DOCSLIB.ORG

Revista "Elanul"

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Revista Nr. 100 IUNIE Fondatã: 1998 Anul XII 2010 REVIST| DE CULTURE| EDITALT| DE AASOCIA}IAN CULTURAUL| „ACADLEMIA RURAL| ELANUL“ {I {COALA „MIHAI IOAN BOTEZ“ DIN GIURCANI, COM. G|GE{TI, JUD. VASLUI La Mul?i Ani, draga revista! Ion N. OPREA De abia terminasem studiile gimnaziale ºi intrasem elev la Liceul „Codreanu” din Bârlad, când am bãtut prima datã la uºa unei redacþii – ziarul „Pãreri tutovene”. Mai târziu, prin 1954, dupã ce îmi fãcusem o anumitã ucenicie la ziarele de armã „Glasul Patriei”, „Apãrarea patriei” sau „Glasul Armatei”, iatã-mã redactor la ziarul regional „Steagul roºu” Bârlad. Iar de aici, gazetãria s-a þinut de mine, ca ºi eu de dânsa, pânã dupã decembrie 1989, inclusiv astãzi. Acum, la maturitate deplinã, dupã ce am trecut pe la „Monitorul” de Iaºi, „Ziarul de Iaºi”, „Flacãra Iaºului”, „Obiectiv”, pãstrez o colaborare specialã cu u reviste de zona interesului meu profesional: „Elanul” de la Giurcani, r a t „Vestea bunã” de la Rãducãneni, „Obiectiv” de la Chirceºti, „Lohanul” o R de la Huºi, „Academia Bârlãdeanã”, „Pagini medicale bârlãdene”, n i „Saeculum – Focºani, „Luceafãrul” de la Botoºani, „Crai Nou” r a Suceava etc. M e Dintre acestea, revista „Elanul”, chiar zilele acestea, împlineºte d , 100 de numere – o vârstã a deplinei maturitãþi, într-o tinereþe care a r 0 i-am dori-o veºnicã. a - continuare în p.2 - V 0 Revista “ Elanul” - 100 Centaelianul: Prof. dr. N. IONESCU iunie 2010 1 Luna iunie, cunoscutã ºi sub numele de cireºar, ne duce cu Mircea COLOªENCO gândul la numãrul 100 al revistei Elanul, fondatã în 1998, acum 12 ani, editatã de Asociaþia Culturalã „ Academia Ruralã Elanul” ºi de La o sutã de numere prin care Elanul îºi ªcoala „Mihai Botez” din satul Giurcani, comuna Gãgeºti, judeþul sãrbãtoreºte cu elan apariþia/continuitatea, se meritã Vaslui, aºa cum este menþionat ºi pe prima paginã a publicaþiei. a-i aduce fondatorului/directorului revistei ºi - continuare în p.2 - Societãþii pe care o produce un act de mulþumire ºi recunoºtinþã al colaboratorilor ºi cititorilor ei. Personalitatea fondatorului (institutor, arheolog ºi în primul rând, artist al cuvântului ºi plastician înnãscut) se confundã cu cea a periodicului pe cât de „rural”, pe atât de amplu, îmbrãþiºând un câmp larg de cercetãri, pentru a atrage concluzii cuprinzãtoare. Dintr-un hidronim, Elanul, s-a impus, prin Marin Rotaru ºi colegii din echipa redacþionalã, prin îmbinarea cu spirit critic ºi dezinteresat a lucrãrilor cuprinse în paginile periodicului (sprijinit generos de diriguitorii culturii vasluiene, spre cinstea lor), a transpus numele în renume: revista impunându-se ca un eponim spiritual al zonei, cu nimic mai prejos altor iniþiative similare din þarã, din strãinãtate. La Giurcani... academie... revistã...? Pare prea mult, prea orgolios! Dar acesta este adevãrul. Cezar Ivãnescu ºi Dan Ravaru, Vetriºoaia, 8 iulie 2007 Felicitãri ºi la mulþi ani! Nr. 100 - iunie 2010 ELANUL La Mul?i Ani, Revista “ Elanul” - 100 draga revista! - urmare din pagina 1 - - urmare din pagina 1 - E firesc ca prilejul acesta sã-mi dea ocazia sã-i urez noi ºi Iniþiativa îi aparþine inimosului învãþãtor, Marin