DOCSLIB.ORG

THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 2/2010 ANUL LV 2010 S T U D I A UNIVERSITATIS BABE Ş–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 2 Desktop Editing Office: 51 st B.P.Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, phone + 40 264 405352 SUMAR - SOMMAIRE - CONTENTS - INHALT STUDIA THEOLOGICA BOGDAN VASILE BUDA, Dinamismul sacramental în teologia şi spiritualitatea lui Nicolae Cabasila * The Sacramental Dynamism in the Theology and Spirituality of Nicholas Cabasilas............................................................................................................ 3 ALEXANDRU BUZALIC, Homo religiosus dans les œuvres scientifiques de Mircea Eliade et ouvertures possibles pour la théologie contemporaine * Homo religiosus dans les œuvres scientifiques de Mircea Eliade et ouvertures possibles pour la théologie contemporaine ...............................................................................................39 EMIL MARIAN EMBER , The Paradox of the “Prenatal Acts” and St. Basil the Great * Le paradoxe des « actes prénatals » et st. Basile le Grand ...........................................55 ÉLIANE POIROT, Permanen Ńa leg ământului şi textele liturgice bizantine * La permanence de l’Alliance et les textes liturgiques byzantins............................................................. 63 DORINA POPESCU, Nicolae Steinhardt sau paradoxul unei vie Ńi * Nicholas Steinhardt or the Paradox of a Life .................................................................................................. 73 ANTON RUS, Reuniunile mariane în arhiepiscopia de Blaj (1900-1948) * Le Riunioni Mariane nell’Arciodiocesi di Blaj (1900-1948) ............................................................87 STUDIA PHILOSOPHICA ANDREI-CLAUDIU HRI ŞMAN, Ingineria genetic ă şi manipularea corpului uman: De la proiectarea viitoarelor genera Ńii la nemurirea trupeasc ă * L’ingegneria genetica e la manipolazione del corpo umano: dalla progettazione dei bambini all’immortalità terrena.................................................................................................. 99 DANIELA IANO ŞI, Pentru o art-terapie fenomenologic ă * Pour un art-thérapie phénoménologique................................................................................................................ 113 ANGELA KUN, Estetica lui Hegel şi intui Ńiile lui Plotin * The Aesthetics of Hegel and the Intuitions of Plotin .......................................................................................................... 137 STUDIA PAEDAGOGICA CSABA BEKE, Drumul ini Ńierii în Pilda fiului risipitor din Noul Testament şi în povestea lui Harap-Alb de Ion Creang ă * Il percorso d’iniziazione specificato nella “Parabola del figlio prodigo” dal Nuovo Testamento e nella favola “La storia di Harap- Alb” scritta da Ion Creang ă ....................................................................................................... 147 STUDIA HISTORICA SERGIU SOICA, Activitatea bisericii greco-catolice din Banat în perioada 1920-1945 * The Activity of the Greek-Catholic Church of Banat between 1920 and 1945 ........... 157 RECENZII Radu Ciuceanu, Ion Constantin, Masacrele de la Katy ń, Institutul Na Ńional pentru Studiul Totalitarismului, Bucure şti, 2008 (CSABA BEKE) .......................................229 Jean-Claude LARCHET, Sfântul Maxim M ărturisitorul, mediator între R ăsărit şi Apus [traducere din francez ă de Daniela Cojocariu dup ă Maxime le Confesseur, médiateur entre l’Orient et l’Occident , Les Éditions du Cerf, Paris 1998], Doxologia, Ia şi 2010, 239 p. (CORNEL DÎRLE) ...........................................................................................231 Vahan S. Hovhanessian (ed.), The Old Testament as Authoritative Scripture in the Early Churches of the East [col. Bible in the Christian Orthodox Tradition – vol.1], Peter Lang Publishing, New York 2010, VIII+137p. (CORNEL DÎRLE)................................. 