Document Nr 4 TIPO.Indd

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Document Nr 4 TIPO.Indd aniversări 150 DE ANI ÎN SLUJBA OAMENILOR General-maior dr. Dumitru SESERMAN1 a 23 februarie 2006, prin Ordinul ministrului teme franceze asupra Lapărării nr. M 32, ziua de 9 octombrie este părţilor elementare; teme introdusă în galeria tradiţiilor de cinstire şi sărbătorire a germane; desen liniar, părţile armelor şi specialităţilor militare ca Ziua Resurselor Umane. fi gurii omului într-un fel Actul de naştere a structurii centrale de personal a fost corect după modele date; semnat când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat, caligrafi a, scrisoare corentă, în anul 1862, Înaltul Decret prin care Ministerul de Război, ordinară, dreaptă şi plecată. rezultat în urma unifi cării politico-administrative, era Examenul oral cuprindea organizat pe două direcţii: I-a Direcţie Personal şi Operaţii opt etape multidisciplinare: Militare şi a II-a Direcţie Administraţia Generală. cursul religios, catehism Principalele atribuţii ale Direcţiei Personal şi Operaţii elementar, limba română, Militare erau: dislocarea şi disciplina trupelor, marşurile şi limba franceză, limba manevrele, organizarea taberelor de instrucţie; recrutarea: germană, aritmetica, istoria stabilirea contingentelor, chemarea recruţilor, încorporarea şi Principatelor, geografi a. eliberarea documentelor de lăsare la vatră etc.; organizarea Dezvoltarea diferitelor componente ale administraţiei oştirii, a efectivelor şi a lucrărilor statistice; evidenţa perso nalului militare centrale şi apariţia, în timp, a unor noi arme şi armatei (registrele matricole) şi a personalului administrativ; specializări militare au făcut ca, de-a lungul existenţei sale, studierea şi modifi carea regulamentelor militare; publicarea actuala Direcţie Management Resurse Umane să parcurgă un decretelor domneşti; angajările/reangajările în armată proces continuu de schimbări de structură şi de denumire. (în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza serviciul militar În toţi cei 150 de ani de existenţă, structura centrală de a devenit obligatoriu pentru toţi cetăţenii). personal a Armatei a funcţionat fără întrerupere sub diferite De exemplu, Direcţia Personal şi Operaţii Militare denumiri, care gravitează în jurul noţiunii de personal: elabora ordine ale ministrului de Război atât pentru Direcţia Personal şi Operaţii Militare, Direcţia Serviciului organizarea procesului de recrutare şi selecţie pentru de Stat Major şi a Infanteriei, Direcţia Infanteriei, Cavaleriei şcolile militare, cât şi pentru organizarea învăţământului şi Personalului, Direcţia Generală a Personalului, Direcţia militar prin întocmirea tematicii concursurilor de Cadrelor Armatei, Direcţia Cadre şi Învăţământ. admitere şi a metodologiilor de desfăşurare a acestora. De-a lungul timpului, Direcţia a fost condusă de Structura examenului de admitere în şcoala militară de importante personalităţi mi li tare. Primul şef al Direcţiei ofi ţeri demonstrează complexitatea şi gradul de erudiţie Personal şi Operaţii Militare a fost colonelul Alexandru al celor care aspirau la o carieră de ofi ţer în armată. Christea (înlocuit la scurt timp, cu maiorul Gheorghe Astfel, examenul era constituit din două probe, scris şi Catargiu, care va face ulterior carieră diplomatică), iar şef oral. Cerinţele scrise cuprindeau: dicte român (dictare); al primei „diviziuni”, căpitanul Eustaţiu Pencovici, viitor ministru de război în guvernul condus de Ion Ghica. Direcţia a fost condusă de personalităţi importante, unele dintre acestea cunoscute şi prin prisma activităţilor în sfera operativă a armatei. Astfel, galeria şefi lor de direcţii este onorată cu nume, precum generalul de divizie Vlădescu Matei, generalul de divizie Ion Argetoianu, generalul de corp de armată Eremia Grigorescu sau generalul de corp de armată Nicolae Şova. Generalul de divizie