DOCSLIB.ORG

198504 MI 04(217).Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

...:. ---- .... - t . - .;.-'...:• tJ'L I;(, • - • isloric DECENIILE EPOCII CEAU,ESCU de culturi • Forta motrlce a devenlrll lstortel noaatre contemporane : ... oi1ci Mircea Mu$at 2 • latorla rominllor In arta monumentali : Valeriu Buduru, Marian $tefan 7 Anul XIX Nr. 4 (21 MARTURII ALE CUL TURII �I CIVILIZATIEl ROMANE�TI aprllle 1 • Popor de nemurltorl, popor de erol : /on Popescu-Puturi ... - 5 • In Romania acum clncl mllenll. Cultura Cucutenl unlci In Europa: • • Linda Ellis 21 Red•ctor.., ContrlbuJia Rominlel Ia lnfrlngerea faaclamulul : CRimAN POPI,TEANU Gh. Zaharia, /on CuMa, Alesandru Dutu 12 ,0 tncoronare a tuturor unlrllor" : Gh. Unc 18 Un ctltor de culturi .:omineaaci - Udrltte Nisturel : Dan Horia Mazilu ' 23 1939-1941 - mlnlstrul S.U.A.. Ia Bucurettl tranamlte..• : /on Stanciu 27 NICOLAI COPOIU • Clftlgitorll concuraulul Horea 200 ..• 33 • ltlnerar prln Vasile Smarandescu ... WDOVIC DIIIBcY vetrele volevodale : 46 • in Bucureftl, acum 50 ani ... 48 • Cirtl soslte Ia redaqle ... 56 • Potta Ma- gazin istoric ... 63 • in martle 1945, Ia Berlin: Contele Bernadotte ... 35 • lntere­ sul pentru latorle:Bela Kopeczi .•• 39 • Documentele aecolulul XX. Moacova, 19-30 octombrle 1943. Conferlnta mlnlftrllor afacerllor externe al U.R.S.S., S.U.A. fl Marll Brltanll (Ill) .•. 40 • AHatul Italian "In pozltle de drepJI" : A. Busuioceanu, Fl. Con­ stantiniu •.. 52 • BartoiOIM de 181 C81• - o voce In apirarea luralnrrn p••rW lndlenllor : Eric Eustace Williams •.. 57 • Cine a foat louis VAIIRIU BUDURU Braille? : Suzanne 8/atin ..• 61 • • Imagine din calertdarul atribuit lui Quetzalcoatl, personaj istoric, dup8 (D@cum au dovedlt descoperirile arheologice, dar �� mltic, slmbolizind, in mltologia tolteca �I azteca, sub inflltl�rea �rpelui cu pene, principiul dialectic al unirii elementelor contrarii: materie-spirit, pllmint-aer, ceea ce se tlnl�te �i·oeea ce zboari. Cum se $tie, toltecil �I aztecii, populatil amerindiene care au locuit re­ glunea Mexiculul, au dezvoltat o clvilizatie originalll in sec. VII-XV. Pagini dintr-un manuscrls mexican -Codex Borgia -aflat in Biblioteca Vaticanului Din acela$i Codex Borgia, Tlaltecuhtli, singura divinitate masculina care re­ prezinti pimintul (Bartolom• de I• Ces•: o voce In apirarea lndlenllor, p. sn Stradaniile lui Matei Basarab - in Imagine, volevodul impreunA cu sotla sa Ellna,(]} dupa o miniaturA din 1650 -de a imprlma cutturil rom8n8$tl din vremea sa un suflu nou, original s-au bucurat de sprijinul cumnatului sau, logofatut Udri$te Nasturel, carturar de frunte, unul dintre primil mari exponent! al spiritu­ alititii romane$ti moderne (Udrlftt Nilturel, p. 23) @ in campania sa din 514-513 i.e.n. impotriva scitilor din stepete nord-pontice -retatata de Herodot in lstorll -Darius I, regete pef$ilor, a fost c.onfruntat cu puternica rezistenti a getilor care-$1 apirau llbertatea vetrelor, eroismul lor exemplar facindu·l pe parintele istoriei si-i aprecieze inca acum aproape doua milenii $i jumatate in scrierea sa drept ,eel mal viteji· $1 eel mai dreptl dintre traci". ln imagine, un alt rege persan din ac.eeS$1 dinastie, Darius Ill (335-330 i.e.n.), a$a cum este infatl$at pe un mozaic