DOCSLIB.ORG

FAMILIA Revistă De Cultură Nr. 5-6-7 . Mai-Iunie-Iulie 2020 Oradea

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
FAMILIA Revistă De Cultură Nr. 5-6-7 . Mai-Iunie-Iulie 2020 Oradea FAMILIA Revistă de cultură Nr. 5-6-7 l mai-iunie-iulie 2020 Oradea Responsabilitatea opiniilor, ideilor şi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Seria a V-a REDACŢIA: mai-iunie-iulie 2020 anul 56 (156) Ioan MOLDOVAN - Director Nr. 5-6-7 (654-655-656) Traian ȘTEF - Redactor șef Miron BETEG - Secretar de redacție Mircea PRICĂJAN, Alexandru SERES, Ion SIMUȚ REVISTĂ DE CULTURĂ Redactori asociați: Apare la Oradea Marius MIHEȚ, Aurel CHIRIAC Seriile Revistei Familia REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: l Seria Iosif Vulcan: 1865 - 1906 Oradea, Piaţa 1 Decembrie, nr. 12 l Seria a doua: 1926 - 1929 Telefon: 40-259-41.41.29 M. G. Samarineanu E-mail: l Seria a treia: 1936 - 1940 [email protected] M. G. Samarineanu (Print) I.S.S.N 1220-3149 l Seria a patra: 1941 - 1944 (Online) I.S.S.N 1841-0278 M. G. Samarineanu www.revistafamilia.ro l Seria a cincea: TIPAR: Metropolis, Oradea 1965-1989 Alexandru Andriţoiu Idee grafică şi tehnoredactare: Miron Beteg din 1990 Ioan Moldovan Responsabili de număr: Revista este instituţie a Marius Miheț Consiliului Judeţean Bihor Ioan Moldovan ABONAMENTE LA FAMILIA Cont pentru abonamente: RO81TREZ07621G335000XXXX deschis la Trezoreria Oradea C.F. 4208358 FAMILIA REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ Fondată în 1865 de IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN MOLDOVAN Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editorial Traian Ștef Pandemia În acest an au murit deja și vor mai muri – că sîntem doar pe la jumă- tatea lui – mai mulți oameni decît în anii trecuți din acest secol. Au murit stingîndu-se de bătrînețe, de bolile rele și urîte, în accidente, pe uscat, pe ape și în aer, în războaie și atentate criminale, de foame. Planeta este cutre- murată însă și de un nou virus, Coronavirus sau Covid 19, un alt fel de virus gripal aducător de moarte. A fost suficient un singur om contaminat într-o țară și cazurile s-au multiplicat pînă la mii, sute de mii, spre zece milioane în toată lumea – aceștia, testați, dar poate sînt de zeci de ori mai mulți. Nici un stat nu a fost pregătit: cu tratamentul adecvat, spitale, medici specialiști, echipamente suficiente, ca să nu mai vorbesc de vaccin. Cu atît mai puțin populația. Au fost adoptate doar forme de apărare. Virusul acesta este considerat un dușman periculos, nevăzut, iar în fața lui sunt doar reacții în apărare, asemănătoare cu panourile de pe șosele împotriva zgomotului. Organizația Mondială a Sănătății și guvernele asis- tate de comisii și specialiști, bruiate de profesioniști ai dezinformării și ma - nipulării, au propus cîteva reguli simple: igiena personală și colectivă mai atentă și evitarea contactului cu alte persoane. Acestea au fost legiferate sub semnul stării de urgență, ajungîndu-se ca nerespectarea lor să constituie infracțiune. Amenințarea cu amenda și apelul la resposabilitatea personală nu au funcționat nicăieri în lume. S-au blocat astfel: producția industrială, turismul, comerțul, cultura, învățămîntul, pentru a lăsa cît mai puține posibilități de contaminare. Contagiunea maladivă a fost însoțită de o am - plificare a efectelor psihice prin apelurile disperate ale autorităților (stați a - casă!) și știrile accentuînd situațiile dramatice, chiar tragice. Izolarea, tea - ma pentru sine și pentru ceilalți din familie, atmosfera care presupunea pe - ricolul iminent au dus la traume, depresii și anxietate. 5 Traian Ștef La noi, greul a căzut pe umerii guvernului liberal. Nu erau deloc pregătiți pentru asta. Plus că e un guvern minoritar, legiferarea aparți nîn - du-i în continuare PSD, ca și alte instituții ai căror membri sau șefi sînt de - sem nați de parlament. Au fost nepregătiți pentru că nu există o experiență tre cută într-o astfel de pandemie, pentru că rezervele naționale nu con - țineau materialele necesare, pentru că rezervele bugetare erau sleite. Aveau de gestionat asigurarea materialelor, organizarea spitalelor, ajutoarele eco- nomice, șomajul, șomajul tehnic, granițele, elaborarea protocoalelor, impu- nerea regulilor, intervențiile în