ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOLUMUL V EDITURA ACADEMIEI www.digibuc.ro ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE : PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU, DOVIC $ERBAN PAPACOSTEA, ADRIAN TERTECEL (secretar) Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an. In revista se poate procura pe de abonament: RODIPET S.A., Presei Libere nr.1, Sect.1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bucuroti, ; ORION PRESS INTERNA- TIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401- 3122425 ; 401-6347145, Tel. 401-6346345, Bucuresti, ; AMCO PRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box 57-88, Fax 401- 3125109, Tel. 401-6349390; 401-3125109, Bucuresti, La revue Studii materiale de istorie medie" une fois par an. Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux de l'Acadé- mie Roumaine sera adressée S.A., Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bu- curesti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425; 401-6347145, Tel. 401 - 6346345, Bucuresti, Corespondenta, manuscrisele publicatiile vortrimise pe adresa Comitetului de redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuroti, tel. 6509045. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 4103200 www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. XIV, 1996 SUMAR TÁRILE CRESTINE ANDREI PIPPIDI, Soiniii Un aspect al obligatiilor lärilor române de 5 EUGEN DENIZE, de Hunedoara, genovezii expansiunea . 19 ILEANA Primele ambasade ale Habsburgilor in Imperiul otoman lupta pentru cucerirea Transilvaniei (1547-1562) 31 OVIDIU CRISTEA, consideratii privind ecoul bätäliei de la Cálugäreni in occidentul Europei (1595) 41 SOCIETATE MARIA MAGDALENA SZÉKELY, logofeti ai Moldovei lui Petru (II) 49 VIOLETA BARBU, Vocalia monasticä a elitelor sociale epoca lui Matei Basarab 71 CONSTANTIN REZACHEVICI, Fenomene de social-politic& in Tara Româneasa veacul al XVII-lea (Partea a II-a: a doua jumätate a secolului al XVII-lea) 85 KINGA S. din Tara Româneasc& Moldova stabiliti in Secuime secolul al XVII-lea 19 DOCUMENTAR SPIRIDON CRISTOCEA, Sigiliilelui Bájescu 127 GHEORGHE Contributii privind relatiile pe baza unor docu- mente de la secolului al XVII-lea 133 ,,Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 1-164, 1996. www.digibuc.ro 4 2 ADRIAN TERTECEL, The Russo-Ottoman Rivalry for the Control over the Black Sea Area at the beginning of the 18th Century (an Ottoman Document from 1703) 145 MARIETA CHIPER, Errors in the Chronology of the Ruling Princes of the Roma- Principalities inthe 18th Century. A Case Study :Manole Giani Ruset 153 * t PAUL BINDER Fenesan) BOOK REVIEWS ALEXANDRU GONTA, Documente privind A. Moldova, veacu- XIV-XVII (1384-1625). Indicele de persoane (Documents con- cerning the History of Romania. A. the 14th - 17th Centuries : 1384-1625 . Index of Anthroponyms), editie ingrijitä de (Edition'sCurator) I.Capro5u, Editura Acadetniei Bucuroti, 1995, 800 p. (Constantin 159 ** * Sardegna, Mediterraneo e Atlantico tra medioevo ed moderna. Studi storici in memoria di Alberto Bodvolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo, La Sardegna,686,p.,volume secondo,Il Mediteraneo, 532 p., volume Cristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Roma, 1993 (Eugen Denize 162 www.digibuc.ro OTOMAN TÁRILE CREFTINE UN ASPECT AL OBLIGATIILOR TÄRILOR ROMÂNE FATÄ DE POARTÄ urmärite de dezbaterea noasträ* se pot extinde vom fi in un aspect acum trecut cu vederea al obligatiilor de intr-adevär, prof. M. Berza, cea investigatie a acestor relatii, dl. M. Maxim, a sä nuanteze concluziile predecesorului s-au limitat la evaluarea contributiei primul dintre autori doar aluzie la prestatiunile Ceea ce ne aici este o indatorire nici o semni- economicd, dar careia i se poate presupune un caracter simbolic, ca el fie explicit declarat. faptul situatii analoage sunt de les, din istoria popoarelor vecine din sudul se va recunoa§te subiectul, aparent minor, rfispunde orientdrii spiritului pe care acest Institut trebuie le pdstreze. Din capul locului se cuvine precizat materialul referitor la pseudo-cinegetied" se imparte patru grupuri de documente, care informatii privire la: existenta la curtea nului a unei extrem de retele de cu ditiilor pentru distractie imperiald, obligatiile impuse de unor supuse cre*terea §oimilor, variatiile impozitului anual perceput al rezultat era transmis la Constantinopol cu gularitate, existenta in Tara Moldova, precum conditia economicd a wimarilor. n-ar fi existat o abundentä ilustratie in acest sens, reprezentatd prin miniaturi care scene de 2, chiar o literaturd de speciali- tate apartin multe rdmase inedite, observatorilor ar fi de ajuns pentru a nc de era practi- cati de otomani. afirmatia unui francez din veacul al ils sçavent volevl'épervier etl'autour, au sacre et au faucon" 3. E de presu- * acest text a fost prezentat ca o comunicare la tutul de Studii Sud-Est Europene in noiembrie 1994. M. Berza, de Poarta in XVI-XVIII, Studii, XI, 2, 1958, p. 59, n. 2. Vezi N. Grigoras,Obligafiile in de stat turci populatiei Moldovei(secolele ibid., 4,1965, pp. 895-912. 