DOCSLIB.ORG

Nicolae GANE STEJARUL DIN BORZE+TI

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nicolae GANE STEJARUL DIN BORZE+TI BIBLIOTECA ªCOLARULUI Nicolae GANE STEJARUL DIN BORZE+TI LITERA CHIªINÃU 1998 CZU Textele din prezentul volum sunt reproduse dup[ Nicolae Gane, Scrieri, edi\ie ]ngrijit[, note =i bibliografie de Ilie Dan, prefa\[ de +t. Cazimir, Bucure=ti, Editura Minerva, 1979 (Colec\ia Restitutio), care a luat ca text de baz[ edi\ia N. Gane, Nuvele, I, II, III, Bucure=ti, Editura Libr[riei Socec et. comp., 1899, edi\ie ap[rut[ sub supravegherea autorului =i care prezint[ modific[ri fa\[ de precedenta: N. Gane, Nuvele, I, II,III (ap[rut[, la aceea=i editur[, ]n 1886). Scrierea Catrinta= este reprodus[ din volu- mul P[cate m[rturisite, Ia=i, Editura Libr[riei Nou[, 1904, iar Ciubucul logof[tulul Manole Buhu= a fost reprodus dup[ volumul Spice, Bucure=ti, Casa +coalelor, 1909. S-a p[strat ordinea scrierilor stabilit[ de autor ]n edi\ia din 1899, am notat ]ns[ la sf`r=itul fiec[rei scrieri data primei apari\ii. Au fost men\inute formele graiulul moldovenesc specifice lui N. Gane. Am explicat ]n subsolul paginii cuvintele mai pu\in cunoscute, ar- haice sau dialectale; aceste note poart[ men\iunea: (n. ed.) spre deose- bire de notele autorului marcate prin * (asterisc), =i cu men\iunea: (n.a.). CONSTANTIN MOHANU Coperta: Isai Cârmu ISBN © Litera, 1998 TABEL CRONOLOGIC 1838 1 februarie. Se na=te, la F[lticeni, Nicolae Gane, fiu al postelnicului Matei Gane =i al Ruxandei, n[scut[ V[sescu. Tat[l s[u, om cu oarecare cultur[ ]n epoc[, mai avea trei fra\i: Enachi (poet), Costachi (tradu- c[tor) =i Dimitrie socrul lui Constantin Negruzzi. Familia Gane era o veche familie boiereasc[, atestat[ ]n actele voievodale cu 400 de ani ]n urm[. 1843 Este ]nscris la =coala primar[ din F[lticeni condus[ de preotul Neofit Scriban viitorul arhimandrit =i membru ]n Divanul Ad-hoc. Totodat[ ia lec\ii de german[ de la profesorul Ziegmary care era un v`n[tor vestit ce-i va insufla t`n[rului ]nv[\[cel dragostea pentru v`n[toare. 1847 La terminarea =colii primare pleac[ la Ia=i, unde ]=i continu[ studiile la pensionul lui Louis Jordan. 1857 Este numit secretar-translator (cuno=tea bine germana =i franceza) pe l`ng[ directorul ]nchisorilor din Moldova, post din care demisionea- z[ ]n scurt timp. 18571859 Este membru al Tribunalului din Suceava. }n aceast[ perioad[ particip[ la ]ntrunirile de la Ia=i =i de la M[n[stirea Slatina dedicate Unirii Principatelor Rom`ne. 1859 5 ianuarie. Particip[ la ]ntrunirea de la Ia=i care ]l va desemna ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. 1860 Este numit pre=edinte al Tribunalului din Suceava. 1861 Este numit membru al Cur\ii de ]nt[rituri de la Ia=i. 1863 Prefect al jude\ului Suceava. La scurt timp este transferat prefect de Dorohoi, unde r[m`ne p`n[ ]n 1865. 4 Nicolae GANE }n timpul liber este atras din ce ]n ce mai mult de expedi\iile cinegetice care-i vor inspira mare parte din scrierile sale. 1864 La cererea lui, este numit membru al Cur\ii din Foc=ani. }n iulie, ]mpreun[ cu fratele s[u Matei, ]ntreprinde o excursie ]n Bucovina. Priveli=tile bucovinene, unice ]n spa\iul rom`nesc, ]=i vor g[si loc ]n viitoarele sale scrieri literare. 1865 La cererea sa, este mutat la Ia=i, unde este numit pre=edinte al Cur\ii de Jura\i. Este anul de cotitur[ ]n via\a =i activitatea lui N. Gane: devine membru al Junimii (]nfiin\at[ la Ia=i, ]n 1863). La Junimea este prezentat de V. Pogor (coleg de magistratur[) =i fra\ii Leon =i Iacob Negruzzi. 