Nr. 110 (1/2020)

Editatã de FUNDAÞIA CULTURALÃ MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Anca Boeriu s-a nãscut în Proiectul expo ziþional de anul 1957 în localitatea ANCA carte obiect – CENTE- Pucioasa, jud. Dâmboviþa. NART, Centrul Cultural În anul 1982 a absolvit secþia Palatele Brânco veneºti, Graficã, Institutul de Arte BOERIU Festivalul Culturii de Plastice „Nicolae Grigorescu”, Pretutindeni – Aici Acolo, iar din anul 2008 este Doctor Bucureºti în Arte Vizuale. În prezent este lector la Concursul – Grafica tânãrã Universitatea Na þionalã de Arte UAP, Filiala Grafica din Bucureºti, secþia Graficã iar în 2000 înfiinþeazã ºi conduce Participãri la expoziþii de grup Biroul Erasmus pentru proiecte 2019 europene pânã în anul 2008. Salonul Centenar UAP, Anca Boeriu este membru Muzeul Naþional de Artã al U.A.P din 1999 ºi din 2016 României este Preºedinte al Filialei de Salonul de Picturã, Galeria Graficã Bu cureºti, este mem- Cãminul Artei bru fondator în Asociaþia Internaþionalã Prietenii 2018 Muzeului Naþional de Artã al Expozitie UNA, Institutul Romaniei, membru al Asociaþiei Internaþionale MitOst Cultural Român, Veneþia Germania, delegat pentru Proiectele coordonate în anul Cu Aman la catedrã, Muzeul România al Trienalei de 2019 sunt: de Artã Craiova Gravurã de la Chamallier, Festivalul Culturii Tribuna Graficã, Cluj Franþa, iar din anul 2014 este Românilor de Pretutindeni- Art 100, proiect de artã iniþiatorul ºi coordonatorul, II, Sub Înaltul Patronaj al vizualã româno-germanã, BIPB-Bucharest Internaþional Preºedintelui României Galeria Galateca Print Biennale. BIPB Bienala Internaþionalã Linie ºi forma, proiect de de Gravurã Bucureºti. artã vizualã, Institutul Dintre premiile primite Crossing Borders 3, Balassi menþionãm premiul UAP pentru Muzeul Naþional al Curatoriat în anul 2017, iar în 2017 anul 2014 Premiul pentru Literaturii Române; Graficã. 1176 – Gest pentru eroi, Aici Acolo, expoziþie inter- Expoziþiile personale cele mai proiect cultural organizat naþionalã, Muzeul National importante din ultimii ani sunt: de Uniunea Artiºtilor Cotroceni „REMEMORÃRI” Galeria Plastici în parteneriat cu Art Excenge Coreea, expo - Fantom, Berlin (2018), Muzeul Naþional Cotroceni, ziþie internaþionalã „Reconstrucþie sentimentalã”, ARCUB, Teatrul Naþional Bienala Internaþionalã de galeria Galateca (2017), Bucureºti, Muzeul Naþional desen, Centrul Cultural „Atelier de vise”, galeria Senso al Literaturii Române ºi Mogoºoaia (2016), iar în anul 2015 a avut Galeria Galateca. Gravura româneascã – o serie de manifestãri dupã Trienala de gravurã de la cum urmeazã: Atelier de gân- „ Proiectele coordonate în anul Chamalier, Franþa duri”, Centrul Cultural Palatele 2018 sunt: Brâncoveneºti, „Refaceri”, Proiectul Arta la intrare, Centrul Cultural Tel Aviv Israel finanþat de Ministerul ºi expoziþia „Impresii”, galeria Culturii ºi Identitãþii Fantom, Berlin. Naþionale;

2 Jocuri serioase, drumul de la gravurã la sculpturã

„Biografia artisticã a Ancãi spectatorului, ci ca obiect în sine, lucrului cu placa, gravura propriu- Boeriu stã sub semnul incitant al spectaculos ºi misterios totodatã. zisã, este imprimatã pe pânzã – unei surprize aºteptate. Formatã În acelaºi timp, aºa cum singurã nu pe hârtie – peste care artista a ca graficianã, ea a ales, de-a lun- mãsturiseºte, artista refuzã cu ob - aplicat reveniri în ulei. Obiectul gul timpului, calea mai dificilã a sti naþie tirajul, în fa voarea „exem - creat astfel – monotip/tehnicã gravurii, devenind (re)cunoscutã plarului de autor/de artist”; seria mixtã – pe pânza întinsã pe ºasiu pentru strãdaniile de a o revigora pare sã o „plictiseascã”, ceea ce o creeazã – cu bunã ºtiinþã, cred – în peisajul contemporan. Privitã intereseazã este fiecare lucrare în efectul unui „tabou” (re)instaurat. din aceastã perspectivã, toatã ac - parte, mereu alta, diferitã în singu- Ambiguitatea tehnicã e voitã, tivitatea ei artisticã pare a fi un laritatea ei. Privilegiind exemplarul din nou o joacã serioasã cu mate- parcurs previzibil de acumulãri ºi original unic, gravura capãtã astfel ria ºi tehnica. performanþe, fericit dublat de neo- o preþiozitate plinã de „aurã”. Într- Descifrându-i cu oarecare in - bosita activitate pedagogicã cu o epocã dominatã de „serie” ca discreþie biografia artisticã, aflãm studenþii de la UNA. Conºtientã simptom al modernitãþii, refuzul ei cã graficiana dorea, de fapt, sã fie deopotrivã de demnitatea „libe - explicit de a se „alinia” serializãrii sculptor(iþã). Destinul nu a ajutat-o ralã” a desenului (înþeles ºi ca dis- de orice fel poate fi înþeles ca în aceastã privinþã, dar aparenta egno) ºi de semnificaþia tehnicilor întoarcere la o virtuozitate „pre” ne ºansã s-a transformat în provo- în practica artisticã, Anca îºi sau „post” modernã. carea de a impinge graniþele tra- asumã – conºtient sau nu – tra - Totodatã, fructificarea neaº - diþionale ale gravurii ºi sculpturii, diþia venerabilã începutã odatã cu tep tatã a elementului nevãzut din îmbinându-le într-o nouã ipostazã. Theodor Aman – primul artist atelierul de gravurã – placa – con- Astfel, ºansa Ancãi Boeriu stã în român care a înþeles importanþa stituie inovaþia ºi tehnicã, ºi de fructificarea propriilor abilitãþi ºi în gravurii – ºi, mai ales, de Gabriel concept a autoarei. Placa „ata- talentul de a le transforma în ceea Popescu, cel dintâi artist român catã” ºi expusã ca obiect indepen- ce doreºte în fond sã exprime: de dicat exclusiv gravurii. dent constituie elementul de sur- gestul artistic întrupat în forma Asemeni celui din urmã, ºi ea prizã aºteptatã în expoziþia „Punct umanã „aruncatã” în spaþiu. Bi- ºi s-a dedicat stu diului tehnicilor gra - de sprijin”. Placa este, de fapt, tridimensionalul se îm pletesc ast- vurii, (re) des coperind va len þe le ne - punctul central, miezul pe care se fel într-un univers vizual ce sfi- bãnuite (încã) ale travaliului aple- sprijinã ultimul discurs artistic al deazã delimitãrile tra di þionale. cat cu migalã pe placa de metal. Ancãi Boeriu. De fier (plãcile mari) Practicând cu studenþii ei „lec - Pe de altã parte, Anca Boeriu sau de cupru (cele de dimensiuni þia de gravurã”, Anca Boeriu reali - nu se mulþumeºte cu destinul con- mici) placa atacatã cu acizi (pen- zeazã, în propria ei expoziþie, per- fortabil al unui „maestru al stam- tru realizarea acvafortelor) este formanþa neaºteptatã a construc - pei”, cum îl consacra odinioarã de cupatã, creînd figurile tipice, aº- þiei – în pledoaria pentru gravurã – Henri Focillon. Reconvertind gra - tep tate, ale universului imagistic ºi a deconstrucþiei – în metamor- vura, ea mizeazã pe un efect de boeresc, dominat de personajul fozarea gravurii în sculpturã. surprizã, deturnând-o – în cele din uman în postura de cuplu. Se Acesta este efectul neaºteptat al urmã – de la func þia ei primordialã, nasc astfel fi guri suspendate în unei surprize aºteptate în punctul de reproducere cu mijloace tradi - spa þiu, plutind libere sau înrãmate de sprijin vizual creat de Anca þionale. Citesc aici o dublã în drãz - în cadre de lemn. Tranziþia de la Boeriu în ultima ei expoziþie. nealã, descifrabilã ca repunere în gravurã la sculpturã creeazã efec- drepturi a „aurei” benjaminiene: tul de surprizã al unor „jocuri se - Conf. univ. dr. Ruxandra demersul ar tistei redimensio nea - rioa se” în care materia – placa de Demetrescu zã placa de gravurã, pri vitã nu metal – se metamorfozeazã de ve- Rector, Universitatea doar ca mijloc ascuns ochiului nind formã în spaþiu. Rezultatul Naþionalã de Arte din Bucureºti

3 SUMAR

75 DE ANI DE LA DEPORTAREA MARILENA ANA DRAIA ETNICILOR GERMANI ÎN URSS Situaþia etnicilor germani COSMIN BUDEANCÃ din Cãlan (jud. Hunedoara), Dupã 75 de ani. Deportarea etnicilor între iarna 1945 – vara 1946, p. 40 germani din România în Uniunea Sovieticã, p. 6 INTERVIU SMARANDA VULTUR în dialog cu Decretul nr. 7161 HARTWIG OCHSENFELD al Comitetului de Stat pentru „Îi datorez viaþa lui Stalin”, p. 50 Apãrare al Uniunii Sovietice, din 16 decembrie 1944, p. 10 FÃURITORII MARII UNIRI ILIE POPA HANNELORE BAIER Fãuritori ai Marii Uniri, Un document puþin cunoscut, p. 12 martiri în închisorile comuniste (II), p. 60 DANIEL HRENCIUC Deportarea germanilor din Bucovina DISTRUGEREA ELITELOR la muncã forþatã în Uniunea Sovieticã ÎN ANII COMUNISMULUI Unele consideraþii, p. 19 ADINA BERCIU-DRÃGHICESCU Instaurarea comunismului în DORIN DÃRÃBAN Facultatea de Filosofie ºi Litere Mãrturii ale ºvabilor 1944-1948, p. 71 sãtmãreni despre deportarea în lagãrele sovietice din 1945 în 1949, p. 31 OPOZIÞIA LA COMUNISM ÎN ANII ’80 LÃCRÃMIOARA STOENESCU CRINA DÃRÃBAN Barabás Ioan: „Am luptat pentru Douã mãrturii despre deportarea libertate” , p. 84 etnicilor germani în URSS, p. 37

Plata abonamentelor (80 lei/ abonament anual, www.revistamemoria.ro inclusiv taxe postale) ºi a eventualelor e-mail: [email protected] donaþii se poate face prin mandat poºtal pentru Fundaþia Culturalã Memoria, CUI: 888 6981, Revista Memoria este membrã A.R.I.E.L. (Asociaþia Revistelor, Imprimeriilor ºi Editurilor Literare) Cal. Victoriei 133, Bucureºti, 010071, precum ºi prin Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.l. conturile Fundaþiei Culturale Memoria deschise la Banca Comercialã Românã (BCR), Sucursala sector 1 Bucureºti, Cal. Victoriei 155: RO20RNCB0072049693810001 – LEI Nr. 1/2020, Preþ: 15 lei RO63RNCB0072049693810003 – EURO ISSN – 1220-6369

4 ISTORIA DE LÂNGÃ NOI MARIA TOACÃ Viaþã ºi destin Nu-i uitã Maica Românie! Discursul Preºedintelui Le împletesc cununi cereºti urmaºii de la Emil Constantinescu Horecea-Mãnãstire la aniversarea a 80-a aniversare, p. 95 Recviem pentru 7 ostaºi români, eroi necunoscuþi ai neamului românesc de lângã Prut, p. 131 VARIA MIRCEA CARP RADU EFTIMIE „Bine faci, bine gãseºti!“, p. 106 La despãrþirea de ªtefan Racovitzã, p. 134

MIHAI SORIN RÃDULESCU COMUNICAT DE PRESà O evocare: A doua campanie de investigaþii Gina Rãdulescu (1937-2014), p. 110 arheologice desfãºurate de IICCMER în Mun. Caransebeº, jud. Caraº-Severin, p. 136 MEMORIA ÎN PREZENT MARIA-CÃTÃLINA NOMOLOªANU NICOLAE M. CONSTANTINESCU Istoria în filme, p. 140 Cuvânt la lansarea Inaugurarea Casei Memoriale revistei Memoria 108-109, p. 119 „Iuliu Maniu” de la Bãdãcin, p. 142

ECATERINA IONESCU BIBLIOTECA MEMORIA „Gala Corneliu Coposu”, ediþia a IV-a, p. 122 PR. DR. IULIU-MARIUS MORARIU OLEG CHISELIOV Valeriu Anania Prin ce diferã România din 2019 Procesele verbale de interogator de România de pânã în 1989, p. 123 (iunie 1958 – mai 1959), p. 145

Cosmin BUDEANCÃ redactor coordonator Oana ICHIM secretar general de redacþie MICAELA GHIÞESCU Loredana MARTIN Nicolae CONSTANTINESCU tehnoredactare computerizatã Director Corina Gabriela DUMA ------design grafic / revizuire 2018 Daniela NENCIULESCU Consiliu consultativ Ana BLANDIANA, Mircea CARP, consultant artistic Mircia DUMITRESCU, Ana-Maria Iosif, Alexandra Mihaela Molocea, Ilie POPA, Dana ÞÃRANU, Maria Cãtãlina Nomoloºanu, Mãdãlina Oprea, Alexandru ZUB Tudor Viºan-Miu - voluntari

5 COSMIN BUDEANCÃ Dupã 75 de ani. Deportarea etnicilor germani în Uniunea Sovieticã

Se împlinesc în aceastã perioadã 75 de arestãri în rândul etnicilor germani, iar la 12 ani de la unul dintre cele mai tragice mo - septembrie 1944 România a încheiat mente din istoria României în secolul XX: Convenþia de armistiþiu cu Puterile Aliate, deportarea etnicilor germani la munca de re - þãrii noastre fiindu-i impuse obligaþii de construcþie în Uniunea Sovieticã, în ianuarie naturã economicã ºi militarã, dar ºi o serie 1945. Acesta nu a fost un eveniment izolat, de mãsuri ce trebuiau luate împotriva celor ci a avut strânse legãturi cu ce s-a în tâm - consideraþi pro-hitleriºti sau fasciºti. Astfel, plat în anii anteriori, ºi a generat în decenii- potrivit art. 2 din Convenþie, toþi cetãþenii le care au urmat schimbãri majore în germani ºi maghiari4 urmau a fi „întemniþaþi evoluþia comunitãþii germane din Ro mânia. în lagãre de concentrare”5, iar persoanelor Încã de la mijlocul secolului al XIX-lea de naþionalitate cehã, polonã ºi slovacã ur - auto-raportarea germanilor din România la ma sã li se stabileascã domiciliu obligatoriu; Germania a fost tot mai consistentã, atin- de asemenea la art. 15 se prevedea „obli - gând intensitatea maximã în deceniul patru gaþia guvernului român de a dizolva imediat al secolului XX, dupã preluarea puterii de organizaþiile prohitleriste de tip fascist”6. cãtre Adolf Hitler.1 Odatã cu izbucnirea ce- Dupã semnarea Armistiþiului, Comisia lui de al Doilea Rãzboi Mondial ºi a alianþei Aliatã (Sovieticã) de Control a apreciat ca dintre Germania ºi România, populaþia ger - nesatisfãcãtoare mãsurile luate de auto- manã a beneficiat de privilegii, iar orga ni - ritãþile române ºi a ordonat noi internãri, zaþia Volksgemeinschaft (comunitatea popu - fiind vizaþi, în mod prioritar, cetãþenii de ori- larã) a ajuns sã depindã direct de Berlin ºi gine germanã.7 a acþionat ca un adevãrat „vârf de lance” al La 16 decembrie 1944 Iosif Vissa - nazismului în þara noastrã.2 În aceastã rionovici Stalin, a semnat Decretul nr. perioadã cetãþeni români de etnie germanã 71618, care prevedea ca etnicii germani din au fost recrutaþi direct în armata germanã, þãrile intrate sub controlul Armatei Roºii sã pe bazã de „voluntariat”. Potrivit unor surse contribuie la refacerea economicã a Uniunii în 1943 în „Waffen SS” au fost înrolaþi Sovietice.9 Decizia nu a fost una întâm - 54.000 de germani cu cetãþenie românã.3 plãtoare, ci a avut la bazã analize mai Dupã 23 august 1944 ºi ieºirea vechi, pentru cã încã din 1943 liderii sovie- României din alianþa cu Puterile Axei, tici aveau în vedere posibilitatea utilizãrii Poliþia ºi Jandarmeria au procedat la muncii cetãþenilor germani pe teritoriul

6 URSS.10 În noiembrie 1943 Ivan Mihailovici ridicaþi sau de la conaþionalii lor.”16 Maiski (ambasador al URSS la Londra ºi La 6 ianuarie 1945 a fost emis ordinul adjunct al lui Viaceslav Molotov în cadrul nr. 031 al Comisiei Aliate (Sovietice) de Comisariatului Poporului pentru Externe) Control, prin care Preºedinþia Consiliului de primise sarcina de a studia problema Miniºtri lua la cunoºtinþã cã între 10-20 despãgubirilor de rãzboi, iar la 11 ianuarie ianuarie 1945 urmau sã fie „mobilizaþi toþi 1944 el i-a trimis o scrisoare lui Molotov în locuitorii germani apþi de muncã, indiferent care sublinia necesitatea ca germanii sã fie de cetãþenia lor”. În noaptea de 10 ianuarie obligaþi sã plãteascã despãgubiri în muncã s-a declanºat operaþiunea de ridicare a pentru a remedia pagubele provocate etnicilor germani în vederea deportãrii, în URSS de Germania ºi de aliaþii ei, dar ºi prima fazã cu o intensitate scãzutã. În a dislocarea unei importante forþe de muncã doua decadã a lunii au fost ridicate majori- din rândul populaþiei germane care „inevita- tatea persoanelor, astfel încât la 1 februarie bil vor trebui sã ducã la o slãbire a econo- acþiunea era în mare parte încheiatã17, miei lor ºi a potenþialului lor de rãzboi”11. chiar dacã în mod izolat au mai fost persoa- La 31 decembrie 1944, prin Ordinul ne ridicate ºi dupã aceastã datã.18 În final 32.137, Ministerul Afacerilor Interne a se estimeazã cã au fost deportate în jur de transmis Inspectoratului General al Jandar - 70.000 de persoane.19 meriei normele stabilite de Preºedinþia O serie de personalitãþi politice din Consiliului de Miniºtri privitoare la interna- România ºi-au manifestat dezaprobarea rea unor persoane de origine etnicã ger- faþã de aceastã acþiune, printre ei liderii manã.12 Erau vizaþi bãrbaþii cu vârsta între ger manilor Hans Otto Roth ºi Rudolf 17 ºi 45 ani ºi femeile între 18 ºi 30 ani cu Brandsch, ministrul de Externe Constantin copii mai mari de un an.13 Au existat însã ºi Viºoianu, sau chiar Regele Mihai I. Acesta numeroase abuzuri, fiind deportate persoa- din urmã, la 24 ianuarie 1945, a trimis o ne mai tinere, mai bãtrâne ori de altã etnie scrisoare ºi un amplu memoriu preºedinte- decât cea germanã.14 lui SUA, în care afirma cã germanii „consti- Mãsurile urmau a fi puse în practicã în tuie o parte din existenþa realã a naþiunii conformitate cu instrucþiunile nr. 51.093 române de care sunt legaþi în întregime ºi comunicate inspectoratelor ºi legiunilor de prin urmare, a-i lua fie ºi pentru o scurtã pe- jandarmi, ºi ordinului nr. 15.349 adresat rioadã din gospodãriile lor ar perturba într- inspectoratelor de poliþie la 3 ianuarie un mod foarte serios toate ramurile de acti- 1945.15 Reprezentanþii celor douã instituþii vitate ale þãrii.”20 Cu toate aceste proteste urmau „sã întocmeascã tabele exacte ºi decizia luatã la Moscova era fermã, iar pla nul de deþinere ºi colectare a internaþilor deportarea germanilor nu a putut fi spre centrele de adunare”. Problema hra- împiedicatã21. nei rãmânea „în sarcina internaþilor, care Legatã indisolubil de cel de-al Doilea trebuiau sã-ºi aducã alimente pentru cel Rãzboi Mondial, deportarea a reprezentat puþin 15 zile”, iar dacã „în acest timp nu un moment marcant în evoluþia germanilor erau transportaþi, asigurarea hranei cãdea din România. Pe lângã cei care au murit pe în sarcina primãriilor, obligate sã rechi - front, s-au retras din Transilvania în Germa - ziþioneze alimentele necesare de la cei nia sau Austria împreunã cu trupele germa-

7 ne, mulþi alþii ºi-au pierdut viaþa în Uniunea bloc, drept „coloana a cincea a Reich-ului”27 Sovieticã sau au ales sã nu se mai întoarcã ºi consideraþi de comuniºti, ºi chiar de o în România dupã eliberarea din lagãre. parte a populaþiei majoritare din România, Pentru a înþelege mai bine dimensiunea responsabili de nenorocirile petrecute în demograficã a evenimentelor menþionãm timpul marii conflagraþii, ei au fost nevoiþi sã cã, potrivit recensãmântului din 1930, ger- plãteascã un preþ deloc de neglijat, manii reprezentau 4,12% din populaþia þãrii, consecinþele fiind vizibile în deceniile respectiv 745.421 persoane22, fiind una din- urmãtoare în special prin fenomenul tre cele mai importante minoritãþi etnice din emigraþiei spre Germania. Iar faptul cã la România. În 1941 (ºi în urma pierderilor recensãmântul populaþiei din 2011 numãrul teritoriale din anul anterior) mai erau germanilor din România era de doar 490.64023, iar între 1940-1950 se apreciazã 36.000 are, în opinia noastrã, o strânsã cã, în urma repatrierii, refugierii, prizoniera- legãturã cu ceea ce s-a întâmplat în urmã tului ºi deportãrii, circa 250.000 de etnici cu 75 de ani. germani au pãrãsit þara.24 Dacã ne referim Importanþa germanilor în istoria acestor concret la deportare ºi la impactul ei, se meleaguri, contribuþia lor la dezvoltarea estimeazã cã aproximativ 12% dintre cei socialã, economicã ºi culturalã este de care au fost duºi în URSS au murit.25 Iar necontestat, drept pentru care am ºi consi- dacã punem în relaþie aceastã cifrã cu derat ca un gest firesc sã dedicãm o categoriile de vârstã vizate de deportare secþiune din acest numãr al revistei unui constatãm cã s-a pierdut o parte din seg- moment important atât din istoria lor, cât ºi mentul activ al comunitãþilor. din istoria recentã a României. La efectele de ordin demografic se adaugã ºi cele de ordin socio-economic, Note pentru cã în anii urmãtori o serie de mãsuri 1 Armin Nassehi, „Die Siebenbürger Sachsen als ethnische Gruppe”, în Georg Weber, Renate Weber- luate de noua putere i-a afectat direct, Schlenther, Armin Nassehi, Oliver Sill, Georg Kneer, ducând la pauperizarea lor ºi transformân- Die Deportation von Siebenbürger Sachsen in die du-i, pentru o perioadã, din lideri în comu- Sowjetunion. 1945-1949, Böhlau, Köln, Weimar, nitãþile în care locuiau, în marginali. Expro - Wien, 1996, vol. I, p. 102. prierea pãmânturilor, naþionalizarea pro- 2 Georg Weber et al., Die Deportation von Sieben - bürger Sachsen…, vol. I, p. 124. prietãþilor, industrializarea ºi urbanizarea 3 Ibidem, Paul Milata susþine cã în 1943 au fost forþatã dar ºi mãsurile de „omogenizare” recrutaþi circa 50.000 de germani din România. Paul naþionalã, de asimilare în fapt, au afectat ºi Milata, Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. ele în mod considerabil modul de viaþã Rumäniendeutsche in der Waffen-SS, Böhlau, Wien, tradiþional al comunitãþilor germane le-a Köln, Weimar, 2007, pp. 166-167. 4 În urma solicitãrii locþiitorului Comisiei de Control tãiat „rãdãcinile” multora dintre ei. din România, generalul-locotenent Vinogradov, de Chiar dacã germanii din România nu au internare în lagãre a germanilor ºi maghiarilor, au influenþat deciziile conducãtorilor celui de- fost arestate 1.233 persoane, iar guvernul român a al III-lea Reich, apartenenþa lor etnicã a fost aprobat funcþionarea lagãrelor din Târgu Jiu, Slobo - un argument suficient care odatã cu înche- zia Veche, Ciurel, Timiºu de Sus, Timiºul de Jos, des tinate germanilor. Ion Bãlan, Regimul concen tra - ierea rãzboiului a justificat o serie de þionar din România (1945-1965), Fundaþia Academia 26 mãsuri punitive împotriva lor. Etichetaþi, în Civicã, Bucureºti, 2000, pp. 33, 36.

8 5 Regulamentul de înfiinþare ºi funcþionare a centre- exceptate, 3.604 au dispãrut, 2.339 plecaserã în alte lor de internare a fost publicat la 6 noiembrie 1944 ºi localitãþi, iar 12 îºi puseserã capãt zilelor. Arhiva a fost primul act public de dupã 23 august 1944 prin Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor care guvernul oficializa lagãrele din România. Securitãþii, fond Documentar, dosar nr. 14955, ff. 10- Ibidem, pp. 52-54. 11. Documentul nu îi cuprinde, însã, pe germanii din 6 Ibidem, p. 44. Transilvania de Nord-Vest. Denisa Bodeanu, De- 7 Dumitru ªandru, „Deportarea germanilor din portarea etnicilor germani din România în URSS în România în Uniunea Sovieticã”, în Hannelore Baier documentele din arhiva CNSAS, comunicare sus- (ed.), Deportarea etnicilor germani din România în þinutã la Atelierul „Violenþã statalã în perspectivã is- Uniunea Sovieticã 1945, Forumul Democrat al toricã. Cazul sârbilor ºi germanilor din România”, Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Cluj-Napoca, 8 octombrie 2010. 8 A se vedea textul Decretului publicat în paginile 20 Doru Radosav, Donbas - o istorie deportatã, care urmeazã. Ravensburg, 1994, p. 15. 9 Dumitru ªandru, st. cit., p. 5; Hannelore Baier, 21 Ibidem; Dumitru ªandru, st. cit., p. 5. Departe, în Rusia, la Stalino. Amintiri ºi documente 22 Recensãmântul general al populaþiei României cu privire la deportarea în Uniunea Sovieticã a etnici- din 29 decembrie 1930, vol. II, Monitorul Oficial - lor germani din România (1945-1950), InterGraf, Bu- Imprimeria naþionalã, Bucureºti, 1938, p. XXIV. cureºti, 2003, pp. 27-30. Potrivit unor estimãri, exa- 23 Traian Rotariu (coord.), Recensãmântul din 1941. gerate dupã pãrerea specialiºtilor, din Polonia, Unga - Transilvania, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj- ria, Bulgaria, Cehoslovacia, Bulgaria ºi Ro mâ nia ar fi Napoca, 2002, pp. 120-121. fost deportaþi peste 870.000 de etnici germani, dintre 24 Anneli Ute Gabanyi, „Exodul germanilor din care jumãtate nu s-au mai întors. Cf. Andrei Marga, România: cauze, fapte, consecinþe”, în Xenopoliana, „Deportarea saºilor transilvãneni”, în Magazin Istoric, V, 1-4/1997, p. 229. Pentru aceeaºi perioadã, dar 1997, 31, nr. 8, p. 21. O ratã a mortalitãþii mai apro- fãrã deportare, Rudolf Ioan Poledna avanseazã cifra piatã de realitate este între 10-15%. de 200.000, citându-l pe Friedrich Gottas, „Die 10 P.M. Poljan, „Die Westarbeiter”: Entschädigung Deutschen in Südosteuropa. Von den Ansiedlungen durch Arbeit (Muncitorii din Vest: despãgubiri prin im Mittelalter und im 18 Jahrhundert zur muncã), tiposcris, apud Hannelore Baier, Departe, în Rückbewegung im 20. Jahrhundert”, în Gerhard Rusia, la Stalino..., p. 19. Grimm, Krista Zach (eds.), Die Deutschen in 11 Ibidem, p. 20. Ostmittel- und Südosteuropa. Geschichte - 12 Dumitru ªandru, st. cit., p. 8. Wirtschaft - Recht - Sprache, Südostdeutsches 13 Ibidem. Kuturwerk, München, 1995, p. 27. Rudolf Ioan 14 Cosmin Budeancã, Imaginea etnicilor germani la Poledna, Sint ut sunt, aut non sint? Transformãri românii din Transilvania dupã 1918. Studiu de caz: sociale la saºii ardeleni dupã 1945: o analizã judeþele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie sociologicã din perspectivã sistemicã, Presa oralã, Cetatea de scaun, Târgoviºte, 2016, p. 119. Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2001, p. 94. 15 Dumitru ªandru, st. cit., p. 8. 25 Georg Weber et alii, Die Deportation von 16 Ibidem; idem, Miºcãri de populaþie în România Siebenbürger Sachsen..., apud Andrei Roth, (1940-1948), Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2003, Naþionalism sau democratism, Pro Europa, Târgu p. 238. Mureº, 1999, p. 140. 17 Dumitru ªandru, st. cit., pp. 8-9; idem, Miºcãri de 26 Denisa Bodeanu, „De la «rasa superioarã» la populaþie..., pp. 239-242. marginali. Evoluþia relaþiilor româno-germane la 18 Idem, Miºcãri de populaþie..., p. 242. sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial”, în Centru 19 Idem, p. 256. Într-o situaþie realizatã de ºi periferie, Editura Accent, Cluj-Napoca, 200 p. 235. Inspectoratul General al Jandarmeriei Direcþiunea 27 Gudrun-Liane Ittu, „Pãstrarea ºi valorificarea Siguranþei ºi Ordinei Publice în a doua jumãtate a moºtenirii culturale a minoritãþii germane în timpul lunii februarie 1945 se aratã cã din România ar fi fost comunismului - reflectatã în publicistica de limbã ridicaþi 46.540 de bãrbaþi ºi femei de origine germanã”, în Studii ºi comunicãri de etnologie, germanã. E adevãrat, pe liste fuseserã înscrise XV/2001, Sibiu, p. 211. 61.716 persoane, dar dintre acestea 11.924 au fost

9 Decretul nr. 7161 al Comitetului de Stat pentru Apãrare al Uniunii Sovietice, din 16 decembrie 1944 (strict secret)

La 16 decembrie 1944 Iosif Vissa rionovici Stalin semna Decretul nr. 7161 al Comitetului de Stat pentru Apãrare al Uniunii Sovietice1 având urmãtorul conþinut:

Comitetul de Stat pentru Apãrare al 3. Tovarãºii Malinovski ºi Vinogradov – Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste care se ocupã de România, ºi tovarãºii hotãrãºte: Tolbuhin ºi Biriuzov – care se ocupã de 1. Mobilizarea ºi internarea pentru mun - Bulgaria ºi Iugoslavia – vor fi obligaþi: cã în URSS a tuturor germanilor apþi de a. sã coordoneze mobilizarea ºi interna- muncã – bãrbaþii între 17 ºi 45 ani ºi femei- rea germanilor conform pct. 1 prin interme- le între 18 ºi 30 ani, care se aflã în zonele diul autoritãþilor guvernamentale ale þãrilor eliberate de Armata Roºie de pe teritoriul respective; României, Iugoslaviei, Ungariei, Bulgariei ºi b. împreunã cu reprezentanþii NKVD, Cehoslovaciei. tovarãºii Apollonov ºi Gorbatiuk, sã asigure A se preciza cã mobilizarea se aplicã punerea în aplicare a mãsurilor necesare atât germanilor cu cetãþenie germanã sau ale autoritãþilor militare ºi civile cores pun - ungarã, cât ºi germanilor cu cetãþenie zãtoare, asigurându-se aducerea germani- românã, iugoslavã, bulgarã ºi cehoslovacã. lor mobilizaþi la punctele de adunare. 2. Coordonarea mobilizãrii va fi atribuþia 4. A se permite germanilor mobilizaþi sã NKVD al URSS (tov. Beria). ia cu ei haine groase, stocuri de lenjerie, NKVD va fi responsabil de organizarea aºternuturi, veselã de uz personal ºi ali- punctelor de adunare ºi de înregistrarea mente, în total pânã la 200 kg/persoanã. celor mobilizaþi, de formarea ºi transporta- 5. A-i mandata pe comandantul de spa - rea eºaloanelor, precum ºi de paza lor pe drum. ______Cei mobilizaþi vor fi transportaþi în 1 GKO (sau GOKO) = Gosudarstvenny Komitet Oboroni. În timpul rãzboiului puterea a fost deþi- URSS în eºaloane pe mãsura sosirii lor la nutã de acest comitet în locul Consiliului Comi sa - punctele de adunare. rilor Poporului. Preºedintele GKO a fost I. Stalin.

10 rea ºi cazarea internaþilor germani care vor sosi. Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne, împreunã cu Comisariatul Popo- rului pentru Industria Cãrbunelui ºi cu Co - misarul pentru Metalurgie, vor rãspunde de elaborarea unui regim de întreþinere a ger- manilor internaþi ºi de condiþiile în care aceºtia vor lucra. 8. Biroul Sovietic de Planificare al URSS (tov. Voznesenski) va fi obligat sã trimitã provizii alimentare suplimentare ºi produse industriale cãtre Comisariatele pentru Industria Cãrbunelui ºi cel Meta - lurgic, începând cu primul semestru al anu- Stema URSS lui 1945 pentru aprovizionarea germanilor te al Armatei Roºii, tov. Hruliov ºi pe direc- internaþi pentru muncã ce vor veni – în con - torul Departamentului pentru instalaþii mili- cordanþã cu normele stabilite pentru uni- tare, tov. Kovaliov sã asigure trenuri ºi ma - tãþile de producþie aflate în subordinea a- ºini pentru transportarea germanilor mo bi - cestor Comisariate ale Poporului. lizaþi, precum ºi alimentarea lor pe drum. 9. A ordona Comisariatului Poporului 6. A direcþiona pe toþi germanii pen tru Sãnãtate (tov. Miterev) sã asigure mobilizaþi la munca de reconstrucþie a organizarea asistenþei medicale a germani- industriei cãrbunelui din Donbas ºi a indus- lor internaþi ce vor sosi la unitãþile de pro - triei metalurgice din Sud. ducþie aflate în subordinea Comisa ria telor Din cei sosiþi la locul de muncã a se pentru Industria Cãrbunelui ºi Me talurgic, constitui batalioane de muncã de câte iar aceste douã comisariate vor fi obli gate 1.000 de muncitori. sã ofere spaþiile necesare Comisariatului Comisariatul Poporului pentru Apãrare Sãnãtãþii. (tov. Golikov) va asigura pentru fiecare 10. Mobilizarea ºi internarea germanilor batalion 12 ofiþeri din Armata Roºie, din sã se desfãºoare în decursul lunii decembrie numãrul celor ce nu pot fi trimiºi pe front. 1944 – ianuarie 1945, ei sã ajungã în lo curile 7. Comisariatul Poporului pentru Indus - de muncã pânã în 15 februarie 1945. tria Cãrbunelui ºi Comisariatul pentru Me- talurgie vor organiza primirea inter na þilor la Preºedinte Comitetul de Stat pentru locurile de muncã, cazarea ºi aprovizio - Apãrare, 2 narea cu alimente ºi toate celelalte condiþii I. Stalin” de trai. ______Comisariatul Poporului pentru Industria 2 Documentul în limba rusã este disponibil online Cãrbunelui (tov. Vahruºev) ºi Comisariatul la adresa https://www.alexanderyakovlev.org/ - fond/ issues-doc/1022637 (accesat la pentru Metalurgie (tov. Tevosian) sunt obli - 30.01.2020) ºi a fost tradus de Liliana Corobca gaþi sã pregãteascã locuinþe pentru primi- (mulþumiri ºi pe aceastã cale pentru ajutor).

11 HANNELORE BAIER Un document puþin cunoscut

Stenograma ªedinþei Consiliului Fron tului Naþional Democrat privind ridicarea nemþilor pentru munci în URSS, rechiziþionarea vehiculelor Hannelore Baier este absolventã a Universitãþii pentru aprovizionare ºi alte probleme „Babeº Bolyai” Cluj-Napoca, cu caracter economic (11 ianuarie 1945) Facultatea de Istorie-Filosofie, Secþia Psihologie (1979), redactor la cotidianul de limbã La 30 de ani de când a început deschiderea arhivelor germanã „Neuer Weg” ºi con- din România ºi pentru alþi cercetãtori decât cei agreaþi de tinuatorul acestuia „Allgemeine Deutsche Zeitung für regimul lui Ceauºescu, mai întâi extrem de lent ºi selectiv, Rumänien” (1984-1998, 2001- apoi tot mai larg ºi mai puþin discreþionar, dar ºi în urma 2014), expert în Comisia publicãrii a numeroase cãrþi ºi studii în limba românã dar ºi Prezidenþialã pentru Analiza în limbi de circulaþie internaþionalã, despre deportarea etni- Dictaturii Comuniste din România (2006), membrã în cilor germani la muncã în URSS în ianuarie 1945 au fost echipa de cercetare a proiectu- aflate aproape toate circumstanþele ºi detaliile. Este cunos- lui Component 3 PN-III-1.2- cut faptul cã mãsura a fost ordonatã de Stalin ºi cã ea s-a PCCDI Minoritãþile etnice în referit în egalã mãsurã la etnicii germani din România cât regiunile istorice ale României - migraþie ºi patrimoniu cultural ºi din Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia ºi Ungaria. în cadrul proiectului Migraþie ºi Ordinul secret al Comitetului de Stat pentru Apãrare al identitate în spaþiul cultural Uniunii Sovietice nr. 7161 din 16 decembrie 1944 (strict românesc. Abordare multidisci- secret) prevedea mobilizarea etnicilor germani capabili de plinarã (2018-2020). A publicat ca autoare studii ºi articole în muncã, bãrbaþii în vârstã de 17-45 ani ºi femeile în vârstã reviste ºi publicaþii de speciali- de 18-30 de ani, pentru a-i trimite la munca de re con - tate ºi a îngrijit editarea strucþie a industriei miniere din Donbas ºi a industriei side- culegerilor de documente rurgice din sudul URSS.1 Deportarea etnicilor germani din România în Uniunea În România, în data de 31 decembrie 1944, Ministerul Sovieticã 1945, Honterus, Afacerilor Interne, Subsecretariatul de Stat al Poliþiei, a tri- Sibiu, 1994; Germanii din mis Inspectoratelor Regionale de Poliþie adresa nr. 32.137, România 1944-1956, în care se specifica cã se trimite „...în copie, ordinul Honterus, Sibiu 2005; Die Deutschen in Rumänien 1944- Preºedinþiei Consiliului de Miniºtri, ca urmare la ordinul 1953, Böhlau, Köln Weimar telefonic din ziua de 19 Decemvrie a.c., comunicat direct ºi Wien, 2015.

12 personal inspectorilor de poliþie.”2 Ordinul niºtri, ceea ce în stenogramele Consiliului cuprindea cele trei etape – adunarea, tran - de Miniºtri date în cercetare în fondul res- s portul ºi predarea cãtre organele de poliþie pectiv nu este documentat. Mai mult decât a persoanelor din mediul urban ºi cãtre or - atât, acest document aratã cã deportarea ga nele jandarmeriei a persoanelor din me - etnicilor germani a cauzat o crizã în guver- diul rural – dupã primirea ordinului de ridi- nul Rãdescu, reprezentanþii PNL ºi PNÞ din care, fãrã a se specifica însã despre cine Consiliul de Miniºtri cerându-i Primului era vorba. În ridicarea ºi transportul etnicilor ministru sã-ºi dea demisia, pentru cã a germani au fost implicate deci organele lo - acceptat ordinul sovieticilor, fiind astfel cale ºi regionale ale Poliþiei ºi Jandar meriei. încãlcatã suveranitatea Româ niei, ºi cã au Ordinul de ridicare al etnicilor germani ameninþat cã altfel îºi vor da ei demisia.6 De din România a fost remis Preºedintelui altfel, Dinu Brãtianu7, la 9 ianuarie 1945, îi Consiliului de Miniºtri, Nicolae Rãdescu, de trimisese Primului ministru o scrisoare în cãtre Vinogradov, locþiitorul Preºedintelui care afirma cã cererea semnatã de Comisiei Aliate de Control, în numele Vicepreºedintele Comisiei Alia te de Control Comisiei, la 6 ianuarie 1945. Acest ordin de a-i mobiliza la muncã pe ger mani „con- solicita ca între 10-20 ianuarie 1945 sã fie stituie o violare flagrantã a su veranitãþii „mobilizaþi pentru muncã toþi locuitorii ger- noastre naþionale”. „Nu putem permite sã mani apþi de muncã, indiferent de cetãþenia fim instrumente în executarea unor mãsuri lor”. Nu urmau sã fie ridicate femeile care împotriva unei întregi categorii de cetãþeni alãpteazã copii pânã la un an.3 Acestei note români...”, deoarece „ne întoar cem astfel i-au urmat o serie de alte ordine, în care se pe o altã cale la discriminarea rasialã, a specificau categoriile de persoane care cãrei eradicãri a fost una din condiþiile urmau de asemenea sã fie exceptate de la armistiþiului”8, a fost de pãrere Brãtianu. mobilizare, printre care femeile cãsãtorite Vasile Luca, preºedintele FND, convo- cu un român, copii rezultaþi din tatã român ºi case Consiliul FND pentru 11 ianuarie 1945 mamã minoritarã, specialiºtii din fabrici, tocmai pentru a discuta „...chestiunea cu preoþii ºi cãlugãrii, etc.4 În multe cazuri, aces- nemþii”. Conform spuselor sale, guvernul te ordine au ajuns în teritoriu abia dupã ce cei sovietic hotãrâse „sã-i strângã pe toþi nemþii care ar fi putut fi scutiþi fuse serã îmbarcaþi în din toate þãrile în care este acum Armata vagoane ºi erau deja în drum spre URSS. Roºie ºi sã-i ducã la muncã în Uniunea În ceea ce priveºte poziþia Guvernului Sovieticã. Aºa cã orice rezistenþã din par- României de la acea datã – guvernul gene- tea noastrã, înseamnã cã noi, în loc sã ralului Nicolae Rãdescu, ultimul guvern ajutãm Uniunea Sovieticã, o s-o îm pie di - care nu a fost dominat de comuniºti – aflãm cãm.”9 Luca i-a informat pe cei prezenþi, cã amãnunte dintr-un document recent dat în mãsura de ridicare a etnicilor germani urma cercetare la Arhivele Naþionale ale Româ - sã fie discutatã în acele zile în Consiliul de niei ºi anume stenograma ªedinþei Con si - Miniºtri. Petru Groza, Vicepreºedintele liului Frontului Naþional Democrat (FND)5 Consiliului, venit mai târziu la ºedinþã, a din 11 ianuarie 1945. Aceastã stenogramã comunicat mai apoi, cã decizia de a da curs aduce dovada cã mãsura ordonatã de so- solicitãrii sovieticilor a fost luatã în ºedinþa vie tici a fost discutatã în Consiliul de Mi - din seara precedentã, deci în 10 ianuarie

13 1945, dar cã „a fost cam greu”. Gheorghe totuºi, Rãdescu i-a trimis în 13 ianuarie Vlãdescu-Rãcoasa, Ministrul Naþionali tã - 1945 o notã generalului Vinogradov, în care þilor ºi reprezentant al Uniunii Patrioþilor în afirmã cã nu poate fi de acord cu mãsurile FND, afirma: „...s-a pus chestiunea cã nu cerute de Comandamentul Sovietic, invo- ne putem opune din principiu la mãsura când tratatele semnate, inclusiv Convenþia aceasta” fiind stare de rãzboi. Poziþia de Armistiþiu, ºi cã este „...datoria Gu- Partidului Comunist a fost reiteratã de Va- vernului român de a veghea asupra intere- sile Luca, ºi anume sã nu se facã nici un fel selor tuturor supuºilor sãi, indiferent de ori- de intervenþii pentru nemþi, iar „tovarãºilor ginea lor etnicã...”11. Rãdescu nu avea posi- nemþi” trebuie sã li se explice faptul cã ei bilitatea de a se opune mãsurii, în România vor duce acolo muncã de reeducare „pen- aflându-se centrul operaþional al acþiunii de tru ca atunci când se vor reîntoarce aceºti mobilizare ºi 6 dintre cele 10 sectoare ale oameni în þarã sã fie formaþi”.10 De remarcat operaþiunii de ridicare a germanilor din sud- este faptul cã nici unul dintre membrii Gu - estul Europei.12 vernului Rãdescu prezent la ºedinþa FND Stenograma ºedinþei FND din 11 ianua- nu dã de înþeles cã decizia fusese luatã în rie 194513 are în total 11 pagini, dar numai seara precedentã. Fusese ea luatã în cerc primele 3 pagini se referã la „…chestiunea restrâns sau nu au vrut sã divulge secretul? cu nemþii”, astfel încât doar pe acestea le Situaþia ºi contextul politic a forþat deci redãm în continuare. La copierea textului Guvernul român sã accepte solicitarea stenogramei am adoptat tacit ortografia sovieticilor de a trimite eticii apþi de muncã actualã. la refacerea industriei afectate de rãzboi,

14 ªedinþa FND din 11 ianuarie 1945

Participanþii: din partea Partidului Soc[ial] Dem[ocrat]: Tov. Stef[an] Voitec14 ” [Teodor] Iordãchescu15 ” Tudor Ionescu16 ” ” ” Comunist: ” Vasile Luca17 ” Teohari Georgescu18 ” ” Frontului Plugarilor: Dl. [Petru] Groza19 ” [Romulus] Zãrone20 ” Gh[eorghe] Micle21 ” ” Uniunii Patrioþilor: ” Prof. [Gheorghe Vlãdescu-] Rãcoasa22 ” C[onstantin] Agiu23 ” ” Sindicatelor Unite: Tov. [Alexandru] Sencovici24 Prof. [Gheorghe] Nicolau25

Tov. Vasile Luca: Eu v-am convocat, pentru cã am auzit cã azi o sã fie Consiliu de miniºtri. Azi sau mâine... ªi una din chestiunile pe care trebuie s-o discutãm, era tocmai chestiunea cu nemþii. Uniunea Sovieticã, Guvernul sovietic a hotãrât ca pen- tru refacerea oraºelor, întreprinderilor distruse de nemþi, sã-i strângã pe toþi nemþii din toate þãrile în care este acum Armata Roºie ºi sã-i ducã la muncã în Uniunea Sovieticã. Aºa cã orice rezistenþã din partea noastrã, înseamnã ca noi, în loc sã ajutãm U.S., s-o împiedicãm. Noi trebuie sã fim bucuroºi cã nu îi cheamã pe românii noºtri, ci pe nemþi, care au fãcut prãpãd ºi în þara noastrã, cu trãdarea ºi activitatea lor. Aºa cã noi nu numai cã nu trebuie sã ne opunem, dar dimpotrivã... Tov. Voitec: Atitudinea primului-ministru a fost foarte justã. Tov. Sencovici: Îi ia ºi pe cei mari ºi pe cei mici? Tov. Vasile Luca: Fãrã excepþie. Sigur cã o sã fie o serie de pungãºii ºi dezertãri, dar tocmai noi trebuie sã le descoperim pe acestea. – Bine-înþeles cã am ridicat che- stiunea pentru regiunile unde lucreazã în industria de rãzboi, cum e la Reºiþa, unde majoritatea sunt germani. Acolo se va duce o comisie sã vadã care este situaþia, la faþa locului. Aici dacã sunt 10 nemþi într-o fabricã, asta nu conteazã. Iar din tovarãºii noºtri nemþi, dacã ne sunt unii absolut necesari, îi reþinem; dar dacã nu sunt absolut necesari pentru noi, nu trebuie reþinuþi, pentru cã acolo în lagãrele de muncã va fi nevoie de ei ºi pentru educarea nemþilor ºi ca oameni de încredere, care sã împiedi- ce sabotajul ºi fel de fel de crime. Iar noi sã le dãm lista acestor oameni de încredere, ca sã le organizãm acolo organizarea muncii. Cred cã aceasta trebuie sã fie atitudinea noastrã în legãturã cu aceastã chestiu- ne. Cred cã sunteþi de acord? Prof. Nicolau: De acord. Tov. Voitec: Da, da. Prof. Vlãdescu-Rãcoasa: Sigur. Tov. Vasile Luca: Eu de ce v-am convocat? Pentru cã Naþional-Þãrãniºtii au vrut

15 sã provoace crizã de guvern cu chestia asta. Au vrut sã-l împingã pe [Nicolae] Rãdescu sã demisioneze. ªi pentru cã era o situaþie delicatã, trebuia sã ne sfãtuim. ªi am vrut sã împiedicãm aceasta. Pentru cã, pe cine apãrã ei? Majoritatea din aceºtia au fost duºmanii poporului român. ªi nemþii de veacuri n-au avut alt rol aici decât de a provoca. Aºa cã ne uºureazã curãþirea þãrii de diversioniºti ºi spioni. Prof. [Vlãdescu-]Rãcoasa: În Consiliul de miniºtri s-a pus chestiunea cã nu ne putem opune din principiu la mãsura aceasta. Pentru cã Liberalii ºi Naþional- Þãrãniºtii s-au opus pe chestia... su ve ranitãþii Statului, etc. ªi eu am spus cã suntem în stare de rãzboi ºi trebuie respectate dispoziþiile care se dau. Dar este adevãrat ce ai spus: cã Liberalii, ºi Naþional-Þãrãniºtii mai ales, au vrut sã foloseascã acest moment pentru trântirea Guvernului. Ieri mi-a telefonat de la Sibiu un anume Adolf Fuss26, un neamþ care a fost în legãturã ºi cu Killinger27, ºi cu Gestapo-ul, care a fost ºi la Berlin. Acest individ s-a dus la Sibiu sã-i agite pe nemþi acolo. ªi l-am întrebat: Ce cauþi acolo? Te-ai dus sã- i agiþi...? Mi-a rãspuns: Nu, cã-i agitã Hans Otto Roth28. – Dar mi-a comunicat un lucru mult mai important: Cã a fost acolo la Ghiþã Pop29 ºi acesta i-a povestit lui Fuss ºi încã unuia, ce am discutat noi în Consiliul de miniºtri, lucru care trebuia sã rãmânã secret. Cã noi, comuniºtii, am fost pentru deportare ºi naþional-þãrãniºtii împotrivã. Tov. Vasile Luca: La momentul oportun vom pune ºi chestiunea asta: cum apãrã ei secretul celor discutate în Consiliul de miniºtri. Tov. Agiu: Poziþia lui Maniu în ilegalitate era sã-i curãþãm pe saºi.30 Prof. [Vlãdescu]-Rãcoasa: Ei pregãtesc un decret-lege ca sã le luãm naþio na li - tatea tuturor celor care au activat [în cadrul organizaþiilor naziste].31 Tov. Vasile Luca: Deci în chestiunea cu nemþii, atitudinea noastrã este sã nu se facã nici un fel de intervenþii pentru ei. Iar tovarãºilor nemþi trebuie sã li se explice care va fi munca lor acolo pentru reeducarea acestor mase de oameni, pentru cã atunci când se vor reîntoarce aceºti oameni în þarã sã fie formaþi. Tov. Sencovici: Conducãtorii întreprinderilor împreunã cu autoritãþile vor face ºmecherii, ca sã opreascã pe nemþi. ªi atunci trebuie ca muncitorii sã aibe dreptul la cuvânt în privinþa aceasta. Tov. Vasile Luca: Sigur. Tov. Agiu: Acesta este numai unul din aspectele problemei. Dar alt aspect este golul pe care îl produc în viaþã, în locuinþe. ªi dacã nu suntem pe o poziþie bine fixatã, iarãºi se vor strecura naþional-þãrãniºtii. Rãmân casele goale... Tov. Sencovici: Dar nu ia[u] ºi familiile lor. Tov. Agiu: Sunt cazuri în care vor fi luaþi toþi: ºi bãrbatul ºi femeia în vârstã bunã pentru muncã. ªi noi trebuie sã fim fixaþi. Tov. Vasile Luca: Sã trecem la altã chestiune. Tov. Agiu: Vasãzicã, organizaþiile sã susþinã activ ºi FND este obligat sã punã în practicã acest lucru, ca sã susþinã poliþia ºi Armata Roºie. Iar tovarãºilor nemþi care sunt în UP, PSD, etc. trebuie sã li se explice care va fi rolul lor în aceste lagãre de muncã.

16 Vine dl. Petru Groza.

Tov. Vasile Luca: Noi am discutat aci atitudinea noastrã în chestiunea nemþilor. Dr. Groza: Voi luaþi atitudine în public? Tov. Vasile Luca: Da. Atunci când aceasta va fi dat[ã] publicitãþii oficial, atunci ºi noi vom arãta atitudinea noastrã.32 Deo cam datã ajutãm autoritãþile în aceastã privinþã. Dl. Groza: Da, da asta trebuie. Dar lasã goluri mari în producþie. Mai sunt ºi oameni calificaþi. ªi în agriculturã sunt cei mai avansaþi. Trebuie sã ne punem pe treabã sã umplem aceste goluri. Eu am crezut cã vreþi sã luaþi atitudine, sã somaþi Guvernul sã-ºi facã datoria. Noi asearã am hotãrât. Tov. Vasile Luca: Tocmai cã noi n-am ºtiut. Credeam cã o sã mai fie discuþii. Dl. Groza: A fost cam greu. Tov. Vasile Luca: A vrut sã demisioneze Rãdescu. Noi ºtim asta. Tov. Teo[hari] Georgescu: Împins. Pentru cã au pus chestiunea Maniu ºi Dinu Brãtianu, cã se retrag ei din Guvern. Tov. Vasile Luca: Acuma, citesc în ziare despre Comisia ministerialã la Economie Naþionalã ºi vãd cã hotãrârile merg tocmai invers decât ne-am propus noi...

[În continuare se discutã despre circulaþie, autovehicule, industrie, bãnci, naþionalizare, criminalii de rãzboi ºi legea pentru pedepsirea lor, reprimirea evreilor în funcþii, etc., fãrã a se mai face referire la mãsura deportãrilor.]

Note 1949, Böhlau, Weimar, Wien, 1995, vol. III, p. 92; 1 Günter Klein, „Im Lichte sowjetischer Quellen. Hannelore Baier, op. cit., p. 40. Die Deportation Deutscher aus Rumänien zur 4 Hannelore Baier op. cit., pp. 41-46. Zwangsarbeit in die UdSSR 1945”, în Südost- 5 Frontului Naþional Democrat a fost o alianþã de deutsche Vierteljahresblätter, 2/1998, pp. 153-162; partide creatã în septembrie 1944 în jurul Partidului Pavel M. Polian, Westarbeiter: Repara tio nen durch Comunist Român, gânditã a da imaginea unui front Arbeitskraft. Deutsche Häftlinge in der UdSSR, în de partide ºi structuri reprezentative, când PCR era Dittmar Dahlmann, Gerhard Hirschfeld, Lager, încã insignifiant în peisajul politic. Din FND au fãcut Zwangsarbeit, Vertreibung und Deportation, parte, între altele, PSD, Frontul Plugarilor, Uniunea Klartext, Essen 1999, pp. 345-349. Patrioþilor ºi MADOSZ. 2 Arhiva Consiliului Naþional pentru Studierea Ar- 6 Arhivele Naþionale Istorice Centrale (în con- hivelor Securitãþii (ACNSAS), fond Documentar, tinuare ANIC), fond FND, dosar 14/1945, p. 3. dosar 11695, f. 157, document publicat în Hannelore 7 Constantin I.C. (Dinu) Brãtianu (1866-1950), Baier (ed.), Deportarea etnicilor germani din Preºedintele Partidului Naþional Liberal, ministrul România în Uniunea Sovieticã, Honterus, Sibiu, Producþiei de Rãzboi în guvernul lui Nicolae 1999, p. 40. Rãdescu. 3 Georg Weber, Renate Weber-Schlenther, Armin 8 Scrisoarea a fost trimisã, ca ºi cea a Guvernului Nassehi, Oliver Sill, Georg Kneer, Die Deportation adresatã Generalului Vinogradov, de Burton Y. von Siebenbürger Sachsen in die Sowjetunion 1945- Berry, reprezentantul Statelor Unite în România,

17 Secretarului de Stat la Washington. Publicat în 25 Gheorghe Nicolau (1886-1950), ministru al Georg Weber et. all, op. cit., pp. 101-103; Hannelore Asigurãrilor Sociale în guvernele Constantin Baier, op. cit., pp. 49-51. Sãnãtescu, Nicolae Rãdescu ºi Dr. Petru Groza. 9 ANIC, fond FND, dosar 14/1945, f. 1. 26 Adolf Fuss (1894/6-1954), avocat din Bu cu reºti, 10 Ibidem, f. 2. probabil agent dublu în perioada interbelicã ºi a celui 11 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71- de-al Doilea Rãzboi Mondial, a încercat dupã 1945 1939, E9, vol. 164, f. 43, publicat în Weber et. all, sã se afiºeze ca reprezentant al minoritãþii germane. op. cit., pp 126-129; Hannelore Baier, op. cit., pp. A fost arestat la 31 august 1950 ºi condamnat la 8 51-53. ani temniþã grea pentru crimã de rãzboi. A executat 12 Pavel M. Polian, op. cit., p. 351. pedeapsa la Aiud, Jilava, Vãcãreºti, Ocnele Mari. A 13 ANIC, fond FND, dosar 14/1945, ff. 1-3. decedat la 1 noiembrie 1954 la Ocnele Mari. ACN- 14 ªtefan Voitec (1900-1984), ministrul Educaþiei SAS, fond Penal, dosar 7049, vol. 1, f. 45. Arhiva Naþionale în guvernele Constantin Sãnãtescu, Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor (AANP), Nicolae Rãdescu ºi Dr. Petru Groza. fiºele matricole penale. 15 Theodor Iordãchescu (1884-1958), membru în 27 Manfred von Killinger (1886-1944), ambasa do - conducerea PSD. rul celui de-al Treilea Reich la Bucureºti din 1941. 16 Tudor Ionescu (1898-1990), inginer, subsecre- 28 Hans Otto Roth (1890-1953), avocat, unul dintre tar de stat la Ministerul Economiei Naþionale în cei mai importanþi oameni politici ai saºilor, repre - guvernul Nicolae Rãdescu, ministrul Minelor ºi zentant al minoritãþii germane în parlamentele Petrolului în guvernul Dr. Petru Groza României din 1918, refuzã oferta lui Ion Antonescu 17 Vasile Luca (1898-1963), preºedintele FND, din de a prelua un mandat de ministru în 1940. A fost 1944 membru în secretariatul CC al PCdR. arestat la 15 aprilie 1952 ºi internat administrativ 18 Teohari Georgescu (1908-1976), subsecretar pentru 24 de luni. A executat pedeapsa în închisorile de Stat la Ministerul de Interne în guvernul Nicolae Ghencea, Fundulea. A decedat la 1 aprilie 1953 în Rãdescu, ministrul de Interne în guvernul Dr. Petru închisoarea Ghencea. http://ro.wikipedia.org/wiki/ Groza. Hans_Otto_Roth (accesat la 5.12.2019); AANP, fiºa 19 Petru Groza (1884-1958), avocat ºi om politic, matricolã penalã. preºedinte al Frontului Plugarilor, vicepreºedinte al 29 Ghiþã Pop[p] (1883-1967), membru marcant al Consiliului de miniºtri în guvernul Constantin PNÞ, ministru al Cultelor ºi Artelor în guvernul Sãnãtescu (2) ºi Nicolae Rãdescu (noiembrie 1944 - Constantin Sãnãtescu (2) ºi Nicolae Rãdescu martie 1945), Prim-ministru din 6 martie 1945. (noiembrie 1944 - martie 1945). 20 Corect Romulus Zãroni (1906-1962), vice pre ºe - 30 Aceastã afirmaþie nu este susþinutã de nici o altã dintele Frontului Plugarilor, subsecretar de stat în sursã de informaþii. Ministerul Agriculturii ºi Domeniilor în Guvernul 31 Vlãdescu-Rãcoasa face referire la Proiectul Nicolae Rãdescu, ministrul Agriculturii ºi Domeniilor Decretului-Lege pentru abrogarea cetãþeniei ro mâ - în Guvernul Dr. Petru Groza. ne pentru anumite categorii de cetãþeni români de 21 Gheorghe Micle, profesor, membru în prezidiul origine etnicã germanã, discutat în Consiliul de Frontului Plugarilor. Miniºtri la 10 octombrie 1944, dar care nu a fost 22 Gheorghe Vlãdescu-Rãcoasa (1895-1989), mi- adoptat. ANIC, fond Consiliul de Miniºtri, Steno - nis trul pentru Minoritãþi în Guvernul Nicolae Rã - grame, dosar 3/1944, ff. 209-238. descu, subsecretar de stat la Subsecretariatul de 32 O atitudine oficialã a PCR privind deportãrile Stat pentru Minoritãþi în guvernul Dr. Petru Groza etnicilor germani nu a fost gãsitã în documentele de 23 Constantin Agiu (1891-1961), subsecretar de arhivã. Stat la Ministerul Agriculturii ºi Domeniilor în guver- nul Dr. Petru Groza. 24 Alexandru Sencovici (1902-1995), membru în secretariatul general al Confederaþiei Generale a Muncii, funcþii de ministru în guverne începând din 1948.

