DOCSLIB.ORG

Ion Albescu Pag

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

Cuprins Pledoarie pentru profesiunea de dascăl Ion Albescu Pag. 5 Nr. Dascălul evocat Personalitatea care evocă Timpul Pag Partea I 1. Profesorul Gheorghe Lazăr Ion Heliade Rădulescu 1802-1872 9 2. Profesorul Gheorghe Lazăr Petru Poenaru 1799-1875 10 3. Dascălul de la Socola Costache Negruzzi 1808-1868 11 4. Profesorul Florian Aron Aug. Treb. Laurian 1810-1881 12 5. Dascălii Chiosea, Chiriţă şi Stan Ion Ghica 1817-1897 13 6. Dascălul Bădiţa Vasile al Ilioaiei Ion Creangă 1837-1889 14 7. Meşterul său iconar Nicolae Grigorescu 1839-1907 15 8. Prof. S. Bărnuţiu şi A.T. Laurian Petru Poni 1841-1925 16 Partea a II-a 9. Profesorul Aron Pumnul Mihai Eminescu 1850-1889 17 10. Învăţătorul Basile Drăgoşescu Ion Luca Caragiale 1852-1912 19 11. Învăţătorul Cosma Anca Ion Popa Reteganul 1853-1905 20 12. Profesorul August Treb. Laurian Ioan Bianu 1856-1935 20 13. Învăţătorul Nicolae Albu Vasile Goldiş 1862-1934 21 14. Profesorul Constantin Galin Nicolae Leon 1862-1931 22 15. Profesorul Em. Bacaloglu Constantin Niculescu 1863-1937 22 16. Profesorul Danielopol Artur Gorovei 1864-1951 23 17. Învăţătorul Ion Creangă Emil Racoviţă 1868-1947 24 18. Profesorul Titu Maiorescu I. Al. Brătescu-Voineşti 1868-1946 24 19. Profesorul Vellescu Ion Brezeanu 1869-1940 25 20. Prof. Ar. Romanescu, I. Manolescu Petru Sturdza 1869-1933 26 21. Profesorul Simion Mândreanu I.Al. Bassarabescu 1870-1952 26 22. Profesorii Petre Răşcanu şi Xenopol Nicolae Iorga 1871-1940 27 23. Profesorul său de latină Garabet Ibrăileanu 1871-1936 28 24. Profesorul Titu Maiorescu Constantin Banu 1873-1940 29 25. Profesorul Aristizza Romanescu Lucia Sturdza-Bulandra 1873-1961 29 26. Profesorul Anghel Demetrescu Ion Livescu 1873-1944 30 27. Profesorii Marcian şi Niculescu Ion Simionescu 1873-1944 31 28. Învăţătorul Ion Creangă Jean Bart 1874-1933 31 29. Profesorul Ştefan Minovici Constantin Kiriţescu 1876-1965 32 30. Învăţătorii C. Jinga şi I. Ionescu Galaction Gala 1879-1961 32 31. Învăţătorul său Busuioc(„Domnu Trandafir”) Mihail Sadoveanu 1880-1961 33 32. Profesorul Gh. Nedioglu Tudor Arghezi 1880-1967 36 33. Profesorul Constantinescu Marins Bunescu 1881-1971 37 34. Profesorul Cantacuzino George Oprescu 1881-1969 38 35. Profesorul Constantin Nottara Ion Manolescu 1881-1959 38 36. Profesorul Constantin Nottara Tony Bulandra 1881-1943 39 37. Dascălii noştri Octavian Goga 1881-1938 40 38. Profesorul Miron Pompiliu Eugen Lovinescu 1881-1943 41 39. Profesorul Titu Maiorescu Ion Petrovici 