O Viata DE OM
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ORIZONTURILE MELE O viATA DE OM = ASA CUM AFOST DE N. IORGA LUPT)N EDITURA N. STROILA - Bucure0, Strada General BudWeanu No. S. 1934 ORIZONTURILE MELE =do O VIATA DE OM ---- ASA CUM A FOST - DE N. IORGA II. LUPTÄ EDITURA N. STROILA Bucure§ti, Strada General Budiqteanu No. 8. 1934 II. L,UPTA CAP. XV. Prime preocupatii politice qi nationale Nu-mi stAtea prin g1nd, la inceput, print 1899 sd ating in I'Indépendance Roumaine" subiectepolitice.Dar nu numal in sufletul mieu, ci in acela al unei Intregi generatii, mai ales al celor cari avuserd legdturi cu Apusul 0 cunos- cuserd societdti de o civilisatie modernd adevdratd, activd, cu simt de rdspundere, oricare ar fi fost 0 acolo grqelile 0, sldbiciunile, cu ingriiire ascunse insd de acea ipocrisie despre care ginditorul frances a spus cd ,e un omagiupe care viciul il aduce virtutil", se ivise pdrerea cd 0 in acest domeniu, de care, de altfel, la noi atù nau toate celelalte, nu se mai poate ca acum. In adevdr era de toata evi- denta, chiar cind ea nu era produsd de flacdra rdscoalelor, care nici ele nu lipsiserd cu totul, a e imposibil sd se trdiascd mal departe cu milioane de terani Lard pdmint, fdrd drept adevdrat in viata publicd afard de gluma insultdtoare care era colegiul al III-lea, incadrat de jan-, darmi, minat ca vitele, batut sau pldtit 0, lacapdt, in- Flat , 0 lipsiti de once cre0ere princoal.a, cu o bughesie care in Moldova era aproapetotal strdind 0 nenationalisabild, cu o boierime sfqiatd de patima po-. liticd, dar opritd intr'un putred oportunism peste al caul fond regele imbdtrinit hotdria sterpe schimbdri de regim, 0 cu o intelectualitate complect zdpacitd,care nu-0 2 0 viatA de om dadea sama nici de care e datoria elfa tade neam 0 de tar& Wei de totce ele, bine inteles 0 servite,ar putea sa pule la indemina pentru o totala transformare. *I aceasta cind, dincolo de hotarele unde se opriau pri- virile politicianilor, considerind provinciile romane0i ca un numar de chilometri oarecari pe drumul spre Apusul tuturor placerilor 0 fericirilor, conceput 0 acela intre cartierul de distractiialParisului 0 Coasta de Azur, fremata o intreagaRominime ardeleana, muncitoare, onesta, idealista, crezind in noi ca in Dumnezeu, fara a ne cunoa0e, 0 tormai pentru ca nu ne cuno0ea, fara a mai vorbi de manunchiat de Romint din Bucovina ai caror conducatori nu faceau decit sa se spurce 0 sa se 1oveasca supt ¿chi! 0 sprefolosulstrainilor, 0 cuatit mai putin de Basarabia,socotita ca pamintul mortilor ingropati 0 al mortilor inca vii. Iar, de jur Imprejur, fara ca ochil obositi sau orbi din na0ere sa le deosebeasca, primejdiile unor Monarhii de prada, a caror vishme era a§a de puternicain minted unui Sturdza, care-0 avea totdeauna coltul de bolnava exagerare, incit, chemindu-ma la Ministeriul de Externe pentru a-mi recomanda sa scriu despre-Romania 0 chestia Orientului, ma indemna sa ma grabes; cad nu setie ce se poate intimpla, Ora libera stind ca o frunza pe apa". In tacerea flarninzilor, in toropeala satuilor, un Romin de peste granita incercase prefacerea totala a spiritului public printeo bale, frumos tiparita de editorul brap- /vean qezat la Bucure0i, Gheorghe Hip, Romania juna". Aurel Popovici, Banatean, medic de profesie,luptator radical pentru liberarea alor $ai, fail sa predice inca In- crederea in Viena 0 imposibila alipire la Austria, pentru care va lupta, Cu o rece convingere antipatica, 0 Buco,- vineanul Aurel Onciul, era un om impresionant prin vigoarea satrupeasca, prin frumuseta oacheplui, ro- tundului sau cap de medalie romana, Prin tumultul de Prime preocupatil politice !;II nationale 3 idei care í se sbateau insuflet,printr'o elocventa, pu-. lintel de cafenea vienesa, unde, tara stind totu0 pe loc, toate chest-111e se puneau 0 se resolvau inaintea unel balbe de bere, dar covir0toare, cople0toare pentru ascul,- Morn uluiti de abundenta unui val care nu se maí sfirvia, precum 0 prin intonatille profunde ale unuí formidabil glas de tribuna. Il voíu cunoaqte mat tarziu, terorisat 0 eu de aceste ex- ceptionale darurí físice maí mult decit gata si-ml adaug isca.