Dr Marius Oanta Monsenior Dr. Iosif Gunciu 1909

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Dr Marius Oanta Monsenior Dr. Iosif Gunciu 1909 COORDONATOR MARIUS OANȚĂ VOLUMUL II ISTORIE STUDII DE ECLESIASTICĂ ISTORIE STUDII DE ECLESIASTICĂ VOLUMUL II COORDONATOR MARIUS OANȚĂ VOLUMUL II ISTORIE STUDII DE ECLESIASTICĂ Responsabilitatea patrimonială privind încălcarea drepturilor de autor pentru studiile transmise le revine în exclusivitate autorilor, în conformitate cu legislația națională și internațională în materie penală. Coordonatorul și editura sunt exonerați în cazul încălcării drepturilor de autor sau a altor drepturi conexe. Coordonator: Marius Oanță Coperta / DTP: Alexis Dimcev Corectură: Maria Buturugă Consultanți științifici: Maria Buturugă, Claudiu Călin, Emanuel Răduț © 2020 Autorul Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate autorului. Orice reproducere integrală sau parțială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizația autorului este ilicită și constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes științific, cu specificarea respectivei citări. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Studii de istorie eclesiastică / coord.: Marius Oanță.– Craiova: Sitech, 2018-2020 2 vol. ISBN 978-606-11-6473-8 Vol. 2. – 2020. – ISBN 978-606-11-7328-0 I. Oanţă, Marius (coord.) 2 Editura SITECH face parte din lista editurilor românești acreditate de CNCSIS și, de asemenea, face parte din lista editurilor cu prestigiul recunoscut de CNCS, prin CNATDCU, pentru Panelul 4. EDITURA SITECH Aleea Teatrului 2, Bloc T1, parter, Craiova, România Tel/fax: 0251/414 003 e-mail: [email protected]; [email protected] IN HONOREM cercetător științific I dr. STELIAN MÂNDRUȚ LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 68 ANI Născut la 17 august 1951, Stelian Mândruț urmează școala primară, ciclul gimnazial și își definitivează studiile medii în anul 1970, în orașul de pe Bega, Timișoara. În chiar acel an, bănățeanul prin naștere se mută pe valea râului Someșul Mic, urmând studiile universitare, primii doi ani, la Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Studiile academice de profil și le definitivează la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Eötvös Loránd” din Budapesta, în calitate de bursier al statului român, unde obține și licența în anul 1975. Lucrarea de diplomă, intitulată „Activitatea Partidului Național Român din Transilvania între anii 1905-1910”, a fost apreciată de către comisie cu nota maximă. După absolvire, po- trivit uzanțelor vremii este încadrat la Biblioteca Central Universitară din Cluj-Napoca, în funcția de bibliotecar (1975-1988), urmând în paralel studiile doctorale în istorie modernă și contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1991; 1992). Teza cu titlul: „Mișcarea națională și activitatea parlamentară a deputaților PNR din Transilvania între anii 1905-1910”, sub îndrumarea profesorului Kovács József, urmat, după decesul aces- tuia, de academicianul Ștefan Pascu, a reprezentat încununarea cercetărilor doctorale. Răstimp de 13 ani, în intervalul cuprins între anii 1975 și 1988, ocupă funcția de bibliotecar la Biblioteca Central Universitară din Cluj-Napoca. Începând cu anul 1988, face parte din