O Viata DE OM

ORIZONTURILE MELE

O viATA DE OM

= ASA CUM AFOST

N. IORGA

LUPT)N

EDITURA N. STROILA - Bucure0, Strada General BudWeanu No. S. 1934

ORIZONTURILE MELE =do

O VIATA DE OM ---- ASA CUM A FOST -

N. IORGA

II. LUPTÄ

EDITURA N. STROILA Bucure§ti, Strada General Budiqteanu No. 8. 1934

II. L,UPTA

CAP. XV. Prime preocupatii politice qi nationale

Nu-mi stAtea prin g1nd, la inceput, print 1899 sd ating in I'Indépendance Roumaine" subiectepolitice.Dar nu numal in sufletul mieu, ci in acela al unei Intregi generatii, mai ales al celor cari avuserd legdturi cu Apusul 0 cunos- cuserd societdti de o civilisatie modernd adevdratd, activd, cu simt de rdspundere, oricare ar fi fost 0 acolo grqelile 0, sldbiciunile, cu ingriiire ascunse insd de acea ipocrisie despre care ginditorul frances a spus cd ,e un omagiupe care viciul il aduce virtutil", se ivise pdrerea cd 0 in acest domeniu, de care, de altfel, la noi atù nau toate celelalte, nu se mai poate ca acum. In adevdr era de toata evi- denta, chiar cind ea nu era produsd de flacdra rdscoalelor, care nici ele nu lipsiserd cu totul, a e imposibil sd se trdiascd mal departe cu milioane de terani Lard pdmint, fdrd drept adevdrat in viata publicd afard de gluma insultdtoare care era colegiul al III-lea, incadrat de jan-, darmi, minat ca vitele, batut sau pldtit 0, lacapdt, in- Flat , 0 lipsiti de once cre0ere princoal.a, cu o bughesie care in Moldova era aproapetotal strdind 0 nenationalisabild, cu o boierime sfqiatd de patima po-. liticd, dar opritd intr'un putred oportunism peste al caul fond regele imbdtrinit hotdria sterpe schimbdri de regim, 0 cu o intelectualitate complect zdpacitd,care nu-0

2 0 viatA de om dadea sama nici de care e datoria elfa tade neam 0 de tar& Wei de totce ele, bine inteles 0 servite,ar putea sa pule la indemina pentru o totala transformare. *I aceasta cind, dincolo de hotarele unde se opriau privirile politicianilor, considerind provinciile romane0i ca un numar de chilometri oarecari pe drumul spre Apusul tuturor placerilor 0 fericirilor, conceput 0 acela intre cartierul de distractiialParisului 0 Coasta de Azur, fremata o intreagaRominime ardeleana, muncitoare, onesta, idealista, crezind in noi ca in Dumnezeu, fara a ne cunoa0e, 0 tormai pentru ca nu ne cuno0ea, fara a mai vorbi de manunchiat de Romint din Bucovina ai caror conducatori nu faceau decit sa se spurce 0 sa se 1oveasca supt ¿chi! 0 sprefolosulstrainilor, 0 cuatit mai putin de Basarabia,socotita ca pamintul mortilor ingropati 0 al mortilor inca vii. Iar, de jur Imprejur, fara ca ochil obositi sau orbi din na0ere sa le deosebeasca, primejdiile unor Monarhii de prada, a caror vishme era a§a de puternicain minted unui Sturdza, care-0 avea totdeauna coltul de bolnava exagerare, incit, chemindu-ma la Ministeriul de Externe pentru a-mi recomanda sa scriu despre-Romania 0 chestia Orientului, ma indemna sa ma grabes; cad nu setie ce se poate intimpla, Ora libera stind ca o frunza pe apa". In tacerea flarninzilor, in toropeala satuilor, un Romin de peste granita incercase prefacerea totala a spiritului public printeo bale, frumos tiparita de editorul brap- /vean qezat la Bucure0i, Gheorghe Hip, Romania juna". Aurel Popovici, Banatean, medic de profesie,luptator radical pentru liberarea alor $ai, fail sa predice inca In- crederea in Viena 0 imposibila alipire la Austria, pentru care va lupta, Cu o rece convingere antipatica, 0 Buco,- vineanul Aurel Onciul, era un om impresionant prin vigoarea satrupeasca, prin frumuseta oacheplui, ro- tundului sau cap de medalie romana, Prin tumultul de

Prime preocupatil politice !;II nationale 3 idei care í se sbateau insuflet,printr'o elocventa, pu-. lintel de cafenea vienesa, unde, tara stind totu0 pe loc, toate chest-111e se puneau 0 se resolvau inaintea unel balbe de bere, dar covir0toare, cople0toare pentru ascul,- Morn uluiti de abundenta unui val care nu se maí sfirvia, precum 0 prin intonatille profunde ale unuí formidabil glas de tribuna. Il voíu cunoaqte mat tarziu, terorisat 0 eu de aceste ex- ceptionale darurí físice maí mult decit gata si-ml adaug isca.- lítura la a unuí Nícolae Filipescu, care fusese complect cucerit, in favoarea until program supt realísareacaruía trebuia sa zacd §"1 atit de scumpa noua neatirnare a Ro. mantel noastre. Pentru moment, dupa ce numaí in tímpul din urma incepusem a oprí pe tiganapl care facea al strigatele luí ascutite concurenta Neamtului cu warrne Wiírst", mopeagului 0 babel cu ciorba de burta calda" 0 cer0torilor cu miluiti-ma 0 pe mine" 0 melelstivitíva" ca si-1 curnpar incolorul 0 insípidul Univers", cetiam de la un cap& la altul marele jurnal bine facut, al caruí serfs curagíos contribuía sa defíneasca ideile" ce mi se desfacusera mie din lunga cercetare a unuí trecut serios 0 onest, avindu-0 basa luí propríe. Era acoloaltacredinta decit aceía din frumoasele discursuri cu care se luptau in Parlamente vane, numaí de forma, elegantli atletíal luptelor noastre de partid. Voiu invata a cunoqte 0 prin propría mea experienta ce era supt aceasta parada, care,lazilemarl, cind se ridica vibrantul glas al lui Matorescu, chid Carp i$ arunca ormulele sfídatoare, cind Delavrancea, Inca putinapre-, ciat caorator,dar incintindu-se de elocventa sa i$ desemna inalerpitorescilecapricii, aduna in loje tot ce lumea feminina a vechilor Bucure$1 avea mat fin 0 maí fermecator. °data, cu o frumoasa adresa caligra- flea, am fost chemat la ministrul mieu, care era colegui doctor'strati,Dale dealtfelpersonal necunoscut. 0

4 0 vial de om mislune 7 0 decoratie 7 Era o zí foarte calda de yard in cabínetul sau, ministrul stated in jiletca.M'a invítat sa ma desbrac ieu,celace, inclinindu-mainaintea generositatil gestuluí, am refusat. Apoí a inceput sa ma_ intrebe, cu multa staruinta 0 inca mai multa jena, despre examenul de bacalaureat la care, din nou, eram prqedinte- Numele lui Take Ionescu, caruiaIstrate-iera profund devotat, se amesteca necontenit, curios, in acest interoga- toriu. Ce am eu cu el 7 De ce 1-am suparat 7 Am inteles. Datí-mi, va rog, o foale de hirtíe."í, cind 1-am intins demisía, pe care, cu gindul la Take Ionescu, nu_ cuteia sa mi-o ceara, a prins sa ma intrebe prietenos cit fi ci0igat la comisiune, cum s'ar putea pune suma la loc,í daca a vrea sa-i cataloghez Voiu cauta un student in lipsa de mijloace. Da, da, tocmai aceasta. voiam s'o spun. Niel nu puteatí gindí altfel. Dar, totu0, daca a vrea sa merg in strainatate, hind poate bolnav, Mud de dorit sa fii bolnav... Dar nu slut. Atuncio, §tia eu7o cercetare tuinØficà. N face-o la manastirea A, toemai, tocmai... Dar cu mandat oficial* 4recut la Monitoriu... De sigur 1 1 nu ea o compensatie : voiu presinta contul... De sígur i i m'axn_ dus la Neamt 0 am presintat contul, dar .níci insarcina-- ea nu s'a publicat, 0 a trebuit sa inghit trel sute de leí tocmaí... Colaborator al Romanieí june" era 0 d. A. C. Cuza. Níciodata marele polemist, care luptase contra alcoolismu-- luií invederase ialte primeja, rupindu-se tot mai mult din juroinismul de glume studente;stipeste realitatí teribile, n'a fost mai incísiv, mal sigur de argumentatia sa, mai impresionant in conclusii, cind, dupa ce, dindu-se de gol tot cela ce era falsí calp supt aparenta stralu-, eitoare a acelei Romanli a luí Carol I-in,care samana qa de bine in profunda ei vanitate cu Franta luí Na- poleon alIII-lea,imítata cu voie sau fara vole, punea.

Prime preocupatii politicei natiouale 5

in fata cuí putea sa inteleaga, primejdia, sí primeidía lad- nenta, a risipitil acesteí Rom:Anil ca o simpla aventura". Nimení nu va putea rapi d-lui Cuza marele merit de a fi fost supt acest cer de un permanent sí atit de inselator albastru cead'intaiu pasarecare a strígat tare nu e nevoie sa spun sicitde strident, de ascutit pentru urechile delicate, profetía furtunii. In acest moment, pentru o biblioteca de istorie contemporana din Paris apareacartea,bine facuta, despre Istoria contemporana a Romaniel a luí Frédéric Darné, fost director la I'Indépendance", creatorul unuí ziar ilus-, trat, autorul unuí pretios dictionariu romino-frances, om pe jumatate incetatenit printrio casatorie care se termina scandalos, facindu-1 sa paraseasca tara pentru totdeauna, asa incit io s'apierdut síurma. Presintind ca pentru o lucrare menita a fi consultata totsirulschimbarilor politice, atít de dese sí cu alit de putina semnificatie, toata lista de nume, in mare parte de mult uítate, ale zecílor sí sutelor de ministri din agitatul nostru cínematograf Po-, Mc, lucrarea, in care erau servite si uneleinterese de partid, ceía ce era de a/tfel foarte visibil, punea in lumina, fara ca aceasta sa fi fost in intentilleistoricului,zadar. niciatotala a unei vietipoliticede oportunism si stir- piciune in forme de pripit si neinteligent imprumut. Linn generale nu voise, sau nu putuse, desface autorul strain, caruía toata aceasta comedie ii era in fond indiferenta. Ele mí s'au impus cu atitaputere,trezind o adinca durere in sufletul cut isi dadea sarnalacere-, sultat s'ar fi ajuns daca puterile vii alenatiei arfifost in adevar intrebuintate, inch am redactat, cu o pasiune care nu erainobiceiulmedievístuluí,ocupat cu ten straíne sau cu epoce asa de departate, o critica,meníta nu atita sa arate valoarea carpi insesi de care era vorba, ci sa faca proeesul unor mart si fatale greseli. Conclusiile mele,íesítedinconsideratiiistorice, coincídeau dea-

6 0 viatä de om virsit cu ale d-luí Cuza, al cdrui punct de plecare fusese economic si social. Darea de samd, care a format o in-- treagd brosurd, a aparut in Romänía jund", trezind, de altfel, pulin ínteres ca tot ce se publicain aceastäad-. mirabild foaie, care peste citeva luni sí-aoprít aparitía, primejduind s't existenta tipografiel »Minerva", creata mai mult pentru acest scop. Ceia ce nu s'a mai putut publica deci acolo si vechea mea patimä de ziarist se trezise, pentru a nu se mai istovi niciodatd, a putut trece, grape luí Rubín, neinregimentat n vre-un partid s'tdestul de inteligent co sa-si dea sama cd asemenea convingeri sint drepte si cd ele trezesctot mai mult opinia publica, fie si numaí din causa persoanelor care erau in joc, la I'Indépendance". Acolo s'atiparit deci o noua serie de articole, in care, reluindu-se tema din recensia asupra luíDamé, seurmdria trecerea de la o via/d modestä, dar real& potrività cu noi,capabild de a da forme proprii side aintrelineao atmosferd moral, la aceasta pdpuserie de carese puteauinsela numai vanitä/ile usoare ale copístilor sträinätatii, aiunei straindtdli neselectionate si neadaptate nevoilor noastre, sí se ardta tot rail care a putut sa resulte din aceastä de-. gradanta atitudine de perpetud scldvie ;partídele,toate partidele erau denunlate ca instrumentul contínuu intrebuintat al degraddrii noastre timp de mai multe decenii. Cum conducatorli led cetiau mai mult inlímba fran,- cesd, aceleasí luctttri care trecuserd neobservate ino-,, braznica" foaie de radicalism transilvan a luí Aurel Po-. povicí stirniau acuma discu/ie si impotrivire, creindu-mí, in general, cu totul altceva decit simpatii, cucare de altfel nici n'aveam ce face.Aceastä atitudine de dusmanie crescindd, perfect inteligibild deci side care n'a-- veam cum sä mä supär, s'a intarit sí prín articole scurte in care simlíam a exprim sentimentele a sute si mil de intelectuali cad nu scríau, cari, din deosebite motive, nu

Prime preocupatil politice inationale 7 puteau scrie, cind imi aratam despretul absolut pentru o política de la o zi la alta, LAM sens, fara tinta, farafo- los, Iiind in loc de atitea decenii un neam intreg. Ara- colele au fost reunite incloud'brosurí,Opinii cloase, particle politice in Romania in secolul al XIX-lea" (1900) qi Un proces de desnationa/isare" (1902), care au fost urmate de Scene si istorii din trecutul romanesc". indaratul acestor negatii, exprímate fara nicio reserva, intr'o forma a carii urbanitatesiobiectivitate ingreuia si mai mult concluslile fondului urmarit cu toata rabdarea din generatie in generatie, tot mai sus inaparenta,tot mai jos in realítate, era insa o afirmatie: aceia pe care de mult mi-o impusese cunoasterea istorica a insusirilor, a vrednicieí, a ispravii, cind era lasata faceceva,ale acestui neam si tot asa ce putusem prinde din viala le- ranului pe care-1 'Maltase asa de mult, au atita entusiasm poetic, de la Sultanica" inainte, Delavrancea, numindu-1 acest aur curat al neamului nostru", si ce putusem prinde din via/a satelor ardelene, asa de strins legatede viala uneí intelectualitati desfacute,intreaga, din mijlocul Astfel transformarile din secolul al XIX-lea, secolul euro- penis'arii, occidentalisarii, civilisarii" nu-mi pareau ca o fericita revolutie princare am fiiesitdincasa unui orientalism, unui fanariotism si boierism" putred, si datele, devenite serbatori nationale, de 1821, 1848, 1866,1877 si 1881 nu mai straluciau inaintea mea cu lumina care orbia pe altii, ci vedeam lunga desfasurare a unei exis- tente nationale, cu atat mai serioasaí mai vrednica de interes, cu cit períoadele in care se impartíaoglind'au mai deplin firea elspecifica'i putínta de a servi as fel, numai astfel, cu adevarat civilisatiei universale. Si acesta era un vechiu crez. Odata numai odata, caci interesalii se feresc de a fi prinsídin 'Lou avusem prilejul saexprim public parerileacestea. Era chiar la inceputul activitalii mele de profesorsi de istoric, cind

8 0 viatd de om se socotia ed sint,i cal volt' raminea, un baiat bun". Se facea la Ateneu cu solemnítate mare pomenírea luí Zece Maki, serbatoare nationala, síngura serbatoare natí-. onala, si, ca de obíceiu, era sa asiste ínsusi Carol I-iu, pe care nu-,1 vazusem altfel decit in cele doua ocasil de la Iasi, care trebuiau sa-mí lase o slaba ¡deje despre solidi-. tateaipopularítateadinastieí. Sturdza facuse ca eu sa flu insarcínat cu discursulfestív. Nu potuita truda pe care am cheltuit-o pentru a pune pe hirtiecele citeva pagíni pe care era sa lecetesc inaíntea gloríosului veran. Frase n'aveam, cum nu le-am avut niciodata, sí numaí cind ídeía,aceasta ¡deje a natieí maí presus de once, a nape' care singura creiaza sí sustine, care poate sa reclame dreptul el, peste tot ce dau, fiecare la ceasul ei,síindividualitatile celemaífericite, mís'avadit !impede, numai atuncí forma, calda, dar de loe serba- toreasca, s'a ímpus de la sine. Nu mai era vorba decit de legatura dintre Tara sí Domnul Terii ; deci nímic din banalitatile curente :din Bratianula Sigmaringen, din calatoría pe Dunare, din debarcarea la Severín, din pro-, clarnareaIndependenteí, din tunurile de la Plevna" din coroana de()lei". Nimic, absolut nimic. Asa de obraznic eraacest Har de douazedsi cínci de aní... cind a venit zíua pe care acuma o asteptam Cu calm,caciconstiinta mea avea sa vorbeasca,í pagina dupa pagina s'audesfasurat fara sa apara ce asteptau lojele ofíciale, cct atepta in primul rind regele, s'a facut in sala o apasare pe care n'am prins-o de-odata. Obiceiul era sa se cheme oratorul inaíntealuí Carol I-íu, cate-1 spunea citeva vorbe amabile. N'am fost chemat. La iesíre intaia oara am avut aceastasensatíe, care s'a repetat apoí de atitea orí in víata mea, dupa ce faceam un act de credinta sau luam o hotarire potrívita cu convíngerea mea mi-am dat sama ea lumea sefereste de mine. Noroc ca fidelul Vasile Nlihallescu, care-si facea acum

Prime preocupatil politice §i nationale 9 stagiul militar, m'a luat dupd datína luí la intrebate asupra celor ce spusesem sípufniturileluí m'au mingiiat de pedeapsa, de altfel, meritatd, a isoldrii. incepeam a fi, in societatea cdreia nu ma putusemasimila, ciumatul, des-- perantul ciumat care totusí nu se poate distruge... Dar, cum ardtam maí sus,aceleasi convingerí se im-- puseserd si altora ;ele, si nu anume interese, cel putín din partea mea, m'au fdcut sd am prietenli de opinii, unele durabile, mdcar pand la o rdscruce, altele cu totul trecdtoare. Astfel, pe lingd aprobdri ca a lui Constantin Bdldceanu , in partidul liberal, in care nu biruíse drapelismul", pus supt conducerea aparentd a luí Aurelian, dar insufletit de flacara de pate a unui C. Demetrescu-Iasí sí a citoiva altora,se ridica o nemultdmire contramandstirii" luí Dimítrie Sturdza revenít la cirma, care nu mai putea sd se tie ascunsd. Brätienii erau nerdbdatori de a juca un rol in casa unde domníse cu atita autorítate, in puterea unor serviciinationale neuitate,pdrintelelor,sinu era o vulgard ambi tie aceia a tinerilor cari in familia lor pri- miserd indreptärí politice ce erau sä li stdpineascdtoed viata. Nu vdzusem pe cel mai mare dinfratí,Tonel, sí numaí intimplarea m'a fäcut, mai tarziu, sa flu ascultátorul unei conversatii de copilarestí glume de salon pe care, din tren, el o intretinea cu nu stiu ce doamne de pe peronul unei gad :cine ar fi gicit din acele silabe rostite rdsfdtat pe víitorul stdpin sí despot al Romäniei, unite sí prin hotdritorul lui aport Ii cine ar fí putut sd creada ca un sumbru sí tepos dictator financiar, ridcdjit sí amdrit, se va desface din acel vioíusivesel VintildBrAtianu, care-mi rdsdri in cale ca un prIeten de aproape aceíasi virstd 1 Prín Procopiu, nalt, slab, palid, solemn sfdtuitor mai bdtrin, Brdtienii achísitionaserä I'Indépendance", unde odatd fusese servitä, nu fdrd rdsunet, ideía conservatoare. Mi s'a oferit sd tau asuprd-mí con ducerea until nutria de Du-

10 0 viata de om mineca, líterar si cultural. Am prímit cu placere, sí m'am pus sa adun pagíní de trecut, sa le traduc, impreuna cu bucati literare ca una din prímele poesli aleidílículuí nou poet, venít din Brasov, St. O. Iosíf , sa fac dari de sama despre exposítií de pictura (cela ce mí-a procurat apoí ceva mai pe urma neasteptata visita a 1 uí Grígo-, rescu, adus de Vlahuta insusí, cu care ma unía acum acelasi crez national, stapin si pe íníma luí calda, si, impleticindu- se pe scarile inguste ale popasuluí míeu din Aleja Alexe Marin, el imí aducea mínunatul tablou de florí care im- podobeste si acum casa mea). Credeam sa fac din acest numar saptaminal, nu numaí inca un organ de lupta fata de acea socíetate de sus pe care stíam bine ca, daca as cuceri-o, cum peste vre-o zece aní am si ízbutít in parte, bíruínta generala arfifostcisiigata,cisíun mijloc atit de potrivít de a aratalor insílor, dar sí strainilor din tara sí de peste gramta ca sintem o nape adevarata, ca avem trecutul nostru,originalitateanoastrasufleteasca, pentru care ni s'ar putea ingadui altceva decit servilísmul tricolor de pina' atunci. Poate am aratat prea mult de la inceput asemenea intentii, sí de aceia s'a cautat o jigníre care sa ma indeparteze de o foale pe care,ca once a capatat vre-odata munca mea, aiunsesem a o inbi. Dar se pare ca in planurilelor de viitor, urmate cu perseverenta caracteristica a acesteí a dmírabile familli de vierí argesení din umbra vechilorVoevozi, era nevoíe sí de concursul unuí tinarindraznetcare arfiputut fi síinscrísin trupa deasaltcesepregatía, sí, fara mine, s'asi format, si a invíns. Ded sidupa ce pa- rasísemacest plan,care mí se redusese asade mult, am ramas colaborator al jurnaluluí sí, data aceasta, dindu-si sama noil conducatori in ce imprejurari traíesc, sí cu acea remuneratie de treí sute de leí pe luna care mi-a impo- dobít casa cu scaune sí fotele de plus pentru bíroul din mostenírea arhimandritului de la Neamt.

Prime preocupatii politice si nationale

Dar colaboralia aceasta, prelungita citeva luni, cu cite un articol pe sdptdminä, era sd se loveascd de o stincd In stare s'osfarme, cu toatd durerea casnicd pentru putinarea miiloacelor de traiu. Scrisesem, anume, citeva rinduri despre cinear crede cd aceasta putu sd pro-, voace o ruptura cu tinerii liberali, cu Vintild insusi, care a pronuntat sentinta, cind mai tirziu rolurile erau sa fíe rdsturnate despre pericolul capitalului strain, care nu vine niciodatdintr'o tardfara ca aceiacari-1 aduc ceard pentru ei, in politicd,drepturi corespunzatoare Cu serviciul, cum, de altfel, s'asiintimplat,panä lapi- mirea, astdzi, a controlului financiar al Geneve' (íar noi, atunci,priviam cu milà laBulgaria controlatd, cu mo- nopolurile in mina creditorilor ei). Cind in ziva reservata mie am privit in vitrinapalatului Independentei" märul proaspdt apdrut, articolul prim era altul. Am cerut trimetind, pänd tdrziu noaptea, dupa Rubín, care nu se putea gäsi. Rdspunsul a fost cà altii au decís astfel,í deci sà dau altceva". Am rdspuns,inaceiasi noapte cà eu dau convingeri, nu marfd, cd nu mi se poate cumpdra sufletul si ...ne-am oprit, pentrutot,- deauna, aici. Neo-liberalismul nu mal era infasa irilor generoase ;el isi luase acuma siguruliexclusivul sdu drum, de un inexorabil dogmatism matematic. Dar lucrurile, ()data pornite, nu se puteau opriastfel. aiurea, in toatepdrtile,noile adevdruri germinau iesirea lor indrdzneald la fata pdmintului nimeni nu mai putea s'o opreascd.

O intimplare m'adus /aIasi,poate participareala vre-o comisiune de concurs, si acolo am cdutat sà vdd pe d. Cuza, pe care mi-1 amintiam ca persoand numai tinerelsi sprinten, cu cilindrul strAlucitor pe cap si be- tigasul elegant in mind, furind mintile cocoanelorsi, cu o manti/d femeiascd pe brat,afisindlateatruinaintea

12 0 viatA de om unei lumi ipocrit scandalisate prietenia cu o actritA. L-am gAsit in casa-i retrasä de la Copou, in fatalocuintii in- posante unde trAise Gheorghe Asachi, in acest castel in miniaturA strajuit de cele mai cumplite javre si pästrind, la adApost de mediul iesean, cu alte directii, o comoarA de carti cit ale mele, dar cu deosebirea ea', om cu mijloace, el nu le cumparase vechi. In acel moment, cercetam Archívele, pline de lucruri noud, pe departe nu numai preotesti,ale bisericii ca- tolice, si un calugäras mititel, modest si dulce ca mierea, care mA ingrijia cu struguri proaspeti si vin bun din viile episcopului, hurt punea in vedere ce mare si puternicA e Roma Papilor, ce putin rol joacA Rominii inteinsa si ce mare folos as aduce eu, ajungind sA port si rochia rosa a cardinalilor, daca, ramas acum fArA legAturi de famine, as trecepeste deosebirilede dogma' $iantagonismele istorice si as primi o calugäreascA tundere de care n'avea decit sä ma priveascal in ochi ca sa inteleagA di de departe imi erau aplecarile. Refusind o asa de inalta onoare, am cäutat din nou pe d. Cuza, impuindu-md aproape aceluia care vadit doria sA fíe visitat cit mai putin, $i el a crezut cA-,mi face o deosebitA placere chemindu-mA 'jute() sard la dinsul cu profesorul de stiinte naturale Bujor, socialist pe atunci, care era sà fíecolegul mieu de pre,- sidentie la Senat, eu fiind presedinte al Camerei in Ro- mania Mare", dar cine sä se gindeascA pe atunci la asemenea nebunii l , si cu fostul mieu profesor d. I. Ga.- vAnescul, al cArui statornic nationalism corespundea cu crezul de acum algazdei, carefusese pe vremuri, la Contemporanur, un aprigluptator pentru 'dad sociall N'am a vut prilejul sa" vorbim mai mult despre ceia ce asa de curind era sä ne lege atit de strins. D. Cuza cetise dared de sama despre Damé si o aproba din toatA inima, expunindu-mi cu acestprilejpropriul säu crez, de o natura mult mai filosofic $i economic precisä, fdrd ele-,

Prime preocupatii politice 0 nationale 13 mente istorice. De acestea era mai curind strain prín educalia sa, la Dresda, la Bruxelles, 0 prín acele pre-, ocupapi care-í vor procura catedra de la Uníversítate, cu aiutorul, foarte actív, al luí loan Bogdan. inaíntea acestuia, adaug, se ruga pentru o catedra 0 un Stere, intrevazut la ultímul míeu concurs, cind era comensalul ultra-conservatoruluí A. D. Holban: barbos 0 hirsut, inteun palton ingalbenít, propuindu-mi o discutie contradíctorie asupra unuí oral al mieu, pentru ca apoi sa ma sileasca a-i face in Convorbírl" o dare de sama folosítoare carierei sale 0 ce admíratie exprima fiorosul apostol social líberalisat pentru modestele mele lecliide deschidere la Facultatea de Utere De atund..., Doamne 1 Dar, acum, inalte imprejurari, in insa0 casa mea, a,- veam altavint in lupta pe care nu eram díspuss'o parasesc fata de nicio dupanie, 0 care gasiasprijin in sentímentul, chiar nemarturísít, al unei genera/H.

Osteneli de istoric

Deocamdata, fara ca propaganda inceputa sa fíelasata la o parte, caci, lasind-o eu, ar ficontinuat-o altii, noi sarcini in domeniul stiintii mele au cazut asupra-mi in acesti ani 1901i 1902. Luasem premiul pentru China si Cetatea Alba", ajungind a-mi da sama ca totusiintrigiletesuteinjurul muncii mele pot fi biruite. Academia anuntase un altul, cu un subiect asa de greu,pentru a caruiprelucrare lipsiau aproape cu totullucrarile pregatitoare :Istoria iiteraturii romine in secolul al XVIII-lea". LTrebuia pentru a se sale, si mai ales de un istoricsi In spiritul istoric, nu numai rascolirea unui asa de intins material, in mare parte ascuns in manuscripte care nu se gasiau cu toatele in Biblioteca Academiei, dar si cercetarea din punctul de vedere al adevarului a cronicilor, asa de insemnate Inca pentru acest timp, si punerea lor in legatura cu mai vechile alcatuiri de acest feb. Un an de zile de rabdatoare studii era inca putin, chiar pentru cine avea obisnuinta de a lucra cu acest material. In mijlocul multor greutati si suferintiintime am In- crat, mai acasa, mai la manastirea Neamtului unde am salvat de la risipire un mare numar de manuscriptesi de documente, care sint astazi la Academie, casicele

Ostenell de isforic 15 de la Cerníca pe cind manuscríptele, catalogate de mine, de la episcopia Argesuluí s'au plerdut , maí la Brasov, intr'o odaita din fata easel familieí Bogdan, avind ca vecín pe un profesor german de limbi romaníce care, ca sa faca practica de romaneste; se certa in zorí de zí cu cocosul, la ceía ce a format doua volume no1 de ístorie literara, in care era de sígursi multa noutate, capabíla de a fi reconoscuta rapede de comislune. In jurulmanuscríptuluí mieu,ca 0 in jurul celuí precedent si in jurul Documentelor Bistrítei", s'a inceput insa acolo o lupta pe care o prevedeam, dar marturísesc ca nu síresultatu/ei.Hasdeu, care,data aceasta, nu putea banuí pe niciun Basarabean neprieten, a presíntat grave oblectil contra acordarll premiului, intre care aceía, care s'a socotít decisiva pentru raspíngere, ca nu vorbesc de Panegiricul luitefan-,ce1-4Vare, si, bine inteles, n'am luat inapoi manuscríptul refusat fara sa mí se fi certificat de la bírou cà este un intreg capitol despre cartea pe care as fi uitat-o. Ramineam insa pe brate cu acest studiu asa de intins. Dar se pare ca, impreuna cu noua stapina, íntrase norocul in casa mea, prea mult lipsíta dedinsul. 0 telegrama iscalita de cíneva pe care nu-4 vazusem nicíodata, cu care n'avusem nido relatie, nido atíngere, Al. Callimachí, coboritorul luí Dumítrascu, fratele lui loan Teodor-Voda Calimah din secolul at XVIII-lea, lua asupra-sí cheltuielile, ca o multamíta pentru felul nepartenítor 0 píosin care vorbísem de aí sal, Domní in acel secol acaruí istorie sufleteasea o scrísesem acum. Nu un editor, cad n'a retinut din editiedecit putine exemplare pentru prieteni, ci un adevarat ctitor in sensu/ istoric alcuvintului, delacareapoí,cu concurenta fireasca intre unele mari famílií avind inca preocupatii culturale si mijloacele de a le serví, s'au invatat 0 altil, permi- Iind astfel o serie intreaga de pub/Leath documentare ce n'ar

16 0 viajà de om fi putut aparea Cu míjloacele Statuluí sau ale Academieí care-mi adusese o asa de nemeritata jignire,menita de attfel, sa nu fie ultima. L-am cunoscut apoi pe acest binefacator in casa luí din Strada Batistei, plMa de carp rare sí de tablourí, in care, credíncios traditiei sale de familíe, boierul botosänean de la Stancesti, odrasla, crescuta in straínätate, a unui tata batrins't a uneí mame de o raraevlavíe,ínitiatoare a unuí Instítut bíblic, era o figura cu totulinafarade obisnuita societate romaneasca. Mindru de numele sat, de frumuseta sa fisia, asemenea cu a unui capitan de rettres in luptele religioase din Franta secolului al XVI-lea, de o impunatoare putere física s'ar fi putut banuí inceata luí dístrugerea de cancer la Paris, pe vremea raz-, boiului ? , priceput in minusea armelor, el avea intr'insul, cu lesirile violente care intimidau in Camerà pe adver- saríí conservatísmuluí säu de nuanta junímista, pornirile unui luptator fara preget, gata sa sprijine pe oricine-si simia ca s't dinsul cela ce trebuie pentru a infrunta once primejdie in urmarirea unor scopurí de dreptate.í, ctt aceasta, un bun stapin alteranílor de pe mosiile sale, asigurind, in momentul cind isi va ride de reformele, rau facute, ale luí I.I. Bratíanu, a nu cunoaste un mai bun platnic decit sateanul romin. Am putut salva printiparirea,asa de rapedeincit corectura imí lua noptile pana catre ziud, tipografía Mi.. nerva", careía, intr'o margene a Bucurestílor, I se facea acum inventariul pentru falímentsílichidare. N'a fost proasta bucuría d-luí Filip, om de íspravä, care s'a ruinat de prea multe planurí, dar a carui iubire pentru artasi pentru cartea romaneasca, meníta sa ioea un nou avint prin devotamentul luí,erau nesfirsíte : oachesaluí MO rotunda se latía s't mai mult la fiecaredin íspravile pe care ajungea sa le indeplíneasca. Se va face un loc in desvoltarea artelor grafice la noí acestuí spirit intreprín-

Ostend( de istoric 17 zator si indraznet, al carui romantism a putut aduce, la un moment dat, adevarate minuni.

Dar cartea mea se cerea complectata prinmaterialul inedit care se ascundea la Blaj, curioasa capitalaa Ro- minilor uniti, pe care o cunosteam numai dupa atraga- toarea legenda, pe cind realitatea, sioameni silucruri, merita sä fie cunoscutä, direct si serios. M'am gasit astfel la 1902, dupa o calatorie la Venetia, asupra carela voiu reveni, caci ea face parte dinteo noua serie de drumuri in A pus, in acel colt ardelenesc de pe Tirnavein care traia neschimbat secolulal XVIIIlea, epoca Mariei-Teresei, cu tot ceia ce o formase odinioara. Plata larga austriaca,biserica in stillesult cu cele doua turnuri in fata, cladirile scolare sed, red,vechi, pline de mireasma calugareasca, din umbra ei, castelul unguresc, refacut in stilul unel epoce malnoi,casele canonicilor, cad, unit cu cartea, a Itilcu mosia, ba chiar, citiva,si cu cartea si cu mosia,isisuccedaucasutile pe strazi inguste, abia pavate. ,Si, de jur imprejur, emanatia terämmil din aceasta vale, de pe dealurile cuvii,satenii asezati si satenii earl venlau la tirg. Totul in sunetul clopotelor catcdralei si in mormaitul de lectii al ucenicilor sí fete- lor ucenice veniti de pe lasate,sicu ceva 'wallain traiste si in legaturi. 0 revelatie a unei Rominimi inca mie cu totul necunoscute. Blajenii, in gindul carora e totdeauna o tendinta dea salva sufleteleschismaticilor,si nu cruta pentru aceasta zimbetelesilaudele, au fostdeosebItdeindatoritori pentru profesorul bucurestean care cunostea marea opera indeplinita acolo si o aprecia pe deplin. Erau printre dinsii si oameni de trecut earl nu mai cetlau de mult, amestec de romanism mindru, de teranism aspru si de exclusivism catolic färä nimic din fineta jesuita; erau s'i oameni vioi si veseli, nu lard o cultura maiinalta,darcad,de- 2

18 0 viatA de om prinsi Cu avantagiile unei pasníce vieti de provincíe, n'ar fi murít pentru niciun crez, cum nu s'ar fi incalzit pentru nicio ideie; erau gospodarí in redingota preoteasca, asemenea intru toate cu parintii lor gospodari in carnasa sí ísmene ; erauí profesorí ca oriunde aiurea. Mitropolitul, asa de primítor, totnumaí zimbet,Victor Mihalyi de Apsa, nemes maramurasean, aducea cu dinsul atmosfera prelatilor de Curte din vremea austriaca.Se desfaceau din acest grup, oricuminteresantsiingeneralsim- patic, doua individualitati cu totul deosebite, dar a caror faptura sufleteasca era de alt caracter, celace-í impiedeca de la un lucru impreuna care ar fi adus un si mal mare folos decit actionea separata' a fiecaruia, acestui mic grup de carturari romini. Llnul infatisa pe vechiul cleric romin intransigent, retras in coltul luí, gata sa'-I apere contra intrusiunilor, chiar prietenestí, iar Ltd' de stapinírea straina manifestindu- se dirz, fara nicio reserva si fara nielo frica,de vreme ce delainceput, pentru a puteafialtfel,sacrificase intreaga sa cariera, dar care era prea respectat, ires- pectabil pentru orícine, ca sa se poata gindí cíneva sa-1 loveasca pentru aceasta eroic indaratníca incapatínare. Am intratI eu in casa, goala de mobile, a elevuluisí prietenului marelui Ciparius al omuluí care delasine, fara ajutor, fart mediu, fara recunoastere a facut mai mult decit atitía cu cele mai frumoase studii, cu biblioteci la indemina sí cu incunjurímea cea mai inteligenta si mai plína de indemnuri: canonicul Moldovan, Mot-. dovanur, cum ii zicea, cu iubire, fiecare, era in adevar numai o bucalica de om intr'un vecbiu anteriu cu totul neingrijít. Vorbia putini apasat, niciodata de dinsulsí fard nicio legatura cu multe pe care, inmultedirectii, le Meuse, dar ce flacara iesia din ochii mid supt fruntea incununata cu asprul par carunt, flacara de vesnica lupta si de nestramutata credinta, resistenta intrupataanea-

Osteneli de istoric 19 muluí su fatd de once incercare de a-1desnationalisa 1 L-am väzut la mese mari ale Asociatieí, cind multi dintre ai nostrí sesímtiaubucurosi stindlingd represin- tantií, une orí impodobíti sí cu titluri nobiliare, aí puteríí glasul lí vibra dad se ridicau uralele pentru Impdra-, tul-rege, rdmas in multe ínímí tot Ardgutul de impdrat". Erau sí altii, tineri, al cdror aprins nationalism nu des- pretuía popularitatea din care se formeazd clientelele. Dar Moldovdnut tinea ca lucrurile sdfie puselapunct,si g/asul cludos, rostogolíml greu frase de o vícleandIn- cilcíre, stia totdeauna sd spuie in auzul tuturora,síin duda oricui, ceia ce nu era ingdduit a se spune. íce inímd de aur se ascundea in acest mdruntel trup scortos 2 °data, cu toata impotrivírea mea, el a scos din serpar un abonament dublu,triplupentruSdmändtorul", pe care, cum se va vedea, ajunsesem a-1 conduce :cerea scuse cd s'a incurcatdefinitiv in socotellsín'are cum lace altfel. Foarte Romin sí prín infdtísarea sa, cu fata solid pdtratd, cu barba rard de Dac, cu spríncenele groase sí níste bunt °chi verzí de teran, ca aí luí Dimitrie Onciul, dar JAM' tot ce sclipia, nelinistítor, in acestía, Augustin Bunea, format la Roma, avea in distínctia intregli sale tinute, din care insä lípsia eleganta cdutatd, si nu cu totul pldcutd, a sefuluísat'Vlddica, caracterul prelatuluí de capital& al cercetätorului de biblioteci, al scriitorului cu stiln0 0 ta/ent care era. Fägäräsean, purtind un nume care se intilneste 0 in boierimea noasträ, cu care era arä indoialalegatprin vre unul dinsträmosiisal, incä tind'rul canonic era, 0 pentruceí gelosi de marile luí insusiri, netdgAduita faimd a Blajuluí,ac rui desvoltare in toate vremile s'iin toate domenille o cunostea atit de bine. Scrisese incä putin, dar lucräri mai intinse, fundamentale, despre episcopille vechí romdnesti, despre Petru Pavel Aaron, episcopulpustule,creator de seoll,

20 0 viatA de om

erau in pregatíre, sí o scurtd conversatie ajungea ca sa-sf deje sama cineva cit de intinse erau reservele lui de silinta, cela ce, de altfel, nu-I impiedeca de a lua o parte ímpor- tanta in administratia vastelor mosii ale dieceseí metro- politane. Era un orator de °casti mari, in a caruí larga frasa intilniaí elementele de puternic sentiment fard care In vorbire nu se pot atínge culmile, sí potolitul lui glas cdpata rasunet cind í se dadea putinta sä afirme un crez fäcut din acela,i metal antic ca al luíMoldovdnut. Re- nuntind la perspectivele episcopale, care cu síguranta í-ar fi fo t admise oitfel, el era unul din represíntan,il con- vín,i ca spr jitiul Vienei, legat de anted amintiri istorice nu e o símpld ilusie, si maí tarziu va 1 cistígat siel de ideología luí Aurel Popovici ;primit binela arhiducele mostenitor la revolutionarul filoromin, al caruí ceas se astepta cu n rabdare, Bunea va startn de mine sa nu tulbur prín nicíomanifestare acea visítd la Sinaia a luí Fran -F rdinand si a sohei luí, incareacest grup de visionari punea ant de marí sperante. Aprecierile luí Bunea pentru munca mea, a amanarea mear pe care am surprins-o intr'o conversatie a lui, cu Hasdeu insu»i, nu mi-au putut fi indiferente sí n'am putut uíta gazduírea de mai tarziu in chiar casa luí, asade bine ingrijita de o harnica nepoata, sí ea de mult dispärutd díntre cei vii ca si unchiul fulgerat de o boala de Minna% S'a legatastfelintre noi o prieteniecalda, care a avut efecte si asupra activítatii de istorici a amindurora. Cu aceasta legaturä, tot asa de pretioasa ca sí ce gasisem la Blaj inbibliotecaluí °park', nící pand astazi destul de cercetata, am plecat din umbra turnurilor ro- mänestí stdpinind asupra Tirnavelor. inainte de a md intoarce din aceastd rapede calatorie pentru ínformatii suplementare, a trebuit sa merg si la Oradea-Mare, unde actívitatea de Mecena a intelega- torului epíscop Samuil Vulcan, legaturile lui cu uniricaí

O teneli de istoric 21

alti fruntasí al culturii romanesti in secolul al XVIII-lea gramadisera in biblioteca díecesana atita material inca ne- intrebuintat, cuprínzind pana si cutare cronica a princi- patului muntean. Episcop era atunci marele binefacator Mihail Pavel, caracteristic terantonsurat, care nu tinea nímic pentru sine, dind otul pentru dainuíreaí luminarea neamului ; de si 1-am zarít cindva, ca aparenta un símplu preot cu barba, tirind ciubote greoaie, n'am vorbít data cu dinsul, relatiile mele flind, in vastele °dal goale .ale cancelariel vladicesti, numai cu canonícul Nes, tatal doctorului pe care 1-am cunoscut pe urma asa de bine, si-mi aduc amínte foarte mult surprínderea cu care, in aceasta noua coborire cu un veac in urinal, ca pi-in vre- murileluíVulcan el insusí, m'am gasit in fata acestor clerici de o croiala atit de deosebita de a Blajenilor, lar mie cu totul necunoscuta :capetele rase, lungile mustati de nemesí ungurí din zilele luí Pavel Chinezul, vechile anterie tirindu-se pana la pamint, pipa lunga ca un ciubuc turcesc.i nu mai putín accentul strain urechilor noastre intr'oseara,trecind cu trasurapi-in satele din jurul Orazíi, ímbalsamate atunci de mírosul dulce al copacilor 1nfloriti, n'am inteles dintr'odata ce e acel cheíu" (teíu), caruia, impreuna cu acatul" (salcimul), í se atribuía principalul merit pentru delicata mireasma. Vorba cadea inceata, intretaiata de lungí caderi comode sau-plíne de in.- Ieles, din gura tabacita cu tutun a acestor batrini cart hraníau in modesta lor ísolare marl visuri pe care nict- unuia nu li placea sa le marturiseasca. Am termínat in sfirsit de tiparit voluminoasa carte la care atita lucrasem si a cart publicare imi dadea prilejul saaratce nedreptate mí se facuse la Academie. Cel d'intaiuarticol, in Epoca", afostdatorít, am aflat-o maí tarziu,ciudatuluifalsíficator Cajon, cel care des,- coperíse" pe Kemény, ,,autorul ungur" dupa care Ca,- ragíale, plagiase" Napasta" í juratii au achítat, dupa

22 0 viatd de om pasionate pledoarii in care un avocat al apararii arunca pe masa cartile groase ce ar fi fost sa fie operele, de fapt neexistente, ale eruditului" acusat, pe fiul unui influent avocat liberal. Era o tagaduire violenta,care, necunos.- cind pe autor, m'a lovit in inima :indignarea m'a dus drept la redactie, unde, considerindu-ma foarte de sus, cu lornionul in ochi, redactorul Cioraneanu mi-a refusat once explicatie.i,totusi, in scurt limp coloanele acestei foi, inchisd atunci curiositatii mele dureroase, erau sa-mi fie puse la dispositie de N. Filipescu pentru a manifesta acelasi crer pe care panaatunci il purtasem prin Ro-- mania juna" si prin foaia francesa... Altcineva n'a crezut a trebuie sa se ocupe de lucrarea prin care cAutam sa arat, nu numai bogatia unei literaturi in mare parte ignorate, dar si valoarea actuala, pentru nevoile si aspiratiile noastre, a cugetarii acelor co- rifei ardeleni cari din fundul gropii umilintilor lor cute-. zasera a tinti asa de sigur stelele nemuritoare ale idealului. Abia intr'o noua calatorie ardeleana omul cu doud suflete, cu trei, daca se sine sama si de singele sau flea,- parat sirbesc, Gheorghe Alexici, Alexics pentru stapini, care-si crestea un fiu cu doua forme ale numelui Mu dupa cum infra in cascl un Romin si un Ungur, el, pro-- fesorul de limba romina la Universitatea din Pesta pentru ca era blindut cu stapinii, dar care nu numai ca m'a condus la biblioteca Museului National, dar m'a pus in contact cu studentii romini de acolo, in frunte cu tinarul Octavian Goga, mí-a spus cu sinceritatecanici. dinteo carte romaneasca n'a invatat atita ca din aceasta". Cineva m'a sfatuit sa presint lucrarea Printului Moste- nitor, care ar clod sa cunoascd tineretul",si astfel, cu cele doua volume brumos legate subpar& m'am dus la Cotroceni. intaia mea intilnire cu viitorul rege Ferdinand mi-a ramas limpede in minte. De curind ridicat dupà o boald care indurerase opinia publica pana in fundul ma:

Osteneli de 'stork 23 halalelor, de unde femeí simple ii trímeteaureteteba- best de sigura indreptare sí ce mare, ce adevarata a fost bucuria cind el a fost vazut din nou in picíoare, ce simpatie i-au cistígat suferintile indurate cu o asa de no-, bila resemnare / , statea intr'un birou plín decarti cu fereastadeschisa asupra parculuí. Blond, foarte slab, cu figura mica, ingusta sapata adinc pe timple si pe obrají, cu palizii ochí albastri fara siguranta in priviri,aspectul acesta fisic, pe care-1 va indrepta barbace-silasasa creasca, nu se potrivia cu impresia ce o a veam dela Iasi, uncle-I adusese, pentru a infatisaMoldovenilor pe tinarul ofiter de vinatori, regalul sail unchiu, si de la ser-- barea Universitatil bucurestene in 1890, cind, fara sa asculte lungul discurs alrectoruluí Orascu, veche figurà din vremea luíCuza-Voda, careintrebase pe atunci tinarul cumulard, abia intors din stralnatate,dacaele cel ce maninca saptí chiti", isi umfla si desumfla ritmic °brazil grasí si rumeni, poate numal din tímíditatea care 1-a urmarit pana lasfirsit. Dar viata ascunsa inauntru, o viata de francheta si de ironie, spuind !impede once une orí prea mult once oricui - une oríprea mult orícuí , izbutía sa biruie aceiasí sfiala care se arata prin lungíle opriri pana la venírea termenuluí in adevar just si stia foarte bine romaneste si prin nepläcuta re- petare a cuvintelor din urma ale interlocutoruluí de care se aata cu desperare. A aratat foarte putín respect nu numaí pentru publicatille Academiei Romine,acaror parte administrativa samäna cu darile de sama ale Cre- ditului Rural", sí chíar pentru intreaga tagma politica de la noi, cu ai aril sefí era coleglaSenat,dar nu se ducea acolo niciodata ; pentru a-í califica aintrebuinlat chiar un cuvint frances care m'a facut satresar :acela cu care la Waterloo Cambronne raspunsese somapei de a capítula0pe care fabricantii de frase eroíce 1-au prefacut in nobilul :»La gardemeurtet ne serend pas".

24 0 viatà de om

Da, chiar acel cuvint care nu figureaza in vocabulariul de audiente al dinasttilor. Facea o singura distinctie, clara si.absoluta, pentru Kogalniceanu. Era decisiinfamilia regala cineva contra unei situatii politice pe care o des- crisesem farareserve intocmai asa cum era ?incade atunci aceasta-mi dadea de gindit. Oricurn, m'am intors, cu multa bucurie de la aceasta prima visita. Dar mi s'a observat ea nu-mi facusemdatoria de a ma duce intaiu la Regele. iastfelonouacerere de audienta pentru apresintaaceleasi volume buclucase mi-a deschis usile Palatului Regal. Once era sa creada mai tarziu despre tinarul amestecat inpolitica pentru a incerca sa strice bunele relatii cu Monarhia pe careo vazusemsio voiu vedea adesea la lucru in Ardeal, si oricum cuvintele saleau putut fi raportatede ministrulaustro-ungar la1915,aproape cinsprezece ani dupa aceasta, cind ma hräniam cu ilusia ca putusem facestunele progrese, Carol I-iu a fost foarte bu n cu profesorul care abia se apropiase de treizeci de anisicarein politica,singura hotaritoare, nu insemna absolut nimic, nefiind macar inscris inlistele electora le.. Aici ma asteptam sa gasescprotocolul. El era de sigur in audientainpicioate, infelul cum se dadea mina la inceputsila sfirsit,dar, modul de exprimare fiind fara indoialaaltul decit laCotroceni, de loc ince priveste ideile,netede,radical de netede in toateprivintile,si sentimentele rostite cu o uimitoare lipsa de once fereala. A pipait cartea,s'a uitat la dinsa, afoiletat-o, a pus-o de-o partesiapois'a interesat de cese petrecuse cu dinsa. A fostscrisapentru Academia Romina, dar raspinsade dinsa. Da?sipentru ce ? Pentru ra s'a adus inainte lipsa unui capitol. $i capitolul lipsia ? Nu, Maiestate,siam facutsa se constate aceasta $i s'a revenit asupra hotaririi ? Nu, Maiestate... Nu ? Aceasta este o ... Nu gasia cuvintul.in sfirsit el s'a des-

Osteneli de istoric 25

-facut,necrutator,potrivit Cu vechile luípared asupra moralitatii lumll pe care gasise aid : urma barbarie. Si a vrut sa ptie cine era in comisiune, cine decide la Academie. Si numele luí Urechia a cazut, pe alaturi. UrechiA,a murit. Nu era multadurere in -glas la pomenírea aceluía care fusese totu0 un perfect curtisan, atitiaani de zile. Cind aaflat ca la Univer-, sitate fetelefrumoase tree examenele rapede, Tocilescu dind note pentru patru materli voià sa examíneze la Istoría Universalai dupa numirea mea , a avut, in intunerecul carese /asa,i regele nu sunase pentru, a se aduce lumina, un gest care nu mí-a putut scapa. Mal tarziu ins& fata de anumite nereguli bane0i consta- tate la Museu, hind semnalate de functionarul luí cílescu, d. Tzigara Samurcaq, care nu pierdea din ochí dírectía, Regele aintervenit pentru ca, trecindtt-se a- supra malversatillor, scandalul sa nu devie public. Si de la Palatul Regal am plecat cu ímpresía ca se pregate0e-o vreme noua, care va fi maí buna, mult mal buna decit aceía in care, cu vre-o zece aniin urma, descalecasem.

Se vedea1 prin alte semne. Am ,spus ca o emulatie frumoasa se produsese intre familiile boiere0i cu dorínta de aface cunoscut cela ce pana atuncí zacuse nurnai in Archivele lor 0 in cele straine. Exempful a venít de la Al. Callímachi. Ca multamitä pentru tiparirea Istoriei literaturii" ii propusesem sa scriu din nou, dupa o reu0ta incercare a lui Xenopol, ístoría famillei luí. Pentru aceasta mi s'au adus in sad documente, de multe feluri, intre care am avut bucuría sa gasesc panaí scrísori personale, intime, pe linga cele din monografía fostuluí mieu profesor, de la dragomanul loan Teodor, víitorul Domn. Dar pentru cele patru Domnii ale familíei archívele din strainatate pastrau

26 0 viatA de om de sigur un pretiosi bogat material. Cu o suma, al cdrui, rest i 1-am adus inapoi, am pornitdeci in cercetarea acestui material inedit: edlAtoria, pand foarte departe, fdeutd cu cea mai mare grabd, autind sa prind ce-mi trebuie 0 in ceasurile care nu sint pentru lucru, trebuia sd fie plind de izbinda. Am revenit in Galitia, 0 biblioteca Czartorycki mi-a. dat corespondente particulare din cele mai interesante, la. care s'a adaus descoperirea formei latine a Cronicei luí Miron Costin, pe care a tipdrit-oapoi in colectia luí 1._ Bogdan un nou prieten, gdsit atuncea, tindrul istoric Bar-, wihski, cdsdtorit cu o simpaticd doamnd crescutd in Mol- dova, de la care 0 el invdtase ceva romane0e ; cu eft& bundvointd mi s'adeschis casa lui 1Bibliotecarul Bis- kupski a fdcut 0 el imposibilul ca sd-mifie de ajutor. Intre natiile noastre era de ajuns sd ne vedem pentru a ne si intelege. La Viena, am regdsit pe Kdrolyi, pe Göry, pe Siegenfeld, pe clericul care-0 lua dejunul copios lingd fereastd. Documentele puse la indemind luminau legdtur1 economice, evenimente politice 0 dadeau la Weald' o intreagd rectificare de granite pe tdcute in paguba Moldovei. De acolo am mers pentru intdia oard la Copenhaga. Simpaticd rqedirqd regala, plind de trecut, avind in ca.-, racterulcaselor de cdramizi aparente, roe, violete, in sedritele care, se suie din stradd cdtre tka de íntrare, in linktea pietelor ei ceva difi Haga. Si acolo voiu reveni iardsi, bucuros uirnit cind, dupd o rdtdcire, ba pe Calle Olandese, ba pe Caile Statului, fdrd sd se supere cineva 0 fArd sd-mi ceard platd pentru parcursulgre0t, mergind i pand la Rotterdam, m'am gash tdrziu noaptea intina.- pinat ca un prieten plecat abia ieri de acela0 om de serviciu, care m'a dus exact la aceia0 odaie unde fusesem cu mal multi ani in urmä. Corespondentele din Cons- tantinopol cuprindeau in ambele locurí sitiri noud despre

Osteneli de istoric 27

dinastía aceasta de Cimpulungeni ridicatä prin vrednicia lor pAnA la Scaunul domnesc al luítefan-cel-Mare. Pentru a se adaugi o noua recoltd am mers si in Suedia. Cu totul alta lufne in maiestosul Stockholm, cladit din piatra, in juru/ masivului Palat Real, de-asupra lacu- filar minunate, in legatura cu,Marea. Deprínsesern inca de la Paris aceastaclara limbd vocalica incare basa finesa a terii inlaturase sunetele germanice obscure si o influenta adusji de la Nistrul nostru trade mutase articolul la sfirsit ca la popoarele dunarene. Am putut stringe astfelsingur si pregati cu traducen, pentrupublicatie, destule fragmente de rapoarte diplomatice constantíno- politane. am facut cunostinta until om a caruiatentle, prin petrecerea luí Carol al XII-lea la Bender, era mal de mu/t atrasa asupra terilor noastre. Bunul, prietenosul Theodor Westrin, director al Archivelor, a ramas legat de mine si de noisi mult timp- dupa ce-O pArasise, de qtrineta, functia, pAnd cind, maidatinazi, 1-am vazut zdrobit de ani si de urmarile unui accident, dar si din patul su- ferinfilor tut ardtindu-mi, prín cartea pe care mí-o infd- tisa interesul pentru luerurile romanesti. Documentele Callímachia, carora li-am adaus doua prefete muncíte, díntre care una e istoria unei lungi Olt din secolul al XVIII-1ea, au aparut in do-a volume, frumos si luxas lucrate /a Minerva" luí Hip, abia in 1902. Pana atunci insa putusem da, in aceasta vreme de mare, dar si de atit de bucuroasa íncordare a tuturor puterilor, acte de deosebita insemnatate privitoare la fa-, milfile Cantacuzino si Brincoyeanu.

intimp/area,care, asaoarba cum pare,isiare totusi caile et necunoscute, m'a fAcut sa descopar, intr'un manuscript adus de la Museu la Academia RominO, insusi carnetul de student, la Venetia sí /a Padova, al Stol-

28 0 viata de om miculuí Constantin Cantacuzíno, caruia, cu citva timp in urma, ii putusem atribuí, prín comparatía cu manuscríp- tele din Bologna, Cronica Anonima, atit de importanta, chiar anacroníca in cugetare si stil,a inceputuluí nea- muluí romAnesc inteles ca o síngura unítate. Am comunicat ametítoarea descoperíre batrinuluísefal conservatorilor G. Gr. Cantac'uzíno, intrebindu-1 daca ar con- situp sa sustie publícarea acestor revelatoare pagíni, im-, preuna cu insasí Croníca sí cu ce credeam a maí poate fi considerat, in scrisul timpului, ca opera acestuí invatat boter. Invoírea mí-a venít indata, sí Fílip ví-a putut chel- tui tot mestesugul de artist nascuf ca sadea eleganta carticica in care se cuprínd Operele lui Constantin Can- tacuzino" (1902). G. Gr. Cantacuzíno, din careamabilítatealuíDela- vrancea, trecut de la líberalí la celalt cap& al iddlor po- Mice, a facut un mare orator .sí pe care lumea care-I vedea trecind in faítonul sau cu livreaua famíliei, cu ci- líndrul in cap, surizind ca -un presedínte de republíca in dreapta si in stinga, il consídera ca un símplu pet sonagiu decoratív, era un om plin de rasa, mindru de origintle sale, pe care le-ar fi vrut nu numaí imparatesti bízantine, dar sí legate de paid]." de Franta, dedinastíaValois ínsasi, cum pretindea un Cantacuzin aventuriers'ipa-- rasít 'care cerea o pensie luí Hentic al II-lea, regele Fran- deí, sí, cu toata strícta economíe, luata putintel in ris, a unor venituri enorme, de pe mosti cit o tara, un suflet de o rara bunatate sí de o cultura deosebita. Frumuseta cartícelii din 1902 1-a sedus, s'i astfel m'a rugat sa-ifac placerea de a--i tipari-7-neaparatbotereste, adeca fara Weld macar a uneí rasplatidboieresti, Genealogía Can.- tacuzínilor", la care s'ar adaugi multele documente íne- dite pe care le pastra in marl cartoane rosít. Lucrul nu era chioar ap de usor, de sí eu aveam timp pentru once si pentruoricine. 0 curíoasa temere de

Osteneli de istoric 29 once ar putea samana Cu o instraínare, fíe si numai prin pipaít, 1-,a facut sa-mi dea din Genealogle", publícata pe vremurí de Boliacin ziarulluí, numaí o copie re-, cent& lar in loeul documentelor n'am avut decit fota- grafil, de altfel foarte bine facute. Astfel am putut injgheba si o scurta istorle a famine', pe care am íntítulat-o Despre Cantacuzíni", cuprínzind-o. In coleclia de trel volume cu Operele Stolniculuí, patru- pe care venerabilul boier le-a putut avea foar e rapede inainte-i in vechea casa modesta, plína de trecut care afost parasítapentru pretentiosul palat a'uns sa. devie prín mchíriere un oficlupublic ar fiputut-o- prevedea el, care punea cu atita mindrie pe tavane, pe usi, pe grilajul de fier aurit pajurea bícefala a Bízaniu- luí 1 sl apol danmata ca sa se rídice o bana/a cladíre de raport. and i-am cetit, dupa dorínta, pagímle des-- pre originí, s'a intrístat plerzind pe paíril ade FranIa, dar, cind s'a dovedít orígínea itnperiala, s'a ridicat ca de- o zguduire electrica pentru a stríga, asa de confus pe urma, dupa ce se auzíse : Cc tot Hohenzollerni, ce tot Hohenzollerní, dar Cantacuzínii ce,-.s 7". Era, la capat, asa de multamit, incit a ospatat pe FiliplaFloresti, mí-a cerut rule sa-lo dau Istoría literaturil romanestiasi, intr'un tarzíti, sfios, m'a intrebat daca m'as voi sa pnmesc de la el larasi : daca snit bolnav", ca sí Istrate , fíe sl ca imprumut, banii pentru o noua calatorie in strainatate.Prín testament va lasa,cu gindul la Delavrancea, treized de mil de leí pentru a se safe in adevar istoría familíeí pe basa documentelor adunate de d. Iorga". Cum se va vedea, inprejurari in legatura cu noua po- Mica de care eram tot mai mult legat m'a apropiat de- N. Fílipescu,at caruicuraj, a caruí nevole fisica de a gasí o resistenta sí de a o darima nu putea decit sa ma cistige, de s'i nu puteam cetitot in ochil lui cu sclipírl. leonine, s't unele intrebari sí propunerí cu privíre la ma,-.-

30 0 viata de om nifestatii publice care ar fi de dorít ma nelinistiau. Sí, pentru dinsul, ca un dar de prieten, am tiparit la Socec, In foarte bune conditií, vechea tipografie cautind sa nu se lase supt nivelul Minervei", Cronica pe care si azí am motive s'o atribuiu luí Constantin Capitanu/ Filipescu. Intre dorítoríi de acel altceva care era in aler, de care nu putea sa scape nimeni, nicí, Cu atitaparere de rau, Regele, care credea ca ne-a gasít barbarí, a ne-a civilisat", in singurul fel cum trebuia, si ca a facut-o ideplin definitiv, era si tinarul Costantín Brincoveanu. Fiu al luí Grígore Brincoveanui decí, din causa vristeí inaíntatepe care o avea tatallanasterealuí, insusi nepotulluí Voda-Bíbescu síallui Voda-Stirbei, cari acestia nu a veau atunci decit stranepoti, si alfilchde- votatului diplomat grec in serviclul Turciei, Musuriis-Pasa. frate al unei femei de incontestabil geniu poetic, d-na de Noailles, care insa nu se bucura atunci de marea si merítata faima universala de mai tirziu, el sacrificasetot ce-4 putea da ca placed, si spirituale,chiar ca víitoare cariera, Franta, in a aril limba, in a aril culture* fusese crescut,i veníse in Romania, inca ramasa in urma si in pragul uneí grele críse, pentru a se face Romin, incepind prin a intra intr'un regiment. Romin insa nu in sensul egoist sí oportuníst al cuvintului, puind in marea afacere política, singura decisiva, numele sal asa de mare importante sa avere, cí Romin in acel sens mai curat si mai inalt in care intelegeamí eu rostul neamului nostru, marea sa tínereta, el era sfatuit de un príeten mai in virstA, om de superíoare insuslri, Marcel Mielvaque, scriítor de talent, cugetator original, dar mal alessuflet franc si intelígenta capabíla de a deosebí starí de lucrurí inaínte ca ele sa se fi pronuntat pe deplín. A fostuntil díntre cei d'intaiu earl au inteles ca in aceasta Romaníe in care se initíase asa de rapede se petrece ceva,i avea destul curaj ca s'o recunoasca public, cum a facut-o in

Osteneii de istoric 31

artícole din revista francesa, pe care o scotea cu d. Brin- coveanu, dindu-i un larg orízont, La Retzaissance latine. Am gasit acolo una din raffle recunoasteri, din partea luí Míelvaque insusi, nu a muncii mele stiintifice,ei a lucrurilor urmarite si realisate dupa putinta in tara mea, pe care mí le-a dat strainatatea, care,fireste,a vea Cu totul alte gnu. In casa din Strada Scaune, discret si elegant mobnata, d. Brincoveanu aduna o lume aleasa. N'avea Md.° legatura politicai,cistigat apoi, un moment, de liberali, s'a des- partit in urma uncí grosolanesarjein Camera contra printilor" din partea unui om de o nerozie deosebitä, pentru ea sa-si caute un loc in deosebite directii ale dreptei fara a afla vre-odata ce merita priceperea sa lute sí multele sale cunostinti. Astfel se gasiau acolo, pe linga d-ra Vacarescu, pe care am cunoscut-o siacasala parintil energica figura foarte sprincenati ochios romaneasca, din care emana viata si dorinta de munca, deci altceva decit legenda ce se tesuse in jurul unui vis neimplinit, pe Procopiu, care-si urmaria vinatul pentru partid, pe C. Mille, pe care, peste amíntirea cetirilor dincartile sale, il vedeam acum intila oara, greoiu in figurai in trup, ade-, varat marsuin,i tacut, in cluda uneí inteligente reale, tot ca un marsuin, precum sí pe altil pe cari nu mi-i mai aduc arnínte. Atmosfera era faraindoiala de stingai tragea spre clubulneo-liberalismului, dar se agítau, la masa si dupa masa, Mielvaque ascultind cu atentie, multe probleme ale zileiin a caror deslusire comesenii aduceau, e adevärat, mai multa bunavointa si incredere decit priP- cepere adevarata. D. Brincoveanu insusi n'avea niciuna dinprejudecatile pe carele-ar fiputut da averea si situatia sociala, si astfel, cind, la1906, ideile mele m'au scos si in strada, contra papuseriei straine, de moda superficial&care erapericuloasa pentrucultura noastra, inca asa de gingas tinara,dar care-mi parea nu mai

32 0 viatg de om pupil periculoasi pentru prestigiulcivilisatiei francese celeí adevarate, intre cei earí se ínteresau maí calduros de ce se petrece erachiartinarul pe care toate obis- nuintileitraditille sale ar fi trebuit si-1 indrepte catre lagarul celalt. Pe sama nouluí mieu príeten, am putut tipari, in leg&- tura cu publicatiile cantacuzinesti, documente relative la Constantin-Voda Bríncoveanu, insemnari din tara, ca a mostenirii lui, dar mai ales multe rapoarte din corespon-, dentele straine care de ani de zile asteplau sa lasa la lumina si pe care Academia, la care se lucra incet, nu le-ar fi putut primi in acel moment. Un nou Volum se adaugia astfel la eleganteleeditii in-12 ale Minervei", careía avea de ce sa-i fie recunoscatoare stiinta roma.- neasca. Cele doua volume de documente privitoare la Domnía lui Voda-$tirbel, legate de un studíu pentru Academie, care a íesit apoi deosebit, au intarziat, aparind numaí in 1908. Nu stiu cum am aiuns a cunoaste pe d. Barbu Stirbei, omul tacuti pazit, supt a caruidiscret e per-, feet& de baronet engles, se ascundea o asa de mare am,- servita de o fina ínteligenta si de un instinct mos-, tenit in judecarea situatfflor politice, tin& lipsit sufleteste de toate defectele, ca si de toate calítatile, vristeí sale, insa avind de sigur tot ce poate atrage si retinea o prietenie de sfat bun. Vorbía doar de distanta pe care o punea Carol Hu intre dinsul si intre societatea romaneasca fara a vol sa faca intr'insa nício deosebire de persoane, nicío gradatie de stima. Pentru Regele, un Neamt nu e ca alt Neamt, dar Rominii Sint pentru dinsul tot o opa." Se putea gici doar ce rol ar fi dorít sa aiba pe linga o re- galitate cu urechile deschise. pindu-se la o parte de viata partidelor, lar, cind l-au captat o clipa conservatorii, de care era legata amintirea chibzuituluí sau tata, s'a grabit sa treaca directía grupului craiovean asupra fratelui care

Osteneli de istoec 33 n'avea nímic din insusirile lui, tinarul, generosul Gheorghe 5tirbei, d. Barbu Stirbei era un hotarit príeten al tera.- nilor, a caror chestiune se punea din nou, stringent, in fata uneí noi generatii sí, membru al Consiliului fixat la 1907 de reformele luí L I. Bratíanu, nu pregeta sa de- nunte, in foaía pe care ajunsesem s'o am, cite ceva din ce se uneltía contra dreptelor interese teranesti. De alminterea, apropierea dintre aceasta fire taínuita, dar, in deosebíre de altí oamení ascunsí, foarte simpatíca, sí dintre mine era asa de mare, incit,trebuie s'o spun sí cu o fireasca recunostinta, ca,.atunci cind a fost vorba ca ziarul sa apara, prímul fond, pe care 1-am cintarit luni de zile cu atita frica, a .fost de la fratil Stírbei. La d. Barbu Stírbei acasa, intr'un dulap de lemn de lamiiu care a dísparut, cred, de pe urma instalarii unei autoritati germane in vremea razboiuluí, am väzut, turi de exemplarul din Letopísetele" luí Kogalníceanu oferít Domnuluí Terii-Romanesti, dosarele pe hirtie bastra, ingrijít scríse, scrupulos indreptatei gospodareste cusute, ale Voevoduluí din preajma Unirii. Ideía uneí publicattíni s'a írnpus amindurora,i citva tímp, pentru a fi util d-luí Sadoveanu, a carui basa materiala, cu o casa de col:Ai, n'avea largímea talentului sau, 1-am rugat sa copíeze tot ce maí trebuia pentru inighebarea Vet proíectate. Din ea a íesit un Stirbei-Voda aproape cu totulne,- cunoscut : nu numaí un om de o perfecta ordíne, dar sí un neastimparat creator, iar schímbul de scrísorí, vredníc de oamení din vremea celei mai curate antichitatielenice, dintre dinsul sí romantícul Grigore Ghicaal Moldovei a revelat la unul o aleasasensibilitate, aproape bolna-- vícioasa, un suflet de oexchísa poesíe, far lacelalt, la Munteanul practic, o barbateasca hotarire de a infrunta pentru fapta sa ()rice dusmanie, care-1 pune alaturi cu inteleptií din fruntea cetatílorantice.Primul volum a 3

34 0 viatà de om

aparut la Minerva'', pe care ajunsesem astfel a o tinea material in mare parte :Filip mai izbutise tocmai prin publicatiile mele a-si OA patroniprintre oamenii cu avere, si, de la un time, cu interesarea mostenitorilor luí G. Gr. Cantacuzino, si-a cladit palatul la doi past de lint- versitate, splendida intreprirdere, de care, cu gindutla Romania June, va izbuti sa lege un ziarca nume/e tipografiei. Cel de-al doilea, cu material intern, n'a zabovit mult. El afostprilejulunei neasteptat incident tragi-comic, care merita sa fie povestit.

M'am trezit acasa cu d. $tirbei profund tulburat.lad anunta un duel, da, un duel intre unchiul su Gheorghe tirbei si un om politic bucurestean, foartecunoscut, dat a caruivristanu-Iaratapotrivit pentruasemer, nea regulare des3coteli.lar in3tivul acestei temute intilniri care ar fi sa fie, eram eu, si anume prin cartea pe care o ispravisem de tiparit. Am inteles, dar nu fara grew- tate-Am aflat intaiu ca beizaded Gheorghe 5tirbei, autorul -unei loa te interesante scrisori pe care o tiparisem, si. care era la nivelul acelora, despre societatea din Petersburg, pe care le adresase tatalui sau Domnul pe la 1850, tra- leste. Traieste la Paris, cu totul retras, absolut uitat, insurat cu ostraina, o Austriaca, alecad'.fete IIvor mosteni, dar si nepotul trebuia sa aiba parte din aceasta mostenire care se facea atita timp asteptatä.In sonseare se discutau lucruri privitoare la rudele aceItii om politic. Cum familiatirbei si altefamiliise luptau intreele pentru tron si deci se urau, rautatea din scrisoareaasa de tinerei beizadele se explica. Fata de vadirea acestel dureroase alusii, omul politicn'avea a facedecit ca insultatorul, cu calomniatorul care pacatuise asa de greu cus izeci de ani in urma, dar a es a, am nintatla noudzeci dant de o sabiesa de sigura,nunta pe d arbu ' bei ca-I desmosteneste.

Osteneli de istoric 35

Trebuia ca eu sa di-eg grqeala pes care fdrd voie o fdcusem. Pentru aceasta am schímbat foaiai am readus la starea pacificd pe cel supdrat, apoi am adresat venerabilu-, luí quasi-centenar o scrisodre care-1 putea mdguli i impaca -O pe dinsul, prin care, facindu-ind a crede cd n'am pus niciodatd la indoia1d existenta luí, scusam divulgarea prín aceia cd, pasiunea de ístoric m'a fdcut sd trec peste cotice ca sd nu rdpese publiculuí pldeerea de a cetí o scrisoare asa de bine facutd. N'am prímit rdspunsul, care m'ar fi putut interesa, dar peste putin au apdrut doud volume alelui Gheorghe Stirbei, Feuilles d'automne et d'híver", in care erau alte scrisori, acestea t'ara níciun clenciu de duel intre cele doud secole, O chiar o ístorie a poporului romdnesc, in,- sufletitd de un frumos sentiment patriotic,a celuí de aproape p jumatate de veac exilat de bund vote, in- sistind mai ales asupra epocii pe care o cunVea ap de bine. A tinut chiar ca o editie romaneasca a acestei lucran i sa apard, pe care,in indiferentanoastrdcurentd, n'a observat-o irisa nimeni. Incepusem si o publica tie de documente moruze0, care, nu maítiu de ce, s'a oprít la prímele coli, apol pierdute.

Dar aceastd vreme ap de fecundd in lucrdri, care Me" ele ni se bucurau de o mal mare notorietate decit folie vgtede ale fiului luí Vodd-Stirbei, cuprinde lí alte adau- girí la acea istorie a .Rominilor care prinsese acuma cu desavirpe pe medievistul cu studii privitoare laOcci- dent. In acest mai vechiu domeniu, pe care numai multa vreme dupd aceia 11 voíu cultiva din nou, adus de im- prejurdri, lucrasem putin. Din actele ragusane si din citeva razlete note italiene facusem, tipdrindu-1laImprio- merla Statului, cu o admirabild minuscula, dar pe groaz- nica,hirtie de scrís" de la Letea, un al traed volum al

36 0 vial de om

Notelorí extraselor". Intr'o calatorie noua la Venetia, in 1901, cind mi-am gasít salasul de o lundintr'o camp din Calle del Ridotto, la dol pasí de bisericaS.Mosè, in umbra careia pe la 1500 statuserd solii luí Mare, continuasem dupa 1453, 0 pana in epoca lui líman-cel-Maret,culegereadocumentelor privítoare la raporturile cu Orientul, recolta care-mí vafide mare folos pentru o Istorie a Imperiuluí otoman lacarenicl nu cutezam sa ma gindesc atuncl, dar ele vor astepta lungi ani de zlle publicarea. Cercetasem, dar nu pentru asemenea studildespre Apusul tot mat mult uitat, intiai data Budapesta, si ea gasitd intreacat, Nona atunci,caí Viena. Pregatísem pentru Minerva", care scotea V o colectie albastrd de carticele pentru popor, o istorie a luí Mihaí Víteazul, care a avut darul sa placa unuí spirit ca al lui Vlahuta, cu totut íesit din vechile luí tovarasll,i, cum profesorul Alexíci linea sa-1 cunosc elevli, asteptindprobabil de la mine certifícatul de sentímente romanesti de care prin purtarea sa nesigurd avea asa de multa nevole, am cetit, in presenta luí, fragmente dinteinsa unul grup care, ca d. Gaga, pe atuncl, ca aparenta, un modest tin& foarte blond, era- sa dele In curind, multamita spiritului de organisator sí de bund administratie al d-lui O. Taslduanu, frumoasa -publicatie líterard Luceafarul", despre care va fi vorba mai tarziu, in alta legatura.Stirrd in subsolul unel marl case din Buda, in odaía inchíríata de portar, am lucrat in biblioteca Museului National, cercetind vechi nuscripte romanestii fdcind excerpte din traducerea de acte polone datoríta pill' 1870 unuí canonic german de la Suceava, Schmidt, istoric al catolícismuluí in partile noastre._ Odatd, -portarul, care stía prin amícul sau, portar 0 el, la Palatul Regal din. Buda, cind avea loc venírea í plecarea, tainuitede fricaatentatelor, a luí Franz-Joseph, ni-a aratat locul exact de uncle.1pot vedea, 0 de foarte

Ostmeli de istorie 37

proape, trecind. Am stat acolo supt ochii politiei, care n'a indraznit sa ma intrebe nimic, in ciuda pil6riei cala- brese, a cunoscutei pelerinecenusii si a minii tinute in buzunar, cine sint, cecaut si pe cine astept, pana ce trasura, venind dincetatuia gotica, s'a coborit pana in fata mea, batrinul Suveran, rosu, gras, obosit, cu capul plecat pe umär, vorbind cu adiutantul su credinelos, con-, tele Paar. W De la Budapesta m'am intors cu neasteptata cunostinta, prin hirtiile,perfect pastrate, ale celuid'intaiuepiscop, dupä Unire, pentru ortodoesii din Ardeal, cari-1 cerusera prin rascoala : Sirbul, cu principala resedinta ill Buda, Dio- aísle Novacovíci, o intreaga lume de hirtíi de umil caracter provincial, cu gilcevi, bata si pacateprin satele rimase in urmd, dar toate cu o /imba atit de 'ma, cu o ideatie si o sinatire romaneasca de o seculara datina, si asa de asemenea cu ce stiarnatitde bine din viata actualä a -satelor de la noi.Acesta mí-a fost materialul pentru articolele, publicate in Noua Revista Romina" a d-lui Motru, care s'au tras aparte apoi in articled Sate si preoti din Ardeal" la 1901. Deocamdata, cu atitainedit, cules indeosebite imprejurari,--si la catolicii din Iasi, chiar s't pentru Istoria litera-, turii romanesti, si cum, pe de alta parte, in Ardeal dadusem si de depositut de acte romanesti politice din Alba- Julia, in biblioteca Batthydnyi, lar aceia a Academiel Ro- mine ma imbia cu manuscripte asa de pretioase ca re- gístrele luí Brincoveanu si luíConstantin Mavrocordat, am cautat si am gäsit un nou fel de publicare ofidala. junimistii", acela cu cari Síhleanu ma banuía ca am intelegeri misterioase si condamnabile, erau acum la pu-, tere, trite() combinatie conservatoare, care, ca once iesia din jocul mecanic, supraveghiatde regele Carol, al partidelor in lupta, ma interesa foarte putin. Ministru de Instructie ajunsese inteligentul si binevoitorul pentru toata

38 0 vlatA de om

/umea avocat bueuretean C. C. Arion, pe care nu-t cunosteam personal, zarindu-I numai o data la Ateneul Romin, cind, in presenta frumoasei Princese Mostenitoare, catre care intorcea niste ochi zimbitori de iepure amo- rezat, vorbia despre datoria de a ajuta peartistisipe poeti, tovarasi, periculosi,laaceastamanifestare fiind Take Ionescu, care si fagaduia fondurile necesare, el gata sa ajute de uncle e, de unde nu-i, pe oricine,si Dela-, vrancea, a carui maestrita elocventa, cu mijloace scenice rafinate,b auziam intaia oara vrajind unui auditoriu Wulff desroperirea de Lionardo da Vinci achipului, necesar pentru Cina" din Milan, al lui luda si treb'uia sa-1 fi auzit cum rostia, profund si sinistru, acestecloudsilabe lu-da 1Poate tot in dorinO, pe atunci generala, de a aped un adept politic, C. C,Arion void sa facasi pentru mine ceva", cu atit mai mult cu cit, cum se va vedea, ajunsesem colaborator al Epocei" si eram sa var.-. besc cindva la o intrunire junimista, dar fara safiu,in ciuda convingerii lui Sihleanu, un junimist. I-am raspuns ca as putea reina de mult intreruptele Acte sifrag- mente", dar admitindu-se acum si studii. Refusam numai remuneratia, care mi s'a impus numai pe urrna,de treis- sute de lei pe an, plus cite o suta de PastisiCraciun. Astfel a inceput, la 1904, publicatia, pe care era s'o duc si pana la treizeci de volume, a Studiilor si documentelor privitoare laistoria Rominilor". Va infra acolo, pentru Brasovul si Rominii", resultatul cercetarilor in_Archivele Sfatului brasovean si, cu ocasia unor drumuri ardelene, care,de un timp, aveausialtescopuridecit qtiinla, noi dovezi ale vietii noastre nationale dincolo de munti. Astfel, °data, la Sibilu, am aflatca se pastreaza la Proto- popiat corespondenta Companiei Grecesti de comerttam stat multe zile, aproape nemincat si cu o lutninarlca linga mine, in lungiceasuri ale noptii, culegind atita material grecesc si romanesc, de cel mal mare folospentru re.-

Osteneli de istolic 3g

constituirea uneivieti a neamului inacele ON, viata care nu era numaí ateranilor sí a preotilor,fara India- laid basa, dar pe linga eí se afla, in conditii relatív bune, sí o burghesíe, activa, econoarna, ambitioasa, foartein-. daratnica in hotarirea de a í se respecta privilegiile s'i obis.- nuintile ; marl registre de comert in mínuscula greceasca asteptau un cercetator cu maí mult raw, dar mi s'a spus ca, pe urma, preolii, in tretere pentru afaceri, li-au dat cea maí profanadin intrebuintari. Pe cind ma trtv- diam asuprahirtiiloringalbenite, m'am trezít °data cu un batrin inalt si tapan, care, luindu-ma drept un a- manuens", mí-a dat ordinul sa comunic ce-va proto.- popului Stroe, apasind, ca sa inteleg, asupra titlului sail: Maria Sa Gal, de la Casa Magnatiloe. Am acceptat misiunea, care nu-mi era cu totul noud, caci, alta data, in Cancelaría Universitatii, generalul Lahovary, profesor de ,matematici, altfelfoarte politicos, dar foarte cio- coiu", ma confundase cu servítorul... in alt rand actualul sefalBisericli ortodoxe in Romania uníta, pe atuncí un elegant si suptiratec asesor consistorial, foarte curte- nitor,i nu numaí pentru prieteni, locuind in dona o- daite linga Casa Nationala, Ilie Cristea,¡mi vorbise de nustiuce vechíu maldär descrisoricare, sepas,- treazalabisericadin groapa", si mare mí-a fost ut- mírea si bucuría cind am gasit acolo intieaga ewes- pondenta, purtata atitea decenii, de pe la1760 inainte, cti atita lume, mai ales boíeri, clerici, negustori de peste muní, a bogatului negustor sibliaft Hagí Constantin Pop, inrudít prín casatorie cu nobilimea olteana. Ce nu era acolo, pan& la probe de marfuri, de stofe din epoca Fa,- nariotilor, pe care, casí once voiam din acest tesaur, mi le-a daruit, prín Cristea, bunul Mítropolit Metianu, pe care, sagunian numaí ca barba sí ca gospodarie, nu 1-am vazut decit la slujba, neavind de ce sa-1 vad : le-am pastrat pan& la Exposítía din 1906, chid le-am vindut pe ni--

90 0 via/6 de om mic, lar functionarul cumparator, pretextind ca le-a distrus ploala, le-a vindut si el zelosului cercetator al trecutului nostru negustoresc d. Furnica ; ba erau chiar 0 mostre de praf de pupa de pe vremea 1Viarlei-Teresei, pe care cind le-am cercat in odaia otelului imparatul Roma- nilor", pentru mine de plosnicioasa" amintire, etajul s'a umplut pe trel zile de mirosul de ceapa cu care se tratau reclproe razboinicil din acea vreme. Supt ganguf otelului Wile cercetate se ridicau, ceas de ceas, movila, pe cind cu o infricosata grabA copiam 0 resumam actele mai km- portante, stramutat sufleteste in lumea acestor interesanti si simpatici islicari carora prietenul negustor ardelean, haglul", a carui bolta se mai vedea si se mai vede Inca in Sibliu, li trimitea de toate cele din Apus, de la piese de imbracaminte pentru jupaneas, si coconitapan la Enciclopedia", francesa, periculoasa, revoluponara En- ciclopedie" francesa pentru un cleric altfel asa de evla- vios ca scriitorul si traducatorul Chesarie de Minnie. Din aceste hirtii urmariam in drumul su la Carlsbad, unde intre duchi" si duchese", cinstit de ambasadori ca al Spaniel, uita asa de mult pe buna sa sotie craioveana, care-i trimetea toate premenelile necesare pentru cos,- tumul Mu oriental, pe ultimul Stirbei din ramura veche. Era acolo 0 o bogata mina pentru istoria scrisului romanesc, de dead si de mireni ca invatatul elenist Gri- gore Brincoveanu, printr'a carui biblioteca, apoi pradata si risipita, de la biserica Grecilor din Brasov am cercetat, nu fara folos, ori caFlorian Aaron, istoricul ardelean din Bucuresti,si Eliad comandindu-si laSibliu materialul pentru tipografie. Ce n'am luat pentru mine am trecut, tot asa de dibaciu ca odinloara corespondenta consulilor austrieci in Muntenia, stramutata si uitata la Sibiiu, in retragerea sa din vremea napoleoniana, de consulul sas Merkelius ,i am putut astfel depune, in ciuda pazei un- _guresti de la granitl, la Academia Romina.