236 André Glucksmann, Discursul urii, Humanitas, Bucure şti, 2007, 227 pp. (IONU ł MIHAI POPESCU) .....................................................................................................239 STUDIA UBB THEOL. GR.-CATH. VARAD., LV, 2, 2010 STUDIA THEOLOGICA DINAMISMUL SACRAMENTAL ÎN TEOLOGIA ŞI SPIRITUALITATEA LUI NICOLAE CABASILA BOGDAN VASILE BUDA 1 SUMMARY. The Sacramental Dynamism in the Theology and Spirituality of Nicholas Cabasilas. The dynamism of sacramental theology and spirituality of Nicholas Cabasilas presents progressive and dynamic aspect of human ontological divination by sacramental mystical union with Christ. The theology and the spirituality of the byzantine theologian, reflect a fascination because there are not presented as a plea concept and speculate, but are facing a harmonious, simple and deeply to the contemplation of divine mysteries which are true “open windows” to the beauty and knowledge of God. In his opera Life in Christ by Nicholas Cabasilas can see a perfect union/symbiosis between the Sacraments of Initiation ( Baptism - Confirmation - Eucharist) that is an intimate merge continuity and complementarity between each of the worshiping Sacraments and “re- birth, growth and transformation “by vital interpersonal communion of man with a beloved…Cabasilas invites us to discover the charm of the byzantine mystagogia as the authentic foundation of spiritual rebirth as the contemporary Christian to avoid two major temptations: as the theological functionalism and the ethical exaltation. Keywords: Cabasilas, sacrament, theology, baptism, byzantine. 1. Date bibliografice Nicolae Cabasila reprezint ă pentru Biseric ă un model de umanist şi teolog, care de şi a tr ăit în sec. al XIV-lea, contemporan fiind cu Simeon Noul Teolog, ne fascineaz ă şi ast ăzi prin „profunzimea şi dinamismul misticii sale” ce poate fi considerat ă o „capodoper ă mereu actual ă” fiind insuflat ă de c ătre harul Spiritului Sfânt. Dac ă secolul al IV-lea poate fi considerat din punct de vedere teologic ca fiind „ciclul cristologic” precum subliniaz ă Oliver Clement, prin fundamentarea „teologiei trinitarea”, secolul al XIV, are o importan Ńă analog ă prin teologia palamitic ă care în gândirea lui V. Lossky, reprezint ă un adev ărat şi propriu „ciclu pneumatologic” 2. În acest context de rena ştere şi înflorire teologic ă dar şi cultural ă, 1 Preot al Comunit ăŃ ii greco-catolice române şti din Madrid (20 martie 2009) şi Capelan în Spitalul Virgen de la Torre din acela şi ora ş (1 noiembrie 2009). 2 Cf. O. CLEMENT , Byzance et le christianisme , Presses universitaires de France, Paris 1964, 2. “En partie seulement, car la pneumatologie byzantine est essentiellement positive, et finit même, au XIVe siècle, par BOGDAN VASILE BUDA filosofic ă şi literar ă va ie şi la lumin ă şi Nicolae Cabasila, care de şi este un teolog oriental grec, va fi redescoperit şi de occident, înc ă din timpul conciliului din Trento. Cabasilas s-a n ăscut într-o familie nobil ă, la Tesalonic între ani 1319 şi 1323. Despre tat ăl s ău nu ştim aproape nimic îns ă putem deduce c ă a fost preocupat de formarea intelectual ă a lui Nicolae 3, iar mama sa, precum atest ă cronicarul Gheorghe Frantzes a fost o femeie pioas ă care, spre sfâr şitul vie Ńii sale, s-a retras în m ănăstirea Sfintei Teodora. Unchiul s ău Nil Cabasila cunoscut ă figur ă a lumii intelectuale şi teologice a timpului, i-a transmis dragostea fa Ńă de literatur ă şi filozofie, dar mai ales sensibilitatea sa pentru „via Ńa duhovniceasc ă şi teologie”. Fiind pasionat de studiu, dup ă Tesalonic patria sa, pa şii s ăi se vor îndrepta spre capitala imperiului, Constantinopol, unde î şi va dedica