Itinerarii Medievale

www.dacoromanica.ro Itinerarii medievale

www.dacoromanica.ro Coperta si supracoperta: IOANA DRAGOMIRESCU-MARDARE Desene: CATALIN GEORGESCU Redactor: PETRE LUPAN Tehnoredactor: F.T.ENA DINULESCU www.dacoromanica.ro Itin,erarii m,edievale

RA' ZVAN THEODORESCU

EDITURA MERIDIANE 1979

www.dacoromanica.ro Cuprins

Lamurire 6 ARTA SI SOCIETATE IN EVUL DE MIJLOC Monumentum princeps"i geneze statale medievale in Europa rgsgriteang 8 Citiva oameni noi", ctitori medievali . 37 CONTINUITATI ARTISTICE SUD-EST EUROPENE Pe marginea unor piese de argintgrie si de podoabg din primul ev mediu balcano-dungrean 96 Despre planul triconc n arhitectura medieval g timpurie a sud-estului european . 114 MONUMENTE $1 INTELESURI UITATE In jurul despotiei" lui Mircea cel Bgtrin sau despre un insemn sculptati pictat de la Cozia . 134 Portrete brodatei interferente stilistice in Moldova epocii lui Ieremia Movilg si a lui Vasile Lupu. 155 Un monument medieval din Muntenia dungreang: Cgtgluiul 168 Prescurtari bibliografice 180 lndici 181

www.dacoromanica.ro LAmurire

Cititorului ce-li va fi dat osteneala sa ra'sfoiasca doua' dintre lucrarile noastre de pina acum Bizant, Balcani, Occident la inceputurile culturii medievale românesti (secolele XXIV) fi Un mileniu de arta la Du- dárea de Jos (400-1400) , o parte a pagi- nilor acestui volum ii va aduce imaginea a ceea ce a insemnat, de-a bmgui a mai bine de un deceniu, prin studii partiale raspindite in citeva reviste de specialitate, pregatirea sau, dimpotriva, prelungirea unora dintre inche- ierilelacare ajungeam in abia ami ntitele carti. Apa'rute in limba romclna sau in versi- une franceza in Studii si cercetári de istoria artei, seria araplastia(211967,2/1968, 2/1969, 2/1973, 1977), in Revue Roumaine d'Histoire (211978) fi in Revuedes ttudes Sud-Est Européennes(211968,411978), a- ceste studii marturisesc, printematicalor, citeva constante ale preocuparilor mai vechi sau mai recente ale celui ce le-a scris nevrind sa uite nici formatia sa de istoric fi arheolog, nici convertirea-i timpurie la istoria de arta' inici interesul sau pentru ceea ce se nu- mege indeobge istoria culturii. Adunarea a- cestor citeva studii sub un sin gur titlu nu va fi, poate, de prisos in ma sura in care itinerariul medieval" va putea reilmaci ceva, foarte putin, din drumul cercetarii insafi in preajma sau chiar inlauntrul unor asemenea domenii atit de ingemrznate, pe drept cuvint, la noi fi aiurea. AIJTORUL

www.dacoromanica.ro Artei

societate in evul de midloc

www.dacoromanica.ro MONUMENTUM PRINCEPS 1 GENEZE STATALE MEDIEVALE IN EUROPA RASARITEANA

Formarea Europei cum a fost denumita In istoriografiel, cu un cuvtnt nu lipsit de unele temeiuri, o anume epoca de la inceputurile evului mediu a cunoscut scrutari numeroase si din perspective felurite, indeobste in ultimele decenii, revelind geneza unor structliri politice si economice, sociale si mentale carora le-au fost conturate tot mai precis etapele si mecanismele, °Mr- siilesi posteritatea. Nu mai putin, o anume cercetare istorica comparatista, Cu priviri, deopotriva, catre Occidentul merovingian, carolingian si romanic, catre Bizant, catre lumea scandinava sau aceea islamica, a putut, pe multiple planuri ale vietii societatilor dinainte si de dupa anul 1000, sa indice, uneori neasteptat, legaturile si imprumuturile reciproce, originile nu o data comune, clasice sau chiar protoistorice, ale unor evolutii paralele si, in mare masura, interdependente. De la integrarile sau, dimpotriva, de la dezintegrarile statale lafelu- rite aspecte ale cuceririlor militare din primul mileniu, de la feudalizarea progresiva a societatii la circulatia monetará, de la structurile ecleziastice de felul celor parohiale ping la probleme de ideologie feudal a precum cultul suveranului , gama chestiunilor pe care istoricii le-au dezbatut in legatura cu evolutia Europei in jumatatea de mileniu scursa Intre 800 si 1300 -- pentru a ne opri la doug repere cronologice din epoci ce incepeau o rela- viva stabilitate, dupa doug teribile seisme care au coincis cu tot atttea pus- tiiri, cea arabá In veacul al VIII-lea, cea mongola In secolul al XIII-lea a fost extrem de variata; ea ingloba in discutie, mai de fiecare data, atit Apusul cit si Rasaritul, chiar daca accentele cele mai numeroase au fost puse asupra celui dintii macar si numai pentru faptul ca principalii exegeti ai epocii au fost In primul rind buni cunoscatori ai istoriei medievale vest- si central-europene. Ratiune In plus, in ceca ce ne priveste, a aborda aici, In aceeasi perspectiva' comparatista, un capitol al genezelor feudale europene vazute din unghiul creatiilor statale, limitindu-ne la mai putin cercetata In acest mod Europa rásariteaná si la un anume raport precis ce poate fistabilit intre, pe de o parte, genezele statale din spatiul bulgar-balcanic si maghiar, rusesc $i sirbesc, legate de imprejurarea capital a a convertirii unor triburi la crestinism sau a nasterii statului sub pavaza unei biserici de recenta data si, pe de aleparte, aparitia aici a unor monumente de exceptie, prin dimensiuni, prin nobletea materialelor puse In opera, prin functia politicá si prin ecoul cultural In civilizatia primului stat bulgar sia Ungariei arpadiene, a marelui cnezat de Kiev si a regatului din Ragka Nemanizilor, din secolul al IX-lea ping In cel de-al XIII-lea.

8 www.dacoromanica.ro Cit despre sensul unor asemenea monumente exceptionale ridicate in chiar centrele politice si spirituale ale unor state apárute in Europa rásári- teaná in rástimpul abia evocat la Pliska si la Preslav in secolele IX si X, la Székesfehérvár in secolele X si XI, la Kiev si Cernigov in secolul al XI-lea, la Studenica In veacurile XII si XIII2 , el ne apare limpede de la bun inceput. Fiecare dintre lácasurile de cult, despre care va fi vorba mai jos din variate puncte de vedere, a constituit un simbol in piatrá sau in mar- murá, in fresa sau in mozaic, al unui moment, si el de exceptie, din viata tinutului unde a fost ináltat, fiecare a fost gindit ca un instrument impresionant, maiestuos si convingátor in opera de evanghelizare, de misionarism crestin intreprins din Panonia ping la Nipru, de la Marea Adriatia la Marea Neagrá, de curia papal á din Roma si de patriarhatul din Constantinopol in veacurile de cumpáná dintre primul mileniu si mileniul nostru, atunci and, end pe rind, bulgarii la sfirsitul secolului al IX-lea, maghiarii si rusii atre finele secolului al X-lea treceau de la viata tribal á páging la o viatá crestiná organi- zatá, sau atunci dud strbii, in jurul anului 1200, páseau spre o organizare ecle- ziastia proprie si autonomá, indisolubil legatá de nasterea statului lor medieval. Chiar dacá precedate de alte lácasuri, mult mai modeste, astázidis- párute in cea mai mare parte, durate la vremea lor 'in lemn sau in pitatrá, mareind in limbajul artei unele prime tentative de crestinare din aceleasi regiuni, vom constata nu mai putin cá marea bazilia de la Pliska sau biserica rotundá" de la Preslav, bazilica de la Alba Regia, biserica Sf. Sofia din Kiev sau cea cu hramul Spas Preobrajenski din Cernigov, infine, biserica Maicii Domnului de la Studenica stilt toate, fárá exceptie, monumentele-simbol ale momentului genezelor statale, cele mai importante ale statului feudal; a au oglindit toate, in chip fidel Fi adesea strálucit, autárile si optiunile noilor formatiuni statale in materie nu numai de artá, ci chiar de model cultural; a au fost ináltate in preajma imediatá a unor ani In care istoria spiritualá a Bulgariei si a Ungariei, a Rusiei si a Serbiei a cunoscut o cotiturá decisivá pentru viitorul ei; a au fost deopotrivá., majoritatea, necropole ale neamului feudal intemeietor de stat,lácasuri de ingropáciune ale suveranilor celor dintii, prototipuri stilistice pentru arta secolelor urmá- toare, receptacole de bogátie, de fast si de pretiozitate ca atare descrise in cronici contemporane ridicárii lor. Prin toate aceste trásáturi comune pe care am nutut a le stabili, fiecare dintre amintitele edificii incepátoare de serie cultural, purtátoare ale unei ideologii pe care o vom comenta la locul cuvenit si ilustratoare ale unor origini statale, ráspunde. credem, la ceca ce am incercat sá. denumim, cu un termen ce ni se pare indeajuns de elocvent, monumentum princeps". Dar a pune discutia pe asemenea fágasuri echivaleazá cu a acorda vizualului, in spetá monumentului de arhitecturási podoabei sale parietale, odoarelor de tot felul ce-1 imnodobeau, un rol covirsitor in mentalitatea medieval á de inceput, fácind din ele deopotrivá obiect al interesului istoricului si sociologului, al istoricului bisericii si al celui al artei. Nu mai putin, in termeni teoretici pus á problema, se ajunge pentru epoca amintitá si la o certá, pliná de interes, particularitate a raportului artei, alculturii plastice, cu ideologia, particularitate pe care istoricul nu poate sá nu o releve atunci dud se apleacá asupra unui capitol anume, cu adinci semnificatii in istoria civilizatiei, cel al genezelor culturale, al celor emice chiar, mai apoi nationale", din evul mediu european. Ne gindim la imprejurarea a' putiná- tatea datelor istorice referitoare la mentalithile, la ideile, la gusturile si la conceptiile epocii fie ele chiar la nivelul aulic feudal, reflectat in restul

9 www.dacoromanica.ro timpurilor medievalen cronici,in documente diplomatice sau in poeme epice cu greu ne lasa sntrevedem in Apusul, dar mai ales In Ra- saritulcontinentului european,dinveaculalIX-lea pina inceldeal XII-lea,altceva decit crImpeiealeunei ideologiicontemporane fenomenului creatiilor statalesiceluial convertitilor la crestinism prin acte de autoritate imperial, princiara sau cneziala, conjugate cu opera de misionarism latinsi bizantin, din Scandinavia ylna la Volga; si ne gindim din nou la faptul cn aceasta sfera istorica intr-o vreme de accentuata oralitate literara, de restriste pentru opera scristnntreaga Europa in primul rind si intr-o proportie covirsitoare elementul vizual, pasibil a impresiona prin valorile4 senzorialei,in mare parte, prin acelea simbolice, documentul plastic, faptele de arta, de arta a zidirii In materiale durabile si nobile, de arta a mozaicului, a frescei, a sculpturii in piatr i marmura, a prelucrarii metalului pretios fapte tot mereu aflate in orizontul fastului, simbolizInd puterea, autoritatea acum constituita intr-o ierarhie simbolizInd, nu mai putin, o rasunatoare impunere de noua credinfa maselor rurale pina atunci, In cea mai mare a lor parte, ',aerie, sInt acelea care arunca cele mai clare si mai neasteptate lumini tocmai asupra modului de a gIndi, asupra a ceea ce numim astazi ideologia" unei Intregi epoci de geneze politice si sociale, ideologic ce ar ramlne complet criptica, nedeslu- sita,faraajutorulopereidearta. Cel ce isi apleaca privirea asupra Inceputurilor statale medievale din Europa rasariteana va fi adus sa constate ca pretutindeni aici cu o sin- gurainotabila. exceptie, pe care o reprezinta spatiul romanesc aceste noi Intocmiri politice, fie ca erau contemporane cu si in buna parte legate structural de procesul creginarii misionare a unor triburi turanice sau slave, In migratie sau sedentarizate (cazul Bulgariei, al Ungariei si al Rusiei), fie ca se aflau Intr-un raport steins cu intemeierea unei biserici independente intr-un mediu mai demult crestinat (cazul Serbiei), isi instaurau autoritatea Insotind-o de una sau mai multe spectaculoase edificari de monumente ce reflectau foarte precis ideologia momentului, simbolizau puterea unei monarhii recent Intemeiatei intrate in posesia unor titluri sau coroane trimise de la Constantinopol sau de la Roma, monumente menite ca atare a se Malta in chiar mima noului stat, a fi impodobite cu cele mai scumpe materiale $.1 In tehnici curente in Europa medieval a timpurie, mozaicuri, marmura, odoare de auri argint, a fi deci ceea ce am numi astazi frumoase" in ideea exprimata intr-o scrisoare a patriarhului bizantin Fotios catre proaspat con- vertitul cirmuitor bulgar Boris-Mihail, anume cfrumosul, unitatea armonioas i perfectiunea formei sInt caracteristici ale credintei cre$tine ea insasi3 , a deveni autentice prototipuri in artasi in mentalitatea artistica, ba chiar, am spune, In ideologia posteritátii imediate, ajungind a fi descrise cu admiratie, uneori cu lux de amanunte, in cronici ce glorificau pe suveranii ctitori, intemeietorii crestinatori de tal, sprijinitori de nadejde ai bisericii siea nou intemeiate. De la marii feudali laicii ecleziastici pina la oamenii de rind ai Euro- pei rasaritene, in epoca scursa intre secolul al IX-lea $i cel de al XII-lea, un asemenea tip de monumentum" ce intruchipa, unite, putereai bog- lia dota institutii ivite acum pe scena istorica anume regnum" sacerdotium" trebuias'a impresioneze printr-un fast si prin dimensiuni ce deveneau insolite intr-un peisaj de civilizatie mult ruralizata", obisnuita mai curind cu constructille de lemn, intr-o lume care de eiteva secole de la sfir$itul antichitatii clasice europene, mai precis spus era lipsita de edi-

10 www.dacoromanica.ro ficii monumentale aulice, inaltate in materiale nobile idurabile. In acest sens trebuie inteles, credem, rolul cu totul exceptional al vizualului la cum- pana dintre cele doua mileniii vom adauga de indata ca el era propriu nu numai partilor orientale ale continentului, ciintregii Europe in care atit intemeierile de state coincizind cu crestinarile, citst cele nelegate direct de asemenea convertiri se conjugau cu ctitorirea unor monumente facute sa du- reze, cu semnificatii mai mult sau mai putin limpezi ale unor planuri de arhitectura, ale unor scene iconografice zugravite sau redate in mozaic, in cuprinsul cite unui asemenea monumentum princeps"datator de masura pentru conceptia au1ic, pentru ideologia feudala a timpului. Pilduitor intre toateisuficient de cunoscut pentru a nu insista asupra-i este cazul capelei palatine de la Aachen care, dei inaltata intr-un mediu franc crestinat de mai multa vrenie, ramine monumentul principal, mai mult chiar, simbolul unui imperiu in care intrau treptat, inaintei dupa 800, gratie actiunii militare si misionare patronate de Carol cel Mare, tot mai multe neamuri germaniceislave aduse acum la credinta crestina. Ridica- rea,la sfirsitul extremalsecoluluial VIII-lea, a unei basilica Sanctae Dei genitricis Aquisgrani opere mirabili constructa"4, asadar purtind un hram pe care il va avea aproape fiecare monumentum princeps" din Europa rasariteana §i bazilica regala de la Alba Regia in Ungarta,i biserica Maicii Domnului de la Studenica in Serbia (in timp ce in biserica Sf.Sofii din Kievul Rusiei stim caltarul principal era dominat de mozaicul inchipuind tot Fecioara) avea loc intr-o atmosfera de istorism", am spune astazi, imbibata de traditiiromane crestine, intr-o resedinta imperial a ce era o Nova Roma" si pentru un suveran ce se voia el insusi si care era socotit in documentele vremii drept un Novus Constantinus", ca o referire precisa la primul imparat crestin, simbol al Imperiului roman in viziunea carolin- giana, modelul de predilectieal celui dintii cirmuitor feudal din Europa apuseana ce intelegea misiunea sa politic i cultural a fata de disparutul imperiu antic in sensul unei renovatio" ilustrate in primul rind prin monumente ridicate romano morea6. C modelul capelei octogonale ridicate de catre Eudes de Metz se gasea intr-un venerabil lacas ierosolimitan al secolului al IV-lea sica, pe de alta parte, ctitoria italica a unui alt model al suveranilor intregului ev mediu care a fost imparatul Justinian ne referim la biserica ravennata San Vitale nu lipsise din inspiratia arhitec- tului carolingian, lucrul este bine stiut, .dupa cum iarasi stiut este prestigiul de care avea &I se bucure biserica imperial a din Aachen in ochii celor dintli cirmuitori feudali crestini sai clericilor, misionari sau locali, din unele reg- na" central-europene ale secolului al X-lea, la Praga, la Poznari, la Cracovia. Ceca ce merita Irma a fi notat in acest context este faptul cabia amintitul prestigiu tinea de cel putin trei factori ce vor reveni in discutia privitoare la monumentele nu mult ulterioare ale Europei rasaritene. Cel dmtîi ar fi caracterul de necropola imperial a al capelei din Aachen, de lacas de veci al fondatorului6 unei dinastii de importança europeana a celei carolingiene; cel de al doilea este imprejurarea caici aveau sa se savirseasca multa vreme toate incoronarile suveranilor unicului imperium" al Europei apusene; fine, cel de al treilea situat In orizontul vizualului este faptul ca aici nici o bogatie nu fusese indeajuns pentru impodobirea acestui monumentum princeps" al statului lui Carol cel Mare, si din aceasta perspectiva este suficient sne reamintim ca. Eginhard cel ce se va fi voit un nou Sueto- nius cu a sa Vita Caroli Magni" simtise nevoia sconsacre rinduri intregi auruluii argmtului ce ornau capela sau din care erau cizelate vasele liturgice

11 www.dacoromanica.ro diruite de Carol , portilor, balustradelor si candelabrelor de bronz, coloanelor de marmuri nu intimlitor aduse, cu invoirea papei Adrian I, tocmai de la Roma si de la Ravenna?. Monumentele cele mai reprezentative din cele doui principale arii politice si culturale ale Europei dinainte de si dupá anul 1000, aceea carolingiani si ottoniani pe de o parte, aceea bizantini pe de alta fie ci este vorba de Aachen, de Lorsch, de Fulda, de Saint-Denis, de Cluny sau de Reichenau, fie cá avem in minte pe cele din Constantinopol, din SaIonic sau de la Muntele Athos, aveau si constituie, incontestabil, inspiratoaredirecte sau mijlocite ale acelor licasuri in deobste mai modeste, uneori insá foarte bogate si ra- finate la rindu-le pe care misiunile latine si cele orientale, grijulii pentru ceca ce am denumi astizi propaganda vizualá" a ideologiei lor8, le vor rispindi in vasta opera de evanghelizare a secolelor IXXI din nordul Ger- maniei pini In Balcani si din Boemia pini in Rusia. Daci, asa cum s-a subliniat foarte nuantat9, misiunile latine pornite indeobste din regiunile mirginase ale imperiului german, de la Salzburg sau Magdeburg, de pildi, si nu din centrele culturale cele mai moderne" si mai infloritoare ale epocii de felul celor de pe Rin, erau mai putin apte sá rás- pindeasci in pirtile boemo-morave sau panonice o arta de foarte buni calitate care sä reflecte fidel ideologia si estetica vremii, monumentele lor fiind de obicei fie de lemn, fie de piatri, dar iniltate cu dimensiuni si mijloace constructive mai curind modeste exceptie ficind aici doar ampla bazilici de la Székesfehér- vár a lui Stefan I al Ungariei, rod insi al unei misiuni pontificale si nu imperiale 18 , situatia misiunilor bisericii din Bizant era cu totul alta. Pomit de fiecare dati din capitala bazileilor de pe Bosfor, la initiativá patriarhali si imperial i conjugatä, misionarismul bizantin, incheiat cu convertiri importante in Bulgaria secolului al IX-lea si In Rusia celui de al X-lea, cu intemeieri de biserici aduse in obedienti ierarhici fati de Constantinopol (excluzind, asadar, acel complex episod ce s-a consumat in Europa central i prin actiunea chirilo-metodiani dintr-a doua jumátate a secolului al IX-lea), a oferit de fiecare data, pe planul artei, modele de cea mai inalti calitate, copiate in- tocmai sau prelucrate in monumente ale locului ce se constituiau in tot atitea reflexe fidele ale licasurilor aulice bizantine din vremea impiratilor Mace- doneni si Comneni de la podoaba parietal i si planul de arhitecturi, piná la hramuri precum cel al Sf. Sofii sau ce! al Adormirii Maicii Domnuluill , 6 aceasta intr-o Europa risiriteani incomparabil mai bogati. in resurse materiale decit Occidentul, daci ar fi si ne &dim macar si numai la cazul Rusiei din timpulluiVladimir12. Misionarismul latin si cel bizantin ajungeau in secolele IX, X si XI la o amploare nemaivázutá pini atunci este epoca crestinirilor din Boemia si din Ungaria, din Polonia si din Scandinavia, din Rusia si din Bulgaria13, intr-un moment de desivirsiri de geneze emice, de aparitii de state noi, cu institutii proprii, Cu monedi proprie14, cu o politici adecvatá pozitiei lor culturale si geografice, intr-un context de viati spirituali si de expansiuni teritoriale legate in buni parte de tot mai accentuata demarcare a Occidentu- lui de Orientul continentului, tradusá in reforme si in schisme bisericesti, in expeditii militare ce au imbricat curind haina cruciadelor slujite deopotrivi de laici, de clerici mireni si de o cilugirime aflatá acum intr-un moment de deosebiti inflorire, fie ci era )vroba de ordinul benedictin in Apus, fie ci ne gindim la monahii basilieni din Rásirit. Aceste doui misionarisme aveau si se intilneasci in epoca in Europa de sud-est, est-centrali si oriental, mai exact spus in Bulgaria, in Ungaria si in Rusia, intr-o concurentá semnifica-

12 www.dacoromanica.ro tivá in primul rind pentru pendulárilei optiunile' culturale ale celor pentru a cáror convertire la crestinism se infruntau Roma si Constantinopolul. Cáci una dintre trásáturile ce trebuie retinute pentru fenomenul in cauzá, pentru consecintele sale pe tárimul civilizatiei materialei spirituale nu mai putin, este imprejurarea cá, in másuri diferite, cirmuitorii de la Pliskai cnejii de pe Nipru, cai primii conducátori arpaclieni din Panonia, au transformat actiunea de crestinare a lor si a supusilor lor intr-o diplomaticá pendulare intre cele douá arii principale, politice si bisericesti, ale Europei cea dominatá de papá si de impáratii germanii cea supusá initiativelor impáratilor bizantini si ale patriarhilor ecumenici , mai mult, intr-o limpede actiune politica de cistigare a unei efective autonomii statalei ecleziastice prin orientári alternative cátre fiecare dintre ariile mentionatei apoi prin acceptarea cres- tinárii din acea directie ce párea mai avantajoaspturii feudale pe cale de constituire din fiecare regiune amintia18.

In ciuda traditiilor puternice, in substratul local, ale unui crestinism roman tirziu din secolul al IV-lea, ale unor crestinári prin Constantinopol de sefi nomazi cutriguri inca din secolul al VI-lea, ca si a datelor despre un misionarism bizantin la nordul Márii Negre incá inaintea plecárii de acolo a protobulgarilor lui Asparuh la sfirsitulsecoluluialVII-lea16, in ciuda, nu mai putin, a supozitiei lpgice chiari in lipsá de date despre o crestinare treptatá a slavilor balcanici intre secolele VII si IX17, este sigur cá acest din urmá veac gásea statul comunitar tribal conturat in actuala Bul- garie, dupá 681, cu douá religii págine dominante cea a slavilor mai demult coboriti dinspre nordicea a turanicilor asiatici18 abia actul crestinárii in masa din cel de al saptelea deceniu al secolului al IX-lea cel ce explicá nu numai intreaga pozitie internationalá" a Bulgariei acelui timp in Europa rásáriteaná, cii unele prefaceri interne19 ducind la o unificare spiritualá, la o centralizare statalá si la o feudalizare acceleratá pe plan socia128. Dorinta bulgarilor de a avea in paralel cui in completarea unei certe independente politice fatá de Bizant pe care de-a lungul secolelor VIII si IX o obtinuserá, uneori in mod rásunátor, hani de felul lui Krum si al lui Presian, sau precum Tervel, Kormesiosi Omurtag, cei numiti in inscriptiile din centrul cultural págin de la Madara cu titlul de arhonti", datorat cancelariei imperiale din acel Constantinopol pe care tocmai ei Il ajutaserá sau 1'1 amenintaserá in momente dificile21 , si o autonomic bisericeascá, o datá cu convertirea din 864-866, este evidentá in intreaga politicá a hanului Boris, cel botezat sub numele imperial bizantin de Mihail, In toatá jumátatea de deceniu scursá Ora la 870, atit fa; á de patriarhia Birantului, cit si La de curia romaná. Dacá sint mai neclare imprejurárile militare ce par a fi contrapus in 863 pe bizantini bulgarilor, pregátind nemijlocit terenul crestinárii22,sint bine cunoscute in schimb, in sensul care ne intereseazá aici, atit corespondenta cirmuitorului bulgar cu patriarhul Fo- tios, citi faimoasa Responsa" a papei Nicolae I23, ezitárile bizantine subordonarea directá fatá de scaunul patriarhal bizantin a clerului grecesc abia venit in Bulgaria convertitá, tratativele din 866 pe linia unora mai vechi, cu Ludovic Germanicul24 ale aceluiasi Boris-Mihail cu o Romá ce avea aici traditionale pretentii de preeminentá ecleziasticá, dar care nici ea nu dorea acordarea unei antonomii bisericii bulgare nou create, In fine, pertrac- tárile cu Constantinopolul in vremea in care avea loc in capitala imperial,in 869-870, un conciliu de oarecare importanfl din lunga viatá a bise-

13 www.dacoromanica.ro ricii bizantine, la capatul carora patriarhul Ignatie avea snumeasca in Bul- garia, cu asentimentul lui Boris-Mihail si cel al imparatului bizantin25, un arhiepiscop28; ierarh care in toate textele de sfirsit de seco! IX si inceput de secol X va apare cu un rang foarte inalt in ierarhia ecleziastica bizantina cu o autocefalie comparabila, se pare, cu cea a bisericii cipriote si a celei de la Ohridav, intr-o diocezi noua pe care papii romani nu vor inceta o vreme sa si-o doreasca alipita28. Daca am amintit aceste evenimente idaci mai amintimi imprejurarea ca un temei al politicii bisericesti si al pretentiilor Bizantului in Bulgaria era si cuprinderea in noul stat a unor teritorii aflate cindva, printr-o celebra novela justinianee, sub jurisdictia Justinianei Prima cea la care se vor face referiri si mai tirziu, in secolele XI si XII, cind provincia bizantina a Bulgariei va face parte ea insasi, din punct de vedere ecleziastic, din dioceza ohridiana ce ingloba iamintitul venerabil scaun bisericesc din secolul al VI-lea 29 este pentru ratiunea cà intr-al doilea caz pe care 11 avem de cercetat, cel al Rusiei, constatam intrucitva acelasi tip de tratative ale cirmuitorilor feudali autohtoni cu Bizantul si o aceeasi dainuire, In preajma noii dioceze nascute printr-o spectaculoasa convertire, a unui centru bisericesc bizantin preexistent, cel al Chersonesului. Evanghelizarea acestui vast tinut de la nordul Marii Negre si a unui popor la care in veacurile IXX procesul genezei etnice nu pare a fi fost intru totul incheiat &id ceea ce va fi russkaia zemlia" a textelor medievale cunostea inca, de la Ladoga la Kiev, un amestec de neamuri in care, desi triburile slave erau de departe predominante, nu trebuie total neglijate elemente finicei varego-scandinave ce vor fi topite in masa slava abia la inceputul secolului al XI-1ea38 , a cunoscut si ea etapele unor tratative cu acelasi Bizant de unde veneau in anii 988-989, pentru Vladimir Cres- tinatorul", titlul de basileus"i sotia porfirogeneta31. Faptul cà incá inaintea convertirii prin filierà bizantina existasera in tinuturile acestea de miaza.-noapte unele elemente de viata cretina pare a fi certificat, dei destul de vag, de calatoriile unor monahi rusi la Muntele Athos in cursul secolului al X-1ea32 si de mentionarea unor manastiri in timpul lui Vladimir33 asadar cu mai bine de o jumatate de secol inaintea inceperii oficiale" a unei vieti monastice de aspect bizantin in Rusia, prin intemeierea Pecerskai Lavra din Kiev sub Iaroslav Vladimirovici34 manastiri care pot sa fi fost inca mai vechi, raspindind in lumea slavilor de rasarit, desigur nu straine de unele relatii cu biserica orientala in a care.' lege se botezase la Constantinopol, dupa 950, cneaghina rusa Olga, bunica lui Vladimir Sviatoslavici rinduieli ale noii credinte, de vreme ce in legaturile lor cu bizantinii, negutatorii rusi din secolul al X-lea sinnisera nevoia unei biserici a lor, cu hramul Sf. Ilie, chiar la Constantinopol35. Trecind peste mult dezbatuta chestiune a raporturilor Ru- siei cu biserica bizantina' balcanica Inca tnainte de crestinarei mentionind numai imprejurarea ca Roma pontificala nu a voit sà lipseasca nici aici, la nasterea acestei noi dioceze catre care Ii trimitea in anii 990-991 intr-o efemera incercare de captare consacrareaiambasadorii38, trebuie rea- mintit ca din Crimeea cea cu vechi trecut crestinibizantin, din cetatea Chersonesului menita a face cultural legatura intre Kiev si Constantinopol, aducea Vladimir in cnezatul sau, exact in acei ani (989-990),o data cu bizantina printesa Ana, ierarhii, calugariii preotii ce vor boteza pe rusi37, ca un episcop de Novgorod, anume Ioachim, pastorind intre 990 si 1000, era el insusi chersonesiti ca tot din Chersones, hirotonisiti de arhiepiscopul de aici, par a fi venit clericii ce slujeau in acea biserica a Decimei" din Kiev38, construita de mesteri greci. chemati de primul cneaz crestin, tocmai

14 www.dacoromanica.ro in jurul lui 990, pe malurile Niprului. In acel context, dar in imprejurári concrete de tot neclare, apárea o arhiepiscopie a Kievului relativ auto- nomá si ea, ca altá datá, la sfirsitul secolului al IX-lea, arhiepiscopia bulgará, si tot precum aceasta cu o situatie intrucitva comparabilá, in acest sens, cu cea a bisericilor de la Ohrida si din Cipru39 , arhiepiscopie ruseascá ce avea sá dáinuie aproape o jumátate de veac ca un compromis intre rigoarea ie- rarhicá, atotstápinitoare, a Bizantului si aspiratia localá probabil deter- minatá de Vladimir el insusi catre autocefalie48; drmuitorii ei sint amintiti de citeva ori intre anii 989 §i. 103741, moment in care, sub domnia cu mult mai bizantiná "a lui Iaroslav ce! Intelept, dioceza kievianá are rangul, acum scázut, de mitropolie a patriarhului din Constantinopol, cu un ierarh grec de origine, Theopemptos amintit deopotrivá de cronica rusa si de actele sinodale bizantine42 , nu mai putin Cu un lácas metropolitan ce avea hramul, podoaba si structura inspirate, stilistic si ideologic", direct din lumea constantinopolitara43. In vremea in care Kievul, putin inainte si nu mult dupá anul 1000, trecea asadar printr-o fail in care crestinarea prin Bizant avea sá aducá dupá sine un moment, nu foarte lung, de bizantinizare" a principalelor structuri culturale, in vechea Panonie convertirea la crestinism a triburilor maghiare poposite aici cu un secol in urmá ducea, dimpotrivá, la inaugurarea pro- cesului de rapidá latinizare" a civilizatiei Ungariei. Dei in aceastá regiune est- central-europeaná ca o consecintá a unor prime misiuni crestine venite aici, ca si in Moravia, prin centrele de propagandá care erau arhiepiscopia de Salzburg si episcopia de Passau biserici crestine existaserá incá in secolul al IX-lea, in resedinta de la Zalavár a unor sefi militari, precum Pribina si Kocel, dominind peste o lume slavá, amestecatá cu resturi avarice si cu infiltratii de colonizare franco-bavarezá si dei, fácut de papa Adrian al II-lea episcop al unei dioceze panoniene ce reinvia traditia celei antice de Sirmium, faimosul misionar Metodiu poposise tot atunci in aceste tinuturi, rind pe rind stápinite in primul mileniu de migratori asiatici págini", abia venirea la finele extrem al veacului amintit a cáráretilor nomazi ai lui Arpad, definitiv instápiniti aici, avea sá puná problema evanghelizárii totale a acestor teritorii, a páturii conducátoare si militare a uniunii de triburi din cimpia panonicá in primul rind, actiune in care, deopotrivá §i direct interesate, Roma 6 Constantinopolul se gáseau din nou fatá in fatá. Insemnind o epocá de feudalizare a structurilor sociale gásite de unguri la venirea lor in Pano- nia43, veacul al X-lea este in istoria Ungariei vremea coexistentei unor con- ducátori politici si militari regionali46, relativ autonomi WI de clanul arpadian, preeminent, in relatii directe, unii dintre ei, cu imperiul 6 cu biserica bizantiná (cazul cel mai cunoscut este, desigur, cel al lui Gyula, stá- pinind undeva spre rásárit, probabil in sudul Transilvaniei, la Alba Iulia, botezat la Bizant, ca si amintita cneaghiná de la Kiev Olga si in aceleasi vremuri, primind spre mijlocul veacului pe acel episcop al Turciei", Ierotei, trimis de Constantinopol dupá márturia cronicarului bizantin47). Embrionar In timpul ducelui" Geza, desávinsit sub fiul si urmasul acestuia, Stefan, regele-evanghelizator48 care avea sá apeleze la biserica romaná siin virtutea legáturilor sale de familie, occidentale, statul ungar primea catre anul 1000, o datá cu crestinismul oficial de nuantá latiná" s'i atributul de regat apostolic", slujitor al papalitátii in aceste párti europene, iar principalele centre ecleziastice, arhiepiscopale si episcopale, ale noului regat Esztergom, Veszprem, Kalocsa si deja vechea posesiune a neamului lui Arpad de la Alba Regia (Székesfehérvir)49, deveniti resedinta principala nrni regalitáti

15 www.dacoromanica.ro aveau sg reflecte, de la inceputul veacului al XI-lea incg, precumpinirea netg aci a civilizatiei apusene, catolice, ai cgrei principali emisari spirituali erau benedictinii,f.rsä a putea fi neglijate, desigur, ping catre secolulal XIII-lea, ecourile confesionale si artistice cu osebire puternice in Ungaria meridional i la curtea unor Andrei I si Geza I ale Bizantului. 0 situatie intrucitva deosebitá de cele ping aici amintite, din Bulgaria, Rusia si Ungaria, ne intimping in cazul Serbiei, in sensul unei lipse de strictg coinciden; g cronologicg intre, pe de o parte, convertirea la crestinism a pg- turii conducgtoare locale si aparitia unei ierarhii ecleziastice unice sprijinite de aceasta, pe de altg parte, intre crestinarea propriu-zisg si afirmarea im- petuoasg pe plan politic international" a statului abia creat. Dacg la bulgari, la rusi si la unguri, intre aparitia propriu-zisg a statului lor si crestinare trecuse relativ foarte puling. vreme, iar procesul feudalizgrii societgtii fusese §trict contemporan cu cel al convertirii, cazul sirbesc este intrucitva diferit: sedentarizavi definitiv incg inainte de 80050, slavii din pgrvile apusene ale Peninsulei Balcanice vor cunoaste evanghelizarea, ca s'ibulgarii din zonele rgsgritene, keg in cursul secolului al IX-lea asadar cu patru veacuri inaintea aparitiei unui stat feudal sirbesc , fie cea intreprinsg de Roma, prin filieri francg, printre croati, la inceputul secolului51 resuscitindu-se astfelviata crestingsiepiscopal de pe tgrmuladriatic,cu nu puvine monumente de facturg preromanicg52 , fie cea a Bizantului,lafinele aceluiasi veac, intre 867 si 874 mai exact spus53, cu episcopate in Ragka si in Bosnia, in Macedonia si spre Dungrem. Firgmitgrii bisericesti avea sg-i co- respundg, din secolul al IX-lea ping in cel de al XII-lea, si una de natura politicg care o si explicg pe cea dintii si care nu era strging de conditiile geografice particulare ale acestor pgrti sud-est europene , regi" s't duci", arhonti" si jupani ereditari fiind numerosi si autonomi, cu dinastii locale independente, in Zahlumja si in Ragka, in Bosnia si in acea Duklja de la care se vor reclama pentru mai buna legitimare istoricg" a leggturilor lor cu Roma insisi Nemanizii55. Abia coroana regalg trimisg de papa in 1217 lui Stefan Nemanja, devenit astfel PrvovenCani" (Primul Incoro- nat"), avea sg fie cea care venea sg consacre, in ordinea statalg medieval, existenta statului feudal pe care tatgl primului regesirb,celglalt Stefan Nemanja marele jupan din Ragka, mort in 119956 la Hilandarul Athosului sub numele de monahul Simion 11 intemeiase, independent fa; á de Bizany, incg dintr-al saptelea deceniu al secolului al XII-lea. Mai mult,sica o consecintá fireascg a acestei recunoasteri politice din partea unui Apus catolic de care extrem de curind Serbia se va indepgrta, in 121.9 imperiul si patriarhatul bizantin de la Niceea traversind cunoscuta si plurala crizg a Imperiului si a bisericii de rgsgrit declansatg de cea de a patra cruciadg erau aduse a recunoaste, ca un pandant al regatului de sine stgtgtor al Ne- manzilor, un arhiepiscopat sirbesc autocefal, desprins din acela bizantin al Ohridei, avind in fruntea sa pe insusi egumenul de la Studenica, Saya Ne- manja, frate al regelui sirb si fiu al marelui jupan intemeietor de stat. In nu putinele si mult orgolioasele manifestgri ale independentei, exprimind si rolul major pe care era chematg sa-1 joace in Europa de sud-est dinastia nationalg" sirbeascg in afirmarea de cgtre Stefan Nentanja, incg de la inceputul extrem al secolului al XIII-lea, a egalitgtii sale depline cu impgratul bizantin si cu regele Ungariei57, In folosirea in titulaturg a epi- tetului imperial de autocrator", ce va fi inriurit si asupra textelor sirbesti de epocg unde se intrebuinteazá pentru domnia suveranilor sirbi verbul menit sg indice caracterul ei imperial (tarevati")58 , ca si in adoptarea unor

16 www.dacoromanica.ro modele bizantine pentru unele institutiisi practici feudale laice si eclezias- tice59, dar si in limpedea subliniere a temeiurilor autohtone foarte vechi si adinci ale acestui stat feudal sud-slav si ale bisericii sale (mergind de la originea sirbeasci a episcopilor, la liturghia slavg folositg si la inscriptille slavone de pe frescele monumentelor de secol XIII68), este sigur cg va fi insemnat foarte mult colaborarea strinsi a primului rege nemanid cu cel dintii arhiepiscop sirb fratele su chiar, cilitorit prin Bizant si impregnat de civilizatia acestuia, dar constient totodatg de misiunea istoricg a neamului feudal din care ficea parte , iar aceastg imprejurare, la rindul ei,explicg intrucitva, prin puterea traditiei, permanenta apropiere dintre autoritatea laici si aceea religioasg intr-o Serbie medievali care ping tirziu, in veacul al XV-lea, de la Nemanizi la Brankovki, va avea tendinta, singular g in Europa, a canonizárii tuturor suveranilor ei61. .,_ It Dupg cum li.sam si se inteleagá undeva mai sus, unor evenimente de insemditate fundamental, precum cele pe care le-au reprezentat cresting- rilesi intemeierile de biserici locale la popoarele slave si turano-slave din risiritul european, le-au corespuns, in acelasi moment istoric, ctitoriri de monumente repa-ezentative pentru ideologia, scopurile si politicile unor state si ele de abia niscute. Imprejurarea ci aceste monumente apar in chiar nucleele genetice ale formatiunilor statale respective, in repdintele de electie autentice sedes regiae" sau »sedes 'regni principales"62 . ale cirmuitorilor lor fi chiar in preajma anilor in care s-a produs convertirea la cre)ctinism fi intemeierea »oficial", recunoscutg de una sau de alta dintre cele doug auto- rititi spirituale supranationale" ale evului mediu Bizantul si Roma , este o primi trgsituri comuna, pe cit de fireascg, pe atit de usor de dovedit printr-osimplialiturarededate. Cel ce va fi fost monumentul reprezentativ, in once caz grandios pe scarg europeadi, al primului stat bulgar, uriasa bazilicg regalg", trinavatg, de la Pliska, aflati desigur in fruntea celor sapte splendide catedrale" ridicate de Boris dupg mirturia mai tirzie a lui Teofilact din Ohrida ca si cum ar fi aprins un candelabru cu sapte lumingri"63, era iniltati, intr-un peisaj de arhitecturg foarte specific, de sintezg bizantino-orientalim cu zi- diri masive, de piatrg ingrijit lucratg, severe si extrem de monotone dacg judecgm dupg urmele lor, ce puteau fisi palate" ale hanilor pggini de felul lui Krum" , in insusi centrul nord-est bulgar al acestei autorifiti politice balcanice de datg recentg, cindva in vremea lui Boris-Mihail sau a fiului su Simion, intr-a doua jumitate a secolului al IX-lea cind are loc crestinarea bulgarilor de care vor fi fost direct legate atit baptisteriul cit si atriumul cu doug portice de aci (si unul si celglalt necesare botezirii noi- lorcredinciosi)",curefaceridupgsecolulalX-lea67,cronologiaab- soluta a fazelor sale constructive fiind Inca incertg; sigur este insi -faptul cg Fig. 1 monumentul reproducea un tip arhitectonic antic ce nu mai era la modg in Bizantul epocii68, dar care era nu mai putin foarte grgitor, aici in nordul Peninsulei Balcanice, pentru continuitatea pe care o reprezenta, fie, poate, in sensul cel mai propriu al cuvintului pain folosirea strucmrii unei bazilici paleocrestine justinianee aflate pe aceleasi locuri69, fie in mod idealnumai, trimitind spre epoci ilustre ale antichititii, cea elenistici, cea romana sau cea bizanting timpurie, de care politic si spiritual vor fi vrut sg fie legati con- ducgtorii unui tingr stat format prin conglomerarea unor triburi ping de curind págine si migratoare78. Epoci ce cunoscuserg, adgugim, tot pe aceste

17 www.dacoromanica.ro meleaguri, cu mai bine de trei veacuri in urmg mai cu seamg, inflorirea aceluiasi tip arhitectonic care, in mai multe exemplare identice, apgrea la Pliska, algturi de abia pomenita mare bazilicg, in vremeaimediat urmg- toare crestingrii, mgrturisind pe plan monumental, cum foarte judicios s-a sugerat, obisnuitul zelalconvertirilorspecific unui asemenea moment din viata spiritualg a unui poporn. In aceeasi epocg, spre 900 sau, mai curind, In primii ani ai veacului al X-lea, °tic= in vremea lui Simion, in noua resedintg de la Preslav legatg de etapa cresting si slavg a vechii culturi bulgare tot mai mult contrapusg celei págineituranice intruchipate de invecinata Pliska , era ingltat cel de al doilea monument reprezentativ al epocii, asa-numita bisericg rotundg" sau auritg". Edificiu somptuos singular al unei epoci in care conducgtorul feudal bulgar crescut la Con- stantinopol, protector al misionarilor bizantini Clementi Naum, era incoronat ca basileu" sub zidurile Bizantului de catre insusi patriarhul aces- Fig. 2 tuia72, in timp ce succesorul su imediat îi vedea recunoscutg o calitate imperial g pe care Bizantul nu o acceptase ping atunci decit in cazul lui Carol cel Mare73, biserica circularde la Preslav era, foarte probabil, capela princiarg a capitalei Bulgariei; cit despre reluarea, la inceputul secolului al X-lea, in vremea maximei puteri a primului stat bulgar, a unui plan si el de traditii romano-bizantine74 plin de cunoscute semnificatii in privinta spatiului central, ggsit algdatg la Ravenna secolului al VI-lea i, mai recent, in Aachenul sfirsitului de secol VIII, spatiu corelat de medievali cu ideea unei puteri centrale atotstgpinitoarei impZriale" , ea a fácut posibilg ingltarea unui lgcas de exceptie, cu linii si volume miscate, cu o decoralie bogat istrglucitoare, reprezentatg mai ales de incrustatiile cu ceramicgi piatrg coloratg ale unor coloanei cornise de marmurg, dar si de o sculpturi precumpgnitor zoomorfg, ca repertoriu,i in relief Malt, Fig. 3 ca tehnicg a cioplirii75, situatg asadar la o distantg apreciabilg de clasicis- mul" constantinopolitan al vremii, dar foarte aproape de ceea ce va fi fost sensibilitateaiestetica unor slavo-bulgari ce nu uitau, la citeva decenii de la crestinare si la nu prea multg vreme de la sedentarizare, unele elemente specifice fastului policrom din arta nomazilor de stepg. Aceeasi tendintg váditg.spre un decorativismcoloratsiexuberant, corespunzind unei sensibilitgti slave si contrastind cu mai sobrele canoane ale artei bizantine i ea pgtrunsg treptat, nu mai putin, in vremea bazileilor Macedoneni, de un decorativism de sorginte oriental , intilnim, ceva mai bine de un veac dupg ctitorirea celor doug monumente bulgare, in Rusia primei jumgtiti a secolului al XI-lea, la biserica Sf. Sofii din Kiev. Urmind cronologici foarte indeaproape unui prim vast monument de zidm din aceeasi cetate de pe malul Niprului, mentionat pentru anul 989 in cronica rusa, strict contemporan asadar cu anii convertirii rusestiiai cgsg- toriei cneazului Vladimir Sviatoslavici cu sora bazileului bizantin Vasile al II-lea avem in minte biserica kieviang trinavatg' a Maicii Domnului, sau Desiatinnaia", ingltatg de mesteri din Imperiun, cea care acrápostea si o parte a mult veneratelor moaste ale martirului-episcop de Roma, Clement, aduse din bizantinul Chersones, desigur in mod simbolici in scopuri de propagandg legate de crestinarea supusilor si si de ideea continuitátii spirituale kieviene fatg de Bizant, de catre Vladimir el insusim lgcasul cu hramul bizantin al Sf. Sofii, cel mai mare monument religios al Rusiei vechi, incepea sg fie construit in 1037, exact in timpul intemeierii mitropoliei bizantine de Kiev, cea de care edificiul se va lega nemjlocit. Cu planul su cruciform, maiesmos

18 www.dacoromanica.ro amplificat cu cele cinci nave incheiate cu tot atitea abside si incununate de numeroase cupole, cu galeria deschisa initial pe trei parti, aceasta biserica ce constituia podoaba domniei lui Iaroslav Vladimirovici, fiuli urmasulFig. 4 crestinatorului Rusiei, ti gasea modelul precis in ceea ce priveste arhitectura nu mai putin, partial, pentru mozaicurii pentru fresce in Con- stantinopolu179 unde, cu cirva timp inainte,solii lui Vladimiri marturi- sisera admiratia pentru bogatia neobisnuita a bisericilor88; asadar in chiar Bizantul legaturilor imperiale ale unui mare cneaz de Kiev a carui domnie insemna aicitrivanfuldefinitivalcrestinismului,al organizarii oficiale a bisericii locale si al puterii princiare ce adusese in jurul scaunului cnezial pa- minturile ruse si zdrobise cu doar un an inaintea ridicrii lacasului Sf. Sofii si pe chiar locul tnlrii ei81 invadatoarele hoarde pecenege carora le cazuse jertfa,sase decenii mai devreme, la capatul campaniei sale din Bulgaria, bunicul lui Iaroslav, cneazul Sviatoslav. Cu o decoratien mozaic in partea-i central, datorata unui atelier bizantini datata intre 1043 si momenrul primei sfintiri din 1046, cu o alta, in fresca, legata de un atelier bizantino-rus si apartinind aceleiasi epoci, in ceea ce priveste nava principal, si anilor dinaintea celei de a doua sfintiri din 1061 sau 1067 pentru navele laterale82 insa cu un program hota- lit tot in timpul lui Iaroslav cel Intelept, nu mai putin dominata de o adevarata si, am spune, neofita »obsesie" a simbolului crucii vizibilin decoratia parietal a interioara, uïi mozaic si fresca, in aceea, de caramida,a Tatadelor sau in cea, in maxmura, a sarcofagului ctitorului biserica Sf. Sofia vorbeste de la sine parca despre semnificatia sa de lacas, reprezentativ prin excelenta, al unei epoci de adinci preschimbari pe planul civi- lizaçiei si pentru locul istorical intemeietorului su in aceasta faz a esentiala a vechii culturi rusesti. Frescele cu limpezi aluzii iconografice la foarte recenta crestinare a Rusiei kieviene83, cele dinnava centrará Cu reprezentarea, atit de bizantina, a marelui cneaz si a familiei sale" legate matrimonial de importanti suverani feudali dinacea Europa central, apuseana si de miazanoapte spre care si din care Kievul trimitea si primea soli si calugari, negustori si poate chiar arti5ti85, cele din navele laterale extreme inchinate unor cunoscuti sfinti militari sau cele tinind de ciclul protoevanghelic ale diaconiconului,referitoare iari, aluziv, la personalitatea lui Iaroslav Vladimirovici86, marturiseau, ca si somptuoa- sele mozaicuri de aici, nu numai nuantate cunostinte teologicecare vor fi fost specif ice unui der cultivat87 ce slujea in impunatoarea biserica(qi in primul rind, se pare, presbiterului Ilarion, sfetnicul lui Iaroslavi primul mitropolit kievian de origine rusa88), ci 5i vointa acestui cneaz pravoslavnic si "data= de legi dupa model bizantin si care acceptind suprematia crestina a imparatului din Constantinopol se considera nu mai pupil pe sine un suveran absolut independent89 di a marca prin ctitoria sa, deopotriva, legatura ecleziasticasiartistica cu Bizantul ce oferise modelul ideologic" al Sf. Sofii kieviene", dar si autonomia sa deplina, caracterul slay, rusesc, al civilizatiei pe care o patrona, tradat dealtminteri si de o serie de trasaturi particulare, nebizantine, ale monumentului in discutie, mergind de la combinarea mozaicului cu fresca, pina la bogátia ornamentala neobisnuita a interiorului si a exteriorului lácasului91. ridicarea unui asemenea tip de monument, inspirat din prototipuri vestite, din Bizantul imperial, aducea cu sine pentru ctitodsi un soi de legitimare" politica in mentalitatea medieval a a acestor parti de lume, o confirma, tot in Rusia primei jumatati a secolului al XI-lea, cazul unei alte

19 www.dacoromanica.ro biserici ce a precedat cu putin in1çrii celei a lui Taroslav din Kiev. Ne referim la lácasul cu hramul Spas Preobrajenski din invecinatul Cernigov mentionat in cronica rusa ca existent in anul 1036, dar sigur ceva mai vechi decit aceastá datá, riclicat,se pare, prin. 1030-103192 , la care regásim jocurile de cátimidá pe fatade, cu numeroase cruciastfel compuse, pavi- mentele cu mozaic in medalioane sau galeria dominind spatiul interior, a- celeasi elemente ce puteau fi intilnite la biserica kievianá a Sf. Sofii dupá 1037. Venind dintr-un acelasi model bizantin aulic pe careilprelua aceasta din urmá, biserica din orasul de pe malul Desnei era ctitoria unui cneaz dé Tmutarakani Cernigov, Mstislav Vladimirovici93, pe care cronicile l-au consemnat nu numai ca frate al lui Iaroslav cel Intelept, ci ca un rival politic al acestuia, lui datorindu-i-se dupá 1024, deci tocmai prin vremea cind bánuim cáseridica monumentul din Cernigov, tem- porara rupere in douá a tinuturilor kieviene, de o parte si de alta a Nipru- lui, pe al cárui tárm sting se intindea cirmuirea lui Mstislav Oda* la 1036, anul mortii si al ingropárii sale in biserica Spas Preobrajenski, mentionatá intii, tocmai cu acest prilej, de Povestea vremurilor de demult". Dincolo de inrudirilestilisticeevidente ráspunzind parcá, foarte plastic,chiar apropiatei inrudiri de singe a ctitorilor ale acestor cloui monumente rusesti din secolul al XI-lea, cele mai vechi pástrate in pártile Kievului Cernigovului, sensul lor in conturarea unor suprematii politice locale ne apare evident, dupá cum, vom vedea, ecoul lor in arta ruseascá a epocii imediat urmátoare trebuie sá fi tinut de un prestigiu cultural si de unul politic deosebit, pe care le-au pástrat in Rusia premongolá deceniile. scurse intre crestinarea din timpulluiVladimir Sviatoslavici isfirsitul domnieilui Iaroslav cel Intelept. In exact aceleasi decenii, imediat premergátoarei urmátoare inceputului mileniului nostru, in tinuturile panonice unde triburile nomadema- ghiare, mncpreocupate de incursiuni in teritorii vecine $i mai indepártate, merseserá nu mai putin de-a lungul veacului al X-leaspre o anume cris- talizare stata1á. desávirsitá abia sub domnia lui Stefan cel Sfint,opera de evanghelizare patronatá de papalitate si de acest energic suveran apostolic" a fost intovárásitá, in chiar centrul geografic al puterii acestuia,la Szé- kesfehérvár ce nu era decit strávechiul Aquincum roman asezat la in- crucisarea unor importante drumuri europene, dinspre centrul continentului spre Balcanii Constantinopol, de la Kiev spre Italia94, de ridicarea unei impunátoare bazilici cu hramul Fecioarei Maria, lácas ce inaugura programatic in chiar epoca crestinárii ungurilor, in prima treime a secoluluial XI-1ea95, sirul marilor edificii religioase 'de zid ale regatului arpadian. Mo- nument de prestigiu ce va fi el insusi in secolul ctitoririi sale, cai in cel urmátor, izvorul principal al prosperitátii si al privilegiilor cetátii ce-1 adá- postea98, bazilica de la Alba Regia incá comentatá in ceca ce priveste structura-in, dar oricum tinind de un orizont de arhitecturá occidental, ro- manicá, ráspindirá aci mai ales prin cálugárii ordinului benedictin, era chematá, tocmai prin originea sa venerabilá, prin legátura cu un ctitot de la care se vor revendica toti regii urmitori, saibá in istoria primelor secolé de existentá ale regatului maghiar o insemnátate cultural, ideologicá mai ales, de prim ordin,nicitrecerea noii resedinte de la Esztergom, catre 1100, pe cel dintli loc al asezárilor urbane ale Ungariei98 neputind-o umbri, multá vreme, asa cum vom vedea mai departe. Dupá cum iarási un rol eminent, de data aceasta intr-o altá istorie medieval á est-europeaná, aceea a Serbiei, era menit joace monumentul cel mai reprezentativ al unei vechi

20 www.dacoromanica.ro civilizatii de aici anume din Ragka, insasi mima geografica si politica a te-, ritoriului slavilor rneridonali din partile apusene ale Peninsulei Balcanice99 care este biserica, iarasi cu hramul Maicii Domnului (Bogorodica) de la Stu- denicam, inaltata in ultimele doua decenii ale secolului al XII-lea, intre 1183 1196, de catre cei ce aveau sa fie foarte curind principalii eroi" ai in- temeieriiregatului independentsibisericii autonome a Serbiei,Stefan Saya, anume cel dintii suveran incoronat al acesteiai primul ei arhiepiscop.; Chiar daca din timpul cirmuirii tatálui celor doi frati Nemanja, marele jupan Stefan, lacasuri precum cele de la Kurgumlja si de la Djurdjevi Stupovi putusera marturisi, in deceniile al sapteleasial optulea alesecoluluial Xrl-lea, insotirea imei independente efective obtinute de sirbi fa;de Bi- zanv cu ctitorirea unor monumente proprii, abia biserica manastirii Stu- denica de tipul unei nave cu cupolá in a carei arhitectur isculpturá ecourileromaniculuiitalo-dalmatiol,cultivat debenedictiniindeosebi,se Fig. 5 intilneau, chiva ani inainte de 1200, cu cele ale iconografiei bizantinei k a carel pictura mural, monumental á hieraticá, inceputa catre 1208-1209, se resimteau noutátile faya de intreaga traditie a artei Bizantului comnen102 marca asa cum se cuvenea intrarea Serbiei intr-o ordine ideologica si politica a sud-estului european, printr-un rege unit matrimonial cu Anghelii Comneni imparatesti, dar si cu dogii venetieni din neamul Dandolo, printr-un inalt prelat aflat in contacte, deopotriva, cu monahii de la Athos, cu clerul patriarhal ortodox de la Niceea, dar si cu cel catolic de la Salonic si din Constantinopolul latin. legátura acestor douá personaje politice si culturale de exceptie din cea de a doua generatie a Nemanizilor cu monumentul de la Studenica a fost programatici determinana pentru rolul celui din urna, o dovedeste intreaga influena pe care a avut-o Saya cel atit de apropiat prin singei ideologie de persoana suveranului asupra programului iconografic al bisericii principale de aici, influenta \radia, intre altele, in rolul acordat Sf. $tefan103, cel ce dadea nu numai numele cu semnificatie de maiestate bizantiná care avea a fie adoptat de catre toti suveranii din Serbia propriu-zis, din Bosnia si de pe valea Moravei pita in secolul al XV-lea, dar si cel ce era patronul statului si al puterii regale din Serbia nemanidálm.