Ostend de istoric 41

Voiu strdbate, cindva, Ardealul de la un capdt la altul, ioprind trdsura, platitd din punga mea d. Goga, acuma .alt om decit tindrul student de la Budapesta í decit visAtorul din primele poesii pe care mi-am fdcut cea mai pldcutd .datorie sd le salut, va vorbi de nu stiu ce rechisilií de la preoti pentru excursil de Sultan" rdsfatat sau conrupt , la fiecare bisericutd, pdtrunzind in .miseria el umedd, rdsfoind vechile carÇi de sluibd, cdutind in ele Mama de adevdr contemporan, care, unitd cu alta,si eapastratä din intimplare, fdrd ginduri de istorie", alcdtuiau o ve- .denie de trecut romanesc, intrucit, pe acele vremurí aspre, ea era cu putintä. Asas'afdcut,färdinaintas, fdra calduzdí fard indemn, culegerea inscriptiilor íin- semndrilor ardelene care a apdrut,in seriaoficial, la 1906. Cum aveam acuma locul de publicare,.se pdrea cà insusi norocul vine cu carul la moara care umbld. ()data, cd- idtorind, pentru scopul de ínformatie naiionald despre care va veril vorba pe urma, prín Oltenia, am ajuns la poarta mdndstírii Brincovení, incd asa de bine pdstratd prin gríja administratorilor ospiciului. Aldturí era conacul unde gore Brincoveanu, Bibescul infiat de elenistul de pe la 1820, isí tinea arendasii,díntrecaríultimul fusese un Skedaresi. Casa, apartinind acum amicului míeu Brinco-, veanu, era complect pustieun tablou, bunísor, de Leca atirna incd pe pdretii gol, lar, in pod, Doamne 1, dinteun gros strat de praf, ingramddit de vre-o cinzeci deani, rdsdríau colturí de hirtii care se cereau desgropate. cin.d s'a terminat intreagd aceastd operatie, aveam inaintea mea toatdArchivamandstirilHurezului,rdmasd in minile eforuluí de pe vremurí al Asezdmintelor Brinco-, venestí".í aicí o viatd, o intreagd yield, in care-1 aveau, incd de pe la 1700, rostul lorV oevozlictítori,boierlí ajutdtori, egumenii,protopopii,preotii. Eraoimpre-, sionantd exhumare. Puse in sací, hirtille au plecat spre

42 0 viatà de om gara pentru ca apoi, Cu autorisalia amabiluluí proprietar, sa formeze volumul IX din Studií s'idgcumente". Dar pe ui ma mea jandarmii veniau sa-mileaprada,si o lapa lenesa se proptia in drum, la o sutade metri de gara unde acuma trenul intra... Aveam aierul unui hor amerícan de cinematograf, Inca nedescoperit pe atuncea. Si alte grupe de documente romanesti, vadind o viata asa de interesante, de bog atas'i de sincera, asteptau de mult publicarea. Astfel, la Craiova, in Museul care poarta numele nedreptatitulul pictor Aman, de o asa dp onesta tehnica sí de un atit cfe vast simt pentru tot ce e pictu-, ral", zacea mtreaga corespondenta a familiei lui, cu multele sí fduritele afacerí ale tatalui, un fel de Hagi Constantin Pop in Oltenia luí, presimtind cu istetime toate prilejurile de cistig, pe cind ferneia care era sa.-i dea un copilla batrin la, un »dar al luí Dumnezeu", un Teodor", tined ascunse tesaurelé de poesie pe care era sa le transmita fiului.i, inteo zi,cautindu se ceva prinniste grajdurl parasite ale boierilor Glogoveni din aceiasi Craiova, a íesit nu numai imbielsugata Archiva a unei marl gospo-- daril oltene pe vremea Eterid, dar ,siscrísorile, eat de pretioase,ale luí Tudor Vladimirescuel insusí.Inteun departat volum din Studii sí documente" a aparut si aceasta contributie esentíala la cunoasterea uneiregiuni asa de interesante la inceputul secoluluí al XIX-lea. Acest lung sir de volume, in care intrau si atitea do,- cumente de caracter general din Archivele sí bíbliotecile prietenilor, la car' la totí am scormonít, pana sí la cel din urma din provincie, nu mí-a adus, de altfel, nicio vorba bun& Ba chiar un coleg de la Facultatea de Drept, pe care-I cunoscusem la Iasi, ca profesor acolo, tinar Oltean sprinten s'i vioiu, foarte iubit de studenti, alaturea de se- verulSte/ian, I. Tanoviceanu, a consacrat intr'un ziar lungi coloane grqelilor mele de genealogie moldoveneasca, specialitatea /ui, in care, cum sint lucrurile orne-

Ostend' deistodc 93 nesti, facea tot atitea greselí macar citi mine,i, cum, gata de räspuns precum eram atuncea, am ripostat,s'a spus dedinsul, spre stiintatuturora, a nu numai imi lipsesc neapdratele cunostínti, dar iscalesc volume pe care nu le-am fdcut, tímpul material nefiínd suficient pentru o produclieatit de scandaloasa. §i, ca sdinvedereze lucrul, nu uita, Cu o deosebítd delicateld, sa notezéi tírn-. pul pe care, dupd socotínta luí, trebula sd-1 consacru vieill de familie. Acelora cart catalogheazä delíctele mele Vice md grabesc sd If semnalez íacest element, pre,- ríospentru a md reduce la adevarata valoare.Tano-, viceanu avea 0 o deosebita pica pentru ca, intr'un articol al lui, dat unel colectii ingrijite de mine, cum el releva o greseala a mea, eu am adaus un calíficativ mai aspru pentru mine si 1.-am ridicat la superlatív... 0, e periculos sd glumestí intr'o Ord de intelectuali

Pdtrunsesem sí in Academia Romind, care mà retinuse atila vreme la uà ca pe un catehumen supus pocäintli, pentru unele caracterisäri din OpIniile" de la1899. Cum am patruns, e poveste lungä. Afeg dinteinsa doar atita cd am trecut numai la al treilea scrutin, cu majo-, rítatea absolutd, dupd ce Bogdan V, cred,í Onclul capdtaserd locurile acolo. Stricam o ve.the armoníe, cu care Sturdza insusi, asa dominator cum era, avuse rnult sid se lupte, ajutat si de strabdtAtorul spirit al d-luí Bíanu.- Cite supdrari, si pe acea vreme I Odatd, insedínta blicd, Hasdeu s'a ridicat ca sí declare cd revine asupra uneí donatii pe care o facuse. Lucrul stiintifícse fdcea, fireste, in aceste conditii, cu totulneindestuldtor. S'a incercat odatd sí censura fald de memoriile pe care eu, celoprit la poartd, continuant saledau. Bondar zgomotos in acest stup unde se fdcea asa de putínd miere pentru altii, presedintele perpetuu, in puterea uneí duieli de testament care s'a dovedit vand, L Kalinderur

44 0 viatA de om

íntimul putin pretuít al Regeluí, carula-i administra mo- Ole Domeniilor, cu fatada nsal se vaza, salse vaza" I , dar cu paguba 0-1 culegea qtafete din viatapolitíca 0 social& pe care o urmaría viclean cu ochity-1 de Ori- ental pe jumatate inchís, pe cind, cu jobenul sur, cu mustatile cerulte ca ale luí Napoleon al 111-lea, strabatea ca- lace Bucurepii, inodind conversatii de pe ea, pentru placerea de a te presinta tirindu-te dupa rosinanta luí, In- cerca sal-mí denunle pe Sturdza, care elarfioprit 0 inchis in saltar nutiticaredin acestelucrari. Míro- sia greu, a pi voila veche qi a locuínta lacustra, in tem- plul inteleptílor, uncle 0 atunci 1 once eracontra mea se bucura de o atentie deosebita : mai mult de aceia se daduse un mare premiu, pentru o savanta, dar nein- suflelita 0 haotica Istorie a luí Mihaí Víteazul, pe care era incapabif de a-1 intelege enoje, luí Ion Sirbu, ciudat pedant banatean, care te adula in public, rizindsíretdin ochli verzi de Slav, 0 te pica prín note, in tímp cese lupta la Fundapa Carol, unde merítosul cercetatori ísto-? Ticul lul Matei Basarab gasíse un loc de bibliotecar,cu -cineva care, plin de mijloacegrece01 tradiponale,era mult mai tare decit dinsul. Cind, in sfirsit, fíecare &Ind obosit de intrigue sale, am intrat in aceste templa serena, a caror actívitate imi írn-, pusesem sal o urmaresc numai de sus, din lojElepubli- -cului, Iacob Negruzzi, redevenít apoiatitdepríetenos pentru mine, 0 el insu0 ap de simpatic prininteresuf pe care pana in clipa mortil 1-a pastrat pentru once era ídeie, contributietiíritifica, vitalitate intelectuala, dar care se amusase sal-mí caute stramosieterogentcarin'au -existat niciodata, m'a intimpinat cu un mic díscurscare numai a salutare nu sarana, puindu-mí-,se in vedere ca acolo domne0e o camaraderie perfecta pe care fleas- timparul míeu n'ar trebui s'o tulbure, iar din sala ma-, muscriptelor nu °data auzioam diseutii care treceau prín

Osteneli de istoric 45 cloud usi si un culoar, servitorii fiind cu urechea la raz-, boiul stapinilor. Am raspuns foarte simplu1 scurt, luind un angajament pe care cred ca 1-am tínut: acela de a fi cel d'intaiu la munca si la pretentii cel din urma. In ce prívete pe acestea, trebuie sa a daug ca ícolegli au facut,statornic, asa incit sa nu le pot manifestanici- °data (1910).

Acuma, nimeni nu-mi putea opri publicarea memorii- lor, deí, °data acum de curind, a doua oara s'a incercat o discutie critica asupra lor. Puteam sa reiau colaborarea mea la Hurmuzaki", unde si d. I. Nistor va incepe tiparirea decisivelor rapoarte ale consulilor tried. Din partea mea, am luat asupa-mi, *tat de sotia mea, care-mi facea grelele traducen i din ungurqte, corespondenta cu orasele ardelene a Domnilor, boierilor altoroameni de lanoi. Pe urma, dupa ce invatatul grec din Petersburg Papadopulos-Kerameus facuse prin mine sa I se introduca in colectie materiale de mult a- dunate, am luat, in mare parte dupa copiile Academiel, actele grecesti relative la trecutul nostru, pe care le-am putut duce pana catresfirsitulsecoluluialXVIII-lea. Patru marf volume noi se adaugiau astfella adunarea actelor straine privitoare la istoria noastra. Am spus ca mi se daduse un loc aid la Academie pe care nu catarn sa-1 fac mai larg. Cind Sturdza,pentru a carui aniversara alcatuisem un volum de Prinos", la a cam' dedicatie a fost o discutie, fara resultat, de doua cea- surf ca sa mi se tase apoi mie redactarea el, lar, la presintare, am preferat s'o faca altii,cind el deci era in rete dispositii, evitana docnirea, asa incit nu mi s'a aruncat peste umeri regulamentul, ca forfotitorului doctor Istrati, i n'am fost trimes, pentru vre-o propunere, ,la calendele grecesti", ca Duiliu Zamffrescu, totdeauna gata sa se Jandeze" cu un adversar amid ii trimetea cartelul,L apoi, cind mai trecea

46 0 vlatg de om vremea, cadeam la invoiala,príndibaciad-luíBianu. Aiunsesem chiar sa-mí gasesc prietenit, in dará de cercul restrins al tíneriloristoríci",care niel acesta nu se va menlinea pana la sfirsit. Dar, cincl, la apropierea iu- bileului de douazed si ciad i de ani al Academiei, bunul, cumpanítul Poni, declarind c zu mai poate purta pre- sídentia,chiar sis cu un secrEtar asa de experient ca d. Bianu, si aratind nevoia unui succesor cu notorietate tul- turala, a riscat o indicatie catre mine, s'a fäcut) de sí era o zi de vara caldä, un frig neasteptat in larga sala ba- trincioasa a iubítei mele Acadernii. Era, de altfel, sa mai vad, acolo, destule.,. Cu toata frica mea veche de once ar fi o povestire, de °rice ar samana cu o sintesa,bibliotecapopulara a Mínervei" ma furase cu acea Istorie populara a luí Mihai Viteazul pentru care mí-am adus aMinte ca pe vremuri fusesem, asa pulintel, un poet. Iubirea pentru, trecut, pentru marile lui figuri de energieí sínceritate, de aplecare catre once risc, tocmaí contrariul dispositillor pe care le observara la contemporanii miel, ma prinsese sí, adaugíndu-se pre- ocupatille politice,astfel de invieri imi -serviau pentru crítica tímpului present mai mult decit once, argumentare de natura' abstracta, logica. Suferintile vechilor s'Aten'si preoti ardelení mA luasera pe aripa lor in Sate si preolia din 1902; Peste doi ani Spiru Haret, care, de sigur, daca nu era un suflet cald sí un visator, scrísorile luí de student la París isí rid de razboiul pentru independen_ta', captase prín cugetarea luí de matematic nezguduíte convíngeri care corespundeau cu ale mele, s'ahotarit,in vederea scopurilor urmaríte de dinsul in invätämintul pe care-I forma, sa deje o deosebita stralucire aníversä'ril de patru sute de aní de la moartea luitefan-cel-IVIare. Pe- Haret abía de-1 voiu fi vazut, si in fi-ea 1.uírece, in glasul luí putin nasal, in figura luí palia t'ara relief, ca

Ostenell de istoric 47

sí in Ikea autorítarä pe care,cu toate scrisorile afec-, tuoase ca'tre°rice invatator, o avea, nu erau elemente care s'a poatä cucerí pe un tinar. Nu stiu prín cine, el ínsusi isi formase o parere nu tocmaí rea despre intentiile mele caí despre ce as fi in stare säfac.Astfel el imi dadu sscriu pentru aceasta °caste o Istorie a luí Stefan-, cel-Mare", care trebuía raspindíta pana' infundulteríí in mil de exemplare, I. Bogdan, care poate el vorbíse despre mine, aviad sa adune documentele lungiii lo- rioasei Domnlí, mare opera de neegalabila rabdare, care trebuía sa apara mult maí tärziu. Cartea am facut-o, cu toata difícultatea documentarii, díntr'un singur avint sí, macar ca Unguriiatt- oprít-o, pentru ca spuneam inteinsa cà stramosii regelui Mafias au mincat mamaliga pe taler de lemn", am avut bucuría ca, inteo calätorie prin Ardeal, tocrnat pe la Baía-Mare, in casa unui satean, fiíca luí rn'a intrebat, aratindu-mí cartea de la Minerva" cu foaia de títlu impodobita de "bízarul minaturist Rola Piekarskí, refuglat polon la Tirgul- jiiuluíi boem platit de Hip, m'a intrebat, zíc, daca eu am-scris-o, ca sa strige apoi : daca e asa, apol tucu-ti .sufletul /" 1. Serbarea a luat proportii neobisnuíte intr'o tara in care trecutul nu era viu, ba, mai mult, se facea sí cu privire la dinsul, dupa excesete romantísmului fara adincíme, glume usoare. PusesemlacalecuHaret o procesi- une istorica pe insási Calea Victoriei,i ministrul, dupa ce facu,sein gind o socoteala precisa a lungimii strazii sí a Soselei, irnpärtifepe proportiile obisnulte ale unui trup de cal,se invoise, Se gäsiserac va baní pentru facerea costumelor, zugravíte bucuros de pictorul ostin Petrescu,i regímentele decavalerie dadusera un nobil tefan cu °chidalbastri si un mai rnititel igrozav de

Içi situt sufletul."

98 0 viatà de om negricios Vlad Tepq, pentru ca níci Muntenia sA nu fie uitata. Am ramas placut surprinsí cind am vazut ca lumea stricata de luptele politice si de placerfie banale se poate indulosade un asenaenea spectacol. Arhítectul bucovinean Vladimir Míronescu, care-mí aratase 0 un frumos album de reproduceri in colorí ale ocloarelor din bise- Hoene bucovinene, Meuse laosea o copie in lemn a mormintului luíStefan de la Putnaí, de-odata, cind se inaltau rugaciunile pentru pomenirea marelui Domn, al carat nume ni rechema Bucovina, Ardealul chíar, am vAzut, adinc zguduiti, cum pe acel lemn sapat cu arhalce stove se pleaca genunchií batrinului prim-minístru Sturdza sí ai Mostenitorului de tron, suflet in -stare sa símta adinc In- astfel de prilejuri. Am descrís pe urma, din insarCinarea lui Haret iarasi, aceste scene 0 cele din toata tara, tot asa de sinceresi de duioase, In Pomenirea lui Stefan-cel-Mare". Numaí díntr'un colt s'a ridicat un strigat de indignare contra proslavirli maceluluí. Am cetít pamfletul. Autorul era un fost calugar Teodorescu care iscalia pornografiile sale favorite : Tudor Arghezi. Peste treízeei de aní trebnícia unui tineret conrupt era sa faca din el un nou Eminescu...

Era pe drum bun lupta pe care o incepusem la Ro- mania jund" qi o urmasem in Epoca", rAsplatit de lipescu cu o lada de excelent vin, prín artícolelecare, adunate, au format, pe aceiasi linie, de acum neclintita, volumul Cuvinte adev.5rate"... Din toate partile veniau semnele cd aceasta societate, care pdrea vrajita de o detestabila politicai vestefita de aburul fierbinte al In. tereselor materíale, trilieste, vrea sa traiasca, de oaltA viatS, tot mai sus 0 tot mal larg, peste brazdele insingerate ale hotarelor sapate in carnea el. Simpana nevoia tot mai mult, inaceastd operA care

Osterreli de istoric 49 totusi era asa de grea, de sprijinul tuturora. La o serie de conferinte facute pentru femeiledin lumea bogata am vazut pe atitea care erau cu totul altcqa tlecitphl- pusile occidentalisate prin moda, limb& càMtorií, pe care le credeam síngure inacele locuri.Linga venerabila doamna Ecaterína G. Cantacuzíno, asa de patriarhal iereasca In figura, in plas, In gesturí, sufletul,cu desavirsire ales, cum a dovedit-o publícarea cugetarilor sale, dupa teribila el moarte, strivita in tren cu- sotul, un pios adunator de acte despre familia sa, a/ Adinei Gr. Olanescu, nascuta Ghíca, nepoata Cantacuzinilor. De o vrrasta mai inaintata, de un aspect sever, fara farmec &lc, ea arata o perfecta intelegere a datoriilor imperioase care se impw- neauí sexului eii categoriel ei sociale in aceasta epoca de mari prefacerí. Ceva mai tirzíu, voiu gasi la d-na Marghiloman de atuncí, viitoarea d-ma Bratianu, aceiasi calduroasa dorinta de a vedea afirmindu-se insusirile reale ale unul popor prea mult timpdespretuít. Lîn aceasta credinta nspoata de fiu a luí Voda-Stirbei, Cantacyzina din Moldova dupámama, aducea tot spirituL de energie activa al bunicului el. Supt ingrijirea harnículuí secretar general de la Culte, P. Girbovíceanu, 5u care -am fost prin Min-trite manas-. tiri din funduri de padure, unde calugari mesterí la ci- tad,ichiar lacintece de lume,Isi dregeau cu vinul porfíriu din pivnite glasul putin prafuiti egumenii se cutremurau cind In bibliotecanecercetata cautatorul de manuscrípte atingea cutare harta intre foile paturite ale careía stateau gramada humastile de cite o mie, se lucra serios,fara mult zgomot, la ceta ce pe urma, cu multe surlei tobe, dar mal cu pup folos, se va cherna »cultura poporului". Ministeriul patrona biblioteca de popu- larísareSteaua"í,prim de acuma, tot maí mult, de dorinta de a vorbi poporuluí, pe care ajunsesem a-1 noaste altfel decit din rnahalaua botosaneana sau din míj-, 4

5' 0 viatA de om locul cartilor profesorului, am dat acolo, nu o informalie bine cernuta si cu ingrijire pus a la ghlata, ca sa ma ce-, teasca sipre,uiasca zece oamení, ci prinosuri de Mehl- nare pentru aceí eroi fara cunoasterea si cultul cArora nu poate trai nicio nape, daca nu ViaIa lui Veniamin. Costachi, ingerescul M tropolit moldovean cu care prin alianta erau inrudiiiai mid de spre mirnä, aceia a lui Tudor din Vladimiri. intimplarea a facut astfel ca linga eroul sabiei domnesti sa stele acelaal hangerului rasvratirli pentru dreptate si sfintul ridicat dintreboieri ca sa impace in numele luí Dumnezeu tot ceia ce desparte pe oameni din causa intereselor opuse.

XVII. Cilätorii noui qi. noua lucräri... Acuma, nu mai _yorbíam, in studille mele istorice, de lucruri cate ar fi undeva, asemenea cu alte locurí din alte parti, sl ele nestiute de-a dreptul, si Mc de oameni cu urmasií caror sa nu ma fi intilnít, de suflete a caror continuare pana in present sa-mi fi fost necunoscuta. Am des.- coperít, vale de vale, povirnís de povirnis, tot cuprínsul terií mele, care atíngea asa de putín pe drumetul bucu-, ros sail poarte picíoarele alarea, iar, aid la noi, gasínd, In contacte intimplatoare, numai prilejul de a ride, in felul luí Caragiale, dar díncolo de epoca acestuía, de tot ce e strAmb, pretentíos, dísarmonic, ultind ca pe alaturi este o alta turne, asa de respectabila sí demna de lubire, mai presus chiar de pítorescul romantic- care-1 placea asa de mult luí Delavrancea. 0 gripa de vara, care nu parea ca are de gind sa ma paraseasca, m'a facut sa incere, in 1904, schímbarea de aler, cum o vor face apoi cumplíte chinurí de maruntaíe, dupa un copíos ospat la Caldarusani, la capatul uneí excursii la Snagov, in -care, pe barca Upovenilor impodobita pen-, tru_ocasle cu scaune pentru ceí marl, Dimítrescu-Iasi lu- necase de pe tronul pus ling al lui Ion Bog dan sí era sailmece blajina filosofie in milul racilor locali, sí eí de- functi acuma. Am pornít deocamdata de-a lungul Ro- maníei, spre Severín.

O viatA de om

MA gAsiam inainita unor lucruri care nu-mi erau de loc stiute. Amintirile Istorice devenlau o realitate mai vie decit oricind inaintea pdmintului pe care se desfasurase trecutul, inaintea urmelor, oricit de neglijatei despre-- tuite, care pentru istoric cApAtau un glas O modernitate neinteligentA,pripitäívanitoasg, scoteat mai mult la iveald, cu palatele" sale pentru Prefectura, pentruCo- muna, pentru Tribunal, pentru scofí, pentru imbogAtitii politicei, cela ce era autentic si armonios, purtind pecetea timpului si sprijinindu-se pe cerintile locului. in ace.- baI timp cu desOvirsita intrupare a paginii de istorie se pétrecea necontenit in mintea mea aceastä opera de se- lectionare, cele alese imbinindu-se de la sine intr'o pouter.- sintesO a operei indeplinite acasA la dinsul de acest neam. M'arn oprit la Rimnicul Weil, care dovedeste. in fata biiului, ce poate face, cu acelasi calm sAnOtos, alta rasa, la Tirgul Jiiuluí, ramas asa de boieresc prin strazile laterale, la indrazneata inovatie de sistern rusesc, dupd modelul Odesa, de la Severin. In Craiova haoticA, risipitO in multe sea-- gull, era rnai putinA atmosfera istoricA, in ciuda impreju-1 rimilor bogate in vechi biserici si in puternice mOnAstiri. O decentd lerAneascA simpatica osebiat micul CaracAl, pentru a cAruia impodobire mai noud se cheltuise atita a- devdrata iubire. Niel -apropiatul mieu Ploesti, in vecinA.- tatea cAruia nu giciam ca End voiu aseza pentru ani tregi, revenind apoi necontenft, nu-mi rp. ai aparea numai prin vanitatea marelui bulevard, prin statuia unei Ilbertatt fait alt tile decit al ridiculei republicf de la 1870i prin leii cu gurile lacome de la masivul fiecare loc de pe pdmint are o poveste a lui, dar trebuie sa tragf bine, cu urechea ca s'o auzi,i trebuiei uh dram de iubire ca s'o Inlelegi. imi Juam note incale,scriindu-le pe bOncile zA- voaielor, n linistea pe care, cum nu sintem iìoi deprinsi.

CatMorn noua si notia lucran... 53 a trai in afer líber, n'o -tulbura nímení. Incetul pe ice- tul, lc:16a unei carp rasari, pe care Minerva", cu tiparul luí Filip sí multícolorele copertí ale lui Rolla Plokar- rski, era gata s'o publice, dind 0 recompensa, neobír nuita pana atunci, de noua sute de leí pe volum. Am contínuat astfel drumurí pe care nu mí le mai cerea sta-' rea sanatatii,iuterestabílíte.Pretutíndení, in orqele la care ma opriam, cautam sa deosebesc faptul primordial, punctui de unde plecasera toatecelelalte, vechea celula generatoare, 0, odata gasita aceasta, tot restul devenía inteligibil 0 interesant. Astfel vedeam in Buzau episco-, pia creatoaré, 0 azi inchisa intre vechile eí zidurl, 0 a- ceasta comprehensiune totala ma mingiia de a ggsí in biserica gospodare0e, dar prost refacuta in vremile de carturarie ate luí Chesarie 0 Filotein pe cínicul lor ur. mas, qezat de politic& fostul preot bacauan 0 client al Leculeplor, epíscopul Thonísie, care, propuindu.mi... sa.i scriubiografía, proclama cu glas tare ca el nu e nici belly, nicrcurvar", iar datorille le are fiindca 0-a platít locul 0 de aceía lea bani de /a popi". La Rimnicul-,Sa. rat, unde ignoranta distrusese biserica luitefan-cel.Mare 0 parea ca mene0e ruinei manastírea lui Mihaí Canta,- -cuzíno, in care ca presedínte al Comisiei Monumentelor Istoríce am avut apoi multamirea de a curalikumoasele fresce brincovene01,se vedea vadulí vadenil luí, cu toate satele, purtind nume de gluma ca pentru pribegi, din imprelurimile luí. Cu totul altfel la infaptuirile ruse0i, dupa restituirea maluluí dunarean de veacurí incalcat de Turci :la Braila,luatd instapiníre de Ardelenii nostrí pentru un comert care inca de pe la 1340 tíndea 0 raz-, bfa aíci, laCalara0, unde dísparuse 0 popasul vechilor purtatorí de ravap domneti in tolbele lor 0 umílinta sateasca a satuluí luí Licherie, apoi la Giurgiu, care pe ling& foasta moschee prefacuta in bísericuta moscovita cherna pe lubitorul trecutului la insulíta puna de frinturí de zi.--

54 0 viatA de om duri incare SínanVizirul se oplosiseo clipa fn fata furtunii deslantuite de Mihal Viteazul, Cu totul altfel Moldova mea, din care o intreagO parte o vedeamt cdutam s'o descifrez acuma, de la cele douO capitale, pe aceiasi Wile, a Milcovului i Siretiului, dar cu aspecte atit de deosebite una, Fccsanii, pe ramdsi-- tele satticeanului lui Stoe, MO care, pentru un negot de km-. tar, se asezasera, cu ceva boierime nacutd í administrw- tie de granità, cu urmasii terani aí lui Foca strabunul, serlosii,avarii negustorí armeni, printeo sariturà de la Bacau si de la Roman ;alta Galatul, fundatie a luí Mihai Sturdza, care nu se lasa dus de sfaturile chiseleviane ale epocei sale si nu facea un oras LAM boieri, cl lega malul dunarean, deschis corAbillor lumii, cu aristocratica a- ide a Strazil domnesti. Mai sus,cetatile siretene, cu biserici domnestl din veacurile al XV-lea si al XV-lea, zind catre departata capitald a Sucevei. Astfel Bacaul, in care originile, catolíce, ale Franciscanilor din Clue, se pierdu- sera °data cu biscupul" ungur de pe vremurí ; apoi ortodo-. xul Roman, episcopal infipt intre satele de Unguri de la descAlecare si de Unguri adausi. Cu totuL altfel, alte ()H&J, alta desvoltare, alta lume si alta tara, intre Pruti Siretiu, cu locuri largí, chemind larasfatarea livezilorí gradi- nilor, niciodatO strinse in ziduri si de aceia regulat arse de clambururile TatarílorBirladul, .un sat nemOrgenit, tologit ca apt.le lenese ale riului sal; Vasluiul, poiand de padure cu un popas domnesc care-I inobilase de la in-. ceput. in fine Iasul atitor glorii, iesit din cuprinsul Curtilor domne$1 ca sa cheme la sine, nu o terAnime pe care Capi- tala, cu birurile el, o sArAcise, si o vor desonora mile alegerilor ca sa cheme la sine tot parasitismul fide si social, dar tinind intr'un organism toata aceasta plebe de peste hotare prín mindria boierilor din palatele de la Copou. lata salasul armenesc din Botosaní, sígilat de Domnie cu doud biserici din epoca mare. Mai sus, Doro--

CAlatoril noua1 'maWei-Ad... 55 hoiul, atit de satesc in toata alcatuirea luí. Iar in margene, pe Prutul ingusti urit,adesea revarsatiincapabil de a retinea o populatie urband, care de altfel ar fi primit cele d'intaiu ízbiturt tdtare0i, síngur Hupl, de indoita fapturd, cu stravechli Ungurí din Corni, pe caleaspre Nistru, spreCíobirciu iCetatea-,A113O, í 'Cu oamenii Vlddicdi kitIeremía Movila in umbra 0 mai batrinei biserici a lui Stefan-cel-Mare insu0. Ta rd fdcuta Cu plan, Interne-, lata de vointi tari, rinduíta de spíríte prevOzatoare, cfr-. multa cu autoritate, tara de cavalerí, de osta0, 0 de pa-- cu totul deosebita de pítorescul folklore, de caprt- ciul Inflorit alprincipatului muntean, facut cum a vrut Dumnezeu 0 cum 11-a placut oamenilor, fiecare la. locul luií Cu placul luí, sprijinind pe rind Domnii fugare, gata si fíe imprdpate de once inaintare a sumbruluí front de zimbrí diii Míazanoaptea moldoven,easca, °data, in 1903, neam fost abatut 0 peste granita. La Ti- bane0i, rascolind hîr.tiile lui P. P. Carp, aflasem de grozavía de la Belgrad, cu un rege 0 o regina omorití cu plstoale sibiliaruncatipe fereasta cain tragedfile Orientuluí. De la Severín am riscat,peste doua, fret saptdmini, o aventura acolo. Cum n'aveam papport valabil, vamepl ungur, cu grecescul nume de Patéra, mi trimesese poi ru jandarmul clasicul tipem cu pentru ca inzori deziva ieau biletul de citeva zile la Virclorova, si las acolo jandarmu/, ca toate protestarile luí,í si pun, pe vapor, tocmaí cind statea si supt nasul furiosului represintant al nervoaseí Ungarit biletul deliberdtrecere. iastfellaBelgrad am vazut urmele de singe de pe balconul vechiului Conac, dad-- mat pe urmO, ofiterii betícari se cracdnau in up cafe.- melelori intunecatul colonel Ma0n, curnnatul nelertator al regíneí Draga, contemplindulf opera. Dar, in acelaF timp, am avutprima initiare, puna de invdtdminte, a aceluí Balcan pe care suficienta noastrd neroadd ob4.-

56 -0 viata de om nula a-I ignoradin toatd Indltimea unuineindreptdtit despret. Din adunarea vechilor mele excursii, cu note despre cele din Scandinaviaí cu tragicele scene din Belgrad, vdzufe in celed'intdiu urmdri ale lor, am fdcut cartea Pe drumuri depeirtate, aparutd in 1904, si tot in acelasi an au lesit de supt tiparul Minervei" Drumurii oraF din Romdtzla. Ble au fost cetite in de ajuns pentru ca sd indemne pe editor la continuarea serlei, lar din tineretul de atunci, unul din cei mal buni eleviai miei, Vasile Pirvan, menit unei asa de marl si de rApezi cariere, n'a intirziat sd infattseze unui cerc destur de larg de cetitori din scoli,public onest sitintelegdtor, cartea menitd sd intereseze pe Romini in patria lor insdsi. Peste citeva luni, in 1905, o alta rea stare de sdndtate, In fata cdreia abdicase sitiinta biihului doctor Teohari, m'a indemnat la un nou si bun drum, pe care, ca ultimd posibilitate de indreptare, mi-1 recomandase el singur. Data aceasta, nu mai era vorba de a vedea singurele capitale ale terii, care se dovediserd, cu f6t vernisul modern, asa de banal, cd au fiecare,dedesupt, mat Inuit sau mat pupa adinc, o fisionomie particular& asa de_pe- ted pronuntatä. Cu trdsura pe care mi-o dddea Tea, pAnd la cele mai caraghioase din bristile jidovesti ale Moldovei, incomparabile si in ce prívete caroseria si ince priveste cail mucenici, md opriam, pe drumuri care n'aveau caracterul comod al liniilor ferate, unde mi se pdrea rnie cd este,inteun tirgusor, inteun sat, ceva tare m'ar putea interesa supt un raport sa'u suptaltul. N'a lost vale, n'a fost povirnis de deal, n'a lost colt de lume unde sit nu fipdtruns astfel. _Dupd excursii cola- terale era o initiare aproape complecta in realitdtile pa- mintulut romänesc liber, si in ce prívete pitorescul, si in ce priveste monumentele, dar qi in ce priveste oamenii, -cu tot felul de a fi.

CAlAtorii noul nouA lucrAri... 57

Am.1E1\7..101astfel,fdrd alfabetul stiintific ,,indAtinat fdra cunoa;terea terminilor tehnici, de cad, printr'o ciu- datä incapacitate de a invdta treptat, am ramas strain ;1 pand astdzi,o multime de lucruri care s'au integrat incuno;tintilemele,ajutindu-mi.esentialliistudiile de mai tirziu. Intr'un mediu a carui admiratie pentru trecut se mdrgenia la bigerica episcopalde la Arge; ;i la -Trei leprhii din Ia0, iarintelegerea pentru rostul lor felul cum I am putea sprijini se opria la refacerile seanda- _base ale lui Lecomte du Norly dupd o practica, a luiViof- let-le-Duc, de asa de multd vreme_copdamnatd in Apus, pentru Notre Dame din Paris ;1 pentru la Sainte Cha- pelle, tot da acolo, cai pentru catedrala din Lausanne, nu stiam, eu, care md ocuparn cu atita rivnä de trecutul romänesc, nimic despre originea, desvoltarea, caracterul pretul uneia din cele mai frumoaseí nobi/e creatiuni ale geniului national. N'a; ice cd-mi pldceauí mie, ca Suveranului care punea sd-i frece cu peda tablourile -din bogata galerie pe care avuse mindria de a o injgheba, ori curtenilor, gata sd cadd in genunchi pentru a-i adora 2eii in once dorneniu, ori multimii cucoanefor culte" -entnsiaste,care gdsiau cdfrumuseta cereatiteabibi- furl ca in odiosulinterior; orbitor deaurit, albisericii .arge;ene toate scinteierileí sclipiri/e, tot 6trassul ief- len cucarearhitectui francesluaochiinecunoscd- torilorsioamenilorlipsitide gust,nicin'a;afirma cd imitatiafalsului gen istoricpentru clädirilepublice, -trecind pesteinvatolmintelg dediscretie aleunfit Pe- tru Antonescu, ma satisfdceau.Protestareakit Aman -contra prefacedi arbitrare a vechilor noastre clddiri, devenite un fel de constructii de zandr de pus pe masaU-, _nuf banchet solenan, nu-mi erau cunoscute pe atunci, ;1 mumai un cerc restrins de pretuitori se stringed in jurul separatiei, dupä cu totulalte principii, de poeticul spirit pros. al unui Mincu, a bisericutii bucurestene, ridicatd

58 Ovial5 de om vremuri de sarAcie de episcopul Stavropolei. Dar in lea meamea rasariau necontenit zidiri, Mari si mid, de la cti- toría domneasca pana la darul smerit al celui umil, di- nar al vaduvek, binecuvintat pentru tragerea de inimA cu acelasi dumnezeiesc dar al frumuse/ii, in care se vedea o inrudire, o filiatie, o descendent& amestecata, totusi, cu necontenita tendintd a raseí de a faceí ceva nou, care se cerea explicatd. Unde nu putea nerneri an- hitectul fara initiarea in trecutul nostru politic, care-i putea da el singuri scara cronología í posibilítatea recunoasterli influentelor veníte din schimbaríle de mediu, istoricul fa- míliarisat cu acele vremurl giciadinteo fireasa intultie speciaLl. Astfel mí s'a creat in mínte rApede, o intreaga scara de derivatie sí, pe basa el, un intreg sistem al ar- tetromanesti, care, pe urma, corectati intregit de cer-, -cetatorii de specialitate ea d. Gheorghe Bals, a ramas ca basa a oricaror studii de amAnunte. Nu mi se va tinea de mu- a -o spun si,daca in discursul cu care a fost primit la Academie, nu s'a pomenit nimic de substratul toric pe care 1-am dat unor investigatií asa de merítoase, Bals, cu care colabora la opera francesa de re,- velare a artel romanesti din trecut, mi-a marturísit ami- cal cit de mult a putut pastra din resultatele mele. Coplesit de ceia ce ízbutisem a intelege si de ce puteam comunica altora, nu ma oprisem fireste si la altceva decit la linhle generale ale arhitecturii si la unele consideratii de pura estetica a picturiii sculpturit Mai tirziu numal, voiu recunoaste opera pe terenul, asa de nou, al icono- grafiel, pe care a indeplihít-o un Maleí un Gabriel Millet, numai atunci ma va preocupa si aceasta lature, orinduind, ca presedínte al Comisiei Monumentelor dominata pana atunci de excursiilei dejunurile lui Kalinderu, magnificent si aici, ori de interesultelmic aL excelentului matematic Pangratti, o serie de spalaturi ingrijite care au aiutat esential cunoasterea trecutului nos--

CA15torl1 nou5 si noug lucrAri 59 truartistic.i,pestenesfir0tul zel,dus1 pand la cele- maí neiertate exagerallí, al d-lui I. D.tefdriescu, pe care 1-am cunoscut, la inceput, simpatíc, ca ginere al lui Vla- hutd 0 mi-a pdrut rau cd nu-1 pot urmarí pand la ca- p& cu stima mea, au rdsdríti díntre strdíni urmdrítorí atentí ai acestuí capitol de artd in oamení ea dd. Henry 0 Grabar. La aa ceva md puteam a0epta cu greu c,nd inaintea unei zídiri patinate de vremurí, intre teranii grà--- mddití in jurul omulul care nu venia nící pentru o afacere, niel pentru a li tinca o predícd polítied, insemnamí schi-, tam une orí detall' de arhitecturd, PAM nume pentru mine, pe carnetele pe core mí le-au subtilísat apoí Evrei de la Hotini mi le-au rAsfoit cu bAnuíalS jandarmi unguri din Ora Oltuluí, crezind ed au dat de urma unui periculos alter romin trímes ea spíon. Am mai depríns cu acest prilef 0 cetfiam tot a de" putin ca vechea noastrd arhitecturd la inceputul rdtacírl.- lor mete: epigrafía slavond í roindneased, al aril material Ilconstítule ínscríptia de pe fatade, de de-asupra, u0lor, de pe paretii acoperiti cu fresce, de pe odoarele de metal 0 de pe oddidiile frumos cusute cu am', a cdror cunostintd o cdpdtam zí de zí, stabilindi aid le- gdturtle care se ímpuneau. Puttna mea tiintdo de slavone0e, cdpdtatd fdrd gram3tied, fad dictionari fard profesor, a putut astfel sd se imboggleasca simlitor,í, numai atuncil cind scriítorul voia sd faca inaltd retorted ípoeste sub- tild, trebuía sa recurg la ajutorul totdeauna gata al co- legului, prietenuluíí acum1 cumnattrluí I. Bogdan. S'a adunat astel putin cite putin, cu citd greutate, adesea lucrind spre noapte, pe lumina cea maí nepotrivítd, in graba birjarului. 0 a nevoll unuí addpost,intins in brine' pe lespedea umedd, pe care nimeni nu mi-o pregdtíse cu ceasurí inainte, materialul care va apdrea in Inscriptit din: brsericileRomeiniet, dín care au ie0t doud volume 0 o- broprarestul va rdminea sd fie samdnat prín deosebíte

+6 O viatA de om publicatil,totalul meritind sa fíe reluat,cti tot ce dupa aceia au dat al/ii. Aceia cari adese ori se bucurau de tot ze-mi lipsia mie: generali cad aveau la dispositie soldati, fotografi, desemnatori, ori diletargi cari, plecind cu automobilul, aproape necunoscut atuncea, duceau cu dinsii -slavistiexperimentati, pentru ca apoi, fAra a /inea sama ,cle cit de nesigura e once intregire, cu literele sterse, cu -cele imbinate, cu cele aruncate de-asupra rindurilor, sa Indeapa prin aprigul proces impotriva cui semnalase insaqi .existenta inscriptiei. E asa de mate rolul divinatiei, incit, .cti toata incomplecta mea stapinire a vechii slavone, am putut indrepta de atitea ori lectura unui slavist, fie si nu ,indestul de stiintiffe, ca episcopul Melhisedec, fara a mai vorbi de un Ghenadie de Rimnic pentru Oltenia. Dar, inainte de orce, cunosteam, acum, pe omul de la noi. 11 cunosteam in conversatia, din biserici, in aratarea drumului,dar si oprindu-sia la hanuri de drumul mare, Zormind prin- arhondaricuri de o patriarhala simplitatg In dangat de clopote si latraturi de dulai, Cu o legiune de purici calugaresti bortilindu-mi pielea, ori bun hum- ros ca, dupa ce bogatul proprietar isi lua la caderea nop- 411 ramas bun de /a mine si se retragea singur incaste! ce rari erauprimiri ca a d-lui Ghica-Deleni, care de la mop stramoseasca imi trimetea pe fiuLsau ca sa ma leie de la Hirlau si ma reIinea o zi in mijlocul fa- millet sale patriarhale, facind sa ni se astearna in vechiul -salon al oglinzilorl , un onest Tigan imiofera mie si so/lei mele, tinara si credincloasa intovarasitoare prin Ioate coclaurile, un pat de scinduri goale acoperit cu .ozeghe aspra. Am intilnit si cite -un- mofic din clasa culta" in aceste -----t alatorii de cercetare, --dar side .aceia foarte putini,centrele mari atrAgind asa de mult .aceasta speld 4 la lerani insa n'am gasitdecit buria-, vointa si opolitela indatinata care face mai mult decit cinsprezece ani de guvernanta al celor deprinsi in viata

CAIAtorli noug si noug lucrAri.. 6t a face o a doua categoriedin oamenii cad vorbesc- limbaleftsitrajese oarecum dupAobiceiulei(in casa unui mare boier si bdrbat politic de frunte, fiul intreba daca sint in adevär Romin, de vreme ce intrebuin- /ez aceastA limbA in care tata nu vorbeste decit rinda-, silor"). Au rdsArit multe feluri de a fi tergnist pe urmd, si voiu will si la acelea, dar un terAn'sm" propriu al mieu, ca si un conservatism neclintit in ciuda metodelor revolutionare pe care am trebuit sA le _intrebuit4ez fa/A de anume resistente, 1-am invalat acolo, in umbra vechilor zidurisiintre oameni cad vorbiau de lrecutul nostru prin insAsi infOsarea lor, prinfiecare cuvint din graiul Ion bogat in aceiasi mAsurA ca si cea mai cuprin7Atoare de trecut din inscrippile de de-asupra portalelor. Un alt om se forma astfef pe nestiiutele din ostenelile zilnice aleprofesorului si cercetAtoruluistiin/ific. $1 fiecare din cArlile noud, care se imbulziau, insemna o etapa a acestei prefaced in tot mal larga desfacere de orizonturi.

Satei mandstiri din Romcinia, carte tot asa de necetitA astAzi ca si cea mai mare parte din opera mea care nu e de strict caracter istoric s'i nu e a mea paguba , a apdrut astfel la 1905. Dar ea nu putea decit sa facA a se prevedea lucrul viitor, lucrul imediat, In alte zAri. Era cu neputin/A sd merg pandla hotarul Bucovinei WA a cauta sA urmAresc mai departe aceiasi via/A tre- cutA, acelasi fer de a trAi actual, dincolo de acest miserabil hotar. Voiu spline aiurea ce datoresc legAturilor cu un om de un mare talent si de o energie rara, care a fostprietenul mien Gheorghe Popovici. DeocamdatA, m'am trezit cu vedeniai -peste Molnila, a Sucevei luf Stefan-cel-Mare. Ints'acolo era sa ma indrept singur la celd'intaiuprilelde vacant& si cu banii lui Filip cad- pldtiau publica/ia precedentA. Pe Statul romin, trecind de la un grup de politicieni la altul, 1-aprivit tot asa de

O viola de om putin cheltuiala mea, pe cit il interesa de putin resultatul -studillor mele.i plata pentru Istoria luí Stefan-cel-Mare" V pentru brosura despre serbari -orefusasem in chipul eel mai hotarit : era satraiese insa pentruca, la batri- mete, sa mí se faca un proces pentruinsusirea banuluí Statuluí, sa mi se -arunce in obraz vuele ridícate din acest Id al Tesaurului public si sa se faca glume de cel mai bun gust cu privire la cei fret regí" pe cari i-am supt". In viata mea n'am primit nimic dela o munificenta regala pe care n'as fi consimtit s'o accept, sí, cind marele premiu al fundatiilor regale mi-a fost acordat, am rugat pe- adiutantul renal sa-1 treaca Universitatii pentru a face -un fond pe numele coyilelor mele pierdute, Inlaturind numele de familie, si celd'intaiu care s'a presintat pentru -a tipari ceva din acest fond a fost un elev de odinioara, devenit insultatorul míeu.

Dar m'am abatut de lainsírarea unor ealatorii car_e_, acum, nu se mai faceau din vointa mea, el din fireasca inlantuire a imprejurarilor, ca toate lucrurile bune si de folos, care nu trebuie sa vie de la impunerea din afara, ,ei dela o nevoie interna sau din insasi logíca lor pro- vie. In Bucovina m'am dus, intr'o a doua calatorie, singur singurel. Am petrecut citeva zile in Suceava lapro-- fesorul Eusebiu Popovici, intr'o vasta locuinta fara sta-- pina, unde am putut eunoaste si pe un batrin forte alb, cu infatisarea blaiina, de o modestie fara pareche, care era Vasile Bumbac, contemporanul lui Emínescu si autorul unei poeme in care e acelasi ritm, acelasi clo- cotire de víata noua venind din adincurile insesí ale flea-- mului. Foarfe neegal, adesea imitator si mai palíd al lui Alecsandrí, el introdusese In povestea descalecarii Mol- clovei, nu numaí o ínspiratie istoríca de o perfect& au-- tenticitate, dar si tot ce se pastreaza ta vole buna, ge-,

CAlatorii noul si nod. lucrAri... 63 nerosítate st prietenie In ospetele si petreceríle mindrilor terani buc.ovíne-ni. Apoi am fdcut drumurile mete pand si la cea din urma biserícutd, inodind seria acestorcladiri de acela pe care o puteam stabilí pentru o Moldova "Anima liberd. Mergeam nestiut, fard legdturi al lumea locald sau cd- -zind in mijlocul el pe neasteptate in toiul unor pregatiri de serbdtorl, ba chiar aducind acasd pentru aceleasí Ale ale Pastilor pe fetíta parohului, ca la Voronet, orí luptindu-md pe alocurea eroiccu birjaril evrei, nespus de rufosi-si vorbaretl,cart pdreau gata sd se ucidd pentru favoarea de a avea in corabia lor tuinat6 pe popa" cel strdín,--- Hochwiirden, dacd va place, ca sA flu tratat prin peqterí de circiume cu cealuri infame pe care le vdrsarn pe ascuns ca sa' nu se supere patronul, On, de alminterea,, de toatd bundvointa. La Sucevila, primírea mea causd -o vddita ¡end, aceasta pentru cd se astepta un profesor austríac, un zdevarat profesor de Universitate, de la Cernauti, Kroma- yer,ercetAtorul clmplilor de luptd ale lui Hannibal, care a qi -sosit, lmpreund cu sop sa, Greacd de origine,i s'a invrednicit, evident, de toatd atentía cu care tin popor robit is( prímeste stdpinil. De sí am Intilnit, ca la Straja, pand unde inaintasem In cursul calatorieí moldovene, preoti asa de legati de neamul lor, sí prín studil spornice, cum era Dimitrie Dan, un víitor coleg de Academie, am cdpdtat ímpresia, 'pe care nu m'am putut opri de a o manifesta, pricinuind supdrdri pe care-asfi dorít sa le pot evita, cd acestí oamení instdrití, in bune legAturi cu oficialitatea austriaca, dar, in schírnb, in rívalitate cu In,- vdtAtorli sdraci, cari erau ctíspusi sa se afipeascd uneí luti politic'de rdsturnare ca alui Aurel Onclul, au prea putíne legaturi cu sdtenii, caora li se infdtíseazd ca un fel de boleri ai luí Dumnezeu in mijlocul ingustarli gos,- podAdilor &Rep' obisnuíte. Iar la Cerndutl, In Capítala _midi leri rupte_ de la noí,

64 0 viata de om si mediul intelectual era in mare parte conrupt, corespun-- zind astfel cu tot ce era asa de strain, asa de urit impru- mutats'tde pedant execute inbiserica metropolitand, dormítind supt calotaeígreoaíe, infatadele de un fals clasíc al unor edifícii publíce, in localul gardei militare care-si insira chipiileinalte, in chiar pretentiosul si masivul edificiu al unui covirsitor Palat metropolitan, de o nenorocitd inspiratie vienesa, vecina Cu aceia pentru si- nagoge, in care un blind si bun bdtrin, alb ca oaia" si sfiosca dinsa,fostulprofesor universítar Vladimir de Repta, din razesi inobilati de Austria, lunerind tiptil ca un sorecut care vede numai capcane in toate colturile, ma. instlinta cu zimbetul stersilor luí ochi albastri a pentru a cauta in Archivele sale pline de procese in romdneste ale vechilor preoti, e necesara o autorisatie de la Viena ins*,.i, inapoind laotel visita, cu elegante mir cad in rasa lui de rnatasd, incuia, impreund cu dosarele pe care cutezasem a le rascolí Lard patalamaua cesaro craíascd, sí notele pe care npucasem a le lua. Voiu ardta pe urnia cum m'am pldtit de citd prietenie intimpinasem, prin poftirea laIasi, pentru o extiositie a- nume organísata, a sute de Bucovineni, cad dovedird ca, nu numai intre studentii cu sapci rosii, haine cu bran- denburgurí sí nasurí nemtestí docirtite, cad, impartiti intre boiled qidemocratí, erau gata sa traga orícind sabía ca sa scrie cu. dinsa WO pe obrazul cblegului, dar si mal adinc, intre oamení fad pretentii culturale, se aflau suflete sígure siviteze, care nu impartasiau vesnice/e temen i o nu manífestau indescriptibi/ele reserve ale celor asupra carora se intins,sinteresata bunavointd a unei cirmuiri de usurpati2Si s?, va vedea eum, de pe urma caror grele pacate tin functionar romin in uniforma de gald irní va presinta la Itcaní, supt ameníntare de temnita, decretul care-mí interzicea fiir beständig", nib chip per-, manent", intrarea in Bucovina.

CalAtoril nouài nou5 lucrAri... 65

Ma intoreeam de acolo cu o bogatà recolta de trecut, cu constiinta ca teranul din acea Moldov&-de-sus a ramas cela ce fusese in vremile de libertate, pastrind schimbate limba, port Si obiceiuri si gata a reveni la noi asa cum gospodarul impiedecat o vreme de a rasbate acasa se intoarce la insAsi vatra sa, si cu fiorul noptii de lnviere petrecuta la Putna in mijlocul celor citiva calu- gad atipiti in strane ca niste timbre negre din alte vea-, curi, pe cind la usa, in asteptarea cuvintului care desleag& chiama, se imbulzia frontul lungilor cojoace albe filfiitul pletelor revArsate pe umeri, lar vechiul clopot suna, din turnul refacut de Vienesi, a glorie si a viitor. Tot in 1905 a aparut astfel, la citeva luni dupd ce Iosif, in retragerea bucovineana pe care o cautase pentru a fi strdbatut de acelasiflor,scrisesein versuri povestea despretefan-Vodà, Neamul romanesc In Bucovina. Dar acum de aceastA raita in Moldova austriacA se le- gase de lasine, inacelezile de primavara, o alta in Moldova ruseasa a Basarabiei. Eram in casa de la Noua Sulità a d-lui Nicolae Flon- dor, al and frate, atunci Inca tindr, Iancu, conducea cu autoritate politica nationald in terisoara sa, cind, cu eel mai nou roman de Anatole France pe masa, venit in minte amindurora ca s'ar putea merge si dincolo de granita, asa de apropiata, a celeilalte ImpArdpi.Eu aveam un pasapott luat de laconsulatul nostru din Cernauti, pentru once imprejurare, iar d. Flondor un simp u bilet de trecere de la politia de frontiera. Astfel, infruntind ca incredere riscurineaparate pe o vreme cind Rusia se framinta dureros, de la o infringere la alta, cu micul ve.- cin galben din Extremul Orient, am intrat in larga lume, mai mult fad drumurl, care se intindea, aproape netedd, pAnd la apa vasta a Nistrului, unde era sa rdmin, dar in ce conditii, fdrd tovarài fard sprijin, cu vitejia tinere,- telor mele nesocotite 1 5

'66O viata de om

In tovarasie am mers deci la Hotin, stirnind o mare emotie intre Evreii local', car' au aflat instantaneu cu totii sosf- rea unui grois purat", a unui mare boier", am contemplat ratacana murdara de la BaItl, am strabatut buruienile inalte care duceau, printeun tinut de vechi razesi mindri, la Soroca, si, parasind otelul in care plosnitele erau ad- -raiseca niste camarazi dezi, nu numai de noapte, care e, prin acele meleaguri, cum se stie, a lor, ne-am imbarcat peparohodul"plinde saracie palestiniana, nespus de guraliva, pentru ca, dupa ce cu totii s'au fost coborit pentru obisnuitele combinatiiin pintecelesolos al vaporului, sa privim jocul lunii pe apai intrecerea privighetorilor de pe ambele maluri imbalsamate de Iba- -rea sacra a telului. De la VadulluiVoda am luato in chibitci spre Chisinauí neam odihnit in largile odai .curate alegostinitii" Svitera, demna de amintire'pentru paturilefaràInsecte nocturne. Acestea toate nu fara a fi trecut prin inspectia jandarmilor din cale, cari con- siderasera cticea mai mare atente sticlutele cu lichide multicolore din cutia de toaleta a boierului bucovinean si farA a fi asteptat la Bait' o zi intreaga sentinta politiei pentru ca segasise la mine o buna harta a Basarabiei, daruita de un Polon amabil intren, cu insemnari de distant& pe dos, scrise, din fericire, ruseste. Din prudenta, ca sa nu compromitem pe nimeni, intr'o vreme cind trenurile carau, dintre al nostri, despretuite victime umane pe cimpiile insingerate si imputite de hoituri ale Manciu- riei, n'am fost schimbat un singur cuvint romanesc cu. -un singur Moldovean din partea locului, de si, cum se va arata in alta parte, contactul mieu cu acesti frati de mult uitati fusese destul de strins, si de multa vreme. D. Flondor lua de la Chisinau trenul de Iasi ca sa se intoarca lagrijile sale de acasa, lar dorinta de a vedea cetatea lui Carol al XIIlea, Benderul, vechea noastra Tighina, ma indemna sa ma indrept, singurí fara sa

CAlAtoril nouà §i nouA lucari... 67 stiuo boabd ruseste, spre aceastdlaltd cetate de paz d a Nistrului moldovenesc. In vagon, alatorí cari sham ro-, mdneste au prins sd md descoase, s'i un domn Mimi a crezut a e mai bine pentru toatd lumea ca aceastd vi-, sítd sa aibd un caracter oficial, pe caree bine inteles, eu nu-1 dorisem de loc. Am fost deci suit in trdsurd, dus la sedinta zemstver, in care cite un discurslunguiet sí latdret se intercala patriarhal intre doud ceaiuri strecu- rateprin ocnitasobei din odaia vecind, apoi m'am gasíttrecut dupd vre-o doud ceasuríla un otel, ca sa flu ridicat de acolo cu trasura, a doua zi, si expedíat fdrd sdfivdzutcreaposta", cetatea, de-a dreptulla statía de tren de la Causani, unde un jandarm numai burtdalerga de moarte dupd trdsura Moldoveanuluí míeu.i, apoi, cu un coleg rus, profesor inteun fund de step& care va rdsdri laBucuresti pe citevazile, in sunetul adormitor al apei care cinta in samovarul luí, intre tacdniturile roatelor, m'am trezit la Reni, laGala ji. Niciodatd cdsuta noastrd nationald nu mí-a pdrut mai albd, maí voloasd, maí cochetd si maí plind de prietenie decit in ziva aceía. Neamul romdnesc In Basarabia a iesit incd din 1905, cetit ca si celelalte pdrti ale aldtoriilor prill care desco- períam Rominflor tara cea mai necunoscutd, a lor sí a mostenirii lor,dar, cajudecatd,ea s'a invrednicit numai de citeva pagini otrdvite, in revista de /a Iasi a d-lui Stere, iscdlite de d-rul Caracu, care-mí arunca in faja íronícul sat' despret pentru cd id sí colo facusem glume, fdra rdutate, asupra uneí populatii neromanestí, de un aspect fdra indoiald comic, si nu din vina mea, care aves legdturí de care nu puteam sd" Ind preocup, cu conceptlile socíale ale criticului.

Peste citeva ¡uní incepea drumul de explorare in Ar- deal, care va tined mai mult tímp si, legat sí el de ne-

68 0 viatA de om placerile sale, ¡mi va aduce o noud revelape, s'i una din cele mai bogate sí mai puternice. Cea mat mare parte din regiunile strabatute astfel imi erau cu desevirsire necunoscute, si multi dintre Ardeleni, daca nu cei mai mulp, deprinsi a trill fiecare in locul ,luí, n'aveau nicio noliune despre dinsele. Era, orícum, cea d'inteiu vísítme complecta a acestui phut romanesc, asa de intins si de frumos, in care, cu o stare de spirit care din nenorocíre a dísperut aproape cu totul, se putea constata necontenita intindere a neamului persecutat. Doti& volume de descriere mi-au ajuns abía ca sd infle/isez toate aceste privelisti, din Brasov pane la Sighetul Maramure- sului si de la Samar pana la grant/a secufascd a Moldo- vet. Pretutíndeni incercam, ca si pentru Romania libere ca si pentru Bucovina si Basarabia, sa leg necontenit trecutul la care 1ucrasem cu acest present plin de sperante. Dupa ce terminasem acest greu, dar rodnic examen al intregului pamint romenesc, si vecinatatea lui a intrat in preocupapile mele. Legaturile cu lumea de peste Dunare le incepusem prín scurta visite in Serbia; Bulgaria, Cons- tantinopolul, de care asa de mult fu eseram legap in trecut, me atrageau. St astfel am cercetat in aiu tara vecina, unde am gAsit muncd 0 ordíne, o democra,i teraneascd pe care al/u erau s'odescopere numaí pe urma pin campanía din 1913. Constantinopolul luí Abdul-Hamid I am visí- tat,dupa odesilustelaAdrianopol, devenit Cu totul neistoric, dare de frumoasa moschee a luí Sehm, loc de loc ;icisi colo amíntíri romene, i se impletíau pe ziduri negreparasite ca la celsepte Turnurí, unde slo- vele chirílice ale vechilor duren í erau incd vísibile.

Toatd aceasta informa/te noua, culeasd la fala locului, ¡ml dedea curagiul, care-mi lipsise atita vreme, de a incerca sA reunesc inpriveli0i de ansamblu observatille mete, intregíndu-le cu ce cupríndeau izvoare Inca nestw-

CAlatorii nota §1 nouà lucrAri... 69 date sau vazute numai in treacAt.Capitole intregi de viald romaneasca se puteau scrie pe basa materialefor ,cu strdcluintO a dunate si cunoasterea asa de folositoare a trecutului se putea presinta intr'o forma legibild lumii, -care incepea sa prindA gust la cartea scrisd in romAnote, p la alta carte romaneascd decit produsele unei literaturi vestede, dincolo de care nu se vedeau inca valorile ce se ridicau si la a cdror popularisare am avut si eu o parte. Multd vreme suferisem de contactul cu publicul cel mare. Nu cred sa fi tinut, ani de zile din tinereta mea, alta conferinta decit acela de la Iqi in care mO. luptam contra artei tendentioase. Dar invitatille de a colabora la programul Ateneului Romin, ale aril manifestatii de lama, luate prea mult in batiocurd de spirite usoare, atrdgeau un public foarte numeros si de o perfectd cuviinta, ma in-, dernnasera sa vorbesc de subiecte istorice sau sd incerc, pe temeiul unei lungi experiente de cetitor, sa arat care sint cartile a caror lectura trebuie sa fie aceia a oricarui om cult. IdeiaAdinei OlOnescu de a cherna la impdr.- tasirea cu din ce ince mai vioaia si mai increzatoarea cultura romaneasca pe femeile, atit de inteligente, dar a--, tit de rat orientate,ale clasei de sus, m'a fäcut confe-, rentiar pentru acest auditoriu, cu totul nou, care nu se va mai intilni astfel, in acest numar si in aceasta dispa- sitie, niciodata. El cerea de sigur sd afle nu numai isto-, ria veche, pe care, dupa cererea altui grup, am expus-o, reunind aceste lectii, prin care ma intorsesem la un domeniu parasit odatO cu Universitatea, in Notele unut nes- pecialistasupra istorieiantice,darsi lucruri pe care poate nici nu le banuise, zestre adevaratO a neamului lor. Aceasta insO inipunea in acelasi timp cui isi dOclea samg -de imprejundri si o anume atitudine, anume mijloace de forma, care trebuie animatd de poesie ca sa afle astfel

70 0 viatA de om drumul la Mimi deschíse, cum am vdzut-o indatd, si celar mai nobile sentimente. Se putea vorbi cu folos despre mormíntele Domnilor de pe vremurí, cu toata melancolía pe care o trezeste de cele mai multe ori soarta lor, de zilele invristate cu multa nesigurantd 0 suferinti ale sotiilor acestor stdpinitori, de arta vremílor care nu infrumusetau decit ce era de folos pentru imbogdtirea sintesel de basd, de aspectele feluríte ale unei societati alit de interesante, creía liberalismui pasoptist", ajuns la deplina biruintd, chiar si in spiritele conservatoare din traditie, li pastra incd sentímentele zilelor de nervoasa rdsturnare. Era o intreagd operd de reabílitare a acelor vrerni intdiu atacate violent in numele ideilor not", apoi lasate sistematic ultdrii, numaí citeva figuri eroíce, fard mediu, plutind de--asupra aces.- tor ape pArdslte. imi dadeam sama la fieeare nou contact cu acest auditoriu ed lucrurile pe care le spun miqcd 0 a, din ideile exprimate, cele de cdpetenie rdmin. Obi- celul romdnese de a yen' la inceput cu foarte mutt entuslasm pentru ca incetul pe incetul participarea asa de alduroasd sa se retraga, nu se verified data aceasta, si-sí poate inchipuí oricine care putea fi satisfactia cuíva care nu cduta in aceste prilejuri o simpld transmisiune de eu- nostinti istoríce. Astfel s'a alatuit cartea, de o adevdratd íntroducere in Istoria, noastrd cultural, pan atunci neatinsd tar peste un sfert de veac niste tined increzuti erau sd anunte en o obraznicd solemnitate cd de la el, contra mea, incepe cercetarea istoriei culturale a Rominilor, pe care o com- pun tei path cea d'intdiu, dind aceste capitole rdzlete, capabile de a interesa si prin evenimentele, prin amdnuntele biografice la care se raportd, cea de-,a doua, care, hrd- nitd de experienta fdcutd in lungul s't in latul terii, incerca sintesa vechii noastre arte ; cea de-a treia, in care se vor-

Calltorli nona §i nota lucrliti... 71 bia despreactivitatea economica a trecutului (Negotul mqteligurile in trecutul romanesc"). Cele douA pArti din urmd vor fi remate apoi dupd e- venimentele din 1913 in lucrad intinse, dind toatado- cumentareaiintinzindusei asupra ultimului element de umila frumuse0, caí asupra cele! mai sdrace din bres- lele vechilor notri mesteligari, dar basele erau puse incd de atunci, de la aceste conferinte pentru femei al cdror- spirit rapede intelegálor trebuia ciOgat pentru opera de totala renovare a societdtii noastre,i noi cercetAri!m'au incredintat cä n'aveam nimic de schimbat in ideile geno-- rale care se desfdcuserd de la sine. Conferinti/e despre Doamnele noastre s'au intregit apot cu altestudii despre viatafemeiasca, formind volumul Viata femeilor in trecutul romAnesc" din 1920, care, supt Hui Femeile In. viata neamului nostru", s'a bucurat de o a dona editie, peste doi ani. Putinta de a continua in aceasta directie a prelucrdrilor intinse mi ea dat peste pu/in prin intemeiarea tipografiet snele de la VAlenii-de-Munte.

XVIII. Adapostul din Valenii-de-Munte

Ziarul mieu, a cdrui istorie va intra in capítolul urmdtor, cerea cheltuielí pe care, cu toatd ingaduinta Miner- vei", cu greu le-as fi putut lua si mai departe asupra, mea. N'am avut níciodatd necugetata aplecare la datorii care deosebeste pe intelectualul romin si fireste nu puteam face obisnuita socoteald cd, ajungind la guvern, ¡mi volu putea plat cu virf sí indesat tot ce voiu fi imprumutat in opositie. Bani strdini m',ar fi apdsat prea greu pe mine, cel ramas supt atitea raporturi asa de mult in urma. China crescutd pentru cauta din Str. Buzestí, unde ma pirjoliam in caldele noptí de van& ¡mi ajunsese cu mult peste míjloacele mele. Inteo vard din anul 1908, o invitatie a cumnatuluí mieu Stefan Bogdan, al cdrui socru, Duro, represinta una din ultímele rdmdsile ale burghesieí balcanice instalate in pod- goría noastrd, cu circiuma ei oriental& cu banul de dat imprumut si cu magarul Pindului, ma duse la Valenti-de- Munte, localitate al cdrii nume abia-1 prinsesem din pagíni de cronícd. Nu era pe atunci niel cale feratd, asa incit de la Ploestí se pornia pentru vre-,o cloud ceasuri de inaintare inceata in vechile trdsuri ce sunau de-a lungul vdii Teleajenului din clopote pentru a spería pe lupi si a in-, stiinta pe hotí ; niel podul de la Drajna, legind cu cele cloud hail ce tíntesc una spre Tara Birseí,laCheia,

AdApostui din VA1enii-de-Munte 73 alta spre Biscele BuzAuluisí Muntele Skinlui, nuera inca infirm Un patrlarcalísmdesavirsit, LAMpravAlii in stilromanesc cu coperisuri da arum& cu stilpi estetici si alta podoab6 pretenlioasil sí ínutila, stApinia localitatea unde, in margenea manastírii din secolul al XVII-lea, cu sirlaul eí de Tiganie mai mult sau mai pu/in inAlbita, si a dungii de dughení piffle supt umbrare, vegetau familii pe jumAtate terAtnti venite in parte din Ardeal si pis- trind in graiul lor ceva din particularitdlile de vorbire ale Iocului deorigine. Era aid o pace, o buna in /elegere romaneasca, o armonle intirziata, fard niciun amestec de populape strain& care cucería indatà, ca si incunjurimea, pe care am strAbatut-o inciteva zile, descoperínd tot ceía ce se ascundea necercetat in bisericile si mAnastioa- rele, in casele de mosnení instalW de bíelsugul prunelor din acele batrine sate. N'as fi gindít cd voiu fi prins sí pastrat durabil in a.- cest loc prielnic ginduluí s'i lucruluí. Cel purtat prin multe locuri nu parea ca poate prinde radacina" pe un pamint asa de ingust, unde totusí zdrile erau maí libere decit aiurea. Cadea atuncí, prelungíndu-se din zi in zi, una din acele mucede ploí de Ellie cu care e darnic muntele nostru. §i nu cetisem nict imbietoarele rindurí ale luí Vaillant din a lui Orografíe" de pe la 1840, pe care asa de fru-, mos le-a tradus apoí neuitatul mieu tinar prieten Vdsíle Bogrea pentru unul din Calendarele Neamuluí RomAnesc". Dar, cum stAteam sa plec, balanul bírjar sprínten al arid nume il arata Ardelean, Tohaneanu, it-mí spuse cu prie- tenieteraneasca ce bine ar jipentru localítate daca ar avea la indemind pe cíneva ca mine (nu still cine-i va fi dat ideia, foarte exagerata, despre valoarea mea, care statea doar intr'o intAie alegere, la Iasi, ca, deputat). L-am intrebat unde as putea sA mA asez pentru a indepliní a-, ceasta magulitoare funcliune de patron al VAlenilor, pang atund asa de strain pen tru mine.i el mi-a aratat o li-,

74 0 viatA de om vadd plina de buruieni, in care copacii, de multa Ora- sire, stirpisera sí o cdsula simpaticd in darapanarea ei, unde in ultimul timp statuse o vraiitoare care dadea in carti si imprumuta cu dobinda,ceia ce fireste mi se va cere in primele timpuri si mie, in calitate de succesor si mos-, tenitor al specialitatii. In fat& la caderea serif, un cimitir vechiu scinteià de luminile la morminte si rasuna de ba- cetele femeilor ingenunchiate. Iar, ataturi, inteun fel de hardughie povirnita, sunau pe tinichea ciocanele luí Moise, singuru/ Evreu allocalitatii,desca/ecat cu multi ani in urma tocmai de la Mihailenii moldovenesti al lui Voda- Sturza, si atit de valenar prin obisnuinta, incit, vaduv, se ingriiia de copil earl se chemau Hip si Mindrula, singura mica ei sora Rasela amintind o religie de care tinichigiul, nepurtat de mult pe la sinagoga, era aproape cu totul despdrtit. MI s'a spus cd in adevar acel colt de salbatacie, asa de parasit incit nici cinele, frumosul dulau Haíducu", pe care 1-,am adoptat, nu mai latra la strainii cari intrau in voie ca in multe livezi Lira stapin, e de vinzare sí ca pretul, de vre-o patru mil deleí, trebuie pldtit in mina unui pirlit de fotograf care se afla laPloesti. Fotografulera evident aproape, romantismul acestut colt de pustiu ma atrdgea, fiica mea cea mare avea grab- nica nevoie de aier, de necontenit aler,--si ce frumoasa era aici imaculata lama, cu sarutul soarelui ciar pe ghiald,_ cu pitorescele cortegií ale lrozilor mergind foarte seriosi, ca in Botosanii mid, din casa in casa I , dar era o mica di- ficultate. De unde. eel 4.000 de lei, si de unde tot ce mai era de nevoie pentru ca in odaile goale de mult sa se poata aseza o viatd de familie si o groazd de cart' fail care aceasta retragere la Ord ar fi fost o sinucidere ? Mi se vorbise mal de mult de intentia pe care o avea Haret de a se serie Istoria Bisericii romanesti. Subiectul nu ma atragea in deosebi, lar cercetarile preliminare imi

AdApostul din VAlenli-de-Munte 75 pareau foarte grele, cum síerau in adevar. Parasisem. gindul, 0 de sigur LAM ofertalui Tohaneanu n'asfi prímit tile' pentru acest lucru o recompensa baneasca. Asa insa mí-am calcat pe iníma si am acceptat. Peste citeva saptamini fotograful ki primia plata qi incepeam refacerea casupi, care era pentru mine la inceput numaí un loc de retragere. Puteam sa petrec o noapte acolo cu atunci tinarul mieu elev Lapedatu, bucurosí amindoi de atita alb pe parete, de atita miros de proaspat, de absoluta tacere cazind de sus din stelele límpezi. Vechiul coleg de la li- ceul din Iasi, d-rul Pirvu, era medícul orasuluí, si, seara, in gradiníta pe care am cumparat-o acum, pentru fondul de carp populare Cuvintul", se aduna familialuí,a farmacistului Willer 0 al/i cíliva localnicí, servil cu berea tutungiului" Anastasescu, pe cind de aproape, de la Zaneasca", din casa boiereasa suíta sus pe o basa de ziduri arhaíce ca intr'un col/ de Dalmaiie, formidabílii dulaí Iineau hangul veselilorlautari din Strada Artís- Woe, plína ciucure de istoríca tiganie. Era ceva de creat in acest col/ de lume pustie. Si astfel povara chiriei si lípsa de bani a ziarului mi-au dat ideia de a ma muta cu totul aíci, intemeind cu baní de la prieteni, deveniti actionari si .ce mari contabíli am avut, tot unul si unul, perfecli la socotelí,dar fara niclun ban in casa Simbata,la plata celor trei sute de leí aur al lucratorilor prieteni 1 cela ce de mult visasem :tipografía mea, si pentru acest ziar, dar si pentru o larga editura romaneasca. Vedeam in Inca tinara mea inchípuire orqelul schim- bindu-se :strazi largí s'ar fi deschís spre gara inca neterminata, casele lucratorilor s'ar fi cladit pe ambele margini; o bale, o sala de adunare, o biblioteca populara, pe cace am si intemeiat-o indata, ar fi dat caracterul cultural noii alcatuiri, pe care o speram incunjurata de símpatia activa a oamenilor in migocul carora era sa ma asez.

75 0 viatA de om

N'am putut face nici intr'un sfert de veac, pe departe ceia ce visasem in momentul cind m'am hotarit sa ma inchid in Valenii-de-Munte, departe de un mediu in care spa- jinul moral nu-mi lipsia de mult, dar asa de putini md ajutau sa pun basa ma teriala neaparata pentru urmarirea scopului mieu. Dar subscriitorii se gdsiserd,í incd rdpede,capabili de a-mi da capitalultrebuitorpentru ridicarea zidurilori procurarea masinilor. Bunii mesteri, plini de traditie, ai localitatii lucrau de zor la isprdvirea clddirii incepute in primdvard, íastfel, de Pasti, in anul 1908, eu puteam sa privesc zidirea ispravitaí, asteptind pe mesterii miel, cari, cu Nicolae Stroila si Constantin Onciu in frunte, imi veniau de la vechea tovarasa »Minerva", ma incintam in gradinita din fund supt pomii in Hoare, priveliste pe care n'o mal vazusem din copilaria mea botosaneana, de aburirea vintului proaspat al dealului de usoara musica a albinelor scormonind in florile pru- nilor numai o zapadd. O multdmire care nu se poate rosti prim cuvinte-mi cuprindea trupul í sufletul intreg. So- lemn, impresionat, curierul fart uniforma aducea in acest loc departat de vtnetul politicei bucurestene maldarul de corespondenta al ziarului mieu. Inaugurarea adunat petotiprietenii. Gustam mindru ciudata amfonie pe care o facea motorul ame. rican cu detonatie, ale cam' piciieli le ascultam, le pin- diam cugrija 0 de la distantainprimblarile mele si uruitul greolu al rangelor de fier din cele doua masini luate in parte pe datorie si din care una, in vialai astazi, poarta data Razboiului pentru Independenta. Cea d'intaiu publicatie mai intinsa, a carii frumoasa infatisare era o datorie de onoare pentru noitoti, cari 0iam ce a fost si ce este Minerva", a fost fireste Istoria care-mi platise casa. Se tiparia in acelasi timp cind in odaita de linga culoarul in care-mi gramadisem cartile indispensabile, relelalte hind depuse pentru ani de

AdAp still din VAlenii-de-Munte 7' zítelaLigaCulturala, injghebam pagínile manuscripte ale lucrdrii. Usor nu era niel inteo privinta. Simbdta seara, tragedia< platilor, care cu valuta de atuncí, nu íntreceau am spus-o Cu rnult freí sute de lei. Contabilii ceí adevarati eram eu si sopa mea, contabilul de forma' din oddita de sus, de-asupra típografiei, avind doar sarcínastiintifica" de a constata prin metodele specialítatii sale un cistíg" din care eu nu gasiarn nimic in saltarul-cassd al biroului mostenít de la cdlugdrul Varahiil. Dar in fiecare seara desperatele latraturi ale lui Haiducu" pareau ca anunta asaltul unei ban de de hoti, si din cind in cind, impreund co corul nocturn al gainilor mele, se auzia cdzatura fata/d in pívnitd a unuí íepure de casa, speríat de salturile aparatoare ale dulaului. Sí vintul pdrea a va strabate prin paretti de paíanta. O, nu e usor sa te faci /eran la treizeci si sase de anil Nu- mai, grdmdditi in doua cdrndrute sí cu bdtrina mea mama, patru copli dormíau somnul vristei lor fericite.

Fusesem ínvitat sa dau conferinti asupra trecutuluí ar-- mate' noastre. Ele se tineau undeva in Calen Victorieí Maui eimuí auditorio de ()Neri. Am putut constata inca de atuncicit de intelegatorísint ei la once prob/emd, croar cinc/ nu atinge de-a dreptul cartera si preocupatiile lor. Poate de aíci a tesít ¡deja de a ma inscrie intre co- legí pe carí abia i-am cunoscut in treacdt, ca pe inte- resantul batrin basarabean Arbore, icoand de staret istovit de posturi supt coama de vechiu revolutionar, pe care-1 pretuiam si ca presentator pentru Academia Romina al patrieí sale celei mici, ori pe magistratul Oscar Nículescu, cu care era sa ma intilnesc pe scaunele Senatului, ca profesor cu anulcum a ramas obiceiulla Scoala su-' períoard de razboiu. Dar din acele citeva conferínti duse maí departe, intaiu pand la moartea luí Mihaí Víteazul, apoi sí pana la epoca Regulamentuluí Organic, a iesit cea.

78 0 viatä deom

(l'intdiu istorie a luptelor ncastre, la care, din punctul de vedere al insusi organismuluiluptdtor,s'au adaus pe urmd adincitele cercetdri de specialist ale generalului Radu Rosettí.

Putinta tiparului facu sil ma gmdesc la intregí serii de publicatii,care, foarte putínvindute, de libran i cad nu stiau sd recomande o carte, se acumulau ingríjorator in .clepositul tipografiei, pAnd ce ocupatía germand le va distruge cu grdmada, puindcapat in acest chip violent O salbatec unuí mare vis de editurd. Am datastfel,crezind a se pot gasi cetitori pentru artícica ieftend, unir de conferinp tinute in deosebíte pall al terii, pretutindení in legaturd cu trecutul, cu ten-- dintile si posibilitatile locale: vadul" de la Rimnic, ma-- ndstiorea de laSinaía, Dunarea de la Giurgiu, 0 s'au zdaus O altele, ca aceía despre nationalismul luí Nicolai Balcescu, despre rolul traditlei in cresterea femeilor romine", conferinta iesand, stenografíatd, despre nevoia in-- tregíriícunostintiloristorice.Era vremea, cum se va vedea, in care secretarul Ligei Culturale avea datoría de .a duce pestetotlocul in acelasi timp crítica severd a lucrurilor de atunci si convingerea, adinc inrAddcinatd in spítitul mieu, cd O un alt fel de víatd se poate. Cum se incepuserd, incd de la 1907, cursurile de vard de la Vdlenii-de-Munte, al cdror rost voiu cduta sd-I lumínez in _aft capitol, citeva din multele lectií de acolo, in general pierdute, O-au gdsit locul in acest indrdznetir de tipd-- Mud, precum Viata romäneascd a Ardealului", despre care nu se vorbíse de la Partite alese", de un caracter solemn, erudit, constitutional si juridic, ale luí Barg, sau despre balada populara romaneascd", a earn impartire In cicluri am incercat-o, si le mentín asa si pand astdzi -(1910), ca si despre portul popular romdnesc, care pand atunci nu fusesemfdtísat in capítolele luí locale (1912),

AdApostul din VAlenti-de-Munte 79 intregindu-se astfel pe incetul acea enciclopedie romaneasca a carii notiune mi se impunea tot mai mult. Pentru Liga Culturalä tm inceput apoi o serie de calendare care dAdeau culegeri de articole despre ceia ce privia viata noastra nationala intreaga, Cu insemnarea evenimentelor din cursul anului : va veni poate vremea cind un istoric literar cu interes pentru spiritul vremii se va opri 0 a- supra acestor osteneli pe care nu le-a intrerupt vremea. Atit de uitataliteratura mai veche ma interesa, 0 nu numai din punctul de vedere al istoricului, care adausese, in 1904 inca, la cartea raspinsa de Academie vre-o doud sute de pagini,intitulateIstorialiteraturiireligioase a Rominilor pana la1688", incare seincepea cu cele d'intaiu -traduced ale cartilor sfinte, pe care le porniam supt impresia unuia din ascutitele studii de filologie ale d-lui Candrea, cu cei d'intaiu ani ai secolului al XV-lea, cind se exercitase asupra Rominilor din coltul intre Ma- ramuras, Ardeal 0 Moldova influenta propagandei vul- garisante a husitilor, teorie pe care filologia d-lui O. Densusianu 0 a elevilorsal continua, fara dreptate, s'o incolteasca din timp in timp. La 1907, am avut ideia de a interesa cercuri mai largi in cunoVerea literaturii care precedase pe aceia pe care, cum se va vedea, o recomandam ap de alduros in revista Samanatorul", revista ce mi se incredintase, §i-í dadearn o alta directie dealt cea de la inceput, invede-. rindu-se ca nu faceam niciun act revoiutionar, ci intram in traditia de mai multe ori secuiara, a scrisului nostru celui ,sandtos §i durabil. Am facut deci incercarea unor cursuri de seara la Facultatea de Mere, 0 succesul m'a incuraiat : venia mult tineret 0 se adaugia 0 alta lume in acea said numarul patru" in care de peste zece ani de zile imi faceam cursul obipuit ; am aiuns a stirni 0 unele gelosii, cu cereri formate de a se interzice o asemenea concurenta ilegala.

