoate acest lucru de primejdie de ostentatie la Motivul invocat de domn a fost se face cheltuiald cu lefile acum, nefiind nici un al nu trebue si se tara cu atâtea desert" La sfatul desigur, el a pe seimeni de dorobanti alti slujitori, promitând celor din 16/26 februarie 1655, in cadrul unei de o lefile seimenilor Pretextul sub care au fost concentrati slujitorii a fost o trecere pentru ziva amintia mai sus. Tot atunci au fost concediati 200 de seimeni care se prezentaserd conform ordinului

K. Mikes Gheorghe Rákóczi la 17 iunie 1655 (A. Veress, Documente, X, p. 292). La 18 iunie 1655 K. Mikes pe principe au ales domn pe Preda vornicul Brancoveanu (ibidem, p. 294). G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 177. Intenlia de a rumâni pe seimeni este cronica lui David Herman (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, seimenilor, p. 71). Cf. Nicolae Stoicescu, Constantin Bucurqti, 1990, 33. 58 G. Kraus, cit. in urma lui Rákóczi II); cronicile lui David Herman J. Szalárdi, care personal Constantin arlost inclinat cu platá de seimeni pedestra0", la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 193-194. Radu Popescu, op. cit., p. 112. Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 275-276. 61 Radu Popescu, cit. Ibidem ; Istoria ed. 1960, p. 120-121. Cf. Lidia si L. Demény. N. Stoicescu, op. cit., p. 70. 63 Eud. Hurmuzaki, op. p. 276.

www.digibuc.ro 9 Fenomene de social-politicd (II) 93

Cronicile interne, a prezenta concrete, a doua zi, 17/27 februarie 1655, s-au sculat cu totii dorobantii, seimenii asupra boierilor vinuindu-i ei sunt pricina de pe domn seimenii din Nu s-a observat utilizate, mai sus, relatdrile reziden- S. Reniger - faptul izbucnirea rüscoalei a fost de concentrarea din Bucuregi. A doua zi data pentru adunarea ostii (trecerea revistd), deci la 17 27 februarie 1655, - rezidentul imperial - in au sosit 700 de seimeni, care despre licentierea celorlalti camarazi ai despre soarta ce-i astepta, dat silinta pe ceilalti slujitori la Ei au aprins fläcdrile care era indreptatd - S. Reniger - mai ales contra boierilor ce concediere s-au refugiat parte la palatul (subl. aut.). Cedând puterii, domnul a fost nevoit pe acestia in lefegiilor priveascd cum ei au fost sub ochii lui ciuntiti in Apoi lefegii [...] au in casele boierilor, au prädat avutul Aceste sunt confirmate totul de cronicile interne, mai aproape de realitate relatarile narative din Transilvania plus, un act contemporan la 17 februarie st. 1655 s-au sculat slujitorii curtii, dorobantii, seimenii de au multi boieri au jefuit toate casele ale tuturor boierilor" Faptul toate categoriile de slujitori s-au putut ca la un in aceiasi zi a fost posibil, cum aminteam mai sus, concentrdrii in vederea asa-zisei treceri in Este interesant de observat documentele interne amintesc pe primul intre pe dorobanti, mai numerosi oastea de ca seimenii (al era 1655, cum am de vreo mie). Inscriptia crucii de Constantin Brâncoveanu pentru pomenirea uciderii Papa postelnicu Brâncoveanu, aceasta a avut când s-au asupra domnului a boiarilor la leat 7163 (1655)" 68, seimenii nefiind nici pomeniti. un act de la Constantin Alexe dorobantul din teni, judetul Dâmbovita : sculatu-s-au cu ai lui potrivnec(i> hoti, asupra domnii meKe) a tara, de au boiarii au au jurdmântul care avut ei cu domnia mea" Dorobantilor seirnenilor s-au 70 o parte din rosii Multi oaste de trecu de asemenea de partea - G. Kraus - iar la ceata acestora deveni de mare, Constantin nu se

64 ed. cit., p. ; Radu Popescu, op. p. 113. Hurmuzaki, op. cit., p. 276-277. 66 acestea cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, p. 74. Act din 1655 martie 29, ibidem, p. 73, Cf. N. Stoicescu, Constantinerban, p. 34. medievale ale I, Bucuresti, 1965, p. 471. Arh. St. Buc., CLVIII/26. 70Un act din 4 iunie 1656 s-au iidicat de au boiarii..." (Mitrop. 1966, nr. 7-8, p. 651; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 80). Cf. inscriplia din 1668 de pe mormäntul lui Papa Brancoveanu ucis pe vreme ce s-au dorobanlii, asupra domnu a neamului boieresc" (N. lorga, documente, XV2, p. 74). 71G. Cronica ed. cit., p. 177. parte a a de partea (P. Cernovodeanu, dorobantilor, p. 4143). Nu credem G. Kraus arconfundat pe rosii cum Lidia L. N. Stoicescu, op. cit., p.

www.digibuc.ro 94 Constantin Rezachevici

simtea in de ei, desi avea la el ostasi lefegii unguri, polonezi, dragoni soldati (= nemti - n.a.), care erau mereu de gata de O cu extinderea rdscoalei in la ea au participat de asemenea ranii dintre care, de altfel, se recrutau slujitorii, ale interese corespondeau general ale acestora. informatii externe, au ajuns la 22.000 de oameni din primul moment, fortelor sociale ridicate la a un caracter extrem de sângeros. Faptul domnul era prizonier al 76, nu exista o de represiune se titilor, ei in mare parte osteni de meserie, a pe feudali la dis- acestora. Cronicile interne consemneazd numele boierilor ucisi prima zi a rdscoalei ca niste dobitoace". acestia se aflau numeroi pitani desigur, dintre cei de Constantin pentru planurile de desfiintare a seimenilor. boierilor ucisi in prima zi - dintre ei mari dregdtori, aflati de Constantin cu rostul slujbei - este apreciat de izvoare narative ardelene 17-32 Acesta a sporit mai apoi cei ucisi sau prädati prin judete, despre care mdrturisesc numeroase documente Apare adesea, sub o sau alta, afirmatia se-au ridicat asupra a tot neamul au din cap cap vecin pre vecin, fin pe nay, pre 81 .5i nu Bucureyti, ce la mai multe case, de 82 La 12 martie 1655 principele Transilvaniei era informat o de interesantd scrisoare a lui Gheor- ghe Rákóczi original aflat in Polonia, aceeasi zi regelui Jan Kazi- mierz, relateazd pe larg despre izbucnirea dramaticd a rdscoalei pedestrimii din Tara despre ei boierii Acestia fug in munti 85, peste

72G. Kraus, op. cit., p. 177-178. Un act din 11 mai 1655 un s-a ridicat cdnd s-au sculat slu- de au boierii au toate casele boiere$ti au jefuit acest ru- Gavrea casa boierului domniei mele Radu (Dudescu)au luat toate bile zapisele au fugit un (Arh. St. D.I., CXXV/19). Alte la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 78 P. 1. Cernovodeanu, op. cit., p. 63 urm.; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 81-82. N. Studii docwnente, IV, p. 126, 269. Istoria ed. cit., p. 122. Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, cit., p. 84-85. Románesti, ed. cit., p. 121-122; Radu Popescu, op. cit., p. 113. Multe dintre cele consernnate in cronici sunt confirmate de documente. La 20 aprilie 1655 fiul lui Socol clucerul din Corndbeni, ucis de slujitori 1653, menlioneazd banii dali la dorobanli slujitori pentru de jefuite cdndu au frate-mieu C(d)rstea clucer" (Arh. St. Românesti, 78Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 74. Ibidem, p. 75-77. Actul din 28 iunie 1655 (N. Studii documente, V, p. 549). Istoria ed. cit., p. 123. Miron Costin, Letopisetul Tárii Moldovei Opere, Bucure$ti, 1958, ed. P.P. tescu, p. 170. 83A. Veress, Documente, X, p. 287. Constantin Rezachevici, relatare a lui Gheorghe Rákóczi regele Poloniei despre inceputul räscoalei slujitorilor din Tara Româneascá in 1655 (in pregdtire pentru tipar). A. Veress, boc. cit.

www.digibuc.ro 11 Fenomene de social-politieá (H)

la pasa al Silistrei, in Transilvania sau in Moldova mai mitropolitul Ignatie alti boieri peste Carpati, cer ajutorul lui Rákóczi, rdsculatii i-au jefuit : pdn cu sabiia in noi, doo-trei de atäta de dentrumijlocul nostru..." N-au de nici mänästirile 88 Insistám asupra acestor fenomene, deoarece migarea 1655 nu este numai cea mai atunci Tara 89, ci limp ea este cea mai miscare de mase la sud de Iesirea din a fost preconizatd de Constantin urma sfatului prin interventia lui Gheorghe Rákóczi 11 a lui Gheorghe din Moldova Poarta, anagajatd in cu 91, nu avea trupe sponibile pentru o interventie Tara de la inceputul principele Transilvaniei socotea e nevoie veghem asupra gloatelor obraznice 92 Prin interventia impotriva din Tara - la trimise pe ascuns de domnul muntean - Rákóczi asigure ascultarea luiConstantin $erban, reusise pe cea a lui Gheorghe pentru ca ajutorul armat al ambilor domni, mai departe la infäptuirea celorlalte planuri ale sale privind obtinerea coroanei polone. Interventia a lui Gheorghe Rákóczi 11 Gheorghe a avut in iunie 1655 Silit de asigurau pe de parte vor de extern, va de partea 96, Constantin care informa pe ascuns pe Rákóczi, Gheorghe pasa de Silistra, despre tirile acestora, a fost nevoit acelasi timp la ceputul lui iunie 1655 el a izbutit pe slujitorilor care pe comandantul seimenilor, care jucase un rol de fruntein vremea din 1653-1654, sub forma unei impozante delegatii (235 de oameni) la Rákóczi, care i-a arestat pe cei mai dintre ei astfel locul conducdtorilor firesti ai rdsculatilor luat (Radu

86 Istoria ed. cit., p. 122. N. lorga, op. cit., IV, p. 34. N. cit. Cf. N. Stoicescu, Constantin p. 35. Istoria Tdrii ed. cit., p. 122-123; Radu Popescu, op. cit., p. 113. Cf. Lidia 5i L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 77-78; N. Stoicescu, p. 35-36. Cum apreciazá Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 75. Radu Popescu, op. cit., p. 113; Miron Costin, Letopiseful Moldovei, ed. 1958, p. 170-171. N.C. Bejenaru, Crucea de la Teleajin, in Arhiva", XXXI (1924), nr. 3- 4, p. 288 jalba" lui Constantin Rákóczi 91 Lidia L. Demay, N. Stoicescu, op. cit., p. 88. 92 A. Veress, Documente, X, p. 287. Radu Popescu, op. cit., p. 113; G. Krauss, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 178; N. documente, IV, p. urm., p. 33-36; Lidia L. Demény, N. Stoi- cescu, op. cit., p. 92 urm. Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 277. Constantin se arata dispus sä principelui o suma reconfirme ultimul tratat de de Matei Basarab (Lidia L. N. Stoicescu, op. cit., p. 100, 194-195). Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 117 urm. 96 Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 281. G. Krauss, cit., p. 180; Lidia L. Demény, N. Stoicescu. op. p. 122-123, 223; N. Stoicescu, op.cit.,p.39.

www.digibuc.ro Constantin Rezachevici 12 mare paharnic, Buliga mare mare de dorobanti) 98, credinciosi de fapt lui Constantin dintre care unii vor träda timpul luptei oastea rdsculatilor. In ciuda faptului in rdsculatilor domnea o mare ostile lui Gheorghe Rákóczi II n-au izbutit cu cele moldovene inaintea hotdrâtoare, fuga lui Constantin in lui pasa de Silistra n-a produs rândul locul ales domn Hrizea mare paharnic din indirect cu milia lu Matci Basarab) 100, armata slujitorilor munteni a fost de la (16/26 iunie 1655). La aceasta a contribuit trädarea Buliga, comandantul artileriei, al altor prealabild pe care o aveau cu Constantin multi cdpitani, - cronica - ce au avut cu Constantin cu pribegii (din oastea lui Rákóczi - C.R.), cu steagurile au plecat s-au dus oastea nându-se cu boierii acelasi timp, Radu mare paharnic si alti au fugit la Costantin infrângerea a fost de un masacru al pedestrimii si nu rdzboi sau vreo dar aceasta n-a pus rdscoalei. Chiar la 1655 din ardeleand de la Gherghita, un nobil relata drurnul este de temut, nici nu pot umbla din cauza lotrilor" De abia de la 27 1655 incepu a Pentru a suplini lipsa fortelor de represiune, a in Tara aproape un an in 3.000 de osteni unguri nemti condusi de tanii 1. BorsosA. Gaudi Un timp mai scurt au cdpitanul 200 de lefegii poloni lui Rustem mârza, de Gheorghe In ciuda cumplitei represiuni initiate de Constantin despre care cronicile interne ne-au zguduitoare1°9, intre care se au continuat lupta septembrie 1655, focare ale rdscoalei izbucnind la Bucuresti, Daia, la Gherghita, Rusii de Vede, Craiova, Orasul de etc ale slujitorilor au izbucnit in anii urmdtori. complotul fostului de seimeni, Priboi, boier viteaz luptdtor", care urmärea

Istoria Tárii ed. cit., p. 124, variantd. Miron Costin, op. cit., p. 171. Istoria ed. cit., p. 124-125; Radu Popescu, op. cit., p. 114, Stoicescu, op. cit., p. 40. 101 Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op.cit.,p. 143-145; N. Stoicescu, op.cit., p. 41-44. Radu Popescu, op. cit., p. 115. ed. cit., p. 125, variantd. Ibidem, p. 125; Miron Costin, op. cit., p. 172. A. Veress, Documente, X, p. 297. Istoria ed. cit., p. 126. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, seimenilor, p. 157-158, nota 14. N. lorga, Studiidocumente, p. 47-48. Leafa oamenilor lui Rákóczi era plätitä de domn din darea de 11 galbeni pe an asupra seimenilordorobantilor rämasi (Istoria ed. cit., p. 127, variantä). Istoria cit.; Miron Costin, Tärii ed. cit., p. 173-174. Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 116; Miron Costin, op. cit., p. 174. Lidia L. Dernény, N. Stoicescu, op. cit., p. 153-154, 158-159, 165-173.

www.digibuc.ro 13 Fenomene de social-politicd (11) 97

pe Constantin in decembrie1656",probabil scopul inlocuirii lui cu Hrizea aflat in Transilvania, a fost repede descoperit ajutorul lefegiilor lui A. Gaudi K. Mikes, miscarea din1657a prod us noi tul- Tara Româneascd. Cu ajutorul a 400 sau500de siiméni, era rumâni de doro- bäntesc strânsi de Racoti de paza scaunului" din Alba "2, vremea campaniei din Polonia, Hrizea a izbutit scape din prinsoarea ardeleand, trecând muntii Tara Româneascd, la Bistrita El trimise câtiva seimeni de partea sa oastea de a lui Constantin aceasta izbutit, fi dus la o intern& Este interesant de subliniat prinderea lui Hrizea - G. Kraus - s-a datorat boierului care s-a despre aceasta pe Constantin ; faptul dovedind dusmänia boierilor de seimeni parte din seimeni, lipsiti de munitii, au fost - Kraus la o mändstire (probabil Bistrita din cronicile vreme ce adevdrata cu ostile gréle" domnesti, conduse de Preda vornicul Brâncoveanu, Radu stolnicul Ivasco Cepariul, a avut la Târgul si biruiti

Miscarea lui Hrizea din1657nu s-a putut transforma intr-o intru cât n-a fost in interior, ei a avut timp foarte scurt eliberarea lui de la Alba a avut la 23 martie st. n., la 8 aprilie st. n.1657 a fost executat la Târgoviste "6).

sociale care au inceput Tara Româneascd la sfârsitul domniei Matei Basarab, traversând intensitäti diferite aproape domnie a lui Constantin constituie expresia a de care urma gatei domnii a lui Matei Basarab. de prestigiu pe plan extern, ea a buit pe plan intern la agravarea populatiei, ceea ce era mai periculos pentru domnie, a nemultumit armata, care constituia principala de represiune a statului. Nucleul,in cea mai mare parte a timpului forta principala a slujitorii rdsculati nu urmäreau a boierimii (in ciuda executiilor a numerosi atât mai putin a celuilalt mare stdpânitor

Singurele informatii despre acest complot la G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 186-187. Cum G. Kraus Priboi, care fusese oarecum cdpetenia tuturor riz- in 1655, se mai in noiembrie 1656 arestat de Rákóczi la iar uciderea lui Constantin urma zi mergea la bisericd", credem a avut prilejul din decembrie 1656. 112 Istoria ed. cit., p. ; G. Kraus, op. cit., p. 201-202. 113 Radu Popescu, op. cit., p. ; Istoria cit. Hrizea s-a bucurat de sprijinul unor nobili maghiari, al unor din oastea lui Rákóczi, la trecerea peste de ajutorul satelor (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 177- 179). G. Kraus, op. cit., p. 203. Pentru aceastä identificare, cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. G. Kraus, op. cit., p. 202, 204. caracter antifeudal ale slujitorilorchiar ale rosilor au mai avut in aprilie 1660, Constantin a organizat, din Ardeal, o expedibie impotriva lui Gheorghe Ghica:Sis-au adunatdorobantii sul. i din rosiidin toate atele, de lui. de hohiile obicinuite jefuind bucatele boierilor tot ce (Istoria Trii .Románefti, ed. 1960, p. 142).

1330

www.digibuc.ro 98 Constantin Rezachevici 14

de mosiisate -mándstirile. S-au declarat de acord colaboreze cu pe care-i socoteau favorabil revendicdrilor din andul auales undomn, nu al ci al Ei nu rdsturnarea ordnduirii feudale, ci satisfacerea in a unor revendicki proprii, dar acealsi timp, nefiind doar o ar- matá de simpli lefegii, ca alte europene, ci oameni de sau niti (seimenii), organic legati de din erau recru- tali, ei au revendicdrile acestora. La masele au sprijinit direct sau indirect actiunile slujitorilor, ca totusi intre cele se o Vreme de mai bine de un sfert de veac, domnia a lui Matei Basarab, mai apoi slujitorilor, au impiedicat formarea unor partide boieresti distincte, lupta pentru putere. Domnia a lui Constantin atitudinea boierilor de problema slujitorilor", de relatiile cu Poarta, 1659,sau de Mihnea III, au favorizat reaparitia boierestia feno- de legate de acestora pentru putere.

LUPTELE DINTRE GRUPARILE ALE LEURDENILOR DIN DECENIILE VI-VIII

Ca urmare a participdrii lui Constantin de Gheorghe Rákóczi Gheorghe la campania principelui ardelean Polonia turcii - expresia - i-au retezat lui Rákóczi ambele aripi, domnul din Moldova din Muntenia" 118, doi maziliti inlocuiti prin Gheorghe Ghica respectiv Mihnea III (martie1658). Noiidomni unul albanez, iar grec (Mihnea III era numit la : Givan-Bei, un grec distins indernânatec"1"). Poarta prefigura prin aceastd introducerea domniilor (fanariote"), ca pentru a evita pe viitor hainirea de Cronicile interne atribuie mazilirea lui Constantin pldngerilor pe care seimenii dorobantii si unii cdpetenii vor putea surpa" cu puterea turcilor", le-au ridicat la pe domn iaste hain iaste tot una cu cu 121. Faptul nu este de izvoare externe, dar el constituie ecoul pe care slujitorii o nutreau impotriva celui care-i apoi in1655 in anii urmiltori. stare de spirit din a ca in iarna anului

117Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III,p. 293; Hurmuzaki, Documente, p. 49-50, nr. LXI. 118Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 301. 119Ibidem, p. 297. Istoria ed. 1960, p. 131, Mihnea acesta au fost de neamul lui grec 1-au chemat lane Surdul, iar pre 1-au chemat din botez Franli". Andrei Pippidi insä, abia De la data ei (a revoltei antiotomane a lui Mihnea III in 1659 - n.a.) incepe in istoria principatelor epoca fanariotä" poli- bizantind in in XVI-XVIII, Bucurelti, 1983, p. 215), in vreme ce pentru Florin Constantiniu, Defectiunea lui Petriceicu", in Moldova, la 1673, a Poarta prefigureze" regimul fanariot, prin numirea ca domn protofanariot" a lui Dumi- Cantacuzino (De la Viteazul : observalii asupra politicii externe Studiimateriale de istorie medie", VIII (1975), p. 130). 121Istoria Românevi, ed. cit., p. 130; Radu Popescu, domnilor Ro- mâneVi, ed. 1963, p. 118.

www.digibuc.ro 15 Fenomene de crizä social-politicä (II) 99

1658, desi dispunea de o ostire relativ numeroasd (25 000 osteni de 7 000 strdini), Constantin nu rezista fortelor turco-tdtare care aduceau in pe Mihnea III, cdci ostirea lui s-a unit cea chiar la prima ciocnire" Mai Letopiseful Cantacuzinese, ostil slujitorilor, dorobantiiseimenii conduceau pe turci de robiia Noua domnie in conditiile grele creiate de jaful ostilor turco-tdtare, locuitorii in timpul iernii prin munti câmpii Mihnea III era de spre deosebire de modelul sdu-Mihai Viteazul - al nume luat din vara lui 1658 125, nu avea un domeniu o de dregkor in urma sa, nu era cdsätorit cu o boieroaicd prin care s-ar boierimea de cuvânt, era lipsit de o Cei 400 de sprijinul retragerea ostilor nu puteau constitui o protectie eficientd impotriva lui Constantin care se Transilvania recâstige scaunul. plus, boierimea i se Chiar numirea sa, o solie de a cerut vizirului nu-.1 pe Mihnea domn, neavând averi scaunul, va stoarce din sumele la pe cele destinate propriei 127 Autoritatea domneasca trece acest moment printr-o crizá. din momentul sosirii sale in Mihnea a de partea sa pe la pe cei prizonieri129, apoi pe pribegi : trimis-au la preste munte jurdmânt. au venit jupânése tot de s-au lui" de era inchinare putem aprecia prin prisma angajamentului de pe care o din care au revenit in Constantin pe in Transilvania, la 29 aprilie st.v. acestia se Stroe Leurdeanu, numit de Mihnea mare vistier decembrie 1658), Filipescu, Radu fost mare stolnic (ucis de Mihnea in 1659), comisul Radu Mihalcea Cândescu (numit mare clucer iunie 1658 apoi executat anul urmdtor), Dräghici Cantacuzino clucerul Chirca Rudeanu etc.

122Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 300. 0 luptä sträjile celor a avut (ibidem, p. 301; Istoria Românefti, ed. cit., p. 130, variantä. Cf. Al. Cioränescu, Domnia lui Mihnea III Radu) 1658-1659, Bucure0i, 1936, p. 31 urm. 123Istoria ed. cit., p. 131. 1658) care mentioneazä : când au fugit bäjenie la Mihne (Arh. St. mitrop. LVII/4); la 5 1662 Tudor postelnic in zilele Mihnei vodä ni s-au prinsu robii de ni s-au robitu femeielecopie i-au robit turcie" (ibidem, m-rea Cernica, Cf. Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 303-304; Al. nescu, op. cit., p. 35-36. Al. Ciordnescu, op. cit., p. 60. 126Ibidem, p. 36. 127A. D. Xenopol, din Dacia IV, ed. 1993, p. ; Al. nescu, op. cit., p. 29. 128Al. Ciordnescu, op. cit., p. 33. Cf. Lia Lehr, Mihnea al III Radu) (1658-1659), Studii", XXVI (1973), nr. 6, p. 1163-1164. Prii Românefti, ed. 1960, p. 132. Cf.Paul de Alep, in VI, p. 257. N. Studii $ documente, IV, p. 56-57. este (7167 in de 7166), o parte din boierii in acest act la Alba lulia, se din lui 1658, desigur, lui Constantin care se asigura astfel de un intern.

www.digibuc.ro Constantin Rezachevici

Referindu-ne la a scurtei sale domnii (1658-1659), putem aprecia ca linie de conduitä Mihnea III a de partea sa pe dregdtori predecesorilor Ca mare el mentinut pe Constantin Cantacuzino, cumnatul lui Constantin iar ca mare numit pe Udriste Ndsturel, lui Basarab (decembrie 1658). Barbu Poenaru fost mare stolnic al lui Matei Basarab, devine mare vornic, Radu Mihalcea Cândescu fost mare comis al lui Constantinerban, devine mare clucer, Gheorghe e mentinut de mare vornic, Radu din Popesti, cumnatul doamnei Elina a lui Matei Basarab, devine mare Pârvu e ridicat la dregkoria de mare vistier, Badea din Comani la cea de mare stolnic, iar Neagoe Sdcuianul e mentinut dregatoria de mare postelnic etc. Pe acestia el a avut inamici ai ca grecii Manu (Mano), mare apoi mare ban, sau Trufanda, pe meste mare postelnic, dar acesti greci, de fapt, formau o minori- tate divanul lui Mihnea III apar personaje mai putin insemnate, ridicate pentru. la ca Dumitru mare (august 1659), Manta mare comis din Câmpina, Vasilie mare stolnic, Mihai Argetoianu, mare sluger, Gheorghe Ghetea, mare paharnic, negustor din Nicopol, venit in Mihnea 132, sau (Vladislav) din Belcini din rosii la dre- de mare pitar, apoi de mare sluger. de la inceputul domniei, o parte a din divanul lui Mihnea III o detineau dregdtori din domniile anterioare pe care domnul a Pe locul al doilea se situau dregdtori militare, sau oameni ridicati pentru divan de Mihnea. Nici unii, nici altii n-au constituit o pentru pretinsul al lui Radu Mihnea. mai 1658 la Constantinopol se Noul voievod Munteniei, Givan-Bei, aretara lui reputatia unui incapabil, nu câstige iubirea stima ei, prin scrisori prin soli relatii secrete cu Rákóczi astfel nu va avea decât o domnie de aceiasi probabil de de aceiasi provenind din mediul boieresc, Constantin a organizat, se pare, o expeditie Tara Româneascd, pe Mihnea la turcii din Giurgiu. Numai cu sprijinul pasei arreusit acesta din in scaun134. Pentru Mihnea III, animat de ambitii pe celor ale modelului - Mihai Viteazul - devenise o solutionare a prin care trecea autoritatea domneascd putea veni pe de o parte printr-o Gheorghe Rákóczi (care avea suficiente forte pentru a se opune turcilor), pe care s-a bazat stdruitor la moarte, pe de alta, prin reorganizarea ostii de Nu era vorba despre refacerea" ostii ci de reorganizarea ei. Contrar adesea exprimate in literatura istoricd, Constantin

A. D. Xenopol, op. cit., p. 163, temei sub Mihnea III reincep tulburdrile contra grecilor". 132 N. Stoicescu, al p. 184, dar trimiterile la izvoarele pe care le nu acest lucru. incercarea de identificare a boierilor lui Mihnea Ill de care Al. Ciordnescu, op. cit., p. 53-54, multe erori. 133Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 304. 134Radu Popescu, op. cit., p. 120-121 ; Al. Ciordnescu, op. cit..38-39. 135 Cum se crede Al. Ciordnescu, op. cit., p. 57.

www.digibuc.ro 17 Fenomene de social-politicd (II) 101

Serban n-a lichidat corpurile seimenilor dorobantilor, cu mai putin pe cele ale altor slujitori. lzvoarele in ciuda executiilor ordonate asupra slujitorilor la 1655, aceste corpuri existe anii decembrie 1656 la curte erau mai bine de 1 000 seimeni 136, cronica Constantin fdcuse in cele din cdrti de ertdciune" pentru titii Mihnea a de partea sa pe slujitorii nemultumiti de la 1655 gasindu-si dorobanfii inema Au fost organizate noi steaguri de slujitori, indeosebi dorobanti (sd tot neamul dorobantesc") seimeni. Au fost comandate tunuri pistrealince" bataie la Sibiu, s-au facut erbdrii", imprejurul Radu s-a ridicat o '39 (pe locul celei a lui Sinan pasa din 1595). Faptul de la inceputul domniei Mihnea a sprijinul fostilor rdsculati de la 1655(au luat dorobanti ceale reale turi")140, faptul mai apoi, pentru procura bani osteni, a instituit silite din atat pentru boierii de cat pentru cei din fostii in, schimbul unei taxe,sa se inscrie in lele" militare faptul iunie 1658 s-a incoronat cu fast bizantin, ca un monarh" a luat nurnele Mihail", dupa al eroului de la Cdlugäreni, a carui propus s-o urmeze 143, ca manifestdri care prevesteau o domnie puternicd, au nemulfumit profund marea boierime a Sentimenteleboierilor de III au iesit la cu prilejul campaniei vizir impotriva lui Gheorghe Rákóczi toamna lui 1658, acestia au refuzat accepte planul de impotriva turcesti, in cu principele ardelean. Conjunctura favorabila (Poarta cu venetieniiin lupta cu rdsculatii din Asia Mica), ca asigurdrile de colaborare venite de la Venetia, Roma, de la imperiali ca- zaci, pentru a nu mai aminti de sprijinul direct interesat al lui Rákóczi, asigurau anuine sorti de acestei tentative Opozitia boierimii sub pretext noi

136G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 187. 137Radu Popescu, op. p. 118; ceea ce efectivele sale relativ mari (25 000 teni de cum am mai sus) cu care in februarie 1658 pe Mihnea III. 138Radu Popescu, op. cit., p. 119. ed. cit., p. 132, slujitorii incepurd ei a-1 zicând domn ca acesta n-au mai venit in Tara Rumâneascd, vrédnic iaste ca un sfânt". Ibidem ; AI. Ciordnescu, op. cit., p. 57-58. Radu Popescu, cit. 141 räscumpärdrii a fost extinsä treptat de la satele domnesti la sate ale rilor hicleniapoi la toste satele aservite, aparlinând boierilormändstirilor (Al. Ciordnescu, op. p. 55-56). 142N. lorga, Studiidocumente, V, p. 306. amintite nu dovedesc Mihnea III era un sprijinitor al rumânilor. Se cunosc numeroase porunci prin care-i cu aspri- me pe ace5ua asculte de stapânul bor. La 26 martie 1658 porunceste rumânilor din Piscu ai Brâncoveni aveli a ascultare de pdrintili cum ascultat acum. de nu potLa inpaca, de naentea (Arh. St. Buc., m-rea de iunie 1658 porunceste rumânilor din sä asculte de lordache frufanda mare postelnic, cum a-li ascultat mai denaenti v-am dat mea rumâni canaenti vrém

www.digibuc.ro 102 Constantin Rezachevici 18

sântem o de oameni [...] lar turcii sânt putérnici, mari biruesc lumea, de la la Apus", opozitie la care au atras unele militare (care afirmau sabiia iaste hanul cu tätarii a dus la planului de antiotomand. Mai mult, de la Cera4i, pe unde oastea domneascd urma Transilvania, boierii pe domn, determinând oastea urmeze, cu arti- in apropierea taberei turcesti vistier Pârvu Vlddescu, noscut de cu câtiva boiaricu multe cdpetenii de slujitori slujitori" pârât pa§ii pe Mihnea de hainie, dezväluind intentiile sale cerând domn pe Preda Brâncoveanu146. Prezentându-se pa§ii, Mihnea III a increderea, tre- apoi la executarea pe ascuns, cum vom vedea, el mai apoi o astfel de a avut -a boierilor cdpeteniilor militare probabil informatiile furnizate de marele postelnic Alexandru Au atunci in august 1658 : Pârvu vistierul Vlddescu, Istratie postelnicul Leurdeanul, prin sotie Constantin marele Bârsescu, de ro*ii, Badea de Preda mare ban Brân- coveanu, candidatul boierilor la domnie act din 9 decembrie acela§i an, care Mihnea un sat al lui Preda Brâncoveanu, prietenului Matei Balogh, domnul drept capi ai boierilor de juramânt", pe Preda Brâncoveanu, Pârvu Istratie postelnicul. Ei sunt acuzati atunci când domnul a ajuns la Teleajen, o§tile sultanului, s-au sculat asupra domniei meale a cu rea ficlenie, ca domnii mele Ca atare ajunsu-i-au leagea ijudecata mo§iile fiind luate pe seama domneascd.149 Constantin Cantacuzino mare cu numeroase sa familie, retras la (Prahova), de prea multe despre planurile sale antiotomane, a izbutit in Moldova, de executie Divanul va descompletat iarna lui 1658-1659, Mihnea pe sine doar pe Manu mare ban, pe Barbu Poenaru, vornicul de Sus, comisul Manta din Câmpina, fostul negustor Gheorghe Ghetea, mare harnic, pe pitarul Vlad (Vladislav) din Belcini. ciuda pârilor bdtrânului Constantin Cantacuzino, care s-a marele vizir la Bursa, Mihnea III continuare increderea turcilor, angajând chiar lefegii din rândul

145 Tárii ed. cit.,p.133 - 134.Cf. Al. Ciordnescu, op.cit., p.84-87. 146Istoria ed. cit., p. 134variante; Radu Popescu op. cit., p. 147 Popescu, op. cit., p. 130. Ibidem ; Istoria cit.; Hurmuzaki, XIV, p. 159; Paul de Alep, VI, p. 274-275 ; Al. op. cit., p. 89-90, crede acum a fost ucis Udriste Nasturel, desi cronicile interne aratä limpede cä aceasta a avut anul urmätor. Cf. Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Mihnea al (1658-1659), Bucuresti, 1982, p. 128-132. Act publicat de N. Mihnea Radu uciderea boierilor munteni, Rev. ist.", V (1919), nr. 8-10, p. 162-163. Istoria ed. cit., p. 134-135; Popescu, op. cit., p. 123. Mol- dova au venit mai mari ai lui C. Cantacuzino, Dräghici, aflat Transilvania, erban, slujea ca postelnic pe lângä domn. Istoria Românegi, ed. cit., p. 136-137.

www.digibuc.ro 19 Fenomene de social-politicä (II) 103

In vara anului 1659, pregdtind marea antiotomand - modelul lui Mihai Viteazul- Mihnea III a luat o care aminteste mai de Alexandru (nu este exclus ca acest erudit domn, care cunostea de bine istoria lui Mihai s-ocunoscutpe cea a domnului moldovean). Nu era vorba de un act coleric, ci de o menitä o trädare a marilor Cronicile interne dmnul au cercat pentru ridicarea aceasta" impotriva turcilor, abia ce acestia l-au nu lucru ca acesta, ce nu-I va putea scoate la cap va veni peire tare s-au turburat asupra boerilor zicând nu vor stea cu el. pentru nu poate scula asupra turcilor". Cu prilejul unui la curte, 1659154, au fost de beslii si dorobanti :vornicul Radu Mihalcea Cândescu, doi frati ai Udriste Ndsturel, clucerul Diicu Buicescu, fostul mare stolnic Radu Färcäsanu, postelnicul Danciu cu mare stolnic Badea clucerul Stroe Bdrsescu, marele Vasilie Cdmpineanu, Mihai din vel za si alti multi 155 Noul divan care apare ca mare vornic al de Jos Gheorghe comandantul ostii de ajutor in Moldova lui Constantin sunt metinuti Manu banul, Radu Stroe Leurdeanul vistierul, Manta comisul Mihai Argetoianu pe câtiva noi veniti (Dumitru Gheorghe stolnic, Cantacuzino paharnic Neagoe postelnic) 157, cu pe domn in marea antiotomand din toamna anului 1659. Pe aceasta Mihnea comandanti din rândul slujitorilor. $i alése den neamul dorobantesc de puse capete mari preste : vel armas, vel

Dar actiunea antiotomand in fel ca cea a lui Mihai teazul in -a avut alt cel asteptat de Mihnea. Coplesit de multimea inamicilor, el se retrage Transilvania, scdpând cu greu - cu mari sume de bani - de a fi predat turcilor de slujitorii incitati desigur de boieri avusese Mihai Viteazul, de boieri lupta polonii de Curtea de Arges, dar un paralelism in mare

152Radu Popescu, op. p. 123. Istoria ed. cit., p. 137, Vornicul Radu Mihalcea Cândescu, care face parte dintre boierii ucisi, apare ultima in acte la 4/14 iulie 1659Lista marilor dregdtori, in St.mat. de ist. med.", IV (1960), p. 568). Uciderea boierilor a avut aceastä de 15/25 1659 (pentru ultima datä cf. Al. Ciordnescu, op. cit., p. 125. Lia Lehr, Mihnea al Ill-lea, p. 1172, crede derea boierilor a avut probabil la lunii iunie sau in prima a lunii iulie"). 155 ed. cit., p. 137-138variante; Radu Popescu, op. cit., p. Cf. Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, op. cit., p. 172-173 intocmai textul lui Al. Cioränescu, op. cit., p. 125-126). 156Istoria ed. cit., p. 139. 157 Unele din acest divan propuse de Al. Ciordnescu, Domnia lui Mihnea p. 127, nu sunt corecte (banul Manul nu este un credincios adus de Mihnea de la Con- stantinopol", el apare in divan ca mare postelnic din 1631 ; iar marele nu e un Radu Cocoräscu", ci Radu Sintescu). 158 Istoria ed. 1960, p. 139variantä. uciderea boierilor a fost pe placul (ibidem, p. ; Radu Popescu, op. cit., p. 124). Cf. Al. Cioränescu, op. cit., p. 130urm. Istoria a poporului III, curesti, 1987, p. 286-289 ;Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, op. cit., p. 182 urm. ed. cit., p. ; Al. op. cit., p. 168.

www.digibuc.ro 104 Constantin Rezachevici 20 parte voit de Mihnea, intre celor doi domni, deosebirile trebuiesc de asemenea subliniate. Mihai Viteazul n-a incercat sä din criza in care se afla autoritatea 1593-1595 prin masive executii de mai ales eliberat sate de rumâni. Cele rnijloace de din sunt specifice lui Mihnea III. Domnia crâncenä pentru a lui Mihnea a evidentiat orientarea in general a boierimii muntene '61. Nu mai putern vorbi aceastä perioadä, ca de altfel deceniile de o grupare boiereascä filoturcd, ca atare, de o alta antiotomand, ca vrernea lui Mihai Viteazul Radu Admiratorul lui Mihai in efemera sa domnie sä concentreze in jurul nici pentru un scurt rästimp o grupare antiotornand, ca sprijin al domniei sale. Chiar ultimii dregkori pe care-i mentine slujbä dupä ultimul al boierilor (din 1659), n-au constituit pentru Mihnea un sprijin cient. Ne de ce i-ar mai putut aräta Stroe Leurdeanu mare vistier, ce cu un an urmäexecutase pe Istrate Leurdeanu mare postelnic. Ultimii dregdtori mai ai lui Mihnea (Stroe Leurdeanu, Gheor- ghe Neagoe Säcuianu etc.) se asadar, in dornnului culat cu totul alt motiv deck al luptei antiotomane: adversitatea fatä de Constantin Cantacuzino a sale clientele" boieresti. Executarea de Mihnea la scurt interval a unui numär de dre- de frunte ai a impus pe plan figura, de de prim rang atunci in viata internä, a bätrânului postelnic al Matei Basarab. Letopiseful - interesatä in faptelor familiei sale- spre deosebire de grecii lunga sa in Tara din 1611, Constantin Cantacuzino, cu o a lui Radu se asimilase intru totul, conform conceptiilor din aceea vreme, Avut-au säraca de pentru acel bun, sta toatä vrémea pentru binele ei de de tarii, ca el era mosnean cu case cu olate, ca alti Cronica nu prea mult. Desi grec de origine dintr-o familie care se amestecase treburile din veacul XVI), prin cdsätoria cu Elina fiica lui Radu pärintii a boierilor Craiovesti mostenitoare a unei bune pärti a averilor acestora 163, Constantin Cantacuzino putea fi socotit la 1659 un adevärat de Nu- mitul Constantin postelnicul- Genealogia Can tacuzinilor ,de o parte cu clironomia ( = mostenirea) de la socrul (Radu - C.R.) de la cumnatul Basarab voevod (Constantin Serban - C.R.),s-a de altä parte, s-a märit al lui ipolipsis, nu numai era Cantacuzinoginere de Basarab, ci mai mult cu ce se incuscrise cu doudsprezece farnilii din cele mai stare ale Valahiei, prin a fetelor sale"

Române,sti, ed. 1960, p. 133. 162 Ibidem, p. 146. Cf. Constantin Rezachevici, Domeniul al lui Radu Studii", (1970), nr. 3, p. 473 urm. Mihai banul Cantacuzino. Genealogia Cattacuzinilor, ed. N. Bucure§ti, 1902, p. 82.

www.digibuc.ro Fenomene de social-politica (II) 105

nurorile familiile acestora, urmasii formau o clienteld de numeroasd, pe drept cuvânt putea fi socotita - a fost la vremea ei -o grupare boiereascd (Cantacuzinii"). Din ea ceau parte - aliate prin - familiile lui Diicu Buicescu, Gheorghe Ghetea, a hatmanului moldovean Alexandru care se Anastasia Buhus, sotia lui Gheorghe Duca), ale lui in vremea lui Cantacuzino), Gh. (pe care in 1672 Cantacuzinii" 1-au cerut domn), neamul al lui Filipescu, Radu Cretulescu, Papa Brancoveanu lui Constantin Brâncoveanu), lanachi Catargi, Corbeanu etc. Unii dintre boierii cu care barânul Cantacuzino s-a incuscrit erau elemente levantine, nu de mult venite (Gheorghe Ghetea, socrul lui $erban Cantacuzino), altii erau greci, stabiliti in Moldova Catargi, cu Ancuta Cantacuzino). Genealogia Cantacuzinilor mentioneazä chiar o a postelnicului s-a cdsätorit Balasache, din familia lui sache Muselim din Constantinopol 166, adversar al Cantacuzinilor din vremea lui Mihnea plus, unele din familiile amintite mai sus, unite prin aliante familiale de postelnicul Cantacuzino, erau legate prin aliante de grecii stabiliti mai demult in fond, lupta boierilor nu se - cum nu s-a dat in deceniile doitrei ale veacului XVII - grecilor mânteniti, ci a grecilor taringrádéni", socotiti venetici, care nu trägeau" la nevoile" Este interesant de subliniat faptul hrisovul lui Leon din 23 iulie 1631, impotriva grecilor domniile teara a fost semnat de Constantin Cantacuzino (fost) mare postelnic 168, cu toate era el insusi grec, dar venise Tara de decenii. timp se cu Elina, lui Radu prin aceasta, cum aminteam mai sus, boierilor de chiar al marilor S-a mentionat mai demult boierii Cantacuzini nu conduceau o partidd nationald" intelesul de al cuväntului, cum s-a considerat vreme literatura Dar nici inamicii nu formau o partidd greceascd" 171, propriu-zisd. In fruntea acestora se din vremea lui Mih- nea III, cum aminteam mai sus, Stroe Leurdeanu 172, cu Matei Basarab Constantin $erban, chiar cu Constantin Cantacuzino, printr-o 173 Cf. I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti, 1919, p. XXVIII- XXX; crede ca una din lui Mihai Cantacuzino, postelnicului Constantin, a fost Maria Cf. N. Stoicescu, Dictionar al Cantacuzino, sub voce. 166Mihai banul Cantacuzino, op. cit., p. 81. Cf.I. C. Filitti, op. cit., p. 252. ed. 1960, p. 137. D.R.H., B, XXI,p. 413. III, Bucuresti, 1964, p. 201. A. D. Xenopol, din Dacia IV, ed. 1993, p. 185, de acea pornire care pe Cantacuzinesti tot mai mult catre sprijinirea intereselor directiune data de Constantin Cantacuzino purtárii familiei sale". N. lorga, Istoria poporului romänesc, III, Bucuresti, 1925, p 78, pe Cantacuzini nationalisti"; C.C. Giurescu, ed. II-a, 1944, p. 116: Cantacuzinii reprezinta partida aceea a boierilor de 171 Cum crede A. D. Xenopol, cit. 172Pentru vialaactivitatea acestuia, cf. Marcel Ene, Marele Leurdeanu, Rev. . de ist.", XXXIV (1981), nr. 8, p. 1495-1511. 173Fiul Istratie Leurdeanu a fost cdsätorit cu Ilinca, lui Nicolae a lui Radu cumnatä a postelnicului Constantin Cantacuzino. Acesta din urmä i-au fostcuscru (lui Stroe Leurdeanu - C.R.), au pre fata lui un fecior a lui Constandin, anume "(Istoria ed. 1960, p. 151, care bine infor- matä in cu Cantacuzinii,nucredem transmite o informatie despre lui Cantacuzino fiica lui Stroe Leurdeanu).

www.digibuc.ro 106 Constantin Rezachevici 22

seama de rolul proeminent al lui Stroe Leurdeanu adversarii Canta- cuzinilor", grupare acum istoriografia problemei drept a trebuie de fapt a Leurdenilor". Din ea mai fäcea parte Dumitra§co Cantacuzino Taringrädeanu, nepot de frate al postelnicului C. Cantacuzino, care 1-au crescut casa lui 1-au tinut ca pre feciorii lui boerit" intrigant cunoscut la vremea sa (pe care I. Neculce, el, sugestiv : om nestätätor la voro(a)vi, tälpiz, amagitor, de cei de la Fener din Tarigrad" in energicului Stroe Leurdeanu, care 1-a determinat sä-1 pârascä, cu el, la Grigore Ghica pe postelnic Cantacuzino, aducându-i acestiva moarte - pentru un boier - in Participanti la gruparea Leurdenilor", ostilä Cantacuzinilor", erau Necula grec de la Rumele", pe care Mihnea trimisese in 1659 cu alti la Constantinopol, pentru a obtine executarea postelnicului Cantacuzino Balasache grec tarigrädean"177. Dar afara lui Dumi- trasco Cantacuzino, care detine dregatorii doar intre 1662-1664, care trece a celorlalti doi, mai sus, care participd la divanul domnesc ca protejati ai lui Radu Leon, in 1666-1667 respectiv 1668, apoi in 1669 unul executat celälalt alungat din 178(toti trei având deci o activitate cronicile interne contemporane - märturii autorizate ale evenimentelor - greci in cadrul zise grecesti" Dirnpotriva, spre deosebire de ceea ce s-a afirmat in literatura putem spune majoritatea aceastä grupare de Stroe Leurdeanu, o formau boierii de : Constantin mare paharnic, lui Radu Värzaru, el amestecat in sângele lui Constandin postelnicul", Preda Buc§anu mare lo- Cepariul mare medelnicer, cu Bälenii, Rudenii Filipescu 181, Gheorghe mare ban (socotit pânä acum in literatura conducatorul acestui partid al Balenilor"), ginerele Hrizea Karidi din (grec doar dupä tatä, Gh. din stabilit deci de o generatie mare Staico mare paharnic din Bucsani,

ed. cit., p. 148-149, 151,11 socoteste färä temei nepot de vär premare" al postelnicului C. Cantacuzino, in realitate era Mihai Cantacuzino, fratele postelnicului. Letopiseful Opere, ed. Gabriel Bucuresti, 1982, 290. Mama lui I. Neculce era varä cu Dumitrasco Cantacuzino, care a domnit de Moldova (1673-1675 1684-1685). ed. cit., p. 137. 177 Ibidem, p. 157. 178 N. Stoicescu, al sub voce. C. C. Giurescu, op. cit., p. 116, din partidul Bälenilor" fäceau parte Stroe Leurdeanu, Dumitrasco Cantacuzino Tarigrädeanu precum o de greci", pe care nu-i numeste, desigui, pentru nici nu existä ! Mai Marcel Ene, op. cit., p. 1504, justificare cä Din 1652 [...] in veniserä numerosi greci... " greci amintili Tara in deceniile sapte-opt ale veacului XVII, ca Manolache mare paharnic (1667), adus in de Radu Leon, sau Lascarache Ruset mare spätar (1677-1678), adus din Moldova de Gheorghe Duca, nu fac parte din vreo grupare reascä, ci sunt oameni de incredere ai domnului. 181 Istoria ed. 1960, p. 151, 152, 161, toti trei au campania de la Ujvar (1664).

www.digibuc.ro 23 Fenomene de crizä social-politia 107 cumnat Dräghici Cantacuzino, Radu din Izvor, inrudit prin Constantin Brâncoveanu, Neagoe mare vornic, Radu-Toma mare ban, Alexandru Gheorma mare serdar, cu altii mai 182. dintre acestia, in frunte Stroe Leurdeanu, erau chiar prin (sau chiar de sânge) cu Cantacuzinii, dar interesele personale situau in tabere adverse. divanele celor domni de la Gheorghe Ghica la Cantacuzino, contin decât o proportie de greci, comparativ cu aceia a boierilor de care erau atunci Cantacuzinii Doar in sfatul lui Radu Leon apar câtiva venetici" (Necula mare paharnic clucer, Manolache Balasache paharnici Cariofil [lanache Hartofilax] mare vistier), repede sau executati domnia protectorului rest grecilor dinsfatuldomnesc este neglijabil. acestia amintim doar pe Nicolae (Milescu) mare 1660 pe Dumi- trasco Cantacuzino Tarigrädeanu mare vistier 1663-1664, ultimul crescut in casa unchiului postelnicul Cantacuzino, ca un de boier tean. Ca atare, programul luptei impotriva grecilor (venetici) agitat de gruparea Cantacuzinilor ca platformd de impotriva verse, nu avea un temei indeosebi din decemul trei al veacului XVII grecii" venetici erau socotiti atât Tara Româneascd in Moldova vinovati de toate relele asupra (mai cu asupra boierilor pdmânteni). Nicolae Costin vorbeste de rdul neam al grecilor", socotind pedepsit pre care pun piciorul grecii" I. Neculce extrem de sugestiv sa greciii nu vor putea fi scosi din Moldova din Tara Româneascd: nici or fi boiari, nici or acéste doao cum le Alungarea grecilor" (nu a celor era de boierii din vremea lui Leon leacul universal pentru a iesi din diferite perioade de prin care trecea In deceniile sapte-opt ale veacului XVII aceastä a fost de Cantacuzini", care acuzau boierii adverse se soli priiateni cu streinii omoare boiarii cei ca da jaf Care sunt in realitate cauzele care au declansat puternica adversitate a celor ? Cele de ordin general constau obisnuitele rivalitäti pentru avantaje materiale, sporite in conditiile dornniilor slabe" care au urmat, ca o crâncena (pentru boieri) stdpânire a lui Mihnea III. Vorbind despre domnia lui Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, Letopi- Cantacuzinesc Gheorghe cu boieri din gruparea : noaptea la casa lui Gheorghe dvornicul, de sfat

Ibidem, p. 163, 170, 175, 184; Radu Popescu, op. p. 130. 183 boierii de erau socothi greci stabiliti de aproape o generatie in (ca Manul banul, Hrizea Karidi din Popesti, Statie Socoteanu), aproape toti boie- roaice stdpânind sate etc. Este evident de temei lui Mihai banul Cantacuzino, Genealogia tacuzinilor, ed. N. 1902, p. 97, Radu Leon a adus de greci cu sine, de la Constantinopol, pe cari, oränduindu-i, au cuprins toate boieriile dregatoriile lerii,incat boierii pârnânteni nu mai la nici o 185Letopiseful Moldovei, ed. I. $t. Petre, Bucuresti, 1942, p. 455. 186Cronicarul moldovean mai $i in Tara Munteniascd de ori, ränduri s-au grecilor de au necisteräutaté. nu s-au mai putut doao de dânsii"Letopiseful Moldovei, ed. 1982, p. 301). 187Istoria Tdrii ed. cit., p. 152.

