DOCSLIB.ORG

Memoria Nr 110 102-103 Primele Pagini.Qxd

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Memoria Nr 110 102-103 Primele Pagini.Qxd Nr. 110 (1/2020) Editatã de FUNDAÞIA CULTURALà MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Anca Boeriu s-a nãscut în Proiectul expo ziþional de anul 1957 în localitatea ANCA carte obiect – CENTE- Pucioasa, jud. Dâmboviþa. NART, Centrul Cultural În anul 1982 a absolvit secþia Palatele Brân co veneºti, Graficã, Institutul de Arte BOERIU Festivalul Culturii de Plastice „Nicolae Grigorescu”, Pretutindeni – Aici Acolo, iar din anul 2008 este Doctor Bucureºti în Arte Vizuale. În prezent este lector la Concursul – Grafica tânãrã Universitatea Na þionalã de Arte UAP, Filiala Grafica din Bucureºti, secþia Graficã iar în 2000 înfiinþeazã ºi conduce Participãri la expoziþii de grup Biroul Erasmus pentru proiecte 2019 europene pânã în anul 2008. Salonul Centenar UAP, Anca Boeriu este membru Muzeul Naþional de Artã al U.A.P din 1999 ºi din 2016 României este Preºedinte al Filialei de Salonul de Picturã, Galeria Graficã Bu cureºti, este mem- Cãminul Artei bru fondator în Asociaþia Internaþionalã Prietenii 2018 Muzeului Naþional de Artã al Expozitie UNA, Institutul Romaniei, membru al Asociaþiei Internaþionale MitOst Cultural Român, Veneþia Germania, delegat pentru Proiectele coordonate în anul Cu Aman la catedrã, Muzeul România al Trienalei de 2019 sunt: de Artã Craiova Gravurã de la Chamallier, Festivalul Culturii Tribuna Graficã, Cluj Franþa, iar din anul 2014 este Românilor de Pretutindeni- Art 100, proiect de artã iniþiatorul ºi coordonatorul, II, Sub Înaltul Patronaj al vizualã româno-germanã, BIPB-Bucharest Internaþional Preºedintelui României Galeria Galateca Print Biennale. BIPB Bienala Internaþionalã Linie ºi forma, proiect de de Gravurã Bucureºti. artã vizualã, Institutul Dintre premiile primite Crossing Borders 3, Balassi menþionãm premiul UAP pentru Muzeul Naþional al Curatoriat în anul 2017, iar în 2017 anul 2014 Premiul pentru Literaturii Române; Graficã. 1176 – Gest pentru eroi, Aici Acolo, expoziþie inter- Expoziþiile personale cele mai proiect cultural organizat naþionalã, Muzeul National importante din ultimii ani sunt: de Uniunea Artiºtilor Cotroceni „REMEMORÃRI” Galeria Plastici în parteneriat cu Art Excenge Coreea, expo - Fantom, Berlin (2018), Muzeul Naþional Cotroceni, ziþie internaþionalã „Reconstrucþie sentimentalã”, ARCUB, Teatrul Naþional Bienala Internaþionalã de galeria Galateca (2017), Bucureºti, Muzeul Naþional desen, Centrul Cultural „Atelier de vise”, galeria Senso al Literaturii Române ºi Mogoºoaia (2016), iar în anul 2015 a avut Galeria Galateca. Gravura româneascã – o serie de manifestãri dupã Trienala de gravurã de la cum urmeazã: Atelier de gân- „ Proiectele coordonate în anul Chamalier, Franþa duri”, Centrul Cultural Palatele 2018 sunt: Brâncoveneºti, „Re faceri”, Proiectul Arta la intrare, Centrul Cultural Tel Aviv Israel finanþat de Ministerul ºi expoziþia „Impresii”, galeria Culturii ºi Identitãþii Fantom, Berlin. Naþionale; 2 Jocuri serioase, drumul de la gravurã la sculpturã „Biografia artisticã a Ancãi spectatorului, ci ca obiect în sine, lucrului cu placa, gravura propriu - Boeriu stã sub semnul incitant al spectaculos ºi misterios totodatã. zisã, este imprimatã pe pânzã – unei surprize aºteptate. Formatã În acelaºi timp, aºa cum singurã nu pe hârtie – peste care artista a ca graficianã, ea a ales, de-a lun- mãsturiseºte, artista refuzã cu ob - aplicat reveniri în ulei. Obiectul gul timpului, calea mai dificilã a sti naþie tirajul, în fa voarea „exem - creat astfel – monotip/tehnicã gravurii, devenind (re)cunoscutã plarului de autor/de artist”; seria mixtã – pe pânza întinsã pe ºasiu pentru strãdaniile de a o revigora pare sã o „plictiseascã”, ceea ce o creeazã – cu