18 DANIEL HRENCIUC Deportarea germanilor din Bucovina la muncã forþatã în Uniunea Sovieticã. Unele consideraþii

Daniel Hrenciuc La 23 august 1944 regimul mareºalului Ion Antonescu este profesor de istorie a fost înlãturat ºi s-a constituit un guvern condus de cãtre la Colegiul Tehnic, Rãdãuþi, 1 Suceava. generalul Constantin Sãnãtescu , ministru de externe fiind Absolvent al Facultãþii de Grigore Niculescu-Buzeºti. Noul guvern avea sprijinul celor Istorie, Universitatea Bucureºti patru partide reunite în Blocul Naþional Democrat (PCR, (1995). PSD, Frontul Plugarilor, Partidul Naþional Popular).2 Regele Doctor în istorie (2003). Membru în echipa de proiect Mihai I ºi-a recãpãtat drepturile suspendate în timpul regi- „Enciclopedia Holocaustului mului antonescian, iar partidele politice ºi-au redobândit din Ro mânia”, coordonat de baza legalã a activitãþii lor.3 INSHR „Elie Wiesel” (2017). Încã din noaptea de 23/24 august 1944 a fost adoptat Domenii de interes: relaþiile interbelice româno-polone, Decretul-lege de amnistie generalã, politicã, militarã ºi istoria minoritãþilor naþionale agrarã a tuturor infracþiunilor fãcute de la 1 decembrie din Bucovina istoricã. 1918 ºi Decretul-lege de desfiinþare pe întreg teritoriul Autor a 28 de volume con- României a lagãrelor de concentrare ºi eliberarea imediatã sacrate relaþiilor româno- polone, istoriei Poloniei, a tuturor persoanelor închise pentru activitate antifascistã, minoritãþilor naþionale din democraticã.4 Constituþia din 1923 a fost – parþial – repusã Bucovina istoricã. în vigoare, iar partidele politice ºi-au putut relua A publicat studii ºi articole în activitatea.5 volume ºi în reviste ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. Dupã 23 august 1944, germanii din România s-au aflat A participat la peste 50 de într-o stare de vulnerabilitate totalã faþã de abuzurile sovie- simpozioane ºi conferinþe ticilor manifestate prin intermediul autoritãþilor române gira- naþionale ºi internaþionale. te în acþiunile lor, necondiþionat, de cãtre Comisia Aliatã/Sovieticã de Control.6 Cu toate cã, oficial, lagãrele de concentrare au fost desfiinþate, iniþial, în aceste locaþii sinistre au început sã fie internaþi cetãþeni români de etnie germanã ºi maghiarã care colaboraserã cu naziºtii, legio- nari, iar bunurile acestora au fost trecute în proprietatea statului român. La 24 august 1944, Adolf Hitler a ordonat Grupului de Armate „Ucraina Sud” sã introducã în luptã

19 toate capacitãþile militare de care dispune Operaþiunea trebuia finalizatã foarte pentru „menþinerea liniºtii, siguranþei ºi rapid, iar cei consideraþi „periculoºi” trebu- ordinii în România ºi pentru respingerea iau sã fie triaþi ºi internaþi în lagãre pe care marii ofensive a sovieticilor”7. Ordinul lui jandarmii aveau datoria sã le amenajeze.15 Hitler avea în vedere, pe lângã tehnica Persoanele considerate periculoase trebu- Wehrmachtului ºi capacitãþile „forurilor ger- iau arestate în douã ore, iar orice militar mane civile ºi de partid ºi ale restului ger- german îmbrãcat în haine civile trebuia, de manilor din Grupul Etnic...”8 asemenea, reþinut.16 La începutul lunii sep- Imediat dupã declanºarea operaþiunilor tembrie 1944, o parte dintre germani au politice ºi militare de la 23 august 1944 au fost transferaþi din lagãrele improvizate în început acþiunile de reþinere ale supuºilor lagãrul de concentrare de la Târgu Jiu.17 germani din România.9 În seara zilei de 23 Internarea germanilor a fost efectuatã înce- august 1944, Manfred von Killinger, aflat în pând cu 6 septembrie 1944. audienþã la regele Mihai I, a þinut sã-i La 11 septembrie 1944, Inspectoratul reproºeze acestuia faptul cã Germania nu- General al Jandarmeriei a transmis inspec- i va permite României o schimbare de toratelor judeþene ordinul circular 44.146 direcþie în politica sa externã.10 Regele prin care se aduceau completãri ordinului Mihai i-a rãspuns oficialului german cã din 27 august 1944: era cerutã reverificarea „împotriva trupelor germane din România ºi datelor personale ale tuturor germanilor ce împotriva cetãþenilor Reichului din fuseserã lãsaþi la domiciliu, aceºtia având România, guvernul român nu va întreprin- obligaþia de a se prezenta pentru verificare de, desigur, nimic”11. În baza acestei în termen de douã ore. Germanii identificaþi asigurãri venite din partea regelui Mihai, drept membri ai organizaþiilor militare ger- generalul Alfred Gerstenberg s-a deplasat mane („Waffen SS”, „Organizaþia Todt”18) au în noaptea de 23-24 august 1944 la fost trimiºi în lagãrele de prizonieri. Alte Ploieºti, asigurând la rândul lui autoritãþile categorii de germani au fost trimise în române cã nu va întreprinde nimic împotri- lagãrele de la Caracal ºi Slobozia în vede- va României. Însã, în dimineaþa zilei de 24 rea „defascizãrii”19. Persoanele considerate august 1944, Gerstenberg în fruntea trupe- periculoase trebuiau sã fie internate în lor sale a atacat Bucureºtiul, determinând lagãrul de la Târgu Jiu împreunã cu cei din reacþia fermã a trupelor române.12 Trupele lagãrele improvizate.20 Din rândurile Gru- militare germane au fost încercuite, dezar- pului Etnic German trebuiau arestaþi An - mate ºi arestate.13 Începând cu 25 august dreas Schmidt ºi principalii sãi colabora- 1944 a fost emis un ordin telefonic (nr. tori21, toþi conducãtorii etnici germani care-ºi 43.599) de cãtre Inspectoratul General al ma nifestaserã sentimentele anti româ - Jandarmeriei, adresat Inspectoratelor neºti22, tinerii germani care fuseserã înrolaþi judeþene prin care trebuia sã se treacã la în SS sau în armata regulatã.23 arestarea liderilor Grupului Etnic German ºi O parte din germanii din România24, din- ai maghiarilor, întocmindu-se liste cu toþi tre care 74% erau trãitori în mediul rural25, civilii germani, supuºi strãini sau membri ai au fost deportaþi în Uniunea Sovieticã prin Grupului Etnic German de la 16 ani în sus intermediul Comisiei Aliate de Control26. (inclusiv femeile).14 Aceasta a avut un rol malefic în primul rând

20 pentru cã, sub acoperirea sa, economia lor statului de soldaþii sovietici.32 Pentru româneascã a fost spoliatã de materiale, verificarea aplicãrii condiþiilor armistiþiului a maºini, unelte, alte resurse sub diverse fost creatã o Comisie de Control a A pli cãrii pretexte. Specialiºtii sovietici, în majorita- Armistiþiului cu sediul în Bucureºti. 33 tea lor militari, au profitat de poziþia lor ºi Aceastã Comisie a delegat în fiecare oraº implicit de situaþia României pentru a pre- al României ofiþeri împuterniciþi ,ajutaþi de lua cantitãþi de materiale, produse ºi, mai un numãr de 5-7 persoane. târziu, au deportat persoane la muncã în Deportarea celor aproximativ 75.000 de URSS.27 persoane (70.000 de pe teritoriul României, La 27 august 1944, MAI a emis ordinul iar 5.000 din partea de nord a Transilvaniei) nr. 12.500 prin care toate inspectoratele de în Uniunea Sovieticã reprezintã, în opinia jandarmi trebuiau sã procedeze ne întârziat noastrã, cel mai dramatic capitol din istoria la demararea mãsurilor de identificare, germanilor din România. Deportarea în înregistrare (reþinere în anumite cazuri) ºi sine reprezintã cea mai drasticã pedeapsã internare a civililor supuºi strãini, în vârstã prevãzutã de legislaþia internaþionalã care de cel puþin 16 ani, bãrbaþi ºi femei.28 se poate aplica unui individ sau unui grup La 12 septembrie 1944, România a uman în cazul sãvârºirii unor fapte deosebit semnat Armistiþiul cu Uniunea Sovieticã, de grave faþã de statul a cãrei cetãþenie o Statele Unite ale Americii ºi Marea Britanie, deþine.34 În cazul de faþã, vina celor depor - prin care era stabilit în mod oficial faptul cã taþi era reprezentatã doar de etnia lor ger - þara noastrã a ieºit din alianþa cu Germania, manã, o mãsurã de rãzbunare împotriva trupele române luptând împotriva Axei nazismului aplicatã în grup tuturor germani- începând cu 24 august 1944.29 Nemul - lor, indiferent dacã au avut sau nu de a face þumite de mãsurile adoptate de cãtre au - cu nazismul.35 Aceastã mãsurã a fost apli - toritãþile române în vederea internãrii etnici- catã comunitãþilor germane din statele in- lor germani, sovieticii au ordonat noi ares - trate sub control sovietic, Stalin afirmând în tãri. În principal, au fost arestaþi la presiu- mod explicit cã în acest fel se dorea „stâr- nea Uniunii Sovietice cetãþenii români de pirea cuibarelor hitleriste”36. etnie germanã.30 Arestarea acestora s-a Modul în care a fost pregãtitã ºi re a - efectuat prin complicitatea directã ºi lizatã deportarea germanilor în Uniunea implicitã a liderilor comuniºti români.31 Sovieticã reprezintã, din perspectiva ra- În faþa abuzurilor tot mai numeroase ale þiunii umane ºi a experienþei prezentului, un sovieticilor pe teritoriul românesc, au - capitol profund inuman ºi descalificant pen- toritãþile române au emis Ordinul General tru regimul politic sovietic, pentru umanitate 984.200/30 septembrie 1944, prin care în general. Uniunea Sovieticã a fãcut pre- toate cererile Armatei Roºii în România tre- siuni puternice asupra României pentru buiau fãcute prin intermediul guvernului internarea urgentã a supuºilor sãi ger - român ºi aprobate în Comisia Sovieticã de mani37, potrivit celor expuse ºi recunoscute Armistiþiu din Bucureºti prezidatã de cãtre de cãtre liderul comunist Lucreþiu Pã tr㺠- generalul N.P. Vinogradov. Ofiþerii ºi soldaþii canu în ºedinþa Consiliului de Miniºtri din români erau fãcuþi direct ºi în cel mai înalt 15-16 septembrie 1944.38 În acest scop au grad responsabili faþã de apãrarea bunuri- fost amenajate lagãre la Târgu Jiu, Slo-

21 bozia ºi Mogoºoaia. Potrivit documentelor iesc pe teritoriul României, pânã acum n-au cercetate, soþiile supuºilor germani internaþi fost toþi internaþi, iar cei internaþi sunt în - „puteau rãmâne în libertate dacã aveau o treþinuþi în condiþiuni ce le permit cu impuni- altã origine etnicã decât aceea a soþilor lor, tate zilnic sã pãrãseascã lagãrul, sã în - însã cu domiciliul obligatoriu, sau puteau treþinã legãturi cu aderenþii miºcãrii lor ºi sã sã-ºi urmeze partenerii în lagãrele indicate primeascã pachete fãrã nici un control. mai sus”39. Astfel de condiþiuni au favorizat dezertarea Spectrul deportãrii în Uniunea Sovieticã unor internaþi.”44 a planat imediat dupã 23 august 1944 asu- În acest context, reacþia oficialului pra tuturor etnicilor germani din România, sovietic a determinat Direcþia Generalã a provocând panica ºi groaza în rândurile Poliþiei sã elaboreze, la 3 noiembrie 1944, acestora. Rapoartele, informãrile ºi notele un nou ordin, prin care au fost anulate toate serviciilor speciale consemnau teama ce tã - excepþiile stabilite anterior. În acest sens, þenilor români de etnie germanã faþã de de- Direcþia Generalã a Poliþiei a solicitat struc- portare, unii preferând sã se sinucidã pen- turilor din subordine sã-i fie comunicate tru a scãpa de plecarea în lagãrele sovieti- telefonic date precise despre persoanele ce.40 Moartea pentru unii etnici germani din care, din motive medicale, n-au putut fi România devenise preferabilã depor tãrilor internate în lagãrul de la Târgu Jiu. Trei zile în URSS. Alþii au intrat într-o profundã de - mai târziu au fost anulate ºi mãsurile de presie.41 Aceastã presiune psihologicã exceptare a apatrizilor de origine germanã constantã s-a menþinut la nivelul comuni tã - ºi maghiarã.45 Ulterior, la 19 noiembrie þilor pânã târziu, la nivelul anilor ’50. 1944, un alt ordin stabilea ca supuºii etnici La 18 septembrie 1944, Ordinul germani sã fie internaþi la Mogoºoaia Direcþiei Generale a Poliþiei prevedea ares- Veche, judeþul Ialomiþa.46 Ordinul nr. 031 din tarea ºi trimiterea supuºilor germani în 6 ianuarie 1945 a Comisiei Aliate de lagãrul de la Târgu Jiu (polonii, cehii, slova- Control pentru România, adresat Preºedin- cii erau exceptaþi, însã li se stabilea domici- telui Consiliului de Miniºtri al României liu obligatoriu).42 Anumite categorii de etnici (Nicolae Rãdescu), solicita ca între 10-20 germani, precum specialiºtii în diverse ianuarie 1945 sã fie „mobilizaþi pentru domenii, cei aflaþi în relaþii speciale cu so - muncã toþi locuitorii germani apþi de muncã, cietatea româneascã, guvernantele, erau indiferent de cetãþenie”47. exceptaþi de la mãsura internãrii în lagãre, Pregãtirile pentru mobilizare – întocmi- însã li se fixa domiciliu obligatoriu. Aceste rea tabelelor nominale cu germani, respec- mãsuri restrictive n-au mulþumit, însã, tiv organizarea operaþiunii – iar mai apoi Uniunea Sovieticã. V.P. Vinogradov, în cali- acþiunile de ridicare, adunarea în centre ºi tatea sa oficialã de locþiitor al preºedintelui transportul în URSS s-au efectuat de orga- Comisiei Aliate de Control, a protestat faþã nele locale ºi regionale ale Poliþiei ºi de modul etichetat drept „defectuos ºi Jandarmeriei în baza ordinelor emise de nesincer”, în care partea românã înþelegea Ministerul Afacerilor Interne al României, sã aplice clauzele Convenþiei de Armis- respectiv Subsecretariatul de Stat al tiþiu.43 Vinogradov a declarat în acest sens Poliþiei, Direcþia Generalã a Poliþiei ºi cã „supuºii maghiari ºi germani, care trã - Jandarmeria.48 La 9 ianuarie 1945, C.I.C.

22 Brãtianu i-a adresat lui Nicolae Rãdescu un deportãri se mai adaugã ºi numãrul mare memoriu de protest împotriva trimiterii ger- de prizonieri români, luaþi dupã 23 august manilor la muncã în URSS: „Cererea 1944, care, se gãsesc de fapt, transferaþi în semnatã de vicepreºedintele Comisiunii Rusia. Generalul Rãdescu nu poate lua sin- Aliate de Armistiþiu de a trimite în Rusia la gur rãspunderea în faþa istoriei a unei ase- muncã pe toþi cetãþenii români de origine menea acþiuni, care aduce România în cea germanã – bãrbaþii de la 16 ani la 45, mai grea situaþie, atât din punct de vedere femeile de la 18 la 30 ani, neexceptându-se al dreptului internaþional, cât ºi al executãrii decât acelea cu copii de un an – constituie însãºi a armistiþiului încheiat cu Naþiunile o flagrantã atingere a suveranitãþii noastre Unite. Orice altã soluþiune e preferabilã naþionale. Noi nu ne putem face instrumen- creãrii unui precedent atât de periculos. În te de executare a unor mãsuri împotriva orice caz, chestiunea trebuie adusã din nou unei întregi categorii de cetãþeni români, în în discuþiunea Consiliului de Miniºtri ºi totalitatea ei, indiferent de originea lor membrii Guvernului sã-ºi dea asentimentul etnicã ºi fãrã a deosebi dacã se gãsesc sau scris la cererea formulatã de reprezentantul nu printre ei criminali de rãzboi. Ca unul Comandamentului Sovietic. Deoarece însã, care am protestat, la timpul sãu, împotriva aceasta a subscris-o în calitatea sa de mãsurilor luate în privinþa evreilor sau chiar Vicepreºedinte al Comisiunii Aliate, trebuie a þiganilor pe temeiuri asemãnãtoare, nu ca într-o chestiune de o atât de excep þio - pot sã nu ridic ºi acum acelaºi protest, când nalã gravitate ºi importanþã, cererea sã fie e vorba de a ridica un numãr mare de semnatã ºi de reprezentanþii celorlalte cetãþeni români care, deºi de origine douã mari puteri aliate, care împreunã au germanã, locuiesc de mai multe secole pe garantat executarea armis tiþiului. Numai în pãmântul nostru. Ei reprezintã un element aceste condiþiuni Guvernul român va putea însemnat al producþiei agricole ºi industria- sã se gãseascã acoperit faþã de obligaþiile le în Ardeal, iar deportarea lor în masã în sale de drept internaþional ºi de rãs pun de - Rusia ar crea un gol pe care nu-l putem rea sa într-un stat suveran ºi in dependent, împlini, mai cu seamã azi când ni se cere în înþelesul pe care vor sã i-l dea Marile intensificarea la maximum a întregului efort Puteri alãturi de care ne aflãm astãzi în de producþie al þãrii. Aceste cereri sunt în lupta împotriva duºmanului co mun.”49 contrazicere ºi cu condiþiunile armistiþiului La rândul lor, liderii germanilor din de la 12 septembrie 1944 ºi cu declaraþiile România, Hans Otto Roth ºi Rudolf fãcute cu acest prilej de Guvernul sovietic, Brandsch, au intervenit pe lângã generalul cã nu înþelege a face deportãri de populaþie Nicolae Rãdescu – preºedintele Consiliului pentru muncã în Rusia. Noi nu putem, cu de Miniºtri – însã acesta le-a explicat cã populaþia noastrã redusã, sã reparãm mãsura deportãrii fusese impusã de cãtre dezastrele fãcute de armatele germane în Moscova. Crucea Roºie a intervenit ºi ea Rusia. De altfel, avem în Germania un încercând sã obþinã mãcar diminuarea numãr de cetãþeni români, rãmaºi prizonieri deportãrilor. Însuºi generalul Nicolae de rãzboi, asupra cãrora se vor rãzbuna cu Rãdescu a protestat, la 13 ianuarie 1945, siguranþã hitleriºtii ºi pe care nu-l putem împotriva mãsurii deportãrii în Uniunea expune la excesele lor. La aceste cereri de Sovieticã a cetãþenilor români de etnie

23 germanã, reuºind sã obþinã exceptarea de Dimpotrivã, ei ca ºi noi ne-am desolidarizat la deportare a unui numãr de 11.924 de complet de aceste ideologii strãine, ºi persoane (muncitori industriali calificaþi, aceasta pentru cã ne-am asimilat ºi înca- femei cãsãtorite cu români, cãlugãriþe, drat complet în viaþa româ neascã. Bunicii ºi cãlugãri º.a.). La 22 ianuarie 1945, I. pãrinþii celor ridicaþi ºi chiar ei, au luat parte Constantinescu, preºedintele Crucii Roºii activã mãcar la unul din rãzboaiele Româ - din România, a revenit pe lângã guvernul niei, unii au fost decoraþi, rãniþi, sau au mu- român sugerând nouã categorii de persoa- rit în aceste rãz boaie, ca acum urmaºii lor, ne care trebuiau exceptaþi de la deportare, nepoþii ºi copiii lor sã fie duºi în þarã strãinã însã autoritãþile sovietice au refuzat. În la muncã grea ºi forþatã, fãrã a avea vreo aceastã problemã s-a implicat însuºi regele vinã de nici un fel.”51 Acest memoriu n-a Mihai I, care i-a transmis, la 24 ianuarie avut însã nici un efect asupra autoritãþilor 1945, un lung memoriu lui Franklin Delano române sau sovietice. Roosevelt, preºedintele SUA, atingând ºi Ulterior, ºi destinul germanilor bucovi- situaþia germanilor ameninþaþi de pericolul neni a fost unul dureros: la 19 februarie deportãrii în URSS. Din pãcate, SUA ºi 1945, Comisia Aliatã de Control (dominatã Marea Britanie n-au avut o poziþie oficialã de URSS) a solicitat României (adresa nr. tranºantã în aceastã problemã, iar Winston A/192) sã „mobilizeze toþi germanii care s-au Churchill a fost chiar dezamãgitor prin sustras de la mãsurile de ridicare din trecut poziþia sa.50 ºi organizarea lor pe batalioane sau colonii În februarie 1945, familiile germanilor de lucru în interiorul þãrii”52. Con ferinþa In - deportaþi au adresat un memoriu guvernu- teraliatã de la Postdam (17 iulie - 2 au gust lui român în care arãtau cã la: „11 ianuarie 1945) a legitimat acest tip de politicã iniþiatã 1945 au fost ridicaþi fãrã cercetãri de acte, de cãtre URSS prin voinþa lui I.V. Stalin. fãrã control medical, minori de 17 ani, fete La 15 iunie 1945 prefectul judeþului tinere, care niciodatã nu au pãrãsit casa Câmpulung Moldovenesc solicita Minis- pãrinteascã, bãrbaþi pânã la 45 de ani ºi terului de Interne instrucþiuni cu privire la chiar mai în vârstã, ofiþeri ºi militari sub dra- germanii care se repatriaserã în 1940, care pel. Mulþi dintre ei erau ºcolari, studenþi, reveniserã în localitãþile de domiciliu ºi intelectuali, neobiºnuiþi cu munca brutã nemaifiind cetãþeni români erau lipsiþi de fizicã. S-au ridicat bolnavi ºi convalescenþi. mijloacele de trai aferente.53 La 22 iunie Lovindu-ne crunt, luându-ne copiii crescuþi 1945 prefectul a revenit cu o adresã în care cu trudã ºi sacrificii în lungi ani de muncã arãta cã un numãr de 86 de persoane se cinstitã, luându-ne fraþii, soþiile sau copii înapoiaserã din Germania ºi Cehoslovacia fãrã CA EI Sà AIBà VREO VINÃ, luându-ne unde plecaserã benevol în toamna anului singura mângâiere de a fi cu toþii împreunã 1940, fiind retrimiºi de cãtre autoritãþile din cei ce au supravieþuit bombardamente- sovietice, americane ºi britanice. Urmare a lor, sau nu au cãzut în luptã jertfã pentru acestei situaþii, prefectul solicita comanda- patrie. Marea majoritate au fost oameni mentelor militare aliate ca pe viitor „sã nu absolut paºnici, care nu au fãcut nici o mai trimitã în România familii emigrate în politicã, nu au fost înscriºi în grupul etnic, 1940, iar poliþiei de frontierã sã nu mai deci nu au fost legionari, hitleriºti ºi fasciºti. admitã intrarea lor în þarã”54.

24 Situaþia creatã în urma revenirii germa- oraºele Câmpulung ºi Gura Humorului, nilor este descrisã într-un raport al Pre- reveniþi în þarã dupã 23 august 1944. La 23 fecturii Câmpulung Moldovenesc din 29 octombrie 1945, Poliþia oraºului Rãdãuþi a octombrie 1945, ea fiind caracterizatã prin transmis Inspectoratului Regional de Poliþie faptul cã locuinþele germanilor intraserã în Iaºi tabele nominale cuprinzând 87 de patrimoniul statului român, persoanele bãrbaþi ºi 55 de femei, persoane revenite revenite fiind înghesuite în spaþii strâmte ºi din Germania, cu menþiunea cã încã nu pri- neigienice, lipsa alimentelor fãcând impo - mise instrucþiuni pentru a-i trimite la munca sibilã aprovizionarea lor. În acelaºi text se forþatã, nedispunând nici de resurse mate- mai arãta cã alimentele „nu ajung ºi pentru riale pentru întreþinerea acestora.58 Saºii ºi germanii reveniþi, care trãiesc în mare ºvabii erau foarte speriaþi în septembrie mizerie, cu toate cã, dupã împrejurãri, li se 1946 cã vor fi deportaþi în Deltã ºi Basa - mai împart ºi ajutoare”. Aceºtia nu puteau fi rabia.59 Ofiþerii ºi funcþionarii Direcþiei folosiþi pentru munci, fiind bãtrâni, copii ºi Generale a Poliþiei ºi cei ai Siguranþei ra- infirmi, iar apropierea iernii crea probleme portau superiorilor despre dorinþa puternicã suplimentare autoritãþilor judeþului.55 a germanilor de a emigra în patria-mamã, Deportaþi, discriminaþi, urmãriþi, arestaþi, „de a pleca în Heimatul lor”60. În acest sens, anchetaþi, închiºi ºi marginalizaþi numai Ivoneac Elias s-a adresat în scris Consu- fiindcã erau de origine etnicã germanã, latului URSS din Iaºi.61 repatriaþii din Uniunea Sovieticã ºi-au La 13 noiembrie 1945 Inspectoratul de reluat, dupã o experienþã terifiantã, activita- Poliþie al Moldovei de Nord Iaºi, Biroul tea specificã comunitãþilor cãrora le apar - Special, a transmis cãtre Direcþiunea Ge - þineau din Republica Popularã Ro mânã.56 neralã a Poliþiei, Direcþia Poliþiei de Si- Drama germanilor deportaþi nu s-a oprit guranþã, Biroul Special, tabele nominale însã odatã cu revenirea în România, ei fiind cuprinzând datele cerute de cãtre aceasta, internaþi în lagãre de muncã forþatã organi- urmare a ordinului nr. 30311/13 noiembrie zate în interiorul þãrii. Din dispoziþia 1945. Este vorba de tabele nominale cu autoritãþilor sovietice, fenomenul depor - cetãþeni români de etnie germanã ridicaþi ºi tãrilor la munca forþatã în URSS nu era re- duºi la muncã în URSS, tabele nominale cu cunoscut. Cei care s-au reîntors n-au primit cetãþeni români de altã etnie decât ger- nici un document în acest sens. În felul manã ridicaþi ºi trimiºi la muncã în URSS, acesta, tabuizarea subiectului a reprezen- tabele nominale cu cetãþeni români de etnie tat o crudã rea litate, escamotatã chiar ºi în germanã ridicaþi ºi trimiºi la muncã în spaþiul pu blic occidental. URSS ºi readuºi în þarã. La sfârºitul lunii octombrie 1945 erau La 23 martie 1947, Primãria comunei identificaþi ºi nominalizaþi germani din Baineþ, jud. Suceava a întocmit un tabel al Bucovina, exceptaþi iniþial, care se calificau persoanelor ridicate ºi trimise în URSS acum pentru a fi incluºi în batalioanele de conform ordinului 35091/1947 al Comisiei muncã.57 Era vorba (alãturi de ºase persoa- Aliate de Control. În tabel figurau Seibel ne de etnie germanã din oraºele apar þi - Josif ridicat din Vãºcãuþi, la 2 noiembrie nãtoare judeþului Botoºani ºi patru din 1944. În dreptul sãu a fost înscrisã judeþul Baia) de 24 din Suceava, 32 în menþiunea cã a fost presupus a fi german,

25 deºi el era rutean. A fost deportat în URSS, poºtalã nr. 260/1901.69 Kottisch Paula a fost Regiunea Ciuboscaia, lagãrul nr. 902.62 Ca - ridicatã ºi trimisã în URSS la 15 ianuarie zul lui Schmidt Josif era asemãnãtor celui a 1945. La 29 martie 1947 a fost localizatã în lui Seibel. Schmidt a fost arestat în localita- Mednogorsk, re giunea Cikolow.70 Kottisch tea Baineþ, la 21 ianuarie 1945. ªi în cazul Paula, fiica lui Heinrich ºi al Claudiei lui auto ritãþile au înscris menþiunea „pre - (nãscutã Dwornicki ), s-a nãscut la 5 aprilie supus german”, însã el era polon. Schmidt 1928, fiind de religie romano-catolicã.71 a fost deportat în URSS, la Kubandik Zarod, Frischmann Rudolf a fost ridicat la 15 ianua- Kreuliki nr. 1901, Re giu nea Ciuboscaia. rie 1945 din Rãdãuþi, fiind deportat. La 29 Schmidt Ecaterina ºi Timmerman Cazimir martie 1947 el a fost localizat în Medno - au fost, de asemenea, arestaþi ºi deportaþi.63 gorsk, regiunea Cikolow. 72 Zitta Adelheid Foit Te resia, originarã din comuna Mã nãs - Rehak a fost ridicatã la 15 ianuarie 1945 din tioara, jud. Suceava presupusã germanã, a Rãdãuþi, fiind deportatã. 73 Laurenþiu Martin fost deportatã ºi ea, alãturi de Seibel Ioan, Skalski, a fost ridicat la 15 ianuarie 1945 din de religie reformatã, presupus german.64 În Rãdãuþi, fiind deportat. La 29 martie 1947 a 1947 Foit Teresia era localizatã în Moscova, fost localizat în Mednogorsk, regiunea în timp ce în dreptul lui Seibel Ioan era Cikolow.74 Kruckel Ludwig Emil a fost ridicat trecutã men þiu nea necunoscut.65 la 15 ianuarie 1945 din Rãdãuþi, fiind depor- Un alt tabel consemna deportaþii din tat. La 29 martie 1947 a fost localizat în Siret. Printre cetãþenii români de altã etnie Mednogorsk, regiunea Cikolow, Poºta figurau câþiva de etnie germanã: Hoffman Rãchiteanca, La gãrul nr. 1901, URSS.75 Carl, ridicat în ianuarie 1945, deportat în Jucovschi Ferdinand din Suceava a Regiunea Ciuboscaia, lagãrul nr. 902, revenit din URSS la 31 octombrie 1945.76 Willibald Miller (Negostina, Siret) consem- La 13 decembrie 1945 a fost emis ordi- nat în Moscova, corespondenþa fiind ex - nul nr. 33.414 S cu referire directã la germa- pediatã pe adresa Crucii Roºii, Breitenfeld nii din Basarabia ºi din nordul Bucovinei, iar Iacob, localizat în acelaºi loc cu Willibald, la 12 ianuarie 1946, Direcþia Generalã a Nargang Eduard, la fel, Siltzer Victor, la fel, Poliþiei a venit cu instrucþiuni precise relativ Siltzer Paul, Hofmann Anghela, deportatã în la organizarea lagãrului de la Oradea.77 Cicalov, lagãrul nr. 1901.66 Conform unui Referat al Direcþiei Centrelor Din oraºul Rãdãuþi au fost deportaþi în de Internare din Direcþia Generalã a Poliþiei URSS, Franz Witowski, ridicat la 20 ianua- din 10 ianuarie 1946 au fost înfiinþate „deta - rie 1945, de profesie maistru croitor la ºamente de muncã compuse din cetãþeni Cercul Teritorial Rãdãuþi. La 29 martie 1947, români de origine germanã” în Roºiorii de Witowski a fost localizat în Med nogorsk, Vede (Teleorman), Valea Homorod (Bra - regiunea Cikolow, URSS.67 De confesiune ºov), Boju ºi Stana (Cluj) etc, în care au fost romano-catolicã, acesta s-a nãs cut la 19 „strânºi” 2.561 bãrbaþi ºi 2.106 femei, în martie 1911 în localitatea Brodina, judeþul total 4.667 persoane. Rãdãuþi.68 Constanþa Leo poldina Erwina Conform unui alt raport asupra situaþiei Beck a fost ridicatã din oraºul Rãdãuþi la 15 numerice „a mobilizãrii la muncã de folos ianuarie 1945. La 29 aprilie 1947 era obºtesc a cetãþenilor români de origine ger- localizatã în Moscova, Crucea Roºie, cutia manã, în interiorul þãrii”, la 25 martie 1946,

26 într-un total de 261 detaºamente mari sau tegrarea în societate s-a fãcut fãrã prea locuri individuale de muncã se aflau mobili- mare dificultate, unii dintre cei de portaþi zate 6.336 persoane. Ordinul nr. 10.727 din fiind chiar avantajaþi de cunoaºterea limbii 26 ianuarie 1946 cu menþiunea SECRET. ruse. Experienþa deportãrii în Uniunea URGENT trimis de legiunea de jandarmi Sovieticã a fost pentru toþi una trauma - Câmpulung Moldovenesc cãtre postul de tizantã, care ºi-a pus amprenta în mod ire- jandarmi Iacobeni aduce informaþii pre- mediabil asupra destinului lor. þioase asupra normelor de muncã ale ger- manilor internaþi: 75% din contravaloarea muncii prestate se vãrsa în contul Mini- sterului Afacerilor Interne.78 Sumele rãmase Note 1 erau infime în raport cu standardul de trai. Constantin Sãnãtescu, Jurnal, prefaþã de Simona Ghiþescu-Sãnãtescu, Editura Humanitas, Astfel de „mobilizãri” ºi internãri la Bu cu reºti, 1993, p. 163. munci obligatorii ale etnicilor germani, în 2 Arhivele Consiliului Naþional pentru Studierea multe cazuri pentru simplul motiv cã Arhivelor Securitãþii (ACNSAS), fond Documentar, „posedã originea etnicã germanã”, s-au dosar 2557, f. 185. efectuat pânã la finele anului 1948. 3 Marcel Dumitru-Ciucã, „Introducere”, în (Decretul nr. 6 „pentru înfiinþarea unitãþilor Marcel Dumitru-Ciucã (ed.), Guvernarea Constantin Sã nãtescu, Stenogramele ºedinþelor de muncã” a fost emis de Prezidiul MAN în Consiliului de Mi niºtri (august 1944 - noiembrie ianuarie 1950, ridicãrile fiind efectuate în 1944), vol. I, Editura Saeculum I. O., Bucureºti, baza unor ordine emise de MAI). 2011, p. 5. La 26 ianuarie 1946 în gara Rãdãuþi a 4 Corneliu Crãciun, Supuºii germani în România anilor 1944-1947, Editura Muzeului Þãrii Cri ºu - sosit un transport de 20 de vagoane pentru rilor, Oradea, 2008, p. 7. ridicarea a 500 de etnici germani pentru a fi 5 Relaþiile internaþionale reflectate în dezbaterile trimiºi în lagãrul de la Oradea (printre ei Parlamentului României. Volumul al II-lea, Se- bãtrâni, copii reveniþi din Germania în natul, 1864-2010, lucrare elaboratã sub re dacþia România). Inspectoratul Suceava a fãcut lui Stelian Neagoe, Editura Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale, Bucureºti, 2011, de mersuri la forurile superioare pentru a pp. 416-417. amâna plecarea acestora, pentru a nu le 6 Corneliu Crãciun, Etnicii germani în România afecta sãnãtatea. anilor 1945-1947, Editura Primus, Oradea, 2010, Reîntoarcerea germanilor deportaþi din p. 20. Uniunea Sovieticã în România s-a fãcut 7 Ibidem, p. 7. începând cu anul 1948, procesul durând 8 Ibidem. pânã în 1955. Unii ºi-au întemeiat familii în 9 Arhivele Naþionale Istorice Centrale (ANIC), deportare, alþii au fãcut copii, au înfiinþat cu fond Colecþia Gabanyi Anneli Ute, dosar 123, f. 139. 10 acordul autoritãþilor sovietice formaþii artisti- Constantin Sãnãtescu, op. cit., p. 167. 11 Ibidem. ce, desfãºurând activitãþi în timpul sãr- 12 bãtorilor oficiale comuniste. Întoarcerea s-a Ibidem. 13 Corneliu Crãciun, La Est de Wehrmacht. Pri- fãcut prin punctul de frontierã Sighetu Mar- zonieri ºi evadaþi germani în România 23 august 79 maþiei , unde au primit foi gratuite pentru a 1944 - 1948, Editura Primus, Oradea, 2011, pp. 8 ajunge în localitãþile de domiciliu. Rein - ºi urm.

27 14 Dumitru ªandru, „Evadãri din centrele de 30 Dumitru ªandru, „Deportarea germanilor din internare 1944-1948”, I, în Arhivele Totalita ris - România în Uniunea Sovieticã”, în Hannelore mului, III, nr. 2/1995, p. 40. Baier (ed.), Deportarea etnicilor germani din 15 Germanii din România 1944-1956. Culegere România în Uniunea Sovieticã 1945, Forumul de documente de arhivã întocmitã de Hannelore Democrat al Germanilor din România, Sibiu, Baier, Editura Honterus, Sibiu, 2005, pp. 10-11. 1994, p. 7. 16 Dumitru ªandru, Reforma agrarã din 1945 ºi 31 Hannelore Baier, op. cit., p. 11. þãrãnimea germanã din România, Institutul 32 DJSAN, fond Prefectura judeþului Rãdãuþi, Naþional pentru Studiul Totalitarismului, dosar 93/1944, f. 5. Bucureºti, 2009, p. 47. 33 Ibidem, f. 6. 17 Johann Steiner, Doina Magheþi, Mormintele tac. 34 Silvia Colfescu, „Cuvânt înainte”, în Olga Pfeiffer Relatãri de la cea mai sângeroasã graniþã a Europei, Cunescu, O cãlãtorie gratuitã. Români în gulagul Editura Polirom, Iaºi, 2008, pp. 45-63 ºi urm. sovietic, Editura Vremea, Bucureºti, 2003, p. 7. 18 Valeriu Florin Dobrinescu, Ioan Pãtroiu, 35 Ibidem. Gheorghe Nicolescu, Relaþiile militare româno- 36 Hannelore Baier, op. cit., p. 10. germane 1939-1944. Documente, Fundaþia 37 General ªtefan Guºã, Editura Europa Nova, Dumitru ªandru, Comunizarea societãþii Bucureºti, 2000, doc. nr. 80, pp. 133-138. româ neºti în anii 1944-1947, Editura Enciclo pe - dicã, Bucureºti, 2007, pp. 32 ºi urm. 19 Mioara Anton, „Germanii”, în Octavian Roske 38 Marin Radu Mocanu (coord.), (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia România - regimului comunist. Represiunea, vol. II, F-O, marele sacrificat al celui de al Doilea Rãzboi Institutul Naþional pentru Studierea Totalitaris - Mondial. Documente, vol. I, Arhivele Naþionale din mului, Bucureºti, 2012, p. 135. România, Bucureºti, 1994, doc. nr. 173, p. 293; doc. nr. 181, pp. 297-314. 20 Dumitru ªandru, Evadãri din centrele de 39 Corneliu Crãciun, …, p. 30. internare…, p. 41. La Est de Wehrmacht 40 21 ANIC, fond Ministerul Culturii ºi Artelor. ACNSAS, fond Documentar, dosar 3960, f. 5 Direcþia Studii, vol. 1/1932, f. 44. (Nota Direcþiei Generale a Poliþiei 379 din 9 ia nu a - rie 1945). 22 Alin Spânu, Istoria Serviciilor de Infor ma - 41 , f. 7. þii/Contrainformaþii româneºti în perioada 1919- Ibidem 42 1945, Casa Editorialã Demiurg, Iaºi, 2010, p. 580. Ibidem, ff. 7, 12. 23 Dumitru ªandru, Reforma agrarã din 1945…, p. 47. 43 Pavel Moraru, Bucovina sub regimul 24 Dan Cãtãnuº (coord.), România 1945-1989. Antonescu (1941-1944), vol. II, Editura Prut Enciclopedia regimului comunist. Instituþii de par- Internaþional, Chiºinãu, 2007, p. 181. 44 tid, de stat, obºteºti ºi cooperatiste, Institutul Corneliu Crãciun, La Est de Wehrmacht…, p. 33. Naþional pentru Studiul Totalitarismului, Bu- 45 Dumitru ªandru, Evadãri din centrele de cureºti, 2012, pp. 175 ºi urm. internare…, p. 41. 25 Hannelore Baier, op. cit., p. 10. 46 Corneliu Crãciun, La Est de Wehrmacht…, p. 34. 26 ACNSAS, fond Documentar, dosar 11695, f. 1. 47 ACNSAS, fond Documentar, dosar 3960, f. 83. 27 Direcþia Judeþeanã Suceava a Arhivelor Na- 48 Silviu B. Moldovan, „Emigrarea în masã a þionale (DJSAN), fond Prefectura judeþului Rã - populaþiei de origine germanã din judeþul Timiº, dãuþi, dosar 93/1944, f. 4. între propagandã ºi tendinþã fireascã. O sintezã 28 Corneliu Crãciun, La Est de Wehrmacht…, p. 29. informativã din 1980”, în Gheorghe Buzatu, Stela 29 Relaþiile internaþionale reflectate în dezbate - Cheptea (coord.), Convergenþe istorice ºi geo - rile Parlamentului României 1862-2010, vol. I, politice. Omagiu profesorului Horia Dumitrescu, Adu narea Deputaþilor, lucrare elaboratã sub Casa Editorialã Demiurg, Iaºi, 2009, p. 429. 49 redacþia lui Stelian Neagoe, Editura Institutului de Marin Radu Mocanu (coord.), România ºi ar- ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale, Bucureºti, mistiþiul cu Naþiunile Unite. Documente, vol. II, Ar - 2010, pp. 358-359. hivele Naþionale ale României, Bucureºti, 1995, doc. nr. 54, pp. 154-155. Un numãr de 13,2 mili -

28 oane de germani s-au refugiat sau au fost alungaþi 61 Ibidem. din teritoriile Europei Rãsãritene, Europei Cen - 62 DJSAN, fond Prefectura judeþului Rãdãuþi, trale ºi Europei de Sud între 1944-1945, apud dosar 117/1947, f. 5. Christian Hartmann, Operaþiunea Barbarossa. 63 . Rãzboiul german din Rãsãrit 1941-1945, Editura Ibidem 64 All, Bucureºti, 2012, p. 131; Ion Calafeteanu, „De - Ibidem, f. 17. portãrile din România (1951-1952). Un punct de 65 Ibidem, f. 18. vedere al Exilului”, în Cristina Arvatu, Ioan Goian, 66 Ibidem, f. 19. Cristian Popa, Cristina Vohn (coord.), Omagiu 67 Ibidem, f. 33. istoricului Stelian Neagoe, Editura Institutului de 68 ªtiinþe Politice ºi de Relaþii Internaþionale, Ibidem, f. 34. 69 Bucureºti, 2003, p. 200. Potrivit datelor culese de Ibidem, f. 43. generalul Nicolae Rãdescu ºi Brutus Coste, cifra 70 Ibidem, f. 50. germanilor din România deportaþi în URSS, s-ar fi 71 Ibidem, f. 52. ridicat la 107.000 persoane dupã cum urmeazã: 72 Ibidem, f. 53. deportaþi în ianuarie 1945 - 69.300; deportaþi 73 dupã aceastã datã 37.700. În sprijinul acestora, Ibidem, f. 61. 74 precum ºi a românilor deportaþi în URSS, Ibidem, f. 66. Comitetul Naþional Român a redactat la 19 oc - 75 Ibidem, f. 69. tombrie 1951 un Me moriu înaintat la Wa shing ton 76 ANIC, fond Direcþia Generalã a Poliþiei, dosar autoritãþilor americane. 34/1945, f. 9. 50 ACNSAS, fond Documentar, dosar 3960, f. 12. 77 Marian Olaru, „Sfârºitul unui posibil Eden. 51 Ioan Scurtu, România. Viaþa politicã în docu- Despre sfârºitul unui model de culturã ºi civiliza- mente. 1945, Arhivele Naþionale ale României, þie: Bucovina (partea de sud), 1944-1947”, în Bucureºti, 1994, doc. nr. 26, pp. 159-162. Vasile Grãjdean, Serhii Hakman, Olga Lukás 52 Silviu B. Moldovan, op. cit., p. 429. (coord.), Culturi ºi religii în Bucovina istoricã. 53 Dumitru ªandru, Evadãri din centrele de in- Retrospectivã ºi perspective ale dezvoltãrii, ternare…, p. 164. Editura Presa Universitarã Clujeanã, Cluj- Napoca, 2011, p. 259. 54 Ibidem, p. 165. 78 Dumitru ªandru, Evadãri din centrele de 55 . Ibidem internare…, p. 324. 56 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Rãzvan 79 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Rãzvan Mihai, Ilarion Þiu, Lungul drum spre nicãieri. Ger - Mihai, Ilarion Þiu, op. cit., pp. 24-25. manii din România deportaþi în Uniunea Sovieticã, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviºte, 2012, p. 25. 57 ACNSAS fond Documentar, dosar 3196, f. 120 (Ordinul nr. 33.334 din 10 octombrie 1945 cãtre Inspectoratul General al Jandarmeriei privind mobilizarea germanilor dupã planul stabilit anterior ºi la datele convenite); f. 173 (Planul folosirii germanilor la muncã în Iaºi, Livezeni, Câmpulung, Bucureºti Nord º.a. 200 de bãrbaþi germani erau trimiºi sã lucreze la Cãile Ferate). 58 Dumitru ªandru, „Etnicii germani ºi detaºa men - tele de muncã forþatã din România, 1944-1946”, în Arhivele Totalitarismului, nr. 1/1995, p. 33. 59 ACNSAS fond Documentar, dosar 11701, f. 61. 60 Ibidem, f. 364. Informaþiile sunt datate con- form rapoartelor ºi a diverselor informãri, 21 ia - nuarie 1948.

29

DORIN DÃRÃBAN Mãrturii ale ºvabilor sãtmãreni despre deportarea în lagãrele sovietice din 1945 în 1949

Dorin Dãrãban Deportarea etnicilor germani în lagãrele de muncã din este consultant proiecte. URSS în ianuarie 1945 reprezintã cel mai dramatic eveni- Licenþã în istorie (1995) ºi studii aprofundate în istorie ment petrecut la nivelul acestei comunitãþi în secolul al XX- modernã la Universitatea lea. Aceastã situaþie a comunitãþi germane a stat sub sem- „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca nul unui destin implacabil. Marile Puteri, prin reprezentanþii (1996). A publicat ca autor lor, au hotãrât a priori, aplicarea pe nedrept a unei pedepse studii ºi articole de istorie în „Magazin istoric”, „Satu Mare. colective. Studii ºi comunicãri”, Existã numeroase izvoare istorice care consemneazã „Sargeþia” Deva, „Acta Musei cele întâmplate între 1945 ºi 1949: documente oficiale în Porolissensis” Zalãu, limba românã ºi rusã, fotografii din deportare, mãrturii „Confluenþe” Satu Mare ºi în volumul colectiv Sovietizarea orale înregistrate pe suport video sau audio, scrisori expe- nord-vestului României, 1944- diate din lagãre, memorii scrise etc. Studiul lor ne poate 1956, Editura Muzeului oferi un tablou aproape complet a ceea ce s-a întâmplat în Sãtmãrean, Satu Mare, 1996. cei 5 ani de deportare în URSS. Pe baza lor au fost publi- cate cãrþi ºi studii de istorie în revistele de specialitate. Mãrturiile foºtilor deportaþi sunt pline de dramatism ºi evocã lupta disperatã, zi de zi, de a supravieþui în cele mai grele condiþii din lagãrele sovietice. De aceste mãrturii nu putem face abstracþie dacã dorim sã reconstituim, din punct de vedere istoric, cele întâmplate acum 75 de ani. În cele ce urmeazã vom prezenta o serie de astfel de mãr turii ale unor ºvabi sãtmãreni care au cunoscut ex pe - rienþa deportãrii. Ele au fost adunate în anul 1995, în baza unui chestionar bilingv româno-maghiar, care a fost trimis pe adresa celor deportaþi ºi la care ei au rãspuns în scris. * „Am fost deportat pentru cã am nume de ºvab. Noaptea m-au ridicat de acasã ca sã merg la primãrie sã semnez ceva. M-am întors dupã patru ani de zile. Am fost dus la Palatul «Doboºi»” din Satu Mare unde am stat o sãptãmânã în condiþii mizerabile.

31 Pe tren pânã-n Rusia ne-au dat doar lemne sã ne încãlzim. Era o iarnã cu ger carne de caprã ºi puþinã apã. În lagãr am puternic ºi multã zãpadã. pri mit supã de varzã ºi pâine din ovãz. Ce - Când am ajuns în lagãr am fost bãgaþi ream de mâncare de la locuitorii ruºi, dar într-o bãracã cu patru rânduri de priciuri nici ei n-aveau cã erau sãraci dupã rãzboi. suprapuse. Nu era foc ºi bãtea întotdeauna Am muncit în mina de aur de lângã vântul. Era lagãrul nr. 1302 de la Orsk Ural. localitatea Plast. Din cauza condiþiilor grele Lagãrul avea opt bãrãci ºi eram cam 300 de muncã m-am îmbolnãvit de TBC osos ºi de oameni într-o baracã. scoliozã. Lunar venea un medic ca sã ne Am lucrat la o fabricã de nichel. Aici controleze sãnãtatea. Cei bolnavi erau duºi erau cuptoare în care se separa minereul la într-o clãdire separatã unde primeau hranã o temperaturã foarte mare. Eram istoviþi de mai bunã. Am muncit ºi pe câmp, de unde aduceam urzici ºi lobodã pe care le fier- beam în lagãr. Bãrãcile din lagãr aveau în interior pri- ciuri din lemn. Nu era încãlzire ºi baie se fãcea doar o datã pe lunã. Duminica mer- geam la bazar ca sã mai obþinem de mân- care, la schimb cu lucrurile noastre. Era o singurã bisericã în localitate, dar a fost transformatã în magazie. Dacã mu- rea cineva, iarna, era îngropat în zãpadã. Pe drum, cei care au murit în vagon erau aruncaþi afarã ca sã nu miroasã înãuntru. La întoarcerea acasã, am primit la Focºani o foaie de drum în loc de bilet. Am ajuns acasã în octombrie 1949. Dupã douã luni m-au luat în armatã la Ploieºti. Am fãcut armata timp de doi ani fãrã sã mã lase Bilet de cãlãtorie special din 1949 sã vin acasã în acest timp” Ioan Zieber (n. 1927, Iojib, jud. Satu Mare) muncã, lucram opt ore fãrã pauzã de masã. * Mâncam doar dimineaþa ºi seara. Dupã un „Am fost deportat din Ardud în 2 ianua- timp am lucrat ca ºi lãcãtuº la întreþinerea rie 1945. Dimineaþa ne-au dus spre Satu instalaþiilor de topit minereul. Mai luam Mare unde erau adunaþi ºvabi din mai parte ºi la descãrcarea vagoanelor cu pã- multe localitãþi. Abia când a pornit trenul din mânt ºi cocs. Satu Mare ne-au spus cã ne duc în Rusia. Fiecare dintre noi aveam un numãr de La Iaºi ne-am oprit timp de o zi ºi apoi ne- identificare ºi eram verificaþi în fiecare zi, au urcat în alt tren. Am cãlãtorit 21 de zile dimineaþa ºi seara. Toþi care au evadat au cu trenul pentru marfã. Aveam mâncare fost prinºi pânã la urmã ºi mutaþi în lagãre puþinã, iar în gãrile unde rar se oprea tre- disciplinare, unde era foarte greu de supra - nul, reuºeam sã luãm puþinã apã ºi câteva vieþuit.

32 În vara anului 1946 în lagãrul vecin a am început lucrul. Am fost repartizatã la o izbucnit o epidemie de tifos. Au murit peste minã de cãrbune. Lucram opt ore în subso- 300 de polonezi deportaþi din Danzig. A fost lul minei ºi apoi în lagãr, unde tot timpul era foarte greu în lagãr, am crezut cã nu se vor ceva de fãcut. Din minã aduceam câte o sfârºi niciodatã necazurile de care am avut bucatã de cãrbune cu care ne încãlzeam în parte. bãracã. În lagãr am fost peste 800 de de - M-am îmbolnãvit de distrofie muscularã portaþi. Era înconjurat cu sârmã ghim patã ºi din cauza condiþiilor grele din lagãr. N-am eram pãziþi de militari ruºi în uniformã. reuºit sã revin în Ardud cu transporturile de Am lucrat foarte mult ºi greu în minã. bolnavi. Am fost repatriat abia în 15 decem- Odatã am cãzut ºi un vagon încãrcat cu brie 1949.” Anton Reisz (n. 1926, Ardud, cãrbune a trecut peste piciorul meu. Nu m- jud. Satu Mare) au dus la infirmerie ci am stat o sãptãmânã * pe priciul din bãracã. Altã datã o bucatã „Am fost deportatã în 3 ianuarie 1945 mare de cãrbune a cãzut peste mâna mea din Terebeºti deoarece eram de origine dreaptã ºi mi-a rupt douã degete. Am fost germanã ºi vorbeam perfect limba ger- bandajatã ºi aºa am continuat sã lucrez în manã. Era o zi de duminicã ºi am fost luatã minã, cu degetele rupte. de doi militari ruºi ºi împreunã cu mai mulþi Mâncarea era puþinã ºi slabã. Pâine consãteni am fost duºi mai întâi la Carei. neagrã în fiecare zi, doar la sãrbãtorile lor Dimineaþa ne-au dus cu cãruþele la Satu comuniste primeam pâine albã. N-am pri- Mare. Aici ne-au urcat în vagoane de vite. mit nicio scrisoare de la pãrinþii mei din Eram peste 100 de femei într-un vagon. Terebeºti. Pe cele care le scriam noi le Dupã 16 zile am ajuns în Donbas. În lagãr bãgau pe foc ca sã se încãlzeascã militarii ne-au trimis în niºte bãrãci fãrã geamuri ºi ruºi. Am plâns aproape în fiecare zi. A tre- fãrã paturi. Dupã un timp ne-au dat voie sã cut cu greu timpul ºi aºa am petrecut în facem uºi ºi geamuri ºi ne-au adus paturi Donbas trei ani ºi 10 luni. Înainte de reîn- de fier. toarcere nu ne-au mai dus la muncã timp Dupã câteva zile de la sosirea în lagãr de douã sãptãmâni. Ne-au pus din nou în aceleaºi vagoane mizerabile pânã la Sighet. Am ajuns acasã, în Terebeºti, în 31 octombrie 1948. ªi acum ne doare foarte rãu cã oameni nevinovaþi ºi-au petrecut cei mai frumoºi ani ai tinereþii într-un loc mizerabil, cu muncã multã ºi grea, cu mâncare puþinã ºi rea.” Margareta Pop (nãscutã Balintfi, în 1928, Terebeºti, jud. Satu Mare) * „Am fost deportatã din Beltiug în 3 ianuarie 1945. Motivul deportãrii a fost munca de reconstrucþie în URSS. Din Carte poºtalã din 1948 Beltiug am plecat cu cãruþele pânã în

33 octombrie 1948.” Maria Fischer (nãs cutã Heim, în 1925, Beltiug, jud. Satu Mare) * „Pentru cã sunt ºvab am fost deportat în 3 ianuarie 1945 din Hurezu Mare. Din sat am plecat pe jos pânã la Tãºnad. Dupã o sãptãmânã am fost duºi la gara din Sa- nislãu unde am fost îmbarcaþi în tren. La Focºani am fost transferaþi în vagoanele ru- seºti pânã în lagãrul 1208, Parkamona (URSS). În lagãr erau bãrãci cu priciuri înãuntru. Reisz Anton Eram îmbrãcaþi cu salopete ºi galoºi de cauciuc. Hrana consta în supã de varzã Ardud. A doua zi am plecat pe jos spre Satu sãratã. Când am plecat aveam 75 kg iar în Mare, unde am fost cazaþi la ªcoala lagãr am ajuns la 45 kg. Am primit foarte „Gheorghe Rakoczi” lângã Tribunal. Tot puþinã mâncare ºi am lucrat în subteran, în timpul drumului am fost însoþiþi de soldaþi minã. Lucram atât duminica cât ºi-n sãr - ruºi înarmaþi cu puºti. bãtorile religioase, care acolo nu se þineau În 14 ianuarie am fost conduºi la garã deoarece erau comuniºti. unde am fost îmbarcaþi în vagoane de mar - Eram permanent supravegheaþi de mili- fã, aranjate cu priciuri de scânduri. Pentru tarii ruºi. Cu localnicii n-am avut voie sã ne cesitãþile fireºti era fãcutã o gaurã în mij- vorbim. Într-un an a bântuit tifosul în lagãr, locul vagonului. Pânã la Iaºi am fost în iar morþii erau puºi într-o groapã comunã, vagoane separat de bãrbaþi. Apoi am fost fãrã sicriu sau preot. Am fost eliberat din repartizaþi în funcþie de lagãrul de desti- lagãr în 11 octombrie 1948. naþie. La 1 februarie am ajuns la des ti naþie, M-am întors pe traseul Sighetu Mar ma - adicã lagãrul Budenovka, aproape de þi ei - Baia Mare - Supur - Hurezu Mare ºi am oraºul Stalino. ajuns acasã în 18 octombrie 1948. Am fost Am fost repartizatã la mina de cãrbune. primit cu mare bucurie de familie. N-am avut La început am lucrat împreunã cu sora dificultãþi de integrare, dar nici n-am primit mea, Heim Terezia. Ea a suferit un accident favoruri c-am fost deportat.” Ioan Reszler în minã, ºi-a rupt mâna stângã între douã (n. 1927, Hurezu Mare, jud. Satu Mare) vagonete pline cu cãrbune. Eu m-am * îmbolnãvit în lagãr, am fãcut febrã mare ºi „În 1 ianuarie am fost adunaþi de garda doar felcerul a reuºit sã mã scape dupã ce comunalã la ºcoala din sat. În 3 ianuarie a fãcut rost de chininã. am fost predaþi la soldaþii ruºi care ne-au Am muncit la încãrcarea vagonetelor, la dus cu cãruþele la Satu Mare. Acolo am stat sortarea cãrbunelui, am cãrat cãrãmizi ºi la Palatul «Doboºi» pânã-n 6 ianuarie când alte materiale de construcþie în diferite locuri am fost duºi la garã. Dupã o sãptãmânã am de muncã. M-am întors acasã abia în 19 ajuns cu trenul la Iaºi.

34 Monumentul deportaþilor din Foieni, jud. Satu Mare Am ajuns în lagãrul de la Neprapezinsk teraº (nãscutã Bruzak, în 1925, Poiana din Rusia. Bãrãcile din lagãr erau din scân- Codrului, jud. Satu Mare) duri, cu paturi de fier, fãrã saltea sau pãturi. * Hrana o primeam dimineaþa ºi seara. „Am fost deportat pentru cã pãrinþii mei Consta doar în puþinã pâine ºi supã de au fost de origine ºvãbeascã. De la Ardud, sfeclã furajerã. Am muncit la încãrcatul în 3 ianuarie 1945 ne-au dus pe jos pânã la vagoanelor cu pãmânt galben. Punctul de Satu Mare. Acolo am stat douã sãptãmâni lucru era la 10 km de lagãr. Am lucrat ºi la la Liceul „Mihai Eminescu”. Ne-au îmbarcat colhoz, de unde furam grâu ºi roºii. Le mai în trenuri ºi am ajuns în lagãrul 1028 din schimbam pe lapte de caprã de la ruºi. Krasnoarmiisk. Cei bolnavi nu primeau niciun fel de tra- Lagãrul era situat în afara oraºului, într- tament. Au murit foarte mulþi de tifos în un loc pustiu, împrejmuit cu sârmã ghim pa - lagãr. M-am îmbolnãvit grav de plãmâni ºi tã. Am lucrat în mina de cãrbune în toþi anii ficat. Am fost trimisã acasã cu transporturi- de deportare. N-am avut dreptul sã dis- le de bolnavi în octombrie 1945. Am fãcut cutãm cu supraveghetorii sau cu populaþia douã sãptãmâni cu trenul pânã la Sighet. rusã. Între noi discutam tot timpul despre Apoi cu cãruþa pânã la Poiana Codrului. Am eliberarea din lagãr. fost aºteptatã la intrarea în sat de fraþii mei În lagãr m-am îmbolnãvit grav ºi am stat pentru cã eram orfani de ambii pãrinþi. Cei 4 luni în spital. Cei care au murit în spital au din sat mã întrebau dacã ºtiu ceva de rude- fost îngropaþi în gropi comune. niile lor deportate în Rusia, deoarece n-au În data de 28 iunie 1948 am fost primit nicio scrisoare de acolo”. Maria Ce- repatriaþi pe la Focºani. Am primit hranã

35 pentru douã zile, un bilet de tren ºi 2.000 de fost scutit de muncã. Aveam o zi liberã la 6 lei bani de drum. Revederea a fost o bucu- zile lucrate. rie nemaipomenitã deoarece mi-am reîntâl- N-am avut voie sã ieºim din lagãr aºa nit pãrinþii ºi fraþii. Dupã un an am fost cã n-am putut vorbi cu locuitorii ruºi. încorporat în armatã.” Ioan Zsoldos (n. Supraveghetorii, mai ales cei evrei, se pur- 1927, Ardud, jud. Satu Mare) tau foarte dur cu noi. Nici supraveghetorii * ruºi nu-i suportau deloc. „Am fost deportat în 3 ianuarie 1945 din În timpul deportãrii mureau zilnic Craidorolþ, pentru cã am fost de naþio- oameni din lagãr. Înmormântarea se fãcea nalitate ºvabã. Din sat pânã la Carei am seara, dupã program. Morþii erau dez brã - fost duºi pe jos, în condiþii grele, cã era zã- caþi de haine ºi înmormântaþi fãrã sicriu sau padã ºi ger. La Carei ne-au bãgat în vagoa- preot. Umpleam fiecare groapã cu câþi ne de marfã ºi am cãlãtorit 30 de zile pânã morþi erau în ziua respectivã. la Donbas. La Iaºi am fost transferaþi în În lagãr s-au nãscut ºi copii, dar din vagoanele ruseºti. În timpul transportului cauza condiþiilor grele majoritatea au murit am primit pentru o sãptãmânã, douã gãleþi în decurs de câteva luni. Condiþiile de igie - de apã la 30 de oameni. Mâncare n-am pri- nã erau precare, nu aveam sãpun, nici de - mit deoarece ne-au spus de acasã sã ne tergenþi. La ieºirea din minã ne spãlam luãm mâncare pe timp de o lunã. doar cu apã în niºte jgheaburi de lemn. M-am Lagãrul avea numãrul 1040 ºi era la îmbolnãvit de malarie, tifos ºi gãlbinare circa 12 km de oraºul Sahti. La sosire am (hepatitã). fost cazaþi în niºte bãrãci de lemn, fãrã uºi În lagãr n-am putut sãrbãtori nici o sãr - ºi fãrã geamuri. Erau trei bãrãci, fiecare cu bã toare religioasã, nici mãcar vreo du mi - 1.000 de oameni. Cât timp am fost în lagãr nicã. De zilele naþionale ale ruºilor ne pu - am dormit doar pe scândurile de pe prici. neau sã muncim dublu, în cinstea fiecãrei În jurul lagãrului erau 3 rânduri de aniversãri. sârmã ghimpatã cu o înãlþime de la 1 la 2 În ultimi ani ne-au dat ºi bani pentru metri. Lagãrul era aºezat în câmp deschis, munca în minã. Cu aceºti bani ne-am cum - în stepa ruseascã. Cel mai des am primit pãrat mâncare când ne-am întors acasã. În de mâncare sfeclã îngheþatã ºi castraveþi 18 noiembrie 1949 dupã ce ne-au perche - îngheþaþi pe care-i fierbeam în apã goalã, ziþionat, ne-au urcat în vagoane ºi ne-au tri- fãrã ulei. Ne-au dat niºte haine de pânzã pe mis acasã. care le primiserã ajutor de la americani. În douã sãptãmâni am ajuns la Sighetu Am lucrat în mina de cãrbune, la o Marmaþiei. Acolo ne-au preluat autoritãþile adâncime de 640 de metri. Era plin de noroi române care ne-au dat câte 200 de lei la ºi de gaze de minã. Cu lifturile coboram în fiecare. De la Sighet am plecat cu cãruþele minã ºi apoi le încãrcam cu minereu. spre casã. Bucuria revederii a fost foarte Am suferit ºi un accident, deoarece am mare, cã nu se poate descrie. Eram acasã, cãzut de la o înãlþime de 15 metri. Norocul în satul meu, eram între ai mei.” Paul Fo - meu a fost cã am cãzut pe o grãmadã de gel (n. 1924, Craidorolþ, jud. Satu Mare) cãrbune. Deºi zdrobit de cãzãturã n-am

36 CRINA DÃRÃBAN Douã mãrturii despre deportarea etnicilor germani în URSS

Crina Dãrãban Deportarea germanilor reprezintã o pedeapsã colectivã este profesor de istorie. aplicatã pe nedrept membrilor acestei comunitãþi. Camu - Licenþã în istorie (1995) ºi flatã sub numele de „muncã de reconstrucþie” a dislocat o studii aprofundate în istorie modernã (1996) la comunitate bine închegatã de la rosturile ei fireºti. Membrii Universitatea „Babeº-Bolyai”, ei au fost trimiºi forþat, la mii de kilometri de þarã, unde au Cluj-Napoca. Membrã în trebuit sã se adapteze la condiþiile grele de atunci. Au mun- echipa de cercetare pentru cit din greu în mine, colhozuri sau ºantiere de construcþii. proiectele „Trecutul de lângã noi. Istoria oralã a comu- Au cãutat permanent sã lupte pentru supravieþuire, cu spe - nitãþilor locale” (2011) ºi ranþa cã într-o bunã zi se vor întoarce acasã, la familiile lor. „Memorii intersectate - Au plãtit un preþ scump pentru vina de a avea nume Cercetare de istorie oralã” germane. Mulþi dintre ei au murit acolo, în depãrtare. Fãrã (2012), coordonate de Universitatea „Babeº-Bolyai” sicriu ºi fãrã preot, au fost puºi în gropi comune. Aceastã Cluj-Napoca. A publicat ca deportare a etnicilor germani a lãsat în urmã multe traume, autor studii ºi articole de isto- care nu se vor ºterge niciodatã din mentalul colectiv. rie în „Satu Mare. Studii ºi Mãrturiile celor întâmplate atunci se transmit de la o ge - comunicãri”, „ªcoala sãtmãre- anã”, „Eroii Neamului” Satu neraþie la alta. Martorii care au supravieþuit simt nevoia sã Mare, „Informaþia zilei de povesteascã cele întâmplate. Este ca o eliberare din trau- duminicã” ºi în volumul colectiv ma suferitã în lagãrele de muncã. Mãrturiile a doi dintre Sovietizarea nord-vestului deportaþi completeazã tabloul evenimentelor dramatice României, 1944-1956, Editura Muzeului Sãtmãrean, Satu întâmplate acum 75 de ani. Ele au fost adunate în anul Mare, 1996. 1995, în baza unui chestionar bilingv româno-maghiar, care a fost trimis pe adresa celor deportaþi ºi la care ei au rãspuns în scris.