www.digibuc.ro 108 Constantin Rezachevici 24

ce de vor ucide pre acei 3 (din gruparea banul, Radu Cantacuzino - C.R.). nu le zicea ei tot boeresc la domnii cum s-au nu-i numai batjocoresc. mai vârtos pizmuia cáci nu 1-au pus ban mare la Craiova"188Astfel de sunt carac- teristice intregului ev mediu românesc cea dintre Cantacuzini" leni" (de fapt Leurdeni ) este desigur cea mai bine aceasta se cronici interesate, denumite din epoca a Cantacuzinilor"a Beilenilor", care relateaza pe larg conflict. al izbucnirii conflictului dintre Cantacuzini partizanii lui Stroe Leurdeanul constituit executarea de Grigore Ghica, la 20/30 decembrie a postelnicului Constantin Cantacuzino, indeosebi urma pârilor lui Stroe. Fapta model turcesc strangulare), cercetare189,a prod us o puternicd impresie asupra postelnicului a partizanilor stare conflictul Cantacuzini gruparea lui Stroe Leurdeanu germina din 1659, când dintr-o C. Cantacuzino fugar Mol- dova, urma persecutiei lui Mihnea dobândi atâta marelui vizir, pe care-I la Brusa, nu numai se de acuzatiile domnului dar reusi un an mai târziu, lui Mihnea, numirea lui Gheorghe Ghica in Tara Româneascd lar când, nici un an de domnie noul domn, neputând strânge haraciul, a fost mazilit chemat la o cu el a fost chemat C. Cantacuzino postelnicul ca de zabava raciului". Cu ocazie postelnic izbuti nu numai schimbe ho- vizir de a transforma Tara Româneascd pasalâc, ci scape de la moarte pe Gheorghe Ghica: pre Costandin avea Chiupriuliul iubit . Mai mult chiar: acéia vizirul porunci lui Costandin pre cine va voia lui domn Românegi. au lásat pre dinta domniia ce-i va voia tocmeascä" Acesta este punctul maxim al ascensiunii carierii politice a bdtrânului Cantacuzino, el marcheazd mai puternice crize a autoritätii din Tara veacul al X VII-lea. Pentru Poarta numeste doi domni (Gheorghe acesta, Grigore Ghica), dintr-o familie 194, Ibidem, p. 163. 189Ibidem, p. 149, se Stroe Leurdeanu Dumitrasco Cantacuzino 1-au pârât pe Constantin postelnicul iaste Radu Popescu, op. cit., p. 129-131, menlioneazd faptul acestuia, $erban Cantacuzino, uneltea ia domnia acuzalie care credem nu era de vreme ce Serban va unelti in acest fel in mai multe rânduri, intr-adevdr va obline domnia. Cf. Marcel Ene, Stroe Leurdeanu, p. 1505. "° Istoria ed. cit., p. 136137, variantd, p. 136, unde se C. Cantacuzino s-au s-au curtenit la dânsul foarte bine i-au vizirului de dânsul". N. Iorga, Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. LXIX. 192Istoria ed. cit., p. 144-145. 193Ibidem, p. 146. 194Ghica (Gheorghe Ghica), di nearnul lui spune I. Neculce, de cuvinte, Opere, ed. 1982, p. 186. A. D. Xenopol, din Dacia ed. 1993, p. 167, crede Gheorghe Ghica era de neam albanez din grecesti". Cf. precizarile lui Paul Cernovodeanu, privitoare la Gheorghe Ghica al Mol- dovei (1658-1659) sa Anuar. Inst. de Arh. A. D. Xenopol", XIX (1982), p. 333352; 1983), p. 121133; Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionairehis- torique et généalogique des grandes families de Gréce, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983, p. 297.

www.digibuc.ro 25 Fenomene de (II) 109 care nu pretind nici de (ca Leon Mihnea Radu" etc.), vreo cu fostii domni ai române. Libertatea alegerii urmasului lui Gheorghe Ghica este pe unui boier, o aceasta domniia ce-i va voia lui si tocmeasca". aceste conditii, considerând este mai avantajos nu domnia pentru ci pentru o sale, usor de condus si care suporte eventual mazilirea represiunile C. Cantacuzino a propus pe Grigore Ghica, pe cunoscuse timpul pribegiei din Moldova (1659), la curtea bdtrânului Ghica,care incheiase tot atunci (la aprilie 1659), un puternic de cu mai mare 196. pretendent, de rude, partizani rners-au singur de au la Constandin rugaciune, ca domn, va ca un ce-i va zice va face. Costandin postelnicul i-au luat domn pre evanghelie zapis cu mare a lui ca sá-1 ca pre cinsteasca cum cá Costandin pohtit de la el nici dea boerie, nici nimic, pace la casa lui Zapisul de amintit de s-a pästrat, prin el Grigore Ghica postelnicului: nu am a amesteca pe dumnealui la banilor, nici la puiu pentru bani nici la boierie amestec, nici o de doinnia mea, ci a se la casa lui, ca o a si a si nici la bântuiald, [...] ci am domnia mea cu ce va fi prilej peste an, fie pentru hrana lui, credincios; nici crez cuvintele cuivas, de ar ce ar aut.) domnia mea odihnesc credinta lui" septembrie 1660 Grigore Ghica, abia sosit in postelnicului Cantacuzino, un timp capuchehaie a sa la De te-ai dus neata de la mine, am mut surd, orn". El acorda postelnicului puteri depline, echivoc: Eu din cuvântul dumitale nu nici dela mine eu las asupra dumitale de toate vei socoti faci [...] Foarte pui poalele-n te nevoiesti, pentru minepentru dumneata, noi una aut.) aceste conditii, Constantin Cantacuzino devenit arbitrul domniei Rornânesti, mentorul conducdtorul lui Grigore Ghica, ca in vremurile trecute imunitate, scutindu-1 de sarcini interne chiar de , care pus fel in subordinea domnului ocupând asadar

Cf. N. lorga, op. p. LXXI. 196 $i, de se va vremea a ne cu trupul actul Gri- Ghica, iar sufletul fim de altul" (Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. cit., p. 96). Istoria Tdrii ed. cit., p. 146. o a cronicii interne, Gheorghe Ghica Idsase pe Gligorie, la vizirul déte pe Costandin postelnicul Cantacu- zino sfetnic chivernisitor" (ibidem, p. 144). realitate, posteinicul Cantacuzino s-a intors Tara Romaneascd, de la Adrianopol Grigore Ghica, de el considerändu-se ca un mai mare al (N. lorga, op. p. LXXII). Mihai banul Cantacuzino, op. p. 8485. 199Ibidem, p. 8689. 200Pentru domnilor greci Iarigrddéni", care cddea picioarele lui bani ruga ca pre unul din ei domn", cf. ed. cit., p. 146. Din lui 1660 la moarte (1663), C. Cantacuzino nu nici un in divan, doar titlul de postelnic, devenit la el ca un al doilea la casa lui, precum Gligorasco au luat domnia" (ibidem, p. 148).

www.digibuc.ro 110 Constantin Rezachevici 26

domnia o pe care nici unul din boierii n-o mai avusese sa, acest veac al XVII-lea, era ca divergentele gruparea sa cea a lui Stroe Leurdeanul se adânceascd. de la inceputul domniei, Grigore Ghica, care s-a dovedit a avea personalitate organizatorice deck se actele amintite mai sus, de capitulare fata Cantacuzino 203, a echilibreze in divan proportia reprezentantilor celor Doar Dräghici, mai mare al postelnicului Cantacuzino, a fost mare paharnic (fratii primind dregátorii in afara divanului : ca al doilea Constantin ca al doilea postelnic iar dintre partizanii Cantacuzinilor, Filipescu a devenit mare mare ; 1662 numit mare Radu Cretulescu. vreme ce partizanii lui Stroe Leurdeanu, el insusi mare vornic (1661-1665), mai multe dregdtorii in divan (Preda Bucsanu Gheorghe mari bani, cel din 1663mare Leca mare Dumitrasco Cantacuzino Tarigrädeanu mare vistier etc.). Aceiasi incercare de a asigura, scopul domnesti, a librului componenfa divanului membrii celor de partea domnul in realitate, si la domnii : Radu Leon, Antonie din Popesti, Gheorghe chiar Serban in a doua domnie Grigore Ghica (1672-1673), Cantacuzinii partizanii nu nici un in divan Unii domni, ca Antonie din Popesti, chiar o cele alte cazuri se o alternare aceiasi dregdtorie a reprezentantilor grupdrilor adverse. Cu exceptia lui Grigore Ghica, din 1663, a lui Cantacuzino, nici unul din domnii amintiti nu se spri- exclusiv pe una sau alta din cele Grupdrile la mai ca cele de la inceputul veacului, nu sunt imuabile, clecursul vremii se produc treceri dintr-una in alta (cazul lui Badea Uciderea postAnicului C. Cantacuzino, la 20/30 decembrie 1663, trei ani de domnieo campanie norocoasd Imperiul habsburgic, Grigore Ghica

Recunoscute atât deLetopisetul Cantacuzinesc, care-i eraostil (ibidem, p. de Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. 1963, p. 128. In septembrie 1660 Grigore Ghica, care aflase turcii vor din nou bei in Tara consideriind numai postelnicul poate acest pericol, pune in el (... ce-ti va voia, vei face cu mine. Numai nevoitor de scoate din gura neprietenilor mei", Mihai Cantacuzino, op. cit., p. 88), de rezultä pozitia sa de acesta. Istoria ed. cit., p. 148. Constatarea se pe analiza a compozitiei tuturor divanelor domnesti din perioada septembrie 1660-octombrie 1688. Dacä, de sub Radu Leon, Gh. e mare ban (1665-1669), Stroe Leurdeanu e mare vornic (1661-1665), in schimb, din gruparea a Cantacuzinilor, Radu Cretulescu e mare (1665-1672), Cantacuzino mare spätar (1665-1667), mare vistier (1664-1665) etc. Exem- pot fi aduse din celelalte domnii amintite. I. Din politica a lui Antonie din (1669-1672), in Pagini din trecutul istoricjudetului Prahova, 1971, p. 8. In 1672, la pentru reinnoirea domniei, Antonie boierii credinciosi au caimacami pe logofdtul Radu Cretulescu, din gruparea postelnicestilor",. pe fostul mare ban Gheorghe din cea adversä (Radu Popescu, op. cit., p. 145). Partizan lui Stroe Leurdeanu, a acestuia, a fost de Cantacuzini, nu lipsind mult taie capul (Radu Popescu, op. p. 140), dar apoi revenire de Grigore Ghica (ibidem, p. 156), trece in cele din de partea Cantacuzi- nilor, unicul cu Maria, lui Cantacuzino (Istoria Románesa, ed. cit., p. 188; Mihai banul Cantacuzino, op. p. 257).

www.digibuc.ro 27 Fenomene de social-politicä (II) 111

permis incalce legdmântul" la Adrianopol fatä de postelnic (chiar acesta nu era vinovat de acuzatiile care i le pun in Stroe Leur- deanucronica dar afirmatia umbla domnia pare a cum aminteam mai sus, conflictul intre cele Nu vom insista evenimentiale a conflictului dintre acestea. de intrigi, inlocuiri din dregdtorii, executii, schingiuiri, in peste hotare, de mosii, inchideri la persecutarea familiilor adversarilor etc., de care s-au vinovate la rândul ambele toate acestea constituind un aspect al crizei sistemului politic din Tara 1663-1680, sunt cunoscute in toate amdnuntele adesea de o cruzime cronici reflectând interesele grupdrilor adverse (Letopisetul Cantacuzinesc, Cronica ) chiar a unor din (indeosebi cea a anonimului catolic din vremea lui Cantacuzino letopisetul lui I. Neculce etc) Ceea ce ne intereseazd in chip deosebit este felul in care conflictul dintre cele a contribuit la domnesti, mai ales la intensificarea dominatiei otomane indeosebi pe plan politic. din septembrie 1660 Grigore Ghica, unealta postelnicului Cantacuzino, afirma e gata satisfacd toate cererile turcilor, neputând, dar mai ales nevrând li se impotriveascd, ce va voia, vor lua, vor cere vom da, cum ieau ei ce este voia din tári, cu boieresti - structurate in perioada nu orientdri politico externe, ca la sfârsitul veacului XVII, ci interese interne - in lupta domnii numiti de diferite, mergând la amenintarea cu pâra la chiar sprijinirea rilor interne. Poarta, in ascensiune sub vizirii nu le ridice domni de aprobarea ei, ca in vremurile lui Radu Matei Basarab

208 De a la turci pe Grigorie ca hain", de aimpiedicat locuitorii sä-§i dea dajia, läudändu-se el 1-au popit Grigore elva despopi" (Istoria ed. cit., p. ; Radii Popescu, op. cit., p. 130; Mihai banul Cantacuzino, op. cit., p. 90). Radu Popescu, op.cit.,p.129-131. a fosttäiatlanas, pentru numise domn". I.Neculce, Letopisetul TdriiMoldovei, ed. 1982, p. 203, Dräghici Cantacuzino aracceptat, dupä Antonie din (1672), ales domn de (caaceia furnizatä de Neculce Dräghici, care era mort din 1667, a fost ucis de Grigore Ghica) este contradiclie cu relatdrile cronicilor interne, care aratä boierii au cerut atunci domn pe Gheorghe vornicul (Istoria Romdnesti, ed. cit., p. 164); Radu Popescu, op. cit., p. 145). N. Despre Cantacuzini, p. LXXVII-LXXX, are o atitudine pärtinitoare de Cantacuzini., postelnicul Cantacuzino s-a ridicat jafului practicat de Grigore Ghica asupra rntr-o lucrare mai nouä N. cu totul eronat Grigore Ghica ajunsese un atât de înfocat prieten al grecilor, , cä puse zugrume pe bätrânul Constantin Cantacuzino, care era acestora" (Isto- ria poporului III, Bucuroti, 1925, p. 77). VII, Bucure§ti, 1980, 451-453. 211 evenimentelor conflictului dintre boiere§ti a fost pe larg relatatä de N. Despre Cantacuzini, ed. 1902, p. LXXX A.D. Xenopol, Istoria din Dacia IV, ed. 1993, p. 180, urm.; C. C. Giurescu, Istoria III', ed. 1944, p. 115 urm.; desfä§urarea conflictului in vremea lui Antonie din Popesti a fost tratatä de I. Iona§cu, Din politica a Rornd- nesti in domnia lui Antonie din p. 7-19 etc. Cf. Andrei Pip- pidi,Pornind de la o carte despre Radu Popescu, Anuar. Inst. de Ist. Arh. A. D. Xenopol", (1988), p. 437 urm. Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. 1902, p. 88.

www.digibuc.ro 112 Constantin Rezachevici 28 Constantin 1664, boiarii s-au dus la domnia pentru Dumitra,co Buzoianu din boier obscur, in mâna lui Stroe Leurdeanu213,sultanul numise deja pe grecul tarigradean Dimitrie care, drept fiul lui Leon luat numele de Radu Carei, boiarii n-au mai cutezat mai altul, te- nu vor mai pe " lar in 1672, Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, a fost chemat la pentru reinnoirea domniei, când Cantacuzino spatarul banul cu ai au candidatura lui vornicul, socrul lui Matei Cantacuzino, pretextEnd Antonie iaste slab trebue fie mai tare", marele vizir le-a dat un domn cu de fier" - pe Gri- gore inamicul postelnicestilor".216 Tot vreme, cronica domnul devine obligat se prezinte la la al treilea an, turcii obicei, domniea". Fiecare astfel de deplasare era de sume importante sultanului dregátorilor Portii, sume care nu erau trecute decât de cele pentru cumpdrarea a domniei. Faptul Poarta prin domni - de felul lui Radu Leon (1664-1669) neangajati fatä de nici una din grupdrile boieresti rivale, dea acestora un arbitru care adune jurul boierii indiferent de orientarea e de printr-o fiscalitate Domnul strain venind de la Constan- tinopol impresurat cu multe datorii, asupra multe nevoi gréle plus, chiar grecii adusi de Radu Leon n-au cuprins toate boieriile dregdtoriile domnul incercând la dregdtorii boierii numai apoi cand ambele s-au declarat nemultumite de politica sa220,introducând greci in divan, nu este mai putin grecilor adusi de acest domn a fost ridicat. fraze scurte, de culoare, cronica situatia Tara i-au datoriile. El au i-au de bani s-au Plata datoriilor pentru reinnoirea domniei - sume gdtite" nu de grecii" ci de Dräghici Cantacuzino222 aduce un nou val de Radu nici a datoriile porunci boierilor biruri gréle 223.

Este amintit doar in Cronica (Radu Popescu, op. cit., p. 133), nu in Letopisetul Cantacuzinesc, de unde nu fi candidatul Cantacuzinilor". 214Eud. Hurmuzaki, Fragmente, p. 326-327. 215 Radu Popescu, op. cit., p. 133. cronica intr-aceste vremi turcii, dornnii noastre hainesc de au poruncit fie obicei, de al treilea an domnul la mana inpäratului, domniea acest obicei vreme au linut" (ibidem, p.136). 216Ibidem, p. 145-146. 217Ibidem, p. 144. Istoria ed. 1960, p. 155. Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. 1902. p. 97. Cantacuzinii pentru in ciuda recunoasterii de Radu Leon a vinovdiiei lui Stroe Leurdeanu in cu moartea postelnicului, n-a nimic pentru pedepsi, lumindu-se in schimb le (N. Documentele Cantacuzinilor, ed. 1902, p. 72-75), iar adversarii pentru au pierdut in a doua parte a domniei sale pozilia pe care o dobandiserd in timpul lui Grigore Ghica. 221Istoria ed. cit., p. 156. 222 Ibidem, p. 157-158; au fost puse la

www.digibuc.ro 29 Fenomene de social-politica (II) 113

satisfactie (Stroe Leurdeanu n-a fost efectiv pedepsit de Radu Leon) 224, Cantacuzinii n-au agite din lozinca luptei impotriva grecilor, acuzandu-i de toate relele(Letopiselul Cantacuzinesc aceastä pozitie) chiar o o boierilor slujitorilor domnului. Acest fenomen de are un caracter artzficial. Chiar nu socotim cronica a Bdlenilor", ce pe Cantacuzini (care vor totdeauna ei mai mari") 225, relatdrile capuchehaiei muntene la care con- relatdrile acestei cronici strangerea din a banilor de haraci au provocat a lui Radu Leon 227, vedea domnia primejduitd la Amenintdrilor acestuia ei le-au puns zvonul domnul, de greci, a pe boierii Mdemnându-i pe se rüscoale. Marele Cantacuzino a trimis porunci cdpitanilor iuzbesilor se prezinte la Bucuresti oamenii astfel Cantacuzinii beneficiind de sprijinul slujitorilor. La 3/13 decembrie 1668 229 boierii prezentandu-se la curte pre- garda domneascd a seimenilor luase armeleuna dintre porti era deci vietile le erau primejdie, au dat semnalul slujitorilor, care navalind la curte au dezarmat garda Bucurandu-se de sprijinul slujitorilor al mitropolitului Theodosie, boierii s-au retras la mitropolie, prin sunteul clopotelor porul la Radu Leon a fost nevoit scrie mitropolitului cerandu-i intervind pentru linistirea iar apoi se duse el la mitropolie si au avut boierii" Drept urmare, la 9/19 decembrie 1668, domnul un hrisov pentru izgo- nirea grecilor, care in pe al lui Leon din 1631 Pentru Cantacuzini aceasta nu lichida motivul de nemultumire impotriva domnului, acesta va mentine dregatorii pe boierii rdsculati, acestia trimit o impundtoare delegatie la 234, care obtine cele din 1669, mazilirea lui Radu Leon Este interesant de remarcat, mazilirii, garda domneascd a fost paza curtii a fost slujitorilor de 236, favorabili boierilor rdsculati. Nu e mai

224Marcel Ene, Mare le Stroe Leurdeanu, p. 1 506. Radu Popescu, op. cit., p. 137. 226Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 342-344, rapoartele agentului imperial 14 ianuarie-20 iunie 1669, alcdtuite pe baza spuselor capuchehaiei muntene. Ibidem, p. 342-343. 228Radu Popescu, op. cit., p. 137. Capuchehaia munteand, care era agentul lui Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, relateazä planul lui Radu Leon de a ucide pe boieri ajutorul gärzii sale, a fost demascat boierilor de un pämântean, acestora posibilitatea sä se organizeze. Data Istoria ed. cit., p. 159. Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 344. 231Ibidem ; Istoria cit.; Radu Popescu, op. cit., p. 137, gloata" s-a adunat la mitropolie. 232Radu Popescu, cit. ; Eud. Hurmuzaki, cit. 233Magazin istoric pentru Dacia, I, p. 131. 234 Istoria cit., cuprinzând pân la 200 oamen', iar capuchehaia doar 30 de boieri mai de (Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 344). 236Pentru metodele machiavelice intrebuinlate de cl. Radu Popescu, op. cit. p. 137-138. 236Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 345. 8-c. 13:0

www.digibuc.ro 114 Constantin Rezachevici 30 putin lipsit de interes faptul un oarecare Pavel grec" permite tot acum spere obtinerea domniei Românesti, cronica nu era la prima incercare de acest fel 237 de Cantacuzini a lui Radu Leon, criza domneoi se urmdtoarele decenii (1669 - 1688) urmasii lui Radu Leon la Constantin Brâncoveanu au fost din domnii, unii pierzându-si chiar (Grigore Ghica, Cantacuzino), indeosebi urma uneltirilor postelnicestilor" (Cantacuzinilor). Antonie din Popesti (1669-1672), desi favorabil Cantacuzinilor (ju- pedepseste, sfârsit, pe Stroe Leurdeanu, la mändstire) 238, desi tutelat de acestia partizanii banul, Radu Cretulescu etc.), care-i reglementeazd chiar felul de trai 239, a fost in cele din socotit de ei bdtrânslab", Cantacuzinii având partea de mazilirea sa 240 Explicatia acestui fapt in incercarea domn de conciliere a fapt care nu convenea Cantacuzinilor ca depärteze pe toti boerii (din gruparea C.R.) le boeriile, le dea la ai 242, Cantacuzinii au pretextat existenta unui complot" al adver- in frunte cu Gheorghe Contrar tonie s-a multumit doar exileze la pe vinovati" pentru scurt timp, ba mai mult, pe Ivasco lui Gh, mare comis zicând nu fie lui Antonie Grigore Ghica, aprig prigonitor al Cantacuzinilor a doua domnie (1672-1673) 245, a fost mazilit de sultan altele la lui Cantacuzino Faptul o moarte groaznicd" - recunoaste Cantacuzinesc - l-a ajuns curând la Constantinopol, nu pare a fi de uneltirile Cantacuzinilor. Dzicu unii - scrie I. Neculce fi agiunsu tacozinestii cu un doftor fie Nici Gheorghe Duca (1672-1678) numit domn cu sprijinul activ al Canta- cuzinilor pe care i-a ocrotit in prima parte a nu s-a bucurat de aceasta. Vdzându-i pe Cantacuzini poftesc domn cele necuvioase, peste voeapeste putinta lui", Duca a

237 Radu Popescu, op. cit., p. 138. 238 Istoria Tdrii ed. cit., p. 161-162; Radu Popescu, op. cit., p. 140, lui Nea- goe Säcuianu i s-a nasul, iar Badea pe punctul de a executat, a fost iertat de Cantacuzini. Cf. Marcel Ene, op. cit., p. 1 507-1 508. 239 Despre pe care i-o oranduiserä la curte Cantacuzinii ticäitului" Antonie cf. Radu Popescu, op. cit., p. 143, Neculce Letopiseful Moldovei, ed. 1982, 202. Radu Popescu, op. cit., p. 145. Istoria ed. cit., p. 164, interesat cä Hrizea vistierul membri ai grupärii Leurdenilor", la turciauumblat de stricat domniia lui Antonie vodä". 241 Cf. Din politica externd a Romdnegi domnia lui Antonie din Pope,sti, p. 8-9. Radu Popescu, op. cit., p. 142. Istoria Tdrii ed. cit., p. 163, confirmä acesta era un motiv de al adversarilor Cantacuzinilor. A,a-zisul complot" a datat in toamna anului 1669, 30 septembrie 13 noiembrie st.v." (I. op. cit., p. 13). 244 Radu Popescu, op. cit., p. 142. p. 149-150; Istoria ed. cit., p. 165-168. Radu Popescu, op. cit., p. 158. Letopiseful Moldovei, ed. 1982, 231. 248 Istoria ed. , p. Mihai Cantacuzino i-a domnia.

