Displaying Bukovinian Identity: Parades, Exhibitions and Commemorations
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Gane Nic - Stejarul-Min.Pdf
NICOLAE GANE STEJARUL DIN BORZE+TI BUCURE+TI CHI+IN{U Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Antologie, tabel cronologic =i referin\e de Constantin Mohanu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Titu Maiorescu, N. Xenopol, Ioan Slavici, N. Iorga, Iacob Negruzzi, Mihail Sadoveanu, G. Ibr[ileanu, E. Lovinescu, Leca Morariu, G. C[linescu, Ion +iadbei, T. Vianu, Constatin Mohanu, D. Vatamaniuc, D. Mur[ra=u, Ion Rotaru, AL. Piru, +t. Cazimir, Ilie Dan, Florin Faif[r Actuala edi\ie reproduce textul dup[: Nicolae Gane. Scrieri, Bucure=ti, Minerva, 1979. Editura Litera Interna\ional O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2002 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactor: Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 21498 CZU 821.135.1-3 G 18 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Gane, Nicolae Stejarul din Borze=ti: Proz[/ Nicolae Gane; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i coperta Vladimir Zmeev; B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2002 (Combinatul Poligrafic). -
Czernowitz: the Jerusalem of Bukovina
CZERNOWITZ: THE JERUSALEM OF BUKOVINA Daniel Hrenciuc Technical College, Rădăuţi (Romania) [email protected] Rezumat: Articolul analizează rolului evreilor în istoria şi evoluţia oraşului Cernăuţi, devenit prin ponderea, contribuţia şi atmosfera mozaică un veritabil “Ierusalim al Bucovinei”. Evreii au reprezentat majoritatea locuitorilor municipiului Cernăuţi, un spaţiu renumit prin înţelegerea şi coabitarea grupărilor etnice, specifică Europei Centrale. În Cernăuţi s-au format şi afirmat Paul Celan (Paul Antschel), Moses Barasch, Jacob Eisenscher, Arthur Kolnik, Şlomo Lerner, Iţic Manger, Eliezer Steinbarg, Moses Rosenkrantz, Eric Singer, Rose Ausländer, Victor Wittner, Isac Schneyer, Clara Bloom, Alfred Kitner, Immanuel Weissglass, Alfred Gong, Alfred Margul Sperber ş.a. În 1908 în Cernăuţi a avut loc primul Congres Mondial consacrat idişului. Această atmosferă a fost puternic viciată în perioada interbelică de manifestarea puternică a naţionalismului şi antisemitismului. Abstract: Cernăuţi, known as Czernowitz in Yiddish, gathered together important personalities in order to debate on the issue of the status of Yiddish. The power and the contribution of the Jews of Bukovina to the culture and spirituality of Bukovina – beyond the economic references, such as commerce, finances and banks – were really impressive, as a proof being the personalities asserted within the Bukovina area including at the top: Paul Celan (Paul Antschel) Moses Barasch, Jacob Eisenscher, Arthur Kolnik, Slomo Lerner, Itic Manger, Eliezer Steinbarg, Moses Rosenkrantz, -
Part I - Introduction and Theoretical Framework
UvA-DARE (Digital Academic Repository) «A sanguine bunch». Regional identification in Habsburg Bukovina, 1774-1919 van Drunen, H.F. Publication date 2013 Link to publication Citation for published version (APA): van Drunen, H. F. (2013). «A sanguine bunch». Regional identification in Habsburg Bukovina, 1774-1919. General rights It is not permitted to download or to forward/distribute the text or part of it without the consent of the author(s) and/or copyright holder(s), other than for strictly personal, individual use, unless the work is under an open content license (like Creative Commons). Disclaimer/Complaints regulations If you believe that digital publication of certain material infringes any of your rights or (privacy) interests, please let the Library know, stating your reasons. In case of a legitimate complaint, the Library will make the material inaccessible and/or remove it from the website. Please Ask the Library: https://uba.uva.nl/en/contact, or a letter to: Library of the University of Amsterdam, Secretariat, Singel 425, 1012 WP Amsterdam, The Netherlands. You will be contacted as soon as possible. UvA-DARE is a service provided by the library of the University of Amsterdam (https://dare.uva.nl) Download date:24 Sep 2021 PART I - INTRODUCTION AND THEORETICAL FRAMEWORK 1 Historical Overview Pre-Austrian Days These days, Bukovina as such can no longer be found on a map. It is a historical region, divided between Ukraine where roughly speaking what was once northern Bukovina is referred to as the Chernivtsi District (Чернівецька область), and Romania, where former southern Bukovina is known as Suceava County (Județul Suceava). -
