Scriitori Și Publiciști Ieșeni Contemporani 2018
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
SCRIITORI ȘI PUBLICIȘTI IEȘENI CONTEMPORANI ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2018 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Aniversări și comemorări. 2018 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi: Asachiana, 2018 ISBN 978-606-94358-3-0 821.135.1(498-Iași).09(038) 81’374:821.135(498-Iași).09 Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E-mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ SCRIITORI ȘI PUBLICIȘTI IEȘENI CONTEMPORANI ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2018 3 NOTĂ: Ordinea personalităților a fost stabilită în funcție de luna și ziua nașterii, în secțiunea „Aniversări”, respectiv de luna și ziua morții, în secțiunea „Comemorări”. Schițele biografice fost preluate din volumul „Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani. Dicţionar. 1945-2008” de Nicolae Busuioc, ediția a 3- a, revăzută şi adăugită. Iaşi, Editura „Vasiliana ’98”, 2009. Selecția a fost efectuată de Constantin Acozmei, bibliograf în cadrul Serviciului Catalogare, Achiziții, Informare bibliografică. 4 ANIVERSĂRI 5 6 IANUARIE DIACONU Dana, n. 4 ianuarie 1948, la Iaşi. Istoric literar şi traducător. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Studii gimnaziale şi liceale la Liceele M. Eminescu şi M. Sadoveanu, promoţia 1965, Facultatea de Limbi Romanice a Universităţii din Bucureşti, secţia spaniolă-franceză, doctor în filologie (1982, conducător acad. Iorgu Iordan). Debutează cu articolul El tema de la adolescencia en la vision artistica de Julio Cortazar în Analele Univ. „Al. I. Cuza”, 1976. Publică numeroase articole, recenzii, evocări, interviuri şi traduceri în Convorbiri literare, Luceafărul, Studii de literatură universală, Dacia literară, Cuadernos del matematica (Spania) etc. Autoare a volumelor Literatura espanola, ensayos criticos comparativos (1994), Lecturi hispanice (1995), Costumbrismul - un curent literar de tranzit (1997). Traduce Să murim, Federico de J. Gutierrez (1979), Madridul sub clar de lună, proză spaniolă (1992), Sfântul martir Manuel cel Bun (1996) ş.a. BOTEZ Mihai Vasile, n. 5 ianuarie 1953, la Iaşi. Medic, poet şi prozator. Studii gimnaziale şi liceale la Liceul Internat C. Negruzzi Iaşi, absolvent al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, cursuri postuniversitare de management, laser-terapie, homeopatie. Medic specialist în obstretică-ginecologie (1983). Pe rând, medic de familie la dispensarele din Todireşti şi Tomeşti (1979-1987), medic specialist, rezident la spitalele C. I. Parhon Iaşi şi municipal Paşcani. Scrie peste 30 volume de specialitate şi colaborator în volume colective. Debutează cu poezie în plachetele Insul şi insula şi Viitorul la pătrat (1968)., colaborează la Corolar, Cronica, Flacăra Iaşului, Opinia studenţească, România literară etc. Publică volumele: Traviaţa, poezii (1968), Nemuridorul îngerege, poezii (1999), Policristul, roman (2000), Eroul de după graţii, poezii (2000), Viitorul, poezii (2001, ed. a 2-a, 2009), Legile întâmplării, roman (2001), Un loc de muncă în paradis, poezii (2001). Apoi Cea mai mare iubire, roman (2008), Femeia perfectă, roman (2009), Sufletul e o eroare financiară, roman (2009) şi Reţeta fericirii, roman (2009). I se acordă Marele Premiu al diasporei româneşti (francofonie, Quebec, Canada, 2000) şi Premiul I pentru poezie şi proză, 2001 (concurs organizat de T.V. România). Este profesor universitar (free university) la Universitatea C. Bogoescu, Sinaia 7 (din 2006), preşedinte al A.S.I. (Academia de Studii Înalte) Iaşi, România (din 2005). ANDONE Irina, n. 10 ianuarie 1968, în Iaşi - m. 30 septembrie 1998, în Iaşi. Poetă şi eseistă. Studii gimnaziale la Liceul Dimitrie Cantemir (1978-1982), Liceul de informatică (1982-1986), Facultatea de Litere a Universităţii Al. I. Cuza, secţia română-engleză (1986- 1990). Profesor la Liceul de informatică (1990), preparator la Facultatea de Litere (1991-1993), studii de specializare la Oxford University (1993-1994), cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română A. Philippide Iaşi (din 1994). Obţine doctoratul în filologie (1998). Debutează cu versuri în revista Cronica, publică apoi eseuri, cronici literare, poezie în Dialog, Timpul, Convorbiri literare, Luceafărul, România literară etc. Obţine premiile V. Alecsandri (1985), Nicolae Labiş (1987), alte premii la concursuri şi festivaluri de poezie. În 1996 îi apare volumul de versuri Mângâios (Iaşi, Editura Institutul European). Traduce Mihai Eminescu, Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu (1991) şi Matilda Cugler Poni, An Anthology of Romanian Poets (1994). BLĂNARU Gheorghe, n. 21 ianuarie 1933, în com. Limbenii Vechi, jud. Bălţi, Basarabia. Poet