toate energiile retoricii, teologiei, astronomiei dar mai ales dreptului 4. Ca şi la cei mai mul Ńi din contemporani s ăi, preg ătirea sa intelectual ă era de caracter enciclopedic. Dintr-o scrisoare din tinere Ńe Cabasila accentueaz ă folosul educa Ńiei armonice afirmând chiar, c ă şi sfântul este incomplet dac ă pe lâng ă virtute nu are înv ăŃă tur ă din cât mai multe domenii, ca s ă poat ă face lucr ătoare orice înclinare bun ă care s-ar ivi în el 5. Cabasila nu a fost preot sau c ălug ăr, ci a r ămas „cu via Ńa curat ă şi ferit ă de primejdiile tr ăirii în lume prin familie” 6, precum afirm ă istoricul Ioan Cantacuzino, iar din datele de care dispunem, dar şi din scrierile sale reiese şi ne transpare în mod vizibil „formarea sa juridic ă”7. De aceea ca şi jurist, el nu „a fost un om de cabinet”, ci un om politic cu credin Ńă puternic ă, care în fa Ńa multor conflicte politice şi religioase ale epocii a fost un „reconciliator”, fiind prieten apropiat al împ ăratului Ioan Cantacuzino. În 1345, Cabasila este mediator între patria sa, Tesalonic şi fiul lui Ioan Cantacuzino, pentru a negocia alian Ńa şi sprijinul ora şului s ău fa Ńă de partidul Cantacuzinilor. Pu Ńin mai târziu în anul 1347, Nicolae va înso Ńi pe Grigore Palamas la Tesalonic pentru instalarea sa ca şi arhiepiscop, misiune e şuat ă din cauza opozi Ńiei zelo Ńior, îns ă nu îl va p ărăsi pe prietenul s ău ci îl va conduce la Muntele Athos, unde vor sprijini pe Arhimandritul Nifon acuzat de mesalianism de c ătre c ălug ării sârbi 8. De şi a fost prieten apropiat cu Palamas, deci şi simpatizant al isihasmului el nu va participa la disputele teologice „palamite sau antipalamite” cu Barlaam (cunoscut monah calabrez), ci va p ăstra „un mare echilibru teologic”, nefiind un englober les positions latines et les rectifiant. Mettant l’accent sur la seconde partie du célèbre adage patristique: ‘Dieu s’est fait homme pour que l’homme puisse devenir Dieu’,
Load more

Recommended publications
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • DT265 Pr Wilhelm Dancă
    „NU SUNT DE ACORD” Biserica şi Statul la mons. Anton Durcovici Pr. Prof. Dr. Wilhelm Dancă Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi1 Sumar: Având drept punct de plecare optsprezece declaraţii date de Mons. Anton Durcovici în arestul Ministerului de Interne din Bucureşti, pr. prof. Wilhelm Dancă analizează relaţia dintre Biserică şi Stat aşa cum rezultă ea din cele declarate de episcopul de Iaşi, accentuând problematica secularismului şi a secularizării. Intenţia autorului este de a descoperi cum s-a opus episcopul Anton Durcovici la invazia Partidului-Stat în viaţa Bisericii, analizând mai în- tâi modelul sovietic al relaţiei dintre Biserică şi Stat, în care se face deosebirea dintre starea de iure (separarea Bisericii de Stat şi Şcoală) şi starea de facto (presiunile exercitate asupra Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Catolice), iar în par- tea a doua aplicarea acestui model la spaţiul românesc potrivit declaraţiilor sale carcerale, din care reiese că cea mai preocupare a regimului comunist în anii 1947 şi 1948 era limitarea prezenţei Bisericii Catolice în viaţa publică. În Concluzie, autorul menţionează că imboldul pe care ni-l dă mons. Anton Dur- covici în faţa secularizării şi secularismului este caracterizat de două cuvinte cheie: educaţia şi caritatea. Cuvinte cheie: Anton Durcovici, Biserică, Stat, secularism, secularizare, Se- curitate, regim comunist, model sovietic, educaţie, caritate. Summary: Starting from eighteen declarations of Msgr. Anton Durcovici in the prison of the Ministry of Interior Affairs from Bucureşti, pr.
    [Show full text]
  • Episcopul Iuliu Hossu, Biserica Greco-Catolică Şi Impactul Instaurării Regimului Comunist Din România Asupra Acestora
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania.
