...:. ---- .... - t .

- .;.-'...:• tJ'L I;(, • - •

isloric DECENIILE EPOCII CEAU,ESCU de culturi • Forta motrlce a devenlrll lstortel noaatre contemporane : ... oi1ci Mircea Mu$at 2 • latorla rominllor In arta monumentali : Valeriu Buduru, Marian $tefan 7 Anul XIX Nr. 4 (21 MARTURII ALE CUL TURII �I CIVILIZATIEl ROMANE�TI aprllle 1 • Popor de nemurltorl, popor de erol : /on Popescu-Puturi ... - 5 • In Romania acum clncl mllenll. Cultura Cucutenl unlci In Europa: • • Linda Ellis 21

Red•ctor.., ContrlbuJia Rominlel Ia lnfrlngerea faaclamulul : CRimAN POPI,TEANU Gh. Zaharia, /on CuMa, Alesandru Dutu 12 ,0 tncoronare a tuturor unlrllor" : Gh. Unc 18 Un ctltor de culturi .:omineaaci - Udrltte Nisturel : Dan Horia Mazilu ' 23 1939-1941 - mlnlstrul S.U.A.. Ia Bucurettl tranamlte..• : /on Stanciu 27

NICOLAI COPOIU • Clftlgitorll concuraulul Horea 200 ..• 33 • ltlnerar prln Vasile Smarandescu ... WDOVIC DIIIBcY vetrele volevodale : 46 • in Bucureftl, acum 50 ani ... 48 • Cirtl soslte Ia redaqle ... 56 • Potta Ma- gazin istoric ... 63

• in martle 1945, Ia Berlin: Contele Bernadotte ... 35 • lntere­ sul pentru latorle:Bela Kopeczi .•• 39 • Documentele aecolulul XX. Moacova, 19-30 octombrle 1943. Conferlnta mlnlftrllor afacerllor externe al U.R.S.S., S.U.A. fl Marll Brltanll (Ill) .•. 40 • AHatul Italian "In pozltle de drepJI" : A. Busuioceanu, Fl. Con­ stantiniu •.. 52 • BartoiOIM de 181 C81• - o voce In apirarea luralnrrn p••rW lndlenllor : Eric Eustace Williams •.. 57 • Cine a foat louis VAIIRIU BUDURU Braille? : Suzanne 8/atin ..• 61

•

•

Imagine din calertdarul atribuit lui Quetzalcoatl, personaj istoric, dup8 (D@cum au dovedlt descoperirile arheologice, dar �� mltic, slmbolizind, in mltologia tolteca �I azteca, sub inflltl�rea �rpelui cu pene, principiul dialectic al unirii elementelor contrarii: materie-spirit, pllmint-aer, ceea ce se tlnl�te �i·oeea ce zboari. Cum se $tie, toltecil �I aztecii, populatil amerindiene care au locuit re­ glunea Mexiculul, au dezvoltat o clvilizatie originalll in sec. VII-XV. Pagini dintr-un manuscrls mexican -Codex Borgia -aflat in Biblioteca Vaticanului Din acela$i Codex Borgia, Tlaltecuhtli, singura divinitate masculina care re­ prezinti pimintul (Bartolom• de I• Ces•: o voce In apirarea lndlenllor, p. sn

Stradaniile lui Matei Basarab - in Imagine, volevodul impreunA cu sotla sa Ellna,(]} dupa o miniaturA din 1650 -de a imprlma cutturil rom8n8$tl din vremea sa un suflu nou, original s-au bucurat de sprijinul cumnatului sau, logofatut Udri$te Nasturel, carturar de frunte, unul dintre primil mari exponent! al spiritu­ alititii romane$ti moderne (Udrlftt Nilturel, p. 23) @ in campania sa din 514-513 i.e.n. impotriva scitilor din stepete nord-pontice -retatata de Herodot in lstorll -Darius I, regete pef$ilor, a fost c.onfruntat cu puternica rezistenti a getilor care-$1 apirau llbertatea vetrelor, eroismul lor exemplar facindu·l pe parintele istoriei si-i aprecieze inca acum aproape doua milenii $i jumatate in scrierea sa drept ,eel mal viteji· $1 eel mai dreptl dintre traci". ln imagine, un alt rege persan din ac.eeS$1 dinastie, Darius Ill (335-330 i.e.n.), a$a cum este infatl$at pe un mozaic din Pompei

1 .. Remarcabilele succese obfinute de Romania in anii construcfiei noii orinduiri demonstreaza cu putere supe­ rioritatea socialismului, forta $i capacitatea unui popor stapin pe destinele sale, care i$i faure$te in mod con$tient,.. propriul sau viitor, liber $i fericit!

• Toate aceste infaptuiri demonstreaza cu putere justetea politicii partidului nostru comunist - forta politica con­ ducatoare a intregii natiurfi - care se ca/.auze$te in activi­ tatea sa dupa concepfia $fiintifica, materialist-dialectica $i istorica, dupa mareafa invatatura a socialismului $fiinfific, ' aplicind creator, Ia condifiile Romaniei, adevarurile gene­ ral valabile. NICOLAE CEAU$ESCU

•

... FOR-TA MOTRICE - A DEVENIRII ISTORIEI ' NOASTRE CONTEMPORANE

Conf. umv. dr. MIRCEA MU$AT -

•

. gresul XIII a infati�at poporului roman ta­ rintr-o fericita coincident&. reale­ bloul maretelor impliniri in toate domeniile gerea Psecretarului general al Partidului Co­ de activitate, cu atit mai semnificative cu cit munist Roman, tovara�ul Nicolae ele au fost obtinute intr-o perioada grea, Ceau�escu, prin votul de o unanimitate de­ cind, cum bine se �tie, convulsiile �i refle­ savi�ita al Marii Adunari Nationale in func­ xele crizei economice mondiale nu au ocolit tia suprema de pre�edinte al Republicii, aproape nici una din tarile lumii. Este meri­ avea Joe in zllele cind intreaga tara omagia, tul partidului nostru, al secretarului sau ge­ cu simtaminte de aleasa pretuire, implinirea neral, tovara�ul Nicolae Ceau�escu, de a fi a doua decenii de cind, prin vointa unanima · · gasit, chiar �i in aceste conditii, solutiile a comuni�tilor, a intregului popor, tovara�ul adecvate, de a fi adoptat masuri menite sa Nicolae Ceau�escu a fost ales in fruntea asigure in continuare dezvoltarea Iibera �i partidului. · independents a Romaniei, inaintarea ei pe In decursul istoriei sale eroice, inteleptul calea civilizatiei socialiste. nostru popor s-a identificat cu marii sai Ceea ce a dat insa o dimensiune cu totul conducatori de tara. Prin alegerea tovara�u­ dlstincta Congresului XIII al partidului nos­ lui Nicolae Ceau�escu in functia suprema tru a fost stralucita unanimitate cu care co­ de secretar general al Partidului Comunist muni�tii, intregul nostru popor 1-au reinves­ Roman �� in cea mai inalta demnitate de tit pe tovara�ul Nicolae Ceau�escu, prin stat, ca primul pr�edinte al Republitii So­ vointa lor fierbinte �i entuziasta, in functia cialiste Romania, s-a inaugurat o epoca glo­ suprema de secretar general al partidului.

rioasa de progres �� civilizatie in� patria Aceasta impresionanta unanimitate de noastri, Epoca Ceau�escu. � • vointa este expresia cea mai -inalta, cea mai Cu indreptatita mindrie patriotic&, Con-" pilduitoare a deplinei identitati de idealuri ��

2 • aspiratii, a unitatii neclintite intre partid �i a sociafismului in Romania �� pe plan extern popor �i ea reprezinta cheza�ia cea mai trai­ Pfoin sprijinul �i sofidaritatea sa cu toate for- nica a faptului ca tot ceea ce am realizat, tot .t� progresiste, inaintate, antiimperialiste ceea ce vrem sa infaptuim sta sub semnul din lume. · Referindu-se Ia aceste aspecte, in unitatii dintre partid �i tara, pe care in mod cuvintarea rostita fa �edinta comuna a con­ simbolic �i vibrant o rezumam in cuvintefe siliifor oamenilor muncii de nationalitate de gind �i suffet: Partiduf-Ceau�escu-Roma­ maghiara �i germana, din 27 decembrie nial 1984, secretaruf general at partidului arata: Privind, azi, tabfoul maret at Romaniei so­ , Trebuie sa dezvoltam sentimentele de prie­ cialiste, putem afirma cu certitudine �i dem- · tenie $i co/aborare cu popoarele care con­ nitate ca prezenta tovara�ului Nicolae sfruiesc socialismul, cu toate popoarele lu­ Ceau�escu, in ultimele doua decenii, in mii, pornind de Ia faptul ca solidaritatea $i fruntea partidului �� a tarii s-a dovedit �i se prietenia· constituie un factor puternic a/ dovede�te o necesitate istorica. Necesitate a dezvoltarii socillliste, a/ pacii $i colaborarii gindirii realiste �� cutezatoare, necesitate a internationale. Sa ducem term o politics de unirii �i dinamizarii energiei �i efanului na­ pace $i de co/aborare cu toate statele lumii, tiunii, necesitate a afi rmarii Romaniei pe tara deosebire de brinduire socials!" arena marii mi�cari a progresului mondial, a Unitatea poporului nostru in jurul partidu­ civifizatiei universale. fui a fost evidentiata in mod pregnant de Experienta istorica a poporufui roman anii constructiei socialiste. Dupa victoria ilustreaza cu putere faptuf ca toate marile Revolutiei de eliberare sociafa �i nationala, victorii obtinute in fupta pentru apararea fi­ antifascista �i antiimperiafista din august lntei nationafe, pentru libertate �i indepen­ 1944, indeosebi dupa cucerirea puterii poli­ denta. pentru progres social sint roduf vain­ tice de catre clasa muncitoare �i taranimea tel �� act4unii maselor populare, at fortelor muncitoare, in alianta cu cefelalte categorii sociale inaintate. A�a s-a intimplat in timpul de oameni ai muncii, unitatea poporului marifor batalii desfa�urate de poporuf roman nostru �i-a tras taria din convergenta de in­ sub condueerea gfori�ilor sai voievozi Mir­ teresa sociale �i nationale. Unitatea natiunii, cea eel Batrin, Vlad Tep�. fancu de Hune­ intemeiata pe �omunitatea de interese a tu­ doara, $tefan eel Mare, Mihai Viteazul, a�a turor fiilor patriei, a capatat noi dimensiuni s-a intimplat in 1784�i 1821, in 1848, 1859 �� in opera de edificare a orinduiril socialiste, 1877, �� tot rodul vointei intregului popor au orinduire menita sa satisfaca cerintele vitafe fost Marea Unire din 1918 �� istoricuf act din ale oamenilor muncii �i care a dat na�tere �i August 1944. Toate marile evenimente care a perfectionat continuu relatiife sociafe. au contribuit Ia propa�irea �i afirmarea Nolle refatii de productie, lichidarea ex­ de-sine-statatoare a poporului nostru in rna­ pfoatarii �� a oricarei asupriri au fost feno­ rete concert at popoarelor fumii i�i au izvo­ mene istorice profunda care au contribuit in rul in vointa �i actiunea unita, sofidara a in­ mod hotaritor Ia intarirea unitatii natiunii tregii natiuni. Este un mare adevar al istoriei noastre. Departe de a fi numai suportul romane�ti, pe care secretaruf general al p�r­ principal at dezvoftarii economice a patriei, tidului 1-a subliniat cu deosebita tarie: ,ln­ pofitica de industriafizare a tarii a dus fa treaga istorie a tarii demonstreaza ca po­ dezvoltarea armonioasa a tuturor regiunifor, porul muncitor, forfe/e sale revolutionare, dind un fundament material puternic politicii progresiste $i patriotice au infaptuit marile nationafe a partidului nostru. Totodata, s-au transformari revolutionare, au asigurat mer­ creat conditii optima de exercitare a dreptu­ sui inainte a/ societatii. Toate momentele rifor �i de afirmare in viata sociala �i politica impoctante din viata patriei noastre sint le­ a tarii pentru toti cetatenii, indiferent de na­ gate de lupta mase/or, a intregului popor - tionafitate. motorul progresului social, adevaratul fauri­ Marife mutatii survenite in pfanuf dezvolta­ tor a/ istoriei". rii economice au determinat serioase prefa­ ceri in structura sociala, membrii societatii noastre capatind un statut comun - pro­ prietari �i producatori ai bunurifor materiafe artidul Comunist Roman a mo�tenit �i ri­ �i spirituale �i. in acela�i timp, beneficiarii dicatP pe o treapta superioara bogata expe­ acestor bunuri. Aici i�i au de fapt izvoruf co­ rienta a mi�carii muncitore�ti �� sociafiste munitatea de interese �� noife rapqrturi ce din patria noastra, mi�care ce s-a caracteri­ s-au stabilit in societatea noastra. ,,Astazi - zat printr-o permanenta preocupare pentru arata tovara�uf Nicolae Ceau�escu - socie­ asigurarea unitatii rindurilor sale �� printr-o tates socialists romaneasca este compusa exprimare ideofogica unitara, avind drept te­ din clase $i categorii sociale muncitoare melie materiafismuf dialectic �i istoric - cea prietene, care i$i bazeaza existents pe acti­ mai inaintata conceptie despre lume �i viata. vitatea creatoare in diferite sectoare, pe Ef insu�i expresie a unitatii �� solidaritatii, a munca productiva pentru sine $i pentru so­ gradului superior de organizare �i actiune at cietate". clasei muncitoare, P.C.R. a promovat �i pro­ Rezolvarea �tiintifica, revolutionara, justa moveaza o politica a unitatii - exprimata pe a problemei nationafe de catre partidul nos­ plan intern prin intreaga opera de edificare tru �i-a pus in mod direct amprenta asupra

3 unitatii �� coeziunii natiunli. Lichidarea ex­ nent ca intreaga politics a partidului sa fie ploatarii omului de catre om, a tuturor dis­ intr-adevar rezultatul vointei �i intereselor criminarilor natlonale, triumful definitiv al clasei muncitoare, ale intregului popor. socialismului reprezinta baza libertatilor �i Exemplificat in mod stralucit de activitatea

drepturilor de care se bucura toti oamenii · secretarului general al partidului, acest stir muncii din tara noastra, tara deosebire de de munca comunist, orientat spre cunoa�te­ nationalitate, ele reprezinta totodata, cum rea realitatilor vietii social-economice, a sublinia tovara�ul Nicolae Ceau�escu, ,baza idealurilor �� nazuintelor poporului, asigura coeziunii intregu/ui popor. Desfiinfind ne­ nu numai eficienta deciziei politice, el este dreptatile de ordin social, discri minarea de garantia cea mai puternica a indeplinirii ro­ rasa, de sex, de na(ionalitate, socialismul a lului conducator al partidutui in opera de garantat tuturor oamenilor muncii drepturi edificare a societatii socialiste multilateral egale in cadrul societatii, accesul neingradit dezvoltate. Din initiativa secretarului general Ia vista economics, socials $i politics, Ia in­ al partidului �i sub indrumarea sa directs va(amint $i cultura". s-a creat un sistem organizatoric original, Prin participarea Ia c9nducere, prin impli­ unic in felul sau, care asigura participarea carea in intimitatea mecanismelor complexe activa, nemijlocita, a oamenilor muncii Ia ale societatli noastre, masele de oameni ai conducerea societatii, exercitarea deplina a muncii i�i dezvolta sentimentul de aparte­ prerogativelor poporului de adevarat stapin nenta Ia colectivitate, i�i intaresc con�tiinta al tarii, de fauritor con�tient al propriilor comunitatii de interese. lata de ce partidul sale destine. nostru a pus un accent deosebit pe conti­ Pornind de Ia premisa ca ,rezolvarea tutu­ nua perfectionare a democratiei, pe intarirea ror problemelor privind dezvoltarea societa­ organismelor menite sa asigure participarea fii noastre prive$te nemijlocit intregul popor, maselor Ia opera de conducere a vietii so­ pe muncitori, pe tarani, pe intell!ctuali, pe cial-oolitice �i de stat. toti cei care muncesc din patria noastra $i ca nu exista problema ce nu trebuie cunos­ cuta de mase, asupra careia oarflenii muncii sa nu-$i spuna cuvintul", tovara�ul Nicolae xperienta acumulat ir;t cei 20 ani care Ceau�escu explica faptul ca unitatea de mo­ auE trecut de Ia istoricul� Congres IX - mo­ nolit a poporului nu se poate concepe �I ment care a insemnat inceputul celei mai fe­ nici realiza decit in jurul partidului, forta po­ cunde epoci din istoria noastra, epoca mar­ litics conducatoare, care, prin politica sa in­ cats atit de puternic de proeminenta perso­ terns �i externa, exprima nazuintele �i idea­ nalitate a tovara�ului Nicolae Ceau�escu - lurile tuturor oamenilor muncii. Partidul este demonstreaza cu prisosinta faptul ca Parti­ chemat, a�adar, sa dea expresie materials dul Comunist Roman s-a implicat atit de cerintelor legice ale dezvoltarii sociale, sa profund in viata poporului nostru, incit el i�i mobilizeze toate energiile creatoare ale po­ exercita rolul sau conducator nu din exte­ porulul �i sa le canalizeze spre obiective riorul societatii, ci prin integrarea sa orga­ care sa satisfaca nevoile intregii colectivitati. nics in viata acesteia, prin participarea ne­ Facindu-�i un tel fundamental din interesele mijlocita a activului de partid, a tuturor co-' poporului, partidul este urmat cu incredere muni�tilor, in cadrul unitatilor economi­ �i devotament de milioanele de oameni ai co-sociale, al organizatiilor de masa �i ob­ muncii. Atmosfera in care s-au desfa�urat �i �te�ti, Ia intreg procesul de elaborare �i in­ retultatele alegerilor de Ia 17 martie vin sa faptuire a politicii partidului, a masurilor din ilustreze cum nu se poate mai graitor indes­ toate domeniile de activitate. Pornind de Ia tructibila unitate a natiunii noastre, senti­ tezele socialismului �tiintific �i dezvoltin­ mentul acut al deplinei responsabilitati fata du-le in mod creator, tovara�ut Nicolae de viitorul sau. Referindu-se Ia locul �i rolul Ceau�escu �i-a adus o contributie hotari­ partidului in societatea noastra, Raportul toare in definirea teoretica a rolului partidu­ prezentat de tovara�ul Nicolae Ceau�escu lui ca forta politics conducatoare a societa­ celui de-al Xlll-lea Congres consemna cu tii, subliniind ca. in zilele noastre, ,partidul satisfactie: ,Se poate spune ca avem un par­ reprezinta nucleul in jurul caruia graviteaza tid puternic atit din punct de vedere nume­ intreaga societate $i de Ia care radiaza ener­ ric, a/ compozitiei sociale $i na(ionale, cit $i gia $i lumina ce pun in mi$care $i asigura a/ structurii de virsta. Cre$terea continua a func(ionarea intregu/ui angrenaj a/ orinduirii rindurilor sale demonstreaza increderea ma­ socialiste. La rindul sau, partidul se regene­ selor populare, a intregului popor in Parti­

reaza continuu sub impulsul puternicelor · dul Comunist Roman,. forta politica condu­ fascicule de energie $i lumina ce se in­ catoare a intregii societati". dreapta continuu spre el din rindul natiunii Anii biruintelor noastre socialiste sint isto­ noastre socialiste. Putem spune ca partidul rie ridicata pe culmile cele mai inalte ale comunist _ indepline$te rolul de centru vitpl vointei unanime a intregii natiuni, expresia a/ intregului nostru sistem so.cial". In cea mai elocventa a ceea ce poate infaptui aceasta privi nta, tovara� u I � Nicol�· un popor fiber pe destinele sale, solidar in Ceau�escu a stimulat �i stimuleaza permlf­ efortul gigantic consacrat progresului �� in­ nent legatura cu masele, vegheaza perma- floririi continue a patriei.

4 POPOR DE N UlliTORI, POPOR DE EROI

• ION POPESCU-PUTURI

•

-

• .. Getii - spune Herodot in cea de-a patra carte Csrtea lui Carolus Lungius, aparuti Ia Uppsala a lstoriilor sale - se cred nemuritori". In urmito­ in anul 1687, se intitula Zamolxis, prlmus gets­ rul paragraf, invatatul grec, considerat de urm�i rum legeslator (Zamolxis, orimul legiuitor al geti­ ca parinte al istoriei �� unul din intemeietorii lor) $1 intirea traditia ci lui Zamolxls, .,fiu al., acestei �tiinte1, arata in ce chip anume se consi­ getllor", ii apartin nu numai inceputurile legisla­ ders getli nemuritori: ,.ei cred ca nu mor �i ca tlei Ia geti, dar $i credinta nemuririi, propovidulti acel care dispare din lumea noastri se duce Ia de el: ,,Acest zeu suprem al judecitii - scria zeul Zamolxis. Unii din ei ii mai spun �� Gebelei­ omul de $tiinti suedez - care este posesorul Tn­ zis. Tot Ia al cincilea an, ei trimit Ia Zamolxis un telepciunii celei mal desivir$ite $1. totodata, al sol, tras Ia sorti, cu porunci si-i faci cunoscute dreptitii absolute", ar fi tinut un discurs Ia un os­ lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie". pit. Ia care au fost prezenti mal marii poporului, ldeea ,vietii fara de moarte" a fost o preocu­ proroclnd ci el �� neamul siu vor trai v�nic '' ci pare �� o filozofie a oamenilor din cele mai vechi acele meleaguri unde locuiesc ei sint ale nemurl­ timpuri. Conceptia i�i avea izvorul firesc in eel torilor . mai puternic instinct din adincurile fiintei ome­ ,Om sau divinitate", cum se indola Herodot, fl­ n�ti - acela al conservarii sale peste milenii, al ints reali sau doar iscati de imaginatia istorica a perpetuirii existentei. Ceea ce da particularitate unui popor - existents fizici a personajului are acestei conceptii a geto-dacilor - una dintre cele mal putlni insemnatate. Cert este ca Zamolxis a mal inaintate ale timpului lor, reflectind stadiul exercitat o inriurire considerabili asupra con$tiin­ dezvoltat Ia care ajunsese societates stramo�ilor tei de sine a poporului geto-dac, unul din cele no�tri - i�i are izvorul in adinca filozofie pe care mal intinse �� mal puternice ale antichitatii. Zamolxis, ,urzitorul credintei de cipetenie a geti­ Un pasaj mal putin luat in seams din opera cir­ lor", potrivit aprecierii facute de A.D. Xenopol, a turarului antic Clemens din Alexandria este edlfi­ imprlmat-o gindirii geto-dacilor. cator pentru ceea ce insemna Zamolxis in con,ti­ Din antichitate $1 pina in zilele noastre, perso­ spunea el - nalitatea acestui Zamolxis - ..om sau divinitate", lnta geto-dacilor. ,Este limpede - intrebare Ia care Herodot insu�i nu �tia sa dea ca barbarii [grecii ii denumeau barbari, barbaroi, rispunsul - a fascinat pe multi carturari. Tn anti­ pe toti eel care nu vorbeau limbs greaca; romanii, chitate se spunea despre el ca ar fi fost discipol Ia rindul lor, numeau barbara toate popoarele, ln­ al lui Pitagora. Herodot era insa de alta parere: clusiv pe greci, care se aflau in afara granitelor ,Tn privinta lui Zamolxis �� a locuintei sale subpa­ imperiului] cinstesc cu deosebire pe /egiuitorii $1 mintene... mi se pare insa ci el a trait cu multi dascalii lor [s.n.}, numindu-1 zei... imi pare ca ei ani inainte de Pitagora". $1 insu�i momentul Ia au simtl� binefacerile marl ale barbatilor inteleptl care se refera acest personaj este graitor asupra �� i-au clnstit. La rindul lor, ace$ti barbati au ara­ vechimii lui Zamolxis. Caci invatatul grec il evoca in imprejurarile expeditiei nord-dunarene a lui tat ca lntelepciunea lor este In folosul ob$tii" Darius, eveniment ce s-a petrecut in 514-513 [s.n.}. Filozofia zamolxista i-a inarmat pe stramo­ i.e.n. - cu decenii inainte ca Herodot si-$1 fi ela­ �ii no�fri cu o deplina incredere in fortele proprii, borat opera otelindu-le bratele in luptele cu vrijma$11, furni­ Tn pragul Veacului Luminilor, personalitatea lui zindu-le o ideologie de natura sa nasca eroi, ca­ Zamolxis a fost readusa in atentia oamenilor de pabila sa apere �� sa duca mai departe stlndardul �tiinta prin opera unui savant suedez, Csrolus neintinat al poporului. in baza acestei credinte, Lungius. Scriind despre acesta din urma, Johan ci sint nemuritori, de fapt a convingerii ci un de Axehelm (1608-1692), consilier Ia Curtea su­ po­ prema de Justitia a regatului Suediei, il prezenta por nu poate fi desfiintat niciodati, getii s-au stir­ ca fiind ,,stralucit �� prea important birbat... pro­ mat in istorie ca .,cei mai dreoti si mal viteji dintre fesor de drept �i judecator ... barbat foarte cunos­ toti tracii". Toti istoricii antlci ii prezinti ca ne­ cator intr-ale dreptului $1 care, in domeniul isto­ spus de viteji, gata oricind sa-si aoere eroic. cu riei, s-a ocupat de Zamolxis pe care •parca 1-ai fi toate puterile, fiinta �� gila, cultura materials $1 scos din iad �� 1-ai fi adus Ia lumina•". Axehelm', spirituals, dreptul Ia bunastare �� fericire, neezi­ pe adevaratul sau nume Johan de GeberiJ. - in­ tina - pentru realizarea acestor teluri - si-$1 nobilat cu titlul de Axehelm �� senior de Vardsae­ dea chiar viata. tra in anu1 1651 - vorbea in cuno�tinta de cauza, fiind el insu�i un reputat arheolog �� genealogist Trasituri fundamentale, definitorii pentru un al vremii sale. popor a cirui nazuinti spre libertate s-a manifes­ tat de-a lungul intregii sale lstorii, cu mult ante- ' Magazin istoric, nr. 7/1975.

5 rioare marturiilor scrise ale istoriei. Caci inainte partii - considerati inca din secolul trecut de ca Dromichete sa-l iAfrunte pe Lisimah, inainte ca unii invatati. ca Julius Klaproth ori Adrian de getii sa se opuna lui Alexandru eel Mare sau per­ longperier, ca neamt din trunchiul puternic al . (De �ilor, acestei rezistente i s-a datorat dainuirea geto-dacilor europeni Mircea Eliade citeaza \ neintrerupta pe acest pamint a locuitorilor. Conti­ Ia Zamolxis Ia Genghis-Han, p. 44) obiceiul parti­ nuitatea de Jocuire, din epoca de piatra �i din cea lor ca. in ajunul intronarii, regale sa se retraga a bronzului erau expresii ale nestinsei sete de li­ intr-o grots, linga care ,,supu$ii sal se adunau $i-l

bertate: poate din timpul controversatilor pelasgi, venerau ca pe un nou-nascut" - · asemanindu-se care, dupa afirmatla lui Jules Michelet, ,de mile­ .in aceasta privinta cu disparitia �ubpaminteana a nil erau agricultori �� mineri", adorind puterile lui Zamolxis timp de trei ani $1 aparltia sa nea$­ formidabile care rezida in maruntaiele pamintului, teptata in eel de-al patrulea an. fiind astfel in vechime printre initiatorii industriei Dar, neindoielnic, eel mai important aspect al din mileniul dol al erei noastre. Poate din vremea filozofiei lui Zamolxis n constituie increderea pe oamenilor din neolitic, care au realizat splendi­ care acesta. - potrivit traditiei antice - a imada-: dele vase de Cucuteni �i au daruit umanitatii sta­ cinat-o poporulul in puterea $i trainicia sa peste tuia ,Ginditorului" de Ia Cernavoda. secole, convingerea ca va i8$i biruitor din infrun­ Tnca din· acele indepartate epoci ale omenlrii, tarile cu toate vicisitudinile istoriei. stramo�ii no�tri au faurit o puternlca civilizatie, Romanii au dovedit, secole de-a rindul, lumli care a culminat cu infloritoarea epoca a lui Bure­ intregi ca ei sint urma�ii eroiculuj popor nemuri­ bista, intemeietorul primului stat centralizat �i In­ tor al dacilor. Veacuri de-a rindul, ei au fost ne­ dependent, Dacia. Cultura �i civilizatie materiali­ voiti sa poarte indelungate lupte pentru apararea zate in maiestria cu care in epocile indepartate au gliei stramo$e�ti, impotriva politicii de torts $1 modelat Jutul, iar mai tirziu au prelucrat metalele dictat a marilor Imperii din toate punctele cardi­ - bronzul �i fierul, dar �i aurul �i argintul, pe nale. Din rindul poporului roman s-au ridicat, care Je-au transformat in splendide armuri, po­ peste vremuri, mil $i mii de luptatori vajnici, care doabe $i vase -, a�a cum arata graitor tezaurele nu o data $1-au sacrificat viata pentru a feri glia de Ia. Hinova (Mehedinti) sau cele de Ia Cotofe­ stramo$easca de marile pericole urzite de vraj­ n�ti (Prahova), Sincraieni (Harghita), Herastrau ma$i. (lings Bucur�ti), Baiceni (la�i), ca �i recent iden­ Vorbind in anul 1847 Ia o intrunire a Societatii tificata diadema princiara de Ia Bun�ti (Vaslui). 1 studentilor romani de Ia Paris, Nicolae Balcescu Din cele mal veehi tim purl, a�adar, spatiul car-· relua o afirmatie a lui Jules Michelet: ,Oaca nici pato-danubiano-pontic s-a vadit a fi vatra unei in­ un suflet nu piere, zice domnul Michelet, cum floritoare civilizatii, opera unui popor puternic, acele mari suflete ale natiilor, cu geniul lor eel doritor de pace $i libertate. Un teritoriu pe care plin de viata, cu istoria lor bogata in martiri, plina nu putini oameni de $tiinta din diverse coJ1uri ale de jertflri eroice, plina de imonalitate, cum oare lumii iJ apreciaza a fi printre centrale de etnoge­ vor putea a se stinge? A$8dar, domnilor - con­ neza. luind, de exemplu, in discutie ariile de ras­ chides Balcescu -, romanii nu vor pieri, romanii plndire a unor specii vegetale (ca mesteacanul, nu pot pieri! Ei sint cea mal veche natie din Eu­ fagul $1 frasinul) ori a unor animale (calul), ape­ ropa, care �i-a pastrat neclintit nationalitatea ei $1 lind pentru demonstratia sa Ia argumente geogra­ o existent a politica". fice $i climaterice, dar $i lingvistice (prin compa­ Aceasta convingere, aceasta tarie de neclintit, rarea ariilor de raspindire a unor termeni indoeu­ ca un popor nu poate fi infrint �� desfiintat, i-a ropeni), louis de Ia Valley Poussin, profesor Ia· ajutat pe romani sa treaca prin toate incercarile Universitates din Gand, aprecia in lucrarea sa /s­ istoriei, s8-$i infaptuiasca marile dezlderate de toria lumii (vol. Ill): ,Se intrebau [invatatii) daca unitate $1 independents nationala, de afirmare in Europa este o provincia sau sint terenuri de spre cele mai marete culmi de civilizatie $1 pro­ cultura $1 p8$une, multiple $1 intrepatrunse, care gres. sa imbine cimpiile joase, bune pentru agricultura, Pe locurile nemuritorilor de odinioara, poporul cu podi$urile ierboase, proplce cirezilor $i turme­ roman construi8$te astazi, sub conducerea parti­ lor $i care, in acela$1 timp, sa alba toti arborii de dului comunist, a secretarului sau general, care am vorbit (mesteacanul, frasinul, fagul)... pr8$edintele Republicii Socialiste Romania, tova­ Exists o tara care raspunde acestei definitii $i ea r8$ul Nicolae Ceau$9scu, cea mai dreapta $1 este una singura: tara strabatuta de Carpati, in­ umanitara societate omeneasca, societates socia­ chis& Ia sud de Balcani... Este o tara roditoare... lists $1 comunista. Eroii de astazi ai Romaniei so­ cu multe cimpii pentru grJne, stepe r;ninunate cialiste sint eel care au realizat maretele con­ pentru cai,, p8$unl pentru oi. Aceasta tara este structii ale socialismului: canalul Dunare-Marea destul de mare pentru a hrani o populatie consi­ Neagra, Transfagar8$anul, marile combinate in­ derabila; probabil ca in vremurile primitive, mi­ dustriale, sint cei care in agricultura dau produc­ gratia nu a avut Joe decit sub presiunea unor ne­ tii record, cum n-a mai produs vreodata acest pa­ cesitati absolute". mint, sint cei care in $COli, Institute de invatamint Cu deosebire puternica a fost iradierea cultu­ $1 de cultura fauresc o tara infloritoare, unde po­ rala geto-dacica. Receptivi Ia ceea ce omenirea a. porul sa se poata dezvolta liber, independent, su­ creat pe alte meleaguri, preluind in chip creator veran. valorile altor popoare cu care veneau in contact, • geto-dacii au influentat, Ia rindul lor, ev6Jutia c • � 1 R99e1e part Mnaskiras, a carui imagine am repro­ turala a ·altor popoare: filozofia nemuririi o gasi� dus-o m numarul trecut al revistei (plan�le 2-3, figura departe pina in centrul Asiei, Ia popoare cum sint 7). era cunoscut �� sub numele de camnascires.

6 Monumentele $i locurile istorice... aduc marturie faptu­ lui ca poporul rornjn nu $i-a plecat niciodata capul sub jugul asupririi str�l9fJ, nu a considerat nici un pref prea mare pentru a-$i apara /itJertatea $i demnitatea. NICOLAE CEAU$ESCU

•

•

• ISTORIA ROMANILOR•

• iN ARTA MONUMENTALA

VALERIU BUDURU, MARIAN STEFAN •

•

21 octombrle 1976. La Gurualiu. un emoJionant moment de clnatlre a erolamulul marllor noftrl fnalntafl. Pe locurlle unde In urmi cu 375 ani, Mihal Vlteazul obtlnea o striluclti victorle In apirarea marll sale fnfiptulrl - prima unlre polltlci a celor trel 1irl rominettl - secretarul general al partldulul, pre,edlntele Jirll, tovariful Nlcolae Ceau,eacu, lnaugureazi un monu­ ment In amlntlrea faptelor de glorle ale vlteazulul volevod. 25 000 oetitenl veniJI Ia festlvitate din comunele judetulul Silaj, de pe ville Somefulul, din pirJIIe Craanel, Almafulul, AgriJulul, trileac, laolalti cu lntreaga tari, momente de vtbranti mfndrle patrlotlci . . Monumentul - In fntreaga sa conceptle - exprlmi 11teea unltiJII natlonale. Pe un postament paralellplpedlc, ae rldlci o coloani de 22 m, formati din trel lame care almbollzeazi cele trel Jirl romine. Pe latura de sud a coloanel, In partea sa auperloari, slnt fixate stemele celor trel tirl romine. Baaorellefurlle care lnconjuri poatamentul lnfi11feazi almbollc grupurl de lupti­ torl, Oftenl fl cipHanl al lui Mihal Vlteazul fl chlpul marelul domn. Pe una din laturl ae afli acrla cu lltere aurll: ..Aici, Ia 3 august 1601, o�tile conduse de Marele Voievod Mihai Viteazul au cucerit o stralucita victorie in lupta pentru apararea unitatii tuturor romanilor, pentru libertate · �i neatimare. lnaugurat in prezenta tovara�ului Nicolae Ceau�escu, secretar general al Partidului Comu­ nist Roman, pre�edinte al Republicii Socialiste Romania". ·· Un an mal ttrzlu, Ia 16 aeptembrle 19n, tovariful Nlcolae Ceaufeacu lnaugureazi, Ia SU­ oeava - glortoasa cetate de acaun a Mu9atlnllor - un monument lnchlnat unul alt striluclt domn al rominllor - 'tefan eel Mare. 0 atatule ecveatri, tumati In bronz, ee-l lnfi1lfeazi pe marele volevod fntr-o atHudlne maleatuoaai, cu coroana pe cap fl, In mfna dreapti, cu buzdu­ ganul - almbol al putertl fl demnlti111. Pe aoclul, fmpodoblt cu atema Moldovel fl un baaore­ ._, amplu, din bronz, redfnd o aceni de lupti, sfnt fnacrlae cuvlnte de aleaai clnstlre fl vlbratle patrlotlci, cuvlnte ce aparJin tovarifulul Nlcolae Ce ..ufeacu: . .Scut de aparare a gliei strabune. $tefan eel Mare, erou legendar a carui lupta �i activitate inchinate libertatii patriei �i poporului, impreuna cu alti mari domnitori ai tarii, sta Ia baza fauririi Romaniei". Pe latura dreapti a ple­ deatalulul, o placi de marmuri albi, ce cuprlnde un text deapre momentul lnaugurirll: .. Dezve­ lit astazi, 16 septembrie 1977, in prezenta tovara�ului Nicolae Ceau�escu, secretar general al Partidului Comunist Roman, pre�edinte al Republicii Socialiste Romania".

7 Mareata pleiada de domnl al tarii Ceau�escu. in conditii grele, poporul nostru $i-a pastrat fiinta na(ionala. Tn aceasta parte a lumli el a fost un Tactor de progres $1 civi­ lizatie, $i-a adus contribu(ia Ia mersul Dintotdeauna poporul nostru �i-a iubit in ainte, pe calea unei vieti mal bune. lata de eroii, �·-a respectat �� pretuit inainta�ii, ga­ ce noi. comuni$tii, cinstind pe cei care in sind in tapta, in lupta �i munca lor consa­ trecut $i-au dat viara pentr�J fericirea crate binelui tarii izvor de invataminte �i pu­ poporului, tragem din lupta lor in varaminte tere. Aceasta se vede �; din raptul ca muttora pentru prezentul pe care-/ faurim $i, tot­ dintre marii no�tri voievoz• le-a insotit nu­ odata, pentru a. pune baze/e viitorulul"... Ni­ mele cu diterite tormule ce exprima dra­ mic nu se poate construi ignorind · trecutul goste �i pretuire. Cum se �tie, Alexandru - arata pre�edintele Nicolae Ceau�escu cu voda a ramas in istorie �i sub numele de eel un alt prilej. Esential este sa se ia ce. este Bun, pentru grija dovedita tata de tara, pen­ bun $i sa se asigure o dezvoltare pe baze tru chibzuiala �� simtul sau de mare gospo­ noi, in raport cu nivelul de cunoa$tere Ia dar al treburilor statului. Pe Mihai, romanii care a ajuns societates intr-un moment sau 1-au numit Viteazul, fiindca el a intruchipat, altul". ca nimeni,altul, curajul, dirzenia �i vitejia de Atmosfera de ampla deschidere revolutio­ a atirma �� intaptlli marile idealuri ale po­ nara, patriotica, generata de eel de-al IX-Iea porului. "$tetan a capatat denumirea de eel Congres al P.C.R. - eveniment care a mar­ Mare, tiind ·- cum scria A.D. Xenopol - cat inceputul celei mai fecunde epoci din in­ singurul .,din bogatul, prea bogatul �irag de treaga noastra istorie - �i-a pus amprenta domni af1arilor romane [ce] poarta numele �i pe arta monumentala de inspiratie isto­ de Mare ... Totdeauna bunul simt al popoare­ rica. Traseele istorice ale tarii s-au imbogatit lor le-a terit de a darui acest titlu inaltator, in cei 20 ani care au trecut de Ia istoricul tara rost �i tara cadere, �i ele 1-au pastrat Congres �i cu numeroase insemne durate in numai pentru adevaratele marimi pe care simtul eel sanatos al popoarelor le-a recu­ noscut, cind le-a vazut rasarind in cimpul is­ Gurusl6u: monumentul rldicat in amintirea vlctoriei obti­ nute In de Mihal Viteszul in aceste locuri toriei". La rindul sau, Nicol�e lorga, judecin­ 1601 du-i taptele �i incercind sa gaseasca un te­ mei iubirii pe care poporul o poarta acestui mare domnitor, ajungea Ia concluzia ca .,intr-insul gasise poporul romanesc cea mai deplina �� mai curata icoana a sutletului sau: cinstit �i harnic, rabdator tara sa uite �i vi­ teaz tara cruzime, stra�nic in minie �� senin in iertare, raspicat �i cu masura in grai, gos­ podar �· iubitor al lucrurilor frumoase, tara nici o trutie in faptele sale··. Dragostea �i pretuirea pe care poporul le poarta Tnatnta�ilor �i-au gasit, in decursul timpului, nenumarate alte forme de expre­ sie. Dar niciodata in decursul istoriei roma­ nilor, opera Tnamta$iiOr, /upta $1 Jertfele lor n-au fost inconjurate cu atita pretuire ca in zile/e noastre. Este o realitate pe care o da­ toram in primul rind secretarului general a/ partidului, pre$edintelui tarii, tovar8$ului Nicolae Ceau$escu, marele ctitor de istorie, care in ce/e doua decenii de cind conduce · destinele poporului roman a incornorat, in amp/a activitate teoretica $i practica consa­ crata p1ezentului $i viitoru/ui patriel, $i o magistra/a contribu(ie Ia dezvoltarea $fiintei istorice romane$ti. Contfnuind �� dezvoltind cu o deosebita stralucire opera inainta�ilor, conducatorul. partidului �� statului nostru s-a aflat mereu �� mereu in contact cu izvoarele istoriei, ga-,.,. sind �� invatindu-ne sa gasim in faptele de glorie ale trecutului indemn �� inaltatqare in­ vitamlnte. ,,Avem un trecut cu care� ne pu,:! tem mindri - sublinia tovara�ul Nicolae ,_

8 bronz, in piatra �i marmura ce cinstesc mari momente ale trecutului nostru, pe marii voievozi ctitori de tara �i pe alti straluciti inainta�i ce-au slujit prin geniul lor creator binele poporului. In oricare directie calato­ re�ti astazi pe intinsul Romaniei, de Ia Turnu Severin Ia Suceava �� Cimpulung Moldovenesc, de Ia Constanta �i Tulcea Ia • Oradea �i Satu Mare, de Ia Giurgiu Ia Sibiu �i Arad, intilne�ti astfel de cronici scrise in bronz, in piatra sau in marmura ce ·avoca nemuritoare pagini de lupta ale romanilor �i care poarta amprenta Epocii Ceau�escu. Participarea Ia inaugurarea unor astfel de monumente a tovara�ului Nicolae Ceau�escu, conducatorul partidului �i po­ porului, prezenta sa �i a tovara�ei Elena Ceau�escu in nenumarate locuri incarcate

de istorie, in cadrul sutelor �i sutelor de vi­ • zite facute in toate judetele tarii, participa­ rea Ia marile aniversark.ale istoriei poporului nostru, cuvintarile rosttte cu aceste prilejuri s-au transformat in mari evenimente mobili­ zatoare, s-au inscris in cronica acestor doua decenii ca momenta de inaltatoare insufle­ \ tire revolutionara �i patriotica.

inaltele vlrtutl ale stramo,llor

Sa pornim, avind drept ghid cele mai sem­ nificative din aceste monumente, pe citeva din traseele istoriei romane�ti. Unul din aceste trasee, 'pe care ne-am propus sa-l ur­ marim in numarul de fata al revistei, este eel pe care ne intimpina chipurile ,bogatului �i­ .�atuia ecvesrra a lui $tefan eel Mare din cetatea de scaun. Suceava rag de domni ai tarii", cum scria Xenopol, ale caror fapte de glorie au ramas inscrise pentru totdeauna m cartea de aur care este

· istoria poporului roman. rezultanta obiectiva a indelungatului proces lata, in aceasta stralucita galerle, chipurile de dezvoltare a societatii geto-dace. lui Burebista �i Decebal, cei doi mari condu­ Sculptura care-1 infati�eaza pe marele rege, ' catori ai geto-dacilor care ne amintesc de execufata in 1979, in parcul de sculptura de virtutile acestot Qlorio�i stramo�l ai n�tri, Ia Magura-Buzau, il reprezinta pe conduca­ de Ia a caror prima atestare documentara in torul geto-dac in ipostaza sa esentiala de opera parinterui istoriei, Herodot, se vor im­ rege unificator. Monumentul este alcatuit pllnl in 1986 doua milenii �i jumatate. ,in din doua parti: capul cioplit dintr-un uria� caracterul poporului roman, in dorul sau bloc de piatra alba �i. linga el, in partea nestlns de 1/bertate $1 neatirnare - sublinia dreapta, un brat imens, cuprinzind ocrotitor tovara�ul Nicolae Ceau�escu - se regasesc in palma pamintul dacic. Tntruchipate inaltele virtuti ale stram�ilor Dragostea statornica de vatra strabuna, n()$tri: dirzenia, mindria $1 intelepciunea da­ curajul �i nestinsa sete de libertate, aceste cllor". alese insu�i ri ale geto-dacilor au fost cu Cum se �tie, sub conducerea marelui rege darnicie ilustrate �i de viteazul rege Dece­ Burebista, ,eel dintii �i eel mai puternic din­ bal, ,eroul legendar - cum il caracterizeaza tre totl regii care au domnit peste Tracia", tovara�ul Nicolae Ceau�escu - intrat in cum il considerau contemporanii, a luat fi­ con$tlinta poporulul nostru ca simbol a/ lnti - in urma cu peste 2 050 ani - primul neinfricaril $1 splrltulul de jertfa in apararea stat dac centralizat �i independent, unul din libertatii $1 lndependentel". cele mai puternice state ale lumii antlce. 0 impunatoare statuie ecvestra ridicata Ia Acest impresionant edificiu politic, econo­ Deva, irJ anul 1976, ne evoca· figura marelui mic, cultural, administrativ �i militar a fost Decebal. Artistul 1-a surprins intr-o tinuta

\ 9 I maiestuoasa, purtind in mina dreapta sabia, maneasca, prin largul statut de autonomie iar in cea stinga vestitul steag al dacilor. dobindit, �i-a pastrat fiinta de stat �i viata sa Compozitia iti sugereaza celebrul portret pe proprie. Amintirea inteleptului �i viteazului care istoricul grec Dio Cassius il facea rege­ domnitor este pastrata in bronzul unei salbe lui dac: ,Priceput in ale razboiului �i iscusit de statui, a caror dispunere vrea parca sa Ia fapta, �tiind cind sa navaleasca �i cind sa redea dimensiunile tarii pe care a stapinit-o se retraga Ia timp, me�ter a intinde curse, eel ce se intitula ,,singur stapinitorul lo Mir­ viteaz in lupta, �tiind a se folosi cu dibacie cea, mare voievod �i domn,... stapinind �i de 0 victorie �i a scapa bine dintr-o infringe­ domnind toata tara Ungrovlahiei �i partile re; pentru care lucruri a fost mult ti.rnp pen­ de peste munti. inca $i spre partile tatare�ti, tru romani un potrivnic de temut". �i Amla�ului �i Fagara�ului herteg �i Bana­ "Peste veacuri, nepieritoarele fapte ale lui tului de Severin domn �i de amindoua par­ Burebista �i Decebal, incrustate in taria tile de peste toata Dunarea �i pina Ia Marea bronzului, a pietrei �i marmurei, se intilnesc, cea Mare �i cetatii Dirstorului stapinitor". prin acela�i limbaj, cu cele ale lui $tefan �i Salba aceasta de monumente ce cinstesc Mihai �i ale altor mari voievozi care, in frun­ pe marele domn incepe Ia Rimnicu Vilcea, tea poporului, au �tiut sa pastreze mereu vie cu statuia in bronz ridicata in 1966 �i conti­ flacara luptei pentru apararea pamintului nua cu aceea inaugurate in 1970 Ia Turnu strabun, pentru libertate �i neatirnare. Cit de Magurele. in 1972, cu prilejul implinirii a 95 inspirat caracteriza pre�edintele tarii aceste ani de Ia proclamarea independentei abso­ trasaturi ale marilor no�tri inainta�i: .. Viteaza lute de stat a Romaniei, in 1877, moment ce armata a neinfrieatului Decebal - eonduea­ avea sa creeze conditiile favorabile reunirii torul legendar a/ daeilor, dirjii O$teni ai ves­ Dobrogei cu patria-muma, alte doua opere titilor no$tri voievozi $i mari eomandanti de au fost consacrate marelui domnitor. Una in O$ti-Mireea eel Batrin, loan de Hunedoara, curtea $colii militare de ofiteri activi de ma­ Vlad Tepe$, $tefan eel Mare, Mihai Viteazul, rina din Constanta �i o grandioasa compozi­ exprimind nestinsa dragoste de libertate a tie ecvestra in centrul municipiului Tulcea. poporului, au aparat eu eroism $i barbatie Este interesant de amintit faptul ca ideea glia strabuna, $i-au varsat generos singele ridicarii, Ia Tulcea, a unei statui dedicate pentru ea, au ales Ia nevoie moartea vite- . ilustrului voievod dateaza din secolul trecut. jeasea, dar nu s-au lasat in genuneheati de intre anii 1897 �i 1900 s-au �i strins fondu­ du$mani, n-au tradat nieiodata eauza rile necesare, iar in 1904, statuia - opera a poporului". Astfel de fapte ne evoca inainte de toate monumentele istorice ridicate in ace�ti ani. La Constanta. se in alta statuia marelui voievod Mircea Pe linga monumentul de Ia Suceava, despre eel 88trin care am amintit Ia inceputul acestor rinduri, despre $tefan eel Mare. �i eroica sa lupta ne vorbesc �i statuile de Ia Va slui �i Piatra

Neamt. inaugurate in 19� 72 �i 1974, ca �i mo- numentul de Ia Podul lnalt, ridicat in 1975, cu pruejul implinirii a 500 ani de Ia victo­ ria obtinuta de marele voievod impotnva co­ • tropitorilor otomani Ia 10 ianuarie 1475, in aeea zi a desavi�itei biruinte. cum scria Nicolae lorga, ,cea mai mare din viata lui $tefan �i asupra celui mai puternic du�­ man". A�a cum faptele lui Mihai Viteazul sint evocate de numeroase alte complexe sculpturale ridicate in ace�ti ani in multe alte locuri cu rezonante istorice. Mircea eel Batrin este una din acele ,le­ gendare figuri de domnitori patrioti", sub conducerea carora masele populare au pur­ tat mari batalii ,pentru pastrarea fiintei na­ tionale �i apararea gliei stramo�e�ti". Perso­ nalitate de prima marime a Europei incepu­ tului de veac XV, pe care cronicarul german Johannes Leunclavius iJ numea ,principe in­ tre cre�tini eel mai viteaz �i eel mai ager", Mircea eel Batrin' s-a opus eroic presiunii otomane, reu�ind sa impuna Portii ac�a._ rea unei capitulatii in baza careia Tara Ao-

10 sculptorUiui c. Balacescu - a tost inaugu­ rata, dar ea a fost distrusa in timpul primului razboi mondial de catre trupele du�mane care au cotropit acest teritoriu.

