Oameni Cari Au Fost 1, * *
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
tlec lorga . A 1 "tEli.t° oameni cari au fost 1, * * t 1- i. ,- , f F ic!Giritkr-A7k.Ajl'' I - I C; ) 4-4 4: , I7,4 r1P t_,; N. II Ilustratia copertei : P. Vulccinescu n. iorga oameni cari au fost ** EDIT1E INGRIJITA $1 NOTE DE ION ROMAN 1967 EDITURA PENTRU LITERATURA NICOLAE DOBRESCU Soarta rea lovecte ci mai departe in puterile ci spe- rantele unei generatii intregi, care desigur ca mai are de indeplinit o misiune. Primesc, in momentul cind se tiparecte aceastä foaie, prea tirziu ca sa pot lua parte ci eu la punerea in pa- mint a elevului meu iubit ci colaboratorului meu in ati- tea privinte, vestea mortii, inainte de patruzeci de ani, a bunului, cinstitului ci harnicului profesor de Universi- tate Nicolae Dobrescu. Fiu de Oran, numai el ctia prin cite greutäti a tre- buit s'a' treacä pentru a-ci insuci o mare cultura. Bursier al Universitätii din Bucurecti, a facut solide studii in Apus. L-am facut, pe rind, profesor la Teologie, membru co- respondent al Academiei. Acuma il ingropam. Säracul Dobrescu, care spunea, plingind,ca.' nu me- /it'd atita suferintk ca unul ce numai bine a fäcut tutu- rora 1 La foaia aceasta 1 a lucrat in vacanta din 1907, cind I Neamut rometnesc (ma.), 3 toti ma" parasisera, facindi bandele de expeditie alaturi de mine ;la cursurile de yard a alergat intre cei dintii. Acum s-a ispravit. 1Daca este dupg moarte vreo simtire, prietenul plecat tinar dintre noi se va ruga, aiurea, pentru dainuirea pu- terilor noastrei pentru cresterea lor cad, dupa ati- tea pierderi, am famas asa de putini !... 1 13 iulie 1914 (IV) ANDRE FAURE Intre cei cazuti la Ypres 2 ei profesorul, loarte tina- rul profesor André Faure. lienit la noi dupa terminarea studiilor sale in patrie, ca sa" ocupe un loc la Liceul militar din Iasi, el a prins draga aceasta lark impartasind idealele noastre cele mai inaltei cele mai cinstite. Nimic din viata noastra nu 1-a lasat indiferent,iglasul lui s-a auzit la intruniri publice iesene intru glorificarea Romaniei. Pe crucea ce-i acopere mormintul de modest si devo- tat erou va trebui cindva ca o mina* romfineasca sa adauge un Dumnezeu sa-1 ierte", care-i va tinea cald acolo jos sub pamint. 23 novembre 1914' (IV) I Nicolae Dobrescu (1874-1914)a publicat o biografie a lu1 Antim Ivireanu1i numeroase studii vrivind istoriabiserici1 din Romania. Oras in Belgia, unde s-au dat in repetate rinduri, intre 1914 §i 1918, violente lupte fntre armatele francezai germana. 6 UN PROFESOR : VASILE BURLA Si eu am ceva de spus de3pre Vasile Burlii, de care ma leaga si o veche datorie de recunostinta ce nu se poate uita. Era dintr-un neam de razesi din Bucovina si, in aceIe convorbiri cu elevii, pe care le zugraveste asa de viu d-1 Sadoveanu, el nu uita sa spuie ca nu e numai un adevarat roman, ci un coboritor de boieri prin- tre romani. Invatase la Viena si se prinsese de dragoste pentru filologia de maruntisuri, foarte indrazneatä, insa, uneori in constructii, a anilor 1860. Venit ca profesor in Iasi, el nu putea sa se gaseasca mai bine decit in socie- tatea Tunimii". Ii placea acolo calitatea culturald a oa- menilor, sinceritatea lor, lipsa lor de afectatie si acel respect pentru traditia de gluma si petrecere cu yin bun pe care o adusesera membrii conducatori, crescuti ca si el in universitati germane. Convorbirile literare, care se intemeiasera atunci, in- demnau la scris. Un mare razboi filologic se incepuse intre stiinta de diletant a lui Cihac 1si intre stiinta de uimitor autodidact a d-lui Hasdeu. Pentru originea unui cuvint se dadeau strasnice lupte, in care Cihac a stiut totdeauna sa pastreze masura, daca nu sa cistige biruinta. Burla s-a amestecat in discutie, tiparind citeva articole foarte bine informate si cinstit muncite, dar ale caror rezultate nu erau totdeauna de- finitive. El le-a strins mai pe urma intr-o brosura de Studii filologice. Ca profesor de limba greceasca, el a dat ceva mai tirziu o ingrijita prelucrare a gramaticei lui Curtius, carte grea, desigur, dar care e totusi pina astazi cea mai buna din care se poate invata greceste. , Alexandra Mac (1825-1887) autoralDtctionantlui etimologic daco-romdn (1870-1879). 