Şi ROMANAILOR
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
An. IV, nr.2 (36), FEBRUARIE 2015 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR MEMORIA OLTULUI şi ROMANA ŢILOR Revist ă de istorie şi cultur ă a Oltului şi Romana ţilor Anul IV, nr.2 (36), februarie 2015 Editat ă de Asocia ţia Cultural ă MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlv ănoiu Comitetul de redac ţie: Dr. Aurelia Grosu, dr. Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Dumitru Botar, Jeana P ătru, Floriana Tîlv ănoiu, Vasile Radian. Plan şele noastre: 1. Sculptorul sl ătinean Teodor Burc ă. 2. Sus: sculptorul Teodor Burc ă în atelierul s ău de lucru Jos: Din crea ţia lui T. Burc ă: Monumentul eroilor de la Cern ăuţi, (carte po ştal ă, perioada interbelic ă). 3. ,,Cap de expresie”- de Teodor Burc ă . 4. A murit Traian Zorzoliu . CUPRINS 1. Al. St ănciulescu-Bârda- Măria Ta, Ţă ran Român! (VI)………………………………….…….……../ 2 2. Ion Andrei ţă - Destine deraiate…………..……………. ……………………………………………/3 3. Viorel Dianu- Jurnal lapidar. Perioada sl ătinean ă (V)………………………………………………./ 8 4. Cornel Manolescu-Figuri uitate. Nicolae Marinescu-Bircii- primar al ora şului Slatina………../ 14 5. Dumitru Botar- Oameni, fapte, întâmpl ări din Romana ţiul de alt ădat ă………………………,../18 6. Vasile Radian- Mo şia Brebeni în anul 1900 …………………………………………………....../25 7. Puiu Stoiculescu- Frumoasele fete ale Caracalului ………………………………………….….../ 31 8. Ion D. Tîlv ănoiu, Vasile Radian- Documente din fondul Poroineanu (V)………………….…/37 9. Pia Alim ăne şteanu- Sub ocupa ţia german ă (X)…………………………………………………….…/ 50 10. Jeana P ătru- Restituiri. Familia Teodoru din Sc ări şoara-Romana ţi (II)…………………………./ 54 11. Ion D. Tîlv ănoiu- Familii boiere şti oltene. Boierii Pâr şcoveni ………………………………../60 12 Nicolae Geapana – Grop şani- pagini de monografie …………………………………………../68 13. Calendarul Memoriei Oltului…………………………………………………………………../83 14. Dr. Nicolae Scurtu- Inscrip ţii …………………………………………………………………./85 15. Dr. Badea Cire şeanu- De la Spineni la Ierusalim (V)…..………………………………… ……...../89 16. Floriana Tîlv ănoiu- Sculptorul sl ătinean Teodor Burc ă…………………………………………..../ 96 17. A murit Traian Zorzoliu ………………………………………………………………………./105 18. Ion D. Tîlv ănoiu, Floriana Tîlv ănoiu- Publica ţii periodice din Olt şi Romana ţi……………..../105 19. Vasile Radian, Ion D. Tîlv ănoiu, Floriana Tîlv ănoiu - Eroi şi monumente din Olt şi Romana ţi. Monumentul eroilor din localitatea Grop şani………………………………………………..……......./ 107 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. IV, nr.2 (36), FEBRUARIE 2015 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR Măria Ta, Ţă ran Român (VI) Pr. Al. St ănciulescu-Bârda N-ai înv ăţ at muzic ă în universit ăţ i şi conservatoare. Ai auzit pe mama ta suspinând, pe tat ăl t ău fredonând o doin ă la ceas de cump ănă, pe tân ăr cântându-şi dragostea şi dorul, pe bătrân şoptindu-şi durerea şi amintirile. Ai auzit vântul fo şnind prin frunze, tr ăznetul cutremurând p ământul, stelele frem ătându-şi armoniile; ai auzit lupii urlând în codrii la miez de iarn ă, câinii l ătrând la trec ători, caii nechezând a primejdie, turmele urcând la păş une; ţi-ai pus urechea la p ământ şi ai auzit tropotul c ălăre ţului de departe, ai auzit apele şuşotind molcome pe vreme bun ă, ori venind în puhoaie la vreme de potoape. Din toate astea şi din multe altele, tu ai înv ăţ at u şor-uşor s ă cân ţi. N-ai a şteptat aplaude, recompense, premii sau laudele cuiva. Ai cântat, pur şi simplu, fiindc ă ai sim ţit nevoia. Când te-ai jucat cu tovar ăş ii de pe uli ţă, ai cântat frânturi de melodie, ca un descântec de demult; când au început s ă-ţi sfârâie c ălcâiele dup ă câte o codan ă, ai cântat de dragoste; când ţi-ai leg ănat copilul i-ai cântat duios ca s ă adoarm ă; când te-ai dus la munc ă departe, ori la armat ă, ori la r ăzboi, ai cântat de dor şi de jale; când ţi-ai adus aminte de cei ce nu mai sunt, ai cântat de durere; când ai înso ţit pe cei dragi pe drumul cel f ără de întoarcere, ţi-ai povestit suferin ţa f ără margini în glas de bocet! Cântecul ţi-a fost mam ă, ţi-a fost tat ă, ţi-a fost frate, iubit ă, copil, tovar ăş de via ţă. Regina cântecelor tale a fost Doina. Ea a cuprins în cupa ei tot ce a avut mai bun şi mai sfânt sufletul t ău. Doina a fost icoana pe-ndelete z ămislit ă a sufletului românesc, făcătoarea de minuni şi alin ătoarea de suferin