www.digibuc.ro 31 Fenomene de social-politica (II) 115

contrabalanseze influenta chemând din Ardeal pribegii gruparea 249 Faptul acevtia au obtinut dregdtorii importante (Stroe Leurdeanu a ajuns mare apoi mare vornic, Neagoe mare ban, Hrizea din Popevti mare vistier etc.) 1675,ascultând sfatul Duca a prigonit timp pe Cantacuzini i-a pe ultimii de domn. Trei ani mai târziu, $erban Cantacuzino, profitând de lipsa lui Gheorghe Duca, plecat campanie asupra Cehrinului, fugi partizanii la turci, obtinând domnia Românevti mutarea lui Duca in Moldova Devi Cantacuzino(1678-1688)a avut o domnie mai ca cea a rdzbunându-vi cumplit familia pentru suferintele pând din 1663 252, luni ce a pecetluit simbolic cu supravie- tuitorii adverse el se stinge, abia de54de ani. Vinovat de moartea sa e socotit de Radu Popescu, Constantin stolnicul Cantacuzino, care mai târziu au mdrturisit el au omorât frate-sdu 254. Dimitrie Cantamir a fost oträvit de un servitor al pus de fratii Constantin stolnicul Mihai Cantacuzino, deConstantin Brâncoveanu, nepotul care erau impotriva legdturilor sale cu imperialii255. I. Neculce, mai obiectiv decât cei doi autori citati mai sus, totuvi el zvonul despre otrdvirea domnului de fratii Constantin stolnicul Mihai tarul: era un groaznic: nu veghea voia" Devi spre sfârvitul domniei lui Cantacuzino s-a mari rivalitatea celor boierevti, a Cantacuzinilor" Leurdenilor", criza autoritätii domnevti un toate mult atenuatd, sub forma amestecului stolnicului C. Cantacuzino politica nepotului Constantin

Radu Popescu, op. p. 161. Istoria ed. cit., tenden- Duca avea nevoie de ajutorul adversarilor Cantacuzinilor, pentru erau mai priceputi la stoarcerea banilor din Radu Popescu, op. cit., p. 163-164 ; Istoria ed. cit., p. 171-175. 251Istoria ed. cit., p. 174-175 ; Radu Popescu, op. cit., p. 170-171. 252Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 172-176; VII, p. 451-453. 253 ianuarie 1688 Cantacuzino cdsätorit o cu Gligorasco postelnic, lui Ivasco nepot al lui Gheorghe Bäleanu, dar atunci acesti ai sale erau impacarea sirnbolica intre cele putea avea (Istoria Tárii ed. cit., p. 184-185; cf.Radu Popescu, op. cit., p. 185; N. Stoicescu, de rudenie dintre domni marea importanfa 'or pentru a a Moldovei (secolul secolului al XVIII-lea), in Danubius", V (1971), p. 120. 254La vremea lui se zvonise in l-au oträvit Costandin stolnicul, Constandin Bräncoveanul, nepotu-säu" (Radu Popescu, op. cit., p. 187). 255 despre stdrpirea familiilorlui Brdncoveanu a Cantacuzinilor, ed. Paul Cernovodeanu Emil Lazea, Bucuresti, 1995,p.3. Cf. Dirnitrie Cantemir, Fiala lui Constantin Cantemir, ed. N. 1924, p. 72. Alexandru Popescu, .Ferban Cantacuzino, Bucuresti, 1978, p. 164-166. 256 Neculce mai cä tätarii erau gata pe atunci cine la ce arii hi vinit Tara Munteneasca, de n-ar hi murit atunce" (Letopiseful Moldovei, ed. 1982, p. 321). De nu se sfia uz nici $erban Cantacuzino, pentru adversarilor politici (ibidem, p. 317; Radu Popescu, op. cit., p. 175).

www.digibuc.ro Constantin Rezachevici 32

Brâncoveanu 257 de in va unelti pieirea) cele din urmä 1693, printr-o pilduitoare, Brâncoveanu lichideazd ultimele ale opozitiei boieresti anticantacuzine, de Staico Bucsan, refugiat la Ohaba in pretendent la tronul Rornânesti din 1690, de orientarea preimperiald, a interesantä activitate am reconstituit-o alt prilej 259 indelungata sa domnie, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) n-a fost scutit de intrigichiar de comploturi boieresti, dar acestea de-acum un alt capitol al relatiilor dintre domnie boierime.

pe plan intern extern pentru autoritätiidomnesti luate de Mihnea au nemultumit marea boierime a cumplitele executii de boieri din 1638 1659 au adâncit ruptura intre domn boierime. ca aceasta se impotriva domnului, dimpotrivd, din 1659 se pun bazele a puternice grupari boieresti, având la interese personale lupta pentru putere dându-se pentru una din ele sub vechea de continut real, al luptei impotriva grecilor tarigrddéni", pe care nu de mult istoriografia a acceptat-o ca atare. Ca secolul al XVI-lea, când am asistat la lupta pentru putere a Craiovestilor alte boieresti, aliate sau nu dornnia, ducând la ridicarea in scaunul domnesc a unui reprezentant al Craio- vestilor, Neagoe Basarab, tot astfel, 1659 gruparea Cantacuzinilor" (familia ca atare prin Elina Cantacuzino, lui Radu erban, a Craiovestilor, al domeniu mostenit parte prin a acapareze puterea impotriva adverse, concentratä initial in jurul lui Mihnea ridicând cele din in scaun nu unul, ci trei reprezentanti, in frunte Cantacuzino. Puternica economicd a Can- tacuzinilor ca mostenitori ai unei insemnate a domeniului Craiovestilor, fapt care n-a fost subliniattrecut, a fäcut ca aceastä grupare de Cons- tantin postelnicul Cantacuzino, de fapt dintr-o dar numeroasä familie, clientela legdturile ei de (un clan) fie mult mai de cea Aceasta din al adevárat a fost in realitate Stroe urdeanu (al Istratie, o a lui Mihai Viteazul $erban, a trecut un timp drept prezumtiv la domnie al lui Matei Basarab), fapt pentru care socotim mai numirea de gruparea Leurdenilor,

257 ed. 1960, p. 195, referitor la sfatul lui Constantin nu unchii ConstantinMatei Cantacuzino, privitor la imperialii. Cf. Con- stantin Rezachevici, Bracoveanu - 1690- , Bucuresti, 1989 ;p.6, 28-29. 258 Cantacuzinii pururea au fost domnilor - Radu Popescu - n-au fost odihniti la un domn,acum, la Constandin au inceput ficleneascd den fala vederea oblinerii domniei pentru 5tefan, Constandin stolnicul, toate tainele nepotu-sdu Constandin (pentru le stiia toate, nu ca pre un unchi, ci ca pre un 1-a pe acesta la de (Istoriile domnilor Tärii ed. 1963, p. 203, 209). Dimitrie Cantemir pomeneste luiConstantin stolnicul contralui Brâncoveanul la povestire despre familiilorlui a Cantacuzinilor, ed.cit., p. 19-21 pentru acuzaliile aduse de Brdncoveanu Cantacuzinilor, cf.p. 19-20). 259 Constantin Rezachevici, op. p. 82-86, 88-89, 110-112, 154, 156, nota 18, p. 160, nota 40, p. 163164, 229. Idem, Domeniul boieresc al Radu p. tabelul I, p. 488-491.

www.digibuc.ro 33 Fenomene de social-politica (II) 117

era mai având reprezentantii de pe care s-a dat in trecut numele de gruparea Cronica Neagoe etc., familii interse proprii, unite doar in vederea impiedecdrii obtinerii de Cantacuzini a monopolului puterii. Spre deosebire de cea mai mare parte a boierimii moldovene din aceeasi perioadd, care, orientatd spre continua spre introducerea unui regim de libertdti nobiliare" de tip polon 261, boierimea din deceniile sapte-opt ale veacului al XVII-lea, indreptatd spre prin fruntarea dintre grupdrile sale, instalarea unui domn favorabil partidei mai influente, care interesele si ambitiile. Gratie sprijinului Constantin Cantacuzino aduce in scaunul Românesti pe cei doi Ghiculesti, Gheorghe Grigore, primii domni de si de dinastia" autohtond, ultimul ce incheiase cu el si fiul mai mare legaminte" de supuncre credintd, in termeni de care pacta propuse initial boierii moldoveni pentru alegerea lui Vasile Lupu 262, par simple paleative. Odata ajunsi in scaun, reprezentantii, putem spune, ai ambelor ca nu mai amintim de Radu Leon, de ca factor dc mediere ele, cauta totusi echilibreze prin diferite mijloace a acestora,indiferent de partea incliniu, scopul autoritätii domnesti. Recurgând uneori la mijloace extreme, a fost executarea Ghica a postelnicului C. Cantacuzino, arbitrul" domniei Românesti la inceputul deceniului al saptelea. institutia domniei caracterul traditional, faptul ca expresie a autoritätii domnilor din perioada respectivd, trece prin cea mai puternicd din veacul al se datoreazd intensificárii amestecului personajelor : Radu Leon, Antonie din Popesti sau Gheorghe Duca, mai multi fära o mate- riala (domeniu) acea care i-a permis lui Cantacuzino sa autoritatea punând infruntdrilor dintre cele gru- in schimb ostilitatea propriei in buna parte tocrnai din princina concentrdrii abuzive in mâna sa a unei insemnate pärti din dorneniul cantacuzinesc. Urmarea luptelor dintre cele boieresti din deceniile sapte-opt n-a fost instaurarea ca atare a unui regim boieresc", in trecut de istoriografie la jaloane conventionale, decenii interpretat mult mai nuantat, chiarsofisticat; discutabild discutatd pe plan structural parte 263, ci primul rând intensificarea dominatiei otomane pe plan politic 264 fiscal 265 (determinatd de instabilitatea domniilor); neincrederea in posi- bilitätile de colaborare domnii amintiti, de autoritate, pregdtind baza instaldrii in deceniile urmdtoare a regimului fanariot".

261Florin Constantiniu, De la Viteazul fanarioti, p. 131. 262Cf. Miron Costin, Moldovei, ed. 1958, p. 100. 263Cf. dezbaterea: Problema ca regim boieresc" in Tara neased Moldova, in Revista de istorie", XXXII (1979), nr. 5, p. 941956. 264 Cf. aprecierile severe, chiar exagerate, ale comandantului imperial Antonio Caraffa, la 1688, despre domnului de turci (N. lorga, Un mare Onditor italian despre luptele din sud-estul Europei : Vico, Anal. Acad. Rom.", M.S.I., S. III, t. p. 339). 265Pentru haraciul ridicat al Tarii din 1678-1679 cf. Tahsin Gemil, Date noi privind haraciul secolul al XVII,ea, in Rev. de ist.", XXX (1977), nr. 8, p. 1443.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro IOBAGI DIN TARA ROMÂNEASCA MOLDOVA STABILITI IN SECUIME IN SECOLUL AL XVII-LEA

Studiile publicate ultimele decenii privire la istoria secuilor din seco- s-au concentrat asupra problemelor sociale, administrative legislative. Nu existä cercetäri lucräri speciale despre istoria iobägiei in acelasi rästimp, cu toate fondurile arhivistice ale familiilor secuiesti sunt foarte bogate. De sunt aceste fonduri contracte de din care vom extrage acum doar pe cele care o a problemei, ele privesc pe iobagii din afara spatiului secuiesc (Moldova, Tara Tara Fägärasului). Ceea ce caracterizeazd este faptul ei au venit de departe nu apartin categoriei iobagilor locali, care de altminteri sunt nemultumiti de soarta cäutându-si dreptätile contextul dat. Nou venitii, schimb, nu la asemenea dreptäti, ci deocamdatd - se sträduiau numai traditiile limba proprie. De fapt, acestia intr-o doreau numai un adäpost sigur, pentru ei familiile ca supravietui in acele vremuri tulburi. Sosirea coincide cu imprejurarea mai ales la inceputul secolului al XVH-lea, nobilii secui sau oamenii avuti putut permite ca, pe iobagii de la fata locului, sä iobagi din alte zone. Prezenta in secuiesc decenii ale secolului al XVII-lea este de evidentd, Gabriel a dispus recenzarea intr-o din lustra din anul 1614. De exemplu, numärul total scaunul se ridica la 290 de oameni, un indice foarte ridicat pentru acea in Treiscaune, numärul nou-veniti- (advenae ) pare säfost foarte sazut deoarece in aceeasi nu s-a creat o Aceste izvoare prelucrate de noi pun in evidentä trei categorii sociale ambianta secuiascä: nobili, iobagi - eventual inclusiv membrii familiilor - juzii care intocmeau actele de ale iobagilor Actele abia mentionate sunt documente separate concrete. ca atare, ele ne posibilitatea de a pune eventual, de a la cu privire la viata cotidiand a iobagilor. Prima intrebare ar: cine sunt acesti iobagi de au ? ntrebare ar: care a fost cauza care i-a silit sä intre in ? Am mai putea pune o intrebare: care erau drepturile scrise sau

Conscriptia din 1614 - Filiala Arh. Statului Cluj-Napoca. Arh. Scaunul Odorhei, Lada Secuiasca nr. 56; Imreh István Pataki József, Structura satului secuiesc la tul sec. sec. XVII, Bucuroti, 1978. Originalele documentelor se la Arhivele Statului, Filiala Gheorghe - Fonduri familiale : nr. 36, 49, 50, 65 in Arhiva - Budapesta-Fondul familiei Antos, P. 5, pachetul 1.

Studiimateriale de istorie medie", vol. XIV, p. 119-125, 1996.

www.digibuc.ro 120 Kinga 2

nescrise, care trebuiau respectate de de ? mai este problema fugii eventual refugierea in tinutul de la care s-ar chestiunea originii etnice, mäsura care poatesigur stabilitd. pe in discutie aceste : 1) Originea cauza Pe baza documentelor adunate de noi reiese aproape o de iobagi familia au sosit in Treiscaune in valuri succesive. anii 1630 1647 la curtea nobilului Donáth Mátyás de la Lunga au venit 11 iobagi. anii 1647 -1652 la curtea vilduvei lui György Barabás din Secuiesc s-au legat ca iobagi 6 oameni. Al doilea val a intre 1680-1686 include 12 indivizi, cei care au devenit iobagii lui Antos din Reci. lar anii '90 ai secolului, iobagii sositi la gospoddria lui Barrabás György cel din Albis au de 14. general, acesti oameni traversand defileul Oituz, întorsura Buzdului, precum Tusnad au sosit din Moldova. Dar nu numai de acolo. Trebuie spus ei nu au venit numai pe drumurile comerciale binecunoscute, ci teci de munte. pe de parte, nu veneau singuri, ci aduceau cu ei sotii, De exemplu, in 1639, Sztojka Jonas a sosit cu lui, Marina. 1648, Vasili a venit cu sotia lui, Ilona. Un oarecare Radu a adus cu sine curtea nobilului Donáth doi fii o Cauza sosirii acestor iobagi Treiscaune nu este precizatd caz. Totusi, cunoscand istoria epocii, putem sustine aceastä a deplasdrii este din urmdtorii factori: diferentierea intre Moldova Tran- silvania, foametea, bolile nu in ultimul desele de la de De exemplu, un grup de iobagi moldoveni veniti la curtea lui Antos, anii 1680-1686, are o cu cele mai sus amintite. Este cunoscut prelungit dintre poloni turci dintre 1672-1673, al rui de a fost Moldova. Cei care au putut, au fugit in munti sau, mai departe, Transilvania, gospoddriile. Vicarul apostolic Vito luzzi, in 1682, raporta papei despre starea satelor unde catolici, precizand cu privire la mai multe tutti fugiti" sau adesso tutti fugiti". Des- pre stare preotul Johannes Battista cucze, care, despre starea nefericia a Moldovei sub turceascd, scrie mare parte din locuitori sunt siliti Polonia, Tara Tkarilor silvania actele de din primdvara anului 1685 ale sositi din Moldova la Reci sunt mentionatecauzele deplasdrii : toti au fugit din pricina foametei a preturilor foarte ridicate. 2) Din dintre aceste acte limpede iobagii s-au legat de voie nesiliti de nimeni. Prin acest act, a decis nu numai soarta lui, ci a familiei respective. De Demetrasku Dumitru s-a legat de la la la la urmas, irevocabil" de familia Do-náth. parte din iobagii veniti Secuime au lucrat meseriile acest grup era destul de restrans. Stoika de exemplu, era ; Barbu din Moldova muncea in atelierul lui ca pielar; Ilieloan Orosz erau de butoaie (dogari). Cea mai mare dintre iobagi erau necalificati,

Benda Kálmán, Moldvai Magyar 1967-1706 (Diplomatariu referitor la maghiari din Moldova), vol. II, Budapest. p. 699. Ibidem, p. 710.

www.digibuc.ro 3 stabilili in Secuime 121

3) Nu numai iobagii au avut fatä de cum reiese din documente, ciinvers. Stäpanul, fiecare materiale dispozitie psihologicd, a asigurat existenta iobagilor. Este cunoscut faptul in seco- al XVII-lea, starea de mereu, averea nu consta gospoddria imobiliard, de bine ci in forta de Este de la sine inteles in aceste conditii, au sä-si protejeze forta de De aceea, in act se poate prevederea voi ocroti voi fi in caz de nevoie". nu numai ocrotirea era unica obligatie de Acesta se preocupa de ajutorul pentru inceputul existentei iobagului in noua situatie. De exemplu, Donáth Mátyás a dat unui iobag suma de 2 o de o de Moldovai Simon András, pe de parte, a tat un animal de tractiune; Constantin de la curtea lui Antos, fiind necdsätorit, i-a promis in va se va o o pereche de o Se astfel diferente dintre iobagi de la bun Aici trebuie subliniem iobagii, desi pe o inferioard, totusi nu erau Multi au avut case, animale, arabil in folosintd. 4) Uneori se gäsim in actele de mentiuni addugate, care elemente cu privire la viata ulterioará a iobagilor. De exemplu, Olah loan din Tara cinci ani a murit. Este in actul initial se precizeazd dacd va muri in fiind foarte bolnav", sotia copii lui vorocrotiti de 5) mai delicat punct din relatia - iobag reprezintä eventualitatea fugii iobagului. Cu toate uneori cazurile de nu aveau dorite de iobagi. Astfel, un iobag Orosz István fugind din curtea lui Donáth Mátyás din tinerete, a revenit totusi ani la vechiul iobagilor fugiti secolulal XVII-lea a fost de mare, in inventarele gospoddriilor - - numele au ajuns fie puse separatd. Nu este in aceste acte de problema fugii era foarte bine conturatd. Din aceastä ne putem da faptul fugii, iobagii veniti din erau tratati mai flexibil, din Transilvania. Pentru era strict interzisä fuga in alte tinuturi ale Transilvaniei, dar de Dintr-un de 62 de acte de numai in cazul unic al lui Keresztes György din Borzesti (Moldova) s-a precizarea este interzisd fuga nu numai Transilvania, dar Moldova". Motivul acestei interdictii totale a fost acela respectivul avea foarte mari datorii. posibilitatea reantoarcerii la locul de origine era teoretic iobagului. Este adevdrat, aceasta era limitatä de conditii, cum ar fi: sä nu datorii, ia bun de la etc. Päräsirea curtii nu era afara legii, din unghiul de vedere al latiilorcu Moldova Tara Existä multe documente incheiate principii Transilvaniei voievozii care includ a vietii cotidiene. De la 26 octombrie 1638, tratatul Vasile Lupu Gheorghe I are o pentru aceastä La 29 iunie 1647, Nicolae logofätul din sprijinul lui Akos Barcsay ca sä iobagi robi fugiti de la el

Veress Andrei, Documente priviteare la istoria Ardealului, Moldovei vol. X, Bucuroti, 1937, p. 51. Ibidem, p. 205.

www.digibuc.ro lobagii secuilor nobili din In cursul secolului al XVII-lea

Gospod. Numele Locul Anul iobagului de bastinä sosirii familiilor nobiliard de

1 2 3 4 5 6 7 8

1. Antos György Moldvai Simon Moldova 1680 - din Reci Moldvai Vaszily 1685 - Juvon 5 Tamás 1 - 2 György 1 2 Albert András 1 - 2 Albert Márton Rab , 1 - - 2 Bacso , 1686 1 Jakab Katica 4 Csösz 1 2 Havasalföldi Tara 1681 - - - Kosztandi Havasalföldi Juvon 1 Jancsi Buna 4 Koman T.Româneasci 1682 1 Sztojka 1 7 Opra Farkas Kicsi Raduly 1 Raduly II. 1 Barzan Balazs necunoscut 1685 - - - 2. lui Moldavai Mákszim Moldova 1647 - - Barrabás György Helmulusz Opra , 1651 - Tárgu-Secuiesc Barbulli Pap - - 1 Koman Popa 1652 - - 1 Olah Szöcs 1648 1 - - 2 Andronik - 1 3. Barrabás György Bogdan Opra , 1676 Istinko Bogdan 7 junior Thodora Tg.-Secuiesc Demeter Thodor Markus Oros Simon 1642 Margit 2 www.digibuc.ro 1 2 3 4 5 6 7 8

Mezei Daniel 1689 - - - Laszlo Marton 1685 1 1 1 4 Rekeczei 1690 Olah Todor Tara Româneascd -- -

Csihány György 1 Kavdcsany Moldova 1694 - - - 1 Gligor Fânos 1690 - Grozava Moldova 1691 - - - 1

4. Benkö István Niztor , 1630 1 3 5 János - Turia de Jos Purkerai 5. Bogdán Gergely 1668 - - 1 Covasna 6. Olah Zanos T. 1617 - -

7. Benedek Zalko István 1668 - - - Surce Demeter Moldova 1669 - - - 8. Ferencz Cziagandra (!) necunoscut 1618 - - - 1 Lemnia Mihaly

9. Mátyás, Olah alias Varga Moldova 1630 - 1 Lunga Bálint - - Moldvai , 1632 - - 1 Vaszily , 1648 2 Moldvai Barbuly - - 1649 Demetrasku Dumitre - - 1 Poharnok Simeon Pränesti 1647 - 2 2 5 Stephan 3 Raduly 2 1 4 Jonas Sztojka Loc necunoscut 1639 Marina - - 2 Kirilla , , 1647 - István - 3 Ferenc

www.digibuc.ro 2 6 7 8

10. Dombi László Olah Zanos Moldova 1685 - - István -

11. Gál Köhalomszéki 1667 1 - 2 lib - Simon Moldova 1677 1 - 3 12. Gyárfás Pál Orosz Tara Româneasca 1616 - - - Orosz ,, 1 13. Hizó Simon 1686 - 14. Kranik 1692 - Lemhia -

Kádár Trinka alias Loc necunoscut 1675 15. Kálnoky - - 1 Orosz - 16. Kelemen iki Miklós Moldova 1656 - - Ozun

Loc necunoscut 1689 17. Lörincz Benedek, Istefan - - - 1 Marinka - 1 18. Gergely, Olasz Vaszi 1679 - - 3 Chilieni Esztán 19. Olasz Jakab, Szász Bálint Brasov 1682 Lörincz - - 2 Doboli de Jos Kata 20. Székely Gruzdai Szöcs Tara 1687 - - Chilieni (Gruzda) TOTAL NOBILI=20 IOBAGI=60 - 18 27 10 116

www.digibuc.ro lobagi in Secuime 125

concluzie, au existat reglementdri foarte clare in relatiile Transilvaniei cu extracarpatice, pe baza de iobagi Secuime ar fi putut opri de care am vorbit mai sus. totu$i nu au Lucrul estemai interesant ne aceste reglementdri se aplicau totu$i in alte zone, cum ar fi cazul fugilor din Tara exemplu, februarie 1674, un iobag din Tara fugind, trebuia prins oriunde s-ar afla, Transilvania, in Tara sau in Moldova". Ne referim acum la cazul Boier Simon al iobag Oprea Paraschiv a fugit. incheiere, putem spune iobagii stabiliti in tinuturile secuie$ti, reiese din documentele examinate, erau intr-o situatie mai favorabild de iobagii locali (din Secuime), dar de iobagii din restul Transilvaniei. 6) Aspectele etnice ale documentelor. Toate documentele pe care studiat au fost redactate in limba numele originea - este precizata - din cei 100 de oameni sositi, marea majoritate vorbeau o structural apartineau unui alt spatiu in aceste documente nu elemente de discriminare, care ar fi putut le mai existenta in noul mediu. Cunoscand normele locale de convietuire, putem spune originea nu a constituit epoca respectivd un obstacolin viata de zi cu zi. In toate aceste documente numai un singur lucru era mentionat - era - anume etnia De exemplu, Moldovai Joan, Sztojka Joan erau olah" roman". Paharnicul Simeon, Stan Ráduly erau olah" din Vaszily era din Moldova. lui Orosz István era Chirila Ruszul", Trinka Kádár, la Bineinteles pentru ei nu era prea u$or se adapteze spatiu cultural cu totul diferit de al La urma urmelor spiritul actelor de nu se deosebea cu nimic de mentalitatea multi-culturald a Transilvaniei din al XVII-lea care apartenenta grupurilor de oameni la o categorie primul de tialul economic (in general). Acest reiese foarte bine din faptul pe nobilimea maghiard, au avut aceleasi drepturi nobili de origine ace$tia au avut dreptul de a participa la adundrile de in care puteau aprobe sau legi, interese pregdtirea intelectuald. La fel am putea emigrarea sau imigrarea dinin Transilvania nu depindea nu era conditionatd de originea canismul acestor deplasdri demografice era pus in miscare de toate de cauze economice, sau calamitäti naturale. Foarte multi din Tara de exemplu, au fost siliti muntii sau in Secuime, multi igani au venit din Moldova Transilvania tocmai din aceste ratiuni. Interpretarea din izvoare este cu mai cu este vorba de fapte petrecute cu secole Pe cele mai sus, dorim emigrarea este un fenomen foarte greu de raport cu realitatea, tocmai de aceea lui este deosebit de impoi Din datele pe care ni le voarele se usor la variate interpretdri, functie de interese politice ideologice dintr-un anume moment. Pe de parte, interpretdrile de acest tip pot sluji, la la fabricarea unor teorii chip evident contrarii lui istoric.