Matei Vlădescu, la 10 mai 1866, a fost numit director al Direcţiei 1 Personal şi Operaţii Militare din Ministerul de Război, funcţie pe care a îndeplinit-o până la 24 februarie 1868. Într-un raport adresat ministrului de Război al Franţei, la 15 octombrie 1886, maiorul R. Meyner – un 1860. Şcoala de Ofi ţeri bun cunoscător al realităţilor militare româneşti, afl at în document 2012 4 (58) 1 aniversări fericită între cele fericite, care e siguranţa de sine, încrederea absolută în succes, farmecul ce aceste calităţi de voinţă îl exercită asupra tuturor celor care stau sub ordinele unui asemenea om, sugestionaţi de cuvântul, de gestul, dar mai ales de neclintita lui hotărâre”4. În 1918, a fost ministru de Război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă. Generalul de corp de armată Nicolae Şova, personalitate de excepţie a Armatei Române, a participat la campania din 1913 în Bulgaria, la acţiunile ofensive de pe Valea Uzului, la luptele de pe Argeş, de la Odobeşti, Ţifeşti, Pralea – în războiul de întregire, dovedind Centrul de Instrucţie al Corpului 6 Armată pretutindeni rezistenţă, pricepere şi curaj. A luat parte la campania din 1919, contribuind, până misiune în ţara noastră – aprecia că generalul Vlădescu „este la ocuparea Budapestei, la eliberarea oraşelor Târgu Mureş, inteligent, instruit, vorbeşte puţin şi cu uşurinţă. Este foarte Turda, Cluj, Baia Mare şi Sighet. Generalul Dumitrescu l-a energic. Are mari calităţi militare şi este la curent cu toate apreciat ca fi ind „un ofi ţer de valoare, pe care se poate conta progresele care se realizează în străinătate. În caz de război în orice împrejurări”5. este potrivit pentru un comandament important”2. Timp de trei ani a reprezentat Armata Română în Între 5 noiembrie 1889 şi 15 februarie 1891 a fost capitala Austriei, ca ataşat militar, iar între 10 februarie ministru de Război în guvernul prezidat de generalul 1939 şi 10 ianuarie 1940 a condus Direcţia Personalului. George Manu, iar din 1892, şef al Casei Militare Regale. În această funcţie, rezultatele generalului Nicolae Şova A participat la elaborarea hărţii României, împreună cu „au fost uimitoare: a restabilit prestigiul acestei Direcţii statul major austriac. prin aspra corectitudine ce a întronat; … este generalul Generalul de divizie Ion Argetoianu s-a distins nu care a fost pus la locul unde oştirea are nevoie de un om numai ca ofi ţer de specialitate în arma tehnică de geniu, dar, care să întrunească calităţile deosebite ce le are”6 – aprecia mai ales, ca ofi ţer de stat major, sub ordinele colonelului subsecretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Cerchez, în luptele de la Opanez, Bucoava, Plevna. Un generalul Gheorghe Mihail. amănunt pe care merită să-l amintim este acela că faimosul În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a condus comandant al trupelor turceşti de la Plevna, Osman Paşa, s-a operaţiile militare pentru eliberarea Basarabiei (în luptele predat locotenent-colonelului, pe atunci, Ion Argetoianu. de la Fălciu, Bogdăneşti, Ţiganca) şi pe cele pentru cucerirea A fost membru în Consiliul Superior al Armatei Odessei. A fost apreciat de către generalul Vasile Atanasiu ca şi a îndeplinit diferite funcţii, de execuţie şi de comandă. fi ind „printre marii noştri generali de război, care vor fi înscrişi Între anii 1881 şi 1882 a condus Direcţia 1 Personal în istoria neamului nostru şi al cărui nume va fi înscris printre şi Operaţii Militare din Ministerul de Război. eroii săi”7. După pensionare, Ion Argetoianu şi-a început activitatea După cel de-al Doilea Război Mondial, indiferent de politică în Partidul Conservator; a fost deputat, senator, denumirea avută, compartimentele de bază ale structurii vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al centrale de personal şi-au păstrat nucleele de competenţe, Senatului. În 1912, a fost ministru de Război în guvernul reuşind astfel