...:. ---- .... - t . - .;.-'...:• tJ'L I;(, • - • isloric DECENIILE EPOCII CEAU,ESCU de culturi • Forta motrlce a devenlrll lstortel noaatre contemporane : ... oi1ci Mircea Mu$at 2 • latorla rominllor In arta monumentali : Valeriu Buduru, Marian $tefan 7 Anul XIX Nr. 4 (21 MARTURII ALE CUL TURII �I CIVILIZATIEl ROMANE�TI aprllle 1 • Popor de nemurltorl, popor de erol : /on Popescu-Puturi ... - 5 • In Romania acum clncl mllenll. Cultura Cucutenl unlci In Europa: • • Linda Ellis 21 Red•ctor.., ContrlbuJia Rominlel Ia lnfrlngerea faaclamulul : CRimAN POPI,TEANU Gh. Zaharia, /on CuMa, Alesandru Dutu 12 ,0 tncoronare a tuturor unlrllor" : Gh. Unc 18 Un ctltor de culturi .:omineaaci - Udrltte Nisturel : Dan Horia Mazilu ' 23 1939-1941 - mlnlstrul S.U.A.. Ia Bucurettl tranamlte..• : /on Stanciu 27 NICOLAI COPOIU • Clftlgitorll concuraulul Horea 200 ..• 33 • ltlnerar prln Vasile Smarandescu ... WDOVIC DIIIBcY vetrele volevodale : 46 • in Bucureftl, acum 50 ani ... 48 • Cirtl soslte Ia redaqle ... 56 • Potta Ma- gazin istoric ... 63 • in martle 1945, Ia Berlin: Contele Bernadotte ... 35 • lntere­ sul pentru latorle:Bela Kopeczi .•• 39 • Documentele aecolulul XX. Moacova, 19-30 octombrle 1943. Conferlnta mlnlftrllor afacerllor externe al U.R.S.S., S.U.A. fl Marll Brltanll (Ill) .•. 40 • AHatul Italian "In pozltle de drepJI" : A. Busuioceanu, Fl. Con­ stantiniu •.. 52 • BartoiOIM de 181 C81• - o voce In apirarea luralnrrn p••rW lndlenllor : Eric Eustace Williams •.. 57 • Cine a foat louis VAIIRIU BUDURU Braille? : Suzanne 8/atin ..• 61 • • Imagine din calertdarul atribuit lui Quetzalcoatl, personaj istoric, dup8 (D@cum au dovedlt descoperirile arheologice, dar �� mltic, slmbolizind, in mltologia tolteca �I azteca, sub inflltl�rea �rpelui cu pene, principiul dialectic al unirii elementelor contrarii: materie-spirit, pllmint-aer, ceea ce se tlnl�te �i·oeea ce zboari. Cum se $tie, toltecil �I aztecii, populatil amerindiene care au locuit re­ glunea Mexiculul, au dezvoltat o clvilizatie originalll in sec. VII-XV. Pagini dintr-un manuscrls mexican -Codex Borgia -aflat in Biblioteca Vaticanului Din acela$i Codex Borgia, Tlaltecuhtli, singura divinitate masculina care re­ prezinti pimintul (Bartolom• de I• Ces•: o voce In apirarea lndlenllor, p. sn Stradaniile lui Matei Basarab - in Imagine, volevodul impreunA cu sotla sa Ellna,(]} dupa o miniaturA din 1650 -de a imprlma cutturil rom8n8$tl din vremea sa un suflu nou, original s-au bucurat de sprijinul cumnatului sau, logofatut Udri$te Nasturel, carturar de frunte, unul dintre primil mari exponent! al spiritu­ alititii romane$ti moderne (Udrlftt Nilturel, p. 23) @ in campania sa din 514-513 i.e.n. impotriva scitilor din stepete nord-pontice -retatata de Herodot in lstorll -Darius I, regete pef$ilor, a fost c.onfruntat cu puternica rezistenti a getilor care-$1 apirau llbertatea vetrelor, eroismul lor exemplar facindu·l pe parintele istoriei si-i aprecieze inca acum aproape doua milenii $i jumatate in scrierea sa drept ,eel mal viteji· $1 eel mai dreptl dintre traci". ln imagine, un alt rege persan din ac.eeS$1 dinastie, Darius Ill (335-330 i.e.n.), a$a cum este infatl$at pe un mozaic din Pompei 1 .. Remarcabilele