situații critice. Sistemul sanitar nu era pre- gătit, direcțiile de sănătate publică s-au dovedit cuiburi călduțe pentru nepotisme, managerii s-au trezit că au de luat decizii și nu erau obișnuiți, medicii, că au de respectat reguli și de purtat măști și combinezoane mai mult decît incomode, ba că se pot îmbolnăvi chiar ei, primii. Au fost cazuri în care s-a impus conducerea militară pentru unele spitale. Pe margini, ten- tative de a provoca neîncredere și derută. Sînt patru luni în care au murit peste 1500 de oameni în România din cauza lui Covid 19, la vreo 25 000 de îmbolnăviri confirmate și tratate, mulți sînt încă în stare gravă, mulți au rămas cu afecțiuni și cu sănătatea șubredă. Și încă sînt depistate zilnic 200-300 de îmbolnăviri. Există o nerăbdare a ieșirii din adăposturi, se termină resursele în multe case, există multă nerăbdare, dar unele tentative de ieșire eșuează, se deschid fabrici care se închid repede pentru că se contaminează toți angajații. Totuși, situația e mai bine controlată, chiar dacă sînt multe voci publice, politice, care neagă cu cinism orice prudență a guvernului. Starea de urgență a fost înlocuită din 15 mai (fusese decretată de președinte în 15 martie) cu starea de alertă, aceasta prelungindu-se deocamdată pînă în iulie, în etape de cîte 30 de zile, cu noi forme de „relaxare” ce permit în esență circulația și asocierea persoa- nelor. Dacă generațiile părinților și bunicilor noștri au trecut prin războaie mondiale, ne este dat și nouă să trecem prin încercări ce par mai slabe, nu ne lovesc gloanțe în piept, ochi, picioare, bombele nu ne distrug casele. Războaiele erau un fel de agenți ai istoriei aducători de izbîndă sau înfrîn- gere, în timp ce epidemiile ar fi agenți ai naturii tulburați sau inspirați în rău de către om. Mintea umană este aceea care acum are a-și arăta puterile. Sînt multe întrebări care în viitorul apropiat sau mai îndepărtat își vor căuta răs- punsurile. Care este originea dovedită a virusului, care-i sînt urmările pen- tru corpul omului, pentru psihicul lui, pentru economia lumii, pentru relațiile dintre țările lumii, dacă va reveni, dacă va fi contracarat de știința contemporană. Nu pot să nu observ însă în jur, mai aproape și mai departe, iresponsabilitate, aventurism, manipulare, prostie. Și o disperare de cam- panie electorală ce ajunge să fie ticăloasă, obligîndu-i pe cei ce țin în față o 6 Pandemia foaie cu cifre să împartă de pe foaia respectivă măriri de salarii, dubări de pensii etc. Am fi înclinați să credem că în această perioadă cultura a suferit cel mai mult: teatre, filarmonici, librării, săli de spectacole închise, edituri blo- cate. Dar sportul? Pentru toate ni se propun mijloace alternative, cum poți dormi și pe o saltea, nu numai pe canapea. Sînt de pus pe cîntar, totuși, par- tea culturală și educația pentru că aici pierderile nu se recuperează în V, cum ne spunea ministrul de Finanțe că se va întîmpla cu economia. Lumea toată e îngrijorată, mai săracă, deși oricînd, oriunde există rentieri ai dezastrului și înțelepți. 7 Asterisc Gheorghe Grigurcu „Un obsedat al laconismului” Ideile: probleme pietrificate. Problemele: idei fluide. * Infinitul, din punctul de vedere al creatorului, o disperare a finitului (a Formei). * Înțeleptul, mereu egal cu sine prin naturalețe. Omul inteligent, mobil, într-un anume grad înclinat spre spectacol. Afectarea, un ingredient care, în doză rezonabilă, dă inteligenței un gust picant. * „Cea mai bună apărare împotriva unei iubiri este să-ți repeți pînă la bourrage că această pasiune e o nerozie, că nu merită atîta pentru ea etc. Dar tendința unei iubiri este constă tocmai în permanenta impresie că s-a întîmplat cu noi ceva nemaipomenit, ceva nemaiauzit” (Cesare Pavese). * Senectute. Particularele amărăciuni ale vieții trec succesiv pentru a rămîne pur și simplu amărăciunea acesteia. O epură. * În creație, constrîngerile și libertățile reprezintă aspecte ale ficțiunii. Evident cu excepția constrîngerilor care vin din afara creației. * 17 martie 2005. Fac un drum cu mașina la Craiova. După ce am pără- sit (surprinzător de repede) Curtea de apel, unde am însoțit o rudă, vizitez biserica Madona Dudu. Construcție înaltă, impozantă, rece, din anii ’20- ’30. Un interior vast, acoperit de picturi bine întreținute