80 0 viat6. dcom

Redactindu-mi acaso conferinttle, am putut sa dau inca din 1907 intdiul volum din Istoria literaturii romine din_ veacul al XIX-lea in legaturd cu desvoltarea culturald a neamului", &mind expunerea pdnd la1840.Am continuat apoi, de si conferintile serale se opriserd. Al doilea volum, atinginds'ianul1848,a iesit tot in Bucuresti, la Mi- nerva". lar pe al treilea, pand la1866,II lucram in ceasurile libere", tipdrind incet, bucatd de bucatd, in nod-, surd ce fdceam lucrul, intiparnita mea proprie. Chiar in acest an, dupd o asa de lungd intrerupere, am cdutat sd pornesc, dupd reeditarea,siprefacerea in parte, a. carpi care cuprinde veacurile anterioare si voiu spune en ce dificultdti care rnd tin in loc , prelungirea dupd noua directie" a ,Junimii". Caci multe pdreri false s'au incetatenit asupra acestei perioade, prin anume interese, rdpede servite de inertia publicului si, _pentru invdtdtura vremurilor desorientate de azi, sint incd de deschis unele perspective. Textele inse 1 mer tau sa fie presintate din non, pentru acest secol al XIX-lea care abia se inchisese, lasind o neclard m tenire asa de bogatd. Astfel cetirea prin ziarele care odinioard serviau asa de mult ca singurul mijloc de tipariresipreocupatiile (1 istoria religioasd pe care o scriam m'au fdcut de am publicat, fail sa am in vedere un public anume, citeva frumoase predici, dintre caruna si a ultimului representant al curentului de car- turdriealugareascd paisian, schivnicul de pe Scaunul metropolitan din Iasi, fostul profesor si dascal de chitar!, neobositul iubitor de carti Iosif Naniescu, a cdrui tgirbovd umbrd alba o vdzusem in strana catedra/el pe care ¡z.- butise a o duce la cap& (Cuvintari de inmormintare si pomenire din veacul al XVII-lea [And la1840"; 1909). Poate cd ar fi {Wit in aceste sincere, calde si pioase pagini oarecare indreptdri cuvintdtorii bisericesti de atunci, cdci era si o tendintd de revolutie" religioasd, intrupatd

AdApostul din V5lenii-de-Munte 81 atunci in arhimandritul Scriban, obiectul celor mal marl speranle, ale carui predict pline de vía/A vie, si de o asa de blind forrnd literara, se típariau la VAlenii-de-Munte. Dar si aceste edi/ii de texte cu cheltuiald de bani, fArd a mai pomení atenta munca de editor, ?burau zadarnic in vintul patímilor, \card sidgure erau o realitate. Intimplarea,care de atitega ori mi-a fost peste mAsurd de prieinied, era sd màducd a tipAri, cu aceiasi ferentA pentru acoperireacheltuielii,una din cele mal prelioase carp din tot trecutul nostru. Nu mai stiu in ce /egatura, plecind de la Botosanil copilaríeímele, ajunsesem cu niste tovardsi la Cosula, unde un mic spítal se gdseste síngur in cuprinsul frumoaselor ziduri din secolul al XVI-lea, incunjurind o biserica de cel mai bun stia, care ni reservA ined surprisa frescelor, din care cite una se ipeste prín sparturiletencuieliti vulgare. Pe cind un dejun gustos, care-mi reunise prietenii la doamna dof-- toreasA, ma cherna la fiecare cíncí minute, rasfoiam prin carlile de slujbA dupd obisnuítele insemnarí pe care le culegeam de atilia aní de zile. Ceva parea cd ma reline, cocí era evident cAin deosebire de cutare bisericA de pe. Tirnave, unde mí-a rasarít inaínte un al treilea exemplar, mai complect,din Triodul-Penticostariu al secolului al XVI-lea, facind gelos pe Bunea, cu care calatoriarn,nu era acolodecit o garniturd modernA fdrainteres. Dar m'am obisnuit sA nu despre/uiesc niciun loe,°deft ar parea de zddarnica munca de cercetare, í astfel in acelasí Ardeal desfAcusem de pe coperli de lemn aruncate níste fragmente de manuscripte slavo-romine de cel maí mare ínteres sau culesesem din praful prea obisnuit in multe 16 casuri sArace de peste munli o parte din legenda, scrisA inaínte de 1600, a Sfintei Paraschíve. Alci, °chit obosilí de flAmind mí se oprird, pe un manuscript de la ince-, putul secoluluí al XIX-lea, asupra unel foi in care prea adese ori erau mime de lucruri side personagii °den-. 6

82 0 viatà de om

tale ca sa fíe una din cartilebísericesti obisnuite. LII- mil, m'am incredintat indata ca am inainteamea, in acest volum de banal& infatisare,traducerea integrala luí Herodot, unul din titlurile de glorie ale vechíí noastre literaturi, si inca redata fara nicio schimbare in forma, de copistul de acum o suta de aní. Nu stru cum voiu fi mincat in casa primítoare a emabilei doftoríte, dar seara In tren am dormit cu capul pe povestea despre Dariu al luí Hístaspe, despre zell animal' at Egíptuluí s'i Scito-Getíí de pe malurfle Matt Negre. Inteligentul mieu sef de ateliere, d. Ondu, pe care numai soarta l-a impiedecat de a se face un carturar, a descifrat apor rind de rind la v in- galac intinsa povestíte, pe care o verificam, o comparam cu oríginalul st o adnotam dind neamuluí mleu, la 1909, cu o deosebíta bucurie, acest tesaur de limb& De mult, Invataturile"luí Neagoe Basarab zaceau inteoedítie din vremea Regulamentului Organic sau in paginile, atit de greu de gasit, ale Archiveí Istoríce" a lui Hasdeu. Era pacat de frumosul stil al traducatorului din slavoneste, care lucra probabíl dupa indemnul Basara-- bilor" de mai tarzíu, Ra du Serban, Matei-Noda sau poate si Constantin Brincoveanu, care-si zicea Basarab", si pacat sí de atita autentícitate istorica, pe care, In spírítul mieu macar, n'a izbutits'o clatine acribíahipercritica a filo- logului grec, mutat la o catedra uníversitara de la not, invatatul profesor Demostene Russo. Am dat astfel, la 1910, si o edítie houa din aceasta carte fundamentala, indiferent de caracterul de compilatie pe care I-a deslusít asa de bine d, Russo insusí. Se va vedea indata cum fusesem adus, as zíce chíar : silit sa ma indeletnicesc cu deslusirea sintetica a intre- guhii nostru trecut. Tiparisem de mult o Istorie a evuluí mediu" sí o Istorie moderna" pentru scoli, hind adus la aceasta de cunostinta lípseí de valoare a cartílor ciupíte

AdApostui din VAlenii-de-Munte 83

{lug straini care se intrebuíntau atunci in bietele noastre vcolí secundare, de invatare pe de rost a unor pagíni fart cugetare, fara sentiment si fara stn. Pe cead'intaiu am scris-,o, steins, poate prea strins, cum e firea mea ; pe cea de-a doua, de sígur prea vorbita" si prea von- bareata, am dictat-o d-lui Stahl, devenít un asa de bun sí desinteresat prieten, care punea fara niciun gind de ras- plata inegalabila sa stenografie la indemina mea. Nu ere-, deam ca impotriva manualelor, care nn erau un míjloc de cistig ca altele, ale singurului profesor superior de istorie universal& care se intimplase sa fíe si un scrlitor si pu-, blicasem de mult o conferinta, tínuta la cercul profesorilor secundad, si inaíntea impasibíluluí Haret, ca sa arat prin. acea utopie dídactica" absurditatea vinovata a unuí in-. vatamint sprijínit pe singura rutina a colegílor miel de la licee si ginmasii , nu credeam, zíc, ca mi se va arunca In obraz in chip statorníc invinuirea ea scriu neinteles, la care se va adaugí si observatía cutaruiraportor de la Ministedul de Instructíe ca-mi permit a judegafapíele vi ca decí cartea mea poate sa strice sufletele copiilor. Dar, cum parkl atuncl astfel de acusatii nu mí se strip-. sera in fata, direct, chiar sí de ultímul invalid intelectual lipsít de crestere, am ostenít Inca °data pe d. Stahl prim.- blindu-ma de dimíneata pana sear& de mí se rupeau genunchli, ca sa-i díctez si o Istorie a Rominilor pentru vco/i,pe care o intelegeam, o editie deosebita a sí purtat acest titlu , si pentru poporul romanesc". Po- porul romanesc" nu si-a batut capul cu dinsa, decit in Ardeal, unde voiu spune cum o treceam, ca marfa oprita de censura magluara, lar, in invatamint, cite un fost elev al mieu tolera acest manual de credinta si caldura doer in cursul superior, unde elevi mal desvoltati ar putea sa inteleaga si frasa incilcita a luí Iorga". Am crezut ins& chlar de atuncí, ca, oricit ar ante un orn de astazísa seapropieinte/egator sí simpatíc de

84 0 viatl de om

acele vremurí, altele sint vibrdrilesufletestipe care le- provoacd atíngerea de-a dreptul cu insdsí slova contem-- poranului. De acolo,urmdrit s'i de intentille mele revolutionare in domentul pedagogiei, am tiparít, laciteva luni de distantd,pe lingd o editie populara vietii lui Mihaí Viteazul, de un boier din acele vremí, intercalata in corm:410a logofatului cantacuzínesc Stoica Ludescu, s- pe lingdtraducerea, de pe la 1840, indreptatd de mine,. vers de vers, a cronicii grectí a luí Stavrinos, lauddtor al aceluíasí víteaz, o intreagd istorie a terilor noastre corn- pusd numai din fragmente de cronici, acel volum Din Faptele Strdbuntior" care nu s'a invrednícit de o a doua editie. Scrisorile contemporane au venit sí ele la rind, si era pentru mine o bucurie sa corectez acele rindurí plíne de pasiuni asa de nobile,de o duíosie asa de comuni- cativd si de o asa de adincd intelepciune :Scrisorile domnesti" din 1911i, in anul urmAtor, Scrisorile de boieri"... Numai dupd multi ani, in legAtura cu lucran i de sintes6 in aceste doua domenii, am putut addugí Scrísorile de- negustori", de careníciunnegustor nu s'a interesat, Scrísorile de mesteri", astiderea, si Scrisorile de femei",' care au trecut, daunazi, total nestiute, trebuind 6a Insti- tutul pentru studíul istorieiSud-Estuluieuropean, creat de mine, sd lea asupra.-si spesele, trímetind gratuít ele-- gantele volumase, in care, sí laanii mieí inaintati ca si in tineretd, pusesem atita gríja píoasd. In aceste scrisori infra de la sine, in legaturd cu inät- tarea la lasi a statuii luí Cuza-Vodd, care-sí are o intreag& poveste,pe carecetítorulo vagdsiinaltdparte, si publicatía de prínos a Sensor lor, mesagiilorsipro- clamatiilor" celuí asa de adinc Romin ,i Moldovean in mima luí generoasd. Pentru adasicercetdtorilor,caríseinmullíau, ai mandstwilor noastre, o indreptare caci prea mult md jigniainvirtireain calciie,ignorantd sí prelentioasa,a

AdApostul din Vglenii-de-Munte 85 nobilelor si cultelor doamne care apar intr'un zbor de valuri albastre si dispar in acelasi fluturare grabita, atunci cind, cu o reculegere de care ar fi capabila inteligenta lor mai bine sfatuita, sint acolo atitea lucruri pentru mintea qi pentru inlaidlor , am reprodus inbrosura si am intregit studiile asupra Hurezului si Manastirii Neamtului (ambele din 1912). Ele faceau parte dinteun intreg plan In legaturd cu monumentele istorice, in Comisiunea pentru ocrotirea carora intrasem, nu failobisnuita impotrivire. Era vorba si de scurte calauze, ca aceia pentru Snagov, apoi de doua oriretiparita, de cArtipostale ilustrate si chiar de un calendariuistoric,dind,cunase face in Italia, in Germania, pentrufiecare zi, cu citeva cuvinte de explicatie, un monument sau un portret, in legatura -cu amintirile pe care letrezeste aceazi. Odata, pentru -o societate de doamne care cautau un miiloc de cistig mat distinsdecit chetele,balurile,ceaiurile s'igarden-, partyurile, am facut sa setipareasca un numar de carp postale splendid ilustratecare infatisau Mere ornate de pe documentele noastre. Foartetarziunumai, talentul Cell mete Magdalina va putea sa deje, cu aiutorul banesc al fostului mieu elev Moisil, un intreg mic album de asemenea podoabe, care a fost foarte bine primit in strainatate, y ignorat in aceiasi masura Ia noi. Numai acuma citeva Itini, am putut, dupa citeva note in cartea mea generala despre arta romaneasca veche, sa descriu si sa explic amanuntit ce comoara avem y in aceasta privinta, prin trei conferinte, tinute in sala Dalles de la Bucuresti, inaintea unor banal in mare parte goale, vorbitorul fiind un biet indigen, lar subiectul Lana interes pentru nobilii domni in fracsi nobilele doamne in tinuta de bal, cad se oraoara la sosirea oricarui vorbitor exotic, de si nu atunci cind if fac raul serviciu de a-I recomanda cu permanenta mea impopularitate. 0 editie noua, eleganta,portativa apoetilordasici

86 O viatA de om

Parut ca e o necesitate. Pentru aceasta am ales ce. e mai frumos, mai ingríjít ca forma in opera luí Asachi,. depríns la scoala italiana de la inceputul secoluluii atit de neinteles tocmai prín cara cterul complexal forma sale. Un frumos volum, legat in símiii-pergament, n'a aflat decit un numar extrem de redus de cetitorí. Opti- mismul mieu imí ascundeazadarnicia unelastfel de incercari, lar a ma adresa la Stat pentru desfacerea prin scolí s't bíblioteci populare, míjloc la care cu fringere de mima a trebuit sa recurg maí tarzíu pentru alte publicatií, nu-mí statea in obíceiu. Mi se pare ca nidastazi poetut iesean nu se cíteaza dupa editíamea, ingrijitacu atita iubire. M'am trudít apoí sa readuc prímelepoesii ale luí Alecsandrí la forma initial& mult mal fireasca, sí un al doilea volumas s'a adausla o colectie osindita de la inceput N'am uítat'lid pe Bolintíneanu, din care era putín de cules, pe Creteanu, pe poetul bucovineanPe trino. Prín indrazneala unuí vers asa de nou, prin raportul luí cu folklorul, pe care-I strinsese cu ajutorul elevilor lui, mi se impuneai Baronzi, din care poate nu s'a cumparat un síngur exemplar. In legatura cu preocuparile mele pan- romanestí am adunat, mai alesdui:4 ce-mí cazusera in. mina fabulele, neglíjate, ale unuí Sirbu, pe poetií basa- rabeni, cela ce sepotrívía cu manifestatía noastra de durere din 1912, cu prilejul centenaduluí de la despartíre.. Tot in legatura cu o comemorare, lade svelírea statuii luí Cuza-Vocla, presíntam unuí public care se mentinea indaratníc inexistent, o antologie a poetílor Unírií, in scrísui carora erau bucatí surprinzator de Inca vii. Colectía va fi fost arsa ori topíta in cazanele fabricilor de hirtie supt ocupatía strain& In alt format, incepusem o editare a proverbelor, traducind pe cele orientale,í am cules ceva i din hirtiile luí Baronzi, pe care mi le incredíntase, cu manuscrípte de romane, o batrina profesoara, fiica lui, maritata cu un ingíner Ghírgiule-am dat Academíei Romine-; ha am publícat sí_

AdApostul din VAlenii-de-Munte 87 o brosurd popular d de cintece, cu intentia de a persevera dacd n'ar fi intervenitlipsade interes, in sfirsít visit:ill, lipsa de baní si tot ceia ce a tulburat apoi asa de adinc societatea romaneascd. trite° zi, uitindu-md prín vechilerafturiproasteale partii din bíbliotecd pe care o dusesem cumine, am gasit rarísima carte a Reregrínului transilvan" de loan Codru Drdgusanu, grozavd ca infdlipre in ortografíaei cipariand sí cu amestecul nesdbuit al cuvintelor latine pe care le-a rdspins límba. Dar era acolo un ízvor asa de puternic si limpede de tinereld, de spirit popular, de òb- servaiie atenta a lucruillor statue, de simpaticd filosofíe proprie...i atunci am rugat pe d. Onclu, core nu era inca qeful mieu de atelier, sa reproducd acest text, hilo- cuind cu cuvinte víí acele umbre latine i unde nu gdsia cuvintul, il addugiam in corecturi. s'a facut astfel una din cele mai frumoase arti din toatd literatura noastrd, care a trebuit apol sí retiparitd. Asa mergea tipografia noastrd, cu spor numaí pentru deposit. Cit prívete sprijinul de afard prin comenzí, doar dacd d-rul Elefterescu, om preoctipat de vizia 0 cultura populard, tiparía la not ; actionarii insii nu-11 mai aduceau aminte cd au o tipografie, care pe incetul mi-a cazut mie ca un fruct putred 0 pdrdsit.

Toate aceste publicatii plecau in mare parte din noua incredere in mine pe care mi-o ddduse scrierea siprí-, mired 1storiei poporului romanesc in cadrul formaliuni- lor sale de Stat" in limba germand (1905). Credeam cd Lamprecht, cu care avusem asa de putin a face, de altfel, md uítase cu totul, cind, in 1904, marele istoric german, care primíse conducerea vechii 0 importantei colectil de istorie uníversald, initiatd de Hee.- ren si Uckert, imi serse pentru a-mi ardta nevoia de a se face si o Istorie a Rominilor, intrebindu-rnd cuí ar pu-

88 0 viatà de om tea sa o incredinteze, atentie care m'a atins adinc si pe care o datoriam, cred,cuvintelor pe care legasisera pentru mine studentii romini de la Universitatea din Leip- zig. Ele-i dadusera luí Lamprecht destuld incredere in judecata mea pentru ca sa fin consultat apoi pentru istoria tuturor popoarelor din Sud-Estul european, ceia ce mi-a ingaduit sa fac a se opri o monstruoaso istorie in cinci volume a Ucrainei, istorie neexistent& pe care o propunea separatismul nationalist al invatatului, dar con- fusului Hrusevschi, care adat apoi, intraducere germana, o nespus de stufoasa parte intaiu a povestirii sale, si sa pun in legatura, pentru Skill, pe fostul mieu profesor cu jireEek, cela ce adatstiintii nu numai cele doua volume, cudesavirsire noua, aleacestuiain colectia Lamprecht, dar I a adus sa publice, in Mem orille Academiei din Viena, partea, asa de intinsa, despre institutii, care nu se potrivia cu proporpile ce i se admisesera. Am spus lui Lamprecht, cu toata sinceritatea, ca, daca se adreseaza luí Xenopol, care terminase de multi ani Istoria Rominilor din Dacia Traiana" si o prescurtase inteo forma francesa, prea larga pentru epoca mai noua, trebuie luata precautiunea de a cere ceva nou, revazut asupra izvoarelor. Lamprecht reveni, certndu-mi mie sa leau asuprd,-mi o sarcina asa de grea pentru o con, timta delicata. Nu ma gindisem niciodatala alcaturea unei atit de vaste sintese. Scurta privire asupra vietii neamului nos-, tru", pe care mi-o ceruse d. Tazlauarm pentru frumoasa-i revista Luceafarul" si care, imediat uitata de mine in asa fel incit am descoperit-o cu mirare inbibliografiile de mai ieri,s'a publicat acolo la1906 fara a se trage aparte. Toata partea veche, daco-romana, nu ma ocupase ni-, ciodata. Parti Intregi fusesera ¡ma tratate pentru publicatii amdnuntite, ca Istoria lui 5tefancelMare", Istoria lui

AdApostul din VAlenii-de-Munte 89

Mihai Viteazul", prefata de la volumul XI din Hurrnu-, zaki, care adea tot secolul al XVI-lea inainte de Mihai, aceia de la Studii si documente", IV, hit care era vorba de relatiile noastre cu Ardealul inal XVII-lea; ístoria mai veche o atinsesem in notele de la volumul III din aceiasi colectie, discutind informatii noua gasite de mine, pe linga cele din al treilea volum alActelor sífrag- mentelor" ; vorbínd de Cantacuzini, complectasem refa-, cerea ístorieí noastre pentru secolul al XVII-lea ca eve- nímente interne. Pria cele doua prefele despre Callimachi, veacul al XVIII-1ea, care fusese cercetat amanun/it siin (Analisacronicilor pentruIstoria literature din aceasta epoca, fusese lam urit aproape in toate col/urile luí ; pre- fala de la volumul X dadea toataistoria economica a aceluí tímpsí,asteptindIstoria lui Tudor" din 1906, mersesem si dincolo de activítatea boierilor reformatori, pe care o analisasem acolo s't o deslustsem si in Convon- bin" prin explicarea uneí scrisori a luí Hammer, ístorícul Imperiului otoman, si prin resumarea corespondenIei Mitro- politului muntedn Filaret. Ajunsesem deci pana la ínstalarea Domniilor pamintene. Daca Regulamentul Organic, care-mi era antipatic, cu palidelelut umbre domnesti, sit anul 1848$ care fusese pus intr'o noua lumina de marea pu- bucatte comemorativa incredíntata de D. Sturza luí Nerva Hodo), cela ce-mi, va permite sa public in revista mea Floarea Darurilor" un studiu despre Craiova s't Unírea", inn erau mai pum cunoscute, in schimb, prin tiparirea actelor luiVoda-Stirbei,prin rabdatorul studíu asupra Vieta sí Domniei" luí atinsesem epoca Unitii, pentru ca numaí in 1909, adunind manifestatiile in scris ale lui Cuza,-Voda, sa dau pentru ínaugurarea statuli Domnuluí de la 1859 sí liniile de capetenie pe care le cere o cit de larga presíntare a operei luí (Unirea Principatelor") 1909. Toate acestea n'ajungeau insa. Ele trebuiau topíte intr'o opera sintetica, de care am fost legat tímp de un intreg

90 0 viatA de om an de zile, reducind toate preocuparile mele la cugetarea, plind de inclaratnice indoieli, asupra arhitectudisides- voltarii el. Era si marea dificultatea redactddi direct in límba germana; prímele doua, treí coli se vor tipari cu textul míeu neschímbat; asupra celorlalte s'a intíns revi- sia, foarte atenta, a unuí tinar invalat german, cu care era sd colaborez pe urma la refacerea Istodel universale" a luí Helmolti cdruía Lamprecht ii incredintase organisa- rea unor istoril ale provinciilor germane, Armin Tille. De la inceput, am cutezat sasparg obisnuitul cadru pentru ca, trecind díncolo deWeldteritoriala, care m'ar fi string intre grangile, ingustesínecontenít crirhpotite, apoi larg sfdslate, ale principatelor, acelor 4erisoare" de care tot vorbía D. Sturdza si retoríca oficiala pentru a face placere regelui,ctítor de viala noud,sa. pot trata, cu sentímentele care ma- stapiníau, si care se stramutau in sufletul epocii intregí,í viata Romínilor de peste hotare. A fost deci, cu asentímentultacitallui Lamprecht era asa de frica de un refus1 oatorie a Ro mtnifor In cadrele formatiunilor lor de Star .i, in dísposi- tia de crítica a spirítului mieu, mi-am ingaduit Inca o inovape : aceia de a da, la sfirsit, vre-o suta de pagini despre Romaniai poporul romanesc intreg, asa cum erau atunci, la 1905. ti poate inchipui cíneva cum a fost primitd aceasta carte, in care abía era vorba de particle,iar numele celor mai multi barbati politicinici nu eran pomeníte, cu opera" lor cu tot, de insusi D. Sturdza, care incercase sd ma faca a-i presínta spre censura manuscriptull Ce indignare 1 ma tineam deci continuu de fapte rele... In locul banchetului de care fusese vorba, se amnia acuma o intreagd scriere de infruntare, fíreste tot in limba germana. Cind editorii au trimes luí Carol I-iu cele doud frumoase volume, splendid legate, n'au prímit, cu toate intrebdrile lor, niclun semn de acceptare, necum de multamitd. Mi s'a spus ca mat mutt decít once il indignau pe regele faptul cd

AdApostul din V6lenii de-Munte 91 domnía lui sí a luí Cuza-Voda cel rasturnat se gasiau in acelasi capitol. Dar emotia a trecut, sí cartea a ramas. Crítica straina adeca numal cea germana, a fost foarte favorabila. Weigand de la Leipzig, Korduba, ístpricul ucraínían,ialtií aratat salisfactia lor, nu numai pentru ca de acuma era la indemina o istorie a Romini/or based pe ultimele cer-- cetari, dar si pentru felul cum era presíntata materia, apreciare care putea sa-mí placa mult mai mutt decit once aprobare sau rectificare a detaliflor,care inteun asa de vast ansamblu pot sa fíe discutabile. Cine va a observat ca lucrarea intrece cu mult planul colectiei, Helmolt insusi gasínd cuvínte de apreciere pentru Rominul cu matele de drama", care, in adevar, cu cit /imam in spate sí totusl nu stateam pe loe, afi putut sa flu eu. La nol, Maiorescu s'aconvíns ca, típarit in straínatate, nemteste,i intr'o astfel de colectíe, s'ar putea sa fie ceva de capul míeu.Síngur loan Bogdan a gait cuvínte de recunoastere pentru aceasta carte ; mi s'a parut insa ca, macar un timp, relaiile cu Onclul au devenít mal red. Pata de uríle care, si din alte motive, vor reveril salbatece, nu mai era acuma níci totusíatit de necesara liga a celor trei. Pentru exposítía din 1906 Onciul va da o scurta ístorie a Rominilor dupa cele mai strícte típare tradítionale. Aceasta trudita sintesa n'am putut s'o vad tradusa in romaneste decit foartetarzíti,dupa razboiu, de foasta mea eleva, d-na Enache Ionescu,siInca a trebuit ca típarul, in conditiilecele mai umílítor de modeste, sa astepte pana la1922, deciaptesprezece ani de laapa-, rip originalului german si sa seprelungeasca nu mai putin de sase aní, pe cind Sirbii au tinut ca lucrarea lirdek despre istoría Ion sa apara trz actla# timp, tradusa de elevul luí, Radonicí, ca si forma straina. De ícieile dinteinsa, care insA erau in continua des-

92 0 viat6 de om

voltare, am fost stdpinít cind am dat pentru Luceafarul" un resumat si cind am scrís, in legaturd cu o aníversard din ístoría poporuluí ítalían, o scurta presíntare a ístorief noastre, Breve storia dei Romeni, care aíesitdin tipo- grafía mea la 1911. Carte scrísdcu multavint,inteo límbd pe care o cunosteam de mult sí o vorbiam curent, dar care reserva multe surprise strdínului, cum md con- víng de cite orí incerc din nou a serle directintr'insa. Anume indotelí sí atunct m'au facut sd recurg lafostul mieu elev, fiul cel mai mare al luf Frollo, pentru o re- visie, care s'a vddít a fi neindestuldtoare din partea tinui Italian ndscut sí crescut la noí. Criticile ítaltene n'au lipstt cdrtií care stie prea mult frantuzeste sí nernteste". Dar e curios cd, atund cind am alípít unele capítole,referí-, toare la relatille díntre noisi Italieni, la o altaistorie a Rominilor, tradusa de d-na sí d. Antohi (doamna e ha.. liancd), indreptarile au fost extrem de putine síjudecata -a fost totust alta. Dar, de scrís ítalleneste, cu toatd lectia care mí se face la once ocasíe, tot nu m'am desvatat. Rase°lind pentru istoria Romintlor incronicilebízan- tine, am avut Weld de a scoate din ele tot ce poate servi pentru o ístorie spriiinita pe ízvoare a Imperiului bizantin insusi. Am si astaz1 aceste note amanuntite, impartíte pe capítole, sí care-mí sint inca de un oarecare folos. Ajunsesem a cunoaste din 1901 la Venetia pe Horatio Brown, cel mai vechiu si mat harnic &litre cercetatoríí Archivelor, dar sí cel mal ísolat sí maí tdcut, care era delegatul engles pentru alcdtuírea volumelor venetiene, admirabil lucrate, din marea colectie de State Papers" care sepublica de guvernul luí. Mi se parea curios cd el nu schimbd nício vorbd cu nímeni, si am pus rdmasag cu solía mea ca mi-/ imprietenesc intr'un ceas, sí anume in qa fel, incit pdnd la ceasulfret ¡mi va face si o visítd. Mí-am adus aminte ca in Revue critique era o dare de samd despre una din lucrarile aceluia care a dat, cu essayuri foarte

Adhostul din VAlenii-de-Munte 93, bine serse despre aspectele Venetieí, o istorie a tiparului venetian si, in colectia de Temple primers" a edítorului Dent, cel mai bun resumat de ístoriea republícei. Ba- nuíam ca nu cunoaste aceasta recensiesí sintem Cu totii asa de sensibíli la dinsele, de sí stím maí bine decit once critic ce este in cartea noastra... si asa sí era. Am capatat de la arhívistul amic o prietenie strinsa ma lega de Riccardo Predellí, mort asa de blind la masa lui de lucru,pe care-1ajutasemla identifícarea numelor de localítati orientale in colectía Commemoríalelor" sí aveam atita simpatie pentru della Santa, prea jute MO stimeí generaleinformatil asupra materiel care-1 preocupa momentan pe voinicul Engles, si i-am putut strecura un inedít privitor la un alhimist ratacít prín Bavaria, in cea mai strinsa legatura cu aceste preocupatii.i din vorba in vorba iata-1 ca se duce acasa si apare inainte de ceasul trel inaintea locuintii mele din Calle del Ridotto, aducind acelea din scrierilelui despre care-í spusesem ca m'ar interesa foarte mult, dar nu le am. Mai pe urma am fost si in frumoasa luí resedinta din Ca Torresella alle Zattere, un palazzino plin de rari lucrurí ístoríce, si am fost primiti in halat si in papuci, oferindu-ni un excelent ceaiu, dar aproape fara a vorbí nímic ;peste citiva aril, cind sí el a plecat din lume, m'am ginditsa cumpar pe sama Institutului Sud-Est oriental casa, pentru oaspetí romial, dar se facusera reparatii scumpe, si a trebuit sa renunt. L-am intrebat pe Brown daca in colectía lui Dent, pe care n'am avut níciodata marea onoare de a-I cunoaste, de sí 1-am cautat la Londra asa o fi edítorul engles ? s'ar putea típari o ístorie bizantina, pe care, bine inteles, as scrie-o frantuzeste, cele d'intaluincercarí de a scrie direct in englezeste trebuind sa fiede acum citiva ani numaísí au iesit foarte prost. Raspunsul a fost favorabil, sí m'am pus la lucru, cautind sa prínd in cit maí putine

94 O vlata de om

-paginí ce e mai esential, dar sí mai caracteristic, cela ce nu inseamna si ce e mai pitoresc, pentru a maguli pe cetitor, din aceasta permanenta ímperiala de peste o mie de ani. Aceasta fara a alerga de la un studiu strain la alt studiu strain, cum se face de obiceiu pentru a redacta un manual convenabil, el, dupa conceptii proprii, recurgind necontenit la ízvorul contemporan. A iesit astfel un opuscul in care pe fiece pagina pusesem, curagios, pecetea cugetarii mele insesí. Manuscriptul a fost trímes la Eondra, unde a gasit un excelent traductor in d. Powles, cu care n'am avut níciun ra port personal. Primirea a fost foarte buna 0 din partea filologilor carf se ocupa, el mat ales, de Bizant 0 ale caror exigente sintcunoscute :s'a recunoscut elementul de tinara originalitate care este in aceste pagini. Astazi, cind am prefacut 0 crescut de doua ori pe atita textul frances pentru otiparire,care abias'aispravit, puind dedesupt, dupa notele pastrate, insemnarea izvoarelor 0 controlind necontenit cu ce au scris altii,pot afirma ca putin era de schimbat in textul de la 1907. Parteapri-. vitoare la literatura de cronici a Bizantuluí a ramas in manuscript peste douazecí deani,fiinddata,nu fail oarecare sfiala, care nu era cu totulindreptatita, numai daunazi nouluí prieten Henri Grégoire pentru frumoasa luí revista Byzantion : impreuna cu indicatií asupra arteí, ea a aparut acum in cartea notia din tipografía mea de la Valenii-de-Munte. Din aceasta rascolirede ízvoare a resultat 0 studiul asupra luptelor pentru tronul bizantin In secolul al XIV-lea, Latins et Grecs d'Orient et rétablissement des Turcs en Europe', pe care am oferit-o luí Kohler pentru Revue de l'Orlent latin", dar, acesta cerind o refacere de formA la care nu ma credeam dator, am dat-o lui Krumbacher pentru Byzantinische Zeitschrift", si acesta a primit-o cu placere. Imprejurarile ma facusera apoi sa trimet pentru volumul de omagiu al luí Lamprecht consideratii asupra raportu-

Ad4ostul din Vglenii-de-Munte 95 rilormedievale díntre Apus si Rasarít in evul mediu (1909). Pentru omagíul comemoratix al luí Amarí, ara- bisantul ítallan,trímesesem un dialog abismo-latín gasit la Florenta sí am fost uímít aflind ca descoperísem cel maí vechiu text de limba amarica (1910). Peptru Suedesí lucrasem o editie, dupa cea din Studii si documente, a cro- Weil, scrísa de interpretul Amíras, a seden!luí Carol al XII-lea la Bender. Incetul pe incetul istoría universala redevenise obiectul preocupatillor mele. Intaiu in legatura cu catedra pe care o ocupam lacoala Superioara de Razboiu. In loe sa predau elevilor mid, decit cad n'am avut altií mai atentí, mai intelegatori, mai personalí in tesele lor de sfirsít de an, in loc sa presínt an de an fapte si date pe care le gaseste cíneva in once expunere curenta, am gindit ca ar fi mai bine sa desfac vastul cupríns al vietilsocietatilor omenesti in acele probleme la a caror solutie, cruda, dar de atitea ori necesara, prín arme sint chemati ei, la ceasul Ion. Astfelistoríarelatinor díntreFrancesí sí Germani de-a lungul veacurilor mí s'a infatisat ca o problema a Rinului, sí Cu acest titlu a ap.arut, dupa notele stenogra- fice ale amicului Stahl, cea d'intaiu lucrare cu acest caracter,de sígurnou, in 1912. Anul urmator,propria noastra ístorie se amesteca in desbaterne singeroase prívi-, toare la soarta Dunatii, si o Chestie a Duruirii a aparut ded la sfirsítulcursului, cu explícatía:-Istoria Europei rasaritene in legatura cu aceasta chestie"r Si. aceasta pu- blicatieera presíntata ca fiind menita numaí elevilor mid. La 1914 am grupat in jurul problemeí medítera,- níene (Chestia Mediteranei) ceia ce eredeam mai esentiai in ístoria Europei de Miazazí. 0 contributie romaneasca la cunoasterea ístorieí apu-, sene a fost in intentía mea reluarea cronicii romanestí, scrísa de agentul diplomatic muntean, despre expedítia prin care, in 1716, Turcii sa/batecului Mare-Vizir Gin-,

96 0 viata de om

All au recucerit de la Venetieni Moreia. Textul, luat din manuscriptul Academieí Romine, 1-am tradus si in limba francesa, confruntind stirile,alit de noud, de precise sí de originale, cu un zíar frances contemporan.Edítia a a- pdrut la 19.13 in luxoasa publicatie de cronicí ínitiatd de loan Bogdan. Am avut satisfacía sa vdd ca acest izvor al nostru aftapretuíre pentru ístoríacetdtii mie asa de lubite. AS pune aldturea retipdrirea, cu prilejul comemordrii Mortíí tragice a luí Vodd Brincoveanu, cdruía í-am consacrat atunci, la 1914, si o intreagd lucrare in romdneste, a admírabileí descrierí pe care secretarul bogatuluf sí mindruluí Domn, Del Chiaro,addruít-o TeriiR om a- nesti (Istoria delle revoluzioni della Valachia). Din nenorocire, ca tot ce am tiparít pentru Casacoalelor, intreaga editie a fost depusd, pentru a nu se,mai clinti,in sub.- teraneleacesteíde sigur,atita timp, prea birocratice institutii, pe cind ea ar fi putut folosí asa de mult pen- truunoasterea in Italia a lucrurilor romanesti. In citeva conferínte din 1934 am cautat sd redau, nu numai legAturile noastre cu Venetia, pe care le atínsesem intr'o lucrare inchínata memoriei Iti Monticolo, precum legdturile vechi, cu Anglia erau infdtisate in volumul de omagiu pentru vechful mieu profesor Charles Bemont, dar si tot ce mi se parea mie, un asa de asiduu cercetd.- tor, a ar putea sd exprime mdcar pe departe esenta, atit de complexd si de find, a vietli venetienedin secolin secol. De aid a resultat cartea Cínci conferintedespre Venetia" din 1914, care se va retípdrí peste treisprezece ani, si din care oparte,aceíaa raporturilor romino- venetiene, se va da in limba ítaliand, in revista LEuropa orientate. Lucrarea intreagd zace de aní de zíle in buna traducere manuscriptd a eleveí mele d-ra Nella Collini, cea mai devotatd si desinteresatd din ajutAtoarele literare, fail sd se fi putut gdsi mica sumd necesard pentru a o

AdApostul din VAlenii-de-Munte 97 putea tipdri ca o dovadd deintelegerepe carenatia noastrd o are pentru minunea venetian& Din Archivele Republicei Sfintuluí Marcu intr'o noud caldtorie luasem note 0 fAcusem cepii pentru acea parte, din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, care nu intrase in Notes et extraíts", incepute numaí la 1400. Din ele am fdcut la 1915 studiut, apdrut 0 in límba francesa, din noua publica tie pe care, tot pentru a se gi al sintem pe lume si noi, o incepusemla Academie, ,,Buletinul sectíei istorice", despre Venetia politica in Marea Neagrd, pe vremea luí Dobroticí, creatorul Dobrogií, dari inainte 0 dupd dinsul. In Memorfile" Academiei se addugiau 0 documentele, pe care un cercetdtor german, de altfel lute la invínuirir Mel, nu s'a gindit a le cunoVe, pentru o lucrare, de o ciudatd aleatuire, dupd rdzboiu.

Dar scrísul ístoriei, care se fAcea odatd inmAndstiri, fdrd niciun gind la lumea d'imprejur, pArAsita odatA pen.- tru totdeauna, nu se poate ísola, nu trebuie sd se iso-- leze de viata care gilgiíe, influenteazd, cere, impune. $1 lumea, care pdrea stabilltd pe -multd vreme prín echill- brul intre doud sisteme de marl alíante, intra. de la 1912 inaínte, cum se va vedea dincapitolul urmdtor, intr'o fasa de prdpAstioase schimbari. Ele cereau deci explicatti 0 directii care m'au indreptat din nou catre studffle de istorie universal& La 19126 se serba la ChiOndu o sutd de ant de laa-, nexarea Basarabieí 0, dupd ce ardtasem inca din 1911, in Memorille" Academiei, in ce condítii se fdcuse rdpirea, am dat intr'o intreagd carte, pentru care adunasem ma.- teríalul localítate dupd localítate,o istorie aprovinciei rorane.,sti pierdute, in Basarabia noastrd",lacare se addugiau de la sine capítolele din Pagíni despre Basara- bid de azí", precum 0 ce se cupríndea ea observatli 0 indru. marl in mai V.echea carte de aldtorií. Era aid 0 o legaturd 7

98 0 viatl de om strinsa cu evenimentele generale care ne-au dus cindva la Nístru sí care ne-au raspins inapoi la Prut.

Dar imprejurarile politice noua ni cereau in acest moment, care era si al visíteí Taruluí Nicolae al II-leala Constanta, o alta indrumare decit aceía a uneí simple asIgurari a hotarelor actuale prin alipirealaaliantade pace a Centralilor. Cu oarecare greutate, ciocnindu-ma, cum se va vedea, cu interesele, latiga Cultural,ale unui Virgil Arlon, am ajuns la publícarea, pe sama mea, pe cind la inceput fusese vorba de o dernonstratiea societatil pe cara o serviam ca secretar, brosura de orientare contra aceleía a Statului romin :Romania, vecinii nostri s'i chestia Orientului" (1912). Aceleasí ¡del se expri- luau, tot atunci, in brosura francesa Les Roumains et le nouvel etal de choses enOrient. Trebuía safiecineva orb ca sä nu-si dea sama ce hotaritoare consecinte va avea anexarea Tripolitaniei de Italieni s'irazboiul deslan- tuit de dinsil, in ciuda asigurarilor de pace vesnica. Era vorba de a se arata ca nol n'avera numai o po-f litica traditionala", datind de la suírea pe tron a luí Carol I-iu si asezata pe nezguduita basa a contractelor inchelate de I. C. Bratianu la Berlin si Viena, ci ca exista adevaratele noastre indreptart, verifícate si confirmate de-a lun- gut secolelor. Cum, in acest an 1912, regele crezuse ca e bine ca dinastía sa cistige un sprijin mal puternIc in generatia noug si trimesese lacursurile de yard de la Valení, al caror seas ramine sa se explíce alunen, pe fiul Mostenítorului Tronuluí, am intrebuintat si acest prilej pentru ca sa afirm necesítatea unei oarecare autonomil politice, capabila de a-si schimba aliantele fail a se aservi níciunela din ele, prín cele treí conferínte, foarte ascultate, care au format brosura insemnatatea Rominilor in isto- ..ria universalam. Prestigiul Domnilor nostri,situatíaIon, scump platita, de patron' ai ortodoxiei, ai vietil crestíne in

AdApostul din VAienii-de-Munte 09

Orient, s'a invederat apoi, in aceleasi Memorii", prin studif intinse care cautau salege,in vederea acestuiscop, istoria noastra cu a mediului in care ea a evoluat. Cind Duiliu Zamfirescu purtat la Academie razboiul ca Ardelenii, cari nu-1 simpatisau si pe earl nu-f simpatisa, am raspuns indata prin Parted Rominilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca (influente si con- Cide)". In Francisc RikcScFy al II-lea, invietorul cons- tiinteí nationale ungurestií Rominii" aratam cit ni dato- este noua, vechilDrPrincipate, primitoare pentru toate natiile robite, insasi desvoltarea ideii nationale maghiare in secolul al XVIII-lea. Fata de Rusia, care se imbia pe linga noi in vederea unor evenimente care se simtiau de top a fi -foarte apropiate, amintiam legatura de la 1711, -cu toate avantagiilei cu toate primejdiile ei, prin alt 'memoriu la Academie : Carol alXII-lea, Petru-cel-Mare tenle noastre". Ce-au urmarit totdeauna fata de noi Habsburgii, de cad era vorba sa ne desfacem, reiesia din ,acela care trata despre ocupatia austriaca in anii 1789.- 1791", caruia fara zabava i-a urmat, ca o continuare fireasca, rdmasa neterminata, Politica Austriei MO de Unire", .cea de la 1859. In legdtura cu aspiraiii care Incepeau destinde aripile, intrebuintam o publicatieintimplatoare de documente peatru ca sa dovedesc permanenta noastra dicolo de Prut, in Din tinuturile pierdute : boieri s't razesi in BucovinasiBasarabia in cele d'intaiu decenii dupa anexare",í, pe cind la parcul Carol organisam o expositie basarabeana si cream la Iasi un Camin al studentilor ba- sarabeni, publicamla Academie Insemnatatea tinutului de peste Prut pentru istoria Rominilori pentru folklorul ro manesc". Razboiul izbucni in Balcani,Statelecrestine, in sfirsit intelese intre dinsele, dupa indemnul Rusiei, care spera sa traga principalul fotos din incurcatura, aruncindu-se asupra rurclei, pe care, cum se va vedea, noi o credeam

100 O viatA de om destul de tare ca sa poata infrunta lovitura data cu atita entusiasm. Din Insemnarile mele, culese in izvoarele bi-. zantine, am luat ce trebuia ca sa se \red& intr'o expu-. nere cu totul obiectiva, in care nu eranici sovinism, niel intentia de a sprijini o imposibila intindere pana in adincul peninsulei balcanice, /a care nu se gindlau decit romantici ca un Vastle Pirvan, care ajunsese atunci elernen.. tul diriguitor al Ligei", ca marile Imperil nationale de dincolo de Dunare in evul mediu nu sint decitilusia unui nationalism infierbintati ca ideia Imperiului domina fra- Areai framintarea fara scopi fara continuitate a tuturor intrusilor descalecati la Sudul Dunarii, ca trebuie deci sa se- renunte, chiar in folosul unei vieti papice de bunt vecini, la credinta cà ideia nationala a determinat inca din. fundul vremilor intemeiarea de State pe acestteritoriu ap de disputat. Astfel s'au a/catuit, in acest an de mari schimbari si de tragice evenimente, Notele until lstorie cu privire la evenimentele din Balcani". Scriindu-le far& cel mai mic sentiment de antipatie fata de BulgarT, de cari vorbisem mai mult prieteneste, in ciuda unei uri care se vadia pana 0. in caricatura, din vitrinele librariilor de la Sofia, a ofiterilor nostri, in 1909, nu-mi inchipuiam dupa douazeci de ani aceste pagini, cu cit adevar si cu cite eventuale greseli pot sa cuprinda, vor indemna la grosolane pamflete pe agresivul tin& istoric bulgar Mutaf- ciev, asa de zelos in a ma batjocuri in toate limbile. Tot in legatura cu aceste preocupan i a fost studiul despre Ucraina moldoveneasca", in care se arata opera indeplinita dupa 1681 de Duca-Voda dincolo de ,Nistru, acela despre Legaturile Rominilor cu Rusii apuseni cu teritoriul ziq ucrainian". incepusera a se discuta preten- tiile Ucrainieni, cu limba lor, pe careIon Bogdan o declara un simplu dialectsiun dialect vulgar 0 curios, de a intemela un Statcare nu se putea sa nu se gindeasca, mai curind sau mai tarziu,la Be.-

Adapostul din Valen11-deMunte 101

sarabía, si Austria ajuta din rasputeri, gata sa provoaue sí o revolutie ucrainiana In Apusul Rusiei, cu care se gindía a-si regula °data pentru totdeauna socotelile. Des,- valuirea acestor planuri mí-a atras mult tímp inca o idloata campanie de presa, sí principalul uneltitor pentru Centrali, pe cari era sa-1 serveascd 0 printr'un ziar de tradare, Stere cel cu paltonul galben din casa luí A. D. Holban, Basarabeanul care ajunsese acuma, cotind in ,dreapta si in stinga, datimind azi pe Poni, mini pe Va- sne Lascar, un factor important alpartíduluiliberal, un purtator de cuvint al tineretului inaintat, ma impodobia in artícole fara spirit cu porecla de nIorga-LIcraine. Cum intreaga chestie aBalcanilor era pusa in dis- .cutie, cdutam sd arat toate avantagine pe care le-ar -cdpdta rasa noastrd daca influentei austro-ungare s'i rusesti in peninsula vecina i s'arsubstituí aceia, sprignita si pe contingentele geograf ices't pe oasa de lung traditie, venetiana sí genovesa, a Italieí. Pe chid cercetam orígi- nile organisatiei noastre tusericesti pentru a dovecii si -aici unía proprie a desvoltarii noastre, care a intrebuintat toate imprejurarile din lume pentru a-si face loc, pre- sintam, Inteun memoriu la Academie, concordantain Sud-Estul Europei a celor doua traditiiistorice" din -aceste regiuní :a Italiennor sí a Rominilor. Rolul nostru -era urmarit apoi in toate domenille de influenta printrio serie de alte studii, aparute in acelasi loe: Vasile Lupu al Moldoveí ca urmator al Imparatilor de Rasarit In tute.- {area Patriarhiei de Constantínopol si a Biseridi ortodoxe, Muntele Athos in legatura ctt Tenle noastre", Funda- Vile religioase ale Domnilor romini in Orient", Funda- pile Domnilor rominí InEpir", operaluíConstantin Brincoveanu intreacestí crestinírasaríteni,legaturile noastre cu Caragheorghe, trezitorulvieni nationale sir-, besti, sícu intreg poporulsat, Jordachi Olimpiotul, Rominul din Vlaho-Livadi care a sprinnit pe Tudor Wadi..

102 0 viatA de om cnirescu, pardsindu-1 cind 1. s'a parut ca acesta nu serveste- causa crestind, apoi rAddcinile pe care le-a avut la noi doctorul Veron sau Beron, care a stat multd vreme la Craiova lucrind pentru culturapoporului sdu si, in fine, imbrd-- tisind tot vastul domeniu al legaturilor noastre cu vecinii, de la Sud, cercetarea despreSirbi, Bulgari si Romini in peninsula balcanied in evul mediu" la care o sd se adauge brosura francesd Sernes et Roumains, cu conferintile mele de la Belgrad. Pe urma acestor publicatiiale mele se poate observa toatd desvoltarea problemelor ce se puneau asa de rapede, si cerind un rdspuns asa de hotarit, in fata noastra. Daca am atins chestiarenegatilorintrecutulnostru, asa de putini, era pentru ed la Academie se infatisase, färanu-. doare, prelatul care odinioard se ocupase cu atita rivna. de cultura noastrd din trecut, amicul luí D. A. Sturdza, Vasile Mangra, pe care-I cunosteam de la Orade, unde fusese vicariu,s'i care acuma stdtea, Cu o noud directie- maghiarofila, in caleatendintilor noastrefiresti, ceia ce- l-a adus memorabila demonstratie din curtea Academiei, de unde a lesit intre huiduieli si cu potcapul turtit. Cind cele doud marl Imperil internationale si-au stat fatd in fata gata sd se incaiere, am dat, la Academie, paralela dintre imperialismul austriac si rel rusesc. Cind s'a atins, in alt sens, chestiaDardanelelor, am rectificat, pe basa mate- rialului istoric, pdrerile gresite in aceastd privintd. Cind o doctrina crudd a reclamattotul numai pentru cei mart, am raspuns inainteaaceluiasi public cu Dreptul la viata alSfatelormice. Cum societatea romaneasca era acum ruptd in cloud in ce priveste drumul de luat pentru a ni gas' cu arma in mina hotarele firesti, am presintat solutiile mele inOriginea s'i sensul directiilor politice intrecutulterilornoastre"., dupd ce aratasem cit de usor in trecutul nostru trecuseram munpi in Ardeat si ce fard nOroc au fost, cu toate primele succese, incer-

AdApostul din VAlenii-de-Munte 103 carilecelor ce stApini.au povirnísul nordíc al Carpatilor de anavalí intara noastrA. Pe planula/ doi/ea cazusera preocupatii interne ca aceíacare, dupa o istorie a Armenilor, ma facuse sa presint istoria Evreilor la noi. Acuma, la 1914, veníse, odata cu batala tunurílor luí FranzJoseph asupra Belgraduluí, vremea marilor decisluni li marílorsuferinti.Pentru acestceasalfecíoarelor nebune" de la nol eu imi aprínsesem insa candela,si trebuie sa arat acuma de cind.

XIX. Desavirsirea unui crez politic si social

Cuvintele adevarate" aparusera in Epoca" g deosebi, si ele au gasit un mal larg rasunet si decit articolele din I'Indépendance roumaine". Atacurile personale contra unor oameni lacari, de alminterea, si atunci, ma inte- resase numai directia, incetasera :aici se punea basa unel doctrine nationa/iste, care se deosebia supt multe rapon- turi de aceia, asa de impresionanta pan strinsa ei logic& a prietenului mieu viitor A. C. Cu7a. Ea nu venia, intaiu, din postulate metafisice, Wei, din analisa unor fenomene de ordine material& ca inmultirea populatiei evreiesti in orasele .moldovenesti,alcoolisarea teranului, sistemul de captare prin avantagii banestisau de situatie al asa-ziselor partide politice. Ea n'avea, in al doilea rind, precisiunea unui decalog, care sacuprinda, intr'o serie de nedesfacut, propositii pe care, fara a pre,- vedea schimbarile, fatale inteun viitor asa de grabit si de capricios, sa lefi declarat incontestabile. Ea nu introdu- cea o apriga pornire de negatie, o inviersunata ofensiVa, ajutata de mijloacele unui mare talent de satiric si epi- gramatist. Ea nu tinea sama de aprobarile pe care le-ar fi putut gasi intr'un tineret prea putin matur pentru ca o cultura fara critica s'i o asa de slaba initiareinrealita.- tile nationale sa-/ poata face judeca tor in domeniul unor asa de grave probleme.

Deshirsirea unui crez politic §1 social 105

Cu aceiasi calda dorinta de a folosineamului pe care-I -vedeam amenintat, era o deosebire de temperament, o deosebire de vial& o deosebire de studii favorite, cela ce pe nesimtite determina intorsatura de spirit a unui cugetatbr. Eu plecam de la ce vazusem cu ochil in hirtia documentelor si in sufletul oamenilor in vial& cercetati de la un anal al pamintului romanesc la altul. De sigur ca aveam cea mal mare stima pentru crezul unui Kogal- niceanu si admiratia cea mai absoluta, nu numai pentru geniul politic, dar sípentru puternicele convingeri ale luí- Ernmescu, s'i ma bucuram ca ace1a0 credinta, aco- modatA cu vremile, poate trece de la o generatie la alta. Dar nu le am o cugetare de azi cu conclusffle cugetarii de ieri numai pentru ca aceasta fusese exprimata de asa de sus, cu atita autoritate s'i intr'o asa de captivanta forma. Se facuse din nou verificarea asupra vietil nationale,si de acolo pleca gindul mieu, a carui exprimare imi era mal mult decit o datorie: o obsesie. Veacuri intregi imi aduceau invataturile lor si in milioane de oameni gasisera un instinct ce corespundea pe deplin cuglasullor, insemnat in s'ova veche, care era pentru mine ea insasi o- incintare. Trebuia ori sa disparem sí ar fi fost pacat sí pentru atita lupta l't suferinta, si pentru comorile inchise in su- f/etul nostru ori sa devenim, cu orice risc, no' insine. Serbarile pentru Stefan-cel-Mare erau,dupa multa vreme de sovaire, de indoiala, de nesiguranta in ce pri-, veste mijloacele sí posibilitatile noastre, o afirmare, tina de o putere neobisnuita. O luptasedeschisesefutre dogma noua, positiva, optimista, energica si intre spiritul de negare, intre atitudinea descuralatoare a junimismu- luí" degenerat sí politicianisat, care ne relegain rindul natiilor mici, fara originalitate cultural& meniteatrai supt toate raporturile la remorca celor mari ai lumii, ale caror forme ar fi prin ele insesi neaparat superioare for-

106 0 viap de om melor pe care ne simtiam in stare a le elabora. A fi ,,european", occidental" modern", in rind cu lumea, nu mai era lozinca, predicata cu toate metodele unei injositoare Deflemele, ale unei ironiicare nu poate sd ardd decit modele si nu ran este nici macar la suprafatdcredintile. Aprobarea opiniei publice trecea si pe ling umanitaris- mul international, pe lino sentimentalismul de martiragit siberiene si filantropía oarelor de 'Tinned si participdrilor la beneficii, care formau evanghelia, de tulbure caracter, national si religios, a vrdjitorului prin zimbet de lares- taurantul din Ploesti. Ne A ntiam deci noi, vedeam drumul nostrusi,dindu..ni sama de ce piedeci va trebuifatalsdnipuie morala politicianismului dominant, cutezam totusi a privi in fata" idealul nostru. Fdra sa am oarba incredere a tri- bunului nascut, care se imbata de gesturile sii vorbele sale, ori copildreasca vanitate a cuí s'a deprins a se inzei pe sine si naivitatea cui crede cd o ideie emisd e una pe ju- rndtate realisatd si, in acelasi timp, desprquind once presiune asupra constiintiialtuia, ca si metodele de cistigare si mentinere a aderentilor pentru a li se atribuí, in concurenta dreapta a valorilor, calitati pe care le-ar fi cdpatat astfel numai prin contactul,cu gindul mieu si participarea la lupta mea, nu rivniam la nicio sefie" de ,curent", si humorul mostenit de la boieri spirituali, de lanegustori si de la terani mucaliti md fdcea sd rid cind intilinam prin trenuri pe profetul basarabo-ieseanal poporanis- mului", care isi Wain cíocoieste, cu apuedturi de parve- nit imbatat de sine, insomnia savantd 0 filosoficd inaintea cirdului admiratorilor cistigati, medusati si zapaciti. Cuvintul de luptd" mí-a parut vulgar, cind eu nu cdutam adversarii si nu rnd infldcaram de bepa trintelor, pdstrind in suflet calda dorintd de a vedea in pace pe toil oamenii capabili de a da ceva tern lor; calificativul de luptdtor" imi amintia grosolane incordari de circ,

Desavirslrea mil crez politic si social 107 iar expresía de apostol", cucare bunatatea unorasí dusmania batjocorítoare a altora m'a impodobit, nu putea decit sa umple de jena sí dedesgust pe cine nu juca niciun rol romantic, nu faced minuni pe drum, nu se lauda ca inviemortllsi, convíns cae numai un om care se trudeste saii facadatoría cit poate mai bine sí tot mai bine, n'avea poftasasesuíenecontenít pe tribune a carorinaltime-ípareapretentiesí artificiu. Aratam ce e infundul suflelului mieu sí atunci, cind, adunindu-mi cugetari razlete, pe care erau liberi sa le- iea In batjocura toti destèptii cafenelelor sícirciumelor líte- rare, intítulam aceasta culegere, aparuta in 1906: Ginduri_ si sfaturí ale unuí om ca orícare altul".i asa, un om ca orícare altul", am intelessa flusi sa ramin pana la sfirsit. Afirmarea credihtil mele m'a readus la literatura, pe care o parasísem cu totul, nepuínd pe hírtie aní de zile un síngur vers, lepadindu-ma de once tenclinta in do- meníul scriedlor de imaginatie si neglijind chiar, in toiul ocupatiilor multe sigrele, once contact cu o productie de simpla imitafie stearsa.

Haret, urmarínd planurilelui culturale", de nationw- lism oficial, stimparat sicurninte, in legatura cu vechi traditií uítate alepartidului liberal, de cate, cu toate ca represínta tot mal mult o nuantaaparte, eraasa de stills. legat, se ginclise la o revista literara, a caril necesitate era cu atita mai mare, cu cit Convorbirile Lite-, rare", de un caracter pronuntatístoric, supt conducerea harnica a luiloan Bogdan, aveau o raspindire foarte mica. Pentru aceastasarcina, -in care era # sau mai ales ginclul luminaril satelor, pe o treapta mai ridicata decli a yeah publica piAlbina", eldadu míjloacele trebuítoare uneí tovarasiicreate de dinsul dintre poetii inscrisi in budgetul Minísteriuluí, ca referentí" i Vlahuta

1108 O viatl de om viArdeleanul Cosbuc, carigasirasau, malprobabíl, primirA de la minístrutitlul, eminamente cultural", de Sarnandtorul". Prietenul míeu mal in vristaVlahu/d ajunsese a represinta, in duda vechli formule de arta pentru arta", tot mal mult literatura aplecata catre nevoilesufletestí ele Miel. Evolulia luí de la Via/a", in care se dadeau lupte tocmaí contra celor carí volau sa robeasca" productía .estetica, menita a tal prín si pentru sine, se facuse ra.- pede. In rAzesul tuto vean se trezisera vechi elemente de trecut, care-I legau strins de viaja neamuluí sdu, si el in- ielegea sa serveasca de acum inaínte, cu un asa de nobil talent, desvoltarea in lumina a acestuía. Poate sfatul luí sa fi contribuit a indemne pe Haret la aceasta creatiune. Dar legaturile lui Vlahu/a cu noua literatura,pu/in ras-, pindíta, inca sfioasa, pierdutd_ prin cenacule, cu cdlauze ele in esi desorientate, ca bietul Stans, de la Floare albastra", inegurat apol de fantornele nebunieí, erau aproape nule ; retragerea lui de citiva ani, despar/indu-se de poletnica, intratd in gazetele líberale, a luí Gorun, facusd díntr'insul un ísolat, care incepea sa fie uítat. Intre nalionalísmul luí visdtor sí melancolic, dar capabil de a se exprima une ori in accente de crítica asemenea cu cele, violente, din tineretele sale, ca in pe atunci faimoasa Minciuna sta di regele la masa", si acela, zdrumecat, abrupt, inchegat in formule latíne, dar sí ciaste germane si rustir ardelenestí, alluiCosbuc, care-si facuse abia intrarea in Regat , unde se va aseza definítiv maí vechiul colaborator al Tri- bunel", prin publicarea in fruntea Convorbirilor", inaintea genera/id tínere", a Nuntel Zamfirei", poema plina de vuietul de petrecere ndsaudeana intre graniceri, nu era nido potrívlre. Sí firea celor lega/i impreuna printeo decisie mmisteriala era cu totul deosebita, mai mult, chiar : antago- nicd, intre Vlahu/d, un excelent gospodar, plín de virtuli casníce, traínd intre cei patru pare/i aí locuinlii, salas feridt

Deslvir§irea unui crez politic si social 109, intr'o a doua casatorie cu o femeie cumínte, si intre Cos- buc, plin de zbucium studentesc maghiaro-german, inca- pabil de a fi relinutistapinit, in duda casatoriei sale cu sora librarilor Sfetea,ívesnic ispítitintre paharele unor prieteni mai tined, cart aveau apoi impia magarie- de a ride de ciudalenfile luí. Probabil Cosbuc a fost acela care a cautat colaboratorí, adeca de fapt inlocuítorlí, la cea d'intaimocasie-, suc- cesori, intre tinerii scríitori ardelení. La Tribuna" va fi cunoscut aprinsa fire luptatoare a urmasuluí de nemesi inidorení Ilarie Chendí, a carui porníre pasionata se oglin- dia si in fata cu profílul fin Mat, cu ochii plini de foe obrajii imbujorali de patima. Chendi, adeca de fapt Cindea, in forma pe care o adoptau nobilii romini, cnezii voevozii, cind treceau la legea si la limbastapinilor maghíari, din earl tinarulcritic avea ceva inteinsul, fusese ziarist la Sibiiu, picase in dreaptai in stinga, ne- meríse onoarea und femel, alcarii sol, un Dac aspru, intrase cu bicluca in redaqie ;peste citeva zile cel asa, de singeros ofensat trecea munpi, si aid, in tovarasii bera/e, mutase verva sa in domeniullitpraturil. Aducea cu el lecturi LIM indoiala intinse, dar numaí in domeniul scrisuluí german, ca fost elev al unuí gímnasiu sasesc, sí, cu un diabolic instinct al pamfletului, un personalism care, strain de once sistem si rebel fa/a de once consecvenla, nu pierdea níciun prilej de rasbunare, tar, cu aceste insusiri defecte, o siguranla inascutd a gustului, care-I facea, cutezator cum era, de cel mat mare folos pentru a cu.. rap balaría usoara ce invadase- terenul scrisului coma- nesc ; une ori,i supt influenla mediului academic, unde capatase un loe de bibliotecar, gindirea-i mergea pana la stabilirea de adevaruri ístorice in domeniul sau 0, in tovarasia unei fete, d-ra Carcalechi, cu care 1-a legat o pasiune terminda prín sinucíderea eipe cind pe dinsuL

110 0 via% de om

11 pindía nebunía , elincepuse 0 publicatli de texte, ca aceía a scrisorilor luí A lecsandrí. Robit li stapinít de dinsul,incercaprímlí sai pap in -poesie, creía-i aducea solida-1 educatie literara de caracter german, cipigata in casa parínteluí, care era un respectabíl 'director de líceu brasovean cu craniul eshilean 0 caruntetí patriarhale, Stefan O. Iosíf. Cu totul deosebiti ca suflet de príetenul inaíntea caruía nu putea sa aiba o voínta, palidul tin& slab, cu figura vaga 0 mull ochi tripi, cari spuneau desorientare 0 vis, dadea noii poesii o nota cu -totul speciala, in care Emínescu nu era cu nimic, sí niel, maí ales,filosofíaluí,credintileluí,largimealuide orízont. Picurau, inaceasta inspíratie pura 0 saraca, din clara unda a unuí ízvorde munte ca inpaduríle de brazi ale Carpatilor luí, strop'dediafanapoesíe,care corespundea, de altfel, cu desavir0re tendintilor din Apus in vremea care merge de la Ver/aine, sarmanul Lilian", -cu care sepotri,vía 0 víataluí Iosifpana la marea iubire qí teribila tragedie care /-a cuprins pe acesta, la Ger- manul Stephan George. Intru ell corespundea un aseme- snea temperament cu militantulrealismalrevistei lul Haret i0 poate da sama oricíne. Resultatul impunsaturilor zilnice ale luí Chendí, care-i faceau, pe linga multicetitori, pe cari o asemenea atí- Ttudine ii atita,ca, maitarziu, lamatchurile de box, s atitía dupnani, 0-4 separa de intentille ministeriale, care erau numaí de infratire, de pace, fíe si dulceaga 0 nula, a fost ca revista nu mai putea sa se mentie. A tunci,fara sa fi avut eu cu dínsul alte legaturi-decit acelea díntre cetitor 0 bi- bliotecari, °data, o cerere de artícole pentru Tiibuna", in care aparam partea Ardealului in cultura romaneasca impotriva luí Hasdeu, care, relevind cu dreptate rolul -boierilor nopri de la inceputul secolului al XIX-lea, arun-, 'case o piatra in statuíacoriventionala a luíGheorghe Lazar, pe o vreme chid once era Ardelean trebuia sa fie sfint

DesIvIrqlrea mil crez politic §1 social Lit

pentru noi, Chendi a intíns o undítd catreprofesorísí istoricí, afirmind, cu un rareura1, obisnuitla dinsul, cd scrisul luí Bogdan si al míeu cuprínde maí multd litera- turdadevdratddecit lincedaproductleabeletrístilor recunoscutl. Peste citeva zíle, in numele luí sí al luí Iosif, prin scrísoare chiar, mi se pare, mi s'apropus sd leau conducerea modesteí reviste in alb vesmint de mironositd, fArd chenare, fArd ornamente, dar in care se zbatuserä (And atuncí atitea rdzboiníce pornírl. Si, fatd de dusmaralle idíoate caresiastdd urmaresc sdmandtorismul" din partea unui modernism" si euro- peanísm" care a atacat din pretentie, dar in mare parte sí din causa amintirli refusurilor impla cabile pe care le-a intilnit atunci, cu fantesiile sale marine si alte tentative líte- rare, un Lovinescu care totusí ¡mi dedica nu stiu ce studiu de filologie Wind, md símt dator sd arat de ce, avind atitea .sarciní, grijí Si dusmänií, la peste treízeci de aní, cind nu se mat, imbarca nímení in aventurí, am primit propunerea.

Incheiasem cu Epoca". Nu-mi fusese greu sa recunosc ce se ascundea supt príetenia cu care fusesem Intimpinat acolo. Fílipescu, incredintat cd trebuíe o puternícd lovi- turd de lopatd si el era meter sa le dea in apele moarte ale unui políticianísm demoralisant, de ale aril practice se trudía sd se desfacd insusí WA a reusi totdeauna, isí alesese ca aliat pe innímisti, cu bdtrineta in rdpede inaintare a luí P. P. Carp si cu ambítía, vesnic Vie, a luí Malorescu, care rivnía cdtre locul prim in dada legaturilor asa de vechi cu acest príeten al Mu, si astfel, contra benig- nelor acceptdri ale luí G. Gr. Cantacuzíno, contra inddratni- ciei generaluluí Manu si ascensiunii nelinistitoare a unuí om cu un talent asa de periculos elastic ea al lui Take Ionescu, cauta el sd infghebe un front de intransigenta morald al con- servatísmuluí pur. Delavrancea, aprígul luptdtor liberal de 14 Vointa Nationale, if apartinea acum cu totul, si scinteierile,

112 0 viata de om asa de uímítoare,i totdeauna noua, ale elocventeí acestuía erau un puternic mijloc de a cistiga maí ales tíneretul. Privirile cistigatorului de oamení care era Filipescu se in.- dreptara insa sí spre mine, care ar fi fost sa ma insír ling& valorile tinere ale junimismului de la Convorbirí", ca sa. rivalisez cu jocurile de floreta ale geografuluí Mehedintí, pornit spre o cariera política pe care o visa asa de mare sí pentru care í se va daí sacerdotinl Convorbírilor", ca dibachle retoríce ale altor mabwesciani", mesteri in glas degetul aratator, í chiar cu patrata afírmatie de suficienta a luí Pangratti. Anume conversatií cu privire la viítoarea soarta a teranilor, anume suggestií cu privírelaactiuni de strada pe care, dupa 1906,le-asputea incercaeu pentru folosul unuí partid caruía n'aveam intentia sa-í a- partín ma vor nelinisti si mai mult pe urma. Dar mai ales va fi decisiva experienta cu Maiorescu, pe care o voíu atínge- indata. Dar, pentru mine, a vorbi despre ce incepusem a spera prín artícolele francese din Nndépendance Roumaine", adeca despre acea inperioasa nevoie de renovatie, pornínd de la factorul moral ca sa se ajunga la noile institutii, spri- jínite, in chip original, pe tradltia in víata si pe realítatea in sfirsít recunoscuta, a vorbí, zic, despre ce.-mi era mai scump decit once in paginile acelei tínere reviste pentru popor, purtareataI ieftena, lipíndu-se de sufletiprinaleasa modestie la forma, care pleca de sigur de la discretía lui Vlahuta, a aceleí publicatii in care nu putea sa fie níciun ínte res politic, aceasta insemna totceera mal potrivit pentru indaratníca mea propaganda. Fireste nu eram sa dau acolo nici versuri, cum nu mai scriam de mult, si n'as fi vrut sa supar pe nímení prín invierea mea supt acest raport, nici povestirt de imagi- nape, spre a caror prosa, larg infinsa,i neaparat banala, de la o bucata de vreme, n'am fost atras niciodata, sindu-mi i naívitatea necesara bunilor povestítorí. indem-

DesAvirsirea unul crez politic sl social 113 nul spre teatru, unde se incercau pe atuncí prófesorii, chiar,cred,d.C.Radulescu-Motru, mi-at venit mai tirziu numai, anume- pagini istoricecerindu-sisíastfel- intruparea. Probabil ca in intentia lui Chendi nict nu era sa alba de la mine altcevadecit hermina universitard, fara o contributie reala, sí, de sigur,daca asfi stiut--o, nu i-as fi stricat socotelile, dar nici n'as fi prima una din acele figuratil care m'au desgustat totdeauna, lasindu-le bucuros multilor amatort Unde sint, inteleg a face ceva, lar acest ceva si-1 leg de linia, drept tras, a vietii mele insasi. Am dat deci in Samanatorul", ale carui proportii re- duse erau, de altfel, potrivite pentru asa ceva, scurte articole de directie literara, dar si culturala, foarte a desea social politica, frà caracter de partidi peste deosebirile de partid, contra lor chlar, articole in care se manifesta un crez de care odata cjz viata nu ma putearn desparti. In cronica reviste! am incercat sa reconstituiui medii patriarcale prin care voiam sa dau un exemplu vremilor rupte din legatura fireasca, sí astfel mi-au rasarit din nou in minte vaile dorohoiene, satele de razesi,curtile de proprietariale adolescentei mele,_ cu toata umanitatea de multe feluri care se cuprinsese odat4 in ele. Fostul colaborator de la Revue critique" avea obisnuinta darilor de sarnasi a notitelori, astfel, de la numar la mimar, am ajuns sernnalezi sa judec, sa recomand calduros de cele mai multe ori, tot ce se strecura din literatura curenta, adeca, mal limpede, din vadirea unui spirit gresit, care trebuia distrus,si a unui spiritsanatos,care trebuia incurajat. Din colturileprimelor manifestari, de la Floarea bastra", de la Fat-Frumos" de la Birlad, creata de sfiosul, fragedul °fifer, cu MO de domnisoara romanticai °chi' imen0, Emil Girleanu, scriind supt pseudonimul Emilgar" Inca de cincf se ajutase cu el pentru ceva literatura Xenopot la »Archiva" sa, venira, pe rind, si acesta, dar, mai inainte s't ;nai ales, d. Mihail Sadoveanu, cu siguranta luí robusta in 8

114 O viatl de om

mpresionantele nuvele, de un captivant misticism al-naturil si al sufletului omenese, reunite-, apoi bizarul, inegalul in- Vrator de povestiri cu copii s't cu oameni neispraviti Vasile Poo qi navalnicul Brallean cu obrajii de foci ochii de pirat Sandu Aldea, indragostit al pamintului, precum si atitia alti colaboratori. lar eu faceam cu multa reserva, a sa nu am aierul cd-mi orog o dictatura, alegerea bu- captor pe care in) le aducea de obiceiuIosifi,cu o rabdare care nu m'a parasitnici pana acuma, iubind aceasta functie asa de umila, dar care cere nebanuite mijloace denteligenta si detact si permite a da lucrul curet", leí corectam pe spalturde cu frumoasa litera ale Minervei". Aceasta era sarcina mea exclusiva, pe care nu intelegeam s'o impart cu nimeni, harnicul biograf naticul adorator al luí Eminescu, I.Scurtu, bun baial. sigur prieten, pe care 1-am luat i in excursiilemete-, margenindu-se sa adauge din cind in cind lao grafiepe care o doriam cit se poate de complecta. N'am avut niciodata sedinte ca acelea de la Convor-, biri", solemne cind presida Maiorescu, hazlii cind se uita de presenta chiar a sefului, niel ca acelea, desordonate, din cercurile de boerni de la revistele tinerilor, ori acelea dante, de la alcatuirile care s'au format indata contra Sa- _manatorului", alcatuiri in care unul cetia, lar ceilali nu stiau cum sa-0 ascunda ori invidia ori urituf, asemenea cu sedintile pe care, cu mult inainte, le-a imortalisat humorul unui Washington Irving in Sketch Book" al lui. O asemenea sarcina n'as fi luat-o asupra mea,i, de altfel, aveam atita de lucru, !nett une ori, pe cind tinerii mid amid vorbiauintre dinsii ce voiau, in putinele seri petrecute in odaitile mele din Strada Buzesti, trebuia sa ma primblu ca sa gonesc sommg care-mi urinaria oboseala. N'am pe .uflet niel) serata literara", cu tot ce ele aduc ca artificialitate, preterdie, monde- nism intepaf, genialitate pregatita la oglinda si zadarnicie. Primiam prieteni cari erau Berl sa vorbeasca lute dinsii ce

Desavirqlrea anui crez politic qi social J 15 vi cit poftlau, i el aveau bun ul slut/ de a nu vorbi literatura, care, aceasta, a fost pentru mine totdeaunaun lucru de erme- tied intimitate, care cu greu se poate impdrtasi altora de insusi fdptasul el. Venia pe acolo si cel mai bun elev al mieu de atunci,Vasíle Pirvan, care avea gindurí de viitor a caror matimeí al caw, successtrdlucit nu le puteam banui in de ajuns,isiluetaluí fragíld a fost prinsti lute° fotografie a grupului pe care din nenorocire niam maí putut-o regasi. Un Slavic', cu ale luí romane bizantine, de o puternica structura, un Bratescu-Vol- -nes.ti,pe carenici nu-1 vdzusem vre-odata, cu fine/a unica a notaliilorsale psihologice, se adaugiau la. cei fara un contactpersonal.Fdt-Frumos" se mai/inu un timp, pana ce casatoria luí Girleanu aduse pe ofilerul demisionatifardmijloace inteo oclailaladoipasi de mine, asteptind postul de secretar la acea revista Mica, Neamul Romanesc", de care directorul Samdnd.- toruluí" nicí nu visa.lar,laPesta, Luceafarul" d-luí Tdslduanu, carula d. Goga, Inca necunoscut, ii da fill- moase versuriiscdlite N. (Maya(Octa.viu-Tavi), urma de la sine acelasi rítm. Asa incit, la capatul Istoriel porului -romdnesc" in limba germana, puteam spune, In 1904, cd toate treirevístele de tineretsint in serviclul acelulasi ideali urmdresc aceíasiinstaurare a unui nou puternic crez,lucru care mi s'a imputat asa de violent, de si el nu facea decit sa exprime o íncontestabila, dar, e drept, pentru multi neplacutd, realitate. Dacd e verba de curent", care era, el nu trebuie cdutat la Samandtorul" si osindit deci ca Dqamanatorisma. ginile luí erau mai departate : ele se afld in Epoca", in l'Indépendance", in Romania June, in legdturdE cu tradilia luíminescu, lui Alecu Russo, din care un capricios ofiter, Margaritescu, va da o buna traducere la grafia mea, si a luí Kogdlniceanu. $1, fdrd a se intrebuín/a niciunuldin mijloacele une abjecte demagogii literare,

116 0 viatA de om care se va uni mai tarziu, laaltii, Cu cea politica, acest curent" prindea. Cele trei sute de ex,emplare ale revistei se epuisau rapede, Flap singurfacindu--11 socoteala, pe care noi n'o stiam,Poate nici proprietarul improvisat, Iosif; in scoli, Samanatorul" se cetiasupt band, iar in Ardeal el a ajuns mijlocul de capetenie prin care o noua generatie, cu alt orizont decit al discupilor cu stapinii, la care °data a fost atras si d. Goga, se punea n legaturd cu clocotul de optimism achy- din Regat.

In lumea política de sigur nu secetiaSamanatorul", cum nu secetia niciun felde literatura,afard de un mic grup de femei inteligente, ca dnele Adina Oldnescu Marghiloman, cea din urma reusind sa faca a se po- ,meni scrim/ romanesc si intr'un discurs la Camera, cela ce era o adevarata revolutie. Fara 6 fi un cetitur asiduu In domeniul poesieií nuve/ei, Filipescu, atit de vioiu si de atent la ce se petrecea in jurul sau, sia dat sama cel d'intdiu cd aceasta miscare literara,de un caracter asa de energicnationalist,corespunzind deci noilor tendinti ale spiritului sau, poate deveni o forta si in alt domeniu. Astfel s'a ajuns la contacful mieu, menitsa fie de un singur moment, cu viata politica,i chiar cu viata politica de partid.

Nu voiu uita seara in care, intilnindu1 laosea, Filipescu a inceput sami vorbeasca, la inceput fara niciun gindde a intrebuinta curentul pe care incepea sa-1 zareasca, de veste- prea partidului in care statuse neclintit de laintoarcerea sa de la studii, partid pe careI ajutase cu muncai cu averea si in serviciul caruia pusese un asa de extraordinar temperament. Iam aratat ca nu putea sa ,fíe altfel, °data ce se lucra tot cu aceiasi °amen', de mult imbàtrînii, ralia- rea lui Delavrancea facinduse la o data din viata acestuia in care el putea sa aducai de sigur, un asa de mare talent

DesAvirsirea unui crez politic al social i IT oratorici un nediscutat prestígiu líterar, dar nu 0 tumultul de Wei §1 solídítatea de convíngeri ale tineretei 0 primei maturitan. Filipescu vedea viltorul foarte in negru, fijad desgustat 0 de unele intrigi de la Curte, unde vedea curíoase fantome, care de sígur nu corespondeau cu realitatea. M'a intrebat de ce nu vín tínerlí la din0i, hindca se pare ca grupul malorescían de laConvorbírí "nu-1 ímpunea peste masura, intelegindcitde mult insemna la din0i retoríca invatata d. Mehedinti jongla laintrunid cu trei- nume : regele Carol, Emínescu 0 Petre Carp, restul fíínd comparani aduse de acasa 0 gesturí invint. I-am explícat ca slut actrm §i altfel de tined, cad cred $ cad luptd, dar acestía nu pot vent decit unde ar fi primin Cu ideile lor cu tot,Wei ap de puternic desemnate in-. cit erau insa0 ranunea lor de a fi in viata publica. Dar daca aceste Wei sint adoptate 7 Si, apoí, mí-a vorbit de o apropiata intruníre publica in care, contra coalitieí opor- tuniste díntre Cantacuzíno 0 Take Ionescu, se va ridica glasul conservatorilor cu credinn 0 al junimiplor fusionan cu dinsii. Cu acest prilej s'ar putea enunta 0 un nou program. Sint incredíntat caacest om plín de perspicacitate, format intr'o serioasa §coala genevesa, aceía care ni-a dat pe- &ant §i verii Gole0i, pe Brailoiu 0 pe atitia altii cu un spirit deosebít de al Parísienilor", nu 0-a inchipuit ca ar fi vorba de Inca un val de postulann §í de can- didati la sítuatiile inalte sau macar laonoarea vitrínel. Cutare scrísoare a luí, ie0ta la. Weald mult tímp dupa moartea-í, arata ce preocupari nobile il asaltau in aceasta vreme de indoielí, de dibuíri, de temed qi de amaraciune. Dar, in asocíana conservatoare care faced oposina, de onestítate 0 de principil, careía Delavrancea ii dase formula de revísuíre a con0linnlor", mai erau 0 altil, deprin0 at normele invariabile ale vechll polítici romane0i, pentru care tot ce nu e interes practíc apartine numai aparentelor,

1 18 0 viatA de om draparii". Eram obipuit sd vdd la mine in casa pe co.- legul" Maiorescu, pe care abia-1 putean incapea paretií gol ai casulii din Meta Alexe Marin, numai atunci cind era vorba de o alegere de rector sau de senator universitar, atunci repetasingurul lucru care mi se cuvenia, se vede, stereotipa intreare daed doamna se simte bine la Bu-, cure0". De odata 1-am vazut pe omul politic de atita importantd supt un aspect mai vioiuí mai actual. Mi-a vorbit, cu acea vibratie metalled pe care putea s'Qdele dupd voie frumosului sau glas, despre intilnirea mea cu Filipescu, despre angajamentul pe care-I luase acesta. Fi- rete el trebuietinut, dar 0 eu sd ma gindesc cit . de greu ar fi ca ti, cu tot ce inseamna, sadeclare ca_ au fost ni0e prose, cari au sa invete de acum inainte. Dar oare nu e tot una daca la intrunirea care trebuia sa fie un mare eveniment, capabil sa influenteze pe regeí M. mi0e opinia publicd, eu arosti un crez, a cdruiac.-- ceptare ar semnifica-o aplausele inse0 cu care, ar ii in-- timpinat 7 De sigur cd nu era tot una, dar m'am gindit, precum am facut-o dese ori in viata mea 0 de fiecaredata am gre0t cd o prea hotarita intransigentd din partea mea ar putea sd strice un lucru bun, carefall aceasta s'ar putea face.i apoi, din parte-mi,in folosul luptei pe care o duce am, putin era oare ca de pe tribuna uncí astfel de adunari, cu un Carp, un Marghiloman, pe Rugg, Filipescu, linga mine, sa se rosteasca acelecredinti pe care le introdusesem oriunde-mi fusese cu putintd 7 In sfir0t, m'am invoit. intrtmirea, la Teatrul Uric, a fost foarte frumoasa. Nu atita public, dar represintantii, demni de respect, ai unei inteleetualitati care fall intloiald n'avuse in viaja publica rolul ce í se cuvenia 0 care nu putuse patrunde in unele tuatiidecitparasindin 'mare parte aspiratiile sale intime 0 imitind, nu LIM silà,practicele democratice"

Desbítvirea mil crez politic :;:i social 119 ale partídului liberal. Delavrancea parea indispus, 0 nu ardta de loc bucuros caintilnestepe aceleasi scindurí pe príetenulliterar cu care nu se mai vedea de loe, vechile zile ale cercului de conversatie si de intimpldtoare lectura fiind de mult uítate. Nícíodatd nu apdrusem inaintea unei multimi care nu cauta ce e nou sau plAcut inteo conferintd, ci numal ceía ce poateservi unel ao- títmi. Dar timiditatea mea, datorita vietii grele pe care o dusese acela care, 0 dupd studiile in strdindtate, era pentru Botosdnenii sal tot bdiatul cocoani Zunii", mí-a dat acea indrazneald pe care o au numal oamenil cart cauta sd scape cit mai rdpede dintr'o situatie insuportabild. Am incercat sd arat a grupul politic care ma invitase, dar cdruía avusem prudenta de a nu-í da obisnuíta adesiune, poate r-elua legaturape, care conservadsmul o pierduse si la care- liberalismul uncí clase orSsenesti Improvisate fi tul- burl niel nu se poate gindi, legdtura cu cele doud marl forte; a traditiei ionce, de unde vin conducdtorii partí- duluí, F a pamintul ia teranului, care singur poate sd dele o adevaratd basa acelor cari nu trebuie sd se de- parteze de comunitatea cu cine lucreazd pe mosiiie ion si cari trebuie sa li ajungd statornícicolaboratori, intelesi, pretuítí si iubiti, Se pare- cd acestecuvinte, spuse sincersícald, WA nicio grijd de efect, cu totul díncolo de mímica maio,- resciand si de focurile de artifich romantice, au rlzbatut in inimi. Carp a spus citeva cuvinte amabile inainte de a cere asistentilor un síngur lucru : sd astepte ca Dum- nezeu a-4 inspire, cela ce nu era o incheiere banald. Margbiloman m'a sdrutatsi m'a dusin splendida luí cupea la Maiorescu, care, citeva minute, in hallul primi- rilor intime al casei luí din Strada Mercur (ciudat nume 1), mí-a recunoscut calitali la care eu insumi nu ma gindisem niciodatd.