1867 }ntr-o =edin\[ a Junimii prezint[ prima sa scriere literar[ ]n proz[: Fluierul lui +tefan. Autorul fiind foarte emo\ionat, nuvela este citit[ de Titu Maiorescu care, la sf`r=itul lecturii exclam[: Ei bine... domnilor, iat[ o nuvel[! }n acela=i an public[ Fluierul lui +tefan (scriere puternic influen\at[ de Toader =i M[rinda de V. Alecsandri), ]mpreun[ cu Piatra lui Osman, ]n Convorbiri literare, revist[ care ]ncepuse s[ apar[ de la 1 martie. iulie-august. }mpreun[ cu fra\ii Nerguzzi, ]ntreprinde o c[l[torie ]n Elve\ia, Fran\a =i Belgia. noiembrie. Ia parte la cel dint`i banchet al Junimii, \inut ]n casele lui Titu Maiorescu (la patru ani de la ]nfiin\area Junimii). Spre sf`r=itul anului, este transferat la Foc=ani ca pre=edinte de sec\ie la Curtea de Apel, dar demisioneaz[ ]n scurt timp, ]mpreun[ cu al\i colaboratori, neadmi\`nd unele nereguli ]mpotriva legii. 15 decembrie. Public[ ]n Convorbiri literare poeziile Doi ochi =i Steaua de-amor. 1868 N. Gane refuz[ postul de =ef de sec\ie la Curtea de Apel de la Foc=ani, post oferit de noul guvern. Practic[ avocatura la Ia=i. }n Convorbiri literare ]i apare scrierea Comoara de pe Rar[u. 1869 11 mai. Nicolae Gane se c[s[tore=te la Ia=i cu Sofia Stoianovici. Fiind numit procuror general la Curtea de Apel din Ia=i, N. Gane \ine Discursul inaugural. 1870 Este numit prefect de Ia=i, func\ie din care demisioneaz[ ]n decembrie. 1872 Ales deputat de Suceava, N. Gane este prins din ce în ce mai mult în via\a politicã a timpului. STEJARUL DIN BORZE+TI. Nuvele =i povestiri 5 17 iulie. Este ales pentru prima oar[ primar al Ia=ului, func\ie ]n care r[m`ne p`n[ ]n 1876. Ca primar, schimb[ fa\a ora=ului, se paveaz[ numeroase str[zi, se introduce iluminarea cu gaz. }mpreun[ cu Iacob Negruzzi, A. Naum, C. Rosetti, ]nfiin\eaz[ la Ia=i Tipografia Na\ional[. 1873 }n Convorbiri literare public[ nuvela istoric[ Domni\a Ruxandra. Public[ primele sale volume de literatur[: }ncerc[ri literare (primele scrieri ]n proz[, ]ntre care =i cinci nuvele) =i Poesii, volum semnat cu ini\ialele N.G. 1874 Public[ ]n Convorbiri literare nuvelele V`n[toarea =i Hatmanul Baltag. }n calitate de primar al Ia=ilor, instituie, la 1 octombrie, pr[znuirea anual[ a lui Grigore Ghica, decapitat de turci, pentru c[ se ]mpotrivi-se ]nstr[in[rii Bucovinei. 1875 }n aceea=i revist[ public[ Astronomul =i doftorul, +anta. 1876 }n Convorbiri literare ]i apar nuvelele Duduca Bala=a =i C`nele Balan. 1877 }n revista de la Ia=i ]i apar nuvelele Petru Rare= =i Andrei Florea Curcanul. }n volumul Rumänische Skizzen, publicat la Bucure=ti, ]i apare +anta (traducere ]n german[ de Mite Kremnitz). 1879 }n Convorbiri literare public[ }n vacan\e, Sf`ntul Andrei, Ochii mamei. 1880 }n revista Junimii ]i apar Aliu\[ =i Petrea Dasc[lul (dou[ dintre cele mai bune nuvele ale scriitorului). La Tipografia Na\ional[ din Ia=i, N. Gane public[ prima edi\ie: Novele, I, II, cu dedica\ia: Amicilor mei din Junimea» 1881 }n Convorbiri literare public[ Stejarul din Borze=ti. 27 aprilie. Este numit pentru a doua oar[ primar al Ia=ului - dar pentru un termen scurt: la 21 iunie p[r[se=te postul. 