1882-1972 42 40. Înv. Munteanu şi prof. Precup Ion Agârbiceanu 1882-1963 42 41. Profesorii Ar. Romansecu, C. Nottara Maria Filotti 1883-1956 43 42. Învăţătorul Ilie Hociotă Onisifor Ghibu 1883-1972 44 43. Profesorul Ioan Bianu Nicolae Cartojan 1883-1944 44 44. Dascălul Alexandru Grăpeanu Ioachim Botez 1884-1956 45 45. Profesorii săi Nicolae Gh. Lupu 1884-1966 45 46. Învăţătorul Petre Moisescu Panait Istrati 1884-1935 46 47. Profesorul său de şt. naturale Ghe. Ionescu Siseşti 1885-1967 47 48. Profesorul Leonescu Al. D. Rădulescu 1886-1979 47 49. Profesorul C. Nottara Maria Ventura 1886-1954 47 50. Profesorul Rigler şi Papană Henri Coandă 1886-1954 48 51. Profesorul Zamfir Filip Florica Cristoforeanu 1887-1960 48 52. Profesorul Nanulescu George Georgescu 1887-1964 49 53. Profesorul Dragomirescu Mihail Cruceanu 1887-1988 49 54. Profesorul D. Hârlescu Ion Jalea 1887-1983 50 55. Profesorii Philippide, Ibrăileanu Iorgu Iordan 1888-1986 51 56. Omagiu învăţătorului Victor Eftimiu 1889-1972 51 57. Profesorul Vasile Pârvan Vintilă Mihăilescu 1890-1978 52 58. Profesoara Sofia Teodoreanu Jean Bobescu 1890-1981 53 59. Profesorul I.D. Ştefănescu Oscar Han 1891-1976 53 60. Profesorul Ion Suchianu Ion Pillat 1891-1945 54 61. Profesorul Puiu Popovici Octav Onicescu 1892-1983 55 62. Profesorul Gh. Nădejde Petre Constantinescu Iaşi 1892-1972 55 63. Profesorul Axente Banciu Ion Clopoţel 1892-1986 56 64. Profesorul Garabet Ibrăileanu Mihail Sevastos 1892-1967 57 65. Învăţătorul Lăzărescu Demostene Botez 1893-1973 58 66. Învăţătorul Ioan Dobrotă Andrei Oţetea 1894-1977 59 67. Profesorul Ovid Densuşianu Al. Rosetti 1895-1990 60 68. Profesorul Iosif Blaga Lucian Blaga 1895-1961 61 69. Profesorul Francisc Rainer Iuliu Niţulescu 1895-1975 62 70. Învăţătorul Ion Dimitriu Ion Barbu 1895-1964 62 71. Profesorul Pătraşcu Lucia Bălăcescu 1895-1979 63 72. Dascălii săi Eugen Angelescu 1896-1968 64 73. Profesorul Paul Gusti Sică Alexandrescu 1896-1973 64 74. Prof. Nicolau şi prof. C. Hogaş Horia Hulubei 1896-1972 65 75. Profesorii Alex. Borza, Emil Racoviţă Emil Pop 1897-1975 65 76. Profesorul C.I. Parhon Ana Aslan 1897-1988 66 77. Înv. D. Daicoviciu Constantin Daicoviciu 1898-1973 67 78. Profesorul N.I. Apostolescu T. Teodorescu-Branişte 1899-1969 68 79. Profesorul Gh. Marinescu Arthur Kreindler 1900-1988 68 80. Învăţătorul Gh. Arnăutescu Gheorghe Vrânceanu 1900-1979 69 81. Învăţ. I. Anton şi prof. Scobai Costache Antoniu 1900-1979 69 82. Profesorul său de desen Aurel Ciupe 1900-1988 70 83. Profesorul Mehedinţi şi Gusti Stanciu Stoian 