Basarabi 'i Mu�atinJ

Urmarind firul istoriei, a�a cum este el punctat de monumentele ridicate in ace�ti ani ai Epocii Ceau�escu spre gloria marilor no�tri voievozi, trebuie sa ne oprim �i Ia Giurgiu. Aici, din 1977, o frumoasa statuie in bronz ne aminte�te despre Vlad Tepe�. vi­ teazul voievod ce se tragea din ambele di­ nastii romane�ti, Basarabi �i Mu�atini, fiind nepot direct al lui Mircea eel Batrin �i al lui Alexandru eel Bun �i var primar cu $tefan eel Mare. in cele trei domnii, dintre care cea de a doua mai lunga (1456-1462), Vlad Te­ pe� s-a dovedit un demn urma� al glorio�i­ lor sai inainta�i. Faptele lui -· intrate in le­ genda - au facut de mutt inconjurul lumii. Inca in timpul vietii sale a fost foarte cunos­ cut in Europa, dovada numeroasele lucrari ce i-au fost inchinate, ca �i portretele care au avut o larga circulatie. De Ia Giurgiu Ia Tirgovi�te - straveche cetate de scaun a Tarii Romane�ti, ora�ul care timp de aproape trei veacuri a jucat un rol atit de important in istoria politica �i cul­ turala a poporului nostru. Numeroase in­ • semne, intre care �i o suita de busturi dez­ Legends lui Drago$ 'in tr-o compozitie sculptura/a aflata velite in anii 1968 �i 1969, ne readuc in me­ in ora$uf Clmpulung Moldovenesc morie chipurile lui Mircea eel Batrin, Dan II, Vlad Tepe�. Radu de Ia Afumati, Petru Cer­ cel, Mihai Viteazul, Matei Basarab �i Vasile • Lupu. De Ia Tirgovi�te Ia Curtea de Arge�. unde pentru apararea pamintului strabun. Sau din

pe platoul din fata bisericii manastirii cu nou in nordul Moldovei, Ia Cimpulung Mol­ • acela�i nume se ridica o frumoasa statuie a dovenesc, unde intilnim un grup sculptural, ctitorului acestui vestit monument al arhi­ ,Drago� �i Zimbrul", datind tot din 1977 �i tecturii feudale romane�ti - Neagoe Basa­ amintind traditiile intemeierii tarii romane�ti rab - domnul ,.ales, invatat, blind, bun... �i a Moldovei. Sau Ia Ro�cani, in judetul Ga­ iubitor de pace", cum il caracteriza A.D. Xe­ lati, unde monumentul in bronz al lui loan nopol. Monumentul a fost inaugurat in 1969 Voda eel Viteaz, ridicat in anul 1974, cu pri­ �i il infati�eaza pe domnitor intr-o atitudine lejul implinirii a 400 ani de Ia moartea vitea­ meditativa, imbracat in straie de ceremonie zului domn, evoca eroismul cu care voievo­ �i cu coroana pe cap. dul �i o�tirea sa s-au ridicat impotriva pu­ Tot Ia Curtea de Arge�. in piata centrala a hoaielor cotropitoare. ora�ului, in acela�i an 1969, a fost dezvelita Repere emotionante pe marile trasee ale �i o statuie a lui Vlaicu Voda. istoriei romane�ti, monumentele ridicate in Dar in cite alte locuri ale tarii n-ar trebui aceste doua decenii in amintirea unora din­ sa ne indreptam pa�ii pe urmele acestor tre marii no�tri voievozi se asambleaza cronici in piatra ,scrise" in anii no�tri spre intr-o suita unitara �i cuprinzatoare cu alte cinstirea paginilor de maretie scrise de opere monumentale ce evoca pagini glo­ inainta�ii no�tri! La Cluj-Napoca, unde zes­ rioase din istoria poporului nostru. Putem trea monumentala a ora�ului s-a imbogatit vorbi astfel despre monumentele Unirii, des­ in ace�ti ani �i cu o statuie ecvestra ridicata, pre cele ale lndependentei sau despre lucra­ in 1977, lui Gelu Romanul, voievodul care, rile sculpturale ce rememoreaza momente Ia Portile Mure�ului, a incercat sa stavi­ ale marilor revotutii ale romanilor. Sint tot leasca expansiunea navalitorilor maghiari, atitea trasee pe care vom continua sa le condu�i de Tuhutum, �i a cazut in lupta strabatem in numerele viitoare ale revistei.

11 Timp de 8 luni circa 500 000 de osta$i ai armatei romane .au luptat cu eroism $i au contribuit, cu grele jertfe de singe, Ia victoria impo­ triva Germaniei fasciste. Despre aceasta stau marturie cei peste 170 000 de osta$i romani mor(i, raniti sau disparuti in crincenele lupte purtate im potriva ma$inii de razboi hitleriste, uria$a mobilizare a in tregului· popor, care a facut totul oentru a contribui Ia victoria ti­ na/a asupra fascismului. NICOLA£ CEAU$ESCU

Contribu\ia Rominiei Ia infringerea fascismului CINCI LUNI DE LUPTE PENTRU ELIBERAREA

CEHOSLOVACIEI $1 AUSTRIEI GHEORGHE ZAHARIA, ION CUPSA

•

• 0 breti de 400 km in dlspozitlvul lnamlc • 4 cursuri marl de a pi fl 10 maslve muntoase fortate prin grele bitilii • 1 700 localltiJI fl alte atezirl, intre care 31 orate, ellberate • Tanchlt­ tli roman I Ia Hohenruppersdoif, lingi Vlena • Rominli ajuti Ia refacerea linlllor ferate austriece pini Ia 25 lunle 1945 • Trlbutul de singe al ostatllor rominl: 60 000 mllltarl mortl, rinlti fl dispi- rutl - '

. Afa cum aritam In numirul trecut, Ia mljlocul lunll martle 1945, trupele romino-sovlellce, purtlnd grele lupte cu lnamlcul, reu,lseri si ajungi pe cursul mljloclu al riulul Hron. Detl al dollea rizbol mondlal Intra In faza sa flnali, trupele hltlerlste opuneau lnci o rezlstenti lnver­ ,unati. Asaltat din est ,1 vest, eel de-al Ill-lea Reich 1,1 trila ultlmele zlle. Cipetenllle nazlste mal sperau fnsi fn unele nefntelegerJ care - dupi pirer!a lor ""7 puteau apare tntre Allatl ,1 fi­ ceau eforturl pentru •-•1 prelungl eft mal mult agonla. In planurlle lor, zona muntoasi a Ce­ hoslovaclel ocupa un loc central. A,a se expllci rezlstenta lndlrjlti pe care au intfmplnat-o for­ tele' romino-sovletlce care actlonau in aceasti reglune. Vltejla •• dirulrea soldatllor, milestrla comandantllor sovletlcl •• rominl s-au rellefat ,1 cu prllejul acestor ultlme tncl�tirl care au dus Ia complete ellberare a Cehoslovaclel ,1 a unel pirtl din Austria.

a 25 martie 1945, gruparea de Ia aripa dreapta romane sa dezvolte ofensiva intre riurile Hron �i ·al Frontului 2 ucrainean a reluat ofensiva in direCT • Morava. tia generals Brno; in acest cadru, Armatei 4 ,-6:. Armata 4, care avea in compunere opt divizii, a mane i-a revenit misiunea de a cuceri Muntii Fit actionat Ia inceputul ofensivei declan�ate Ia 26 tra Mare, Fatra Mica fl Carpatii Albi, iar Armatei 1 martie 1945 numal cu sase divizii, celelalte doua

12

• •

luptind pe directia de efort a Armatei 40 sovietice. Prin aprige confruntari, Ia 5 aprilie trupele ro­ mane au ie�it in valea Turiecului, desavir�ind cu­ cerirea Muntilor Fatra Mare. Directia de inaintare a Armatei 4 a fost orientata apoi spre nord-vest, pentru a cuceri creasta sudica a Muntilor Fatra Mica. In timpul operatiifor din aceasta zona, in­ chelate cu succes Ia mijlocul lunii aprilie, coman­ damentele �� trupele noastre au fost confruntate cu numeroase dificultati legate de purtarea lupte­ lor in teren muntos, cu comunicatii putine. Ele au fost nevoite sa recucga Ia dese manevre in spa­ tete inamicului, efectuate cu deta�amente de in­ toarcere �� au purtat lupte de incercuire, cucerind numeroase localitati amenajate pentru aparare. Trupele al• fost supuse unor mari eforturi, pe care le-au suportat cu stoicism, indeplinindu-�i cu cinste misiunile incredintate. Dupa cucerirea Muntilor Javorina, Armata 1 ie­ �isEtpe cursul mijlociu al Hronului, in zona ora�u­ lui Zarnovica, avind in stinga Armata 53 sovietica, impreuna cu care forma in continuare un grup de armate pus sub comanda gener alului Managarov. Ea a primit misiunea sa forteze succesiv Hronul, Nitra, Vahul �� Morava $i sa cucereasca $irurlle de munti ce se inaltau intre aceste cursuri de ape. in dimineata zilei de 25 martie, trupele Armatei .1 au inceput fortarea Hronului, stabilind {toua capete de pod, in apropiere de localitatile 2a rnovica �� Tekov Breznica, continuind apoi luptele pentru cucerirea Muntilor Nitra, spre a ajunge in valea riului cu Q_cela$i nume. Centrul minier Nova Bana �� ora$ul Zarnovica au tost eliberate, iar Ia 2 apri­ lie riul Nitra a fost fortat din mi�care. De Ia aceasta data, Armata 1 a primit misiunea sa ocupe Muntii lnovec, sa asigure flancul drept al Armatei 53 sovietice �� sa faca legatora dintre aceasta �� Armata 40 sovietica, care ramasese mult in urma. Trupele noastre au fost nevoite sa dea atacuri spre nord pentru a-i veni in ajutor. Noua ofensiva a inceput in dimineata de 3 aprilie $1 dupa doua zile osta�ii romani au ajuns in mar­ ginea ora�ului Banovce, pe care 1-au eliberat pina in dimineata de 5 aprilie. Subliniind importanta acestui succes, intr-un ordin al Comandamentului suprem_ sovietic se a rata: ,.Astazl, 5 aprilie, Ia ora 21, capita/a patriei noastre, Moscova, va sa/uta in numele patriel, prin 20 salve de artilerie trase din 224 de tunuri, vltezele trupe ale Frontului 2 ucrai­ nean, printre care Armata 1 romans a generalului de corp de armata Atanasiu".

ceasta etapa a operatiei, care durat numai trei zile, s-a desfa$urat in ritm vertiginos, trupele Anoastre obtinind succese importante,� eliberind inca un mare ora$ cehoslovac. cucerind un masiv muntos �� dezvoltindu-$i capul de pod de pe riul Vah. in seara zilei de 6 aprilie au inceput luptele pentru cucerirea crestei sudice a Carpatilor Albi, pentru a se putea patrunde in valea riului Morava. In fata osta�ilor no�tri se aflau ora$ele Nove Mesto �� Stara Tura. ambele fortificate $i aparate de puternice garnizoane inamice. A doua zi, spri­ jinite puternic de artilerie, unitatile Diviziei 2 in-

• Servantii unul tun romanesc in actlune pe malul Tisei

• Subunitatl romane�ti pe ri ul Morava

• Aruncator de mine sprljinind lnlanteria in timpul unul atac

• Osta�i roman/ rlln Reoimentul 92 lnlanterie in Munru Tatra fanterie au rupt poziliile inamice �i. dupa lupte drum spre riul Nitra. pe care 1-au depa�it. fortind indirjite Ia baioneta. au eliberat ora�ul Nove apoi curs!JI Vahului �� ajungind pe malul de est al Mesto, in timp ce Divizia 19 infanterie alunga pe Moravei. In cursul acestei mari ofensive a fost eli­ inamic din Stara Tura (8 aprilie). Eliberarea celor berat ora�ul Bratislava, actiune Ia reu�ita careia doua ora�e 1-a determinat pe inamic sa-�i mute tanchi�tii romani �i-au adus o insemnata contri­ apararea in interiorul Carpatilor Albi. Trei zile mai butie. In ziua de 9 aprilie, Regimentul 2 a trecut tirziu. Ia 11 aprilie. Oivizia 2 infanterie a ajuns in pe malul drept al Moravei, patrunzind pe teritoriul valea Moravei, amenin1ind cu incercuirea trupele austriac. unde pina seara a eliberat localitatea hitleriste. care s-au vazut nevoite sa se retraga, Markeg. iar a doua zi a intrat in Resahov. conti­ cedind in miinile romanilor �i masivul Carpatilor nuind sa insoteasca iofanteria sovietica. Albi. Sub presiunea atacului trupelor aliate, inamicul Astfel. cind fortele principale ale fronturilor 2 �i s-a retras spre Hohenruppersdorf, hotarit sa re­ t 3 ucrainene eliberau, Ia 13 aprilie, Vi ena, diviziile ziste ,cu orice prer . pentru a mentine mica zona Armatei 1 romane debu�u in valea Moravei. Re­ petrolifera de Ia nord-est de Viena �� a acoperi re­ ferindu-se Ia luptele purtate de trupele romane in tragerea spre sudul Germaniei a resturilor de uni­ aceasta perioada pe teatrul de operatii din Ce­ tati germane decimate in luptele din regiunea ca­ hoslovacia, in volumul V al lstoriei marelui razboi pitalei austriece. in ziua de 11 aprilie, tanchi�tii pentru apararea patriei a/ Uniunii Sovietice. romani au dat lupte inver�unate in zona Hohen­ 1941-1945, Ia paglna 214, se scrie: ,in perioada ruppersdorf (30 km nord-est de Viena). aducin­ /uptelor pentru Viens, trupele aripei drepte a du-�1 contrlbutia Ia ellberarea localitatii. 0 sub­ Frontului 2 ucrainean continuau cu succes ofen­ unitate de tancuri roman�ti a interceptat �I nimi­ siva pe teritorlul Cehos/ovaclel. Armatele 40 $1 53 cit o coloana inamlca compusa din transportoare sovietice, Armatele 1 $i 4 romane, infringind gre­ blindate �I motociclete, care se retragea precipi­ utati enorme, au ie$it, pins Ia mij/ocul lui aprilie, tat de Ia Viena spre nord. A doua zi. germanii au pe tot frontul, Ia Morava $1 au cucerit capetele de exe�utat un puternic contraatac spre nord. est �i pod pe malul ei drept. Tn aintind 100 km spre vest, cu infanterie �i tancuri, sprijinite de 20 nord-vest, trupele sovietice $1 romane au elibera t avioane de bombardament �i 6 de vinatoare. Tan­ o insemnata parte din Cehoslovacia $i au stabilit chi�tii romani s-au opus cu indirjire, dar in fata legatura tactics cu Corpul 1 armata cehoslovac, superioritalii inamicului au cedat partea de nord care Intra in compunerea Frontului 4 ucrainean". a localit81ii Hohenruppersdorf, reluata apoi defi­ Continuind ofensiva. trupele Armatei 1 romane nitiv de romani in cursul diminetii urmatoare. au desfa�urat ultima lor actiune important& care La 15 aprilie. manevrind cu indrazneala. Regi­ s-a incheiat cu eliberarea ora�ului Kojetin (6 mai mentul 2 a patruns in flancul inamicului ce se or­ 1945). ganizase in aparare in zona noduluj de comuni­ A catii Schrick. eliberind localitatea. Alte lupte vio­ lente s-au purtat Ia 17 aprilie, pentru alungarea n etapa finala a razboiului, trupelor noastre inamicului din zona petrolifera din partea de careI luptau in Cehoslovacia li s-a alaturat �i Regi­ nord-est a Austriei. in cursul acestor confruntari mentul 2 care de lupta, care avea sa-�i aduca o a fost eliberat ora�ul Zistersdorf. din centrul re­ contributie insemnata Ia eliberarea Austriei. giunil petrolifere amintite, Regimentul 2 fiind citat Dupa luptele Ia care participasera in toamna prin ordln al Comandamentului suprem sovietic. anului 1944, tancurile �� celelalte ma�ini de lupta roman�ti au fost revizuite �� reparate intr-un timp extrem de scurt. datorita eforturiror eroice ale muncitorilor �i speciali�tilor din fabricile �i upa ce in zilele de 19, 20 �i 21 aprilie ·�1-au atelierele de specialitate. Concomitant. echipajele adusD contributia Ia fort(lrea canalului Zaya �i Ia �i-au continuat pregatirea in vederea viitoarelor eliberarea localitatilor Mistelbach, Eibensthal �i misiuni. Cu ma�inile de lupta existente s-a Poisdorf, Ia 8 mal, Regimentul 2 care de lupta. organizat Regimentul 2 care de lupta. cu un efec­ impreuna cu unitali sovietice, a trecut din nou pe tiv de circa 1 000 oameni, 66 tancuri �i autotu­ teritoriul cehoslovac, intrind in or�ul Znojmo, nuri, 13 autoblindate �� alta tehnica de lupta. Re­ unde �i-a incheiat gloriosul sau drum de lupta in gimentul era organizat pe doua batalioane de razboiul antihitlerist. tancuri (numite atunci in armata noastra ,care de Tanchi�tii romani au provocat insemnate pier­ lupta") �� autotunuri, precum �i o companie de deri inamicului: peste 4 000 soldali �i ofiteri (de cercetare. compusa din cele 13 autoblindate. Co­ patru ori efectivul sau). 18 tancuri. 47 ma�ini. 8 manda noii unitati. al carei numar de ma�ini de tractoare, 49 tunurl. 58 aruncatoare de mine, 86 lupta depa�ea cu mult pe aceta aflat obi�nuit in mitraliere. Curajul �i vitejia tanchi�tilor romani au dotarea unui,...regiment de tancuri din acea vreme. fost relevate in termeni elogio�i printr-un ordin a fost incredintata colonelului Stan Zatreanu, de zi pe intreaga armata de catre ministrul de care se distinsese in cursul luptelor din august razboi roman: , Drapelul romanesc purtat de Re­ 1944. gimentul 2 care de lupta s-a acoperit de gloria. in zilele lunii februarie 1945. regimentul a fost Jertfele acestel unitati se adauga Ia celelalte pe transportat cu trenul spre linia de lupta �i. ince­ care le avem in lupta contra hitlerl$tilor". pind de Ia 6 martie, a intrat in cadrul Armatei 7 in afara regimentului de tancuri, pe teritoriul de garda sovietica. ale carei trupe se aflau pe Austriel s-au aflat �� alte subunitati romane cursul inferior al Hronului, pregatindu-se sa ia (Companlile 11 �I 12 poduri din Regimentul 1 cai parte Ia operatla ,Viena". Regimentul 2 care de ferate, companiile 5 �I 6 constructil din Regimen­ lupta roman a primit misiunea sa atace. in coope­ tul 3 cal ferate) ce intrau in compunerea Grupului rare cu trupele de infanterie. fiecare batalion spri­ operativ al Brigazil de cal ferate. comandat de co­ jinind cite o divizle sovletica. lonelul Traian Panaitescu. Aceste subunitati au Oupa o masiva pregatire de artilerie, Ia 26 mar­ participat Ia refacerea �i intretinerea retelei fero­ tie. infanteria Armatei 7 de garda sovietica a por­ viare din zona de Ia nord-est de Viena �i �i-au nit atacul. fiind precedata de tancurile·romanevt. • prelungit �ederea pe teritoriul Austriei �� dupa ca­ intr-o perfect& cooperare, trupele aliate au zdrQc pltularea Germaniei hitleriste. pina Ia 25 iunle. bit, pas cu pas, rezistenta inamica. deschizindu-�i timp in care au refacut liniile distruse in retragere .

14

- de catre inamic pe sectiunile: Viena, Mistelbach, peste 20 000 prizonieri si o mare cantitate de ar­ Ginserdorf; Herersdorf, Staatz; Ziersdorf, Wul­ mament, munitii �� alte mijloace de lupta. Jertfele kersdorf; Lan, Zellerndorf; Deutsch Wagram, Leo­ deo singe ale osta�ilor romani pentru eliberarea poldau. �slovaciei s-au ridlcat Ia peste 60 000 militari (fl!Orti, ran;fi �� disparuti). lntre trupele romane �i populatia cehoslovaca rivite in ansamblu, lupteJe purtate de trupele eliberata s-au statornicit relatii de incredere reci­ romaneP pe teritoriul Cehoslovaciei �� Austriei au proca si de prietenie. Unitatile romane au sprijinit fost cele mai grele �� mai indelungate din in­ populatia cu mijloace de transport si carburanti, treaga participare Ia razboiul antihitlerist. Ele au au ajutat-o Ia muncile agricola, iar medicii romani durat aproximativ 5 luni (de Ia 18 decembrie i-au acordat asistenta sanitara. La rindul ei, 1944, pina Ia 12 mai 1945), au fost duse cu 16 di­ populatia a aratat recuno�tlnta �i prietenie arma­ vizii, un corp aerian, o divizie de artilerie antiae­ tei noastre. Numero�i locuitori au furnizat coman­ rlana �� alte unitati �i formatiuni ce insumau un dantilor romani informatii despre inamic, despre efectiv total de 250 000 luptatori. Trupele noastre pozitiile �i punctele de sprijin ale acestuia, au au patruns prin lupta in dispozitivul inamic pe o servit drept calauze unor subunitati. in multe ca­ adincime de 400 km, au fortat patru cursuri mari zuri, grupele de partizani cehoslovaci au cooperat de apa (Hronul, Nitra, Vahul �� Morava), au depa- cu trupele noastre. Cimitirul amenajat Ia Zvolen $it prin lupta 10 masive muntoase (Silicka, 'Meta­ de guvernul cehoslovac, acelea de Ia Brno �i din lici, Javorina, Tatra Mica, Fatra Mica, Fatra Mare, alte numeroase localltati, monumentele. ridicate Carpatii Albi, Nitra, lnovec �� Chfibi), au ellberat de populatie in diverse a�ezari stau marturie re­ peste 1 700 localitati �� alte a�ezari, intre care 31 cuno�tintei poporului cehoslovac fata de contri­ ora�e. au provocat inamlcului pierderi grele, luind ' butia armatei romane Ia eliberarea sa.

• .. Fapte de arme. I

Documente militare de epoci. Mirturii ce llustreazi vitejia '' erois­ indirjita a inamicului, reuse�te sa mul osta,nor $1 oflterilor romini in tlmpul luptelor purtate impotriva puna stapinire pe cota 662. usu­ cotropltorllor hitlerlfti. Documentele din care am extras fragmentele . rind companiei stapinirea acestei ce urmeazi - jumale de operatll ale unor uniti i '' marl unitatl ale inaltimi. armatei romine partlcipante Ia rizbo iul antihitler} st1 fl alte piese de 2. in ziua de 3 februarie 1945, arhivi - consemneazi evenlmente petrecute pe teritorlul Cehoslova­ primlnd ordin sa atace spre clei, tara Ia a cirel ellberar� de sub ocupatla celul de-al Ill-lea Reich vest-nord-vest [cota 670, sublo­ a'1"ata romini •i-a adus o lfllportanta contrlbutle. cotenentul) inainteaza cu acela�i In transcrlerea acestor fragmente, am pistrat intocmal textul origi­ elan in fruntea plutonului sau, cu nal, incluslv denumlrtle geograflce; unde s-a simtlt nevola, am intro­ toata brutala reactiune a inami­ • dus unele expllcatll cuprinse intre paranteze drepte, lar intreruperlle cului, care-t intimpina cu focuri de text le-am marcat prin trel puncte. de arma automata, aruncatoare C�pitan Alesandru DUTU �� artilerie, reu�ind, prin curajul sau, sa implnga dispozitivul pina Ia incruci�area de drumuri de Ia 6 1945: prin priceperea �i curajul sublo­ 400 m nord-vest de cota 662. februarle cotenentului Petrescu Nicolae, . 3. in ziua de 5 februarie 1945, comandantul care invinge greutatile timpului primind ordin sa continue inain­ 33 si cele impuse de teren, infrin­ tarea spre cota 670, [plutonul] Reglmentului gind cu plutonul sau rezistenta este din nou prins intr-un foe ni- dorobantl citre Dlvizla 1 0 ·lnfanterle Tre ceres unor subunltatl romane peste riul V&h

1. in ziua de 2 februarie 1945, ' • compania 6 [din Regimentul) 33 dors>banti prime�te ordin sa atace, pentru a pune stapinire pe inaltimea cu cota 662 [situata Ia) 2 km nord de satul Mociar, inal­ time puternic ocupata �� organi­ zata de inamic �i care domina in­ tregul sector al regimentului. Compania Q-a se desfa�oara, avind in linia 1-a plutonul 1, co­ mandat de sublocotenentul Pe­ trescu Nicolae. Pe o vreme rea, cu zapada mare, frig, ceata foarte deasa, teren extrem de ac­ cidentat �i acoperit, plutonul 1,

' Fragmente din aceste jurnale RU format con1inutul culegerii P9 drumu­ rile biruintei, pe care am realizat-o impreuna cu colegii Antone Mari­ nescu $i loan Talpe$.

15 •

•

micitor de arme automate, arun­ catoare �i artilerie. Cu tot focul inamic, plutonul sublocotenentu­ lui Petrescu Gh. Nicolae, prin exemplul comandantulul sau, re­ u�e�te sa distruga rezistenta ina­ mica, nlmicind 15 aparatori �� capturind un prizonier �i o mitra­ liera. 4. Tn noaptea de 5-6 februarie 1945, Ia ora 20.50, plutonul su­ blocotenentului Petrescu Gh. Nicolae este contraatacat de un grup inamic tare de circa un plu­ ton, puternic inarmat �� precedat . de un violent bombardament de aruncatoare. Comandantul inamic, cu oa­ menii sal, ajungind numai Ia �70 m. de pozitia plutonulul Petrescu Nicolae. a strigat in limba germans sa se predea. Drept raspuns. sublocotenentul Petrescu Nicolae deschide foe Subunit6tf rom8ne$ti de tancuri pe frontul din Cehoslovacia prin surprindere cu intreg pluto­ • nul sau. reu�ind in citeva minute . sa impra�tie pe contraatacatori. 25 ianuarie 1945 ocupa cu bata­ Plutonul ramine mai departe lionul baza de plecare pentru ac­ 16 februarle 1945: stapin pe pozitia sa. tiunea asupra localitatii. comandantul 5. Catre orele 23, aruncatoa­ Atacul se da prin surprindere, rele lnamlce bat puternic �� raz­ sub impulsul direct al coman­ Reglmentulul 10 bunator pozitia plutonului sublo­ dantului sau. care i�i comanda lnfanterle catre cotenentului Petrescu Nlcolae. batalionul de Ia companiile din care atunci se afla Ia grupa cea linia 1-a �� in decurs de o ora sa­ Dlvlzla 6 lnfanterle mai inaintata, incurajindu-�i oa­ tul este stapinit de batalionul 1 menii. Schijele aruncatoarelor [Regimentul] 34 infanterie, ina­ in ziua de 14 februarie 1945, inamice strapung pe bravul ofi­ micul (una companie germans regimentul trebuia sa atace pe ter, care cade astfel in fruntea plus un batalion de maghiari) re­ directia [inaltimilor cu cotele] plutonului sau, al carui exemplu tragindu-se in dezordine catre 1 084, 1 151, pentru a pune sta­ viu a fost in toate luptele de pina nord �i parasind mare parte din pinire pe inaltimea cu cota 1 302. aiel. Oamenii plutonului sau ra­ armament �� materiale. Reactiunea inamicului a fost min mai departe stapini pe pozi­ S-au capturat: 11 prizonieri foarte puternica. Batalionul 2. tie. germani (dintre care 2 subofi­ condus de maiorul Moldoveanu Prin sublocotenentul Petrescu teri), 59 prizonieri maghiari, 15 Teofil, dupa o scurta inalntare, Nicolae, regimentul pierde un arme automate, 4 vehicule cu 2 i�i reia pozitia initiala, evitind brav ofiter, patruns de eel mai bucatarii de campanle, munitiuni astfel pierderi inutile. in tot inalt spirit de sacrificiu. �� alte materiale. cursul diminetii, inamicul a exe­ Continuind viguros atacul ca­ cutat un puternic foe atit pe cota tre nord, [batalionul} manevreaza 1 084 cit �� de-a lungul coamei inaltimea cu cota 991 �� Ia cade­ ce une�te pe 1 084 cu 1 240, pe 14 februarie 1945: rea serii reu�e�te sa intercepteze ambele flancuri ale dispozitivului comandantul comunicatia Nisne Slana-Dob­ regimentului. Reactiunea noastra sina, amenintind astfel intreaga a fost imediata, tragindu-se cu Reglme·ntulul 34 aparare a inamicului de Ia nord brandturi �� arme automate, insa lnfanterle catre [de} Vlahovo. efectul a fost redus din cauza vi­ 9 2. in ziua de 5 februarie 1945, zibilitatii scazute. Dlvlzla lnfanterle batalionul maior[ului] Panaitescu La orele 14.45 minute, un pu­ Pompiliu prim�te misiunea de a ternic atac se dezlantule in flan­ 1. in noaptea de 24/25 ianuarie ataca de flanc �� a cuceri inalti­ cul sting �� spatele Batalionului 1945, Batalionul 1 din acest regi­ mea cu cota 851 de Ia nord-est 2. lnamicul reu��te citeva infil­ ment, sub comanda maiorului [de] Myto pod Dumbierom, unde tratiuni intre Batalionul 1 �i Bata­ Panaitescu Pompiliu, prime�te trupele germane oprisera atacu­ lionul 2. Situatia devine destul de misiunea ca printr-un atac prin rile Diviziei 9 infanterie �� Diviziei critics �i ma determine sa ordon surprindere sa atace �� sa cuce­ 8 cavalerie. maiorului Moldoveanu Teofil sa reasca lo·calitatea Berdarca. Din nou, cu postul de co­ faca uz de compania 3-a. singura creind astfel o situatie favorabila manda Ia una din companiile din in rezerva ce o aveam. lnamicul pentru intoarcerea rezistentelor linia 1-a, [maiorul Panaitescu] i�i dispune din bel�ug de arme au­ (inamlce} de Ia nord de Vlahovo, impune vointa sa de a invinge �i tomate, brandturi, munitie. Cu­ unde lnamicul, puternic organi­ impetuozitatea atacatorilor pe noscator abil al cararilor piezi�e. zat, oprlse inaintarea diviziei ca­ care ii comanda. [Ofi1erul] cade [inamicul] se poate strecura u�or tre ora�ul Dob�ina. insa lovit mortal de un proiectil ca sa realizeze infiltratiuni ale in fruntea batalionulul sau. de brandt [aruncator], spre ma­ caror urmari ar fi depa� secto­ [malorul Panaitescu] se depla­ rele regret al ofiterilor �i trupei rul regimentului. Maiorul Moldo­ seaza in cursul noptii pe un te­ Pe care i*cOmandat �i cu amin­ veanu se pune in fruntea compa­ ren complet framintat �i acoperit tirea frum

16 Osta�li no�tri, extenuati de luptele precedente �� cu munitia pe terminate� sint pu�i Ia grea in­ cercare. Maiorul Moldoveanu tre­ .Memo�jile agen\ilor buie sa faca sforlari supraome­ ne�ti �� sa dues lupta. Cota 1 084 trebuia pastrata CJJ orice pret, secre\i britanici altfel ar fi avut urmari dezastru­ oase. Singur el, maiorul Moldo­ veanu, �tia cit zbuclum a pus cu amenin\ate doua zile inainte ca sa smulga aceasta inaltime din ghiarele ina­ micului... in viltoarea luptei, [maiorul in vreme ce lstoria serviciilor secrete britanice a ajuns anul trecut Moldoveanu] este impu�cat in Ia eel de-al treilea volum (British Intelligence in the Second World picior, dar continua actlunea fara ' War, volume 3, part 1. Her Majesty's Stationary Office), iar alte �i alte �ovaire, imbarbatindu-�i osta� ii. lucrari din zona frontului invizibil continua sa invadeze librariile lon­ $tia ca singele ii parase�te trupul presa engleza incetul cu incetul �i i�i primej­ doneze, da Ia lveala amenintarile din ultima vreme Ia duia viata, dar mal �tia ca inami. adresa unor edituri care intentioneaza sa publice memoriile agentilor cui trebuie respins oricit de su­ secreti. Astfel, David leigh �i Paul Lashmar scriu in Observer: ,De­ perior ar fi el ca numar �� dotare partamentele de informatii-contrainformatii exercita presiuni puter­ in armament. Dupa o lupta nice asupra a trei edituri, pentru a impiedica apari1ia unor memorii apriga, ultima rezistenta inamica stinjenitoare, scrise de fo�ti agenti secreti. Atit M.l.5 cit �i GCHQ cedeaza. lnamicul este respins (Oficiul guvernamental de ascultare �� decriptare radio) i-au amenin­ definitiv, dar maiorul Moldo­ tat pe editori cu inculparea, in baza. Legii privind secretele oficiale, veanu, eel care cu doua zile sau cu plata unor daune civile costisitoare. lntr-unul dintre cazuri, au inainte cucerise �i pastrase cu fost chiar invocate imputernicirile procurorului general de a apela Ia dirzenie cota 1 084, una din ne­ pol itie. numaratele lui cuceriri, cade in Pina in prezent, nu s-a deschis nici o actiune - care ar trebui sa fruntea companiei de pu�ca�i... fie justificata in fata unui tribunal -, insa amenintarile in sine au fost suficiente pentru a amina publicarea lucrarilor in cauza". ·Este vorba despre memoriile agentei Joan Miller, in prezent dace­ 23 aprllle 1945: extras data, care a lucrat pentru M.l.5, in urma cu mai bine de 40 ani. M.l.5 a avertizat Editura ,Weidenfeld and Nicolson" ca publicarea carlii ar din Jurnalul de putea viola legea secretelor oficiale. 0 alta relatare este cea scrisa de operatll al Dlvlzlel 2 un fost operator radio, Jock Kane, despre masurile defectuoase de securitat� interns �� coruptia din cadrul filialei din Hong Kong a munte GCHQ. In sfir�it, o alta carte vizata este autobiografia lui Peter Wri;Jht, de asemenea ofiter in retragere al Departamentului M.l.5. ... Copilul de trupa Stircu ,In cazul Joan Miller - scriu eel doi ziari�ti de Ia Observer - edi­ Nicolae, in virsta de 14 ani, de Ia torul Weidenfeld a prezentat manuscrisul amiralului William Ashe, se­ cartierul diviziei, a cerut de ne­ cretarul Comitetului pentru notificari prealabile. Consultantul a decla­ numarate ori sa i se aprobe sa rat ca textul este «complet inofensiv•, insa M.l.5, care fusese consul­ lupte in linia 1-a, cot Ia cot cu vi­ tat de el, s-a folosit de faptul ca a luat cuno�tinta de situatie pentru a natorii din batalloane. Conform ameninta edltorul ca il va actlona in justitia. ordinelor superloare, nu i s-a intr-o scrisoare trimisa Ia 21 mai 1984 din partea jurisconsultului aprobat acest lucru. Vazind ca adjunct al Ministerulul de finante, J.R. Baily, se avertizeaza ca ma­ nu I se aproba, a fugit de Ia car­ tierul diviziei Ia Batalionul 10 vi­ nuscrisul ..contine materiale confidentlale, obtinute de autoare in natori de munte, s-a inarmat cu cursul indeplinirli mlslunll•. Aceste informatii nu sint insa nici macar grenade �i cu arma �� a intrat in uconfidentiale•. Cele mai multe au fost deja publicate pe larg, mal re­ rindurile luptatorilor din linia 1-a. cent in biografia rivala, aparuta luna aceasta, a �efului Joanei Miller in tlmpul luptelor din ziua de Ia M.l.5, in timpul razboiului, Maxwell Knight, biografie scrisa de An­ 23 aprille 1945, pentru cucerirea thony Masters. Cheltuielile pe care orice editor le-ar avea de suportat satului Veseli, a patruns singur pentru a se opune inculparli s-ar putea ridica Ia 20 000 lire sterline. in liniile inamlce, unde vazind un Putine sint carlile care ar ramine viabile din punct de vedere comer­ culb de arme automate care cia! in asemenea imprejurari". oprea inaintarea bat.alionului, cu .,in cazul lui Jock Kane - scrie Observer - editorii au prezentat �i grenada, a distrus acel cuib de ei cartea Comitetului pentru notlflcari prealabile. GCHQ a fost insa rezistenta, omorind 5 nemti �� ra­ intre timp informat �� din nou s-a apelat Ia jurisconsultul Mlnisterului nind unu. in tlmpul luptelor, co­ . de finante. Acesta s-a adresat tribunalului �� a obtinut punerea ime­ pllul a cazut grav ranit. diata, sub sechestru tara termen, a intregii carli. pretextind incalcarea Pentru a se recompensa do­ caracterului confidential al activltatii autorului �� violarea Legii prlvlnd rlnta de lupta �I curajul de erou secretele oficiale. in acela�i timp, dol ofiteri ai Serviciului special au ale acestul copll al patrlel, s-a in­ tervenit Ia Corpul 4 armata [ro­ primlt ordin din partea adjunctului procurorului general sa-l intero­ man], cu Raportul nr. 30 169, din gheze pe dl. Kane �I sa-l ameninte cu punerea sub acuzare. 23 aprilie 1945, pentru a fi citat Din nou, acesta pare a fi un bluff. Cea mai mare parte a dezvaluiri­ prin ordin de zi pe intreaga ar­ lor d-lui Kane a fost deja publicata in revista New Statesman. De�i ra­ mata. portul politiei a fost inaintat Ia procuratura in mai, cu mai mult de Divizia a ordonat inaintarea lui �apte luni in urma, procuratura refuza sa decida daca trebuie sa aiba Ia gradul de caporal �i 1-a propus loc o punere sub acuzare". Ia decorare cu Vi rtutea militara lata deci ci(e necazuri ameninta pe unii dintre fo�tii agenti speciali clasa a 11-a. britanici tentati sa-�i scrie memoriile.

17 ,0 iNCORONARE A -TUTUROR UNIRILOR11 •

•

, GH. UNC

.. '

•

1 Decembrle 1918, cum subllnla tovariful Nlcolae Ceaufescu, a fost opera tuturor patrlotl­ lor, revolutlonarllor, tuturor fortelor progreslste care au luptat cu lnflicirare pentru ldealurlle unlti�l natlonale, a .lntregulul popor roman, din volnta cirula fl prln actlunea cirula s-a reall­ zat nazulnta dlntotdeauna a romiinllor. Un act progreslst, lzvorlt din inse'l legltitlle dezvoltiril noastre lstorlce, un act revolutlonar, lnfaptult prln lupta fl volnta unul popor lntreg.

Romania este adevirata patrie este adevarata l?i reala mea patrie: patria mama". . in furtunoasa toamna a anului 1918, $t. Din ma.rea pleiada de luptatori patrioti Cicio-Pop a luat parte activa Ia toate actio­ apartinind generatiEfi Unirii din 1918 face nile politice care au dus Ia unirea Transilva­ parte l?i $tefan Cicio-[)op. S-a nascut in cm ul niei cu Romania: a participat Ia �edinta de Ia 1865, intr-o comuna din judetul Cluj. Dupa Oradea, din 12 octombrie 1918, in care Co­ ce il?i incheie studiile de drept, in anul 1891 mitetul Executiv al Partidului National Ro­ s-a stabilit ca avocat in Ar�d. unde a ramas man (P.N.R.) a ad optat declaratia de auto­ pina Ia incetarea sa. din viata. in 1934. Parti­ determinare nationala a romanilor; a sprijinit zan al actiunii inca din tinerete, s-a situat pe citirea acestei declaratii in Parlamentul de Ia baricadele luptei neclintite pentru realizarea Budapesta; a contribuit Ia crearea Consiliu­ idealurilor de libertate l?i unitate ale natiunii lui National Central Roman - for al carui sale, devenind una din cele mai populare fi­ pre�edinte a fost ales; l?i-a dat concursul Ia guri politice ale romanilor din Transilvania, organizarea garzilor nationale, fiind desem­ in perioada inaugurata de mil?carea memo­ nat drept conducator al lor; a semnat Apelul randista l?i pina Ia unirea acestei vechi pro- - de convocare a Marii Adunari Nationale de vincii romanel?ti cu Romania, in 1918. Timp Ia Aloa Julia; l?i-a adus co"ntributia Ia definiti­ de 13 ani neintrerupti. din 1905 pina in 1918, varea proiectului de rezolutie privind unirea in calitate de deputat al romanilor in Parla­ Transilvaniei cu Romania; alaturi de venera­ mentul din Budapesta, $t. Cicio-Pop a des­ bilul luptator Gheorghe Pop de Basel?ti, a fal?urat o activitate neobosita in apararea prezidat · Adunarea intregitoare de neam de natiunii romane. Dezvaluind nedreptatile Ia Ia Alba Julia, din 1 Decembrie 1918. care erau supul?i romanii din partea autori­ Dupa Unire, activitatea in spirit patriotic a tatilor opresoare, intr-una din cuvintarile lui $t. picio-Pop a continuat cu aceea�i vi­ sale conchidea: .,Limba noastra romaneasca goare. In calitate de l?ef al resortului armatei mai scumpa ne este decit viata. gata sintem l?i securitatii din Consiliul Dirigent, de mem­ a m�ri cu totii pentru ea". Nu s-a limitat nu­ bru al Marelui Sfat National �i de ministru in mai Ia activitatea parlamentara, ci a dus o guvernul de Ia Bucurel?ti, el s-a pronuntat munca sustinuta pentru educarea poporului pentru· consolidarea, pe fundamentul demo­ l?i intarirea conl?tiintei lui nationale . .,$i cind cratiei timpului, a statului national unitar ro­ am vazut - spunea el in 191 1. Ia o adunare man. Dar cea mai prodigioasa activitate a populara din circumscriptia sa electorala de pesfal?urat-o pe tarimul vietii parlamentare.