Rotaru, noi numere, cu nerãbdare aºteptate de noi. Sã poatã duce dovedind încã odatã „cã veºnicia s-a nãscut la sat”, cum ceea ce îi pun în sarcinã finanþatorii, susþinãtorii, colectivul de sublinia marele om de culturã, Lucian Blaga. Ea se înscrie în redacþie, colaboratorii, revista sã rãmânã permanent la peisajul publicaþiilor vasluiene ca o revistã de referinþã ce înãlþimea pretenþiilor cititorilor, mereu tot mai exigenþi. Mai ales apare neîntrerupt într-o perioadã de crizã de carte, de lecturã cã numãrul cititorilor nu-i deloc mic ºi nici din localitãþi limitate. ºi nu numai, într-o lume agitatã, stresantã, anapoda. În coloanele revistei de-a lungul timpului au publicat strãluciþi „Elanul” este cãutatã ºi citatã de oameni din toatã þarã. dascãli sau cercetãtori de pe meleagurile vasluiene, care au De la cititorul de rând, aºa cum suntem noi, pânã la profesorii sãdit în inimile tinerilor dragostea de muncã, culturã, adevãr ºi universitari sau academicieni, specialiºti în diversitate – frumos. Aceºtia s-au aplecat asupra unor aspecte inedite din istorici, arheologi, lingviºti, filosofi etc. spaþiul arheologic,etnografic,spiritual ºi cultural vasluian. Nu-i deloc întâmplãtor faptul – care mã bucurã, cã foarte Menþionãm, câþiva dintre ei: Dan Ravaru, Cristian Onel, multe articole citite în „Elanul”, le întâlnesc apoi Gheorghe Gherghe, Marin Rotaru, Teodor Hardon, Laurenþiu înmãnuncheate, sub diferite titluri de carte, în volume care Chiriac, Ion N. Oprea, Serghei Coloºenco, Simion revin la cititori, îmbunãtãþite, într-o formã mai performantã. Bogdãnescu etc. În paginile revistei au publicat personalitãþi de prestigiu ale culturii ºi ºtiinþei româneºti, recunoscute în Câteva nume ale celor pe care-i citesc în „Elanul”, îmi þarã ºi strãinãtate ca: ªtefan Olteanu, ªtefan ªtefãnescu, face plãcerea sã le reamintesc, cerându-mi scuze celor pe Mircea Ciubotaru, Nelu Zugravu etc. care, poate, îi voi omite. Încep cu redactorul ºef Marin Rotaru, Bogatele tradiþii ale Depresiunii Elanul se încadreazã cu adjunctul acestuia – Cristian Onel, apoi Vlad Codrea, armonios în istoria judeþului Vaslui, ne stimuleazã ºi obligã. Ne Laurenþiu Chiriac, Dan Ravaru – un neobosit, Simion aflãm la confluenþa trecutului – care a dat valori durabile – cu Bogdãnescu, Serghei ºi Mircea Coloºenco, Laurenþiu Ursachi, timpul actual, cãruia trebuie sã-i aparþinem. Încercarea Teodor Hardon, Florin Varvara, Bogdan Artene – alt neobosit, noastrã de a reface drumul parcurs de aceastã publicaþie pânã Adrian Butnaru, N. Ionescu, Gh. Clapa, Sorin Langu, Vicu la numãrul 100, a constituit o experienþã interesantã, care ne-a Merlan, Ene Vasile Sprâncenatu, ªtefan Plugaru, Ovidiu ºi oferit satisfacþii. Au existat, însã, destule dificultãþi, din partea Gabriela Lisievici, Sergiu ªtefãnescu º.a. autorilor, generate de volumul ºi de valoarea inegalã a Sã-i amintesc ºi pe cei cãrora le duc dorul? I-aº nota aici, surselor, a documentelor, privind diferite momente ºi perioade ca un îndemn de a reveni la ce au iubit o datã, pe Ion Diaconu, din viaþa spiritualã a zonei. Bogãþia ºi consistenþa fondului arhivistic, cât ºi cercetãrile arheologice efectuate în acest Gheorghe Gherghe, profesorii Mihai Lozbã ºi Aurel Zugravu, spaþiu