Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu

Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE

rezistenţei anticomuniste represiuneaREEDUCĂRILe religioasăcomuniste represiunea religioasă

De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit Ateismul politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase

ntre 1945-1947 Statutul de or­ Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito­ scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi­ de imixtiunile brutale ale put­ public prin care statul îşi exercită drep­ sau măsuri de ordin administrativ- nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi­ tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan­ „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con­ Începând cu a doua jumătate a anu­ bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare ale lui 1948, aceşti funcţionari, la fel ca şi începând din 1948, un obiectiv im­ Legea de organi­zare a Ministerului cultului sau actelor de fundaţie, or­ ceilalţi angajaţi, nu mai depind atât de portant al Ministerului Cultelor a fost Cultelor enumera şi atribuţiile Depar­ dinii publice, legilor de administraţie ministrul titular al departamentului înlocuirea vechilor statute de orga­ tamentului, între acestea: supraveghe­ şi siguranţă generală a statului, cu sau de primul ministru, cât de condu­ nizare ale cultelor religioase, precum rea şi controlul asupra tuturor cultelor privire la asociaţiile sau fundaţiile de cerea PMR, de Comitetul Central al şi abrogarea Legii Cultelor din 1928. religioase şi asupra aşezămintelor lor, drept privat. Acest act normativ a fost Partidului. Procesul-verbal al şedinţei În prima parte a anului 1948 s-au adus dreptul de a avea delegaţi speciali pe înlocuit în februarie 1949 cu o altă Secretariatului CC al PMR din 25 câteva amendamente la această lege lângă organele centrale sau pe lângă lege de organizare, care nu a adus însă noiembrie 1948 indică destul de clar care stabileau atribuţiile Prezidiumu­ noua subordonare, căci în discursul lui RPR; în plus, jurământul prelaţilor său, Gh. Gheorghiu-Dej propunea for­ era făcut faţă de noua „republică po­ marea pe linie de partid, la Ministerul pulară”. formulări şi concepte din legislaţia sau ordinii publice şi bunelor mora­ Cultelor, a unui organ care să se ocupe sovietică. În noul act normativ se vuri”. zi de zi de manifestările din sânul cl­ La 2 martie 1948, Legea Cultelor renunţa la un principiu fundamental al Astfel, prin noul decret, statul prelua erului şi să aibă permanent legătura era iarăşi modificată, iar noul art. 18 legii pentru regimul general al cultelor în întregime conducerea problemelor cu Secretariatul. „În fiecare judeţ să prevedea că „toate cultele sunt da­ din 1928, acela că „statul garantează ecleziastice11, iar Ministerul Cultelor fie cineva care să ştie ce se întâmplă în toare a face servicii religioase atât tuturor cultelor o deopotrivă libertate era mai mult decât un for de supra­ biserici şi să poată informa partidul” la solemnităţile naţionale prevăzute şi protecţie, întrucât exerciţiul lor nu veghere şi control. Începând din mo­ – conchidea Dej. Ministerul Cultelor prin legi sau jurnale ale Consiliului atinge ordinea publică, bunele mora­ mentul adoptării acestui act normativ, era subordonat CC al PMR, mai pre­ de Miniştri, cât şi la cele ocazionale, vuri şi legile sale de organizare”. fişele pe care organele de le cis Secţiei Administrativ-Politice, iar comunicate prin Ministerul Cult­ În schimb, Decretul nr. 177 pleca de la întocmeau clericilor cuprindeau şi ru­ primul ministru Petru Groza avea să elor”; atât arhiereii, cât şi preoţii erau prezumţia de vinovăţie a tuturor cult­ brica atitudinea faţă de legea cultelor joace mai degrabă un rol secundar în obligaţi ca, la intrarea în funcţiune, să elor, căci, deşi garanta formal libertatea din 4 august 1948. Preoţii şi cântăreţii planificarea poziţiei regimului faţă de jure „a fi credincioşi poporului şi de a de conştiinţă şi libertatea religioasă pe bisericeşti care erau semnalaţi cu ma­ diferitele culte. apăra RPR împotriva duşmanilor din tot cuprinsul RPR, stipula la art. 6 nifestări „antidemocratice” erau fie afară şi dinăuntru”. următoarele: „cultele religioase sunt suspendaţi, fie scoşi din funcţiune. Decretul nr. 177 din 4 august 1948, în libere să se organizeze şi pot funcţiona Bibliografie: Raportul Comisiei fapt noua lege a cultelor, împrumuta liber dacă practicile şi ritualul lor nu Legea Cultelor a fost completată de Prezidențiale pentru Analiza sunt contrare Constituţiei, securităţii Decretul nr. 178 pentru organizarea Dictaturii Comuniste din România.

2 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 3 represiunea religioasă represiunea religioasă