să funcţioneze efi cient, pentru a asigura prezidat de Titu Maiorescu. armatei necesarul de resurse umane. Generalul de corp de armată Eremia Grigorescu Anul 1997 reprezintă un punct de infl exiune în şi-a încheiat mandatul ca şef al structurii de personal dinamica problematicii resurselor umane, când în contextul (1913-1914), iar ulterior a ajuns comandantul Armatei 1, modernizării armatei, sfera de competenţe a direcţiei a fost lansând la Oituz în 1916 celebra lozincă „Pe aici nu se trece”. diversifi cată, prin alăturarea domeniului învăţământului Constantin Kiriţescu spunea despre Eremia Grigorescu că militar celui al managementului personalului, aceasta „era întruparea tipului clasic al soldatului de rasă – mândru ca primind denumirea actuală – Direcţia Management un muschetar, viteaz ca un cavaler medieval. …Optimismul Resurse Umane. său robust îşi găsea expresiunea în formele romantice, ce Principalele modifi cări ale structurii direcţiei au început, deveneau populare, impresionau corpul ofi ţeresc şi masele însă, în primul trimestru al anului 1990, la 1 martie, când soldăţimei şi le ridica moralul”3. denumirea Direcţiei Cadre şi Învăţământ se transformă Nicolae Iorga scria: „Generalul Eremia Grigorescu a în Direcţia Cadre, conform Ordinului ministrului apărării contribuit esenţial la izbânda de la Mărăşeşti prin acea însuşire naţionale nr. M. 15 din 1 martie 1990. 2 4 (58) 2012 document aniversări În acelaşi timp, prin Ordinul Marelui Stat Major din 10 martie 1990, se desfi inţează Secţia Învăţământ şi atribuţiile acesteia sunt eliminate dintre atribuţiile direcţiei. O altă modifi care importantă a structurii, ce a decurs din schimbarea politicilor de personal este consemnată prin Dispoziţia Marelui Stat Major din 16 martie 1990 care desfi inţează statele majore de pregătire militară a studentelor şi studenţilor, cadrelor didactice şi personalului tehnic-administrativ de pe lângă instituţiile civile de
Recommended publications
  • Sistemul Internaţional Şi Politica Puterilor Minore
    ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE TEZĂ DE DOCTORAT: SISTEMUL INTERNAŢIONAL ŞI POLITICA PUTERILOR MINORE. CAZUL ROMÂNIEI, 1913-1989 COORDONATOR: DOCTORAND: Prof. Univ. Dr. Mihail E. Ionescu Asist. Univ. Andrei Miroiu BUCUREŞTI, 2004 1 PARTEA I-A PUTERILE MINORE ÎN POLITICA INTERNAŢIONALĂ Această teză de doctorat reprezintă un demers realist de a înţelege comportamentul unei puteri minore, România, în raport cu propriul subsistem al relaţiilor internaţionale. Voi încerca, pe de o parte, să critic teoriile realiste actuale care tratează problematica puterilor minore şi să alcătuiesc o viziune contextualizată pentru principalul obiectiv al cercetării. Pe de altă parte, voi încerca să înţeleg comportamentul României ca actor internaţional axându-mă pe cele mai relevante teste din punctul de vedere al perspectivelor realiste: deciziile privind conflictul militar şi poziţia în sistemele de alianţe. Propria viziune asupra modului în care se structurează politica puterilor minore pornind de la constângerile sistemului internaţional, anunţată în prima parte a tezei, va fi testată în cele două părţi ale lucrării care vizează problematica românească. A doua parte a tezei va viza comportamentul României în momentele deciziilor esenţiale pentru supravieţuirea sau mărirea unui stat, cele privind acceptarea sau neacceptarea conflictului militar, din puctul de vedere al disputei teoretice legate de acţiunile de balansare şi de aliniere. A treia secţiune va încerca, bazându-se pe principiile analizei strategice şi ale analizei diplomatice să înţeleagă rolul României într-un cadru al hegemoniei de pace, determinat de plasarea în blocul estic între 1945 şi 1989-1991. Războiul interstatal a fost perceput în literatura clasică a relaţiilor internaţionale drept fenomenul central al oricărei investigaţii generatoare de teorii în 2 domeniul politicii mondiale1.