De pe bãncile ºcolii în mina de cãrbune din Donbas „În anul 1937 împreunã cu pãrinþii ne-am mutat din Lupeni la Baia Mare. În noaptea de 3 pe 4 ianuarie 1945, împreunã cu pãrinþii am fost treziþi din somn ºi duºi în clãdirea Trustului Minier din Baia Mare. Acolo erau deja adunaþi mai mulþi oameni. Fratele meu, care era cu doi ani

37 lucru, dar am folosit ºi hainele de acasã. Dimineaþa primeam de mâncare o lingurã de arpacaº ºi o canã de ceai fãrã zahãr. Cei care lucram în minã primeam 1 kg de pâine neagrã pe zi. Ceilalþi primeau doar 500 de grame. La prânz primeam o supã de varzã sau de gogonele acre, douã linguri de arpacaº ºi o lingurã de ulei. Seara, primeam din nou o lingurã de arpa- caº ºi o canã de ceai. Grup de deportaþi Sub pretextul curãþeniei soldaþii ruºi ne- au scos în curtea lagãrului. Ei au intrat mai mare era în armatã. înãuntru ºi ne-au furat ce au dorit din vali- Dupã douã zile în care am stat închiºi zele noastre. Mi-au furat ochelarii, iar la am fost duºi acasã ca sã ne împachetãm tata i-au furat briciul cu care se bãrbierea. haine ºi mâncare pentru o lunã. Eram M-au deportat de pe bãncile ºcolii, supravegheaþi de doi soldaþi ruºi ºi de un eram în clasa a XI-a la Liceul „Gheorghe om de ordine român. A doua zi am fost ªincai” din Baia Mare. Pentru mine a fost îmbarcaþi în camioane ºi duºi la Satu Mare. foarte greu în minã. Nu eram obiºnuit cu Am ajuns la actuala Policlinicã CFR unde munca fizicã ºi lucram mai mult în am fost consultaþi medical. Mama a fost genunchi. În primii doi ani n-am avut nicio zi lãsatã acasã pentru cã era bolnavã. liberã. În 14 ianuarie, pãziþi de soldaþii ruºi, am Nici tata nu era obiºnuit cu munca fizicã fost închiºi în vagoane de marfã ºi trimiºi în ºi s-a îmbolnãvit de pneumonie. Deoarece URSS. Vagoanele erau deja pregãtite cu acolo nu aveam medicamente, mai ales priciuri pentru cei deportaþi. Au spus cã ne penicilinã, a murit în 27 aprilie 1945. Îm- duce pe timp de o lunã la munca de preunã cu încã un deportat din Baia Mare reconstrucþie. Când se termina o lunã de am dus cosciugul ºi l-am îngropat în cimiti- muncã tot aºteptam sã ne trimitã acasã. Tot rul de acolo. La întoarcerea în lagãr am fost timpul ne spuneau lozinca «scoro domoy» luat la rost pentru cã l-am îngropat cu cos- adicã nu peste mult timp o sã plecaþi acasã. ciugul. Acolo nu se îngropau morþi cu cos- Abia dupã un an ne-au spus cã suntem ciug ci la grãmadã, în gropi comune. Într-o trimiºi acolo pe timp de cinci ani ºi ne-au zi au fost ºi ºapte morþi în lagãr. pus sã semnãm de cunoºtinþã. În general, localnici ruºi s-au purtat bine În ziua de 1 februarie am ajuns la cu noi. Mai erau unii tineri care strigau dupã destinaþie, lagãrul 9 Budenovka, la 7 km de noi când plecam pe jos la minã. Deºi eram oraºul Stalino. Acolo ne-au cazat într-o diferite neamuri în lagãr ne-am înþeles bine. ºcoalã, unde am dormit pe priciuri. Curtea Câþiva nemþi din Silezia au fãcut chiar o ºcolii era înconjuratã cu sârmã ghimpatã. formaþie de muzicã uºoarã. Am lucrat în subteran, în mina de Am suferit ºi un accident în minã. Adicã cãrbune, în perioada 3 ianuarie 1945 - 22 a cãzut o stâncã peste picioarele mele. Am octombrie 1949. Am primit o salopetã de stat în infirmerie aproape 50 de zile. Am

38 Împreunã cu o colegã de lagãr Suciu Maria (nãscutã ªpan) din Poiana Codrului am hotãrât sã evadãm din lagãr. Aveam familiile în þarã ºi n-am primit nicio autorizaþie legalã pentru a ne înapoia la ele. Fãrã vreun act de identitate sau paºaport am pornit pe jos spre casã. Din Germania am traversat Austria ºi Ungaria. În 1 octombrie 1948, la graniþa Ungariei cu România, am fost reþinute de grãnicerii Monumentul deportaþilor din Sanislãu, jud. Satu Mare români din Valea lui Mihai. Am fost închise în arestul militar din Cluj fiind învinuite de reuºit sã-mi revin datoritã tinereþii mele ºi trecerea frauduloasã a frontierei. nu datoritã tratamentului primit. În 22 octombrie 1949 a sosit ºi ziua de care am auzit de cel puþin 1.000 de ori «scoro domoy». Ne-au urcat în vagoane de marfã, neîncuiate, ºi am ajuns la Sighetu Marmaþiei. De acolo, cu camioane am ajuns acasã la Baia Mare.” Eugen Fischer (n. 1926, Lupeni, jud. Hunedoara)

Pe jos, din lagãrul sovietic din Germania pânã la Satu Mare „Am fost deportatã în 3 ianuarie din Po- iana Codrului deoarece eram de naþio na - litate germanã. Am ajuns pentru munca de Monumentul deportaþilor din Urziceni, jud. Satu Mare reconstrucþie în Lagãrul nr. 14-15 din Dni- prodzerjînsk, raionul Dneprop etrovs kaya. Am fost trimisã în judecatã la Tribunalul Am fãcut muncã în construcþii, mai ales la Militar din Cluj unde s-a constatat cã am zidãrie în condiþiile cele mai inumane. fost constrânse moral ºi fizic ca sã trecem Din cauza condiþiilor grele din lagãr mi- fraudulos frontiera deoarece doream sã ne am zdruncinat în mod grav sãnãtatea. Îm - reîntoarcem la familiile noastre. Prin sentin - preunã cu un lot de bolnavi am fost þa nr. 2746 din 27 octombrie 1948 s-a con- transferatã de autoritãþile sovietice în statat nevinovãþia noastrã. Cu unanimitate lagãrul din Rothenfelde, landul Staßfurt din de voturi am fost achitate de delictul de tre- fosta RDG. Era tot un lagãr sovietic unde cere frauduloasã a frontierei. Am ajuns se fãcea muncã de reconstrucþie. Am mun- acasã, la Poiana Codrului, în 2 noiembrie cit la reconstrucþia clãdirilor bombardate în 1948.” Iolanda Sabou (nãscutã Polczer, rãzboi. Acolo am stat din septembrie 1946 în 1924, Poiana Codrului, jud. Satu pânã în septembrie 1948. Mare)

39 MARILENA ANA DRAIA Situaþia etnicilor germani din Cãlan (jud. Hunedoara), între iarna 1945 – vara 1946

Ideea fondãrii în a doua jumãtate a secolului XIX a unei Marilena Ana Draia uzine siderurgice la Cãlan este legatã strâns de construi- este profesor de istorie- geografie la Liceul Tehnologic rea de cãtre statul austro-ungar a cãii ferate Simeria – „Ovid Densusianu”, Cãlan, jud. Petroºani ºi de vecinãtãþile propice industrializãrii: minele Hunedoara. Licenþã în istorie din Valea Jiului, cele de la Teliuc – Ghelari, uzina de la ºi geografie (2002), master în Hunedoara. Întregul proiect era ceea ce azi se numeºte istoria vestului românesc (2004) la Universitatea din development masterplan, ºi a atras muncitori din întregul Oradea, studii postuniversitare imperiu, fiind creatã o echipã interetnicã. Teritoriul pe care în istorie oralã (2013) la s-a ridicat atunci uzina metalurgicã purta numele de Puszta Universitatea „Babeº-Bolyai”, Kalan, iar de aici ºi numele celebrului centru siderurgic în Cluj-Napoca. A publicat ca 1 autor studii ºi articole de isto- anii comunismului, Cãlan. rie în Perspective istorice Se pare cã în preajma anului 1870, când a fost ridicat (revista Asociaþiei profesorilor primul furnal, s-a format o mare parte a comunitãþii germa- de istorie din România, Deva). ne din zonã, activitatea ei fiind legatã în special de uzina siderurgicã, ei putând fi regãsiþi însã ºi în domeniul agricol sau comercial, ºi având o situaþie materialã bunã. În 1944, potrivit statisticilor întocmite de Jandarmeria Hunedoara ca rãspuns la ordinul circular secret 2276 / 3 octombrie 1944, pe valea Streiului se gãseau peste 600 de etnici germani: 455 în Criºeni2, 161 sau 121 în Batiz3, 12 în Pui4, 10 în Ruºi5, 3 în Bãcia6. Toþi aceºtia, direct sau indi- rect, vor fi afectaþi începând cu toamna lui 1944 de politica sovieticã de pedepsire a germanilor din teritoriile ocupate de Armata Roºie, punctul culminant constituindu-l somaþia din ianuarie 1945 de predare a germanilor de pe teritoriul României spre a fi deportaþi în URSS. Felul în care s-au succedat toate etapele deportãrii pe Valea Streiului se înscrie în tipicul înregistrat la nivelul întregii þãri: – octombrie-decembrie 1944: întocmirea în mai multe rânduri a unor tabele nominale cu etnici germani; interna-

40 rea simpa tizanþilor Grupului Etnic German de bãrbaþi ºi 46 de femei7, între care ºi o în lagãre po li tice; confiscarea de bunuri sorã de-a doamnei Geller), un numãr de materiale (ma ºini, radiouri). 164 de etnici germani de pe valea Streiului – ianuarie 1945: ridicarea germanilor de urmau sã ia trenul din Simeria cu destinaþia la domiciliu; efectuarea vizitei medicale Donbas. Dintre aceºtia se vor repatria 140. pentru a se stabili dacã sunt apþi de muncã; Dincolo de tragismul etapelor deportãrii transportarea la garã pentru a fi îmbarcaþi trãite de fiecare în parte, mãrturiile sunt va - în vagoane cu destinaþia URSS. lo roase ºi pentru dezvãluirea unor aspecte Dincolo de aceste etape instrumentate aparte legate de comunitãþile din care sunt cu deosebit zel de Moscova sunt mii de smulºi sau a acelora în care vor trebuie sã vieþi distruse, iar destãinuirile supravie - se integreze pentru mai bine de patru ani. þuitorilor scot subiectul deportãrii germani- Pornind de la mãrturiile supravie þui to - lor din obscuritatea perioadei comuniste. rilor ºi adãugând detaliile, uneori neclar ºi Un studiu de istorie contemporanã este fas- pripit furnizate de Jandarmeria Hu ne doara cinant, pentru cã scrii despre o istorie ºi consemnate în documentele aflate la palpabilã, care a fost trãitã de o parte dintre Serviciul Judeþean Hunedoara al Arhi velor cititorii lui. Iar cercetarea unor aspecte ale Naþionale, putem sã ne facem o idee asu- fenomenului deportãrii de pe valea Streiului pra atmosferei existente în perioada ime- a pornit de la mãrturiile unor supravieþuitori diat urmãtoare deportãrii. Mai exact, modul ai Donbasului. ªi chiar dacã studiul de faþã disperat în care se solicita constant gãsirea nu le va surprinde decât într-o foarte micã de noi etnici germani pentru lagãrele de mãsurã mãrturiile, consider cã trebuie muncã ce urmau a fi create pe teritoriul amintiþi: doamnele Hermina Rainak (Pilly) României ºi fraudele grosolane la care s-a Ileana Paulina Reiring (Geller) din Criºeni; apelat pentru legiferarea exproprierii acelo- domnii Anton Ferenschütz, Dautermann raºi etnici germani. Albert din Batiz, ºi Nicolaus Rudolf Pilly, Drama germanilor din Cãlan a scos la ultimul nefiind deportat. ivealã sentimente profunde de solidaritate, „Vina” acestora ºi a majoritãþii covâr - dar ºi de urã ºi rãzbunare, toate acestea ºitoare a celor deportaþi în ianuarie 1945 a putând sã le generalizãm la nivelul tuturor fost doar una etnicã, peste 70.000 de ger- regiunilor din þarã unde locuiau etnici ger- mani ajungând în URSS, în ciuda proteste- mani. Potrivit domnului Dautermann, în Ba- lor autoritãþilor române care subliniau lipsa tiz unii români au sãrbãtorit chiar în 15 ia - suportului legal ºi moral al acþiunilor. De alt- nuarie 1945 plecarea nemþilor. Ameþiþi de fel, soarta etnicilor germani din România bãuturã, ei îºi fãceau planuri cum sã-ºi urma sã o aibã ºi cei de pe teritoriul Ceho - împartã casele rãmase acum fãrã stãpâni. slovaciei, Poloniei ºi Ungariei. Aceste manifestãri au avut la bazã vechi La 15 ianuarie 1945 erau deportaþi toþi conflicte româno-germane, apãrute pe fon- etnicii germani, femei între 18 – 30 ani ºi dul programelor politice ale germanilor din bãrbaþi între 17 – 45 ani. Erau excluse România, care au cãpãtat o culoare femeile însãrcinate, cele care aveau copii nazistã8 odatã cu ascensiunea lui Hitler în sub un an ºi cei inapþi de muncã. Dupã tri- Europa. Se pare cã, mai ales dupã 1940, erea medicalã de la Deva (care a salvat 35 mulþi dintre minoritarii germani au manifes-

41 tat o atitudine ostilã nedisimulatã faþã de acuze ºi dezvinovãþiri între autoritãþile statul român9, ceea ce a generat o rupturã sovietice ºi Jandarmeria Hunedoara. Iar între cele douã etnii. Trebuie precizat însã toate acestea s-au declanºat rapid, în 19 cã, la finele celui de-al Doilea Rãzboi februarie 1945, prin ordinul A/192 prin care Mondial, românii care au acceptat imediat Comisia Aliatã de Control din România a ideile promovate de ruºi ºi de cãtre cerut Preºedinþiei Consiliului de Miniºtri, ca comuniºti, cum cã toþi germanii sunt res- „toþi germanii civili ºi militari cari s-au ponsabili de ororile rãzboiului, aparþineau ascuns ºi sustras de la mobilizarea pentru zonei marginale a societãþii.10 lucru în URSS, sã fie mobilizaþi prin organi- Mãrturiile batizenilor surprind însã ºi zarea unor batalioane de lucru în interiorul faptul cã, în ianuarie 1945, cei mai mulþi þãrii”. Ca ºi în cazul deportãrii în URSS, din tre români deplângeau sincer soarta pentru detaºamentele de muncã erau vizaþi consãtenilor germani, la care mergeau sã- bãrbaþii cu vârsta cuprinsã între 17-45 ani ºi ia rãmas bun, asigurându-i cã vor avea ºi femeile între 18-30 ani. grijã de gospodãriile lor.11 La aceastã solicitare Legiunea de Pentru a schiþa cât mai obiectiv starea Jandarmi Hunedoara a transmis Inspec - de spirit a comunitãþii în acele momente toratului de Jandarmi Timiºoara, la 7 martie este de reþinut strigãtul unui þãran român 1945, cã „pe teritoriul rural al judeþului care asista neputincios la deportarea tineri- Hunedoara nu mai avem nici un bãrbat sau lor germani: „Azi vã iau pe voi de la noi, femeie de origine etnicã germanã (bãrbaþi mâine ne vor lua nouã averile!”12. Poate între 17-45 ani ºi femei 18-30 ani) capabili pentru unii a pãrut atunci ceva profetic, dar, de muncã care sã fie din nou strânºi de de fapt, denotã faptul cã mulþi români erau cãtre organele noastre ºi predaþi Cercului conºtienþi de preþul pe care avea sã-l Teritorial Hunedoara pentru a fi folosiþi la plãteascã þara pentru aºa-zisa eliberare so - muncã, deoarece în urma executãrii vieticã, iar durerea pe care o simþeau a- instrucþiunii nr. 51093 / 3 ian[uarie] 1945 al tunci mulþi români nu era pentru nemþi, ci Insp[ectoratului] General al Jandarmeriei, pentru consãtenii lor. de pe teritoriul rural al judeþului Hunedoara Aºa cum am mai precizat, prigoana au fost ridicaþi toþi ºi predaþi Dlui Maior antigermanã a Moscovei avea sã continue Voronþov, delegat al Comisiei Aliate de ºi dupã deportarea din ianuarie 1945. Celor Control. […] Raportând cele de mai sus, rãmaºi acasã (fete ºi bãieþi sub 18, respec- am onoarea de a vã ruga sã binevoiþi a tiv 17 ani, adulþi peste 30 ani femei ºi peste considera operaþiunea strângerii locuitorilor 45 ani bãrbaþi ºi cei gãsiþi inapþi de muncã) de origine germanã de pe teritoriul rural al autoritãþile sovietice le pregãteau încadra- judeþului Hunedoara ca încheiatã, nemaia- rea în detaºamentele de muncã obligatorie. vând pe cine sã ridicãm (subl. n. M.A.D.)13. Documentele din fondurile Chestura de Peste trei zile, la 10 martie 1945, Le- Poliþie Deva ºi Legiunea de Jandarmi de la giunea de Jandarmi Hunedoara aducea Serviciul Judeþean Hunedoara al Arhivelor precizãri cu privire la cei exceptaþi, anume Naþionale dezvãluie amãnunte care dacã 35 bãrbaþi ºi 46 femei, specificând cã nu ar fi dramatice pentru cei vizaþi, ar fi „excepþiile au fost fãcute de delegatul chiar penibile prin succesiunea de presiuni, Comisiei Aliate de Control, Dl. Maior

42 Voronþov, pe considerentul vizitei medicale darmeria confirmã, la data de 4 aprilie [...] sau femei cu copil sub un an [...] sau 1945, ceea ce tot declarase „nu mai avem femei cãsãtorite cu români”14. Probabil, (subl. n. M.A.D.)”19. subiectul deportãrii minoritãþii germane era Cu toate acestea, ca urmare a ordinului unul incomod pentru Jandarmerie, pentru din 12 martie, se constituie o comisie cã ei îi revenea mereu ingrata misiune de formatã din prefect, comandantul Legiunii a-i strânge pe toþi cei vizaþi, de data aceas- de Jandarmi Hunedoara ºi un delegat al ta pentru formarea detaºamentelor de Poliþiei de Reºedinþã din Deva. Aceºtia au muncã. Într-un nou rãspuns, scurt, datat 10 coordonat în perioada 16-20 aprilie o ope- martie se afirma: „Vã rugãm a considera raþiune de verificare a germanilor exceptaþi operaþiunea strângerii locuitorilor germani de la deportarea în URSS. Rãspunsul de pe teritoriul rural al judeþului Hunedoara acesteia a confirmat încã o datã ceea ce ca încheiatã, nemaiavând cazuri de ridicãri specificase explicit de atâtea ori Jandar - de germani (subl. n. M.A.D.)”15. meria Hunedoara: „toate excep þiu ni le au Dar, pentru cã se considera cã „între 1- fost fãcute legal”, fiind confirmate chiar de 30 ianuarie 1945 au fost exceptaþi de la Comisia Aliatã de Control ce se întrunise la deportare în Uniunea Sovieticã un numãr Deva în ianuarie 1945. „Deci în teritoriul mare16 de cetãþeni români de origine ger- judeþului Hunedoara nu am avut excepþii manã ºi pentru cã existã indicii temeinice ilegale”20. cã nu toate excepþiile s-au fãcut cu respec- Se pare cã Moscova ºi Bucureºtiul, tarea dispoziþiilor date”, la 12 martie 1945 acum cu un guvern „burghezo-comunist”, Ministerul de Interne a ordonat o riguroasã doreau cu orice preþ formarea acestor verificare pe teren de cãtre o comisie mixtã detaºamente de muncã, chiar ºi acolo unde compusã din reprezentanþi ai prefecþilor de nu se putea. Ca urmare, presiunile con - judeþ, ai Legiunii de Jandarmi ºi ai poliþiei tinuã, Legiunea de Jandarmi primind la 14 din oraºul reºedinþã de judeþ.17 În con- mai 1945 un nou ordin telegrafic21 referitor secinþã, la 28 martie 1945, Cercul Teritorial la verificarea exceptãrilor. Hunedoara a solicitat Legiunii de Jandarmi În urma constrângerilor, pânã la urmã, Hunedoara „luarea de mãsuri urgente pen- în mai 1945 vor fi gãsiþi pe raza judeþului tru predarea germanilor, femei ºi bãrbaþi, Hunedoara 14 etnici germani buni de trimis intraþi în condiþiunile de vârstã”18, iar Jan - în detaºamentele de muncã. Aceºtia, „deºi

43 au fost exceptaþi legal în cursul lunii aprilie din 15 februarie 1946, se preciza cã „po - 1945, cu ocazia verificãrilor, au fost gãsiþi pulaþia germanã, mai ales foºtii membri ai apþi pentru muncã deoarece boala pentru miºcãrii hitleriste [trebuie] sã simtã puterea care au fost exceptaþi s-a ameliorat sau autoritãþii [...] sã luãm mãsuri contra ele- copiii care în cursul lunii ianuarie 1945 erau mentelor fasciste ºi acþiunilor de aceastã sub un an, în prezent depãºind etatea, naturã [...]. Numai printr-o astfel de atitudi- mamele lor au devenit apte de muncã”22. ne, foºtii hitleriºti ºi duºmani ai þãrii (subl. n. Deºi dramaticã pentru cei 14, lista23 este M.A.D.)” vor putea fi puºi în imposibilitatea foarte interesantã pentru interpretarea is to - de a mai acþiona contra democraþiei ºi inte- ricã. Între cei care au fost internaþi în mult resului poporului român.”26 doritele lagãre de muncã organizate pe te- Pentru „atitudinea sfidãtoare ºi neloialã ritoriul României s-au regãsit ºi douã femei [a germanilor] faþã de organele administra- tinere din Criºeni ºi una din Ruºi: Iu liana tive ºi poliþieneºti”27 Inspectoratul General Libik, 30 de ani – deci vârsta limitã, a cãrei al Poliþiei a gãsit cã o mare parte din vinã o boalã Basedow „s-a ameliorat, re co man - poartã Jandarmeria, pe parcursul anului datã la munci uºoare”; Christina Lamnek, 1946 fiind semnalate numeroase note cu 22 de ani, al cãrei copil a depãºit vârsta de acuze, mai mult sau mai puþin explicite, la un an; Margareta Schian, 20 de ani, cu adresa acestei instituþii. Astfel, la 7 martie TBC „boalã amelioratã”. Ele au fost re par - 1946 se menþiona cã „Legiunile de Jan - tizate Centrului de Internare Mintia, unde darmi nu depun destul interes în urmã rirea erau „întrebuinþate la îngrijirea vitelor”24. cetãþenilor români de na þionalitate germanã Exemplele urmãtoare25, deºi nu sunt de evadaþi din detaºamentele de muncã, pe valea Streiului, sunt deosebit de eloc- dovadã cã nici unul dintre germanii co- vente pentru a sublinia presiunea la care municaþi de Inspectoratul Poliþiei ca dis- era supusã Jandarmeria: din Cugir au mai pãruþi, nu a fost prins”28. Iar, potrivit acele- fost ridicate douã tinere care în ianuarie iaºi note, neimplicarea activã a Jandar - declaraserã cã urmau sã se cãsãtoreascã meriei încuraja creºterea numãrului de cu români, dar nu au fãcut-o; o tânãrã care dezertãri în rândul germanilor din deta - se declarase cehã, dar ulterior nu s-a con- ºamentele de muncã. firmat apartenenþa la aceastã etnie; ºi un Cã Legiunea de Jandarmi nu executa tânãr din Simeria, fãrã un picior, care a fost cu fermitate ordinele privind strângerea recomandat ca frizer. Alþi tineri germani etnicilor germani reiese ºi din Ordinul care aveau sifilis, dar care au fost gãsiþi în Circular Confidenþial nr. 50170 din 20 mar- timpul verificãrilor cu rãnile închise au putut tie 1946, care menþioneazã, cã ordinele nu fi predaþi ºi ei detaºamentelor de muncã; se executã, ci „din contrã, s-au identificat toþi pânã în 30 de ani. chiar cazuri de pactizare vinovatã între jan- Mai este un fapt important consemnat darmi ºi saºi”29. Iar acest tip de acuze au în documentele aflate în arhive: începând continuat, Ordinul circular 565 / 2 iunie cu anul 1946, „vânãtoarea” de germani din 1946 menþionând cã, în cazul exceptãrilor România a cãpãtat un limbaj specific ideo- ºi evadãrilor din lagãre, sunt „suspectate ºi logiei comuniste. Astfel, în ordinul Inspec - organele Jandarmeriei de complicitate”30. toratului General al Jandarmeriei nr. 47731,

44 Este de amintit aici ºi soarta celor Disperarea celor ce urmau sã fie expro - scãpaþi de internarea în lagãrele politice, de priaþi de toate bunurile reiese ºi din formu - deportare sau de încadrarea în detaºamen- lãrile prezente în documentele înaintate tele de muncã, pentru cã ei vor cunoaºte în cãtre comisiile responsabile cu solu þio na - martie 1945 supliciul reformei agrare. rea lor: „[...] nu suntem colaboratori. Pãrinþii Aplicarea cap. II, art. 3, pct. a) al noºtri, noi ºi fii noºtri au servit în ar mata ro - Decretului Lege nr. 187 din 23 martie 1945 mânã. Am trãit în armonie cu poporul ro - a însemnat exproprierea caselor, a pã- mân. Astfel, comisiile de plasã ºi comu nale mânturilor ºi a utilajelor agricole apar þinând au comis o violare de lege (subl. n. M.A.D.) locuitorilor de etnie germanã care au cola- crezând cã simplul fapt de a fi de origine borat cu armata hitleristã (subl. n. M.A.D.). etnicã germanã le dã voie sã ne confiºte Iar autoritãþile vor gestiona în aºa fel lucru- averile ºi sã ne lase cerºetori. Am luptat în rile încât toþi etnicii germani sã fie armata românã ºi acum sã fim daþi afarã expropriaþi „legal”. din avutul nostru, aºa cum nu prevede le - Pregãtirile pentru aceste acþiuni pe raza gea (subl. n. M.A.D.). Pot sã fie vinovaþi unii localitãþilor de pe valea Streiului au început dintre locuitorii de origine etnicã germanã, imediat dupã constituirea, la 8 mai 1945, a dar nu toþi. Trebuie sã se dovedeascã Comisiei de reformã agrarã a Plasei (subl. n. M.A.D.) o faptã anu me de colabo- Hunedoara. În fondul Primãriei Oraºului rare cu germanii, un act de duº mãnie con- Cã lan, dosarele 16/1945 ºi 17/1945 conþin tra poporului român, dar fãrã acesta nu se zeci de procese verbale legate de expro- poate confisca bunurile fãrã lege. prierea germanilor, liste de inventar, proce- Subsemnatul [...] sunt un simplu plugar, se verbale de predare a inventarului cãtre nu sunt cu nimic vinovat de desfãºurarea „plugari”, plângeri ºi contestaþii ale victime- rãzboiului ºi nici nu pot fi pedepsit.”32 lor adresate Comisiei Comunale ºi Comi- Exproprierea o vedeau ca pe o greºealã siei de Plasã pentru Reforma Agrarã ºi, a Comisiilor de plasã ºi a Comisiei comuna- bineînþeles, rãspunsurile negative din par- le, nicidecum ca un abuz dirijat de la Bucu- tea acestor comisii. reºti. Probabil le venea ºi greu sã creadã Plângerile ºi contestaþiile minoritãþii ger- cã prin noua lege agrarã aplicatã de guver- mane sunt redactate dupã un model tip, nul Dr. Petru Groza, fiul preotului ortodox uneori apãrând mici modificãri contextuale. din satul vecin33, sã se aplice exproprierea Interesant este cã în aceste contestaþii se asupra unor oameni simpli, care nu au fost precizeazã cã încadrarea germanilor în implicaþi în nici un fel în ororile comise de rândul colaboraþioniºtilor „s-a fãcut în baza Germania hitleristã. tabelului ce s-a întocmit cu ocazia pre- Strategia comuniºtilor, abil dirijaþi de zentãrii locuitorilor de origine etnicã ger - Moscova, a prevãzut încadrarea cât mai manã la Postul de Jandarmi [din comunã], multor nemþi în rândul colaboratorilor hit- la care prezentare erau obligaþi toþi locuitorii leriºti; scopul reformei agrare din 1945 era de origine etnicã germanã ºi maghiarã împroprietãrirea rapidã a cât mai multor dupã 23 august 1944”31. Aºadar este vorba „plugari” pentru a atrage masele de partea de trierea realizatã conform ordinului circu- lor. Astfel, pentru a se dovedi vina de cola- lar secret din 3 octombrie 1944. borare cu duºmanul nazist, fiecãrui expro-

45 priat îi era eliberatã o declaraþie din partea locale de reformã agrarã, care, prin abuz Postului de Jandarmi din localitatea de de putere, rezolvau anumite neînþelegeri domiciliu prin care se specifica apartenenþa interetnice sau personale. Se pare cã de acestuia la Grupul Etnic German. Decla- câte ori aveau ocazia, noii funcþionari, în raþia era absolut necesarã pentru a se lega- marea lor majoritate persoane fãrã studii, liza acest abuz. Pornind de la studiul docu- se comportau violent faþã de germani, mentelor, s-a putut constata cã o parte din- agresându-i.35 tre aceste declaraþii au fost datate în toam- Deposedarea de bunuri mobile (vite ºi na ºi iarna anului 1945, chiar ºi la începutul utilaje) s-a fãcut tot prin intermediul unor anului urmãtor, deci dupã depunerea plân- Comitete locale de expropriere, care gerilor ºi contestaþiilor germanilor expro- fãceau inventarul, ºi tot atunci acesta era priaþi. predat pe loc unui „plugar” român. Zecile Potrivit unor statistici realizate în mai de astfel de procese verbale încheiate în 1946, se pare cã în rândul etnicilor germani 1945 dezvãluie nu numai acest transfer ile- din Criºeni ºi Batiz autoritãþile au identificat gal de proprietate, ci ºi potenþa financiarã 74, respectiv 39 persoane, care fuseserã pe care au avut-o germanii pe valea Streiu - înscrise în diferite organizaþii germane sau lui. Tot din documente mai rãzbate ºi dife - hitleriste.34 renþa dintre germanii din Criºeni, angajaþi Cât de importante erau declaraþiile din în cea mai mare parte la uzina siderurgicã partea Jandarmeriei reiese ºi din faptul cã ºi, ca urmare, deposedaþi de pãmântul ara- pe toate plângerile ºi contestaþiile adresate bil ºi livezi, în timp ce batizenilor le-a fost de germani comisiilor abilitate cu rezolva- confiscat pe lângã pãmânt ºi tot inventarul rea cazului lor apare scris, în colþul din mobil, situaþia lor financiarã devenind una stânga sus, apartenenþa contestatarului la dramaticã, ei trãind anterior doar din GEG cu notiþa „Se respinge fiind înscris în munca pãmântului. Utilajele ºi maºinile Grupul Etnic German, conform [...]” sau „Se agricole ale expropriaþilor au fost duse la respinge în bazã de colaboraþionist ger- Centrul de Maºini Agricole de la Strei.36 man, încadrându-se în art. 3, fiind înscris în Revenind la contestaþiile depuse de tabelul nr. [...] (subl. n. M.A.D.)”. etnicii germani în perioada 1945-1946, am S-au întâlnit ºi cazuri în care bãtrâni ºi întâlnit ºi un caz mai deosebit prin vãduve de etnie germanã erau expropriaþi insistenþa care rãzbate dincolo de timp. pentru cã fiii lor au fost voluntari în armata Astfel, interesant este cazul lui Daniel/ germanã. Adeverinþele eliberate de posturi- Dãnilã Roth, domiciliat în Batiz, care în le de jandarmi confirmã acest lucru, iar pe ciuda loviturilor primite încã din octombrie dosarele de contestaþii ºi plângerile înainta- 1944, continuã sã lupte ºi în 1946 pentru te Comisiilor stã scris: „Se respinge, fiu respectarea drepturilor sale. Se pare cã tra- înscris în Grupul Etnic German conform gedia acestui etnic german începe imediat [...], numitul/a [exproprietãritul/a] fiind dupã 23 august, când a fost arestat ca lider tatãl/mama lui [...] înrolat în SS”. al Grupului Etnic German din Batiz, ºi inter- În unele cazuri, adeverinþele prin care nat la Sãcel37, în ciuda faptului cã în perioa- se certificã înscrierea expropriatului în da 1939-1945 a fost dijmaº ºi administrator GEG erau eliberate de cãtre Comitetele al moºiei lui Ludovic Reissemberger, în

46 satul Strei, „absolut izolat, unde nu a fost re43, dar se pare cã zadarnic, întrucât, la 26 nici un locuitor neamþ. Astfel a fost de tot martie 1946, este eliberatã Decizia Comi - imposibil ca sã fac[ã] politicã hitleristã.”38 tetului de Reformã Agrarã al Plasei Hune - Din lagãrul politic de la Sãcel, la 9 septem- doara care confirmã „exproprierea, ire vo - brie 1944, Daniel Roth a înaintat o cerere cabilã ºi executorie”44. de eliberare39, care nu a fost soluþionatã, Acþiunile disperate continuã zadarnic din moment ce ulterior îl regãsim înscris în printr-un „Recurs/Contestaþie” în mai 1946, tabelele ce au fost înaintate pentru lagãrul Daniel/Dãnilã Roth menþionând din nou cã de la Târgu Jiu. nu a aderat niciodatã la GEG, iar dacã se Arhivele nu dezvãluie modul în care gãseºte înscris, acest lucru s-a fãcut fãrã Daniel/Dãnilã Roth a fost eliberat ulterior ºtirea sa, „probabil în baza legii antonescie- din lagãrul de la Târgu Jiu, certã fiind doar ne”45. Acest ultim act în care apare Da - contestaþia acestuia adresatã Comisiei de niel/Danilã Ruth ne dezvãluie ºi o altã Plasã pentru Înfãptuirea Reformei Agrare laturã a acþiunilor antigermane: eliminarea Hunedoara, la 10 iunie 1945. Aceasta drepturilor lor politice, Roth precizând cã, seamãnã pânã la un punct cu cele ale dupã 13 ani, în 1945, „fãrã voie”, a fost celorlalþi contestatari germani, însã, în plus, exclus din Frontul Plugarilor. el demonstreazã punctual faptul cã nu a Noile realitãþi politice din România, în fost înscris în GEG ºi cã nu a dus o politicã contextul pierderii rãzboiului de cãtre nazistã. Totodatã þine sã menþioneze faptul Germania ºi a preluãrii controlului Europei cã el ºi familia sa trãiesc exclusiv din mun- estice de cãtre URSS, i-au determinat pe ca pãmântului, iar exproprierea ar însemna majoritatea germanilor sã se resemneze, eliminarea oricãrei surse de venit.40 puþini fiind cei care se vor mai opune abu- Pentru a-ºi susþine nevinovãþia, Da- zurilor care îi vizau direct.46 niel/Dãnilã Roth a obþinut, la 12 martie Aceastã situaþie tensionatã vor gãsi pri- 1946, un certificat din partea Primãriei Batiz mii nemþi întorºi acasã din URSS chiar în [n.b.!], în care se preciza cã nu a pãrãsit toamna lui 1945. Erau cei mai bolnavi ºi comuna nici înainte ºi nici dupã 23 august slãbiþi. Arhivele menþioneazã pentru valea 1944, ºi cã „ºi-a fãcut datoria faþã de Stat, Streiului un numãr de 1647, veniþi în mai Judeþ ºi Comunã întotdeauna pe deplin, au multe rânduri pe la Satu Mare: primii au fost contribuit [cu familia] la executarea con- opt germani din Criºeni, la 1 septembrie; venþiei de armistiþiu în mod exemplar dând peste douã luni, în primele zile ale lui ºi cotele de cereale în întregime. Totodatã noiembrie, se întorc acasã doi batizeni, res- certificãm cã nu a fãcut nici o politicã pectiv câte trei germani din Criºeni ºi Pui. contrarã statului român dupã 23 august În aprilie 1946 se vor repatria, prin Iaºi, alþi 1944.”41 De menþionat cã acest tip de certi- 12 germani din Criºeni.48 ficat va mai fi eliberat ºi pentru alþi etnici Odatã ajunºi pe teritoriul României, germani, spre exemplu lui Schon Konrad, foºtii deportaþi erau triaþi de cãtre comisii de cãtre primãria din Bretea Românã.42 special constituite49 pentru rezolvarea pro- Acþiunea acestuia continua, peste trei blemelor legate de repatrierea lor. Comisiile zile, Daniel/Dãnilã Roth angajând un avo- eliberau fiecãrui repatriat o dovadã provizo- cat pentru a-l ajuta sã scape de exproprie- rie, valabilã timp de 15 zile, care purta

47 menþiunea „Fost la muncã obligatorie în pentru repatriaþi, dar acþiunea ei este URSS”, iar cu aceasta repatriatul se pre- vãzutã de autoritãþi ca „mijloc de pro- zenta la primãriile localitãþilor în care îºi pagandã subversivã fascistã ºi a unor aveau domiciliul. Apoi, funcþionarii pri - acþiuni iredentiste”52. mãriilor raportau poliþiilor din oraºe, respec- Pânã în primãvara lui 1946, transportu- tiv posturilor de jandarmi din comune, dacã rile cu repatriaþi au fost puþine, iar Poliþia ºi repatriatul era înscris în registrul de na þio - posturile locale de jandarmi întocmeau nalitate înainte de 30 august 1940. Mai doar evidenþe speciale53 cu etnicii germani apoi ei erau înscriºi în evidentele Biroului întorºi acasã. În martie 1946, Inspectoratul de Populaþie al comunei unde se stabileau. Jandarmeriei Timiºoara solicita întocmirea De asemenea, se completau declaraþii prin „pânã la data de 20 ale fiecãrei luni a unor care foºtii deportaþi furnizau informaþii per- formulare cu situaþiile numerice ale persoa- sonale referitoare la anul ºi locul naºterii, nelor înapoiate de la muncã în URSS”54, starea civilã, profesia, cetãþenia, naþio - dovadã cã epuizarea fizicã ºi psihicã a nalitatea, ultimul domiciliu, indicau data la deportaþilor era tot mai pregnantã ºi, ca care au pãrãsit România, împrejurãrile care urmare, repatrierile tot mai numeroase. i-au determinat sã pãrãseascã þara (subl. n. Listele repatriaþilor pãstrate în Arhivele M.A.D.), unde au locuit. În final, trebuiau sã din Deva sunt alambicate ºi cu greu poþi sã indice noul domiciliu. Dupã ce era triat, în realizezi o listã completã ºi mai ales co- baza acestei declaraþii-fiºã ºi a actelor pre- rectã a celor reveniþi în þarã. Alt neajuns l- zentate, i se recunoºtea calitatea de „repa- ar constitui faptul cã multe documente sunt triat deportat”. Ulterior, organele adminis- datate incomplet, ele având ziua ºi luna trative ºi poli þie neºti din localitatea de menþionate, dar lipsind anul întocmirii. destinaþie îi eliberau buletinul.50 În a doua parte a anului 1946 situaþia Se pare cã odatã cu primele repatrieri, din þarã devine tot mai nesigurã datoritã autoritãþile române nu ºtiau ce atitudine sã prezenþei Armatei Roºii, totul culminând în adopte faþã germanii trimiºi de sovietici toamnã prin falsificarea alegerilor de cãtre acasã. Într-o notã adresatã Legiunii de Jan- comuniºti. Din acest moment nu doar ger- darmi Hunedoara în toamna lui 1945, în manii vor fi vizibil prigoniþi, ci toþi cei care nu timpul primelor repatrieri, era consemnat cã se lasã purtaþi de utopiile Moscovei, iar „deºi aceºti germani îndeplinesc condiþiile pentru toþi statul pregãtea un amplu proces pentru a fi încadraþi în detaºamente de de integrare într-o nouã societate, co mu - muncã, vor fi lãsaþi provizoriu în libertate, nistã. Germanii nu vor mai putea fi pe urmând a se primi la timp dispoziþii necesa- deplin reabilitaþi, aceasta fiind o cauzã a re pentru încadrarea lor în muncã”51. Era emigrãrii constante a acestora din România clar pentru toatã lumea cã aceºtia nu erau într-un procent foarte mare. apþi pentru efort fizic. De altfel, situaþia Azi existã încã numeroase semne de criticã a familiilor în care se întorceau nici întrebare asupra istoriei oficiale a perioadei nu le garanta o însãnãtoºire rapidã, toþi comuniste, acestea neputând primi un trãind mai mult decât modest. În aceste rãspuns obiectiv decât prin accesul la condiþii se pare cã Biserica Catolicã se documentele de arhivã ºi prin mãrturiile mobilizeazã pentru strângerea de ajutoare celor care au trãit realitatea istoricã.

48 Note 1 În 1961 Cãlanul a devenit oraº, având în subordi- 27 Ibidem, f. 162. ne administrativã 12 localitãþi, importante pentru stu- 28 Ibidem, f. 171. diul de faþã fiind Batiz ºi Criºeni. 29 Ibidem, f. 442. 2 Serviciul Judeþean Hunedoara al Arhivelor Na - 30 Ibidem, f. 570. þionale (în continuare SJHDAN), fond Legiunea de 31 SJHDAN, fond Primãria Oraºului Cãlan, dosar Jandarmi, dosar 28/1944, f. 221. 16/1945, f. 43. 3 Ibidem, ff. 69, 153-155. Jandarmeria Hunedoara 32 Ibidem, f. 58. transmite date diferite cãtre Timiºoara (161) ºi Alba 33 Bãcia, localitate în judeþul Hunedoara. Iulia (121). 34 SJHDAN, Chestura de Poliþie Deva, dosar 4 Idem, dosar 39/1945, ff. 36, 83, 96, 106. 59/1946, ff. 5-6. 5 Ibidem, ff. 51, 110. 35 Cosmin Budeancã, op. cit., p. 65. 6 Idem, dosar 28/1944, f. 44. 36 SJHDAN, Primãria Oraºului Cãlan, dosar 7 Idem, dosar 45/1945, f. 810. 16/1945, f. 55. 8 Dumitru ªandru, Miºcãri de populaþie în România 37 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar (1940-1948), Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2003, 45/1945, f. 1139. Sãcel, sat în comuna Sântãmãria- p. 77. Orlea, judeþul Hunedoara. 9 Ibidem. 38 SJHDAN, fond Primãria Oraºului Cãlan, dosar 10 Cosmin Budeancã, „Impactul exproprierilor ºi 17/1945, f. 33. naþionalizãrilor asupra germanilor în percepþia româ- 39 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar nilor”, în AIO - Anuarul Institutului de Istorie Oralã, 45/1945, f. 1139 ºi 1031. Internat ºi Hinding Matei din VIII, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, Cãlan ºi alþi 22 de hunedoreni. 2007, p. 48. 40 SJHDAN, Primãria Oraºului Cãlan, dosar 11 Manuscris Albert Dautermann, aflat în posesia 17/1945, f. 33. domnului Nikollas Rudolf Pilly din Cãlan. 41 Ibidem, f. 41. 12 Ibidem. 42 Idem, nr. 16/1945, f. 43 13 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar 43 Idem, nr. 17/1945, f. 42. 45/1945, f. 813. 44 Ibidem, f. 44. 14 bidem, f. 810. 45 Ibidem, f. 40. 15 Ibidem. 46 Cosmin Budeancã, op. cit., p. 51. 16 Dan Simion Grecu, Lagãrele de internare în 47 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar judeþul Hunedoara (1944-1945), disponibil la 12/1947, ff. 16, 26: Criºeni 8 la 1 septembrie, 3 la 4 http://membres.multimania.fr/dgrecu/PDF/InternatiH septembrie ºi Batiz 2 la 2 noiembrie 1945. D.pdf (accesat în iunie 2013). O situaþie releva un 48 Ibidem, ff. 36, 41: 3 la 9 aprilie ºi 9 la 24 aprilie total de 10.528 germani care au fost exceptaþi în 1946. ianuarie 1945 de cãtre Inspectoratul General al 49 Instituite în baza ordinului Direcþiei Generale a Jandarmeriei ºi care erau acum toþi teoretic buni de Politiei nr. 5372 din 11 mai 1945, la câteva zile dupã „mobilizat” pentru muncã. încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. 17 SJHDAN, fond Chestura de Poliþie Deva, dosar 50 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Rãzvan 88/1945, f. 67. Mihai, Ilarion Þiu, Lungul drum spre nicãieri. 18 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar Germanii din România deportaþi în URSS, Cetatea 45/1945, f. 816. de Scaun, Târgoviºte, 2012, pp. 19-20. 19 Ibidem, f. 817. 51 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar 20 Ibidem, f. 1001. 12/1947, f. 80. 21 Ibidem, f. 732 52 SJHDAN, fond Direcþia Generalã a Poliþiei, dosar 22 Ibidem. 49/1947, vol. 30, f. 14. 23 Ibidem, f. 733. 53 SJHDAN, fond Legiunea de Jandarmi, dosar 24 Ibidem, f. 735. 12/1947, f. 80. 25 Ibidem, f. 732. 54 Ibidem, f. 1. 26 Idem, dosar 33/1946, f. 162.

49 SMARANDA VULTUR în dialog cu HARTWIG OCHSENFELD „Îi datorez viaþa lui Stalin”

Suntem la Gãrâna* în 5 august 2018 ºi stau de vorbã Hartwig Ochsenfeld, în casa familiei Ochsenfeld cu... n. 1945, Enakievo, Donbas, URSS, profesor de en glezã, Hartwig Ochsenfeld. De fapt în certificatul meu original absolvent al Universitãþii de românesc mã numesc Hartvig Iosif Iosifovici Ochsenfeld. Vest din Timiºoara. Hartvig cu „v”? A emigrat în Germania. Da. În certificatul acesta românesc original, cu „v” de la A depus mãrturie despre con diþiile emigrãrii lui ºi a Valentin. celorlalþi germani în filmul ªi ai spus cã te numeºti... Paºa port de Germania Iosif Iosifovici Ochsenfeld. Totdeauna prescurtat cu doi (2014 – regizor Rãzvan de „I” dupã Hartvig. Georgescu, producãtori Rãzvan Georgescu, De unde a apãrut acest „Iosifovici”? Ale xandru Solomon, Ada Îl datorez locului naºterii mele în Donbas, într-un lagãr Solomon). de muncã forþatã, în 30 septembrie 1945. ªi, din pãcate nu mai existã certificatul original din Uniunea Sovieticã. Am crezut cã de aicea vine „Iosif Iosifovici”. Aºa scria în originalul respectiv, care a fost transcris, ulterior, la Timiºoara ºi atunci a devenit doi de „I”, „Iosif Iosifovici”. Eu am avut cetãþenia sovieticã, ca toþi copiii nãscuþi acolo ºi mamei mele, cândva, în mijlocul anilor ’50 i-a fost fricã... ºi aici se vede din ce perspectivã gândeau oamenii atunci... cã în aceastã stare în care se afla România, în dependenþã de Uniunea Sovieticã, va dura în veci ºi le-a fost fricã cã dacã rãmân cetãþean sovietic, va tre- bui sã fac armata în glorioasa Uniune Sovieticã, în care perioada era de patru ani, versus trei ani în România. ªi ______ãsta, mi-a povestit mama, a fost unul din motivele, care au * Pe parcursul interviului intervine ºi miºcat-o ca sã mã facã cetãþean român. soþia, Elisabeth Ochsenfeld, artist ªi când te-a fãcut cetãþean român? plastic, originarã din Timiºoara. Cândva, la mijlocul anilor ’50. Interviul a fost realizat în casa de vacanþã a soþilor Ochsenfeld din ªi s-a putut? Gãrâna, unde cei doi au ºi Fundaþia S-a putut, da. Cu notarul au fãcut toate actele. „Arthouse Gãrâna”.

50 ªi aveai un certificat din URSS? ªi aveam un certificat frumos, pe care nu l-am vãzut per- sonal niciodatã, a dispãrut. Probabil a fost reþinut la acel ofi- ciu. Mama mea spunea asta totdeauna cu un fel de regret în voce cã: „era aºa de frumos acel certificat”. Cum de-ai ajuns sã fii nãscut acolo? Deci, mama mea este de etnie germanã ºi în 15 ianuarie 1945, încadrându-se în vârsta femininã de deportare, care era între 18 ºi 30 de ani, [ºi cum] nu a avut copil sub un an, care ar fi scutit-o de plecare, nu a avut boli ºi nu a ºtiut cã este însãrcinatã cu mine... Smaranda Vultur este eseistã, Poate acesta ar fi fost un motiv sã rãmânã acasã, nu? scriitoare, cercetãtoare în Asta, bineînþeles ar fi scutit-o legal. Femeile însãrcinate domeniul istoriei orale ºi nu au fost deportate. antropologiei memoriei. A Deci, asta era în ianuarie ºi tu eºti nãscut în septembrie. absolvit Facultatea de Limba ºi Da, eu sunt nãscut în septembrie. literatura românã la Universitatea Bucureºti (1973) ªi cum o chema pe mama? unde a fãcut ºi doctoratul în Eva Arendt. filologie (1985). Conferenþiar la Nu sunteþi rudã cu cofetarul? Facultatea de Litere, Istorie ºi Dupã multe colþuri... Însã prãjituri de la aceastã cofetãrie Teologie, Universitatea de Vest (1997-2017). Expert în cadrul nu am mai ajuns sã mãnânc. Comisiei Prezidenþiale pentru ªi mama în ce an e nãscutã? Analiza Dictaturii Comuniste din În 23 mai 1923. La Variaº. România. Deci de la Variaº a fost ºi ridicatã, nu? A creat la Fundaþia „A treia De la Variaº a fost ridicatã, lucru care nu a venit drept o Europã” Grupul de Antropologie Culturalã ºi Istorie oralã (1998) mare surprizã. Tatãl meu care a avut extrem de multe cu care a alcãtuit o arhivã de cunoºtinþe la Timiºoara, el de la sfârºitul lunii decembrie a povestiri de viaþã ºi mãrturii ºtiut ce se va întâmpla. Tatãl meu a avut posibilitatea ca sã orale (azi la Biblioteca Centralã mituiascã, el neºtiind cã mama mea este însãrcinatã, ar fi Universitarã „Eugen Todoran” reuºit cu comisia medicalã sã primeascã mama o scutire, din Timiºoara, detalii pe www.memoriabanatului.ro, însã presiunea comunitãþii ºvãbeºti din Variaº ºi anume, www.memoriatimisoarei.ro ºi ameninþãri cu moartea surorilor mele, mamei mele... i-a fost www.deportatiinbaragan.ro). aºa de fricã, datoritã faptului cã au fost incidente, unde Volume publicate (selectiv): comunitatea a arãtat cã este într-adevãr în stare sã imple- Istorie trãitã, istorie povestitã. Deportarea în Bãrãgan, 1951- menteze mãsuri serioase... a hotãrât sã plece. Lãsându-le 1956, Editura Amarcord, pe surorile mele... Timiºoara, 1997; Memoria sal- Câþi ani aveau surorile? vatã. Evreii din Banat, ieri ºi azi Nãscute în ’41 ºi în ’43. (coord.), Editura Polirom, Iaºi, Cum se numeau ele? 2002; Germanii din Banat prin povestirile lor (coord.) Editura Heidrun nãscutã în’41 ºi Hergard nãscutã în ’43. Deci, Paideia, Bucureºti, 2000, ediþia toþi trei copiii ne numim cu „H” (Hergard, Heidrun, Hartwig) a II-a revizuitã ºi adãugitã ceea ce, bineînþeles cã nu este o coincidenþã. Mama mea Editura Polirom, Iaºi, 2018. se numeºte Eva, tatãl meu s-a numit Josef, zis „Sepi”.

51 Bunica mea s-a numit Katharina, bunicul ªi mama ºi tata? meu – Hans, bunicul din partea tatãlui – ªi mama ºi tata. Cam la toþi ºvabii din Joseph. Eu spun nume cuminþi, nemþeºti, Variaº religia nu a jucat vreun rol. Eu merg însã mamei mele în 1937, în cadrul pânã acolo ca sã spun cã religia lor a fost apartenenþei la Bund Deutscher Mädchen - agonisire de pãmânt ºi de avere. Bunica BDM, care era o organizaþie politicã nazistã, mea totdeauna spunea cã: „dacã eºti sãrac, în care a fost membrã... atuncea ai mulþi copii ºi atuncea vei rãmâne ªi era pentru fete tinere? sãrac tot timpul pentru cã va trebui sã-þi Pentru fete, da. În ’37-’38 la fiecare fatã împarþi...” i s-a înmânat o broºurã „Deutsche Bunica dinspre tatã? Vornamen” – prenume nemþeºti. ªi de acolo Bunica din partea mamei. Asta era o filo- mama a gãsit aceste prenume, care sunau sofie aplicatã. artificial ºi în urechea neamþului cuminte de Bunica din partea mamei s-a numit...? la Berlin, însã naziºtii au fost cei care au Era nãscutã Lego, deci tot de origine dezgropat... franþuzeascã. N-am ºtiut asta. ªi soþul ei, bunicul? Cum sã nu, asta nu este o coincidenþã. Soþul ei este Arendt. ªi el s-a numit Deodatã, începând din ’37-’38, ºvã boai cele Hans, însã în certificatul lui de naºtere, fiind ºi ºvabii mici au avut nume dezgropate, din nãscut în 1897 scria János. ªi bunica mea tot felul de legende, care sunt convins cã au care s-a numit Katharina s-a numit „Katalin”. fost foarte manipulate ºi ele. Da, da, da, era Lego e, deci numele de familie al o treabã absolut politicã. Deºi m-am nãscut bunicii? în Enakievo, ea a insistat ca eu sã primesc Da. Eu totdeauna am crezut cã na þio - acest nume de Hartwig. ªi am fost botezat nalismul maghiarizãrii s-a îndreptat numai abia la intrarea în România. Unul dintre pri- împotriva românilor. Nicidecum, el s-a în- mele lucruri pe care le-a fãcut ºi asta n-a dreptat asupra tuturor etniilor conlocuitoare fost ideea mea A fost aºteptatã pe peron la ale maghiarilor. Eu þin minte, bunica mea Sighetul Marma þiei când au intrat în nãscutã în 1903, povestea cum în clasa a II- România în 19 decembrie 1945… a, deodatã li s-a schimbat în vãþãtoarea ºi-a Deci, din cauzã cã ea a nãscut, a venit apãrut o unguroaicã, cãreia ei îi spuneau mai repede acasã. „Nenike”, ºi toþi râdeau de ea pentru cã nu Da, a venit mai repede acasã, cu primul ºtia un cuvânt nemþeºte. ªi a predat la clasa transport, care a avut numai mame care au a II-a. Vã puteþi da seama ce harababurã? nãscut ºi muribunzi. Au ºi murit oameni pe Preda în maghiarã? transport. Exclusiv în maghiarã, bineînþeles. ªi v-a botezat acolo în garã? Deci, în 1910-1912? Transportul a durat aproape trei Da, aºa. sãptãmâni, în perioadã de iarnã, condiþii Deci, mama a ajuns la Sighet ºi cine a deloc favorabile unui transport de aseme- venit sã boteze copiii? nea naturã. ªi mama mea s-a mirat puþin. A fost acolo Crucea Roºie ºi un preot, iar Trebuie sã vã spun, eu nu vin dintr-o familie acel preot catolic, primul lucru pe care l-a religioasã. La noi religia nu a jucat vreun rol fãcut... a întrebat dacã copiii sunt botezaþi. ºi nici nu joacã nici astãzi. ªi au fost botezaþi. Foarte important.

52 Au fost într-un spital când au venit? respectivã. A fost cel mai bogat neamþ din Nu, în Sighetul Marmaþiei au fost zona Variaº, Periam, Sânicolau-Mare. coborâþi din tren ºi dupã câteva ore au fost Nimeni n-a avut 110 hectare cât a avut primiþi de cãtre niºte persoane de la Crucea Ochsenfeld. Mama mea, deci, n-a ºtiut cã e Roºie, care au avut ceai cald º.a.m.d. Nu însãrcinatã cu mine, dar a ºtiut cã se va erau trenuri spre Banat ºi atunci i-au urcat întâmpla o catastrofã, datoritã faptului cã într-un camion deschis în 20-21 decembrie nemþii vor pierde rãzboiul. A ºtiut cã lucrurile 1945 ºi i-au dus la Oradea. În acest camion se schimbã radical, cã n-or sã mai fie bogaþi, au fost... nu ºtiu... 30 de mame, nu cunosc deºi, în 15 ianuarie când a fost deportatã ea acest numãr, cu nou nãscuþi, niciunul peste nu a ºtiut cã noi suntem sãraci lipiþi un an, deci numai copii, sã spunem, sub pãmântului. ºase luni. ªi mamele au învelit copiii pentru Eraþi deja sãraci? a rezista la frigul de pe camion, unele prea Nu eram încã sãraci. Am fost sãraci tare încât, când au ajuns la Oradea ºi au începând din martie ’45, când a fost reforma deschis pachetele în care erau copiii, nouã agrarã ºi nemþii au fost total expropriaþi. Li s- copii au fost morþi. Asta, zice mama mea, a au luat ºi drepturile civile, n-au avut drept de fost cea mai dramaticã scenã pe care a trãit- vot nemþii pânã în ’49. o ea ºi a rãmas o traumã de-a ei... acele ªtiu cã în ’46 n-au avut cei care au þipete ale acelor mame care au vãzut cã fost în... sunt de fapt la capãtul calvarului, sunt iarãºi N-au avut, nu. ªi ea n-a ºtiut acest lucru, acasã ºi copiii sunt morþi. Asta trebuie sã fi dar a simþit cã lucrurile n-or sã mai fie ca fost groaznic. Eu am rãmas în viaþã, tot- înainte ºi a spus: „fãrã doar ºi poate aº fi deauna mi s-a spus, deci, asta este o fãcut un avort”. Asta era metoda controlului poveste care am ºtiut-o deja la vârsta naºterii, iar religia nejucând vreun rol, asta preºcolarã. Deci, la noi în familie, deporta- s-ar fi întâmplat. Deci eu nu m-aº fi nãs cut. rea în Rusia – nu spunea nimeni Donbas Cinic, dacã vreþi aºa, sã-i datorez viaþa lui sau Ucraina – a fost o temã foarte des Stalin. Anul trecut, de altfel, am cumpãrat o discutatã ºi mama a fost ºi foarte mândrã cã biografie, cred cã de 900 de pa gini, a lui a reuºit sã mã aducã acasã. Montefiore, despre Iosif Vissa rio novici1 ºi Ulterior, în anii ’50 am auzit cã ea spu- am studiat-o foarte sârguincios. nea cã: „De fapt astãzi mã gândesc... ar fi Am fost ºi în Georgia, am fost acolo cu trebuit sã-þi dau numele de Ivan”. Asta Elizabeth (soþia – n. red.), ea a fost invitatã bineînþeles cã a fost un no go. ªi dacã aº fi la un simpozion ºi am acompaniat-o, dar în fost fatã, ºi asta mi-a spus, mi-ar fi dat ultimii ani conºtientizez acest lucru, cã dacã numele de Sonia. De altfel ãsta este un n-ar fi fost aceste evenimente, atuncea eu lucru care astãzi dupã-masã când am vorbit, n-aº fi în viaþã. m-a emoþionat foarte tare... Perver siu nea De altfel, în cartea lui Hannelore Baier face cã deportarea în URSS este evenimen- cu documente2, se vede clar cã Stalin a tul care este responsabil cã eu exist. Pentru ordonat, deja dinainte de terminarea cã mama mea era o femeie foarte raþionalã. rãzboiului, a spus cã toþi nemþii din Ea a fost obligatã din partea pãrinþilor ei sã regiunea asta vor fi deportaþi. Deci, exis- se cãsãtoreascã cu tatãl meu, care a fost cel ta deja o hotãrâre anterioarã. mai înstãrit om din sat, din toatã zona

53 Da. A fost o perioadã vorba cã ruºii n-ar se poate baza. Atunci, tatãl meu nu a fost un fi specificat ca sã fie trimiºi numai etnicii ger- om cu mare simþ de responsabilitate ºi asta mani la „muncã de reconstrucþie”, cum s-a a ºtiut. ªi bineînþeles ºi toatã familia noastrã numit. Dar am vãzut ºi documente, cum cã a fost foarte lovitã de faptul cã singura lui acest lucru nu este adevãrat. A existat, nu putere fusese averea lui. ªi, deodatã, peste ºtiu cum se numeºte un politician ro mân, noapte, averea lui n-a mai fost ºi el n-a mai care s-a adresat autoritãþilor sovietice, fost nimic. Aºa de crud ºi trist a fost asta, arãtând cã economia României va suferi în dar aºa a fost. ªi a reuºit sã dea un telefon cazul în care... la Variaº... Nu exista telefon în case particu- Ea a publicat ºi o intervenþie a Rege - lare, ci s-a dat telefon la poºtã ºi bunica îmi lui, în sensul ãsta, în care a încercat, povestea cã a venit fata de la poºtã ºi a zis Regele Mihai, sã opreascã ridicarea ger- cã: „Vine o tanti din Timiºoara”. ªi bunica n- manilor, din aceleaºi considerente... a putut sã ºtie cã este fiica ei ºi foarte mare Da? Despre asta nu ºtiu. Dar, un alt lucru a fost surprinderea, când, efectiv de la tren interesant: mama mea, femeie înstã ri tã, le-a a venit mama mea. nãscut pe cele douã surori ale mele la Ei nu ºtiau... Anaheim, care a fost un spital de obs tetricã în Ei nu ºtiau dacã mai trãieºte, nimic nu Timiºoara. Anaheim, care se afla pe acel teri- ºtiau. ªi acuma vine un episod, care mi s-a toriu unde în ziua de as tãzi... Porneºti din povestit extrem de des. S-a dus, bine în - Lahovari cu tramvaiul spre Fratelia, prima þeles, vestea prin toate satele nemþeºti, cã a staþie în dreapta, acum este... venit un transport din Rusia ºi cã la Variaº Fostul Enel, da. este Eva Ochsenfeld, care a fost la Exact. Acolo a fost o clinicã de obstetricã Enakievo ºi au început sã vinã oamenii. În foarte scumpã, foarte exclusivã, condusã de fiecare zi veneau zeci de oameni, ca sã afle maici. dacã ea ºtie ceva despre soarta rudelor lor. Catolice. ªi zicea cã între timp au fost ºi morþi în Da. ªi acolo mama mea le-a nãscut pe lagãrul ei ºi a trebuit sã spunã acest lucru. cele douã surori ale mele. ªi când... – asta ªi fetele la cine au stat în perioada este interesant – , când mama mea a intrat aceasta? în România în 21 decembrie 1945, ea nu a Fetele au stat la pãrinþii mamei mele, ºtiut cã de fapt ea este o femeie sãracã, care au fost oameni sãnãtoºi ºi de încrede- care nu mai are un ºfanþ. A ajuns ºi peste 48 re. În ce priveºte aceastã chestiune, mama de ore la Timiºoara m-a ºi dus direct la mea a fost liniºtitã, cã a ºtiut cã mama ei maici, pe mine, ca sã rãmân acolo, ca sã fiu este o luptãtoare ºi poate avea toatã încre- verificat de cãtre medici º.a.m.d. ªi nimeni derea ºi în tatãl ei, care aºa a fost. Fãrã aju- nu i-a spus cã ea nu mai are nimic ºi nu mai torul acestor bunici, noi n-am fi putut merge este cine a fost, cã de fapt acuma este la liceu ºi prin toate greutãþile prin care am sãracã. ªi ea atuncea, primul lucru a fost sã trecut în anii ’50... meargã cât se poate de repede la Variaº, Ei au avut pãmânt? unde erau surorile mele. În toatã aceastã Au avut pãmânt ºi ei. perioadã n-a existat niciun fel de comunica- ªi l-au pierdut ºi ei? re, mama mea nu a ºtiut nimic despre ce e Da, sigur cã da. Bunicul meu fusese în acasã. A ºtiut doar cã are un soþ pe care nu America între 1913 ºi 1921, ºi a economisit

54 bani, ºi a venit acasã, ºi a cumpãrat vreo 25 Însã în 1911, a fost o crizã economicã în de hectare. Împreunã cu soþia lui au avut 40 Imperiul austro-maghiar ºi toþi banii s-au dus de hectare. Deci, Ochsenfeld, cu averea lui pe apa sâmbetei. Bancherul Krier, deci cum- de 110 hectare, cu cele 40 de hectare din natul a fãcut ce trebuia sã facã, s-a partea bunicilor, deci erau foarte, foarte împuºcat... Dar atuncea familia a avut res- înstãriþi. ponsabilitatea sã asigure bunicului meu Unde în America? averea care prin uºurinþa lor a fost pierdutã. În America a fost la Detroit. ªi asta e ªi atuncea pãrinþii lui, ºvabi din Banat, ºi treabã interesantã... Bunicul meu e nãscut sora lui ºi bunicul meu, care a avut 16 ani s- în 1897, într-o familie de patru copii, dacã au hotãrât sã meargã în America sã lucreze, nu mã înºel, el fiind mezinul, dar sora lui cu un singur scop, pentru a recupera averea Katy s-a cãsãtorit în 1909 cu un bancher, pierdutã prin aceastã acþiune uºuraticã. ªi dar bancher din acesta agricol, din s-au dus. Mare durere. Pentru pãrinþii lui a Satchinez, pe numele Krier. ªi acest Krier, fost o experienþã foarte dureroasã. Tatãl soþul surorii bunicului meu, o femeie foarte bunicului meu, deodatã a trebuit sã mãture frumoasã... el se pare cã a fãcut niºte afa- halele fabricii Ford în Dearborn, Michigan. ceri bancare destul de riscante ºi atuncea, ªi bunicul meu la fel, însã, el având 16 ani, socrul lui, adicã tatãl bunicului meu a dat a înflorit în America. La vârsta asta a putut garanþie pentru niºte credite, pãmântul pe sã lucreze la acea fabricã ºi a devenit un care bunicul meu avea sã-l moºteneascã. american. Avem fotografii acasã. Sora lui,

55 vãduva, motivul pentru care a avut loc toatã de bunica mea, de Katharina, care i-a pro- aceastã presiune, a lucrat ca gospodinã la o mis cã dupã ce sunt cãsãtoriþi va pleca cu el familie înstãritã de americani, unde a gãtit ºi în America. S-au cãsãtorit ºi ea a refuzat sã a fãcut curat, foarte apreciatã. Însã, pentru se ducã. El atuncea s-a aranjat cumva. Însã pãrinþii lui n-a existat nicio clipã. În clipa în tot satul râdea de el. El povestea, bineînþe - care au strâns suficienþi bani, s-au întors. Ei les, totdeauna despre isprãvile sale în au trimis banii în România, existau niºte America. evrei, totdeauna despre asta se vorbea, se Vorbea ºi limba? trimiteau bani la niºte evrei în Timiºoara, Vorbea ºi limba. Era americanizat sutã la niºte intermediari, care atuncea au schimbat sutã. Îi spuneau: „Hans der Amerikaner”. banii ãºtia în valuta care a existat aicea. ªi Aproape fiecare sat avea câte un au cumpãrat pãmânt. Vã daþi seama, tot american. acest pãmânt. ªi atuncea, bunicul meu nu a Da. ªi el atunci a devenit un þãran foarte dorit sã se întoarcã, bineînþeles, dar a tre- fericit, de fapt, foarte cumsecade, plin de buit sã vinã, spunea el... L-au trombonit sã simþul responsabilitãþii, care n-a vorbit fie companion de cãlãtorie ºi au venit înapoi englezeºte decât când a fost foarte bãtrân. prin Marseille. ªi bunicul meu a adus un gra- La peste 75 de ani, când devii puþin senil. mofon, o mobilã, vã spun, de circa un metru Atunci a început sã spunã cuvinte, cum, de jumate, pe care l-am avut pânã în vara când exemplu este cuvântul „hobo”. Un „hobo” am vândut casa, în 1968. Bunica mea a este un vagabond. Deci, când voia sã spunã vândut acest obiect minunat unor þigani care de cineva, spunea un „hobo” sau aºa. Asta fãceau afaceri cu þigani din Serbia. Aceste a fost povestea. Foarte interesant, el a por- obiecte cred cã au aterizat undeva prin niºte nit din Dearborn, Michigan, o suburbie flomarkturi în Germania. Precis aºa a fost. industrialã a oraºului Detroit. El a fost acolo Însã n-am avut niciun fel de sentiment pen- ºi în cãlãtoria înapoi în Europa a dansat cu tru lucruri vechi. Curios. Mary Pickford. ªi acuma vine o chestiune Acum o sã vã spun ceva, un alt fenomen interesantã. care l-am auzit foarte des în familia noastrã. În 1986, eu la vremea respectivã lu- În aceastã cãlãtorie pe vapor din America în crând, printre altele ºi ca interpret de jude- Europa..., pe acest vas a cãlãtorit Mary cãtorie pentru limba englezã în Frankfurt, am Pickford. Mary Pickford era starul numãrul 1 fãcut o cãlãtorie, în calitate de interpret cu un al cinematografiei mute, care era la clasa I judecãtor, exact în acest oraº, Dearborn, pe acest vapor, cu soþul ei, Douglas pentru a-l audia pe vicepreºedintele firmei Fairbanks. ªi din motive de PR, în fiecare Ford, care era martor citat într-o cauzã civilã, searã a venit la clasa a II-a sau a III-a, nu extrem de mare, care a avut de-a face cu ºtiu în care a cãlãtorit bunicul meu ºi a acor- firma Opel, de lângã Frankfurt. Deci, marto- dat un dans unui flãcãu. ªi unul din aceºti rul a refuzat sã vinã la Frank furt, ºi ne-am flãcãi a fost bunicul. El totdeauna ne-a dus noi la el. Dupã acest act –- vicepreºedin- povestit: „Eu am dansat cu Mary Pickford”, tele de altfel a fost instruit de cãtre mine, bineînþeles. care am tradus tot ce i-a spus judecãtorul, cã Când s-a întors ce vârstã avea? are drept la tãcere, altfel ar trebui sã se S-a întors în 1921, a avut 24 de ani. ªi învinovãþeascã singur – a spus o singurã atuncea, ajungând la Variaº s-a îndrãgostit propoziþie: „Prefer sã tac”. (râde)

56 Deci am fãcut cãlãtoria asta... Mã rog, a fost unul din America, care s-a întors... toatã fost o cãlãtorie interesantã, de serviciu, am isteria aceea. cãlãtorit business class º.a.m.d. Când am Deci au fost în atenþia Securitãþii? venit înapoi, am plecat eu mai departe, în S-au interesat de ei? oraºul Seattle, pe Coasta de Vest, unde am Deci, noi fiind aºa de bogaþi, asta a fost vizitat un prieten ºi când am zburat înapoi, iarãºi o tragedie, noi n-am fost primiþi în peste 10 zile, am stat tot la business class, colectiv, pe motiv cã: „Pãi n-aveþi nimica, vreo trei ore ºi jumãtate, lângã un domn, dacã vii în colectiv, mai trebuie sã ai o care arãta ca un contabil. Eu am stat lângã cãruþã, mai trebuie sã ai...” Noi n-am avut geam, el a stat lângã gang ºi toatã lumea absolut nimic. am avut impresia cã se uitã la mine. În V-au rechiziþionat ºi bunurile? seara precedentã, bãusem puþin cam mult Absolut totul. cu prietenul meu ºi am avut impresia cã Au avut ºi cai, ºi animale? ceva nu e în regulã cu mine ºi toþi se uitã la Sigur cã da, am avut tot ce a avut o mine. Nu am dat deloc importanþã persoanei gospodãrie foarte mare. Am avut ºi douã care a stat lângã mine, care a lucrat, a scris tractoare. Deja atuncea, vã închipuiþi. Eu vin ceva, o persoanã total plicticoasã. Când am dintr-o comunã care pe jumãtate a fost aterizat, cred cã la Washington D.C., la germanã, pe jumãtate sârbeascã ºi aºa mi ieºire în terminal, douã sau trei echipe de s-a povestit mie întotdeauna cã... bunica televiziune s-au aruncat pe acest fost vecin mea spunea: „Atâta timp cât noi, nemþii, am de scaun cu mine ºi imediat au format cer- avut cuvântul, n-a pus neamþ piciorul în curi în jurul lui ºi eu m-am retras ºi am înce- satul sârbilor”. Erau separaþi, mai puþin stra- put sã mã uit ºi eu: „Oare lângã cine am stat da pe care am locuit noi, strada de mijloc, acum?” ªi atunci am întrebat pe cineva cine care era mixtã. Deci, am avut un vecin sârb este acest domn ºi mi s-a spus: „What? You ºi un vecin neamþ ºi dupã aceea iarãºi a don’t know? This is the richest man in the venit un sârb. ªi aceastã stradã s-a numit world, Bill Gates.” (râsete) Deci, am stat Valaºkas, adicã Strada Valahã. lângã Bill Gates, trei ore ºi jumãtate fãrã ca Erau ºi români? s-o ºtiu. Dar paralela cu bunicul meu este Nu, deloc. Abia dupã aceea au venit aºa aceastã cãlãtorie din Dearborn înapoi în numiþii „coloniºti”: aromâni ºi... Europa, el având contact cu o celebritate ºi eu Basarabeni ºi bucovineni. la fel. Deºi eu n-am ºtiut ºi n-am dansat cu el. Vasile ªirli, un muzician, el a fost vecin Cred cã a fost foarte fericit Bill Gates cã cu mine. în sfârºit a avut pace, trei ore jumãtate. E din Variaº? Sau venit? Pentru cã americanii sunt foarte en tu zias - Nãscut acolo. maþi când stau lângã o personalitate, ime- ªi el ce era, basarabean? diat vor sã primeascã autograf, deci asta Nu, era meglo... este doar aºa, o anecdotã. Megleno-român. Sã revenim la Variaº. Da. ªi eu l-am reîntâlnit pe ªirli prin Deci, marea tragedie a bunicului meu, Elizabeth. ªi am fost foarte surprins când cã nu s-a întors, ºi atunci toate pãmânturile am auzit de la ªirli, cã el, copil de familie câºtigate în America s-au dus. Plus cã refugiatã, care au fost bãgaþi într-o casã Securitatea a avut un ochi pe el, pentru cã a nemþeascã, au fost bine primiþi.