sunt relevante ºi pline de surprize. De aceea, valoarea Ciprian – Gicã Toderaºcu ºi nu numai pe dumnealor. informaþiei este foarte importantã în economia revistei. Numai împreunã, numãr de numãr, putem asigura Desigur, aprecierile globale, nediferenþiate, ar crea o imagine valoarea necesarã unei publicaþii care simþim cã ne aparþine. deformatã, unilateralã, ale publicaþiei ºi ale autorilor revistei, Când mãsurãm paºii fãcuþi de la numãrul 1 la cel de astãzi – dar la acest moment aniversar nu ne-am propus acest lucru. 100, ne bucurãm sincer, cât de mult ºi frumos, grafic ºi din Elanul în cele 100 de numere reprezintã, aºadar, o paginã punct de vedere a conþinutului, a crescut revista noastrã, câte însemnatã din istoria presei locale ºi nu numai. A fost o rãspunsuri complete a dat ea întrebãrilor noastre ºi a existenþã cu suiºuri ºi coborâºuri, cu momente de înflorire ºi înaintaºilor. Doar un singur exemplu: unele mai dificile, devenind o ºcoalã pentru tinerii cercetãtori Acum mai bine de 100 de ani, preotul Ioan Antonovici, în în afirmare. Cititorii prin articolele publicate pãtrund în lumea fascinantã a cunoaºterii, înþeleg frumuseþea artei sau se calitate de protoereu al judeþului Tutova,îºi chestiona raporteazã filosofic universului, într-o cãutare permanentã a colaboratorii ce ºtiu ei despre movilele din localitãþile unde-ºi esenþelor ºi a adevãrurilor. Revista la acest moment aniversar conduceau trupa. Puþini au rãspuns întrebãrii. A trecut timpul, este hotãrâtã sã reziste timpului, sã perpetueze tradiþia ºi s-a nãscut revista „Elanul”, ºi-a mobilizat colaboratorii, iar dl. valorile zonei, în noul mileniu ºi reprezintã o angajare plinã de Teodor Hardon a publicat pagini de înaltã þinutã ºtiinþificã responsabilitate pentru viitor. despre tumulii de pe actualul teritoriu al judeþului Vaslui. Încheind aceste gânduri, avem convingerea cã aceastã Cu gândul ºi la alte succese din viitor, pãstrând în revistã exprimã o stare de spirit dintr-un spaþiu încãrcat de memorie nume ale celor plecaþi, precum Ghenuþã Coman sau istorie, iar colectivul redacþional în frunte cu inimoºii prof. Ion Nania de la Mozãceni – Vâlcea, urez prestigioasei cercetãtori, Marin Rotaru ºi Cristian Onel, vor menþine în reviste „Elanul” „La Mulþi Ani” colegiului redacþional aceeaºi continuare aceastã publicaþie la standardele exigenþelor permanentã ºi spornicã înþelepciune ºi inspiraþie, iar contemporane. sprijinitorilor lor numai gânduri bune ºi deschidere pentru La acest moment sãrbãtoresc, ne vine în minte urarea: culturã ºi ºtiinþã în judeþul Vaslui. VIVAT, CRESCAT, FLOREAT ! 2 ELANUL Nr. 100 - iunie 2010 ,,Elanul” , la moment aniversar. ...100 Scurt istoric dupã 99 de apariţii Florin VARVARA A vorbi despre „Elanul” este un Ciprian Gicã TODERAªCU lucru aproape nenecesar. Faptul cã aceastã prestigioasã revistã de culturã În luna mai a anului 1998, cu ocazia sãrbãtoririi a o sutã de ani de atestare a ajuns la numãrul 100 spune totul de la documentarã a ºcolii din satul Giurcani, localitate a comunei Gãgeºti din judeþul Vaslui, sine. ªi, trebuie subliniat, cu trecerea prin truda învãþãtorului Marin Rotaru a fost editatã „o foaie monograficã” dedicatã timpului ºi apariþia a noi ºi noi numere, evenimentului.
