Al Treilea Discurs
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
DUPLEX Al treilea discurs Cultura, ideologie si, politica în România Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi © 2001 Editura Polirom Iaºi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucureºti, B-dul I.C. Brãtianu nr. 7 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale : MARINO, ADRIAN Al treilea discurs : culturã, ideologie ºi politicã în România : Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi / Adrian Marino. – Iaºi : Polirom, 2001 200 p. ; 21 cm – (Duplex) Index. ISBN : 973-683-674-6 I. Antohi, Sorin 32(498)(047.53) Printed in ROMANIA Al treilea discurs Culturaã, ideologie si, politicãa în România Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi Polirom, 2001 ADRIAN MARINO (n. 1921) a publicat : Viaþa lui Alexandru Macedonski, Bucureºti, Editura pentru Literaturã, 1965 ; Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureºti, Editura pentru Literaturã, 1967 ; Introducere în critica literarã, Bucureºti, Editura Tineretului, 1968 ; tr. ungarã, Bucureºti, Kriterion, 1979 ; Modern, Modernism, Modernitate, Bucureºti, Editura Univers, 1969 ; Rumänische Erzähler der Gegenwart, Gute Schriften, Bern, 1972 (Antologie) ; Dicþionar de idei literare, I, A-G, Bucureºti, Editura Eminescu, 1973 ; Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1974 ; tr. germanã, Cluj-Napoca, Dacia, 1976 ; tr. francezã, Bruxelles, Complexe, 1978 ; ¡ Olè ! España, Bucureºti, Editura Eminescu, 1974 ; ed. a II-a, Craiova, Aius, 1995 ; Carnete europene, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976 ; Prezenþe româneºti ºi realitãþi europene, Bucureºti, Editura Albatros, 1978 ; Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980 ; tr. francezã, Gallimard, 1981 ; Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres, Bucureºti, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1981 ; Étiemble ou le comparatisme –– militant, Paris, Gallimard, 1982, tr. japonezã, Tokyo, Keiso Shobo, 1988 ; „Tendences estétiques”, in Les Avant-gardes littéraires au XX siècle, vol. II., Théorie, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1984 ; Hermeneutica ideii de literaturã, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987 ; tr. italianã : Teoria della letteratura (Bologna, II Mulino, 1994) ; Comparatisme et Théorie de la Littérature, Paris, Presses Universitaires de France, 1988 ; tr. rom. Iaºi, Polirom, 1998 ; Biografia ideii de literaturã, vol. I : Antichitate – Baroc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1991, vol. II : Secolul Luminilor, Secolul 19, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1992 ; vol. III : Secolul 20, partea I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994 ; vol. IV : Secolul 20, partea II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997 ; vol. V : Secolul 20, partea III, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1998 ; vol. VI : Secolul 20, partea IV, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000 ; Evadãri în lumea liberã, Iaºi, Institutul European, 1993 ; Pentru Europa, Iaºi, Polirom, 1995 ; Politicã ºi culturã, Iaºi, Polirom, 1996 ; The Biography of „Idea of literature”. From Antiquity to the Baroque, Albany, N.Y., State University of New York Press 1996, tr. englezã ; Revenirea în Europa. Idei ºi controverse româneºti, 1990-1995, Antologie ºi prefaþã, Craiova, Aius ; Moderno, Modernizam, Modernost, Beograd, Narodna Kniga, 1997, tr. sîrbo-croatã ; Cenzura în România. Schiþã istoricã introductivã, Craiova, Aius, 2000. 6 AL TREILEA DISCURS SORIN ANTOHI (n. 1957) este profesor de istorie la Central European University, Budapesta. A publicat : Utopica. Studii asupra imaginarului social, Bucureºti, Editura ªtiinþificã, 1991 ; Civitas imaginalis. Istorie ºi utopie în cultura românã, Bucureºti, Editura Litera, 1994 ; ediþia a doua revãzutã, Iaºi, Polirom, 1999 ; Exerciþiul distanþei. Discursuri, societãþi, metode, Bucureºti, Editura Nemira, 1997, 1998 ; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, Paris-Montréal, L’Harmattan, 1999. A coordonat volumele : Dialog ºi libertate. Eseuri în onoarea lui Mihai ªora, Bucureºti, Editura Nemira, 1997 (în colaborare cu Aurelian Crãiuþu) ; Between Past and Future : The Revolutions of 1989 and Their Aftermath, Budapesta, Central European University Press, 2000 (în colaborare cu Vladimir Tismãneanu). A colaborat la numeroase periodice ºi volume colective, în þarã ºi în strãinãtate. În colaborare cu Mona Antohi, a tradus în limba românã, din englezã ºi francezã, ºase volume. 7 Sumar Cuvînt înainte 9 Autoportret cu societate 11 România ºi Occidentul 49 Ce fel de culturã ne trebuie ? 