Dacá ar fi a incercam acum, dupá ce am constatat o primá. tasaturá comuna fieareia dintre ctitoriile amintite ale rásáritului european dinsecolele IXXII armme aceea a contemporaneitatii si a raporturilor lor directe cu monumentei personaliati majore ale inceputurilor vietii statale si ecleziastice ale popoarelor de aici deslusim o ala, o a doua, trasatura de .unire intre ele, cea mai legará de rolul precurnpanitor al vizualului, intr-o epoca precum aceea a evului mediu timpuriu cind se plaseaza Itoate aceste monumente, ne apare, desigur, cea a fastului. Un fast care gaia de la sine despre roluli locul, despre puterea si bogátia unor ctitori ce se voiau adesea aproape egali cu imparatii bizantini cirmuitori ai unei lumi de fa- buloase somptuoziatiibogatii, a carei pecete a fost fundamentará, si in aceasta directie, asupra slavilor est- si sud-est europeni cai cu purtatorii coroanei imperiale a Occidentului, a unor »crestinatori" de popoare ce trebuiau smarcheze, prin nobletea materialelor, prin acuratetea deosebia a realizárii artisticei tehnice a lácasurilor de cult, ridicate a doua zi dupá convertire si catre care priveau, ca la un simbol stralucitor al noii credinte, toti supusii, ascrucea pe care ei intrati in »familia" suveranilor medievali ai

21 www.dacoromanica.ro Europei i monumentele lor veneau a o reprezinte in istoria tinuturilor respective, fapt consemnat de contemporani si de urmasi intr-un mod ce ne face a fim siguri cá era o realitate de toti sim;iti impára'sitá, ctit= de chiar mentalitatea colectivá a acelei epoci din jurul anului 1000. Dacá nu stim mai nimic astázi despre cum va fi arátat marea bazilicá, zis á regalr, de la Pliska dar pe care avem motive sá o bánuim bogat decoraa de vreme ce palatele invecinate erau, se ;tie, impodobite la cererea lui Boris-Mihail cu fresce precum cele din Bizant105 marmura coka- nelor si a placajului paramentului interior, incrustatiile Cu ceramicá pictatá, sticlai pietrele colorate akátuind cindva mozaicuri, detaliile sculptate, mai ales la cornise, ale bisericii rotunde" de la Preslav aceeasi, foarte probabil, cu asa-numita de contemporani bisericá auritr, ridicatá de Simion, ele care vorbea in 908 o insemnare olluareascá106, ne indrepatesc cu credem cá ele se integrau intru totul unui aceluiasi peisai ce va fi fost impregnat de un anume fast usor barbar, foarte colorati oricum purtind o pecete de bizantinism, pe care-I evoca tot la inceputul secolului al X-lea, in Sestodnev-ul su, cart-urarul bulgaa- loan Exarhul, atunci cind varbea de máretia edificillor din orasul exterior, decorate, intre altele, cu zugráveli cu lemn sculptat", dar mai ales i in nota hiperbolicá obisnuia a cronicarului medieval, de sentimentele cálátorului venit de departe (eventual, cum s-a incercat o interpretare a textului, un necrestin), pátruns in incinta interioará a resedintei de pe riul Tioea i uimit de frumusetea vázutá asociatá de indatá cu máretia noii credinte ce cuprinsese Bulgaria: ....dud inta in orasul interior si cind vede palatele Make si bisericile bogat Impo- dobite pe dinafará cu piatrá, lemni zugrávealá, iar pe dináuntru cu marmur, aramá, arginti aur, el nu stie Cu ce a le asemuiascfiindcn-a vázut niciodaa asemenea lucruri in tara saa 1". In cazul biserkii rotunde de la Preslav, un epitet precum cel de auritr dat de un contemporan, asociat cu descoperirile arheologice ce ne-au adus In fatá, in ultima jumátate de veac, imaginea unereale bogátii a or- namentárii edificiului, ne ingáduie sá refacem cu ochiul mintii fastul acestei princinale ctitorii a cirmuitorului bulgar in vremea cáruia statul slay din nord- estul Peninsulei Balcanice ajunsese la maxima inflorire. Privind acum cátre cealaltá lume slavá, rásáriteang., a Rusiei din secolul imediat urmátor, vom constata cá, mai ample si mai precise decit cel din Bulgaria secolului al X-lea, textele ce se refea la edificiul cu mult cel mai insemnat al Kievului veacului al XI-lea, biserica Sf. Sofia, cer si ele o asociere neanáratá cu realitatea pe care piná azi istoricul de artá o poate surprinde. Cronica bine stiutá sub numele de Povest vremennih let" ne infor- meazá laconic cá, in anul 1037, Iaroslav Vladimirovici a imnodobit (biserica Sf. Sofia n.n.) cu aur, cu argint scu vase bisericesti"108 in timp ce pentru contemporana biserká Spas Preobrajenski din Cemigovul invecinat, desi o mentioneazá, nu face decit evoce anecdotic dimensiunilelo dar abia cercetarea nemijlocitá a monumentului kievian ca si in c-azul de la Preslav, ba chiar cu mult mai mult, mai precis dectt acolo ar putea sugera atmosfera somptuoasá a principalului lácas de cult al Rusiei indatá dupá anul 1000. Aidoma disparutei biserici a Decimeia, decoratá cu marmurá, norfir, mozaici fresce de inspiratie constantinopolitaná inainte de amintita datállo, cea pstrati purtátoare a hramului Sf. Sofii aducea in scinteierile multicolore, cu tonuri intense si cu nuante subtile, ale mozaicurilor, dominate de fon-

22 www.dacoromanica.ro dul de aur pe care se contureaza Fecioara orantá din absida centrala. mozaicuri la care a trudit un intreg atelier condus, se pare, de un artist venit din chiar capitala Imperiului si alcatuit din mesteri stiutori ai artei provinciale bizantine, cu unele arhaisme regasite pia in Beotia veacului al XI-lea si care putean fi mai usor receptate de un mediu nou, precum acela rusesc abia crestinatill , ca si in frescele ce continua logic, iconografic si estetic, pe cele dintii sau in admirabilul decor in marmura, atit cel parietal astemut in fisii verticale alterninde cu zone de mozaic, cit si cel al balustradelor si mai alescelalsarcofaguluictitorului pies adeinspiratie antica,con- sunind cu atmosfera de clasicism" macedonean, decorar a cu motive anima- Here cu sens simbolic crestin si cu altele, vegetale, regasite in sculptura para- petelor si in benzile decorative ale frescelor112 , tot fastul unui Bizant aulic si imperial; un Bizant a carui mostenire fusese hotaritoare, politic si ideologic,si tot timpul manifesta vizual in timpul unor Vladimir Sviatoslavici si Iaroslav Vladimirovici fondatori ai celor doua monumente kieviene de exceptie, ridicate de-a lungul citorva decenii indata dupa crestinarea rusilor , mostenire care tot mai mult, in secolul al XII-lea, se va preschimba in sens local, pierzind din eleganta si rafinament ceea ce dobindea in vitalitate si, pe alocuri, in folclorica. spontaneitate113. Daca fastul celor doua monumente rusesti ale primei jumatati a secolului al XI-lea era remarcabil Lar ce!, exceptional, al bisericii Sf. Sofia este evident pina. astazi , ilustrind amplu si stralucit ceca ce laconismul cronicii kieviene din secolul al XII-lea nu facea decit sa sugereze, cazul unui alt monument est-european al acelorasi vremi avem in end marea bazilica de la Alba Regia Inaltata in timpul convertirii maghiarilor se pre- zinta exact invers, doar zidurile descoperite de arheologi stind marturie pentru amploarea unui edificiu de cult pe care, in schimb, ne lasa sa-1 intregim cu imaginatia un izvor iarasi din veacul al XII-lea, Vita Sancti Stephani regis", redactat in vremea si din ordinul lui Coloman I de episcopul Hartvic. Biograful regelui crestina.tor" al Ungariei arpadiene autor demn de in- credere, intemeiat pe cercetari propriiprivind momentulcanonizarii,din 1083, a primului suveran apostolic" maghiar, dar si pe felurite izvoare dintre care legenda majora" si aceea minora" a lua, $tefan cel Sfint114 ne vorbeste pe larg in cel de al doilea deceniu al veacului de dupa 1100, intr-un intreg capitolal lucrariisale, de edificiul inaltat de fiul ducelui" Geza in ipsa regalis sedis civitate qUae dicitur Alba, sub laude et tytulo Virginis", anume o famosam et grandem basilicam, opere mirifico", cu podea de marmura (»pavimento tabulis marmoreis strato"), cu innumerabilia palliorum, paramentoruan et aliorumornamentorum,",cuun ciboriumarte mirabili supra Christi mensam erectum",cu piese liturgiceinaurb'atutecu pietre pretioase (tabulas circa altaria plures, auro yurissimo fabricatas, lapi- dum series preciosissimorum in se continentes"), adapostind totodatavase de cristal,de aursiargint (omni genere vasorum cristallinorum,onichino- rum aureormn, argentorum pleniterrefertam")casi unic exemplar de arta Oda astazi pastrat ad acel celebru sarcofago candidi marmoris"115 asezat in bazilica si menit trupului regelui ctitor116 ingropt in anul 1038 in centrul monumentului su (»in medio domus")117. Desigur, nimic nu ne poate impiedica, fie cloar si in treacat, a face o legatura intre sirul de atribute sompruoase si de epitete rasunatoare pe care episcopul-cronicar le gaseste dupa aproape un secol pentru a sublinia, potrivit canoanelor medievale ale scrierilor de acest fe!, splendoarea ctitoriei eroului

23 www.dacoromanica.ro stgpinitor de succesiune carolingiang intr-un text amintind el insusi, parcg, de cel al lui Eginhard inchinat capelei de la Aachen , i ceea ce stim din izvoare, dar mai ales gratie pieselor de argintgrie maghiarg (podoabei arme investigate pe cale arheologicg), despre preferinta de inteles in lumina unei estetici nomade orientale argtatg de cglgretii unguri, abia veniti din stepele nord-pontice, pentru culorile scinteietoare, pentru bijuteriilei stofele de prey, de-a lungul intregului veac ce a precedat ingltárii bazilicii de la Alba Regia, veac plin de incursiuni maghiare in Europa de apusi meridional, dar si marcat de rgsungtoarea victorie din 955 a lui Otto I asupra acelorasi ma- ghiari, urmatg, la citeva decenii numai, de crestinarea in sens latin a descendentilor migratorilor lui Arpadiik Din pgcate, din tot ceea ce este amintit de Hartvic ca putind sá fi contribuit la fastul orbitor al bazilicii lui Stefan Is-a pgstrat o singurg pies, deja amintitul sarcofag din calcar de Buda, evocind un prototio antic Fig. 6 roman, cai acela, abia mentionati cvasi-contemporan, din biserica Sf. Sofia din Kiev, cu care cel de la Alba Regia se inrudeste stilistic intrucitva, ceca ce a putut chiar conduce la presupunerea unei anume inriuriri a exemplarului din Ungarla asupra celui din Rusia119 in deceniile in care una din fiicele lui Iaros- lav cel Intelept, Anastasia, devenea sotia regelui maghiar Andrei 1, apropiat succesor al lui Stefan ce! Sfint. Cu o iconografiei cu o ornamenticg ce vorbese din plin despre ambianta fastuoasg, veneto-bizanting120, a atelierului ungar in care a fost cioplit acest exemplar de artg funerarg medieval, cgtre 1040 se pare, pentru mormintul crestingtorului" ungurilor, impodobitul sarcofag de la Székesfehérvár firesc de conceput intr-o ctitorie regalg arpa- diang ingltatá in chiar timpul activitgtii misionare a benedictinilorsositi direct din sau numai orientati cultural catre o Italie in care Bizantul era incg. atit de prezent In jurul anului 1000 si catre o arta romanicg ce avea sg cuprindg treptat, in secolul al XI-lea, tinuturile stápinite de suveranul de la Alba Regia, ping la cealaltg Alba, cea din sudul Ardealului venea incununeazg aevea senzatia de noblete si de boggtie pe care bazilica lui Stefan cel Sfint o va fi trezit in cei ce o admirau in chiar secolul taltárli ei, ca in cel in care Hartvic ii dedica un intreg capitol al scrierii sale. Aurul ce va fi poleit cupola bisericii de la Preslav si pe care-I amintea si loan Exarhul, acel aur evocat, pentru strglucirea podoabei parietale si a vaselor liturgice, in cronica ruseascá si in textul episcopului din Ungaria in leggturg cu bisericile de la Kiev si Székesfehérvár, marmura care stim iargsi din tete, dar si din mgrturii materiale c a ornat fiecare dintre aceste Ig.casuri din Bulgaria, Rusia si Ungaria secolelor X si XI acelasi auri aceeasi marmurg care vor stgrui obsedant, probabil si pentru valoarea lor simbolicg, in amintirea unui Gavriil Protul atunci eind va lau pana scrie despre ctitoria din Arges a lui Neagoe Basarab, o jumgtate de mileniu mai tirziu reapar,ifaptul nu este deloc tntimplgtor, in ceca ce a fost prin excelentg monumentul princeps" al Serbiei secolelor XII si XIII, biserica Maicii Domnului de la Studenica. Prescele initiale, datate 1208-1209 deschizind aici istoria picturii medievale sirbesti, la fel cum viata ctitorului Studenicgi, scrisg de primul egumen de aici, inaugura vechea literaturg sirbg121 picturi murale asternute pe un fond de galben-aur, datorate unui artist grec sau chiar din Con- stantinopol adus de Savia Nemanja122, ce voia si in acest fel sá imite pentru stápinitorul din Ragka strglucireai aspectul unor mozaicuri bizantine venerabile si celebre de la Constantinopol, Salonic si Ravenna, printr-un procedeu

24 www.dacoromanica.ro -

r. Lu 1,, p.,, A' .- . . . ,.- . . -....--. - -....r. ." 'F. -,c,,,,,k-ri44.-- -d . 4-' Q....k1 A ''' . o , , , .

'*". e ,

' =IF , , . V". Nr11:41X

,, " -72*.i,.,.. 4. r 6 v5,414 , ° . , .... 411, , ' tb.4110...

..17 II,: A

alloo ,-.

re.

- o .1;14' ;0! 7. s- ' , _ - _ -:- 7 .1 A. , -- . t -Ofr4W 4,'7Iftr _ 41149,7 4- 46. \--r" - N. ISKA. Marea bazilicA. Vedere generala a ruinelor.

PRESLAV. Biserica rotundA. Naos. Vedere generala.

, ' , - . 4 ; , - .. www.dacoromanica.ro P..

' - _

t- t,-; - - - - , I ;dIL., L: k c-' rt, ^

yob, < iv-2-71/444

3. PRESI.AV. Biserica rotundit. Vedere exterioarrx spre atrium.

I. 1:IF.V. Biserica Sf. Sofia. Vedere exterioara clinspre est.

www.dacoromanica.ro t

STL'DENICA. Biserica Maicil Domnului. Vedere a portalulul eti ace1a0 nume.

SZEKESFEHERV.A.R.SareofagulzisalregeluiStefan". Vedere laterald.

www.dacoromanica.ro 7. CURTEA DE ARGES. Biserica SI. Nicolac. Vedcre exterioara.

iroill{1,111111111t111.1110:!t S. RADAUTI. Biscrica SI. Nicolac. Vedere exterinarti.

www.dacoromanica.ro si el foarte costisitor aplicarea de foaie de aur ce avea sa fie preluat la multe biserici inahate in secolulalXIII-1ea123, capatau in chipevi-: dent si un sens extra-estetic. Ca si marmura albáceinnobila intr-o Serbie ce construise pina atunci,sice avea sconstruiasca precumpanitor de atunci inainte, doar n piatri caramida aceasta biserica ctitorie co- lectiva a primilor Nemanizi (sa nu uitam ca peste nu multa vreme acelasi Sava avea saduca din Constantinopolul cu care intretinuse numeroase relatii ecleziastice, mesteri taietori in marmura, alaturi de zugravi, in ctitoria sa de la 2i6a124), ele veneau in fapt sa confirme, prin stralucireai continutul lor, o imprejurare ctitoriceasca particular: aceea catit marele jupan Nemanja, cel ce a zidit Studenica unde avea sá se calugareasca, daruind-o cu icoane si vase de prey, cu cartii odajdii luxoase despre care foarte laconic din nou, dar mai putin expresiv pentru o anume psihologie parti- cipativa" a autorului125 ne vorbeste biografia-i scrisa de chiar fiul sau, egumenul aceleiasi Studenica siarhiepiscopul Serbiei, Sava126,citiacesta din urma, el insusi, alaturi de regalul su frate $tefan, marcind In propria lor tarsi' un moment cultural extrem de bizantina, am spune chiar aulic constantinopolitan ca un fel de ilustrá justificare de care par a fi avut nevoie toate inceputurile politice medievale din Europa rásáriteana tntelegeau, exact asa cum o facusera la timpul si la locul lor un Boris-Mihail, dar mai ales un Simion, in Bulgaria, un Vladimir, dar mai ales un Iaroslav, la Kiev, sa invaluie in splendoarea materialelor pretioase si a culorilor scinteietoare monumentul ce trebuia sá.le perpetueze amintireai la a carui imiiodobire ei, plini de munificentá aproape imperial, puteau convoca mesteri din Con- stantinopolul cel datator de masura artistica si de legitimitate * Era In ordinea fireasca a lucrurilor ca fiecare dintre aceste monumente ale caror moment de inaltare, amplasare in spatiui bogatá podoabá se aflau intr-o legaturá atit de strinsa cu triumful, aici, al crestinismului, cu intemeierea statului feudal si a bisericii sale, sá aibá, in calitatea de cel mai insemnat laca s al aceluiasi stat, functii bine precizatei cu un caracter eminent, ceea ce ar constitui cea de a treia trásáturá care le leagá Inca o data: cele de locuri de incoronare, de charismaticg ungere" a suveranilor ctitori fi a urmasilor lor, locuri de ingropgciune pentru membrii dinastier abia inchegaie, uneori sedii ale celui mai inalt ierarh al rgrii fi, implicit, ale institutiei de el reprezentate fi legitimate, o data mai mult, in ochii credinciosilor, de relicve, adgpostite in asemenea lgcasuri, ale unor episcopi sau suverani glorificati prin texte fi imagini artistice. Din nou cele mai indevárvate, In timp, ctitorii din, seria ndastrá, cele din centrele politice si culturale ale primului stat bulgar, ne ofera datele cele mai putin sigure in acest sens; ele permit totusi sa se banuiasca faptul cin marea bazilica de la Pliska se vor fi savirsit, cu un fast aulic potrivit dimensiunilor monumentului, toate importantele ceremonii ale curtii unui sau cbiserica rotunda de la Preslav monument a carui insemnatate era subliniatá §i de faptul cridicarea sa a stat sub privigherea unui demnitar, un cartophy/ax128 fusese un lacas al curtii lui Simion unde va fi slujit in secolul al X-lea, pentru suveranii bulgari, patriarhul a cárui biserica se esea in aceeasi oficialá resedinta129. La Kiev, unde o ctitorie a noului Constantin" al cronicii ruse care era Vladimir Sviatoslavici130 adapostise multa vreme parte din relicvele sfintului Clement Romanu1131, biserica Sf. Sofia avea

25 www.dacoromanica.ro posteasca in schimb mormintul ctitorului ei, Iaroslav Vladimirovici cel numit in chiar secolul al XI-lea, intr-un grafit de aici,cu imperialul titlu de »lar" 132 ca si pe cele ale unor urma5i i mari cneji ce i-au succedat Oda la mijlocul secolului al XII-lea de la Vsevolod Iaroslavicij Rostislav Vsevolodovici, la Vladimir Monomahul 5i la Viaceslav Vladimirovici dupa cum la Cernigov, biserica Spas Preobrajenski era necropola fondatorului ei, Mstislav Vladimiro- vici, ca 5i cea a nepotului su de frate, Sviatoslav al II-lea Iaroslavici133 fiul ctitorului bisericii Sf. Sofii din Kiev, precum $i a multorcneji locali din veacul al XII-lea; revenind la abia mentionata biserica kievianO, trebuie spus ca ea era in chip sigur i sediul inaltului ierarh ecleziastic a carui apartie fusese strict contemporana cu ridicarea bisericii, fapt pe care-I 5tim gratie cronicii ruse ale carei mentiuni pentru anii 1036-1037 numeau chiarrica5u1 tropolia" 134. In cazul bazilicii de la Alba Regia primul monument in piatra al Ungariei medievale, marcind un moment cu totul nou, fara legatura directa cu cel reprezentat, un secol 5i jumatate inainte, n Panonia, de laca5uri de zid precum cel de la Zalavár din epoca unui Pribina135 datele izvoarelor, mult mai abundente, ne ingaduie saflarn cedificiul unde intre 1038 5i inceputul secolului al XVI-lea au fost savtr5ite nu mai putin de treizecisi 5ase de incoronari regale136,i5idatorase aceasta cinste, rangul de autentic centru sacral, faptului caici fusese ingropt insu5i cre5tinatorul" ungurilor, Stefan cel Sfint; 5i chiar daca laca5u1 de la Székesfehérvár nu avea sdevina oficial" necropola regala decit in timpul lui Coloman I, patronul amintitului episcop Hartvic, a5adar lasfir5itul secolului al XI-lea 5i la inceputul celui urmator, adapostind ca atare mormintele a cincisprezece regi ai Unga- riei137, stim ca Inca in 1031 clerul de aici avea in pastrare, nu intimplator, mantia de incoronare138 5i, probabil, insemnele regale ale suveranitkii. In sfir5it, la Studenica, acoló unde erau pastrate moa5tele ctitorului a-$ezarnin- tului i intemeietorului statului sirb medieval maxele jupan Stefan Nemanja, devenit calugarul Simion scenele pictate veneau sglorifice sub inriuriri literare datorate ostenelilar de hagiograf 5i autor de liturghie ale lui Sava Nemanja atit ceremonia aducerii relicvelor, in 1207-1208, de la Hilandar, cit 5i, in general, personalitatea acestui fondator politic 5i cultural devenit protector al Serbei5iintercesor,in mentalitatea medieval a locala, a tuturor suveranilor ei pina la sfir5itul secolului al XIII-1ea139 a5a cum alte mánistiri sirbe5ti ulterioare (Milegeva, DeCani, Sopo6ani) aveau scomemo- reze in chip special pe ctitorii de neam regal ale caror morminte sau ale caror relicve le adaposteaulo. Un atare monumentum princeps", fastuoasa necropolá a tarilor 5i cne- jilor, a regilor 5i jupanilor incepatori de tarsi, loc de incoronare a acestora ba chiar, poate, in unele cazuri, precum cel al bazilicil miari de la Pliska, al bisericii Decimei" din Kiev, al bazilicii din Alba Regia, $i loc de botez al unor proasparcreqtinati dintresupu5iilui Boris-Mihail,ai luiVladimir Sviatoslavici sau ai lui $tefan, fiul lui Geza trebuia sa fie 5i a fost, prin prestigiul su 5i aceasta e cea de a patra trasatura comuna,creator de posteritate,imitat in sfera arhitecturii5i a podoabei parietale, de arhitecti, cioplitori 5i zugravi din generatille urmkoare, in acelegi locuri sau in centre mai indepartate, de fiecare data ostenind pentru succesoriaisuveranilor cre5tinatori" 5i intemeietori de stat qi de biserica, ce se puteau socoti 5i in 26 www.dacoromanica.ro acest fel continuatori politici, ideologiciictitoricesti ai operei marilor lor inaintasi. Fara doaripoate, numarul mare al bisericilor de plan bazilical trinavat inaltate la Pliska (peste zece, dintre care citeva de dimensiuni apre- ciabile), datate la sfirsitul secolului al IX-lea si in secolul al conve- nabile, cum s-a observat, nevoilor de cult ale unor abia convertiti'm _9 ca qi edificiile de acelasi plan ridicate curind dupa aceea la Preslav142, se explici prin influenta avuta asupra constructorilor de prezenta marii bazilici »regale" din aceeasi Pliska exprimind ea insasi o intreaga ideologie de sorginte bizantina imperial a , la fel cum sigur este ca luxoasa biserica rotunda de la Preslav a clat, in jurul lui 900, moda decorului ceramic policrom pictatl", a placajelor de anarmura, 'a pavajelor multicolore, a corniselor sculptate regasite la alte monumente din secolul al X-lea, chiar dacá de planuri arhitectonice diferite, din aceeasi resedinta a tarilor bulgaril". La fe!, in secolul al XI-lea, sfintirea in 1050, la Novgoroc1145, a unei biserici ridicate aici curind dupa 1045 s't purtind hramul Sf. Sofii de doua ori celebru in ochii credinciosilor din Rusia de miazanoapte datorita precedentului omonim constantinopolitan si celui kievian ctitorita de Vladimir Iaroslavicil", fiul stralucitului ctitor al bisericii Sf. Sofii din Kiev pe care biserica Sf. Sofii din Novgorod o relua ca plan sistructura, dupa un deceniu, simplificind-o147, dar adop- rind elementesimilaxe dedecor,dela mozaicul pavimentar la pictura murala plina de eleganfi ce orna galeria de sudl", era un evident semn al prestigiului cistigat in lumea ruseasca de biserica-necropola a lui Iaroslav ce! Intelept; dupá cum asijderea un semn in acest sens erau, chiar in Kiev de data aceasta, perpetuarile programului iconografic si ale decorului bisericii Sf. Sofii pina la sfirsitul secolului al XI-lea si la inceputul celui de al XII-lea, in interiorul bisericii Adormirii din manastirea Pecerska Lavrai in tel al bisericii Arhanghelului Mihaill49, aceasta din urma adapostindcátre1108 ultimele mozaicuri bizantine lucrate in Rusia de anesteri de formatiei poate chiar de origine greco-constantinopolitan1150. - Chiar data putinatatea si nesiguranta datelor legate de monumentele de arhitecturá in pima' ale proaspat intemeiatuluii crestinatului stat maghiar din veacul al XI-lea nu permit nici pe departe afirmatii categorice, pare sigur faptul c edificiul-simbol ce era bazilica din Alba Regala nu va fi amas fará influenta asupra altor monumente majore ulterioare din cuprinsul regatului arpadian, datorate tot unor eforturi benedictine, anume prima bazilicá- catedrala a scaunului arhiepiscopal de la Kalocsa151 sau bazilica trinavatá de la Alba Iulia atribuita celei de a doua jumatati a secolului al XI-lea si epis- copatului consolidat aici in epoca lui Ladislau cel Sfint152; tit despre ultimul monumentum princeps" din seria de noi propusa, cel de la Studenica, posteritatea sa este foarte sigma si remarcabila, el devenind un autentic model k arta sirbeasca a veacului al si in timpul domniei lui Milutin153 mai ales in ceea ce priveste iconografiai cu osebire, fapt semnificativ, cea referitoare la ciclul inchinat fondatoruluistatuluisirbesc,marelejupan tefan-Simion insusi momentul bizantin" marcat pe plan artistic de autorul primelor fresce din principala ctitorie a Nemanizilor avind o posteritate a sa proprie, inaintei dupa 1250, la Milegeva si la PeC, reprezentatä prin alti artisti greci" ce strabateau Serbia unui veac in care si mesterii sirbi fl- ceau, in epoca dintre 1230 si 1260, dovada stiintei lor de a picta, drumul

27 www.dacoromanica.ro fiindu-lepregátitincontestabilde momentul Studenica",dinjurilllui 1200154, intr-un chip care ne duce cu &dui, ca fenomen similar, la tot ceca ce pictura murali rusa a secolului al XII-lea datora unui alt moment bizantin", cel al bisericii Sf. Sofii a lui Iaroslav din Kiev.

Simboluri in piatrai in cal-amid:4 ale crestinarii, ale inceputurilor statale si ecleziastice, monumentele ce ne-au star pina acum inainte apartin unor arii de civilizatie est-europene foarte active, unor lumi care prin contactul culturii slave sau slavo-turanice a anigratorilor de plia ieri treptat seden- tarizati intre Dunare, Marea Neagra si Stara Planina bulgara sau pe malurile Niprulti, in pusta ungara sau in Ragka Cu Bizantuli cu Apusul carolingian, preromanici romanic, din secolul al IX-lea ping. in cel de al XIII-lea, au dus aceste parti ale continentului la infloriri notabile la inceputurile evului mediu. Nu i-afost greu insa nimanui, desigur,s constate ca in turul de orizont facut i in incercarea de studiu comparat, cu revelarea unor trasaturi comune, aplicat de noi fiecarui asemenea monumentum princeps" al Europei orientale, am ocolit pina aici un singur spatiu geografic: cel al romanilor. Ratiunea acestui demers devine mai limpede, ni se pare, dupl. ce marilei bogar impodobitele monumente de la Pliskai Preslav, de la Kiev Cernigov, de la Alba Regia si Studenica, au fost de atitea ori evocate. Pa.minturile de la Carpatii Dunare erau cele care au cunoscut genezele etnice siculturale ale singurului popor est-european de descendenta latina unde crestinismul se raspindise treptat Inca' din antichitatea ttrzie, la unul dintre hotarele de miazanoapte ale lumii clasice", inglobind tinuturile carpato-danubiene în salba acelora unde Roma, provinciile ei, misionarismul bisericii orientale raspindisera cuvintul noii credinte, din Spania pina in Cau- caz. Nu mai putin, marcate de imprejurarea istorica de exceptie a in veacurile premedievale ale marilor miscari de neamuri spre deosebire de Peninsula Balcanicá sau de Panonia nu au cunoscut stabilirea definitiva si masiva, peste vechea populatie rural a romanizata sicrestinata, a unor triburi de rázboinici, carareti 6 pástori, de migraron i pagini abia mai tirziu sedentarizatiicrestinati, precum slavii meridionali, bulgarii imaghiarii, aceste paminturi sint totodata singurele constata istoricul culturii care nu au vazut, la inceputurile evului mediu, inaltarea cu ostentatie, cu fast si bogatie apte a impresiona masele155, a unor monumente de exceptie graitoare pentru o noua ideologie si o noua mentalitate, radical deosebita de aceea a unei virste nomadei pagine; comparativ, constata acelasi istoric, acele casuri ce si-au legat originile de debuturile vietii de stat romanesti nu vin, nici unul, smarcheze in chip brusci spectaculos o noua, o cu totul noua pagina de istorie, ceca ce i-aifacut pe cronicarii medievali români nu simta niciei,in textele lor, nevoia unor sublinieri ale momentelor de aparitie ale lacasurilor celor mai insemnate ináltate de feudalitatea laica eclezitastica din Tara Romaneasca si Moldova. Monumentele romInesti care puncteazahotaritoraparitia celor douI abia amintite state feudale, biserica domneasca din Cimpulungul Muscelu- lui, biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argei biserica Sf. Nicalae din Radauti, toate trei necropole domnesti ale Basarabilor, Bogdanestilor i Musatinilor, ctitorii cu semnificatii artistice i general-culturale pe care le-am comentar in alta parte156 si care apartin, citesitrei, aceluiasi veac al XIV-lea ce scoate oricum lacasurile noastre de cult din seria ripologica est-europeana pe care am cercetat-o pina

28 www.dacoromanica.ro aici dupa cum insesi inceputurile stataleibisericesti-metropolitane de la Argesi Suceava se plaseaza in acelasi veac, cu unele caractere net deo- sebitoare de cele, anterioare, din lumea ortodoxa a Bulgariei, a Rusieisita Serbiei157 , nui gasesc oglindirea in cele mai vechi cronici medievale romanesti atit cit le cunoastem,i faptul este foarte semnificativ pentru imprejurarea ca ele nu insemnasera pentru romanii contemporani ridicrii lor vechi crestinii cu obisrminta veche a unor monumente de cult ceva iesit din comun i inaugurind o noua epoca. Abia in cel de al XVII-lea secol Letopiietul cantacuzinesc" va spune clegendarul Radu Negru ridicase la Cimpulung si la Arges che o biserica mare si frumoasa"158 sint singurele epitete pe care le gáseste cronicaruli sint atit de obisnuite, de simple, de echilibrate, daca le comparam cu unele din textele pmnaici citate si aceeasi informatie o da, la inceputul veacului urmator, marele vornic Radu Popescu159, dupa cum in aceeasi epocá medievala tirzie primul autor care mentioneazá o ctitorie a celeilaltefiguri voievodale de legenda, Dragos Voda din Moldova, a fost, pare-se, Nicolae Costin160, inaintea sa Letopisetul anonim al Moldovei"161 sau cel al lui Grigore Ureche162 legind abia de numele lui Alexandru cel Bun unele intiative ctitoricesti. Si chiar daca se constata cá un monument al veacului al XIV-lea romanesc precum biserica ar- geseana a Sf. Nicolae apropiat de situatia Studenicai sirbesti prin aceea ca, intruchva, corespunde unei intemeieri, pe linie bizantina, a bisericii oficiale din statul feudal recent aparut intrtmeste aparent conditiile esentiale ale unui monumentum princeps" est-european (in sensul ridicarii sale cvasi- concomitente cu nasterea Tarn Romanesti, a asezärii aici a unor moaste mult venerate in ortodoxia balcanica, a ingroparn citorva dintre voievozii dinastiei Basarabilor, a unei bánuitei efemere functii metropolitanei, ca atare, a unei vagi posteritati avute in secolul al XVI-lea in cealaltá cetate domneasca din Muntenia,ceadelaTirgoviste),trebuie s remarcam imprejurarea ca absenta altor trasaturi esentiale mai sus stabilite, lipsa unui fast ostentativ al decorului interior si exterior, ca si, consecutiv, lipsa unei zaboviriacronicarilor medievali a.supra-i,a.sazaedificiul de cult de la poalele Carpatilor Intr-o alta ordine esteticá, intr-o tipologie cultural iis- toricá alta. Departe de a izvori dintr-o modestie de mijloace a ctitorilor-intemeitori de tara din spatiul romanesc ce dispuneau, in anume imprejurari istorice stiute, de uriase sume de bani, de felul oelor oferite de catre Basarab I regeluiUngarieiin1330 sau imprumutate de PetruIMusatregelui Poloniei in 1388 , aceasta situatie specificá a primelor noastre monumente voievodaledinevuldemijloc,inans-amblulEuropeira'saritene,are radacini vechii consonanve precise Cu pozitia,aici, a singurei romanitati medievale. Spre deosebire de ceca ce se intimpla, din acest punct de vedere, in spa- europene nou crestinate" din Europa de Est fie ele de mostenire occidentalcarolingiana, ca Ungaria, fie de influenta bizantina, ca Rusia, pentru a lua doar aceste doua exemple dintre cele aflate in imediata vecinatate teritorialá a romanicilor Orientului"163 prin populatiile turanice si slave multá vreme nomade si tirziu sedentarizate,in preajma inche- garii statului feudal, °data' cu crestinarea »de sus in jos"si, uneori, oclatá cu importante cuceriri teritoriale ce au antrenat in chip programatic ample

29 www.dacoromanica.ro fastuoase realizári artistice care veneau in felul lor slegitimeze un nou »regnum" i s aibá rásunet printre contemporanii in posteritate, romanii, integrati i rámasi intr-o perfectá continuitate de civilizatie intr-o arie de vechi crestinism" de traditie greco-romana, erau singurul popor din aceste 'Atli ale continentului care si-a pástrat, fárá eclipse si de la sfirsitul Anti- chitátii incá, structurile vievii sale crestine de obirsie 1atini cu caracter fol- cloric precumpánitor pe cit putem sne dám seama pe temeiul izvoarelor arheologice,n primul rind, referitoare la unele forme de artizanat, dar si al celor scrise ce fac trimiteri la unele mentalitáti colective164 , de-a lungul intregii epoci premedievale pia la incheierea etnogenezei catre secolele VIII IX, corespunzind spiritului unei populatii sedentare care si-a avutistruc- turile sale economicei politice proprii cu tári" transformate in Tara" sau voievodatul secolului al XIV-lea de la miazázii rásárit de Carpati cai structuri artistice specifice nu mai putin. Acestea din urmá ni se in- fátiseazá impregnate de simplitate, este foarte adevárat, dar de o simpli- Fig. 7 tate armonioasá, de descendentá clasicá" pe care o regásimi in aproape Fig. 8 severele dar atit de elegantele paramente si volume arhitectonice de la Ar- ge i ItádáuO, si in eleganta discretá a Coziei unele dintre monumentele amintite nefiind lipsite, totusi, de insemnatei aulice" sugestii arhitectonice, iconografice sau heraldice din chiar Bizantul imperia1165 biserici ale unor ctitori cároraleeraufamiliarecostumeleaulice,deceremonie,cese puteau compara cu tot ce era mai modern" in acea vreme in Europal66, dar care nu aveau nevoie pentru ctitoriile lor nici de marmura, nici de aurul, nici de pietrele scumpe sau de esentele rare de lemn (pe care mult mai tirziu, cu o altá mentalitatei intr-un cu totul alt moment istoric ce nu avea de ce sá se mai refere la sobra maiestate a inceputurilor de tali", un Neagoe Ba- sarab, un Vasile Lupu sau un Constantin Bracoveanu le vor folosi din belsug si Cu artá in monumentele lor cele mai reprezentative). Asemenea structuri artistice traditionale cunoscuserá din etapá in etapá, din veacul al IV-lea ping in cel de al XIV-lea, o remarcabilá continuitate in care nu intilnim nici un monument unde fastul orbitor saibá. un sens programatic, vorbind despre o convertire spectaculoasá la crestinism sau despre o intemeiere de stat cu su- pusi pia atunci nomazi. Un asemenea monumentum princeps" nu era deloc necesar in cazul romanilor, crestinismul fiind cunoscut aici cu secole inaintea ,,intemeierii de tará", iar aceasta din urmá era ea insási, o stim acum prea bine, rodul unor prefaceri din sinul unei populavii locale ce cunoscuse ob- stile ca si formatiunile politice prestatale din Dobrogea, din Banat, sau din Transilvania si care, cu strávechi rádácini etnice antice, daco-romane, ajunsese sá-si configureze structuri ideologice, mentale siestetice, transant deosebite de cele ale popoarelor invecinate spatiului carpato-dunárean. Popoare cu care, impreudi si aráturi, de-a lungul intregului ev de mijloc, hotä"ritor pentru formarea fizionomiilor nationale moderne, romanii au stiábäitut, spre conturarea unor remarcabile sinteze de civilizatie fiecare cu ritmuri proprii, cu etape si directii felurite, pe care veacul caderii Bizantului si cele, mai tirzii, ale Turcocratiei le-au deosebit si mai mult , un acelasi drum. Un drum inaugurat tot lmereu la etnogenezele si la originile culturale si politice medievale ale Estului continentului, cele care vin, fiecare in parte si toate laolaltà% sintroduei in acea formare a Europei" cu care incepusem rindurile de fa;, multiple, necesare si, pe alocuri, nebánuite nuante.

30 www.dacoromanica.ro Note

1 Avern in minte, In primul rind, cu- extruxit auroque et argento et lurninaribus noscuta carte a lul Cristopher DAWSON, atque ex aere solido cancellis et januis ador- The MakingofEurope. An Introduction navit. Ad cujus structuram cum columnas lo the HistoryofEuropean Unity, Londra, et marmora aliunde habere non posset, 1932, mai ritspirditi, sub Rite titluri, In Roma atque Ravenna devehenda curavit"; editille sale franceze: Les origines de l'Europe ,,sacrorum vasorum ex auro et argento vesti- et de la civilisation européenne, Paris, 1934, mentorumque sacerdotallum tantam in ea sau Le Mogen Age et les origines de l'Europe copiam procuravit"; Karl der Grosse. Werk des invasions d l'an 1000, Paris, 1960. und W irkung, Aachen, 1965, p. 19-32; 2 Cu acertsta am enumerat principalele pentru legAturile, filtrate sau directe, ale monumente la care ne vom referi in studiul capelei palatine din Anchen cu monumente de fatà si pe care le-am cercetat in cursul romane i ravennate, vezi G. BANDMANN, unor cdlAtorfi de studil efectuate In /Art ale Die Vorbilder der Aachener Pfalzka pelle, Europel rAstlriteneI est-centrale (Ungaria in Karl der Grosse. Lebenswerk und Nach- si Bulgaria in 1969, Iugoslavia In 1971, leben.ill.Karolingische Kunst,Diissel- URSS in 1975). Condltii deosebitel spe- dorf, 1965, p. 428-429, p. 439-442. cifice ale ecourilor artistice avute de cres- 8 A. GRABAR, op. cit., p. 1108. timIrile din secolele IXX In Moravia si 9Ibidem, p. 1111 st urm. in Boemia, In CehialIn Polonia (vezi 10Ibidem, p. 1109. infra nota 9), numalrul mare de monumente, 11Loc. cit. rotondel bazilici, legate de evanghelizarea 12Ibidem, p. 1110. slavilor de apus la Mlkuldice, la Staré 13J. KLOCZOWSKI, Les structures ec- Mésto si la Praga, la Cracovia, la Poznait clésiastiquesetlesstructuressociales et si la Gniezno (pentru ele vez! A. MER- étatiguesenEuropeduIX' au XI' HAUTOVA, Bazilika so. Jill na Praisként slécle,In L'Europe aux IX'XI' siècles. hradé, Praga, 1966; idem, Einfache mittel- Aux origines des Etats nationaux, Varsovia, curopaische Rundkirchen (extras),Praga, 1968, p. 445. 1970; idem, Rani sttedovéka arhitektura 14Interesante slid, in acest sens, obser- Cechdch, Praga, 1971, p. 85, p. 218-224; vatillefilcutedeL.KIERSNOWSKI J. ZACHWATOWICZ, L'Architecture po- (Coins in the Economic and Political Struc- lonaise, Varsovia, 1967, p. 11-13) , ca ture of the States between the 9-1h and the si absenta unui monument de referintii" de 11-th Centuries, In acelasi volum, p. 459 felul celor able amintite din spallul balca- 460). nic, din cel panonic 01 din ce l rusesc, ne-au determinat a restringe discutia la zona 15Intr-un fel asemenea penduliírl se vor indicatA, legati direct, istoricI geografíc, repeta, vom vedea, intr-un cu totul alt de pitmintul romtinesc. Mentionim cA foto- context politicsispiritual, curind dupg grafille reproduse la fig. 1-5 ne-au lost 1200, din nou In Bulgaria ca $i In Serbia, oferite cu amabilitate de: arh.t. Boiadjiev atunci clad se punea pentru Asenizi (Sofia),dr. E. Azernikova (Moscova) pentru Nemanizi problema reconstituirli Instítutul republican pentru protectía mo- sau numal ces a Intemelerii unui stat feudal numentelor culturale (Belgrad). unitar sl a unei biserici autonome, prIn tra- 3 Apud A. GRABAR, La corwersion de tative alternative cu curia papalii 1 Cu la Russie en histoire de Part, in L'Art de la curten bizantinil de la Nicee,a. fin de l'Antiquité et du Mogen Age, II, 16St. MICHAILOV, Nouvelles fouilles Paris,1968,p.1111-1112. d la grande basiligue de Pliska, tu Actes Bu- 4 EGINHARD, ViedeCharlemagne carest, III, Bucurestí, 1976, p. 369-370. 17P. CHARANIS, The Slaves, Byzan- (ed. L. Halphen), Paris, 1947, cap. 17. tium and ihe Historical Significance of the 5R. KRAUTHELMER, The Carolin- First Bulgarian Kingdom, in Balkan Stu- gian Revival of Early Clwistian Architecture, In W. E. Kleinbauer, Modern Perspectives dies, 17, 1976, p. 18. in Western Art History. An Anthologyof 18P. PETROV, La politique étrangére 20-1h Century Writings on the Visual Arts, de la Bulgarie au milieu du IX6 sitcle el la New-York, 1971, p. 377; cf. idem, Intro- conversion des Bulgares, In Byzantinobulga- ductionto an Iconography of Medieval rica, II, 1966, p. 41; pentru caracterui fu- Architecture", In JWCI, V, 1942, p. 2 si ziunii celor douA etnii, vez! si I. DUJCEV, urm. Protobulgctres et slaves (Sur le problIme de la 6 EGINHARD, op. cit., cap. 31. formation de l'Etat bulgare), in Semina- 7Ibidem, cap. 26: ac propter hoc plu- Hum Kondalcovianum, X, 1938, p. 152-153. rimae pulchrítudinis basilicam Aquisgrani 19P. PETROV, op. cit., p. 42.

31 www.dacoromanica.ro 20 I. DUJCEV,La formation de l'Etat 46Ibidem, p.231. buigare el de la nation bulgare, In L'Europe 47R. THEODORESCU,Bizanf, Bakant. au 'Xs Xis siécles..., p.223; vezi si D. Occident la inceputurtie culturli medievale ANGELOV, Quelques problémes de la na- romdnesti(secolele X XIV),Bucurestl, tionalité bulgare au 1)03Xisiècles. La 1974, p. 75-77; idem,Un mtlentu de arld langue et la prise de conscience, in Byzan- la Dundrea de Jos (400-1400), Bucurestl, ltnobulgarica. IV,1973, p. 9-20. 1976, p. 94, p. 108-110. 21V. BESEVLIEV,Die Kaiseridee bei 48G. SZEKELY, op. cit., p. 236-237. den Protobulgaren, in Byzantina,3, 1971, 49Ibidem, p.238. p. 90-91; idem,Die protobulgarischen In- 50I.BOZIC,La formation deVEtat schriften,Berlin, 1963, p. 99, p. 108-123. serbe aux I X6X lestécles,in acelasl volum, 22P. PETROV, op.cit., p.46-50. p. 136. 23V. SWOBODA,L'origine de Porgani- 51Ibidem, p.139. sation de PEglise en Bulgarie el ses rapports 52Loc. cit.,nota 128. avec le Patriarcal de Constantinople (8 70 53G. Sp. RADOJCIC,La date dela 919), inByzantinobulgarica, II,1966, p. 68. conversion des Serbes, in Byzantton, XXII, 24P. PETROV, op.cit., p.44-45; cf. G. 1952, p. 2554 CANKOVA-PETKO VA,Contributionau 54I. BO2IC, op.cit., p.141-142. sujet de la convers ion des Bulgares au christia- 55Ibidem, p.147; cf. D. Sp. RADOJCIC, nisme,inByzantinobulgarica, IV,1973, p. Die politischen Bestrebungen in der serbi- 21-39. schen mittelalterlichenGeschichtschreibung, 25V. SWOBODA, op.cit., p.77-78. inSiidost-Forschungen, XIX,1960, p. 87 26Ibidem, p.71. 89; B. FERJANCIC,Rayonnement de la 27Ibidem, p.76-77; cf. E. HONIG- culture et de la civilisation byzantine,in MAN, Studies in Slavic Church History. A. Congrés Athénes. Rapports IV, P. 5. The Foundation of the Russian Metropolitan 56Pentru aceastil data vez! M. ZIVOJI- Church according to Greek Sources, in Byzan- NOVIC, On the Sava's sojourns in Salonika, lion, XVII,1944-1945, p. 136-137. InCongrés Athenes. Résumés I. 28V. SWOBODA, op.cit., p.74. 57B. FERJANCIC, op.cit., p.4-5. 29Ibidem, p.80-81. 58Ibidem, p.9. 30A. V. SOLOVIEV,L'organisation de 59Ibidem, p.5-6, p. 11. l'Elat russe auXissiécle, in L'Europe aux 60V. J. DJURIC,La peinture murale IXe X le,siécles...,p. 267. byzantine. XII' et XIII' siècles, in Congrés 31D. OBOLENSKY,`Byzanceella Russie Athénes. Rapports III, p.82. de Kiev, In Byzantium and the Slaves: Col- 61K. GORSKI,La naissance des Etats et lected Studies,Londra, 1071, p. 28 si urm., le ,,roi-saint". Probléme de I' idéologie féodale, autorul plasind Ina inceputurile crestinismu- in L'Europe aux IX' X.16 siécles ...,p. 431. ini rus neoficial" catre a doua parte a veacu- 62Pentru asemenea centre situate in lui al IX-lea chiar(ibidem, p.25). nucleele teritoriale ce au stat la originen 32R. P. CASEY,Early Russian Monas- unor state din Europa rasaritearill si est- ticism,inOrientalla Christiana Periodlca, centrala, vezi J. BARDOCH,L'Etat polo- XIX, 1953,p. 407. nais au Xe etxl.siécle,InL'Europe aux 33Ibidem, p.403. 1,01 XI6 stecles ..., p.281-282, p. 291. 34Ibidem, p.372-373, p. 414. 63 Apud D. STRICEVIC,La renovation 35V. LAURENT, Auxorigines de l'Eg Use du type basilical dans Parchitecture ecclést- russe. L'établissement de la hiérarchie byzan- astique des pays centrals des Balkans au tine,inEchos d'Orient, XXXVIII,1939, I Xi, XII,siécles,inActesOchride,I, p. 279 si urm. p.186-187; pentruaceste monumente 36lbidem, p.279-283. bazilicale, ca si pentru cele ce 11 s-au adaugat 37E. HONIGMAN, op.cit., p.134. intre secolul al IX-lea si cel de al XI-lea, 38V. LAURENT, op.cit., p.291. ibidem, p.187-205. 89Ibidem, p.295. 64Pentru unele sugestiialeesteticil 40Ibidem, p.292. orientale la Pliska, vez! slG. FEHRR, 41Ibtdem, p.284, p. 292-294; cf. E. Les monuments de la culture protobulgare HONIGMAN, op.cit., p.148-149. et tears relations hongroises(extras), Buda- 42V. LAURENT, op.cit., p.287; cf. E. pesta, 1931, p. 83-84, p. 159. HONIGMAN, op.cit., p.128 si urm. 65 K. MIATEV,Arhitekturata o sredno- 43A. GRABAR, op.cit., p.1109. vekovna Bdlgaria,Sofia, 1965, p. 48-53. 44 H. BULIN, Auxorigines des forma- 66St. MICHAILOV, op.cit., p.568. tions étatiques des slaves du Mogen Danube 67Ibidem, p.371. au I.701 Mete, in L'Europe aux 1)01 Xle 68M. TSONTCHEVA,Les traditions de sticks ..., p.156-159, p. 164-166, p. 191. Part anclen bulgare, In La culture médtévale 45G. SZÉKELY,Le Me deI' élément bulgare,Sofia, 1964, p. 127. magyar et slave dans la formation de l'Etathon- 69D. STRICEVIC, op. cit., p. 186, p.205; grois,in acelasi volum, p. 226. S, MIHAILOW,La grandebasiligue de

32 www.dacoromanica.ro Pliska el la tradition paleobyzantine de Die Ausstrahlung der byzantinischen Kunst batir dans la Péninsule Balkanique, in auf die slawischen Lander in der Zeit vom 11. Actes Sofia, II, p. 595. Jahrhundert bis zum Jahre 1453, in Kunst 70 Pentru acest din urmAsens: M. und Geschichiein Sadosteuropa(ed. K. TSONTGHEVA, loc. cit.; D. STRICEVIC, Wessel), Recklinghausen, 1973, p. 37. op. cit., p. 208-210. 84 V. LAZAREV, op. cit., p. 48, p..236; 71 St. MICHAILOV, Nouvelles fouilles cf. idem, Novte dannte o mozaikah i freskah ..., p. 371, nota 15. Softi Kievskot. Gruppovqi portret semeistva 72 V. BESEVLIEV, op. cit., p. 91-92; Iaroslava, in Vizantitski Vremennik, XV, cf.D. ANGUELOV,Affermissementet 1959, p. 148-169. fondements idéologiques du pouvoirroyal 85 A. GRABAR, op. cit., p. 1113-1114. en Bulgarie médiévale, tn acelasi volum,p. 20. 86 V. LAZAREV, Old Russian..., p. 48, 73 V. TAPKOVA-ZAIMOVA, L'idée im- p. 52-53. périale d Byzance et la tradition itatique 87 Ibidem, p. 36. bulgare, in acelasi volum, p. 292. 88 'Mimi, p. 20. 74 Pentru unii autori, dealtf el, monumen- 89 F. DVORNIK, ByzantinePolitical tul ar fide origine paleobizatitinA (D. Idea in Elevan Russia, in Dumbarton Oaks STRICEVIC, L'église ronde de Preslav et le Papers, 9-10, 1955, p. 95. probléme des traditions paleob yzantirws dans 90 A. GRABAR, op. cit., p. 1109. l'architecture balkanique du Mogen Age, in 91 V. LAZAREV, op. cit., p. 60. Actes Ochride, I, p. 212-223. 92 N. N. WORONIN, Die Baukunst der 75 V. IVANOVA-MAVRODINOVA, kiewerRus.. inGeschichtederrussischen Preslav, ancienne capitale de la Bulgarie, in Kunst, I, Dresda, 1957, p. 73-75; N. V. La culture mediévale..., p. 40; alte considera- HOLOSTENKO, Moscenija Spasa Cerra- tii similare la aceeasi autoare, in La civilisa- govskogo, in Kultura srednevekovoi Rusi, tion de Preslav, In Actes Ochride, III,p. Leningrad, 1974, p. 201; pentru pictura de 141-149. aici, poate datoratà unui atelier bizantino- 76 Faptul ch arhitectura in plated apare rus de feint celui de la Kiev, s-a pAstrat In Rusia in leaturit cu momentul crestinAril drept singurA mArturie siintr-o stare e mentionat de A. GRABAR, op. cit., p. mediocrd un fragment de frescA din jurul 1107. itnului 1040 (V. LAZAREV, op. cit., p. 216, 77 V. LAZAREV, 0/d Russian Murals p. 243, p. 244, fig. 40). and Mosaics from the XI to the XVI Century, 93 Pentru aceasta: N. de BAUMGAR- Londra, 1966, p. 13. TEN, Genealogies et mariages occidentaux 78 Ibidem, p. 227; o parte a moastelor des Rurikides russes du r au XIII' siécle, acestul episcop roman exilat de linpAratul in Orientalia Christiana, IX, 1, 1927, p. 8, Traian in Chersonesul Crimeii a fost dusd tabelI.Cneazul Mstislav Vladimirovici, la Roma, in 867-868, de dire celebrul legat prin Tmutarakan de sfera bizantind misionar Constantin-Chiril, filnd depusa in a Crimeli, fusese ctitor al unei biserlci, in bazilica San Clemente uncle insusi aducato- aceste pArti, meridionale ale Rusiei, in 1022 rul el a fost ingropat. Cealaltft parte a (N. V. HOLOSTENKO, op. cit., p. 202); relicvelor pdstrata de clerul chersonesit pentru legatura monumentului din Cernigov avea sá ajunga la Kiev dupd 988, chid cu traditia arhitecturii din Constantinopol, preotii din aceasta veche cetate romano- vezi Repertoire d' Art et d'Archéologie, 2, bizantinä o aduc lui Vladimir, cel patin 1978, nr. 4729, p. 34. capul sfintului pastrindu-se Ina in Rusia 94 K. BAKAY, Beitrage zu. der Frage der dare mijlocul veacului al XII-lea(P. ungarischen Farstresidenz nach der Landnah- DUTHILLEUL, Les reliques de Clement de mezeit. Die Enstehung der Stadt Székesfeher- Rome, In REB, XVI, 1958, p. 85-98). oar, in Alba Regia, VIIIIX, 1967, p. 77. 79 V. LAZAREV, op. cit., p. 44. 95 Ibidem, loc. cit.; cf. V. VAT4IANU, 80 A. GRABAR, op. cit., p. 1111. Arhitectura ;I sculptura romanica In Panonia 81 Pentru legAtura simbolicd a eveni- medieval& Bticuresti, 1966, p. 10-11; A. mentului cu insäiridicarealAcasului, NAGY, Origine et iconographie du sarcopha- idem, Les fresques des escaliers d Sainte- ge de Székesfehérodr, in Alba Regia, XIII, Sophie de Kiev etl' iconographieimpériale 1974, p. 170. byzantine, in L' Art de la fin de l' Antiquité.. 96 K. BAKAY, op. cit., p. 77-78. I, Paris, 1968, p. 262. 97 Trinavatd, potrivit literaturil tradi- 82 V. LAZAREV, op. cit., p. 32, p. 48, tionale intemeiatit pe cercetari arheolo- p. 61, p. 64-65. gice din veacul trecut si din secolul nostru, 83 Ibidem, p. 45, p. 222. Asemenea ima- simpld, cu o singurl navet si de inspiratie gini, referltoare indeobste la evanghelizAri benedictina italianA, dupà unele opinii mai apostolice", sint predilecte in lumea bizan- recente (K. KOZAK, Felkartves szentélya tina a puternicului curent misionar din se- iemplomaink a XI. szdzadban, in Archaeolo- oolele IXXI (Sv. RADOJCIC, Werdendes g Jai Artesita, I, 1966, p. 56-58,11g. 14-16). Europa im frahen und hohen Mittelalter. 98 K. BAKAY, op. cit., p. 80.

33 www.dacoromanica.ro 99Raportul foarte strinsintre monu- 108Povest oremennih let, I (ed. D. S. Liha- mentele sirbeatiI asemenea centre de viatA cev), Moscova, 1950, p. 103, p. 303. statallt mereu altele in istorla medievalA 109Ibidem, p. 101, p. 301. a Balcanflor de apus e surprins de K. H. 110V. LAZAREV, op. cit., p..31. ZEHM, Serbischen Ktrchenbauin seiner 111 Ibidem, p. 18-19, p. 60-61. Beztehungen zu den territortalen Veriinderun- 112Pentru sareofagul kievian, idem, Die gen desmittelalterlichenSerbien,I3erlin, Malerei und die Skulptur der kiever Rus, 1972, p. 59. In Geschichte der russisthen ..., p. 110-111. 100Sv. RADOJCIC, Geschichte der serbt- Analogii, in ceea ce priveate decorul pie- schen Kunst. Von den Anftingen bis zum Ende sel, guísete A. Grabar In alte exemplare de des Mille(alters, Berlin, 1969, p. 21-25. artii a renaaterll macedonene" (L' Art du 101Asemenea ecourl sint vAdite in prim' Mogen Age en Europe Orientate,Paris, rind in faimosul portal dedicat Maicii Dom- 1968, p. 132). nului la al eArei eult pare a fi fost foarte 113V. LAZAREV, Old Russian ..., p. 74. sensibil ctitorul lAcuaului , nu lipsit, in 114 A. KRALOVANSZKY, Contribution eluda iconograilei bizantine, de unele ele- d la question du sarcophage de Székesfehérodr mente eu sens simbolic venite din aria ro- dit de Saint Etienne, in Alba Regia, VIII manieului(I. MAKSIMOVIC, Studije o IX, 1967, p. 86. studenicikoj plastift In ZRV I, V, 1958, p. 115 HARTVIC, Vita S.Stephani regis, 137-148; S. RADOJCIC, Der Kentaur- In S. L. Endlicher, Rerum Hungaricartun Bogenschillze in der serbischen Plastik des monumenta arpadiana, Sangalli, 1849,p. 175 spdten12. Jahrhunderts,inSildost-For- 176. schungen, XXII, 1963, p. 184-191); acest fenomen de oecIdentalizare" propriu seco- 116AceastA atribuire, indeobate admisA lului al XII-lea, partial evident in arhitec- In istoriografig, a fost amplu probatil de turA, foarte lImpede in sculpturA (vez! I. G. ENTZ ai E. SZAKAL (La réconstitution NIKOLAJEVIC, La sculpture ornementate du sarcophage du roi Etienne,In ARA, au Xlle sitcle en Bosnie et en Herzégovine, 3-4, 1§64, p. 215-228). Pentru alte opinii, In ZRV I,VIII, 2,1964, p. 295-309), vezi nota urmAtoare. Cit despre insemata- atingeI domeniul manuseriselor (I. MAK- tea bazilicii de la Alba Regia ca necropolA SIMOVIC, Studije o Mirostavljevom jeuand- a celui mai venerat rege arpadian, vezi fella In Zbornik Radova Narodnog Muzeja, A. F. GOMBOS, Saint Etienne dans Phis- IV,1964,201-217), explicindu-se prin tortographteeuropéenne du Moyen Age, relalile pAminturilor slrbeati cu lumea ea- Budapesta, 1938, p. 20-21. tolicA a litoralului adriatic, cu Italia meri- 117A. NAGY, op. cit., p. 170, autorul dionahll cu Roma, relatii foarte sustinute inclinindinsA sA atribule sarcofagul In In secolul al XII-lea al la 1nceputul celui cauzA printului Emeric, Hui lui $tefan I, de al XIII-lea. 1ngropat in anul 1031 in aceeag bazilicA 102G. BABIC, Les plus anciennes fres- (ibidem, p. 171). 0 altA opinie privind ace- ques de $tudenica (120811200), in Congrès laai sareofag de la Alba Regla este cea care Athenes. Résumés III. 11 atribule tatAlui lui Stefan cel Sfint, Geza, 103Ibidem; cf.D. OBOLENSKY, Thc datind implicit acest monument de artA Byzantine Commonwealth. Eastern Europe. funerarA in veacul al X-lea (A. KRALO- 500 1453, Londra. 1971, p. 346-347. VANSZKY, op. cit., p. 90). 104 M. CORO V IC-LJUB INK OV IC, Odraz 118G. FASOLI, Le incursion( ungare in kulta suctog Sterana u srpskoi srednjovekovnot Europa net secolo X, Florenta, 1945, p. 7, umetnosti, in Starinar, XII, 1961, p. 45-62; p. 29-30. Pentru element ele orientale din Sv. MANDIC, The V irgin's Church al Stu- portul ungurilor in epoca venir! In Panonia denica, Belgrad, 1966, p. IX. ul pentru persistenta lor In secolele imediat 105M. CONCEVA, Sur les origines de la urmAtoare, vez!Z. LOVAG, A magyar peinture monumentale en Bulgarie, ses parti- viseleta XIXIII. században,inArs cularités et son développement, In Actes Sofia, Hungarica, 2, 1974-1975, p. 381 al urm. II, p. 809. 119 G. ENTZ, E. SZAKAL, op. cit., p. 227. 106 V. IVANOVA-MAVRODINOVA, Pres- 120Ibidem, p. 225. Despre o posibilli ln- lao, ancienne capitale..., p. 39. riurire a venetianului Gerardus de Sagredo, 107 ApudI.AKRABOVA-JANDOVA, episcop de Cenad, asupra iconografiei sar- La ceramique peinte de Preslav, in La culture cofagului, vezi A. NAGY, op. cit., p. 183. médiévale..., p. 45; cf.I. DUJCEV, Quel- LegAturile artisticei,in sens mai larg, ques traits spécifiques de la civilisation bul- culturale, ea al cele politice sau chiar ma- gare aux 1X6X' siécles, in RESEE, 1, trimeniale ale virfurilor feudale din Unga- 1977, p. 66-67; pentru interpretarea textu- ria secolului al XI-lea cu Venetia sint numelui ca referitor la impresia falcutil de monu- roase (J. L. CS(5KA, I benedittini e l'inizio mentele acestei capItale creatine asupra dei rapporti letterari italo-ungherest, tn Ita- unui pAgln, vezi D. STRICEVIC, La reno- lia edUngheria.Died secoli di rapporti vation..., p. 209-210. letterart, Budapesta, 1967, p. 13-14; G.

