Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE rezistenţei anticomuniste REPRESIUNEAREEDUCĂRILE RELIGIOASăCOMUNISTE REPRESIUNEA RELIGIOASă De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit ATEISMUL politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase ntre 1945­1947 Statutul de or­ Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito­ scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi­ de imixtiunile brutale ale put­ public prin care statul îşi exercită drep­ sau măsuri de ordin administrativ­ nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi­ tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan­ „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con­ Începând cu a doua jumătate a anu­ bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare ale lui 1948, aceşti funcţionari, la fel ca şi începând din 1948, un obiectiv im­ Legea de organi zare a Ministerului cultului sau actelor de fundaţie, or­ ceilalţi angajaţi, nu mai depind atât de portant al Ministerului Cultelor a fost Cultelor enumera şi atribuţiile Depar­ dinii publice, legilor de administraţie ministrul titular al departamentului înlocuirea vechilor statute de orga­ tamentului, între acestea: supraveghe­ şi siguranţă generală a statului, cu sau de primul ministru, cât de condu­ nizare ale cultelor religioase, precum rea şi controlul asupra tuturor cultelor privire la asociaţiile sau fundaţiile de cerea PMR, de Comitetul Central al şi abrogarea Legii Cultelor din 1928. religioase şi asupra aşezămintelor lor, drept privat. Acest act normativ a fost Partidului. Procesul­verbal al şedinţei În prima parte a anului 1948 s­au adus dreptul de a avea delegaţi speciali pe înlocuit în februarie 1949 cu o altă Secretariatului CC al PMR din 25 câteva amendamente la această lege lângă organele centrale sau pe lângă lege de organizare, care nu a adus însă noiembrie 1948 indică destul de clar care stabileau atribuţiile Prezidiumu­ noua subordonare, căci în discursul lui RPR; în plus, jurământul prelaţilor său, Gh. Gheorghiu­Dej propunea for­ era făcut faţă de noua „republică po­ marea pe linie de partid, la Ministerul pulară”. formulări şi concepte din legislaţia sau ordinii publice şi bunelor mora­ Cultelor, a unui organ care să se ocupe sovietică. În noul act normativ se vuri”. zi de zi de manifestările din sânul cl­ La 2 martie 1948, Legea Cultelor renunţa la un principiu fundamental al Astfel, prin noul decret, statul prelua erului şi să aibă permanent legătura era iarăşi modificată, iar noul art. 18 legii pentru regimul general al cultelor în întregime conducerea problemelor cu Secretariatul. „În fiecare judeţ să prevedea că „toate cultele sunt da­ din 1928, acela că „statul garantează ecleziastice11, iar Ministerul Cultelor fie cineva care să ştie ce se întâmplă în toare a face servicii religioase atât tuturor cultelor o deopotrivă libertate era mai mult decât un for de supra­ biserici şi să poată informa partidul” la solemnităţile naţionale prevăzute şi protecţie, întrucât exerciţiul lor nu veghere şi control. Începând din mo­ – conchidea Dej. Ministerul Cultelor prin legi sau jurnale ale Consiliului atinge ordinea publică, bunele mora­ mentul adoptării acestui act normativ, era subordonat CC al PMR, mai pre­ de Miniştri, cât şi la cele ocazionale, vuri şi legile sale de organizare”. fişele pe care organele de securitate le cis Secţiei Administrativ­Politice, iar comunicate prin Ministerul Cult­ În schimb, Decretul nr. 177 pleca de la întocmeau clericilor cuprindeau şi ru­ primul ministru Petru Groza avea să elor”; atât arhiereii, cât şi preoţii erau prezumţia de vinovăţie a tuturor cult­ brica atitudinea faţă de legea cultelor joace mai degrabă un rol secundar în obligaţi ca, la intrarea în funcţiune, să elor, căci, deşi garanta formal libertatea din 4 august 1948. Preoţii şi cântăreţii planificarea poziţiei regimului faţă de jure „a fi credincioşi poporului şi de a de conştiinţă şi libertatea religioasă pe bisericeşti care erau semnalaţi cu ma­ diferitele culte. apăra RPR împotriva duşmanilor din tot cuprinsul RPR, stipula la art. 6 nifestări „antidemocratice” erau fie afară şi dinăuntru”. următoarele: „cultele religioase sunt suspendaţi, fie scoşi din funcţiune. Decretul nr. 177 din 4 august 1948, în libere să se organizeze şi pot funcţiona Bibliografie: Raportul Comisiei fapt noua lege a cultelor, împrumuta liber dacă practicile şi ritualul lor nu Legea Cultelor a fost completată de Prezidențiale pentru Analiza sunt contrare Constituţiei, securităţii Decretul nr. 178 pentru organizarea Dictaturii Comuniste din România. 