57 Au primit pãmânt? cunoscut pe tatãl meu, el fiind dintr-o familie Da. ªirli astãzi are numai ºi numai amin- sãracã. tiri pozitive de faptul cum familia lui de Era tot din Variaº? coloniºti a fost bine primitã de cãtre aceastã Nu era din Variaº, nu ºtiu cum, ce familie germanã. N-am putut sã identific tangenþe ºi unde s-a întâlnit cu tatãl meu. aceastã familie, care a fost fãrã doar ºi ªi erai la liceu? poate o excepþie, pentru cã eu acasã n-am La liceu ºi el a fost profesor de rusã. auzit decât... Dupã aceea a fãcut englezã la seral ºi a Aveau o poziþie mai bunã faþã de devenit profesor de englezã. ªtiu cã mã lua macedoneni, decât faþã de basarabeni ºi la tablã – ceea ce vã povestesc eu se întâm- bucovineni care veneau din URSS. pla în anii 1958-1959 – mã lua la tablã ºi tre- Asta se poate. Dar ºtiu cã bunica mea n-a buia sã declin un adjectiv ºi un substantiv în acceptat pe absolut nimeni, fie el macedo- ruseºte. ªi cum ei au ºapte cazuri sau opt nean. chiar, puteai sã faci destul de multe greºeli. Nu i-au obligat sã-i ia? ªi pentru fiecare greºealã îþi trãgea un punct Nu. Am avut coloniºti vreo douã luni de de la nota 10. ªi eu ajungeam sub patru. ªi zile, dar totdeauna n-au stat mult ºi ºtiu cã vine tovarãºul Bach atuncea, s-a pus aºa s-a vorbit urât de ei. Asta aºa era. Bunica spre clasã, teatral ºi a spus: „Uitaþi, pã- maternã, ea n-a cunoscut români deloc ºi mântul s-a dus, dar boul a rãmas”. De la pentru ea toatã nenorocirea, adicã luarea Ochsenfeld. Das Feld is weg, der Ochse is averii noastre ºi tot a fost responsabilitatea geblieben. românilor. Ea n-a spus cã ne-au luat co mu - Formidabil. niºtii, ea a spus cã die Rumänen. Deodatã Datoritã acestui fapt eu nu am suferit... erau prezenþi ºi averea n-a mai fost n-am mai vrut nimic din el ºi nu m-am gândit prezentã. ªi totul era altfel. o clipã sã fac cereri de recuperare sau aºa Mai erau ºi alte familii aºa bogate? ceva. ªi acelaºi lucru se referã ºi la surorile Nu, datoritã acestui fapt a existat ºi invi- mele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei, nu die, bineînþeles. Eu, copil fiind, am simþit ºtim ce e cu el ºi nici nu vrem sã ºtim. Ne-a asta foarte des. Mã numesc Ochsenfeld, adus numai nenorocire. tradus „câmpul boilor – plai cu boi”. Am avut Deci, din ’49 ai rãmas la Variaº? A un profesor de liceu, foarte cunoscut în rãmas familia acolo? Timiºoara, s-a numit Johann Bach, profesor Familia a rãmas acolo. Deci, pãrinþii mei de rusã. De fapt a învãþat rusa în deportare, au divorþat în ’49. Tatãl meu era foarte mare cã ºi el a fost deportat. ºmecher. Tatãl meu a reuºit, el fiind nãscut În deportare acolo sau în Bãrãgan? în 1921, a reuºit sã nu fie nici pe front ca sol- Nu, nu, în deportarea în Uniunea Sovie - dat german, nici pe front ca soldat român. ticã. Acest Bach, în cei patru sau cinci ani Cu banii lui i-a mituit pe ofiþerii români, încât câþi au fost, a învãþat ruseºte, a devenit el oficial era ordonanþa unui general ºi membru în Partidul Comunist, în deportare. plãtise pe altcineva sã facã jobul acesta. ªi ªi asta s-a putut, sigur. ªi a venit înapoi ºi a tatãl meu a putut, în uniformã de soldat fost sãrbãtorit, bineînþeles. A fost secretarul român, sã se plimbe cu [o moto ci cletã] de partid al Liceului 10, fostul Notre Dame BMW 750, cu armã de vânãtoare, prin din Timiºoara. ªi Bach m-a chinuit. El l-a Variaº, în anii ’43-’44. Ceea ce l-a supãrat

58 Harta regiunii Donbas cu locul naºterii lui Hartwig Ochsenfeld foarte mult pe unchiul. Aºa, ºi ceea ce A avut loc un proces penal ºi femeia care a bineînþeles cã nu a arãtat deloc bine în con- organizat aceastã campanie a fãcut opt luni textul satului, pentru cã aº spune 80% din puºcãrie. Este cunoscut sub numele „Pro- bãieþii nemþi din Variaº au fost pe front, sau cesul Antonsep”. În ’43-’44 trebuie sã fi fost. în SS, sau în Wehrmacht ºi doar 20%... Antonsep. Asta era o familie de ºvabi foarte Foarte mulþi bãieþi din familii înstãrite, de alt- înstãriþi, al cãror fiu a fost la SS... fel, care din aceleaºi motive ca tatãl meu s- A murit în rãzboi? au înrolat la români ºi n-au trecut la nemþi, Nu, n-a murit. A rãmas prizonier la en - pentru cã au ºtiut cã cu bani mulþi îi poþi glezi sau undeva, a rãmas în Germania. ªi mitui pe români ºi aºa a ºi fost. Însã nemþi, în sat, prin ’53-’54, ºtiu cã a avut ºi un fiu ºi mame, soþii de nemþi ai cãror copii au murit mama acestui fiu era o bunã prietenã a pe front, într-o noapte au vandalizat frontul mamei mele. Deci acest Antonsep a murit casei noastre. într-un accident de motocicletã. Mã rog, În ce fel, au dat foc sau...? dupã rãzboi. Nu, nu, cu motorinã. O stigmatizare (Continuare în numãrul urmãtor) vizualã, dacã vreþi. ªi au strigat lozinci de felul: „Copiii noºtri mor pe frontul de Est ca Note 1 Simon Sebag Montefiore, Stalin. Curtea þarului sã apere averea ta, porcule Ochsenfeld, ºi roºu, Editura Polirom, Iaºi, 2014. tu te plimbi cu arma de vânãtoare prin 2 Hannelore Baier (ed.), Germanii din România Variaº”, lucru care, de altfel, a fost adevãrat. 1944-1945, Editura Honterus, Sibiu, 2005.

59 ILIE POPA

Fãuritori ai Marii Uniri, martiri în închisorile comuniste (II)

ION PELIVAN (1.04.1876, Rãzeni, Basarabia – 24.01.1954, închisoarea Sighet)

Ion Gh. Pelivan, personalitate politicã de prim rang din Basarabia care a dus o activitate febrilã împotriva rusificãrii Ba- sarabiei de cãtre imperiul þarist, s-a nãscut la 1 aprilie 1876 în satul Rãzeni, judeþul Lãpuºna, astãzi raionul Ialoveni (atunci parte a Imperiului Þarist), în familia lui Gheorghe Pelivan, cântãreþ la biserica din sat, ºi a Eugeniei Titica. Încã din copilãrie, Ion Pelivan era fascinat de vechea limbã românã a textelor bisericeºti ºi de literatura oralã transmisã din generaþie în generaþie.1 Cursurile primare le face în satul natal, dupã care merge la ªcoala de Bãieþi din Chiºinãu ºi apoi la Seminarul Teologic din Ion Pelivan acelaºi oraº, absolvit în 1898. Obþinând o program politic, naþional ºi academic a bursã a zemstvei guberniale, face studiile studenþilor basarabeni, intitulatã Pãmân - universitare la Facultatea de Drept de la tenia basarabeanã2, cu scopul dezvoltãrii Universitatea din Dorpat (actual Tartu), conºtiinþei naþionale, interesului pentru isto- vechi centru universitar din Estonia, ria, cultura ºi literatura românã. Era o miº- absolvitã în 1903. El i-a convins ºi pe vechii care studenþeascã cu caracter naþional- lui prieteni (V. Oatu, Gh. Ghicu, V. Manu ºi moldovenesc, miºcare de resurecþie naþi - alþii) de la Seminarul Teologic din Chiºinãu onalã al cãrei scop era pregãtirea con ºtiin - sã vinã în acelaºi oraº, unde existau þelor pentru evenimentul unirii Basa ra biei posibilitãþi reale de formare a unui mediu cu Þara Mamã, România. Societatea înte- intelectual. Student fiind, organizeazã ºi meiazã în incinta Universitãþii o bogatã bi - conduce prima societate studenþeascã cu bliotecã de carte româneascã, cu ziare,

60 reviste, cãrþi care soseau din Þarã (pu bli ca - tituire, el s-a înscris într-un barou de avo- þiile vremii: „Albina”, „Adevãrul”, „Univer - caþi din oraºul Bãlþi ºi ºi-a continuat activi- sul”; lucrãri ºtiinþifice ale marilor istorici N. tatea revoluþionarã, sub supravegherea Ior ga, A.D. Xenopol, Gr. Tocilescu; opere agenþilor poliþiei ruse, cãlãtorind în repetate ale clasicilor V. Alecsandri, M. Eminescu, I. rânduri peste Prut ºi aducând cãrþi româ- Crean gã, A. Vlãhuþã ºi alþii). neºti pentru intelectualii moldoveni din Dar cum activitatea acestei asociaþii nu oraº, vizitând intelectuali patrioþi din Româ - era pe placul autoritãþilor ruse, el, împreunã nia, inclusiv pe marele istoric Nicolae Iorga. cu membrii organizaþiei, au fost arestaþi ºi Este de remarcat cã datoritã activitãþii sale, întemniþaþi, iniþial la Dorpat, apoi la Wenden judeþul Bãlþi a fost primul judeþ din Basa - (1902-1903). I. Pelivan a fost eliberat iniþial, rabia care, în 1918, s-a pronunþat pentru supravegheat de poliþie, pentru susþinerea Unirea Basarabiei cu România. tezei de licenþã, dupã care în 1904, este În timpul Primului Rãzboi Mondial, în surghiunit pe un termen de 3 ani în nordul 1916, Ion Pelivan era deja mobilizat ºi tri- Rusiei, la Viatca, regiunea Arhanghelsk, mis pe frontul românesc, unde se ocupa gubernia Herson.3 În aceastã perioadã este mai mult de propaganda naþionalã decât de trimis ca soldat în Manciuria, apoi ocupã un armatã ºi rãzboi Dar, profitând de tul- post de grefier în oraºul Kazan ºi în 1905 i burãrile de pe front ºi de revoluþia rusã, în se aprobã sã revinã în Basarabia. Se 1917 pleacã la Chiºinãu pentru a participa întoarce în Chiºinãu unde organizeazã la miºcarea de deºteptare naþionalã. Aici împreunã cu vechii sãi colegi de la are colaborãri strânse cu comitetele os - Seminarul Teologic ºi de la Dorpat, prima tãºeºti moldoveneºti din Chiºinãu, Odessa grupare cu caracter naþional revoluþionar ºi Iaºi. din Basarabia. Aici editeazã ºi primul ziar în Participã la fondarea Partidului Naþional limba românã cu numele de Basarabia Moldovenesc în 1917, Blocul Moldovenesc (1906-1907), dar interzicerea ziarului pre- propunându-l pentru postul de preºedinte cum ºi riscurile asumate îl forþeazã sã plece al Sfatului Þãrii, dar fiind mai puþin agreat din Chiºinãu, în iunie 1907, fiind numit de minoritãþile naþionale din Basarabia, locþiitor de judecãtor în oraºul Bãlþi. Aici el cedeazã acest post lui Ion Inculeþ, agreat fondeazã o organizaþie de intelectuali (pro- de minoritãþi. fesori de ºcoalã, avocaþi ºi diferiþi fun cþio - În aceastã perioadã criticã, deputatul nari) care promova limba românã, iar la Pelivan manifestã un curaj ºi un eroism de- biblioteca publicã din oraº formase un de - osebit, îndeplinind sarcina de a aduce Ar - par tament de carte româneascã. mata Românã în Basarabia pentru restabi- Rãmâne în aceastã funcþie pânã în lirea ordinii pentru a lupta cu structurile mili- 1912, când este destituit pentru cã la tare bolºevice în debandadã. serbãrile „eliberãrii”, de fapt anexãrii, Basa - La 6 ianuarie 1918, fiind condamnat la rabiei organizate de cãtre autoritãþile þariste moarte de bolºevici, Ion Pelivan pãrãseºte ruse cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Chiºinãul ºi se îndreaptã spre Iaºi unde a ocuparea Basarabiei de cãtre imperiul þa- stat pânã la 12 ianuarie 1918 „când s-a pri- rist, Ion Pelivan ºi-a pus la piept tricolorul mit vestea cã Armata Românã este în apro- românesc în zãbranic de doliu4. Dupã des- piere de Chiºinãu”.5 Revenit în Basarabia,

61 îºi reia activitatea în cadrul Sfatului Þãrii, Familia Pelivan se refugiazã din nou fiind membru în comisiile de Declaraþii ºi în România, stabilindu-se la Bucureºti, în Statute, Administrativã, de Regulamente. ur mãtorii ani fiind permanent monitorizat În 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei de serviciile de informaþii româneºti ºi cu România. sovietice. În 1919-1920 a participat la Conferinþa În noaptea de 4 mai 1950, din ordinul de Pace de la Paris, iar în 1922 la cea de la KGB-ului, Ion Pelivan este arestat de secu- Geneva, unde a susþinut cauza Basarabiei. ritatea românã (aveau ordinul lui Stalin „...sã-i În Paris a editat ziarul La Ba sarabie ºi o omoare, unde ar fi, pe toþi foºtii membri ai serie de broºuri (La chronologie de la Sfatului Þãrii”). L-au trimis la închisoarea Besssarabie; L’Etat economique de la Sighet ºi de atunci, nimeni dintre membrii Besarabie; L’Union de la Bessarabie sous familiei nu l-a mai vãzut. S-a stins din viaþã le regime russe), argumentând dreptul în închisoarea Sighet la 24 ianuarie 1954. României asupra Basarabiei. Avea 78 de ani. Situaþia din Basarabia se stabilizeazã Nadia Perju Mardare, fiica lui adoptivã, cu ajutorul Armatei Române ºi Ion Pelivan mãrturiseºte cã „…profesorul Facultãþii de continuã sã activeze cu acelaºi entuziasm Teologie din Chiºinãu, C[onstantin] Tomes - ºi dãruire. Este deputat al României Mari în cu, unul dintre puþinii supravieþuitori ai în - repetate rânduri; între anii 1919-1920 este chisorii din Sighet, a venit în 1962 la Maria ministru al Justiþiei în Guvernul lui Ale - Pelivan ºi i-a spus cã la Sighet a stat în tr-o xandru Vaida Voevod. Intrã în Partidul camerã cu Ion Pelivan. I-a povestit despre Þãrãnesc în 1923, în pe rioada 1927-1935 martirajul acestuia. Din cauza batjocurii fiind în conducerea filialei din Basarabia; temnicerilor, frigului ºi umezelii din închi- promoveazã asociaþia de culturã „Astra”, soare, Ion Pelivan se îmbolnãvise grav, activând ºi în funcþia de director al revistei avea dureri reumatice feroce. Ajutor medi- Viaþa Basarabiei. cal nu primea. Temnicerii-bestii îl jigneau, îl Soþia sa, Maria, olteancã de origine, tot scuipau, îi trãgeau palme, ceea ce îi provo- timpul alãturi de el, era o mare colecþionarã ca o suferinþã moralã mai mare decât cea de tablouri ºi icoane vechi româneºti, com- fizicã. Din cauza alimentaþiei proaste sufe- pletate de celebra colecþie de documente rea de subnutriþie. S-a stins din viaþã la 24 vechi a soþului. Astfel cã biblioteca familiei ianuarie 1954, de Ziua Unirii Principatelor, umplea o camerã de 40 de metri pãtraþi. adicã a fost omorât prin chinuri ºi umilinþã. La 28 iunie 1940, ginerele sãu, soþul La 25 ianuarie a fost scos noaptea ºi aruncat Nadiei, fiica adoptivã a lui Ion ºi a Mariei într-o groapã din cimitirul închisorii.”6 Pelivan, ofiþer la biroul de informaþii al unei În onoarea sa, o stradã din sectorul divizii, îl anunþã cã armate sovietice se Buicani din Chiºinãu îi poartã numele7, li - concentraserã la Nistru. Ion Pelivan, care ceul teoretic din satul Rãzeni, raionul Ia- atunci se afla la Chiºinãu, se refugiazã loveni, poartã numele lui,8 iar o localitate rapid la Iaºi, având ca bagaj doar o valizã. poartã numele de satul Pelivan. În 1941 revine la Chiºinãu împreunã cu soþia ºi îºi gãseºte casa devastatã, bibliote- ca ºi colecþiile de artã dispãrute.

62 DANIEL CIUGUREANU Diplomei de medic chirurg-urolog no: (9.12.1885, Briceni, Basarabia – 31180-5151 a intrat pe 2 iulie 1913. 19.05.1950, închisoarea Sighet) A practicat chirurgia mai întâi la spitalul din satul Vorniceni, Strãºeni în 1913, apoi Daniel Ciugureanu, nãscut la 9 decem- la spitalul din Hânceºti în 1914, la Spitalul brie 1885 în satul ªirãuþi, Þinutul Hotin, „Regina Maria” din Chiºinãu în 1927, la gubernia Basarabia din Imperiul Þarist Spitalul „Doctor Ion Cantacuzino” din Bu - (astãzi ªirãuþi, Briceni, Republica Mol - cureºti în 1938 ºi la Spitalul Central „I.O.V.” dova), a fost fiul preotului Alexandru Ciu gu - tot din Bucureºti în 1944. reanu ºi al profesoarei Ecaterina Ciu - S-a manifestat încã din tinereþe în lupta gureanu, o familie nobilã de intelectuali. pentru emanciparea românilor moldoveni din Basarabia. Astfel, în 1908, împreunã cu alþi tineri basarabeni, a înfiinþat cercul „Deºteptarea”. Printre aceºtia îi amintim pe: Alexei Mateevici (autorul poeziei Limba noastrã), Simion Murafa, ªtefan Ciobanu, ªtefan Berechet, Dimitrie Bogos ºi alþii, Daniel Ciugureanu fiind ales preºedinte. Scopul acestei asociaþii era luminarea mol- dovenilor, deºteptarea conºtiinþei lor naþio - nale, lupta pentru dezrobire ºi pentru Unire cu România. Dar, din cauza înãspririi regi- mului, dupã doi ani, cercul a fost nevoit sã- ºi suspende activitatea, acþiunile lui Da niel Ciugureanu atrãgând atenþia auto ritãþilor ruse care l-au arestat în mai 1912. Un grup de intelectuali moldoveni a fon- dat la Chiºinãu, în mai 1913, revista Cuvânt moldovenesc ºi apoi, în 1914, ziarul cu a - Daniel Ciugureanu celaºi nume, care va deveni elementul cen- ªi-a început învãþãtura în familie. Stu dii - tral în miºcarea pentru trezirea conºtiin þei le primare le-a fãcut în satul natal, cele se - naþionale a moldovenilor. Prima ediþie a zia- cun dare în oraºul Bãlþi, apoi a urmat Se mi - rului a fost tipãritã la 1.01.1914, iar ultima la narul Teologic din Chiºinãu. Studiile univer- 7.01.1919. Proprietarul revistei ºi ziarului a sitare le-a fãcut, începând din 1905, la Fa - fost Vasile Stroescu, primul redactor-ºef, cultatea de Medicinã a Universitãþii „Sfântul Nicolae Alexandri care a fost înlocuit la Vladimir” din Kiev. A susþinut examenele de 2.02.1917 cu Pantelimon Halippa. În aprilie absolvire cu rezultate excepþio nale în faþa 1917 ziarul a devenit oficiosul Partidului unei comisii medicale, în lunile septembrie Naþional Moldovenesc, când s-au pus ba- ºi octombrie 1912 ºi pe 16 octom brie 1912 zele acestui partid. Printre colaboratorii re - a obþinut diploma de medic, iar în posesia vistei ºi ai ziarului Cuvânt moldovenesc au

63 fost: Nicolae Alexandri, Pantelimon Hali ppa, fãrã platã; colonizarea pãmânturilor Basa - Simion Murafa, Alexei Mateevici, Daniel rabiei cu strãinii sã se opreascã. Ciugureanu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Între 20-27 octombrie 1917 a avut loc în Stâr cea, Ion Pelivan, Teodor Inculeþ ºi alþii. Casa Eparhialã din Chiºinãu congresul Grupul de intelectuali ºi funcþionari mol- soldaþilor moldoveni la care au participat doveni care au pus bazele Partidului Na - aproximativ 1.000 de delegaþi de la diferite þional Moldovenesc ºi-a propus ca scop unitãþi militare. La congres s-a hotãrât, prin- lupta pentru dobândirea drepturilor cetã þe - tre altele, crearea Sfatului Þãri, ca organ neºti ºi naþionale pentru moldovenii din suprem de conducere al Republicii. În Basarabia ºi de dincolo de Nistru. Lista acest scop a fost format un Birou de orga- candidaþilor Partidului Naþional Moldo ve - nizare din care a fãcut parte ºi Daniel nesc pentru mandatele de deputat în Sfatul Ciugureanu ºi astfel, Sfatul Þãrii ºi-a putut Þãrii, în ordinea înscrierii cuprinde 12 per- þine ºedinþa inauguralã la 21 noiembrie (4 soane: Vladimir Chiorãscu, Teofil Ioncu, Ion decembrie pe stil vechi) 1917. Pelivan, Daniel Ciugureanu, Alexandru Delegat în Sfatul Þãrii din partea Groapã, Gheorghe Buruianã, Porfirie Falã, Partidului Naþional Moldovenesc a fost Anton Crihan, Teodor Coropceanu, Eufimie Daniel Ciugureanu, fiind ºi deputat în Sfatul Popovici, Ion Codreanu ºi Mihail Minciunã. Þãrii de la 21 noiembrie (4 decembrie) Daniel Ciugureanu urmãrea permanent 1917 pânã la 16 ianuarie (29 ianuarie) evoluþia evenimentelor politice, revolu þio - 1918.9 La 16 ianuarie (29 ianuarie) 1918, nare ºi, pe mãsurã ce Imperiul Rus se de - dr. Daniel Ciugureanu a fost ales de cãtre zintegra, el îºi intensifica acþiunile unionis- Sfatul Þãrii, preºedinte al Consiliului de te, organizând adunãri, congrese ºi acti- Miniºtri al Republicii Democratice Moldo- vând în sprijinul Partidului Naþional Mol do - veneºti. Fiind ºef al guvernului, el a respins venesc. Astfel, la 16 mai 1917 în comuna toate pretenþiile teritoriale ale Ucrainei care Lãpuºna, Hânceºti din Basarabia, Daniel dorea sã anexeze de la început nordul Ciugureanu organizeazã ºi prezi dea zã o Basarabiei (Hotinul), sudul Basarabiei (Bu - mare adunare popularã prin care a organi- geacul), urmând apoi ºi toatã Basa rabia, a zat secþia de plasã a Partidului Naþional fãcut tot ce i-a stat în putere ca sã opreascã Moldovenesc. Preºedintele Daniel Ciu gu - omorurile, violurile ºi jafurile venite din par- reanu a fost ajutat de V. Ungureanu, preºe - tea ostaºilor bolºevizaþi ruºi, care aflându- dinte al comitetului de voloºte ºi de M. se în retragere de pe frontul românesc spre Sarandea, secretar al comitetului de vo- Rusia, devastau moºiile moldovenilor ºi loºte. Principalele hotãrâri adoptate atunci jefuiau populaþia din Basarabia, fiind nevoit au fost: biserica din Basarabia trebuie sã fie sã solicite ajutor din partea Armatei Regale independentã, preoþii nu pot fi decât moldo- Române. veni, iar slujba dumnezeiascã sã se facã în La 24 ianuarie (6 februarie) 1918, Sfatul limba noastrã strãmoºeascã; ºcoala trebu- Þãrii a proclamat independenþa Republicii ie sã fie adevãratul izvor de luminã ºi ºtiinþã Democratice Moldoveneºti, iar Daniel Ciu - ºi toatã învãþãtura în ºcolile noastre sã se gureanu în calitatea lui de Prim-ministru a facã în limba strãmoºeascã; tot pãmântul emis un act diplomatic de recunoaºtere a din Basarabia sã fie dat la þãrani ºi plugari independenþei Republicii Democratice Mol -

64 do veneºti urmãtoarelor state: Anglia, Fran þa, Churchill, care solicita autoritãþilor române Germania, Grecia, Italia, Statele Unite ale o înþelegere cu Anton Denikin, comandan- Americii, Turcia ºi altele. Dar, Daniel Ciu- tul forþelor alb-gardiste din Ucraina, dar în- gureanu considera indepen den þa Ba sa - þe legerea nu a mai avut loc datoritã înfrân- rabiei numai ca o perioadã de tranziþie gerilor suferite de acest comandament. pânã la Unirea cu România. Se deplaseazã La 16 noiembrie 1919 deputaþii ºi sena- de câteva ori la Iaºi pentru a discuta cu ofi- torii Basarabiei româneºti voteazã o mo - cialii români chestiunile legate de Unire, dis - þiune de aderare la Actul Unirii ratificat de cutã personal cu MS Regele Ferdinand I al Sfatul Þãrii în 1918, iar la 19 noiembrie României, cu Alexandru Averescu, cu Ale - 1919, Pantelimon Halippa transmite din xandru Marghiloman ºi cu Nicolae Iorga. Chiºinãu o scrisoare oficialã cu aceastã La 27 martie (9 aprilie 1918), Sfatul moþiune, printr-un ambasador, lui Ion Pe - Þãrii în frunte cu Ion Inculeþ a votat cu ma - livan ºi dr. Daniel Ciugureanu care se aflau joritatea voturilor pentru Unirea Basa rabiei la lucrãrile Conferinþei de Pace de la Paris cu România. din 1919. Ei participã ºi la Tratatul de Pace La 28 martie (10 aprilie) 1918, a doua zi de la Paris din 1920, ca reprezentanþi ai dupã declararea unirii, Daniel Ciugureanu Basarabiei, prin care s-a încheiat definitiv împreunã cu Pantelimon Halippa, ªtefan chestiunea Unirii Basarabiei cu România. Ciobanu ºi Ion Pelivan au fãcut parte din În aceeaºi perioadã, Daniel Ciugureanu a delegaþia care a adus la Iaºi Actul Unirii participat la Londra ºi Paris la mai multe Basarabiei cu România care a fost înmânat conferinþe în care a vorbit publicului euro- solemn MS Regelui Ferdinand I al Ro mâ - pean despre unitatea naþionalã a românilor. niei. Dupã Unire, Daniel Ciugureanu a de - Daniel Ciugureanu a fost ales în Par - mi sionat din funcþia de premier pentru a lamentul României Mari în repetate rânduri, intra în guvernul României împreunã cu Ion astfel: deputat de Chiºinãu în 1919; depu- Inculeþ ca miniºtri pentru Basarabia, con- tat de Cetatea Albã în 1922 ºi vicepreºedin- form condiþiilor unirii. te al Camerei Deputaþilor în 1922-1923; Daniel Ciugureanu a fost ministru pen- deputat de Lãpuºna în 1926; deputat de tru Basarabia în patru guverne ale Ro mâ niei Hotin în 1933; senator de Tighina în 1935; Mari: al lui Alexandru Margh i lo man, al lui vicepreºedinte ºi preºedinte al Se natului Constantin Coandã, în al V-lea Guver n al lui Regatului România Mare în 1936-1937. I.C. Brãtianu ºi în al lui Athur Vã i toianu. În 1932 Daniel Ciugureanu se stabileºte La 1 septembrie 1919, ca ministru pen- în Bucureºti. tru Basarabia în al V-lea Guvern I.C. Dupã cedarea Basarabiei cãtre URSS Brãtianu a fost trimis de cãtre Primul în iunie 1940, circa 120.000 de basarabeni Ministru într-o misiune spe cia lã la Paris, la ºi bucovineni s-au refugiat în capitala lucrãrile Conferinþei de Pace, unde a stat României ºi în alte locuri din þarã, iar la mai multe luni. Bucureºti s-a înfiinþat „Cercul Ba sa ra - La 10 noiembrie 1919, Radu Rosetti, benilor” a cãrui conducere avea urmã toa - Ion Pelivan ºi Daniel Ciugureanu au fost rea componenþã: Ion Inculeþ – preºedinte delegaþi ai guvernului român la Londra pen- de onoare; Daniel Ciugureanu – preºedinte tru a participa la o întâlnire cu Winston executiv; Gherman Pântea ºi Nicolae

65 Bosie-Codreanu – vicepreºedinþi; Pante li - A primit urmãtoarele decoraþii: Ordinul mon Halippa, Ion Pelivan, Petru Cazacu – Coroana României în grad de Mare Cruce membrii. Scopul acestui cerc era acordarea (30.03.1918); Ordinul Steaua Româ niei în de ajutor material refugiaþilor basarabeni ºi grad de Mare Ofiþer (21.10.1922); Crucea plasarea lor în câmpul muncii. Comemorativã a Rãzboiului 1916-1918 În 1942, Daniel Ciugureanu a fost mobi- fãrã barete (15.02.1924); Ordinul Ferdinand I lizat în al Doilea Rãzboi Mondial în calitate în grad de Mare Ofiþer (3.04.1931); Medalia de medic militar, având gradul de cãpitan. Fer dinand I (31.03.1932); Ordinul Naþional În 1946 s-a pensionat. „Ser viciul Cre dincios” în grad de Mare Ofiþer A fost arestat în noaptea de 5 spre 6 (7.04.1933); Semnul onorific Vulturul Ro mâ - mai 1950 (Noaptea demnitarilor) de orga- niei în grad de Comandor, cl. II-a (9.05.1935). nele de Securitate ºi, potrivit istoricilor Se poate spune cã Daniel Ciugureanu a Constantin C. Giurescu ºi Ion Nistor, a mu - rãmas în istorie drept „prim-ministrul între- rit la 6 mai 1950, la Turda, în timpul trans- gitor al Basarabiei“ ºi „un Iuliu Maniu basa- portului foºtilor demnitari la închisoarea rabean”. Sighet, suferind un atac de congestie cerebralã în duba în care era transportat. A SEVER BOCU fost dus la spitalul din Turda, unde a dece- (19.11.1874, ªiºtarovãþ, Judeþul Arad – dat. Potrivit evidenþelor securitãþii a dece- 21.01.1951, închisoarea Sighet) dat la 19 mai 1950 în penitenciarul Sighet. Moartea lui Daniel Ciugureanu a surve- Sever Bocu s-a nãscut în 1874, în satul nit în circumstanþe suspecte. Se presupune ªiºtarovãþ, judeþul Arad. Strãbunul sãu, cã a fost îngropat în „Cimitirul sãracilor” de Pavel Bocu, a fost un moþ din Lazuri, tras la Sighetu Marmaþiei, locul exact nefiind pe roatã pentru participarea la rãscoala lui cunoscut pânã în prezent. Gheorghe Ciu- Horea, Cloºca ºi Criºan. Tatãl sãu, Gheor - gureanu, fiul politicianului, a ridicat la Si - ghe Bocu, învãþãtor, se stabilise la ªiºta ro - ghet în 1993, în memoria tatãlui sãu, o Tro - vãþ în 1872 ºi era, de asemenea, un mare iþã care se aflã alãturi de Troiþa în memoria naþionalist, condamnat la închisoare de au- altui Martir al neamului român, Iuliu Maniu. to ritãþile austro-ungare pentru cã rãs pân - Tot în 1993, la Mãnãstirea Cernica, Gheor- dise în satele arãdene „Doina lui Lucaciu”. ghe Ciugureanu a ridicat pentru tatãl sãu Cursurile primare le-a fãcut la ºcoala un cenotaf, aflat între mormintele lui Ion primarã din satul natal, învãþãtor fiindu-i Pelivan ºi Pantelimon Halippa. chiar tatãl sãu. Apoi merge la Lipova pentru Daniel Ciugureanu a publicat, alãturi de studiile medii, dupã care se înscrie la Liceul Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, Vasile maghiar din Arad, deoarece absolvirea Goldiº, Simion Mehedinþi, Dimitrie Gusti, unei ºcoli maghiare era o condiþie necesarã Onisifor Ghibu ºi alþii, în reviste pentru pro- pentru continuarea studiilor. În preajma bleme sociale ºi economice, una din ele examenului de bacalaureat este exmatricu- fiind revista Societatea de mâine, apãrutã lat pentru cã refuzase sã poarte la piept între anii 1925 ºi 1930. panglica cu culorile drapelului maghiar. Dar îºi va continua studiile mai târziu la Aca -

66 demia Comercialã din Viena, apoi la ªcoala determinã pe judecãtor sã evacueze sala de Înalte Studii din Paris. de douã ori. În final va fi condamnat la trei În 1892, tânãrul Sever Bocu lucra la luni ºi 15 zile de închisoare. Au urmat apoi Banca „Transilvania” din Sibiu dar, cu toate alte peste 30 de procese în care a mai fost cã avea o profesie bunã ºi un loc de muncã condamnat la închisoare de douã ori, câte plãcut pãrinþilor, el pleacã pentru a lucra ca douã luni de fiecare datã. redactor la ziarul Tribuna, unde a avut pri- În paralel cu activitatea publicisticã, în mul sãu contact cu fruntaºii memorandiºti. aceastã perioadã, efectueazã numeroase Ia parte la Conferinþa Naþionalã a Partidului cãlãtorii de propagandã naþionalã prin sate- Naþional Român de la Sibiu unde este le bãnãþene ºi, în 1906 trece în România, impresionat puternic de personalitãþile par- viziteazã numeroase oraºe ºi stabileºte ticipante ºi entuziasmat merge la Lipova unde organizeazã o manifestaþie politicã în favoarea memorandiºtilor aflaþi la Viena. Au ieºit atunci în stradã sute de tineri pen- tru a susþine Memorandul. Fiind principalul organizator al manifestaþiei, autoritãþile maghiare l-au arestat în aceeaºi zi ºi l-au trimis la Timiºoara, unde a fost interogat ºi apoi închis. Dupã eliberare, Sever Bocu pleacã la Paris pentru a-ºi desãvârºi studiile supe- rioare ºi dupã ce le terminã, se reîntoarce la Lipova ºi se angajeazã contabil la Banca „Lipovana”. În 1899 se mutã la Arad ca redactor al ziarului Tribuna poporului, numit mai târziu Tribuna, ºi începe o campanie susþinutã de promovare a politicii activiste care va fi adoptatã de Conferinþa Naþionalã de la Sibiu din anul 1905. Publicã numeroa- se articole critice la adresa politicilor antiro- mâneºti ale guvernului maghiar, articole care au iritat autoritãþilor ºi i-au fost intenta- Sever Bocu te primele procese de presã. Un astfel de proces a fost cel din 1904, care s-a trans- contac te politice cu românii din Regat o va format într-un adevãrat scandal în opinia cunoaºte ºi pe viitoarea sa soþie, Marilina, publicã româneascã. Procesul a avut loc la fiica primarului din Sinaia. Tribunalul din Oradea cu sãlile pline de Virulenþa articolelor sale din paginile români. La proces, Sever Bocu se apãrã în ziarului Tribuna reuºiserã sã deranjeze limba românã, fapt care stârneºte acla- chiar ºi pe liderii Partidului Naþional Român maþiile tineretului român din salã, dar îl deoarece Sever Bocu, temperament vulca-

67 nic, nu era de acord nici cu politica lor de mamei sale din Lipova este se ches tratã. moderaþie ºi compromis, iar presiunile poli- Se ocupã de prizonierii români aflaþi în tice venite din toate direcþiile vor conduce la lagãrele Rusiei þariste ºi este însãrcinat de închiderea ziarului Tribuna. Dezamãgit ºi Guvern sã organizeze Legiunile de volun- scârbit îºi ia familia ºi se mutã în România, tari formate din foºti prizonieri. Trebuia sã la Constanþa. Aici, cu mari dificultãþi, vor plece în Rusia, dar nu poate decât dupã construi un hotel la Techirghiol, atunci o mai multe sãptãmâni, dupã ce scapã de o staþiune turisticã în plinã formare. Hotelul cumplitã febrã de tifos datoritã îngrijirii per- familiei Bocu va deveni un punct de atracþie manente din partea soþiei. Ajunge la Odesa pentru personalitãþile politice de prim rang ºi apoi la Kiev, unde va sta opt luni. În ace- din Regat, inclusiv familia regalã ºi di plo - laºi timp, scoate revista România Mare, de - maþi strãini. dicatã prizonierilor români. Cu dificultãþi, va Dar nu renunþã nici la activitatea publi - publica 23 de numere, dar cu satisfacþia de cisticã ºi colaboreazã la o altã „Tribunã”, a menþine speranþa ºi idealul naþional al ro- cea editatã la Bucureºti de Onisifor Ghibu, mânilor aflaþi în temniþele ruseºti. La Kiev unde îºi exprimã în continuare punctele are contacte cu perso na litãþi importante din sale de vedere cu privire la chestiunea viaþa publicã ucrai neanã ºi militeazã pentru românilor din Ungaria. unirea Basarabiei cu România. La intrarea României în Primul Rãzboi Se întoarce la Iaºi în ianuarie 1918 ºi ia Mondial, deºi avea 42 de ani, se oferã sã parte la înfiinþarea Comitetului românilor se înroleze voluntar în Armata Românã ºi, din Austro-Ungaria din care fãceau parte dupã mai multe tergiversãri, este în final Octavian Goga, Ion Nistor, Mihai Popovici, înrolat. În aceastã perioadã se ocupã de or- Onisifor Ghibu ºi alþii. Între timp se sem- ga nizarea detaºamentelor de voluntari neazã pacea dezonorantã de la Buftea ºi pentru a lupta împotriva Imperiului Austro- corpul voluntarilor ardeleni ºi bucovineni se Ungar, de interogarea prizonierilor ger- dizolvã, iar Octavian Goga, Sever Bocu ºi mani, are diferite misiuni de comandã ºi or - alþi fruntaºi pleacã la Paris pentru a susþine ganizare. desãvârºirea unitãþii de stat. Despre aceas - În ianuarie 1917 se constituie la Iaºi un tã cãlãtorie, Bocu spune în memoriile sale organ al refugiaþilor români din Tran sil - cã s-a fãcut în 87 de zile.10 Împreunã cu Go- vania, Comitetul celor 12, din care face ga, pleacã de la Iaºi la Odesa, apoi la Kiev parte ºi el. Comitetul declarã rãspicat do rin - folosind un paºaport fals ºi travestit în ne- þa de unire cu þara în numele românilor gustor. De la Kiev, la Moscova ºi apoi la ardeleni ºi, în secret, Ministerul de Interne Petrograd, unde teroarea bolºevicã era la în sãrcineazã Comitetul cu recrutarea vo - maximum. De aici, cu mari dificultãþi trece lun tarilor transilvãneni, bãnãþeni ºi bucovi- în Finlanda, apoi pe un vapor ajunge în neni în Armata Românã. Membrii Co- Anglia ºi, în final, la Paris. mitetului vor fi învinuiþi de înaltã trãdare de La Paris, se alãturã Consiliului Naþional cãtre Guvernul Austro-Ungariei ºi vor fi al Unitãþii Române format din personalitãþi condamnaþi la moarte de un tribunal militar ilustre din viaþa politicã ºi culturalã ro- din Ungaria, sentinþa capitalã fiind publicatã mâneascã, fiind prezidat de Take Io nes cu. în Monitorul Oficial al Ungariei, iar casa Aici el se concentreazã pe problematica

68 Banatului, în mod special pe combaterea din 1928, PNÞ în frunte cu Iuliu Maniu ajun- propagandei naþionaliºtilor sârbi care încer- ge la guvernare, Sever Bocu primind cau sã rupã din Banat cât mai mult posibil funcþia de Ministru al Banatului, fãrã porto- în favoarea Serbiei. Tot aici, Sever Bocu, ca foliu, iar în a doua guvernare PNÞ, el a fost redactor ºef, scoate din 7 ianuarie 1919 ga- primar de Lipova, în care a reuºit pavarea zeta sãptãmânalã România Mare, publicã strãzilor, a introdus curentul electric ºi a douã cãrþi, una despre legiunile de voluntari reconstruit un cartier afectat de inundaþii. ºi alta despre Banat, carte care va fi folositã A depus un permanent ºi intens efort ca sursã de informare la Con ferinþa de pentru înfiinþarea Universitãþii de Vest la Pace în problema unirii Banatului cu Ro - Timiºoara, capitala Banatului ºi ca urmare mânia. La Conferinþa de Pace va fi consilier a eforturilor ºi a demersurilor pe lângã tehnic pe lângã delegaþia românã, în pro- regele Mihai, aceasta a fost înfiinþatã prin blema integritãþii Banatului, dar in transi - Decretul-Lege nr. 660/30.12.1944. genþa sa privind chestiunea Banatului îl va Odatã cu instaurarea dictaturii regale a îndepãrta de Take Ionescu ºi Octavian lui Carol al II-lea în 1938, prezenþa lui pe Goga. ªi cu toate acestea, spre dezamã - scena publicã se reduce simþitor. Continuã girea sa, Banatul istoric va fi împãrþit la sã fie deputat ºi sã participe la unele masa negocierilor. manifestãri culturale importante, dar este Se întoarce în Banat ºi se preocupã în afectat de regimul politic dictatorial care îi mod special de problemele bãnãþene. Re - cenzureazã ºi chiar sisteazã ziarele, îndeo- dac teazã ºi conduce ziarul România, orga- sebi ca urmare a unor articole critice care nul principal de presã al PNR ºi apoi al iritã sferele înalte ale puterii. PNÞ, iar din 1921 înfiinþeazã populara Semneazã la 2 iulie 1940, alãturi de Ni - ga zetã sãptãmânalã Voinþa Banatului, în co lae Iorga, Iuliu Maniu, Dinu ºi Gheorghe care publicã sute de articole în stilul sãu Brãtianu, ºi alþii, „Memoriul-Protest” faþã de caracteristic. cedarea Basarabiei ºi Bucovinei de Nord. La alegerile din 1921 este ales pentru De asemenea, combate vehement ºi Dic- prima datã deputat în circumscripþia Buziaº tatul de la Viena din acelaºi an. În perioada ºi continuã sã fie reales de nouã ori. Încear - dintre anii 1940 ºi 1944 susþine conferinþe cã sã blocheze în Parlament ratificarea pe teme istorice, îndeosebi cele privitor la Tratatului cu Regatul Sârbo-Croato-Sloven drepturile românilor din teritoriile pierdute. care prevedea dezmembrarea Bana tului, Întemeiazã în 1941 „Asociaþia Lup tãtorilor fiind consecvent ideii susþinute ºi de marea Bãnãþeni”, apoi este ales pre ºedinte al Sin - majoritate a populaþiei, cã românii ºi sârbii dicatului Ziariºtilor din Banat, iar guvernul îl din Banat ar trebui sã continue sã con- investeºte cu sarcina de preºedinte al vieþuiascã în cadrul frontierelor naturale. Consiliului de Admi nistraþie al Uzinelor de Sever Bocu este preºedinte al Par ti - Fier ºi Domeniilor Reºiþa, funcþie din care dului Naþional Român din judeþul Timiº- demisioneazã în 1945. Torontal începând cu anul 1923, ºi din Deºi anticomunist prin apartenenþa sa 1926, al noului Partid Naþional Þãrã nesc politicã, dupã instaurarea regimului comu- timp de peste douã decenii, fiind ºi un redu- nist, Sever Bocu încearcã tot posibilul sã se tabil adversar al liberalilor. Dupã alegerile angajeze în viaþa politicã a Banatului, deºi

69 condiþiile îi erau tot mai potrivnice. Este tor- transportat la închisoarea de la Sighet, pilat pe toate cãile ºi cu toate mijloacele. împreunã cu alþi anticomuniºti arestaþi. Nu Spre exemplu, în ziarul comunist Luptãtorul a fost niciodatã judecat de vreo instanþã bãnãþean, la rubrica „Galeria trãdãtorilor” judecãtoreascã. Va muri în închisoarea este prezentat ca un „ilustru agent nazist” Sighet, în condiþii neelucidate pânã acum. care a militat „cu o rarã consecvenþã, într- Actul sãu de deces a fost întocmit abia în un larg front manisto-legionaro-brãtienist a 20 iulie 1957 ºi consemneazã cã ar fi murit tuturor forþelor huliganismului român”.11 la 21 ianuarie 1951, ca urmare a unei La alegerile din 1946, deºi falsificate insuficienþe circulatorii datorate miocarditei grosolan de autoritãþile comuniste, obþine cronice ºi cã ar fi fost îngropat în Cimitirul un loc de deputat în circumscripþia Lipova, Sãracilor de la confluenþa Tisei cu Iza.12 fiind singurul PNÞ-ist din Timiº-Torontal care Este posibil ca cele consemnate în actul de intrã în Parlament, dar va refuza sã par ticipe deces sã nu fie reale deoarece, conform la lucrãrile parlamentului în semn de pro- altor informaþii ar fi murit în 1953.13 test faþã de falsificarea scrutinului. Se retra- În semn de recunoºtinþã a comunitãþii ge din viaþa politicã la casa sa din Lipova ºi locale, liceul din Lipova poartã numele de se dedicã redactãrii ºi scrierii me moriilor. „Sever Bocu”, iar casa sa a devenit casã Sever Bocu este arestat de Securitate memorialã. în noaptea de 5 spre 6 mai 1950. Este dus mai întâi la Timiºoara ºi apoi, a doua zi, (Continuare în numãrul urmãtor)

Note 1 Anatol Munteanu, „Ion Pelivan - un lider politic ºi 10 Vitalie Ciugureanu, „Dr. Daniel Ciugureanu - di- un militar al Basarabiei (1876-1954)”, în Da co - rector de ziar ºi scriitor-publicist”, în Timpul, 24 aprilie romania, nr. 88, Alba Iulia, 2018, https://www.dacoro- 2016, https://www.timpul.md/articol/dr-daniel-ciugu- mania-alba.ro/ (accesat la 25.11.2018). reanu-director-de-ziar-si-scriitor-publicist-91230.html 2 Ibidem. (accesat la 26.11.2018). 3 Ibidem. 11 Gheorghe I. Bodea, 87 zile prin apocalips, 4 Mihai Taºcã (editor ºi redactor ºtiinþific), http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/19 Basarabia - Pãmânt românesc, Antologie, vol. II, Chi- 18:_marea_unire/87_zile_prin_apocalips/749/ (acce- ºinãu, Editura Serebia, 2018, p. 805. sat la 29.11.2018). 5 Anatol Munteanu, op. cit. 12 Ioan Munteanu, Sever Bocu (1874-1951), 7 Ibidem. Editura Mirton, Timiºoara, 1999, p. 26. 8 Str. Ion Pelivan (Chiºinãu). 13 Nuþu Roºca, Închisoarea elitei româneºti. 9 http://www.razeni.md/index.php?option=com_con- Compendiu, Editura Aska Grafika, Sighetu Mar - tent&view=article&id=252%3Aion-pelivan-a-revenit- maþiei, 2006, p. 56. la-batin&catid=83%3Apersonali tati &Itemid=197 (ac - cesat la 25.11.2018).

70 ADINA BERCIU-DRÃGHICESCU

Instaurarea comunismului în Facultatea de Filosofie ºi Litere 1944-1948

Adina Berciu-Drãghicescu Revista Memoria începe cu acest numãr prezentarea este absolventã a facultãþii unui lung ºir de articole cu date ºi fapte, care se referã cu de Istorie din Bucureºti (1973, ºefã de promoþie), dr. precãdere la modul în care sistemul comunist, dupã model în istorie. Între 1990-2017 a sovietic, a fost introdus cu brutalitate în România dupã fost profesor la Departamentul 1944. Astfel, alãturi de distrugerea familiei, desfiinþarea de Comunicare proprietãþii private, bagatelizarea religiei ºi abolirea ºi ªtiinþele informãrii din cadrul Facultãþii de Litere Monarhiei, comuniºtii ºi-au propus decapitarea învãþã mân - a Universitãþii Bucureºti. tului românesc prin înlocuirea, privarea de libertate sau Membrã a mai multor societãþi marginalizarea elitei intelectualitãþii româneºti, care onora- ºi asociaþii (ex: Societatea se învãþãmântul universitar ºi fãcuse posibil „miracolul de ªtiinþe Istorice; Asociaþia Arhiviºtilor ºi Prietenii românesc interbelic”. ªi fiindcã cea mai credibilã pledoarie Arhivelor, Bucureºti; Asociaþia se sprijinã pe fapte concrete vom prezenta începând cu de Retrologie Agrarã º.a.). acest numãr „soarta” pe care au trebuit sã o îndure cadrele Face parte din conducerea didactice de la Universitatea din Bucureºti în timpul dicta- Societãþii de Culturã Macedoromâne. turii comuniste, aºa cum a fost ea prezentatã de doamna Autor, coordonator sau profesor Adina Berciu-Drãghicescu colaborator la 31 de cãrþi ºi autor a peste 90 de studii ºi articole. A susþinut peste 175 Studierea istoriei Universitãþii în intervalul 1944-1989 de comunicãri pe probleme de constituie o misiune dificilã, contextul istoric complex ºi management cultural, istorie, complicat influenþând ºi istoria facultãþilor din Universitate. studii culturale, aspecte iden- Situaþia þãrii era dezastruoasã: înfrângere militarã; teri- titare privitoare la aromâni ºi meglenoromâni. torii pierdute ºi teritoriul rãmas ocupat de agenþii ºi trupele A organizat simpozioane, sovietice; condiþii înrobitoare impuse României prin ar mis - conferinþe, mese rotunde, tiþiu; jaful sovromurilor; instituþiile statului dezorganizate ºi expoziþii fotodocumentare. lipsite de autoritate în urma epurãrilor arbitrare; presa ºi cartea anihilate prin sabotarea tipãririi ºi difuzãrilor; terori- zarea ziariºtilor ºi a oamenilor de culturã, presa sub or - donatã folosea un limbaj agresiv, defãimãtor ºi jignitor etc. În aceastã situaþie, dupã al Doilea Rãzboi Mondial elita intelectualã româneascã a suferit grele pierderi din cauza

71 epurãrilor repetate, „reformei” învã þã mân - bibliotecilor universitare ºi instituirii fonduri- tului din 1948, desfiinþãrii Academiei Române lor „S” cu cãrþi interzise, înlocuirii vieþii ºtiin - ºi înlocuirii ei cu Academia RPR (iunie 1948), þifice universitare cu „baza ideologicã”.4 scoaterii celor 100 de personalitãþi din noua „Re voluþia culturalã” de esenþã marxistã a a Academie, arestãrilor, domiciliilor forþate, fost ºi ea anunþatã de Gheorghe Gheor - i interzicerii publicaþiilor, listelor cu autori ºi ghiu-Dej în preziua alegerilor din 19 noiem- i cãrþi interzise etc. Între 1956-1960 cea mai brie 1946. S-au creat publicaþii ºi instituþii a mare parte a universitarilor din Bucureºti noi cu rol propagandistic, precum „Analele e erau fie cu domiciliu forþat sau în închisori, româno-sovietice”, Editura Cartea Rusã, i fie ocoliþi, trimiºi la „munca de jos” sau fãrã Institutul de Studii Româno-So vietice.5 n drept de a publica.1 Tratatul de Pace încheiat la 10 februarie a Între 1944-1964, perioadã în care a fost 1947 ºi semnat de Gheorghe Tãtãrãscu, inclus ºi regimul lui Gheorghe Gheorghiu- Lucreþiu Pãtrãºcanu ºi ªtefan Voitec, a Dej, amestecul politicului în învãþãmântul deschis drumul spre sovietizarea Ro mâ - universitar s-a manifestat cu consecinþele niei, care debuta cu anularea oricãrei forme dezastruoase care se cunosc.2 Dupã 1944 de opoziþie.6 a avut loc desfiinþarea partidelor istorice ºi a La 27 aprilie 1947, Constantin Rã du les - instituþiilor ºi structurilor democratice, ºi cu-Motru definea astfel situaþia într-o notã totodatã ºi exterminarea fizicã a liderilor ºi de jurnal: „Poporul nostru trece prin mo - susþinãtorilor lor. mente tragice, sub ameninþarea Moscovei. Pe 7 martie 1945 o Comisie de activiºti De la un moment la altul ne aºteptãm la o sovietici prezenta comuniºtilor români con - loviturã de stat, care sã întroneze pe duºi de Ana Pauker ºi Gh. Gheor ghiu-Dej, comuniºti la putere ºi mai absolut decât - „un plan de comunizare a României” pe ur - sunt acum, ca sã fim dupã aceea anexaþi , mãtorii trei ani ºi apoi pe urmãtorii 10. Din Rusiei sovietice.”7 Lovitura de stat între - planul pe trei ani, Romulus Rusan în lucra- zãritã de acesta s-a produs la 30 decem- rea sa Cronologia ºi geografia represiunii co- brie 1947, prin abolirea monarhiei. Procesul mu niste în România menþioneazã ca fãcând de trecere de la sistemul democratic la cel parte3: „suprimarea partidelor istorice prin totalitar a presupus douã mari eta pe. / arestarea, uciderea ºi rãpirea membrilor lor În februarie 1947, dupã semnarea Tra - ºi, respectiv, crearea unei organizaþii de tatului de Pace cu România, a urmat un . poliþie întemeiatã pe o miliþie popularã de nou val de arestãri: þãrãniºti, liberali, inte- tipul NKVD”. lectuali, studenþi, învinuiþi de „fascism”, „le - e Douã decenii s-a acþionat în vederea gio narism”, „spionaj în favoarea imperia liº - suprimãrii autonomiei universitare, a Sena - tilor anglo-americani”, „crime de rãz boi”, telor universitare, epurãrii cadrelor didacti- vic timele ajungând în închisorile ºi lagãrele ce, ideologizãrii cursurilor ºi seminariilor, de la Sighet, Gherla, Piteºti, Craiova, Mier - selectã rii studenþilor preponderent din curea Ciuc8 º.a. mediul muncitoresc ºi agricol, anulãrii Dupã 1948 s-a introdus un control ideo- tradiþiilor din învãþãmântul românesc, adu- logic care cenzura absolut tot: cadrele di dac - cerii de cadre noi, exclusiv pe criterii politi- tice, studenþii, programele universitare, cursuri- ce ºi pe cel al „originii sãnãtoase”, epurãrii le, seminariile, timpul liber, corespon denþa etc.