din Pompei 1 .. Remarcabilele succese obfinute de Romania in anii construcfiei noii orinduiri demonstreaza cu putere supe­ rioritatea socialismului, forta $i capacitatea unui popor stapin pe destinele sale, care i$i faure$te in mod con$tient,.. propriul sau viitor, liber $i fericit! • Toate aceste infaptuiri demonstreaza cu putere justetea politicii partidului nostru comunist - forta politica con­ ducatoare a intregii natiurfi - care se ca/.auze$te in activi­ tatea sa dupa concepfia $fiintifica, materialist-dialectica $i istorica, dupa mareafa invatatura a socialismului $fiinfific, ' aplicind creator, Ia condifiile Romaniei, adevarurile gene­ ral valabile. NICOLAE CEAU$ESCU • ... FOR-TA MOTRICE - A DEVENIRII ISTORIEI ' NOASTRE CONTEMPORANE Conf. umv. dr. MIRCEA MU$AT - • . gresul XIII a infati�at poporului roman ta­ rintr-o fericita coincident&. reale­ bloul maretelor impliniri in toate domeniile gerea Psecretarului general al Partidului Co­ de activitate, cu atit mai semnificative cu cit munist Roman, tovara�ul Nicolae ele au fost obtinute intr-o perioada grea, Ceau�escu, prin votul de o unanimitate de­ cind, cum bine se �tie, convulsiile �i refle­ savi�ita al Marii Adunari Nationale in func­ xele crizei economice mondiale nu au ocolit tia suprema de pre�edinte al Republicii, aproape nici una din tarile lumii. Este meri­ avea Joe in zllele cind intreaga tara omagia, tul partidului nostru, al secretarului sau ge­ cu simtaminte de aleasa pretuire, implinirea neral, tovara�ul Nicolae Ceau�escu, de a fi a doua decenii de cind, prin vointa unanima · · gasit, chiar �i in aceste conditii, solutiile a comuni�tilor, a intregului popor, tovara�ul adecvate, de a fi adoptat masuri menite sa Nicolae Ceau�escu a fost ales in fruntea asigure in continuare dezvoltarea Iibera �i partidului. · independents a Romaniei, inaintarea ei pe In decursul istoriei sale eroice, inteleptul calea civilizatiei socialiste. nostru popor s-a identificat cu marii sai Ceea ce a dat insa o dimensiune cu totul conducatori de tara. Prin alegerea tovara�u­ dlstincta Congresului XIII al partidului nos­ lui Nicolae Ceau�escu in functia suprema tru a fost stralucita unanimitate cu care co­ de secretar general al Partidului Comunist muni�tii, intregul nostru popor 1-au reinves­ Roman �� in cea mai inalta demnitate de tit pe tovara�ul Nicolae Ceau�escu, prin stat, ca primul pr�edinte al Republitii So­ vointa lor fierbinte �i entuziasta, in functia cialiste Romania, s-a inaugurat o epoca glo­ suprema de secretar general al partidului. rioasa de progres �� civilizatie in� patria Aceasta impresionanta unanimitate de noastri, Epoca Ceau�escu. � • vointa este expresia cea mai -inalta, cea mai Cu indreptatita mindrie patriotic&, Con-" pilduitoare a deplinei identitati de idealuri �� 2 • aspiratii, a unitatii neclintite intre partid �i a sociafismului in Romania �� pe plan extern popor �i ea reprezinta cheza�ia cea mai trai­ Pfoin sprijinul �i sofidaritatea sa cu toate for- nica a faptului ca tot ceea ce am realizat, tot .t� progresiste, inaintate, antiimperialiste ceea ce vrem sa infaptuim sta sub semnul din lume. · Referindu-se Ia aceste aspecte, in unitatii dintre partid �i tara, pe care in mod cuvintarea rostita fa �edinta comuna a con­ simbolic �i vibrant o rezumam in cuvintefe siliifor oamenilor muncii de nationalitate de gind �i suffet: Partiduf-Ceau�escu-Roma­ maghiara �i germana, din 27 decembrie nial 1984, secretaruf general at partidului arata: Privind, azi, tabfoul maret at Romaniei so­ , Trebuie sa dezvoltam sentimentele de prie­ cialiste, putem afirma cu certitudine �i dem- · tenie $i co/aborare cu popoarele care con­ nitate ca prezenta tovara�ului Nicolae sfruiesc socialismul, cu toate popoarele lu­ Ceau�escu, in ultimele doua decenii, in mii, pornind de Ia faptul ca solidaritatea $i fruntea partidului �� a tarii s-a dovedit �i se prietenia· constituie un factor puternic a/ dovede�te o necesitate istorica. Necesitate a dezvoltarii socillliste, a/ pacii $i colaborarii gindirii realiste �� cutezatoare, necesitate a internationale. Sa ducem term o politics de unirii �i dinamizarii energiei �i efanului na­ pace $i de co/aborare cu toate statele lumii, tiunii, necesitate a afi rmarii Romaniei pe tara deosebire de brinduire socials!" arena marii mi�cari a progresului mondial, a Unitatea poporului nostru in jurul partidu­ civifizatiei universale. fui a fost evidentiata in mod pregnant de Experienta istorica a poporufui roman anii constructiei socialiste. Dupa victoria ilustreaza cu putere faptuf ca toate marile Revolutiei de eliberare sociafa �i nationala, victorii obtinute in fupta pentru apararea fi­ antifascista �i antiimperiafista din august lntei nationafe, pentru libertate �i indepen­ 1944, indeosebi dupa cucerirea puterii poli­ denta. pentru progres social sint roduf vain­ tice de catre clasa muncitoare �i taranimea tel �� act4unii maselor populare, at fortelor muncitoare, in alianta cu cefelalte categorii sociale inaintate. A�a s-a intimplat in timpul de oameni ai muncii, unitatea poporului marifor batalii desfa�urate de poporuf roman nostru �i-a tras taria din convergenta de in­ sub condueerea gfori�ilor sai voievozi Mir­ teresa sociale �i nationale. Unitatea natiunii, cea eel Batrin, Vlad Tep�. fancu de Hune­ intemeiata pe �omunitatea de interese a tu­ doara, $tefan eel Mare, Mihai Viteazul, a�a turor fiilor patriei, a capatat noi dimensiuni s-a intimplat in 1784�i 1821, in 1848, 1859 �� in opera de edificare a orinduiril socialiste, 1877, �� tot rodul vointei intregului popor au orinduire menita sa satisfaca cerintele vitafe fost Marea Unire din 1918 �� istoricuf act din ale oamenilor muncii �i care a dat na�tere �i August 1944. Toate marile evenimente care a perfectionat continuu relatiife sociafe. au contribuit Ia propa�irea �i afirmarea Nolle refatii de productie, lichidarea ex­ de-sine-statatoare a poporului nostru in rna­ pfoatarii �� a oricarei asupriri au fost feno­ rete concert at popoarelor fumii i�i au izvo­ mene istorice profunda care au contribuit in rul in vointa �i actiunea unita, sofidara a in­ mod hotaritor Ia intarirea unitatii natiunii tregii natiuni. Este un mare adevar al istoriei noastre. Departe de a fi numai suportul romane�ti, pe care secretaruf general al p�r­ principal at dezvoftarii economice a patriei, tidului 1-a subliniat cu deosebita tarie: ,ln­ pofitica de industriafizare a tarii a dus fa treaga istorie a tarii
Recommended publications
  • Bibliografia Cărților În Curs De Apariție Cip