colectivul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca, denumit ulterior Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, la sectorul de istorie modernă și contemporană. În acest interval de timp, parcurge toate gradele academice, devenind din anul 2007 conducător de doctorat. Totodată, ocupă mai multe funcții în colectivele redacționale ale revistelor de speci- alitate, precum: membru în colegiul de redacție al revistei „Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu». Series Historica”, membru în colegiul de redacție al revistei „Memorial 1989” din Timișoara și în cel al revistei „Philobiblon”, editată de către Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, și referent de specialitate al publicației „Caietele Nicolae Iorga”, apărută din 2008, editată de Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoșani. În calitate de cercetător al institutului omonim, a coordonat seria denumită „Bibliografia Istorică a României”, volumele XI-XIII, publicând, totodată, peste 150 de studii (volume, în poligrafii; articole și studii, în reviste de specialitate), cât și de vulgarizare științifică, din țară și străinătate. Printre temele de cercetare predilecte se numără cele referitoare la Revoluția de la 1848-1849 în Transilvania, evoluția mișcării naționale române din același areal (1867- 1918), fenomenul de peregrinare a tineretului studios din Ardeal, către Universități din Ungaria, Austria și Germania (1867-1918), evoluția scrisului istoric transilvan după 1918, repere privind dezvoltarea Institutului de Istorie Națională din Cluj, și a Universității „Daciei Superioare”, în perioada interbelică, relațiile culturale româno-maghiare în secolul XX etc. Totodată, a fost colaborator și coautor al câtorva volume de documente privind „Revoluția de la 1848 din Transilvania” și coautor al lucrării intitulată „Bibliografia Istorică a României”, vol. VI (1979-1984), cea din urmă i-a adus, în anul 1985, premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Printre activitățile de cercetare, se disting participările la manifestările științifice inter- naționale, precum cele din: 2001, Ungaria, „Anii de studii universitare clujene ai istoricului I. Tóth Zoltán (1929-1934)”; 2002, Ungaria, „Membri ai Academiei Române, foști bursi- eri ai Fundației «Gojdu» (1887-1905)”; 2003, Polonia, „Idées et projets de federalization chez les Roumains de Transylvanie au XX-è siècle” (în colaborare); 2003, Germania, „Die Regionalgeschichte in den Jahren 1990-2000 am Beispiel des Banats und Siebenbürgen” (în colaborare); 2004, Ungaria, „Begrifflich methodologische Betrachtungen hinsichtlich die Ausbildung der rumänischen Intelligenz an der Wiener Universität (1867-1918); 2005, Germania, „Die Ausbildung der rumänischen Künstler an der Akademie der Bildenden Künste aus München (12.