ce degajă o energie melodios imperativă precum un cîntec de trompetă. În spațiile dintre imaginile sfinților apar dreptunghiuri cu înflorituri în aur, de-o mare vervă grafică, posibil ecou din secession. La ieșire, găsesc în curte, spre surprin- 8 „Un obsedat al laconismului” derea mea, o cruce modestă care marchează mormîntul lui Vasile Cârlova. Labișul veacului al XIX-lea. Dumnezeirea și arta adunate la un loc. * În aceeași zi, solară și imprevizibil caldă (sunt peste 20 grade C!), văd, în goana mașinii, casa din Peșteana-Jiu, unde mi-am petrecut cinci ani din copilărie. Acum funcționează într-însa un dispensar veterinar. În partea din față a curții, goală odinioară, a apărut între timp o livadă de pomi viguroși. Clădirea e aparent neschimbată. Parcă mă așteaptă, dincolo de învolbură- rile timpului, la o enigmatică întîlnire, precum un loc rezervat în sala unui spectacol fantomatic care se amînă mereu. * Moment negru. Existența ca o dependență. Cum să scapi din lanțul ei, să fii liber aidoma unui obiect neînsuflețit? * Indivizi întrutotul mulțumiți de existența lor. „Filosofia” acestora are nuanțe bufe, ca o revărsare hazlie a berii peste buza unei halbe umplute în exces. * „Trei picturi realizate de cimpanzeul Congo, care au fost scoase la licitație la Londra alături de tablouri de Renoir, Fernand Leger și Andy Warhol, au fost adjudecate contra sumei de 14.400 de lire sterline (21.600 de euro). Estimate la sume cuprinse între 600 și 800 de lire sterline de casa de licitație Bonham, cele trei tablouri au fost achiziționate de americanul Howard Hong, care se vrea a fi «un mare amator de pictură modernă și contemporană».
Load more

Recommended publications
  • HYPERION Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România
    YPERION H Revistă de cultură • Anul 38 • Numărul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) Revistă de cultură 38 • Numărul • Anul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) HYPERION Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România CUPRINS Accente George Luca – Vladnic instant și reprimarea inexprimabilului ..............83 Gellu Dorian – Revistele de cultură și pandemia Covid 19 ........................1 Victor Teișanu – Epicul nostalgiilor simbolice în hainele sale de sărbătoare ..................87 Invitatul revistei – Un mare dramaturg și consecvența sa anticomunistă ............................89 Nicolae Oprea ............................................................................................................ 3 – Privind viața prin lentila melancoliei .............................................................92 Nicolae Oprea – Arte poetice suprarealiste în creaţia lui Gellu Naum ...7 Ionel Savitescu Ancheta – Viaţa lui Nae Ionescu ...........................................................................................95 Scriitorul – destin și opțiune: Cristina Ștefan ...............................................11 – Admirabila tăcere .................................................................................................97 – Istoria unirii românilor ........................................................................................99 Dialogurile revistei Nicolae Sava în dialog cu Solomon Marcus ..................................................14 ReLecturi Radu Voinescu – Clasicii, noi și viitorul studiilor umaniste ....................101
    [Show full text]
  • Format Pdf/Epub
    EDITURA HUMANITAS 28 iunie 2019 Cod culoare: NOUTATE CONTACT: Besseller/ Ediție noua/ Cel mai nou titlu în domeniu Ionut Trupina, [email protected], Samuel Magureanu, [email protected], George Brătan, [email protected], Loredana Ediție de colecție/Cartonată Brasoveanu, [email protected]; Ionut Alecu, [email protected]; 021/408 83 53(52) Colecție nouă/ Texte civile.Jurnalism Povestea banilor Albume PRECOMANDĂ www.libhumanitas.ro Titlu Autor Pret Seria/Colecţia ISBN Nr.pag. Observaţii Cod de bare Comanda LITERATURA Fluturele negru Radu Paraschivescu 39.00 Seria de autor Radu Paraschivescu 978-973-50-6397-9 328 Ediție nouă 978-973-50-6397-9 Orașul fetelor Elizabeth Gilbert 49.00 Seria de autor Elizabeth Gilbert 978-973-50-6442-6 412 NOU 9789735064426 Melancolia 49.90 978-973-50-6428-0 256 NOU/BESTSELLER BOOKFEST 2019/ 