TRANSYLVANIAN REVIEW Vol
TRANSYLVANIAN REVIEW Vol. XIX, Supplement No. 5: 2, 2010 Recent Studies on Past and Present II. Power, Belief and Identity Edited by OVIDIU CRISTEA • GEORGE LAZÃR • ANDI MIHALACHE • ALEXANDRU SIMON Transylvanian Review continues the tradition of Revue de Transylvanie, ROMANIAN ACADEMY founded by Silviu Dragomir, which was published in Cluj and then in Sibiu Chairman: between 1934 and 1944. Academician Ionel Haiduc Transylvanian Review is published 4 times a year by the Center for CENTER FOR Transylvanian Studies and the TRANSYLVANIAN STUDIES Romanian Academy. Director: Academician Ioan-Aurel Pop EDITORIAL BOARD CESARE ALZATI, Ph.D. Facoltà di Scienze della Formazione, Istituto di Storia Moderna e Contemporanea, Publication indexed and abstracted in the Università Cattolica, Milan, Italy ® HORST FASSEL, Ph.D. Thomson Reuters Social Sciences Citation Index , Institut für donauschwäbische Geschichte ® in Social Scisearch and in the Journal Citation und Landeskunde, Tübingen, Germany Reports/Social Sciences Edition, KONRAD GÜNDISCH, Ph.D. and included in EBSCO’s and ELSEVIER’s products. Bundesinstitut für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa, Oldenburg, Germany HARALD HEPPNER, Ph.D. Recent Studies on Past and Present Institut für Geschichte, Graz, Austria PAUL E. MICHELSON, Ph.D. Editor Huntington University, Indiana, USA ALEXANDRU SIMON ALEXANDRU ZUB, Ph.D. Chairman of the History Section of the Romanian Academy, Director of the A. D. On the cover: Xenopol Institute of History, Iaºi, Romania STUDIUM GENERALE (15TH CENTURY) -
From Mioriţa to Oedipus
From MIORIţA to OEDIPUS FROM MIORIţa TO OEDIPUS: ROMANIAN NATIONAL OPERA IN THE NINETEENTH AND EARLY TWENTIETH CENTURIES Beat Föllmi Université Marc-Bloc de Strasbourg Abstract. Operas in Romanian language, on Romanian topics and written by Romanian com- posers emerge slowly in the second half of 19th century; the first works appear in the year of the 1848 revolution, other works follow later after the reunification of the two Danubian principal- ities into a Romanian national state in 1859. But their number remains limited. The most im- portant Romanian composer, George Enescu, did not choose any topic from Romanian history or folklore for his opera works. Nevertheless, the Romanian opera of the 19th and early 20th centu- ries reflects the struggle for the construction of national identity. This identity under construction had to assert itself both in Romania, among the urban elites and the king (born in Germany), and in the European cultural centres, such as Paris, Berlin or Vienna. This contribution presents the opera Petru Rareş by Eduard Caudella (composed in 1889) in comparison with Enescu’s Œdipe (composed in 1919–1931). Petru Rareş, based on a historical episode from the beginning of the 16th century, describes the nation building mainly in terms of a “pre-modern narration” (dreams, premonitory signs, religion and faith), but the decisive element of legitimation of power is a letter, a written document which belongs to the modern administration of governance. Key words: identity, nation building, Romanian music, Eduard Caudella, George Enescu PRELIMINARY CONSIDERATIONS Romanian operas of the nineteenth and early twentieth centuries are not widely known by the general public. -
GLASUL BUCOVINEI * the VOICE of BUKOVINA the Romanian Cultural Institute the VOICE of BUKOVINA