34 www.dacoromanica.ro MORAVCSIK, Byzance etle christianisme Ungarn, In MIA, 1-2, 1974, p. 4, fig. 4). hongrois du Mogen Age, in XVI Corso di 135K. BAKAY, op. cit., p. 79. cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ra- 137Ibidem; de remarcat este faptul cin venna, 1969, p. 329 si urm.). decentile secolului al XI-lea scurse intre 121 SV. MANDIC, op. cit., p. XIII. domnille lui $tetan I ;1 Coleman I, suvera- 122V. J. DJURIC, Vizantiiske freske u nil maghtari s-au ingropat In alte ctitorii Jugoslaviji, Belgrad, 1974, p. 31-33; cf. din cuprinsul regatului, la Pécs, la Tihany, Idem, La peinture !nitrate serbc au XIIIe la Oradea etc. (A. NAGY, op. cit., p. 169). siecle, In L'Art byzantin du XIII esiecle. 1,38Ibídem, p. 170. Symposium deSopoeani,1965,Belgrad, 139 M. COROVIC-LJUBINKOVIC, Uz 1967, P. 155. problem tkonograftje srpskih svelitelja Simeo- 123lbidem, p. 153. na i Save, In Starinar, VIIVIII, 1956 124Idem, La peinture murale ..., p. 44. 1957, p. 77-90. 125Ajutatä, desigur, de contemporanei- 140V. J. DJURIC, Istorijske kompozifije tatea cu evertimentul cultural deserts, de u srpskom slikarstou srednjega °elm i njthove participarea" sa directA la epocd, venind kniajeone paralele,in ZRVI, XI, 1968, sa ilustreze o observatie a luiG. Duby p. 115. despre valoarea uneiastfelde mArturii 141St. STANTCHEV, op. cit., p. 32. (Histoire des mentalités,in L'Histotre el 142K. MIATEV, op. cit., p. 392-393. ses mélhodes,Paris,1961, p.937-938). 143I. AKRABOVA-JANDOVA, op, cit., 126Jivot Stefana Nemanje (So. Simeona) p. 51-52. od Su.Save,In Stara srpska knijevnost, 144St. BOJADLEV, Nouvellesconsi- I, Novi Sad-Belgrad, 1966, p. 30; in bio- derations sur une egllse à Preslav, 1n Ades grafia aceluiasi personaj, redactatA de ce- Sofia, II, p. 612 0 urm. Malt fiu,regele Stefan, Studerileaeste 145V. G. BRIUSOVA, O vrement svias- amintitA (Jivot Stefana Nemanje od kralja centia noogorodskoi Softi, in Kultura sred- StefanaPrvovencianog,in acelasi volum, .nevekovni p. 111-113. p.62) WA comentariile pe care le lace 146Pentru ac,ost personaj, vezi N. de In .scrierea sa Saya, mult mal Jegat de BAUMGARTEN, op.cit., p. 8, tabelI; mlniistirea pe care a condus-oi la a cdrei p. 15, tabel III. Impodobire a participat, in chip firesc, cu 147M. K. KARGER, Die nowgoroder mult mai mull. Baukunst, in Geschichte der russtschen 127K. MIATEV, in coreferatul la tema: II, Dresda, 1958, p. 14-16. L'Architecture de la Basse-Antiquité et du 148V. LAZAREV, op. cit., p. 94-95. Haut Mogen Age dans les Balkans, in Actes 149Ibidem, p. 65-68. Oehride, I, p. 395, p. 405; cf. St. STANT- 150Ibidem, p. 72-74. CHEV, Pliska et Madara dans l'histoire 151BazilicA datattt diferit in secolul culturelle bulgare, In La culture trzédieva- al XI-lea sau in prima jumAtate a caul di+ le ..P. 30. al XII-lea si discutatA in ceea ce pri- 128v. IVANOVA-MAVROD 'NOVA, loe. cit. veste planul VATASIANU, op.cit., 129M. VOJNOV, Preslav, Sredee, Ochri- p. 15; X. KOZAK, op. cit., p. 53, fig. 8; de trots anclennes capitales des tzars el p. 55, fig. 13). patriarches bulgares, in Etudes htstoriques, 152 Este vorba de asa-numita bazillcA IV, 1968, p. 167 sl urm.; St. BOJADZIEV, Alba 'title I B (R. THEODORESCU, op. Une Iglise cruciforme d any nefs à Preslau, cit., p. 108; -cf. 1Ç. KOZAK, op. cit., p. 69, InByzantinobulgarica,IV, 1973, p.63, p. 71-73; cf. M. SPINKA, A History of fig. 17). Christianity in the Balkans. A Study in the 153Sv. RADOJCIC, Geschichte p. 25; Spread of Byzantine Culture among the V. J. DJURIC, La peinture murale serbe Slays, Chicago, 1933, p. 53, p. 57. P.161;idem,Istorljske ...,in ZRVI, 130F. DVORNIK, op. cit., p. 96. VIII, 2,1964,p. 72-90. 131 Vez! nota 78. 154Idem, La peinture murale byzantine 132V. LAZAREV, op. cit., p. 48, p. 215. p. 83. 133N. de BAUMGARTEN, op. cit., p.18, 155In acest sens, despre sensibilltatea tabel IV. maselor slave in fata ceremonillor legate de 134V. LAZAREV, op. cit., p. 31, p. 215. crestinare,abotezuluiin special,vezi 135V. VATASIANU, op, cit., p. 8; des- consideratille lui M. SP INKA, op. cll., p.34. pre biserIcile inAltate din materiale peri- 156R. THEODORESCU, op. cit., p. 165 sabile (chirpicl, nuiele) ce au existat in 167, p. 175-186, p. 167-168; remacram Lingerie secolului al XI-lea ca 0 mai tirziu, totodatA aid (Ibtdein, p. 224, nota 46) o dupA cum o dovedeste toponimia, vezt analogie de situatii alta decit cea arhi- dem, p. 104. Cit despre veacul al IX-lea tectonicA intre cele doul lAcasuri orto- chiar, existA dovezi arheologice precise ale doxe dé plan bazilical, occidentalizat, din unor bazilici in Panonia (D. DERC- Cimpulungul muntean si de la RAdAnti: SENYI,VorromantscheKirchentypenin aceea de a fi adApostit unul in mod pro-

35 www.dacoromanica.ro babil, celälalt In chip sigur mormintele 164 Avem in minte exemplare de artizanat celor doi tntelneietori" de tara din voievo- carpato-dunArean cucaracter crestin datele romänesti extra-carpatice,Basarab I opaite, bijuterii, ceramicii din secolele V si Bogdan din Maramures, In cea dintli VII din Moldova, Dobrogea, Muntenia (R. biserla gilsindu-se1st mormIntul inte- THEODORESCU, Un milentu de artd meietorului" mitropoliel muntene care a p. 24-25, p. 27) sau unele aspecte de fost fiul lui Basarab, Nicolae I Alexandru. ideologie" populara crestin5 (Idem, Bizanj, 157 R. THEODORESCU, Rizan', Balcani, Balcani, Occident ..., p. 201-203, p. 219 Occident p. 204-219. 220). 158 Cronicart muntcni, ed. M. Gregorian, 165 Ne gindim la planul si slructura arhi- I. Bucuresti, 1961, p. 83-81 teclonica sau la iconografia frescelor din 159 Ibidem, p. 228. biserica Sf. Nicolae din Curlea de Arges 160 Pentru accasta,vez! D. IO.NESCU, (Ibidem, p. 288-289), la iconografia Im- Images du prince Dragos dans les manuserits nului Acatist" din pronaosul bisericii Cozia vezi G. BABIC, L'Icono- de Moldavie au XVLII6 siècle, In RESEE, graphie constanlinopolitaine de l'Acathisic 4, 1976, p. 616, nota 97. de lck. Vierge à Cozia (Valachie), In ZRVI, 161 Cronicile slavo-romane din sec. XV XIVXV, 1973, p. 173-189 sau la .XV I, publicate de Ion Bogdan (ed. revAzutil Insemnul despotiei bizantine, zugrävit si completat5 de P. P. Panaitescu), Bucu- cioplit In aceeasi ctitorie-necropold a lui resti, 1959, p. 14. Mircea cel Bätrin (R. THEODOBESCU, 162 Grigore URECHE, Letopiselul rarii jurul despotiei" lui Mircea cel Bdirtnsau Moldooei (ed. L.Onu), Bucuresti,1967, p. 77. despre un Inseinn sculptat si pietat de la 163 Le regiísim,aceste exemple,laJ. Cozia, in acest volum). KLOCZOINSKI, op. cit.,p. 448-441i si 166 Idem, Un milen,iu de aria ..., p. 254 la K. GCIRSKI, op. cit., p. 427. 260, p. 269-273.

www.dacoromanica.ro CiTIVA OAMENI NOI", CTITORI MEDIEVALI

Mostenire a secolului trecut, cu rádácinile in scrierile unor Tainei Guyau, dar si in unele dintre paginile lui Burckhardt, interesul invátatilor pentru as- pectele sociale ale fenomenului artistic, pentru ceea ce este denutnitá indeobste istoria social á a artei" metodá de abordare a raporturilor dintre structurile sociale si cele artistice, alta decit sociologia artet cu un caracter mult mai generalizantl , a cápátat in deceniile postbelice un statut mai limpede si o pondere remarcabilá in istoriografia de arta de pretutindeni, din pricini usor de inteles, intre care sporul de nuantei lárgimea de orizont oferite de cercetarea marxista autentica se numárá in primul rind. Arta interpretatá ca un domeniu esential al cercetárii istoricei nicidecum ca epifenomenistoric2;socialulsiculturalul privite ca elemente componente ale actului analizei istoric-artisticei nicidecutn drept corpuri strátne, asa cum le-a socotit multá vreme un anume monism de sorginteesteticá neoi- dealistá; ba chair considerarea operei de arta drept un sistem de semne ce poate exprima o anume psihologie individualá colectivá, care poate lámuri unele resorturi sociale3 constituie tot atitea cistiguri ale acelei generoase conceperi a istoriei artei drept o eteronomá stiintá a spiritului", o Geistes- wissenschaft" pe care traditia studiilor luí Max Dvoiak a extins-o si pe linia investigárii artei asa cum au practicat-o in limite, e drept, criticabile criticate aspru pentru rigiditateai,uneori, pentru schematismul lor un Frederik Antal sau, mai cu seamá, un Arnold Hauser, pentru a mentiona numele cele mai ilustre in acest sens4. Aláturi de tipurile de cercetare a fenomenului artistic din perspectiva socio- logicá fatal mai generale si mai putin aplicate deopotriva faptelor din sfe- rele propriu-zise ale istoriei socialé si ale Istoriei artistice , acolo unde. au interesat fie chipul in care un anume grup social, o anume clasá social á a putut determina aparitia unor opere de artá,fiecel in care aceeasioperá, de arta poate reflecta unii factori sociali,fie, insfirsit, 'Linde paralelisme intre dezvoltarea artistic Idezvoltarea socialá5,stáruie o Intreagá pro- blematicá cu mult mai complexá a istoriei sociale a artei, unde sint cercetate contextul general de culturá, de spiritualitate in care o arta se dezvoltá, in- cidenta unor fenomene social-politice asupra artisticuluii chestiune care ne va preocupa aici intru cu mult cea mai mare másurá patronajul

De la Warburg si piná la cele mai recente cercetári In aceastá directie trecind prin srudiile unor Gombtichi Hartg,--ipre a re limita numai la 37 www.dacoromanica.ro unele investigatii ce au marcat o datá n istoriografie i numai la cele aco- perind sfirsitul epocii mediévaleinceputurile Renasterii patronajul de toate felurile papal, imperial sau regal, nobiliar, comunal si de breaslá a fost pus in luminá in cele mai multe dintre detaliile revelatoare pentru climatul artistic al Europei occidentale. Problema patronajului artistic medieval a preocupat pe specialisti intr-o Cu mult mai mica másurá in ceea ce priveste pártile centrale ale continentului avem in vedere celescrisedespre unele cazuri particulare din Boemia, din Ungaria si mai ales din Polonia i aproape deloc pentiu cele rásáritene si de sud-est, ratiune in plus, pentru noi, dupá o cercetare a ace- 1uia4i capitol prin referiri exclusive la inceputurile evului mediu romanesc, de a aborda aceastá chestiune, de a urmári modul in care uncle noutáti notabile din sfera istoriei sociale romanesti s-au reflectat precis, nuantati cu rezultate estetice remarcabile In sfera istoriei de arta. De la Inceput trebuies spunem cspatiul geografico-politicla care ne vom referi de-a lungul acestei prime incercári de istorie sociala vechii noastre arte este cel al Tárii Romanesti si al Moldovei, iar epoca pe care o avem in vedere este aceea a secolelor XVII si XVIII, cu unele incursiuni In veacul imediat anterior lui 1600. Alegerea acestui rástimp nu este, evident, intimplátoare dupá ce in alte locuri am avut prilejul a ne rosti in legáturá cu raporturile domniei si ale feudalitátii laice sau ecleziastice cu unele realitáti artistice romanesti .de la cealaltá extremá, de inceput, a evului medius iar circumscrierea teritorialá pe care am amintit-o se impune de Ja sine, avind in vedere regimul politic autonom al romanilor mentinut de-a lungul tuturor vicisitudinilor istoriei din evul mediu tirziu (situatie ce nu mai era similar á cu aceea a principatului si apoi a provinciei imperiale a Tran- silvaniei). Fárá doari poate ins c once cercetare a unui asemenea capitol de istorie social-culturalá precum patronajul artistic din evul mediu tirziu im- plicá luir marea unui peisaj de istorie socialá mai larg, un asemenea tip de incursiune In arta feudala tinuturilor romanesti cerind o prealabilá fixare a contextului est-european in care amintita artá evolua. Problema in discute este legatá in primul r'ind, trebuia spus din capul locului, de evolutia mentalitátii diferitelor grupuri sociale, evolutie care dupá 1500 indeosebi s-a petrecut in intreaga Europá intr-un chip extrem de diver- sificat, dupá regiuni si nivele sociale. Tinind, in cele din urmá, de o istorie a rnentalitátilor asa cum este ea exemplar ilustratá in deceniile din urmá de scrierile unor Dupront sau Duby9, pe mai vechile drumuri deschise de un Marc Bloch si Lucien Febvre raportul unui anume individ sau al unei anumite colectivitáti cu operele de artá i cu creatorii acestora cere tea, pe de o parte, a contextului cultural, a intereselor politice,a altor forme de manifestare spiritualá a primului grup de factori, iar pe de alta, a chipului in care cel de-al doilea grup ráspunde prin anume, explicite sau implicite, continuturii aptitudini, estetice tnainte de toate, dar si culturale intr-un sens mai larg. Daca individul ca atare in spetá feudalul, seniorul interesat, din pricini felurite, de opera de arfa' si patron al artistilor totodatá poate atrage atentia celui ce practicá o istorie social á a artei, prin gusturilei tendintele pe care primul le manifestá in actiunea sa de patronaj, schimbarea de la erfocá la epocá a názuintelor individuale cum bine s-a spus; in Wile romane un boier su un tirgovet de la 1600 nu este deloc acelasi Cu cei de

38 www.dacoromanica.ro la 170010, variatia de parametri psihologici, diversitatea comportamente- Ior sociale ale indivizilor fac mai fertile, indeobste, cercetárile sociale asupra artei pornite de la sci-utarea unor grupuri sociale, a unor indivizi integran grupului social, cu toate schimbárile de interese social-politice, dar si de gust, de la o generatie la alta, nu mai putin cu schimbárile de limbaj pe care le revelá o atenta cercetare de semanticá istoricá prilejuitá de parcurgerea textelor de tot felul ale unei epoci. $tiind c once structurá de imagine figureazá o structurá sufleteascá si ne gindim cit de mult si de adinc exprimá mentalitatea epocii si a indivi- cilor, in Tara Romaneascá de pila, in acord cu scrierilesi cu folclorul vremii, intre sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XIX-lea, imaginea familiará ghidusá, deloc terifiantá ca altádatá, a diavolului reprezentat In pridvoarele unor ctitorii din Vilcea, Gorji Mehedinti, in scena Judecáni de apoi«1' , perspectiva cercetárii noastre asupra imaginilor artistice, a monumentelor romanesti din evul mediu tirziu nu se poate lipsi de cunoasterea structurilor mentale ale epocii s't zonei respective, iar acestea din urmá nu pot fi evidentiate fárá o cunoastere a peisajului social, local si international, dintre, sspunem, 1600 si 1800. Sintem In aceastá vreme, nu trebuie uitat, In intreaga Europá, in fata ascensiunilor sociale,unCori vertiginoase, mai lentealteori,alenoiiclase burgheze compuse din negustori, mestesugari, bancheri, ale unei noi páturi nobilitare, nobilime .micá In special,tot tnai mult ostiláunei nobilitas major",i aceea de robá", intelectual á administrativá, aristocratie a lite- relori legilor" cum a fost denumitá12; este, prin excelentá, epoca unor oameni noi", a unor homines novi", newcomers" sau parvenus", care in ambianta celor douá secole amintite, de declin general al feudalitátii traditionale, gáseau rapide posibilitán de ascensiune in ierarhia societátii13 din Apusul, dar si din Rásáritul continentului. Asemenea Innoiri sint vizibile, In fond, de la schimbárile cele Mai imperceptibile, dar sigure si pline de nuante, din lumea tirgurilor balcanicei romanesti, a oraselor central-europene, la spectaculoasele aparitiii fulgerátoarele impuneri politice ale unor noi dinastii europene, printre cele mai cunoscute fiind cazurile Romanovilor sat Stuartilori cel al casei de Hanovra. Concret vorbindi privind cátre toate orizonturile europene dintre care cele ale Rásáritului rusesci polonez, ca si cele ale lumii germane, boeme ungare au atras, poate, mai mult atentia specialistilor, ca fiind extrem de revelatoare , se observá, de pila, intre sfirsitul secolului al XVI-lea mijlocul celui de al XVII-lea, in ceea ce a fost denurnit, prin raeortare la uncle metafore ale textelor de epocá, secolul de fier"14, citeva trasáturi pe care atenta cercetare a structurilor socialeiculturale, contemporane sau putin ulterioare, din tárile romane le dá de asemenea la ivealá. Ne gásim in epoca in care un fenomen istoric caracteristic este sárácirea diminuarea vechii nobilimi feudale din Frantai Spania, de la Neapole Venetia15, spre profitul celei noi, moderne" am spune, care in acele timpuri eminamente aristocratice ne aflám atunci cind si tárile romane inaugurau dezvoltau regimul nobiliar copia normele de comportament socialsi cultural ale páturii deposedate de putereibunuri, imprejurare extrem de elocventá in Prusia noii nobilimi formate din iunkeri, in Rusia boierimii create de Ivan al IV-lea, cai in republica de nobili" ce era Polonia sleahticilor si a marilor magnati16, dintre care unii, precum Radziwill sau Potocki, Core- ckii Wisnowiecki, se aflau in stiutele raporturi cu Movilestii sau cu Vasile Lupu.

39 www.dacoromanica.ro Asistam, pe de alta parte, in Europa secolelor XVI si XVII si nu numai in partile sale orientale, acolo unde dominatia acuzata, politica, social a economica, a nobilimii si-a avut ecoul direct in cea de a doua iobagie" revelata de marxism la o marcata preferinta, din partea noilor imboga- titisi a recentilor innobilati, pentru cautarea unor legaturi cu traditia nobiliar pentru insemnele exterioare ale reu.sitei lor sociale, pentru fastul aiuns la excese, pentru lux si pentru extravaganta chiar, pentru ornamente exterioare intilnite de la costumul catidian sau de aparat" pina la arhitectura civil i religioasa pe care o ctitoreau indeosebi in resedintele somptuoase ce izolau tot mai mult, catre 1600, nobilimea de restul gruparilor so- ciale17 pentru constanta aplecare, regasita in literaturásiinplastica, spre afirmari si glorificari de reusite sociale, de parveniri, in limbajul feudal al heraldicei si al genealogiei, spre titlurii spre onoruri ajunse la o autentica inflatie"18 deopotriva inrile catolice mediteraneene, intre protestantii Anglieii ai Suediei sau in mediile ortodoxe din Rusia si din varile romane. In sfirsit, ca un semn al realitatilor sociale in care noi paturi dominante luau locul celor vechi, in care rinduielile burgheze se impun tot mai accelerat in ciuda vesmintului aristocrat-feudal ce cauta sacopere, programatic, unele suprastructuri ale timpului, negotul, ca si industria" incipienta in fapt, mestesugurile complexe ce vor ajunge curind la stadiul manufacturier devin indeletniciri de la care nu s-au dat ihdarat nicinobilii epocii elisabetane, de nilda, nici, in secolul al XVII-lea, cei din oartile nordice si rasaritene ale Germaniei sau din cele centrale si central-orientale ale conti- nentului19, dupa cum nu le vor ocoli, din veacul al XVIII-lea mai ales, nici unii boieri de la Duná.rei Carpati. Din punctul nostru de vedere, revine a spune cacesti oameni noi" ai Europei dintre 1600 si 1800 erau purtatorii unei ideologii pe care nu aici este locul de a o evoca si care exprima, deopotriva, izbinzile economice si politice moderne", dar si nostalgiile culturale medievale ale noilor paturi reprezentate de acesti homines novi"; ideologie ce avea scorespunda de la loc la loc si de la epoca la epoca, in cursul amintitelor doua veacuri, unor anume expresii stilistice relativ unitare (precum barocul, rococoul sau neoclasicismul) ce oglindeau mentalitatea timpului20, unor anume realitati culturalei chiar sociale, unitare initial, dar devenite treptat eterogene (acesta este, spre cazul stilului brincovenesc" din Tara Romlneasca, In ultima parte a ras- timpului alms- aid in vedere pe plan european), ca si unor anume mode" chiar, evidente mai ales in artele aplicate de la elemente de costum la tapiserii sau broderii lifurgice, de la bijuterii la) ceramicile de lux , exprimind si ele, fara doar si poate, efemere fenomene de diferentiere sociala21.

Afirmarea reusitei sociale, a bogatiei, a locului conductor In societate, ca si aceea a unei ideologii in care continuitatea simbolica fata de marile momente ale trecutului, imitarea actiunii unor personalitáti ce au marcat istoria veacurilor precedente si a operei lor culturale erau subintelese,slut,toate, de- thente ale chestiunii centrale pe care o cerceta'm aici, aceea a patronajului, a mecenatismului" din tarile române in evul mediu tirziu. Asa cum aratam undeva mai sus, cercetarea istorica a patronajului medieval si renascentist in Europa occidental á central a are de acum o traditie ce a inceput a data cu secolul nostru; bibliografia problemei amplificindu-se neincetat in ultimul timp.

40 www.dacoromanica.ro Dacá ar fisà" ne referim la secolele medievale atunci chid, oricum, numárul oamenilor noi", al parvenitilor sociali, este totusi limitat fa tá de epoca moderná22 putem mentiona aici, drept reprezentative, citeva notabile momente de patronaj legate de numele unor papi, ale unor suverani sau ale unor orase care in diferite momente cu felurite scopuri si-au subliniat prin monumente de arta, uneori numai prindetaliiale acestora, sensurile unei anume politicii ideologii. Din prima categorie avem in minte cazul papei Pascal al II-lea, care la inceputul secolului al XII-lea determina, de pildá, folosirea unor anume tipuri de pavimente in ctitoriile sale, cu culori simbolice si materiale nobile anume alese spre a evoca ideea imperialá venerabilá traditie constantinianá23 intr-una dintre aprigele inclestári ale Romei cu impáratii germani in lupta pentru investiturá, sau cel al faimosului pontif din neamul Orsini cara a fost Nicolae al111-lea,ce impunea, intr-a doua jumátate a secoluluial XIII-lea, intr-o actiune de afirmare a primatului orasului eterna, o intreagá politicá artisticái bisericeascá in care refacerea atentá a monumentelor crestine timpurii din Roma, cai inspiratia artistilor de el patronati din icono- grafiii formule stilistice ale frescelori mozaicurilor vechilor 15casuri romane se alia cu tendintele de intárire economicà a familiilor nobile din orasul papal, precum si a cardinalilor de origine romaná24. Din cea de-a doua categorie evocatoare ni se par a fi actiunile de patronaj artistic ale unui rege precum Henric al III-lea din Anglia secolului al XIII-lea, ale cárui predilectii personale se reflectau in operele ctitorite de el si care ajuta, nu mai putin, la realizare monumentelor ahora, care scutea mesteri iartrsti de obligatii feudalesi determina aparitia unor autentici agenti" ai patronajului sáu25, dupá cum interesantei deloc depártate de exemplul englez sint, in veacul urmátor, protectiile iinitiativeleartistice ale unei suverane de felul Elisabetei, in Ungaria angeviná26. Cit despre patronajul colectiv, al unor comune" medievale, unele cazuri franceze precum ce! al Amiens-uluiy sint pilduitoare pentru ideologia urbaná a evului mediu, prima virstá a renasterii italiene in Florenta inceputu- luide Quattrocento prelungind iimbogátind nespus, prin patronajul breslelor tradus intr-un anume spirit civic, republican, al sculpturii exterioare a monumentelor orasului28, de pildá, sensurile medievale ale raportului dintre monumente si comunitatea orIseneasa ale cáror ctitorii erau. Evident insá cá o dará cu Renastereai cu barocul deci cu cele douá momente de vaste experiente stilisticeiculturale .traversate de societatea europeaná intr-o vreme care este aceeasi, cronologic, Cu cea pe care o cer- cetám aici in cazul special al tárilor române , forma socialá de patronaj cea mai curent mntulnità rárnine, din ratiuni istorice limpezi, aceea nobiliará, princiar-aristocraticá. Asemenea mecenati sint nurnerosi si celebri in Italia veacului al XV-lea, desigur,sise numesc C,osimo de Medici29 sau Federico di Montefeltro30, Ludovico Gonzaga sau Francesco Sforza31 fiecare un autentic patronum artis", dar si un om nou" al epocii32, toti avind veleitáti politice internationale,fiind umanisti cu mari biblioteci, cu gusturiprecise, cu sugestii pentru artisti, atrasi mai ales spre arhitectura ce trebuia slujeascá pe fiecare more suo" , dar ei nu lipseau nici in Franta inceputului de secol XVI unde putea fi intilnit un Charles d'Amboise, cu gusturi conserva- toare, goticizante, si totusi sprijinitorul artei celei mai moderne" a timpului Sdü33 dupá cum erau numerosi in alte párti ale Europei secolelor XVI, XVII si XVIII unde Italia fiind, fireste, exceptatá dintre cele mai

41 www.dacoromanica.ro bine cercetate forme de patronaj ale epocii barocului interesante si pentru investigatiile romanesti de acelasi tip, din multe motive usor de inteles titan cele din Polonia34. Dacá aminteam mai sus exceptia italianá, faptul se datoreazá si impre- jurárii cá in acest caz beneficiem de o cercetare monograficá. pliná de des- chideriisugestii pentru chestiunea intregului patronaj european din secolele Renasterii tirzii si ale baroculti, precum cea a lui Francis Haske1135. Evi- dent, abundenta extraordinará a datelor de tot felul culese din contracte intre artistii mecenati sau din texte ale scriitorilor epocii usureazá.mult sarcina celui ce abordeazá o asemenea problemá, de istorie si de istoria artei totodatá, in cazul tinuturilor de la sud de Alpi, acolo ande pot fi invocate pentru secolele XVII si XVIII situatii cu totul exemplare in sensul ce ne preocupá. !rare acestea, extrem de caracteristicá pentru mentalitatea oamenilor noi" ai epocii, a parvenitilor" aflati pe treapta cea mai de sus a scárii ierarhiei sociale, este cea a cardinalului Maffeo Barberini devenit papa Urban al VIII-lea si care, iesit dintr-un neam de negustori36, cauta inrudiri cu strávechile familii aristocratice ale Romei, eä.rora nu ezita a le cumpára proprietátile in acelasi timp37 exact asa cum procedau la Genova siin Venetia, cea cu atitea ecouri artistice in sud-estul european al evului mediu tirziu38, bancherii negustori precum un Giustiniani sau un Rezzonico, recent innobilati39 , se inconjura de oarneni de culturá el insusi, ca sitoti membrii familiei sale, fiind un mare pretuitor al acesteia si un rafinat. amator de artá40 sau puneasá-ifieornatectitoriilecu armelesisim- bolurile heraldice ale neamului su41, toate trásáturi specifice ale patronajului oamenilor noi", pe care le vom intilni in epocá si in alte parti ale Europei, intre care, foarte limpezi, in Moldova si Tara Romaneascá. Sintem intr-o vreme, dealtfel, in care vedem cpapii cu origini mai putin nobile, anume pentru a nu fi acuzati fátis de mentalitatea unor noi imbogátiti", isileagá numele, programatic itraditionalist, de lácasurile. venerabile ale capitalei crestinátátti catolice42,in care unele familii patriciene din Italia barocului Isi manifestá gustul pentru strálucirii fasturi cromatice la decorarea propriilor ctitorii43, ceca ce ne aminteste nu putin de preferinta aproape excesivá a evului mediu tirziu romanesc pentru somptuoase.si incárcate combinatii de rosu, auri argint, cu osebire in arta patronatá de voievozi si de boieri a cáror calitate de oameni noi" se alia cu o anume ostentatie pe care o vom cerceta mai jos.

Consideratille Oda' aici acute le putem socoti preliminare in másura fe- lului cum ele lumineazì unele realitáti romanesti care, lime 1500 si 1700 indeosebi cu un accent marcart asupra ultimei párti a amintitului rástimp --, au fácut posibil un anume tip de patronaj voievodal sa.0 boieresc, anume cel legat de unii h.omines novia ai secolelor XVI, XVII si XVIII. Interesul nostru pentru aceste situatii izvoráste din observatia ce ne-a fost dat a o face, cu mai multe prilejuri, in scrutarea vechii civilizatii plastice romanesti cá o buná parte dintre monumentele cele mai spectaculoase, sub raportul proportiilor si al decorului, sub cel al evidentei rtnduiri intr-o traditie artisticá medieval á sad, dimpotrivá, sub cel al ruperii cu once fel de asemenea traditie, se leagá invariabil de ctitori ce coincid cu unele persona- litáti ale trecutului romanesc, unite ¡rare ele prin mai multe trásáturi, dintre care cea dintli poate fi amintitá din capul locului: calitatea de oameni noi", de intemeietori ai unor dinastii voievodale sau de incepátori ai unor ascen-

42 www.dacoromanica.ro siuni de neamuri boieresti ce si-au legat numele de istoria social, politicá culturala evului nostru mediu. Au fost acestia tati, fie ei domni din stirpe boiereasc5, de obicei inruditá, efectiv sau fictiv, mai indeaproape sau mai Indepártat, cu vechi voievozi ai Moldoveii Tárii Românesti de la Neagoe Basarab la Ieremia Movilá, de la Vasile Lupu la $erba.n Cantacuzino, de la Constantin Brincoveanu la Nicolae Mavrocordat fie doar boieri, Insá dintre cei mari insemnati, si ei inruditi, pe cái felurite, cu domnii sau cu familii aflate imediat in preajma domniei i intre ei s-au prenumárat Craiovestii iBuzestiiincelde-al XVI-leasecol,Násturel Udriste, Anastasie Crimca sau Stroicii in cel de-al XVII-lea ctitori ai unor monumente cel mai adesea cu caracter de exceptie, uniti in planul unei istorii a mentalitátii medievale româneri prin citeva alte trásáturi comune pe care le vom schita in paginile ce urmeazá. Ele merg, aceste trásáturi, de la o impártásire autentica din cultura contemporaná si de la un orizont cultural la care participan, in preajmá-le, cei mai interesanti exponenti ai civilizatiei medievale tirzii romftnesti, piná la o orgolioasá conceptie de patronaj artistic si cultural pe un plan mai vast, sud-est european si oriental-crestin, de la unele trufase si ades cáutate exprimári plastice de legáturi genealogice sau spirituale cu vechile dinastiiale BasarabiloriMusatinilor, sau de la unele evidente Incercári de impunere a ideiisi a realitátii unor noi dinastii de ei incepute atunci cind este vorba de boieri urcati in scaun domnesc ping la afirmári heraldice ale unor ilustre reale sau ima- ginare descendente voievodale si chiar imperiale. Nu incap intr-un studiu ca acesta nici categorisiri rigidenici deslusiri de reguli generale prezidInd mentalitáti ce ar putea fi inseriate intr-un chip anume, o abordare de tipul celei pe care o incercám acum, impunind mácar o parte din nuantele pe care le-a implicat procesul istoric-socialsitistoric-artistic avut de noi in vedere. Faptul coamenii noi" ai evului mediu romanesc apar dupá 1500 este o imprejurare ce-si are explicatii precise asupra drora nu este aici locul a stárui. Amintim numai cdacá in epoca scursá intre intemeierea statelor feudale asadar inceputulsimijlocul secoluluial XIV-lea si inceputul celui de-al XVI-lea veac, rolul domniei, al domniei creatoare de tail° fusese hotáritor, etapa urmátoare, cea a secolelor XVI si XVII, este, in schimb, in opozitie cu prima, cea a unui rol crescind al boierimii, ce ajunge a-si trimite reprezentantii piná inscaunul domnesc. Lucrurilesepetreceauastfelin noile conditii sociale ale unei accelerate stratificári a boierimii si ale creárii unei noi oligarhii nobiliare ce controla toate pîrghiile statuluifeudal,. ale slbinii puterii centralizate, nu fárá legáturá si cm o anume, bine stiutá, cres- tere a denendentei politice fatá de Poartá de-a lungul vremii asa-numite a Turcocratiei. Traduse in limbaj cultural, aceste realitáti románesti ale evolui mediu tirziu au dus la o snorire sensibilá a rolului boierilor ca ctitori cu premise Mel inainte de 1500 si in primele decenii dupá acest inceput de veac, cu o largá ráspindire a fenomenului in cea de-a doua jumátate a secoluluial XVI-lea , al unor boieri care puteau fi aliati, dar puteau fi $i vajnici potrivnici uneia sau alteia dintre domniile ce se succedau tot mai frecvent acum, precum Craio- vestii la un moment dat, spre a da un singur exemplu legat, cum vom vedea, de chiar primele inceputuri ale faptelor socialesiartistice pe care le cer- cetIn aici. Aceastá sporire a implicat 'MA si o directá reflectare In artá, in monumentele de ei ctitorite, a gustului sau a gusturilor marilor feudali co atit mai mult al celor deveniti voievozi care, pornind mai mult sau

43 www.dacoromanica.ro mai putin de la aspecte stilistice comune in epocá in materie de arhitecturá de pictura sau de arte minore", la' sud si la rásárit de Carpati impuneau mesterilor ce trudeau pentruei anume programe arhitectonice sau iconografice in functie de dazuintele lor politice, intru marcarea unei ascensiuni, a unei traditii si a unei posteritáti, de imprejurarile speciale ale istoriei lor personale, ale istoriei neamului lor sau ale istoriei intregului vioevodat pe care-1 slujeau sau pe care ajungeau chiar stápineasea. Fiind tot mai mult, catre 1600 si de-a lungul intregului seco! al XVII-lea, oameni cálátoriti spre diferite orizonturi cultiural-geografice: precum se- menii lor din Occidentul european, chiar dacá in tr-o másurá cu mult mai mica marii feudali romani, dintre care unii vor ajunge sá urce in scaunul domnesc, vor aduce prin patronajul lor artistic ce implica re flectarea gustului si a culturii lor in gustuli in cultura mesterilor zugravii arhitecti, ale oamenilor invatati din cancelaria boiereascá sau domneascá, ale clericilor din jurullor,unele noutáti culturale, unele sugestiistilistice tot mai numeroase din Orientul turco-persan si din Occidentul Renasteriii barocului. In aceastá ordine de idei, nu' va fi abuzivá, credem, teza potrivit cáreia in secolele XVII si XVIII, cultural-artistic vorbind, lumea romaneascá se innoia mult, pástrind unele traditii intr-o vreme in care sentimentul istoriei" incepe sa' apara' drept o trásáturá caracteristicá a mentalitátii romanesti la toate nivelele, de la cel aulic la ce! popular" , spre deosebire de secolele XIV, XV si XVI chid aceeasi lume romaneascá era fatá de marea lectie bizantina si postbizantiná adinc traditionalistá in ciuda admiterii a nu putine innoiri. Veacurile finale ale evului mediu romanesc, al XVII-lea si al XVIII-lea, au fost, incontestabil, cele ale ctitoriilor celor mai numeroase din istoria artei noastre medievale in Moldova, in Muntenia si in Oltenia; unele resedinte voievodale, precum Iasii primului dintre veacurile amintite, cunosc prin aproape fiecare monument cite o nouá propunere stilistic45, in timp ce secolul urmá- tor,cel zis al fanariotilor", coincide cu vremea in care efemerii domni, toti oameni de aleasá. culturá, vor fi adesea mari constructori, restauratori de monumente vechi, adicá noi ctitorii", mecenati46, infauntrul unei forme de arta nobiliará, a unei Adelskunst" remarcate deja de cercetátori47. Evident, toate aceste eforturi ctitoricesti aveau drept scop fundamental aceasta nu numai in evul mediu, fireste afirmarea unui prestigiu social deosebit48 de care mai mult ca oricine aveau nevoie, In ierarhia feudalá, tocmai oamenii nor, fárá trecut prestigiossiascendente ilustre;situatia de ctitor era socotitá in epoca feudalá, la noii aiurea, o distinctie publica'49, cai,de altminteri, cea de nou ctitor" in cazul restaurárii, refacerii, in- zestrárii cu danii a unui edificiu religios sau a unui asezámint monastic50, iar reprezentarea plasticá in fresca tablourilor votive, de pildá a unor personaje notabile era menit s perpetueze orgolios amintirea iunorase- menea acte de munificientá, la ea avind drept doax oei care voievozi, mitropoliti, episcopi sau boieri fuseserá efectiv, intr-un fel sau altul, la originea unei ctitoriri initiale sau doar a unei noi ctitoriri51. Stiind toate aceste lucruri, vom intelege mai bine, poate, trásáturile comune de care vorbeam undeva mai sus si pe care le regásim, rind pe rind, la toti marii ctitori din evul mediu romanesc ce s-au aflat in situatia social á de oameni noi", O situatie pe care ni se pare a nu gresi prea mult dacá. o vom vedea, in propunerea noastrá de tipologie, inauguratá in fapt de acel exemplar ctitor si patron cultural care a fost Neagoe Bsarab. Fara a insista asupra-i o bibliografie intinsa si o problematicá largá, azi mai bine stiutá, a as-

44 www.dacoromanica.ro pectelor culturale ale domniei sale ne dispenseazá de aceasta vom aminti numai cNeagoe este, indiferent de chipul in care poate fi transatá chestiunea originii sale, un om nou" in domnia rii Românesti. Fie membru al puternicului clan al Craiovestilor, deci al unei familii feudale de vlastelini, foarte puternicá la sfirsitul secoluluial XV-lea siaflatá in preajma scaunului domnesc la care nu putea sá nu tinteascá, fie urmas nelegaim crescut,insá, exclusiv in mediul boieresc al unui voievod legiuit din neamuli cu numele Basarabilor, Neagoe rámine oricum un intrerupátor ilustru al traditiei succesiunii voievodale in Tara dintre Carpatii Dunáre. In aceastá luminá vom intelege desigur, in buná parte, politica sa ctitori- ceascá pe tárimul arteii, mai ales, ináltarea in cel de-al doilea deceniu al secolului al XVI-lea a ctitoriei ce a putut fi consideratá pe drept cuvint cel mai somptuos monument al crestinátátii rásáritene in vremea dominatiei otomane"52. Un al doilea caz de om nou" chiar dacá, pe cit se pare dupá ultimele cercetári, descinzind direct din vechiul neam domnesc al celuilalt voievodat românesc, din Moldova este cel al lui Ieremia Movilá. La mai putin de un veac distan fl de Neagoe Basarab, primul dintre membrii puternicei familii a Movilestilor utcat in scaunul domnesc era fiu de mare logofát, dintr-un neam a cárui ascensiune pare a fi inceput incá din cadnd noii boierimi din timpul lui Stefan ce! Mare53, ea accelerindu-se intr-a doua parte a veacului al XVI-lea, cind viitorul Ieremia-vodá este dregátor si diplomat al lui Petru Schiopul. Succesiunea sa directá avea sá fie dintre cele mai ilustre chiar in contextul feudalsinobiliaral Europei prin cásátoriile polone ale fiicelor salem , el insusi, caiunii dintre bmerii tárii ridicati mai ales catre 1600 (Balica, Stroici, Ureche), va cápáta indigenatul polon fiind dealtfel proprietar de domenii in regatul invecinati jucind rolul unei figruri aproape internationale" , in timp ce citiva membri ai familiei sale, frati, fu i nepoti, vor ajunge la treapta voievodalá in ambele tári romane in primele decenii ale secolului al XVII-lea, cai la cele mai inalte ranguri ecleziastice ale voievodatului si ale unor regiuni din .jur, drept o márturie ecla- tantá a posibilitátilor de parvenire a unor mari bmeri. Nimic nu era mai firesc,in aceastá imprejurare, decit traducerea in limbajul fastului, al artei in arhitecturá, picturi broderie , a marii reu$ite sociale a Movilestilor; or, tocmai in acestsens,socotireactitoririi Sucevitei ce incepe sá fie amintitá exact in epoca ce precede imediat apogeului neamului Movil, in penultimul deceniu alsecollului al XVI-lea drept un act colectiv, drept o actiune a intregii familii feudale ce o inzes- treazá cu danii55, este singurul punct de vedere convenabil asupra originii acestui asezámint mánástiresc a cárui bisericá centran." devenitá si prima necropolá voievodalá, in Moldova, a unei noii efemere dinastii era, prin pictura sa exterioará mai cu seamá si din ratiuni pe care argumentul genealogic le limpezeste astázi definitiv , o dovadá peremptorie a pás- trárii unor traditii artistice Musatine de ditre neamul domnescalfostilor boieri Movilesti, cel al oárui Inceptor rimine si un prototip al amului nou", asa cum Ilinfátiseazá, tot laSucevita, o broderie vestitá,asupra cáreia vom reveni. Inrudit indeaproape camentalitate cu abia amintitulvoievod,cti- torind monumente de exceptiei patronind o arta ce cáuta mai putin, de data aceasta, fágasuriletraditiei, evidentiind in primul rind sincronizarea cu o atmosferá cultural á europeaná a timpului, avind, insfirsit,origini

45 www.dacoromanica.ro mult mai putin inalte decit fiul marelui boier Ion Movilá din Hudesti, cel ce avea silustreze cel mai bne la noi tipul de om nou", protector al culturii, impregnat in toate acviunile sale importante de trufia unei extraordi- nare ascensiuni sociale, in Moldova secolului pe care Ieremia-vod 1des- chisese, a fost Vasile Lupu. De originesud-dunireaná58,fiulbalcanicului Nicolae Cocii va pregiti cariera de viitor voievod cu prenumei cu velei- tki imperiale, trecind, inainte de 1634, cai Ieremia Movili la timpul plin de ambitii, dar si de simtul prin multe sideosebite slujbe demnitki ale domniei Moldovei, pentru ca, odati urcat in scaun, ctitoriile sale din ministirile iesene de la Trei Ierarhi i Golia sreprezinte, prin noblevea materialului folositi prin bogkia decorului, prin noutatea pe care o aduceau in peisajul artei Moldovei, semnul distinctiv al unui ctitor- om nou" ce a vruti in acest chip si-0 impresioneze contemporanii, pe cei din tara .peste care a stápinit doui decenii, ca si pe cei veniti de la mari depártiri, care ne-au lisat descrieri semnificative ale bisericilor Lupului. Un caz aparte al tipologiei oaanenilor noi" din tárile române in evul mediu tirziu Il constituie, frmndoial, ce! al Cantacuzinilor. Ajunsá la o pozitie eminenti in Tara Romaneasci, inainte de 1678 cind incepe deceniul domniei luierban Cantacuzino prin actiunile politice ale postelnicului Constantin nepotul de fiualcelebrului$aitanoglu,cel din spita Cantacuzinilor negustori"57, sotul unei fiice de voievod pámintean mid' a sase fii ajunsi cu totii mari dregátorii importanti ctitori58 aceastá familie purtitoare de nume imperial bizantin pare sifi fost mult mai adecvati decit se crede indeobste realitkilor locale din secolul al XVII-lea muntean; chiar dacá cochetind pe alocuri, precum Serban-vodi, cu ideea unei restauriri imperiale" a neamului sáu59 intr-o atmosferi de ideologie, de utopii politice si de planuri diplomatice europene pe care le alimentau Habs- burgiio, exact asa cum o va face Rusia in cel de-al XVIII-lea veac , Can- tacuzinii romani ti aminteau, dupi. vorba lui Iorga81, mai mult de singele lor básáribesc decit de cellalt, nobil, dar stráin".. Ctitoria ministireasei de la Cotroceni a voievodului §erban re- luincl aidoma planul, din secolul al XVI-lea, al bisericii manistiresti a lui Neagoe Basarab de la Arges si pe cel, de la mijlocul veacului al XVII-lea, alli'casuluimitropoliei bucurestene, zidit de Constantin-vodá Serban caictitoriile de la Colteai Fundeni sau cele din nordul Munteniei plipe de noutki decorative, orientaleiapusene, in stucsi in piatri, dar foarte traditionale in ceca ce priveste planuli structura ale celuilalt fiu al postelnicului Constantin, anume marele spátar Mihai Cantacuzino, ca si, am adiuga, opera scrisi a unui alt frate al lui $erban Cantacuzino, vestitul stolnic Constantin, cel ce studiase la Padova., sau cai portretele cantacuzinesti datorate, in unele biserici ale familiei din Prahova, lui Pirvu Murul zugravulsitu, toate, fapte de culturá pe unja unei anume traditii locale, artisticeiistoriografice, asupra cárora ne vom opri in cuprinsul acestor pagini. Dupá cum, iarási pe unja traditiei artistice medievale i nealterat de numeroasele noutki intru decoratieiarhitecturácivilale epocii s-a rin- duit principalul edificiu de cult al mánástirii oltene de la Hurezi, ctitoria cea mai de seami cu mult cea mai reprezentativi pentru un intreg stilsi o intreagi ideologie voievodali legate de numele unui alt om nou" al veacului al XVII-lea, ajuns domn al Tirii Romanesti, nepotul de fiicá al postelnicului Constantin Cantacuzinoi neptul de sor á al abia amintitilor fondatori de monumente traditionale, voda Constantin Brincoveanu.

46 www.dacoromanica.ro $irul ctitorilor de origine nobilá ajunsin scaunele domnesti ale Tárilor române 6 cunoscuti pirintr-o acviune culturalmarcantá eraflcheiat la inceputul a ceea ce se socoteste indeobste a fi fost ultimul veac al evului nostru mediudecatre ,ceidoiintemeietori i ceimaiilustrireprezentanti aidinastieifanarioteaMavrocordatilor,NicolaesiConstantin,fiul nepotuluneipersonalitáfidedimensiunieuropeneintimpulsáu, Alexandru Exaporitul. Urmasiipázitoruluidetaine"alsultanuluidin Stambul26, i diplomatuluideoriginechiotá careincalitatede dragoman al Partii a fostiartiza.nul unei páci de importanta celei de la Karlowitz sicare, dincolo de incuscririle cu Brincoveanu si cu Grigore I Ghica63, ajunseses aibá in lumea feudalá romaneasci legáturiilustresi semnificative prin cásátoria sa cu o descendentá a Musatinilor -64, aveau sá fie nu numai cirmuitori luminatii oameni cultivati ai epocii lor, cárturari po- ligloti, scriitori de %inuti reformatori in spirit iluminist, ciifideli trátori ai unei traditii ce se revendica de la vechii voievozi, dar si de la unul mai recent cerálalt om nou" care fusese Constantin Brinccveanu traditie pe care arhitecturai sculptura decorativá a bisericii mánástirii Vá- cárestioilustreazá pe deplin. De la medievalul Neagoe Basarab la aceste personalitáti aproape moderne care au fost Mavrocordatii, de la nowtatea pe care o aducea in arta romaneascá a inceputului de seco! XVI biserioa mánástirii Argesului piná la traditia pe care o pástra la inceputul secolului al XVIII-lea rácasul asezá- mintului mánástiresc i domnesc ultimul de anvergurá in vechea noastrá arta de la Vácáresti, este sigur cintelesul conceptului de ctitor-om nou" evoluase in societatea feudal á româneascá, fárá a se schimba insá ceva din atit de omeneascai foarte sociala názuintá a celui dintli de a-si afirma pe calle artei ale arhitecturii idecoratiei in primul rind, ale picturii muraleibroderiei mai apoi triumfurile personale si pe .cele ale familiei ce o reprezenta. Proveni0 indeobste din rindurile boierimii locale atunci cind nu veneau, precum Vasile Lupu sau Nicolae Mavrocordat, din lurnea balca- nicá atit de Cosmopolita' in aceste secole cei mai Teprezentativi oameni noi" din evul mediu tirziu rámin, desigur, acesti voievozi cu o vasti. in- teligentá operá de patronaj cultural. Din diferite unghiuri privitá, mentalitatea lor tradusá in forme plastice in ctitoriile de care si-au legat numele va constitui preocuparea noastrá principal á in rindurile ce urmeaiá., fárá a putea insá elimina referirile la cazuri analoge sigur mai putin elocvente pentru cneajunse la o desfásurare amplá, in cel mai inalt loc al ierarhiei feudale caracteristice si ele pentru ansamblul chestiunii patronajului artistic medieval românesc prin aceea creprezintá actiunea cultural á a unei intregi clase de o insemnátate fundamental, anume boierimea. Istoricului culturii noastre medievale ti este evident faptul cin secolele XVI si XVII au existat citeva familii boieresti care ajunse in preajma domniei, inrudite cu voievozi din dinastiile traditionale sau ou oameni noi" nrcati in scaun, ba chiar avindu-si de citeva ori reprezentantii ajunsi la demnitatea supremá si-au celebrat ascensiunea social á ce incepea de (reg-ulá, chiar dada', stirpea boierescá a celor in cauzá era foarte veche, abia cu obtinerea unui rol politic, a unor mari dregátorii si-au afirmat pe o aceeasi cale ctitoriceascá orgoliilei bogátia, cultura si sentimentul unei anume pozitii preeminente, moraleimateriale, in statele feudale ale Tárii Românesti iMoldovei.

47 www.dacoromanica.ro La inceputul sinilui de asemenea neamuri feudale stau, desigur, Craio- vestii olteni, care Inca inainte de 1500. aveau o situatie de prim rang in Tara Romaneasca, inruditifiind,poate,chiar cuBasarabiiveaculuial XV-lea65, cai, prin femei, cu unele familii nobiliase ale Serbiei66, intr-o epoca a frecventelor prezente sirbesti la nord de Dunare, in timpul unor Vlad Ca- lugaruli Radu cel Mare, adica la citeva decenii de la caderea tinutului mora- vian sub turci. Puternicii Craiovestiaisfirsitului de seco! XV siai trice- putului de seco! XVI, fiii marelui feudal Neagoe de la Craiova anume marele vornic Pirvu, marele ban garbu i fratii lor Radu i Danciu sau sucesorii lor, marii bani Pirvu II si Preda67 slut mostenitorii unei importante averii detinato- rii unei insemnate autoritati in stat, anterioare momentului in care ruda lor Nea- goe Basarab urca in scaunul tarii68, apogeul Craiovestilor plasindu-se cindva si poate nu intimplator, tinind seam a de legaturile lor cu acest domn in epoca lui Basarab Tepelus, a carui politica proturceascaa coincis Cu aceea a neamului lor69; in acest context nu va mira faptul cctitoria craioveasca de la Bis- trita vilceana a reprezentat pe cit ne lasa s-o stim toate izvoarele imaginea unei bogatii si a unei puteri ce rivalizau cu cele ale domniei basarabesti, cai imprejurarea, bine stiuta, ca. aci a fiintat incepind cu deceniul dinainte de 1500 un centru major decultura si de arta al voievodatului, acest din urinal aspect fiindu-ne din pacate mai putin bine ilustrat astazi, daca' exceptam unele piese de broderie si de argintarie, uncle manuscrise si, mai ales, pictura mural din bisericuta bolnitei manastitesti de aicim. Aflatiiei, de data aceasta in mod sigur, in legatiuri de rudenie, fie eleiindepartate, cu neamul Basarabilor prin Dragoestii cu care se inrudea nepotul de tiu al lui Radu cel Mare, Patrascu cel Bun71 Buzestii sint o alta familie boiereasca a carei ascensiune s-a asociat cu gustul ctitoririi si care pare a fi continuat peste timp prestigiuli autoritatea Craiovestilor, apogeul puterii lor in aceeasi Tara' Romaneasca situindu-se la exact un veac dupa cel al ctitorilor Bistritei, catre 1600. Radu marele clucer, Preda marele ban si Stroe marele stolnic slut descendenti ai unor insemnati boieri de la inceputul secolului al XVI-lea, ctitori initiali, pe cit se pare, la biserica manastirii Caluiu din Oltenia72, unde fratii Buzesti vor fi preluat, catre sfirsitul aceluiasi veac, traditia inaintasilor lor asa cum au facut, intr-o oarecare masura,ì inlcea, in ctitoria boiereasca de la Stanestim marcind mai cu seama prin picttura din naosul i pronaosul acestui mult discuta lacas oltean strinsa legatura, de familie, dar si politicá', a neamului lorcui _N- tra§cu cel Bun si cu celebrii si fii, Petru Cerceli Mihai Viteazul; acesua sint infatisati in fresca de aici74, rudenia Buzestilor cu cel din urma, marele voievod in a carui preajma au stat, fiind postulata pe mai multe liniim (atit prin doamna Stanca, sotia Viteazului, citi prin casatoria fiicei acestuia, Flo- rica, eu un nepot al Buzestilorm). Daca vorn trece in veacul urmator, al XVII-lea, in voievodatul invecinat, ce! al Moldovei, vom constata c dei mai difuz, mai putin ostentativ poate, In lipsa unei familii al carei nume siale carei actiuni sa se confunde aproape, in judecata posteritatii, cu cele ale domnului contemporan prezenta neamurilor boieresti in patronajul cultural-artistic al tarii este de asemenea o trasatura specifica deceniilor din jurul lui 1600, dupa cum autoritatea politica a oligarhiei boieresti este acum un fapt incontestabil77. Familiile Balica, Urechei Stroici, inrudite, intre ele, bogatei in plina ascensiune, cai Movilestii deveniti voievozi Movilesti cu care Stroicii se aflau dealtfel in legaturi de rudeniem, descinzind 6 ei, pe eh se pare, din venera- bilul neam domnesc al Musatini1or79 , beneficiare si ale unor recunoasteri

48 www.dacoromanica.ro F1L1PE$TII DE PADURE. Biserica curtit Cantacuz1nBor. Pronaos. Tabloul votiv cu mernbrit familiei Cantacuzino. DataHu.

FILIPESTII DE PADURE. Biserica curtli Cantacuzlnilor. Pronaos. Tabloul votiv cu membrii familiei Cantacuzino. Detal in.

www.dacoromanica.ro I!, - .1*-.;;IA.Yft 4. f.kfT1 A

. e . - I, , ;4. L..., - - 'O II_ NIAGURENI i .1 L ,1 , CtrA., %, r .." . Biscrica clIrB I ' * ..° r . .4 n ,. CalitacaZinilor. , Pro naos. ° ' "1)2 Tabloul votiv

o9 membrii familiei °°. Cantaeuzino.

12.I IUREZ1. Bisericamänästirii. Pronaos. Tabloul voliv Cu familia liii Con- lJ,. stantin PrIneoveanu.

°. ' ,1,1, r gd a °I VII5ft-

,41!5 4.. I. , .-,-5 7, . ' ,..5 .4.:-=°- ...., > .-7.-° __..,, -

EdrigccijatruipiTkPi:it' t G CE-60. EFLI(ORNt..-, Mira ,011,44, minal rit5, t Hi trrota We. °NAM*

CT511Ci. to;'rink Xi gt : otTiot.&.' o 111 r t ' k / I r ° 3

7,51 1--i 11.1 '

44'; .7;

55 .° 4- 7,-, 1 1

% -- ' . MP I 2 p ' -,5A, OA i'.414* A .r

I's' 13. IIUREZI.BisericarnnisLirii.Pronaos.Laiotä Basarab.

www.dacoromanica.ro 14. BRASOV. Arhivele Stahl Pecete cunumele boterultd Neagoe.

15. SUCEVITA. Acoper5mintul de mormtnt al lut Ierernia NoviIA. Detaliu. Muzeul mánAstirii. www.dacoromanica.ro k 'A

1G. SUCEV1TA. Biserica miinfistirii. Detaliu eu sterna Movilestilor sI stema Moldovei.

www.dacoromanica.ro 17. 1Atil. Hiserica foslei iiiuii5.sti,iTrcjIcrarlil. Falatla. Detaliti et! sterna Nloltloyci.

7... , rrT -

- . ; - , , v. 1,...... , : - L ,'.*: ,.,.,,,-; , . ,,. '

. . .. 1 ., ',- . ,.

Lt.

,144P-. ' `t,

;._,... ;-- .:.4....r

# .130!:r,''re _?, . L.-I e '...:1.... - - ... - , -7 -:,..1.2"1"...--, . '''''` -:.:-....,_' pl , ' ...... t.- ., ...";,:-.5f.s. 4, - ro. , -,. . r 4", ' "::-.44°.° 1 ti-/^..,- ..- -. ..% ...... , a . 1.;-' . -I ,-.,.;,..'--,,"4'-1,- ge. i ; :..,-,- 2:" .i- % I ..* ... ' r 4;r: - .* -rff ' e a

''. ; !,' ,;

www.dacoromanica.ro ' 11: bgfir ,EV/MAIM P74,1F., -e 41yditailan t %%VFW &NMIII irm urn . -all i'llIf IF t.,..iNkr,410111,a-rtEr' iLaxaMtili ifl "AID 1" "-er *.4110,1 Mir11773T6 ^0. - 1 -.' .e.b!.-p't -

18. COT OCEN I.Biserica fosl eimiirVistiri.Portal en pisanie sistenai.

www.dacoromanica.ro 7`247q K! 4,11.4011.16;;I 1st 4.12 SU 144'44: - - ;

4.? 1.0'

:"{MI

,.N..144 '"*"'"

,N;,, ' 19, FIUREZI. Biserica mAndstirli. Portal. Detaliu eu sterna Lanlacuzinilor.

20. HUREZI. BlserIca mAnAstirii. Portal. Detaliu cu stema TAril Romilnesti. ,r , - 11 , , .'41,77Z "'"? , - _

4, 116: a - < ' . . rr.'" 4 ,

1/4 _

44", 10'' 5 e k,*\,% 'NO tt1. tk. t . A t, i. .,1 'r. '.1 ...... ,' t .2.< "--,..,' ... _ gle ,-, Nir

www.dacoromanica.ro oficiale externe ale poziOei lor sociale in Moldova, daca ar fi sa judecam dupi obtinerea, de catre unli dintre membrii lor, a indigenatului polon ci- pitat in ultimul deceniul secolului al XVI-lea si de catre Ieremia Movila89, 51-au legat numele de unele monumente, dar mai ales de remarcabile acte de cultura scrisa, fiind de prisos sa mai insistim aici asupra profiluluicultural al unui Ureche vornicul sau asupra amprentei umaniste .a educatiei lui Luca (Lupu) Stroici, bunul stiutor de latina apropiatul colaborator al lui Iere- mia-voda81, Dar exponentul cel mai interesant al patronajului cultural nobiliar din Moldova acestei epoci precumpinitor activ in sfera ce ne intereseaza aici, aceea a artei si a arhitecturii mtegrat atmosferei culturale a ;aril din care latura eananista, posibil i prin frecventarea inaltelor scoli catolice ale Poloniei, nu este dintre cele mat puvin insemnate r'mine firamndoialacel tipic om nou" al evului mediu romanese, plin de gust, rafinati cu o cultura artistica nuantati care a fost Anastasie Crimca. Fiul de neguvitor sucevean si de cneaghina"82 inrudita, poate, 1rindu-i cu Stroicii, cu marele lo- gofit Luca, cu marele vistiernic Sirnion, cei care au colaborat cu Crimca la ridicarea primei biserici de la Dragomirna" avea sa reflecte, foarte plastic, dobindirea treptatá dar sigura a unei pozitii eminente in ierarhia feudal-ecleziastica a taa-li ca egumen, episcop 5i, in sfirsit, mitropplit in liniile semeve 5i fára precedent in vechea arta a Moldovei, in originalitatea voitä, decorativii constructiva, a bisericii celei mari din manisnrea Dra- gomirna, in primul deceniu al secolului al XVII-lea, clupa cum priceperea in ale arteii orizontul cultural al acestui contemporani .omolog, spiritual al celuilalr om nou", care era voievodul Ieremia Movil, aveau sa se tra,ducii, dincolo de arhitectura ctitoriei sale, in scoala de zugravi, miniaturisti 5i argin- tari pe care i-a adunat, i-a protejat 5i rasplatit in manastirea sa de lingo Suceava84. Mai mult insa decit toti marii bojen5i ierarhi pina aici amintivi, ce qi-au marcat prin ctitorii çi prin patronaj cultural locul de frunte pe 'care-1 cistigasera in ierarhia statala feudal O din tarile romane oameni noi" cu totii intrucit originile lor nobile erau oricum mai marmite fati de rangul dobindit in cele din urma85 ne pare a fi exemplar cazul feudalului çituna, nistului muntean Udri5te (Oreste) Nasturei, cel care, in ciuda cinului mai putin stralucit de al doilea logofat"88, a fost cumnatul domnului Trii Ro- mane5ti, Matei Basarab. Boierul care a tradus din latina in slavona mult celebra opera medievala Occidentului Imitatio Christi; care in predosloviile cktilor tiparite sub cirmuirea rudei domne5ti a dat din plin masura culturii sale clasice, filosofice si literare; autenticul reprezentant, la mijlocul veacului al XVIITlea ca 5i prietenul sau, mitropolitul Varlaam din Moldova lui Vasile Lupu" , al unei Contrareforme ortodoxe pomite in acel timp din Kievul lui Petru Movili introducatorul clasicismului greco-latin, prin fi- Hera slavona, in cultura veche romaneasca88; in fine,. sfetnicul ce a exprima;, intr-un chip ce ne apare to mai limped; legitura simbolica dintre cci doi voievozi care, la un veac 5i mai bine departare, 5i-au adaugat, fiecare, numele basarabesc Neagoe cel crescut de Craiove5tii Matei aga din Brincoveni a fost, nu trebuie uitat, si ctitorul, inainte sau dupa 1650, al unor pn azi pastrate »case de piatra", cum le numesc, cu luare aminte, documentele80. Ne aflarn de fapt in fata unei re5edinte de vará, 'ca nu ptqine in Apusul Re- na5terii 5ial barocului, dar neintilnite pina atunci in vechea noastrá arhi- tecturam in care au continuar sramina un unicat prin neobisnuitul, ad, pa- rament din piatra de talle, cu grill lucrar in calcarul alb-galbui de Vrata,

49 www.dacoromanica.ro prin portalurile cu modenaturá clasica de renastere transilvan491, prin profi- lurile de factura occidentalde la ancadramente, ce au irnpresionat calatorii acelui timp, precum un Paul din Alep, si care aduceau in cim,ia mun- teanä, deasupra luncii Argesului, o imagine de arta ce consuna parca cu prenumele de rezonanta greceasca si de maniera renascentista al fiului postelnicului Radu din Fierasti, cu pretiozitatea frazelor sale construite dupa regulile retoricii, cu amintiri antichizante92, si care se potrivea aievea cu spiritul culitera unor carti scrise in iubita, de fratele Elinei doamna, limba rim- leneascia, carti de felul celei pe tare el insusi ne spune ca a g;isit-a din anii copiláriei mele, aruncat i prafuiti i'n casa noastra"93. Autor moral, in mare parte, al pastrarii obstinate, . uneori chiar impotriva noutatilor veacu- lui94, a unei anume traditii medievale In cultura Tarii Romanesti din timpu1 lui Matei Basarab traditie regasita de la slavonismul literar la unele ti- pologii arhitectonice, de la protectia asupra unor asezaminte de cultale Rasaritu1ui95 pini la conturarea unui model ideal al -domnului in personalitatea ilustrului antecesor care fusese Neagoe Basarab Udriste desigur, steins legat de un patronaj cultural-artistic al domniei muntene, insemnat nu prin realizari de exceptie,ciprintr-o larga, extrem de larga difuziune a culturii in straturi sociale mai diverse decit pima acum. Dar el ne apare, nu mai putin, prin opera sa literarä si de traductor, prin legaturile sale cu virfurile feudale ale celor doui voievodate romanesti, prin traditia pe care o pastreaza, prin unele expresii heraldice ale ascensiunii sale sociale, ca i prin gustuli experienta in ale artei, deslusite din plin in casele" sale de la Hierasti, drept un ctitor-,om nou" care face o semnificativi punte inue ctitorii-boierii ctitorii-voievozi ai evului mediu tirziu din tarile romane cei ajunsi in situatii eminente nu prin traditii dinastice, ci prin propria lor actiune asupra acestora din urma. raminind a ne apleca a- proape exclusiv in &duffle ce urmeaza.

Nu va mira prea mult faptul ctoti oamenii noi" ajunsi la domnie in Tara Romaneastá si in Moldova In cea de-a doua parte a evului mediu, cei ce si-au justificati afirmar mai de fiecare data intrarea pe scena istorita prin cáutarea unor rasunatoare legaturi cu traditia voievodali a secolelor precedente, a unor descendente ilustrei, inainte de toate, prin ctitorirea unor monumente menite a deveni un simbol al neamului lor feudal pe care-1 doreau preschimbat intr-o autentica dinastie noua, au aparut in ochii contemporanilor cronicari ai ;aril, panegiristi, scriitorii istorici, calatorii ierarhi stráini la dimensiunile unor personalitati de exceptie, steivirea flatarea acestor voievozi devenind o constanta a izvoarelor ce se refera la ei intr-un spirit care parea a fi cel al milenarului Bizant. at despre arta romaneasca a epocii, infloritoare pe ling ctitoriile fiecaruia dintre ei, ea exalta de asemenea figura patronului cel plin de &amide, a voievodului care trebuia sapari semenilor, supusilor, cai urmasilor intr-un tablou votiv din fresca uneia dintre incaperile bisericii sau Intr-o broderie asezata pe lacasu-i funerar drept un model demn de urmat, in toata putereai bogatia pe care le cistigase de-a lungul unei vieti ce trebuia sa devina un exemplu. Asa stind lucrurile, vom intelege ca nu tntimplator referirile la marea traditie bizantina slut, in texte mai ales, evidente in astfel de cazuri, dupi cum iarasi nu hazarduluise datoreazi faptul cunele inovatii in materie de portret medieval romanest in sensul sublinierii realiste, al unei adevarate

5_0 www.dacoromanica.ro apologii a individului, in secolul al XVII-lea de pilda sint legate ,tocmai de mediile culturale patronate de astfel de oameni noi". Neagoe Basarab, crescut in spiritul nobiliar al Craiovestilor, avea poarte costumul de origine bizantiná, cu acvila bicefal4 4 despotilor st a im- paratilor din Orientul crestin, in portretul su pictat in fresca bisericii nastirii Argesuluii avea sa afirme in Invataturile catre urmasul su o idee central a ce venea din Bizant si care era cea a originii divine a puterii dom- nesti96, chiar dacá toate teoretizarile sale despre domni rolul sau, in amintita scriere, stilt cele ale unui mare feudal *xis la domnie97; el pare a fi avut drept model ca atitiaaltisuverani din evul mediu european pe primul imparat crestin, Constantin cel Mare98, iarla, rindu-le, scriitori ai vremii, precum Gavriil Protul, Il compara, intre altiisiindirect, in legatura cu somptuoasa ctitorie de la Arges, cu celalalt mare imparat al primului Bizant, Justinian, ctitorul Sf. Sofii", in timp ce, nu intimplator desigur, in acest climat al traditiei imperiale", fiulisuccesorul lui Neagoe poarta numele unui alt bazileu bizantin, Theodosie ce! Mare188. Rare sint in vechea cultura româneasca probe atit de evidente ale exal- tarii, in mediul aulic, a unui personaj domnesc precum in cazul lui Ieremia Movi cutrufieintitulat,intr-un document din1597, Dei gratia princeps et perpetuus heres Moldaviae"181 cel ce ne apare in foarte cunoscutul acoperamint de mormint din 1606, voievodul copartas cu fratii si la ctitorirea Sucevitei, acolo unde els-a ingropati mide broderia se pastreaza Oda astazi. Pe fondul de .catifea rosu-visinie culoarea de pretentie, cum bine se ;tie cu o mina pe sabia fin cizelata si du cealalta In sold, purtind mantle de brocart de aur, haina de argint cu 'cordon de aur, hermina si cusma cu egretalu, marele boier ajuns in scauni intemeietor de dinastie noua este inchipuit aici intr-un portret ce aminteste de lumea apuseana si de Polonia sleahticilor ca un print medieval cu alura de condotier"183, asadar ca un autentic »am nou" al oricarui meridian european din Renasterei baroc, cu o »intentiohalitate aulica" pe drept cuvint legata de cea care va fi caracterizat altadata pe un Neagoe Basarab' sau de aceea ce va fi proprie, mai tirziu, unui Constantin Brincoveanulm, alti doi crameni nor ai evului mediu românesc. Reprezentat cindva siel intr-un acoperamint de mormint din etitoria necropola sa iesana de la Trei Ierarhilo cai in fresca de aici 'ande apárea in costumul bogat, de aparat, din brocart rosulo asadar aidoma intru totul inaintasului salt din neamul Movila, fiul de arnaut ajuns aga, care a fost Vasileupu, devenit Malt dregator mare vornic al Tárii de Sus apoi domn in Moldova secolului al XVII-lea, purtator al unui nume nou ce robora direct din cel, generic, al bazileilor Bizantului de care in atitea privinte a incercat saduca aminte187 si mai ales al numelui unui alt incepator de dinastiei datator de legi, cai Vasile Lupu prin cunoscuta-i Pravitä, anume Vasile I Macedoneanullo nu-si putea gasi, in ordinea amintitei proslaviri, o mai exacta definire decit aceea ce apartine echilibra- tului Miron Costin. Pentru boierul aronicar al carui erou principal era tocmai Vasile Lupu109, voievodul fusese,sestie, »un omu cu hire kola" si imparateasca, mai multu decit domneasca"it ;schiar daca ideea unei tra- ditiiimperiale bizantine in Moldova veaculuial XVII-lea a fost mutt amendatai nuantatam In sensul mentineriiei,înclimitata, intr-o sfera mai restrinsa, aceea cultural-bisericeasca chiar daca stim ctidul de Imparat"112, apelativul de »al doilea Ahile"113 sau comparatia cu njan114 altádata facuta, am vazut, cu omul nou" care fusese Neagoe

51 www.dacoromanica.ro Basarab tin toate de un spirit encomiastic si de flaterie retoricá, curente In lumea greceasca a Turcocratiei,fiein mediul patriarhatului ecumenic, fie in cel al unei comunitati ortodoxe precum aceea din Liovul obisnuit, desigur, cu hiperbola literara baroca, nu mai putin opera sa cultural a de larga respiratie intre hotarele Orientului ortodox, patronajul su artistic din Mol- dova exprimat in primul rind in ctitariile sale din primul oras al ;aril II situeaza pe Vasile Lupu, fiu al prea sfintei Marii Biserici rasaritene a lui Hristos"115, protector al Patriarhiei postbizantine, printre acei voievozi romani ce si-au inteles misiunea de a prelungi si salvgarda, simbolic macar, traditia imperiului disparut; actiune cu atit mai semnificativa, in ceca ce priveste subiectul nostru, cu cit o atare atitudinesi o asemenea munifi- centa veneau sa sublinieze o data mai mult stralucita cariera a unui om nou", plecat din Balcani spre a deveni bogatul si influentul arbitru, la Iasi, In scaunul domnesc, al complicatelor confruntari confesionale si politice din Europa rasariteana' a primei jurnatiati a secolului al XVII-lea. Cochetind la &dui lor cu elemente disparate a ceea ce se putea conk stitui intr-o autentica doctrina a prelungirii Bizantului imparatesc, Cantacu- zinii cei cu nume de familie bizantina si, in parte macar, cu prenume im- periale116, cu pretentii de strávechesiilustra descendenta anticasi medic- vari117, ridicati la o pozitie insemnata in Tara Romaneasca in timpul unui alt voievod de temperament imperial" precum Radu Mihnea118, au fost poate si din pricina mai redusei anverguri, in patronajul ortodox international, a primului domn din familia lor, ca si a tatalui si a fratilor acestuia mai putin implicati pe unja amintitei exaltari a personalitatii lor de cti- toriside proteguitoriaiculturii,abia nepotul cantacuzinesc, Constantin Brincoveanu, egalind inacest sens operasimeritele unuiVasile Lupu. $i totusi nu credem a gresi vazind in ping atunci neintilnitele, in arta romaneasca, portrete de grup de familie ample sifoarte expresive tablouri votive cuprinzind citeva zeci de personaje din bisericile ridicate si impodobite cu cheltuiala boierilor Cantacuzini descendenti ai postelnicului si rude apropiate ale voievoduluierban , la Filipesti de Padure sila Magureni119, intruchiparea plastica cea mai graitoare a unui sentiment social, cel de orgoliu Fig.9 nobiliar, de trufie si de constiinta a locului cupat de aceasta familie relativ Fig. 10 noua" de boieri munteni in ierarhia feudal la statului caruia aveau sa-i Fig. 11 dea voievozi si carturari de primrang, bisericisi palate de mareinteres artistic, la sfirsitul secolului al XVII-lea si in primele decenii ale celui de-al XVIII-lea. Acestea din urma, inaugurind ultimul veac medieval romanesc, in- registrausiultima prezenta a unor ctitori-oameni noi", anume a celor doi Mavrocordati, dintre care primul, Nicolae-voda, nu a neglijat debe, din cite stim, traditia unui mare inaintasalslu, Brincoveanu cel inrudit cu Cantacuzinii. In sirul flatarilor domnesti pink' aci amintite slut palide, desigur, slovele grecesti de pe piatra sa de mormint, pus a in 1730 in biserica de el inaltata la manastirea Váciresti si care il maguleau postum prin stiuta pietate a fiului su Constantin Mavrocordat reformatoru1120si in spiritul panegiricelor qi al retoricii grecesti de epoca drept cel preaintelept si scaun al cuminteniei, oglinda a inteleptilor cit priveste studiile" 121,preaintelep- ciunea" celui dintli domn al regimului fanariot in tarile romane revenind ca un atribut de neuitat, citiva ani mai tirziu, intr-o alta inscriptie de la Va- caresti, pisania paraclisului122. Lauda omului nou", ctitor medieval, depa- $ea aici, in inscriptiile Mavrocordatilor, orizontul socialului, al meritului unei

52 www.dacoromanica.ro ascensiuni in ierarhia feudalá, pátrunzind in sfera unui merit cu mult mai durabil, cel al culturii, ca un semn sigur al timpurilor moderne ce stäteau rasara.

