p mm i ; Astăzi vremea va * î ^ 1 K ţ- fi în generat închisă ♦ ****•/! .. *■- 5s I Rozii vuiturilor/> & % ! 1 T cu cerut temporar fc * B5v' - ■ • ’M • noros. Pe alocuri va ninge. 4 PoHtifi/J î "• f ' * ţ Aria - citlturâ/5 a $ *: Vînt slab la moderat dîs I f Omuhi w iita tca /6 * : SE, Temperaturile în j f Puhlifiuii’/7 creştere* maximele vor 6 cuprinse între.-6 şi -3°C- j ţ / «w/î Izolat ceaţă dimineaţa. I ţ / «ymf/y z ia r independent Meteorolog dc sefvîciu: ţ Hiu!ion/10-lI Constanţa Kagyi/" | lurifljlâti/12 MARTI, 31 DEC. 1996- AIUUL VII NR. 1861 ţ Spnrt/U-N VINERI, 3 IAN. 1997 tn pagina a'16-a: .harta i hmtiment/15 ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3 privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL' + lltimu orii/16 16 PAGINI 5 0 0 LEI
Adrian Severin a achitat prima rată CE NE VA ADUCE 1997? * UDMR - coloana a V-a a Ungariei în România din angajamentele fata de UDMR ION GOIA ş . ' t ■ : Din nefericire, constatăm cu - UDMR şi -Ungaria au impus . | ^Conducerea Organizaţiei judeţene oficializarea acestei limbi în ub multe aspecte, 1997 se aseamănă îngrijorare că tot ceea ce au semnalat Guvernului român deschiderea mai i Cluj a P.D.S.R. a luat act cu îngrijorare instituţiile de stat, învăţămînt de toate S cu 1993: este primul an postelectoral Uniunea "Vatra Românească” şi multor consulate, în special în l-de înţelegerile convenite între gradele în limba maghiară, separat de în care noua putere instalată a scăpat PUNR poporului român, din timp şi 'Transilvania; | ministrul Afacerilor Externe român, cel românesc, restituirea bunurilor; de teama şi emoţiile alegerilor; noii; ori de cîte ori a fost cazul, s-a'adeverit - limba maghiară se va utiliza ca Adrian Severin, şi oficialităţile de la care au aparţinut cîndva Bisericii guvernanţi sînt dornici dc a demonstra că în privinţa acţiunilor UDMR şi ale limbă'oficială în numeroase localităţi Budapesta. Aşa cum declara unul din maghiare etc. Inevitabil, aceste sînt mai buni decît cei anteriori; urmează Ungariei, îndreptate împotriva statului din Transilvania, fără a exista I oficialii Budapestei, aceştia au obţinut obiective vor constitui preocuparea de după un an cu realizări economice slabe, naţional unitar român. - bază a Consulatului maghiar de, la' cu stagnarea procesului de reformă, cu în ziua de 27 decembrie a.c., la Din partea PUNR şi a Organizaţiei judeţene Cluj a PDSR Cluj-Napoca cîtă vreme accesul şi înrăutăţirea condiţiilor de viaţă a majorităţii • Budapesta a avut loc'schimbul ne-au fost remise spre publicare aceste comunicate circulaţia liberă de bunuri şi persoane populaţiei; moştenirea este extrem de grea. ^instrumentelor de ratificare a între cele două ţări -nu impun G particularitate a noului an este aceea că Tratatului de înţelegere, cooperare şi prevederi constituţionale în acest | mai mult dccît sc aşteptau. Adrian soluţionarea unor chestiuni specifice la putere se află forţe politice din opoziţie, bună vecinătate dintre România şi sens; • | Severin a achitat, astfel,/prima rată instituţiilor de acest gen. :. ^ ’ implicate anterior în mai mică măsură (sau Ungaria. Ca urmare, se trece la - se vor introduce inscripţiile ,| din angajamentele noilor guvernanţi în plus. Adrian Severin/care deloc) în conducerea efectivă a ţării. Am , aplicarea prevederilor Aide-Memoire- bilingve prin politica faptului împlinit, faţă de U.D.M.R., punînd în joc acceptă şi o reprezentanţă maghiară precizat “în mai mică măsură” deoarece ului semnat în martie 1995 de către contrar Constituţiei României şi fără interesele ţării, unitatea şi integritatea la Constanţa, pentru a uşura Ungariei unii miniştri ai PD(FSN) au fost miniştri în reprezentanţii Ministerelor Afacerilor a exista cadru legal, ignorîndu-se în României. , ■ ieşirea la mare, nu consideră necesară perioada guvernării FSN, iar unele- Externe ale României şi Ungariei şi a acelaşi timp egalitatea în drepturi cu Prin redeschiderea unui consulat o reconciliere istorică între cele două personalităţi din PNL au făcut parte cu rang Tratatului româno-ungar, respectiv a celelalte 17 minorităţi naţionale; / maghiar la Cluj-Napoca se dă gir popoaro, ci doar. “partenenat pentru de ministru, secretar de stat în guvernul Recomandării 1201 a Consiliului - UDMR şi Ungaria vor provoca pentru desfăşurarea de acţiuni viitor”. _ ' -; • - Slolojan susţinut de majoritatea Europei. Pe baza acestora s-a intrat conflicte interetnice In Transilvania J iredentiste, antiiomâneşti în chiar - Aşa slînd lucrurile, pe fondul parlamentară a FSN, cîştigătorul detaşat al acum în linie dreaptă, respectiv: şi ulterior, vor solicita sprijinul şi . itfima Transilvaniei şi se oferă obţinem de către U.D.M.R. a unui alegerilor din mai 1990. Dar, la ora actuală, - UDMR a obţinut posturi de intervenţia organismelor ■ U.D.M.R. încă' un; instrument - minister strategic, cel al Turismului, majoritatea parlamentară are o cu totul altă miniştri, secretari de stat, precum şi internaţionale. ‘ | important v‘pentru ^ 'aplicarea opt posturi de secretari de stat în alte componenţă, î. • . - ; 'de prefecţi şi subprefecţi în multe , i -. G heorghe FUNAR, | Programului . său cu privire la ' Biroul executiv ai Consiliului ' .1993' a fost un an extrem de greu: inflaţia judeţe din Transilvania,ipenetrînd preşedinţe-.a! Partidului . autonomia teritorial-administrativă pe _ judeţean Cluj al P.D.S.R. a ajuns în jurul a 300 %; s-a redus numărul astfel toate structurile de putere ale Unităţii Naţionale Române I criterii etnice, introducerea de produselor subvenţionate, iar la altele s-a statului român; continuare în pagina a 16-a inscripţii în limba „maghiară şi continuare în pagina a 16-a diminuat ponderea subvenţiilor. Pe această cale şi continuînd politica de liberalizare a preţurilor a fost redusă'puterea de cumpărare; s-au iniţiat programe dure de macrostabilizare, de îmbunătăţire ă-sihiaţiei V > financiare şi valutare a ţârii. ! Sărbătoare la Fala Rît1 Cum 1997 moşteneşte, de asemenea, o I Ziarul nostru a relatat pe^larg despre i -5 situaţie grea, chiar dacă nu similară cu cea I căutătorii în gunoaiele Clujului, aduse pe din 1992, ne putem aştepta la creşterea rampa de aici. Pentru cea.mai defavorizata , inflaţiei preţurilor, datoriei externe, la' categorie de locuitori ai Clujului, colectarea devalorizarea apreciabila a leului. De altfel, materialelor nefolosite din gunoaie reprezintă executivul a anunţat majorarea preţului la singura sursă de existenţă. ■; carburanţi începînd cu 1 ianuarie 1997, Pe lîngă nenumăratele privaţiuni la. care , w \ majorare care, în cazul benzinei, înseamnă sînt supuşi căutătorii în gunoaie, acum, la ■ ; . practic o dublare; majorare care va marea sărbătoare a Naşterii Domnului, continuare trimestrial, în funcţie de raportul “Adevărul de Cluj” a oferit locuitorilor leu/dolar. Se aşteaptă, totodată, creşterea coloniei, mai ales copiilor, o rază de bucurie. preţului la energie electrică. Calea ferată, | Zianil a oferit numeroase ajuffiare constînd, | prin ministrul Băsescu, a anunţat creşterea mal ales în îmbrăcăminte, dulciuri şi alte din 15 ianuarie cu 68% a preţurilor biletelor I lucruri utile în orice gospodărie. de călătorie şi din iunie său iulie cu 52%. I Printre cei care.au mai oferit ajutoare celor L Imagini de la Pata Rît Foto: I. PETCU Urmează, inevitabil, creşterea costului I din colonie *se numără şi “Medicii fără transportului rutier, de călători şi marfă. Şi frontiere”, care au susţinut şi cu alte prilejuri I continuare în pagina a 16-a populaţia de aici. - I i.r. M ulţi clujeni l-au colindat pe primar
Din după-amiaza zilei de 24 nu auputut să tujbure atmosfera colindători ' (m aipuţin decem brie a.c. >şi pînă. la din familia primarului, atunci apreciatul solist- Ovidiu miezul-nopţi din ziua de 26 cînd a avut ca invitaţi rude foarie Purdea), “mai mult au moţăit decembrie, aproape 300 de apropiate, între orele 19 şi 22, decît au cintat” (Adevărul de m locuitori âi municipiului Cluj- din ziua de Crăciun. Cluj). ' : . ' A S n S O t t G U Napoca l-au colindat pe. După ce au reuşit să colinde : Este regretabil faptul că primar. Au trecut pragul doar la şapte adrese din .Cluj- unicul grup de ziarişti clujeni fffw AsIROM V w ASIROM S.A. apartamentului de pe str. Napoca, ignorîndu-i pe nu a' .vrut;$ă înţeleagă că şi Cluj-Napoca, str.Ciinicilor nr.20-22 Parîng grupuri de copii, preşedintele Consiliului judeţean familia Funar-are Septul să' • adolescenţi, studenţi, adulţi şi Cluj, pe viceprimarii petreacă cîteva ore în ziua de pensionari. Singurii care şi-au municipiului Cluj-Napoca* pe Crăciun împreună cu părinţii, . Pentru a veni în sprijinurdepnătorilor de autovehicule anunţat şi programat colindul rectorii universităţilor clujene, pe '"cumnaţii şi finii, fără prezenţa pare nu au avut posibilitatea să plătească k au fost cîţiva «iarişti clujeni. preşedinţii de bănci şi managerii reprezentanţilor presei. - Cu toate că s-au invitat să marilor firme private şi cu capital Oricînd ziariştii clujeni sînt / asigurarea obligatorie pe anul 1997 s colinde şi au fost acceptaţi cu mixt, pe parlamentarii din Cluj- bineveniţi la colindat şi la -plăcere şi ,1a familia Funar, ,în Napoca, pe preşedinţii filialelor familia primarului municipiului zilele de 24, 25 şi 26 partidelor politice parlamentare, Cluj-Napoca. Este nevoie, ASIROM lucrează şl în zilele decembrie a.c. (cu excepţia pe directorii regiilor autonome, totuşi, de un respect reciproc. serii din ziua de Crăciun), unii pe cetăţenii de onoare şi multe Primar, de 3 şi 4 ianuarie 1997, între orele 3-16. ziarişti clujeni s-a'u supărat că alte personalităţi, cei 11 ziarişti G heorghe FUNAR ADEVARUL m arţi, 31 dec. F996 - de Ciul AGENDA vineri, 3 lan. 1 9 9 7
Mărfi, 31,decembrie .... Căutînd-o pe Susan; 15,00 Serial: Brown; ,17,40 Serial: arhiep.Cezareei (+ 379). Anul Nou Programul 1: Ziua Televiziunii -'Verdict: crimă!; 16,00 Serial: Celeste; 18,30 Emisiune îulh^j* Civil. Toate ale sărbătorii. Pentru Anul (pADIO CLUJ Române. Emisiune realizată de Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: maghiară; 20,00 Sărbătoare cu Nou se pot lua ale indictului din 1 Redacţia „La prima oră”; 13,10 înrobită de iubire; 17,30 Serial: modă şi- staruri; 21;00 septembrie; Calendarul romano- Marţi, 31 decembrie TVR 40: Mari spectacole Grace; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Mesager; 21,30 Căsuţa cu povsw; . catolic. + Sf. Maria, Născătoare de 6,00 Bună dimineaţa, redactor muzicale ' , realizate de Sport la minut - ştiri sportive; 21,35 Orizonturi' cultura’^ ’ • Azi: Calendarul ortodox: St. Mc. Dumnezeu (Anul Nou). Dan Horeâ. 10,00 Radiocircuit Televiziune. Xoncert Puccini; 1ŞL15 Serial: Cagney & Lacey^ Emisiune de informaţii Hermes; Cuv. Melania Romana • Jo i: Calendarul ortodox: Emisiunea Departamentului 14,10 Desene animate; 14,40 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile pc teme de actualitate; 22 6 (Odovania Praznicului Naşterii înaintcprâznuirea Botezului Domnului; Studiourilor Teritoriale Radio Punct de întîlnire. Farmec de Pro Tv; 20,00 Festivitatea de Ritmuri muzicale cu Domnului); Calendarul greco-catolic. Sf.Silvestru, ep.Romei; Sf.Serghie; Constanţa, Antena Bucureştilor, spinetă; 15,15^ , ...... - . i-^Gabriel; Ss, Melania Romana, cuv. (+439); Calendarul greco-catolic: Sf.Silvestru, ? ’2o Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Hermes, exorcist, din Bononia, m. pp. (335). Preserbarea Arătării Alaiuri ■ de l A ■> ^ ^ jtmWm A.Bt a . m 491 I Serial: Radio Timişoara, Radio^Craiova şi daco-roman (+304). încheierea Domnului; Calendarul romano-catolic: mascaţi. Cete • telespectator • Barbara; 23,05 ţj Radio Cluj., 11,00"Salonul artelor, Sărbătorii Naşterii Domnului; • Ss.Vasile cel Mare şi Grigore din de fete st secol de cineţ,^ redactor Oana Cristea. 11,30 Calendarul romano-catolic. Sf.; Naziau/, ep.înv. feciori din judeţul Neamţ; 15,30 decernare a premiilor „Bitboard Celebritatea în secolul XX ţlij-.' Silvestru I, Pp. * ' • V ineri: Calendarul ortodox: Program muzical, redactor Florin Serial: Visînd la Jeannie; 16,00 Music” ;1 21,50 Ştirile Pro Tv; Anii 1935 - 1940; 0,00 Jazz-Da '' Munteanu. 12,00 Exclusiv • Mîine: Calendarul ortodox: (+) Sf.Prooroc Maleahi; Sf.Mc.Gordie Actualităţi; 16,10 TVR 40: 22.00 Revelion 1997. La mulţi Concert' extraordinar AnCa magazin, redactor Constantin Tăierea împrejur'cea dupâTrup a (Harţi); Calendarul greţo-catolic: Sorcova „Reflectorului” ■ 16,20 ani!; 2,00 Film: Pe muchie de Parghel şi . Big . Bandui Domnului; Sf.Vasile cel Mare; Anul Ss.Malahia, pf (+ 445 î.Cr.); Gordiu, m. Cdlbon. 13,00 Radiojurnal Cazuri şi necazuri. în dragoste; cuţit (SUA); 3,40 Film: Cine rîde Radiodifuziunii Romane. nou (Harţi); Calendarul greco-catolic. (+ sub Liciniu 313-323). Orele mari Bucureş'ti. 13,15 Microfonul 17,15 TVR 40: La mulţi ani! la urmă? (SUA); 5,20 Muzică. PRO TV: 7,00 Desene animat, Tăierea împrejur a Domnului Nostru, împărăteşti. Post şi ajun; Calendarul ascultătorului, redactor Traian Salutări, omagii, felicitări de la Miercuri, 1 ianuarie. 9.30 Serial: Flipper; 10,00 Seriaj! Isus Cristos; Sf.Vasile cel Mare, romano-catolic. Sf.Genoveva, fc. Bradea. 20,00 Program de personalităţi ale vieţii politice, • Programul 1: Ecran de vacanţă; Peştera monstrului sacru; H qq Revelion - prolog 1997. 20,05 sociale şi culturale româneşti şi 11.00 Lumină din lumină. Ediţie Film pentru copii: Heidi (S[Ja Program non-stop: 20jl5 Colinzi. de Ia televiziuni străine; 17,45 specială de Sf. Vasile cel Mare; 1937);, 12,55 Ştirile Pro Tv, 13j00 20,30 Umor, umor! 21,00 Gînduri Grendizer - desene animate; 12,15 De dor, de dragoste, de joc Film: Pe muchie de cuţit (r); 15 qq pentru Noul An. 21,10 Oferte .18,15 TVR 40': Frumoasa lumină ...; 13,15 Concertul extraordinar Film: Cine rîde la urmă (r); u ’qq . muzicale (muzică uşoară). 21,30 PREFECTURA,CONSILIUL ■ TAROM: limt-vmcrt a zilei; 19,00 Serial: Tarzan; de Anul Nou al Filarmonicii din Elite M odel Look; 17,30 !^r Umor, umor! 22,00 Muzică JUDEŢEAN: 19-64-16 19,30 Mîine anul se-nnoieşte!; Bean - poliţist; 18,00 Ştirile Pro Hur.-> (?luj Cluj line. ' populară. 22,30 Gînduri pentru Viena; .14,30 Actualităţi; 14,40 PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA:l 9-60-30 20,00 Actualităţi; ,20,40 Tv; 18,05 Sport la minut; I8J 5 7.55 8,55 9,25 10,25 Noul An. 22,45 Medalion Dona Video Magazin de Anul nou!; PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 Revelionul copiilor: „Fabrica” de 17.00 Anul sportiv ’96. Serial: VR 5; 19,00 Ştii şi cîştigi]. PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 16.55 17,55 18,15 19,15 Dejica. 23,00 Secvenţe umoristice muzică; 2i,40 Revelion 1997. Retrospectiva marilor concursuri 19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 11,30 12,30 12,50 15,00* 1995 (retro). 23,15 Gînduri pentru Programul 2: 12,00 TVR Iaşi; atletice europene şi mondiale. Instinct fatal; 21,50 Ştirile Pro Tv ll PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48 *) Sîmbâtâ - prin Oradea Noul An. 23,30 Oamenii pe care nu-i cunoaşteţi! (reportaje de la 12.40 TVR Cluj-Napoca; 13,20 Emisiune de Andi Vilara; 18,00 22,00 Serial: Crimă C1J PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 ' Preţ bilet: români - 55.000 Iei POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi foc continuu). 23,50 Muzică TVR Timişoara; 14,00 Karaoki Tochi. Cu grupul prem editare; 2 3 ,0 0 Seiiaţ; 43-27-27 .... _ . străini - 55 dolari.: (mozaic). 23,58-0,00 Anunţarea Actualităţi; 14,10 Julio Iglesias îh Divertis; 19,00 Serial: California Nemuritorul; 0,00 Ştirile Pro Tv; POLIŢIA FEROVIARĂ - TELEFOANE: 43-25-24; Noului Aii, urări, felicitări, gongul concert; . 15,00 Ecran de vacanţă. visează; 19,30 Povestirile lui 0,20 Sport la minut - ştiri sportive CLUJ-NAPOCA: 1349-76 43-26-69 - pentru externe etc. (cortină). 0,00-0,01 Mulţi Ani Invitaţie la Teatrul de păpuşi; Donald Răţoiul - desene animate; 0,40 Film: Heidi (r); 2,40 Film’ • POLIŢIADEJ: 21-21-21 . 1 )\C A1U: hmi-vmcri Trăiască"! 0,01-0,10 Muzică 15.40 Serial: Alejandra; 16,30 20.00 Actualităţi; 20,40 TVR 40: Instinct fatal.(r); 4,40 Serial: VR ■ POLIŢIA TUftDA: 31-21-21 " Serial: Andrea Celeste; 17,20 Din Cîntecul amintirii. Romanţe şi 5 (r); 5,30 S erial: Crimă cu *r Uiic -> l'luj ( liij -> Buc. populară. 0,10 Gînduri pentru POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 Noul Ân. 0,20 Scheci. 0,30-1,00 albumul celor mai frumoase melodii de neuitat; 21,10 Film:- premeditare (r); 6,20 Serial; rai 6.00 7.00 7.20 8.20 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 Muzică uşoară de diverisment, melodii populare; 18,20 TVR 40: Sissi (ultima parte); 22,55 Nemuritorul (r). jar, • POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 . . 19.00 20,00 20^0 2 1 3 cafe concert,(comentate). 1,00 Cei care se văd şi cei care nu se Petreceti cu noi! Cîntece de voie 18: POMPIERII: 981 Preţ bilet: români - 95.000 lei Dacă sînteţi singuri. . . (în direct cu văd. Emisiune prilejuită de cea bună!; 0,10 Gala MTV 1996. • (35 a PROTECŢIA CIVII-A: 982 Redacţia nu îşi asumă respon • străini - 65 dolari. ascultătorii/ inserturi muzicale). de-a 40-a aniversare a Programul - 2: 10,00 GARDA FINANCIARĂ CI.UJ: sabilitatea pentru schimbările 2.00 Umor, umor! 2,30 Gînduri Televiziunii (înregistrare de la Divertisment muzical; Film: 11,00 19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 Str.Gheorghe Doja nr.ll intervenite 'în ‘progrmk Sala ; Parlamentului); 21,20 Asta e muzica! (Anglia, 1992); SALVAREA: 96} , : .TELEFOANE: 19-78-06;' pentru Noul An. 2,40 Foclor posturilor de televiziune. • > CDpi (muzică populară). 3,30 "Noaptea Patricia Kaas în concert; .21,40 -12,30 Ecran de vacanţă. „Fabrica” pers' SALVAREA CFR: 19-85-91 . TEIvFAX: 19-32-21. INTERNAŢIONAL: 971 concursurilor” (cu anunţare la ora- Revelion 1997. : ' , de muzică (r); 13,30 Film: Marnie * * * INTERURBAN: 991 i ' 5,00). 3,30 Diligenţa de Bizanţ PRO TV: 7,00 Ora 7, bună (SUA); 15,40 Babar - desene INFORMAŢII: 931 , . în zilele de 31 deccmbric 1996 (III) (colinde). 4,00 Umor, umor! dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi. animate; 16,10 Serial: Alejandra; DERANIAMENIE: 921 _ ' ‘ şi 1, 2,3 ,4 ianuarie - toate cuisele 4,30. Muzică populară. 4,58 neliniştit (r); 10,00 Serial: Peştera 17.00 Punct de întîlnire. Prin Farmacii cu servicii ORA EXACTĂ: 958..■ aeriene interne sînt anulate. Anunaţre "Noaptea monstrului- sacru;' 11,00 Film: misteriosul domeniu. Invitat permanent: ‘ Farmacii concursurilor’V 5,00 "Noaptea REGIA AUTONOMĂ1 DE îri zilele de 27 şi 30 decembrie Batman, (SUA 1966); 12,55 .sculptorul Ion Vlasiu;-17,25 "Corafaim”, str. Ion Meşter nr.4, concursurilor”. 5,30 Oferte 'TERMOFICARE: va opera un avion pc ruta Cluj- Ştirile Pro: Tv; :13,00 Film: Ritmuri muzicale, cu James telefon 17-51-05. Or: DISPECERAT: 19-8748 - Bucureşti cu plecare la ora 10,20. muzicale, (muzeă uşoară). 5,45 în zilele de 1 şi 2 ianuarie: mir SC MONFENAY SA ■ Rezultele concursului.: . , V : Marţi, 31 decembrie , Bună dimineaţa, România! Farmacia nr.5 "Clematis”, Piaţa Ica DISPECERAT: 41-51-71 ~ ' Miercuri, 1 ianuarie Contact ştiri: 5,30-23,30 (din ("Actualitatea”, Sport, Horoscop,' Unirii nr.10, telefon 19-13-63, Co: • REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL HJ TRANSPORTf.jGiF.U. . 10,00 The Radu Săplăcan Show oră in ord, cu Aniversări, Meteo, Curs valutar, orar 8-20. , fia DISPECERAT: 19-63-02 : 1 .'18,00 The Radu Săplăcan Show Remember, Informaţii diverse; Garda de noapte: Farmacia nr.5 REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI' XIJK PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA 2.-20,00 Unda preferinţelor; 3 .7:45 0 ) Revista Presei Centrale). "Clematis”, ; Piaţa Unirii ni.M, PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 m m 1 8 rad principalele direcţii prezintă Mihaela Dîmbean. 22,00 Buletinul de 8.00-14,00 Azi în Cluj-Napoca S.C. "SALPREST" SA. DISPECERAT: telefon 19-13-63, orar 20-8.' mp închiderea programului. ştiri şi rubrica ’’Actualitatea (8:10 Revista Presei Locale, 19-55-22 "-.V'V.." - trenuri accderatc, rapide şi intcrcity Pri Joi, 2 ianuarie : ’B.B.C. World Service la ora Contact trafic, Anunţuri utilitare, COMEfJZI SPECIALE PENTRU •B A U MARE,SATU MARE iţi 6.00 Bună dimineaţa, redactor 1&t00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, Agenda culturală, Horoscop şi ' POLICLINICA ^ IRANSPORTRliZIIH.URI: (prinDej):14,57 şan Dan Banciu. 10,00 Radiocircuit - România! ("Actualitatea”, Sport, Aniversări, Cursul valutar, 9:05 INTERSERVISAN 11-10-12 int. 132 •BISTRIŢA: 15,37 ion emisiune multiplex a Horoscopj Aniversări, Meteo, Microbiografie sonoră). 11,00- str. Itacalţ nr.5,cart. (jhcnj’ hc-- SC PRIVAL: 1743-86 •BRAŞOV: 1,48 rât DISTRIBUŢIA . GAZELOR Departamentului Studiourilor Curs , valutar, Remember,. 19.00 Contact FM (Muzică non- •BUCUREŞTI (prin SigKisoara): 4,05 INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO au NATURALE: ' . , teritoriale şi' locale: Radio Informaţii diverse, 7:45 Revista stop, Informaţii diverse, (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI fo; INTERVENŢII GAZE 928; (prin Sibiu',- Piatra O lt): J ! ,4 8 Constanţa, Antena Bucureştilor, Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Concursuri). 