    [Show full text]
  • August 22, 1989 Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs, 0145 Hr
    Digital Archive digitalarchive.wilsoncenter.org International History Declassified August 22, 1989 Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs, 0145 hr Citation: “Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs, 0145 hr,” August 22, 1989, History and Public Policy Program Digital Archive, Document 72 in Dumitru Preda and Mihai Retegan, 1989 – Principiul Dominoului: Prabusirea Regimurilor Comuniste Europene, Bucharest, Editura Fundatiei Culturale Romane, 2000, pp. 164-167; AMAE, Varsovia/1989, vol. 3, f. 57-63. Translated for CWIHP by Larry Watts. http://digitalarchive.wilsoncenter.org/document/121612 Summary: Romanian Ambassador to Poland Ion Tesu reports on the Polish response to Ceaușescu's 19 August message to all of the socialist countries. Includes a written response from the PUWP leadership Original Language: Romanian Contents: English Translation Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs August 22, 1989, 0145 hr RCP CC – Comrade Secretary Ion Stoian, MFA – Comrade Minister Ioan Totu, Comrade Deputy Minister Constantine Oancea, DR I In the evening of 21/08/1989 I was called to the CC of the PUWP where I was received by comrade W. Natorf, the CC Secretary for International Relations, and by B. Kulski, the deputy minister of the Polish MFA. Comrade Natorf made known to me that he called me in order to communicate the point of view of the PUWP leadership referring to the considerations of the party and state leadership of S. R. Romania, and personally of comrade Nicolae Ceaușescu, secretary general of the Romanian Communist Party, president of the Socialist Republic of Romania, transmitted in the evening of 19- 20 August of this year to the party and state leaderships of all of the socialist countries.
    [Show full text]
  • HYPERION Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România
    YPERION H Revistă de cultură • Anul 38 • Numărul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) Revistă de cultură 38 • Numărul • Anul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) HYPERION Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România CUPRINS Accente George Luca – Vladnic instant și reprimarea inexprimabilului ..............83 Gellu Dorian – Revistele de cultură și pandemia Covid 19 ........................1 Victor Teișanu – Epicul nostalgiilor simbolice în hainele sale de sărbătoare ..................87 Invitatul revistei – Un mare dramaturg și consecvența sa anticomunistă ............................89 Nicolae Oprea ............................................................................................................ 3 – Privind viața prin lentila melancoliei .............................................................92 Nicolae Oprea – Arte poetice suprarealiste în creaţia lui Gellu Naum ...7 Ionel Savitescu Ancheta – Viaţa lui Nae Ionescu ...........................................................................................95 Scriitorul – destin și opțiune: Cristina Ștefan ...............................................11 – Admirabila tăcere .................................................................................................97 – Istoria unirii românilor ........................................................................................99 Dialogurile revistei Nicolae Sava în dialog cu Solomon Marcus ..................................................14 ReLecturi Radu Voinescu – Clasicii, noi și viitorul studiilor umaniste ....................101
    [Show full text]
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • Rețelei Caraman”