O viata de oni

Dar cu aceastdzi de Martie nu era sd se inceapd de fapt tovdrasía la care se gindise Fílipescu. Fusese vorba ca Epoca", lacare lucra cutact un om de ínteligenta síexperienta d-lui Pisani, sami fie incredíntatd. Zilele treceau Mrà ca legatura mea cu ziarul sd fie alta decit típdríreadiscursului de la Teatrul Uric. Incepusem a ma indal desincerítatea demonstratillor al cdror object fusesem. O resístentd inclaratnicd se pregatía impotríva intrusuluí, sí dadeam saind cu cita grabd lucra clanul din jurul lui Maiorescu pentru ca drepturile sd nu-i fie stírbíte.In sfirsít, ltrcrurile se lamurírd cind in folletonul ziarului pe care asfi trebuit sa-1 conduc a apdrut un atac impotriva Sdmandtorului",isedlít de tíndrul Lovínescu, ale cdrui produse literare nu le putusem primi cdruía putusem da, conformunel somatií fdcute in Rijn larmaroc alFolticenilor, de unde eraoriginar, traducerea de Odobescu a luí Pausanías, de care, departe de-a vol sd mi-o apropríez, nu auzisem macar cà exista. M'am hotarit sà md plingluíMaiorescu. Odatd, de cloud ori, de treí orí m'am presíntatlausa luí fArd sd pot fi introdus. Am fost asigurat rasa cd-1 pot gdsí spre seard.i in adevdr lampioanele aprinse la poartd pareau sa-mi spute cd stdpinul e acasd. In acelasí hall unde mí se fdcuserd cu cite va sAptaminl inaínte solemnele laude, am zdrft in fund pe colegul Pangrattí, care nu s'a míscat. Malorescu insusi imi lestinainte, foarteienat ífoarte grAbit, ca sa-,m1 ceard o rdpede explícatie a vísitel, tivindu-si atitudineaprínaceíacàdd unprinz unor persoane de dístinctie. Am rdspuns cä n'am venít cu intentía de a md addugllor, el -casa atingo sítuatie neasteptatd sí nepldcutd. Am ardtat de ce e vorba. A, li-te-ra-tu-rd 7, dar noi facem Tot singele mi s.'asuit in cap, V nu m'am putut impiedecade la observatía cdtotuqiprín lí-te-ra-tu-re V ela *ins unde este in 130-1i-ti-ce

Desav1r§irea unui crez politic §i social 121

De atuncí nu m'am intilnítcu ílustrulprofesorsi ímportantul om de Stat decit la Universitate, unde une cod gratía luí imi promítea sa ma lea cu trasura, dar el uita promfsiunea indata ce votam contra unor interese de partidsi de grup personal petaretotusile-am menalat asa de mult incit n'am vrut si-i pregatesc un moment penibilintrebindin domeniul literaturilor cunoscute /Tile de mult pe d. Mihail Dragomírescu, candídat la o catedra de... ce preda, cu eleganta care se cunoaste, nu insa fara sa fac pe loan Bogdan a-i comunica in.scris, prín posta, supt ochii mei veghetori, °pinta pe care-mi permiteam s'o am fata de d-sa. 0 singurd data am mai intrat in casa cu lampioanele, si -cred ca e bine sa povestesc intilnirea, care cupríndea inta si pe altii, caci, oricit ar fiprinsa lumea astazi de alte grili, tot se va gasi cindva un om, macar un autor de tesa de doctorat, pe care aceste lucruri sa-1 íntereseze putintel. Maiorescu trebuise sail paraseasca o catedra pe care, siinmi/locul celorEclatstrasnicefurtunípolitice,o ocupase in chipul cel mai credincíos, chiar daca aceiasi ínegalabila artadepresíntaredadea an de an exact aceleasí lucruri in exact aceíasi forma, °rice conlucrare cu studentii fiind ímposibilala un profesor care setinea, cu_oricine altii cleat tínerele geniipe care le forma, la o asemenea inaltime. Cruzimea luptelor politicefacuse ca supt ministeriatul luí Haret d. Gh. Adamescu sa isca- leasca o adresa in care se face& cunoscut d-lui profesor T. Maiorescu", ca, de oarece arefusatde citeva or/ sa. participe /a activitatea unor comIsiuni de examen, e pus in retragere pentru limita de vrista. Atli. isí poate inchipuí cineva indignarea care ne--a cupríns pe top aceía carí, indiferent de relatiile personale, plíne, adesea, de jignirinemeritate, eram in stare sa masuram proportiile omuluí. De si nu fusesem printreinvitatíí

122 0 vlatd de om din seara lampioanelor aprinse, md asezasem in primele rinduri ale revoltatilor. S'a tinut o sedintd la Universitate, cu obisnuitulzgomot confus_ deopiniiIn mare parte absurde, si s'a ajuns la resultatul cO ocomisiune se va presinta la Maiorescu pentru a-i ardta durerea si revolta noastrd si a-I invita la o sedint6 solemnA in care in fata studentilor i s'ar pune inlumin6activitatea.S'aales rectorul,C. Dimitrescu,decanulFacultdtiideLitere Bogdan si, cu toatd impotrivirea mea, care, locuind la Vdleni, n'aveam nici redingota obligatorie pentru o astfel de misiune si fat6 de un astfel de om, eu.. Ne-am presintat tustrei in casa alba din Strada Mercur, si o emotie sincera ne insufletia. Maiorescu a apdrut glacial, si cu o privire rea inochiiincdasa de vii. A vorbit fiecOruia despre ce credea cd-1puteaofensa mai mull. L-a intrebat pe »Coco", tip de lenes inteligent,dacd-0 continud cu acelasi spor activitatea, si-a exprimat mirarea ca Bogdan, filolog, se intereseaza si de filosofiesi Bogdan, care nu stia cum II maltrateazd seful sdu politic in scri.- sori personale, s'ascusatprinaceiacd, foarte tinar, a Wilt un raport despre scoliledin Germania ; mie mi-a socotit anii de cind n'am mai ocupat scaunul pe care fusesem poftit. Refusul de a apdrea in sedinta solemnd a fost scurt, netsicasant. Inzädar ceilalti doi au staruit, rugatori. N'am mai putut rAbda : venise, cum mi se intimpla mie, clip cind, once ar fi, nu pot tacea. I-am spus cd nu e vorba numai de noi, pe cad e liber a nu ne pretui, ci de studentii nostri al tuturora si de o societate, pe care nici la inceput junimistii n'ar fi trebuit s'o despretuiascO, dar careazi nu merita WO indoiald despretul lor. Energica figurdco/oratO se aprinse si mai tare, si, gestul disparind, omul se ivi. *i crezi d-ta a noi n'am avut inlaid 7 Daca ati avut-o, e pdcat cd pand astazi n'a stiut-o nimeni... Ne-am inchinat si am plecat. Totusi sedinta s'a fOcut,

DesAvingrea until crez politic §i social 123 dar cu Díssescu, Trimalchionul generatiei sale, complect cufundat in toate confusille morale, si, fíreste,Lard mine. Ba omul care-sí descaperíse o inimd s'aldsat serbdtorit si la Iasi... 0 inimd care nu era din cele mai bune. Inca o amin- tíre, cloud, si md intorc la lucruri care apartín domeniului public, si sint deci mai vredníce de povestit, Escelent decan, impacind toate divergentele prín pas- níca lui infatisare blondd, rapede cdruntitd, prín zimbetui luminos care-i rdsdria in adincil ochi albastrí, loan Bog- dan a fost indemnat de prietení. sa candídeze la rectorat ca urmasul bunului sdu príetenC. Dimítrescu. Pentru aceasta si-a luat toate precautiunile, a visítat pe toti_co- leg, ba a mers sí la sefií de partid: s'i la atunci tindrul conducator al partidului liberal1-.I. Brdtíanu, care-I va fi consíderat Cu acea privire fronted in care se cuprindea atita insultd si care din nenorocire i-a ramas atit de obisnuítd incit a ajuns sa diformeze o fatd asa pe bdrbd- teste frumoasd. I s'adattoate asigurdrile,care aveau valoarea celor ce se pot cdpdta de la un politician,0 de fapt Bogdan a fost ales. A fost ales, dar n'a putut funciona. Cu ínefabilul Ds-. sescu in frunte, asa de distras cind nu era vorba de interese pe care stia perfect cum sd sí le apere, unií colegi de la Drept í-au organísat un perfect sabotagiu. N'a putut tinea o singurd sedintd -Cu acel Senat uníversítar, asa de greu de maniat pentru cine n'a cdpatat in lupte/e politice cunostínta milloacelor prin care se inlaturd grey- tdtile. Rectorul boicotat avea dreptul de a cere mínistruluí mdsurí contra intrigantilor cad refusau sail indeplíneascd datoria impusd de lege. Asteptind propunerí sigata de transactil, Bogdan ,s'a snit sd ofacd.Scosdincercul amicilor sill, al colegilor de la Lítere, cu demonul poli- tícianismului in fatd, omul de obiceiu asa de díbaciu s'a

124 O viatl de om

-plerdut cu totul ; se adaugiaui cele d'intaiu símptome ale unei epuísari nervoase, in curioasA legAtura cu cancerul care peste multi ani de zile iI va distruge. Atuncí, adversarii neloaíall au edzut asupra mínístrului. Acesta nu era altul decit Maiorescu, caruia Bog dan ii statuse la indemina pentru once, si mar ales pentru pla- sarea, unul dupa altul,a obisnuintilor caseí din Strada Mercur. lar hotarirea ministruluí a fost :destituirea rec- torului, cea d'intaiuí ultima mdsurd de acest fel, care nu s'ar fi luat fata de un hot, de un falsificator, de un imoral. Aveam o audienta laregele Carol cinds'asemnat decretul. Maiorescu intarzia. in sfirsít usa s'adescbis el a aparut in prag, cu un zimbet desatisfactie. M'a zarít,í arata ca-i pare bine de marturul multarnirii sale rautacíoase. tíu ce avetí acolo, 1-am spus. Da, des,- títuírea lul Bogdan.

Pe urma ne-am intilnit in Camera, mai alescindel era, inlaturind pe Carp, puternicul prím-ministru, acela care va decide intervenía in Balcaní síva avea mindria de a pacifica" Balcanii piin pacea de la Bucurestí, la care, cu parere de rau, n'am putut aplauda. Cind insa, la 1912, s'a tinu,t la Londra cel d'intaiucongres de istorie la care am fost trimes trimes"e,cum se va vedea, un fel de a vorbl, iar inainte de aceasta &rile de sama purtau ca represíntant al Romaníei la congrese de istorie pe d, Etienne (jean)°, adeca d. Stefan C. Joan, sl fusesern invitat pentru sectía de bízantinologie, ba chlar, onoare deosebita, pentrusectiilereunite, Bogdan mi-A oferit sa merg ca represintant alPacultatii i,pe sama ei. Dar, la Camera, biroul mi-a comunícat invitatía adre- sata Statului romin. Crezind ca e din insarcinarea luí Maío- rescu, m'am dus la locul luí pentru a-i declara ca prímesc. Discutía a fost día cele mal interesante. D-ta times

IDesAvirsirea unul crez politic 0 social 125- al Romaniei ? Da? Dar Romania nu trimete pe nimeni. Daca vrei, pop merge pentru Universltatea din Bucuresti, lar altul, Xenopolu de pilda, pentru ceadinIasi.Dar- pentru Romania 1... - Atunci nu voiu merge. - Cum pof testi. Din banca sa, vecina cu a ministrilor, loan Lahovary, imbujorat, pipaind cu °chit de miopsitotdeauna gata de vorba, observase. - Dar ce s'a intimplat ? D. Ma- iorescu nu crede ca as putea represinta la congresul de istorie din Londra Romania. Oh oui, oh oui...Vous 'des de ceux qui mettent le pied dans le plat. Am incre- menit de aceasta manifestare a cele1 mai perfectepoli- tete boieresti. O merit de vreme ce ti-am v orbit. Varul" mieu, dupa obiceiul fanariot de a-si cata rudele pana laaldouazecilia neam, ."SebastianMoruzi, splendida intrupare de boier luptator si, pe ling aceasta, boier de Moldova, cu ascendenti domnestisi finapre-, clatoralideilor,care era apoi el ifisusi un scriitor de talent, ma vazu in aceasta stare V prinse a ma cerceta. - Imi slat voie sa vorbesc cu Take lonescu? (Voiu arata aiurea cum ma impacasem cu acesta.)Nu te insarcinez. A doua zi, Take Ionescu imt arata plictiseala pe care 1-o pricinuiesc tot1 acesti oameni carinu,facdecitsa fabrice dusmani. - Vet merge la Londra ca represintant al Romaniei. - Ca represintant oficial ? - Da. Am avut oarecare mirare cind, a claimzi,Dissescu, ministrul de Instructie, imi vorbia debancherul sdu, la care aveam sa ma adresez pentru cheltuieli, dar el a re.- venit; spuind ca Ministerul imi va trimetebanii acasa. La Londra am fost primit peste aVeptarile mele. Daca, in sectii unite, Lamprecht, vorbindinainteamea, imi mincase jumatatea de oar& in sectia de bizantinologie un om ca Willamowitz-Moellendorf a aatat toata pretuirea tinarului care, cum mi-a Kris pe urma, ,,i-a impus (im- ooniert) asa de mutt".

126 0 viata de om

Dar, pe cind toate terilei aveau presedinti, secretan, Romania ramdsese fdrd. Nu stiam obiceiurile,i re-am in- -trebat. Dar, chid, in casa din Cromweil Place,inaintea cdminului, vorbiam cu Misu, ministrul nostru, care fusese foarte afabil eu mine, intrebarea mí-a venit de la sine Cum, nu stii ? Dar d-ta n'at fost represintantul Roma- niel 1 iiatd-1 povestindu-mi curo, odatd, concediat mai rdpede de Maiorescil pentru cdastepta Ambecilul" de -X, a aflat de la X cd acesta n'a fost primit mai rapede pentru a, spunea tot Maiorescu, nu mai pleca nimbecilur de Misua, lar, la Camera, Maiorescu, care primise elogiosul raport al lui Misu, intindea o mind de franca prietenie .,cu cuvinte/e : Eh, collega I Tout est bien gal finit bien! 0, ce e viata, cetitorule, ce e viata

Cuvintarea, unied, de la Teatrul Uric, m'a pus insd in legdturd cu P. P. Carp. Cu totulaltd fire la coboritorul rdzesului vasluian din secolul al XVII-lea Carp Lungul,i aceasta cu toate le-' gaturile pe care le avuse el cu iuneddi germani de pe la 1860, epoca de inceput bismarckian si de pregAtire a marii ofensive nationale, aristocratia in frunte, eu ace' tineri, deci, -de la cad avea wrisorl purtind adresa Bojar von Carp", rdtdcite printre documentele familiei carefuseserd puse la dispositia mea. Pentru a vedea aceste documente, din care el,care punta o coroand princiard pe trdsura de la lardi afirma cd a gdsit un inaintasfeudallitvan in genealogille lui Okolski, credea cd vor íeí indepartateí inalte legaturi -strdine, Carp m'a invitat la dinsul la Tibdnesti,si fiecare din amdnuntele acestei caldtorii mi-au rdmas intiparite in minte. Nu caldtorisem niciodatd in vagonul cu paturi, si el fost acela care mi-a pldtit drumul, rdspunzind la pro-

Desavirsirea unul crez politic §i social 127 testdrile mele cd si el va primi sd fac Cu dinsul tot asa -and il voiu poftí la... movía mea. in tren am adus vorba de mal multe lueruri cu privire la care nu credeam ca-mi va rdspunde asa de neted. Intre altele, de lipsa de interes pe care aarätat-oacelei Hecube" ce pdrea sí-ífie causa ardeleand, atunci asa de scumpA rnie, care cercetam adundríle, exemplar de disciplínate sí de o asa de fru-- moasd fratie intre clase, ale Asociatlei". Mí--a rdspuns neted cd metoda unor lupte lincede nu-I atragei nu-I sileste avorbi : LI-am spus dea singe, $i voiuíntervení". Povestía $iavea un mare dar de povestítor cum, cind teribilul Fonton, ministrul rusesc care-0 aduceacdtelul laPalat in auclienta 0 se prímbla laosea intre cele doua grdsute Fontoane" ale sale, pre,sintat un mare dosar privítorla reclamatíile bulgäresti pentru cd pastrdm intdriturí pe malul nostru al Du- ndrii, el l-a poftít intalu la masAí, cind I s'a cerut, in- sistent, raspunsul, exprimat mírarea cd la Petersburg au vreme sa scrie atitahirtíe. Duritateaatitudinilor luí in Parlament, in public díspdruse ca totul :era ceva dulce rnoldovenesc, duíos chiar $i melancolic, -ascunzind poate cine- stie ce nobild tímídítate ancestraLl la dinsul. De la gard am strdbdtut intrdsard tinuturícare-mí erau asa de cunoscute prinlungíle sederila Negrestí. Toatd lumea saluta adinc trdsura boieruluí", dar, pe cind el rdspundea numai Evreilor, antísemitul care eram eu, din durerea singurd de a vedea peaí mieí coplesiti inlocuití, rdspundea numai teranilor,asa incit toata lumea putea sd fíe multdmftà. Vechea casa ca doud rindurí pe care Carp o mosteníse de la tatal sat', ca odaía de oaspeti jog-, Intinzind nurile imbrdcate intr'un vechin cítde multe colorí, cu-,' príndea saloane a cdror mobild cerea urgent o refacere si o biblioteca in carecartile, revístele, ziarele nu erau in rafturi, cí supt ele, sí,sondind pan movild, am avut

128 0 vlata de om multamírea sa vad ca in nu still ce revista paginile cu artícolul mieu erantaiate. El nu cetia 0 nu pregeta s'o spuie decit ziarulpartiduluisi o foale germank dar cartife tineretel lui erau Inca pastrate, 0 in camaruta mea am gasit un poemal luiHamerlíng pe careA cetiam cind ma obosía transcrierea si. resumatul multelor documente. La anume ceasuri ma lua cudinsul pe cimp, uncle totul era in sama unuí burtos vechil in care-0 pusese toata increderea. Cu teranit nu vorbia, dar pentru mesterli straíní facuse niste casutecívilisate. De altfel, toata lumea de operfectablindet& i conversatiase relua maí curind jos decit la mesa, unde, in mijlocul familiei sale, la care se adaugia o guvernanta germanísata, filca preotului rusesc de la BadenBaden, el era din noti la postut de comanda. Mí-a vorbit de aí mieí, de bunícul Costachi Jorge, care era un barbat distepti dar stricat", de relatiile luí Carp cu Take lonescu, de careI pomenisem, 0 el raspunsese a Take rare decit sa vie sí sa vorbirn", de perspectívele luí deviítor, 0 o vibratie neasteptata era in glasul luícind asiguraca nu va mai guverha ciodata. Une orí se cobora, anume pentru a sfatui, in locul acela unde-í descurcam neamulí proprIetatile,l amintía tulburarile moldovenestí de la 1866 bontra Unirii pe care, le trezise In minte un ziar de atuncI cu antetul Lascar Catargiu, cmnele lasului", sau imi aducea, fara alta emotie decit aceia provocatadepresenta, unuíflual sau la Legatia romaneasca de acolo, vestea ca au fost macelariti la Belgrad regele sí regina. Am plecat peste vreo trei zíle in trasura cu coroana lítvana, ducind in paner bunatati pentru drum, cu acelasí sentiment pe care ,mi-1 lasau in copilarie drumurile la casele de tara, One de bielsug 0 de prietenie, din aceleasí 'vai ale Vasluiuluí, unde Carp, in Iata bisericii cu mindra triscriptie 'voltaíriana a bunícului :

DesAvirsirea anui crez politic si social 129

Loan Carp, Cu rangul Aga, de faptele bune gol, Celui care stie toate inchira acest prist61, era cu mutt mat mult e1 insusí,cel ascuns de privirile tuttirora, decit pe larga scend a vietií, pe care a umphit-o cu convingerile sale, bune-rele, dar totdeauna oneste. Dar vremea trebuía sa ne pule si in altelegaturi,in care, la glumele luí corosíve contra celuí ce urma altd directie, am gdsit rdspunsul pe care mí-.1 dadeaí mindría mea fireascsdreptatea pe care mi-o ham. »Ce fad, desechilibratule" 7, imi strígd el in auzul tuturora la prima intilnire in Camerd cu mine ca deputat,í rdspunsul, care se impunea, peste ()riceconsíderatií, a fost : Mai bine desechilíbrat decit nebun curat", orí, altd data, imí arunca in fata cd nu stiu ce e o mare proprietate obiectam preferinta mea pentru alta forma a proprietdtifmarí decit castelul feudal intre colibele nestiute ale terarillor despretuítiI ca teraníì ca Romini. Sd trecem in sectiuni, domnule pre- sedín te",cereae/,despretuitorsisec,ca sd-si audd apol :Acolo, d. Carp poatefirnaí de folos decit a dovedit-o aici". Dar ceera inadincul acestuí mare suflet moldovenesc, precum avusem prileiul sa aflu in zilele petrecerii la Tibdnesti, rdzbía si peste aceste neplacute ciocnirí, in care, incoltit, nu putusem face altfel decit sd ma apdr. La dis- cutía legii Dobrogii, el a gdsit un cuvint pentru mine, iar in memorabíla sedintd in care,pe vremea neutralitatií, se discuta orientarea RomAníei, el, cel asa de crud cu Take Ionescu, de ale cdrii prostítutii" vorbía, atíngea elegant deosebirea de veden, tot asa de hotdritd, cu mine, vorbind de »un talentcare nu mai are nevoie sa fie do- vedít". Cu aceasta ultimd impresie m'arn despdrtít dc omul care, credincios uneí fanatice convíngeri in sedinta Consfiluluí de Coroand, isi °feria mortii copííí, dar doría sd fie invinsd Romdnía pornítd pe cealaltd lature, pentru ca, apoí, sd stea dirz in fata ocupantilor, msd

130 0 viata de om victoria contra Rusilorin Moldova, sisd se strecoare cu agonía luí in coltul delaTibdnestí, unde era sd-1 acopere pdmintul livezii strdmosesti.

Ruptura cu dire4a politica pe care crezusem ca trebuie s'o spriiin cuce mijloace si cu ce popularitate aveam s'a produs rdpede supt presiunea imprejurdrilor, care Inca din 1906 mi-au ardtat cit de deosebít eram ca idei si tendinte de oamenii cari aplaudaserd, din prietenie sau din símplu interes, pe vorbítorul de la Teatrul Uric. Din ce in ce mai mult Sarnandtorul", carepresinta s'i apara o intreaga literatura noud, vrednícd fdra indoiald de toataatentia sí iubirea,se ridica impotriva manieí francomane, care, cum am avut putínta s'o spun la Paris chiar,intrezidurileSorbonei, ladeschídereacursului mieu, dupd ce auzísem din gura decanuluí, un om ca d. Brunot, cuvínte acfirorínspiratieveníainsa-dela Bucuresti , folosía foarte putín Franciei insdsi,prea mare s'i prea mindra ca sd aibd nevoie de maimutele superficiale, sicare in ceasul cel mare s'au dovedíts'i cinic necredincíoase, din boierimea sí ciocohnea" romd-, neascd. Da, am cerut, la un moment dat,pentru a se apara aceastd inca fragedd plantd a scrísuluí indigen, cetít abia in citeva sute de exemplare, vama contra cacti( strdine la modd, fdra a avea insd naivitateasd cred ca ea va fi in adevdr impusd. In aceastadispositie despirit,care nu era numaí a mea, cí a uncí intregí generatii, am aflat ca la Teatrul National, pentru societatea de binefacere Obolul", se va represinta in límba francesa, cu concursul unuí numdt de diletantiinteligenti, de cari si natia loravea nevoie, o piesabulevardierd. 0 protestare mi s'a pdrut necesard pentru ceia ce in gindul organisatorilor, in frunte cu d-na Scarlat Ferechide, sora luí Marghiloman, nu era de sigur o provocare a sentímentelor pe carele ignorauprea

Desavirsirea unsi crez politic si social 131

mult pentru a le despretui. Am adunat pe stuclentii mid si s'au adaus atitia &Ili pentru a li spune, nu in sala mea de cursuri, cum n'aveam dreptul,cl inculoarele Ilniversitatii, ce inseamna pentru un popor cultullimbii in care de-a lungul generatiilor í s'a intrupat, nu numaí gindul si simtirea, dar viata insasí.Pentru seara de 13 Mart, fatídica data si pentru treisprezece si pentru Idele Ali Mart, anuntam apoi o adunare cetateneasca in sala de intruniri din fata chiar a Teatruluí National,si aid m'am gasit in mijlocul unei adevarate multimi revoluti- -onare, in care, cu toate uriteleobiceiuri ale politiciide partid de a_ folosí din once,sintsigur ca nu era un -singur agent electora.l. Lumea oficiala incepuse a se emotiona. Rege/e era in -strainatate, Printul Mostenitor Si Princesa Maria erau astep- tati pentru represintatie ; batrinul prim-ministru se lasa con-, qius de fiii sal, Mihai s'i Grigore Cantacuzino, earl intelegeau sd nu setiesama de o manifestatiecopilareasca". Marghiloman mi-a propus sa opresc once demonstratie, eu asigurarea ca nu se va mai face o asemenea afirmatie de strainism_in Teatrul National insusi. Imi era imposibil, chíar dap- as fi crezut ca asa va fi, sa opresc puternicul curent. ( Consultat,jovialulprefect depolitie Moruzi, cneazul", care cunoscuse familia tatalui mieu si-mi vorbise cu simpatie de dinsa, daduse vole ea o demonstratie cu cintece nationale sa se faca in MO salii de spectacol, neimpiedecata, dar fara violente. Era s'i cela -ce recomandam ascultatorflor mid, pe cari pe departe nu-i credeam zsa de cistigati pentru once actiune. Ma retrasesem acasa,cind doi dintrestudenlli miel imi adllsera, pe la ceasurile unsprezece, vestea ca in Plata Teatruluí se varsa singe. Chemata de tineril Cantacuzini, politia atacase pe manifestantii cari incepusera a loviin trasurile luxoase ale invitatilor, speriindu-i fara caei sa poata ,intelege rostul acestui act de dusmaniePolitia nu

132 0 via/A de am

fusese insa in stare sa resiste. Se adusese armata, cu atilt mai mult, cu cit trebuia sa se' faca loe liber pentru tra-- sura Prinlilor, cari au trebuit sa renun/e insa la ascultarea unor aristocratici actori cad erau, la Cotroceni, cunosculii, prietenti, intimii lor. Se daduse si ordinul de a trage, dar ofiyrul devinatoriarefusat sa-I execute. Geamurile pravaliilor cadeau in landari, si foaierul Teatrului se umplea de jandarmi cu capetele sparte s'i de victimele for r se va vorbi a doua zi si de doi morti, cari n'au existat- nicio data. Am plecat imediat in pia/a, dar acuma nu era nimic- decit urmele unei lupte care fusese serioasa. A doua zi, am fost chemat la parchet,intr'o calitate care era, la inceput si de forma, aceia a unui informator, dar, iscalind, fara s'o cetesc, declara/ia mea, puteam. sa vad duba Vacarestilor, care astepta jos. Adus de Ale- xandru Callimachi cu trasura fuiprin valul unel mul- /imicare sta/ionaInpermanenta pe Calea Victoriei, avusem precauliuned de a-mi lua un cronicar bizantin, pentru o petrecere la temni/a, care se putea prelungi. Ara aflat apoi ca trebuise, ca sase impledece arestarea,de- care nu-mi pasa, interven/ia ministrului takist al justiliel Al. Badarau, care invocase, in a sa inlelepciune, ca astfel mi s'ar crea b popularitate periculoasa. Era intaia oara cind o credinla, nu o pasiune politica, din acelea careintrebuinlau, infata Palatului, care de aceia a trebuit sa prefaca intr'o curte cu grilaj de fier cela te fusese o plata, oameni tocmiti cu douazeci de /el, era intaia oar& zic, cind o credinia lesia in strada si stated in fata baionetelor, raspunzind cu lovituri loviturifor ,1 infruntind moartea. Lumea usurateca a comediei noastre- politice a in/eles-o instantaneu, side aceia o framintare la care marturisesc ca nu ma asteptam. Guvernanpi, asa de mindri, de siguri desine, pareau, ca se abandoneaza pentru cele citeva sute de baieti, va.-

Desavirsirea until crez politicI social 133

sustínuti de o opinie publicaiesíta cadin pamint, .cari trimeseserA acasa toed Iumea buna"i stropisera cu un singe curat scArile Teatruluí National. Ca ístoric, aveam .exemplificarea prabusitilor morale din Paris, la1830, si 1848, din Viena, la apusul laras.tralucireal regimului metternichian. Daca P. P. Carps'a multamit sa-mí runce din trecerea trasuril o ImpresionantA, dar ineficace sentinta de condamnare, Marghiloman punea supt pro.- téctia mea (1) casa suroril salei, chemat la d-na Ecaterína Cantacuzino, unde am gasitcurtea plina de trAsuri, asa ca md puteam astepta la cine stie ce exemplara revansa a tinerei aristocra Via, care ina amenínta cu strivírea pe trotoar supt rotile automobiluluí", am gasít pe buna doamnA -speriata pentru strigatelescoase in calea amicelor eí .cerind, ea, sotia prímuluí ;mínistru,ocrotíre dinpartea istorículuí famíliei. Nicio resistentadin parteauneí clase conducatoare, molesita de parasitism si fara cea mal mica incredere ea insasí. Puteam face tot ce voiam,inol nu vault nimíc, spre desperarea luí Fílipescu, care alergase de la Paris, unde avea un copil bolnav,í ma intreba daca n'as pkitea... s'o leau de la capat. Am mers decí s't la des,- chiderea Salonuluí Oficial in presenta Princesei, pe care lau o cunosteam decit din fulgerarea parului de aur in fuga automobíluluí elegant,í, cind, din buzele doamneí Fere,- chide, pe care n'o figníse totusi nímení, am auzít cuvín-, tele un certain Iorga", am rugat pe un prieten, care .atunci ducea spiritul nou in armatA, pe insusí fiulluí Dimitrie Sturzai gínerele Ali Carp, capítanul Sturdza, sa ceara socoteala batrinului magístrat, sotul doamnel, care a declarat insa ca nu intelege a purta nicio. raspundere. 0 mare intrunire trebuía sa string impreuna pe top ceía carí,in dorínta ca afirmarea nationa/a, mutt ar teptata, sA nu ramile fàrà adinci urmari in spiríte, apro,- basera actul din seara luí Treísprezece Mart. Rare orí la

139 0 viatl de om

Dacia" s'a strins atita lume,i níciodatd de aceastd calitate. De unde nu veniau aprobarile? Si de la Hasdeu, care-sí amintia de lupta pe care, intr'un cerc mai inch's, a purtase el insusi atuncí cind presida societatea Romínis- mul", cu arnintirea luí Tudor- Voda si a rídícarilor teranesti Vlahutd era alaturi cu noi, si multi díntre scriitorii in folosul carora se produseserd demonstratille. De mult tara. astepta ceva care sa intreaca intriga política din fiecare zíí sa deschída orízonturi se pdrea í nu gresid cu totul c4 aceasta, printeo zguduíreinstinctiva a con- stlintelor, se si produsese. Am dus aceíasi credintd in chíar Teatrul National, pecare nimeni nu cuteza sa-1 refuse pentru cela ce in gindul nostru era ca o noua sfintíre, sí intre aceiaí acelea. cari alergau sa dovedeascd aceleasí sentímente era, lung aclamata, caí modestul ei sot, insasi nepoata primulut ministru, d-na Adina Olanescu, al carii cerc pentru con- ferintiromanesti primise ins& prin dusmaniiletrezite intreparticipante, oluvítura din care nu se va mai ridica. Dar, purtati ca de un val canna nu i se poate resista, samanatoriste s'au hotdritsd duca pretutíndeni in tara cela ce era pentru ei ca o evanghelíe" romd- neasca. Astfel, cu d.Sadoveanu, cu blindul Iosíf, cts gingasul Girleanu, am luat tara in lung si lat, culeginct din ice in loc celemal calduroase adesiuni pentru a miscare asa de noud prín visibila ei lipsd de once interes politic sau personal. Se faced o conferintd in legdtura viata sí trecutul localitag urmau apoí lecturi, senin-hotarite la d. Sadoveanu, nervos-tímide la Girleanu, se spuneau versuri, abia auzite, de Iosíf, si laotel se luau masurile pentru calatoria urmdtoare. La Iasi, festivalul s'a prefdcut intr'o mare manifestatie de strada, poate cu concursul liberalilor,al junim4tilor car' scontatr caderea guvernultil, dar cu participarea in,

DesAvir§irea mill crez politic *I social 135 marele oras, asa de instrainat, a intregli constiinti roma, nesti. In frunteamanifestantflorera venerabilul poves, títor sí om politic Nicu Gane. O casale cetire, ale carli carp s'au imprastiat apol, am organísat-o din ce am putut culege acasa pentru fundul mahalalelor, asa de parasite sí paragenite, ca o amíntire a soliei noastre. In clod* de a nu lasa LIM nume aceasta zguduire a spiritelor, propusesem acolo, la Iasi, intr'un avint de tínereta intirziata, inchegarea uneífratii a bunilor Rominí", schi, tind si un program, care mergea drept la cei de dedesupt, la sprijinitorii fait drept sifara glas al societatii romanesti, asa de ambitioase, la oamenii satelor. De aid a ra-, sarít si ideía uneí noi reviste, care sa serveasca, pe Iinga ¡deja nationala, si pe aceía a uneí fundamentale reforme in domeníul social.

Astfel a íesit, in luna luí April 1906, purtind un fron, tispiciu expresív al desemnatoruluí Stoíca, descoperít dupa schitele din Buletínul Comftsiei Monumentelor Istorice", cu tot ce avea el ca talent proaspat si curatie de suflet, Neamul Romanesc", care se scotea de dotia orí pe sapta, mina, ca organ de rallare a tuturor celor cart, in partide sau In afara de ele, doresc viata sprijinita pe realitatile na, tionale, a caror cunostínta ní se impusese. !titre eel d'in, taiu colaboratorí a alergat, fireste, cu ascutímea satireí sale si cu puterea de a cladí constructii de o /ogled perfecta, asa de perfecta inch il facea sa treaca une ori peste ce e posíbil, si mai ales peste ce e imedíat realísabíl, d. A. C. Cuza, nascut creator de doctrina mal mult, decit agitator pentru raspindirea si adaptarea el. In fond ins& oricare ni-ar fi fost punctul de p/ecare, deosebít, si tem, peramentul, de alta faptura, nimic nu despartia vederile pe care unul le exprima, din obisnninta, negatív, lar al- fula it se írnpuneau, posítiv, ca lucruri de adus la inde- pliníre si infaptuiri care trebuie sa ramiie.

136 0 viatà de om

Dar, si din causa luí Treísprezece Mart si a aparitiei unui organ de lupta politicai sociala, dusmanií cumplite se rídicau,l ele trebuiau foarte rapede sa rupa legaturile mele cuSamanatorul". De acolo nurni venise, de altfel, afara de Girleanu, mai mult secretar tehnic decit tor, sí gata satreacala o foaie de impotrivire, níciun colaborator la foaía cea noua, a lupteí plíne de risc, asa incit ruptura era chiar de atuncí, de la inceperea eampaniel, care nici n'avea nevoie de oameni fara temperament si carora in viata obisnuita li trebuie atita sprijin. Poate fi de folos sd se arate de ce natura erau aceste uneltirí, care au dus apoi noua literatura in alte directii, chíar daca acestea nu insemnau decit o farimitare a puterilor si o lenta disparitie a scopuluí, ceia ce n'a impiedecat succesul cause' pe careo aparam,dar arapit literaturii insesí un rol atit de frumos si a ispravit prin a da partídelor, impenitente, ornamentul talentelor de intrebuintat. Contra revistei care cuteza sa recomande lubirea pen-, tru acele realitati fara cunostinta emotionanta a carora nu se poate niel arta, Wei literatura se ridicasera, presintind-o ca dusmana a oricaruí contact cu Apusul, a oricarli in- sufletiri de ideile timpului i doar cu amindoua acestea venisem eu la Samanatorul", dar nu ca zei de adorat asa cum sint, ci ca elemente de amestecat, de framintat in síntesa noastra proprie, síngura cu adevaratavaloare, pentru noi l pentrustraini chiarl-, unele publicatii razboinice, in a caror opositie nu odata se amesteca interesul politic, lacom de a-si robi noua desvoltare literara si culturala. Unii dintre adversarí imi erau cutotulstraini, plecasera din chiar cercul de la noí, de lacolaboratorii 'lost', or' dintre aceia cu cari, ani intregí de zile, avu-, sem raporturile personate cele mai bune. Fara nido explicatie, Suparat ca pierdedin mini o revista in care talentul sau fusese condus de capriciile unuí

Deg*Oren unui crez politic §i social 137

temperament de lupta pentru lupta, Chendi plecase k mult, facind sa apara o Viatd literard si artisticd, in care peste etteva numere polemica" a mers pana laprocesul de grecism" facut mamel mele. Ce nu se maí putea spune contra mea, omul care, ea o planta hrapítoare din tropíce, - cum o spunea Chendí insusi, asa de pítoresc, zugrumase toata vegetatía liberd pe care mí-o lasase el, inspiratorul de pana atunci. Cunoscusem numaí la Bucurestí pe d. 0 vidiu Densu- síanu, fiuí uníc al fostului mieu profesor de romina sí de latína. Format siel la Universitatea din Iasi,pe care o termínase tot asa, de rapede ca si mine, dovedínd escep.- tionale insusírí si o enorma putere de lucru, apoisíel elev al Seta de InaIte Studii din París, unde lasase o perfecta edítie a unui poem medieval, La prise de Cor- dresy 0 publicasesi in revista luí Gaston París sí a na- cajiciosuluí, peste masura de acruluíPaul Meyer,d. Densusíanu luase, la intoarcere, catedra de lírnbi romanice, care fusese odinioaras a luí Frollo.Inrelatfile sale sociale arata o nervoasa neadaptabilítate, sí, astfel, nemulta- mirea cu un mediu care, ín general, U era fara. indoiala inferior, l-a facutsa caute legaturi, nu numai cu filo- logi, ca d. Candrea, de un asa de nou sí cutezator spirit, ci sí cu altí colegí. Aratindu-mi prietenie, profesorulcu cultura occídentala adat Samanatorulue, carelupta tocmaí pentru incetatenírea unor moravuili deosebíte de ale coljului isolarii noastre, artícole in care o nobila con-, yin gere se exprima cu maí multa víolenta decit verva si farmec. N'a fost intre dístínsul nostrucolaboratorsínoí,sí cu mine in deosebí, Wei o díscutie asupra unui punct contra- iversat, dar ne-am gasít de.-odata inaintea uneí elegante reviste cu coperta alba, care avea un program deosebít ,pe ling dinsul, o neasteptata atítudine dusmanoasa. Represíntind legatura cea maí strinsa cu literaturafrail-,

138 0 viajd de om cesa cea maí recentd sí predícind un vag modernism fard radacini pe pamint, Viata Noud" , unde cl. Densusíanu pu- blíca versurí slabe iscalíte Erwin" si notite de polemíca, a ajunsfoarte rapede a-mí taga dui once valoare,sia.- ceasta incea maí fignitoareforma: prin críticad-sale patímasa treceau, WA ca din parte-misd fifost vre- °data un raspuns, ba chiar raspingind cutare epigrama a d-lui Mehedintí, care facea alusie la anume fatalitati fisíce, si volumele mele de calatorii sí dramele pe care, cum se va vedea, incepusem sd lescrim :afla, de exemplu, et' totul ridicul versul bdtrinuluíboíerallui Mihai Ví- teazul care spunea ca istoria terií e scrisa pe trupulluí cu slove-adinci de rani", sí culegea pared ale mele, colegul sat', pentru a le inscrie in ceía ce bínevoía sa numesca tablele Beotieí". Gilceava pamfletara impotriva intentillor noastre, 0 a valodi ce puteam avea, incepuse astfel. D. Simion Mehedintí luase luí Joan Bogdan, crudlo-, At, cum am aratat maí sus, conducerea ConvorbíriloK Literare", cautind t a-I dea o alta directie, indreptata too-, mal contracele íce se urmase decitiva aniacolo. Autorul frumosului volum Oameni de la munte", plin de atita símt pentru Mocanfi luí, se formase geograf fara a-si fi parasít intorsatura de spirit filosoficd sifail afi renuntat la pornirile ízbucnitoare ale unei naturi pline de neasteptate capricit. Nu stiu ce anume-I supdrasepeste masura in actiunea, venítd de la sine, a modesteí noastre reviste saptaminale. Dar am intimpínat, tot asa de pe neprevestíte, la vechea publicatiejunímista, pe careo conducea d-sa cu o visla asa de nervoasa V de nesigura, aceíasí dusmanie ea la proaspata foítd de revolutie mo-, dernistd a d-luí Densusianu :nationalismul predícatde noí era asezat in categoriape carecolegul o numía, intr'o latind de nívelul eugetarlí exprimate : ,,nationalismus latrans", Nu era de ajuns aceasta indoita manifestare din rin--

Deslvirsirea unui crez polltic si social 139

durile unui tineret care si-a pierdut rolul firesc, intre un dogmatism ispravít si intre confusia noilor generatii, prin aceasta -fipsd de solidaritate, datoritd unui personalism exagerat s'i incapacitatii de ail masura fiecare ce este in stare sa faca. Pompiliu Eliad se intorsese siel din París, síi a ajuns contactuf cu pamintul patriei pentru ca toata modestia pe care í-o impusese mediul parisian,totalesulspiritde critica al colegilor sal francesi si solida disciplina a §colii Normale Superioare, cu atit de glorioase traditii, sa dispara fara urma. Un Frances, adus de Odobescu ca subdirec- tor al $colii normale bucurestene, ma instiintase, de altfel, cd si incorespondentaparisiana aluiEliadapdreau simptome in acest sens. La Bucuresti, el isiredacta tesa de doctorat, in care se tagaduia once originalitate socie- tap noastre din secolul al XVIII-lea, care ar fi ajuns la oarecare sirrit de demnítate omeneasca si la oarecare ca-- pacitate de progres numaí prín ínfluenta culturii francese.. Izvoarele erau, intrebuintate íncomplect si derívate de la sensul ion adevarat pentru a se ajunge, prín acceptarea oricarli satire de calator pretentios sí superficial, la aceasta conclusie. N'am pregetat sa-í dan prietenescul sfat de a revení asupra el, Mi-a raspuns ca aceste lucruri lecu-. noaste mal bine decit mine, síasfifostbucuros ca adevarul sa fi corespuns acesteísentinte,care nu ma putea jigni. In Convorbiri", de altfel, severul si spiritualut critic, asa de bun arnic al mieu, Stefan Orasanu supusese uneí ascutite analise un studiu al lui Eliad despre La Fontaine, si manierismul autoruluí indreptatia asemenea observatil. Eliad, care suplinia catedra de literatura francesa de la Universitate, voia fart intirziere titlul de profesor, si lucrarile it lipsiau prea mult, tar constiinta mea nu rnd rasa sd hotärasc dupa motive de simpla prietenie :o, cite buclucurt nu a facut aceastd conOintd de dreptside dreptate I liad a atribuit scrupulul mieu uneí influente a lui Maio- rescu, cu care nu aveam nimic comun, sí anume prin.

140 0 viatA de om mijlocul tul Bogdan... Temperarnentul lul, bolnavidos de sensibll, il facea .sa vada dusmani unde nu eran: la Onciul, care nu mai Ispravia de intemeiat Principatele" ,sila altii, tot asa de nevinovati. Tulburarile din Mart 1906 ii dadura astfel, prilejul sa publice in I'Indépendance", unde continua bizare articole, intr'un stil ca pentru saloanele luí Ludovic a/ XIV-lea, un violentatac contra mea, pre,- sintat ca un instigator contra Franciei, care trebuiam pe- depsft imediat. De alminteri, mai de mult, cum el d,-, ratase undeva despretul pentru Eminescu, a carui proso- dieiipared 'Mina degresell, protestasem, intr'un ton care era mai mult de glum& iarraspunsul fusese ¡me- diata aparitie a und reviste care copia formatul si. litera Samanatoruluj", purtind promitatorul titlu de Samana,- -torul de neghina" :isi inchipuie cineva ce putea sa se cuprindainauntru. Intr'oseriede volumasefrancese bine scrise, distinse si de Academia Francesa, despre cela ce el numia Spiritul public" la nol, n'a pierdut, apoi, nido ccasie sa declare ca tot ce an putut face pe acest teren nu rnerita nido atentie. Acestia erau colegli, tinerli colegi, si se va recunoaste -ca portretul mieu, foarte pup magulit, nu-mi samana peste masura. Se adaugiau ceilalti. Fratele fostului mieu coleg botosanean Simon Sank- levici, Henric, n'avuse absolut nimic a face cu mine, si -nu 1-am vazut decit de vre-o citeva ori In viata mea, cautind, pe urma, sa-1 fiu de fotos cind imprejurdrile il aduceau a se gindl si la mine. Spirit distinssi puternic, preocupat de multe probleme, pangla aceleadin domeniul, unde -desigur nu ma mai puteagasiincale-i, al antro- pologiei, acestalalt adversar aducea, cu aparente/e unei cugetari logice si objective, porniri violente care samanau cu acelea ale d-lui Mehedinti. Opinhle sale preconcepute pot oferi interes, ele nu dau insa prilej la discutie, care,

DesAvlrsirea unui crez politic si social 141 aceasta, se face numai cu oamení mal pupil convinsi si cad nu condamna atit de usor. impartasind idei umaní- tare peste nationalítate, ceíaceeraperfect\ explicabil, d. Sanielevid trebuía sa fie neaparat contra nationalís- muluí mieu,firesteinferiorsi barbar.Astfel aparu la Galati revista, mai apríga cavervadecitacelorlalti darimatori, Curentul Nou. Pana aici politicíanísmul n'avea un loc decit in oposítia olímplana a dt.lui Mehedinti. Dar, unde lucran funimistii, liberalii, infratíti cu socialistli unel noi arípi stinge, dupa a luí Ion Nadejcle, nu putean sd ramiíe índíferentí. Unii dintre dinsii, fara originí revolutionare, crezusera ca idefie de prefacere aterii sepot exprima in chiar Neamul Romanesc" al mieu, sí am avut astfel colaborarea fostului mieu profesor Nicolae Rautu si a intreprinzatorului inginer petrolíst Alímanesteanu, care descludea, prin studiile sí iní- tiativa sa, mai tarziu compromisa, un non si mare izvor de venít terii.Alimanesteanu era din cercul tinaruluí viítor sef lonel Bratíanu, care s'i el a aparut pe pragul case' mele, dar numaí pontru a se retrage chíar de pe scindura luí in urma unei inofensíveglume. Caci sí aid era unul din acele personalisrne cu sacra . misítme care nu se puteau intelege decit cu ínferiorí (mai tarziu, laIasi, in refugíti,. Bratíanu se plingea ea, in ídeía ca el vrea sa ma trateze asa, eu il tratez ca inferior) si cite lucruri bune s'ar fi putut face impreuna faraaceste slabiciuni de orgolíu 1 Dar asupra luí Bratíanu parea ca dobindise o mare in.- fluent& dupa ce trecuSFprint'un poporanísm bArbos si hirsut /a Evenimentul literar", otnul cu paltonul galben si cii dísposítía spre eterne discutií de la concursul mien íesean. Asociíndu-si, de forma, pe pasnícul vísator social Bujorsi ped-rul I. Cantacuzíno, mare personalitate stiintifica, dar fara intelegerea cornplicatelor noastre rea- litti si díspus botereste aii dartu numele cm 11 stía cere, d. C. Stere aparu de-odata cu o reví ta de proportií mari,

142 0 viatà de om cu multi colaboratorí, oferínd,din bani cari nu puteau fi, chlar si supt forma unor abonamente de complesenta, decit ai partidului, unde noul adyersar ajunsese a fi seful Mol- dovei prin tífnoasa sa umflare si a pucaturile de geniu siberian .si nocturn, oferind, zíc, oricarui talent plata pe care nu biettil Samanatoe putea s'o dele. Asa aparu Víata Roma,- neasca", organ de luptapoliticasi sociala in haína de imprumut a unei literaturi oarecum sub ventionate. Intre dusmanii pe cari, in stílul de pamfletluat dela jurnale, it dístrugeau odata pe lurid Nicanor si Companía", adeca directorul si asociatul Mu d. Ibraileanu, ginditor dogmatic si hursuz, in domeniul uneiliteraturi pe care el insusi n'o putea produce, eram primul designat, si morga inegalabila a boierului Radu Rosettí,inteligent diletant in ale istoriei si, laintimplare, -siromancier, afostlesne descoperita ,sí ea pentru a invedera ca si in domeniul o-. cupatfilor mele obisnuite nu pot da nimic de sama. La ghiseul Vietii Romanesti" au trecut multi, d. Sa- doveanu unu/ din eel d'intaiu. Dar, chiar de linga mine, de la secretariatul Neamului Romanesc", Girleanu s'a indreptat, din trístele nevoi ale unei vieti vítrege, spre alt organ de concurenta si negare. D.MihailDragomirescu, acuma profesor de estetica aplicata la literatura, in care credea ca are de spus ceva nou, de o siguranta dogmatica absoluta, care s'a dovedít a fi doctrina stiintii capodoperelor studíate in ele insele fara serviciile, despretuite, ale istoriei, a adus in multele coa- 1 tii, facute, desfacute si refacute contra exercitiului dreptului míeu elementar de a trai, un element de hazhe brutalitate, mergind pana la tagaduiri asa de violente de ai fi crezut ca va interveni revolverul, pentru ca apoí aceasta ciudata psihologie sa se coboare la oferte de pace, de colaborare, de impartire a roludlorcorespondenta mea are intere,- sante documente caligrafiate..., cu declaratii de stimamai mare si de iubire, iar imediat alta furtuna sa se deslantuíasca

DesAvif§irea unui crez politic vi social 143

din codrii dunareni ai Plätarestilor origínii sale. Felul de afialacestuí ofensívsiturbulentcugetatorjignia prínelinsusitotce.-mí daduserd originile,cresterea, lecturile sí lumea in care traisem, dar niciun moment nu m'am gindít cd e de acceptat discutia in public cu pro,- fesorul de estetica aplicata la literaturd inmijlocul unor zgomotoase parlamente de studenti adunati pe basa deca- loguluí ímprimat al rnaestruluí. Dar, astfel, critica maiores- ciand reintra, prín Convorbidle critice", opuse celor, evident mai líterare, ale d-lui Mehedintí, in drepturí care-í fuseserd prea mult timp interzise. Negindu-,se once rost Samandtorului", de si mie mí s'a promis un amanuntit studiu literar, care m'ar fi inte-, resat foarte mult, dar n'a aparue niciodata, serevenía, si in forma cea mai pedant si ridicul scolastícd, ladrd.- maluírea farmaceuticd a calitatilorsidefectelor fiecaríí bucati literare,creindu-se bizare animate la care li se scurtase, dupä normele proportiei absolute, ba coada, ba picioarele,ba botul. Era amusant,sí numai un prost putea sa se supere de atacuri atit de puerile, peste care nu odata am trecut, nerefusind ()data,ca decan al Fa- cultatii, mina din nou oferítO, cu o comía francheta, a teri- bilului mieu nimicitor in toate si rail nído speranta de apel, pentru ca, precum am spus-o, laprímulprilej, sa remceapO, si in ce ton i... Dar pashmile deslantuite jute() epoca in care-miera greu sa citigpentrudirectiaasa de neteda sídfi- reused o intelectualítate de formidabile ambitií si pretentii, erau sa desagregeze, pana si la ultímele elemente, casuta simpatica a Samanatorului" din 1906. Vijelia tut Aurel Popovicí, altceva decit austr acismul bucovinean de o schioapa, chel, microcefal, cu barbuta decisiva sí cilíndru in cap, poate pana sí pe perma odihnei, al luí Aurel Onciul, cu revistele luí, romanesti si germane, de la Graz, unde el era nu stiu ce functionar financiar ,i

144 0 viatà de om economic I, revolutiona spiritele. Idela national& da si cu ce rotiri de °chi, cu ce incruntdri din sprincene, cu ce furie de glas si cu ce trasnete a pumnilor in mas,! , dar nu sin gura, ci cu Viena. Cu o noud Viend, nu a moliului, supravietuitului Franz-joseph, ci a Mostenitoru- lui, om de orízonturi sí de revolutie, care va sparge la suirea pe tron gasca austro-maghiardsi,cuSlavii, cu Rominii, va face Austria cea Noll& Austria cea Mare Gross-Osterreich, in forma federativd a unor State na-- tionale unite. Archiducele Franz-Terdinand o promisese solemn, luí Popovici, lui Bunea, cui voia numai sd-1 in-- trebe ;visita luí la Sinaía, cu sotia morganatic& bucuroasa cd e primitd ea o princesa, o garanta. Citiva ani, citeva luní, si minunea líberarii Rominilor se va produce ; ce.-ar fi daed ne.-am alipi, la rindul nostru, cu saufd'rd rege, la Monarhia astfel prefacutd 7 Filipescu zicea, in surdind : da I Ziceausi generaliaí armatei romine. Ziceau sí sefíardeleni ca d. Vaida, care odatd nu s'a coborit in casa mea asa de compromita.- toare, fArd a mai vorbi de exemplara prudentd ad-luí Maniu, pe care-1 zdrisem numai odatd, la Blab stringindu-mi mina cu acea afectie de care e darnicd o inirnd atft de bund si care, cum mí-a si spus-o mai tdrzíu, nu rdspunde níciodatd la nicio ofensa". Zícea tot da, 0 cu gestul unei naturí bogate in energie, respectatul sef al Rominilor din Banat, cp-provincialul lui Popovici, Brediceanu.ipana si bunul Scurtu, complect cucerit, era la picioarele nou- luí profet, ale cdrui realisäri se pareau asa de aproape t doar un guturaiu mai tare al /ui Franz-joseph... Se serbau acuma patruzeci de ani de Domnie al regelui Carol, si in noul parc, opera initiativei patriotice 0 gospodaresti a doctorului Istrate,de sigur un generos creator, pe care nu-1 retinea specíalitatea de medic si chimist, cistigatd asa de tdrziu de acest increzdtor díletant, veniau zílnic represintantii Rominimii nelibere, primiti cu fanatied iubire la gard si intovdrdsiti de o nebund bucurie

DesAvirsirea anal crez politic si social 145 cind cetele lor in mindre costume de acasd defilau pe Calea Victorlei, in cíuda celor de la Budapestaipoate si a multora din Viena, cad n'aveau ce face cind un Suveran afloat isí organísa serbarea cuvenítd, sí, astfel, símulau cd nu vdd sl nu inteleg nímic. Bucurestíi din acea yard 1906 deveníserd in adevdr capítalapoporului romdnesc. Nu era suflet símtítor care sd nu se simtd altfel dupd aseme,- nea privelistí. Se pregAtise numai ceva pentru trecut, acela personifícat de un rege obosít, bolnavitríst,i corurile bdnatene, ardelene, bucovinene chemau, peste toate le- gdtutile, simpatiilei fidelitatile luí, viítorul. In Arenele Romane eram í eu, ascultind,ascultind nu cu urechile, ci cu ínima larg deschisd. Visurile mele se co- boriserd in realítate ;tinta mea pareaajunsd ;hotarul nu astepta decit cel d'intdiu vint de rdzboíu ca sd cadd. $i, de-o data, pe scena care-mi parea o via triumphalis a neamului, apare un Nemtisor bucurestean, maestrul Paschill, venit cu ai sal de la Turnvereiní Liedertafels cinte un ímn regeluí in límba germana. Nu m'arn putut retinea si am strigat, cind altii au venit la rind :Cintatí turceste,cdci nemteste s'acintat". N'am fost aprobat, cdci la noí nu se pot deslAntui por-, níri spontanee, dar, cu Davilla in frunte, directorul Teatru- lui, organisatorul sell:01110r, om de marl míjloace, destínat uneí grozave soarte, o bandd ma asteptacasd md loveascd. Incidentul a fdcut zgomot. Printeo telegramdfuríoasd si fad rost,Bredíceanu md desaproba, insultindu-md. Simtiam ca Scurtu e lingd dinsul. isolídarítatea SA- mdndtorului" era acum asa de zguduítd, incit am crezut cd e bine ca, ínvocind un pretext oarecare, sd las tined- lor conducerea care li place mai mult i eram convIns cd va fi, cindva, a luí Aurel Popovíci. Cu toatd, blindeta de form& Iosíf, cdtre care Ind adresasem, rdspuns asa cum se primeste demisia unul functIonar zelos. In salts 10

146 0 viata de om demísionasem, in stris am fost litentiat din servíciu. Va veni in curind vremea ca, supt iscalíturasí a lui, sí, fíreste, a d-luí Sadoveanu sí a luí Scurtu, infatisat multa vreme de amícii sal ca un om de casa al míeu, sa apuc declaratia ca am facut bine de m'am dus, ca unul care, de sí- gur prin personalísmul ceaíurilor sí eorecturilor mele, pa- gubíarn ínteresele líterare in de obste"(terecunosc,o Moldova mea L..), care sufar, a poi, de o fire banuitoare si nestatorníca", de nu se pot iubi oamenil in umbra mea de nuc otravitor, si care am un temperament despotic", capabil de ...a impune colaboratorilor míei o perfecta de- centa in public sí, daca se poate, de a influenta sí viata lor particulara pría nuntí ca aceía din podgoríile Nicorestílor, care a dat cele maí bune zíle, stump platíte pe urma, vísatorului poetacaruíiscalituraizbutisera cu acest prílei sa o fure prietenií.i va veni vremea chid d. Sa- doveanu sí Oil vor scoate reviste pentru a ínvedera ce rau am facut líteraturii in general sí lor in special prín trecerea mea pe la Samanatorul" I odata, am fost denum- tat, chiar ca vina de neiertat I ínsultatorul luí Creanga. Ma v (Mu rasbuna aducindu-I pe d. Sadoveanu, la 1931, la presidentia Senatului Romaniei unite. Din parte-mi, pentru a nu face rau revisteí careia-i dadusem asa de mult, sí pentru a nu scadea prestígiul, la care lucrasem si eu atita, al finereí literaturi, mí-am in- terzís once explicatií in public, si, de cite orí, pe urma, am intilrnt pe aceía caríasa de elegant 'se scuturau de ne- placuta datorie a recunostíntli, li-am zimbit, intinzindu-li mina. Am compatimit din adincul ínimil pe Iosíf, trasnit de o catastrofa de familie, datoríta tocmai acelei armonli desa virsíte" de care vorbia comunícatul celor fret, sí care, golit desuflet,ratacia de la o usa de cafenea laalta ; am urmat sicriul lui la mormintul unde, numaí, putea sa-si afle odihna trupul cel mult chlnuit ; am spus vorbe de prIetenie. luí Chendi, aparut, la Pantelimon, umbra a

Desgvirsirea unui crez politicsisocial 147

.energiei ap de viteze, lar rind, dupà lungi suferinti, Scurtu terminat 0 elobytescul rost pe pamint,tiranul" 'statea cu ochii in lacrimi inainted ce/u( prea tinar plecat locul unde 0 el alutase, modest, casafie mai multa .ordine in ginduri.

XX. De la Samanatorul" la razboiul balm-1k Eram prea deprins insd cu ingrilirea sdptdminald a uneli fOi pentru ca sd md retrag in ocupatiile mele, de altfet niciodatd intrerupte, de cercetätoristoric, si aveam si o datorie de plätit acelor cari Ind acusaserd de la indltimea, cetirii a o sutd de romane francese contemporane cd Sint dusmanul oricdrii influente straine. Astfel, supt un titlu luat de la vechile noastre tipdrituri pentru popor, Floarea Darurilor", am inceput sd dau o noud publicatie, menita si tineretului din scoli, care, CM ilustratiile pe care le avea mai in urind si Sditiandtorul' si care au cdzut iri sama rnea, avocatul Case! Socee- märturisind cd rnd implineste pe mine, si nu pe losif, fiindcd eu pot pldti, iar el nu, , cauta sd dele, impreund cu amintirí istorice, bune de cetit pentru oricine, cit mai multe traducen,. In versuri si in prosd, din literaturi mai putin cunoscute sau chiar cu totul strdine la noi. Riscind un ban pe care-/. cistigam greu si cu care abia de-ml puteam acopen i ne- voiledefamilie,desbatindu-ma cuFilipicaruia am. isprdvit prin a nu-i mai putea plati, si astkel revista a incetat, am ardtat sclavilorparisianismului contemporan, dincolo de care nu puteau vedea nimic, ce admirabile izvoare- de inspiratie sint si aiurea, in literaturile latine celelalte, in, literaturile germanice, in asa de bogatele literaturi anglo-- saxone :am tradus pentru Floarea Darurilor" si din. gluma teatrald a lut Goldoni (Hangita") si din mistic&

De la SlmAnAtorul" la rIzbolul balcanic 149

Tilosofiepanteista. a unui Emerson, ínegalabilul formator {le caractere din Oamenii representativi" 0 din Con- {lucerea Vietií". S'a facut tot ce a fost cu putinta pentru ca aceastd incercare, sdvirOtd aproape numaí de unul síngur, sd rdmile nqtiutd, dar, cind rasfoíesc paginile acestea, in care am pusi none mele cdldtoril de-a lungul terii, pagin1 rdmase pierdute acolo, ca toatd intentia uneí adunari in volum la noul míeu editor, Banateanul Pavel Suru, ma sinnt bucuros ca am facut o astfel deincercare, fie 0 fiereusitd. Cind am avut apoi tipografía mea, putind publica Nea- Ind Romanesc" la íntervale mai dese-0 ce forfota era acolo unde cu citeva luni in urma Haiducu" latra a pustiu 'din mi¡locul balariilor 0 vacile rupeau frunzele din porn!i cule0 pradalnic de vecín I , am dat literaturii un nou organ, la care s'au gasít colaboratori príntre cei maí tined clecit scriitorli pe cari-i caftanísem la Samanatorul". Studíí ntinse se. puteau publica in fascículele lunare de un format mai mare, 0 arhimandritul Scríban incepea in pa,- gínile Neamuluí Romanesc líterar" campanille sale bise- rice0i, poate prea staruitoare 0 personate,dar porníte 'din cele mai curate intentil ale aceluía in care vom vedea -un viitor Mitropolít alereidorítelor reforme ;intr'un batrin boíer saracit din neamul MoruzeOlor, Dimitrie C. Moruzi, pe care guvernele noastre de politicianism 11 fa cusera sub-prefect in Dobrogea, licentiindu-1 apoi pentru o surditate aproape complecta, ap incit era redus a ye-, geta intr'o magherníta din mahalalele Iaplui, gasísem, nu numaí un povestítor de prima ordíne prín vioíciunea amintirilor sale, dar 0 un spirit destul de puternic pentru a Je prelucra in frumoase romane, care e Neat ca zac zstazi complect uítate ; tar traducatorii de la Floarea Da- turilor" urmau sa facatiute opere poetice interesante 'din literaturile neobi§nuite : un Pricopie, 0 autor de white, sau un Virgil Tempeanuj xle la Folticeni.

'150 0 viata de om

nu erau singuriicorespondenta revistel era interesanti bogatA. De si-mi cladeam sanad ca se va face in jurul ei aced conspiratie a tAcerii de care aproape fret,- zeci de ani am fost incunjurat si in activitatea mea Hie- rarA si a cArii JudecatA o las altor vremi, continuarn articolele de directie, din care am putut aduna asa de pup in cele douA volumase din O lupta literarr sair din cartea de comemorari Oameni cad au fost",i alte elemente, de, descriere pitoreasca, de istorie, de criticA noilor aparitii, se adAugiau in publicatia aceasta, cAreia, dupA. un an, i-am dat aspectuli perlodicitatea vechiului organ. de luptA de la Bucuresti. Glumele provinciale pe care le trimetea regulat Viata RomäneascA" a statornicului miett. InsultAtor, care uitase umilinta cu care-mi cerea °data, el revolutionarul, concursul pentru carierA, nu mA inriuriau in staruinta mea. Cum duhliii de acolo gAsiau hazlie pro- prietatea mea partialA asupra unui motor de vre-o cinct cal putere, a trebuit saliobserv superioritatea acestet modeste map" asupra unei intreprinderiliterafecare,. cu toata coalitia de un i si de preterit'', e numai de un simplu magar putere. D. IbrAileanu, tronind ca vice-Stere intre domnil Botezi, binevoia doar, de la InAltimea une marl invAtAturio si a und puteri de creatiuneuímitoare, sa-mi recunoasca o sensibilitate feminina" cu care se putea juca lesne formidabila sa bArbAtie. MA ajuta sA biruluatita rea-vointa ínedreptate sA tree peste tAcerea de moarte in care munca-mi inta,i sanAtoasa atmosfera a refuglului mieu. Aici pA.- trundea numai foarte slab ecoul intrigilor bucurestene al zAcutelor dusmAnit de cAmArute dosite lesene. ApA-- ream numal o zi, cloud pe sAptAminA pentru datoria mea la catedrA sio la Academie i, foarte adese ori, dupA ce-m" fAcusem oara sau comunicana, trebuia sa alerg pe jos garA, sa ieau trenul de Ploestií sä astept pe ce!, ingro- zitor de incet, al Valenilor pentru a ajunge acasa, uncle

De la ,,SAmAngtorul" la rhbolul balcanic 151 ma astepta maldarul de corecturila doud reviste sí la toatd editura, pe la ceasurile notia, lar, apoí, trezindu-md la cinci, sa reieau peregrinarile mele, mai alescínd, in Maiu, si in zadar infloria graclinita mea... era sesiunea generald a Academiei. Pentru a face maí usoara sarcina unui blet trup sfasiat aní de zile de dureninter-. costale, m'am hotarlt sd md opresc noptile la Ploesti, m otelul murdar, intre oaspell zgomotosi siintilnid de fe- meí strícate, qi acolo-mi faceam corecturile, culese in gard de la conductorul trentilui de acasa sí transmíse des de dimineald altuia. E de mirare ce poateface un om in mijlocul patimilor sí al miserlilor de toate felurile cdci Simbata, din carti necetitesidin abonamente ne. platíte, trebuía sd lasa leafa lucratorilor, pe cari niciodata nu i-am purtat cu vorba , atunci cind, Cu o N/1W cin-. stita,el nu pierde din ochi tdealul cartita t s'a consacrat. Revista mea Merara, careta ii dadusem de la un timp titlul,semnificativ pentrucredintile mele, de Drum Drept", va continua parid ce aceía a tinerilor din Cra-. tova, dd. C. aban Fagetel si D. Tomescu, ultimul sí un fin critic, revistacare, pentru a-si ardta legatura, indiso-. lubild, Cu Sdmanatorur, isi zícea, simplu Ramtire, se va confunda cu publícatia pe care dupa razboiu n'o mal puteam continua. N'as putea spune de unde am luat indeninul catre presintarea in scene de teatru a unui trecut care-mi era asa de familiar, in mijlocul cartita trdiam asa de deplin, sí a unor idei active, care se desfaceau in chípul cel mal firesc din aceastd insusire a spirítului, grav si víteazi al acestor vremuri. In foaia mea Merara a apdrut un Mihai Viteazur, presíntat in zbuciumul puternícului suflet, solici-. tat in multe partí, sí cu ispita femeíasca intrupata in acea Velica, mladita de boieri s'i Domni, pe care o gasisem, asa de atragatoare, in studiile mele.

152 0 viata deom

Nu cutezam sd md gindesc la o represíntatíe. N'aveam 'lido legdturd cu aceía carí hotdrau asupra scenei noastre nationale. intimplarea m'a pus doar tirziu de tot in fata omuluí care-mi ardtase atita dusmdnie, mat mult a clasei sale, a mediuluí sdu, a educatiei sale, Day'11a, dar in care am gasit o larga inteligen/a, un puternic talent literar ce ridiculd era calomnia cd de laOdobescu ar fi luat, din ramaitile acestuia, care nu avea urechea pentru yen- surí, aced rasundtoare tragedie de modd francesd, Vlaicu- Vodd", cu tiradele raciniene si efectelede scendside rampd mdíestru potrivite de un specialist I , ca si o desdvirsita cinste a omului sarac, care nu s'a atíns niciodatd de banul public, si o judecata serioasd sí severd in ce priveste fenomenele vietií publice) la cel socotít ca un amu- seur la Cotrocení. Reintilnisem, in adevdr, pe Petre Liciu, acum un gloríos artist, al anti rol in Moíse din Lipt- torile satuluí" sau in medicul din comedía cusubiect lapones Taifuna entusiasma un public ce nu era cules din profítorli afacerílor, eí din intelectuali si profesori, cari-si puteau permite luxul unui fotollu la teatru. 0 calda prietenie, unitd lael cu un admirabil devotament pentru ¡deja pe care o servíam, m'a legat de omul care va muri, din greseala unui medic grdbit rinichiul ramas dupd extirparea celuilalt, neputind functiona, cu numele mieu pe buze in mijlocul sfasietoarelorluichinurí. Líciu m'a incredintatinsdcä, pescindurilescenei,drama n'ar merge s'icd, de altfel, artistii au o repulsie instinctivd fatd de vers, chiar de versal alb, si fireste mai ales ciad, ca in scrísul míeu, el are cu totul altd factura decit a dul- cegdríeí obisnuíte, lincedd si pompoasd, pe rind. Tot numaí pentru lecturd am scrís deci curíoasa dramd Invierea lui ,Ftejan-cel-Mare, inspiratd de un vis, in care, fald de ndvala turceascd de la1476, pe care nu mai avea cu ce s'o infrunte, $tefan, a cdruí urrnd s'a pierdut citva tímp, s'ar fi retras, ldsind sa domneascafitilsdu

De la ,SamAnAtoruP ia rAzbolul balm& 153

Alexandru, care, apoi, la zvonul cd s'aridicat un rag- plAtitor WO nume ca sa goneasca pe Turcí, ar fi rostít osinda de moarte impotriva tulburatoruluí, iar acesta numai in clip din urrna s'ar fi vadít ce a fost, ce este sí ce poate sa fie. Duíoasa icoanaa luíStefan,nevristnículfiual tut Petru Schiopul, tirit, cu trupul luí asa de gingas, in pribegía prín Apus a tatalui si ramas apoí orfan, pe mina strainilor lacomi de o mostenire pe care o doriauapropiata, sí mort in clipacind i se nazaría un viitor domnesc in tara de °data revelata nestintii sale, ma putea atrage sí prin tot ce sedesfaceadin admirabilul portret,ratacit in timpul razboiului, de lacaster-Li/tirolesdin Ambras, si astfel el s'a coborit oarecum de la sine intr'o drama in care mediul strain de asfixie incunjura zbuciumul unui suflet care la cele d'intaiu semne ale unei apropiate bar-, WO seindrepta instinctív cdtre steagu/ Moldoveí, in care infasurat va cadea. Dar cine sa se opreasca atuncí asupra mor asemenea incercdri ale omuluí pe care toata tinara literatura, reco- mandata 0 ajutata de dinsul, il renega cm patima, si pe care. vechiíprieteni,despartitide scrísulliterar, de 0 Delavrancea i0 represínta pítorescile inighebari dramatice, il uitasera cu totul... Eu persistam insa in credínta, care nu m'a pdrdsit niciodata, ca am ceva de spus 0 cd, $ in cea mai salbateca tacere, pastrez datoria fata de mine insumi de a o spune, facind apelul suprem la urmasi...

Eram inacelasitimp legat de LigaCulturala si de cursuríte de var.& Ambele legaturí au precedat o intrare violenta, nedoríta 0 necautatademine,intr'oviata de política vie, deactivitate parlamentara, in mijlocul patímilor unte si aluncí sufocante vulgaritati, care a inceput in urma cumplítei razmerite teranesti din 1907. Lige-trecuse de la entusiasmul, real, dar usor, capabil

154 0 viata de om totusíde agasi multe sipretioaserelatiiIn lumea strain& mat ales romanica, alluí 'V. A. Urechia, care ni adusese si pe uimitorul polihístorsi enciclopedíst de Gubernatís pentru o conferinta la Ateneu, in care batrinut savant italían,vorbind de cronicarul Ureche Cu ochii alintip la profesorul bucurestean, se mira de ce sala nu -ízbucneste in aplause ,la jovialitatea d-lui M. Vladescu, profesor de stiinti naturale la Universitatea bucuresteana, al earl" rector va alunge sa fie, si nu °data ea fusese atrasa In viltoarea demonstratillor de strada de care avea nevole partidul presedintelut pana ce asupra eí se instapinise, in perioada In care el nu era decit o vaga* umbra tremuratoare, Petre Gradísteanu. Liga" vegeta acuma in cea maí deplina uitore a uneísocietati nationale careíaitadusese pe vremurí asade marl servicii. Nu stiu daca ea mai in- aeplinia macar Misiunea, la care de mult se °prise, si in care se Inchisese cu totul,deadaoamenilor politici ardelení, pentru necontenitele amenzi pronuntate de jus,- titia ungureasca 0 pentru greaua intretínere a ziarelor, subvenlii care pe supt mina plecau tot de la guvernele romanestí. Niei prín gind nu-mí trecea sa intru in acest mausoleu al- unuí romantism de mutt ispravit fara indemnul luí Scurtu, care era convíns ca se poate face Inca mutt acolo, dar fara ca el insusi sa albanimic dintr'uri program de renovare. Am vorbít la o intruníre a membrilor el era pe acolo si generalul Budísteanu, cel ranit in razbolul de la 1877 , si am cerut ca opera de cultura sa se intinda si asupra teranimil Inapolate. Fireste ca Liga trebuia sa-si recapete absoluta ei independenta fata de partidele politice. Peste citeva luni, la congresul de laGalati, Grad4teanu se retragea 0 capatam sarcínade secretar general al Lint supt batrinul bogata§ Sava- Somanescu, care ni Meuse fagaduiala unuí mare dar, ramas uítat, ca nou preN.... dinte.

De la SAmanAtorur la rAzbolul balcanle 155

O noua datorie-mi apasa pe umeri, 0 am cautat s'c6 indeplinesccínstit, facind dinteo societate compromisa un organ de capetenie altreziriicon0iIntilor. Publicatii au inceput sa apara, cai Calendarele ; conferinte cu subiecte care priviau drepturileí aspiratiile noastre s'au organisat ; sectii noua, din ce in ce mai mult in sate, au rasarit. Congresele, ;Mute tot in alte orqe, au fost ocasii de rascolire aspiríteloratipitede o politica de Interese, tirindu-se de azi pe mine. Un secretariat de birou, cu Cotenescu, viitorul preot, cu d. Zaharía Florian, s'a stabílit pentru lucrul in permanentain odaile frumoase din etagiul al doilea al uneí mad case din Strada Fintinii, co/t cu Calea Victoriel, de unde dupa razboiu proprietarul ne va da afara cu sentina judecatoreasca, in noua Romanie pentru care lucrasem cu atíta zel, local unde nu gasisem decit un numar de scrisori partícularei citeva ingrediente de toaleta, se facea acum altceva decit ascultarea unor tinguiri de peste munti prefacute indata in moneda de-a regelui Carol. Incetase acel romantísm care ajunsese panà la ultimele margeni ale degenerarií. and am plecat la tara, cea mai mare partedinbiblioteca mea a fost depusa spre cercetare acolo. Si serbarí orga- nisatelaParculCarol, cu ajutoruld-luíGheorghiu, gínerele luí Slavíci, 0 altor auxilian, ni-au dat un fond de cladire care a trecut apol, cu atita avere romaneasca, in Rusia razbolului. Palatulinsa, macar dupa razboiu, tot era sa-I fac.

In mijlocul acestor ocupatiií ,ginduri au izbucnit rase coalele din 1907, care trebuíau sa insemne ap de mult, prin consecíntile lor, in viaja mea. N'avusem pana in acea luna a lui Mart din anul singeros, tocmal un an de la miqcarea de strada din 1906 care se pare ca gasise un rasunetin masele terane01, apasatei inqelate de la un capat la altul al terii, Viu-

156 0 viata de om tlentii" infatisindu-se uneí inchipuíri populace,obisnuíta e crea mituri, ca un fel de razbunatorisiapostolíai desrobirlí, nido legatura directa cu lumea satelor noastre, a caror situatie o stíam totusí sidin lunile petrecute la Ora sí din urmarirea atenta si indurerata a imprejurarilor. Revista mea nu-mi servise pentru a-mí crea aderentí in mijlocul lor sí, daca as fi incercat-o, aceasta ar fi scazut relígia de prefacere morala si materíala careía-í serviam, precum cel maí rate amestec de interes personal ar fi pin.- garit-o. Nu era in jurul míeu, de altfel, nimeni care sa ma fi putut indemna in acest sens: eram ajutat la expediarea gaze- tel de o tinara si vesela ruda feminina a sottei mele, de bietul Dragoslav, pseudoním slay pentru un riume rutean, blond, slab, sfrijit, care sfiriia a foame cind era imbiat la o far.- furie de supa, si de un foarte devotat student Radulescu, negru ca mura, a anti urrna am plerdut-o. Neamul Romanesc", caruia numaí la Valera i-am adaus opu,- blicatie pentru popor, scrísapeintelesulnecarturarilor, era, de altfel, o publicatie menita satrezeascalaínte-, lectuali iubire pentru strivíta temelie a neamului, dar, mat mult si decit preocupatia democratíca", sa cheme pe toti, mai ales pe instrainatií de sus si o intelectualitate asupra careía bateau multe vinturiladatoria national& De-odata, ca un trasnet din cel mai curat senín, cad stiam nesfirsíta putere de a rabda a acestui neam,se-, culara-i depríndere cu toate suferintile, veni vestea rag- coalei din Moldova, din Botosanii mid chíar, inteun sat cu numele semníficativ,Plaminzií,alcaruiinvatator, Maxim, a fost pe nedrept infatisat siprigonit cainsti- gator si d. Cuza trebuia sa arate trite° serie de coro- síve articole din revista mea cine sint cu adevarat ins,- gatorii. Guvernul luí Gh. Gr. Cantacuzino, despre care se spunea ca niel nu cetia rapoartele prefectilor altfel de cit prin intendentul Mu, era asa deslabincit trebuía neaparat sa fiecrud.Pentru nu stiuce neinsemnate

De la SAmAngtorul" la rlzboitil balcanic 157 clocniri cu Evrei arendasi sí circlumari, pe un domeníu asupra cdruía se intíndea atotputernicia economicd a lui Mochí Físer, ciudat prepusalcapitalurilorgalitiene,a cacti' infdtisare, mentalitate sí culturd nu intrecea pe a boccengillor din copildria mea, fdcindu-sisocotelile de milioane in gind la oprírea in statiifdrd a se cobori din vagon, se puse armata in fata unor oameni cad nu se temuserd niciodatd de nimeni. S'a tras asupra nenoroci- tílor a cdror durere {Wise o clipdglasulpentru ase exprima. Cu nemdrgenitd indignare pentru acest act sä1,-. batec am scris acel Dumnezeu sd-1 ierte", bldstdm contra unei intregl clase parasítare, care va devení apoi, rdspindit larg de mini nevazute, impreund cu Vrem PA- mint" al luí Cosbuc, unul din strígatele uneí teribile re- volte, care a cuprins tara de la un capdt la altul. La Giurgiu, pentru cd, urmind exemplul mareluí Mu parinte, d. V. M, Kogalniceanu scrísese, cu multd vreme inainte, o carte, de caracter stiintific, prín care se ardta necesítatea si urge* unor reforme terdnesti siSd- mandtorula semnalase, dupd datorie, aceastd epocald publicatie , s'a ernis un mandat de arestare contra d-sale, si am cdpdtat ínformatia stgurd cd aceíasi soarta ma amenintd si pe mine daca la teranil inchisi s'ar gdsi un síngur rind de mina mea. Acest rind nu se putea OM, lar, cum flu- vernul azuse din causa totaleí sale incapacitAti si vent. send la putere líberalii, intre cari Haret era indicatsiel ca instigator", pentru frasa in care spunea cd impotriva unor anumite nedreptati si pietrele s'ar ridíca", cred cd si, el, Haret a fost la mine, dar din 'lido parte nu s'a incercat o presiune asupra mea, flind rugat numaí sdtin sama in redactarea Neamuluí Romänesc" decatastrofa care interveníse. Dar cei atinsí in interesele lor, decit care n'aveaualt. Dumnezeu, sí cdrora li lipsia de o potriva si simtul pentru dreptate si devotamentul fatd de tara, 4veau nevole de

138 0 viatä de om un sispdsitor". Inteo publicatie francesa, dupd indicatii din Bucuresti, chipul mieu era dat ca al rdspunzAtorului moral pentru tulburdri. Scrisorile de amenintare cu moar-- tea se ingrAmddiau, si un grup de- studenti, aflind ce se pregdteste, a stat vre-o citevazile inoapteaincasa asupra cdreia trebuia sd se prdvale urgia. Dormiam cu Tevolverul la cdpdtdiu. 5i nu era de mirare, in zapaceala care cuprinseseatiteamint'slabe deinculti pe cari citiva ani de bielsug prin stoarcerea pdmintului 0 a oamenilor Ii focuser& din terani sau din strain', bogatasi al lerii si factor' politici de mina intdiu. Pe cind Evreii din Moldova, inarcati in cdrute si scosi dincolo de rohatca satului nu cereau ajutorul nimanui, pe cind marl pro-- prietari devastati din aceiasi regiune, ca acela de la 1-ian- cea, cdruia i se intepaserdi plafoaneleí i se rupseserd in bucati frumoasele cart', asteptau ca o revenire la nor- mal sd se producd in mintile oamerillor, citiva din aprigii mosieri olteni se adresau Austro-Ungariei pentruase ruga ca soldatil lui Franz-joseph sd treacd granita.Fiul lui D. A. Sturdza, devenit din nou prim-mmistru, cdpi- tanul de vindtori a cdrui opera moralä in arrnata o cunosteam de mult, a venit sa-ml spuie cd, in acest cas, el ..iese, in fruntea celei d'intdiu cete de terani rdsculati,la aceastd granit6. Am stat astfel, luindu-mií concediu de la Universt- tate, o lund intreaga fdrd atingere cu ce se petrecea in jurul mieu, informat insd zi de zi de crimele pe care le savirsiau, din sentiment de clasa, anume ofierí superior', de numele carora va rdminea legatd o represiune com.- plect lipsitd de tact si care a pus la cea mai grea incercare sufletul teranului soldat. Se lucra asa si supt presiunea unor politiciani asezati ca prefecti de regimul amicilor poporului"; numai fosti sociahsti, ca dr. Radovici, un om admirabil, -de o mare nobletd de sentimente, pe care 1-am pierdut prea curind, oritinerientusiasti, cadr. N. Lupu, care

De la SlmAnAtorul" la rlzbolul balcanic 159 nu Meuse nicio politicd pand atunci, au stiut sd =hie cu acei oameni buni asupra cdrora trecuse vintul cum. plit al fatalitdili.