-20. Jahrhundert)”; 2006, Ungaria, „Considerații privind scrisul istoric românesc din Ungaria post-1989” (în colaborare); 2006, Austria, „Die österreichis- che Universität und die Ausbildung der rumänischen Intelligenz aus Siebenbürgen. Wien als Beispiel im 19. – 20.ten Jahrhundert”. CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE BISERICA PRIMARĂ ȘI SECTE DUALISTE SFÂNTUL ATANASIE DE ALEXANDRIA: ÎNDUMNEZEIREA OMULUI PRIN ÎNTRUPAREA CUVÂNTULUI Pr. conf. univ. dr. Lucian DÎNCĂ, AA 21 CONTROVERSE ȘI CONCORDANȚE ÎN SURSELE GRECEȘTI ȘI ARMENEȘTI CU PRIVIRE LA EREZIA PAULICIANĂ. PAULICIANISM SAU PAULICIANISME? (II) Ilie-Cătălin GRIGORE 33 CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE ÎN BANAT CISTERCIENII ÎN VALEA MUREȘULUI: PAGINI DIN ISTORIA TIMPURIE A MĂNĂȘTIRII DE LA IGRIȘ † Maria ROȘU 45 CONVENTUL FRANCISCAN DIN CARANSEBEȘ ÎN LUMINA UNOR DOCUMETE INEDITE DE SECOL XVIII (II) Pr. Reinholdt LOVASZ 71 VIAȚA ȘI ACTIVITATEA CĂLUGĂRULUI IEZUIT GEORGE BUITU ÎN CONTEXTUL POLITIC ȘI RELIGIOS AL BANATULUI DE LUGOJ-CARANSEBEȘ Drd. Caius Ștefan STEPANESCU 101 ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEOLOGIC ÎN EPISCOPIA ORTODOXĂ SÂRBĂ DE TIMIȘOARA ÎN TIMPUL EPISCOPULUI PETAR PETROVICI Pr. Dr. Sașa IAȘIN 127 viii DIVERSITATE ȘI MODERNITATE CULTURALĂ IDENTITĂȚI ȘCOLARE GRECO-CATOLICE ÎN COMITATUL ARAD (1867-1918) Dr. Felicia Aneta OARCEA 137 ÎNSEMNĂRI ELVEȚIENE DESPRE ADUNĂRILE CREȘTINE DUPĂ EVANGHELIE Bogdan Emanuel RĂDUȚ 147 PREOȚI GRECO-CATOLICI DIN COMITATUL MUREȘ-TURDA LA MAREA UNIRE Dr. Răzvan-Mihai NEAGU 159 COMUNTĂȚI RELIGIOASE, PERSONALITĂȚI ȘI PRESA SUB REGIMURILE TOTALITARE MONSENIOR DR. IOSIF GUNCIU (1909-1999) TENTATIVĂ DE RECUPERARE ISTORIOGRAFICĂ Dr. Marius OANȚĂ 191 FRĂMÂNTAREA PENTRU SINE ȘI PENTRU ENORIAȘII SĂI A EPISCOPULUI MÁRTON ÁRON Msgr. Dr. Marton JÓZSEF 215 ORDINE ȘI CONGREGAȚII CATOLICE DESFIIȚATE ABUZIV: ARHIDIECEZA LATINĂ DE BUCUREȘTI ÎN ANII DICTATURII COMUNISTE Dr. Marius OANȚĂ 229 CENZURA PRESEI RELIGIOASE ÎN COMUNISM PE BAZA UNOR DOCUMENTE DIN ARHIVA DIRECȚIEI GENERALE A PRESEI ȘI TIPĂRITURILOR Dr. Silviu-Constantin NEDELCU 243 INCURSIUNE ÎN ISTORIA BISERICILOR CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ANILOR ’80 Dr. Marius SILVEȘAN 259 ix SCRIERI LITURGICE SLOVACII EVANGHELICI DIN ROMÂNIA, SCRIERILE RELIGIOASE ȘI LIMBA LOR MATERNĂ Dr. Gheorghe Dušan VANKO 287 UNELE CONSIDERAȚII ASUPRA ԺԱՄԱԳԻՐՔ (ŽAMAGIRK) SAU LITURGHIA ORELOR DUPĂ RITUL ARMEAN Dr. Giuseppe MUNARINI 295 EVENIMENTE, MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE, RECENZII Comemorare în parohia romano-catolică Cioplea din București 323 80 de ani de la inaugurarea prestigiosului Institut Francez de Studii Bizantine din Bucuresti 326 Consacrarea Excelenței Sale Iosif Csaba Pál ca Episcop de Timișoara 328 Claudiu Călin – un nou doctor în Istoria Bisericii 333 Călugării Salvatorieni – 120 de ani de activitate la Timișoara 335 Prezentarea la Timișoara a ediției-facsimil a lucrării Deliberatio a Sfântului Gerhard 337 Marius Silveșan, Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907‐1947, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2017 340 Colecția Lourdes Vol. I – Henri Lasserre, Istoria Maicii Domnului de la Lourdes, Ed. Surorile Lauretane, Baia Mare, 2019 Vol. II – René Laurentin, Aparițiile Fecioarei Maria la Lourdes. Relatare documentată, Ed. Surorile Lauretane, Baia Mare, 2019 341 COMUNTĂȚI RELIGIOASE, PERSONALITĂȚI ȘI PRESA SUB REGIMURILE TOTALITARE MONSENIOR DR. IOSIF GUNCIU (1909-1999) TENTATIVĂ DE RECUPERARE ISTORIOGRAFICĂ Dr. Marius OANȚĂ* ABSTRACT: As a protruding figurehead of the Roman-Catholic Church from Romania and as a priest of the latin Archdiocese of Bucharest, Monsignor dr.