Spre exemplu, preotul Ioan Hurmuz, din comuna Bogata (jud. Baia), la începutul anului 1949, a adresat o iconografia cu reprezentări ascetice cerere patriarhului, prin care îl ruga a ortodoxiei bizantine, imagine pe să intervină la forurile în drept pentru care mi-o obligă nu numai înfăţişarea eliberarea sa, susţinând că a fost lui şi conduita lui, ci gândul că are o Arestările condamnare lungă [Părintele Iustin] condamnat pe nedrept la cinci ani închisoare de Tribunalul Militar Iaşi. „are ceva indefinibil, bun şi luminos, Patriarhul Justinian Marina a înaintat cucernic şi discret în firea sa.” din rândurile clerului cererea la Securitate, cu rugămintea Grigore Caraza spune că părintele de a fi cercetat cazul. Serviciul care Iustin, încă de pe când se afla la se ocupa de supravegherea clerului Aiud, se bucura de o aureolă, de un şi represiunea antimonahală propunea în mod ipocrit superiorilor: halou în jurul fiinţei dânsului. A „a se comunica că nu ne putem fost cunoscut de toată lumea „ca amesteca în bunul mers al justiţiei”. preot cu har”15. Părintele Mihai Această intervenţie brutală s-a vădit mai ales în prima perioadă a comunismului românesc, între 1945- Lungeanu ne spune despre Părintele 1964. Dicţionarul elaborat în cadrul INST consemnează cifra de 1725 de preoţi ortodocşi arestaţi. Imediat după înfiinţarea Securităţii, la Iustin Pârvu următoarele: „L-am cunoscut pe Părintele Iustin Pârvu 30 august 1948, organele represive şi-au Părintele Justin Pârvu intensificat acţiunile de supraveghere în penitenciarul Aiudului, în jurul ncă din primele luni de la ins­ a tuturor cultelor, prin intermediul şi-a început ucenicia, de copil la anului 1956... N-am întâlnit fiinţă ta­lare, guvernul procomunist Serviciului III din cadrul Direcţiei I. Schitul Durău. A executat 16 ani mai uşoară, mai discretă, care nu a operat numeroase arestări în S-a urmărit infiltrarea Bisericilor cu de detenţie la Aiud, la minele Baia se plângea de nimic, care primea rândurile clerului şi chiar pre­ informatori, iar mănăstirile au devenit Sprie, la Gherla şi la Periplava. Înalt, cu bucurie, trecea cu sufletul uşor Îmierul Petru Groza, altminteri un „obiective” aflate cu prioritate în subţire, senin şi tăcut, cu o voce peste orice ispită... Exemplul per­so­ obe­­dient executant al directivelor atenţia Securităţii, fiind considerate blândă şi clară, rar auzită, la cei 35- nal a fost multora model în mijlo­cul ve­nite dinspre PCR, şi-a exprimat po­tenţiale locuri de găzduire a ele­ 36 de ani ai lui, pare desprins din suferinţelor, în mijlocul încercărilor”. rezervele faţă de modul brutal în care mentelor legionare sau din rezis­ten­ s-a acţionat. ţa armată. În intervalul 1948-1953 În acest context a fost reţinut, chiar numeroşi preoţi, călugări şi teologi din ordinul ministrului Cultelor, or­todocşi cu manifestări ostile regi­ cu­­nos­cutul călugăr Arsenie Boca mu­lui, cu trecut legionar sau doar de la mănăstirea Sâmbăta. Până în inventat au fost anchetaţi, arestaţi şi vara anului 1945, numărul preoţilor condamnaţi la ani grei de închisoare. (ortodocşi, greco-catolici, luterani etc.) arestaţi şi închişi în lagărul de După instalarea regimului totalitar, la Caracal a crescut sensibil. Deşi mii de preoţi ortodocşi au fost eliberaţi din lagăr în acelaşi an, clericii ares­taţi şi anchetaţi în închisori s-au aflat şi în continuare pe listele de ca Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla. Tri­ suspecţi, fiind în permanenţă pândiţi mişi să lucreze la canalul Dunăre de o nouă arestare. – Marea Neagră, câţiva chiar depor­ taţi în Siberia, de cele mai multe ori În anul 1948, o dată cu apariţia Secu­ pentru acuzaţii total nefondate, au rităţii, arestările din rândurile clerului con­semna că „această Direcţiune arestaţi, Episcopiile au procedat la un fost socotiţi periculoşi­ pentru noua Ge­nerală [DGSP] a fost sesizată în adevărat recensământ de notorietate au cunoscut o creştere sensibilă. La 12 orientare de stat. Această acţiune ultimele 10 zile de comentariile care se publică şi luând în considerare faptul decembrie 1948, patriarhul Justinian a început din 1945, continuând cu Părintele Justin Pârvu în Arhivele Securității făceau pe tot cuprinsul ţării în legătură că această iniţiativă nu a fost discutată - Civic Media CNSAS- Marina solicita tuturor eparhiilor o mare duritate în 1948 – 1959, şi a ortodoxe tabele cu clericii deţinuţi şi, cu telegrama IPSS Justinian, care era cu Ministerul Cultelor, opiniem a se luat sfârşit abia în vara anului 1964, odată întocmită, această evidenţă a interpretată ca o victorie politică a proceda la verificările necesare pen­tru când au fost eliberaţi toţi deţinuţii fost înaintată de Patriarhia Română, Bisericii Ortodoxe, care primea astfel a se stabili dacă nu cumva IPSS Justi­ Dar dincolo de suferinţa şi torturi, dobândit veşnicia cu preţul vieţii lor. printr-o telegramă, Ministerului Cul­ dreptul de a se amesteca în bunul mers nian a dispus această lucrare cu scopul politici. Biserica s-a aliniat dintru început Prezenţa figurilor bisericeşti în închi­ te­lor, cu rugămintea de a se dis­pune al treburilor statului”. de a lăsa impresia în mediul clerical Miş­cării Naţionale de Rezistenţă ce sori în perioada 1948 - 1964 a fost cercetări privind justeţea măsu­rilor de Legat de intervenţiile patriarhului că poate realiza imixtiuni în munca În închisorile comuniste au murit, sau a acoperit întreg teritoriul naţional, benefică. Prin prezenţa sutelor de arestare. Justinian în favoarea preoţilor arestaţi, organelor de securitate şi a Justiţiei”. au dispărut, 150 de preoţi ortodocşi, cu numele unor preoţi luptători ca preoţi în închisori a existat o reală spi­ La rândul său, Ministerul Cultelor un referat al Securităţii din 17 ianuarie la care se adaugă zecile de slujitori ai Ion Drăgoi, Ion Constantinescu, Ion ritualitate creştină. Preoţii şi-au făcut a trimis aceste date, adunate într-un 1949 semnala: „Întrucât telegrama Încurajaţi şi de acest „recensământ” Bisericii morţi imediat după eliberare. David, Nicolae Andreescu, Şuşman frumos datoria, atât prin învăţătura dosar compus din 13 anexe, cuprinzând patriarhului Justinian a provocat vâlvă al clericilor ortodocşi arestaţi, slu­ Cei mai mulţi dintre preoţii închişi în şi, mai ales, al arhimandritului stareţ lor, cât şi prin savârşirea Sfintelor adresele episcopiilor ortodoxe, Direc­ pe tot cuprinsul ţării şi a dat loc la variate ji­to­rii altarelor au apelat cu şi mai închisorile comuniste au fost arestaţi al mănăstirii Tismana, Gherasim Iscu, Taine. Datorită preoţilor o bună parte ţiei Generale a Securităţii. La puţin comentarii şi întrucât sub pretextul multă speranţă la bunăvoinţa Întâistă­ doar pentru „vina” de a-L fi slujit pe care s-au implicat direct în rezistenţa din cei întemniţaţi puteau să moară timp, un document al Securităţii stabilirii numelui şi numărului celor tătorului BOR. Hristos. armată a poporului nostru şi şi-au creştineşte: spovediţi şi împărtăşiţi.

