Acolada Nr. 11.Pmd

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Acolada Nr. 11.Pmd ACOLADA 11 Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 11 (84) noiembrie 2014 (anul VIII) 24 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~~~ Director: Gheorghe Grigurcu Thomas Dodd: Înălţarea Magdalenei Gheorghe Grigurcu: C.D. Zeletin: O amintire cu „Groapa fără cruci” Giuseppe Tartini Barbu Cioculescu: Constantin Trandafir: Scriitori Între amici Scorpioni şi Săgetători Alex. Ştefănescu: Poezia şi Constantin Călin: Zigzaguri comedia ideii de poezie Interviul Acoladei: Simona-Grazia Dima: Poezii Cristian Teodorescu Claudia Moscovici: Imaginile lui Dumitru Augustin Doman: Thomas Dodd Comedia neagră a zilelor noastre 2 Acolada nr. 11 noiembrie 2014 Victor Ponta, un deces lamentabil Clipele dulci trăite de eroul nostru în Dubai, alături fruntea guvernului, Băsescu i-a băgat în ceaţă cu o simplă întrebare, în celebra întâlnire de prietenul său Ghiţă, vor fi oare în măsură să-l consoleze de la Cotroceni. Au picat autostrăzi, au picat o mulţime de alte proiecte care puteau pentru pierderea, prăbuşirea, mai bine zis, a tuturor poziţiilor contribui la dezgheţul, măcar modest, al economiei. Toate pentru a asigura accesul la deja câştigate, ca şi a celor pe cale de a şi le adjudeca? Trecând puterea absolută a lui Victoraş cel isteţ şi a partidului său de baroni şi baronese, muhaiele peste vechiul şi binecunoscutul refren „O fată (Daciana, de viţă cu totul aleasă de prin cocinile de porci. Costurile campaniei electorale a lui uitată la Viena) mai găseşti, dar un prieten greu”, Ponta au depăşit orice limită, ele fiind suportate din surse bugetare, iar cifra vehiculată catastrofalul sfârşit conjugat cu ruşinoasa fugă de la locul este de 3,5 miliarde de lei. faptei, alături de principalul inspirator, adevărată muză (sau Totul însă e doar o joacă de copii pe lângă scamatoriile ce s-au pus la cale chiar muz?) a carierei sale politice din ultimii ani, aruncă o umbră în timpul celor două scrutine, depăşind orice imaginaţie. Nu doar turismul electoral, ruşinoasă asupra întregii ţări, care a suportat atâta vreme pentru care de data asta s-au folosit taximetre, şi morţii aduşi cu numele şi semnături cu un cartofor, un comediante nu ştiu de câtă bravură, dar, în tot la urne, care au dat în total un număr de 1,5 milioane de alegători în plus, dar, de data mod sigur, de o insolenţă fără pereche. aceasta, şi îngrădirea dreptului la vot al alegătorilor din diaspora, testaţi din vreme şi Căci nu numai partidul care şi l-a cocoţat în frunte va avea de suferit. E limpede cunoscuţi ca fiind împotriva lui Ponta, au umplut paharul răbdării româneşti milenare. că noi toţi vom suporta, ani de zile, urmările dezastrului economic în care a adus ţara, mai În plină desfăşurare a turului II al alegerilor, pe buzele tuturor era cuvântul mult decât predecesorii săi la guvernare. Dacă tandemul Băsescu-Boc, pe lângă afacerile revoluţie, atât erau de porniţi nu numai cei ce stăteau 6-8 ore la cozi în străinătate, ci şi necurate ale Duduii şi anturajului lor, s-au mulţumit să îngrădească orice impuls nu doar cei din ţară. Era clar că Ponta trebuie să plătească pentru tot şirul de umilinţe la care ne de dezvoltare economică, dar şi de consum, Victor Ponta cu gaşca lui de impostori au dus supusese mai ales în timpul din urmă, tocmai când mintea românului, conform celebrului la desăvârşire sistemul mafiot prin care au absorbit toate resursele fie pentru buzunarele nostru dicton, ajunge să se trezească. lor, fie pentru cucerirea totală şi definitivă a puterii, în urma unor alegeri care ar fi trebuit Iar Viorel şi-a dat întreaga probă de laşitate neîndrăznind să iasă, la nici unul să-l aşeze pe fostul Mic Titulescu în postura de barosan absolut peste trebile ţării. din cele două tururi de scrutin, la fel cu ceilalţi candidaţi, pentru a-şi anunţa rezultatele Pe măsură ce ne-am apropiat de momentul fatidic al alegerilor prezidenţiale, obţinute, victoria sau eşecul. partidul-stat PSD s-a înconjurat de oastea de strânsură a tuturor traseiştilor şi trădătorilor După care, dragul de el, învins, ruşinat de păgânul Iohannis, s-a aruncat în de cea mai joasă speţă, vezi Gabriel Oprea, generalul izmenelor, Călin şi mai