72 Palatul Universitãþii din Bucureºti, proiectat de Alexandru Orãscu, preºedinte al arhitecþilor români, dupã forma ºi asemãnarea universitãþilor occidentale. https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Universit%C4%83%C8%9Bii S-a introdus Referatul de cadre obliga- Procesul de pervertire a conºtiinþelor a pre- toriu, PMR implicându-se cu totul în viaþa supus restructurarea întregului sistem de universitarã9 ºi în perioada 1948-1964. Do- valori sociale, morale ºi etice. sarul de cadre a fost coºmarul corpului pro- Procesul de formare a „omului nou” fesoral universitar.10 Modelul sovietic era necesita o strategie extrem de elaboratã ºi singura soluþie în toate domeniile: organi- expusã în mare parte în Directivele de bazã zare, bibliografie, relaþii culturale interuni- ale KGB-ului pentru þãrile din lagãrul sovietic versitare º.a.11 din 2 iunie 1947: „Din ºcolile elementare, de În anii care au urmat, 1947-1962, s-au specialitate, dar mai ales din licee ºi facultãþi fãcut mii de arestãri, victimele fiind interna- trebuie sã fie înlãturaþi profesorii care se te în colonii, locuri de muncã obligatorii, bucurã de popularitate. Locurile lor vor fi sau trimise la Canalul Dunãre – Marea ocupate de oameni numiþi. Sã se analizeze Neagrã deschis în toamna anului 1949.12 În diferenþele dintre materii, sã fie redusã can- 1948 au fost arestaþi preoþi, episcopi greco- titatea de material documentar, iar la licee catolici, elevi, studenþi (unii pentru cã frec- sã se opreascã predarea limbilor latinã ºi ventau Biblioteca francezã sau Biblioteca greacã veche, a filosofiei generale, a logicii, englezã)13. Erau închiºi, umiliþi, torturaþi, a geneticii.”14 presaþi sã-ºi renege convingerile, sã-ºi Contextul era asigurat: Convenþia de trãdeze familia sau apropiaþii etc. Armistiþiu din 12 septembrie 1944, Comisia Dupã 1947, trebuiau remodelate conºti- Aliatã de Control care era un supraguvern inþele, trebuia format „omul nou”, cu o gân- în România, formaþiunile de luptã patriotice. dire total diferitã de cea a predecesorilor. Toate aceste organisme destabilizau þara,

73 im puneau miniºtri în guvern, produceau ale anului 1944. Acesta ar fi fost iniþiatorul dezordine 15, arestãri (dupã mãrturisirile lui ºi cel care a redactat Me moriul. Aca de mi - Petru Groza, în 1945 s-au fãcut 90.000 de cianul Solomon Mar cus a încercat elucida- arestãri).16 rea mai multor neclaritãþi privind iniþiatorii Din 4 aprilie 194417 au început bombar- ºi semnatarii acestui Memoriu.18 damentele aviaþiei americane asupra inst i - O parte din semnatarii Memoriului vor tuþiilor din Bucureºti, care au avariat grav deveni ulterior colaboratori zeloºi ai localul vechii Universitãþi, unde se afla Fa- autoritãþilor comuniste, agitând atitudinea cultatea de Filosofie ºi Litere, distrugeri su- lor antifascistã în contrast cu majoritatea ferind ºi clãdirea Facultãþii de Drept, nume- imensã a cadrelor didactice care nu au roase laboratoare ºi institute, Grãdina Bota - semnat documentul. Problema esenþialã nicã. În aceste circumstanþe critice, o par te este dacã Memoriul a existat efectiv, sau din materialul Universitãþii (aparaturã, co lecþii dacã ne gãsim în prezenþa unui mit ºtiinþifice) a fost evacuatã la Tg. Jiu, iar la 12 confecþionat ad-hoc ºi care a servit ca act septembrie 1944 s-a decis folosirea taxelor fondator al Universitãþii „democratice”. Ne universitare pentru remedierea pagubelor. bazãm afirmaþiile pe faptul cã semnatarii Nu au lipsit acþiunile politice ale universi- acestuia susþin fapte contradictorii, unii cã tarilor bucureºteni din prima perioadã a l-ar fi semnat în iunie, alþii în iulie 1944, iar rãzboiului – etapa antisovieticã. O realã pro - din declaraþiile acestora nu rezultã cã blemã istoriograficã o reprezintã Me mo riul memoriul ar fi fost dat vreodatã mareºalu- universitarilor ºi academicienilor din aprilie lui Antonescu. În plus, din delegaþia care 1944 adresat mareºalului Ion An to nescu. ar fi înmânat Memoriul mareºalului, Gri - Memoriul pleca de la premisa cã, avându- gore T. Popa a murit în 1948 hãituit de or - se în vedere promisiunile aliaþilor, în primul ganele represive comuniste, iar P.P. Stã - rând ale U.R.S.S., regimul politic nu va fi nescu a fost închis mulþi ani ca „duºman al modificat în România în cazul ieºirii aceste- poporului”. De la Universitatea din Bucu - ia din asocierea cu Germania. În aceastã reºti dintre semnatarii Memoriului din apri- logicã, continuarea rãzboiului în alianþã cu lie 1944 reþinem numele: Daniel Danie lo - armata germanã era inutilã ºi se so licita polu, Nicolae Gh. Lupu, Grigore T. Popa, încetarea acestuia. Ideea s-ar fi nãscut la 3 C.I. Parhon, Francisc Rainer, P.P. Stã- aprilie 1944 în cursul unei discuþii între pro- nescu, Constantin Bordeianu, Al. Rosetti, fesorii universitari, matematicienii Mihail Mihail Ralea, Eugen Herovanu, Amza Neculcea ºi Gheorghe Vrân ceanu. Jianu, Simion Stoilow, Alexandru Ghika, Existã însã ºi un alt punct de vedere, Gheorghe Vrânceanu, Gheorghe Deme - mai recent, din 1997, când a apãrut Jur na - trescu, Gheorghe Banu, Istrate Micescu, lul Politic din 1 ianuarie - 24 august 1944 Constantin Popovici, Eduard Mezincescu, al lui Ion Hudiþã, cu un studiu introductiv ºi Bazil Munteanu, Alexandru Pantazi, Marin note de acad. Dan Berindei. Aici se aduce Enãchescu, Dumitru Bagdasar, D.D. Ge - în discuþie iniþiativa acestui Memoriu, pe rota, ªtefan Vencov, Radu Roºca, Ion care a avut-o Ion Hudiþã, prof. universitar Jovin, Mihail Neculcea, Anton Dimitriu, la Facultatea de Filosofie ºi Litere din Bucu - Florica Mezincescu, George Cons tan - reºti (membru PNÞ) încã din primele luni tinescu, Constantin Motaº, Constantin An-

74 gelescu. Dintre aceºtia au fost deþinuþi în rã acuzaþii de colaborare cu regimul ma re - închisorile comuniste: Amza Jianu, Istrate ºalului Antonescu, de sprijinire a rãzboiului Micescu, Constantin Motaº, Dimitrie D. antisovietic, de colportare a unor concepþii Gerota ºi Ion Jovin. Documentul ar fi fost sociale ºi politice care erau bineînþeles înaintat în iunie 1944 mareºalului, precedat departe de marxism-leninismul de lecturã de o scrisoare semnatã de Daniel Danie lo - stalinistã. Aºa-zisele forþe democratice învi- polu, Simion Stoilow, Grigore T. Popa, P.P. nuiau autoritãþile universitare de tergiversa- Stãnescu ºi a fost publicat integral în rea deschiderii Universitãþii pentru cã n-ar fi „România liberã” din 6 septembrie 1944. dorit ca studenþii sã participe la acþiunea de „Memoriul cãtre Antonescu a adus sub „democratizare” a þãrii. aceeaºi umbrelã actori care, dupã 23 Cãile de pãtrundere a comuniºtilor în august 1944, aveau sã se repartizeze în Universitate au fost: dominarea sindicatelor tabere dintre cele mai diferite: unii au înfun- universitare, numirea unei conduceri obe- dat închisorile, alþii au urcat rapid în ierarhia diente, distrugerea vieþii de asociaþie a noii puteri; aceºtia din urmã s-au diferenþiat studenþilor ºi înlocuirea ei cu organizaþii ulterior ºi ei, unii adaptându-se la toate direct subordonate partidului comunist ºi, evoluþiile, alþii trezindu-se, chiar mai târziu, evident, crearea cadrului juridic care permi- din coºmarul pe care l-au trãit.”19 tea decapitarea „legalã” a Universitãþii ºi a Actul de la 23 august 1944 a avut universitarilor. Pentru întregirea contextului consecinþe imediate asupra Universitãþii din nu trebuie uitate: evenimentele legate de Bucureºti, începând cu toamna acestui an Convenþia de armistiþiu din toamna anului Universitatea cunoscând accelerate schim- 1944, introducerea cultului lui Stalin, rusifi- bãri, prin care PCR dorea sã domine toate carea vieþii politice, culturale, economice. compartimentele societãþii româneºti. Între anii 1944-1948 s-au derulat prime- Învãþãmântul superior a fost vizat de le etape din vastul proces de consolidare a comuniºti din primul moment al ocupãrii sistemului comunist, ºi anume: defasciza- þãrii de cãtre armata sovieticã, deoarece rea din 1944-1945, epurãrile din 1944-1952 îndoctrinarea care începea trebuia sã ºi mai departe: eliminarea autonomiei uni- distrugã, cu prioritate, elita intelectualã a versitare – 1946, îndepãrtarea profesorilor României. Atacatorii au fost cei aflaþi în sluj- sub pretextul necesitãþii comprimãrii postu- ba comuniºtilor ºi a ocupantului sovietic, rilor ca urmare a aplicãrii legii din august dar au fost, din pãcate, ºi profesori univer- 1948 privind „reforma” învãþãmântului. sitari care ºi-au denunþat colegii de breaslã Defascizarea a fost motivatã de materia- ºi studenþii, fãrã remuºcare, ºi care ulterior lizarea deciziilor Convenþiei de armistiþiu din au fost la rândul lor marginalizaþi, dacã nu 12 septembrie 1944 care prevedea la art. chiar încarceraþi la fel ca cei la a cãror dis- 14-15 urmãtoarele: „Guvernul ºi Înaltul trugere contribuiserã. Comandament Român se obligã sã colabo- În vederea promovãrii propriilor interese reze cu Înaltul Comandament Aliat la ares- de a confisca întreaga putere politicã, co - tarea ºi judecarea persoanelor acuzate de muniºtii au declanºat o zgomotoasã cam- crime de rãzboi; guvernul român se obligã panie de „democratizare” pentru înlã tu ra - sã dizolve imediat toate organizaþiile pro- rea adversarilor politici. Au început sã apa- hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul

75 României, atât cele politice, militare sau dur: Decretul-lege nr. 594 din 24 noiembrie paramilitare, cât ºi orice alte organizaþii care 194424, care lãrgea cadrul epurãrilor, oricine duc propagandã ostilã Naþiunilor Unite ºi în putând fi acuzat de difuzarea ideilor „anti- special Uniunii Sovietice.”20 Convenþia obliga democratice”. Conform Legii 594, erau li - Guvernul român sã interzicã activitatea or - cen þiaþi din serviciu, fãrã nici o in dem ni - ganizaþiilor „fasciste” care se fãcuserã vino - zaþie, toþi cei care s-au pus în slujba hitleris- vate de atitudini ostile faþã de Naþiunile Unite mului ºi fascismului, au militat sub orice for - ºi în special faþã de URSS, sã dizolve ime- mã în vreo organizaþie politicã sau para mi - diat toate organizaþiile prohitleriste de tip litarã, „au sãvârºit presiuni, acte de teroare, fascist aflate pe teritoriul românesc, atât cele schingiuiri, omoruri, au propagat idei contra politice, militare sau paramilitare, cât ºi orice principiilor democratice”. Aplicarea lui tre- alte organizaþii care duc propagandã ostilã buia sã fie realizatã de Comisiile de purifi- Naþiunilor Unite ºi în special Uniunii So - care ce se înfiinþau ºi care nu erau obligate vietice, nepermiþând în viitor existenþa unor sã declare sursele de informare. Acestea, organizaþii de acest fel. Acþiunea a fost deºi trebuiau sã exprime avizul celor patru condusã de Lucreþiu Pãtrãºcanu, ministru partide politice – PNÞ, PNL, PSD ºi PCR – de justiþie între anii 1944-1948. Conform asupra cazurilor judecate, au funcþionat Convenþiei de armistiþiu trebuiau sã fie în - doar dupã directivele comuniste.25 lãturaþi toþi cei care prin activitatea lor an - Decretul-lege nr. 594 din 24 noiembrie terioarã anului 1944, activitate publicisticã, 194426 a permis îndepãrtarea masivã a pro- ocuparea de funcþii în administraþie, sau fesorilor universitari de la catedre. numai prin prezenþa lor, puteau fi calificaþi cã Decretele-lege emise în 1944 nu au nutreau sentimente antisovietice. Acþiunea a satisfãcut totuºi conducerea de partid ºi de început în 1944-1945, printr-o virulentã stat, ceea ce a condus la modificarea, pen- Campanie în presa comunistã, autori fiind tru a treia oarã, a legii, forma rezultatã pur- mulþi intelectuali simpatizanþi ai regimului.21 tând denumirea de Decretul-lege pentru Imediat s-au emis acte normative care purificarea administraþiei publice sau Legea trebuiau sã contribuie la aplicarea dispo - nr. 217 din 29 martie 1945.27 Potrivit ei, ziþiilor Convenþiei de armistiþiu. Astfel, la 31 funcþionarii ºi cei care primeau sub orice august 1944 s-a emis Decretul-lege 47522, formã un salariu sau o remuneraþie de la completat ulterior prin Decretul-lege nr. stat, judeþ, comunã, regie publicã, orice 48623 pentru epurarea administraþiei publice servicii publice, puteau fi îndepãrtaþi din din 7 octombrie 1944, care oferea posibili- serviciu fãrã indemnizaþie. Se hotãra ºi tatea noilor autoritãþi sã demitã pe funcþio - instituirea unei Comisii pentru investigarea narii publici angajaþi între februarie 1938 - activitãþii funcþionarilor, care putea culege 23 august 1944 ºi îndepãrtarea profesorilor informaþii pe orice cale. Cel cercetat putea universitari de la catedre. Decretul-lege fi încunoºtiinþat, pentru a-ºi face apãrarea urma sã fie aplicat în trei luni. Lucreþiu Pã- prin memorii. Vinovaþii urmau a fi „între bu - tr㺠canu ºi Teohari Georgescu au socotit in þaþi la muncã obligatorie în folosul Sta tu - actul normativ prea indulgent, deoarece nu lui, în lagãre speciale”28. Fiecare instituþie ar fi permis o epurare masivã, aºa cum ar fi întocmea tablouri speciale cu toþi funcþio - dorit PCR, astfel încât a urmat un altul, mai narii din administraþie, care „prin modul în

76 care ºi-au îndeplinit funcþiunea sau prin (...) „Vor fi licenþiaþi din serviciu fãrã nici orice mijloc de publicitate sau propagandã, o indemnizaþie, indiferent de data la care au luat atitudine antide mocraticã”. au fost numiþi, încadraþi sau angajaþi, La apelul de nimicire a opoziþiei era funcþionarii care: che mat fiecare „democrat român adevãrat”, a) S-au pus sub orice formã în slujba fiecare cetãþean trebuind sã fie „un focar al hitlerismului, slujind interese strãine de epuraþiei”. Într-o cuvântare, Ana Pauker spu- acelea ale naþiunii române. nea: „Casa noastrã astãzi este pe alocurea b) Au militat sub orice formã în vreo pângãritã, murdãritã. În casa noastrã mai organizaþiune politicã sau para-militarã: miroase rãu a dihanie fascistã, le gio narã... legionarã, fascistã sau hitleristã, sau au Deci, o muncã de primã importanþã este sã servit prin orice mijloace scopurile unor ne curãþim casa, sã respirãm aer curat în þara asemenea organizaþiuni dictatoriale. noastrã. Munca de epuraþie ºi de arestare a c) Au propagat idei antidemocratice, criminalilor de rãzboi ºi a fasciºtilor este bine antisemite sau antisovietice, ori s-au lãsat pornitã de guvern. Ea va fi continuatã ºi tre- influenþaþi de asemenea concepþii în buie ajutatã de toþi de mocraþii.”29 exerciþiul funcþiunii lor, sau au sãvârºit pre- Epurarea aparatului de stat a fost for- siuni, acte de teroare, schingiuiri ºi omoruri, mula prin care PCR ºi-a eliminat oponenþii, în exerciþiul funcþiunii lor. indiferent de orientarea lor politicã. Sub În vederea aplicãrii prezentei legi, pretextul democraþiei s-au fãcut prin aceste Ministrul sau ºeful Administraþiei va institui epurãri, „adevãrate acte de dictaturã ºi o Comisiune compusã din trei membri, cel teroare printre funcþionarii conºtienþi, care puþin unul va fi funcþionar superior al depar- au refuzat învestitura comunistã”30. tamentului respectiv. În urma aplicãrii Legii nr. 217, au fost O comisiune pentru fiecare instituþie eliminaþi din Facultatea de Litere ºi din Uni - publicã. versitate profesorii: Nichifor Crainic, Mihai Comisiunile se vor putea informa pe Antonescu, Ion Petrovici, Alexandru Marcu orice cale ºi nu sunt obligate sã arate mij- º.a., (majoritatea erau deja arestaþi). S-a loacele prin care au ajuns la constatãrile continuat cu un alt val de arestãri în aprilie lor. Directorii ºi ºefii personalului din 1945, de la Universitate ºi unii de la Ministere, instituþii publice ºi administraþii Facultatea de Litere; victime au fost Eugen locale sunt datori sã semnaleze în scris Chirnoagã, Radu Meitani ºi P.P. Panai tescu, Comisiei toate cazurile care intrã sub pre- care au ajuns în lagãrul de la Caracal. vederile prezentei legi, sub sancþiune Redãm în continuare fragmente din disciplinarã în caz de omisiune.”31 aceste Decrete-Legi care au creat cadrul B. 1 septembrie 1945. Decret-Lege juridic de instalare definitivã a comunismu- pentru urmãrirea ºi sancþionarea celor vi- lui în universitãþile ºi facultãþile din novaþi de dezastrul þãrii sau de crime de România. rãzboi. A. Legea 217/1945 pentru modificarea (...) Legii 486/1944 privind purificarea ad mi nis - „a) sunt vinovaþi de dezastrul þãrii, cei traþiei publice. care au hotãrât declararea rãzboiului con-

77 tra U.R.S.S. ºi a Naþiunilor Unite, ori au din ºcoli, licee, universitãþi, interdicþiile de la determinat prin fapte proprii continuarea dreptul de a profesa pânã la scoaterea din acestui rãzboi. biblioteci a cãrþilor, care ar fi conþinut b) au permis intrarea armatei germane propagandã fascistã ºi anti sovieticã. pe teritoriul þãrii. În 1945 campania s-a declanºat împo- c) dupã 6 septembrie 1940, au militat triva tuturor celor care erau consideraþi pentru pregãtirea sau desãvârºirea faptelor duºmani ai clasei muncitoare. de mai sus prin grai, prin scris sau prin De excluderea din învãþãmântul superior orice alte mijloace. a elementelor incomode s-a ocupat Comisia – se vor pedepsi cu detenþiune grea pe informativã pentru purificarea personalului viaþã sau detenþie grea, de la 5 la 20 ani sau didactic ºi administrativ, condusã de rectorul detenþie riguroasã 3-20 ani. Universitãþii, profesorul Simion Stoilow33. – confiscarea averii în folosul statului, Re zultatul a fost cã în septembrie 1944 la degradare civicã. Uni versitatea din Bucureºti aproape întrea- Ministerul Justiþiei va institui „un numãr ga conducere (rector, prorectori, decani, de acuzatori publici” – prin Înalt Decret prodecani) a primit invitaþia de a demisiona. Regal la propunerea Ministerului Justiþiei”. Pe 16 octombrie 1944 s-a înlãturat vechea Acuzatorii publici „au dreptul de a face conducere a Universitãþii, iar în noiembrie a orice investigaþiuni ºi culege orice probe”, fost numit rector Simion Stoilow (1887- aveau puteri nelimitate, puteau „face orice 1961), care a încurajat eliminarea vechii descinderi, percheziþii, sã ridice orice acte, elite, ceea ce s-a tradus în arestarea sau ex - chiar ºi cu caracter secret”. Acuzatorii cluderea din viaþa publicã ºi universitarã a publici însãrcinaþi cu cercetarea ºi instrui- profesorilor, cu precãdere a celor de istorie rea celor vinovaþi erau numiþi de Ministrul modernã ºi contemporanã. Cadrul legislativ Justiþie ºi erau coordonaþi de un funcþionar nu a lipsit, pe 24 august 1946 fiind emis De- ºef. „Judecarea lor urma sã se facã de cretul 658 care suprima autonomia univer si - Tribunalul Poporului”. Se va întocmi actul tarã. În anul 1947, prin Legea raþionalizãrii de acuzare ºi dacã persoana moare i se profesorii incomozi au fost eliminaþi de la confiscã averea, se continuã judecarea catedrã ºi trimiºi la institutele de cercetare, acuzatului”. „Urmãrirea lor ºi judecarea iar alþii la închisoare sau în lagãrele de pânã la 1 septembrie 1945. muncã. Curãþirea Universitãþii a debutat Notele de ºedinþã vor fi sumare. înainte de 1948, sub pretextul curãþirii insti - Hotãrârea va fi motivatã ºi nu va fi sus - tuþiei de legionari ori colaboratori ai unor cep tibilã de nici o cale de atac.”32 persoane precum Ion Antonescu ºi Carol II. Conform ei, „funcþionarii ºi cei care pri- La 17 decembrie 1944 a fost ales Comi- mesc sub orice formã un salariu sau o tetul provizoriu al sindicatului corpului remuneraþie de la stat, judeþ, comunã, regie didactic universitar format din C.I. Parhon, publicã..., orice servicii publice, vor putea fi Petre Constantinescu-Iaºi, Simion Stoilow, îndepãrtaþi din serviciu, fãrã indemnizaþie”. Gheorghe Nicolau, Grigore Moisil, Eduard Din septembrie 1944 au început de- Mezincescu. În fine, în 22 septembrie 1944, fãimãrile prin articole calomnioase în presa pe baza propunerilor U.T.C. s-a luat hotã - comunistã, epurãrile în rândul profesorilor rârea alegerii unui Comitet de coordonare a

78 Tineretului Universitar Democrat, care reu- ca, în acea epocã dominatã de oportunism nea reprezentanþi ai PCR, PSD, Uniunii ºi abdicãri morale, prin cãutarea unei noi Patrioþilor, Partidului Socialist Þãrãnesc, identitãþi „democratice”, ARLUS având PNL ºi PNÞ. Imediat au fost organizate capacitatea de a „purifica” biografii com- adunãri ale studenþilor care sã demonstre- promiþãtoare. Ca ºi în alte cazuri s-a creat ze ataºamentul la noile idei. Primii care s-au un comitet de iniþiativã format din intelec- adunat au fost studenþii de la Facultatea de tuali de stânga sau cu vederi de stânga ºtiinþe în 23 septembrie, urmaþi de cei de la printre care: C.I. Parhon, Gh. Nicolau, Facultatea de Litere ºi Filosofie în 28 sep- Constantin Ionescu-Mihãieºti, Grigore T. tembrie, Medicinã în 28 septembrie ºi Drept Popa, Alexandru Rosetti, ªtefan Milcu, în 29 septembrie. Intenþia PCR era sã Petre Constantinescu-Iaºi ºi Iorgu Iordan. înfiinþeze o organizaþie studenþeascã unicã, Prima consfãtuire a avut loc la Facultatea încadratã cu militanþi ai partidului, care sã de ºtiinþe, la 12 noiembrie 1944. Oficial, erodeze organizaþiile tradiþionale ale ARLUS s-a fondat la 14 noiembrie ºi prima studenþimii democratice. În urma presiuni- conducere a fost formatã din: preºedinte - lor exercitate de comuniºti, în al doilea C.I. Parhon; vicepreºedinþi – Simion Stoi - Guvern prezidat de generalul Constantin low, Gheorghe Nicolau, Dimitrie Gusti, Ni - Sãnãtescu, Ministru al Educaþiei Naþionale co lae Profiri, Daniel Danielopolu, Dumitru a fost numit ªtefan Voitec, din partea Bagdasar; secretari generali – P. P. Stãnes - Partidului Social Democrat. Acesta a rãmas cu, Simion Oeriu; secretari de ºedinþã – în funcþie pânã la 30 decembrie 1947, Marin Ienãchescu, Eduard Mezincescu; ducându-ºi conºtiincios la îndeplinire sarci- bibliotecar – Traian Sãvulescu; mem bri – nile primite de la comuniºti, de distrugere a Pe tre Constantinescu-Iaºi, Cons tantin Io - învãþãmântului românesc ºi a elitelor inte- nescu-Mihãieºti, Gheorghe Vlãdescu-Rã - lectuale. O primã mãsurã a fost publicarea, coasa, Simion Sanielevici, Alexan dru Ro- la 2 decembrie 1944, a Listei de autori ale setti; cenzor – Dimitrie Pom peiu. De ase- cãror cãrþi erau interzise în ºcoli, facultãþi menea, a fost ales un consiliu profesoral al sau librãrii. Printre autorii interziºi figurau: Universitãþii ARLUS35, care era progra matã C.C. Giurescu, Gh. Brãtianu, I. Lupaº, Con- sã se deschidã la 20 mai 1945. Prezentãm s tan tin Rãdulescu-Motru, Simion Me he- selectiv acest consiliu profesoral: rector – dinþi, P.P. Panaitescu, Ion Petrovici, C. Kiri - Dimitrie Pompeiu; prorector – Traian þescu, C. Gerota, D. Caracostea, T. Brãi lea - Sãvulescu; membri – C.I. Parhon, Simion nu, Gh. Alexianu, E. Chirnoagã, P. Papa- Stoilow, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Gusti, dopol. Dupã cum se poate observa, în ma- George Enescu, Gheorghe Nicolau, Ale- joritate erau cadre didactice ale Facultãþii xandru Rosetti, Aurel Potop, Iorgu Iordan. de Litere din Bucureºti.34 Despre rolul ARLUS, preºedintele Un vector important al sovietizãrii aces teia C.I. Parhon scria: „De la României l-a reprezentat Asociaþia Ro - 23 august s-a sfãrâmat în fine ºi desigur mânã pentru strângerea legãturilor cu pentru totdeauna, campania de calomnii ce Uniunea Sovieticã (ARLUS). Uriaºa „popu- s-au întreþinut din fonduri strãine în contra laritate”, fervoarea cu care mulþi profesori Uniunii Sovietice de o pãturã de acapara- universitari au aderat la ea s-ar putea expli- tori ºi parveniþi care nu aveau nimic comun

79 cu interesele mari ale acestui popor, dar Iorgu Iordan (preºedinte), Andrei Oþetea ºi care doreau sã trãiascã mai departe nestin - C-tin Balmuº (vicepreºedinþi), Al. Graur gheriþi din munca lui, þinându-l în ignoranþã (secretar), C-tin Racoviþã (bibliotecar), Emil ºi robie permanentã. Lumina care vine de Petrovici (membru). Secþia Sociologie avea la Rãsãrit, din Uniunea So vieticã, va permi- printre membri pe Alexandru Claudian, te tuturor muncitorilor sã vadã ºi sã Athanasie Joja, Anton Golopenþia ºi Stan - înþeleagã cã ei trebuie sã fie singurii bene- ciu Stoian. În fine, la Subsecþia Învãþãmânt ficiari ai roadelor muncii lor”. Activitatea Superior preºedinte era Constantin Motaº, efectivã a ARLUS a debutat la 16 noiem- iar membri Basil Munteanu, Iosif Gabrea, brie 1944 cu conferinþa lui C.I. Parhon Damian Bogdan, Miron Nicolescu ºi Traian intitulatã „De ce prietenia cu URSS?”. Sãvulescu. Foarte rapid, Asociaþia a patronat la 10 Pentru a risipi echivocul legat de apoli- ianuarie 1945 inaugurarea Editurii Cartea tismul Asociaþiei, reproducem art. 2 din Sta- Rusã, menitã sã traducã în limba românã tutul ARLUS, votat la 31 octombrie 1948: în principal literaturã rusã ºi sovieticã, dar ºi „a) Strângerea legãturilor de prietenie cu lucrãri ideologice. Dacã prezenþa unor uni- U.R.S.S., þara socialismului ºi a celei mai versitari în conducerea ARLUS era înaintate culturi din lume, conducãtoarea justificatã de trecutul lor de militanþi de lagãrului democratic antiimperialist, ga ran - stânga (unii erau veterani ai Asociaþiei þia integritãþii independenþei ºi suveranitãþii Amicii U.R.S.S. care a funcþionat între RPR; b) Popularizarea realizãrilor regimului 1934-1935), existã atitudini de un ridicol sovietic ºi a ideologiei sale; c) Popu - oportunism, care nu vor asigura supra- larizarea aplicãrii experienþei sovietice pen- vieþuirea scontatã. Astfel, în 1945 Dimitrie tru dezvoltarea R.P.R. pe calea pãcii, de- Gusti solicita crearea la Facultatea de mocraþiei ºi socialismului; d) Antrenarea Litere a unei Catedre de Limba ºi Literatura maselor largi din R.P.R. la participarea Rusã, iar la Institutul Social Român (fondat activã în lupta pentru pace trainicã, dusã de de el) a unui centru de documentare ºi forþele progresiste ale lumii în frunte cu informaþie ºtiinþificã privitor la marxism ºi Uniunea Sovieticã”. mai ales la leninism ºi stalinism, motivând Schimbarea opþiunilor politice în rândul astfel: „Cunoaºterea sistematicã, metodicã intelectualilor s-a produs fie din teamã, fie ºi integralã a Naþiunilor Statului vecin în dintr-o postare incorectã faþã de realitãþile fiinþa, organizarea ºi funcþiei lor creatoare, timpului, dar, indiferent de considerente, va fi de cel mai mare ºi binefãcãtor folos aceºtia au legitimat regimul comunist. pentru Naþiunea ºi Statul român care are Interesantã este maniera în care atât de mult a construi în adâncime ºi nu în autoritãþile s-au raportat la intelectualii care suprafaþã ca pânã acum”. prin afilierea lor girau noile transformãri Asociaþia funcþiona cu 12 secþii ºi mai politice. Astfel, la început unii au fost numiþi multe subsecþii. La Secþia de Literaturã ºi ambasadori, de pildã Iorgu Iordan la Filosofie, preºedinþi erau Mihai Ralea ºi Moscova, Mihai Ralea la Washington, Mihail Sadoveanu. Exista ºi o Secþie a Tudor Vianu la Belgrad, Simion Stoilow la ºtiinþelor Sociale cu 3 subsecþii. În fruntea Paris etc. Dupã 1947 ºi cu precãdere dupã Subsecþiei de Istorie-Filologie se gãseau 1950, odatã ce s-a produs comunizarea

80 completã a Ministerului Afacerilor Externe, leninismului, (...) eliberatorului omenirii de aceºti intelectuali au fost pãrãsiþi în favoa- sclavia fascismului”39. România trebuia rea oamenilor de partid, care prezentau „slavizatã, deromânizatã, delatinizatã”, mai multã siguranþã.36 memoria istoricã trebuia ºtearsã, la fel Chiar ºi analizând superficial etapele etnogeneza ºi limba. regimului comunist ºi efectele lor asupra Nu trebuie omis, însã, concursul pe Universitãþii bucureºtene, rezultã o imagine care l-au dat chiar românii. Spre exemplu, dezastruoasã: în primii ani dupã „reforma” în martie 1951 la Academie s-a discutat – din 1948, facultãþile Universitãþii din Bucureºti George Oprescu servind ca moderator – au cunoscut fenomenele epurãrii, ideo - oferta lui Constantin Brâncuºi de a dãrui logizãrii, inventãrii noilor elite cultural-ºtiinþi - Statului român întreaga sa operã ºi Atelie- fice de care regimul avea nevoie. Abia la rul, solicitând în schimb repatrierea. Ce re - începutul anilor 1960 s-a produs o recupera- rea a fost respinsã cu brutalitate. Cu aceas- re parþialã a importanþei ºi prestigiului tã ocazie George Cãlinescu afirma: „Brân- Universitãþii la nivelul populaþiei studenþeºti, cuºi nu poate fi creator în sculpturã, fiindcã al recrutãrii cadrelor didactice (uneori reinte- nu se exprimã prin mijloacele esenþiale ºi grarea celor epurate) ºi al organizãrii studiilor caracteristice acestei arte”, în vreme ce la nivelul fiecãrei facultãþi. Alexandru Graur afirma: „pierdem timpul, În perioada 1944-1949 în învãþãmântul lucrãrile lui Brâncuºi nu au ce cãuta în superior s-a introdus o stare de instabilitate Muzeul de Artã al României, în jurul lui s-au profesionalã, de erodare a statutului social strâns antidemocraþii în artã”40. al profesorului37, pe fondul apariþiei unui Institutul de Lingvisticã, unde func þi o - cadru organizatoric favorabil (epurãrile, cul- nau academicienii Al. Rosetti, Iorgu Iordan, tul lui Stalin, organizaþiile studenþeºti). Al. Graur, era criticat pentru cã se orien ta Cultul lui Stalin înainte ºi dupã anul mereu spre lingviºtii idealiºti, români ºi 1944 a fost impus în România de bolºevici. strãini, ºi nu spre ideile ºi operele corifeului „Când în Piaþa Universitãþii se scanda lingvist I.V. Stalin. Cea mai recentã lucrare „Stalin ºi poporul rus libertate ne-a adus” a acestuia Marxismul ºi problemele lingvis- era una, era mai ales strada, dar când în ticii, Moscova, 195041, a fost tradusã ime- Amfiteatrul „Odobescu” (de la Facultatea diat în limba românã. La Academie a avut de Litere din Bucureºti n.n.) se ovaþiona loc o sesiune ºtiinþificã (21-25 martie 1951), numele lui Stalin, era alta. Aici se afla, cel unde s-au dezbãtut aceste aspecte ºi au puþin teoretic, crema corpului universitar.”38 fost criticaþi nominal Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Pe 21 decembrie 1949 au avut loc G. Cãlinescu, Al. Graur. Toþi, cu excep þia lui peste tot adunãri pentru a-l serba pe Stalin G. Cãlinescu, ºi-au fãcut autocritica. la împlinirea vârstei de 70 de ani. Se alcã - În 1947 au avut loc masive epurãri, tuiau telegrame semnate de comunitãþile comprimãri, pensionãri de cadre din academice, printre care Universitatea facultãþile Universitãþii Bucureºti, dar ºi din Bucureºti sau Academia RPR, ºi adresate celelalte (Iaºi, Cluj, Oradea, Timiºoara), „Tovarãºului Iosif Visarionovici Stalin, filo- pregãtindu-se terenul pentru Legea învãþã - sofului, corifeului ºtiinþei, însufle þitorul lite- mân tului din 3 august 1948 - Decretul nr. relor ºi artelor, genialului clasic al marxism- 175, urmat de Decretul nr. 176, prin care se

81 confiscau toate proprietãþile instituþiilor de 4 Dãnuþ Doboº, op. cit., p. 29. învãþãmânt din România. 5 Alexandru Zub, „Clio în derutã. Istoriografia „Reforma” a însemnat „instalarea noului românã a anului 1947”, în Romulus Rusan (ed.), op. cit., p. 261. Andrei Oþetea era preºedintele consiliului model de tip sovietic”, marcând decenii la editurii „Cartea Rusã”; el fãcea, de asemenea, parte rând învãþãmântul românesc. din conducerea Institutului de Studii Româno- Din 1953, când a murit Stalin, ºi pânã în Sovietice (creat în 1947), alãturi de Emil Condurachi, 1956 s-a înregistrat o uºoarã destindere în Andrei Rãdulescu ºi Constantin Balmuº. Noua mediul universitar, dar dupã Revoluþia din direcþie în abordarea istoriei era datã de Mihail Roller ºi acceptatã de unii istorici de prestigiu. Ungaria din octombrie 1956 teroarea a re- 6 Liviu Mãrgineanu, „1947 – anul lichidãrii demo - venit în Universitatea din Bucureºti, luând cra þiei în România ºi al radicalizãrii rezistenþei antico- forma arestãrilor de studenþi ºi profesori, muniste”, în Romulus Rusan (ed.), Analele Sighet 5. exmatriculãrilor de studenþi etc. Anul 1947. Cãderea Cortinei, Fundaþia Acade mia În deceniile urmãtoare, 1960-1980, s-a Civicã, Bucureºti, 1997, pp. 400-409. 7 Alexandru Zub, op. cit., p. 259. încercat reintroducerea valorii profesionale 8 Romulus Rusan, op. cit, pp. 16-17. drept criteriu de selecþie a cadrelor didacti- 9 Dãnuþ Doboº, op. cit., p. 31. ce, dar s-au desfiinþat/comprimat institute ºi 10 Ibidem. facultãþi. Criteriile obedienþei ºi apar - 11 Ibidem. 12 tenenþei la PCR au devenit predominante42 HCM nr. 2 din 3 ianuarie 1950; HCM nr. 104 din 22 august 1952, HCM nr. 337 din 11 martie 1954, rãmânând astfel pânã în decembrie 1989. Decretul Prezidiului MAN nr. 89 din 17 februarie 1958. Romulus Rusan, op. cit., p. 17. Multe arestãri Note nici nu au fost înregistrate, erau de naturã personalã: * Prezentul material face parte din lucrarea sã scape de un vecin incomod, sã ocupe o locuinþã Facultatea de litere a Universitãþii din Bucureºti - 150 mai bunã etc. de ani de învãþãmânt filologic românesc 1863-2013. 13 Romulus Rusan, op. cit., pp. 20-23. Tradiþie ºi valoare, Bucureºti, Editura Universitãþii din 14 Bogdan Ficeac, „1947 - Începutul procesului de Bucureºti, 2013, pp. 111-124. Îl republicãm deoarece formare a omului nou”, în Romulus Rusan (ed.), op. tema este deosebit de importantã, iar lucrarea cit., p. 309. menþionatã a fost editatã în 50 de exemplare, în pre- 15 Romulus Rusan, op. cit., p. 14. Emil Bodnãraº a zent fiind epuizatã.O parte din textul articolului se în fiinþat un Serviciu de informaþii secrete: Secþia a II-a regãseºte ºi în lucrãrile noastre: Ovidiu Bozgan, de informaþii ºi contrainformaþii din Formaþiunile de Universitatea din Bucureºti. Scurt istoric, Editura Luptã Patrioticã. S-au comis în 1945-1946 arestãri, Universitãþii din Bucureºti, Bucureºti, 1994, pp. 96- asasinate. A avut loc procesul Marii Trãdãri Naþio nale. 135; vezi ºi Adina Berciu-Drãghicescu, Ovidiu 16 Ibidem, p. 16. Posibil cifra sã fie exageratã. Bozgan, O istorie a Universitãþii din Bucureºti, 1864- 17 Consecinþe devastatoare au fost ºi dupã bom- 2004, Editura Universitãþii din Bucureºti, Bucureºti, bardamentele din 15 aprilie 1944. 2004, pp. 233-273. 18 Pentru aceastã problemã vezi Solomon Marcus, 1 Ioana Boca, 1956 – un an de rupturã. România „Halucinantul an 1944”, în România literarã, nr. 45, la între internaþionalismul proletar ºi stalinismul antisovie- http://arhiva.romlit.ro/index.pl/halucinantul_an_1944 tic, Bucureºti, Fundaþia Academia Civicã, 2001, p. 59. (accesat la 10.09.2019). 2 Dãnuþ Doboº, „Ingerinþa în viaþa universitarã 19 Ibidem, p. 8; vezi ºi Studiul Introductiv ºi Notele româneascã 1944-1964”, în Arhivele Totalitarismului, acad. Dan Berindei la lucrarea Ioan Hudiþã, Jurnal an II, nr. 4, 1994, p. 28. Politic. 1 ianuarie - 24 august 1944, Editura Roza 3 Romulus Rusan, Cronologia ºi geografia repre- Vânturilor, Bucureºti, 1997. siunii comuniste în România. Recensãmântul popu - 20 Monitorul Oficial, nr. 219, 22 septembrie 1944. laþiei concentraþionare. 1945-1989, Fundaþia Acade - 21 Ibidem. mia Civicã, Bucureºti, 2007, p. 15. 22 Monitorul Oficial, nr. 202 din 2 septembrie 1944;

82 Arhivele Naþionale ale României. Serviciul Ar hi vele membru fondator al ARLUS ºi vicepreºedintele aces- Naþionale Istorice Centrale (în continuare ANR.- teia în 1944-1946, membru fondator al Grupãrii De- SANIC), fond CC al PCR - Cancelarie, dosar 4/1944, mocrate Universitare ºi al Sindicatului Corpului ff. 2-3; 284/1945, f. 3; 352/1945, ff. 2-7; Le gea nr. Didactic Universitar (ianuarie 1945), iar în noiembrie 594 pentru modificarea Legii 486 privind purificarea 1945 a devenit membru PCR. Cât priveºte postura administraþiei publice, publicatã în Monitorul Oficial, sa de academician, Stoilow era membru corespon- nr. 273 din 24 noiembrie 1944, p. 7613. dent din 1936 ºi membru activ din 1945, iar în 1948 23 Monitorul Oficial, nr. 233, din 8 octombrie 1944. a fost reconfirmat membru al Academiei RPR. 24 Ibidem, nr. 273 din 24 noiembrie 1944, p. 7613. 34 Adina Berciu, Maria Petre, „Ofensiva comunistã 25 Nicoleta Chicinaº, Epuraþia P.C.R. în presa ani- împotriva învãþãmântului superior românesc – 1944- lor 1945-1946. Disponibil online la www.procesulco- 1946”, în Buletin Informativ, Universitatea din munismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/epura- Bucureºti, octombrie - noiembrie 2004, p. 7. tia_comunista_45-46.htm (accesat la 10.09.2019) 35 ARLUS va avea o organizaþie tentacularã, vizând 26 Comisia Prezidenþialã pentru analiza dictaturii întreaga ºtiinþã ºi culturã prin secþiile sale, în care comuniste din România, Raport final, p. 475, disponi- este de notat prezenþa profesorilor Universitãþii bil online la old.presi den cy.ro/ static/ ordine/ RA - Bucureºti. Preºedintele secþiei de ºtiinþe aplicate era PORT_FINAL_CPADCR.pdf (accesat la 25. 01. - zelosul stalinist Traian Sãvulescu. La secþia ºtiinþã 2020). Legea nr. 594 pentru modificarea Legii 486 figurau, între alþii, Gheorghe Nicolau, Grigore T. privind purificarea administraþiei publice, pu blicatã în Popa, Radu Vlãdescu, Mihai Ciucã, Nicolae Lupu. La Monitorul Oficial, nr. 273 din 24 noiembrie 1944, p. subsecþia matematicã, unde era preºedinte Dimitrie 7613. Pompeiu, figurau Grigore Moisil, Alexandru Ghica ºi 27 Monitorul Oficial, nr. 74 din 29 martie 1945, pp. Alexandru Fronda. La subsecþia fizico-chimie erau 2438-2439. Negoiþã Dãnãilã, Aurel Potop ºi Eugen Angelescu, 28 Romulus Rusan, op. cit., p. 17. iar preºedintele subsecþiei geografie era Ion Conea. 29 Adevãrul Ardealului, nr. 8, din 26 aprilie 1945, p. 36 Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introdu- 1. Cuvântarea Anei Pauker la întrunirea de la Marna; cere în istoria comunismului românesc, Editura vezi ºi Nicoleta Chicinaº, op. cit. Curtea Veche, Bucureºti, 2005, p. 129. 30 Ioan Filip, „Epuraþiile de la Ministerul Afacerilor 37 Maria Someºan, Mircea Iosifescu, „Modificarea Interne în lumina adevãrului”, în Dreptatea, nr. 6, 10 structurii Universitãþii în anii consolidãrii sistemului februarie 1946. comunist”, în Romulus Rusan (ed.), Analele Sighet 6. 31 ANR.SANIC, fond CC al PCR - Cancelarie, dosar Anul 1948 – instituþionalizarea comunismului, 4/1944, ff. 2-3. Fundaþia Academia Civicã, Bucu reºti, 1998, p. 446 ºi 32 Ibidem, dosar 352/1945, ff. 2-7. urm. 33 A fost profesor titular la Facultatea de ªtiinþe din 38 Petre Popescu Gogan, Claudia Ilie-Voiculescu, Cernãuþi în perioada 1923-1939, timp în care a înde- „Cultul lui Stalin la Academia R.P. Române ºi plinit funcþia de decan în 1925-1926 ºi 1938-1939. În consecinþele lui în evoluþia ulterioarã a Academiei”, în 1939 a fost transferat la ªcoala Politehnicã din Romulus Rusan (ed.), Analele Sighet 7. Anii 1949- Bucureºti, iar în 1941 la Universitatea din capitala 1953. Mecanismele terorii, Fundaþia Academia þãrii. A fost printre semnatarii memoriului universitari- Civicã, Bucureºti, 1999, p. 873. lor prin care Ion Antonescu era somat sã înceteze 39 Ibidem, p. 874. rãzboiul contra URSS. În 1944, graþie calitãþii sale de 40 Ibidem, p. 877. simpatizant al comuniºtilor ºi remarcabilului sãu 41 Ibidem, pp. 880-882. 42 prestigiu ºtiinþific, a fost numit rector al Universitãþii, Maria Someºan, Mircea Iosifescu, op. cit., p. 449. funcþie pe care o va deþine pânã în 1946, când a fost trimis în calitate de ministru plenipotenþiar al României la Paris, post pe care îl va ocupa pânã în vara anului 1948. Revine la catedrã ºi va deveni pri- mul decan al Facultãþii de Matematicã-Fizicã, pânã în 1951; paralel va deþine funcþia de director adjunct al Institutului de Matematicã al Academiei RPR. A fost

83 LÃCRÃMIOARA STOENESCU Barabás Ioan: „Am luptat pentru libertate”

Deºi în 1964, sub presiunile inter na þionale, deþinuþii Lãcrãmioara Stoenescu politic au fost amnistiaþi, din pãcate ei au fost consideraþi este membrã a Uniunii Scriitorilor, absolventã a vinovaþi în continuare. Se ºtie cã foºtii deþinuþi politic au fost Facultãþii de Filologie periodic chemaþi la Securitate, ur mãriþi ºi ameninþaþi.1 Bucureºti. Din cãrþile apãrute dupã 1990, românii au aflat despre Volume publicate: Copii – rezistenþa din munþi în anii de dupã cel de-al Doilea Rãzboi duºmani ai poporului, (în ita lianã, Bambini nemici Mondial, despre organizaþiile anticomuniste ale elevilor ºi del popolo, prezentat la ale studenþilor ori despre alte forme de manifestare a pro- Salonul de carte Torino, 2014), testului împotriva sistemului de atunci. Nu ºtiu prea mulþi De pe bãncile ºcolii în însã cã, în anii ’80, tineri ca Radu Filipescu, Iulius Filip, închisorile comuniste, (Editura Curtea Veche, 2014) Marin Iancu, Barabás Ioan (numele din certificatul de Memoria stigmatelor, naºtere ºi din buletin), Victor Totu, Ion Ilie ºi alþii s-au împo- (Editura Curtea Veche, trivit regimului comunist, care pãrea atunci solid ºi de nez- 2012) Muncã forþatã în loc de druncinat. armatã, (Editura Militarã, 2017), romane ºi scenarii Deºi se aflase cã Radu Filipescu pusese manifeste în radiofonice. cutiile poºtale în blocuri din diferite cartiere bucureºtene, acesta pãrea un caz izolat. Dupã 1990, presa ºi televiziu- nea au mediatizat insuficient faptele cã pitanului Iancu Marin, care s-a împotrivit sistemului din care fãcuse parte. Nici despre ceilalþi nu se ºtiu prea multe. Au apãrut doar câteva cãrþi despre aceºti luptãtori anticomuniºti: în anul 2019, cartea doamnei Maria Stoica, Pecetea memoriei. Ziua când tata a devenit nemuritor2, care prezintã activita- tea lui Ion T. Ilie împotriva regimului comunist ºi mai înain- te, Radu Filipescu, Jogging cu Securitatea, de Herma Kennel3, ºi Un poliþist îºi rupe lanþurile, de Ion Þârlea ºi Marian Iancu, despre cãpitanul de miliþie Marin Iancu4. De curând a apãrut Academia politicã de la Aiud5, un volum de interviuri pe aceastã temã, pe care Borbély Ernö le-a luat unor colegi de detenþie.

84 La Simpozionul Experimentul Piteºti - fãcut sã se revolte nu a fost, însã, lipsa Reeducarea prin torturã PERT 2018 de la materialã, ci îngrãdirea libertãþilor în statul Piteºti, am discutat cu domnul Ion T. Ilie, comunist. Într-o zi a aflat cã fratele mai unul dintre revoltaþii de atunci, despre tinerii mare, Barabás Ferencz ar fi auzit pe un care au fãcut detenþie în anii ’80. În urma cãpitan spunând cuiva cã: poate sã rãsufle discuþiei mi-am dat seama cã în acei ani a uºurat cã a arestat pe profesorul Borbély existat o rezistenþã puternicã ºi m-am gân- Ernö ºi pe Buzás László. Atunci ºi-a dat dit cã ar merita sã fie mai bine cunoscutã. seama cã în România existau nu doar Barabás Ioan este un exemplu elocvent deþinuþi de drept comun, ci ºi deþinuþi politic, al rezistenþei din anii aceia, confirmând cã ºi asta l-a fãcut sã creadã cã ceva nu era în tinerii au luat atitudine împotriva regimului regulã cu democraþia din þara sa. comunist, când multora acest lucru li se pãrea o nebunie sau un act de mare curaj. Barabás Ioan s-a nãscut pe data de 10 ianuarie 1953, în comuna Micloºoara, judeþul Covasna, fiind al treilea bãiat dintre cei patru fii ai lui Ferencz ºi al Mariei Barabás. De mic copil a trãit nedreptãþile sociale din perioada colectivizãrii forþate, când tatãl sãu s-a împotrivit cât a putut înscrierii în colectiv. Dupã ce a fost bãtut pânã i s-au rupt trei coaste, el a semnat cererea de intrare în CAP, de teamã sã nu mai urmeze ºi alte repercusiuni. Dupã ce a predat pãmântul la CAP, tatãl fraþilor Bara- bás a lucrat ca îngrijitor de animale. Barabás Ioan a urmat ºcoala generalã ºi doi ani de ºcoalã profesionalã în industria alimentarã la Cluj. În urma absolvirii acestei ºcoli el a fost încadrat preparator de meze- luri ºi conserve din carne la Sfântu Gheor- ghe, judeþul Covasna. În anul 1973 toatã familia s-a mutat la Miercurea Ciuc, judeþul Barabás Ioan Harghita, unde tânãrul ºi-a fãcut datoria la serviciu ca orice cetãþean disciplinat. El a fost cunoscut ca muncitor cinstit ºi corect, Când a fãcut o cerere la secþia de paºa - deoarece ºi-a vãzut de munca sa, fiind res- poarte, prin care a solicitat sã-l viziteze pe pectat de toþi, de la colegi ºi pânã la ºefi. fratele tatãlui sãu în Ungaria, viza cerutã nu Barabás Ioan a îndurat lipsurile inerente i-a fost acordatã ºi acest fapt l-a ne mulþumit acelei perioade, ca toþi ceilalþi români, profund. Regimul comunist îi în grãdea poate mai puþin decât alþii, pentru cã hrana dre p tul la libera circulaþie, deºi ceruse vizã îi era, oarecum, asiguratã. Ceea ce l-a pentru o þarã care fãcea parte din sistemul

85 socialist. Neputinþa de a circula liber l-a prietenei acestuia, Márton Piroska. fãcut pe Barabás Ioan sã se revolte. Dupã un plan de acþiune bine pus la El era muncitor ºi credea cã, fãcând punct, ei ºi-au propus sã difuzeze manifes- parte din clasa care era la conducerea þãrii tele la Miercurea Ciuc în ziua pelerinajului în acea vreme ºi pe care se baza partidul, de Rusalii de la ªumuleu Ciuc din 1983, ar fi trebuit sã aibã toate drepturile. Îi era deoarece veneau mulþi oameni din mai greu sã înþeleagã aceastã nedreptate. multe judeþe. Cei trei au reuºit sã-ºi înde - Aflând cã mai multor membri de partid li se plineascã planul, deoarece au mers pe permisese sã facã excursii în strãinãtate, a bicicletã ºi au împãrþit oraºul în trei zone, crezut cã lui i se respinsese viza din cauzã fiecare având terenul lui de acþiune, încât cã nu era membru de partid. totul a mers ca pe roate. Se simþea nedreptãþit ºi asta l-a incitat În urma acestei acþiuni au trãit o stare sã reacþioneze împotriva regimului ºi sã tra - de beatitudine care le-a inundat sufletul. gã un semnal de alarmã cã în România nu Era satisfacþia cã au realizat ceva deosebit exis ta, de fapt, o democraþie realã. De ace - ºi de aceea li se pãrea cã sunt importanþi ºi ea a dorit sã sesizeze faptul cã regimul de mai altfel decât înainte. Se simþeau diferiþi de mocraþie popularã, cum era numit cu faþã de ceilalþi, deoarece nu plecaserã mân drie de comuniºti, promova o falsã de - capul, ci reuºiserã sã îi sfideze pe cei care mocraþie, odatã ce îngrãdea unul din drep- le îngrãdiserã libertatea. Se credeau liberi turile de bazã, ºi anume libera circu la þie. ºi gata sã-ºi ia zborul, fiind singurii care Dar în comunism se fãceau multe ne drep - ºtiau de acþiunea lor. Totuºi, prevãzãtori, în tãþi celor care nu aveau un „dosar curat.” noaptea aceea au pãrãsit oraºul. Românii au primit dreptul de a circula Probabil cã oamenii care au luat parte liber oriunde în lume numai dupã eveni- la slujba de Rusalii au citit manifestele a mentele din 1989, când au putut sã viziteze doua zi de dimineaþã. Nu se ºtie, însã, dacã orice þarã pe baza unei vize în paºaport. securiºtii au vãzut manifestele ori fraþii Dupã 2007, de când România face parte Barabás ºi Piroska au fost turnaþi, dar s-a din Uniunea Europeanã, simpla carte de zvonit cã un student de la Cluj a informat identitate prezentatã la graniþã le dã dreptul Securitatea ºi securiºtii au venit cu mandat românilor sã cãlãtoreascã în þãrile care fac de percheziþie la domiciliul lor. La perche - parte din Uniune. ziþie nu au gãsit nimic com promiþãtor, decât Din cauza acestei nemulþumiri, la un cartuº de rãzboi despre care au spus cã îndemnul fratelui mai mare, ei doi ºi iubita era al lui Ferencz Barabás. Într-o carte de- celui din urmã au hotãrât sã scrie manifeste a lui Barabás Ioan s-au mai gãsit trei sute împotriva lui Nicolae Ceauºescu ºi a regi- de forinþi, iar într-o cutie de metal, în care mului comunist. Fiind pasionat de sculp - mama lor þinea nasturii, au mai existat 171 turã, Barabás Ioan a confecþionat o ºtam- de forinþi din aluminiu, care erau ai lui pilã artizanalã din lemn, cu care sã ºtampi- Ferencz. Toþi trei au fost arestaþi, dar numai leze mai repede pe mai multe manifeste dupã câteva zile au primit înºtiinþãri scri se, urmãtorul text: „Jos cu Ceauºescu, cu ciz- pe care gardianul le-a adus în celulã. marul, cu cãlãul!” Sarcina confecþionãrii Pe 14 iunie 1983, Barabás Ioan a fost manifestelor i-a revenit fratelui mai mare ºi arestat, dar totul s-a petrecut fãrã ca el sã-

86 ºi dea seama de asta. Atunci lucra la canti- ºi dupã aceea persoana a plecat. A revenit, na Întreprinderii de Tricotaje Miercurea însã, dupã vreo 20 de minute ºi i-a cerut Ciuc, unde era carmangiu. În acea zi, între sã-i dea o bucatã de ºorici, cã are poftã sã orele 10 ºi 11, a sosit cãpitanul Butiurcã mãnânce. La orele 13 a sosit ºi cãpitanul Ioan cu o echipã de patru persoane ºi i-a Butiurcã împreunã cu echipa sa ºi l-a poftit spus cã trebuie sã meargã la Securitate sã în maºina Securitãþii. De-abia atunci ºi-a tranºeze un porc. ªeful cantinei i-a permis dat seama cã era arestat. sã plece, numai cu condiþia sã se grã- Ferencz, fratele mai mare, a fost arestat beascã, pentru cã mai avea mult de tranºat tot pentru deþinere de valutã, dar securiºtii ºi la cantinã. nu s-au mai ocupat ºi de cartuº, deoarece Tranºarea a fost doar un pretext pentru dupã numãrul seriei, care era scris pe a - a-l convinge sã meargã la Securitate ºi de - cesta s-a constatat cã putea fi de la armatã sigur cã nu era vorba de asta, ci trebuia sã sau de la miliþie, iar el a cerut sã rãspundã dea o declaraþie despre ce se întâmplase în faþa legii ºi persoana de la care a fost în zilele pelerinajului, care s-a organizat de sustras cartuºul ºi atunci, securiºtii n-au Rusalii la ªumuleu Ciuc. Dupã ce a dat de- mai acþionat. claraþia, el a fost trimis înapoi la cantinã, iar Barabás Ioan îºi aminteºte cã anchete- peste vreo 15 minute a sosit un om îmbrã - le s-au desfãºurat la Securitate, într-o cat în costum ºi cu cravatã, care a þinut sã-i celulã unde nu era luminã ºi nu se ºtia dacã vorbeascã. Acesta l-a întrebat dacã nu era zi sau noapte. Cea mai cumplitã cum va a uitat sã declare ceva la Securitate, anchetã a fost aceea în care anchetatorul, dar el i-a rãspuns cã a declarat tot ce a ºtiut cãpitanul Butiurcã, l-a lovit în tibie cu vârful

87 pantofului. În ziua în care a fost dus în faþa Ciuc, ci ulterior, la Bucureºti. lui l-a cuprins o stare ciudatã, încât nici n-a La Securitatea din Miercurea Ciuc cei mai auzit ºi nici n-a mai simþit nimic. trei au rãmas pânã în decembrie 1983, apoi Era capabil sã-l înfrunte ºi chiar l-a au fost duºi la Bucureºti, la penitenciarul înfruntat ºi i-a spus cã-i poate face orice, Securitãþii din Calea Rahovei, unde au fost dar pânã când nu-ºi va vedea pãrinþii tot nu legaþi cu cãtuºe ºi pãziþi de câte un gardian va vorbi ºi nu va da vreo declaraþie scrisã. în frunte cu cãpitanul Butiurcã. Când au Fiind în stare de ºoc, n-a þinut seama de intrat în închisoare ei au fost þinuþi în prime- repercusiuni. Atunci securiºtii l-au legat de le zile într-o încãpere de aºteptare, care se calorifer, însã dupã douã ore pãrinþii sãi se afla în „secþia de izolare”. Acolo „patul” de aflau în faþa uºii. Interogatoriul a durat câte- scândurã nu era ridicat nici ziua. Încã perea va zile, pânã ce cãpitanul l-a adus pe frate- nu avea geam, ci exista doar luminã arti - le sãu, care i-a spus: S-a terminat, spune ficialã. Se ºtia dacã era noapte sau zi dupã adevãrul! cum se aducea mâncarea. Când primea În dupã-amiaza zilei de 11 noiembrie ciorbã era prânzul, iar când îi auzea pe gar- 1983 cei trei au fost duºi la Tribunalul Mi li - dieni spunând: „apãi vin mintenaº”, dupã tar din Cluj-Napoca, unde au fost judecaþi câteva clipe rãsunau urlete pe coridor. Au în grup. Procesul s-a desfãºurat cu uºile rãmas acolo câteva zile, iar apoi i-au dus închise, încât au rãmas în salã numai com- într-o clãdire în forma de T, unde deþinuþii pletul de judecatã ºi avocaþii. Ju decãtorul au fost repartizaþi în diferite celule. care fãcea parte din completul de ju decatã În celulã erau ºase paturi de fier cu sal- i-a spus sã nu încerce sã vor beascã, nu tele umplute cu resturi de deºeuri de stofã cumva sã-ºi agraveze situaþia ºi i-a arãtat ºi piele, iar pe pat se aflau aºezate cear - unde sã semneze actul prin care era acu- ºafuri de pânzã ºi o pãturã militarã. Tot a - zat, ºi cu asta s-a terminat procesul. colo mai era ºi o bancã, o masã ºi closetul În cazierul judiciar al lui Barabás Ioan cu un robinet în perete. Programul zilnic din scrie: condamnat la 21 de ani pentru de þi - închisoare era acelaºi ca ºi în anii ’50. Ziua ne re ilegalã de valutã prin sentinþa 425/03 începea la ora cinci dimineaþa, când se Jud. Miercurea Ciuc ºi condamnat la 5 ani dãdea deºteptarea, dupã care deþinuþii se în chisoare pentru propagandã împotriva spãlau, îºi fãceau paturile ºi se îmbrãcau. orânduiriisocialiste prin sentinþa 139/3.11.1983 Urma micul dejun, care consta dintr-o canã a Tribunalului Militar Cluj. În final, cei trei au de zeamã de orz prãjit ºi o lingurã de primit urmãtoarele pedepse: marmeladã. Dimineaþa, deþinuþii primeau Barabás Ferencz (Feri) 7 ani raþia zilnicã de pâine, care consta din 125 Márton Piroska 5 ani de grame sau 400 de grame de mãmãligã. Barabás Ioan 6 ani La ora 12 urma prânzul, o zeamã caldã ºi Dupã câteva zile, Barabás Ioan a primit felul doi arpacaº sau varzã ori cartofi, spa- înºtiinþarea cã este condamnat la un 1 an ºi nac ºi, câteodatã, fasole. Seara era ace - 3 luni detenþie pentru deþinerea valutei ºi cã eaºi mâncare ca la prânz, însã varia. Când va fi reþinut în arestul Securitãþii din la prânz se dãdeau cartofi, seara primeau Miercurea Ciuc. Pentru rãspândirea mani- varzã. În jurul orei 10 aveau voie sã se festelor nu a fost condamnat la Miercurea plimbe la aer 10-20 de minute.

88 Consiliul Naþional pentru Studierea aºa cã au tremurat zdravãn, deoarece a Arhivelor Securitãþii a eliberat documente fost o iarnã adevãratã, nu ca cele din ulti- prin care a învinuit pe unii foºti deþinuþi poli- mul timp, ºi au rezistat cu greu pânã la tic de faptul cã ar fi colaborat în închisoare destinaþie. cu Securitatea, dar Barabás Ioan mãr- La închisoarea din Aiud, Barabás Ioan a turiseºte cã fiecare deþinut a fost condus stat într-o celulã în care se aflau ºase cel puþin o datã, dacã nu de mai multe ori, deþinuþi. Aceºtia au fost Victor Totu, Ion Ilie, la vorbitor, la comandantul Rus, dar asta nu Nicolae Liþoiu, Radu Filipescu ºi Marin însemna cã a ºi semnat angajamentul de Iancu. Toþi se împotriviserã regimului comu- colaborare ºi cã a devenit „turnãtor”. El a nist ºi aveau pedepse diferite. Victor Totu fost condus o singurã datã în acest birou, din Bãleni Sârbi, judeþul Dâmboviþa, a fost unde i s-a pus în faþã o coalã albã de hârtie condamnat la ºapte ani pentru cã el ºi alþi ºi un pix, care erau pe masã gata pregã tite. doi prieteni au scris pe stradã cu vopsea: De cum a intrat a fost servit cu o þigarã, iar „Jos Ceauºescu!” apoi l-au izbit valuri de întrebãri: cum se Ion Ilie, din Vulcana Bãi, judeþul Dâm - simte? ce meserie are? sau dacã îl sâcâie boviþa, dar care locuia ºi muncea în Piteºti, cineva cã este maghiar? Dupã aceea a tre- a scris vreo sutã de manifeste, pe care le-a cut la subiect ºi l-a întrebat ce vorbesc rãspândit în trei oraºe Piteºti, Gãieºti ºi deþinuþii în camere? El a început sã se Târgoviºte. El a plasat manifestele în ziua exprime atât de stricat româneºte, încât în care s-a întors de la Vulcana-Bãi, unde a comandantul a înþeles cã nu poate susþine participat la comemorarea eroilor cãzuþi în o conversaþie în limba românã. Când rãzboi, printre care se numãra ºi tatãl sãu. Barabás Ioan i-a zis: Sã ºtii tovarãºul co - La întoarcerea în Piteºti a pliat fiecare mandant, eu nu ºtie bine româneºte, eu nu manifest ºi l-a introdus într-un plic pe care înþelege ce spui alþii, eu stai bine aici în a scris „Citeºte ºi dã-l mai de parte!”, sloga- puºcãrie, nu baþi nimeni pe mine, coman- nul folosit de comuniºti când rãspândeau dantul a râs pe înfundate, dar de atunci l-a Scânteia”, ziarul Partidului Comunist, care lãsat în pace. se tipãrea în ilegalitate. La proces a primit Pe data de 13 ianuarie 1984 cei trei o condamnare de ºase ani. deþinuþi au fãcut recurs însã condamnarea Nicolae Liþoiu a declarat în interviu cã s-a a rãmas aceeaºi. Dupã recurs, Piroska nu nãscut în comuna Dumbrãveºti, satul Mãlã - a pãrãsit penitenciarul Securitãþii din Calea ieºtii de Jos, judeþul Prahova, la 25 martie, Rahovei, dar Ferencz ºi Ioan Barabás au dar în acte s-a consemnat greºit 1 aprilie fost transferaþi la penitenciarul oraºului 1959. El cu încã trei colaboratori au pus Bucureºti, la Secþia a V-a Specialã, în celu- exploziv în faþa clãdirii unde se afla sediul la nr. 4. Partidului Comunist Român. El a fost con- Pe data de 16 februarie 1984 Barabás damnat iniþial la 20 de ani de închisoare, Ioan împreunã cu Trãznea Nicolae, fost ofi - pedeapsã redusã prin recurs la 15 ani, apoi þer MFA, ºi cu Buzás László au fost trans - la 7 ani ºi ºase luni, din care a executat 7 portaþi într-un vagon special pentru deþinuþi ani ºi trei luni. Nicolae Gheorghe a fost con- la închisoarea de la Aiud. Cãlãtoria a durat damnat la moarte în absenþã, iar Liviu Io - douã zile, iar „cuºeta” nu a avut încãlzire, nes cu a fost condamnat în lipsã la 20 de ani.