- lítura la a unuí Nícolae Filipescu, care fusese complect cucerit, in favoarea until program supt realísareacaruía trebuia sa zacd §"1 atit de scumpa noua neatirnare a Ro. mantel noastre. Pentru moment, dupa ce numaí in tímpul din urma incepusem a oprí pe tiganapl care facea al strigatele luí ascutite concurenta Neamtului cu warrne Wiírst", mopeagului 0 babel cu ciorba de burta calda" 0 cer0torilor cu miluiti-ma 0 pe mine" 0 melelstivitíva" ca si-1 curnpar incolorul 0 insípidul Univers", cetiam de la un cap& la altul marele jurnal bine facut, al caruí serfs curagíos contribuía sa defíneasca ideile" ce mi se desfacusera mie din lunga cercetare a unuí trecut serios 0 onest, avindu-0 basa luí propríe. Era acoloaltacredinta decit aceía din frumoasele discursuri cu care se luptau in Parlamente vane, numaí de forma, elegantli atletíal luptelor noastre de partid. Voiu invata a cunoqte 0 prin propría mea experienta ce era supt aceasta parada, care,lazilemarl, cind se ridica vibrantul glas al lui Matorescu, chid Carp i$ arunca ormulele sfídatoare, cind Delavrancea, Inca putinapre-, ciat caorator,dar incintindu-se de elocventa sa i$ desemna inalerpitorescilecapricii, aduna in loje tot ce lumea feminina a vechilor Bucure$1 avea mat fin 0 maí fermecator. °data, cu o frumoasa adresa caligra- flea, am fost chemat la ministrul mieu, care era colegui doctor'strati,Dale dealtfelpersonal necunoscut. 0 4 0 vial de om mislune 7 0 decoratie 7 Era o zí foarte calda de yard in cabínetul sau, ministrul stated in jiletca.M'a invítat sa ma desbrac ieu,celace, inclinindu-mainaintea generositatil gestuluí, am refusat. Apoí a inceput sa ma_ intrebe, cu multa staruinta 0 inca mai multa jena, despre examenul de bacalaureat la care, din nou, eram prqedinte- Numele lui Take Ionescu, caruiaIstrate-iera profund devotat, se amesteca necontenit, curios, in acest interoga- toriu. Ce am eu cu el 7 De ce 1-am suparat 7 Am inteles. Datí-mi, va rog, o foale de hirtíe."í, cind 1-am intins demisía, pe care, cu gindul la Take Ionescu, nu_ cuteia sa mi-o ceara, a prins sa ma intrebe prietenos cit fi ci0igat la comisiune, cum s'ar putea pune suma la loc,í daca a vrea sa-i cataloghez Voiu cauta un student in lipsa de mijloace. Da, da, tocmai aceasta. voiam s'o spun. Niel nu puteatí gindí altfel. Dar, totu0, daca a vrea sa merg in strainatate, hind poate bolnav, Mud de dorit sa fii bolnav... Dar nu slut. Atuncio, §tia eu7o cercetare tuinØficà. N face-o la manastirea A, toemai, tocmai... Dar cu mandat oficial* 4recut la Monitoriu... De sigur 1 1 nu ea o com- pensatie : voiu presinta contul... De sígur i i m'axn_ dus la Neamt 0 am presintat contul, dar .níci insarcina-- ea nu s'a publicat, 0 a trebuit sa inghit trel sute de leí tocmaí... Colaborator al Romanieí june" era 0 d. A. C. Cuza. Níciodata marele polemist, care luptase contra alcoolismu-- luií invederase ialte primeja, rupindu-se tot mai mult din juroinismul de glume studente;stipeste realitatí teribile, n'a fost mai incísiv, mal sigur de argumentatia sa, mai impresionant in conclusii, cind, dupa ce, dindu-se de gol tot cela ce era falsí calp supt aparenta stralu-, eitoare a acelei Romanli a luí Carol I-in,care samana qa de bine in profunda ei vanitate cu Franta luí Na- poleon alIII-lea,imítata cu voie sau fara vole, punea. Prime preocupatii politicei natiouale 5 in fata cuí putea sa inteleaga, primejdia, sí primeidía lad- nenta, a risipitil acesteí Rom:Anil ca o simpla aventura". Nimení nu va putea rapi d-lui Cuza marele merit de a fi fost supt acest cer de un permanent sí atit de inselator albastru cead'intaiu pasarecare a strígat tare nu e nevoie sa spun sicitde strident, de ascutit pentru ure- chile delicate, profetía furtunii. In acest moment, pentru o biblioteca de istorie con- temporana din Paris apareacartea,bine facuta, despre Istoria contemporana a Romaniel a luí Frédéric Darné, fost director la I'Indépendance", creatorul unuí ziar ilus-, trat, autorul unuí pretios dictionariu romino-frances, om pe jumatate incetatenit printrio casatorie care se termina scandalos, facindu-1 sa paraseasca tara pentru totdeauna, asa incit io s'apierdut síurma. Presintind ca pentru o lucrare menita a fi consultata totsirulschimbarilor po- litice, atít de dese sí cu alit de putina semnificatie, toata lista de nume, in mare parte de mult uítate, ale zecílor sí sutelor de ministri din agitatul nostru cínematograf Po-, Mc, lucrarea, in care erau servite si uneleinterese de partid, ceía ce era de a/tfel foarte visibil, punea in lumina, fara ca aceasta sa fi fost in intentilleistoricului,zadar. niciatotala a unei vietipoliticede oportunism si stir- piciune in forme de pripit si neinteligent imprumut. Linn generale nu voise, sau nu putuse, desface auto- rul strain, caruía toata aceasta comedie ii era in fond in- diferenta. Ele mí s'au impus cu atitaputere,trezind o adinca durere in sufletul cut isi dadea sarnalacere-, sultat s'ar fi ajuns daca puterile vii alenatiei arfifost in adevar intrebuintate, inch am redactat, cu o pasiune care nu erainobiceiulmedievístuluí,ocupat cu ten straíne sau cu epoce asa de departate, o critica,meníta nu atita sa arate valoarea carpi insesi de care era vorba, ci sa faca proeesul unor mart si fatale greseli. Conclusiile mele,íesítedinconsideratiiistorice, coincídeau dea- 6 0 viatä de om virsit cu ale d-luí Cuza, al cdrui punct de plecare fusese economic si social. Darea de samd, care a format o in-- treagd brosurd, a aparut in Romänía jund", trezind, de altfel, pulin ínteres ca tot ce se publicain aceastäad-.