4 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 5 represiunea religioasă

Părintele Mihai Lungeanu, credinţa. Preoţii „au fost con­damnaţi Dorobanţiu, Ieromonahul Sofian Brigada preoţilor din Iaşi, pentru credinţa în Dumnezeu, pentru Boghiu, Sandu Tudor, fost stareţ de la Canal a trecut prin temniţa de la Piteşti, din puterea cu care propovăduiau credinţa la Rarău cu numele de schimnic, care a scăpat în mod miraculos, fapt în popor, pentru că îşi îndeplineau Daniil, Părintele Nicolae Grebenea, La „Canalul morţii” a fost decimată care i-a shimbat viaţa. El s-a rugat zile misiunea de apostoli. L-au mărturisit Antonie Plămădeală, Părintele o mare parte a elitei ţării noastre. şi nopţi, promiţând Mântuitorului că, pe Hristos şi de aceea au fost marti­ Arsenie Boca, Părintele Petroniu Lagărul de la Poarta Albă adăpostea dacă-l va scoate din acel Infern, toată rizaţi.” Tănase, Părintele Dimitrie Bejan, peste 10.000 de oameni. Aici s-a format „Brigada Haş”, în care erau viaţa şi-o va pune la picioarele Lui. Părintele Mina Dobzeu, Părintele Preotul Ioan Bărdaş Ioan Bunea, Părintele Ilie Lăcătuşu, condamnaţi toţi preoţii din colonie, Rugăciunea i-a fost ascultată şi, pe indiferent că erau ortodocşi, greco motiv că a fost bolnav de TBC, a fost a fost deţinut timp de şaisprezece ani. Părintele Gheorghe Calciu sau romano-catolici. Era o brigadă mutat de la Piteşti la Tg. Ocna. După A intrat la 35 de ani şi a ieşit la 52. Cel Dumitreasa, Părintele Zosima specială pentru tortură şi nimicire. eliberare, a abandonat medicina şi s-a mai mult s-a perindat prin temniţa de Oancea, Au fost aduşi aici doar pentru că preoţit. Mihai Lungeanu, cât a stat în la Aiud, timp de zece ani. Părintele Părintele Dumitru Bălaşa, Părintele slujeau Biserica lui Hristos şi nu vroiau celulă cu Grigore Caraza, a reuşit să Mihai Mitocaru a fost întemniţat Liviu Brânzaş, Părintele Constantin să se supună unui regim comunist memoreze pasaje din Noul Testament. împreună cu cei doi copii ai săi: unul Sârbu, Părintele Ioan Bălădescu, ateu. Au refuzat să se înroleze în „Zile, săptămâni şi chiar luni la rând, elev la Seminarul „Sf. Gheorghe” din monahia Mihaela Nicoară, Părintele partid şi să devină astfel marionetele Roman şi celălalt de zece ani la Şcoala comuniştilor care nu mai credeau Mihai a reuşit să memoreze Noul Constantin Bucescu, Părintele prin nenumăratele lor nevoinţe şi în în spital şi mărturisea şi dezlega Testament. Totodată, în temniţă a Primară din Crucea. Copilul cel mic a în nimic. Au fost bătuţi, schingiuiţi, Constantin Voicescu şi mulţi alţii, final au devenit biserică sfântă a lui păcatele celor în suferinţă, împărţea obligaţi la muncă silnică, de când învăţat Teologia prin alfabetul Morse. fost luat de pe stradă odată cu arestarea fac parte dintr-o listă lungă a celor tatălui şi a fratelui său, îmbrăcat doar Hristos. daruri din puţinul pe care îl avea, răsărea soarele şi până la apus, iar cei Anghel Papacioc, „era un monah în întemniţaţi. Părintele Ilarion Felea, din Hunedoara, după pilda Samarineanului milostiv. care nu făceau faţă şi nu reuşeau să-şi haină laică. cu cămaşă, pantaloni scurţi şi sandale îndeplinească norma zilnică nu mai în picioare. S-a întâmplat ca Părintele a fost arestat şi condamnat de regimul El rostea deseori: „Până la moarte, Ca el erau mulţi, unii complet ne­ Printre preoţii întemniţaţi a fost primeau cele 250 de grame de pâine să primească un telefon şi când a rămas comunist la ani grei de închisoare, la luptă-te pentru adevăr şi Domnul cunoscuţi celor din jur... Valeriu preotul Negruţiu (deţinutul care a care erau „servite” la prânz. singur pe hol a profitat şi a tras vizeta Aiud. Moare în temniţă la numai 58 Dumnezeu se va lupta pentru tine” Gafencu, Traian Trifan, Ioan Schiau, refuzat să fie scos din lagăr n.n.). A fost celulei în care se afla fiul cel mai mic de ani. El a fost condamnat pentru că (Is. Sirah 4,30), mai spunea: „Iertarea Marin Naidin, Nicolae Mazăre, Iulian arestat dintr-un orăşel din Apuseni pentru a-l vedea. Cu ochii plini de a propovăduit pacea creştină şi pacea păcatelor o aflăm în iertarea fraţilor” Bălan, Petru Foti, Sebastian Avram, unde a fost profesor de religie. lacrimi l-a chemat să-l sărute. Copilul a lui Hristos în familie şi societate. A sau „Moartea e un prilej de întoarcere există o dreptate supremă, dreptatea Vasile Joacătă, Constantin Pascu...” Preotul Pîslaru din Roman a fost în început să plângă în hohote strigându- fost un mare nevoitor şi trăitor al vieţii acasă...” Această afirmaţie venea de la lui Dumnezeu. Ei au slujit Bisericii Anghel Papacioc, când se ruga nu mai timpul anchetelor de la Suceava în şi tatăl în timp ce cu mâinile încerca filocalice. Părintele Ilarion Felea nu un om care şi-a acceptat destinul şi a lui Hristos, au luptat împotriva auzea şi nu mai vedea nimic în jur. Era atenţia torţionarilor. Cartea lui Vasile din răsputeri să se agaţe de el prin a murit de bătrâneţe, ci pentru că nu putut spune ceva incredibil despre regimului ateu, duşmanul de moarte al complet absorbit de rugăciune. Manea conţine foarte multe nume de vizetă. Dar totul a fost zadarnic din i s-a acordat asistenţă medicală. Toţi un rău care secera vieţile deţinuţilor: creştinismului. Cu sufletul neînfricat, preoţi ortodocşi din toată ţara, care cauza sistemului metalic protector; şi- cei din temniţă i-au oficiat slujba de „Tuberculoza mi-a salvat viaţa”. Părin­ au pornit în faţa morţii. Părintele Ioan Ianolide spune că sute de clerici au suferit în temniţele comuniste. înmormântare, pentru că au aflat prin tele Dumitru Stăniloae, închis la ortodocşi români au fost arestaţi şi au urat „Mulţi ani!” unul altuia. Ioan F. Calotă, judeţul Dolj, a murit Părin­tele Dimitrie Bejan, la vârsta de morse de moartea Părintelui Ilarion. Jilava şi Aiud, după ce a ieşit de după după 34 de ani de slujire la altar, deportaţi. „Numărul preoţilor a fost numai 32 de ani, a suferit peste şapte Profesorul Dumitru Stăniloae, Părintele Sinesie Ioja a fost un mare gratii, excepţionalul cărturar trăitor având 9 copii. El nu a făcut niciodată mare, printre ei fiind şi călugări.” ani ca prizonier în lagărele din Rusia Constantin Galeriu, Părintele rugător. De asemenea, Varlaam Lică, al smereniei de chilie a spus: „În afară politică. Moare la 6 octombrie 1959, Preoţimea, inclusiv tineretul şi ma­ şi Siberia până în toamna anului Arsenie Papacioc, Arhimandritul un alt monah. Părintele Constantin de regretul pentru suferinţele familiei după ce este arestat a doua oară. rea majoritate a oamenilor, au fost 1948. Părintele Zamfir Bârsan a fost Voicescu a fost „o minune de suflet”. mele, nu-mi pare rău că am împărtăşit Benedict Ghiuş, Părintele Cleopa, Părintele Petru I. Focşeneanu, născut persecutaţi pentru credinţa ortodoxă închis de mai multe ori şi întemniţat În 1963 a fost întemniţat la Aiud, suferinţa atâtor fraţi români, pentru Părintele Iustin Pârvu, condamnat la Podul Turcului, s-a stins din viaţă în şi nu pentru convingeri politice sau la Piteşti, Bucureşti, Canal, fără să în secţia XII a bolnavilor de TBC. a fi dovedit că şi dintre preoţi au fost alte motive. la vârsta de 30 de ani, Părintele închisoarea Gherla, în 1953, ca urmare fie judecat. Martirii din temniţele A fost „un doctor fără de arginţi”. unii, au fost destui care au împărtăşit a schingiurilor din carcera unde a fost Criteriul de condamnare a fost Ioan Negruţiu, Părintele Nil comuniste s-au sfinţit prin sângele şi Cu „patrahirul ascuns” pătrundea durerea poporului nostru”. Ei ştiau că pedepsit pentru că a slujit Învierea.