GLASUL BUCOVINEI * THE VOICE OF BUKOVINA The Romanian Cultural Institute THE VOICE OF BUKOVINA QUARTERLY REVIEW OF HISTORY AND CULTURE CHERNIVTSI – BUCHAREST 2018, No.1 Year XXV. No. 97 Editor-in-chief: ALEXANDRINA CERNOV Honorary Member of the Romanian Academy EDITORIAL COMMITTEE: Univ. Prof. PhD. Mircea Anghelescu (Bucharest), Assist. Prof. PhD. Harieta Mareci (Suceava), PhD. Marian Olaru (Rădăuţi), Assoc. Prof. PhD. Florin Pintescu (Suceava), Univ. Prof. PhD. Ion Popescu-Sireteanu (Jassy), Univ. Prof. PhD. Ştefan Purici (Suceava), Univ. Prof. PhD. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, Honorary Member of the Romanian Academy (Chernivtsi), PhD. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, Honorary Member of the Romanian Academy (Bucharest), PhD. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). EDITORIAL OFFICE: PhD. Marin Gherman (Assist. Chief Editor) PhD. Cristina Paladian Institutul Cultural Român GLASUL BUCOVINEI REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ CERNĂUŢI – BUCUREŞTI 2018, Nr. 1 Anul XXV. Nr. 97 Redactor-şef: ALEXANDRINA CERNOV Membru de onoare al Academiei Române COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ion Popescu- Sireteanu (Iaşi), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin -
ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un Remarcabil Critic Și Istoric Literar, Năuți
Nr. 4 (2018) ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un remarcabil critic și istoric literar, năuți. Este remarcat de rectorul universi- folclorist, traducător și membru corespon- tății, cunoscutul filolog german Mathias dent al Academiei Române, Ilie E. Torouțiu, Friedwagner, care îi asigură o bursă de a fost uitat pe nedrept de istoria literaturii studii la Universitatea din Frankfurt3. și dicționarele enciclopedice1. În 1913, M. Friedwagner îl reține lector Ilie E. Torouțiu face parte din genera- de limba română în cadrul Catedrei de lim- ția de intelectuali români din Bucovina, și bi romanice de la Universitatea din Frank- trebuie readus în atenția publicului intere- furt. sat, datorită activității sale de excepție în Este mobilizat pentru satisfacerea domeniul istoriei literaturii. stagiului militar în luna iulie 1914. După S-a născut la 17 iunie 1888, în comu- mai multe manevre pe drumurile Galiției, na Solca din județul Suceava, din părinți reușește, în toamna lui 1914, să obțină un țărani: Toader și Ecaterina Torouț. A fost concediu și se refugiază la București, unde botezat de preotul E. Bacinschi, parohul devine profesor la Liceul Cantemir Vodă. de la biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel Bun cunoscător al limbilor germană din Solca. și greacă, traduce încă din perioada de La 14 ani părăsește casa părintească și liceu piese de teatru, broșuri cu conținut se angajează ca lucrător într-o tipografie religios și filosofic, publică un dicționar de din Suceava, unde patronul, observând buzunar român-german și german-român interesul lui pentru cărți, i-a facilitat obți- și studii despre nivelul economic atins de nerea unei burse din partea Societății me- elementul românesc din Bucovina4. -
Arhive Personale Şi Familiale
Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată -
Nicolae GANE STEJARUL DIN BORZE+TI
BIBLIOTECA ªCOLARULUI Nicolae GANE STEJARUL DIN BORZE+TI LITERA CHIªINÃU 1998 CZU Textele din prezentul volum sunt reproduse dup[ Nicolae Gane, Scrieri, edi\ie ]ngrijit[, note =i bibliografie de Ilie Dan, prefa\[ de +t. Cazimir, Bucure=ti, Editura Minerva, 1979 (Colec\ia Restitutio), care a luat ca text de baz[ edi\ia N. Gane, Nuvele, I, II, III, Bucure=ti, Editura Libr[riei Socec et. comp., 1899, edi\ie ap[rut[ sub supravegherea autorului =i care prezint[ modific[ri fa\[ de precedenta: N. Gane, Nuvele, I, II,III (ap[rut[, la aceea=i editur[, ]n 1886). Scrierea Catrinta= este reprodus[ din volu- mul P[cate m[rturisite, Ia=i, Editura Libr[riei Nou[, 1904, iar Ciubucul logof[tulul Manole Buhu= a fost reprodus dup[ volumul Spice, Bucure=ti, Casa +coalelor, 1909. S-a p[strat ordinea scrierilor stabilit[ de autor ]n edi\ia din 1899, am notat ]ns[ la sf`r=itul fiec[rei scrieri data primei apari\ii. Au fost men\inute formele graiulul moldovenesc specifice lui N. Gane. Am explicat ]n subsolul paginii cuvintele mai pu\in cunoscute, ar- haice sau dialectale; aceste note poart[ men\iunea: (n. ed.) spre deose- bire de notele autorului marcate prin * (asterisc), =i cu men\iunea: (n.a.). CONSTANTIN MOHANU Coperta: Isai Cârmu ISBN © Litera, 1998 TABEL CRONOLOGIC 1838 1 februarie. Se na=te, la F[lticeni, Nicolae Gane, fiu al postelnicului Matei Gane =i al Ruxandei, n[scut[ V[sescu. Tat[l s[u, om cu oarecare cultur[ ]n epoc[, mai avea trei fra\i: Enachi (poet), Costachi (tradu- c[tor) =i Dimitrie socrul lui Constantin Negruzzi. -
Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C. -
Junimea” – the Inner Circles of Modernity
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: History, Political Sciences, International Relations ”JUNIMEA” – THE INNER CIRCLES OF MODERNITY Adrian Petre Popescu Assoc. Prof., PhD,”Lucian Blaga” University of Sibiu Abstract:The cliché “Junimea” translates in popular lectures, in press and literature, by the introduction of esthetical criteria in the establishment of cultural hierarchies. In addition, the society “Junimea”, beyond the perception of “its standard image” is unveiled in study and in its structural-freemasonic formula. It is “a pressure group; an intermediary between society, politics and culture; a micro-universe closed within itself and a small autonomous world”, which is distinguished by two major evolutionary stages. The doctrine of Junimea, based on the opposition between political liberalism of former revolutionaries of 1848, between the group from Iasi and the Latinist current of Transylvanian philologists.To this vitality we would also add the attachment to mental schemes, typical to freemasonic Cabala, attached to the illuminist idea of progress, through which “Junimea” remains an endo- antagonistic group. Keyword:Junimea, communication, esthetical principles, liberalism. endo-antagonistic group,masonic 1. Dincolo de imaginea de ansamblu Dincolo de imaginea de ansamblu propusă de George Călinescu, în opinia căruia „Junimea”„n-a fost decât o reuniune întâmplătoare de oameni cu multe aspiraţii comune, dar despărţiţi de o infinitate de atitudini personale”( Călinescu,2004:295), unde „se cultiva ironia şi se admitea anecdota”( Titu Maiorescu, 1868), „Junimea” a fost o stare de spirit, un egregor intermediary. Nicolae Bălcescu, în articolul „Trecut şi prezent”, clarifică profilul emergent al inaugurării în arealul modernităţii româneşti a unui atare tip de egregor afirmând că, dacă, în esenţa ei, „revoluţia de la 1848 a fost „o revoluţie pentru popor”, ea nu a confirmat şi faptul că a fost „o revoluţie făcută de popor” (recte: ţărănimea majoritară). -
Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică
CENTENARUL MARII UNIRI PRESA PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918–1930. SCHIŢĂ ISTORICĂ MARIAN PETCU∗ ABSTRACT THE PRESS OF POLITICAL PARTIES IN ROMANIA IN THE PERIOD 1918–1930. A HISTORICAL SKETCH In the present study, I bring forward a synthetic view of the progress made by the media of the parties in Romania. This is neither a history of political ideas, nor a full inventory of serial publications edited by political entities, especially as many publications were not politically assumed. Usually, the „patronage” could be identified in the subtitles and in various descriptors related to the content (often, the authors’ signatures) which allow us to qualify a periodical publication as being political or not. In this case, we had taken into account the information found in the subtitle, in order to establish partisanship. Limits of this approach are related both to the very large volume of newspapers and magazines and to the variety of parties, alliances and so on, which had forced us to make a selection. The present research aims at filling the gap of the sectorial radiographies which were of equal interest to the history of communication, political and economic history, as well as social history on the Romanian territory. Keywords: political parties, political press, Romania, history. INTRODUCERE Naşterea ideilor politice în societatea românească este relativ târzie, prin comparaţie cu alte culturi, şi datorează mult răspândirii cărţilor, presei, dezvoltării şcolilor, teatrului, diverselor asociaţii de tip societăţi culturale / de lectură, apărute în oraşe. Un rol important l-au jucat fiii boierilor care au studiat în Occident, autentici diseminatori ai reperelor / manifestărilor modernităţii.