198504 MI 04(217).Pdf
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
...:. ---- .... - t . - .;.-'...:• tJ'L I;(, • - • isloric DECENIILE EPOCII CEAU,ESCU de culturi • Forta motrlce a devenlrll lstortel noaatre contemporane : ... oi1ci Mircea Mu$at 2 • latorla rominllor In arta monumentali : Valeriu Buduru, Marian $tefan 7 Anul XIX Nr. 4 (21 MARTURII ALE CUL TURII �I CIVILIZATIEl ROMANE�TI aprllle 1 • Popor de nemurltorl, popor de erol : /on Popescu-Puturi ... - 5 • In Romania acum clncl mllenll. Cultura Cucutenl unlci In Europa: • • Linda Ellis 21 Red•ctor.., ContrlbuJia Rominlel Ia lnfrlngerea faaclamulul : CRimAN POPI,TEANU Gh. Zaharia, /on CuMa, Alesandru Dutu 12 ,0 tncoronare a tuturor unlrllor" : Gh. Unc 18 Un ctltor de culturi .:omineaaci - Udrltte Nisturel : Dan Horia Mazilu ' 23 1939-1941 - mlnlstrul S.U.A.. Ia Bucurettl tranamlte..• : /on Stanciu 27 NICOLAI COPOIU • Clftlgitorll concuraulul Horea 200 ..• 33 • ltlnerar prln Vasile Smarandescu ... WDOVIC DIIIBcY vetrele volevodale : 46 • in Bucureftl, acum 50 ani ... 48 • Cirtl soslte Ia redaqle ... 56 • Potta Ma- gazin istoric ... 63 • in martle 1945, Ia Berlin: Contele Bernadotte ... 35 • lntere sul pentru latorle:Bela Kopeczi .•• 39 • Documentele aecolulul XX. Moacova, 19-30 octombrle 1943. Conferlnta mlnlftrllor afacerllor externe al U.R.S.S., S.U.A. fl Marll Brltanll (Ill) .•. 40 • AHatul Italian "In pozltle de drepJI" : A. Busuioceanu, Fl. Con stantiniu •.. 52 • BartoiOIM de 181 C81• - o voce In apirarea luralnrrn p••rW lndlenllor : Eric Eustace Williams •.. 57 • Cine a foat louis VAIIRIU BUDURU Braille? : Suzanne 8/atin ..• 61 • • Imagine din calertdarul atribuit lui Quetzalcoatl, personaj istoric, dup8 (D@cum au dovedlt descoperirile arheologice, dar �� mltic, slmbolizind, in mltologia tolteca �I azteca, sub inflltl�rea �rpelui cu pene, principiul dialectic al unirii elementelor contrarii: materie-spirit, pllmint-aer, ceea ce se tlnl�te �i·oeea ce zboari. Cum se $tie, toltecil �I aztecii, populatil amerindiene care au locuit re glunea Mexiculul, au dezvoltat o clvilizatie originalll in sec. VII-XV. Pagini dintr-un manuscrls mexican -Codex Borgia -aflat in Biblioteca Vaticanului Din acela$i Codex Borgia, Tlaltecuhtli, singura divinitate masculina care re prezinti pimintul (Bartolom• de I• Ces•: o voce In apirarea lndlenllor, p. sn Stradaniile lui Matei Basarab - in Imagine, volevodul impreunA cu sotla sa Ellna,(]} dupa o miniaturA din 1650 -de a imprlma cutturil rom8n8$tl din vremea sa un suflu nou, original s-au bucurat de sprijinul cumnatului sau, logofatut Udri$te Nasturel, carturar de frunte, unul dintre primil mari exponent! al spiritu alititii romane$ti moderne (Udrlftt Nilturel, p. 23) @ in campania sa din 514-513 i.e.n. impotriva scitilor din stepete nord-pontice -retatata de Herodot in lstorll -Darius I, regete pef$ilor, a fost c.onfruntat cu puternica rezistenti a getilor care-$1 apirau llbertatea vetrelor, eroismul lor exemplar facindu·l pe parintele istoriei si-i aprecieze inca acum aproape doua milenii $i jumatate in scrierea sa drept ,eel mal viteji· $1 eel mai dreptl dintre traci". ln imagine, un alt rege persan din ac.eeS$1 dinastie, Darius Ill (335-330 i.e.n.), a$a