1900-1984 71 84. Profesorul I.D. Ştefănescu P.P. Panaitescu 1900-1967 71 85. Dascălii săi H.H. Stahl 1901-1991 72 86. Profesorul de geografie Miltiade Filipescu 1901-1993 73 87. Prof. Onciu, prof. Pârvan Constantin Giurescu 1901-1977 74 88. Învăţătorul Ghe. Popescu Bragadiru Zaharia Stancu 1902-1974 74 89. Profesorul D. Horvat şi St. Pulian ŞerbanCioculescu 1902-1988 75 90. Profesorii săi Aurel Moga 1902-1977 77 91. Profesorul de Ştiinţe naturale Vasile D. Mârza 1902-1995 78 92. Profesorii Iorga şi Pârvan Mircea Eliade 1907-1986 78 93. Profesorul Elie Georgescu Ştefan Milcu 1903-1997 79 94. Profesorul D. Paciurea Ion Irimescu 1903 80 95. Profesorul D. Paciurea Iosif Fekete 1903-1979 80 96. Profesorul său de matematică Miron Nicolescu 1903-1975 81 97. Învăţătoarea sa Grigore Benetato 1905-1972 82 98. Profesorul Ion Chirescu Petre Jitaru 1905-1989 83 99. Profesorul George Călinescu Corneliu Baba 1906-1997 83 100. Maestrul Zamfirescu Radu Boureanu 1906-1996 84 101. Prof. N. Iorga Grigore C. Moisil 1906-1973 85 102. Profesorul Ion Dumitriu Tiberiu Popovici 1906-1975 86 103. Prof. M. Dragomirescu,Ov. Densuşianu Tiberiu Iliescu 1906 87 104. Profesorul Gheorghe Chicu Eugen Macovschi 1906-1985 87 105. Profesoara Camelia Nădejde Profira Sadoveanu 1906 88 Partea a III-a 106. Profesorul Al.T. Stamatiad Mihail Beniuc 1907-1988 89 107. Prof. Stoicanea şi prof. Gusti Traian Herseni 1907-1980 90 108. Profesorul Sextil Puşcariu Dimitrie Macrea 1907-1988 90 109. Profesorul Constantin Daicoviciu Mihai Berza 1907-1978 91 110. Directorul Academiei de Arte Frumoase Ion Vlasiu 1908-1997 92 111. Profesorul Dimitrie Pompei Nicolae Teodorescu 1908-2000 92 112. Profesorul George Călinescu I.C. Chiţimia 1908-1996 93 113. Învăţ. N. Dandu şi prof. N. Iorga Dumitriu Almaş 1908-1995 94 114. Profesorul Ioan Fodor Virgil Teodorescu 1909-1987 95 115. Prof. Danielescu Paul Constantinescu 1909-1963 96 116. Profesorul de istorie Ciuceanu C. Nicolăescu-Plopşor 1910-1968 96 117. Profesorul Alexandru Borza Eugen Pora 1909-1981 97 118. Profesoroara Maria Delavrancea Lucia Demetrius 1910-1992 98 119. Profesorii Popescu, Densuşianu Constantin Avram 1911-1987 99 120. Învăţătorul Ghe. Berzunţeanu George Ivaşcu 1911-1988 100 121. Mama sa învăţătoare Miron Radu Paraschivescu 1911-1971 100 122. Prof. Aug. Scriban şi prof. Ilie Minea Emil Condurachi 1912-1987 101 123. Profesorii săi de matematică Caius Iacob 1912-1992 102 124. Profesorul Iuliu Haţeganu Octavian Fodor 1913-1976 103 125. Înv. M. Paraschivescu şi I. Vulcănescu Aurel Baranga 1913-1979 103 