9789735064280 Mircea Cărtărescu Seria de autor Mircea Cărtărescu EDITIE DE COLECTIE pdf/epub NOU/ BESTSELLER BOOKFEST 2019 Cartea reghinei Ioana Nicolaie 27.00 În afara colecțiilor 978-973-50-6438-9 224 9789735064389 pdf/epub Amintiri din epoca lui Bibi. O post-utopie Andrei Cornea 32.00 Seria de autor Andrei Cornea 978-973-50-6395-5 200 NOU pdf/epub 9789735063825 821.135.1 – scriitori români Trilogia sexului rătăcitor Cristina Vremeș 37.00 978-973-50-6412-9 200 NOU pdf/epub 9789735064129 contemporani 821.135.1 – scriitori români Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici Dumitru Crudu 34.00 978-973-50-6427-3 248 NOU pdf/epub 9789735064273 contemporani 821.135.1 – scriitori români Zilele după
    [Show full text]
  • Număr Special
    STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL VIITORISMUL AZI O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului Volumul de faţă cuprinde comunicările susţinute la Colocviul „Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului”, care a avut loc la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române din Bucureşti, la data de 20 februarie 2009. Coord.: Ioana Vlasiu şi Irina Cărăbaş EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010 STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL Cuprins COMUNICĂRI Ioana Vlasiu, „Arta viitorului” în România la începutul secolului XX ........................... 3 Angelo Mitchievici, Decadentism şi avangardism: între barbarie şi utopie................... 15 Gheorghe Vida, Mattis Teutsch şi elaborarea unei semiotici plastice originale ............. 23 Paul Cernat, Futurismul italian şi moştenirea sa culturală în România interbelică: între avangardă şi „tânăra generaţie”.................................................................. 27 Irina Cărăbaş, „Lumea trebuie reinventată”. Câteva note despre pictopoezie şi futurism .................................................................................................................. 33 Cristian-Robert Velescu, Marcel Duchamp şi futurismul ................................................ 47 INVITAŢI Irina Genova, Nicolay Diulgheroff – o identitate artistică multiplă. Consideraţii pe marginea unei expoziţii.........................................................................................
    [Show full text]
  • Otherness As a European Destiny. Interwar Romanian Views on the European Idea
    OTHERNESS AS A EUROPEAN DESTINY. INTERWAR ROMANIAN VIEWS ON THE EUROPEAN IDEA VALENTINA PRICOPIE ∗ ABSTRACT This paper summarises some of the interwar Romanian conceptions of the European idea, from its emotional heyday around 1918, to the exiled involvement in the building of the European consciousness and the conception of a new project for Europe after the Second World War (1947). It underlines the intrinsic European dimension of Romanian national identity building in relation to Romania’s Eastern otherness, a Latin country placed at the very border between Western and Eastern cultures. The paper aims to document journalistic, academic, and diplomatic insights into the idea of Europe in interwar Romania, along with their reverberations within the exiled project of Romania’s European continuity at the end of the Second World War. Keywords: Idea of Europe, Interwar Romania, Eastern Otherness, Federalism, Project of a United Europe. INTRODUCTION According to Edgar Morin, conflict was at the basis of the rise of “European consciousness” after the Second World War, stating that previous “order” of Europe was in fact the “disorder of a tumultuous chantier” (Morin 2002 [1990]), 64) whereby European culture(s) and European civilisation had extended their influence throughout the world. A “common market of ideas” had emerged, and a “polycentric cultural Europe” (ibidem, 69) – this new “reality” of the continent – had started to transgress national borders and languages1. With regard to interwar Romania, Adrian Marino claimed it had experienced a socio-cultural “spontaneous ∗ Senior researcher 1st degree, Social Europe Research Laboratory, Institute of Sociology, Romania. E-mail: [email protected]. 1 Morin also noticed that the contemporary European pleiade of reference writers were writing in their languages, but they were all speaking “European”.