In atmosfera incdrcatd de aburii singelui, cu prisonierii sociali putrezind prin temnitele judetene sau scuturati de valurile Dunarii, s'au fAcut alegerile,í legdtura mea cu Cuza, tot mai mult intdritd prin lucrul la acelasi organ de luptd, m'a facut, pe mine, cel care risesem odatd din plinulconvingerilor mele de zaddrniciaparlamentara, sd-mi pun candidaturaaldturi de a rdzboinicului mieu prieten, fost deputat ctt multi ani inainte, dar supt flamura ,,erei nol" ajunimistilor,laColegiulal II-lea de Iasi. Am reusit eu singur, ca unul care n'aveam in localitate clusmaniile pe care in chip firesc sile cdpatase spiritul .ofensiv si musator al amicului mieu,i numdrul mieu de voturi a intrecut, mi se pare, pe acela realisat de Gheor- ghe Panu, acuma candidat al guvernului, cela ce Panu nu mí-a iertat niciodatd, platit-o cu amaraciunea pe care acest spirit inchisi rasbundtor stia asa de bine s'o rdspindeascd.S'augdsitdestui cadsdcoboare Si in sufletul d-lui Cuza, pentru moment, sentimente pe care de sigur nu le meritaperfecta mea loialitatefatd de dinsul.

M'arn mirat eu singur de o asemenea izbindd, st, la vederea usii din Strada Buze,ti, impodobitd frumos cu verdeata, dupd datina ardeleand, de femeia de hnga Sibiiucare-mi hrdnia unuldintrebdieti, am socotit ca e vorba de o farsd cdreia al miei li-ar fi cdzut tima si am cerut midturarea acestut decor de serbatoere, care inel insusi imi Jena discreila.Era insa adevàrat. Trebuia sa rostesc de acum maintea ad versarilor,ale cdror milloace le banuiam, inainteaironletblasatilor furieifanaticilor, caí haintea masei molatece, flascea

160 0 viatd de om

1ndiferentilor, functionari-deputati, politiciani de carierd, crezul pe care pdnd atunci il strigasem in urechile lacome de adevdr ale multimilor sincere fi oneste. Si n'a veam intru aceasta cloudinsusiri indispensabil pentru succes : increderea in mine si lipsa de auto-criticd a acelora cart, vdzind simplist, pe Unía dreaptd a abstractiilor,sint ca-, pabili de once pentru ceia ce n'au inteles pe deplin. In lumea unde obrdznicia s'a rdsfdtat si se rdsfatd mai larg, mincind din generatie in generatie toate praznicele", nu numai cd nu m'am putut pune la nivel, dar n'am ajuns, pand astdzi, niel macar la hotdrirea de a voi sd fiu obraznic. lar o mindrie mostenitd si intdrita prin toatd cultura ce mi-am putut cistiga, prin acea predicd de catedrd care cere cea mal desdvirsita demnitate persona/d, a fost in-, terpretatd de toti milogii si ingenunchiatii, de toate flendu- rile morale ca o nesuferita vanitate, care trebuie indbusitd prin ridicul sau zdrobitd prin urletele violentei. Parlamentul nu era al imbdtrinitului vechiu conservator Sturdza, cdruia mi se parea une ori cd-i pluteste de-asupra capului ghigilicul intdrziat al caftangillor de supt Regu- lamentul Organic pe vremea rudei sale, Mihai-Vodd, ci al luí lonel Bratianu. In mijlocul atitor prieteni si devotati, gata sd-i aclame sefia la cea d'intdiu dovadd incontestabild a decadentei primului-ministru, acesta apdrea altfeldecit ilcunoscu- sem pdnd atunci: inabordabil pentru o discutie linistita, rdspingator fald detotce-i parea o concurentd, ternd,- tor de °ricealtdpopularitate, intrebuintindironiape care o imprumutase de la Carp pentru a lovi fdra discer- ndmint in dreapta s'i jn stinga, mergind pdnd acolo incit md bdnuia cd as crede cu adevdrat inposibilitatea de a avea locul sdu ; un lung rdsfdt, care-i fdcea sa pd- raseascd banca ministeria/d, a unor grele rdspunderi stro.-- pile cu atita singe, pentru a se intinde in bdnci intre prieteni, Jungind nonsalant" picioarele infalatribunei,cu un

De la Mtnlittoral" la rlzbolul balm& 16i gest de supremd plictiseald,isiardta consecintile, si se poate inchipuí ce se petrecea MO de aceste atitudini in suflaul, jignit dureros din primil aní de copildrie, al bd,- iatului cocoanel Zunia". Aceasta atitudine studiatd a luí Bratianu, ca si timiditatea in luarea hotairilor neapdrate, 11 fdcea sa piardd momentul tragic in care se masurd adevarata marime a oamenilor. Si astfelse intimpld cd omul frumos si voiníc, dispunind de resurse de elocventd solemnd, de si cam goald une ori, pe care nu le avea mosneagul din fruntea bAncii guvernului, sdfiebiruit, la capatul expuneril competente, facute cu tate mijloacele extraordinarei prestante, de vechiul boier moldovean, care, raspunzind unui pompos tindr orator alconservatorilot; se infatisa ca responsabíl, el, inaintea luí Dumnezeu pentru teranii pe carí io.-a omorit". Majoritatea m'ar fi vrut umilit de calomniile care piotta- sera asupra mea. si stingaciu de nedeprínderea totald cu acest mediu. Dar at miei ceí de pe vrernuri, cart cirmui-, sera otara,poatesimai mult decit una singurd, ma sustineau. Nu m'am simpt niciun moment síngur,sí mutual nepldcerea mea, iremediabild, de a vorbí in public imi dadea o sensatie cu care eram de altfel obisnuit. Ordinul se dase, inteo adunare pe care o preside cu mind de fier, dar si cu perfectul tact al omuluí de lume, o inteligentd s'i o energie ca a luí Mihail Pherekyde, a cdruí figura lung& slabd, distinsd, cu ochil mari de hotarire 'sí de ironie, impunea oricuí, de a nu reactiona la ce volt' spune, la once voiu spune, decit prin surdele miriieli care de- sorienteaza pe al t fel de clebutanti. Odatd numat mí s'a strigatt rupind discipline, cà spun lucruri pe care le-am invdtat pe de rost, si am stiut ce sd rdspund, cad doar cunosteam de mult viata fiecdruía si aveam ca arma sigurd amdnun-. tul biografic. Asa am vorbít eu, citeva saptamini de zile, la prolectele de reformaagrard,polítieneascd, judecd- toreased, pe care le aducea, cu Brdtíanu insusi, cu Stelian, 11

162 0 viatS. de om asa de ímpunator prin figura-i nobili, prín extraordínara-4 distinctie in vorbire, un regim dorítor sa arate ca e in stare sa ridíce pe ruinele afumatel crusite ale Romaniei pacatoase, fara mild de fill ei cet mal buní, o tara noua, si un rege care nu voia sa treaca la cele eterne pecet- luit pe frunte cu stigmatui une represiuni barbare siin cea mai mare parte inutile o poruncía. Pentru a ma des- curaia, s'au intrebuintat pre rind toate míjloacele, siele nu lipsiau'i dar omul care-si simte constiínta sprintena si care dincolo de tot ce-I priveste vede lumina sigura a unui ideal nu poate fi intimidat Din alta parte, nu numai de la prietenii ieseni, suparati ca eu, ne-iesanul, am íesít singur din luptaelectora/a, dar dela un inceput de opinie publica, pentru care violenta are un farmec deosebitsi care moare dupa scanda/, mi se cerea atítudinea tonítruanta pe care o poti mal curind recomanda de afara cleat s'o pastrezi inauntru, afara numai cind ai arta perfectuluí cabotínfricos, care gesticuleaza inaintea tribunelor pregatite, a preseí cistigate, ca sa stringa apni in culoare mina adversarn- luí pe care 1-a zugravit in toatecolorile infamiel. Nu eram deci ce se asteptase de la mine,qiprezicerealui Panu ca nu ma volu mat intilní cu votu/ Iesentlor din Colegiul oamenilor saracii cu nevol de slujbe, pe earl nu-í furí de doua ori pentru o actiune de curaj, se va indeplini /a cel d'intaiu prilej. Dupa luptele in jurul reformelor socialeisi pierduse de altfel ínteresulParlamentul, in care am intrat apoi ea represintant al solizilornegusto,ri romint din Ploestí, incercind i, la Covurluiu, unde am ajuns sa adun si opt sute de voturí, o inviere a constiintei teranilor, carora guvernele li spuneau ca .,fiecare-si are vremea Cind s'a ívit chestia unei marl reforme in Biserica, introducindu- se, dupa ideile din Germania ale sfatuitilrilor lui Haret, acel Consístoriu Superior care n'a putut sa aiba nicio in-

De la SlmAnAtorula la rlzbolul balcanic 163 fluenta,í am aparat conceptiile, singurele corespunzatoare Araditillor ortodoxia, ale invatatului arhimandrit Scriban, vedinta a fost un adevarat scandal, in carerni.-a parut Tau, cai in acordarea unuí apanagiu autonom fostuluí Mitropolit Prímat, Ghenadie, cazut in lupta cu regele, ca fost amestecat numele unui mínistru, coleg de Univer- sitate, pe care eram depríns sa-1 stimez,í pentru care -aveam chiar afectiune. Rau sfatuit, Haret, in credinta ca ma va impiedeca astfel de a lua cuvintul, a zabovit dis- -cutia pana in vacanta de Pasti, para in chíar Saptamina Mare,i astfel am putut vorbi numai intr'o qedintade noapte, in fata bancilor goale, cu d. stefan loan aparind la -1.10 ca sa intrebe cu glas tare daca n'am ispravittrecuse miezul noptii cind s'a votat" legea care nu era sa -dea niciun rod. Astfel s'au tirit,supt guvernul Sturdza, supt conservatorii Tevenití, impacati acuma pentru putin tímp, apoi supt noul Tegim liberal, in care nu mai era batrinul ef,times intr'ocasa de sanatatedin Franta cu toata publícitatea pe care o pot da numai oameni lipsiti de °rice simt de pietate, ci totul apartinea lui Bratianu, al carul orgolíu devenise incomparabil vre-o freíParlamente, care nu mal trebuíau sa se ocupe, in seda* adesea complect cu niciuna din acele mari chestiuní pe care le des- chisese tumultul reVolutionar al teranilori bubuitul tu- nurilor care distrugeau satele din Vlara. Nu pot zíce ca -alegerea d-lui Cuza, care osebía tot maí mult actiunea sa personald, a folosit campania noastre parlamentare.

Vorbíam acum in numele unui partid. Nu doar ca a.; fi inteles sa urmez sistemul, perfectionat in ultima forma -de un Badarau( cuînscrícríleobligatorii ídistributia -exacta a recompenselor dupa serviciileaduse causei". Aa ceva n'a exístat níciodata in noua grupare. Dar, pe cind d. Cuza credea ca avena sat chía de a citiga spiríte

164 0 viatA de am tinere,care pe urma sa se clued flecare unde vrea, arn, simtit nevoid de a da multe/or adesiuni, dintre care unefe- trebuiau sa fie asa de treatoare intr'osocietate unde- nu era alta scara a merítelor, alt indreptariu al carierelor decIt in legatura cu síngurele interese materiale, un program care sa unease& un titlu care sa figureze pe steag. Pentru, democratia noastra non& care insemna numai tinerea maid a nevoilor adind ale neamuluí, aflatoare in marile multirni muncitoare, se cerea crezul moral al convingerii a, inaínte de toate, in metsul general al omenírii, trebute ca fiecare na tie, elementul organic constitutiv, sa se cunoasca, sa se defineasea i sa se serveasca pe sine. trite° adunare din April 1907, programu/, /a care d. Cuza a adaus restrict% cu. un caracter negatív s't exclusívist, relative la participarea viata economía í publica a und síngure categort de straini. de rasa, oricare ar fi sentimentele lor Individuale fata de- poi, de cultura noastra sí de idealul nostru, a fost vote._ supt presidentia batrinului ofiter superior Manolescu Mla- dian, pe care ni-1 daduse Cercul din Iasi al partisanilor. La telegrama catre regele n'am primit niciun raspuns, cuuL si era de asteptat,í nici la aceia catre Printul Mastenitor, care n'avea voie sa se manifeste.

Dar avusern pri/elul de- a pretuf. nu numaí inteiegerea. luí Carol I-iu, dar s'tsímpatia printului Ferdinand si a familiei sale pentru altd politica. ()data la desvelirea statuii luí Kogalníceanu in Iasi, a dona oara la a luí Cuza-Voda. De mult regele nu mal vazuse Iasul. Serbarea pentru Kogalniceanu, unita eu comemorarea intemeierii Univer- shag a devenit un mare Eveniment, sí sentímentele care- s'au aratat Suveranuluíi familiei regale au fost fara doiala cu totul sincere. La masa regala, earepresíntant al Universitatii bueurestene, am fostinvitat,dar atentia- lui Carol I-iu era, ca de obiceiu, a, a de meticulos impartita, Inclt un cuvint rega/, chiar daca se recomanda unui

De la ,Samanatorur la azbolul balm& 165 ttindr profesor ca mine numaí sd merg la bal seara flindcd vor fi multe cucoane frumoase", n'avea radio adevdratd importan. Dar princesa María, al cdrií frumos colier de margdrítare trezíse atenía, maí stdruítoare decit respec- tuoasd, a luí C. Arlon, doria, cu privíre la rotunda bíse- lied de tip sírian aSfintuluí Saya, Idmurírí pe care nu putea sdledele cercul deoficialí de lalocurilede -onoare. Din coliul unde díscutam cu o stirpíturd de origine germand, care era nu stíu ce pe lingd guvernatorul Easarabiel, invitat si el la serbare, am írldrAznit o explicare. Peste eel cad n'aveau nímic de spus mi s'au adresat in- Irebari,í, spre uímirea generald, Princesa mi-a cenit s'o conduc a doua zí la bíser tea. Am fácut-o, puínd, ca Ia Golía, pe bírjarul lípovan tale bAldrillepentru a permite intrarea inldcas, 0 am outut vedea cu ce siguran0 Princesa sí "cei dot copil mai mart cart o intDvdrasíau, si cart criticau asa de líber de- -sordineai murddria ce se ascundea indosul potem- chiniadei prímirilor ofíciale, merg cAtre cela ce e in adevAr frumos. La vechea Mítropolie am intervenít pentru ca pdrintele Pimen sd ofere, din rdindsiti/e biserícii Sf. Nícolae, Am fragment de frescd, un incintdtor inger, pentru palatul din Cotrocení, si am imprumutat la Sf. Saya pe numele inieu ta/erulde argínt a/lui Dabíja-Vodd, care a fost modelul pentru noua vesèld a Princeseí. De atunci s'au pdstrat legaturí care mi-au fostdeep- -sebit de ptetioase. Princesa, care dovedíse si talent pentru -arta ornamenta/d, incepea sa publice, sí, in povestirlie .scriseL tipdrite in englezeste, limba de acasa, era o gezime de inspiratie, un símt pentru coloare, o surizd- loare, dar 0 sce plied filosofie a vietil, o cutezatoare naturalgd -care /í dAdeau o adevdratd valoare líterard. Am vorbit despre vo/umul pe care a binevoit sdmi-1 dele pe o vreme cind flu/ sdu urma, mai mult de formd, unele iectii laUniversitate, si am si tradus inrevistade la

166 0 viata de om

Craiova una din aceste naratiuni romantice, care,-mi pia- cuse in deosebi. Pentru statula luí Cuza-Vodd, urmaritsi in mormint de ura dusmanilor din vial& s'adat o lungdsigrea. luptd. Nu se ajungeau banii pentru a plat1 pe sculptormt italian Romanelli, si a trebuit s fac un apel prin Neamut Ron:Lanese, care,din banul de ararnaalsdracului, a strins cei 25.000 de lei cari mal lipslau. Statuia s'a putut deci turna, dar acuma se punea problema locului de care se va invrednici. Políticianlileseni o voiau lingfoasta. casa a bancherului Neuschotz, intr'o micd piad anume araniatd pentru aceasta, pe cind comitetul, presidat de d. Gifica-Deleni, era pentru acel punct central al marilor artere lesene care se deschidea in fata otelului unde cu vre-o doudzecí de ant in mind Carol I-iu fu- sesesuieratibombardat cu mere putrede de tindra aristocratie oposantd a orasului. Dupd marlsfortdri, cdpdtat in sfirsití acest ultim punct, lar regele a anunlat sosirea sa. Eram din nou delegatul UniversitAtil din Bucuresti, ca si la serbdrilecoffl suroti, la care dupà cuvintarea mea regele imi intinsese o mind pe care nu indrdzniam astept, asaincit a trebuit ca vecinilmiei sd-mi atraggt atenía cd acea mind, pup darnicd de altfel, Ind cautd. Data aceasta, dispuneam la Iasi, printre tined, de o mare popularitate, pe care, ca de obiceiu, n'ocdutasem, ba nici nu-mi dddeam sama de dinsa. Dupd obisnuitele vintdri, rostite de pe terasa otelului Traían", in care era. vorba mai mult de Suveranul care domnestedecit de acela care se intrupaseinbronz, un adjutant a pretina.. sd-mi arate in ce atitudine, intors catre rege/e,trebule sa rostesc discursul mien, poate inchipulcetitorul cum a fost primitd aceastd leclie grosoland. In cuvintarea mea am manifestat dorinta ca qi Carol I-iu sd se bucure- in amintirea urmasilor de aceiasi emoponatd. amintire

De la SAmAnAtorulla rAzbolul balcanic 167

Domnul de tarA pe care-1 inlocuise. Aclamatille multímti care umplea piata au ardtatregeluí a un gestcatre mine ar putea fi folositor din punctul de vedere al ci0tgdríi acestei multimí. Adiutantul vent din nou, data -aceasta ca sd-iní spuie a regele vrea sa-mí ardte multdmirea sa. Apol defilarea veteranilor incepu pe Strada Arcului, la celalt capat al teraset. Scoboram scara centrald catre OW chid am simlít lingd mine pe cineva care era insu0 Carol I-tu.Mi-a pldcut cum al vorbít. In once cas, Maiestate, nu era nimic din acea lingu0re care incuniurd de obiceiu pe Suveraní. Icrezí cd vre-odata eami-apldcut mie 7 Era melancolie 0 desgust in cuvintele care cadeau, incet 0 greu, de pe buzele ve0ede ale batrinului monarh inaíntea cdrula seplecau top genunchii, afard de al Jut Carp síngur. in clípa urmdtoare dupd aceastd scurtd scend neobservatd, elasculta, attired, cu íníma pe care acuma i-oliarn, acelea0 cuvínte ale adulatorilor. Pentru masa oficiald a fost ldsat principele Ferdinand, si tard0 ceva neobiruit s'a petrecut. La masa, Printul, LI- cut 0 putin pretuít pentru aceastd tdcere stingace, acela pe care o presd ímuncid il numía Fritz" Jilt batea toe de defectele luí fisice, a fost incintator ca vervd 0 oil,- ginalitate. A vorbít 0 de monumentele naturtí" 0 a fdcut caduroasa glorificare a copacilor bdtrini in cart se intrupeazd o intreagd epocd. Ridícindu-se, ofictalli a0ep- tau obtpuitul cerc" in care regele dovedía o inimita- bild virtuosítate. Dar Printul i- a ldsat de-o parte 0, in'-' torcindtt-se spre mine, cel care nu eram 0 nu trebuíam sd fin nímic, mí-a vorbit a§a ca atunci, intdia0 datd, cind in palatul de la Cotroceni 10 desfacea iníma cea mult lignitd, cu deosebírea cd acuma nu se mat auziau lute- ruperileglasuluí strident alpapagallIor, totty. presentí, 0 inteun numdr atit de mare 0 ap de siguri de sine. M'a ldsat sa intrevadalte 'del de domnie 0, cum, la urind, era vorba de popularítate, el a adaus, apasind asu-

168 0 vidta de om pra cuvintelorsale: da, stiu ca greu secistiga si se pierde usor". Deci propaganda de mai bine de un deceniu nu fusese pierduta nici in aceasta privinta. Acela care va purta coroana Romaniei simpaícredea ca noisiavea ea si noi aceiasidorinta de a face, impotriva oportunismului si imoralitatiiclaseidominante, cevain adevar nou si mare.i insusi Carol I-iucel lingusit avea mintea lui precaut i inteleapta deschisa asupra acestor posibilitati.

acest moment cursurile de vara de la Valenii-de- Munte devenisera o manifestatie culturalobisnuita pen-- tru o parte din societatea romaneasca, aceia insufletele careia prinsese aceasta saminta de viitor. Idela lor mi-a fost data, nu de eineva din tara libera, nici din Ardeal, unde totusi once visita noua,cala serbarile jubilare de la Blaj, unite cu adunarea anuala a Asociatier, ¡mí dadea tot mai mult incredintarea ca s'a ispravit cu zilele asteptarii singurului noroc posibil de la Viena. In tineret se ridica acolo tot mal tare, printr'un talent literar la care se adaugia acumí acela al elocventei dar cu cita sfiala ma intreba vorbitorul Inca nedeprins cind i s'a cerut o intaia conferinta la Ateneu d. 0o- tavian Goga, care aparea la once ocasie, aclamat de un cerc de tined, pentru a ofusca pedetinatorii puteriiin mijlocul Rominilor sal ardeleni, ace% pe cari gasise cu cale sa-i presinte intr'un articol ca pe niste simple ma- gad de pe Vesuviu", chiar daca era inscris intrecola- boratorii foilor lor. Era vorba, la unii din acel mediu, de o sprijinire pe Regat, de o totala schimbare si atintei, care aparea acuma ca eliberarea totala din legaturile cu Monarhfa, oricum s'ar transforma, si, cu toatadesilusia produsa d-lui Goga de rascoalele teranesti si-mi marturisia ca aceasta dovada a lipsei de cohesiune, de soli- dilate, poate de viitor, trebuie sa-.1 indrepte neaparat in

De la SamAnAtorul" la rhbolul balcanic 169 alta directie , aceasta tendinta se intariadin ce in ce mai mutt: ea aparea tot mai limpede in fata stapinitorilor, cart nu &tau mijlocul de a o impiedeca. Legile ungare nu ingadulau oprirea pasilor nostri prfn vaile ardelene si, cu toate indemnurile de avorbilaprilejuri solemne, stiam sa-mi impun tacereacea mai desavirsita.Daca, precum se intimplase in lunga mea calatorie dupa ins- criptil 0 insemnari, cite odat4, ca la Dragusul Tuft 01- tului, cei doi jandarmi apareau impanati, impintenatisi Cu pusca in banduliera ca sa-mi ceara pasaportul pe care nu-I gasiau bun pentru ca.- nu era scrisin ungureste, daca ma poftiau la solgabirau, din fericire nu pe jos, ca pe multi altii, el in trasura, acesta gasia imediat scuse in cea mai perfecta limba germana pentru ca fusesem cle- ranjat.l totusi avea dreptate varul vestitului mincator de Romini, Secuiu/ Llgron, cind, ca sef al postului de la Dragus, imi raspundea la obiectia ca un profesoruni,- versitar, care e domn mare", nu trebuieluat astfella cercetari : E, domnul mic, aia nu face nimic-; domnul mare, ala face t". Gici ceva de sigur se facea, sti guvernul maghiar n'avea acea siguranta de drept, acea hicre-, dere in viitor care singurepermitsaseieamasurile necesare pentru impiedecarea, in once rnotiv al tor, a marilor catastrofe politice. Altfel era cu Bucovinenii,tinuti de Austriecl foarte din scurt,dar cu cea mat mare dibacie, crescindu-i pentruroble, magulindu-i cu concesii, chiarcind guvernatorul era, dupa blindul Pace, intolerantul, por- nitul Bourguignon, in lupta cu ziarul romanesc Patria" 0 Cuagresivitatea redactorului adus din Ardeal,ca,- priciosul 91 sfidatorul Gheorghe Bogdan-Duica, om cu ap de multa stiinp sti patrundere, -unite cu mat putina chibzuinta, si cistigindu-i prin titluri, onoruri si slujbe. Nu se incercase nimic pentru a impiedeca in 1904 marea manifestatie romameasca pentru jumatatea de mileniu de

170 0 v1atA de om la moartea asa de Bucovineanuluí"tetan-cel-Mare. Am fost atund pentru intaia oara intre Moldovenii de acolo, sí, daca intre intelectuali, putiní sí indusmaniti lute dins% unii, boierii" sí preotil, trebuind sa mearga cu arís- tocratul Flondor, ceilalti, invatatorii, oamenii din band, ambitiosii intre intelectualli tineri, teraníí, fiind cu neastim,- paratul Aurel Onciul, creator al unei prese-revolver, nu se putea &tinge nimIc dincolo de cadrul austríac pe care, si in acel moment de amintiri, il afirma presenta bastan- dului habsburgic, contele de Meran, care avea conducerea, nu era insa acelasí lucru cu alt grup de intelectuali s'i cu sanatosul instinctteranesc. Aducind cu mineextrasul despre stefan din Istoria Rominilor in limba germana, pe care 1-am imprastiat gratuít, si acesti teraní chiarintin- deau dupa dinsul asprele lor mini lacome, am ascultat discursuri díntre care cele mai multe erau foarte pru- dente, dar cine rutea oprí valul de foc al luí Tocilescu, care, suit pe un butolu, catehisa pe pletosii sateni, si ei, cum am constatat-o, nu faceau, de altfel, decit sa noteze cind glasul furtunosului orator necunoscut»sestile"sí se coboara" I Era, ()demo, inceputul unor relatii care se vor desemna din ce in ce mat mult inteun sens contrar íntereselor austriace. Peste putín tímp, am organisat o visíta la Iasi a fra- tilor despartiti, sí s'au inscris nu mai putin de cínci sute ; mult timp, pana la prada austro-germand din casa mea de la Valeníí-de-Munte, am pastrat frumoasa fotografíe care infatisa aceasta multime mindra si bucuroasa in fata bisericii lui Duca-Voda de la Cetatuía. Guvernul romin a voit sa impiedece trecerea hotaruluí in grup, de si, la inceput, o autorísase, dar am luat asupra-mí sa inlatur pe cei citiva jandarmí trímesi la BurduIení, cart, 6810 buní, s'au dat la o parte inaintea acestei frumoase terAnimi, cu cei mai buní din tínerlí carturariinfrunte.LaIasiií astepta o expositie, facuta in Wile LiceuluíInternat,la

De la Sambltorula la razbolul balcanic 171, care adusesera obiecte doamne din cea mai aleasa lume a oraplui, intre care vioaía 0 inteligentadoamnaSti-- muleanu, d-na Hurmuzescu, chiar d-na Moruzi, vaduva fiului luí Cuza-Voda. Treí zile am stat pe pícioare ca sali se faca acestor rari oaspeti, cart nu cunclteau deloe Ora, o primire meníta sA li rarniie pentru totdeauna neuitat.l. La plecarea lor, eram siguri ca pareríle despre Romania libera s'au schimbat cu totul, 0 ni-o spuneain cuvinte qa de inflacarat tinarul, de mare avint 0 de activitate febrila, Vasile Litu, prea curind píerdut pentruluptele noastre. Ni-a aratat-o apoi in flecare nurnar revista pe care o intern eiasera, in _Suceava blajinului folklorist paríntele Flo- rea Manan, membru al Academiei 0 succesorul lui a fost batrinul aristocrat Sulu, care in discursul de intrare nu-í putea pronunla numele... , d.I.Nistor, profesor la liceu 0, pe atunci, inainte de a seqeza inbancile Universitalii noastre, posesorul unuí superb cílindru vienes, 0 mal popularul profesor secundar Gheorghe Tofan, voioasa figura de energie tinard, ale caruí suferinlí 0 d caruí moarte prematura, a doua zí dupa realísarea idea- luluí in care crezuse, n'o puteam prevedea. Aproape de Suceava, in Patraulii luí ap de bine gospodariti, in casa cu feciori invatati 0 plini de inteligenta o, ce maí era sa sale despre mine unul dintre din01, profesorul Ale- xandru, la schimbarea vremurilor, 0 mai ales a inimilor 1, cu fata aqa de frumoasa, care era sa mintuie intr'o ins- paimintatoare tragedíe, ochli limpezí, umezi de duio0e, aí parintelui Morariu, vechiu 0 preluít scriítor, se ridicau ca ai unuí sfint in ceasul revelaliilor catre ceia ce cu voía lui Dumnezeu trebula neaparat sa se intimple, 0 in foarte scurta vreme. Ciad a fost, mai tarziu, sa intorc visita Bucovínenilor, cu Liga Culturala, adunata in congres la la0, administra- lia austríaca era gata sa ne intimpine potrivit cu ínteresele ei, ameninlate. Ea fusese in4tiinlatadin doua partí idin

172 0 viatA de om acela a Evreimii, asa deinfluentd,care se temea de patrunderea antisemitilor,s'Idin aceíaa unui curios sí sincer, de sl neasteptat, prieten al RomInilor, si mai ales al alegatorilor sa din Tinutul Cimpulungului, contele vienes cu nume frantuzescBellegarde, care,escelent prefect, cdpitan de cerc" al judetului in care se si asezase dupd iesírea din serviciu, nu intelegea sd i se smomeascd fideliiiglasul de instiíntare mersese asade sus Inca Franz-JosephInsusíspunea unuídeputat romin sd- pdzeascd de Iorga pe credincíosii Bucovinenia_ Asa incit, chid ne-am presíntatla Itcani, mi s'a pus in vedere mie síngur, indemnind pe ceilalti,asa impo- idobiti cu tricolorul cum erau, sd treacd granita, cd as fi n Bucovina un strdin indesírabil". Am telegrafiat la Viena, luí Lueger, seful antisemít asa de popular atunci, incit ímpunea sí Imparatului, care, in ciuda adevdratelor sale sentímente, a trebuít sa-i puie lagit lantul de aur al primaiei vienese,dara trebuitsaastept in gaà comunícarea oficialdaexpulsdrií, intímpce Mochí Fiser, present sí foarte satisfAcut, ¡ml transmítea instiin- iarea cd totul atirnd de la dinsul. Dintr'o bírjd s'a coborít in mare uniformd auritdd. Orest Tarangul, funcionar superior, ca sä-mi dea actul prin care eram, ca Idstiger Fremde", fiir bestandig abgeschafft", decí, ca supdrator strain",ízgonít In chip statorníc". D. Tarangul addugia cd, dacd totu0 as intra in terísoara Impdratului, voíu face nu still cite saptdmini de Inchisoare. Exputsarea a provocat indignare intre Bucovinení. Pand si democratul aproape socialist Mihail Chisanovici, care scotea foaia,de loe nationalistd, Die Wahrheit, a pro,- testat cu energie. In schímb, presa partídelor de la noi s'a ardtat incintatd de ce mi s'a intim plat, .si un ziar de caricaturi infatisainfíguricaraghioasegonirea apos- tolului", Dar aceia cari fuseserd la Iasi, earl doriserd sd ne prí-

De la SAmAnAtorul" la rAzbolul balcanic 173 measca acasa la dinsii,intr'o tara siintita, Cu toata im-- bulzirea, spriiinita de guvern, a RUtenilor, cari-sí voiau sí partea din Biserica , dincein ce mai mult a tor, intelegeau sa raspunda la aceasta jigníre, pe care l..-,o luausi asupralor,printr'un contact sufletesc permanent cu noi. De aid ícieía unor cursurí de vara, la care de la inceput et ar trinnete un contingentasígurat, ele dind apoí ocasie, inteo neuitatA vara, .sí corului Armo- nía", de o asade bunaalcatuíre, sa ne cercete7e in. frumoase costume romanesti. Cu bucuries'i incredere- am primít propunerea. Lainceput,ascultatoriieraucitivaBucovineni,d. Alvirescu sídoua,treíinvatatoare,putiní Ardeleni si Banatení, cu preotul Martínoviciinfrunte,care cinta asa de frumos, cu parintele Tatucu, pe care I-am vazut apoi parlamentar al Romaniei unite, cu pe atunci clericul Tulbure, co 0 cu ochíosul diacon Gapar, om de mare talent in vorba, capabil insusi, sa incerce a invía pe pagrni de roman epoca luí §tefan-cel-Mare, restul ffind tineret universitardinRegat,pecare-1atrageau mai mult materfile predate decit spirítul cel nou al predicatiel nationale. ()data mi-au pícat acolo un judecator din Rusia, tocmai din fund, spre Ural, 0 foarte tinarul, blondul Pe-. livan. Dintre locuitorii oraselului, vre-o treí famílii partp, cípau síngure. Incapeau cutotti in clasaI-lou a scolír prímare din centrul Valenilor, si mi-a trebuit curaj ca s6 ma gindesc a ridica o sala anume in 1912, solida cladíre Malta de inginerul Dímitriu din Ploestí, Moldovean de origine, sala pe care o datoríam ajutoarelor veníte din mal multe pall, fara participarea, pe care totdeauna am refusat-o, a Statului. Dispositiite acestuia fata de un astfel de focar de propaganda erau acelea care se puteau astepta. Indata s'au anuntat, la Iasi, alte cursurí de vara, la care siprofesorii sias-. cultatorii erau plätíti. Intreceíd'intainera fostul mieu.

474 0 viatS. de om elev Pirvan, acuma, si prín hotdritorul sprijin al lui roan Bogdan, director alMuseuluí dinBucuresti si profesor la UniversItate, asteptind apropíata alegere la Academie í el spunea cit apetít are" pentru ce íse °feria Intors din Berlincu totulaltfel de cum ilstiam cind trudia la o biografíe a luí Papiu Ilarían, care n'a aparut, sí descosea pe Domnii moldoveni din secolul al XV-lea pentru a trece la presíntarea de cetati dobrogene, autorul unuí frumos studiu asupra lui Marcu-Aurelin si al unei cercetarí adinciteasupranationalitatiinegustorílor in Imperiul roman" avea acuma parul lung revarsat ca al lui Mom msen, sí in elocventa lui remarcabild se intilniau accente de misticism, foarte atrAgAtoare pentru tined, dar care oamenilor din generatia mea li se pdreau curioase. In citeva zile s'a vdzut ea aceastd concurentd apoliticii stapine pe puterea de Stat n'are sorti de leusitd si, audit- torii imprOstiindu-se, Pirvan a venit lanoí, fermecind publícul cu frumuseta poetícd a conferintilor sale, dar tínindu-se cu cea mai mare ingrijirela o parte de tot ce putea sd para o adesíune la crezul ce se predica de pe aced modestä catedra de institutori. Mai tdrziu, intre deosebítele cursuri, pe care, atunci, la inceput, le mai fdcea, pe linga d. Cuza, profesorul Nícolae Dobrescu, de ístoriaBisericiiromdnesti,alt bun elev al mieu, solid teran, nalt, spdtos, gras, blind, pe care nu l-as fi crezut sortit unui cancer inaíntede vreme, apoi, cumnatul míeu Stefan Bogdan, pe care nu-I cistigaserd avantagille politicei liberale, si citivaaltii,s'a stabilit o perfectO concordantd de idei, carea contribuit esential la succesul lor. Nu pot ,ziceacela0 lucru de anii pri-, melor incercdri. De fapt intelegeam sd se creeze acolo, in toatd liberta. tea, un medíu prielnic pentru acea uníre a tuturor Ro- minilor, al cOrii termin n'as fi cutezat sd-1 fíxez, dar care. mi pared nelipsitd, intr'un viítor mai lung sau mai scurt.

De la SnubMorn! la rhbolui balcanic 175

Conspiram supt aripileLigii, fara ca vre-odata sa fi fost vorba de bani, necum de bombe. Dar ¡ata ca, in ce pri- vestetinta principal&divergentelese iviau,si trebuia autoritatea mea de creator si conducator pentru a nu se produce confusii in spirite. Astfel, odata, in demonstratiile amicului Cuza cu privire la chestia evrelasca si midi-. toriul se pasiona de strinsa lor logic& de si nu totdeauna corespunzind perfect unei realitati complexe-, s'au amestecat si cuvinte bune pentru aced Austrie, care, si supt influenta unui Aurel Onciul, unui Aurel Popovici, cistigase oarecare simpatii, in comparatie cu politica mai sincera, mai falio a Ungurilor. D. Cuza, fost elev al unui liceu din Dresda inainte de a trece la Bruxelles, unde-1 asteptau cuceritoare influente socialiste, cu C. Mille insusi,avea aplecari firesti catre cultura germana,inspirindu-sedin &Irma in marile studii de economie politica pe care le, pregatia ; mai fusese, de curind, bine primit, cu perfecfa ipocrisie vienesa, de profesorii de la Cernauti, in frunte ctt rectorul Adler, cel mai autentic Evreu, si astfel acele cuvinte bune isi gaslau explicatia. Era mai greu sa gaseasca insa si aprobarea mea, si, in cluda declaratiilor mele repe-, tate ca la Valenii-de-Munte nu se face politica", mí se parea ca e necesar s'o spun, ca sa nu ingreuiez,la intoarcere, situatia Romrnilor de peste munti, amluat cuvintul, spunind limpede ca pentru mine niciun corn.- promis nu e posibil, ca no! mergem drept catre unirea nationala si ca nu aici, la aceasta adunare de credinciosi, se poate admitereoomandareaaustrofilielinvederea planurilor lui Franz-Ferdinand. Mi-a parut ran ca a trebuit sa intervin si ca am pricinuit eu, Jorga cel totdeauna fall tact", o reala supgrare tovarasului si prietenului mieu. Cind eladirea proprie, mica', alba, cu o perfecta acustica In acele margen! inguste pe-care nu am vrut sa le cresc nici pana acum, refusind ca presedinte al Consiliului once

176 0 vlatA de om pomana de Stet, compromitatoare, a fost gata, in Iulie 1912, anul cigar IncareRusiel,care-siserba jubileui basarabean, 1--am opus, cum s'a aratat mai inainte, o expositie a Basarabiei in Parcul Carol, un Camin basarabean la Iasi, ridicat din beta cutest pe stadia, si cartea Basara- bia Noastra", am aflat ca intreascultatori vafipentru doua zile si printulCarol, trimes de insusi regele,de acela pe care rapoartele austriace il vor presinta peste doi ani ca rizindu-si de Liga Culturala, condusa de un betiv" (confusie intre Petre Gradisteanu si noul presedinte, Ionas) si de un fleac" ca mine. Despre fiul Mostenitorului auzisem caracterisari entw- siaste de la bunul Gheorghe Munteanu-Murgoci. Geologul cu mal vast orizont si cu mai multaaplicare catre ira- partasirea in cerc maf larg a cunostintilor sale, am de mare merit, foarte bun vorbitor familiar, scriitor de chemare, irosindu-si yield, legata de o colega scotiana, pe care n'oiubia,in totfelul de legafuri pe alatureasi de petreceri care au ruinat apoi in chipul cel mai jalnic solidul trup de Mocan acivat pe sesul Brailei, fusese, impreuna cu all% cad nu erau de aceiasi tale, profesorul tinarului print, care -tocmai isi trecuse bacalaureatul. Imi spusesesi o comunicasem in Neamul Romanesc", si in dorinta de a da o cit mai larga popularitate unei dinastii inca destul de atacate,ca, in dude relatiilor cu baietii din ciocoime", al caror suflet il stiam prea bine, tinarul crescuse cu o deosebita iubire pentru neanaul peste care va domni, ca el are o mere intelegere pentru cartea ro.- naaneasca, mergind pana la crearea, in palatul de la Co.- troceni, a unei bibliotecipentrusoldatil din corpul de garda ;ziarele pomenisera de casul cind, la trecerea unei ape, oferindu-se sub/ocotenentului un cal, el a raspuns : Sublocotenentul merge pe jos",s'ia intrat vitejeste in valuri. Astfel instiintarea acestei neasteptate visite, printul a vind sa fie intovarasit si de sora sa, Pdncipesa Elisabeta

De la SSmAnAtorue la rdzbolul balcanic 177 mi-.a fost míe, sí noua tuturora, nu numaí o deosebíta onoare, dar s'i o foarte mare placere.i ídeía ca Romania supt dinsulcaci slabíciunea fisíca a printuluí Ferdinand nu parea sa promita o lunga Domníe va rupe cu tra.- dítiile de pana atuncí si se va indrepta catre marea tinta nationala era o perspectiva care ni incalziainimile. In acest adolescent vedeam pe Rominul cel adevarat, pd.- mul indínastíe,fara a banui comorilt pe care le ascundea sufletul díscret al tatalui sau si tot ce ni reserva hotarireaeroicaízbucníta laceasul eí din acest suflet, sí asteptam Cu suirea príntuluí pe tron inceputul uneí noí ere, asa cum de multi aníde zile, cu toataputerea uneí nezguduíte credinti, o doriseram. Printul si princes.2, amestecati in multimea ímensa, care alergase si din frumpasele sate vecíne, au fost primíti cu cel mal puternic si mat curat entusiasm. Anume pentru viitorul rege am ;Milt trei conferinte, care s'au si publícat, ca sd invederez ce nu í se spusese luíCarol Wu : ca aicí nu e o mina de barbarí cari sa trebuiasca a fi rídicati de o dínastieenergica si inteligenta la rangul natiunilor civilisate, cí un vechíu si nobíl popor care-si are locul, de si, pe nedrept, nerecunoscut, In ístoria lumií. Ascultind acestelectii, Cu privire la care n'am putut gasi prilejul de a-í vedea impresffle, care poate nu erau cigar acelea pe care le asteptam, príntul a petrecut, intovarasit de guvernorul sau, generalul Perticarí, doua zile in casa cea noua pe care mí-o ridicasem. Ea insasí, aceasta cladire cu inaltul coperís, cu stilpil delicat lucrati aí cerdaculuí, cu odaia el de taina supt scia- duri, unde pe vremea ocupatiei lucratorlí miei erau sa-mí salveze macar o parte din biblioteca, era o lectie de tra-, ditie si o ínspíratoare de amíntiri.Cltiva aní o vazusem cu tavanurile cazute, cu zidurile lasate in doua tirectii, trísta ruina in care se acivase o familie de mindirigii saraci, pe cind in pívnita, unde se credea ca locuíeste o caprd 11

178 0 v1at6 de om neagra, legatd de fantoma fostului stdpin, care toatd noaptea ar fi incunjurat orasul intr'otrdsurd cu patru cal negri, mddelarii tdiau vitele ;vacile rupeau frunzisul pomilor degenerati, du trunchiul numai scorburii crOcile de atitea ori rupte. Pivnita adina, sprifinitd pe enorme /oadbe de stejar vechiu, pentru vinurile de odinioard, mà. fermeca prin adinca el tainA. Aflasem intr'o zi cd se vinde la tape, si, cu banii dapAtati pentru editarea unui volum din Hurmuzaki", rn'am presintat, luind-q) cu opt ma de leí. Si de atunci iticepuse o muncd staruitoare, dar fireste des-. perant de inceatd, cu Italieni din Udine, tatal 5 fiul, cari beau Simbdta buna tuicdlocaldi dormiau panä Martí, pentru a face, cum spunea tatal, dinteo babd o fatd mare". Mari feresti de stejarinlocuirddeschizdturile inguste din care se putea zari primejdia, tigla rosie se asternu unde putrezise vechea sindild ; numai steguletele de tini-, chea de pe virf spuneau ca la 1853 coperisu/ fusese fa-cut sau inoit, lar inuntru fierbea viatd harnica 5 sperantd noud. Dupd plecareaprintului o telegrama a regelui Carol insusi arata originea visitei, 5 de sigur in lumea politi- dianilor, de cari se servise, !And atunci, exclusiv, Suve- rantfi, o asemenea demonstratie a trebuit sd- para ingraitor de curioasa. Si poate 5 datura audientelor de mai tarziu, ca acela in care regele-mi vorbia de candidaturile mele si exprima mirarea pentru cite una din acelea care mi se opuneau, ori alta, in care, vdzind nelinistea celui prima tu intdrziere, se informa de motiv, 5, aflind cd am o intrunire la Ploesti, ma batea pdrinteste pe umdr, addugind: Sine, bine, mergeti la Ploesti". Se poate ca aseruenea atitu- dint sd fi fost calculate, aci dinastiile au egoismul lor, care une ori poate fi feroce, dat ele imi dadeau o pre- tioasd sporire a increderii mele fatä de lucrul, asa de inalt si de /reu, pe care-1 voiam. Printul a venit apoi ila Universitate, tot cu generalul Perticari.

De la SAmanAtoruli la razbolul balcanic 179

Am crezut ca e bine sa asez pentru dinsul un scaun linga fotoliul mieu, pe estrada.In alte teri, ca in Germania, iiii impäratului luau, la LIniversitAti, -uncle dadeau si exa-- mene, locu/ in band. Mi se parea ca nu sintem maturi pentru .atita democratie.Dar, cind unul din prietenii sal a voit sa beneficieze de dreptul de a intra in cancelarie, 1-am dat afara in formele cele mai netede. De si viitorul rege, ocupat si cu datorii militare, parea obosit si guvernorul sau manifesta un vadit scepticism MO de ascultarea lectiilor mele, m'am putut incredinta, in conversatii ca aceia despre caracterul Tarului Alexandru l-iu, ea, daca visitatorul cursului mieu nu ceteste mult, el, stie sa asculte in acest cas pe Marele Duce Nicolae, care se ocupase de acest stra- mos al sau si sa retie,si cu ce spirit critic I ce auzise. As fi volt ca Mostenitorul in al doilea rang sA treaca prin formele universitare, si i-am facut propunerea, de-a publica in englezeste o lucrare de doctorat despre calatorii englesi la noi, dar n''arnintilnitdispositie pentru -aceasta. De aftfel, printul Ferdinand decisese ca fiul sau mai mare va merge la Berlín, celalt avind sa faca studii .de marina in Anglia. Ifi audienta pe care am avut-o la el, am adus argumente contra acestui sistem de educatie. Mi s'a obiectat ca mai sint printi car' fac studii in alte teri decit -a lor. Da, aceiaairegelui din Annam. Cine a cunoscut pe regele Ferdinand stie ina cit erau de neclintite hotarTrile acestui timid. Printul a mers deci la Berlin, dar s'a intors cu acelasi 'temperament, foarte complex si greu de inteles, cu aceiasi hotärire, mostenita din ambeleparti. Generalul Perticari imi povestia ca, inteo discutie cu atot stiutorul Imparat german, tinarul arfiinfruntat parerea acestuiadespre -originea pelasgica a Albanesilor cu argumente trase din ce auzise la Bucuresti. N'ar fi fost de mirare sa fie asa : Ariitorul Carol al II-lea CapAtase de mult incredintarea ca discutiile asupra lucrurilor pe care le stie sint absolut inutile

XXL In fata primului razboi4 Inca de la 1908 se puneau politicii romane0i, ap de strins conclusa de regele Carol intre hotare pe care n'ar ft trebuit sa le treaca niciodata, dar 0 cu oarecare pornire ascunsa catre schimbari care ar fi putut sa-1 faca dorrur pe o tara mai mare doar pe primele lui monede, pang la protestarea austro-ungara, se cete0e Domnul Romi- nilor" I probleme in fata carora oportunismul, oricit de pseudop-napoleonic imbracat, ramine perplex 0 nu cuteazg a lua in vedere o solutie. De sigur ca idealulSirbilor, care Insufletise mai molt decit ogeneratie, represinta ípentrucei de lain.- ceputu/ veacului al XX-lea o necesitate care trebuia se impuie tot mai mult 0 in actiunea politica a vremii. Iar, pe de alta parte, un grup de ofiteri, de diploma', de cugetatori, de curteni ai viitorului Imparat Franz Ferdinand urmariau o inviere a Monarchiei prin razboiuí cuceriri,

1 el se aratau tot mai staruitori, mai plini de incredere, siguri ca, in momentul decisiv, nu /i va /ipsi puternicul sprijin german. Tintiau spre Macedonia, spre Salonic, trecind prin Bosnia 0 Hertegovina, devenite, din simplu teritoriu ocupat pentru executarea reformelor", o provincie ca oricare alta a Statului austro-ungar. Astfel se djunse, a doua zi dupg declaratia de independenta a Bulgarie', devenita un Tarat, adeca, potrivit, cu o inelatoare traditie, un Imperiu, la anexa-

In fata primultri rIzbolu 181 rea celor doud led arbesti. $1 un rdzboiu general putea sd pard imínent, cum sí era; singurele sfaturí rusestí care se dAdurd Sirbílor, pentru cd la Petersburg nu erau Inca pregAtiti, au impiedecat deslAntuirea luí, amenintdtoare. Ce atitudíne era sd ludm nol 7 Aceía de a rdminea aldturi de allatii pe cad ni-i ddduse teama de Rusia, aid-- Inri de Monarchia care tinea in ghiarele ei atita Rominíme, mí se pared o imposibilitate moral& Dar tonel Brdtianu aräta sd volascd aceasta, el care-mí spusese cd, in ce pH-- veste pe vecinii de -peste Dundre, el crede pe Bulgarí mult mai putin periculosi sí o legdturd cu dinsii ii apare mult mai naturald. 0 lamurire in Parlament n'o admitea insd cu níciun pret tot mai domínatorul ministru, caruía Ro-, mAnia a trebuit sd í se infdtíseze ca o creatiune pdrinteascd incredintatd luí, ca flu mal mare, cu misiunea, fíreste, de a o si sporí dacd se presíntä ocasía. Atuncí, cu un (Met profesor de la Severín, care se temea sa nu rämile pe bancul de nisip unde ni se impot- molise luntrea, am trecut Dundrea la Cladova, sí de acolo am trimes o telegramä catrecoleguls'i amicul Iovan Radoníci, unul din tinerii istorici ai Sirbilor, care ma cer-- cetase la Vdlenii-de-Munte, cu folkloristul in domeniul tigArdmii, Tihomir Georgevici, acesta de origine romdneascd, pentru a-í spuae ca, in cas de conflict, once arhotdri Romdnia oficiald, sufletul romdnesc e aldturi de dinsii. Peste citeva luni de zile incepeau fierberile in Balcard, determinate de atacul Italiei la Tripoli, atac pe care opi.- nía noastrd publica, din causa interesului de a se men..- linea Turcía intreaga, l-a privit cu o sinceraantipatie, vii de presenta vaselor italiene si pe coasta Albanieí si la Dardanele pentru a srnulge recunoasterea anexdrii regal-. lei africane. Ne gdsiam iardsí inaintea uneí intrebarí care era neprevdzutd numal pentru trísta noasträ ingustime de orizont. Se credea la inceput cd Turcli vor invinge, scdzind pe

82 0 viatA de om mult timp perículoasa incredere in sine a vecinllor nostri, bulgari, cu carí era imposibil sa se lege o prietenie folo.e- sítoare ambelor parti: o neintelegere trecatoare, un sinx- plu accident fusese de ajuns, cu citivaani in urma, pentru a se aiunge la iminenta uneí ciocnid armate. Cínd s'a pronuntat insa, si asa de rapede, infateneutralitatit noastre neestetic pinditoare, victoria aliatilor crestiní, Sirbí, Bulgari, Grecí, Muntenegrení, cind eventualítatea unei impartid a Turcieí europene s'a pus ca un lucru de cea mai imediata eventualitate, spiritul iomanesc, atita vreme adormít intetin optimism fara viítor, s'a trezít, la orase, cu o elementare putere. Formula care s'a gasit, aceia a unei cornpensatii, ea sa nu raminem cu mina goal, adeca sa nu ne gasiat cu hotarele neschimbate in MO celor cad se mariser& asa de mult, a cupríns toate elementele mai vioaie din patura politica. Si,din nenorocíre, cum era de astep. tat, perspectiva uneí intinderi peste granita dobrogeana, pana la un punct pe care, un timp, complecta ígnoranta a geografiei vecínatatil noastre 1-alasat cu totul vag, a servit de arma contra Guvernului Maiorescu care, dup& afacerea tramveielor liberale, atacate vehement de Carp, se instalase, cu Take Ionescu /a dreapta presedintelui de Consiliu, lipsa luí, cunoscuta, de curaj stind ling me-- tículosítatea prudenta a fostuluí profesor de filosofie, amba suptscutulindoielilor de eonstiintaale regeluí,acura imbatrinit s'i fara ambítii militare.

Lip Culturala trebuía sa iele o hotarire si, potrivít cti dínsa, sa inceapa a pregati opinia. Dar aid se petrecusera in timpul din urma marl schim-- bad, rolul mieu de secretar general devenínd dinzi la zi tot mai greu de tínut. Saya SomAnescu, mare propríetar de o fabuloasa zgir- cenie, ramasese trasnít de indrazneala cu care ne arunca-

In fata primula( rAzbolu 183 warn in serbarile care trebuiau sa procure fonduri pentru Palatul Ligii. Frica ridícula a batrinuluía mers ap de departe incit a facut un denunt formal la Parchet contra afacerilor care se pregdtesc de un _secretar general ca mine, care umbla cu hirtiile societatii in buzunar", in loe sa le tie intr'o archiva unde sa se poata verifica activítatea luí. Ne-,am inteles usor, noi, membrii Comitetului Central, ca sa-I depunem, pur sí simplu. In locul luí afostales d.Virgil Arion. Rare on/ un om de id noi a fost inzestrat cu atita fineta de spirit, Cu Mita farmecstibtilinpresíntarea unor kid maí mult sau mai 'putin originale, fie in vorba, fie in sciis. Micile sale articole taioase erau un model algen,ului ;lectiile de sociologie laUniversítateadinIasi,conferintilela Valenii-de-Munte,cuvintarilelaLiga,díscursurilein Parlament, rostite cu un glas jos, dar cu adinci vibratii, tnaiestru desfasurate de un calculator precis, perfect stapin pe sine,duceau nesimpt peascultatori la conclusiile, totdeauna dare, pe care le avea in gind. Figura suptire, toata in unghiuri, privirea, tot asade ascutita, aspectul qubred, bolnavícíosal omuluí care &Ala díntr'un síngur rinichiu contribuiau la impresía generala _a manifestarilor sale. Va cuteza in Parlamentsase rasoare Cu insusi Maiorescu, ramas un puternícpartener, capabil de asa de frumoase, s'i in aparenta rniscate, discursuri ca acela in care a aparat pe rege/e Carol contra bizarulur, irealului Jean Miclescu, cumnatulluiCarp, care, vorbind din gesturi incoherente s'idin sclipiride lunatec in ochii fosforescenti, punea in fata regeluí venerat ícoana lui Ludovic al XVI-lea pe esafod.D-luí VirgilAríon, a carui elocventa nationalísta in ton sub-minor n'o putuse auzi aproape complectaluí surzeníe, atletulde tribuna, cu infinite reserve de &bade, iiopunea un patriotism care era 0 altataluí,sí al bunicului, Romini, top Ro- mini". Nu e nevoie sa sublíniez sensul suggestiei.

184 0 viatl.de om

Am avut deci pe d. Virgiliu Arlon presedinte al Ligei, stiind bine ca face parte clinteun partid politic, dar crezind a va proceda ca si mine, osebind foarte neted cele doua domenii. Aceasta nu s'a intimplat Irma.Acea brosura francesa pe care o facusem in vederea scopurilor noastre a fost gdsitasupAratoare pentruintereseleunui guvern care pldcea presedintelui, si mi s'aucerut modificari pe care le-am refusat, publicatia iesind deci, cum am mai spus, pe sama mea numai. Ideia unei ruperi a legaturilor cu CeutaIll speria pe acest vechiu ;d credincios junimist. Fata de alte probleme, atitudinea sa va fiinsa aceia a unuihotaritactivism. Acela care, cind voiu Oral secretariatul, in urma unui vot al congresului care dadea o majoritate altuia, si aceluia ii trebuia aceasta platforma , a putut lucra cu vijellosul mieu cumnat Bogdan-Duica, autorul Evreilor pamintenisi sub-paminteni", a pornit, in cbestia sud-dunareana, ca fidel amic al lui Carp cel tradat de amicul su de a viataintreaga, lute° directie in care nu puteam sa mergem alaturi. Totusi in cele d'intaiu fase ale crisei am vorbit amindoi marl multimi adunatelaDacia" despre nevoia de a ne tinea deocamdata intr'o atitudine reservata fata de succesele Bulgarilor, care inebunisera oameni de o fire mai pup stapinita. Cu hotarireailuatain numele adunarii m'arn presintat regelui Carol, care a fost sincer, cald, miscdtor. Mí-a vorbit de cartea mea despre Imperiul otoman, si-a aratat convingerea, veche, case va sfirsi cu acest Imperiu, dar nu credea ca. va fi asa de rapede, a declarat apoi ea, doritor al unei modificad de granitA in Dobrogea, prin care s'ar desfiinta unghiurile intrinde pe teritoriul nostru, n'ar voi totusi sa mearga labatrineta contra acelora pe cari-i ajutase, Einar, a se elibera. Era 0 contra oricdrii presiuni militare asupra invingatorilor. Pe urma, virtejul prinzind tot mai mult opinia publica, d. Arian a ajuns,alaturi de un lonas Gradisteanu, ale

In fata primului rlzbolu 185 carui insusirí reale emu strícate de cludata infatisare fisica, ca si de un Miclescu, totdeauna ca/are pe call inchipuirii sale, 0 de alti citívavinatoriinalbastru,luptatorul pentru intinderea granitelor. if statea a/aturi Pirvan, noul secretar general, inlocuitor al mieu fara un gest de impotrivire, care-si incerca acum inaltdomeníu puterea de a impresiona. Din oras in oras se ducea solía unuí indispensabil razbolu, príncarehotareleregatuluí romin s'ar intínde pana la caldele ape albastre ale Arhipelagului. In jurul mieu, cel care nu credeam ca e frumos si bine sa intervením astfel intr'un razboiu pe al carui steag eran scrise ídealuri nationale, sefaceagolul. Dar golul sperie pe un singur fel de oameni :aceia cari nu-1 pot umplea cu credínta lor, lesita dinteo constiinta care nu are nimíc a-si reprosa si unita cu munca in servidul zilnic al acelulasi ideal. Cel hunt ca un nebunu al nationalis- mului s'a impacat, 0 luni intregi de zile, cu pecetluirea ca rau patriot", lipsit de sentimente/e necesarepentru nea-. xnul sau. In timpul cind se discuta -viitoarea harta a Ba/canilor, pe care trebula s'o prefaca indata reactiunea nationalista singeroasa a Jul Enver-Pasa, rasbunatorul infringerilor alor sai, si intre delegatii turci era fostul mieu elev Nicolae &Oda, ajuns ministrualjunilor Turci, pe care mi-1 amíntiam micut 0 slabutstudent, mirat ca Bucurestil sint un oras unde se matura, si apoí ca unul din cola-. boratorií, supt numele de N. Macedoneanulm, la Sama- natorul" , se pregatía la Londra Congresul de istorie.

Pana atuncí, impiedecat mult timp si de saracie si de sarcína grea a revistei, ajunsa un ziar, a tipografiei, a cursurilor de vara, de a trecegraníta, nu stíam, cum am mai aratat-o, macar de existenta acestor congrese. Ve- chile me/e calatorii se indepärtau tot mai mult in memoria %lea; gustul lor chiar imi perise in znijloculframintarilor

186 0 viatä de om vietii mele, de o ametitoare aRtivitate exterioara, care nu era de sigur ce dorisem mai mult si ce-mi putea da o mai mare satisfactie. Am povestit mai sus felul cum Ma- iorescu a intelessa md ajute in sarcina de a represinta Romania. In acele zile de petrecere la Londra, pilotat de inda- torirea d-lui Marcu Beza, functionarla Legatie, Mace- donean de un deosebit talent literar si om intreprinzAtor, care stia sd-st gdseascd locul in vial& am sorbit pe atunci din nou un aier cu care de atita vreme nu mal eram deprins, si, in legatura cu sedintile congresuluil am cunoscut oameni pe earl era sd-i md mai intilnesc in viatO ca pe atunci tinarulistoric frances Henri Hausersi ItalianulVolpe, asa debucuros cain strainatate i se vorbeste limba sa. Am regAsitsipe Lamprecht, care, foarte incOlzit pentru planurile de intindere tentaculard" a poporului sail pOnä la ultimul om si la ultimul interes german, imi spunea, cu o nesfirsitä bucurie, ca bilantul comertului german ajunge pe acela al Engiesilor. Iar la acestia am constatat oputernicalura impotriva celor cariduceau pe toateterenurileo concurentd asa de minutios stintific organisatà. Era in aierul acestei intilnid dintreintelectualide inulte natiicevanelinistit,earl facea sAse deschidacele mai intunecate perspective. Toate discursurile festive, toate danturile istorice ale stu-. dentilor si studentelor, toata cordialitatea aparentO nu erau In stare sd inlAture asemenea aprehensiuni. Era, din contra, calm in Parisul revazut dupa o asa de lungd absent& fiind un intreg sfert de veac WA contact cu fostil miei profesori: dintre acestia numai pe cl. Bémont il intilnisem, la Bucuresti, venit cu o croisière stlintifica si bucuros de a vedea monumente istorice si peisagil, ca si terani, pentru a-si resuma aprecierea in propositia, pe care am mai citat o: la d-voasträ doua lucruri sint bune, trecutul si teranul". Mi s'a pdrut insa ca, fata de furtuna cap

In fata primului razbolui 187 visibil se pregatía peste o alta intíndere decit aceía, mar- geníta, a Balcanilor, era aid un laisser aller care ingrijora. pe círre nu se simia legat de aliantele ofíciale cu Celt. trail Un volumas de Note de drum a cupríns observa- Vile mele in cursu/ acesteí neasteptate calatorii, in acelasi timp cind publicam comunicatille mele de la Londra, una cu prívíre laro/ul imperial" pecare-1 jucaseraterile noastre dupa asezarea Turcilor in Europa.Cursul mien de un an de zile cautase s'le/ sa ne sítueze inaceasta lume sud-est europeana, care cherna tot mai mult, prfn freamatul armelor, prín gloría biruíntilor sí cruzímea ma- celurilor, atentía asupra el. De aid, din notele stenografiate de d. Stah/, a íesit o Istorie a Statelor balcanice in epoca moderna", care a aparut s'iin limba francesa, in_ doua edítii. intrio re vista suedesa, cu care am intratin legatura prin amícul Vestrin, fíínd intrebat in ce prívete imprejura rile noi din Balcaní, am enuntat idela a elementul latin si. semi-latin dín peninsula trebuie pastrat sí cd pentru aceasta nu e mijloc mal pot-iv-it decit ca, in Statul albanes, care s'A dovedit ínsa prea nationalist pentru aceasta, sa se recurga sí la servíciile Rominilor balcanid, tar opera co- muna sa se six-Wile pe un amestec italian, asa de firesc si prin trecutul acestor ioctui, ceía ce s'a si intimplat prill fatalítatea lucrunlor, chíar daca nu s'a produs decit trecator In vremea marelui Razbotu : acea con/ucrare intre Italiení si Romini, ca rase si ca State, mí se parea, si-mi pare incd, de cel mal mare fo/os. Voiu urmarí mai tdrziu aceasta ideie in conferinta de la 1915 Albania $i Romaia, asteptind cursul despre Albania din 1918 sí publícarea, la 1919, a uneí istoril a vechii Albanii, in límba francesa. Cum se desbateau cu pastune drepturile pe care le-ar avea fiecare din natfile conlocuitoare in Balcant, mí s'a pdrut cd ar fi folosítorsa se relea pe basa izvoarelor

188 0 %data de om insesi inceputurfle Mor in peninsula, pentru ca sa vada ce este in adevar opera nationala" acolo sí ce e numal un val oarecare in necontenitele miscari de populatiepe care le provoca hasardul ciocnirilor obscure. Erasí dorinta, natural& de a vadi ca supt nume straine se ascunde in Bal- cani adesea o veche perrnanenta romanica, a caril ultima urma ar dori s'o distruga urmasil de astazi ai creatorilor de Impedí" usurpatoare in evul mediu. De acolo au iesit insemnarile, pentru o comunicatie la Academia Ro- mina, purtind titlul,ce mi se pare mai curind modest, de Note ale unui istoric asupra imprelurarilor din Baleare. Ele erau sa-mi atraga de la represintantul cel mai furios al sovinismului bulgaresc, profesorul Mutafciev de la Sofía, insultele acelui pamflet care, cu adause menite sa desavirseasca portretul mieu de ignorant, imbecilsí falsificator, a aparut sí in limba francesa: din nenorocire pentru reputatia tinerflor istorici romini de dupa razbolu aceasta grosolana agresiune a coincidat cu oalta, dato- lita nouluM profesor de istoria Rominilor la Unlversitatea din Bucuresti, d. C. C. Giurescu, o oarecare coniventa Cu impertinentele mutafcieviene filnd, observabila sí laallli. Dar, bine Muleles, nu mí-a trecut prin minte sa apar pr.in ceasta publicatie a mea (deja absurda, pe care au emis-o altií sí contra careia am ridicat o protestare de bun simt, ca Romania ar avea datoria sa duda catre Arhipelag qi Marea Adriatica. Malorescu izbutise, dupa o lunga sideslinata actiune: in vesnica harta cu opositia, sa capete dorita compela,- salie", poate profitabila supt raportul material, dar cave, in principlul ei ca si in metodele urmarite, cu dubla cer-, sire, la Berlín sí la Petersburg, mi se parea una din cele mai mari rusini ale istoriei noastre contemporane. Ni se d'Idea Silistra prin protocolul de la Petersburg al repre- sintantilor Puterilor mari, cu o oarecare raza, care raminea in dlscutie inviersunata cu aula de la cari o luam, sí condu-

In fata primulul rhboiu 18g catorii opositiei critica« aspru acest dar al Europei, care corespundea asa de putin co dorintile lor, zgomotos rna- nifestate. Sedinta secreta a Parlamentului, atit de secreta incit, a doua zi, ziarele dadeau resumatul pe larg aldiscutiilor, Cu presintarea chiar a actului pe ale cdrui peceti batrinul profesor din capul Guvernului tasa sa cada o mina bismar-. ckiana, a provocat sí din partemi o declaratie in care, amintind vechiul si adevaratul nostru rol in Balcani si irt tot Sud-,Estul Europei, &atam cit de putin sepotriveste cu dinsul izbinda" de care Maiorescu searataatif de mindru. Dar desbaterile asupra acestordrepturi si asupra hotarelor care ar trebui sa plece de la dinsele s'au mutat, scurta vreme dupa intoarcerea mea de la Londra, din nou pe cimpiile de lupta. Pe Bregalnita,Bulgarii auatacat pe Sirbii cari listateau in fata, siun nou razboius'a. deschis pe pamintul asa de adinc insingerat al peninsulei. Dupa noi framintari, am intervenit si noi. Profesor lacoala de Razboiu, am cerut favoarea de a intovarasi, ca voluntar, armatele noastre despre care stiam ca nu urmaresc altcevadecit impiedecarea unei hegemonii intolerabile din partea Bulgarilor agresivi, cari visau de Tarigrad si de o adevarata Imparatie. Astfel am asistat in uniforma de soldat la sedinta Ca- merelor, in care, hotarirea despre razboiu si pace aparti-. nind Suveranului singur, s'au votat masurilecerute de imprejurari : Maiorescu O Take lonescu isi luau raspunderea unei expeditii, care, in miflocul certelor politice pe terna nationald", fusese, cum S'a dovedit indata si cum, din nenorocire, era sa se dovedeaseddin nou, eu nespus mai grave urmari, asa de putin. pregatita. La inceput, am fostrepartisatlabiroul presei, unde, pentru a nu face nimic, fuseserd trime0 si altii, ca d. Hiotu, viitorul ministru la Praga si ministru al Palatului

190 0 viatà de om

Am putut vedea cit de putin stieintrebuinta o anume rutina militarä, deprinsd a trata pe oricine dupd haina pe care o poartd, dupd gradul pe care-4 are,mijloacele morale, a cdror importantd e totusi asa de mare. Ni se cereau, ca sd firn si noi de unfolosoarecare, articole cu privire la tazboiul care se deschidea, si ele rdmineau sd fie publicate in ziare,care, acestea, protestau contra unei asemenea intrusiuni, ca unele ce aveau personalui lor s'i colaboratorii /or. Ceia ce doriam, si mi s'a refusat mai mult timp, ca sd nu vdd lucruri care era mai bine sd nu fie vdzute de -ochiatentiskcritici,era sd merg pe teatrul opera-, tiunilor. Am avut asupra acestei dorinti si o scena neplacutd cu un superior", care era mai-mai sdrnd facd sd simt situatia mea pentru moment. S'a fdcut si o intrebare la Palat, si regele mi-a invoit plecarea in Bulgaria. Am publicat, inActiunea militard a Romdnier, carte din care Socec a dat a douaeditie,notele mele din timpul inofensivei cdldtorii militare pe care am putut-o face astfel in fulie 1913. Intregul acestei actiuni" sdindna mai mult cu o excursie si cu o migratie, de sicondu,- cerea supremd era incredintatd unui om de mare merit, pe care I-am vazut atunti intdia oard,generalul Ave- rescu, inalt, foarte slab, osos, cu o privire fosforicd in ochii mici $i red, vtdjind pe aceia cad aveau a face cu dInsul si dindu-li siouranta cd tot ce se face trebuia facut si trebuia fdcut asa, cu eiguranta izbindei la capdt. Acest neobisnuit comandant era de sigur sí un strateg priceput, dar mai ales un animator de ostasi, cu toatecd-i lipsia glasul, gestul, talentul oratoric, cdldura. 0 siluetd si o metodd de Moltke, cu ace/asi calcul exactal tuturor posibilitatilor, cu a ceiasi indiferentd pentrutotce mai este aldturi. Cu automobilul d-lui Brincoveanu am strdbdtut cimpia munteand pand la Bechet. Era in miscarea trupelor

Infataprimului rAzbolu 191

ceva din reveria pastoralei noastre, siaceasta, in vremi de otel ca alenoastre, indispuneapitrezianeliniste. Generalul Crainiceanu voise o armata de 800.000 de oameni 0 o avea, dar cu chipiile Liniei de la 1880, gasite In cine stie ce vechi deposite, 0 eu blajini reservisti, carora numai de razboiu nu li ardea. Prea multi °filed de reserva faceau -ce voiau fara alipasa de autoritate, 0 voiu vedea pe coloneful Sturdza rupindu-se de laco- mandarnentul sau pi trecind la generalul Cotescu, caruia, criticind vehement operaliile din celalt sector, i se punea la disposilie. Maiorul de artilerie Tonel Bratianu erain-, cunjurat de o intreaga curte politica si culegea elementele unel ofensive de partid care nu trebuiasaintirzie, cu un program de reforme economice 0 sociale cale- gitimare pentru revenirea la putere. Ciliva din eleviisi prietenii mid aveau in adevar atitudinea de stricta su- punere, de orb devotament care se impunea, 0,dintre colegii de Parlament, socialistul de odinioara, fostul ini- nistru liberal V. G. Mor/un mergea ca sergent,de si bolnav de inima, in rind cu solda/ii sai, carora li era in materie de tutun o adevarata providenta. Dar altii,in,- icurcind in mers trupacarelifuseseincredintata, se suparau" pur si simplu si luau drumul de intors la Bu- curesti, ca si cum ar fi fost vorba de o simpla primb/are fara rucio raspundere. Multi faceau politica in vole, si la Orhanie un colonel, profitind de gradul sauca a-mi. striveasca glasul, anunta la masa, cu increderea celui mai autentic Prusac, ca Fran/a in curind va fi taiata in bucati pentru ca Germania sa-si ¡ea Burgundia, Flandrasice va mai voi alta. Rea atmosfera pentru acel lucru gray care e un razboiu I La Muntele Sfintul Nicolae voiu auzi apoi cum genera/ul Mustata, care facea ca un raid turbat in stepa cu cAldrasii si rosiorii luí, taind in urma firele telegrafului LAM a-si da sama decg,strigainfa/a ordinului de a se opri, adus de la Bueuresti defostul

192 0 viatA de om atasat militar bulgaresc colonelul Stoilov, a ele co-, mandant de divisie independentaZ si merge laSofía". Eu insuml am intovaràsít pe citíva aviatori intr'o recu-, noastere de placere" de la Orhanie in sus, pe un automobil al ofiteruluí Arlon,sí,nestfindce vom gasi,caci speranta ca va fi acolo cavalería, al cdrii cai ar fi murít de foame, se dovedí zklarnica, ne-am oprit, mult departe de ultimele garzi romanesti,inpustiul pietros sf Oduros de pe malurile inalte ale Iskertilui, fara alte arme decit un singur revolver pentru totí, cu perspectivade a raminea, la aderea noptii, Oct automobilul nu putea sa suie panta cleioasa, prada dusmanilorsiafiarelor. Pinea era neagra-verzuíe, muceda, cantina ofiterilor ra- zimata de privati. Nu mai vorbesc de mAsurile contra bolí/or. La Rahova am vazut descarcinddepe vase soldati cart purtau o ciudata uniforma de saíac brun. Mi s'a spus ca sint prisonieri bulgari;de fapterau de-aí nostrí cArora.li se daduse uniforme bulgarestiluatedin deposite ínfectate de holera care in curinderasa ne ndpadeasca. Am gasit-o la Orhaníe, unde, stind intr'o odaie cu colonelul medic Potirca, aflam zilnicpovestea luptei zadarnice cu boala care facea tot mai multe vie- time fara ca miiloacele de combatere Aa fie la indemind : prin praful de var orbecaiau medicii speriati, unii chiar putin dispusí s6 se primejduiasca, bolnavii invirtindu-se in durerile lor cumplite pe pamintul gol ; inaintea feres- tilor mele treceau, acoperiticu un cearsaf, agonisantii. Generalul Averescuera totdeauna la datoria sa, dar ce putea face un singur om in fata scadentel fatale a dece- niilor de neglígenta si de necinstepetrecute invuietul incaierarilor politice, supt ochii, din ce in ce mai obosití, al lui Carol ingaduitorul" 1 Cu aceíasi líbertate anarhica imí facusem si eu drumul putind sa ma duca la un sfirsitrídicul, de carerna intreb si astazi cum am scapat. Dupa cesilaBechet,

In fata primulul rlzbolu 193 unde un colonel din scoala declamatorie impartia brosuri patriotice menite soldatului, se incercaserd a-mi interzice trecerea in Bulgaria, pe care aproape eraus'oacorde cutdrui ofiter de origine bulgdreascd si provenit din insdsi armata bulgard ca, si unui profesor de la $coala de rdzboiu, originar din Macedonia bulgdreascd, a cdrui cAld- torie suspectd am putut-o impiedeca, am fost luat de doi ofiteri de reservä, cari-si aveau automobilul lor,tinarul bancher Blank si amicul sdu craiovean Quintescu, ambii tot ce poate fi mai putin militar. Ne-am incurcat de la inceput cu o hartd proastd si am pornit, nu spre Borovan, unde erau trupele noastre, ci la dreapta, unde astepta cea mai mare harmalaie militare posibild. Sentimentul pe care 1-am avut atunci a fost unul de covirsitoare tristetd, de mild pentru toll luptätorii. Malul balcanic, galben-murdar ca si saiacul uniformelor inamice, fard copad, Lard pajisti, casele neväruite, cu coperisurile de bdtrina tigla in coloarea prafului, oamenii indcriti, cari ne priviau din prag cu adinci ochi de urd, cite un intelectual, hränit in desprelul nostru, sfidindu-ne chiar, siluete- /ele destepd asiaticd profilindu-se pe culmile dealurilor goale, cite un spion cu picioarele legate supt cal, pe care-I duceau sd-I impute, se uniau cu zdpAceMa noasträ /imbutd pentru a produce aceastd coplesitoare impresie. Am a/uns singuri,fdrä a intreba pe nimeni, intr'un °rase/ bulgäresc, Biela-Slatina, neocupat,.pe strdzile cdrula pdziau sergenti de stradd, cu acelasi mondir de saiac, cu aceiasi roatd de sapcd pe cap noi era s'o introdu-, cem supt o Domnie noua, cu gusturi englese, In locul ferchesului chipiu frances , jar lumea se imbulzia, mai mult curfoasd decit plind de dumdnie, ca sd ne vada. Se vor fi mirat ca, in contra ideilor despre ciocoi", cad ar fi un fel de pdsdri rau-fdatoare, nu eram nici strin.s1 in corset, nici vdpsiti pe buze si pe obraz. Crezind cd facem parte din avangarda ostilor nävälitoare, ne-au ldsata 3

194 0 viata de om

trecem fArd o singurd intrebare si,fa0 de ideíad-luí Blank de a o rupe inapoi, am recomandat acest sistem de aparentO incredere, care ni-a reusít. Ba cum, lalesire, dinteun sant, un soldat bulgar ne lua la ochi si n'aveam decit carabina de salon neincdrcatd a tindrului financiar, am recomandat acestuía sd se facd a lua la ochi pe dusman, care el nu putea sd s tie ce boíereste de neprevazator cOldtorim noí prín tara lui. In fund, licdriau focurile bivuacurilor noastre de la Bo-. rovan sí o recunoastere de ofiteri calan i era gata sd tragd. Am datorít glasuluí mieu de intruniri publice ca aceasta nu s'a intimplat. Peste citeva rnomente eram in mijlocul uneí trupe moldovenestí, care se pregatía de noapte in jurulfocurilor. Dar, cum, nu stiu de ce, trebuia sd firn la Vrata, am pornít-o inaínte pe intunerec, ca sd ni gdsim la sosíre automobilul patruns de gloante.i, cum otelurile, biete hanurí balcaníce, eraupline de lume imbulzítd, m'am zbuciumat pdnd in ziud, in frigul care venía din Balcaní, tdios ca o lanad de briciu, in mieunatul plin de desperare al pisícilor pArdsíte. Am avut prilejul sd cunosc aid, In casa unde ma dusese influenta cumnatului míeu Iordan Bogdan de la Se-- verín, cdpitan farmacist, pe un avocat bulgar, cel d'intdiu om din rasa lui pe care-4 intilnisem in viata mea. Curatd casd, asprd si goald, cu patul alb, de care de citeva zile doríam. Pe pdrete, harta Bulgarlei Mari de la San-Stefano, motívul permanenteíobsesii care arunca, si va arunca, necontenít inaínte un neam de oameni extraordínar de muncitorí, de cumpätatí, de stdruitori in tot cela ce fac, incet si solid, dar pe cari, popor mic,iinenoroceste märimea idealului de care salt tiriti ca aceiosinditi de odinioard pe cari, pentruhainíe, Turcil ii legau de pi-' cioarele cdmilelor inspaimintate. Bine inteles a toatd con-, vorbírea a fost asupra acestuí subiect, asupra luí singur. La Orhanie am intilnitalte categorli ale acestei ínte-

In fata ptimului rnzboiu 195

xesante populatii, care, cunoscindu-ne in parte si de la not din tart, unde veniau ca zarzavagii sau salahorí, s'au zinteles si s'au impdcat rdpede cu inimicur, casurile de atacurí asupra elementelor razlete, ratdcite, ffind rare si -deci si proclamatía ameníntAtoare a printuluí Ferdinand, comandant suprem, aproape superflud. Erau acolo, afard .cle tineriintelectuali, carí nu se puteau impiedeca de a admira cavalería ro sd si cava/ería albastrd a lui Mustatd, mahalagii cari, mal ales femeile, isi fdceau ochil rosíi de plins pentru pierden i pe care le-am constatat imaginare, -.spot burghesi din centru, cu paturi de fier de la Viena, pentru oaspeti, zugrdvite cu desemne elegante" si eram adapostit intr'unadin aceste oddi, copilijucln-- du-se cu ínocenta mea baionetd si facind apoi pe parinti sa intrebe la Bucurestí ce mal e cu soldatul romin care a plecat, si erau s'i ultimii represintanti ai luptelor ro- tnantice pe care le-am ajutat noi. Lin batrin cu tacdlie m'a intimpinat la intrarea in oras, intovdrdsít de doi tined. Mi s'a infdtisat ca unul din ultimii aderenti ai barinului Racovschi altceva,idealístul si ideologul acela, asa de cdlduros s'l de síncer,píerdut in nobile visuri, pe care le-a urmdrit sí pe pdmintul nostru, decit comunistul cu fata neegald, cu ochii mid fugind de priviri, cu barba sdlbatecd, din care prostía muncito-- -rifor nostri de la Cdile ferate crease un ido/ si pe care, cindva, mi-am fdcut o pldcere rautdcloasd si-1 pun sa-sí scrie petitia de admítere, plínd de greseli, la Academia Romind, luindu-1 supt scutul mieu cind d. Bianu voise si-,1 dea afard ;sí el studia tocmai pe ce1alt Racovschí, al cdrui nepot Tretindea cd este !Bdtrinul mí-a vorbít frumos romdneste de sentírnentele recunoseatoare pe care generatíaluí /e are fatdde RomAnia sí a ardtat cd stieatitudinea mea fatd de planuríle mai vechi contra Bulgariei. De atunci, acolo'n casa cu paturile de metal de la Viena, in fiecare ..dimineald gdsiam un pdhar de lapte cald sí citeva oud

196 0 viatà de om proaspete. De altfel in aceía unde statea cumnatul mieu, si care cupríndea intre cele citeva cärtí buna ístorie con temporaria a 1-luí Símion Radev, viítorul mínístru al Bul- garieí la Bucurestí, cu cita grabd ni-a gAtít buna hdtrinä. pogacea coaptd in spuzd sí a prefacut in materialul unut neegalabil bors 011a pe care,intr'o clípd, ordonanta o. descoperise, o cumparase si o sí adusese in triumfde aíct sí numele de rdzbolul Cu cocosíi" pe care Bulgarií l-an dat nesingeroaseí noastre expeditii. Impresía pe care o lasa aceasta tara nona. pentru Romini era, de altfel, din cele mai pasnice. Bulgarií, oprití de a cu-- lege a doua recolta, de care se ocupan sí soldatí de-a" nostrí in cale, ajutind femelle, pe cind altii lí tineau copiii in brate , nu votan, era vddít, sd se bata. Aruncau in grAmadd pustíle si luau cea d'intaiu crac d ruptd din polio' ca toiag de intoarcere. Dar ofitedi prínsí de brigada Bog dan la Ferdínandovo, s'ipe cari-i väzusem la Bechet, aveau cea maí bund din atitudinile potrivite cu sítuatía kt sí pe cind ai sdi se liberan grdbit de datoría ostaseascd, coman- dantul lingä calul luí de luptd arunca din ochi scintei de neputíncioasd durere. Holera, care ízbucnise, fdcea cu neputinta continuare& unei actiuní care, dealtfel,zdrobind resistenta Bulga- rílor faldde Sirbil s'i Greciicarí inaintau,isiatinsese- scopul. Lonas Gradísteanu, totusí un fost sí un víítor ad versar in Camera, insärcínat sd ardte la Bucuresti, unde, indatd ce a sosít, s'a pus la pat, starea deplorabild a ar-- mateí ínfectate, m'a indemnat sd-I intovardsesc, ca eroíd apArdtor al unuí sef el insusí de o asa de belicoasd in- Aftisare.i astfel am pardsitladul de la Orhaníe pentru a lua drumul Plevneí. In cale, regimente inaíntau spre Balcani, färd sd, afle ce le asteapta ;figuri cunoscute, ca a luí Nícolae Fílipescu ne intimpinau. Convorbirile cu dinsli rku ne putean in.- viora, Cu ce-- stiam cd este in urmd, si, cum mí s'a pärut

In fata prImulul rdzboiu 197

198 0 viatA de om din locul uneí asa de grozave primejclii,jai- generalui Valeanu, cind i-am vorbít de necesítatea unor masurif urgente, s'a mírat de fantasía cui cerea sd se dea soldatí- lor bolnavi cela ce cu un an inainte daduserd Bulgarií. la al lor. Dupd ce sí eu mí-am fdcut usoara suferíntd, de care putini au scapat, sí ea mi-a revenit sí acasa, m'ara intors la aí miel cu convíngerea ca, hotarit, nu sint bitn. de nimic. MA oferisem totusí lui Malorescu pentru infor- mapi, de care, cu cita filosofie, mai veche,stia, viitorut presedínte al Congresului de pace n'avea nevoie.i, totu.? judecind nemteste, deci ca un ínapoiat, LamprechtIMIr scría ca sa-mi arate cit compatímeste grelele sardni pe care de sígur imprejurdrile au trebuít sa le impute ístorcu luí Imperiului otoman. In zilele cind se discuta asupra pacíí, am putut sa vact la Bucuresti pe cei dol oameni a caror patica indrazneata sí plína de incredere li daduse biruinta. Pastel, pacifile si magnifíc, incadrat in larga luí barba carunta, mi-a vorbit de ce mai e de cucerit si, crezind ca nu i se pastreata si aceasta ultima bucuríe, huí spunea : D-ta esti finar st. veí apuca acele zíle ; eu insd nu". lar, la Otelul dapsa, d. Venizelos, cu ochii albastrí palízí,cerulei", de Vene- pan ramas In Creta, ajunse a-mi povesti cum s'a humo,. in duda regelui, suparat ca-4 combatuse fiul, casefal. Greeiel, pentru ca lumea, desgustata, cauta sa vacía re- poate un om nou. Cum spusesem, glumind, ca vreau a tiii s't eu prín ce mijloace se capata puterea, sí d.I. C- Filitti, secretarulluí Maiorescu, era de Lata, i s'a facut raportul cuvenít acestuia, care a insemnat in notele sale elt de imensd era vanítatea si pretentia mea.