126. Învăţătorul Racolţa Gheza Vida 1913-1980 104 127. Învăţătorul Nicoale Cumpătă Ştefan Pascu 1914-1998 105 128. Învăţătoarea sa Maria Banuş 1914-1999 105 129. Omagiu Dascălilor Constantin Prisnea 1914-1968 106 130. Profesorii Jora, Ioanid şi Teodorescu Gheorghe Dumitrescu 1914-1996 107 131. Învăţătoarea Zoe spulbureanu Alexandru Balaci 1916-2002 107 132. Profesorul George Enescu Iehudi Menuhin 1916 108 133. Învăţătorul Florea Băcilă Nicolae Dragomir 1916 108 134. Profesorii Dan Protopopescu şi G. Stino Constantin Ciopraga 1916 109 135. Învăţătorul Român Iosif Constantin Drăgan 1917 110 136. Profesor Victor Ion Popa Radu Beligan 1918 110 137. Profesoara Lucia Sturdza Bulandra Dina Cocea 1918 111 138.Prof. Ioanid şi Teodorescu Mihnea Gheorgiu 1919- 112 139. Tatăl său profesor Nicoale Cajal 1919-2004 112 140. Profesoara Maria Filotti Irina Răchiţeanu 1920 113 141. Prof. Mircea Florian şi H. Stahl Henri Wald 1920 113 142. Profesorii săi Cristofor Simonescu 1920 114 143. Învăţătoarea sa Veronica Porumbacu 1921-1977 114 144. Profesorul Mirescu Edmond Nicolau 1922-1996 115 145. Învăţătorul Georgescu din Balaci Marin Preda 1922-1980 116 146. Profesoara Voiculescu Liviu Ciulei 1923 116 147. Înv. D. Poruşnicu şi Tr. Romanescu Alexandru Tănase 1923 117 148. Profesorul Laudvy Constantin Ţoiu 1923 118 149. Omagiu învăţătorilor Nina Cassian 1924 118 150. Profesorul I.D. Vicol Const. Marin 1925 120 151. Profesorul Gh. Costescu Duca Nicolae Herlea 1926 120 152. Omagiu învăţătorilor Mircea Sîntimbreanu 1926-1999 121 153. Părinţii săi învăţători Dan Hatmanu 1926 122 154. Omagiu dascălilor Mircea Maliţa 1927 123 155. Învăţătoarea Smaranda Marcovici Mircea Zaciu 1928-2000 123 156. Profesorii Priscu, Armeanca Ioan Ursu 1928 124 157. Învăţătorul Gheorghe Pişcoveanu Dumitru Micu 1928 124 158. Omagiu Dascălilor Alex. Andriţoiu 1928 125 159. Dascălii noştri Ion Dodu-Bălan 1929 125 160. Profesorul D.D. Roşca Dumitru Ghişe 1930-1991 126 161. Profesorul C. Stroescu Dan Iordăchescu 1930 126 162. Profesorul Nicolae Simache Valeriu Rîpeanu 1931 127 163. Omagiu profesorului Al. Graur Fănuş Neagu 1932 128 164. Profesorul Nicolae Simache Nichita Stănescu 1933-1983 128 165. Prof. Alexandra Verdeş Silvia Popovici 1933 129 166. Prof. I. L. Murnu George Apostu 1934 129 167. Prof. George Călinescu Marin Sorescu 1936-1997 129 168. Prof. Nicolae Andrieş Ion Crînguleanu 1940 130 169. Prof. Alexandra Verdeş Adrian Păunescu 1943 132 170. Prof. Petre Drăgoiescu Isaiia Răcăciuni 1900-1976 132 171.
Recommended publications
  • Trials of the War Criminals