19,00-22,00 Seara Ia NOLOGIE • REUMATOLOGIE* ât DISPECERAT 433424 •BUDAPESTA: ;0,30; 16,09; Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Cluj-Napoca (program muzical, ' ECOGRAFIE-ALERGO LOGIE • ipli • REGISTRUL AUTO ROMÂN: •G A L A Ţ I (prin Iaşi): 8,07 Radio Timişoara, Radiq Craiova şt Locale, Contact trafic, Anunţuri divertisment, informaţii). 21,00- DERMATOLOGIE • CHIRURGIE' ivii Şef reprezentanţi: 43-38-10 • (prin Ploieşti-Buzău): 11,40 . . Radio Cluj. 11,00 The Virginia utilitare, "Agenda culturală, 22.00 Conversaţia de joi - ORTOPEDIE • O.R.L. • Informaţii: 43-38-11 . , •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ; Fetinca Show. 18,00 The 2 Ivaneş Horoscop şi Aniversări, Cursul realizator Dragoş Stanca. Talk OFTALMOLOGIE* Hală inspecţii: 43-38-08. •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 ; \ Show. 20,00 Din grădina cu flori valutar, 9:05 Microbiografie show pe teme diverse (cultură, G1NECOLOGIE»ONCOLOGIE • SATUMARE: 4,08; 14,57 multe, redactor Florin Munteanu. sonoră). 14,00-19,00'Contact FM economie, social, politică, artă. PEDIATRIE • UROLOGIE (Muzică non-stop, Informaţii istorie, evenimente Ia zi). 22,00- ACUPUNCTURA y-JKaaikusJumlil •SIBIU: 11,48; 15,10 . 22.00 închiderea programului. RADIOLOGIE • ECOGRAFIE •SIGHETU MARMAŢIEI: 5,55 Vineri, 3 ianuarie diverse, Concursuri). 19,00-22,00 24.00 Contact direct cu muzica : _ LABORATOR CURSE INTERNAŢIONALE •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; 6.00 Bună dimineaţa (vă spune Seara la Cluj-Napoca. 22,00-5,00 firebinte - realizator Adrian (Biochimie - Bacteriologie Imunologie ■ .din Autogara II: (prinOradea): 14,35; 16,22; 22,47 astăzi: Anca Băltan). 10,00 Revelion cu Prietenul Public No.l Popescu. Emisiune cu şi despre Parazitologie Determinare Rh - Ttsli • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare •TÎRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 Radiocircuit: Emisiunea program special. ritmurile tropicale... 24,00-1,00 din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, . Miercuri, 1 ianuarie Contact jazz - realizator Corneliu de sarcină - Antigen HBS • Elisa Test - •INTERNAŢIONAL CRACOVIA: Departamentului Studiourilor Examinări dtologice pentru depistarea jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Contact ştiri: 5,30-23,30 (din Stroe; - ■ ■■■ ' ■. Budapesta în zilele de marţi, miercuri, < ' ' ' ■. • ' 9,46 Teritoriale. Radio Constanţa, cancerului de col uterin - Investigaţii oră în oră, cu excepţia 18,30) ■ Vineri, 3 ianuarie vineri si sîm bătă la ora 11,00. •INFORMAŢII GARĂ: 952 , Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, pentru sterilitatea feminină ţi masculi să) INFORMAŢII AGENŢII DE VOIAJ CFR Radio Tg. Mureş, Radio Buletinul de ştiri şi rubrica Contact ştiri: 5,30-23,30 (din ZILNIC, inclusiv DUMiNICA Autogara Ir,14-24-26 •INFORMAŢII:43-20-0i (intern)-" Timişoara' Radio Craiova şi Radio 'Actualitatea "B.B.C. World oră în oră, cu excepţia 18,30) o rele 7 - 2 1 Autogara II: 43-52-78 " 19-24-75 {internaţional) Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Service la ora 18,00. 5,00-8,00 „Buletinul de ştiri şi rubrica Medic de gardă: orele 21-7 Salonul artelor, redactor: Ana Bună : dimineaţa, România! "Actualitaleă "B.B.C. World Rezervare, consultaţii Marius. 11,30 Caleidoscop ("Actualitatea”, Sport, Horoscop, Service la ora 18,00. 5,00-8,00 NOTĂ: Toate cinematografele ^ la teL 41.41.63. ' > muzical, redactor Marius Merca. Aniversări, Meteo, Curs valutar, Bună dimineaţa, România! vor funcţiona în ziua de 31 12.00 Radiojurnal Radio Cluj. Remember, Informaţii diverse, ("Actualitatea”, Sport, Horoscop, decembrie ’96,numai dimineaţa, S.C. Dental ROVA- 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia de 7:20 Drumul banilor - în Aniversări, Meteo, Curs valutar; 27 DECEMBRIE 1996 .ultimul spectacol fiind la ora vineri: moderator Anca Băltan. colaborare cu revista "Capital", Remember, Informaţii diverse, S0C0L0V a - 2 IANUARIE 1997 14,00. în 1 ianuarie 1997 13.00 Radiojurnal. 13,15 7:45 Revista Presei Centrale). 7:45 Revista Presei Centrale). Calea Moţilor 10B, ap.5 REPUBLICA - Goana după cinematografele vor fi închise. Microfonul . ascultătorului. 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca 8.00-14,00 Azi în Cluj-Napoca Tratamente cadou - SUA - premieră (10; 12; Numai - cinematograful Dumneavoastră întrebaţi la 064/ (8:10 Revista Presei .Locale, (8:10 Revista Presei Locale, stomatologice complexe: .14; 16; 18; 20) * VICTORIA - Republica” va luncţiona de la 187266; vă răspunde: Vasile Luca. Contacţ trafic, Anunţuri utilitare, Contact trafic, Anunţuri utilitare, > te ra p ie 27-28 dec.: Moarte instantanee ora 14. 18.00 Radio Fax, redactor Dau Agenda culturală, Horoscop şi Agenda culturală, Horoscop şi > protetică [ceramlcăl -SU A (11; 13; 15; 17; 19); 29- TURDA: FOX - Vii sau Horea, 19,00 Radiojurnal. 19,15 Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Aniversări, Cursul valutar, 9:05 > chirurgie (rezecţii, implante) 30 dec- Asasini - SUA (11; morţi - SUA; TINERETULUI - Un milion de prieteni, redactor Microbiografie sonoră). 14,00- Microbiografie sonoră). 11,00- Programări la tel. : 430028 13,.30; 18,30); 31 d e c :-2 ian.: Acc Ventura - Un nebun în 1(5; Melania Drăgan. 20,00 Ştiri. 20,05 19.00 Contact FM (Muzică non- 19.00 Contact FM ţM uzică non- Zilnic orar: 9-19- i Minţi periculoase - SUA (11; 13; Africa - SUA * V-. Ui Top 20+1: Topul Muzicii Uşoare, stop, Informaţii diverse, stop, Informaţii diverse; sîmbătă 9-14 15; 17; 19) * ARTA - Un sărut' DEJ: ARTA - Viaţa în roşu redactor Marius Merca. 21,50 Concursuri). 19,00-22,00 Seara Ia Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Pentru studenţi, pensionari, de milioane - SUA - premieră - Franţa-EÎvcţfa-Italia; Atît de Bujctin de ştiri. 21,58 închiderea Cluj-Napoca (program muzical,' 1 Cluj-Napoca (program muzical, somerL reducere 20%. (11; 13; 15; 17; 19)* MĂRĂŞTI aproape dc ccr - SUA; Masca - programului. divertisment, informaţii). 22,00- divertisment, informaţii). 22,00- „SUA. - sala A: 27-29 dec.: E raser.- 24.00 Contact Gold - Special New 24.00 Music By Request - CÎMPIA TURZII: SUA (13; 15; 17; 19); 30 dec.-2 Year. realizatori Raluca Moianu şi Alex ian.: Ultima decizie - SUA (12; MUNCITORESC - Dragonul de Opera Joi, 2 ianuarie Preda. 24,00-2,00 Răspunsuri lâ 14,30; 17; 19,30); sala B: Răz aur - SUA; Husarul pc acoperiş Contact ştiri: 5,30-23,30 (din scrisori - realizatori Camelia PROF. UNIV. Dr. MIHAI CÂLUGAflU - Franţa. bunare infernală - SUA (13,30; Maghiară oră în oră, cu excepţia 18,30) Oiegaş şi Vlad Rişca. 2,00-5,00 15,30; 17,30) * FAVORIT- Cine GHERLA: PACEA - Ziua Dr. ANGELA CĂLUGĂHU prezintă marţi, 31 decembrie Buletinul de ştiri şi rubrica Full Contact. Dialog nocturn cu Str. Prahovei nr. 11 este Moş Crăciun? - SUA (11; independenţei - SUA; Făpturile ora 19: Liliacul. ''Actualitatea "B.B.C. World ascultătorii pe teme alese de (Sngă biserica Bob) 13; 15; 17; 19). j ______întunericului - SUA. Service la ora 18,00. 5,00-8,00 aceştia. . . Td.: 42.56.18[td/fa*iai£68 'TTS. m a r ţ i , 31 dec. IVV6- f 3 ) „ i r i p r i . 3 ian. 1997 ROZA VÎNTURILOR d e C f l u i I
a afp
A. ■ti; J“ PAKISTANUL - O NOUA FORŢA MILITARA ÎN RUSIA SE INTENSIFICĂ
« PE SUBCONTINENTUL INDIAN? >s SPIONAJUL STRĂIN r Nikolai Kovăliov, şeful angajaţi ai ambasadei britanice. pakistanul, o republică Bugetul militar planificat (Radeye, RBS-70), Stinger, miniaturale pentru acţiuni Serviciului Securităţii Federale Kovăliov a arătat că Rusia a !0 pentru 1997 este estimat la 3,3 ANZA), precum şi sute de tunuri speciale, 8 crucişătoare de jlamică în Peninsula Indiană, a (FSB) al Rusiei . succesor al remis recent un protest oficial a miliarde de dolari. antiaeriene şi antitanc. în aviaţia diverse tipuri, 5 nave puitoare de Q ţi rut la 4 august 1947, cînd. KGB din era sovietică, a afirmat Turciei în legătură cu o jdia, colonie britanică, a fost Trupele terestre au cele mai trupelor terestre acţionează 136 mine, 5 nave de patrulare şi 4 că după cinci ani de la sfîrşitul presupusă activitate de spionaj jpârţită în baza planului mari efective - circă 500.000 de de elicoptere Mi-8, Alouette III, unităţi de sprijin. în dotarea I. războiului rece spionajul străin în regiunea • sensibilă a jjountbatten. De atunci datează militari, incluşi în 9 structuri de UH-1, UH-1F, Bell-205, 206 şi aviaţiei marine se află 7 avioane I. reprezintă în continuare o Caucazului de Nord, ce include' :a Ijaflictul dintre cele două state corp de’armată. Dispun de 2 de alte tipuri, ca şi aproximativ şi 12 elicoptere, destinate luptei ameninţare majoră la/adresa Cecenia separatistă. li| Kntm Djamu şi Kasbmir, prin divizii de blindate şi 19 de 170 de avioane cu diverse împotriva submarinelor (ZOP) şi intereselor naţionale, arătînd că,, Metroul şi troleibuzele' "jsgajarea puternică de o parte şi • infanterie, 7 brigăzi de blindate destinaţii. I acţiunilor de salvare (SAR). în ultimii doi ani FSB a de moscovite au fost ţinta mai 3c alta a armatei, în special şi 9 mecanizate, 9 de artilerie, 8 Forţele aeriene (cu efective de Comandamentul forţelor maritime mascat circa 400 de angajaţi ai multor atacuri misterioase cu slistaneză, al cărei rol a crescut de apărare antiaeriană şi 7 de 45 000 de oameni) sînt organizate mai dispune şi de un grup de unor organizaţii străine de bombe la începutul acestui ^an. timpul războiului din geniu, la care se adaugă 3 după cum urmează: 7 escadrile comando. informaţii şi 39 de cetăţeni ruşi KovalioV a arătat că FSB va Afganistan. Cu o populaţie de regimente de recunoaştere şi 3 aviaţie de vînătoare (74 aparate Armamentul provine din SUA, ce au lucrat pentru ei. publica curînd rezultatele |jproape 140 de milioane de. batalioane de forţe speciale. Mirage, Mirage-5 şi A-5), 10 Marea Britanie, R.P.Chineză, ; Totodată, FSB a descoperit investigaţiilor cu privire la aceste locuitori, Pakistanul, cu toate că Comandamentului trupelor escadrile, de vînătoare- Franţa, Suedia. Echipamentul peste 100 de tentative ale unor atacuri El a apreciat că decizia jj ce priveşte efectivele armatei aeriene îi sînt subordonate 8 bombardament (243 de aparate post-sovietic a ajuns în Pakistan cetăţeni ruşi de a transmite din preşedintelui Boris Elţîn de an u l. • Lie se situează după India, brigăzi de desant aerian, iar F-16A, Mirage 1110, J-6,J-7,Q - venind în principal din China! proprie iniţiativă informaţii unor trecut de a crea • un centru S licepe să se profileze ca o nouă aviaţia acestor trupe are în dotare 5) şi o escadrilă de recunoaştere Armata pakistaneză îşi organizaţii străine, a adăugat antiterorist special în cadrul FSB Ijtere militară în această regiune 17 escadrile, între care 8 de. . aerienă (12 avioane Mirage III modernizează permament Kovăliov. El a dat ca exemplu a facilitat mult lupta Rusiei 1(i Isiatică, mai ales după ce s-a ' elicoptere. Acest gen de trupe au RP). în cele 2 escadrile ale armamentul din dotare. Astfel, îri Itlatat în mass-media că ar la dispoziţie 2050 tancuri (T- aviaţiei de transport sînt incluse viitorul apropiat intenţionează cazul lui Platon Obuhov, împotriva terorismului. -7 jsscda arma nucleară şi mijloace 85, T-54, T-55, T-59, T-69, M- 24 aparate, în majoritate C-130B, să-şi modernizeze parcul de oficialitate din Ministerul de FSB luptă de asemenea şâ- Externe acuzată de înaltă trădare , lătra transportarea ei. 47 şi M-48A5), 95 care de luptă E, iar escadrila de telecomunicaţii tancuri cu T-85 II AP, A 1 controleze crima organizată, ale la începutul acestui an,'după ce . I Efectivele forţelor armate ale pentru recunoaştere (AML 60, are în dotare 8 aparate de zbor, , Khalid,renunţînd în acelaşi timp cărei tentacule ajung pînă la cele ! Pakistanului numără în prezent : Ferrctj, peste 850 de Mai există 4 escadrile-şcoală, o la tipurile mai vechi M-47 şi M- transmisese secrete Marii mai înalte eşaloane ale puterii Britanii. Kovăliov a afirmat că ! 187.000 de m ilitari care-şi transportoare blindate (M 113), escadrilă de... elicoptere SAR 48. Acţiuni de modernizare vor întrucît grupuri criminale [j liîtisfac pe bază de voluntariat circa 1580 tunuri tractate (M-56, avînd în dotare 6 aparate SA-319. avea loc şi în ce priveşte Obuhov a vătămat grav desfăşoară activităţi de lobby pe interesele naţionale ale Rusiei. Icrviciul militar. Mai există 59, 101, 114, 198), 240 tunuri Forţelor aeriene îi sînt mijloacele de apărare antiaeriană lîngă marile societăţi şi pe lîngă . wmeroase organizaţii autopropulsate (M-7, M-109A2), subordonate 7 baterii de rachete şi aviaţie (noi livrări de aparate Acest caz a declanşat o dispută organele puterii executive' şi (paramilitare: Garda Naţională M-110A2), 45 rampe de lansare antiaeriene - 6 baterii Orotale (24 de zbor F-16 sau Mirage -2000, însoţită de expulzări reciproce în legislative pentru a-şi proteja f;i85.000), Trupele de Grăniceri de artilerie AZAR; 725 de,complexe).şi o baterie CSÂ- se ncgdciază livrarea a 32 de stilul războiului rece, în care interesele lor dubioase. Circa (35.000), com andourile aruncătoare de 81 şi 120 mm; 18 1 (corespondentul lui S-125). aparate ruseşti SU-27. Marina Londra a declarat patru 500 de oficialităţi de stat se află pakistaneze (25.000) şi paza de lansatoare de rachete Hatt-1/2; , : Forţele maritime (22.000 de, militară va primi _alte 3 diplomaţi ruşi persona, nori grata în prezent sub investigaţie, fiind «coastă. Rezerva forţelor armate peste 850 de proiectile antitanc militari) dispun. de 3 submersibile, 8 fregate de tipul ca răspuns la decizia Moscovei suspectate de a fi luat mită, de /aprinde cel puţin 500.000 de dirijate (Cobra-TOW); 850 distrugătoare, 8 fregate, 9 Brooke şi Garcia şi 2 nave de a expulza acelaşi număr de obicei sume uriaşe dc bani. jeisoane. complexe de rachete antiaeriene submarine, între care 3 puitoare de mine. „Heti Vilaggazdasag“ AFP FINANŢAREA PARTIDELOR NfiTO - PIVOT fîL SECURITĂŢII IN EUROPfl POLITICE DIN UNGARIA Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO) LURIE’S W ^ R L D UUDM1SW mult. „Chiar şi de pro-europenii cei mai îndîrjiţi”, In cei şapte ani care au trecut de cost”. De exemplu, în 1994, suină în întregime securitatea în Europa, Iară să remarca recent mistrul portughez al apărării, la adoptarea în 1989 a Legii Partidul, Independent ăl Micilor ileamâde concurenţă, pc trmen mediu. Antonio Vitorino, considerînd că UEO a avut „un Comparate cu cea mai puternică instituţie rol, dificil” ca să se adapteze Ia această situaţie. partidelor politice, statul ungar a Proprietari a acceptat 10 milioane iară din lume, Organizaţia pentru Securitate şi Succesul operâţiunii „Efort concertat” al NATO cheltuit aproximativ 10 miliarde de de forinţi de la organizaţia intitulată forinţi pentru susţinerea partidelor Uniunea de Reprezentare â şerare în Europa (OSCE) şi Uniunea Europei în Bosnia, prin implicarea unor aliaţi şi ţări care itidentale (UEO),' singura instanţă europeană, fac nu erau membre ale Alianţei, printre care Rusia,a politice, în : parte din subvenţii de Intereselor Cetăţenilor din impresie siabă. fost înlesnit de corelarea a trei copdiţii: o opoziţie la bugetul de stat, în parte prin Gyongyos pentru a-I trece pe Prima se dovedeşte a fi înainte de toate un loc politică comună Statele Unite/Europa, un donaţii de imobile, decise printr-o preşedintele acestuia, _Ferenc tu consultări şi misiuni neînsemnate, precum comandament unic şî un mandat clar însoţit de un hotărîre parlamentară separată din Morvai, pe locul 10 pe lista :anizarea în bune condiţii a alegerilor. Cea de- calendar precis. •• • 1991. în 1997 vor fi donate alte candidaţilor pentru alegerile _ irna rămasă „o cochilie goală” timp de aproape în prezent, pentru a stabili definitiv rolul său de imobile pentru sediile partidelor, parlamentare. nătate de secol, sufcrindde lipsa unei politici lider în domeniul securităţii jn Europa, NATO va astfel că ele vor deveni proprietarele Odată cu apropierea alegerilor,. jrnne a europenilor, abia începe să se doteze cu trebui să depăşească etape delicate. Cea mai clădirilor pe care le-au primit în numărul-partidelor a început să ijloace militare, care nu-i vor permite să intervină importantă va fi la jumătatea lui 1997, o data cu folosinţă în mod gratuit crească, .aşa că în 1990 fondurile ât în operaţiuni de mică anvergură care ar, * reuniunea „la vîrf’ a Alianţei, în cadrul căreia vor Activele partidelor se compun au trebuit majorate. Pînă lă urmă iplica doar cîteva mii de oameni. în mod fi adresate primele invitaţii de aderare la NATO din cotizaţii, subvenţii de stat, 227,75 milioane de forinţi au fost iritabil, atît credibilitatea OSCE cît şi UEO au în special ţărilor din Europa de est. repartizarea gratuită a injor imobile împărţiţi între 40 de organizaţii. Dat de stat, donaţii, moşteniri şi din nl de suferit, în timp ce NATO, care a cîştigat Pe măsură ce această perspectivă se apropie, fiind faptul că pentru a obţine fc il rece fără nici un foc de1 armă, se poate statele membre ale NATO vor trebui să dea dovadă activitatea economică a partidelor fonduri a fost suficientă o dovadă bdri cu, succesul primei operaţiuni de pace în de înţelepciune pentru a nu se crea în Europa o sau a firmelor lor. Sfera de donaţii de înscriere la tribunal a partidului, a fost limitată prin lege de la bun numeroase partide pitice sau aia. nouă divizare din cauza ţărilor respinse şi pentru început De exemplu, partidele nu Mul important al Alianţei în cadrul unei noi a menaja Rusia, care continuă să se opună cu fantomă au obţinut milioane de teturi europene este recunoscut din ce în ce mai hotărîre extinderii spre Est a Alianţei. ' au voie să accepte donaţii de la forinţi. Un exemplu tipic este că, state străine sau de la donatori la începutul lui 1990, Partidul Reuter, AFP anonimi şi nici de la vreo instituţie Social-Democrat al ţiganilor din bugetară sau întreprindere de stat Ungaria a primit 10 milioane de în 1993 această prevedere a fost forinţi, la fel ca Alianţa VA FI BORIS ELŢIN PREŞEDINTE CU NORMĂ ÎNTREAGĂ ÎN 1997? completată, introdueîndu-se Democraţilor Liberi. După alegeri, interdicţia unor donaţii din partea majoritatea partidelor subvenţionate Anul 1996 a fost anul tuturor puterii în Rusia şi a crizei capitalismul „semicriminar. Ceceniei - în interiorul sau în unor regii cu proprietate mixtă sau -pe baza numărului de membri au ’tricolelor pentru Boris Elţîn, economice şi sociale persistente, Deloc preocupat de viitoarea afara graniţelor Rusiei - a fost fundaţii care se bucură indirect de dispărut urgent de pe scena politică, are s-a aflat la un pas de , ilustrată de o cădere neîntreruptă scadenţă legislativă din pur şi simplu amînată timp de subvenţii de stat. unele dintre ele abia puţind fi '.frîngerea politică şi de moarte. a producţiei şi de nenumărate decembrie 1997, neputînd fi" cinci ani şi va reveni pentru a Actualul sistem de subvenţii face descoperite de Curtea de Conturi. 597 ar trebui să fie anul greve prin care se cere plata reales pentru un al 3-lea mandat, . obseda cel de-al doilea mandat posibil şi ca desemnările de Dar chiar şi la cele care au fost întoarcerii sale, dar analiştii se salariilor. „El are pe acest plan o Boris Elţîn nu se va debarasa al lui Elţîn la preşedinţie. Liderii candidaţi la alegeri de către un găsite nu s-a putut face un control ti că preşedintele rus nu mai marjă de manevră foarte redusă,,, „decît în cazul .unei extreme care se , pronunţă pentru partid să poată fi făcute „contra corespunzător. , , t energia neccsară pentru a se a subliniat Serghei Mitrokin, necesităţi” de A.Ciubais sau de independenţă sînt siguri că vor fflsacra în profunzim e deputat, al mişcării de opoziţie primul ministru Viktor cîştiga alegerile din Cecenia de UWDm IIW :oblemclor ţării sale. Boris reformatoare Iabloko. „Nu cred Cernomîrdin, care'conduce la 27 ianuarie. Ma.în vîrstă de 65 de ani, ar că Boris Elţîn va căuta să reia politica economică din decembrie Elţîn se confruntă de asemenea i, J^w e reatly shouldn'F') ,_ ^ J \to lerate chlld slauerylJ , sâ-1 primească în luna controlul total asupra situaţiei. Eu 1.992. : ' cu cîteva luni decisive în «rie pe cancelarul german consider că el şi-a epuizat în aceste condiţii, „sistemul pe domeniul afacerilor externe, în (lmut • Kohl, apoi pe resursele şi că ya interveni doar jumătate birocrat, pe jumătate condiţiile în care NATO nu 'eşedintele francez Jacques pentru mari decizii, lăsînd criminal care a luat fiinţă.nu se renunţă la proiectele sale de a ipac, înaintea unei întîlniri cu gestiunea cotidiană pe seama poate decît consolida”; apreciază ■primi foste ţări comuniste din (şedinţele american Bill unor oameni ca Anatoli Ciubais S.Markov. Singurul punct Europa centrală şi de est, în mton în luna martie. Boris Elţîn ( ' şeful' administraţiei pozitiv, spune el, „este că această pofida unei opoziţii categorice a fi cu atît mai solicitat cu cît prezidenţiale)”. consolidare nu se va face în mod Moscovei. El trebuie să decidă icidentul are nevoie de el Potrivit lui S.Mitrokin, Anatoli tragic”. dacă să se menţină pe această a negocia un compromis Ciubais, autor în trecut al Elţîn, ca întotdeauna, se poziţie disperată sau să accepte, pra lărgirii NATO,- căreia programului de privatizare şi confruntă cu o mulţime de în final, cu o alianţă NATO 1 sia i s-a opus întotdeauna. supranumit „regent” al probleme, începînd cu uriaşele inflexibilă, care nu va renunţa la ! (Revenirea . ‘ pe , scena Kremlinului, în absenţa lui Elţîn, •restanţe în ce priveşte plata lărgire, s-ar putea ca problema 'lemaţionălă riscă, potrivit mai nu mai acţionează pentru a salariilor şi a pensiilor, pe care să fie tranşată în sensul de a , |«ltor analişti, să fie „mult mai reforma sistemul, ci, dimpotrivă, premierul Viktor Cernomîrdin a obţine maximum posibil din ceea |f|!oară” pentru Elţîn decîî s-a înconjurat de cîţiva bancheri promis că le va achita. ce Moscova consideră drept o î i’obateiea „criminalizării” care au interes să se consolideze Problema elaborării statutului afacere proastă. a ■ . . • ADEVARUL m arţi, *1 dec. 1 * 9 4 - Z J V de Cluj POLITICA vineri, 3 ian. 1 9 9 7 KzJ