Ia $iria Qud. Arad) ..._ ca in parlamentul oli­ lncepind cu prima legislatura a Romaniei in­ garhiei maghiare prea putina isprava putem tregite, constituita in urma alegerilor pe face, noi, cei citiva prieteni ai poporului, am baza 'de sufragiu universal din noiembrie cautat alt teren de lupta. Ne-am coborit in 1919 l?i pina in clipa mortii sale, in 1934, popor l?i n-am crutat nici jertfa, nici oste­ demnitarul aradean a fost ales ca deputat - neala, ori unde am tost chemati sa luminam cu o singura exceptie, in 1926-1927 - in poporul, sa-i de�teptam conl?tiinta nationala toate parlamentele t·arii, distingindu-se prin l?i sa-i dam tarie pentru lupta viitoare". pozitia sa constructiva, cit l?i prin patriotis­ in anul 1906, impreuna cu alti frunta�i po­ mul fierbinte al cuvintarilor sale. litici din toate provinciile romane�ti. a parti­ Linia c�lauzitoare a omului politic aradean

cipat Ia Expozitia nationala de Ia Bucure�� • a fost apararea principiilor democratice cu care prilej avea sa declare: .,Am venit irt­ adoptate Ia Alba Julia, ,.cimentarea �i inJari­ Romania cu bucurie. deoarece Romania rea Unirii" pe baza acestor principii. Inca

18 .

- ; . . intr-o prima interventie a sa in"' Parlamentul ales barbat din Transilvania �i Bucovina". Romaniei intregite, in noiembrie 1919, el de­ Aelatind acest episod, un ziar din Capitala

• '' clara: .,Sintem ferm hotariti a conlucra cu �ta: ..C!nd $tefan Cicio-Pop se urea Ia tri­ totii pentru a pune acestei tari temelii puter­ buna �i roste�te in termeni calduro�i pome- nice ..., toate hotaririle de Ia Alba lulia le ti­ .\ nirea lui Valeriu Brani�te", intreaga incinta a nem de sfinte �i ca o datorie stinta pentru Parlamentului se transforma intr-un .,prohod noi ca sa le aducem Ia implinire". lata de ce emotionant, care unifica Adunarea in acela�i - spunea el in continuare - trebuie actio­ simtamint de pietate". nat .,pehtru dreptate sociala", pentru ca in timpul guvernarii national-taraniste ..munca sa fie respectata �i cinstita". (1928-1933) , $t.Cicio-Pop a fost ales, in consens, ca pre�edinte al Camerei deputati­ lor din acei ani. Sustinind candidatura depu­ intr-un manunchl intreg poporul tatului ·aradean, dr. Nicolae Lupu amintea .,trecutul sau glorios de mare luptator al I Un loc important in cuvintarue parlamen­ cauzei romanilor de peste munti". Raspun­ are ale lui $t. Cicio-Pop 1-a detin'ut avoca­ sul patriotului aradean, dupa cum consemna rea marilor momente ale istoriei poporului pre�a vremii, s-a constituit intr-o inaltato�re · nostru �i. in primul rind, a evenimentului evocare a glorioasei noastre istorii, mai ales epocal din 1918. Relevind acest aspect, un ca in acea luna de decembrie 1928 se impli­ contemporan scria: ..EI zugravea ca nimeni neau zece ani de Ia faurirea statului national altul traditia istorica. A invatat de Ia Simian unitar. A inceput prin a arata ca, inca din Barnutiu sa cinsteasca istoria �i ideile ei". in pruncie, a crescut in spiritul .,de unitate su­ �edinta Camerei deputatilor din 12 februarie fleteasca care a existat intotdeauna intre Ar­ 1920, evocind momentul Marii Uniri, deputa­ deal �i vechiul reg at". A evocat, a poi, rind tul aradean arata: .. Se cuvine sa se �tie ca pe ri nd, toate evenimentele nodale din isto­ acolo, in cuibul acela al nostru din Arad s-a ria roastra cu care el a fost contemporan pus piatra fundamentala a unirii noastre. Sa sau Ia care �i-a adus contributia, inceptnd nu credeti, d-lor, ca a fost un lucru a�a de cu �azboiul de independenta din 1877 �i u�or, pentru ca pe vremurile acelea nemtii pina in 1918. El a accentuat ideea solidarita­ erau inca in Romani& �i armata Romaniei in tii � luptei comune care s-a manifestat cu Moldova ... , dar tot ceea ce se face a, se ta­ putere intre fratii de pe ambele versante ale cea in nadejdea, in speranta ca va vom pu­ Carpatilor. Mai ales dupa razboiul din 1877, tea inbrati�a· pe voi [pe cei din vechiul re­ arata $t.Cicio-Pop, .,pentru noi, vechiul re­ gat], dar �i cu riscul, cum ziceau foarte gat sau Bucur�tiul au devenit ceva stint, multi, ca s-ar putea sa nu se succeada [reu­ veneam aici, in pelerinaj, ca Ia Mecca roma­ �easca] �i sa platim cu capetele noastre". in nismului". Acest spirit s-a resimtit cu tarie in acele momente grele, dar �i inaltatoare - timpul mi�carii memorandiste. ..Procesul conchidea el - ..am avut onoarea sa con­ acesta monstruos [intentat memorandi�ti­ due eu Consiliul National Roman din Arad, lor], dezlantuit in contra neamului roma­ centrul tuturor mi�carilor [nationale] de pe nesc, in contra unei natiuni, a provocat o vremurile acelea". mi�care atit de formidabila in vechiul regat, ldeea a fost reluata Ia 22 martie 1923, cind incit era aproape, chiar foarte aproape sa oprindu-se din nou asupra evenimentelor devina un conflict international intre [: din neuitatul an 1918, sublinia ca ,,aceasta Romania �i intre monarhia austro-ungctra. istorie de doua luni de zile [de Ia 1 octom­ De atunci, chestiunea Ardealului nu s-a mai brie pina Ia 1 Decembrie 1918] este istoria luat de Ia ordinea zilei". cea mai glorioasa a neamului romanesc de Evidentiind, apoi, sacrificiile osta�ilor ro­ I' dincolo de Carpati..." $i remarcind impor­ mani in razboiul din anii 1916-1918, el arita: tanta spiriturui de unitate �i solidaritate na­ ..cu mindrie trebuie sa va spun ca mai t;ine tionala care statuse Ia baza crearii Consiliu­ de 45 000 de oameni tineri [romani arde­ lui National Central Roman de Ia Arad, el leni], Ia izbucnirea razboiului au trecut gra­ arata ca acest organism se constituise .,din nite!�, dincoace Ia voi, ca sa se inroleze �i cele doua partide [P.N.R. �i P.S.D.], caci am din�ia intre mucenicii neamului". lata inca voit sa fim intr-un manunchi intreg poporul un motiv pentru care unirea proclamata Ia roman. De Ia prima Decembrie incolo - Alba · lulia este ..ca o incoronare a tuturor conchidea el - natiunea aceasta Jromana] unirilbr, a fost rasplata tuturor generatiuni­ Iuera unitar �i merge unitar pe calea menirii lor, care au suferit, care �i-au dat viata. �i a sale". fost c;> mingiiere �i o satisfactie pentru acele Ori de cite ori s-a ivit prilejul, de Ia inalta multe sute de mii de soldati..., care i�i dorm tribuna parlamentara $t. Cicio-Pop a evocat somn;ul de veci in pamintul stint, udat cu cu patos patriotic ziua de 1 Decembrie 1918 singele lor... Cred - a spus in incheiere - �i pe toti cei care �i adusesera contributia ca nu s-a in�elat patria mama atunci cind a Ia implinirea unitatii nationale. A�a s-a in­ adus jertfele cele mari, pentru ca, cu timplat �i in �edinta din 26 ianuarie 1928, mindrie vom constata cu totii, ca nu ex.fsta cind toti deputatii, in picioare, au ascujtat in Europa, in lume o tara atit de unitara, cu anuntul lui $t. Cicio-Pop privind incetarea atita unitate in suflet �i in sl mtiri", ca din viata a lui Valeriu Brani�te, ..a celui mai Romania intfegita.

19 Cuvintul puternic 'I cald de frate �edinta solenma a Parlamentului consacrata • acestui Aveniment, $t. Cicio-Pop a tinut o ampla expunere, aratind ca Marea Adunare Pentru sesiunea ordinarii a Parlamentului Nationals de Ia Alba lulia s-a inscris in isto­ pe perioada 15 noiembrie 193Q-6 martie rie .,c·a oel mai stralucit plebiscit, pentru ca 1931 a fost reales, pentru a treia oara, pre­ acolo a tost de fata tot sufletul neamului ro­ �edinte al Camerei deputatilor. A fost pe­ manesc: cler, laici, dascali, profesioni�ti, rioada de virf a crizei economice mondiale, muncitorl �i tarani". Fiind ,o manifestare • care a cuprins �i tara noastra, perioada cind unanima a intregului popor roman", Unirea pe plan axtern s-au activizat fortele fasciste din 191 � a fost pusa pe piloni de granit: �i revizivniste. Sub influenta intensificarii ,,Afle ac�i care cred ca pot sa reinvie trecu­ mi�carii fasciste de peste hotare, pe plan in­ tul, sa d�sfaca ceea ce s-a infaptuit o data �i tern s-au auzit unele voci interesate in res­ sa sfarme acest legamint stint al neamului tringerea institutiilor constitutional-parla­ romanesc, afle ca unirea noastra s-a facut mentare. Om politic cu vederi �i convingeri cu consimtamintul tuturora, ca a fost ras­ burghezc -democratice, $t. Cicio-Pop a sesi­ cumparata prin singele martirilor, cu sufe, zat aceste pericole, pledind pentru apararea rintele cfe veacuri �i prin jertfa vechiului re­ institutiitor democratice, constitutionale, gat, carP. �i-a sacrificat cei mai buni fii pe al­ pentru contracararea pericolului fascist-revi­ tarul patriei, ca sa ne vada �data p� toti zionist. Astfel, in �edinta Camerei deputati­ uniti �i scapati de moartea robiei". fn in­ lor din 15 noiembrie 1930 el declara: ,De cheiere. el sublinia: ,Gindul care trebuie zil­ aici, din Parlamentul acesta, s-au auzit voci nic sa ne stapineasca este sa fim vrednici de generoase in vremuri de grea incercare pen­ inainta�fi no�tri care ne-au dat ziua mare�ta tru provinciile care nu erau inca liberate. imi de 1 Decembrie 1918, sa pastram �i sa spo­ aduc aminte cum a rascolit o lume intreaga rim scumpul patrimoniu, ce ni s-a incredin­ Parlamentul din 1894 [in timpul mi�carii me­ tat noua, generatiilor de azi". morandiste din Transilvania - n.n.]. atunci cind s-a pus Ia ordinea zilei chestiunea ro­

manismului, chestiune care n-a mai putut fi Hotarele · noastre s�nt pe veci inlaturata de Ia ordinea zilei pina cind nu a fost solutionata in intregfme. De aici, din in conditiile amplificarii mi�carii fasciste �i acest Parlament, a pornit in toata lumea cu­ revizioniste pe plan international, $t.Ci­ vintul puternic �� cald de frate, de aici a ra­ cio-Pop a atras cu putere atentia asupra pe­ sunat glasul puternic ca romanismul nu se ricolelor pe care aceasta o reprezenta pen­ lasa desfiintat �i ca fratii se vor regasi strin�i tru integritatea statului roman, pledind pen­ laolalta". Astfel, in in 1932 $t.Cicio-Pop a fost reales pre�e­ tru sporirea vigilentei poporului. dinte al Adunarii deputatilor. Cu acest prilej, �edinta Camerei deputatilor din 22 decert�­ in �edinta din 10 august 1932, evocind as­ l;>rie 1932, declara: ,Vremuri grele ne incon­ prele confruntari sustinute in trecut de de­ joara ..., dar sa nu uite nimeni �i mai ales putatii romani in Parlamentul de Ia Buda­ aceia care speculeaza eventual certurile pesta, deputatul aradean anita: ,Prin Parla­ noastre, ca atunci cind este vorba sa ne ment suna glasul nostru �i se auzea �i Ia aparam acest stint patrimoniu, care cu atitea voi, frati din vechiul regat. Aici era rasune­ jertfe �� cu atita truda �� necaz a fost ci�ti­ tul, de aici primeam incurajari; �� cu drept gat, sa nu uite nimeni ca sintem atunci mai cuvint se putea zice atunci - dupa cum ne frati dedt fratii �i mai tari decit oamenii. .. Eu �i acuzau asupritorii no�tri - ca noi, cei din va rog sa aveti incredere deplina, va invit sa Parlamentul de Ia Budapesta, eram o filiala fiti optimi�ti, fiindca altadata au fost vremuri a Parlamentului din vechiul reg at". �i mai grele �� le-am invins". in acela�i spirft in spiritul acestor principii burghezo-de­ s-a pronuntat �i in �edinta din 13 aprilie mocratice, $t. Cicio-Pop a respins, de fie­ 1933, declarind ca se impune a arata tuturor care d�ta, interventiile deputatilor de acelora care ,flutura fantoma ticaloasa a re­ dreapta care cautau sa submineze structu­ vizuirii de hotare", ca ,hotarele noastre sint rile regimului parlamentar din Romania. A pe veci trasate!... Sa se �tie ca ne pu rtam 'Condamnat tezele antisemite ale lui A.C. soarta cu demnitate �i ca niciodata n-am Cuza, sustinind ca. toate nationalitatile ,care traiesc in Romania sint credincioase statului primit prin mila ceea ce avem, ci am ras­ roman ... Am cautat sa apar pe toti reprezen­ cumparat totul cu singele scump a sute de tantii tuturor minoritatilor". lar cu un alt pri­ mii �� milioane de eroi", ca hotarele noastre lej, cind acela�i deputat de dreapta declara ,vor ramine pururi ale noastre". in Parlament ca mi�carea sa politica ,este A fost ultima cuvintare tinuta de $t.Ci­ exact ca marea mi�eare nationala, condusa cio-Pop, omul care, a�a cum il apreciau de Hitler", $tefan Cicio-Pop a replicat, din contemporanii, ,a luptat cu succes pentru fotoliul prezidential: ,Sa las am pe. Hitler in unificarea s'ufleteasca a neamului romanesc • Germania" [subl. ns.]. � • intregit". La 1 decembrie 1932 se implineau 14 am 0 boala necrutatoare i-a macinat sanata­ de Ia unirea Transilvaniei cu Romania. in tea. A incetat din viata Ia 16 februarie 1934.

20 o M8mi de aavantl rominl fl nlverslt.tea Harvard fl cui­ ·atrilnl, care au atudlat veatlgllle U.U Cucutenll lati o aaoclere de 8Ceetel culturt - cu lmportllntele nume Clint de clteva lunl repre­ reallzirt din Anatolla, orl cu call zlnti o certttudlne pentru cerce- din Valea llgrulul fl Eufratulul. 18Na ftllntffld a trecutulul lnde­ Toatee 8Ceet conatatirt juatl­ pirtllt al Rominlel. flci lntereaul apeclallftllor pentru Elementul de legituri ftte aai­ deadfrarea culturtl cucutenlene gum de o tlniri fl Yllloroui .. In complexltatea el - .,. cum o wanti - *· Linda Ellla -, autoa­ lluatreni, de altfel, f.l rezultatele ,. unel monograftl, The Cucu­ ••lzel lntrepelnll � cerceti­ tenl Tripolye Culture. A Study In toarea amerlcani. Deoaeblta Teh nology and the Origins of aprectere 8COI'dati aceatul mo­ Complex Society, publlcati In ment cultural din latorla pablel Willi cu cltleva lunl In preatl- noatrl rele11 fl din declcaJia pe loaaa colecJie arheologlci care autoarea o f8Ce pe paglna a l.A.R. (Brttlah Archaeological trela a lucrirtl: Thla .. mono­ tt.porta), Clint apare Ia Oxford, graphr 11 dedicated to the 1C.ttt In ...,. Brttanle. Mnlverurr of the diKovery of Dr. Uncia EIHa ftte o buni cu­ the lite of Cucutenl, In 1814.. nGicitoare a cutturtl Cucutenl, (aceaati rnonografle e dedlcati domenlu In care .... ap1ci.,IDI .•lver'lirtl centenarulul d11cope tlmp de m• mutt� ani In centre rlrtlor din lfiD.... de Ia Cucu­ ....,....,.. fl lnatftulll muzeale ...,1, din 1814). Un centen• care din RomAnia. Rezultatele cerce­ a colncla cu lmpllnlrea a 1 SO ani tirlor aale, cuprtnzlnd Mallzele de Ia lnfllntarea Muzeulul de Is­ ftzlco-chlmlce fl petrograflce • tone naturali fl MtlchltiJI dtn INprlnM •upra cerwnlcll cucu­ Bucurettl, prtn care ae 8f•n tenlene, de o deo11blti rlgurozl­ platra de Iemeiie a vlltoarel am. tate ftllntlflci fl utJIIzlnd cele ologll romin8ftl, precum fl 50 mal nol tehnlcl de lnvntlpJie, Ml de Ia deacoperlrea celebrel ., tumlzat concluzll de mare ln­ atatuete aparJinlnd culturll naoll· Mrnnit.te priYind gradul rldlcat lice Botan, cunoacuti fn litera­ de ciYHizatle al fiurltorilor cuttu­ lura de apeclalltate, pentru deti­ rll Cucutenl, d1011bltele lor CU­ vfrtlta aa frumu-te, sub numele nOftlnJe tehnlce fl lndeoaebl de ..Venus de Ia Yldra... conMCinJele pe care dezwottarea fn cadrul manHeatirtlor prtleJu­ fl dlveralflcarea economlel le-au lte de centenarul1 tncepertl cer­ nut aaupra nolutlel aocletitll cetirllor arheologlcl In atatlunea acalll wreml. Aceaati epoci din eneolltlci de Ia Cucuteni-18fl, dr. trecutul romineac ftte, totodati, Unda Blla a auatlnut o comunl­ una din cele mal lmportante pe­ care, cuprlnzlnd prlnclpalele rloade din latorta contlnentulul concluzll ale cercetirtlor sale, pe europe•. Vreme de aproxlmattv care, lntr-o forma condenaati fl un mllenlu (lntre 3800 fl 2600 cu aubtJtlurUe redactlel noaatre, Le.n), fiurttorll culturll Cucutenl le prezentim, In premleri, cltlto­ au dezvolt.t una din nle mal rllor Maoazinului istoric. atriluclte clvlllzatll ale neolltlcu­ lul, oblectele create de el fllnd comparablle - cum au aubllnlat ' Magazin lstorlc, nr. 12/1984. ,

,

'

Din tezaurul artistic cucutenian:

mode/at din Jut $1 pleava ... 21 '

Perioada de tranzitie, ime­ rica), cit �i sincronic (simul­ �i. ulterior, dupa rac�rea va­ diat anterioara epocii bronzu­ tan pentru mai multe a�e­ selor, lutul crapa, ceea ce fi­ lui din Europ�. cunoscuta zari). Piesele au fost anali­ re�te constituia un neajuns, sub numele de eneolitic sau zate mai intii petrografic, caci vasele astfel deteriorate chalcolitic, este o etapa in pentru determinarea compo­ nu erau utile. Pentru a com­ care pot fi observate multe zitiei mineralogice a argilei, a bate acest neajuns, olarii din schimbari din evolutia cultu­ tipurilor de .,degresant" �i a comuna primitiva introdu­ ral-umana. Ele se manifesta tehnicilor de preparare; moti­ ceau in pasta de argila un prin intensificarea .agricultu­ vele ornamentale, realizate degresant (intr-o perioada rii, extinderea relatiilor de din benzile (slipurile) negru, mai veche - paie, iar in pe­ schimb �i o seama de inovatii alb �i ro�u. au fost analizate rioadele ulterioare cioburi pi­ tehnologice - schimbari ce prin fluorescenta �i difractie sate, de Ia vase mai vechi). • se pot constata, in chipul eel cu raze X, pentru a putea de­ Purtatorii culturii Precucuteni mai lamurit, analizind cultura termina, calitativ, compozitia au cunoscut �i ei procedeul, Cucuteni. Aceasta cultura - chimica �i mineralogica a cum o demonstreaza toate substantelor folosite drept e�antioanele cercetate, in impreuna cu aspectul ei rasa­ ' ritean cunoscut sub numele coloranti. care s-au gasit cioburi prove­ Tripolie - ocupa o pozitie 0 prima concluzie des­ nind de Ia vase mai vechi. unica in preistoria euro­ prinsa din analiza compozi­ Odata cu incep.utul ceramicii peana. Nicaieri altundeva nu tiei argilei este faptul ca pro­ pictate, marcind inceputul poate fi gasita o cultura cu o dusele ceramice sint autoh­ perioadei Cucuteni pro­ asemenea durata in timp �i tone. Continutul inalt de priu-zise, a avut loc insa o care sa cunoasca o atit de mica, identificat in compozi­ importanta descre�tere a complexa evolutie socio-eco­ tia argilei, este un rezultat al cantitatii de degresant, des­ nomica, ca aceea aparuta Ia istoriei geologica a Moldovei: cre�tere care a mers pina Ia jumatatea mileniului IV i.e.n. cum au stabilit cercetarile disparitia definitiva a cioburi­ pe teritoriul de azi al geologica, depunerile exten­ lor pisate sau a oricarui alt Romaniei �i care, vreme de sive de argila au avut loc in tip de degresant. Ba, mai un mileniu, a continuat sa se miocen, cind platforma mol­ mult, olarii acelei vremi nu dezvolte neintrerupt, furni­ doveneasca era acoperita de numai ca au renuntat Ia res­ zind cercetarii zilelor noastre apa, ca rezultat al transgresii­ pectivii degresanti. dar au unul din cele mai fascinante lor Marii Negre. Fenomenele cautat, parca cu tot dinadin­ momente din istona soc1etatii meteorologice �i eroziunea sul, obtinerea unei argile cit . omene�ti. formatiunilor de mica�isturi mai pure, mergind (in fazele Vom urmari in mod special ale Carpatilor Orientali, Cucuteni A-8 �i B) chiar Ia citeva din inovatiile tehnolo­ transportate apoi de apele levigatia argilei (transformare gice care fac dovada inteli­ riurilor �i depuse sub forma in pulbere tina prin farimitare gentei �i cuno�tintelor omu­ de sedimente pe fundul marii in apa) inainte de folosire. lui cucutenian, insistind, de ce acoperea podi�ul Moldo­ Se ridica o chestiune im­ asemenea, asupra efectelor �i vei, explica, a�adar, aparitia portanta. Cum se evita crapa­ implicatiilor acestor inovatii micai in ceramica cucute­ rea argilei, daca degresantul pentru modul de viata al oa­ niana. Daca in privinta origi­ nu mai era utilizat? Raspun­ menilor de acum patru-cinci nii argilei nu exista deci ele­ sul 1-au oferit cercetari etno­ milenii. in chip deosebit, in­ mente deosebite (intrucit era grafice asupra ceramicii din tereseaza transformarile care de presupus ca ceramica a America de Nord, care au de­ s-au petrecut in tehnica pro­ tost produsa pe loc �i nu im­ monstrat ca. Ia argilele cu ducerii �i arderii vaselor de portata de Ia mari departari), continut bogat de mica, m­ lut, nu numai din cauza ca • in schimb apar o serie de cluziunile naturale din acest ceramica constituie o ramura elemente noi in prepararea mineral servesc ca un soi de deosebita a productiei me�te­ argilei pentru vase. ,.degresant", impiedicind �ugar�ti din comuna primi­ in timpul aroeni ceramicii contractarea exces1va a argi­ tiva, ci �i pentru ca, rezistind lei in timpul uscarii �i arderii mai bine factorului timp, vaselor! aceasta categorie de produse Cind �i cum �i-au dat poate fi cercetata in chip seama olarii cucutenieni de complex. aceasta proprietate a lutului E�antioanele de ceramica bogat in mica constituie in­ pentru studiu au fost selec­ trebari incitante, Ia care, din tionate din cit mai multe ni­ nefericire, nimeni nu poate vele �i a�ezari: de Ia Poduri, raspunde in prezent. in orice Ghelaie�ti, Valeni, Tirgu Be­ caz, nu putem sa nu subli­ re�ti, Tirgu Ocna-Podei, Tru­ niem extraordinarul lor spirit �e�ti �� Cucuteni. Aceasta de observatie �i cuno�tintele ne-a permis sa urmarim evo­ mineralogice pe care le-au lutia pirotehnologiei (adica a avut. rl - - tehnicii arderii ceramicii) atit ... $i vas cu ouza modelata m patru diacronic (in evolutie isto- lobi (Va urma)

22 •

Venlnd pe tronul Tirll Romineftl Jmpotrlva volntel inaltel Pofll fl reuflnd apol si se lmpuni acestela, cu sprljlnul marll bolerlml Mltohtone, Matel Basa­ rab1 a Inaugural o epoci de stipfnlre energlci, ostlli pe�tratlel strilne Ia con­ ducerea treburllor statulul fl instrilnirll pe diverse cil a bunurllor·tirll. Reuflnd li stablleasci un echllibru intre puterea domneasci fl celelalte forte polltlce din tara, dlspunind de o armata p�ternlci fl blne inzestrati, volevodul Tirli Ro­ min�tl vlza, ca fl veclnul siu din Moldova, Vasile Lupu, doblndlrea lndepen­ dentel tirll. Solll ail au reuflt si inchele allantele cunoscute cu principii transll­ vinenl (care au dus apol Ia un germene de confederare a tirllor romine)2, au bitut in numeroase rlndurl, din 1636 pini in 1643, calea Vlenel, incercind si obtlni sprijin, 1-au contactat pe francezl, pe venetieni fi pe polonezi, s-au preocupat de sltuatla popoare­ lor din sudul Ounirll. Merltele fi valoarea mllltari ale volevodulul roman, un .,al dollea Mihal vodi", cum il defines un diplomat al vremll, Rudolf Schmidt, explici '' rolul' lmportant (de ,.generallsslm al intregului Risirlt") pe care Matel Basarab urma si-1 joace in structura proiectatel .,Ligi antiotomane", ce intentions s-o organlzeze Wladlslaw IV Jagello, regele Polonlel. Anll domnlei lui Matei Basarab au prllejult, totodati, numeroase Initiative cu caracter cultural, menlte si potoleasci ,foamea fl setea ... de hrani 'i adipare sufleteasci", evocate in prefata Molitvenicului tlpirit, din porunca volevodului, ln 1635 Ia Clmpulung. Oemersurlle culturale ale lui Matel Basarab se lntegrau ansal1)blulul misurllor de aflrmare ti consolidare a caractesulul traditional al vletll politice '' splrltuale din tari. In acelatl tlmp, orlzontul cultural rominesc era deschls-atft contactelor cu Orlentul, cit ti cu Occl­ dentul. Astfel, cirturarll din Tara Romineasci, Ia tel ca fl eel din Moldova, erau in legituri cu centrele culturale de Ia Kiev ti Lvov, de unde soseau tlparnlte, c�fll, profesori, dar, totodati, in spatlul rominesc circulau fl profesau emlsari al Occldentulul, orlglnarl din Peninsula Balcanlci, plecatl ln Apus fl venltl de acolo (Pantelimon Ugarldls, tgnatle Petrlzls, Raphael Levakovic) sau al elenlsmulul de facturi noui (Dio­ nlsle Comnen, secretar al lui Matel Basarab, sau vestltul teolog Meletie Syrlgos). lnltlatlvele culturale ti ideologlce ale domnitorulul erau, totodati, ,1 expresla unel atitudlnl originate, specific romineftl, in lupta ce se ducea, pe plan european, intre Reformi3 fl Contrareformi. Promotorul acestel politlcl culturale de larga resplratle, verltabll ldeolog al epocll lui Matel Basarab, a · fost Udrlfte Nisturel.

. Un ctitor de ·cultura romaneascaA V

\ UDRI$TE NASTUREL

Conf. univ. dr. DANHORIA MAZILU

\ Trei decenii - Udri�te �� sotia voievodului au avansat, in lipsa unor in­ logofat Matei Basarab, iar dintr-a formatii precise, felurite opi­ doua pe Radu-Toma, care va nii privind pregatirea sa. Ast­ deveni, Ia rindu-i, mare cartu­ fel s-a em is i poteza ca Descendent al unei rar �� ban al Craiovei, precum Udri�te ar fi studiat intr-una vechi familii boiere�ti, ale ca­ �i o fata, Maricuta. S-a stins din �colile Ucrainei apusene rei atestari urea in timp pina din viata catre sfi�itul dece­ (Ostrog sau Lvov), in vreun Ia Vlad Calugarul {1481, niului �ase al sec. XVII, ul­ colegiu iezuit sau ca s-ar fi 1482-1495), Udri�te Nasturel, tima atestare a aparitiei sale numarat printre ,spudeii" al treilea copil al postelnicu­ publice fiind un hrisov din 12 (s�udentii) celebrei Academii lui Radu Nasturel, s-a nascut, iulie 1658. intemeiate Ia Kiev de catre probabil, prin anul 1596. Se Asupra imprejurarilor in Petru Movila• (presupunere �tie ca . a fost casatorit de care Udri�te Nasturel �i-a invalidata de cronologje, doua ori: din prima casatorie format �i desavi�it instru­ �coala de Ia Kiev deschizin­ a avut un baiat, pe Mateia� mentele sale culturale de o du-se in 1629, cind pe Postelnicul, ce va fi infiat de remarcabila profunzime {�tia Udri�te Nasturel il aflam, de catre Doamna Elina, sora lui ,carte slavona" �i ,limba doi ani deja, printre functio­ rusa" - N. lorga; .�lavona, narii cancelariei domne�ti). rn lmagme: insemnele heraldlce slava veche culta, latina �i Ni se pare mai realist sa con­ ale carturarului logofat. greaca" - P.P. Panaitescu; sideram ca feciorul postelni­ 1-4 Magazin istoric, nr. 9/1982; ,slavona, latina �i greaca" - cului Radu Nasturel a studiat 8/1977; 2/1976, 11/1983; 6/1973. $tefan Ciobanu), cercetatorii in tar.a, in casa parinteasca,

23 •

impreuna cu fratii sai ($er­ p restat i i le cu rtean u I ui �i varea unor problema diplo­ ban, eel mai mare, a fost �i el omului politic Udri�te Nastu­ matice delicate. Urmarind Ia inceputul carierei gramatic rel. Marca fundamentals a crearea premiselor necesare de cancelarie, iar Elina, vii­ personalitatii logofatului este infaptuirii aliantei antioto­ toarea doam:1a a tarii, �tia complexitatea. Cu rteanul, ex­ mane �i consolidarea pozitiei bine latine�te}, cu profesori trem de abil in manevrele po­ Tarii Ro.mane�ti, scopuri ma­ adu�i de tatal lor din Ucraina, liticii atit de complicate a jora ale programului politic al cu. calugarii manastirilor lo­ timpului, era un european lui Matei Basarab, Udri�te cale sau cu vreunul din mi­ ,ce nu s-a sfiit sa priveasca Nasturel a facut calatorii - sionarii ce strahateau atunci toata viata spre acea lume Ia Viena, Ia Cracovia, in Tara Romaneasca. Modalita­ occidentala, noua �i nu prea Transilvania, Ia Gheorghe tea era practicata in acele agreata Ia noi" (N. lorga), un Rak6czi, �i. se pare, Ia Bel­ vremuri. Chiar Udri�te Nastu­ aristocrat de pretentie care grad -, a dus tratative �i a rel va aduce un dascal de Ia inalta Ia Fiere�ti (astazi, com. incheiat aliante. Cu .prilejul Kiev pentru fiii sai. He-r a� t i I j u d. G i u r g i u) 0 acestor calatorii a cumparat, Tn ceea ce prive�te limba splendida constructie1 in eel tara indoiala, multe �i pre­ latina, exista chiar marturia mai autentic stil al Rena�terii, tioase carti. Contemporanii, lui Nasturel care, in prefata a�a cum vazuse in Transilva­ romani �i straini, i-au vizitat Cartii despre urmarea lui nia, �� i�i compune un blazon biblioteca - prima biblioteca Hristos, precizeaza ca a inva­ cu o heraldica destul de personals a unui om de litere tat latine�te cind trecuse pra­ alambicata. Paul de Alep, se­ roman despre care s-au pas­ gul adolescentei. ..$i nu dupa cretarul patriarhului Antio­ trat atestari - �i au aflat aici putina vreme - scrie Udri�te hiei, pe care-1 insotea in cala­ raritati bibliografice, tiparituri - ajungind Ia virsta tineretii, toria prin tarile romane, nu-�i apusene �i rasaritene �i ma­ am capatat, deci, in inima .ascunde admiratia fata de nuscrisele celor mai vechi

mea pentru limba romana palatul ridicat de Udri�te creatii,. originale- din Tara Ro- sau latina, noua vadit inru­ Nasturel: .,Cind s-a inceput maneasca. dita, atit de multa �i calda cladirea, se spunea ca nu se Deosebit de semnificative dragoste... incit in minte �i mai afla in lume palat asema­ pentru legaturile culturale �i inima nu mai purtam aproape nator, afara numai poate in politice dintre carturarii ro­ nici un alt gind, ziua �i noap­ tara frincilor... Cladirea are mani de Ia jumatatea veacu­ tea, decit sa invat aceasta trei caturi, unul deasupra ce­ lui XVII - relatii care dau o limba, repetind tara incetare". luilalt �i este atit de vesela in­ expresie semnificativa con�ti­ A invatat latifle�te . acasa, cu cit indeparteaza orice grija intei unitatii de neam �i preo­ un profesor, continua cartu­ din sufletul celor intristati". cuparilor comune in vederea La curte, Udri�te Nasturel rarul, ,printr-o deosebita de­ luptei de eliberare de sub do­ - pe linga atributiile sale Ia prindere... nu numai prin is­ minatia straina - sint rapor­ cancelaria domneasca - pri­ cusinta cartilor scrise, ci �i turile de colaborare dintre mea �i introduces Ia domni­ prin deasa convorbire cu toti Udri�te Nasturel �i mitropoli­ tor pe solii straini, discuta cu cei ce o cuno�teau bine �i in tul Varlaam2 al Moldovei. dive�i ambasadori �i misio­ chip natural Ia timp potrivit Amindoi, insufletiti de dra­ nari, prezenta voievodului sau nepotrivit, tara sa-mi fie gostea de patrie, de popor, scrisorile diplomatice venite. ru�ine". de ideal urile propa irii spirl­ Astfel, un sol rus Ia curtea lui � Aproape treizeci de ani, tuale a tarilor romane, �i-au Basarab nota: .,Venind acest boier, membru al unei Matei unit eforturile in apararea �i logofatul Udri�te a citit gra­ familii importante din aristo­ consolidarea traditiilor cultu­ mota tarului [Alexei] in fata cratia munteana, nu �i-a rale autohtone. voievodului Matei". schimbat dregatoria (apare Aflat prin 1644- 1645 in prima data in acte ca ,logofat Tara Romaneasca, Ia Tirgo­ al doilea", Ia 13 februarie Prea inteleptului vi�te .. cu trebe domne�ti �� · 1632, deci inainte de urcarea Varlaam ale narodului", dupa cum pe tron a cumnatului sau Ma­ scria insu�i Varlaam, invata­ tei Basarab), de�i contextul Umanistul erudit, tara a fi o tul mitropolit al Moldovei a politic i-a fost deosebit de fa­ aparitie singulars in epoca, luat legatura ..cu cei mai de vorabil. Printre cauzele aces­ dar· depa�indu-�i cu mult frunte �i mai de-a firea" tui statu-quo au fost evocate contemporanii prin volumul boierj �� carturari, intre ei in­ absenta oricaror ambitii poli­ �i profunzimea cuno�tintelor tretinindu-se .,mai virtos cu cu tice �i. fire�te, compensatiile sale, avea relatii excelente oarecare. boiarin, cinstit �� pe care i le procurau exerciti- inalti prelati ai bisericii gre­ slovesnic [ carturar] �i a toata . ile spiritului, ajungindu-se ce�ti �i cu misionarii Romei, destoinicia �� intelegerea, treptat Ia conturarea imaginii cu personalitati religioase de harnic", cu ,.dumnealui unui carturar inchis intre raf­ Ia sud de Dunare �� din Rasa­ Udri�te Nasturel", ,al doilea turile bibliotecii, prea putin ritul ortodox �i a fost utilizat logothet �� frate doamnei bu­ interesat de desfa�urarea tre­ in··citeva �duri pentru rezol- nului credincios �i a lur:nina­ burilor ob�tii. Portretul ,.2 lstoric, nr. 5/1974; tului domn lo Matei Voi- acesta este contrazis de 5/1984.Magaz fn voda". .-

24 Aiel, in biblioteca lui cercau sa luminez� !�ceputu­ continuitatil sale neintrerupte Udri�te, mitropolitul Varlaam rile neamului. Nas41fel cauta in vatra strabuna. Astfel, Ma­ a gasit, intre alte carti, �i Ca­ in istoriA modele generoase, tei Basarab, dupa cum it nu­ tehismul calvinesc, tiparit in pentru a le a�eza in fata pre­ me�te Udri�te in prefata unui limba romana Ia Prisac, linga zentului. ldealul pe care el Antologhion din 1643, este Alba Julia, scriere de propa­ staruie sa-l refaca in timp ,prealuminatul stapin �i voie­ ganda reformata. in discutiile este reprezentat de anii de vod al acestor tari dacice". dintre cei doi carturari s-a nascut probabil �� ideea ne­ cesarei replici teoretice Ia adresa ofensivei reformate. intors Ia la�i. · Varlaam - dupa cum el insu�i scria, ,am ch�mat �-am strins sobor di intr-amindoao partile �i di in Tara Romaneasca �i di in tara Moldovei" - a redactat �i. cu ajutorul lui Udri�te, a tiparit Ia Oealu, in .:t645, Ras­ punsul impotriva catehismu­ lui calvinesc, scriere in# a ca­ rei prefata aducea vibrante cuvinte de lauda carturarului din Fiere�ti. Doi ani mai tir­ ziu, tot Ia Oealu, Udri�te Nas­ turel a tiparit traducerea sa dupa cartea lui Thomas a Kempis, De imitatione Christi, dedicata ,prea inte­ leptului" Varlaam. Exprima aceasta pretuire comuna din­ tre cei doi mari carturari ai vrem ii deplina lor consonanta in sentimentele �i crezurile patriotice luminate. Pre I uin d d ragostea de carte, de cultura, interesul pentru luminarea norodului Palatul ridicat Ia Hera$tl de Ia tatal sau, fiul lui Udri�te, marele ban at Craio­ vei, Radu Nasturel �i-a in­ scris �i el numele printre cti­ glorie ai marelui voievod Chiar daca Udri�te Nastu­ torii de cultura din istoria po­ Neagoe Basarab1, ctitor de rel nu a scris �� o cronica a porului nostru. Radu a fost tara �i de carte, invatat cu domniei lui Matei Basarab, el fondatorul �colii ora�ene�ti sceptru, moment de sinteza a a facut mult pentru nemuri­ din Cimpulung, care este esentelor A spi rituale ale po­ rea numelui acestui voievod, amintita intr-un hrisov din 10 porului. In numele acestui prin realizarea unui moment mal 1669 al domnitorului An­ ideal, Udri�te Nasturel a ini­ de marcanta prezenta cultu­ tonia Voda din Pope�ti drept tiat o �erie de tentative de rala a romanilor in Europa ,casa de invatatura... intru definire a ,mitului dinastic at rasariteana. El a controlat cari sa fie putinta �i bogatilor Basarabilor" (G. lva�cu), realmente munca de tiparire �� saracilor a-�i da feciorii lor constructie pe care o· opune, a cartilor, a scris prefete pen­ sa se intelepteasca de buna ca formula stabila, vremurilor tru acestea, le-§ impodobit invatatura". de nesiguranta politica ce cu versuri, a coordonat, su­ framintasera tara. Matei Ba­ pravegheat �� orientat munca sarab e�te aratat, ca in vre­ traducatorilor, a fost deci Din tarlle dacice murile vechi, precum Mircea principalul factor responsabil eel Batrin in sec. XIV, ,domn al acelei opere de cultura a toata tara Ungrovlahiei �i care se infaptuia in Tara Ro­ Cuno�tintele clasice erau inca al partilor de peste maneasca in prima jumatate impletite Ia Udri�te Nasturel munti, herteg de Amla� �i Fa­ ·a sec. XVII. cu solide elemente de istorie gara�. �i celelalte" (Psaltire, Mo�tenirea operei lui nationala. lnformatiile sale 1637). <;;arturarul are, toto­ Udri�te Nasturel aduna, coboara pina in antichitate �i. data, cqn�tiinta originii da­ intr-un inventar ce impune pe baza lor, carturarul desci­ cice a poporului roman, a prin varietate �i proportii, freaza simboluri necunoscute ' Magazln istorlc, nr. 10/1971, 2. texte originale �i traduceri, inca de contemporanii ce in- 10/1972. scrise atit in slavona cit �i in

25 • D

romana. Prima categorie in­ .exemplare ale traducerii tips­ porului. Tn aceasta categorie clude versurile Ia stema, im­ rite in Tara Romaneasca. intra in primul rind operele primate in Molitvenicul din Versiunea lui Nasturel a fost legislative editate in vremea 1635 (reluate in Pravila mica copiata in numeroase rinduri lui Matei Basarab. Astfel, in­ din 1640), pe cele din Anto­ de carturarii ru�i �� ucraineni teleptul umanist a selectat loghionul cimpulungean (patru copii sint din sec. textele potrivite pentru Pra­ (1643), din Urmarea lui Hris­ XVII, prima fiind datata ante vila mica, a supravegheat tos (1647), �i din Triodul 1665, deci foarte aproape de munca de talmacire Ia Evan­ Penticostar, tiparit in 1649. momentul imprimarii; �apte ghelia invatatoare - 1642, a Aceste ,versuri Ia sterna", m an uscr i s e a p a rti n. sec . scris predoslovii �� a insotit compuneri eminamente laice, XVIII) �i prelucrata, de doua aceste tiparituri cu versuri. realizeaza o specie de ,.poe­ ori, tot in veacul XVIII (una in lumina operei �� activita­ zie emblematica" sui-generis, dintre prelucrari s-a tiparit in tii sale, Udri�te Nasturel ne care a avut in practica edito­ 1764, Ia Poceaev). apare ca un carturar umanist, riala din tarile romane �i. im­ Tiparind carti in slavona, devotat slujitor al Cartii, in plicit, in vechea noastra lite­ Udri�te Nasturel voia sa su­ care vedea ,bogatia cea mai ratura o descendenta remar­ blinieze insemnatatea actului de pret �i mai cinstita decit cabila. Pe drept cuvint, G. culturtll in sine �i. totodata, toate bogatiile paminte�ti". Calinescu il considera pe r.aspundea unor necesitati La rindul ei, nota carturarul, Udri�te Nasturel drept ,pri­ externe, punind Ia indemina dintre toate bogatiile, invata­ mul stihuitor cuit din litera­ popoarelor balcanice un in­ tura cuprinsa in carti este tura roman a". Stihurilor li se strument in lupta lor de rezis­ cea mai folositoare omului: adauga predos/oviile cu care tenta etnica, dupa cum insu�i ,Bogatiile de piatra, de aur �i Nasturel a insotit lucrarile a scria in 1643 ,din pricin� pu­ de argint impodobesc numai caror aparitie a suprave- .. tinatatii �i lipsei acestui tel de vremelnic trupurile, iar gheat-o. lntre acestea,. Pre- carti. multi ba chiar mai toti. aceasta bogati� infrumuse­ doslovia catre mitropolitul atit in tara, cit �i din alte tari, teaza sufletul". lnalta culture Varlaam (din Urmarea ...) �� rugindu-ne foarte". �i-a demonstrat-o in discuti­ prefata Ttiodului Penticostar Aria externa pe care se ile de subtilitate teologica ce (intitulata Despre generozita­ raspindeau cartile ie�ite se organizau in casa mitro­ te) constituie veritabile bre­ atunci de sub teascurile din politului $tefan (Ia care erau viare ale conceptiei sale Tara Romaneasca cuprindea prezenti. alaturi de romani, umaniste. Rusia, Bulgaria, Serbia, teologi greci de inalta tinuta, Textele care au facut faima Croatia, Hertegovina, Tracia profesori �� clerici ucraineni, lui Udri�te Nasturel au fost �i Macedonia, pina Ia Athos. precum �i in scrieri de esenta insa - datorita, desigur, �i filozofica, a�a cum este pre­ sporitelor posibilitati de cir­ fata Trjodului Penticostar culatie - traducerile. Cu de­ Bogatla cea mal de (1649) . In chip firesc, cuno�­ osebit talent �i aplicatie, car­ pret tintele sale din diverse dome­ turarul roman a talmacit din nii: lingvistice, istorice, filo­ latina in slavona scrierea as­ Concomitant. invatatul lo­ zofice 1-au condus Ia con�ti­ cetica De imitatione Christi a gofat a acordat o deosebita inta unitatii de neam a roma­ olandezului Thomas a Kern­ pretuire limbii romane. limba nilor, ideile sale privind uni­ pis, carte ce s-a tiparit in poporului pe care iJ voia lu­ tatea �� continuitatea roma­ 1647 Ia Manastirea Dealu. minat. Pentru biruinta limbii neasca fiind insu�ite �i crista­ Traducerea lui Nasturel intro­ romane, el a facut mai mult lizate de carturari precum Mi­ ducea pentru prima data in decit multi dintre contempo­ ron Costin �� Dimitrie Cante­ mediul cultural est-european ranii sai. Celebra scriere mir. Vorbind despre ..tarile 0 lucrare a carei popularitate Viata lui Varlaam $i loasaf dacice". peste care domnea concura Ia un moment dat cu tradusa de el �� care a circu­ Matei Basarab, Nasturel se cea a Bibliei. Aleasa cu o de­ lat in intreg spatiul romanesc referea Ia neincetata continu­ osebita intuitie de Nasturel vade�te 0 claritate �i 0 ele­ itate a romanilor pe pamintu­ din ,inven arul" european, ganta de limbaj cu nimic mai rile de Ia Dunare �� Carpati. cartea aceasta a facut o ..ca­ prejos decit cele ale Cazaniei Tiparind carti slavon�ti �� riera" exceptionala 1. A fost lui Varlaam. Tot in manuscris romane�ti pentru .. ungro­ raspindita pe o arie impresio­ au fost raspindite §i versiu­ vlahi" �i ,moldovlahi". Nastu­ nanta, ce cuprinde spatiul nile romane�ti ale ln vat�turi­ rel afirma unitatea poporului sud-dunarean, Athosul, cen­ lor lui Neagoe Basarab catre roman. Scriind �i talmacind trul Europei, Rusia, Ucraina 'tiul sau Theodosia �i ale Vie­ pentru ai sai intr-o limba ro­ �i Bielorusia; in bibliotecile til patriarhului Nifon, a caror maneasca plina de har, afir­ din U.R.S.S. se conserve 22 realizare se datore�te, de mind cu consecventa marile asemenea, initiativei lui Nas­ adevaruri istorice legate de turel. Dar mai cu seams s-au limba, fiinta �i istoria poporu­ ' lnainte de primul nizboi mondial. t>ucurat de atentia logofatului lui roman, Udri�te Nasturel a existau exemplare din aceastA tipari­ ·udri�te�cele tiparituri desti­ fost unul dintre primii mari tuni romaneasca Ia Petrograd, Mos­ cow. Kolomna, Artlanghelsk, Odessa, nate sa.-lumineze �i sa slu­ ctitori ai spiritualitatii roma­ Lvov, Munt�Athos. Viena, New York. jeasca intregii mase a po- ne�ti moderne.