ţe. Doina a şters lacrimile, a înf ăş at rănile, a mângâiat iubirile, a ţesut amintirile, a c ălăuzit c ălătorul, a f ăcut leg ătura între cei de aici şi cei de dincolo. Doina poate fi pus ă al ături de marile crea ţii ale lumii muzicale, fiindc ă nu are egal. Şi când te gânde şti cine, când şi unde a z ămislit-o, î ţi vine s ă crezi c ă Dumnezeu a vărsat o pic ătur ă de frumuse ţe cereasc ă în sufletul autorului anonim, pentru ca el s ă poat ă da la lumin ă o asemenea nestemat ă. Se cânt ă ast ăzi mult muzică popular ă româneasc ă. Cânt ăre ţii adev ăra ţi merg în biblioteci şi arhive, ascult ă culegeri şi înregistr ări de muzic ă de acum o sut ă sau dou ă sute de ani şi scot apoi în lume cântecele tale ca pe ni şte relicve de muzeu. Ne minun ăm de frumuse ţea lor şi ne uit ăm în jur, dac ă nu cumva mai g ăsim şi azi creatori şi purt ători adev ăra ţi de asemenea perle. Sunt al ţii care improvizeaz ă a şa-numitul ,,folclor actual, folclor nou”. Se simte de la o po ştă falsul, kisch-ul, stâng ăcia. Te duci în tot felul de localuri şi vezi nepo ţii şi str ănepo ţii t ăi ,,cântând” sau ascultând tot felul de scâr ţâieli, sfor ăieli, bubuituri, huruieli, schel ălăieli, care te fac s ă crezi c ă te-ai r ătăcit în iad! Muzica ta, doinele tale sunt ,,dep ăş ite”, ,, ţă răne şti”, nu sunt ,,mi şto”! Î ţi vine s ă-ţi iei lumea în cap şi s ă te tot duci! Apropo, M ăria Ta, tu chiar mai exi şti cu adev ărat? www.memoriaoltului.ro 2 An. IV, nr.2 (36), FEBRUARIE 2015 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR Destine deraiate Ion Andrei ţă Lui Ilie Purcaru, in memoriam Trebuia l ămurit ă, odat ă, şi aceast ă nenorocit ă şi controversat ă întâmplare, care a barat urcu şuri şi a deraiat destine. Lucrurile stau a şa – şi nu altfel. …Era în prim ăvara lui 1969. În redac ţia „Scânteii tineretului” venise, pe post de prim-redactor şef-adjunct, marele publicist (poet şi scriitor) şi priceput constructor de gazete, Ilie Purcaru. F ăcea parte din vechea gard ă de publicistic ă, din care mul ţi e şuaser ă. El se salvase, împreun ă cu Paul Anghel; talentul şi flerul de scriitor i-a salvat. Venea de la Craiova, unde lucrase într-o dubl ă calitate de redactor şef: la ziarul „Înainte” şi la revista de cultur ă „Ramuri”, pe care el o ren ăscuse în aceast ă a doua, superb ă, edi ţie – la care scriitorii, mai ales cei tineri, î şi f ăceau un nume de re ţinut; în special, în poezie, rubrica lans ărilor fiind de ţinut ă MRP – Miron Radu Paraschivescu, na şul multor poe ţi valoro şi. Ilie Purcaru nu descinsese singur în Capital ă: adusese cu sine, de la „Ramuri”, dou ă condeie culte şi talentate: pe transilv ăneanul Grigore Traian Pop, c ăruia îi crease o rubric ă de filozofie, foarte bine primit ă de c ătre speciali ştii în domeniu – şi pe basarabeanul Mihai Pelin, prozator, reporter-eseist de mâna-ntâi. Cu ei era la pertu. Celorlal ţi se adresa numai cu dumneavoastră, inclusiv portarului şi femeii de serviciu; mai rar cu dumneata . De asemenea, nu zicea tovar ăş e, decât când era chemat sus , la CC, ori în şedin ţe la care aveam invita ţi str ăini. Noi, ceilal ţi, ne uitam la Ilie Purcaru ca la un zeu: micu ţ, sl ăbu ţ, un chip adolescentin, delicat – doar aripile îi lipseau (iar acelea se vedeau în scrisul s ău înaripat). Între cei care se bucurau de aprecierea şi stima lui m ă num ăram şi eu. „Domnule Andrei ţă , dumneavoastr ă nu prea v ă lua ţi în serios. Ave ţi un condei talentat; nu-l uza ţi în toate chestiunile m ărunte” – şi mi-a creat un regim de mare reporter, al ături de Mihai Pelin. Cum ziceam, era prim ăvar ă. Trecuser ă luni bune de când se afla printre noi Ilie Purcaru: cu fapta, cu vorba, cu bun ăvoin ţa. Mai erau câteva zile pân ă la s ărb ătoarea de 1 Mai. Ilie Purcaru a primit sarcina s ă alc ătuiasc ă num ărul festiv al ziarului. S-au dat comenzi, pe compartimente – apoi totul era contopit într-un reportaj-fluviu (3-4 pagini de ziar) de c ătre Purcaru şi echipa sa: Mihai Pelin, Vartan Arachelian (care colaborase la „Ramuri”) şi subsemnatul (mândru, nevoie mare, de o astfel de încredere). Pe 30 aprilie 1969, pe la orele 9 seara, ziarul era gata s ă plece în tipografie. Citim înc ă o dat ă paginile ie şite din calandru, verific ăm titluri, continu ări, fotografii, explica ţii. Totul, în ordine. „Domnilor – zice Ilie Purcaru – dup ă acest efort creator, merit ăm şi noi o mic ă recompens ă.