1882 }n Convorbiri literare apar primele =apte c`nturi din Infernul de Dante Alighieri, ]n traducerea lui N. Gane. 23 martie. N. Gane este ales membru corespondent al Academiei Rom`ne la Sec\ia literar[. }n studiul Literatura rom`n[ =i str[in[tatea (ap[rut ]n Convorbiri literare) Titu Maiorescu ]l citeaz[ pe N. Gane, ]mpreun[ cu Ioan Slavici =i Iacob Negruzzi printre prozatorii reprezentativi ai epocii. }ntr-un articol publicat ]n revista Familia din Oradea, Ioan Slavici afirm[ c[ nuvelele lui N. Gane sunt un ]nsemnat pas spre formarea limbii literare rom`ne=ti. 6 Nicolae GANE 1883 5 iunie. Al[turi de V. Alecsandri =i I. Negruzzi, particip[ la dezvelirea statuii lui +tefan cel Mare ]n fa\a Palatului Administrativ din Ia=i. Ca membru al Comitetului de ini\iativ[ a ridic[rii statuii, roste=te o entu- ziast[ cuv`ntare. Particip[ la banchetul celei de a XX-a aniver[ri a societ[\ii Junimea. (Este ini\iatorul unui joc de p[pu=i care imitau =edin\ele literare ale Junimii \inute ]n casa lui Vasile Pogor din Ia=i.) }mpreun[ cu G. Panu =i A.D. Xenopol, N. Gane trece ]n Partidul Na\ional Liberal, ceea ce i-a atras critici severe din partea junimi=tilor, ]ntre care =i Titu Maiorescu. Deputat ]n Constituant[, N. Gane este ales ]n Comisia ]ns[rcinat[ cu redactarea proiectului de modificare a Constitu\iei. }ntreprinde o excursie ]n Mun\ii Neam\ului =i pe Ceahl[u. 1886 }n Convorbiri literare ]i apar scrierile Agatocle Leu=tean, Dou[ zile la Sl[nic, Dac-a vrea Dumnezeu (sunt ultimele lucr[ri ]n proz[ publicate ]n revist[). Editura Socec din Bucure=ti ]i tip[re=te Nuvele, I, II, III. Edi\ia a II-a, rev[zut[ =i adaos[ (primele dou[ volume reproduc edi\ia din 1880, ultimul inedit). 4 iunie. Este ales pentru a treia oar[ primar al Ia=ului, func\ie ]n care r[m`ne p`n[ ]n martie 1888. La sf`r=itul lui iulie, ]nso\e=te familia primului ministru Ion C. Br[tianu ]ntr-o excursie ]n Bucovina =i nordul Moldovei. (Frumuse\ea peisajelor =i peripe\iile tr[ite vor fi prezentate ]n volumul Zile tr[ite.) 1888 1 martie. Este numit ministru la Domenii, pentru scurt timp. 1896 11 ianuarie. Este ales pentru a patra oar[ primar al Ia=ului, func\ie ]n care r[m`ne p`n[ ]n aprilie 1899. 1 decembrie. Ca primar, particip[ la inaugurarea Teatrului Na\ional din Ia=i; roste=te un discurs. 1899 Face parte din Asocia\ia oamenilor de litere rom`ni, ]nfiin\at[ ]n acest an de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Load more

Recommended publications
  • Gane Nic - Stejarul-Min.Pdf
    NICOLAE GANE STEJARUL DIN BORZE+TI BUCURE+TI CHI+IN{U Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Antologie, tabel cronologic =i referin\e de Constantin Mohanu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Titu Maiorescu, N. Xenopol, Ioan Slavici, N. Iorga, Iacob Negruzzi, Mihail Sadoveanu, G. Ibr[ileanu, E. Lovinescu, Leca Morariu, G. C[linescu, Ion +iadbei, T. Vianu, Constatin Mohanu, D. Vatamaniuc, D. Mur[ra=u, Ion Rotaru, AL. Piru, +t. Cazimir, Ilie Dan, Florin Faif[r Actuala edi\ie reproduce textul dup[: Nicolae Gane. Scrieri, Bucure=ti, Minerva, 1979. Editura Litera Interna\ional O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2002 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactor: Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 21498 CZU 821.135.1-3 G 18 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Gane, Nicolae Stejarul din Borze=ti: Proz[/ Nicolae Gane; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i coperta Vladimir Zmeev; B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2002 (Combinatul Poligrafic).