bunã ºtiinþã, cred – în peisajul contemporan. Privitã intereseazã este fiecare lucrare în efectul unui „tabou” (re)instaurat. din aceastã perspectivã, toatã ac - parte, mereu alta, diferitã în singu- Ambiguitatea tehnicã e voitã, ti vitatea ei artisticã pare a fi un laritatea ei. Privilegiind exemplarul din nou o joacã serioasã cu mate- parcurs previzibil de acumulãri ºi original unic, gravura capãtã astfel ria ºi tehnica. performanþe, fericit dublat de neo- o preþiozitate plinã de „aurã”. Într- Descifrându-i cu oarecare in - bosita activitate pedagogicã cu o epocã dominatã de „serie” ca discreþie biografia artisticã, aflãm studenþii de la UNA. Conºtientã simptom al modernitãþii, refuzul ei cã graficiana dorea, de fapt, sã fie deopotrivã de demnitatea „libe - explicit de a se „alinia” serializãrii sculptor(iþã). Destinul nu a ajutat-o ralã” a desenului (înþeles ºi ca dis- de orice fel poate fi înþeles ca în aceastã privinþã, dar apa renta egno) ºi de semnificaþia tehnicilor întoarcere la o virtuozitate „pre” ne ºansã s-a transformat în provo- în practica artisticã, Anca îºi sau „post” modernã. carea de a impinge gra niþele tra - asumã – conºtient sau nu – tra - Totodatã, fructificarea neaº - diþionale ale gravurii ºi scul pturii, diþia venerabilã începutã odatã cu tep tatã a elementului nevãzut din îmbinându-le într-o nouã ipostazã. Theodor Aman – primul artist atelierul de gravurã – placa – con- Astfel, ºansa Ancãi Boeriu stã în român care a înþeles importanþa stituie inovaþia ºi tehnicã, ºi de fructificarea propriilor abilitãþi ºi în gravurii – ºi, mai ales, de Gabriel concept a autoarei. Placa „ata- talentul de a le transforma în ceea Popescu, cel dintâi artist român catã” ºi ex pusã ca obiect indepen- ce doreºte în fond sã exprime: dedicat exclusiv gravurii. dent constituie elementul de sur- gestul artistic întrupat în forma Asemeni celui din urmã, ºi ea prizã aºteptatã în expoziþia „Punct umanã „aruncatã” în spaþiu. Bi- ºi s-a dedicat stu diului tehnicilor gra - de sprijin”. Placa este, de fapt, tridimensionalul se îm pletesc ast- vurii, (re) des coperind va len þe le ne - punctul central, miezul pe care se fel într-un univers vizual ce sfi - bãnuite (încã) ale travaliului aple - sprijinã ultimul discurs artistic al deazã delimitãrile tra di þionale. cat cu migalã pe placa de metal. Ancãi Boeriu. De fier (plãcile mari) Practicând cu studenþii ei „lec - Pe de altã parte, Anca Boeriu sau de cupru (cele de dimensiuni þia de gravurã”, Anca Boeriu reali - nu se mulþumeºte cu destinul con- mici) placa atacatã cu acizi (pen- zeazã, în propria ei expoziþie, per- fortabil al unui „maestru al stam- tru rea lizarea acvafortelor) este formanþa neaºteptatã a construc - pei”, cum îl consacra odinioarã de cu patã, creînd figurile tipice, aº - þiei – în pledoaria pentru gravurã – Henri Focillon. Reconvertind gra - tep tate, ale universului imagistic ºi a deconstrucþiei – în metamor- vura, ea mizeazã pe un efect de boe resc, dominat de personajul fozarea gravurii în sculpturã. surprizã, deturnând-o – în cele din uman în postura de cuplu. Se Acesta este efectul neaºteptat al urmã – de la func þia ei primordialã, nasc astfel fi guri suspendate în unei surprize aºteptate în punctul de reproducere cu mij loace tra di - spa þiu, plutind libere sau înrãmate de sprijin vizual creat de Anca þionale. Citesc aici o dublã în drãz - în cadre de lemn. Tranziþia de la Boeriu în ultima ei expoziþie. nea lã, descifrabilã ca repunere în gra vurã la sculpturã creeazã efec- drepturi a „aurei” benjaminiene: tul de surprizã al unor „jocuri se - Conf. univ. dr. Ruxandra demersul ar tistei redimensio nea - rioa se” în care materia – placa de Demetrescu zã placa de gravurã, pri vitã nu metal – se metamorfozeazã de ve - Rector, Universitatea doar ca mijloc ascuns ochiului nind formã în