Dumitru Stăniloae Constantin Galeriu Arsenie Papacioc Benedict Ghiuş Gheorghe Calciu Ilarion Felea Dumitru Bălaşa Arsenie Boca

6 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 7 represiunea religioasă

Un alt caz la fel de dramatic îl repre­ Niciun stat, niciodată în a sfârșit prin a declara apartenența lui zin­tă represiunea declanşată contra istoria lui, nu a trăit pierderi Sandu Tudor la mișcarea legionară. călugăriţelor de la mănăstirea din precum cele provocate de Vladimireşti. Mănăstirea cu hramul vestitul plan ceauşist de O mărturie care le era de ajuns ancheta­ Adormirea Maicii Domnului, din sistematizare, care a dus la torilor pentru a condamna „Rugul Ap­ cuprinsul Episcopiei Buzăului, a dispariţia a peste 40.000 de rins” ca asociație subversivă și contrarevo­ constituit pentru autorităţile represive construcţii - locuinţe, edificii luționară. În realitate, supravegherea de „un exemplu caracteristic de îmbinare a administrative, monumente către Securitate a membrilor fostului mai multor forme şi metode de activitate de artă şi cultură, mânăstiri şi grup de la Antim nu încetase niciun duşmănoasă”. Mănăstirea, situată în biserici. moment. Mărturia lui Făgeţeanu avea să raionul Lieşti, regiunea Galaţi, era constituie însă pretextul perfect pentru considerată „un centru de răspândire a Prima pe lista roşie a partidului declanşarea urgiei. În vara aceluiași an au început arestările. În 14 iunie au fost misticismului religios” în jurul căruia se comunist a fost Biserica Enei. strângeau mii de credincioşi stăpâniţi de arestați cei mai mulți dintre „suspecți”: Ctitorită în 1611, lăcaşul a „duşmănie şi nesupunere” faţă de regimul Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor), marcat începutul unei epoci de comunist. Acuzaţiile se îndreptau mai Benedict Ghiuș, Roman Braga, Sofian ales către maica stareţă Veronica Gurău construcţie, definită mai târziu ca Boghiu, Felix Dubneac, Arsenie Papa­ Barbu şi către părintele ieromonah Ioan „stilul brâncovenesc“. cioc, Alexandru Mironescu, Gheorghe Iovan, duhovnicul mănăstirii. Organele Mai târziu, în 1984, demolările au Vasâi și Șerban Mironescu. Au urmat și de securitate învinuiau conducerea continuat. Biserica-monument alte arestări: Nicoale Rădulescu și Dan mănăstirii pentru că ar fi acordat un istoric Albă Postăvari, atestată Grigore Pistol (29 iulie), Vasile Voi­ însemnat sprijin moral şi material mai documentar în 1595, era al culescu și Gheorghe Dabija (5 august), multor persoane urmărite. Sprijinul doilea lăcaş de cult ca vechime Dumitru Stăniloaie (4 septembrie) și constant oferit „rezistenţei”, precum şi din Bucureşti. Legenda spune Când au fost demolate bisericile Emanoil Mihăilescu (18 septembrie). spiritul anticomunist ce era întreţinut că, în drum spre călău, Mihai de conducerea mănăstirii au determinat Viteazul s-a oprit aici pentru a bucureştenilor. Două lăcaşuri n Enei, 1977 n Doamna Oltea, 1986 Procesul lotului „Rugul Aprins” a autorităţile să recurgă, în data de 30 se ruga. Atât de ascultată i-a istorice aveau să fie dărâmate. Una n Albă Postăvari, 1984 n Olteni, 1987 început la 29 octombrie 1958, la martie 1955, la arestarea stareţei Vero­ fost rugăciunea, încât călăul, dintre cele mai cunoscute biserici n Mânastirea Cotroceni, 1984 n Sf. Vineri, 1987 Tribunalul Militar al regiunii a II-a nica, a duhovnicului Ioan Iovan şi a şocat, nu a mai putut să execute din Bucureşti, Biserica Sfânta Vineri, n Izvorul Tămăduirii, 1984 n Mân. Văcăreşti, 1987 din București. În cauză erau călugăriţei Mihaela Iordach. sentinţa şi, astfel, Mihai Vodă a adăpostea icoana Sfintei Cuvioase n Gherghiceanu, 1984 n Sf. Spiridon Vechi, 1987 inculpate 16 persoane. Sentința scăpat. Parascheva, icoana pictată la Viena, n Spirea Veche, 1984 n Bradu Staicu, 1987 a fost pronunțată în data de 8 În martie 1984, era pusă la în 1748. Martorii oculari ai demolării n Sf. Nicolae Sârbi, 1985 n Sf. Treime, 1987 noiembrie 1958, și învinuia lo­tul de Rugul Aprins pământ sub ochii enoriaşilor. au povestit despre o ploaie cu n Sf. Nicolae, 1986 n Sf. Mina, 1985 „uneltire contra ordinii sociale și crimă Anul 1986 a marcat un alt bucăţi de gheaţă pornită din senin n Sf. Nicolae Jitniţa, 1986 n Izvorul Tămăduirii, 1982 de activitate intensă contra clasei 5 august 1958. București, str. Dr. Sta­ moment tragic în vieţile chiar în mijlocul operaţiunii. n Mân. Pantelimon, 1986 n Buna Vestire, 1981 muncitoare și mișcării revoluționare”. icovici. Liniștea nopții era spartă de hur­ „Rugul Aprins” era considerat ca fiind uitul motorului unei mașini. Era trecut „o organizație subversivă unde s-au de miezul nopții când, în fața casei de la O istorie absurdă petrecută în anii obse­ găsindu-și adăpost la mănăstirea Cer­ exandru Mironescu, Alexandru Elian, unde primise numele de Agaton. După ținut mai multe ședințe cu caracter nr. 34, au coborât mai multe persoane. dantului