    [Show full text]
  • TRANSYLVANIAN REVIEW Vol
    TRANSYLVANIAN REVIEW Vol. XIX, Supplement No. 5: 2, 2010 Recent Studies on Past and Present II. Power, Belief and Identity Edited by OVIDIU CRISTEA • GEORGE LAZÃR • ANDI MIHALACHE • ALEXANDRU SIMON Transylvanian Review continues the tradition of Revue de Transylvanie, ROMANIAN ACADEMY founded by Silviu Dragomir, which was published in Cluj and then in Sibiu Chairman: between 1934 and 1944. Academician Ionel Haiduc Transylvanian Review is published 4 times a year by the Center for CENTER FOR Transylvanian Studies and the TRANSYLVANIAN STUDIES Romanian Academy. Director: Academician Ioan-Aurel Pop EDITORIAL BOARD CESARE ALZATI, Ph.D. Facoltà di Scienze della Formazione, Istituto di Storia Moderna e Contemporanea, Publication indexed and abstracted in the Università Cattolica, Milan, Italy ® HORST FASSEL, Ph.D. Thomson Reuters Social Sciences Citation Index , Institut für donauschwäbische Geschichte ® in Social Scisearch and in the Journal Citation und Landeskunde, Tübingen, Germany Reports/Social Sciences Edition, KONRAD GÜNDISCH, Ph.D. and included in EBSCO’s and ELSEVIER’s products. Bundesinstitut für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa, Oldenburg, Germany HARALD HEPPNER, Ph.D. Recent Studies on Past and Present Institut für Geschichte, Graz, Austria PAUL E. MICHELSON, Ph.D. Editor Huntington University, Indiana, USA ALEXANDRU SIMON ALEXANDRU ZUB, Ph.D. Chairman of the History Section of the Romanian Academy, Director of the A. D. On the cover: Xenopol Institute of History, Iaºi, Romania STUDIUM GENERALE (15TH CENTURY)
    [Show full text]
  • From Mioriţa to Oedipus
    From MIORIţA to OEDIPUS FROM MIORIţa TO OEDIPUS: ROMANIAN NATIONAL OPERA IN THE NINETEENTH AND EARLY TWENTIETH CENTURIES Beat Föllmi Université Marc-Bloc de Strasbourg Abstract. Operas in Romanian language, on Romanian topics and written by Romanian com- posers emerge slowly in the second half of 19th century; the first works appear in the year of the 1848 revolution, other works follow later after the reunification of the two Danubian principal- ities into a Romanian national state in 1859. But their number remains limited. The most im- portant Romanian composer, George Enescu, did not choose any topic from Romanian history or folklore for his opera works. Nevertheless, the Romanian opera of the 19th and early 20th centu- ries reflects the struggle for the construction of national identity. This identity under construction had to assert itself both in Romania, among the urban elites and the king (born in Germany), and in the European cultural centres, such as Paris, Berlin or Vienna. This contribution presents the opera Petru Rareş by Eduard Caudella (composed in 1889) in comparison with Enescu’s Œdipe (composed in 1919–1931). Petru Rareş, based on a historical episode from the beginning of the 16th century, describes the nation building mainly in terms of a “pre-modern narration” (dreams, premonitory signs, religion and faith), but the decisive element of legitimation of power is a letter, a written document which belongs to the modern administration of governance. Key words: identity, nation building, Romanian music, Eduard Caudella, George Enescu PRELIMINARY CONSIDERATIONS Romanian operas of the nineteenth and early twentieth centuries are not widely known by the general public.