    PENTRU CITITORII NOȘTRI Enigmele Istoriei Anul I Nr. 6 25 iunie - 29 iulie 2020 80 de pagini 19 lei Cazul „Rețelei Caraman” Dragi cititori, datorită situației provocatecontul de Covid-19, RO15BTRLRONCRT0473161701 cea mai sigură metodă de a primi revistele Secretul, Focul Vieții, Afaceri și CUIProfit, 28096588 Lumea Misterelor, Enigmele Istoriei, Diamant și Rebus Ideal, este abonamentul. Abonamentele se pot Complotul Mihai Viteazul Revenirea administrației achita [email protected] virament bancar direct în deschis la Banca Transilvania, Agenția de la Oradea-Mare (1919) și ideea națională românești în Dobrogea (1918) Marriott, . Dovada plății împreună cu adresa unde doriți să vă expediem revistele le trimiteți pe adresa de e-mail: Secretul Focul Vieții Lumea Misterelor 3 luni – 12 lei 3 luni – 13 lei 3 luni – 11 lei 6 luni – 23 lei 6 luni – 22 lei 6 luni – 21 lei Diamant12 luni – 42 lei Afaceri și Profit12 luni – 40 Enigmelelei Istoriei 12 luniRebus – 44 lei Ideal 3 luni – 14 lei 3 luni – 48 lei 3 luni – 49 lei 3 luni – 15 lei 6 luni – 24 lei 6 luni – 84 lei 6 luni – 85 lei 6 luni – 25 lei 12 luni – 45 lei 12 luni – 144 lei 12 luni – 145 lei 12 luni – 47 lei Revistă realizată de: Costea Media Management S.R.L. C.U.I.: RO28096588 Înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J23/462/2011 Director: Constantin Gherghina După trei Redactor-șef: Constantin Corneanu decenii... Consilier editorial: Mircea D. Suciu remember! Redactori colaboratori: Constantin Corneanu Alin Spânu, Cristian Chirca, Redactor-șef Stoica Lascu, Daniel Niculae, Florian Banu, Sergiu Musteață, În urmă cu 30 de ani, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova Liviu Țăranu, Luminița Banu, avea să adopte, pe 23 iunie 1990, Declarația de Suveranitate a RSS Moldova.
    [Show full text]
  • Dr. Carmen Rijnoveanu Consiliul Apărării Al Republicii Socialiste România Existenţa Unui Organism Politico-Militar Cu Atribu
    Dr. Carmen Rijnoveanu Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară (Ministerul Apãrãrii), Bucureşti Consiliul Apărării al Republicii Socialiste România Existenţa unui organism politico-militar cu atribuţii în domeniul apărării ţării a constituit o tradiţie care urcă în perioada dintre cele două războaie mondiale. După desăvârşirea unităţii naţionale la 1 decembrie 1918, statul unitar român a trecut printr-o perioadă de profunde şi complexe transformări politice a căror expresie s-a regăsit în adoptarea Constituţiei din 1923, socotită la acea vreme, printre cele mai moderne din Europa. În această Constituţie, la art. 122 se stipulează: „Se va înfiinţa un Consiliu Superior al apărării ţării, care va îngriji, în mod permanent, de măsurile necesare pentru organizarea apărării naţionale”. Astfel, la 14 martie 1924 a fost adoptată Legea privind organizarea Consiliului Superior al Apărării Ţării, care avea menirea de “a examina, coordona şi soluţiona toate chestiunile relative la apărarea naţională”. Hotărârile lui erau obligatorii după acceptarea lor de către Consiliul de Miniştri. Consiliul era compus din: Consiliul de Miniştri (ca preşedinte), A.S.R. Principele Moştenitor1, miniştrii de Război, Externe, Industrie şi Comerţ, Comunicaţii, Lucrări Publice, Finanţe, Agricultură, Sănătate Publică şi Interne. Din acest Consiliu mai făcea parte, cu vot consultativ, Consiliul Superior al Oştirii. Consiliul a funcţionat până în 1940 fiind desfiinţat odată cu preluarea puterii de către mareşalul Ion Antonescu. Decizia de înfiinţare a Consiliului Apărării a fost motivată, deci, istoric, dar principala cauză a reprezentat-o „episodul cehoslovac” din august 1968 şi, pe cale de consecinţă, evoluţiile dramatice care au urmat intervenţiei militare în forţă a armatelor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia (21 august 1968).