deceniu ce a urmat instaurării nica, iar uneori chiar la mănăstirea An­ Paul Sterian, Ion Marin Sadoveanu) și eliberare s-a retras la schitul Crasna conspirativ, [care] a atras o serie de În fruntea lor se afla căpitanul de securi­ comunismului în România. Povestea are tim, ambele din București. Cu el, Ivan din monahi (Benedict Ghiuș, Sofian (jud. Gorj), unde a fost hirotonit preot elemente reacționare din rândul tate Gheorghe Dobre. Misiunea lor – de mai multe începuturi. Asemenea acelor Culighin aducea două manuscrise – Boghiu, Adrian Făgețeanu, Arsenie Pa­ (ieromonah). Din 1955 îl regăsim la studenților și i-au instigat a-l reține pe numitul Voiculescu Vasile, întâmplări tainice și pline de mistere. Pelerinul Rus şi Sbornicul –, şi o icoană, pacioc, Andrei Scrima, Vasile Vasilachi). schitul Rarău, după ce fusese înălţat la la acțiuni contrarevoluționare pe numele căruia fusese emis un mandat despre care se spunea că e făcătoare de treapta de ieroschimonah, sub numele împotriva orânduirii de stat de arestare cu o zi în urmă. Motivul: un­ Cel mai îndepărtat poate fi plasat în minuni – o icoană a „Rugului aprins”. În 1948, asociația „Rugul Aprins al Mai­ de Daniil, procesiune ce avusese loc la democratice din RPR”. eltire contra ordinii sociale. 1929, când Alexandru Teodorescu – cel cii Domnului” a fost scoasă în afara legii, mănăstirea Neamţ. Noaptea a trecut greu pentru bătrânul care avea să înfiinţeze şi să se animeze Un al treilea început are loc în anii post­ iar întâlnirile de la Antim au fost suspen­ Toţi cei 16 inculpaţi în cauză au fost poet, nevoit să asiste la percheziționarea peste ani grupul „Rugul Aprins” – pleca belici, când același Alexandru Teodor­ date. Pentru o vreme, acestea au contin­ Urgia nu se sfârșise însă. Avea să revină con­dam­naţi la închisoare. Alexandru cu migală a întregii sale locuințe. într-o călătorie inițiatică la Muntele escu – poet și gazetar care a semnat cu uat, însă, într-un soi de clandestinitate. la zece ani de la desființarea asociației Teodorescu a primit cea mai aspră pe­ Ofițerii de securitate nu s-au grăbit, Athos, despre care acesta avea să afirme pseudonimul Sandu Tudor, îl întâlnește Ușor-ușor însă, grupul de la Antim avea „Rugului Aprins”. Ceea ce ne readuce deap­să: 25 de ani de muncă silnică. A îndeplinindu-și cu răbdare misiunea. Nu ulterior că l-a schimbat profund. în chilia sa de la mănăstirea Antim pe să se risipească. Ivan Culighin a fost ar­ în 1958, la începutul anului – moment fost încarcerat la Aiud, unde a decedat aveau să o termine decât spre dimineață. monahul Ivan Culighin. Ulterior, Sandu estat în 1947 și condamnat la muncă care poate fi considerat și un alt­ în în detenție în noiembrie 1962. Vasile Abia atunci, Vasile Voiculescu avea să fie Un alt „început” al poveștii noastre are Tudor a inițiat o serie de întâlniri peri­ silnică pe viață în Uniunea Sovietică. ceput al poveștii noastre. În data de 25 Voiculescu a fost condamnat la cinci ani dus în arestul Ministerului de Interne. loc în anii celui de-al Doilea Război­ odice în biblioteca mănăstirii Antim. În anii 1948-1949, mai mulți monahi februarie 1958, Adrian Făgețeanu era de temniță. Nu i-a ispășit pe toți. Cu Îl așteptau patru ani de detenție. Un in­ Mondial, la Odessa, unde trupele româ­ Grupul care s-a format treptat la Antim a de la Antim s-au retras la alte mănăstiri arestat la Suceava. Monah și fost mem­ sănătatea distrusă de anii de temniță, fern care i-a grăbit sfârșitul. no-germane aflate în ofensivă îl eliberau fost chiar înregistrat în 1946 ca asociație și schituri din țară. În fine, în 1950, bru al grupului de la Antim, Adrian Vasile Voiculescu avea să fie grațiat în dintr-un lagăr pe mitropolitul Nico­ cu caracter cultural, sub denumirea de inițiatorul Sandu Tudor a fost arestat Făgețeanu avea un trecut care îi inte­ data de 28 aprilie 1962, prin Decretul Povestea noastră e un episod al unei lae al Rostovului și pe duhovnicul său, „Rugul Aprins al Maicii Domnului”. și condamnat la cinci ani de închisoare. resa pe comuniști. Îi interesa îndeosebi nr. 291 al Consiliului de Stat. A murit isto­rii despre care se ştiu destul de pu­ călugărul Ivan Culighin. Peste doar doi Grupul de la Antim, care a activat legal După ispășirea unei părți a pedepsei, în implicarea sa în pregătirea rebeliunii le­ un an mai târziu (26 aprilie 1963). ţine – aceea a „Rugului Aprins”. O is­to­ ani, monahul Ivan se retrăgea în Româ­ până în 1948, era compus din mai mulți 1952, Sandu Tudor a fost eliberat. De­ gionare din 1941. Supus unor interoga­ rie care a sfârşit în nenorocire şi arbitrar. nia, odată cu contraofensiva sovietică, intelectuali laici (Vasile Voiculescu, Al­ venise călugăr încă din 1948, la Antim, torii dure, bătut și torturat, Făgețeanu Sursa: http://www.iiccr.ro/ 8 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 9 represiunea religioasă represiunea religioasă