urmare din numărul trecut negocierile pentru Birourile Permanente. 28 noiem brie. Consiliul Operativ al U.D.M.R. hotăt; âşte NOIEMBRIE participarea*Uniunii la guvernare, cu toată opoziţia lui Laszlo Tol;es OCTOMBRIE Deputaţii P.D.S.R., P.U.N.R. şi P.R.M. părăsesc sala de şed^. Victoria C.D.R. si a Ini Emil Constantinescu acuzînd "dictatul majorităţii” în atribuirea posturilor în Bir0tl| ■ i Permanent, Ion Iliescu discută cu Emil Constantinescu despre preluarea Scandalul "telefoanelor 1 noiembrie. închiderea oficială a campaniei electorale. Radu mandatului. Vasile, una din persoanele nominalizate pentru a deveni premier, 29 noiembrie. Preşedintele Emil Constantinescu depune jurămîntjj] o t r ă v i t e ” anunţă că P.N.Ţ.C.D. .vizează schimbarea conducerii B.N.R. după îri fata Parlamentului şi se insţalează la Cotroceni. Ion Iliescu devjnţ. alegeri. Victor Ciorbea inaugurează noul sediu al cantinei săracilor membru P.D.S.R. 1 octombrie. începe scandalul "telefoanelor otrăvite”. Se descoperă din Ferentari. 3 noiembrie. Ziua votului decurge în linişte. Puţinele incidente că P.D.S.R. a iniţiat o amplă acţiune de manipulare prin telefon. Sub semnalate nu sînt de natură să vicieze rezultatele. DECEMBRIE . . pretextul că se procedează la un sondaj de opinie,'50 de operatori 4 noiembrie. Ora zero şi un minut. Prognozele electorale comandate sînt plătiţi de P.D.S.R. pentru a telefona în întreaga ţară şi a face de cele două m arţ posturi de televiziune indică faptul 'că C.D.R. a Se instalează chinuit noul guvern * insinuări împotriva principalilor contracandidaţi ai preşedintelui cîştigat alegerile. în turul doi al prezidenţialelor se vor întîlni Ion Iliescu. Chiar dacă procedura s-a dovedit legală, scandalul a ţinut Iliescu şi Emil Constantinescu. în mai multe oraşe ale ţării, tinerii ies 2 decembrie. Emil Constantinescu participă la Lisabona ia mult timp capul de afiş al presei şi a însemnat o grea lovitură dată . noaptea în stradă, manifestîndu-şi bucuria pentru victoria C.D.R. reuniunea la vîrf a O.S.C.E. P.D.S.R. ;■■■: ; > ■; Primele rezultate comunicate în timpul zilei confirmă prognozele. - 3 decembrie. Filiala P.U.N.R. din Bacău cere demisia lui Gheorghe Funar. ~ , 2 octombrie. Gyorgy Frunda declară că U.D.M.R. nu vrea Gheorghe Funar declară că-1 susţine în turul doi pe Emil Constantinescu. 4 decembrie. Biroul Judeţean Cluj al P.U.N.R. îl critică pe IoaL autonomie etnică, ci administrativă. Ion Diaconescu declară categoric 5 noiembrie. Şase formaţiuni politice intră în Parlament, arată Gavra pentru acuzele aduse lui Funar. Poul Thomsen, negociatorul că P.N.Ţ.C.D. nu va guverna alături de P.D.S.R. rezultatele parţiale ale alegerilor. loan Gavra declară că Gheorghe şef al F.M.I. se întîlneşte cu Emil Constantinescu. C.D.R. declară cl _ 3 octombrie. Cu un singur vot împotrivă şi 27 de abţineri, Camera Funar s-a pripit cînd a spus că-1 sprijină pe Constantinescu. între cei vrea să renegocieze acordul cu F.M.I. Deputaţilor ratifică tratatul cu Ungaria. Gheorghe Funar îi califică pe doi fruntaşi ai P.U.N.R. izbucneşte un conflict nesoluţionat nici în 5 decembrie. Ion Diaconescu este ales noul preşedinte al C.D.R. Ion. Iliescu şi Petre Roman "trădători de ţară”. prezent. ' v, 6 decembrie. Este semnat la Cotroceni, în prezenţa şefului statului 4 octombrie. Ion Iliescu îl declară pe Gheorghe Funar responsabil 6 noiembrie: Rezultatele finale ale alegerilor. Camera Deputaţilor: acordul de solidaritate guvernamentală si parlamentară între pentru "catastrofa Caritas”. .> , C.D.R.-30,0l la sută; P.D.S.R.-21,58; U.S.D.-12.94; U.D.M.R.-6,69; P.N.Ţ.C.D,, P.N.L., P.D., P.S.D.R., U.D.M.R.', P.N.L.C.D. şi P.A.R. Ion Iliescu declară că Victor Ciorbea nu înţelege rolul F.M.I. şi al . 6 octombrie. Ion Iliescu suferă de o viroză care îi va da peste P.R.M.-4,46; P.U.N.R.-4,38. Senat: C.D.R.-30,56; P.D.S.R.-23,ll; Băncii Mondiale. Emil Constantinescu cere să se facă o verificare cap, pentru cîteva zile, programul de campanie. Emil Constantinescu U.S.D,-13,17;-.' U.D.M.R.-6,87; P.R.M.-4,53; P.U.N.R.-4,25. Restul formaţiunilor nu au trecut pragul electoral. La preşedinţie: Ion Iliescu- Ta Ministerul de Finanţe. lansează apelul pentru constituirea unei m ari; coaliţii îndreptată 32^31 la sută, Emil Constantinescu- 28,07, Petre Roman- 20,55. 9 decembrie. După 36 de zile de la alegeri, în ujina unor negocieri împotriva P.D.S.R. Gheorghe Funar s-a plasat al şaselea cu 3,24 la sută. în judeţul Cluj. fierbinţi, coaliţia majoritară înaintează Parlamentului lista noului • 7 octombrie. Gyorgy Frunda cere ca numele Devei (10 la sută La Cluj, mandatele de senator au fost atribuite lui: Matei Boilă Guvern. Numărul miniştrilor este mărit la 20, dintre care P.N.Ţ.C.D- populaţie maghiară) să fie inscripţionat şi în ungureşte. Â.N.L. (C.D.R.), Costică Ciurtin (P.U.N.R.), Titus Lucian Şuteu (U.S.D.), 7, P.N.L.-3, P.D.-6, RS.D.R., P.N.L.C.D., U.D.M.R. şi P.A.R. cîte unul. încep negocierile pentru Prefecturi care vor dura pînă în preajma - acceptă oferta marii coaliţii propusă de C.D.R. y j- loan Băraş (C.D.R.), Peter Kovacs Eckstein (U.D.M.R ). Mandatele Crăciunului. Toate partidele majoritătii pretind postul de prefect în de deputat: loan Vida Simiti (C.D.R.), Anton Ionescu (C.D.R.), Iftene : 8 octombrie. Petre Roman promite că va creşte alocaţiile pentru ■ Cluj. ; .'.V ;■ •■■■.■ •. -.-v. •: , - Pop (C.D.R.), loan Gavra (P.U.N.R ), Vasile Matei (P.U.N.R.), fiecare copil la 50.000, va oferi 120.000 pe lună fiecărei mame cu : 10 decembrie. Toţi miniştrii Cabinetului Ciorbea, inclusiv Alexandru Konya Hamar (U.D'M.R.), Eugen Matiş (U.D.M.R.), Iuliu peste 3 copii şi va scădea impozitele pe salarii cu 25 la sută. controversaţii Adrian Severin la Externe şi Traian Basescu k Păcurariu (U.S.D.), Alexandru Lăpusan (P.D.S.R.)', loan Roman ■ 10 octombrie. C.D.R., U.S.D. şi A.N.L. nu cad de acord pentru Transporturi, primesc avizul favorabil al comisiilor parlamentare. (C.D.R.), Vasile Miclăuş (P.U.N.R;). .11 decembrie. Cabinetul Ciorbea primeşte votul de investiturâ al ' semnarea unui acord de colaborare postelectoral. Preşedintele ■ 7 noiembrie. Este semnat acordul de colaborare' electorală, Parlamentului. Au votat împotrivă P.D.S.R.,, P.U.N^R. şi P.R.M, Consiliului Atlantic al S.U.A afirmă că România nu va intra în parlamentară şi guvernamentală între C.D.R. şi U.S.D. Petre Roman P.D.S.R. a etichetat programul noului guvern ca fiind neserios si au NATO în primul val. îi acordă voturile sale lui Emil Constantinescu. Ion Iliescu începe acuzat noua Putere că nu-şi respectă angajamentele electorale. 13 octombrie. Vaier Suian, secretar general al partidului,; campania electorală a turului doi cu un atac violent Ia adresa lui Parlamentul ungar ratifică tratatul cu România. Emil Constantinescu şi a Convenţiei Democrate. Iliescu spune că demisionează din P.U:N.R., aducînd acuzaţii grave lui Gheorghe 12 decembrie. Negociatorul şef al F.M.I. consideră foarte bun Funar şi Ioari Gavra. Ion Iliescu declară că nu se va plictisi daca nu Emil Constantinescu ”o bîlbîie mereu cu monarhia, moşierii şi programul economic al guvernului Ciorbea. Biroul: Permanent, va mai li preşedinte. >: pensiile”. Scandalul dintre Funar şi Gavra se amplifică. întrunii în lipsa lui Funar, îl alege pe loan Gavra secretar general 8 noiembrie. P.D.S.R. spune că U;D.M.R. este adevărata stăpînă 14 octombrie. Gheorghe Funar declară că demisia Iui Suian este al partidului şi nu validează propunerile preşedintelui, de completare a majorităţii formate şi ea va dicta politica viitoare a ţării. Emil a Biroului. U.D.M.R. propune amendarea Codului rutier astfel îneît o manevră,a P.D.S.R. Şase candidaţi prezidenţiali participă Ia Iaşi la Constantinescu declară că C.D.R. nu va face epurări politice. Ion manifestările religioase omagiale de la Catedrala Metropolitană. Emil maghiarii să poată susţine examenul de şofer îri limba maternă. Iliescu este fluierat la Galaţi. .Biroul Permanent al P.N.L. decide că unificarea liberală nu se poate Constantinescu refuză semnarea unui acord politic cu A.N.L. şi U.S.D. 9 noiembrie. într-o vădită stare de surescitare, Ion Iliescu atacă face decît prin absorbţia în P.N.L., punct de vedere neacceptat de 16 octombrie. Gyorgy Frunda declară că U.D.M.R^ ia în calcul o cu duritate Convenţia Democrată şi - pe Emil Constantinescu, pe nici un partid liberal. posibilă guvernare alături de P.D.S.R; Gheorghe Funar afirmă că Ion '■ aceleaşi teme ale moşierilor şi regelui. Iliescu vorbeşte la mitingul 15 decembrie. Premierul Ciorbea se deplasează în comuna Iliescu este cel mai mare trădător român în vreme de pace. de la Alb'a-lulia despre pericolul maghiar. Drept urmare, maghiarii Pârcovaci, afectată de unele alunecări'de teren. Este dată publicităţii ■j 18 octombrie. începe scandalul "falşilor observatori”. Organizaţiile vor vota aproape în unanimitate pentru Emil Constantinescu. Discursul o primă listă de repartizare a Prefecturilor. P.N.Ţ.C.D. primeşte preşedintelui este condamnat de întreaga presă. neguvernamentale LADO şi PRO DEMOCRAŢIA,» apropiate Opoziţiei Prefectura Cluj, subprefectul urmează să fie numit de U S.D., iar 12 noiembrie. Are loc prima dezbatere televizată dintre cei doi directorul general de U.D.M.R. în total, U.D.M.R. primeşte trei acuză alte trei organizaţii care au depus liste de observatori că au candidaţi, prezidenţiali. Ion Iliescu dă semne că este încolţit de un prefecturi : Harghita, Sălaj şi Satu-Mare. P.A.C. se retrage de la fost constituite de P.D.S.R. Opoziţia va declanşa m scandal, acuzînd Emil Constantinescu mult mai bine pregătit decît în urmă cu patru negocierile de unificare liberală. P.D.S.R.-ul că plănuieşte o fraudă electorală de. proporţii. Psihoza ani. Biroul Permanent al P.U.N.R. îi dă cîştig de cauză lui Gavra în 16 decembrie. Filiale ale partidelor din coaliţia guvernamentală fraudei va fi. întreţinută de C.D.R. pînă în ziua . alegerilor. conflictul cu Funar, lăsînd membrilor de partid libertatea de a vota se revoltă împotriva distribuirii Prefecturilor. La protestul hotărît a! Ambasadorul Franţei Ta Bucureşti declară că ţara sa nu va accepta după bunul plac. Nici un partid important, cu excepţia P.S.M., sălăjenilor, Prefectura este atribuită P.N.Ţ.C.D. Mişcarea de la Sălaj ca România să nu facă parte din primul val de integrare în NATO. nu-şi declară sprijinul pentru Ion Iliescu. P.R.M. preferă, ca şi --va determina modificări în lanţ pe listă şi reluarea negocierilor pentru 20 octombrie. Emil Constantinescu îi cere lui Petre Roman să-şi' P.U.N.R., neutralitatea. r Prefecturi. Emil Constantinescu rosteşte un discurs la Timişoara. ceară scuze pentru unele evenimente care ş-au petrecut în perioada ; 13 noiembrie. Miting comun C.D.R.-U.S.D. în Bucureşti. Emil Prima şedinţă oficială a Guvernului începe cu o sfeştanie menită să Constantinescu semnează un protocol cu Asociaţia chiriaşilor, prin alunge duhurile rele. în care era premier. C.D.R. îşi reafirmă convingerea că va forma care se angajează că Legea caselor naţionalizate nu va fi modificată. 18 decembrie. U.D.M.R. primeşte funcţia de subprefect singură guvernul. • Sondajul CURS îl dă cîştigător pe Emil Constantinescu cu 53 de Clujului., P.N.Ţ.C.D., pe cea de director general. Gruparea de gherilă 21 octombrie. începe scandalul numirii preşedinţilor secţiilor de procente. Tupac Amaru din Peru ia ostatici mai multe sute de diplomaţi străini, votare. Presa şi formaţiunile Opoziţiei acuză P.D.S.R.-ul că a numit 14 noiembrie? Are loc ultima dezbatere televizată dintre cei doi. între care şi însărcinatul cu afaceri român la Lima. El va fie eliberat . membri de partid în fruntea secţiilor de votare, îhcălcînd astfel J6 noiembrie. Duminica votului decurge normal. Virgil Măgureanu înainte de Crăciun. . legea. Speculaţiile privind o posibilă fraudă electorală se înteţesc. declară că a votat pentru schimbare şi că va demisiona din funcţia 20 decembrie. Şedinţa solemnă a Parlamentului, dedicată Revoluţiei 22 octombrie. Ion Iliescu este fluierat la Craiova. S.P.P. este de director’al S.R.I. din decembrie, degenerează în momentul în care lori Iliescu omite să-l salute, în discursul său, pe preşedintele Constantinescu- obligat să-l scoată pe preşedinte pe uşa din dos a Teatrului Naţional 17 noiembrie. Ora zero şi uri minut. Prognozele comandate de T.V.R. şi PRO-TV anunţă victoria lui Emil Constantinescu. Zeci de Parlamentari ai majorităţii huiduie şi bat din picioare. O parte din ei 25 octombric. Ziariştii S.R. Stănescu şi Tana Ardelcanu sînt mii de oameni ies în stradă pentru a sărbători.' părăsesc sala. Ion Iliescu îl acuză pe Emil Constantinescu că nu are condamnaţi la un an închisoare pentru ofensă adusă preşedintelui 18 noiembrie. Preşedintele Franţei îl felicită pe noul preşedinte. nici o contribuţie la Revoluţie. ţării. P.D.S.R. declară câ va face o opoziţie constructivă. Surse din C.D.R. arată că Victor Ciorbea este favorit penlru fotoliul - 21 deccmbrie. U.D.M.R. îl desemnează pe Peter Buchwald ca 27 octombric. Ion Iliescu declară că România este îndeajuns de de premier. subprefect al Clujului. în urma declaraţiilor acestuia că doreşte matură pentru a putea face faţă unei coabitări între un preşedinte de 19 noiembrie. C.D.R. îl desemnează pe Victor Ciorbea pentru inscripţii bilingve şi limbă maternă în administraţie, Guvernul anuuţă stînga şi o majoritate dc dreapta. Declaraţiile preşedintelui apar în funcţia de prim-ministru. Rezultatele oficiale ale alegerilor arată că că nu-1 va valida în funcţie. contextul în carc toate sondajele de opinie dau drept învingători pe Emil Constantinescu ă devenit preşedinte cu 54,41 la sută din voturi. 22 dccembrie. Directorul general al -F.M.I., Michei Camdessus, declară la plecarea din Bucureşti că măsurile de reformă trebuie Ion Iliescu şi C.D.R. . Emil Constantinescu împlineşte 57 de ani. Ion Iliescu declară că luate imediat. Victor Ciorbea anunţă scumpirea carburanţilor şi a 28 octom brie. C.D.R., U.S.D., A.N.L., U.D.M.R. şi alte şase respectă voinţa cetăţenilor şi că se va înscrie în P.D.S.R. 20 noiembrie, fncep negocierile C.D.R.-U.S.D. pentru formarea curentului electric de la 1 ianuarie, promiţînd şi compensări la .formaţiuni mai mici semnează un protocol tebnic de supraveghere a noului guvern. Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R. îl consideră pe creşterile de preţuri. corectitudinii alegerilor. Emil Constantinescu declară câ semnarea Ciorbea, ”o alegere bună”. Are loc o întîlnire a lui Emil 23 decembrie. Consiliul local Cluj-Napoca votează împotriva protocolului a fost determinată de acţiunile P.D.S.R., carc au crcât Constantinescu şi Victor Ciorbea cu liderii U.D.M.R. Se declară, realizării monumentului Mareşal Ion Ântonescu. , impresia că ar putea fi viciată corectitudinea alegerilor. oficial acceptul participării la guvernare a U.D.M.R. 29 decembrie. Se încheie la Bucureşti ultimele negocieri, între 29 octombrie. Casa Albă avertizează Bucurcştiul că alegerile libere 22 noiembrie. Sc întruneşte noul Parlament. Curtea Constituţională CDR, USD şi UDMR, pentru desemnarea posturilor de pref subprefect şi secretar de stat. La Cluj, au fost numiţi AlexafaX- şi corecte sînt o condiţie pentru aderarea României Ia NATO. validează mandatul noului preşedinte. ' Fărcaş, din partea CDR, în funcţia de prefect, şi Peter Buchwald, 31 octombrie. C.D.R., P.D.S.R. şi U.S.D. încheie campania 24 noiembrie. Consiliul naţional al P.A.C. nu acceptă demisia lui Manolescu. - reprezentant al UDMR, în funcţia de subprefect. electorală cu mitinguri în Bucureşti. Ultimul sondaj CURS confirmă 26 noiembrie. Ungaria îşi declară sprijinul pentru participarea câ P.D.S.R. şi Ion Iliescu au pierdut din popularitate în actuala U.D.M.R. Ta guvernare. ■ Retrospectivă realizată de campanie. Sondajul sc va dovedi foarte apropiat de rezultatele 27 noiembrie. Petre Roman este ales preşedinte al Senatului. Ion alegerilor. ■ ”. . , r ' Diaconescu este ales preşedinte al Camerei Deputaţilor. încep Caius CHIOREAN maru, 31 . dec. 1996 a d e v ă r u l ] vineri, 3 ian 1 997 ARTĂ CULTURA cfle Clui I
Sus la poarta cerului’’. i I 9 9 i £xposttie eveniment I Zilele luminate ale Naşterii istoric al nostru contemporan, ninse din satul natal... I Domnului au trecut, cu pregă acad. Ştefan Pascu. Se năştea La mulţi ani, domnule tiri, sărbătoriri, aniversări. în acum 82 de ani, cu o lună profesor, să vă aducă j Piettiră de j calendarul religios, trei mari înaintea ' Crăciunului, la binemeritata bucurie şi linişte sfinţi sînt celebraţi, pomeniţi Apahida, jud. Cluj, într-o ,Ciurelul, de ziuă!”: de credinţa, ca si de mitologia familie de vrednici gospodari. Dr. Maria BOCŞE, i Corneliu Baba i populară. în Ajunul A trăit la răspîntii de vremi şi Muzeul Etnografic i Crăciunului, Sfîntul Eugen istorie şi a fost nins de griji şi al Transilvaniei i îşi adună sub harul său pe toţi de ani. Dar mai presus de orice i cei botezaţi cu numele său. . şi-a iubit ţara şi neamul său. Sus m poarta cerului, Zuărel Crăciun, Moş Crăciun, ; Fecund în Cercetarea şi, de ziuă*/La portiţa raiului/Sade i legendarul: personaj din dezvăluirea istoriei noastre,, maica Domnului/ Cu-n pahar i galben în mînă./ Tot în ch in ă ş i colindele româneşti, la casa dascăl care a vegheat asupra i căruia s-a născut . Fiul multor destine de discipoli, a suspină./ Vin îngerii şi o în trea Domnului (după mitologia fost şi rămîne în inima celor bă:/ - Ce su sp in i măicuţă dragă?/ ’ i carpatică), şi-a binecuvîntat care l-au preţuit. Să ne -Dar eu cum n-oi suspina,/ i pe toţi cei numiţi cu numele reamintim personalitatea Iui şi */&<* Oamenii, dumineca/ Nu p ă ze s c i său. A treia zi de Crăciun a să-i mîngîiem senectutea cu o biserica,/ N ic i pe obraz nu se’ fost însă ziua martirului colindă din Apahida, din spală/ Şi aleargă la făgădăuj i credinţei, Sfîntul Ştefan. Toţi vremea copilăriei sale. Această Suduind pe Dumnezeu./ Şi pe i colindă, azi piesă/de rară cei care-i poartă numele-au min ’ m-o suduit,/ Nu se tem de i jP a V tr , A V ^ , simţit binecuvîntarea acestei valoare în Arhiva Muzeului trăznit./Dar mi-e milă de copii,/ Etnografic al Transilvaniei din i sărbători. între, aceştia să nu C -o r rămmefără vatră,/Făr’ de Cluj-Napoca, poate că-1 vor uităm, stimaţi cititori, pe mamă, Jqr de tată. . i cetăţeanul de onoare al v fi învăţat părinţii, ca s-o i Clujului,-pe cel mai mare colinde cu steaua la ferestrele - serepetă după fiecare veis. i ______... 