89 Radu Filipescu, din Bucureºti, a ac - gãsit spânzurat de securiºti la marginea þionat singur ºi a rãspândit manifeste con - unei pãduri de lângã Sfântu Gheorghe, din fecþionate de el, pe care le-a pus în cu tiile judeþul Covasna. poºtale din mai multe blocuri din capitalã. La Bucureºti circulau des zvonuri des- În urma acestei acþiuni el a primit o con- pre asemenea cazuri, în care oamenii dis - damnare de 10 ani. pãreau de la cozile formate la magazine, Marin Iancu, fost cãpitan de miliþie, a tri- dar se credea cã erau doar legende colpor- mis douã scrisori postului de radio Europa tate de „rãuvoitorii” care doreau sã com - Liberã ºi a fost condamnat la 6 ani ºi 8 luni promitã regimul de democraþie popularã ºi de închisoare. În celelalte celule se aflau pe „conducãtorul iubit”. Numai colportarea mai mulþi deþinuþi, dar Barabás Ioan a acestor „legende” era pedepsitã aspru, dar rãmas în legãturã doar cu Radu Filipescu ºi se vede cã declaraþiile lui Barabás Ioan cu Iancu Marin, cu care are ºi acum o confirmã aceste fapte care par sã fi fost relaþie mai strânsã. adevãrate ºi nu doar legende. Iulius Filip din Cluj era maistru în În þarã, acþiunile acestora erau reale, iar Ministerul Forþelor Armate. În 1981 el a tri- unele chiar organizate. Astfel, Borbély Ernö mis o scrisoare prin care ura succes primu- împreunã cu Buzás László din Miercurea lui Congres al Sindicatului Liber Soli da - Ciuc ºi cu Bíró Katalin au iniþiat ºi constituit ritatea din Polonia. Conducerea Sindica - un grup care urmãrea sã desfãºoare unele tului Solidaritatea i-a primit scrisoarea ºi a acþiuni organizate împotriva regimului de citit-o, la 28 septembrie 1981, în plenul atunci din România. Borbély Ernö a primit Con gre sului, dar aceasta a mai fost difu - iniþial 5 ani ºi 10 luni, pedeapsã redusã zatã ºi de marile agenþii de presã. În urma ulterior la 4 ani ºi 8 luni procesului lui Iulius Filip i s-a dat o pe- ªi în închisoare se întâmplau eveni- deapsã de 8 ani de detenþie. În închisoare mente deosebite. Ilie T. Ion a fost chemat el era numai piele ºi os, iar din cauza ane- într-o dupã-amiazã afarã din celulã ºi toþi miei se þinea de pereþi când mergea sã se au crezut cã l-au dus la Bucureºti, la plimbe la aer cele 10 minute. Deoarece recurs, dar dupã 10 zile l-a readus gardia- fusese de mai multe ori la izolare, pierduse nul în celulã, slãbit ºi palid. Când ceilalþi l-au numãrul zilelor cât a stat acolo. întrebat ce a pãþit, el le-a povestit cã a fost Alþi doi deþinuþi, Borbély Ernö, din Bãlan la izolare. Barabás Ioan ºi-a mãrturisit em - judeþul Harghita, ºi Balázs Vilmos, fuseserã patia faþã de acest om nedreptãþit, care a condamnaþi pentru ascultarea emisiunilor fãcut izolare fãrã sã fi avut vreo vinã. Nici la postul de radio Europa Liberã ºi a unor acum nu ºtie de ce l-au pedepsit, deoarece casete interzise. Ei au fost arestaþi ºi fiind împreunã zi ºi noapte nu a observat sã condamnaþi iniþial la 7 ani închisoare, dar fi fãcut nimic deosebit. pedeapsa le-a fost redusã la 4 ani ºi 8 luni. Barabás Ioan a fost arestat la 14 iunie Un alt deþinut politic a fost Visky Árpad, 1983 ºi eliberat la 29 august 1984. În urma arestat ºi condamnat la cinci ani de de- recursului el a efectuat 1 an, 2 luni ºi 15 tenþie pentru cã a vorbit la o coadã la carne zile. Fratele sãu, Ferencz, a fost arestat pe împotriva regimului Ceauºescu. Despre el 14 iunie 1983 ºi eliberat la 6 iulie 1987, deci s-a auzit cã, în iarna anului 1985, a fost a fãcut detenþie numai 4 ani ºi 3 sãptãmâni

90 la Penitenciarul Aiud. Ioan nu l-a mai vizitat pe fratele sãu, dar nici nu l-a uitat. Din declaraþia lui Ioan Barabás, am aflat cã pe data de 14 decembrie 1984 Piroska s-a deplasat la Aiud , a cerut vorbitor cu el dar nu i s-a îngãduit, cã nu erau rude. Atunci ea a cerut permisiunea sã se cãsãtoreascã. Li s-a aprobat oficierea ceremoniei care a avut loc într-un birou, în faþa ofiþerului stãrii civile. Aceasta a durat 20 de minute. Co - lonelul Rus ºi gardienii le-au fost mar tori. Dupã ce Piroska l-a sãrutat pe mire ºi i-a dat cinci kilograme de alimente, acesta s-a întors în celulã. Iubirea adevãratã ºi constantã a Piroskãi a învins detenþia. Ea a avut curajul sã-ºi trãiascã visul de dragoste în închisoa- re. Tânãra a participat alãturi de iubitul ei la scrierea ºi difuzarea manifestelor, dupã care a suferit detenþia, dar iubirea sa ar - Barabás Ioan zãtoare a fãcut-o sã se cãsãtoreascã în temniþã cu iubitul sãu, înfruntându-i pe se- Dupã câteva luni, însã, a fost obligat sã curiºtii care, pânã la urmã, le-au fost mar- lucreze în subteran. Nedorind asta a ho - tori la ceremonie. Tânãra Piroska n-a con- tãrât sã încerce sã se angajeze la pãdure. ceput viaþa decât alãturi de Ferencz, deve- Mai întâi s-a dus foarte revoltat la cãpitanul nind astfel, un model de dragoste ade - Butiurcã ºi i-a spus cã va face reclamaþie, vãratã, de votament, dârzenie ºi fidelitate. dar în subteran n-are de gând sã lucreze. Dupã eliberarea din închisoare lui Ioan Aºa a reuºit sã primeascã un post la Barabás i s-au fãcut multe nedreptãþi. Deºi Industria cãrnii din Miercurea Ciuc. decretul de graþiere îi garanta un loc de Ferencz Barabás a fost eliberat de-abia muncã, el nu l-a putut obþine decât cu greu. pe 6 iunie 1987, dar ºi el a întâmpinat ace- Unde depunea o cerere de angajare, dupã leaºi greutãþi la angajare. Securitatea i-a ce se afla cã fusese condamnat i se rãs - urmãrit pe cei trei ºi dupã eliberare. Venea pundea cã nu mai aveau nevoie de munci- mereu la ei un securist cu maºina pentru a-i tori. De aceea el a fost nevoit sã lucreze transporta fie la Securitatea din Sfântu douã luni la CAP-ul din satul natal, fãrã sã Gheorghe, fie la Miercurea Ciuc, la „ºe- primeascã mãcar un leu, deoarece i s-a dinþã”. La ultima ºedinþã care s-a þinut la explicat cã trebuia sã plãteascã o taxã de Miercurea Ciuc, cãpitanul Butiurcã le-a 2.500 de lei ca sã fie membru CAP ºi pânã spus: Sunt sãtul pânã-n gât de voi! Vã dau atunci nu poate primi salariul. paºaport sã plecaþi din þarã! Din cauza acelei taxe el a plecat ºi s-a Ei n-ar fi vrut sã pãrãseascã þara, dar au angajat la mina de cãrbune din Baraolt. fost obligaþi de Securitate sã o facã. Pentru

91 asta au mers la Ambasada Austriei din care era mobilat, iar în bucãtãrie se afla un Bucureºti, dar nu au fost primiþi. Miliþianul frigider plin cu alimente. de la poartã le-a ordonat sã meargã la garã De la început ei au sesizat cã acolo ºi sã ia primul tren spre casã, dar din întâm- funcþiona grija faþã de om, deoarece per- plare s-au întâlnit cu Drãghici Ion, un alt soana care i-a ajutat lucra la biroul de fost deþinut politic de la Aiud, care fusese evidenþã a emigranþilor. În fiecare zi venea condamnat la 10 ani închisoare. El a telefo- cineva de la biroul emigranþilor ºi îi întreba nat la Ambasada SUA din Bucureºti, dupã de ce aveau nevoie, le aducea alimente ºi care un angajat al Ambasadei i-a aºteptat îi conducea la interviuri pentru a-ºi gãsi un în faþa porþii. Când au ajuns acolo i-au loc de muncã. Tot aceºtia erau ºi transla- înconjurat cinci militari înarmaþi, dar anga- tori, deoarece ei nu ºtiau limba englezã. jatul Ambasadei le-a fãcut un semn cu Din întâmplare, dupã trei sãptãmâni, mâna sã-i lase ºi le-a spus sã le facã loc Ioan Barabás a gãsit singur un loc de deoarece sunt clienþii lui. Se pare cã aºa a muncã, în apropierea apartamentului în ca - fost sã fie, cã s-au aflat la locul potrivit ºi la re locuia. Interesant a fost cã nici nu era în - timpul potrivit, însã dacã nu s-ar fi întâlnit soþit de persoana de la biroul de emigrare, cu Drãghici Ion poate cã ar fi ratat aceastã dar, prin semne ºi cu ajutorul dicþionarului, ºansã… Din acel moment au fost anunþaþi s-a înþeles cu proprietarul unei spãlãtorii ce trebuie sã facã ºi ce acte sã trimitã la auto, unde s-a angajat chiar de a doua zi ca Bucureºti. spãlãtor de maºini. Ambasada SUA a apelat la Fundaþia Norocul sãu a fost ca la birou sã lucreze „Tolstoi”, care s-a ocupat de toate celelalte un domn care vorbea ºi ungureºte. Cu aju- formalitãþi pentru ca ei sã primeascã torul acestuia, care devenise interpretul paºapoartele dar ºi în SUA, pentru a le gãsi sãu, a dat examen pentru carnet de condu- locuinþã ºi serviciu. Când au primit cere. Deoarece a lucrat mai mult în afara paºapoartele, au observat cã aveau vizã programului, Barabás Ioan a fãcut rost de numai pentru ieºirea din þarã, dar ei nu bani ºi, încet-încet, a progresat. Totuºi, el primiserã încã cetãþenia. Totuºi, fuseserã ar fi vrut sã se întoarcã acasã, însã ºtia cã a nunþaþi cã trebuiau sã ajungã la Roma era atunci imposibil, deoarece atât timp cât într-o anumitã zi din luna aprilie ºi li se trãia Ceauºescu nu va putea intra în þarã. dãduse adresa hotelului unde vor fi cazaþi. Dupã moartea tiranului, imposibilul a Cu opt luni înainte de evenimentele din de - devenit posibil ºi fraþii Barabás s-au întors cembrie 1989 fraþii Barabás au pãrãsit þara. în România. Se pare cã visul american n-a Când a plecat din þarã, Barabás Ioan fost pe placul lor, odatã ce dupã Revoluþie, avea 35 de ani ºi spera sã aibã o viaþã mult pe data de 20 iulie 1990, au revenit cu toþi mai bunã în SUA. Nu ºtia unde se va sta- în þarã. Ioan Barabás nu era cãsãtorit, dar bili, dar dupã 10 zile a aflat cã va ajunge în dorea sã-ºi întemeieze o familie. A hotãrât oraºul Phoenix din statul Arizona. La ae - împreunã cu fratele lui sã se apuce de roport cei trei au fost aºteptaþi de o per- agriculturã când tatãl lor va primi înapoi soanã care vorbea româneºte. Aceasta i-a pãmântul. Asta nu s-a întâmplat, însã, de - dus într-un apartament de douã camere oa rece Ferencz s-a întors în SUA, pentru

92 cã avea nevoie de bani. Între timp a suferit celor care au fãcut detenþie politicã în anii o comoþie cerebralã ºi a decedat în august ’80 sunt insuficient cunoscute sau necu- 1998, dar Piroska ºi cu cei doi copii ai lor nu noscute multora. Ce-i drept, despre unii s-a s-au mai întors în þarã, ci au rãmas sã aflat fie din cãrþi, fie din emisiunile de tele- trãiascã în SUA. viziune, dar despre alþii nu se ºtie nici acum Ioan Barabás nu s-a mai lansat în cã în anii premergãtori evenimentelor din agriculturã din cauza birocraþiei ºi a altor 1989 au înfruntat curajos sistemul. cauze. S-a cãsãtorit ºi are o fatã de 25 de Nemulþumirile create de acei ani ai tota- ani, pe nume Klara Anna, iar acum, este litarismului i-a fãcut pe cei asemenea lui pensionar ºi se ocupã de gospodãrie. O sã-ºi cearã drepturile, dar cu toate su- parte din aspiraþii i s-au îndeplinit, dar mai ferinþele de atunci faptele lor nu au intrat în are multe de înfãptuit. Democraþia se istorie. Este datoria cercetãtorilor ºi istorici- învaþã greu ºi, dupã 30 de ani, ca ºi alþii, el lor sã rescrie o istorie adevãratã, dupã mãr - se luptã cu tranziþia. turiile acestor oameni. Ioan Barabás este Ioan Barabás considerã cã preºedintele optimist ºi sperã ca în curând lupta lor pen- Traian Bãsescu a condamnat comunismul tru dreptate ºi libertate sã fie cunoscutã. El doar la nivel declarativ, deoarece în realita- crede cã suferinþele prin care au trecut n-ar te nu s-a întâmplat mare lucru, fiindcã sunt trebui sã fi fost în zadar, ci pentru ca ur - încã multe probleme de rezolvat în dosarul maºii, copiii ºi nepoþii lor, sã se bucure de o Revoluþiei ºi al Mineriadelor. Astãzi fostul viaþã mai bunã. luptãtor pentru libertate asistã permanent cum unii politicieni se bat cu pumnul în piept cã au luptat pe baricade, cã au fost urmãriþi de Securitate ºi torturaþi, cã deþin mai multe dosare la CNSAS ºi cã muncesc din greu pentru þarã ºi popor. În realitate ei Note o fac pentru avantaje materiale, pentru 1 Irina Nastasiu, 50 de ani de la graþierea deþinuþilor salarii nesimþite ºi pensia specialã. Sunt politici din România, disponibil online la https://- www.fericiticeiprigoniti.net/sinteze/2062-50-de-ani- aceiaºi oportuniºti care, dacã n-ar fi cãzut de-la-gratierea-detinutilor-politici-din-romania (acce- comunismul, ar fi spus cã îºi apãrã þara ºi sat la 11.01.2020). partidul. Pe Barabás Ioan îl dezgustã cel 2 Maria Stoica, Pecetea memoriei. Ziua când tata mai mult vãzând cã aceºtia, deºi n-au a devenit nemuritor, Editura Fundaþiei Culturale niciun merit, stau la cârma þãrii ºi se în - Memoria, Bucureºti, 2019. 3 Herma Kennel, Es gibt Dinge, die muss man ein- fruptã din cele mai alese bucate, lãudându- fach tun, Herder, 1995; versiunea tradusã în limba se cu faptele pe care nu le-au sãvârºit românã, Jogging cu Securitatea, Universal Dalsi, vreodatã. Bucureºti, 1997, Polirom, Iaºi, 2009. Fostul luptãtor pentru libertate este 4 Ion Þârlea, Un poliþist îºi rupe cãtuºele. Mãrturii nemulþumit cã sunt mulþi care nu ºtiu cã, în zguduitoare din închisorile ceauºiste, Calypso, Bucureºti, 1990. vremea comunismului, în anii ’80, au exis- 5 Borbély Ernö, Academia politicã de la Aiud, ediþie tat oameni care au luptat pentru libertate ºi îngrijitã de Dalia Báthory ºi Andreea Cârstea, au fost închiºi în temniþe. Astãzi suferinþele Polirom, Iaºi, 2019.

93 ISTORIA DE LÂNGA) NOI Viaþã ºi destin Discursul Preºedintelui Emil Constantinescu la a 80-a aniversare

Emil Constantinescu – În cuvântul sãu de bun venit, Andrei Dimitriu, directorul preºedintele României (1996- Filarmonicii „George Enescu”, a evocat sem ni ficaþia 2000). Absolvent al Facultãþilor de Drept (1960) ºi de istoricã a acestei seri: o sutã de ani de când, în 20 noiem- Geologie-Geografie (1966) ale brie 1919, la Ateneul Român a avut loc ºe dinþa inauguralã Universitãþii din Bucureºti. a primului Parlament ales dupã Marea Unire. Astãzi, în Doctor în Geologie al aceeaºi salã sunt prezenþi Custo dele Coroanei României, Universitãþii din Bucureºti ºi Doctor ès Sciences al foºti prim-miniºtri, preºedinþi ai Senatului ºi Camerei Universitãþii Duke, SUA. Din Deputaþilor, înalþi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe ºi ai celorlalte 1966, cadru didactic al Facultãþii de Geologie a Universitãþii din Bucureºti. Rectorul Universitãþii din Bucureºti (1992-1996), preºedintele Consiliului Naþional al Rectorilor (1992- 1996), preºedinte de onoare al Senatului Universitãþii din Bucureºti (1996-prezent). Preºedintele Fundaþiei Române pentru Democraþie (1992-prezent). Preºedinte fondator al Forumului Academic Român (2008- prezent). Preºedintele

Academiei de Diplomaþie Foto: John Boesian Culturalã din Berlin (2011- 2017). Preºedintele Institutului de Studii Avansate pentru culte religioase, preºe dintele Academiei Române, rectori ai Cultura ºi Civilizaþia Levantului universitãþilor, deputaþi, senatori, miniºtri, distinse per so - (2017-prezent). nalitãþi ale culturii, ºtiinþei, artei, lideri ai societãþii civile, re - pre zen tanþi ai foºtilor deþinuþi politici anticomuniºti, ai re vo - luþionarilor din decembrie 1989, ai mediului economic, juri- dic, social, care au participat în ultimele trei decenii la pro- cesul de democratizare ºi de integrare euroatlanticã a

95 României. Salut prezenþa preºedintelui cenii de viaþã, sunt supravieþuitorii unei Republicii Mol do va din perioada 1997- perioade din istoria României, a Europei ºi 2001, Petru Lu cin schi ºi vã mulþumesc tutu- a lumii, care a fost marcatã de unele din ror pentru cã sunteþi alãturi de mine la cele mai dramatice evenimente cunoscute aceastã evo care. în istorie: al Doilea Rãz boi Mondial, tirania Anul trecut, când s-a celebrat Cente - dictaturilor co mu niste, Rãzboiul Rece, for- narul Marii Uniri, foarte rar s-a amintit soar- marea Uni u nii Europene, Globalizarea. ta deputaþilor din primul Parlament al Este datoria noastrã sã lãsãm, pentru cei României Mari, tragicul lor destin, de la care vor avea ºansa sã nu fi trãit tragedia asasinarea lui Nicolae Ior ga pânã la aresta- lor, o mãrturie pe baza cãreia sã se poatã rea în timpul regimului comunist a celor scrie istoria adevãratã a acestei epoci. care su pra vie þuiserã celui de-al Doilea Dacã ajungi la vârsta de 80 de ani, voia Rãzboi Mondial. Nu pot sã nu mã gândesc Domnului þi-a dãruit durata vieþii. Dar modul la Iuliu Maniu, figura em blematicã a Marii în care þi-ai trãit viaþa, în care ai fãcut ale- Uniri, care s-a stins la vârsta de 80 de ani geri la rãscrucile pe care destinul þi le-a pus în închisoarea de la Sighet, dupã ani de în faþã, depinde mult de oamenii care au detenþie cruntã, trupul lui fiind aruncat într-o fost modele în formarea ta din copilãrie groapã fãrã cruce în Cimitirul Sãracilor. pânã la maturitate ºi cãrora poate n-ai avut Amintirea acestor drame mã îndeamnã sã ocazia sã le exprimi gratitudinea ta. vorbesc despre destin: destinul po poarelor Sentimentul gratitudinii mã îndeam nã, ºi al oamenilor. în aceastã searã a recunoºtinþei, sã vor - În ultima sutã de ani, destinul poporului besc despre evenimentele din care am român a fost marcat atât de personalitãþi reuºit, de multe ori miraculos, sã rã mân în care au stãpânit arta compromisului politic, viaþã dar mai ales despre cei care m-au aju- cât ºi de cei pentru care predominant a fost tat sã dau un sens vieþii mele. simþul onoarei. Personalitãþile politice din Dacã mã gândesc acum la pericolele prima categorie au contribuit la pãstrarea prin care am trecut, cred cã îngerii mei integritãþii, suveranitãþii ºi a instituþiilor pãzitori au avut mult de lucru. M-am nãscut naþionale, cele din ultima categorie la la câteva luni dupã începerea celui de-al pãstrarea demnitãþii naþionale. Doilea Rãzboi Mondial, care avea sã sece- Am avut ocazia sã cunosc personal re- re vieþile a peste 100 de milioane de oa- prezentanþi de frunte din ambele cate gorii. meni ºi a unui milion de români. Aveam câ- În aceastã searã îi voi evoca pe cei din ulti- teva luni, în 1940, la primul refugiu din Ba- ma categorie, pentru cã mi se pare cã de sarabia. Tatãl meu, inginer agronom, lucra exemplul lor avem nevoie acum. la o fermã în satul Copanca, pe malul Nis - De la ei am înþeles cã, în anumite trului, unde fusese mobilizat pe loc. ªi-a perioade ale istoriei popoarelor, un om îºi fãcut datoria pânã în ultimul moment ºi dru- poate pierde averea, cariera, prietenii, fa - mul de la Nistru pânã la Prut l-am strãbãtut milia, libertatea, sãnãtatea ºi viaþa. Rã mâ - într-o ºaretã condusã de tata împreunã cu ne ceva ce nimeni ºi nimic nu-þi poate lua: mama ºi bunica. Armata Roºie intrase în onoarea. Basarabia fãrã sã respecte armis ti þiul. Cei care, ca ºi mine, au împlinit opt de - Armata românã se retrãgea printre grupuri

96 de bolºevici care aruncau cu pietre. Când de decât alþii ce se întâmplase cu noi, dar am trecut Prutul, tatãl meu s-a prãbuºit de mai ales ce se va întâmpla cu þara noastrã, obosealã ºi peste câteva minute graniþa s- când trebuie sã vorbeºti, când trebuie sã a închis. Dacã mai întârzia puþin, poate taci... ajungeam undeva prin Siberia, sau poate Dupã rãzboi, au urmat seceta ºi foame- nu mai eram deloc, nici eu ºi nici familia tea... Pãrinþii mei au primit în casa lor douã mea. În copilãrie, când altor copii li se spu- copile refugiate din Moldova, ca sã nu neau poveºtile româneºti sau universale – moarã de foame. Am trãit toþi, dintr-un sin- poveºtile pe care le auzeam eu în familie gur salariu, într-o gospo dãrie familialãca în erau despre rãzboi, despre foamete, des- vremurile vechi. Cultivam roºii, creºteam pre oamenii din Basarabia pe care pãrinþii animale... Noaptea trebuia sã mã scol ca mei îi cunoscuserã ºi care fuseserã arestaþi sã schimb direcþia apei la ºanþurile pentru ºi deportaþi. irigaþii. Aºa am rãmas cu obiceiul sã citesc Dupã reintegrarea Basarabiei în Ro - pânã la ore târzii. mânia, tatãl meu a fost numit directorul vii- ªcoala care m-a format ºi cãreia îi dato- lor ºi livezilor din Basarabia. În al doilea rez tot ceea ce sunt a fost Liceul „Nicolae refugiu, din 1944, familiile celor din Bãlcescu” din Piteºti, acum Colegiul administraþie au fost evacuate din timp. Naþional „Ion Brãtianu” ºi sunt mândru cã în Tatãl meu a rãmas la post, iar eu, mama, timpul mandatului meu ºi-a recãpãtat bunicul, bunica ºi sora mea am plecat în numele original. Am urmat Facultatea de vagoane de marfã. Cãlãtoria a durat aproa- Drept, apoi Facultatea de Geologie, ambe- pe o sãptãmânã. Eram traºi pe linia a doua, le din Universitatea din Bucureºti. când erau bombardamente, sau când tre- N-au fost vremuri uºoare nici la faculta- buiau sã facã loc va goanelor cu rãniþi care te, în special în perioada 1956-1960, la veneau de pe front, sau cele care duceau Facultatea de Drept. Colegul meu, profeso- armament ºi trupe pe front. Peste tot rul Nicolae Popa, prezent azi aici, îºi amin- suferinþã, disperare, moarte... Când am teºte poate acele cumplite ºedinþe de ajuns la Ploieºti, unde locuiserã bunica ºi excluderi ale colegilor noºtri, dacã se des- ma ma, casa surorii buniciiîn care trebuia coperea cã pãrinþii lor au fost chiaburi sau sã ne adãpostim, incendiatã de bombar - erau acuzaþi de atitudini împotriva regimu- damentele americane, era o ruinã. lui. La terminarea Facultãþii de Drept, nu Am gãsit un refugiu în judeþul Argeº, am primit repartiþie pentru cã în dosarul unde fusese transferat tatãl meu. Când el meu scria cã „citeºte literaturã interzisã ºi o era plecat la serviciu, am scãpat cu bine comenteazã”. Pe vremea aceea, dacã nu dintr-o incursiune a trupelor Ar ma tei Roºii. primeai repartiþie deveneai un paria. Dar Era o perioadã marcatã de jafuri ºi violuri era important sã nu intri în jocul de care acompaniau, ca totdeauna, rãzboiul. turnãtorii ºi trãdãri, ca sã-þi poþi pãstra nu Am ajuns apoi la Brãdetu 1 unde am avut numai mintea ci ºi inima curate. ºansa de a întâlni oameni minunaþi: preo- Sunt situaþii în care viaþa ta depinde de tul, în vã þã torul din sat, dar ºi pe cei din momentul în care te afli într-un anume loc. rezistenþa din Munþii Fãgãraº conduºi de În 1980, când am participat împreunã cu colonelul Arsenescu. Am înþeles mai repe- colegul meu Gheorghe Popescu la Congre -

97 sul Mondial de Geolo gie de la Paris, ne-am orã ºi jumãtate înainte. întors cu trenul prin Italia ºi am profitat sã Sã scapi la limitã din atâtea pericole vizitãm Roma ºi Veneþia. Nu mai aveam înseamnã cã eºti beneficiarul unei Pronii bani ºi am hotãrât sã plecãm din Veneþia cu Cereºti, dar cred cã mai important este o zi mai devreme. Am schimbat trenul la cum trãieºti, nu cât trãieºti. Alegerile în Genova. A doua zi am vãzut la televizor cã momentele de rãscruce ale vieþii tale exact vagonul în care trebuia sã ne urcãm depind foarte mult de oamenii pe care ai fusese aruncat în aer în atentatul terorist de avut ºansa sã-i cunoºti ºi care te-au ajutat la Genova. sã faci alegerea corectã. Este o ºansã pe În decembrie 1989, împreunã cu fiul care eu am avut-o ºi vreau sã mã folosesc meu ºi cu fiica mea m-am dus la Uni ver - de întâlnirea noastrã pentru a le aduce un sitate, am fost la Baricadã, sã o „apãrãm de omagiu public. teroriºti”, cum se spunea atunci. A doua zi Am avut la început de viaþã ºansa dimineaþa, când am plecat cu Dacia la extraordinarã sã fiu botezat în Mã nãs tirea Televiziunea Româ nã, am intrat sub focul Noul Neamþ din Basarabia, un simbol al de arme al celor care trãgeau în aºa-ziºii creºtinãtãþii ortodoxe. Naºul meu de botez teroriºti ºi, dacã nu ne retrãgeam rapid, am a fost Constantin Tomescu2, decanul Fa cul - fi fost ºi noi, poate, uciºi. tãþii de Teolo gie Ortodoxã din Chiºinãu, una La Mineriada din 13-15 iunie 1990 eram din figurile exemplare ale istoriei moderne a în Italia, pentru încheierea unui Acord cu României, un teolog cu o culturã vastã, Universitatea din Florenþa dar m-au cãutat care a trãit în spiritul moralei creºtine ºi al dupã nume, funcþie ºi fotografie pentru a fi patriotismului luminat. În timpul regimului pedepsit din cauza rolului pe care l-am avut comunist a fost de mai multe ori arestat în Piaþa Universitãþii. Mai târziu am aflat cã pentru cã fusese Secretarul pentru Culte în eram trecut printre cei care trebuiau sã fie guvernul Goga-Cuza3 ºi apoi pentru cã scri- arestaþi, dupã revenirea în þarã, pentru sese o poezie despre Basarabia. Când fiul organizarea unei lovituri de stat. fostului sãu ºofer mi-a adus dosarul lui de În timpul Preºedinþiei am aflat despre la CNSAS, am vãzut cum, sub torturã, le câteva tentative de atentate împotriva mea, vorbea celor care îl anchetau despre în România ºi în Bulgaria. N-am vorbit des- credinþã ºi onoare. pre ele fiindcã atunci nu era momentul ºi nu Am fost botezat de preoþii Valeriu e cazul nici acum. Popovici ºi Vasile Þepordei. Preotul Þe- Dupã ce mi-am terminat mandatul de pordei a fost predat de guvernul co mu nist preºedinte al României, fiind ales preºedin- român, la cererea Uniunii Sovie tice, ºi tele Academiei de Diplomaþie Culturalã din deportat în Siberia. Când Hruºciov a elibe- Berlin, m-am deplasat în multe zone mar- rat deþinuþii politici din pe rioa da stalinistã, a cate de terorism, dar pericolul pândea chiar revenit în România unde a mai fost arestat la Berlin. În ziua plecãrii spre Bucureºti, am încã o datã, de Securitatea româneascã. A fost la târgul de Crãciun. Ajuns la aeroport, trãit peste 90 de ani ºi mã vizita frecvent la am primit un telefon de la consiliera Alina Co troceni. Am beneficiat de sfaturile lui, Stan, care vãzuse la televizor atentatul, aºa cum permanent, în perioadele dintre produs exact în locul în care fusesem cu o închisori, am beneficiat de educaþia pe care

98 Foto: John Boesian

mi-a dat-o profesorul Con stan tin Tomescu, Aceºti oameni puternici din ge ne raþia mai întâi când venea la noi acasã, la celor nãscuþi înainte de al Doilea Rãzboi Piteºti, apoi când îl vizitam în modestul lui Mondial au fost pentru mine repere morale apartament de pe Calea Griviþei, în timpul de-a lungul vieþii. Datorez la fel de mult facultãþii. celor din generaþia mea, care pot fi, la rân- La Brãdetu, unde ne-am mutat când dul lor, repere pentru cei mai tineri ca noi. aveam cinci ani, am avut ºansa sã-l întâl- Dintre colegii mei de liceu îl evoc pe colegul nesc pe preotul Victor Popescu4. Era un om de bancã Dumitru Constantin Dulcan. V-am al credinþei, care a fost ºi el arestat pentru vorbit despre diferenþa dintre noi. Aveam relaþia cu rezistenþa din Fãgãraº. N-a trãdat toþi probleme cu mâncarea, cu frigul, dar niciodatã, ca ºi Elisabeta Rizea5. Când am totuºi eu stãteam într-o came rã în care era fost la casa ei din Nucºoara, mi-a arãtat o bibliotecã, bunica mea îmi cânta la pian. lampa din tavan de care au þinut-o agãþatã El [Dumitru Constan tin Dulcan - n. red.] stã- de pãr pânã i-a cãzut tot scalpul, pentru a-i tea la cãmin, în condiþii mult mai proaste. denunþa pe partizani, dar n-a scos un Meritele lui sunt de zeci de ori mai mari cuvânt. Nu pot uita cum în campania decât ale mele, pentru cã la el dorinþa pen- prezidenþialã din ’92 de la Piteºti – pe tru culturã, pasiunea pentru ºtiinþã l-au atunci dominat de foºti comuniºti – a stat fãcut sã-ºi valorifice talentul, ceea ce îmi dã ore întregi la tribunã lângã mine, ca sã mã speranþa cã poporul român va produce încurajeze. mereu oameni de valoare.

99 Am avut ºi ºansa unor colegi ex cep - La fel a fost ºi la Preºedinþia Ro mâ niei. þionali în facultate. La Drept, am dat un exa- Nu am considerat niciodatã, în instituþiile pe men foarte greu. Am fost 1.750 de can- care le-am condus, cã am avut subordonaþi didaþi pe 100 de locuri. Mai târziu am aflat sau angajaþi. I-am considerat pe toþi colegi. cã erau doar 60, pentru cã 40 intraserã pe Colegi care s-au dovedit a fi ºi prieteni pânã bazã de dosar. Am avut colegi care s-au la urmã. Este ceea ce ºi astãzi încerc sã remarcat apoi în toate domeniile. Este fac la noul Institut de Studii Avansate pen- minunat sã trã ieºti într-un mediu de tru Cultura ºi Civilizaþia Levantului, pe care competiþie, între oameni care sã te stimule- îl conduc. Pentru cã cercetarea are nevoie ze ºi care sã te facã mereu sã-þi doreºti mai de mai mult decât de strãduinþa individualã mult. Este ceea ce mi s-a întâmplat ºi la Fa- pentru performanþã în ºtiinþã. Are nevoie de cul tatea de Geologie, atât ca student cât ºi pasiune, dar ºi de o ambianþã care sã te la Catedra de Mineralogie, unde am lucrat facã sã fii fericit cã te afli într-un loc în care permanent în aceastã emulaþie ºtiinþificã, cei din jurul tãu sunt devotaþi studiului, la fel datoritã colegilor mei. Dar s-a adãugat ca tine. ceva: relaþia de prietenie. Fiecare s-a bucu- V-am vorbit despre oamenii care m-au rat de succesul celuilalt, fiecare îl ajuta pe format ºi despre cei care mi-au fost alãturi celãlalt. Am fost patru prieteni apropiaþi. Nu în diferite momente ale vieþii. Celor care pot uita generozitatea profesorului Ghiþã m-au educat le datorez cultul valorilor, celor Popescu, loialitatea profesorului Nicolae care mi-au fost alãturi – respectul valorilor. Anastasiu, care este ca un frate pentru Valorile perene ale umanitãþii nu sunt niºte mine ºi, din pãcate, l-am pierdut recent pe abstracþiuni care cãlãtoresc singure prin profesorul Marin ªeclãman, care pãrea un lume. Ele au supravieþuit de-a lungul seco- înger rãtãcit pe pãmânt. Eram diferiþi ºi fie- lelor ºi mileniilor prin oamenii care le-au care a fost mai bun decât mine într-un urmat ºi în care s-au întrupat. Dacã ar tre- domeniu. De la fiecare am învãþat câte bui sã le pun într-o ordine anume, pentru ceva, în profesie ºi în viaþã. mine pe primul loc a fost credinþa ºi în mod La Rectoratul Universitãþii din Bucureºti specific credinþa în Dumnezeu. Dacã crezi am avut ºansa unei echipe excepþionale. în Dumnezeu, atunci crezi ºi în adevãr, Niciodatã unul dintre noi, cum spunea care te face liber ºi crezi ºi în dreptate, care preºedintele Academiei6 (râde n. red.) nu chiar dacã nu þi-e dat sã o trãieºti în timpul „l-a lucrat” pe celãlalt ºi am rãmas prieteni tãu, tot va izbândi cândva. Aceastã credinþã pe viaþã. Aº vrea ca fiecare dintre dumnea- nestrãmutatã îþi dã puteri nebãnuite. voastrã sã cunoaº teþi acest sentiment Am avut ºansa sã primesc lecþia minunat, ca dupã 24 de ani de la încheie- credinþei de la oameni care au trecut prin rea unui mandat sã-þi aminteºti cum fiecare încercãrile iadului comunist ºi care au l-a sprijinit pe celãlalt în momentele dificile. rezistat datoritã credinþei în Dum ne zeu. Aº ªi nu au fost puþine, pentru cã atunci vrea sã-l amintesc în primul rând pe fostul Universitatea din Bucureºti era promotoa- meu duhovnic Arsenie Papacioc7, care mi- rea reformei învãþãmântului superior ºi pio- a fost un sfãtuitor preþios ºi pe Sorin nul de rezistenþã în faþa re instau rã rii unui Bottez8, un colaborator ºi prieten apropiat. regim neocomunist. Sorin Bottez a fãcut faþã experimentului de

100 la Piteºti9, mutat la Aiud ºi perfecþionat dia- înmormântat în þarã, la Mãnãstirea Petru bolic în aºa fel ca sã nu te omoare, cum se Vodã din judeþul Neamþ. întâmplase la Piteºti, ci sã fii torturat pânã Aceºti oameni, care ºi-au trãit viaþa sub când cedezi ºi accepþi sã-i torturezi tu pe semnul credinþei, sunt partea frumoasã a ceilalþi. Sorin Bottez a fost unul din cei patru poporului nostru. Dar ca sã poþi sã-þi care au rezistat ºi l-am întrebat: Cum?. pãstrezi credinþa în Dumnezeu ºi în valorile Mi-a rãspuns cã se ruga pânã îºi pierdea umanitãþii e nevoie, în momentele grele ale cunoºtinþa, când îºi revenea reluau tortura vieþii, de curaj. Din experienþa mea de ºi continua sã se roage pânã leºina. preºedinte, mi-am dat seama cã Churchill Miracolul credinþei te poate recupera ºi avea dreptate când a spus cã pentru un când RÃUL te-a doborât. Am învãþat bun ºef de stat calitãþile intelectuale sau aceastã lecþie de la pãrintele Calciu10. politice nu sunt suficiente, trebuie sã ai ºi Arestat ºi torturat la închisoarea din Piteºti, curaj. Pentru mine a fost o ºansã sã pri- Calciu Dumitreasa a cedat, a devenit mesc lecþia curajului foarte devreme. În torþionar ºi a torturat la rândul lui colegi, copilãrie, în casa noastrã de la Piteºti dupã care a avut revelaþia credinþei. Am veneau ofiþerii care se întorceau de pe avut ocazia sã-l cunosc în anii dictaturii front. Veneau de acolo unde se murea în ceauºiste prin colegul meu Sorin Moi ses - fiecare zi. Nu ar trebui sã uitãm niciodatã cu11, care era nepotul Patriarhului12. L-am generaþia tinerilor sub lo co tenenþi TR-iºti reîntâlnit apoi pe pãrintele Calciu de mai care au fost trimiºi sã lupte în prima linie, în multe ori, în anii ’90, în America ºi m-a invi- al Doilea Rãzboi Mondial. Puþini au tat în modestul lui apartament de lângã supravieþuit, precum învãþã torul Isãrescu, mica bisericã pe care o construise pentru tatãl guvernatorului BNR, dar cei mai mulþi cei din exilul românesc, dupã care ne-am dintre cei din acea generaþie au fost uciºi în revãzut la Cotroceni. În 2006, am fost sunat rãzboi. Româ nia a pierdut sute de mii de oa- într-o noapte, dupã ora 2, de Antonie Po- meni educaþi ºi entuziaºti. Am putut sã vãd pes cu, fost preºedinte al Ligii Studenþilor, aceastã lecþie a curajului la partizanii din care mi-a spus: Pãrintele Calciu este la spi- munþii Fãgãraºului, am vãzut-o la de þinuþii tal, are un cancer terminal. La ora 5 va politici pe care am avut onoarea sã-i pleca la aeroport. Poate vã duceþi sã staþi cunosc, am vãzut-o mai departe în zilele cu el. Am luat maºina ºi m-am dus la Revoluþiei. Sunt bucuros cã în aceastã salã Spitalul Militar. Medicul de gardã ne-a lãsat se aflã Dumitru Dincã. Fiul meu a fost lângã singuri preþ de douã ore. Privirea seninã ºi el, lângã Adrian Du mitrescu ºi lângã Puiu vorba liniºtitã îl fãcea aievea unui mucenic Aferã riþei în 21 Decembrie 1989, pânã cu de peste veacuri. Când am plecat, medicul un sfert de orã înainte ca tancurile sã de gardã, care mã aºtepta la uºã, mi-a spargã baricada de la Intercontinental ºi sã spus: Medical nu existã nicio explicaþie tragã, omorând zeci de oameni. Ei au pentru modul în care face faþã durerii. A rãmas. S-a demonstrat, încã o datã, cã ajuns în America ºi peste câteva zile a ple- soarta multor oameni depinde de foarte cat la Dumnezeu. Înainte sã moarã s-a puþini oameni, care în momentele de cum- rugat la biserica pe care o fondase la pãnã a istoriei au curajul sã îºi riºte liberta- Washington ºi a lãsat prin testament sã fie tea ºi viaþa pentru niºte idealuri, marcând

101 destinul popoarelor lor. Aceºti oa meni au din România, Asociaþiei 21 Decembrie, a existat ºi câþiva sunt printre noi. revoluþionarilor din 1989, m-am gãsit într-o Datorez foarte mult ºtiinþei, care m-a astfel de situaþie, în care îndeplinirea aces- ajutat sã-mi construiesc cariera aca demicã. tei misiuni este mai importantã decât carie- Vãd aici mulþi savanþi, oameni care s-au ra ºi chiar viaþa ta. dedicat ºtiinþei ºi cu care m-am intersectat Am ales ca repere politice ºi morale de-a lungul vieþii sau a cãror operã ºtiin- douã mari personalitãþi: Corneliu Copo su 13 þificã m-a inspirat. Cercetarea ºtiinþificã nu ºi regele Mihai I al României. De la Cor- este o cale uºoarã. Încheiam cursul de neliu Coposu, care m-a investit cu încrede- Mineralogie spunându-le studenþilor: ªtiinþa rea sa, am învãþat cã „scopul nu scuzã mij- nu ne-a pro mis nici bunãstarea, nici ferici- loacele”, pentru cã dacã foloseºti mijloace rea. ªtiinþa ne-a promis numai adevãrul. incorecte, mai devreme sau mai târziu sco- Dar dacã ur mezi cu devotament aceastã pul va fi compromis ºi cã succesul proiectu- cale s-ar putea sã câºtigi ºi fericirea. Acum, lui în care te-ai angajat este mai important când se încearcã supunerea ºtiinþei corec- decât succesul personal. O altã personali- titudinii politice, trebuie sã nu uitãm cã pen- tate care a influenþat puternic viaþa mea ºi tru ºtiinþã nu existã alt criteriu decât cãreia doresc acum sã-i mulþumesc public adevãrul ºi avem responsabilitatea sã ni-l a fost Majestatea Sa Regele Mihai. Mulþi asumãm fãrã compromisuri. privesc viaþa unui ºef de stat asociatã unui Datorez mult culturii. Îi salut pe toþi priete- interval mai mare sau mai mic în care a nii mei scriitori, pictori, muzicieni, actori dintre deþinut puterea. Regele Mihai ne-a demon - care mulþi sunt azi aici. Am avut ºansa sã strat cã a fi ºef de stat înseamnã sã-þi ser- cresc din copilãrie într-un mediu distins, dar veºti þara toatã viaþa, cu funcþie sau fãrã mulþi dintre cei pe care îi cunosc ºi-au desco- funcþie. Nu a fost singurul rege din þãrile perit vocaþia proprie pe parcurs. Literatura, comuniste care a fost alungat sau exilat, arta, muzica, te fac mai bogat, îþi înfru mu se - dar a fost unul dintre puþinii care ºi-au trãit þeazã viaþa ºi îþi dau posibilitatea sã în fru - viaþa într-o asemenea demnitate, încât a museþezi ºi viaþa celor din jurul tãu. Le dato- rãmas nu numai un model politic, ci ºi un rez mult celor cu care am strã bãtut acest tra- model moral, ceea ce este infinit mai greu. seu cultural, care mi-a îm bogãþit viaþa. Nu pot sã nu amintesc ºi de latura sa uma- Existã momente rare în viaþã, când des- nã. M-a primit la Versoix în vara anului tinul personal se intersecteazã cu destinul 1991, în ziua puciului de la Mos cova14. Îmi naþional. Atunci când un numãr mare de amintesc cã Regina Ana, împreunã cu oameni, în momentul unei schimbãri istori- Alteþa Sa Margareta, erau în living ºi urmã - ce, îþi încredinþeazã idealurile ºi speranþele reau ºtirile la BBC. Timp de peste o orã, cât lor, destinul se transformã în misiune. am stat de vorbã cu Majestatea Sa în bi- În 1992, când am fost ales candidatul bliote cã, am putut sã-mi dau seama de înþe - prezidenþial al Convenþiei Democra te, o lepciunea cu care privea evenimentele mai uniune a partidelor istorice ºi a celor ecolo- vechi sau mai recente. Dupã ce mi-a oferit o giste, a partidului monarhist, a Alianþei carte de memorii cu dedicaþie, m-a condus Civice, Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici pânã la poartã, aºa cum þãranii români îºi

102 conduc oaspeþii la plecare. Aceastã asocie- La final, pentru cã am vorbit mult de re între mãreþie ºi simplitate ar trebui sã destin, acum, la vârsta de 80 de ani, când inspire comportamentul celor cãrora le intru cu acte în regulã în rândul longevivilor, place sã se intituleze pompos ºef de stat. vreau sã mulþumesc unei categorii speciale Foto: John Boesian Marius Oprea, Petru Lucinschi, Cãlin Popescu Tãriceanu, Emil Constantinescu, Andrei Dimitriu, Remus Pricopie

În încheiere aº vrea sã mulþumesc fami- de oameni. Durata vieþii depinde, cum spu- liei mele. Cei care se dedicã ºtiin þei, ca o neam la început, de voinþa lui Dumnezeu, pasiune totalã a vieþii, sacrificã tim pul lor dar mai existã slujitorii unei profesii unice dar rup ºi din timpul familiei. Mul þumesc care îþi pot salva sau ameliora viaþa – chi- familiei cã a acceptat aceastã diminuare a rurgii, medicii de diferite specialitãþi, care în timpului dedicat lor. ªi mai ales pentru cã au momente de cumpãnã pot sã-þi ofere un acceptat exigenþele impuse unui ºef de supliment de viaþã. Eu l-am primit. Dacã stat. Fa milia te poate compromite ºi le mul - profesorul Bruckner nu mi-ar fi pus un diag- þu mesc pentru cã niciodatã nu a existat cea nostic corect ºi profesorul Nicolae Con stan - mai micã nuanþã de ilegalitate sau imo- tinescu – prietenul meu care, din pãcate, ralitate în care sã fiu implicat. Þine tot de nu e aici – nu ar fi hotãrât cã trebuie sã fiu destin, pentru cã nu îþi alegi familia, dar ºi imediat operat în cazul unei peritonite, nu de acceptarea acestei exi genþe. mai eram aici. Îi datorez sãnãtatea profeso-

103 rului Irinel Popes cu, dupã o lungã operaþie 90-a aniversare a marii pianiste Cella Dela - ºi apoi mai tinerilor chirurgi Boru ºi Cons - vrancea15. La sfârºitul concertului, Cella tantinica. Viaþa de geolog este periculoasã. Delavrancea a spus: Mã serbaþi acum la 90 Mi-am fracturat mâna, în tinereþe, în Fã gã - de ani. Vã promit ºi vã invit la aniversarea raº ºi grav piciorul în Munþii Anzi, în anul de 100 de ani. Cella Delavrancea s-a þinut 2001 ºi de fiecare datã chirurgi excepþionali de cuvânt ºi la 100 de ani era din nou pe m-au reparat ºi, dupã cum vedeþi, încã mã scenã. A încheiat recitalul cu cuvintele: Nu miºc destul de bine (râde - n. red.). ºtiu dacã am putut sã vorbesc prin pianul Am evocat acest supliment de viaþã pe meu ca sã vã mãrturisesc toatã simpatia care medicii þi-l pot da, la un Congres de care v-o port. Pianul la care bunica îmi cânta longevitate, care a avut loc recent în în copilãrie Chopin ºi Mozart s-a pierdut în Parlamentul României, adãu gând men þiu - timp, mi-a rãmas vocea. Nu ºtiu dacã prin nea cã medicii din domeniul longevitãþii vocea mea am putut sã vã transmit în sunt cei care te pot ajuta sã trãieºti demn aceastã searã toatã dragostea pe care v-o acest supliment de viaþã. Le mulþumesc port – celor care sunteþi aici, celor care nu au doamnei profesor Luiza Spiru ºi colectivului putut sã fie aici, dar care mi-au trimis mesa- pe care îl conduce, care au avut grijã de jele lor – precum ºi recunoºtinþa mea profun - mama mea, de sora mea, ºi probabil, de dã pentru cei care nu mai sunt, dar cãrora le acum înainte, ºi de mine. datorez tot ceea ce sunt. Aº vrea sã închei într-o notã op ti mistã. Vãzându-l pe maestrul Dan Gri gore, mi-am amintit cã tot aici, la Ate neu, a avut loc a

Note A fost eliberat la 11 aprilie 1964. Sînziana Ionescu, * Textul corectat ºi completat al discursului susþinut „Istoria neºtiutã a lui Constantin Tomescu, demnitar în cadrul evenimentului omagial desfãºurat la interbelic trimis dupã Marea Unire în Basarabia”, în Ateneul Român în 20 noiembrie 2019. Înregistrarea Adevãrul, 3 noiembrie 1918, disponibil online la evenimentului este disponibilã on line la adresa https://adevarul.ro/locale/constanta/foto-istoria- https://www.dcnews.ro/lansarea-volumului-emil-con- nestiuta-constantin-tomescu-demnitar-interbelic- stantinescu-80-om-de-stiinta-om-de-stat-marturii- trimis-marea-unire-basarabia-1_5bdc38d3df52022 video_712174.html (accesat la 9.01.2020) (n. red.). f7519a214/index.html (accesat la 9.01.2020); Geor - 1 Localitate în judeþul Argeº (n. red.). ge Enache, „Constantin Tomescu ºi dorul de Ba- 2 Constantin N. Tomescu (1890-1983), a fost sarabia”, în Lumina, disponibil online la http://ziarul- reþinut în 1948 ºi achitat în februarie 1950. Rearestat lumina.ro/constantin-tomescu-si-dorul-de-basarabia- la 7 mai 1950, a trecut pe la Direcþia Regionalã Sibiu 10982.html (accesat la 10 ianuarie 2020); Adrian a Securitãþii Poporului ºi apoi transferat la închisoa- Nicolae Petcu, „Preoþi basarabeni ºi bucovineni în rea din Sighet. Internat administrativ la 1 august atenþia Securitãþii”, în Caietele CNSAS, anul II, nr. 1951 pentru 24 luni, pedeapsã majoratã ulterior cu 1(3)/2009, Editura CNSAS, Bucureºti, 2010, pp. 164- 60 luni. A fost eliberat la 5 iulie 1955. Rearestat la 25 165; fiºele matricole penale din Arhiva Administraþiei august 1958 ºi condamnat la 20 ani muncã silnicã. A Naþionale a Penitenciarelor (AANP); informaþii primite executat pedeapsa în închisorile Suceava, Jilava. de la Andrea Dobeº, cãreia îi mulþumim (n. red.).

104 3 Guvernul Goga-Cuza a funcþionat între 29 „Negulescu Valeriu ºi alþii”, moment în care a acuzat decembrie 1937 – 10 februarie 1938 (n. red.). autoritãþile comuniste de înscenarea întregii acþiuni. 4 Victor Popescu, nãscut la 8 martie 1904 în A primit o nouã condamnare de 15 ani, care s-a con- Brãduleþ, Argeº. Preot. A fost arestat la 21 aprilie topit cu prima. A fost eliberat la 18 mai 1963 cu domi- 1959 ºi condamnat la 8 ani închisoare corecþionalã. ciliu obligatoriu la Viiºoara, Teleorman. Dupã elibera- A executat pedeapsa în închisorile Piteºti, Jilava, Ga - re a absolvit Facultãþile de Filologie ºi Teologie laþi, Botoºani. A fost eliberat la 17 aprilie 1964. Infor - Ortodoxã. A predat la Seminarul Ortodox din maþii din fiºele matricole penale din AANP (n. red.). Bucureºti. În 1978 s-a împotrivit public regimului ºi 5 Elisabeta Rizea (1912-2003). A fost arestatã la demolãrii bisericilor din Bucureºti. A fost rearestat la 20 noiembrie 1950 ºi condamnatã la 6 ani închisoare 10 martie 1979 ºi condamnat la 10 ani închisoare, corecþionalã. A executat pedeapsa în închisorile sub pretextul participãrii la înfiinþarea Sindicatului Jilava, Mislea. A fost eliberatã la 6 iunie 1956. Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). A Rearestatã la 22 iunie 1959 ºi condamnatã la 25 de executat pedeapsa la Bucureºti ºi Aiud, ºi s-a încer- ani muncã silnicã. A executat pedeapsa în închisorile cat fãrã succes exterminarea lui. A fost eliberat la 21 Piteºti, Jilava, Miercurea Ciuc, Arad. A fost eliberatã august 1984 în urma presiunilor externe, iar la scurtã la 29 iulie 1964. Informaþii din fiºele matricole penale vreme a plecat în SUA. Alin Mureºan, Piteºti. Cronica din AANP (n. red.). unei sinucideri asistate, Editura Polirom, Iaºi, 2007, 6 Se referã la o afirmaþie fãcutã anterior de Ioan pp. 117-118; ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. Aurel Pop, preºedintele Academiei Române, în dis- 155109, vol. 1-24, passim (n. red.). cursul sãu (n. red.). 11 Sorin Moisescu (1939-2000), ºef al Depar ta - 7 Arsenie (Anghel) Papacioc (1914-2011). Pânã în mentului juridic al Preºedinþiei României (1997), pro- 1947 a fost arestat ºi condamnat de trei ori pentru curor general al României (1997-1998), preºedinte al apartenenþã la Miºcarea Legionarã. În ianuarie 1947 Curþii Supreme de Justiþie (1998-2000) (n. red.). a devenit monah la mãnãstirea Cozia. În 13/14 iunie 12 Iustin Moisescu (1910-1986), Patriarhul Bisericii 1958 a fost arestat de la mãnãstirea Slatina ºi con- Ortodoxe Române între 1977-1986 (n. red.). damnat la 20 de ani muncã silnicã. A executat 13 Corneliu Coposu (1914-1995). Avocat, publicist, pedeapsa în închisorile Braºov, Aiud, Jilava. A fost om politic. A fost arestat la 14 iulie 1947 ºi condam- eliberat la 1 august 1964. Din anul 1976 a fost duhov- nat la 15 ani detenþie grea. A executat pedeapsa în nicul Mãnãstirii „Sfânta Maria” din Techirghiol. închisorile Bragadiru, Popeºti Leordeni, Rahova, George Enache, „Trecerea prin veac a pãrintelui Ar - Vãcãreºti, Gherla, Râmnicu Sãrat. A fost eliberat la 9 senie Papacioc”, în Rost, anul III, nr. 28, iunie 2005, iulie 1962 cu domiciliu obligatoriu la Rubla. Lider al pp. 10-13; fiºa matricolã penalã din AANP (n. red.). Partidului Naþional þãrãnesc - Creºtin Democrat ºi 8 Sorin Bottez (1930-2009). A fost arestat la 8 fe - preºedinte al acestuia (1989-1995). Informaþii din bruarie 1949 ºi condamnat la 20 de ani muncã sil- fiºele matricole penale din AANP (n. red.). nicã. A executat pedeapsa în închisorile Galaþi, Ora - 14 Tentativa de loviturã de stat ºi de înlãturare de la dea, Aiud, Nistru, Lugoj, Jilava, Galaþi, Botoºani, putere a lui Mihail Gorbaciov a avut loc la 21 august Periprava. A fost eliberat la 11 noiembrie 1963. Infor- 1991 (n. red.). maþii din fiºele matricole penale din AANP (n. red.). 15 Maria Cella Delavrancea-Lahovary (1887-1991), 9 Este vorba de procesul de reeducare desfãºurat pianistã, scriitoare ºi profesoarã de pian (n. red.). la Piteºti între 1949-1952 ºi ulterior ºi în alte închisori din sistemul carceral comunist (n. red.). 10 Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925-2006). A fost arestat ca student în anul II la Facultatea de Medicinã din Bucureºti la 22 mai 1948 ºi condamnat la 8 ani temniþã grea. A executat pedeapsa în închi- sorile Piteºti, Gherla, Jilava, Aiud. Dupã ce a fost tor- turat a acceptat sã colaboreze cu echipele de agre- sori din Gherla, rolul sãu fiind de a strânge informaþii de la victime. În 1957 a fost implicat în procesul

105 MIRCEA CARP „Bine faci, bine gãseºti!”

Pentru bunul meu prieten ºi coleg de la în seara aceea Majestatea Sa Regele Mânãstirea Dealu Mihai Gheorghe Anto - Mihai se va adresa naþiunii la radio, cu un nescu (Miºu) ºi pentru mine seara zilei de discurs important. Dupã aceea ne-a lãsat 23 august 1944 însemna sã ne pregãtim sã ne ducem pe platou sã fumãm o þigarã pentru ceaiul dansant (party-ul de azi) la ºi sã aºteptãm momentul discursului. Între care eram invitaþi. În ultimele douã sãptã- timp soseau alþi ºi alþi camarazi. În fine, a mâni lucrasem intens la organizarea pe sosit ºi marele moment: 23 august, orele hârtie dar ºi practic, pe teren, a unui 22.12. Colonelul Popescu a deschis uºa detaºament blindat special, dupã model buncãr-ului, ne-a convocat pe toþi în jurul lui adus de instructorii germani ºi aveam ºi a dat radio-ul la maxim. nevoie de relaxare. Ne-ar fi fãcut bine sã Regele a anunþat cã mareºalul Anto- ieºim puþin din monotonia cazonã. nescu a fost schimbat de la putere ºi cã el Numai cã, dupã cum se ºtie „socoteala a acceptat, ºi a anunþat alinierea României de acasã nu se potriveºte cu cea din târg” cu trupele aliate ºi ruperea relaþiilor cu Axa. ne-am trezit amândoi în acea zi, la uºa Trupele germane aflate în þarã au primit apartamentului în care locuiam în Târ - o limitã de timp de trei zile pânã la care sã goviºte, cu ºoferul colonelului Popescu, se retragã de pe teritoriul României. Cu comandantul regimentului, care ne-a infor- aceastã hotãrâre a Regelui la sfârºit, ne- mat cã domnul comandant dorea sã ne am retras, ceaiul dansant ºi relaxarea ne- întoarcem urgent la cantonamentul de la au dispãrut imediat din minte, eram acum Dragomireºti, de lângã Targoviºte, unde în aºteptarea noilor ordine pe care sã le pri- fusese dizlocatã unitatea noastrã, pentru mim de la comandantul corpului moto- cã mai era ceva de lucru. Dupã cum se ºtie mecanizat de la Târgoviºte. în armatã „ordinul nu se discutã ci se exce- În zorii zilei de 24 August am fost che- cutã”, aºa cã am plecat imediat într-acolo. mat de un sergent, eu eram atunci aghio- Colonelul Popescu, militar 100%, pentru tantul sublocotenentului – care de luptã noi cei mai tineri, însã, era ca ºi un „tãtuc” (dupã modelul francez aºa erau denumite – ne-a promis cã dupã terminarea lucrului tancurile) – iar acesta m-a informat cã o la Dragomireºti ne va trimite cu maºina lui unitate germanã – un camion – încearca sã la petrecerea la care eram invitaþi ºi astep- treacã spre Ploieºti. I-am raportat acest taþi. Apoi, colonelul Popescu ne-a luat în lucru colonelului Popescu care m-a însãrci- buncãr-ul de comandã unde ne-a spus ca nat sã mã duc sã stau de vorbã cu coman-

106 dantul grupului german deoarece vorbeam foarte bine limba germanã. La faþa locului am constatat cã era vorba de unitatea instructorilor germani pentru armament ºi tacticã militarã, de la centrul nostru de in - strucþie, cunoscut sub abrevierea germanã DAK (Deutsche Ausbildung Ko mán do). Mi-a ieºit în întâmpinare locotenentul Bader care mi-a comunicat ca au ordin sã pãrãseascã garnizoana romaneascã ºi sã se deplaseze în zona Ploieºti. Acolo era locul unde se adunau armatele germane care se retrageau de la Prut. Locotenentul Bader insista, totuºi, sã se deplaseze la Ploieºti. I-am explicat cã nu are voie sã se deplaseze în acea direcþie conform înþele- gerii cu Regele Mihai prin care unitãþile ger- mane din România de pe front sau nu, au ordin sã se retragã spre vestul României ºi de acolo sã pãrãseascã teritoriul þãrii. M-am Autorul, când abia devenise sublocotenent ºi avea 21 de întors la colonelul Popescu ºi am cãzut de ani (fotografie din arhiva personala MC) acord interzicând deplasarea acelei unitãþi germane spre Ploieºti, dar fiind îndreptãþiþi De asemenea, am primit ordinul de sã hotãrâm acest lucru pentru cã în timp de deplasare pe loc la Bucureºti, în zona aero- trei zile germanii aveau dreptul sã se retra- portului Otopeni, aflat în bunã parte în gã ºi fãrã sã provoace incidente cu armata mâna aviaþiei germane. Aºa cã am plecat românã. Am ajuns la concluzia sã îndrep- imediat ºi târziu, spre lãsarea serii, am tãm unitatea germanã spre destinaþia de ajuns acolo, iar la faþa locului am gãsit vest a þãrii, având ºi cuvântul de onoare al Regimentul 9 infanterie din Constanþa, maiorului Thiede, comandatul unitãþii ger- cãruia trebuia sã-i oferim sprijinul nostru. mane, cã nu vor fi incidente. Unitatea ger- Dacã detaºamentul blindat a sosit la manã s-a conformat hotãrârii, a acceptat timp, trenul de aprovizionare (alimente, condiþiile ºi a fãcut stânga împrejur, îndrep- pasamente, etc) a întârziat. Am avut însã tându-se spre vestul þãrii. noroc cu populaþia din jurul Otopeniului În tot acest timp noi nu aveam informaþii cã care ne-a oferit din puþinele lor rezerve în Capitalã au izbucnit lupte ºi cã trupele ger - ceea ce aveau în plus: lapte ºi pepeni verzi. mane primiserã ordin sã atace Palatul Regal. Fãrã comentarii… la consecinþe. Mai tarziu, cãtre orele 10 ale dimineþii, Dupã 3-4 zile de luptã, cu pierderi în am primit ordin ad-hoc de la centrul de oameni ºi materiale, germanii au pãrãsit instrucþie al carelor de luptã, de organizare terenul, s-au predat la locurile lor de rezis- a unei unitãþi blindate de care de luptã ºi tenþã, care erau aeroportul Otopeni sau tunuri de asalt. cazarma regimentului de geniu „Marele

107 ponibil, mai bine zis epuraþi. Dintre aceºtia fãceam parte ºi eu. Dupã aceea am fost arestat ºi mai târziu, în 1948, am reuºit sã scap ºi sã iau drumul pribegiei, în strãinãta- te, spre a mã alãtura celor care þineau Occidentul la curent asupra situaþiei din România ºi din þãrile predate la Yalta. La începutul anului 1948, în ianuarie, în plinã iarnã, dupã mai multe întâmplãri ºi aventuri prin vestul României ºi Ungariei, am ajuns în Austria, în zona englezã. M-am prezentat imediat la un oficiu militar englez care m-a îndrumat spre Centrul austriac de refugiaþi, de fapt un lagãr pentru refugiaþi. Mircea Carp ºi Mihai Gheorghe Antonescu în 1944 Într-adevãr era un lagãr, astfel cã m-am (Fotografie din arhiva personalã MC) hotãrât sã evadez aºa cã am fugit urcându- mã în primul autobuz care a trecut pe Voievod Mihai”, aceasta din urmã devenitã acolo, cu destinaþia Graz. La Graz am apoi ªcoala Securitãþii. ajuns din nou la un comandament englez, Noi am primit o nouã misiune, aceea de unde am dat peste un ofiþer care pãrea a ne deplasa urgent pe ºoseaua Bucureºti- interesat de aventurile unui camarad Braºov, la comandamentul armatei a IV-a, român, dar care pânã la urmã m-a trimis unde sub numele de detasamentul blindat pentru „o noapte – douã” la o închisoare, „Colonel Matei” am participat la luptele aºa fiind regula – dupã spusele lui, „pânã la pentru eliberarea Ardealului de Nord, încu- rezolvarea cazului”. M-am supus, ce era sã nunate cu eliberarea ultimei bucãþi de fac?! Într-adevãr, dupã douã zile am fost pãmânt românesc – Careii Mari, la 24 eliberat, dar nu pentru a fi „liber”-at, ci pen- octombrie 1944 – act care a constituit darul tru a fi trimis mai departe la un birou austri- pe care ar mata românã l-a facut Regelui de ac pentru refugiaþi. Am fost condus cu o ziua acestuia. maºina pânã la destinaþie ºi apoi preluat de La 6 Martie 1945 trimisul lui Stalin, autoritãþile austriece. Nu mi-am pierdut spe- Andrei Vîºinski, cãlãul epurãrilor din Uni u- ranþa, deºi, cu inima cât un purice, în sinea nea Sovieticã, a sosit la Bucureºti, a bãtut mea îmi spuneam cã, în cele din urmã, am cu pumnul în biroul Regelui ºi a ameninþat eºuat înainte de a-mi atinge scopul… cã dacã nu este numit imediat un regim pro Când am intrat în biroul austriac am comunist nu garanteazã independenþa Ro- simþit cãldura plãcutã a unei sobe de tera- mâniei. Astfel, a fost preluat în chip tipic cotã ºi am vãzut doi funcþionari în civil care „de mocratic”sovietic, de cãtre Petru Groza, discutau la o þigarã. Un al treilea funcþionar guvernul României postbelice. m-a luat la biroul sãu din aceeaºi camerã ºi În august 1945, 9.000 de ofiþeri români a început sã mã interogheze. Nu aveam care îºi fãcuserã datoria faþã de „Þarã, nimic de ascuns, aºa cã am început sã Neam ºi Rege” au fost trecuþi în cadru dis- povestesc viaþa mea de militar român. Am

108 vorbit despre rãzboi ºi despre centrul de instrucþie al moto-mecanizatelor de la Târ- goviºte-Dragomireºti. Între timp am simþit cã cei doi civili de lângã sobã încetaserã sã mai discute între ei ºi cã se apropiaserã de locul în care eram interogat. Unul din ei a fãcut semn colegului de la birou spunându-i în limba germanã „de aici îl preiau eu”. Dupã aceasta, îndreptându-se spre mine m-a întrebat: Ai spus cã ai fost la Târ - goviºte? La Dragomireºti? Când? În vara lui 1944, am rãspuns eu. Ce centru de in - strucþie era acolo? Tancuri, am rãspuns. Ce iþi spune aceasta? ºi mi-a arãtat o hârtie pe ca re era scris mare „DAK”. Deutsche Ausbildug Komando, (Centru de pregãtire german), am rãspus pe nerãsuflate. Cine era comandant? Maiorul Thiede. Atunci, el s-a îndreptat spre ceilalþi Autorul, la 91 de ani, veteran de rãzboi, în 2015 la Muzeul camarazi austrieci ai sãi – eu am avut Militar Naþional din Bucureºti, lângã un tank T4 asemãna- impresia cã era o persoanã pe care o mai tor cu cele cu care a luptat la Bucureºti-Otopeni în 1944- 1945 (Foto: Sebastian Radu) vãzusem, dar în tot cazul mã gândeam cã era ºeful lor – ºi le-a spus: V-am povestit acolo unde vrei sã mergi. Iatã câþiva schi- odatã cum grupul meu DAK a fost salvat de lingi. La zona de frontierã nu este nici un consecinþele luptelor de la Ploieºti de cãtre control, te duci la garã, cumperi bilet, nici militarii români. Aici, în faþa voastrã, se aflã acolo nu este nici un control ºi iei primul unul dintre aceºtia ºi, a adãugat arãtând cu tren spre Salzburg! mâna spre mine, acesta este sublocote- I-am mulþumit emoþionat ºi recunoscã- nentul Mircea Carp! tor. Dar eu trebuie sã-þi fiu recunoscãtor! A Dupã acest moment m-a luat cu el, am rostit maiorul austriac cu demnitate. ieºit amândoi din birou ºi ne-am urcat într-un Mi-a dat mana, a întors maºina ºi a jeep aflat în curtea clãdirii. Eram foarte nedu- fãcut cale întoarsã la Graz. Eu? Eu mi-am merit de ce avea de gând sã facã cu mine… urmat calea spre libertate. Ne-am îndreptat spre marginea ora - Azi, ca ºi atunci mã gândesc cu nostal- ºului, apoi din ºosea am intrat într-o pãdure gie ºi emoþie la acele momente ºi îmi vin în ºi de abia atunci a început sã vorbeascã ºi minte cuvintele noastre româneºti din a început prin a-mi mulþumi pentru ce am bãtrâni: „bine faci, bine gãseºti”! fãcut noi la Dragomireºti. Apoi am schimbat Sã auzim numai de bine! pãreri despre una-alta, despre unii – alþii din foºtii „actori” ai rãzboiului de atunci. La München, iulie 2019 un moment dat a oprit maºina ºi mi-a zis: Ne aflãm la 5-6 km de zona americanã,