În cele din urmă guvernanţii comunişti au emis Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, Suprimarea Bisericii care urmărea desfiinţarea mai multor mănăstiri şi scoaterea din monahism a numeroşi călugări. Din statisticile autorităţilor aflăm Greco-Catolice că la 31 martie 1960 mai existau 132 de mănăstiri ortodoxe, 62 fiind desfiinţate ca rezultat al aplicării Probabil între 400 şi 600 de clerici decretului 410/1959. Încă înainte greco-catolici au trecut prin de apariţia decretului, în perioada universul concentraţionar comunist, 1 ianuarie-28 octombrie 1959, alte dar aici se impune precizarea că 30 de mănăstiri fuseseră interzise. unii preoţi uniţi au suferit două şi Desfiinţarea acestor mănăstiri chiar mai multe arestări şi detenţii s-a realizat cu implicarea directă în perioade diferite. În plus, BRU a organelor MAI şi în special a a fost singura Biserică suprimată Securităţii, care nu a făcut altceva de autorităţile comuniste, prin decât să repete scenariul exersat decretul nr. 358 din 1 decembrie în cazul desfiinţării mănăstirii 1948, iar aproape întreaga elită Vladimireşti. ecleziastică (episcopi, canonici, preoţi-profesori şi protopopi) a fost aruncată în sistemul carceral comunist. Începând cu lunile septembrie-octombrie 1948, asupra ÎPS Justinian, preoţilor uniţi s-au exercitat presiuni despre infernale, fizice şi morale, pentru a trece la ortodoxie, după modelul comunism pus în practică de sovietici cu doi ani înainte în Ucraina. Fără a fi fost dizident declarat sau anti­ comunist recunoscut, Înaltpreasfinţitul Justinian n-a fost niciodată un sus­ upă sinodul desfăşurat „Credinţa noastră ţinător al regimului comunist. Dar a în Cluj, la 1 octombrie fost, în permanenţă, un sprijin al celor 1948, care a proclamat este viaţa noastră” persecutaţi de comunişti. Şi este singu­ unirea cu BOR, toţi cei rul ierarh care recunoaşte că prigoana D6 episcopi greco-catolici (, n În anii ’50, la închisoarea din Sighet se găsea, cu câteva excepţii, toată comunistă nu a umplut doar gropile , Valeriu Traian Frenţiu, conducerea Bisericii Catolice din România (episcopi, vicari, canonici şi comune de cadavre, ci şi cerul: de sfinţi! , Ioan Bălan şi Vasile preoţi), fapt ce demonstrează gradul sporit de periculozitate reprezentat Aftenie) au fost arestaţi între 27- de cultul catolic pentru autorităţile comuniste. - De unde această apropiere de lupta ÎPS Justinian împărtăşindu-l pe Liviu Brânzaş 29 octombrie şi apoi transferaţi la anticomunistă a poporului român? vila Patriarhiei de la Dragoslavele, la n în perioda detenţiei de la Sighet, atât episcopii, dar şi preoţii greco- - Eu, de-a lungul timpului, am ascultat cei aflaţi în inspecţie pleacă. Ţurcanu se realizat ce crime a făcut acest Ţurcanu mănăstirea Căldăruşani şi ulterior la catolici au fost contactaţi în repetate rânduri de autorităţi cu propunerea atâta lume care a suferit în închisorile întoarce cu încă un gardian, înjurând, de la Piteşti. Şi la Aiud au fost chinuri închisoarea Sighet. Locul ierarhilor a de a crea o biserică catolică românească, care să colaboreze cu regimul comuniste, dar în scris nu se poate desc­ şi îl ia pe tinerel şi îl leagă cu mâinile groaznice. Cei care s-au dezis de tre­ fost luat de ternare; Nunţiatura Apos­ comunist. rie prin ce au trecut. Este o pată teribilă la spate. Pe sub mâini îi bagă o rangă cutul lor au cedat după nişte chinuri tolică a avut un rol important în con­ n Urmând exemplul episcopilor, preoţii greco-catolici închiși la Sighet au pentru istorie, care nu se va putea şterge şi îl ridică. Iar de la înălţime îl aruncă. monstruoase şi îndelungate. Dar asta stituirea acestor ternare de conducere­ refuzat categoric propunerea autorităților de renunțare la credința lor în niciodată de pe obrazul regimului comu­ Apoi începe cu înjurături teribile şi nu-i discreditează pe ei, ci pe cei care ale eparhiilor greco-catolice, dar din schimbul eliberării imediate. nist! Zilele acestea am citit un articol care cu un lemn începe să îl bată peste cap. i-au chinuit până au făcut acest lucru. vara anului 1950 greco-catolicii din Cel care povesteşte spune că toţi erau Nichifor Crainic a stat ani de zile as­ m-a marcat teribil. Acolo dă mărturie clandestinitate nu au mai putut conta cineva care a fost la Piteşti. Ţurcanu îngroziţi, văzând cum îl maltratează pe cuns, şi până la urmă s-a predat. Mare pe sprijinul moral şi material al Vati­ este înştiinţat că vine o inspecţie şi vin acel tânăr. L-a bătut cu lemnul peste chin au avut şi Radu Gyr şi Nichifor contribuie la consacrarea a 6 episcopi lunii mai 1950. A fost înmormântat în patru bărbaţi, dintre care doi erau de la faţă şi peste cap, încât i-au ieşit ochii Crainic şi Stăniloae şi alţi oameni mari. canului, deoarece diplomaţii Sfântului auxiliari clandestini: Alexandru To­ pripă în cimitirul Bellu catolic. Comitetul Central. Cel care dă inter­ din cap, în chinul acela. La un moment Crainic este unul dintre marii teologi Scaun au fost implicaţi într-un proces dea, , Iuliu Hirţea, Au urmat: Valeriu Traian Frenţiu († viu povesteşte că aceştia au intrat într-o dat, însoţitorul lui Ţurcanu, din spate ai României, are câteva cărţi extraordi­ de spionaj, fiind siliţi să părăsească Ioan Chertes, şi Ioan 11 iulie 1952), Ioan Suciu († 27 iu­ celulă şi le-au spus deţinuţilor că au venit îi spune „a murit!”. La care Ţurcanu nare. S-a predat după ani de zile”- frag­ România la 7 iulie. Dragomir. Primul episcop decedat în nie 1953), Tit Liviu Chinezu († 15 să vadă care-i situaţia lor. Un tinerel se răspune: bine, foarte bine, mai puţin cu ment din cartea „Justinian: Arhiereul Nunţiatura a reuşit însă în primii ani temniţele regimului comunist a fost ianuarie 1955) (decedaţi ca urmare a ridică şi le spune: uitaţi-vă la noi, sun­ un legionar! M-a marcat teribil această care ne arată pasul lui Dumnezeu în de după scoaterea în afara legii a cul­ , ucis în închisoarea regimului de exterminare de la Sighet) tem cu feţele zdrobite. În acel moment, cruzime. Pentru noi este imposibil de Nordul României” de Mircea Crişan. tului greco-catolic să consacre sau să Ministerului de Interne, la începutul şi Ioan Bălan († 4 august 1959).