    [Show full text]
  • ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un Remarcabil Critic Și Istoric Literar, Năuți
    Nr. 4 (2018) ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un remarcabil critic și istoric literar, năuți. Este remarcat de rectorul universi- folclorist, traducător și membru corespon- tății, cunoscutul filolog german Mathias dent al Academiei Române, Ilie E. Torouțiu, Friedwagner, care îi asigură o bursă de a fost uitat pe nedrept de istoria literaturii studii la Universitatea din Frankfurt3. și dicționarele enciclopedice1. În 1913, M. Friedwagner îl reține lector Ilie E. Torouțiu face parte din genera- de limba română în cadrul Catedrei de lim- ția de intelectuali români din Bucovina, și bi romanice de la Universitatea din Frank- trebuie readus în atenția publicului intere- furt. sat, datorită activității sale de excepție în Este mobilizat pentru satisfacerea domeniul istoriei literaturii. stagiului militar în luna iulie 1914. După S-a născut la 17 iunie 1888, în comu- mai multe manevre pe drumurile Galiției, na Solca din județul Suceava, din părinți reușește, în toamna lui 1914, să obțină un țărani: Toader și Ecaterina Torouț. A fost concediu și se refugiază la București, unde botezat de preotul E. Bacinschi, parohul devine profesor la Liceul Cantemir Vodă. de la biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel Bun cunoscător al limbilor germană din Solca. și greacă, traduce încă din perioada de La 14 ani părăsește casa părintească și liceu piese de teatru, broșuri cu conținut se angajează ca lucrător într-o tipografie religios și filosofic, publică un dicționar de din Suceava, unde patronul, observând buzunar român-german și german-român interesul lui pentru cărți, i-a facilitat obți- și studii despre nivelul economic atins de nerea unei burse din partea Societății me- elementul românesc din Bucovina4.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • Junimea” – the Inner Circles of Modernity
    Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: History, Political Sciences, International Relations ”JUNIMEA” – THE INNER CIRCLES OF MODERNITY Adrian Petre Popescu Assoc. Prof., PhD,”Lucian Blaga” University of Sibiu Abstract:The cliché “Junimea” translates in popular lectures, in press and literature, by the introduction of esthetical criteria in the establishment of cultural hierarchies. In addition, the society “Junimea”, beyond the perception of “its standard image” is unveiled in study and in its structural-freemasonic formula. It is “a pressure group; an intermediary between society, politics and culture; a micro-universe closed within itself and a small autonomous world”, which is distinguished by two major evolutionary stages. The doctrine of Junimea, based on the opposition between political liberalism of former revolutionaries of 1848, between the group from Iasi and the Latinist current of Transylvanian philologists.To this vitality we would also add the attachment to mental schemes, typical to freemasonic Cabala, attached to the illuminist idea of progress, through which “Junimea” remains an endo- antagonistic group. Keyword:Junimea, communication, esthetical principles, liberalism. endo-antagonistic group,masonic 1. Dincolo de imaginea de ansamblu Dincolo de imaginea de ansamblu propusă de George Călinescu, în opinia căruia „Junimea”„n-a fost decât o reuniune întâmplătoare de oameni cu multe aspiraţii comune, dar despărţiţi de o infinitate de atitudini personale”( Călinescu,2004:295), unde „se cultiva ironia şi se admitea anecdota”( Titu Maiorescu, 1868), „Junimea” a fost o stare de spirit, un egregor intermediary. Nicolae Bălcescu, în articolul „Trecut şi prezent”, clarifică profilul emergent al inaugurării în arealul modernităţii româneşti a unui atare tip de egregor afirmând că, dacă, în esenţa ei, „revoluţia de la 1848 a fost „o revoluţie pentru popor”, ea nu a confirmat şi faptul că a fost „o revoluţie făcută de popor” (recte: ţărănimea majoritară).