7 Sfgrimarea cercului iesean al Junimii" lgsg pe Bur lg singur.Activitatealuistiintificginceta,cu toate cã pina la sfirsit i-a plgcut sg ceteascg mult, fie si pentru a nu scrie niciodatg ce-si pusese in minte. Familie n-avea. Despre societatea noastrg, el avea pgrerea rea pe care o au de obicei bucovinenii. Nici incoala nu punea mare temci. Desigur cg, asa de cinstit cum era, el a dorit sà sävirseasca ceva ca profesor. Aveaitiinta, si iubirea. Ii lipseau insg alte doug insusiri, care pot pa'rea secun- dare, dar fdrg care cele dintii rgmin sterpe, anume : rng- sura si consecventa. Era sau prea bun, sau prea aspru, sau prea vesel, sau prea trist, si se schimba adesea. Ochiul pgtrunzdtor.si crud al scolarilor vedea aceasta, ni,pe vremea mea cel putin, Burld nu rnai avea o ade- väratiii depling autoritate. Faptul cg-i plgcea a vorbi, a glumi cu copiii can nu intelegeau ce se cade si nu se cade, nu-1 ajuta sa fie ceea ce s-ar fi cuvenit dupg rnul tele sale insusiri. Cind i se pgrea cg pierde terenul, el lovea. Si a doua zi ii pgrea rgu,i nemgrginita, lui bu- ngtate invingea astfel. Pentru citeva vorbe nesocotitesi citeva din atitudinile revolutionare pe care scoala so- cialistä le-a pus la modg in Iasi, unde ele se vgdni ping astgzi, cel ce scrie aceste rinduri a fost exclus din internatul liceului de la Iasi. 0 rudg, la care cgutasem adgpost, rn-a aruncat pe stradg. Si atunci acelasi director care mg izgonise rn-a primit ca un pgrintei, fuggduin- du-mi reintegrarea, a zgbovit-o inadins pentru ca sà stau in casa lui, in biata lui casä de boem, goalg, fgrg rin- duialg, si ca sä mrminc la birt hrana pe care o plutea el din biata lui leafg mincatd de multele datorii care i-au fost nenorocirea. De atunci el n-a uitat pe elevul neastimpgrati nesupus, care stia carte sii se pärea lui ca nu e rgu la suflet ! Cind rn-a vgzut intiia oarg om isprgvit, mi-a sgrit in git. Bucuria lui n-a fost sAg cind a stat in capul mesei fostului sgu scolar.i acum citeva sgptgmini el imi scria Inca o scrisoare in care lega trel lucruri care ma induiosau deopotriva : visurile luitiinti1ice, un stu- diu despre ortografie, grija pentru Inca un elev bun, eine stie cit de neastimparati acela (el zicea insa ca nu), siamintirea vechiului elev fara astirnpar din alte dati. Despre el ca despre putini altii, se poate zice vorba ce se cuvine oamenilor foarte buni, care au avut gre- seli, din care nici una n-a fost un pacat decit doar fata de dinsii : DurnnezeuA-1ierte ! 1914 EMIL GIRLEANU Emil Girleanu s-a stins, minat de o boala de rinichi care de un an de zile Ii distrugea. S-a stins visind de sanatate, de bucurie si de munca. S-a stins cu mintea limpede si luminoasa, cum 1-am gasit, acum citeva sapta- mini, pe patul de spital, intre flori, privind afara raze de soare, vorbind, glurnindi zirnbind, cu masca grozava a rnortii pe fata. Nu e aici locul sa vorbim de marea pierdere pe care o sufere literatura noastra careia i-a dat pagini clasice ca nobila simplicitate a stiIuluii adincime a sirntirli sincere. Nici de sentimentele ce ne pot misca astazi pe noi, aceia cari, odata, eram tovarasi buni la SZimiincitorul. El s-a gindit in ultimele clipe si Ia noi, fiincica, in noaptea in care se lupta, la Cimoulung, cu moartea, chipul lui nu rn-a parasit o clipa in visurile grele care ma framintau. Dar, daca astazi exista aceastä foaie, dna a putut 1V. Burtd (n. 1840) a murit fn 1905. Extragind articolul din 0 luptil Mantra, N. Iorga I-a datat cu anul aparitiei volumului. 9 face ceva pentru progresul moralit5tiii idealului in aceas- t5 tark o mare parte o are Girleanu. El rn-a indemnat din rAsputeri sá incep, a crezut in biruintk s-a zbàtut cit i-a fost cu putinta noii familiile noastre incheiam benzile de expeditie in casa cu chirie din strada Bu- zest i, doar cind n-a mai putut spera, a rasat numai asupra mea urmarea acestei lupte, pling de atitea greutäti si de atitea sacrificii. Nu c5 avea chemarea unui militant politic. Era prea poet pentru aceasta, prea visAtor. Nici n-a scris in foaie un singur rind de lupt5. Dar idealismul lui a simtit fru- rnuseta acestei indraznete incerc5ri,iastfel secreta- rul de redactie" Emil Girleanusi-alegat numele de cele dintii luni ale silintilor noastre spre bine pe aceastà cale a gazetei. Durerea noasträ se adauge la aceea care va fi strins inimile tuturor celor ce 1-au cunoscut, la vestea mortii lui asa de premature. 1914 SPIRU CARPUS Pierdem in tingrul jurist Spiru Carpus, care a incetat din viald la Jena, unde fdcea solide studii de economie politick pregátindu-si rabdator o tez5 pe care si-o alesese cu iubire, pe incunul din tinerii raliati in toat5 cinstea sufletului lor la miscarea noastr5. Carpus era si un ziarist de chemare : a fost mult timp corespondent al foilor românesti de dincolo, si nu sint decit trei luni de chid tip5ream un folositor articol de politica' externä pe care, cu citeva rinduri asa de mo- deste, ni-1 trimesese.