Recommended publications
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • Descărcați Documentul
    CRISIA 2017 Redactor responsabil al Dr. Aurel Chiriac publicaţiilor Muzeului Ţării Crişurilor Colegiul de redacţie: Dr. Gabriel Moisa – secretar de redacţie Bord editorial (membri): Dr. Florina Ciure, Drd. Gruia Fazecaş Consiliul ştiinţific: Prof. univ. dr. Cesare Alzati – Università Cattolica Del Sacro Cuore, Milano Prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu – Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj-Napoca Academician Nicolae Edroiu – Institutul de Istorie „George Bariţ”, Cluj-Napoca Dr. György Feiszt – Vas County Archives of Szombathely Prof. univ. dr. Gianfranco Giraudo – Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Francesco Leoncini – Universitatea Ca’Foscari din Veneţia Cercetător Ştiinţific I, Dr. Florin Gogâltan – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca Dr. Gizella Nemeth – Sodalitas Adriatico-Danubiana, Duino Aurisina Prof. univ. dr. Adriano Papo – Universitatea din Udine Academician Ioan-Aurel Pop – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Doru Radosav – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Dr. Matteo Taufer – Universitatea din Leipzig Orice corespondenţă se va MUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR adresa/ Toute correspondance 410464 ORADEA sera envoyée à l’adresse/ Please Bld. Dacia nr. 1-3 send any mail to the following ROMÂNIA address/ Richten sie bitte Tel/Fax: 0259479918 jedwelche korrespondenz an E-mail: [email protected] die adresse ISSN: 1016 – 2798 Fondator: Sever Dumitraşcu (1971) © Copyright by Muzeul Ţării Crişurilor Punctele de vedere exprimate în materialele publicate aparţin în exclusivitate autorilor MUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR C R I S I A XLVII ORADEA 2017 SUMAR (SOMMAIRE – SUMMARY – INHALT) GRUIA FAZECAŞ, CRISTINA ELENA CORDOŞ, MARIAN LIE O aşezare neolitică inedită descoperită la Şişterea „Bangeta”, com.
    [Show full text]
  • Truth and Morality: the Role of Truth in Public Life: Romanian Philosophical Studies, VII
    Cultural Heritage and Contemporary Change Series IVA, Eastern and Central Europe, Volume 37 General Editor George F. McLean Truth and Morality: The Role of Truth in Public Life Romanian Philosophical Studies, VII Edited by Wilhelm Dancă The Council for Research in Values and Philosophy Copyright © 2008 by The Council for Research in Values and Philosophy Box 261 Cardinal Station Washington, D.C. 20064 All rights reserved Printed in the United States of America Library of Congress Cataloging-in-Publication Truth and morality : the role of truth in public life / edited by Wilhelm Dancă. p. cm. -- (Cultural heritage and contemporary change. Series 4a, Eastern and Central Europe ; v. 37) (Romanian philosophical studies ; 7) Includes bibliographical references and index. 1. Truth. 2. Ethics. I. Dancă, Wilhelm, 1959- II. Title. III. Series. BD171.T713 2008 2008021990 121--dc22 CIP ISBN 978-1-56518-249-3 (pbk.) TABLE OF CONTENTS Preface v Introduction 1 Part I. Truth Chapter I: The Culture of Recognition and the Horizons of Truth 13 Anton Carpinschi Chapter II: The Unceasing Temptation of the Lie and 29 Man’s Hunger for Truth Isidor Chinez Chapter III: Truth, Value and the Proliferation of Rights 43 Yuriy Pidlisnyy Chapter IV: Truth as the Key to Integrity, a Spiritual Journey 55 Edward McLean Discussion I: Man between the Truth of Faith and the Truth of Reason 59 Part II. Truth and Morality Chapter V: Problems of the Objectivity of Values in a Pluralistic 75 and Dialogical World Zbigniew Wendland Chapter VI: On the Problem of the Temporality of Moral Truth 81 Burhanettin Tatar Chapter VII: The Human Being between the Sky and the Earth, 93 between Good and Evil: the Human Being Next to Us Petru Gherghel Chapter VIII: Between Betrayal and Heroism 103 Gabriela Blebea-Nicolae Chapter IX: Environmental Ethics and Its Relation to Truth 113 Osman Bilen Chapter X: Morals of the Communication of Truth: Dialogue 127 among Philosophy, Theology and Science Wilhelm Dancă Part III.