2 De exemplu,Österreichische Nationalbibliothek,Viena, Cod. Mixt. 356, fol. 84 r. Pierre Belon du Mans,Les de plusieurs singularitez et choses trouvées en Gréce, Asie, Indie, Arable et autres estranges,Paris, 1583, p. 446. Vezi nado de LezzeHistoria turchesca,ed. I. Ursu, Bucuresti, 1910, p. 63, despre de mi de la Konieh in 1473. Studii materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 5-17, 1996. www.digibuc.ro 6 Andrei Pippidi 2 pus era o traditie de turci din Asia, unde nornazii erau demult aceastá vândtoare. Marco Polo descrie alaiul marelui han, din care fac parte 10 000 de *oimari, ducândei peste cinci sute de ulii de ulii ulii sacri in mare, mai o mare multime de ulii ca de cartea Minunatelor se alte informatii privind aceea*i prac- : de când vine vorba de Kerman, regiunea strâmtorii Ormuz, auto- rul precizeazd muntii din tara aceasta cei mai buni mai aprigi *oimi de vândtoare din lume sunt mai mici nici o nu le am cele mai vechi ale acestei vândtori, pro- babil le-am la Aristotel, care cuno*tea zece specii de care talii despre cum, Tracia, ajutorul sunt gonite spre care le cu ciomege lungi, gata le doboare din zbor ; de reti- nut, totu*i, oimii nu erau domesticiti Despre de la curtea sultanilor, pe care le in 1531 o soare a marelui vizir Ibrahim pa*a, recomandându-i cancelarului Poloniei pe un negustor grec insacinat cumpere de omni genere falconurn et irifalconum" avem date precise descriere a Seraiului din Istanbul. in textul acelei His- toria de'Turchi, copie din 1556, pe care am semnalat-o 8, a marilor dregaori ai Portii, subalternii rile tuturor, include urmaorul pasaj ; gran signore ha tre capitani di gran che tutti tre sono capitani della vollaria, per ogni sorte di falconi et astori, e altri uccelli di rapina per far vollare a cacciare. El primonominato cia- thirgi basci, el secondo sathingi basci, el terzo atmagiagi basci". Primul, cakirci- basa, e plait 90 de ducati pe are 200 de adjunctul salariu de 40 de aspri pe zi, are 24 ducati pe 10 sclavi ; o de 60 de ducati pe de este secundat de hinciler 15 ducati pe 6 sclavi, situatia aceea*i pentru un functionar numit scribul *oimarilor"; in atmacaci prime*te 45 ducati pe având 30 de sclavi. serviciul sultanului sunt 16 000 de dintre care 5 000 färä dar scutiti de biruride ogni altra angaria" schim- cre*terii Marco Polo, Bucuresti, 1958, pp. 86-87. Ibid., p. 24 Salmon Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, Venezia, 1738, p. 645: Nessun'altra nazione fa studio maggiore de'Persiani neWallevare Falconi". 6 Aristotel, Histoire des animaux, texte établi et traduit par Pierre Louis, Paris, 1969, 103. N. lorga, documente cu privire la istoria XXIII, Välenii de Munte, 1913, p.7. Acel Andreas Carchochandillas" prezentat ca om de incredere al sultanului, ba chiar prieten al lui Krzystof Szydlowiecki, adresantul scrisorii la rândul prieten al lui Erasmus, indeplinea o misiune diplomatica la curtea Poloniei, trimis ad comendas res preciosas que ibi inveniri poterint". Cf. idem, Notes et extraits pour servir l'histoiredesCroi.sades,Bucuresti, 1916, p.139: la 12 iulie 1538, intre darurile aduse la Poartä de solul polon erau trei 8 Andrei Pippidi, Descrieri ale din secolul XVI, in in istoria uni- versalci, Iasi, 1988, pp. 89-91. Bibliothèque Nationale, Paris, ms. ital. 49, pp. Pentru secolul al XV-lea avem alte cifre in Historia turchesca, p. : sunt doar 200, plátili 8-15 aspri pe zi. Acesti ganzi, overo falconieri" ) sunt subordonali unui muyir, un salariu de 100 aspri pe zi. www.digibuc.ro 3 Soimii 7 Aceste cifre nu trebuie ne surprindd, cu conditia de a le raporta la intreg imperiul. Documentele analizate de turcologii Gligor Boja- nié-Luka6 Bistra Cvetkova faptul la nivelul provinciilor din nordul Peninsulei Balcanice, se o activitate a crescdtorilor, dre- sorilor vândtorilor de Denumirea in fiecare spe- de pasdre de doganci erau cei care se ocupau de falco peregrinus, çakirci aveau de a face cu falco sacer, pe când pentru ulii existau balabanci. Toti primeau schimbul serviciului mici feude sau imunitäti fiscale. Un registru de impozite din anul 1564/1565 numai pentru sangeacul de Nikopol, existenta a 642 dintre care doar 128 erau in sangeacul de Vidin, 1569, erau 706 dintre care 239 atmacaci 470 La o apropiatd avem dovada i in nordul erau solicitate scutiri fiscale in calitate, sau uzurpatd. De in Banat : la 27 martie 1568, Selim de defterdarului Timisoarei s-a acordat scrierea defter a 30 de cnezi bei de sate", precum a 42 de 12 a aceluia$i sultan, la 30 iunie 1571, cere se contra unor ra- din Tara Româneascd, oamenii Doamnei, sotia fostului voievod al Române$ti Petru-Vodd", care, cazaua Bogonia"?), s-au sustras fiscului, pretextând ar fi dogangii, sahingii, musellemi sau de poduri13.