BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA Fondată de I. Crăciun SERIE NOUĂ 29 (48) HERMENEUTICA BIBLIOTHECARIA – Antologie Philobiblon – ( III) Editori Carmen Crişan, István Király V., Cristina Popa, Viorica Sâncrăian şi Raluca Soare Presa Universitară Clujeană Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, 2007 Copyright © Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Cluj-Napoca CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Gheroghe Vais Biblioteca Universităţii din Cluj, 1906-1909 Dénes Győrfi Gyalui Farkas – fost director adjunct al bibliotecii universităţii din Cluj Vladimir F. Wertsman Seria filatelică multiculturală Librariana Meda-Diana Hotea „O scriere chineză în cifre arabe” Carmen Crişan Utilizarea bazelor de date ştiinţifice abonate de Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga în anul 2005 Gabriela Morărescu Anul 2005 – o nouă abordare a bibliotecilor filiale Mariana Falup Realizări şi perspective în automatizare şi modernizare Maria Petrescu Digitizarea documentelor culturale Alina Ioana Şuta De la schimbul internaţional de publicaţii la schimbul experienţei – un contact polonez Marcela-Georgeta Groza Biblioteca de Matematică şi Informatică între ieri şi mâine Luminiţa Tomuţa Remodelarea unei biblioteci – Remodelarea mentalităţilor Emilia-Maria Soporan O prietenie activă pe tărâmul multiculturalităţii: Andrei Pippidi - Adrian Marino Costel Dumitraşcu Informaţiile bibliografice sau: Pe urmele cărţii în bibliotecă ORIZONTURI Pavel Puşcaş Astrolabium Ioan Mihai Cochinescu Alchimia şi muzica Alin Mihai Gherman Muzică şi literatură – Aproximaţii şi însemnări ale unui meloman înrăit Monica Gheţ Muzica împotriva ciumei Florina Iliş Adrian Marino şi ideea de literatură din perspectivă hermeneutică Rodica Frenţiu Tatakau Hikaku Bungaku – Adrian Marino şi comparatismul militant în Japonia Mariana Soporan Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Gábor Győrffy Adrian Marino: alternativa autohtonă a culturii libere Sidonia Grama Între spaţii ale amintirii şi locuri ale memoriei – Comemorarea a 15 ani de la revoluţie în Timişoara REFLEXII Ioana Robu- Sally Wood-Lamont Cea de-a 10-a Conferinţă a Asociaţiei Europene pentru Informare şi Biblioteci Medicale (EAHIL) Felix Ostrovschi Un alt fel de discurs – Adrian Marino Liana Iancu Radio, presă, carte – Iancu Tiberiu – şi după Kinga Tamás Váczy Leona (1913-1995) Biblioteca, spaţiu intelectual al omului sau: Trecut pentru viitor Adrian Grănescu Emil Pintea (16 decembrie 1944 - 6 ianuarie 2004) – polivalenţa unui destin Melinda Éva Szász Pasiune pentru carte şi artă – Dénes Gábor Meda-Diana Hotea „Lumină din lumină”: primăvară pascală – Expoziţie (07 aprilie - 03 mai 2005) Kolumbán Judit Expoziţia de manuscrise de sec. XVI-XVIII în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Homo scribens: genurile memoriei si tipologia scrierii în secolele XVI-XVIII-lea (Homo scribens: emlékezéskultúra és íráshasználati-szokások a XVI-XVIII században) Meda-Diana Hotea „Cartea cărţilor” – Memoria credinţei – Expoziţie (10.02 - 25.02.2005) Raluca Soare Clădirile clujene sau martorii tăcuţi Adrian Grănescu (Despre) Managementul construcţiilor de biblioteci – recenzie şi marginalii Maria-Stela Constantinescu-Matiţa Mircea Popa: Andrei VERESS – un bibliograf maghiar, prieten al românilor (Recenzie) István Király V. Activitatea Ştiinţifică a Universităţii „Babeş-Bolyai” – 2005, sau de la povara... la demnitatea istoriei Bodnár Róbert Pe urmele unei biblioteci pierdute Raluca Soare Un om, o carte, o bibliotecă – Traian Brad, un slujitor al cărţii Ildikó Bán Lidia Kulikovski: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor (Manual pentru bibliotecari) Chişinău, Editura Epigraf, 2006 (Recenzie) Iacob Mârza Meda-Diana Hotea: Catalogul cărţii rare din colecţiile B. C. U. „Lucian Blaga”– Donaţia Gh. Sion Vol. I (sec. XVI-XVIII) (Recenzie) Ruxandra Cesereanu Adrian Marino între unit-ideas şi Zeitgeist Iulia Grad Filozofia evreiască: între Ierusalim şi Atena Raluca Soare De-o parte şi de alta a cărţilor Adrian Grănescu (Recenzie) Boglárka Daróczi Literatura germană pentru copii apărută în România între 1944-1989 – O bibliografie Publicaţiile Colecţiei BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA Revista Philobiblon – VOLUMELE APĂRUTE CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării Spre o hermeneutică necesară – Notă Intitulăm şi acest al treilea volum de antologie Philobiblon, tot Hermeneutica Bibliothecaria, deoarece pe parcurs am realizat şi mai adânc faptul că „formula” expresiei atinge şi numeşte tocmai miezul şi orizontul intenţiilor şi scopurilor „bibliologice” şi „biblioteconomice” efective ale