Load more

Recommended publications
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • PERISCOP 2018 Nr. 3(43)
    „Actul Unirii, care a constituit idealul național pentru toate generațiile dinainte de război, a fost nu numai punctul culminant al unor aspirații, ci și încheierea unei epoci din istoria contemporană românească și, implicit, deschiderea alteia. Asistăm de atunci la nenumărate încercări de a solidariza neamul românesc cu noi aspirații de propășire, cu un nou ideal”. Dimitrie Gusti (1934) PERISCOP Anul XI, nr. 3/43, iulie-septembrie 2018 Publicație trimestrială a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 CONSULTANȚI: Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU - membru corespondent al Academiei Române Jurnalist - Dan ANDRONIC REDACȚIA: Redactor-șef: I. Popa Secretar de redacție: A. Botez Colegiul de redacție: I. Constantin, Ov. M. Curea, I. Gatea, D. Ionescu, M. Manea, I. Pavel, D. Sulugiuc, V. Mușat Grafica: D. Roșu 2 PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 SUMAR EDITORIAL ● Centenarul în presa română ………....………...…………………… pag. 6 Presa română de toate culorile și în marea varietate a formelor ei de manifestare, centrală și locală, acordă sistematic spații largi de prezentare Centenarului Marii Uniri din 1918. (I. Popa) CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR ● Blajul și Marea Unire ……………………..………………......…… pag. 14 La Blaj, pe Câmpia Libertății, la 15 mai 1848, s-a strigat pentru prima oară „Noi vrem să ne unim cu Țara!” (I. Brad) ● Unirea românilor văzută de doi mari istorici: Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu…...………………………….....…………………… pag. 18 „Îmi doresc să putem să rămânem uniți, să nu se destrame această țară, să o păstrăm așa cum ne-au lăsat-o înaintașii noștri, acum 100 de ani.
    [Show full text]
  • NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae
    CZU 94(498) NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae ABSTRACT Nicolae Iorga is a famous historian, literary critic and memoirist, whose works are known everywhere. The volumes „Oameni cari au fost” represent a masterpiece of our romanian culture and literature, sketching 690 literary portraits. It must be pointed that his books ,,Memorii” evoke the most distinguished personalities of the beginning of the XX-th century from Basarabia, such as: Pantelimon Halippa, Ion Halippa, Nicolae Donici, Ştefan Ciobanu, Constantin Stere and others. The works offer retrospective arguments against Iorga's adversaries and reflect portraits of people who crossed Iorga's path—attributes which are fully suggested by literary critics exploiting Iorga's talents as a ,,polemicist” and ,,portraitist”. Personalităţi basarabene în viziunea lui Nicolae Iorga Motto: „... odată ce soarele a apus, aceasta e o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul.” N. Iorga Un loc aparte în opera lui Nicolae Iorga ocupă memorialistica. Acest gen de literatură l-a preocupat pe marele savant toată viaţa, scriind o serie de lucrări importante, dintre care menţionăm: „Oameni cari au fost” (în 4 volume), „Memorii” (în 7 volume), „Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost” (în 3 volume). Volumele „Oameni cari au fost” sunt în opinia cercetătorului Valeriu Răpeanu o „galerie unică (de portrete –n.n.) în istoria literaturii române”1 care cuprind 690 portrete (după alte date 646 portrete).2 Trăind în inima evenimentelor mari, fiind în strînse relaţii cu toată elita cârmuitoare a Ţării, Nicolae Iorga şi-a scris „Memoriile” sale sobru şi sincer, cu exactitatea unui aparat fotografic, acestea rămînînd a fi documente de adevăr, izvoare de nepreţuit ale istoriei.
    [Show full text]
  • IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN
    IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII.
    [Show full text]
  • 3.Miftode, V., Elemente De Sociologie, Editura Științifică Şi Enciclopedică, București, 1984. 4. Государствен
    3.Miftode, V., Elemente de sociologie, Editura Științifică şi Enciclopedică, București, 1984. 4. Государственно-правовые основы миграции населения в Российской Федерации, ЮНИТИ-ДАНА, M., 2006. 5. Ravenstein, E. G., The Laws of Migration. In: Journal of the Royal Statistical Society, 1885, vol. 48, pp. 167-227. 6. Sandu, D., Fluxurile de migrație în România, Ed. Academiei, 1984. 7.https://www.iom.int/sites/default/files/our_work/ODG/GCM/IOM- Actionable-Commitments-RU.pdf, vizualizat pe data 20.03.2018. 8. Legea nr. 215 din 29.07.2016. 9. Moraru, V., Migrație, diasporă, dezvoltare: noi provocări și perspective, Tipografia Sirius, Chişinău, 2016. 10. Indicators of Immigrant Integration 2015. Settling, în. Paris: OECD Publishing, 2015. 11. Being young in Europe today. Luxembourg, 2015. 12. Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații, Chișinău, 2017, p.7. 13. www.statistica.md, Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în anul 2016. 14. http://www.zf.ro/profesii/ati-auzit-de-generatia-neet-a-tinerilor- care-nici-nu-invata-si-nici-nu-lucreaza-14503542. ZIARUL „CUVÂNT MOLDOVENESC” DESPRE UNIRE ÎN ANII 1917-1918 Nicolae CIUBOTARU, dr., conf. univ. Summary The „Cuvânt Moldovenesc” magazine about unification of Moldovan people from Bessarabia to come back to their homeland, Romania, has been expressed by remarkable people thronghont the hole domination of Czarist Impire. During 1917-1918, just before the fall of Russian Empire the „Cuvânt Moldovenesc” promoted again the idea of unity of Moldovan people from Bessarabia with those from Romanian Kingdom. 289 On January 24 th in 1918 in the backround article named „Ziua Unirii” the editor-in-chef Pan Halippa expressed in a simple mod clear way the aim: The Unification of Romania and Bessarabia.