1 După redeschiderea Galeriei Naţionale într-o 1 . | 'ipostază care avea să atragă admiraţia şi preţuirea | | a mii de vizitatori români şi străini, Muzeul | ■ Naţional de Artă Cluj s-a dorit să rămînă o ■ J. instituţie vie, dinamică, organizînd în cursul * U a p p v f e r i ţ i I anului 1996 peste 40 de expoziţii temporare, I O poveste de dragoste, nimic deci | prilej de reflectare a fenomenului artistic din ţară, | neobişnuit pînă aici. Nici chiar tema şi ■ precum şi dincolo de fruntariile ei. Un an bogat ■ / ideea nu sînt noi, nu sare nimic din J în manifestări, semn de mobilitate spirituală, se J tipare, s-a mai văzut şi consumat şi în I încheie cu o expoziţie de excepţie, prilejuită de I alte versiuni: dragostea unei virtuoase | împlinirea de către maestrul Corneliu Baba a ( pentru un escroc (inter)naţional, venerabilei vîrste dc nonagenar. • ' v I aducerea' acestuia pe calea cea bună şi • ' / i- Întrucît lucrărilc venerabilului artist aflate în - colecţia Muzeului clujean au fost împrumutate ■ reîncepejea unei vieţi noi, la ţară. P t « t ; Sărutul franţuzesc este mai mult decît pentru a fi integrate într-o amplă retrospectivă ce | atît; O bijuterie Cartier furată, o se va deschide la Bucureşti, am conceput şi | logodnică americano-canadiană părăsită finalizat o expoziţie omagială, adunînd mărturii -. pentru o alta „made in France”, un picturale păstrate în prestigioase colecţii locale. ■ poliţist cooperant şi prietenos, un escroc M Clujul posedă privilegiul de a tezauriza peste 70 | lipsit d e sc ru p u le (B ob), u n altu l, L uc, | de piese de pictură şi grafită, semn de | omul tuturor posibilităţilor. Întîmplări receptivitate a unor oameni de spirit elevat, dar I I deconectante, romantism, dragoste nu şi de simpatie a distinsului creator faţă de urbea chiar la prima vedere, naivitate, t transilvană, cu major: şi inconfundabil statut I puritate, nevinovăţie. Parisul este , | cultural. - : 5 | uluitor atît cît este, doar cît să-ţi faci ■ ' Figurează la loc de cinste în cadrul expoziţiei ■ ■ preocupările portretistice şi cpmjwziţionale. J o idee - Eiffel, Arcul de Triumf, un I . Maestrul Corneliu Baba s-a impus pregnant în I pic de Louvre, Place Pigalle, Sena, | conştiinţa timpului şi a valorilor consacrate prin | Orly. A poi Cannes: opulenţă, plajă, aer , ~ V K ' ■ atenta' sondare şi. transfigurare a-psihotogiei ■ şi soare, final cu happy end. Multă î umane. îndurerat de evidenţa faptului că existenţa î bună d is p o z iţie , în tr-u n film p e n tru Cu steaua la urat. Icoană pe sticlă de Grigore Dejeu. ■ încă furnizează din,_păcate frcivente probe, că I toate v îrs te le . | tensiunile, vicisitudinile şi focarele de conflict | „Un-sărut dc milioane/ French ■ nu s-au stins, că absurdul şi suferinţa umană i Kiss” , Polygram Filmed Entertainment, încă persistă şi bîntuie^cu frenezie cîmpul . Staţele Unite, 1995, imaginea - Owen SI I actualităţii acestei ultime jumătăţi de :veac, * Roizman; muzica - James Newton | dintr-o admirabilă încercare de solidarizare cu | Howard, scenariul - Adam Brooks, | soarta omenirii încă insuficient protejată (te efectul | . Rare-au fost momentele de românilor care, în 1761, a viaţă la moarte prin ştreang costume Joanna Johnston, regia - ■ răului din noi şi din afara noastră,: a compus ■ linişte în istoria poporului român. călătorit la Viena prezentînd, Lawrence Kasdan, cu Meg Ryan pentru rebeliune”. Supliciul lui * acele imagini-efigii privind feimitatea şi J Veacuri întregi, . grupuri Măriei- Tereza, doleanţele (Rate), Kevin Kline (Luc), Timothy Tănase Todoran şi a tovarăşilor I demnitatea ţăranului român, masca plină de I nestatornice au brăzdat, în lung locuitorilor. S-a întors cu anumite Hutton, Jean Reno, Francois Cluzet, săi a avut loc pe platoul Mocirla | tragism a regelui nebun devorat de porniri | şi-n lat, glia noastră străbună, Susan Aubeh (cinematograf “Arta”). promisiuni şi, în ciuda vîrstei -de la Salva. Ultimele cuvinte ale apocaliptice, compasiva meditaţie celui năpăstuit ■ după care s-au împămîntenit pe-, înaintate, s-a înrolat şi el în eroului martir au fost: „Oameni de soartă: omul cu lingura, fiămîntarea încărcată ~ aceste meleaguri, vitregindu-ne “TurboMan” în acţiune regimentul de graniţă, l-a surîs buni, eu mor, dar voi să nu vă de nelinişti a creatorăui lucid (pictorul Aurel I rosturile. Dominaţiile otomane, ideea scăpării din iobăgie şi daţi”. Răscoala din 1763, Ciupe, autoportrete (ori enigmatica prefigurare | S au „Goana după cadou” habsburgice sau-ţariste au fost o . redobîndirea drepturilor de care, -; condusă de Tănase Todoran din a unei discrete melancolii fixate pe chipurile ■ (cinematograf “Republica”), film prezenţă permanentă, altemînd cu se, bucuraseră locuitorii satelor Bichigiu constituie o pagină unor tinere ce descind parcă din arhaicele vremi. ! trăznit d e la prim a la u ltim a fotogram ă. o anumită periodicitate. Pămîntul româneşti, altădată... în ciuda glorioasă în istoria luptelor Impresionantă prin forţa întruchipării condiţiei ■ 0 regie inspirată, Brian Levant, un alt Transilvaniei,.deşi mai însîngerat, promisiunilor, nu s-a realizat pentru schimbarea rînduielilor aspre a unei întregi colectivităţi ne apare varianla | Amold Schwarzenegger, departe de a fost focarul de iradiere, prin nimic pentru ceimscrişi a deveni existente şi pentru apărarea la memorabila , compoziţie Întoarcerea de la | muşchi şi violenţă. De data aceasta în mărturia vie a romanităţii cu militari. Trataţi, în continuare, ca credinţei. Ea premerge marii rînip, animată de trupurile falnice, monumentale rolul u n u i tă tic g a ta să fu re p e n tru rădăcinile sale daco-romane, : iobagi, forţaţi a renunţa la religia răscoale, condusă de Horea, care a celor care au acceptat să se jertfească pentru copilul său, Jimmie. O jucărie, pentru întreg neamul şi spaţiul ortodoxă, ameninţaţi de'a fi a sfîrşit pe acelaşi altar al jertfei ca pămîntul să rodească. Desfăşurate pe o amplă “TurboMan” ce generează urmăriri, său unitar,- după cum afirmă repartizaţi în alte regimente, după pentru neam. şi dramatică diagonală fiinţele străbat o cale situaţii neverosimile şi incredibile, acad. David Prodan. . jurămîntul militar, iată cîteva din Biserica noastră ortodoxă, pe ireversibilă, înfruntînd'arşiţa, vîntul, toate încurcături într-un film cu o-acţiune Dacă Apusenii i-âu dat pe cauzele care au dus la răscoala unii apărători ai gliei şi credinţei poţrivniciile. Horea şi pe Avram Iancu, în de la Salva. La 10 mai 1763, pe trepidantă. Acţiunea are loc în ajunul strămoşeşti i-a trecut în rîndul În condiţiile unei prea avansate acumulări de aceleaşi condiţii,' Ţara platoul Mocirla, de la Salva, Sfinţilor. în memoria altora s-au Crăciunului, obiectul muncii, npcive emanaţii e firesc ca şi natura să se afle | Năsăudului l-a dat pe Tănase urmau să fie sfinţite steagurile TurboMan, este dorit de toţi copiii, ridicat altare. Pe locul Mocirla, într-un periculos proces de degradare. Victime ■ Todoran. Născut în comuna celor două batalioane de ' de lîngă Salva, unde a fost tras cad nu numai mărturiile vegetaţiei curente, ci şi J concursuri la radio, oricum sînt la • Bichigiu, teritoriu cuprins în zonă infanterie şi să li se ia ostaşilor pe roată Tănase Todoran, de vestigiile unor vechi şi superbe civilizaţii. Drept I modă, m ag azin e garn isite n u g lu m ă, celui de al Il-lea' regiment de jurămîntul. Atunci, dintre cîţiva ani fiinţează o mănăstire care transpunerile sale, valorificând suflul „falnicei | jucării la fel, fantezie şi rîsete, cu şi graniţă românesc,. Tănase- grănicerii călări, şi-a făcut de călugăriţe. La dorinţa sătenilor VeneţiiY devin strigăte dureroase pentru ■ pentru copii. ' Todoran a înfruntat nedreptatea ' apariţia în faţa frontului bătrînul din zonă şi în comuna Bichigiu _ conştientizarea comportamentului uman, î vremii, s-a răzvrătit pentru Tănase Todoran, îndemnîndu-i la s-â ridicat o mănăstire de I răspunzător de macerarea zidurilor, infestarea I Retrospectivă 1 9 9 6 .. drepturile românilor şi a sfîrşit revoltă, la alungarea paginilor călugări.- Stareţ al noului lăcaş a | canalefor, cîndva minunate surse de lumină, | Ne-a propus-o cinematograful pe roată, ca Horea. Fost ostaş (ofiţerii imperiali). A urmat lupta fost hirotonit, de către LP.S. | prospeţime şi frumuseţe. I I Tulburătoăre prin încărcătura, emotivă, prin . |“Victoria . Producţii americane care în apreciat, cu experienţă de viaţă, cu.armata condusă de generalul Arhiepiscopul Bartolomeu ■ profunzimea unor aspecte de viaţă şi de gîndire • România au. făcut „casă”. Au putut fi cunoscător de carte, Tănase Bucow care „şi-a văzut mîntuirea Anania, călugărul Spiridon. El a I etern dăinuitoare, pictura inaestruiui Corneliu | fa)văzute „Ace Ventura”, „UA nebun Todoran a cîştigat încrederea în fugă, cel mai agreat om al trecut prin treptele monahale la locuitorilor din Valea Rodnei, | Baba fascinează şi se particularizează în vastul | şa Africa , „Moarte instantanee”, Ziua generalului îneeîndu-se în rîul ' Mănăstirea Putna, întoreîndu-se pentru felul în care ştia să le Şieu” . Cercetările întreprinse au acum pe meleagurile natale, la spaţiu al unei indubitabile universalităţi prin forţa ■ Independenţei”, „Dosperado”. în apere interesele. împreună cu durat şase luni după care,Ta 12 chemarea strămoşilor. Aici, ca spiritualizării-prin tranşante iluminări-a materiei ■ iperioada 31 decembrie 1996 - 2 Ştefan Nimigean din Feldru, care noiembrie 1763, s-a dat sentinţa: : şi-n alte părţi ale patriei, unde picturale, îneît suprafaţa se transformă într-un I lianuarie 1997, „Minţi periculoase” cu va ajunge stegar în regimentul „Todoran a lui Dânilă din glia străbună a plămădit eroi şi cîmp de vibraţii, preponderent nocturne, ca semn. | jMichelle Pfciffer (3964 spectacole grăniceresc de dragoni şi cu alţi Bichigiu să fie frînt cu roata de martiri, istoria se împleteşte cu de veghe şi fraternizare cu freamătul destinului ■ 267.436 spectatori). , R- "' fruntaşi âi satelor năsăudene, a sus în jos” iar alţi trei credinţa. uman supus încă incertitudinilor. • J Demoştene ŞOFRON făcut parte din delegaţia conducători „să fie trecuţi de Ia Prof. dr. loan CÂMPEANU Negoiţă LÂPTOIUJ ADEVARUL m arţi, 31 dec. 1 9 9 6 - de Clui OMUL SI SOCIETATEA vineri. 3 ian. 1 9 9 7
• Valul scumpirilor care ne modernizarea staţiei de epurare. în v h V o #*.* • aşteaptă de anul viitor nu sînt urina unui calcul sumar se prevede în acţiune ; hotărite doar de Guvern. Birienţeles, încasarea a cca nouă miliarde de l l partea decisivă aparţine acestuia, Apa noastră cea de toate zilele lei pe an. Lucrările prevăzute în Ajunul de Crăciun toată zăpadă : către destinaţi^ dar completările pot aparţine şi pentru 1997 sînt extinderea lumea a chefuit în familie; cu presupusă. Cînd pe jos, cînd pe : administraţiei locale. Astfel, va fi niţei mai scumpă canalizării din str. Maramureşului prietenii, mai aproape sau mai picioare, dar cinstindu-se ^ Consiliul local are dreptul să mai Ultima scumpire nu este datată în referatul prezentat consilierilor şi z^tefim ţrofe (lucrare începută departe de casă. Pe trenuri puţină continuare,'au petrecut desim ridice "uşor” unele taxe, doar spre cu foarte mult timp în urmă. Mai se preciza că mai mult de jumătate m extmderea canalizam pe lume s-a mai aventurat la drum. timp pe calea ferată. . binele obştii pe care o reprezintă, precis acum patru luni, Regia Apă- din reţelele de apă si canalizare din s,tr; . Maf im Gorki> ^ n d e r e a Poate singurii drumeţi erau cei . Trenul care îi dusese pînă ig . . . - staţiei de epurare, etapa doua Clujeni,pregătiţi-vâ, anulnou vă Canal a hotărît o majorare cu municipiul nostru au durata de (lu‘ rare începută în 1987) şi care' se întorceau de la lucru şi un moment dat, se întorcea îj, ' ; va aduce nu ieftinirile mult sperate, aproximativ 46 la sută. Zis şi făcut! exploatate depaşrta, fiind necesara ^ abilitarea / 56 de staţii de se grăbeau sâ ajungă acasă, staţia de plecare,-Bistriţa ;: ci, dimpotrivă o factură pentru Pentru populaţie şi instituţiile mtocuuea lor Astfel, m evidentele B(mii din această Totuşi mai erau şi călători niţel Nefericiţii sau norocoşii chefljj c consumul de apă mai pipărată. Ce bugetare, metrul cub de. apă RAJAC, reţelele de apa de pe 284 ^ specială ar acoperi, confomi mai în chef jcărora drumurile li : zău nu ştiu cum să le spunem, ^ să mai aştepte gospodarii focali potabilă a crescut de Ial81 de lei de străzi, cu o lungime de 97 de prognozei- întocm ite,'lucrările se .încurcaseră şi ajunseseră în vederea trenului a ir înţepenit, scumpirile Bilcureştiului, de data- la 265 Iei; iar pentru agenţii km au durate normată depăşită şi preconizate. . Documentaţia tren. Întîmplarea face'ca doi Cert este că unul dintr6 ei, mjj - aceasta i-au devansat. cu f cîţeva economici de la 290 lei la 360 lei, de asemenea trebuie înlocuite peste prezentată indică necesitatea a încă dintre ■ aceşti drumeţi,.' cU o - treaz, s-a căznit totuşi să îşj ajme ‘ săptămîni! ' . ; plus TVA. Edilii oraşului nosţra 48 staţii de, hidrofoare' Din punct 51 de miliarde pentru înlocuirea, concentraţie de alcool destul de ■ colegul ”de suferinţă” Hotărîrea şugubeaţă se referă Ia au considerat că încă o sută de lei, de vedere al canalizării este extinderea reţelelor de apă şi ridicată în singe, să-şi petreacă elibereze linia ferată. Ce nu a aşa numita taxă specială pentru apă, respectiv 250 de lei adăugată Ia: necesară înlocuirea a 44 de km de canalizare şi reabilitarea staţiilor de Ajunul de Crăciun pe mijloacele- putut faceei a ,făcut trenul : care este crescută cu "derizoria”., aceste preţuri nu vor provoca reţea cu durată normată depăşită şi hidrofor. O sumă destul de SNCFR, pe ruta Bistriţă-PrundU *' Incredibil, dar adevărat cheflii au : sumă de 100 de lei pe metru cub "sfîrşitul lumii”, mai ales că aceşti .- extinderea acesteia pe o lungime importantă dar nu imposibil de găsit Bârgăului. în starea euforică în scăpat cu viaţă, loviţi, dar lucizi - de apă potabilă pentru populaţie, banivor fi utilizaţi pentru lucrările de 48 de km (168 de străzi) care dacă ţinem cont de ingeniozitatea care se găseau nu au coborît cheflii au părăsit locul faptei pe respectiv cu 250 'de Iei pentru de modernizare a reţelelor de apă ' în prezent sînt fără canalizare. Se conducătorilor locali. tocmai unde trebuia aşa că au braţele controlorilor SNCFR jj economici.' ! şicanai. consideră necesare extinderea şi" L.PURDEA luat-o pe calea ferată, prin astfel au călătorit încă o dată cu acelaşi tren, dar de data aceasta p————— —————————n în sens invers. Cînd a ieşit din I „M iracolul” din strad a i „L egaţi-vă centurile - traversăm starea de şoc (alcool, îngheţ, spaimă), unul dintre protagonişti, J M aşiniştilor 138 J ; zână turbulentă" vesel nevoie mare, s-a jurat că Sînt vorbele pe care călătorii peste oameni fără vîrstă, peste fost înţelese cu mii de ani în urmă, fiind dată şansa de a mai trăi va | 'i,O ri de c îte 'o ri deschid şi sâ aducă sub acoperişul, sfinţit | peste continente sau oceane le aud, „arhive” fără vîrstă, peste locuri aşa cum le găsim desluşite în cărţile mai bea ” o fele de ţuică". | cămara şi-văd că-i goală, zic: în ziua a doua a Crăciunului, | uneori, din partea comandantului unde timpul are altă măsură. sacre ale omenirii... aşa cum ni se Precum se vede nu numai copiii ■ Doamne, arată-te că exişti!” Şi , primii interni. . navei, cînd sînt Ia o altitudine de Revin la cartea oferită cu relatează că au fost în perioadele au un Moş care să aibă grijă de ■ imposibil ca miracolul să nu se „Casa Maria-Gabriel” (adică ■ peste 10.000 de metri. (Jltima dată generozitate de un călător care nu de criză, deci în momentele hotărî- ei de sărbători, ci si cheflii. | producă sub forma unui .ajutor dumnezeiasca întîlnire dintre | am auzit aceşt suav avertisment mi-a lăsat, cartea de vizită, dar toarc, cînd «neamul ales» şi neamu- L. PURDEA | venit de , ^ undeva ,.. ne > Fecioara. Maria şi arhanghelul | trecînd peste Himalaia în vara mi-a promis că mă va căuta, fără rile pămîntului aveau sentimentul Hi>M>A/l
Ce bine-i în concediu ilegal de împuşcat din cauza bătrîneţii? E drept, ' existenţă. O să ne uităm la PRO TV, .şi şniţele. Pe naiba, de unde? Toţi banii îi celelalte popoare, la concluzia asta odihnă, acum de sărbători... Mătuşi- mai ales barba mi-e albă, dar asta e de am să-l rog pe bunul Dumnezeu să-i dă pe medicamente, e bolnavă rău, am ajuns săptămînă trecută cînd am mea, doctoriţa, mă iubeşte aşa cum o la griji, de la frămîntări interne şi calce cu buldozerul ceresc pe ăi de-or mîine-poimîine, iar bani pe coroană. Că băut cu vecinul de V, care s-a întors vacă îşi iubeşte viţelul, de aia ăm eu externe, că pe mine mă doare şi dacă cîştigă milioane nemuncite, că eu ştiu la noi îa bloc se moare la intervale destul de la sanatoriu. Dar ţarul Boris, certificat medical. pică o muscă-n lapte, sau n-au ce mînca ce e banu’... de regulate, e bloc mare, cu trei scări, şi papaşa, Boris? Ehe, i-a ieşit rău , Dacă ai aduna toate bolile care copiii din Ruanda.'Unii încărunţesc pe Nu sînt invidios, dar ştiu să urăsc 10 etaje. Diseară o să-i ducă nevastă- ultimul EKGB-eu, acu’ stă şi se uită mi-au fost trecute în qertificatele din cap, alţii în barbă, alţii mai tîrziu, e temeinic. N-o spun nimănui în faţă, dar mea pe o farfurie* nişte mîncare, ştiu, la o etichetă de “Rasputin” şi cînta anul ăsta, apoi garoafele de'-pe pe ceceneşte. Da’ dom’ Văcăroiu ..mormîntul meu s-ar-fi veştejit de ce-o face? A predat cheile cetăţii, e paişpe ori. Mi se rupe-n paişpe! Azi, drept, dar se va ocupa de privatizare. în 31 decembrie, înainte de Revelion, Hai, bă, că e mişto! : vecinul de vizavi a buşit-o temeinic Ne rîd şi melcii... pe fie-sa, elevă terminală; îi spusesem - Pînă vine nevastă-mea, încărcată, vecinului ieri, la o bere, ce nociv e obosită, posacă, oare de ce posacă, tutunul, mai ales'pentru-adolescente, chestie de pigment. Şi la mine asta s-a . fac, fac nişte lucruri atît de nasoale şi înainte însă o să-mi zică: “Rînjeşte, dom’ne?, eu am să împodobesc poate şi gravide. Acu’ tocmai a instalat pe faţă: murdare, îneît un popă, care ar avea porcule!”.,Da, rînjesc, beau vin roşu, bradu’, am să-mi cînt singurel şi după terminat să-i facă fardurile naturale Nevastă-mea e la servici şi azi, de curajul să mă spovedească, ar mai lucra tiutiuncălesc cu competenţă recunoscută aia o sun pe soacră-mea, la Oradea, şi mai mult ca sigur că pînă în Sf. Revelion stăm acasă, unde să ne ducem, şi după pensionare, cu jumătate de şi mi se rupe-n paişpe, ' prin batistă, s-o întreb de ofiţerul de Ion o duce la ginecologu’ de femeie, am eu bani de băutură şi mîncare, ti-am normă, încă un an. Oare ce face Bill Clinton la ora asta? serviciu de la criminalistică, am la control. Nu ştiu dacă domnişoara 'băut destul anul ăsta, numai Revelioane Ce pensie au, oare,- popii? Am să mă E- la servici ‘mnealui, la biroul oval. să-i descriu o crimă urmată de-un asta de clasa a Xll-a fumează, ori e am avut 45, 18 Ziua Femeii, 31 de interesez... Nebuni americanii, domnule, să-ţi faci viol, sau invers, asupra unei femei cu ceailantă chestiune, orizontală, dar Crăciunuri, eu nu mă încurc, eu respect Şe aude robinetul stricat din baie: birou oval, numai la ăştia le trec toate de 69 de ani, singură... mă enervează cumplit cînd dimineaţa calendarul laic şi religios,' sînt horăie, mormăie, plînge; are trăznăile prin cap, sigur că da, le dă Robinetul curge, hîrîie, moare. Nu îmi spU ne.“săru ’ mîna, nenea profesionist, nu un terchea-berchea, personaliste. Vecina de sus bate ceva mîna, că a lor e lumea, cu solul şi chem nici un instalator, îi cunosc eu Cornel!”, da’ ce:s eu, scleroză la gura amator, care după un chef îl caută pe la bucătărie. E pensionară. subsolul, plus aerul. Ei au făcut găurile . pe ăştia. S-a mai dus un.an. Acum sobei, proteză cu umbrelă, cîine de unul cu puşca să-i curme scîrbavnica ■ încearcă să ne convingă că face alea în ozon, să vază mai încolo decît beau.- Să-mi trăieşti, Cornele... . ■
- Care este secretul? g u ţu ’ciit - Nici un secret. Dimineaţa, înainte de şcoală, îi întreb: “Ce Inestimabilă domnişoară fa aia de gigacalorie, ne sînt vreţi, bă, pîine cu unt, cu gem, cu • Sempronia Ochimici, zisă necesare şi vitale. - Domnule, sînt de la salam, cu cacao, sau 1000 de Citadela / Copilul vecinului de la 189 vă televiziunea locală şi doresc să vă Iei?”. Şi ei strigă: 1000 de Iei! La Fiecare om, indiferent de sex şi va aduce o sacoşă cu produse iau un interviu. prînz repet figura: “Ce vreţi, bă, religie, are un moment cînd trebuie alimentare, delicatese^ băuturi , - Luaţi, domnule, dacă găsiţi, şniţel, grătar, cu castraveţi, cu sâ dea dovadă că-şi binemerită spirtoase capitaliste, vinuri din că la mine în casă, ca-n palmă... varză, sau 1000 de lei?”. Şi ei locul sub soare, indiferent de soiuri pure şi ţigări de l'â kerit în - E un miracol faptul câ avînd 'strigă: 1000 dc lei! Seara, face -anotimp, ori fiis.orar, ori mersul sus. Conţinutul sacoşei este rodul 6 copii minori vă descurcaţi, mama lor uri lighean de mămăligă trenurilor, sau mersul istoriei. înţelegerii de care au dat dovadă dumneavoastră fiind şomer, iar cu brînză, sparg eu patru cepe şi Este clipa plăţii datoriei către colocatarii dumneavoastră. ; genetică şi hazard nocturn, cînd Coboriţi, dară, în Hades, îmbră soţia casnică! Normal, cineva strig: “Care vrei, bă, mămăligă cu am fost aduşi pe lume ca să ne' cată lejer, că acolo e cald şi aduce-1 trebuie să aibă grijă de creşterea brînză şi ceapă?” Şi ei: Şi eu, şi bucurăm de viaţă şi să dăm de*' ţi-1 pe acesţ Hefaistos, numit Gingu copiilor!' eu, şi eu! - lucru 4a statisticieni. Pentm dum Boroi (ntime de dement, dat Ia - Lasă, domnu’ cresc ei singuri,- “Bine, b ă ! z ic eu, “ 2000 de neavoastră â sosit această clipă. - beţie) pe calea cea bună. Jos există mama lor de hăndrălăi! - lei porţia!”. • ~ ~ : ■ Nu este vorba de a vă plăţi restan şi un pat, nu este'el ceea ce se nu ţele la întreţinere, vă mai păsuim, meşte alcov, şi nici sala de cazane - nici să vă convocăm la comitetul camera voluptăţilor, dar ştim că aţi fii atent să nu umble vreunul cu de administraţie al blocului, cu 1 început de jos, şi acum cînd sînteţi un magnet pe lîngă tine că cine toate că, dacă ne luăm după fapte, sus, dar tot jos în fond, şi încercaţi ştie pe ce perete te lipeşte.;., i demult ar fi trebuit, domnişoară cu toate mijloacele din dotare să Da, mă Gigi, ai şi cadou, ţi-am Citadela, să fiţi bătută măr de fâceţi o lumină binevoitoare in luat, sigur că ţi-am luat, ai să vezi, Ciocioliha, pentru c ă ii minaţi , creierul său, înnegurat de alcool şi dar mai încolo, îl primeşti la Anul prestigiul şî o umiliţi cu activitatea cu sărăcie de sinapse. Nou, după ce pleacă musafirii care dumneavoastră hoimonală. în acest întreg blocul, la primăvară, vă vin la noi. Chestie de inventar, bă, sens, numita Messălina, o moacă ~ -va aduce ofrande, aşa;cum se Ce vrei, mă, ce te tot'uiţi la lasă-mă pe mine, că la gestiune mă agreabilă a istoriei antice, care a 1 aduceau zeilor şi zeiţelor antice, creanga asta de brad? Da, e pomul • pricep, chiar dacă n-am atîta lucrat în devălmăşie,'*pe piaţa ; pentru că am’avut căldura toată nostru*de Crăciun... 