26 mul ministru, ci �i cu alte cercuri din Bucure�ti, Cordell Hull este de alta parere justifica mentinerea dumneavoastra ca ministru in acea. capitala pentru simplul motiv ca un insarci­ Dar Ia Departamentul de stat prevala o alta pa­ nat cu afaceri nu ar avea nici legaturile personale rere: avanpostul diplomatic de Ia Bucur�ti, situat $i nici sursele indiscutabile de informatie de care intr-o regiune atit de sensibila a razboiului euro­ dispuneti dumneavoastra". pean, nu putea fi inca abandonat. Mai mult. Pre­ Aceste instructiuni au prelungit �ederea diplo­ zenta lui Franklin Gunther Mott in capitals roma­ matului american Ia Bucur�ti. Personalitate de o neasca era apreciata ca indispensabila: .,In ciuda inalta distinctie intelectuala1 (cum o dovedeau, conditillor existente, care afecteaza suveranitatea I Franklin Gunther Mott s-a nascut Ia New York, in Romaniei, - citim in telegrama de riispuns a se­ anul 1880. Ucen,iat al Universitatii Harvard (1907). a cretarului de stat Cordell Hull, din 14 februarie frecventat apoi cursurile prestlgioasei Ecole Ubre des 1941 - ... de�i poate nu e in concordanta cu Sciences Politiques din Paris, preferinta putin obi�nuita demnitatea guvernului Statelor Unite sa mentina pentru un american al acelei epocl. F.G. Mott �i-a in­ Ia Bucure�ti un reprezentant cu rang de minis­ ceput cariera diplomatica ln 1908, ca secretar particular tru ... , nu credem totu�i ca. in momentul de fata. Ia Ambasada americana din Japonia. Rind pe rind. au urmat ambasadele din Paris. Managua. Lisabona. Rio de dumneavoastra trebuie sa fiti retras din Roma­ Janeiro �� Cristiania (Oslo). La 15 septembrle 1914, F.G. nia". Prezenta unui ministru putea da mai multa Mott a fost numit secretar II Ia Ambasada Statelor Unite greutate unor demersuri, in caz de nevoie, �i. mai din Londra. post deosebit de important. unde a functio­ ales, dupa cum preciza telegrams, .,contactele nal pe toata perioada primului razboi mondial. La 14 iu­ foarte pretioase oe care le aveti nu numai cu pri- nie 1920. a fost numit consilier Ia Ambasada S.U.A. din Roma. unde a ramas pina in iunie 1924, cind a preluat fn Imagine: F.G. Mott, intr-un dialog cu m1nistrul · conducerea Directiei problemelor mexicane din Oeparta­ premlerul roman Armand CAiinescu. mentul de stat. lar Ia 1 iulle acela�i an a devenit functio- ir:ttre alt�le, preocuparile sale privin� arheologia descu. Consider acest fapt - sublinia el - c� un �� arta 1raniana), F.G. Mott a dobmdit repede p s foarte constructiv 1n relatiile romano-ruse. stima ,; consideratia corpului diplomatic stniin � . lmtlatlva a aparti.nut regelui $i, Ia inceput, a fost di� _Romania. _La Bucur�ti a stabilit intlnse �� greu sa-l determme pe Gafencu sa serveasca in tram1ce legaturt cu numeroase personalitati aflate a?easta calitate, actualul guvern [condus de 1. 'Gi­ in virful ierarhlei politice '' culturale a Romaniei glrtu], cu care nu este in relatli de simpatie". anilor 1937-1939 �� de mal tirziu. fntr-o perioada cu fiecare zi mal dramatics pentru Romania, toe­ Legaturile lui Gunther Mott nu excludeau nici mal aceste contacte au dat importanta deosebita oameni politici aflati in conflict deschis cu regi­ prezentei sale Ia Bucur�ti. mul regelui Carol II. La 12 Iuiie 1940, de pilda, el Pri n cultivarea '' folosirea contactelor stabilite, transmitea, o serle de detalii ale unei conversatil a reu�it si puna Ia dispozitla Oepartamentului de pe care o avusese cu lon Antonescu in 7 iulie, Ia stat din Washington o sursa proprie, unica de in­ vila acestuia de Ia Predeal. Oiplomatul �american formatii poHtice '' de alta natura privind situatia afirma ca Antonescu se aritase dezgustat de situ­ interns 'i extern& a Romaniei 'i a sud-estului eu­ atia politics existents in tara �� marturisise ca re­ ropean. Dupi toate indiciile, valoarea acestor in­ fuzase Tn doua rlnduri sa primeasca conducerea formatii a fost pe deplin sesizati Ia Washington, guvernului, parerea lui fiind ca ,Romania trebuia in special in perioada critics dupa izbucnirea riz­ sa se apropie de Germania ceva mai devreme, boiului in Europa �i mai apoi in imprejurarile difi­ cind ar fi putut obtine o garantie formulata mai cile prln care a trecut Romania inceplnd din 1940; atragator". cercurile politice romin�ti aveau sa aprecieze �� Tn vara anului 1940, Romania a fost supusi ete situatia specials, ohiar singulars, in care eve­ unor ·grave cesiuni teritoriale prin impunerea de nimentele il plasau pe ministrul Statelor Unite, pe catre Germania nazista �� ltalia fascists a odiosu­ misuri ce cr�tea izolarea diplomatic& �� politics lui Diktat de Ia Viena. F.G. Mott transmitea lui a Rominiei, ca urmare a prabu�irli Frantei, a rici­ Cordell Hull •.strict confidential" ca ,un inalt rii raporturilor cu Anglia �r a exercitirii nemijlo­ functionar, aflat in contact permanent cu situatia cite a dominatlei puterilor Axei. Pentru cercurile din Transilvania, mi-a marturisit ca Romania fu­ politice romin�tl, contactul cu Washingtonul sese fortata sa accepte diktatul Axel datorita prin intermediul lui F.G. Mott, a rimas de fapt' groaz�i�el�r_ ameninta.ri ·ca aceasta va da sprijin din vara lui 1940, unul dintre putinete Canale di� Ungar1e1 $1, 1n consec•nta [se temuse] de imparti­ plomatice importante deschise spre Occident. rea" tarii. Dupa acapararea puterii de catre generalul Jon Antonescu �i de Garda de fier, cu largul concurs Sub semnul amenintiril nazlste al Germaniei naziste, situatia Romaniei a inregis­ trat. dupa cum se �tie, o brusci indepirtare de Ia Din numeroasele telegrame �i rapoarte ,confi­ politics traditional& a tarii. Dupa cum am vazut, dentiale" �i ,,strict confidentiale" transmise de F.G. Mott se afla inca din perioada anterioara in F.G. Mott superiorllor sal din toamna anului 1939 relatii cu Antonescu, ceea ce-i oferea $ansa de a �� pina spre sfi�itul anului 1941 - pe care cerce­ obtine o serie de informatii chiar din' virful ierar- tarile facute in arhivele americane ne-au permis hiei puterii in Romania sa le depistam - semnalam pentru prima oari ci­ Referindu-se Ia momentul acapararii puterii de titorului roman, in paginile de fats ale Magazinu­ catre Jon Antonescu, intr-o telegrams din 19 sep­ lui istorlc, o serie de aspecte relevate in aceasta tembrie 1940, F.G. Mott, intre alte detalii, amintea corespondents diplomatic& inedita Bucure�ti­ $i pe acela ca luliu Maniu, d�i if sprijinise pe ge­ Washlngton. Rezulta din aceasta corespondents nE!ral:. nu dprise sa participe direct Ia guvernul lui, complexitatea misiunii diplomatului american. El af�rmmd ca ,el este prea pro-aliat �i preferi sa era intens preocupat de rezolvarea unor pro­ a�tepte J?ini _ c� ��glia va ci$tiga razboiul". Dupa bleme provenind din relatiile bilaterale (chestiu­ parerea 1mparta�1ta de lon Antonescu unui amic nea datorlilor catre guvernul S.U.A., a unui even­ al sau, aceasta victorie nu a_vea sa se produca tual imprumut destinat inarmirii Romaniei etc.); insa in mai putin de doi ani $i jumitate, de unde in acela�i timp, el consemna cu atentie nume­ diplomatul american tragea concluzia ci - in roase informatii privind situatia interns �i externa contrast cu sperantele germanilor - dictatorul a Romaniei 'i a celei din estul �i sud-estul Euro­ roman intrevedea un conflict de durati. Acest de­ pei, informatii purtind desigur amprenta unei taliu, Mott 1-a inclus intr-o telegrams datata 25 mari variabilitati valorice determinate de insi�i octo�brie 1940, impreuni cu alte opinii ale gene­ escalada evenimentelor din aceasta parte a lumii. raluiUJ Antonescu, pe care acesta le exprimase in In acest context, Gunther Mott a comunicat Ia prezenta ambasadorului Turciei. Conversatia intre Washington continutul unor indelungi conversatii, generalul dictator $i diplomatul turc avusese loc oficiale �i neoficiale, avute cu Carol II, cu Ia 24 octombrie 1940, determinata, desigur, �i de prim-mini�trii Gh. Tatarascu $i I.G. Gigirtu, cu nevo�a _clari!i�a�ii relatiilor romano-t�rce dupi ce Gr. Gafencu $1 AI. Cretzianu, cu Constantin I.C Roma!'l1a paras1se Antanta Balcanica, Ia 29 sep­ Bratianu $i I. Maniu, cu Martha Bibescu �.a. tembrae. Gunther Mott, care aflase amanunte de La 24 iulie 1940, de exemplu, ministrul ameri­ Ia ambasadorul turc, transmitea mai intii argu­ can informa confidential ca ,Gafencu, fost minis­ mentele cu care generalul Antonescu i$i motivase tru al afacerilor externe, va merge Ia Moscova venirea Ia putere $i asocierea cu Germania. Ast­ peste citeva saptamini J>entru a-1 inlocui pe Davi- fel.: el pr�ze�t�s_e �p�opierea de Berlin ca pe ..o masura_ d1sperata $1 sme qua non pentru existenta nar clasa I en serveceul extern american. In 1928 a tost Romaniei. Ca un vas in mijlocul furtunii, aceasta trimis ca ministru plenipotentiar in Egipt, iar in l930 in trebuise sa arunce ancora undeva ... $i nu existase Ecuador. Familiarizat deci pe deplin cu diplomatia tarii alta putere de care sa se lege decit Germania". sale �� cu problemele altor state din dlferite contlnente Ceea ce insa il interesase eel mai mult pe am­ F.G. Mott a preluat, Ia 31 iulle 1937, functia de ministr� al Statelor Unite in Romania. basadorul turc in cursul conversatiei cu dictatorul El era, de asemenea, binecunoscut datorfta artico�r· roman �i. cum reiese din telegrama sa, $i pe Gun­ sale ivitoarepr _Ia tlnantele �i relatiile economice inter�­ ther Mott, fusese pirerea generalului asupra flan­ tlonale, fllnd �· membru al Academiei Olplomatice lnter­ cului balcanic al razboiului. El se aratase atit de nationale din Paris. convins de imposibilitatea unei actiuni militare a

28 •

Axel prin Turcia �� Siria in directia Suezului, incit precautie �� sa nu incerce nimic pe moment. lm­ mirturisise, invocind experienta primului razboi prejuririle par totu�i :>A-i fi . fortat tnina". mondial, ci, daci n-ar fi avut aceasta convingere, • � lungs telegrams din 20 februarie 1941 nu de­ ,.nlciodata nu ar fi mers atit de departe alaturi de tecta inca ·noi elemente in opiniile generalului An­ Germania' . tonescu despre evolutia evenimentelor.. . L-am ga­ sit pe general - observa Gunther Mott - inca Enlgmatica lnformatoare foarte impresionat de puterea militara germana $i invincibilitatea ei". Antonescu i�i manifestase, de Mott, care intre timp reluase $i el contactele cu generalul Antonescu �i de Ia care primise expli­ ' catii asemanatoare, privea insa situatia cu tot mai .. • putin optimism. Ministrul american era tot mai in­ grijorat de viitorul societatilor cu capital ameri­ .r • can, afectate fie de masurile de .. romanizare", de lnspiratie legionara, fie de controlul crescind in­ trodus in industria pe troliera, in folosul indirect al Germaniei. Atrocitatile comise de membrii Garzii de tier erau �i ele motiv de nelini�te Ia Washing­ ton. Cit despre politics externa a Romaniei, relata­ rile tot mai insistente despre o eventuala aderare a acesteia Ia ..Pactul tripartit" il determinasera pe Gunther Mott sa sondeze personal intentiile ge­ neralului Antonescu. il abordase in seara zilei de 19 noiembrie 1940, dupa ce dictatorul roman se intorsese din vizita pe care o ficuse Ia Roma, in­ tre 12 �� 15 noiembrie. Mott a facut aluzie Ia ne­ cesitatea unei clarificari a pozitiei Romaniei vis-�-vis de gestul Ungarlel, despre care se afirma curent ca ad erase deja Ia ..Pactul tripartit". Dupa cum aflim din telegrams expediata de Mott a doua zi, Antonescu evitase un raspuns. Reluind argumentele sale privind situatia externa a Romaniei, el subliniase doar ca .,trebuie sa se descurce". Antonescu, observa ministrul ameri­ can, nici nu negase �i nici nu recunos&Jse ca Romania va deveni membra a ..Pactului trlpartit" daca va fi invitata sa o faca, dar Mott conchidea � - cu o justa anticipare - ca era foarte posibil ca in curind Romania, Ungaria �i Bulgaria sa devine partenerele Axel. Din numeroasele dep�e diplomatlce expediate Unul dintre e/emente/e ..inibU$itoarei strinsori pe care de Gunther Mott in timpul tragicelor evenimente germanli o exerciti asupra Romaniei": artilerle germani prin care a trecut Romania in noiembrie-decem­ pe terenurlle petrolifere din jurul Pfoi� tllor brie 1940 $1 in ianuarie 1�1 sint demne de reti­ nut citeva informatii legate de conflictul dintre lon Antonescu �� asoclatii lui legionari, conflict ce avea sa culmineze cu rifuiala singeroasa din asemenea, admiratia fata de Mussolini, d�i se 21-23 ianuarle 1941. Dintr-o telegrams datata 11 arata ingrijorat de situatia interns din ltalia, unde ianuarie 1941, purtind mentiunea de a fi tran­ italienii i se pireau insuficient inclinati. spunea el, smisa �i pre�edintelui Roosevelt, aflam, de pilda, sa-l aprecieze. in urma conversatiei, Gunther ci diplomatul american fusese avertizat din Mott a rimas totu�i cu convingerea ca daca ger- vreme de catre o ,,augusta informatoare"•. despre , manii aveau de gind sa intreprinda ceva, atunci ei intentiile lui Hitler in Romania. Aceasta persoana vor actiona mai curind in directia U.R.S.S.-ulul n destainuise lui Mott ca ..avusese o discutie de o decit spre sud. ora cu Adolf Hitler, chiar inainte de a nul nou". Tn cursul acestei convorbiri, respectiva persoana ob­ servase ca. pe fondul tensiunii crescinde dintre Secretarul de stat dezminte Berlin �� Moscova, ..Hitler dorea ca Romania sa fie puternici �i prospers intern, astfel incit sa Doar 5 zile mai tirziu, Ia 25 februarie 1941, mi­ ROati face comert cu ea ..., ca nu era citu$i de pu­ nistrul american exped1a o noua telegrams Ia tin interesat de Grada de tier sau de oricare alt Washington cu detalii dintr-o alta convorbire, ne­ fenomen Intern �i. ca de obicei, a spus ca el do­ oficiala de aceasti data, care avusese loc Ia vila r�te lini�te in Balcani". lui Antonescu de Ia Predeal, unde acesta se refa­ lntr-o alta telegrams expediata chiar in toiul re­ cea dupa gripa de care suferise. .,Generalul mi-a beliunii legionare, Ia 22 ianuarie 1941, ministrul spus clar ca el este inca puternic in favoarea unei american comunica ca aflase de Ia aceea�i ,,au­ paci de compromis �� speri ca Statele Unite vor gusta lnformatoare" cum generalul Antonescu lua initiativa [in aceasta directie]. in aoest punct ,,admisese fats de ea ca primise deplinul consim­ al discutiei am avut in Sfir$it ocazia - preciza ml­ tamint al lui Hitler sa actioneze term fata de nistrul american - sa subllniez pe larg ca noi nu Grada de fier, instrumentul sau de odinioara. Ge­ vom fi probabil lnteresati [de o asemenea pace] neralul a adaugat ca ar fi dorit sa procedeze. cu atita vreme cit liderii Germaniei sint stapiniti de idelle .dominatiei mondiale ... " • In actualul stadiu al cercetarllor, nu ne-am putut edi­ Tn aceea�i telegrams sint cuprinse $i informatii fica asupra ldentltalii acestui personaj - n.a. obtinute de ministrul american de Ia .. un prieten

29 \ .. comun , caruia generalul Antonescu ii marturi­ Germaniei pentru desfiintarea Legatiei Statelor sise cu citeva zile inainte ca ..Germania se prega­ Unite a continuat. Ministrul american � considers tea sa atace Rusia �i. ca dovada a acestei intentii, ca numai .,datorita relatiilor mele personate cu indicase marile concentrari de trupe germane din generalul Antonescu, atitudinii fundamental pro­ Moldova". Aceasta informatie a retinut in mod de­ americana a Partidului National-Taranesc, ca �i a osebit atentia Ia Washington; ne-o indica �i faptul pozitiei favorabil pro-aliat.e a national-li�er�lilor", ca, in dreptul ei, documentul a fost subliniat in activitatea sa Ia Bucur�t• avea �anse sa fte per­ timpul lecturii. Este subliniata �i o alta informatie, miss in continuare. Se pare ca, in linii mari, Mott provenind de Ia acela�i ..prieten comun", dupa avea dreptate, caci dupa cum aflam dintr-o tele­ care Antonescu afirmase ca germanii ..exprimind grams expediata de el Ia 21 iulie 1941, de�i Ante: regretul cu privire Ia Diktatul de Ia Viena, despre nescu ii transmitea, prin secretarul general al Mt­ care - spuneau ei - avusese loc de fapt doar nisterului de externe, impresia sa ca, probabil, din necesitatea de a multumi ltalia", ii promise­ Statele Unite vor declara razboi Germaniei �i vor sera ca .,Transilvania va fi inapoiata Romaniei..." rupe relatiile �i cu Romania, aceste evenimente Urmind, in desfa�urarea discutiei,. dupa informa­ nu s-au produs. Statele Unite inlaturasera pe tia referitoare Ia atacarea U.R.S.&, promisiunea consulii germani de pe teritoriul lor, dar Mott ii germana privitoare Ia Transilvania lasa clar sa se comunicase generalului Antonescu ca, dupa pa­ intrevada ca hitleri�tii nu urmareau prin aceasta rerea sa, Washingtonul nu va rupe relatiile diplo­ decit sa impinga Rom�nia in razboi, fapt ce a matice cu Romania, chiar daca va declara razboi suscitat, de asemenea, interesul Washingtonului. Germaniei, dupa cum, credea el, nici Romania, Ia La 14 aprilie ministrul american s-a vazut din rindul ei nu o va face, decit ,,sub o puternica pre­ nou cu lon Antcmescu, .. care este foarte nelini�tit, siune". In aceste conditii, Legatia· amerlcana �i-a deoarece corespondentii de presa amer'icani ar fi putut continua activit�tea, ia�. pr�n reciproci�ate, transmis de Ia Budapesta, ca trupele romane�ti Ia Washington- a contmuat sa extste o legatte a ar fi pat;uns �i ete in Banatul iugoslav"1• qin t�x­ Romaniei. tul telegramei expediate de Mott a doua zt aflam ca el a promis sa intervina imediat pe' linga De­ • partamentul de stat pentru dezmintirea acestor v�ti. Ca urmare, dupa cum comunica Cordell Blitzkrlegul efuat Hull in telegrams de raspuns din 16 aprilie, se­ cretarul de stat a declarat public ca .. guvernul Tn august 1941, Germania a reu�it totu�i sa im­ Statelor Unite fusese informat de catre insarcina­ puna Romaniei inchiderea consulatelor ameri­ tul cu afaceri al Romaniei ca tara sa nu invadase cana, iar legatia ins�i a inceput sa simta ingra­ tugoslavia". Asigurarile . .au fost primite cu mare diri crescinde in desfa�urarea activitatilor ei, de�i • satisfactie de acest guve!n" [american) . i�r Hull problemele ce intrau acum in raza preocuparilor dorea ca ministrul amencan sa transmtta acest sale crescusera. Pe de o parte, Legatia americana lucru generalului Antonescu. lntr-o conferinta de preluase in acel moment �i protectia intereselor presa, Cordell Hull negase, de ase�enea, cat�o­ Angliei, Greciei, Belgiei, lugoslaviei, Canadei, ric ca guvernul american ar fi detmut vreo �ttre Australiei �i Noli Zeelande in Romania, continu­ care sa ateste o actiune militara a Romaniei, ind, fire�te, sa urmareasca cu cea mai mare aten­ adaugind totodata: .. nu am auzit de nici o incur­ tie interesele americana. Un capitol important al siune a romanilor care ar putea constitui o atin­ activitatii legaliei, in vara �i toamna anului 1941, a gere a suveranitatii lugoslaviei �i a problemelor ei · ramas urmarirea problemei petrolului �i influenta­ teritoriale". rea, pe cit posibil, a exporturilor catre Germania, Atacarea U.R.S.S. de catre Germania hitlerista in sensul scaderii acestora, prin intermediul so­ �� tirirea Romaniei in razboi�l hitlerist �u schi.m­ cletatilor petroliere cu capital american. bat brusc contextul internattonal, afecttnd senos in acest context, informatia politics strinsa de �� conditiile in care i�i desfa�ura act!vi!ate_a �eful F.G. Mott, asupra careia am staruit pina acum, Legatiei Statelor Unite din Bucur�t1. Inca de Ia �i-a pastrat desigur toata insemnatatea, de�i con­ 21 martie 1941, de altfel, Gunther Mott sesizase tactele cu lon Antonescu nu s-au mai putut men­ Departamentul de stat, p� li!'lia v�chilor sa!e t� tine. Totu�i. indirect, din Bucure�ti spre meri, ca primise informatu d.m rna! ':flUI�e dtrectu Washington, au continuat sa parvina unele infor­ ca unii din oficialii germam de atct [ dm Roma­ matii. Astfel, Ia 1 august 1941, ministrul Statelor niaf se arata foarte ingrijorati privind conta�tele Unite transmitea telegrafic unele informatii esen­ mete prieten�ti cu generalul Antonescu. Mt �-a tiale despre situatia de pe frontul de rasarit. Ju­ spus ca germanii s� tern �a e! [Antones�u] ar tn­ decate in raport cu evolutiile ulterioare, aceste in­ cerca sa stabileasca o legatura cu Amenca de fe­ formatil au fost in continuare foarte utile pentru lul unei asigurari pentru cazul ca Germania n-ar Departamentul de stat. Astfel, de Ia un .,prieten ci�tiga, in cele din urm�. r:_iizboiut•:. Mai f!lUit, ��r­ comun, care tocmai 1-a vazut pe generalul Anto­ manii it acuzau pe mimstrul amencan ca ar ft m­ nescu", Mott aflase amanuntul ca guvernul Unga­ fluentat unele decizii ale generalului Antonescu, riei se decisese sa participe Ia razboiul impotriva iar pe unii membrii ai Legatiei americana ca des­ . Uniunii Sovietice, tara ca Berlinul sa-i solicite fa�urau o activitate de spionaj in folosul Angliet. acest lucru. Aceea�i sursa afirmase ca ..relatiile La urmatoarea intrevedere, Antonescu il lini�tise dintre fortele romane �i cele germane nu erau de­ insa pe Mott, spunindu-i ca ..nu e nevoie sa fie loc cordial a". Cei care au citit acest document Ia deloc ingrijorat". Washington au subliniat din nou rindurile in care Dupa intrarea Romaniei in razboi, presiunea • se facea cunoscut ca Antonescu afirmase ca .,germanii au apreciat in chip eronat �� grav .' in urma agresiunil declan�te Ia 6 aprilie 1941 de eel puterea militara ruseasca �i coeziunea ei" . de-al 111-fea Reich �� ltalia asupra lugoslaviei, guvernantii Retine, in sfir�it, atentia o telegrams adresata horthyi�ti s-au alaturat agres�rilor, ,?Cupind o .Pa�e din teritoriul iugoslav; ultenor. , .au mtrat tn lugostavta �· trupe de Gunther Mott secretarului de stat, Ia 15 noiembrie 1941, continind informatii provenite de bulgare. Puternica presiune a �piniei publice �o�an�ti • 1-a determinat pe Antonescu sa nu dea curs Ia ..un prieten care invariabil imi da �tiri precise �i facute de Ia Berlin de a participa Ia agresiune mvt(Magatatfilfi_prn Ia timp". Respectivul .,prieten" avusese o conver­ istoric, nr. 6/1976, 10/1982). satie de doua ore cu Antonescu de Ia care aflase I ,..

Ata,atul militar · �· gazetarul

•

.,Razboiul este inevitabil $i se ziarista americana. Era o gazda cariera sii se intretina, in pe­ va produce in acest an" - su­ afabila, in vastul sau apartament, rioada postbelica, cu atifia $9fi biect agitind Bucur9$tii incepu­ decorat cu obiecte de arta colec­ de stat. Dar Sulzberger avea inca tului de vara 1939, era tratat ca tionate in precedents misit.me atune/ un atu care deschidea pura speculatle de un observator din capita/a chineza, $i era dis­ orice U$ii americana: apartinea strain, in a carui misiune Intra $i pus sa raspunda cu lnfinlta rab­ uneia dintre dinastiile propria­ masurarea presiunii atmosferei dare .,Ia cele mai stupide intre­ tare ale lui New York Times, eel politice in capita/a Romaniei. bari" ale corespondent/lor presei mai important $i influent cotidian din Statele Unite. Sulzberger Aceea$i eticheta $1 pe temerea americana. Se pare pa vreme in­ Pe ca Reichul nazist, care incheiase delungata a lost apr&ciat de $9fii il lnteresa nu numai situatia poli­ de numai trei luni dezmembrarea sai ca 0 sursa de informatii de tics I� lata locului. El a intocmit Cehoslovaciei $i luase in stapi­ prima mina. Generalul D.O. Ei­ pentru momentul izbucnirii raz­ nire Boemia $i Moravia, va ocupa senhower, care Ia inceputul anu­ boiului un masiv $1 documental cimpurile petrolifere romane$ti. lui 1942 a devenit primul $9f al .,raport asupra conditiilor de co­ .,Parerea mea persona/a - citim Sectiei operatii din Marele Stat respondentii $i comunicatii in in tr-un document de arhiva din Major, i$ i amintea de colonelul Europa de Sud-Est". Luind cu­ 27 iunie 1939, semnat de ata$a­ John P. Ratay ca de .,un ofiter no$tinta de continutul lui, J.P. tul militar american Ia Bucure$ti deosebit de anergic $i unul din­ Ratay, previizator, a socotit ca. - mai este $i acum ca nu va fi Ire cei mai buni ata$ati militari ai in caz de razboi, acelea$i mij­ razboi, deoarece Anglia $i Franta State/or Unite". loace de comunicare pentru re­ nu sint pregatite. German/a va Totu$i, in vara anului 1939 raz­ latarile de press ar fi singurele obtine ceea ce dore$te farii raz- boiul batea Ia U$ii. La Bucure$tl utilizabile $i pentru corespon­ . bo I .. . a descins atunci ziaristul C.L. dents diplomaticii cifratii. A de­ Autorul sus-mentionatelor eva­ Sulzberger de Ia New York Ti­ cis deci sii trimita, in august luari, J.P. Ratay, se in fati$a - un mes. raminind in capita/a 1939, o copie Ia G-2, Sectia de an mai tirziu, cind avansase Ia Romaniei timp de $BS9 sapta­ informatii (militare secrete) de Ia gradul de colonel - .,ca un $91 mini. Nu era inca gazetarul renu­ Washington. de cazacr: inalt, brunet, cu mus­ mit, care avea sa colinde in­ tata rasucita, cum il descria o treaga fume $1 in in delungata-i E.P.

..

•

• ca ,,atit situatia interns cit $i cea externa ii produ­ ganizarea militara fusesera excelente" ceau, dupa chiar cuvintele mar9$alului, o grava Asemenea afirmatii, venind din partea lui Anto­ ingrijorare. Mar9$alul indica !impede ca $tia ca nescu, Ia numai citeva luni dupa ce acesta tirise Germania va pierde, in cele din urma, razboiul, tara in aventura Germaniei naziste impotriva dar ca el era obligat sa continue colaborarea cu Uniunii Sovietice au avut, desigur, Ia Washington aceasta tara". in acela$i context prea putin opti­ un ecou puternic. mist. Antonescu remarcase ca situatia mergea La 12 decembrie 1941, canalul diplomatic de­ ,.din rau in mai rau, ca rezultat at politicii Germa-. servit de Franklin G(Jnther Mott $1-a incetat activi­ niei de a cumpara recolta $i alte produse $1 de a tatea. La acea data, guvernul generalului Anto­ le expedia in afara tarii $1 ca singura $ansa de a nescu, urmind exemplul Germaniei, care decla­ · salva situatia... era de a lasa preturile sa-$i ur­ rase razboi Statelor Unite. a rupt $i el relatiile di­ meze cursul lor $1. in acela$i timp, de a spune plomatice ell S. U.A., declarindu-le razboi. Pentru clar germanilor ca de acum inainte nu li se va Franklin Gunther Mott acest final a coincis cu mai da pe credit". Exportul avea sa fie restrins Ia grava sa imbolnavira. Ca un gest datorat simps­ cantitatile $1 preturile prevazute in acordul econo­ tiel de care se bucurase anterior ministrul ameri­ mic dintre cele doua tari. Se afirma ca . .se va face can, oficialitatile romane au dat asigurari scrise orice incercare posibila pentru a· a plica aceasta ca .. noua situatie ivita intre cele doua guverne nu politica, dar, datorita inabu$itoarei strinsori pe are nici o repercusiune asupra situatiei sate per­ care germanii o exercita acum asupra Romaniei, sonate". La 13 decembrie insa. o telegrama cu existau putine $&nse de succes". Relativ Ia situa­ ,tripla prioritate", adresata de Legatia americana tia de pe frontul de est, dictatorul roman era in­ din Bucure$ti Oepartamentului de stat. anunta ca grijorat ca germanii ..nu reu$isera sa cucereasca intoarcerea lui Mott in Statele Unite nu mai putea Rusia potrivit planului, cu atit mal mutt cu cit nu avea loc. Starea sanatatii sale era in momentul se putea intrevede citu$i de putin cum se vor dez­ aceta atit de grava, incit sfir$itul lui era doar o volta operatiile in primavara, cind ele vor deveni chestiune de zile. Cum s-a $i intimplat. Cu permi­ din nou posibile". Nu trecuse cu vederea nici ca­ siunea speciala a guvernului roman, care a trecut lititile militare ale adversarului, care-1 impresio­ peste impotrivirea forurilor germane, sicriul cu nasera vizibil. El gasea ca • .soldatul sovietic lup­ trupul neinsufletit al diplomatului american a fost tase splendid, iar echipamentul rusesc, ca $i or- trimis apoi in Elvetia.

•

31 HUGH SETON-WATSON - 5 februarie 1985 : istoric al Europei risiritene sfir,itut rizboaielor punice SUb acest titlu, Times, din 24 decembrie 1984, publica un necrolog in care se dau o serie de amanunte biografice din viata ilustrului sa­ vant britanic, des pre care revista noastra a scris in nr. 1/1973, 7/1983: .. Mo�tenind insu�irile intelectuale �i lingvistice ale tatalui sau, Hugh a dovedit de timpuriu semne ca imparta�e�te interesul acestuia fata de Hannibal ad portasl Strlgatul preocupsrile istorice �i politice. Prima educatie a capatat-o intr-o de groaza al romanilor, pe care �coals franceza; dupa studii stralucite Ia Winchester �i New College, Senatul Romei era familiarizat Oxford, incheiate cu diploma de onoare in istorie moderns, a calato­ sa-l auda in preajma unui pericol rit mult in Europa Centrals �i in Balcani, beneficiind din plin de legs­ iminent, a continuat sa strabata turile oferite de prestigiul �� de prieteniile legate de tatal sau. multe secole dupa ce ilustrul ge­ Europa - scrie Times - se afla atunci in pragul celui de-al doilea neral cartaginez disparuse din ls­ razboi mondial, iar el a fost in masura sa studieze nemijlocit aseme­ toria Romei. Oupa cum amintirea nea aspecte ale fascismului, cum a fost Garda de tier din Romania, �i celor trei razboaie declan�ate de sa dobindeasca o intelegere plina de simpatie tata de partidele demo­ romani pentru a-�i stabili supre­ cratice care i se opuneau. Curind dupa izbucnirea celui de-al dollea matia in Mediterana Occidentals razboi mondial, experienta deja dobindita de Seton-Watson in proble­ a ramas in istoria universals ca mele Europei de Sud-Est i-au asigurat numirea temporara Ia legatiile un exemplu al ferocitstii cu care britanice din Romania �i lugoslavia. Rapoartele sale aratau putere de romanii i�i tratau adversarii (se patrundere �I maturitate �i. in baza lor, a fost recrutat de organizatia �tie ca dupa eel de-al· treilea raz­ cunoscuta mai tirzlu ca Oirectia Operatiilor Speciale (S.O.E. - vezi boi punic - 149-146 i.e.n. - Magazin istoric, nr. 11/1982, 7/1984). Watson a fost obligat sa fuga Cartagina a fost rasa de pe su­ din Belgrad atunci cind germanii au lansat atacul [impotriva lugosla­ prafata pamintului). lata insa ca viei, in aprllie 1941}; a ajuns pina Ia golful Kotor, cu speranta d�arta razboaiele punice au revenit in de a fi evacuat de fortele navale britanice �i a cazut in miinile inami­ actualitate pentru... incheierea cului impreuna cu alti membri ai petsonalului Legatiei. Tovara�ii sai pacii. in ziua de 5 februarie 1985, de captivitate i�i amintesc de momentul cind o ceata de soldati ita­ Ia Palatul Oar Maghrebia din lo­ lieni porniti pe jaf au fost ingroziti de torentul de injuraturi autohtone calitatea tu'nisiana Cartagina a declan�at in propria lor limba de unul dintre cei mai tlneri �I mai ciu­ fost semnat un acord de pace, fuliti membri ai Legatiei. intelegere �i prietenie care pune Dupa o scurta detentie in Albania �i ltalia, personalul Legatiei a definitiv capat razboaielor pu­ fost partial repatriat in Marea Britanie. Curind, Seton-Watson a fost nice. Oocumentul a fost semnat trimls Ia Istanbul, unde S.O.E. a creat un releu pentru stringerea de de primarul capitalei italiene Ugo informatii din zona ocupata a Balcanilor �i pentru stabilirea de con­ Vetere �i eel al ora�ului tacte cu gruparile clandestine de rezistenta. Oupa inaintarea Aliatilor Cartaglna Chadll Kllbi, care este in Africa de Nord �I aparitia posibilitatii evidente ca ei sa lanseze o �� secretar general al Ugii Arabe. actiune catre Europa de Sud-Est, importanta S.O.E. a sporit. Aflat Oupa 2 203 ani, de cind elefantii acum in uniforms Ia Cartierul general pentru Orientul Mijlociu de Ia lui Hannibal treceau Alpii ame­ Cairo, Seton-Watson a lucrat Ia analiza rapoartelor primite din tarile nintind Roma �i cucerind victoria ocupate �i Ia instruirea ofiterilor britanici trimi�i in zona pentru a sti­ de Ia Cannae, dupa 2 131 ani, de mula mi�carile de rezistenta sau a stabili legatura cu acestea. cind Scipio Africanul primes im­ Recunoa�terea importantei crescinde a partizanilor iugoslavi con­ puternicirea s� distruga Carts­ du�i de comuni�ti a constltuit un factor important care i-a determinat gina, iar Cat

• •

E

......

• Romane", aflata in ,Palatul Academlel". �1, intr-adevar, Ia sediul S.G. R. a fost pastrat timp de �ase decenil - pina in 1 944, cind un bombarda­ ment asupra Capltalel a lovlt �� imobilul respectlv, transformind in serum pretlo­ sul document. A�a se.explica de ce reputati istorlcl al ex­ plorarilor romane�ti (V. Te­ beica, V. Hilt �.a.) nu 1-au pu­ tut valorifica in scrierile lor. Pe baza unei indicatii pri­ mite de Ia scrlitorul Marius Mircu, am regasit acest do­ cument in Biblioteca Federa- 1iei Comunitatilor Evrele�ti din Bucure�ti. Este vorba de o dublura a albumului, cu­ prinzind toate cele 95 foto­ grafii, pe care, probabil, Pop­ per o trimisese in tara fami­ liei sale. Deasupra fiecarei imagini se afla inscriptia ..Tierra del Fuego", iar dede­ subt .,Expedition Popper". La inceputul albumului, figu­ reaza fotografia exploratoru­ lui, precum �� harta insulei intocmita de el, pe care a in­ scris numeroase denumiri ro­ mane�ti: rio Rosetti, rio Ure­ chia, Punta Sinaia, monte Manu, monte Lahovary, sierra Carmen Sylva etc. Fo­ tografiile dateaza din prima expedi1ie a lui Popper in Tara de Foe (septembrie-decem­ brie 1886) �� reprezinta ta­ bere ale exploratorilor, pei­ saje - unele stincoase, altele de jungla australa -, scene de vinatoare, momente din timpul cercetarilor geologice �� determinarllor geodezice, spalatorii de aur etc. Astfel, albumul cu imagini autentice realizate de eel din­ til om care a strabatut Tara de Foe, dezlegindu-i miste­ rele, apaf11ne acum din nou patrimonlului cultural roma­ nesc, lar Magazin istoric pune, pentru prima oara, in circulatie citeva imaglnl.

I. M. STEFAN . \

. ..