    [Show full text]
  • Format Pdf/Epub
    EDITURA HUMANITAS 28 iunie 2019 Cod culoare: NOUTATE CONTACT: Besseller/ Ediție noua/ Cel mai nou titlu în domeniu Ionut Trupina, [email protected], Samuel Magureanu, [email protected], George Brătan, [email protected], Loredana Ediție de colecție/Cartonată Brasoveanu, [email protected]; Ionut Alecu, [email protected]; 021/408 83 53(52) Colecție nouă/ Texte civile.Jurnalism Povestea banilor Albume PRECOMANDĂ www.libhumanitas.ro Titlu Autor Pret Seria/Colecţia ISBN Nr.pag. Observaţii Cod de bare Comanda LITERATURA Fluturele negru Radu Paraschivescu 39.00 Seria de autor Radu Paraschivescu 978-973-50-6397-9 328 Ediție nouă 978-973-50-6397-9 Orașul fetelor Elizabeth Gilbert 49.00 Seria de autor Elizabeth Gilbert 978-973-50-6442-6 412 NOU 9789735064426 Melancolia 49.90 978-973-50-6428-0 256 NOU/BESTSELLER BOOKFEST 2019/ 9789735064280 Mircea Cărtărescu Seria de autor Mircea Cărtărescu EDITIE DE COLECTIE pdf/epub NOU/ BESTSELLER BOOKFEST 2019 Cartea reghinei Ioana Nicolaie 27.00 În afara colecțiilor 978-973-50-6438-9 224 9789735064389 pdf/epub Amintiri din epoca lui Bibi. O post-utopie Andrei Cornea 32.00 Seria de autor Andrei Cornea 978-973-50-6395-5 200 NOU pdf/epub 9789735063825 821.135.1 – scriitori români Trilogia sexului rătăcitor Cristina Vremeș 37.00 978-973-50-6412-9 200 NOU pdf/epub 9789735064129 contemporani 821.135.1 – scriitori români Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici Dumitru Crudu 34.00 978-973-50-6427-3 248 NOU pdf/epub 9789735064273 contemporani 821.135.1 – scriitori români Zilele după
    [Show full text]
  • Alphabetical Contents 1993-2019
    Alphabetical Contents 1993-2019 Abraham, Dorel, Puterea si mediul construit, AT, nr. 1/1993, p. 47-58 Abraham, Florin, Utopii periculoase, AT, nr. 24-25, 3-4/1999, p. 269-270 Abraham, Florin, Colectivizarea comunei Mirsid, judetul Salaj, 1956-1962, AT, nr. 26- 27, 1-2/2000, p. 105-127 Abraham, Florin, Alexandru Bârlădeanu (1911-1997), AT, nr. 28-29, 3-4/2000, p. 222- 224 Abraham, Florin, Atitudini politice ale puterii comuniste fata de problemele populatiei dupa moartea lui Stalin, AT, nr. 30-31, 1-2/2001, p. 140-146 Abraham, Florin, Iosif Chişinevschi (1905-1963), AT, nr. 30-31, 1-2/2001, p. 233-234 Abraham, Florin, The Rhetoric of Discourse on the “Imperialist Bloc” in The Cominform Newspaper, 1947-1956, AT, nr. 34-35, 1-2/2002, p. 136-144 Abraham, Florin, Europa Centrala la sfarsitul razboiului rece, AT, nr. 40-41, 3-4/2003, p. 76-91 Abraham, Florin, Rolul factorilor externi in schimbarile din blocul communist din anii ’80, AT, nr. 3-4/2004, p. 98-109 Abraham, Florin, Societatea civilă din Romania: de la totalitarism la democraţie, I, AT, nr. 3-4/2005, p. 176-184. Abraham, Florin, Societatea civilă din Romania: de la totalitarism la democraţie, II, AT, nr. 1-2/2006, p. 184-198. Abraham, Florin, Direcţii ale cercetării represiunii comuniste în România după 1989, AT, nr. 3-4/2006, p. 177-195. Abraham, Florin, Procesul istoriografic al « Procesului comunismului », AT, nr. 1- 2/2007, 115-134. Abraham, Florin, Influenţa anticomunismului asupra istoriografiei române recente, AT, nr. 3-4/2008, p. 123-144.