spaþiu. Rezultatul Naþionalã de Arte din Bucureºti 3 SUMAR 75 DE ANI DE LA DEPORTAREA MARILENA ANA DRAIA ETNICILOR GERMANI ÎN URSS Situaþia etnicilor germani COSMIN BUDEANCà din Cãlan (jud. Hunedoara), Dupã 75 de ani. Deportarea etnicilor între iarna 1945 – vara 1946, p. 40 germani din România în Uniunea Sovieticã, p. 6 INTERVIU SMARANDA VULTUR în dialog cu Decretul nr. 7161 HARTWIG OCHSENFELD al Comitetului de Stat pentru „Îi datorez viaþa lui Stalin”, p. 50 Apãrare al Uniunii Sovietice, din 16 decembrie 1944, p. 10 FÃURITORII MARII UNIRI ILIE POPA HANNELORE BAIER Fãuritori ai Marii Uniri, Un document puþin cunoscut, p. 12 martiri în închisorile comuniste (II), p. 60 DANIEL HRENCIUC Deportarea germanilor din Bucovina DISTRUGEREA ELITELOR la muncã forþatã în Uniunea Sovieticã ÎN ANII COMUNISMULUI Unele consideraþii, p. 19 ADINA BERCIU-DRÃGHICESCU Instaurarea comunismului în DORIN DÃRÃBAN Facultatea de Filosofie ºi Litere Mãrturii ale ºvabilor 1944-1948, p. 71 sãtmãreni despre deportarea în lagãrele sovietice din 1945 în 1949, p. 31 OPOZIÞIA LA COMUNISM ÎN ANII ’80 LÃCRÃMIOARA STOENESCU CRINA DÃRÃBAN Barabás Ioan: „Am luptat pentru Douã mãrturii despre deportarea libertate” , p. 84 etnicilor germani în URSS, p. 37 Plata abonamentelor (80 lei/ abonament anual, www.revistamemoria.ro inclusiv taxe postale) ºi a eventualelor e-mail: [email protected] donaþii se poate face prin mandat poºtal pentru Fundaþia Culturalã Memoria, CUI: 888 6981, Revista Memoria este membrã A.R.I.E.L. (Asociaþia Revistelor, Imprimeriilor ºi Editurilor Literare) Cal. Victoriei 133, Bucureºti, 010071, precum ºi prin Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.l. conturile Fundaþiei Culturale Memoria deschise la Banca Comercialã Românã (BCR), Sucursala sector 1 Bucureºti, Cal. Victoriei 155: RO20RNCB0072049693810001 – LEI Nr. 1/2020, Preþ: 15 lei RO63RNCB0072049693810003 – EURO ISSN – 1220-6369 4 ISTORIA DE LÂNGà NOI MARIA TOACà Viaþã ºi destin Nu-i uitã Maica Românie! Discursul Preºedintelui Le împletesc cununi cereºti urmaºii de la Emil Constantinescu Horecea-Mãnãstire la aniversarea
Load more

Recommended publications
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Studii Si Comunicari 2019.Indd
    MAI CIUDAT DECÂT NE PUTEM IMAGINA. O ISTORIE ALTERNATIVĂ A UNUI DESTIN MONUMENTAL – AVOCATUL PETRE PANDREA Valentin-Stelian BĂDESCU1 [email protected] „Nu-mi pare rău de nimic. Dacă ar fi să încep din nou viața, aș merge pe aceeași cărăruie și aș comite aceleași greșeli, pas cu pas, sau aceleași fapte pozitive. Cine poate ști judecata istoriei viitoare?” „Eu nu sunt român, eu sunt oltean și european”. (Petre Pandrea) ABSTRACT: Throughout an individual’s troubled history, one may happen to be conservative, then radically dangerous, eventually becoming an uncomfortable reactionary, yet without even changing one’s ideas – this is what happened to Petre Pandrea, a Romanian pas‑ sionate about his country, in the first decades of the 20th century. The time has come, therefore, for a new perspective on our recent history and the personalities that have marked it, by putting it on a certain course, through their destiny. With Petre Pandrea as a guide, we leave the trodden path and we visit some ill‑lighted cottages at the begin‑ ning of the 20th century, uncovering completely new approaches on our way to the present. We travel in the company of one of the greatest Romanian lawyers, scientists, genii and eccentric personalities of the time. We learn that big problems, such as capitalism, communism, justice and the holocaust of the Romanian culture are not abstract horrors, impossible to understand, as we all believe, but important terminals that lead us to the world we live in. Petre Pandrea presents us with an alternative history of the most dramatic period of the twen‑ tieth century.