'bă, Gigi, eu şcoală, da’ să ştii că eu nu am făcut liberă a sexului, este pe lîngă ; iama. ■’ sînt eoologist şi aplic înţelepciunea şcoala vieţii la fară frecvenţă, mă,- dumneavoastră o diletantă agresivă - Numele dumneavoastră va fi pe versului genial,- uşor modificat: la seral am facut-o, că paznic de şi fără pic de har pentru această toate buzele, avem informaţii că a “De rupi din codru-o rămurea, îi noapte am fost... ■ . - i veche, poate cea mai veche fost pe buzele unora dintre vecinii pasă codrului de ea”, sau cam aşa Nu te mai holba aşa la mine că meserie din lume, pe care ne noştri, dar aceste lucruri acum sînt , Mie întotdeauna mi-a \ © ; ceva! - e degeaba. La vîrstă la nu, se mirăm că-nu a fost trecută în minore, caduce, insignifiante. Daţi plăcut ciorbea de burtă.., Ajunsesem, domnule, la o Ce-ar fi ca toţi taţii să intrăm nomenclatorul meseriilor. Probabil tot ce aveţi mai bun, nu numai din ala perfecţiune, că pînă şi instalează bazedoful. Bă, cu ce-s v'V" © . ;- în pădure cu securile şi să ne luăm eu de vină, că soru-ta l găsit de noul ministru al muncii şi protec sacoşă! ' Vorba proverbului: roaba mea scîrţîia la unison cîte-un brad, pentru că aşa vrea cuviinţă să se nască taman în seara ţiei sociale va face reparaţiile Ilarie Prinos, “calule, măhînci duvâz?” , cu economia! necesare şi vine ziua cînd răsfoind administrator QigW- ■ ' de Crăciun? Putea să aştepte pînă .... © Lasă, o împodobim frumos, te* cu de înţeles patimă “Monitorul P.S. Aşa cum Poussicrc a reali- © ■ ' după Sf. Ion, dar nu mai putea Câinii latră, caravana Aud c$ în Transnistria Oficial”, vom găsi inclusă şi . zat celebrai său tablou “Faun ur las pe tine să o faci, o pui unde aştepta mă-ta,: aşa-i ea, mereu pe limba română se va preda această meserie, la ultima poziţie, mărind o nimfă”, tot aşa un pictor trece, arabii dau cu bombe... doreşti, că eu nu îngrădesc' fugă... ' în- domeniul poziţiilor nu ne . delegat de Uniunea Artiştilor Plas- ■: ; © numai la orele de educaţie iniţiativele copilului. Şi ce dacă Păi, da, o să-i vină toţi colegii băgăm, ne decimăm competenţa, 'tici Cluj va realiza o operă pictu- ; N-ai fost -deştept, n-ai fizică... âi văzut brazi de vînzare? Crezi la ziua ei, toţi hăndrălăii ăia nesătui din neştiinţă, dar.şi din cauză de : rală de mari dimensiuni Fochist avut o poziţie, şi acum eşti © ' ' că eu nu am văzut? Sînt chior? de a Xll-a, pipiţele, să le vezi ram Nu, mă, nu sînt damblagiu la ochi, pensionare înainte de timp, urmărind o vecină. Rămîne la la în opoziţie! O mînă spală pe alta şi or să bage la jgheab! ; : prcinfarct. titudinea dumneavoastră, Citadela, da’ n-am bani, că tu creşti ca un Aşa că la noi Crăciunul va fi ■ ’ © din treaba asta cel mai curat Domnişoară Sempronia dacă doriţi sculptură. Maestrul prost, mânînci de te spargi şi întrunirea clasei a Xll-a, plus că - Atunci va fi bine în ţara iese săpunul. « Ochimici! A venit iama! Ne vom Ilarion Voinea vă va realiza un trebuie să mănînci, pen’ că mergi au o dirigintă, ascultă de mine, asta cînd umoriştii or muri , © 1 , confrunta cu frigul! Fochistul e un bust călare (pe fochist) şi sperăm la şcoală, învăţămîntul, cînd ţi-am Gigi, urită, mă, că-ţi vine să-i pui derbedeu notoriu, un alcoolic că primăria va aloca bani pentru a de foame... Alî băgat-o gălbejiţii de luat cărţile, ai Văzut şi tu că e glugă. Da’ şi ,aia mănîncâ de dcsăvîrşit! Vă revine suprema vă vedea undeva în centrul Cluju • : © ; japonezi pe mînecă: ce gratuit, la anu’ îţi fac pantaloni sparge, şi bea, frate, numai: sarcină'dc a meige noaptea viitoare lui. Oraşul nostru, pe drept s-a afir Trist sfîrşit de an la Cluj: medie de vîrstă avem noi la de tablă, cu manşete, să le putem Rasputin. ~ jos, ia sala cazanclor, pentru ,a-l mat, e unul dintre cele mai sărace nu s-au mai dezvelit nici un guvern şi ce medie de vîrstă dezdoi cu patentul la nevoie,' şi cu Sărbători fericite, dragă, ieşi convinge că agentul termic, scroa- în busturi şi statui, după 1989... ■ bust, nici o statuie... au ei... ■ ăia ai să termeni liceul. Numai să afară! ' ■
© cu staţia, tot oculară, VAINA îri în efortul nostru comun de cadrul amplei acţiuni „Război şi Armata ţine la dispoziţia aderare şi bună înţelegere cu pace” sau invers. Coordonatorul agricultorilor TAB-uri pentru Comunitatea Atlantică,-'o echipă de programului, John- Tolstoi, dă lucrări de iarnă în rîndurile' La Amsterdam 24 de efortul său dc a dovedi că egalitatea încărcate cu-măsline, vor sosi la experţi români a vizitat acest ocean asigurări că odată cuplate aceste două populaţiei, precum şi avioane studenţi s-au înghesuit într-un naţionalităţilor conlocuitoare în acest Constanţa, în cursul zilei: Nunta’ şi şi-a însuşit tehnica fluxului şi staţii, veci nu le mai decuplează MIG pentru arături adînci, în WC de 1,30/lm şi cer să fie oraş este o realitate, a hotărît ca timp mîine nu-i poimîine, încărcătura fiind refluxului privind concomitcnt la nimeni! O să zboare ele, aşa mîndre, ' orice sezon, pe orice teren. omologaţi în Cartea Recordurilor, de 3 zile pc săptămînă semafoarele deja repartizată la Reşiţa, Gherla, lună şi la condiţii. Rezultatul vizitei: în jurul globului pămîntesc pînă vor - © in cc budâ nc aflăm noi, cei 23 să aibă culorilc roşu, alb şi verde, în Hunedoara şi Aiud (via Bciuş). O în curînd Marea Neagră va fi dotată ateriza în alt sistem solar. ă* în urma unor fructuoase dc milioane, şi nu facem gălăgie.:. restul celorlalte zile ele vor funcţiona amplă comisie dc experţi s-a deplasat cu noi fluxuri şi refluxuri, in Cosmonauţii au efectuat o primă convorbiri ale primăriei capitalei © cu tricolorul românesc. ' deja pentru a număra bob cu bob confonnitate cu cerinţele NATO. ieşire în timp şi-n spaţiu. Dusi au fost! cu foruri internaţionale Corneliu Vădim Tudor a © măslinele, gest patriotic, simbolic, ' - , © ’ ■ . © competente, este ca sigură recunoscut că arc lîngă Odorhciul <*5 La Milano, specialiştii în menit a anihila impresia că corupţia N în ţara noastră a crescut îri judeţul Vaslui, intr-o intrarea pieţei Obor în Piaţa Secuiesc o vilă şi un teren agricol brînză Parmcgiano, au confecţionat sc întinde. Ceea cc este un evident numărul nou născuţilor, în schimb a ' singură zi, ţăranii din două mari Comună. încă o izbîndă în faţa pc carc a cultivat legume. Recent' un burduf dc 5 metri lungime, cu un neadevăr: ca nu sc întinde, sc lăţeşte!, scăzut natalitatea. . comune au primit pămîntul ca urmare şovinismului, â destabilizări/, ccca cc este altceva şi altcincva! i-a dat în judecată pe grădinarul diametru de 20 cm şi o gfeutate de ' © a unor ample alunecări de teren. Deci, nostalgiilor . teritoriale şi & © şef Oliviu Peter Janoş pentru că 1800 kg. Habar iţ-au italienii cc brînză _ Staţia orbitală MIR se va cupla se poate! • experienţelor nucleare în Pacific! i-ar fi Străvit legumele cu marc am făcut noi în România după Sc estimează că în' această budapcsticidc. . 89! - iarnă locuitorii capitalei riu vor avea '© .© / căldură îri apartamente, în schimb, nu . Primăria Clujului, în. .Patru mineraliere româneşti, va curge apă caldă. . . m arţi, il dec. 1 9 9 6 - y a s e r a s i ş u L vineri. 3 ian. 1 9 9 7 ENIGME d e C l u j
cîntăreşte aproximativ 10.000 de Omul â greşit cu ceva. în Popol Celebrele şi înfricoşătoarele fotografii tone. • • ' ' Vuh (I, IV) scrie c ă din pricina Cine ţi de ce (pentru gîndirea noastră pămînteană) Lîngă Cambridge (Anglia) pe oamenilor de lut. ; au fost făcute de '‘Mariner 9”. Sonda colinele numite Gog şi Magog q explodat? a mai fotografiat şi o figură umanoidă există nişte .figuri'imense ce’nu sculptată în. piatră, în dreapta pot fi puse în evidenţă decît de grupului de piramide. E fascinant! Iar • Acum 4000 de ani un set • Un preot foarte bătrîn, la foarte mari înălţimi. Din avion să întrebi „sculptată” de cine?, e şi de megaliţi erau transportaţi pe egiptean, i-a spus lui Solon ele devin clare, perfecte, ca un mai şi. La Congresul de la. planeta noastră de la o distanţă înţeleptul (scrie Platon în Acapulco (Mexic), din anul marcaj de semnalizare. de 400 de metri şi ridicaţi perfect dialogul „Timaios”) fraze foarte 1 9 7 7 , s a v a n tu l american J.J. O altă enigmă străveche este • Legendele vechi ale vertical: Sînt cele 10 pietre ciudate: „Aveţi doar şi voi o Kurtak, de la Universitatea mlaştina din comitatul britanic eschimoşilor din Groenlanda gigantice, din Sarsen (ale legendă care spune că odinioară California, a făcut senzaţie cu Somerset, drenată demult, în vorbesc despre o uluitoare trilitelor), clntărind fiecare cîte 50 Phaeton fiul soarelui ă pornit două fotografii, transmise de pe vremuri apuse, şi care văzută^ de tone, alături de alte 30 de obîrşie a populaţiei "zonelor carul cu foc al tatălui său, dar Marte de sonda .spaţială din avion oferă o privelişte blocuri, de cîte 25 de tone albe”. Se spune astfel, că neavînd putere să-l îndrepte pe “Mariner 9” în 1972 şi care au stranie, dar fără echivoc; strămoşjMor au fost aduşi îri fiecare. Este vorba de drumul ce îl urma tatăl, a pîrjolit fost ţinute secrete. Fotografiile contururile părţilor secate şi ale ţinuturile zăpezilor nordice de ansamblul megalitic de la totul pe pămînt şi a murit şi el, reprezintă un grup de piramide canalelor reproduc exact harta către zei, care ”i-au zburat” cu Stonehenge' (Anglia) lovit de trăsnete. Asta se prezente pe planeta Marţe. Sînt boltii cereşti: păsări de fier. De ce? Pentru că despre care , Gerald G. povesteşte bineînţeles sub piramide tetraedrice, cu zeii din cer au hotărît Hawtwkins (Stonehenge formă de rnit, dar aici se regularitatea muchiilor perfect împrăştierea oamenilor pe Decoded), ultracunoscut ascunde adevărul că printre evidenţiată. Fotografiile au fost POTOPUL Pămînt, pentru ca acesta să fie corpurile cereşti ce se mişcă în britanic, spunea că sînt probabil realizaie la un interval de 6 luni populat peste tot. ~ jurul pămîntului, se produc piesele componente ale unui si desigur din unghiuri diferite, • în Guatemala a fost abateri, iar la răstimpuri mai observator astronomic şi că Unii specialişti consjderă că încă o coincidenţă. descoperit un foarte bizar lungi tot ce există pe pămînt Te poţi uimi şi comparînd aşezarea lor verticală a fost diluviul s-a încheiat acum 14 basorelief, sculptat în rtiărimea dispare din pricina furiei focului”. “asem ănarea dintre Ziguratele făcută cu o exactitate de ordinul milenii. Alţii dau alte estimări- naturală a personajelor. Studiile • Ovidiu • descrie în sumeriene, piramidele egiptene milimetrilor. Oricînd a fost el, potopul a lăsat antropologice şi tehnice au scos M etam orfoze (II, 1-1): „P h aeto n vechi (de la cea de la Saqqarah) • Din perioada preolmecâ urme în miturile tuturor la iveală lucruri surprinzătoare: se rostogoleşte Într-un torent de şi piramida în trepte a lui ne-au rămas moştenire, în popoarelor, chiardacă diferit ca o fiinţă care stă în'picioare şi flăcări; el îi devorează pletele Quetzalcoatl - din America jungla deasă'din Guatemala, mijloace de exprimară. Esenţa poartă o cască . absolut blonde de-a curmezişul cîmpiilor Centrală. De ce a fost sculpturi cu chip umanoid, destul este aceeaşi: ceva s-a schimbai asem ănătoare cu a scafandrilor;; aeriene, o dîră lungă de lumină construită, cea mai veche de mari, cioplite în roci bazaltice. şi a influenţat covîrşitor se vede clar vizorul, un furtun înseamnă căderea; astfel uneori piramidă egipteană în şase Ele au fost descoperite în anul societăţile omeneşti de atunci. ce pleacă de la cască spre sub un cer fără nori cade trepte? La-fel şi cele din Mexicul 1968. Două dintre ele sînt foarte Tot mai- mulţi specialişti spate (unde de obicei se cîte-o stea sau pare să cadă”. antic sau cele incaşe? Epocile discutate astăzi, pentru că, lucru consideră modificarea bruscă a găseşte rezervorul cu aer). El se mai referă la faptul că care le despart, nu âu însemnat irrcredibil,- ele au ochelari! axei pămîntului şi a orbitei, Figura în acest "costum” mai cerul ardea şi după ce trăsnetul nici o problemă? Cum au Ochelari fabricaţi acum cîteva cauza, care a dus la topirea poartă mănuşi cu un singur lui Zeus lovise din plin, au sărit comunicat? De unde ştiau? Cum milenii? Onvul pe Planeta' gheţurilor din regiunea foştilor deget, evidenţiind şi legături de bucăţi din carîmprăştiindu-se.în au reuşit cu toţii, performanţe Pâmînt se găsea atunci în poli. Inundaţiile produse au fost de neatins nici astăzi? Numai şi etanşare. Clima din Guatemala tot cerul. Phaeton, fiu epoca pietrei cioplite. im e n s e . numai întrebări. Nici un răspuns este extrem de caldă, astfel că neastîmpărat şi neascultător al Versiunea sumeriană a sigur..Nici un răspuns edificator. mănuşile sînt de neexplicat. lui Helios, a pierit spectacular. Poemului lui Ghilgameş arată • Desenele rupestre din ■ • Kepler, sec. XVI după clar: "Toate furtunile de Christos, a restabilit o ritmicitate Australia, de la Delamer, şi care nemaipomenită putere’ se a depărtării de soare şi a “Cine ne sînt provin din timpuri foarte vechi, -dezlănţuie deodată. în aceeaşi descoperit, o. excepţie de Ia i i aproape contemporane cu clipă; potopul îneacă- cetăţile această regulă: golul , dintre zburătorii? apariţia omului în acest loc de Piatra Sudului săli Hadjar el credinţei”. ■ planetele tyarte şi Jupiter, unde lume, intrigă prin foarte multe; Gubl are nici mai mult nici mai Una din variantele sud- trebuia să existe o planetă, căşti de scafandru desenate pe • într-o pictură datată cu puţin - 2 milioane de kg: Este americane din cartea Chilam conform calculelor matematice, cîteva secole în urmă şi care se capul figurilor, şi costume blocul fasonat, .răm as Balam descrie şi ea clar: în 1801 a fost descoperit află la "National ArtNIuseum” speciale tip combinezoane de nedesprins de munte în cariera oamenii, au fost acoperiţi-de .asteroidul Ceres, s-a estimat că din Bezaiel - Israel, este pilot sau cosmonaut. Şi unde de piatră care se află la 1 km nisipurile ţărmurilor şi de apele probabil ar,fi vorba de un rest prezentată / sărbătorirea; mai pui că în Australia aborigenii de vestita Terasă de la Baalbek: mării. Iar apele s-au izbit unele din planeta absentă.. Mai apoi, Tabernacolelor, inspirată de un nu cunoşteau la vremea aceea Este de fapt ca şi blocurile ce de altele şi s-au năpustit pe alţi 6000 de asteroizi mari mit vechi de mii de ani. Mulţimea nici un veşm înt, clima acolo compun terasa, şi care provin pămînt. Cînd a fost răpit "Marele (40:000 de km şi- mici (sub 1 şi preoţii ce se găsesc pe fiind foarte caldă. V - din aceeaşi carieră, un Şarpe (şarpele cu periei) cerul km) şi încă 2:500 3e cioburi ■“drumul spre un altar unde se • Începînd din anul 1956 document palpabil, un s-a prăbuşit şi uscatul a fost planetare cu diametre de 1 km 'jertfeşte o capră e consternată pfintre stîncile podişului Nord- docum ent în piatră, rămas acolo cotropit de ape”. au venit pentru unii în sprijinul de un obiect aflat sus în aer, la African Tassili, cercetătorul îri munţii. Antiliban. Enigma este Şi miturile chineze se referă ideii că ar putea proveni de la înălţime şi care emite lateral francez Henri- Lhote lumină, redată de pictorul naiv foarte mare, căci plăcile celebrei desigur la potop. El este în toate planeta lipsă. Dar de ce a terase sînt de peste 200 de ori descoperea o suită de desene explodat ea? Astronomul S.V. prin două candelabre aprinse. miturile ca o prăbuşire a cerului mai grele decît blocurile cele rupestre, impresionantă. Una Orlov consideră că sînt clar Deasupra acestui vehicul peste pămînt. Un tată l-a prins mai mari ale Piramidei lui dintre ele, botezată de resturile unei planete dispărute. milenar era... o elice de pe zeul fulgerului Leihun printr-un Khufu. Specialiştii de azi cercetători "Marele Zeu De aceea a dat numele planetei elicopter Cu ce combustibil şiretlic şi l-a pus într-o cuşcă. conchid -că pentru deplasarea M arţian”, este de-a dreptul acesteia: Phaeton. Studiind mergea el? Cine |-a construit? Cei doi copii.ai omului, din. acestor giganţi ar fi fost nevoie senzaţională. Personajul poartă tectitele din meteoriţi (care De ce? Nimeni nu ştie, nimic. joacă, l-au eliberat. Zeul i-a pus de efortul conjugat, într-un cască de scafandru şi un păstreazăr încă o doză de • La Cairo, la Muzeul într-un dovleac şi cînd a venit singur punct, al 40.000 de costum special, exact ca în radioactivitate şi conţin bobiţe de Naţional, există un obiect cioplit potopul numai ei au scăpat. în lemn şi care a fost descoperit oameni - lucru imposibil. Şi desenele rupestre din Australia. sticlă cosmică, adică picături de în miturile sud-americane şi Într-un mormînt ”la Saqqarah” totuşi aceste blocuri uriaşe au • Statuetele de tip gangu din silicat condensate subit), alt mai ales In "Popol Vuh”, carte în vremea vechiului Imperiu fost deplasare,'ba şi ridicate la Japonia sînt foarte asemănă savant, -academicianul A.I. a populaţiei antice quich6,. egiptean, deci acum 4.000 de înălţimea de 7 m. Terasa are toare cu enigmaticul Marele Zeu Zavarniţki, a ajuns la concluzia ani. El reprezintă, fără nici un astăzi lungimea de 134 m şi Yucatah, potopul este relatat cu Marţian de la Ţassili. Vechimea că distrugerea planetei s-a dubiu, macheta unui... avion! lăţimea de 113 m. Lucrătura e lux de amănunte: "Dar cei pe lor este estimată la aproximativ datorat unei explozii de imense Desigur că explicaţii nu există. admirabilă, terasa fiind alcătuită care-i născuseră, cei pe câre-i proporţii. -5.000-6.000 ani înainte de Se ştie'că acum 4.000 de ani, din pietre splendid fasonate crescuseră nu cugetau, nu Christos. în special cele din vorbeau, dinaintea Născătoarei nici Un popor pămîntean nu geometric, neartizanal, cu o cultura ’'Djem on” descoperite în folosea aviaţia. Şi de fapt, ce lor, dinaintea Făuritorului lor. Şi competenţă enigmatică. Ai localitatea japoneză Kamukai combustibil ar fi’ fost folosit? de aceea fură nimiciţi, ei fură putea crede că intră în joc deja sînt elocvente. Dacă ar fi existat un ciclu în e c a ţi”. puterea laserului sau a • Şi sculpturile descoperite^ anterior al unei alte civilizaţii ultrasunetelor, şi totuşi, cum ar Mitul elin a lui Deucalion are într-o altă parte a Japoniei, de' terestre industriale, atunci fi putut face rudimentarul topor? aceeaşi esenţă. Ape umflate, tip "cultura Dogu”, sînt - Cercetările efectuate în anul rezervele de petrol, de cărbune Dar de fâpt ce este Terasa de imense, revărsate pînă cînd nu similare. Datarea tor ştiinţifică cu 1977 de o echipă condusă de şi mineralele de uraniu, ar fi la Baalbek? Ce scop avea? mai rămîne nimic. Ovidiu scrie: carbon radioactiv le situează la Ch. Berlitz în apele oceanului trebuit să fi fost consumate. Ori Este, spun unii cercetători cu ”Nu mai este deosebire între anul 4.000 înainte de Christos. Atlantic au relevat descoperirea toate aceste bazine vechi de imaginaţie, o rampă de lansare pămînt şi ocean: Peste tot era Şi mai senzaţional - dacă mai unei importante piramide 100-200 milioane de ani, au fost spaţială sau un depozit de marea şî marea nu mai avea este posibil! -, cercetările făcute scufundate. Piramida stranie are intacte pînă cînd omenirea 200 m înălţime şi se găseşte materiale extraterestre al unor ţărmuri. Pe muntele Parnas s-a mai nou, identifică la costumele planetei ajunsă în faza scufundată lâ o adîncime de 900 civilizaţii protoistorice, pentru oprit însă firava luntre a lui de scafandru şi filtre pentru industrială a evoluţiei, "a pus de m în Atlantic. Curios, că ea mîna pe ele” şi încă în chip civilizaţii care au ajuns la un Deucalion şi a soţiei lui”. respiraţie precum şi antene. Iar ' se găseşte la aceeaşi latitudine nesăbuit, exploatîndu-le fără anumit grad de înţelegere şi în Cartea facerii (Facerea, IV ceea ce pînă acum, se credea cu piramida egipteană a lui milă şi fără prea mult putere. Deocamdată - de 6-7) scrie: ”l-a părut râu lui că sînt doar modele decorative Keops şi are chiar şi un unghi discernămînt, astfel că acum la înţeles, nu înţelegem nimic, iar Dumnezeu că a făcut pe om pe pe costum, se apreciază astăzi identic cu aceasta. Ce civilizaţie sfîrşitul secolului XX se şi simte ^macaralele noastre pămînt şi s-a mîhnit în inima sa. de către specialişti că sînt superbă şi înfloritoare cîndva, eriza mondială a rezervelor ^ultramoderne de azi sînt Atunci a rostit Domnul: "Nimici- aparate absolut asemănătoare s-a scufundat acolo în naturale. Şi totuşi, cine '"zbura” neputincioase îp faţa megalitilor voi de pe faţa pămîntului pe cu cele de pe costumele Bermude? Piramidă în Atlantic? acum mii de ani pe deasupra ce compun vestita’Terasă. ’ omul pe care l-am zidit. Şi pe astfonauţilor sfîrşitului de secol- Piramidă pe Marte? Căci şi pe Pămîntului? Şi^de ce? - s-ar Blocul Madison de lîngă om şi dobitpacele şi tîrîtoarele XX. La mii de ani distanţă Planeta Roşie s-au descoperit putea întreba (cum o şi fac), unii Conway (New Hampshire) are şi păsările cerului, căci îmi pare asem enea identităţi? Ce anume şi fotografiat un grup de cu rio şi. şi el 20x40x38 picioare si rău că le-am zidit”. Cauza? ”au văzut” oamenii din neolitic? piramide, similare celor egiptene. Alexandrina NISTOR A D E V Ă R U L , marţi, 31 dec. 1996 - d e G I u l REVELION vineri, 3 ian. 1997
Apropo de schimbare ■ Decembrie - a revenit cu neaua La Cotroceni stăpînul . - s-a schimbat , Acolo nu mai cîntă - cucuveaua Că nu-i place sub cheie.... - şiră zburat.