    Trials of the War Criminals

    TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews.
  • Astrei Şi a Academiei Române, Până La 1918

    Astrei Şi a Academiei Române, Până La 1918

    CARTEA ROMÂNEASCĂ VECHE ÎN PREOCUPĂRILE ASTREI ŞI A ACADEMIEI ROMÂNE, PÂNĂ LA 1918 IOANOROS După înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849, în toate provinciile române au loc importante schimbări social-politice: instaurarea neoabsolu­ tismului (1849-1859), a liberalismului habsburgic (1860-1867), apoi, a dualismului austro-ungar, după 1867, în Transilvania; Unirea Principatelor şi constituirea statului naţional modern al României (1859), domnia septenală a lui Al. I. Cuza cu reformele ei; au loc războiul pentru independenţă (1877), proclamarea regatului României (1881) şi primul război mondial (1914-1916), culminând cu Marea Unire din 1918 şi, drept consecinţă imediată, făurirea statului naţional unitar România. Chiar şi o simplă rememorare aici a principalelor evenimente istorice petrecute de la mijlocul secolului al XIX-iea, până spre sfârşitul celei de-a doua decade a secolului al XX-iea, ne sugerează ca fiind perioada cu cele mai complexe transformări din istoria noastră, una în care mutaţiile istoriografice sunt semnificative pentru cultura unui stat modern, racordat la valorile ştiinţifice şi culturale europene. Cartea veche românească în preocupările ASTREI. Încă din timpul regimului neoabsolutist, în istoriografia ardeleană se produc mutaţii semnifica­ tive în ceea ce priveşte procesul de instituţionalizare, acestea constând, între altele, în întemeierea Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (1861), apariţia unor publicaţii specializate cu apariţie regulată ca „Transilvania" 1 (1868), organ al Astrei, şi „Archivu pentru filologie şi istorie" (1867-1870) • Deşi, ca scop iniţial al Astrei s-a pus „cultura şi dezvoltarea limbei şi 2 publicarea de cărţi folositoare" , ideea strângerii cărţilor vechi nu a fost 1 Pentru detalii asupra perioadei sub unghi instituţional şi istoriografic, vezi: I.
  • Calendar Cultural 2011

    Calendar Cultural 2011

    CALENDAR CULTURAL 2011 OCTOMBRIE Octombrie este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic, cea de-a zecea din calendarele reformate, cel iulian şi gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvantul latinesc octo, opt, pentru ca luna octombrie era a opta lună în calendarul roman. Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. „Cu soarele azi galben ca fagurii de miere, în jurul meu se-nchide un măr boltit de mere. Din ram eu rup ca-n basme un măr de aur şi O, pom vrăjit de toamnă, nu poţi să mă reţii Prin ramuri desfăcute uşor de mâna mea, Zăresc comoara viei şi-odihna ei mă vrea. Sub un butuc de viţă rămân culcat pe spate – Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.” Ion Pillat - Brumărel In România, luna octombrie, popular, se numeste Brumărel. Fenomenele meteorologice care se produc în aceste săptămâni sunt definitorii pentru viitor, pe de o parte, şi impun desfăşurarea anumitor activităţi agricole, pe de altă parte. Aşa cum îi spune şi numele, în această perioadă „începe a bruma, încep a cădea brumele cele mici.” Într-o versificaţie populară se arată că: „Brumărel e necăjos şi suflă rece/ Pe unde merge, el pârleşte/ Copacii verzi îi goleşte./ Bruma cade pe ogoare,/ Holdele îs de mult în hambare/ Leneşii tremură de frică / Şi pielea le-o înfurnică” Sărbătorile din această lună se încadrează, din punctul de vedere al meteorologiei populare, unui timp de tranzitie. Astfel, în această lună întâlnim fel de fel de practici specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă, toate acestea fiind incorporate în sărbători precum: 1 octombrie: Sf.
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe

    From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe

    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
  • Philologialiv

    Philologialiv

    Philologia LIV SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIV Nr. 5–6 (263–264) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 SUMAR EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. „Ideea europeană” sub formă instituţionalizată de „Ligă spirituală europeană”…………………………………………….............. 3 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ NATALIA CUŢITARU. Liviu Damian: forme de interogare a eului şi de integrare în tradiţie…………………………………………………………........ 8 VICTORIA VÂNTU. Poezia basarabeană şaizecistă: viziuni asupra „artei poetice”……………………………………………….......................... 21 VIORICA ZAHARIA. Dramaturgia Nicoletei Esinencu: piesele unui puzzle nonconformist……………………………………………………........... 26 LILIA RUFANDA. Manifestările antieroului în literatura română contemporană………………………………………………………………………...... 30 TEORIA LITERATURII OLESEA GÂRLEA. Mitul antic şi basmul folcloric. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic……………………………………………………………...... 40 FOLCLORISTICĂ ION BURUIANĂ. O creaţie poetico-muzicală folclorizată despre „catastrofa secolului”………………………………………………............... 46 TATIANA BUTNARU. Imagini păstoreşti în poezia epică populară…............. 53 ONOMASTICĂ ANATOL EREMIA. Arealul onomastic Sângerei. Numele de familie: originea, structura derivaţională, semnificaţia(II) ………………………............. 63 ISTORIA LIMBII ECATERINA PLEŞCA. Traca – limbă a substratului pregrec (abordare interdisciplinară).................................................................................. 78 1 LIV Philologia 2012 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE ANGELA SAVIN-ZGARDAN.
  • Self-Censoring Memorial Writing: Crainic's Case1

    Self-Censoring Memorial Writing: Crainic's Case1

    Self-Censoring Memorial Writing: Crainic’s Case1 Prof. univ. dr. Laura BĂDESCU Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București Abstract: In her article "Self-Censoring Memorial Writing: Crainic’s Case" Laura Bădescu discusses the memoirs of Nichifor Crainic (1889–1972). Conceived during the Transylvanian War, between 1945–1946, these memoirs were rewritten by the mentor of “Gândirea” in the years 1963–1964, with the aim of his rehabilitation and reintegration into public life. However, this second variant did not pass by the censorship, remaining in the manuscript until after the 1989 revolution. After the revolution, only the first version (V1) was published. The one restored under ideological pressure has remained, to date, in typed form at the Library of the Romanian Academy under A3515 (V2). The article proposes a comparative reading of the two versions, observing the ideological, social and aesthetic tensions that determined in V2 the modification of the memorial writer's reception angle. Keywords: Nichifor Crainic, memorial writing, comparative reading. Nichifor Crainic’s destiny can be described by means of terms such as grandeur, suffering, humiliation, betrayal, struggle and humiliation again. The climb, the fall, the rehabilitation attempt after the jailbreak are the sequences of a man's life that in the interwar period oriented the Romanian letters towards one of the original trends of our culture: gândirismul (thinkingism). An authentic poet, with roots in the line of traditionalists, a memorable theologian and, above all, a professor with university audience at the courses of dogmatic and universal literature, etc., Nichifor Crainic remains in the memory of our culture through the directorate and ideological (and financial) support of the magazine "Gândirea".
  • Gidni 2 History and Cultural Mentalities Gala Galaction

    Gidni 2 History and Cultural Mentalities Gala Galaction

    GIDNI 2 HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES GALA GALACTION - AVATARS OF A UNIVERSITY CAREER Florin Onica, PhD Student, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca Abstract:The manner of selection and integration of academic elite is a privileged element of analysis, because it gives us the amount of reasons which terminate in cooptation or rejecting of an individual. These preconditions are quite ambiguous and they also canceled in practice the existence of an unique model of promotion. And the look has generated numerous conflicts that have taken place within the academic world, becoming true public „scandals”, polemical subjects which often has put in discussion the very validity of the principle of meritocracy. Therefore it seems necessary to distinguish for each case some of the mechanisms that have acted in this direction. „Case” Galaction becomes relevant in this context, in order to enlighten what it means becoming professor after 16 years of waiting and encourages questions and seek answers grievous to be made when it comes to personality of this magnitude. Keywords:professor, education, academic career, history of elites, theology. Gala Galaction offers us the example of a man honest with himself, even with the risk of beseeming a misfit against the tendencies of the epoch he lived in. The characteristics of his inedited profile, often perceived as a mixture of contrasts, can be carved from the physical and spiritual portraits of the characters he created. Famous for his literary writings and especially for having translated the Bible, priest Gala Galaction (Grigorie Pișculescu) has had an interesting and lesser known academic career. Rebuilding the diverse sequential aspects of his collegiate path will contribute to the reconstruction of the whole, comprising the light and dark sides inherent to any biography.
  • Hadrian Daicoviciu 1932-1984