    Bibliografia Cărților În Curs De Apariție Cip

    BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA CĂRȚILOR ÎN CuRS dE APARIȚIE CIP Anul XXIII, nr. 11 noiembrie 2020 EdITuRA BIBLIOTECII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BuCuREșTI 2021 BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL ISBN-ISSN-CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XXIII, nr. 11 noiembrie 2020 Editura Bibliotecii Naţionale a României Bucureşti 2021 Redacţia: Biblioteca Naţională a României Centrul Naţional ISBN-ISSN-CIP Bd. Unirii nr. 22, sector 3 Bucureşti, cod poştal 030833 Tel.: 021/311.26.35 E-mail: [email protected] URL: www.bibnat.ro ISSN = 2284 - 8401 (online) ISSN-L = 1453 - 8008 Responsabil număr: Florina Cojocaru Notă: Descrierile CIP sunt realizate exclusiv pe baza informaţiilor furnizate de către editori. Nu ne asumăm răspunderea pentru descrierile CIP modificate de editor, fără înştiinţarea Centrului Naţional CIP. Descrierile CIP modificate la solicitarea editorului, după apariţia numărului curent al Bibliografiei cărţilor în curs de apariţie – CIP, pot fi consultate în Catalogul CIP, parte a Catalogului online al Bibliotecii Naţionale a României. © 2021 Toate drepturile sunt rezervate Centrului Naţional ISBN-ISSN-CIP. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. CIP 3 CUPRINS 0 Generalități .................................................................................................... 6 004 Știința și tehnologia calculatoarelor. Calculatoare. Prelucrarea și procesarea datelor .........................................................................................
  • Speaker Bios

    Speaker Bios

    SPEAKER BIOGRAPHIES Kate Hansen Bundt, Secretary General of the Norwegian Atlantic Committee and Chair of the Board of NUPI Kate has been Secretary General of the Norwegian Atlantic Committee since 2010. She is a political scientist (MA) and foreign policy analyst with expertise on German, European and transatlantic security and strategy. She is chair of the board at NUPI (Norwegian Institute of International Affairs) since 2014, a board member of NOREF (Norwegian Centre for Conflict Resolution) since 2017, member of the CSIS Stuart Center Advisory Council since 2016 and a member of the council at Fridtjof Nansen Institute (FNI) in Oslo since 2013. Prior to her current position, she worked at NUPI from 1990-93 and she was Research Director at the Oslo-based think tank “Europa-programmet” for thirteen years. In 2009 she graduated from the executive course at the Norwegian Defence University College, were she still lectures. Kate has been member of several Government appointed expert committees on security, defence and EU-issues and she is frequently invited by the media to comment on developments in Germany, NATO, and the EU. Ambassador Sergiu Celac, Honorary Chairman of New Strategy Center, former Minister of Foreign Affairs of Romania Sergiu Celac is a career ambassador who joined the diplomatic service in 1961. He served as Minister of Foreign Affairs in the first post-communist government (1989-1990), then as ambassador to the United Kingdom and Ireland, ambassador-at-large and personal adviser to the President of Romania. After retirement, he worked as president of the Romanian Institute of International Studies, alternate director general of the International Centre for Black Sea Studies in Athens and is currently Vice-President of the Romanian Association for the Club of Rome, member of the Board of the European Institute of Romania, Black Sea University Foundation, Energy Policy Group, member of the Writers’ Union of Romania.
  • HYPERION Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România

    HYPERION Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România

    YPERION H Revistă de cultură • Anul 38 • Numărul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) Revistă de cultură 38 • Numărul • Anul 7-8-9 / 2020 (315-316-317) HYPERION Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România CUPRINS Accente George Luca – Vladnic instant și reprimarea inexprimabilului ..............83 Gellu Dorian – Revistele de cultură și pandemia Covid 19 ........................1 Victor Teișanu – Epicul nostalgiilor simbolice în hainele sale de sărbătoare ..................87 Invitatul revistei – Un mare dramaturg și consecvența sa anticomunistă ............................89 Nicolae Oprea ............................................................................................................ 3 – Privind viața prin lentila melancoliei .............................................................92 Nicolae Oprea – Arte poetice suprarealiste în creaţia lui Gellu Naum ...7 Ionel Savitescu Ancheta – Viaţa lui Nae Ionescu ...........................................................................................95 Scriitorul – destin și opțiune: Cristina Ștefan ...............................................11 – Admirabila tăcere .................................................................................................97 – Istoria unirii românilor ........................................................................................99 Dialogurile revistei Nicolae Sava în dialog cu Solomon Marcus ..................................................14 ReLecturi Radu Voinescu – Clasicii, noi și viitorul studiilor umaniste ....................101
  • Romania Redivivus