De Revelion Trec miniştrii în registru "Că âu misiune grea. Stimulaţi de-un ■ w prim-ministru, Confirmare Reorganizare , De Revelion... Aho, aho . - Ia spune; Costică, tu crezi ceea ce ia ministere ‘ . : CE-ORBEA? copii şi fraţi, i: : ‘ ;■ . se. spune despre guvernul Ciorbea? Ministrul se adresează unui aţi venit sâ guvernaţi, . .- Fireşte! Nici nu mă miră! Da’ ia Reformă funcţionar din minister despre care avea sâ ne scoateţi din ocară ' spune-mi şi mie, ce se vorbeşte... după ULM informaţii că luase mită din belşug. preafrumoasa, SPINEANU - N-am să cer să se deschidă azi săraca _ Reforma şi privatizarea-i şi iubita ■ împotriva dumitale o anchetă penală ' bună noastră ţară. . pentru că mă gîndesc la familia pe care Şi trebuia s-o facem Sondaje • o ai ţi care nu e vinovată. Dar am să • ■ . pînă-acum: V-am crezut, | pqstelectorale te dau afară! N-am vrea ca-n Europa să U r ă r i v-am aşteptat, • ■ 1 .: i - Recunosc că am luat mită şi am ■ii - Alo, sîntem de la institutul PROSOP se spună noi v-am vrut, — făcut trafic de influenţă pe bani buni, şi facem un sondaj. Credeţi în viitorul Că noi sîntem coboritori I 2 3 noi v-am votat! dar acum am casă, maşină şi tot ce de mîine?- ; ' din... ULM. mi-am dorit. Ce fost are să angajaţi pe ■ > Acum, după instalarea noului: Ştim; , unul hămesit, din partidul dv. care o să guvern, cred în viitorul de mîine, dar Prem oniţie sîntem doar bieţi şomeri, se simtă obligat s-o ia de la început?! cînd muncim de cel de poimîine nu mai stiu ce să Soluţia e dată, iat-o sîntem mizeri, zic... Ion MARINESCU Românii au idei de soi sîntem, bieţi pensionari Mai bine să întrăm păcăliţi şi cuponari. în NATO Decît să intre NATO-n... Ştim că alţii sînt bogaţi, , noi. de curînd privatizaţi, Vitralii Vasile B. GĂDĂLIN învîrtiţi şi potentaţi. Ei au lei Infinitatea politicilor... şi au dolari, ştim că ei sînt ■ - . ■ Azi sînt la modă politicile! Numai şi - Mai întîi politica ciorbei de fasole, apoi - De ce nu? Chiar mi-e dor de astfel mari,şi tari, numai politici: bugetare, economice, politica cratiţei - fac o tocăniţă -, apoi, îi de politici...® 7 - ei au pîinea şi cuţitul, sociale, conlraceptive, agrare, culturale, schimb pe ăi mici, le dau pâpică, mă joc cu - Bine, dar sâ nu le mimăm! Să le . noi sîntem cu suferitul. manageriale, sportive... Totul e politic, ei în cadrulunei politici educative. Apoi facem ca lumea! e o politică. A bate un cui sau a face politicile cărnii, ouălor, verzei, cepei, plinii... - Vrei şi observatori străini? ■ -' Sîn tem blînzi . pipi, a urca ; în tramvai sau a mînca Curăţenie, spălat haine... Tu ce politici ai? - La ce bun? Dacă tot- sîntem seminţe şi a scuipa cojile pe jos, toate ş i , ; - Cu -fabrica, cu maiştrii, cu Renelul, monitorizaţi?! * ORIZONTAL: 1. In cea populară intră şi şi răbdători - tot sînt politici! Ieri aveam doar politică, merg pe la meci, la filatelişti - singura colindele, pluguşorul, sorcova etc. • 2. Maria! moşi, maturi, Politici. Cît mai multe politici. A azi avem politici cît frunză şi iarbă. organizaţie în care mai sînt membru după - Cea mai lungă cursă • 3. Stimă... nemărginită tineri, minori, greşit grav Mane nu munca l-a făcut pe dar am vrea să ne-ascultaţi, . Soţul pleacă dimineaţa la servici şi revoluţie - şi vin acasă mai devreme... - Oceanici • 4. Ciocnit de Paşti - Covorul om, ci politicile! pe noi să ne ajutaţi. schimbă ultimele vorbe gu soţia! - Dragule, şi o să avem deseară şi politici ţăranului * 5:Drum bătătorit - Cute! • 6. întreit! ci noi, cei flămînzi şi rupţi! , - Tu ce politici faci azi, draga mea?! conjugale? - Acut! - Dăruit de cei trei crai lîngă smirnă . Viorel CACOVEANU şi tămîie » 7; înţelesul colindelor - Soi Aho, aho, : - amestecat * 8. A anina - Cea de la ţară • copii şi fraţi * 9. Sacrificaţi în arenele spaniole - Număr scurt nu mai staţi Electorală • 10. Prima doamnă - Vechile oraşe. ci guvernaţi '. (dialog strict autentic la "prezidenţialele" . VERTICAL: 1, Originea datiniiof'noastre să avem şi noi acasă din 1992) • 2. Vaiet ardelenesc - Ieşit ca din pămînt • 3. o îmbelşugată masă - Lele dragă, dumneata cu cine ai votat? Un deal mai mic 'A. în temă! - Urare fără cel puţin de sărbători, - - Cum cu cine? cu domnul Iliescu!- fond! - Vorba cioărei • 5. Braţ de brad - !. . să vă colindăm în zori - De ce ai votat cu domnul Iliescu? Mulţi Ani! - Fructele lui poleite împodobesc îmbracaţi în straie albe . - Apăi, el îi preşedintele... bradul de Crăciun \ 6. îţi arată miezul nopţii îngînînd - Dar dumneata n-ai vrea să fie mai bine în ţara •7. Joc de cărţi cu zodii - Cuit! *.8. Folositor florile dalbe, .asta?:': - Precum spun • 9. Fluviu european - Teu! -.. flori... . , - Aş vrea, cum n-aş vrea... Interjecţie (prese.) *10. Sărbători o dată la un - Atunci de ce n-ai votat cu altcineva, cu domnul an.' . . ; , , . ■ Uraţi măi, Constantinescu, de pildă? Cuvinte rare: OIS, TAROT porniţi, flăcăi! ' - Apăi, cînd a fi domnul Constantinescu loan POP loan POF preşedinte, cu el oi vota! Aurel BUZGĂU
« TVR ^PROTV^CilTV PRO TV ^CflTV^TVR^PRO TV • CATV • • TVR • PRO TV * CATV • • TVR • PRO TV * CATV« O.".,, TVR ■: /■ profesor, cu dragoste! Interviu'cu Sport laminut: ştiri sportive; 0,40 toţi. La început de an artistic; 10,05 iubire; 17,30 Serial: Grace; 18,00 Program Discovery: 19,05 Gîndacii Joi, 2 ianuarie V prof. Tudor Opriş; 14,45 Ecran de Film: Legend (r); 2,40 Danielle Magazin satelit; 11,30 Clifford - Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; de bucătărie; 19,35 Căutat pentru Programul 1: 9,00 Caroline şi vacanţă: Ultima intervenţie ' Steele”s: „Full Circle” (r); 4,20 Film:. desene animate; 12,00 Ferestre spre 18,15 Rătăciţi în tranziţie; 19,00 Ştii daune; 20,00 Demolatorul; 20,45 prietenii săi (desene animate); 9,30 (serial, ep.2)y 16,10 Serial: Alejandra; Hair (r); 6,20 Serial: Melrose Place lume. „Mistere în Appenzeli” - şi'cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Sanctuarele sălbăticeai,15 Mistere, Serial: Andrea-Celeste (r); 10,20 17,00'Ceaiul de la ora 5;. 19,00 (r). . documentar; 12,30 TVR Cluj-Napoca ' Serial: Dosarele X; 21,00 Film: magie.^i miracole; 21,55; Greutăţile Serial: Santa Barbara (r); 11,05 Gala Emisiune în limba germană; 20,00 Vineri, 3 ianuarie şi Timişoara; 13,30 Punct de întîlnire. Universal Soldier (1992); 22,55 proiectului Eurofighter; 22,30 Omul Tip-Top, Mini-Top 199.6!; 12,25 Cultura în lume (r); 20,30 Enigma; Programul 1: 7,00 TVM. Liniştea culorilor;' 14,00 Cafeneaua Ştirile Pro TV; 23,00 Serial: Outer şi natura; 23,00 închiderea S-avcţi voie bună-n casă! Melodii .21,00 TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa Telematinal;'8,30 La prima oră; 9,20 artelor. Trofee cinegetice; 15,20 Limits. (SUA,- episod pilot); 0,30 programului. -■ . ; - . ' /Ştirile Pro'Ty; 0,50 Sport la minut: populare; 13,05 Din darul magilor cu poveşti; 21,35 TVR 40. Filmoteca v Serial: Santa Barbara (r);. 10,05 Convieţuiri. Datini de iâmă (III); Joi, 2 ianuarie •ştiri sportive;), 15 Film: Seven Years (I); 13,30 'Serial: Visînd la Jeannie; ■ de Aur. Umor românesc de ieri, 22,05 Serial; Andrea ^Celeste (r); 10,55' 16, lOSerial: Alejandra; 17,00 Bursa -1 Canalul Orion şi-Adult Channel Itch(SUA 1955); 3,00 Teleshopping; 14,10 Video Magazin de An Nou; Film: Doamnele din Bois de • Peisaje sudaneze; 11,05 Din darul invenţiilor; 17,40 Oameni care au fost 10.55 Deschiderea programului; 3,30 Baschet NBA. , 16.00 Aniil sportiv ’96. Retrospectivă .Boulogne (Franţa ’44); 23,35 Pink magilor (III);'11,30 Serial: Ochii care ... Mircea Iancu, pictor şi arhitect; 11,45-Videotext; 16,00 Videotext; fotbal: echijia naţională la CM şi Floyd îh concert;1 0,20 Ja/z Alive riu se văd ,'r(r);‘12,30 1001 audiţii. 18.10 Serial: Andreii Celeste; 19,00 18.00 Cod de acces-film; 19,25 • .echipele româneşti de club în Show. Retrospectivă Sibiu ’95. Opera Mundi; 13,20 TVR Iaşi & Concert de concerte. Orchestra şi Urletul - film; 21,05 Operaţiunea competiţiile europene; 17,00 TVR 40: Secvenţe din recitalul susţinut de ’ CÎuj-Napoca; 15,00 Pompierii vă Corul Filarmonicii „George Enescu”; O rareasira aascmsa spre lumal Camei - film; 22,20 Trabucuri - film; Flori din ... „Floarea din, grădină”; Johnny Răducanu. informează!; 15,20 Din lumea 21,00 TVM. Mesager; 21,25 Căsuţa’ Miercuri, 1 ianuarie 0,00 Fanteziile nopţii - film; 5,00 18.30 Serial: Lupii acrului; 19,20 PRO IV : 7,00 Desene animate; afacerilor; 16,00 Actualităţi; 16,10 cu poveşti-; 21,30 Hyperion. Revistă Caţial Qrion şi Adult Channel închiderea programului. Tragerile Loto ale Revelionului; 9,00 Super Abracadabra - ediţie Ieşirea din cerc. împreună cu dvs. (I); literară în imagini; 22,30 Robingo 2; 10.55 Deschiderea programului; Canal Travel şi Discovery Ckanrid 19.30 Aladdin - desene animate; specială; 10,00 Serial: Peştera 16,35 Emisiune în limba germahă; 23.10 Serial: Santa Barbara; 23,55 , 11.45 Videotext; lî>,00 Videotext; 8.55 Deschiderea programului; 9.00 Program Travel;-11,00 Program 20.00 Actualităţi; 20,45 Serial: • monstrului sacru; 11,00 Film: LegemJ 17.30 Pro Patria; 18,20 Ziurel de ziuă Din viaţa rromilor>Tradiţie şi 17.45 Micuţul Tate; 19,25 Anturaj Discovery; 13,00 Videotext; 15,00 Dragostea învinge; 21,40 Dacă doriţi (Anglia 1985); 13,00'Concert ... Spectacol .de cîntece, dansuri actualitate; 0,25 Simfonia a V-a de periculos; 21,05 Al doilea Casanova; Program Travel: Mcditcrana de la A sâ revedeţi ...; 22,55 Actualităţi; Pavarotti şi Abbado; 14,00 Film: populare şi colinde, organizat de Bruckner în .viziunea lui Cristian 22,25 Tensiune încătuşată; 0,00 la Z; 15,30 Cursele indoneziene de 23.10 .în scara asta toată lumea e a Hair; 16,00 Pro Tv Show; 17,30 Mr. . Ministerul Culturii, TVR, Ansamblul Mandcal (IV). Fanteziile nopţii - sexy; 4,00 închiderea programului. . tauri; 16,00 Cu barca pe Marele ' mea! Refrene dc neuitat, romanţe (I); ■ Bean - poliţist; 18,00 Ştiri; 18,05 „Transilvania” din Baia Mare; 19,00 PRO TV: 7,00 Ora î\ bună Canion; 16,30 Călătorind prin Afr&Sj,/ 0.10 Formaţia Phoenix în concert. Sport la minut, 18,15 Serial. Reverly Serial: Din nou în Vestul sălbatic; dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi Canal Travel şi Discovery 8.55 Deschiderea programului; sălbatică; 17,00 Scris în stîncâ; Projjrmal' V. ' 5 ^ T*’mă Ilills; 19,00 ^tii şi cî^igi’; 19,30 19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 neliniştii (r)\. 10.00 W;,-!l: Peştera 5,00 Program Travci; 11,00 Prograni Lumea liii Greg; 18,20 Din u u m ^ dimineaţa, 1997!; 9,00 1VR Cluj* Ştirile Pro Tv; 20,00.Serial: Melrose Actualităţi; 20,50 O scară de operetă monstrului- sacru; 11,00 Film: Iron Discovery; 13,00 Videotext; 15,00 gheţarilor Irlandei; 19,00 Program Napoca; 9,50-Muzica pentru toţi; Place; 21,00 Danielle Stecl’s: „Full la Londra. Liliacul dc Johann Strauss; Eaglc (SUA 1986); 12,55 Ştirile Pro Program Travel: 15,05 Omul soI§r; -Discovery: Vînători^ de crocodili; . Circle”; 22,45 Tragerea Super Loto 23’50 Actualităţi; 0,05 Film:'Pisica lfjOO Magazin sat'clitfTanoramic TV; 13,00 Film: Un sac de .bani 15.45 Escapade; 16,30 Spre .orizont; 20.00 Insulele Pacificului; '21,M 5/40 şi Simplă Expres; 22,50 Ştirile (Germania 1987). european'; 12,05 Film: Micul Prinţ (SUA 1986); 15,00 Serial: Verdict: . 17,15 La răscruce de drumuri; 18,00 Călătorii în timp; 21,50 Jurăssica; Pro Tv;' 23,00 Serial: Doctor în Program ui 2: 7,00 La prima oră; (Rusia, i993); 14,00 Actualităţi; crimă!; 16,00 Scriai: Tînăr şi Călătorind;prin Canada; 18,30 . 22,30 După anul 2000; 23,00 Alaska;. 0,00. Ştirile Pro Tv; 0,20 8.30 TVR Iaşi; 9,20 Muzica penlru 14.10 Punct dc întîlnire. Domnului neliniştii; 16,45 Scriai: înrobită de Călătorii •Trans-siberienc,' 19,00 . închidcrca programului.
mmm marţi, i i dec. 1996 ADEVARU. v i n a r i . 3 ianuarie 1997 REVELION cfle Cflau ^
c 0 ’ Din teze ş i extemporale... * o :?. ' . Poietul .nu a fost surprins total de finalul 1 ° 1 relaţiei avute... , 0 ‘ 0 oft ...El se internează la CARITAS şi moare .0 1 0 sub îngrijirea doctorului Suţu. , , 1 « . Relaţia dintre domnitor-om este la fel ca 0 ’ 0 cea om-om. .' • . Apostol B ajunge murind la spînzurătoare... 1 / : • Autorul surprinde suferinţele tinerei fete' care experimentează .pentru prima dată fiorii-
M o ş Costâche a lăcut un atac, de .corp.» . Bordeiul din ţ â ţigănci este un labirint, bătrîna o linie de demarcaţie, jar birjarul - Charlot care trece apa Stixului... • m a • Ana se răceşte cu Ion... O. . * J , u (jfâtâÂtieto, 4ifuxt 4a L • Hanul Ancuţei este un roman-de Ş - t t * *■ . ______. . . tâc& tttâck-m t& aţapM i! povestiri... . _ \ ' ţja te t/ia ix itdt-utc S k l finctot cdm iteti0& El fiind liber la limbaj îi spune ce să-i dcA, io i tuai tUtie-i *(ai Răvaşe... Odaia memorială a scriitorului Ion. I. Ion MINISTRU UDEMERIST LA TURISM Dorind ca unii optimişti . \ r • Ghidul Odăii memoriale tocmai conduce un grup de turişti şi le prezintă viaţa, opera şi odaia scriitorului... * o guvernare exemplară . va face din români turişti - Stimaţi turişti, mudat ba un post la un centru rude, pe la prieteni, în gara pe vremea lui Rebreanu şi dividende, i s-a comu străini... In propria lor ţară! zeograful principal de radioficare sau cămin CFR. Mai firziu, primăria Blaga, aveau vile, case nicat că fabrica unde-şi MINISTRULUI DE EXTERNE Mihai Mihaiu vă spune cultural, ba la o bibliotecă i-a dat în schimbul pensiei memoriale. Acum, după depusese cuponul a ars Ăsta pus să guverneze bun-venit la O d a ia sau la un ziar de uzină. o odaie în acest azil de afita progres şi civilizaţie au în întregime. încă în în relaţii cu-alte ţări ; m em orială Datorită tranziţiei şi bătrîni şi oameni nevoiaşi odăi, ca aceasta. Pe rafturile viaţă poetul devenise m a marelui Oare poate să lucreze ' . şi singuri. Aici şi-a trăit de mai jos sînt manuscrisele martir viu. Fusese rănit nostru poet Ion I. Ion, economia de tîrg, posturile fără de... Recomandări? ce se află în acest azil de se ocupau prin concurs. ultimele zile, înjurînd cărţilor sale nepublicate din în revoluţie dar a ascuns lipsa sponsorilor. Cu acest lucru, precizînd bătrîni şi oameni Adică se licitau şi le ocupau tranziţia şi promisiunile ACELUIAŞI sărmani numit simplu şi cei care plăteau mai mult guvernanţilor. Partidele paltonul acela şi cu mereu că l-au împuşcat Ştim c-am fost o ţară-ntreagă firesc: “Viitorulnostru”. Poetul n-a avut bani şi n-a ' i-au oferit ' locuri în bocancii aceia a străbătut unii din greşeală la o traşi-împinşi care-ncotro: r- S e împlinesc azi 50 de putut licita nici un post A organizaţiile lor. “Am mai multe epoci: vînătoare, semn că De-aia el o să ne tragă a n i de la moartea intrat în funcţiune noua compromis un partid, el m- naţionalizarea, vînatul era rar^ ştie cum... la ...H20! poetului. Viaţa lui a avut grijă faţă de om, adică a compromis pe mine, nu colectivizarea, comunismul N-a avut noroc nici două perioade distincte: protecţia socială. I s-a mai voi alt partid” a spus cu faţă umană, dictatura, după moarte. Primăria PREFECŢI UDEMERIŞTI pînă la deranjul din propus să se recalifice frizer, răspicat poetul “Nici loc de tranziţia şi adevărata l-a incinerat, aşa cum De-azi în două săptămîni decembrie ’89 şi după zidar, (împlar, vînzător... în veci nu doresc. Să fiu ars!”. democraţie. Conform Legii ceruse el - şi a trimis - premierul ne vesteşte- deranj! cele din urmă, i s-a dat o ; înainte de ’89 poetul a 18 el a primit 2 hectare de urna cu cenuşă unor vom avea prefecţi români Stim aţi turişti, după pensie, din care îşi plătea dus o viaţă frenetică, ‘ pămînt L-a vîndut şi a pus rude mai îndepărtate. ... care nu ştiu româneşte! deranjul din decembrie cheltuielile apartamentului omenească. A publicat peste banii pe apa sîmbetei, adică Acestea primiseră tocmai Eugen POP- Mănăşt- poetul a intrat ca toată la bloc şi chiria. Una din 20 de volume - cărţile lui la Safil La omul sărac nici un pachet mare din lumea în tranziţie şi a cele * două camere * a sînt acolo pe raftul de sus- boii nu-i trag... Citea în Germania cu sosuri avut parte numai de închiriat-o unei studente , a luptat cu cenzura, care această odaie versuri triste cafea, ceaiuri şi ketehup- belele. Din lipsă de care seara asculta supusă nu l-a putut răpune. A colegilor săi Unul a murit urL Amestecîndu-le, din fo n d u ri revista G raiu l versurile sale. Studenta a călătorit mult şi numai în ' de plîns. Direcţiunea grabă, rudele l-au n o stru a apărut o dată plecat şi el a închiriat ţară, mai ales la securitate, căminului i-a interzis să mai mîncat printre bunătăţile la două luni, iar poetul camera pentru 100 de dolari unde era sfătuit să aibă citească versuri, ocrotind venite din Vest! Ne-a primea leafa doar o dată unui student grec, din care grijă de el şi de ceea ce scrie. astfel viaţa bieţilor rămas opera lui, pe care la trei luni! Leafa lui pe statid îi lua impozit 60 de Avea o leafă bună la revista pensionari uitaţi de lume şi nu avem bani s-o trei luni era-mai mică dolari! Bucuria i-a fost Graiul nostru. Şi primea de Dumnezeu. La 70 de ani publicăm. Acesta a fost dedt leafa unei femei de scurtă: conform legilor bani de o jumătate de Dacia a fost chemat la primărie. I profilul moral şi fizic al servici de la Renel pe o adoptate de parlament, 1300 pentru un volum de s-a dat nu un premiu, ci poetului Ion I. Ion. Vă w _____ : f tu ă it, f a t f o t u i Z lună. Revista a sucombat fostul proprietar şi-a cerut versuri îh care înjura cartea de alegător şi mulţumim că aţi venit la &c o- A cetetă. aaut/oz& i& e- cu totul şi poetul a rămas apartamentul. Poetul a fost regimul dictatorului Atunci cuponul nominativ de odaia lui memorială! 4a&&uu£/i& ttoSucaee. pe drumuri. înainte de scos în stradă, adică scriitorii aveau apartamente privatizare. După un an, V io re l ■, a l b u deranj partidul unic i-a evacuat. A dormit pe la memoriale. Şi mai înainte, cînd trebuia să primească CACOVEANU (_ ------ m-TVR * PRO TVItf CATV • • TVR • PRO TV * CATV • • TVR VPRQ TV • CATV »» ţv r ♦ prq Ţy > CATV «« TUR * PRO TV « CflTV* Muzică uşoară Laurenţiu Cazan; Reluări din programul de 10.00 Stalin şi arta, I (r)- 2 max; . - 2 max; 12,45 Buletin max; 16,55 Bulevard Bio - 2 17,20 “Glasul : roţilor de Revelion; 23,10 Frigul tristeţii - 10,25 Buletin informativ; 10,40 - informativ; 13,00 Bulevard max; 17,55 Videoclipuri - 2 max; tren”II;17,30 Muzică uşoară film. Pentru libertate şi unitate (r)- .2 : Germania - 2 max; 13,35 18,25 Buletin informativ; 18,45 Anca Ţurcaşiu şi Gheorghe Vineri, 3 ianuarie max; 11,10 Der Watzmann (r)- 2 , Educaţia speciei umane - 2 max; Selecţiuni din programul de M arţi, 31 decembrie Gheorghiu; 17,40 Umor Cristina 9,25 . Bibi şi prietenii lui - max; 11,40 Buletin informativ; 14.05 La înălţime ! - 2 max; Revelion - 2 max; 19,45 Film - 2 9,15 Trei destine - serial (r); Stamate; 17,45 Muzică uşoară desene animate; 10,00 Matinal 12.00 Concert sinfonic - 2 max; 14.35 Scrisul caligrafic ca artă - max; 21,15 Buletin informativ; 10.00 Matinal NCN; 10,15 Paris Gabriel Dorobanţu; 17,50 Umor NCN; 10,15 Trei destine - serial; 13.00 Pustiu sau viaţă - 2 max; : 2. max; 15,05 Buletin informativ; 21,30 Program satelit. „lumini” - reportaj; 10,40 Crimă Jean Paler; 17,55 Muzică pop 11.15 Frigul tristeţii - film (r); 13.30 Buletin informativ; 13,50 15.20 Germania în direct- 2 max; Vineri, 3 ianuarie pe Rio.Grande - film (r); 21,00 - „Pasărea Colibri”; 18,00 17.15 Trei destine - serial; 18,00 40 de ani incredibili - 2 max; 15,50 Program pentru copii - 2 7,45 Buletin informativ; 8,00 06.00 - Program special de. Dedicaţii muzicale; 18,45 Am( întrebat pentru 14,20 Dinastia creioanelor Faber max; 16,50 Videoclipuri - 2 max; Bulevard Germania (r)- 2 max; Revelion. Retrospectivă 1996; 19,00 Ştiri; dumneavoastră; 18,10 Dedicaţii - 2 max; 14,50 Un muzician 17.20 H.E.A.T - 2 max; 18,20 8.35 Bulevard Bio (r)- 2 max; Miercuri, 1 ianuarie 19,05 Personalităţi clujene: muzicale; 18,30 Introspectivă pentru libertate - 2 max; 15,20 Selecţiuni din programul de 9.35 între cer şi curtea din spate 12,00 Desene animate; 12,25 Victor Romulus Constantinescu; britanică; 19,00 Ştirile serii; Buletin informativ; 15,40 Revelion - 2 max; 19,20 Buletin (r)- 2 max; 10,05 Buletin Concertul din palatul regal 19,15 Magie pentru mase; 20,00 19,10 Opinia zilei; 19,15 Bulevard Germania- 2 max; informativ; 19,30 Film: Psycho - informativ; 10,25 Selecţiuni din Berlin; 13,25 Păcate ispăşite - închisoarea brokerilor - film; Retrospectiva politică; 20,15 Bibi 16,15 Explozia muzicii pop - 2 2 max; 21,15 Buletin programul de Revelion (r)- 2 film; 15,00 Umor - Horaţiu 21.30 Selecţiuni din programul şi prietenii lui - desene animate; max; 16,45 Buletin informativ; informativ;21,30 Program max; 11,25 Film (r)- 2 max; 13,00 Mălăiele; 15,05 Muzică uşoară - de Revelion; 22,30 Laurenţiu ’ 20,25 Suflete tulburate - film; 17.00 Stalin şi arta, II - 2 max; satelit. Videoclipuri (r)- 2 max; 13,30 Ştefan Bănică jr; 15,05 Muzică Cazan' In concert; 23,00 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Big top 17.30 Videoclipuri - 2 max; Joi, 2 ianuarie Buletin informativ; 14,00 Muzică pop „Pasărea Colibri”; 15,10 Retrospectivă 1996; 23,15 Folclor; 40: 22,30 Un munte de curaj - 18.00 Program special de 7,45 Buletin informativ;. 