109 MIHAI SORIN RÃDULESCU O evocare: Gina Rãdulescu (1937-2014)

Mama ar fi trebuit sã devinã pianistã, dar n-a fost sã fie. Mihai Sorin Rãdulescu, Era talentatã ºi muncitoare în acest domeniu ºi avusese nãscut în 1966 în Bucureºti. mulþi ani profesoarã pe domniºoara Afrodita Tãnãsescu2, Masterat (1991) ºi doctorat (1995) la Institut National des cunoscutã profesoarã de pian în Bucureºtiul interbelic. Langues et Civilisations Domniºoara Tãnãsescu – al cãrei nepot de frate, Dragoº Orientales (INALCO) din Paris. Tãnãsescu, a fost ºi el profesor de pian la Conservatorul Cercetãtor la Institutul de Istorie din Bucureºti ºi iniþiatorul studiilor de muzicologie despre „N. Iorga“ (1991-1996) ºi apoi Dinu Lipatti – locuia pe strada Grigore Alexandrescu, în cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universitãþii din apropiere de casa lui Petre P. Carp, astãzi sediul Bucureºti (din 2004 profesor). Ambasadei Turciei. Eu însumi am fãcut în copilãrie de Membru ºi, din 1990, secretar multe ori drumul de-acasã pânã la dumneaei, cãci ai mei (pentru genealogie) al Comisiei au vrut sã învãþ ºi eu pianul ºi astfel m-au încredinþat ºi pe de Heraldicã, Genealogie mine Domniºoarei Tãnãsescu. Mare diferenþã între mama ºi Sigilografie a Academiei Române. Specialist în istoria ºi ºi mine în aceastã privinþã. În sensul cã mama a fost o genealogia aristocraþiei ºi pianistã pro digioasã, cu multã aplicaþie ºi har, pe când pen- burgheziei româneºti (sec. XVIII- tru mine studiul pianului – pe care l-am practicat totuºi nu XX). Articole ºi studii publicate în puþini ani de zile în copilãrie – nu a þinut de vocaþie. Ceea reviste din þarã ºi strãinãtate. ce a fãcut ca la un moment dat, pe la 14 ani, sã abandonez Coautor la douã manuale ºcolare ºi îngrijitor a trei volume. cântatul la pian, dupã ce îl începusem înainte de a intra la Cãrþi de autor: Elita liberalã ºcoalã. Am rãmas însã cu dragostea pentru muzicã ºi pen- româneascã 1866-1900 (1998), tru istoria muzicii, insuflate în mare mãsurã ºi de mama ºi Genealogii (1999), Genealogia de bunicul meu matern, profesorul de geografie ºi de româneascã. Istoric ºi bibliografie muzicã Gheorghe Marineanu (1908-1977), absolvent al (2000), Memorie ºi strãmoºi Conservatorului din Bucureºti. (2002), Cu gândul la lumea de altãdatã (2005), În cãutarea unor De ce nu ºi-a urmat mama vocaþia? De ce nu a devenit istorii uitate (2011), Genealogii pianistã, deºi era atât de înzestratã pentru aceasta? În greco-române (2014), casã s-a spus întotdeauna cã tatãl ei, bunicul meu matern, Francmasoneria românã în seco- a sfãtuit-o sã studieze geofizica. Cunoscându-l pe profeso- lul XIX (2015), Din istoria familiei rul universitar Liviu Constantinescu – cel care avea sã Ghika. Contribuþii de istorie cultu- ralã (2017). devinã ºi membru al Academiei – bunicul, mama ºi savan-

110 tul geofizician au avut o conversaþie lãmuritoare ºi de convingere înainte ca mama sã intre la Secþia de Geofizicã a Institutului de Petrol ºi Gaze. În urma acelei întâlniri au luat hotãrârea definitivã ca mama sã se „reorienteze” profesional – spre o ºtiinþã exactã ºi neideologicã. Probabil cã bunicul meu era conºtient de dificultãþile ºi de concesiile pe care mama ar fi trebuit sã le facã – dacã îmbrãþiºa pro- fesiunea de pianistã – într-o þarã cu regim comunist. Poate cã se gândea ºi la faptul cã pianul presupunea o muncã istovitoare. Pe de altã parte, dacã ar fi devenit pianistã, mama ar fi devenit, probabil, cunoscutã. Sã fi fost bunicul influenþat oare de cineva în sfatul decisiv pe care i l-a dat mamei? Gloria Gina Domniþa Rãdulescu (nãscutã Marineanu) Întrebarea rãmâne fãrã rãspuns. (1937 - 2014), ing. geofizician Gloria Gina Domniþa Marineanu s-a nãscut în Bucureºti, în 18 aprilie 1937. a doamnei Micaela Ghiþescu. Pe scurt, cei Prenumele „Gloria” – mi s-a spus aceasta doi bunici ai mamei fuseserã – cel patern – deseori în familie – provenea de la actriþa Gheorghe Mari neanu (cu acelaºi nume ºi americanã Gloria Swanson care era foarte prenume ca ºi fiul sãu), „poliþai” (cu studii în vogã în epocã. Despre „Gina” bunica, superioare, de drept), dupã cum se spunea mama mamei, mi-a spus cã era un derivat în limba românã a epocii, ºi – cel matern – al prenumelui „Gheorghe”, al tatãlui ei, ºi cã Mihail Rãdulescu, magistrat, preºedinte de de-aceea l-au ales. Iar „Domniþa” se explicã tribunal la Corabia, în fostul judeþ Roma - prin sugestia unei vecine, tanti Lelia. Deºi naþi, astãzi judeþul Olt. Bunicii mei materni explicaþiile acestea ar putea pãrea nevero- se stabiliserã în anii ’20 la Bucureºti, venind simile ºi date pentru a ascunde realitatea – de la Corabia, aºa cã mama era bucu reº - de naturã genealogicã –, eu înclin sã cred teancã get-beget, deºi avea o bogatã as - cã ele erau reale. cendenþã olteneascã. Dar nu numai boieri Despre pãrinþii mamei, bunicii mei ma - olteni – printre care ºi Glogovenii ºi, prin terni, profesorul Gheorghe Marineanu (de Kretzuleºti, pe Constantin Vodã Brân co - fapt Mihail, nepot de fiu al altãdatã vestitu- veanu – avea printre strãmoºi, ci ºi aromâni lui Dini Mihail de la Craiova, cel cu im- (Hagi – Gancea) ºi vienezi, dupã bunica sa punãtorul palat din centrul capitalei Olte - paternã, Rozalia. niei) ºi soþia sa, Dacia Sarmiza Marineanu Despre genealogia boiereascã a mamei nãscutã Rãdulescu (de fapt Bengescu, din nu s-a vorbit însã în casã niciodatã. De ce, vechii boieri Bengeºti, înrudiþi cu Ba sa - nu-mi este foarte clar nici acum. Sã fi fost rabii), am avut prilejul sã scriu în revista din cauza regimului comunist, ca sã nu mã Memoria, mulþumitã ospi ta li tãþii publicistice scap eu la ºcoalã sau, în general, în afara

111 mediului familial? Sã fi fost din cauza sau, mai rãu, de la Ioana Dolete, soþia descendenþei naturale, nerecunoscute de prinþului Nicolae, fratele regelui Carol al II- autorii paternitãþilor respective? Dar tre - lea. Limba englezã nu era deloc la modã pe cuserã generaþii bune de la acele filiaþii vremea aceea. Fie amintit în acest context naturale, aºa cã ce rost mai aveau tabù- cã nu au existat, dupã ºtiinþa mea, contacte urile? Oricum ar fi, mãrturisesc cã nici mie directe între ai mei ºi familia regalã. Sin- nu-mi e prea uºor – nici astãzi – sã vorbesc gura chestiune, totuºi relevantã, în aceastã despre aceste genealogii boiereºti „din privinþã constã în faptul cã din perioada flori”, nu în ultimul rând pentru cã cred cã, interbelicã ºi pânã nu prea demult a locuit în general, naºterea nu reprezintã nici un într-o casã chiar de lângã noi – str. Le - defect nici un merit al individului sau al vãnþica nr. 30, noi locuind la nr. 32 – dom- antecesorilor sãi. nul Udrea care lucrase chiar în paza Revenind la biografia mamei, anii Palatului Regal. copilãriei i-a petrecut sub privirea blândã ºi Nãscutã în 18 aprilie 1937 la Bucureºti, binevoitoare a bunicii ei materne – cea care mama a mai apucat ceva din regimul pe m-a crescut ºi pe mine pânã în 1974 când care istoriografia de dinainte de Decembrie a încetat din viaþã, la vârsta de 92 de ani, 1989 îl numea „burghezo-moºieresc”. Am Zina Rãdulescu (nãscutã Mazilu). Soþie de simþit aceasta la ea de multe ori. Din ferici- judecãtor de dinaintea Primului Rãzboi re, pãstrase multe idei ºi atitudini moºtenite Mondial ºi provenind dintr-o familie de ma - din lumea burghezã, liberã ºi neîmbâcsitã zili olteni (de la Amãrãºti, fost jud. Ro - de propaganda comunistã. Primele patru manaþi, azi jud. Dolj)3, strãbunica mea avea clase le-a urmat la Notre Dame din un puternic simþ al familiei ºi întreþinea Bucureºti, instituþie aflatã pe B-dul Carol – legãturi puternice cu multe figuri din socie- clãdirea mai existã ºi astãzi, fiind sediul tatea olteneascã de altãdatã. A fost o figurã Facultãþii de Instalaþii a Institutului de tutelarã a familiei – tata îi spunea, cam iro- Construcþii – unde se preda în limba nic, deºi în fond în mod îndreptãþit, „coana francezã. Acolo a fost colegã, de pildã, cu mare”. Strãbunica cred cã i-a insuflat Gabriela Dãmãceanu, fiica foarte cunoscu- mamei sentimentul patriotic ºi ataºamentul tului general Dumitru Dãmãceanu – aghio- faþã de familie. tant regal ºi ºeful garnizoanei Bucureºtiului. Mama avea multã afecþiune ºi pentru Pe d-na Dãmãceanu am reîntâlnit-o recent cealaltã bunicã a ei, Rozalia, care, venitã la Institutul Francez din Bucureºti ºi ºi-a de la Viena în România cu mulþi ani înain- reamintit cu plãcere de fosta ei colegã din tea Primului Rãzboi Mondial, se mãritase primii ani de ºcoalã. cu un oltean. Au locuit la Corabia, la Câm - Uneori, copilã fiind, mama mergea vara pulung Moldovenesc ºi apoi la Câm peni, la conacul rudelor sale materne de la unde ºi-a trãit ultimii ani ai vieþii ºi unde Vãdastra, în fostul judeþ Romanaþi, nu de- este înmormântatã. Pe bunica ei vienezã, parte de Corabia. A pãstrat toatã viaþa o mama o botezase „Dolita”. Nu ºtiu de unde amintire plãcutã acestor sejururi de la provenea acest nume de alint ºi ar fi de Vãdastra, unde cunoscuse un stil de viaþã domeniul speculaþiilor nefondate sã cred cã seniorial. Pentru mama, moºierii nu erau în ar fi provenit de la cuvântul englezesc „doll” niciun caz niºte sperietori.

112 Deºi poate cã ar fi trebuit, mama nu moº- tenise nici o proprietate funciarã sau de altã naturã. Doar casa pãrinteascã din strada Levãnþica nr. 32 (fostã strada Reni – un nume cu tâlc!) i-a fost lãsatã ca moºtenire de cãtre bunica ei maternã, Zina Rãdulescu4. Dupã primele patru clase de la Notre Dame – unde se ataºase de o maicã pe nume Mère Aldegonde – aceastã instituþie a fost desfiinþatã de cãtre nou-instauratul regim. Prima clasã de liceu – cum se spunea pe-atunci, acum s-ar spune de gimnaziu – a fãcut-o la Liceul „Matei Basarab”, dupã care a trecut la Liceul „Iulia Hasdeu” (care pe- atunci se numea ªcoala Medie nr. 15). Prietenele ei bune din copilãrie erau Puica Igiroºanu (ulterior Ana Maria Methven), devenitã cântãreaþã de muzicã uºoarã ºi Rodica Ionescu, amândouã Gloria Gina Domniþa Rãdulescu (nãscutã Marineanu) locuind pe str. Levãnþica. Puica Igiroºanu publicatã. era fiica comandorului de aviaþie Marius Mama, aºadar, a studiat Geofizica, în Igiroºanu, frate cu regizorul Horia Igiroºanu cadrul Facultãþii de Geologie Tehnicã ce ºi cu cântãreaþa de operã Pia Igy, mãritatã pe-atunci þinea de Institutul de Mine, trans- cu un american ºi stabilitã în Statele Unite. format ulterior în Institutul de Petrol, Gaze Poreclite „cele trei Graþii”, mama, Puica ºi ºi Geologie, din Bucureºti (Secþia de Rodica erau prietene nedespãrþite. Prospecþiuni geofizice). A fost colegã de Tot de pe aceeaºi stradã era ºi unul din- facultate cu tata, Florin Rãdulescu (n. 1 tre primele personaje masculine din viaþa aprilie 1939, la Bucureºti), cu care s-a cã - mamii. El i-a fãcut curte mamii, nu ºtiu dacã sãtorit însã la sfârºitul studiilor universitare, a existat ºi o reciprocitate a sentimentelor. pe 16 decembrie 1960. În timpul facultãþii Ai mei au în bibliotecã romanul Eugénie învãþau deseori împreunã pentru examene, Grandet de Balzac pe care i-l fãcuse cadou iar tata, pe-atunci blând ºi cuminte, era curtezanul. Este vorba de viitorul arhitect dorit ca ginere de bunica mea maternã. George (zis Gigi) Vãsâi, personaj aproape Bunicii mei îºi gãsiserã ºi afinitãþi interbeli- legendar al istoriei subterane a bisericii ce cu tatãl lui, Anton Rãdulescu, inginer sil- ortodoxe române. Participant la miºcarea vic cu doctoratul la München ºi fost profe- „Rugul aprins”, dl. Vãsâi a fãcut închisoare sor – suplinitor – de silviculturã la Poli- comunistã, nu prea cred cã s-a reeducat – tehnica bucureºteanã (pânã ce a fost dupã câte am constatat eu când l-am înlãturat de noul regim). cunoscut –, s-a cãsãtorit cu celebra Maicã ªi la tatãl meu existã foarte plauzibila Veronica de la Vladimireºti ºi a lãsat o ipotezã a descendenþei sale naturale din operã teosoficã ce probabil ar trebui omul politic conservator Grigore Can ta -

113 cuzino – unul dintre fiii cunoscutului Gheor - Deºi în plin regim comunist, prezenþa ghe Grigore Cantacuzino (1837-1913), de atâtor personalitãþi provenite din intelectua- douã ori prim-ministru conservator –, pro- litatea interbelicã dãdea strãlucire învã þã - prietarii castelului de la Zamora (Buºteni, mântului românesc ºi, în fond, punea în jud. Prahova). Vasile Rãdulescu, tatãl legal umbrã sordidul vieþii cotidiene din timpul lui al lui Anton Rãdulescu, fusese administra- Gheorghiu-Dej. Nu încetez sã repet cã în tor de pãdure la aceºti bogaþi Cantacuzini realitate, societatea compensa în mare care probabil fãcuserã uz de ceea ce în mãsurã regimul politic, ceea ce din pãcate, evul mediu occidental se numea ius primae astãzi, drept consecinþã a extincþiei fizice, noctis. ªi-au înnobilat oamenii de încrede- nu se mai întâmplã. Anii ’50-’60 moº - re, dar din pãcate nu ºi-au recunoscut copiii teneau, în bunã mãsurã, anii interbelici – în ºi nu i-au înzestrat. ciuda rãsturnãrilor comuniste –, în vreme Nunta religioasã a pãrinþilor mei a avut ce astãzi moºtenim ceaþa ºi penuria loc în biserica de lângã casa noastrã, o bi- spiritualã a anilor ’80. E de fapt confirmarea sericã falnicã, cu aspect voievodal, având a ceea ce încã bãtrânul Karl Marx afirmase hra mul Sf. Paraschiva. Clãditã în 1949 – în mod pertinent – prin teoria sa privitoare dupã modelul bisericii lui ªtefan cel Mare, la defazarea dintre forþele de producþie ºi Sf. Gheorghe de la Hârlãu, biserica aceas- relaþiile de producþie. ta, aflatã pe strada Cerceluº, o stradã înve - Pãrinþii mei i-au avut ca naºi de cãsã - ci natã cu strada noastrã, a jucat un rol deo - torie pe veriºoara de-al doilea a mamei, ar - sebit în viaþa familiei. În copilãrie a fost pen- hi tecta Maria (Babi) Tãnãsescu – des cen - tru mine un centru de mare interes spiritual, dentã, pe linie maternã, din familia poetului având câþiva preoþi înzestraþi pentru profe- Octavian Goga, ramura de la Hãghig (din siunea lor ºi care proveneau din clerul in - fostul jud. Trei Scaune, astãzi jud. Co vas - terb elic: pãrintele Gaiþã, pãrintele Malciu º.a. na). A fost o petrecere memo rabilã, imorta - În treacãt fie spus, în aceastã bisericã lizatã în niºte fotografii pe care le savurãm au fost aduse, dupã demolare, obiectele ºi astãzi în albumele cu poze de familie. religioase care se aflau în biserica Bre- Dupã încheierea studiilor universitare, zoianu, aflatã chiar lângã Palatul Regal. mama a trebuit sã lucreze ani în ºir pe Dintre colegii de facultate ai pãrinþilor teren, ceea ce pentru o bucureºteancã mei am reþinut pe Georgicã Pãtruþ, fratele graþioasã, care cântase la pian ºi fãcuse actorului Emanoil Pãtruþ, pe Nicolae (Niki) balet în copilãrie, nu era tocmai îndeletnici- Iuraºcu, fiul diplomatului Dimitrie D. Iuraºcu rea cea mai potrivitã. S-a ocupat de ºi nepot de varã primarã al lui Constantin prospecþiuni geofizice legate de bauxitã, Noica º.a. Ai mei au pãstrat o veneraþie coordonând, deºi era proaspãt ieºitã de pe deosebitã pentru profesorii lor de la faculta- bãncile facultãþii, echipe de lucrãtori de te, majoritatea veritabili monºtri sacri ai diferite specialitãþi. A fost o muncã grea, domeniilor respective: geologul Gheorghe care la un moment dat a condus-o chiar la Murgeanu, geofizicianul Sabba ªtefãnes - deznãdejde. Totuºi a continuat pânã la un cu, Gheorghe Macovei, Iulian Gavãt, profe- moment dat, când vrând sã aibã un copil, a sorul de matematicã Aurelian Iacovache, plecat de la întreprinderea de prospecþiuni Gabriela Þiþeica º.a. geofizice la care lucra. ªi aºa m-am nãscut

114 eu, în 13 noiembrie 1966, la Spitalul Brân - ºez alor mei este faptul cã pentru ei, regi- covenesc. mul comunist parcã nici nu se instaurase... Mai exact, din 19 iulie 1960 ºi pânã pe În anii ’70-’80, Mama a lucrat, aºadar, la 10 februarie 1966 a lucrat la Întreprinderea Întreprinderea de Distribuþia Gazelor, aflatã de Prospecþiuni ºi Laboratoare, din cadrul pe str. Cavafii Vechi, chiar în spatele Comitetului Geologic al României. Aici a Bisericii „Sf. Gheorghe Nou”. Mergea zilnic efectuat cercetãri magnetice pentru depis- la serviciu, unde stãtea opt ore, de la ºapte tarea acumulãrilor de bauxitã, a zãcã min - dimineaþa la trei, având o muncã destul de telor de fier ºi sulfuri complexe, din Munþii stresantã. Rezultatul eforturilor acumulate Pãdurea Craiului, Cãlimani ºi Masivelor s-a produs în toamna anului 1987 când a Rarãu ºi Giumalãu. suferit un atac vascular cerebral. A urmat Graþie unui vãr care lucra la Primãrie, un malpraxis grav comis de un medic de la Ricã Alexeanu (nepotul sculptorului Ale- Spitalul „Victor Babeº”, malpraxis a cãrui xan dru Cãlinescu), s-a angajat la Ter mo - reparare a necesitat o operaþie la cap – ficare ºi ulterior a trecut la Întreprinderea de realizatã de neurochirurgul Mãrgãrit Dinu – Distribuþia Gazelor (IRIDGNB) – din spatele la Spitalul Bagdasar - Arseni ºi douã luni de bisericii Sf. Gheorghe Nou –, de unde avea spitalizare acolo. La operaþie i s-a implantat sã iasã la pensie, la 1 iulie 1990. A trecut în cap o valvã Holter, adicã o þeavã de prin comunism mergând, cu conºtiin - metal, cu care a trãit toþi anii care au urmat. ciozitate, zilnic la serviciu, fãcându-ºi dato- Fireºte, bine cã a scãpat cu viaþã din ria cu rigoare ºi seriozitate deosebitã (a fost aceastã încercare cumplitã. ºef de birou la Întreprinderea de Distribuþia Una dintre pãrþile cele mai frumoase ale Gazelor). vieþii mamei au fost cãlãtoriile, atât în þarã Era în familie acest spirit pe care l-am cât ºi în strãinãtate. În þarã se simþea foarte cunoscut ºi eu foarte bine. Bunica mea ataºatã de Bucovina, atât pentru faptul cã maternã era – ca ºi ceilalþi membri ai fami- bunica sa paternã locuise la Câmpulung liei – adepta disciplinei ºi a sentimentului Moldovenesc – pe-atunci reºedinþã de datoriei, chiar faþã de þarã (deºi aº prefera judeþ –, cât ºi pentru cã lucrase acolo în sã nu folosesc vorbe mari). Desigur cã noul domeniul prospecþiunilor geofizice, la înce- regim politic nu putea sã placã alor mei, putul anilor ’60. Rarãul, Pojorâta, Neagra oameni proveniþi din altã lume ºi formaþi în ªarului, Vatra Dornei erau pentru mama cu totul alt spirit – dupã cum nu mi s-a potri- puncte de reper ale unei veritabile geografii vit nici mie, nãscut la data mai sus- mitice. Mai erau ºi alte regiuni din þarã de menþionatã –, dar nici unul nu a fost adeptul care se simþea atrasã – de pildã în anii ’80- înstrãinãrii prin emigrare. Þara era aici, ’90 mergeam adesea la Mãnãstirea Gura românii erau români indiferent de profesia Motrului din Oltenia –, dar cred cã Bucovina ºi originea lor ºi bunica, mai ales, se opu- – unde a mers, împreunã cu tata, ºi în ulti- nea puternic ideii de-a pleca din þarã. Într- ma parte a vieþii –, regãsind cu mare plã ce - un fel avea, cred, dreptate, cãci emigrarea re Neagra ªarului, le întrecea pe celelalte. atâtor oameni valoroºi a fost o condiþie În tinereþe era foarte încântatã de favorizantã pentru declinul României. Ceea cãlãtoriile pe care pãrinþii mei le fãcuserã ce, poate cã retroactiv, aº fi tentat sã re pro - pe cont propriu, cu maºina micã, în

115 Occident, la începutul anilor ’70, atunci alte neplãceri de sãnãtate care au necesi- când regimul mai liberal permisese cir - tat, în ultimii ani de viaþã, nu mai puþin de culaþia în exterior. În 1971 ºi în 1974, ma- zece spitalizãri. Tata a stat alãturi de mama ma ºi tata strãbãtuserã Europa, prin Aus - cu un stoicism ºi un devotament remarcabi- tria, Germania, Elveþia, Italia, Franþa ºi, în le (chiar dacã au existat, de-a lungul anilor, cea de-a doua excursie, ajunseserã pânã ºi umbre în relaþia lor). Sfârºitul a venit în la Londra, unde au vizitat-o pe prietena lor martie 2014 când, fiind pe raza comunei Puica Igiroºanu, cãsãtoritã cu englezul Cernica, pãrinþii mei au avut un accident de Richard Methven. În 1976 au mai fãcut o maºinã. Au cãzut într-un ºanþ de lângã excursie frumoasã prin Europa, de aceastã ºosea, dupã care mama a fost internatã la datã prin þãrile lagãrului din Est: Cehos lo - Spitalul Pantelimon, la Terapie intensivã. vacia, RDG ºi Ungaria. Când am mai cres- Acolo i s-a indus o comã artificialã, iar cut, au repetat, împreunã cu mine – în anul inima a cedat. Accidentul a avut loc în 20 1983 – acest itinerar care a avut darul sã-mi martie, iar decesul douã zile mai târziu, în deschidã multe perspective noi, chiar dacã 22 martie 2014. A fost înmormântatã în atunci nu am trecut Cortina de Fier. Din locul de veci al familiei materne, la cimitirul 1983 pânã la Revoluþie, membrii familiei ortodox Pantelimon II. noastre nu au mai trecut graniþa din cauza Fie amintit un detaliu genealogic (care restricþiilor de cãlãtorie impuse în acei ani. de fapt nu este un detaliu): deºi deo - Dupã Decembrie 1989, mama a mai fã - camdatã nu am probe genetice, am certitu- cut parte din echipa de excursioniºti pe dinea cã Mama era descendentã directã a care o constituiam noi trei, mama, tata ºi cu împãratului Franz Joseph ºi a soþiei sale, mine, ºi în aceastã formaþie am fost în anii împãrãteasa Elisabeta, binecunoscuta ’90, de douã ori, în Turcia; în 1992, pãrinþii Sissi. Fiul lor, arhiducele moºtenitor Rudolf, mei au venit sã mã viziteze la Paris, unde a avut o fiicã naturalã, Rozalia (în acte, fiica eram doctorand. Cu acel prilej am explorat lui Andrei Mayer), care s-a stabilit în Franþa, din Normandia ºi pânã la castelele România cu ani buni înaintea Primului Loarei. În 1995, când eram bursier al Rãzboi Mondial. Aici s-a cãsãtorit cu Institutului de Istorie Europeanã din Mainz, Gheorghe (I) Marineanu, ºef de poliþie în ai mei m-au vizitat din nou ºi în formaþia de câteva oraºe din þarã, evident înaintea regi- trei ne-am plimbat prin Germania, prin Bel - mului comunist. Împreunã au avut doi fii, gia ºi prin Olanda. Toate aceste cãlãtorii Gheorghe (II), devenit profesor de muzicã prin Europa ºi prin þarã au creat amintiri ºi ºi geografie ºi Spiridon, devenit judecãtor. legãturi foarte puternice între noi ºi cred cã Gheorghe (II) Marineanu (1908-1977)5 ºi explicã, în mare mãsurã, ºi de ce mi-a fost soþia sa Dacia Sarmiza nãscutã Rãdulescu foarte greu – sau mai degrabã imposibil – sã-i (1912-1996)6 au avut o singurã fiicã, Gloria pãrãsesc pe-ai mei emigrând în altã þarã. Gina Domniþa (1937-2014), cãsãtoritã cu Dupã anul 2010 starea sãnãtãþii mamei colegul sãu de facultate Florin A. Rã - s-a înrãutãþit: boala de inimã, diabetul, dulescu (n. 1939). Din aceastã cãsãtorie s-a greutatea la mers, depresiunea psihicã ºi nãscut autorul acestor rânduri, nãscut în câte altele. A fãcut un infarct miocardic, a Bucureºti, în anul 1966. fost operatã de pietre la vezica biliarã, plus

116 Despre aceastã descendenþã nu s-a Era o persoanã jovialã, blândã, cu care vorbit, însã, în casã niciodatã. Mama s-a contactul era pentru oricine, mereu cordial simþit întotdeauna foarte româncã, dar ºi apropiat. Avea adesea un tonus pozitiv ºi avea mult respect pentru bisericile romano- un fel de-a fi deschis ºi ataºant. E trist cã catolicã ºi greco-catolicã. Îi simpatiza pe nu a avut un destin mai potrivit cu obârºia austrieci ºi nu simþea o adversitate faþã de ºi cu calitãþile sale umane. maghiari. Avea multã admiraþie pentru ger- mani ºi, în general, pentru Occident.

Note 1 Pentru a evita confuziile de nume, precizez cã 4 De precizat faptul cã la noi în familie, numele subsemnatul – autorul acestor rânduri – sunt nãscut „Rãdulescu” se repetã: „Rãdulescu” se numeºte ºi în 1966, la Bucureºti. Istoric ºi genealogist, sunt pro- tatãl meu, „Rãdulescu” se numea ºi bunica mea fesor univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universitãþii maternã, ca domniºoarã. din Bucureºti. 5 Despre el, vezi Florin A. Rãdulescu, Mihai Sorin 2 Domniºoara Tãnãsescu l-a avut ca elev ºi pe Rãdulescu, „Profesorul Gheorghe Ma ri nea nu”, în cunoscutul pianist Gelu Solomonescu. Dumneaei a Monitorul de Petrol ºi Gaze, serie nouã, anul XIV, fost profesoarã la Conservatorul Astra din Bucureºti. Bucureºti, nr. 2 (156)/2015, p. 51; Mihai Sorin 3 Mihai Sorin Rãdulescu, „O familie de mazili din Rãdulescu, „În amintirea profesorului Gheorghe Oltenia”, în volumul omagial Naþiunea românã. Marineanu”, în Memoria, nr. 102-103, (1-2/2018), Idealuri ºi realitãþi istorice. Acad. Cornelia Bodea la pp. 158-167. 90 de ani, vol. îngrijit de Al. Zub, Venera Achim, 6 Idem, „Dacia Sarmiza Marineanu (1912-1996)”, Nagy Pienaru, Editura Academiei Române, în Memoria, nr. 105-106 (4/2018 - 1/2019), pp. 101- Bucureºti, 2006, pp. 419-433. 109.

117 MEMORIA ÎN PREZENT NICOLAE M. CONSTANTINESCU

Cuvânt la lansarea revistei Memoria 108-109

Numerele 108 ºi 109 au apãrut în Recentul caz al modului în care s-a condiþiile în care suntem încã profund mar- încercat distorsionarea „Experimentului caþi de dispariþia Micaelei Ghiþescu, direc- Piteºti”, tocmai din partea unor istorici de la toarea revistei, cea care i-a succedat lui Consiliul Naþional pentru Studierea Arhi velor Banu Rãdulescu. Iatã cã la anii 1998, când Securitãþii la postul de radio RFI este încã o Banu Rãdulescu a plecat la Domnul, 2010 ºi dovadã a necesitãþii unei atenþii sporite pen- 2014 când s-au sãvârºit Ion Drescan ºi tru modul în care este prezentat trecutul Gheorghe Derevencu, istoria revistei noas- apropiat, pe care unii dintre noi l-au trãit tre adaugã o nouã bornã prin anul 2019, nemijlocit. Deci, la trei decenii de la cãderea când am condus-o pe ultimul drum pe comunismului în þara noastrã, în timp ce Micaela Ghiþescu. Repet declaraþia fãcutã la justiþia achitã ofiþerii de securitate implicaþi catafalcul ei cã, în afarã de continuitatea de în moartea dizidentului Gheorghe Ursu, isto- nume a revistei noastre Memoria – re vista ricii Mihai Demetriade ºi Mãdãlin Hodor de gândirii arestate, va exista ºi o continuitate la CNSAS reiau cu propriile lor vorbe tema de spirit ºi legãmânt, de pãstrare a rolului de Securitãþii conform cãreia experimentul transmiþãtor al conºti in þei de a lupta pentru Piteºti a fost o simplã reglare de conturi între libertate de la generaþiile care au suferit în grupãrile legionare. „Vic timele nu sunt chiar timpul comunismului, cãtre generaþiile vii- victime” afirmã Demetriade la postul de toare, aºa cum afirmã în acest nou numãr radio francez, iar dupã Mãdãlin Hodor victi- dublu Cosmin Budeancã, expert în cadrul mele sunt niºte „rahaþi cu ochi” (iertaþi-mã Insti tutului de Investigare a Crimelor Comu - dar nu am putut reda exact expresia nismului ºi Memoria Exilului Românesc, folositã!). O parte din conducerea CNSAS ºi noul redactor-coordonator al revistei. Fiind - cea a IICCMER-ului au reacþionat prompt ºi cã pentru ca agresiunile aduse în co mu nism pe bunã dreptate împotriva acestei ma- fiinþei trupeºti, sufletului, limbii ºi obiceiurilor nipulãri grosolane, prin folosirea unor fapte noastre româneºti sã nu mai fie posibile, tre- trunchiate pentru susþinerea unor teze de buie ca aceste fapte sã fie cunoscute, în naturã securistã. Le reamintim celor doi isto- special de tânãra generaþie. „Multe ne pot rici cã la Piteºti reeducarea nu se fãcea cu minþi în viaþã, trecutul însã niciodatã” spu- material de propagandã al Miºcãrii Le - nea Banu Rã du lescu. De aceea el trebuie gionare, ci cu teoria marxist-leninistã! transmis tinerilor sine ira et studio, aºa cum Iatã deci câtã nevoie este de revista au avut loc faptele incriminate. Memoria, care în armamentarium-ul luptei

119 anticomuniste se înscrie nu numai ca o re. ªi aºa vom putea rãspunde întrebãrii formã de justiþie, dupã expresia Anei puse de Violeta Popescu în revista Me- Blandiana, dar ºi ca o armã eficace împotri- moria: „dar noi unde eram când se petre- va oricãrui fel de manevrare necinstitã a ceau aceste atrocitãþi cu semeni de-ai conºtiinþelor prin deformarea evenimentelor noºtri?” Pãi în primul rând aceste fapte tre- trãite. De fapt acesta este ºi principalul buiesc arãtate în toatã ticãloºia lor, cu cât motiv pentru care eu am fost unul dintre mai multe exemple, cu cât mai multe biogra- membrii fondatori ai Fundaþiei ºi ai revistei fii ale victimelor. Colegul dr. Mihai Miha ilide Memoria. Eram în 26 decembrie 1989 când foloseºte o metaforã lansatã de Gabriel a trebuit sã-i amputez un picior gangrenat Liiceanu autorul cãrþii Dragul meu turnãtor: poetului braºovean Adrian Hamza. Treptat „mi se pare cã nimeni dintre cei care s-au el mi-a povestit în ce condiþii fãcuse arterita. întâlnit cu imaginea lor pusã pe masa de Ceauºescu fusese omorât ºi limbile se disecþie a Securitãþii n-ar trebui sã tacã”. De dezlegaserã. Fusese deþinut politic ºi suferi- altfel Ioan Vlad îl citeazã pe Gheorghe se niºte agresiuni inimaginabile în închisoa- ªincai, care încã de la sfârºitul secolului al re; noaptea pe frig se arunca peste el o XVIII-lea insista cã la români existã o parte gãleatã de apã rece! Dupã câtva timp m-am tare, care reprezintã cu adevãrat interesele întâlnit cu Banu Rãdulescu ºi i-am spus cã neamului ºi o parte slabã care a pactizat cu ceea ce îmi povestise mie Adrian Hamza strãinii. Acestei pãrþi tari, nedispusã la com- trebuie fãcut cunoscut tuturor românilor. promisuri, i se adreseazã revista Memoria. Atunci am aflat despre proiectul lui, la care Ori aceastã parte tare a fost reprezentatã de am aderat imediat. Pe Micaela Ghiþescu am elita României, de ceea ce este îndeobºte cunoscut-o dupã câtva timp, deºi eram cu noscut drept crema sau fruntea societãþii, vecini de cartier ºi aveam multe lucruri de fapt fãuritoarea istoriei într-o þarã cu comune. Eram de vârste apropiate, locuiam regim democratic. Fie cã îi denumim la câteva zeci de metri distanþã, ea pe fruntaºii satului, meºteri sau intelectuali de Cobãlcescu, eu pe Berzei, fãcusem ºcoli rasã, savanþi, ei reprezintã motorul care primare în limba germanã, ea la ªcoala împinge societatea înainte, fiind luaþi drept Evanghelicã, eu la „Sf. Iosif”, amândoi eram modele indiferent de mediul unde acþi - copii de chirurgi, amândoi aveam as - oneazã. Ei au stat la baza „miracolului cendenþã aromânã, ea prin mamã, eu prin românesc interbelic”, ei au fãcut posibil ca tatã, ºi amândoi ne-am dedicat revistei þãrile din jurul nostru sã ne priveascã de jos Memoria, considerând acest lucru ca pe o în sus, ei au dat trãinicie noþiunii de respect obligaþie faþã de tinerele generaþii. Fiindcã – a valorii, datoritã lor oamenii rãmâneau în aºa cum declarã în acest numãr prof. univ. þarã ºi nu-ºi cãutau norocul pe meleaguri dr. Ilie Popa „aceste metode diabolice aºa strãine. ªi nu întâmplãtor aceste elite au fost zise de «reeducare» trebuie scoase la umilite, mergându-se pânã la aneantizarea, luminã cu orice preþ, introduse în conºtiinþa pânã la dispariþia lor totalã în primele dece- publicã pentru a nu mai putea fi repetate”. nii ale dictaturii comuniste. Aºa cum îl înveþi pe copil sã nu punã mâna Numerele 108-109 pe care le prezint pe plita încinsã, la fel trebuiesc arãtate oro- astãzi în faþa dumneavoastrã readuc în rile pe care le-au trãit unii români, astfel ca memoria noastrã nume pe care le citez cu lumea sã se fereascã de posibila lor repeta- pioºenie, fiindcã ei reprezintã adevãraþi

120 martiri ai neamului: Iuliu Maniu mort la coif de cavaler”, fiindcã profesoara asistase Sighet în 1953; Ion Mihalache mort la la altruismul debordant al Micaelei, gata sã- Râmnicu Sãrat în 1963; Gheorghe Brãtianu ºi ajute în orice moment colegele de su- mort la Sighet în 1953; Mihai Popovici mort ferinþã. De fapt lumea nu ºtia cât de mult la Sighet în 1953; Alexandru Lapedatu mort contribuiserã la formarea personalitãþii la Sighet în 1950; Iosif Jumanca mort la acestei fete delicate vorbele transmise ei de Jilava în 1949; generalul de brigadã Radu profesorul de francezã Marcel Fontaine: „il R. Rosetti mort la Jilava în 1949; generalul faut espérer dans l’inespéré”. de corp de armatã Ion Sichitiu mort la Aiud Dacã nu ar fi tragice, relatãrile din aces- în 1952; generalul de brigadã Vasile Pascu te douã numere ale revistei ar putea fi con- mort la Gherla în 1960; generalul de corp de siderate ilare. Micaela Ghiþescu a fost armatã Ion Rãºcanu mort la Sighet în 1952; arestatã fiindcã într-una din scrisorile trimise comandorul aviator Ion Dicescu mort în lui Marcel Fontaine îi relata acestuia: „s-a 1956 în urma bãtãilor administrate de fãcut vâlvã la un moment dat [printre eleve], miliþieni sub ochii fetei lui; prof.dr. Gheorghe când una dintre fetele lui Gheorghe K. Constantinescu mort în 1950 dupã ce Gheorghiu-Dej a venit sã dea Bacalau reatul stãtuse ascuns timp de doi ani într-un pod, la liceul nostru. Se zvonea cã se fãcuse o fiind declarat duºman al poporului; acad. serie specialã pentru ea, de fete mai proas- Costin D. Neniþescu mort în 1970 la câteva te, ca ea sã strãluceascã”. A ceastã relatare ore dupã ce un înalt potentat politic îi ceruse a fost consideratã crimã de înaltã trãdare ºi imperativ pensionarea, ca urmare a unui a fãcut-o colegã de detenþie cu Maria discurs extrem de acid þinut la Academie mareºal Antonescu, cu surorile Annie ºi împotriva stãrii de fapt în care se afla cerce- Nora Samuelli, cu Niculina Mihalache, cu tarea ºtiinþificã româ neascã. Arlette Coposu. La aceastã enumerare de personalitãþi Prof. Valeriu Bologa, reputat istoric al pe linie bãrbãteascã, Andrei Dimitriu ada- medicinii a fost acuzat pentru studiile de filo- ugã ºi o galerie de femei, care pot fi consi- zofie ºi medicinã fãcute în Germania ºi derate drept eroine naþionale: Arlette Co- Austria, pentru cãlãtoriile frecvente în Occi- posu, Adriana Georgescu, Maria Plop, Fran- dent la congrese medicale, pentru decla - ce Marcovici, Mara Lazãr, Annie Bentoiu, raþia cã trãim o crizã a culturii sau pentru Niculina Mihalache, Doina Po târcã, Oana supãrarea cã trebuie sã-ºi supravegheze Orlea-Cantacuzino, Eli sabeta Rizea, Ele na fiecare vorbã spusã. Brãtianu-Sturza ºi, bineînþeles, Mi ca ela Ghi - Închei scurta mea prezentare a unui þescu. Jertfa acestor femei ne dã un imbold material atât de dens cu speranþa cã aceste sã înþelegem cã fiecare dintre noi este douã numere ale revistei se vor adãuga rãspunzãtor de soarta comunitãþii în care printre materialele pilon pentru o istorie a trãim, ºi cã suntem datori sã luptãm toatã României contemporane, atât de vag ºi viaþa pentru o mai dreaptã aºezare a lucru- diluat prezentatã în manualele ºcolare. rilor. Vã mulþumesc pentru atenþie O tânãrã profesoarã arestatã odatã cu Micaela Ghiþescu în aºa numitul „lot fran- Ateneul Român, 13 noiembrie 2019 cez” i-a dedicat Micaelei o odã care con- þinea un vers definitoriu: „iar þie, Micaela, un

121 ECATERINA IONESCU „Gala Corneliu Coposu”, ediþia a IV-a Foto: Florin Eºanu Ion Caramitru, Alex ªtefãnescu ºi Ion-Andrei Gherasim

Luni, 11 noiembrie 2019 a avut loc în Sa- Galã, subliniind cã poemele vãd pentru la Mare a Teatrului Naþional Bucureºti „Ga la prima oarã lumina tiparului, iar acestea au Corneliu Coposu”, ediþia a IV-a, or ga nizatã reprezentat „o formã de luptã împotriva de Fundaþia Corneliu Coposu ºi Fun daþia degradãrii intelectuale”; „pentru cã nu voiau Academia Civicã, chiar în ziua când se împli- sã impresioneze pe nimeni, poeziile nu des - neau 24 de ani de la decesul Se nio rului. criau suferinþa, ci, dimpotrivã, încercau sã Ion-Andrei Gherasim, preºedintele exe- facã abstracþie de ea, opunându-i me di ta þia, cutiv al Fundaþiei Corneliu Coposu a salutat raþiunea, echilibrul. Poezia rezultatã din prezenþa în salã a d-lui Prim-ministru Ludo - asemenea materii prime nu putea fi, în mod vic Orban, a Alteþei Sale Regale Principesa evident, decât clasicã”. Sofia, a foºtilor deþinuþi politici. A invitat pe Criticul literar Alex ªtefãnescu, invitat sã scenã pe PS episcopul Mihai Frãþilã, care a vorbeascã despre volum, a mãrturisit cã l-a oficiat o scurtã slujbã de pomenire a lui cunoscut personal pe Corneliu Coposu ºi a Corneliu Coposu. fost membru al PNÞCD. Apreciind scrisul La acest eveniment s-a lansat volumul acestuia, a evidenþiat sensul lui umanist. Poeme, create de Corneliu Coposu în tim- „Autorul era un om de mare bunãtate, bu - pul detenþiei de 17 ani. Manuscrisul a fost nãtatea calmã a celui puternic. Poeziile sale încredinþat de Flavia Coposu-Bãlescu, sora fac uneori atingere eminescianã. ªi au ºi lui Corneliu Coposu, abia în 2018 dnei Ana umor.” Blandiana, care a apreciat în mod deosebit Ion Caramitru a recitat cele mai frumoa- talentul de poet al acestuia ºi le-a publicat la se poeme din volum. Editura Fundaþiei Academia Civicã. Gala s-a încheiat cu un recital susþinut Ion-Andrei Gherasim a citit mesajul de Jan Akkerman Band. transmis de Ana Blandiana participanþilor la

122 OLEG CHISELIOV Prin ce diferã România din 2019 de România de pânã în 1989?*

În perioada 15 martie – 15 octombrie 2019 Fundaþia Corneliu Oleg Chiseliov este nãscut la 8 decembrie Coposu, în parteneriat cu Fundaþia Academia Civicã, Fundaþia 2004 în Chiºinãu, Republica Hanns Seidel, Festivalul de Film ºi Istorii Râºnov, Teatrul Moldova. Naþional „I.L. Ca ragiale” din Bucureºti, Radio România Cultural Elev în clasa a IX-a la Liceul ºi TVR 1 a organizat Concursul de esuri dedicat studenþilor ºi Teoretic „Pro Succes”. elevilor având ca temã „Prin ce diferã România din 2019 de Este pasionat de istorie, România de pânã în 1989?”. este unionist ºi un susþinãtor Juriul concursului a fost format din Ana Blandiana (scriitor, al restaurãrii Monarhiei Constituþionale în România. preºedinte al juriului), Doina Alexandru (jurnalist), Dan Pavel S-a implicat în diferite (profesor de ºtiinþe politice), Ioana Boca (istoric), Tudor Cãlin activitãþi de promovare a Zarojanu (scriitor ºi jurnalist), iar premianþii au fost anunþaþi în unionismului în Republica cadrul ediþiei a IV-a a Galei „Corneliu Coposu”, desfãºuratã în Moldova. 11 noiembrie 2019 la Teatrul Naþional „I.L. Caragiale” din Bucureºti. Începând cu acest numãr al revistei, prin amabilitatea Fundaþiei Corneliu Coposu ºi a d-lui Ion-Andrei Gherasim, preºedintele executiv al acesteia, vom publica, pe rând, eseurile care au câºtigat locurile I-III.

Astãzi România, dupã trei decenii, o vedem pe harta lumii fiind ca o þarã democraticã, având apartenenþa la UE ºi NATO. O þarã care, pe zi ce trece, creºte în toate dome- niile, mai mult sau mai puþin. Avem în faþã anii 1989-2019, trei decenii în care România a cunoscut multe evenimen- te, întâmplãri, iar pe lângã aceasta avem ºi perioada comunistã.

Comunismul * Eseul a câºtigat locul al III- Comunismul din România începe cu sfârºitul celui de- lea la Concursul de Eseuri „Prin ce diferã România din al Doilea Rãzboi Mondial, cu intrarea României sub 2019 de România de pânã la influenþa Moscovei ºi punctul decisiv este 30 decembrie 1989?” 1947 – abolirea Monarhiei.

123 Perioada Comunistã din România este bii ruse. Practic începutul celor 10 ani de caracterizatã de mai bine de 70% din comunism erau sumbri, cu arestãri, per - populaþia României ca fiind o perioadã secutãri, confiscarea pã mân turilor ºi a gos - neagrã ºi dureroasã. Perioada comunistã podãriilor. se împarte în diferiþi anii: mai sumbri sau Anii ’60 se caracterizeazã ca fiind mai fericiþi, ºi aici vorbim de diferiþi ani ai perioada mai puþin întunecatã a deceniilor comunismului ºi evoluþia acestuia. de comunism. Punctul de plecare se aflã în Anii ’50 se caracterizeazã ca o întorsãtura anului 1964. România îºi pro - perioadã sumbrã ºi neagrã. ªi aici vine clamã independenþa faþã de Moscova ºi se întrebarea: De ce? Deoarece lumea ºi apropie de Occident, dar fãrã sã iasã din mentalitatea anilor ’50 ne aratã cã cel mai sistemul þãrilor comuniste (Pactul de la popular domeniu de a face bani ºi a-þi Var ºovia), iar momentul decisiv este au - întreþine familia ºi gospodãria este Agri - gust 1968, moment dramatic al invadãrii cultura. Practic în jur de 70% din populaþia Cehoslovaciei. Cu venirea lui Ceauºescu acelor ani erau þãrani ºi trãiau în sate. Uite, la putere un tânãr înflãcãrat, care dorea cu venirea comuniºtilor ºi cu formula „Totul sã-ºi im punã þara pe arena internaþionalã, aparþine tuturor ºi statului” s-a schimbat au început micile libertãþi, se dãdeau dru- radical imaginea þãranului român. S-au mul la diferiþi disidenþi politici, dar cu meni- confiscat pãmânturile ºi gospodãriile þã - rea ca Securitatea sã-i ia în vizor. A înce- ranului. ªi cu aceasta pãrerea þãranului s-a put in dustrializarea þãrii ºi cu aceasta au schimbat radical faþã de comunism, cu apãrut noi locuri de muncã, astfel ridicân- nesupunerea acestora au început arestãri. du-se economia României. S-a schimbat Pe când în oraºe situaþia era similarã, cu radical politica internaþionalã a României. proclamarea Republicii ºi abolirea Mo- S-a revenit la tradiþiile ºi valorile na þio - narhiei, au fost desfiinþate partidele politi- nale româneºti, în special la valorificarea ce, au început arestãri ºi perse cu tarea a - lor. Disidenþilor politici, dupã eliberare, li s-a celor persoane care nu erau de acord cu permis sã publice diferite articole, dar sã noua putere comunistã, tinerii care se opu- nu-ºi manifeste ideile, opiniile personale. neau noii puteri au fost daþi afarã din S-a schimbat ºi tactica Securitãþii faþã de Universitãþi. Presa era manipulatã ºi cen - politicienii anilor ’30-’40, prin a-i avertiza la zuratã. Membrii tuturor orga ni za þiilor care început, ca apoi, dacã nu sunt auziþi, sã fie se luptau din munþi pentru dis pa riþia comu- arestaþi, faþã de tactica anilor ’50, când nismului pânã în anii ’50 au fost prinºi ºi aceºtia erau direct arestaþi. Se liniº tiserã ºi arestaþi. A apãrut ºi Securitatea, similarã oponenþii care luptau cu comunismul. cu KGB-ul rusesc. Pânã în 1964 în jur de Anii ’70-’80, ani în care România revi- 200.000 de oameni, circa 1,5% din po - ne la caracteristicile anilor ’50. Începe a pulaþie, au fost internaþi în lagãre ºi su puºi apãrea cultul personalitãþii. Cu siguranþã cruzimii. Toþi care au dosare nu mai ies din am auzit de Stalinism, dar ce este atunci vizorul Securitãþii, ºi ca exemplu îl avem pe Ceauºismul? Este asemãnãtor cu Sta li - Dinu Zamfirescu. Pânã în 1964 în ºcolile nismul, dar diferenþa este familia. Stalin se din România era obligatorie în vã þarea lim- arãta doar pe el, ca fiind liderul suprem, pe

124 când Ceauºescu alãturi de soþia sa, arãta Producând în continuu, economia sta- un cuplu, o valorificare a familiei. O altã di - tului de abia s-a interesat de infrastructurã, fe renþiere este valorile tradiþionale. Trebuie ºi aici trebuie remarcat cã producþia a fost specificat cã republicile URSS-ului învãþau abuziv dezechilibratã prin lipsa de interes istoria localã, doar cã era mãsluitã prin le - pentru consumul populaþiei. Aici vine ºi gã turile lor cu Rusia, pe când elevii din disbalanþa dintre costuri mari de pro ducþie România comunistã învãþau toþi domnitorii, ºi productivitatea scãzutã a muncii ºi cali- pânã la Carol I. tatea scãzutã a produselor de export. Foarte interesant este cum era vãzutã Ceauºescu dorea independenþa eco- Marea Adunare Naþionalã. Din informaþiile nomiei naþionale, care sã depindã cât mai ºtiute de noi, deducem cã în România puþin de alþii. Comunismul a industrializat comunistã majoritatea funcþionarilor publici România, dar nu ºtia cum sã se foloseascã erau fii de þãrani, care au învãþat ºi au ter- de aceastã oportunitate în folosul statului, minat doar ciclul primar, faþã de intelectua- poporului ºi economiei. Condiþiile sociale litatea care conducea România anilor ’30- poziþionau România ca fiind pe penultimul ’40, majoritatea terminând universitãþi. De loc din Europa, în perioada respectivã. exemplu Ceauºescu sau soþia acestuia, Cu planul lui Ceauºescu în privinþa Ele na Ceauºescu, care dupã cum ºtim demolãrii a multor sate ºi urbanizãrii, „era doctor în chimie”. aproape 50% dintre gospodãriile þãrãneºti trebuiau desfiinþate, mediul urban în 1987 Politicile economice depãºindu-l pe cel rural ºi ajungând la Cu continuarea industrializãrii þãrii, 51,5%. Foarte interesant este cã în timpul evolueazã ºi ritmul anual de creºtere in - anului 1989, România avea cel mai ridicat dustrialã de 12-13%, astfel România pozi - procent de populaþie ruralã, ºi aºa a rãmas þio nân du-se în topul þãrilor lumii. Di fe ren - pânã în prezent. De aici deducem cã regi- þele sunt vãzute cu ochiul liber: mul comunist s-a strãduit prea mult sã ridi- - extragerea cãrbunelui – de la 2,82 ce economia þãrii, de aici ºi concluzia: a - mil. tone la 66,46 mil. tone. proape jumãtate de secol oamenii au mun- - producþia de oþel – de la 0,58 mil. tone cit în zadar ºi cu multe sacrificii. l4,41 mil. tone În 1989, România avea nivelul de dez- - cimentul – de la 0,58 mil. tone la voltare economico-socialã de 21,1 din 100, 13,26 mil. tone astfel se plasa pe locul 23 în Europa. Tot - autoturisme – de la 0 la 144.000 locul 23 îl ocupa ºi la produsul naþional - energia electricã – de la 1,13 mld. brut, respectiv: 50 automobile la 1.000 de kwh la 75,85 mld. kwh locuitori; 191 televizoare la 1.000 de locui- Astfel, observãm cã producþia indus - tori; 71 studenþi la 10.000 de locuitori - (cel tria lã din 1989 este de aproximativ 65 de mai mic numãr din Europa); 71 ani spe - ori mai mare faþã de anul 1938. ªi aici ranþa de viaþã; 26,9% mortalitatea infantilã. vreau sã remarc producþia agricolã „ofi cia - Tot în anii ’70-’80 a început perioada „în lã” de 60 milioane tone în 1989 faþã de 16 frig ºi în întuneric” când oamenii au început milioane tone în prezent. în apartamente ºi case sã primeascã mai

125 puþinã luminã ºi încãlzire termicã. La TV se în mod hotãrâtor faptul cã mari pãrþi ale difuza doar propagandã ºi ridicarea în slãvi forþelor de ordine nu mai sprijineau dictatu- a cuplului Ceauºescu. Apar ºi cozile lungi ra. Mulþi oameni au avut un sentiment de la magazine, lipsa mãrfurilor. Comparând autoeliberare ºi de libertate obþinutã prin cu ziua de azi, avem cu mult mai multe luptã. În prima jumãtate a anului 1990, produse, avem comerþul liber, ce ne permi- aceastã revoluþie propriu-zisã, demo cra ti - te vânzarea produselor româneºti nu doar cã, a fost zdrobitã prin aºa-numitele mine- în România ci ºi în afara acesteia, acesta riade, iar celor rãspunzãtori de aceasta li s-a numindu-se export ºi contribuind la creº - cerut socotealã de abia în 2019, procesul terea economicã. Pânã la urmã cam prea fiind încã în desfãºurare.. Sub conducerea a iubit Ceauºescu România, încât a dorit s-o acestor criminali, România a pierdut timp transforme într-o lumea a sa, într-un rai preþios, mai ales în anii ’90: stagnarea în comunist, dar voinþa poporului este mai locul reformelor economice pe de-o parte, mare decât o dorinþã. precum ºi sinistra continuare a intimidãrii sociale. În tot acest timp cadrele, mai ales Revoluþia ºi anii ’90 cele mai tinere, ale Partidului ºi Securitãþii, Rãdãcinile ºi începuturile revoluþiei din au reuºit sã-ºi asigure controlul puterii eco- ’89 au loc în Timiºoara în ziua de 16 de - nomice prin privatizãri de faþadã ºi sã se cembrie, iar în câteva zile toate instituþiile dezvolte în continuare. Dupã revoluþie se întorc împotriva regimului, Timiºoara popu laþia a aflat adevãrul despre cum a fiind primul oraº liber de comunism. În 21- apãrut comunismul în România, ºi de mo - 22 decembrie revolta ajunge ºi la Bucu - narhie (nu cum se scria ºi se manipula opi- reºti. În data de 22 la 12:09, Ceauºescu nia publicã dupã manualele de istorie co - fuge cu elicopterul de pe Comitetul Central mu niste). Dat fiind cã lipsea o figurã unifi- al Partidului Comunist Român. Trei zile catoare, speranþele multora s-au îndreptat mai târziu, în data de 25 decembrie 1989, înspre Majestatea Sa Regele Mihai I, a soþii Ceauºescu sunt judecaþi ºi executaþi. cãrui întoarcere rapidã a fost însã împie - Tot în 22 decembrie se formeazã Consiliul dicatã de neo-comuniºti. Nu este clar, în Frontului Salvãrii Naþionale, care se va retrospectivã, dacã un referendum privind numi apoi Frontul Salvãrii Naþionale, ºi va reintroducerea monarhiei ar fi obþinut ma - participa la primele alegeri democratice din joritatea, însã pe fond, monarhia ºi perioa- România. da interbelicã în general au fost invocate Cea ce s-a întâmplat în decembrie de opoziþie drept o perioadã de aur. 1989 este obiectul unei cercetãri juridice Însã tocmai în domeniul instituþional s-a aparte, care a dus la punerea sub acuzare ajuns, dupã 1989, la dezvoltãri remarcabi- a unor participaþi de frunte, cum ar fi Ion le. Din societatea civilã în formare a fost Iliescu sau Petre Roman. Totuºi, se poate recrutat un numãr suficient de funcþionari, constata cã majoritatea populaþiei voia sã care au construit instituþii noi, cu moralita- scape de regimul de nesuportat, care nu te, respectiv au democratizat cultura mai avea de oferit decât mizerie ºi fricã. La mentalã a acestora ºi au adoptat normele succesul rãsturnãrii regimului a contribuit europene nu doar pe hârtie, dar ºi în prac -

126 ticã. Pentru prima datã în istoria ro mâ - neascã, instituþii ale statului ocrotesc efec- tiv interesele cetãþenilor. Pe lângã aceasta, în ultimii ani, instituþia preºedinþiei a deve- nit acea instanþã constituþionalã care a sprijinit considerabil construirea statului de drept ºi democratizare statului, adesea în conflict cu majoritatea parlamen tarã. Evi - dent, alegerile uninominale le oferã ce - tãþenilor dezamãgiþi de partide posibilitatea unei poziþii clare. Faptul cã în 2014 pre - ºedinte al statului a fost ales Klaus Io - hannis, un membru al unei minoritãþi etnice Foto: Florin Eºanu ºi confesionale, aratã cât de mult s-a Oleg Chiseliov ºi Ion Andrei Gherasim la ediþia a IV-a a Galei „Corneliu Coposu” schimbat România din punct de vedere socio-cultural ºi mental. Foarte inte resant industrialã. Observãm ministerul care se este cã în perioada ceauºistã, acest dicta- ocupã de Românii de Pretutindeni, practic tor comunist ºi-a asumat controlul tuturor este o schimbare politicã, ºi a conceptului instituþiilor de stat, acesta devenind de „Românii din afara graniþelor Româ - Secretar General al Partidului, Preºe - niei”. Se oferã elevilor din Republica Mol - dintele Consiliului de Stat, însã guvernarea dova, Bucovina Ucraineanã ºi alte teritorii, ºi-a asumat-o din spate, punându-ºi per- oportunitatea de a participa la diferite tabe- soanele fidele în frunte. Însã în prezent re de varã, cu diferite activitãþi culturale. România este pe o cale democraticã, fiind Cu siguranþã în perioada comunistã nu se o mare diferenþã: avem Preºedinþie, Parla - punea problema unirii Basarabiei (RSSM) ment, Partide, Guvern. cu România, însã s-a pus aceastã pro - blemã dupã revenirea la grafia latinã în Ministerele RSSM (31 august 1989), dar Ceauºescu O mare diferenþã este numãrul de mi - nu a mai ajuns sã vadã cãderea Uniunii nistere. Ministerele perioadei comuniste Sovietice, aºa cum i-a spus Gorbaciov: (în 1989) erau în numãr de 31. Practic nu - dacã va ajunge Ceauºescu în 1990. mã rul mare de ministere era absolut nece- Observãm aºadar cã azi nu se pune sar doar din cauza politicii de industrializa- atât de mult efort în industrie ca în perioa- re a þãrii, ºi aici avem practic toate dome- da comunistã, în care fiecare ramurã niile industriale, fiecare având câte un industrialã avea ministerul propriu. minister. Ministerele din prezent sunt în numãr Biserica Ortodoxã Românã de 23. Vedem o schimbare faþã de perioa- O temã destul de interesantã este da comunistã. Apar ministere care se ocu - Biserica, ºi aici vorbim de Biserica Or to - pã de Afacerile ºi Fondurile Europene, dis- doxã Românã. De la instaurarea comunis- par acele ministere bazate pe politicã mului pânã în 1989 Biserica Ortodoxã

127 Românã a fost cea care a sprijinit pânã la parte din organizaþii militare internaþionale, capãt regimul. dar acestea au avut ºi au doctrine ºi sco- Foarte interesant este cã unii dintre puri diferite. În timpul perioadei comuniste politicienii comuniºti au avut contacte cu fãceam parte din „Pactul de la Varºovia”, biserica ºi chiar la înmormântarea tatãlui astãzi facem parte din NATO. lui Nicolae Ceauºescu au fost prezenþi preoþi, ceea ce este bizar pentru acea Demografia perioadã! Chiar ºi în prezent lucrurile nu Interesant dacã s-a schimbat numãrul sunt în cea mai bunã situaþie, mai bine de demografic al României? ªi de ce? Uite cã jumãtate din preoþi sunt neutri sau chiar sa schimbat radical! În 1989 România sunt împotrivã ca România sã aibã o avea 23,11 milioane de locuitori, pe când apartenenþã la vreo organizaþie inter na - în prezent este de aproximativ 19,33 mi - þionalã occidentalã. Cu siguranþã BOR nu lioa ne de locuitori. Cu siguranþã ºtim cã în va deveni o forþã care sã sprijine dezvolta- perioada comunistã nu se putea face rea României ca fiind o þarã democraticã ºi avort, dar nici sã pleci din þarã, doar în ca - occidentalã. Dacã oamenii cred în Dum - zuri excepþionale. Uite cã vedem diferenþa, nezeu, aceasta nu înseamnã automat ºi o ºi este destul de mare. Cu siguranþã ºi ºtim fidelitate faþã de instituþia pe care o numim rãspunsul. De ce? Deoarece în prezent – Biserica. Este foarte trist deoarece cu este tendinþa de a te duce acolo unde e venirea comuniºtilor a dispãrut ºi Biserica mai bine, acolo unde se plãteºte mai bine, Românã Unitã, ºi s-a dat prioritate celei ceea ce face populaþia þãrii, emigreazã, de Ortodoxe. Dupã cum ne aratã unele date, aceasta avem o diasporã foarte mare. În foarte mulþi preoþi în timpul perioadei anii ’90 se spunea cã României îi trebuie comuniste au fost colaboratori ai Secu - 20 de ani pentru a-ºi reveni dupã comu- ritãþii, ºi în prezent unii trãiesc bine mersi. nism, însã, aflându-ne în prezent, ne dãm seama cã ne mai trebuie tot atât, pentru a Modernizare fi pregãtiþi sã devenim un stat absolut uni- Trebuie sã ne bucurãm cã astãzi la tar, democratic ºi indivizibil. ºcoalã învãþãm istoria adevãratã, fãrã mãsluiri etc. Avem dreptul de a vorbi ce ne Presa ºi TV dorim, avem partide politice pe care la ale- Astãzi, faþã de perioada comunistã, geri, de care ar fie ele: locale, parlamenta- avem foarte multe canale TV, unele afiliate re ºi europarlamentare, le putem vota. unor partide politice, altele independente, Avem Centrul Anticorupþie în Republica dar le avem, pe când în cealaltã perioadã Moldova ºi DNA în România. era doar un singur canal (1985) iar progra- O diferenþã mare este când mergem pe mul acestuia era doar de 2-3 ore în zilele strãzile oricãrui oraº sau sat din România lucrãtoare. cã nu mai vedem sloganuri comuniste, sta- tui de-ale lui Lenin sau chiar Stalin, nu mai Minoritãþile ve dem peste tot poze cu cuplul Ceauºescu. O altã diferenþã priveºte idea de mino- Încã o diferenþã ar fi cã România din ritate. În prezent, România este una dintre prezent ºi cea comunistã au fãcut ºi fac þãrile care a rezolvat problema minoritãþilor

128 pe cale democraticã, însã aceastã de mo - rea intereselor individuale. Nu a clintit craþie deseori dã prea mult frâu libertãþii, patriarhatul tradiþional din familie, dar a care deseori nu se terminã cu cel mai bun înscãunat, prin suprapunere, patriarhatul sfârºit, ca de exemplu Þinutul Secuiesc politic ºi a fãcut imposibilã orice opoziþie – (Harghita ºi Covasna). evident ºi pe cea de tip feminist. În prezent ªtim cã cea mai mare minoritate o femeile au ajuns dependente economic de alcãtuiesc maghiarii, iar cel mai locuit teri- resursele bãrbaþilor, deºi ele au intrat în toriu din România de maghiari este Þinutul ºomaj într-o proporþie mult mai micã ºi Secuiesc. Aici deseori se întâmplã neîn - continuat sã câºtige banii necesari pentru þelegeri între români ºi maghiari. În prezent traiul lor ºi al familiilor lor. Cu siguranþã minoritãþile din România sunt tratate femeile se implicã mai puþin în viaþa democratic, ºi anume prin: canale TV, tea- politicã, dar este ceva interesant la mijloc, tre, opere, ºcoli, universitãþi, radio etc. în foarte multe funcþii importante în stat, sau limba maternã, dar cu condiþia cã aceºtia în Consiliul European din partea României (aici vorbim de elevi) sunt obligaþi sã înveþe sunt reprezentate din partea genului femi- ºi limba românã, ceea ce este absolut nin. De exemplu: Prim-ministru, Viorica corect, pentru cã aflându-te pe teritoriul Dãncilã1; primul procuror general euro- României ºi locuind aici eºti obligat sã pean, Laura Codruþa Kövesi. cunoºti limba de stat. Pe când în perioada ªi aici trebuie de adãugat cã în pre- comunistã lucrurile stãteau cu mult mai zent, în preajma alegerilor prezidenþiale prost. Trebuie sã specific cã elevii erau din 2019, locul trei în sondaje este ocupat obligaþi sã înveþe nu doar româna, dar ºi de doamna Viorica Dãncilã. celelalte materii în românã. În acei ani s-a încercat sã se ºlefuiascã ºi sã se ascundã Prezent termenul de „minoritate”. Dupã o scurtã perioadã de rãtãcire Pe lângã maghiari avem ºi germani, (anii ’90) pe calea cãutãrii unei dezvoltãri însã soarta lor a fost cu mult mai du re - originale, clasa politicã de la Bucureºti s-a roasã în perioada comunistã. Dacã în pre - conectat la idea transatlanticã ºi a fãcut zent Preºedintele României este de etnie concesii unei societãþi altminteri divizate: germanã, o minoritate din punct de ve dere s-a decis sã meargã pe calea integrãrii etnic, se vede cã lucrurile au evoluat mult. NATO ºi UE. Deºi în primii ani de dupã Pe când în perioada comunistã, ºi dupã aceastã decizie lucrurile nu au mers liniar, terminarea celui de-al Doilea Rãzboi Mon - având evoluþii interne ºi mai ales externe dial, numeroºi germani au fost deportaþi în foarte sinuoase, comunitatea occidentalã a URSS fiind consideraþi naziºti de cãtre fost definitiv convinsã de opþiunea Bu - armata sovieticã. cureºtiului, ºi integrarea þãrii în cele douã blocuri occidentale s-a realizat în prima Femeile decadã a anilor 2000. Acest lucru a deter- ªtim cã regimul comunist în oarecare minat o dezvoltare economicã în ritmuri mãsurã a egalat cele douã genuri din ______punct de vedere economic, dar a fãcut 1 La data redactãrii eseului d-na Viorica Dãncilã era imposibilã asocierea liberã ºi reprezenta- încã Prim-ministru al României (n.red.).