    [Show full text]
  • Serie Nouă, Anul 4, Nr. 37, Mai 2017
    DATINA Serie nouă, anul 4, nr. 37, mai 2017 www.cctb.ro Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T.Burada” al Consiliului Județean Constanța foto: Oana Ciupitu Cuprins 03 Repertoriu funebru (cântece 28 Editorial - Puterea memoriei ceremoniale, zorile, cântecul Istorie nefardată - De veghe la bradului, bocete) porțile Dunării 04 Opinii de adolescent 16 31 Povestea vorbelor - Nitam-nisam Scriitori antici despre Callatis și 05 callatieni (III) Din Constanța-n Istanbul, la 18 oameni cu suflet bun! Un nume despre care trebuie să 35 știe orice dobrogean: Dascălul Iasomia: alb strălucitor, parfum 07 Costache Petrescu din Silistra seducător Nu pășiți prin viața, DANSAȚI! 23 36 09 Anul Ovidius - Ovidius și Valerius Personalitățile orașului - Sever Contribuții la istoria presei române Messalla din neamul lui Ioan de Cărpinișan (ll) - Pe urmele Basarabiei anului 1917 Hunedoara și Matei Corvin(ll) („Se – întâlnește Dor cu Dor”) 25 13 Obiceiuri de pretutindeni - Repertoriu familial. Repertoriu Primitivi în Lumea Nouă – Nativii nupțial (cântecul miresei, din America de Nord (III) - Tumulii legătoarea, cântecul mirelui, și tipi-ul cântecul soacrei); Datina, fondată în 1991, serie nouă, Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Județean Constanța ISSN 1221-2253 DIRECTOR GENERAL: Prof. DOINA VOIVOZEANU, DIRECTOR ADJUNCT: S I L V I A Ţ I G M E A N U REDACTOR ŞEF: conf.univ. dr. AURELIA LĂPUŞAN, REDACTORI: Ana Maria ȘTEFAN, IULIA PANĂ, DAN COJOCARU CONSILIUL ŞTIINŢIFIC: dr. LAVINIA DUMITRAŞCU, dr. SORIN COLESNIUC, dr. CRISTINA LAZĂR, dr. IOAN ADAM DIRECTOR ECONOMIC: Alina ONEL Tehnoredactor: Gabriel VOICU Corectură: Daniela COJOCEA Copyright text şi fotografii © Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T.Burada” Copyright prezentare grafică © 2016 Editura Datina Iconografie: arhiva Centrului şi colecţii particulare Tiparul FOTO STORY SRL Constanţa, bdul Alex.Lăpuşneanu nr.163 [email protected] Centrul cultural judeţean Constanţa „Teodor T.
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    UNIREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA Constantin UNGUREANU Abstract: In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive national liberation movement. In Chisinau and in other localities, national events took place, where province autonomy was requested, mother tongue education, direct and secret vote, agrarian reform. An important role in the national rebirth of the Bessarabi- an Romanians has played the Moldovan National Party. In the autumn of 1917, the Country Council was formed, which would have 150 deputies, 105 (70%) mandates being for Moldovans, and 45 (30%) for the rest of the ethnic groups. The Country’s Council was inaugurated on 21 November 1917. On 2 December 1917, the deputies of the Country Council proclaimed the Moldovan Democratic Republic. At the beginning of 1918, the situation of the Moldovan Democratic Republic has become critical. At the request of a group of deputies in the Country Council, the Romanian army entered Bessarabia, to put an end to anarchy and disorder. The Country Council voted on 24 January 1918, the independence of the Moldovan Democratic Republic. The complicated situation of MDR and the outbreak of civil war in Russia has led many Bessarabian leaders to opt for the Union with Romania. At a meeting on 27 March 1918, the Country Council voted the Declaration of Conditional Union of Bessarabia with Romania. On 28 October 1920, representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. During the war, Bukovina was severely affected by military operations, being three times partially occupied by the Russian army.