    [Show full text]
  • PERISCOP 2018 Nr. 3(43)
    „Actul Unirii, care a constituit idealul național pentru toate generațiile dinainte de război, a fost nu numai punctul culminant al unor aspirații, ci și încheierea unei epoci din istoria contemporană românească și, implicit, deschiderea alteia. Asistăm de atunci la nenumărate încercări de a solidariza neamul românesc cu noi aspirații de propășire, cu un nou ideal”. Dimitrie Gusti (1934) PERISCOP Anul XI, nr. 3/43, iulie-septembrie 2018 Publicație trimestrială a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 CONSULTANȚI: Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU - membru corespondent al Academiei Române Jurnalist - Dan ANDRONIC REDACȚIA: Redactor-șef: I. Popa Secretar de redacție: A. Botez Colegiul de redacție: I. Constantin, Ov. M. Curea, I. Gatea, D. Ionescu, M. Manea, I. Pavel, D. Sulugiuc, V. Mușat Grafica: D. Roșu 2 PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 SUMAR EDITORIAL ● Centenarul în presa română ………....………...…………………… pag. 6 Presa română de toate culorile și în marea varietate a formelor ei de manifestare, centrală și locală, acordă sistematic spații largi de prezentare Centenarului Marii Uniri din 1918. (I. Popa) CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR ● Blajul și Marea Unire ……………………..………………......…… pag. 14 La Blaj, pe Câmpia Libertății, la 15 mai 1848, s-a strigat pentru prima oară „Noi vrem să ne unim cu Țara!” (I. Brad) ● Unirea românilor văzută de doi mari istorici: Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu…...………………………….....…………………… pag. 18 „Îmi doresc să putem să rămânem uniți, să nu se destrame această țară, să o păstrăm așa cum ne-au lăsat-o înaintașii noștri, acum 100 de ani.
    [Show full text]
  • Download Pavilion
    PAVILION journal for politics and culture #16 TACTICS FOR THE HERE AND NOW ISSN 1841-7337 PAVILION #16 TACTICS FOR THE HERE AND NOW READER OF BUCHAREST BIENNALE 5 | MAy 25 - JULy 22, 2012 www.pavilionjournal.org | www.bucharestbiennale.org | www.pavilioncenter.ro Editors: Răzvan Ion & Eugen Rădescu Advisory Board: Felix Vogel, Peter Osborne, Sina Najafi, Suzana Milevska Contributors: Anne Barlow, Eugen Rădescu, Stephen Duncombe, Răzvan Ion, Suzana Milevska, Sotirios Bahtsetzis, Tom Holert, Olive McKeon, Simon Sheikh, Ștefan Voicu, Marius Stan Translations: Radu Pavel Gheo Web & Software Design: Alexandru Enăchioaie DTP & Prepress: Andrei Grigore BUCHAREST BIENNALE 5 Curator: Anne Barlow Participants: Abbas Akhavan (IR/CA), Marina Albu (RO), Haris Epaminonda (CY/DE), Klas Eriksson (SE), Ruth Ewan (UK), Aurélien Froment (FR/IE), Ciprian Homorodean (RO/BE), Iman Issa (EG/USA), Janice Kerbel (CA/UK), Jill Magid (USA), David Maljković (HR), Marina Naprushkina (BY/DE), Ahmet Öğüt (TR/NL), Vesna Pavlović (RS), Anahita Razmi (DE), Wael Shawky (EG/FR), Alexandre Singh (FR/USA), Mounira Al Solh (LB/NL) & Bassam Ramlawi (LB), Rinus Van de Velde (BE) Directors: Răzvan Ion & Eugen Rădescu Executive Director: Andrei Crăciun Assistant Executive Director: Andrei Grigore Education & Communication Manager: Florentina Buburuzan Web & Software Design: Alexandru Enăchioaie Design of the BB logo: Håkan Gustafson DTP & Prepress: Andrei Grigore Interns: Daniela Pălimariu, Andreea Pătru Volunteers: Roxana Aron, Monica Beatrice Bercovici, Ioana Tincuța Bratu, Maria Buda, Mădălina Buhoș, Anca Andreea Chitoran, Daniel Comendant, Mihaela Conciu, Alexandra Dănciulescu, Fadi Drăghici, Alexandra Enache, Gabriela Ghircoiaș, Andreea Maier, Anamaria Mișcu, Ioana Rozalia Moldovan, Demir Nurla, Daniela Pălimariu, Oana Anca Porime, Laura Prodan, Oana Irina Rusu, Ioana Șomănescu, Ioana Trușcă, Liana Andreea Voinea PAVILION is the producer of BUCHAREST BIENNALE www.bucharestbiennale.org Published by: Artphoto Asc.