    [Show full text]
  • Un Târgoviºtean Sadea
    REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XX, Nr. 8-9 (233-234) august-septembrie 2019 Editatã cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Un târgoviºtean sadea În timp ce unii de diferite ranguri ºi culori politice aºteptau ziua de 10 august râvnind o reiterare amplificatã a rãzboiului româno-român de anul trecut, pentru noi, cei de la Societatea Scriitorilor Târgoviºteni, 10 august a fost doar prilej de sãrbãtorire a lui Barbu Cioculescu, târgoviºteanul prin spirit (n. 10 august 1927, Mountrouge în Franþa), la trecerea bornei 92 din secolul personal, marcând ºi 80 de ani de la debutul sãu literar, aºa cum singur mãrturiseºte într-o recentã carte de convorbiri: Sã nu uitãm cã la Gãeºti am petrecut primii 7 ani «de acasã». Apoi aderarea la marea familie a «Litere»-lor ºi a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni al cãrei membru fondator sunt din 2005, membru al juriilor (de remarcat pluralul) «Moºtenirii Vãcãreºtilor», cu ºapte cãrþi editate la «Bibliotheca», sunt un târgoviºtean sadea. Întrebat în aceeaºi carte (Un veac printre cãrþi. Barbu Cioculescu în dialog cu Mihai Stan, lansatã la a VI-a ediþie a Simpozionului Naþional ªcoala de la Târgoviºte) când a debutat literar, B.C. a avansat o datã confirmatã ºi de omniscientul Nicolae Scurtu în proceeding-ul Simpozionului: în Universul copiilor, revista lui N. Batzaria (Moº Nae), nr. 51, 13 dec. 1939, adicã în urmã cu 80 de ani, aici elevul Barbu Cioculescu semnând fabula Împãratul animalelor. Chiar plasând dupã alþii debutul peste 5 ani (1944, Kalende cu poeziile Prietene! ºi Nucul, incluse în recenta antologie La Steaua Pãstorului.
    [Show full text]
  • Revista Padurilor Nr. 4-5/2013
    REVISTA PĂDURILOR REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ EDITATĂ DE SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC” CUPRINS (Nr. 4-5 / 2013) GHEORGHE GAVRILESCU, ION I. FLORESCU : Revista pădurilor a revenit integral la Societatea Progresul Silvic . 3 Colegiul de redacție AdAm CrăCiunesCu : Anul 2014 - Anul reformei în reglementările silvice ....................................................... 6 Membri : ConstAntin roșu, Florin dănesCu : Probleme privind stațiunile forestiere prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan și reconstrucția ecologică a pădurilor în contextul schimbării condițiilor de c. s. I dr. ing. Iovu-Adrian Biriș mediu (regionale și locale) în România . 11 s. l. dr. ing. Stelian Borz dr. ing. Adam Crăciunescu NECULAI MARCEL FLOCEA, BOGDAN M. NEGREA : Tehnici simplificate de prof. dr. ing. Lucian Curtu investigație dendroecologică în arborete cu molid supuse poluării generate de activități din minerit în Bucovina. Partea I - Creșterea exemplarelor conf. dr. ing. Mihai Daia mature. Aspecte metodologice și aplicații . 17 s. l. Gabriel Duduman ing. Olga Georgescu JOHANN KRUCH : Prețul buștenilor, dependent de diametrul lor median și de acad. prof. Victor Giurgiu clasa de calitate ................................................. 26 prof. dr. ing. Sergiu Horodnic MARIA ARDELEANU, BIRGIT ELANDS, ROSALIE VAN DAM : Differences in the dr. ing. Maftei Lesan Attachment to the Forest between former Collectivized and Non-collectivized dr. ing. Ion Machedon Communities in Romania ....................................... 35 dr. ing. Gheorghe Mohanu prof. dr. ing. Ion I. Florescu DORIN-IOAN RUS : Waldnutzung im Siebenbürgen des 18. Jahrhunderts dr. ing. Romica Tomescu (Folosirea pădurii în Transilvania în secolul al XVIII-lea) . 45 MAGDALENA MEDA : Evoluția fondului de producție real în arboretele parcurse Redacția : cu tăieri de transformare spre grădinărit gestionate de O. S. Văliug . 55 UMITRESCU prof. Rodica-Ludmila D VAleriu BrAșoVeAnu, AdAm Begu : Riscul poluării aerului cu compuși ing.