Pretutindeni în evul mediu afirmarea unei pozitii sociale, a unei auto- rinti dobindite de oamenii noi", imbogátitii parveniti, fie ei nobili sau oráseni, a fost intovárásin, incepind ind din secolele XI si XII in Occiden- tuleuropean123, de cáutarea unor ascendente ilustre,a unor strámosi de mare prestann social, de o evident iobstinati pretenrie genealogicg ce se voia in primul rind o legaturg cu traditia124, afirmate pe toate acte publicei in imagini de asemenea publice", fictiunea, legáturii de f a- milie proclamate de dtre omul nou" fiind un fapt de catre unii subinteles, dar de foarte multi nestiut. In tárile romane apartenenta la vechile neamuri domnesti Basarabii Musatinii a constituit in ultimele veacuri ale evului mediu temeiul firesc, aproape legal", unanim acceptat sau macar dorit in constiinta publicá, al aspiratiei catre scaunul domnesc si de aceea vom constata cá, direct sau mascat, implicit sau explicit, aproape fiecare dintre noii veniti in fruntea ierarhiei feudale romanesti, aproape fiecare dintre noii incepátori de dinastii mai mult sau mai putin efemere va asocia ambitiile si reusita sa social, tra- dun in dobindirea tronului 'voievodal, cu afirmarea unei obirsii asijderea voievodale afirmare sonora in cazul unor Neagoe Basarab, Serban Can- tacuzino si Constantin Brincoveanu , a unei scoboriri din neamul domnesc ce dáduse atitia antecesori de faimá si a drui noblete era si mai mult sporitá de aura genezelor", de urcarea in timp piná la veacul Intemeietorilor de tan". Vom constata pe de aln parte cá, de cele mai multe ori, pretentiile genealogice se fáceau evidente exact in epoca in care, prin actul ctitoririi unuia sau mai multor monumente de exceptie, foarte semnificative prin planul de arhitecturá adoptat sau prin decoratia pictatá pentru o anume legátun cu traditia (este cazul principalelor ctitorii ale Movilestilor si Mavrocordati- lor) sau, dimpotrivá, pentru o desprindere de traditie, respectivul nou voievod voia smarcheze si pe planul culturii fie descinderea dintr-un neam ce dá- duse nrii ctitorii similare, fie intemeierea unei noi dinastii care prin nountile ce le aducea in sfera, cultural, in cea artisticá in primul rind,binemerita admiratia contemporanilor. Cazul cu care am putea deschide acest sir de pretendenti" la genealogii ilustre estesi unul dintre cele mai dezbátute in istoriografia noastrá, totodatá extrem de discret sub raportul textelor, dar extrem de evident sub celal faptelor plastice. Neagoe Basarab cáci despre el e vorba a fosti rámine incá un domn mult discutat in ceca ce priveste originea sa fiu nelegitim al unui voievod din neamul si cu numele Basarabilor, anume Tepelus125, sau fiu bun al vornicului Pirvu Craiovescu126, din bogatul neam de vlastelini olteni disputá care, insemnatá fiind sub aspectul istoriei politice interne, nu are pentru noi cea mai mare importan;; oricum ar fi 5i in ambele ipoteze stim bine cá Neagoe a fost crescut de Craiovesti, boiarii miei cei mari si cinstiti" cum slat numiti marii feudali ai tárii in chiar lnvaraturile lui cátre Theodosieln au fost un efectiv si constant sprijin pentru noul purtátor al numelui de Basarab128, cá mentalitatea social á a lui Neagoe, cel ce admitea c Dumnezeu poate saleagá pe domn 5i dintre boierii

53 www.dacoromanica.ro mari sau mici129, era aceea deschisg, a unui om nou"i cg, la &dui. lor, oamenii noi" care erau Craiovestii (in ciuda originii lor boieresti din veacul al XV-lea) 1-au ajutat mult pe Neagoe, incepind cu formarea sa intr-un mediu intelectual si de mari ambitiii rigzuinte domnesti, ping la luarea tronului, insusi pasa de Nicopole, protectorul din acel moment al viitorului domn, fiind, pe cit se pare, o rudi a Craiovestilorm. Mai mult, pentru a-1 privi pe Neagoe indiferent de ,descendenta sa ilegitimdintr-un voievod sau legitimg dintr-un mare boier drept un reprezentant al mentalitgtii unor mari feudali ajuns in scaunul domnesc si ca atare, oricum, un om nou", ple- deazg, socotim, si considerarea sa de catre unii strgini ai timpului, fie raguza- nul Bocignoli131, fie beilerbeiul de Rumelia Hasan pasa 132 mult mai putin interesati, desi implicavi, in nemultumirile interne iscate de moua domnie decit, de pildg, unii boieri munteni dusmani ai Craiovestilor, pentru care, intr-un memoriu catre Poartg, Neagoe nu era fiu de domni. ci sipahi" (»ca- valer")133 drept un domn ajuns la rangul acesta pornit fiind prin na.stere sau numai prin educatie dintr-un punct al ierarhiei sociale care nu era cel mai inalt in Tara Romaneascg. In acest context, afirmarea cali- tátii sale de Basarab" intr-un document din februarie, 1512134, la numai o lung de la venirea la domnie ne apare ca o imediati necesarg subliniere a unei leggturi acute cu dinastia istoricg" a voievodatului, exact in mgsura in care inceperea, foarte curind dupg urcarea in scaun, a bisericii mángstirii Argesului,sfintitg in august1517135, lingg vechea re§edintg a acelorasi Basarabi constituia o replicg in piatrá de talle de asemenea, cu un si mai bogati somptuos decor cioplit pes,fatade a unei alte biserici nignástiresti, eea de la Dealu, de ling o alta resedintg voievodalg a Tä.rii Romanesti, ctitoritg cu mai putin de doug decenii inainte de .catre Radu cel Mare. Era de fapt, biserica argeseang, mai mult dedt o replici; era sublinierea unei continuitgti ctitoricesti din partea unui om nou" fie el boier devenit domn, fie vastar domnesc nelegitim, crescut de bojeni devenit domn care voia sg imite, dar si depgseascg opera, deja singular g in peisajul artei romane,sti de la 1500, a succesorului lui (Vlad Cgluggrul, voievodul Radu cel cu o atit de bogatg actiune cultruralg, de la care coboará, genealogic vorbind, n secolul al XVI-lea, multi dintre voievozii muntem ai nastiei traditionale (cu ramurile ei diferite incepgtoare din diferiti voievozi secolului al XV-lea), de la Radu de la Afunnati, la Radu Paisie, Pgtrascu cel Bun, Petru Cerceli Mihai Viteazul, intr-o descendentá care se va stinge abia la inceputul secolului al XVII-lea136. Aceastg atitù dine a lui Neagoe apare amplu probatá de mgrturii artistice, de texte epigrafice, de pasaje ale unor acte de cancelarie domneascg. In chip evident, pentru noul voievod biserica mgngstirii Argesului trebuia sg. fie In acela.si timp o replicá sau mai curind un pandant al celeilalte ctitorii de seamg din vechea resedintg bgsgrgbeascg, anumd al bisericii Sf. Nicolae, cea din secolul al XIV-lea, unii dintre voievozii inceputurilor statului ce-si legaserá numele de intemeierea mitropoliei Tárii Romanesti, de decorarea sobru-majes- tuosului edificiu biiantin sau care se ingropaserg acolo este cazul lui Nicolae Atexandru, fiul lui Basarab Tntemeietorul", cai cel al lui Vladislav Í fiind zugráviti programatic"? in cursul secolului al XVI-lea, de cátre UT- maw. lui Neagoe in pronaosul ctitoKieiacestuia137. Voievodul care &Idea' documente subliniind cl se aflg »in scaunul vechilor domni, irr Curtea cle Arges"138, care in prima pisanie a bisericii mgngstirii de el aici intemeiate isi argta leggtura cu toti inaintasii, ctitori de monumente, ce s-au perindat in

54 www.dacoromanica.ro scaunul Tárii RomAnesti (cu dorin; iosirdie am poftit catre sfintele dumnezeistile biserici a le zidi si a le inilta si a le infrumseta, cum le-au ficut si le-au iniltat iinfrumsetat sfint-riposatii nostril mosi si strimosi si s-au ficut ctitori, cinstite biserici au ridicat si au infrumsetata 1", voia in chip firesc i cu atit mal mult pentru con temporanii si ce-i stiau obirsia cariera politicsi care cunoscuser, de asemenea, in mod nemijlocit, momentul de glorie cultural á marcat de inaintasul su aproape imediat, Radu cel Mare apari nu numai la Arges, ci chiar in biserica de la Dealu a Radului- vocli., drept continuator si pirtas intru ctitorire: gisind neterminatá biserica ministirii de ling:S. Tirgoviste, cea anumitá Dealul, ce a ridicat-o din temelie Io Radul voievod, care a fost) inaintea noastri...." ne Iasi A. o stim Neagoe Basarab intr-un document din decembrie 1514140, asadar foarte curind de la luarea domnieii, fapt semnificativ, inaintea zidirii propriei sale ctitorii am-am striduit cu toatá dorintai osirdia i 1-am impodobit cu sfinta scripturi si 1-am sfirsit intru slava lui Dumnezeu cici, de va fi cu putinfi lui Dumnezeu, sne numim si noi ctitori cu mai sus numitul Radul voievod, ctItori cliditor al acestui hram". Ne aflim indiscutabil, primasemenea probe, inaintea unui tip de genealogie cultural" care,inceputi. cu oanul nou" Neagoe Basarab,avea si fie implicit sau explicit prezenti de-a lungul urmitoarelor veacuri ale evului mediu romanesc. Desigur, vorbind in termeni genealogici foarte strict; de data aceasta, cisitoria lui Neagoe Basarab cu o fiici. de despot" Despina adici din neamul desootilor sirbil41, nepoatá de fill. pe cit se pare, a lui Stefan BrankoviC descendentul direct, prin femei,dinCantacuziniiimperiali ai veacului al XIV-1ea142 1---si care numira printre strimosii ei si pe unul dintre eroii ortodoxiei balcanice, cneazul Lazir al Serbiei aceluiasi seco/ al XIV-1ea143, repreze.ntat siel in pictura de la Arges144, constituia o confir- mare in .plus, intrucitva internationalá", de anverguri sud-est europeani, a locului eminent dobindit de acest mare feudal, devenit domn, in ierarhia sociali a timpului, &pi cum ctitoria-necropoli de la Arges insemna cel mai vestit lacas al ortodoxiei acestor pirti de lume in vremea stpInirii turcesti. lata de ce, in veacul al XVII-lea mai Cu seami atunci dud aoa- inenii noia se vor succeda, cu o notabili activitate cultural, in scaunele de la Bucuresti si Tirgoviste posteritatea" lui Neagoe Basarab si a bisericii mnstirii Argesului va deveni foarte actualsi -va fi un punct de re- ferinti. de ce voievozii-ctitori Isi vor lua drept model precum Matei Basarab (secondat, in acest sens, de invkatul su cumnat Udriste Násture1)145 pe marele inaintas de la inceputul secolului al XVI-lea, in timp ce mesterii constructori de la Cotroceni si de la Hurezi, la porunca unui Serban Can- tacuzino si a unui Constantin Brincoveanu, vor copia planul investit cu un anume sens dinastic, asa cum s-a demonstrat exemplar146 al principalei ctitorii a aceluiasi Neagoe Basarab. Al doilea caz, cu niult mai limpede, de ciutare si subliniere Cu once pre; a unei descendente ilustre, din dinastia traditionali, a unor aoameni noi" de data 'aceasta o subliniere precumpinitor pe calea artei, iar faptul e cu atit mai semnificativ pentru cercetarea noastrá s-a consumat in Moldova, la aproape un secol de la domnia lui Neagoe, Orin fapta politicá si de culturi a Movilestilor. Probabilitatea foarte mare a unei inrudiri intre acest neam deboieri deveniti domni ivoievozii musatini a fost 'mai demult admisi147, iar de curind a fost amplu si precis documentati ipoteza potrivitcireiafratii 55 www.dacoromanica.ro Ieremia si Simion Movil, viitorii domnii ca si Gheorghe Movila, ce avea sg fie mitropolitul Tarii Moldovei, tustrei fii ai marelui logofat Ion Movila din Hudesti descinzind din vechiul neam boieresc Hudici145 ai Mariei Movila Sint foarte legaçi, prin aceasta din urmg, de Petru Rares el Insusi: axneaghina Maria" ,sau Maria, cneaghina lui pan Moghilg logoat" cum este amintita in documentele sfirsitului de secol XVI siale inceputlului de secol XV11149 nu este alta, se pare, decit Maria, fiica lui Petru Rares, dintr-o prima casatorie150. In acest fel tie aflam pentru intiia oara, in cazul veniriin scaun in 1595 a marelui vomic Ieremia Movil, in fata unei succesiuni de dinastii pe linie de femei, de la Musatini la Movilesti, aminticul om nou", voievodalMoldovei,dovedindu-se astfeldad, nu de,,od domnesc", cel putin de singe voievoda1151 singele lui Stefan cel Mare si al lui Petru Rares fapt pe care 11 stiau atit urmasii lui Ieremia-vóda, Movilestii primelor decenii ale secolului al XVII-lea 11 afirmá, de pilda, Constantini Alexandru Movila in documentele lor152 cit si strinii, dupg dt ne lasa sa o aflarn un raport francez din 1596 pentru care Jeremie Moglie este un vayvode ou gospodar, se disant du sang des antiens vayvo- des" 153 sau, in acelasi an, un text al curiei romane care 11 cunoaste pe voievod ca fiind di casa reale"154 (pentru a nu mai vorbi de si mai ilustra, dar atit de fantezista descendenta romaná amid. a Movilestilor gasita mai tirziu pentru Cantacuzini atribuita lar, In spirit umanist, de catre un teolog polon155). In acest context genealogic, imprejurarea ca biserica principalá a mg- nástiriiSucevita, ctitoria celar .trei Movilá ajunsi la supremele demnitati laice iecleziastice in statera, dupá o intrerupere de citeva decenii cursul celei de-a doua jurnatati a secolului al XVI-lea, unicul laca$ religios al Moldovei pe ale carui favade apare, pentru ultima oara in istoria ei, ves- tita pictura exterioara, ce decorase principalele ctitorii ale lui Petru Rares sau altele inaltate si decorate in timpul domniilor acestuia la Probota si la Suceiva, la Moldovita, la Humor $i la Arbure156 capatá o semnificatie neasteptata, nebanuita de cercetatorii de Oda' acunt, in duda faptului ca a fost observatá cu toate deosebirile stilistice dintre ele157 fireasca filia- tie a picturii exterioare Sucevitei din aceea a vremii lui Rares158: exact in anii in care izvoare exteme afirma' explicit descendenta lui Ieremia Movilá deci si a fratilor si din voievozii musatini, in care tntreaga suflare moldoveneascg stia, desigur, din ce neam ilustru si din ce tata vestit cobora mama celor trei boied, oameni noi" ajunsi, nu intimulator, lacele mai 'Mahe locuri din ierarhia feudal a a tarii, nepotii de fiica ai lui Petru Rares si fin unuia dintre cei mai mari boieri ai tárii si Maria Movilá si monahul Ioanichie, fostul mare logofaC Ion Movila159, fiind infatisati. ca Gheorghe 6 Ieremia Movil, in interiorul Suceviteilo Mahan d ctitorie ce incepea a fie mentionata din 1586 si tot mereu in ultimii ani ai secolului al XVI-1ea161, al carei exterior neobisnuit de amplu pentru acea vreme trebuia satragg cel dintli privirile tuturor celor ce paseau tn incinta manastiriiC un exterior ce trebuia saminteasca totodata si instantaneu, ca un act genealogic sui-generis, de ctitoriile din timpul mareluisi domnescului bunic al Movi- lestilor, cel ai carui mostenitori de familie si continuatori spirituali ei trite- legeau sa fie in pofida unui nou climat istoric r0 politic, socialsi cultural: ce deosebea radical Moldova anilor 1600 de cea a primei jumitati de veac dupg 1500. Neputindu-se reclama de la vreo descendenta ilustra precum marii boieri Movilesti ce 1-au precedat cu citeva decenii In scaunul Moldovei, celalalt

5 6. www.dacoromanica.ro boier, de mult mai modesta nastere, dar cu o ascensiune si mai spectacui. loas, care a fost Vasile Lupu omul nou" cel mai tipic, poate, al evului mediu romanesc dintre cei ajunsi voievozi, probabil tocmaii prin singula- ritatea situatiei sale, lipsit de orisice legaturi, cit de departate, cu dinastiile" traditionale nu a cautat sa-si ascunda in vreun fel originea, reamintita In mod expres in pisania pe care o punea in 1646 la ctitoria sa tirgovisteana de la Stelea unde, va spune voievodul, zacei trupul raposatului parinte- lul meu Nicolae vel aga" 162. Chiat dacá, pe cit se pare, fiui balcanicului Coci a fácut sa circule si zvonul cl ar fi urmasul unui voievod al Moldovei de la sfirsitul secolului al XVI-lea anume al lui Aron Tiranul", fiul natural al lui Alexandru Lapusneanu163, nu pretentiagenealogica care in cazul acestui om nou" nu s-ar fi putut sprijini decit pe o purl si frapanta fictiune caracterizeaza pe somptuosul cirmuitor ce va fi fost mult prea constient de puterea si bogatia, de prestigiul su in intreaga Europa. rasariteana, pentru a mai incerca uimeasca contemporanir altfel decit cu dárnicia sau cu faptele 'de cultura de el patronate, intre care ctitoriile iesene de la inceputulsisfirsitul donmiei, bisericile de la Trei IerarhiiGolia, stau pe primul loc. Alta era, desigur, situatia Cantacuzinilor si a nepotu/ui lar, Constantiri Brincoveanu, in Tara Románeascá. La nici un voievod roman cu exceptia, poate, a lui Stefan cel Mare legat la un moment dat, printr-una tre datoriile sale, de neamurile imperrale ale Bizantului constiinta inrudirii cu cea mai inalta si mai veche aristocratie feudal a din aceste Ord ale continentului nu ar fi fost atit de indreptatita ca la Serban Cantacuzino si, prin acesta, la fiul surorii sale Stanca. Este adevarat o stim astazi mai bine decit Intrecut,gratie unor minutioase cercetari de prosopografie bizantina si postbizantiná cin ceca ce-i priveste pe Cantacuzinii románi, inrudirea lor cu cei din Bizantul secolelor XIV si XV este nesigurá.164,ncera fiind in primul rind rudenia. In secolul al XVI-lea, a atotputernicul sra'tuitor al lui Selim al II-lea, Mihail Cantacuzino fiul Satanei", cu bazileii ce cIrmuisera einclva in Constantino- lui166, speranta neamului grecesc", cum il numeau contemporanil crestini din aria otoman succesor al celui bizantin in atitea privinte de cave acest primo huomo, et 11 pii stimato che fosse tra tutti i Greci di Constantinopoli et anco fra tutti i franchi", cum il caracter1zeaza un raport venetian al timpu- 1ui166, speranta neamului grecesc", cum 11 numeau contemporanii crestini din aria Turcocratrei,167; unele legaturi banuite tntre el si Cantacuzinir din Peloponez168, ca si rudeniile levantine si balcanice, cu case domnitoare, ale acelor Cantacuzini ce coborau prin femei din impáratii secolului al XIV-lea l la care am ficut deja aluzie in alt loc vor fi dat acestui inteligent si voluntat om politic, puratoral unui nume -de rezonantá, sentimentul, iluzia macar a unei anume continuitati,simperialeu, vizibile, de pila,n numele dat fiului su An- dronic169,tatalpostelnicului Constantin Cantacuzino celcu .prenurne, din nou, imperial bunicul primului voievod roman din acest neam. domnescul stranepot de la 13ucuresti al $aitanoglului din Constantinopol, om politic realist, chiar daca strábatut de tmele idei de restaurare bizantina ce tineau, mai curind, de climatul secolului al XVII-lea in Europa orientala side pozitia Tárii Románesti in complicata politica dusa de Habsburgi, de Romanovi si de otomani pretuia, in fapt si nu in embleme, cu mult mal mult decit rasunetul imparatesc al numelui sau, descendenta sa din 57 www.dacoromanica.ro domni si din mari boieri autohtoni stim cá, dincolo de recent bánuita oricum, mai indepártata eventual á rudenie cu Mihai Viteazu1170, $erban-vodi Cantacuzino era, prin mama sa Elina, nepotul lui Radu-vodá Serban, la rin- coboritor din Craiovestim o aratá limpede, ni se pare, tocmai argumentul de ordin artistic:in 1679, la numai un an de la inscáunare, fiul postelnicului Constantin Cantacuzino purtátor al unui prenume care nu era adus din Constantinopolul bizantini postbizantin, ci era unul al boierilor de tará din care el cobora prin mamá172 inálta in preajma Bucu- restilor principala sa ctitorie, menitá a deveniilocul de inmormintare al su i al1 unora dintre rudele sale, biserica mánástirii Cotroceni, al cárei plan prelua aidoma pe cel, mai vechi cn douá decenii,asezat asijderea catre marginea capitalei Tárii Romanesti, cel al lácasului mitropoliei voievodatu- luilm (ctitorie a lui Constantin Serban, fiul natural al lui Radu Serban, asadar al unei rude apropiate a Cantacuzinului, dintr-o descendentá boiereasa voievodalá ajunsá la un binemeritat renume in epocá). Acest plan, cu unele particularitáti ale pronaosului supralárgit si cu coloane era, o stimm, rodul unei traditii si ea semnificative, pornitála Fig. inceputul secolului al XVI-lea din biserica mánástirii Argesului a lui Neagoe Fig. Basarab: nu intimplátor intilnim acelasi plan la biserica metropolitaná a Tárii Romanesti la mijlocul secolului al XVII-lea in ctitoria vlástarului nelegitim al unui mare boier cu Mahe inrudiri, ajuns domn, si care o data mai mult se plasa astfel intr-o ilustrá traditie de familie" si de ctitoriri Fig. dupá cum reluarea pla.nului amintit la Cotroceni primea dubla semnificatie

Fig. 2.CURTEA DE ARGE. Biserica fostel mAnAstirt. Pronaos. Plan.

58 www.dacoromanica.ro Fig. 2. BUGURE*TI. Blserica festal mitropolil. Pronao*. Plan. a legiturii lui Serban Cantacuzino atit cu stirpea lui Radu-vodá Serban, cit si cu aceea, incá mai glorioasá, a Basarabilor secolelor XV si XVI; in sfirsit, aparitia din nou a aceluiasi plan, intr-o altá variana, la principala otitorie a lui Constan-Fig. 4. tin Brincoveanu, biserica cea mare a mánástirii Hurezim, dupá 1690 asadar de indatá dupá inselunarea fostului mare logofát , era investia, deopotrivá, cu intelesul legáturii de neam a fiului lui Paya Brincoveanu Cu Neagoe Basarab din care stim cá descindea cu adevarat , cu strábu- nicul su Radu Serban, cu Matei Basarab mosul" lui Preda Brinco- veanu, bunicul domnului176 sicu unchiul su Serban Cantacuzino, in tipularhitectonicallácasuluivilcean,gindit a deveni necropolábrin- coveneascá, putind citi,in filigran parcá, intreitulsi sonorul apelativ al omului nou" ce era Constantin-vodá si pe care i-1 comenta, deloc cu sim- patie, contemporanul Cantemir, anume cel de Basarab Cantacuzino Brin- coveanu"in; nu rhai putin, constiinta multiplelor sale legáturi de familie cu inaintasii, de la' cei, mai indepártati piná la cei mai apropiati in timp siin spitá Craiovestii, Basarabii, Cantacuzinii , 1-a determinat pe Constantin Brincoveanu a se ingrijeascá, ca mare boier si mai ales ca domn, de ctitoriile acestora, la Cozia, 14 Tirgoviste, la Bistrita, la Govora si In multe, multe alte locurim. Si din nou argtunentul artistic, mai exact spus cel oferit de monumentul religios croit exact la fel ca marile lácasuri de cult exprimind un anume pro4 gram, prin pronaosul amplu inaugurat la biserica lui Neagoe de la Curtea de Arges, dar intr-o variana care fusese specifid Hurezilor lui Brinco- veanu este vorba de biserica mánástirii Vácáresti, de ling Bucuresti,

59 www.dacoromanica.ro Fig. 3. BUGUREM. BIserica fostel rnanlistirl tolrocenl. Pronaos. Plan. inahati de Nicolae Mavrocordat india limpede autarea unei tradiIii, a unei traditii voievodale in primul rind, a uneia artistice in subsidiar, de catre un om nou", ultimul dintre cei urcati in epoca medieval a In scaunul Tarii Romanesti. Faptul cbiserica mánastireasa de la Vácaresti, necropola a Mavrocordatilor, era inceputa in primávara anului 1716, la numai citeva luni dupa inscaunarea lui Nicolae-voda, interpretind tifsul principalei ctid toril a lui Constantin Brincoveanu, cea de la Hurezi179, cu putin mai veche, arara eaultimül mare edifieiu al .arhitecturii medievale muntene construit in mai multe etape narate in ampla pisanie din 17229", admirat de-a lungul secolului al XVIII-lea de alatori te Il socoteau o izbinda a artei din Orientul ortodox"1 exprima vointa ctitorului de a fi rintr-o epoca nouá, care nu= mai paz-vial mai era a evului mediu, pregátind etapa moderna a civilizotiet

60 www.dacoromanica.ro noastre continuatorul unei politici medievale din care patronajul, artistic era parte integrantg, de a prelungi o tradivie182 ce incepea Cu Basarab Nea- goe si ajungea pria la celalalt Basarab", Brincoveanu. - Daca pretentia genealoglca nu se putea exprima aicidirect, printr-o cautare a legaturii de rudenie a Mavrocordatilor Cu vechiul neam domnesc al voievodatulut unde era ridicata biserica Vacarestilor,sidaci oamenii noi" care eran fiulsi nepotul Exaporitului amindoi, de fapt, ctitori la Vaciresti vor fi avut, desigur, o mentalitate in consens cu noile condivii politice ale veacului fanariot, complet diferite de cele din secolul precedent o mentalitate in care trebuie a admitem un loc Cu mult mai mic acordat me- dievalului principiu al dreptului la scaun in virtutea singelui" si a osului" domnesc , un anume ecou al acestuia, chiar si in cazul de fata, nu poate fiexclus dupa opinia noastra. Mavrocordavii, dincolo de Incuscririle cu voievozi románi de 14 sfirsitul secolului al XVII-1ea183, drau imprejurare cunoscuta in istoriografia noastra descendenvi pe linie femining din celalalt strávechi neam voievodal romanesc, cel al Musatinilor, prin casgtoria lui Alexandru Exaporitul cu Sul- tana Hrisoscoleu, nepoata de fiica a lui Alexandru Ilias al Moldovei184, cel inrudit cu si inconjurat de greci. In calitatea sa de stranepot al unur domn roman din secolul al XVII-lea ce cobora din .voievozi moldoveni ai secolului al XVI-1ea138, mai mult, in situatia-i de descendent al unui voievod care, ca si el, domnise cu aproape un veac in urma deopotriva in Tara Ito- maneascg si in Moldova188, Nicolae-voda Mavrocordat, omul de cultura si

Fig. 4. HUREZI. Blserlca mlínastirIl. Pronaos. Plan.

61 www.dacoromanica.ro Fig. .5. BUCURESTI. Biserlea fostel miintistirf ViicAresti. Pronaos'. Plan.

omul politic, avea toate temeiurile si tot interesul a se socoti la inceputul secolului al XVIII-lea, in egalä mäsurg, drept urmas al domnilor de la Bucurestisi de laIasi din secolul anterior, numai i'nacestfeltrebuind sá lntelegem autocaracterizarea sa de ¡la inceputul pisaniei puse la paraclisul mitropoliei bucurestene in 1723, drept madi;g a stgpinitorilor din vechime ai vestitelor domnii ale Moldovei. si Tárii Romanesti"187; iar mode- lele pe care si le va fi fácut primul Mavrocordat din activitatea culi-tiraráa Beincoveanului sau a Cantacuzinilor puteau foarte bine sg se 'calchiezepe altele,si mai venerabile, care vor fi putut merge chiar pira* la Basarabii evului mediu muntean, dad ne gindim, de pildg, la faptul cg prin unele Fig. 6detalii ale sale planul pronaosului de la Vicgresti are, din techea resedintg blsärgbeascá a Argesului, deopoi-rivg sugestisi ale bisericii lui Neagoe Basa- rabs'iale bisericiiSf. Nicolae188, necropola voievozilor ce t deschiseserá in Tara Romaneascä o istorie medievali pe care Mavrocordatii, la aproape patru sccoledistantg,o incheiaularIndullor, * Dacg perman' enta clutare a leggturii Cu o traditie de prestilu cire sg le- gitimeze, sg confere o aurg istoricg" fiecárei ascensiuni 1,-- exprimatá de obicei, in cazul tárilor romane, in sublinirea unor descendente reale chiar dacg, uneori, colaterale, din neamurile voievodale cele vechi ce reprezenta- sea, intr-un fel, dinastiile istorice" medievale ale Tärii Romanesti si Moldo- vei , fusese o trgsgturg comung a. oamenilor noi" ajunsi in scaunul voievodal dupg f500 si ping curind dupg 1700, tendinta compkmentarg si fireascg,siea dar exprimatg In mgrturiile deartg,a fost, pe acelasi raga, aceea de afirmare a unei noi idei dinastice intruchipate In neamul

62 www.dacoromanica.ro proaspältului voievod, neam sortit a prelua in conceptia intemeietorului su ,,oficial" obligatillei strglucirea celui sau ale celor traditionale. - Familia, clanul nobiliar al omului nou", de multe ori adunate, ca in Italia Renasterii, in jurul patricienei case a unei famiglia"189, depgsea acum hotarul unei bogate resedinte feudale, punind stgpinire pe resedinta striveche a voievozilor bgsgrgbesti sau musatini, inconjurindu-se la rindu-i de o adevgratg clientelg, rudele, chiari cele mai putin apropiare, ale noului domn beneficiind, mai cu seamng o datg cu veacul al XVII-lea, de unele promoviri sociale si avantaje materiale insemnate. Patronind ridicarea unor edificii, de obicel cP. rosturi cultuale pentru a nu ne mai referi la casele" domnesti si boieresti care apar tot alai frecvent acum si din care in Tara Româneascg ni s-au pgstrat citeva exemplare, fie si In stare de ruina, case care adgposteau neamurile Cantacuzinilor, Bgjestilor sau NIstureilor, de pildg ctitorii feudali iin primul rind cei domnesti intelegeau svegheze ping in detalii asupra decorului, a structurii unor indice liMpede mesterilor, direct sau prin ispravnicii de ctitorii, ce apar tot mai pumerosi in aceastg epocg, ceea ce vorau a exprime contemporanilor i posteriatti in limbajul arhitecturiii al picturii, sg ilustreze, cu alte cuvinte, ceca ce in Italia barocului era foarte concis cuprins intr-unul dintre principalele demersuri ctitoricesti, cel de ideare la decorazione". Si, mai de fiecare datg, vom constata, in aceastg ordine de idei, cg un ;el al voievozilor romani, oameni noi" ai secolelor XVI si XVII, ba chiar si la inoeputul yeacului al XVIII-lea ,a fost cel de afirmare prin arta de as construi sau impodobi intr-un anume fel principala lor ctitorie a existentei unei noidinastii,aceea deeiinceputg. Observgm astfel, in aceste cazuri, cg de fiecare daig amintitelecti- torii slut concepute drept edificii menite a adgposti si perpetua amintirea ctitorilori a urmasilor acestora, prin aceea csint necropolele neamului intemeietorului si ale binefgatorilor lor, locuri de inmormintare ale unei f a- milii domnitoare ce trebuiausá.fie pentru toti supusii repere limpezi ale veneratiei 5i respectului datorate unui aceluiasi neam domnesc din tata in fiu, un soi de autontate feudal g intnármuritg in piatrg, rivalizind cu autoritatea pe care o puteau avea, pe acest plan figurar, unele mai vechi ctitorii ale dinastiilor intemeleTare dpr-1, ale unor gloriosivoievozi, inaintasiai oarnenilor noi", dormeau acolo somnul de veci. Biserici de mgngstiri fiecaredintreele la ArgessilaSucevita, la Trei Ierarhi si la Cotroceni, la Hurezi si la Vgcgresti ctitoriile pe care domnii cei noii le doreau drept lgcasuri de ,,;pogribanie" pentru eii membrii familiilor lor putind fi contrapuse astfel, in mentalitatea simbolicg medievalg, necropolelor ilustre din vechea bisericg argeseang a Sf. Nicolae, de la Cozia si de la Puma, de la Dealu si de la Probotal"., au avut, in acest sens, programe bine precizate, dintre care sigur cel mai elocvent 5i mai bine cercetatestecelal principalului lgoas allui Neagoe Basarab. Nu vom insista, evident, asupra chestiunii supradimensiongrii pronaosului bisericii mIngstirii Argesului macar si 'numai pentru faptul cspecialistii din astgzi,. credem, convinsi de justetea nuantatelor concluzii ce au fost Arase191 pe inarginea raportului dintre solutia arhitectonicg a spoririisi organizgrii anume a spatiului acestei prime inaperi de cult din bisericg si dorinta pretutindeni -manifestg -A lui Neagoe, cel ce prin Invataturi" of crea, fiuluii urmasului su un soi de legitimare spiritualg, de a avea aici ,un mausoleu pentru sinesifamilia sa"192. Deslusirea unui program dinastic

63 www.dacoromanica.ro propriu ctitorului in aflarea aici, in pronaosul unde fusesera zugravivi -Ina- intasii si intru singe sau numai intru glorie193, alaturi de piatra de mormint a lui Neagoe elinsusi cu un decor geometric cuprinzind cruci din impletituri, si rozete, decor transmis si. altor lespezi funerare de la Arges si din Tara Romaneasca a secoluluial XVI-lea , a lespezilor pe care sau citit numele sotiei de Tie= sirbesc a voievodului-cti,tor, Despina, deveniti monahia Platonida", ale fiicelor sale ajunse doamne ale Moldovei si 'Ilrii Romanesti, Stana si Ruxandra, in fine, ale copiilor nevirstnici Petru, loan 4i Anghelina194 pentru a nu mai socoti si faimoasa liana funerara, Tinincl de un grup stilistic aparte, in Tara Romaneasca a secolului al XVI-lea, cu decor anuopomorf si ampla inscriptie, a ginerelui su Radu-vocla de la Afumati, ctitorul pentru pictura , constituie consecinta fireasca a descifrarii unei ipostaze esentiale a lui Neagoe: cea de continuator al Basarabilor cei batrini", indeosebi al ctitondui de la Dealu, al carui frate, Vlad cel Mar, fgsesesilnicinlocuitdechiarctitorulArgesului.Asa cumlaDealu ,., segasea,dupa1506, necropolavoievodalaastirpeiluiVladCálu- gáru11951 cea inlocuita sau numai intrerupta de Neagoe in ceca ce priveste dobindirea tronului, la fel in monumentul cel nou de la 1517, ce prelua in schema sa decorativa exterioara o suma de noi formule initiate in arhitectura mimteana la biserica de gnga Tirgoviste196, trebuia sl-si afle locul necropola Basarabilor cei noi" care erau membrii familiei omului nou" Neagoe, marele feudal ajuns voievod. Ctitoriile unor domni din secolul al XVII-lea ce au voit, ca si Neagoe, sa inaugureze prin domnia lor o mai lunga epoca de cirmuire a familiei din care faceau parte este cazul lui Serban Cantacuzino, ale carui planuri dinastice erau foarte limpezi, care ceruse Habsburgilor, pentru neamul sau, domnia ereditara asupra Tarii R.omanesti si asupra Moldovei197, si al carui urmas trebuia sl fie fiul su Gheorghe198, dupa cum este si cazul succesorului su Brincoveanu care capatase de la turci domnia pe viatal" sau cel al lui Nicolae Mavrocordat al carui urmas in Tara Romaneasca a fost, la un moment dat, fratele su loan si, de mai multe ori, pina dincolo de mijlocul secolului al XVIII-lea, fiul su Constantin200 sint, toate, §i nu intimplator desigur, replicifidele, precum Cotrocenii, sau variante, precum Hurezii si Vacirestii, ale planului Argesului cu acel pronaos dezvoltat in care Neagoe el insusi va fi dorit sa odihneasca toti cei ce reprezentau noua familie domneasca; tot asa, la Cotroceni se afla mormintul ctitorului ce cobora, tocmai prin acelasi Neagoe, din Basarabi o spune pisania lespezii pus i pentru »lo SarbanCantacuzino Voievodu, nepotulraposatuluiSarban Basarab Voievodu"201 , ca si cele ale unor fratisi nepoti aisai. marele aga Matei, marele spatar Iordache, ca si un fiu al stolnicului Constantin bogatul intru minte"032 , dupa cum la Hurezi, in pronaos sub galeria zugra- vita de portrete, de ostentatie monarhica"333, ale membrilor noii familii Fig. 12 domnesti a Brincovenilor, dar siale stramosilor" ce-i puteau legitima o Fig. 13 data mai mult pe acestia, de la Laiota Basarab si Neagoe Basarab la celalalt Basarab, Matei, de la Radu Serban la Serban Cantacuzino334 ar fi odihnit Cu siguranta Constantin-voca si coconii" sai, fárá singeroasa drama din 1714 de la Stambul205, asa cum la Vaaresti, in sfirsit, s-a ingropat Nicolae-vodá Mavrocordat, incepatorul de dinastie" fanariota236, cel pentru care Brin- coveanufusese,desigur,o pilda. Daca Tara Romaneasca ofera in secolele XVIXVIII cele mai clare argumenteartisticepentruafirmarea,decatre,,oameniinoi" ajunsi in scaunul domnesc, a vointei de a intemeia o noua dinastie care sl continue

64 www.dacoromanica.ro uT dry Ly dry , Ivy ° 1,1 4rx Iry '"1..1, 4'r 1,1 *0,41I Ua. +.1. ,,,j1g AVM-.VA, "Ail 3.1, Nit kigt.,C111Niir '117:

r.""

21. CURTEA DE AR GE$. Biserica fostel mAndstlrl. Fatada. Detaliu.

www.dacoromanica.ro 22. IASI.Biscrica fostei Trei lerarlii. Fatada.talk!.

23. 1.A$I.Bisericafostei mAnAstiri Golia.

www.dacoromanica.ro -4 4 . - . f

. , A ra..

gi -3 r- 444 h iv. l

` ' -"Frt r=4 --4 ' ht. " ---,a, A " 433,- yfY E *ED h Sn

p- o

. s c. ° 7,4f r4u L Lo 4* ,...... 4 r ' -. ' ,r N.... '_'''''Ì'''' , ..k.. "t.'4; ';'' ' L .T v.._ hr ..., II 'A : At/36 , r., .? P_7 ' ,Irti .;',1". i» ,a 1. °. '' i.'t 2 :». 4 1- t-,,, ''e :',.-r'' r--: f ;...:,,,,E., ,..-4 -r,. ',.., ,..' 4, , °A IN , ..V. r ...,', ... . r , ,fr - it - ". . . -"&Lt'fii., . ' ,.. ,.....,, in :jr, . . _. 4 I ?,- _. - - 'k.....A:rx...... ti.',....'._:. '' 3 4r1 \ V . ...:Al-e-1 ei-.. k/.4 t , 1;,, ;1Fi-..4:!4. ° --.4,., v ., , s'1 1,444 ,4-.- t ° .m r ,- l i , ...--.... . 4- ,i,,,i,,-',° P.,1/4.74 t: ' 63 A v 4104 71111 I . . ,- _ . -Pt- 4.:"'' - .,.,1-, , - - .- . Ai . .1 .0..é.,. . Aarr--;-:-.--"------7:-.-:...."."'....._4_...= 4:1',-',"-'-',. ',oz..-' .--,.--,--P,-.-r7...,,,,, .,..,...- ____, --:"W.--,1:: ..,, .., -,ir._ - 4:47.- --- - .t1,.,:,,. . , '----- .-... .1.. '-'1",,1 ' - . 4. ,c..., . , ._ ..,,,e,,,,,.. - f ;r1 , .2--,' '.; '..-..--.ifl', -- ' Ikv 4' 3 l S i' .. 1. (i 1 ..ti.,.....i,,,,i t ::. ...r...: - . ...;,-.-:_,...:_-_ --.. i: ..-,',,,:,.,--__, ,ts;,,,, ..` , .,...... _ ._!

.1., - -....,,,,-- i -"--Nzi-., - ;,- ' '%.-f,.-1/4 tt,

24. VACAREM. Biserica fostel mAnAstiri. Pridvor. Detaliu cu portal.

www.dacoromanica.ro I.Ar Y, ° 50 t," t OW." . f . 7 ° v.. , - ' .. . . ., ., f . " -`, ' . . v ro". ". , , ". .,..- -ro ' A ' :1'1 --'-- ''' - . . .;,te,r-7., f. 7- r .° - ' - (... -. -- 6 --- , - 7,:,fl za. ' ,..,...... - - r.,, ... , I To., , ." .4 _ 4...... , i -', c-; - - - ';.- -... - * r no . - - 1 - ,,..- '. rl 4, rr . - - , 4 : . A ' ,2. ' ..,4.;;;"Set..-t,. E . - .1- , , -"' _ ' ' ' o, _ i In ' - .. , .., , , r I - V_,, trro- - , _ 'Ns t',, ."., ' - , ore tiTI ' ...-..r6,-__. _ t -- ; . 44. _ . urn rr. Va 4 . r r p ' . ... %.1 ). - . reirl., ' ' ' .; .- www.dacoromanica.ro / VP.-.... r ,.i ,,,' ') k ', .. , .... ____.....---- ...... ,..- ,. o,L.,.... " ..... '''"...... _9,7.: 7 tv.:,.._,z,..7,,,,,iv.,\; . ,,, ""--.. ''.',...... '/S1,71 .., ' ,...... "'"' ""...... ;-... ____ .P.r'.,-, : '. _...,,_::e '' rs - ,--. -7-7",.._< ,., ----'----.-. T. ... ,i.4;, ...... :...... :., 111,- ...... - ... k T.t VIRIk ' :..T.' '15?":..--.7";-"";:".-..,...... 7 ''''11,4 - .'"' ' ..' ,'fr,....., g,- '. __;. -,,, .4"...... _, (..- ..,./..:.,..7., ,...... : V,';., ' - .... , ,.., .. ., , -,' > r. V \q't,, I ;471744 , ,..: ... , ,.. .`77---::."4..., ..... - . .44; , '''.. . ,r . ., ..., . 1-0_,'1 r 2, ;7' A *"..?.111e. a ..;....,_. v ,,,,,,,,,,,, , ., -- s ro d ] V , - 4,. GI v '...'-'..L.L:4'1+ l',44-;,Vr/i.lt 7 u 1 ' 'I, Z'.,.,.-W 2 I f AP' PAP' ' lit " .. tr ,

0 J...... 2 ,.,, ' 4 ... :' ''--,..: ,..:1; ' ' , .... ''''' ,A., %-r% i - r ' i., ,,! . .',.,, -,---F. .;' '''. .: .p -;,,,,,...¡ ,f 1,1', ..11,--';-.Op '.,., ,4..i. ' h kt ,-1,4,_ ., ;-, ,., ;El- t k. ... ., ,,,, ,, -0-, ...i-P ;''''4- iv.; .71i. i41.*,j '..47*!..7.14, i _ / 'N.N. 4;+ 71j, ar _ h, '.;:.21..... : , a = ',.,i.. . x ...f" ,,- .,1,1' ' t.: .. t_it.17,- r kg P",44- ,, eyavir.-, L.F.,...0.,,S:4'' ,---4"-"Ilk.,....,,..,,:.).'7.*..,- ., r g..-.- . .--14, ,&.- r , 1 a4.

26. GOGOSU. Vas de argint. Vederc spre interior.Nirricid dc Istoric al R.S. RomAnia din Buctiresti.

www.dacoromanica.ro '

27. GOGO$U. Vas de argint. Vedere spre exterior. Muzeul de istorie al H. S. Romdnia din Bucuresti.

28. SiNN1COLAU NIARE. Vasul nr. 10. Vedere interioarii. Muzeul de istoria artel din Viena. r,

www.dacoromanica.ro 29. SlisINICOLAU MARE. Vasul nr. 8. Vedere exterioarli. Muzeul de istoria artei din Viena.

www.dacoromanica.ro pe aceea traditionala, Moldova inregistreaza, numai doua momente dinastice" intrucitva deosebite intre ele, pe care izvoarele scrise le lumineaza din plin care 10 gasesc ecou de asemenea chiar daca mai putin evident in ceea ce privege soluviile adecvate acestei idei ctitoriile ce le corespund. In cazul Movile;tilor, unde legatura cu Muptinii era directi, aqa cum se banuie;te astäzi cu firie, ;tim ca turcii acordasera lui Ieremia-voda de la bun inceput, din 1595 adica, domnia pe viata257 doi ani mai tirziu, Sigismund al III-lea al Poloniei dind acela0 privilegiu voievodului moldovean aliati descendentilor skim domnia ereditara oferitä familiei feudale a Movile;tilor fiind evocata chiar de catre unii diplomati acreditavi pe linga Sublima Poarta, precum acel ambasador francez care in 1617 scria suveranului sau, in termeni nespus de clari, despre aceasta: et fut mesme promis au dit Hieremie que ses enfants lui succederoyent a toujours de Pere en fils"49. Confirmarea foarte concreta a acestor privilegii ce incununaserá ainbi- ia marelui logorit din Hude;ti o constituie domniile succesive, in Moldova inceputului de secol XVII, ale urmaqilor sai direcvi, Constantin Alexandru Movilä cei pe care Miron Costin ii vede, semnificativ, ca alcatuind casa lui Ieremia-voda"215 ca 0 celeale unor tMihail Moise Movia211, descendentii frateluii succesorului sau imediat, Sitnion, ce! Fare odihne;te alaturi de Ieremia in gropnita de la Sucevita212. In celälalt caz, al marelui vomic Coci Lupu, ajuns voievodul Vasile, acolo unde nici o legatura genealogica nu se putea face, fiind prea cunoscutä de toata lumea originea straina a fiului de dregator, de neam balcanic, din Tara Romaneasci i aici rezida deosebirea dintre cele doua momente dinastice" moldovene din secolul al XVII-lea, despre care vorbeam undeva mai sus , mn primul rind ambitia de om nou" a domnului de la Ia0, ajutata, e drept, de un anume context politic romanesci international de citeva ori favorabil, a fost cea care a stat la originea planurilor lui Vasile Lupu nu numai de asigura domnia ereditara, ci 0 de a pune in scaunul muntean pe fiul sau Ioan213, ajung,ind chiar sä semneze cu trulie de citeva ori domnul Moldovei 0 al Tarii Romane;ti.214; i, daca mai intii contracararea, in 1639, a planurilor sale de catre Matei Basarab, apoi, in anul urmator, moartea vlastarului domnesc vor impiedica aceste planuri politice ale lui Vasile-vodi sau daca imprejurarile interne au facut ca odata domnul ristur- nat, in 1653215, succesiunea sa imediata sa nu revina celuilalt fiu, Stefiniti, o umbra de realizare a nazuintelor dinastice ale lui Vasile Lupu a insemnat totu0 scurta drmuire in Moldova, din 1659 pia,* in 1661, a acestuial doilea urma; al Lupului, familia sa stingindu-se curind dupa aceea216. lar din ceca ce va fi fost idee dinastica ce a calauzit actiuni ale damiculuii lu- minatului patron de cultura din Orientul ortodox al secolului al XVII-lea nu a rimas marturie vie decit pronaosul bisericii manastirii Trei Ierarhi gijderea necropola a unei efemere familii domne;ti unde au fost pre- gatite mormintele (cu lespezile originare astazi pierdute) ale lui Vasile Lupu domnei Tudosca, ale abia amintitilor loani $tefanita217, in ni;e croite dupa vechea traditie din gropniteleçinartexurilebisericilorctitoritein secolele XV ;i XVI de catre voievozii mwatini sau de cave marii boieri din juru-le.

Daca titulaturile oamenilor noi", ca çi ctitoriile lor, puteau indica, de cele mai multe ori, legaturi cu un trecut ce putea legitima cel mai bine pro-

65 www.dacoromanica.ro movarile sociale piná pe treptele scaunului domnesc, dacaicalitatea de intemeietori de dinasne" a acelorasi se putea deslusi, iarasi, in unele par- ticularitati ale mentionatelor ctitorii dintre care aceea de necropolä a familiei celei noi era cea mai frecventa si pretentille genealogice, çi na- zuinTele dinastice si, in genere, once cautare a singularizarii, a sublinierii unei situavii sociale eminente, cu to-tul distinctive, se reflectan, poate in modul cel mai imediat sesizabil, intr-un capitol anume, regasit in variate aspecte ale culturii plastice ba chiar çi literare patronate de acesti oameni noi", care este cel al gustului heraldic. Sternele indicind anume stari socialec,218, mai cu seama de la Re- nastere incoace cind ele se inmulvesc nespusila alte nivele decit la cele Malt nobiliarei cavaleresti care gustasera atit de mult emblemele in Occidentul pragului dintre evul mediu si Renastere219 deveneau in intreaga Europa, tot mai evident dominata de vizual, o data cu barocul, in cadrele cu mult mai largi ale unei arte de aparat" de la nivelul aulic la cel mic nobiliar, semnele evidente ale unor stradanii de afirmare a indi- vidualitatii unor famili, a unor familii cû origini mai vechi, ca si a unora imbogatite, parvenite acum pe scena istorica, a unor marunvi suverani, a unor inalti feudali, a unor cirmuitori bisericesti220 si a unor proaspat innobilati. Asemenea embleme de pretenvie", blazoane personale cui fära de- vize, combinate cu stemele oficiale"ale unor anume suveranitavi atunci cind posesorii unor astfel de embleme ajungeau pe tronuri, intemeind noi dinastii, erau intilnite din secolele XV si XVI mai ales, cu o notabila raspindire in veacurile XVII si XVIII, de la decorgia arnitectonica pima' la cele mai marunte insemne ale luxului cotidian al celor din paturile de sus, In bipterii, in tapiserii, in mobilier, dar si in carvi tiparite sub obladuirea lor, intovarasite de complicate descrieri cu sens cripnc 0 aspect alegoric. riffle romane, stiutoare prin lumea transilvana indeosebi la nivel urban si seniorial, dar 0 prin aceea a Munteniei si a Moldovei secolelor XIV qi XV, a unor asemenea steme venite pe filiera occidental a insemne ale dommilor recent intemeiate, ca si ale dtorva tirguri, nu ati lipsit, in secolele XVI, XVII 0 XVIII, a cultiva pe mai departe asemenea simboluri plastice ale unor gretentiiiaspiratii sociale,si nu poate fi rodul hazardului imprejurarea ca, exceptind stemele oficiale pasarea cu cruce a rarii Ro- manestii capul de bour al Moldovei , de fiecare data cei ce s-au ilustrat prin blazoane personale au fost, intr-unspiritfoarte modem", tocmai oamenii noi" pe care-i cercetam aici in ipostazele lor ctitoncesti. Toti acestia sau, mai exact spus, toti in afara de unul, in afara de acel fost vornic Lupul, devenit Vasile-voda, care nid pretentii genealogice nu putea emite, dar care s-a manifestat, nu mai putin, pe lima afirmarilor so- nore çi fastuoase ale parvenirilor domnesti au avut, pe cit se pare, stemele lor, alaturate stemei varii cu o precisä finalitate politica si dinastica., Iar a- ceastá notia trasátura comuna, adaugata celorlalte, nu face decit ssublinieze caracterul aparte 0 specificul acestui grup de ctitori-voievozi avut de noi invedere. Neagoe Basarab i aici inceptor al acestei serii de oameni noi" are, de pilda, inca in august 1511, ca mare boier, cu citeva luni inaintea venirii la domnie, o pecete proprie cu o personal a emblema heraldica de pre- Fig. 14 tentiea221: este vorba de un sigiliu octogonal cu corb pe scut, strajuit de luna si de soare, cu numele posesorului deasupra scutului222. Acest simbol vizual al unei ambitii si al unei situatii eminente in ierarhia apartinind unui boier

66 www.dacoromanica.ro t are foarte curind avea surce scaun n locui voievodului al egrui aet extern, pentru Ungaria si pentru brasoveni, Il cosigila acum cu amintita pecete, impreuna cu alti mari feudali, va fi mentinut, cu aceeasi iconografie, si de Neagoe ajuns doma, respectiva mobili heraldica fiind introdusi in sigiliul cel mare; asile!, in martie 1517, si din nou intr-un act extern, corbul apare pe sigiliu, purrind de data aceasta o cruce in cioc, ca un atribut al domniei intre timp dobindita de posesorul Sit1223. Plini de interes pentru noi este opinia specialistilor in materie, potrivit careia sintem in acest caz, mai curind, in fata unui tip de sterna personaltatusi nu a stemei ;aril indicind poate o schimbare de dinastie", de vreme ce din timpul lni Mircea cel Batrini pina la Vlad ce! Tinar, predecesorul imediat al lui Nea- goe, aparuse in sterna doar acvila oficiala" a Tara Romanesti224. Concluzia de ordin sfragistic nu ar veni in acest fel decit si confirme observatiile cute mai demult asupra arhitecturii bisericii de la Arge§ i asupra functiei pronaosului de aici ca necropolä, a unei noi dinastii", tinind de aceeasi maniera, mai curind discreta, dar foarte fermi, a noului Basarab" de a-si arata, deopotriva, continuitatea ruptura fati de trecutul reprezentat de neamul domnesc ce intemeiase" tara. Daca, gustul pentru simbolica heraldica, pare a se citii in admirabilul acoperamint de mormint din 1606 cu chipul lui Ieremia Movia unde in dreapta, sus, &tut cusute cu fir stema Moldovei si o coroana existenta unei Fig. 15 embleme personale a ,oamenilor noi" care erau Movilestii este limpede indi- cati de cizelarea in metalul clopotelor de la Sucevita, de siparea in piatra lespezilor funerare din gropnita bisericii insotite aici si de stema Moldovei, ping atunci nepustncvreodata pe mormintele unor domni225 a doua spade incrucisate; ele apar, de asemenea, zugrävite de data Aceasta, §i iargsi insotind bourul oficiar al Moldovei din nou, credem, ca o subliniere a legiturii, dar si a deosebirii dintre tara", confundata cu dinastia traditionala,i noua familie domnitoare in partea dinspre naos a uij de aecesFig. 16 In gropnita unde ele omeaza lespezile celor doi primi voievozi din neamul Movilestilor226. Venite, probabil, din recuzita heraldica a nobiliarei Polonii de care acesti inalti feudali au fost ailt de legati politic si matrimonial, cele doug spade par a avea un inteles simbolic precis in sensul caratg cutezanta In treburile cavaleresti"227, dupa cum ne asigura un vers din stihurile la sterna" redactate in Ucraina veacului al XVII-lea dupa gustul atit de raspindit al literaturii barotului descriind emblema faimosului mitsopo- lital Kievului, Petru Movilg, descendentul fratelui lui Ieremia-voda. Dealtfel, tot prin acest inalt ierarh din neamul Movilestilor, de data aceasta dato- rind-o chiar talentului de scriitor al acestuia, §tim o data mai inult un fapt pe care g marturiile artistice ni-1 indica; anume ca,celalalt om nou" al Moldovei secolului al XVII-lea, Vasile Lupu, nu a avut o emblema personal g de vreme ce in referirile, pline de baroce jocuri de cuvinte, la stema voievodului moldovean sila cea a hatmanului Lituaniei Janusz Radziwill, din stihurile polone ce insoteau publicarea cuvintarii duhovnicesti" a mitropolitului la casatoria celui, din urma cu fiica celui dintii, nu este vorba decit de capul de bour al Moldovei228 (acelasi care, el singur, apare, incadrat sau nu de scut, in splendidul decor cioplit in piatra al ctitoriei-necropola.voie- Fig. 17 vodului, biserica Trei? Ierarhi din Iasi). Pentru toti istoricii artei romanesti si pentru toti medievistii romani, acvila bicefala purtata ca insemn, in secolele XIV, XV si XVI, Cu indrepta- tiri felurite, de Mircea ce! Batrin, de Una dintre fiiisai, cai, mai apoi,

67 www.dacoromanica.ro de Neagoe Basarab, rämine totusi, In heraldica noasträ, emblema distinctivi a famihei cu nume imperial bizantin a Cantacuzinilor. Trimitind in chip precis la heraldica Bizantului paleolog, aceasti acvirá cu infitisare fabu- ioasi ficea parte, pare-se, din herbul Saitanoglului inci229, iar strinepotul su ajuns in scaunul Tirii Rominesti, Serban-vodi, avea si fie cel care, cu indreptitirea traditiei, avea si o foloseasci drept emblemi personali, de- corind indeobste doar obiectele legate de persoana domnului sau de membrii familiei sale23° in stema din vremea lui $erban Cantacu- zino ea combinindu-se cu corbul asezat uneori In chiar centrul fa.ntasticei pisäri heraldice, precum in pisania, de la inceputul domniei, de la Cotro- rig. 18 ceni, ca un semn al existentei unei dinastii noi, cu emblemasa specifici (combinatia va reveni, in alti formuli compozitionali insi, in timpul scurtei domnii a celuilalt Cantacuzin din Tara Romineasci, Stefan, fiul stolnicti lui231). Socotindu-se, prin mama sa, un urmas direct al Cantacuzinilor, asa cum am vizut, Constantin Brincoveanu, cel ce si-a luat dreptul vestejit la timpul su de Cantemir de a folosii numele imperial al unchilor Fig. 19 a purtat de asemenea acvila Olor bicefali ce apare in cutoria-i de inceput de domnie, de la Hurezi asa ctun apirusei in aceea a unchiului siu, la Fig. 20 Cotroceni, tot la inceput de domnie232 ca intre emblema »ofi- ciali"i aceea »de famine" si se produci combinatia folosità, desigur cu mai multi justificare, micar teoretici, de Cantacuzini; imprejurarea a fost socotiti233 ca o dovadi a realistei lipse de veleititi imperiale" din panca fiului lui Papa din Brincoveni (veleititi care, in chip serios, nu pot fi atribuite nici mai curind realistilor sài unchii veri Cantacuzini ce pretuiseri, cum am vizut, in primul rind ascendenta lor craiovesc-basarabeasci, locará evidentiati si de Brincoveanu in galeria de portrete din pronaosul Hure- zilor si nu pe aceea, ce se dovedeste incerti, din omonimii feudali Impirati ai Bizantului). Ceca ce intrucitva in ordine heraldia de asemenea au avut din plin atit Serban Cantacuzino, citi, mai ales, Constantin Brincoveanu, au fost asa-numitele stihuri la stemi"234, speti literati frecventi in barocul Europei risiritene ivitaici indeosebi dupi modele din aria ucraino-po- legatä de elogiul personalititii tutor mecenati, din secolul al XVI-lea Ineä235 , un tip de poezie emblematici236 constind in explicarea, in ver- suritipärite, a unor combinatii heraldice intovirisitoare, insotite de asemenea, adesea, de exercitii etimologice si ele versificate237. Asemenea versuri au fost inchinate celor doi voievozi inruditi care s-au voit, fiecare, incepitori de dinastie in Tara Romineasci a sfirsitului secolului al XVII-lea, fie ci ele priveau stema corbul cu cruce, fie ci erau legate numai de emblema personali cantacuzineascä, acvila bicefali238, ca in versurile la stemi din timpul domniei Cantacuzinilor, unchiul Serban, cel inlocuit de Brinco- veanu,i nepotul Stefan, inlocuitorul Brincoveanului, versuri vorbind despre gripsorul" cu doui capete, Cu seas impärätesca, deosebit de cel dornnesc (GripsoriiiStemele, semne-s inpirätiei / Precurni Corbul vede-se, a fi semnul Domniei"239), amintind indeaproape pareá, in cadrul unei aceleiasi mentalititi romanesti ce pare a fi dominat cátre 1700, de o deja mentionati distinctie ficuti cindva de Miron Costin in legituri Cu hirea" lui Vasile- vodä Lupu. Epigrame la nume ce nu lipseau a face chiar relatia onomastici 'hive romano-bizantinul impirat crest-in Constantin ce! Mare si Constantin Brincoveanu 240 aluzii heraldice la legáturile domnului cu vechi Básá- räbesti: cärora odrasli Miria sa iaste..."241, sau la lupta impotriva duma-

68 www.dacoromanica.ro nilor242 compuneri datorate unor minuitori abili ai verbului, oameni ai bisericii sau laici (un Antim Ivireanul sau un Mitrofan al Buzáului, un Mihail Stefanovici sau un Radu Greceanu) completeazg, in spritul in- cgrcat, previosi metaforizant al literaturii epocii, imaginea plasticI a unor asemenea steme sápate in pisaniile, cusute in broderiile, cizelate in argintul unor monumente cantacuzinesti si brincovenesti de-a lungul a patru decenii, la sfirsitul secolului al XVII-lea si la inceputul celui de-al XVIII-lea. Ase- menea stihuri la herburile domnesti ale oamenilor noi" Serban Cantacuzino $i Constantin Brincoveanu indicau cu sigurantá un gust pentru embleme si blazoane, care era cel al epocii pe plan european si care nu fácea dedt sublinieze faptul ccei doi patroni de culturái ctitori gáseau in asemenea compozitii plastice, cu sens simbolicsisocial totodatá, ce uneau dinastiile pe care ei au dorit sá le intemeieze cu vechea dinastie a Basarabilor, mijloace eficiente de propagan& politicái culturalá243. Era in aceastá indiscutabilá aplecare emblematicá a epocii ce ne preo- cupá si un semn sigur al unui nivel cultural inalt, mai precis spus al unei culturi livresti cgreia ti plácea sasocieze cuvintul Cu imaginea i unul cealaltá baroc compuse, cu sensuri criptice adesea, trezind imaginatia, reclamind cunostintej lecturi , un semn care a fost, de asemenea, o trásáturá de unire a oamenilor noi" din ultima parte a evului nostru mediu; iar faptul unele dintre cele mai strálucitefiguri culturale,direct sau mijlocit legate de civilizatia románeascá a secolului al XVII-lea, aflate in preajma scaunului domnesc sau pregátind obtinerea acestuia de catre urmaqii lor imediati din secolul al XVIII-lea, oameni noi" ca logofátul Udriste Násturel sau ca Alexandru Mavrocordat Exaporitul, tatál voievodului Nicolae Mavro- cordat, si-au avut blazoane, trecute plastic si in ctitoriile sau in documentele lor, blazoane care ti individualizau o datá mai mult si al cáror sens militant si increzátor era limpede leu cu cruce lovind un sarpe, insotit de alte ele- Fig. 6 mente heraldice, in primul caz244, fenixul renásdnd, ce va fi fost sugerat, cu limpezi intelesuri politice, de cultura clasic i renascentistá a purtátorului su, in cel de-al doilea245 aratá cu prisosin; cgustul heraldic era aceastá civilizatie a timpului si un semn al distincliei intelectuale, al noului, inteles deopotrivá, acesta din urmá, In acceptiunea sa social á si in aceea cul- turalá.