93 Societate ºi politicã 123 Addenda Dincolo de oglindã sau Al Treilea Discurs Sorin Antohi 141 Pentru neopaºoptism Adrian Marino 145 8 AL TREILEA DISCURS Actualitatea ideologiei culturale paºoptiste Adrian Marino 164 Douã Românii ideologice Adrian Marino 179 Precizãri despre „al treilea discurs” Adrian Marino 183 Indice selectiv de nume proprii 195 9 Cuvînt înainte Cu exact ºaisprezece ani în urmã, în dimineaþa zilei de 1 ianuarie 1985, am vorbit prima datã la telefon cu Adrian Marino. Mã suna ca sã-mi comunice ideea lui de a mã propune bursier la Viena. ªtiam cã tocmai i se acordase Premiul Herder, iar distincþia îi dãdea dreptul de a oferi unui tînãr cercetãtor ºansa unui an universitar în capitala Austriei. Al. Cãlinescu, „patronul” meu de la Dialog, îi vorbise de mine laureatului, iar acesta – dupã citirea modestelor mele publicaþii – mã aborda franc, perfect conºtient cã îmi poate schimba viaþa. Nu a fost sã fie. Autoritãþile româneºti m-au împiedicat sã dau curs invitaþiei care, la recoman- darea domnului Marino, venea de la Universitatea din Viena ; am rãmas cu slaba consolare de a fi fost trecut în programul festivitãþii de premiere ºi m-am bucurat mai tîrziu sã aflu cã un coleg din Bucureºti putuse pînã la urmã sã profite de bursã, pe atunci un adevãrat miracol ; în 1990, graþie Rectorului Universitãþii din Viena, am putut citi micul dosar pe care admirabilii funcþionari academici austrieci îl încropiserã pe marginea „cazului” meu, intuind desigur cã fusesem declarat „indispensabil” (unabkömmlich) de autoritãþile þãrii mele numai printr-o sadicã ironie : eram în fond profesor, un biet profesor de liceu. Domnul Marino s-a agitat mult pentru mine în acel început de 1985, deºi îi spusesem – franc la rîndul meu – cã nu aveam nici o speranþã de a primi paºa- portul. Treptat, prin telefoane ºi scrisori, apoi prin întîlniri directe la Bucureºti ºi Cluj, relaþia noastrã s-a dezvoltat într-o frumoasã prietenie, nu doar intelectualã. Dacã memoria convorbirilor telefonice e numai a noastrã (deºi am fost cu siguranþã „monitorizaþi” pînã în 1989), corespondenþa noastrã e acum arhivatã ºi va putea fi cîndva consultatã integral. Deja publice sînt articolele ºi recenziile pe care fiecare dintre noi le-a consacrat cãrþilor celuilalt de-a lungul anilor, apã- rute în diverse periodice, unele republicate în volume. Spontan, cordial, direct (auto)ironic, (auto)critic, stilul interacþiunilor noastre a fost pentru mine semnul cã, pe lîngã acordul nostru de substanþã în atîtea privinþe, împãrþeam cu domnul Marino cîteva principii de viaþã, pe un plan mai adînc chiar decît ideile noastre cele mai profunde. E inutil sã spun cîte am avut de învãþat de la un intelectual ºi de la un om de asemenea calibru : cred cã viaþa mea s-a schimbat datoritã lui mult mai durabil decît s-ar fi schimbat dacã întîlnirea noastrã ar fi prilejuit doar plecarea mea la o bursã, fie ºi în condiþiile simbolice ºi logistice ale ceauºismului 10 ALCUVÎNT TREILEA ÎNAINTE DISCURS tîrziu. Senzaþional este cã ºi domnul Marino a învãþat de la mine : mai puþin, cum era ºi normal (avînd în vedere distanþele dintre noi : de vîrstã, pregãtire, vocaþie ºi experienþã), dar poate nu mai puþin semnificativ. Pin urmare, prietenia noastrã s-a împlinit. Astfel încît, pentru a saluta a optzecea sa aniversare, i-am propus lui Adrian Marino un proiect comun. Ca sã-l omagiez pe savant ºi pe mentor, mã gîndisem sã coordonez un Festschrift. Cum se obiºnuieºte cu asemenea (laborios ºi diplo- matic plãnuite) surprize, l-am consultat pe „beneficiar”. Acesta m-a refuzat net, iar eu nu am insistat : refuzul rima cu tot ce ºtiam despre prietenul meu. Aºa am ajuns la volumul de entretiens pe care-l publicãm acum : o carte care continuã natural lungile noastre conversaþii ; mai bine spus, o carte care sur- prinde cîte ceva din temele ºi spiritul discuþiilor noastre, aºa cum arãtau ele în vara anului 2000 ºi în ianuarie 2001. Tehnic, este vorba despre transcrierea foarte puþin revãzutã ºi îndreptatã a mai multor ore de conversaþie care s-a desfãºurat în zilele de 18-21 iulie 2000 la Cluj, în locuinþa primitoare a lui Adrian Marino ºi a soþiei sale, Lidia Bote. Dupã o dupã-amiazã de „acord fin”, în care am discutat un plan foarte simplu, convenit prin corespondenþã, ne-am instalat în fotolii, am pornit casetofonul ºi am vorbit despre ce vorbim de obicei, aºa cum vorbim de obicei. Fãceam pauze pentru cafelele aduse de Lidia sau pentru a dejuna în patru, cînd ni se alãtura soþia mea, Mona Antohi. Uneori, ne întrerupeam ºi pentru vizitele unor prieteni comuni : Marta Petreu, Virgil Mihaiu, Sorin Alexandrescu, pentru a citi ziarele, a rãscoli printre hîrtii ºi cãrþi, a urmãri ºtirile zilei la televizor. O discuþie liberã, chiar între buni prieteni de idei, e mereu o simplã etapã, trimite spre alte ºi alte discuþii ulterioare. Aºa am conceput ºi versiunea tipãritã : am adãugat totuºi, cu gîndul la cititorii care ne vor continua conversaþia, cîteva dintre textele noastre pe aceleaºi teme, un mic sumar oarecum analitic, precum ºi un indice de nume. Titlul cãrþii, Al treilea discurs, reia o sintagmã pe care am lansat-o în urmã cu niºte ani, prin articolul inclus în Addenda. Atunci, Adrian Marino a sesizat imediat la ce mã gîndeam