    [Show full text]
  • NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae
    CZU 94(498) NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae ABSTRACT Nicolae Iorga is a famous historian, literary critic and memoirist, whose works are known everywhere. The volumes „Oameni cari au fost” represent a masterpiece of our romanian culture and literature, sketching 690 literary portraits. It must be pointed that his books ,,Memorii” evoke the most distinguished personalities of the beginning of the XX-th century from Basarabia, such as: Pantelimon Halippa, Ion Halippa, Nicolae Donici, Ştefan Ciobanu, Constantin Stere and others. The works offer retrospective arguments against Iorga's adversaries and reflect portraits of people who crossed Iorga's path—attributes which are fully suggested by literary critics exploiting Iorga's talents as a ,,polemicist” and ,,portraitist”. Personalităţi basarabene în viziunea lui Nicolae Iorga Motto: „... odată ce soarele a apus, aceasta e o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul.” N. Iorga Un loc aparte în opera lui Nicolae Iorga ocupă memorialistica. Acest gen de literatură l-a preocupat pe marele savant toată viaţa, scriind o serie de lucrări importante, dintre care menţionăm: „Oameni cari au fost” (în 4 volume), „Memorii” (în 7 volume), „Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost” (în 3 volume). Volumele „Oameni cari au fost” sunt în opinia cercetătorului Valeriu Răpeanu o „galerie unică (de portrete –n.n.) în istoria literaturii române”1 care cuprind 690 portrete (după alte date 646 portrete).2 Trăind în inima evenimentelor mari, fiind în strînse relaţii cu toată elita cârmuitoare a Ţării, Nicolae Iorga şi-a scris „Memoriile” sale sobru şi sincer, cu exactitatea unui aparat fotografic, acestea rămînînd a fi documente de adevăr, izvoare de nepreţuit ale istoriei.
    [Show full text]
  • IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN
    IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII.
    [Show full text]
  • 3.Miftode, V., Elemente De Sociologie, Editura Științifică Şi Enciclopedică, București, 1984. 4. Государствен
    3.Miftode, V., Elemente de sociologie, Editura Științifică şi Enciclopedică, București, 1984. 4. Государственно-правовые основы миграции населения в Российской Федерации, ЮНИТИ-ДАНА, M., 2006. 5. Ravenstein, E. G., The Laws of Migration. In: Journal of the Royal Statistical Society, 1885, vol. 48, pp. 167-227. 6. Sandu, D., Fluxurile de migrație în România, Ed. Academiei, 1984. 7.https://www.iom.int/sites/default/files/our_work/ODG/GCM/IOM- Actionable-Commitments-RU.pdf, vizualizat pe data 20.03.2018. 8. Legea nr. 215 din 29.07.2016. 9. Moraru, V., Migrație, diasporă, dezvoltare: noi provocări și perspective, Tipografia Sirius, Chişinău, 2016. 10. Indicators of Immigrant Integration 2015. Settling, în. Paris: OECD Publishing, 2015. 11. Being young in Europe today. Luxembourg, 2015. 12. Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații, Chișinău, 2017, p.7. 13. www.statistica.md, Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în anul 2016. 14. http://www.zf.ro/profesii/ati-auzit-de-generatia-neet-a-tinerilor- care-nici-nu-invata-si-nici-nu-lucreaza-14503542. ZIARUL „CUVÂNT MOLDOVENESC” DESPRE UNIRE ÎN ANII 1917-1918 Nicolae CIUBOTARU, dr., conf. univ. Summary The „Cuvânt Moldovenesc” magazine about unification of Moldovan people from Bessarabia to come back to their homeland, Romania, has been expressed by remarkable people thronghont the hole domination of Czarist Impire. During 1917-1918, just before the fall of Russian Empire the „Cuvânt Moldovenesc” promoted again the idea of unity of Moldovan people from Bessarabia with those from Romanian Kingdom. 289 On January 24 th in 1918 in the backround article named „Ziua Unirii” the editor-in-chef Pan Halippa expressed in a simple mod clear way the aim: The Unification of Romania and Bessarabia.