10 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 11 represiunea religioasă represiunea religioasă

În anii 1955-1956 sunt eliberate primele „loturi” de preoţi greco-catolici, iar aceştia decid să refacă structura bisericii, reluând slujbele în cultul greco- catolic, deşi riscau să fie rearestaţi. Reorganizarea este facilitată şi de eliberarea deţinuţilor politici din 1964. Epicopii care au supravieţuit detenţiei au reluat legăturile cu Vaticanul, şi chiar cu autorităţile comuniste, cărora le-au cerut prin mai multe memorii relegalizarea bisericii greco-catolice. Episcopul Vasile Aftenie Episcopul Episcopul Ioan Suciu Episcopul Tit Liviu Chinezu Episcopul Ioan Bălan s-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lo­ Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la , la 4 decembrie 1907, s-a născut în anul 1904 în comuna s-a născut la Teiuş, la 11 februarie droman, din părinţii Petru şi Agafia. s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul într-o familie de preoţi. Huduc, judeţul Mureş, tatăl lui fiind 1880. În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Prieten bun cu Tit Liviu Chinezu, au preot greco-catolic. A studiat Teologia la Seminarul Cen­ trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Rozalia. studiat amândoi Teologia la Roma, la În 1925 a fost trimis la studii teologice tral din Budapesta. În 1903 a fost Grec „Sf. Atanasie”. În 1925 a obţinut A studiat Teologia la Budapesta (1894- Colegiul Grec „Sf. Atanasie”. A fost la Roma, la Colegiul „Sf. Atanasie”, hirotonit preot. Şi-a continuat apoi doctoratul în Filosofie şi Teologie, 1898), după care a fost hirotonit preot promovat doctor în Teologie, iar după studiind la universităţile Angelicum şi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar după care a revenit în ţară. La 1 ianu­ la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost şase ani de studii la Institutul „Ange­ Propaganda Fide. Obţine doctoratul în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde arie 1926 a fost hirotonit preot de promovat doctor în Teologie. A acti­ licum”, la 29 noiembrie 1931, a fost în Filosofie şi Teologie. La 31 ianu­ se cerea un confesor greco-catolic. către Mitropolitul Vasile Suciu. După vat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, hirotonit preot. A revenit apoi la Blaj, arie 1930 a fost hirotonit preot. În În 1919 a revenit la Blaj, unde a fost o lună a fost numit profesor la Aca­ paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca, unde a fost profesor la Academia de 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în demia de Teologie din Blaj. A fost nu­ pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 Teologie. S-a afirmat ca unul dintre cei numit profesor la Şcoala Normală de 1921, Rector al Academiei de Teolo­ mit protopop de Bucureşti şi ulterior de ani, să fie numit Episcop al Lugo­ mari oratori ai Bisericii şi ca un prieten Învăţători. În 1937 a fost transferat la gie Blaj. În 1929 a fost numit delegat canonic al Capitulului Arhiepiscopesc jului. La 25 februarie 1922, Episcopul de suflet al tinerilor. Academia Teologică din Blaj, iar în în Comisia Vaticanului pentru redac­ din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost Frenţiu a fost transferat la Oradea, fi­ 1947, la Bucureşti, ca protopop. tarea Codului Canonic al Bisericilor numit Rector al Academiei Teologice ind instalat la 3 mai acelaşi an. La 6 mai 1940 a fost numit Episcop La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi Răsăritene. din Blaj. După moartea în 1941 a Mitropoli­ Auxiliar de Oradea (titular de Mo­ dus la Mănăstirea Neamţ, împreună În noiembrie 1936 a fost consacrat la În aprilie 1940 a fost numit Episcop tului Alexandru Nicolescu, Epis­ glena-Slatina Bulgaria), auxiliar Epis­ cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma titular de Ulpiana, auxiliar al Mit­ copul Frenţiu a fost din nou mutat, copului Valeriu Traian Frenţiu. Con­ fost transferat apoi la Căldăruşani numirii Episcopului Alexandru Nico­ ropolitului Alexandru Nicolescu. acum ca Administrator Apostolic al sacrarea a avut loc la 22 iulie 1940. unde, ulterior, au fost aduşi şi Episco­ lescu ca Mitropolit. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie Arhi­diecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, Din 29 august 1941 a fost auxiliar pii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, Refuzând trecerea la Ortodoxie, a 1940, în Catedrala din Blaj. S-a întors păstorind aici pe toată perioada războ­ tot de Oradea, dar acum al Episcopu­ pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi la Bucureşti ca Episcop Vicar. iului. În 1947 a revenit la Oradea. lui Iuliu Hossu. Episcopul Valeriu ca Episcop de către ceilalţi Episcopi. greco-catolici, fiind arestat pe 28 oc­ După diferite încercări eşuate ale Traian Frenţiu a revenit la Oradea în Cu toate precauţiunile luate pentru a tombrie 1948. A fost dus la mănăstirea comuniştilor de a-l compromite, a fost De aici a fost arestat pe 28 octom­ 1947, Episcopul Ioan Suciu fiind nu­ nu se divulga acest secret, securitatea a ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la piscopi martiri arestat la 28 octombrie 1948. A fost brie 1948, şi dus în lagărul de la Dra­ mit atunci Administrator Apostolic al aflat cele întâmplate. Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi goslavele, apoi, în februarie 1949, la Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. (februarie 1949) şi de acolo la Peni­ E greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi Episcopul Tit Liviu Chinezu a fost tenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, ajuns în Penitenciarul de la Sighet, dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea transferat mai târziu la Penitencia­ 1950). transformată în lagăr. A refuzat scau­ unde, după 2 ani, nemaiputând supor­ Căldăruşani. În mai 1950 a fost dus rul din Sighetu Marmaţiei. Datorită nul de Mitropolit oferit de ortodocşi ta duritatea regimului de exterminare, la Ministerul de Interne. În octom­ regimului de exterminare, prin cor­ A fost mutat cu domiciliu obligato­ în schimbul trădării credinţei. În mai a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi brie, acelaşi an a fost dus la Peniten­ vezi, foame şi frig, Tit Liviu Chinezu riu la Mănăstirea Curtea de Argeş 1949 a fost transferat şi izolat la Min­ celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a ciarul din Sighetul Marmaţiei. Acolo, s-a îmbolnăvit foarte grav. Anunţat (1955). În 1956 a fost transferat la isterul de Interne. Acolo a fost supus fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, datorită regimului de izolare, bolii de sanitarul închisorii, acesta sub pretex­ Mănăstirea ortodoxă de Maici de la unor torturi oribile, care reclamau o într-o groapă comună din Cimitirul stomac, frigului şi foamei, la 27 iunie tul că îl duce la infirmerie, - l a izolat Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rezistenţă supraomenească. Săracilor. Mormântul a fost nivelat 1953 s-a stins din viaţă în celula 44, într-o celulă mare, neîncălzită, unde, rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Mutilat de bătăi, a fost depus la închi­ pentru a nu se mai cunoaşte locul dezlegat de Episcopul Iuliu Hossu. după două zile, pe 15 ianuarie 1955 a Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din soarea Văcăreşti, unde, la 10 mai 1950, înhumării şi pentru a se evita peleri­ decedat, îngheţat. A fost îngropat fără viaţă într-un spital din Bucureşti, în a încetat din viaţă. A fost înhumat la najele la mormintele martirilor ucişi la A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, ziua de 4 august 1959. A fost înmor­ cimitirul Bellu catholic, cu serviciul Sighet. necunoscându-se locul exact nici azi. fără a i se cunoaşte locul. mântat în cimitirul Bellu catolic. religios celebrat de un preot romano- Nu a fost judecat şi nu a avut condam­ Nu a fost judecat şi nu a avut condam­ Nu a fost judecat şi nu a avut condam­ Nu a fost judecat şi nu a avut condam­ catolic. nare. nare. nare. nare.