D. Prodan, L. M. Ursutiu, Trii vol. II, Bucurott, 1976, p. 566-567.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro DOCUMENTAR

SIGILIILE

SPIRIDON CRISTOCEA

in jurul anului 1643 ca simplu in cancelaria Matei Ba- sarab, cariera a lui s-a desfäsurat pe o de aproape 30 de ani din care 11 ani a detinut mari dregkorii. aproape 20 de ani de activitate cancelaria domneascd, cu anul 1661 el a inceput urce treptele acelui cursus honorum care-I vor conduce la cea mai mare dregkorie a (mare ban 1669 aprilie 22-1672 ianuarie 5), ce in timpul domniilor lui Grigore Ghica Radu Leon detinuse pe cele de mare vistier (1661 ianuarie 28-1663 mai 3, 1664 noiembrie 27-1665 decembrie 2) mare vornic (1666 nuarie 7-1669 februarie 24)1. Desi provenea dintr-un mediu 2, a reusit intre rapid in clasei dominante a vremii fie unul din fruntasii boierimii muntene in al treilea sfert al secolului al XVII-lea. mentalitdti practici e- nesti, el s-a adaptat, formä in continut, exigentelor clasei la care a aderat. Mare al el a adoptat specific clasei sale confectionat un propriu menit individualizeze, sporeascd autoritatea in acelasi timp afirme categoric drepturile sale. Pentru Mares, participant activ la viata social-economick culturald, existenta unui sigiliu propriu a fost o necesitate, chiar un bun cunoscdtor de carte, actele cu semndtura proprie. Ca in cancelaria domneascd, a inteles rolul juridic de necontestat pe care sigiliul avea diplomatica romaneascá, prezenta acestuia pe un act documentului respectiv autoritate. De aceea, el confectionat un sigiliu propriu cu care validat actele emise. multi ani in cancelaria domneascd, a cunoscut sigiliile unor feudali laici ecleziastici servindu-i, ca de inspiratie pentru cel propriu. primul boier din neamul el confectionat singur sigiliul a prelua ceva de la care n-au avut un propriu. Cercetarea documentelor permis identificarea a patru sigiliifolosite de de-a lungul carierei sale politice, sigilii pe care le prezentdm in continuare.

N. Stoicescu, Dictionar al din Tara Moldova, sec. XIV-XVII, Editura enciclopedicâ BucurWi, 1971, p. 110. 2 in câteva documente se au fost scrise de Mares zapisul dinmartie 1647, sotia sa adeveresc au vândut un rumân lui den (Arh. St. Buc., Doc. ist.,

,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 127-132, 1996

www.digibuc.ro 128 Spiridon Cristocea 2

1. Primul sigiliu pe este imprimat pe un zapis, din 1665, când era mare vistier, prin care mändstirii Cotmeana moie in Grosani, prirnind in schimb jumätate din Mogosesti, pe apa judetul 3.

Fig. 1. Az, Mares vist. cu mia".Aprilie 1665, M-rea CotmLana, 3.

Descriere :Sigiliu, de formä octoganalä (12 x 12 mm), imprimat in tus, are in câmp un scut talpa rotunjitä. Scutul, in se este timbrat de o coroanä trei fleuroane din e pene de strut, de câte o stea opt raze. sunt imbracate de lambreehini. M" din câmpul scutului este prescurlarea prenumelui Mares, -a Gheorghe. Sub se aflä semnatura autografd Az, vist. importantd prin faptul mentio- pe care o detinea prin numele, provenind de la satul unde-si avea biserica. sigiliu, mai bine imprimat, apare pe zapisul din Iaprilie 1667, când era mare prin care mändstirii Tutana mosie Esciori, primind in din Muscel. Pe sigiliu, este intärit si semnätura Az, dvor. am lit mia"

Idem, Cotmeana, 111/3. Mdnistirea Radu Voda, XIX

www.digibuc.ro 3 Sigiliile lui 129

nu confine nici un element de datare, nu când a fost confectionat sigiliul. Imprimat pe zapisul din aprilie 1665, sigiliul putea fi confectionat chiar de 1661 pe când era in cancelaria domneascd. Chiar nu se sigiliile de mare vornic (nr. 2)mare ban (nr. 3) care sunt creatii artistice deosebite, acest prim sigiliu este din acest punct de vedere o realizare destul de in a unor elemente cum sunt scutul, coroana, lambrechiniii dovedesc compozitie se normelor artei heraldice. 2. Cel de al doilea sigiliu al lui Mares, aplicat pe din 26 mai 1668 6, a fost confectionat, potrivit legendei, in 1666 cu ocazia de mare

Fig. 2. ban".21 aprilie 1669, M-rea Govora,

in continuare descrierea sigiliului de pe cartea marelui din 13 mai 1668, prin care mänEstirii Tismana mosiei de la Erghevita, Emil Vârtosu Descriere :Sigiliu rotund, diametrul 3,3 cm, timbrat direct pe tului, dedesubt cu verde. un personaj boieresc, marele picioare, privind din caftan pe umeri pe cap; mâna un toiag, se la cingdtoare. Pe margine, un cerc liniar in exterior, liniare, in interior, intre ele legenda KW ... [t vel 7174

Idem, Mändstirea Tismana, XI/14. Idem, Cozia, LX 50. Emil Vârtosu, Din sigilografia Moldovei a in Introducere, vol. Edit. Academiei,1956. 518. Cf. idem, Stud. cercet. de ist. medie", I (1950), nr. 1, p. 163-164; pentru sigiliul de mare ban, ibidem, p. 153-155.

9- c.1330

www.digibuc.ro 130 Spiridon Cristocea

Sigiliul lui ca mare vornic, complet deteriorat, mai apare pe cartea din 26 mai 1668 megiesi pentru pricina dintre popa Banu Stroe din Dragoslavele, care nu mai este prin Deci anii 1666 1667 valida actele cu sigilii: pe cele personale cu ce avea (nr. 1), de mare vornic cu confec- in 1666 cu ocazia acestei dregkorii (nr. 2). 3. Ocuparea, incepând cu data de 22 aprilie 1669, a dregdtoriei de mare ban, a fost printre altele, de confectionarea unui sigiliu cu care a validat

Fig. 3. Az, dvor. am cu mâna mia".aprilie 1667, M-rea Radu XIX un mai mare de documente. Primul care este validat acest sigiliu este o carte a ban din 21 iulie 1669, in scaunul Craiovei" prin care mändstirii Govora stdpânirea unei (a patra) din Cerneti Ca de mare acest sigiliu a fost descris tot de Emil Vârtosu Descriere Sigiliul rotund, diametrul 3,8 cm, timbrat direct pe hârtia tului, dedesubt verde. un personaj boieresc, marele ban al Craiovei, picioare, spre stânga, pe umeri caftan de brocart, ara- bescuri cu guler de pe cap are in un toiag cu trei noduri la supe- rior, pe când este in dreptul piep- tului. Pe margine intre cercuri liniare legenda : [t Jupan marele ban al Craiovei leat 7177 (1669>].

Arh. St. Buc., Mändstirea ampulung, LX/50. Idem, Mändstirea Govora, XIII/14. Emil op. cit., p. 512-513

www.digibuc.ro 5 Sigiliile lui 131

Pe act, sub sigiliu, se semndtura autografd Mare ban". Sigiliul lui mare ban a mai fost aplicat pe acestuia din: 23 1669 (detcriorat), 24 august 1669 12 s-a intipdrirea uleioasd), 29 august 1669 13 (cázut, s-a uleioasd), 4 septembrie 1669 14 s-a intipárirea uleioasd), 15 septembrie 1669 martie 1670 16 s-a intipdrirea uleioasd). 4. de al patrulea sigiliu pe cunoastem se pe un zapis, din 26 1672, prin care face danie mändstirii de la Cornetu, ctitoria sa, partea lui de mosie de la Titesti. finalul zapisului, scris de Musat se consemneazd: Pentru mai pus-am peceatea am mea ca

Fig. 4. dvor".13 mai 1668, M-rea Tismana,

Descriere Sigiliu octogonal (16 x 14 mm), imprimat in tus, in scut oval cu ornamente baroce, cu o fascie pe verticald cu o Scutul este timbrat de o conturnatd (mierld?) asupria de o de lambrechini miniaturali. Dedesubtul sigiliului se semnátura: Eu, biv ban, am mia". Ca primul, nici acest sigiliu, prezentate acum pentru prima nu con- vreun element de datare. El putea fi confectionat inldturarea lui din dregátoria de mare ban, dar de acest eveniment. de acest sigiliu, zapisul din 26 iunie 1672 mai are unul, pe al lui Fiera, lui Mares, care se semneazd: Eu, Fiera, Marq ban, am lit mia".

Arh. St. Buc., Doc. ist., 12 Idem, Dintrunlemn, XXIX/5. Idem, Bistrita, Idem, Brâncoveni, XXII/41. Idem, Episcopia LXXXVII/8. Idem, Doc. ist., CLXXXV/65. Idem, Coleclia I. 1/103.

www.digibuc.ro 132 Spiridon Cristocca 6

Fig. 5. Eu, biv ban, am mia. "26 iunie 1672, I. Ionacu, 1/103.

Descriere octogonal (14 x 12 mm), scut rotund cu curile usor scobite; in scutului o corabie cu trei catarge, cu flamuri in Scutul timbrat de un coif arcuri din care ics lambrechini care-i flancurile. Deasupra coroanei pluteste sase raze flancatä de initialele chirilice (Fiera Bajescu).

Fig. 6. Eu Fiera, Mare ban, am mâna mia. 26 iunie 1672, Coleclia I. 1/103. Comparand acest sigiliu cu cele patru ale tatälui putem constata era nu a preluat de la elemente care sä demonstreze apartenenta la aceeasi familie, el destul de original.

www.digibuc.ro CONTRIBUTII PRIVIND RELATIILE PE BAZA UNOR DOCUMENTE DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL

GHEORGHE

Contactele multiple dintre români sârbi intreaga a evului mediu reprezintd o constana a celor popoare. Situate la nord sud de in zona de confluentd dintre lumea musulmand in expansiune) Europa Occidentald, cele popoare au intretinut, ciuda evo- statale diferite, strânse legdturi-economice, politice, militare, culturale matrimoniale-influentându-se reciproc. Necesitatea unirii eforturilor militare fata dusmanului comun (Semiluna), apartenenta la aceeasi arie spirituald - cea bizantino-ortodoxd-, strânsele matrimoniale casele domni- toare familiile din cele stateau contribuit la mentinerea acestor contacte. Cucerirea Constantinopolului (1453) modificdrile politice care se vor registra in Balcani din acest moment reprezintd contextul politic care domnii români au preluat basileilor, bineinteles la dimensiuni mai mici, pur- tând mai departe bizantin, fenomen numit de N. Byzance aprés Byzance". Patronajul desfäsurat de domnii români prin numeroasele impor- tantele danii acordate monahale de la Sf. Munte Athos, Sinai 2 se va extinde asupra mändstirilor sârbe disparitia statului sârb sub loviturile otomanilor. Cele danii domnesti care fac obiectul studiului nostru, una de la Matei Basarab, de la Grigore Ghica (de fapt o reinnoire a celei a intasului prin care se acordau anual sfântului de la Studenica câte 6 000 de bani", fratilor care vin, pentru cheltuiald" 600 de

Despre legäturile matrimoniale dintre români N. Anca patronagiul ei literar (1360), AARMSI, s.III, t. IV (1925), p. 3-4; Filitti, Despina, princesse de Valachie, fille présumée de Jean Brankovitch, RIR, t.(1931), p. 241-250; Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români jugoslavi, Cercet. Lit., III (1939), p. 141-218; Ion Radu Mircea, Petre Nästurel, De l'ascendance de Despina, épo- use du voévode Neagoe Basarab. A propos d'une inscription slavonne inédite, Romanoslavica", t. X (1964), p. 435-437; Anuichi, bisencesti din XVII- XVIII, BOR, an 97 (1979), nr. 7-8, p. 878-879. 2 Referitor la ajutorul acordat de domnii români la Sf. Munte Athos Sinai, N. Muntele Athos in lega AARMSI, s. II, t. XXXVI (1913-1914), p. 447-517; Grigore Nandris, slavo-româdin Muntelui Athos, Bucu- 1936; T. Bodogae, la din Sfântul Athos, Sibiu, 1941; P. Nästurel, Le et les Rou nains. Recherches sur leur relations du du siécle 1654, Roma, 1986; Vezi anexele I

Studii materiale de istorie mcdie", vol. p. 133-144, 1996

www.digibuc.ro 134 Gheorghe 2

bani", nu fac deck demonstreze o acest patronaj material cultural exercitat de domnii români4. Mändstirea Studenica, cu bramul Adormirea Maicii Domnului, situatä pe un afluent al Ibarului, muntoasd5, a fost ctitoritä in ultimul sfert al secolului al de Nemania (1168-1196), primul suveran i-a fost conferit atributul de autocrat"ctitor al Hilandar de la canonizat sub numele de Sf. Simeon. Disciplina regulile noului de cult vor fi stabilite de Sf. unul din lui Nemania, devenit din 1219 primul arhiepiscop al Serbiei, considerat de intemeietorul bisericii sârbeDevenind un veritabil mausoleu al Nemanizilor" moriahal de la Studenica se va bucura de o foarte autonomie, considerat cea mai importantd mändstire din Serbia; unii istorici folosesc chiar sintagma l'époque de Studenica" pentru a desemna o distinctd in istoria regatului shb, cea a trecerii de la vasalitate la Bundstarea economicd ce a caracterizat cele state feudale românesti in timpul lui Matei BasarabVasile Lupu a permis celor doi domni manifeste o de hegemonie" intreg spatiul de bizantino-ortodoxd. in cazul lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, ajutorul acordat mändstirilor sârbe poate explicat atât prin dorinta acestuia de realizare a unei monarhii bizantine pe meleagurile moldave 13, prin originile sale sud-dunkene 14, in ceea ce-1 priveste pe Matei Basarab motivatiile acestuia sunt de

Despre rela¡iile in evul mediu, Ion Radu Mircea,Relations culturelles roumano-serbes au XVI RESEE, t. 1(1963), nr. 3-4, p. 377-421; Barbulescu,.Rela- tions des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie en liaison avec la question Macedo-Roumain,Iasi, 1912; N. Serbänescu, bisericesti, culturale politice MO, t. XV (1963), nr. 5-6, p. 307-317 ; Radu Flora,Din (Privire de ansamblu),Panciova, 1964; idem, Noi contributii,Panciova, 1968 ;idem, iugoslavo-romiine. Lumina" (Pancevo), XXII (1968), nr. 6, (extras); Petronel Zahariuc,Relatiile lui Vasile biserica : un nou document, Iasi, XXXI (1994), p. 99-107. G. Bals, la biserici din Serbia,Bucuresti, 1911, p. 2-6; Gabriel Millet, L'ancient art serbe. Les eglises,Paris, 1919, p. 22. Ljubomir Maksimovi,L'ideologie du souverain dans l'etat serbe et la construction de Studenica, vol.Studenica et l'art byzantin autour de l'annee 1200(red. V. Kora), Beograd. 1988, p. 36. G. Bals,op. cit.,p. 2. Ibidem,p. 9; C. Jirecek,La civilisation serbe au Moyen Paris, 1920, p. ; Louis Bréhier,L'arhitecture serbe au Moyen Paris, 1921, p. 4 (extras). Aläturi de ctitorul aici au mai fost sotia sa Ana, tefan Vukan, regele Radoslav sosia lui ; pt. detalii, L. Maksimovi,op. cit., p. 47. Jovanka Kali,L'epoque de Studenica dans l'histoire serbe,in vol.Studenica et l'art byzantin.. .",p. 25-34. Referitor la mänästirea Studenica, P. Petkovi, Beograd, 1924; Mihailo (red.),Studenica,Beograd, 1968; M. Kasanin, V. Kora, D. Tasi, M. Studenica,Beograd, 1970; Sima irkovid, Vojislav Gordana Babié,Studenica Monastery,Belgrade, 1986; Djuraje Bogkovi,Studenica. Reflections sur sa genese et ses ra- cines,in vol.Studenica et l'art byzantin. p. 125-132. E. Turdeanu,op. cit.,p. 170. Pavel Josef devniho pisemnictvi jihoslovanuv,Praha, 1873, p. 113- 115; P. Zahariuc,op. cit. N. Iorga,Vasile Lupu ca al de tutelarea Patriarhiei de Constantinopole a Bisericii ortodoxe,AARMSI, s. II, t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236; Fr. Pall,Les relations de Basile Lupu avec l'Orient Ortodoxe et avec le patri- arcat de Constantinopole, Balcania", (1945), p. 66-140. 14 Zahariuc,op. cit.,p. 101.

www.digibuc.ro 3 româno-sarbe 135

optiune este determinatd de dorinta acestuia de a continua tradi- tionala a domnilor munteni de sprijinire a ortodoxiei sud-dundrene, nu numai, drept model pe Neagoe Basarab 15, cel mai mare ctitor din lumea a secolului al XVI-lea" a fost sesi- de contemporanii domnului, astfel, in prefata la Antologhionul vonesc (Campulung, 1643), Udriste (care a jucat un rol important in politica culturald a cumnatului ... cari din domnii de mai nainte ai de al neam familie prea prea prea prin urmasi se trage, prea bunul Neagoe de odini- - s-a de binefkátor al ca prea buna domnie a voasträ, care a aici de mari binefaceri, cum in nu s-au pomenit niciodatd mai Atasamentul lui Matei Basarab fatä de mostenirea spirituald a lui Neagoe Basarab reiese din grija fundatiilor religioase puternicei familii a boierilor Craiovesti din traducerea limba pentru prima a lucrdrilor: lui Neagoe Basarab Teodosie patriarhului de Gavril Protul 19, in timpul domniei sale. Un al doilea motiv care a influentat politica de sprijinire a bisericii reprezentat stransele legauri mediul in timpul sale. acest sens numerosii mesteri de origine ce au activat tipografiile muntene 20 sau ierarhi ce au poposit la curtea celui incununat cu asemänat un al doilea Constantin din sfintii mari ai Romei Din acestora pe patriarhul Gavrilo Raici care anul 1653, in drum spre Moscova, va face demersuri pe cei doi domni vederea realizarii unei antiotomane (nu este lipsit de faptul tocmai acestuía Matei Basarab i-a misiunea aplandrii conflictului hatmanul Bogdan Hmelnitki) 22 sau pe episcopul de nopole, Brankovici, ce se va retrage la mänästirea Comana acest context, dania lui Matei Basarab mändstirea Studenica (14 martie 1644), prima danie acestui important monahal, se actiune mult mai vastä de sustinere a bisericii Astfel, primul care a beneficiat de milostenia domnului muntean a fost mänästirea Milegeva, a doua ca Studenica 24, i-a acordat suma de 10 000 aspri (1633) dania de 4 000 de aspri

Radu Creteanu, Traditions de famine dans les donations rownains au Mont Athos, vol. Etudes byzantines et post-byzantines, I, 1979, p. 135-151. E. Turdeanu, op. cit., p. 151. Sacerdoleanu, Predosloviile române,sti,I(1508-1647), Bucuroti, 1938, p. 91. 18 R. Creteanu, op. cit., p. 139. Octavian Iliescu, fost traduse in lui Neagoe Basarab ?, Arges", 1967, nr. 10, p. 6-7. 20 E. Turdeanu, op. p. 170-171; S. cit., p. 896. P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., I, Bucuresti, 1959, p. 19-20. 22 Anuichi, op. cit., p. 886; vizita lui Gavrilo Raici este amintitäde Paul de Alep, sträini despre VI (ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru), Bucuresti, 1976, p. 107. Anuichi, op. cit., p. 886. E. Turdeanu, op. cit., p. 164. 25 danie este mentionatä act de la Radu Leon (1655) emis favoarea mänástiri. Documentul a fost publicat de P.J. op. cit., p. 116-118 (text R. Flora, Relatiile p. 89-92 (text trad.); S. Anuichi, op. cit., p. 900 (trad.); de I. Bärbulescu, op. cit., p. 275.

www.digibuc.ro 13C Gheorghe 4

Papratie (Bosnia)26(1644, noiembrie 20) cea rea Trebinje de 1 800 de aspri (1646, iunie 15) cazul lui Matei Basarab, dorinta de a urma exemplul oferit de Nea- goe Basarab, strânsele cu spatiul sud-dundrean reprezintd tot atâtea motive in a justifica dania acestuia mändstirea Studenica, in ceea priveste pe de-al donator, Grigore Ghica, nici legdturile de familie nici cele lumea nu pot constitui argumente in a explica dania sa. a exclude practica reinnoirii vechilor danii ale de care noul domn ajuns scaun, credem actul lui Grigore Ghica are alte semnificatii. Astfel, analiza a daniilor lui Grigore Ghica din perioada 1661-1662 ne pune in fata unui fapt evident: atentia de care s-au bucurat printre ai ctitori se Matei Basarab. Amintim acest sens, daniile care rile Sadova28,Câmpulung Arnota Mitropolia de la goviste ;in toate aceste cazuri este invocat rdposatul Mateiu voievod". actiune demonstreazä adoptarea modelului ctitoricesc intruchipat de Matei Basarab, ca cazul lui Constantin de Grigore Ghica. in cazul lui Constantin preluarea averii urmasi, s-ar constitui de obligatie pentru continuarea politicii acestuia, optiunea lui Grigore Ghica, credem rolul decisiv detinut politul I al Ungrovlahiei, revenit scaun din sprijinul acestei idei vinafirmatiile din actul lui Grigore Ghica prin care Arnota, lui Matei. Basarab, (jud. Dolj) cu tot venitul toti rumânii: ... déca a fi domnu Rumânesti multe mändstiri case au aici in pentru pomena pent]ru sufletul domni

28 op. cit., p. 115-116 (text ment. de I. Bärbulescu, op. cit., p 274; E. Turdeanu, op. cit., p. 173; R. Flora, Relagile p. 337. 27 Damaschin Mioc, Materiale din arhive SMIM, VI (1973), p. 326- 328 (text trad.); ment de I. Bärbulescu, op. cit., p. 275; R. Flora, Relaiiile iugoslavo- române, ; S. Anuichi, op. cit., p. 897. 28 Arh. St. 715, f. 984-984 (1661, 7). 29 Ibid., M-rea Câmpulung, LXI /27 (1661, 11). Ibid., M-rea XXVII XXVIII/7 (1661, august 5) 31 Ibid., M-rea Arnota, VI /3 (1661, august 5). 0 copie a acestui document, ce se la B.A.R., a fost publicata de D. Cristescu, Sfânta Arnota, Rm. Vâlcea,1937, p. 132-134. 32 Ibid., ms. 127, f. 395-395 anul 1653, mitropolitul stefaneste depus de Matei Basarab, acuzat cä a fost t cei ce au stricat orânduiala s-au ridicat impotriva domnului", Hurmuzaki- Docu-nente privitoare la istoria p. 195-196. Istoricul N. Stoicescu in lucrarea Matei Basarab, Bucuresti, 1988, 209, pune depunerea mitropolituluit fan de care domn ca urmare a participärii acestuia la evenimentele tulburi din primavara lui 1653, invocând drept argument originea a capului bisericii munt ne (acecasi idce in SMIN , X(1983), p. 135). Considerärn motivele depunerii mitropolitului I nu au fost insä elucidate, cu totul de altä aceastä presupusa participare la evenimentcle amintite mai sus. De altfel, diata sa 15 aprilie 1668, mitropolitul nu aminteste nimic acest sens, depunerea sa pe seama ...poate fi fostu pentru noastre au din graiurile (Arh. St. Mitrop. T. Rom., CCCLXXXII/I a). Fragmente din acest document au fost publicate de: Constantin Erbiceanu, data mitropolitului al Ungrovlahiei, BOR, an 26 (1902), p. 296-297; R. Creteanu, Un egumen alTis- : al Ungrovlahiei,MO, t. XXIX (1977), nr. p. 120-121.

www.digibuc.ro 137

de limbi i-au scos oasele au vréme acolo in besericd. deca Mihne adomnu in urma lui Constantin oasele tot degrupate, le-au trimis cu cinste toc[ma ac]olo la aceastä la Arnuta, precum au fost poftit era Deci o mändstire la foarte nevoie... alte mili ce-u mai adaos rdposatul Mateiu acolo, ce i-au fost lui prilejul, mea am socotit rintele mitropolitul al Rum n.)... am mai adaos noi sfintei mändstiri ce mai sus, Arnotei, acest sat plus, luând considerare strânsele ale mitropolituluitefan I familia Brankovici sa activitate culturald 36, rolul in perpetuarea timp a modelului ctitoricesc al lui Matei Basarab reiese mai claritate repre- elementul de cele domnii. stadiul actual al dania lui Matei Basarab este prima de acest gen mändstirea Studenica, cum am mai precizat, de§i document se vechile privilegii ... de la sfânt noWii", in cazul de vorba de un simplu formular de cancelarie. perioada ulterioard, afara lui Grigore Ghica, avem informatii privind reinnoirea acestei danii de Constantin Brâncoveanu tefan Cantacuzino 5, ianuarie 38, toate invocând dania lui Matei Basarab 39. sunt necesare câteva precizdri: a) referinte privind actele de danie ale lui Matei Basarab Ghica Studenica apar la o serie de istorici (J. I. V. Petrovie4z, E. Turdeanu43, R. Flora", S. Anuichi 45, N. Stoi- cescu46), ele nici nu au fost publicate prezent nici nu cunoa§tem locul