    [Show full text]
  • Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică
    CENTENARUL MARII UNIRI PRESA PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918–1930. SCHIŢĂ ISTORICĂ MARIAN PETCU∗ ABSTRACT THE PRESS OF POLITICAL PARTIES IN ROMANIA IN THE PERIOD 1918–1930. A HISTORICAL SKETCH In the present study, I bring forward a synthetic view of the progress made by the media of the parties in Romania. This is neither a history of political ideas, nor a full inventory of serial publications edited by political entities, especially as many publications were not politically assumed. Usually, the „patronage” could be identified in the subtitles and in various descriptors related to the content (often, the authors’ signatures) which allow us to qualify a periodical publication as being political or not. In this case, we had taken into account the information found in the subtitle, in order to establish partisanship. Limits of this approach are related both to the very large volume of newspapers and magazines and to the variety of parties, alliances and so on, which had forced us to make a selection. The present research aims at filling the gap of the sectorial radiographies which were of equal interest to the history of communication, political and economic history, as well as social history on the Romanian territory. Keywords: political parties, political press, Romania, history. INTRODUCERE Naşterea ideilor politice în societatea românească este relativ târzie, prin comparaţie cu alte culturi, şi datorează mult răspândirii cărţilor, presei, dezvoltării şcolilor, teatrului, diverselor asociaţii de tip societăţi culturale / de lectură, apărute în oraşe. Un rol important l-au jucat fiii boierilor care au studiat în Occident, autentici diseminatori ai reperelor / manifestărilor modernităţii.
    [Show full text]
  • Istorie – Arheologie Tom Xviii
    MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA ISTORIE – ARHEOLOGIE TOM XVIII 2008 ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA SERIA ISTORIE – ARHEOLOGIE CONSILIUL ŞTIINŢIFIC COLECTIVUL DE REDACŢIE: Prof. univ. dr. Nicolae BOCŞAN Redactor-şef Prof. univ. dr. Gheorghe BUZATU Prof. univ. dr. Barbu ŞTEFĂNESCU Prof. univ. dr. Vasile DOBRESCU Redactor-şef adjunct Prof. univ. dr. Roman HOLEC (Bratislava) Conf. univ. dr. Antonio FAUR Prof. univ. dr. Toader NICOARĂ Membrii Prof. univ. dr. Alexandru Florin PLATON Prof. univ. dr. Sever DUMITRAŞCU Prof. univ. dr. Nicolae PETRENCU (Chişinău) Prof. univ. dr. Viorel FAUR Prof. univ. dr. GYULAI Eva (Miskolc) Prof. univ. dr. Ioan HORGA Prof. univ. dr. Frank ROZMAN (Maribor) Prof. univ. dr. Mihai DRECIN Prof. univ. dr. Ioan SCURTU Prof. univ. dr. Ion ZAINEA Secretar de redacţie Lector. univ. dr. Radu ROMÎNAŞU Manuscrisele, cărţile, revistele pentru schimb, precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa colectivului de redacţie al revistei „Analele Universităţii din Oradea”, seria Istorie – Arheologie. The exchange manuscripts, books and reviews as well as any correspondance will be sent to the adress of the Editorial Staff. Les manuscrits, les livres et les revues proposés pour échange, ainsi que toute corespondance, seront adresses à la redaction. Responsabilitatea asupra textului şi conţinutului articolelor revine în exclusivitate autorilor. Acest număr al Analelor a apărut cu sprijinul financiar al Asociaţiei Culturale „Crişana” ADRESA REDACŢIEI: UNIVERSITATEA DIN ORADEA Departamentul de Istorie Str. Universităţii nr. 1 410087 - Oradea, jud. Bihor, România Tel.: (040) 259 408 167 Fax: (040) 259 408 443 FASCICOLA ISTORIE – ARHEOLOGIE ISSN 1453-3766 Tipar: METROPOLIS SRL Oradea, str.