8,00 populară - 2 max; 14,15 A doua Umor Alexandru Lulescu şi 0,00 Bate toba încetişor - film; film. Revelion - 2 max; 21,00 Buletin H.E.A.T.(r)- 2 max; 9,00 şansă - 2 max; 14,45 Alice - Draga Olteanu Matei; 15,20 1.30 Hollywood Starlets - sexy. informativ; 21,30 Program satelit. Videoclipuri (r)- 2 max; 9,30 magazin cultural- 2 max; 15,15 Muzică populară - Nicolae Turcu; Joi, 2 ianuarie Miercuri, 1 ianuarie - Buletin informativ; 9,45 Program Buletin informativ; 15,35 15,25 D’ale gurii din bătrîni; 11,00 Spectacol pentru copii; ^ PO R T A L 7,45 Buletin informativ; 8,00 pentru copii (r)- 2 max; 10,45 Bulevard Germania- 2 max; 15,40 Muzică populară: Sava 12,45 Divertisment; 13,00 Concert simfonic (r)- 2 max; 9,00 Film: Psycho (r)- 2 max; 12,30 EXPORT - IMPORT B.R.L 16,10 Dragi .copii - 2 max; 16,40 ^Xgrean, Drăgan Muntean; 15,50 închisoarea brokerilor - film (r); > Pustiu sau viaţă (r)- 2 max; 9,30 Buletin informativ; 13,00 Concert Buletin informativ; 17,00 yiior - Sorin Tănasă; 16,00 14.30 Selecţiuni din programul Buletin informativ; 9,50 40 de. simfonic - 2 max; 13,45^Muzică M arţi, 31 decembrie Cîntarea - 2 max; 17,30 Figura Parada modei „Silver Rose”; de Revelion; 18,00 Trei destine - ani incredibili (r)- 2 max; 10,20 populară - 2 max; 14,15 între cer 7,45 Buletin informativ; 8,00 umană - 2 max; 18,30 16,15 Grupul Vouă; 16,30 serial; 18,45 Muzică populară; Muzică populară (r)- 2 max; 8,15 Buletin informativ; 10,30 Buletin şi curtea din spate - 2 max; 14,45 Dansul fetelor de la Căpâlna; Videoclipuri - 2 max; 19,00 19,00 Ştiri; 19,05 Retrospectivă Semnarea tratatului româno- informativ; 11,00 Concertul de B uletin inform ativ; 15“,00 16,35 Dansuri populare; 16,50 Buletin informativ; 19,20 Filme: 1996; 19,20 Retrospectiva maghiar (r)- 2 max; 8,45 Modele Anul Nou al Filarmonicii din Bulevard Germania- 2 max; Umor - Horaţiu Mălăiele; -16,55 Porţile nopţii - 2 max; 21,05 sportivă „U” ’96; 19,50 Desene vechi, iubire tînără (r)- 2 max; Berlin ( dirijor Claudio Abbado) 15.35 Liga Hanseatică - 2 max; Grupul „Vouă?; 17,10 .Umor Buletin informativ; 21,30 animate; 20,20 Pe apa sîmbetei - 9,00 Buletin informativ; 9,20 - 2 max; 11,45 Hermafrodiţii - 2 16.05 Buletin informativ; 16,25 Draga Olteanu Matei; 17,10 Program satelit. film; 21,50 D.J.Boroş; 22,10 Bulevard Germania (r)- 2 max; max; 12,30 Biserica şi societatea Industria chimică germană - 2 ^DEVÂRIJl- s "! t d TK marţi, 3! dec. f 996 - 7 T j d e CBuj -- ' ....: . . • . ‘ CURIOZITĂŢI vineri, 3 lan, 1997 V12, papagalului citat ca martor. 1797. A fost de profesie ofiţer şi a Franţa şi Germania, ele sînt tot mai 850.000 dolari. Nu ştim dacă în f. Jgmdul de £raciun Judecătorul a decis ca papagalul să servit mulţi ani în arm ata Rusiei, numeroase. averea estimată intră tot principatul apară - ca .martor principal. luptînd împotriva turcilor. Nu a Aceste berze sosesc în Europa în de Monaco, în suprafaţă de 1,49’ luna martie, în perioada prenupţială, Obiceiul de a pregăti bradul de Încîntătoarea pasăre a depus cea devenit celebru ca luptător, cît mai km.p., lung de 3 km, şi lat de la îşi construiesc cuiburi şi stau pînă Crăciun, provine din Alsacia şi este mai adevărată mărturie, strigîndu-i ales pentru modul amuzant de a-şi 200-600 m, ori numai băncile, în septembrie cînd, împreună cu puii menţionat documentar din anul 1605. pe nume pe toţi copii din familia de povesti aventurile, în lupte şi amoruri, cazinourile, plajele. Din secolul al pe un ton foarte serios şi credibil lor se întorc în Africa. Cuiburile lor Scriitorul germ an Sebastian Brand care aparţinea. Judecătorul a dat Xlll-lea, cînd a luat fiinţă statul, el sînt de aproape doi metri lungime şi descrie acest obicei şi menţionează. verdictul: papagalul se. întoarce la spunînd cele mai gogonate minciuni. este proprietatea familiei princiare Baronul de Munchausen, i-a le folosesc mai mulţi ani la rînd. Se că el a cuprins satele şi oraşele. Se familia ale căror nume de copii le-a Grimaldi. Se ştie că familia Grimaldi cunoscut. depăşit în arta minţitului pe marii şi hrănesc cu broaşte, peşti şi moluşte. pare că obiceiul ar fi şi mai vechi. provine dintr-un pirat fioros care a celebrii mincinoşi’ din literatură, Oficiul Naţional Francez al Primii pomi de Crăciun au fost cucerit actualul principat, prin foc şi printre care Lelio de Goldoni şi Pădurilor, asociat la Liga Franceză împodobiţi cu panglici colorate, sabie. 5. Patinajul cu rciile; Tartarin de Tarascon de Daudet. a Protecţiei Păsărilor, a creat. lănţişoare’ aurite, mere şi dulciuri Din cei 850.000 dolari care-i Faima lui de cel mai mare mincinos, “Reţeaua’ Naţională a berzelor pentru copii şi mai tîrziu şi cu realizează lunar, cu 700.000 dolari, a fost scoasă în evidenţă şi în alte •negre”, care şi-a propus ocrotirea lumînări. Primele "stadioane”, destinate scrieri, precum "Facetiae” a lui A. acestei păsări. principele plăteşte personalul de Legenda ne spune că bradul patinajului cu "”roticele” au fost Bebel, "Cartegiano” a lui Castiglione, Pînă în România, berzele negre servire al Palatului Grimaldi, compus simbolizează Pomul din mijlocul înfiinţate la Paris şi Londra în anul . "Utopia” lui Bidermann şi altele. ' nu au ajuns încă, deşi avem păduri din 220 camere. Personalul ce îl Paradisului, de Crăciun sărbătorindu- 1897, după cum menţionează presa frumoase şi primitoare. La noi sînt deserveşte se compune din 112 se - pe lîngă naşterea lui Isus Hristos vremii. După puţin ani’, sportul a fost numai ciori negre, la sate şi oraşe, grădinari, 68 de. paznici, bucătari şi - şi primul cuplu din istoria umanităţii: importat şi de români. în luna iulie 9. Lilieci păziţi în copaci şi mai ales... pe străzi. valeţi. Palatul este înconjurat de mai Adam şi Eva." Luminările pe pom 1911, ziarele din capitală, scriau: multe parcuri şi grădini, printre care simbolizează naşterea lui Hristos; "Amatorii de petreceri sportive au ' avut plăcerea să abordeze noul gen şi un parc zoologic. dulciurile - urarea de belşug pentru O colonie de peste 1000 de lilieci . de patinagiu, pe cele trei arene într- anul ce vine; lănţişoarele colorate - albi, refugiaţi într-o. clădire 13. Cel mai lung tdefcric şarpele încolăcit pe Pomul adins făcute la Călimăneşti, Sinaia abandonată din El Paso, statui şi în Bucureştii”. Primul.,’ teren de Cunoaşterii; merele - simbolul biblic Texas, este păzită şi noapte de zece Cel mai lung teleferic din lume f 7» C e* mai sexg Skating - cum’se numea acest sport al ademenirii Evei. militari americani. Este cea mai mare este Teleferico Merida din : Bradul verde, în tradiţia germană, în Anglia - a fost dat în folosinţă în colonie de lilieci albi din lume, iar Venezuela. El asigură legătura din prinţesa Bucureşti, în luna iunie 1911, ca apără de duhurile rele. De aceea ei militarii s-au oferit să facă protecţia Merida City, situat la înălţimea de li plantau în faţa caselor şl a bisericilor. urmare a iniţiativei societăţii înadins acestei specii rare, a declarat 1673 m şi vîrful muntos Pico Espejo, Catherine Oxemberg, cunoscută Pe pămîntul românesc, obiceiul cu constituite - Skating - Clubul Rom ân., biologul Donna Howel. Tot ea mai înalt de 4764 m, fiind cel mai înalt şi Noul sport a fost abordat numai de publicului nostru din filmul “Acapulco bradul a fost adus în evul mediu, de declară că ei sînt folositori, mai ales mai lung teleferic din lume pentru "lumea bună”,' dar această ”lume”, N Heat" şi din serialul “Dinastia”, unde coloniştii saşi. Imediat el a "prins” în cei cu puful alb pentru că omoară transportul turiştilor. Urcuşul este de interpretează rolul uneia din fiicele tdate ţările române ca un obicei drag, - după numai doi ani s-a plictisit de insectele. . 13 km, într-o cabină încap 50 de ■ el, cele trei arene: închizîndu-se. la care s-au adăugat strămoşeştile persoane care se deplasează cu 5 lui John Forsythe,. este de origine colinde de Crăciun şi urările de Ânul Astăzi sportul cu "roticele” a m pe secundă. Concitadinii noştri, princiară. Mama sa este prinţesa reapărut, dar nu şi arenele, motiv Nou. 10. Prima a p l i c fliim lâ dornici de excursie, senzaţii tari şi Elisabeta a Iugoslaviei, iar tatăl său pentru care şcolarii îşi fac din curioşi să verifice datele arătate, pot milionarul american Howard trotuare propriile stadioane, române lua avionul din Cluj - Someşeni şi Oxemburg. Ea apare mai puţin în 2. Istoria berii pot ajunge la Caracas. De acolo, cu filme şi cînd o face, e numai pentru ? mijloace mai pămînteşti, ce se vor că fiica ei, în etate de 10 ani, aşa în oraşul laşi, în grădinile domneşti 6. Seiculi si i cămilele găsi la faţa locului, vor putea ajunge doreşte. Nevoile materiale nu’o Berea, băutura atît de îndrăgită de la Socola, în urmă cu 157 de ani, la Merida City, la teleferic. La îndeamnă pe Catherine şă mai ales de tineri, are o vechime de la data de 24 mai 1839, se Şeicul Mohamed ben Rashid al înapoiere, pot telefona redacţiei . muncească. , V‘- mii de ani,-fiind preparată, pentru deschidea prima expoziţie de flori Ma’ktoun al Emiratelor Unite, în etate noastre, impresiile din excursie. în lumea artistică a Hollywood-• prima dată în Mesopotamia antică. de 47 ani, deţine 5000 de cămile de cunoscută pe meleagurile noastre. ' ... ului, Catherine Oxemburg' este Brutarii au fost cei care au curse şi fiecare din ele are cîte o "Prea frumoasa înfăţoşare de flori considerată printre cele mai descoperit-o. Ei au observat că la piscină’ proprie.’ El-mai are 2000 de cătră doritorii • de asemeni 14. Ciudăţenii frumoase vedete ale filmului căldură,, amestecul de apă şi armăsari pur sînge, care, în ultimii frumoseţuri” organizată de grădinarul american şi denumită cea mai sexy cereale, începe să fermenteze. ani, au cîştigat aproape toate cursele domnitorului Mihai Sturza. de noapte prinţesă din lume. La aceasta- , Gustînd din lichidul obţinut au hipice de la Ascot şi Chantily. Cu sprijinul - şi învoirea ^constatat că are un gust ciudat, Grajdurile şeicului; care sînt cele mai domnitorului, harnicul.grădinar se subscriem şi noi. Şi nouă ne-a Marele cimitir parizian Pere ' pător şi plăcut. - mari din lume, sînt dotate ’cu o clinică străduie să cultive acolo sute de plăcut. Lachaise, unde îşi dorm somnul ?i tănKja brutarii din Mesopotamia veterinară ultramodernă,- deservită specii de plante şi flori ajungînd peste un milion de răposaţi, unul din amcstecah.oreparării berii s-a transmis ^ de personal specializat, pentru care ; astfel să imite - şi chiar să întreacă punctele de atracţie al turiştilor, este 9. SacrificaţiK|a romani, care nu au ; cheltuieşte anual 50 milioane .de /. - expoziţiile de flori care "cu atîta l i . Dorinţei vizitat ziua de mii de persoane; iar î.ţ.T jim îtf'ca pe vin. Ulterior ea a dolari. venereală se fac mereu la Viena şi noaptea este închis. închis este ajuns la popoarele migratoare ce : Şeicul Mohamed ben Raschid al Berlin”, scria “Albina rom ânească”. ; numai oficial pentru că el este locul arzătoare pătrunseseră în Europa, devenind o ' Ma’ktoun este unul dintre cei mai ieşenii -s-au arătat "cu - mare unde-se desfăşoară o groază de băutură populară, mai ales la triburile : bogaţi oameni din lume. El cîştigă mulţămire în faţa acâste înfăţoşeri activităţi nocturne. Cu ocazia împlinirii vîrstei de 121 germanice, care, s-au preocupat de în fiecare zi de la sondele petroliere şi de atunci, s-au tot întrecut şi ei, .; Aici îşi desfăşoară activitatea mai ridicarea calităţii ei. Astfel, i-au peste un milion de dolari. . spre a avea cele mai -frumoase. ani, franţuzoaica Jeanne; Calment, adăugat fructe şî i-au crescut doza straturi şh ronduri de flori în faţa multe secte satanice.- ' cea mai bătrînă femeie din Europa, de alcool. Mai tîrziu călugării caselor”. ' ■ Ziua mormîntul domnişoarei a lansat C.D.-ul “M aitresse du temp”. germani, au adăugat şi hameiul 7. Lupi salvaţi Lenormand este vizitat de sute de Astfel, ea a devenit cea mai vîrstnică pentru preparat berea. Tot la persoane ciudate. Lespedea de cîntăreaţă de muzică techno din germani, se pare că a apărut şi de la moarte 11. Ordinul piatră de pe mormînt este acoperită lume. “Cu acest disc, vreau sâ meseria de preparator de bere,: cu cărţi de tarot, lăsate acolo pentru cuceresc piaţa americană”, a ore] spre a se “încărca" din fluidul separată de cea de brutar. Acesta a ”Steaua României” 12 declarat Jeanne Calment, după ce constituit embrionul industriei berii de în luna mai 1996, celebra Brigit marii clarvăzătoare. trei din piesele de pe discul ei: mai tîrziu. ' Bardot, fostul star francez, mare apărătoare a animalelor, a inaugurat Printr-o lege votată în Parlament “History Calment”, “Trans Calment” la Saint-Leger - de Peyre, un parc la 21 mai 1877, se înfi inţeăză Ordinul 13. Interdicţie şi “Farandole pour Jeanne”, au ajuns 3. Autograf de observare ştiinţifică a lupilor, în “Steaua României” cu scopul de a în topul celor mai bune melodii din , recompensa serviciilor militare şi > Franţa. “Cu banii obţinuţi pe acest suprafaţă de 20 hă. Brigit Bardot a Se cunoaşte că Indonezia este declarat presei că a organizat acel civile. în primul an aceste decoraţii disc, vreau să cumpăr un autobuz, ţara cu cei mai mulţi musulmani de pe o îngheţată parc pentru că ea manifestă o . au fost acordate unui număr mare care să fie la dispoziţia prietenelor de persoane, printre care şi scriitorii: pe glob, unde prevederile Coranului dragoste viscerală pentru lupi, care şi cutumele se respectă cu stricteţe mele, deoarece în vîrstă fiind se La începutul toam nei, actorul sînt . animale superbe, rare; Mihail. Kogălniceanu,’ Vasile deplasează greu să-şi facă Alecsandri, Grigore Alexandrescu, şi se transmit din generaţie în Marlon Brando, cel mai mîncăcios inteligente şi curajoase. ; cumpărăturile. B.P. Haşdeu, Alexandru Odobescu, generaţie! Femeile nu pot sta alături star de la Hollywood, a fost eroul Fundaţia Brigit Bardot a donat de bărbaţi, unele mai poartă voalul, unui episod hilar. Intrînd într-o 500.000’de franci francezi (cca apoi pictorii Theodor Aman, Nicolae iar de dezbrăcarea sau îmbrăcarea cofetărie în Beverly Hills, a cerut o 10.000 dolari) pentru crearea Grigorescu, C. Stănescu şi actorul lor sum ară, în public nici nu poate fi 19. îngheţată de vin parcului pentru lupi deschis numai Matei Millo. Acest ordin a mai fost îngheţată, pe cea văzută în vitrină. vorba. După ce a mîncat-o a observat că pentru oamenii de ştiinţă care doresc acordat şi la 18 deputaţi, Publicarea unor fotografii în care pe băţ nu are la el portmoneul cu bani. să studieze. Aici au fost aduşi 80 de reprezentanţi ai clasei ţărăneşti din reprezentanta Indoneziei la concursul. Avea de plătit 47 dolari. Jenat de lupi din Mongolia, unde urmau să fie Adunarea Naţională’din 1857. .“Miss Univers”, disputat în acest an situaţie, după ce a arătat cine este, omorîţi pentru blana lor. Aceasta a fost dorinţa fostului George McLeod din Penticton- domnitor A.l. Cuza, cel care în anul la Las Vegas (S.U.A.), apare în Canada, a realizat un produs numit s-a adresat patronului, care foarte costum de baie, s-a soldat .cu senin i-a spus: ”Nu e nimic domnule, 1864 a iniţiat înfiinţarea decoraţiei. “Gewurtzsides”, îngheţată din vin interzicereă participării femeilor daţi-mi un autograf şi sîntem chit!”. $. JŞntronul pe băţ, acoperită cu ciocolată. indoneziene la concursurile 12. Revin internaţionale de frumuseţe. Alia “Produsul conţine 90 la sută vin şi 4 e W)uf?chftusci? am de gînd să îl promovez ca pe y ' ' i Rohali, tînără studentă în drept, de 4. Papagalul 20 ani, vinovată de a fi pozat în orice soi de vin îmbuteliat”, a declarat în mod sigur baronul de benele negre costum de baie, a stîrnit mari inventatorul, care a vîndut 6000,de Munchausen, cel mai mincinos om. martor în tribunal controverse în Indonezia. îngheţate la festivalul vinului de la din lume, îndrăgit şi denigrat de multă Datorită măsurilor de protecţie Okanagon. El a mai spus că invenţia In statele din sudul Indiei, păsările lume nu s-a "născut" şi nici nu-a luate de silvicultorii din Franţa şi Germania, berzele negre (ciconi’a ■ lui s-a bucurat de mare succes^' şi animalele sînt citate la tribunal în "trăit” numai din imaginaţie scriitorul nigra) - o minune a naturii - revin în 16. Rainîer de întrebat despre invenţie, el a precizat calitate de martori. Recent, la un englez R.E. Raspe ori a prozatorului Europa. Ele au dispărut aproape în proces ce a avut loc în statul Kerala, german Burger. El s-a născut şi a că i-au trebuit mai mulţi ani de ultimele decenii datorită războiului, Monaco a fost citat ca martor un papagal. trăit în realitate. Numele lui adevărat muncă, pentru a realiza, îngheţarea. vînătorii lor şi defrişării pădurilor. în Cotidianul "indian Expres”, era acela de Karl Friederich alcoolului. ultimii trei ani ele au ajuns pînă în Principele Rainer al lll-lea de informează că doi vecini îşi disputau Hieronimus baron von Munchausen pădurile Poloniei. în pădurile din Monaco are un venit lunar de dreptul de ’ proprietate asupra si a trăit în Germania între anii 1720- Traian CORNEANU ■ marţi ~%\ d e c . 1 9 9 6 3 vineri. 5 ian. 1997 SPORT . (participare la europenele de C lasam ente 1996 senioare, două titluri de campioană naţională la individual TENIS 1 0 primit la redacţie noiierarhii ale anului pecare-l şi cu echipa). ■(yiem, 1996, ie r a rh ii pe care ne face o deosebită 7. VI I ALIE TEACĂ - lupte "Dublul” Anca si Adriana t cere sâ vi le prezentăm, însoţite de scurte "cărţi de libere (locul 7 la europenele de ^ . i • • • 0 ” ale protagoniştilor. Azi vă prezentăm sportivii juniori, participant la mondialele Barna s-au impus la de juniori, campion naţional de finalizaţi printre cei mai buni zece, de către: juniori). isc şi Salzburg 8. ENIKO EGIiR - judo CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL (componentă a lotului naţional şi Ne face plăcere, ca, primind ‘olimpic de seniore, două titluri veşti despre rezultatele obţinţite CLUJ-NAPOCA de campioană naţională la în turnee de 'tenis de prestigiu de ex-clujencele Anca şi Adriana 1. SIMONA RICHTER; judo rezervate cadeţilor, alte două individual şi cu echipa). Bama, să le aducem la cunoştinţa llocul 9 la J.O. dc ta Atlanta; medalii de bronz la aceeaşi 9. ALINA MOLDOVAN, iubitorilor acestei discipline competiţie, trei titluri de campion IST VAN SZABO ;i MARTIN Jwl trei Şi medalie de bronz la sportive. Fiicele renumitului naţional la cădeţi şi trei medalii MISKE - haltere (trei titluri de l.jiopenete de senioare; triplă baschetbalist din generaţia de aur lampioană naţională de senioare de argint la naţionalele rezervate campioană naţională la fete a lui ”U”, internaţionalul Mircea | a cat. 72 kg, open şi pe echipe juniorilor I). pentru Alina; trei titluri de Bama, s-au afirmat în anul 1996 1 j Divizia A). . 3. LAURA MOI SE - judo campion naţional la juniori II şi drept unul din dublurile cu un ! 2. SORIN ŞOM LEA-haltere (locul trei şi medalie de bronz la multiplu recordman naţional excelent clasament WTA, intrînd : de argint la europenele europenele de senioare precum pentru, Szabo; trei titluri de în atenţia celor ce alcătuiesc şi două titluri de campioană campion naţional de juniori II, reprezentativa României. Surorile naţională la individual şi cu trei titluri de campion naţional Barna au încheiat sezonul -96 printr-o ejasare de vîrf la turneele cchipa). 