    [Show full text]
  • Număr Special
    STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL VIITORISMUL AZI O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului Volumul de faţă cuprinde comunicările susţinute la Colocviul „Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului”, care a avut loc la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române din Bucureşti, la data de 20 februarie 2009. Coord.: Ioana Vlasiu şi Irina Cărăbaş EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010 STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL Cuprins COMUNICĂRI Ioana Vlasiu, „Arta viitorului” în România la începutul secolului XX ........................... 3 Angelo Mitchievici, Decadentism şi avangardism: între barbarie şi utopie................... 15 Gheorghe Vida, Mattis Teutsch şi elaborarea unei semiotici plastice originale ............. 23 Paul Cernat, Futurismul italian şi moştenirea sa culturală în România interbelică: între avangardă şi „tânăra generaţie”.................................................................. 27 Irina Cărăbaş, „Lumea trebuie reinventată”. Câteva note despre pictopoezie şi futurism .................................................................................................................. 33 Cristian-Robert Velescu, Marcel Duchamp şi futurismul ................................................ 47 INVITAŢI Irina Genova, Nicolay Diulgheroff – o identitate artistică multiplă. Consideraţii pe marginea unei expoziţii.........................................................................................
    [Show full text]
  • Otherness As a European Destiny. Interwar Romanian Views on the European Idea
    OTHERNESS AS A EUROPEAN DESTINY. INTERWAR ROMANIAN VIEWS ON THE EUROPEAN IDEA VALENTINA PRICOPIE ∗ ABSTRACT This paper summarises some of the interwar Romanian conceptions of the European idea, from its emotional heyday around 1918, to the exiled involvement in the building of the European consciousness and the conception of a new project for Europe after the Second World War (1947). It underlines the intrinsic European dimension of Romanian national identity building in relation to Romania’s Eastern otherness, a Latin country placed at the very border between Western and Eastern cultures. The paper aims to document journalistic, academic, and diplomatic insights into the idea of Europe in interwar Romania, along with their reverberations within the exiled project of Romania’s European continuity at the end of the Second World War. Keywords: Idea of Europe, Interwar Romania, Eastern Otherness, Federalism, Project of a United Europe. INTRODUCTION According to Edgar Morin, conflict was at the basis of the rise of “European consciousness” after the Second World War, stating that previous “order” of Europe was in fact the “disorder of a tumultuous chantier” (Morin 2002 [1990]), 64) whereby European culture(s) and European civilisation had extended their influence throughout the world. A “common market of ideas” had emerged, and a “polycentric cultural Europe” (ibidem, 69) – this new “reality” of the continent – had started to transgress national borders and languages1. With regard to interwar Romania, Adrian Marino claimed it had experienced a socio-cultural “spontaneous ∗ Senior researcher 1st degree, Social Europe Research Laboratory, Institute of Sociology, Romania. E-mail: [email protected]. 1 Morin also noticed that the contemporary European pleiade of reference writers were writing in their languages, but they were all speaking “European”.