    Romania Redivivus

    alexander clapp ROMANIA REDIVIVUS nce the badlands of neoliberal Europe, Romania has become its bustling frontier. A post-communist mafia state that was cast to the bottom of the European heap by opinion- makers sixteen years ago is now billed as the success story Oof eu expansion.1 Its growth rate at nearly 6 per cent is the highest on the continent, albeit boosted by fiscal largesse.2 In Bucharest more politicians have been put in jail for corruption over the past decade than have been convicted in the rest of Eastern Europe put together. Romania causes Brussels and Berlin almost none of the headaches inflicted by the Visegrád Group—Czechia, Hungary, Poland, Slovakia— which in 1993 declined to accept Romania as a peer and collectively entered the European Union three years before it. Romanians con- sistently rank among the most Europhile people in the Union.3 An anti-eu party has never appeared on a Romanian ballot, much less in the parliament. Scattered political appeals to unsavoury interwar traditions—Legionnairism, Greater Romanianism—attract fewer voters than do far-right movements across most of Western Europe. The two million Magyars of Transylvania, one of Europe’s largest minorities, have become a model for inter-ethnic relations after a time when the park benches of Cluj were gilded in the Romanian tricolore to remind every- one where they were. Indeed, perhaps the aptest symbol of Romania’s place in Europe today is the man who sits in the Presidential Palace of Cotroceni in Bucharest. Klaus Iohannis—a former physics teacher at a high school in Sibiu, once Hermannstadt—is an ethnic German head- ing a state that, a generation ago, was shipping hundreds of thousands of its ‘Saxons’ ‘back’ to Bonn at 4,000–10,000 Deutschmarks a head.
  • Sergiu CELAC: Romanian Diplomat, Career Ambassador, Former Minister of Foreign Affairs

    Sergiu CELAC: Romanian Diplomat, Career Ambassador, Former Minister of Foreign Affairs

    Sergiu CELAC: Romanian diplomat, career ambassador, former Minister of Foreign Affairs. Born 26 May 1939, Bucharest; graduate of Bucharest University School of Languages (1961). Professional career: Diplomatic service from junior clerk (1961) to counsellor (1972), director of policy planning (1968-74), chief political adviser to the Minister (1974). Counsellor at the State Council (1974-78); also served as English and Russian interpreter to successive Romanian Presidents (1961-78). Dismissed for political-ideological reasons in 1978 and worked as editor until 1989. Minister of Foreign Affairs in the first post-communist Government (Dec. 1989 - June 1990). Ambassador to United Kingdom (1990-96) and Ireland (1991-96). Ambassador-at-Large (1996-2000), missions as Special Envoy to the Balkans, Middle East, Caucasus and Central Asia. President, Romanian Institute of International Studies (2000-2002); Personal Adviser to the President of Romania (2001-2003). Alternate Director General, International Centre for Black Sea Studies, Athens (2003-2007). Since 2008, political analyst specializing in international and regional affairs, sustainable development and environment issues, energy and infrastructure security. Publications: Author or co-author of books on political science, also translations of verse, novels and non-fiction (43 titles); essays, articles and interviews in learned journals, periodicals and audio- visual media (over 500). Lectured extensively at international conferences and universities in Romania and 24 other countries. Awards: Grand Officer of the Romanian National Order “Faithful Service” (2000); Excellence award for conservation of the World Wide Fund for Nature (2008); Distinguished career award of the Romanian Ministry of Foreign Affairs (2011). Current positions: Vice President, Romanian Association for the Club of Rome; member of the Board or Scientific Council of the New Strategy Center, European Institute of Romania, Black Sea University Foundation, Energy Policy Group, Romanian Diplomatic Institute, member of the Writers’ Union of Romania.
  • Format Pdf/Epub