cum este infatl$at pe un mozaic din Pompei 1 .. Remarcabilele succese obfinute de Romania in anii construcfiei noii orinduiri demonstreaza cu putere supe rioritatea socialismului, forta $i capacitatea unui popor stapin pe destinele sale, care i$i faure$te in mod con$tient,.. propriul sau viitor, liber $i fericit! • Toate aceste infaptuiri demonstreaza cu putere justetea politicii partidului nostru comunist - forta politica con ducatoare a intregii natiurfi - care se ca/.auze$te in activi tatea sa dupa concepfia $fiintifica, materialist-dialectica $i istorica, dupa mareafa invatatura a socialismului $fiinfific, ' aplicind creator, Ia condifiile Romaniei, adevarurile gene ral valabile. NICOLAE CEAU$ESCU • ... FOR-TA MOTRICE - A DEVENIRII ISTORIEI ' NOASTRE CONTEMPORANE Conf. umv. dr. MIRCEA MU$AT - • . gresul XIII a infati�at poporului roman ta rintr-o fericita coincident&. reale bloul maretelor impliniri in toate domeniile gerea Psecretarului general al Partidului Co de activitate, cu atit mai semnificative cu cit munist Roman, tovara�ul Nicolae ele au fost obtinute intr-o perioada grea, Ceau�escu, prin votul de o unanimitate de cind, cum bine se �tie, convulsiile �i refle savi�ita al Marii Adunari Nationale in func xele crizei economice mondiale nu au ocolit tia suprema de pre�edinte al Republicii, aproape nici una din tarile lumii. Este meri avea Joe in zllele cind intreaga tara omagia, tul partidului nostru, al secretarului sau ge cu simtaminte de aleasa pretuire, implinirea neral, tovara�ul Nicolae Ceau�escu, de a fi a doua decenii de cind, prin vointa unanima · · gasit, chiar �i in aceste conditii, solutiile a comuni�tilor, a intregului popor, tovara�ul adecvate, de a fi adoptat masuri menite sa Nicolae Ceau�escu a fost ales in fruntea asigure in continuare dezvoltarea Iibera �i partidului. · independents a Romaniei, inaintarea ei pe In decursul istoriei sale eroice, inteleptul calea civilizatiei socialiste. nostru popor s-a identificat cu marii sai Ceea ce a dat insa o dimensiune cu totul conducatori de tara. Prin alegerea tovara�u dlstincta Congresului XIII al partidului nos lui Nicolae Ceau�escu in functia suprema tru a fost stralucita unanimitate cu care co de secretar general al Partidului Comunist muni�tii, intregul nostru popor 1-au reinves Roman �� in cea mai inalta demnitate de tit pe tovara�ul Nicolae Ceau�escu, prin stat, ca primul pr�edinte al Republitii So vointa lor fierbinte �i entuziasta, in functia cialiste Romania, s-a inaugurat o epoca glo suprema de secretar general al partidului. rioasa de progres �� civilizatie in� patria Aceasta impresionanta unanimitate de noastri, Epoca Ceau�escu. � • vointa este expresia cea mai -inalta, cea mai Cu indreptatita mindrie patriotic&, Con-" pilduitoare a deplinei identitati de idealuri �� 2 • aspiratii, a unitatii neclintite intre partid �i a sociafismului in Romania �� pe plan extern popor �i ea reprezinta cheza�ia cea mai trai Pfoin sprijinul �i sofidaritatea sa cu toate for- nica a faptului ca tot ceea ce am realizat, tot .t� progresiste, inaintate, antiimperialiste ceea ce vrem sa infaptuim sta sub semnul din lume. · Referindu-se Ia aceste aspecte, in unitatii dintre partid �i tara, pe care