Era in ordinea fireascá a lucrurilor ca toti ctitorii domnesti oameni noi", ce voiau saparg in ochii supusilor peste care cirmuiau drept legiuiti continuatori de sin ge cel mai adesea, sau numai de faptá ai vechilor domni, ce-si doreau familia, purtátoare de steme anume, devenitá dinastie nouá a voievodatului prin domnii ereditare, sá-si ridice principalele ctitorii, lácasuri religioase ce erau menite a le fi si necropole lor si celor din neamul lor , in asa chip incit ele sá uimeascá pe contemporani si sá se invredni- ceascá de perpetua admiratie a urmasilor ca niste opere iesite din obisnuit. Din acest punct de vedere, scrutind opera ctitoriceascá a oamenilor noi", vom constata cá tendinta spre vastitate, spre elegang chiar spre fast va fi o altá trásáturá comuná lor, de la inceputul secolului al XVI-lea pira la inceputul secolului al XVIII-lea, eisi numai ei,acesti oameni noi", gindindu-si in aceastá epocá monumentele sau ansamblurile de monumente de care voiau cu osebire sá-si lege numele drept semne inconfundabile, prin dimensiuni sau prin materialele scumpe folosite,ale bogátiei dobinditesiale rásunetului ascensiunii lor sociale.

69 www.dacoromanica.ro Dacol Suceviva Movilestilor, Hurezii Brincoveanului sau Vacarestii Ma- vrocordavilor slut, fiecare dintre ele, cele mai ample ansambluri monastice ale varii in epoca inalvarii lor impresionind prin aceasta chiar si pe vizi- tatorii obisnuivi cu monumente din alte parvi de lume Argesul lui Neagoe Basarabi Trei Ierarhii lui Vasile Lupu adauga monumentalitavii ansamblu- rilor manástiresti din care faceau parte noblevea 6 somptuozitatea Ora' atunci nemaivazute in Tara Romaneasca si in Moldova a pietrei sculptate

Fig. 6. Imitarea lui Hrisios (traducere slavond). Mandstirea Dealu. Sterna lut Udriste Ndsturel.

impodobite cu policromii de pe favade. Mai mult decit atit,i cele dintli cele din urma adaposteau inlauntrul lor insemnate odoare de metal previos, broderii liturgice din catifele,fir de matase, de aur si de argint, icoane strane in care cromatica stralucitoare, ferecaturi bogate ilemnuri scumpe concurau intru crearea unei atmosfere demne de ctitoria de excepvie a unui mecenat domnesc. Nu intimplator, credem, chiar gustul pentru culorile scinteietoare, unele cu o veche simbolicai raspindire bizantina ce se potriveau cu nazuinvele oamenilor noi", precum rosuli verdele, albastruli auru1246 culori de pretenvie", am spune, intr-o anume mentalitate nobiliara fie ea tnc sne- configuratá precis, va caracteriza picturii broderii de la Suceviva si de la Trei Ierarhi, din vremea lui Constantin Brincoveanu sau Mavrocordatilor. Si iarasi, nu intimplator, senzorialul, tactilul sint tot mai mult solicitate pri- vitorului medieval in fava unor paramente de arhitecturi cu zeci de ornamente cizelate ca in uriase ceaprazarii in piatra, precum la Trei Ierarhi mai inainte inca, la biserica manastirii Argesului, sau a unor vase de metal

70 www.dacoromanica.ro pretios, a unor piese de mobilier mgrunt si bogat sculptate, a unor costume si a unor bijuterii cu filigran si incrustatii din Tara Romaneascg si dinMoldova secolelor XVII si XVIII, ornamentica barocg sau numai barocizatg, de sorginte apuseang sau turceascg, fiind apreciatg tocmai in numele senzoria- si al luxuriantei, al fastului si al concretetei iubitoare de detalii care caracterizeazg,n plasticg si in literaturg, civilizatia romaneascg, gustulin- dividual tot mai hotáritor , dar si cel colectiv, la nivelul marii boierimi si al domniei, mai ales dupg 1600 si ping dincolo de 1700247. Dacá, inturnindu-ne la inceputul secolului al XVI-lea, vom lua cazul lui Neagoe Basarab i aici deschizgtor de capitol de mentalitate social-cultural g romaneasa in evul mediu , al lui Neagoe cel ce va fi mostenit de la Craiovestiiaprecierea boggtiei traduse in opere de arta, in odoare broderii sau argintárii liturgice de felul celor ce se lucrau la Bistrita vom constata cg inclinatia sa spre fast rgzbate ping in textul lnväriturilor ce vorbeau despre cadrul ales si fastuos al primirii solilor248, dar este mai ales evident-a' in boggtiile adunate in interiorul si pe fatadele bisericii mgngstirii Argesului. In contrast cu daniile modeste acute la lgcasuri din restul Tgrii Romanesti249, cele fácute bisericii Argesului numai pentru impodobirea sa reflectau ca in nici o altg ctitorie de veche arta romaneascá vointa exemplará a ctitorului de a se impune pe sine si pe ai si, noii Basarabi", prin pretiozitatea materialelor alese intru durarea bisericii ce avea fie lui si alor si loc de odihng de veci, aceasta intr-o tali ce fusese obis- nuitg de peste doug sute de ani cu biserici sobre, adesea elegante, dar ináltate diii materiale foarte simple, in primul rind din cgrámidá. Nimeni nu a tradus atit de precis in cuvinte uimirea omului 'din evul mediu ce a stat sg admire ctitoria-necropolg a lui Neagoe in vremea ei ça balcanicul Gavriil, protos al mgastirilor de la Muntele Athos, cel care, putem bgnui lesne, avea o anume experientg vizualg" in materie de Igcasuri de arhitecturg, zugrgvite pe dinguntrui dgruite cu odoare de pre; traditia Bizantului nu demult apus. Autorul Vie Çiisf. Nifon este cel tare, impresionat de fastul bisericii de lingg cetatea de resedintá voievodalg, a insistat cum o fgcuse, intr-o oarecare másurg, si cu ctitoria de la Dealu a lui Radu ce! Mare250 asura sfintei biserici" a lui Neagoe251, tot de piatrg cioplitá si netezitá si sapatg cu flori", incinsg de un briu tmpletit Fig.21 in trei vitei cioplit cu floriçi poliit", Incununata de turbe tot cioplite cu florii unele fácute sucite", ca5icei doisprezece stilpi de piatil din ades invocatul pronaos, invirtiti foarte frumos siminunati". Dar privirea cirmuitorului athonit fusese retinutá cu uimire nu numai de florile" nemaivázute ping atunci in Tara Romneascîn sculptura decorativg a bisericilor,ciside pretiozitatea materialelor ce alcgtuiau ctitoria dela Arges, de la pardoseala de marmurg albg. la cerdacula ... de marmurg pes- tritg" din fata bisericii si la culorile strglucitoare, altádatá de mare pre; in arta bizanting, asternute pe favadele lgcasului fra seamgn in toatg ortodoxia (si toate scobiturile pietrelor dinafará le vopsi cu lazur albastrui florile le polei cu aur"). lar dacg vom adguga acestor strglucitoare 5i nobile fatade icoanele despre care iargsi Protul ne spune ceran inpodobite tot cu aun cu pietri scumpe" sau ferecate cu argint curati poleite cu aur"252, dintre care stim unele exemplare de familie", cu portretele donatorilor voievodali Neagoe çi Despina253, sau altele, de foarte mari dimensiuni, destinate spatiului dintre coloanele pronaosului254, ca si broderiile liturgice cindva aici adgpostite, dintre care cel putin una ne este cunoscutg siale cgrei culori

71 www.dacoromanica.ro fundamentale slut,din nou, albastrul, rosuliverdele firelor de mátase asezate pe fondul de aur255, vom intelege mai bine ci omul nou" Neagoe, cel ce urmatise in mod direct ingltareaidecorarea ctitoriei sale256, trecuse in podoaba interioar iexterioarg a bisericii mángstirii Argesului ceva din gusturile sale am spune chiar, din programatica sa dorintg, de a se distinge de toti inaintasii in acele somptuoase stráluciri ale marmurei, ale aurului siale culorilor de pretentie" din lumea bizanting, care puteau, toate im- preung, sg-1 desemneze o datg mai mult pe el, patronul unui fapt de arti fárg precedent ping atunci intre hotarele Tgrii Romanesti, drept vrednic cel mai legitim urmas al Basarabilor. Dacá Sucevita celorlalti oameni noi" ai evului de mijloc romanesc, care au fost Movilestii, aduce si ea o notg de grandoare, prin dimensiunile foarte mari ale ansamblului monastic si ale ricasului su principal iesit totusi din scarg fatg de nortnele clasice ale artei evului mediu din Moldova, dupg cum iesitg din scarg, ;in alt chip, avea sg fie, in aceeasi vreme, zveltai eleganta Dragomirng a omului nou" Crimca, total noug prin elansarea-i vertical, prin spatiul interior, prin decorul de la turlg cioplit intr-o viziune orientalizanti ce va reveni citeva decenii mai ttrziu pe fatadele unei ctitorii domnesti, de data aceasta257 purtind, mai mult incg, si o notg de strglucire prin programatic reluata picturg exterioarg la modg in epoca strgmosului matern al ctitorilor, ba chiar o aurá de somptuozitate grin acoperámintul de mormint al unuia dintre acestia, unde Intilnim, dominantg, culoarea de pretentie" rosul visiniu din catifeaua fondurilor unei remarcabile broderii liturgice ce degajá o atmosferg deopotrivg apuseani orientalg258, abia epoca de cirmuire a omului nou" prin excelentá ce ne apare a fi fost Vasile Lupu reina fastul de sorginte bizanting pe care ctitoria lui Neagoe 11 inviase. La doug veacuri dupg cgderea Constantinopolului si la mai bine de un secol dupg opera noului Basarab" din Tara Romaneascá, Moldovei ii era menit sg vadá ináltindu-se, Fig. 22 in 1639, in traditia cea mai bung a arhitecturii de epocg musating, dar cu o decoratie de exceptie, extrem de noug in acea vreme çi in nici un fel aderentg traditiei decorative moldovenesti decoratie pe care doar turla Dragomirnei o putuse anunta cu treizeci de ani inainte lgcasul din Iasi, Cu hramul celor Trei Ierarhi, unde Vasile Lupu voit necropola si pe care nimic nu a fost indeajuns spre a-1 impodobi. Doug mgrturii insemnate avem din chiar veacul ridicrii Trei Ierarhilor ambele Ant datorate unor vizitatori strgini de targ, Paul din Alep si Evlia Celebi, amindoi si aceasta face márturia lor admirativg cu atit mai pre- tioasg in intelegerea locului bisericii lui Vasile-vodg, in contextul artei epocii veniti dintr-un somptuos Orient in care veacul al XVII-lea atingea unele culmi ale artei turco-persane, unde culoarea strglucitoare, decorul zu- grávit sau cioplit in infinite stilizgrisi arabescuri ajunseserg la exuberante rar tntilnite. Pe pietrele poleite din peretii de dinafarg ai acestei biserici slut, ca im- podobiri, niste figuri florale, ba chiariinfloriturile de pe una si aceeasi piatrg sint incadrate in niste ornamentatii sápate, ca discuri de soare, impletituri de linii, dantele de piatrg "259, cu aceste cuvinte si cu comparatii care urmeazá in textul memorialului su de cglgtorie, mult umblatul prin Europa, Asia si Africa Evlia Celebi evocg mángstirea lui Lupu Bei", cea pe care nu-i chip s-o descrii cu sau pana", a cgrei pereche nu se ggseste nicgieri pe fata pgmintului", cu...pietrele de marmurg poleitg" care strálucesci scinteie de parcg ar fi frunzele...de pe un pergament

72 www.dacoromanica.ro iluminat"260. Daca, putini ani inaintea calatorului turc, diaconul sirian al patriarhului Macarie al Antiohiei fusese si el uimit de aspectul exterior al edificiului fail asemanare, pentru el, in lumea ortodoxa, pe fatadele caruia nu era loc cit de mic care SI nu fie sculptat ne-o spune un atent vizitator ce va fi fost indeajuns de obisnuit, de la el de acasa, cu acel autentic ,,horror vacui" al decoraviei musulmane , el nu era mai putin sensibil la fastul interiorului Trei Ierarhilor, ce va fi aratat, poate, chiar ca in momentul tit.- nosirii, Paul din Alep vizitind Iasii in 1653; el aflá aici jiltul domnesc acoperit cu catifea rosie, placat cu foita de aur, dominat de o mica cupola si de doi vulturi auritj261, toate aceste elemente, de la culoare Ora' la probabi- lul baldachin si la pasarea heraldica avind lucrul este stiut o semnificatie precisa de suveranitate ce amintea de simbolurile care inconjurau pe imparatii Bizantului si de recuzita monarhilor europeni care in acelasi veac al XVII-lea, ca si in secolul urmator, s-au voit urmasiisirestauratorii" acestuia. Mobilierul bisericii, din abanos si chiparos, Cu incrustatii de fildes, vasele liturgice de auri de argint, batute cu nestemate262 pe care le va admira si Evlia Celebi , epitafele, poalele de icoane 5i dverele cu fonduri de catifea verde sau visinie, cu fir de metal previos 5i cu somptuoase che- nare florale263, tn fine, broderiile cu potrete voievodale precum cel al Tudos- cai si cel al lui loan, menitul intru domnie munteaná, cu imaginile acestora purtind fastuoase costume de aparat", stralucind in fir de aur 5i argint pe fondul rosu al catifelei264, adaugate celeilalte straluciri, exterioare, a broderiei din piatrá.auritá cu impletiruri, zigzaguri, arcuri in acolada, decor geometric si ornamente vegetale separate de briul torsada deslusit pe o banda de marmurá cenusie265, vor fi creat exact impresia de bogatie, de depasire in ordinea fastului a tot ceca ce se facuse pina atunci in Moldova, impresie pe care sigur o voise ctitorul acestei biserici necropolá de noua dinastie , fostul mare vornic devenit domn, singurul dintre oamenii nor ai evului mediu romanesc ajuns la suprema demnitate feudal á WI a fi, intr-un fel sau altul, scoboritor din vechiul neam domnesc. Dar acest semn de fast aulic fara precedent in evul nostru mediu si care isi gaseste corespondenve in multe directii ale activitatii interne si ortodox-ecumenice a lui Vasile Lupu era si un semn de cultura, de gust, de cunoastere precisá de catre ctitor a ceca ce era realizare mai caracteristica in arta Orientului vremii, anume in sfera decoratiei artistice,lafel cum pare a fi fost stiuta si pretuitá de cave acelaqi ctitor si arta apuseana a Renasterii tirzii gi a barocului ce dominasera, la milocul secolului al XVII- lea, provinciile" stilistice ale Occidentului din Europa est-centrala. Marturie sta in acest sens cea de-a doua ctitorie a voievodului, biserica manastirii Golia, rezidita de Vasile-vodá si sfirsitá de singurul su fiu ajuns in scaun, Stefanita Lupu. Ordonanva clasica a fatadelor de piatra nimeni in lume n-a excelat In arta de a construi bisericisi mánastiri din piatra de tale si sculptatá ca voievodul Vasile", scria Paul din Alep266 preruind, nu intimplator, tocmai nobletea materialului din care erau inalvate ctitoriile acestui domn , cu pilastri incununavi de capiteluri corintice, cu frontoane triunghiulare la ferestre si unele 5i celelalte datorate, desigur, unor ecouri italiene, venite poate si prin Polonia267 , este cea care pune pecetea hotaritor occidentv lizantá pe aceasta ctitorie a lui Vasile Lupu si a fiului sau, fara ca relieful Fig. 23 plat, orientalizant, cu ornamente vegetal-florale si heraldice, de la ancadra- mentele de marmura ale intrarilor In biserica265 sa o altereze intructtva; mai

73 www.dacoromanica.ro mult, ea sporeste convingerea noastra ca un voievod care a putut patrona inaltarea a dota monumente atit de total diferite ca viziune sti1istic, principe care a stiutfolosi arhitecti ipietrariatit de deosebiti ca formatie,in ambiante diametral opuse, precum Trisfetitele"si Golia aidoma acelui mare spatar din neamul Cantacuzinestilor care, citeva decenii mai tirziu, in Tara Româneasca, avea si ridicesiel, intr-un acelasi moment ctitoricesc, In anii din jurul lui 1700, la Coltea si la Fundeni, lacasuri cu portaluri de renastere tirzie italiana 6 altele cu fatade ritmate de structuri exotice, de indepártate origini musulmane, colorate cu rosu-cinabru, cu albastru-cobalt, cu verde si aurm269 era un spirit avizati extrem de larg, innoitor pe multe planuri, doritor de frumusete, de o frumusete sonora si care sa impresioneze, dar si deschida orizonturi sensibile, asadar un nom nou" in sensul cel mai adincsimai precisalnotiunii. In ciuda operei sale cntoricesti cu mult mai vaste cantitativ vorbind cu izvoare 6 consecinte cu mult mai profunde in evolutia artei locale, cu un acelasi gust sigur si cultivat, Constantin Brincoveanu, celalalt om note` ilustru al secolului al XVII-lea, nu a atins, in sfera fastului, a pretiozitatii operelor, realizarile artistice patronate de Vasile Lupu. Asa cum am vazut, legaturile cu traditia voievodala anterioara din Tara Romaneasca erau o constanta pe care Constantin-voda a inteles sa o urmareasca, insotind-o de un realism lucid ce a caracterizat, se pare, mentalitatea si actiunile marelui logofat din Brincoveni, urcat in 1688 in scaun. Si totusi, cum era firesc, °data devenit domn, ctitoriile sale se deosebesc sensibil de simplitatea unor biserici, precum cele de la Potlogii Mogosoaia, 16:hate de Brincoveanu ca boier inca la cea din urinlucrri1e s-an incheiat cu numai o luna 1naintea neasteptatei sale inscaunarim chiar bogat impodobitele si nmo- dernelea case domnesti pe care le va adauga amintitelor doul biserici boie- rest; traditionale, tel.:NO la unuliacelasi ctitor o 'impede schimbare de conceptie asupra rolului si a demnitatii unui patron incoronat al arteisi culturii. Ca si Sucevita in cazul Movilestilor, mánastirea de la Hurezi, princit- pala ctitorie brincoveneasa, impresioneaza inainte de toate prin vastitatea ansamblului dealtfel extrem de armonios si admirabil implantat in peisaj iar calitatea pe care asezámintul o cápä'ta, nu mult dupa incheierea lucrarilor de aici, din partea Patriarhiei de la Constantinopol, aceea de stavro- indica limpede rangul pe care voia si-1 dea, intre toate manásti- rile faxii, ctitorul ce se reprezentase cu toata ndinastiaa in fresca de aici si care dorea sa-si albá tot aici mormintul. Intr-o vreme in care, ca niciodatá pinatunci in Tara Romaneasca, gustul ctitorului-voievod sial celor din jurul su, cultivatii Cantacuzini in primul rind272 asa cum 11 impusese in sculptura decorativa si in pictura mural a biserica principalde la Hu- rezi , se rásfringea in absolut toate constructiile, religioase sau laice, ale aceluiasi voievod siale marilor boierisiierarhi ai tarn; intr-o eroca in care noutatea cea mare in artá era, desigur, bogatia, exuberanta decorului vegetal, floral si animalier cioplit in piatrá si in lemn, ca si conceptia asupra locuintei marilor potentati aducind, mitre altele, in aceastá directie, ecouri ale artelor tiparului273 sau ale arhitecturii de ambiantá renascentistçi barocl, dintr-o Intilnire a traditiilor decorative si constructive autohtone cu o pro- babilasurs italian, intr-un timp incare artaItaliei,Indeosebicea. a Venetiei, cunostea momentul decisiv al difuziunii sale europenem locul unui nom noua inca medieval, bogat,cult, nespus de atasat traditieisi foarte deschis, totodata, catre tot ce era de ultima' oraIn arta Orienrului 74 www.dacoromanica.ro turcescosi in aceea a Occidentului barocului, apare cu atit mai mult drept hotáritor pentru destinele culturii de el patronate. Celui din urmi om nou"-ctitor medieval intárile romane care a fost Nicolae Mavrocordat, urmas al Brincoveanului si in ordinea cronologiei si in aceea a mentalitátii, nu ti ráminea decit &I se conformeze canoanelor artistice cu atita autoritate instápinite in timpul domniei acestuia, biserica de la Vácáresti, aflatá in mijlocul celui mai amplu ansamblu mánástiresc din Tara Româneascá, integrindu-se din plin,stilistic,epocii brincovenesti a artei noastre vechi. Iubitor intr-o másurá pe care nu o vom mai regási la cu mult mai modemul" su fiu si succesor, Constantinos al unui anume fast aulic de care se inconjurase$iConstantin Brincoveanu, fast intilnit, de pila, in sculptura luxuriantä de la portalul din pridvorulFig. 24 si de la coloanele din interiorul bisericii de la Vácáresti »la plus belleFig. 25 que je conoisse aux Grecs"277, avea scomenteze, in acelasi veac in care ea fusese ctitoritá, Jean Claude Flachat, cálátor, artist si negustor" francez cu o anume experientá a Levantului ortodoxos Nicolae-vodá Mavrocordat incheia medievalul sir al voievozilor-oameni nor pentru care dimensiunile monumentelori Impodobirea lor de exceptie in deplin consens sau in total á rupturá cu traditia trebuiau si ele sá reflecte un program politic unde omologarea unanimá a reusitei lor sociale era cheie de boltá. Au slujitiaici,la Vádresti intr-o mánástire inchinatá San tului Mormtntos , la tirnosirea vastei biserici In 1722, arhierei sträinim, asa cum. in 1707, la sfintirea bisericii bucurestene a Sf. Gheorghe cel Nou si ea inchinatá Locurilor Sfinte281 slujba fusese condusá, la cererea lui Constantin Brincoveanu, de insusi patriarhul Hrisant al Ierusalimului, inconjurat de mitropoliti balcanici282, cum in 1641, la aducerea de cátre Vasile Lupu, la Trei Ierarhi, a unor relicve vestite in intreaga Europá oriental, slujiserá, trimisi fiind de patriarhul ecumenic Partenie, trei mitropnliti de Heracleea, de Adrianopol si de Paleopatra283 sau cum, in fine, in 1517, la sfintirea bisericii-necropolá a ighimonului" Neagoe fusese prezent, ne-6 spne iarási Gavriil Protul, Teolipt Tarigrádeanul care este patirarh a toall lumea", cu patru mitropoliti balcanici de la Seres, Melnic, Sardica 1VEdia Cu toti egumenii Sfetagorei, in fruiste cu cei de la Lavrai Hilan- dar, de la Vatopedii Cutlumuz284. Dad am readus in minte toate aceste exemple de strálucite adunári, soboruri de ierarhi cu odájdii bogate si titluri pline de pompá,chematicuscopuripolitice$i culturale programatice sau veniti dupá mil á domneascá la serbári fastuoase si in imprejurári deosebite, legate de viata unuia sau altuia dintre lácasurile cititorite de oamenii noi" ai evului mediu románesc, este pentru a oferi 'Ina' o dovadá a men- aulice, de buná traditie bizantiná, pe care asemenea ctitori de, la Dunáre si Carpati au impártásit-o de-a lungul a trei veacuri, intr-o impre- sionantá si plina de rezonante actiune de patronaj.

Strálucitele soboruri de arhierei si cálugári stráini, veniti in tárile rom'ane lainitiativalorsaulaaceeaavoievozilordinsecolele XVI, XVII si XVIII, menite a ridica in ochii crestinátátii ortodoxe ctitoriile acestora din urtná, erau posibile in primul rind gratie faptului cultural ce constituie un capitol important al istoriei noastre medievale, anurne abia mentionata operá de patronaj de dimensiuni geografice si de insemnátate moral l si ma- terialfoarte vaste. cu un rásunet particular in intreaga istorie a Orientului creqtin in evul mediu. Ne referim la acea patronare a ortodoxiei sud-est eu-

75 www.dacoromanica.ro ropene §i orientale ce a conferit indeosebi sau, mai bine spus, aproape numai amintitilor oameni noi" ai trecutului romanesc calitatea de protectori ai uneia dintre cele mai interesantei creatoare arii de cultura din Europa rasariteana si din Orientul Apropiat la sfirsitul evului mediu, protectori care, precum altadata vechii voievozi Basarabii Musatini, de la Vladislav I pina la Stefan cel Mare si Vlad Calugárul, au fost daruitori plini de munificienta la marile asezaminte de la Athos $i sprijinitori ai patriarhilor de la Constantinopol. Caderea Imperiului bizantin si a statelor feudale balcanice sub stápinirea Semilunei, situatia nu o data precará, in timpul Turcocratiei, a Patriarhatu- lui ecumenic $i a celorlalte patriarhate ortodoxe ale Rasaritului otoman, de la Alexandria, Antiohia 6 Ierusalim, au facut din singurii cirmuitori orto- doc$i ai sud-estului european aflati intr-o demnitate suverana voievozii Moldovei $iai Tárii Romanesti dupá 1500 si piná catre 1700, firestii principali protectori aibisericii rásaritene, continuatori nu nunni ai voievozilor romani din secolele XIV si XV, dar si ai dispárutilor imparati mari dregátori bizantini,ai tarilor,cnejiloridespotilor bulgari$isirbi, intr-o actiune de patronaj ce venea saducá o glorie cu attt mai mare, o pozitie ,,internationalá" cu atit mai eminenta domnilor de la Argos, Tirgo- vistei Bucuresti, de la Suceava $ilasi în ochii bisericii ortodoxe, ai tuturor celor ce ascultau de ea in imperiul sultanilor, o recunostinta cu atit mai efectiva tradusä in laude si multumiri, in hiperbolice comparatii ale voievozilor romani cu vestiti protectori ai crestinátatii de la inceputurile acesteia Inca cu cit sprijinul lor era mai substantial. Si cum o asemenea recunowere, lauda si preamárire ecumenica" erau cu atit mai Altos necesare acelora care prin ctitorii si prin alte acte cautau sl dobindeascá recunoasteri morale $i legitimári dinastice chiar inlatuntrul hotarelor voievoda- telor románesti peste care cirmuiau, era in ordinea fireasca a lucrurilcir ca oamenii noi", urmasi in scaun ai voievozilor din neamurile basarabesc musatin, sl deviná si cei mai ferventi $i mai insemnati patroni ai intregii ortodoxii rasáritene prin raca$uri çi daruri pretutindeni facute. Mostenitor, din acest punct de vedere, si al Basarabilor cei vechia, dar si, nu mai putin, al Craiovestilor ce au fost ctitori la Athos285, Neagoe s-a ilustrat, o stim, prin numeroase danii $i ctitorii oferite aici, ca si la Meteore, la Constantinopol, la Sinai $i la lerusalim cel ce ne-o spune era $i cel mai autorizat a le cunoaste, ca mai mare peste Sf. Munte286 mult mai multe decit in interiorul rárii Romanesti287, ceca ce este simptomatic pentru mentalitatea noului Basarab". Ele veneau sintregeasca, in fapt, actul etitoricesc de excel:4e de la biserica Argeplui, cea pe care acelasi Gavriil Protul, comparind-o cu bizantina Sf. Sofia $i cu strävechiul templu din Ieru- salim288, o punea, in spiritul hiperbolic al vremii, Intr-o perspectiva istoricá si geograficá ce revendica pe Neagoe gasindu-i inaintasi ilustri ping la impáratul Justinian si la regele Solomon al Vechiului Testament , in programul de propaganda interná$i externá al darnicului voievod pentru legitimarea propriei domnii si a dinastiei careia ise voia inceptor. Daca prin danii e drept, mult mai modeste la Muntele Athosm, Ieremia-vodá s-a arátat un demn continuator al bunicului prezumtiv si al strabunicului pe linie materná,i daca neamul boieresc al Movilestilor, devenit familie domneascá, si-a manifestat protectia asupra crestinilor din Orient prin ajutoarele date importantei biserici ortodoxe din Liovul Poloniei298, vom constata cum comunitatea acesteia din urmá avea sa fie cea care, precum alta data Gavriil Protul in cazul Neagoe, ii va compara, pentru darnicia sa, 76 www.dacoromanica.ro pe omul nou" Vasile Lupu, ce urmase peste ani in scaunul moldovenesc Itu Ieremia Movilä, cu magnificul protector al bisericii din vechime, Justi- nian291, marcind prin aceasta nu numai un moment de flaterie domneascä prilejuit de ajuparele date, obisnuit in cele din urmä in mentalitatea epocii, ci si o efectiva recunoastere mternationalä" a meritelor pe care, incä mai risunkor, i-o vor acorda ctitorului Trei ierarhilor conducitorii supremi ai bisericilor Orientului ortodox. Patron si protector al acestora intr-o mäsuri pe care nimeni nu o va implini intre toti voievozii oameni noi" ai evului mediu romanesc asa cum fastul Trei Ierarhilor nu avea sä fie egalat de nici una dintre ctitoriile lor Vasile Lupu isi cistigase, prin daniii aju- toare, dreptul suveran de a se amesteca imperial" in afacerile Patriarhiei din de a dojeni pe mitropolitii din jurul acesteia293, fácea si fieConstantinopol292' alesi egumeni din mänästiri din voievodatul su in scaunul patriarhal al Ierusalimului294, primea in Moldova vizite ale unor patriarhi ai Orien- tu1ui295, isi avea numele su si cele ale membrilor familiei läudate in toate bisericile ortodoxiei, drept multumire pentru ajutorul insemnat dat in momente critice Patriarhatului ecumenic296, se inconjura cu invätati teologi si mari demnitari ai aceleiast otrodoxii, precum Meletie Sirigul2Y7,i ajungea patroneze in 1642 ca altädatä bazileii celei de a douaRomea un sinod in chiar resedinta sa ieseanä, lingä zidurile inflorate in piaträ scinteierile somptuoase ale principalei sale ctitorii de curind incheiate, dä- ruite cu relicve vestite in toatä crestinätatea risäriteani. Färä a atinge aura de sprijinitori ai intregii acestei cresti- nätäti ortodoxe, pe care obizantinä"' cäpätase Vasile Lupu, in veacul ce a urmat domniei acestuia votevozii cei mai insemnati intru faptä ctitoriceascä au fost ei, in mäsuri diferite, patroni ai Orientului crestin, continuind iaici, odatä ajunsi in scaunul Tärii Romanesti asa cum nu putuse sä o facä, lipsit de antecedente genealogice ilustre,amintitul domn al Moldovei o traditie de familie. Vizite de patriarhi de la Stambul, din Antiohia, din Alexa.ndria va primi, astfel, ca si inaintasuli unchiul sättSerban-vocri29 ,8 Constantin Brincoveanu299, si tot acest nepot al Cantacuzinilor va arbitra unele neintelegeri interne ale bisericii orientale precum intre cälugärii de la Sinai si patriarhia Terusalimului30 , va stärui pentru numiri de inalvi ierarhi la Constantinopol301 si va sprijini cultural pe ortodocsii din indepirtatul A1ep3132; dupä cum celälalt om nou" al anilor 1700, Nicolae Mavrocordat, va ajuta Sfintul Mormint, inchinindu-i propria sa ctitorie-necropolä3133, urmind aici, desigur pilda inaintasilor din scaunul "Drift Romanesti, dar si pilda tatälui su Exaporitul, ce fusese nu numai un »protector al patriarhilor" cum Il socoteau diplomati occidentali acreditatt pe MI6 Sublima Poartä304 cii unul al Locurilor Sfinte305.

Ib Acesti ctitori-oameni noi"aievului mediu tirziu romanesc, cärora izvoarele timpului si montunentele de ei ridicate prin opera zugravilor, a pietrarilor, a argintarilor si a arhitectilor rämasi in unele cazuri anonimi le-au subliniat in fel si chip, le-au exaltat chiar, pe alocuri, personalitatea, care si-au afirmat pe cäi felurite, deschis sau discret, legitura cu o traditie voievodalä de la care se revendicau cea a epocilor de glorie si de inde, pendenti ale Moldoveii Tárii Romanesti , care au dorit sä fie intemeietorii unor noi dinastii" menite a deveni pentru viitor, la rindu-le, traditie si ale at-or simboluri nepieritoare trebuiau sä fie läcasurile de exceptie pe care le-au Malta, purtind pecetea heraldia a unei singularitäti sociale emi-

77 www.dacoromanica.ro riente, inconjurindu-se in ctitorille lor si nu nutnai aici de e1egant:4 si fast, voind a-si arata bogatiai puterea nu numai prin opera ctitoriceasca din ;ail, cii printr-o vasta actiune de patronal asupra crestinitatii rasaritene aflate sub tutti, au fost cu totii i aceasta este o noua trisatura ce-i uneste si care le explici mai adinc rostul in istoria vechii noastre arte oameni de cultura ei mn,ci,ci sass inconjurati de cei mai aleli oameni de cultura ai farii din vremea lor, aidoma tuturor importantilor mecenavi ai Europe; medievale, renascentiste çi moderne. Intr-un peisaj de umanism cultural specific evului mediu tirziu, ajuns la expresii ale unui autentic rationalism ortodox" catre 1700306, cu deschideri spre cultura apusea.na a Renasterii, a clasicismuluisi a iluminismului, dar inahrte de toate cu adinci legaturi spirituale cu traditia cea mare a Bizan- tului307 ce conferea un plus de unitate culturii romanesti a secolelor XVI, XVII si XVIII306, atit la nivelul feudal si aulic al marilor boieri ierarhi cultivati, al mediului curtilor domnesti cit si, in forme specifice, la acela popular al micilor clerici, al boiernasilori dregatorilor marunti, »de plaiuri" si de vii", al taranilor chiar309 , tot mai bine stiut pentru secolul al XVIII-leai pentru primele decenii de dupa 1800, profilul spiritual al acestor ctitori-oameni noi` se definestei mai limpede. Stim astfel cfiecare dintre ei era, prin forva lucrurilor, calatorit in centre de culturi prestigioase ale Orientului musulman in frunte cu Constan- tinopolul, unde a umblat, probabil,i deschizatorul tipologiei pe care o pro-, punem, Neagoe Basarab 310, 6 unde se formase integral cel ce o inchidea, Nicolae Mavrocordat, in timp ce Movilestii, cu atitea legaturi in Polonia acolo unde invkasera carturarii moldoveni de fnmte aiveacului, ca Grigore Urechej Miron Costin caj Cantacuzinii cei cu studii in Italia, cunosteau deopotrivi lumea renascentist-tirzie a Europei centralei apusene, pe care nu o ignora nici Vasile Lupu, daca judecar" n dupa fatadele Goliei, nici Brincoveanu. Erau, fiecare dintre ace.,stia i numai in acest fel se poate explica gustul lor atit de personal in calitate de ctitori , nu numai oameni noi", oameni cultivati, mai mult decit supusii lor 6 decit nivelul obisnuit al feudalitatii romanesti, erau inconjurati de cei mai alesi carturari ai voievo- datuluii in legituri cu personalitati ilustre ale culturii Orientuluii Occi- dentului: asa Neagoe Basarab mostenitor al Craiovestilor, ceial caror nivel cultural s-a tradus in ctitorirea Bistritei care *vorbeai scria in sla- yona sirbeasca, stiind poatei greaca (invatate prin indrumatorul su spiritual, balcanicul Nifon, fostul patriarh ecumenic311), care purta coresponden0 cu marele retor" al Patriarhiei ecumenice, Manud din Corint312, çi ai carui boieri erais, multi, gramatici", deci oameni cu mai multa carte, ceea ce nu era foarte frecvent in epoca313; asa Ieremia Movila, al carui sfetnic apropiat era Luca Stroici, ctitorsiel,la Dragomirna, primul care folosea, scriind, caractere alfabetice latine in Moldova timpului314, sau Vasile Lupu care ca boier iscalea au slove grecesti315 si al carui mitropoliti apropiat colaborator era vestitul carturar Varlaam, intemeietor al tipografiei si al scolii ada.-postite lîngzidurile ctitoriei domnesti de la Trei Ierarhi316; asa, in sfirsit, Constan- un Brincoveanu in jurul caruia statuseracultivatiiunchiConstantin stolniculi Mihai spatarul Cantacuzino sau logofatul cronicar R,adu Gre- ceanu sau Nicolae Mavrocordat fiul poliglotului Exaporit cu studii la Roma si Bologna , de departe una dintre cele mai luminoasei europene figuri Intru cultura din trecutul romanesc, vorbitorul de limbi orientale occidentale ce adnota pe Erasmus si pe Montaigne, care se afla in legatura

78 www.dacoromanica.ro cu scriitori franceziiprelati anglicani,se preocupa de arheologiesi de numismaticá, de epigrafiesi de botanicäsicare, inainte de toate, era el insusi un creator317, asa cum fusese, pe cit se pare, la celnalt capät al sirului de oameni noi" de care ne-am ocupat, autorul Ïnvãturi1or, Neagoe Basarab. Pätrunsi de insemnätatea culturii, de noblevea, dar si de eficacitatea ei atunci dad trebuia sjustifice o aka' nobleve, social, saccentueze, o datä mai mult, locul eminent al posesorului ei intre contemporani, asemenea voievozi cultivati au legat aievea slova manuscriselor si a tomurilor tipärite, adunate treptat in colectii mänästiresti si in importante biblioteci, de chiar ctitoriile lor ce ajungeau sle adäposteascä pe cele din urmä si asupra cärora, in acest fel, se reflecta inca o datä semnul culturii. Manuscrise importante se pästrau la Arges si la Sucevita, la Trei Ierarhi vedeau lumina tiparului cärti românesti dintre cele mai importante, ornate cu gravuri 318, Cantacuzinii posedau in ctitoriile lor biblioteci bine stiute astäzi, precum aceea de la Marginenii Prahovei a cärturarului stolnic Constantin319, la Hurezi unde deslusim pinä astäzi pisania zugrivitä a bibliotecii erau aduse faimoase editii greco-latine de cronici bizantine, publicate in acelasi veac la Paris320, in sfirsit, la Väeäresti se ea'seau manuscrise rare din Orient, medaliii cärti adunate intr-o biblioteca unia in Räsäritul european, a ciirei remarcabilä istorie sial cärei räsunet pinä in Franta si in Anglia veacului luminilor" au fost amplu cercetate321, ca un moment de referintä al culturii românesti de la sfirsitul extrem al evului mediu. Cu imaginea aceasta, a unor siruri täcute de volume i pergamente adunate In incäperi anume, nu departe de locul unde se inäha biserica-necropolä a domnului din Tara Romaneascä sau din Moldova, domn a cärui ascensiune politicä si chiar socialä fuseserä spectaculoase, care se voise urmas al vechilor voievozi Basarabi sau Musatini, îi afirmase o strälucitä genealogie, fäurise o stemä caresä.insoteascä, aläturi de herbul viitoarele drmuiri ale membrilor unei dinastii" de el intemeiate sau care, färä a pretinde la obirsii ilustrei armoarii nobiliare, se inconjurase cu atit mai mult si mai sonor de fastul aurului si al argintului, al vesáturilor de prey si al marmurii, al lemnu- rilor scumpe si al culorilor strälucitoare, sau se voise proteguitor al ortodoxiei ca altädatä bazileii de pe Bosfor färä a pierde insä nicidnd din ochi realitätile romanesti cärora lise consacrase cu rivnä, mai ales in cele ale culturii, päräsim acest sir de oameni noi"-ctitori medievali. O facem cu nädejdea de a fi propus, prin luminarea unor fire care-i leagä pe acestia din urmä unii de alvii, de-a lungul a mai bine de doui veacuri, o tipologie de culturä ce meritä osteneala de a fi adincitä si in care deslusirea faptului social prin faptul de arta, dar si a artei prin personalitatea care a inveles o patronezei sä se slujeascä de ea, caeätä dimensiuni umane ce se inscriu, poate, intr-o viitoare istorie a mentalitavii, mai mult, a civilizatiei noastre vechi.

Note

1E. CASTELNUOVO, Per una. storta 2 R. BONNOT, Sur les modes etles soctale dell'arte. I. in Paragone (Arte), 313, styles, in L'Année sociologlgue, 1949-1950, 1976, p. 8. p. 4.

79 www.dacoromanica.ro 3P. FRANGASTEL, Pictura isocie- 12H. KAMEN, The Iron Century. Social tale, Bucure§ti, 1970, p. 75. Change in Europe. 1550 1660, Londra, 4 W. E. KLEINBAUER, Modern Per- 1971, p. 131. spectives in Western Art History: An Antho- 13Pentru secolul al XVIII-lea occiden- logy of 20th Century Writings on the Visual tal, vezi J. STAROBINSKI, Li Invention Arts, New York, 1971, p. 76-82. Interpre- de la liberté. 1700-1789, Geneva, 1964, tArile sociale ale fenomenului artistic me- p. 15-16. dieval cele ce ne intereseazA in cerceta- 14H. KAMEN, op. cit., p. XII. rea de fatA au atins chiar, 13e un tArim 15Ibidem, p. 152-154. esentialmente speculativ, zona foarte deli- 16Ibidem, p. 155-157. catA a raportului dintre structuri pur for- 17Ibidem, p. 144-145. male, cum stint cele ale romanicului 0 go- 18Ibidem, p. 163-164. ticuiul occidental,i structuri dintre cele 19Ibidem, p. 136-138. mai diverse ale societAtii feudale apusene, 20 R. BONNOT, op. cit., p. 24-25. precum in cartea lui A. SCOBELTZINE, 21Ibidem, p. 5 0 urm. L' Art féodal et son enjeu social, Paris, 1973. 22 W. SYPHER. Rococo to Cubism in 5 W. E. KLEINBAUER, op. cit., p. Art and Literature, New York, 1960, p. 104. 77-78. Paralele de acest fel pot fi gdsite 23D. GLASS, Papal Patronage in the In cele mai variate sfere, identificarea lor Early Twelfth Century: Notes on the Icono- constituind o metodA curentA astAzi (vezi, graphy of Cosmatesque Pavements, in JWCI, In general, A. TENENTI, Art, histoire so- XXII, 1969, p. 386-390. elate et méthode sociologique, in Annales, 24P. HETHERINGTON, Pietro Caval- 1957, 3, p. 474-481, cu o aplicatie, in ace- lint, Artistic Style and Patronage in Late Iasi numár al revistei, datorith lui R. Bar- Medieval Rome, in The Burlington Maga- thes, despre Histoire et sociologie du ate- zine, 826, January 1972, p. 4-10; cf. J. ment, p. 430-441; o cercetare de acest tip, GARDNER, S. Paolo fuori le mura, Nicho- aplicatA la realitAtile noastre din secolui las III and Pietro Cavallint, in Zeitschrift intemeieril statelor feudale, am incercat nol far Kunstgeschtchte, 3, 1971, p. 240-248. insine in Arta fi societate in Tara Romd- 25R. K. LANCASTER, Artists, Sup- neasal a veaculut al XIV-lea, in SCIA, 1, pliers and Clerks: the Human Factors in the 1972, p. 3-35). Art Patronage of King Henri III, in JWCI, 6 W. E. KLEINBAUER, op. cit., p. 82 XXXV, 1972, p. 81-107. Pentru mai ve- urm.; R. BASTIDE, Art et société, Paris, chiul patronaj al unui suveran, cel al 1977, p. 101, p. 127. ratului german Hemic al II-lea, la incepu- '7A. WARBURG, Arte del ritratto e tul secolului al XI-lea in aceea0 epoch borghesia ftorentina,in La Rinascild del In care inregistrAmi patronajul artistic paganestmo antico, Florenta, 1966, p. 109 exercitat de figuri proeminente ale ierar- 146; E. H. GOMBRICH, The Early Medici hiei ecleziastice printre care Egbert, arhie- as Patrons of Art, in Norm and Form. Stu- piscop de Trier, sau Bernward de Hildes- dies in the Art of the Renaissance, Londra, heim vezi P. LASKO, Ars sacra 800 1966, p. 35-57; F. HARTT, Art and Free- 1200, Londra, 1972, p. 95-106, p. 111 dom in Quattrocento Florence, in W. E. 122, p. 123-133; patronajul acestor din KLEINBAUER, op. cit., p. 293-313. urmA lerarhi germani 10 va gasi o replica In veacul al XII-lea, in regatul de dincolo 8 R. THEODORESCU, Bizanj,- Bal- cant, Occident la inceputurile culturii medic- de Rin, prin activitatea acelui tipic homo vale romdnegi (secolele X XIV), Bucuregi, novus" ajuns de la o na§tere foarte umilA 1974, p. 268-312; idem, Un milentu de arid la pozitia unui adevArat ghici spiritual la Dunarea de Jos (400-1400), Bucuregi, politic al lumii feudale franceze i europene 1976, p. 153-232. a timpului care a fost abatele Suger de la Saint-Denis (E. PANOFSKY, L'Abbé Suger 9A. DUPRONT, "runehistoiredes de Saint-Dents, in Architecture gothique et mentalités, in Revue Roumaine d'Histoire, pens& scolastique, Paris, 1967, p. 9-65). 3, 1970, p. 381-403; G. DUBY, Histoire 26 E. SNIEZYNSICA-STOLOT, Queen et sociologie de l'Occident médiéval: résultats Elisabeth as aPairon of Architecture, in AH A, et recherches, in acela0 volum, p. 451-458; 1-2, 1974, p. 13-36. cf. idem, Histoire des mentalités, in L'Histot- 27 H. KRAUS, The Medieval Commune re et ses mithodes, Paris, 1961, p. 937-966. at Amiens as Patron of Art and Architecture. 10 F. CONSTANTINIU, Aspecte ale men- In Gazette des Beaux-Arts, LXXVIII, 1971, talului colectiv salesc in societatea medievald p. 317-330. romdneascd, In SMIM, VII, 1974, p. 80. 28 F. HARTT, op. cit., p. 300 0 urm. 11 Un tip similar de imagine, in alt con- 29 E. H. GOMBRICH,loc.cit.,;cf. text cultural 0 din altA epocA, cerceteazii, A. D. FRASER JENKINS, Cosimo de' Me- sprepildl,Francastel(La Réalité dici's Patronage of Architecture and the figurative. Elements structurels de soctologie Theory of Magnificence, in JWCI, XXXIII, de l'art, Paris, 1965, p. 331-336). 1970, p. 162-170.

80 www.dacoromanica.ro 30C. H. CLOUGH, Federigo di Monte- titului sentiment istoric" pe care, la nivel feltro's Patronage of the Arts 1468-1482. voievodal, vom cAuta a le deslusi in studiul In JTVCI, XXXVI, 1973, p. 129-147. de fatA. 31 A. D. FRASER JENKINS, op. cit., p. 45Ibidem, p. 74. 167-168. 46Idem, Y a-t- 11 un art phanariote dans 32Pentru cazul lui Federico di Montefel- les pays roumains? Quelques considerations tro, tiple nouveau riche" al celei de-a doua préliminaires, in Symposium L'Epoque pha- jumAtAti a secolului al XV-lea, vez! C. H. nartote", Salonic, 1974, p. 260-261. CLOUGH, op. cit., p. 142. Pentru toti acesti 47Idem, Autour des notions ..., p. 75. mecenati italieni din Quattrocento, a chel- 48Gh. CRONT, Dreptul de ctitorie in tui Cu InAltarea monumentelor era o spun Tara Romdneascd si In Moidova.Constituirea chiar teoreticienii artist' din epocA o si natura juridicd a fundalitlor din eoul adevAratii virtute (ibidem, p. 140), cel bo- mediu, In SMIM. IV, 1960, p. 78. ga0 trebuind di se ilustreze in cose amplis- 49Ibidem, p. 107. sime e nobilissime con molta larghezza e 50Ibidem, p. 108. magnificenza" (apud A. D. FRASER JEN- 51Revelatoare in acest sens este situatia KINS, op. cit., p. 163). din Tara RomAneascA a secolului al XVI-lea, 33F. GIRARD-PIPAU, Le Mécénal de unde s-a constatat, ca o regulA aproape Charles d'Amboise (1500-1511), in L' Infor- generalA, cd domnii apar in tablouri votive manor:histoire de I' art, 4,1972, p.176-181: doar In asemenea situatii elective (C. L. DUMITRESCU, Deux iglises vaiaques deco- 34 Aci cazurile de patronaj stilt foarte rées au XVII siécle: Snagov et Tismana, diferite, de la cal al episcopilor din jurul Revue Roumaine d'Histoire de I' Art, Série anului 1500 (T. CHRZANOWSKI, M. KOR- Beaux-Arts, 2, 1973, p. 156). NECK', Mecenat artystyczny biskupa Chet- 52 M. A. MUSICESCU, Etapes du lan- mittskiego Milcolaja III Crapitza, in Btu- gage ..., p. 176. letyn Historti Sztuky, 1,1972, p. 7-22), 53 A. MESROBEANU, Rolul politic al pinA la cele ale nobililor colectionari Movilestilor pInd la dornnia tut I eremia Vodd, cAlAtori in preajma lui 1800 (T. ZIEL In Cercetdri istorice, 1, 1925, p. 179. KA, Archiwum prywatne Stanislawa Kostici 54S. de ZOTTA, Principti Romdniei des.. Potockiego jako Irddloinformacji o jego cendenji din Movilesti, In Arhiva genealogicd, mecenacie kulturalno-artystycznym, in Biu- II, 1913, p. 102-103. letyn .Historii Sztuky, 2, 1972, p. 117-121); ele se situeazii mereu in orizontul social al 55 M. A. MUSICESCU, M. BERZA, unei nobilimi extrem de influente in ceea ce MAndstirea Suceolla, Bucuresti, 1958, p. 14; priveste mentalitateaI gustul polonez al S. 'ULEA, Portretul until ctitor uitat al md- acestor epoci: M. BOGUCKA, L'attrait" ndstirli Sucevija: Teodosie Barbovski, mitro- de la culture nobiliare? ( Sarmatisation de la polit al Moldovei, In SCIA, 2, 1959, p. 247, bourgeoisie polonaise au XVIII siecle), in 56 F. BABINGER, Origineai sftrsitui Acta Poloniae Historica, 33, 1976, p. 23-41. JutVasile Lupu,in ARM SI,s.III, 35Mecenati e pittori. Studio sui rapporti t. XVIII, 1936-1937, p. 73; ibidem, t. tra, arte e societd italiana nelretd barocca, XIX, X937, p. 137 si urm. Florenta, 1966. 57 N. IOR GA, Despre Cantacuzini. Stu- 36Ibidem, p. 55. dii istortce basate In parte pe documente ine- 37Ibidem, p. 66. di& din archiva dlui G. Gr. Cantacuzino, 38 M. A. MUSICESCU, Atapes du lan- Bucuresti, 1902, p. XXXXXXI. Pentru gage pictural aux XVIXVIII stacks. fastul neobisnuit de care acesta se inconjura Réflexions sur la relation entre la forme la Constantinopol, mArturisit de izvoare artistique et Poeuvre temoin", in RESEE, contemporane, vez! idem, Byzance aprés 2, 1972 p. 176, p. 180. Byzance, ed. a II-a, Bucuresti, 1971, p. 121. 39 F. HASKELL, op. cit., p. 159, p. 390. 58 N. STOICESCU, Dicjionar al marilor 40Ibidem, p. 65. dregdtori din Tara Romaneasc6 ;I Moldova. 41Ibidem, p. 71. Sec. XIVXVII, Bucuresti, 1971, p. 136. 42Ibidem, p. 28. Intre acesti fii, cei mat insemnati patron' 43Ibidem, p. 57. de artA1 culturA au fost, desigur, marele 44S-a remarcat cA in intregul sud-est spAtar MihaiCantacuzinoMArgineanu" european si nu mai putin in Wile romA- marele stolnic Constantin Cantacuzino ne secolele XVII Si XVIII sint cele ale MAgureanu" (ibidem,p.137-141); tar intensificArlicultuluineomartirilor,de dintre nepotii de flu al postelnicului, la pildA (M. A. MUSICESCU, Autour des sfirsitul secolului al XVII-lea st la incepu- notions de tradition, d'innovation et de Re- tul celui de-al XVIII-lea, meritA a fi amin- naisscuwe dans la peinture du Sud-est euro- titi in acest sees marele vornic $erban II péen aux XVI XIX. stacks, in RE SEE, Cantacuzino, marele stolnic Pirvu Ceuta- 1, 1976, p. 73), pentru a nu ne mal referi la cuzinoI marele spAtar Toma Cantacuzino alte forme de manifestare artisticA a amin- (ibidem, p. 143-145).

81 www.dacoromanica.ro 59Pentru asemenea aspecte ale domniei tin;Iproblemele regimuluiboteresc), acestui fiu incoronat al posteinicului Cons- Otnagiu tut P. Constantinescu-lasi ca prilejul tantin, vez! D. IONESCU, Ideal and Re- implinitii a 70 de ani, Bucuresti, 1965, presentation. The Ideal of the Restattration p. 315. Este epoca aristocratici" a evuiui of ¿he Byzantine Empire during the Reign mediu rominesc, de care vorbea P. P. PA- of Serban Cantacuzino (1618-1688),in NAITESCU (De ce au fost Tara Romtlneascd RESEE, 4, 1974, p. 523-535. ft Moldova fd ri separate) (extras), Bucuresti, 60V. Al. GEORGESCU, La Structura- 1938, p. 13). lion du poutroir d'Etal dans les Principautes 78N. IORGA, Doamna lutIeremta Roumaines ( XIVe XV II lestecles).Son Voda",In ARMSI, s.II,t.XXXII, originalité. Le Me des modeles byzantins, 1909-1910. P. 1031-1040; S. de ZOTTA, In Association internationale des Etudes Sud- Flirt noui des pre Movilesti, In Arhiva genea- Est Européennes, Bulletin, 1-2, 1973, p. 114 logic& II, 1913, p. 237. 61N. IORGA, op. cit., p. LXXXVIII. 79I. MICLESCU-PRAJESCU, New Data 62 A. A.C. STOURDZA, L'Europe Regarding the Installation of Movild Princes, orientate et le rdle historique des Mauroçor- In The Slavonic and East-European Review, dato,1660-1830,Paris,1913,p.46; 115, 1971, p. 234; oricum, Stroicil coboard N. CAMARIANO, Alexandre Mavrocordato, din boieri membri ai sfatului domnesc in le grand dragoman. Son activité diplomatique secolul al XV-lea (N. STOICESCU, op. cit., ( 1673 1709), Saionic, 1970, p. 31. p. 326-328). 63A.A.C. STOURDZA,loc.cit.; 80S. de ZOTTA, op. cit., p. 220; M. A. N. IORGA, Viafa ye domnia tut Constan- MUSICESCU, M. BERZA, op. cit., p. 12, tin-VoddBrancoueanu,Bucuresti,1914, nota 7.in 1599, franciscanul Bernardino p. 116. Quinn!i stia cii Ieremia Moviii este nobil 64 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 30, polon" (Caldtori straini despre fdr(le romdne, p. 37. IV, Bucuresti, 1972, p. 35). 65M. NEAGOE, Neagoe Basarab, Bucu- 81D. CIUREA, Despre Ieremta Movila resti, 1971, p. 28, p. 30. ft sitar:11a pointed a Moldovet la sflmitul 66D. PLE$ IA, Neagoe Basara b. OrIginea, sec. XVI pi Inceptttul sec. XVII, In Studit familia pi o multi privire asupra politicit fi cercetart fain/trice. Istorie, VIII , 1957, Tdrit Romdnesti la Inceputul veaculut al p. 334, nota 87. XVI-lea (I), In Valahica, I, 1969, p. 59. 82E. A. KOZAK, Die Inschriften aus der 67 N. STOICESCU, op. cit., p. 17-19, Bukovina, Viena, 1903, p. 59. p. 46-47. 83T. VOINESCU, R. THEODORESCU, 68D. ZAMFIRESCU, Neagoe Basarab Manastirea Dragomirna, ed. a II-a, Bucu- ;iInodfdturile calm fiul sduTheodosie. Problemele controversate, Bucuresti, 1973, rest!, 1967, p. 9-10. 105, p. 182; D. PLE$IA, Neagoe Basarab. 84 T. VOINESCU, Contribufit la studiul Ortginea (II), In Studia Valahica, II, 1970, manuscriselor ilustrate din mdndstirile Su- p. 123-124. cevila ft Dragomirrut, in SCIA, 1-2, 1955, 69M. NEAGOE, op. cit., ro. 36-39. p. 89-114. 70Istoria artelor plastice In Romdnia, I, 85in aceasti ordlne de Wei trebuie spus Bucuresti, 1968, p. 231, p. 239, p. 248, cit au existat in veacul al XVII-lea veac p. 278, p. 285-286; C. L. DUMITRESCU, nobiliar prin excelenti Itotusi foarte Pictura din secolul al XVI-lea de la bolnifa departe, in Virile routine, de un imobilism, mdrulstirii Bistrifa-Vilcea, In SCIA, 2, 1972, de o rigidltate a ierarhiei sedate cazuri p. 179-194. de ascensfurd spectaculoase, de la origini 71Idem, Mandstirea Calutu ;I cueva pre- mirunte pinli la marl dregitoriiI chiar la cizart despre clitorti et ft despre Mthat Vitea- rangurl domnesti. Ar fi suficient si amin- zul, in Mihai Vtteazul, Culegere de studit, Um, in acest sens, cazul marelui ban mun- Bucuresti, 1975, p. 253, nota 26. tean Mares Bijescu, cunoscut ctitorla 72Ibídem, p. 245; pentru cel trel fratt Cornetul si la Bijesti (N. Stoicescu, op. cit., Buzesti, 111 ai tul Radu Buzea mare armas, p. 110; cf. St. D. GRECIANU, Genealo- cu o origine debe noui" citre 1600, vez! gtile documentate ale famtlitlor boleroti, N, STOICESCU, op. cit., I), 34-39, p. 60, Bucuresti, 1913, p. 81), ce! al Cantemires- p. 81. tilor in Moldova (N. STOICESCU, op. cit., 73C. L. DUMITRESCU, O reconsiderare p. 367) sau cel al sotlei lui $erban-vodi picturit Medal din Startesti-Vticea, CantacuzIno, Maria fondatoare la biserica Pagint de veche aria romdneascd, II, Bucw. Doamnel din Bucuresti , al dire tati, resti, 1972, p. 165-166. Gheorghe Ghetea, fusese un simplu negus- 74Idem, Manlistirea Mau ..., p. 253. tor venit de la sud de Dunire (lbidem, 75Ibidem, p. 257. p. 138, p. 184). 76Ibtdem, p. 254. 86P. V. NASTUREL, Genealogia Nas- 77 E. STANESCU, Din istoriaidellor turellort In Revista pentru istorie,ctrcheo- politice In evul media romdnesc (Miron Cos- logie ft filologie, XI, 1910, p. 312.