    Format Pdf/Epub

    EDITURA HUMANITAS 28 iunie 2019 Cod culoare: NOUTATE CONTACT: Besseller/ Ediție noua/ Cel mai nou titlu în domeniu Ionut Trupina, [email protected], Samuel Magureanu, [email protected], George Brătan, [email protected], Loredana Ediție de colecție/Cartonată Brasoveanu, [email protected]; Ionut Alecu, [email protected]; 021/408 83 53(52) Colecție nouă/ Texte civile.Jurnalism Povestea banilor Albume PRECOMANDĂ www.libhumanitas.ro Titlu Autor Pret Seria/Colecţia ISBN Nr.pag. Observaţii Cod de bare Comanda LITERATURA Fluturele negru Radu Paraschivescu 39.00 Seria de autor Radu Paraschivescu 978-973-50-6397-9 328 Ediție nouă 978-973-50-6397-9 Orașul fetelor Elizabeth Gilbert 49.00 Seria de autor Elizabeth Gilbert 978-973-50-6442-6 412 NOU 9789735064426 Melancolia 49.90 978-973-50-6428-0 256 NOU/BESTSELLER BOOKFEST 2019/ 9789735064280 Mircea Cărtărescu Seria de autor Mircea Cărtărescu EDITIE DE COLECTIE pdf/epub NOU/ BESTSELLER BOOKFEST 2019 Cartea reghinei Ioana Nicolaie 27.00 În afara colecțiilor 978-973-50-6438-9 224 9789735064389 pdf/epub Amintiri din epoca lui Bibi. O post-utopie Andrei Cornea 32.00 Seria de autor Andrei Cornea 978-973-50-6395-5 200 NOU pdf/epub 9789735063825 821.135.1 – scriitori români Trilogia sexului rătăcitor Cristina Vremeș 37.00 978-973-50-6412-9 200 NOU pdf/epub 9789735064129 contemporani 821.135.1 – scriitori români Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici Dumitru Crudu 34.00 978-973-50-6427-3 248 NOU pdf/epub 9789735064273 contemporani 821.135.1 – scriitori români Zilele după
  • INVENTAR 1964-1987 205 U.A

    INVENTAR 1964-1987 205 U.A

    NR. INVENTAR: 3495 ARHIVELE NAŢIONALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ALBUME FOTO-ACTIVITĂŢI ÎN ŢARĂ INVENTAR 1964-1987 205 u.a. Prefaţă Albumele cu fotografii care fac parte din Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist au fost preluate de către Arhivele Naţionale de la Ministerul Apărării Naţionale în anul 1999, pe baza unor evidenţe sumare. Arhivele Naţionale au păstrat, în general albumele în forma în care le-a constituit creatorul CC al PCR sau fostul deţinător (Ministerul Apărării Naţionale) care a procedat la ordonarea şi descrierea iniţială sub forma fişelor de inventar şi renumerotarea lor. Totodată, s-a stabilit împărţirea lor, mai întâi cronologică (în două mari perioade: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu) şi apoi în structuri tematice: Activităţi în ţară, Vizite externe, Primiri, Viaţă privată şi Diverse. Fotografiile cuprinse in inventarul „Activităţi în ţară” surprind aspecte din vizitele de lucru în ţară ale familiei Ceauşescu, însoţită de membrii guvernului, ai Comitetului Central al PCR cu diferite prilejuri precum: inaugurarea Transfăgărăşanului(1974), a unor staţii de metrou din Bucureşti(1983, 1986), la şantierul Canalului Dunăre Marea-Neagră, la Târgul Internaţional TIBCO, la Zilele Recoltei; la aniversări naţionale (23 August, 1 Mai etc.). De asemenea sunt surprinse aspecte de la: Congresele PCR (Congresul XI şi XII) şi Congresele UTC, Conferinţele Naţionale ale PCR, consfătuiri din domeniu agriculturii; vizite la instituţii de ştiinţă si cultură etc. La prelucrarea arhivistică au colaborat: consilier superior Gabriela Lavinia Ibrian şi referenţii superiori Viorica Bălan, Floarea Dinu şi Mugurel Gheorghe. Prezentul inventar cuprinde 205 albume, respectiv 14,75 ml cu fotografii alb-negru şi color.
  • 11012411.Pdf