nu ştiu cum braţele lui Ghiţă, într-un romantic periplu de consolare. Nici nu putea să găsească un Tăriceanu, cu toţi chiţoii avortaţi de PNL după el, plus alte şi alte podoabe de acelaşi drum mai bun către propriul mormânt politic. calibru. La care trebuie să adăugăm aleşii locali beneficiari ai ordonanţei de urgenţă Veşnica pomenire! moşite de Liviu Dragnea pentru asigurarea unui număr suplimentar de voturi care să-i asigure boss-ului proţăpirea în poziţia supremă în stat. Acestor nobile idealuri ale socialismului iliescan le-au fost supuse toate politicile economico-financiare moşite Radu ULMEANU împreună cu de tot ageamia ministresă a finanţelor pe care, împreună cu bulibaşa din Redacţia şi administraţia: Cuprins: Str. Ioan Slavici nr. 27 Radu Ulmeanu: Victor Ponta, un deces lamentabil – p. 2 Satu Mare Gheorghe Grigurcu: „Groapa fără cruci” – p. 3 Cod Poştal 440042 Ştefan Lavu: Comedia numelor – p. 3 Fax: 0361806597 Barbu Cioculescu: Între amici – p. 4 Tel.: 0770061240 Alex. Ştefănescu: Poezia ideii de poezie – p. 4 Simona-Grazia Dima: Poezii – p. 5 On-line: www.editurapleiade.eu C.D. Zeletin: O amintire cu Giuseppe Tartini – p. 6 (Revista Acolada în format PDF) Paul Aretzu: Mai multe lumi într-una singură – p. 6 E-mail: [email protected] Constantin Mateescu: Cadre (1) – p. 7 xxx Şerban Foarţă: Lucarnă – p. 7 Revista Acolada se difuzează în Bucureşti la librăria Muzeului C. Trandafir: Scriitori Scorpioni şi Săgetători – p. 8 Naţional al Literaturii Române Constantin Călin: Zigzaguri – p. 9 (Bulevardul Dacia). Lucia Negoiţă. Interviul Acoladei: Cristian Teodorescu – p. 10 Nicholas Catanoy: Alambicul lui Ianus – p. 11 Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la Maria Niţu: Trubadurul Tăcerii – p. 11 adresa redacţiei, abonaţii trimiţând obligatoriu, în plus, o Şerban Foarţă: Hedera felix – p. 11 înştiinţare (carte poştală) cu numele lor, suma plătită şi perioada I. Vasiliu-Scraba: M. Eliade şi braţul lung al Inchiziţiei comuniste – p. 12 acoperită de abonament. Numai pentru instituţiile bugetare, la M. Ursache: Noi vrem Cuvânînt sau alte feluri de cenzură (I) – p. 13 Trezoreria Satu Mare, Cont RO34TREZ5465069XXX001050. Cod D. Culcer: Comunicare politică şi poliglosia în Europa de Est (II) – p. 14 fiscal: RO 638425. Dumitru Augustin Doman: Cartea, ca şi omul... – p. 15 Pavel Şuşară: Itinerarii plastice – p. 15 Costul unui abonament pe 3 luni este 17 lei (sau 34 pe 6 luni Florica Bud: Migdale dulci-amare – p. 16 etc.), acesta incluzând şi taxele de expediere. Tudorel Urian: Destine frânte – p. 16 L. Piţu: Lexiconul figurilor căjvănare (I) – p. 17 xxx Claudia Moscovici: Imaginile lui Thomas Dodd – p. 18 A.D. Rachieru: M. Sadoveanu, un scriitor “reeducat”? (2) – p. 19 În virtutea respectării dreptului la opinie, redacţia Acoladei publică o Şt. I. Ghilimescu: Modiano, miza în literatură... – p. 20 Angela Furtună: Monica Lovinescu – 91 – p. 21 diversitate de opinii ale colaboratorilor, fără a-şi asuma însă Lucia Dărămuş: Poezii – p. 21 responsabilitatea pentru acestea. Voci pe mapamond: Zeljko Funda – p. 23 Lucian Perţa: Parodii – p. 23 Gheorghe Grigurcu: Un soi de bau-bau – p. 24 Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază. Sunt privilegiate Miron Kiropol traduce din Gerard Manley Hopkins – p. 24 textele în format electronic. ISSN 1843 – 5645 Tipografia SOMEŞUL Satu Mare Acolada nr. 10 octombrie 2014 3 „Groapa fără cruci” Alături de experi- aveam. Aproximativ 700 de deţinuţi şi-au lăsat oasele la mentul de la Piteşti, Midia”. În coloniile de muncă forţată, prevăzute cu garduri cumplit vîrf al terorii de sîrmă ghimpată, cei cu „delicte contrarevoluţionare” Comedia exercitate asupra aveau cea mai mare pondere. Exponenţi ai odioasei deţinuţilor de conştiinţă burghezo-moşierimi, aceştia se cuveneau eliminaţi prin nu numai în România, diverse metode, de la trimiterea lor în locurile cele mai numelor (53) Canalul Dunăre-Marea periculoase pînă la înfometare, tortură, asasinat. Întrucît Neagră a devenit o era necesar „să simtă că aici îşi ispăşesc pedeapsa pentru emblemă a regimului fărădelegile lor”, felul în care erau împinşi spre moarte nu Poetul numit printr-o singură strigătură: comunist din ţara mai conta. Cercetările recente au stabilit 839 de