    [Show full text]
  • Serie Nouă, Anul 4, Nr. 37, Mai 2017
    DATINA Serie nouă, anul 4, nr. 37, mai 2017 www.cctb.ro Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T.Burada” al Consiliului Județean Constanța foto: Oana Ciupitu Cuprins 03 Repertoriu funebru (cântece 28 Editorial - Puterea memoriei ceremoniale, zorile, cântecul Istorie nefardată - De veghe la bradului, bocete) porțile Dunării 04 Opinii de adolescent 16 31 Povestea vorbelor - Nitam-nisam Scriitori antici despre Callatis și 05 callatieni (III) Din Constanța-n Istanbul, la 18 oameni cu suflet bun! Un nume despre care trebuie să 35 știe orice dobrogean: Dascălul Iasomia: alb strălucitor, parfum 07 Costache Petrescu din Silistra seducător Nu pășiți prin viața, DANSAȚI! 23 36 09 Anul Ovidius - Ovidius și Valerius Personalitățile orașului - Sever Contribuții la istoria presei române Messalla din neamul lui Ioan de Cărpinișan (ll) - Pe urmele Basarabiei anului 1917 Hunedoara și Matei Corvin(ll) („Se – întâlnește Dor cu Dor”) 25 13 Obiceiuri de pretutindeni - Repertoriu familial. Repertoriu Primitivi în Lumea Nouă – Nativii nupțial (cântecul miresei, din America de Nord (III) - Tumulii legătoarea, cântecul mirelui, și tipi-ul cântecul soacrei); Datina, fondată în 1991, serie nouă, Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Județean Constanța ISSN 1221-2253 DIRECTOR GENERAL: Prof. DOINA VOIVOZEANU, DIRECTOR ADJUNCT: S I L V I A Ţ I G M E A N U REDACTOR ŞEF: conf.univ. dr. AURELIA LĂPUŞAN, REDACTORI: Ana Maria ȘTEFAN, IULIA PANĂ, DAN COJOCARU CONSILIUL ŞTIINŢIFIC: dr. LAVINIA DUMITRAŞCU, dr. SORIN COLESNIUC, dr. CRISTINA LAZĂR, dr. IOAN ADAM DIRECTOR ECONOMIC: Alina ONEL Tehnoredactor: Gabriel VOICU Corectură: Daniela COJOCEA Copyright text şi fotografii © Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T.Burada” Copyright prezentare grafică © 2016 Editura Datina Iconografie: arhiva Centrului şi colecţii particulare Tiparul FOTO STORY SRL Constanţa, bdul Alex.Lăpuşneanu nr.163 [email protected] Centrul cultural judeţean Constanţa „Teodor T.
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    UNIREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA Constantin UNGUREANU Abstract: In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive national liberation movement. In Chisinau and in other localities, national events took place, where province autonomy was requested, mother tongue education, direct and secret vote, agrarian reform. An important role in the national rebirth of the Bessarabi- an Romanians has played the Moldovan National Party. In the autumn of 1917, the Country Council was formed, which would have 150 deputies, 105 (70%) mandates being for Moldovans, and 45 (30%) for the rest of the ethnic groups. The Country’s Council was inaugurated on 21 November 1917. On 2 December 1917, the deputies of the Country Council proclaimed the Moldovan Democratic Republic. At the beginning of 1918, the situation of the Moldovan Democratic Republic has become critical. At the request of a group of deputies in the Country Council, the Romanian army entered Bessarabia, to put an end to anarchy and disorder. The Country Council voted on 24 January 1918, the independence of the Moldovan Democratic Republic. The complicated situation of MDR and the outbreak of civil war in Russia has led many Bessarabian leaders to opt for the Union with Romania. At a meeting on 27 March 1918, the Country Council voted the Declaration of Conditional Union of Bessarabia with Romania. On 28 October 1920, representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. During the war, Bukovina was severely affected by military operations, being three times partially occupied by the Russian army.
    [Show full text]