in mod cuvintarea rostita fa �edinta comuna a con simbolic �i vibrant o rezumam in cuvintefe siliifor oamenilor muncii de nationalitate de gind �i suffet: Partiduf-Ceau�escu-Roma maghiara �i germana, din 27 decembrie nial 1984, secretaruf general at partidului arata: Privind, azi, tabfoul maret at Romaniei so , Trebuie sa dezvoltam sentimentele de prie cialiste, putem afirma cu certitudine �i dem- · tenie $i co/aborare cu popoarele care con nitate ca prezenta tovara�ului Nicolae sfruiesc socialismul, cu toate popoarele lu Ceau�escu, in ultimele doua decenii, in mii, pornind de Ia faptul ca solidaritatea $i fruntea partidului �� a tarii s-a dovedit �i se prietenia· constituie un factor puternic a/ dovede�te o necesitate istorica. Necesitate a dezvoltarii socillliste, a/ pacii $i colaborarii gindirii realiste �� cutezatoare, necesitate a internationale. Sa ducem term o politics de unirii �i dinamizarii energiei �i efanului na pace $i de co/aborare cu toate statele lumii, tiunii, necesitate a afi rmarii Romaniei pe tara deosebire de brinduire socials!" arena marii mi�cari a progresului mondial, a Unitatea poporului nostru in jurul partidu civifizatiei universale. fui a fost evidentiata in mod pregnant de Experienta istorica a poporufui roman anii constructiei socialiste. Dupa victoria ilustreaza cu putere faptuf ca toate marile Revolutiei de eliberare sociafa �i nationala, victorii obtinute in fupta pentru apararea fi antifascista �i antiimperiafista din august lntei nationafe, pentru libertate �i indepen 1944, indeosebi dupa cucerirea puterii poli denta. pentru progres social sint roduf vain tice de catre clasa muncitoare �i taranimea tel �� act4unii maselor populare, at fortelor muncitoare, in alianta cu cefelalte categorii sociale inaintate. A�a s-a intimplat in timpul de oameni ai muncii, unitatea poporului marifor batalii desfa�urate de poporuf roman nostru �i-a tras taria din convergenta de in sub condueerea gfori�ilor sai voievozi Mir teresa sociale �i nationale. Unitatea natiunii, cea eel Batrin, Vlad Tep�. fancu de Hune intemeiata pe �omunitatea de interese a tu doara, $tefan eel Mare, Mihai Viteazul, a�a turor fiilor patriei, a capatat noi dimensiuni s-a intimplat in 1784�i 1821, in 1848, 1859 �� in opera de edificare a orinduiril socialiste, 1877, �� tot rodul vointei intregului popor au orinduire menita sa satisfaca cerintele vitafe fost Marea Unire din 1918 �� istoricuf act din ale oamenilor muncii �i care a dat na�tere �i August 1944. Toate marile evenimente care a perfectionat continuu relatiife sociafe. au contribuit Ia propa�irea �i afirmarea Nolle refatii de productie, lichidarea ex de-sine-statatoare a poporului nostru in rna pfoatarii �� a oricarei asupriri au fost feno rete concert at popoarelor fumii i�i au izvo mene istorice profunda care au contribuit in rul in vointa �i actiunea unita, sofidara a in mod hotaritor Ia intarirea unitatii natiunii tregii natiuni. Este un mare adevar al istoriei noastre. Departe de a fi numai suportul romane�ti, pe care secretaruf general al p�r principal at dezvoftarii economice a patriei, tidului 1-a subliniat cu deosebita tarie: ,ln pofitica de industriafizare a tarii a dus fa treaga istorie a tarii