morţi Alexandru Uiuiu noastră. Un nume ce însoţite de „forme legale”, plus peste 1300 de „dispăruţi x dădea fiori, dar care fără urmă”. „Drumul fără pulbere”, după cum îşi intitula un Mircea Stâncel: un pui de stîncă. acum riscă a intra în roman compromiţător, Petru Dumitriu, i-a înghiţit fără x acea umbră a uitării progresive care, din pricini varii, pare urmă, mormintele lor fiind gropi neidentificate. Un nume de pictor care poate da fiori: Cristian a înghiţi trecutul totalitar. Am putea menţiona deziluziile Din raţiuni de ordin tehnic, conducerea Sida. Pe cînd un pictor numit Ebola? actualităţii care induc o stare de lehamite, insuficienţa şantierului a fost încredinţată unor specialişti cu pregătire x lecţiilor de istorie contemporană în şcoli, o „modernizare” superioară, uneori cu studii în Occident şi cu experienţă în pripită, neprielnică memoriei colective, dar şi altceva. întreprinderile capitaliste. Insatisfacţia majoră a Istoria Argentinei n-a putut-o evita pe Evita Imprevizibila tendinţă a unor comentatori, în genere tineri, constructorilor o constituia faptul că utilajele sosite din Peron. de-a „scuza” comunismul, atenuîndu-i ori chiar „justificîndu- Uniunea Sovietică, sub egida „ajutorului frăţesc”, folosite x i” multiplele vinovăţii, spre a-l trece astfel în rîndul îndeobşte pe şantierele canalului Volga-Don, erau uzate şi Să te fereşti de comuna Fereşti! fenomenelor onorabile. Amestec de sofistică şi sfidare, de lipsite de piese de schimb. Jalnicul adevăr ieşea uneori la x omisiune şi impertinenţă, iveală, involuntar, chiar în textele Minte ca la Mintia.
Recommended publications
  • HYPERION Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România
    YPERION H Revistă de cultură • Anul 38 • Numărul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) Revistă de cultură 38 • Numărul • Anul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) HYPERION Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România CUPRINS Accente George Luca – Vladnic instant și reprimarea inexprimabilului ..............83 Gellu Dorian – Revistele de cultură și pandemia Covid 19 ........................1 Victor Teișanu – Epicul nostalgiilor simbolice în hainele sale de sărbătoare ..................87 Invitatul revistei – Un mare dramaturg și consecvența sa anticomunistă ............................89 Nicolae Oprea ............................................................................................................ 3 – Privind viața prin lentila melancoliei .............................................................92 Nicolae Oprea – Arte poetice suprarealiste în creaţia lui Gellu Naum ...7 Ionel Savitescu Ancheta – Viaţa lui Nae Ionescu ...........................................................................................95 Scriitorul – destin și opțiune: Cristina Ștefan ...............................................11 – Admirabila tăcere .................................................................................................97 – Istoria unirii românilor ........................................................................................99 Dialogurile revistei Nicolae Sava în dialog cu Solomon Marcus ..................................................14 ReLecturi Radu Voinescu – Clasicii, noi și viitorul studiilor umaniste ....................101
    [Show full text]
  • Format Pdf/Epub
    EDITURA HUMANITAS 28 iunie 2019 Cod culoare: NOUTATE CONTACT: Besseller/ Ediție noua/ Cel mai nou titlu în domeniu Ionut Trupina, [email protected], Samuel Magureanu, [email protected], George Brătan, [email protected], Loredana Ediție de colecție/Cartonată Brasoveanu, [email protected]; Ionut Alecu, [email protected]; 021/408 83 53(52) Colecție nouă/ Texte civile.Jurnalism Povestea banilor Albume PRECOMANDĂ www.libhumanitas.ro Titlu Autor Pret Seria/Colecţia ISBN Nr.pag. Observaţii Cod de bare Comanda LITERATURA Fluturele negru Radu Paraschivescu 39.00 Seria de autor Radu Paraschivescu 978-973-50-6397-9 328 Ediție nouă 978-973-50-6397-9 Orașul fetelor Elizabeth Gilbert 49.00 Seria de autor Elizabeth Gilbert 978-973-50-6442-6 412 NOU 9789735064426 Melancolia 49.90 978-973-50-6428-0 256 NOU/BESTSELLER BOOKFEST 2019/ 9789735064280 Mircea Cărtărescu Seria de