Download This PDF File
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr. -
Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin. -
DT265 Pr Wilhelm Dancă
„NU SUNT DE ACORD” Biserica şi Statul la mons. Anton Durcovici Pr. Prof. Dr. Wilhelm Dancă Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi1 Sumar: Având drept punct de plecare optsprezece declaraţii date de Mons. Anton Durcovici în arestul Ministerului de Interne din Bucureşti, pr. prof. Wilhelm Dancă analizează relaţia dintre Biserică şi Stat aşa cum rezultă ea din cele declarate de episcopul de Iaşi, accentuând problematica secularismului şi a secularizării. Intenţia autorului este de a descoperi cum s-a opus episcopul Anton Durcovici la invazia Partidului-Stat în viaţa Bisericii, analizând mai în- tâi modelul sovietic al relaţiei dintre Biserică şi Stat, în care se face deosebirea dintre starea de iure (separarea Bisericii de Stat şi Şcoală) şi starea de facto (presiunile exercitate asupra Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Catolice), iar în par- tea a doua aplicarea acestui model la spaţiul românesc potrivit declaraţiilor sale carcerale, din care reiese că cea mai preocupare a regimului comunist în anii 1947 şi 1948 era limitarea prezenţei Bisericii Catolice în viaţa publică. În Concluzie, autorul menţionează că imboldul pe care ni-l dă mons. Anton Dur- covici în faţa secularizării şi secularismului este caracterizat de două cuvinte cheie: educaţia şi caritatea. Cuvinte cheie: Anton Durcovici, Biserică, Stat, secularism, secularizare, Se- curitate, regim comunist, model sovietic, educaţie, caritate. Summary: Starting from eighteen declarations of Msgr. Anton Durcovici in the prison of the Ministry of Interior Affairs from Bucureşti, pr. -
O Viata DE OM
ORIZONTURILE MELE O viATA DE OM = ASA CUM AFOST DE N. IORGA LUPT)N EDITURA N. STROILA - Bucure0, Strada General BudWeanu No. S. 1934 ORIZONTURILE MELE =do O VIATA DE OM ---- ASA CUM A FOST - DE N. IORGA II. LUPTÄ EDITURA N. STROILA Bucure§ti, Strada General Budiqteanu No. 8. 1934 II. L,UPTA CAP. XV. Prime preocupatii politice qi nationale Nu-mi stAtea prin g1nd, la inceput, print 1899 sd ating in I'Indépendance Roumaine" subiectepolitice.Dar nu numal in sufletul mieu, ci in acela al unei Intregi generatii, mai ales al celor cari avuserd legdturi cu Apusul 0 cunos- cuserd societdti de o civilisatie modernd adevdratd, activd, cu simt de rdspundere, oricare ar fi fost 0 acolo grqelile 0, sldbiciunile, cu ingriiire ascunse insd de acea ipocrisie despre care ginditorul frances a spus cd ,e un omagiupe care viciul il aduce virtutil", se ivise pdrerea cd 0 in acest domeniu, de care, de altfel, la noi atù nau toate celelalte, nu se mai poate ca acum. In adevdr era de toata evi- denta, chiar cind ea nu era produsd de flacdra rdscoalelor, care nici ele nu lipsiserd cu totul, a e imposibil sd se trdiascd mal departe cu milioane de terani Lard pdmint, fdrd drept adevdrat in viata publicd afard de gluma insultdtoare care era colegiul al III-lea, incadrat de jan-, darmi, minat ca vitele, batut sau pldtit 0, lacapdt, in- Flat , 0 lipsiti de once cre0ere princoal.a, cu o bughesie care in Moldova era aproapetotal strdind 0 nenationalisabild, cu o boierime sfqiatd de patima po-. -
Episcopul Iuliu Hossu, Biserica Greco-Catolică Şi Impactul Instaurării Regimului Comunist Din România Asupra Acestora
Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania. -
THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS
THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 2/2010 ANUL LV 2010 S T U D I A UNIVERSITATIS BABE Ş–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 2 Desktop Editing Office: 51 st B.P.Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, phone + 40 264 405352 SUMAR - SOMMAIRE - CONTENTS - INHALT STUDIA THEOLOGICA BOGDAN VASILE BUDA, Dinamismul sacramental în teologia şi spiritualitatea lui Nicolae Cabasila * The Sacramental Dynamism in the Theology and Spirituality of Nicholas Cabasilas............................................................................................................ 