succese obfinute de Romania in anii construcfiei noii orinduiri demonstreaza cu putere supe­ rioritatea socialismului, forta $i capacitatea unui popor stapin pe destinele sale, care i$i faure$te in mod con$tient,.. propriul sau viitor, liber $i fericit! • Toate aceste infaptuiri demonstreaza cu putere justetea politicii partidului nostru comunist - forta politica con­ ducatoare a intregii natiurfi - care se ca/.auze$te in activi­ tatea sa dupa concepfia $fiintifica, materialist-dialectica $i istorica, dupa mareafa invatatura a socialismului $fiinfific, ' aplicind creator, Ia condifiile Romaniei, adevarurile gene­ ral valabile. NICOLAE CEAU$ESCU • ... FOR-TA MOTRICE - A DEVENIRII ISTORIEI ' NOASTRE CONTEMPORANE Conf. umv. dr. MIRCEA MU$AT - • . gresul XIII a infati�at poporului roman ta­ rintr-o fericita coincident&. reale­ bloul maretelor impliniri in toate domeniile gerea Psecretarului general al Partidului Co­ de activitate, cu atit mai semnificative cu cit munist Roman, tovara�ul Nicolae ele au fost obtinute intr-o perioada grea, Ceau�escu, prin votul de o unanimitate de­ cind, cum bine se �tie, convulsiile �i refle­ savi�ita al Marii Adunari Nationale in func­ xele crizei economice mondiale nu au ocolit tia suprema de pre�edinte al Republicii, aproape nici una din tarile lumii. Este meri­ avea Joe in zllele cind intreaga tara omagia, tul partidului nostru, al secretarului sau ge­ cu simtaminte de aleasa pretuire, implinirea neral, tovara�ul Nicolae Ceau�escu, de a fi a doua decenii de cind, prin vointa unanima · · gasit, chiar �i in aceste conditii, solutiile a comuni�tilor, a intregului popor, tovara�ul adecvate, de a fi adoptat masuri menite sa Nicolae Ceau�escu a fost ales in fruntea asigure in continuare dezvoltarea Iibera �i partidului. · independents a Romaniei, inaintarea ei pe In decursul istoriei sale eroice, inteleptul calea civilizatiei socialiste. nostru popor s-a identificat cu marii sai Ceea ce a dat insa o dimensiune cu totul conducatori de tara. Prin alegerea tovara�u­ dlstincta Congresului XIII al partidului nos­ lui Nicolae Ceau�escu in functia suprema tru a fost stralucita unanimitate cu care co­ de secretar general al Partidului Comunist muni�tii, intregul nostru popor 1-au reinves­ Roman �� in cea mai inalta demnitate de tit pe tovara�ul Nicolae Ceau�escu, prin stat, ca primul pr�edinte al Republitii So­ vointa lor fierbinte �i entuziasta, in functia cialiste Romania, s-a inaugurat o epoca glo­ suprema de secretar general al partidului. rioasa de progres �� civilizatie in� patria Aceasta impresionanta unanimitate de noastri, Epoca Ceau�escu. � • vointa este expresia cea mai -inalta, cea mai Cu indreptatita mindrie patriotic&, Con-" pilduitoare a deplinei identitati de idealuri �� 2 • aspiratii, a unitatii neclintite intre partid �i a sociafismului in Romania �� pe plan extern popor �i ea reprezinta cheza�ia cea mai trai­ Pfoin sprijinul �i sofidaritatea sa cu toate for- nica a faptului ca tot ceea ce am realizat, tot .t� progresiste, inaintate, antiimperialiste ceea ce vrem sa infaptuim sta sub semnul din lume. · Referindu-se Ia aceste aspecte, in unitatii dintre partid �i tara, pe care in mod cuvintarea rostita fa �edinta comuna a con­ simbolic �i vibrant o rezumam in cuvintefe siliifor oamenilor muncii de nationalitate de gind �i suffet: Partiduf-Ceau�escu-Roma­ maghiara �i germana, din 27 decembrie nial 1984, secretaruf general at partidului arata: Privind, azi, tabfoul maret at Romaniei so­ , Trebuie sa dezvoltam sentimentele de prie­ cialiste, putem afirma cu certitudine �i dem- · tenie $i co/aborare cu popoarele care con­ nitate ca prezenta tovara�ului Nicolae sfruiesc socialismul, cu toate popoarele lu­ Ceau�escu, in ultimele doua decenii, in mii, pornind de Ia faptul ca solidaritatea $i fruntea partidului �� a tarii s-a dovedit �i se prietenia· constituie un factor puternic a/ dovede�te o necesitate istorica. Necesitate a dezvoltarii socillliste, a/ pacii $i colaborarii gindirii realiste �� cutezatoare, necesitate a internationale. Sa ducem term o politics de unirii �i dinamizarii energiei �i efanului na­ pace $i de co/aborare cu toate statele lumii, tiunii, necesitate a afi rmarii Romaniei pe tara deosebire de brinduire socials!" arena marii mi�cari a progresului mondial, a Unitatea poporului nostru in jurul partidu­ civifizatiei universale. fui a fost evidentiata in mod pregnant de Experienta istorica a poporufui roman anii constructiei socialiste. Dupa victoria ilustreaza cu putere faptuf ca toate marile Revolutiei de eliberare sociafa �i nationala, victorii obtinute in fupta pentru apararea fi­ antifascista �i antiimperiafista din august lntei nationafe, pentru libertate �i indepen­ 1944, indeosebi dupa cucerirea puterii poli­ denta. pentru progres social sint roduf vain­ tice de catre clasa muncitoare �i taranimea tel �� act4unii maselor populare, at fortelor muncitoare, in alianta cu cefelalte categorii sociale inaintate. A�a s-a intimplat in timpul de oameni ai muncii, unitatea poporului marifor batalii desfa�urate de poporuf roman nostru �i-a tras taria din convergenta de in­ sub condueerea gfori�ilor sai voievozi Mir­ teresa sociale �i nationale. Unitatea natiunii, cea eel Batrin, Vlad Tep�. fancu de Hune­ intemeiata pe �omunitatea de interese a tu­ doara, $tefan eel Mare, Mihai Viteazul, a�a turor fiilor patriei, a capatat noi dimensiuni s-a intimplat in 1784�i 1821, in 1848, 1859 �� in opera de edificare a orinduiril socialiste, 1877, �� tot rodul vointei intregului popor au orinduire menita sa satisfaca cerintele vitafe fost Marea Unire din 1918 �� istoricuf act din ale oamenilor muncii �i care a dat na�tere �i August 1944. Toate marile evenimente care a perfectionat continuu relatiife sociafe. au contribuit Ia propa�irea �i afirmarea Nolle refatii de productie, lichidarea ex­ de-sine-statatoare a poporului nostru in rna­ pfoatarii �� a oricarei asupriri au fost feno­ rete concert at popoarelor fumii i�i au izvo­ mene istorice profunda care au contribuit in rul in vointa �i actiunea unita, sofidara a in­ mod hotaritor Ia intarirea unitatii natiunii tregii natiuni. Este un mare adevar al istoriei noastre. Departe de a fi numai suportul romane�ti, pe care secretaruf general al p�r­ principal at dezvoftarii economice a patriei, tidului 1-a subliniat cu deosebita tarie: ,ln­ pofitica de industriafizare a tarii a dus fa treaga istorie a tarii