    11012411.Pdf

    Alma Mater Studiorum – Università di Bologna DOTTORATO DI RICERCA Cooperazione Internazionale e Politiche per lo Sviluppo Sostenibile International Cooperation and Sustainable Development Policies Ciclo XX Settore/i scientifico disciplinari di afferenza: Storico, politico e sociale SPS/13 DEVELOPMENT DISCOURSE IN ROMANIA: from Socialism to EU Membership Presentata da: Mirela Oprea Coordinatore Dottorato Relatore Prof. Andrea Segrè Prof. Stefano Bianchini Esame finale anno 2009 - 2 - EXECUTIVE SUMMARY With their accession to the European Union, twelve new countries - Romania among them - (re)entered the international community of international donors. In the history of development aid this can be seen as a unique event: it is for the first time in history that such a large number of countries become international donors, with such short notice and in such a particular context that sees some scholars announcing the ‘death’ of development. But in spite of what might be claimed regarding the ‘end’ of the development era, development discourse seems to be rather vigorous and in good health: it is able to extert an undeniable force of attraction over the twelve countries that, in a matter of years, have already convinced themselves of its validity and adhered to its main tenets. This thesis collects evidence for improving our understanding of this process that sees the co-optation of twelve new countries to the dominant theory and practice of development cooperation. The evidence collected seems to show that one of the tools employed by the promoters of this co-optation process is that of constructing the ‘new’ Member States as ‘new’, inexpert donors that need to learn from the ‘old’ ones.
  • Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum

    Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum

    UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA DOCTOR HONORIS CAUSA BENEFICIORUM PUBLICORUM Ambasador Simona – Mirela Miculescu 28 martie 2019 Timișoara, România 2 Cuvânt la deschiderea ceremoniei de acordare a titlului de DOCTOR HONORIS CAUSA BENEFICIORUM PUBLICORUM al Universității de Vest din Timișoara Excelenței Sale, Doamnei Ambasador SIMONA MIRELA MICULESCU Distinsă doamnă Ambasador Simona Mirela Miculescu, Stimați membri ai comunității academice din Universitatea de Vest din Timișoara, Dragi invitați, Dragi studenți, Onorat auditoriu, Una dintre preocupările Universității de Vest din Timișoara, ca universitate comprehensivă, este să își apropie valorile incontestabile ale diverselor domenii de excelență, conștientizând că universitățile sunt în prezent instituții care pot să servească drept catalizatori sociali. Asumându-și rolul cu care a fost investită de fondatorii săi, anume de principal centru de cunoaștere în regiunea de vest a țării, de promotor al culturii, asumându-și rolul de pilon de sprijin al societății, Universitatea de Vest din Timișoara, prin facultățile sale, încearcă constant să ofere binemeritata recunoaștere a unor nume importante din lumea științifică, culturală, artistică, economică, socială sau politică și să aducă în prim plan modelele adevărate pentru generațiile tinere. Astăzi, avem deosebita onoare de a o primi în rândurile comunității academice din Universitatea de Vest din Timișoara, pe Doamna Simona Mirela Miculescu, un diplomat de valoare al României. Este o mare responsabilitate pentru noi și suntem onorați să vă avem, începând din acest moment, alături, în calitate de colegă, în comunitatea noastră academică. Această nominalizare reprezintă o recunoaştere a contribuţiilor deosebite ale Doamnei Miculescu în lumea diplomației, la promovarea culturii și valorilor românești la nivel internațional și în apărarea principalelor obiective ale Organizației Națiunilor Unite: asigurarea păcii mondiale, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional.
  • TOME XV-1977. N° 4(Octobred4cembre)

    TOME XV-1977. N° 4(Octobred4cembre)