    [Show full text]
  • Spre Anul Urmuz
    c y m k Revistã de culturã ORAª REGAL Anul XII Nr. 2 (123) Februarie 2021 Spre Anul Urmuz Gheorghe PĂUN ac două mărturisiri, altfel cititorul se va mira de ce mă grăbesc să scriu despre Urmuz în februarie, cândF puteam să mai aştept puţin, pentru a ajunge în martie, Luna Urmuz, căci pe 17 ale lunii lui Mărţişor s­a născut incompa­ rabilul scriitor, mai ales că acum două luni, în noiembrie, tot despre Urmuz (urmuzism şi urmuzologie) vorbeam. Am două expli­ caţii. Prima, recunosc, ţine de admiraţia, ajunsă probabil fixaţie­manie, pe care o am pentru genialul grefier, nu mă feresc deloc etichetează grosier, scot neghina deasupra de cuvântul maximal, citiţi cărţile recente grâului, apoi strigă din răsputeri că totul ale lui Lucian Costache, piteştean, ale Anei e neghină. Şi se miră… Dar, tocmai acum, Olos/Anagaia, din Baia Mare, citiţi cărţile tocmai prin asta, prin obstinaţia demolării, mai puţin recente ale lui Nicolae Balotă, pregătesc noi procente, „surprinzătoare” Constantin Cubleşan, Ion Pop (cel care a desigur, pentru U, cel care vine de la UNIRE. îngrijit o primă ediţie critică Urmuz, Schiţe (Precizare: lungul paragraf dinainte nu este şi nuvele aproape… futuriste, apărută în o adeziune la un partid, ci la o idee! Şi un 2017 la Editura Tracus Arte, Bucureşti, din comentariu la un spectacol mediocru.) care voi cita în cele ce urmează). L­am mai Iartă­mă, Demetrule, revin în lumea comparat cu Ion Barbu şi cu Brâncuşi: ta minunată. Revin la titlu. semnificaţie nu expresie, zborul nu aripa, cântecul cocoşului nu… e acum în doi ani, în 2023, va l doilea motiv pentru care „fug fi Anul Urmuz: 140 de ani de înspre Urmuz” este pur circum­ la naştere (Curtea de Argeş, 17 martieD 1883) şi 100 de ani de la sinucidere stanţial: scriu aceste rânduri la maiA puţin de două săptămâni după alegerile (Bucureşti, 23 noiembrie 1923).
    [Show full text]
  • Mai Avem Un Viitor ? România La Început De Mileniu
    DUPLEX Mai avem un viitor ? România la început de mileniu Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi Aceastã carte a apãrut cu sprijinul Ministerului Culturii. http ://www.polirom.ro © 2001 by Editura Polirom, pentru prezenta ediþie Iaºi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucureºti, B-dul I.C. Brãtianu nr. 6, et. 7, P.O. BOX 1-728, 70700 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României : ANTOHI, SORIN Mai avem un viitor : România la început de mileniu. / Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi ; cuvînt înainte de Sorin Antohi – Iaºi : Polirom, 2001 200 p. ; 21 cm – (Duplex) Index. ISBN : 973-683-771-8 I. Antohi, Sorin 323(498) Printed in ROMANIA Mai avem un viitor? România la început de mileniu 4 MIHAI ªORA MIHAI ªORA (n. 1916). Personalitate marcantã a culturii româneºti, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, a publicat : Du Dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie Métaphysique, Gallimard, Paris, 1947 (trad. rom. de Mona Antohi ºi Sorin Antohi, Despre dialogul interior. Fragment dintr-o Antropologie Metafizicã, cu un „Cuvînt dupã o jumãtate de secol” al autorului ºi o postfaþã de Virgil Nemoianu, Humanitas, Bucureºti, 1995) ; Sarea pãmîntului. Cantatã pe douã voci despre rostul poetic, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1978 ; A fi, a face, a avea, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1985 ; Eu & tu & el & ea... sau dialogul generalizat, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1990 ; Firul ierbii, Craiova, Scrisul Românesc, 1998 ; Cîteva crochiuri ºi evocãri, Scrisul Românesc, Craiova, 2000 ; Filozoficale. Filozofia ca viaþã, Editura Elion, Bucureºti, 2000. A colaborat la numeroase periodice. A tradus din teatrul lui Jean-Paul Sartre.