3 ALEXANDRU BUZALIC, Homo religiosus dans les œuvres scientifiques de Mircea Eliade et ouvertures possibles pour la théologie contemporaine * Homo religiosus dans les œuvres scientifiques de Mircea Eliade et ouvertures possibles pour la théologie contemporaine ...............................................................................................39 EMIL MARIAN EMBER , The Paradox of the “Prenatal Acts” and St. Basil the Great * Le paradoxe des « actes prénatals » et st. Basile le Grand ...........................................55 ÉLIANE POIROT, Permanen Ńa leg ământului şi textele liturgice bizantine * La permanence de l’Alliance et les textes liturgiques byzantins............................................................. 63 DORINA POPESCU, Nicolae Steinhardt sau paradoxul unei vie Ńi * Nicholas Steinhardt or the Paradox of a Life .................................................................................................. 73 ANTON RUS, Reuniunile mariane -
Arhive Personale Şi Familiale
Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale -
Rezistenţei Anticomuniste
Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE rezistenţei anticomuniste REPRESIUNEAREEDUCĂRILE RELIGIOASăCOMUNISTE REPRESIUNEA RELIGIOASă De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit ATEISMUL politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase ntre 19451947 Statutul de or Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi de imixtiunile brutale ale put public prin care statul îşi exercită drep sau măsuri de ordin administrativ nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con Începând cu a doua jumătate a anu bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare -
Parliamentary Elections in Bihor County and Their Results Between the Two World Wars
Revista Română de Geografie Politică Year XII, no. 1, May 2010, pp. 98-115 ISSN 1454-2749, E-ISSN 2065-1619 Article no. 121109-187 PARLIAMENTARY ELECTIONS IN BIHOR COUNTY AND THEIR RESULTS BETWEEN THE TWO WORLD WARS Gabriel MOISA * Abstract: Between the World Wars, Oradea was a cosmopolitan city. As we have seen, the Romanians were not the majority population. Those who dominated the city under demographic and economic aspect were the Hungarians and Jews. In political terms, since the early 20’s, the most of the Romanians of Bihor County were subordinated to the most important party in Transylvania, the Romanian National Party, while the Hungarians adopted immediately after unification a political attitude circumscribed to passivity. After this period, the political life will greatly diversify in Transylvania together with the offensive of the parties in the Old Kingdom while the Hungarians will gradually accept to engage themselves in the political affairs of the city and country. Key words: Bihor county, parliamentary elections, interwar period, politic parties After unification, the political Bihor County life experienced substantial changes absolutely necessary to fit to the administrative structure of the Great Romania. In political terms, since the early 20’s, the most of the Romanians of Bihor County were subordinated to the most important party in Transylvania, the Romanian National Party, while the Hungarians adopted immediately after unification a political attitude circumscribed to passivity. After this period, the political life will greatly diversify in Transylvania together with the offensive of the parties in the Old Kingdom while the Hungarians will gradually accept to engage themselves in the political affairs of the city and country. -
Catholics." Sectarianism and Renewal in 1920S Romania: the Limits of Orthodoxy and Nation-Building
Clark, Roland. "Catholics." Sectarianism and Renewal in 1920s Romania: The Limits of Orthodoxy and Nation-Building. London,: Bloomsbury Academic, 2021. 87–99. Bloomsbury Collections. Web. 29 Sep. 2021. <http://dx.doi.org/10.5040/9781350100985.ch-005>. Downloaded from Bloomsbury Collections, www.bloomsburycollections.com, 29 September 2021, 02:22 UTC. Copyright © Roland Clark 2021. You may share this work for non-commercial purposes only, provided you give attribution to the copyright holder and the publisher, and provide a link to the Creative Commons licence. 