    Hadrian Daicoviciu 1932-1984

    / HADRIAN DAICOVICIU 1932-1984 DANA COMŞA HADRIAN DAICOVICIU (1932-1984) Hadrian Daicoviciu s-a născut la Cluj la 11 octombrie 1932, în familia profesorului Constantin şi Lucia Daicoviciu. Studiile liceale le-a urmat la Sibiu şi Cluj, la Liceul „Emil Racoviţă". A urmat cursurile Facultăţii de istorie la Universitatea Kazan (URSS) şi apoi la Universitatea din Cluj, absolvindu-le în anul 1955. După facultate a fost numit preparator la catedra de istorie antică a Universităţii clujene, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor, în 1978. În 1971 a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai", cu teza Dacia de la Burebista la cucerirea romană. Dascălul Hadrian Daicoviciu era admirat de studenţi pentru ştiinţa sa, pentru logica şi argumentaţia strânsă, pentru interpretarea obiectivă a fenomenului istoric, pentru felul cum ne învăţa să pătrundem în tainele nebănuite ale acestei istorii aride, ale cărei izvoare sunt nescrise, pentru verbu-i măiestru şi curgător. Cursurile şi seminariile sale îngemănau ştiinţa cu inteligenţa şi cuvântul potrivit, toate învelite într-o sobrietate deplină şi o artă a oratoriei fascinantă. Era o plăcere să-l asculţi vorbind. Cu vocea lui caldă şi gravă, cu o dicţie perfectă, îşi expunea ideile cu eleganţă şi rară urmă de afectare. Puterea lui de convingere era bazată în egală măsură pe înlănţuirea logică a argumentaţiei şi pe vibraţia emoţională transmisă de încrederea fermă în adevărul propriului punct de vedere. Căci, în tot ce făcea, în tot ce spunea, punea suflet, pasiune, uneori chiar patimă. Şi stabilea astfel, imediat, calea de comunicare directă cu interlocu­ torul, fie el studentul din amfiteatru, specialistul avizat sau publicul larg.
  • Christian Church8

    Christian Church8

    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
  • Paradoxes of Occidentalism: on Travel and Travel Writing in Ceauşescu's

    Paradoxes of Occidentalism: on Travel and Travel Writing in Ceauşescu's

    CHAPTER ELEVEN PARADOXES OF OCCIDENTALISM: ON TRAVEL AND TRAVEL WRITING IN CeauşesCu’s ROMANIA* Can we talk about a unitary Romanian image of the West in the Cold War period? Any investigation of ‘the image of the other’ needs to spec- ify the range and nature of sources, as well as the limits of the source base. The few existing studies on Romanian views of the outside world under the communist regime tend to treat the early (pre-1965) period and stress the negative light in which the West was portrayed in official pro- paganda as against an idealised private view.1 The most detailed study of ideology in Ceauşescu’s Romania, while offering a highly complex and nuanced interpretation, maintains nonetheless that in 1970s and 1980s Romania ‘to be against the regime had become synonymous with being pro- European, whereas Ceauşescu and those in factions more or less allied with him ranted against Western imports and the Europeanising oblitera- tion of the national soul’.2 Here I use a previously neglected type of source, namely published and unpublished accounts of travel to western Europe and the wider world in the period 1948–1989, to suggest a slightly different line of thinking about the public image of the West in late communist Romania.3 Short of a com- plete survey, I have laid emphasis on establishing a base of materials so that research may develop in different directions henceforth. Examina- tion of several of these accounts suggests that the pronounced develop- ment of a strong national ideology under Ceauşescu was not necessarily incompatible with writing extensively about western Europe or even with the production of a pro-European discourse, often by the same writers.
  • Die Zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas

    Die Zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas

    Südosteuropa - Jahrbuch ∙ Band 11 (eBook - Digi20-Retro) Hans Hartl (Hrsg.) Die zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas Verlag Otto Sagner München ∙ Berlin ∙ Washington D.C. Digitalisiert im Rahmen der Kooperation mit dem DFG-Projekt „Digi20“ der Bayerischen Staatsbibliothek, München. OCR-Bearbeitung und Erstellung des eBooks durch den Verlag Otto Sagner: http://verlag.kubon-sagner.de © bei Verlag Otto Sagner. Eine Verwertung oder Weitergabe der Texte und Abbildungen, insbesondere durch Vervielfältigung, ist ohne vorherige schriftliche Genehmigung des Verlages unzulässig. «Verlag Otto Sagner» ist ein Imprint der Kubon & Sagner GmbH. Hans Hartl - 978-3-95479-722-6 Downloaded from PubFactory at 01/11/2019 10:04:40AM via free access 00063162 SÜDOSTEUROPA-JAHRBUCH Im Namen defSüdosteuropa-Gesellschaft herausgegeben von WALTER ALTHAMMER 11. Band Die zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas 18. Internationale Hochschulwoche der Südosteuropa-Gesellschaft 3.—7. Oktober 1977 in Tutzing Selbstverlag der Südosteuropa-Gesellschaft München 1978 Hans Hartl - 978-3-95479-722-6 Downloaded from PubFactory at 01/11/2019 10:04:40AM via free access REDAKTION: Hans Hartl, München Bayerische Staatsbibliothek München Druck: Josef Jägerhuber, Starnberg Hans Hartl - 978-3-95479-722-6 Downloaded from PubFactory at 01/11/2019 10:04:40AM via free access INHALT Walter Althammer: Vorwort III EINFÜHRUNG Reinhard Lauer: Typologische Aspekte der Literaturen Südosteuropas........................................1 JUGOSLAWIEN Jože Pogačnik: Die Literaturen Jugoslawiens
  • O Viata DE OM

    O Viata DE OM

    ORIZONTURILE MELE O viATA DE OM = ASA CUM AFOST DE N. IORGA LUPT)N EDITURA N. STROILA - Bucure0, Strada General BudWeanu No. S. 1934 ORIZONTURILE MELE =do O VIATA DE OM ---- ASA CUM A FOST - DE N. IORGA II. LUPTÄ EDITURA N. STROILA Bucure§ti, Strada General Budiqteanu No. 8. 1934 II. L,UPTA CAP. XV. Prime preocupatii politice qi nationale Nu-mi stAtea prin g1nd, la inceput, print 1899 sd ating in I'Indépendance Roumaine" subiectepolitice.Dar nu numal in sufletul mieu, ci in acela al unei Intregi generatii, mai ales al celor cari avuserd legdturi cu Apusul 0 cunos- cuserd societdti de o civilisatie modernd adevdratd, activd, cu simt de rdspundere, oricare ar fi fost 0 acolo grqelile 0, sldbiciunile, cu ingriiire ascunse insd de acea ipocrisie despre care ginditorul frances a spus cd ,e un omagiupe care viciul il aduce virtutil", se ivise pdrerea cd 0 in acest domeniu, de care, de altfel, la noi atù nau toate celelalte, nu se mai poate ca acum. In adevdr era de toata evi- denta, chiar cind ea nu era produsd de flacdra rdscoalelor, care nici ele nu lipsiserd cu totul, a e imposibil sd se trdiascd mal departe cu milioane de terani Lard pdmint, fdrd drept adevdrat in viata publicd afard de gluma insultdtoare care era colegiul al III-lea, incadrat de jan-, darmi, minat ca vitele, batut sau pldtit 0, lacapdt, in- Flat , 0 lipsiti de once cre0ere princoal.a, cu o bughesie care in Moldova era aproapetotal strdind 0 nenationalisabild, cu o boierime sfqiatd de patima po-.