    [Show full text]
  • Acolada Nr. 11.Pmd
    ACOLADA 11 Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 11 (84) noiembrie 2014 (anul VIII) 24 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~~~ Director: Gheorghe Grigurcu Thomas Dodd: Înălţarea Magdalenei Gheorghe Grigurcu: C.D. Zeletin: O amintire cu „Groapa fără cruci” Giuseppe Tartini Barbu Cioculescu: Constantin Trandafir: Scriitori Între amici Scorpioni şi Săgetători Alex. Ştefănescu: Poezia şi Constantin Călin: Zigzaguri comedia ideii de poezie Interviul Acoladei: Simona-Grazia Dima: Poezii Cristian Teodorescu Claudia Moscovici: Imaginile lui Dumitru Augustin Doman: Thomas Dodd Comedia neagră a zilelor noastre 2 Acolada nr. 11 noiembrie 2014 Victor Ponta, un deces lamentabil Clipele dulci trăite de eroul nostru în Dubai, alături fruntea guvernului, Băsescu i-a băgat în ceaţă cu o simplă întrebare, în celebra întâlnire de prietenul său Ghiţă, vor fi oare în măsură să-l consoleze de la Cotroceni. Au picat autostrăzi, au picat o mulţime de alte proiecte care puteau pentru pierderea, prăbuşirea, mai bine zis, a tuturor poziţiilor contribui la dezgheţul, măcar modest, al economiei. Toate pentru a asigura accesul la deja câştigate, ca şi a celor pe cale de a şi le adjudeca? Trecând puterea absolută a lui Victoraş cel isteţ şi a partidului său de baroni şi baronese, muhaiele peste vechiul şi binecunoscutul refren „O fată (Daciana, de viţă cu totul aleasă de prin cocinile de porci. Costurile campaniei electorale a lui uitată la Viena) mai găseşti, dar un prieten greu”, Ponta au depăşit orice limită, ele fiind suportate din surse bugetare, iar cifra vehiculată catastrofalul sfârşit conjugat cu ruşinoasa fugă de la locul este de 3,5 miliarde de lei.
    [Show full text]
  • Serie Nouă, Martie-Mai 2018
    România în Marele Război Volum VI, Nr. 2 (20), Serie nouă, martie-mai 2018 1 POLIS Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762 2 România în Marele Război SUMAR EDITORIAL 5 Războiul patimilor noastre Sabin DRĂGULIN ROMÂNIA ÎN MARELE RĂZBOI Familia regală a României pe frontul Marelui Război şi al Marii 13 Uniri (1916 - 1918) Ştefania DINU Între neutralitate şi aliniere: aspecte privind 41 politica externă a României la începutul Marelui Război Hadrian GORUN România în Primul Război Mondial 53 Dan CARBARĂU Contribuţia aeronauticii militare române la realizarea şi 67 apărarea României Mari Jănel TĂNASE Participarea Marinei Române la apărarea Dobrogei 77 în timpul Primului Război Mondial Ioan DAMASCHIN Primele acţiuni militare pe Frontul din Dobrogea. 85 Bătălia de la Turtucaia şi consecinţele acesteia asupra evoluţiei militare de pe Frontul de Sud Leonida MOISE Cooperarea militară româno-rusă în anul 1916 103 Ion GIURCĂ Unirea Basarabiei cu Regatul român. 119 Studiu relativ la implicarea militarilor Alexandru OŞCA Versuch einer Rekonstruktion von Bismarcks Rolle im Ersten 131 Weltkrieg anhand von zeitgenössischen und heutigen Dokumenten Ursula OLLENDORF Les amis nécessaires : Italia e Francia nella Grande Guerra 145 Nicola NERI 3 POLIS L’«immenso esperimento» 177 Dalle trincee alla post-verità: Marc Bloch e la nascita delle fake news Fabrizio FIUME Idealul naţional şi războiul pentru Reîntregirea Neamului 193 Românesc Daniel Gheorghe VARIA Elitele politice din Transilvania 207 în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 Florin GRECU ,,Democratizarea” Armatei regale în procesul trecerii României 219 la regimul totalitar de stânga (1944-1947) Dănuţ Mircea CHIRIAC Mitul veşnic al panslavismului: A treia Romă 231 Florian BICHIR Aśvamedha e Costituzione: 251 il sacrificio rituale nel sultanismo politico contemporaneo Gianfranco LONGO ARHIVE România în Primul Război Mondial.