autor Mircea Cărtărescu EDITIE DE COLECTIE pdf/epub NOU/ BESTSELLER BOOKFEST 2019 Cartea reghinei Ioana Nicolaie 27.00 În afara colecțiilor 978-973-50-6438-9 224 9789735064389 pdf/epub Amintiri din epoca lui Bibi. O post-utopie Andrei Cornea 32.00 Seria de autor Andrei Cornea 978-973-50-6395-5 200 NOU pdf/epub 9789735063825 821.135.1 – scriitori români Trilogia sexului rătăcitor Cristina Vremeș 37.00 978-973-50-6412-9 200 NOU pdf/epub 9789735064129 contemporani 821.135.1 – scriitori români Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici Dumitru Crudu 34.00 978-973-50-6427-3 248 NOU pdf/epub 9789735064273 contemporani 821.135.1 – scriitori români Zilele după
    [Show full text]
  • Număr Special
    STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL VIITORISMUL AZI O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului Volumul de faţă cuprinde comunicările susţinute la Colocviul „Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului”, care a avut loc la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române din Bucureşti, la data de 20 februarie 2009. Coord.: Ioana Vlasiu şi Irina Cărăbaş EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010 STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL Cuprins COMUNICĂRI Ioana Vlasiu, „Arta viitorului” în România la începutul secolului XX ........................... 3 Angelo Mitchievici, Decadentism şi avangardism: între barbarie şi utopie................... 15 Gheorghe Vida, Mattis Teutsch şi elaborarea unei semiotici plastice originale ............. 23 Paul Cernat, Futurismul italian şi moştenirea sa culturală în România interbelică: între avangardă şi „tânăra generaţie”.................................................................. 27 Irina Cărăbaş, „Lumea trebuie reinventată”. Câteva note despre pictopoezie şi futurism .................................................................................................................. 33 Cristian-Robert Velescu, Marcel Duchamp şi futurismul ................................................ 47 INVITAŢI Irina Genova, Nicolay Diulgheroff – o identitate artistică multiplă. Consideraţii pe marginea unei expoziţii.........................................................................................
    [Show full text]
  • Otherness As a European Destiny. Interwar Romanian Views on the European Idea
    OTHERNESS AS A EUROPEAN DESTINY. INTERWAR ROMANIAN VIEWS ON THE EUROPEAN IDEA VALENTINA PRICOPIE ∗ ABSTRACT This paper summarises some of the interwar Romanian conceptions of the European idea, from its emotional heyday around 1918, to the exiled involvement in the building of the European consciousness and the conception of a new project for Europe after the Second World War (1947). It underlines the intrinsic European dimension of Romanian national identity building in relation to Romania’s Eastern otherness, a Latin country placed at the very border between Western and Eastern cultures. The paper aims to document journalistic, academic, and diplomatic insights into the idea of Europe in interwar Romania, along with their reverberations within the exiled project of Romania’s European continuity at the end of the Second World War. Keywords: Idea of Europe, Interwar Romania, Eastern Otherness, Federalism, Project of a United Europe. INTRODUCTION According to Edgar Morin, conflict was at the basis of the rise of “European consciousness” after the Second World War, stating that previous “order” of Europe was in fact the “disorder of a tumultuous chantier” (Morin 2002 [1990]), 64) whereby European culture(s) and European civilisation had extended their influence throughout the world. A “common market of ideas” had emerged, and a “polycentric cultural Europe” (ibidem, 69) – this new “reality” of the continent – had started to transgress national borders and languages1. With regard to interwar Romania, Adrian Marino claimed it had experienced a socio-cultural “spontaneous ∗ Senior researcher 1st degree, Social Europe Research Laboratory, Institute of Sociology, Romania. E-mail: [email protected]. 1 Morin also noticed that the contemporary European pleiade of reference writers were writing in their languages, but they were all speaking “European”.