2 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iunie 2015 iunie 2015 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 3 REPRESIUNEA RELIGIOASă REPRESIUNEA RELIGIOASă Spre exemplu, preotul Ioan Hurmuz, din comuna Bogata (jud. Baia), la începutul anului 1949, a adresat o iconografia cu reprezentări ascetice cerere patriarhului, prin care îl ruga a ortodoxiei bizantine, imagine pe să intervină la forurile în drept pentru care mi­o obligă nu numai înfăţişarea eliberarea sa, susţinând că a fost lui şi conduita lui, ci gândul că are o ARESTăRILE condamnare lungă [Părintele Iustin] condamnat pe nedrept la cinci ani închisoare de Tribunalul Militar Iaşi. „are ceva indefinibil, bun şi luminos, Patriarhul Justinian Marina a înaintat cucernic şi discret în firea sa.” din rândurile clerului cererea la Securitate, cu rugămintea Grigore Caraza spune că părintele de a fi cercetat cazul. Serviciul care Iustin, încă de pe când se afla la se ocupa de supravegherea clerului Aiud, se bucura de o aureolă, de un şi represiunea antimonahală propunea în mod ipocrit superiorilor: halou în jurul fiinţei dânsului. A „a se comunica că nu ne putem fost cunoscut de toată lumea „ca amesteca în bunul mers al justiţiei”. preot cu har”15. Părintele Mihai Această intervenţie brutală s-a vădit mai ales în prima perioadă a comunismului românesc, între 1945- Lungeanu ne spune despre Părintele 1964. Dicţionarul elaborat în cadrul INST consemnează cifra de 1725 de preoţi ortodocşi arestaţi. Imediat după înfiinţarea Securităţii, la Iustin Pârvu următoarele: „L­am cunoscut pe Părintele Iustin Pârvu 30 august 1948, organele represive şi­au Părintele JUSTIN PÂRVU intensificat acţiunile de supraveghere în penitenciarul Aiudului, în jurul ncă din primele luni de la ins­ a tuturor cultelor, prin intermediul şi­a început ucenicia, de copil la anului 1956... N­am întâlnit fiinţă ta lare, guvernul procomunist Serviciului III din cadrul Direcţiei I. Schitul Durău. A executat 16 ani mai uşoară, mai discretă, care nu a operat numeroase arestări în S­a urmărit infiltrarea Bisericilor cu de detenţie la Aiud, la minele Baia se plângea de nimic, care primea rândurile clerului şi chiar pre­ informatori, iar mănăstirile au devenit Sprie, la Gherla şi la Periplava. Înalt, cu bucurie, trecea cu sufletul uşor Îmierul Petru Groza, altminteri un „obiective” aflate cu prioritate în subţire, senin şi tăcut, cu o voce peste orice ispită... Exemplul per so­ obe­­dient executant al directivelor atenţia Securităţii, fiind considerate blândă şi clară, rar auzită, la cei 35­ nal a fost multora model în mijlo cul ve nite dinspre PCR, şi­a exprimat po tenţiale locuri de găzduire a ele­ 36 de ani ai lui, pare desprins din suferinţelor, în mijlocul încercărilor”. rezervele faţă de modul brutal în care mentelor legionare sau din rezis ten­ s­a acţionat. ţa armată. În intervalul 1948­1953 În acest context a fost reţinut, chiar numeroşi preoţi, călugări şi teologi din ordinul ministrului Cultelor, or todocşi cu manifestări ostile regi­ cu­­nos cutul călugăr Arsenie Boca mu lui, cu trecut legionar sau doar de la mănăstirea Sâmbăta. Până în inventat au fost anchetaţi, arestaţi şi vara anului 1945, numărul preoţilor condamnaţi la ani grei de închisoare. (ortodocşi, greco­catolici, luterani etc.) arestaţi şi închişi în lagărul de După instalarea regimului totalitar, la Caracal a crescut sensibil. Deşi mii de preoţi ortodocşi au fost eliberaţi din lagăr în acelaşi an, clericii ares taţi şi anchetaţi în închisori s­au aflat şi în continuare pe listele de ca Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla. Tri- suspecţi, fiind în permanenţă pândiţi mişi să lucreze la canalul Dunăre de o nouă arestare. – Marea Neagră, câţiva chiar depor- taţi în Siberia, de cele mai multe ori În anul 1948, o dată cu apariţia Secu­ pentru acuzaţii total nefondate, au rităţii, arestările din rândurile clerului con semna că „această Direcţiune arestaţi, Episcopiile au procedat la un fost socotiţi peri culoşi pentru noua Ge nerală [DGSP] a fost sesizată în adevărat recensământ de notorietate au cunoscut o creştere sensibilă. La 12 orientare de stat. Această acţiune ultimele 10 zile de comentariile care se publică şi luând în considerare faptul decembrie 1948, patriarhul Justinian a început din 1945, continuând