1 de cădeţi şi multiplu recordman de la Cergy. Pontoise (Franţa) şi 4. VASILE CIORI CI - lupte naţional pentru Miske). . ■ Salzburg (Austria), în primul v 10. ADRIAN STRATU şi libere (două locuri trei şi medalii jucînd semifinala, iar în al doilea de bronz la europenele de juniori ANCA COROIU (primul la lupte finala. • . respectiv Balcaniada de juniori, libere^ component al lotului Dar iată rezultatele acestora, două titluri de campion naţional naţional de tineret, la tenis de la simplu si dublu, pe tabloul' la tineret şi juniori, bronz la masă pentru Anca, ea fiind principal: CERGY PONTOISE C /tj /ta (JJ&X V A O * Â. naţionalele de seniori, participant • componentă a echipei de Divizia (50.000 dolari), simplu; Adriana J o i* Af-ts 4 ^ -.jum, 4 a la mondialele de'juniori. A, posesoarea titlului de Barna: 6-3, 6-4. cu Emily Bond. 5. IOAN FOLEA, DAN campioană naţională de junioare (Anglia); 6-3, 3-6, 6-4 cu Reinstadler (Austria); 7-6,6-1 cu A «V/V'-" fi, (ie 4,'c. CORNESCU şi ŞTEFAN I, trei medalii de argint la Zardo (Elveţia); 6-3, 3-6, 6-7 cu PILBAK - radio (componenţi ai i junioare I la individual şi cu Nancy'Faber (Belgia); Anca A?■ \jL a*£ i Q Ă e h s / reprezentativei României, echipa). ■ y . Barna: 6-0,6-1 cu Suzi I.ohrman ■ ! / ocupanta locul IV la Aceştia au fost laureaţii C. S.M. (Germania); 6-1, 6-2 cu Zaslesa Campionatele Mondiale - unde Cluj-Napoca pe 1996. Tuturora (Iugoslavia); 6-3/ 4-6, 6-2 cu /VI A A c Simona Richter ultrasunete). felicitările noastre. Lettiere (SUA); dublu: -7-6, 6-3 Victor ROMAN . cu Zardo (Elveţia), Brandi (SUA),- 6. IOANA DINEA - judo 6-3, 6-4 cu Martincova, (Austria), 3-6, 6-3, 6-3 eu Nemekcova (Cehia), 6-7, 5-7 cu Nemekcova (Cehia), 5-7, 6-7 cu Din mulţimea metaforelor Lettiere (SUA), Schneider Wohr (Austria); dublu:-6-4, 6-3 şi-a vorbelor de duh ce-au A ntrenorul, vizitiu (Austria) în semifinale; cu Lettiere (SUA), Schneider nins peste retrospectivele SALZBURG (25.000 dolari), (Germania), 6-3, .6-3 cu Bond sfîrşitului de an, ceea ce mi sau virtuoz?! simplu: Anca Barna: 6-4, 6 4 (Anglia), Wohr (Austria), 6-3,2- -a lipit cu deosebire dc cu Sujders (Olanda), 6-3,3-6,6- 6, 6-4 cu ; Martincova, ales, un binecuvîntat între noi, cei ce ştiu face ghete,să suflet a fost întrebarea din ; Şi între puzderia de 4 cu Reinstadler (Austria), 6-3, Nemeckcova (Cehia): - îh croiască haine, pe cei ce titlu, aparţin în d lui Rod antrenori sînt mulţi chemaţi, cei mulţi. El creează în .materie 6-4 cu Adriana Barna; 6-3, 6-4 > semifinală, 3-6, 3-6 cu Rubin Lever, asul pe care exegeţii dar' prea puţini' aleşi! şi spirit cu har şi mai ales în taină. trudesc deoparte, şi-i iau în cu Martincova (Cehia), 4-6, 6-3, (SUA), Lukici (Iugoslavia) - în sportului alb tind să-l Antrenorul autentic, de rasă, e Antrenorii cei mulţi ca iarba braţe pe cei flecari, în stare să 6-7 cu Vento (SUA); Adriana - finală. definească ceţ mai mare ,un profesor, un creator de sînt nişte vizitii mereu în căutare facă mult zgomot pentru Barna: 6-1, 6-2 cu Schneider tenisman al tuturor timpurilor. valori şi de strategii, un de un loc liber pe "capra” vreunei nimic; fac echipa nu după (Germania), 6-2, 6-1 cu Qvast v . (M.I.R.) 0 întrebare pe care Lever nu vizionar. Aceştia sînt rari, ca echipe, de unde se vor mări şi materialul ce-1 au, ci după şi-a pus-o doar la sfîrşitul fericirea omului în viaţă. Dar dau cu biciul în stînga şi-n "ideile” lor şchioape, care de In Unfzarîci a început prodigioasei sale cariere ei dau dimensiunile de vîrf ale dreapta, crezînd naivi că, de fapt, cele mai multe ori se potrivesc (clădită pe cele douăzeci şi victoriei şi artei sportive. durează cît de cît. Orgoliul, ca nuca în perete! Cîndva, Campionatul Mondial de Handbal două,de mii de ore petrecute Virtuozul vede în copilul ce siguranţa şi convingerea lor în asemenea vizitii l-au trimis la în teren), ci şi la sfîrşitul Vine spre tărîmul luptei ceea ce fac sînt totale, depline şi plimbare pe Michael Jordan, sportive, valoarea şi piscul de ca fiind lipsit de calităţi. Un ^ Universitar masculin '96 - '97 fiecărui an. 'Dovadă că lipsite, în cele din urmă, de sens. • în primul meci: România - Brazilia 22-22 (11-11) *.'■ mulţumirea de sine . n-a mîine, tot aşa cum sculptorul Ei se aşează deasupra echipei, îşi altul i-a recomandat lui Ţiriac acaparat niciodată simte în bucata de marmoră însuşesc victoriile ei şi aruncă pe să alerge la obstacole, iar pe Prin amabilitatea prietenului şi colegului Lâszlo Horvath,-am intrat "meridianul Lever”, iar arta şi viaţa eternă a statuii ce umerii elevilor eşecurile, după Lucescu l-a pus unul în poartă! în posesia rezultatului, primei întîlniri disputate de handbaliştii români sufletul superstarului a fost se va ivi din truda sa! Tactul celebra şi jenanta formulă:- Aveam prea mulţi vizitii... Mă la C.M. Handbal Universitar Ungaria ’96-’97, După o evoluţie şi înţelepciunea, exigenţa şi "Jucătorii n-au respectat întreb cum ni-i putem apropia -modestă, confuză pe alocuri, România nu a putut Învinge modesta modestia, credinţa că e şi el indicaţiile tactice!” Se cred nişte pe cei virtuozi? Cum îi putem naţională a Braziliei. Au marcat Bota 7, Vasiliu S, Iacob 3, Pîrîianu un om care învaţă şi creşte unicate care ştiu totul, nu suportă avea? Sau crea?! 3, Drăghici 2, Bocea şi Mihăilă cîte un gol. în celălalt joc al grupei "Aş li pullll l'ill’i' clipă de clipă, odată cu elevul sfatul, colaborarea, cartea, ideile C, Bielorusia a învins Turcia cu 31-24. Luni, de la ora 19, România sau împreună, fac din el un şi personalitatea altuia; îi pun pe Viorel CACOVEANU a întîlnit Bielorusia. Rezultatul nu ne-a parvenit pînă la închiderea mai miiHT ediţiei. mereu traversat de nelinişte - veteranii preţuiţi ai asociaţiei): • Marius GHERGIIEL • Ion ORI AŞI (preşedintele combustia ' ce-a întreţinut şi G î n d u r i ”Am prins în 1996 un păstrăv de (vicepreşedinte APS): ”Doresc comisiei des cenzori): ”Aş dori potenţat flacăra. Poate tocmai 5,2 kg. Urez tuturor colegilor mei tuturor colegilor mei să dea.- ca în 1997, în' privinţa de aceea mi-a plăcut atît de p e n t r u ca în 1997 să .prindă unul dovadă de mai multă înţelegere, disciplinei financiare, să se ma mult întrebarea australianului. asemănător sau chiar mai mare”. de reconciliere în relaţiile dintre nifeste aceeaşi exigenţă iarpes-. Atît de mult încît i-am ■'. • Cristian LAZAR (membru noi, să punem fiecare interesele carilor sportivi, sănătate şi cît împrumutat-o, adueînd-o 1 9 9 7 al Consiliului judeţean): ”Un asociaţiei mai presus de interesele mai multe capturi în juvelnice”. lîngă sportivii de sub Feleac. A fost în a treia zi de Crăciun, la sediul A. J. P.S. Cluj singur lucru: 1997 să fie şi mal personale. Doresc ca 1997 să fie • Io a n ŞOM TELECAN Pentru reflecţia şi legitim (Asociaţia judeţeană a pescarilor sportivi). O. întîlnire bun decît 1996. Şi sînt create un an plin de succese pentru (membru al Consiliului AJPS): răspuns. Dar nu unul pentru selectă, de inimă, prezentă jiindelita consiliului asociaţiei condiţiile ca el să fie mai bun”. fiecare pescar sportiv, cu presă. Ci unul pentru ei înşişi "Doresc ca în 1997 să put ~ ~ — ------:— :------— ^ ^m enii delf 9 tbal si gândurile l®«••• e urări de poul m-am lăsat de'fumat de o lună mai bun decît 1996 şi, implicit, menţin cel puţin la nivelul din şi jumătate; Seara de Anul Nou' atragerea unui număr cît mai 1996 şi să nu ajung la Comisia După toamna fastă urez echipa mea de suflet: tare o voi petrcce acasâ împreună cu mare de spectatori pe stadioane, de Urgenţă. De asemenea, îi tricolorilor o primăvară la fel mi-aş dori ca istoria cu mare soţia. Cred că sănătatea este cel iar cronicarii sportivi să aibă .doresc Universităţii Cluj să-şi de fastă în preliminariile vechime a acestei iubite mai important lucru pe care l-aş'' parte numai de meciuri foarte păstreze locul actual şi să pentru C.M. Franţa 1998 şi, putea dori prietenilor şi colegilor, . bune. Revelionul îl voi petrece participe într-o cupă europeană, echipe să nu se repete ci în continuare, în toate mei de muncă. Lui “IT noul ân cu familia, la Satu Mare. iar iubitorilor de fotbal să aibă să ia un făgaş nou. Despre partidele din grupă/astfel ca să-i aducă un loc trei cu o Cristi Ivan (Unirea Dej): încredere în echipă. Revelionul ce este vorba? Răsfoind participare în Cupele Europene. , Urări de bine tuturor celor care îl voi petrece la Casa Tineretului la finele anului viitor echipa filele din cartea bogată a C osm in M ariş : (“U ”): iubesc fotbalul. Noul an mă. va la... nunta unui coleg! României să se afle ’ în echipei am mai găsit Revelionul îl voi petrece cu un fruntea clasamentului şi să momente cînd toamna grup de prieteni, aici, în Cluj. se. califice pentru a treia echipa a avut prestaţii îmi doresc un an nou mai bun “Cupa Speranţelor oară consecutiv la un turnejj excelente pentru ca în decît 1996 şi urez suporterilor - Gheorghe 01a” final. Avem încredere primăvară aceiaşi jucători sâ “La mulţi ani!” şi să fie în r deplină în cei doi colonei ai ne dea-dureri de cap prin loan Maja (vicepreşedintele continuare alături de noi. generalului Anghel jocuri şi prestaţii diametral, Consiliului de Administraţie FC Costicâ.Olariu (“U”); Acum la minifotlial lordânescu, i-am numit pe opuse celor din toamnă. “IT): Sărbătorile |le iarnă sînt mă pregătesc să plec la Sighet, Noul an nu putea începe Gică Popescu şi Gică hjagi, Doresc deci lui “U”, baciului sfinte pentru mine. Le petrec unde voi petrece Revelionul în oraşul nostru decît prin în toţi tricolorii şi urarea Dan Anca, întregii conduceri împreună eu familia acasă la împreună cu prietena mea. Le r organizarea unei competiţii noastră primordială este ca a clubului, o primăvară gura... aragazului. Şi noaptea de urez clujenilor numai ce îşi rezervată micilor fotbalişti. să aibă toţi parte în 1997 Revelion mă va găsi în faţa doresc ei şi să vină în continuare Devenită tradiţie, “Cupa măcar la nivelul toamnei, televizorului, cu masa întinsă, la stadion cel puţin ca pînă Speranţelor - Gheorghe Ola” de sănătate, sănătate şi iar închei aceste cîteva rînduri al?, i uri de cei dragi. După un an acum. ; la minifotbal, se va desfăşura sănătate! : .' cu clasica urare: HAIDE “U”! începînd cu data de 3 atî' de greu, dar bun, cred că Gheorghe Benea (preşedinte O urare şi pentru "U” ianuarie în sala de sport a ma! nimerit ar fi să mă odihnesc, Unirea Dej); Doresc, tuturor Liceului de Transporturi - : ■ i îmi doresc sănătate, bani şi un locuitorilor judeţului Cluj să le găsi la Dej, în compania lui (cartierul Gheorgheni) şi va “U ’ imbatabil. “La mulţi ani!” dea Dumnezeu sănătate şi Şuvagău şi Tânca. aduce la start 11 formaţii M arius G rad (Unirea Dej): . oltan v:- Kadar puterea financiară de a urmări împărţite pe două grupe de Wembley-ul a cîştigat.. (Schâufhaussen - Elveţia); toate meciurile echipelor Bineînţeles că în asemenea vîrstă. Cu excepţia celor Revelionul îl voi petrece cu soţia favorite. Aş mai dori ca 1997 să momente nu mă pot gîndi decît două echipe ale clubului dreptul la demolare! şi id ila la Gherla la restaurantul însemne pentru “U” anul la bine şi doresc . tuturor Rapid Jibou, celelalte 9 7 X 4 împreuna cu prietenul şi participării într-o. cupă spectatorilor un an cît mai bun. reprezintă municipiul Cluj- “O poveste a cinci oraşe” îşi Din declaraţiile din ace asociatul Didi Neamţu. Ce îmi europeană, iar Unirea Dej şi Revelionul îl voi petrece acasă, Napoca. Întrecerea se va intitula Kevin Mitchell articolul moment ale preşedinteli doresc în noul an? Sănătate CFR Cluj să decidă lupta pentru în familie. V ■ desfăşura pe parcursul a trei din 16 aprilie 1995 publicat în Consiliului Sportului, Rodnej pentru toată familia şi să promovare în seria a două. Cît Stelică Gherman (Unirea zile, iar ca premieră absolută “The Observer”, în care anahza Walker, spicuim:' “pînă în 3( promovez cu echipa în primă despre Revelion am hotărît în Dej); Sănătate la toată lumea în consemnăm participarea cele cinci candidaturi pentru iunie (n n. 1995) vom cunoaşl ligă elveţiană. ultimul moment să plec cu un 1997 şi în toţi anii care vor CFR-ului şi, a Clubului găzduirea noului stadion naţional toate candidaturile, pînă Alexa IJilaleanu (antrenor grup de prieteni la Sovata. urma! Viitorul, grupări -prfea puţin al sportului din Marea Britanie: septembrie vom anunţa rezultati Centrul de Copii şi Juniori FC Radu Stir (preşedinte AS Patriţiu Âbrudan (arbitru preocupate în trecutuLnu Londra^ (Wembley), Manchester, analizei făcute, urmînd prea îndepărtat de acest gen lucrările să înceapă în 1996 şi s “U”):. Vestea cea mare este că Someş Dej); Mi-aş dori un 1997 internaţional FIFA); Personal, Birmingham, Sheffield şi de competiţii. mi-as dori ca în 1997 să mă Bradford. în articolul respectiv, fie finisate în 1998 sau Simon Ingliss (ale căruL cărţi începutul lui 1999". Cu o “mici despre stadioanele de; fotbal . întindere, Consiliul Sportului) Tuturor cititorilor V iorel CACOVEANU “ADEVĂRULUI DE engleze sînt “Biblie” în domeniu) anunţat marţi că Wembley-ul: R adu C. MUNTEANU N um iri surpriză?! era citat astfel: “Anglia are deja cîştigat “cursa”, obţiflîndi CLUJ”, realizatorii Eugen HANG un stadion naţional, depozitarul alocaţie de 120 de milioane lil Sfirşitul de an a venit şi cu două numiri în posturi chcic: cea a lui paginilor “SPORT” viselor şi dezamăgirilor noastre, sterline (192 milioane dolaj Coriolan IUGA Emerich Jenei în postul de ministru,secretar dc stat la Ministerul plasat în suburbia_ nordică a rezultaţi din sistemul naţional Victor MOREA SZEKELY Csaba Tineretului şi Sportului, respectiv a lui Marcel Puşcaş în funcţia de Londrei. Wembley-ul e cea mai loterie. Varianta accepta| Cristian BARA preşedinte ai secţiei de fotbal Steaua (acolo unde a păstorit pînă de Petre NAGY bună variantă. Ar fi mai multe prevede dărîmarea curînd Ion Alexandrescu). j Demostene SOFRON Dorin ALMĂŞEANU Numiri surpriză? într-un fel. Amîndouă personalităţile citate sînt soluţii: să fie lăsate cele două reconstruirea unui :,nouj y Mihai HOSSU vă urează un an cit oameni de sport cu cărţi de vizită recunoscute. turnuri gemene ca un soi de Wembley, în acelaşi loc, j păstrarea celor două turna Codin SAMOILĂ mal bun, sănătate, Prin noua funcţie, Emerich Jenei va renunţa la cea de director tehnic muzeu şi să fie refăcut stadionul al echipei de fotbal Universitatea Craiova şi formaţia din Bănie rămîne în întregime (existînd probe că gemene dc la intrare! ”Cu oca! si colaboratorii îm plinirea tuturor structura de rezistenţă a acestuia lui Euro’96 am avut posibilitat N uşa DEMIAN iar fără “dirijor” tehnic. La rîndul lui, Marcel Puşcaş va spune adio dorinţelor si un sincer “şcolii” sale private de fotbal din Oradea şi preia o funcţie foarte era “mîncată” de vreme”), sau să să constat mirajul pe ca Mircea loan RADU “LA MULŢI ANII” ^importantă. Amîndorura urarea de succese. B se păstreze stadionul aşa cum e - Wembley-ul îl exercită penii pentru întreceri atletice - şi să se jucători şi spectatori deopotrivj creeze spaţiul necesar pentru un Doar Londra putea fi gazda uai urmăritoarelor sale. Se împlinesc (la 21 februarie) 6 ani de cînd nou stadion de fotbal şi. un stadion naţional care Kenny Dalglish a abandonat surprinzător o echipă aflată în fruntea complex de nataţie”. Dacă concureze cu succes penin clasamentului. După interimatul lui Kevin Moran a urmat dezastruosul Wembley-ul era privit ca cea mai obţinerea candidaturii la Jocurili mandat al lui Graeme SouneSs. Trei ani i-au trebuit lui Roy Evans bună soluţie, nu acelaşi lucru se: Olimpice sau CampiOnaiii Anglia - 20 pentru a urca echipa cormoranilor acolo unde timp de cîteva decenii spunea şi despre administratorii Mondial de Fotbal din 2006", i-a fost locul... stadionului, care-1 aduseseră la declarat Walker. La zece zile după ce a abandonat corabia care acum 18 ani îl urca ruină cu “diversificări” Finalistul... învins, “Stadion» pe culmile gloriei, Frank Clark a preluat comanda lui Manchester fina! la i LivetpooL neinspirate (concerte, meciuri de Mileniului” din Manchester, City de la Phil Neal, “suplinitorul” lui Steve Coppell. îri ciuda faptului box şi .fotbal american, curse de obţinut în compensaţie 16 că a retrogradat şi actualmente se află în coada plutonului în Soutliampton - Liverpool 0-1 (Barnes 17) ogari) şi decizii pripite, care doar milioane lire sterline, pentn Nationwide League Division 1, City reuşeşte să adune la meciuri o Veteranul căpitan al lui Liverpool, văzut de o întreagă Europă medie de 25.000 de spectatori, dovadă că clubul are un potenţial în 1994 produseseră pagube de modernizarea stadionului care « “terminat" după catastrofalele Euro’88 şi ’92, a ajuns peste noapte superior actualei conjuncturi. 388 milioane lire sterline, în loc găzdui în 2002 Jocuri! “iute ca vîntul şi deştept ca Bill Gates” pentru că a înscris de la 35 în afară de Ian Wright, un alt jucător care va începe anul cu o să-l ofere spre întreţinere unui Commonweălth-ului şi de metri în poarta goală, după ce (“şi mai veteranul”) Dave Beasant suspendare (2 mpciuri) este căpitanul lui Derby County, Igor Stimac. club de fotbal puternic, cum e milioane lire sterline penin s-a bîlbîit la o degajare. înscris în ultimul sfert dc oră al partidei de' El a văzut recent al doilea roşu al anului, după cel din sfertul Germania situaţia în Franţa, Italia, Germania construirea unei baze nautice. pe “The D eir, golul a rupt Liverpool-ul la 5 puncte de plutonul * Croaţia de la Euro’96. .etc..- , ‘ ..- . I Cortina fotbalistică autumnală a căzut, comentariile continuă \sugestiv partida Steaua - “U” 5- ale ierarhiilor toamnei: Progresul Timişoara - ultimele trei clasai 4 în care au fost înscrise 9 goluri. Bucureşti (actualâ’F.C. Naţional), ale turului actualei ediţii (rămîi) în obiectiv: DIVIZIA NAŢIONALĂ (2) • Tot legat de cele 447 goluri F.C. Selena (actuala A.S.-Bacău) de văzut doar care va fi situaţi marcate în tur: revine o medie de şi C.S.M. Reşiţa - ediţia 1992-: după retur). De reţinut din acesl 2,92 goluri de meci (din nou o 1993 (au retrogradat la finele date comparative faptul Citeva... "amendamente" la cele spuse in ePMCdul 1 medie foarte bună, fiindcă nu-i ediţiei Selena şi CSM Reşiţa); Sportul Studcnţesc a reuşitsăs chiar uşor de realizat aproape trei Oţelul, Ceahlăul şi “Poli” salveze în extremis în două di • Clasamentul turului atestă unceva mai detaliat atunci cînd vom decăderea Rapidului şi mai ales goluri de fiecare din cele 153 de Timişoara - ediţia 1993-1994 (au finalurile de tur cu cîntec. dij adevăr: s-a.produs o apropiere a prezenta “cartea de vizită” a a Universităţii Craiova şi Gloriei partide disputate în tur. Fireşte retrogradat în schimb Dacia ediţiile prezentate, că două eChin valorilor (nu chiar o egalizare). evoluţiei campionilor în tur. Bistriţa. Dar despre toate aceste că aşa cum am arătat şi în primul Brăila, care la finele turului nu Dacia Unirea Brăila şi FC'Mj Dacă în trecut existau două • Pînă la urmă duelul pentru surprize la timpul potrivit. .J “capitol” despre tur această era ameninţată şi “Poli”), FC Sibiu au retrogradat fără ca protagoniste, Steaua şi Dinamo, titlul dc campioană a toamnei, • în tur au fost marcate, în medie a fost dircct legată de Maramureş, UTA şi Sportul finaluri de tur să se numei restul formaţiilor alcătuind plebea dintre Steaua şi F.C. Naţionai total, 447 de goluri, revenind o productivitatea superioară a unor Studenţesc - ediţia 1994-1995 (aii printre echipele grav ameninţaţi din care se alegeau retrogradatele, s-a încheiat în favoarea primei medie dc 26,29 goluri de etapă echipe care au pus accentul retrogradat în final FC Începînd cu episodul urmăK! acum nu mai e chiar aşa. în tur cchipc, la egalitate dc puncte dar (o medie ridicată la care au de jocul ofensiv, deschis, Maramureş şi UTA); “Poli” Iaşi; vom trece la prezentarea celor;; Steaua a pierdut 4 partide iar cu un golaveraj superior. contribuit ultimele etape, cu percutant. ' \Sportul Studenţesc şi AS Bacău - “cărţi de vizită” al Dinamo 5. Trei din înfrîngerile Adevărata cîştigătoarc din prisma productivitate ridicată dc goluri, • Vă prezint cîtcva sugestive ediţia 1995-1996 (la finele ediţiei protagonistelor primei sceir Slclei s-au datorat unor echipe plusului superior la adevăr a fost explicabilă fie prin starea de comparaţii legate de ultimele retrogradînd FC Inter şi “Poli” fotbalistice a ţării, confort aflate în partea a doua a însă Oţelul Galaţi, marca şi oboseală manifestată de unele cinci ediţii dc campionat, în ce Iaşi, marea surpriză negativă ierarhiei fixate de clasament» clasamentului (una chiar în faţa veritabila surpriză a turului. echipe şi defensivele lor, fie prin priveşte zona cu cîntec a fireşte', constituind-o retro toamnei. ultimei elasate). Dar despre Surpriza poate fi considerată şi faptul că s-a jucat deschis şiîn clasamentului, mai concret a gradarea formaţiei sibiene); FC ' (va urna) succesele şi înfrîngerile Stelei ascensiunea lui “U” sau acest context rămîne un exemplu ■ ultimelor trei locuri 16, 17 şi 18 Braşov,- Gloria Bistriţa şi “Poli”