    [Show full text]
  • Un Târgoviºtean Sadea
    REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XX, Nr. 8-9 (233-234) august-septembrie 2019 Editatã cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Un târgoviºtean sadea În timp ce unii de diferite ranguri ºi culori politice aºteptau ziua de 10 august râvnind o reiterare amplificatã a rãzboiului româno-român de anul trecut, pentru noi, cei de la Societatea Scriitorilor Târgoviºteni, 10 august a fost doar prilej de sãrbãtorire a lui Barbu Cioculescu, târgoviºteanul prin spirit (n. 10 august 1927, Mountrouge în Franþa), la trecerea bornei 92 din secolul personal, marcând ºi 80 de ani de la debutul sãu literar, aºa cum singur mãrturiseºte într-o recentã carte de convorbiri: Sã nu uitãm cã la Gãeºti am petrecut primii 7 ani «de acasã». Apoi aderarea la marea familie a «Litere»-lor ºi a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni al cãrei membru fondator sunt din 2005, membru al juriilor (de remarcat pluralul) «Moºtenirii Vãcãreºtilor», cu ºapte cãrþi editate la «Bibliotheca», sunt un târgoviºtean sadea. Întrebat în aceeaºi carte (Un veac printre cãrþi. Barbu Cioculescu în dialog cu Mihai Stan, lansatã la a VI-a ediþie a Simpozionului Naþional ªcoala de la Târgoviºte) când a debutat literar, B.C. a avansat o datã confirmatã ºi de omniscientul Nicolae Scurtu în proceeding-ul Simpozionului: în Universul copiilor, revista lui N. Batzaria (Moº Nae), nr. 51, 13 dec. 1939, adicã în urmã cu 80 de ani, aici elevul Barbu Cioculescu semnând fabula Împãratul animalelor. Chiar plasând dupã alþii debutul peste 5 ani (1944, Kalende cu poeziile Prietene! ºi Nucul, incluse în recenta antologie La Steaua Pãstorului.
    [Show full text]
  • Revista Padurilor Nr. 4-5/2013
    REVISTA PĂDURILOR REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ EDITATĂ DE SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC” CUPRINS (Nr. 4-5 / 2013) GHEORGHE GAVRILESCU, ION I. FLORESCU : Revista pădurilor a revenit integral la Societatea Progresul Silvic . 3 Colegiul de redacție AdAm CrăCiunesCu : Anul 2014 - Anul reformei în reglementările silvice ....................................................... 6 Membri : ConstAntin roșu, Florin dănesCu : Probleme privind stațiunile forestiere prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan și reconstrucția ecologică a pădurilor în contextul schimbării condițiilor de c. s. I dr. ing. Iovu-Adrian Biriș mediu (regionale și locale) în România . 11 s. l. dr. ing. Stelian Borz dr. ing. Adam Crăciunescu NECULAI MARCEL FLOCEA, BOGDAN M. NEGREA : Tehnici simplificate de prof. dr. ing. Lucian Curtu investigație dendroecologică în arborete cu molid supuse poluării generate de activități din minerit în Bucovina. Partea I - Creșterea exemplarelor conf. dr. ing. Mihai Daia mature. Aspecte metodologice și aplicații . 17 s. l. Gabriel Duduman ing. Olga Georgescu JOHANN KRUCH : Prețul buștenilor, dependent de diametrul lor median și de acad. prof. Victor Giurgiu clasa de calitate ................................................. 26 prof. dr. ing. Sergiu Horodnic MARIA ARDELEANU, BIRGIT ELANDS, ROSALIE VAN DAM : Differences in the dr. ing. Maftei Lesan Attachment to the Forest between former Collectivized and Non-collectivized dr. ing. Ion Machedon Communities in Romania ....................................... 35 dr. ing. Gheorghe Mohanu prof. dr. ing. Ion I. Florescu DORIN-IOAN RUS : Waldnutzung im Siebenbürgen des 18. Jahrhunderts dr. ing. Romica Tomescu (Folosirea pădurii în Transilvania în secolul al XVIII-lea) . 45 MAGDALENA MEDA : Evoluția fondului de producție real în arboretele parcurse Redacția : cu tăieri de transformare spre grădinărit gestionate de O. S. Văliug . 55 UMITRESCU prof. Rodica-Ludmila D VAleriu BrAșoVeAnu, AdAm Begu : Riscul poluării aerului cu compuși ing.