De acolo de la tara, dupa Incheiareapedí, stirea a la Craiova se pastreaza inca sí pana astazi clopotul neex- pediat, pe care Caragheorghe, bunícul regeluí sirb birtn- tor, Petru, il destinase capelei sale de familiela Topola,

In fata primului razbolu igg mí-a dat ideia unei calatorii la Belgrad pentru a-I remite Suveranului amic. Am scris pentru aceasta luiPasici, si credeam ca regele Carol ar fi bucuros de un astfel de gest, poate chiar mi-ar alipi pe generalul Christescu, pe care-I cunoscusem ca director alcolii de Razboiu si ale carui sfaturi fusesera folositoare Sirbilor in campania lor vic- torloasa ;ba poate ca am merge onorabil, pe un vas al marinei noastre,, cu darul care nu putea sa nu induio-, seze pe regele vecin siprieten. Dar, contra obicein- lui, niciun raspuns n'a venit din &Maid lacererea mea de audienta. Am intrebat atunci,telegrafic,pe rnaresalul Palatului daca aceasta inseamna un refus, si am fost chemat pentru a doua zi. 0 primire care, poate, merita sa fíedescrisa, ca si lucrurile care au urmat. In fata mea era telegrama chiar pe care o trimesesem lui Pasici. De dona, trei ori am fost intrebat daca eu am trimes-o, cela ce, dupa felul de a se manifesta al regelui, insemna o desaprobare. Dar declaratia a renunt la ideia moa nu s'a produs. Apoi s'a vorbit de altele, de pinea muceda din Bulgaria, si regele n'a vrut s'o creada, facind un gest energic de denegatie, apoi de intilnirea mea cu Lamprecht, de asigurarea acestuia a negolul german atinge al Angliei, si atunci Suveranul, vadít incintat, intreba, staruitor : A spus Lamprecht aceasta 7 A spus Lamprecht aceasta e . Apoi, in fumoir, regele, regina, cu care am vorbit aced singura data, femeie de o superioara intelectualitate, care intrecea scrierile el, si de o mare fineta de spirit, mí-a corectat un cuvint german, de intrebuintarecurenta, dar care nu i se parea destul de distins , m'au adus in cercul lor intim, si din non Carol I-in a incercat sa fixeze superioritatea sa, acum fata de nenorocitul Alexandru Obrenovici, precum, alta data, vorbind de Stirbei-Noda si de fiullui cel credincios, Gheorghe, pe cind Bibescu fiul a vrut sa ma rastoarne", purlea in contrast ceera

200 0 viatA de om atunci , multA umilinta"-, cu ce e acum, si eu ma inda- ratniciam sa explic a nap erau imprejurarile", Da, Males- tate, dar Maiestatea VoastrO a venit in mijlo'cul unei societati de boleti, pe cind acest biet copil WA tata si fara mama...". Deci, fireste, n'am placut. Numai Inca odatA, tot la Sinaia, era sa vad pe acela care a fost Domnul zilelor mele mai tineresia carui stapinire parea ca nu trebuie sO aibd un capat, asa de complect se incorporase in el regalitateainsasi.Tot in legAturà cu imprejurartle din Balcani, am fost chemat la Sinaia ca sa dau larnuriri nepotulut reginei,printul de Wied, cu privire la acea domnie albanesa in care re-, gele vedea mat mult o incurcatura, dar nu voia sa refuse aceasta satisfactiesolieisale. Mi-a spus scopul pentru care fusesem invitatsi,cum, anuntindu-se ca masa e servita, aratam ca vreau sd-1 urmez, mi-a facut semnul cO mie mí se cuvine alta u0. Dejunam pentru intOia oara in acest castel de a carui glatuire s'i impodobire, bucatO cu bucata, dupS cele mal bune traditii renane, WA nicio legatura cu ale noastre intemeietorul dinastiei era asa de mindru. Erau acolo, pe linga Mostenitori si pdrechea de Wied, nu stiu ce 'Malt functionar de la Cane Ferate care, lovit de epilepsie,a cazut supt masd, fOra sO se fi produs, in aceasta glacial6 atmosfera de severa eticheta, nicio alta miscare decit a lacheilor, si indispensabilulKalinderu,care repeta, cu glas de sa se faca auzit, ca a mincat un picior de puiu". Grav, trist, foarte slabit, regele isi consuma dieta fat-A a rosti un singur cuvint. Din partea mea, intre vorbareta doamnd de onoare Bengescu si Inca mai vorbareta princesa de Wied, vioaia, bruna si fina urmasa a Cantacuzinilor, prin sotia printului de Sayn-Wittgenstein, ale carui Memorii i le-am daruit acelei care era sa fie regina Albaniei, n'aveam decit greutatea alegerii intre douO conversatil tot asa de neobosite.

In fata nrimului rdzbolu 201

La urma, príntul, nalt,drept, blond, osos, díscret, ma lua de o parte ca sa intrebe pe acela care a scris despre Albania ce crede despre misiunea ce sta sa í se lucre- dinteze luí. Alteta Regala (mí se spusese ca asa trebuie sa íntítulez pe víítorul mbret", adeca Imparat",alba,- nes), daca Alteta Voastra Regala va scutípe supusii sai de once imposít sílí va da sí o pensíe viagera, va std- pint asupra Albaníeí. Cred cd si fara aceasta. Víítorul trebuia sa-mí deje dreptate míe :Albanesul nu era sa se lase stapinít decit tot de un Albanes.

Decí, in toamna anuluí 1913, am mers la Belgrad, in,- tovarasít 4 fostul míeu elev, acum consul sirbesc, Svi- locosíci, si de represíntantli eforíeí bisericií Madona Dudu, al careia era c/opotu/. Vaporul ne-a debarcat pe cheiul garji de graníta, unde, pentru motívele sanítare" iscodite de Unguri, am trecut in vagoanele de c1asa a III-a, complect intunecoase, ca sd ajungem peste citeva minute in lumínoasa gara a Capítalei sirbestí. Am fostprímiti indata de Petru 1-iu, d. Svilocosici avind gripsainstíínteze pedd. Carianopol, unfinal- avocat, s'i Mexe Gioroceanu, profesor,carí vor comunica apoí ziarelor ce a spus in audienta regele, sí aceasta va atrage o.desmintire oficíala -, ca trebuíe sa renunte chlar in drumul spre Noul Conac, pe care-1 vedeam acuma ispravit, Imposant prín patratul luí alb, la tigarile lor. Tuns scurt, cu mustatile de colonel al lul Napoleon al III-. lea, slab, tirind putin píciorul, regele prívía cu niste ochí buní de absoluta francheta, si vorba huí francesa, inceata, avea un ton de dulosie, explícabíl si prín marea luí greutate de a auzí. Nu-í putusem inca arata clopotul, pe care vamesíi ungurí il oprisera Ina dins, asa ca -a trebuít sa fie trímes un adjutant regal ca sa-1 aduca, dar, cind clopotul a fost acolo, In curtea interíoara, minile zbircite desmierdau meta/ul istoric : Cind ma gindesc ca 0 ale bunícutui mieu 1-au

202 0 viatd de om atins". A vorbit de cele sAvirsite de curind qa de glo-- rios, 0 a adaus : Dar cesinttoate acestea pe lingd Bosniasi Hertegovina"... Decorindu-ne, ne-a invitat la dejun. Dejunul de gala )(3 fost intr'o vasta sala foarte malta 0 de o impodobire find. Musica imbrdcatd in rop a unui regiment de garda cinta in cursulei. Membri aí Aca- demiei fusesera invitati, si era defa/d 0 Pa0ci. in fata mea regele facea din cind in cind dureroase gesturi eva- sive: »Ce spuneti d-,voastra acolo trebuiesa fíe asa de interesant"..., 0 mina se indrepta catre urechile care nu mai puteau auzí. La Legatia Romaniei, un dineu m'a pus din nou inw- intea luí Pasici. Et arata dorinta de a scoate ceva pentru víítor din alíanta de rdzbolu care daduse asa de marl resultate, dar se lovía de reservele, infinit de intelepte 0 maí ales tematoare 'de once rise, ale luí Maiorescu si ale intregii lumí politice de la noi. Dacd d-voastrd dori/i o politica de mini libere...". La Academie, unde se pastrase inca, de-asupra scan- nuluí president-jai, portretu/ regelul asasinat - 0 bunul batrin Stoían Novacovicí, un istoric de renume, care m'a prímit in casuta lui mica si joasa cu mobile ca la boierii de Botosaní in copilaría mea, raspundea mirdrii mele ardtind ca n'are de ce sa inlature pe cine fusese bun pentru aceasta societate de invalati -, am vorbit, ca mal vechiu membru corespondent, despre relatilledintreSirbísiRomini cum la Academia noastra voiu arata apoi ce e clopotul luí Caragheorghe. Dupa ce, intrio sala de liceu, admirasem geniala conceptie a sculptoruluí Mestrovíci, el insusi de fa/a, a epopeil nationale pentru cimpla Cosoveí, am von- bit tot acolo, inaintea unui audítoriu pecare-I domina figura buna, cufavoritesure, a fostuluí presedintede Consiliu Vladan Gheorghevici, Romin de origine,au-.

In fata primului rAzboiu 203- tor al Sfirsitului Obrenovicilor", despre causele cAderii Imperiului otoman. apoi, in ciudasfaturilor oficiale, eu, care vazusem pe vremuri miile de luminite aprinse, de crestiní cari-sí faceau cruce si se rugau, la proaspatul mormint al regilor ucísi, m'am abatut sí la bisericuta din Palilula, acum pustie, unde, cu o coroana vesteda a reginei Natalia, doua crud de tinichea purtau scrise cu vapseala neagra numele cral Alecsandar, cralita Draghina". in Serbia am putut vedea si pe omul care lucrase cu díbacie pentru impacareapopoarelor crestinedin Balcaní ca sa le arunce asupra Turcílorsisa inlocu- íasca dupa victorie brice influen/a contrara prín aceia a Rusilor sal : Hartvíg. Era o represintape de opera, destul de buna, rolul de capetenie flind linut de o doamna din societate, care con-- simtia sa elute pentru o remuneratie de nimia, numai aduca un folos Ierii sale. Inteo loja linga noi, linga fata luímai in vrista,craniulgolas,intre allui Eschile al luiVerlaine. In elfiersese razboful balcanic. Nu odata prívírile se intorceau catre acela pe care numai o neasteptata moarte fulgeratoare I-a impiedecat sa vada,. in razboíul víctorios contra Monarchíei habsburgice, ultímul act, triumfal, al tragedíeí pe care ístetimea lui o deslAntuise..

Eu ma gindiam Tulsa la altceva decit la aceasta instalare a hegemoniei rusestí inBalcaní. Mi se parea si s'ar fi putut, daca lumea noastra oficiala, in mintea careia incepusera totusí a seivi, mai alesla IonelBralianu, prímele indoieli, ar fi fost mai puínà rutina, maí pulin din obicelul comod de a evita once rise, tinindu-ne de cei mai puternicí decit noí ca prestígiul incontestabi pe care Romania il cistigase prin pacea de la Bucurestí prin menperea tratatuluí, cu ajutorul Germanieí, contra pofteloraustriece de revisuireahitprintr'un congres

204 0 vlatà de om

-european, ar putea servícasd refacemacea mare sí continua ínfluentd, bínefAcOtoare tímp.. de maí multe secole,pe careo exercitaserOm asupracorelígionarilor nostri cazutí in robia turceasca. Vedeam inainte o bunA conlucrareintre vecíni, care, sícu sprijinul uneí kalil lard planurí anexioníSte, ar impliedecatoate nenorocitile pe care leaduseseindecursulsecoluluíal XIX-lea invenínata rívalitate dintre Rusí si Austrieci. Icoanele luí Miltai Víteazul,luiMatei Basarab,lui Vasíle Lupu 0 Brincoveanu, Impdrati"aicrestindtatilrOsaríteneprin darurí si sfaturi, imi rasAriau inainte. Pentru aceía am intemeíatlanoí, unde lipsia once interes pentru problemele cele mai iusemnate si interesele noastre cele maí visibile in vecínatatea noastra imediatd, Institutul pentru studiul Europeí sud-orientale.Intl aso-, cíasem pe Murgoci, care cunostea bine,cageograf, aceastd regíune si al cdruíspirit deschisera capabíl de a intelege once dIrectie notiä, si pe Pirvan, atuncí ales membru al Academlei si care a dat Institutului mult mal putín decit ar fi putut, índaid ce s'a convíns cO nu va putea sd-í aibA conducerea de fapt. Inaugurarea, in acea toamnd de mariprefacerí a anuluí 1913, s'a fdcut cu solemnitaate la ,FundatiaCarol, fiindde fa td toil reprs- sintantii acelor tell care cu citeva sOptOminiin urmd se sfisíaserà cu atitaurà.Telegramele atre Suveranii de peste Dundre au provocat rdspunsuri plíne de Mg- duielí pentru víitor, cea mai cald6filnd a regeluí Bul- gariei, cea maí sincerd a regeluí Serbieí ;Mostenítorul grecesc, care se afla la Bucurestí pentru petíre, a times citeva cuvinte bune. Síngur regele Carol s'a tinut in cea mai absolutd reservA :doar ceiace fdcusemera un amestec obrazníc in acel domeníualpolítícii externe romdnestí a cArii cirmA intelegea s'o pOstrezeel insusí 0 el síngur, Fara veníturi alteledecit ce dadea, pentru típdrirea

In fata primulul razboiu 205 unui Buletin inlimbafrancesaStatul,Institutul,care avea in program cursuri de limba, conferinte de istorie, geografiesietnografie, am vorbit despreliteratura bizantina, lar, la Universitate, am facut un curs despre istoria Albaniei, apoi crearea unei biblioteci, care, necer- cetata, este 0 astdzi, imbogatindu-se necontenit, ca si even-. tuale excursii, s'a asezat, foarte modest, inciteva odai din rindul de sus al unei pdrdsite case a Ministeriului Instruc tiei. Numai pe urmd am cdpdtat curtea pustie 0 pdrAginitd a acelei proprietati, unde am facut sa se ridice maghernitile care ni-au dat un budget destul de important, asteptind momentul, dupd rdzbolu, cind am putut adaugi cladirea insasi, pe care nici pana astazi, in indiferenta guvernelor ce s'au succedat, n'am putut-o reface. Publícala noastra, care se va transforma, mult mai tarziu, inteo revista, a. capatat insa destul de rapede o vaza de care puteam fi mindru. La inceput, n'au lipsit nici colaboratii sirbesti.

Invitat la Venetia pentru serbarile centenariului Ate- neului Venetian, al anti membru corespondent eram de- multa vreme si am putut gdsiacolo doua saptamini de odihna in mediul care totdeauna avorbit asa de mult si spiritului mien si inimii mele, rascolindfondul de unde a iesit studiul Venetia In Marea Neagra", am vot bit in fata unui public care, din nenorocire, se re- ducea la familia mea, laarhitectul Mandrea si fiul sdu, la pictorul Molda si la comitetul Ateneului, cu batrinul conte Nani Mocenigo, presedinte, si cu secretarul Paga- nello, plus o domnisoara Levi, care se interesa de istoria otomana. Am atinssubiectele carese legau de pre-, ocupatiile mele in acel moment, si astfel am pomenit de relatiile venetiene cu aceste par ti. de Rasarit si Miazazi ale Europei, de vasele Republicii, care strabateau apele pri- mejdioase ale Mari Negre pdnd /aTana, lagura chiar a Donului, si, tratatfoarte rece de presa locala, care 4

206 0 viatl de om verut delamine un resumat, tipdrít Dumnezeu stie cum, am recomandat desfacerea de nenaturala legAturd cu Austro-Ungaria, o riv'ald neapdratd in Balcaní, pentru a -se revení la marile, lagloríoaseletraditii medievale, pe care Venetia le impArtia cu Genova, adversara el ca Stat, dar colaboratoarea ei ca Putere italiand. Parea puternicd atunci adesiunea Italienilor la políticaTriplícei. Dar abía un an era sd treacd, sí, in du da luí Giolitti si a celorlalti represintanti aialíanteicuCentralii, Italia, impinsd de un iresistibilinstinctnational, avea sd ieie locul ei firesc aläturi de adversarii Monarchial austro-ungare.

La noi, nu se credeainposibilitatea unor asemenea evenímente, si mai ales atit de apropiate. La intoarcerea din Bulgaria, d. Constantin Banu, liberal intelectual, cu ascen-

.dentd francesds'ILmentalitate lipsítd de fanatism, vdzindu-md la inmormintarea lui Iosif, care se ducea la locul de pace .in sunetele frumosuluí sdn ímn national,m'a indem.- nat sd--i vdd seful, care ar dori o asemenea intilníre, in ye.- derea unor eventualitdti de viitor. L-am vdzut deal, in casa lui, de doudori, cred, pe Ionel BrAtianu, in acea 'yard a anului 1914, cind se stia de toatd fumed cd Ma- iorescu, dusmanit furlos de vechil conservatori ca sí de .amicii ireductibili al lui Carp, va trebui sd se retragd cu gloría de a fi fost, la cal saptezed de ani inaintati ai sdi, arbitrul Sud-Estuluí european si prín aceasta asigurd-, torul pdcii mondiale. Imi a duc amínte cd omul canna, pe basa princípiului luí Carol I-lu, cdlcat o singurd data, fatd de o fractiune conservatoare, al alternarli la guvern a celor cloudpar.- tide istorice", í se asígurase succesíunea indatd dupd in- cheíarea tratatelor, m'a intrebat care e intínderea peste Dundre a populatieí romdnesti si, indicindu-i-o, am des- -coperit la dinsul periculoasa hide cd am avea sd ne in- tindem acolo cit de mult vom putea, indiferent dacd am.

In fata primulai rlzbolu 207

lua de la prieteni sou de la dusmani. Mai tarziu,el hint va vorbi despre marele Mu plan al unor reforme agrare care-i fusesera suggerate de ce vazuse in Bulgaria, cu democratia el agrara, asa de ispititoare in aparen, dar care-i pregatia maxi incurcaturi si grele primejdii. Voia exproprierea, generala si nemijlocitd, $, pe lingadinsa, km vot universal pe care credea ca ar putea sa-1 intrebuinteze pentru o dictatura de partid, nedindu-si sama eit de mult teranul considera ca i se cuvine tot ce i-ar

208 0 viat6 de om de ace/asi spirit, traditional in políticanoastra, cu Fill- pescu. Si el, care ma indemna sa provoc manifestant studentestí contra nit stiu carui protect de aliantA cu Tur- cia, pe care 1-ar fi adus la Stadia Mostenitorul otoman si nu-si dadea sarna cit de mult ma jignia o asemenea insarcinare de \TAW al tulburarilor de strada , ma poftise, dupa caderea mea la Iasi suptcumplítul minis- teríat la Interne al delicatuluisenior Marghiloman, eel mai corect díntre despoil, sa candidez la balotaj,eu,si nu asocíatul mieu. Cuza, pe care nu-1 apreciaza Carp, Guvernul retr4ind, atunci, in favoarea mea, ca sa nu lasa cel cu mat multe voturi, Mirzescu, candidatura, Lira sanse, a generalului Scheletti, iar, alta data, cind ma plingeam luí ca polítia de la Dorohoiu adevastattipografia uncle-0 lucra snanífestul candídatul nostru, d. Nicolae Butureanu, mi-a propus sa retrag pe acesta pentru ca agenní electorali ai Cirmuirit sa ma aleaga pe mine. Aveam,astfel,din ambele pärti, masura exacta a roluluíce mi seputea reserva. El corespundea, de altfel, si aprecierii generale de care ma bucuram. Intr'un rind, Vintila Bratianu, consacrindu- ma ca editor de documente, ma instlinta ca m'as putea lovi de pragul de sus", tar Filipescu, caruía li spuneam glumind ca din nenorocire-mi lipseste once talent", aproba cu tristeta si o duioasa compatimire aceasta recunoastere. N'am reusít sa convíng pe niciunul din corifell, vechí si not, al políticii romanesti níci deeft de pup dores; 'Act de cit de mult pot. Nu stilt a cui a fost paguba ;a mea de sigur ca nu, ca unul care nict pe alt fel de cal n'aveam ambina de a parvení pe carealiiio servían prín aparini cu mestesug drapate, prín aplause pregatite d'inainte, printr'o intreaga actitme de presamerntaa-4 scoate la iveala. Suntíam indestul tot ce ma desparte de acesti oameni, de sufletul, de metodele si de iintelelor ca sa nu doresc a sta linga dinsti inteo activitate in care

In fata primului rhboiu 209 mi-ar fi fost imposíbil sa realisez macar minímul din ce doriam. Maí tarziu, rídicat de imprejurarí, in cluda tutu.- rora, am putut sa constat inca doua lucruri : cit de putín temeiu puteam pune si pe unlí oamení ai miei pe carH credeam cu totul altfel decit cellalti si cit de mull poate un i socíetatea romaneasca insasi pe °Heine cautas'o scoata din boala in care a ajuns sa se complaca. Bratianu a capatat puterea. Era, de altfel, si o necesitate morala fata de o guvernare slat* asa de compro-, misa, incit odata, in plína Camera, am intrebat pe pre-, sedinte daca nu crede ca aceasta trumoasa sala are nevole de feresti care sa se deschíde. El a venít decí, sigur de sine, tiranic cu ai sai, in mijlocul caror aparea, crunt sau cu un zímbet de despretuítoare íronie, numaí pentru rarile revelatii de rígoare, míjloc din nenorocire *fur pentru un prestígiu in locul caruíala noí nu se poate pune lubirea s'i respectul pentru insusírl necontenít dovedíte, si incerca, nu fara succes fata de alte tempe- ramente decit al mieu, sa inabuse once oposítie aad-, versarilor prín sonorítatlle, dibaciu minuite,ale puterni- culuí sAu glas. Reformele" noua, care puteau sa íasa &rite° sfatuire patriotic& a tuturora, trebuiau, in intentia lui, sa fie írn-. puse, in asa fel incit asupra lor sa se vada numaí pecetea partiduluí liberal, a carui durabila hegemonie sa se sprijine pe ínteresele si sentímentele create printeinsele. Tot restul era numaí o aparenta vana. Presidentia, in comi,- siunea pregatítoare, a luíStelian era meníta sa dea fin- presía unor disqutri adevarate, dar el insusí a putut sa se convinga rapede, cind acestel comisiunl, din care faceam parte si eu, pe cind d. Cuza, in vesnicadivergenta cu mine, votase contra, í s'au presíntat, in loc de once alta documentatie, níste brosuricostelivecuprinzind confe-, rinti facute, mai de mult sau mai de curind, la clubui liberal. Atmosfera era asa de greoaíe, incit once discutie 14

210 0 viatA de om era imposibila. Autorii inp al presupunerii pareau ca nu sint indestutde lamuriti asupra scopului pe care-I urmaresc. De altfel nici n'am mai stat impreund dupa aceasta prima qedinta, in carecred caeu singur represintam opositia, partidele adverse facind greqeala, pe care vor avea grija sa n'o repete cind se va relua marea chestiune, de a se tinea diqmane0e la o parte, ca 0 cum n'ar fi fost vorba de unul din cele mai marl interese nationale. Partidismul îí dadea Inca odata roadele sale otravite. Dar ceia ce ne-a oprit pe loc, í poate ca a fost bine, cad altele vor fiimprelurarile in care pestedoi ani se va pune problema, a fost pregatirea qi izbucnirea razbolului general.

XXII. Spre rizboiul de unitate nationalä

in Iunie arhiducele Franz-Ferdinand, acela care trebuia_ deje noua marea Austrie pe care o predica Aurel Popovici 0 in care credeaui&amen' politic'din Ro- mania libera, gata sa intre in mintuitorul sistem, era ucis, cu sota sa morganatica, la Seraievo. La nol, nea0eptata veste a produs intristare, MVenitorul austro-ungor fiind .socotit ca un prieten al Roma.niel 0 al poporului romanesc. Dar nimeni, absolut nimeni nult (laded sama ce era sa se intimple in citeva saptarninií nimeni inchiputa ca, dupa all/la ant de fidelitate, aproape servil, fata de Centrali, Statul romin era salt capeteItnertatea .de actiune, de 0, din nenorocire, fara armamentul care ar fi fost necesar pentru a o putea aparai suitinea. Pana atunci, ne-amtrezit cu o curioasa vistta a co,- legilor turci din Constantinopol, profesori de drept 0 de medicina. La gara era ministrul, rectorul. Nici unul, Wei altul n'au gait ce sa li spuna,í deci pe neVeptate sap- cina a cazut asupra mea. Nu eram acolo ca sa fac matte,i deci li-am spus cela ce se cuprindea in chiar ultimul capitol din Istoria Imperiului Otomana, pe care o ispraviam atuncl, dupa aproape zece ant de zile0 un- marit de ¡deja ca nu voiu tral s'o duc la cap& (un volum de descriere a provincillori oamentlor nu 1-am putut

212 0 viata de om

da, editoril oferindu-mí doar obIsnuita platd pe coald) : cd,. adecd, o Turcie noud,strict naponald, trebuíe sa apardf in locul aceluí Imperlu otoman a cdrul perpetuare nu, putea sa fie decit ua anacronism. Resultatul a fost cd la conferinta mea de la Univer-- sítate despre relapile intre not si Turcí, in care am ardtat cd natiile ca atare nu si-au stat niciodatd dusmdneste MO In fa/d,conferin/dcare s'a si publicat in límba francesd, oaspe/ii au zdbovit maí mult de o lumdtate de ceas- Astfel de adeväruri, care erau sa se prefaca asa de iute in realitd/1 - si cefanatice realítalí 1 , nu pldceau. IVIai agreabile erau díscursurile de la banchet. titre ele, sí unul al luí Xenopol, multd vreme supdrat pe mine pentru cd-1 aprecíasem s't ca popularisator" al Istoríei Rominilor si-mi rdspunsese cu violen0 privitor la políticalui.Mihal Víteazul,tdgdduind apoí once merit Istorlei Rominflor" in límba germana, dar revenit la bune sentímente dupd o miscAtoare scend la Universitatea din Iasi, asa incit, intrind eu, foarte tarziu, la Academie, sí numai cu un vot de simplamajoritate,cuvIntarea de prímire a fost a luí. Cu acest prilej, el scotea in relief popularítatea care, cu toate dusmdnitle coalisate contra mea, se finea si mai departe de o opera de devotament si. sincerítate Iar eu trebuisem dupd obiceíu sa vorbesc despre prede- cesorul míeu, care se intimplase a fi tocmai unul din cei mat inviersunap dusmani, Tocilescu, si evítasem ipocrísía sau impietatea, intre care as fi avut sa aleg, vorbind de fasa istoriografiel pe care o represínta acela si de totalul tendinplor care au dominat in scriereaistoriei mai de curad. Discursul a fost cupríns apol in carticica de In- troducere in studíile í torice". Dar, intorcindu-md la visita turceascd, de care m'arcr departat asa de mult, mi s'a parut cd descopdr sensul ei si in acelasi limp o urzeald mai intinsd si mai complecta in care se cduta a ne prinde cind unul díntre

Spre razboiul de imitate nationall 213 oaspep mi-a pus intrebarea dacd lineal asa de mult la tratatul din Bucuresti. De fapt, cu gindul la acea con-, ilagratie europeand pe care Austro-Ungaria, ciudoasa pentru actul din August 1913, o doría cu toata puterea, se doria o intelegere a noastrd cu Bulgarii si Turcii in vederea unei zdrobiri a nesuferitei Serbii Mari. Ca de obiceiti, ma retrasesemla Vdlenti--de-Munte pentru cursurile de yard, cind o telegramd md instiintd -de ultimatul austro-ungar multa vreme pregAtit si acuma ilesit la iveald cu aprobarea smulsd luí Wilhelm al II-lea, care, el, pretuia pe Sirbi si avea o scirbd aproape fisicd fatd de tenebrosul si cabotínescul caracter al lui Ferdinand de Bulgaria. Peste citeva ceasuri eram chemat la Bucuresti de Bratianu, cu care acuma relatiile erau bune, opositia mea fdrd perspectívd fiind intre margenile strícte ale interesului general. Am aratat aiurea ' cum am fost intimpinat de primul ministru, care-si fácea un joc al mindriei sale sd intrebe pe unii ca si pe ceilalti,pe prietenii vechii legdturí cu Triple Alienta sí pe aceia car% ca mine, doriau de mult ca acea legdturd, care ne opría asa de mult fard sd ne ga-, ranteze mai de loc, sa fie rupta si carí puneau nddejdi, mi pe deplin intemeiate, in visita fa Constante a Tarului, chiar daca de acolo el mersese la Chisíndupentru ser- &Idle de comemorare a anexdrii. Din aced carte se p,oate vedea starea de spirit cu care m'am. intors dupd ce fusesem intrebuintat si eu in aceastd comedie, care se poate sd fi fost diplomatícd si mínistrul Angliei, Barclay, va repeta pe urrnd frase de supremd satisfactie pentru asemenea dovezi din partea luí BrAtianu iil est malitzBratiano, il est malin!, dar lipsia din aceastd incercare cu oamenil generoasa sinceritate, frumoasa convíngere fdrd care nu se poate un adevdrat om politic.

Supt Trei Regi,pp. 186-8.

214 0 vlatl de om

M'am intors acasa pentru ca, printeun artícol publicat in modesta mea foaie, cu un afa de restrins nurnar de abonati dar ma ingrijisem a trímete artícolul 0 Uníver-- suluí", al carui colaborator era sa ramin in lunga noastr& neutralítate, fi-mi sta fi acum pe masa calimara de bronz pe care mi-e dat-o in schímb generalul Crainiceanu, devenit conducatorulrubricii militare la foaía populara sa rup puntile pe care Bratianu cauta sa mi le 'Mina pentru o politica ae expectativa, dar nu LIM aplecari catre Centrala, cart neaparat trebuie sa biruiasca: o Meuse printeun V. G. Mortun, prin colegul de Uníversitate 0 Academie Mann,. pe care, in ciuda originii luí ardelene, il domina cu de- savirfire indaratnicia Luí Sturdza, cu toata boala mental& prin care trecuse acesta 0 deplorabila stare de sanatate care-I va duce in curind la mormint. Nu cu Austro- Ungaria" era de acum inaínte pentru mine o formul& dincolo de care-ml era imposibil a trece. Consiliul de Coroana care se aduna peste citeva zile se mintui cu o declaratie de neutralitate, iefita din acele lungi 0 grele conflícte intre deosebitele conftiinti, 0 chiar in conftiinta multora, incepind cu batrinul rege, pe care nu era sa-1 mai vad, niciodata. De acum inainte, Parlamentul, necontenít aminat 0 intrebuintat numai pentruafacerile curente, nu maí avea niciun rol. Once incercare a mea de a face pe Bratianu sa vorbeasca au fost zadarníce. Refusul luí era perManent 0 absolut : se asamana pe sine cu inginerul care lucreaza In Were la o opera de siguranta, - 0, din nenorocire, era sa se vada prea mind ce ufoare fusesera calculele luí, 0 in ce prívete oamenii, 0 in ce privefte imprejurarile. Lumea politia era impartita ca tendinte, indufmanita paria la furíe, partidele sfarimindu-se in fata grozavei intrebarí, pana intr'atita de se auziau, 0 in strada, unde de altfel s'au fi coborit cu tot scandalul, certele din partidul conservator.

Spre razbo1u1 de unitate nalionalA 215

Marghilotnan, junimistul germanofil, sta in fata francofililor Filipescu 0 Take Ionescu. in aceste conditii, nu era nimic de fdcut cu folos. Acest zgomot infernal, aceastd grabd necugetatd, ambitille personale care se vddiau supt de- claratille infocate dinpresd 0 din intruniri, rdsdrirea la suprafatd a mor persoane ridicule, care se impuneau numat prin calul pe care inalecaserd, md umpleau de un mam .desgust. Afard de aceasta, aveam incl. edintarea, adinca 0 dureroasa incredintare, cd, la momentul de la Lemberg", al luí Filipescu, sau la alte momente" in rApede-schimba-- toarea soartd a unui rdzboiu de odios mdcel in masd, in care DU mal era vitejle, ci numai indurare, n'avem, nici cu ce oameni, nici cu ce mijloace materiale scI ne batem. Asigu-. rarile pe care mi le dadu Brdtlanu in Septembre, dupd. moartea tegelui, cd nu merge cu Centralii md convin- seserd numai relativ, primul ministru fiind un om corn-. plicat 0 cu prea multe surprise. Nu-mi mai aduc aminte cum, revenisem la Liga Cut-. turatd, dupd ce Pirvan, acum aderent al politicei cu Centra-. Ili, fuese silit a se retrage, avind sd sufere 0 ofense pe straddr lar d. Bogdan Duicd, 0 el secretar, mal vechiu, al societatii, se oferise pentru negociatii cu mijlocitori diplo- matici cart de sigur n'aveau ce sd. caute la Ligd. Aceastd societate ajunsese din nou lapret, de 0 i se pusese in coaste o noud 0 iresponsabild Actiune Nationale, spre care mergeau de fapt toate simpatiile antanti0ilor". Nil s'a cerut, ca secretar general, sd primesc presiden-. tia preptului Vasile Lucaciu 0 un cornitet in care era 0 Filipescu 0, cred, Take Ionescu 0 d. Goga, rrefugiat la Bucure0i, ca 0 Delavrancea. Stdruinti/e acestuia din urmd, care cdutase 0 la otel noaptea pe vechiull Mu Iorgur, uitat atita vreme, m'au fdcut sd accept o [tovdrdsie de la care nu ma qteptam sdiasd nimic bun, adecd, bine inteles, practic, folositor pentru causa pe care, de sigur

216 0 viatà de om

Cu aceiasisinceritate, o aparam Cu totii, si care trebuia neaparat sa aiunga la biruinta. Depr1ns cu discutiilinistite, inton potolit, am ramas uimit inaintea spectacolului pe care l-a dat unica adunare a noului comitet, cu oameni, excelenti si de mare merit Lana indoiala, dar earl nu cunosteau nimic din traditiile casei. in sala de sedintise povestiau amintiri, despre Lascar Catargiu, despre multe de toate, ca de la °amen' cari cunoscusera atita lume si fusesera amestecati in atita vía td 'storied ; dar nu se putea -pasta un fir al díscutiei. Zdrobit de aceasta avalansa de manifestari individuale, m'am trezit inttebind odata daca asa se tin si sedintile Consiliului de ministri" si, la serioasa asigu- gurare ca asa, am declarat ca atunci nu ma mai mir de nimic". In acest timp,prin usile intredeschise aleodaii din dreapta si celeidin stinga rasbatea, in fumul unei adevarate cafenele, zvonul continuu al amicilorpolitic' intratiin Liga care fusese tinutade mine atitiaan" ntr'o atitudine corecta si cuviincioasa, pe cind ei faceau gala& ca lacubil lor, si peste toate celelalte- glasuri se ridica acela al unui onest si entusiast inginer, mort daunazi, care nu-si putea infrina, o clipa macar, activismul clocotitor. Presedintele nostru era, in ce prívete felulde a intelege si de a lucra, un incomparabil obiect de studiu. Meritosul luptator din vremea Memorandului, frumosul preot catolic cu fata romana, vorbitorul popular care amesteca pe Traían cu Alecsandri,sitotul capata sens si amploare trecut prin farmecul glasului Mu, era acuma un om cu totul sfirsit si absolut desorientat,caruia Bu- curestii ii intindeau tot felul de compromitatoare ispite. Nu putea nici sa deschida,nicisa inchida sedintile, la care de altfel nu mai veniam decit eu singur. Dicta se- cretarului de birou scrisori pe care trebuia sa leintre,- rupa de la prima frasa si, facind rapoarte despre visita sa la generalul Pau, care aparuse ca sasublinieze caldele

Spre rAzboiul de unitate nationall 217 simpatii pentru Franta ale neutralitatii noastre, intrebuinta un ton care era al unei adevarate comedii. Ma durea pen-. tru tot ce fusese el 0 pentru toata lupta eroica pe care o intrupa, dar din care lipsise singele" pe care-I cerea Carp pentru a interveni. -Se hotarise o serie de publicatii pentru tara 0 straina- tatei un lendeintruniri. Pentru amindoua, de 0 nu se ajunsese la confundarea cu acea Actinne Nationale ori cu comitetul de Trei, in care colegulde Universitate Mindrescu, explosiv cum este, ki reservase primul rol, seintrebuintaualte metode 0 cu alt simt al raspun-, derii,care,inasemenea momente, hotaritoare pentru -neam, dar 0 pentru insa0 existenta, pretioasa inainte de once, a terii libere, trebuia sa apese asupra fiecaruia.hi poate inchipui cineva banuielile pe care letrezia- atitu- dinea mea de reserva fa ta de tot ce era pripealai entuslasm upr cuno0eam 0 dintre al miei ce e secatura entu- siasta" , substituire anarhica a strazii,in locul actiunii chibzulte a Guvernultd, care singur ;tie ce are 0 ce poate. Tinut in suspiciune permanenta, evitat pentru a nu-mi uapartea din laurii triumfului ce se qtepta, n'am pus macar iscalitura mee pe actul, rau redactat,prin care Universitatea din Bucure0i exprima simpatiile pentru Franta avalitä 0 insingerata care erau 0 in inimile milioanelor tacute. A.; clod sa fiu inteles macar acuma, dupa ce patimile s'au potolit, dupa ce unii sintin paced mormintului, iar altii au o perspectiva careli lipsiaatunci 0 au trecut prin incercari 0 suferinti pe care superficialitatea meri- clionala,ajutatade o cultura neintreaga 0 lipsita de armonie, nu le putea banui, dar care au fost asa de bogate in invataminte. Luptasem atitiaani contra unei clase politice de usurpatie, impartita de forma in particle prin care se putea primbla in voie °rice ambitie 0 orice interes. Ascultasem de la tribuna Parlamentului aproape

218 0 vlata de om un deceniu frasa rasunatoaresigoal& Imi putusem da sama ca adese ori cel mal focos orator e cel mai pup gata sä faca pentru tarasi neamul Mu cel mai simplu sacrificiu.Capatasem credinta profundaca,often de puternic ar fi nelipsitul instinct nationalsi patriotic, eel mai multi din acesti oameni nu grit capabili sa-I trans- forme intr'o adevarata credinta, din care sa piece a actiune serioasa,dintre aceleacare, once ar fi, merg pana, la moarte. Declarapilesideclamatifie imi sunau fals in ureche, si pentru nimic in iume nu m'as fi coborit in strada linga trieolorul care numai de-asupra cim.-- pului de mcarte are sensul Mu adevarat si nu m'as fi gindit ca aceasta aparitie pompoasa imi da dreptul de a mi se inscrie numele intre factorii unei marl opere nationale. Era de sigur si o discretieinascuta, elementara la omul care a fost silit sa lea partelamulte procesiuni, dar rugindu-se la Dumnezeu ca aceasta incercare sa se mintuie cit se poate mai rapede. Cu indoielileluiBratianu, de oparte,calculind o recalculind pana ce nimeni n'a mai stiutce vrem si nimeni n'a maL fostdispus sa nealute, cu inchipuirile de geniu militar napoleonic" ale veselului general Iliescu, eram sigurca nu putem merge decit la desastru. Imi amintiamsiexperienta,asa de dureros instructiva, a excursiei in Bulgaria, cu tot ce a insemnat ea ca desor-, ganisare se pare cainadevar generalul Berthelot, debarcat mai tarziu in millocul razboiului celui mare la Bucuresti, a rostit sentinta :Sinteti admirabil desorgant- sap" , cu totce a vadit ea ca nepregatire, fantasie individualista, ca lipsa a unut sentiment serios sidisci-, plinat,poateca, une ori, si ca lipsa de onestitate. ma intrebam serios daca opera unitatii napbnale nu e reservata de soarta unei generatii mai vrednice. Pe de alta parte, contra acestei socoteli, asa de sigure, a natiunii seridicaputernicsentimentul,siciocnirea

Spre rAzbolul de unitate nationall 219

dintre aceste doua Vuteri a facut, atitea luni de zile, cea mai grea tragedie a vietfi mele. Navafired asupra nobilei Belgii, arderea orarlor bogate in tesaure de Arta 0 de invatatura, impurarea suspectilor 0 aostatecilor, tot cinismul brutal din care era facuta psihologiacolectiva a until razboiu de o spetanoua,incare, curh mí-a marturisit eroicul cardinal Mercier, generalul von Bissing raspundea la amenintarea cu sentintileistoriei :Dar, parinte, no', biruitori, vom faceistoria", treziau in su. fletul mieu tot ce putea fi milpentru invin0 0 ura pentru a§a de ignobili invingatori. Cind Franta a venit la rind dupa Charleroi, intrebuintindu-se contra el acelea0 procedari hunice, cu ghiulelele care loviau in divinele figuri ale sfinti- lor de pe frontonul catedralei incoronarilor regale la Reims, o 'Matra de atitea ori secular a plesnia in imbrall§arile incen- diului, sentimentul, neputincios, 0 Cu atit mai arzator, contra civilisatilor cari desonorat civilisatia s'a revarsat in arti-- cole de infierare, care au gdsitrdsunet, contribuind 0 ele la formarea spiritului public, de care, in cluda smo. mirilor platite, aveam qa de multa nevoie. Se adaugia insa un mai puternic, mult mai puternie motiv de tortura sufleteasca. Monarchia vecina scosese in lupta pe Rominii de acolo. able eran pu0 impotriva Ru0lor in primele rinduri, cu gindul, une or' marturisit, a astfel se ajuta esential la resolvirea, prin cimitirele de razbolu, a problemei nationale in Ungaria 0 chiar in Bucovina austriaca, unde o bestie inca in viatd,§"t cu pensie, dupa tratate, din parted guvernului romin, colo.- nelul de jandarmerie Fischer, trata o intreaga populatie nevinovata ca pe niqte spioni 0 tradatori in folosul Ru0lor 0 o menia chinurilor ispravite cu spinzuratoarea. Niciodata nu se facuse o astfel de batjocuradin acest neam, din partea pe care o pretuisem, ani de zile, 0 o lubisem, ar de mult. Zi de zi, veniau ve0ile de moarte, cei mai buni perind in strainatatea pustie, pentru o causa straina,

220 0 via¡A de om

pentru causadusmanilor lor de moarte. Azí, Avram Sadeanu, bunul, blondul ascultator al cursurilor de vara, biograful luí Gheorghe Lazar, mine asa de iubitul mieu finar cumnat, acela care-mi intelegeatoategindurile yi-mí impartia toatesímtirile, nobilul visator si harnícul apostol al scolii salebrasovene, spirit poetic si critic in acelasí tímp, ale carui manuscripte au ramas risipite si scri-, sorile pierdute, Alexandru Bogdan, bunul mieu Sandi, sfarmat in bucatí fara urma in santurile galitiene de la Zumina. In acelasí timp, clasa conducatoare aRomínilor de acolo, cu episcopii, cu membrii comitetului national in frunte, se intreceau, din inalte motive politice, in demon,- stratfi catre stapini. Cetírea acestor acte, care, din nenorocire pentru autorii lor, ajunsí in cele d'intaiu locurí ale Biserícii si Vietii politice a Romaniei unite, s'au pastrat, face ca si astazi singele sa mí se suie in fata de indignare. De ce li-as mai insemna numele, pe care le stie toata lumea 7 Cel putin omul mal cu vaza, sfatuitorul cel mal sigur din rindurile lor, d. Iuliu Marlin, imbracase uníforma austro-, ungara pentru a lupta pe frontulItalian, si de sigur a trebuitsa-I credcind, mai tarziu, mí-a spus cum a simlit o mare bucuriepentru ca, trimes in recunoastere prín aceí muntí al originfi noastre, a putut sa anunte o strivitoare biruinta aItalienilor- Dar altil, la Viena si in alte p&p, nu erau decit fuicredinciosialpattieilor provinciale, si se va gasi si cine sa blastame, mat tarziu, trecerea liberatoare dostilornoastrecare mergeau la mucenicia chíar pe careacest bun Romin li-o menía. SoIli Ardealului lairqroparea regeluíCarol stateau la Sinaía mutt ca sfincsii, feritide once atíngere compro- mítatoare cu vre-un agitator". Astfel de atitudiril mi-au -smuls atuncí cite un artícol pe care, a poi, din inn pentru acela, ridicat sus in viata Statuluí, care-1 meríta insa pe

Spre rAzboiul de unitate nationelA 221.

dephn, 1-am scos din seria reprodusd in Rdzboiul nostra in note zilnice. A incerca la BrAtianu era inutil. Nu voia sdvie in ajutorul Sirbilor invadati; recunostea cavem mai putine tunurí decit Bulgarii si csint i generalí prostí. Daca vor gresi, it voiu inlocuí", Dar cum veí repara gre- sala lor 7".

In asemenea vremuri tulburíi amenintdtoare, e o nevole pentru o societate sd priveascd sus, acolo unde e continuitatea permanentd, rdspunderea care vine din mat adincí trece din generatie in generatíe, impreund ctz inftresul dinastíc inRusi. Pe noul rege Ferdinand nu 1-,am_ vdzut, n'am autat sd-I vdd : mí se vorbía de un dureros proces de constiintd, pe care nu indrazniam sd-1 tulbur ; totusi, cind a aparut in fata noastrd la Parlamdnt, cuvín- tele de bun Romin" cu care intelegea sd se defineascd in misiunea sa pdreau ina de atunci cd au inele un intreg program, acela careera indorinta cuisimtiau cum trebuie. Mi s'a spus ca ar fi bine sd vdd pe tindrul care deveníse acum Mostenitorul Tronului, dar n'am gdsit, n'am putut gdsi, o ldmurirc in cele citeva minute petrecute cu acela care vadit isi impunea o anumitd atitudine si cdruía í se va fi recomandat sd evite de ase angaja. Md indemna insa spre o noud audientalaRegina Maria scrísoarea personald pe care, pprindu-md infata Palatului Regal, la citeva zile numai de la suirea pe troll- a sotului ei, mí-o daduse generalul Balif, nepotul luí tor Place, eonsilierul lui Voda-Cuza, care a fostsieste unul dintre pupa oamení,credinciosi,loaialí,dar,in, acelasí timp, de un caracter ferm si de o vorbire bdrbd,- teasa, pe cari avut regli REmaníeí. Prin aceste rin- dud doamna energía, doritoare de a exercita o influentd, care a fost multa vreme fericíta, asupra afacerilor publice, declara a intelege a sprijini aceastd noud i grea Dom-

222 0 viatA de om

nie pe oameni devotati, intre cari imi facea onoarea de a ma numara si pe mine. Am gas% nu °data, la Pala- tul din Cotroceni o inteligentadistinsa,o marturisire sincera a unor sentimente neschimbates'itotfarmecul -unei conversatil in care, ca si in scrisele Reginei, rasariau 1a fiecare moment amintiri, impresii vii ale tuturor locuri-, lor vazute, Inca de la Malta primilor ani de tinereta, si jude-, cap hotarite asupra atitor oameni intilniti in cale si rapede intelesi si clasificati. Nu-i era nimanui, de sigur, Wei urit, nici fried in odaia unde noua doamna a terii primia, 'nitre obiecteleeideartasicartileelfavorite, totdeauna s'i in presenta unor marl si negrefiareblinde, care se vede ea jucau rolul de pazitori ai regalitatii, dar prea erau amestecati in toate. Regina voia razboiul, dar nu fiindca el erastrigat pe strazi din Dumineca in Dumined, nici pentru ca el putea sa fie un instrument In lupta inversunata dintre partide, care-1 erau indiferente, v kind pretutindeni numai omul -si, cind nu se amesteca vre-uo sfat strain, vazindu-1 in adevar s'i pana in fund. Nu-1 void, cum spuneau adver-, sari politicii pe care a ajunss'o represinte, mal presus chiar de sotul, asa de timid, care-si ascundea cu ingrijire sfasierile interioare, pentru ca -era Englesa dar cu atit singe german si rusesc I si pentru ca Anglia luase loc ling Belgia calcata in picioare si Franta in primejdie de moarte. Ci, cred ca pricep bine, razboiul il voia, impotriva tirguielilor din fiecare moment, aconventiilor de apro- visionare a cuí trebuia sa ni fíe dusman a douazi,a ipocrisiei unte si a desgustatoarei conrurnii, din necesitatea instinctiva, elementara de a vedea in- fataeiluerurj netede si drepte, lucruri curate si viteze, care de aceia sint si lucruri frumoase. Comitetul Ligii a tinut un numar de intruniriin care-mi aveam locul. Multe glasuri s'au amestecat acolo ca sa ceara o hotarire, pentru recomandarea carda trebuia

Spre rlzboiulde unitate national& 223 sa inchili violent °chit spre a nu vedea prapastia care negresít ne astepta. Era acolo vorbaria rasuflata a parinte-, luí _presedinte, care-si dadea bine sama a altelesint vremurfie si altceva cer oamenii. Erau impresionantele vibrapi din glasul violent, intretaiat, une oríbrutal,in .duda infaRarii ramase sentímentale,dar cu o volnia apriga In ochii desperant de palid albastri, a d-lui Goga, devenít un fel de sef al pribegílor ardeleni sí care scotea din pastunea sa pentru interventie accentele-dure care au fost cuprinse intr'un nou volum de crítica política versificata, unde nu era nimiq dinteo duíosie a inceputurilor, pe care, acuma, o despre/u1a.Par, inaínte de once, era dirza decistune, iesínd s'it din rotunzií ochli de leu, din aspra fa/a patrata, din razboinicul par scurt, aspru, drept, din infa/isarea de carunt general de cavalerie a luí Filípescu, devenit ca o incorpo- rare a vechii boieriml luptatoare, care cere numai pintení sí suli/a. Glasul luí adinc avea sonoritali inegalabile cind cerea regeluí Ferdinand sa se incoroneze la Alba-Iulía sau sa moara pe cimpia Turdeí". Nímeni nu impresiona asa de mult, mai ales ca se stia indestul peste ce flush vienese, atita timp hraníte, calca el, si ce sígure sint angaja- mentele pe care le la un suflet croft astfel. Suna la dinsul un ton de genera/it intregí tithe pentru batale, siera lesnesase vada càincuvíntele care cadeau grele ca plumbii din pusca nu enimic invalat pe din afar& nimic adus de acasa, nimic mestesugit pentru aplause. Vazindu-1 asa de inchegat, de vinjos, de invelít in mus- chit de fier, cine ar fi putut gicí ca, peste citeva luni numat, atuncí cind In sfirsít ROMallid aruncase zarul, il vom conduce ciliva numal, earl nu ne temeam de bombele din cer, si, pe linga noi, vre-o doi, trei agen/i electoralí, recunoscatori si idioli, la mormintul in care, cu mult prea curind si pentru lupta care se deschídea sí pentru viitorul care era sa urmeze, s'a coborit. Propaganda prín brosurí a Ligei n'a /inut mult. N'a-

224 0 viatà de om

veam bani,i lumea, prima de griji ap de marl, venia in nurndr mare la intrunirí, fdrd ca sa aibd insdca- tacterul Impunator pe care-4doriam,darcetíafoarte putin.í ¡deja, rdsdritd o clip, a unui mare ziar, capa- bu sd lupte cu cele cumparate sau intemeiate de chel.- tuitorii agenti germani, a fost pärdsitd. Raminea Academia Romini cursul laUniversitate. Laeclintile celei d'intdiu s'au presíntat pe rind, in acqti aní de neutralitate, Carpatilí luptele díntre Romini Unguri", Sirbi, Bulgarií RomIní in Península balcanied in evul mediu", notele despre Ucraina. La Universitate, unde se tratase, in alt an, despre rdzboiul balcanic, cela ce a dat o Istorie a peripetiilor luí, care ar fi fost poate cetitd dacd se tiparía inalta limbd,s'avorbitdespre Desvoltarea Well de imitate nationald", invederindu-se cd idealul din momentul de fatd nu era decit continuarea unei cugetdri politice de veacurí intregi, apoi despre Istoría Rominilor din Ardealí Ungaria, care, cu jire revdzutdi imbogatitd cu fapte, a format doud marl volume, traduse apoi 0 elegant edítate in límba francesä, §i in sfirsit despre Istoria poporuluí frances, a poporuluí, nu a Statuluí, deci a factorilor adincicarí i-au hotdrit desvoltarea din veac in veac, Indrdzneata incercare, cu materíalul luat de-a dreptul la ízvor, care arfimeritat oarecare consideratíe. Odata,la acestcurs, Regina a apdrut, primitd de studente ardelene care-I oferíau nod' ro0i legate cu trícolorul. Pe alaturí aveam rdgazul saingrilesc o colectiede documente grece01 pentru Academia Romind, formind cloud volume din Hurmuzald, §i, invítat de Armin Tille, corectorul Istorieí Romirfflor in nemte0e,satratez, in marea colectie a lul Helmolt, acum retras de la condu-, cerea acelei Istorii universale" cu basdgeografica pe care o incercase, dar urmdrínd la Bremer Zeitung imprejurdrile de la noi, cu o amenintare catre Ungurí

Spre rAzbolul de unitate nationalA 225

daca urmeaza cudetestabílelelor rnetode,capítolele despre Rominí, Bulgarí, Unguri, Albanesi sí Tiganí. Vo- lumul IV, care le cuprínde, a aparut, de s'i gata Inca de la 1914, dupa 1916 numaí, s'i m'am trezít, spre marea mea uímíre s'i Indignare, cu fiecare capitol inadit in sensui /upteí germane, infIerindu-se in cel romanesc tradarea" regeluí Ferdinand din causa soIlei englese", lar in Prefata se da explicatía ca, neputindu-se gasí unit autorí din causa razbalului, s'a facut intregírea ceintregíre I de nu stin ce doctor" bon ti tout fatre, cu parerea de rau, in ce ma prívete, ca, legat de Germani sí consíderat de dinsii ca unul díntre aí lor", i-am tradatsíeu,partea mea de colaboralle fiind pastrata numai din causa va-, lorií eí intrinsece. Voiarn sa fac un proces,dar mí s'a spus ca-I voiu pierde, dupa multa cheltuiala, si a trebuít sa ma multarnesc numal Cu scrísoareapublicata Intrio foaie din Elvelia germana sí cu protestarea din revista mea francesa. In tot acest tímp, urmaríam de aproape si eroica lupta a Sirbílor, cind invinsí, cind invíngatorí printeoglori- oasa reparatíe, pana in zítia stringeril lor din toate par-, tile, de Bulgarí, de Austro-Ungurí si Germaní, si ízgonírea lor cu tunul inepícul exod care fi-adus díncolo de brazda lubita a teril lor. Si daca mor ceí de azí",Ira spunea urmasul luí Ristíci la Legatia sirbeasca 3 osa ranifie atilia all sa poata duce lupta maí departe l". La Craiova vorbíam de Rominí si Sirbí in folosul ranitIlor lor si ce- lebrarn la Institutul sud-,est european intoarcerea birut- toare a regelui Petru in capitala sa.

Astfel am ajuns la acea neprevazuta data din August 1916 cind o telegrama a luí loan Bratianu ma cherna, In termini de O caldura frateasca, la Bucuresti ca sa-mí anunie ca in sfirsít Intram in luptà. 15

XXIII. Interventia militara a Romatfei.

Ma vad in odaía luí Bratianu in momentul cind stírtle ve- xuau de pretutindeni, mai grele de cum i se pareau metim- losului calculator, care credea ca fiecare din cifrele sale e exacta 0 socoteala perfect trasa. Razboiu de ci eva luni, doua, fret, baci pacea se apropie, si ea ni va da executarea íntegrala a tratatului ; siguranta in ce prívete Bul- garia, neamestec al Germaniei. Loviturnapra nica, ne- stiuta de nímení, cad totul a fost pregatitasa,melt la Vicna sa nu se af/e dedit dupa ce trupe e noastre vor fi departe in Ardeal. Omtil mindru si rece avea infatisareasigura care se potrweste cu o astfel de stare de spirit. Nido intrebare, nido indoiala. Niciodata n'a parut mai stdpin : pe dinsul, pe rege, pe noi top, pe soarta. Asa sint toti aceia pentru cari sufletul omenesc, care scapa tuturor socotelilor, e un element de care numai poetiií naivii pot satie sama. N'avea spuie nimic, decit, ceva mai tarziu, sa, ma intrebe ce-mi reservam, evident dupa modestele mele puteri, in drama care statea sa se deschidai in care el vedea mai mult o afacere de Stat" decit lin sacrificiu, un suprem rise national. Cum, credincios prieteniilor sale, intru cit el putea sa le aiba in adevar, dominatorul Romaniei dadu e lui Constantin Stem uniforma albastra de colonel-

Interventia militarl a RomAniel 227

-auditor, luí, celuí care luptasedinrasputericasA ne pastreze cu Germaníí si contra Tarului, a caul mina o sarutase totusi, cu devotiune, la Constanta, 1-am raspuns de vreme ce pe Stere l-aí facut colonel, eu trebule sa flu cel putín general". Miam lasat ceva maí ieften : de ce nu s'ar face un ziar al frontuluíLuí Bratianu nu 1-a placut. La ce ar folosí, se gin dia el, sí aceasta íntrusiune líteraturii, cind lucrurile sint asa de bine pusela cale si legate asa de strins ? Ziarul s'a facut de fapt, si nu l-a cetit nimeni, cu cita credintai prícepere erau puse intr'insul. _La urma, a consímlit sa dejefoil mele, pe care am facut-o allied, suma ce-mi trebuia pentru ca sa cum,- par hirtia. Incolo, nu maí aveam nimic de vorbit. Ce sfat putea -sa tele superbul, aiuns la capatulSocotelilor sale, de la un Wet profesor, de la un adversar politic despretuít, cu care se platíse printeo sarutare in momentul decisív 7 Dar intimplarea, care e une orí extraordínar de intelígenta are simpatilleí antipatille el, m'a facut sí data aceasta sa flu martor la momente pe care Bratíanu de sígur ca nu le-ar fi vrut cunoscute, ma ales daca ar fi prevazut ce era sa se intimple. O chemare ta telefon ne intrerupe. Nu e spune el indata, Bulgarii ne-au atacat la Turc-Smil. N'are important& E o simpla demonstratíe. Stiu eu intele- guile mete.í apoi el au acolo numaí o brigada, lar gen eralul Teodorescu o divisie". Peste un sfert de ceas noua chemare. Nu ri-am spus 7 S'a facut. I-a raspins." Numal cind o telegrama in !Inaba germana a cazut pe neasteptate, intreordínele cu prívíre la internalli Cen- tralilor, urita practica noua íntrodusa de Germanii insist , í buna doamna Bratianu a intervenit pentru femelle desperate din acel lagar, lar Bratianu, care declara ca nu stie acea limba, mí-a trecut-o rule ca sa traduc, -§1 ea nu era altceva decit declaratía de razboiu a Reí- ,chuluí, ca o umbra trecu pe fata omuluí celuí sígur.

228 0 vlatg de om

Eui omtzl celalt, nesigur, vesnic nesigur, dureros nesigur si In aceasta clip, cind, cum am scris-o, se ridica po- tirul cel sfint de singè s'i de lacrimea, m'am dus spre casa, departe supt munte, chinuit de gindul ciocnirii de la Turc- Smil, in care, neaparatu , nu trebuia sa fie decit o sirete- nie" aamicului nostru Radoslavov, presedintele de Consiliu bulgaresc, si apoi, nol avem acolo o divisi, iarBulgaril o singura brigada". Citeva zile, nicio veste insemnata nu mí-a venit. Apol revelatia zguduitoate a incaierari/or pe viata si pe modrte in Turtucaia neispravita s'l LIM pod, pentru care a fost izgonit din armata colonqIul Botez, a carui fat4 de cine batut am mai intilnit-o cindva in viata. Aveam presim- Ikea neteda ca inceputul de la Turco-Smil, simple demonstratie", continua. Nestiind la cine sa ma indrept pentru a ma despovara de sarcina care-mi zacea pe inima, in- suportabila, am phemat pe un prieten, recomandat pe vremuri de Scurtu, pe Ardeleanul nationalist, pe dirzul Mocan, stimat pentru puterea convingerilor sale, care era co/onelul Verzea, director al Postelor si Telegrafelor. Ras- punsul a fost scurt si expresiv. Expresiv nu numai penttu teribila stire pe care o transmitea, dar si pentru starea de spirit a cui vorbia, rapezit sibrusc, cu intonatiacare arata ca is'a indeplinit o profetie sau ca e bucuros de resultatul pe care-I asteapta : El, ce sa fíe? A cazut Turtucaia". SI comunicatia s'a intrerupt de o mina plic- tisita. Peste citeva luni Verzea va fi primer al Bucurestilor supt ocupatie,conducerea suprema atradäriifiind in minile colonelului" Stere. Asa lucreaza oamenii cu calcule perfecte in alegerea acelora de cari se servesc... Si, deed primului I se vor smulge fireturile de plutonul de degradare, celalt, supt atotputernicia calculatorului fara gres, vaface o calatoriede internarela un sanatoriudin Elvetia s'i se va intoarce represintent moral al Basara- biei sale.

Interventla militara a Romaniei 229.

Cum era pregatit lucrul sigma am putut s'o vad de altfel mal aproape de mine cu propriii miel ochi. Ge- neralul Tanasescu, comandant al sectorului de pe valea `Telgaienului pana la Sacele, a venit, de 0 necunqscut, la \Talent sa rp.a intrebe, cu tpnul cui ofera o calatorie de placere, daca nu merg in Ardeal. Am luat cu mine un par- desiu, o blana 0 harta etnografica adausa de Casa Perthes la un studiu al mieu din Petermann's Mitteilungen" despre intinderea elementului romanesc. Generalul a ris : Se vede profesorul". Adeca 0 dupa harta, dar 0 dupa blana. Am trecut pe drumul strabatut de mid grupe de soldati,cari mergeau ca in patrula, am vazut la granita stilpul datjos,, casacantonierului ungur darimata, Cu albinele din stup care se trudiau sali faca un nou adapost, ne-am impotmolit la Santul Vechiu, samanat cu zdrente de uniforma 0 cartiqefrase,intr'o miserabilagirla, 0 noaptea se lasa cind am fi putut pleca spre Sacele, de uncle venia, inrosindu-mi obrazul - de ce IN spune-o ?- o prada de razboilia-, cu mobile 0 alte accesorii pe care Tanasescu parea c'o gdseste fireasca 0 care pe urma s'a pus la... loterie. Mergem inainte 7 titi qu7 Dupa" ce vad, xisci sa cazi in mina Ungurilor din paduri, 0 ar fi ceva sa te vada pe d-ta, cu mine impreuna, care nu Sint general, pe strazile Budapestei. Atund sa ne ia- toarcem i" *i ce intors 1 Inainte de manastirea Cheia, cum atipisem, ma0na, superba, conclusa de un enorm Hay om politic de provincie, care scapase astfel de front, era sa cada in fundul prapastiei unde curge Teleajenul ;la Cheia nu mai era benzina, 0 s'a dus cineva s'o caute la Izvoare, ca sa se constate ca benzind era.i in acest timp am dat par.- desiul, inutil,generalului, care tremura de fyig in vintul inuntelui. Peste poduri nepazite, la Drajna, sentinela, al carii sef,elevul" de administratie, domnul lief",era la Valeni sa joacecartile, a tras asupra automobilului

230 0 via% de om unde era seful su suprem, care nu slid parola, jar la, poarta casei mele generalul m'a rugatsa-i las pardesiulg flindca, in inc de a merge la Buzau, unde-í era coman-- damentul, se duce acasa la familie in Bucurestí. Ce-mi mai trebuía ca sa stíti ce razboiu faceni? Cam-. pania in Bulgaria nu ne invalase nímic. Din potriva, prim resultatul favorabil, ne naravise numaí.

Peste pulin eram la Bucuresti, unde mutdsem ziarul Din odaila mea de la Hotel Regal scriam cea mai ma e parte a luí, zi de zí, ajutat, pentru partea tehníca maí mull,. de un tinar inteligent, care parea deosebít de devota cum sint ai nostrí, nu e asapana la moarte..., d Al- Cusín, fost elev de la Iasi al d-lui Cuza, despre carin acelezile nu se vorbia nimic sí care n'avuse niciun schimb de veden i cu mine. In aceasta odaie de otel am vazut intrind ca o furtuna pe d. Goga in uniforma de soldat, care-mí vorbi cu ochil pe cari-1 face cind e vo ba' de un lucru mare, de grozaville de lad,de Infernul luí Dante", pe care, de la Coltenfla, il vzuseJa Turtuc la Cu hileala fulgeratoare a conclusillor sale, acela car nu consimlia inca de atuncí sa fie numaí un mare poet im- declara ca de acum nu mai e nimic de facut o din gura luí Inca de la rascoalele leranesti, dupa caru urmat cunoscutele negocien íardelene cu Kristoffy, mi.- nistrul de Interne al Ungariei, ca ramine, acum c d nu mai era celalt refugíu, decit revoluli.a. Da, revolu "a.. Cum nu mi-am atribuit nicíodata un rol intr'o prefacere asa de grozava, m'am mullamit sa raspundEu s'nt batrin ; fa-o d-ta,i eu volu privi la dinsa". Peste c teva zile, crísa de desperare trecuse ; pe strazile Bucurestilor, cu un pas in urma, d. Goga intovarasia pe Nicolae pesen, care nu spusese niciodatà ca mintuírea sta intea revolupe, de si el ar fi putut s'o conducA. Din chidin and imprejurarile ma duceau lalone!.

Interventia militará a Románlei 231

Bratianu.Toata siguranta setopise in flacarile Turtu- caieí. Aveam inaintea mea un om zdrobít, vorbínd incet, cu gindul alurea, luind hotarirí inexplicabile, ca acela de a incredín/a batrinuluí generalCrainiceanu,deprins cu alte vremurí, comanda suprema in Ardeal, unde era totusí un om ca generalut 'rezan, care níciodata nu si-a pierdut firea. Dar d-ta n'aí vrut sa-1tríme/i pe Crainiceanu In Rusia pentru a /inea, cum dorise, conferinti in tímpul neutralitatii... Da, da, lima l-a cerut armata". La insu- lidie, superioare, ale generalului Averescu, la acele , contestabíle,ale coloneluluí Sturdza, nu se &día decit doar pentru cine stie ce misiune defensiva in ceasul ultime' catastrofe. Indata Les'a vázut a lucrurile merg rku, nu mai era un om, in toatd lumea política, la care sale adresezí pentru a-fi adaugi i.ncrederea ce ai mai fi putut-o avea fala de astfel de dovezi. Pe cind trupele noastre, lucre-, dinia e unuitgeneral cu nervii bolnaví, erau date peste cap in Dobrogea, pana ce un ofiter superiorin subordine, ca Rasovíceanu, a dat curai de resisten/asolda/flor, cari nu maí stíau ce e cu dinsii,pe cind cele din Ardeal, aruncate peste graníta de aparilia Germatillor, cu trupe alpestre de o experienla de doi ani, aparau, neschimbate cu saptaminile, o granila de o intindere nemasurata, pe cind indraizneata contra-ec/iune a generalului Averescu, care fusese descoperit in sfirsit asa de tarziu, tau servíta de o avia/ie aproape neexístenta s'i de o flotila mult in- ferioara monitoarelor austríace, era taiata, in míjlocul pri- melor si grelelor ploi de toamna, de capriciul generalului Ilíescu, ramas Napoleonul" primuluí ministru, amícul si fostul sau coleg, /ara era, in cel mal depila in/eles al cu-. vintuluí, fara stapin. Regele insusf aparea numai din fuga automobíluiuí, fárd sa stie nimeni ce vrea, ce face, ce mai inseamna. eful guvernului era, sí va raminea multa vreme, total

232 0 viatà de om neexístent : nícíodata n'am vazut o mai prapastíoasa ca- dere de la síguranta suprema la paralísia absoluta. Minis* trul de Razbotti era Vintild Bratianu, escelent administrator, perfect contabil, om de munca fara preget, dar complect lipsit de acel fluid care e necesar la conducatorí in mijlocul unor astfel de nenorocíri, asa de mari st asa de neastep- taie, sí, pe ling aceasta, neavind nício compete* in conducerea tehníca a rkboiuluí, care ramasese in minile unuí sef alit de compromís printr'o neactiune ce samana cu absoluta ínconstienta. Secretarul de la Rdzboiu, generalul Burghelea, un nume care nu zícea nímic, verlise speríat de pe frontul ardelean, incredintat de doua lucrurt, pientru care putea si jure sí inaíntea luí Dumnezeu : a tunurte germane sint grozave si atit de obrazníce incit 0,-,d1.1 permis sa arunce terna s'i asupra unuí om de rangulluisi ca toll Ardeleníí rominí sint níste traddtori, cari meríta im- puscatí. Mi/e-a spus mile, uluít, la Minísteriu/ de Razboíu. Pentru contactul cu populatía, care plerduse capul Cu desavirsire, cautind zadarníc sd interpreteze laconísmul unor comunicate capabíle de a MOM si míntile cele maí echilíbrate, era cl. Duca, a caruí parere despre soarta razbolului se formase inca din cele d'intaiu zíle :totul era pierdut. A trebuit ca, la Censura, sa redactez eu un apel catre cetateni, recomandindu-11 líníste sí incredere, in momentul cind strazile rasunau de camioanele care incepeau sa mute ce se maí putea muta, in Moldova. Aceasta populatíe, care petrecea zile de indoíala sí noptí de spaima, cu felínare/e inzabraníte siferestreleinvelite in hirtiealbastrd, s'a aratat mult superíoara acelorcarí tribuíau s'o indemne sí s'o sustíe. Dupa prima panícd a zeppelínuluí, care a coborit la otelul miep lumea in pivnítd, eu insumí ducind un somn intrerupt, gata de plecare la cade,- rea, ce se astepta, a bombelor asupra cladíríí, sunetul lugubru al clopotelor, suieratul sínístru al vardístllor, díntre cari níct- unul nu ví-a parasit postul, nu emotionau decit delicateta

Interveniia militarA a RomAniel 233 de suflet a celor de sus. Inc°lo, in zgomotul detunaturilor, lumea isi cauta de treaba ca in zilele obimuite Ide aceía si macelul din PlataSf. Gheorghe, citeva ape dupa ce o parasisem, intrerupind prea lung conversa- ¡e cu vioiul ministru al Italiel, asa de rates'i asa de animat, Fasciotti, care voia cu once pret si-mi explice ce a fost generalul Oreste Baratierí si curn s'aajuns la catastrofa militara de la Adua. Doar dacasegoltau restaurantele, unde se vedeau si citiva aviator'francesi, dar, din nenorocire, sus in cer avioanele lor lipsiau ; acele restaurante in care am vazut In ceasurile cele maí ne- norocíte, petrecind banda Stere, cu intelectualii sí profesoril ei cu tot. °data, am ramas singur la masa, cu chelnerul care-mi facea linisfitsocoteala. Lumea eralaferestile otelului mieu cind o schíja, care mí-a fost adusa calda Inca in odale, lua o parte din obrazul copilului croitoru- lui de jos. Tinarul mieu amic, D. Ciotori, in care e atita inteligenta sl atita vointa, care venía sd-mi facazilnic cursul de politica si strategíe, prevazind parca negociatiile cu dracii sovietid care-i vor fi incredintate pe urma, y prímbla micuta silueta pe strazileamenintate de ploaía de foc. Baietasul cu corecturile venía sa ma cautela Academie cu síngura grija de a nu pierde spalturile, lar, in zíua chiar a celui mai odios masacru, inaintea caselor cu Mere, tipografii miel din Pasagiu culegeau artícolele, pe cind de jur in prejurul lor crapau bombele. In Biblioteca AcOemiei, elevele mele de la Universitate nu se clintlau de la pupitre níci atunci cind zgomotul detunaturilor era mai asurzitor si gropí se sapau In vecinatate ; adapostul subteran pe care-I facuse d. Bianu nu servía decit unor rgembri mai fricosi ai societatii ; era rusine sa-1 fi si vazut, si nu stiu niel acuma unde era. Cu vechiul functionar Tuducescu in fa/A, lucrind pe indelete la fíele sale, foiletam, cad nu-mi era mintea la un lucru mai serios sí mat greu, revístele ilustrate din donatia de arta Filipescu,

234 0 via% de om ca sa caut material pentru cartea mea Relations entrela- France et les Roumains, aparuta intaiu ca articole in l'In- dépendance", dupa ce fusese refusata de Academíe, care se tinuse neutra" in neutralítatea ofíciala a terii. Dar evenimentele se imbulziau ametítor de rapede in acea dulce toamna, una din cele mai frumoase pecare le-am vazut, indígnator de indiferentala incordarile 0 suferintile noastre. In zíua cind s'aaflatcaderea Cons- tantei, am mers la Mínisteriul de Razbolu ca sa aflu ce este supt comunicat. »Ce sa fíe? ce sa fie ? `, a fost ras-- punsul generalului Burghele, ce e acolo in comunican". »Dar n'am venit pentru atita." El ce, ei ce ? A cazut Constanta." Si, pe urma, scurt, límpede, ca si cum n'ar fi fost vorba decit de o neaparata conclu le,trasa mate,- matíc : daca aveti patriotism, de ce nu incheiati pacea?". Supt impresía acestui teríbil raspuns am cautat din nou pe Bratianu, de si-i fagaduisem a nu-1 voiu mat vedea, °data ce in sufletulluíeste numai ce constatasem cll. durere. Au trecut citeva zile pana t-am putut vorbi, zile de un astfel de chin, incit, cautind cui sa 1-1 marturisesc, m'am dus si la colegul Bianu, de 0-i sham sentimentele, si el insusí a ramas inspaímintat de ce-í umbla prin cap secretaruluí-general de la Razboiu. Bratianu m'a ascultat foarte linistit, pentru ca, dupa ce-i infatisasem ce e cu omul care nu erala locul de cea mai mare raspundere, sa ma intrebe : Ai 4-ta unul mai bun ?". S'a pierdut apoi intr'o cugetare muta, pentru ca, amintíndu-si de teribila sentínta a generaluluí, sa exclame: Pacta separata; dar putem noi avea astazi pacea /separata?". Am alergat la Palatul Regal, suprem refugiu pentru un suflet mindru de -Ora 0 de neamul sau, care ajunsese pe mini asa de descurajate, si am cerut sa vad pe Regina. Ea nu se temea, ea n'avea indoieli in ce prívete viitorul. Fata frumoasa era linistita si víteaza. A vorbit cu ofiterii strainí, englesi, francesi ;totul nu e inca pierdut. Era in ochif

Interventia militard a RomAniel 235 albastri tarí o siguranta mística, in adevar impresionanta. Intre paturiie ranitílor, ea piastra credinta, care a_suslinut-o. totdeauna in acele zile de incercare cind se vede ce poate fíecare, caci vintu/ aspru al prímejdiei smulge s'imastíle cele mai bine prínse, o credinta religioasa, mística, absoluta, in necesitatea de a indeplini pana la cap& intreaga datoríe. Si /*racha illabaturorbis, zicea °data Romanul Dar, de fagaduít, n'a putut safagaduíasca nímic : era evídent a, trimeasa la spitalele el, ea n'avea dreptul, pila hotarIrea nezguduita a sotului, si indaratnic sí timid, sa se amestece in nimic.