    [Show full text]
  • DT334 Phd Fr. Anton COSA
    PONTIFICAL DIPLOMACY. THE HOLY SEE AND THE COMUNIST COUNTRIES IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE* PhD Fr. Anton COŞA Riassunto: Il lavoro presente intende trattare il tema del rapporto tra la diplo- mazia pontificia e il comunismo. Si possono riportare vari argomenti per dimo- strare l’influenza della Santa Sede per far crollare i sistemi totalitari nell’Est Europa. Da evidenziare soprattutto il contributo di Giovanni Paolo II, buon conoscitore dell’ideologia comunista, difensore della libertà e grande protettore dei diritti della persona umana. Parole chiave: diplomazia pontificale, comunismo, Santa Sede, Est Europa. The Roman-Catholic Church is the only religious institution1 that can enter into diplomatic relations and that interests itself in international law, acting through the Holy See, an international sovereign subject of singular characteristics. In other words, the subject who interacts with other actors2 of international life is the Holy See3, not the Catholic Church as a community of believers and neither4 the Vatican City State. The Holy See is the Holy Father himself inasmuch as he is an independ- ent, universal, spiritual authority, together with the organizations of the Roman Curia that collaborate with his mission. The Holy See thus requires the existence of a genuine public international status, such as given by the definition of subject sui iuris5, meaning the Holy See defines for itself its juridical organization and does not receive it from outside, and as such, * Paper presented at the International Symposium “The role of the Roman-Catholic Church in Eastern Europe in the fall of communism”, scientific event organized by the “Saint Joseph” Roman-Catholic Theological Institute in Iasi, the “Alexandru Ioan Cuza” University in Iasi, the Pontifical Gregorian University of Rome and the State University in the Republic of Moldova, Iaşi, May 8, 2014.
    [Show full text]
  • THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS
    THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 1/2010 ANUL LV 2010 S T U D I A UNIVERSITATIS BABE Ş–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 1 Desktop Editing Office: 51 st B.P.Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, phone + 40 264 405352 SUMAR - SOMMAIRE - CONTENTS - INHALT STUDIA THEOLOGICA FLORIN BUD ĂU, Despre gândurile r ăut ăŃ ii şi perioada preg ătitoare a postului mare * The Evil Thoughts and the Preparing Period of the Lent................................................ 3 ALEXANDRU BUZALIC, Teologia Sâmbetei mari în Ad inferos * La théologie du Samedi Saint dans Ad inferos........................................................................................11 OCTAVIAN DUMITRU FRINC , Le fonti dei canoni del CCEO sul protopresbitero * Izvoarele canoanelor CCEO cu privire la protopop .....................................................31 IULIAN HOTICO, The Problems of the Modern European Family * Problemele familiei europene moderne ......................................................................................................... 57 OVIDIU R ĂNESCU, Dogma Neprih ănitei z ămisliri, adev ăr de credin Ńă sau „erezie papal ă”? * Il dogma dell’Immaculata Concezione, verità di fede o “eresia papale”?......................... 79 ERNST CHRISTOPH SUTTNER, Das Dokument der Kath.-Orth. dialogkommission von Balamand. Mit der überschrift: „der uniatismus – eine überholte unionsmethode - und die derzeitige suche nach der vollen gemeinschaft“ * The Document of the Catholic – Orthodox Commission from Balamand Entitled “Uniatism – an Old
    [Show full text]
  • Nyitott Szívvel
