Cronica Vrancei XVIII
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei XVIII https://biblioteca-digitala.ro Pagina goala https://biblioteca-digitala.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei XVIII Coordonator : Horia Dumitrescu Editura PALLAS Focşani 2014 https://biblioteca-digitala.ro Consilier editorial: Horia Dumitrescu Culegere text: Aurora - Emilia Apostu Ramona Miron Niculina Hapău Coperta şi tehnoredactare: Paul Oprea Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Cronica Vrancei, vol. 18 Coordonator: Horia Dumitrescu Editura Pallas, Focşani, 2014 ISBN 978-973-7815-57-6 Volum editat cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea https://biblioteca-digitala.ro CUPRINS Argument ............................................................................................. 7 Ionel Budescu Catagrafia de la 1838 cu satele râmnicene ce fac parte acum din judeţul Vrancea .............................................................................................................. 9 Ionuţ Iliescu Gheorghe Miron 1905. Mişcarea naţionalistă a românilor din Macedonia şi reacţia macedonenilor din judeţul Putna faţă de acest eveniment . ........................................................................................................... 48 Horia Dumitrescu Împroprietărirea de la Mirceşti (8 noiembrie 1920) ............................................................................................................ 57 Ramona Miron Alegerile parlamentare din 1922 în judeţul Putna ............................................................................................................ 63 Ionuţ Iliescu Aurora - Emilia Apostu Aspecte privind exploatarea sării la Câmpuri şi Soveja ............................................................................................................ 77 Horia Dumitrescu Marilena Sima Ioan P. Rădulescu - Putna (1872 - 1934) ............................................................................................................ 80 Horia Dumitrescu Gheorghe Miron Generalul dr. Ioan Macridescu (1848 – 1935) .......................................................................................................... 103 Horia Dumitrescu Rezidentul Regal Constantin C. Giurescu şi Vrancea .......................................................................................................... 152 5 https://biblioteca-digitala.ro Dumitru Huţanu Cultura focşăneană, parte şi expresie a localismului creator (deceniile trei – patru secolul al XX-lea) .......................................................................................................... 179 Angel Tîlvăr Comunitatea Israelită din Focşani între anii 1931 – 1940 .......................................................................................................... 193 Ramona Miron Aspecte privind cenzurarea vieţii culturale în judeţul Putna (1945 - 1947) .......................................................................................................... 248 Gheorghe Miron Rezistenţa armată anticomunistă din Vrancea. Grupul „Ion Paragină” (1948 - 1949) ........................................................................................................ 272 Gheorghe Miron Revolta ţăranilor din Răstoaca împotriva colectivizării în anul 1958 .......................................................................................................... 285 Horia Dumitrescu Savel Rădulescu între anii 1954 - 1970 .......................................................................................................... 308 Ionuţ Iliescu Aurora - Emilia Apostu Aspecte privind exploatarea păcurii în Ţara Vrancei .......................................................................................................... 346 Ionuţ Iliescu Aurora - Emilia Apostu Aspecte privind exploatarea zăcămintelor petrolifere în localităţile Andreiaşu - Reghiu - Mera .......................................................................................................... 361 Ionuţ Iliescu Aurora - Emilia Apostu Aspecte privind exploatarea zăcămintelor petrolifere la Câmpuri .......................................................................................................... 