Ci,tigitorii concursuiUi HOREA { • 200

•

•

• • .Am trait o nespusa bucurie tfnd fnci o dati marea dragoste pleti. Redectla nu aslguri expe­ in ziua in care revista MagazJn pentru lstorle a maselor largl de dlerea premlllor prln colet poftal. din decembrie Magazin isto-" latorlc 1984 ne-a oamenl at muncll din patrla • Abonamentele Ia adus vestea inscrierii cercului noastri. ric pe un an fl, reapectlv, 6 lunl nostru prtntre c�tJgatorii concursu­ Remarcim, fl Ia acest concurs, vor fl ficute fnceplnd cu luna Iu­ lul File �e epopee. Toti mem­ particlparea fn numir mare a IIe 1985. brn c.;ercului am fost deoseblt ae unor cercurt de lstorle din cadrul Fellcltlndu-1 cilduros pe to11 fericiti de succes, fiind felicitati fCOIIIor de culturi generafi din partlclpantll Ia aceasti edltJe a in fata unitatli de catre conduce­ cuprlnsul tirtl. Amlntlm, astfel, concursulul Magazin istoric, Ho­ rea �colii �i a organizatiei de pio­ pe cele de Ia fCollle generate din rea 200. le adresim, totodati, nieri". Semneazi: Cercul de lato­ com. Dragodana, )ud. Dtmbovtta, urirtle noastre de multi sani­ rle tl atelsm "Urm8fll pandurl­ din com. vt,lna, Jud. Dtmbovlta, tate, bucuril fl nol aucceae fn ac­ lor", de Ia �ala generali Plot· din com. Clacova, )ud. Tlmlf, din tlvltete. tina - Motru, )ud. Gor) • .A�tept com. Blstra, jud. Alba, din com. � acum, lati-1 pe eel 100 cl,tl­ totdeauna cu interes orice nou Slmpetru German, jud. Arad, de gitorl, desemnatl prln tragere Ia concurs, pentru a putea rasfoi Ia �ala generali nr. 7, din sort I. numerele mal vechi ale colectiei Arad, de Ia Uceul Industrial nr. 2 PREMIUL 1 - un televlzor OLT revistei, pe care o am de Ia pri­ Foqanl. fl Uceul Industrial nr. 3 1. ALEXANDRU MJNDRU, l8fl mul numar, fiind un pasionat ci­ Deva. it fellcltim cilduros pe ' titor �� participant Ia toate con­ tcolarl paslonatl de lsto­ � PREMIUL 2 - un aparat radio cursurile". Crlatea Marcel, medic rte, precum fl pe profesortl care BUCIUM apedallst O.R.L, Spltalul munici­ n lndrumi fn cadrul cercurllor de 1. lOAN DJNGA, Lupenl pal Figir8f • .,Concursurile or­ latorte fl le dorlm nol auccese In ganizate de dv. ne fac sa reme­ actlvftatea lor. 3 mbram evenimente cu adinci PREMIUL - un aparat radio Jnalnte de a prezenta llsta ce­ GLORIA semnificatii pentru istoria noas­ 100 Clftlgitort lor al premlllor 1. �COALA GENERALA DIN SA­ tri". Petre I. Cazacu, StatJunea coneursulul Horea 200 preclzim 100 TUL CURECHIU, com. Bucur.. cl, pentru mecanlzarea agrlculturtl ci aceste premll au tost etrl­ jud. Hunedoe,. Cilugirenl, Jud. Glurglu • .,Cele bulte prln tragere Ia sortl, numi­ mai calde mu11umiri pentru orga­ rul concurentllor care au dat ril­ PREMIILE 4-6 - 3 aparate foto nizarea acestui concurs deosebit punsurl exacte Ia cele 20 lntre­ ORIZONT de interesant, complex �I de 2 140, de birt fllnd de din totalul de 1. MARIA-VERONICA MAN, SJ­ lnstructiv". Citilln Cimaeanu, 9 935 particlpantl - oamenl al ghetu Marm-tlel atudent, din Plt.. tl • .,Concursul mundl din toate col1urtle tirll, de 2. CERCUL DE ISTORIE DE LA Horea 200 a fost foarte intere­ dlferlte profHiunl tl Ylrste. Dati $COALA GENERALA NR. 1, com. sant �I mi-a readus in memorie fllnd complexltatea lntrebirllor 1 lefu, jud. Blttr11•NWud 3. RUDOLF RbKKERT, Codlea lupta dreapta, setea de libertate tl 8 din serte I fl 4 tl 8 din serta sociala �i nationals a poporului II - dupi cum am anuntat tl In PAEMIILE 7-10 - 4 aperate nostru". Tattana Coban, casnlci, nr. 3/1985 al revtstel - au fost . radio INTERSON cln 8r8fOY • .Acest concurs luate In conalderare fl alte va­ 1. MIRCEA •MIHAIL POLEFKA, F-. ml-a prllejuit r.evederea numere­ rtante de rispunsurt provenlnd lor din anii trecuti �i reimprospa­ sairat din aceeatl blbllografte. 2. CERCUL DE ISTORIE ,PE UR­ tarea cuno�tintelor legate de is­ - Premllle In oblecte vor fl rt­ MELE STRAM0$1LOR .., DE LA toria nationala �I de cea univer­ clcllte de 18 II tllul red&e4lal, Bucu­ SCOALA GENERAlA NR. 2, Mang• sali". Andrl.. Nlator, lnglner ,_.tl, lntrarea Mlnlaterulul nr. l a electromecanlc, lnstttutul de cer­ 3. MENDEL FlSCHMAN, Tlmlfoara 2, parter, tnceplnd cu data de 20 4. cetirt tehnologlce conatruqll de iunie 1985, lntre orele CERCUL DE ISTORIE DE LA 14.30-16.30 1�13 $COALA GENERALA DIN COM. IMflnl din Bucur.. tl. (luni-Yinert) fl HOLBOCA, jud. llfl l.ti clteva fragmente din acrt­ (almbiti). Termenul llmlti de rt­ aorlle unor partlclpantl Ia dlcare a premlllor tn oblecte Hte PREMIILE 11·14 - 4 aparete concursul Horea 200, selectate 6 de lunl din zlua lncepertl dlstrt­ foto SMENA 8 . M din mutttmea de ntfel de acrtsort bulrtl, ele pot fl rldlcate decl 1. GHEORGHE OROIANU, Tlrgu prln care numerofl concurentl pfni Ia 20 decembrie 1985, lnclu­ ..,.. ., tlnut si·tl exprtme, fl cu slv. 2. lOAN KAPPEL, Tlmlfoe,. ��cest prtleJ, sentlmentele lor ata­ - Clftlgitortl din provlncle, 3. CLASA 321 A LICEULUI INDUS.. tornlce de pretulre fati de re­ care nu se pot deplasa Ia Bucu­ TRIAL NR. 2, Foctlnl 4. -Jtsaa, de lnteres pentru concursu­ r.. tl, stnt rugatl si ne sollclte $TEFAN GURAN, AJud rleorganlzate . formulerul tip pe baza cirula pot PREMIILE 15-20 - 6 stllourl fl aceaati edttle a concursulul delega o alti persoani si rldlce HERO organtzat de revlati, Horea 200, premlul. in acest acop, vor alafa 1. GHEORGHE MICULESCU, C. ._. bucurat de o buni prtmlre Ia acrtsorlle lor un tlmbrat, ,.,.. pUc 2. .,.. din partea cltltorHor n�trt, atH- pe care lfl vor aerie edresa com- CORINA PAL Tlmltoara

33 •

3. DAN ..A C. ARlENE. Caraal DE LA UCEUL INDUSTRIAL NA. 2, 4. LUCIAN GH. IVAfCU, com. A'N Ule 011nu , lud. *•• 10. ELENA DAFINESCU, llucurllftl 5. PEtRE TRANC01ESCU. DloiJ I 11. AUREIIAN BUCUA. 0111 ...... ,...... , .... ,... 12. BROIDA BLUMENFELD, Su· 8. MONICA BULBUC, Buantl caa• 13. CONSTANTIN IIANEA, com. 21-30 - 'PR!IIIILE 10 Mnlele Ne... ll, Jud. VMiul 1. NELU CONSTANTINESCU, 14. lOAN OPREA, lllrtld CICGDI•a. jud. lllhiiiUtf 15. ANGELA CLAUDIA CAAABA. 2. AUR=1, N1TU...... II ctc1N lllu •••,. & IS lcol IIIDw 18. STANicA ANTIM, com. Glttl­ 3. ELENA POPA. du, Jud. Conllln.. 4.. EIMLIAN WPfA,� 17. MARIA SAAKADY, Cluf-tlfOCI I. CONSTANTIN CHIR Con- 11. Revlata Magazin istoric a mal till.. CEACUL DE ISTORIE DE LA fCO�LA riafolt cronlcUe vechl pentru a 8. AADucu .NDU, Pil lI I GENERALA DIN COM. fl • 7. AUREL BRAfOVEANU. Buc0- MISCHII, Jud. � desprfnde din ele cite un zlm­ 11. VICTOR KALINCA. Tumu Reluim acum rubrlca, 8ftep­ Nfl Mi­ bel I. 101• KOLOZSVARI, com. SIG­ ...... tlnd nu numal pirerea, dar fl clula Jud. 20. GEORGE A. IIATUC, Buziu contrlbutla dlrecti a cltltorllor Ia 11. Clul 21. I. GHEORGHE ARlENE, com. GEOP'GE IONITOIU, com. alcitulrea et. IIB:.anr..:.ca.� lud. V•lul . 10. VlnJu ...... Jud. lllheclnfl VIRGIL BOBOC, P.. c1 nl 22. lOAN SAAACIUC Bot�l ..l Adversarii lui Mark Twain nu 23. IOSIF SZ. SZABo, Zeliu pierdeau nici un prilej pentru a-1 PREIIIILE 31-50 - 20 24. RUXANDRA FARCAf, com. intepa. Odata, cu prilejul unui •bon•mente pe un •n I• Felnac, Jud. Ar8d turneu de conferinte in Anglia, IIAGAZIN ISTORIC 25. ADRIAN-cATALIN BADEA. 1. Bucuretll corespondentul Ia Londra a/ NICOLA! PATRAfCOIU. unui mare cotidian din New York 2S. ROLLAND WERNER. Slblu llucurefll cauta Ia hotel $i spune: 2. CONSTANTIN AYRAM, Sabtf, 27. GEORGE fT. IIOGDANESCU, il ii - Domnu/e Twain, in Statele Jud. ArM BriUI Unite s-a latit zvonul cii ati fi 3. CERCUL DE ISTORIE DE LA 21. LAURENTIU GH. NEAMfU, . murit. fCOALA GENEAALA NA. 3. Clanidle com Tllmlnl, jud. GorJ Ce sa scriu 'in legatura cu 4.. ,. 21. ION lAZAROIU, llucuretll asta ? NEU BARBUTA, ...... 30. 5. RUXANDA AXINIA, Aomen EMILIA POPA, com. Tetolu, Farii a sta pe ginduri, scrlltorul jud. VWoa• raspunde: I. CONSTANTIN DURA, com. 31. Blabs, jud.AIM AADU VIOLETA. com. Drago­ - Serle ca zvonul este exage­ 7. VIOLA TUZSON, ll1cl.. da-. Jud. Dlmbow ... rat! I. AUREUU BUICULESCU, Slblu 32. EMIL FLOAENTIN POPA, com. • a. CORNEUA PAVEL, Oredtl Wnlltii'H, Jud. c.,. 10. SABINA ELISABETA NUfA, 33. EIIANOIL CHIPEA. &r.fow Ajuns Ia Paris, 'in cadrul turne- 34. PEIRIEA u/ui sau conferinte prin Eu­ COIIL Anlnalll, jud. Argef A. PATAAfCU, p ... de 11. DOCHITA A. POPE SCU, com. cenl ropa, Twain a fost precedat in fMu Dornll, jud. Suceen 35. lOAN KONIG, Tlrgu Muret-.-. capita/a francezii de marea sa 12. 31. ALECU TOADER, o.tetl celebritate. , Tot Parisul" a venit ANTON STEllATE, Bucurettl 37. 13. lOAN CONSTANTIN IORDA· IUE DOIIRICAN, Blltfltl sa-/ ascu/te. La prima int'ilnire, 38. NICOLAE II. NICOLAE, com. Twain, 'imbriicat intr-o redingota CorY ..... Jud. Dlmbowlt• a:: �AuN fEABANESCU, 39. neagra, cu privirea sumbra, a in­ llucuillfll AURELIA ROMAN, CluJ-N•· ceput pe tonul eel mal macabru: 15. _. CERCUL _""PREI ENI AI MUZE­ poca ,Doa flmelor $i Domnilor! Aristo­ 1907, 4G. CERCUL DE ISTORIE DE LA ULUr, DE PE uNGA MUZEUL fan... a murit! Plaut... a murit! fCOALA GENEAALA DIN COM. sA­ Rollllri de Vede Molillre... a murit! Shakespeare... 18. lOAN AADUUAN , VENI, jud. ..iomlll lluc;uretll 41. a murit!... $i nici eu nu ma simt 17. fTEFAN ANDREI LUKACS. Bi­ MARIANA DIDICA PAVLOVICI, Bucuretll prea bine asta seara ... " .... Jud. tt.rghltll 42...... 11. ORGANIZATIA U . T . C . FEUX MARIAN, ..... • 43. DINTR-0 UNITATE MILITARl DIN KOLEA KUREUUK, com. Mirl- lnvitat Ia un banchet tocmai ... Mlci, jud. Sucean GALATI, el clnl eecntar elte male­ 1 cind se pregatea sa piece intr-un Gloard 44. EUGENIU STELIAN TANA­ trul mlltar V•le concediu de odihnii, Clemen­ 11. SESCU, Den LIEBHAAOT VESA, nmlfo8re ceau, neputind sa refuze, s-a dus 20. NICOLAE I. GHEORGHIU, 45. ALINA N. CHIVULESCU, Ntul Con cu gindul sa nu int'irzie prea COIIL frumo8u. )ucLSucen • Cotu VIII, com. Albefl, jud. ­ ...n fl mult. Dar tocmai cind pe mass a fost pus un platou contin'ind un PREIIIILE 51-100 - 50 41. TOIIA NICOLAE. Tg. Up.af 47. LIVIU UNGUA, com. ClucH, apetisant curcan fript, care-/ •bon•mente pe 8 lunl I• tenta, participantii i-au cerut in­ IIAGAZIN ISTORIC jud. Cluj 1. 4&. BOGDAN PAfCAU, Tecucl sistent sa spunii citeva cuvinte. DUIIITRU F. NICULESCU, u- 49. NICOLAE CHELARU, Crelow• Era exact ceea ce voia sa evite lul Humele. com. Unghenl, jud. Arg" 50. VIOREL CRISTIAN NICOLAU, Clemenceau, care in ultima pe­ 2. fTEFAN SILAGHI, Ot8d11 ,...... rloada rostise enorm de multe 3. EMIL SLOVENSCHI, Albli lui.. discursuri. lnsistentele insa nu c. cosncA HINGAN, com. eu- mal conteneau. Atune/ ce/ebrul bor, Jud. Ill ghltll 5. VIOAEL CRISTEA, Zeliu barbat de stat s-a riditat 'in pi­ 8. fTEFAN IIOAASCHI, Dorohol Atenfiune! cloare $1 - in lini$tea profunda care a urmat a rostit eel mai 7. ION P. OBRmN, Tumu Migu- fn curind, - rele scurt discurs din -vlata sa: I. FLORIN PARnU, corn. Dwnl­ un nou concurs ,Doamnelor $i domnilor, eu pre­ tnl, Jud. Blltrlla-Niaiud MA �ZIN ISTORIC fer. .. tirtital" $i cu ochii Ia rume­ "'" I. CERCUL DE SPORT-TURISM nul curcan s-a rea$ezat Ia mass.

34 •

� �.J II iN MARTIE

• 1945, ·LA BERLIN •

rfmivara anulul 1945. Ger­ FOLK£ BERNADOI IE, prln agreslunlle dezJintulte pro­ manlaP nazltti se afli fn pragul vicepr�i ntele Crucii Ro�ii suedeze vocate moartea a mllloane tl pributlrfl. Monstruosul reglm al mllloane de oamenl, dlntre care

lui Hitter este fncoltlt din toate .. 12 mllloane fn lagirele de exter­ pirtlle: fn Risirft, armata sovle­ mlnare fn mad - Germanla cu­ tlci pitruntete demult pe terfto­ no8fte, Ia rfndul el, dlmenslunlle rful german fl se fndrepta blrul­ urf8fe ale dlstrugerflor, mlzerlel toare spre Bertin, lar fn Vest, ar­ fl foametel aduse de rizbol. matele allate fnalntau fl ele spre Preocupate de soarta detlnutl­ lnlma Germanlel; se attepta, din lor din lagirele de concentrare cUpi fn cllpi, jonctlunea armate­ naz.lste, fn care se afJau fl multi lor puterflor antlhltJerltte. inchlt patrlotl proventtl din tirfle nor­ In bunkerul tiu din Berlin, Hitler dice, o serfe de cercurf polltlce hotirfse ti oblige poporul ger­ suedeze lnltlazi contacte cu ofl­ man d lupte mal departe, decla­ clalltitlle germane. Scopul: d rlnd cu clnlsm: .,Daci poporul pitrundi fn aceate uzlne ale german nu e capabll ti depi­ mortll, pentru a utura vlata detl­ teasci aceaati fncercare grea, nutllor fnchlfl fn apatele gardurl­ n-am li Yirs o lacrlmi pentru lor de sfrmi ghlmpati electrlfl- . ., ... Ata ci - lnalnte de a am uti cati. Slstemul tagirelor de con­ lmprecatiHe furlbunde ale omulul centrare nazlste era astfel con­ care figidulte poporulul siu o ceput fncft nlmenl nu putea trece domnle de 1 000 ani, dar care, dlncolo de zldurlle lagirelor,

35 pentru ci nlmenl nu trebula ai puns lmedlat Ci o asemenea ,Acesta era sflrfltul" arunce micer o prlvtre In Infer­ ,compensatle", cum o denumlse nul care domnea acolo. Toate lntertocutorul aiu, nu putea fl lu­ tentatlvele ficute plni atuncl, fie ati In conslderare. Cum nu se fn timpul �ederii mele Ia de Crucea Rotle lntematlonali, fntrevedea nlcl o solufle care si Berlin, Legatia suedeza tunc­ fie de unele tirl neutre, fuseseri fie acceptati de ambele J»ir11, tiona in castelul Schonhau­ categoric resplnse de autorltitJie contele BemadoHe a cerut ai se sen, Ia 200 km vest de Capi­ nazlste. acorde Crucll Rotll suedeze au­ tals, de unde calatoream cu Guvemul suedez 1-a fnairclnat torlzafla ai pitrundi In lagirele ma�ina, aproape in tiecare pe contele Folke BernadoHe de concentrare, lndeosebl In cele dimineata. Ia Berlin. Deplasa- • (1�95-1948), nepotul regelul su­ In care se aflau deflnutl din tirtle rile acestea iti otereau o ima­ edlel Gustav V fl vlceprefedlnte nordlce. De data asta, Hlmmler a gine precisa a conditiilor al Crucll Rotll suedeze, ai fntre­ fost de acord cu sollcltarea sue­ existente in Germania cu prlndi o asHel de actlune. El se dezi. s-a stablllt, de asemenea, doua luni inainte de capitu­ remarcase In operatllle de lnter­ ca, din motive practice, norve­ lare. Arterele principale erau nare In SUedla a unor avlatorl glenll fl danezll ai fie lntematl fn inchise. Volkssturmuls �� pri­ amerlcanl fl In tratatlvele purtate acel8fl lagir, respectlv Neuen­ zonierii de razboi lucrau Ia ri­ cu reprezentantll puterllor allate, gamme3, lar bitrfnll, bolnavll fl dicarea baricadelor. Fiecare In octombrte 1944, prtvlnd con­ femelle cu copll ai se poati fn­ ma�ina �� fiecare calator erau trlbutla SUedlel Ia opera de re­ toarce In Norvegla. Revenlt Ia controlati sever: Himmler imi daduse o legitimatie ce-mi construqle postbellci' · Stockholm, contele BemadoHe, Contele Bemadotte fl-a pro­ dupi ce fl-a lnformat guvemul permitea sa suport u�or toate pus, In prlmul rfnd, ai obtlni din despre acordurlle' cu Hlmmler, controalele. partea cipetenlllor faaclste auto­ a-a ocupat de organlzarea expe­ Cind am .efectuat prima rlzaJia de a-1 transporta In SUe­ dlflel de Cruce Rotle spre Ger­ mea cursa Berlin-Schonhau­ dla pe detlnutll proven111 din ti­ manla: 250 Dersoane, comandate sen, am vazut, pentru prima rtle nordlce. Dupi fungi fl ane­ de colonelul GoHrled Bjorck. data, detinute din lagarele de voloaM pertractirl - In Umpuf Dar, odati ajunfl pe terltorlul conce11trare, ducindu-se Ia uMI cilitortl lntreprlnM In Ger­ german, membrtl Crucll Rotll su­ munca sub paza unor manla -, reprezentantul suedez edeze au aflat cu stupoare ci din S.S.-i�ti �� a unor gardiene. a reutlt ai lntre In cOntact· cu lnl11at1Ya generalulul S.S. Ernst Era o imagine inspaiminta­ atotputernlcul stipfn al laJirefor Kaltenbrunner, teful R.S. H.A. toare. Alt spectacol, tot atit mortll, Heinrich tlmmler. Jn con­ [Securltatea Aelchulul], lnamlc de ingrozitor: evacuatii din df1JIIe degrtngoladel nazlate, pro­ personal al lui Schellenberg, Prusia orientals, care rata­ vocate de sltuafla catatrofali fn care torpii8M declzla lui Hlm­ ceau pe drumuri. Cind i-am can M afta Gee mania, cipetenla mler, fuseseri lnterzlse atlt Intra­ intilnit, plecasera probabil de nazJit.J a-a aritat ,dlapuai.. ai rea suedezllor In lagire, cit tl saptamini de zile de acasa. poarte tratatlve cu reprezentantul transportul detlnutllor din tirtle Se indreptau spre diterite lo­ uMI tirt neutre. In prezenta lui nordlce fn Suedla. AI Ill-lea curi de adunare, unde autori­ Walter Schellenberg2. ,.tul Sl­ Retch nu putea tolera o aseme­ tatile urmau sa le procure cherhelbdlenstulul [Servtclul de nea aqlune, dat fllnd ci s-ar fl adapost �� hrana. Toti aratau aploruiJ hltlerlat], eel dol au dls­ aflat, foarte precis, condl1111e de abatuti, mar�aluind cu . greu cutat doui ore fl jumitate des­ Ylati exlstente In lagire. Tertbl­ pe �osele, cu privirile pier­ pre aoarta cfe11nuJIIor din tittle lele secrete ale celul de-al treilea dute �� tetele supte de foame. nordlce. Dupi ce tl-a exprtmat Retch, pistrate cu atlt de multi Pierdusera totul: proprieta­ revolta pentru crlmele aiYII"ffte grtji pfni atuncl, ar fl fost date tile, dar �i speranta in viata. de nazlftl fn lagire, pentru exe­ In vtleag. Au urmat alte f1 aft, Nu mai aveau nimic inaintea cutarea a mil fl mil de oamenl "tlrgulell" ale contelul Berna­ lor. Tacuti, se tirau pe �ose­ nevtnovatl fl a expus lui Hlmmler doHa, soslt In grabi Ia Berlin, Ia lele pline de cai morti. Abia aceste orort, contele Bernadotte 5 martle, cu Schellenberg. daca mai puteau sa-�i traga a formulat propunert concrete: lati cum relateazi fnsutl vlce­ carutele primitive, care sema­ lntemarea In SUedla a norvegle­ pnttedlntele Crucll Aotll sue­ nau cu cele folosite de colo­ nllor fl danezllor detlnuJI fn Ger­ deze, In lucrarea sa memorlallstl­ ni�ti in America. Mi s-a rata­ manla. Cipetenla nazlsti a negat ci La Fin (Sffi'fltul), publlcati In tat ca sute de evacuati muri­ Ia fnceput actele deacrlse de su­ 1945 Ia Lausanne, ,.derea sa Ia sera de trig Ia incep_utul anu­ edez, a refuzat vehement sollcl­ Bertin fl vtzlta fntr-un lagir na­ lui. larna era foarte aspra in tirlle, In final a propus lnsi un zlst. Momentul este llustratlv Sil_ezia �i in Prusia orientals. tlrg: In achlmbul acceptArtl cere­ pentru ultlmul act al slnlstret dlc­ s Armata om interiorul tarli, con­ rtf contelul, allatll fl Suedla si taturl nazlste". dusa oe generalul Friedrich Fromm. promlti ci lnceteazi sabotajele Tn urma situatiei•disperate de pe fron­ • 3 Lagar construit in 1938 in nordul din Norvegla. Contele 1-a ria- turi �i a pierderilor considerabile de Germaniei, pe malul drept al Elbei, in soldatl. inca din octombrie 1944, in mijlocul unor mla�tini, Ia 25 km de rindurile acestei armate au fost in­ 1 in mal 1948,-contele Bernadotte a Hamburg. incepind din 4 iunie 1940, clu�i adolescent! de 15 ani, ca �� oa­ meni in virsta care, pina atuncl, nu fost desemnat ca mediator al O.N.U. aici au fost inchi�i aproape 100 000 . fusesera mobilizabili. Fromm a fost in Palestina, unde a cazut victims detinuti, de4oAte natlonalitatile, din impu�at Ia 29 martie 1945, ca parti­ unui act terorist. care doar ci�va sute au supravietuit. cipant Ia complotul de asasinare a lui 2 Magazin istoric, nr. 8/1984. • Titlul �i subtitlurile apar1in redac­ Hitler, din 20 Iuiie 1944. tiei.

36 ln aceasta perioada, era un pe comandantul aerodromu­ marca spre a informa autori­ adevarat eveniment sa cala­ lui de ce n-a ordonat avioa­ tatile daneze despre rezulta­ tore�ti prin Germania. Nu te nelor lui, pe care r,.vazusem tele negocierilor �i activitatea puteai deplasa decit cu ma­ camuflate Ia mctrgmea aero­ desfa�urata pina atunci. Am �ina. Trenurile circulau nere­ dromului, sa se ridice in aer sosit Ia Copenhaga, putin gulat, orarii nu existau. lti in intimpinarea adversarilor. dupa atacul Schellfusetului, trebuiau ceasuri intregi ca sa El a inaltat din umeri: sediul Gestapoului din tara. strabati distanta dintre o sta­ - Am destule avioane, A�teptindu-se Ia aceasta ac­ tie �i alta. Apararea antiae­ mi-a raspuns el, dar tara nici tiune, �etii Gestapoului inchi­ riana �i ·aviatia de vinatoare o valoare: n-am picatura de sesera in etajele superioare germane erau practic inexis­ benzina... ale cladirii mai multi patrioti tente. Avind cimp 1iber, avia­ Am vazut pe �osele trupe danezi, SP.erind ca astfel vor torii aliati mitraliau continuu. in retragere, in apropiere de putea impiedica actiunea. Cu

• •

Neuengamme, unul dintre lngrozitoare/e lagire de exterminare create de hitleri$ti ln p. 35: cu doui fun/ inainte de capltularea Germanlel, evacuati din Prusia orienta/8, riitiicind pe drumurl Mai tirziu, in Danemarca, Hamburg, de Neu-Branden­ toate acestea, comandamen­ mi-am putut da seama �i mai burg �r in alte ora�e. .. Gru­ tul aliat a hotarit sa atace. La bine cit de neputincio�sa era puri mici de militari, dezordo­ sosirea mea, ora�ul era cu aviatia germans. Trebuia sa nati, tara arme, aproape Ia tel susul in ios si toata lumea se zbor de pe un aerodrom ger­ de descurajali ca refugiatii bucura ca atacul reu�ise. Cili­ man de linga Skustrap, in din rasarit, oameni care inte­ va patrioti. inchi�i in cladire. lutlanda meridional&. Mi se lesesera c� razboiul era pier­ izbutisera, in mod miraculos, pusese Ia dispozitie un avion dut, ca acesta era sfi�itul. sa scape de moarte, in timp de ambulanta danez. Tocmai Am vazut plutoane care n-a­ ce voluminoasele arhive ale ne pregateam sa decolam, veau decit doua pu�ti cu to­ Gestapoului cazusera prada cind sirenele au inceput sa tul. Vorbind cu reprezentanti tlacarilor. urle. La orizont, am zarit ai autoritatilor militare ger­ Regale Christian 1 m 1-a bombard ierele americana, mane, mi s-a raspuns cu re­ acordat o audienta. despre gata sa atace citeva obiective semnare ca, din pacate, as­ care pastrez o amintire emo­ militare. Am sarit din avion �i ta-i situatia. Armata germans tionanta. Nu mi-a tost greu am parasit in graba aerodro­ nu mal avea arme. Soldatii sa inteleg ca membrii rezis­ mul. Avioanele americana se germani foloseau cu rindul tentei daneze2, ca �i intregul �i apropiasera in mare viteza. pe cele care le mai aveau. Ne-am aruncat intr-un �ant. Era armata care, in 1940 �i 1 Christian X (1870..1947) a avut o Peste citeva secunda, noua 1941, reu�ise sa stapineasca atitudine foarte demncl �� curajoasa fats de ocupantii hitleri�ti, declarind, bombardiere ne-au trecut pe aproaoe toata Europa!... intre altere. ca, daca se va introduce deasupra capului �i mitralie­ Cind am constatat ca acti­ portul stelei galbene de catre evrei, el rele au inceput sa traga din vitatea deta�amentului de va fi primul care o va arbora. plin. Dupa atac, care a durat Cruce Ro�ie suedeza a in­ 2 Magazln istorlc, nr. 8/1 971, mai multe ore. l-am intrebat caput. m-am dus in Dane- 2/1975, 3/1983.

37 popor, pe el il socoteau un mea... $i-a scos boneta in comunicat ca guvernatorul simbol al mi�carii. M-a ascul­ fata comandantului lagarului, Kauffmann �i consulul gene­ tat stind intr-un fotoliu cu ro­ care m-a insotit tot timpul vi­ ral danez din Hambucg au tile (cu citiva ani in urma ca­ zitei, apoi a luat pozitia de hotarit ca detinutii norvegieni zuse de pe cal �i inca nu se drepti. Am simtit cum imi �i danezi transferati de Ia restabilise). Era mi�cat pina clocote�te singele in vine. Neuengamme sa fie transpor­ Ia lacrimi. Razboiul se apro­ Odd Nansen era un patriot tati direct in Danemarca. pia de sfir�it. Poate ca Oane­ care i�i riscase viata pentru La aflarea �tirii, Himmler a marca i�i va redobindi in cu­ tara lui �i care, ca atitia interzis insa orice transport, rind libertatea. Mi-a imparta­ membri ai rezistentei norve­ inclusiv transferul norvegieni­ �it bucuria ce o resimtea giene, ajunsese intr-un lagar lo� �� danezilor bolnavi, care pentru rezultatele ce le obti­ german. incepuse deja intre Neuen­ nusem pina atunci. L-am asi­ Mi-amintesc foarte bine de gamme �i Suedia. gurat ca nu vom ceda pina prima baraca pe care am in­ Mai tirziu, Himmler mi-a ce nu vom atinge scopul fi­ spectat-e. Comandantul laga­ explicat aceasta schimbare nal: toti detinutii danezi �i rului mi-a permis sa ma adre­ brusca de atitudine prin pu­ norvegieni sa fie adu�i in Su­ sez detinutilor in suedeza. blicitatea facuta de aliati in edia. Totu�i. am socotit mai pru­ legaturii cu conditiile de viata dent sa le vorbesc in gar­ din lagarele de Ia Buchen­ ,Kelne Ahnung" mana, ca sa nu davin sus­ wald2 �i Bergen-Belsen. · .,E pect. Disciplina era barbara, � revoltiitor, mi-a declarat �eful in vest, britanicii �i ameri­ promiscuitatea inspaiminta­ Gestapoului, ca un lagar ire­ toare. in majoritatea baraci­ canii trecusera �inul �i se pro�abil, cum e Buchenwald, lor, detinutii dormeau pe po­ apropiau de Osnabruck1. So­ sa fie obiectul unor descrieri vieticii exercitau presiuni din­ deaua goala, a�a ca e u�or de inchipuit ce s-ar fi putut ru�inoase. Nimic nu m-a in­ spre rasarit. Peste citeva zile, durerat mai mult decit aceste ei au patruns in suburbiile intimpla in cazul unei epide­ mii. Printre detinuti, se aflau artlcole ale presei aliate!". Vienei, in timp ce fortele oc­ ln seara aceleia�i zile de 19 cidentale operau o inaintare �i medici norvegieni �i da­ nezi, care au facut tot ce le-a aprilie, ordinul a fost revocat, senzationala in directia Bre­ a�a cii, a doua zi, delegatii men-Verden. La 10 aprilie, stat in putinta pentru a-�i no�tri au intreprins in graba Konigsbergul �i Viana au ca­ ajuta camarazii. Cu ajutorul lor, am pus Ia cale un pJan transferul norvegienilor �i da­ zut in miinile sovieticilor, ...al caror obiectiv era Berlinul. In pentru imbunatatirea conditi­ nezilor de Ia Neuengamme. ilor ziua de 30 martie 1945, am de viata din lagar, urmind Ei erau deci salYati. Ce s-a putut intra, pentru prima sa le trimitem apoi din Oane­ intimplat insa cu· ceilalti marca medicamente �� ba- oara, in lagarul de Ia Neuen­ y • 20 000 detinuti? N-am fost de gamme, unde citeva mii de rac1. fats in momentul evacuarii detinuti din tarile nordice fu­ Cind am parasit Neuen- lor, dar compatriotii mel sesera transferati, Ia insisten­ . gamma, norvegienii �i danezii mi-au relatat ca ea a fost ex­ tele noastre. se adunasera in lungul gar­ tram de brutala. Cei care nu Eram primul reprezentant durilor electrificate ce incon­ erau danezi ori norvegieni au al unei organizatii umanitare jurau lagarul. ttLa revedere!", fost inghesuiti in ni�te mar­ neutre autorizat sa viziteze le-am strigat eu �i am vazut fare. intrebat unde se du­ un lagar de concentrare. Un bucuria striilucind din nou in ceau, comandantul lagarului sentiment extraordinar m-a ochii lor. Oar, in clipa aceea, a dat din umeri: Keine Ah­ copl�it, gindindu-ma ca voi i-am zarit pe ceilalti detinuti, nung! [Habar n-am]. Ca ati­ vedea cu proprii mei ochi ce pentru care nu puteam face tea alte trenuri fantoma, miir­ cuprindeau intr-adevar nimic. Erau mii �� mii de fi­ farele aveau sa disparii cu in­ aceste lagare abominabile ale inte. nenorocite, asemenea carcatura lor umana cu tot. celui de-al Ill-lea Reich, des­ unor cadavre vii. pre care toata lumea vorbea Nimeni n-a aflat vreodata cu spaima. Neuengamme Au mai trecut citeva zile. ceva despre ele3. avea o reputatie ingrozitoare, General ul George Patton pa-· trunsese in Boemia, Ia co­ Prezentare $i traducere, comparabila cu aceea a cele­ Paul brului lagar de Ia Dachau, ri­ manda Armatei 3 americana. B. MAR� Nordul Olandei era eliberat. dicat in primii ani ai· preluarii ' puterii de catre nazi�ti. .. Hamburgul se predase, Hitler • ordonase comandantilor mili­ Cunoscusem, in America, 2 Magaz/n istoric, nr. 2/1968. pe Odd Nansen, celebrul ar­ tari ai Reichului: ,lmpu�ca­ ti-va ofiterii care dau ordine 3 La data cind Bernadette i�i nota hitect norvegian, fiul lui Frid­ lmpreslile, nu se �tia inca nimrc des­ jtof Nansen, colaborasem cu deA retragere!". pre soarta acestor detlnutl. Astazl, Ju­ el in 1940 �i devenisem buni In dimineata zilei de 19 crurlle sint cunoscute: ei au fost di­ prieteni. Acum se afla in fata apr:ilie 1945, am sosit Ia Co­ rectionati spre landbostel, un lagar pehhaga. A..a' aeroport, m-a .:fe prizonieri de razboi, dar, dupa ce au strAbatut o distants de 737 km, au ' Ora� situat in Saxonia lnferloarA intimpinat tJn delegat al Cru­ ajuns atit de epuizati, incit eel mai (nordul A.F.G.). cii Rotii suedeze, care mi-a multi nu au supravietult.

38 •

Acad. BELA KQP£t2ZI (�.P.• Ungara):

lnte.resul pentru istorie - o problema de

'

. La 4 aprllle, poporul ungar sarbatorE$te cea de-a 40-a antversare a eltberiiril de sub domin�ia fas­ dsta, eveniment de insemnatate hotaritoare in istoria tarii, care a deschls calea unor aclnci prefacerl so­ cial� �I economlce, a trecerli Ia construlrea soclallsmului. De-a lungul veacurllor, poporul roman �I eel ungar s-au aflat alaturi in lupta pentru llbertate, progres �� o vl&la n:sal buna. lstorla a consernnat elocvente marturii ale a�kJnll celor mal buni fll ai popoarelor noastre vecme, ale foJ1elor lor revolutionare, care au cuttlvat cu griji - chlar �I in imprejuriri istorice din­ tre 9ele mai dificile - prietenia romano-ungari. In cron ca rel�iilor de prietenle dintre cele douii popoare veclne, un factor deosebit de important $1, _ ! 1n acel�l t1mp, un fapt de neultat, care a clmentat aceste legaturl, 1-a constltult participarea armatei ro­ mine, ataturi de armata sovietica, Ia etiberarea Ungarlei de sub jugul fascistI. Dind jertfe de singedin cele , mai grele �� manlf�tind un neplerltor eroism, C!'t�ll rominl au eUberat 1 237 localititi, dlntre care 14 . or�e. Unltatile romanE$tl au purtat sau au partiapat Ia 7 oper�il �� 81 lupte importante, au cucerit 3 ma­ slve muntoase, au foJ1at 4 cursuri de api. Unul dlntre cele mal lmpreslonante eplsoade ale inc1E$tirllor de acum 40 ani 1-a constjtult crincena batille pentru ellberarea capltalei ungare, lupta incununati de succes Ia 13 fe�uarie 1945. In interiorul or�ului Budapesta, bravli ost�i rominl au izgonlt lnamlcul din peste 1 000 clidiri, transformate in tot atitea punote de rezist�i. Comportarea ost�ilor �� of"erilor romini a lisat anne de nE$ters in memoria popul�lei. Expresie a recu�tiOCel f�a de faptele de vltejle '' sacrlficiile de singeale osta;llor rominl stau toate cele 19 monu­ mente �� pietre funerare rldicate in R.P. Ungari, in memoria ost�llor romini. Referindu-se Ia participarea armatei romine Ia ellberarea Ungariei, istoricul Csatari Daniel scria: ,Po­ porul u ngar nu va uita jertfele de singepe care le-a dat poporul roman, pentru eliberarea ti rii $ i ci$tigarea independentel n&lionale, in· lupta pentru construlrea unei Ungarll socialiste".

in z//e/e celul de-al XV-/ea Congres international Pe de alta parte, nu ne putem limita numai Ia confrun­ de $tilnte istorice, desf8�urat Ia Bucure�ti, in august tarea nationalului �� unlversalului, trebuie sa luam in 1980, scad. prof. 88/a Kopeczi, secretar general ad­ conslderare $i criteriile evotutiei pe zone �i regiuni. De junct a/ Academiei de $tilnte a R.P. Ungare, actual­ aceea, am primit cu deosebiti bucurie includerea, in ca­ mente minlstrul educatlei $1 in v8tam1ntului a/ R.P. drut tematicii congresului de Ia Bucur�ti, a importantei Ungare, a avut amabilltatea unul scurt dialog cu re­ teme privind lstorla civitizatlilor �i regret ca nu am putut vista Magazin lstoric, in cluda programulul extrem de particlpa, din lipsa de timp, Ia dezbaterile privlnd meto­ inc 8rcat. dologia studierii mal ales a culturilor din Europa de Ra­ - Ma ocup cu precadere de lstoria cutturil in seoolele sarit. Tn acest sens, consider absolut· lndispensabil8 apli­ XVII �i XVIII, in Europa �i in special in Ungaria. Studiile carea metodel lnterdlscipllnare de studlu, prin care abor­ mele analizeazA relatlile profunda care au existat intre darea unul domenlu se face in strinsa coretatie cu cele­ razboaiele de lndependenta din Ungarla !$1 istoria gene­ lalte discipline. Fenomenele culturale nu pot fl explicate at ral-europeans, tegaturile diplomatice stablllte in perioada tara aportut fllozofiei, pslhotogiei, sociotogiei, estoriei respectlva intre Ungaria �I restul tirilor europene, ca $i literaturii .�l artetor, mal ales astazi, cind lnteresul pentru a actual&. istoria ldeilor vehiculate in zona �� in epoca. istorie devenlt o problema de masA, extrem de - $i pentru atl abordat acest aspect, al dra ­ tmaginile care canalizeaza aspiratilte colectlve ale unei c8 gostei marelul public pentru istorie, vs ne epoci influenteaza nu numai mentatitatea cotldiana, ci �i rog si spuneti cum v8 explicatl fenomenul? . activitatea diplomatilor. De aceea, am incercat sa relev, in cercetarile mete, raporturile existente intre ideotogii �� -,Mal multi factor! ar putea constitui explicatli: incer­ politics externa. ln domenlul mal restrins al istoriei idei­ carea de a descoperi identltatea nationata �i de a Tote­ lor europene. mi-am mientat preocuparile spre studierea lege, Tntr-o perioada retatlv calma, fenomenele care au marilor curente filozofice �I artistice din sec. XX, ca, de generat marile framintari istorioe din trecut. lstoricul de pilda, realismul socialist, existentialismul sau ceea ce pretutlndeni trebule sa dea nlspunsuri acestor intrebari sa francezil numesc .,le gauchisme". ale publlcului larg, nu se cantoneze strict in domeniut sau de cercetare, considerind a nu fi de rangul lui popu­ - fn acest context, cum vedefi raportul intre- isto- ria nationals $1 cea universals? larizarea istoriel. sa nu ult!m ca interesul pentru lstorie sa - Temele generate mentlonate sint o dovada a impor­ da vlata vechilor mituri, ca istoricul trebuie combata sa tantei speciate pe care o acord relatiei national-univer­ deformarlle �i erorile �I releve numai adevarul istoric, sal. Am respins intotdeauna abordarea de tip .,provin­ deoarece cunoa�terea corecta a trecutului ajuta Ia for­ ceas cial", Tn lumina lntereselor stricte ale unei singure pro­ mares con$tiintel soclale �1. pr.in a ta, Ia trezlrea oon­ • vincii a evenimentetor istoriei nationale, intrucit eu con­ stiintei individuate. Cine vrea sa se ridice Ia .nivelul spe­ Gyorgy si der cA o interpretare valablla a acestora nu este posi­ ciei umane". cum spune marele filozof marxist o bila decit intr-un context International. Tn acest sens, iin Lukacs, are nevole de o con�tiinta ve�nlc treazii, iar sa mentionez cotocvlile consacrate secolului XVIII in Un­ buna cunoastere a mersului istoriei ajuta in acest sens. garia $1 in Europa Centrals �� Orientala - colocvll pe fn cautarea adevarului istoric, noi, istoricil unguri, sintem sa care te organlzam Ia M6trafured, din trel in trei ani, �i Ia gata colabonlm cu toti colegii no�trl. lar cercetarlle care au luat parte �� colegli no�tri romani - in special bilaterale si multilaterate intreprinse �i duse pina Ia capat profesorii Paul Cornea �i Alexandru Dutu. in cadrul cooperarli internationale demonstreaza convin­ gator viabilltatea acestel asertiuni. ' De-a tungul anllor, revlsta Magazin istoric a publi­ cat numeroase articole privlnd participarea armatel ro­ Florentina DOLGHIN mane Ia eliberarea tarii veclne (nr. 11, 12/1969, 5/1975, 1-4/1980, 12/1984, 1-3/1985).

... 39 Moscova, 19-30octombrie 1943.

Conferintamini�trilor afacerilor externe ai .UR.S.S., S.UA. �i Marii Britanii (nl) •

fn contlnuarea prezentirll Conferlntel de Ia Moscova, publlcim In numirul de fati o serle de docu­ mante oflclale fl memorlallatlci din aurae aovletlce, amerlcane fl brltanlce, prlvlnd tedlnta a VI-a din 24 octombrle, lntllnlrea Stal in-Hull din 25 octombrle, precum tl prima parte a tedlntel a Vll-a din aceeatl zl.

• $edln1a a f&&ea sa-mi exprim . vetoul, dar nu Europa. Desigur, vor exista �� a� vrea ca intre noi sa existe exceptii �i. in cazul lor, pro­ vreun tel de rivalitate. pun sa ne consultam in prea­ 24 octombrle labil intre noi. Molotov. Oeci dl. Eden nu (orele 15.07-17.30) fn particular, guvernul brltanlc este impotriva ca. in anumite formulaae rezerve cu prfvlre Ia La lnceputul f8dlntel, Anthony cazuri, asemenea acorduri sa Tratatul aovleto-cehollovac, ne­ Eden a prezentat punctul de ve­ fie incheiate de guvernele so­ goclat lntre guvemul aovletlc fl dere fl propunerlle brttanlce cu guvernul Cehollovaclel In exll Ia prlvlre Ia tntelegerlle dlntre alla 11 vietic ori britanic cu diferite Londra, ceea ce a prtnclpall fl eel mlcl din coalf11 a state mici in problemele post­ lmpledlcat vl­ antlhltlertati aaupra. problemelor belice. Domnia sa propune zlta pr8fedlntelul Cehollovaclel, E. Ben8f, Ia Moscova pentru poatbellce: doar ca in privinta unor ase­ aemnarea tratatulul1. Ca urmare, menea acorduri sa existe o lnalnte de a ae dlscuta problema Eden. Pe scurt, propunerea consultare prealabila intre mea consta in urmatoarele: rtdlcati de Eden In anaamblu, a gu�rnele noastre? avut loc un schlmb de vederl cu am putea cadea de acord ca prtvlre Ia acest tratat, In urma ci­ nlci una dintre tarile noastre Eden. Cred ca da. Doresc rula Eden tl-a retraa rezervele sa nu incheie acorduri cu ta­ sa adoptam, ca regula gene­ fa1i de tratat, deachlzlnd drumul rile mici asupra problemelor rata, sa nu incheiem acorduri apre semnarea lui. postbelice, inainte ca acest asupra problemelor postbe­ Referlndu-se Ia propunerea de lucru sa fie discutat �� conve­ lice cu tarile mici, pentru a prfnclplu a tul Eden, Molotov a nit intre noi. Eu nu doresc evita sferele de influenta in apua:

• •

1 Harriman relateaza, in memoriile tea britanica fata de tratatul sovie­ tratat cu Cehoslovacia, ca un model sale: ,.Hull nu a avut o contributie to-cehoslovac era nerealista �� �i-a al tipului de relatii pe care ei spera semnificativa Ia discutii (in aceasta exprimat raspiest punctul de vedere sa-l aibA cu polonezii �� cu alte state , problema) pentru ca, dupa cum a ex­ intr-un schimb de note scrise cu • est-europene". plical el, nu era familiarizat cu detail­ creionul, pe care le-a schimbat cu Dunn �i-a mizgalit acordul pe ace­ lie. Pe mAsura ce nerabdarea delega­ Dunn, consillerul politic al lui Hull: e�i bucata de hirtie: ,.Trebuie sa tiei americana cre�tea vizibil in tlmpul ..Sper ca ne vom · tine departe de spun ca tara a avea multe informatii acestei discutii, esentialmente bilate­ aceasta controversa. Nu slmpati­ cu prlvlre Ia pozitia britanica, nu sint rale, Eden i-a strecurat o nota lui zez pe deplin cu pozitia pe care dl. in stare sa intel� ce obiectil ar putea Hull, expllclndu-i scopul sau: •lmi Ede.n a luat-o in ultimele luni �i cred ti ca sovieticii �· cehii sa negocieze pare rau ca va retin, dar, indaratul ca -ea reea l � un studiu suplimentar deschis �� sincer. Mai ales c8 sovieti­ acestei discutii, este o mare problema inainte de a � angaja. Am sentimen­ cli au exprimat dintotdeauna suspi­ - douA tabere in Europa sau una•". tul ca exists argumente in favoarea ciunl cu privlre Ia un posibil cordon Harriman avea sentimentul ca ostllita- inchelerii, de catre sovietlci, a unui sanitar".