Arh. St. M-rea Arnota, VI/3. Episodul profandrii mormântului lui Matei Ba- sarab este relatatde Paul de Alep, VI, 251. Stefanal Ungrovlahieiva hirotonisi mai ca preot, apoi ca arhiereu pe Sirnion Brankovici, mitropolitul Ardealului. Tot elva hirotonisi ca episcop de pe arhiman- dritul Simeon Kordici; pt. detalii,S. Anuichi, op. 890. Despre activitatea mitropolitului I Ungrovlahiei, George I. Negulescu, I, mitropolitul Ungrovlachiel. 1647-1668, Bucuresti, 1900; loan Biserica din Tara epoca lui Matei Basarab, BOR, an 89 (1971), nr. 5-6, 579-581 ;idem, Les voievodes de Valachie et de Moldavie et les patriarches ortodoxes d' Orient dans la seconde moitie du XVII Bul. Rom.", Freiburg, t. VIII (XII), 1980-1981, p. 137. Daniaeste : Constantin Erbiceanu, Material pentru istoria a BOR, an (1887-1888), ;I. op. cit., ; E. Turdeanu, op. cit., 180; R. Flora, Din relatiile 42; V. Petkovie, op. cit., ; S. Anuichi, op. cit., 912. 38 Dania este mentionatä de:J.Vui, I,Beograd,1901, 156-157 ; V. Petkovie, op. cit., p.; E. Turdeanu, op. cit., 182; R. Flora, iugoslavo- p. 339; S. Anuichi, op. cit., 912. V. Petkovie, op. cit., Vuié, op. cit., 155-156. 41 Barbulescu, op. cit., 275. 42 Petkovid, op. cit., p. 5-6. E. Turdeanu, op. cit., 173, 177. R. Flora, Din relatiile p. 41-42; idem, Relatiile iugoslavo-romiine, p. 337-339. S. Anuichi, op. cit., p. 897-898. 46 N. Stoicescu, op. cit., p. 136, n. 42; Dania lui Matei Basarab este a Scretariatului Serbiei Secretariatul Tärii Românesti, din 22 ian. 1851, privitoare la neacordarea de 100 de ani a acestui ajutor, Catalogul documentelor Tárii din Arhivele Statului, V (1640-1644), de Marcel Dumitru-Ciucä, Doina Duca- Tinculescu, Silvia Bucuresti, 1985, p. 533.

www.digibuc.ro 138 Gheorghe 6 de pdstrare, redate facsimilele intr-o monografie a acestui monahal 47 Prezenta in lucrare determind credem ele se gäsesc in arhiva Studenica 48 b) Termenul folosit pentru a desemna moneda in care urma se nia nu este cel de aspri" (cum se in majoritatea studiilor amintite mai sus), ci cel de termen a semnificatie a determinat controverse istoriografia de aceea tradus cu termenul generic de bani", pe numismati clarifice problemd. c) Modalitatea de reproducere a documentului ernis de Grigore Ghica nu ne-a permis descifrdm luna in care dania a fost vedere la J. documentul este mentionat cu data de 19 aprilie, la V. data de 19 ianuarie, criteriul principal pentru datarea acestuia 1-a constituit ponenta

Sima Cirkovi colab., op. p. 147, 151. 1924, V. Petkovi in lucrarea sa le aminteste ca arhiva mänastirii. Octavian Iliescu, Pinegi : name de izvoarele (secolele XVI- XVII), AllA t. XXIV (1987)/2, p. N. Stoicescu, Dictionar al din Tara Moldova, sec. XIV-XVII, Bucuresti, 1971 ; dregdtorilor din domnesc al Românesti secolele SMIM, vol. IV (1960), p. 565-583.

www.digibuc.ro ANEXA

1644 (7152) martie 14,

H WT

HHMIO H

H H 114M H MOMITEA H H HOCTOM, H CA, M

MOWW H 14KO CA H CA H CTI10 HA H W SCTp0HTH. K'h H CMS

. CA

H WT HIM H HOHTH CA 344TO 11111M AtTO THCAWA H WICTK

MOAHM H CHtTOH ICTMKI HOMHAOR4TH H

MU, H H441'r SIMAH MOAHM H WT VPHCTOC H : B8AHTE 01 H H II NH W H

H Mil: H

* Multumesc aceastä ocazie domnului Constantin pentru ajutorul acordat transcrierea traducerea acestor documente. Loc alb.

www.digibuc.ro 140 Gheorghe

BEAHKTH H H'kHH H H H

H H H H S WT O Tw (rn.p..

www.digibuc.ro 3 románo-sârbe 141

cartea lui Moise a Facerii, scrie : Asa cum Domnul Adonai, raeleia aminte la cuvintele mele, din cât agonisesti tot anul dai zeciuiald din averea ta semintiei lui Levi, binecuvântalilor preor. Precum de lege in lege au strä- lucit prin milostenii därnicie, iar dumnezeiestii apostoli purtdtori de Dumnezeu ne-au pentru folosul mântuirea sufletelor noastre, ca prin privegherepost, caprin milostenii ne de aceste toate räb- dându-le ca Hristos. Astfel eu, robul meu lisus Hristos, Io Matei Basarab, din mila lui Dum- nezeu domnvoievod a Tara Ungrovlahiei, mi-am amintit multi voievozi de Dum- nezeu s-au veselit domnie putini au fost cei ce au mostenit impärätia cerurilor, de aceea, dar,eu m-am nevoit nu numai a cârmui ci de mântuirea sufletului. De aceea am ridicat spre cer, cuprins de de la Duhul Sfânt dumnezeiesti biserici mai ales aceastä rnändstire Stu- impärätesc in puterii gäseste dumnezeiescul hram al preacuratei Adormirii a preasfmtei stäpânii noastre Näsatoare de Dumnezeupururea Maria, pentru am cum a avut vechi privilegii de la sfânt nostri a altor domni. ardoarea cu care au fost cuprinsi ei, tot astfel am ne numim noi ctitori privilegiul nostru de prin care oferim in an nästiri obroc mii de bani care vin, pentru cheltuiala, sute de bani. De aceea dar, rog numele lui Dumnezeu ca ne inscrieli in sfântul pomelnicpe domniei melepururea ne pomeniti sfintele voastre ciuni la proscomidie, iar noi in vremea vielii noastre suntem datori totdeauna a miluia sfânta mai sus zisul obroc. cel plecarea domniei mele, cui va incredinla Domnul Dumnezeu va cepe schiptrul a Tara Ungrovlahiei, mä rog in numele lui Dumnezeu, ca acest hrisov al domniei mele miluiti sfânta mändstire din agoniseala cea data de Dumnezeu, cu ce va Dumnezeu cum Hristos a poruncit a : Fiti milostivi, eu",celelalte. La aceasta aveti iertarea pdcatelor la cumplita cea de a doua venire acoperämântul preacuratei noastre toare de Dumnezeupururea Maria ne ne a sta de-a dreapta lui Hristos, judecdtorul drept priveascd spre altul cu vesele in lia cereascd, in veci, amin. dar martori punem domnia : jupan mare ban al Craioveijupan Dragomir mare vornic jupan Radul din mare logofat jupan Stroe mare vis- tierjupan Preda din Brâncoveni mare jupan Socol din mare clucerjupan Dumitrasco mare jupan Radu Mihalcea din Pdtârlage mare comisjupan Drägusin din Deleni mare paharnicjupan Constantin mare ispi avnic, iste al doilea logofät. am scris eu, Soare orasul de scaun, la Târgoviste, luna martie, 14 zile, de la Adam anul 7152 Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Românesti. Io Matei voievod (m.p.).

ANEXA II

1662 (7170)

: ,,TdKO H MOA, Hd WT HM4HTd C13010

www.digibuc.ro 142 Gheorghe 4

H ROOHOCHTH H

H H WKH H WT Ad

H 3IMM MHOSH H

CA, H H W 8CTPOHTH. AHT, H 31MM CA

MU H H CA AtTO, H KdKO MdC H WT MU

110

PdAH H MU 110 KdKO A4 H H OCHOACTIM MU

Wh H MU H H4C Wh H

H 110 OCHOACTF4 HMEHEM H THp'h WT PHCTOC H h$AHTH H H H H

H WT H KEAEAHMH dM1111. 8Ko H H H KM

H H KM KTOpTH

H 43, 8 H WT ktT t (m.p..

www.digibuc.ro www.digibuc.ro 144 Gheorghe

In cartea lui Moise a Facerii, scrie: A$a Domnal Adonai, Israele ia aminte la cuvintele mele, din agonise$ti in tot anul dai zeciuialä din averea ta Levi, binecuväntatilor preohi". Precum de lege lege au strdlucit prin milosteniiddrnicie, iar dumnezeie$tii apostoli de Dumnezeu ne-au pentru sufletelor noastre, ca prin priveghere post, caprin milostenii ne de aceste toate ca Hristos. Astfeleu, robul Hristos, Io Gligorie Ghica voievod, mila lui Dumnezeu domn a Tara Ungrovlahiei, mi-am amintit voievozi de Dumnezeu s-au veselit in domnie putini au cei ce au mo$tenit cerurilor, de aceea, dar,eu rn-am nevoit nu numai a ci de rea sufletului. De aceea, am spre cer, cuprins de de la Duhul dumnezeie$ti biserici mändstiri, mai ales dumnezeiascd mändstire Studenita, in puterii Serbiei, dumnezeiescul al preacuratei Adormiri a preasfintei noastre de Durnnezeu, pururea Maria, am dornnia mea a avut vechi privilegii de la sfânt strä- no$tri a altor domni. cu ardoarea cu care au fost cuprin$i ei, tot astfel am privilegiul acum, prin care oferim obroc, in fiecare an, mii de bani care vin, pentru iase sute de bani, cum esteal de mai vreme de la domni, cum am domnia mea hrisovul räposatului Matei Basarab voievod, pe acest obroc mai sus-zis. Pentru aceasta am domnia meaam intärit acest hrisov al domniei mele de intocmire, cum scrie mai sus, ca fie mändstiri Studenila de domniei mele domniei mele De aceea dar, rog numele lui Dumnezeu ca ne pe noi pomelnic pe domniei mele pururea ne in sfintele voastre rugdciuni la proscomidie, noi vremea noastre suntem datori totdeauna a milui a sfânta mändstire cu mai sus-zisul obroc. plecarea domniei mele, cui va Domnul Dumnezeu (cu linerea schiptrului Ungrovlahiei, rog numele lui Dumnezeu), ca acest hrisov al domniei mele mändstire din agoniseald de Dumnezeu, cu ce va Dumnezeu, cum Hristos a poruncit a : Fiti milostivi, cumeu",celelalte. La aceasta iertarea pdcatelor la cumplitacea de a doua sa venire preacuratei noastre de Dumne- zeu, pururea Maria ne ne a sta de-a dreapta lui Hristos, cel drept priveascd unul spre altul cu vesele in cereascd, amin. dar martori punem domnia : pan Preda mare ban al Craiovei pan Stroe mare vornicpan Chirca mare pan mare vistierpan Toader mare spätar pan Badea mare clucerMihaiu mare stolnicConstandin mare comis Dräghici mare paharnic Coste mare postelnic. ispravnic, Catacozino al doilea logofät. am scris eu, Dumitrasco logofät, la Bucuresti, luna..., 19 zilede la Adam 7170(1662). Gligorie Ghica voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tärii Românesti. Io Ghica voievod (m.p.).

Loc

www.digibuc.ro RUSO-OTOMANI PENTRU BAZINULUI NEGRE LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA (UN DOCUMENT DIN ANUL 1703)

ADRIAN TERTECEL

Istoria faptul sale importante strategice economice, bazinul Negre a fost, antichitate, un spatiu de riva- litate (darde contacte multilaterale) intre diverse state popoare. Scitii, tracii, vechii greci, romanii, bizantinii, slavii, hazarii, cumanii, italienii (genovezii venetienii), turcii otomani, românii, bulgarii, ucrainienii gruzinii au stdpânit, in diverse perioade, total sau partial, tdrmurile Negre Strâmtorile (Bosfor Dardanele). Trebuie subliniat faptul doar trei state au izbutit, epoci diferite, controleze in intregime bazinul pontic. Este vorba despre roman, bizantin Imperiul otoman. Fiecare dintre acestea a reusit (pentru câteva secole) transforme Marea intr-un lac interior al a izbutit (in anii 1484-1774) sä practic toate Negre (hanatul atar al Crimeei devenindu-i din 1475). exceptie a reprezentat-o, pentru un secol, litoralul gruzin (cucerit de abia 1579, in timpul rdzboiului otomano-iranian din anii 1578-1590). Ca la apogeul a din Marea un lac interior al imperiului (folosit mai ales pentru aprovizionarea Istanbulului a armatei otomane), nepermitând nici unui alt stat se apropie de litoralulacesteia Otomanii nu au beneficiat de o prea de problemele de pe care ei au trebuit le bazinul Negre la finele secolului al XVI-lea prima a secolului al XVII- lea din pricina incursiunilor cazacilor de pe Nipru Don, stdpânirea regiunile pontice avea fie gray din a doua a secolului al XVII-lea) din cauza politicii expansioniste a Rusiei in Pontu-

Gheorghe I. Brdtianu, Marea De la origini la cucerirea vol. II, Bucuresti, 1988 ; idem, Chestiunea Negre (curs universitar dactilografiat), vol. I-II, Bucuresti, 1942-1943. 2 Subliniem faptul de la secolului al XVI-lea, doar comerciale (engleze, olandeze, franceze veneliene) mai primeau, foarte rar, dreptul de a trunde Marea Vezi: Inalcik, The Question of Closing Black Sea the Ottomans, in Arheion Pontou", t. 35, 1979, p. 74-110 ; Robert Mantran, bul dans la seconde moitié du XVII-e Paris, 1962; Paul Cernovodeanu, E and the of Free Trade in Black Sea in the Century. General Survey, in "Revue Rou-naine d'Histoire", t. VI, 1967, nr. p. 15-22; Evliya Jual de calatorie), I-X (vol. I-X), Istanbul, 1896-1938; B.H. Sumner, Petro ve manl Imparatorlulu the Great and the Ottoman Empire), Istanbul, 1993 (traduccre d n in E3ref Bengi Ozbilen); Faruk Bilici, La politique française en Mer Aoire 1747- 1789 ). Vicissitudes d'une implantation, Istanbul, 1992, p. 21-94.

,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 145-152, 1996. 10 - c. 1330

www.digibuc.ro 146 Adrian Tertecel 2

lui Euxin a Strâmtorilor. Sub domnia tarului Petru Mare (1689-1725), Rusia se afla proces de dezvoltare pe toate planurile. Ea visa pe nordic al Negre, iar apoi la Strâmtori la Constantinopol (Istanbul pentru otomani, pentru popoarele slave pentru românii medievali), asigurându-si astfel iesirea la mdrile calde"3. Folosind prijejul oferit de indelungatul dintre Imperiul otoman Liga (Imperiul habsburgic, Venetia) din anii 1683-1699, Rusia s-a acesteia din in anul 1686. Zece ani mai tarziu, 1696, trupele lui Petru cel Mare au ocupat cetatea Azov (Azak), iar apoi (1697-1698) alte cetäti teritorii din apropiere, producând astfel o in sistemul stdpânirii otomane asupra bazinului Negre. urma de la Karlowitz (1699), de infrängerile fata Imperiului habsburgic, Poloniei Venetiei, Poarta le-a cedat acestora teritorii. De asemenea, prin pacea de la Istanbul (1700), au trebuit accepte (pentru moment) asupra cetätilor-porturi Azov Taganrog4. Rusia deci iesire doar la Marea de Azov. Ea aplicarea planurilor pontice, intrând cu Saxonia Danemarca) in Rdzboiul nordic" contra Sue- diei (1700-1721) pentru a-si asigura accesul la Marea Pe tot parcursul Rdzboiului nordic", Petru Mare s-a din rdsputeri evite declansarea unui nou ruso-otoman. Tarul dorea un asemenea doar incheierea Rdzboiului nordic" Poarta avea nevoie de câtiva ani de refacere cu Liga deci nu putea risca imediat un cu Rusia spre a-si redo- bândi asupra bazinului pontic) 6 anii 1700-1709 (de la pacea de la Istanbul la de la Poltava) au reprezentat pentru relatiile ruso- otomane o de Ambele se pregdteau intens pentru un ruso-otoman pe care fiecare spera declansa moment favorabil. Importanta schimbare raportul de forte din nordul, estul sud- estul Europei prin victoria de la Poltava (1709) asupra regelui suedez Carol al XII-lea (silit astfel se refugieze Imperiul otoman, la Bender), i-a pe otomani trebuiau atace imediat Rusia de a fi prea târziu ca tarul Rdzboiul nordic" apoi toate fortele sale Poarta). Profitând de faptul tarul putea trimite Portii decât o parte din fortele sale, armata padisahului a câstigat ruso- otoman din 1710-1711. Prin pacea de la Vadul Husilor (22 iulie 1711), confirmatä apoi prin tratatele ruso-otomane din 17121713, Poarta a reusit astupe bresa crede Rusia 1696 a bazinului Negre la pacea de la Kaynarca (1774). De asemenea, ea consolidat, pentru teva decenii, dominatia (suzeranitatea restrictivd) asupra Moldovei Moldova (1711) Tara (1716) au fost instaurate

I.P. Tu5in, Russkoe moreplavanie na Kaspiiskom, Azovskom i Cernom (XVII vek) (Navigalia Marea Marea de Azov Marea Neagra in secolul al XVII- lea), Moskva, 1978, p. 86-158; Akdes Nimet Kurat, ve Rusya (Turcia Rusia), An- kara, 1970, 1-10. S.F. Oreskova, Russko-turetkie naciale XVIII (Relaliile ruso-turce la secolului al XV1II-Ica), Moskva, 1971, p. 26-33; A.N. Kurat, Prut Seferi (Expedilia pacea de la Prut), (vol.) I, Ankara, 1951, p. 38-48. S.F. Oreskova, op. cit., p. 32-33; A.N. Kurat, op. cit., p. 54-62. 6 S.F. Oreskova, op. cit., p. 40-49.

www.digibuc.ro 3 Rivalitatea ruso-otomana 147 domniile fanariote (care au durat 1821). Poarta nu mai avea incredere in domnii (intrucat acestia sprijiniserd in secret sau deschis - Rusia) Acestea au fost - prezentate pe scurt - cauzele, evolutia efectele acer- bei rivalitäti ruso-otomane asupra bazinului Negre distincta exploziva 1695-1714. continuare, ne vom opri mai amänuntit asupra raporturilor ruso- otomane in anii 1700-1709 (care, la prima vedere, par a reprezenta o de relatiile dintre cele imperii). Constatdm faptul istoriografiile din diverse au opinii diferite aceas- privintd. aceste pot categorii. Prima categorie (care include istoriografiile occidentald) este reprezentatd de istoricii care considerä anii 1700-1709 au constituit, in general, o de liniste relatiile dintre Rusia Cu exceptia turcologu- lui Mustafa Ali Mehmet, practic istoriografie in aceastä opinie priveste cea de-a doua categorie de päreri (care include doar istoriografia un mic de istorici aceasta sustine anii de aparentä liniste 1700-1709 reprezintd, de fapt, o de permanentä tensiune, dare, suspiciuni pregdtiri de in relatiile ruso-otomane. istoriografia cum am doar turcologul M.A. Mehmet este de aceastä probabil datoritä spatiului limitat oferit de lucrarea sa de asupra istoriei otomane (anterior) de studiul privind valoarea Cronicii lui Mehmed Rasid ca izvor pentru campania de la Prut (1711), M.A. Mehmet destul de putine sprijinul opiniei sale seama de toate aspectele sus-amintite de faptul istoriografia s-a ocupat doar in de raporturile dintre cele doua imperii intervalul cuprins pacea de la Istanbulbätälia de la Poltava), ne-am propus aici sä facem o caracterizare a evolutiei relatiilor ruso-otomane anii 1700-1709 totodatd, punem la dispozitia istoriografiei un document otoman de cancelarie (referitor la aceastä problemd) practic necunoscut nefolosit in tara Este vorba despre scrisoarea imperiald de sultanul Mustafa al II-lea (1695-1703) tarului Petru cel Mare 16-25 iunie 1703 Safer, sene 1115). Acest

S.F. Oreskova, op. cit.,57-187 ; A.N. Kurat, op. cit., cult II, p. 728-731 ; M.A. Mehmet, turcilor, Bucuresti, 1976, p. 251-255; idem, Cronica lui Mehmed ca izvor pentru campania de la Prut1711 ), Studii", nr. 4/1961, p. 925-931 ; Paul Cernovodeanu, Anglo-Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of the Prut (1712-1713), "Sou- theastern Europe" (Arizona State University U.S.A.),5, 1978, p. 88-101 ; Veniamin Ciobanu, Les Pays Roumains au du (Charles XII et les Roumains), Bucarest, 1984, p. 87-154; Bogdan Murgescu, - istorie universald (600-1800), Bucuresti, 1994, p. 125-131; Adrian Tertecel, Izbucnirea rdzboiului ruso-otoman din 1710- 1711 pentru bazinului Negre (un izvor otoman), in Revista istoricd", tom V, 1994, nr. 11-12, p.197-1 209. 8 Vezi (mai ales): B.H. Summer, op. cit., p. 11-26; S.F. Oreskova, op. p. 32-56; T.K. Russkaia diplomatiia na Bosforenaciale XVIII 1700-1709 ) (Diplomatia la Bosfor la inceputul secolului al : 1700-1709), in Istoriceskie zapiski", 1959, t. 65, p. 252-271 ; J.T. Chance, Georgeand the Northern War, London, 1909, p. 21-27; L. Demény, P. Cernovodeanu, politice ale Angliei cu Moldova, Tara Transilvania XVI-XVIII, Bucuresti, 1974, p. 209-212; V. Ciobanu, op.cit., p. 87-94. M.A. Mehmet, Istoria turcilor, p. 249-251; idem,Cronicalui Mehmed Rasid..., p. 921-924.

www.digibuc.ro 148 Adrian Tertecel 4

document este foarte important nu numai informatiilor pe care le ci datoria faptului pozitia a Porti de rela- ruso-otomane acei ani. Mentiondm documentul pe care prezentdm aici a fost publicat la Ankara limba turco-osmand alfabetul arab), 1953, de regretatul prof. dr. Akdes Nimet Kurat Pe un ton reprezentand un amestec de fermitate politete (amenintarea rdzboiul, prezentd, este doar voalatd), sultanul de§i nu trecuserd nici trei ani de la semnarea tratatului de pace ruso-otoman de la Istanbul iat in 1700 pe termen de treizeci de ani), relatiile dintre cele imperii deveni- foarte tensionate. Cauzele acestei de tensiune constau construirea de (contrar prevederilor sus-amintite) a Kamenka (§i, peste ani, a Samara) granitele Hanatului Crimeei consolidarea lärgirea de ace§tia a cetdtilor-porturi Azov (Azak Taganrog (Taygan ). La acestea se construirea din ordinul tarului (la Azov, Ta- ganrog Voronej) a unor destinate ruse§ti din Marea de Azov. Aceste actiuni (care nu puteau fi considerate deck ca fapte ostile Portii) provocaserd randurile tätarilor crimeeni ale osta§ilor otomani stationati in teritoriile nord-pontice ale imperiului. Un ruso- otoman putea, de aceea, izbucni Este foarte importantd acea parte a acestei scrisori care se la statutul international al Negre. Aceasta era consideratd ca fiind un lac interior man, unde nu era permis accesul nici unei ambarcatiuni finalul scrisorii, cu insistentd tarului ordone Kamenka lichidarea ruse§ti din Marea de Azov (prin autodistru- gere sau retragere amonte pe fluviul Don). Sultanul considera numai se putea consolida pacea ruso-otomand. El de tarului (chiar in mod delicat) in cazul care solul otoman trimis la Moscova cu nu era expediat mai repede la Istanbul cu un vorabil din partea suveranului rus, relatiile dintre Rusia aveau se deterioreze mai mult, ajungându-se chiar la un nou ruso-otoman Celelalte izvoare otomane de (documente de cancelarie izvoare narative) pe deplin continutul scrisorii imperiale prezentate mai sus. Este vorba primul de scrisorile imperiale trimise tarului de noul sultan Ahmed al (1703-1730) anii de lini§te (dar, de fapt, de mare tensiune) Izvoarele ruse§ti, engleze, franceze, olandeze, suedeze, italiene germane din acea la putin ca informatie esenta furnizate de izvoarele otomane ale vremii. De exemplu, ambasadorul Angliei la Istanbul, Sir Robert Sutton, mentioneazd rapoartele sale (pe care le-a expediat la Londra, anii 1701-1706) consolidarea forti- ficatiilor si a fortelor terestre navale ruse§ti din regiunile nord-pontice, contramdsurile otoinane (inclusiv operatiunile intreprinse in din anii

A.N. Kurat, op. ll II), Ankara, 1953, p. 709-710. Anterior, un lung fragment din aceastä scrisoare fusese publicat (in transliterare cu litere latine) de cätre istoricul turc nal in lucrarea sa Osmanlz Devrinde Bogazlar Meselesi (Problema torilor in timpul Imperiului otoman), Istanbul, 1947, p. 33-34. Vezi nota precedentä, precum anexa articolului de A.N. Kurat, op. p. 79-105 ; Tukin, op. cit., p. 34-38.