    [Show full text]
  • Spre Anul Urmuz
    c y m k Revistã de culturã ORAª REGAL Anul XII Nr. 2 (123) Februarie 2021 Spre Anul Urmuz Gheorghe PĂUN ac două mărturisiri, altfel cititorul se va mira de ce mă grăbesc să scriu despre Urmuz în februarie, cândF puteam să mai aştept puţin, pentru a ajunge în martie, Luna Urmuz, căci pe 17 ale lunii lui Mărţişor s­a născut incompa­ rabilul scriitor, mai ales că acum două luni, în noiembrie, tot despre Urmuz (urmuzism şi urmuzologie) vorbeam. Am două expli­ caţii. Prima, recunosc, ţine de admiraţia, ajunsă probabil fixaţie­manie, pe care o am pentru genialul grefier, nu mă feresc deloc etichetează grosier, scot neghina deasupra de cuvântul maximal, citiţi cărţile recente grâului, apoi strigă din răsputeri că totul ale lui Lucian Costache, piteştean, ale Anei e neghină. Şi se miră… Dar, tocmai acum, Olos/Anagaia, din Baia Mare, citiţi cărţile tocmai prin asta, prin obstinaţia demolării, mai puţin recente ale lui Nicolae Balotă, pregătesc noi procente, „surprinzătoare” Constantin Cubleşan, Ion Pop (cel care a desigur, pentru U, cel care vine de la UNIRE. îngrijit o primă ediţie critică Urmuz, Schiţe (Precizare: lungul paragraf dinainte nu este şi nuvele aproape… futuriste, apărută în o adeziune la un partid, ci la o idee! Şi un 2017 la Editura Tracus Arte, Bucureşti, din comentariu la un spectacol mediocru.) care voi cita în cele ce urmează). L­am mai Iartă­mă, Demetrule, revin în lumea comparat cu Ion Barbu şi cu Brâncuşi: ta minunată. Revin la titlu. semnificaţie nu expresie, zborul nu aripa, cântecul cocoşului nu… e acum în doi ani, în 2023, va l doilea motiv pentru care „fug fi Anul Urmuz: 140 de ani de înspre Urmuz” este pur circum­ la naştere (Curtea de Argeş, 17 martieD 1883) şi 100 de ani de la sinucidere stanţial: scriu aceste rânduri la maiA puţin de două săptămâni după alegerile (Bucureşti, 23 noiembrie 1923).
    [Show full text]
  • Mai Avem Un Viitor ? România La Început De Mileniu
    DUPLEX Mai avem un viitor ? România la început de mileniu Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi Aceastã carte a apãrut cu sprijinul Ministerului Culturii. http ://www.polirom.ro © 2001 by Editura Polirom, pentru prezenta ediþie Iaºi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucureºti, B-dul I.C. Brãtianu nr. 6, et. 7, P.O. BOX 1-728, 70700 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României : ANTOHI, SORIN Mai avem un viitor : România la început de mileniu. / Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi ; cuvînt înainte de Sorin Antohi – Iaºi : Polirom, 2001 200 p. ; 21 cm – (Duplex) Index. ISBN : 973-683-771-8 I. Antohi, Sorin 323(498) Printed in ROMANIA Mai avem un viitor? România la început de mileniu 4 MIHAI ªORA MIHAI ªORA (n. 1916). Personalitate marcantã a culturii româneºti, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, a publicat : Du Dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie Métaphysique, Gallimard, Paris, 1947 (trad. rom. de Mona Antohi ºi Sorin Antohi, Despre dialogul interior. Fragment dintr-o Antropologie Metafizicã, cu un „Cuvînt dupã o jumãtate de secol” al autorului ºi o postfaþã de Virgil Nemoianu, Humanitas, Bucureºti, 1995) ; Sarea pãmîntului. Cantatã pe douã voci despre rostul poetic, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1978 ; A fi, a face, a avea, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1985 ; Eu & tu & el & ea... sau dialogul generalizat, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1990 ; Firul ierbii, Craiova, Scrisul Românesc, 1998 ; Cîteva crochiuri ºi evocãri, Scrisul Românesc, Craiova, 2000 ; Filozoficale. Filozofia ca viaþã, Editura Elion, Bucureºti, 2000. A colaborat la numeroase periodice. A tradus din teatrul lui Jean-Paul Sartre.