40 • • fntr-o pauz8 a conferln(ei I

-

•

Molotov. Guvernul sovietic aliate, in lupta comuna impo­ care o vom alege pentru a nu-�i poate da acordul Ia triva Germaniei hitleriste, nici analiza propunerea domnuiUI aceasta propunere a guver­ un tel de acorduri ori tratate Eden �i propunerea mea va nului britanic. Guvernul so­ asupra problemelor postbe­ reu�i sa se documenteze mai • vietic considers ca tratatul de ' lice, tara consultare ori acord amanun1it asupra acestei · alian1a anglo-sovietic din 26 prealabil. probleme �i sa elaboreze 0 mai 1942 nu con1ine conditia Totodata, guvernul sovietic propunere acceptabila. prin care partile contractante considera ca, ;n scopul men­ Eden. De acord. nu trebuie sa incheie acor­ tinerii pacii �i a rezisten1ei s-a stablllt apol comlsla care duri cu alte 1ari aliate asupra ta1a de o agresiune, este va examlna propunerlle brltanlci problemelor postbelice2. Cu dreptul ambelor state, atit al fl soviet leiS. A fost apol numlti o comlsle • acest punct de vedere a fost Uniunii Sovietice cit �i al Re­ restrtnai care si examlneze de acord �i guvernul Marii gatului Unit, sa incheie acor­ punctul prlvlnd polltlca allafllor Britanii, care a �i in�tiintat, in duri asupra problemelor fati de Iran. acest sens, guvernul sovietic, postbelice cu statele aliate S-a trecut Ia examlnarea in Memorandumul inminat Ia vecine, tara a conditiona punctelor formulate astfel de c.i­ MQscova, Ia 23 august 1943. acest lucru de consultari �i tre Marea Brltanle, lnl11atoarea lntrucit aceasta raspunde intelegeri intre ele, deoarece dezbaterll ace•tor puncte: vllto­ dorin1elor guvernului brita­ un asemenea gen de acord rul Polonlel, at firllor dunirene fl balcanlce, lnclu.,v chestlunea nic, guvernuJ sovietic este se retera Ia problemele secu­ unel confederafll4, precum fl ris­ gata sa incJ'1eie un acord cu ritatii nemijlocite a granitelor punderea comuni pentru Eu­ guvernul Regatului Unit, rete­ lor �i ale statelor vecine res­ ropa, In contra•t cu crearea unor rltor Ia obligatia ambelor pective, ca de exemplu zone separate de responsablll­ par1i de a nu incheia cu gu­ U.R.S.S. �i Cehoslovacia. tate. vernele statelor europene Consider ca comisia pe Eden t•-a prezentat pe .curt prlnclpala propunere, care nu se •

2 Clauzele tratatului incheiat Ia 3 In protocolul secret al conferintei sferelor de influente. adaptata Ia con­ Londra prevedeau ajutorul �I sprijinul se mentloneazA numai eli in aceasta ditiile create dupa vlctorfa puterilor reciproc de orice natura intre parti �I problema a avut loc un schimb de ve­ Antantel in primul razboi mondial. angajamentul reclproc de a nu duce deri �� ca s-a luat cuno�tinta de de­ Ele au avut in vedere mal ales sta­ tratative ori de a incheia pace sepa­ claratia lui Eden ca nu exista obiectii tele din Europa Centrals �� de ratA cu inamicul comun. De aseme­ fats de tratatul sovieto-cehoslovac. Sud-Est, argumentul principal public nea, erat. cuprinse o serie de clauze 4 Prolectele privind crearea unor invocat in sprijinul unor asemenea care prevedeau obllgatiile postbellce confederatll cu caracter regional. proiecte (care veneau in contradictie ale calor doua state pentru asigurarea care sa includa unele state mici �� cu interesele istorice majora ale sta­ pAcll �� preintimplnarea unei eventu­ mijlocii europene, au aparut inca in telor nationale �� natiunilor din Eu­ ale noi agresluni din partea Germa­ perioada dintre cele doua razboaie ropa Centrals �� de Sud-Est) flind niei. oCele doua state se angajau ca mondiale �� au constituit, in principal, ,vacuumul de putere" creat in Europa dupa razbol sa nu partlcipe Ia coalitll o expresie a preocuparilor generate prin disparitia lmperiulul austro-un­ ostile unuia dintre ele. de politics echilibrului de putere si gar si slabiciunea economica, POiitica

41 referee direct Ia vreuna din tirlle cele publlcate de amerlcanl. Re­ virfurile civile �i militare ale mentlonate, cl Ia o problema de dam clteva momente ale acestel guvernului sovietic opinau ca prlnclplu, fl anume Ia aceea pe lntrevederl - care a durat o ori Stalin nu poate lipsi nici o care mlnlstrul de externe brltanlc -, dupa memorllle lui Hull fl clipa �i ca eventual el s-ar o numea "8 unltatll eurGpene, In dupa lnaemnarile lui Berejkov, care slnt lnteresate statele noaa­ care a aervlt ca Interpret al lui putea deplasa numai intr-un Ire". fn ace81ti privlnti, Inca Stalin. loc de unde puteau fi stabi­ lnalnte de lnceperea conferlntel, Converaatla •-• concentrat, cu lite linii de comunicatii di­ guvernul brltanlc predate spre exceptla unor note cu caracter recte, zilnice �i sigure. Stalin examlnare guvernelor sovletlc fl personal (experlenta celor dol a sugerat apoi ca, poate, eel american un prolect de declara- lnterlocutori In cultlvarea grlulul, mai bine ar fi sa se amine in­ 11es. In moduJ de constructle a plute­ tilnirea pina Ia primavara, Molotov a lneercat, tnalnte de lor pe rfurile de munte etc.), aau­ cind Fairbanks, in Alaska, ar a se pronunta, li asculte partea pra loculul lntflnlrll Ia nlvel lnalt. americana. Hull tnli a declarat: Hull 8 lnmlnat un mesa) al lui fi un- loc potrivit... .,Vorblnd alncer, nu am avut po­ Roosevelt, In care aceata expllca Dapa a�teptam pina Ia sfir­ albllltatea sa studlez In detallu obllgatllle de ordln constitutional �itul razboiului - a spus Hull aceat prolect. fml mal trebule ee-l lmpledlcau li ae deplaseze - ca sa punem baza unui tlmp pentru a-mi formula o pi­ Ia Teheran7 program international post­ rere a supra problemel". .,Oupa ce a citit traducerea belie, popoarele din toate ta­ Ca urmare, dlscutla de fond a ruseasca [a mesajului]. scrie rile democratice se vor in­ foat amlnatas. Hull, Stalin a predat-o lui drepta in directii diferite, sub Molotov, cu observatia ca va influentele contradictorii a tot Din convorblrea lui trebui sa ref1ecteze asupra felul de elemente, grupuri, t.V. Stalin cu Cordell documentului �i sa se con­ organizatii �i chiar persoane 25 suite cu colegii sai. Comisa­ individuale. Ca urmare, nimic Hull, din octombrle rul pentru externe, dupa ce nu va fi mai greu in aceasta Nu exlati o- minuti oflclala a 1-a citit atent, a spus ca erau faza tirzie, eel putin pentru o convorblril nlcl In documentele in curs operatii militare im­ tara ca a mea, decit sa elabo­ publlcate de sovletlcl fl nlcl In portante $i ca absolut toate reze �i sa infaptuiasca un

�� militara a statelor natlonale, apa­ unei confederatii cuprinzind Polonla, pe o baza mal lar�a decit cea pe care rute sau a caror unitate national-sta­ Cehoslovacia, Austria, Ungaria, fiecare dintre ele m parte poate intra­ tal! a fost desavi�ita prin destrama­ Romania, Bulgaria, Gracia, lugoslavla tine asemenea institutii, cu conditia rea lnexorablla a acestul imperlu. �I Turcia, care ar constltul ,.o fort! ca asemenea asocia1ii nu vor fl in­ Tn ultima instants. aceste prolecte puternlccl, capabila sA rezlste atlt dreptate impotnva bunlistArll sau sta­ constltuiau. pentru principalele puteri German lei cit �I Rusiei". bilitatii oricaror altor state �� ca ele care le promovau in aceasta pe­ luliu Maniu a fost de acord cu su­ vor fi aprobate de o organlzatie lnter­ rioadA, o pirghle pentru mentinerea �� gestiile poloneze, sugerind chiar nationala universala, ce poate fi consolidarea lnfluentel lor in sud-es­ reactuallzarea �I adoptarea ,.planulul creata in conformltate cu punctul 4 al • tul Europei. Tardleu, al carul Inspirator se consl­ Oectaratiei celor patru puteri, adop­ inca de Ia inceputul celul de-al dol­ dera. ..Scopul era ca. sacriflcindu�se tata Ia .... in ziua de... (referire Ia Oe­ lea nizboi mondial, MArea Britanie - o parte a suveranitatii Romanlei, sa claratia cu privire Ia securitatea gene­ �i. in mod special, premlerul Winston se asigure perpetuarea orinduiril bur­ rala); Churchill - s-a afirmat ca o promo­ gheze. De asemenea, o confederatie 3. c8 in conformitate cu conslde­ toare a ideii federallzarii tarllor mlcl �i sub egida Marii Britanii era prlvita ca rentele expuse mai sus Ia punctul 2, mijlocii din Europa, devenind din ce o modalitate de a se realiza un mare ele considers de datoria lor �� sint in­ in ce mal activA, pe masura ce evolu­ tampon intre U.R.S.S. �� Germania" teresate sa sprijine, in masura in care tla operatlllor mllitare aducea pe pri­ (Eugen Preda, S4ritura de pisic4, Ed. dispun de imputerniciri in acest scop, mul plan problemele reconstructlei mllltara. 1976, p. 143) . alte state europene sa creeze once tel

polltice postbelice a Europei. · ldeile britanlce au fost prezentate. de asociatii care urmaresc sporirea Motivele invocate �i telurile mai sub o forma sau alta, �� discutate cu bunastarii ger)erale �i inflorirea intre­ mult sau mal putln marturisite erau S.U.A. �i U.R.S.S. inca inaintea Con­ gului continent; acelea�i cu cele care lnsplrasera ferlntel mlnl�trllor de externe de Ia 4. ca, in ceea ce le prive�te, ele nu proiectele similare din perioada Inter­ Moscova. Reactiile S.U.A., ale caror vor tinde spre crearea unor zone se­ belies. Astfel se sustlnea ca vacuumul teluri globale incepeau sa se contu­ parate de raspundere in Europa �� nu creat de disparitia lmperiului aus­ reze. au fost rezervate. Tnca din prima vor recunoa�te crearea unor aseme­ tro-ungar a fost una din cauzele celui sa intrevedere cu Eden, din decem­ nea zone de catre alte state; mai de­ de-al doilea nizbol mondial �� ca. brie 1941. Stalin a exprimat, Ia r1ndul grabS, ele reconfirma interesut lor co­ pentru a evita repetarea acestel expe­ lui, opozitla U.R.S.S. fat! de crearea mun in bunastarea Europel, in an­ riente dupa disparitia previzibila a unor _federa1ii de state Ia granltele samblu" Germaniei ca mare putere, se impune sale. In aceste conditii. Marea Brita­ a inca o data, Hull manlfesta o re­ ca statele mlci �� mijlocii din Europa nie �i�a prezentat totu�i ideile Ia Con­ zerva accentuata de a se angaja in sa se grupeze in mal multe federatii, ferlnta de Ia Moscova intr-o forma probleme europene concrete. Harri­ pentru a putea crea entltati statale mal generals �I mal atenuata. man explica aceasta, cum am vazut. viablle din punct de vedere economic prln preocuparea prlorltara a secreta­ �i politic. s Partea operativa a proiectului bri­ rului de stat fata de realizarea unei ldeile britanlce in materie au evo­ tanic prevedea ca cele trel guverne intelegeri cu privire Ia organizarea re­ luat de Ia cr,area a trel confederatii declara: latiilor internationale in perioada ur­ in nordul Europe!, in Europa Centrals .. 1. ca ele reafirma faptul ca fiecare mcltoare razboiului, intetegere "care, �� jn Balcani, coordonate de un Con- • popor este liber sa�l aleaga forma de odata convenita, urma sa rezolve. in siliu european, pina Ia Statele Unite guvernamint �I modul de vlata. cu opinia sa. �i problemele concrete re­ ' ale Europe!. conditia sa respecte in egala mbura glonale �i bilaterale. Pentru Hull, spu­ Unele cercuri polltice burgheze din drepturile jltQr popoare; nea Harriman, aceste probleme repre­ tarile direct vizate. promovind lnte­ 2. ca. ptn'l urmare, toate statele sint zentau .,fleacuri". rese de clasa proprli. au sprijlnit ase­ libere sa s� uneasca cu alte state, in Oar. dupa date recente, existe �� o menea proiecte. Guvernul polonez in scopul imbunatatirii bunastarli lor co­ alta explicatie. Cunoscutul ziarist C.L. exil Ia Londra a elaborat proiectul mune, pe calea crearil unor institutll Sulzberger. intr-o carte aparuta in

42 program corespunzator post­ belie �� sa strings �i sa nea Sovietica, importante ca, din punctul de vedere so­ uneasca in jurul acestui pro­ operatii militare,... campania vietic, sa se asigure o linie de gram toate tortele principale. sovietica de vara Jffmind a fi comunicatie intre Basra �� De aceea, este deosebit de continuata tara intrerup�re, Moscova, Ia tel de buna ca �i important sa tim con�tienti transformindu-se in campa­ cea dintre Teheran �� Mos­ de caracterul dezastruos al nia de iarna. El a spus ca. din cova, astfel incit conducerea politicii de a amina totul, punct de vedere militar, se de catre el a operatiilor mill­ pina cind se va ajunge Ia o crease o ocazie care se putea tare sa nu fie afectata. Am • I' decizie militara. Daca o oti­ ivi o data Ia cincizeci de ani: spus ca indraznesc sa afirm, cialitate din tara mea ar aceea de a provoca o intrin­ pe baza intormatiilor pe care anunta acum ca nu este de gere decisiva armatei ger­ le am, ca toate guvernele �i acord sa fie formulate bazele mane care, in acel moment, popoarele natiunilor aliate politicii postbelice decit dupa dispunea de foarte putine re­ a�teapta aceasta intilnire cu terminarea razboiului, ea ar fi zerve, in timp ce armata so­ cele mai arzatoare sperante. doborita de Ia putere peste viatica beneficia de forte am­ ca o pilda a strinsei colabo­ noapte ... Prin aceasta, noi nu ple, suficiente pentru un an rari dintre Uniunea Sovietica, intelegem ca (intilnirea Ia ni­ de operatii. El a adaugat ca. Marea Britanie �i Statele vel inalt) ar trebui sa aiba evident, Uniunea Sovietica Unite. Am adaugat ca, daca prioritate asupra conducerii nu putea lupta cu Germania in completarea informatiilor corespunzatoare a ·operatiilor Ia tiecare zece ani. De aceea, cu privire Ia intelegerile even­ de razboi... Am spus ca sin­ este imposibil sa admitem tuale Ia care vom ajunge Ia tern gata sa trimitem Ia Basra orice tel de interferente cu aceasta conterinta (de Ia tehnicieni · calificati. care sa planurile menite sa profite de Moscova), am putea men­ aiba grija de aspectele prac­ aceasta ocazie ... tiona �i dorinta celor trei �efi tice, in special de liniile de l-am raspuns ca sint intru de guverne de a se intilni Ia o I comunicatii. totul de acord cu el cu privire data rezonabila, aceste doua Stalin a replicat ca sint in Ia situatia militara dar ca am ve�ti ar entuziasma popoa­ curs de desta�urare, in Unlu- sentimentul ca este posibil rele Natiunilor Unite �i. in

1982, Ia New York (Such a peace: Subliniind seriozitatea ratiunilor pentru mai multe zile �� ca atare el nu The Roots and the Ashes of Yalta), care au determinat pozitia lui Sta lin, i$i poate asuma riscul de a ramine scrle: .. 0 persoana care a fost Berejkov adauga, in memoriile sale: fari un curler aerian zilnic cu S.U.A. prezenta Ia discutii (Rooseve lt-Chur­ •.Aici, deslgur, au jucat un rot �� reta­ EJ a precizat ca nu se poate deplasa chill, casablanca, ianuarie 1943) m-a tiile traditionale de prietenie dintre dincolo de Golful Perslc, sugerind, ca asigurat d ei au ajuns Ia o intelegere Uniunea Sovietica �I Iran, relatii sta­ ultima propunere, Basra, in lrak, pro­ nescrisA, deosebit de secreta. Daca bilite imediat dupa Revolutia din Oo­ punere care a fost transmlsa prln se­ Churchill accepts principial concep­ tombrie, Ia initiativa lui V.I. Lenin ... cretarul de .stat Hull in timpul Confe­ tul -capltularli necond�lonate•, Roo­ Guvemul sovietic a propus organiza­ rlntei de Ia Moscova. sevelt va permite britanicilor sa joace, rea intilnirii Ia Teheran luind in consi­ Stalin s-a mentinut insa ferm pe pe tlmpul razboiului, rolul conducAtor deratie ca acolo se aflau �� trupe so­ pozitia ca nu se poate deplasa perso­ in hotaririle diplomatice �i. daca do­ vietice, dislocate in Iran in conformi­ nal mal departe de Teheran �I ca. r�te, �I in cele militare din rbaritul tate cu tratatul din 1921, cu scopul de daca Roosevelt nu poate veni ln capi­ Eurooel si din rnsaritul Mediteraneiu. a pune capiit actlvitatii de subminare, tals lranului, el va trimite pe V.M. Mo­ • 1 Neoesitatea �� insemnatatea unei spionaj �i diversiune a agenturii ger­ lotov, primul sau loctlitor. ca repre­ intilniri a conducatorilor celor trei mane in Iran. zentantul personal Ia intilnlrea cu Ro­ principale puteri ale coalltiei antihitle­ in sudul lranului, fusesera dislocate osevelt $i Churchill. riste au fost recunoscute, in princlpiu, trupe britanlce pentru asigurarea fur­ in aoeste conditii. Roosevelt, care inca din anul 1942, in corespondents niturllor anglo-americana transportate inltiase de fapt proiectul unel intilniri dintre Roosevelt, Stalin �i Churchhl. prin Golful Perslc pentru Uniunea So­ cu Stalin, pe care o considers cru­ La inceputul toamnei anulul 1943, a viatica. Paza participantilor Ia Confe­ cial& pentru incheierea cu succes a fost convenita convocarea conferlntei rinta de Ia Teheran era asigurata, in rizboiului �I organizarea postbellca a mlni�trilor de externe ai celor trel pu­ principal, de fortele unitatllor militare cooperirii internationale, �i�a schlm­ teri Ia sfir�itul lui octombrie Ia Mos­ �� organelor de securitate sovietice". bat. scurt timp dupa Conferlnta de Ia cova �i s-a cazut de acord ca intilni­ Churchill, d�i ar fi preferat ca loc Moscova, pozttia. Harriman scrie in rea Ia nivel inalt sa aibA toe in acela�i de intilnlre Karthum (Sudan) sau aceasta privinta: ,.lmpasul nu a fost

an, intre 15 noiembrie �i 15 decem­ insula Cipru, a acceptat Teheranul. depii$it decit · Ia 7 noiembrie, dupa 1.: brie. Roosevelt insa a aratat ca nu se plecarea lui Hull, cind Harriman 1-a Nu s-a putut realiza 'insa un acord poate deplasa prea departe de telegrafiat lui Roosevelt, sublinilnd cu privire Ia locul acestei intilnirl. Sta­ Washington, din cauza prevederilor importanta suprema a unei intilniri cit lin a lnsistat constant ca nu se poate constitutionale care dau pre�edintelui mai apropiate cu Stalin, chiar daca deplasa departe de teritoriul sovietic, un termen de numai 10 zile in care aceasta ar insemna deplasarea Ia Te­ deoarece obliQatiile sate de coman­ poate semna teglle adoptate de Con­ heran. Ambasadorul �i�a luat masura dant suprem rl obliga sa ramina in gres sau poate opune vetoul sau in de precautie de a cere [generalllor) cazul in care considers tegea cu totul , contact permanent cu Marele cartier Deane �i Vanderberg sa cerceteze ca­ , general al trupetor sovletlce. in inacceptabila. (Vetoul poate fi rastur­ prlclile vremii Ia Teheran $i a desco­ nat numai printr-o majorltat.e de doua aceste condltii, dupA ce a sugerat ci­ pe fit ci erau mutt exagerate ... teva localitatl pe teritoriut sovletic treimi, a ambelor Camere). In cazul in In ziua urmatoare, Roosevelt i-a tri­ (Murmansk sau Astrahan), Stalin a care legea nu este semnatA sau nu I mis un mesaj optimist lui Stal in: acceptat in cele din urma sa se de­ se opune un veto prezidential in ter­ •Vetl fi bucuros sa aflati ca am ga­ ptaseze in afara hotarelor U. R.S.S., men de zec·e zile, ea intra in vigoare sit o metoda prin care, de indati ce dar nu mal departe de TehArM sin­ chiar �i fara semnatura pr�edintelui. sint informal ca o lege care reclama guru! loc din strainatate unde, dupa Roosevelt a arAtat ca din cauza vetoul meu a fost adoptata de Con­ aprecierea comandamentului sovietic, conditiilor meteorologice caracteris­ gres, voi putea zbura Ia Tunis pentru se puteau asigura legaturi perma­ tice regiunii Teheranului �i a muntilor a o primi $i apoi ma voi intoarce Ia nente cu Marele cartier general sovie­ din apropierea sa, zborurile catre �I ::onferint

' 43 •

aceea�i masura, i-ar demora­ armatelor celor trel puterl. cu liza pe inamicii lor. scopue de a urmirl lndepllnlrea Stalin a remarcat ca, in condltlllor de capltulare. Se avea principiu, el nu este impo­ In vedere ca, tn perloada armlstl- triva intilnirii. .. · El a subliniat lulul, d fie dlzolvat Partldul na­ onal socialist, d fie lnfiptulti ll ca, in ceea ce il prive�te, nu dezarmarea Germanlel ,cu sco­ este vorba nici de incapati­ pul fiurlrll bazelor unul slstem nare �i nici de o problema de de securltate generali"; se ficea prestigiu, dar ca este incapa­ recomandarea de a adopta prln­ bil sa inteleaga de ce o intir­ clplul ci .,Germanla este obllgati ziere de doua zile in transmi­ sa aslgure despigublrea pentru terea unor documente de stat pagubele materlale pe care for­ tete ef armate le-au provocat trebuie sa devina 0 chestiune U.R.S.S. tl celorlalte tirl tl atit de vitala, in timp ce (nu allate ocupate", scop In care urma d se intelege ca) un pas gre�it se creeze o comlsle pentru repa­ in operatiile militare nu este ratllle germane. fn a trela parte a o eroare gramaticala, care documentulul, se prezenta punc­ poate fi ulterior corectata, ci tul de vedere american asupra ca el poate costa zeci de mii vtltorulul statut politic al Germa­ de vieti omene�ti. . nlel. Se consldera ci trebule Stalin a adaugat ca nu era descentrallzati structure polltlci a Germanlel, prlntre aHele fl prln deloc preocupat de securita­ lncuralarea tendlntelor eare ar tea sa (Ia Basra). El a facut putea · apirea tn lnsutl lntertorue aceasta comunicare dupa ce Germanlel .,In favoarea mlqori­ ambasadorul Harriman a rll lnfluentel prusace asupra Rel­ spus ca (Ia Basra) �efii de chulul ... stat pot locui fiecare in ta­ oocumentul brttanlc, prezentat aces bara ·sa proprie, de pe coli­ In cadrul tul punct fl care fus81e predat guwemelor sovletlc nele din spatele ora�ului, pa­ 1 f1 american fnci de Ia Iuiie, nu Propetrovsk si Dneprodzer­ zit de trupe proprii, astfel fi­ se referee dl� Ia Germanla, cl ind asigurate o izolare �i o avea un cantcter mal general, fn­ jinsk (Aplauze). securitate deplina. Deoarece tltullndu-se .,Sugntll cu priYire s-a exprtmat un acord general ora de incepere a conferintei Ia prlnclpllle ciliuzltoare pentru de prlncfplu cu documentul ame­ se apropia, J-am informat pe fnchelerea ostllltitllor cu tirlle rican. europene memb(e ale Axel". Dlscu1111e cele mal ample le-a Stalin ca. fiind un elev al lui stfmlt chntlunea fmpirtlrll Ger­ Molotov, a vellit timpul sa in­ Punctul principal al acestor pro­ • punerl era crurea unel Comlsll manlel. tru in clasa. Mare�alul a zim­ lnterallate de armlatl11u, pentru Eden. Guvernul britanic bit �i ne-a urat norocs". flecare din tittle Axel. prefera o GArmanie divizata DocumentUI brttanlc cuprtndea �i va incuraja orice tendinta �lnta a ,aptea fl propunerl pentru cre.. a Co­ separatista, dar parerile sint mlslel consultative europane. EJ imp8J1ite in cadrul guvernu­ 25 octombrle fusase trlmla deja Comlslel de lui britanic cu privire Ia (orele 16.12-18.54) redactare, pentru a serYI ca .,... oportunitatea utilizarii, de ucru l Ia formularea hotirfrtlor in mac• acest scop, a unor mijloace s-a trKut Ia examlnarea pro­ confertntel, cu prtvlre Ia . blemelor priYind atltudlnea fati ·nlamele de abordare a problem• �oercitive de Germanla tl aHe tirl lnamlce, lor care reclami cooperare cu­ a.Hull. In sferele inalte din pe .,.,. unor documente prezen. renti fl strfnai. Dezbatertle a.au S.U.A., exista o inclinatie ge­ tate de guvemele american tl concentrat asupra documentulul nerala in favoarea divizarii. brttanlc. american. dar pe masura ce discutiile Documentul american era fnalnte de fnceperea pro­ avansau, s-a manifestat o prlu-zlsi compus din trel pir11. Prima a dlscutlllor, Molotov a dispozitie crescinda pentru a parte cuprlndea prtnclpllle gene­ lntrerupt dezbaterea, certnd per­ rale ale capltulirll necondl11o­ mlslunea d faci .,o scurti co­ adopta o pozitie de a�teptare ·nate a Germanlel, a doua parte munlcare In afara ordlnel de zJ". �i a explora-mai complet se referee Ia oertoada armlstf11u­ Molotov. Tocmai s-a primit aceasta oroblema. lul tl prevedea ocuparea terlto­ �tirea placuta ca trupele Eden. 1ns1st sa cunosc rtulul german de contlngente ale noastre au eliberat azi One- punctul de vedere sovietic.

unora dintre P,lanurile noastre strate­ a Hull relateaza in memoriile sale a Harriman i�i aminte�te ca Hull ,,a gice... Am inl::ercat sa completez ca. potrJvit obiceiului sau, inainte de parasit Kremlinul, convins Stalin ca aceste omisiuni in convorbirea mea a prezenta oficial in �edinta plenara tergiverseaza". Harriman nu era de · cu Molotov, putin rnai tirziu, in ae4r propunerile sale privind Germania, el acord. Tntr-un memorandum, pe care ea�i dupa-amiaul. In ce ma prive�te, a predat neoficial aceste propuneri 1-a scris io aceea�i zi, el a observat: sint convins ca Stalin vrea sa-l intil­ colegilor sai sovietici �� britanici. •.secre tarul (Hull) a facut o prezentare nea�a pe pre�edinte, dar conduce­ ..lntr-urr moment cind eram singur cu splendida din punctul sau de vedere, rea· razboiuluL apare suprema in min­ Molotov, am scos documentul din bu­ dar nu a evidentiat, dupa parerea tea sa �i. iptf':-o anumita masuni, este zunar �� i l-am dat, spunindu-i: «Nu mea, importanta intnnirii (Ia nivelul influentat de"- cere rile insistente ale este o propunere oficiala a S.U.A., ci eel mai inalt) pentru efortul de razboi, -c;oiAQIIOr sai de a ramine intr-un con­ mai curind o indicatie cu privire Ia ea fiind e�Antiala pentru initierea tact intim"

44 .. i l aceste stari de spirit. El a ... studiat �i va studia problema .� atit din punctul de vedere al • opiniei noastre publice �i al opiniei publice a aliatilor, cit �i din eel at utilitatii potitice a rezolvarii acestei problema, intr-un sens sau altul. in mo­ mentul de fata. nu pot afirma daca guvernul sovietic a ajuns Ia o anurl)it� parere. Problema se afla inca in stu­ diu. Sper ca conferinta noas­ tra i�i va aduce o mare con­ I tributie Ia stl.fdierea ei �� Ia pregatirea unor concluzii fi­ nale corespunzatoare ale gu­ vernelor noastre, deci �i a guvernului sovietic. Deocam­ data, pot afirma un singur lu­ cru, �i anume ca nu conside­ ram excluse asemenea ma­ suri. Eden. Am ascultat cu mare interes parerea domnului Mo­ lotov, care, din cite mi se • pare, coincide cu parerea noastra9. lnaependent Inti de faptul ca Armatele sovietice in plin8 ofensiv8 pentru eliberarea ora�u/UI Dnepropetrovsk, realizat� in zilele cind Ia Moscova se desf8$urau convorbirile minl$trilor aface­ pozltllle partlctpan111or cu privlre rllor externe din cele trei t4rl Ia lmpif11rea G«manlef nu erau lnci pe deplln crletallzate, •·• manlfeetat un acord general cu Molotov. Trebuie sa declar domnului Eden... Cred ca prtYtre Ia anularea Anechluuulul ca guvernul sovietic a ramas asupra acestor chestiuni, gu­ (reatablllrea lndependentel Aua­ putin in til'ma in studierea vernele noastre trebuie sa re­ trlel) fl Ia aepararea Prualel acestei problema. Aceasta se flecteze. orientale de Ge: mania. Molotov explicA, desigur, prin faptul Voi vorbi acum despre pa­ a apua ca nu pot exlata doui rerile care exista in Uniunea· oplnll cu prtYire Ia necealtatea de ca, in perioada actuala, con­ a forte Ge::nanla si reatttule cu­ ducatorii n�tri sint ocupati Sovietica in acest sens. Tre­ certrtle ..... mai mult cu problema miti­ buie sa declar sincer ca Ia s-a hotirlt ca documentul tare. noi exista oameni care consi­ amerlc.n cu priYire Ia Germanla Observ ca cinstea de a fi ders necesar sa mergem mai ai fie transmit Comlalef consul­ prezentat propunerl concrete departe de ceea ce a propus tative europene, c.re urma si privind Germania apartine dl. Hull, in proiectul sau. Ei albi Mdlul Ia Londra. Apol •·• S.U.A. �i domnului Hull ... Ati­ vor socoti insuficiente propu­ dlacutat c. prolectul brttanlc cu nerile cuprinse in acest prtytre Ia reatablllrea lndepen­ tudinea noastra fata de acest den1el Auatrlel si fie predat, proiect este pozitiva �i consl­ proiect. Nu am nici o indoiala pentru deflnltlvare, comlalef de deram ca pr:ogramul pe care ca in opinia publica din redactare. 1-a expus domnul Hull in do­ Uniunea Sovietica, grupul cumentul pe care l-am primit care se pronunta pentru dez­ lntroducere �i reflecta aspectele principale membrarea Germaniei prin prezentare �tiintiR<:a foarte corect... Acest pro­ rezolvarea acestei problema Corneliu BOGDAN gram reprezinta mai degraba Ia nivel inalt de catre aliati Traducerea documentelor un minimum, �i nu un maxi­ are un cuvint greu de spus. Sergiu CELAC mum. Guvernul sovietic manifests o inteleg perfect " intret5area atitudine foarte atenta fata de (Va urma) modul nostru de gindire. Dupa ce mat noi. Am avut aceste idei. dar nu dupa victorie. De aceea sintem de discutam intre noi. daca doriti. putem am fost in stare sa le exprimam. Sta­ acord sa sprijinim aceste idei, en o vorbi cu Eden �i sa vedem ce gin­ lin ar dori sa prezinte aceasta ca o baza pentru continuarea lucrului Ia d�te �� el. Pot sa o prezint ca propu­ propunere ruseascA•. Am fost de un document corespunzator"·. $1 Be­ nerea mea sau puteti s-o prezentati acord". rejkov adauga: ..Documentul continea ca propunerea dv.•... I.n zl ua urma­ Relatind acela�i episod. Berejkov �� teze pe care. guvernul sovietic nu le toare. Molotov a venit, cu o fata m­ formuleaza astfel raspunsul lui Molo­ imparta�ea. In particular. printre dioasa: •l-am amtat lui Stalin (propu­ tov: ..Am aratat hirtia dumneavoastra acestea era �� planul de dezmembrare nerile S.U.A. privind Germania) - a premierului Stalin �� el, in principiu. a Germaniei. El a fost supus discutiel. spus el in esenta - �I este entuzlas­ are o atitudine pozitiva fata de ea. dar partea sovietica 1-a abordat cu ra­ mat. ExprimA gindurile Rusiei despre Esenta ei reflecta ideile sovletice refe­ ceala. subliniind ca problema in dis­ Germania. ca �� cum le-am fi expn- rltoare Ia atitudinea fata de Germani;,, cutie reclama un studiu special"

45 TINER A PRI

• , Dr. VASILE SMARANDESCU

I I

harta murala - scria 'in 1910 un apre­ tura, $i cronicile vremii - Gesta hungaro­ ,ciat 0 geograf $i istoric, Raymund Netzham­ rum, apar(inind notarului anonim a/ regelui mer -, lucrata cu preciziune matematica $i Bela, Cronica pictata de Ia Viena $i Povest executata cu atita maiestrie artistica, in cit sa vremennih let - evoca dirzenia cu care para mai degraba un peisagiu decit un de­ voievodatele romane$ti s-au opus O$tilor sen geometric, ar fi pentru Romania de un conduse de Arpad, tu hutum, Canadlnus $i folos incalculabil... Caci unde mai gasim o alte capetenli dornice sa supi.ma pam'intul tara a/ carei teren sa prezinte contraste mai transilvan. Ecoul peste veacuri a/ acestor ispititoare $i variatiuni mai bogate dec'it 'in lupte dirze este pastrat $i de vestigii istorice, Romania ?... Mai 'int'ii Carpatii - o linie fru­ intre care pina 'in zi/ele noastre dainuie ci­ mos arcuita. La mijloc, podi$ul Transilvaniei teva din cetatile de pamint cu puternice va­ ocolit de munti, din care podi$ unele riuri luri de aparare, fortlficatii specifice stramo­ ies strabat'ind zidul stincilor $i coboara pe $ilor n0$tri1. calea cea mai scurta spre Dunare". Pentru ca/Btorul care popoSe$te Ia Ora­ Nu era pentru prima data ca Transilvania des sau pentru turistul aflat 'in tr-una din fru­ era comparata cu o imensa cetate natura/a moasele statiuni termale de Ia Felix ori 1 Ia adapostul zidurilor st'incoase ale Carpafi­ Mai, o excursie Ia Biharia, fosta re$edinta a lor, 'in masivele carora vaile principalelor voievodatului lui Menumorut, se anunta riuri - Some$ul, Cri$Urile, Mure$UI -· des­ printre cele mai atraciive. Situata Ia 13 km chideau adevarate bastioane. 0 constata­ nord de Oradea, in bazinul Cri$ului Repeae, sera de-a /ungul secolelor numer0$i straini pe drumul national 19, localitatea pastreaza ca/atori, negutatori sau O$teni, dar $i cartu­ urmele fortificafiei de pamint Cas­ rari - istorici ori geografi - nazuind sfl lar­ trum-Byhor (Bellard) ce a existat aici in sec. geasca orizontul cunoa$terii umane. lnain­ IX-X, alaturi de care arheologii au evidentiat tea tuturor o constatasera, fire$te, stramo$ii alte vestigii arheologice dat'ind din sec. V- VI romanilor, care vazusera - ca $i urma$ii lor $i IX-XIII. Localitatea este astazi o B$ezare autohtoni - 'in aceste adaposturi naturale sateasca, dar cu secole in urma avea statut principalul reazem 'in in ver$unata $i 'inde­ ora$enesc, fiind mentionata sub denumirea lungata· rezistenta opusa divef$ilor invada­ de ,civitas Bihar" (,Der stat Byhor") 'inca tori. Despre stramo$ii n0$tri daci carturarii din sec. XI (mentiuni din anii 1068, 1074, antici spuneau ca traiau nedesparfiti de 1075). Neindoielnic, situatia aparte a Biha­ munfi (daci montibus inhaerent). far mai tir­ rlei se datora cetafii (castrului) existente aici ziu, nu 'in t'implator formatiunile politice $i mai ales fostei ei calitati de re$edinta a amintite in cronici inca de Ia sf'ir$itul seco­ voievodatului lui Menumorut, demonstr'ind. /ului IX - ducatele $i voievodatele - sint a$adar dezvoltarea acestei formatiuni poli­ situate pe vaile marilor riuri: pe Cri$Uri, tice romane$ti in cuprinsul careia existau voievodatul lui Menumorut; Ia confluenta to rtificatii $i B$ezari cu caracteristici urbane. celor doua Some$uri, ducatul lui Gelu Ro­ In 1520, Bihariei i s-a conferit statutul de manul; pe vales mijlocie a Some$ului, voie­ t'irg (oppidum Byhar), ceea ce denota im­ vodatul Albei $i, mai spre varsarea marelui portanta ei, chiar daca din punct de vedere riu, voievodatul banatean a/ lui Glad $i Ah­ economic era 'intrecuta tot mai mult de Ora­ tum. Muntii $i codrii seculari -. numele des, mentionata $i ea in t'iia oara in 1075. principatului Transil_vania in semn'ind ,fara de dincolo de paduri" - i-au in fratit pe ro­ a jumatatea veacului XVII, Biharia era mani cu natura din cele mai vechi timpuri. L'inca un important foe de papas. Cala(orind , Transilvania - scria Ia jumatatea sec. XVI prin raiaua organizata pe cuprinsul Cri$anei umanistul Anton Verancsis - ...are paduri dupa caderea sa 'in stap'inire otomana2, ca­ umbroase, p/ine de farmec $i este udata de latorul Evlia Celebi nota, in tre a1tele, ca r'iuri nesecate $i in tot locul se ivesc dealuri B$ezarea ,are o clima dulce, din care pri­ in sorite". Astfel trebuie sa se fi 'infati$at pa­ cina barbatii $i femeile de aici sint de o fru­ mintul acesteia $i cu veacuri 'in urma, atra­ musete ce nu se poate 'intilni in nici un aft g'ind cu farmecul $i bogatia lui -·neamu!).le. migratoare. Autohtonii in telegeau 'in sa sa�i apere bogafiile $i frumusetile daruite de na- 1-2 Magazin istoric, nr. 9/1978; 2/1979.

46 I

...... _, . . tinut. Toate femeile sint trumoase, gratioase $i modeste, astfel ca femeile $i fetele sint placute $i atragatoare. Cind in cep sa ·',. graiasca pronunta cuvinte lese". . � . Dincolo de culmlls Carpafllor Apusem, cu • spectaculoasele lor fenomene carstice - pe$tera Meziad, ghetarii subterani de Ia Scari$oara $i Focul viu, cunoscute din cele mai vechi timpuri de romani - se intindea ., Tara Silvaniei", voievodatul lui Gelu ,qui­ dam 8/acl.Js" (adica Romanul) cum preci­ zeaza Cronica notarului anonim. Aceea$i scriere ne relateaza $i opozifia in ver$unata pe care ,ducele romanilor" a facut-o O$tirii invadatoare a ungurilor, insu$i Gelu cazind in lupta. Ca $i voievodatul lui Menumorut, eel de pe valea Some$ului, condus de Gelu, ., dispunea de a$ezari intarite, dintre care cea mai puternica era Dabica, mentionata $i ea ca ora$ (urbs Doboko) in anul 1068. Situafia se datora impunatoarei cetati de pamint, ale carei vestigii mai pot fi vazute $i astazi. Dabica sau, poate, Gilaul (situat Ia con­ fluenta Some$ului Cald cu eel Rece) - unde poate fi act.mirat castelul construit pe /ocul vechii fortificatii, in 1439, $i reconstruit in 1877 - vor fi constituit re$edinfa sau re­ $edinfele acelui Gelu atit de patetic evocat de Co$buc in poemul Moartea lui Gelu. Coborind spre sud ajungem in una din cele mai renumite vetre de istorie roma­ neasca - Alba lulia - vechiul Apulum din vremea romanilor, apoi re$edinfa principilor Transilvaniei, ora$UI celor doua uniri (din 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul $i Uni­ rea cea Mare din 1918). Cercetarile arheolo­ gice efectuate aici in ultimii ani au adus noi clarificari importante privind trecutul acestui de Jemn din Filda de Sus, iudetul "ra$ in carcat de istorie, ·atestind ca A{ba lu- Ctitorie Salaf lia a fost $i re$edinfa a unui intins voievodat situat pe cursu/ mijlociu a/ Mure$ului. Ma­ rea necropola identificata pe cafe arheologi­ lui, unde se afla aceasta tortificatie a fost ca1 - dovada a unei intinse locuiri in seco­ identificat, ·tot de catre arheologi, $i un de­ lele VII-X -, cetatea de piatra Ia adapostul barcader, asemanator celor Ia care vor fi careia traiau capetenia $i locuitorii in vre­ acostat acum o mie de ani ambarca(iunile muri/e de restri$te completeaza astfel ta­ in carcate cu sare, din infloritorul comert bloul unuia din ora$ele ce/e mai bogata in mentionat in Legen.da Sancti Gerardi, vestigii istorice $i turistice. scriere hagiografica cuprinzind numeroase Mergind apoi pe Mure$, dincolo de Poarta informafii privind realitatile sociale, econo­ de Fier a Transilvaniei, se intindea bogatul mice $i po/itice din voievodatul romanesc a/ voievodat banatean a/ lui Glad $i, mai apoi, Banatului. dupa citeva generafii, a/ lui Ahtum. RB$8- dinta acestui voievodat era Urbs Morisena, Locurile descrise mai sus reprezinta o in­ cum era definita Ia in ceputul sec. XI. vitatie Ia o calatorie prin istorie pentru cu­ noa$terea vetrelor noastre voievodale din Transilvanla $i Banat, ale vechilor forma­ tiuni politice romane$ti din aceasta parte a serie de vestlgii istorice din judefele tarii, existente in urm a cu peste un mileniu. ,Ti Qmi$ $i Arad evoca involburata istorie a Apelind Ia serviciile....oferite de oficiile ju­ voievodatului romanesc de Ia sfif$itul pri­ detene de turism (cu deosebire cele din ju­ mului mileniu a/ erei noastre: Ia Vladimires­ defele Bihor, Cluj, Arad, Alba $i Timi$ ), cu-Arad a fost descoperita o cetate de pa­ pentru cunoa$terea locurilor in care au fiin­ mint, aidoma calor specific romane$ti intil­ tat vechlle formatiuni politice romane$ti, ca­ nite pe tot cuprinsul tarii; pe insula Mure$U- latoria noastra prin vreme are darul sa re­ descopere, alaturi de un bogat $i fascinant trecut istoric, valente turistice de o deose­ 1 Magszin lstoric, nr. 9/1981. bita frumusete $i atractivitate.

47 Cronlci mirunti Ne aflim decl cu cronlca noastri, fn luna aprllle 1935. 0 perloadi cu preacupirl grave, dupi expresla zlarulul Dimineata1, din 2 aprllle. Oare ce tltlurl retln atentla bucuretteanulul din presa unel zlle de • ,,Aseara, aprllle de acum ani? pe .,-�e, publlcuf c.. 50 � INcll grlblt pe C.lel Vlctortel • Si risfolm ctteva zlare de slmbiti 6 aprllle 1935. Facia: lntre lon •IIIII II un epec..,. folate curloL Mlhalache tl Alexandru Valda; intrevederea Eden-Ben8f, un punct de Dlnctorul drculul (llftPIIIet pe -lo­ plecare; Modlflcarea statutelor Bincll Natlonale; tcoali de dans fl 0 cul vlaen cllntre Telllrul Nlllonll unlci In Romania; Reorganlzarea Mlnlsterulul de Flnante; Camera atnMII C...... ,.J, dupl un vechl La otlieel, ti-e ICOI p1nonalul, cornpua - o zl de lnterpelirl firi deosebtti lmportanti. Dimineata: 21 grade cln, ... !' lftlmlle, tl • cleflllt cu el Ia Bucurettl; Dezvoltarea statlunll Snagov; Rldlcatl-vi cirtlle de ale­ pe C.lel Vlctorlel EN folrte emuunt gator; Convocarea Senatulul Unlveraltar, Accldente de tramval; Unl­ de vizut, dupi .lermiMree metlneulut rea Tricolor a lnvlns Muretul cu 6-1; Procesul neregulllor de Ia jan­ de leal. cum detlllu llet•111 pe IUb darmerle; Fallmente; Contraband& de zahir de Ia Brilla; Dosarul fnar­ IICidlll Teatrulul Nlllonlf'. mirllor germane va fl redeschls. Ce trebule si ttie o prlntesi� Kllltl re­ Lupta: _. bucureflenl, clflncl Destilnulrl asupra Girzil de fler, Un lncendlu fn cartlerul Obor, lallrt In Dimineata. din 2 lpf'llle 1935 0 (de ••• 1 tlut fllnd ci zllrele mare vlctorle a armatelor comunlste chlneze. Aoevarul: 0 constltutle din ICII peeprtl..:c.s epirMU ...... de dreapta?; Amlntlrlle lui Radu D. Rosetti; Apirarea fmpotrlva ata­ tile), .. Ngret8t, problbll, ci ... curllor cu gaze. Cuvintul liber: Front In jurul Dicll; Domnul Goering ICiplt lniOIItul lpec!tlool. Numll ci se fnsoari; Volajul tn jurul orlzontulul politic. pe Cll• Vlctortel nu deflllle nld un Dar, mal mult decft aceste tltlurl ce se referi Ia fapte mal mult sau eire. 1 ...,...... 0 plcilelll de mal putln lmportante, si ne oprlm mal aminuntlt, In contlnuarea ln­ ..,....., dezmlnlftl • dcN11zl de reclec­ curslunll noastre In vlata Capltalel din urmi cu clncl decenll, asupra tie: ,.In wemutlle lduale de grljl - eerie II 3 IPfllle zl.rul emlntlt -, de cltorva evenlmente, �a cum se contureazi .ele In pagtnlle presel api­ ,..ocupirt gnwe, In ebnosfen� lncir­ rute In acea luni aprllle 1935. Citi de rieunetul 1tlor evenlanentt l�nte, plciiHII cu elet•IH 1 corwtltult 0 d..undll"', 0 lnYiolal"', 0 e�i aflat in ilegalitate, Partidul Comunist Roman i�i face sim1ita II"' I (1 eprllle) diiC I.. frunfllor". permanent prezenta in viata politica, socials, culturala a 1arii anului • ,,Amlntlrl cln voemH atucllor II D IWII" 11 lnltuleui 1935. Dupa cum am aratat de Ia inceputurile rubricii noastre, o forma N. torga, llnuti In cldrucon'-::J:.l i� eflcienta de activitate desfa�urata de P.C.R. o constituie aceea din ..Jiuneae franco-roum11ne... Conte­ cadrul -organizatillor legale conduse sau aflate sub influenta sa �i l"'fttllnll echlteezi o lmeglne • atu­ care reunesc muncitori, 1arani, intelectuali, mici meseria�i etc. ani­ dentulul romAn din 1110, placet II mati de acelea�i credinte democratice. Astfel, in aprilie 1935, actio­ etudll In atrilnitete: . ,.Pe vrem•• neaza - sub directa conducere a P.C.R. - �� Comitetele pentru, apa­ 1e1• pl rominl 11 deo11belu ltUdaa rarea antifasci�tilor �i Liga contra brutalitajilor, care desfa�oara o in­ toarte mun 1ntte II. fntl"' atudentut tensa activitate in sprijinul �i apararea luptatorilor antifasci�ti intemni- bucuNtte• fl eel ...... •• o miN dlfel"'ftli. Prlrnul era pi"'ICUpet numll 1a1i. a celor care sufera opresiunea aparatului burgh'ez . de fllozole, pentru ci II unlverallltll ,.Oistrugerea de1inu1ilor politici antifasci�ti - scrie Scinteia, orga­ din Buc:u�� ...de exlltl un Malc\­ nul P.C.R., din 15 aprilie - nu are numai ca scop scoaterea din lupta ftU melIXIIt.lu. La ..... I"'ICU, celllfll a celor mai buni luptatori impotriva fascismului. Ea urmare�te �i inti­ era CU lotul lllee¥11: ICofo fllozofll midarea tuturor muncitorilor, taranilor �i micilor negustori �i mese­ .,. pnli In hili de umbri, lectllle pe riasi. pentru ca sa nu mai indrazneasca sa cricneasca atunci cind, CIN un Xenopol le ficel II latorte, .... de ICIIII pe C.. 4ron Deneu· �1 Pe ntru � U$ura lectura, nu am mai marcai cu puncte de suspensie 'intreru­ ...... le fiCII pentru lfmbl fl litera­ perile de nfXt Ia extrasete preluate din ziarele res pective. Precizam, de aseme­ furl romlni. neA. ca in rtdt�ren ncestor extrase nm pastrat. cu unele exceptii cerute de nor­ Deci pe Yl"'mel ICIII, pe II 1190, mele ortografice actuate, scrierea din original .