XXIV. Catastrofa räzboitilui.

b calatorie la Valenii-de-Munte mí-a dat subitno- Vunea materiala a imensitatiidesastrului, careintrecea once inchipuire. Din pasurile Ardealului venia ca o ih- vasie a groazei si a desperaril, pedepsind singeros usu- ratatea sidesordinea. Soldati fari legatura intre &hp, ofiteri calari, automobile militare, terani,femei,batrini, ca in timpul marilor navaliriinaintea ciambururilor ta.- taresti.i, element de rusine, in raillocul sivoaielor spaimei, vitele de rasa pe care ordonante le minau la vale pentru ofiterii lor. In cerdacul casei mele erau rude ardelene fugite de streang. Nu era timp de pierdut, resistentalapasuri, glorios de staruitoare, jimp de peste doua luni de zile, neputind fi prevazuta nici de aceia cari cunosteau mai bine marile insusiri de vitelie si rabdare tacuta, cu dintii strinsi, a teranului, omul serios alacestui neam. Am times pe al miei, cu tot ce au putut prinde intr'o boccea, la trenul din Moldova, am luat toata corespondenta mea ca sa nu fie spinzurati de pe urma eiatitiafruntasi ai luptei al.,- delene, am adaus citeva carp mai rare si, la caderea serii, am plecat s'i eu, luindu-mi ramas bun de la casa pe care nu stiam de voiu mai revedea-o. Vintul scutura florile din gradina s'i cinilcredinciosi ma priviau din pragul

Catastrofa rAzboiului 237 portii : ,soldatii ocupatiel erau sa-4 omoare, lar inlocul florilor am gait gramezi de uscaturi mucede, femela care de mild voise si-mi ude rododendronii, Mild ameniz- OM cu impuscarea. De ar putea spune buna mea casa ce a rabdat pe urma t Mí-o destainuira, pe linga mink samanata pretutindeni, insemnari scrise si 'elite urme, pe care le pastrez Inca. Pe usa de intraresevadliniilecu creionul prin care locuinta, intrebuintata intaiu pentru birouri si pentru a da un pat comandantilor, e destinata oficiului porcilor" (Schweineamt), cu data exacta cind i s'a atribuit acest nobil rost :oficiul porcilor' nu insemna de altfel, cum aveam dreptul s'o cred,identificarea zoologicaa,lck- cuitorilorcelor noi, eftfabricade jamboane instalata acolo. Odaia noastra de mincare ajunsese neagra de fumul bucatariei speciale, in ce prívete adevArata buca- fade, rnenirea ei fusese alta: fiind cu ciment pe jos, -acolo stateau call, animale mai nobile decit unii din stapinii lor :. 10 poate Inchipui cineva ce au lasat pe urma. lar pana la incartirarealorei eran legati de unul din cei mai frumosi meri ai miei, care a ramas strimb si pana astazi, dar coaja, aproape total distrusa, s'a refacut complect, si an de an el se acopere de cea mai alba floare si de ro-, dul cel mai kogat, corn o va face poate si multa vreme dupa ce nu mai voiu fi eu acolo. Pe una din ramurile vinjoase ale batrinului gutuiu care a murit pe urma, un oaspete maghiar a sapat Eljen Magyarorszag". in casa insasi se vad pe usa odaii de dormit gaurile de care se prindea lantul cinelui care coabita cu seful detasamen- tuIui de ocupatie, si alte impunsaturi, pe alte tql, pastrate 0 acelea, arata unde se fixau comunicatele. in salon mí-a fost cu neputinta sa curat crasa pe care au lasat-o pe frumosul lemn de paltin bucovinean, inflorat cu desem. nuri populare, minile celor cari-si faceau pe dinsa ocu-, patifie de birou. Pivnita era plina de fierarii 0 de co.-

238 0 viata de om uri pentru prune. In ultimul timp, o oarecare curAtire a fost datoritk numaí presenteí femeilor care erau aduse, cind lei, cind colo, pentru a imbuna suferíntile erollor. Mobila mea calatorise in parte, sí in locul eí se adaugise cite ceva luat din vre-o casa strain& Tablourile se im- prastiasera unde putusera gasí amatórí ; numaí frumoasele florí ale lui Grígorescu fusesera despretuíte si, luindu-se bogatul cadru aurít, ales de pictorul insusí, pinza fusese aruncata, ca o cirpa netrebníca, in camara. Musafirii aratasera o deosebítapasiune pentru cArti si -tot ce e in legatura cu cultura ; numai cit metoda intrebuintata pentru aceasta li apartinea. La típografie, prefacut4 m local de inchisoare, decí complectdevastatasi de-, gradata, cu ferestíle prínsen sirma ghímpata d posítul 'a go it rapede de mine de carti, intrealtelefrumoasa edítie in format mic a autorilor vèchi, omarfa de zecí de mli de leí a disparut fara urma, despagubírea _ce mí s'a acordat apoi, bine vení a, flind min'ma. Clís ele erau n rebu'nta e pentrufoc, nu numai din causaflacard bune pe care o da lemnul vechiu, dar,,mí s'a spus, sí pentru lumina alb sLia zínculuí ca e se topete. Bunii soldatí ai cultet Germanií aveau nevoie si destfel de distractli. Donnta cea mare a ocup ntilor era insa aceía de a-mi gasi biblioteca. 0 parte,u prepase tiraje a parte, cu brosuri extrem de rarel cu cartí purtinddedicatii si insemnari, era la dispositia lor, ca s'i un numar de docm- mente uitate, intre altele actul cel maí vechíu de la strabunul galeongíu", imediat dupa 1760. Din ea n'a farnas absolut mimic :totul s'afurat oil s'a ars. Din cele píerdute, os-. tasii nostrí, cercetind la Budapesta pradacartílor, n'au gasit, cu frabmente din corespondenta tipografieí si din corespondente straine, decit lucrarea luí Vlahuta despre Grígorescu sí frumoasa carte a d-luí Gerola despre mo- ammentele venetiene aleinsuleiCreta. Pe dinsele era

Cat astrof a rAzboiului 239 iscdlit larg, cu sentimentul proprietaruluí legítim, un domn Gágyi Tend, care, inainte de acesteimprejurdrí, istoric rivnítor, fdcea nothe despre artile romdnesti la una din marile reviste de specialitee din Budapesta. Aceastd procedare ma face sa rnd gindesc la ceía ce, in circumstante intru citva asdmandtoare, dar fíreste fail ca mina mea de biruitor" sd se fi atíns de lucrul strain, am crezut cd trebuie sdfac eu insumí. Orí de che orí mí s'a presintat o carte furatA, am refusat-o, prímind doar, rare orí, volume saudocumente cdrora nu II se mai putea gas' urma si a cdror origine nu putea fi bánu ltd. Cind un colonelprletenacrezut ca-mi poateaduce, in prima fasd, fericitd, a rdzboiului, cloud vase de pret, le.-am rdspins, cu indignare. Cmd, dupd razboíu, la visita fdcutd de Liga Culturald vechiistdpiniri a luítefan-cel-Mare din Cetatea-de-Baltd, am cercetat si castelul conteluí Haller, care Idsase, ca o protestare contra jatului fdcut de teranii de pe mop sa, biblioteca risipitd si documentele sfasiate pe podele, si mí s'a dat de cíneva din sat o carte pe care am gasit pecetea stdpinului, ea a fosttrímeasd imediat prin postaaceluía care avea drept asupraei. Mi se pare cd o elementaräsolidaritatemorald intre oamenit cultí cere aceasta. Cele -mai multe din cärtile mele erau la Institutul sud- est european in Bucuresti, $i de aceía au sapat, salvin- du-se astfel o hamicd opera de adunator timp de mai multe decenii : voiu ardta mai departe soarta colectiei, care eastAztlaindeminaoricuí.Cite va carp numaí le-am gash instrdinatelaantícvariicari-si aveau pe atuncí lazile pe cheiurile Dimboviteisi cart mí le-au restituit fad ntpio obiectie. Dar miile de volume, unele frumos legate, de care rnd folosíam in lucrul mieu zilnic, fuseserd coborite, delucrAtorilmieicredinciosi,dupd índicatifie ce adusem, in odaia secreta de supt scindu- rile cerdaculuí, inascunzisul pe careboierulde pe

240 0 viatà de om vremuríi.-.1 pregatise pentru cupe de suprema krimejdie. In zadar au cerut ocupantii, lucratorilor rama0, si cu amenintarile cele mai impresionante, salispuie unde mí-am gavozdit biblioteca. Li s'a raspuns cd voiu fi luat-o cu mine. Jar stapinitoril se prímblau iilnic pe scinduríle a caror míscare sí al caror rasunet 11-ar fi putut arata unde se afla o noua si atragatoare prada. La intoarcere, unul din colaboratorií mid la típografie mi-a anuntat ca scumpele mele carp sint pastrate, si ele mi-au revenit la Bucuresti cu ízul indelungateí petreceri la umezeala sí une orí cu nestersele semne ale acesteía. La Bucurestí, corespondenta mea fusese descoperita, dar, prietenul mieu, librarul Suru, fiind si el refugíat in Moldova, d-na Suru a dat agen- tilor politid militare ce trebuia ca sa taca, fagaduind s'i o dístrugere care nu s'a facut. Astfel am pierdut in aceste grozave imprejuriri mult mai pup de cum ma puteam astepta. Tipografía fusese pastratade Germaní pentru procla,- matiile si instiintarile lor. Cum nu platisem impositele", eí anuntasera scoatereaeí lalicitatie, dar prietenii din Valenii-de-Munte, in frunte cu bunul sef al gad', Dimi- triu, careera sa moara pe urma ars,s'auoferít s'o cumpere ei, pastrind-o astfel. Casa insasi era menita unei distrugeri in ultímul moment. Plecarea s'a facut insa cu atitagrija incit s'a ultat fagaduíala pedepsitoare. Dar se chemase toata tiganimea pentru a-si imparti ce mai era inauntru,: din nou, Dimitriu a intervenít, oprínd íncort- scienttll laf. In localitatel Germanii, intrecind cu mult pe Austro- Unguri, fusesera deosebít de cruzí. Pentru o veche arma de vinatoare ramasa intr'uncoltserostíaosinda la moarte, indata adusa laindeplínire. Mí s'a spus ca un nenorocit a fostsilítsa-sípoarte crucea pana la locul de executíe. Munca Anted era la ordínea zilei, si nimeni nu era crutat. Brutalitatea celor ce descalecasera in casa

Catastrofa rAzbolulul 241 luí asa de bine gospodAritO a scurtatzilelebAtrinului boier Iancu Ceresanu, care fusese, icoand a altor timpuri, o providen0 pentru oricine avuse nevoie de ajutor : sicriul luí pe un car cu boíafost dus sínguratec in umbra plopilor címitirului. In acest timp alIii, si mai ales altele, se puneau ladisposítiaofiterilor germaní, cdrora li se dddeau petreceri, ei hind urmali apoí cu adind pdreri de rau laplecarealordin Vdleni.Educatia patrioticd nu fusese data acestui popor nici prin netreb- nica scoald, nicí printeo bund cetire literara. Dar ceia ce lipsiaclaselor de sus, poporul o suplinia prín instinct, acel minunat popor care cauta si in neobisnuite lumini pe cer yestea a se intoarce Romdnía",

SaptOmfni de zile le-am mai petrecut in Bucuresti, mingiiat si intArit, in cluda vepilor rele care se ingramOdiau si a prevederilor despre cela ce fatal trebuía sd se intimple, prin stOruitoarea muncd la zíar. Ramas cu gin duffle mele, n'aveam la cine sA intreb Cu privire la ultimele noastre sfortAri. Pe seful guvemului rnA hotdrisern sd nu-1 mai cercetez : ce mai puteam avea comun cu cine regreta cd nu se poate incheía o pace separatO r D. Duca era insAsi intru-, parea ingrozitd a desastrului, tot maí evident. lar, in ce priveste pe ministrul de Raboiu, Vintild BrAtianu, doud amintiri vor ajunge ca sd i se vadO starea de spirit. Dupd plecarea alor miei la Ploesti pentru a lua trenul de Moldova, md intorceam la Bucuresti, inteun tOrziu. La gard, voínícul sef Bengescu mí-a spus cu groazd cA Predealul nu mai rOspunde la telefon" : decí frontul ar fi spart acolo si valul ar fi sd se reverse asupra vdilor deschise. Eram rugat sa due vestea aceasta la Bucuresli. Pe frumoasa noapte cu lund alergam grabit ate Capi-, tala anienintatO cu invasia. Dar in oras nu era nimeni dintre aceia cdrora li-as fi putut vorbi :de frica avioa- nelor dusmane dormiau pe la prietení din imprejurimi- 16

242 0 Wag de om

Numai Vintild Bratianu, care tocmaí conducea pe Pro- copiu, era acasd sí treaz la acel tarzíuceas de noapte. M'a ascultat si a dat din umerí Se poate sa se fi rupt frontul". Cu acelasí calm imí vorbia peste citeva saptamini :nNemtlí autrecut pe la Zímnicea. Vor veni la Bucuresti... Si Parlamentul, noí, ce facem 7 Cum vom fi instiintati ? A, iivei vedea. D-ta aiputea sai Main. Ba poate, pentru ca aí scrís contra lor, te-ai putea si duce"... In vederea perspectiveí asa de senín puse inaintea mea de dinsul, am incercat sa vad daca m'as putea strecura schimbat de haíne. O mantie sí un potcap puse ladis- positie de arhímandritul Scríban friatransformaseraasa incit credinciosu/ portar Fratila, care scrisnia din dinti de cite ori Stere prímíao telegramd nernteascd, nu m'a putut recunoaste in cdlugarul care iesise cu arhírnandri- tul. A sta in otel devenise insa imposibil : in marea imbul- zeald de ofíteri intorsídepefront,de Rusícar{ se rapeziau la sticla de colonie sí la once apddetoaleta care li mírosía a alcool, odaia mí se deschídea in lipsd, si ga- slam paduchi pe perínele mete; eí incepusera a md na- vdli. Murgoci m'a luat atund la dinsul, sitot multamita lui am putut scdpa cu vial&farddomíciliulsilítsau fortareata care au cupríns pestecitevazileoameni ce gresisera mult mai putin MO de Centrali decit mine, un Rddulescu-Motru de pildd, al ca'rui colaborator la publi-c, catia luí, Noua Revista Romind", fusesem. D. Duca a fost intrebat serios asupra rostului care,in lata ocupatiei iminente,sereservaparlamentarilor, raspunsul a fost ingaimat Poate, cindva... Se va spune la timp". In acea seard chiar, Murgoci, hotdritsd plece $l el, md lua la gard si,calauzindu-md prin amestecul

Catastrofa rhbolului 243

In coltul vagonului unde ma qezasem am petrecut douazeci 0 patru de ceasuri chinuítoare, fara a vorbi cu nimení, aproape fara a pune nímic in gura. Noaptea era strabatuta de lumíni ciudate. Inzivaurmatoare,trenul regal a trecut pe linga noi, ultima expresie a catastrofei. Tarziu seara, ma coboram la Nícolína, 0 indata, pe sta.-- zile murdare ale mahalalei, cele d'intaiu uniforme ruse0i aparura, in floarea pamintuluí, cu lungíle mantale matt?. rind praful. 0, de cite orí voíu vedealungile,blegele alaiuri asiatice ale- soldatilor tineri, recrutii de tell ma- ban4ndu-se intr'un ritm incet, obosít, fart' vointa qifara vlaga, tar cintecele largi, triste, de sa umple de jale o stepa intreaga, Mind aierul tot mat rece aluneí toamne care trebuía sa mintuie in virtejurile de zapada, ultima aparare a acestui pamint contra inVasiei... Am gasít pe ai miei, fara prieteni in ceasurílegrele, pgrasíti dupa adapostirea de citeva zíle in primítoarea casa a preotului Bobulescu, cercetator ístoric pasionat, intr'un camin de studenti, care fusese inchis ji .devenise astfel unul din multele adaposturí ale refugiatilor. Casa apar-, tinea maioruluí Bonciu, a anti cea mat calduroasa dorinta, manifestata mai tarziu 0 prín amenintarea ca ni va e sparge geamurile, era sa ne vada plecati de acolo. Buna casa moldoveneasca, napadíta insa de plopite. Peste o stradita ingusta se pregatísecartierul primuluí ministru, casa de vesnica tristeta, in care, ca 0 cum n'ar fi fost in minile luí nicio putere, totul trecind in sama armatei, care 0-a gasit unef adevaratincalma siguranta a generalului Presan, om de rasa , nu intra un automobil, nu sosia un om la raport, Mara de prefectul de po- litie Corbescu, un Sosie al d-luí Goga, ()fond,cuochii alba0ri, speríat, care, maí tarzíu, cind anarhía bokevica ne ameninta, ¡mi propunea sa prefaca locuinta mea in bulevard pentru apararea aceleia a luí Bratíanu,i eu 1-am intrebat de ce nu s'ar face contraritil. Infat& pe acea

244 0-viatO de om simpaticd Strada Romand, era Spitalul, caretreburape urrild sd ¡eje foc, ca multe clddiri cu contabilitateain- curcatd ; ceva mai departe seaddpostiafamiliaC.D. Anghel. Dar mediul resistentei in desastru nu exista. Nu exista de loc. Iasul insusi, unde revenisem de atitea ori, in os- pitaliera casd a prietenului $umuleanu, gdsind un asa de bun spirit, suplinisem chiar pe Xenopol, acuma cu totul pierdut, o ultima rdmasitd din geniala lui inteligentd licdrind numai in fund, pe cind buzele repetau lanesfirsit u/timele cuvinte auzite, si fusesem primIt... admirabil de decan, Philippide, care ma invitase in scris sa fac un lucru serios", si nu conferintile cu care obisnuisem pe ascultdtorii miel , pdrea mal curind plictisit, tulburat in linistea lul patriarhald de aceastd necontenitd imbulzire a unor oameni necunoscuti s'i nesimpatisati, cari, pe lingd aceasta, eran adesea de o pretenile ce putea in adevdr sà indigneze, si une orisideobrutalitate deosebitd. Code se inchideau, pdrdsindu-se oddile usurpate. Din vechea Si marea prietenie, din lunga luptd pe care o purtasem atitia ani aldturi, la d. Cuza nu mai ramOsese ni- mie : panlasedintile Camerei ne-am vdzut poate o singurd datd. In fiecare din noii veniti se vedea pare-cd unul din vinovaili grozavei nenorociri.1 sesimtiatot mai mult, si nu numai la Evreil earl jubilan la once veste rea, cà oamenii ar fi preferat acea legdturd cu Germanii pe care o ceruse tot clanul Stere, cu deosebitii sal Botezi, ca si profesorul de slavisticd Ilie Bdrbulescu, a cdrui sfidare, insuportabild, atrebuit sdfíepedepsitd cu pumnisi palme intr'o gard. Chiar oamenii cu sentimente bune in fond colportau stiri false de infringeresifAceau glume cu privire la ceia ce asteaptd, fdra Mare", adecd fdrd Dobrogea, Romdnia Marea. Era o atmosferd pestilentiald de te indbusiai. In guvernul insusi nu se gdsia niciun om de energie,

Catastrofa rAzbolulul 245

Pherekyde chlar desmintind figura luide luptator medieval 0 disparind cu totu/ din actualítate, lar umbra /uí L L BrOtíanu, mititelul, blaiinul1 ap de nedrept neglijatul Porumbaru pierzinduii fiinta odata cu disparitía luminii de la care pleca; Vintila Bratíanu, in sfigit, 11 indeplinia cu o perfectd conisffinciositate de batrin birocrat insdrcinOrile exteríoare. Cela ce slAbía ímai mult directiaera o oarecare nesinceritate fa ta de rdzboiul in care guvernul se aruncase pe basa unor calcule rOu fAcute deeful care de fapt exístase el singur la inceput. Pe de o parte se pAstrau oarecare legdturi cu Bucure0ii, unde Procopiu, lAsat anume acolo, ay. ea o anumitO misíune, cum o avea una 0 profesorul Tzigara-Samuro* lOsat cu grija rqedintilor regale capabil de a trece, panA in intimitatea ocupantilor, cu mult peste aceste atributii, precise. Aceasta fdrd a mai pomení tot ce continua sa fíe intre oameni1 de stingaaipartidului, ca d. Sasu,iacela care de a doua zí dupd catastrofa desbracase haina de colonel romin pentru afi unealta, supusA MO de stApin, insolenta fa td de populatie, a ocupantilor. In plina Camera se va declara de pe banca minis-, teriald a da, Procopiu a ramas la Bucure0i din ordín. lar, de pe alta parte, se fdceau, incd de la inceput, pregOtirí de -retragere in Rusia, pOna la Harcov, pArAsíndu-se astfel credinta ca pe nou/ front s'ar putea produce o resis- tentO durabila1 cu folos. La opositie, starea moralà nu era mult mai bund. Take Ionescu, ramas,dui:A insuOrea de cAtre Marghiloman a roluluí de impOcdtor ca Centralitqidupd moartea luí Fílipescu singurul qef posibi/ a/ unuí partid conservator de care nu-1 lega Mel na0erea, niel mediul, niel ídeile fostului democrat", vroia contínuarea rOzboiului, dar realitatea luptei inspdíminta un suflet iremediabil timid. Lingd dinsul, conservatorii vedeau, din ímensa nenorocíre, in prímul rind posibilitatea, necesítatea chiar de a inlocuí regimul, Cu omul care o provocase. De fapt, dupd rAminerea supt o ocupatíe,

246 0 viatl de om pe care ceí mai multi intelegeaus'o intrebuinteze tot pentru blastamatele ,scopurt de partid, a fostilor junimisti, credinciosi ortgintlor sub-germanice ale gruparii, si chiar daca erau asa de frantuzir ca un C. C. Arlon, partidul conservator de la Iasi era represintat printr'unul din fill luí G. Gr. Cantacuzino,Mihail, om onest, bun,blind, gras, care facuse odata un díscurs frumos, fratele sau Grigore continua la Bucuresti relattile sale cu dusmanii, apoí pit' seful Moldoventlor, D. Greceanu, care, de altfel, om cu traditii de bung si adevArata, de si mediocra, boierie, isi aratase pe front dorinta de a servi Ora,- si atit, data de clientela, personala si permanenta, a admiratorilor lui Take Ionescu. Nu se relevase inca prin nimic in vista politica fostul secretar de Legane C. Argetoianu, care, opus orí- carer reforme daunatoare mutt proprietati si socotíndu-le ca o conceste facuta unei sentimentalitan despretuite si ca o experienta foarte riscata, exprima pareri strict traditionale, peste care politicianísmul alor sal trecuse de multa vreme. Era Inca unul din oamenli cart vedeau in neasteptatele imprejurarí, asa de triste, basa unei actiuniproprii,in once directie ar fi sa se indrumeze. Conservator-1i propriu-zist mi s'au adresat si mie pentru a-mí cere sa adaug ce influenta as putea sa am fata de Regele, care pastra, in aceste zile de vadire a caracterulu fiecaruia, o atitudíne nobila si demna, pentru ca sa li se treacA lor mina, fAra ca pentru aceasta sa mi sefaca propunerí precise de colaborare orí sa ma lase sa inteleg ce ar voi safacadaca lis'ardaputerea. Am re-, fusat once ajutor si chiar once discutie in ce prívete asemenea planuri. Stiam, ca si toata lumea de altfel,ce pot ambittile nesprijinite pe cela ce ar fi indreptAtit asemenea aspirant la un ceas ca acela si, pe linga aceasta, ¡mi dadeam samaca,totusi, fata de incapacttatea de acnune a lui Take Ionescu, asa de usor terorísat, pana st tacuta indaratnicie a luí I.I.Bratianu, ascuns de ton in birlogul lui din Strada Romana, e inca de preferat.

Catastrofa rAzboluluí 247

In partídul liberal, in ce se mat putea vedea dintr'in,- sul, nemultamirile erau enorme. La Galati, d.Orleanu, unul din Inini0ril eel noi ai luí Bratianu, .desaproba pu-, bite pe eful care adusese o astfelde calamítate asupra ter% 0 el nu era singurul care sd vorbeasca astfel. Sí credinta celor mai de aproape oamení de rasa se cldtina in vintul cumplít a/ desastruluí. Omul care nu putea sd anímeze pe allíí s'a &sit complect ísolat, lipsít de once sfat care ar fi putut sa-1 sustie. Nu pot 0i cit il visita un altul din oamenii pe cart el,in tímpul deautocratíca diriguíre, ii crease aproape din nimic: Al. Constantínescu, a cdruí inteligentd, in general recunoscutd, era ddunatd insa printrio infatísare fislca pretind la ridicul 0 prin reputatia pe care o avea accst om de un perfect símt pra ctic, sin-, gurul in tot partídul, ca urmdreste si sprijind once afaceri. Acesta macar nu s'a indoit niciodata, dar trecerea-i era atunci destul de mícd printre aí luí, de sí Regele il pretuia foartemult, zicindu-i totu0 pe numele uneí porecle ínjurioase, pentru ca era unicul cu care se putea lucra in adevdr. Daca un Gheorghe Mirzescu, gazda pribegilor prieteni, acela in a carui frumoasa casa cu doua rinduri de la Copou el se mal puteau intilni, tined la dispositia orop- situluisef a Guvernuluí o de0eptaciune fireasca 0, mai mult : un echilibru moldovenesc, _ap de pretios in asemenea imprejurari, tinarul ministru, care abía se deprin-- sese a vorbi in Parlament, unde mai tarziu va ajunge sa domine prin onestitatea sa, dar 0 prín realítatea política a oricarit proposittí rostíte, n'avea incanicio influenta, 0 tíneretul, setos de a parveni, nu consimtía sa 0-1 recunoasca sef. Din potríva, in frunte cu iutea vorbaríe, avind ca un sunet de mitralier& a d-lui ¡unían, marunt avocat gorjan, apoi ou insultatoarea sfidare a d-luí Tilica loa nid de la Severin, cu brutalaízbíre a d-lui Nunuca Protopo-- pescu,o adevarata liga olteana", la care se adaugía cite un coprovincial pierdut apoi pentru política, fard sà Wt.

248 0 viatX de om avintul retoric, cu gesturi marl si teatrala punere in vedere a unui avocat moldovean, Trancu-Iasi, ei erau cei mai aprigícritíci allui Mirzescu,a anti situatiein Ca- mera a fost zilnic ridiculisatd. Cura se cistigase si vechiul socialism de aventurd senioriald al luí Georges Diamandy, care se si credea intdiul intre oamenii unei ere cu totul nol, sí mat tdrzíti energia unui om cad-lrul Lupu, ea,- pabil, dacd e pe aceia, sd strice toate farfuriile din toate cele cinci continente, era in politica internd un front de frondd pe care, in situatia in care-I adusese infringerea, lonel Brdtianu nu se simia in stare Wei sd-1 infrunte fdtis, si cu atit mai putin sd-1zdrobeascd. Era de inchipuit cd temperamentul d-luí Cuza il va face, dacd nu asociatul acestor revolutionari, fie si numai de fatadd, cart erau si internationalisti, cel putin pretiosul lor auxiliar prin sdgetile pe care dintr'o tolba vesnic plind le arunca asupra bancii ministeriale. A face politicd de surpare mí se pdrea insa in asemenea momente aproape o crima, si n'am represíntat un singur moment in acei doi ani si jumdtate de incercare un punct de vedere divergent fatd de silintile care se cheltuiau pentru o ultimä sí despenad aparare. De aid va resulta ca, nu numaí d. Cuza, pand ce se va alipi la o noud actiune politic& dar sipitorescul Zelea Codreanu, incostumul bucovinean cu care inlocuise levfta de teolog s'i cilindrul supt care 1-am cunosctit intdiu, s'au crezut fireste into-, cuitorii desertiunii mele. Prieteni de aproape 1st vor cduta drumul aiurea, once astfel de pdrdsire fiindu-mí total indiferentd atunci cind t-'t gindul mieu era numai la Ora In frdmintdri de moarte.

Pentru crearea spiritului nou Totusí ormilui celuímai tare in credintile luí ii trebuie dincind in cindsí un indemn.Plecind de la Bucuresti, intrerupsesem ziarulmieu, parasind cantita- Vie de hirtiecare trebuíau siI asigure multa vreme. Peste citeva zile mía venít la Iasi primul redactor, d. A. Cusin, care gasise un locintr'unul din camíoanele -evacuarii s'i care, soldat dereserva, ramasese repartisat la redactia mea. S'a oferit sa scoatem din nou Neamul Romanesc", sí miam dat sama imedíat ce folos moral ar putea sa lima pentru mine dedescurajati si desorientati, si contra tradatorilor cari foiau in toate partile, reaparítia unei foi care ar avea toata libertatea, si ceva mai multa autoritate decit zíarele íesene in care partídelesi publi- cau lincedele comunícate sicomentarii : Evenimentul lui Greceanu si Migarea luí Mirzescu. Asa a aparut, in formatuf unei fituici, ziaruí mieu, care indata s'a raspindit in cercurile militare, mergind pana la spitalele de raniti, unde doua marl talente, cu consacrare universal& d-ra Ventura, alergata imedíat in tara Win- tilor sal, si d. George Enescu, aduceaumingiierea unor suflete credincioase si devotate. Cad acuma se refacea, ca o realítatenezguduita, in vesnic progres caorganisatiesispirit, o armata. Cdle

250 0 viatà de om d'intalu elemente aleceleivechi,gonitd de la pasuri, sfdrimatdinbucäti, erauo cutremuratoareicoand de scufundare nationald complectd. CAldretialcdror mic mic grup represinta un regimentdistrus, paliziinfante-, risti incremeniti de frig in hainele sunlit." si: sfqiate, mm-

de plduchii cad curgeau de pe dinsii ca o findcaí ignobild, ofiteri cari in odaia mea izbucniau, lacapdtul atitor miserii, in hohote de plins.Atita eralainceput. Dar in acest neam sint nesfirsite reserve de energie, tre- cute din generatie in generatie, care apar numai la asemenea ceasuri grozave. A ajuns, pe lingd acestadmirabil instinct de conservare si pe ling aceastd uni,cd putere de refacere, presenta a tei oameni pentru ca steagul Romäniei sa fie din nou apdrat. Unul era cel ce stiusesalvafragmentele nenorocite ale ciefensivei sfärjmate,generalul Averescu, cdruia, de altfel,i se observafiecarepas,tinindu-'lcitmai la o parte pe sectiunea noului front carei-a fost atribuitd si, unde a dovedit incd odata ce poate siguranta rece, cal- culul netsulburat, metoda, fArd gres. Band in ceasul ciad a crezut ca trebuiesaseconsacre uneipolitic' spre care era inOemnat de cei ce aveau nevoie de marele lui prestigiu, no' nu 1-am vdzut in Iasul unde fierbeau fintrigile si se clociau planurile. Cel de-aldoilea,generalul care nu Meuse politica niciodatd si care n'o va face, nici pe urmd, Presan,Ca- pdtase, din fericire, sarcina pe, care, cu acelasi calm ne- impresionabil, ca aceiasi neclintitd putere de judecatd, a stiut-o indeplini,inlaturind de laconducere camarazi si ducindu-lipedeapsa,in acea atmosferdde, bänuieli nu Iotdeauna intemeiate, pandladegradareapublicd a cui fusesesortita intrupainfringerea.Neclintitla datorie, aviad lingd dinsulmarile insusirialeajutäto- rului Mu de cdpetenie, colonelulAntonescu,el a dat mai mult si decit cele mal geniale planuri :siguranta cd

Pentru crearea spiritului nou 2511 mai putemtrai.Nido une/tirepolitica nus'a putta strecura, in acele hotaritoare saptamini,i, de altfel, niel in /ungile luni de trucla care au urmat, la cartierul general, pe care tot mai mult l-a incuniurat respectul public si care a a/uns inima insast a Romantei insingerate. Franta alesese bine trimetindu-ni, din nenorocire prea tarziu, impreuna cu un grup de ofiteri cad siiau ce inseamna, nu razboiul ca pe vrernea lui Carol I-iu, ci teribilul razboiu modern, pe generalul Berthelot. jovialitatea luí de voios burgbes frances, netulburat nici in cele mai grele ape, marea seriositate cumpanitoare, ascunsa supt zimbetul luí larg cu ochii in lacrimi, cunostintile capatate in momentul raspingerii atacului german acasa la el, in zilele de cea mai mare räspundere, se uniau la dinsuli cu traditia pe care o re presinta, lubind-o, si pe care o aveam s't noi, in toate amintirilenoastre. Nu ni zicea mare lucru un general in automobil, care parea ca fOge, pe cind generalul in tunica albastra, cu chipiul rbsu cusut cu aur, mare, voinic, frumos, calarind un cal de rasa, niaparea ca insast imaginea un.ui razboiu in care, dupa ceasurile cele mai rete, este inca putinta de revansa si de glorie. In ce priveste pe Rusi, zilnic se perindau cony oiurtle cenusii, in nesfirsita clatinare, care samanau mai mult cu un grup de condamnati tristi mergind catre vre-o Siberte ori cu o turma umana trimeasalataietoare decit ctr soldatii mindri ai unei marl Imparatii. Ne dureau urechile si capul de haultrea pustie care Intovarasia aceasta tirire faravlagaatinerilor comandati pentru omor si moarte. Era o bucurie cindprimele unitati romanesti refacute aduceau pe aceleasi strazi un ritm vtoiu, un cintec OM de energie, oprivirelimpede, oporunca lute : contrastui intre cele cloud rase, plin de mieles, era in stare sa ne inalte. Rare ori cite un Rus s'a abatut pe la mine, care scrim, pentru dinsii, ca sa-i fac sà ne inteleaga sit sa ne respecte,.

-252 0 viatO de om sti ne iubeascd, dacd e posibil, intr'oluptd de camarazi, istoria in limba francesd a relatillor ruso-romine, adausd Ja aceia despre legdturile cu top aliatii, pe care o fdcusem pentru a fi rdspinditd in alte cercuri militare si diplomatice, cind uniforma Tarului trecea pragul mieu, descoperiam irdpede cd e vorba de vre-,un Polon, °filer superior, care nu doria nimic mai mult decit, in folosul neamului sdu, distrugerea, cit mai complectd si mai rdpede, a armatei din .care de slid facea parte. MI s'a explicat cd in zAdar m'am os- tenit sa scriu : in lumea diplomaticd a Rusilor, preocupatd de ideia cum s'ar putea impdrti teritoriul romdnesc intre Aus- trieci si dinsii, o astfel de carte era consideratd aproape ca o dnsolentd, lar, intre ofiterii caria veau rAgaz sd ceteascd, numdrul cunoscatorilor limbii francese era extretn de mic, cadrele fiind de atitea ori inoite si fireturile aflindu-se ac um pe umerfi fostifor subofiteri si soldati. Am vdzut citeva figuri de militarl rust, posomoriti in lungile mantdli sure, laslujbacare, de Sfintul Nicolae, inteo zi de cumplit ger aspru, supt un cer de hemilos otel,s'afdcut laMitropolie, siinslavoneste,pentru biruinta ostilor lui Nicolae al II-lea. 0 Diceiurile necunoscute la noi, profunda cintare abasilor,invocatiile cdtre o putere care, cu toatd ortodoxia comund, insemna la noi invasie sitirante,insultdbare stApinire, apOsau greu a- supra sufletelor noastre. Sham cd, la mentiunea aliantei care ne lega, din cercurile rusesti se rdspundea cu aroganta afirmatie : nu aliati,protectori", si ce mdsuri se luau ca pentru luarea in stdpinire a coltului de Ord peste care mai flutura steagul romdnesc.

Mai mult timp, I.I. BrAtianu stdtuse la indoiald dacd sd cheme sau ba un Parlament in care stia bine ce putin sprijin va putea sdgdseascd. Se parecAsi sfaturi din afard l-au facut sd se deciddla osesiune ordinard, asa kle mult intirziatd. A fosto hotdrirefericitd,pentru cd

Fentru crearea spírilului nou 253

oricarearfi fost calitatea majorítatiloríatitudínea, de obiceiu nepotrivitd, a oposítiei, era, nu numaí o putintd de ldmurire a indoielilor, afara de cele pe care guvernul sí le reserva, dar si un indemn pentruministrii descu- rajatiidesorientati si un míjloc de a pea vie o constiintd publicd prea mult indbusitd. Discutia la Mesaj a fost ienatd1 sdracd. Ea mí-a dat prilejul sd exprím tot ce de atita vreme imi zdcea pe ínim i nu-si putea gdsi rostirea in scurtele artícole de jurnal. Am imbrdcat in acele cuvintetoatd ura contra inalcdtorilor pdmintului nostru, tot despretul fatd de forta brutd, de sarlatania uneltelor, opusd energiei víteze, toatd increderea, sprifinitd pe indelungata cercetare a unui trecut de a titea secole, cd, totusí, dreptatea elementard a causeí noastre nu va putea ft zdrobitd si, inacelasitimp,tot regretul cd am aiuns unde eram, prin vremea pierdutd cu certe interne trecdtoare, de pe urma cdrora am intrat rdzboiul cel mai plin de primejdiiØ fArd pregdtirea ma- terlaldI MIA Indispensabila solídaritate moral& Cuvintarea aceasta, pe care mí-a smuls-o toatd maiestatea dureroasd a momentului ístoric sí in care eraasa de evident cd nu aduc nici míserabileartíficiiretoríce, niel o grijd de mine insumí, de interesul mieu, de once interes al míeu, ceia ce ar fi fost si mai miserabil, a produs o uímire la care nu md asteptam. Vorbísem ipentru ceilalti, pentru totí ceilalti, pentru aceía, mal putin mabíli, cad aveau o fried nebund de rdspundere I.I. Brdtianu s'a grdbít mai tdrziu sd-mí spuie cd am sí eu pe cea morald, pe care eram rnindru s'o reclam, dar ea n'avea nimic a face cu lipsa de armament si incapacitated de comandd, ba chlar i pentru cei cari cu sinceritate se pocdiau la ceasul Ispdsírilor, ca í pentru acela /ase numai valul une politici de alearil primejdfi ultime nu-si ddduserd sama pand atuncl. S'a cenit afisarea dís- cursuluí, care s'a rdspindit oficial, sí s'a transmis telegrafia

254 0 viatl de om in strainatate aceasta afirmatie a hotaridi nezguduite de -a merge nana la sfirsitin indeplinirea onesta si curagi- oasa a unei datorii de onoare. Dar inca de a doua zí mí s'au cerut unele modificari, mai alesin ce priveste -citarea adincilor si duloaselor cuvinte aleluí Gheorghe te fan, Domnul moldovean indemnat saii paraseasca. Ora: mat bine sane manince cinii pamintuluí acestuia". Insusi ministrulde Razboiu, pe care nu-1 vazusem de mult, m'a rugat sa aprob aceasta supresiune Am intelesde ceera vorba :oamenii sepregdtiau de trecerea in Rusia, 0 nebuna expediare a cercetasilor, de care a fost vorba in acea iarna, si contra Weil careia am luptat cu cea mal fireasca indignare, era inlegatura cu aceíasí desperata si lap conceppe.

Evacuarea prolectata nu s'a produs. 0 lamateribila .cazuse 0 asupra noastra, cari o cunoastem, si asupra dusmanilor, cari erau mat putíni obisnuiti cu dinsa. La Iasi circulam sarind peste imensii nameti de zapada. Acest in- ve4 de nesfirsita pace ísola si maí mult. Legatud nu mai exístau decit intre aceía dad aveau ca functionari aceíasí datorie de indeplinit. Pe strazi treceau supt paza soldati stinsí, desertorií supremeí nevoi, al imposibilitatii fisice absolute de a mai continua, orícamíoanele care aduceau unul peste altul trupudle intepenite, asa de multe, incit spítalele, unde bolnavii zaceau si supt paturí, erau silite sa refuse primirea, de a trebuit, °data, sa deschid cu sila poarta la-- catuíta a Sfintului Spiridon. Se terminase cu lungul con,- voiu al cercetasilor 0 al tineretuluí ridícat din linutudle ocupate, carí se duceau sa moaralaHirlau,detífos exantematic, ca 0 de sfirseala, de dor, pe cind, nu departe, laipote, era miseria färA nume a ínternatilor, Privilegiatii razboiuluí nu se imbulziau in orasul de o nesfirsita tristeta, in care pentru a se face foc se Mau copacii bd- Idoi de la Copou.

Pentru crearea spiritului nou 255

Au murit multi in aceastd a doua-zi dupadesastru : am dus la mormint pe marea artistd Aristita Romanescu, am urmat sicriul prietenului Cocutd delaValenii--de.- Munte. Va cadea mai tarziu sidevotatul mieu aiutdtor la ziar, un cugetator puternic si original s'i un suflet de o rard credintd, Aurel Metroniu, a carui subreda fire a cedat rapede bolii cumplite, care secerasipe medici. Nu °data am cules si de pe hainele rrxele scirboasa in- sectd care transmitea moartea, lucrdtorii tipografiei unde scoteam ziarul flind eiinsii atinsi de dinsa. Morin n'a- veau rifecei patru pdreti de scinduri intregi, si dinsi- criele hurducate pe strazileincremenite degeriesiau mirosuri de putreziciune care ametiau ;atitiasoldati au fost coboriti numai cu cdmasa in traNeele comune, care, ca pe front, tineau locul de groapd. Sprijin moral era greu de gasit,si, daca insuti 1-ai fi pufut da, nimeni nu venia sa ti-1 ceara in amorteala ce parea ca a cuprins -osocietate intreaga, careuitase ca mai este ce poate forma o ostire si cadreptatea nu se lasa ucisa atit de usor. Dintre prietenii pe cari-i putusem cistiga in lunga mea vial& era la Iasi Delavrancea, dar cu omul care jucase marl roluri politice legaturile nu mai erau cele de odinioara ;il vedeam une -ori pt strada a- proape ca pe un strain si in casa refugiului sau am icalcat o singura data, atunci cind frumosu/ luí cap abia inca- runtit se odihnia pe perna unei scurte agonii, si, pe cind, la serviciul de inmormintare din biserica Banu, d. Petro-, yid, care mi-a dat pentru ziar atitea articole despre Bu- novina incit 1-am instiintat a nu mai public niciunul daca nu-mi da' ceva si despre Ardeal, ceia ce-i era, se pare, imposibil, glorifica, acum, cu intreaga noastra lupta, in cuvintele unei maiestrite retorici, pe cel care se ducea inainte de rasbunarea neamului sail, un ciudat autor dramatic, complect beat, facea scandal in biserica. Cu carul cu bol venise de la mosioara sa din Rimnicul-

256 0 vIatA de om

Sarat Vlahutd si, asezat intr'un colt línistit al Iasului, de unde s'a dus apoi la Birladul originii sale, el era, nu numai un cald príeten sí un bun sfdtuitor,dar in acelasi tímp spiritulcel mai increzdtor inbiruintacare nu putea lipsi. Tot pesimismul de imprumut ii dispdruse, lar desprelul fatd. de o clasd dominantd care se dovedise tragic de falimentard, il reserva pentru alte timpuri ; nu vedea inaintea sa decit o mind de Romini cad, cu ultí- mele puteri,luptd intranseeledesperdriicontra unui dusrnan odios. Maní lui ochl negri, asa de adincí supt sprincenele groase, trasaturile energic brazdate ale feteí luí brune, aripa de corb a pdruluí rdzvrAtit pe fruntea unde pdreau a seincruciseazdfurtuni,s'imai ales glasul incomparabil, de o exceptionald putere de vibra- líe, unite cu felul cAlugaresc al unei vieti care evitase once pldcere usoard, once pldcere banal& once contact cu oamenii de duzind, ii dadeau un aier de profet.Niel- odatd insd el nu íntrupase mal misterios ce e fundamen- talin fiintaacestuíneam: incomensurabila capacitate de a rdbda, asteptind ca Stripturilesd se indeplineascd. Dupd ce a plecat de lingd noi, frumosul lui ealendar birlddean a fost ¡sled unul din míjloacele peritru a insu-- fleti resistenta. In fiecare clipd apoi simtiam lingd mine iubirea, asa de de.- licatd si asa de inteligentd, a sufletului ales care era Vasile Bogrea. De mult, o scrísoare de o linie elegantd si find imi mArturisise, de la studentul care abíaliisprdvise lint- versítatea la Iasi,sentímente pe care era sd le pdstreze pdnd la moartea sa eroicd in mijlocul celor mai marí duren. Cu o memorie fabuloasd, unícd, prín care era capabil sd adune atitea cunostinti, in toate domenille, cite nu lea mai cuprins o minte romdneascd, sí in acelasí tinlp capabil sd le rinduiascd, sa le pule in vedere si in valoare prín cea mai seducatoare din imaginatiile caprícioase, jucindu-se cu greutAti care ar fi zdrobit pe un altul, el stia sd li dele, in

Pentru crearea spiritului nou 257 legaturile lor necontenit schímbatoare, toata stralucirea unei patrunzatoare ironii, Acest tin& Dorohoian, cu ceva singe polon in vínele sale, profund latinist, excelent cunoscator al limbii grecestí, initiat in mai multe literaturi, ale caror opere le adunase in odaita nesanatoasa, pe care multi ant n'a vrut s'o paraseasca, a unei casute laturalnice, era si un fi.- lolog eminent, totdeauna nou in studiile sale, la care aducea informatii nebanuíte, si un poet, nu numai in suflet, dar si in forma, ascunzind versuri scríse in ceasurile sale de absoluta íntimitate, si un orator de o rara varietate si de o uimitoare siguranta, in stare a insufleti o personalitatesí o epoca, atunci cind zugravia un fermecator film complect inaintea ascultatorilor. El n'a putut fipastrat stlintii si societatii in mare parte si din despretul pe care-I arata pentru sufe-, rinti nemarturisite ; un ulcer la stomah, care asa de usor s'ar fi putut tarna dui, s'a prefacut astfel incetul pe incetul, de la o varsare de singe la alta, inteo boala fara leac, pe care numai misterele sufletului sau exceptional au putut-o tinea atita vreme pe povirnisulmottii. Pe atunci insa, maruntril om palid pu luminosii ochi negrí era numaí viata si veselie. De mine seingrijia cu o filiala aplecare si graba, adunindurni agile de care aveam nevoie : de la el, de la biblioteca Universitatii, revisuindu-ni corecturile, suggerindu-mí kid, intovarasind resultatul sfortarilor mete cu acele cuvinte de buna hatelegere si de calda recunoastere pe care once suflet omenescsiledorestesí faracare se otravesc apele viiale nevoii de a crea. In acesti doi ani si jumatate de Iasielafost,trebuie s'o spun, suflet din sufletul- míeu :la atitea lacrimi pentru pierderea luí in momentul cind era incunjurat de toata pretuirea sí de toed simpatía, dupa ce ajunsese la catedra universitara pe care o merita de mult, ma simt dator sa adaug acest oniagiu. Se mai abatea pe la mine, dese orí, cumintele ora potolit, facet in rostirea cuvintelor cu greutate, care s'a dovedit a 1

258 0 viat6 de om fi d. Gheorghe Kirileanu, biblíotecarul Regelui. Il cunosteam de mult si prin cultul pe care-I purta luí Eminescu, din care a editat la mine un numar de articole alese, prín intelegerea lui frateasca pentru literatura populard, prin tie,- sfirsita iubire pentru tot ce privia datinile noastre 0 vechea noastrd literatura, ca si amdnuntele de tot felul ale trecutului romanesc. De sigur, supt anume influente, el nu era un increzdtor in succesul razboiului pe care clanul caruia-i apartinea nu-I dorise, dar, oricare ar fi orientarea unui om perfect onestside oinaltaseriositate, atingerea deasa cu dinsul in astfel de imprejurari nu puteadecit sa faca bine. D. Kirileanu era un príeten al familieitirbei, care se bucurasíatunci de o mare influent&eful ei avuse simpatii pentru Centrali, mai putin solides'imal pulla inar_turisite decit ale frateluí sau Gheorghe, care s'a stins in terítoriul ocupat. Dar aceasta nu-1 impiedeca sa-mi spuie, cu aní in urma, ca rnergem neapdrat spre realise- rea unitdtii nationale, qi la un om de o atit de cumpanita judecata aceasta siguranta avea oalta valoaredecitla un entusíast. D.-na Nadejatiorbei, filed beizadelei Bibescu, usese crescuta, din causa unor tristeimprejurari de fa.- milie, in Germania, si frumoasele sale versuri si povestí, dintre care celed'intaiu au fost traduse si de mine in romaneste, fusesera redactate si tiparite in limba germana. Dintre fiice, cea mal mare mosteníse inaltele insusiri in- telectuale ale strabunului, Voda4irbei, s'i a discuta cu dinsa asupra oricarui subíect era o adevarata placere. Ne-am vazut dese orí in acele luníteribile,si era LAM indoiala ceva sddescoperí atita priceperesísimtírela membrí ai unei clase care nu ma deprinsese prea mult cu asetnenea daruri sufletestí. Ling mine chiar, era Legatia francesa aexilului. Un ,orn de o mare distinctie, serios s'i in figura sa lunga, panda, cu visatorli ochi de míop, era represintantul Republicii. D.

Pentru crearea spiritulul nou 2 19

de Saint-Aglaire aduna o societate restrinsa, in care era d-rul Cantacuzino, de o allot de furtunoasaí expansiva vítalitate, pe care nu 1-am putut pastra mult limp,tot sufletulcerindu-1inFranta intregli educatii pe care o prímise, apoi d-ra Ventura Si citiva alp', pe cart nu mi-i mal amíntesc. Increderea minístrului in viitorulerííluí, care-0 varsa asa de larg singele,era nezguduita,dar niciodata un exces de limbagiu, un gest nu erau intrebuintate pentru o afirmare cu atit mai impresionanta, cu cit era mai discreta. TrasuraLegatieimí-a permis sa mai rasuflu putintel, mergind la Miclausanii familieí lui Gheorghe Sturdza, fratele fostuluí prím-ministru, cladíre gotica de fost student german, fanatic pentru o \data ca a iuncarilor, fostii saí colegi, dar si harníc stringator de manuscrípte 0 documente romanesti, castel feudal unde stateau acuma, ascunse de lume, sotia lui, fíica luí Ion Ghica, flica fiicei, vaduva unuia din fill luí G. Gr. Cantacuzíno, bune doamne, atit de primítoare. In turnul unel biserici vecíne, la Doliesti, am gasit o colectie extrem de interesanta din vechea noastra ceramica moldoveneasca, ale aril traditil le continua inca un industrías evreu la Hirlau. Mal pe urma am fosti la Hermeziul luí Costachí Negruzzí, unde am gasít asa de interesantele luí opere de tinereta,de Care nu vorbise níciodata nimeni.

Dar unde intilniam síguranta neclintíta cu privíre la nea- paratul resultat al razbolului era in Palatul Regineí, care se avezase deosebít Regele fiind, printrio curioasa potrivíre, in chiar vechea resedinta a luí Cuza-Voda -, la Comanda- mentul Corputui de armata, batriha casa botereasca, plína si ea de amintiri. Acolo, inoctanelumínate pana tarziunoaptea, nu Incetaactivítatea. Selucrapentru ranítí,pentru ar- mat& de un grup de doamne pe care le alesese Regina, se prímlau stiri, se incercau suggestii pe linga Regele,

260 0 viatl de om mal indardtnic decit pricind in afirmarea autoritgilsale, se cereau si se dAdeau sfaturi, recurgindu-se une ori din gresealdlacutare bancher snob, care, in legdturd cu doamne care-si simliserd omisiune,secredea chemat sadea o noudmoralitatesocietapiromdnesti, in/elegindu-se mdcar atita, a lipsa de crientare morald fusese una din causele de cdpetenie ale nenorocirii ; am fost invitat si eu odata lao preoteasd a reformet sufletesti si am putut cu greu sd-mi re/in zimbetul fald si de cadrul, de semi-obscuritate si de bldni de animale salbatece,in care eram primit. Mindria atitor rase stdpinitoare, vigoarea credinlilor protestante, spiritul biblic, aszice mai tdrziu Regina, impiedecata de a vorbi, imi trimetea pentru ziarbucd/idin Scripturd,care-i oqlindiau perfect pärerile si decisiunile , dirzenia englesd venitd din educe- lie sa se uniau pentru a face din Maria a Romaniei prirp- cipalul resort moral al resisten/el cu once pret, al resisten/ei pand la capat. Pe fotografia pe care mí-a trimes-o de ziva nuMelui mieu, si care-mi e si astdzi in fata biroului la Bucuresti, sta scrisd aceastd convingere absolutd, mistica In faptul cd Romania se va ridica purificatd din desastru". Acest sens nu-1 regäsiai la nimeni din eel cari aveau un rost in sforlarile pentru a reface cela ce asa de rdsund- tor fusese pierdut Inteuna din desele audier4e pe care le aveam, anunlindu-ma numai, ca unul care se stía, intaiu, cd nu mint,si,aldoilea,ca nu-mi efried side astfel de oamenr avea nevoie,intragediasa,sufletul Reginei ,, mi-a vorbit de cura/ia fisicdsi morald care se ridicd in ea impotriva atmosferei de minciunds'ide lasitate care incunjura acest apus singerosalepocei de artificialitate O. Trestigiu, mostenire, in Romania de la 1916 ca si in Fran/a im periald de la 1870, a unei Monarchii in care forma, ap de ingrijit cultivatd, nu mai corespundea fondului. Atunci a apdrut asa de frumoasa carte, de intelegere

Pentru crearea spiritului nou 261 si de iubire, ceia ce de la sine creiaza si frumuseta literara, a Reginei, Tara Mea", ímn ihchinat Romaniei, in locuríle sí oamenii ei, si unul din cele mal miscatoare imnuri ; am tradus-o in citeva ceasuri, típarind-o la mine, ca sa se imparta si in spitale. A venit apoi o carte pentru copií Si o legenda la Muntele Sfint, carora am simtit placere sa li dau o forma romaneasca. Mí s'a aratat pentru traducere si manuscrisul partii a doua, inca netiparita in englezeste, din Tara Mea". Era vorba sí de Dobrogea,si mi s'au cerut lamuriri privitoare la vechi/e cetati eleníce de acolo : am daruit frurnoasa moneda de argínt a To- misului cu pasarea de mare si, cum era cuprinsain nasturil mid de maneta, Regina mi-a trimes in schimb pe aceía ai Regelui, cu scusa ca nu s'a gasit ceva mal bun in garderoba until príbeag" ; el sint sí azí una din pre- tioasele legaturí vísibile cu un trecut incare afostsi atita din credinta si din munca mea. La Regele am fost chemat indata dupa cuvintarea mea. Mí-a vorbit mult,foartesincer si foarte miscat acela care, fire indolta si tragica, avea timp 0 pentru curioasele legaturi ce i seatribuiau si pentruprofunde crise reli- gloase si morale. Aveaí dreptate, spunea el ;asa e: am a/uns aid pentru marl vinovatii de ordín etíc; lipsa de autorítate,lifisa de adevar, lipsa de onestitate,acestea ne-au pus pe priporul scufund6ri1 totale. E bine ca lucrul sa se ..stie,e bine sa se caute o indreptare, imediata, scormonind in sufletele tuturora, pAnd la cele mai umile, care sint si cele mailipsite de pacate.Ziarul míeu trebuía trímes tuturora, pe frontul care incepea sa se refaca ;se vor trage pe sama Staturuí 5.000 de exemplare pentru a se distribuí in transee. Acest ziar, scris de mine, afara de articolele lui Me.- troniu sí de contributiile, mat rare, ale citorva din °amen/4 pe cari-i apropíasera de mine, momentan, imprejurarile, ca profesorul L Simionescu, Botosanean,fost coleg de

262 0 vlatA de om liceu, om de un deosebit talent literar, capabil de a insufleti In scrisul su imaginea locurilor din tard pe care cu in-, teres si cu iubire le strabate, imi era acuma aproape intregul rost, si-i simtiam si toatd greutatea si toata raspunderea, covirsitoarepentrumine. Venise insfirsit ceasul cind cuvintele mele nu se mai pier deau in vint, in minocul unel societAti usuratece si flecare, ci fiecare rind era urmOrit ca fringere de Mimi, pentru a se lua de acolo 0 Odle 0 indemnurile,care nuo se puteau gasi alurea. Uncle mai erau timpurile marilor gazete bucurestene, Uni- versul, Dimineata, Adevdrul, atit de absolut stApine pe ce se poate numi, ca o oarecare indulgentA, opinia publica"... Unii se luptau sd le invie in Bucurestii ocupatiei, coba- rindu-se pand la anume angajamente, dar stapinii strdini preferau sa-si alba organul lor in bimba germana, lar, pentru Romini, deocamdata, editia romdneascO a unei foi de culturd, in care top sfatuitoril sí sprijinitorii rOzboiului erau expusi odiului unei populatii in mare suferintO. Aveam la IndemlnA, pentru a putea informa mai bine decit orícine, ziarele din strdindtate, care, indreptate, din tente neutre, cAtre Bucuresti, ni veniau noud la Iasi : foi danese, olandese,etc. Mi se aduceau, pentru censurd, acasd, si ceasuri intregi erau ocupate cu descArcarea si amOnuntita cercetare a sacilor. Am putut stí astfel zi de zi tot ce se petrecea interitoriul ocupat, cu atitudinea detestabilà a uneipartí dinteo lume care nu fusese crescuta national si n'avea instinctul ce o poate inlocui, ca si gesturile infame ale unora din oamenii nostri politici, Mar-. ghiloman, de exemplu, afirmind cA schimbarea de aliante e ceva necesar si care va fi permanent, relatiile noastre cele mai firesti fiind cu Centralii, apot hohotele de ris ale miserabailor pentru cad desastrul national represinta o adeverire de pro-. fetli maí vechí, un fel de satisfactie pentru inteligenta lor, mai ascutità. Altfel stirile de acolo deveniserA imposibile : la sfirsitul unei sedinti de cercetare in Archívele Statuluí din

Pentru crearea spiritulut nou 263

Iasi, unde cdutam st o ocupalie si o uitare a durerllor presentului,i materiale, intr'un corp obosit, d. Al. La-,. pèclatu, care traía din greu intr'un col/ de sArAcie, mí-a adus vestea cA intre acesti tradAtorí e si vechiul sari prieten Verzea. De altfel trAdarea era pretutindent,de jur imprejurul nostru. O cetiaí din ochit bucurost de once esec pe front, de once vestefalsA,fíreste foartedetaliatd, a unei not lovituri cAzute asupranoastrA, cart cAutam cu greutate frontul capabil de a resista. De la colonelul Sturdza, marea speran0 a unet intregi generalit de°filed, pAtrunst de datoria lor st insuflelipde sentimentul cel mat curat at onoarei, am primit discursul, pe care 1-am í publicat, catre bAtrinli reservistí pe cari-i intrebuintase pe frontul luí din Putna ; de-asupra, stateau citeva rinduri al caror sens, care putea fi o luare de rAmas-bun definitiv, ca sA stiu cine a fost el", nu 1-am inleles de la inceput. Tot de la d. LApédatu am primit zguduítoarea veste cA nenorocitul a trecut la inimic, 0 mi se dAdeai proclama/id, tiparitc; in Secuime, prin care eL cherna la deserliunesoldatil pe cari-i credea snip sA lupte pentru causa Rusilor, nAvAlitori azi, stApini mine. Redacpa mea era in bíroule vinzare a biletelor de teatru al luí Maximovicí, si ni impArtiam ceasurile unor atributit atit de deosebite. In dosul grilet de lemn a tejghelei, pe o mAsu/A, fAceam ziarul, asteptat cu nerabdareí rdpede epuisat, a cArui construclie era merítulpriceperit si de- votamentului d-lui Cusín. Tipografía Ilíescu se afla in fa/A, cu murdAria si borne et. In aceiasi clAdire centralA, Gu- vernul adunase pe scrittorii al caror talent nu trebuia expus gloan/elor síli dAduse sarcína de a scoate marele ziar oficial prín care sd se pregAteascAi sa se men/le o anume atmosferA moralàacolo se primia, sediscuta, se glumia, se continua via/a decafenea dintimpurile de pace. Frumosul, violul Locusteanu represínta o garante de ordíne 0 de muna, intre aceia pe cari.-4 servía spíritul

261 0 viatl de om sail intreprinzator si practic, dar cine nu era printre el, pana sila cei oricind gata sa jure ca am pornit pe un drum gresit pentru ca n'am ascultat pe profe tulStere,cad, la cea d'intaiu aparenta de prabusire, isi vor manifesta din nou, in chiput cel mai desgustator, adevaratele sentimente, panalad.Minulescu,careaduna elementepentru ignobila sana din Rosu, galben si albastru", ba pana la cei mai pretentiosi dintre oamenii cu veleitati politice, cari anuntau ritos, considerind razboiul ca o afacere de cariera rapede, cum a si fost pentru dinsii, ca au .darimat" pe Bratianu si ea, dupa ce vor mai darima" si pe Take lonescu, vor putea sa fie ce doriau si ce meritau : stapinil Ro- maniel 1 Aceasta era, de altfel, in spiritul momentului, cad un intreg tineret isi forma atunci un crez de o feroce Om- bitie, care li va domina aooi toata viatatmal tarziu, tindrul doctor in stiinti economice de la Berlin Virgil Madgearu, fost pe vremuri colaborator la foaia mea si unul din cei ridlculisati la Viata Romaneasca" dintre Meta din centre", imt declara ca totul trebuie inlocuit prInteo re volutie, in fruntea careia natural se vedea pe sine insus' si, intru citva, secretarul partidului teranesc", jucind in virful ba- tului echioamentul rural al d-lut loan Mihalache, care se afla atunci pe front, Una-r invatator, cunoscut trite inainte de razboiu numai prin discursurf la Asociatia breslei sale si prin presenta laun concurs deporturi populare si danturi de la Valenii-de-Munte, s'a tinut de cuvint :in energica-i barbte proeminenta, in paliditatea fetei chinuite de rivniri precoce vedeam de alminterea toata garantia pentru aceasta.

Grelele duren i intercostale, care ma chinuiau aproape continuu, nu ma impiedecau de a da siultima picatura de vlaga acelei foi in care mi se resuma acuma toata \data si pe care aveam multamirea, singura multamire, de a o simil organul dc capetenie al resistentei morale

Pentru crearea spiritului nou 265

fard care ar fi fost poate mai putin utile si imensele suferinti ale celor de pe front. In ceasurile libere scriamacuma, dupd cererea librariei Hachette, indemnatd laaceastade ministrulStephen Pichon, o noud istoriea Rominilorpe scurt, o sintesd, al cdrii intreit scop era :sa arate dreptatea cause! pentru care ne istoviam, sd presintetitlulcultural al existentei si al cererilor noastre, care nu putea fi decit desvoltarea de-a lungul veacurilor a unei civilisatil, a unei civilisatii proprii, pentru toti Rominii, si sd stabileascd drept basd a acestei lungi opere de vitalitate nationald calitdtile constructive ale -teranului romin. Adunind doar citeva cdrti in jurul o redactam cu infrigurare. Textul odatd stabilit il dictam d-lui Stahl, care, ca Neamr (tatal sdu fusese Bavares; mama, Francesa, trdia), cdutase sal"' capete cu once pre/ rana pe care o ingrijia acum supt acoperisul pribegiei mele. Ilustratiile le dddea pictorul Stoica, pe care-1 reco- mmdasem Marelui Cartier si Reginei si care a cuprins in schite simbolice,prea mult uitate, momentele cele mai impresionante si mai sfisietoare din aceastd mare tragedie ; Casa Hachette mi-a rdtdcit acele desemnuri. El a fdcut si coperta, pe care a refusat-o Regina, a Calendarului care apdru supt ocrotirea ei. Era atita tristeta in palatul ei de resedintd, incit un sentiment duios, incare se amesteca sitotce putea sd provoace imensa ruina,materialä si morald, d'imprejur, ma fdcu sd organisez in jurulacestor oameni pe cari mai top erau gatasd-ipdräseascdla cel d'intdiu semn din altd parte i Regele-mi spunea cd e gata, dacd se simte nevoia, sd faca gestul abdicdrii,sd li organisez, zic, de Anul Nou o urare dupd vecheadatind, cu un text in versuri, pe care-1 improvisasem. Studenti,elevi din scoli,cu citivaintelectual!,Ind intovardsird cind suiiu scdrile in capul carora, inaintea canaturilor usii din mij- oc, care da in camera unde se lucra pentru armatd,

266 0 viatA de om stAteau cu totii, grdmAdindu-se ca de frig unul de altul. Cind am vorbit de nenorocirea care se abdtuse asupra tuturora, de casele pdrdsite, de pustiul ce li s'a fAcut im.- prejur, o lacrimd grea se desfAcudin dull ochi albas.- trial. Reginei.

Incetul pe incetul neasAmdnata putere de refacere a acestui neam, de atiteaoricositsi cdlcatin picioare, incepea sase manifeste. inainte de a se ridica aceastd iarnd asprd fArd pdreche, care pared voia sa ne tie nesfirsit supt tristul ei giulgiu, semnele de incredere apdrurd, fdrd ca, din Apusul de care ne legaserdm, sd ni fi venit incd primii mingiietori si soli ai biruintii comune. Se organisd o scoald pentru viitorii ofiteri, pre se va aseza apoi laBotosani,fiul mieu cel mai mare fiind siel primit inteinsa. Mi se ceru de colonelul Vdsescu, insdrcinat cu conducerea el, sd vorbesc tindilor acestora, call vor aveamisiunea sd ajute cu sacrificiul lor total la refacerea patrid imbucdtite. De aid a iesit o serie in-, treagd de consideratii cu privire la semnificatia rdzboiului. Cdutind sd intdresc pe altii, addugiam puteri sufletului mieu insusi. Din ce in ce mai mult, gindindu-md sila cite le rdbdaserdm sitotusi rdmaseseram in picioare, mi se infigea convingerea cd, nefiind vorba numai de noi, ci de o parte asa de larga din lumea cea mai civilisatd, mai plind de demnitate si de mindrie, ea nu va putea sd accepte o situatie ca aceia pecare,fard nicio indoiresi fdrd nido mustrare de cuget, aveau de gind si nu se sfiau sd o si mdrturiseascd sd li-o impuie Germanii. Acei trimesi al luptatorilor din Vest acdror misiune era sa ni ardte cd nu luptam singuri pe frontul su premelor sfortari, sosirdin sfirsit. Erau ' de tot felul. Un general american, un grup de intelectuali de acolo, curio-i, naivi, copildrosi, cu un profesor care se uita la colectia mea de monede noi, se mira cd siCarol I-iu si dom Pedro

Pentni crearea spiritului nou 261 al Brasiliei au barba, imprumutabrosuri despré rdzboiu de la mine si-mi lasa laplecare moneda de aur pe care i-o refusasem... Oricum, te mai simtiai pe pamint la contactul Cu din01, plecatí de asa de departe ; cu venirea lor intra o raza de lumind in temnita noastrd ingustd sí intunecatd, duhlind a mormint. Aparu apol Vandervelde, Cu f1gura-1 de vechiu savant aplecat asupra hirtiilor sau epruvetelor luí,si tumultuosul, teposul Albert Thomas, ministrul munitiilor francese, gata sd imbrdtiseze pe re-, gele Ferdinand qi sd-I sdrute din plin,cuprinzindu-I cu buna energie prieteneascd a bratului sdu deplebeian luptAtor. Cum, iracursuliernii,lavila Greíerul", a domni- soarelor Sculy, unde se asezase un spital militar, tifosul exantematic luase pe devotatul doctor Clunet, unul din ajutAtorii nostri francesi, am propus sa se voteze de Camera cu acestprilej darul easel de tara,asezatd inteo fru- m oasd livadd, Statului frances, pentru a se face acolo un home al Francesilor ce vor visita a poi Romania. Dar presedíntele Mortun, de care stinga liberald isi batea joc in chi pul cel mai trivialsi mai zgomotos cu putintd, de.- moralisindu-I cu totul, a fost de parere sd se astepte acceptarea Statului frances, si isi poate inchipui cineva dacd la aceasta se gindiau cei din Paris. Astfel s'aoprit gestul pe care-1 credeam si datorit, si frumos. Regina dorise sd meargd in Rusia pentru a exercita, in folosul resistentei noastre, rail ajutatd prin transporturi de arme si munitii anume intirziate de lanesfirsit de inde- partatul Arhanghelsc, pe Marea inghetatd, influenta pe care credea s'o aíba asupra vdrului ei, Tarul. Cum stía cit de gelos de autoritqea sae Regele, m'a insdrcinat- sift'incerc eu a cdpAta o perrnisiune care a fost neted si, hotdrit re fusatd. S'a hotdrit atunci ca Mostenitorul sd meargdla Pe.- trograd, intovardsit de lonel Brdtíanu, pe care aceastd

268 O viatl de om insarcinare pdreacaajutdsd-1puie pe picioare, sa-1 invieze. A venit la mine dupd intoarcere. dIVIi-a povestit, cu orgoliul care se cunoaste, ca a impus Rusilor sa-1 trateze ca pe once presedinte de Consiliual unui Stat aliat, ca adescoperitla conducatorul politicii interne rusesti, Protopopov, pe un inginer mediocru, de care sí-a putut bate ioc ; in ce priveste stinga politicii rusesti, pe care o stiam si ce este si de ce e capabild, gindindu-Ind insd pentru moment numai la un Gucicov, cdci Che- renschi era un nume aproape necunoscut si nimeni nu se putea gindi la un 1..en'n si Trotchi, pe atunci pribegi as- eunsi prin colturile de Occident unde conspiran fdrd folos de o viata intreagd, el imi spunea ca ea areeiv a de pu- 'pa importantd incit nici nu face sd se uite cineva la dinsa. NM de admiratie pentru Rusia taristà, printul Carol o declara un Infinit organisat". Ce cruda desmintire erau sd deje in curind impreiurdrile i Ina din Februar 1916 un conflict al autocratiei cu Duma trebuia sa aducd pe un om clar-vazdtor a-si da sama cd acolo de unde ar fi trebuit sa ni vie la strimtorile noasfre un autor puternicsi loaialse urzesclucruri grozave,cu terminapropiat. Pentru moment, pup' incepeau sa intrevadd ce ni pregatia cu faimosul sau plan de impartire a Rorndniei atot puternicul Stiírmer.

BrAtianu credea ca e bine sd-sí adauge la un Ministe- rin pe care-1 stia solid sidefinitiv asigurat conlucrarea mea in vitrina, ca om popular". De aceia mí-aoferit, atunci intdiasi data, sd intru in Guvern, care de lain.- ceput ,se complectase si oombdtusem aceastd schimbare dibace in Camera cu Take Ionescusicu un numAr de amid al acestuia ; urmase probabil o indicatie a Regelui, care nu void in asemenea momente continuarea obisnuitei cldntdneli de partid, dar poate si din dorinta de a imobilisa astfel, refusindu-li once rolserios,

Pentru crearea spiritului nou 2b9' caci toate mi/loacele de informatie síde actiune rami- neau numai in minilelui,adversari pe earl si-istia ireductibili. Am dat acelasi raspuns ca i conservatorílor din Decembre si acestras pu ns1-am. comunícat Regelui ca nu pot sa ma asociez la raspunderea unei politíci contra careía luptasem de &ilia ani de zile. Ca un trasnet a venít vestea caderít in Mart 1917, a Taruluíi asezarea unui regím republican moderat, cu care ai nostri credeau ca se poate lucra tot asa de bine ca st cu Nicolae. al II-lea. Poate chiar mai bine decit cu stapinítor fara vointa, caci se desemnase cafactor dominant acel om care, judecat dupa cit zgomot facea, trebuía sa fie cel putin un Bonaparte, Cherenschi. Curentulira asa de puterníc, incit o clip am ars sí eu tamiie supt nasul gaunosului orator de rascruce, care parea in adevar ca insufla incredere unor ostiri din ce ince mai de- moralísate. Fruntasi din vechea Rusíe zdrobíta ajunsesera pana la noí la Iasi. Disparuse solemnul funcionar imperial, trimes- la noi ca represintantul atotputernicului aliat,consilierul Mosolov, pe care 1.-am vazut o c/ipa inteo seara la Re- gina. Simpaticul rhinistru al Rusiei .al càrii Rusin", era sa-1 intrebe un nepoliticos, d. Poclevschl-Coziel, aparea tot mai rar dupa incetarea rosturilor sale ofíciale. In alta seara, in aceiasí °dale din stinga palatului Reginei, unde se statea de vorba, pe cindsuptireledegetefemeiesti impletiau, am strins mina unei doamne de oarecare vrista pe MO careía trecu atunci un zímbet de mirarei ironíe. Regina mi-a explícat atuncí ca e insasi sorael,Marea Ducesa Chiril, pe care credínciosii monarhiei o consi- deraastaz1 ca imparateasa legítima a tuturor Rusiilor, unde sint cu totul altfel de stapiní. Aveam, de altfel, supt ochi zilnic noua armata a revolu-- ;id, care nu credeaí nu intelegea alta decit aceasta revo.- lutíe, marea isprava indeplinita si de care era asa de mindra,

270 0 viatà de om mai ales dupa ordinul lui Cherenschi care punea pe sot- dat linga ofiter, ceia ce insemna ca soldatul putea sd se considerePI 10C111ofiterului Mu. La Socolaera un continuu centru de agitatie, si trupelecaredefilaupe strazile Iasului fluturau in vint steaguri rosii cu enorme inscriptii, care erau zadarnice pentru ca. nimeni nustia ruseste.La raspintii,cite unul dinsefiipoliticicari rasarisera, peste once autoritate ofitereasca, dintre subofiteri si soldali sicari afisau un intregtufts de pan- glice stacojii la plept, se opria si, suit pe cea d'intaiu piatra din cale, incepea un lung discurs, nu numai pentru cei doi, trei tovarasi, de obiceiu convinsi" siet,dar cari gasiau prilejul sa se mai odihneasca pup, scuipind coji de simburi de bostan, pe cind ascultau pe orator, dar si pentru soldati de-ai nostri,cari nu intelegeau nimic, n'aveau niciun interes pentru asa ceva si, scarpinindu-se la ceafa, isi cautau mai departe de drum. °data, usa din MI6 a case! tnele afostdataviolent inlaturi, si a aparut un ostasin lungamantlecenusie care, fart sa zica buna-ziva s'i am crezut ca vine sa ma execute, lucru posibil pe vremea aceia 1 , sa aruncat pe canapeaua din antretsia inceput a-mi pune, In cea mai buna romaneasca,atiteaintrebari,de dp natura si asa de rapede, incit mi-a fostimposibilsa-I urmaresc. Dupa ce aceasta furie de curiositate s'a cheltuit si m'am simtit viu, iar pe dinsul 1-am vazut potolit, am putut afta ca el e poetul Nica Rominas" din vechea fevista cu chirilice de la Chisinau, 'ca-1 chiama Buzdugan si ca a venit, pur si simplu, ca sa ma vada si sa vorbim literatura. Am iesit cu d. Ion Buzdugan pe strada, s't mi-a anuntat fail niciun fel de reserva ce se va intimpla cu oastea in care era cuprins. Sa nu crezi d-ta ca Rusii se vor bate pentru burjuii de la Paris si de la Londra. Dar

Pentru crearea spirituiui nou 271

totusi... Níciun totusi" ; Îi spun ca nu se bat. Aí sa vezí d-ta. Dar ce scriu aid nu poate datotpítorescul martu- risirii, pentru care ar trebuisí moldovenismul exagerat de pronuntieat Basarabeanuluiget beget,inca nepurtat prin lume, sí amestecul ciudat, de mare rostogolire a ídeilor 0 de tímiditate a limbii, care facea ca in momentele hotaritoare vorba-i sa se impíedece. Am mai vazut apoi pe noua mea cunostinta, care, cu obiceiurile de líbertate Mora margení introduse in armata ruseesca, putea sa se ocupe .0 cu cautarea la líbrarul Io- nescu, vechiul lucrator tipograf nationalist, care incepuse vinzind ziarul rnieu jute° baraca friguroasa din Piata nírii, a tuturor cartilor afldtoare la el ale literaturii romanesti, in care se 'nip cu sete. Cum era vorba de reforme, 0 ele zaboviau, d. Buzdugan mí-a venít alta data cu o falca in cer si cu una in parnint, ca sa mà intrebe de ce nu le mai face odatd Regele,i i-a trintit un epítet din cele mai caracteristíce ale cluburilor revolutionare. Am fost silít sa tau atitudínea cuveníta unui credincíos monarhísti unuí prieten al luí Ferdinand I-iu. D. Buzdugan a trebuit deci sa ma paraseasca. Dar, cind 1-am intilnit pe strada cu níste amici comuni, il trecusei uítase aproape ce fusese, dar era hotarit sa ne lase asa cum sintem, cu al nostru rege cu tot, fara a segindi a el insusí va ajunge sa faca juramintul de sub-secretar de Stat Mostenitoruluí regelui Ferdinand. Deocamdata,i pentru rnonarhie ipentru Romania insasi se anuntau 711e rele. Intr'o buna zi, d. C. D. An- ghel vení sa-mi anunte ca Racovschi vorbeste in Fíala Unirii". Nu-mi puteam crede urechilor, itotusiera perfect adevarat. Racovschí insusi,cufataluitragic strimba, cu ochil lui fugatoríiíretí, cu barba luí batuta de toate vinturile, fusese liberat din casa uncle-0 facuse, cu legaturi mestere ca de doctor ce era, un puls ingrí-

272 .0 viola de om jorator de iute si de neregulat, asa incit nimení nu-i mai pazía agonía,síse infatisase in plínmiiloc arIasului,. incercind ce nu-si dadea sama ea nu poate face : o revolutie ínstantanee prin magia presupusa abieteíluí elocvente ca pentru acarií de la Calea Ferata. Lumea se uíte la el ca la un animal feroce iesít din cusca luí. Cind tovarasil muscalí au vazut a la noi nu se produc mí- nunne politice sí sociale ca la Petrograd, I-au luat, 1-au suit dín nou in automobil si I-au trecut Prutul. Unde se pot petrece astfel de scene, once se poate intirnpla.Siastfel am crezut sí in adevar trebuía sa cred ce mí-a, adus la cuno0intd, citeva zile dupa aceia, imblinzitui mieu coleg de literaturad. Buzdugan :cd, adecd, Rup pe atunci nu erau inca bolsevícil ,Rusli rosii, revolutionarti de la Socola, incurajati de ísprava cu Racovschí, au de gind sa ía in Dumíneca urmatoare pe regele Ferdinand insusi sí sa-I prefaca, dincolo de gra- nitt, in tovarasul de captivítate al rudeí luí, Nícolae al II-lea, líberind" astfel si poporul romanesc". Am vrut sd comuníc, fíreste, Lard cea mai mica zabava, aceasta ingdjoratoare stlre guvernului romanesc. Mí-a fost Irma greu sa-1 descopar. Bratíanu era absent, nu mai stíu in ce colt de Rusie, Pherekyde raminea cu totul ínvisibil, la Al. Constantínescu, totdeauna gata cu o solutie sausí cu mat multe, nu m'am gindit sa merg s'i nici n'avea m dupa ce sa-í gfcesc marea autorítate, de care incepuse a se bucura in adevar. Eram ID al legat de d. Duca, pe care-I amosteam de la timídeleluí debuturí parlamentaresi de la care-mí luam de obicelu informatiile la Bucurestí ; il avusem si oaspete la Vdlenft-de-Munte 0 strdbdtusem Cu dinsul incintAtoarea vale a Teleajenuluí. L-am gasít in refugíul lui,casa Praia, unde trebuíse sa se mute de la Mitropolie, paríntele Pímen fiind bucurosde oaspetio oficiali, dar numaí in oarecare masura. I-am aratat ce se pregateste, dar de sigur nu ministrul Inca finar de Ins-

Pentru crearea spiritului nou 273 tructie Publica si omul depríns cu díscursurile rAsunAtoare la tribuna, dar nu si cu acele mAsuri pline de risc care re- solvA dinteodatA o situatie, era sd deje o orientare, totusí neaparat ceruta de imprejurAri. VAd incA pe d. Duca prim- blindu-se de la un capAt la altulal °ail, pe care o prefAcea fArA vole in tribuna Camerei Deputatilor, la o zí mare, cind un cuvint inflAcArat deslAntuieste ropote de aplause : Lln rege popular... In mijlocul Capitalei sale...". Suna frumos, dar eu aduceam lucrurí grozave, care-mi apAsau pe InimA. Am 1 epetat instiintarea mea, sí 9 nouA strAbatere a odAii prea inguste m'a fAcut sA aud aceleasí cuvinte, de profund regret : tin rege popular... In míj- locul Capitalei sale...". Am iesit de acolo cu mina goal& Ce se mat putea face? SA mA adresez comandantilor armatei? Pe generalul Petala I-am vAzut a doua zl, Vineri, pe stradA. L,-am intrebat dacA va da ordinul de a trage dacA Rusii cautd sA pule mina pe palatul Regelui. A dat inapoi : nu poate lua o astfel de masurA. M'am gindít atunci la doud mijloace prin care s'ar putea inlatura primejdia. ' Unul era interventla mínistrilor strAiní. M'am dus decí la represíntantii aliatilornostri pentru a lí arAta, cu ce autoritate imí dadeau circumstantele inteo tara care se dovedíse Mil guvern, ca datoría cui ne-a aruncat in aceasta cumplitd incercare e sa steie in once imprejurAri lingA noí. Cel d'intAiu visitat a fost mAruntul, iutele, foarte inte- lígentul p hotAritul mínístru al Italieí, baronul Fasciottí, sí el cindva un oaspete la VAlenif-de-Munte, cu nobíla sí delícata luí sotie, o princesd Giustiniani din Genova. Mí-a invederat greseala pe care am fAcut-o cu dr. Ra- covhchi : astfel de oamení orí se impuscA, ori se cistigA; guvernul romin n'a stíut sA facd nici una, nici alta ; acuma culegeti fructele". Dar va interveni. La Legatía Francieí, d.de Saint-Aulaire a ascultat cu liniste, si cu aceíasí 18

274 0 viag de om liniste mi-a dat aceiasi asigurare. Nu putea facealtfel nici mínistrul Angliei, Barclay. Dar la dinsul am vdzut sosind ca o bombil pe Take Ionescu. stia si el, si se aila in aceiasi stare de spirit ca. si d. Duca. De oare ce scrísese de curind un curios articol despre cascada tronurílor", am avut curajul sd-1 ndcdjesc. D-ta asa de emotionat, dar de ce ? Inteleg eu, care sint monarhist...". Era atit de ingríjoratside nacajit,incitn'a gasit un cuvint sa-mi rdspund6. Dar cine s'a aratat gata, nu de o interventie in extremis, ci de mdsuri directe pe linga conspira ford epf- leptici de la Socola, a lost insdrcinatul de afaceri al Sta-,, te/or Unite, inlocuitor al ministrului, bunul industrias de origine cebd Wopicka, ramas la Bucuresti, unde a indeplinit fata de ocupanti un rol pentru 6are nu-4 putem fi in de ajuns de recunoscdtorf, tindrul domn Andrews, despre a cdruí Soartd n'am mai aflat apol nimic, pdnd 1-am gasit in America sa ca profesor. Asezat la consulatul german, el mi-a dat toatd asigurarea cd va lucra, si s'a tinut de cuvint. Rdminea acum, pentru o sigurantd mai deplind, contactul cu insist aceía cari-si puseserd in minte sd ne feri- ceasca printeo olibertate" necunoscutd noud pAnd atuncí. Am intilnit pe d. dr.Lupu, de curind intors din acea America unde ingrijise de níste comenzí ale Statuluisi publicase o bung carte despre drepturile noastre. I-am aratatcd, prieten alliberalilorrebeli sielinsusifost amic al luíIonel Bratianu, ar putea sa incerce o visitd la Socola. Temperamentul focos sí explosív al doctoruluí" 1-a fAcut sd prímeasca imedíat. Eram gata sd-I intovd.- rasesc, Si-1 rugasem sd se adreseze la amicli luí momentaní pentru ca, fiind cea mai indrAzneatd din grupdrile burghese 'din stinga,sa facd un drum, destul de ríscat,dar prin scare se putea atínge un folos real. Incercarea trebuía sa aibd loe dupd amiazi. in fatacolii Militare m'am despdrtit de d. Lupu, dupd ce intelegerea era deplínd.

Pentru creares spirltului nou 275

Eram la redactía mea cind, la arniazi chíar, doctorul", mí-a propus o schímbare. N'ar fi bine sa merg sí eu, ca unul care am atacat pe Karl Marx sí supdrasem astfel pe aderentiirustal doctrínelorluí. Va merge puma' grupul frondeí liberate. M'am multdmít deci sd tipdresc, In romaneste s't in ruseste, un apel catre RuO, aratindu-l1 cd not n'avem nevoíe de ajutorul lor, ca unit cari sintem not insine pt punctul de a da acele reforme, foarte largí, a cdror origine o voiu ardta indatd. Apelul era luat cu nerdbdare de soldatii si ofiterii rusi, díntre cart unul, zim,- bind, a spus impdrtitoruluí cd, in ce-I prívete, nu e de nevole, el fiind laríst, Peste citeva ceasuri am vdzut pe trotuarul din fata aceleíasícolí Militare toatd deputatía mergind in jos spre Socola : cum in cea maí mare parte eran oameni de o talle mica, dd. Lupu, Iunían, Ioanid, Macoveí si Trancu-Ia0 cAlcau foarte apasatsi faceau cela ce se numeste fatd feroce". Seara, am gasitla mine o foitd galbendprin care, -WA autorisalia censurii, vísitatorit revolutionarilor rust se constituiaueíinsít,trebuind sa aibd in fruntea lor pe Georges Diamandy, cu botfori si cu blusd de lucrdtor, inteun partid revolutionar al Munch. Perspective de víitor li se deschideau inainte, si mat mult decit unul dintre a-, cestí tineri increzdtorí ist stint% acum ínima unui Che.- renschi.

Trebuía insd ca, in once cas, Regele sd nu fíe la Iasi in acea Duminecd de ingríjorare, sí mat trebuía ceva :ca plecarea luí pe front sa nu samene cu o fugd, care ar compromíte monarhia. M'am presintat decí Suveranuluí, care, de la cele d'intliu cuvinte, a inteles sítuatía sí a admís plecarea in acea xi de Simbdtd. Vdd cd -nu sint de nIctun folos aid, sí 'Ind votu duce." Avea o mare trístetdinglas.Se vafi ginclit poate a Nicola e anI-lea, prisonierul menít mortii,

276 0 vlata de om pierduse totul tocmai fiindca parasiseCapitala sa si se incredintase unei armate ai cariisefi aveau ambitii ce n'au lipsit niel unora din sefil armatei romanesti 7 Rugat de d.tirbei, inseilasem si proclamatia de Intaiu Ianuar a Suveranului catre armata. Acelasi mi-a cenit Sim- batadimineata in¡Ana strada sa redactez proclamatia catreostasi pe care Regele, in starea sa de spirit, n'o poate face". Acolo, pe palma midi, Cu creionul, am scris rindurile prin care, amintindu-se darurile luitefan-cel- Mare catre al luí, se promitea leranilor de pe front fm- proprietarirea. Regele a adaus si promisiunea unei largiri a dreptului electoral. La eaderea noptii, cind, dupa aparitia intr'o editie spe- dala din Monitorul Oficial!' a acestei proclamatii, Re- gele era pe drum spre frontul de munte, d. Buzdugan m'a asigurat ca Rusii nu vor face mimic, si auziam a- ceiasi asigurare s'i din gura d-lui Andrews. Se evitase astfe/ o mare nenorocire si o mare rusine, s'isint bucuros ca am avut o parte in aceasta actiune de prevenire.