    [Show full text]
  • Valeriu POPOVSCHI
    DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ÎN VEDEREA CONSTITUIRII PRIMULUI PARLAMENT AL BASARABIEI Valeriu POPOVSCHI Biroul de organizare a Sfatului Ţării a fost o structură neobişnuită. Anume acestei structuri i-au revenit toate meritele în ceea ce priveşte crearea şi inaugurarea solemnă la Chişinău, pe data de 21 noiembrie 1917, a primului organ legislativ suprem al Basarabiei – Sfatul Ţării, care a jucat un rol istoric în destinul mult pătimitei provincii dintre Prut şi Nistru. Se ştie că Biroul a fost înfiinţat la 27 octombrie 1917, în ultima zi de lucru a Congresului militar-moldovenesc1, după ce la 23 octombrie forul militarilor moldoveni adoptase deci- zia de a întemeia Sfatul Ţării2. Iniţial, din Birou făceau parte doar câţiva deputaţi militari, aleşi de Congresul în cauză (sublocotenentul Vasile Ţanţu – preşedinte, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporşcicul Nicolae Suruceanu şi soldatul Zamfir Munteanu3), mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa, după cum se menţionează în literatură, 53 de membri4, printre care şi principalii lideri ai mişcării naţionale din ţinut: Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu, Nicolae Alexandri, Nicolae Bosie- Codreanu, Gherman Pântea, Elena Alistar etc. Imediat după înfiinţare, Biroul de organizare a Sfatului Ţării s-a implicat plenar şi cu mult curaj în activitatea extrem de responsabilă de constituire, în termenul cel mai scurt posibil, a parlamentului Basarabiei. Deja la 4 noiembrie
    [Show full text]
  • Completata Cu Reforma 39.Ideea Despre Renastere Este Acum Aceea Din 1941, Reforma Fiind Considerata Ca O Fateta a Aceluiasi Fenomen Sub Semnul Spiritului Capi- Talist
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" REVISTA ISTORICA fondator N.lorga . .. ortyrnera.-,;,...r..7.,:.-. .. .---...__-:-:: 1-"--tir-'41 ,-..---..- :..:-. -.4 - . ,-_-... ,..iisl.... ...... _ IIIII :.- sriniir.., aIli IN .. .. ::;WM.. W'4fb ,,; . - - . -,... &._, .4 -- ...AJ-4 -1.......,, ..-ig".-.1-1.7.41...-.4:-tt - ......&-_ s ..:. t.,,,z___._.. 4 tttttt I - _ _-_, _7-'.. '',:.j-- =1 111011 ........... 7A- 1E3 I..._1..,:....,..,.,;., 41 ------ . ......, v...?. ...... .., 1 ., . It I. i . .....e. ... lows prionom. -:(/,..--:.,.,. 1.: ,ivrA. : .. ,,,,,.._ .-.......- .. .:.:.A--.A ,,.=-.--'',.'5.,--.2,4____..--,:i , ---- 7:-:". _-:=-- _--'-------22.-----, ...,,..---- , Serie noui, tomul 5, 1994 7 8 lulie August EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro EDITURA ACADEMIEI ROMANE INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE DEDACTIE SERBAN PA PACOSTEA (redactor,seD, VENERA ACHIM, PAUL CERNOVODEANU, VIRGILCIOCILTAN, FLORIN CON STANTIN1U, EUGEN DENIZE, ANDREI E$ANU, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU. REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble. Pretul unui abonament este de 3600 lei. Abonamentele din straina- tate se primesc la RODIPET S.A., Piata Presei Libere nr.1, P.O. Box 33-57, Bucuresti, Romania si la ORION SRL, Splaiul Inde- pendentei nr. 202 A, Bucuresti, Romania, P.O. Box 74-19, Bucu- resti, Tx 11939 CBTxR. Fax (40) 13122425. Va puteti adresasi firmei AMCO PRESS SRL, Bd. Nicolae Grigorescu, nr. 29 a, ap. 66, sector 3, Bucuresti, C.P. 57-88, Fax 3124569. IIEDACTL1: ION STANCIU (redactor ,sef ad jun t) NAGY PIENARU VENERA ACHIM Manuscrisele, cartilei revistele pentru schimb precum si orice corespondenta se /or trimite pe adresa redactiei revistei REVI STAI STORICA" Adresa Redactiei B-dul Aviatorilor nr.
    [Show full text]