România în Marele Război Volum VI, Nr. 2 (20), Serie nouă, martie-mai 2018 1 POLIS Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762 2 România în Marele Război SUMAR EDITORIAL 5 Războiul patimilor noastre Sabin DRĂGULIN ROMÂNIA ÎN MARELE RĂZBOI Familia regală a României pe frontul Marelui Război şi al Marii 13 Uniri (1916 - 1918) Ştefania DINU Între neutralitate şi aliniere: aspecte privind 41 politica externă a României la începutul Marelui Război Hadrian GORUN România în Primul Război Mondial 53 Dan CARBARĂU Contribuţia aeronauticii militare române la realizarea şi 67 apărarea României Mari Jănel TĂNASE Participarea Marinei Române la apărarea Dobrogei 77 în timpul Primului Război Mondial Ioan DAMASCHIN Primele acţiuni militare pe Frontul din Dobrogea. 85 Bătălia de la Turtucaia şi consecinţele acesteia asupra evoluţiei militare de pe Frontul de Sud Leonida MOISE Cooperarea militară româno-rusă în anul 1916 103 Ion GIURCĂ Unirea Basarabiei cu Regatul român. 119 Studiu relativ la implicarea militarilor Alexandru OŞCA Versuch einer Rekonstruktion von Bismarcks Rolle im Ersten 131 Weltkrieg anhand von zeitgenössischen und heutigen Dokumenten Ursula OLLENDORF Les amis nécessaires : Italia e Francia nella Grande Guerra 145 Nicola NERI 3 POLIS L’«immenso esperimento» 177 Dalle trincee alla post-verità: Marc Bloch e la nascita delle fake news Fabrizio FIUME Idealul naţional şi războiul pentru Reîntregirea Neamului 193 Românesc Daniel Gheorghe VARIA Elitele politice din Transilvania 207 în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 Florin GRECU ,,Democratizarea” Armatei regale în procesul trecerii României 219 la regimul totalitar de stânga (1944-1947) Dănuţ Mircea CHIRIAC Mitul veşnic al panslavismului: A treia Romă 231 Florian BICHIR Aśvamedha e Costituzione: 251 il sacrificio rituale nel sultanismo politico contemporaneo Gianfranco LONGO ARHIVE România în Primul Război Mondial. Însemnări 265 Ioana Cristea DRĂGULIN Politica Instinctului Naţiunei 285 Radu GĂINĂ RECENZII Pledoarie pentu democraţie 297 Sorin BOCANCEA Amintiri din vreme de război 299 Cătălin MANEA Note despre autori 303 Instrucţiuni pentru autori 311 Instructions to authors 314 4 România în Marele Război EDITORIAL Războiul patimilor noastre (The War of our Passions) Sabin DRĂGULIN Abstract: This article aims to make a short presentation, using the descriptive method, of the main elements that characterized Romania's participation in the Great War. This epochal event meant changing geopolitical and national realities in Europe, changing development paradigms, the emergence of new ideologies and new types of regimes. The Romanian state decided to participate in this war on the part of the Entente for the fulfillment of national ideals and state perfection. The motivations were clear, the risks being assumed. The political class of those times was divided on the option. These different options had deep roots and had not only political but also cultural and civilizational character. The moments through which Romanians and Romania had passed during the war were contradictory: from ecstasy, to agony, from optimism, to pessimism, from the risk of disappearing as a state to the realization of the Great Union. Keywords: First World War, Romania, Entente, political elites, ideologies. Introducere cauzele ce au condus la izbucnirea primei conflagraţii mondiale, forţele La acel moment fatidic al anului militare, economice şi politice care 1914, atunci când a izbucnit războiul au participat, impactul acestor eveni- austro-ungaro-sârb, prea puţini cetă- mente la nivel planetar şi mai ales ţeni ai vechii Europe au avut senzaţia putem fotografia momentul agoniei că propria viaţă şi propriul mod de a unui tip de societate, a societăţii mo- trăi vor fi schimbate pentru tot- derne, care se construise în ultimele deauna. La ceva mai mult de 100 de două secole în funcţie de valorile ani de la acele evenimente, cu pri- iluministe, datorită dezvoltării nemai- virea istoricului, putem să înţelegem, întâlnite a economiei odată cu de- cel puţin la nivel general, care au fost clanşarea primei revoluţii industriale, 5 POLIS şi prin prăbuşirea vechii societăţi de nu au mai reuşit să se integreze, în status în două etape istorice, repre- condiţiile în care societatea europeană zentate în mod practic şi simbolic de nu reuşea să se transforme în ritmul în Revoluţia franceză de la 1789, care percepţiile indivizilor se schim- respectiv de Primul Război Mondial.1 baseră. Războiul nu a adus cu sine La încheierea marii conflagraţii mon- doar prăbuşirea unor mari imperii, diale, deşi actorii politici şi economici rămăşiţe politice ale feudalismului erau aceiaşi, masele suferiseră schim- (Imperiul Otoman, ţarist, austro- bări majore, fapt care vor