82 www.dacoromanica.ro 87P. P. PANAITESCU, L'Influence de Bifithorila Sebastian Lubomirski si Leon l'oeuvredePierre Mogila archeviquede Sapleha, spre pildii ne-am oprit in stu- Kiev danslesPrincipautésRoumaines, diul publicat in acest volum sub titlul Paris, 1926, p. 55; D. H. MAZILU, Barocul Portrete brodate fi interferente stilistice in in literatura romdmi din secolul al XV II-lea, Moldova epocit lut leremla Movild fi a lui Bucuresti, 1976, p. 91, p. 162-163. Vasile Lupu. 88V. CANDEA, L'Humanisme d'UdriVe 104M. A. MUSICESCU, loc. cit. Ntisturel etl'agonie deslettresslavonnes 105 N. GRIGORA, Biserica Tret Ierwht, en Valachte, in RESEE, 2, 1968, p. 261 ed. a II-a, Bucuregi, 1968, p. 21. 263. 106Ibidem, p. 14. 89R. GRECEANU, Casa de plain] din 107N. IORGA, Vasile Lupu ca w mdtor al Herd.gti.Istoric, in Monumente ;I muzee, tmpdratilor de Rdsarit in tutelarea patriarhiet I, 1958, p. 123-124. Recent, P. CHIHAIA de Constanttnopole fi a bisericti ortodoxei in (Udrifte Mature( fi casele de la Herti#1, in ARMSI, s.II, t. XXXVI, 1913-1914, Revista muzeelor ;I monumentelor. Mona- p. 207-235. Prenumele de Vasile este cel mente (storice ot de artd, 2, 1976, p. 25) a purtat o datA cu venirea la domnie, In locul propus ca datA a constructiei caselor" anii celui boieresc de Lupu (I. ZABOROVSCHL 1641-1643. Vasile Lupu ca dregdtor Inainte de domnie, in 90 E. GRECEANU, Casa de piatrd din RI R, XV, 1945, Pam, II, p. 157). Studiu arhitectonic, in lifonumente 108N. IORGA, op. cit., p 211; F. BA- fi muzee, p. 132. BINGER, op. cit., p. 63 0 urm. 910. BAZU, Restaurarea easel lut Udrifte 109E. NEGRICI, Narattunea in cronlcile Ndsturel din Herefti, in BMI, 4, 1971, p. 55 lui Grigore Ureche fi M iron Costin, Bucurestl, 92D. H. MAZILU, op. cit., p. 93, p. 102. 1972, p. 241-257.1 93. I. BIANU, D. SIMONESCU, Biblio- 110 LetopisetulTdritMoldovel,inM. grafia romdneascd veche 1508-1830,IV, COSTIN, Opere (ed. P. P. Panaitegcu), Bucuregi, 1944, p. 195, p. 197. Bucuresti, 1958, p. 113. Este sigut cA putean 94V. CANDEA, op. cit., p. 248. aplica 0 lui Vasile Lupu camai tirziu, 95Ibidem, p. 251. In parte, lui Constantin Brincoveanu 96D. ZAMFIRESCU, op.cit., pi 290. observatia fAcutA in legAturA cu unit vole- 97 M. NEAGOE, Conceplia lui Neagoe vozi romAni al inceputului de secol XVII 0 Basarab despre domnie, in Neagoe Basarab, ai inceputului de secol XVIII (Radu Mih- 1512-1521. La 460 de ani de la urcarea neatNicolae Mavrocordat, de pildAy, sa pe tronul Tdrit Romdnefti, Bucure§ti, anume aceea cA existA un raport direct 1972, p. 48. Intro unele atitudiniregale" ale unor 98Idem, Neagoe Basarab, p. 139. domni din Tara RomfineascA sau din Mol- 99Vtala fi tratul sfintulut Nifon paid- dova 0 bunele lar relatii dAtAtoare de arhul Constantinopolului (ed. T. Simedrea), un spor de autorltatecu Poarta (F. Bucuregi, 1937, p. 27-28. CONSTANTINIU, De la Mihat Viteazul la 100Pentru ace-asta, vezi M. GAZACU, De fanartott: observatii asupra polit(cit externe ce a clddit Neagoe Basarab biserica mdndstirit romanagt, in SM IM, VIII, 1975, p. 117- Argepului, In GB, 7-8, 1967, p. 783. 118). 101 Hurmuzakt, XII, nr. 444 p. 297. 111V.Al. GEORGESGU op. cit., p. 113-115. 102 Un asemenea somptuos costum de 112N. IORGA, op. cit., p. 230. aparat" era cum nu se poate mai potrivit 113Ibidem, p. 225. unul voievod iubitor de fast precum Iere- 114P. P. PANAITESCU, op. cit., P. 85 mia MovIlA, cel intre odoarele cárula stim 86. Compararea unor suverani cu Justinian, cä se prenumArau o coroank lucratA din caI aceea cu Constantin cel Mare cele, plAci de diamant", un soare de dlamant", douApersonalitiltidevenite cu timpul perle din Indille Orientale, un briu dom- aproape legendare,constituindIn evul nesc acoperit cu diamante i rubine", harna- mediu european expresia supremA a spirltua- samente 0 sable de aur cu diamante 0 alte MAUI bizantine 1 crestine,ImpArati pietre pretioase, luele, brine, coliere cu ctitori, protector! ai bisericii, dAtittori de diamante, vase de aur 0 de argint (I. norme 0 leg -e regAsitA in civilizatia CORFUS, Odoarele Movile4t(lor rdmase trt veche romAnea,scA 0 in alte imprejurAri: Polonia. Contribuitt la istorta artel .0 a aqa de pildA lAsind la o parte momentul preturilor, in Studii, 1, 1972, p. 38-39); Neagoe Basarab este cazul exaltArli pert- pentxu portretul brodat alluiIeremia sonalitAtii lui Constantin Brincoveanu in -vodA, vezi M. A. MUSIGESGU, Broderia predoslovla lui Radii! logof At Greceanul", medieuald romdneascd, Bucure§ti, 1969, cat. unde voievodul e comparat, indirect, Cu 42, p. 41, fig. 70-72. cei doi bazilei amintiti (in Cronicart mun- 103Ibidem, p. 17. Asupra acestei imagini tent, ed. M. Gregorian), II, Bucuresti, 1961 voievodale brodatei asupra prototipurilor p.10), comparatie reluatit partial in sale pictate in jur de 1600 in humea sensul apropierii Brincoveanului de primul InfátlInd suverani l magnati, de la stefan ImpArat crqtin intr-otipArituriidin

83 www.dacoromanica.ro Alepul SirleilaInceputul secolulutal ales a celel angevine (vezi nota 24) . XVIII-lea (vezi infra nota 302). cazul Ruslei secolelor unde 115 Apud N. IORGA. op. cit., p. 220. vechile traditilbizantine,patristice, re- 116Idem, Les grandes families byzanttnes inviein lupiabisericilruse impotriva et l' idée byzantine en Roumanie, In BSH, pretenlillor Constantinopolului # Romei XVIII, 1931, p. 11. (I. DUJ(EV, Byzance aprés Byzance elles 117D. M. NICOL, The Byzantine Family Slaves,InMedioevobizantino-slavo,II, of Kantakouzenos (Cantacuzenus) ca. 1100f Roma, 1968, pe 299), sau cel al Serbiel 1460. A Genealogical and Prosopographical veacului al XVIII-lea mide din anume Study, Dumbarton Oaks, 1968, p.VII, ratiuni politice Wasi biserIca este pur- p.24; BanulMihail CANTACUZINO, tatoare a traditillor medievale atunci clnd, Genealogia Cantacu:inilor, publicatit i adno- la mijlocul secolului luminilor", slnt zugra- tata de N. Jorge, Bucuresti, 1902, p. 1. vite in Wapiti monastice slrbesti chipurile 118N. IORGA, op. cit., p. 20. unor clrmuitori al trecutului, de la Nema- 119 T. VOINESCU, Sur le portrait de nizi la ultimii despoti al epocil indepen- groupe de famille", dans la peinture de la dentel (D. MEDAKOVIC, Die National- Valachte au XV Vi le stécle: Part des Cantacu- geschichte der Serben im Lichte der neuzeit- mixings, In Me Congas international d' étu- lichen sakralen Kunst, In Kunst und Geschi- des du Sud-est européen, Bucarest, 4-10 chteinSildost-Europa,Recklinghausen, septembre 1974. Résumés des communicati- 1973, p. 145-156). ons, II, Bucuresti, 1974, p. 489; cf. Went, 125D. PLEVA, Neagoe Basarab, Origi- Zugraoul Plrvul Matta si scoala sa, In SCIA, nea, familia ..., p. 50; D. ZAMFIRESCU, 3-4, 1955, p. 144-145. Melia a fi subli- op. cit., p. 89-90. niat faptul ca, aidoma rudelor lor din Tara 126 M. NEAGOE, Neagoe Basarab, p. 27; Romftneasca, cel dol Gantacuzini din Mol- M. A. MEHMET, Doud documente turce4ti dova secolului al XVII-lea, frati ai postel- despre Neagoe Basarab, In Studit, 5, 1968, nicului Constantin Cantacuzino anume p. 923. marele vornic Toma # marele vistiernic 127Inaileiturile Jul Neagoe Basarab c.dtre lordache , au fost de asemenea ctitori de ftui sduTheodoste(ed.F. WW1, D. biserici # curti boieresti (N. STOICESCU, Zamfirescu, G AMMO, Bucuresti, 1970, op. cit., p. 361-363). p. 253. 120 A. A. C. STOURDZA, op.cit., p. 128 D. ZAMFIRESCU, op. cit., p. 168. 382 # urm. 129lnadfdturile ..., p. 322. 121Inscriplitie medieuale ale Romdniei. I. 130 M. A. MEHMET, op. cit., p. 921 Orasul Bucurestl, Bucure*ti, 1965, nr. 489, 923. Dealtminterl, generalizind, sprijinul p. 436-437. Portil poate fi socotit pe drept cuvint, # 122Ibidem, nr. 498, p. 440-441. Cit des- Indeosebi pentru veacul urmator, al XVII-lea pre lunge pisanie a bisericil celei marl a (Al. DUTU, Umanistii romdnitcultura mitnastirti mai veche declt paraclisul europearul, Bucuresti, 1974, p. 146), una ea constitute, dui:4 remarca lui Iorga, o dintre calla de parvenire politicA a mor adevarata pagina de mania" legatit de asemenea oameni noi" (este cazul, total domnia luiNicolae-voda (Inscriplit din sau partial, al flecitruia dintre ei, de la blsericileRomdniet,I,Bucuresti,1905, Ieremia Movilit la Nicolae Mavroeordat). p. 74). 131Cdldtori strdini despre Artie romdne, I, 123 A. SCOBELTZINE, op. cit., p. 71, Bucuresti, 1968, p. 178. p. 139. 132M. A. MEHMET, op. cii., IL 926 124DesIgur, chestiunea legaturil cu tra- 927. ditia nu doar a unor oameni not" el,In 133Ibident, p, 928. general, a unor epoci noi", apetitul isto- 134Documente privind istoria Romdniet. rlst" al unor vremi de mart transformart Veacul XVI. B. Tara Romdneascd, vol. I sociale,politicesauculturale cese (1501 1525), Bucuresti, 1951, nr. 75, p. 75. reclami de la trecnt spre a justifica prezen- 135 E. LA.ZARESCU, Biserica mtinti.stirit tuli vittorul asa cum erau ele concepute Argepului, Bucuresti, 1967, p. 8. In Ideologia timpului sint Inuit mal 136 D. PLES1A,ilfdrulstireaDealu nuantate # mat complexe, depasind simplele necropold domneascd ;1 cepa despre frd- genealogil de famine" spre a patrude In mintdrile interne din Tara Romdneascli In sfera mai vasta a genealogiilor culturale". veacul al XVI-lea, in Acta Valachica, Tit istoria culturala a Europe' medievale 1972, p. 152-153. # foarte mult In istoria artistica a acesteia- 137P. CHIHAIA, Semnificalia portretelor lucrul este evident la tot pasul, putInd lua din biserica mdndstirti Arm, In GB, 7-8, aici exemplul, deja mentionat, al papilor 1967, p. 788-789, p. 793, p. 796, p. 797. romani din secolut al XIII-lea care apeleaza 138Documente privind nr. 129, p. 130. la traditille apostolice" refacInd chiar 139 Apud P. S. NASTUREL,, Inadfdturtie monumente paleocrestine in momentul lup- tut Neagoe Basarab In lumina pisantilor de tet impotriva expansiunilor straine, mai pe biserica mlintistirit de la Arge.g, In MO,

84 www.dacoromanica.ro 1960, 1-2, p. 16; cf. Literatura ronnind veche ce din vara lui Neagoe, Marla, yin Radu ( 1402- 1647), I, Bucuresti 1969, p. 160. erban,Constantin$erbanCirnul" 140Documente privind nr. 103, p. 104. erban Cantacuzino (M. NEAGOE, op. cit., 141D. PLEIA, Neagoe Basarab. OHO- p. 235). In ceca ce-1 priveste pe erban din nea (II), p. 130. Rudele Despinel, Bran- Golan', devenit domnul Raduerban, el kovidi, dincolo de legAturile de familie in era in mod direct descendentul Craiovestilor sfera bizantinA ce vor fi amintite, erau inru- prin bunica sa Anca din Coiani, flicA a ditei au regli Ungariei (I. R. MIRCEA, marelui ban erban din Izvorani $i a Martel, Relationsculturelles roumano-serbes au luca lui Radu Craiovescu (D. PLE$IA, XVIe siècle, in RESEE, 3-4, 1963, p. 387, Neagoe Basarab. Ortginea, familia ..., p. 51; nota 43), ceca ce-1 plasa pe Neagoe intr-o idem, Neagoe Basura b.Originea (II) ..., vecinfitate genealogicA pretioasA. p. 118, nota 118; p. 129, nota 177; N. 142D. M. NICOL, op.cit.,tabelII, STOICESCU, op. M., p. 73-74, p. 94); p. 220-221 ; p e linie femininA, Despina, pro- o datA cu domnia lui Raduerban s-a babilA flicA a lui Iovan Brankovie (I. C. nAscut - dupA cum s-ademonstrat nu FILITTI, Despina, Princesse de Valachte, demult - confuzia dintre Basarabii Cra- filleprésuméede Jean Brankovitch,in iovesti, preluatA ca atarasle Mateí Basarab, RIR, I, 1931, p. 241-250) pi a une Donka fostul agA din Brincoveni -siel, colateral, (I. R. MIRCEA, P. S. NASTUREL, De urmap.al Craioveptilor - care vorbea despre Pascendance de Despina, épouse du voivode neamul nostru blisArAbesc". Numele de Neagoe Basarab. A propos d'une inscription Basarab devenea, dealtminteri, intr-a dons slavonne inédite,in Romanoslavica, X,1964, jumAtate a secolului al XVII-lea, un patro- p. 436), era coboritoare, la a sasea generatie, nim al lui $erban Cantacuzino, nepotul de din Ioan al VI-lea Cantacuzíno impAratui ficA al lui Raduerban, casial nepotului Bizantului, prin Irina Cantacuzino, sotia de sorA al Cantacuzinului domnesc, Cons- luiGheorghe BranIcovi6, tatAl celor dol tantin Bripcoveanu (D. PLEVA, op. cit., despoti, LazAr (1456-1458)sistefan (1458 p. 141). -1459). 146 E. LAZARESCU, O icoand pujin 143 D. PLE§IA, loc.cit. curzosculd din secolul al XVI-leasiproblema 144 E. LAZARESCU, op.cit.,p.10; pronaosulut bisericit mandstirti Arges, in M. A. MUSICESCU, Etapes de langage SCIA, 2, 1967, p. 187-199. p. 177. 147 A. MESROBEANU, op. cit., p. 183, 145CapitolulamintitelposteritAti" a nota 3; p. 189; D. CIUREA, op. cit., p. 324, lui Neagoe Basarab, in timpul domniei lui nota 3; cf. O. G. LECCA, Genealogia a 100 Matei Basarab, este foarte important e de case din Tara-Romdneasca pi Moldova, semnificativ, mergind, ca amploare, de la Bucuresti, 1911, tabelele 3si4. restaurarea ctitoriilor celui dintii de cAtre 148N. STOICESCL4 op. cit., p. 317. Ion cel de-al doilea, pinA la traducerea in roma- MoghilA (MovilA) era urmasul luiIatco neste a lnadititurtlor sau la sublinierea de Hudici, membru al sfatului domnesc, fArA cAtre abia amintitul Udriste NAsturel- dregAtorie, in timpul lui stefan cel Mare In dedicatia predosloviei la A ntologhlon-ul (ibidem, p. 275). tipArit la CImpulung in 1643 - a descen- 149In 1589, 1606si1607 (Documente dental lui Matei-vodA din Preabunul Basa- privind Veacul XVI. A. Moldova( 1671- 1590), III, Bucuresti, 1951, nr. 519, p. 430; rab Neagoe de odinioarA" (I. BIANU, N. Veacul XVII. A. HODO$,Bibliograftaromdneascdveche Documente privind 1508- 1830,I,Bucuresti, 1903, p. 123, Mo ldova ( 1606- 1610), II, Bucuresti, 1953, p. 132; Literatura romdrulveche ...,II, nr. 45, p. 41; nr. 119, p. 100). Bucuresti, 1969, p. 276). Descendente astfel 150I. MICLESCU-PRAJESCU, op. cit., exprimatA - in legAturA cu un alt important p.228; prudent, mai recent,t. S. GORO- ctitor, foarte traditionalist in patronajul VEI (Note istoricet genealogice cu pr(vire sAu cultural, rAmas cu o mentalitate de la urmasti luite fan cel Mare, in SMIM, mare boier de tad chiar i atunci cind urcase VIII, 1975, p. 196) noteazA: identitatea In scaunul domnesc al Wail RomAnesti pe Maria Bares - Maria MovilA e probabill, carel-ailustratprinfaptede culturA dar pinA acum nu a fost deplin doveditA". sprijinite de domnie ca pupal in veacul sAu, 151Voievodul moldovean care in secolul voievod care nu se integreazA tipologiel ce al XVI-lea s-a intImplat a nu fi de neam o propunem alci, acee,a a unor noi" domnesc - anume Despot-vodA - ain- cu ctitorii de exceptie, iubitori de fast pi cercatsiel o inrudire fictivA cu o ilustrA Cu o aleasA culturA el 1nti - este perfect dinastie sud-est europeanA, legatA la rin- autenticA: din sora lui Neagoe Basarab, du-I de familiiie voievodale rominesti (I. Marga, cAsAtoritA cu Marcea postelnicul, MICLESCU-PRÀJESCU, op. cit., p. 216). coboarA - prin Vilsan din Caracal pi Dan- 152Ibidem, p. 232; Documente privind du din BrIncoveni - Meal Basarab (N. nr. 380, p. 287. In acest sens, al retell/1i la STOICESCU, op.cit., p. 49, p. 50-51, traditia voievodalA moldoveneascA, nu este P. 70)siConstantin Brincoveanu, in timp lipsit de interes nici faptul, deja remarcat,

85 www.dacoromanica.ro cadoidintrefillluiIeremlaMovila In Scrtpla Va(achtca, IV, 1973,p. 131-161) poartii prenumele lui Bogdan ,Intemeie- 170Vezi note precedenta. torul' si al lui Alexandru cel Bun, unul 171Vezi supra nota 145. 4 dintre cei mai ilutri musatini (N. IORGA, 172Detaliul este semnificativ, ni Se pare, Doamna ...", p. 1030). legind o data mai mult tntr-o perfectli 153 Hurmuzaki nr. 350, p. 237. wdescendentilonomastia -r- pe5erban 154I. MICLESCU-PRAJESCU, op. cit., Cantacuzino de $erban marele ban din lzvo- p. 221, p. 230. rani, clislitorit cu o Craloveasa, deerban 155Ibidem, p. 222. din Coiani devenit domnul Tarn Roma- 156S. ULEA, in paragraful Pictura exte- nestt Radu *erbansi de flul acestula, Hoard din capitolul Arta in Moldova de la Constantinerban Cirnur stiut si sub mijlocut setolulut al XV-lea pind la sfirgitul numele voievodall Basarabilor. secolulutalXVI-lea,inIstortaartelor 173Gh. I. CANTACUZINO, Melndstirea *plastice ..., p. 367. Cotrocent, Bucuresti, 1968, p. 20. 157Idem, In paragraful Pictura din capi- 174E. LAZARESCU, Biserica mdndstirti tolul Arta tn Moldova de la Inceputul seco- p. 41. lUlut al XVII-lea Mild in primele decenit 175Pentru arhitectura Hurezilor, vezi Gr. ale secolulut al XIX-lea, In Istorta artelor IONESCU, ¡aorta arhitecturit In Romdnia, plastice in Romdnia, II, Bucuresti, 1970, II, Bucuresti, 1965, p. 96, p. 99. Este de p. 135-137. remarcat cd intr-o MU mare ctitorie a sa, 158Ibtelem, p. 134. de data aceasta chlar in Bucuresti, la bise- 159Pentru aceastil identitate: V. BRA- rica Si. Gheorghe Nou, Constantin Brinco- TULESCU, Pictura Suctettet gi datarea et, veanu Wee sa fie adaptat,in primul In MMS, 5-6, 194, p4.218 ; idem, Portretul decenlu al secolului al XVIII-lea, planul logofdtulut loan MoeiM (monahut Ioan(chte) Hurezilor, intr-o varlanta care coincidea in tabloul voile de la Suceotja, in MMS, cu col de la biserica mitropoliei bucurestene 1-2, 1966, p. 52. si de la biserica man stirli Cotroeenilor 160 M. A. MUSICESCU, Mifnelstirea Su- (ibidem, p. 99; E. LAZARESCU, to& cit.). cevila, ed. a II-a, Bucuresti, 1967, p. 24. 176 Mama lui Preda Brincoveanu deci 161Ibtdem, p. 8; semnificativ ne apare striibunica lui Constantin-voda era vara faptul cd slmbolul Musatinilor care va fi primara cu Mate! Basarab (N. Iorga, Viaja lost, in intregul voievodat, cetatea domneas- ;I domnta ..., p. 7-8; N. STOICESCU, op. sea de la Suceava a cunoscut deasemenea, cit., p. 125), contemporanii stiind astfel in aceeasi epoca, grija urmasului vechiului marele ctitor si patron de cultura de la neam boieresc care a fost Ieremia sfirsitul secolului al XVII-lea este neam (M. D. MATE!, Al. ANDRONIC, Cetatea de a lui Matei Vodtl" (apud N. IORGA, op. de scaun a Sucevet, Bucuresti, 1965, p. 39). cit., p. 30); in ceca ce priveste inrudirile Astfel, contrar unor opinil (A. MESROBEA- Brincoveanului cu alti voievozi munteni NU, op.cit.,p. 189), putem spune al seco/ului al XV/I-lea nu frebule ultat Ieremia-vodil nu numai arata limpede faptul ca sotia sa Maria, like lul Neagu legatura Cu voievozil musatini, dar o Mee postelnicul, era nepoata lui Antonie-vodli abler cli mijloace foarte subtile, capabile din Popesti (tbidem, p. 152; N.STOICESCU, ed impresionezei sa convingli o data mai op. cit., p. 126). Mult, tinind de limbajul monumentelor 177 Este destul de cunoscut pasajul din ctitorite care putean merge de la o pictura Istorta impertulut otoman in care Dimitrie exterioarli pia la o fortificatie-resedinta Cantemir Ii cleated lui Brincoveanu citeva domneascii. pagini savuroase al caror obiect este tocmal 162 N. IORGA, Inscr ..., p. 113. lipsa de indreptatire a volevodului neprie- 163 Idem, Vasile Lupa ca urmdtor 13. ten din Tara Romaneasa de a purta doufi 212; C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, dintre cele trei nume pe care le arbora, cel III, ed. a III-a revazutai adaugita, Bucu- de Cantacuzinoi cel de Basarab. Aflam rest', 1940, p. 247. prin intermediul clasicei traducen franceze 164 D. M. NICOL, op. cit., p. V. a celebrului op, realizata la douazeci de 165Ibidem, p. VI. ant de la moartea autorului (Histoire de 166 Hurmuzakt, IV, 2, nr. 18, p. 103. l'empire othoman oa se uogent les causes de 167 N. IORGA, Despre Cantacuzint son aggrandtssementetdesadecaden- p. XXXII. ce, IV. Paris, 1743) q ca Brincoveanu era 168Ibidem, p. XXXI. un voievod preocupat de genealogia nea- 169Dupli o ipotea recenta, Andronic mului sau, ceca ce, dealtfel, fresca Hurezilor Cantacuzino ar fl lost o ruda apropiata a o atestii cu prisosinta (ce Prince a employe lut Mihai Viteazul, acesta din urmli filnd la plume de quelques sçavans à l'histoire legat astfel direct, genealogic, de Ceuta- de sa vie et de sa généalogie", ibidem, cuzinil munteni at secolului al XVII-lea p. 107), ca genealogistii" sal au incercat (G. D. FLORESCU, D. PLE$1A, Mihat sA-1 coboare din despotli sirbl Brankovid V tteazul urmag al impdrajilor bizantint (tbidem, p. 109), dupd cum luam cunostintli

86 www.dacoromanica.ro a de faptul cA voclé Constantin t1 semna 185Sultana Mavrocordat al cArel por- scrisorile cu numele de Cantacuzino (ibidem, tret, alAturi de cel al Exaporitului, se vede p. 110), ceea ce a provocat o lutreagA disputA pinA astAzi in pictura muralA de la VAcA- in care erau implicati, deopotrivA, imperialii resti era film lui loan Hrisoscoleu si a de la Viena, Iordache Cantacuzino, fratele Casandrel, tuca ultimului musatin care a rAposatului $erban vodA, cai fratil aces- domnit mai indelung, anume Alexandru tuia unchi totodatA, din partea mame!, Dias, volevodul TArii Romitnesti si al Mol- ai Brincoveanului caret' reprosau dom- dovei de la inceputul secolului al XVII-lea nescului lor nepot ne informeazA, evi, (G. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, III , dent rAuvoitor din pricini de toaté lumea Bucuresti, 1942, p. 26), fiu al until mutt ftlute, Cantemir folosirea numelui discutat Ilias-vodA dintr-a doua jumAtate penal" la care nu-1 putea indreptAti pe a secolului al XV I-lea, urmas al lui Petra Constantin Brincoveanu legAtura sa, prin Rare§ sau fiu al lui Alexandru LApusneanu, mamá, Cu ilustrul neam (qu'll pouvolt dad oricum un musatin (pentru el, idem, chercher ses anatres paternels par tout coù Istorta ronbIntlor, II , p. 218; cf. N. IOR GA, ilvoudroit,mats que pour le nom des Pretendenit domnesci In secolul al XVI-lea, Cantacuzènes chez gut il avoit eu une mére, In ARMSI, s. II, t. XIX, 1898, p. 243- c'étoit un nom Royal et sacré pour lui ...", 244 si A- A. C. STOURDZA, op. cit., p. ibidem, p. 111). PérAsind in cele din urmA 418-419). In ceea ce priveste numele de Cantacuzino o spune tot sa- genealogice fieeleslindirecte f ale vantul principe molcittv, dusmAnitorul vole- Mavrocordatilor cu vechil cirmuitori romAni, vodului muntean COT cemporan , Constan- meritti amintit faptul cA mama Exaporitului tin Brincoveanu I-a luat ( I) pe ce! de Basa- si bunica ctitorului VAcArestilor, Roxanda rab, dar fireste,niln'étolt pas mieux fondé Scarlatti sotia tut Nicolae Mavrocordat dans cette nouvelle prétention",tbidem, din Chios (ibidem, p. 409; N. CAMARIANO, p. 112). Ceea ce nu mal spune insA Cantemir op. cit., p. 9, p. 12 si urm.) , era vAduva este faptul cA viitorul voievod al TArii unuiadintreultimil Basarabi directi Romitnesti obisnuia sA-si afirme ilustrele (O. G. LECCA, op. cit., tabeia I), Alexan- descendente cuaniInainteadoblndirii dru Coconut, voievod al TArii RomAnesti, scaunului, precum in 1683 cind, ca mare dar sl al Moldovel la inceputul secolului spAtar, punea la Bistrita olteanA ctitoria al XVII-lea, fiu al acelui Radu Mlhnea unor marl feudal!, vestiti in istorla cea care, aidoma lui Alexandru Ilia$ si, mai venerabilA a t rii, de la care bolerul din tirziu, Mavrocordatilcir, domnise deopotrivé Brincoveni se reclama o inscriptie amin- in Tara RomAneascA si in Moldova. De la titoare a unor binefaceri ce i se datorau Si aceastii Roxanda (pentru ea vez! E. LE- ce cApAtau pentru Constantin Brincoveanu, GRAND, Généalogie des Maurocordato. de carele, dé spre tata trAgindu-se dAn ve,achia Constantinople rédigée d'aprés des documents dungA a Cralovestilor, cart iBAsArAbesti inédits, Paris, 1900, p. 47-55) si-au adAugat sá chlarnA, $1, dA spre muff* si mal dAn Mavrocordatil si numele de Scarlatti ce-1 biltrAnaI inpArAt3asca Casé a Cantacuze- intovAréseste in secolul al XVIII-lea (A. tailor" (N. IORGA Inscriplit ..., p. 194), A. C. STOURDZA, op. cit., p. 427). semnificatil precise de continuitate ctito- 186Vezi ultima parte a note! precedente; riceascAi genealog;cA. G. C. GIURESCU, op. cit.,III ,p. 26, 178 Pentru opera de ctitor a lui Constantin p. 30, p. 39, p. 49-50. Brincoveanu se gésesc unele date in cronica 187Inscriplitle medievale nr. 237, 1). luiRadu Greceanu(Cronicarimuntent, 300-301; cf. A. A. G. STOURDZA, op. II,p. 209-210); N. IORGA, Viala fi cit., p. 406. Preocuparen lui Nicolae-vodA domnia ...,p. 160, p. 162-170). Pentru Mavrocordat pentru genealogia neamului sAu aceleasiexemple,ilustrind ceea ce Al. pentru de-scendenta sa din vechile dinastii Dutu numeste factorii de traditie", de roménesti Inu numal roménesti o stabilitate" in cultura romAneascé a secolu- aratA limpede un izvor comunicat la sfir- lui al XVII-lea, vezi lucraren abia numi- situl secolului trecut (pentru aceasta vezi tului specialist Uman4i1i rorndni ..., p. 138. ibidem, p. 429 430): este vorba de un 179Gr. IONESCU, op. cit., p. 102; V. manuscrIs foarte ingrijit decorat, ce va DRAGUT, Mlinlf.stirea Vdcdresti ;I local ei fi apartinut fie primului domn din familia In contextul arid din Tara Romdnectscd, Mavrocordat, fie unel rude apropiate In BMI, 2, 1971, p. 36, p. 38 format din trei pArti distincte datorate 180Inscripliile medievale nr. 487, p.435. fostului mare logofAt moldovean Nicolae 181V. DRAGUT, op. cit., p. 35. Rosetti, tnarelui vistier muntean Constan- tin VAcArescu (Cu data 1727, decl curad 182,Ibidem, p. 39. dupA séparea pisanlei de la paraclisul mi- 183 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 46; tropolieldinBucuresti)siSmarandel N. IORGA, op. cit., p. 116. Doamna" (ce ar putea fi, eventual, primul 184 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 30. posesor al manuscrisuluiltotodatA ces p. 37. care figureazA in genealogia mavrocordA-

87 www.dacoromanica.ro teasel( drept a treia sotie a lui Nicolae-vodA, de secol XIV de la Curtes de Arges a fost cultivatai energica Smaranda Stavropo-I fAcutA de Gr. IONESCU (loc.cit.). leos,zugrAvitAsilaVAcAresti ved 189P. FRANCASTEL, op. cit., p. 297 tbidem, p. 430, nota 2 , fiind extrem de 298. putin probabil ca aceasta Smaranda sA fi 190 Remarcifm cA in cazul Basarabilor fost o alta, care apare in aceeasi genealogle, al Musatinilor, neamuri domnesti legiuite, de totitiutei acceptate, nevoia unel sín- anume prima i efemera soiea lui Constantin gure necropole a dinastiei", a principalilor Mavrocordat). Citesitrel aceste pArt1 sint el reprezentanti mAcar, nu se resimtea. dedicate exclusiv tocmal genealoglei lui DimpotrivA, in cursul secolelor XV si XVI, Nicolae Mavrocordat, cel ce a domnit peste maí fiecare dintre voievozii cu domnii mai ambele tAri romfine Si care s-ar fi tras, deo- fungii creatoare din punct de vedere cultu- potrivA, din despot' sirbi, din Iagellonil ral erau ingropati in principala lor ctitorie, Poloni eii, prín $tefan cel Mare, din Al exan- impreunA cu citeva rude apropiate ce ajun- seseril, uneori, in scaunul domnesc ; semni- dru ce! Bun. In &mat fie spus, se pare cA fleetly din acest punct de vedere ni se pare personalitateaacestuia din urmA conta exemplul principalflor Musatini, Alexandru mult pentru urmasil celuilalt Alexandru, cel Bun flind ingropat la Bistrita, nepotul Exaporitul, de vreme ce Constantin (Chess- sAutefan cel Mare la Putna, lar fiul aces- rie)Dapontes, secretarulluiConstantin tuia, Petru Rares, la Probota, pildele putind Mavrocordat, va specifica In cronica sa din fiinmultite pentru ambele tifri romAne. secolul al XVIII-lea, In ceca ce o priveste Cit despre IngropArile domnesti din cele douà bíserici cu hramul SI. Nicolae cea pa Sultana Hrisoscoleu, cif o avea drept de la RAdAutii ces de la Curtes de Arges mang pe Casandra, Mee luí Alexandru- (cArela i se adaugA1 fosta bísericA dom- vodA Bias, din strAlucit neam, care se trage neascA" din Cimpulungul muntean) ne din Alexandru-vodA cel Mare" (C. ERBI- aflAm acolo, dacA exceptAm mormintele CEANU, Cronicaritgreetcarti au serfs ctitorilortiutI - Bogdan I 51 Vladislav despre romdnt in epoca fanartotd, Bucuresti, I , in situatil speciale, tintnd de climatul 1888 (1890), p. 18). Ar mai fi de adifugat, nesigur si de precaritatea unor ctitorli in poate, imprejurarea cAsí in medfile occiden- veacul intemeierii statelor feudale. tale cu care Mavrocordatii intretine,au legit- 191E. LAZARESCU, op. cit., p. 22-29; turi culturale foarte vii, aceastif de,scendentA Idem, O tcoand ..., p. 194-195. vechei ilustré a neamului lor era un fapt 192Idem, Biserica mdndstirti ..., p. 24. bine stiut de vreme ce, pentru abatele 193Ibidem, p. 9-10, p. 16-17. Desfontaines,Constantin Mavrocordat 194 N. IORGA. Inscripfit ...,p. 146-151; cArula ti dedicase o anume traducere clasicA cit despre local unde se aflA piatra de mor- putea fi, dincolo de unele inevitabile mint a nefericitului Theodosíe, cel ce trebuia sA continue dinastia" lui Neagoe, dar confuzli genealogice ale invAtatului francez, pe care turcii dupli o foarte scurtA si mal un précieux rejeton de Mpogdan et de Dra- mult simbolicédomnie I-autrimis gus, Princes de Valachies et de Moldavie dincolo de Duniire, In ImplirAtia unde I s-a dans le milieu du quatorzième sléele, dont pierdut una si unde stim numai cA a murit la glorieuse postéríté a toujours régi ces in chiar orasulsultanilor (letona Tdrii grandes provinces sans aucune interruption Romdnesti de end au descdlecat pravoslao- (apud A.A. C. STROUDZA, op. nicit crestint (Letopiseful cantacuzinesc), in p. 186). Desigur, in lumina acestor Cronicartmuntent ed. M. Gregorian,I, din urmA cuvinte al a une asemenea traditii Bucureati, 1961, p. 113), nici o informatie de familie, ne apare si mai grAitor gestul nu a rAzbAtut pinA la noi. acelulasiConstantinMavrocordatcare, 195D. PLEIA, Mdndstirea Dealu domn laIasi flind, comanda prín 1743 p. 144 si urm. pictorului genevez de faimA europeanA care 196 E. LAZARESCU, op. cit., p. 32. era Liotard portretele volevozilor Moldovel 197 Banal Mihai CANTACUZINO, Genea- ce 11 precedaserA in scaun: G. OPRESCU, logia ..., p. 219, p. 293; cf. letona Roma- Tdrile romdne vdzute de artisti francezt (sec. XVIII st XIX), Bucureati, 1926, p. 12; niel, III, Bucuresti, 1964, p. 203. In aceea§i chestiune, mal recent, vezi 198Ibtdem, p. 206; cf. D. IONESCU, op. comunicaren lui R. NICULESCU, In legd- cit., p. 524. turd Cu activita tea lui Jean Etienne Ltotard 199Ibidem, p. 208-209; cf. N. IORGA, la ¡WI, prezentatii la sesiunea Institutului Viajai domnia ..., p. 141. de istoria artei din 12-14 iunie 1969. 200 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 91. 188Observatla referitoare la dispozitia 201Inscriplitle medievale nr. 85, p. 235. InterloarA # la boltirile din naosul lAcasului Trebuie adAugat cif un aft descendent al

88 www.dacoromanica.ro Basarabllor,Constantin-vodA8erban,a culascA, drept necropolA de famine, mAnAsi fost asijderea ingropat intr-o ctitorie a sa ce tirea boiereascl de la Brincoveni, acolo reproducea planulbisericii Argesuluifl uncle, OM la unicul voievod dat de acest care va fi insemnat de asemenea un model neam, se aflaserA mormintele predecesorilor pentru Cotrocenii rude' sale *erban Canta- lui Constantin, bunicul sAu Preda si tatAl cuzino: este vorba de biserica mitropoliei silt' Papa (vez! N. IORGA, Viaja si dom- din Bucuresti (N. STOICESCU, Repertortul nta ..., p.2, p. 24). bibliografical monumentelor feudale din 206Inscripjille medievale ...,I, nr. 489, Bucuresti, Bucnresti, 1961, p. 245). Tot in p. 436-437, inscriptia gAsindu-se in naosul legAturA cu prestiglul Argesului in ochil bisericii (cel de-al doilea clitor, Constan- descendentilor basarabesti ai celuide-al tin-vodA, avea sA fie ingropat in 1769, la XVII-lea veac, nu va fi de prisos de rea- capAtul ultimei sale domnii din Moldova, mintit cA si lucrul nu este Intimpldtor in biserica metropolitanA a Iasilor, vez! cel trei voievozi ce au dorit sA-si lege numele A. A. C. STOURDZA, op.cit., p. 217; de refacerea ctitoriei-necropolA a lui Basa- cf. E. LEGRAND, op. cit., p. 16). Dintre rab Neagoe au fost urmasii sái prin Craio- apropiatii ctitorului, la VAcAresti a fost vest', anume Raduerban, Mate! Basarab IngropatA o Mel a sa, Maria (ibidem, p. 15); mai ales,erban Cantacuzino. cit despre fiul lui Mavrocordat, Scarlat, 202Inscrlpf tile medtevale nr. 84, nr. 86, al lui Nicolae, domn al Daciei si al Moldo- nr. 87, p. 234-237. vei stApin preaintelept", piatra sa funerarA 203 Al. DUTU, Vie des oeuvres et vie des se afla la biserica mitropoliei din Bucuresti hommes dans la société roumaine (1650 (Inscriplit medievale nr. 232, p. 298; 1848). Contacts culturels et structures menta- cf. N. IORGA, Zece inscriplit de mormtnt les, In RESES 2, 1972, p. 401. ale Mavrocordajilor, in ARMSI, s.III, t. XX, 1939, p. 7), cacea a doamnei Pulche- 204I.D. §TEFiNESCU, Contribution ria Mavrocordat una dintre sotiile inte- l'étude des peintures murales valaques, meietorului VAcArestilor, moartA incl Ina- Paris, 1928. p. 43-44. inte de a se incheía lucrArile aici i cea a Reprezentarea, in pronaosul Hurezilor, a fiuluieinevirstnic, Toma. Tot inaintea strAmosilor direct', materni fi paterni, ai incheieril, in 1722, a constructlei VficAres- Brincoveanului, cai cea a strimosilor" tilor era ingropat la Bucuresti, in 1719, de sill voievodali sint in chip liimurit eviden- data aceasta in biseric.a Sf. Gheorghe Nou, tiate si de inscriptia afiatA in aceastA Inca- celAlalt voievod fiu al Exaporitului, loan I pare, deasupra usii de intrare, pomenind Mavrocordat (Inscrtpflile medlevale nr. dorinta voievodului-ctitor: vrut-au si pre 383, p. 379-380), cel a cArui efemeril dom- dán Illuntru a o inpodobi $i a o infrumuseta nie intrerupsese, dealtminteri, activitatea cu de toate zugrAvindu-o ca nu alta ase- ctitoriceascil a fratelui sAu la aceeasi menea, mai vrut-au, intre alte, ca dunga nistire a VAcArestilor, inauguratA in primA- cea mare, bAtrinA fi blagorodnA a rodului vara anului 1716, la inceputul primei sale neamului sAu, atfita despre tatA, cAt domnii muntenesti. Asupra acestor eveni- despre mumi, sit sA zugrilveascA ... cum sfi manta oprindu-se cronicarul Radu Popescu, veade, Intr-aceastA desfAtatil, frumoasil el pare a traduce in cuvinte ideea Portii iscusitA tindA" (N. IORGA, Inseriptii de a pAstra, in cazul Mavrocordatilor, o p. 185). *i intx-adevAr, nicAieri ca aici, in anume continuitate dinasticA" (au soco- pictura de la Hurezi, nu ne apar mai elocvent tit si trimitA domnu in taril lar dintr-acea InfAtisate plastic sentimentele genealogice" casi, adecA pfiIon, fratele lui Nicolae- foarte acute ale lui Constantin-vodA, Inchi- VodA", in Istoritle domnilor Tdrit Romd- puit Cu sotia 51 cu toti numerosii sAi copii nesti, in Cronicart muntent, I, p. 510), con- intr-un tablou votiv striijuit de imagini ale tinuitate pe care istoricii moderni o afirmA strAmosilor din Brincoveni de la David in legAturi ca alegerea" din 1730 a lui Con- postelnicul, cel pe care si Cantemir Iltia stantin Mavrocordat, ca succesor al tatAlui incepiltorul spite! brincovenesti (Htstoire sAu Nicolae, in scaunul TArii Romilnesti de l'empire ..., p. 107) , ale rudelor canta- (A. A. C. STROUDZA, op. cit., p. 135, p. 139 cuzinesti in frunte Cu celAlalt postelnic, 140, p. 214,p. 221).Revenind la prima parte Constantin, si Cu sotia sa de neam domnesc a notei de fati, trebuie spus cfi faptul nea- , in fine de firul domnilor cu care vole- Wait restului membrilor famine' lui Nico- vodul se voia inrudit sau en care era real- lae-vodA In necropola ce trebuia sit fie bise- mente, de la ce! trei Basarabi ai veacurilor rica intemeiatA de acesta se explicA lesne XV, XVI si XVII LaiotA, Neagoe Matei pin& la Radu $erban, Constan- prin imprejurarea cA soarta i-a purtat in tin $erban si *erban Cantacuzino (A. LA- ceasul din urmA, pe acesti fanarioti cu grin- PEDATU, Portretele morale de la Burnt, se legAturi romine-sti, fie In Moldova ca In BCMI, 1908, p. 56-57, p. 73-78). pe Constantin-vodA , fie in Rusia, fie la 205Semnificativ este faptul cA mAnAsti- Constantinopol pece! mai multi dintxe ei (E. rea domneascA a Hurezilor venea sA inlo- LEGRAND, op. cit., p. 18-19). Reamito

89 www.dacoromanica.ro Um tot aid cA din Nicolae-vodil Mavrocor- 226Ibidem, p. 44-45. dat au denim In prima al Intr-a doua jumd- 227 Apud D. H. MAZILU, op. cit., p. 132. tate a secolului al XVIII-lea, in Tara Romit- neascd, ca siin Moldova, patru 228Ibidem, p. 134. anume Constantin Mavrocordat, loan al 229N. IORGA, Les grandes families II-lea Mavrocordat, Alexandru I Mavrocor- P. 6. dat Delibey1 Alexandru al II-lea Mavro- 230D. IONESCU, op. cit., p. 530-532. cordat Firm.Is. 231Ibidem, p. 533-534. 207 N. IORGA, Doamna ...", p. 1030, 232Simllitudine observatA de D./0- 208I. MICLESCU-PRAJESCU, op. cit., NESCU, op. cit., p. 529. p. 217. 233Ibidem, p. 531-532. 209Hurmuzaki, I, supl. I, nr. 266, P. 175. 234D. H. MAZILU, op. cll., p. 140. 210 M. COSTIN, O. cit., p. 57, cronica- 235Ibidem, p. 128l urm. rul deosebInd g o casii a lul Simion-vocid". 236Ibidem, p. 121-156. 211 C. G. GIURESCU, op. cit., p, 13-19. 237Ibidem, p. 108. 212 M. A. MUSICESCU, op. cit., p. 28; M. A. MUSICESCU, M. BERZA, op. cit., 238Ibidem, p. 143-144. p. 41-42; in aceeasl incApere se mal afld 239Ibidem, p. 150. lespedea funerard purtind numele unel flice 240Ibidem, p. 155; pentru alte comparatil a lui Ieremia, Zainfira, dupd cum in pronaos fAcute intre acestia, vezi infra nota 302. se gAseste aceea a unel nice a lul Simion- 241 Apud ibidem, p. 149. Trebuie spus cd vodd, Teodosia (E. A. KOZAK, op. cit., versuri la prealuminata stemd a milosti- p. 165-174). vilor domnl Basarabi", coincizind nu 213Pentru detalli, vez! M. COSTIN, op. intimplAtor, din pricird ce ne sint mal lim- cit., p. 113-118. pezi prin cele spuse undeva mai sus cu o 214Istoria Romdniet, III, P. 169. glorificare a dinastlei traditionaie a Tarn RomAnesti, se intilnesc Incultura munteand 215Ibidem, p. 167-175. a secolului al XVII-lea incil din epoca lui 216 F. BABINGER, op. cit., P. 82. Mate! Basarab, in climatul cultural cu care 217 N. GRIGORA*, op. cit., p. 10. asociem numele unuiUdriste Ndsturel 218R. MOUSNIER, Le gerarchie sociali (ibidem, p. 123, p. 125), el insust purtdtor dal 1450, al nostri giorni, Milano, 1971, de blazon personal (vezi Infra nota 244), p. 15. creator de traditie in aceasta dlrectie a 219J. HUIZINGA, Amurgul evului vechil literaturl romAnesti, cea de descriere Studiu despre formele de plaid ft de gin- laudd a herbulul volevodal. dire din secolele al XIV-leat al XV-lea in 242Ibidem, p. 135, nota 1. Franjai In Tdrile de Jos, Bucuresti, 1970, 243Stihurl la stemd", la capul de 'mar", p. 8, p. 335, p. 401. la lurninatul gherb al tdrii Moldovel" erau 220Cazurlde compozitil heraldice ca pretuite, in volevodatul inveclnat, in ele insemne ale unor lerarhl din secolele XVII ilustrindu-se princlpalii ierarhi-cArturarl al si XVIII puternic influentate de orna- veaculul al XVII-lea moldovenesc, Varia- menticaispirltul barocului sint nu am si Dosoftei (ibidem, p. 136, p. 143). putIne in Orientul european, constituind 244 Acesta este ..semnul smeritulut tra- armoarii ale patriarhatului sirbesc (inspi- ducAtor Udriste NAsturel ot Fierdsti" asa ratedin Stemmatographia lulHrlstofor cum apare el intr- tipAriturd din 1647, 2efarovid), ale mitropolielde Kiev, in anume tAlmAcirea slavond a cunoscutei vremea pdstoriril until Petru MovilA, sau scrierl medievale apusene Imitatlo ChrIsti" chlar ale mitropoliel Ungrovlahlel. (I. BIANU, D. SIMONESCU, op. cit., p. 221 A. SACERDOTEANU, Contribulit la 199-200, fig. 37); dupd unele opinli, el ar fl studiuldiplomaticii slaoo-romdne.Sfatul apirut de asemenea, ca emblemi a lui donuzesc fi sigilitle din timpul lui Neagoe Udrlste, si in incdperi ale caselor de pla- Basarab (1512-1521), in Romanoslauica X, trd" de la Hierdsti (R. GRECEANU, op. 1964, p. 406. cit., p. 122;0. BAZU, op. cit., p. 55); pentru 222Ibidem, p. 412-413, fig. 2; cf. M. insemnele heraldice de aici, vez!slP. NEAGOE, op. cit., p. 48; D. ZAMFIRES- CHIHAIA, Udrifte Ntisturel ..., p. 24-25. CU, op. cit., p. 88. 245 Emblema personald a Exaporitului apare la sfirsitul extrem al veacului al 223 A. SACERDOTEANU, op.cit., p. XVII-lea, pe sigiliul acestei personalitAti 413-414, fig. 3. de talle europeand, cu prilejul unor insem- 224Ibidem, p. 413. nate tratative dIplomatice (A. A. C. STO- 225 M. A. MUSICESCU, M. BERZA, URDZA, op. cit., p. 277-278, fig. 13); op. cit., P4 42. o regAsim fapt intre toate semnIfIcativ

90 www.dacoromanica.ro in blazonul efemerului voievod al Mol- ARMSI, s.II,t. XXXVI, 1913-1914, dove' celei de a douA jumAtAil a secolului p. 752), Gavilil Protul remara paramentul al XVIII-lea, care a fost Alexandru al si decoratia bisericil-necropoll a lul Radu ce! II-lea Mavrocordat Firaris strAnepot al Mare care o zidise den temelie in domnlia Exaporituluil nepot de fiu al ctitorulul sa tot de piatill cloplitAi stilpii usilor WicArestilor premergAtor, prin senti- ferestrile tot de marmurA, cum sA vede si menteiidei, al miscArii de renastere" acum blsericA frumoasA minunati; lar inchipultd si de fenixul heraldic a o zugrAvi el n-au apucat, ce apoi s-au (ibidem, p. 254, p. 266, p. 289, p. 411, fig. 69, zugrAvit cu porunca lul Neagoe Vodil cu fig. 79), acelasi simbol care rAmas defi- vApseleI cu aur" (Viajai traiul ..., p. 14, nitiv blazon al Mavrocordatilor (ibidem, cu folosirea unui manuscris romAnese de la p. 409, fig. 128) avea sA devinA emblema sfirsitul secolului al XVII-lea). eteristilor §I a Greciel independente, unde 251Ibidem, p. 27. DacA descrierea Protu- im rol conducAtor fi avea un alt membru al lui a fost cuprinsA, cum stim, si in Letopi- aceleiasi familii, al treilea eu acelasi nume, seful cantacuzinesc(Istorita Plat Roma- celebrul corespondent al lui Byron, Alexan- nesti de clnd au descalecat ..., p. 107-108), dru Mavrocordat Missolonghl,elinsusi trebuie amintit cA o altA cronicl munteanA, descendentdirectalExaporituluila a aceea a lui Radu Popescu, zAboveste si ea cfncea generatie (4bidem, p. 254, p. 317 asupra ciltorlei luf Neagoe pe care, in spf- 318, p. 331). Drept imagine simbolizind, ritul lui Gavriil Protul, autorul o admirl: deopotrivA, durata 1 renasterea este »care potrivA nu avea in toati lumea, mi sA prin excelentA o ,figura re,surectionis" pare, in mestesugul lucruillor ce sA vAd, pe virtuteal speranta, eternitatea 51 unicita- den afarA de piatrA cioplitA peste tot, sl cu tea(G. de TERVARENT, Attributset florl sfipate peste toate pietrilel toatA bi- symboles dans Part profane,1450-1600. serica ; ce sint atitea sute dA nor' WO nu Dictionnaire d'un langage perdu, Geneva, sA allá doao florl sA se asémene una cu alta" 1958, col. 304-306), fenixul apare indeo- (Istorille domnilor ..., p. 265). sebi in arta Renasterif europene ca o emble- 252Viala ft tralul ..., p. 29. mA mult pretuitfi pentru sensul el, regA- 253Istoria artelor plastice ..., p. 273. sindu-1, in forme heraldice, pinA tirziu, in 254 E. LAZARESCU, O tcoand pulin at- aceeasl lume mediteraneanA de care erau nosculd ,..,p. 196-199. legati prin obirsie Mavrocordatil, pe mone- 255 M. A. MUSICESCU, O broderie ne- dele regatului Celor Dona Slcilii, in veacul cunosculd din oremea lui Neagoe Basarab, alXVIII-lea(EnciclopediaItalianadi In SCIA, 2, 1958, p. 43; idem, Broderia Scienze, Lettere ed Arti, XIV,1 Roma, 1951, rnedievald nr. 30, p. 36-37. p. 996). 256P.S. NASTUREL, M. CAZACU, 246 Pentru ele vezi G. MATHEW, By- Date not despre Neagoe Basarab fi ctitoria zantine Aesthetics, Londra,1963,p. 19, sa de la Cunee de Argq, in Mitropolia Ba- p. 83, p. 88-90, p. 147. natulut, 7-9, 1967, p. 535. 247la legAturA cu iota pre,cedentA vom remarca faptuil cA in epocii in zone unde 257T. VOINESCU, R. THEODORESCU, gustulpentruconcret,pentrudetaliu, op. cit., p. 14. pentru somptuozitatea materiel,si-a pus 258 M. A. MUSIC.ESCU, op. cit. ,p . 41-42. pecetea asupra intregii evolutii stilistice a 259 A. ANTALFFY, Callitoria tut Evlia clvillzatlei contemporane, intr-un chip nu Celebi prin Moldova In anul 1659 (traducere lipsit de paralele cu ceea ce s-a petrecut in din textul turcesc), in Buletinul Comisiet tArile romAne in secolul al XVII-lea ne istorice a Romania, XII, 1933, p. 46-47; gindim la cultura burgundo-flamandA a o traducere mai recentA in Calatort strain( secolelor XIV si XV, de pildA culoarea despre !dale romane, VI, Bucurestl, 1976, srosie era dominantA in cromatica artei, in p. 481. ambianta ceremonillor (pentru aldoilea 260 A. ANTALFFY, op. cit., p. 43-44; termen al comparatiei noastre, vezi J. HUI- Calatort ..., p. 479. ZINGA, op. cit., p. 435); de asemenea, in Italiabarocului,famillile patriciene 261Voyage du Pairtarche Macaire d'Antio- corespunzind social oligarhiel boleresti din che (ed. B. Radu) (in Patrologia Orientalis, Moldova, si Tara RomAneascA a acelor t. XXII, fase.1, Paris, 1930), p. 187; vremuri pretuiau milt, in etitoriile lor, descrierea Trei Ierarhilor in ibidem, p. 182 191 ; vezil Maori ...(ed. M. M. Ale- pulorile puternice (vezi supra nota 43). xandrescu-Dersca Bulgaru), p. 49. 248Thal'valuate p. 266, p. 270. 262Voyage ...,p. 188-189 (pentru cA- 249 M. NEAGOE, op. cit., p. 220-221; látorul , in pá4ile rAsAritene ale D. ZAMFIRESCUs op, cit., p. 103. Europei nu existi un llicas care si egaleze 250 Vorblnd despre fapte pe care le cu- pe cel de la Trei Ierarhi, tbidem, p. 190); nostea in chip direct (N. M. POPESCU, A. ANTALFFY, op. cit., p. 46; Calatort Nifon II patriarhul Constantinopolului, in p. 50, p. 481.

91 www.dacoromanica.ro 263 M. A. MUSICESCU, op.cit.,cat. 279 0 aflarn de la secretarui lui Constan- nr. 48-54; P. 43-44. tIn-vodii Mavrocordat, grecul Dapontes (C. 264Ibidem, cat. 56-57, p. 44-45. ERBICEANU, op. cit., P. 182). 265 N. GRIGORA, op. cit., p. 12. 280Ne-o spune Radu Popescu in cronica sa (Istortile domnilor ...,p. 546). 266Voyage , p. 170, cillatorul oriental remarcind faptul di in Moldova, in Tara 281Inscriptille medievale nr.382, Romaneasca si in Rusia monumentele erau p. 379. indltate indeobste din piatra bruta 282 N. IORGA, Vtajadomnia ...,p. 170; adaugam, din caramida; CdIdtort..., p. cu amanunte este istorisit episodul de catre 39). Radu Greceanu (Cronicari =Went,II, 267Vezi si R. POPA, Mdndstirea Gotta, p. 151-153). Bucuresti, 1966, p. 11, P. 13. 283 0 spunea, la Trei Ierarhi, inscriptla 268Ibidern, P. 26. pusá linga moastele sf. Paraschiva In zilele mitropolitului-carturar Varlaam ;1 ale vole- 269C. POPA, D. NASTASE, Biserica vodului Vasile Lupo: si a trimes aceasta Fundenti Doamnet, Bucuresti, 1969, P. 28 bun?) comoara Cu trei fericiti mitropoliti: 30 ;C.NICOLESCU, LeProche-Ortent cur Ioanichle de Heracleea, chir Partenie et la conception decorative de Part roumain de Adrianopoli chit- Teofan al Palalope- et de Part balkanique, In RESEE, 1, 1976, trei" (N. IOR GA, Inscriplli din biserici- p. 21. le ...,II, Bucuresti, 1908, P. 52). 270N. IORGA, Viaja fi domnia ..., p. 158 284Viaja fi traiul ..., P. 29. La capAtul urm. cercetarii acestui aspect ctitoricesc tinind 271Ibidem, p. 162. de o conceptie fastuoasi a inaltarlisi a 272Despre rolul de mecenati al acestora decorarii monumentelor, a celebraril lor cu sL al lui Brincoveanu are refiectii interesante anumite ocazii solemne, abia daca mal este T. VOINESCU (Observant asupra sttlulut nevoie sa adaugam ca ea nu trebuie in niel brtncovenesc. Portalul, in SCIA, 1, 1968, un caz socotitii ca o eventualli propensiune p. 8, p. 17). Este de remarcat faptul ca la permanenti a culturil noastre plastice, be unele importante ctitoril ale lui Constantin chiar a mentalitatil romanesti de-a lungul Brincoveanu, investiteI cu un sens isto- evolui mediu,I mal ales in secolul al ric" mat adinc, precum cele de la Hurezi XVII-lea cind se plaseaza cele citeva mo- TIrgoviste, ispravnicii ce au supravegheat mente caracterlstice din acest punct de direct activitatea de pe santierele de ad au vedere, de la Movilesti la Vasile Lupu fost niste Cantacuzini, anume Pirvu Can- de la Cantacuzini la Brincoveanu. Profund tacuzino i Mihai Cantacuzino (vezi cronica traditionalista ca spirit in ciuda atitor lui Radu GRECEANU, in Cronicart mun- notabile innoiri echilibratat sobra, tent,II, p. 32, p. 55). artamedievall romaneascii, mentalitatea 273T. VOINESCU, op. cit., p. 10 si urm. romanilor erau mal curind straine unor exagerar de acest tip (vezi remarcile foarte 274 F. HASKELL, op. cit., p. 283, p. 375 juste, in acest sens, ale lui Al. DUTU, urm., p. 422 si urm., p. 506i urm. Umanistit romdni ...,p.119),exagerfiri 275In aceasta perspectiva ar merita sa. de care aveau nevoie Iasi), mal mult ca fie cercetata intr-o zi legatura dintre arta oricine, tocmal oamenii not" de care a fost brincoveneasca1 acel laid" (al la- vorba ale!. care a dominat arta otomana, In- cepind cu aceea a curtii sultanului Ahmed 285 M. NEAGOE, op. cit., p. 31, P 97. al III-lea, in primele trei decenii ale seco- 286V tafa st traiul , p. 23-25,p. 29-33; luluialXVIII-lea(C. E. ARSEVEN, pentru daniile lui Neagoe Basarab la Athos L'Art turc deputs son origine jusqu'd nos Meteore, vezi M. BEZA, firme romdnestt fours,Istanbul, 1939, p.90,fig.166; in Rdsdritul ortodox, ed. a II-a, Bucuresti, p. 175), stil din care regasim multe elemente 1937, p. 41, p. 44, p. 47, p. 53, p. 56, p. 82. decorative, aidoma tratate,in ctitorlile 287 M. NEAGOE, op. cit., p. 220-221; voievodului din Tara Romaneascii. D. ZAMFIRESCU, op. cit., p. 103. 276 N. IORGA, Le Despolisme éclairé dans 288Vezi nota 99 ($i asa vom putea spune les pays roumains au XVIII« sleek, in Bul- Cu adevarat ca nu este asa mare si sobornicit letin des Sciences Histortques en Europe ca Sionul, canela 11 flex' Solomon, nice ca orientate, fa., p. 107. sfinta Sofia, careo (au) facia marele imparat 277 Apud idem, CdIdloria lut Flachat, in Justiniian, Jeri cu framsetea este mal pre- tiri non& despre biblioteca Mavrocordanlor deasupra acelora"). In Inodidturile lui Nea- ;it des pre oteala munteneasca in timpul lut goe catre succesorul situ Theodosie, Constantin Vodd Maorocordat, in ARM SI, istoria zidirli templului din Ierusalim este a. III, t. VI, 1927, p. 166. amintitil (inviiidturile ..., p. 150-151; vezi 278Idem, &IN noud ..., p. 146-148. si D. ZAMFIRESCU, op.cit., p.299),

92 www.dacoromanica.ro compararea acestuia cu monumentul de la 1nfAt1stndu-1 cu atribute heraldice el de Argo in scrlerea lui Gavrill Protul indicind aparat" amintind de portretul brodat al lui aici, desigur, un ,,topos" al literaturli epocii, Ieremia MovIlA , mArturiiie ant nume- 289N. IORGA, Doamna" ...,ii. 1030; roase la Athos, In Patmos si in alte pArt1 adAugilin cA Ja Sinai se gAsea un evangbellar (M. BEZA, op. cit., p. 12, p. 46, p. 186). cu miniaturi, din 1598-1599, dAruit de In general, pentru prezenta ierarhilor, a cAtre Ieremia Movílti (M. BEZA, op. cit., clerictlor, a invAtatilor balcanici si orien- p. 10). talí la curtea din Bucuroti ca 41 in Mol- 290N. IORGA, op. cit., p. 1024; D. CIU- dova, dealtfel la sfirsitul secolului al REA, op. cit., p. 328. XVII-lea sila inceputul celui urmAtor, 291Vez1 nota 114. vezi N. IORGA, Byzance aprés Byzance, 292 N. IORGA, Vasile Lupu ,ca urmlitor ..., p. 189-199. p. 219. 303Vezi nota 279; Nleolae-vodA 11 are, 293Ibidem, p. 231-232. dealtfel, drept oaspete pe patrlarhul Ieru- Ibidem, p. 299; pentru danille lui Va- salimului, Hrisant (Istoritle domnilor. ., 294 p. 557, p. 574); pentru alte &mil ale lui Ni- sile Lupu laIerusalím, vezi M. BEZA, colae Mavrocordat in Orientul ortodox, op. cit., p. 26-27. acute inainte de a deveni domn, ca si in 295N. IORGA, op. cit., p. 228. timpul drmuirilor sale romAnesti,vezi 296Ibidem, p. 218. M. BEZA, op. cit., p. 186, p. 196). 297lbidem, p. 215. 304N. CAMARIANO, op. cit., p 67. 298Istorita Tart' Rizmangli de and au 305Ibidem, p. 57 sl urm. descalecat ..., p. 220; Serban-vodA Canta- 306Al. DUTU, op. cit., p. 123. cuzino 41-a legat nurnele si de unele ctitorii Ibidem, p. 36. de la mAnfistirea athonitil Iviron (M. BE- 307 ZA, op. cit., p. 52). Tot el a patronat, cu 308Ibidem, p. 89. Ne aflAm, 1n aceste iimpezi interese politice, pentru intreaga pArtl de lume 41. irnprejurarea este esen- suflare elenA din Imperlui otoman, editia tialA pentru aspectul alai discutat , in greceascA a Bibliel tipAritA de Glylds la chiar epoca triumfului ideii innobilAril Venetia, in 1687, Cu un an tnaintea apa- prin culturA" a omuluí: V. CANDEA, Mid cunoscutei versiuní romAne4t1 a ace- Les intellectuels du Sud-esteuropéen au lelasi scrieri, la Bucuresti, in 1688, sub XVII(' Mole (II), in RESEE, 4,1970, acelasi patronaj cantacuzinesc (V. CANDEA p. 656-657. Semnificalia politicd a unui act de cultura 309Sugestiv In acest sens este studlul feudal& in Studit, 3, 1963, p. 654-655). semnat de T. VOINESCU si intitulat Con- 299 N. IORGA, V iala si domnia ..., p. 178, tribujii la o istorie a artet paturilor mijlocit: p. 192. clitorit de Olaf( de plat din Tara Roma- 300Ibidem, p. 184. neasca, in SCIA, 2, 1973, p. 297-320. Pentru alte aspecte culturale, in special 301Ibidern. pentru cele tinind de soarta chili, din 302Ibidern, p. 182 Si urm.; in afarA de aceeasi epocA, vezi Al. DUTU, Coordonate liturghiere 41 ceasioave greco-arabe tipArite ale culturit romanegit in secolul XVIII, Ja Snagov si Bucurestl, in 1701 41 1702, Bucuresti, 1968. pentru folosinta crestinilor din pArtile p As torite de patriarhul Antiohlei (I. BIANU, 310 M. NEAGOE, op. cit., p. 42. N. HODOS, op. cit., nr. 130, p. 423-433; 311Ibidem, p.43; D. ZAMFIRESCU, nr. 137, p. 442-447; p. 539-540), avem op. cit., p. 87, p. 91, p. 390; G. mmAILA, in vedere cunoscuta psaltire arabA tiparita Originalul slaoon al Invajilturilor" fi for- la Alep in 1706 cu ajutorul luí Constantin- malia culturala a lui Neagoe Basarab, in vodA, cel comparat in prefatA cu ilustrul inviitaturile ..., p. '78, p. 80-81; pentru sAu omonim, primul impArat cregin, Cons- rolul cultural al Bistrilei, ibidem, p. 68-75. tantin ce! Mare (tbidem, nr. 154, p. 469 312Invtifaturile ...,p.17; D. ZAMFI- 477). Cit despre alte actiunl de munificent RESCU, op. cit., p. 220, p. 279, p. 384. patronaj artistic si cultural, in lumen orto- 313St. ANDREESCU, Mdnastirea Arge- doxa, datorate celul pe care inscriptia unui sulut tn ambianla uremii, in MO, 7-8, portret al situ din 1692 aflat la Sinai 11 1967, p. 511-512. numeste Constantinus Brankovan Supra- 314 B. P. HASDEU, Studit critice asopra mus Valachiae Transalpinae Princeps" istoriei romilne. Luca Stroici, parintele ((lo-

93 www.dacoromanica.ro logiel latino-romdne, Bucuresti, 1864, P. 26 Résumés des communications, I. Bucuresti, urm.; tot aid Hasdeu afirmA a fi vAzut 1974, p. 123; Noi date privind cultura din In 1861, la Universitatea din Lvov, catalogul Tara Romdneascd In prima jumdtate a secolu- cArtilor lui Luca Stroici dAruite mAnAstiril lui XVIII, In Academia de .tiinfe Sociale DragomIrna (ibidem, p. 14-15, p. 52-53), pi Politice..Ftitniele Sociale pi Politice In unde acesta din urmA era, cu Crimea, pArtas Romania.Sintezdinformativd,q,1976, la ctitorire. p. 23-25. 315 N. IOR GA, Vasile Lupu ca urzndlor 318I. BIANU, N. TIODOS, op. cit., p. 119, p. 208. p. 143. 316 Pe larg despre Varlaam, autorul unel 319C. DIMA-DRAGAN, Biblioteca unui lucrAnteologic-doginatice de rAsunet in umanist roman Constantin Cantacuztno Europa rAsAriteanA a secolului al XVII-lea, nicul, Bucurestl, 1967. prletenul munteanului Udriste NAsturel, 320C. DIMA-DRAGAN, M. CARATASU, celAlalt invAtat si feudal al vremii, vorbi- Les ouvrages d'histoire byzantine de la bi- torul de slavonA, latinAielinA care bliothegue du prince Constantin Brancovan, adresa mItropolitului moldovean precuvIn- In RESEE, 3-4, 1967, P. 435-445. tarea la tAlmAcirea celebrei Imitatio, vezi 321 V. MIHORDEA, Biblioteca domnectscd recent D. MAZILU, op. cit., p. 157-189. a Mavrocordafilor. Contribufli la istoricul 317A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 33 cl, In ARMS', s. III, t. XXII, 1939-1940, 35, p. 93-94, p. 184, p. 199 si urm.; p. 359-419; senanificatIv ni se pare, pentru J. BOUCHARD, Les Relations épistolaires o legAturk culturalit plinA de interest in du prince Nico las Mavrocordatos avecle cercetarea noastrA, cA unele cArti din biblio, polygraphe Jean Leclerc et le Rév. William teca de la MArgineni a stolnicului Constan- Wake archevégue de Cantorbéry, In HP tin Cantacuzino au trecut in biblioteca de Congrès international d' etudes du Sud-est la VficAresti a MavrocordatIlor (G. DIMA- européen, Bucarest, 4-10 septembre 1974. DRAGAN, op. cit., p. 11).