www.digibuc.ro 5 Rivalitatea 149 respectivi de flota in apele Negre). Cain rapoartele celor- ambasadori occidentali acreditati la Istanbul, in rapoartele lui Sutton se vorbeste pe larg despre de putin a lipsit ca Poarta un contra Rusiei in decembrie - ianuarie 1703 (sub conducerea marelui vizir Daltaban Mustafa concluzie, ceea ce priveste caracteristicile principale evolutia relatii- ruso-otomane in anii 1700-1709 (considerati istoriografiile rusk occidentald drept ani de liniste in raporturile dintre cele imperii), (in opiniile istoriografiei turce. ntreg acest interval, Rusia a existat o permanentd stare de tensiune de accentuarea rivalitätii privinta bazinului Negre. Doar angajarea principalelor ale Rusiei directia Baltice cadrul Rdzboiului nordic" din anii 1700 -1721) nevoia unei pauze pentru refacerea fortelor resimtia de lungul dezastruosul cu Liga (1683-1699) au ca pacea dintre cele imperii dureze din iulie 1700 noiembrie 1710. tot acest timp ambele s-au pentru un nou ruso-otoman. Acesta a fost de la 9/20 noiembrie 1710 motivele pe care le-am men- mai sus). La acestei scurte analize publicdm, sub de textul ginal (in limba turco-osmand), transliterat in alfabetul latin, al scrisorii imperiale adresate de sultanul Mustafa al II-lea Petru cel Mare la 16-25 iunie 1703, cu traducerea sa transliterarea, traducerea au fost efectuate de noi - A.T.) Punem astfel la dispozitia istoriografiei un izvor otoman referitor la raporturile dintre Rusia in intervalul cuprins pacea de la Istanbul de la Poltava (1700-1709). va ajuta la clarificarea, istoriografia a principalelor caracteristici a evolutiei relatiilor ruso-otomane legate de rivalitatea dintre cele imperii in bazinul pontic) intervalulsus-amintit, a cauzelor izbucnirii rdzboiului ruso-otoman anii 1710-1711 (cu consecinte foarte importante nu numai pentru Rusia, regiunile din imediata vecindtate a Negre, ci pentru Moldova Tara

13 Pentru ansamblul rapoartelor lui Sutton din acei ani, vezi :Public Record Office (London), State Papers, Turkey, dos. 97/21, 77-216. cu marele vizir Dalta- ban Mustafa Pasa, vezi: ibidem, 96-124. Rusia a cerut in repetate in intervalul 1700-1709, dreptul de a naviga cu cordbiile sale in Marea sau, cel putin, dreptul negustorilor rusi de a veni la Istanbul pe otomane. Autoritätile otomane au dat mereu rdspunsuri negative la aceste cereri (vezi : S.F. Oreskova, op. cit., p. 37-38). Despre fortificatiile construite (sau re- parate) de otomani in regiunile nord-pontice in anii 1700-1709 despre activitatea flotei otomane Marea in acei ani, vezi: Mehmed Rasid, (Cronicd), (vol.) Istanbul, 1865-1866 (1282 H.). Permanenta tensiune in acei ani intre cele imperii se cu A.N. Kurat, op. cit., cilt (vol.) II, p. 709-710. Transliterarea textului original limba turco-osmand) din alfabetul arab alfabetul latin a fost efectuatd de noi pe baza regulilor aplicate asemenea cazuri de istoricii filologii turci contemporani. Aceste reguli corespund actualului alfabet (latin) al limbii turce. Parantezele rotunde sublinierile) din textul traducerii ne In interiorul acestor paranteze am asezat anumite cuvinte mai importante din textul original limba turco-osmand), o serie de completdriscurte explicatii destinate mai bunei intelegeri a unor propozitii concepute la origine in al sens este mai greu de deslusit pentru cei nefamiliarizali cu vocabularul, topica logica acestei limbi, precum cu realitätile Imperiului otoman.

www.digibuc.ro 150 Adrian Tertecel

TRANSLITERARE

Moskov hümâyfm: refi'-i vasil olicak ola ki: Hakk ve Feyyaz- cell ve'uldnin ve iki fahri Peygamberimiz Habib-i ve mü- cteba Hazret-i Muhammad Mustafa 'aleyhu efzal ve ezkâhâ'nin mucizdt-i el-berekâti ile merci'-i selâtin-i ve melcâ'-i olan nimiz ile bundan akdem sulh ve tecdid ve revabit-i ve müvâlât ve tesdid olunmagla müceddeden paydar ve olan vüdd-ü ve ve ittifakin ba'd hifiz ve ile mukadderât ve müstevhendti bilkülliye mündefi' ve müstetir ve ve itminân taraf taraf mülteme ve müntesir olmagi mabeynde hâsil olan dost- istihkâminin ve ve olan esbâb ref' ve ilgâsi dahi siydnet-i emr-i idügü ve iken bu zü suyu cdnibinde sinur ucunda tarafinizdan kale ve kezalik Azak ve Taygan ve Varones'de sefain câni- karib olan serhadd-i ahalisinden Kirim halkinin ve Nogay Bucak ve Yedisan ve Taman ve Kuban ve olsugürhavalisindemukim olan kir-i mansremin dagdaga-i bais olmagla Der-i devletmedâr-i de- eylemi5lerdir. Fi nefs el-emr sinur ucunda bu kale binasina mâlik-i mahrusemizden ol havaliye musakib ve mukarib olan ahdlisinden ve hey- olan Kirim halki ve muhafizin-i ve sinur ve olan asâkir-i mansüre-i irk-i hamiyetlerini müstetbi' olmagla tarafinizdan bu makule sebep olur amâle dostluga muvafik etvardan olmayub ve kezalik Azak ve Taygan ve Varones'de sefain tedarikinin dahi el-haletü hazih-i cihet-i nedir malm olmamisdir. Karadeniz bilkülliye kabza-i tasarruf-i hüsrevânemizde olub kim- senin olmamagla 'ahidnâme-i muktezdsinca aherden bir kayigin Kara- deniz'e çikmasina mesag olmadugu Bir gayri ma'ber ve derya yokdur ki Azak ve Tay- gan ve Varones'de islenen gemiler ol tarafa tesyir olunmasma oluna. Inkiza-yt müddet-i sonra gelecek zaman ise bu eyyam-i evâili ve otuz sene sulh ta'yin olunmusken bu gemiler ve müddet-i sulha terekkub ile limanlarda medide yatub olunub hâsili eger smur ucunda müceddeden kale ve eger sefain ihzärinin bir niyeti mutazammin haseni olmayub ve tarafeynin emniyeti sdlahadan olmagla istikrâr-i sulh-ü muhill olan bu makule esbabin tarafinizdan ref'i ile hâsil olan dostlugun ve devami nâme-i 'âtifet makrunumuz sudür olub Dergâh-i muallâmiz müteferrikalarmdan kidvet ül-emdcid müte- ferrika Mustafa-zeyyede mecduhu - bu husus ve dahi bu hususlara teallik kelâma kilinmistir. eger zikrolunan kale ve eger i'dâd olunan sefainin eyyam-i tarafiniza bir vechile ve bir haseni dahi olmamagla mabeynde hâsil sulh-ü ve mukte- üzere ref' ile Kirim halki ve ol karib olan serhadd-i mansüremiz aha- lisinin sikâyetleri ref' olunub dostluga muvâfik ve msâlahadan olan tarafey- emniyeti ri'âyet ve ve istimrdr-i ve müstetbe olur. Keyfiyet ile mu- maileyhi meks 'atebe-i aliye-i padisahdnemize avdet etdirmeniz Ve es-seldin men et-tebaül-Hüdd. Fi Safer, sene 1115.

TRADUCERE

Scrisoare imperiald Moscovei Moskov : La sosirea preamdritului semn impdrätesc a acestei purtând tugra*-ua sultanului) cunoscute cele ce Mai de (scrisoare), au fost re- clauzele bunei au fost reglementate relatiile de pace

* parafa (monograma) sultanului. Era desenatä (caligrafiatd) la inceputul cumentelor oficiale otomane emise (in mod expres) in numele sultanului. forma unui triunghi baza Conhinea numele sultanului respectival acestuia, epitetul el-muzaffer daima (vesnic ingâtor).

www.digibuc.ro 7 Rivalitatea ruso-otomanA 151 etenie** (intre voi) fundamentala Curte, care - prin minunile nenumärate prin rnilostiviri binefaceri ale lui Allah cel Preainalt, absolutale Pro- fetului Muhammad Mustafa, acoperit de glorie infinitA, mAndriavirtutea celor lumi (a viilora mortilor), favoritul lui AllahTrimisul ales, asupra lui fie belsugul rugA- celor virtuosi - este scaunul de apel supusä inchinare) ale marilor sultani monarhi. De pentru ca aceastä reinnoitä, puternica prietenie paceintelegere acord fie penti u ca soarta destinul sAu sä fie ferite protejate de rele, iar semnele sigurantei sA se in toate este trebuie indeplinite lucrurile necesare prieteniei existenic noi intre Imperiul otoman Rusia)trebuie eliminate lucruri.e care stint potrivnice acesteia. mod aceste lac parte din respectarli prevederilor Dar, cu toate acestea, rästimpul care a trecut de la voi autoritätile ruse) o cetate (numitä Kamenka) hotarul nostru, in regiunea Nipru suyu) de asemenea, construit la Azov (Azak), Taygan) VoronejVarone,v). Aceste fapte au provocat o ingrijorare in inimile pot porului din - care face parte dintre locuitorii de la hotarul nostru ocroti de Allah aflat in apropierea acelor regiuni ale ostasilor cei biruitori care stationeaza in tinuturile nogailor, in Bugeac, Yedisan, Oceakov Taman, Kuban in alte de din acele Din aceastä (supusii nostri sus-pomeniii) au trimis de ori (scrise) asupra acestei situalii la Poarta al puterii). Pe scurt, inceperea construirli (de cAtre voi a) unor de citali hotarele noastre a dus la strnirea zelului datoriei in turbulentu- lui popor (tAtar) din Crimeea - care face parte dintre locuitorii acelor ale noastre cele bine päzite ale Imperiului otoman) apropiate de sus-amintitele regiuni - precum in celorlalti ostasi biruitori ai no0ri, ca frunza iarba, oameni de ai hotarelor päzitori ai granitelor (Imperiului otoman). Accasta (nedoritA) a fost (deci) provocata din partea din vina) lnceperea (de voi a) acestor nu este o potrivit prietenia. de asemenea, nu am putut afia de ce este prezent construirea (de catre voi a) unor la Azov, Taganrog Voronej. Marea Karadeniz) se in intreginle sub noasträ impärateascd (otomand). nu este a fi pretentiilor potrivit noastie este limpede nici o ) apartinând nu are voie in Marea De asemenea, nu existA zona aceea) un alt canal pentru navigatie sau o mare, sä se pretinde ca acele care sunt construite la Azov, Taganrog Voronej ar fi pregAtite spre a fi trimise parte. S-ar putea, afirma (din acele se construiesc gAndul la vremurile de expirarea (ruso-otomane din anul 1700). Dar acum ne aflam abia la inceputul perioadei de pace. (potrivit tratatului ruso-otoman din 1700) durata acestei este de treizeci de ani. este absurd ca acum, cu vreme de se construiascd (de voi) nici un motiv apoi acestea fie timp indelungat in in asteptarea perioadei de pace. Deci, pe scurt, (de voi a) de cetäti hotarele noastre (de cAtre voi a) unor nu sunt tapte care bune. sigulanha celor (Imperiul otoman Rusia) parte din prevederile pcli. Pentru consolida- reacontinuarea prieteniei existente intre noi intreImperiul otoman Rusia) este eliminarea de voi a acestor fapte sunt contrare bunei Din aceste cauze cu acest scop, a fost redactatä aceastä a noasträ scrisoare ) aducatoare de slavitä de demnitari. Cu aceastä scrisoare imperiald pentru chestiune, a fost trimis la voi (din partea noasträ) gloria! - intre cei generosi, care face parte dintre de la Curte. De asemenea, el a fost imputernicit prezinte prin viu grai (mesajul nostru) referitor la problemele sus-pomenite. Cu voia lui Allah Prea- la sosirea sa, - deoarece sus-amintita cetate, precumcorabiile construite

** Este vorba despre tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul (3 14 iulie 1700). membru al speciale de cavalerie (aproximativ 600 de persoane) cu pazaescortarea sultanului. Membrii acestei gärzi se bucurau de numeroase onoruriprivilegii. De multe ori, unii dintre ei erau in solii foarte importante (din partea sultanului). numele al solului otoman in aceastA soare era Mehmed Mustafa (vezi A. N. Kurat, Prut ve

www.digibuc.ro 151. Adrian Tertecel 8 in locurile sus-pomenite nu sunt de nici un pe timp de pacenu lucruri bineve- nite le distruge potrivit prevederilor bunei prieteniei existente (acum intre noi). Astfel plangerile de poporul din Crimeea de alti locuitori de hotarul nostru cel ocrotit de Allah aflat apropierea acelor regiuni atunci de Rusia in preajma granitelor nord-pontice ale Imperiului otoman). Asemenea fapte binefäcdtoare pentru prietenia (dintre noi). Conform prevederilor se va ajunge astfel la obtinerea sigurantei celor (Imperiul otoman Rusia). acestea vor duce la respectarea, intärirea pästrarea in continuare a (intre noi). Se de la voi (mult) pe sus-pomenitul (Mustafa), ci trimiteti mai repede) la al nostru Înalt Prag sultanal, cu rdspunsul vostru privind problema pacea asupra celui care calea Domnu- ! (Scris) prima a lunii Safer, anul 1115 H****.

**** 16-25 iunie 1703. Calendarul musulman (lunar) este numit calendarul Hegi- rei" (Hicret Calcularea sa incepe de la Hegira Profetului, adia de la profetului Muhammada adeptilor de la Mecca la Medina (16 622). Anul 1115 H. corespunde intervalului 17 mai 1703-5 mai 1704. Luna Safer este a doua a calendarului Hegirei. anul 1115 H., Safer corespunde intervalului 16 iunie - 14 1703.

www.digibuc.ro ERORI IN CRONOLOGIA DOMNILOR DIN TÄRILE ROMÂNE SECOLUL AL STUDIU DE : GIANI RUSET

MARIETA CHIPER

In cronologia unor domni din române au intrat circuitul date care au prin aacceptate ca reale a se mai proceda, de cele mai multe ori, la o a in lumina unor surse mai de curând sau mai mult cunoscute. Dintre listele cronologice, unele au un anumit stadiu de cunoa§tere la un moment dat, altele au preluat, credem automat, date cunoscute din studii sau cronologii anterioare. Aceasta nu nu deosebiri de datare listele cronologice cunoscute in prezent, mai ales toate cronologiile circulatia au luat in considerare elemente identice - sau toate elementele - cunoscute privind inceputul sau sfârsitul unei domnii. Stabilirea unor criterii multiple oricum, comune in cadrul unei dezbateri specialisti ar fi deosebit de mai ales in cazurile care domnii munteni sau moldoveni nu au mai fost ale§i de sau doar de ci confirmati sau numiti de Erori de cronologie se uneori pentru perioadele anterioare, dar predomind, opinia cazul secolului al XVIII-lea. Care este - pentru a ne referi doar la acest aspect - inceputul domniei din ? Firmanul de numire ? Sosirea urcarea pe tron a domn ? Uneori, cele momente au trecut nu numai ci chiar luni. Analiza informatiilor dintr-o categorie de izvoare istorice insuficient asupra am avut prilejul in teza de doctorat - anume : de pe vechi manuscrisei române*ti ca izvor istoric- coroborate cu alte surse istorice importante cunoscute general, o men- talitate a contemporanilor care marcheazd inceputul domniei din momentul sosirii efective a domnului la sau Ia§i. Dar, dincolo de stabilirea unor astfel de criterii luate, de chiar nu intotdeauna - considerare de principalele liste cronologice evident, erori ale de datare mai mult sau mai putin explicabile.

Am pornit de la premisa principalele liste cronologice cu autoritate din ultima tate de secol sunt cuprinse in A. Sacerdoteanu, Thdrumári in istorice (Bucuresti), 1945, p. 251-264 ; Documente privind istoria Introducere, vol. I (Bucuroti), 1956, anexa I, p. 485-496 ; Istoria României in date, Bucuroti, 1971, p. 453-460; Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri Bucuresti, 1971, p. 698-714. Datele cele mai complete sunt furnizate, in opinia noasträ, de D.I.R., Introducere, vol. de amintita semnatä de C.C. Giurescu Dinu C. Giurescu. Ultima lucrare cuprinde numeroase alte elemente plus - atunci când s-a dispus de datele corespunzatoare (data emiterii firmanelor de numire sau mazilire, data inträrii domnilor in cele capitale etc.),

Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 153-155, 1996

www.digibuc.ro 151 Marieta Chiper 2

cele ce dorim demonstrdm succint poate convingätor - ca studiu de caz - ceea ce ni se pare acea mai mare neconcordantd intre admise de cronologii realitate pe baza unor surse istorice edite dar, credem, insuficient analizate Toate cronologiile consultate pentru de particulara domnie a lui Manole Giani Ruset Tara perioada mai 1770- octombrie 1771, precizând intre 5 noiembrie 1769- 10 1774 aceastä a existat o administratie Astfel formulat, ar rezulta Manole Giani Ruset a fost ales de fie a fost instalat ca domn de rusi (altfel, cum ar putut ajunge domn la luni inceperea ocupatiei ruse se pe tron 15 - conform acestor cronologii - in ocupatiei ruse ?) narative insuficient luate consideratie amintesc Manole Giani Ruset fusese numit domn de turci 3 ce rusii se la un moment dat, insuficient precizat, din Bucuresti - rusii revin apoi, Bucuresti numesc pe Manole Giani Ruset care, retras in Oltenia, va prin ulterior va trece in sudul a mai reveni pe tron4. a fi exprimat explicit, din contextul relatdrii cronicarului evenimentele mai sus mentionate s-au petrecut anii 1769-1770. insemnare furnizeazd informatii necunoscute din alte izvoare reduce cu un an (!) perioada domniei lui Manole Giani Ruset, este in cronologiile noastre. partea care priveste acest episod din nare: 1769, au venit muscalii la noiembrie 6 au Tara Româneascd 7 luni. La mai 7 s-au intors inapoi leat 1770. Tot la acest leat 1770 au venit Manoil mai, #-au domnit 6 cu turcii. Tot la acest Ieat 1770 au venit muscalii Tara Româneasa la noiemvr(ie) 14, tot la acest veleat, au Tara la leat 1774, inchiindu-se pacea la iul(ie) 10. muscali au la octo(mvrie) 10, tot intr-acest 5 M.C.). ceea ce ne priveste, considerdm relatarea din insemnare este cu realitatea De fapt, insemnarea este de un alt izvor narativ. cronica atribuitä lui Naum Râmniceanu (cunoscutd sub denumirea: Catagrafie de istoria Prii Românegi, 1290-1834) in partea intitulatd: Hronologhiia domnilor despre adunarea ce au Cantacuzino clucer Dimitrache se precizeazd: Atunci, era se cele mari, graf

2 In amintita tezä de doctorat, pe baza analizei comparative a informatiilor cuprinse in vechile insemnäri românestia celor cunoscute din alte surse istorice am stäruit mai mult asupra unor impreciziierori cuprinse listele cronologice aflate circuiatia sä putem prezenta mai larg, cu alt prilej, rezultatele acestei analize extinse la nivelul secolului al XVIII-lea. atribuit lui Enache Kogälniceanu precieazd In Tara Româneascd, pe aceste vremi anului 1769 inceputul anului 1770), domnu n-av, ce o trebilepen toatä tara cataneleturcii" apoi care Manole Giani Ruset ajunge domn (Pseudo-Enache Kogálniceanu, loan Canta, Cronici editie de Aurora Ilie Zmeu, BucurWi, 1987, 147). In Tara au ales o di oasti -au trimis peste Oltu, la Manoli-vodd ca Cari locuri di au cu sufletul Tara de au vrem(i) acolo, nici tuiu, ni(ci) au a faci cu Musunolu la Vidin, di i-au dat voi di au trecutu in tara (Pseudo - Enache Kogälniceanu, cit., p. 149). I. Insemndri de demult (Ia§i), 1975, nr. 6, p. 299. 6 In noiernbrie 1770, a avut o campanie in Tara Româneascd, prelungitä in directia Craiovei, ceea ce confirmä relatarea din insemnare (vezi A.N. Voina s i polskimi Konfederatami s 1769-1774 g., II, god 1770, St. Petersburg, 1886.

www.digibuc.ro 3 Erori cronologice 155

Romiiantov feldmarsal cu vizirul de Basarabia, s-au tras rusesti din Bucu- resti. De care, turcii, au domn pe Manuil Ruset ce fusese postelnic Craiovii. 1770-89. Manuil Ruset viind Bucuresti oaste turceascd au domn la luna lui 14 leat 1770" Ambele izvoare considerd incheiatd deci domnie la 14 noiembrie 1770. Chiar Manole Giani Ruset, fugit cu turcii din Bucuresti mai putut exercita, pe o parte a teritoriului - in Oltenia - atributiile de domn, pentru scurt timp, aceasta nu a mai fost cazul noiembrie 1770. Considerdm argumentele privind rectificarea limitelor cronologice ritoare la domnie vor convinge pe specialisti asupra necesitätii unei noi abordäri a problemei cronologiei domnilor din Tara Româneascd Moldova, chiar ar fi de stabilit date noi - nu de mult diferentiate -, cinu- mai de o zi, cum am demonstratin cazul lui Constantin Brâncoveanus.

Naum Râmniceanu, Catagrafie de (1290-1834) - titlu pro- - editie Marieta Chiper, manuscris, p. 102. Autorul hronologhiei" descrie apoi domnia lui Manole Giani Ruset, revenirea rusi1or plecarea domnului. Lovindu-se muscalii turcii Plumbuita au fugit turcii dânsii Manuil guvernarea lärii perioada ocupatiei ruse : Venit-au de la Brasov vornic Nicolae DudesculPanä clucer Fili- pescu, pe orânduindu-1 divanul Rurnânesti i-au trimis la Bucuresti. Deci mai adunându-sä boierii au luat orânduialäalti au pus comendir divanului pe un granadir Meder numitii boieri au fost povätuitori de la leat... la leat... albe text), au muscalii in (p. 103). VeziDionisie Eclesiarhul, Hro- nograf 1764-1815, Dumitru Nicolae Stoicescu, 1987, p. 35. Vezi Nicolae scrisoare a lui Manoli Revisti XI (1925), p. 1-4. Marieta Chiper. istorie româneasa in optica vechilor pe din epoca in Constantin Bräncoveanu (coordonatori: Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu), Bucuresti, 1989, p. 262-274.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro t PAUL BINDER

(1935-1995)

La 9 iunie 1995 a din la Brasov, dr. Paul Binder, un merituos cercetätor al geografiei istorice deopotrivd al istoriei culturale a Transilvaniei evul mediu. orasul de la poalele Tâmpei la 9 martie 1935, Paul Bin- der se trägea dintr-o familie cu istoria culturald a sasilor ardeleni. bunicul farmacistul Franz Binder (1820-1875) din Sebes, intreprinsese mai multe Africa la izvoarele Nilului Alb), patrimoniul muzeistic al orasului natal cu o colectie de piese etnografice plante afri- cane. pasiune a cercetdrii s-a transmis cu aceeasi intensitate lui Paul Bin- der. ce a urmat studii secundare la Brasov, Paul Binder pregdtirea academicd prin absolvirea de geografie-geologie a Universi- din (1952-1956). A activat apoi, 1956-1959, ca profesor secundar la Jimbolia (jud. Timis), revenind orasul natal, unde- intrerupere (1961-1964), când a predat geografia la Bod - Paul Binder a alternat cariera didacticd la diferite licee brasovene (1968-1986) cu o activitate de documentare in calitate de bibliografbibliotecar la Biblioteca Regionald Brasov (1959-1961, 1964-1968). Aplecarea lui Paul Binder spre cercetarea manifestatd de la inceputul carierei sale didactice, a fost 1971, prin obtinerea de doctor in geografie al Universitätii din Iasi teza Geografia a Pensionat de vreme din de (1986), Paul Binder avea consacre de acum eforturile, cu mai energie, realizdrii numeroaselor sale proiecte de cercetare. la Inceputul activitdtii sale Paul Binder indreptase atentia mai ales asupra unor aspecte de geografie istoricd, dar al relatiilor culturale românii sasii ardeleni, cu impresionana a informatiei de care dispunea, studiile de istorie vor deveni precumpänitoare. Rodul acestor acumuldri au fost o serie de publicate in tori transilväneni fn vechea (Erdélyi a régi Europában, 1976); de Transilvania (Céhes élet Erdélyben, 1981, colaborare cu vách Géza); Trecutul nostru comun (Közös múltunk, 1982); Cálátori prin Imperiul turcesc (Utazok a török birodalomban, 1983). cu deschiderea de evenimentele din decembrie tivitatea didacticd a lui Paul Binder a primit un impuls. Cercearile intreprinse in bibliotecile din Budapesta, dar teca Muzeului säsesc din Gundelsheim/Neckar (Paul Binder devenise timp membru al Arbeitskreis für siebenbargische ), i-au prilejuit tirea a documentatiei de care dispunea. De asemenea, predarea curs de istorie a sasilor ardeleni la din Debrecen Szeged (1993- 1995) a contribuit, la rându-i, la stimularea activitdtii sale de cercetare Rezultatele au fost pe Paul Binder a publicat 1993, colaborare cu Paul Cernovodeanu, o istorie a catastrofelor naturale din trecutul României