    ACADÉMIE DES SCIENCES SOCIALES ET POLITIQUES INSTITUT D'ETUDES SUD-EST EUROPÉENNES TOME XV-1977. N° 4(octobred4cembre) Le XXX° anniversaire de la République L'inclépendanceroumaine aspects politiques et culturels Economie et politique au XX slide EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA www.dacoromanica.ro Comité de rédaction M. BERZA membre correspondant de l'Académie de la République SocialIste de Roumanie réclacteur en chef; ALEXANDRU DUTU rédacteur _en chef adjoint ; EM. CONDURACHI, A. ROSETTI, membres de l'Acadérnie de la République Sociallsté de Roumanle; H. MIHAESCU, COSTIN MURGESCU, D. M. PIPPIDI, membrescorrespondants de l'Académie de la RépubliqueSocialiste de Roumanie ;AL. ELIAN, VALENTIN GEORGESCU, FR. PALL, MIHAI POP, EUGEN STANESCU La REVUE DES gTUDES SUD-EST EUROPÉENNES paraft 4 fois par an. Toute com- mande de l'étranger (fascicules ou abonnement) sera adressée i ILEXIM, Export- Import (Presa), P. O. Box 136 137, telex 11226, str. 13 Decembrie n° 3, Bucuregti- Romania ou i ses représentants a l'étranger. La correspondance, les manuscrits et les publications (livres, revues, etc.) envoyés pour comptes rendus seront adressés i l'INSTITUT D'ÉTUDES SUD-EST EURO- PgENNES, Bucarest, sectorul 1, str. I. C. Frimu, 9, téléphone 50 7525. pour la REVUE DES tTUDES SUD-EST EUROPgENNES. Les articles seront remis dactylographiés en trois exemplaires. Les collaborateurs sont pries de ne pas dépasser les limites de 25 30 pages dactylo- graphiées pour les articles et de 5-8 pages pour les comptes rendus. EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Calea Victorlel n° 125, telephone 50 76 80, Bucuresti, 71021 Romania www.dacoromanica.ro TOME XV 1977 N°4 SOMMAIRE Le XXX° an,niversaire de la Elpublique OHEORGHE I.
  • Număr Special

    Număr Special

    STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL VIITORISMUL AZI O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului Volumul de faţă cuprinde comunicările susţinute la Colocviul „Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea Manifestului futurismului”, care a avut loc la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române din Bucureşti, la data de 20 februarie 2009. Coord.: Ioana Vlasiu şi Irina Cărăbaş EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010 STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTĂ PLASTICĂ NUMĂR SPECIAL Cuprins COMUNICĂRI Ioana Vlasiu, „Arta viitorului” în România la începutul secolului XX ........................... 3 Angelo Mitchievici, Decadentism şi avangardism: între barbarie şi utopie................... 15 Gheorghe Vida, Mattis Teutsch şi elaborarea unei semiotici plastice originale ............. 23 Paul Cernat, Futurismul italian şi moştenirea sa culturală în România interbelică: între avangardă şi „tânăra generaţie”.................................................................. 27 Irina Cărăbaş, „Lumea trebuie reinventată”. Câteva note despre pictopoezie şi futurism .................................................................................................................. 33 Cristian-Robert Velescu, Marcel Duchamp şi futurismul ................................................ 47 INVITAŢI Irina Genova, Nicolay Diulgheroff – o identitate artistică multiplă. Consideraţii pe marginea unei expoziţii.........................................................................................
  • Otherness As a European Destiny. Interwar Romanian Views on the European Idea

    Otherness As a European Destiny. Interwar Romanian Views on the European Idea

    OTHERNESS AS A EUROPEAN DESTINY. INTERWAR ROMANIAN VIEWS ON THE EUROPEAN IDEA VALENTINA PRICOPIE ∗ ABSTRACT This paper summarises some of the interwar Romanian conceptions of the European idea, from its emotional heyday around 1918, to the exiled involvement in the building of the European consciousness and the conception of a new project for Europe after the Second World War (1947). It underlines the intrinsic European dimension of Romanian national identity building in relation to Romania’s Eastern otherness, a Latin country placed at the very border between Western and Eastern cultures. The paper aims to document journalistic, academic, and diplomatic insights into the idea of Europe in interwar Romania, along with their reverberations within the exiled project of Romania’s European continuity at the end of the Second World War. Keywords: Idea of Europe, Interwar Romania, Eastern Otherness, Federalism, Project of a United Europe. INTRODUCTION According to Edgar Morin, conflict was at the basis of the rise of “European consciousness” after the Second World War, stating that previous “order” of Europe was in fact the “disorder of a tumultuous chantier” (Morin 2002 [1990]), 64) whereby European culture(s) and European civilisation had extended their influence throughout the world. A “common market of ideas” had emerged, and a “polycentric cultural Europe” (ibidem, 69) – this new “reality” of the continent – had started to transgress national borders and languages1. With regard to interwar Romania, Adrian Marino claimed it had experienced a socio-cultural “spontaneous ∗ Senior researcher 1st degree, Social Europe Research Laboratory, Institute of Sociology, Romania. E-mail: [email protected]. 1 Morin also noticed that the contemporary European pleiade of reference writers were writing in their languages, but they were all speaking “European”.