• 48

• • prin teroare, capitali�tii �i mo�ierii le vor smuJge �i ultima bucatica de Cronlci miruntl � gura". Ia · · In sprijinul detmutl 1or po 1·1t1c1 · � ed a 1 o.o tt ana s1n• t mob· 11 1·z a,1,• · •m t re a- I tii, �� cetatenii din sectorul 1 Galben at Capitalei. .,Un grup de munci­ • eire• ltudentulul clru18 I M dl d• tori din sectorul 1 Galban - scrie Facia din 31 martie - s-a prezen­ burd pentru .,.,.. d treeci ...... tat Ia redactia noastra cu un protest semnat de peste 200 cetateni in cit .. poete ...... COftCioWIWt eft .. care se descrie regimul detinutilor politici de Ia Doftana. Se �tie - • poete de ,.,., In achlmb n•ecarll nu • preoall)8 d-i - ca Ia Dottana sint intemnitati mai multi munci­ ct. wreo lndru­ glasuie�te protestul ,...,. pentru � ce .,.. d o duel supu�i unui regim ce depa�e�te tori, intelectuali �� tarani care sint M!Oio. 1811 de ce, wenlt In mljlocul orice Tnchipuire. Klltul or.f, atudentul romln riml­ Detinutii sint tinuti toata ziua in celule; nu primesc alimente din nN un lzolllt, un om cere nu • putt• afara, li s-a interzis vizitarea rudelor, slnt batuti �i incarcerati arbitrar 8comodlt cu nllnlc fl cu nlmenL in faimoasa cetuta H". 01:=• mi pl'.mbiOl pe chalurt cum cirtl de 18 .ntlcerll 8du­ Mtl KOio. Dupi llllllua o petreca81ft tudentimea bucure�teana, ca �� cea din alte centre universitare, lcMIII 18 •bllottc8 tutloMti 8dunlnd este confruntata cu diversiuni provocate de elementele de dreapta, ,.....,... pantru luclwa• ce-o .,..., S de • l8r .... .,. dadkall d•lrtl sustinute �i de unii politicieni, printre care �i AI. Vaida-Voievod, adept ...... In tllnpul. zllel'" (5 in acel moment at introducerii in facuttati a discrlminarflor pe baza de ..... etnie, religie etc. (,numerus valahicus"). Sint inregistrate, in cursul tu­ , de lttmuri" nii aprilie, conflicte provocate de studentii de dreapta Ia mai multe fa­ • ,Premlul Nltlonlll pe ..... 1135, In ...... 100 000 cultati bucure�tene (Drept, Medicine, Farmacie etc.). impotriva aces­ lei, ce• dlltrtbula In n.c.r. •· .... tor manifestari huliganice, �ovine, se ridica studentii comuni�ti, de­ acord8l luiGel8 Ga hc •b --.. ..Nu • mocrati, progresi�ti, indiferent de orientarea lor politics...... gill lndllgoatlt ... '*" .. ... Astfel, intr-un protest publicat in Facia din 12 aprilie se spune: arti ecrhl - relan llrcN Grlgo­ -cered ,Subsemnatii .studenti protestam in contra impiedicarii de Ia cursuri a reacu In Adevirul nu _. studentilor evrei �i Tnfieram toate agresiunile comise de unii dintre mill cl 0.18 0.18 �lon _.. un.... ltrMudt pentru pllI lrllul prentlulul colegii no�tri. Noi �tim ca nu evreii sint cauza �omajului in care se ...,...... , (I ..,. .. ) zbate astazi intelectualitatea romaneasca, fiindca actuatul numar de • Are loc prlm8 clallaM ,.din Ill­ intelectuali este insuficient fata de cerintete culturale reate ale tarii. me• ....,... - cum o denunlettt o Noi �tim ca Romania are inca nevoie de foarte multe spitale, dispen­ cronlcl din Lupta - • celul daII sare, �coli �i tehnicieni. 11..._ Reich: Go•••• cuEmonr loG­ 35 ooo o Asigurind pe studentli evrei de camaraderia noastra - se arata in ...... _ ..anl, pr".eotre c.. 8.A. continuare in protest -, am luat hotarirea de a epuiza toate mijloa­ 11 000 fl 8.8. .. defllat lnalntt de • face front 18 trecerea�= lui; cete de actlune pentru a impledica pe viitor orice incercare de asmu­ 150de Mlo8M ..... lncruclfat ll l- tire a omului in contra omului". pra Relchulul. GolniQ • ell· Protestul este semnat, intre attii, de Virgil Teodorescu, Badea Mari­ rult, ...... aoc••• ..... 0 dia- nescu, Miron Radu Paraschivescu, Gogu Radulescu, Gherasim Luca, demrtalel cu 35 brlante. In miJiocul Gellu Naum, $tefan Popescu, Zoe Bugnariu etc., etc. dl8dl ..... • gh.,le o coroani cu Activitatea studentilor comuni�ti, sub conducerea directa a partidu­ lite 7 pl..,. IIMII mlcl, lnconJui'id o lui, vizeaza largi obiective democratice. Ea este indreptata spre crea­ cruce lnclrllpti. Doamna Sonne-­ maron d8 o ul- rea unui front unic studentesc de lupta impotriva provocarilor rasiale, , ut Goering, n neal tlnli repruentatfe ...... u . In ...... pentru libertati democratice, pentru asigurarea unor conditii echita­ 20 aprQ."te, ...... ,.. Mfllrl lui HI- bile de invatatura. Analizind situatia cu care erau confruntati in acea tler, dupi care •" retrage din .,.... vreme studentii Capitalei, Gogu Radulescu, secretar at celulei U.T.C. IHball. de Ia Academia comerciala din Bucure�ti, intr-un articol publicat in • In ziua de 12 aprllle ...., lnregle­ Critica actualitatii din 9 aprilie 1935, tragea concluzia ca ,prezenta trat1JIIiU cutrHiure de pimlnl le ob-

49 • Cronlct mirunti • st�dentimii in politica este o realitate obiectiva, o necesitate tstorica'". In aceasta luna, aprilie 1935, in toate facultatile bucure�tene, Ia fel ca �i in celelalte centre universitare din tara, studentii comuni�ti des­ MrNIOrul din IIUCUNfU. (13 april ..) fa�oara o vie activitate politica pentru constituirea unei organizatii • In aceast4 lunl, Ia Alhene(a. ••· democratice studente�ti. La inceputul lui aprille 1935 se infiinteaza un DOZitla ll'lrodor Palledy. ..Pinzele lui Comitet central de actiune, format din studentii Gogu Radulescu i1clc:l stlglul ariel rominetl Ia nl- (Academia comerciala), Mihail Dragomirescu (Litere �i filozofie), llie &: welul ldrntulul'". Konstantinovschi (Drept), Emanoil Florescu ($coala politehnica) pen­ e Birllc, trtumfele t•ll a cf.lor Tu· dor llu,rtllcu tl Slci Aleundreacu, tru coordonarea tuturor actiunilor studente�ti care, in cursul lunilor .... Ia a 250-a repreZIInlef,. � contL urmatoare, vor duce Ia constituirea Frontului Studentesc Democrat. nuili.. bi ...... IC trul de afac�ri straine al Romaniei, care este �� pre�edintele Micii ln­ terlzat un po.c romin: -!ate o flollre, telegeri �� lntelegerii balcanice, este eel mai activ campion pentru cu care noblllmea Iff lmpodobeftl apararea statu-quo-lui in Europa". VlenMI coroana: 0 tlcMn lntlrzlllli In Astfel in acele zile intr-o calatorie in strainatate (Paris, apoi Ge­ noalri prea nwterlelletiio. 1 •hell KogilniCHnu elte un latoric neva, unde �� prezideaza. Ia � aprilie, o Jntrunire extraordinara a dtltlnl al Moldowl, un om de o actl­ consiliilor permanente ale Micii lntelegeri �I lntelegerii balcanice), mi­ vltate prodlgiMII; ela d8t 1irU .... nistrul de externe roman, Nicolae Titulescu, este �� eroul unor intim­ drrc op11 hi lltorlce de o ln•mnitate plari amuzante, cum este aceasta relatata in Dimineata: .. Pe cina d� declllblti. Eate unul din eel mal Titulescu �i sotia sa se pregateau sa-�i continue calatoria de Ia Bra­ aprlgl p81tiZIInl al Unlrll prlnclpe... (25 tislava Ia Viena, primarl!l din Bratislava, dr. Krno, i-a adresat o cuvin­ lor'". apritle) tare in limba franceza. In acela�i timp in sa o cape Ia [orchestra) mili­ • lntrebat, cu ocala unel anch ... tara cinta un mar� zgomotos. Dupa termina�a cuvintarii primarului. care Uti,.,.., a tolt cea mal putrmlci d ..Titulescu zimbi binevoitor, strinse mina d-lui Krno �i-i spuse: emoja. Ute111ri, Eugen Lovtnercu a C&'Jza rilpuna: Ia dtlre1 unel llmple rcrllori -- Din frumoasei muzici, n-am priceput, cu parere de rau, a lui Tltu U.loreacu citre Mihal Eml­ nici un cu�nt din cuvintarea dv. Dali-mi manusc'risul, il voi citi in neecu, din 1884, din tlmpul rrv.nlrll tren. este desigur foarte fruMos".

•

50 •

• eri s-au implinit 50 ani de Ia moartea marelui luptator democrat Cronlci mirunti C.A.J Rosetti". scrie Adevarul din 10 aprilie 1935. Ziarul publica. cu aceasta ocazie, un articol inedit al militantului socialist Zamfir C. Ar­ bore (1848-1933), colaborator Ia Romanul lui Rosetti �i care ..a facut legatura intre C.A. Rosetti �i tinerii conducatori ai mi�carii socialiste: cln ltolli • poelulul In un81ortul de 1e loan Nadejde, V.G. Mof'1un, C. Dobrogeanu-Gherea, Const. Mille �i Ober-D6bltng (EiwiJe), clnd, odeti cu .,...... zlle de Iuddite... .. ­ · Alex. G. Radovici". - i rut f1 prtmel1 lui lngftlorir1, nu nuMI .. n desele discutii ce-am avut cu el - scrie Arbore - s-a stabilit •upre Yltorulul, cum .,. ftreec, cl tl intre noi, generatia tinara de pe atunci �i acest reprezentant al gene­ aupra lftuellel ecbl81e legeli de un ratiei de Ia 1848, o comunitate de idei care ne-a apropiat �i suflete�te. acrupul: clne-1 ml)locee tederee $i el �i noi - continua Zamfir C. Arbore - consideram ca ideile lntr-un unatortu coellaltor? .,Yrel li ttl - n ecrta Meloreecu - cu ce miJ­ umanitare �i progresul general sint rez ultatul activitatii diferitelor na­ deocllmd tiuni ale Europei - de�i fiecare din aceste nationalitati �i-a format Ioece .... aulflnut eti? Blne, IICU, llntem nol ... modul sau de a privi lucrurile �� a ajuns pe cai deosebite Ia conceptia domnule Emln atrilnl unll de llltll? Nu til d-te lubi­ �i realizarea progresului. ree tl (deci-ml delvole li lntrebuln­ Dragostea de neam �� omenire - spunea Rosetti - este pentru tez cuwlntul exact. defl •• IMi lere) omul modern o consolare $i un ideal reconfortant" edmlreiJe ed•eorl enhezl .... ce o em eu cercu ..in C.A. Rosetti - scrie P. Pandrea in Cuvintul fiber din 13 aprilie f1 t1tot l noltN ...,., pentN - a batut o inima calda. iubitoare de poporul impilat. [EI] n-a privit d-ta, pentN poezllle d-tele, pentN toeli lucnree d-lele ll.. rerl f1 poll­ decit Ia steaua polara a idealurilor de tinerete revolutionara, de tine­ tid? D• • foat o edawir.tl explo­ rete generoasa, de tinerete care ura�te tirania, balastul istoriei, �i zlune de IublN cu c.. nol, tot! prt1 lupta pentru progres, umanitate, omenie. democratie sociala �i infra- . tenll d-lele (tl numel Kettle), em tire prin darimarea privilegiilor". La 16 aprilie, se stinge din viata scrii­ coulrtbult pentN pu11nele trebul torul Panait lstrati, al carui centenar a fost aniversat in 1984 in me•rtala ce le rec:t.rM attuetle. ticut l Romania, Franta �i in alte tari, printr-o ampla St}ita de manifestari. n-el ft t1 d-Ie tot .,. din mu ft nut ft f a Este inmormintat, Ia 18 aprilie, Ia cimitirul Belu. In asistenta se afla tu1-pu11nu1 ce 1-el clnder o t worbe de ortce emlc, nacum de '"' AI. Rosetti, G. Marinescu, I. Petrovici, Uviu Rebreanu, I. Minulescu, emlc de weloerea d-leleT. Scrupute­ D.O. Patra�canu, N.D. Cocea, Camil Petrescu, Demostene Botez, $er­ lor poelulul ee-l lntunecMI bucurt. ln­ ban Cioculescu, Petre Pandrea, Ury Benador, AI. Philippide. ainltOflrll HI rlspuna. comenteui Este omagiat de Eugen Stanescu, prefectul judetului Braila, �i de loYtnelcu, ..dellc*te• .;1:11 • lui AI. 0. Teodoreanu, in numele Societatii Scriitorilor Romani. Me6oreecu, c.., defl crezut rigid, a Facia din 18 aprilie evoca scriitorul, omul �i cetateanul care a fost gillt cuvtn•te poblwlte pentru .., 11- Panait lstrati. ..$tia sa creeze intre el $i oameni intelegere: dispretuia nlttr'. bupi ee-l dorette o cilitorte lzbu­ prej udecatile $i formele sociale. Ceea ce altul ar fi reu�it dupa ani de tlti ,prtn ltelle I ureazi: ..$1. Ia lntoer­ zile el izbutea dintr-o privire, dintr-o stringere de mina. Panait lstrati cere, mel lncilzette-ne mlntea fl se furi�a in suflete cu u�urinta aceluia care traie$te din imaterial". lnlme cu o rezi din ganlul d-lele poe­ $erban Cioculescu, in Adevarul din 18 aprilie, ii dedica o calda tic, c.. •• tl n rlmlne c• mal evocare: .,Nimeni ca dinsul nu s-a cpeltuit in energie $i in dragoste de lnelti lncorporere • lntellgentel ro­ oameni. $i totu$1. pina in clipele din urma, s-a pastrat treaz. pe mete­ man•... 0 pretulre ... de lntegreli tl rezele de suferinta ale semenilor sai. lnainte de a fi fost ideolog sau de c81egorlci, din partea unul om bi­ ba chlar lnwlnult, de • ft nut re­ cuvintului: un nult, scriitor, Panait lstrati a fost un om in sensul plenar al zerw oportunta• ...,.,. Yelortl mare­ om de omenie, purtat pe toate drumurile, singerat pe toate calvarele". apufberl celom • lui poet, o nle fl ne puna In edevirete lumlni comprehen­ rltlci loreec • Rublica de: Valeriu BUDURU • t alunee c lui Ma u, dupi URSU, LACUST cum ll'•.. glul de le lnceput ne luml­ Joana loan - In­ • A ,.... cllltetee lui Mltleteeeci 1f1 Selectia fotografiilor: chillnter1ut come merele crltJc Eugen Radu Ion POPESCU Lovtnaecu. (27 eprlle)

) . 51 • ,BRUTALA PRIETENIE11 (Ill}

A. BUSUIOCEANU, FL. CONSTANTINIU

.. 19 Iuiie 1943. ,.La ora 9 firi noui minute Wehrmachtulul). F. W. Deakin rezumi astfel - lfl amlnte,te Dlno Alfieri, ambasadorul oblectlvul pe care-1 urmireau planurtle pro­ ltallel Ia Berlin - a aparut pe cer sllueta puse de mllltart lui Hitler: ,si pistreze auto­ marelul avlon care n aducea pe Fuhrer: rttatea nomlnali a Ducelul pentru a acopert avlonul a ficut un larg ocol pe deasupra ae­ preluarea lntregulul control mllltar al teatru­ roportulul, ata cum se obltnule,te, apol lul de rizbol Italian de citre Germanla". Inca unul ... Clneva a murmurat: ccCare poate Chlar daci Hitler nu era lricllnat si re­ fl motlvul?» Mackensen [ambasadorul Ger­ curgi lnci Ia o formuli atft de radlcali, el manlel Ia Roma - n.n.], care era aliturt de avea, fa1i de lntertocutorul siu Italian, avan­ mine, a remarcat: •E 9 firi trel minute fl so­ tajele de a cuno8fte perfect "dosarul" pro­ slrea eate flxati pentru ora 9 precla»". blemel ltallene, sub aspect strategic fl poll­ Daci In prlvlnta orel Fuhrerul se vola, ca tic, fl de &-fl fl stablllt - cum avea li se ortce german, sehr punktlich (foarte punc­ dovedeasci In curaul lntllnlrll - o poziJie pe tual), In dlscuJia cu allatul liu avea si se cit de preclli, pe alit de fermi, In chestlu­ dovedeasci sehr preussisch (foarte prusac). nlle dlscutate. Spre deoaeblre de el, Musao­ fnalnte de a-1 lntnnl pe Duce Ia Feltre, Hitler llnl a venit total nepregitlt Ia aceste convor­ dlacutaae lndelung - cum am aritat In epl­ blrl, care ar fl trebult, In prtnclplu, li duci aodul din numirul trecut - cu colaboratortl Ia adoptarea unor declzll de mulmi lmpor­ Iii de Ia O.K.W. (fnaltul Comandament al tanJi. Prins lntre proprllle-1 glndurt fl statu­ rile fl sugestllle contradlctorll primite, care Caflcatura mspirata de polittca aventuflsta a dictatorului pendulau lntre fldelltatea fa1i de Hitler fl fas cist Bemto Mussolmt necesttatea leflrll din rizbol, Ducele ae arita lndecls In prtvlnta optlunllor polltl­ co-mllftare fl nealgur de autorftatea aa. 0111- lltatea faJi de allatul getma n tlfnea din clnd tn clnd pe nHfleptate, ca, de plldi, In dls­ cutla cu subaecretarul de stat de Ia corpora­ til, Lombraasa, In curaul cirela, abordlnd problema unor llvrirl de cirbunl din Ger­ manla neefectuate, explodaae: "Nemtll lftla slnt nlfle marl brute". Dealgur, Ia Feltre, nu avea li foloaeaaci un aaemenea llmbaj. Af8 cum remarca pu­ bllclstul Italian Paolo Monelll pe crt de exact, pe atft de amuzant: "Daci, lntr-ade­ vir, Muaaollnl a plecat Ia Feltre cu fata fe­ roce a functlonarulul decls Ii-I spuni <1- teva• tefulul pentru a-1 convlnge Ii-I pro­ moveze fl Ii-I mireasci leafa, ajuns In fata lui t11tler, a pillt Ia fel ca funcJionarul parall­ zat de lncruntarea fefulul: nu a mal lndriz­ nlt nlcl li deachldi -gura". Dupi mirturla lui Musaollnl, eft au men lmpreuni de Ia aeroportul din · Trevlao plni Ia Feltre, dlscutla dlntre el fl Hitler s-a mir- · glnlt Ia banalltiJI. Ajunfl Ia Feltre, eel dol dlctatorl fl sulta lor au stribitut lablrlntul de tnt:iperl fl cu­ loare din splendlda viii pusi Ia dlspozltle de senatorul Gaggla, ,.lncruclflnd repllcl de gheati", dupi expresla lui Mussollnl, care avea si mirturlseasci mal tfrzlu ci drumul pfni Ia camera destlnati convorblrtlor ,.ml-a rimas ca un cofmar in amlntlre". italian ,,1A n pozi\ie de Aliatul , ,

Cele doua delegatii erau el a subliniat insistent ca aflarea ve�tilor, filnd i ritat alcatuite din Mussolini, gene­ ,razboiul poate fi dus un doar de intreruperi. Cind ora­ ralul Ambrosio - �eful Mare­ timp nedefinit. Continuarea �ele germane erau devastate lui Stat Major, G. Bastianini lui este doar o problema de de ani de zile de bombarda­ - subsecretar de stat Ia ex­ mobilizare a efectivelor nece­ mentele aeriene, de ce 1-ar fi terne, ambasadorul Dino AI- sare. $i aceasta depinde de impresionat ca Romei ii ve­ . fieri �i. rE!spectiv, Hitler, puterea vointei. Nu trebuie sa nise, �i ei, rindul? El �i-a feldmare�alul W. Keitel, ge­ ne bizuim - a continual Hi­ continuat deci expunerea �i. neralul W. Warlimont, amba­ tler, cu vadita tendinta mora­ dupa ce a prezentat situatia sadorul H. G. von Mackensen lizatoare - pe ideea total de pe frontul de est, a ajuns �i generalul E. von Rintelen, gre�ita ca infringerile de as­ Ia aceea din ltalia. Cuvintele ata�at militar. Absenta diplo­ tazi pot fi indreptate de gene­ sale erau greu de indurat matilor (co exceptia amba­ ratiile viitoare". ln ceea ce il pentru gazde: ,Daca - a�a sadorului Mackensen) din privea, Fuhrerul nu se sfia sa cum s-a intimplat in ltalia - delegatia germana - pre­ se dea de exemplu pe sine 300-400 din 500-600 de zenta unui omolog al lui Bas­ insu�i: ,imi sacrific intregul avioane au fost distruse Ia tianini sau chiar al Ducelui, meu timp �i contort personal sol, aceasta inseamna ca, pur care cumula, dupa eliminarea ca sa rezolv indatoririle ce-mi �i simplu, organizarea este lui Ciano, �i postul de minis­ revin in timpul vietii". proasta". $i mai departe: tru de externe ar fi fost fi­ Ajuns in acest punct al ex­ ,Problema compensatiilor nu reasca - avea rostul de a su­ punerii, Hitler a trebuit sa se poate juca nici un rol. Daca blinia caracterul exclusiv mi­ intrerupa: unul dintre secre­ razboiul este ci�tigat, com­ lit�r al discutiilor. tarii Ducelui intrase �i-i inmi­ pensatiile vor fi platite, iar lntrevederea de Ia Feltre nase tui Mussolini o foaie de daca este pierdut, faptul nu s-a deschis sub semnul anu­ hirtie. Vadit emotionat, Mus­ mai are importanta, pentru ca larii de catre Hitler a opera­ solini a tradus oaspetilor ger­ cei de Ia care vor fi revendi­ tiei ,Citadela"1. Ofensiva mani mesajul primit: ..in cate nu se vor mai afla prin­ Wehrmachtului declan�ata Ia acest moment, inamicul este tre cei vii". Hitler ar fi putut 5 iulie in zona Kursk-Orel, angajat intr-un· bombarda­ adauga ,Cine are urechi de care, potrivit directivei Fuhre­ ment violent asupra Romei". auzit sa auda!". in locul ada­ rului, trebuia sa fie un ,far lu­ Pentru delegatia italiana, �o­ giului biblic, el a revarsat un minos", era pe cafe de a se cul a fost puternic. in Capi­ �uvoi de date care demon­ transforms intr-o cumplita in­ tala era raspindita credinta strau incapacitates militara a fringere. Perspectivele se in­ ca ,Cetatea eterna" va fi cru­ aliatilor italieni: intr-o zi fuse­ fati�au sumbre pe toate fron­ tata de ororile razboiului. sera distruse Ia sol 27 apa­ turile �i Fuhrerul era hotarit Speranta se exprima intr-o rate, in alta 52, ca urmare a sa ceara Ducelui sa impuna formula des uzitata: ,Roma gravelor gre�eli savi�ite de tarii sale toate eforturile re­ are o armura de tier: papa!" personalul militar. in clamate de crincena incl�­ Altfel spus, faptul ca ora�ul il Germania �i. in general, in tare. adapostea Ia Vatican pe ca­ vest, procentul de astfel de pul Bisericii catolice era con­ pierderi era de 1-2 Ia suta. Nu trebule si se mal siderat ca un serios motiv de ,Daca Luftwaffe ar fi pierdut a descuraja comandamentul pe frontul de est tot atitea repete ce s-a lnttm­ anglo-american sa atace ca­ avioane cite fusesera pier­ plat In Sicilia! pitals ltaliei. Acum, aceasta dute pe aeroporturile prost • speranta era spulberata. Raz­ organizate ale ltaliei, aviatia Cuvintarea lui Hitler a fost boiul pustia ora�ul sacru al germana ar fi sucombat de ltaliei. mult in fata ru�ilor". �i un rechizitoriu al felului in .. care ltalia i�i �parase pro- Mussolini i�i amintea mai In problema Siciliei, Hitler priu-i teritoriu. In fata celor tirziu: ..$tirea [bombardamen­ a fost Ia tel de dur: solutiile doua delegatii, el a tinut un tului - n.n.) ne-a aruncat in militare luate in consideratie adevarat moriolog lung de plina tragedie �i a facut ca depindeau de ,decizia funda­ doua (in alte surse, chiar de atmosfera sa devina tot mai mentala, daca noi vrem trei) ore, in timpul caruia Du­ apasatoare cu fiecare nou intr-adevar sa luptam. Daca cele nu a putut ,piasa" nici mesaj telefonic care raporta da, atunci trebuie sa trecem, un singur cuvint. durata deosebit de lunga a cu fanatism, Ia fapte. Daca Dupa ce a relevat ca Axa raidului, numarul bombelor nu dorim aceste batalii, dispunea, in cantitati sufi­ aruncate �i pagubele grele atunci fiecare om pe care il ciente, de materiile prime ne­ pricinuite {inclusiv cladirea trimitem in Sicilia il trimitem cesare continuarii razboiului. Universitatii �i biserica San in zadar". Conduita de urmat Lorenzo)". nu putea fi decit una singura: 1 Magazln lstoric, nr. 4/1970. Hitler a ramas nepasator Ia ,Fiecare soldat si fiecare ofi-

53 ter care parase�te o baterie loc un prim schimb confiden­ in prezenta nemtilor sau pe navala atit timp cit mai exista tial de pareri. El mi-a comu­ cimpul de lupta. un singur proiectil de tras nicat doua lucruri impor­ Mussolini dezvaluie atunci trebuie impu�cat". A poi, in tante: primul, razboiul sub­ ceea ee-l opre�te de Ia o ase­ cursul prezentarii amanuntite marin este pe punctul de a fi menea politica: ,.Sintem oare a situatiei militare (se �tie ca reluat cu alte mijloace �i. al gata sa �tergem dintr-un lui Hitler ii placea sa intre in doilea, ca de Ia sfir�ituJ· lui condei 20 de ani de fas­ detalii de organizare, carac­ august, Luftwaffe va porni Ia cism?" $tia ca, peste toate teristici tehnico-tactice ale represalii impotriva Londrei, divergentele �i rivalitatile, nu diverselor arme etc. pentru care va fi rasa de pe fata pa­ este numai unit, el personal, a-�i impresiona interlocuto­ mintului intr-o saptamina. cu Hitler, prin aceasta .. bru­ rul), a lansat propozitia care Am raspuns ca in a�teptarea tala prietenie", dar �i ca cele a lovit ca o maciuca: .,Nu tre­ represaliilor Luftwaffei, apa­ doua regimuri sint perfect buie sa se mai repete ceea ce rarea aeriana a ltaliei ar tre­ solidare in destinul lor isto­ s-a intimplat acum in Sicilia". bui intarita". ric. ..o sa ma gindesc". se in finalul discursului sau, La rindul lor, prinzind im­ multume�te sa le spuna celor Hitler, abordind problema preuna, Bastianini �i Ambro­ trei ,rebeli". Din nou, pentru apanlrii Sardiniei �� a Corsi­ sio �i-au revarsat in voie mi­ convorbirile din timpul dru­ cei, s-a declarat preocupat nia reprimata in timpul dis­ mului de inapoiere Ia aero­ de atitudinea populatiei din cursului lui Hitler. S-a u simtit portul din Trevfso, nu exista insula franceza. Mussolini umiliti �i deznadajduiti: ,As­ decit marturia lui Mussolini: deschide atunci, pentru ta-i toata intilnirea?, a izbuc­ ,.Numai in tren am putut sa-l prima data, gura, raspunZif!d nit Ambrosio. Am venit aici fac sa inteleaga limpede un ca locuitorii sint lini�titi. In numai pentru a sta in pozitie lucru: ca ltalia rezista acum restul timpului, a ascultat tot de drepti? Dupa tot ce i-am fortei a doua imperii - Ma­ acest lung monolog, stind in repetat, tu �� cu mine, a ra­ rea Britanie �i Statele Uoite fotoliul sau, adevarat scaun mas mut ca un amarit de - �i ca exista primejaia de tortura. Cei prezenti au elev, care nu �tia lectia. $tii foarte reala �i care spore�te remarcat nerabdarea Ducelui, ce facem? Dupa prinz il inha­ mereu, ca ea sa fie strivita vadita �i de .,foiala" sa in tam �i il ducem undeva unde sub ele. Bombardarea ora�e­ scaun. N-a putut da nici o re­ sa-i putem vorbi clar fara sa lor italiene love�te nu numai plica torentului de acuzatii �i ne auda cineva. intrevederea moralul populatiei �i puterea mustrari. Se va fi mingiiat s-a incheiat, . dar poate sa ei de rezistenta. dar �i grosul poate ca era singurul care in­ profite de cele doua ore de productiei noastre de razboi. telegea revarsarea tumul­ drum, de aici pina Ia Treviso, J-am spus, de asemenea, ca tuoasa a vorbarlei lui Hitler, ca sa-i mai spuna cite ceva �i campania noastra din caci, paradoxa!, lunga cuvin­ lui Hitler". Africa s-ar fi terminat cu totul tare rostita cu o voce meta­ Bastianini se declara de altfel, daca am fi fost eel pu­ fica de Fuhrer nu a fost tra­ acord. Dino Alfieri il invita pe tin egali, daca nu superior!, dusa. E problematic daca in­ Duce �� cu totii se inchid in aviatie inamicului. L-am su�i Mussolini a inteles totul: intr-un- salona�. Ducele e silit avertizat �i ca tensiunea poli­ ,.Am spus intotdeauna ca sa asculte un nou rechizito­ tica din tara mea a atins Mussolini nu intelege bine riu, mai scurt, dar mai greu acum un grad extrem �i peri­ ... germana", opina generalul de indurat, pentru ca vine de culos. El [Hitler - n.n.] mi-a Ambrosio. Dealtminteri, tot Ia ai sai: ,.Dumneavoastra ati raspuns ca de fapt criza ita­ �eful statului major italian a dus tara Ia ruina, dumnea­ liana este o criza de condu­ gasit cea mai buna formula voastra trebuie sa o scoateti cere, deci una umana. Avea pentru a caracteriza intilni­ Ia capat. Trebuie sa vorbiti sa trimita intariri pentru avia­ rea: nu a fost un ,colloquio" clar, sa expuneti situatia ger­ tie �i noi divizii pentru apara­ (convorbire) ci un ,.disllo­ manilor, care vor sa se folo­ rea peninsulei. Mi-a declarat quio" (dezvorbire). seasca de ltalia ca de un ca apararea ltaliei intere­ bastion �i nu le pasa daca o seaza Germania in eel mai Un rechlzltorlu mal imping spre catastrofa". Mus­ inalt grad. Cuvintele folosite de el au fost tot timpul greu de indurat solini ramine uluit de indraz­ prie­ neal a general u l.u i. .. Credeti tenoase �i ne-am despartit in ca-mi pazesc pielea?" ,E cei mai buni termeni". Prinzul a oferit Ducelui po­ vorba de cu totul altceva de­ intr-adevar, Ia aeroport, sibilitatea de a angaja, in sfir­ cit de pielea dv., e vorba de Mussolini pare a-�i fi recaps­ �it, un ,colloquio". A luat ltalia". 11 implora inca o data tat increderea in sine �i in masa singur cu Hitler, astfel sa le vorbeasca deschis nem­ aliatul sau. ,.Cauza noastra ca, in absenta oricarei alte tilor, sa nu-i menajeze ... Tre­ este comuns, Fuhrer", ii surse care sa consemneze buie sa ne desprindem de ei spune Ia despartire lui Hitler convorbirea dintre cele doua �i sa ne gindim Ia problemele �i ramine incremenit in salu­ capetenii fasciste, relatarea nojlstre. Pina in 15 zile tre­ tul fascist, pina ce avionul Ducelui e singura marturie. boie sa im din razboi" - ii dispare. lat-o: ,.Dupa ce Fuhrerul �i-a spune AI'Tlf>rosio, hotarit mai Bastianini, Ambrosio �� Al­ incheiat cuvintarea. a avut curajos in fata Ducelui, decit fieri se reped literalmente Ia

54 • - -- - - Duce, pentru a atla ce s-a - ... discutat in tren. Dezarriagirea .. -

... . le este Ia fel de mare ca ne­ - ,. . rabdarea: ,Nu a fost necesar .. - - sa-i tin un discurs lui Hitler", - -- - ...... - le spune Mussolini. .. Nu i-ati ... - - .,. � - spus nimic?", intreaba Am­ , - - - � • - brosio. Ducele e laconic: ,0 - • .- • - • sa - - mai vorbim des pre asta". - in fata lui Bastianini, Ambro­ - - .. - - sio explodeaza: .. Nu mi-a lu�t - - - - vorbele in serios. E nebun. lti .. - ca e nebun". ... spun .. - .. - -

.. -

,Germanii ne vor da o • lovlturi sub centuri" -

• .. ' Mussolini e preocupat acum de cu totul altceva: ce 0 sa-�i inchipuie despre el lo­ cuitorii Romei. Unde a,fost in Bombardiers americans deasupra Germaniei timpul bornbar damentului?

(intilnirea de IaA Feltre fusese tinuta secreta). lntrebare care il tulbura cu .atit mai mult, cu cane vor fi incheiat ocuparea punind pe hirtie ceea ce cit, iodata · dupa incetarea Siciliei". mi-ati spus mie!" atacului aerian, cartierele in seara zilei de 20 iulie, Ambrosio: ,Cum? Vreti sa bombardate au fost vizitate Mussolini il cheama pe Am­ pun intr-o scrisoare pro­ de regele Victor Emmanuel, brosio. blema pentru care ar trebui primit cu raceala de Mussolini: ,Am meditat volume intregi, cind ieri pu­ populatie, �i de papa Pius asupra dfscursulul, eel putin teati vorbi �i folosi toate mij­ XII, care, cu sutana alba pa­ violent, pe care mi 1-atl tinut loacele de convingere? Va tata de singele unui ranit, a ieri. Acum luati o foaie de bateti joe de mine; va rog fost primit cu entuziasm. hirtie �i scrieti-i Fuhrerului, _sa-ml primiti demisia". Ducele vrea sa demon­ streze ca in ziua bombarda­ mentului a fost ,in slujba lta­ La 19 iulie 1943, 442 tone bombe au fost aruncate asupra Romei, lovind grav Hei", de�i �tie ca intilnirea cu cartierul San Lorsnzo Hitler nu-i va spori populari­ tatea. Ordona redactarea unui comunic·at, care sa sa­ tisfaca ambele exigente: ,leri, intr-o localitate din nordul ltaliei, Ducele 1-a intilnit pe Fuhrer. Au fost examinate probleme �u caracter mili­ tar". Hitler parase�te ltalia con­ vins ca i-a insuflat Ducelui energia necesara continuarii razboiului. La Rastenburg " .. -- ... avea msa sa gaseasca un lung raport al lui Himmler, cu un continut ingrijorator: ,in ltalia se pregate�te o lovitura de stat cu scopul de a-1 inla­ tura pe Duce �i a-1 instala pe mare�alul Badoglio care va forma �i un cabinet de raz­ boi. .. Badoglio este cunoscut in ltalia ca un francmason de rang inalt. Se spune ca inten­ tioneaza sa inceapa convor­ biri de pace cu aliatii, de in­ data ce trupele anglo-ameri- Mussolini: ,.Nu e momen­ tul! Gindi1i-va ce efect ar avea demisia dumneavoastra asupra 1arii".

A doua zi, Ducele �ste Ia - - u � rege, pentru a-1 informa des­ - o-..N •_,.NOf) � t.ftm • u..a ,_..• 'er. pre intilnirea de Ia Feltre. lltllcrA"U Mussolini a incaput intr-o adevarata serie de 4l"echizito­ PAGN DICII.OA AlfiV li8IYA rii. Suveranul ii 1ine �i el unul: ..Situa1ia e incordata �i nu mai poate dura mult timp. Sicilia e pierduta. Germanii ne vor da o lovitura sub cen­ tura. Disciplina trupelor e Ia pamint. in timpul bombarda­ • DOCUMENTE PRIVIND MAREA RASCOALA A TARANILOR DIN 1907. mentului de alaltaieri, solda1ii VOL Ill (sub egida Jnstltutulul de studll lstorice �; social-politice de pe 1/nga C.C. at P. C.R., a lnstitutulul de lstorie .. N. lorga" $1 a Directiei generale a Arhl· de Ia [aeroportul] Ciampino valor statulul; vo/umul a are sub ingrijirea unui colectiv forma t din: ton Po­ au fugit tocmai ta Velletri. pescu-Puturi,IAndref ·�!f.a.J - coordonatori, Marin Badea, Augustin Deac, M• Numeau asta «rarire». Am ur­ rln Aor!lcu, Corella� ot no, ton I lrcea lose, Georgeta Tudoran; au mal colaborat: Damian Hurezeanu, Traian Lun u Vasile Nlculae; feferenti $tiln­ marit atacul de alaltaieri de Ia tifici:lon taco,, Anastasle lordache . Villa Savoia, pe deasupra ca­ Editura Acad�miei, Bucure$ti. 1984. 590 pp., 46 lei: marturii din fostele judete reia au trecut valurile [de Rimnicu Sarat, Buzau, Braila, lalomita. Prahova, llfov, Talaorman, Vla$ca, Dim­ bovita. Constanta, Tulcea. avioane - n.n. ]. Zburau intr-o forma1iune perfecta. • DIN ISTORIA MILITARA A POPORULUI ROMAN. VOL 12 (coordonator de Povestea cu «cetatea sfinta» editie general-locotenant dr. life ceautetcu). terminat. E nevoie ca Editura militara, Bucure$ti, 1984, 258 pp .• 17,50 lei: studii privind istoria roma­ s-a neasca, scrise de au tori din ltalia, S. U. A., Turcia, Gracia, Bulgaria, Jugoslavia, nem1ii sa �tie dilema". Austria, Mares Brltanie, R.F. German/a, Franta. 0/anda, evidentiind interesu/ Potrivit relatarii lui Bado­ major existent azi in lume pentru Romania $i gloriosul trecut a/ poporului nos­ glio, Mussolini 1-ar fi spus su­ tru. veranului ca nu mai credea • RELATII ROMANO-BULGARE DE-A LUNGUL VEACURILOR. VOL II. posibila o continuare a cola­ Editura Academiei R.S.R., Bucure$ti, 1984, 172 pp., 15,50 lei: pagini de istorie borarii cu Germania �i i�i din sec. XIX de v ...lln Traikov, Vladimir Diculescu, Nikolai Jecev, Paul C.mo­ propune sa se ,.desprinda" de vodeanu, Gy•m41nt Ladislau, Petir Dinekov, Comella Papacoste•Danlelopolu, Reich Ia 15 septembrie. Stefana Tarlnlka, Nadefda Dragova, Louts Roman, Constantin �rban, Robert Pilu.. n. Sganciamento (desprinde­ rea) de Germania devine, • IDEOLOGIE '' CONTEMPORANEITATE (sub egida Acadamiei .. $tefan pentru marea majoritate a Gheorghlu"; coordonator lon Aorea). Editura politicA, Bucure$ti, 1984, 286 pp., 16 lei: culegere de studil structurat8 popor.ului italian, o problema pe trei capitole: /deologia �� practica revolutionara; Corelatia dintre ideologie, de via1a sau de moarte. Du­ lilosofia, $tiinta $1 creatle artistica; Problematica ldeologica in dezbaterea con­ cele vorbe�te despre ea. dar tamporan8 de idei. nu face nimic pentru a o rea­ liza. Pentru ca ltalia sa fie • Aurel Berinde, Slmlon Lugo)an - CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA LIM­ Btl DACILOR (prefata de ArHon Vraciu). salvata, e necesar deci ca el Editura Facta, Timi$oara, 1984, 256 pp., 19 lei: no/ damonstratii ale Jegaturi1 insu�i sa fie inlaturat. Sub dintre limba stramo$ilor no$tri din antichitate $i limba romans. presiunea situa1iei, ideea pa­ • Dan Berlndel - PE URMELE LUI NICOLAE BALCESCU. trunde chiar in partidul fas­ Editura Sport-Turism, Bucure$ti. 1984, 312 pp., 20,50 lei: evocarea vletil $1 cist. /aptelor revolutionarului $i cjrturaru/ui patriot, unul din ctitorii istoriografiei Atunci, Ia ce a folosit intil­ moderne romane$tl. nirea de Ia Feltre? Feldmare­ • Gheorghe David - PETRU $CHIOPUL �alul W. von Aichthofen, pre­ Editura militani, Bucure$ti, 1984, 256 pp., 10,50 le�: evocarea domnitorulu1 zent �� el Ia Feltre, dar tara sa Moldovei (1574-1577, 1578-1579, 1582-1591), precursor a/ prime/ unlri a tarllor participe Ia convorbiri, trage feudaia rom8ne$ti in hotarele stravachii Dacii. cea mai corecta concluzie: ..intregul spectacol nu a in­ • Alexandru Ugor -Tl RANII. Editura Sport-Turism, Bucure$tl. 1985, 262 pp., 70 lei: album selactiv din semnat nici cit negru sub un­ creatiile artl$tilor din patrla noastra care au abordat tematlca taranaasca. ghie". Convorbirile dintre cei doi • PAGINI DINTR-0 ARHIVA INEDITA (editie ingrijlta, studiu introductiv $i dictatori note de Antonie Plimideali). oferisera incA o Editura Minerva, Bucure$ti, 1984, 496 pp., 28 lei: amp/a se/ectie din cores­ mostra sugestiva despre ceea pondents primita $1 din scrierlle carturarului Elie Miron Cristea (1868-1939), ce Hitler in1elegea prin ,.bru­ in tr-o riguroasa prezentare $tllntifica. tala prietenie", studiata atit de captivant in cartea istori­ • Valentin Ciuci - PE URMELE LUI NICOLAE TONITZA. Edltura Sport-Tunsm, Bucure$t1 984, 204 pp., let: incurs1uni in vista $1 1 1!),50 cului britanic F. W. Deakin. opera cunoscutului pictor ( 1886-1��0). � � . e LA -�MAREA PATRIEt Editura itara, Bucure$tt, 1948, 248 p., 9 l ei: insemnari memorialistice ale ( Va urma) unor veteran/nr.l din razbolul antihitlerlst.