    [Show full text]
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea De Istorie Şi Filologie
    UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE IMPLICARE ŞI ACŢIUNE CULTURALĂ LA ROMÂNII ARDELENI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA: GRIGORE MAIOR (1715-1785) TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Iacob MÂRZA Doctorand: Cristian BARTA ALBA IULIA 2012 CUPRINS ARGUMENT Importanţa şi scopul cercetării Metoda de lucru şi structura lucrării Stadiul cercetărilor Capitolul I Coordonate ale vieţii politice la românii ardeleni în veacul Luminilor: de la Inochentie Micu Klein la Grigore Maior I.1. Contextul politic european I.2. Relaţiile Pontifilor Romani cu Curtea vieneză I.2.1. Poziţia Sfântului Scaun în contextul politic european din secolul al XVIII-lea I.2.2. Raporturile Sfântului Scaun cu Imperiul Habsburgic în timpul reformismului terezian şi iosefin I.2.2.1. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împărăteasa Maria Tereza I.2.2.2. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împăratul Iosif al II-lea I.2. Contextul politic şi administrativ transilvănean I.2.1. Naţiuni şi religii recepte I.3.2. Evoluţia instituţiilor politico-administrative centrale şi transilvănene în secolul al XVIII-lea I.3.2.1. La nivel central I.3.2.2. Instituţiile politico-administrative transilvănene Capitolul II Relaţiile episcopului Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane (1764-1782) II.1. Raporturile lui Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane înainte de episcopat II.1.1. Perioada studiilor la Roma II.1.2. În calitate de susţinător al episcopului Inochentie Micu Klein II.1.3 În raportul cu Petru Pavel Aron II.1.4. Pe fondul opoziţiei faţă de candidatura lui Atanasie Rednic II.2. Alegerea şi numirea ca episcop II.2.1 Dosarul lui Grigore Maior II.2.1.1 Metodologia întocmirii Dosarului II.2.1.2 Profilul uman, moral, spiritual şi intelectual al candidatului Grigore Maior II.2.1.3 Aspecte ecleziastice şi identitare II.3.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • Rezistenţei Anticomuniste
    Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE rezistenţei anticomuniste REPRESIUNEAREEDUCĂRILE RELIGIOASăCOMUNISTE REPRESIUNEA RELIGIOASă De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit ATEISMUL politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase ntre 1945­1947 Statutul de or­ Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito­ scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi­ de imixtiunile brutale ale put­ public prin care statul îşi exercită drep­ sau măsuri de ordin administrativ­ nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi­ tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan­ „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con­ Începând cu a doua jumătate a anu­ bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    MÓZES NÓDA THE HISTORICAL, POLITICAL AND ECCLESIASTICAL BACKGROUND OF THE 1927 CONCORDAT BETWEEN THE VATICAN AND ROMANIA Mózes Nóda Dean of the Faculty of Roman Catholic Theology, Babeş-Bolyai University, Cluj, Romania. Email: [email protected] Abstract: The paper explores the events that preceded the conclusion of the Concordat between the Holy See and Romania (1927) and its effects. Both the Vatican and the Romanian Monarchy aimed at concluding a Concordat: the first, because the document was expected to provide a legal frame for the life of the Catholic Church, and the second, because such document contributed to its international visibility. Early talks, during the reign of Prince Al. I. Cuza and King Carol I, were eventually unsuccessful. Discussions were resumed after the end of World War I. The Concordat was drafted essentially by the representatives of the Greek Catholic Church, without the consultation of the Latin bishops of Transylvania. The finalization and the ratification of the document were delayed, partly because of the objections of the Orthodox Church, and partly due to the disagreement regarding the fate of the Latin dioceses of Transylvania and the Patrimonium Sacrum. The Concordat was highly contested by the Latin bishops of Transylvania as it produced serious changes and difficulties. It stipulated the merger of the dioceses of Oradea and Satu Mare and caused severe problems concerning the management of Latin Catholic funds, previously administered by the Roman Catholic Status. The Concordat also affected the functioning of the confessional schools. Key Words: Concordat, Holy See, Romania, Roman Catholic Church, Greek Catholic Church Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol.
    [Show full text]
  • Seria “{Tiin\E Umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania.
    [Show full text]
  • Ii Mitropoliţii Blajului De La 1850 La 1918
    II MITROPOLIŢII BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918 Prin Bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, la jumătatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridică Episcopia română unită la rangul de Arhiepiscopie şi Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost Alexandru Şterca Şuluţiu. MITROPOLITUL ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1850-1867) Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile româneşti ale Şiriei (1848) nu a dus la soluţionarea definitivă a conflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau că luptă pentru libertate, şi românii care doreau de secole să se emancipeze din legăturile aşa-zisei libertăţi ungureşti, Curtea de la Viena a introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica “absolutistică” pentru alţi 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta şi Solferino au dus la răsturnarea acestui regim şi la înlocuirea lui prin “Regimul Constituţional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând de greutăţile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cu alţi 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul Şuluţiu a murit înainte de a vedea consolidarea acestui sistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioadă de mari încercări şi sacrificii. Viaţa şi studiile. Alexandru Şterca Şuluţiu s-a născut la 15 februarie 1794 în Abrud, [85] vechi centru naţionalist minier. După terminarea şcolii în comuna natală, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. Căsătorindu-se, a fost numit capelan şi pe urmă protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la Şimleul Silvaniei, unde a rămas şi după moartea soţiei, până la alegerea episcopală.