    [Show full text]
  • Scriitori Și Publiciști Ieșeni Contemporani 2018
    SCRIITORI ȘI PUBLICIȘTI IEȘENI CONTEMPORANI ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2018 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Aniversări și comemorări. 2018 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi: Asachiana, 2018 ISBN 978-606-94358-3-0 821.135.1(498-Iași).09(038) 81’374:821.135(498-Iași).09 Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E-mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ SCRIITORI ȘI PUBLICIȘTI IEȘENI CONTEMPORANI ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2018 3 NOTĂ: Ordinea personalităților a fost stabilită în funcție de luna și ziua nașterii, în secțiunea „Aniversări”, respectiv de luna și ziua morții, în secțiunea „Comemorări”. Schițele biografice fost preluate din volumul „Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani. Dicţionar. 1945-2008” de Nicolae Busuioc, ediția a 3- a, revăzută şi adăugită. Iaşi, Editura „Vasiliana ’98”, 2009. Selecția a fost efectuată de Constantin Acozmei, bibliograf în cadrul Serviciului Catalogare, Achiziții, Informare bibliografică. 4 ANIVERSĂRI 5 6 IANUARIE DIACONU Dana, n. 4 ianuarie 1948, la Iaşi. Istoric literar şi traducător. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Studii gimnaziale şi liceale la Liceele M. Eminescu şi M. Sadoveanu, promoţia 1965, Facultatea de Limbi Romanice a Universităţii din Bucureşti, secţia spaniolă-franceză, doctor în filologie (1982, conducător acad. Iorgu Iordan). Debutează cu articolul El tema de la adolescencia en la vision artistica de Julio Cortazar în Analele Univ. „Al. I. Cuza”, 1976. Publică numeroase articole, recenzii, evocări, interviuri şi traduceri în Convorbiri literare, Luceafărul, Studii de literatură universală, Dacia literară, Cuadernos del matematica (Spania) etc.
    [Show full text]
  • Modelling Factors in Constructing Female Characters in 19 Century
    RECENT ADVANCES in APPLIED MATHEMATICS Modelling Factors in Constructing Female Characters in 19th Century Fiction RAMONA MIHĂILĂ Spiru Haret University Ion Ghica 13, Bucharest, ROMÂNIA [email protected] www.spiruharet.ro Abstract: - Hardly any short story or a novel fails to represent the woman under various facets: main role, secondary, in absentia or barely mentioned. Her presence triggers the ‘mise en scene’ of a character type that is subjected to the feminine gender. Thus, each feature – highlighted as a result of certain factlike predicaments – exposes a hypostatization. Here, the woman may turn into a tool of fate, through determination, self-determination, randomly or well thought about. Key-Words: Modelling Factors, Constructing Female, 19th Century Fiction Writers 1 Introduction onto the island of happiness (Caesara – Caesara). The female characters are showcased in a process of The myth of androgynous is, though, present. And change, into better or worse, from different the readers also come across the myth of perspectives. The dominant ones are the omniscient androgynous person in the « Caesara or Caesar » and psychological perspectives, as she is identified character (transl. note: Caesara is the female for with her main roles: lover, spouse, wife and a Caesar) in Avatarii faraonului Tlà (The mother. A lot of ink has flown about the female Personifications of Pharaoh Tlà). character as a lover. For the most part of the 19th For their narrative discourse, most of the writers are century fiction, romanticism was the key word, and trying to depict a psychological analysis for the therefore, the examination of the female soul has characters that usually fails; but, sometimes, we acquired a certain structure.
    [Show full text]
  • The Rhetorics of Heroism in the Romanian Poetry of the Independence War (1877)
    IDEAS • BOOKS • SOCIETY • READINGS © Philobiblon. Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities THE RHETORICS OF HEROISM IN THE ROMANIAN POETRY OF THE INDEPENDENCE WAR (1877) CORINA CROITORU Abstract After re-reading the lyric poetry of Vasile Alecsandri and George Coșbuc, the article aims to highlight the mechanism through which the War of Independence (1877-1878) of the Kingdom of Romania, bringing an end to a revolutionary epoch, enters the consciousness of posterity literary instrumented by the poems of two civilian writers, fueling the myth of the heroic Romanian soldier while writing not only from a significant geographical distance in relation to the battlefield, but also from a temporal one, biologically speaking. Keywords Heroism, nation, War of Independence, distance, memory, civil poets. As demonstrated within the scholarly literature, “manufacturing” heroes is, regardless of folk, a phenomenon characteristic of the process of defining the identity of a community, much more visible in the epoch of the affirmation of the nation-state, but never truly finished, inasmuch as every society keeps building its heroic figures according to the historical context and the particular political circumstances. Thus, if the emergence of the national hero “is never historically given, but socially and culturally built, its figure being able to vary depending on the various political and historical periods and political contexts”1, it means that the most tumultuous moments of the national history are also the most creative regarding the production of solutions to configuring the heroic patterns which the community admits and identifies with. From this point of view, the late nineteenth-century, a century characterized by revolution and by the emergence of the nation-states in Europe par excellence, offers, in the Romanian example, a very interesting model of literary “manufacturing” the autochthonous heroism, observable in the War of Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca.
    [Show full text]