conduce la ungar), dar şi validarea definitivă, în izbucnirea unor crize cu caracter cadrul secolului XX al conceptului de structural ce vor pune în cumpănă naţiune. Impunerea modelului statului modelul democraţiei reprezentative. naţional ca paradigmă de formare şi Actorii sociali, care au fost aceeaşi pe construire a Europei, după un lung parcursul ultimelor secole, respectiv proces care începuse odată cu izbuc- guvernanţii şi guvernaţii, indiferent de nirea revoluţiilor europene de la 1848 natura lor, încep să îşi schimbe modul a condus la creşterea intoleranţei. de a acţiona ca urmare a fenomenului „Pretenţia” statelor, care au apărut masificării. Generaţiile tranşeelor, aşa după război, de a-şi impune viziunea cum sunt cunoscute masele care au de tip etatist şi naţional-identitară în acţionat în perioada interbelică, cadrul raportului dintre guvernanţi şi proveneau, cu precădere, din mediul guvernaţi a fost una dintre sursele rural sau din cadrul lumpenprole- majore care au condus la declanşarea tariatul urban. Aşa cum ne arată şi unor politici de discriminare şi de Gaetano Mosca, în orice regim politic, acuzare a unor minorităţi etnice şi o minoritate, respectiv guvernanţii îşi religioase. În cadrul acestui proces, s- impun voinţa asupra guvernaţilor prin au alăturat în plan economic şi efec- capacitatea de organizare şi de acţiune tele Marii Crize economice (1929- concretă ce „… triumfă întotdeauna 1933), iar în plan politico-ideologic asupra unei majorităţi dezorganizate, o apariţia URSS şi a comunismului, sau majoritate care nu este închegată nici a socialismului militant, aşa cum se prin voinţă, nici prin impuls, nici prin regăseşte în literatura de specialitate acţiune”.2 După război, schimbările de stângă din Occident. sociale masive, care avuseseră loc în Concluzia acestor idei ar fi că perioada conflictului, ce au impus o lumea se schimbase, deşi actorii naţio- militarizare forţată a economiei, un nali, economici şi politici rămâneau transfer masiv al forţei de muncă de aceeaşi, cu marea diferenţă că pe tip feminin din zona casnică către cea marea tablă de şah a geopoliticii mon- industrială, administrativă şi a ser- diale începe să se regăsească Statele viciilor, au schimbat raporturile de Unite ale Americii. forţă nu doar în societate dar şi în În spaţiul românesc, războiul a familie. O parte a membrilor acestor fost perceput în mod sensibil diferit. mase, care s-au întors de pe fronturi, Statul şi societatea românească fiind o 6 România în Marele Război creaţie nouă, ce abia ieşiseră din regăsesc articole ce abordează teme feudalism şi făceau primii paşi către aflate în afara temei propuse, o rubrică valorile şi modelele impuse de mo- dedicată arhivelor şi în fine o secţiune dernitate, impactul resimţit a fost mult dedicată recenziilor de carte. mai mic. Specificitatea raportului Textele cu caracter tematic, în urban-rural al populaţiei României, număr de douăsprezece, sunt prece- nivelul scăzut de educaţie şcolară şi date de un editorial, fiind urmate de politică a cetăţenilor, împreună cu o patru articole din cadrul categoriei politică vizionară a elitelor politice şi Varia. Rubrica Arhive găzduieşte economice care guvernau ţara care au două contribuţii ce au la bază impus realizarea reformei agrare, au informaţii preluate din arhive, ziare şi produs o relaxare a tensiunilor acu- memorii. În fine, în cadrul secţiunii mulate la nivelul maselor rurale. Recenzii se regăsesc două contribuţii. Încheierea proiectului politic al reali- Numărul total de texte prezentate în zării desăvârşirii unităţii teritoriale a acest număr dedicat Centenarului sunt statului român a legitimat din punct de douăzeci. vedere politic şi a condus la întărirea Astfel, primele două articole, regimului monarhic constituţional şi a semnate de Daniel Gheorghe şi regimului democratic parlamentar. Ştefania Dinu dau o imagine de an- Însă realizarea acestui echilibru, care a samblu asupra evenimentelor care au fost rupt în perioada interbelică cu avut loc în perioada războiului ce au precădere datorită noilor realităţi eu- privit atât statul român, cât şi prin- ropene s-a construit pe dificultăţile, cipalii săi actori politici, incluzând aici ororile şi dezastrele pe care războiul l- şi Casa Regală a României. Oprindu- a produs pe teritoriul statului român. ne pentru câteva momente la contri- Demersul redacţiei revistei de buţia istoricului Ştefania Dinu care se ştiinţe politice Polis şi al coordo- intitulează „Familia regală a României natorului acestui număr este dedicat pe frontul Marelui Război şi al Marii efortului belic pe care statul român l-a Uniri (1916-1918)” , autoarea prezintă realizat în calitate de aliat al Antantei. cele mai importante momente pe care Tehnica folosită pentru ordonarea membrii