Împlinirea a 100 De Ani De La Apariţia Primei Legi De Organizare
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
editorial M E S A J U L MINISTRULUI APĂRĂRII NAŢIONALE TRANSMIS CU OCAZIA ANIVERSĂRII CENTENARULUI AERONAUTICII MILITARE ROMÂNE mplinirea a 100 de ani de la apariţia primei Legi de organizare a aeronauticii militare este un moment important în viaţa Înoastră și, în același timp, de cinstire a tradiţiei Forţelor Aeriene Române. Începuturile aeronauticii sunt marcate de nume ca Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă, care au dat României prestigiu și inovaţie. Aceștia, prin invenţiile create, au oferit o nouă viziune aeronauticii militare și au creat perspectivele Forţelor Aeriene Române. Istoria și faptele petrecute în trecut au dovedit deosebita importanţă a aeronauticii militare și a armelor conexe care alcătuiesc în prezent Forţele Aeriene Române, în conflagraţiile mondiale, în exerciţiile și misiunile multinaţionale și naţionale, atât în scopuri militare, cât și civile. Forţele Aeriene s-au dovedit a fi o entitate absolut necesară în procesul de evoluţie al armatei, iar eforturile depuse de militarii dedicaţi apărării spaţiului aerian naţional s-au ridicat la înălţimea așteptărilor acestui domeniu de elită, cu rol decisiv pe scena strategică mondială, în operaţii conduse de Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană și Organizaţia Naţiunilor Unite. Militarii români s-au implicat nemijlocit în dezamorsarea zonelor fierbinţi de pe glob și au demonstrat că integritatea noastră în structurile euroatlantice nu a fost întâmplătoare, ci o consecinţă a muncii și a perseverenţei în timp. Datorită lor, România a devenit un aliat de încredere și un partener important al statelor membre NATO. Am convingerea că vor fi foarte mulţi tineri care se vor îndrepta către această carieră și care vor dori să facă parte din structurile forţelor aeriene. Important este însă să împrumute caracterul, seriozitatea și ţinuta profesiei pe care și-au ales-o și, mai mult decât atât, să înţeleagă că responsabilitatea lor este din ce în ce mai mare. Astăzi, la ceas aniversar, să aducem un omagiu tuturor eroilor aerului care s-au jertfit, și celor care au contribuit la prosperitatea și longevitatea acestei arme. De asemenea, îi felicit pe cei ce slujesc astăzi cu mândrie în Forţele Aeriene Române. Ministrul Apărării Naţionale Mircea Dușa document 2013 3 (61) 1 studii/documente DIN ISTORIA ARIPILOR ROMÂNEŞTI – 1910-1916 – Prof. univ. Dr. Valeriu AVRAM ocietatea și autorităţile militare române au fost aeriene sub toate formele. Mihail Cerchez participa în cadrul Sreceptive la conţinutul lucrărilor cu tematică Societăţii ,,Aerodromul Cerchez et. Co” cu 50.000 lei, iar aeronautică elaborate în ţară la începutul secolului al ceilalţi asociaţi cu câte 5.000 lei fiecare4. XX-lea, apreciind experienţele făcute de inventatorii În vara anului 1910, la Chitila, s-a amenajat un adevărat George Beiu, Henri August, Corneliu Marinescu, Nicolae complex aeronautic ce cuprindea un aerodrom cu cinci Saru-Ionescu, Ion Paulat, Grigore Brișcu, Ion Tăbărici sau hangare, o școală de pilotaj, clădiri pentru personalul de Tache Brumărescu, care au proiectat și realizat aparate de deservire al aerodromului, săli de specialitate, două tribune zbor, astfel că, zorii aviaţiei militare au început să mijească pentru public și ateliere dotate cu mașini și utilaje necesare mai curând decât în alte ţări din apusul Europei. reparării și construirii avioanelor în serie. Aceste ateliere, Zborul inginerului aviator Aurel Vlaicu din 17 iunie împreună cu Arsenalul Armatei, au constituit nucleul 1910, cu avionul „Vlaicu nr. 1” model 1910 construit la viitoarei industriei aeronautice din România. Pentru Arsenalul Armatei din fondurile Ministerului de Război, învăţarea pilotajului, Mihail Cerchez a cumpărat din Franţa: marca începuturile aviaţiei militare în România; armata un avion „Wright”, un „Farman” model 1909 („Farman III”) naţională avea astfel în doare un avion militar conceput și un avion, „Demoiselle”, fără motor, pentru a fi folosit de un inginer român și realizat integral în ţară, ing. Aurel pentru antrenarea viitorilor piloţi militari și civili care urmau Vlaicu devenind școala de zbor. primul pilot 1 Pentru avionul militar al ţării . „Farman III”, Istoricul Mihail Cerchez englez Michael a cumpărat J.H. Taylor, nota licenţa necesară într-o lucrare: fabricării lui în În anul 1910 s-a înfiinţat aviaţia serie. militară română, Primi piloţi fiind una dintre angajaţi au fost naţiunile care au basarabeanul adoptat aviaţia 1910. Avion „Wright“ biplan de şcoală Nicolae Costin în scopuri militare. Aviaţia română a participat, cu mult succes, pentru „Farman la campaniile din anii Primului Război Mondial 2. III”, Robert Catargi care știa să piloteze avionul „Wright”, O comisie militară formată din generalul