rubricilor de resort ale publicaţiei antologate. De aceea, începând cu volumele X-XI/ 2005-2006, rubrica „bibliologică” principală a revistei poartă deja în titlul ei exact această sintagmă. În strânsă legătură cu motivele specificate aici se află însă şi faptul că şi acest text „premergător” se numeşte tot şi tocmai: Re-Introducere. Căci, recitind şi acum textul introductiv al primului volum de antologie Philobiblon – Hermeneutica Bibliothecaria (I) – din anul 1998, am observat că el şi-a păstrat şi astăzi aproape în întregime actualitatea conceptului, conţinutului şi mesajului său. Este deci vorba şi acum despre re-publicarea a ceva ce a fost – şi a rămas: actualizare!!! Adică: un lucru care a rămas şi rămâne în continuare de gândit şi – poate – de făcut! I. Preliminarii Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate care, pe zi ce trece, prinde contururi mai circumscrise, devenind de mult mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai „apropiate”, cu atât mai mult devin ele şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă – în primul rând şi în esenţă – automatizarea şi informatizarea bibliotecilor în general şi ale activităţilor de informare, în special? Ca orice întrebare pusă în mod serios şi explicit, şi această întrebare trebuie lămurită mai întâi în natura şi structura ei proprie! Ceea ce din punct de vedere structural ne izbeşte însă din capul locului la această întrebare, este faptul că, în ea, este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care o ridică – adică cel care de fapt şi susţine întrebarea. Altfel spus, în această întrebare noi înşine suntem şi rămânem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm în fond despre noi înşine! Apoi: în şi prin această întrebare, „sarcina” cu care ne confruntăm – deci: automatizarea- informatizarea şi modernizarea continuă a bibliotecilor – devine şi ea dizlocată din toposul ei pur destinal – dictat adică de vremurile în care, agitaţi, trăim – şi se eliberează pentru întâlnirea şi asumarea unor sfidări organice şi care sunt cu adevărat istorice! Prin urmare, chiar prin structura ei, această întrebare se dovedeşte a fi o interogaţie propriu- zis hermeneutică, a cărei natură trebuie, de aceea, întrevăzută, realizată şi păstrată în mod autentic şi explicit de-a lungul tuturor demersurilor noastre de auto-înţelegere. Din acest motiv, discuţiile de faţă nu – mai – pot deveni în nici un chip vreo vorbărie despre „ce ar fi” şi „ce se poartă” în profesie, ci problematizările trebuie re-conduse tematic la izvoarele lor autentice, în aşa fel încât, ele să treacă şi prin analiza propriei noastre situări aflate faţă-n faţă cu adevăratele sfidări ale prezentului timpului. Problema necesităţii introducerii metodelor hermeneutice în înţelegerea şi desfăşurarea activităţilor de informare – în special a celei bibliografice – a fost pusă pentru prima oară după ştiinţa noastră, de către Bruno Richardot.1 Deşi desfăşurate la un nivel conceptual destul de precar, propunerile lui ţintesc totuşi atât o înţelegere mai profundă a esenţei activităţilor bibliografice, cât şi a tematicilor bibliografiate. 1 Richardot, Bruno, Des pratiques bibliographiques á l’hermeneutique documentaire: sens et référence en documentation, In: Documentaliste, vol. 33(1996), Nr. 1, p, 15-17 Tradiţional, hermeneutica este arta – apoi ştiinţa – interpretării. Prin opera lui Hans-Georg Gadamer ea a fost ridicată însă la rangul de teorie universală a înţelegerii.1 Interpretând – hermeneutic – temele şi problemele cu care ne confruntă tradiţia şi existenţa noastră actuală, noi de fapt realizăm o înţelegere superioară a propriei noastre fiinţe şi situări. De aceea, comprehensiunea hermeneutică se desfăşoară totdeauna într-un cerc, care este deschis de fiecare dată de către intenţionalitatea şi efortul interpretării şi care, pe parcurs, se întoarce şi revine apoi tocmai spre- şi la o mai profundă înţelegere de sine a interpretatorului însuşi. Confruntându-se – în prezentul situării – cu problemele tematic conturate ale interpretărilor sale, interpretatorul se va găsi deci – la capătul chestionărilor sale hermeneutice – confruntat de fapt cu sine însuşi… Din această perspectivă trebuie acum să reluăm întrebarea noastră anterioară: Cu ce anume ne confruntă – în esenţă – automatizarea-informatizarea şi modernizarea continuă a bibliotecilor în general, şi cea a activităţilor de informare, în special? Întrebarea trebuie însă pusă şi susţinută în întreaga ei amploare, deschidere şi profunzime! Altfel riscăm să insistăm – şi noi – în obişnuitele răspunsuri de conjunctură, sau în veleitarismele – la fel de obişnuite în fond. Ori, aceste răspunsuri interpretează întrebarea de mai sus, ca