12 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 13 represiunea religioasă represiunea religioasă

Din punct de vedere al În 21 iunie 1949, episcopul domnule ministru, să ne dogmelor, supraviețuirea Marton Aron a fost arestat pe informați despre această Bisericii Romano-Catolice Biserica drumul către gara Teiuș, de unde problemă pentru a putea sta în România a fost posibilă voia să ia trenul spre București. liniștiți” (Andrea Dobeș, Vicarul printr-un artificiu al Papei Ioan Câteva zile, de soarta episcopului Aloisiu Boga și regimul comunist, al XII-lea. La 29 iunie 1948, Romano-Catolică Marton nu s-a știut nimic. Alois în Pro Memoria, nr. 8/2009). Suveranul Pontif a emis o Boga, supleantul său, i-a scris la La 30 iunie 1951, episcopul dispoziție, numită „Nominatio București lui Stanciu Stoian, șeful Marton Aron a fost condamnat Substitutorum”. Actul papal Departamentului Cultelor. „Aș la muncă silnică pe viață, pentru prevedea ca fiecare episcop – un cult tolerat dori să vă informez că domnul spionaj în favoarea Ungariei. A în funcție să numească îndată episcop Marton Aron a părăsit fost eliberat în 1955, an în care doi preoți supleanți, numiți sediul episcopiei în ziua de 21 și-a reluat funcția. „ordinarius substitutus”. cu o elită decapitată iunie a.c., în cursul orelor 11, cu Până la moartea sa, survenită Aceștia erau abilitați să preia intenția de a purta un dialog cu în 1980, a fost singurul episcop conducerea diecezei, în cazul Rămaşi fără biserici, din iarna anului 1948, o parte din enoriaşii Excelența Voastră în probleme catolic din România cu drepturi când episcopul legiuit ar fi uniţi au început să frecventeze lăcaşurile de cult romano-catolice, importante de ordin bisericesc. depline, învestit de Papă. fost arestat. La rândul lui, iar unii clerici clandestini au decis, pentru a fi cât mai aproape de La plecare, ne-a anunțat că se Zece ani, între 1955 și1965, fiecare preot supleant trebuia va întoarce până în 28 iunie. episcopul de Alba Iulia a fost să-și numească succesorul în comunităţile greco-catolice, să adopte ritul latin şi, implicit, să Din păcate, nu a revenit până la singurul care putea hirotoni secret. Astfel, era asigurată oficieze în bisericile catolice. data menționată, iar în cadrul preoți. În 1965, urmare a unei Marton Aron continuitatea cultului (Biserica parohiei și al preoților noștri vizite la Vatican, o dezlegare romano-catolică în timpul s-au răspândit știri alarmiste specială în acest sens a primit de prigoanei comuniste - 1948- ritul latin al Bisericii Catolice: rând pe referitoare la persoana sa. la Papă și părintele Petru Pleșca, 1989). rând, prelaţi romano-catolici precum Vă rugăm insistent, stimate substitutul de la Iași. Înlocuitorii nu aveau însă toate Márton Áron, , Al­ drepturile episcopului titular. exandru Cisar, Hieronymus Menges, Respectând dispoziția Papei, , Scheffler János (Ioan toți episcopii din România Scheffler), , Ioan De la stânga și-au desemnat supleanți, Duma, au fost arestaţi la dreapta: aceștia, la rându-le, procedând sau li s-a stabilit domiciliu obligatoriu. arhiepiscopul aidoma. Din cauza denunțării Mai mulţi clerici (Clement Gatti, Iosif , Concordatului, până în 1989 Waltner, Ioan Heber ş.a.), ierarhi şi arhiepiscopul Sfântul Scaun nu a mai putut monahi au fost implicaţi în procese Gerald Patrick numi nici un episcop pentru sinistre (mai cunoscute sunt „proce­ O'Hara şi România. sele Nunţiaturii”, unde rechizitori­ arhiepiscopul ile conţineau învinuirile aberante de Durcovici înaltă trădare şi spionaj, iar pedepsele pronunţate au însumat sute de ani de detenţie). Angajaţii Nunţiaturii ână în 1989, cu intensităţi Apostolice, majoritatea călugăriţe, diferite, ierarhi şi preoţi precum şi preoţi şi călugări de la cat­ romano-catolici au oferit edrala Sfântul Iosif din Bucureşti Scheffler János (Ioan Scheffler) sprijin moral şi material au fost arestaţi la 19 iulie 1950; sora Legea Cultelor din august De asemenea, cereau să BRUP clandestine; unul din promo­ Clara Catrina Laslău, administrator 1948 cerea fiecărui cult să- comunice nestingherit cu torii acestui sprijin a fost, până în al Nunţiaturii, a fost condamnată la au trecut prin închisorile comuniste. și întocmească Statut de Vaticanul, așa cum fusese și 1980, episcopul latin maghiar Már­ 15 ani de muncă silnică. Alte monahii Dicţionarul publicat de INST iden­ organizare și funcționare, până atunci. ton Áron, titularul diecezei de Alba au primit pedepse asemănătoare sau tifica 165 de clerici romano-catolici Episcop Anton Durcovici în acord cu noua lege, și Prezentat guvernului, proiectul Iulia. Alteori, reprezentanţii romano- condamnări administrative. întemniţaţi, iar pr. prof. Ioan Bota şi să-l prezinte spre aprobare a fost tradus imediat în limba catolici refuzau un astfel de sprijin Cicerone Ioniţoiu numai 150; însă cei Departamentului Cultelor. rusă și expediat la Moscova pentru a evita previzibile complicaţii Monseniorul Stanislau Traian Iovanel­ din urmă admiteau într-un epilog că Sighet. În condiţiile în care regimul În toamna lui 1948, Anton (Dănuț Doboș, „Aspecte ale în relaţiile cu autorităţile politice co­ li, ieşit din arest în anul 1951, a decis să în mod sigur din statistica lor „lipsesc comunist de la Bucureşti evolua spre Durcovici, episcopul de Iași, represiunii comuniste împotriva muniste, a căror cerbicie în hăituirea adopte linia de colaborare cu regimul, încă numele multora”. sfârşitul anilor 1970 spre izolaţionism Marton Aron, episcopul de Bisericii Romano-Catolice Bisericii Unite era de notorietate. De semnând condiţiile impuse de Securi­ şi xenofobie, elita maghiară din Transil­ Alba Iulia și Iuliu Hossu, episcop (1945-1964)”, în Pro Memoria, nr. altfel, la începutul anilor 1950, chiar tate, faptă ce i-a atras excomunicarea. Atenţia Securităţii s-a îndreptat în vania a devenit un fel de „ţap ispăşitor”, greco-catolic, au alcătuit un 4/2005). Răspunsul guvernului şi situaţia Bisericii Romano- Cato­ Orientarea sa „colaboraţionistă” a urmă­toarele decenii cu precădere către iar Institutul Teologic Romano-Catolic proiect de Statut. În esență, a venit în ianuarie 1949: dintre lice era extrem de dificilă: era doar un fost continuată de Francisc Augus­ episcopul romano-catolic de Alba Iu­ de la Alba Iulia era socotit o pepinieră prelații voiau ca Papa să fie cele 46 de articole, autoritatea cult tolerat în RPR, fără a funcţiona tin, dar amândoi ar putea fi incluşi şi lia, Márton Áron, condamnat în 1951 pentru „iredentişti”. Preoţii-profesori recunoscut ca șef al Bisericii laică se declara de acord numai conform unui Statut recunoscut de în categoria preoţilor persecutaţi, în­ pentru complot, care însă a supravieţuit de la Alba Iulia erau etichetaţi în bloc Catolice. cu trei. autorităţi. Persecuţiile n-au ocolit nici trucât la începutul regimului totalitar regimului inuman de detenţie de la drept „naţionalist-şovini”.

14 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 15 „Dacă i-am mulțumi lui Dumnezeu pentru tot ce face pentru noi, n-am mai avea timp să ne plângem”

Richard Wurmbrand

Bisericile neoprotestante şi eşecul controlului comunist

n actele oficiale ale birocraţiei par­ Biserica Evanghelică de Confesiune încarcerări, „pedepse administrative” tidului-stat, pentru denomina­ Augustană, Biserica Evanghelică Sinodo- etc. Unii dintre credincioşii protestanţi ţiunile minoritare se folosea o ter­ Prezbiteriană şi Biserica Unitariană. Alte sau neoprotestanţi activi au avut parte de minologie specifică: unele erau grupări au fost considerate „secte” (mar­ acelaşi tratament din partea autorităţilor, Îculte, altele, „secte” sau „grupări a­nar­ torii lui Iehova, nazarinenii, adeventiştii între cei mai cunoscuţi fiind Richard hice”. reformişti, spiriţii) sau „grupări anarhice” Wurmbrand, Ferenc Visky sen., Simion După cel de-al doilea război mondial, (Oastea Domnului şi stiliştii, din cadrul Cure, Vasile Moisescu, Gheorghe Mla­ statul a acordat temporar dreptul de Bisericii Ortodoxe; betaniştii, din Biseri­ din, Traian Ban, Simion Moţ, Teodor a funcţiona ca asociaţii unui număr ca Reformată; penticostalii disidenţi, din Băbuţ, Nicolae Todor, Alexandru Hon­ im­portant de grupări religioase, care Biserica Penticostală; mai târziu, acesto­ ciuc şi alţii. Se cuvine a preciza că baza fuseseră crunt oprimate sub regimul ra aveau să li se adauge „treziţii”, din Bi­ teologică a sacerdoţiului universal face Ion Antonescu. Tuturor li s-a cerut să-şi serica Baptistă), iar activitatea lor a fost deseori greu, dacă nu imposibil, de sta­ interzisă de-a lungul întregii perioade prezinte mărturisirea de credinţă şi să-şi bilit care dintre neoprotestanţii ajunşi comuniste. Cantitatea de documente precizeze poziţia faţă de stat. în puşcărie erau clerici şi care nu. În rămasă de pe urma monitorizării acestor Patru confesiuni neoprotestante au orice caz, în covârşitoare majoritate, confesiuni şi grupări în anii regimului neoprotestanţii aruncaţi în sistemul pe­ pri­­mit statutul legal de culte: Biserica comunist este imensă, ceea ce reprezintă Adventistă de Ziua a 7-a, Biserica Creş­ niteciar românesc au ajuns acolo din o dovadă în sine a nivelului real al repre­ cauza motivelor religioase. tină Baptistă, Biserica Creştină după siunii pe criterii religioase. Evanghelie (cu două ramuri) şi Biserica­ Sursa: lui Dumnezeu Apostolică-Penticostală, Regimul comunist a acţionat cu duritate Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru acestea adăugându-se con­fesiunilor prot­ împotriva militanţilor religioşi, în anii Analiza Dictaturii Comuniste estante magisteriale: Biserica Reformată, 1940-1960, recurgându-se la arestări, din România

Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2015. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a finanţatorului. Acest material se distribuie GRATUIT