Imprejurarile imi dadusera o parte_ si in pregatirea, pe care o judecam neaparata, a reformelor, de care nu se vorbise nimic in sesiunea de iarna a Parlamentului si de care nu se ocupase nici presa, o biataopiniepublica speriata indreptindu-se numai catre pericolul imediat. Intr'un rind, la sfirsitul lernii, Vlahuta a venit la mine foarte ingrijorat. e, care-si avea informatifie sale, al caror izvor nu I-am cunoscut, mi-a spus ca prin satele nenorocite, intesate cu soldati rusi, printre cari Willa agenti al revolutiei internationale, se lucreaza pentru o rascoala si, in miseria, asi de mare incit copiii se nasteau fara unghli, asemenea sfaturi dibace ar fi putut prinde. Credea ca e neaparat necesar ca Bratianu s'o stie, si ma ruga sa-1 pun in miscare.

Pentru crearea spiritulul nou 277

Am rugat pe vecínul mieu SA vie la mine pentru o comu-- nicatie importanta, aci evitarn visitele la dmsul ca sa nu se creada ca am legaturi politice cu seful guvernuluí de coalitle. Lam spus de ce e vorba, dar era greu si-1 pornesc. Níciodatà pAna atunci el nu prímise o suggestie de la mine. In neutralítate, cu ocasía parastasuluí pentru Carol I-iu la Curtea-de-Arges, ii aratasem ce bine ar fi daca ar cercetatrupele mobilisate :mí-a spus ca nu e in temperamentul luí". LaIasi il indemnasem sa vísiteze frontul, spítalele, amintindu-i cd tat& sau, la 1877, venía une ori pe carul cu fin de care avea nevoie cite un re-, gíment de -tavalerie : Se poate, dar el avea alt temperament", ceía ce m'a facut sa-i blastdm in MO tempefamen- tul". Cindva mi-a venit zvirlínd de la usa palariai bastonul cind 1-am poftit s.1 le lase in anticamerà, m'a intrebat, jignit, daca-1 cred orgollos". Nu, dar, dacd ai fi, n'ai face altfel". La once prilej, ciocnirea se repeta. Scrísesem, astfel, o carte frances6 pentru a invedera drepturile noastre asupra Dobrogii : a venít sa-mi ceteascd un pasagiu, reprodus dintr'un ízvor contemporan, in care Rusíí de la 1853 erau tratati de betivi" si mí-a cerut sa-lschimb, cela ce fíreste am -refusat, in scrís. S'a plins, cum am maí spus, ca, socotínd ca vrea sa ma trateze ca inferior, if tratez eu astfel" si la Irma m'a indulosat de í-am times o monedA antica pentru colectille lui. Nu qtiu cum au umblat &Ill cu dinsul; pentru mine, in toata viata, a fost peste masurd de greu. Se zíce ca s'ar fi mírat odata _de aceasta de ce nu m'am putut Intelege níciodata cu Iorga 7", cum s'ar fi mirat ca d. Maníu, cum este, e atit de incunjurat. Se poate ;dar am siguranta ca n'a fost vina mea. Decí niel atuncí n'am avut noroc. Mí-a declarat, neted sec, ca, avind sí conservatori in guvern, nu poate porni reformele. Pierzí o ocasie cum n'o vet intilni in vía à", 1-am spus pe pragulportií. Merged asa de departe in motivarea urxul raspuns care avea toat6 aparenta cd e de-

278 0 viatA de om finitiv, incit imi obiecta ca se vor rascula proprietarli", de a trebuit sa-i scormonesc o dureroasa experienta : Cum ai impuscat peterani pentru proprietari, vet impusca, atunci, si pe proprietari pentru terani". Foarte intristat de neputinta de a-1 indemna, am scris un memoriu pentru Regele, invederindu-i ca, daca se fac reformele de dinsul, vor fi sipentru dinsul, lar,altfel, ele se vor face contra lui, si incheind cu aceste cuvinte : »Am spus, si am rnintuit sufletu/ mieu". A doua zi, Bratianu a venit la mine ca sà-mi anunte ca in cursul noptii s'a rasgindít si ca reformele le va face, dar, pentru a nu-si supara colaboratorii de dreapta s't a nu provoca o crisa ministeriala, va pune pe Mortun, ca fost socialist, s'o provoace, ceia ce s'a s't intimplat. O comisiune special& din care faceam parte, a inceput lucrarile. Erau neasteptate semne bune. Mitropolitul Pimen a gait cuvinte miscate pentru a binecuvinta opera a cdrii presidentie de onoare o avea. Daca intre conser-, vatori erau intransigent', ea d. C. Argetoianu, care cerea plata in aur, dinteun imprumut special, a deposedatilor, Mihail Cantacuzino, de. altfel om de- o perfecta corecti-, tudine política, era gata sa stele de vorba, nu Lira a apdra cu cea mai mare stAruintd intereselesale, mai ales cu privire la subsolul petrolifer, iar batrinul Pavlica Brata-, sanu, asa de original In figura, in gesturi $i in felul de a vorbi, declara falls ca pentru clasa sa a venit momentul supremelor sacrificitLiberalii,tiriti de nernultamitii lor, cad credeau ea, odata cu steaua cea rosie, li-a venit ceasul, nu opuneau 'lido resistenta de mari proprietari : doar daca, din cind in cind, ca la chestia absenteistilor, se incerca strecurarea unui paragraf de favorisare. Pe chestia, de grava neintelegere, a petrolului, Al. Cons-, tantinescu, avocat cu larga experient6sispirit deosebit de fin, si-a atribuit de la inceput un rol pe care 1-a stiut juca bine pana la cal:6R, negociind intre o tabard s't

Pentru crearea spiritului nou 279 cealaltd. Nu odata a venit la mine sa-mi aduca resultatele atinsei sa se sfatuiasca. In sfirsit s'a ajuns la forma In care proiectele trebuiau safie supuse Parlamentului, convocat pentru aceasta in luna lui Maiu, odata cu prega- tired, tinuta in cel mai mate secret, fata de lumea politica intreaga, a unei ofensive cu oastea complect refacuta, inarmata de Frandesi, care era o adevaratas.cularedin mormint a terii insesi. Nu se poate spune ca dificultatile privitoare la reforme erau invinse. La fiecare formula se intimpinau inca unele resistente; am putut face sa se primeasca la expropriere motivarea de necesitate nationala" pentru a impiedeca alte masuri contra proprietatii, pe care stiam ca se vor gasi destui saleceara. Oameni caprofesorul Matei Cantacuzino, spirit de o extrema fineta ieleganta, un intirziat marchis revolutionar de lasfirsitul secoluluial erau pe rind cistigatiípiercluti, dupa ultimul sfat pe care-I primisea. Unii isi reservau locul in fresca reformatorilor prin discursuri care apareau, cu aplause la locurile mai frumoase, inainte ca ele sa fie rostite. Pentru ultima card s'a auzit atunci miraculosul glas al lui Dela- vrancea. Inainte de inclestarea hotaritoare a armatelor, gele a putut iscali astfel ceia ce, cu dreptate, a reclamat ca hind opera sa, a convingerii si hotaririi sale, cad numai presiunii sale j s'a datorit, dupa culise, renuntarea din partea coriservatortlor la ultimele lor reserve. Opera de sigur pripita,nesprliinita pe studii,care- pentru ceo mai mare parte a teritoriului romänesc nici nu se puteau face, opera rau indrumata, de mai multe ori reluata si schirnbatai falsificata, adusa lapicioarele tuturor intereselor s'ttirita prin santurile tuturor demaga- giilor, opera caricaturata, cum se face de obiceiu la not, prin insusi regulamentul de aplicareiexecutata, pentru proprietari adesea neonesti, de agenti cad se stiau pleca din cotro sperau o rasblatire, operZ de desfacere a unei

280 0 viatA de om situatii vechi de atitea veacuri, a unui organism istoric, fdrd ca in schimb sa se incerce a se uni puteri Ai intr'o noud formatiune organicd, dar, de &Wm, spre onoarea tuturor acelor cari au participat la dinsa 0 ale cdrorfi- guri se vor ridica sus, in mdsura sinceritdtii lor, pe fondul acelor zile grozave sisfinte, una din operelecele mal marl pe care le-,a sdvirsit constiinta acestui popor.

Ofensiva deschisd in Putna, cu intentia, perfect indepli- nitd apoi, de a arunca peste munti pe Austro-Ungurii infipti acolo, era legatd, in sperantele optimiste ale unor oameni cari nu-s1 dddeau sama ce aliatt au la indemind, cu o spargere a frontu. lui, pdzit 0 de Bulgari si de Turci, de pe Siretiu, la Mdrdsesti. Trad3rea slu mai bine t 3tala des-' facere material& cu urmdri de complectd inconstienta moral& a Rusilor a zdddrnicit acest frumos plan. Bucu- ria noastrd pentru energica loviturdde mdturddela IVIdrasti a fost stricatd de incremenirea_ silitda _celeilalte .armate. De atunct inainte, opinia publicd afostldsatd intr'un intunerec aproape desdvirsit pentru ca sa sé gaseascd de -odatd inaintea mart prirnejdli a rdspunsului lui-Macken- sen la Mardsesti.ticam vag ce strasnicd risipa de vieti e acolo, dar zile intregi resultatul luptei piept la piept n'o cunoscuram. Generalii afldtori la Iasi deveniserd sibilici.Brdti- enii n'aveau nimic de spus nimänuia, niel mie, dupd sfatul ce mi se daduse in Iulie de a face sd piece familia mea, ca sd nu am, imi spunea presedintele Consiliului, mustrdrile sale de cuget pentru cd si.-..a idsat bdtrina mama la Bucuresti. Am aflat in sfirsit cd se sfdrmase lovitura ditzd, repetatd, furioasd a berbeceluinemtesc, cu cesacrificiimi-o arata intrarea in Iasi a regimentalui 9devindtori,in care servia si &II mieu i colonelul Rasoviceanu aducea numat resturile unitdtii care in cea mai mare parte rdmdsese in sirmele ghinn pate de pe Siretiu, in clipa atacului, ne-

Pentru Crearea spiritului nou 281 pregatit de artilerle, care era menit sd salveze o armatd .ap de primeiduitd.

Victoria aceasta, scump pldtità, a unei armate eroice n'a .evut insd consecinta unes corqUinti de víctorie in lumea -politica. De oare ce Rusii nu mai voieu sa se beta, afard de rare 0 ultime esceptii,de oare ce Austro-Germanit zmenintau sa se coboare din sus, se luaserd mdsuri de evacuare asemenea cu acelea care, cu un an inaínte, de-. moralisaserd 0 umpluserd de indignare pdrasita, neluminata 0 nesfatuita populatie bucuresteand. Era evident cd std- pinii nostri, oamenti partídelor, se card.Ramas singur, -vedeam zilnic, in míjlocul unei noi crise de duren i inter- -costale, cum camíoanele porníau spre Rusia pand 0 artícole de gospoddrie. Se duceau intr'acolo, poate ca sa nu le mai revedem niciodatd, comorile de arta ale mAnastirilor, archívele ferii, celemaí pretioase din manuscríptelesi documentele Ace demiei, tablourile. luí Grigorescu 0 ce aveau mai bun particularii. D. Al. I.dp'édatti, care a trecut apoí 0 el peste Prut, m'a indemnat sdadaug atitea din scrísele mele, din ale altora, la care tineam foarte mult, precum .o scrisoare a luí Tudor Vladimirescu, o serie de trada- ceri de poesii populare fecute de Regina dupd o versítine francesa a mea i citeva lucruri de mare pret pentru mine. Mergind pentru ínformatii la Ionel Bratianu, am primit de la dinsul nea0eptatul sfat, care m'a umplut de o tristetd desgustatd, de a me' exile sí eu, prinzindu-md de unul .din trenuríle care pleacd, pentru a nu rdminea fdrd putintd de a ma duce". Si, cum rad despartiam de dinsul cu acele sentímente, el m'a oprit in prag ca sd-mi puje intrebarea, care trebuia sdfierdutacioasd :Ei bine, # acuma crezi d-ta cd Nemtii vor fi bituti ?". M'am re-, linut ca sd spun numai atita : O cred 0 acuma, dar ..n'arn spus niciodatd : ciad". intors acasd, am scrís prietenu- luí míeu Denize, secretarul Regineí, suflet cald ii generos,

282 0 viatA de om potrivit Cuoriginile luí francese 0 italiene, ca sa-I rog sd comuníce Regelui ca, hotarit a nu imita in fuga tor politiciani cucart n'am avut nimic a faceniciodata, sint gata sa urmet, pentru once sarcina, numai pe Suveran, atunci cind o suprema nevoie 1,ar face ad nu mai poata rdminea pe teritoriul patriet

De mai mult limp nu vazusem pe Regele. In lulie insa, pe vremea pregatirli acelei grele resistente, imprejurariN m'au dus din nou la Palatul tut, unde eram primit totdeauna cu atita bunavointa. 0 noua lovitura ca aceta din Decembre, izbutita in Ianuar, la formarea Ministeriului de coalitie, se incerca atunci. Era vorba de o desfa.- cere a tovarasiei, ap de rail inighebate, in care conservatorii se plingeau ea nu au un rol mai important. Eí ar fi vrut o schimbare de regim in folosullor,0, din partea sa, Ionel Bratianu, a doua zí dupa biruinta de la Mara01 0 cu siguranta -succesuluí pe celaltfront, era putin díspus sa imparta cu altii gloria revarqei. Un membru al Legatiei francese, care, ca 0 Robert de Piers, pe care-I vazusem Inca de la Bucure0i, cu acea fata de francheta care era ca o cheza0e a succesului, ducele de Luynes, imi observa cu acest prilej cit de nein-, teles i se pare cd, atunci and celelalte tut in lupta nu titt ce sa faca pentru a stringe mai multa lume fa ace- ia0 rasptindere, la noi egoismul de partid biruieonce. Regele era din nou incunjurat de ambitil in lupta, servite de tot ce intriga poate sa aiba mai perfect Atunci De- nize a venít la mine, poate din parted Reginei, ca sa ma indemne sa vorbesc Suveranului despre necesitatea mo- raid de a nu se zgudui in asemenea momente basa po- lítica insa0 a luptei din Aou deschise. Dupa mine a alergat 0 prqedintele Consiliului, dar acuma hotarireaera_ luata. Tara raminea in ce prive0e conducerea, 0 de acuta inaínte, inzilele supremeí incercari, tot ap cum fusese..

Pentru crearea apiritului nou 283

Dar guvernul care se mentinea era sd dovedeascd, p In acest al dollea moment de crisd, cu aparente desperate, a nu e in stare sd organiseze resistenta. Ultimul act de vointd, pe care i l-a smuls de fapt armata, afost izgonirea trupelorrusesti,corntilectdescompuse, care ajunseserd, nu numai o povard pentru populatie, dar o primejdie pentru linistea tut. La intdiul act al acestet lichiddri cu protectorii" ajunsi intr'un asemenea hal imprelurdrile a fAcut sd fiu si eu pdrtas. Aveam prieteniaunuitindr Rus foarteinteligent sis fin,care-midefinise de lainceput atitudinea safatd de rnarile schimbdri de la el de acasa.Era republican de convingeri, dar in conceptia sa nu intrau elemente abstracte ;isicunosteatara, cu masele muncitoresti in miscare, Cu lipsa de basa naturald pentru un regim de mai larga libertate. Acela al lui Cherenschiise pared deocamdatd indestuldtor pentru o societate atit de pup pregAtitd. Nu era fanatic si nu avea chiar sentimente de urd fatd de nimeni, intrio vreme chid la ai sai era atita fanatism. Venia adesea la mine acela care, clad s'a convins cd. nu este, cd nu poatefialta Rusie decitcea aextre- mismului socialist comunist, fi-a luat bdietelul si fata o s'a dus acolo, oricare ar fi riscul,pentru a-siservi patria nenorocitd, läsindu-mi ca amintire citeva din cdrtile sale. Astfel nu m'am mirat ciad, in toamnd, dupd ce acum once speranta in contingarea luptei disparuse, el s'a presintat la mine, des de dimiReatd, cu o veste extraordinar de important& Se intorcea acasd noaptea foartetdrziu.Trecindpe lingOcofetdriaTuffli,devenitd cartier-generalrusesc, unde se puteau vedea pe fereastra soldaili trintiti, asa im- brdcati cum erau, pe canapelele si sofalele sfdsiate de pinteni, a vdzut lumina s'i a auzit zgomot de discutii. intrind, s'a gasit in Lila bolsevicilor de la Socola, incurajail de schim-

284 0 vista de om barea care daduse, la Petrograd, puterea in mina to- varasilor" Lenin si Trotchi. Usind de aceleasi mijloace .de surprindere, ei ocupaserd telefonul si se pregdtiau sa dele de acolo proclamap caretrebula sainstlintezea doua zi trupele de marea schimbareces'aindeplinit. Acei citiva baieti in uniforma nu gasiau formula pe care, lndignata de prostia lor, incepea sa li-o dicteze o fata, o coon, incdIzitd de duhul revolutionar. Recunoscut, prietenul mieu fu chemat la raspundere. 5'a indreptatit imediat, cu o perfecta presenta de spirit, aratind ca organisatia de care atirna a devenit de citeva zile bolsevica. A fost poftit deci sa iea locí din discu- Vile care continuara a putut afta ca e vorba ca, a doua zi, la cutare ceas, un grup militar condus de seful bale- tilor acelora sa sç presinte la Copou in casa generalului $cerbacev, seful suprem al frontului ruso-romin", Rum- xerod, pentru a-1 aresta", ceia ce inseamnd a-1 mdceldri. Am trimes pe informator la vecinul mieu Bratianu, astfel, seara, bolsevicii, cari patrunsesera in resedinta generalului, gata sa traga, au intilnit pe Vinatorii colone-, lului Rasoviceanu, cad 1-au desarmat. In aceiasi noapte, un camion s'a oprit la casa mea, che- ..mind la serviciu comandat pe frill mieu Petru, subloco- ienent in acelasi regiment al lui Rasoviceanu. intorcindu-se a doua zi seara, am aflat de la dinsul ca a gasit in camlon pe seful bolsevic el insusi, care nu era altul decit faimosul student Rosal, cel ce ordonase fierberea in caldarile flotei de la Kronstadt a ofiterilor nburghesi, 0 pe amanta lui, o strident& ambit celebritäti ale propagandei comu- niste. dus in margenea Iasu si-a urmat instructiile de a li impiedeca once comunicatie. Mai tarziu, am aflat cd un ordin fals al di.visiei romanesti i-adat in mina adversarilor lor monarhisti, cari i-au impuscat imediat, in znargenea drumului. A urmat desarmarea indrazneata a unei °still care nu

Pentru crearea spiritulul non 285 mai era decit adunatura fara ordine 0 fara rost a unor indivizi gata de prada terii pe careerau chematis'o, apere dupa datoria lor de onoare ca aliati. lntre ai nostri, au fost putine victime ; printre ele fostul mieu contabil de o clipa la Valeni, Butnaru, care luptaselaFrancesi pe Marna in timpul neutralitAtii, reintrase in armata noastrar devenind maior, 0 care, dupa ce facuse pe bol evicii de la Folticeni sa depuie armele, a fost Impuscat de din0t pe la spate.

In acel moment am mers, ca generalul Leonte, un vechiu prieten de la cursurile de vara,care acum avea grija hranirii armatei, pe frontal de la Maramti, ande de multa vreme nu se mal tragea un foc de pusca. Total parea insa gata pentru oreluare aostilitatilor,fiecare stind la postul sau. Zidurile arse ale casei Negroponte se ridicau de-asupra parnintului rascolit de otruse 0 framintat cu singe. Pomii rupti ridicau spre cerul indura- rilor membrele lor chinuite 0 arse. Am cercetat sectorul ande erau soldatii din Prahova, bucuro0 de altapine decit cea uscata sau umeda, de un pac de tutun 0 de ceva ziare 0 carti. In convorbirile cu ofiterilse vedea acum o influenta a propagandei pentru pace, care, spri- guild 0 de unii dinefii cei marl,cktigatot mai mult teren. Altfel era la spitalul din Tecuciu, ande se refa- ceau ceicari, scapati de ticaloasa influenta a crimina-, lilor din Bucure01 0 a ambitio01or de pe frontul nostru insu0, ki amintiau numai de eroiceleincle0arilacare participasera cu jertfa trupului lor. In general Irma; atmos-- fera era rea. In cale am vazut cete de Ru0 cart plecau spre Prut, vinzind in cale, dar cu chitanta", pe preturi pe care nu le intelegeau 0 de care-0 bateau joc, pe cipra lei numai,. cal, tunuri 0 arme 0 pastrind doar, impreuna ca femeile stricate luate din bivuacuri sauculese pe cale, ceia ce

286 0 viatA de om putea sdli fíe de folos lor ca oameni. impresia acestei totaledesfaceri era covirsitoare Ibarbaria ancestralse Intorsese intreagd, cu toate scenele el de naivd salbätacie si de totald desorientare. Eram, afard deinddratnicele convingeri ale Reginei, de chinurile de constiintd ale Regelui, caremi marturisia, .cu o hotarire pe care nu io cunosteam, ca vom avea Ardealul si Bucovina", si de statornicia citorva general' ca Grigorescu, pe care 1am vdzut acolo pe front, cu optimismul temperamentului sdu violuívesel, darnic in cuvinteì gesturi de Meridional, si ca recele Vaitolanu, cu calculele flegmatice,eram,zic, complect desarmati sufletestei Cu totul la discretia Imprejurdrilor, care, din fericire,de pe urma cumplitei oboseli a Germanilor, -secerati la Märdsesti ístrinsinclestatiin Apus, nu se ingrdmädiau asupra_ noastrd, totul fiind acuma artificii si simulare, atitudini, mijloace de a innpresiona" pe ad versar. Starea de spirit a lumii politiceera- supt once nivel. Am spus aiurea cum Moron, care se facea a yen! pentru o rectificare_fdrd insemnatate in ziarul mieu,era incintat cd a scdpat de Take Ionescu",í vom vedea cum scapasea. Din partea luí, Ion Brdtianu, pe care nu-1 mal vedeam de laintrebarea dacd mai cred cd Germanii vor fiinvinsi, imi trimetea ped. Duca pentru ami -suggera ca, In vederea unui armistitiu de capitulare, i- deia de pace sa fieservitd deziarulmieu, formator opiniel publice. in clipa cind generalul Lupescu era times la generalul Morgen, care-1 va trata ca prisonier, dar nu va lipsi sa-i tie discursuriisa-1 fotografieze In grup, ca sd se incheie, aldturi de niste vagabonzi rusi lard nicioconstiintdí nido demnitate, armistitiul de la Focsani, se poate zice cd, dacd Romania avea un Suveran lingd dinsul o femeie cu sufletimpdrdtesc, nimic nu

Pentru crearea spiritului nou 287 mai exista din ce fusese fumed oficiala decit o mina de fi- Aguranti la Iasi si, o banda de tradatori la Bucuresti. Pribegii plecasera. Germanii cerusera, de la cele d'in- tàíu negocieri, indepdrtarea unui mimar de oameni politic', a caror presenta ¡Ma la pace li-arfi fost desa- greabila. Regele mi-a comunicat forma in care se infatisase aceasta noug pretentie: se spunea numai cd acei °amen' a a dorit plecarea, pe care stäpinii soartei noastre sint gata sà Ii-o inlesneasca, si indignarea tremura in glasul Suve- ranului supt a carui timiditate aparentà se ascundea atita mindrie : Mini imi vor cere sd Indepartez pe Regina, pe Printul Mostenitor...". Se pare ca intre cei cari ar fi facut bine sa se clued eram í eu, care,fireste, I'M nu mi-am batut capul. Dar foarte multi au primit pasaportul Centralilor si au 131ecat, cu Take Ionescu in frunte,Í cu altii multi, intre cariiatitiaprofesorl,caPangratti rectorul de la Bucuresti Atanaslu, ca sa ceara la París, tinta cdlatoriel tuturora, refacerea de cAtre amicif nostri francesi a intregului nostru invatamint, incepind cu Neapal at cd acea la cart ne adresam au crezut in neexistent& tmui invatamint care se desvolta de atitea secole si care fusese tinut in curent, prin ostenelile- mai multor generatii,1 cu progresele realisateaiureai cu necesi- tätile noi ale fiintii noastre nationale insesi. De aid va veni cA mi se va, spune in 1920 la Paris despre intentia ce am avea de a face francesa Universitatea din Bucuresti, limba romaneasca fiind re/egata la Cluj,si tot de aicitrime- terea atitor profesori francesi, dintre earl multi s'au legat in adevar de o tara care nu era cum li se descrisese pentru care au cistigatintelegere si respect, apoi visita -tine misiuni de universitari francesi, cu rectorul Poincaré in frunte, earl au fost foarte mirati cind,laBucuresti, li s'au cerut numai conferinti fara a se incepe opera de totila renovar, pentru care se credeau che mati,í lasarea

88 0 viatA de om a noi a unui inspector frances a cdrui situaste de la o vreme a devenit jenantA. Dar, intorcindu-ne la aceiacari plecasert, cind atitea suflete aveau nevoie de incurajare 0 mingiiere, nimeni nu va tAgadui ca ziarul frances pe care l-au publicat, ca 0 aparitia lor in Parlamentul Franciei inainte de armistiliu, le- Oturile for cu oamenii politici francesi 0 mal ales afirmarea faptului ca mal existà o RomAnie, una 'care nu 0-a pgrasit sperantele, care continua a se crede in raz-, boiu alaturi de Aliati, o Romanie complect libera, in stare sd discute viitoarele ei hotare, represinta un mare avantagiu; a fost bine caintre acqtiexpatriati, de o triste ta une ori destul de relativa,s'agash 0 cite un luptator al principalei provincii pe care o reclamam, ca d. Goga. Dar nu pot ascunde sentimentul pe care-1 avea popu-. lap faca papport strain 0 faca dor de a se duce ca in jurul eft, al suferintilor ei,din ce in ce mai grele, al umilintilor care vor cddea tot mai nesuferite asup rd-i s'a mai fAcut un gol.

In tot acest timp nu-mi uitasem datoriade profesor, care ajungea acum sa aibil un sens mai inalt decit ori.- cind, cdci cuvintul viu, ascultat cu interes de un public nu-, meros 0 ales, inaula. Universitatii,in cutare oddip a vechlului liceu unde invAlasem, avea sa intregeascd aceia ce zilnic spunea scrisul, scrisul de durere 0 speranta. Am tratat astfel pe rind, in ace0i ani ai refugiului, despre chestiuni care erau toate in legAtura, mai mult sau mai putin strinsà, cu preocupatiile grele ale zilei 0. din care se putea desface mingiiere, incredere 0 inaltare. A fost vorba astfel de desvoltarea literaturilor romanice, in care fdceam sd intre, din cauza izvoarelor inspiratiei sale, peste strAvechiul 0 perrnanentul fond celtic, 0 literatura en-, glesa. Manuscriptul a apeptat intoarcerea la Bucurqti pentru a se tipari in trei mari volume de litera thArunta. Pentru

Pentru crearea splritului nou 289 a invedera felul, cu totul intimpldtor 0 absolut neorganíc, in care se alcAtuíse o Austrie, care, decí, se putea desface hsor in bucAtile acesteí injghebArifortuíte, am presíntat ascultatorilor mieí origínea si desvoltarea Statului austriae, Cum in míntea alor nostri Germania aparea ca un con-i cept absolut unítar, cu acelasí caracter impunAtor de-a lungul veacurilor istoriei medievale o contemporane, bloc de putere nezguduità, curent de vointd pe care nimic n'ar fi putut-o opri in revArsarea ei, am urmArít, in Cu- getare 0 faptà germand", lupta intre cele doud tendinte, de mínte 0 de pumn, care se infrunta necontenit in víata unui popor de o mare complexítate sufleteasca, in care indräzneala cugetärií abstracte alterneazd cu supunerea neconditionata unor autoritäti de cele mai multe ori ve-, nite din strdinAtate sau coplate dupd modele strAine. Avusem ambitia de a.-mi continua si publicatille mele, Din Bulefinul" frances al Instítutului Sud-Est European a iq t o singura fasciculà, incare ardtam origínea, in mare partelatind,prin familiile Beauharnais 0 Murat a dinastieinoastre,artícol rnenít sd apara inteun ca- lendar bucurestean, apoí actiunea austríaa in vremea neu- tralítdtii, Regele adeverindu-mí in scrís cd j,nterpre- tarea datàtextelor din cartearosie publícatd la Viena e cea adevarata. Revista Istoricd" a cuprins cele doua cursurí ale mele mai putin intinse,descoperirile- de la Hermezíu inbibliotecaluí Costachí Negruzzí, pe ling croníca romaneascd a luí Brancovici, mentiunile despre Sirbí in ízvoarele noastre trecind la Buletín", 0 ce alta imi dAdea hasardul acestor tim purl chinuite. Imi facusem la loc tipografia, cuo masina rechisitio- natO la Botosani adaug cd, intors la Bucurestí, am pld.- tit-o onest , sí in jurul mieu, cu sergentul Constantin Onciu in frunte si cu leg5 torul Teodoru, se a dunaserd o parte din lucratorii miei de acasA,hhieti buní, dar asa de stApinití de spirítul vremii, incit, cind li-am oferit noua 19

2P0 0 vial de om tipografie, reservindu-mi ce s'ar cuveni si muncii mele, el mi-au multamit, dar au cerut sa li asigursi... exacta plata saptaminala din banii miei. Acolo, printre picaturi, am tiparit in limba francesa si Relatiile anglo-romine", Incepute de mult pentru un volum de omagiu bunului mieu profesor Bdmont, si dureroasa Istoriea Rominilor din Bucovina, scoasa din Buletinul" de pe vremea neutralitatii.

Dar atmosfera se facea tot mai grea, tot mai irespira- bila in acest pustiu de credinta care se Meuse la Iasi, pe cind la Odesa o parte din parasitismul politic nu facea clecit sa intrigheze contra unui Guvern de fapt mortsi unui Rege cu totul nevinovat de situatie. In acestetimpuri alearmistitiului, prelungit Lanaa cauta sa ajungemlapaceaseparata, pecare,pentru efectul ce 1-ar avea asupra aliatilorsi asupra lumii lor insesi, o doriau asa de mult dusmanii, o singurarazg de bucurie mijinda a ajuns pana la Iasul de fapt aproape ,asediat. In Basarabia o constiinta romaneasca incepea sa se miste, pe care vor inteti-o tot mai mult aceia din oamenii de. la Iasi, mai mult profesori, plus Bucovineanul Liviu Manan, fiul meritosului preot folklorist, cari se ase.- zasera la Chisinau. Intr'o sala a Facultatii de medicina am primit astfelneasteptatavisitaa doi dintre fruntasii acestei Moldove rasaritene cu dor deintoarcere la Ora veche in loc sa primeasca indemnurile staruitoare de a se alipi la o Ucraina autonoma. D. Inculet, profesor de matematica, figura de o liniste si de o veselie care pared insasi o asigurare de mai bine, simedicul Ciugureanu (de fapt Ciuhureanu), frumoasa figura de buna rasa molt- doveneasca, ni-au vorbit in cuvinte care mai ales in astfel de timpuri au avut -tin adinc rasunet ..,ininimile noastre strinse de grija. Din coltul mieu, indemnat a li raspunde, li-am spus atita : Ati venit la un ceas de mare

Pentru crearea spiritului nou 291 durere s'i ni aduceti o mare mingliere", De atunci Basa- rabenii devenisera oaspetii obisnuíti aiIasuluí, sí fiecare aparitie noua insemna un pas maí departe in afirmareá credintii si hotaririi lor. In zilele acelea, era asa de posibila pierderea ultimei base de resistenta, incit, in cursul pe care-I pearl." une ori, cu un mic grup de suflete devotate, ducind sí lum1.- narea de acasa, fiecare leciie parea ca va fi cea din urma, dar cram hotarit sa merg panglacapat. D. Mavrodí, cel d'intaiu om care a crezut ca Incercarile mele drama-. tire se pot men/inea pe scena, pusese inrepetitie n- vierea luí Stefan-cel-Mare" -Siactorli ma intrebau daca trebuie sa mat lucreze hindca mine vin Nerntii". Cind vor vent", li-am raspuns, vom face fiecare ce se va putea sí ce vom crede 3deocamdata sani cdutdm de treaba". Ca inca o mingliere intre atitea miserií fusese patnm- derea trupelor generalului Brosteanu in Basarabia, supt pretextul ca vin sa apere de bandele pradatoare depo-, sitele provisiilor pe care le cumparase Statul rotnin- Dar, putin timp dupa ce in sfirsit se ocupase Chísinaul, zdrobind resistenta bolsevica, lacare participasesíbizarul mieu fost student si aderent politic", luptator la Age-. rile din Foltíceni, Catarau, autorul atentatului naponalist contra episcopului maghiar de Hajdu-Aorogh,d. Buz-, dugan a venit sa-mi spuie c4 nici acolo nu ne urma norocul, cad bolsevícii au intratin Bender". isi poate inchipui cineva in ce stare de spirit ma putea pune a- ceasta veste de noua infringere. Am trimes indata pe unul din copiii mid la Bratianu sa ma informez asupra realitatii lucrurilor, iar raspunsul afostexactacela pe care-I datt : da, au intrat, si,daca-i putem scoate, ii vom scoate".

Schimbari politice interne erau acuma inaier,dupa

292 0 viatA de om trecerea unuí asa de tríst An Nou, in societatea care se imputínase asa de mult, atitía cdutindu-0 un adapostsi un mijloc de intretínere, asa indt cine-si pdstraincre-, derea era redus aproape numaí laconsultareapropriei sale constiinti. I.I. BrAtianu se potrivia in jocul sdu po-, litic, mai dibaciu decit frumos, dupd sansele de succes : nu voise nido colaborare cind asteptase siguravictorie dupd o usoard paradd de trei luni, primise tovdrdsiala rdspundere a conservatorílor dupd ceveníse desastrul ; cind se parea ca se lumíneazd defínítivzdrile, inTulle, el cautase desfacerea de dinsii ; acuma, cind once lumina in cer parea cd s'a stíns, si -pentru totdeauna, el era grd,- bit sa treacd mina altora. Ambitia politicd trezítd in sufletul generalului Averescu, care-sí atribuía o misiune de indreptare", de pronuntare a sanctiunilora de refacere, perrtru care insd o neaparatd condítie era revenirea la pace, once luptd maí departe parindti-i, din punct de vedere tehnic, o imposibílitate, era bine venit pentru calculde noi ale sefului partíduluíli- beral. Reintrat in actiune, indatd ce era vorba de Thiele, ceia ce era singura lui specialitate, el facu asa incit,la ceasul cind Regeletrebuíaminat, prininfluenta d-lui tirbei, care-si avea si elintelegerilesale,la suprema rusíne a intrevederii cu arogantul fost ministru austra- ungar la noi, contele Czernin, puterea sa fie incredintatd omuluí al cdrui mare si adevarat rol nu era de sigur in odaile de intriga Si de dusmanie de laIasi.Alaturi de general, care facuse, si cu príetenul, acuma cu totul desfacut de mine, Cuza, ba chíar ideía ar fi yen% mí-a asigurat d. Cuza mai tarziu, de la d-sa, o Liga menita sd nu devie nicíodatd un partid, ci sd serveascd numaí adevaratele interese ale poporului" insusi, in a lui intregime, stated un om care pAnd peste patruzed de anítrdiseoviata de societate, fard legAturi cu o ocupatie profesionald sí cu urmarirea unuí scop corespunzator inteligentei si aparente

Pentru creares spiritului nou 293 sale de mare energie, dar care 91 el isi Impía acuma, ca atitia allí', o mistune, aceia a omului tare", cdruía nu-i pasa de nimeni sí de nímic vi care ceretuturora recunoasterea umild a superiorítatii sale ; acest om, care pre- ceda pe d. Mussolini in uneledin metodele dease impune sí de a impune, färd sd aibd insd nimic din pu- tema creatoare a acestuia, era d. C. Argetoianu, pe care-I zarisem numaí in treacál, dar a cdrui activitate la Odesa, organísind fronda, sí contra Regelui, imi era cunoscutd si al ami fel de a guverna 1-am putut aprecia indat& D. Stirbei mi-a adus vestea alcdtuírii noului minísteriu, ca sí cum el insusi n'ar fi avutníciopartein marea schimbare ce se petrecuse. Pe lingdgeneralulsalvator sípe lingd sfdtuitorulluíascultat erau citiva °amen' tineri,negustorí, cooperatisti,elevlde ieriaiscolilor germane,generalí. BrAtianustateagatasdretragala momentul oportun ceia re acordase acelora,unul singur fíind fArd naívítate, peeari-i consideracasimple instrumentealeactiuniisalebine chibzuite. Hotdririle mari, cu privire, in rindul intdiu, la armistitiu si la pregdtirea pda, trebulau sä Se ieie in Consilli de Coroand si cu consultarea unui Stat-major in fruntea cdruia generalul Frezan, coborit pe planul al doilea militar orín indl- tarea la presídentía de Consiliu a unui general, represinta o veche dusmdnie sio statornicd oposítie. D. Averescu putea sd-si facailusii asupra duratei guvernului sdu, ea siasupra opereí decisive care 1-ar fiincredintatd, dar realitatea era cu totul alta :firele situatieí se aflau irt alte mini. El avea sd faca un singur lucru :sa ia asuprdll greaua rdspundere a unui act umilitor, lar, cind s'ar cere, pentru a se ajunge- la capdtul acestor trecatoare lucrurí impuse, cineva care sd se bucure si de increderea Cen.- tralilor, pe lingd carl guvernul Averescu a fdcut, de alt-, fel, toate silintfie, erau doar, in fund, cei de la Bucuresti, sí ei mincati de intrigi, pe cari Brdtianu fi cunostea de ajuns

294 0 vlatA de om ca satie ca o simpla invitatie la putere ar putea face pe cei mai multi sa paraseasca planurile de detronare a Regelui, de unire cu Austro-Uungaria, de instalare a unui printprusian,pentru a devenicredinciop supu0 ai Malestatil Sale, aceasta pana la odiosul Basarabean care se pusese, imprudent, in fruntea mirarii de distrugere a Statului romin 0 care, om de stinga,revolutionar, s'a oferit apoi public, printeun articol in foaia sa de tradare, de smomire a soldatilor, a servi un prim-ministru conservator de cea mai clocoiasca" speta.

A fost lungiorul umilintilor 0 atit de descurajant, incit 0 activitatea mea qtintifica s'a resimtit. Cind, cu censura sa, de alta speta, d. C. Argetoianu s'a instalat la Interne, nu se mai putea tiparil once in foaia de care-mi legasem tot rostul. S'a putut continua totu0 o oarecare opositie LANA la planurile de impacare cu Centralii, cad se aratau, cunoscinduli slabiciunile 0 primejdiile, din ce in ce mal nerabdatori. Citi mal ramasesera din parlamentart, dupa ce umplusera Odesa 0 Parisul, unii dintre din0i, ca bletur Disescu, preferind unei ramineri in tara riscurlle trecerii prin Marea Baltica iinfruntarea minelor, fura chemati de noul guvern ca sa li se arate ca trebuie sa consimtalapierdenteritoriale, la crimpotirea hotarelor Romaniei, la parasirea Dobrogii, la ra0uirea munti- Ion.. Cu glasul slab 0 stins, in uniforma care faced 0 mai dureroasa scena, generalul expunea situatia cu acea re-, ceala a temperamentului sau care era exasperanta, adam- gindu-se dincind incind;A profundul bas cu care acolitul sat principalsubliniatextul acestui regretabil discurs. ice erauacelea care au raspuns la aceste propuneri, unele dintredinsele fiind a devarate revela ii intristatoare a cela ce oamenii avusera in adevar in suflet fara sa fi ie0t la iveala pana atunci... Nu putea fi vorba acum, in clipa cind era sa plece d.

Pentru crearea spiritului nou 295

Argetoianu la Buftea, castelul d-luitirbeí, unde asteptau de/egatiiCentralilor,captusiti Cu pretentii bulgaresti turcesti, a caror aroganta abia o puteastapinidibacia unui Kfililmanní autoritatea maresalului Mackensen, de un apel la °pintapublica. La care opiniepublica ? La majoritatea intelectualilor ieseni, de multa vreme otraviti de virusul sterist, pdtrunsi organisat la Universitate 7 La proportia asa de insemnata a populatiei evreiesti, gata sa intimpine cu flori presintate in genunchii cu discursuri injargonceld'intaiu detasament german ?Lapoll-. ticianii cari, acum asa de putini, nu se puteau intelege asupra niciunei chestii 7 La armata, care era atit de de-, parteí al &Aril arnestec in viatd politica e totdeauna a nenorocire 7 Ceva tr8buia facut insa. Dupa o cuvintare in Parla- mentula strins prin foaierul Teatrului, am redactat un text de protestare contra parasirii hotare/or a caror pastrare integrala o jurase Regele, si am lasat- o la Palatul devenit acuma inchis si mut, inaccesibila fortareap a unei dureni fara nume. Cu mine era Delavrancea, cred. si Roman, poetul,ziaristul iesean de pe vremuri, acuma asezat /a Constanta si care sè pusese in fruntea resistentei dobrogene, careia f-am scris memoriul de impotrivire, dar altfel, foarte putina lume. Liberalii stateau in asteptare si nu voiau. sa se angajeze in nicio actiune. lar Take Ionescu, Mihail Cantacuzino, oamenii cad recomandasera trecerea in Rusia, si pana la Port-Arthur, sau resistenta ultima, pe care o credeau o datoriepentru noi, asa-numitul ntriunghiu al morliiu, care n'a avut niciodata o definitie exacta si un sens precis, aceia erau complect descurajati... $i foarte proape, din ce in ce mai aproape de cum gindia increderea_ generalului Averescu, rasaripu Marghiloman, C. C. Arlon. Stere iallii din conspiratorii si uneltele de la Buduresti.

Deocamdata guvernului Averescu ii re venise si trista

296 0 viatti de om mistune a ízgonírlí represintanplor militad ai Intelegeríí. Desparttrea de generalul Berthelot, carula i-am cautat eu darul de plecare, veche si frumoasa tiparitura ro- mamma si un pergament ardelean, impreuna cu o alduroasa scrisoare de recunostinta_ pe care am redactat-o cu iníma plina de durere, a fost una din clípele cele mal Impresionante din lunge serie a unor incercari care pareau sa nu mat aíba sfirsít. Vad inca unta noapte rece st umedO, miserabilul tren cu bancile de lemn goale, murdare, cu curelele de la feresti taiate de cutitele hotilor sí i. andalilor, in care mergeam spre gara Nícoline de unde trebuía sa plece con- volul catre stepele Rusiei, cdtre Marea chtnesa a Extre- muluf Orient. In drum, cu Take fonescu, se vorbía de cariera generalului Averescu, de tot ce se spune pentru dinsul Si contra luí, in clip cind Francesit il considered- O. au contínuat sa-I considere ca un dusman, capabil de a li face tot raul. Apoí gara pustie, aparitia Regelui cu fata descompusa, a Regínei care saruta pe ambit obrají pe Berthelot. Si disparjtiain umbra deasa a trenuluí care ne lase cu atita maí sínguri... Nu e locul aid sa arat o situatie pe care am presintat-o mal amanuntit in cartea mea Supt Treí Regi", care e o lucrdre de istorie, pe cind acuma e vorba numai de tes'a petrecutsí atunci in sufletul unui om pecare soarta, fara a-i atribuí roluf actív, contínuu refusat mij- loacelor pe care poste nu le avea mai putin decit favorítil ei,11 pusese in míjlocul unor mari sí teribile imprejurari.

Chemarea generalului Averescu, a carui influenta,de caracter misterios sí idolatru, in ostíre se cunostea, a fost, cum am spus-o, o mare lovítura de maestru a celor carí condu-, ceau acum exclusiv pe regele Ferdinand: I. Bratianu si, pe linga el sí pentru el, d. Stirbel. Bíruitorul de la Maratí era pus

Pentrucrearea spritului nou 247

In situatia cuiva care, neputind sd lupte, Meuse gestul aruncase formula desmembrarli, fad a putea reusi, cum era de prevazut, sd capete de la Central( conditii pe care acestía tineau sd le acorde numai instrumea- telor lor. Astfel, in Mart 1918, generalul a fost pur i símplu demis in favorul lui Marghiloman, care si acesta, Wit in- naíntea inexorabililor stdpini, trebuia politicesteí mora- liceste distrus in cruntul rdzboiu intern care se purta supt prin rdzboiul extern. Cu °chit in lacramí, ca un invins, slatsd primeascd, in capitularea sa,i ultímele conditii, Regele mí-a tat cd a primít, cd a trebuit sa primeascd in loculde prim sfetnic al sAu pe acela care-i pregdtíse detronarea. El mota insa un lucru :ca elegantul Marghiloman, care scotea frase intregí, de o perfectataietura,din impeca- bilul plastron al cdmasíi sale,cdsportmanul cu grajdul celebru, cd oaspetele Parisului, oras care síngur putea satis- face cerintile acestuí fiu de mare proprietar patriarcal sí descendent de sirnpli rdzesi buzoieni, ca arbitrul rafindrilor, Tetroniul modern, dar cu alt lustru decit acesta, era in fond un om de treaba, sensibil la once atente, de si rdu de gura irdu de scris, ca orice membru almahalalei noastre politice, sí, inaínte de toate, o fiinta trdind exclu- sly pentru putere, pe care a-1 cherna insemna a-I avea, a-1 avea complect, cutotce poate da devotamentul momentan al unui due frdel de la picioarele tronultie, cum lui insusí i-a placutsd senumeascd mattarziu. Dacd ar fi stiut mái bine aceasta, Ferdinand LILA faturitle unuí $tirbei, n'ar fi ingdduit nici majordomatul arogant al lui BrAtianu at Domínatia lui Marghiloman, incintat cd vine ca stdpin In a,cest Iasi aldusmanilor sat ígatasAintrebuínteze, impreund cu acolitii sal, tot asa de satisfdcuti, toate mij- loacelepoliticianismuluipentru a evita celacefostli sAtamid Centralii ii vorfi impus ori ceia ceei

298 0 vlatà de om teptau de la dinsul, mi-a pdrut intdiu cdmi strive0e tot avintul. MA intrebarn insearadupd audienta la Regele dacd, supt noua censurd, care arintrebuinta, credeam, alte milloace decit agentll d-lui Argetoianu, cad acestia nu--mi confiscau ziarul, ci-1 cumpArau de la chioscuri indatd dupd aparitie, mai e posibilitatea de a continua o luptd cu condeiul in cursul cdreia aveara constiinta de a fi adus oarecare folos. Md gindiam dacd n'ar fi binesd prefac Neamul Romanesc" inteo foaie literard si cultural& Cu a doua zi insd imi luasem hotdrirea : voiu merge inainte. Mai ales dupd ce s'a aluns la grozava pace de la Bucurestf. N'a fost usor. Foaia a apdrut cu locuri albe. Pentru. ca ele sd nu fíe prea numeroase, cdutam sd ascund, macar in aparentd, ce aveam sid spun, supt tot felul de artificii. Odatd vorbiam de iepurii din Australiacontracdrora agricultorii ridicau garduri de sirme de fier, iar rozdtorii totusi se imbulziau in ele, perind, pana ce in sfirsit pdrea ca li s'a stins semintia. Censorul, un tindr filosof, menit unei cariere universitare si politice, a tinut sd rad asigure, din- dusi iscAlitura, ca intelege bine de ce fel de iepuri e vorba. Alta data, am luat istoria contemporand a Germanilor de Menzel si am resumat tot ce sputie cu privire lanesfir- sita miserie morald a Berlinesilor supt regimul napoleo- nian, inaintea canija cu lingusirisi cu denunturi inge; nunchiau. Sau, dupd altd lucrarestrdind, invederam in ce fel cuceritorii francesi din acel limp au inteles a stdpini in Italia-deNord, creind asezdminte si opere de et- vilisatie care trajese 0 pdnd astdzi. Fusesem izgonit din redactia mea si, un timp, bunul preot Andriescu imi ingdclui sa fac ziarul jute() odaie din cdsuta sa de la bisericaBanu. Cind tifusul a Wrung in lamina pdrintelui, am trecut la niste oddite din vecindtate in dosul agentieiMaximovici, tocmailacapdtul unei curti de o nespusd murddrie. lar ca locuintd am fost bu euros cd mi s'a permis sd md asez in citeva oddi de la

Pentru crearea spiritulul nou 299,

Mítropolie, asa de intunecoase, incit,toamna, lama, in umbra imenseí clddiri biserícesti, lumina tinea cam intre zece1 patru. De cealaltd parte a antretuluí se avezase harnícul cleric basarabean Guile Grosu, pe care Mitro.. politul Pímen si-1luase ca vicaría sí care (Mc:lea si mele contributlí de caracter religíosí moral. Dedesuptul celor treí oddíte ale mele erau oplosití níste ucenid de cintdrí din Basarabía, cari, bdietifard cunostíntd de ale lumlí, fAceau foc pe scindurí, lar fumul venía sd adauge la placerile resedintli mele. Inteo situatie alcdril rost nu-1 intelegea pe deplin, crezind cd- el este, pentru Rege, care, din prima clipd, cuL ochii la I. Bratianu, ii pregdtía aderea, un sfdtuítor as-- cultati Iubit, lar pentru populatie un bine venit tor, sí ale cdrii prímejrlii li rdmineau ascunse, apol si in convingerea ca soarta rdzboluluí ea hotdrit definitív, prímul mínistru se mira cd mai sint oameni evil& 1st in- chípuía cd la míjloc e o scdpare din vedere, o neintele- legere. ardtat printr'un prieten comun mirarea cd md fac a nu-1 vedea" trimes rdspunsul cd nu vreau sa-1 vdd"l,la cead'intdiuocasíe, pentru a i-o dovedi, il voin prívi drept in ()chi. De fapt, nicíodata nu ¡-am mai vorbít, desí une orí judecam imprejurdrile ca i dinsul,i aceiasi condamnare'venía, asupra acelorasí oamenf, din constlínta mea ca sí din constiínta luí. Mi-a pdrut mai putin rdu cd am pdstrat aceasta atitudine Mta de un om asa de cult, de talentat, de onesti, in fUndul sufletului, de sígur Ø lubitor de neamul sdu, cind am. cetit insemndrile luí zilníce, pline de neadevaruri sí de inton- tocherí, dupd cum n venlau stafetele de la oamení fard nicio valoare moral& el insusi presíntindu-se la un nivel de sígur mult inferior aceluí al tínutei sale exterloare, asa de ingrijità.

O dovadd de nationalismiieraabsolut necesard luí

3( 0 0 viata de om

Marghiloman, si irnprejurdrile 1-au servit in chestia sarabiei. Acolo se formase o represintantd populara pro yin-, clei, care avea tot atita valoare legald ca, once altd for-, matiune spontanee in marea impdrAtie de terifurate, Sfatul Terii, dupd ce se proclamase o republicd moldo- veneascd" autonomd, avea sd decida asupra legAturilor el viitoare cu Romania. Spirituldinaceasta adunare revolutionardera bun. Vechiul instinct rctrndnesc ieOse lasuprafaid peste toed cartea ruseascd, pesteideile de la scoald sicele strectt- rate de oficialitata strainä. Oameni ca Murafa, ca preotul Mateevici, earliei au apdrut o clipd in redactia mea, ne cunosteau acuma in de ajuns prin vicrtudinile rdzboiului ca sa stie ea nu sintem asa cum de mai bine de un secol ne zugravia in fatatiasarabenilor interesul cirmuirii rusestl. Intelectualii nostri asezati in mijlocul lor, cu o misiune de la Ministeriul de instructie, luminau pe acesti oameni simpli,burg, increzatori, gata sd meascd i sd inteleagd orice tdinnAcire dreaptd a lucrurilor. Ziarul care apdrea la Chisindu, cu ajutorulguvernului, ajutat el foarte mult laaceasta, deipentru moment era marea greutate adeosebirii de alfabet, trecerea la literele latinetrebuind.0 se face insd mult mai rApede de cum o credeauí cei mai optimisti. Mdrturisesc ca nemärgenita incredere a propagamilir tilor mi se !Area cd e inca unul din semnele super& cialitdtil noastre, aplecarli acrede cd s'ai isprdvit un lucru in careabia se fdcuserdprimii pasi. Cind fostul mieu eleviruda mea D. Munteanu-Rimnic venia) uniforma sa de infanterist, sa-mi spine cd totul e bine, cà totul egata, aveam sentimentul nepldcut carese impune cind te afli inainteailusiei grabite a luerului pe care insuti ildoresti, dar nu-1 crezi asa de aproape incit numai sa pui mina pedinsul. Se addugial amintirea

Pentru crearea spirltuluí nou 30$ ipocriteicampanilpentru Basarabía, adeca impotriva idealului catre Ardeal, pe care o dusesera la Bucuresti ratacitii s'i vindutii. In sfirsit se putea banui ceia ce a si fost in adevar-0 o ispita a Centralilor, cari, rapindw-ni muntii sí Do brogea, ni presíntau Moldova de peste Prut ca o compensatie - sice dureroasaeraideia acestuí schímb, consimtit de noi, primit de noí cu aplause I Fara a mai socotí ca Basarabia ar fifost un daralcelor carinisfisíautara,sinu un cistigcapatat,potrivit cu dreptul nostru, de soldaili unei armate acuma osindita la desfacere si menita sa fie acoperita la intoarcerea interitoriul ocupat de toate umilintile pe carele pot iscodí creieri perversí si.sadicio. Totusí eu, care fusesem rugat de cutare pribeag al Ro-, minilor transnístrieni, de cari ajunseseram a ne interesa asa de mult incit Munteanu-Rimnic, in romantísmul sau, isi botezase o fetita Doina" si Transnístriana", ali descurca trecutul, 0 o facusem intrio brosura de informatie pentru noi, de mingiiere pentru dinsii, am scris un memoriu in limba germana pentru ínvederarea drepturilor noastre asupra Basarablei, ca safie presíntat de sefii Basarabe,- nifor la negoc"atiile de la Bucurestí. Putin timp dupa trufasainfatisarea luí Marghiloman s'a produs aceia, nespus de insolenta, aluí Constantin Stere, al carui ziar acoperíse de insulte pe top autorii si sprilinitorii razboiuluinational, cerindin toata forma sa fim impuscati in piata publica - si va avea sí dupa aceía sfruntarea de a a duna in volum aceste marturisiri sufletesti, atit de nobile. L-am vazut in automobilul primbla-, rilor sale importante, in costumul de opereta pe care crezuse de cuviinta sa 1substituieuniformeí de colonel romin care din ner orocire nu-i fusese smulsa inaintea plotonuluí de executare.Sfida lumea carese uíta la dinsul ea la un inviat -din morti si in acelasí timp se punea, culn am spus, foarte umil la dispositia primuluí ministru

.302 0 v1at6 de om

.de la care astepta ceva care 1-ar putea reabilita, ba chiar Incuniura de respectul s'i recunostinta publicd :misinnea la Chisindu pentru opera de unire. Pe cínd liberalii, de .cari era legat prin nu stiuce secrete pe care nu le-a destdinuit niciodatd, pdstrau fatà de omul care intrupa -mai curagios trddarea o tdcere prudentd, am intrebat in foaia mea ce poate face cinevain aceasta Romdnie a tuturor tolerantelor, uitdrilorsiiertdrilorpentru ca sd devie imposibil supt raportul moral. Prevedeam astfel ,ce reservaviitorul,ointreagdcarlerdpolitic& unui asemen0a om, De altfelslabiciunea regelui Ferdinand a contribuit esential a face din omul comAnduiril de la Bucuresti un politician Inca viu. Cu uimire 1-am vdzut pe Suveran .exhibind din balconul resedintii sale, fArd a corespunde prín aceasta unei cererí a opiniei publice, indignatd, pe acela care voíse sa-1 rdstoarne pentru un print prusian si care, acum, cu o sapcd de bolsevic pe cap, in cos- lumul de fantasieal unuí comisar al poporului, sorbía tigara luí de foi, aruncindu-0 fumurile asupra grupului de spectatorí. Ba mai tarziu, dupd lungile-i discursuri, de lapt inutile, cdci fostul student deportat in Siberia pentru cu totul alte motive decit ale unui crez national nu mai avea de mult a face cu generatille care se ridícaserd, o decoratie inaltd a fost pusd pe pleptul in care batea o inímd asa de strdind de toate mindriile, duterile si aspire-, Vile noastre. Triste vremuri, o, ce triste / De altfel incurind,suptinfluentaReginei, a cdril demnítate de caracter n'aabdicat un singur moment, Regele se va retrage, cu intreaga sa familie, la Bícaz, in muntii vecini cu acel Ardeal care fusese din nou supus tiranilorsdi,dar pe care Ferdinand I-iu, in mistica-i credintd, nu consímtia sd-1creada deflnitiv Mph spe- irantelor noastre.

Pentru crearea spirituitii nou 303

Pana atunci lima el a ízbutit sa evjte, símulind boala, trecerea prín fureile caudine ale deschiderilParlamen-, fului rusinii nationale. Cad Marghiloman avea nevole de Camerelesale. Ele--i erau necesare si peritru intarirea tratatului groaznic pe care Centralli staruíau sa-I aiba in cea mal desavirsita forma legala, nereusind doar sa'-i alba intarirea din partea Regeluí, ramas íreductibil in resístenta luí indaratnica de timid, dar si pentru altceva, la care omul jignit de I. Bra- tianu, si altfel decit in viata politica, tínea neaparat, a daw- gindu-se si insistentele biruitorilor : darea in judecata a Mini- steriului razboiuluí, ceiace s'a sí facut, trimelindu-se, deo- -camdata, la inchisoare pentru malversatií Al. Constantinescu. Primul ministruar fifostbucurossaaiba in acest Parlament, fíe si pentru cea mai necrutatoare si -zgomo- toasa opositie, pe represintantii tuturor partídelor 0 curen- telor. N'a avut insa decit pe oamenii sal, citiva prieteni 0 apol pe acei carise string totdeauna de lasine in jurul puteril, plusspiritele revolutionare careagitasera contra Ministeriuluí Bratianu si, din nenorocíre, 0 amicii d-lui Cuza, cari, cum eu nu faceam política de partid, se considerau ca exponenpi íncontestabili al nationalis- mului,-democrat. Nu puteam decit sa refus once amestec in aceasta comedie electorala,. in care urnele din teritodul ocupat erau supt presíunea armatel, dusmane, iar cele din "Moldova la dispositia complecta a unuí guvern despretuit. N'am avut curíositatea sa asist la vre una dill sedintile in care se aruncau toate injuriile acelora cari Juinasera Romania printeun razboiu criminal" si sa ascult declaratiile timíde ale celorlalti, cari fara autoritate personala ingaimau cite ceva pe alaturi. Pe banca ministeriala, ling altii earl ar don i sa se steargA din viga lor aceasta amintire, era 0 vechíul dusman al mationalismului míeu latrator", osindítorul statornic prín foaía sa populara al luptei nationale, acela care secon,-

304 0 viatA de oin sidera ca mostenítorullegitírnalluíMaiorescu, mort obscur intre straini,-el cel pu,tin fara a fi facut vre-o de-. monstratie contra neamuluí sau, profesorul Simion Me- hedintí. Dar vremea lucra impotriva nelegiultei alcatuiri, care-. 0 facea planuri de viitor, marl planuri, sprijinite si pe a noua lege agrara, aceía a ministrului Garofild, un spe-. cialist in acest domeniu. In Apus li mergea rau Centra- /flor si frontul rasaritean se macina LAM sase bage de sama. In curind catastrofa era sia se produca, si í-a tre.- buit o oarecare naivitate dibaciului presedínte alConsi-, liuluí ca sa se mire ca, in momentul cind se credea mat sígur, Regele í-a comunícat in citeva cuvinte nevoia de a pleca. Era in zflele chid Bucovina se elibera. Trupe rutene in debandada erau stapine pe Cernauti.Seventilaidela crearií uneí Ucraíne pentru arhíducele austriac Wilhelm, sí nu lipsiau Romini, dintre aceia cart linusera discursurii armatelor imparatesti, cad sa se impace sí cu o astfel de stare a lucrurilor. Atuncí, in frunte cu raposatul Flondor sí cu d. I. Nistor, un grup de Rominí curagiosi, pe carí din nenorocíre erau sa-i desparta apoi cumplite rívali-. tati personale, au luat asupra lor sa lege mica lortara de patría romaneasca, si actu/ lor de indrazneala a reusít. Era nevole insa de a se asigura resultatulfericítuluí resultat capatat prín surprindere. latrarea soldatilor nostrí era absolut necesara, si fara cea mdí mica zabava Cum hotarirea ministrilor arata sa intarzíe, am fostrugat sa intervín pe linga Regele sí am fost fericitca am putut afla ordínul dat generaluluí Zadíc de a trece granita. Citeva zile dupa aceasta aveam laIasipe represin- tantií reusiteí revolutiibucovinene.Cunosteam pentru intaia soma pe Flondor, cu care fusesemin, legatura pe vremea cind partidul luí national,boieresc, statea gata de incalerare cum a fost, de almínterea, sí pe urma

Pentru crearea spirltului nou '305 cu partidul democratic" al pornitului Aurel Onclul 0 al ltil Florea Lupu, acesta 1ntrecindu-0eful pand inteatita, incit intr'o carta postald injurioasd End califica de rinzos". A tunci am incercat o impdcare, 0 Flondor mí-a multd-, mil printeo cdlduroasd telegrama. Acuma, aveam inaintea mea pe omul plecat spre bdtrinetd, cu totul altfel de cum era in vechile fotografii :alb, complect ras, cu o lucire ciudatd, bolnavd, in vioii 0 mobilii ()chi negri. Nu bd.-e nuiam la acea mesa pe care mi-au dat-o Bucovinenii pentru interventia mea cu folos ce direcile va lua bdrbatul politic vrednic pand atunci de tot respectul, in care se intrupa con0iinta romdneascd a Bucovinei, eftde multilvor prinde 0 ce tare il vor exploata luptele noastre de partid, inspirindu-i marl ambiili de conducere a guvernului, lar, cind aceasta nu s'a putut face, indirjindw-1 contra Rege-, lui inteatita incit va ajunge sd-mi spuie cd o deosebire este intre ei doi : aceia cd el, Flondor, se poate intoarce la movía sa, botezatd, din lingu0re, Flondoreni, dar nu 0 Regele la Sigmaringen. Si pentru mine el vagAsicu.-, vinte adinc jignitoare, absolut nemotivate, care-mi vor arata ca este in politicd un stil bucovinean, in cate vine o vreme de se exprimd 0 omul cel mai bine crescut. Din parted mea, ce n'am facut pentru a aduce la mai bune sentimente fatd de Flondor pe rivalul ati plebeian, d. Nistor, care-i imputa reaua administraile a Bucovinei prin oameni de casd, compromi0 sau incapabili I Din partea sa, acesta, venind sa aduca Regeltii hota,- rirea de unire a Adundrii din Bucovina, a trecut pe la mine pentru a-mi cere sa redactez adresa omagiald pe care peste citeva ceasuri era s'o presinte. D. Nistor imi era cunoscut de multa vreme. Profesorul de liceu din Suceava Meuse studii la Viena, 0 cu vechiul mieu prie-, ten Week, 0 trecuse apoi 0 pe la Universitatea din Bu.- cure0i, unde a ascultat cursurile noastre. Numit profesor de igtorfa Rominilor la Universitatea din Cernduil, in basa 20

30os O viatà de om unor frumoase lucrari, publicate in límba 1:W1-mana, despre eomertul Moldovei, nu ramasese in provincia sala inceperea razboiului, cí traise la Bucuresti, in imprejurarí grele, Al. Constantínescu dindu-i sa traduca in nemteste volumul intalu din Istoria Comertului" a mea, manuscriptul s'a pierdutlaMínisterlu, ne intovarasise in refugiul din Moldova, trecind apoi sí la Odesaigus- tind astfel din toate miserille rataciril slinstrainarli. Natío- nalismul luí cultural,.deosebit de acela, teoretíci po- hile, al lui Flondor, era intocmaí ca sí al mieu, sí con- sideram pe amicli luidin Bucovina, díntre carí unul síngur a gresit o clipa contra idealului comun, dar a lspasit-o apol intrind in armata noastra sí murínd de o rnoarte eroica, loan Gramada, finar de cele mai mari susid, doctor in istorie de la Viena sí autor a/ unor pagini de inviereistorica, deoseblt de frumoase, ca pe insisiamírii niiel politici. In zilele de erisainterna din Tulle1917, recomandasem regeluí ca mínistruíredent pe d. Flondor in locul d-luí Gaga, ale carui scopuri metode ajunsesem a lecunoaste cu prisosinta. De la acest tovaras de ocupatii, harnic si modest, de si nu lipsit de o embulle inca nedesvaluita, dar de altfel legítima, asteptam, daca si-ar fi pastrat libertatea de gindire sí de actiune, mult znal mult decit ceiace, in curtid, dar pana atunci ne vom mal Intilni incatusat la liberali, a putut sa dele.

Aceasta era sítuatia la sfirsítul lui August, cind, de-o data, supt impulsul lui Bratianu, dar sí al uneí opinií publice pentru alecarii sentímente presentala putere a ,,omului Nemtilore, Marghiloman, era o continua ofensa, Rege/e a concediat puri símplu. pe ace/a ale arul ser- viclí nu le doríse. Printeuna dinacele loviturecare pateaza domnia luí pentrucine lubeste numaí inilesinceresiclare,facute la lumínazílei, sedidea

Pentru crearea spiritulul nou 307 grija descurcArii I'm prejurarilor Ministeriultii de generali": linga generalul Coanda, distinsafiguravi suflet bun, °filer loaial, care primise o misiune indeplinita corect, de vi Wà un deosebit succes, la Cartierul general rusesc, statea eroul luptelor de pe Siretiu, Grigorescu, de acum inainte prins viel de politica, lar,dintre -civili, atit de respeo- tabilapersonalitate a batrInului Poni, care, crezind ca null ride cineva de vrista lui ava de inaintAta, se gindia sa aduca la indeplinire un intreg vechiu program al sau la Instructie.

XXVI. In ceasul biruintii

Generalul Coandd a venit in oddita mea de la Mitro- polie ca sa-mi ceard concursul pentru o notified asa de mult deosebild de a inaintasuluí Mu. Era datoria orícui sd ajute in prevederea impreluradlor care vddít erau sd se desfasure pe frontul balcanic, dind aid decisive rnult fillip asteptate aiourea, sfortdrile unor oameni de bine carí, strdini de once interese de partid si libed de ()rice legd- turipersonale, puteau de sigur sa aducd un adevarat fotos ten!,servinduse numaí de elemente merítoase si oneste. In acel moment, prevdzind ce era sd se intimple, peste putín, díncolo de Dundre, membrii rdmasi la Bucurestí ai Academia Romine au apdrut in Iasul atita vreme des-- pretuit. Se pregatia comemorarea luí Mihail KogdIrriceanu, sí ea s'a fa-cut intr'o atmosferd potrivítd ca ce fusese in inima acestuí mare indrumdtor al intregli noastre vieti nationa/e. In Iasi chlar, am gasit la d. Crupenschl, insurat cu nepoata de flied a luí KogdIníceanu, destuld infor-, matie noug pentru a se Idinuri inca mai bine starea de spirit din tíneretd a editorului cronicelor Moldovei. Intre cei venití era Joan Bogdan, care se cdia de momentele de sldbiciune ce-1 impledecaserd de a fi aldturi de no' si care cauta sd inoade din nou legAturi pe care sfaturí

In ceasul biruintil 309 rele, de la oamení interesati, II facuserasa le tupa cu doi &ti in urrnä, rapíndu-mi una din cele maí pretíoase amicitii. Asupra luí, inca de atuncí, fara sa fi aratat vre-o suferinta física, parea a se z§ate arípa mortll. De-odata in aceia0 chille manastireasca de linga Mitro- pone a aparut tinarul profesor Balan, de la Academia Teolo- glca din Sibiiu, cunoOntd veche §i foarte simpatica, in a carii blonda blinde ta nu s'ar ft gicit cunoscuta tenacítate, apríns confesional, a arhiereului de mal tArziu, pe care-mí era dat sa-1 ajut a suí treptele,patate de tradarea luí Mangra, ale vaduvitului Scaun Sagunian. El aducea, venit in aeroplan, impreuna cu un tovarq, vestea ca trupele noastre,ramaOtile, cu mqtesug ascunse de generalul Hirjau,ale unor cntiosinditela desarmarea aproape total& stnt chemate in acel Ardeal unde acuma erau sa ramiie definíliv.l mínunea nona a celeí de-a doua in-, vieri a puterii militare romAnqti s'a produs astfei in acea timpurie toamna, aplecata spre zapezi de Novembre, inca °data vadind extraordínara vítalitate a unui neam ap de mult incercat de-a lungul veacurilor.

Hotarirea militara, mult qteptata, se apropia insa c pa0 rapezi.Frontul bulgar ceda, cavalería sirbeasca se indrepta spre Dunare, lacoma de a vedea pamintul pa- triel, acel pamint despre care un teran de-al lor spunea, cind i se anunta ocupatia straina, ca nimeni nu poate sa leie Serbia, caci el, pamintul, a ramas". Pentru a in.- vedera cela ce neaparat trebuía sa se intimple, am pus la cale atunci solemna onorare a moVelor luí »halo VL- teazul _pe care tocmaí le adusese din Rusia d. Girbo-, víceanu. S'a facut de Sfintul Mihai o comemorare din acelea care cu greu se pot uita. Capul, sacra títvadin care scaparasera lumínile fulgeratoare, a fost qezat, incununat -de latui, intr'un sicríu de stejar, umplut cu cele mai vechí

310 0 viall de om bucdti de brocard pe care le cuprindea velnintdria MI- tropolíeí. Regele, Regina,Printul 11/44o0enítor, cdruía i se ridicase pedeapsa, la o ~osare din MoldOva, pentru una din acele gre§ell de tindr care trebuíe sa se facd numal odatd,§i eram bucuros cd putusem contribuí la o mal blinda judecare a el, represíntantii cívíli li militad ai alía- tilor Romdníeí neutre", erau de fatd, incunjurati de o multime imensd, care alergase la bisería in duda zdpezilor ap de inalte 11 a vremil deosebít de aspre. Era ea o impdrtyre mistica cu cel maí gloríos trecut inainte de a pqi la re, alísarea acelor uraíte de care vorbia inscriptía pusd de mine pe mormintul, acuma gol, de la Dealu : Veptind indeplinírea Scripturlior". Seara, trebuía sd se tie o cuvintare desprepolitice la a cdríí continuare puteam in sfiqít proceda. Sala Uní- versitatíí, unde membrii dinastlei, afana de principele Carol, §i mislunile diplomatíce §I militare seaflau din nou a- duna ti, era insd inghetata :nimení nu md inpintase cd ea nu fusese, de lacaderea nea0eptatda fríguluí, ia- calzítd. imi píerdeam 0 irulideflor in -acea -aprigd rd- ceald i cred cd de acolo generalul Lafont, ramas ea sd intretie legaturile noastre militare cu Frente, ostq de o eroicd símplIcitate, a luat rdceala care trebuía sdI ducd atit de rdpede, in acest Iqí unde in sfirOt miliau sperantele, la un mormint internapentru a cddi apdrare se straduise. Era incd nevoie atunci de un indemn, cdci atitea ne- norocíri dístruseserd aproape cu totul sperantele celor maí mullí. Zíarul míeu vdrsa in suflete balsamul incre- deríí celei noug. Dar, cind in sfirvit s'a fdcut lumina cdr- titudinilor deplíne, aceía carí se indoíserd, cari cdutaserd sd se acopere, scdpind de once rdspundere, dibaclicari nu pot fi atin0 níciodatd O nielurmarítiincolturile me§tepgite ale actiuníí lor, aceía fire§te au reciligat terenul O au lila prímul loe laospatul unebiruintI pe

In ceasul biruintil 311 care o scontasera altfel, fdrd atita singe síatitea lacrimí, fdrd a trece supt furcíle caudíne ale mindrilor toa Cine ma intreba, cu un glas de mustrare, daca mal cred in infringerea Nemtilor, sepregatía acum traga tot folosul. In pragul iernil, regele Ferdinand intrain Bucuresti llaga generalul Berthelot pe care l-am vdzut fdcind sd defileze in plataIasilorprímul regiment francesajuns pdnd la noi, dar fdra a impArtdsi de o onoareasa de merítatd sí pe generaltil Averescu. Intre cei invitati sd lea parte la ceremonia acestel restauratii a stdpinírii romdnesti in capítala terii liberate n'am fosti eu :singurd Regina s'a gindít a invita pe acela care era privit ca un príeten personal. In asemenea condítii, am preferat sramin in miseria refugiului míeu iesean.

Acuma, lumea politicd se dusese ca sdreínstalezein scaunul luí de stapinire pe Ion BrAtiantl,líbersdfacà once ar fi volt din RomAnia, care deveníse mare prín ea insdsi. lasul reveníse la vechea lui liniste, amortitd si mu- cedazeul tihneí sl al zdbdvilor luase din nou in sama orasul sdu iubit. Putind lume, mergind incetpestrdzile scalda te in apd sau minjite de noroíu, pe care se streca- rase si atita tícalosie, dar trecuserd trupurile mortílor tara mingiíere si se tiriserd pasil obositialraníti/or. Síngurd pravalia,i aceia goald cdcí cul, in astfel de vremuri, sd-í Mal ardd a cetí , a bdtrinului anticvar Kupermann, Cu fata lui de cumínte, de intelept Manase", mil astepta, oferindw-mi ultímele §urprinderi ale cArtilor tríntíte dale peste grdmadd de minile negustorului de cArtí fard stiinta de carte. El insusi, arhaica relicvie a vechiului Evreu habotnic, ca in evul medíu cita deosebire fata de savantul" luí concurent din Plata Uniril era extrem de interesant Calma luí naivítate facea- mai mult ca haz decit cel mal ghídus humor. Odatd invdtatului, dar abruptuluíi toni--

312 O vialà de om trauntului Philippide, de la care cumparase un manual de gramatica", alcatult de fapt dínteo intreaga liturghie de nurne, asa Writ nu se víndea de loc, mosneagul i-a rasarit in prag, timid si mustrator tot °data, cu aceasta síngura intrebare : Asta e gra--ma-tí-caaa"OriMitropolitului Iosif, mare amator de cart' vechi, el it tínea discursuri in care-I íntitula, vorbindu-1 la persoana a doua, PreasfIntia Sa". Mie, ciad ma ingrilora stared volumelor mele invaclate de soared calugarestí, inruditi ca lacomie cu alte anímale din chilli, imi revela, dupa o lung sí atenta ascultare, cu o tragica scuturare de percinni din cind incind,secretul cu care singur un om initiat poate sa inlatureprimejdia distrugAtoarepisic I". Apoí odaía de lucru in care abla incapea masasi un scaun ma cuprindea din nou, seara, pentru a redacta, abía *tat, pentru reportagií, de violul tin& Ciuceanu, cu capul de miel oachesicret, cad d. Cusín zburase inca din vara, dupa orizonturí de cadet* lasindu-mí doar doua rindurí pe o carta de sita ) un ziar a caruí tragedie, in concurenta cu foile din Bucurestí, inviate de succes, incepuse.

Razboiul, cu multele luí afaceri, cu acele romenzi pe care le-am platit asa de scump, fara niciun fotos, si care au impovarat apoi atit de greu budgetul nostru postbelic vi au contribuit asa de mutt lascaderea valuteí noastre, crease o clasa noua, a inginerilor, care domina viata po- Mica altfel decit ceí doi frati Bratíeni, Ion sí Víntila, carí -aveau din ingínerie numaí pregatirea tehnicai oarecum forma cugetarii. La acestia,tiinile matematice erau in servidul politicii; la ceilaltí, pointed statea in serviciul unor pofte de imbogatire, unor aspiratii de ordine pur materiala. Astfel, indata ce s'a aflat in ce grele imprejurari apare arum ziarul unde atitiagasisera mingieres'tincredere, anume aiutatori, cari nu aduceau numaisimpatie pentru acest .organ de cugetare libera, s'aul presintat. In vara chlar,

tn ceasul biruintii 313

cind presa bucure0eana, cautata 0 pentru corespondenta cu cei din teritoriul ocupat, incerca a strabate, ml-a venit ',dinpartea cuiva care a ajunssahotarasca adesea in partidul liberal 0 care nu se semnalase incaprin nimic in viata politica, d. Tancred Constantinescu, propu. nerea de a da un awn& pe saptamina economiei politice, cela ce s'a Malt, cum, de alminterea, propuneri asamanatoare imi venlau pentru alte domenli alevietil publice. Mai tarziu, cind situatia foil era 0 mai grea, alt inginer, d. Cristodorescu, membru al aceluia0 partidli- beral, mi-a aratat a un grup de oameni cu inijloace e dispus sa asigure continuarea Neamului Romanesc", 0 cu d-sa, ca represintant algrupului,acarui alcatuire n'am cunoscut-o, dealtfel,niciodata, am incheiat un contract in toata forma, editorul mien, Pavel Suru, luind asupra-0 administratia pana in momentul cind s'ar putea intoarce la libraría sa din Bucure0i. Nu am avut naivitatea sa ma credastfelsigur de viitor, care se anunta tulbure. Odata, cind Inca in cerdacul case! parintelui de la biserica Banu imi scriam articolele, mi s'a obiectat ca unul, desagreabil liberalilor, a facut rea -impresie". Raspunsul mieu a fost ca in contract nu se prevede nimic care ar ingusta totala mea libertate de apreciare. Dar tiam ca de acum inainte nu voiu fi sus- tinut decit de forma. Cela ce s'a 0 intimplat. in curind, prin Octombre, d. Suru m'a in0iintat ca primul varsamint, corrtrar prevederilor inele, s'a 0 cheltuit. Al doilea nu s'a mai produs niciodata. barul, parts% precum pdrasit, tot mal partsít, .eram 0 eu, raminea sa se líe prin singurele lui mijloace, 0 concurentiimieide /aBucure0i erau strivitor de puternici, lar recunostinta lumii nu e un lucru pe care se poate sprijini cineva. In Decembre, pustiul aproape complect facindu-se In lurul mieu la Ia0, m'am hotarit sa trimet ziarul la Bucu-

314 0 viatA de om resti, calcul cu total gresit, fiindcd, precum m'am putut convínge indatd, acolo nu era nicio intelegeresi nicia simpatie pentru ce fdcuserdm noi la Iasi. Aveam de un timp ca redactor pe un militar care-0 pierduse mina in rdzboiu, scriltor de merit, cu un instinct al ironiei care-4 putea aseza vrednic inseríaimítatorilorlui Caragiale, dar a cdrui chemare se revelase numai atunci, d. Gheor- ghe Brdescu, pe care nu 1-am mai revdzat, de si, o bucatd de vreme, noua sacarierdliterard1-atinut in vazd. Am primit cele d'intdiu numere bucurestene ale Neamului Romanesc", dar ele erau in afard de traditia de ingriiire, si in ce priveste -Welk, si in ce prívete in-* fdtisarea. De sígur cd nu puteam luptaastfelcu aceia cad reluaserd imediat toate legdturile lor si-si refdcuserd solida basa materiald. Dacd nu mergeam insumí ca sd reieau eonducerea). motivul stdtea in situatia care se fdcea tot mai grea pentru mine si pentru familia mea. Supt régimul Marghiloman,. d. S. Mehedinti fiind ministra al Instructiei, se pusese in vedere tuturor profesorilor ed nu vor primi leafa daca nu se vor intoarce la catedrelelor. Dar pentru mine ()rice era preferabil reiaceperii cursului mieu in presenta acelor represintanti ai durnanilor cari, dupd prevederile- tratatuluidinBucurestl, aveau sd rdmind Inca multd vreme in tara. Cind s'ainstalat Ministerial Coandd, mi s'a servit din non salariul, dar nu eram incd sigur cd la Bucuresti se pot gdsiconditiile necesarepentru kepi care au fost totdeauna o mdrturisire de convingeri. Fart a mai adduga cd acolo, in Bucuresti, n'aveam unde sa gdsesc un addpost, iar, in ce prívete casa mea din Valenii-de- Munte, acum cvartir alfabricantilor de staled sial femeilor de lagar, a trebuit multa munc.d pentru a o face din nou locuibild dupd ce prietenul de la gard, Dimitría, °prise cu hotdrireacel iurus tigdnesc pentru impartirea, ultimelor lucrtui rdmase dupd plecarea Nemtilor, petrecuti

In ceasul biruintii 315* de toata lumea nesímtita de acolo. Mutarea tipografía, regularea situatiei celei din Valeni, parasita de actionarir constituíau alte motive de ingrijorare 0 de zabava. Nu voiu ulta nicíodata cu cegreutateam putut in- sfir0t sa plec. Cu o intreaga lume copilareascadupd mine, trebuía sa-mi fac loc printrebalonetele din gara, care tineau ordineag in a§a fel incit necontenit rasariau conflícte. Miserabilul tren seultaindelung, fara orariu, prín gatile Imbulzíte de o lume zapacita. Cind am ajuns- la Bucure0í, ploua marunt in acea zí de Ianuar, 0 noroíu gros acopería pavajul. 0 lume de nerecunoscut, purtind scrisa pe MO lunga pingarire de tot felul, ma privia ori 9 minie orí cu o totala indíferenta, ca 0 cum n'q fi fost nicio-- data in acest ora saracit 0 acoperít de ruqine. 0 obraznicie a tíneretuluí, care venia din aceia0 degradare a sclavului bicíuít, tinea trotoarul.Iar ce ne qtepta era, Indosul Ott, de-asupra uneí band marunte, doua odai de lo. cuínta 0 o murdara bucatarie, unde instalam pe baba noastra de laIa0, pe mopeagul ei, de la care lava- tasem suprema filosofie a luí ce sa faci", 0 nu §tiu mat ce tiritura de balat príbeag, cules de fiul míeu Mircea 0 imbracat in solemnítatea uneí redíngote vechl. Acolo, hranit cum dadea Dumnezeu, ap incit la redactie ma tíneam rozind slanina porcílor sacríficati la plecarea din Iasi, am reinceput víata mea in acel ora' pentru care avusem, tra decenii, atitaiubire 0 pe care cautasema.-4 serví ap de mult.

TABLA CAPITOLELOR.,

TABLA CAPITOLELOR Pagina XV. Prime preocupapi politice ll nationale 1 XVI. Osteneli de Istoric 14 XVII. Calatoril nota 0 noul lucrad. M XVIII. Adapostul din Valenii-de-Munte 72 XIX. DesavIrttirea unui crez politic 11 social . 104 XX. De la Samanatorur la razbolul balcanic 148 XXI. In Uta primului razboiu 180 XXII. Spre razboiul de unitate nationall 211 XXIII. Interventia militara a Romaniel 226 XXIV. Catastrofa razbolulul 236 XXV. Pentru crearea splritulut nou 249 XXVI. In ceasul blruintii 308