    [Show full text]
  • 198504 MI 04(217).Pdf
    ...:. ---- .... - t . - .;.-'...:• tJ'L I;(, • - • isloric DECENIILE EPOCII CEAU,ESCU de culturi • Forta motrlce a devenlrll lstortel noaatre contemporane : ... oi1ci Mircea Mu$at 2 • latorla rominllor In arta monumentali : Valeriu Buduru, Marian $tefan 7 Anul XIX Nr. 4 (21 MARTURII ALE CUL TURII �I CIVILIZATIEl ROMANE�TI aprllle 1 • Popor de nemurltorl, popor de erol : /on Popescu-Puturi ... - 5 • In Romania acum clncl mllenll. Cultura Cucutenl unlci In Europa: • • Linda Ellis 21 Red•ctor.., ContrlbuJia Rominlel Ia lnfrlngerea faaclamulul : CRimAN POPI,TEANU Gh. Zaharia, /on CuMa, Alesandru Dutu 12 ,0 tncoronare a tuturor unlrllor" : Gh. Unc 18 Un ctltor de culturi .:omineaaci - Udrltte Nisturel : Dan Horia Mazilu ' 23 1939-1941 - mlnlstrul S.U.A.. Ia Bucurettl tranamlte..• : /on Stanciu 27 NICOLAI COPOIU • Clftlgitorll concuraulul Horea 200 ..• 33 • ltlnerar prln Vasile Smarandescu ... WDOVIC DIIIBcY vetrele volevodale : 46 • in Bucureftl, acum 50 ani ... 48 • Cirtl soslte Ia redaqle ... 56 • Potta Ma- gazin istoric ... 63 • in martle 1945, Ia Berlin: Contele Bernadotte ... 35 • lntere­ sul pentru latorle:Bela Kopeczi .•• 39 • Documentele aecolulul XX. Moacova, 19-30 octombrle 1943. Conferlnta mlnlftrllor afacerllor externe al U.R.S.S., S.U.A. fl Marll Brltanll (Ill) .•. 40 • AHatul Italian "In pozltle de drepJI" : A. Busuioceanu, Fl. Con­ stantiniu •.. 52 • BartoiOIM de 181 C81• - o voce In apirarea luralnrrn p••rW lndlenllor : Eric Eustace Williams •.. 57 • Cine a foat louis VAIIRIU BUDURU Braille? : Suzanne 8/atin ..• 61 • • Imagine din calertdarul atribuit lui Quetzalcoatl, personaj istoric, dup8 (D@cum au dovedlt descoperirile arheologice, dar �� mltic, slmbolizind, in mltologia tolteca �I azteca, sub inflltl�rea �rpelui cu pene, principiul dialectic al unirii elementelor contrarii: materie-spirit, pllmint-aer, ceea ce se tlnl�te �i·oeea ce zboari.
    [Show full text]
  • Gând Românesc Revistă De Cultură, Ştiinţă Şi Artă „De La Roma Venim
    Gând Românesc Revistă de cultură, ştiinţă şi artă „De la Roma venim, scumpi şi iubiţi compatrioţi din Dacia Traiană. Ni se cam veştejise diploma noastră de nobleţe, limba însă ne-am păstrat-o.” MIHAI EMINESCU 2 GÂND ROMÂNESC REVISTĂ DE CULTURĂ, ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ Anul VIII, Nr.1 (69) MAI 2014 EDITATĂ DE ASOCIAŢIA CULTURALĂ GÂND ROMÂNESC, GÂND EUROPEAN ŞI EDITURA GENS LATI NA ALBA IULIA 3 Revistă fondată în 1933 de Ion Chinezu Fondator serie nouă: Virgil Şerbu Cisteianu Director general Director: Ironim Muntean Redactor-şef: Terezia Filip Membrii colegiului de redacţie: George Baciu Ioan Barbu Radu Vasile Chialda Aurel Dumitru Galina Furdui Vasile Frăţilă Vistian Goia Elisabeta Isanos Dorin Oaidă Viorel Pivniceru Iuliu Pârvu Anca Sîrghie Ovidiu Suciu Ciprian Iulian Şoptică Traian Vasilcău I.S.S.N.: 1843-21882 Revista este înregistrată la Biblioteca Naţională a României – Bucureşti Depozitul Legal, Legea 111//1995 modificată prin Legea/ 594/2004 4 ,, Cel mai înalt grad la care o revistă literară poate aspira este să-şi înţeleagă drept-adică în semnificaţiile esenţiale – timpul care îi este dat să trăiască şi înţelegându-l astfel. să-l poată îndruma cu autoritatea pe care numai o bună cunoaştere , o vocaţie autentică şi o reală pasiune o pot da”. ION CHINEZU ,,Niciodată nu prea mi-au plăcut revistele literare ca să fiu sincer, din pricină că ele au devenit mai devreme sau mai târziu exponentele unui grup literar. Mă şi întreb dacă o revistă literară poate să fie foarte obiectivă? Dacă chiar felul în care se face o revistă literară şi cum sânt gândite, ideea de revistă literară, este o idee obiectivă.
    [Show full text]