    [Show full text]
  • Sumare & Rezumate
    Cuprins STUDIA THEOLOGIA CATHOLICA - Ediţia nr.1 din 2000 1. ASPECTE ALE LOGICII LUI ARISTOTEL ÎN CADRUL LOGICII MODERNE. Autori: CRISTIAN BĂLAŞ. 2. REMARCI ÎN LEGĂTURĂ CU CÂTEVA CONCEPTE ALE LUI JEAN SCOT ERIGÈNE / REMARQUES SUR QUELQUES CONCEPTS DE JEAN SCOT ERIGÈNE. Autori: ALIN SEBASTIAN TAT. 3. INTRODUCERE LA COSMOLOGIA LUI TEILHARD DE CHARDIN / INTRODUCTION À LA COSMOLOGIE DE TEILHARD DE CHARDIN. Autori: ALIN SEBASTIAN TAT. 4. ÎNVĂŢĂTORUL ISUS POTRIVIT EVANGHELIEI DUPĂ SFÂNTUL IOAN. II / "LE MAÎTRE" JESUS, APRÈS L’EVANGILE DE SAINT JEAN (II). Autori: IOAN MOLDOVAN. 5. APOSTOLATUL LAICILOR ÎN BISERICĂ (I). VOCAŢIA ŞI MISIUNEA LAICILOR ÎN BISERICĂ. / L’ APOSTOLATO DEI LAICI NELLA CHIESA (I). VOCAZIONE E MISSIONE DEI LAICI NELLA CHIESA. Autori: VIOREL VIŞOVAN. 6. UNELE PROBLEME ISTORICE LEGATE DE CRUCIADA A V-A. Autori: EUGEN GLÜCK. 7. DOCUMENTE PRIVIND BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ DIN TRANSILVANIA ÎN SECOLELE XVII-XIX . Autori: EUGEN GLÜCK. 8. UN PAS ÎNAINTE. CÂTEVA PAGINI DIN REVISTA "BLAJUL" LA UN CEAS ANIVERSAR. MESAJUL LOR PENTRU TINERET, PENTRU SOCIETATE. Autori: CODRUŢA MARIA ŞTIRBAN. 9. FILOSOFIE ŞI PROFESORI DE FILOSOFIE LA BLAJ (1772-1848). Autori: EUGEN S. CUCERZAN. 10. RELAŢIILE ROMÂNIEI CU SF. SCAUN LA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI RECE. Autori: IOAN MARIUS BUCUR. 11. DIMENSIUNEA SEMIOTICĂ A UNOR "LOCUŢIUNI SUBSTANŢIALE" . Autori: MARGARETA SURDEANU. 12. BIZANTINOLOGIE ÎNTRE IMPROVIZAŢIE ŞI REALITATE. NOTE, OBSERVAŢII CRITICE ŞI COMPLETĂRI LA LUCRAREA BIZANTINOLOGIE. I DE VASILE V. MUNTEANU. Autori: NICOLAE GUDEA. 13. RECENZII - DESPRE ISTORII MAI RECENTE ALE BISERICII ROMÂNE UNITE. CÂTEVA NOTIŢE ŞI OBSERVAŢII ISTORICO-CRITICE. Autori: RALUCA GHIZDAVU. Cuprins STUDIA THEOLOGIA CATHOLICA - Ediţia nr.2 din 2000 1.
    [Show full text]
  • Aspects Regarding the Oppression of the Religious Cults During the Communist Regime in the Files of the Romanian Securitate
    RSP • No. 51 • 2016: 109-119 R S P ORIGINAL PAPER Aspects regarding the oppression of the religious cults during the communist regime in the files of the Romanian Securitate Gabriela Safta* Abstract The relationship between the State and the religious cults in Romania during the communist regime is a new subject among the preoccupations of the historians and it is still a controversial subject from the perspective of the complex realities that have determined the coordinates of this relationship. The problem is insufficiently investigated, but with the opening access to the documents in the archives of C.N.S.A.S., the study of the files reveals new problematic aspects of the matter. The state control over the activity of the cults and over the religious behavior was based on a new legislation, with the help of the cult inspectors, employees of the Ministry of Cults, in charge with the surveillance of every cult administrative unit, from parish to Patriarchy. In addition to that, there was an unofficial control exercised through a web of informers and collaborators of the institution named Securitate, founded by Decree no. 221/ August, 30, 1948. After the 6th of March 1945, beginning with the first months after its installation, the new govern led by Petru Groza, ordered numerous arrests among the clergy of all confessions. Although many of them were released the same year, some remained suspects and some of them, probably under the constant threat, accepted later the collaboration with the Securitate. The political views of the suspects before August, 23, 1944 were the main reason, but also a pretext for the repression against some outstanding representatives of the cults.
    [Show full text]