56 , • A

n 'terltorllle anexate Ia Spania, conchlsta­ dortlI au lnstaurat - cum se file - un sls­ tem economic fl social bazat pe jaf organi­ zat fl sclavagism. 0 compllatie juridici din secolul XIII, Las Siete Partidas (Cele fapte codlce), lnsplrati din vechlul cod al lui Jus­ tinian, leglfera sclavia ca parte lntegranti a economlel spanlole. Conform acestela, oa­ menll ficeau parte din trel categoril: IIbert, sclavl fl ellberatl din sclavie. La rindul lor, sclavll puteau apartlne unuia din urmitoa­ rele grupuri: prlzonlerl de razbol, du,manl at credlntel catollce; copll de sclavi; sclavl ell­ beratl care renuntaseri de bunivole Ia llber­ tatea ce le fusese acordati. Dupa aceasta mlnutloasa fmpirtlre, codul aborda pro-

Bartolome de las Casas - VOCE 0 . iN APARAREA INDIENILOR

ERIC EUSTACE WILLIAMS, Trinidad $i Tobago

\ biema llbertitll: speclflcind: ,E Uteri de lege ca totl eel ce impart dreptatea si sprljlne 11- bertatea, pentru ci llbertatea este naturali, lndriglti nu numal de oameni cl fl de toate celelalte animate". Curfnd dupi venlrea lor in Lumea Noui, spanlolll au constatat ci problema llbertitll omulul se fmpica greu cu cea a procurirll aurulul, deoareoe, aurul ,de-a gala" era tot ' mal greu de gisit. Putea fl insi obtinut prin exploatarea minelor. Problema milnll de lu­ cru se punea decl tot alit de stringent pen­ tru ciutitorul dft aur, ca fl pentru proprleta­ rul de plantaJII. lnsufl Columb1, eel ce adu-

fh imaglni: moartea �efului indian H�uey. llustratie din lucrarea publicatA de las Casas, in 1542, �� indieni mun­ clnd pe o plantatie de trestle de zahar. ' Magazin istoric, nr. 9/1972, 11/1982. sese In Spanla atftea comori din "lndlile Oc­ munti, parasindu-�i gospodariile �i preferiJ1d cidentale", se convlnsese, pe misura ce an II sa moara de foame. Unul din �efii lor s-a

• treceau, ci bogitllle din teritorille nou des­ oferit sa lucreze, impreuna cu oamenii sai . 0 coperlte deplndeau, in cea m�l mare ma­ bucata imensa de pamint, cu conditia ca sura, de inroblrea baftlnafllor. II descrla ca Cristofor Columb sa nu le mai ceara .aur. pe nlfte ,salbatlcl, bunt pentru orice fel de Acesta a refuzat in principiu, dar a fost de munct, zdravenl, care, odata dezbaratl de acord sa injumatateasca tributul, ceea ce nu apucaturile lor crude, vor P'!tea furnlza eel era de lepadat. mal bunt sclavl din lume". lntr-o socletate Columb �i. mai tirziu, las Casas au exage­ care lfl facuse un crez din stoarcerea unor rat mult citra populatiei indiene; indiferent proflturl eft mal marl din colonll, societate insa de inconsecventele statistfce, raz­ blntulta de pofta tnavutlrll raplde, chlar cu boaiele �i silniciile tributului au redus real­ pretul genocldulul, ce mat putea fl spus in apararea llbertitll fl a dl.'epturilor omulul? �I mente �i substantial numarul ba�tina�ilor totufl, au exlstat vocl care, mal timid sau din Hispaniola (vechiul nume al insulei Hai­ mal rasplcat, au tncercat sa tempereze ,sil­ ti)S. Conform unor evaluari mai precise, in bittcla" clvlllzatorilor, anuntind concepttlle 1492, numarul lor oscila intre 200 000 �i abolltlonlste de mal tfrzlu. 0 astfel de voce 300 000; in 1570, nu mai ramasesera decit doua catune din a�ezarile acestui popor, re­ 1-a apaftlnut. lui Bartolome de las Casas (1474-1566), personaj complex fl contradlc­ comandat cu atita caldura de Columb suve­ torlu, autorul unor lucrari considerate inca ranilor lui, cu mai putin de 80 ani inainte. de referlnta pentru lstoria popoarelor din America Centrali fl rimas In lstorie cu po­ recla de ,Apostolul lndlenllor". ldeile fl ac­ Maiestatea Sa se rizgin�e,te tlunile atft de controversate ale lui las Casas ne sfnt prezentate de Eric Williams 1, in capi­ lndienii mureau, dar mureau cu demnitate tolul Capital alb �i mina de lucru de culoare, �i curaj; ei au fost primii. revoltati impotriva din cartea sa lntltulata L'histoire des Cara­ imperialismului colonial. Este cunascuta po­ ibes, apiruti In 1975, Ia Paris, in Edltura vestea unui �ef indian din Hispaniola, Ha­ ,Presence Afrlcalne". tuey, care a fugit de invadatori in Cuba. A Textul este reprodus fntr-o forma prescur­ fost cal5turat �� condamnat sa fie ars de viu tata. Titlul fl subtltlurlle apaftln redactlel pentru a servi de exemplu �� altora. Unga Magazin istoric. rug, un preot franciscan 1-a rugat sa se spo­ vedeasca, sa-i fie mila de propriul lui suflet Papa recomandase suveranilor spanioli sa vegheze ca indienii sa fie tratati cu blindete �i sa nu �i-1 lase blestemat pentru vecie cind �i sa fie convertiti Ia catolicism. Ca urmare, ii sta in putinta sa capete, de-a pururi, ferici­ a fost promulgat un decret conform caruia rea in paradis. Hatuey a intrebat daca axis­ indienii care acceptau suveranitatea spa­ tau spanioli in rai. Preotul 1-a asigurat ca niola tara sa se opuna erau considerati s�­ numai cei buni ajungeau acolo. Se spune ca pu�i ai Coroanei, neputind fi inrobiti. In Hatuey ar fi raspuns: ,Nici cei buni nu fac schimb, decretul acorda mina Iibera fata de doua -parale, a�a ca e mai bine sa nu dau �ei ce se impotriveau. Baza legala a sclaviei ochil cu ei". a constituit-o celebra proclamatie2 de trista Oecimarea indienilor a stimulat eforturile memorie, adusa Ia cuno�tinta indigenilor - umanitare afe unui cleric spaniol, Bartolome care nu pricepeau nici o iota din ceea ce li de las Casas, care a incercat sa opreasca se citea - de catre un notar. Prin acest do­ masacrul �i sa-i apere pe supravietuitori. cument, erau in�tiintati ca cei binevoitori vor Descendent al unei vechi familii franceze, fi considerati liberi �i ca vor putea munci in stabilita, pe Ia mijlocul sec. XIII, Ia Sevilla schimbul unui salariu. (in sud-vestul Spaniei), las Casas s-a nascut in 1495, spaniolii erau in razboi fati� cu in 1474. in vremea studentiei, a fost slujit de indienii. Goi, neposedind drept arme decit un mic sclav indian. Licentiat in drept al arcuri �i sageti, ei n-aveau cum face fata ar­ Universitatii din Salamanca, s-a decis .sa tileriei span iole, arbaletelor, pumnalelor �i adopte cariera, Ia moda pe atunci, de cleric. ciinilor dresati anume sa ii vineze. Prin te­ Tn 1502, a , plecat in Hispaniola �i. zece ani roare, cei ce locuiau in apropierea minelor mai tirziu, chemat de guvernatorul Cubei, au tost constrin�i sa plateasca, o data Ia trei s-a dus in aceasta insula. Asemenea compa­ luni, un tribut egal cu o jumatate sau doua . triotilor sai, a primit 0 bucata d'e pamint, im­ treimi dintr-o uncie de aur3, iar ceilalti 25 li­ preuna cu familiile care o locujau. S-a con­ vre4 de bumbac. Disperati s-au refugiat in vins insa repede ca indienilor li se face o nedreptate. S-a hotarit sa renunte Ia pamin­ 1 Prlm-ministru al statului Trinidad �� Tobago turile �� lucratorii care ii apartineau, 1-a in­ (1962-1981), cunoscut cititorilor no�tri prin articolele pu­ blicate in nr. 12/1980 �� 1/1981 ale re_ytstei. format pe guvernator de convingerile lui �i .. � . 2 Magazin lstoric, nr. 6/1983. � s-a pronuntaf' cu inflacarare impotriva siste- 3-4 0 uncle = 31,103479 g: o livra (sau fu ,..) = 0,453592 kg. .s Magazin istoric, nr. 6/1981.

- 58 ..

mului encomiendei1, ceea ce i-a ad us pore­ fie obligati sa care poveri care le-ar fi putut cia de .. Apostolul indienilor". in 1516, guver­ ruis;�a sanatatea �i viata �i. in nici un caz, nu nul spaniol 1-a numit .,Protectorul indienilor tre)KJiau pu§i cu sila sa munceasca. Nici un din Antile �i de pe intregul continent". Las indian liber nu putea fi folosit ·ta pescuitul Casas �i-a luat treaba in serios pornind un de perle impotriva vointei lui, iar sclavii deja razboi fati� impotriva encomiendei. utilizati in acest scop trebuiau menajati. Resentimentele stirnite de actiunea lui au Oaca accidentele mortale erau inevitabile, fost atit de violente incit, in 1519, imparatul acest soi de pescuit urma sa inceteze, .,de­ Carol Quintul 1-a chemat pentru o explicatie oarece, a�a cum �i ratiunea dicteaza, pre­ , in Spania. Discursul pronuntat de las Casas tuim mai mult o viata de om decit ci�tigul pe cu aceasta ocazie se inscrie printre cele mai care-t aduce o perla". Cei care incheiasera o frumoase episoade din istoria Caraibilor. 1-a encomienda �� se facusera vi novati de mal­ spus imparatului ca opinia lui nu era ton­ tratarea indienilor nu mai aveau dreptul sa-i data pe ceea ce citise in carti, ci pe ceea ce foloseasca. La rindul lor, indienii erau datori vazuse cu proprii lui ochi, el, .,unul dintre doar sa plateasca un tribut acceptabil, iar in primii imigranti in Antile": ..cruzimi mutt mai Antile, erau scutiti de vreo plata sau vreo atroce �i mai monstruoase decit cele ale munca, .,altele decit acelea ale unui spaniol barbarilor ne�tiutori �i salbatici". Dupa el, rezident in insula". singura cauza era .,avaritia �� foamea de aur Noile legi au dezlantuit o asemenea fur­ a compatriotilor no�tri". L-a sfatuit pe impa­ tuna de indignare in colonii, incit imparatul rat ca .,in afara de mintuirea sufletului Vos­ a fost nevoit sa le abroge chiar in anul ur­ tru nimic nu trebuie sa aiba o mai mare im­ mator. Coloni�ti ca Pizarro2, de exemplu, portanta pentru Voi decit sa gasiti un leac Ia venisera ,,sa caute aur" �i nicidecum sa-i ci­ toate aceste rele... Nici unul din regatele vilizeze pe indieni. Voastre europene �i nici chiar toate regatele lnvins, las Casas s-a dedicat istoriei. El a europene Ia un loc nu egaleaza ca imensi­ scris un pamflet pasionant, Foarte scurta re­ tate �� grandoare posesiunile Voastre din latare despre distrugerea lndiilor, in care a Atlantic". Renuntind Ia orice bunuri �i Ia afirmat ca cruzimea spaniolilor dusese Ia orice recompensa personala, �1-a incheiat moarte 15 milioane de indieni. Publicat in discursul astfel: .,Nu depinde decit de 1542, intr-o epoca in care Spania catolica Maiestatea Voastra, Sire, sa puneti capat, era detestata de intreaga lume ca fiind cea chiar de Ia inceputul domniei Voastre, aces­ mai ferventa sustinatoare a puterii papale, tui sistem tiranic, odios atit lui Dumnezeu pamfletul a fost tradus in principalele limbi cit �i oamenilor �i care duce Ia pieire o mare europene. Numai in secolele XVI �i XVII au parte a ornenirii". fost scoase trei editii in limba italians, trei in in calitatea lui de episcop catolic, his Ca­ latina, patru in engleza, �ase in franceza, sas a vorbit cu autoritate. Dar, odata cu· opt in germana �� optsprezece in olandeza. sporirea descoperirilor, societatea medievala Oar pana, d�i puternica, n-a putut nici sa i�i impunea tot mai raspicat interesele anti­ atenueze, nici sa repare nenorocirile provo­ umanitare. in 1537, o bula a papei preciza �� cate de spada. proclama ca .,indienilor sau oricarui alt po­ Exists Ia unii istorici tendinta de a-1 acuza por descoperit de catolici nu trebuie sa li se pe las Casas ca a exagerat �i de a-1 con­ rapeasca libertatea �i bunurile sau sa fie in­ damna ca a biciuit Spania pentru o crima pe robiti: daca erau in sclavie, aceasta u rma sa care nu numai ea a comis-o. Se poate ca las fie considerata nula �i neavenita". Nolle legi, Casas sa fi exagerat partea rea a lucrurilor, vizind tratarea. omenoasa �i proteguirea in­ dar ceea ce ii face cinste este faptul de a fi dlenilor, promulgate de Carol Quintul Ia 20 lasat altora vina sa o exagereze pe cea noiembrie 1542, se datorau in buns parte in­ buna. . fluentei lui las Casas �i reprezentau incunu­ Foarte scurta relatare ramine un docu­ narea a 40 ani de lupta crincena dusa de el ment remarcabil, o marturie a faptului ca pentru o politica dreapta fata de indieni. Le­ doctrina administratiei spanioJe a fost mai gile recomandau sa se acorde o deosebita curind incalcata decit respectata in Caraibi. atentie bunastarii �i protejarii indienilor, care nu trebuiau redu�i Ia starea de sclavie Cutla Pandorel sub nici un pretext. Pe viitor era interzis sa -

Bartolome de las Casas a intrat intr-o po­ 1 Repartimientos sau encomlendas insemna distribui­ rea pc\minturilor de catre guvernatorul unei colonii mem­ lemica amara �i violenta cu un celebru ju­ brilor acesteia, impreuna cu bA�tina�i constrin�i sa mun­ rist, Juan Gines de Sepulveda, in chestiunea ceasca. Coroana spaniola acceptase sistemul encomien­ originii indienilor. lndienii, afirma acesta din dei cu condltia ca indienii sa fie tratati ca oameni Hberi, urma, .,erau mici de stat", tot atit de diferiti nu ca sclavi, �� sa fie adu�i Ia credinta catollca. Cei ce trebuiau sa vegheze Ia respectarea acestor prevederi - de spanioli ..ca $i maimutele de oameni".

flind ei in�i�i proprietari de encomiende - le-au consi­ derat bune numai pentru a fi incalcate. 2 Msgszln istorlc, nr. 6/1973, 8/1981.

59 ,

.. Toate popoarele lumii sint compuse din oa­ ca motivele valabile impotriva inrobirii indie­ meni", a replicat cu patima las Casas, adau­ nilor erau valabile �i impotriva inrobirii afri­ gind inspirat: .. Nu exists natiuni astazi, �i nu canilor. vor exista nici in viitor, care, oricit de bar­ Aceste proteste pareau palide in compara­ bare, salbatice sau depravate le-ar fi obi­ tie cu torentul de denunturi pentru stavilirea ceiurile, sa nu poata fi convinse �i indrep­ oprimarii indienilor. �i totu�i. era o prima �i ' tate pe calea virtutilor politice �� a umanis- timjda expresie a conceptiilor abolitioniste. mului omului social, politic sat:� rational". Un1i dintre colegii lui las Casas au dezvoltat Las Casas a refuzat sa sacrifice bunasta­ tema. in 1587, Tomas Mercado a publicat o rea indienilor aviditatii spaniolilor. A accep­ carte in care protests cu furie impotriva co­ tat totu�i s-o sacrifice pe aceea a africanilor mertului cu sclavi, bazat pe in�elaciune, furt pentru protejarea indienilor. Ceea ce a dat �i violenta. Citiva ani mai tirziu, Bartolome cu o mina a luat cu alta. d'Aibernoz a atacat insa�i institutia sclaviei. Ca sa-i apere pe. indieni de munca grea, Criticind argumentul clasic invocat de spa­ las Casas a acceptat solutia propusa, in nioli �i. in urma lor, de englezi, fr�ncezi �i 1511, regelui Ferdinand V Catolicul plantatorii din America de Nord, care (1452-1516) de calugarii dominlcani: .. Pentru avansa ideea ca sclavii se simteau mai bine ca munca unui singur negru valoreaza cit in Antile, unde aveau ..fericirea" de a fi bote­ cea a patru indieni, ar trebui incurajata adu­ zati �i convertiti Ia catolicism, d'Aibert'10Z a cerea negrilor din Guineea in Hispaniola". afirmat ca legea lui Christos nu poate sa in­ Rationalizarea sclavagismului �i comertul cu cuviinteze libertatea sufletului cu pretul negri incepusera. Dar, spre surprinderea tu­ sclaviei trupului. Un asemenea atac Ia turor, negrii mureau tot atit de repede ca �i adresa religiei nu putea fi tolerat. Sfintul indienii. ..Nu inteleg cum de au murit atitia ' Scaun a trecut cartea Ia index, a interzis negri - .scria regele unui ofiter din Hispa­ orice reimprimare a ei �i astfel ideile aboli­ niola - aveti grija de ei!" tioniste ale lui d'Aibernoz au disparut. Mortalitatea negrilor, spre deosebire de in 1610, iezuitul american Alonso de San­ . cea a indienilor, n-a avut decit un singur .re­ doval a continuat atacul. Subliniind fraudele zultat: au fost procurati in numar �i mai �i nedreptatile generate de comertul cu mare. Traficul de sclavi s-a intensificat con­ sclavi, el �i-a inmultit declaratiile menite sa tinuu. �� astfel, las Casas �i plantatorii au dema�te con�tiinta mizera a negutatorilor de ajuns Ia un acord. De Ia razboi fati� in pri­ oameni. Multe minti luminate din Lumea vinta muncii indienilor, s-au inteles de mi­ Noua t-au sustinut cu caldura. incurajat, nune in problema sclaviei negrilor. Cu alte Sandoval a descris sclavia ca pe o calami­ cuvinte, indienilor li s-a facut dreptate cu tate �i. mergind in intimpinarea principiilor pretul nedreptatli facute africanilor. Zelosul ce aveau sa domine secolele viitoare, a aparator at indienilor a devenit protectorul scris: ..Dintr e toate bunurile omului nici unul binevoitor {11 sclavagismului �i al comertului nu este mai frumos �i mai pretios decit li­ cu negri. ln 1531, 15 ani dupa numirea sa ca bertatea. Tot aurul �i toate bogatiile pamin­ .. Protector al indienilor", las Casas a solici­ tului nu sint de ajuns pentru ca libertatea tat guvernului spaniol trimiterea a 500-600 umana sa poata fi cumparata. Sclavia in­ negri in Antile, subliniind ca principals seamna nu numai exilul, ci �i aservirea, foa­ cauza a raminerii in urma, din punct de ve­ mea, durerea, goliciunea, insulta, temnita �i dere economic, a Hispaniolei era limitarea persecutia perpetua. intr-un cuvint, e cutia importarii negrilor. Pandorei plina cu toate relele". Las Casas a vazut clar in problema indie­ Era vocea Casandrei. Trei secole dupa nilor, dar nu a sesizat decit mutt mai tirziu atacul lui d'Aibernoz, sclavia a fost abolita justetea cauzei africanilor �i nu a ajuns ni­ in Cuba �i. de asemenea, in toate insulele ciodata protectorul lor. Cainta lui a constat din Marea Caraibilor. in sec. XVI, negrul a intr-o timida marturisire a gre�elii comise. fost adus in Caraibi pentru a ramine, pentru ,,Aitadata - scria el - credeam ca in a perpetua (cind a existat posibilitatea) obi­ · aceste insula un negru nu ar f! putut sa ceiurile tribale africane �i pentru a da na�­ moara decit daca ar fi fost eventual spinzu­ tere unei civilizatii in care, cum se spunea, rat. Eram sigur ca. asemenea portocalilor, ei .,Europa domn�te dar nu guverneaza, caci �i-au regasit conditiile de viata �� se simt Africa este cea care conduce". Ceea ce mai bine in Antile decit in Guineea. Dar, constata, in sec. XVII, �i istoricul spaniol dupa ce au inceput �a lucreze, din cauza Antonio de Herrera: .,in Antile sinf atitia muncii tara zabava Ia care erau supu�i �i a ·negri, incit aceste insula par efigia sau ima­ bauturilor obtinute din sirop de trestle de ginea Africii inse�i". zahar pe care le consumau, molimele �i moartea le dadeau tircoale �i �multi dece­ dau". El a recunoscut ca spaniolii, cum�nl­ tori de sclavi, erau adevaratii raspunzcltori �i lntroducere$ERBANESC� traducere de abuzurile comise in comertul cu Africa, Ana Maria

60 ' ' SUZANNE BLATIN

•

Metod8 "Braille.. -· 0 cucertre a mlntll omen .. tl Louis traia doar intr-o lume de sunete. Astfel, 1-a ce fnminunchead laolalti lntellgenti, gfndlre auzit poate pe tatal sau plingindu-se din cauza lehnlci novatoare fl netirmurtti compaslune fati rechlzitiilor �� impozitelor impuse, in ianuarie de 11menll nottrl handlcapatl. Cine a fost Loula 1814, de Napoleon I, care i�i pregatea campania Braille, omul care a ntUflt si ofere un dar atlt de impotriva armatelor ce invadasera Franta. La pretlos oamenllor? · �coals, invatatorul a observat neobi�nuita inteli­ Din revlsta spanloli Historia y vida reprodu­ genta a copilului �� i-a vorblt despre Louis mar­ cem, tntr-o formi prescurtati, artlcolul dedlcat de chizului de Orvilliers, castelanul locului, care a Suunne Blatln lui Louis Braille. ntlul tl subtltlu­ inceput sa se lntereseze de el. Cu mutti ani rlle apartln redac11el noaatre. inainte, mai exact in 1784, Ia Versailles, marchizul In anul 1952, dupi ce odlhnlaeri, tlmp de un asistase Ia demonstratia lui Valentin Hauy. Acesta 11col, In dmltlrul din Coupvray (departamentul prezentase, in fata Curtii �i a regelui, un grup de Seinee t-Mame}, rimitltele pimfnleftl ale lui elevi nevazatori, instruiti cu ajutorul unui sistem Louis Braille au foat strimutate fn Pantheonul din de citire inventat de el. Ca urmare, s-a creat Ia PariL Conform dortntel concefi1enllor sit, mflnlle Paris, pe strada Saint-Firmln, lnstitutul regal al ti­ 1-aam ri aa In pimlntul pe care ae nitcu•. nerilor orbi. Aci va sosi, in 1819, �� Louis Braille, Rimifltele lui Braille erau fnsotJte de un stra­ beneficiind de o bursa de studii. nlu fl lung corteglu, format din oamenl cu pas Cladirea lnstitutului, in care mai inainte func­ neaigur fl ochll stlnfl. Tott Kel orbl ttlau prea lion�se un seminar, era nesanatoasi, umeda l1i bine eft de mull II datorau lui Braille pentru slste­ rece, dar lui Louis putin il pasa de aceste incon­ mul de scrlere, pe baza punctelor fn relief, pe veniente, dornic cum era sa patrunda cit mai cu­ care n Invent.... rind tainele gramaticil, istoriel, matematicilor $i altor discipline, tot atit de paslonante. Metoda lui Valentin Hauy, de altfel unica pe 0 lume de sunete atunci, necesita citeva volume pentru eel mal . simplu manual �colar. La inceput, el folosise li­ Louis s-a nascut in 1809, fiind eel de-al patru­ tera sculptate in lemn, apoi imprimase caracterele lea fiu al unui l1elar din Coupvray; cu toate ca in relief pe carton. pentru a putea fl urmarite cu avea o constitutie fragila, copilul s-a dezvoltat degeteJe. Dar l1i al1a erau dificll de deslu�it prin normal l1i curind a inceput sa mearga. Nu avea pipait, greu de manipulat l1i greu de legat intra decit trei ani cind, in timp ce se juca cu sculele ele, pentru a alcatui cuvinte. in ciuda acestor lip­ din atelierul tatalui, s-a ranit Ia un ochi; Ia tipetele suri, inventia lui Hauy deschisese drumul lecturi­ lui, parintii au alergat sa vada ce i se intimplase l1i lor tactile. imediat �i-au dat seama ca micutul suferise un Despre acea$.ta inventie $1 descoperitorul ei cir­ accident grav. Apa de stinjenel, un leac babesc cula prin lnstitut urmatoarea poveste: impins de care vindecase multe, s-a dovedit ineficace in dorinta de a constata ce rezultate da metoda sa. conjunctivita care s-a declarat putin mal tirziu. Hauy a vrut sa-l inv�te sa citeasca pe un tinar orb Boala s-a agravat, transformindu-se in oftalmie care cer$ea in fata unei biserici. Ceea ce i-a ne­ purulenta, care a afectat �i cel�lalt ochi. Orb, multumit pe parintii respectivului, convin$i ca me-

61 - - --, .

seria de elev nu va fi tot atit de manoasa pe cit deau absorbit de experiente. In timpul vacantelor, ' era cea de cer�etor. Astfel ca profesorul a trebuit statea Ia aer, pe iarba, �� imagina nesfi�ite com­ sa te plateasca, din buzunarul sau, o suma echi­ binatii intre puncte �i lin lute.. . Uite-1 pe Louis cu · valenta cu pomenile primite, pentru a-�i putea in­ ciugulitul lui", comentau satenii. strui elevul in continuare. Treptat ,ciugulitul" a atins un grad de perfec- 11 Profesori de Ia Conservator veneau, cu multa tiune care 1-a entuziasmat pe doctorul Pignier. 11 bunavointa. sa predea muzica, dupa ureche, ele­ Sistemul a fost adoptat in �coals - pentru un vilor; Braille s-a dovedit inzestrat �i in acest do­ timp in paralel cu metoda Hauy care, d�i depa­ meniu, invatind cu u�urinta sa cinte Ia pian �i Ia �ita, era inca cea oficiala. orga. Sensibilitatea lui muzicala il va calauzi, mai Metoda Braille consta din 63 combinatii de tirziu, sa descopere �i un sistem de scriere �i ci­ puncte �i liniute, ce includeau, in afara de literate tire a notelor de pe portativ. alfabetului - litera w a fost adaugata mal tirziu, . Una din bucuriile elevilor era plimbarea sapta- Ia cererea unui englez - accentele, semnele de minala prin Jardin des Plantes. Unul dupa altul, punctuatie, cifrele �i semnele matematice. Astfel, tinindu-se de o fringhie lungs �i supravegheati de cei lipsiti de vedere puteau sa ia notite dupa die­ un pedagog, ei aveau prilejul sa respire, citeva tare, sa citeasca sau sa poarte corespondents in­ ore, aerul curat �i sanatos din pare. lnterdictia de tra ei. in fata lor se deschidea o noua lume. a ie�i Ia plimbare constituia o pedeapsa grava. Cind a venit vremea sa piece in armata, consi­ Dar aceasta nu era singura. Pentru cei care nu liul de revizie medical& 1-a declarat pe Louis respectau disclplina severs din lnstitut exista �i Braille Inapt pentru serviclul militar. Ca o ironia a posibilitatea de a primi, citva timp, numai piine �i soartei, un functlonar zelos, considerind ca a fi apa; nici bataia nu era ocolita. Louis Braille era orb nu era un motiv suflcient, a adaugat pe fQaia insa un elev serios �i sirguincios. Din pacate, de scutire un zero, care insemna: ,Nu �tie nici sa · aceste calitati nu i-au fost de nici un ajutor atunci citeasca, nici sa scrie". cind, din cauza conditiilor nesanatoase in care lo­ Meritele sale deosebite, aprecierea de care se cuia, a inceput sa se simta. din zi in zi, tot mai bucura in lnstitut au facut ca, Ia numai 20 ani, sa stabit. fie numit profesor asistent. Avantajele functiei erau mici - o camera unde putea sa lucreze in li­ ni�te �� doua frunze de palmier brodate cu ma­ Scrisul nocturo tase aurie pe uniforma de catifea neagra. in rest, reg imul era acela�i: vizite �i i�irl cu aprobare Cam in aceea�i perioada, un capitan de artile­ prealabila, scrisori cenzurate, nefiind exclusa, rie, Charles Barbier de Ia Serre, a pus Ia dispozi­ d�i nu era cazul, nici posibilitatea unor pedepse. tia doctorului Pignier, directorul lnstitutului, o Directorul Pignier gasea ca Braille munc�te metoda de citire pentru orbi, denumita de el ,,so­ prea mutt �i dorea sa-i faca viata mai placuta. nografie". in timpul razboaielor napoleoneene, in­ Adesea il invita in familia lui sau il lua cu el Ia sa­ geniosul capitan, aflat pe front, primea uneori in rate �� reuniuni. Dar conversatiile mondene il timpul noptii mesaje urgente, pe care nu le putea plictiseau. Si ngurul lucru care ii facea placere era citi din cauza intunericului. El a nascocit atunci atunci cind i se cerea sa cinte Ia pian. Doar mu­ ni�te semne conventionale, alcatuite din liniute �i zica lui Beethoven, Mozart sau Haydn il facea sa "puncta in relief, care puteau fi descifrate prin pi­ se slmta in largul lui. De fapt, prefera sa ramina pait. Oesigur, in felul acesta, nu puteau fi citite in micuta sa camera, unde i�i continua cercetarile decit ordine scurte, de tipul ..Ia atac" sau ..retra­ asupra notatiei muzicale, lucrind �i Ia un tratat de gere generals". Facind sa gliseze o rigla perforata aritm.etica. peste un carton, orbul putea sa �tanteze semne in Se simtea insa tot mai rau. $i-a ignorat starea relief, care urmau apoi sa fie ·identificate prin pi­ .sanatatii pins in ziua cind o grava hemoptizie nu pait. Sistemul era revolutionar, iar directia lnstitu­ a mal lasat nici o indoiala asupra diagnosticului: tului s-a hotarit sa-l adopte ,ca o metoda acceso­ era tuberculos. I s-au incredintat atunci clasele rie de invatamint". mal mici, mai putin obositoare, �� i s-a dat o min­ Dar, din ,,semnele" lui Barbier de Ia Serre, lip­ care mal hranitoare. ln ciuda bolii, i�i pastrase seau cele de punctuatie, cifrele �i notele muzi­ moralul ridicat �l. dac! vocea nu i-ar fi fost tot cale. Louis Braille a semnalat aceste lacuna, gin­ mai slaba, prietenii, ascultindu-1 citeodata cu cita dindu-se, in acela�i timp, cum ar putea sa le re­ insufletire vorbea, ar fi uitat ca Louis era atit de medieze �i sa simplifice procedeul. Mai tirziu, �i grav bolnav. unul �I altul �1-au recunoscut reciproc meritele. La 22 februarie 1844, lnstitutul tinerilor orbi a • .,li sint recunoscator lui Barbier pentru ca siste- fost mutat in cladirea de pe Boulevard des lnvali­ mul meu se bazeaza pe ideea lui", scria Louis des, Ia nr. 56, unde se afla �i astazi. Cu ocazia Braille, iar Barbier de Ia Serre, dupa ce primise inauguraril, in fata oficialitatllor �i a unui public un premiu din partea lnstitutului, penttu ,,scrisul numeros, intr-o atmosfera emotionanta, s-au fa­ sau nocturn", i�i omagia Ia rindul sau rivalul: cut demonstratii de scris �i citit dupa metoda lui ,Domnul Louis Braille, elev al lnstitutului tinerilor Louis Braille, care le-a inlocuit pe cele ale lui orbi, a avut fericita inspiratie sa utillzeze o rigla Hauy �i Barbier. dotata cu numai trei liniute in relief, care pot fi in 1852, Louis Braille s-a stins din viata. Dar combinate intre ele. Literele ocupa mai putin toe I· metoda ce ii poarta numele a ajuns sa fie folosita �� citirea este mal u�oara. El a adus astfel o modi­ in toata lumea. Pentru a da un singur exemplu, ficare esentlala pentru care trebuie sa-i fim recu­ numai in Africa ea se aplica Ia peste opt sute de noscatori". dialecte. Fara sa neglljeze confectionarea papucilor de pisla �� alte sarcini �col are, Louis i�i dedica.-C. ot timpul llber perfectionarli scrierii pentru ot,Pl , In roman�te de scopul vietii lui. De multe ori •. zorii zllei il surprin- Ana VADEANU •

62

. ------�------�------�------�' INALTE ·exEMPLE DE EROISM Fondul acesta insa nu acopera rlre a numarului de abonamente; toate cheltulellle reclamate de zldirea lOAN MARC, din Piatra Neamt: Jn ca­ Prof. ILIE IONESCU, din Bucure�tl : !?i aranjarea corespunzatoare a falnl­ drul Spitalului judetean, unde lucrez, Numeroase sint faptele de erolsm sa­ cului monument national, care va im­ exists multi cititori $i abonatl al revis­ vl�lte de osta�ll romani in crincenele podobi inca in cursul anului 1904 tei; CONSTANTIN COJAN, din Siblu: lupte pentru zdroblrea flarel hltlerlste. ora�ul Sibiu. Distribuirea revlstei catre abonatl, in ln completarea marturiilor publlcate Ne infratim din inima glasul cu eel ora$UI nostru. se face in condltll bune de revista dv. va trimit �� eu doua do­ al Apelului adresat de . .Asocialiune". de catre faotorii p�tall; MENDEL cumente care consemneazc\ fapte de rugind pe cetitorii n()$tri sa nu-!?i FISCHMAN, din Timi$oara: Prin dis­ arme deoseblte ale �tenilor romani crute sentimentele de jertf! pentru un cutli personale cu iubitori al lstoriel pe frontul antlhitlerist. scop de-o capitals importanta pentru din ora$ul nostru. am atras noi abo­ Astfel, intr-un raport din 23 mal adiipostlrea marturliror culturale ale nafl de partea revistel; OVIDIU 1945 al comandantulul Brigazil 2 ln­ poporulul nostru. PETRI, din com. Nimigea, jud. Blstrl­ fanterle catre Statui major al Olvlzlei ta-NasAud: $1 Ia nol in comuns abo­ 2 infanterle sTnt evocate faptele de vl­ GEOGRAPHICAL MAGAZINE namentele sosesc tara intirzleri. tejle ale locotenentulul in rezerva RASPUNDE... Ne-au mal serfs, de asemenea: Au­ Constantin Marinescu din Reglmentul REL DRAGAN, din Bra!?OV: malor {r) 26 dorobantl. La 2 ianuarie 1945, se NATIONAL GEOGRAPHICAL MA ­ CARP PALIESCU, dln Cluj-Napoca: preclzeaza in report, in luptele pentru GAZINE, din Washington D.C., Sta­ CONSTANTIN BELDIE, din Bacau; eliberarea Budapestei, compania sa tele Unite, ne scrfe pe marglnea artl­ MARtUS VASILE BICHt�, din condusa de un ..exceptional curaj", •.a colulul fntre lgnoranta �I eroare voita, Craiova. capturat 34 prizonieri" !?i a cucerit ..33 publlcat In nr. 211984 al Magazinulul Tuturor le mutfumlm fl-1 fellcJtim de blocurl" in care se aflau puncte de istorlc, fnformlndu-ne ci autorul hir­ cilduros pentru actlvltatea depusi In rezistenta hltleriste. Ofiterul roman tWor din revlsta amertc.ni nu mal lu­ sprljlnul dlfuzirll revlttel, pentru pa­ s-a dlstlns .,in mod stratuclt" �I Tn lup­ cntazi fn redaqla '"pectfvi fl, esl­ sJunea lor pentru l1torfe, pentru sta­ tele pentru cucerirea Po�tei centrale gurlndu-ne ci nu 1-a urmirlt vreo re­ tomlcul &l8f8ment fati de Magazln din Budapesta, unde a fost ucls de ferlnt Ia tara noutri, ne mulfumette istoric. inamlc. A fost deoorat post-mortem pentru ajutorul acordat prln precfzi­ Reamlntlm, totodati, cu acett prllef cu Ordlnul .,Mihal Vl teazul" cu spade rlle f1llntfffce ficute de nol. cltltorllor nottrl ci modelltatta c.a clasa Ill. mal buni de a vi •lgura prlmlrea cu Celilelt document h1mls de cltltorul regularttate, numir de numir, • rewll­ nostru "te ordlnul de zi nr. 8 din 3 DIFUZORU REVISTEI .., eate abonarnentul. februarie 1945, al Ministerului de raz­ Abonamentele Ia Magazln lstoric M boi, in care este elogiata Armata IV, Nol reJatirf fl lnformatll primite de pot fee. In flec8N lunl, Ia toale ofld­ care ,.a inserts o noua pagina de glo­ Ia dtftorll nottrt. In completanta celor lle poftale ,, .. totJ tlldorl poftall .. rie in lstoria neamului romanesc", in publlcate In nr. 9 fl 10/1984• rwll­ cltuzortl cln lnbepr"oud.-., lnltltulll. batalia de Ia Rozsnyo, (Ro�flava, Ce­ tel, referttoare Ia dlfuurea Magazinu­ tcoU etc. de Ia orate tl ...._ hoslovacia), ci�tigata in strinsA cola­ lui istoric. Slnt tot atllea mttturll • Pfetul unul numir •te de I leL borare cu trupele sovietlce. Tnceputa faptulul ci drumul revl1tel lpnt cHI­ Abonamentul pe 3 lunl - 11 lei; pe I - - 72 let La in zorll zllei de 12 ianuarle 1945, bAtA­ tori preocupi nu numet redaqla tl fo­ lunl 31 lei; pe un an IIa s-a terminat in noaptea de 22/23 rurlle de retort. dar t1 marea ma)ort­ acette IUIM 18 aclaugi tau poft.ai ian•1arie. ,,pnn cucerirea a oeste clncl­ tate a dthorllor notlrl. domlcl de •tl de remhere Ia domldlfu. AcHiti taxi zecl de localltati" intre care �� ,.ora�ul prlml abonamentul cu promptftudlne nu H percepe In cazul In care abona­ Rozsnyo Important nod de comunlca­ tl In cele mal bune condJtU .. u de a tul prlmette revlsta Ia locul de tii �� punct strategic ce inchide defi­ gist tl ••I procure revlsta de Ia munci. leul Sajo". chlo,curlle de dHuzarea presel. Slnt . · cul.A Militaril romani au produs inamicu­ In scrlsortte core•pondenfllor nottrl, lui mart plerderi �I au capturat .,peste de uemenea, cuvlnte de apreclere Ia Pe marglnea artlcolulul 1879: In­ douA mil de prizonieri, intre care co­ adntsa unor gmlonarl de Ia punctele cognito in Transilvania (nr. 2, mandantul zonel Rozsnyo. cu intreg de lf d uzare a preset, a unor factorl 3/1984), GEORGE GEORGESCU, din statui sau major, precum !?i o mare poJtall sau a difuzorflor voluntarl din com. $uicl, jud. Arg�. ne trlmite fo­ cantltate de armament �� materlale de lntreprfnderfle In care lucreazi. tografla de mal jos, care ntprezJnti razbol". lati ctteva fragmente din scrfsorlle cula Britlenllor de Ia �ulcl, rldlcati A din dtltorllor ION IV NESCU, Jlbou: de lonlti Britlanu. Constructla a an MUZEUL ,,A SOCIATIUNII" Ca profesor de istorie, consider re­ In 1913. Fotografla este reprodusi vista un instrument de lucru de prima dupi o carte pOflali tlpirlti Ia fnce­ CONSTANTIN �TEFANEStU, din important&. Exista posibilitati de spo- putul secolulul Ia Curtea de Arg... Suceava: ln nr. 12/1984, Ia p. 63, sub titlul Purtat tn nmlti pe front se ga­ sesc numefe lui Octavian Goga �� al scriitorului abrudean Alexandru Clura (�i nu Clurea, cum a aparut Ia dv.). AI. Ciura a fost redactor-�ef al revlstel Luceafirul, care aparea Ia Budapesta, in tlmp ce Octavian Goga era redac­ tor responsabll. Cltltorul nostru ne trlmlte, totodati, o cople dupi urmitorul Apel publlc.t In Luceafarul din 15 decembrle 1903: Comltetul .,Asociatiunli" (ASTRA) face un calduros apel catra publicul roman, lnvitind pe toli cili se intere­ seaza de inaintarea cultural& a po­ porulul nostru, sa binevoiasca a-�i da obolul entru infllntarea .,Muzeulul ls-­ torlc !?r etnograflc al romanilor din Ungarla �� Transilvanla", care dispune deja de frumoasa suma de 100 000 coroane.

• I 63 CONTENTS (Romanian Histor ) M. Mu,a$ Tbc Romanian Communist Party -the Motive Force or Our Contem­ o y po rary History • I. Popes u-PuJurl A People or Immortals, a People or Heroes • v. Budu.ru, M. $tefan Romanian , 1945: History in Monumental Art e G. Zabarla, I. Cup$a, A. Du�u Spring of Tbe Romanian Forces In Combat for 1918: the Liberation or Czechoslovakia and Austria (III) • G. Uno Tbe Great Unlon • L. EUis (USA) Tbe Cucutent Culture - Uni ue In Europe • D.H. Mazllu Udrl$te Nlisturel : One or tbe Founding Fathers or Romanian Culture (17th q 1939 - 1941: cent.) e l. Stanciu F. G. Mott, the US Envoy to Bucharest. ReportR e V. amirlndescu Itinerary 50 through old Princely Re.qldences • Tbe XVtb ICHS: B6la K�peezl (Hungary) • In Bucharest. Years ago �----· -----·.. ------�1·

umn l' SOMMAIRE ( Ill tolre ro ln ) M. MU$at Le Part! Commuoistc Roumal n-l'lnsplrateur de notre blstolrc con­ tcmporai ne • I. Popescu-Pufnrl Peupte d'lmmortels. Peuple d'b6ros • V. Budurn, M. Stefan L'histotre des Roumains 1945: dans l'art monumental • Gb. Zabarla, I. Cup$&, AI. Dutu Le Prlntemp� de fcs arm6cs roumalncs dans les ..Uno 1918. luttes pour la llb6ratlon de Ia TcMcoslovaquie ct de l'Autricbc (III) • Gb La grande Union • L. Ellis (USA) Cucuteni - une culture unique en ll!urope • D.H. Mazllu Udrl�te Nl!sturel, un rondateur de Ia culture rou- 1939-1941. maine cxvne sioole) • I. Stanciu Les d6poobes contldentlellcs de F.G. Mott. :Ministre de.c; USA a Bu­ carcst e V. Smirindescu Itin6ralre des residences prlnci�es e Le xve CISH: B61a K�peczl (Hongrie) e A Buca- 50 rest. II y a ans .

,

\ . . I·

C01IEP3tAHHE ( Py�rLme�;ast ncrropnn) l\1. 1\lymaT P.Kn. - roumwlltan CHna aamen cospeMeH�oo UCTOPJm • B. 'ilouecsy-UYlO'Pr. Hapo� OeCCMCJ)TUbiX, sapo� repoes e B. Byrorpy, M. WTe4la.o HCTOPWI PYM'LlH 8 MOBYMCR­ TaJJLBOM 194 5: OORX a BCK)TCCTBe • r. 3axap811t. ll• Kyrrma.t A. Jlyey Bees a PYMbiRCKRC BOOCMa 8 a ocooOo>KJteRae 1911S qexocnosaJUUI a ABCTpHH (III) • r. YnK r. BCJTlffioe soccoe�uaenue • JI. En:mc (CWA) RyJI&Typa ltYJ

I - •

INHAL T Ut umQn l che Gc,c hlchto) M. Mutat Die RKP - die Trlcbkratt unsercs zel tgenOsslscbcn ge�blcbtllcben Werdeos e l. Popescu-Pu�l Eln Volk von Unsterbllchcn, ein Volk von Heiden • v. Buduru, M. $t�ran Die Gc­ 1945: schlchte d-er Rumlnen In der mooumentalen Kunst • Gb. Zaharla, I. Cup,a, AI. D11� FrUhjabr die rumll.­ 1918. nischeo Armecn In den Kampren rur die. Betretung der Tscbecbo�lowakci und Osterreicbs (III) • Gb. Unc Die grosse Veretnigung • L. EJlls (USA) Die Cucutcnl-Kultur - elnzlgartlg In Europa • D.H. Mazll11 Udri�te Nlis­ (17. 1939-1941. t•lreJ - cin BegrUnder der rumll.nischen Kultur Jahrhundert) • J. Stanciu F."G-. Mott, drr Minister dCl' USA In Bukare.<;t. me1det • V. Smlrlndeseu Rnndrelse durcb die Woiwodatengebiete • Der XV. IKGW: B�la Kapeczl (Ungariscbe VR) • In Bukarest, vor 50 Iabreo

;

SUM ARlO tHlstorla ruruana) M. Mutat El P.C.R. - la ruerza motrlz de nuestra blstorla contcmporcinea • 1. Popesou·l"U�C Pueblo de lnmortalcs, pueblo de Mroes • V. Buduru, M. $tefan La hlstoria dr los rumanos i 945: tos en el arte monumental • Gb. Zabarla, I. Cup,a, AJ. Dutu La prim avera de los ej6rcl rumanos en los com ba­ 19 8. La tes por la ll beracl6n de Cbeco.<;lovaqula y Austria (III) • Gh. trno t gran Uni6n • L. Ellis (USA) La cultura de Cucutenl-Onlca en Europa • D.H. \lazllu Udrl�te Nlisturel - un tundidor de cultura rumana (s. XVII) • 1939-1lJ4 1. I. Stanciu F.S. Mott. mlntstro de USA en Bucarest, transmlte • V. Smlrlndeseu Itlnerarlo por los temtori� valvodales • El xve OICif: R61a KlJpeczl (R.P. HOngara) • En Bucarest, bace 50 ailos

ABONNEMENTS : ROMPRESFILATEUA - Sectorul export-import presa, BucureJti, Calea Grivitei, nr. 6• 66, P.O.BOX 12-201, telex : 10316 prsfir•

•

• • REDACTIA : Gheorghe David, Florentin� magaz1n DoJ.ghin, loan IAcusta, Ioka Ursu Nasta!Jel, Ana Maria $erbanescu, Maria.r �tefan • TEHNOREDACTOR : Ariton TAnase Bucur�tl,istoric lntrarea Ministe­ CORECTURA : Georgeta Apreotesei, rului nr. 2, parter - Secto­ rul 1, Oftclul poetal nr. 1, Constanta Avram Clsup poftall 1-702, Cod 70 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu

Apare lunar. H piefte de vtnzare Ia cblotcurtle de dlfuzare a preaet. Abonamentele ae tac Ia oftcWe P.T.T.R.. tactor11 poftall tl c1ltu%or11 din tntreprtndert. 1nat1tu�. ecou etc .• de la ora11e t1 de Ia aate. Pret\11 unUl numlr - 1 let. abonamentul pe I lun1 - as let, pe un an - 72 let.

• Tlparul executat Ia Co mbfna� pollgraflc ,Casa Scinteii• - ,BucureJti

'

•

64 •