    [Show full text]
  • Serie Nouă, Martie-Mai 2018
    România în Marele Război Volum VI, Nr. 2 (20), Serie nouă, martie-mai 2018 1 POLIS Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762 2 România în Marele Război SUMAR EDITORIAL 5 Războiul patimilor noastre Sabin DRĂGULIN ROMÂNIA ÎN MARELE RĂZBOI Familia regală a României pe frontul Marelui Război şi al Marii 13 Uniri (1916 - 1918) Ştefania DINU Între neutralitate şi aliniere: aspecte privind 41 politica externă a României la începutul Marelui Război Hadrian GORUN România în Primul Război Mondial 53 Dan CARBARĂU Contribuţia aeronauticii militare române la realizarea şi 67 apărarea României Mari Jănel TĂNASE Participarea Marinei Române la apărarea Dobrogei 77 în timpul Primului Război Mondial Ioan DAMASCHIN Primele acţiuni militare pe Frontul din Dobrogea. 85 Bătălia de la Turtucaia şi consecinţele acesteia asupra evoluţiei militare de pe Frontul de Sud Leonida MOISE Cooperarea militară româno-rusă în anul 1916 103 Ion GIURCĂ Unirea Basarabiei cu Regatul român. 119 Studiu relativ la implicarea militarilor Alexandru OŞCA Versuch einer Rekonstruktion von Bismarcks Rolle im Ersten 131 Weltkrieg anhand von zeitgenössischen und heutigen Dokumenten Ursula OLLENDORF Les amis nécessaires : Italia e Francia nella Grande Guerra 145 Nicola NERI 3 POLIS L’«immenso esperimento» 177 Dalle trincee alla post-verità: Marc Bloch e la nascita delle fake news Fabrizio FIUME Idealul naţional şi războiul pentru Reîntregirea Neamului 193 Românesc Daniel Gheorghe VARIA Elitele politice din Transilvania 207 în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 Florin GRECU ,,Democratizarea” Armatei regale în procesul trecerii României 219 la regimul totalitar de stânga (1944-1947) Dănuţ Mircea CHIRIAC Mitul veşnic al panslavismului: A treia Romă 231 Florian BICHIR Aśvamedha e Costituzione: 251 il sacrificio rituale nel sultanismo politico contemporaneo Gianfranco LONGO ARHIVE România în Primul Război Mondial.
    [Show full text]
  • 198504 MI 04(217).Pdf
    ...:. ---- .... - t . - .;.-'...:• tJ'L I;(, • - • isloric DECENIILE EPOCII CEAU,ESCU de culturi • Forta motrlce a devenlrll lstortel noaatre contemporane : ... oi1ci Mircea Mu$at 2 • latorla rominllor In arta monumentali : Valeriu Buduru, Marian $tefan 7 Anul XIX Nr. 4 (21 MARTURII ALE CUL TURII �I CIVILIZATIEl ROMANE�TI aprllle 1 • Popor de nemurltorl, popor de erol : /on Popescu-Puturi ... - 5 • In Romania acum clncl mllenll. Cultura Cucutenl unlci In Europa: • • Linda Ellis 21 Red•ctor.., ContrlbuJia Rominlel Ia lnfrlngerea faaclamulul : CRimAN POPI,TEANU Gh. Zaharia, /on CuMa, Alesandru Dutu 12 ,0 tncoronare a tuturor unlrllor" : Gh. Unc 18 Un ctltor de culturi .:omineaaci - Udrltte Nisturel : Dan Horia Mazilu ' 23 1939-1941 - mlnlstrul S.U.A.. Ia Bucurettl tranamlte..• : /on Stanciu 27 NICOLAI COPOIU • Clftlgitorll concuraulul Horea 200 ..• 33 • ltlnerar prln Vasile Smarandescu ... WDOVIC DIIIBcY vetrele volevodale : 46 • in Bucureftl, acum 50 ani ... 48 • Cirtl soslte Ia redaqle ... 56 • Potta Ma- gazin istoric ... 63 • in martle 1945, Ia Berlin: Contele Bernadotte ... 35 • lntere­ sul pentru latorle:Bela Kopeczi .•• 39 • Documentele aecolulul XX. Moacova, 19-30 octombrle 1943. Conferlnta mlnlftrllor afacerllor externe al U.R.S.S., S.U.A. fl Marll Brltanll (Ill) .•. 40 • AHatul Italian "In pozltle de drepJI" : A. Busuioceanu, Fl. Con­ stantiniu •.. 52 • BartoiOIM de 181 C81• - o voce In apirarea luralnrrn p••rW lndlenllor : Eric Eustace Williams •.. 57 • Cine a foat louis VAIIRIU BUDURU Braille? : Suzanne 8/atin ..• 61 • • Imagine din calertdarul atribuit lui Quetzalcoatl, personaj istoric, dup8 (D@cum au dovedlt descoperirile arheologice, dar �� mltic, slmbolizind, in mltologia tolteca �I azteca, sub inflltl�rea �rpelui cu pene, principiul dialectic al unirii elementelor contrarii: materie-spirit, pllmint-aer, ceea ce se tlnl�te �i·oeea ce zboari.