    VIRTLÁSZLÓ Nyitottszívvel VIRTLÁSZLÓ Nyitottszívvel MÁRTONÁRONERDÉLYIPÜSPÖK ÉLETEÉSESZMÉI TELEKILÁSZLÓALAPÍTVÁNY XX.SZÁZADINTÉZET BUDAPEST 2002 AkötetaTelekiLászlóAlapítvány ésaXX.SzázadIntézetgondozásábanjelentmeg AszerzõtmunkájaelkészítésébenaSorosAlapítványtámogatta ©TelekiLászlóAlapítvány,VirtLászló,2002 ISBN9630089149 ELÕSZÓ Örömmel és szeretettel ajánlom az Olvasó figyelmébe Virt Lászlónak Márton Áron erdélyi püspök életmûvérõl írott kiváló és átfogó munkáját. A minden te- kintetben kitûnõ mû a közelmúlt történetébõl, sokunknak kortárs történetbõl mutat be Márton Áronban olyan személyiséget, akinek példájára és vezetésére ma is vágynánk, hogy rábízzuk magunkat. Olyan igaz embert mutat be, aki egy- szerre (székely-)magyar, európai és elkötelezett keresztény. Római katolikus egyházunk – jelmondatához mindig hû – püspöke. Püspöki jelmondata a Sulpicius Severus egyházi író Szent Márton életrajzából származik, amelyet az író a súlyos beteg Márton toursi püspök ajkáról idéz: non recuso laborem, nem utasítom el a munkát és bátran hozzátehetõ a szó eredeti értelme, nem utasí- tom el a szenvedést. Jézus Krisztust követve, a szenvedést tudatosan vállalva tel- jesítette be küldetését és lett egyházának és egész nemzetének, különösen is Er- dély és az újonnan megalakult Románia jogfosztottainak, kisebbségi sorsban élõinek,szegényeknekésszenvedõknek,világítófáklyája,tanítója. Márton Áron személyének fontosságát és hogy miért esett rá a szerzõ választása, az elsõ fejezetben megtaláljuk. Fontosnak tartom Virt László által Az indíttatás c. fejezetében leírtakat kiemelni: „Ha itt, a mai magyar nyelvterületen olyan személyt keresünk, aki saját életével jelképezi az egyháznak ezt a valós tekinté- lyét, akkor nehéz másra gondolni, mint Márton Áron erdélyi katolikus püspök- re, akinek halála óta húsz esztendõ telt el – de emléke máig elevenen él, nem- csak szülõföldjén, hanem mindenhol, ahol magyarul szólnak. Tekintélyét elis- merik a más nyelven beszélõk, az erdélyi románok és németek is, elismerik a más hitet vallók, vagy az istenhittõl távol állók is.
    [Show full text]
  • Rezistenţei Anticomuniste
    Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE rezistenţei anticomuniste REPRESIUNEAREEDUCĂRILE RELIGIOASăCOMUNISTE REPRESIUNEA RELIGIOASă De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit ATEISMUL politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase ntre 1945­1947 Statutul de or­ Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito­ scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi­ de imixtiunile brutale ale put­ public prin care statul îşi exercită drep­ sau măsuri de ordin administrativ­ nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi­ tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan­ „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con­ Începând cu a doua jumătate a anu­ bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare
    [Show full text]
  • The Holy See
    The Holy See LETTER OF HIS HOLINESS BENEDICT XVI TO H.E. MSGR. IOAN ROBU, METROPOLITAN ARCHBISHOP OF BUCHAREST ON THE TENTH ANNIVERSARY OF THE VISIT OF THE SERVANT OF GOD JOHN PAUL II TO ROMANIA (MAY 7-9, 1999) To my Venerable Brother Metropolitan Archbishop Ioan Robu of Bucharest I rejoiced to learn that the Roman Catholic Church in Romania, the Romanian Orthodox Church and the Romanian State have wished to commemorate together the 10th anniversary of the memorable Visit to Romania of the Servant of God John Paul II who went there determined "to strengthen those ties between Romania and the Holy See which were so important for the history of Christianity in the region" (Arrival Ceremony, Baneasa Airport, Bucharest, 7 May 1999), and to "pay homage to the Romanian people and to their Christian roots" (General Audience, 12 May 1999). It therefore gives me great pleasure to extend my cordial greeting to all those who will be taking part in this important event. It is an interesting initiative that unites the Catholic and Orthodox faithful of this country which - because of its geographical location and its long history, its culture and its tradition - keeps a record of its special ecumenical vocation, as it were, impressed in its roots. The wish that I warmly express is that believers in Christ may not only keep alive the memory of those unforgettable days but also, gathering the teachings of my venerable Predecessor John Paul II, that they may all strive to find together courageous ways to face with trust the great challenges of our time.