5 Catholics Of all the churches, it was the status of Catholicism that was most bitterly contested by Orthodox leaders during the 1920s. In particular, the negotiation of the 1927 concordat with the Vatican prompted accusations from the Romanian Orthodox Church (ROC) that the government was surrendering control to a foreign power. Between them, Roman and Greek Catholics made up 14.7 per cent of the country’s population at the time of the 1930 census. Catholicism was strongly identified with ethnic and regional minorities which had been incorporated into Greater Romania after the First World War. Ninety-five per cent of Greek Catholics came from either Transylvania, Crişana or Maramureş, and only 13.5 per cent of Roman Catholics were from regions that had been part of Romania before 1918.1 The Roman Catholic Church had only created archdioceses in Bucharest and Iaşi in the 1880s, and was commonly associated with Hungarian-ness because many Roman Catholics identified either as Hungarians or Csangos.2 Discussions about the status of Catholicism in Greater Romania had begun in 1920 but were not concluded until 1929.3 The Orthodox position was that any reconciliation with Catholicism was ‘too difficult’ and any attempts to make peace should be abandoned. -
Episcopul IOAN PLOSCARU Într-O Prietenie Epistolară De Douăzeci De Ani
DR. M. KIEREIN P. DR. M.R. BIRTZ • Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani 1 Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel.: 0264/432.547 mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Autorii, 2009 ISBN 978-973-647-660-0 2 DR. MANFRED KIEREIN-KUENRING CONSILIER AULIC P. DR. MIRCEA REMUS BIRTZ OBSS, OHSG, OV Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani Coordonator: Mircea Remus Birtz Cuvânt înainte: Manfred Kierein-Kuenring Editura NAPOCA STAR Cluj-Napoca 2009 3 Coperta reproduce o acuarelă pictată de Dr. M. Kierein, portretele celor corespondenţi şi imaginea miraculoasă a Maicii Domnului de la Scăiuş 4 CUVÂNT INTRODUCTIV LA PREZENTA CARTE Corespondenţa cu Episcopul Ioan Ploscaru (născut în 19.XI.1911, decedat în 31.VII.1998) începută printr-o întâmplare, a durat aproape douăzeci de ani, a decurs în limba franceză şi a determinat în mod definitor propria-mi viaţă, precum şi cercetările cu privire la succesiunea apostolică pe care le-am desfăşurat. Mons. Ploscaru a avut maximă înţelegere pentru vasta şi de-a lungul anilor încropită colecţie de autografe episcopale, şi a trimis pentru arhiva mea mai multe autografe inestimabile din posesia sa, de pildă semnăturile Servilor lui Dumnezeu Episcopii Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, şi alţii, pentru care sunt legat de Episcopul Ploscaru de o specială gratitudine. Prietenia epistolară plină de afecţiune s-a terminat din păcate prin contactele mele cu Episcopul Emil Riti (n. 12.XI.1926-d.21.II.2006), ceea ce Excelenţa Ioan Ploscaru a subevaluat. -
Oameni Cari Au Fost 1, * *
tlec lorga . A 1 "tEli.t° oameni cari au fost 1, * * t 1- i. ,- , f F ic!Giritkr-A7k.Ajl'' I - I C; ) 4-4 4: , I7,4 r1P t_,; N. II Ilustratia copertei : P. Vulccinescu n. iorga oameni cari au fost ** EDIT1E INGRIJITA $1 NOTE DE ION ROMAN 1967 EDITURA PENTRU LITERATURA NICOLAE DOBRESCU Soarta rea lovecte ci mai departe in puterile ci spe- rantele unei generatii intregi, care desigur ca mai are de indeplinit o misiune. Primesc, in momentul cind se tiparecte aceastä foaie, prea tirziu ca sa pot lua parte ci eu la punerea in pa- mint a elevului meu iubit ci colaboratorului meu in ati- tea privinte, vestea mortii, inainte de patruzeci de ani, a bunului, cinstitului ci harnicului profesor de Universi- tate Nicolae Dobrescu. Fiu de Oran, numai el ctia prin cite greutäti a tre- buit s'a' treacä pentru a-ci insuci o mare cultura. Bursier al Universitätii din Bucurecti, a facut solide studii in Apus. L-am facut, pe rind, profesor la Teologie, membru co- respondent al Academiei. Acuma il ingropam. Säracul Dobrescu, care spunea, plingind,ca.' nu me- /it'd atita suferintk ca unul ce numai bine a fäcut tutu- rora 1 La foaia aceasta 1 a lucrat in vacanta din 1907, cind I Neamut rometnesc (ma.), 3 toti ma" parasisera, facindi bandele de expeditie alaturi de mine ;la cursurile de yard a alergat intre cei dintii. Acum s-a ispravit. 1Daca este dupg moarte vreo simtire, prietenul plecat tinar dintre noi se va ruga, aiurea, pentru dainuirea pu- terilor noastrei pentru cresterea lor cad, dupa ati- tea pierderi, am famas asa de putini !..