    [Show full text]
  • Gând Românesc Revistă De Cultură, Ştiinţă Şi Artă „De La Roma Venim
    Gând Românesc Revistă de cultură, ştiinţă şi artă „De la Roma venim, scumpi şi iubiţi compatrioţi din Dacia Traiană. Ni se cam veştejise diploma noastră de nobleţe, limba însă ne-am păstrat-o.” MIHAI EMINESCU 2 GÂND ROMÂNESC REVISTĂ DE CULTURĂ, ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ Anul VIII, Nr.1 (69) MAI 2014 EDITATĂ DE ASOCIAŢIA CULTURALĂ GÂND ROMÂNESC, GÂND EUROPEAN ŞI EDITURA GENS LATI NA ALBA IULIA 3 Revistă fondată în 1933 de Ion Chinezu Fondator serie nouă: Virgil Şerbu Cisteianu Director general Director: Ironim Muntean Redactor-şef: Terezia Filip Membrii colegiului de redacţie: George Baciu Ioan Barbu Radu Vasile Chialda Aurel Dumitru Galina Furdui Vasile Frăţilă Vistian Goia Elisabeta Isanos Dorin Oaidă Viorel Pivniceru Iuliu Pârvu Anca Sîrghie Ovidiu Suciu Ciprian Iulian Şoptică Traian Vasilcău I.S.S.N.: 1843-21882 Revista este înregistrată la Biblioteca Naţională a României – Bucureşti Depozitul Legal, Legea 111//1995 modificată prin Legea/ 594/2004 4 ,, Cel mai înalt grad la care o revistă literară poate aspira este să-şi înţeleagă drept-adică în semnificaţiile esenţiale – timpul care îi este dat să trăiască şi înţelegându-l astfel. să-l poată îndruma cu autoritatea pe care numai o bună cunoaştere , o vocaţie autentică şi o reală pasiune o pot da”. ION CHINEZU ,,Niciodată nu prea mi-au plăcut revistele literare ca să fiu sincer, din pricină că ele au devenit mai devreme sau mai târziu exponentele unui grup literar. Mă şi întreb dacă o revistă literară poate să fie foarte obiectivă? Dacă chiar felul în care se face o revistă literară şi cum sânt gândite, ideea de revistă literară, este o idee obiectivă.
    [Show full text]
  • Document Nr 4 TIPO.Indd
    aniversări 150 DE ANI ÎN SLUJBA OAMENILOR General-maior dr. Dumitru SESERMAN1 a 23 februarie 2006, prin Ordinul ministrului teme franceze asupra Lapărării nr. M 32, ziua de 9 octombrie este părţilor elementare; teme introdusă în galeria tradiţiilor de cinstire şi sărbătorire a germane; desen liniar, părţile armelor şi specialităţilor militare ca Ziua Resurselor Umane. fi gurii omului într-un fel Actul de naştere a structurii centrale de personal a fost corect după modele date; semnat când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat, caligrafi a, scrisoare corentă, în anul 1862, Înaltul Decret prin care Ministerul de Război, ordinară, dreaptă şi plecată. rezultat în urma unifi cării politico-administrative, era Examenul oral cuprindea organizat pe două direcţii: I-a Direcţie Personal şi Operaţii opt etape multidisciplinare: Militare şi a II-a Direcţie Administraţia Generală. cursul religios, catehism Principalele atribuţii ale Direcţiei Personal şi Operaţii elementar, limba română, Militare erau: dislocarea şi disciplina trupelor, marşurile şi limba franceză, limba manevrele, organizarea taberelor de instrucţie; recrutarea: germană, aritmetica, istoria stabilirea contingentelor, chemarea recruţilor, încorporarea şi Principatelor, geografi a. eliberarea documentelor de lăsare la vatră etc.; organizarea Dezvoltarea diferitelor componente ale administraţiei oştirii, a efectivelor şi a lucrărilor statistice; evidenţa perso nalului militare centrale şi apariţia, în timp, a unor noi arme şi armatei (registrele matricole) şi a personalului administrativ; specializări militare au făcut ca, de-a lungul existenţei sale, studierea şi modifi carea regulamentelor militare; publicarea actuala Direcţie Management Resurse Umane să parcurgă un decretelor domneşti; angajările/reangajările în armată proces continuu de schimbări de structură şi de denumire. (în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza serviciul militar În toţi cei 150 de ani de existenţă, structura centrală de a devenit obligatoriu pentru toţi cetăţenii).
    [Show full text]