    [Show full text]
  • Episcopul IOAN PLOSCARU Într-O Prietenie Epistolară De Douăzeci De Ani
    DR. M. KIEREIN P. DR. M.R. BIRTZ • Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani 1 Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel.: 0264/432.547 mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Autorii, 2009 ISBN 978-973-647-660-0 2 DR. MANFRED KIEREIN-KUENRING CONSILIER AULIC P. DR. MIRCEA REMUS BIRTZ OBSS, OHSG, OV Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani Coordonator: Mircea Remus Birtz Cuvânt înainte: Manfred Kierein-Kuenring Editura NAPOCA STAR Cluj-Napoca 2009 3 Coperta reproduce o acuarelă pictată de Dr. M. Kierein, portretele celor corespondenţi şi imaginea miraculoasă a Maicii Domnului de la Scăiuş 4 CUVÂNT INTRODUCTIV LA PREZENTA CARTE Corespondenţa cu Episcopul Ioan Ploscaru (născut în 19.XI.1911, decedat în 31.VII.1998) începută printr-o întâmplare, a durat aproape douăzeci de ani, a decurs în limba franceză şi a determinat în mod definitor propria-mi viaţă, precum şi cercetările cu privire la succesiunea apostolică pe care le-am desfăşurat. Mons. Ploscaru a avut maximă înţelegere pentru vasta şi de-a lungul anilor încropită colecţie de autografe episcopale, şi a trimis pentru arhiva mea mai multe autografe inestimabile din posesia sa, de pildă semnăturile Servilor lui Dumnezeu Episcopii Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, şi alţii, pentru care sunt legat de Episcopul Ploscaru de o specială gratitudine. Prietenia epistolară plină de afecţiune s-a terminat din păcate prin contactele mele cu Episcopul Emil Riti (n. 12.XI.1926-d.21.II.2006), ceea ce Excelenţa Ioan Ploscaru a subevaluat.
    [Show full text]
  • Median, Valeriu: a Rómával Egyesült Román
    VALERIU MEDIAN A RÓMÁVAL EGYESÜLT ROMÁN GÖRÖGKATOLIKUS EGYHÁZ VAGYONA AZ 1948. ÉVI ESEMÉNYEK TÁVLATÁBÓL Paradoxnak tűnik, de látszólag I. Mihály király lemondása tette jogszerűvé az új kommunista hatalomnak a hagyományos román társadalom szociális-gaz- dasági létesítményei elleni harc elindítását. Ideológiájuknak megfelelően „a nép egybehangzó és egyöntetű támogatásával” felépített kormányprog- ramjuk életbe ültetése és alkalmazása kapcsán a kommunisták nem áltatták magukat. Ugyanakkor politikai éleslátás és mesterkéltség mellett másra is szükségük volt, éspedig olyan határozott, vaskezű intézkedések sürgős meg- hozatalára, amelyek logisztikailag is elősegítették a jól ismert történelmi kon- textusban megszerzett politikai hatalom megtartását és konszolidálást. Az is köztudott, hogy a kommunisták számára szükséges anyagi jólét egy része az NKVD (majd 1946-tól MVD) alapjaiból származott, s a bőkezűség Moszkva ér- dekeitől függött. A hatalmat megkaparintva a kommunisták többé nem elé- gedtek meg a testvéri segélyekkel. Telhetetlenségük egyenes arányban fokozó- dott a lelkiismeret furdalás nélkül és erkölcstelenül megszerzett magas rangú pozícióikkal. Viszont továbbra is nagy hátrányt jelentett számukra, hogy a gazdasági eszközök nem voltak teljesen a birtokukban. A helyzet orvoslása céljából az 1947. június 14-i minisztertanácsi ülésen jóváhagyták „A gazdaság-helyreállítási és monetáris stabilizációs programot megvalósító miniszteri bizottság” létrehozását, amely 1947. július 12-én, a ha- tározattal összhangban álló 248. számú törvény kihirdetésével meg is alakult. Megszületett tehát az első lépés az ország gazdasági kifosztása irányában. De még ebben a konjunktúrában sem teljesült a cél. A bizottság, a király sze- mélye által gyakorolt minimális cenzúra alól felszabadulva, elkezdte tevé- kenységét. 1948. január 31-én megszületett a 202. számú határozat1, amely a törvény erejével bírva elrendelte egy nagyon széles kategóriába tartozó javak- nak2 az állam vagyonába való azonnali áthelyezését.