şi publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Urmează trei clase ale şcolii primare româneşti din satul natal. Restul studiilor se desfăşoară sub ocupaţia sovietică. În 1960, absolvă Facultatea de Filologie română a Institutului Pedagogic Ion Creangă din Chişinău, după care se încadrează de-a lungul timpului în mai multe locuri de muncă: redacţia ziarului Tinerimea Moldovei, Institutul de Limbă şi Literatură Română al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Şcoala medie Sireţi, Străşeni, Editura Cartea Moldovenească, revistele Noi şi Florile dalbe. Între anii 1977 şi 1980 deţine funcţia de director al Biroului de propagare a literaturii artistice al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În literatura pentru copii debutează cu volumul de versuri Ferestrele anului (Chişinău, Lumina, 1975). Urmează: Uriaşul albastru, poem (Chişinău, Lumina, 1976), Plicul cu spice, poezii (Chişinău, Literatura artistică, 1977), În oraşul Codru- Mare, poezii (Chişinău, Literatura artistică, 1979), Castelul cu uşile ferecate, poezii (Chişinău, Literatura artistică, 1980), Moşi frumoşi, poezii 8 (Chişinău, Literatura artistică, 1981), Gorod-les / În oraşul Codru-Mare, poezii, versiune rusească (Moscova, Detscaia Literatura, 1982), Casa de pe curcubeu, poezii (Chişinău, Literatura artistică, 1983), Balada drumului de pe umerii veacului, poem (Chişinău, Literatura artistică, 1984), Orman- Kala / În oraşul Codru-Mare, poezii, versiune kazahă (Almatî, Jalîn, 1985), Odihna armelor, poezii (Chişinău, Literatura artistică, 1987), Izvorul de duminică, creionări publicistice (Chişinău, Cartea Moldovenească, 1987), Scaji mne, les... / Spune-mi, codrule..., poezii, versiune rusească (Chişinău, Literatura artistică, 1988), Mieii şi teii, poezii (Chişinău, Literatura artistică, 1989), La plecare, poezii (Iaşi, Sedcom Libris, ediţia I, 2001 şi ediţia a II-a, 2003), Acasă, poezii (Iaşi, Panfilius, 2006), Locul din uitare, versuri (Iaşi, Panfilius, 2008). O parte din opera poetică a autorului e tradusă în Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Rusia. În prezent, repatriat în Ţară, având domiciliul stabil în municipiul Iaşi. CREŢU Bogdan, n. 21 ianuarie 1978, în Medgidia, jud. Constanţa. Critic literar şi eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Şcoala primară, în localitatea Cobadin, cea gimnazială, în Constanţa. Urmează cursurile liceului G. Călinescu din Constanţa (1992- 1996), apoi pe cele ale Facultăţii de Litere a Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, secţia română-engleză. Din 2006 este doctor în Ştiinţe umaniste, domeniul Filologie, cu menţiunea Magna cum laude. Din februarie 2002 este preparator, apoi asistent şi lector la Catedra de limba română G. Ibrăileanu a Facultăţii de Litere a Universităţii Al. I. Cuza. Debutează în aprilie 1997 în revista Convorbiri literare. Redactor la Însemnări ieşene (2004-2005), Dialog (2005-2006) şi Paradigma (din 2006). A publicat eseu şi cronică literară în Adevărul literar şi artistic, Observatorul cultural, Convorbiri literare, Tribuna, Vatra, Viaţa românească, România literară, Dacia literară, Transilvania etc. Din 2006 semnează o rubrică săptămânală în pagina de opinii a Ziarului de Iaşi. Tot din acelaşi an colaborează la emisiunea Convorbiri literare la Radio Iaşi. Susţine numeroase comunicări în cadrul unor simpozioane naţionale şi internaţionale. Debutează în volum cu Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale (Iaşi, Timpul, 2005), continuă cu Matei Vişniec - un optzecist atipic (Iaşi, Editura Universităţii Al. I. Cuza, 2005). În 2006 semnează volumul Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (Iaşi, Timpul), iar în 2008 îi apare cartea Utopia negativă în literatura română (Bucureşti, 9 Cartea Românească). Semnează prefeţe la numeroase volume. Obţine premii, între care: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru debut al revistei Convorbiri literare, Premiul pentru critică al revistei Ateneu etc. MĂRGĂRIT George, n. 27 ianuarie 1923 în satul Tomeşti, Iaşi - m. 29 august 1961, înmormântat la cimitirul Bârnova, Iaşi. Poet. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Studiile liceale la Liceul Internat şi Facultatea de Litere la Iaşi. Din 1945 este profesor la Liceul Naţional Iaşi, apoi la Liceul A. T. Laurian din Botoşani. După 1955, profesor la Şcoala generală din Coarnele Caprei, judeţul Iaşi. Redactor şi redactor şef-adjunct la Iaşul literar. A mai lucrat în redacţiile publicaţiilor Victoria şi Contemporanul din Bucureşti, Moldova liberă şi Lupta Moldovei din Iaşi. Colaborator cu versuri şi cronici la Tribuna poporului, Jurnalul literar, Opinia, Naţiunea, Flacăra, România liberă, Flacăra Iaşului, Clopotul, Gazeta literară etc. Singurul volum care a reunit poeziile sale - Vulturii