www.dacoromanica.ro Continuitd,ti artistice sud%rsteurafiene

www.dacoromanica.ro PE MARGINEA UNOR PIESE DE ARGINTARIE §I DE PODOABA DIN PRIMUL EV MEDIU BALCANO-DUNAREAN

Moment crucial in evolutia destinelor istorice ale evului mediu romanesc punct de hotar intre doua epoci de cultura, veacul afirmarii politice a pamin- tului de la sud si de la rasarit de Carpati in forme statal-feudale constituite si in lupta pentru neatirnare este,asa cum prea bine sestie, inca putin cunoscut din punct de vedere artistic, daca nu sub aspectul cantitatry al foarte redusulm material, cel putin sub acela al sensulm si al implicatiilor mai profundealeacestuia in procesulconfigurariiunei viziuniestetice autohtone. In ansamblul complex al intrepatrunderilor de ecouri artistice din Bizantul Paleologilor, din Balcani si din Occident, formele de arta cunoscutei adap- tate de catre societatea romaneasca a veacului al XIV-lea unui fond cultural local deja inchegat nu puteau fi decit cele familiare unei mai largi zone din sud-estul si din partile iasáriteneiest-centrale ale continentului. Departe insa de a reprezenta, asa cum se credea cu decenii in urmal, epoca pnmei luari de contact cu arta medievaleuropeana, veacul al XIV-lea incheia vremea feudalismului timpuriu in care tentoriul romanesc se familiarizase, cu intensitati §i in modun diferite, cu felurite elemente ale artei bizantine si ale celei apusene de la planurii sisteme de zidire pina la podoabe prin contactele diverse ale feudalitatii romanesti de dincoace si de dincolo de munti tocmai cu ariile artistice in care Bizantuli Occidentul se interferau cu mai multa rodnicie: Serbia, cel de-al doilea prat bulgar, cnezatele Rusiei de sud-vest si Ungaria. Daca in ceca ce priveste arhitecturai pictura, evolutia artistica a veacurilor XXIV pe plan sud-est european este inca destul de anevoie de urmarit prin referiri la monumente de pe teritoriul tarii noastre, prin simplul fapt al extremei lor raritati, domeniul podoabelor si, partial, cel al argintariei ramin, credem, a fi cele mai apte prin insasi natura lor sarunce noi lumini privind locul zonei nord-dunarene in difuzarea unor forme de arta recunoscute pentru larga lor expansiune in evul mediu timpuriu. Cele ctteva observatii cuprinse in rindurile ce urmeaza hi au obirsia in cercetarea intreprinsaIn ultimul timp in legatura cu unele piese de argintarie de podoaba medievale descoperite pe teritoriul;aril noastre si pe cele imediat invecinate, marginindu-ne aici a lua in discutie numai citeva exemplare din prima categoriei numai dintr-o anumita zona, cea de sud-vest a Romanieb cu legaturile lor stilistice icu paralelele pe care le implica intr-un spatiu cronologic mai intins secolele IXXIV i intr-unul geografic mai larg, partile de miazanoapte si de apus ale Peninsulei Balcanice. 96

www.dacoromanica.ro Putin timp inaintea celui de-al doilea rázboi mondial, in *tile Dunárii oltene, la Gogosu (Mehedinti), era descoperit un tezaur de obiecte de argint brátári, pandantive, un vas insotite de peste 200 de monede emise sub tarul vid mean Stratimir intre 1371 si 1396 si sub voievozii munteni Dan I si Mircea cel Bátrin, toate aflate piná nu demult in colectiile Muzeului Por- tilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin. Procedind la o analizá a continutului tezaurului publicat in 1939 ca un tot unitar2, ultimii cercetátori ce s-au referit, sumar si in trecere numai, la descoperirea mehedinteaná au fácut ipoteza cá, de f apt, partea monetará constituie un grup aparte, ascuns intre 1393 si 1418 de catre un fugar alungat de urgia turceasca din partile Bulgariei, in timp ce piesele de argintárie si de podoabá, anterioare ca datá monedelor, vor fi format probabil inventarul unui mormint, fiind ingropate nu . .. mai tirziu dedt la inceputul celei de-a doua jumátáti a secolului al XIV-lea"3. Dintre obiectele ce alcátuiesc descoperirea de la Gogosu ne vom indrepta atentia numai asupra exemplarului cel mai interesant, dar in acelasi timp cel mai putin cercetat pia: in prezent: este vorba de vasul in formá de távitá oval, lucrat din placá de argint, cu marginea ondulatá in 12 lobi, aurit in interiorul care este decorat in tehnica au repoussé, avind reprezentati pe fund, in relief, doi grifoni afrontati, cu chipuri masculinizate, purtind bárbi; Fig. 26 restul suprafetei interioare, pe care slut gravate pe fatá mici cerculete, este ornamentat cu motive vegetale stilizate, in meandrele cárora recunoastem un chip de animal poate dine , o femeie si douá capete, intre care unul sigur,sialtul probabil, de pasáre. Stergerea stratului de aur in mai multe locuri, ca si zgirieturile intenoare si exterioare fácute ulterior confectionárii, Fig. 27 pe lobii vasului, inchipuind probabil monograme si nume de persoane (poate chiar ale unor poseson), indicá cu certitudine cá la inceputul celei de-a doua jumátáti a veacului al XIV-lea, cind távita era ingropatá o datá cu podoabele, ea suferise deja o intrebuintare de mai lungá duratá. Dacá relativ putinele referiri fácute la tezaurul de la Gogosu au stabilit pentru piesele de podoabá analogii cu exemplare din spatiul sud-dunárean4, In ceea ce priveste vasul nu s-au intrevázut decit la prima publicare unele vagi apropien iale decorului su de motivele orientale" ale unor alte vase mai timpurii din centrul Peninsulei Balcanice5, fárá a ise incerca insá o incadrare intre piesele de argintárie tipol9gic similare si pasibile de apropieni cronologice sau geografice. 0 asemenea abordare a materialului se impune, credem, tinind seama de existenta intr-o zoná relativ restrinsá si intr-un interval de timp de dsemenea intrucitva restrins a unui numár de piese intre care se pot stabili legáturi menite a explica unele relatiistilistice, ca 4i o continuitate cultural á insemnatà." pentru o perioadá a cárei cunoastere prezintá Inca numéroase lacune din punctul de vedere al istoricului de arta. Printre piesele Muzeului etnografic din Belgrad, de pildá, se numárá un vas de argint, de formá elipticá, mai demult publicat6 si atribuit celei de-a douál jumátáti a secolului al XIV-lea7, avind piciorul prevázutcu opt umflá- Fig. 7 turi semisferice, corpul cu 18 caneluri, iar interiorul ornamentat cu un medalion lucrat aparte, reprezentind o pantera gravatá si decoratá in jur cu smalt. Prin forma oval á si prin marginea lobatá acest exemplar, descoperit la Temska, oferá o apropiatá analogie cu cel de la Gogosu, ca si cu un vas gásit intr-un mormint al bazilicii cu baptisteriu de la Stobi (Macedonia), datat de asemenea in secolul al XIV-lea8, caracterizat prin caneluri intrerupte, ecou tardiv al unui procedeu antic bizantinizat,si printr-o ornamentatie vegetará amintind ca stil de cea de la Gogosu. 97 www.dacoromanica.ro Pe acelasiteritoriu macedonean siatribuitáaceluiasi veac,la Gorno Orizari, lIngá KoCani, s-a descoperit o cupá platá de argint aurit, de formá circulará9, compusá din zece ovoide concave despárvite prin puncte lucrate nu repoussé, cu un picior foarte Malt, purtind o inscripvie ilizibilá si cu un medalion reprezeneind un leu, fondul fiind completat cu smalv negru. Prin Fig. 8 citeva dintre elementele de formá si decor enumerate, ca si prin vremea in

Fig. 7. TEMSKA. Vas de argint. Vedere interloari (desen).

care este datatá, cupa de la Gorno Orizari se inrudeste partial cu aceea de la Temska, putind fi citatá in acest sens in discuvia noastrá. Ne slat cunoscute astfel in regiunea reprezentatá de partea central-apu- seaná a Balcanilor si de aceea de sud-vest a várii noastre trei vase de argint datate in secolul al XIV-lea, prezentind analogii intre ele, ca si asemánáricu alte exemplare ce vor fi amintite la locul potrivit, constituind in acest chip un mic grup stilistic foarte expresiv pentru climatul artistical epocii si al zonelor de descoperire, ca si pentru legkurile ce se pot stabilicu perioada anterioará, grup ce n-a fost considerat ca atare in referirile la arta balcanicá si la aceea de pe teritoriul Romaniei in secolul al XIV-lea. Forma, modelarea si ornamentica recipientelor de metal previos lacare am trimis mai sus nu constituie in nici un chip inovavii ale acestui din urmá seco!, simpla analizá a stilului lor dovedind justeyea remarcii unui cunoscator al problemelor de artá a metalelor pe intreaga arie balcanicá,anume cá acestea (este vorba de vasele medievale de metal din Peninsulá n.n.) evocá prin tipurile lor cel puvin piná la mijlocul secolului al XIV-lea tradivia antica cu preponderentá. Decorul lor, dimpotrivá, cuprinde, in afará de clemente locale, reminiscenve sas anide, bizantine si islamice". Astfel, vase de metal din párvile centrale ale Balcanilor altele decit cele citate de noi, insá nu fárá legáturi stilistice cu ele se apropie de tipuri 98 www.dacoromanica.ro ale antichitátii si de derivate bizantine ale acestora, cum ar fi, de pildg, patera de a cgrei formg aminteste un recipient de argint cu numele gravat

Fig. 8. GORNO ORIZARI. Vas de argint. Vedere Interloarit (desen). altarului Dusan sau patera paleocrestingsibizanting timpurie de care nuestedeparte,caaspect,vasul,totdeargint,asa-numit allui Cuzmen", dupg numele unui inalt demnitar al vestitului suveran sirb abia amintitil. Aceste reminiscente antice in plin secol al XIV-Iea nu constituie, evident, surprize, dacg ne gindim la una din coordonatele principale pe care evolua arta bizanting si aceea a tgrilor balcanice in acest timp in care intreaga cul- turg sud-est europeang trecea printr-o adevgratg renastere", una dintre cele citeva perioade de reevaluare creatoare a mostenirii clasice greco-romane a cgrei pondere in gustul, ca si in conceptiile estetice ale evului mediu bizantin, nu poate fi niciodatg indeajuns de mult spusi. Pe de altg parte, leggturile contemporane tot mai intense ale Constan- tinopolului si ale statelor din Balcani cu Occidentul secolelor al XIII-lea si al XIV-lea si-au lgsat amprenta complexä si asupra capitolului artei prelu- crárii metalelor, frecventa unor elemente romanico-gotice, asupra cgrora nu este locul a zgbovi aici, vgdindu-se In decorul (motive vegetale realist concepute, medalioine heraldice) si formele (calicii cu nod la picior) unor vase din Macedonia si din Serbia, cum este acela, amintit deja, de la Gorno Orizari, ca acela indeaproape inrudit cu descoperirile de la Gogosu si Temska, de la Stobi sau, in sfirsit, clun sint cupa de la Vrgac si vasul de la Dobri DoI2,

99 www.dacoromanica.ro putin mai tirziidccit grupul celortreirecipiente pe care le avem Aici in vedere (sfirsitul secolului al XIV-lea inceputul celui de al XV-lea). Cá. vasele de metal previos din Balcanii secolului al XIV-lea se incadreazá intr-o mai largá evoluvie stilisticL cu legáturi multiple atit in Orient, cit In Occident sau in antichitatea greco-romaná o poate dovedi simpla remarcare a unor trásáturi specifice intilnite la piesele de aceastá categorie din ariile culturale citate. Astfel, forma si canelurilevaselordelaGogosu, .fernskai Stobi amintesc de cele ale recipientelor de metal ale an tichiavii, a cáror tradivie s-a continuat in arta Persiei sasanide si in aceea bizantiná timpurie, in secolele IVIX, asa cum o ilustreazá o serie de tezaure curios- cute din vremea migraviunii popoarelor, cum ar fi cel de la Sinnicolaul Mare. Dealtfel, canelerile anticizante ale unoc vase cu marginea lobatá au fost imitate, in forme deja degenerate, si in secolele urmátoare, in Bizanv ca si in Occident, márturie stind pentru aceasta unele exemplare datate in veacul al XII-lea din tezaurele de la San Marco si de la Saint-Denis, sau frescele de epocá paleologá din Macedonia13. Si mai expresive pentni climatul de artá al secolului al XIV-lea sint motivele decorative zoomorfei vegetale ale vaselor de argint pe care le avem in vedere. Grifoni, pasáre, dine la Gogosu, panterá la Temska, leu la Gorno Orizari sint reprezentári ce se incadreazá intr-un ample repertoriu decorativ pe care Orientul il transmisese artei bizantino-balcanicei europene in general, prin mai multe filiere, a cáror cercetare iritrece cu melt limitele prezentei analize. Direct, prin provinciile orientale ale Imperiului bizantin,indirect, prin intermediul Iranului sasanidi prin acela al populaviilor migratoare ale Rásáritului, de la arabii avari la bulgarii unguri, animalele reale sau fantastice, inconjurate de vrejuri sau integrate in complicavia meandrelor unei abundente vegetavii, uneori foarte 4'realist concepute, alteori stilizate piná la arabesc, si nu o datá ele insele terminate in cele mai diverse interpreeäri ale palmetei, invadeazá arta medieval á timpurie insecolele IXXII, inBi- zanv, in Balcani, itt Occidentul carolingiani romanic, in gama de motive a orfáurarilor,aceramistilor, a pictorilor de manuscrise, asculptorilor piatrá. Ajtinsi aici, se pune in mod firesc intrebarea dacá, sintetizind in acest restrins domeniu al argintáriei o atit de complexá mostenire, vasele citate ale veacului al XIV-lea nu se aflá ele insele pe scara unei evoluvii locale inve- legem, balcano-dunárene dacá nu sint precedate si,eventual, urmate de alteexemplare ce ar puteaconstitui impreuná Cu ele,stilistic,oserie ctt de eh continua, implicind o continuitate de tehnicá,de gust side viziune, In general greu de urmárit 1=5.,intreevul mediu timpuriu icel dezvoltat. In anul 1903, erau descoperite, de data aceasta in partea de sud-vest aBulgariei,laIzgherli,mai multevasede argint14,dintrecare s-au pástrat numaitrei,datateinivial in yeacurile IXX siatribuite,dato- itá compoziviei decorului vegetalsizoomorf, unei influenve pur orientale", piesele cauzá fiind socotite drept un import din Rásárit in mediul balcanic15. Douá dintre vasele de la Izgherli, prevázute cu un mic picior, au pe margine o frizI circulará interioará cu ogari fugárindur}grifon, Fig. 9 alvernavi c4 fleuroane in dublá acpladá, iar in centru medalioane gravate cupripzind grifoni si feline inatipate pe un fond striati decorat ct vrejuri Semipalmete, al cáror contur creeazá patru compartimente pentru motivele zoomorfe; un al treilea vas, fárá cu urme de aurire, poartá un mare

100 www.dacoromanica.ro Fig. 9. IZGHERLI. Motive ornamentale de pe vasele de argint. medalion central impodobit cu Impletituri, motive vegetal-florale ipesti, marginea interioará fiind decoratá Cu o frizá cuprinzind, pe un fond de vrej continuu, o feliná, un grifon, un sfinx si un iepure, pe partea exterioarti a vasului aceeasi dispozitie a decorului mnchiznd,ntre altele, imaginea unei femei Intinse. Cea mai largá referire la descoperirile de la Izgherli este, dupaJ stunta noastrá, aceea a lui Ñ ]4avrodinov'6 care, f.n monumentala sa lucrare inchi- natá tezaurului de la, Sinnicolaul Mare, discutind analogiile formale si de motive ale faimoaselor vase, se °prestei asupra acestor recipiente de argint. Nuarqind interpretarea datá lor piná atunci cal rezultante ale uncí arte orien, tale 6 combátind ideea importárii, Mayrodinov le considerá, in chip judicios, credem, produse locale realizate sub puternicá inriurire bizantiná st le dateazá. secolul al X-lea. Din analogia fácutá intre vasele de la Izgherli 1st unele dintre cele de la Sinnicolaul Mare reinem, pentru problema cene intereseaZá

.101 www.dacoromanica.ro acum, numai tratarea in relief plat, amintind de un procedeu al artei post- avarice din Europa est-centrará in cea de-a doua jumátate a secolulm al 1X-lea, a vrejului ce incadreazá din trei párti palmeta de fapt, o palme- tizare a foii de vi tá din motivul similar paleocrestini bizantin vrej a cárui imagine oferá cea mai buná asemánare cu motivul ce inconjurá meda- Fig. 28lioanele centrale de pe piesele nr. 9 §i nr. 10 din tezaurul bänátean, ca fondul punctat, frecvent in aceeasi arta postavaricá a secolului al IX-lea grupul Blatnica)si mai tirziu in arta metalului din Balcani, ca un ecou indepártatalOrientuluiMijlociun. In ceca ce priveste bogátia de reprezentäri zoomorfe de la Izgherli, amintind para repertoriul unor sculpturi decorative bizantine cvasiconternporanele, nu putem sá nu remarcám de pe acum corespondentele de imagini (griforu, femei) cu cele de pe vasele veacului al XIV-lea, de la Gogosu de pildá, corespondente citate, insa nici un mod explicate, la prima publicare a descoperirii din Mehedinti 19. intr-adevär, decorul vaselor de la Izgherli, cai acela, mai complex, al tezaurului de la Sinnicolaul Mare, se leagá snins nu numai de repertoriul decorativ propriu Peninsulei Balcanice in secolele IXXI, fie cá ne referim la podoabele de metal, fie cá avem in vedere sculptura in si in lemn a Macedoniei si a Greciei contemporane, cisi de acela al unei epoci ulterioare, cea mai buná ilustrare a acestei teze constituind-o, credem, tocmai grupul stilistic pe care 1-am avut aici in vedere, al vaselor de argint din secolul al XIV-lea. Astfel, pentru a ne referi doar la tezaurul de la Sinnicolaul Mare, ne gindim, de pildá, la perpetuarea formelor cupelor nr. 22 si nr. 23, originare in forme ale antichitátii greco-romane, devenite calicii in evul mediu tunpuriu si de care se apropie intrucitva cupele de la Temska Gorno Orizari; la procedeul imitárii de caneluri dupá vase antice si bizantine Fig. 29 la recipientele nr. 8, nr. 15i nr. 16 ajungindu-se piná la o total á apla- tizare a acestor caneluri la piesele nr. 9i nr. 10 , proceden reintilnit la Gogosu, la Temska, la Gorno Orizari si la alte vase de metal din veacul al XIV-lea; la sistemul punctárii fondului vaselor, ajungindu-se In secolul al XIV-lea, la Gogosu de pildá, la o gravare de mici cercuri lucrate pe fata metalului; in sfirsit, la repertoriul zoomorf panter igrifon pe vasul nr. 8, grifon inconjurat de motive vegetale pe vasul nr. 20, grifon cu coada terminata In semipalmetá la vasul nr. 2 sau leu atacind la vasul nr. 21, imagini ce se repetá, evident, in redactári plastice schimbate, pe vasele din Serbia si pe cel descoperit pe malul oltean al Dunárii. Obiceiul transpunerii in cera- mica a unor medalioane centrale de tipul celor de la Sinnicolaul Mare (la vasele nr. 9i nr. 10), inconiurate de frize florale in vasele de lut -bizantino-balcanice dinsecolele XIXIV20 tratarea motivelor vegetale la unele ferecáturi de icoane, din aceeasi vremei din acelasi spatiu, foarte ase- mánátoare celei de la Sinnicolaul Mare si Izgherli21, se adauga dovedirii unei transmiten; de tehnicisi de motive din arta atit de complexá a secolelor IXXI, din Balcani si din Europa est-central, in arta acelorasi regiuni secolele XIIXIV. Insemnátatea deosebitá a tezaurului de la Sinnicolaul Mare ca adeváratá sintezá a aproape tuturor elementelor de artácunoscute de lumea bizantini balcania in perioada premedievalá. si In aceea medievall timpurie nu mai este nevoie a fi subliniatá, literatura de specialitate care tieste inchinatá, impresionantá prin dimensiuni, dovedind-o cu prisosintä. Indiferent de populatia &árela i s-ar atribui crearea sa, indiferent de opiniile diferite privind datarea celor 23 de vase de aur in limitele veacurilor IXX122, ceca ce ne intereseazá in primul rind actun este probabilitatea deja postulatá a executárii unora dintre ele undeva in zona Dunárii de Jos,

102 www.dacoromanica.ro intr-unul sau mai multe ateliere dintr-unul sau mai multe centre nord-balcanice23, cai posibilitatea continuitkii forrnelor i decorului unor vase ale tezaurului in aceste regiunii in etapa urmátoare, aceea a secolelor XIIXIV24. Din acest punct de vedere, credem clucrurile spuse mai sus in legáturá cu ceca ce am considerat a fi grupul stilistic al vaselor de argint de la Gogosu, Temska Gorno Orizari vin sumple un spaviu tipologic 6 cronologic incá necercetat intr-un anumit capitol al artei din zona balcano-dunreanIn evul mediu timpuriu. Intre vasele de metal pretios ale antichitávii 6 ale perioadei paleobizantine 6 cele ale veacului al XIV-lea din aceastá zona nu a existat un hiatus,iar formelei motivele remarcare de catre unii cercetátori pentru vasele de argint din Macedonia, din Serbia- 6 din Oltenia nu se datoresc, credem, unei inspiravii directe, dealtfel greu de explicar in ceca ce priveste modalitatea sa, din prototipuri greco-romane. In aceastá transmitere a mostenirii antice in domeniul fáuririi vaselor de metal previos in zona balcano-du- direaná, rolul cel mai important trebuie sí-1 fi jucat exemplarele, unele dintre ele azi descoperite 6 celebre, din veacurile IXXI, ce sintetizau intreaga experienvá din acest domeniu, pe atunci de o insemnátate esteticá majorá, a Orientului, a lumii migratorilor 6 a Bizanvului, toate inriurite in intensitki diferite de arta clasicá. Existenva neintreruptá, in aceastá perioadá ce coincide cu constituirea principalelor arii attistice din Peninsula Balcanicá, precum 6 in etapa ulterioará, aceea ce secolelor XIIXIV, a unor centre de fáurari cu repertorii decorative 6 cu principii estetice tributare, in chip firesc, vremii de inflorire a artei metalelor care a fost perioada secolelor IXXI in tot spaviul bizantino-balcanic poate fi, pe aceste baze, afirmatá. Mai mult decit atIt, plasarea geograficá a majoritkii descoperirilor la care ne-am referit intr-o zona aproximativ aceeasi central-apuseaná 6 de miazánoapte a Peninsulei pare a indica faptul caici, din pragul mileniului al doilea al erei noastre piná la inceputurile evului mediu dezvoltat, evoluvia in aceastá ramurá de arta a fost continua, urmind de fapt pe aceea, Incá lacunar cunoscutá, a ansamblului culturii medievale timpurii. Ajunsi astfelinsecolulal XIV-lea, momentul apogeului Serbiei,al ultimei perioade din istoria celui de-al doilea tarat bulgar 6 totodatá al apa- riviei pe scena politicáicultural á sud-est europeaná a statului feudal al Trii Romanesti, constatám clegáturile dintre cele trei state, pe de o parte, dintre acestea si Imperiul bizantin, pe de alta, rodesc in arta in chipul cel mai fericit. In larga luare de contact a feudalitkii dintre Carpavi fluviu cu realitkile artistice sud-dunárene, a cáror prelucrare pe un fond propriu de simvire 6 de gust avea smarcheze cea dintli etapá a artei muntene, locul relaviilor cu partea central á 6 de apus a regiunii balcanice cu aratul sirbi cu coasta dalmatiná, In spevá este dintre cele mai pline de consecinve. Pe drumul mesterilor ziditori de biserici, plecati mir-a doua jumá- tare a secolului al XIV-lea din aceste vinuturi spre a ajunge la Vodiva, la Cozia 6 mai departe, al unor zugravi care vor poposi puvin mai tirziu peste munte, in mediul ortodox din Havegul Transilvaniei, au circulat in veacul intemeierii Tárii Românesti si unele opere de arta a metalelor ca vasul de la Gogosu, fáurite in atelierele balcanice a cáror localizare exacta nu o putem face, dar care poate fi bánuitá, din motivele expuse, in zonele central-apusene sau de nord ale Peninsulei25, acolo unde poate nu intimplátor in plin ev mediu dezvoltat argintária va cunoaste o particular á inflorire (in Serbia, in Banat, in Bulgaria de vest). asemenea piese aveau sá fie folosite de feudalitatea laicá si ecleziasticá a párvilor apusene, de váditá preeminenvá cultural, ale lárii Romanesti

103 www.dacoromanica.ro intr-o vreme ulterioara, o dovedeste, in pragul veacului al XVI-lea, una dintre cele doua patene descoperite tot in Oltenia, la Covei (Dolj)26, impo- dobita, intre altele, cu o friza de animale liliac cu cap de rata, barza cu sarpe, ame, balen, bufnita, paun (toate al un banuit sens simbolic) , ce aminteste de unele produse contemporane ale atelierelor sud-dunarene (tamlie- rul de la Smederevo din 1523)27, respectiva patena constituind un import din aceste parti, intrata, se pare, in tezaurul uneia dintre cele mai insemnate rnanastiri oltene, ctitoria lui Nicodim de la Tismana. In acest felse poate sfirsi, socotim, urmarirea succinta a premiselor, Inceputurilor si ecourilor unui grup stilistic din domeniul argintariei veacului al XIV-lea balcano-dunarean. Cercetarea de faya, inceputa si incheiata cu citarea a doua piese medievale descoperite pe acela.si mal al Dunarii oltene, propunindu-si a schita numai o evolutie neurmarita pina actun intr-un anumit domeniu alartei, din evul mediu timpuriu pina in pragul aceluia dezvoltat, a cautat mai degraba sa acrediteze, o data mai mult si pentru un domeniu mai putin cercetat la noi, ideea ca dincolo de transmiterea decorului,a tehniciisi a formelor, pe care am relevat-o de fiecare data, a existat in argintaria, dupa cum in intreaga arta a unei destul de intinse regiuni, din vremea premedie- vara' pina in secolele caderii Peninsulei Balcanice sub stapinirea turceasca, o continuitate stilistica, de climat, de conceptie si de viziune in care se ingloba, din punctul de vedere al formelor artistice balcano-dunarene, si teritoriul abia constituitului stat feudal al Tarii Romanesti, aflat la inceputul unui drum de cautarilaborioase,de rodniceexperienveside, pe alocuri,remarcabile realizari. ';' Vom incerca mai departe a sublinia ceea ce, dupa opinia noastra, reprezinta, din nou, unul dintre elementele de continuitate stilistica intr-un anume capitol al aceleiasi arte a metalelor, acela al pieselor de podoaba, raportindu-ne la exemplare de vechi artizanat mai recent gasite sau descoperite acum citeva decenii provenind din partile de miazazi si de rasarit ale Romaniei, ca si din tinuturile invecinate. Va fi suficienta, probabil, pentru aceasta, studie- rea unui singur grup, cel al bratarilor impletite in mai multe variante, conturat in amintita zona de-a lungul evului mediu. In veacurile X, XI si XII, in capitala Imperiului, in provinciile acestuia si in teritoriile invecinate lumii bizantine, orfauraria cunostea o remarcabilá inflorire in acelasi timp cu reeditarea tipurilor antice, stimulata foarte probabil de un gust mai marcat pentru moda si arta antichitatii greco-romane, specifice acestei epoci de stralucire a vietii aulice, aristocratice si orasenesti In Bizant. Printre bijuteriile vremii in afara de cercei, pandantive si coliere pot fi remarcate bratarile grupate mai ales in doua categorii: simple, din platbanda si impletite din mai multe fire, purtind chiar pe corpul piesei elemente decorative adaugite (cel mai adesea cu fir subtire impletit) sau, pe extremitatile aplatisate ovoidal sitriunghiular, cu butoni, granule, filigran. Acest ultim tip de bratara, ca si aproape toate categoriile de podoabe bizantine ale timpului, apare deopotriva in Peninsula Balcanica, la nordul Mari Negre si in Europa centrara. Intr-o discutie mai ampla, veche de citeva decenii, asupra unei descoperiri sileziene de acest tip, lierbert Jankuhn gasise prilejul de a face o trecere in revista a tuturor exemplarelor similare si inrudite, pe atunci cunoscute, din

104 www.dacoromanica.ro regiunile est-centrale si sud-est europene28. Bratara de aur gasita. in Silezia datata larg intre mijlocul secolului al XI-leai sfirsitul secolului al XII-lea, prin analogie cu exemplare descoperite in sudul Uniunii Sovietice,este o pies a lucrata din trei fire groase si unul mai subtire impletit, din metal pre- ;Jos, cu butoni aplicati la intilnirea impletiturii cu placa terminala aplatizata prin ciocanire si decorati cu fire dintre care unul pseudogranulat ce 'au forma placii ornamentate in centrul sau cu motive unghiulare. Jankuhn, care are meritul de a fi schitat pentru india oara dezvoltarea acestui tip, a fost silit, cautind analogli pentru aceasta bratara, de a recurge aproape exclusiv la piese contemporane sau mai tirzii din regiunile dunarene, balcanice si rusesti datate, in marea lor majoritate, din secolele XIIXIV, ca sila supravietuirile lor formale si decorativedinevul mediusud-est european. Faptul ci in veacul al X-lea tehnica torsionarii firuluieracunoscuta asijderea in Scandinavia, intr-un context artisticsiarheologic pe care nu aici este locul a-I evoca, nu are nimic surprinzator, iar supozitia, fie ea si indirecta, a lui Jankuhn29, casemenea tipuri din regiunea baltica, din aceea sileziana si din cnezatele rusesti ar descinde din prototipuri nord-germanice, implica apelul la teorii fara solide temeiuri documentare si istorice, explica- bile prin contextul in care savantul german scria acum aproape o jumatate de veac. Este dovedit astazi faptul cbratarile impletite cu extremitatile aplatizate dupa chipul exemplarelor antice larg raspindite in lumea romana, dacic i germanica din pnmele secole ale erei noastre, erau pretuite in veacurile XXII in provinciile Bizantului in timpul Macedonenilori Comnenilor; unele exemplare de lux de acest fel, din metal nobil, pot fi gasite chiar la Dunarea de Jos bizantina, asa cum o dovedesc doua exemplare din argint pastrate in tezaurul dobrogean de la Garvan, datat in secolele XX130. Aceste piese lucrate din sase fire groase de metal, rasucite doua cite doua in forma de snur" si impletite apoi, impreuna cu un alt snur" obtinut din doua fire rasucite in intervalul care le separai cu extremitatile aplatizate prin ciocanire avind, sudate, capacele turnate, au analogii relevate chiar de cei ce le-au publicat pina' in Rusia kieviana, in Crimeea, in Bulgaria In Ungaria. Fara a impartasi ipoteza unei eventuale origini kieviene a bijuteriilor de la Garvan, vom remarca faptul cprin aceasta descoperire ca si analogiile sale dintre care, tipologic vorbind, cea mai apropiata se afla inFig. 10 directa. vecinatate a Dobrogei, la Ghiurghedjik31 ne gasim in plina zona de iradiere a civilizatiei bizantine in Europa de sud-est. Tmprejurarea ca in aceeasi epoca, exemplare similare sau foarte apropiate, tipologicistilistic, ajungeau spre miazanoapte pina in Letonia, iar spre apus pina in Silezia, nu poate fi explicata, desigur, decit prin marea reputatie artizanala a atelierelor bizantine in care asemenea piese erau faurite. Acelasi fenomen nu a putut sa. aiba loc pe o cale, dealtminteri ce va fi pornit din Nordul germanic, el insusi nutrit cu traditii romane bizantine, dar care se caracteriza din punct de vedere artistic prin forme aproape niciodata intilnite in partile centrale si meridionale ale continentului la originile evului mediu. Daca nu admitem deci, de la bun inceput, ca. tipul de bratara impletita despre care este vorba aici va fi putut deriva din exemplare nord-europene, dacá harta unor asemenea descoperiri indica originea balcano-bizantina a bijuterieii daca, in sfirsit, raportului istoric si geografic prea vag propus de

105 www.dacoromanica.ro Silezia

Rusia meridionala

Garvan Ghiurghedfik

Fig. 10. Tipuri de brfitari torsionate din secolele XXII.

www.dacoromanica.ro Jankuhn sintem in másura a-i opune astazi un altul, mai conform acestei epoci de influenta bizantina si care presupune mai curind o dezvoltare por- nita de la un prototip creat in provinciile sud-est europene ale Imperiului, ne pare cu mult mai interesant a urmari evolutia tipului de-a lungul epocii medievale in zona balcano-dunareana, aceea pentru care socotim drept caracteristica dezvoltarea tipologica a podoabei in cauza'. Piesele citate, cele din Sileziasidin nordul Dobrogei, cele scoase la iveala pe teritoriul vechilor cnezate rusesti, la Volga si in Crimeea32, ca si exemplarele, apropiate stilistic dar mai curind modeste, din fir de bronz impletit cu extremitatile cu cirlig si inel sau animaliere, gasite in Banat, in Transilvania33, in Ungaria si in Peninsula Balcanica sint datate in veacurile XXII, reprezentind aproape o caracteristica si o constanta a descoperirilor din aceasta vreme cuprinzind piese de podoaba. Discutiile privind aceasta categorie de bratari torsionate au incercat sa le atribuie o descendenta din tipul dacic de torques" ale carui stil si tehnicá ar fi supravietuit epocii premedievale conform ipotezeiluiJ. Hampel 6, ulterior, celei a lui N. Fettich; ipoteza, dealtfel, pe cit de atragatoare pe ark de dificil de sustinut, tinind seama de stadiul actual al cunostintelor noastre asupra verigilor intermediare reprezentate de productia artistica local'a in epoca migratiilor34. Podoabe provenind din atelierele provinciale ale Imperiului, datorate mai curind noului val de influenta bizantina a secolelor XXII, dar purtind insemnate reminiscente ale antichitatiiclasice,s-auraspinditinintreaga Europa oriental á si, est-central, in lumea slavá si neslava deopotriva, fiind imitate in noile medii culturale, ceca ce a dat nastere, pe un vast teritoriu, unei adevárate unitati a acestui capitol de arta35, poate cel mai universal' in timpurile premedievale 6 in evul de mijloc. In secolul al XII-lea deja, ca si in prima parte a celui de la XIII-lea, inaintea invaziei tatare, se observa la piesele de podoaba in discutie o tendinta din ce 'in ce mai accentuata a aplatizarii terminale spre forme ovoidale si triunghiular-trapezoidale; socotim acest fapt, dovedit, intre altele, de exemplarele de provenienta sud-dunareana din tezaurul de la Voinesti36, drept o trasatura caracteristica a celei de a doua etape din dezvoltarea tipului. Se stie ca in acest abia amintit tezaur moldovenesc cu podoabe din metal pretios läsind la o parte cele sapte bratari torsionate, de aspect masiv, realizate din doua benzi rasucite si impletite, cu extremitatile impodobite cu granule dispuse cruciform sau triunghiular, avind un mare buton la intilnirea impletiturii cu placa apare de asemenea un tip caracterizat prin impletirea firelor (in acest caz, in numar de sapte), cu spatii libere intre ele, ceca ce confera piesei in discutie un aspect aerat si mai »Woe in once caz. Notarn aparitia acestei variante, cu unele analogii daca' nu chiar antecedente in bratarile din secolele XIXII de la Kiev, de la nordul Marii Negre si din Bulgaria37, caci, asa cum vom vedea mai departe, ea va persista pina. in veacul al XIV-lea, cînd va dispare, in timp ce varianta masiva" isi va continua evolutia. Ceca ce mai trebuie remarcat inca pentru aceasta etapa tipologica este persistenta, pe corpul brátarii, a firului torsionat din epoca anterioara, ca sicea a butonilor mari pe extremitatile aplatizate; acestia din urma vor ramine un motiv decorativ al tipului in cauza 'Ana' la sfirsitul evului mediu, combinindu-se Cu granulele nou-aparute a caror dispozitie cruciforma sitri- unghiulara, In cea de a doua jumatate a secolului al XII-lea si in Drima jumá- tate a celui de al XIII-lea, se va preschimba in secolul al XIV-lea, pastrin-

107 www.dacoromanica.ro du-se insá. procedeul tehnici decorativ prin care baza acestor granule ce vor eleveni cu timpul mici butoni este inconjuratá cu un fir rásucit dublu sau triplu, procedeu regásit, in aceeasi epee& la alte tipuri de podoabe (cer-1 cei, spre exemplu). Al cincilea deceniu al secolului al XIII-lea, marcat de náválirea mongola (1241-1242), a insernnat §i pe planul artei, al mestesugului artistic, momentul unei crize resimtite in schimburile de experiente tehniceistilistice au chiar in circulatia unor piese in aria mai largá a Europei rásáritene si de sud-est. Exemplare bizantino-balcanice, similare celor de la Garván $iute in toatá Europa orientarásiest-centrará sau chiar asernánátoare celor de' la Voinesti, nu se mai intilnesc in etapa imediat ulterioará. Daca vom lua inconsideratie, de asemenea, alte descoperiri din zona balcano- dunáreaná, vom fi indreptátiti scredem catelierele mesterilor riurari si-au reinceput activitatea abia dupá un anume rástimp, citeva decenii dupá 1241 1242 probabil, spre sfirsitul veacului. De data aceasta insá, evenimente bine stiute,ce au condus in cele din urmá la insási dezmembrarea Imperiului bitantin, au contribuit la mutarea ariei de activitate a unor asemenea até- Here in zonele balcanice acum in pliná inflorire. Cele din Serbia, din Mace- donia sidin Bulgaria reiau acum motive, tehnicisi forme bizantine, din vechime stiute in aceste párti de lume, spre a le transmite tinuturilor nord- dunárene, piná in regiunea de miatázi a Transilvaniei (Amnas) iin Mol- dova unde sint adoptate de moda feudal á Brátárile impletite, cu ter- minatii aplatizate, slut piesele de podoabá cele mai caracteristice ale acestei categorii, imprejurare ce ilustreazá, o data mai mult, unitatea culturala sudului si a nordului dunárean in veacurile XIIIXIV, unitate evidentá, mai putin, in arhitecturá, in picturá, in ceramid. O descoperire pliná de interes prin pozitia sa cronologicá este tezaurul de la Oteleni, studiat de Dan Gh. Teodor38, acelasi specialist ce a I5ublicat piesele de la Voinesti. Tezaurul, ingropat la sfirsitul secoluluial XIII-lea sau la inceputul celui de al XIV-lea, contine podoabe de argint datate dupá invazia ttreasci asezate tipologic tnaintea celor din secolul al XIV-lea. Brá- tárile torsionate deschise una pástratá in intregime, o a doua fragmentará' lucrate prin impletirea a trei benzi de metal, cu extremitátile ovoidale, oiri- forme, sint mai apt-opiate de una dintre variantele aceluiasi tip de la Voi- nesti, nu atit prin butonul mare specific tuturot brátárilor rásucite din secolele XIIXIV, cit orin dispozitia cruciformá a butonilor mici. Dad se ac- ceptá una dintre ipotezele celui ce a publicat tezaurul, in ceea ce priveste posibila atribuire a brátárilor de la Oteleni mai putin finisate, mi rudi- mentare unor mestesugari locali ce vor fi imitat, dupá invazia mongol, piese sud-dunárene de felul celor de la Voinesti, spre pilsrá mai greu de procurat varianta de la Oteleni s-ar putea incadra mult mai usor, din punct de vedere tipologic, in cea de a doua etapá, dinaInte de 1240, etapá pe care o socotim prelungitá prin imitatii autohtone sau printr-o explicabilá rutiná tehnicá si stilistica, piná cátre 1300. Un exemplar insá care, dupa párerea noastrá, reprezintá efectiv, din punct de vedere tipologic, trecerea de la forme ale sfirsitului de secol XII si ale inceputului secolului al XIII-lea, la cele ale primei jumátáti a secolului al XIV-lea, este cel descoperit In nordul Dobrogei, la Mihail Kogálni- ceanu, ingropat, dupá descoperitqriisi comentatorii sai, inainte de 133539. Brátara in cauzá, datatá la finele veacului al XIII-lea sau la inceptn-u- rile celui urrntor, este aldtuitá dintr-o impletiturá de fir de argint, avind extremitátile aplatizate ovoidal, cu treisprezece butoni inconjurati de un fir

.108 www.dacoromanica.ro subvire, precurn la Voineçti, asezavi in jurul unei impletituri duble, dispuse, de asernenea, ovoidal. Piesa de la Mihail Kogalniceanu are un buton mare aflat, la fel ca in faza Voineçti, in chiar locul de intilnire al extremitátilor cu impletitura propriu-zisa; ceca ce o particularizeazá insá, comparatá cu brávárile cronologic mi apropiate de la Voinesti si Oveleni, este deja menvionatadispozivie9voidara a butonilor. In veacul al XIII-lea si mai cu seamá in cele de al XIV-lea, aria atit de largá a raspindirii acestui tip de podoabá pe care am indicat-o pentru secolele XXII se limiteazá, in mod evident, doar la zona imecliat inve- cinatá Dunárii, la rásárit si la apus. Piesele despre care va fi vorba de aici inainte sint datorate unor ateliere locale, in noile condivii ale controlului direct al Hoardei de Nur asupra párvilor de nord-est ale vechii arii amintite, in timp ce Sudur bizantin parcurgea ultimele etape ale declinului su. Nu ne vom ocupa, desigur, de fiecare brávara impletitá descoperitá pe pámintul romanesc sau in regiunile invecinate facind parte din cea de a treia etapá a evoluvidi tipului. Ne vom mulvumi ssa." citám numai citeva exemplare gásite mai ales in pártile apusene ale Dunárii romanesti, in Olte- nia (Gogosu40, Susiva41)si in Banat42, sau in Bulgaria434 in Ungaria si in Serbia45, pentru a constata difuziunea in prima cai intr-a doua jumátate a secolului al XIV-lea a douä variante ce continuá, de fapt, pe cele anterioare cu mai bine de un secol, de la Voinesti: este vorba de varianta nemasivá, cu spavii libere intre firele impletite, de la Gogosu, Susiva, Sliveni(in sudul Bulgariei)46 ce va dispare la sfirsitul acestei etape si de varianta bráfa- rilor rásucite masive ce va evolua, mai ales o datá cu veacul al XIV-lea, In forme caracteristice unei zone mult mai largi, cuprinzind Asia Mica, Pen- insula Balcanicá, párvile meridionale ale Romaniei. Cele douá variante din veacul al XIV-lea, impletite din mai multe fire cu numári dimensiuni variabile, au de asemenea caracteristicá placa termi- nará triunghiular-teapdoidara pe care am remarcat-o deja, in cea de a doua dtaiá, in tezaurul de la Voinesti. Pe aceste práci terminale ale pieselor din veadul al XIV-lea inai ales,se regáseste butonul mare in locul jonctiunii impletiturii cu placa, pe lingá alcátuiri de nouá-zece butoni mai mici dispusi descrescind dupá un procedeu apárut timid incá in veacul al XIII-lea (Voinesti, Amnas) ceea ce duce la o dispozivie oarecum triunghiulará a acestora din urmá (picsa de la Gogosu, cele de la Draghidsevo, Sliveni, Po- poyo). Butonii mari, cai cei mai mici, s'int inconjura.vi de obisnuitul fir sub- ;ire rásucit care inconjurái rnarginile pracii terminale, ceca ce sporeste mult efectur decorativ al bráfarilor. Dacá piesele din prima jumátate a veacului al XIII-lea cele de la Voigesti in spevá reprezintá prototipuri in ceca ce priveste asezarea butonilor, dezvcltarea decoraviei din ce in ce mai incárcatá a plácilor ter- minal e pe exemplarele din prima jumátate a secolului al XIV-lea poate fi socotita drept amplificarea unei mosteniri a epocii anterioare47. Imprejurarea este doveditá de un exemplar provenit din Bulgaria dunáreaná, de la Ruse, larg datat in secolele XIXIII si care dupá arheologii din vara veciná are antecedente decorative in orfaurária protobulgará, cai, adáugám noi, in aceea bizantina a secolelor VIVII. In acest caz, brávara decoratá cu vechinl motiv greco-roman al triunghiurilor granulate adiacente formind rom- buri, Cu fire rásucitei cu o nervurá medianá, reprezintá un antecedent tipologic al citorva dintre exemplarele primei jumátávi a secolului al XIV-lea

109 www.dacoromanica.ro descoperite tot in nordul Bulgariei (Nicopole, Arar), ceca ce conduce in chip firesc la concluzia cá a existat o eventual á continuitate de ateliere aceastá zoná. Cea de a patra si ultima etapá a dezvoltárii tipologice a brátárilor impletite din evul mediu, amintitá dealtminteri si de Jankuhn, depáseste cu mult epoca statelor medievale independente din Europa de sud-est. In regiunile balcano-dunárene, nemijlocit sau indirect controlate de turci, atelierele fáti- rarilor aveau sá continue activitatea lor pe noi cdi,mbogátind decorul 6 formele unor anume piese de podoabá mostenite din epoca de inceputuri ale evului mediu, fenomen artistic cum nu se poate mai evident in cazul bráfi- rilor rásucite. In paralel cu inclinatia generará spre o supraincárcare a decorului determinatá mai cu seamá de un autentic horror vacui caracteristic artelor minore medievale din Orientul otoman si din Peninsula Balcanicá tipul de bijuterien discutie manifestá de asemenea o accentuatá tendintá spre masivitate: pricile terminale devin mai mici, rotunjite spre interior, corpui podoabei el insusi este de dimensiuni mai mici, dar mai proeminent, adeseori sudat de restul brátárii, rásucirea fiind sugeratá de data aceasta prin táieturi in metalul piesei ce prezintá "de asemenea butoni marginali de o márime exageratá in raport cu celelalte elemente decorative. Aceastá variantá evoluatá a bijuteriei, intulnitin tinuturile nord-dunárene (mai ales in Olte- nia), sud-dunárene (Goma Bela Redska, Vasilovce ling Lom, Pesakovo, Sofia)o, cai in unele regiuni mai depártate ale Imperiului otomano, este indeobste turnati incepe svádeascá pe plácile terminale o decoratie cu arabescuri, cu incrustatii, cu smalturi, specificá artei metalelor din secolele XVIXVIII in aceste I:al-0 de lume. Asemenea forme hibride tirzii, ce vor fi treptat asimilate de arta popular á a zonelor amintite, .incheie stilistic tipologic o evolutie ce incepuse citeva secole inainte. Debutind prin simplitateai sobrietatea exemplarelor din secolele XXII, trednd, in veacurile XIIIXIV, la o tendintá incipientá spre masivitatea corpului podoabei 6 spre aglomerarea decorului, ajungind, in sfirsit, la exa- Fig.11gerárile baroce de forme si de ornamente in evul mediu tirziu, brátara tor- sionatá a urmat o cale specificá pentru evolutia orfáuráriei ca 6 pentru aceea a altor capitole de arta medivalá din tinuturile balcano-dunárene. Aceasti cale nu numai cindicI o evolutie tipologicá, dar oferá intr-un chip limpede 6 dovada dezvoltárii mestesugurilor artistice medie vale din aceste regiuni. Atelierele artizanilor ce fáureau, intre altele, acest tip de podoabá, se gáseau initial, piná in veacul al XIII-lea, in intreaga arie bizantiná sau de influentá bizantiná dincolo de hotarele Imperiului, pentru ca, drept urmare a socului provocat de invazia mongoli, poate, de evenimentele stiute din istoria Bi- zantului ultimelor sale veacuri de existentá, zona ráspindirii lor sá se limi- teze la unja Dunárii. Statele balcanice, Dobrogeai dteva tinuturi de la miazánoapte de fluviu Moldova de miazázii central, Oltenia si Bana- tul , direct legate de lumea sud-dunáreaná prin negot, prin politicá prin artá, vor continua sá cunoascá sis fáureascá, la sfirsitul secolului al XIII-lea si in cursul celui de-al XIV-lea, asemenea podoabe corespunzind gustului feudal sud- si nord-dunárean. Veacurile dominatiei turcesti ultima etapá a dezvoltárii tipului in chestiune vor favoriza o nouá inflorire o largá arie de difuzare a aceleiasi bijuterii, de data aceasta insá intr-un alt context si potrivit unui alt gust, puternic indurit de Orient, cu corespondente formale si stilistice din decorul monumentelor piná in costum, din sculptura decorativá piná inceramica de pret.

110 www.dacoromanica.ro Secofete X-XII

Sfirsitul 41-41/Zo_ secolului XII .. Inceputul secolului XIII

Mijlocul secolului XIII Inceputul secolului XIV

Sec°WI XIV

Sec°kiteXVI-

Fig. 11. Tablou alevolutiei tipologiee a briltiirilor torsionate. VARSAND (Transilvania), GARVAN (Dobrogea), VOINESTI (Moldova), MIHAIL KOGALNI- CEANU (Dobrogea), BANAT (localitate necunoseutA),USITA (Oltenia), SLIVENI (Bulgaria), GORNA BELA REDSCA (Bulgaria).

www.dacoromanica.ro Arta orräurarilor cercetatá de noi aici pe temeiul unui singur tip de podoabá dintre cele numeroase ce o alcátuiesc cai argintária discutatá in prima parte a studiului de fatá, caiarhitectura, caipictura, ca si arta cioplitului in lemnin piatrá sau cea a impodobirii lutului, pástreazá in aceste tinuturi, piná tirziu, ca un reflex al continuitkii culturaleea insási, forme, structuriidecoruri inspirate dintr-un fond comun, bizantino-balcanic,conferindu-le noinfiri, dincolo de care trebuietot mereu recunoscute filiatiile si mostenirea.

Note

1 N. IORGA, G. BAI4 Histoire de relese cA interiorul cupel, in jurul medallo- rut roumain anclen, Paris, 1922; in Intro- nuluil intre foile concave, este lucrat in ducere (p. 3-11) Si in prima parte a lucrArli tehnica punctArii. (p. 15 si urm.) se considerA cA formarea artei 10V. HAN, op. cif, p. 112. romeinesti incepe o datA cu secolul al XIV- 11Ibidem. lea. 12G. TOMIC-TRIVOUNAC, Dép6t d'ar- 2Al. BARCACILA,Tezaurulmedie- genterie de Dobri Do près Pirot, in Recuell val de la Gogosi-Mehedinf I, in Cronica numis- de travaux Musée National, III, 1962, matted si arheologicti, 113-114, 1939, p. p. 187-205, fig. 23. 125-134. 13 De pildA, in frescele de la Sr. Nlkita 3D. BERCIU, E. COMA. Sdpii turtle (regluneaSkoplje) din 1309-1320 (vezi de la Balta Verde si Gogosu (1949 si 1950), V. R. PETKOVIC, La peinture serbe du In MCA, II, 1956, p. 489. Mogen-Age, Belgrad, 1930, pl. 35 a). 4 Ibidem,p.488-489. De curind, 14G. MIGEON, Orrèvrerie d'argent de un inventar foarte apropiat, stilisticI cro- style oriental trouvée en Bulgarie, In Syria, nologic, de podoabele slde vasul de la 1922, p. 141-144. Gogosu desi putin ulterior, credem, in 15Ibidem, p. 143. ceca ce priveste fragmentele de vase de ar- 16N. MAVRODINOV, Le trésor proto- gint ea un decor ceva mal incArcat decit bulgare de Naggszentmik16.:, In Archaeologia Inexemplarulmehedintean ne-afost Hungarica, XXIX, 1943, p. 70 sl urm. semnalat in comunicarea muzeografei D. 17Ibidem, p. 213; procedeul nu e necu- Pirvulescu, Tezaurul de podoabe de la Ba- noscut ferectiturilor de icoane din secolele natski-Despolovac (R.S.F.I.) secolele XIV XIIXIII, in Georgia, de I. AMI- XV, la Sesiunea de comunicAri a Muzeului RANASVILL Istoria gruztnskovo iskusstva, Banatului, Timisoara, 5 mai 1979. I, Moscova, 1950, pl. 124-127). 5Al. BARCACILA, op. cit.,p.132. 18Ch. DIEHL, Manuel d'art byzantin, 6V. HAN, Une coupe d'argent de la 1910, p. 387, p. 429. Serble médiévale, In Actes Ochride, III, p. 111-119. 19Al. BARCACILA, op. cit., p. 132. 7 Mimi, p. 118. 20N. MAVRODINOV, op.cit., p. 73; 8 J. PETROVIC, in Umetnicki pregled, dealtfel, medalioane cu cruel, inconjurate 4-5, 1940, p. 108-109 (apud V. HAN, de vrejuri de vitA, apar in secolele VIVII op. cit., p. 113, nota 9). V. Han bAnuieste sI la vasele de argInt din Cipru (E. CRUIK- chiar cA vasul de la Gogosu ar fi fost execu- SHANK DODD, Byzantine Silver Stamps, tat in acelasi atelier ca cel de la Stobi, datat Dumbarton Oaks, 1961, nr. 28 a, nr. 38 a, prin monede la sfirsitul secolului al XIV-lea nr. 54 a), in reglunea nord-ponticA (ibidem, (autoarea necunoscind in acel moment noua nr. 73 a), in zona Viatka (ibidem, nr. 76 a), datare a cupei de la Gogosu la mijlocul seco- lar medalionul simplu cu cruce, in Occident lului al XIV-lea). (ibidem, nr. 92 a). 9 R. POLENAKOVIC-STEJIC,Une 21Vezi nota 16. rare découverte du Moyen-Age faite dans le 22Aceste opinii stilt dintre cele mal dife- village de Gorno Orizari, près de Kaani, rite. CitAm aici pe aceea a lui N. MAVRO- en Macédoine, in Actes Ochride,III,p. DINOV (op. cit., p. 208), care 11 atribule 321-325; din fotografia ce e reprodusii Ingroparea ultimei treimi a secolului al

.112 www.dacoromanica.ro IX-lea, ca al G. Fehér (B. SZOICE, Spuren (Dobrogea), in SCN, III, 1961, p. 223-224, des Heidentums in den frdlunittelalterlichen fig. 3-4. Grdberfeldern Ungarns, in Studia Slavica, 31Ibidem, p. 231; cf. H. JANKUHN, II, 1956, p. 141), pe aceea a tut D. Csallany, op. cit., p. 185, fig. 17. care-I dateazA in secolul al X-lea (Unga- 32Ibidem, p. 175, fig. 1-2, p. 179-180, rische Zierscheiben aus dem X. Jahrhundert, fig. 5-10; cf. Kunst der Spdtantike im In Acta archaeologica, X, 1957, p. 323) fi pe Mittelmeerraum,Berlin,1939,pl.9151, aceea a lui Gy. LASZLO care 11 dateazA pl. 10/47-50. Inainte de 1028 (Contributions d l'archiolo- 33D. POPESCU, Cerceldri arheologice in gie de l' époque des migrations, in Acta archae- Transilvania, in MCA, II, 1956, p. 132, ologica, VIII, 1957, p. 186-198). fig. 88, p. 133, fig. 90/1. 23Ipoteza o face N. MAVRODINOV 34Ibidem, p. 137-138. (op. cit., p. 222-224), Incercind a sugera, 35 M. COROVIC-LJUBINKOVIO,Les pentru IntArirea tezei sale privind aparte- influences de l'orfévrerie byzantine sur la nenta bulgarti a tezaurului, fAurirea unel parure de luxe slave du IX' au XIII pArti a acestuía intr-un ore; duniirean deve- In Actes Ochride, III, p. 39; V. LAHTOV, nit bulgar, a altel pArti in capitala bulgarif Les bijoux des habitats archéologigues datant Pliska el, in sftr§it, a unel a tree In regiunea du Haut Moyen-Age dans la région d'Ochrid, Stnnicolaul Mare chlar. in Recueil de travaux, Ohrida, 1961, p. 45. 24 N. MAVRODINOV (op. cit., p. 223) 36 D. Gh. TEODOR, Tezaurul feudal stabilefte o asemenea continuitate,insii timpurtu de obiecte de podoabd descopertt numai pentru Bulgaria (I). Voineyti-layi,in Arheologia Moldovet,I, 25 V. HAN (op. cit., p. 118-119) bAnu- 1961, p. 245-269, fig. 2/1-4. lewte cA autorul cupei de la Temska putea fi 37 H. JANKUHN, op. cit., p. 180, fig. 7, din Serbia sau, eventual, din Macedonia. fig. 10, p. 185, fig. 17. 26 M. ROMANESCU, Tezaurul dela 38Oblectele de podoabd din tezaurul feu- Covet-Dolf, in RIR, XVI, 1946, p. 19-39; dal timpuriu descoperit la Ofeleni (rn. Hui, cf. V. VATA$IANU, Istoria artei feudale reg. Iayi), in Arheologia Moldovet, II-III, In fdrile romdne, 1959, p. 903-904, autorul 1964, p. 343-361, fig. 3/2-3. combAtind pe bunii dreptate pArerea lui M. 390. ILIESCU, G. SIMION, Le grand Romanescu asupra originii sAsegi a pate- trésor de monnaies et lingo& des XIII' et XIV' siècles trouvés en Dobroudja septentrio- nelor. nale, in RE SEE , 1-2, 1964, p.219, fig. 2 b. 27 M. ROMANESCU, Argintdria la bd- 40D. BERCIU, E. COMA, op. cit., ndlent yirorndnil balcanictin veacurile p. 464, fig. 189/1-3. XVI-XVIII, Bucure01, 1943, p. 101- 41L. ROW, G. POPILIAN, Tezaurul 102 ; tAmilerul este decorat Cu inorog, mat- medieval de la $uyija, in Revista Muzeelor, 4, mute, pAsarl, gifon, leu, lepuri, cAprioare, 1964, p. 328, fig. 1 a-I-b. balaur i elefant, combínate Cu motive ve- 42 H. JANKUHN, op. cit., p. 185-186, getate stillzate. El se IncadreazA unei arii fig. 18-20 (exemplar OW In 1933 In Mu- mat largi, cuprinzind Banatul fi zona inve- zeul de Stat din Berlin), fig. 21-23 (exem- cinatA de la sudul DunArii, ce constitute, plar aflat in 1933 in Muzeul Britanic din in secolul al XVI-'eai mai tirzin chiar, Londra); vez! K. GUBITZA. A Zombort (sd- terenul unor interferente stilistice occiden- ponya-pusz(ai) bronzleletral is a kladov61 tale - prín dubla filierA, raguzanA I arde- kincsrdl, in Archeologiat Ertesitd, XXVIII, leanA - 1 balcanice, tu centre ca Beciche- 1908, p. 265, fig. 4. recut Mare sau Lipova (nu IntimplAtor 43H. JANKUHN, op. cit., p. 189, fig. tocmai in zestrea unei mAnAstiri bAnAtene, 27-30; cf. St. STANCEV, Stara tradifila la Hodos-Bodrog, s-a pAstrat din amintitul o edin naroden nakit, in Arheologhta, 2, veac al XVI-lea, un vas de argint aurit Cu 1962, p. 5-11. analogli cu patena olteanA de la Covei: V. 44 H. JANKUHN, op. cit., p. 189, fig. VLADUCEANU, Vechiu monument Istorico- 24-26. religlos: mdnitstirea Bodrog, Timigoara, 1939 45Ibidem, p. 191. p. 67). Ibtdem, p. 192, fig. 30. 28 H. JANKUHN, Ein mittelalterlicher 47St. STANCEV, op. cit., p. 9. Goldring aus Schlesien,in Praehistortsche 48 H. JANKUHN, op. cit., p. 193, fig. Zeitschrift, 24, 1933, p. 174-201. 31-36; cf. S. GHEORGHIEVA, Bifigar- 29Ibidem, p. 198-201. skite srednovekovnt nakitt, in Arheologhta, 30E. COMA, Gh. BICHIR, O noud 1, 1961, p. 8, fig. 6/6-7. descoperire de monede yt obiecte de podoabd 49 H. JANKUHN, op. cit., p. 194-195, din secolele X- XI In ayezarea de la Garvdn fig. 37-39.

www.dacoromanica.ro DESPRE PLANUL TRICONC IN ARHITECTURA MEDIEVALA TIMPURIE A SUD-ESTULUI EUROPEAN

Pentru oricine s-a apropiat mai mult de studiul inceputurilor culturii noastre medievale, nu este o noutate faptul calaturi de desavirsirea unor cristalizari sociale si politice ce aduceau definitiv pe romani in sfera civilizatiei contemporane a Sud-Estului european, veacului al XIV-lea nu i-au fost straine, in cimpul artei, cu deosebire intre Carpatii Dunare, aparitiile unor forme s't structuri in primul rind arhitectonice a caror semnificatie am consemnat-o1. Litre elese prenumara, cum stim astazi mai limpede decit cu ani in urma, aparitiai ceea ce este cu mult mai important inceputul raspindirii propriu-zise intarile romane, pentru bisericilemanastiresti,a planului triconc de veche origine sidestul de mare frecventa in Orientul crestin, plan a carui certa prezenfa la Dunarea de Jos apuseana, imediat dupi 1370, in codrii de la Vodita, este din aceeasi vreme Cu si strict legata de sosirea aci a greco-sirbului Nicodimsia tovarasilor si de probabila obirsie sau numai ucenicie sirbeasca2; sosire incheiata cu ctitorirea unei prime manastiri in Oltenia intr-un voievodat de recenta creatie caruia nu par a-i fi fost necunoscute unele nuclee de trai monahal3 constituite la nivelul mai curind popular si patriarhal al intregii vieti religioase romanesti de dincoace de Carpati in epoca ce a precedat mijlocului veacului al XIV-lea si care insemna totodata aducereai impamintenirea in tara Basarabilor a unor norme de organizare obteasci traire spiritualg intrucitva internationale", de secole specifice intregii lumi bizantine, din Tebaidele Risaritului ping; la Athos si de aici, mai departe, in salbaticiunile muntoase ale Balcanilor. A unor norme a caror transmitere de la Vodita la Tismana, de aici la Cotmeana si la Cozia, mai apoi la toate manastirile Tarii Romanesti in secolele ce aveau svina alaturi de lupta, de noi banuita, a lui Nicodim pentru raspindirea dreptei credinte" printre locuitorii Dunarii de Jos romanesti ce lesne ar fi putut fi cistigati de ereziile atit de virulente ale timpului, intr-un context de cultura popular, de civilizatie folclorica imbibata de credinte de o literatura crestina apocrife, la pragul heterodoxiei4,alaturi, de asemenea, de lupta, mai demult cercetata, a aceluiasi Nicodim impotriva zelului dovedit tocmai in partile Banatului de Severin de catre cleiicii Romei sub obladuirea papal a angevina3 devenea, cu alte cuvinte, opera de pionie- rat, de autentic misionarism in spiritul ortodoxei bizantino-balcanice, amintirea caracterului misionar al activitatii intemeietorului primelor doua manastiri romanesti cunoscute stáruind pina tirziu in traditia oral asi in aceea scrisa a tinuturilor dunareneicarpatice in care acesta a ostenit acum fase veacuri.