129 înalte ºi recuperarea unor decalaje istorice – 40% dintre gospodãrii nu beneficiazã faþã de Vest într-un timp destul de scurt. de canalizare ºi apã curentã (sate ºi subur- Astãzi, în 2019, România a ajuns sã aibã biile oraºelor) cel mai înalt ritm de creºtere din Uniunea – Foarte dureros este cã potrivit statis- Europeanã (aproape 6%), iar valoarea ticilor românii sunt europenii care citesc cel PIB/locuitor (în cifre comparabile - standar- mai puþin. dul PPS) a ajuns la 60% din media Uniunii – România posedã aproximativ 750 de (plecând de la nivelul de 30-34%). Ro - kilometri de autostradã mânia a devenit unul dintre „tigrii econo- – România este o þarã cu una dintre mici” ai UE ºi unul dintre motoarele de cele mai mari diaspora creºtere ale Uniunii. Primul mandat al Ro - – Teritorii locuite de o majoritate româ - mâniei la Preºedinþia Consiliului UE s-a neascã sunt în afara þãrii. derulat în contextul unor procese de Sigur cã o guvernare mai atentã la anvergurã care vor modela Uniunea Euro - detalii ar fi produs efecte ºi mai pronunþate peanã. Cu siguranþã România a acþionat în ºi sigur cã românii sunt nemulþumiþi de rit- calitate de Preºedinþie a Consiliului UE, ca mul de creºtere, dar, indiscutabil, tendinþa un veritabil mediator imparþial pentru a ge - economiei româneºti este pozitivã, cu nera soluþii în vederea avansãrii agendei pantã mai rapidã decât creºterea mediei europene. Summit-ul de la Sibiu din 9 mai UE ºi de reducere a decalajelor istorice de 2019, a reprezentat un moment important dezvoltare dintre noi ºi Vest. în demersurile privind viitorul Uniunii Europene. Însã oricât de bine ar sta lucrurile în România, sunt ºi probleme care încã nu sunt rezolvate precum:

Bibliografie Lucian Boia. De la Dacia anticã la Marea Unire. Oliver Jens Schmitt, România în 100 de ani. De la Marea Unire la România de azi, Editura Bilanþul unui veac de istorie, Editura Humanitas, Humanitas, Bucureºti, 2018. Bucureºti, 2018. Lucian Boia, Strania istorie a comunismului Lavinia Stan, Diane Vancea (coord.), România Românesc, Editura Humanitas, Bucureºti, 2016. postcomunistã, Editura Polirom, Iaºi, 2017. Adrian Cioroianu, Nu putem evada din istoria Tudor Viºan-Miu, O viaþã. Tudor Viºan-Miu în noastrã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2016. dialog cu Dinu Zamfirescu, Editura Corint, Bucureºti, Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Marea istorie 2019. ilustratã a României ºi a Republicii Moldova, vol. 10, Editura Litera, Bucureºti, 2018.

130 MARIA TOACÃ Nu-i uitã Maica Românie! Le împletesc cununi cereºti urmaºii de la Horecea-Mãnãstire Recviem pentru 7 ostaºi români, eroi necunoscuþi ai neamului românesc de lângã Prut

Cât de nedrepte ºi greºite ne sunt Zvirid (nume de familie foarte rãspândit la uneori pãrerile despre tinerii din jurul nos- românii din Horecea) este doar o excepþie. tru. De fapt, nu uneori, ci deseori spunem Stãtea smerit ºi sfios în spatele cã-i preocupã numai distracþiile ºi bunãsta - preoþilor care oficiau slujba de pomenire. rea, cã nu se intereseazã de istoria ºi tre- Cu excepþia soþilor Mariana ºi Gheorghe cutul tragic al neamului, cã nu le pasã de Struþ, era unicul tânãr printre enoriaºii de materna lor limbã românã. ªi oare nu e vârstã mai înaintatã. Cu un zâmbet timid ºi adevãrat? Intuiesc aceastã întrebare pe o pioasã plecãciune a rãspuns la mul þu mi - buzele multor cititori. La o emoþionantã în - rile arhimandritul Veniamin, stareþul Mã - tru nire duhovniceascã de comemorare a nãs tirii, adresate tuturor enoriaºilor, dar în ºapte ostaºi români omorâþi în 1941 pe primul rând acestui bãiat pentru creº ti - malul Prutului, la Scutelea (suburbie a neasca lucrare ºi mobilizare a creºtinilor la Cernãuþiului), ºi înmormântaþi în cimitirul renovarea mormintelor celor ºapte eroi Mãnãstirii cu hramul Naºterea Maicii Dom - necunoscuþi. Pentru cã orice faptã bunã nului, am întâlnit un tânãr care mã face sã are în spate un animator. gândesc altfel despre generaþia junã de Vladislav mi-a povestit cã a preluat astãzi. N-aº vrea sã cred cã Vladislav istoria acestor ºapte morminte de la strã -

131 bunica sa, nãscutã în 1929. Era micuþ la poarta mãnãstirii pe Gheorghe Zvirid, când venea cu ea la biserica de aici. Dupã Dumitru Voronca, ªtefania Zdãrciuc, care slujbã intrau în cimitir, dar înainte de a se mi-au povestit cum alergau în copilãrie prin închina la mormintele neamurilor, strãbu - pãdurea Horecei, îndesatã de plumbi ºi nica aprindea lumânãri la eroii necunoscuþi movile care acopereau oseminte de eroi. ºi-i dãdea de grijã copilului sã nu uite de Jurnalista Aurica Þâ buleac, care a adunat aceste morminte, iar când va creºte sã multe mãrturii dramatice de-a lungul vieþii coseascã iarba din jur ºi sã le aducã câte consacrate radioului, cunoaºte despre cei o floare. Vladislav mi-a mãrturisit cã limba ºapte anonimi de la bunica ei, Ioana românã o ºtie de la strãbunica ºi de la Zvoneþchi, care a avut nenorocul sã fie bunicile Veronica ºi Mãrioara, iar sã martorã a tragediei ºi s-o poarte pânã la citeascã româneºte, fiind instruit în ºcoalã capãtul vieþii în suflet. Iatã doar un crâmpei ucraineanã, a învãþat singur. reluat de dna Aurica din jalea bunicii sale: Citind prin ziare cã în cutare sau în „Cinci din cei care zac aici au fost omorâþi cutare localitate româneascã gospodarii în grãdina noastrã. Bunica i-a bocit atunci au înãlþat un monument ori o cruce în me - pe malul Prutului ºi vãrsa lacrimi la mor- mo ria martirilor, se întreba: „Dar la noi la mintele lor, pentru cã, plângea ea, erau Horecea nu sunt oameni gospodari?”. frumoºi ºi foarte tineri, aproape copii... Ea Ajungând la anii ce-i aveau cei ºapte îmi povestea ºi de-o minune, cicã pe unul ostaºi necunoscuþi, seceraþi în floarea vâr- din morþi l-au recunoscut drept fiul lor niºte stei de gloanþele duºmanilor care au nã - oameni din Mahala sau Boian. L-au luat vãlit peste noi, tânãrul a stãruit sã se toar- sã-l înmormânteze în satul natal. Iar dupã ne un fundament în jurul acestor mici cruci sfârºitul rãzboiului, feciorul lor s-a întors ca sã nu se calce pe morminte. Drept cã ºi nevãtãmat acasã. Vã imaginaþi ce bucurie pânã la înfãptuirea acestei lucrãri, stareþul au avut acei pãrinþi!”. Veniamin ºi obºtea mãnãstirii întreþineau La o depãrtare de mai bine de ºapte casa de veºnicã odihnã a eroilor într-o decenii, valuri de bucurie se revãrsau din stare bunã. Datoritã faptului cã stareþul le cântãrile preoþilor ce-ºi adunaserã eno - propovãduieºte enoriaºilor cultul eroilor, riaºii la slujba de pomenire, ºi soarele ne învãþându-i cã ºi morþii au nevoie de dra- zâmbea prin nãframa plumburie a norilor la goste creºtineascã, a gãsit uºor susþinerea fiecare acord de glorificare a eroilor intonat horecenilor, mai ales a Ilviei Cudla, o ro - de vocea unduioasã a dascãlului Ale xan - mâncã energicã ºi cu suflet generos, gata dru Voronca, de parcã n-am fi participat la sã punã umãrul la orice faptã nobilã. A um - un eveniment de tristã comemorare. Cu blat pe la case, a adunat bani pentru mate- câþiva enoriaºi din parohia sa a venit riale ºi lucrãtori. Unii l-au ajutat cu bani, pãrintele Gheorghe, preotul noii Biserici alþii cu munca, gospodinele cu bucate pen- Ioan cel Nou de la Suceava. Sub regimul tru meºteri. Doar la Scutelea ºi Horecea sovietic Biserica de la Horecea-Mãnãstire Urbanã trãiesc destui oameni care au auzit era unicul locaº de închinare rãmas nefe- de la pãrinþii lor cum au fost omo râþi cei recat pentru creºtinii din aceastã suburbie ºapte ostaºi români. Înainte de înce perea a Cernãuþiului, la altarul cãruia românii rugãciunii întru pomenirea lor, i-am întâlnit auzeau limba lor maternã.

132 Despre fericirea de a-i cinsti cu adâncã de consulul Ionel Mitea, mesajul transmis pietate pe eroii cãzuþi pe câmpul de bãtãlie de dumnealui din partea Consulului Ge - pentru apãrarea Patriei, neamului, limbii neral Irina-Loredana Stãnculescu, precum române ºi credinþei ortodoxe a înãlþat o ºi placa de granit cu inscripþia „În memoria odã duhovniceascã preotul Pavel, parohul martirilor neamului românesc” – ofranda Bisericii Înãlþarea Domnului. Sã luãm adusã eroilor de Consulatul General al Ro - aminte la cuvintele cucernicului pãrinte: mâniei la Cernãuþi. Cu flori ºi ecoul memo- „Nu s-a împlinit ca aceºti ºapte ostaºi, riei sângerânde s-a închinat martirilor pro- porniþi sã-ºi apere Neamul ºi Þara, sã se fesorul Ilie Popescu, pre ºe din tele So cie - întoarcã la cei dragi ai lor. Le-am rãmas noi tãþii regionale „Golgota”. Petru Grior, pre - cei mai apropiaþi ºi mai dragi ca sã le ºedintele Centrului de cercetãri istorice ºi purtãm cinstea, gloria, scopul pentru care culturale (Cernãuþi), a evocat un caz cu tre - ei au murit. Ei au luptat pentru pãmântul ºi murãtor, când fiica eroului de rãzboi Toa - libertatea noastrã. Noi le suntem urmaºii. der Jupui din judeþul Buzãu, cãzut în Basa - ªtiu cã stareþul Veniamin nu doar cã are rabia, pe malul Nistrului, a gãsit mormântul grijã de morminte, ci se roagã pentru ei în tatãlui dupã o cãutare de 60 de ani, în cimi- faþa Sfântului Altar. ªi n-are importanþã în tirul ostãºesc din Voloºkove, raionul Se cu - ce limbã se roagã, cãci în faþa lui Dum - reni. Acesta-i un exemplu viu ce înainteazã nezeu toþi suntem creºtini. Graniþele, etnia, în faþa generaþiei tinere de astãzi imperati- convingerile religioase nu ne pot opri sã vul cercetãrilor, datoria de a nu lãsa în pa - aducem un respectuos omagiu acestor raginã cimitirele ostãºeºti, de a nu cãlca pe ostaºi. Mergând la rãzboi ei ºi-au asumat morminte ce adãpostesc osemintele lup - moartea, dar s-au jertfit pentru pãmântul tãtorilor români. Drept confirmare a mun cii lor, pentru viitorul copiilor ºi nepoþilor. Ve - sale, el a dat citire a ºapte nume de martiri dem cã istoria se schimbã dupã poftele din Horecea, uciºi la intrarea trupelor so - unor oameni care vroiau sã dãinuiascã nu - vietice: Simion Cotoman, 38 ani (so þia mai limba ºi etnia lor. La Dumnezeu, însã, Domnica ºi 3 copii), Ioan Pivin, 37 ani (so - nu existã rus, ucrainean, român etc. Toþi þia Aspazia ºi 3 copii), Gheorghe Strolec, suntem creºtini ºi trebuie sã ne iubim, indi- 30 ani (pãrinþii, surorile Ana ºi Saveta), ferent în ce limbã vorbim, visãm, ne ru - Nicolae ªtefanovici, 36 ani (soþia Eugenia gãm... Nu rãspundem cu urã celor ce ne ºi 4 copii), Dãnilã Verstiuc, 51 ani (soþia urãsc, ne rugãm sã înceteze rãzboaiele din Elena ºi 3 copii), Aurel Verstiuc, 14 ani, lumea întreagã. În Ucraina cuvântul PACE Elena Zvirid, 20 ani (pãrinþii ºi trei fraþi). înseamnã viaþã. ªi aceºti ostaºi români au Aceºtia fiind cunoscuþi, ar trebui sã aibã cãzut pentru demnitatea, libertatea ºi pãs - astãzi urmaºi, adicã are cine sã-i pome - trarea credinþei noastre strãmoºeºti. neascã ºi sã se roage pentru odihna lor Exemplul lor ne face sã fim devotaþi Pa - într-o lume mai dreaptã. Dar ºi cei ºapte triei, Neamului, Credinþei noastre Orto - necunoscuþi din cimitirul de la Horecea-Mã- doxe. Lângã aceste morminte ne întãrim în nãstire au parte de un colþiºor de rai cu flori demnitate ºi primim sporire în virtute”. ºi verdeaþã în proximitatea divinului emanat Semn cã maica România nu-i uitã a de sfântul locaº al Maicii Dom nului. fost coroana tricolorã depusã la morminte

133 RADU EFTIMIE

La despãrþirea de ªtefan Racovitzã

Dragi prieteni, Dl. Iulian Gole, Preºedintele în exerciþiu al Comunitãþii Românilor din Elveþia, împreunã cu Pr. Damian Ionescu, parohul bisericii noastre ºi subsemnatul din partea publicaþiei Cãminul Românesc, avem trista misiune de a vã anunþa cã miercuri, 16 octombrie 2019, s-a sãvârºit din viaþã cole- gul ºi prietenul nostru ªtefan Racovitzã. S-a nãscut în 1936 la Bucureºti ºi nu avea decât 9 ani când Armata Roºie ne-a invadat þara aducând cu ea ororile comu- nismului care s-au abãtut asupra atâtor familii de români, dintre care familia Racovitzã a plãtit un greu tribut. Aruncaþi ªtefan Racovitzã din propria casã, persecutaþi sub toate for- mele, ªtefan ºi-a petrecut adolescenþa în duºman de clasã (al poporului), ce avea sã regim de domiciliu forþat la Câmpulung se publice în 2010 la editura Curtea Veche Muscel. În ciuda piedicilor ce i s-au pus în din Bucureºti. cale reuºeºte sã intre la Facultatea de Vicisitudinile ºi nedreptãþile suferite nu Biologie din Bucureºti, de unde este exma- l-au zdrobit, aºa dupã cum ar fi dorit triculat în ultimul an ca „duºman de clasã” comuniºtii, ci mai degrabã l-au întãrit, l-au ºi trimis pentru „reeducare” la munci agrico- sensibilizat la tot ceea ce se cheamã le. Reuºeºte totuºi sã-ºi termine studiile în politicã, l-au îndemnat sã-ºi strige revolta 1962, dar nenorocita de etichetã „duºman faþã de orice regim de dictaturã ºi faþã de de clasã” i-a rãmas lipitã pe frunte ca un nedreptãþile cauzate de acesta. Strigãtul lui blestem atât timp cât a trãit în România de revoltã s-a transformat în ceea ce avea comunistã. De altfel amarele amintiri din sã-i devinã o a doua profesie, aceea de jur- acele vremuri avea sã le strângã ºi sã le nalist independent ºi analist politic. A citit ºi publice în cartea Scene din viaþa unui studiat enorm în domeniul politologiei,

134 devenind un adevãrat specialist în materie. ani de vârstã, dar ne-am zis ca va fi o În 1978 pãrãseºte România comunistã, perioadã tranzitorie, dar aceasta dureazã ajunge la Geneva, unde profeseazã în pânã în ziua de astãzi ºi nu prea se prevãd domeniul învãþãmântului, lucrând mai întâi schimbãri în viitorul apropiat. ªtefan mi-a ca profesor, iar apoi ca cercetãtor la Ser - predat în întregime partea administrativã ºi viciul de Cercetãri Pedagogice, de unde a tehnicã, dar a continuat sã scrie ºi sã acti- ºi ieºit la pensie. veze cu aceeaºi vigoare ca ºi înainte (ulti- Comunitatea noastrã funcþiona încã din mul articol i-a apãrut în martie 2019), pânã 1976 ca asociaþie de solidaritate a refu - când boala ºi suferinþa l-au þintuit la pat. giaþilor politici ºi de denunþare a regimului Astãzi pierdem cu toþii, atât familia cât ºi comunist criminal din România, aºa cã noi, un om de o calitate excepþionalã, un ªtefan s-a apropiat în mod firesc de noi, prieten devotat, un suflet generos, iubitor al participând la acþiunile noastre, unele cu lucrului bine fãcut, exigent cu ceilalþi, dar ºi caracter politic, altele cu caracter socio-cul- cu el însuºi. Revista Cãminul Românesc îl tural ºi cultural. Îmi aduc aminte cã timp de pierde pe cel care i-a fost pãrinte timp de ani îndelungaþi a fost responsabil cu barul 27 de ani, dar va încerca sã-i supra vie - la chermezele noastre. þuiascã. Deºi lipsitã de pana maestrului, În 1992 a preluat de la Ion Broºteanu rubrica de analize politice, domeniul sãu redacþia Cãminului Românesc, pe care l-a preferat, va continua sã existe pe mãsura transformat într-o publicaþie de þinutã ºi priceperii noastre. prestigiu care depãºeºte cu mult posibi- Dragã ªtefane, vom vãrsa o lacrimã litãþile noastre materiale ºi umane. Era un pentru sufletul tãu bun ºi generos, te vom fel de factotum al Cãminului Românesc, de însoþi în gând pe drumul fãrã de întoarcere la autor de articole, la activitãþi de marke- pe care ai pornit ºi ne rugam la Bunul ting (el a reuºit sã adune pe mai toþi autorii Dumnezeu sã-þi ierte greºelile pe care cu care fac ºi astãzi sã trãiascã revista), la toþii le facem pe astã lume, sã-þi asigure tehnoredactare, ºi pânã la cãratul sacilor la mântuirea sufletului ºi odihna trupului. Poºtã în vederea expedierii, ªtefan era pre- Te asigurãm ca iubita ta soþie, Helga, nu zent peste tot, neobosit ºi entuziast. A acti- rãmâne singurã pe aceastã lume ºi va fi vat ºi în cadrul Comitetului, iar în anii 2011- înconjuratã de toatã dragostea ºi prietenia 2012 a fost ºi Preºedinte al Comunitãþii. pe care þi-am purtat-o ºi þie. În perioada 2013-2014, dându-ºi se- Cu multã dragoste ºi toate gândurile ama cã vârsta începe sã-ºi spunã cuvântul, bune din partea membrilor Comunitãþii, a ºi dorind din toatã inima ca revista sã-i autorilor ºi cititorilor Cãminului Românesc supravieþuiascã, a început sã se uite în jur ºi a tuturor celor care te-au cunoscut. pentru a gãsi pe cineva mai tânãr ca sã Dormi în pace! preia ºtafeta. Grea treabã, cãci scoaterea revistei implica sãptãmâni întregi de muncã, sarcinã pe care cei cu servicii, fami- Ceremonia religioasã a avut loc în 25 lie ºi copii sunt mai reticenþi sã ºi-o asume. octombrie 2019, la Biserica maramureºeanã Pânã la urmã am acceptat sã preiau eu din Chêne Bourg, iar înhumarea în careul româ- aceeaºi treabã, deºi ne despart numai 6 nesc din cimitirul comunal Thônex.

135 COMUNICAT DE PRESÃ

A doua campanie de investigaþii arheologice desfãºurate de IICCMER în mun. Caransebeº, jud. Caraº-Severin

Bucureºti, 25 octombrie 2019. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Parchetul Militar Timiºoara a desfãºurat în perioada 15-18 octombrie 2019 a doua campanie de investigaþii arheo logice în mun. Caransebeº din judeþul Caraº-Severin. Acþiunea a continuat cerce tãrile începute în cursul lunii iunie 2019 în curtea Cercului Militar din oraº, unde au fost descoperite mai multe morminte despre care se presupune cã unele ar putea aparþine unor opozanþi anti- comuniºti uciºi în timpul anchetelor Securitãþii sau exe cutaþi prin împuºcare în urma unor sentinþe judecãtoreºti.

În urma unei petiþii primite la Institut în câþiva ani ca sediu pentru Comandamentul 2017 am fost informaþi cã în primãvara anu- Unic Teritorial Timiº, o structurã militarizatã lui 1977, cu ocazia efectuãrii unor sãpãturi a Securitãþii comuniste, înfiinþatã în ianua- pentru fundaþia unui bloc ce urma sã se rie 1949, care a coordonat acþiunile represi- ridice în curtea Casei Armatei din Caran- ve îndreptate împotriva grupãrilor de parti- sebeº, astãzi Cercul Militar, au fost desco- zani anticomuniºti din zona Banatului. În perite câteva morminte de înhumaþie care, apropiere, într-o clãdire situatã pe strada pe baza inventarului funerar ºi a situaþiei de Horia, pânã prin anul 1959 s-a aflat ºi se- context, se puteau data în perioada de la diul Securitãþii din Caransebeº, iar în veci - mijlocul secolului XX. Cazul fiind atunci mu - nãtate se aflã ºi fosta clãdire a penitenciaru- ºamalizat, nu se cunoaºte care a fost soar- lui, astãzi cu destinaþie de unitate ºco larã. ta osemintelor dezvelite. Prin sediul Securitãþii ºi prin penitencia- Clãdirea care adãposteºte Cercul Mili - rul din Caransebeº au trecut foarte mulþi tar, aflatã pe str. Nicolae Bãlcescu la nr. 5, partizani anticomuniºti ºi sprijinitori ai aces- a fost construitã în anul 1885 ca liceu pen- tora din grupãrile ºi organizaþiile de rezis- tru fete, funcþionând cu aceastã destinaþie tenþã bãnãþene, care dupã ce au fost pânã în anul 1944 când a fost trecutã în ad - capturaþi ºi reþinuþi au fost aduºi ºi anchetaþi ministrarea Armatei. Dupã informaþiile de aici, unii fiind dispãruþi fãrã urmã pânã în care dispunem, imobilul a servit timp de zilele noastre. Se cunoaºte cã în unitatea

136 carceralã au avut loc mai multe execuþii sãpãturi, care s-a desfãºurat în perioada prin împuºcare a unor persoane condam- 15-18 octombrie 2019. S-a practicat o nate la moarte prin sentinþe judecãtoreºti. singurã unitate de sãpãturã cu dimensiunile Dupã unele mãrturii, câteva execuþii au fost de 10,50 x 2,50 metri, plasatã în partea fãcute chiar în curtea Cercului Militar, exis- rãsãriteanã a blocului, dispusã cu laturile tând suspiciunea cã trupurile victimelor ar fi mai lungi pe direcþia nord-sud ºi paralelã cu fost îngropate undeva în zonã. secþiunea unde în varã s-au gãsit cele douã Pentru verificarea informaþiilor sesizate, schelete, între cele douã secþiuni fiind în curtea Cercului Militar s-a organizat o pãstrat un martor de pãmânt. Suprafaþa primã intervenþie arheologicã care s-a mare ce trebuia excavatã ºi consistenþa desfãºurat în cursul lunii iunie 2019, durã a solului a fãcut ca sãpãtura sã fie sãpãturile fiind efectuate în apropierea unui realizatã parþial cu un utilaj mecanizat. În bloc cu destinaþie de cãmin pentru cadrele cadrul de secþiune cercetat au fost desco- militare din garnizoana oraºului, sub care, perite ºi dezvelite alte 11 morminte, nu - în anul 1977, au fost descoperite oseminte- mãrul total al mormintelor identificate în le umane. Cercetãrile s-au concentrat pe cele douã campanii de sãpãturi fiind de 13. laturile de nord ºi de est ale clãdirii, în Defuncþii au fost înhumaþi la adâncimi dife- spaþiile neocupate de suprafeþe betonate rite, care au variat între – 1,23 ºi – 1,77 sau de alte amenajãri. S-a acþionat cu mij- metri. Din cele 11 morminte descoperite loace manuale ºi mecanizate, fiind practi- doar douã au fost surprinse integral în cate patru unitãþi de sãpãturã sau secþiuni cadrul cercetat (M.6, M.7), restul schelete- arheologice, suprafaþa însumatã a acestora lor intrând mai mult sau mai puþin în profilul fiind de 38,54 mp. Într-o secþiune executatã de est al secþiunii, acestea urmând sã fie în partea rãsãriteanã a blocului, spre fostul dezvelite ºi recuperate integral într-o cam- penitenciar a cãrui incintã se învecineazã panie viitoare. Înhumãrile au fost fãcute în cu curtea Cercului Militar, s-au descoperit gropi individuale în cazul a cinci morminte douã schelete umane dispuse pe direcþia (M.3, M.6, M.7, M.8, M.9), precum ºi în est-vest, unul având membrele inferioare douã gropi comune, una conþinând schele- orientate spre rãsãrit, iar celãlalt spre apus. tele a douã persoane (M.4-M.5) ºi una a Cele douã schelete, înhumate la o adânci- patru persoane (M.10-M.13). Deºi nu s-au me apropiatã, au fost deranjate parþial de o descoperit urme de lemn putrezit provenit groapã contemporanã în care se aflau res- explicit de la sicrie, prezenþa unor cuie turi de materiale de construcþie folosite la confecþionate manual la câteva morminte, ridicarea blocului. Defuncþii au fost îngro - presupune cã în aceste cazuri înhumãrile paþi fãrã sicriu ºi nu au avut obiecte de in - defuncþilor s-au fãcut în sicriu. Gropile mor- ventar funerar sau resturi de vestimentaþie. mintelor aveau o dispunere pe douã direcþii Avându-se în vedere descoperirea principale, nord-sud ºi est-vest, însã orien- acestor morminte într-o zonã centralã a tarea scheletelor în groapã era diferitã de la oraºului unde nu se cunoaºte ca în trecut caz la caz, acestea fiind aºezate cu capul sã fi existat vreun cimitir organizat, s-a într-o parte sau în alta a celor douã direcþii. hotãrât continuarea investigaþiilor arheolo- La nici un mormânt nu s-au gãsit resturi de gice prin organizarea unei noi campanii de vestimentaþie sau de încãlþãminte. În

137 schimb, la douã morminte s-au descoperit niºte obiecte de inventar funerar cu carac- ter religios care aparþin mediului catolic. Astfel, de la M.6 s-a recuperat un crucifix din bronz reprezentându-l pe Isus rãstignit pe cruce ºi un mic medalion de pelerinaj confecþionat din argint, un medalion similar dar cu alte reprezentãri grafice fiind desco- perit ºi la M.7. Fiind niºte obiecte religioase de largã utilitate, pe baza analogiilor nu pot fi stabilite cronologii exacte de datare, ast- fel de piese fiind produse ºi rãspândite pe spaþii largi în Europa într-o perioadã de timp care ajunge pânã în epoca con - temporanã. În ceea ce priveºte cele douã gropi comune identificate, având în vedere poziþiile in situ ale scheletelor, rezultã cã trupurile defuncþilor au fost aruncate în groapã la momentul înhumãrii. Prezenþa unor oseminte rãvãºite în unele gropi de înmormântare, care provin de la morminte mai vechi ce au fost deranjate parþial sau integral, indicã o succesiune de înhumãri care s-au derulat într-un interval de timp ceva mai îndelungat. Acest lucru presupu- ne cã în acest spaþiu funerar, necunoscut de nimeni ºi nicãieri menþionat în documen- tele istorice sau în literatura de specialitate, s-au fãcut înhumãri încã înainte de perioa- da comunistã, iar ca ipotezã de lucru, se poate avansa teoria cã cel puþin o parte din aceste morminte s-ar afla în legãturã cu trecutul penitenciarului aflat în vecinãtate. Imobilul fostului penitenciar a fost construit aparþin unor oameni executaþi prin împuº - între anii 1911-1913, anterior în oraº exis- care sau uciºi prin alte metode de Se - tând o unitate de detenþie cu capacitate curitate, însã împrejurãrile, mãrturiile ºi u - redusã, amenajatã în subsolul clãdirii nele documente din fondul arhivistic al fos- Tribunalului, acest edificiu fiind ridicat la tei Securitãþi susþin aceastã posibilitate. începutul secolului al XIX-lea. Toate osemintele descoperite au fost recu - În stadiul actual al cercetãrilor nu avem pe rate ºi predate cãtre Institutul de Me - deocamdatã indicii certe care sã demons- dicinã Legalã din Timiºoara, urmând sã fie treze cã unele din mormintele descoperite introduse în circuitul oficial al analizelor de

138 specialitate. Rezultatele medicale vor oferi (organizatorul ºi responsabilul acþiunii), anumite rãspunsuri la unele din incertitudi- Ma rius Oprea, Paul Scrobotã, Gabriel Rus - nile care acum planeazã asupra acestui toiu ºi Horaþiu Groza. Acþiunea a fost spri - caz. jinitã de Muzeul Judeþean de Etnografie ºi În baza petiþiei primite la Institut ºi înain- al Regimentului de Graniþã Caransebeº ºi te de prima intervenþie arheologicã în teren, s-a desfãºurat în colaborare cu Tele vizi u - IICCMER a depus o sesizare la Parchetul nea Românã. Militar Teritorial Timiºoara, care a deschis pe acest caz un dosar de cercetare penalã. Foto: 1-2: Aspecte din timpul lucrãrilor de cercetare arheo- logicã; 3: Mormântul comun cu rãmãºiþele pãmânteºti a Complexitatea deosebitã pe care o prezintã patru persoane (M.10-M.13); 4: Demontarea ºi extragerea cazul precum ºi posibilele sale legãturi cu osemintelor unui defunct. Sursa foto: IICCMER. anumite fapte din trecutul recent, reclamã https://www.iiccr.ro/rezultatele-celei-de-a-doua-campanii- de-investigatii-arheologice-desfasurate-de-iiccmer-in-mun- continuarea cercetãrilor arheologice în caransebes-jud-caras-severin/ spaþiile unde astãzi se mai poate interveni prin sãpãturã. Cercetãrile au fost efectuate de o echipã de arheologi de la IICCMER ºi muzeele de istorie din Aiud, Alba Iulia ºi Turda, alcãtuitã din Gheorghe Petrov

139 MARIA-CÃTÃLINA NOMOLOªANU

Istoria în filme

Cum putem vedea istoria? Este o între- bare ce mai rar se pune în afara orelor de curs, ºcoalã º.a. Istoria poate fi vãzutã mai mult decât o înºiruire de date ºi evenimen- te. Poate fi vorba despre ceea ce se ascun- de dincolo de acþiuni? Istoria româneascã contemporanã a- bun dã în subiecte fascinante ce repre zintã o sursã de inspiraþie pentru o serie de ecranizãri, oferind realism ºi unicitate. Pen - tru mulþi regizori aspectul dramatic al isto- riei recente deschide o perspectiva pentru a ului publicul larg. Contextul social ºi poli- tic instabil al secolului al XX-lea, regimul comunist ºi schimbãrile ce se petrec în Ro - mânia fixeazã un punct de pornire cãtre o lume ineditã.

„Cardinalul” (2019) Regia Nicolae Mãrgineanu Închisorile comuniste inspirã curiozitate cãci în anii ’50 conducãtorii Bisericii Greco- Filmul este realizat în alb-negru ºi color Catolice au fost arestaþi ºi închiºi la Sighet ºi are la bazã memoriile lui Iuliu Hossu, sau în alte penitenciare. Acesta a fost ceea ce oferã realism ºi credibilitate. Cu punc tul de plecare pentru realizarea filmu- toate acestea, modul de interpretare a lui „Cardinalul”, ce prezintã o parte din via - actorilor, cadrele impecabil alese dau origi- þa episcopului Iuliu Hossu ºi perioada nalitate filmului. Este surprinsã ºi scena în încercãrii de convertire forþatã a acestuia în care se anunþã Unirea de la 1918 (Iuliu penitenciarul de la Sighet. În film sunt sur- Hossu fiind cel care a citit proclamaþia de la prinse cu mult talent curajul ºi integritatea 1 Decembrie), probabil una dintre cele mai episcopului, care nu s-a temut de chinurile impresionante scene din film, în care se ºi torturile la care a fost supus de regim. poate observa emoþia ºi patriotismul.

140 Ideea regizorului este ºi de a pune Încã din titlu se poate observa cã se accent pe suferinþele din închisorile comu- pune în discuþie lupta între adevãr ºi spe - niste, cu imagini bine alese. Ceea ce se ranþã, între umanitate ºi dezumanizare. De- întâmplã în interiorul acestora este redat în ºi filmul oferã la început impresia cã ac - alb-negru, iar scenele din afara lor color. centul este pus pe o poveste de dragoste, Astfel se contureazã un contrast între acest este numai un substrat, scenele de lumea închisorilor ºi cea de dincolo de zidu- vio lenþã ºi teroare constituind esenþa na- rile gri. Imaginile au un imens impact emo - rativã a filmului. þional asupra celor care urmãresc filmul.

„Între chin ºi amin” (2019) Regia Toma Enache O altã închisoare cunoscutã pentru metodele de torturã la care au fost supuºi deþinuþii de acolo a fost cea din Piteºti. Cutremurãtorul program de spãlare a creie- rului prin torturã cunoscut ca „Fenomenul Piteºti” sau „Experimentul Piteºti” i-a adus renumele, sute de victime directe ºi indirec- te ducând aceastã poveste mai departe. Subiectul este adus în atenþia publicului în cutremurãtorul film „Între Chin ºi Amin”, care creioneazã transformarea victimelor în cãlãi, cei torturaþi ajungând, la rândul lor, sã tortureze. Povestea este una tulburãtoare, fiind o parte din istoria României ce nu este povestitã prea des în ºcoli. Frica ºi dispera- rea foºtilor deþinuþi se poate vedea pe chi- purile actorilor, care au reuºit o perfor man - þã dramaticã de a se transpune în pielea personajelor. Una dintre cele mai tulburãtoare scene Este dificil sã cuprinzi tragedia ororilor este cea în care, în ziua de Paºte, unul din- de la Piteºti, însã pelicula reuºeºte sã le tre deþinuþi este pironit ºi crucificat. Este o surprindã cu multa acurateþe. Pãcatul celor secvenþã sensibilã care pune în evidenþã închiºi de comuniºti la Piteºti a fost cã re- tema credinþei, singurul element de stabili- prezentau „duºmanul de clasã”, ce trebuia tate pentru deþinuþii victime ale teribilelor exterminat. Acþiunea descrie povestea unui torturi. compozitor care ajunge în reeducarea din Piteºti. Din fericire el supravieþuieºte tortu- rilor ºi compune cântecul „Odã lui Dumne - zeu”, cãci numai credinþa a fost cea care l-a þinut în viaþã.

141 Inaugurarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” de la Bãdãcin

Sâmbãtã, 12 octombrie 2019, la Programul evenimentului a fost urmã - Bãdãcin s-a inaugurat Casa Memorialã torul: „Iuliu Maniu”. La eveniment au participat – Intonare Imnul Naþional (Formaþia PS Vigil Bercea (Episcopul greco-catolic de Coralã „General Traian Moºoiu” din Ora - Oradea), dr. Ioan Boilã (strãnepotul lui Iuliu dea) Maniu), academicianul Emil Burzo (care a – Slujba de sfinþire a Casei Memoriale ridicat o statuie a lui Iuliu Maniu în Cluj- „Iuliu Maniu” ºi tãierea panglicii, P.S. Virgil, Napoca), prof. univ. dr. Ioan Bolovan (pro- episcop greco-catolic de Oradea, împreunã rectorul Universitãþii „Babeº-Bolyai”, Cluj- cu un sobor de preoþi ºi Corul studenþilor de Napoca); Ion-Andrei Gherasim (preºedinte- la Seminarul Teologic „Sfinþii Trei Ierarhi din le executiv al Fundaþiei Corneliu Coposu ºi Oradea” nepot al liderului PNÞ Ilie Lazãr); re - – Parastas în memoria familiei Maniu. prezentanþi ai partidelor politice (Ludovic – Depuneri de coroane la bustul lui Iuliu Orban, preºedinte PNL, Dacian Cioloº, Maniu. preºedinte Plus, Rareº Bogdan, europarla- – Intonare „Imnul Eroilor” (Corala Re - mentar PNL, Ilie Bolojan, primarul munici- galã Transilvania din Cluj-Napoca) piului Oradea; parlamentari, primari din ju- – Discursuri: PS Virgil Bercea (episcop deþe din Ardeal, numeroºi simpatizanþi ai greco-catolic de Oradea); Laurenþiu-Mihai PNÞ ºi localnici. ªtefan (Consilier Prezidenþial); Florin

142 pâ nã în 1930, ea a fost extinsã succesiv, ajungând la forma cunoscutã azi. În apro- piere se aflã ºi mormintele membrilor fami- liei Maniu. În aceastã casã s-au luat decizii impor- tante pentru români atât înainte de 1918 (a trecut pe acolo Simion Bãrnuþiu, organiza- torul ºi conducãtorul Revoluþiei Române de la 1848 din Transilvania, a cãrui sorã, Ilea - na, a fost bunica lui Iuliu Maniu; la 1892 memorandiºtii au definitivat textul Memo- randumului; oamenii politici care au realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918), cât ºi în perioada interbelicã (Nicolae Iorga a fost oaspete în 1925; episcopii martiri în temniþele comuniste Iuliu Hossu, Valeriu Tra ian Frenþiu ºi Ioan Suciu au celebrat în Capela casei; Corneliu Coposu, viitorul Florian (Prefectul Judeþului Sãlaj); Acad. preºedinte al PNÞ-CD dupã 1989, a învãþat Emil Burzo (Academia Românã); Prof. univ. aici tainele politicii). dr. Ioan Bolovan (Prorector Universitatea Iuliu Maniu þinea foarte mult la aceste „Babeº-Bolyai”); dr. Ioan Boilã (strãnepotul locuri, unde, dupã cum spunea el „parcã ºi lui Iuliu Maniu); Dacian Cioloº (preºedinte aerul este mai proaspãt. În liniºtea grãdinii Plus); Ilie Bolojan (primarul municipiului lui uit greutãþile zilnice, pentru cã aici sunt Oradea); Ioan-Andrei Gherasim (Fundaþia cu adevãrat acasã.” Corneliu Coposu); Mesaj din partea Prin - În 1940 Iuliu Maniu a fost ultima datã în þului Nicolae, citit de Vasile Chifor; Pr. Cris- sat, iar la 8 februarie 1941 a lãsat prin tes- tian Borz (paroh Bãdãcin ºi iniþiatorul pro- tament întreaga avere (inclusiv casa), iectului). Episcopiei Române Unite de Oradea, ca – Intonare „Imnul lui Iuliu Maniu” (Corul „pe domeniul de la Bãdãcin sã educe ºi „Urmaºii lui Iuliu Maniu”, Bãdãcin) instruiascã tineri.” – Recital Dinu Iancu Sãlajeanu Dupã arestarea lui, în 1947, o parte din – Miniconcert pian ºi vioarã ªtefan mobilier a fost confiscatã iar casa tran - Doniga ºi Diana Jipa sformatã în depozit de îngrãºãminte chimi- – Vizitarea Casei Memoriale „Iuliu Ma - ce. În 1960 a devenit sediu de „gospodãrie niu” mixtã”, apoi, în 1971, „tabãrã pentru pio- – Agapã oferitã de comunitatea greco- nieri”, iar din 1982 „Cãmin pentru copii cu catolicã din Bãdãcin handicap sever”. Casa din Dealul Þarinei de la Bãdãcin a În tot acest timp au fost fãcute o serie fost construitã ca o casã de varã de tatãl lui de modificãri care au pus în pericol structu- Iuliu Maniu, Ioan Maniu, în 1879. Ulterior, ra de rezistenþã a clãdirii. În 2000 ea nu era

143 funcþionalã, iar ulterior a existat un real acþiuni de popularizare, de voluntariat, ºi pericol de prãbuºire. numeroase materiale de presã. În anul 2003 preotul paroh greco-catolic La evenimentul inaugural PS Vigil Cristian Borz a asumat repunerea în circuit Bercea i-a înmânat Pr. Cristian Borz a casei lui Iuliu Maniu, iar în 2011 a dema- Ordinul „Traian Valeriu Frenþiu”, instituit de rat proiectul de consolidare ºi reabilitare Episcopia Greco-Catolicã de Oradea, în (dupã o descriere despre cum arãta casa în semn de recunoºtinþã pentru tot efortul 1946, fãcutã de Ionel Pop, nepotul lui depus. Maniu). La Trienala Naþionalã de Restaurare, Încercãrile repetate de a primi ajutor de ediþia a VIII-a - 2019, Uniunea Naþionalã a la instituþiile statului nu au avut succes, prin Restauratorilor de Monumente Istorice a urmare, în februarie 2015, împreunã cu acordat Premiul pentru asigurarea perma- publicaþia Sãlajul pur ºi simplu, a demarat o nenþei memoriei unei mari personalitãþi a campanie publicã de strângere de fonduri României moderne, realizatã cu fonduri pri- „Salvaþi istoria naþionalã. Salvaþi Casa lui vate ºi din donaþii lucrãrii „Reabilitarea Iuliu Maniu”. Aceasta a permis ca la 3 Casei Memoriale Iuliu Maniu de la Bã- noiembrie 2015 sã înceapã lucrãrile pro- dãcin”, iar la 14 decembrie 2019, „Casa priu-zise, în ultimul moment înainte de un Me morialã Iuliu Maniu” a primit din partea iminent dezastru. Preºe dintelui Klaus Johannis Medalia Ani - Pe parcursul campaniei 550 de dona- versarã „Centenarul Marii Uniri”. tori, persoane fizice sau juridice din þara ºi strãinãtate, au donat bani sau materiale, Sursa foto: Ana-Maria Borz suma strânsã fiind de aproximativ 245.000 Euro. Alãturi de bani au existat multe

144 BIBLIOTECA MEMORIA

PR. DR. IULIU-MARIUS MORARIU Valeriu Anania Procesele verbale de interogator (iunie 1958 – mai 1959)

Iuliu-Marius Morariu Personalitate importantã a culturii române ºi a (ieromonahul Maxim), este spiritualitãþii ortodoxe, pãrintele Bartolomeu Valeriu Anania, doctor în Teologie al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din mitropolitul de pioasã amintire al Transilvaniei, Criºanei, cadrul Universitãþii „Babeº- Maramureºului ºi Sãtmarului, trece postum prin momente Bolyai” din Cluj-Napoca ºi de readucere în atenþie ale personalitãþii ºi operei sale. cercetãtor asociat al Facultãþii Datoritã regretatului profesor Aurel Sasu, autobiografia lui de Teologie Re formatã din cadrul Universitãþii din a devenit mai cunoscutã decât înainte publicului larg, odatã Pretoria, Africa de Sud. cu editarea primului volum de jurnale ce-i poartã A publicat, editat sau coordo- semnãtura.1 De asemenea, tot în categoria autobiograficu- nat 25 volume de istorie ºi lui poate fi încadratã ºi lucrarea pe care o avem în vedere, teologie, peste 250 de studii ºi articole în periodice ºi volume ce cuprinde procesele sale de interogatoriu, luate între luna de profil din þarã ºi din strãinã- iunie a anului 1958 ºi luna mai a celui urmãtor. O autobio- tate, ºi peste 100 de recenzii. grafie care, departe de a reliefa profilul interior al autorului Din anul 2013 este colaborator ei, deconspirã mai degrabã metodele tiranice prin care al Radio Renaºterea din Cluj- Napoca, Radio Trinitas din ______Bucureºti, iar din 2018, al Radio Someº din Bistriþa. 1 Valeriu Anania, Jurnale 1 (1965-1985), editor Aurel Sasu, Editura În prezent beneficiazã de o Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2018. Volumul completeazã atât bursã din partea Universitãþii Memoriile ierarhului, publicate de acesta în timpul vieþii, cât ºi alte opere Pontificale „Angelicum” literare ce conþin pasaje memorialistice. A se vedea, de exemplu: Idem, din Roma, unde studiazã Memorii, Editura Polirom, Iaºi, 2008; Idem, Rotonda plopilor aprinºi, sociologia. Editura Cartea Româneascã, Bucureºti, 1983; Idem, De dincolo de ape E-mail: maxim@radiore- – pagini de jurnal ºi alte texte, editor Ioan-Nicu Turcan, Editura Dacia, nasterea.ro. Cluj-Napoca, 2000; Valeriu Anania, Aurel Sasu, Despre noi ºi despre alþii, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2009.

145 regimul comunist reuºea sã smulgã informaþiile ºi mãrturiile pe care le dorea de la cei pe care îi tortura. Lectura ei îl aduce în atenþie pe cãlugãrul Anania, hotãrât sã nu cedeze pre si unii ºi torturilor. Un om care are expe - rienþa anchetei din anii anteriori, când mai fusese arestat, ºi are conºtiinþa curatã. Nu ºtie însã cã, odatã cu schimbarea oameni- lor ºi a structurilor poliþieneºti, ºi tehnicile se vor metamorfoza. Va descoperi însã acest lucru pe parcurs, când slãbit, bãtut, ameninþat, ºantajat ºi flãmând, va începe pas cu pas sã recunoascã anumite lucruri care i se imputau, ºocat fiind de trãdarea unor apropiaþi ai sãi. Se va strãdui însã sã nu facã rãu cuiva prin declaraþiile sale. Toate cuvintele lui vor fi consemnate în detaliu (ºi probabil ºi „înflorite” de cãtre anchetatori) în paginile notelor de interoga- toriu care sunt publicate în acest volum. Valeriu Anania, Procesele de interogator (iunie 1958 – mai 1959), ediþie criticã ºi prefaþã de Aurel Sasu, Editura Prefaþa lucrãrii, ce poartã semnãtura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2017, 289 p. îngrijitorului de ediþie (pp. 7-12), îl ajutã pe cititor sã înþeleagã atât premisele eveni- câtã deosebire! Pe când aceºti ridicoli epi- mentelor care i-au marcat într-un mod goni mai întreþin cu patimã meteahna nefericit biografia viitorului ierarh al Clujului, delaþiunii, a denigrãrii ºi a intrigii cu aer de ºi în acelaºi timp îi prezintã biografia ºi se compasiune, Mitropolitul Bartolomeu i-a constituie într-un text cu valenþe apologeti- iertat pe toþi, în viaþã fiind, în duhul iubirii ce. Astfel, aºa cum aratã profesorul Sasu: evanghelice. El creºte în posteritate, nu pe „Am þinut sã aparã acum Procesele verbale seama bunãvoinþei altora, ci prin modelul de interogator, provocat de adversitatea de jertfã creatoare, de operã monumentalã încã vie ºi bolnavã a câtorva fanatici faþã de ºi de credinþã neclintitã în lumina Celui sin- Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, gur nesupus schimbãrii.” (p. 12). chiar ºi astãzi, la atâþia ani de la trecerea lui Trebuie specificat însã faptul cã, deºi în veºnicie. Provocat de mulþimea grefieri- editorul ar dori sã dea demersului sãu un lor necinstiþi ºi a celor dispuºi, pentru bani, accent polemico-apologetic, lucrarea lui se sã transforme, în poveste tabloidã dispera- constituie mai degrabã într-o restituire isto- rea, curajul ºi suferinþa unei generaþii de rico-documentarã, cu valoroase accente li- martiri, exact în cheia totalitarã pentru care terare. De ce? Pentru cã Mitropolitul Bar - cei incriminaþi au plãtit cu tortura trupului ºi tolomeu nu are nevoie sã fie apãrat. Nevi - cu schingiuirea minþii. Mulþi cu viaþa! Dar novãþia lui este cea care îl apãrã.

146 Deºi prelevate într-un interval de timp era legionar, a fost gazetar la revista anti - scurt, documentele oferã informaþii cu privi- sovieticã Sfarmã-Piatrã, iar acum venea re la anumite aspecte biografice ale ierar- din închisoare. hului clujean, ce pot fi utile cercetãrii mono- Ca urmare, am fost aspru criticat ºi grafice, dar ºi altor investigaþii, ºi pot fi com- acestei împrejurãri s-a datorat insuccesul parate cu alte relatãri ale lui, pentru verifi- de a-l încadra pe Niþulescu într-un post din carea autenticitãþii celor afirmate. Iatã un cadrul Patriarhiei. astfel de exemplu: „În luna aprilie a anului În ceea ce priveºte recomandarea lui 1941, m-am eliberat din lagãrul Târgu Jiu, Niþulescu Horia, nu a fost nevoie de vreo unde fusesem deþinut ca legionar în le- stãruinþã faþã de episcopul Andrei Magieru, gãturã cu cãrþile legionare ºi armamentul cãci cel cãruia îl recomandam îi era foarte ca re fusese descoperit în podul Mãnãstirii cunoscut cel pe care-l recomandam ºi, de Antim, Bucureºti, materiale despre care am aceea, mi-a spus pe loc: Trimite-l imediat la fost anchetat în acel timp ºi recunoscusem mine sã-l numesc. cã eu le ascunsesem, dar ºtiusem doar de Fac precizarea cã nu cunosc aparte nen - cãrþi, ºi nu ºi de armament, ce-l preluasem þa politicã a Episcopului Ma gie ru.” (p. 76) împachetat de la altcineva, crezând ºi ºtiind Astfel de texte, ºi multe altele similare, cã pachetele conþin doar cãrþi... În aprilie compun volumul pe care-l avem în vedere. 1944, m-am stabilit cu domiciliu obligatoriu Publicarea lor reuºeºte sã arunce vãlul de la Mãnãstirea Polovragi, din Gorj. În luna pe imaginea unui om care a suferit mult în iunie 1944, a venit ca vizitator sã stea la comunism ºi care ajunsese sã fie denigrat odihnã în mãnãstire poetul Radu Gyr. pe nedrept ulterior. Acesta a venit cu soþia ºi copilul, care era o Cel puþin la fel de importantã ca aceas- fetiþã, atunci în vârstã de 10 ani.” (p. 20) ta este însã ºi interpretarea lor. Dacã profe- Lectura unora dintre textele de anchetã sorul Aurel Sasu a fãcut un act de restituire aratã cum ierodiaconul Bartolomeu de istoricã prin oferirea lor cititorilor, în condiþii atunci se strãduia sã incrimineze cât mai grafice extraordinare ºi într-o þinutã aca - puþini oameni cu care intrase în contact ºi demicã demnã de lãudat, sã sperãm cã ele sã-ºi asume chiar vinovãþii care nu-i vor face obiectul unor analize istoriografice aparþineau. Un astfel de exemplu îl serioase, ºi nu al unui amatorism diletant reprezintã procesul de interogatoriu de la 2 de facturã jurnalist can-can-isticã, deoare- iunie 1958, în care i se cer informaþii în ce Mitropolitul Bartolomeu meritã o evalua- legãturã cu colaborarea sa cu patriarhul re corespunzãtoare, atât din perspectiva Justinian. Aici, întrebat dacã persoanele valorii operei sale literare sau teologice, cât cãrora s-a adresat pentru recomandarea ºi din cea a personalitãþii ºi a rolului istoric unor oameni în diferite posturi, cunoºteau jucat în momente de încercare pentru þarã faptul cã cei pe care dânsul îi promova erau ºi Biserica Ortodoxã. legionari, el va rãspunde: „Într-un singur caz, adicã în cazul lui Horia Niþulescu, fiind întrebat în mod expres de cãtre Patriarh, am fost nevoit sã îi spun cã Horia Niþulescu

147 Gherghina Boda, Dumitru-Cãtãlin Rogojanu (eds.) Jurnalul unei deportate: Ileana Paulina Geller „faþã în faþã” cu Donbasul Editura Cetatea de Scaun Târgoviºte, 2019

Nãscutã la 12 iulie 1924 în Petroºani, Ileana Paulina Geller (n. Röhrig) ºi-a trãit cea mai mare parte a vieþii în oraºul Cãlan, jud. Hunedoara. A urmat 7 clase, însã nu ºi-a putut continua studiile liceale datoritã faptului cã tatãl sãu a fost concen- trat, în 1939. În 1945, alãturi de o sorã ºi alþi etnici germani, a fost deportatã în Donbas, URSS. Timp de aproape 5 ani a lucrat la o minã din localitatea Dzerjinsk, fiind elibe ratã în ianuarie 1950.

Lucrarea debuteazã cu un „Cuvânt viaþa ei de dupã întoarcerea acasã. O înainte” ºi continuã cu o biografie a doam- bogatã secþiune de fotografii încheie nei Geller (bazatã atât pe textul dânsei, lucrarea, care reprezintã o piesã veritabilã cât ºi pe o serie de informaþii obþinute în ce completeazã puzzle-ul istoriei ger- ur ma unui interviu realizat de Dumitru-Cã- manilor din România ºi în special al difi- tãlin Rogojanu ºi Valentin Locota în 2015). cilului moment al deportãrii lor în URSS. Text intitulat „Jurnal”, care reprezintã Doamna Geller a decedat la 5 februa- elementul central al lucrãrii, are un carac- rie 2016 ºi post-mortem i s-a decernat titlul ter memorialistic ºi a fost redactat de de cetãþean de onoare al oraºului Cãlan. doamna Geller în noiembrie 1992. În acesta ea descrie, printre altele, modul în care au fost adunaþi etnicii germani din zona Cãlan pentru a fi deportaþi, trans- portul, condiþiile de muncã ºi de trai din Donbas (hrana, frigul, lipsa de medica- mente, inter-relaþionarea cu alþi deportaþi, cu localnicii ºi cei din sistemul de pazã º.a.), dar ºi o serie de informaþii despre

148 Borbély Ernö Academia politicã de la Aiud Ediþie îngrijitã de Dalia Báthory ºi Andreea Cârstea Editura Polirom Iaºi, 2019

Academia politicã de la Aiud este rezul- tatul celei mai ample campanii de culegere de interviuri cu foºti deþinuþi politici din România anilor ’80 iniþiatã de Borbély Ernö, el însuºi încarcerat la Aiud în aceeaºi perioadã. Mãrturiile reunite aici sunt în so þite de o analizã a contextului care a fãcut posibilã detenþia politicã, astfel încât cititorul sã înþeleagã pe deplin eveni- mentele relatate. Un volum necesar, care constituie o sursã documentarã importantã pentru clarificarea unei pãrþi a istoriei recente. Volumul de faþã este cu atât mai valo- ros cu cât, dincolo de aspectele de de - „În anii ’80 reputaþia nefastã a Peni ten - tenþie, aduce în prim-plan elemente impor- ciarului Aiud s-a extins ºi în mediul inter na - tante de istorie socialã din ultimii 40 de ani, þional, unde s-a aflat cã funcþiona ca princi- expuse cu francheþe de cei care au avut pal centru de detenþie pentru persoanele tãria sã ducã pânã la capãt o luptã refuzatã arestate ºi condamnate pentru diverse de cei mai mulþi dintre compatrioþii lor. culpe de naturã politicã. Aiudul reprezenta Acest lucru se datoreazã cu precãdere ghi- un spaþiu carceral a cãrui misiune era nu dului de interviu realizat de Borbély Ernö, numai de a-i izola pe opozanþii ºi disidenþii care reuºeºte sã extragã din experienþele regimului, ci ºi de a împiedica un proces de bogate ale intervievaþilor atât esenþele contagiune socialã. Cu toate acestea, poli- definitorii ale parcursului individual, cât ºi ticii au transformat chiar ºi acest mediu pe cele ale societãþii româneºti, de la concentraþionar într-un spaþiu de propaga- evoluþiile socialiste ale anilor ’80 pânã la re a unor idei antiregim, de schimb de ex - transformarea capitalistã a anilor 2000.” pe rienþã ºi opinii ºi de creare a unor con- Dalia Báthory, Andreea Cârstea exiuni cu persoane cu care împãrtãºeau www.iiccr.ro/a-aparut-sub-egida-iiccmer-volumul- aceleaºi viziuni ºi idealuri. borbely-erno-academia-politica-de-la-aiud-editie- ingrijita-de-dalia-bathory-si-andreea-carstea/

149 m Revista Memoria poate fi procuratã în Bucureºti, direct de la sediul redacþiei noastre, de la librãriile Humanitas ºi Cãrtureºti, iar în þarã de la librãriile Humanitas, UBB – Cluj, librãria Corina – Arad, librãria Sabin Opreanu SRL – Bãile Herculane. m Începând cu anul 2020, preþul abonamentului anual se va modifica dupã cum urmeazã: - Un abonament în þarã (4 numere consecutive): 80 lei (taxe poºtale incluse). - Un abonament în strãinãtate (4 numere consecutive): 50 euro (taxe poºtale incluse. m Numerele vechi disponibile ale Revistei Memoria le puteþi achi- ziþiona la preþul de 5 lei / ex., respectiv 10 lei / nr. dublu pentru numerele 1-64/65. Începând cu numerele 66/67 preþul se aflã afiºat pe coperta fiecãrui exemplar. - Pentru achiziþii comandaþi prin telefon: 0741086569 (Oana Ichim) ori prin e-mail: [email protected]. m Numãrul 93 al Revistei Memoria conþine sumarul numerelor 1-91/92 inclusiv. În curând acest sumar – actualizat periodic – îl veti regãsi ºi online pe site-ul revistei noastre: www.revistamemoria.ro

Nu se primesc articole scrise de mânã, dactilografiate sau cele în format electronic fãrã diacritice. Responsabilitatea pentru conþinutul articolelor revine autorilor.

Îi mulþumim pentru generozitate susþinãtorului nostru din strãinãtate, C.C., fãrã al cãrui ajutor revista noastrã nu ar supravieþui.

150 m Antologia Liricii de detenþie anticomunistã din spaþiul românesc, realizatã de ILIE POPA O carte de 862 pagini, pe care o puteþi gãsi la sediul redacþiei noastre la preþul de 50 lei, prin comenzi la adresa: [email protected], sau în librãriile Humanitas din Bucureºti ºi din þarã.

Urmãtoarele titluri pot fi achiziþionate prin poºtã cu plata ramburs: m Maria Stoica, Pecetea memoriei 1. Ziua când tata a devenit nemuritor, Ed. Fundaþiei Cultu rale Memoria, Bucureºti, 2019, 160 p., 10 lei m Gheorghe Boldur-Lãþescu, „ªtiinþã, Credinþã, Politicã”, Ed. Fundaþiei Cultu rale Memoria, Bucureºti, 2018, 213 p., 20 lei m Anastasia Dumitru, Vocaþia mãrturisirii. Lumina dintre gratii, vol. 1, Ed. Fundaþiei Culturale Memoria, Bucureºti, 2017, 388 p., 20 lei m Aurel Sergiu Marinescu, Aspecte româneºti reflectate în articole pu blicate în exil, Ed. Tiparg, Piteºti, 2015, 478 p., 20 lei m Mihail Ciocanu, Represaliile politice pe cântarul justiþiei, Ed. Fundaþiei Cul turale Memoria, Bucureºti, 2014, 456 p., 20 lei m Annie Samuelli, Gratiile despãrþitoare, traducere Adina Ar se nes cu, edi þie în gri jitã de Micaela Ghiþescu, Ed. Fundaþiei Culturale Me mo ria, 2001, 280 p., 10 lei m Cicerone Ioniþoiu, Nicole Valéry-Grossu. O luminã în bezna exilului, Ed. Fundaþiei Culturale Memoria, 1997, 344 p., 10 lei m Ion ªiugariu, Poeme, Ed. Fundaþiei Culturale Memoria, 2013, 15 lei m Meºterul Manole, antologie literarã alcãtuitã de Al. Husar, ediþie îngrijitã de Gheor ghe Derevencu, Ed. Fundaþiei Culturale Memoria, 2004, 330 p., 10 lei m Sergiu Grossu, Ei triumfã înaintea lui Dumnezeu, Ed. Fundaþiei Cultu ra le Memoria, 2007, 240 p., 18 lei m Victor Alexandrescu, Monografia bisericii Sfânta Vineri – Bucu reºti, Ed. Fundaþiei Culturale Memoria, 2006, 70 p., 5 lei

151 Nr. 110 (1/2020)

Editatã de FUNDAÞIA CULTURALÃ MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU

Plata abonamentelor ºi a eventualelor donaþii se poate face prin mandat poºtal pentru Fundaþia Culturalã Memoria, CUI: 888 6981, Cal. Victoriei 133, Bucureºti, 010071, precum ºi prin conturile Fundaþiei Culturale Memoria deschise la Banca Comercialã Românã (BCR), Sucursala sector 1 Bucureºti, Cal. Victoriei 155: RO20RNCB0072049693810001 – LEI RO63RNCB0072049693810003 – EURO

www.revistamemoria.ro e-mail: [email protected]

Revista Memoria este membrã A.R.I.E.L. (Asociaþia Revistelor, Imprimeriilor ºi Editurilor Literare)

Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.l.

Nr. 1/2020 Preþ: 15 lei ISSN – 1220-6369