    [Show full text]
  • Episcopi Romano-Catolici
    EPISCOPII ROMANO-CATOLICI Îndată după denunţarea în mod unilateral a Concordatului cu Sfântul Scaun, la 17 iulie 1948, guvernul comunist al lui Petru Groza s-a considerat dezlegat de orice obligaţii internaţionale privind Biserica Catolică din România şi, trecând la aplicarea Decretului 177 din 4 august 1948 - «Noua Lege a Cultelor», a început dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Greco-Catolice Române. A fost arestat întregul episcopat greco-catolic şi un mare număr de preoţi şi credincioşi rămaşi statornici în credinţa lor străbună catolică. Prigonită a fost şi Biserica Catolică de rit latin. La acea dată, Biserica Catolică din România formată din cele două ramuri principale: greco- catolică şi romano-catolică de rit latin, avea următoarea situaţie: Biserica Română Unită (Greco- Catolică) era constituită într-o provincie mitropolitană cu reşedinţa la Blaj, având cinci dieceze: Archidieceza Blajului, Diecezele Cluj - Gherla, Oradea, Lugoj, Maramureş şi Vicariatul mitropolitan al Bucureştiului, cuprinzând în total cea 1.800.000 de credincioşi deserviţi de 1900 preoţi, în 2400 de biserici; 12 % din populaţia românească a ţării era greco-catolică. Biserica Catolică de rit latin, formata din români, unguri, germani, din coloniile italiene şi franceze, croaţi, bulgari şi slovaci, cuprindea un număr de cca. 1.400.000 de credincioşi (din care cea 280.000 erau români din Moldova) încadraţi în Archiepiscopia Bucureştiului, condusă de Mgr. Alexandru Theodor Cisar - arhiepiscop, Episcopia de Alba Iulia condusă de Mgr. Aron Marton - episcop, Episcopia de Timişoara în fruntea căreia se afla Mgr. Augustin Pacha -episcop, Episcopia de Satu Mare, ce îl avea ca episcop pe Mgr. Ioan Scheffler şi Episcopia de Iaşi, condusă de Mgr.
    [Show full text]
  • 76 Fărâme Din Prescura Prigoanei... Dr. Manfred Dieter Kierein-Kuenring Dr. Mircea Remus Birtz
    Fărâme din Prescura prigoanei... Dr. Manfred Dieter Kierein-Kuenring Dr. Mircea Remus Birtz De mai bine de cincizeci de ani unul din autorii acestui studiu a început să se ocupe de reconstrucţia succesiunilor apostolice ale episcopilor catolici (ajungându-se la o bază de date de aproape 10.000 de reconstituiri) pasiunea cercetării respective aducând şi o inestimabilă corespondenţă aferentă din partea diverşilor episcopi. S-a creat astfel o arhivă cu date esenţiale pentru istoria contemporană a Bisericii Catolice. Rezultatele cercetărilor au stat la baza mai multor lucrări de documentare, una dintre ele fiind site-ul cibernetic creat de Dl. Martin Wolters „Die Apostolische Nachfolge”. Mai mulţi publicişti austrieci sau germani au putut folosi aceste date pentru ulterioarele lor investigaţii. O atenţie deosebită a fost acordată ierarhilor episcopale clandestine din ţările unde Biserica a fost persecutată, reuşindu-se reconstituirea lor majoră. România a fost una din acele ţări, contactele epistolare cu anumiţi protagonişti marcanţi ai rezistenţei catolice începând în 1969. Mesajele primite de la diferiţii ierarhi greco-catolici români conţin date istorice fundamentale pentru istoria recentă a acelei Biserici Române Unite. Oferim cititorului posibilitatea de a consulta mesaje din partea episcopilor Iuliu Hossu, Ioan Dragomir, Alexandru Todea, Emil Riti, Octavian Cristian şi Justin Paven. O colecţie de circa 100 de scrisori primite de la P.S. Ioan Ploscaru va fi poate editată cu altă ocazie. Prezentarea corespondenţei provenite de la ierarhii uniţi, corespondenţă care a început să fie sporadic editată de diverşi cercetători (1) oferă accesibilitatea la documente fără de care o istorie a Bisericii nu poate fi scrisă în mod satisfăcător.
    [Show full text]