adjutant iar din Franţa, au fost angajaţi piloţii-instructori: Guillemin, inginer George Georgescu, colonelul Dumitru Iliescu și Charles Viallard, ulterior Michel Molla și Louis Martinex- 5 căpitanul C.I. Negrei au întocmit un raport care a fost Rex . trimis Ministerului de Război. Documentul sublinia printre În Memoriul nr. 02327 din 11 iunie 1910, adresat altele, faptul că: … Meritul aviatorului Vlaicu era dat că, generalului Grigore Crăiniceanu, avocatul Mihail Cerchez fără școală de pilotaj și fără a mai fi zburat, acesta a reușit de propunea construirea pentru armata ţării a unor avioane, prima dată a executa zboruri ca aviatorii cei mai renumiţi…, atâtea de câte avea nevoie, care puteau fi livrate la trei luni aceasta probează că aparatul l-a ajutat mult în succes, prin după lansarea comenzii, preţul unui avion „Farman III” fiind stabilitatea lui și calităţile de simplitate de manevră. Credem de 30.000 lei exemplarul. Pregătirea viitorilor piloţi militari că acest aeroplan poate deveni un preţios aparat de recunoaștere, putea începe la 1 iulie 1910, Ministerul de Război urmând adică foarte util armatei…3. să plătească pentru fiecare elev-pilot suma de 2.500 lei. Fenomenul aeronautic care s-a dezvoltat în România în Maiorul Ion Macri din Batalionul nr. 2 Pionieri a vizitat primul deceniu al secolului XX, a determinat ministrul de Complexul aeronautic de la Chitila, prezentând un raport Război să trimită la Școala de Pilotaj a primilor ofiţeri-elevi. Inspectoratului General al Geniului, prin care era de acord cu Iniţiativa înfiinţării unei astfel de școli a avut-o avocatul trimiterea primilor ofiţeri care să înveţe tehnica pilotajului la bârlădean Mihail Cerchez, care, în ziua de 20 noiembrie Școala de Zbor, precum și a unor specialiști militari (mecanici, 1909, a înregistrat, la Tribunalul de Ilfov, Actul constitutiv tinichigii, tâmplari) ce urmau să lucreze în atelierele nr. 2931/1909, denumit Contract de societate între Mihail de reparaţii și la fabricarea avioanelor sub conducerea Cerchez și alte 29 de persoane. Documentul încheiat între mecanicului Nichita Pașeff, specializat în Franţa. avocat și statul român urmărea să pună în aplicare scopul În urma acestui raport favorabil, Ministerul de Război a urmărit de societatea pe acţiuni: exploatarea locomoţiunii aprobat detașarea primilor ofiţeri-elevi voluntari la Chitila 2 3 (61) 2013 document studii/documente pentru a învăţa tehnica Înfiinţarea Aviaţiei Militare Române pilotajului în vederea Zborul inginerului aviator Aurel Vlaicu la manevrele brevetării lor ca piloţi militare din toamna anului 1910, a demonstrat rolul pe militari. Se impunea care aviaţia urma să-l aibă în cazul unor conflicte militare. această măsură, întrucât Folosirea avionului „Vlaicu nr. 1” model 1910 la aceste Armata Română, avea manevre, împreună cu Școala de Pilotaj de la Chitila care deja în dotare avionul funcţiona în cadrul Complexului Aeronautic înfiinţat de militar „Vlaicu nr. 1 - avocatul Mihail Cerchez încă din anul 1909, a însemnat model 1910”, pilotat apariţia aviaţiei militare, întrucât aici, la Chitila, s-au chiar de inventatorul pregătit primii piloţi militari români. său, care, pe baza unui A fost o colaborare fericită între armată și societatea contract, devenise primul civilă, avocatul Mihail Cerchez propunând Ministerului pilot al armatei plătit de Război pregătirea piloţilor militari și înzestrarea armatei cu o leafă de 300 lei, Avocatul Mihail Cerchez, cu avioane fabricate la Chitila. echivalentă cu aceea a întemeietorul Şcolii de pilotaj Chitila Generalul cărturar Mihail Boteanu, inspectorul general unui ofiţer. al Geniului a susţinut de la început tânăra armă, comandând La 15/28 august 1910, generalul Grigore Crăiniceanu, patru avioane tip „Farman III” model 1909, care au fost ministrul de Război, făcea cunoscut Direcţiei 4 Geniu că, realizate într-un timp record de specialiștii români din prin Ordinul nr. 4938 a aprobat suma de 6.000 lei pentru cadrul Complexului Aeronautic de la Chitila și care au cumpărarea unui avion „Bleriot XI” cu motor „Anzani” de intrat în dotarea armatei naţionale. 28 C.P. de la prinţul George Valentin Bibescu. S-au plătit Dacă prin aceste măsuri ale Ministerului de Război numai 3.000 lei lui A. Prager, coproprietar al avionului, fusese luată decizia înfiinţării aviaţiei militare, care pentru prinţul G.V. Bibescu renunţând la suma ce-i revenea, partea început se subordona Armei Geniului, respectiv Batalionului sa reprezentând o donaţie pentru Ministerul de Război. de Specialităţi, se punea problema găsirii candidaţilor care Manevrele militare din toamna anului 1910 i-au adus să înveţe tehnica pilotajului. S-a apelat numai la voluntari, consacrarea deplină ing. Aurel Vlaicu și avionului său. aceștia au fost: maiorul Ion Macri, ca șef al grupului de elevi-piloţi, devenit primul comandant al noii arme, Conducerea