    [Show full text]
  • Un Târgoviºtean Sadea
    REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XX, Nr. 8-9 (233-234) august-septembrie 2019 Editatã cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Un târgoviºtean sadea În timp ce unii de diferite ranguri ºi culori politice aºteptau ziua de 10 august râvnind o reiterare amplificatã a rãzboiului româno-român de anul trecut, pentru noi, cei de la Societatea Scriitorilor Târgoviºteni, 10 august a fost doar prilej de sãrbãtorire a lui Barbu Cioculescu, târgoviºteanul prin spirit (n. 10 august 1927, Mountrouge în Franþa), la trecerea bornei 92 din secolul personal, marcând ºi 80 de ani de la debutul sãu literar, aºa cum singur mãrturiseºte într-o recentã carte de convorbiri: Sã nu uitãm cã la Gãeºti am petrecut primii 7 ani «de acasã». Apoi aderarea la marea familie a «Litere»-lor ºi a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni al cãrei membru fondator sunt din 2005, membru al juriilor (de remarcat pluralul) «Moºtenirii Vãcãreºtilor», cu ºapte cãrþi editate la «Bibliotheca», sunt un târgoviºtean sadea. Întrebat în aceeaºi carte (Un veac printre cãrþi. Barbu Cioculescu în dialog cu Mihai Stan, lansatã la a VI-a ediþie a Simpozionului Naþional ªcoala de la Târgoviºte) când a debutat literar, B.C. a avansat o datã confirmatã ºi de omniscientul Nicolae Scurtu în proceeding-ul Simpozionului: în Universul copiilor, revista lui N. Batzaria (Moº Nae), nr. 51, 13 dec. 1939, adicã în urmã cu 80 de ani, aici elevul Barbu Cioculescu semnând fabula Împãratul animalelor. Chiar plasând dupã alþii debutul peste 5 ani (1944, Kalende cu poeziile Prietene! ºi Nucul, incluse în recenta antologie La Steaua Pãstorului.
    [Show full text]
  • Ceausescu-PCR: Dictatorul, Delirul, Ideologia
    Ceausescu-PCR: Dictatorul, delirul, ideologia “Partidul, Ceausescu, Romania” erau cuvintele imnului neoficial al regimului comunist care s-a năruit in decembrie 1989. In decembrie 2010, impreuna cu exceptionalul critic care a fost Alex. Leo Serban, am prezentat, la festivalul de film romanesc organizat de ICR din New York, filmul lui Andrei Ujica, „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”. Reiau aici cateva din ideile din interventia mea. O fac sub forma unor ipoteze despre dictatura lui Ceausescu, inevitabil succinte, chiar laconice. In cartea mea „Stalinism pentru eternitate” si in alte lucrari am dezvoltat pe larg aceste idei. Saptamana viitoare, IICCMER si Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti organizeaza o conferinta legata de aniversarea celor 90 de ani de la infiintarea PCR. www.crimelecomunismului.ro Imi amintesc de luna mai 1966 cand liderul totalitar de la Bucuresti tinea unul dintre cele mai importante discursuri din cariera sa politica pe tema PCR drept continuator al „traditiilor progresiste ale clasei muncitoare, ale poporului”. Se deschidea la Bucuresti, in prezenta conducerii PCR, noul Muzeu de istorie a partidului, a miscarii revolutionare din Romania, in sediul fostului Muzeu “Lenin-Stalin”, in cladirea in care se afla astazi Muzeul Taranului Român. Intrarea in prima sala a muzeului era strajuita de busturile lui Decebal si Traian. In salile legate de lupta PCdR in ilegalitate erau expuse fotografiile unor militanti azvarliti de Dej in deplina uitare, atunci cand nu erau public stigmatizati: Gh. Cristescu (Plapumaru), Boris Stefanov, Ana Pauker, Vasile Luca, Constantin Doncea, Dumitru Petrescu, Miron Constantinescu, Iosif Chisinevschi, Alexandru Iliescu, Constantin Parvulescu. Nu venise inca randul lui Lucretiu Patrascanu, lucrul acesta avea sa se petreaca abia dupa Plenara din aprilie 1968.
    [Show full text]