Studii materiale de istorie vol. XIV, p. 157-158 1996

www.digibuc.ro 158 Necrolog 2

la 1800), sugestiv intitulatd Cavalerii apocalipsului. Un an mai târziu (1994) i-a la Budapesta o lucrare privind istoria onomasticii familiare a topo- nimiei din districtul Bistritei Rodnei intre 1698-1865. acelasi an a lumina tiparului o interesantd istorie a bisericii maghiarilor ghelici din Transilvania (1542-1860). Moartea surprins pe Paul Binder in activitate creatoare, rdpindu-i posibilitatea incheierii unor de mare dintre care amintim: Lexi- con Transsilvanicum (o documentatie pentru toate din silvania istoricd), lzvoare maghiare ale istoriei un catalogalnobi- limii din Transilvania(Nobilitas Saxo-Transsilvanica ). stingerea din a Paul Binder, medievistica din România pierde un slujitor deosebit de harnictemeinic, al crez nestrdmutat a fost pe triva celui exprimat la secolului al XVIII-lea de un geograf ardelean Michael Lebrecht: Trebuie cunosti patria, vrei o

COSTIN FENESAN

www.digibuc.ro I. Documente privind istoria Romdniei. A. veacurile (1384-1625). Indicele nunielor de persoane, editie de I. Editura Academiei Române, Bucuroti, 1995 p.] Volumul constituie o deosebitä, oferind o perspectivä asupra informatiei documentare cuprinse in cele 11 tomuri ale vechii de surse interne DIR, A. Moldova, tipärite intre anii 1951-1957El se altei valoroase ce Indicele numelor de locuriintocmit pentru aceeasi editorialä tot de AI. I. un distins specialist al Institutului de istorie Nicolae lorga",a lumina tiparului, de asemenea, prin strädaniile reputatului dasal, loan Caprosu, la La capätul unei munci de decenii, in cadru institutional, Al. I. a reusit sistematizeze informalia din circa 5 000 de acte interne molda%e, detectand aproape 6 900 toponimemai bine de 24 000 de onomastice, ce i-au slujit, in parte, la alcAtuirea studiului Satul Moldova medievald. Institutiile, editie de Dinu C. Giurescu, cadrul Editurii Stiintifice Enciclopedice, la Bucuresti, in 1986. Asadar, acurn dispunem de insemnate mijloace de lucru pentru a prospecta mai istorice din vechea a Moldovei, dintre Siret Nisti u, de-a lungul a circa 250 de ani, realitäti ce se coreleazä in românilor din cele trei state de la sud-estnord de Carpati. Referindu-ne la Indicele numelor de persoane, de vom remarca faptul nu afläm numai in fata unui adevärat Atlas" al umane din moldav, ci al unei marcate de efortul de identificaresistematizare a date privind existenta structurile populatiei, statutul diferitelor categorii ale locuitorilor, din timpul voievozilor Petru I (1384) Roman(1392) domnia lui Radu Mihnea (1625). Tinând de unele elemente specifice onomasticei din acest areal, Al. I. a inserat toate numele de persoane in ordine alfabeticd, pornind de la forma in care sunt mentionate in documentele vremii, trimiteri de la numeroasele patronime, la locul unde acestea apar in precedate de prenume3. De acea, pentru familia ca un singur cititorul este indrumat la lui: Constantin, Gavrild, Gheorglie, leremia, Simeon, Toader Vascan (vol. p. ). Desigur, tehnica nu constituie un impediment in efectuarea unor cercetdri de genealogie, desi gruparea onomasticelor sub indicativele patronimelor o mai imagine asupra de rudenie. Ceea ce trebuie relevat chip deosebit este efortul autorului de a identifica a stränge mii de trimiteri informative privind familiile nobiliare din Moldovaalte neamuri boieresti, in ascensiune din a doua jumätate a sec. al XVI-lea veacul un mozaic de date de cursus honorum, asupra proprietätii, a evolutiei domeniilor stapânitorilor de laiciclerici. Lucrarea oglindeste dimensiune a existenlei locuitorilor dez- väluind nu numai structurile boierimii, daraspecteldin categorii sociale, a a dependente (vecini), a robilor - in numär de 83, a tiganilor totalizind 1679 de suflete-bärbati femei, norninalizati in paragrafe deosebite, in partea de a lumului. Acestora le o cu Erata la Indicele numelor de locuri, editat 1990. Onomastica din prezenta lucrare deschide o perspectivd ce prezenta in societatea reflectatd de mii de trimiteri despre doamne, cneaghine, mame, sotii, fiice ale atâtor locuitori din marea a Este vorba nu numai de atestarea drepturilor de proprietate, de succesiune, ci a actelor de danie la läcasuri de cult din din ortodox sau de vânzare a unor mosii in imprejurari dramatice. Astfel Anghelina, lui Mihail Trifan clucerul, in robie timpul lui Ion Viteaz,va da acestuia o treime din jos a satului Vlaiceni pe pentru

Asupra D.I.R., A, informatii Enciclopedia istoriografiei Bucu- resti, 1978, p. 405. 2 Cf. Alexandru I. Documente privind istoria veacurile XIV-XVII 1384-1625 ). Indicele numelor de locuri, de I. Caprosu, Editura Academiei Bucuroti, 1990. Cf. Indicele numelor de persoane, p. 1-752.

Studiimateriale de istorie medie", vol. XIV, p. 159-164, 1996

www.digibuc.ro 160 Recenzii 2

70 de galbeni la Este printre altele,situatia cneaghinei Ana, nepoata lui Alexandru Läponeanu, care, la Camenita, vindea satul Bobuloti, Dorohoi, lui Costea Bucioc paharnicul Numele inserate volumul de stau märturie de ale lumii räsdritene, fapt explicabil pentru locuitorii de la sud de nord-est de Carpati, care au cunoscut crestinismul mai bine de un mileniu Sute de sunt marcate de onomasticele specifice Calendarului ortodox, de la Ana la Zaharia. exemplu, apelativul darfor- mele loana, Ion, in peste 800 de 6, alte mai bine de 500 de cazuri apare apoi forma derivatd, IonagoSunt vizibile tot toponimieiale mediului ceptate apelative : Nemleanul, Nistru, Nister sau ca reverberarea contactelor cu alte etnii spatfi de locuire, cum o dovedesc numele:Cazacul, Grecul, Rusul, Ungurul sau Ungureanul, acesta din urmä definind, posibil, pe transilväneni stabiliti Moldova. numelor de persoane la DIR, A. Moldova, sec. XIV - sec. XVII, bunä aspecte din organizarea teritorialä a statului, punând in functiile atributiile detinute de atâti locuitori din cinul boierimiidin alte straturi ale populatiei, de la la dregdtorii satelor, la pârgarii urbane, de la ierarhi la clerul secular sau parohial, cu forme specifice de organizare bisericeascä. De un protopop, care slujise credincioasä din domnia lui Alexandru cel la acel Teodor protopop, trimis de Mihai Viteazul in Polonia pentru a-i determina pe arhiereii pe se Moldova, atestarea preo- din sate, arguri orase pune rosturile bisericii ca principald institutie a statului. Vom observa spre numai sub aliniatul Toader, popa" sunt mentionati 20 de preoti, de la 1444 la 1624 8, figurând la numele Toma, popa", intervalul 1555-1621 Prezenta clerului pe un mai larg areal, precuma diecilor, grämäticilor, logofetilor, nu numai in activitatea din cancelariile domnesti, ci nemijlocit angajati plan local la alcdtuirea a numeroase inscrisuri, märturie procesului dezvoltärii treptate a cultural ecleziastice, a rândul päturilor de ale Pozitia a române la intersectia unor vechi de lumea europeanddin Orient, statutul de autonomie, au favorizat stabilirea de a unor grupuri de locuitori, constituti comunitäti etnice, spre exemplu aceea a armenilor de la Suceava. Aici, de un rumânesc" actele interne amintesc 1609 de lui Norco", fapt explicabil dacä avemvedere din 1401 iulie 30, Bun recunoscuse lui Ohanes episcop armenesc", ca volnic asupra armenilor cu dreptul episcopal", dându-i pentru aceasta scaun Suceava" 12, dintre ei, cum se cunoaste, hind angrenati activitäli economice. Indicele de aduce cititorului imagini ale dramatice care s-au reverberat asupra locuitorilor moldoveni, adesea sub evenimentialului. vom referi astfel la incursiunile sträine, mai precis la aceca a lui a fratelui säu Schen- der-beg, de Basarab care au prädat la 1481, sub Lunca, Mare pe

Cum se actul din 1610 iunie de confirmare a amintitei danii (D.I.R., XVII A, II, p. 297-298). XVI, III, p. 6 p. 254 persoane, p. 21). Indicele de persoane, p. 307-333. Ibidem, p. 333-348. 8 Ibidem, p. 675. Ibidem, p. 696. numele diecilor, grämäticilor al logofetilor este amintit pe areal moldav, intre scriitorii documentelor, al zapiselor numärändu-se preolii. Un scria zapisul pentru Därmänesti, in 1607 (idem, p. 67). Ibidem, p.519(cf.doc. din 1609 ianuarie 28, in D.I.R., XVII, A, II, p. nr. 254). 12 de persoune, p. 526 (cf. D.R.H., A, I, p. 21-22). Existenta vechii comuni- täti armenesti este de diferitilor locuitori apartinând acestei etnii, cum au fost armeanulndicele persoane, p. 101); la Siret figura 1610 un Haceri.s, armcan (Ibidem, p. 275), ca un armean (ibidem, p.526). Un Andahur, negustor figura ca martor la Suceava in 1609 p 25). 13 p. 17 (cf. A, p.

www.digibuc.ro 3 Recenzii 16

Faptele de arme din primdvara anului 1600, când Mihai Viteazul a pätruns Moldova a trei state ecoul in confirmarea unor privilegii pe care voievodul le-a acordat, cu deosebire, läcasurilor de cult. Dar, perioada ce a urmat lui leremia diferite documente aveau referiri la sta- bilitä de Baba cdpitanul de haiduci al viteazului de pe Miletinde la pe Prut, incriminând pierderea hrisoavelor de proprietate ale multor ale localnici, chiar atunci când Cancelarul" Zamoisky cu Cazacii Zaporojeni" insolit pe voievodul Moldovei care Tara Româneascd din surse interne totusialte aspecte ale raporturilor dintre statele de la sud de la est de Carpati, evidentiind de mai vechea danie a principelui muntean Neagoe Basarab mänästirea Moldovita De asemenea, in datorat lui Al. I. figu- un mazilul, din al lui Radu Mihnea, care efectua 1616vân- zare la 16,ca o expresie a mai bunelor dintre cele din vremea domniilor alternative a voievodului ambele Principate. sub suzeranitatea vafimai ales din a doua jumätate a sec. al XVI-leaapoi cererilor tot mai insistente ale Imperiului otoman, pentru pro- de alimente cerute pe Constantinopolului sau pentru oaste. De aceea, gelepinegustori turci sau din lumea greceascd sunt atestati printre trimisii care trebuiau gorstina oilor anurne : Teodor Cazachis, Teodor Maglieros, Teodor Teodor erau angrenati de meseriasii" negustorii toniin de märfuri, in special in centrele urbane. deci. doar câteva imagini desprinse din multitudinea informatiilordin problematica incorporat in lucrarea noastre, care aparline deopotrivá tarâmului istoriei, genealogiei, demografiei sau domeniului institutiilor, ce volumul ca pe un elaborat de mare utilitate pentru viitoare cercetäri, girul medievistului Al. I. - care invedereazd läudabild a prof. I. Caprosu. Socotind a fi de mai subliniem importanta Indicelui persoane, la DIR, A. Moldova meritul celor doi specialisti la alatuirea finalizarea lui, ne vom referi la câteva aspecte legate de tehnica realizärii volumului, ce a reclamat un efort deosebit, o angajare impresionantd. Aceasta nu a putut exclude totusi lapsusurierori2°. De exemplu, la indicativul Onciul (Ocniul), lui nepot lui trebuia vistier"apoi anul (1603)", trimiterea la volumul din veacul XVII, I, p. 82"21probabil, omisiun.i din faza de a lucrdrii. Uneori se fac deficiente de alfabetizare a indicativelor, de exemplu la p. 543, prin intercalarea numelor Pântelei... Pârvan, Pentelei... ", care intrerup succesiunea a onomasticelor Päntelei... Päntoaia... Pärvan... 22 in lipsesc trimiterile orientative, necesare detectdrii persoanelor al figureazd in forme deosebite sau de atribute diferite in actele timpului. Ne astfel la cneaghina, lui Barlädeanul la 1605 aprilie 2, care apare insä in vedea la Erina fiica lui " datele dintr-un act ulterior, de la 1620 Nastasca, lui Prodan, de asemenea in documentul din 1605, relevat mai sus, figureazd sub trimiterea deformatd lui Ion Pro-

de persoane, p. 59 (sub indicativul Baba ibidem, p. 292 (referintele de sub aliniatul leremia Movild - partea p. 453 (indicativul Viteazul); se D.I.R., XVII, A, I, p. 120-doc, din 1603 decembrie 15. de persoane, p. 495. Ibidem, p. 644. 17Ibidem, p. 275 p. 663. 18Pentru care existä deja studiul lui Olteanu C. Mestesugurile din Tara in mediu, Bucuresti, 1969. 19Referitor la negustorii din Wile române se bibliografia la P. Cernovodeanu C. Rezachevici, perspective medievistica in RI, 33 (1980), nr. 7-8, p. 1292 urm. 20La onomasticul Rugasevici", apare, spre in de Mariei formu- larea satul Mariei" (Indicelepersoane, p. 456); la trimeterile de la indicativul Baba - XVII vol.27, 318", trebuie vol. II 318, 21 de persoane, p. 529. 22Ibidem, p. 542-543. 23 se D.I.R, XVII, A, I,p. doc. din 1605 aprilie; cf. de per- p. 202.

11 - c. 1330

www.digibuc.ro 162 Recenzii

Datoritá unor lapsusuri de trimitere nu am putut-o detecta sora Cecei, nepoatele lui Copaci meniionatä in zapisul din 1610 iunie 20, mama ei la indicativul Oliusca Semne de intrebare precizarea de la onomasticul Anastasie, episcop de mitropolit de Suceava, la 1566-1569 1576-1578, anume" Anastasie, egumen al Putna deoarece in omonimi, doar la Anastasie, egumenul Neaml (1528)" se acesta s-a aflategumen al Putna" La indicativul Andriiu, fiul lui Gorghici, martor in in domnia lui Lupu 1601)" precizat este vorba de o in locul anului tiv, evitandu-se o situatie anacronicd, cum s-a procedat, de altfel, pentru Hrana" 29, atestatel in apelative cum este Sobolea, bis de la sauTeterna, biserica de la apar nu numai in numelor de dar in de deja amintit- Referitor la indicativul precizain el se cele 50 de - deosebire de toponimie - cuprinse in actul de la 1428 11, retipdrit in seria Documenta Ro- maniac A. vol. Bucurevi, 1975, la Falsuri, VI, 424-425, in noua edilie de acte interne existand deosebiri de text din DIR, XIV-XV, A. p. Astfel nurnele Sevco biserica de la in forma in DRH, A, 1, apelativul Zanevici"", este acum Zane-", in noua scr,e DRH, A, cit. Publicarea in D.R.H., A, a documentelor necunoscuteeditorilor D.I.R.-ului, A. Moldova, care au folosit in anumite copii sau defcctuoase ale actelor respective, a condus implicit la amendarea unor onomas.ke, la alte la din prima serie A. De era indicat ca in se unele observaliiacest sens, pentru ca cititorul sa prevenit asupra posibilelor ale unor apeLttive din prezentul Indice de persoane, seamade stabilite in noua edilie, de cea veche acum, de Al. I. Gonla pentru tipar Caprosu, va ca un dar de prel pentru cercetütorii Moldoyei, dupa cum alte valoroase au lost de-a a mai bine un secol, in cadru instituiional, sub Romane. C. Klan

Sardegna, Mediterraneo e Atlantko tra Studi storici in memoria di Alberto Boscolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo La Sardegna, 686 p.,volume secondo, Mediterraneo, 532 p., volume terzo, Cristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Editore, Roma, 1993 monumentald de studii memorici istoricului Alberto este rezultatul vei prietenilor, colegilor discipolilor Culegerea a fost conceputd in trei mari volume Sardimei, Mediteraneilui Cristotor Columb epocii sale, adica probLmaticii aczlor domenii carora Alberto Boscolo le-a consacrat o mare parte a activitülii sale

Ibidem, p. 490. Ibidem, p. 527. Ibidem, p. 24. Ibidem. p. 31. 29 Ibidem, p. 185. Ibidem, p. 613 p. 665. Cf. Al. 1. Goma, Documente privind itoria A. Moldova, veacurtle (1384-1625), p. 235, indicativul * Sobolesti (Sobolea, 257 - pentru terna, sat, Suceava. 32 de persoane, p. 599. p. 749. Cf., spre exemplu, Leon Simanschi, Autenticitatea ,si datarea unor acte publicate in co- Documente privind istoria Romaniei", in «A.D. Xenopol», la$i",(1964), p. 87- ; ibidem, pretins act moldovenesc luga voievod, in RA", (1974), nr. p. 297- ; se Ion T. Sion, [Documenta Romaniae Historica], 2. Observagi asupra indi- de nume, in AIIA «A D. Xenopol», XXI (1984), p. 533-534; etc.

www.digibuc.ro 5 Recenzii

Primul volurn al acela dedicat Sardiniei, se deschide cu Alberto Bosco lo, ambele semnate de Luisa D'Arienzo, coordonatoarea generalä a patru studii care cuprind ale diferitelor aspecte ale activitälii istoricului italian, studii semnate de personalitäti apropiate acestuia, ar fi Aldo Penasa, Luigi Bulferetti, Felipe Mateu y Federico Udina Martorel. continuare, volumul contine un numOr de 27 de studii care istoria Sardiniei din perioada evului mediu timpuriu zorii Sunt, cu rare exceptii, studii de istorie sardä, de mare valoare dar studii referitoare la relatiile Sardiniei regatul aragonez Spania. Astfel, Francesco Cesare Casula problema tratatelor diplomatice sardo-aragoneze 1323 1326, Antonello Mattone se ocupä de administratia flotei de galere in Sardinia aflatä sub dominatie spaniolä. Alte studii pe care am dori sä le amintim aceastä prezentare se referä la organizarea a insulei epoca dominatiei bizantine (Giovanni Lilliu), la unui medic evreu Sardinia secolului XV (Michele Luzzati), la organizarea muncii in orasul Cagliari in (Gabriella la Repetto), la imaginea insulei in cdteva nautice din 1575 1622 (An- gela le), la räscoalele antifeudale dintre 1793 1796 (John Day), la comunitatea greaca din Cagliari de la sfrsitul secolului din prima a secolului XIX (Carlo Pillai). Cele- studii ale acestui prim volum, la fel de interesante de valoroase sub aspect dar pe care ne sä le pe in parte, se la probleme de istorie maritimä, de istorie a de geografie istoricd, de istorie a dreptului, de de istorie a arteiculturii din Sardinia. de-al doilea volum culegerii, cel consacrat Mediteranei, cuprinde 31 studii abordeazd probleme de istorie economicd, culturald cu prime asupra occidentale a Mediteranei a relatiilor italo-spaniole de la inceputurile evului mediu in exemple sunt elocvente in acest sens. Juan Vernet in linii generale, navigatia din Mediterana Occidentald in secolul X, Manuel Riu lace teva pertinente observatii asupra Cronicii lui Liutprandi, Jacques Heers se de putcrta po- puterea economicd in Mediterana intre anii000 1 500, Salvatoreramontana abor- problema conditiei femeii in Sicilia secolului XIV, iar Josefa Mutgé i es pune in valoare noi inforrnatii documente cu privire la relatiile dintre Barcelona Neapole in timpul räzbo- iului Genovei din 1333-1335. Deosebit de important, din punctul nostru de vedere, este studiul lui Conde y Delgado de Molina, Las cuentas un de nave catalán en (1369 )(pp. 217-256). Prin publicarea unor documente ceatestä intensitatea prezentei comerciale catalane in capitala Imperiului bizantin, istoricul spaniol indirect, acele opinii care pe negustorii navigatorii catalani pe a ca in a bazinului Negre din secolul La fel de interesante ca aport tratare suntcelelalte studii din acest ca al lui Maria Teresa Ferrer i Mallol referitor la actiunile corsarilor catalani impotriva Genovei anul 1370, al lui Francesco Giunta despre pirateria in Medittrana la star- situl secolului XIV, al lui Alfonso Leone despre dintre Neapole Sicilia in epoca aragonezäcel al lui Luis Suárez Fernández despre relatiile dintre Ferdinand CatoliculGe- nova, la alianta din 1493. Alte studii se la Sicilia ca exemplu de societate sclavagistä medievald (Henri Bresc), la felul in care Zurita redactat (Angel López), la relatiile dintre genovezi corsicani, mai la acele elemente specifice pentru liunile de colonizare din Mediterana medievalä (Jean A. Cancellieri), la iconografia sigilografia viceregilor Cataloniei in secolele XV-XVIII (Jesefina Mateu la acti- vitätilor corsare pentru Mallorca prima decadd a secolului XVI Santamaria), dinalul infante don Fernando ca guvernator al Milanului in anii 1633-1634 (Quintin la Fronda de la secolului XVII cum se ea in docurnentele nun_ liilor apostolici (Raffaele Belvederi). Al treilea ultimul volum al culegerii, din 24 de studii, se la Cristofor Columbla epoca sa. aceste studii au o deosebitä atât sub aspectul contri- documentare, sub aspect ul manierei noi, moderne, de bordare a diferitelor probleme. Volumul este deschis de studiul lui Paolo Emilio Taviani referitor la geniul la cinile culturale ale lui Columb. studiul lui Geo Pistarino despre imposibilä" a lui Columb, imposibilá in care tocmai un ca el, dominat in mare de o profund religios, a fost care a distrus mitul esential al evului mediu, al rnilenarei crestine a europocentrismului. Antoni Riera i constructiile navale din Catalonia care a premers descoperiri geografice (1350- 1450), iar Osvaldo Baldacci se opreste asupra mijloacelor de navigatie folosite de Columb in

www.digibuc.ro 164 Recenzii 6 prima sa cálátorie spre Lumea studii sunt consacrate aportului italian la descoperiri cum ar fi alLuisei D'Arienzo referitor la coloniile genoveze din Sevilla, Cádiz, JérezPuerto de Santa Maria in preajma anului 1492, al lui José Hinojosa Montalvo despre negustorii din Valencia perioada de trecere de la evul mediu la epoca al lui Marco Spallanzani despre negustori care au ajuns in Lumea la inceputul secolului XVI. Un studiu care ne-a relinut in mod deosebit atentia este eel semnat deJosé Enrique López de Coca Granada y los turcos otomanos (1439-1516) (pp. 185-199). Aici se aratä sultanul Bayezid al II-lea a fost solicitat,iarna 14861487, sá ajutoare regatului Granadei, lucru pe care 1-a 1487, a trimis o escadrá in apele diteranei Occidentale sub comanda lui Kemal Reis. Acest lucru poate fi consideratca un element important pentru stabilirea datei la care s-a pacea dintre Bayezid al II-lea Mare, opiniile celor care o anul 1486. In concluzie, cele trei volume de studii pe care le-am prezentat foarte succint in rândurile de mai sus reprezintd o incontestabild realizare a italiene contemporane, corespunzand, din toate punctele de vedere, tuturor exigenlelor actuale. Dar, pe calitatea indiscutabild, aceste volume ne mai dezvdluie o calitate la fel de mare,anume pe care a in zilele noastre cooperarea internalionala, ele fiind rezultatul colabordrii dintre istoricii italieni, spanioli francezi. colaborare, aportul mai multor istoriografice, realizarea unor astfel de culegeti care stand- dardelor actuale de este o imposibilitate.

EUGEN DENIZE

www.digibuc.ro RECENT EDITURA ACADEMIEI

DORINA N. RUSU, Istorla Academiei Române. Reperecronologice, 1992, 338, p., legat, 290 lei. PAUL MIHAIL, ZAMFIRA MIHAIL, Acte in limba tipäriteIn sarabia, vol.(1812-1830), 1993, 412, p., 450 lei. M. MACREA, NICOLAE GUDEA, IANCU MOTU, Pfaetorium.Castrul asezarea de la Mehadia, 1993, 215 p., 390 lei. MIHAI IACOBESCU, Din Bucovinei, vol. I (1774-1862). la administratia militará la autonomia provincialá, 1993, 550 p., 600 lei. AL. ZUB (sub red.), Victor Slävescu, 1891-1977, 1993, 114 ,p., 315 lei. ALEXANDRU SUCEVEANU, Alexandru Mare, 1993, 340 p.,1 200 lei. ELIZA CAMPUS, Ideea federalä In perioada 1993, 150 p., 216 lei. CONSTANTIN Inscriptii medievale din epoca modernä a Romäniei, istoric (sec. XIV- 1848),1994, 648 p.,1 900 lei. VENIAMIN CIOBANU, diplomatie In secolulal XVII-lea. române in raporturile polono-otomane-habsburgice (1601-1634), 1994, 248 p., 800 lei. APOSTOL STAN, Agricultura faza a 1831 - 1864, 1994, 192 p., 100 lei. PETRE TURLEA, româná din Franta, 1994, 124 p.,100 lei. INSTITUTUL DE DIN CLUJ-NAPOCA, Documenta Romaniae Historica, C. TransIlvania, vol. XIII, 1366-1370, 1994, 934, p., 3 850 lei. NICOLAE LIU, Revolutia francezá, moment de 1994, 448 p., 2 800 lei. GHEORGHE PLATON, AL.-FLORIN PLATON, Boierimea din Moldova In secolul al XIX-lea. Context european, evolutie politicá (Date statistice observatii istorice), 1995, 204 p., 6 500 lei. EUGEN COM$A, Figurine leantropomorfedin epoca pe teritoriul 1995, 224 p., 5 500 lei.

ISSN 1222-4766

Lei 3000 S.C. UNIVERSUL" S.A.-cd.1330