395 https://biblioteca-digitala.ro Argument Apari\ia unei publica\ii ştiin\ifice cu un con\inut diversificat a devenit o necesitate reclamat` tot mai insistent de realitate. O necesitate impus` de multitudinea şi valoarea intrinsec` şi semantic` a patrimoniului cultural vrâncean. O necesitate impus` de num`rul din ce în ce mai mare de intelectuali vrânceni implica\i în cercetarea şi eviden\ierea acestuia. O necesitate resim\it` acut de procesul instructiv – educativ din şcolile vrâncene. O necesitate pentru reg`sirea în conştiin\a oamenilor locului a raportului trecut – prezent – viitor, ca temelie a permanen\ei şi progresului civiliza\iei româneşti. https://biblioteca-digitala.ro Acestor necesit`\i încearc` s` le r`spund` noua publica\ie a institu\iei noastre, ,,Cronica Vrancei”. În concep\ia noastr`, publica\ia se doreşte a fi o fresc` sugestiv` a trecutului şi prezentului cultural – istoric al jude\ului. În paginile sale se vor reg`si evenimente, oameni de seam` din toate domeniile, informa\ii legate de istoria institu\iilor administrative, juridice, de înv`\`mânt, de cultur`, de monumentele de cult şi laice. O edit`m şi cu speran\a ca, în timp, „Cronica Vrancei” s` devin` o adev`rat` reflectare a poten\ialului uman vrâncean, implicat în via\a cultural – ştiin\ific` a acestui spa\iu geografic românesc. 8 https://biblioteca-digitala.ro CATAGRAFIA DE LA 1838 CU SATELE RÂMNICENE CE FAC PARTE ACUM DIN JUDEŢUL VRANCEA Ionel Budescu Catagrafiile întocmite pentru prima oară în Țara Românească și în Moldova de la 1774, la solicitarea autorităților de ocupație rusești, ca și cele care au urmat în secolul al XIX-lea, constituie un adevărat tezaur documentar. Recensămintele fiscale (categrafii – termen de origine grecească) realizate de visterie, una din cele mai vechi instituții, avea drept scop o evaluare a resurselor umane și materiale de care dispunea țara. Izvoare arhivistice de prim rang, ele sunt adesea invocate pentru valoarea lor de excepție, dar au fost folosite în mod sporadic, de multe ori fragmentar în studii tematice și monografii locale sau pentru evaluări statistice ale populației. Una din cele mai complete catagrafii efectuată în țara noastră este cea de la 1838, realizată în Țara Românească. Lucrările de recenzare s-au realizat de către autoritățile fiecărui județ, sub responsabilitatea ispravnicilor și a subocârmuitorilor plășilor. Datele statistice au fost culese din anul 1837 în fiecare localitate, după vechiul obicei de către pârcălab, preot și jurații satului, cu acordul stăpânului moșiei, apoi au fost transcrise de slujbași ai județului în condici puse la dispoziție de visterie. Prin bogăția și diversitatea informațiilor prezentate această catagrafie, comparabilă cu recensământul din 1930, constituie un adevărat izvor documentar pentru cei care vor să cerceteze trecutul unei localități. Concepută de staticienii vremii în mai multe rubric, acestea cuprind informații din toate domeniile satului românesc. Prima rubrică se referă la numele și prenumele locuitorilor cu familiile acestora , https://biblioteca-digitala.ro Ionel Budescu urmată de naționalitate, starea civilă, vârsta, birul, proprietar sau clăcaș, ocupația și starea materială, suprafața agricolă măsurată în pogoane și animale. În toate satele cărăușia era inerentă muncii pământului, fiindcă aproape toți gospodarii aveau cel puțin o pereche de boi, unii chiar câte două perechi, care erau folosite atât pentru dețelenit și arat, dar și pentru transportul cu carul. Numărul cailor este relativ redus, dar în puține gospodării nu se găsește cel puțin o vacă. Oi nu aveau toți gospodarii, ci în număr mai mare de 10, 30 sau chiar 40 doar unii locuitori care au făcut din oierit o ocupație principală. Nu lipsește averea de care dispunea fiecare locuitor, suprafața agricolă, ponderea plantelor cultivate, efectivele de animale. O mulțime de ocupații și meșteșuguri țărănești complementare plugăriei și creșterii animalelor, apar în catagrafia de la 1838, cu informații foarte prețioase pentru tabloul vieții sociale și materiale. Astfel, găsim în sate câte unul sau doi cârciumari, vieri, rotari, olari, ciobotari, dogari, rachieri, chelari, dârstari, jugănari, povarnasii, ș.a., toate aceste profesii, în funcție de zona geografică, răspundeau necesităților vieții. Bogăția acestor date ne formează o imagine de ansamblu asupra satului românesc de la începutul secolului XIX. Putem constata câți dintre locuitorii acestora erau birnici și care erau categoriile privilegiate, mazili, boieri, militari, preoți și dacăli, patentari și cei iertați de sate, statutul lor social – clăcași și proprietari. Unele sate cu precădere sunt de clăcași, oameni nevoiți să muncească pe moșiile proprietarilor, în schimbul clăcii, care nu de puține ori era înrobitoare, la care se adăugau și așa numitele prisoase numai puțin împovărătoare. Sunt însă și sate libere, de moșneni cu un puternic potențial economic, ca cele de podgorie precum Popești, Cotești, Budești, Blidari și altele. 10 https://biblioteca-digitala.ro Catagrafia de la 1838 cu satele râmnicene ce fac parte acum din judeţul Vrancea Unele dintre acestea, prin bogăția lor își permit să întrețină un număr mare de preoți și dacăli, să dispună de brutării dar și de mulți meșteșugari și negustori. Pentru fiecare sat, acolo unde a fost posibil, i-am trecut și pe slujbașii bisericii,