114 www.dacoromanica.ro Dar oriqicine rosteste cuvIntul misionarism n legáturá Cu sud-estul european medieval, la ale cárui nordice fruntarii activase Nicodim, n legáturá cu istoria ecleziastic i culturala acestei vaste zone In general, cu aceea a mediilor balcanice de civilizavie slavá In special, este adus sevoce, fie qi in treacát numai, momentul de inceput, de imens prestigiui venerabilá traditie pentru tot evul mediu rásáritean, al actiunii de prozelitism religios, de pro- pagandá culturalin care Bizantuli lumea slavá si-au dat mina, de misionarism medieval ce insemna deopotrivá introducerea intr-un tinut anume a rinduielilormateriale 6 spiritualealebisericiiorganizate,afeluri- telorierarhiialeacesteia,aedificiilor,acártilordecultpurtátoare ale unor invátáturi $i ale unei morale noi, generatoare deci de noi mentali- táti , moment reprezentat cu aproape o jumátate de mileniu inainte de intemeierea Voditei, in tinuturile centrale ale Peninsulei Balcanice, de activitatea acelor ctitori de cultura slavá sud-est europeaná care au fost Clement si Naum de la Ohrida. Nefiind aici locul a stárui yrea mult asupra multiplelor sensuri §i a istoricului atit de complex al preocuparilor culturalei confesionale ale acestor urmasi, din Bulgaria si Macedonia anilor din jurul lui 900, ai actiunii chirilo-metodiene incepute in cea de-a doua parte a veacului al IX-lea In mediul slay din Moravia $i Panonia, ne vom multumi a aminti doar faptele ce au un interes particular pentru ceca ce ne preocupa acum. Stim astfel cá,sositi in conditiile precare propagandei ortodoxe din Europa centralá $i de la Dunárea de Mijloc, agravate mai ales dupá disparitia lui Metodiu (885) impreuná Cu alti cltiva ucenici ai invátatului arhiepiscop misionar6, intr-o Bulgarie abia convertitg la cre$tinism de numai douá decenii,In vremea de mare actiune evanghelizatoare$i misionará a bisericii bizantine posticonoclaste cirmuite de faimosul Fotios moment $i coinci- dentá ce sporesc,dealtfel, in semnificatii sensul misionar alactiuniilor viitoare , Clement $i Naum vor gási tot sprijinul cirmuitorilor bulgari contemporani ce preluau tocmai acum, pentru centrulirásáritul Peninsulei Balcanice, misiunea evanghelizatoare abandonatá de Constantinopol7, cel de-al doilea zábovind un timp mai indelungat la Preslav, cel dindi pornind curInd intru predicare spre pártile de sud-vest ale vastei stápiniri a lui Boris, adicá tocmai spre acele regiuni macedonene ping nu demult avute de Bizant, cu un puternic mediu greco-slav din care Chirili Metodiu plecaserá cu decenii in urmá In opera lor misionará la Cazani moravi $i din care nu este deloc exclus ca insusi Clement sá fi fost originar. Atarkcnca7tog§i cleric cu foarte numero$i discipoli in pártile Kutmi&vicei8, mai apoi Ináltat de Simion la rangul de episcop al unei dioceze macedonene anume create9, Clement va Intemeia la Ohrida, Ind Inaintea ajungerii sale la episcopat, o mánástire, aceea a Sf. Pantelimonlo, menitg a deveni centrul spintual, cultural $i literar" cel mai insemnat al Macedoniei sfigitului de seco! IX qi a Inceputului de seco! X, acolo undei atunci cind, ni se spune, locuitorii asteptau safle cuvintul lui Dumnezeu" (in sensul de a avea, in limba slavá a locului, acele texte religioase pe care Clement, ca un autentic misionar, le va pune la indemina lor)11. Intemeierea unui rica$ mánástiresc de catre succesorul unor misionari ce apartinused cinului cálugáresc precum Metodiu, clndva egumen de mángstirei cu o recunoscutá vocatie monasticá ce purta chiar amprenta unui anume ascetism12 totodatg contemporanul unor suverani bulgari steins legati de rinduielile monahale ca Simion, fost cáluggr la Constanti- nopoli dominat intreaga viatá de formatia-i monasticá13, sau ca Boris, cel ce-si incheia existenta Intr-o obste monahalá14 nu va surprinde pe nimeni, dar faptuf cel mai important din punctul nostru de vedere este acela cg bise-

115 www.dacoromanica.ro rica mánástirii ohridiene a celui pe care izvoarele IL indicá drept BouXy&pcp yXdrrrn7cpc7yroç g7CLOXOTCK 15 era construitá, putin timp inainte de 892-893, dupá un plan triconc pe care stim cá-1 adoptaserá trei secole mai devreme poate si dupá modele contemporane orientale legate de destinatii cultuale amintite in texte18 unele lácasuri paleobizantine ale Balcanilor17. Reluat, dintr-un fond de arhitecturá europeana ce cuprindea in secolele IXX ¡inu- turi din Extremul Occident piná la Athos, anume, credem, in cazul bisericii primului centru mánástirescsimisionar din Macedonia, pentru simbolica sa trinitará precisá atit de evocatoare intr-o trudá dusá sub semnul crucii de curind abia triumfátoare in lupta cu iconoclasta si sub acela al invátá- turilor dogmaticii crestine , ca si pentru funcvionalitatea sa legatá de slujbele liturgice cu atit mai adinci de semnificatie tocmai in teritoriile evan- ghelizate , slujbe in care absidele laterale, ce subliniau in fond unitatea pártii centrale a edificiului, adáposteau cintkile de straná (in timp ce alte maperi, narthexul sau exonarthexul, cápátau stiutele rosturi funerare), triconcul cu usoare tendinte spre planul,siel simbolic si vechi in aceste locuri, al tetraconcului descoperit in vechiul centru ecleziastic de la Lich- nidos, sub moscheea din punctul Imaret, nu departe de citadela Ohridei me- Fig.22dievale, cercetat in mai multe etape de-a lungul ultimilor treizeci de ani18, a constituit in chip limpede din clipa ridicárii sale, cindva la sfirsitul pen- ultimului sau la inceputul ultimului deceniu al secolului al IX-lea, in mánás- tirea aici intemeiatá de catre Clement pentru propagandá confesional si cultural á slavá, modelul prin excelentá al bisericii monahale din Macedonia epocii de stápinire a primului stat bulgar19 (exact asa cum, peste secole,

Fig. 12. OHRIDA. BiserIca mitnistlril de la Imaret Djaml. Plan.

prima bisericá de la Vodita va fi exemplul urmat in ridicarea bisericilor mánástiresti din Oltenia si Muntenia medieval); model preluat, citiva ani Fig. 13 mai tirziu, in preajma lui 900, si tot pentru o mánástire aflatá pe malul sudic al lacului Ohrida , de ckre tovarásul intru misionarism al episcopului de Drembica, celálalt discipol al lui Metodiu ajuns in mima Balcanilor, Naum28. Fárá a zábovi asupra nenumáratelor discutii duse in legáturá Cu

116 www.dacoromanica.ro etayele evolutiei planului bisericii manastirii Sf. Pantelimon din Ohrida, vom arata numai ca. acest edificiu pare a fi cel ce ascunde rod a doua momente istorice diferite acele douaboOmatca.aici zidite de Clement21, despre care Viata" sfintului ne asigura ca, dei mai mici, intreceau in frumusete, prin forma lor rotundasisferica" (nepoly¡livcp xoct swxXoteper.), biserica-catedrala a orasului22.

tot(oAlls evvol

\Ith .mod 1616-613-001ItItIthjj.WJISKOMISiiiittew

Fig. 13. OHRIDA. Biserlca mAnAstlrli Sf. Naum. Plan.

Sugerarea astfel a aspectului acestor lacasuri", de fapt unul singur a cárui forma era admirata de redactorul amintitei Vieti" grecesti a lui Cle- ment datorate, se pare, nu arhiepiscopului Teofilact ci unui autor mai tirziu, poate celuilalt vestit pastor bizantin al arhiepiscopiei macedonine care a fost in secolul al XIII-lea Demetrios Chomatianos23 ce se va fi inspirat dintr-o mult mai veche Viata" slavá a misionarului din Ohrida24 reprezenta pima la urma efectul inregistririi de catre autor a volumelor unui triconc de felul celui descoyerit in sapaturile arheologice de la Imaret, a unor volume rotunde, mai placute, se vede, unui ochi pentru care ele contrastau intrucitva cu liniile prea simple, prea sobre, mai obisnuite din pricini felurite25 in Macedonia evului mediu de inceput, a ceca ce se banuieste ca. va fi fost biserica-catedral« a Ohridei, de foarte probabil plan bazilical (poate chiar Sf. Sofia, atribuita de unii autori tocmai epocii lui Boris)26. In aceasta biserica manastireasca de plan triconc a Sf. Pantelimon cea care avea sdevina, prin faima intemeietorului ei, prototipul bisericii manastiresti a acestor locuriitimpuri ne spune aceeasi Viata" greceasc c isi pregatise Clement, in pronoas, mormintu127, la fel cum in aceiasi ani din jurul lui 900, in abia mentionatul su lacas de asemenea de plan triconc descoyerit sub actuala biserica a Sf. Arhangheli, nu departe de Ohrida, isi pregatea locul odihnei de veci, cu putin timp inainte de a se calugari, Naum28, la fel cum, dui:4 un secol, la Lavra Athosului îi va gasi mormintul, in biserica sa de plan asijderea triconc, Atanasie, si cum, peste veacuri, avea

117 www.dacoromanica.ro aibg lespedea funeral-4' lingg zidurile ctitoriei sale mai mult ca sigur tot de plan triconc de la Tismana, intemeietorul vietii monahale românesti, Nicodim29. Noutatea pe care o reprezentau centrele de misionarism si de culturá in limbg slavong care erau mgngstirile de la Ohridapentru civilizatia secolelor IXX in pgrtile centrale ale Balcanilora fácut, implicit, ca si planul triconic al lgcasurilor acestor mángstiri sg devingo mode contemporadi dupá ce, cu

Fig. 14. CASTORIA. RiserIca Panaghla Coubelitissa. Plan.

dteva secole tnainte, acelasi plan cunoscuse deja o carierg notabilá in aceleasi locuri , reintilnindu-1 ca atare, nu intimplgtor tot in pártile Ohridei, la Gorica, la Zlesti, la Zglavenica30. Dacá triconcul in forma si structura sa cele mai simple, mostenite pe diferite cgi din vreme paleobizanting, avea sá cunoascg o evolutie sud-est europeang pe care nu aici e locul a o urmgri31, din Macedonia, unde in preajma secolului al XI-lea ggsim, cu acest plan, biserica Panaghia Coubeli- F. 14tissa din Castoria32, ping in nord-estul balcanic si la gurile Dungrii românesti unde, cu plan trilobat, intilnim 'in secolele XXI 6 XII lgcasurile despre care vom vorbi mai jos, de la Pliska si Niculite133 , este demn de retinut cg la sfirsitul veacului la ale cárui inceputuri isi incheiaserg activitatea misionarii Naum si Clement, in aceea.si lume macedoneaná in care acestia par a fi determinat adoptarea triconcului pentru bisericile mgngstiresti,se desgvir- sea, in asezámintul de la Lavra Sfintului Munte, prin grija directá a unui alt mare campion al ortodoxiei si al vietii monahale, amintitul Atanasie, prea bine cunoscutul catolicon mgnástiresc ce primise de asemenea planul triconc34, dar in varianta sa zis g dezvoltatg", rezultatg din stiuta contaminare a structurii trilobate cu aceea bizantiná contemporaná in cruce greacg inscrisg", ce

118 www.dacoromanica.ro permitea, prin mijlocirea stilpilor sau a coloanelor din naos, un anume circuit cu prilejul marilor ceremonii liturgiceifunerar-comemorative din slujbele mänästiresti (ceea ce, in treack fie spus, bänuim pe temeiul unor obser- vavii personale ea*s-a petrecut cam in aceea$i vreme $ila deja vechea bisericä a mänästirii Sf. Pantelimon din Ohrida, in incäperea cu patru coloane in spatiul central, adosatä triconcului clementin tocmai pe locul unde se afla mormintul tot mai mult venerat al vestitului misionar $i episcop)35. Ince- pind a$adar cu anii din jurul lui 1000, stim deja ca triconcul dezvoltat athonit avea sä joace un rol fundamental in arhitectura sud-estului european, prestigiul centrului monastic de la Marea Egee umbrind intrucitva färä insä a-1 face sä fie uitat pe cel, mai timpuriu cu un secol, al nucleului monahal din jurul lacului Ohrida si al bisericilor sale de plan triconc simplu. Toate bisericile cenobiilor Athosului in secolele XXII, unele biserici tire$ti ale aceleia$i epoci, din Bulgaria cum ar fi primul läcas, de la sfir- $itul secolului al XI-leai de la BaZkovo36 sau din Grecia in Atica $i Pe- loponezul veacurilor unele edificii din secolul al XIV-lea de la Salonic cum ar fi Sf. Ilie (Eski Serai)3a si mai ales din Serbia aceluia$iveac, ultimul de inflorire a arhitecturii medievale de aici, aveau adopte de-a lungul timpului triconcul ctitoriei atanasiene de la Lavra, in aceeasi lume clericalä $i in aceleasi secole in care constatäm insä c, in aceeasi zona macedo-sirbeascä, faima lui Clement nu scäzuse deloc $i in care chipul acestui intemeietor de viatä cälugäreasci slavo-balcamci apare zugrävit poate dupä un prototip dispärut din biserica manastirii Sf. Pantelimon de la Ohrida in frescele iicoanele unor ctitorii din tinutul in care cindva elpästorise$i, cum vom vedea de indatä, nu numai acolo39. Cel de-al XIV-lea veac epocä prin excelentä a infloririi monahismului balcanic avea sa insemne de fapt continuarea $i, intr-un fel, intilnirea celar douä, traditii misionare $icälugäresti din Macedonia secolelor IX si X cea cle- mentini si cea athonitä intr-un chip care subliniaiä cum nu se poate mai gräitor eh de mult a contat in civilizatia sud-estului european din evul mediu timpuriu factorul de traditie cultural-artisticä reprezentat de oNtile de via0 Monahan, cit de firesc mo$tenirea balcano-bizantinä din epoca de inceput a mileniului nostru a fost preluatä sub aspect cultural, intr-o etapä mai nouä 5i mai complexä, de catre Serbia $i mai apoi de catre Odle romane. Utiloc cutotulpreeminent inistoriculchestiuniice ne intereseazä 1-a ocupat in prima parte $ispre mijlocul secolului al XIV-lea, in pirtile de miazänoapte ale Macedoniei intr-o continuitate geografia remarcabilä fatä de locurile unde isi desfi$uraserä cindva activitatea misionarä Clement si Naum acel cärturar, om politic al bisericiii ctitor de mänästiri, legat indirect$i de inceputurile culturii romanesti, care a fost Isaia de la Hilan- dar. Reprezentant al marii feudalitki sirbesti prin obirsia-iwT6Enemy AmoyH R4arIMICTHR01( pOP,HTM143 (ne-o spune chiar Viata" lui Isaia, ea insäsi scrisä la Hilandar)40 ie$it dintr-un neam aflat catre 1300 in jurul tronului lui Milutin $i, se pare, cu nu putine apropien i de cultura greceaseä a Bizan- tului contemporan41, reprezentant, totodatä, al monahismului atit de infloritor in Serbia $i la Athosul celui de-al XIV-lea veac ca ucenic la asezimintul Sf. Ioachim Sarandaporski din pärtile Krivei Palanka, iar mai apoi ca membru al obstei faimosului centru nemanid de la Sfetagora, pepiniera de inalti ierarhi51 monahi sirbi care era Hilandarul in sfirsit, reprezentant mar- cant al expansiunii politice a lui Stefan Dusan in insäsi republica monahalä" din Peninsula Calcidicä staret, pentru un timp, incepind din 1349, la mänästirea athonitä a Sf. Pantelimon, veche ctitorie ruseascä, reficutä de

119 www.dacoromanica.ro cel ce se intitula tar al Strbilor si Grecilor' , Isaia nu va pregeta, de-a lungul unei cariere cum nu se poate mai caracteristice pentru conditia sa social ä 5i intelectual, pentru locurile si timpurile in care a trä.'it, sa rispindeasca si si apere regulile vietii cIlugaresti, sa puna la indemina fratilor intru chi-. novie, pe limba lor, scrieri ale unor mari figuri ale spiritualitatii ortodoxe, sa negocieze pacea intre doui mari biserici ale aceleiasi ortodoxii, aflate in dihonie. Ceea ce s-a shut mai putin, pina nu prea demult42, este insa faptul ca Isaia cel ce va manifesta, ca altadata Clement din Ohrida, un anume interes pentru preschimbarea din greceste in slavoneste a unor texte bisericesti pen tru nevoile celor din juru-i , traducatorul in limba sirba, dupi septembrie 1371, in asezamintul de la Hilandar, a operei unuia dintre parintii misticii medievale care a fost Pseudo Dionisie Areopagitu143, conducatorul misiunii sirbesti trimise de cneazul Lazar la Constantinopol in 1375 pentru impacarea bisericii Serbiei cu Patriarhia ecumenica misiune din care nu lipsea Nicodim de la Vodita, a carui formatie intelectual a se resimtise, intr-un chip de noi presupus, prin apropierea de fostul stare; de la vechiul Rossi- con" , a fost si cel ce a contribuit la impamintenirea pe sol strbesc a tipului de biserica manastireascä devenit cindva traditional, canonic" am spune, in lumea Macedoniei si a Athosului cu citeva secole inainte, in vremea lui Cle- ment, a lui Naum si a lui Atanasie de la Lavra, anume a tipului triconc; a unui tip pe care insa lucru cu osebire graitor nu-1 intilnim inainte de sau in preajma venirii aici a lui Isaia, la nici una dintre bisericile manastiresti ale primei jumätäti siale mijlocului secolului al XIV-lea din Mace- donia sirbeascä (Lesnovo, Matejce, Zaum, Markovo), ce primisera, dupa moda constantinopolitanasitesalonicianä a timpului, edificii concepute in buna traditie bizantina a planului in cruce greaca inscrisi"45. Plecat de la Sfe- tagora In vremurile de tensiune sirbo-bizantina. ce au urmat inceputului cunoscutului conflict al pariarhiei sirbe cu aceea de Constantinopol, stim ca Isaia va porni cu fratti" si spre tinutul de apus" ( Ha &mamma sininto)46, aflindu-se inainte de 1371 in teritoriile despotului din Seres47 si contribuind la inältarea a doui biserici minastiresti, in Skopska Crna Gora lacasul Fig. 25 minastirii Sf. Arhangheli din KuCevigte48 si in partile Kossovo-Metohiei biserica mänastirii Rdjavac (sau Ubojac?)49, si una si cealalta apartinind, dupa datärile ce le sint atribuite indeobste, deceniilor de mijloc sau dintr-a doua jumätate ale secolului al XIV-lea, si triconcului complex, cu stilpi in spatiul centra150, amindoua facind o fireascá legItuti stilisticä, tipologici, cro- nologicä5i,intrucitva, geografica, intre monumentele 5coliisirbo-bizantine din prima parte a veacului 5i cele ale vaii Moravei, imediat ulterioare. Evi- dent, nu va mira pe nimeni faptul ca. un monah de insemnatatea si prestigiul lui Isaia, tgit de tinar in cinul calugäresc cel in care 5i parintii si au intrat spre sfirsitulvietii , cunoscatorlaSf. Muntealunorvestite biserici croite dupa planul triconc dezvoltat, cum era lacasul nemanid integral refacut in 1303 de cätre Milutin al insusi Hilandarului51 sau cum sum, gratie marturiei unui vechi calator, ca se Infatisa chiar edificiul principal reconstruit pe la 1349 de cä.tre Stefan Dusan si astazi pierdut al ministirii,de Isaia cirmuita, a Sf. Pantelimon52, prin drumurile salein ttnuturile sirbesti ale despotului Ugliesa sau in cele ale cneazului Lazar pe care Isaia 1-a slujit intr-o imprejurare crucial ä pentru istoria culturalä si politica a tärii sale, a putut nu numai rispindi norme de viata athonita, cisi determina in troducerea tipului triconc de la Athos, prin Macedonia sirbeasca, spre Serbia propriu-zis, asa cum il vom intilni nu strain cu totul de prestigiul lui Isaia de la Hilandar intr-un intreg §ir de monumente mo-

120 www.dacoromanica.ro raviene incepind cu biserica manastirii Ravanica (1375-1377)53, ctitoria mo- nahará cea mai insemnata si necropola ultimului mare conductor al Serbiei medievale, inaltata tocmai k epoca impacarii bisericesti negociate pe malurile Bosforului de catre acelasi Isaia. Exista desigur temeiuri pentru a putea banui ca indeosebi In mediul calu- garesc din Macedonia si din sfera de autoritate a arhiepiscopului de Ohrida (sau chiar a patriarhiei din Pee), acolo unde, dealtfel, amintirea primilor mi-

Ftg. 15. KUCEVISTE. Biserica Sf. Arhanghell. Plan. sionari de limb-a slavoná nu se stinsese k cel de-al XIV-lea secol, acolo unde incl k vremea lui Milutin si mai tirziu, spre mijlocul veacului, portretele lui Clement erau zugrávite spre aducere aminte la Studenica (1314), la Stara Nagoricino (1317-1318), la- Matejce (1355)54, unde conducatorii bisericesti se considerau drept misionan, succesori ai operei clementine55, acolo unde, de asemenea, stim sigur ca in vremurile tulburi de dupa moartea lui Stefan Dusan si inainte de nasterea scolii" de pe valea Moravei deci intre 1355 si anii din jurul lui 1375 , impotriva tendintelor bizantinizante si novatoare ale curtii sirbesti k materie de arta (si kdeosebi, de pictura, mural), se pastrau cu rigoare si k chip conservator unele norme estetice, unele forme si structuri artistice ale epocilor anterioare56, acolo, asadar, adoptarea planului triconc k arhitectura ecleziastica a unor manastiri, cu antecedente de seama in lumea caluggreasca mai veche a aceleiasi Macedonii, fie la Ohrida chiar, fie la Adios, se kscria credem Cu tarie in aceeasi,opera de pioasá, pastrare a unor traditionale, necesare si reprezentative forme de arta monahala. Ca' acestui univers cultural i se subsumeaza fenomenul la care am fácut aluzie este dovedit si de capitolul ceva mai nuantat decit se presupune indeobste al relatiilor lui Isaia de la Hilandar cu Nicodim cel venit din Craina Serbiei si din Vidinul bulgar, cel caruia ise datoreaza, cum $11111,

121 www.dacoromanica.ro inceputurile raspindirii nord-dunarene a planului triconc reprezentat in Olte- niasi Muntenia apuseana, in primele doui decenii dupa 1370, prin nu mai puin de patru, pini azi pastrate, biserici mänästiresti, dintre care in chip sigur Vodita si Tismana sint aceleAgaKIAHK4 H (14CTIld 410H4rTHOd ridicate H4 OVIVOHAdUICKOH SIMAH o subliniaza in mod expres Viata" faimosului monah de la Hilandar ClaiiTOM6 H HOMOWTTIO 110(10,40RH4TO WT1146 ilaunro Heat57, una dintre aceste manastiri, cea din muntii Gorjului, fiind zidita, pare-se, cu sprijinul acordat lui Nicodim de catre cneazul Lazar al Ser- biei58, acelasi care, nu intimplitor, avea sa ajute si manastirea de la Athos a Sf. Pantelimon de care isilegase numele tocmai Isaia de la Hilandar59. Daca se evoca de obicei participarea lui Nicodim la acea, atit de athoniti", solie din 1375 a patriarhiei din Pee pe linga Marea Biserica, alaturi de un fost protos al Sfintului Munte, de ucenicii lui Isaia si de acesta insusi, lucrul se face in chip indreptatit pentru a se atrage atentia asupra integrarii personalitatii sale intr-o spiritualitate monastici mai vasta, balcanica, si nadajduim ca din acest punct de vedere interpretarile aduse de noi insine cu alt prilej In legaturaCuecourile invataturii pseudo-dionisiene,prinintermediullui Isaia, in formatia lui Nicodim au putut completa in mod hotaritor profilul de calugar drept credincios" in acelasi ump tare in eir%i" (mina sk ICHFIrdr6)60, cum 11 caracterizeazà" un izvor abia amintit al staretului de la Vodita. Desigur ca interesul lui Nicodim vadit in cea de-a patra intre- bare din prima sa scrisoare catre vestitul carturar isihast care era patriarhul Eftimie al Tirnovei, cel ce-i raspundea dupa 1375-1376 si inainte de 1393 pentru afirmatialui Pseudo Dionisie Areopagitul in legatura cu revelarea tainei intruparii unei anumite trepte ingeresti61(casi cu rolul, infatisarea, istoria si pozitia ingerilor fati de oameni, chestiuni aprins dezbatute in rindurile tuturor isihastilor palamhi ai timpului)62, descindea direct din cunoasterea Invataturii acestui autor oriental care in vreme romano-bizantinä, sub in fluenteneoplatonicienetirzii, imagina,aidomaaltorautoricrestini intr-una din lucrarile sale cele mai cunoscute,tratatulmistico-teologic Despre ierarhia cereasca" fantastica succesiune de ordine celeste, rinduite in abstracte si rigide ierarhii intre lume 4i divinitate63, subtilitavile textului lui Pseudo Dionisie referitoare la chestiuni de stricti angelologie fiind desigur, in bung parte, asimilate de calugarii balcanici cu oarecare instructie, calugari care, ca si Nicodim prin intrebarile sale, vor fi dovedit o anume familiarizare cu opera misticului ce influentase gindirea teologica a evului de mijlocsi pentru care, nu mai putin, stim ca insisi primii misionan iaibisericii rasaritene In lumea slava a secolului al IX-lea avusesera o particulara pretuire64. In fata intrebarii pe care cai conducatorul principalelor asezaminte monahale oltene va fi avut acces la opera lui Pseudo Dionisie stau, evident, mai multe raspunsuri; atit mediul slavo-bizantin de la Hilandar unde e foarte vero- simil ca Nicodim sa fi ucenicit in trecerea-i pe la acea manastireslove- neasca" de la Athos despre care vorbesc unele izvoare tirzii65, cit si Con- stantinopolul unde adeptiilui Palamas citeau scrierile vechiului mistic din Rasarit, puteau fi,desigur, locurile intllnirii lui Nicodim cu opera pseudo- dionisiani, desi marturisim ca mult mai fireasca ni se pare ipoteza ca adin- circa de catre staretul Voditei a textelor lui Pseudo Dionisie s-a facut In vremea contactului mai prelungit cu Isaia, in 1375, chiva ani numai de la incheierea talmacirii slavone la care ostenise fostul egumen athonit si viitorul conducator al soliei bisericii sirbesti. Este adevarat, nu mai putin, ca privind ceva mai larg lucrurile, pentru formatia lui Nicodim, pentru contactul sau cu o anume arhitectura si arta manastireasca de veche obirsie, pentru legatu-.

122 www.dacoromanica.ro rile sale cu traditia monaharg sud-est europeang coboritoare de ce nu ping la Clement din Ohrida, pentru cunoasterea scrierilor ce au inriurit in mod hotaritor aceastg traditie, faptul banuit de unii cercetatori ai vechii culturi romanesti 66 carora ne raliem, spre deosebire de alteopinii mai recenteo cg Nicodim a putut trece, in peregrinarea sa la Sf. Munte, tocmai pe la manastirea sirbeasca a Hilandarului (de unde, dealtfel, a putut aduce s-a opinat nu fara temei68 i prototipul acelui atit de singular, in cultura romaneasca a epocii, tetraevangheliar scris prin 1404-1405, probabil la Vodita, in slava bisericeasca de redactie sirbeasca) poate fi, din punctul nostru de vedere, esential. Caci asa cum se aminteste mai rari ceca ce de fapt intereseaza in primul rind un aspect central al preocupgrilor noastre aici cel al leggturilor cultural-artistice dintre lumea sirbo-athonita a veacului al XIV-lea si aceea macedoneana a secolelor IXX, al raportului, peste timp, intre unii reprezentanti ai bisericii sirbesti ai anilor 1300 (printre care Isaia) cu momentul marcat de Clement din Ohrida rolul Hilandarului ne pare a fi fost notabil. Amanuntul revelator ca un fost egumen al aceluiasi Hilandar, arhiepiscopul Danilo al II-lea al Serbiei, a fost Inriurit, in prima jumatate a secolului al XIV-lea, in redactarea unei parti din cea mai importanta culegere strbeasca de biografii din evul mediu Vietile regilor arhiepiscopilor strbia de textul Laudei Sfintului Chiril" datorat tocmai lui Clement din Ohrida69i cacelasi Danilo un vainic aparator al ideii de traditiei continuitate a bisericii sirbesti plin de interes fata de inaintasul su peste veacuri, Clement, ii hotara zugravirea chipului, pe la 1330, In frescele bisericii cu hramul identic cu al Hilandarului Bogorodica Hodighitria din chiar centrul de la Peem (biserica In care inaltul ierarh sirb avea sa-si aiba ne poate sugera si inca extrem de semnificativ, credemmormintul)71'la rindul su, nu mult timp dupg cirmuirea la Hilandar a lui Daniloi, intr-un fel, pe urmele acestuia, Isaia putea gasi in asezamintul athonit o vie pastrare a traditiei clementine; o traditie din care, banuim, cave acelasi mijloc de veac XIV, poate la Pe 6 dar mai probabil inca laHilandar tinind seama dececaceses tiedespreorigineasa greco-slavan, de chemarea-i intr-o solie condusa tocmai de un fost membru al lavrei nemanide putea sa se adape, nu stim nici cum, nici cit. Nicodim, cel ce peste ani va poposi In partile de apus ale stapinirii basarabesti, intemeind aseilminte monahalei croind ca altadatá Isaia in Serbia biserici de plan triconc. $i de ce n-am adguga fgra a ne teme de prea putinul datelor fragmentare ce se cer adunate coerent intr-un intreg trebuie recunoastem ca in acest fel, dincolo de marginile ipotezei, legatura spirituala intre cele trei momentea Clement din Ohrida, Isaia de la 1-Elandar, Nico- dim de la Voditai Tismana , cele carora le dedicam aceste rinduri privitoare la un aspect al raspindirii planului triconc in Balcani, si-ar putea gási, pentru Intlia oará, prin numitorul comun care este unul din cele mai vestite asezáminte de culturáside arta de la Athos, o limpede justificare. Nu vom zabovi am fácut-o altádatá 73 - asupra semnificatiei artistice si culturale a zidirii la inceputul celui de-al optulea deceniu al secolului al XIV-lea, in rartile Banatului de Severin, a monumentului de plan triconcFig. 16 care este Vodita I, asupra rolului direct jucat de Nicodim si de calugarii In insasi opera de constructie a foarte modestului Meg de aici, asupra sensului acestet participári atit de caracteristice regulilor unor mai mici sau mai mari grupuri calugaresti ce comuniau in acelasi veac intr-o aceeasi spiritualitate isihastO urmind a spune doar citeva cuvinte despre unele, pre-

123 www.dacoromanica.ro Fig. 16. vorirrA. Prima blserld a mAnilstiril. Plan.

supuse, premise autohtone §i mai indepartate ale acestui plan triconc in pgrtile Dungrii romane§ti. Stim astfel cg, pornindu-se de la ideea justa a dezvoltgrii la un nivel superior, faya' de restul pgminturilor locuite de románi, a Dobrogei secolelor XXIV, s-a ajuns §i pentru domeniul artei la incheierea cg monumentele de influentg bizanting din veacurile XIXII de aici in cazul ce ne intereseazg acum, modesta, rudimentara bisericg mangstireascg din cea de-a Fig. 17 doua parte a secolului al XII-lea de la Niculitelm au constituit prima

Fig. 17. NICULITEL. Fundatille blsericil treflate" (desen)

124 www.dacoromanica.ro etapá a dezvoltárii unor tipuri arhitectonice medievale pe teritoriul actual al Romaniei75; nu mai putin mns, nimic neputind schimba piná acum interpretarea traditionalá potrivit 6reia apatitia triconcului in Oltenia, o datáLU prima biserici de la Vodita, mai apoi cu aceea de la Cozia atit de asernánátoare unor biserici de curte feudalsirbesti (bastinske trkve" sau no:momo76, precum cele de pe valea Moravei, de la Veluee"i Lazarica-Kru- gevac", de la Neupara", Rudenica 80, Kalenie81, sau mai departe, in pärtile Skadarului, la Starcevo-Gorica82), asemánátoare de asemenea unor mai modeste biserici de mádástiri vest-bulgare (Sf. Nicolae din Orehovo83, Sf. Arhangheli ling

e ... / ... I / % I / I I II I II 1 I' % % II % I

Fig. 18. PLISKA. Blserica nr. 28. Plan.

Trin84, Sf. Ioan Bogoslov ling Poganovo85) ar reprezenta o inriurire directá a arhitecturii din Serbia, sintem adusi a socoti in continuare cá Vodiça I, legatá exclusiv de contextul cultural propriu pärtilor apusene ale Dudärii de Jos intr-a doua jumátate a secolului al XIV-lea, nu sti in nici o relatie plauzibilá cu o construcyie de acelasi plan, in varianta sa treflatá, apárutá in Dobrogea cu mai bine de douá veacuri inainte. Dimpotrivá, la Niculitel ne aflám, de fapt, in fata unui ecou direct al unui plan din arhitectura balcano-bizantini a secolelor XXII, intilnit in provinciile din aceste párti ale Imperiu- lui cum o dovedeste 5i biserica nr. 28, din secolele XXI, din cetatea exterioará" de la Pliska86 icaracteristic mai indepártatei Macedonii Fig. 18 cum o arati monumentele amintite din p'ártile OhrideiiCastoriei , dar sia unui ecou singular care nu vedem in ce mod ar fi putut influenta zona nord-dunáreani, aceea olteaná, unde de indatá ce vor incepe construc- çiile religioase de zid, pe la sfirsitul secolului al XIII-lea, se va recurge la alte planuri arhitectonice(biserica-salá, in speçá) ce corespundeau nevoilor locale ale celor ce le ridicau, caì unei anume mode" contemporane despre care am scris cite ceva87. Iatá de ce, o datá mai mult, credem caparitia

125 www.dacoromanica.ro triconcului In secolul al XIV-lea in Banatul de Severin nu sta in nici un fel de legatura directa cu modesta biserica treflata din secolul al XII-lea din nordul Dobrogei a§a cum se sugerase cindva88 , aceste doua fapte de arta tinind fiecare de un alt stadiu de dezvoltare 0 rasiiindire a planurilor triconc 0 treflat: cel de-al doilea ilustreaza extinderea planului trilobat, intilnit in Balcanii secolelor IXXII, 'Ana in Paristrionul bizantin de rasarit, iar cel dintii, o prezenta sub indurirea monahismului athonit 0 a lumii calugare§ti central- 0 vest-balcanice a unor realitati artistice deosebite din partile apusene ale Dunarii de Jos 0 ale sud-estului european, a unui tip de monument frecvent in Serbia 0 pe valea Moravei in secolul al XIV-lea, tip care deriva, evident, din acela precedent, al secolelor IXXII, a§a cum putea fi intilnit de la Ohrida 0 Athos, prin fosta capital a a hanilor 0 tarilor bulgari din Pliska, pina la gurile Dunarii. Oricum, cercetindchipulincare Oltenia celui de-al treilea sfert al secolului al XIV-lea a ajuns sa cunoasca, prin prima biserica a manastirii de la Vodita, tipul de laca§ ce va face cariera cunoscuta in vechea arhitectura romaneasca, ne apare limpede faptul ca, §tiutoriai unui plan consacrat de biserica manastireasca de la marile lavre, cu numero§i calugari, din Serbia 0 de la Athos anume planul tricenc dezvoltat , putinii calugari ai lui Nicodim89, aidoma celor din a§ezamintele contemporane de mai mica insemnatate ale Bulgariei apusene, au adoptat un plan mai putin pretentios, triconcul simplu, conceput adesea, in Serbia aceluia§i secol al XIV-lea, de aceia§i me§teri ce inaltasera, in acelea§i tinuturi, 0 biserici de plan triconc dezvoltat98; tip triconc simplu care, trebuie adaugat, convenind unor mai mici comunitati ce vor fi fost mai putin stinjenite de lipsa coloanelor sau a stilpilor din naosul biserici¡ principale a manastirii, in timpul frecventelor ceremonii monahale, a pelerinajelor la moa§te, sau de absenta unei clare fractionari a spatiilor necesare diferitelor categorii 0 trepte de calugari, in functie de prescriptiile din tipicoane91, fusese consacrat cindva In chip evident pentru manastirile mai putin vaste intemeiate de primii misionan i in mediul slavo-bizantin al Macedoniei, misionan i al caror prestigiu era inca mare in veacul al XIV-lea atit in taratul sirbesc, cit 0 la Athos unde viata 0 faptele lor erau indreptar, unde fusesera 0 erau inca copiate cu grija manuscrise ale operei chirilo-metodiene 0 clementine92. Aruncind astfel o privire asupra principalelor etape geografice ale evolutiei triconcului balcanic, marcate de principalele momente de misionarism monahal sud-est european in evul mediu timpuriu, vom observa inca o data ca ajungerea sa in secolul al XIV-lea in tinuturile române§ti din mai indepartate surse athonite filtrate prin Serbia aceluia§i veac93, cea care prelungea in timp, cum am vazut (§i nu numai in arta), deopotriva traditiile epociilui Clement din Ohrida 0 ci§tigurile culturale ale Sf. Munte, constituia un capitol nu numai in propagarea spre miazanoapte a unui tip arhitectonic consacrat in lumea calugareasca a Balcanilor, dar 0 in cristali- zarea structurilor monahale din sud-estul european, la limita nordica a acestuia, in chiar secolul in care intrarea tinuturilor romane§ti intr-o anume ordine statala conferea aceluia§i sud-est european o anume, efemera, unitate institu- tionala pe glanul vietii feudale laice 0 ecleziastice. Prin legaturile directe ale lui Nicodim de la Vodita 0 Tismana ras- pinditorul triconcului la Dunarea de Jos in varianta sa simpla, cu Isaia de la Hilandar cel ce §tim azi ca a contribuit nu putin la impamintenirea aceluia§i plan, in varianta sa dezvoltata, in Serbia secolului al XIV-lea, prin cu tarie presupusa 0 dealtfel fireasca legatura a aceluia§i Isaia cu atmosfera in care, la Athos 0 Pee, se perpetua fnainte de 0 mai ales dupá 1300

126 www.dacoromanica.ro amintirea operei cultural-misionare a lui Clement din Ohrida cel a cárui faimi fácuse altádatá ca planul triconc al bisericii principalei sale mánástiri s'á cunoascá o anume difuziune in Macedonia anilor 900 , un sir de fapte de artii culturá medievalá sud-est europeaná, piná acum disparate, se con- figureazá intr-un chip plin de interes, credem, pentru istoric. lar pentru acel istoric care se apleaci cu stáruintá asupra artei vechi romanesti, constiinta evolutia unui plan arhitectonic de oarecare prestigiu, semnificatiei ráspin- dire la Carpatii Dunáre nu constituie, la inceputurile sale pe pámint romanesc, altceva decit sfirsitul in timpi spatiu al unei dezvoltári incepute cu un si mai mare prestigiu, cu aceeasi semnificatie, chiar dacá cu o mai putin largá ráspindire cu mai multe secole inainte intre Marea Egee Marea Adriaticá, nu face decit sà incadreze, o datá mai mult, originile noastre cultural-artistice intr-o mai vasti evolutie, sud-est europeaná. tocmai sub semnul acestui sud-est european, atit Voditai Tismana primele centre monahale de la Dunárea de Jos, cu biserici de plan triconc, de unde stim cà Nicodimi urmasii sái imediati au condus o autenticá actiune misio- nará in spirit isihast,antieretici antischismatic94 citi Cotmeana Cozia primele mánástiri domnesti din aceleasi párti, cu biserici mai bogat impodobite decit primele, croite dupá acelasi plan, chiar dacá suferind mai vizibil influentele modei" artistice locale sau ale celor contemporane din arii imediat invecinate erau in fapt, cum am subliniat-o cu alt prilej95, asezáminte alcátuite desigur gratie unui model fácut cunoscut aici de cátre Nicodim pe privilegiul fundamental al mánástirilor de la Athos, cel al autodespotiei"; privilegiu care trebuie adáugat de indatá, pentru a nu se mai perpetua 6 mai vechei curentá confuzie era necunoscut de mánásti- rile cvasi-contemporane ale Moldovei, acolo unde, din pricini asupra cárora nu e locul a insista, statutul Neamtului sialBistriteise asemána celui, sensibil diferit de cel de la Sfintul Munte, al mánástirilor din Serbia, fiind foarte posibil dealtfel ca insusi triconcul de la Siret in cazul datárii sale intre 1370 si 137596 sá-si gáseaseä leeáturi cu aria sirbeascá in care varianta extrem de simplá a planului (de felul Voditei I) nu lipsea exact in acei ani ai veacului al XIV-lea, si unde biserica moldoveneascá pare a fi intre- tinut, in sfera patriarhiei din Pee in chiar epoca nerecunoasterii amin- durora de cátre patriarhatul constantinopolitan relatii Cu mult mai importante dedt se crede indeobste, in vremea premergátoare domniei lui Alexandru cel Bunn. Oricum, triconcul de dinainte de 1400, dintr-o Moldová al cárei cler pare a fi privit mai curind spre Serbia decit spre Athos, ca 5i triconcul putin anterior sau chiar contemporan dintr-o Oltenie a cárei cálugá- rime, apropiatá de Craina sirbeascá, nu era mai putin marcafá de rinduielile athonite, constituiau etapa finará a unui proces de intilnirei contopire a celor douá mari traditii balcanice ale triconcului de la inceputul mileniului nostru; era un proces ce se petrecuse nu cu mult timp inainte, la mijlocul secolului al XIV-lea, in tinuturile centrale ale Peninsulei, in pártile de sud ale stápinirii lui Milutin si a lui Stefan Dusan, ca si in Macedonia cuceritá de cátre acestia, acolo unde, deopotrivá, transformarea triconcului in monumentul bisericesc tipicde la Sf. Munte de-a lungul secolelor XIXIV, darsiprestigiul celuilalt triconc impus cindva, in pragul secolului al X-lea, tocmai aici, prin misionarismul unui Clement si al unui Naum fáceau ca lácasul cu abside laterale la miazázi si la miazánoapte in naos, cu sau fárá stilpisau coloane in spatiul central al aceluiasi naos, sà deviná, de obicei, monumentul reprezentativ al unei mánástiri, cládit de indatá ce o obste cálugáreascáse aseza, cu hrisoave de la tari, krali, cneji si voievozi, k páminntri unde ade-

127 www.dacoromanica.ro várata ortodoxie" trebuia ráspinditá cu fapta 5i Cu slova. lar in opera lor misionará cu rezonantá culturalvastá, de ráspinditori ai unor norme ae viatá monahalá piná la ei prea putin sau deloc stiute, in Macedonia sfirsitului de secol IX si a inceputului de veac al X-lea, in Serbia si Oltenia celei de-a doua párvi a secolului al XIV-lea deci exact in vinuturile si exact in veacurile pentru care am putut stabilii pentru o altá ramurá de arta decit aceea a arhitecturii, o impresionantá continuitate balcano-dunáreaná de-a lungul epocii medievale timpurii98 intemeietorul mánástirii Sf. Pantelimon cfin Ohrida, staretul de la cealaltá mánástire a Sf. Pantelimon cea de la Athos i, in sfirsit, egumenul mádistirii Sf. Antonie din pustktátile de la Vodita, marcheazá tot atitea momente legate intre ele prin fire mai putin ;flute sau de tot ascunse in evoluvia unei forme de arhitecturá medieval, poate cea mai caracteristici sigur cea mai indelung vietuitoare in pártile de sud-est ale Europei, nu mai puvin in evoluvia unui raport de istorie cultural á pe care nádájduim a-1 putea retine de acum definitiv pentru inceputurile evului mediu in Peninsula Balcanicá: acela intre misionarismul monastic de propagandá ortodoxá in grai slavon 5i planul arhitectonic al triconcului.

Note

1 R. THEODORESCU, Artdgi societate existau IncA grupuri de slayi pAgini cAtre in Tara Romdneascd a veaculut al XIV-lea, 900 (ibidem, p. 244-245). In SCIA, 1, 1972, p. 3-35. 8Asezatc de istorld In sud-vestul Mace- 2E. LAZARESCU, Nicodimdela doniei (ibidem, p. 315, nota 1), dupii unit Tismana ;I rolul sdu in cultura oeche centrulHindlaDevol(P. GAUT IER, neascd. I (ptnit In 1385), In Romanoslavica, Clement d'Ohrid,évOgue de Draguista, In XI, 1965, p. 237-285. RE B XXII. 1964. p. 213). 3T. SIMEDREA, Vtafa mdzilistireased 9 1,1 Terito- In Tara Romdneascd Inatnte de anul 1370, rifle episcoplei de Drembica sau Velica par In BOR, 7-8, 1962, p. 673-687. a fi fost In apropiere de Ohrida (F. DVOR- 4 R. THEODORESCU, Quelques remar- NIK, op. cit.. p. 316. nota 1); intr-un codex ques sur le Me des Wiles et des monastlres din veacul al,X111-lea. Clement apare ca dans la civilisation valaque du XIV e sticie, 'ers,"..bv.orol 1.4t.t.% (P. GAUTIER, In Actes du He Congas international des op. cit., p. 199-200). itudes du sud-est européen. Athlnes, 7-13 10F. DVORNIK. op. cit., p. 315. mat, 1970, H, Atena, 1972, p. 488-490. 11P. GAUTIER, op. cit., p. 201-204. 5 E. LAZARESCU, op. cit., p. 264 12F. DVORNIK. op. cll., p. 178-179. 267, p. 277, nota 2. 13Ibidgm, p. 303. 6F. DVORNIK, Les Slaves, Byzance et Rome au IX e Weis, Paris, 1926, p. 297, 14Ibidem, p. 302-303. p. 313; I. SNEGAROV, Les sources sur la 15Teofilakt OHRIDSKI, Jitie na 1{11- vie et l'activiti de Clément d'Ochrida, In merit Ohridski, ed. Al. Miley, Sofia, 1955, Byzantinobulgartca, I, 1962, p. 89. p. 74 (XX, 62). 7 F. DVORNIK, op. cit., p. 282. Cit 165tim astfel cfi In complexul mAngsti- de necesare erau inel actiunile de evanghe- resc al SI. Simion Stilitul cc! TinAr de lizare In Bulgaria secolului al IX-lea o Antiohia se afla, spre sfirsitul extrem al arati unele contraofensiva ale pAginisinu- secolului al VI-lea, un sanctuar ce adapos- lui, ca acee,a din epoca scurtei armuiri a tea trupul Sf. Marta, sanctuar ce cApAtase- 'lulu! lui Boris, Vladimir (888/889-892/ 1n ImprejurAri deoseblte narate de haglo- 893) (ibidem, p. 302-303); trebuie amintit, graf un plan triconc (G. BABIC, Les dealtfel, cA in unele zone ale sud-estului chapelles annexes deséglisesbyzantines, european In Peloponez, de pildfi mal Paris, 1969, p. 22, fig. 8).

128

www.dacoromanica.ro 17Di. STRI6EVId, Eglises ittconques In Akten des X1. Internationalen Byzanti- midlivales en Serbia et en Macidolne et la nisten- Konyress. Manchen, 1958, Milnchen, tradition de Parchitecture paléobyzantine. 1960. p 243-247. in Actes Ochride, I, p. 227-228. Despre o legaturil directa intre monumentele de plan 21 l'entrii faptul ca uncle adaosuri la un triconc din secolele VVII (Doljani, Ca4- monument ecleziastic precum cel al lul ri6in Grad, Ohrida etc.) ;1 cele din secolele Clement (vezi nota 19) puteau crea im- IXX din partile Ohridei, pare a nu se presia existentei a cloud biserici separate, putea vorbi (ibidem, p. 238-239), dupa amintiin o analogie de situatii din veacul cum pare a nu se putea stabili nici o legal IX-lea din Wilma occidental6 carolingla- turli, pentru Dobrogea, intre baptisteriul n6 uncle, la Fulda. aililugarea until transept triconc justinianeu al bazilicii de mar- Ja veslul bisericii flicea un iivor sh vor- murli" de la Tropaeum Traiani (Gr. IO- beasca despre construirea inlet biserici la NESCU, Istoria arhitecturit In Romania, I, apus- (R. KRAUTHEIMER. The Caro- Bucure§ti, 1963, p. 46, fig. 19) qi biserica lingian Revival of Early Christian Architec- treflatft din secolul al XII-lea de la Nicull- ture, in W. E. Kleinbauer, Modern Perspec- tel (R. THEODORESCU, Echos byzantins tives in Western Art History. An Anthology et éléments balkantques dans Part du Bas of 20-1h Century Writings on the Visual Danube du Xe au XIV' sack, in Actes du Arls, New York, 1971, p. 355). XXII' Congas International d'Histoire de 22XXIII, 67: l' Art, Budapest, 1869, I, Budapesta, 1972, xal Gym; ipetv kv Axatdi nag boar,a(at. pJ207-208. pL vixaBoXixil, 8443 81 Trii [spoil niwxvsog, imam 18D. KOCO, Klimentoviot manastir So. laynon4, 'r* xa5oXixiiG flPeXuTiPci.aXti4CITI 84 7,4POITIA1vY Pantelejmore i raskopkata pri amaret" vo XUXXOTtpia Tet6T1Ainssipacasépa Ohrid, in Godiqen Zbornik Filozofski Fakul- tet na Univerziteot Skopje, I, 1948, p. (Teofilakt OHRIDSKI, op. cit., p. 78); in 129-182. traducerea bulgarfi moderna a textului gre- 19Idem. Trikonhalnite frkvi vo Kamen- cesc medieval, forma bisericilor la care fa- Moot° vreme, In Slovenska pismenost. 1050- cem aluzie e redata prin cuvintele godimina na Kliment Ohridskt,Ohrida, (ibidem, p. 79). 1966, p. 93; cf. K. MIATEV, Arhttekturata 23I. SNEGAROV, op. cit., p. 92. p. 100. o srednovekoona Balgaria, Sofia, 1965, p. 24Pentru aceasta presupusa Viata- sla- 105. Biserica manastiriiSf. Pantelimon voila a lui Clement, vezi F. DVORNIK, (pentru unele detall' in legatura cu iden- op. cit., p. 297;1. SNEGAROV, op. cll., tificarea bisericii cercetate cu aceea a ma- p. 115-117. nastirii amintite, fArá posibilitatea limpede 25Dj. STRICEVIC. La Rénovation du a respingerli aceleiasi identificari, vezi Dj. type basilica/ dans Parchitecture ecelésiasti- STRICEVIC, op. cit., p. 230, p. 235) a que des pays centrales des Balkans aux I Xe- cunoscut unele adaosuri de-a lungul secole- X le siécles, in Actes Ochride ..., p. 208-209. lor XIIXIV, ca de Oda pronaosul (?) cu 26lbidem, p. 189. patru coloane construit (in secolul al XII-t 27 XXVII, 75: lea?) pe locul incaperil ce adapostea din tnep CVITIK CatXCEClt; zcpaI xassoxellaac 916 incepind, in coltul sau sud-estic, mor- sh igthrrcnnpoviooixipo4 mintul lui Clement rolul coloanelor, nulas noi, fiind acela de a determine un (Teofilakt OHRIDSKI, op. cit., p. 84). Cle- anume circuit tocmai in legiitura cli mor- ment moare in iulie 916. Pentru imaginea mintul sfintului , un exonartheac (?) mormintului banuit a fi fost al lid Clement. unele paraclise (?); dupa unii vezi D. KOCO, Klimentoviot manastir triconcul de la sfir§itul secolului al IX-lea p. 154, p. 159, fig. 8, fig. 13. de la Ohrida luase locul unui triconc pre- 28Idem, Prouciavanja ..., p. 76, fig. 15; clementin tinind de o manastire existenta idem, L'Eglise du monastère ...,p. 247, In epoca lui Boris ipoteza respinsa de pl. XXXVI, 2 (este de rcmarcat faptul Dj. STRICEVIC (op. cit., p. 228, nota 21) In biserica mAnAstIrll lul Naum, pozitia pentru care primul triconc de aici e din pe- mormIntului acestulaeste asemaniitoare rioada lui Clement (ibidem, p. 235) qi care celei a mormintulul WI Clement din biserica propune o anume periodizare a etapelor manfistirilSI.Pantellmondin Ohrida, constructive ce nu intereseaza in contextul vezi Dj. STRICEVIC, Eglises triconques de fatli triconc asezat la rindu-i peste o p. 237). Naum, care moare in decembrie constructie paleobizantini din veacul al 910, riclicase biserica mänästirii dupit ven!- VI-lea (D. KOCO, loc. cit.). rea sa de la Presley la Ohrida, o data cu 20Idem, Prouciavanja I arheoloski apt- inaltarea la episcopat a tovarasului silu tuvanja na frkvata na manastirot Sf. Naum, Clement (I. IVANOV, Slavtansko jitte in Zbornik (1957 1958). Izdanija na arheo- So. Nauma Oluldski ot X viek, In Balgarskt loqiciot Muzej Skopje, II, 1958, p. 56-80; starini (z Makedonija, Sofia, 1908, p. 56-- idemi L'Eglise du rnonastare de Saint Naourn, 57).

129 www.dacoromanica.ro 29R. TEODORU, Pridoorul Tismanet, Paleologan Architecture, In ZRVI, XIII, In SCIA, 2, 1967, p. 169-171. 1971, p. 334, fig. 1/B). 30 D. STRICEvIC, op. cit., P. 228, nota 39T. GRO2DANOV, Portrettie na XII- 19 si P. 237; cf. D. BoSR°vie, L'Archt- ment Ohridski vo srednovekovnata UrneillOSI, lecture de la Basse Antiquité et du Mogen in Slovenska pismenost. 1060godisnina Age dans les régions centrales des Balkans, p. 101-109. In Ades Ochride ..., p. 160, nota 14; D. 40 N. DUCIC, &wine .Hilandarske. V. KOGO, Trikonlialnite Wad ..., p. 93. Jivotopts starlet Isaije, koji je jivio u XIV 31in afara de monumentele $i de zonele vtjeku, in Glasnik, 56, 1884, P. 70. balcanice pe care le avem aici in vedere, 41Despreipoteticelelegaturidirecte trebuie amIntit cii in categoria bisericilor ale tatalul lui 'sale, Djurdje, cu Theodor trilobate simple WWI si unele edificii reli- Metochites, vez! M. A. PURKOVIC, Der gioase din secolele X X11 din partile Vater des Starez Isaias, in Byzantintsche Lei, in regiunea, Cu o puternica viata mona- Zeitschrift, 1-2, 1951, p. 462. hala, a laculni Skadari in tinuturile in- 42Dj. STRICEV1C, Uloga starja Isatje conjuratoare cum ar fi Bogorociica Kra- u prenosenju svetogorskih tradijija u mo- jinska (A. DEROKO, Monumentalna ravsku arhitektonsku fko lu, in Z RV I, 3, 1955, dekorativnaarhilekturau srednjevekovnoj p. 221-232. Srbiji, Be'grad, 1962, p. 34, fig. 33) si 43 N. DUCIC, op. cit., p. 66; M. A. PUR- Zaton pe Lim (ibidem, p. 38, fig. 32) KOV1C, op. cit., p. 461. unde triconcul are vech1 tradnii, din seco- 44 R. THEODURESCU, Arid fl socie- lele VII VIII Inca, perpetuate pina in kite ..., p. 21, nota 77 (ultima parte); pe veacul al XIV-lea (vezi mal jos nota 82), larg, In iucrarea noastra Bizanj, Balcani, cal biserica mangstirii Bogorodica Occident la inceputurile culturti medtevale Kurtumlija, refacuta intr-a aoua jumatate romdnesti(secolele X XIV),Bucurestl, a secolulul al XII-lea pe local anal mult 1974, p. 255. malvechllaces paleobizantin(ibidem, 45A. DEROKO, op. cit., p. 147-148. p. 50, fig. 151; cf. Di. sTRIC.Evi(, op. cit., 46 N. DUCIC, op. cit., p. 74. p. 224). 47 D. STRICEV IC, op. cit., P. 226. 32G. MILLET, L'Ecole grecque dans 48A. DEROKO, op. cit., p. 148, p. 155, l'archttecture byzantine, Paris, 1916, P. 94, fig. 242, fig. 268. fig. 47-48; K. M1ATEV, op. cit., p. 191; 49Ibidem, P. 125-126, fig. 222. A. ALPAGO NOVELLO, Grecia bizantina, 50 STRICEVIC, op. cit., fig. 1 A; Milano, 1969, p. 84-86. ambele monumente, legate de autorul cltat, 33Este de remarcat faptul cä planul de activitatea lui Isala in parle de sud ale triconc apare in prima jumatate a secolulul Serbiei, slut cuprinse in grupul ziciirilor de al XI-lea sub inriurirea arid bizantine seco! XIV (A. DEROKO, loc. cit.; G. MIL- mult mal spre nord de gurile Dunarii, LET, L'Ancien art serbe. Les Eglises, Paris, putind fi intllnit, de pildi, in central de 1919, p. 32), cu observatla cá biserica din cultura slava al Poloniei primilor Piasti, KutevAte e reflicuta in perioada turd!, anume la Plock, in hlazovia, pentru o bise- respectindu-se stilul initial (A. DEROKO, rica de mangstire aid existenti in epoca con- op. cit., p. 155). flictulai dintre cele doaa elemente de misio- 51Ibidem, p. 167, fig. 269; cf. G. MIL- narism confesional din aceste par' ale Eu- LET, L'Acole grecque ..., p. 62, fig. 28-29. rope', clerul latlnl clerul slay (W. SZA- 52Dj. STRICEVIC, op.cit., p. 224; FRASISKI, Wczesnaredniowieczna arhitek- cf. G. MILLET, L'Ancien art .., p. 33, tura kamienna w Plocku, in Archaeologia P. 140, fig. 151. Polski, I, 1966, p. 225, fig. 7). 53 D. STRICEVIC, op. cit., p. 231; A. 34 A. ALPAGO NOVELLO, op. cit., p. DEROKO, op. cit., fig. 373; triconcul dez- 100-103. voltat este intllnit, dap"' Ravanica, la alte biserici miimistiresti din Serbia secolelor 35Vez! nota 19 (ultitra parte). XIVXV: Dre&a, 1379-1382 (ibidem, 36 K. MIATEV, Edna vajna nahodka fig. 377); Nova Pavlica, 1379-1381 (Ibi- Badkovskiia manastir, in lzvesiiia na arheo- dem,fig.379); Ljubostinja,dupli 1387 loghiceskita Institut, XXI, 1957, p. 316 (ibidem, fig. 386); Resava-Manasija, 1407 321, fig. 1; idem, Arhitekturata p. 192 1418 (ibidem, fig. 393) , precum 01 la 193. uneledin veaculalXV1-lea(ibidem, 37G. MILLET, loc. cit. fig. 419, 423, 425, 426). 38Ch. DIEHL, M. Le TOURNEAU, H. 54 T. GRO2DANOV, op. cit., p. 103 SAL'ADIN, Les Monuments chrétiensde 104; V. J. DJURIC, L'Art des Paléologues Salonique, Paris, 1918, P. 203-211. Monu- el l'Atat serbe. Rdie de la cour et de l'Eglise mental este datat la mijlocul secolului al serbes dans la première milli du XIV,' XIV-lea sau curind dupa acest moment (A siécle, in Art et société d Byzance sous les ALPAGO NO VELLO, op. cit., p. 103-108; Paléologues.Actes du Colloqueorgantsé S. CURCIC, The Twin-Domed Narthex in. par l'Assoctation Internationale des etudes

110 www.dacoromanica.ro byzantines A Venise en septembre1968, 74Vezi mai recent, P. DIACONU, Des- Venetia, 1971, p.187. pre dataren circumoalaitei ;f a bisericit ire- 55T. GRO2DANOV, Prilozi proucia- flate" de la Niculijel, in Studii fi cerceldri vanju So. So fije Ohridske u XIV veku, in de Atone veche, 2, 1972, p. 312-315. Zbornik za likoune umetnosti (Novi Sad), 75C. NICOLESCU,Inceputurileartei 5, 1969, p. 40-41. feudale din Jara noastrA In lumina ultimelor 56V. J. DJURIC, op. cit., p. 188-189, descoperirt arheologice,in SCIA, 1,1959, p. 191. p. 52. 57N. DUCIC, op.cit., p. 75; pentru 76Pentru aceste biserici existente pe la- sugestia preluArii planului triconc de cAtre tifundiifeudale,vez!Di. STRICEVIC, Nicodim prin Isaia, vez! Dj. STRICEVIC, Dva varijeteta plana frkava moravske arht- op. cit., p. 227. tektonske skole, in Z RV I , 3,1955,p. 216-217: 58 DRH, nr.31, P. 67-70; vez!si 77 A. DEROKO, op. cit., fig. 376 (data- E. LAZARESCU, op. cit., p. 269. rea bisericil este circa 1377-1378); pentru 59Di. STRICEVIC, op.cit.,p. 231. monumentul de aici ca bisericA de curte, 60N. DUCIC,loc.cit. vez! DJ. STRICEVIC, op. cit., p. 217. 61 E. KALUNIACKI, Werke des Pa- 78 A. DEROKO, op. cit., fig. 375 (data- triarchen von Bulgarten Euthymius (1375 rea bisericil este circa 1377-1378). 1393), Viena, 1901, p. 211. 79Ibidem, fig. 378 (dataren bisericii este 62J. MEYENDORFF, Introduction d cAtre 1382); Dj. STRICEVIC (loc.cit.) P etude de Grégoire Pulamos, Paris, 1959, aratA cA aceastA bisericA apare in texte ca p. 205. pridvorna trkva". 63J. DULAC, Oeuvres de Saint Denys 80A. DEROKO, op. cit., fig. 388 (data- l'Aréopagite, Paris, 1865, p. 317-394. rea bisericii este circa 1409-1410); pentru 64F. DVORNIK, op. cit., p. 199. monumentul de aici ca bisericA de curte, 65Este vorba de Stefan Ieromonatml, vezi Dj. STRICEVIC, loc.cit. autorul bisericesc din prima jumAtate a 81 A. DEROKO, op. cit., fig. 382 (da- secolului al XIX-lea (Viafa preacuviosului tareabisericiieste 1413-1417); monu- sfinjttul arhimandritul fl intemeetorul sfintel mentul este ctitoriauntil mare feudal, mAndstirt Tismana, Craiova Rimnicul Bogdan (ibidem, p. 177), si apare in docu- Vilcea,1935, p. 21-23. Pentru aceastit mente ea bisericA mArdistireasci abia in editie,vez! E. LAZARESCU, op.cit., secolulalXVIII-lea (Di. STRICEVIC, p. 239, nota 9; cit despre valoarea informa- loc.cit.). tiilor acestui leromonah de la Tismana, 82 A. DEROKO, op.cit.,fig.397; vezi ibidem, p. 239-253). P. MIJOVIC, Za sistematizaciju zetske sredn- 66 E. TURDEANU, La Littégature bul- joujekovne arhitekture, In Tragom drevnth gare du X IVe stecleet sa diffusion dans kultura Crne Gore, Titograd, 1970, p. 187; les pays roumains, Paris, 1947, p. 44, nota 3. biserica din Starcevo-Gorica,legatitde 67 E. LAZARESCU, op.cit., p. 256, numele staretului Macarie, duhovnic al nota 7. familiei domnitoare din Zeta, Banal', nu 68I. R. MIRCEA, Cel mai vechi manu- avea o functie monahalA, dupit cum aceastit scris mintat din Tara Ronbineascd.Tetra- functie nu era proprie aid altor monumente evcuzghelul popit Nicodim (1404-1405), in de plan triconc din aceste pfirti occidentale Romanoslavica, XIII, 1966, p. 219. ale Ba/canilor, ridicate in legAturA Cu epis- 69D. PAVLOVIC, Jedna pozajmica ar- copi si feudali din regiunlle sirbo-albaneze hieptskopa Dantla II iz Klimenta Ohridskog, (ibidem, p.189). inPrilozizaknijeonost,jezik,istoriju 83K. MIATEV, op. cit., p. 193, fig. 220 ifolklor, 3-4, 1954, p. 260-263 (cf. (cu dataren in secolul al XIII-lea sau in H. POLENAKOVIC, Klimentovata tradt- prima jumAtate a secolului al XIV-lea). fija vo knijeurwsta, in Slovenska pismenost. 84Ibtdem, p. 193-194, fig. 221, fig. 223 1050-godignina ..., p. 77). (cu dataren in secolul al XIV-lea). 70T. GRO2DANOV, Portret Klimenta 85Ibidem, p. 194, fig. 222, fig. 224 (cu Olwidskog u jrkvi Bogorodife Odighttrije u dataren in secolul al XIV-lea, in vremea PIA in Zograf, 3, 1969, p. 13-15 (cu releva- WIConstantin Dragas cirmuitoruldin rea curiozitAtii iconografice a atribuirii ha Velbujd,in ciuda inscriptiei din 1499). Clement din Ohrida a trAsAturilor fiziono- Prezenta acestor minl.stiri intx-o regiune mice ale celuilalt Clement, Romanul 1). de mal intens monahism organizat, cum mai 71Mormintul lui Danilo al U-lea este pare a flfost apusul Bulgariei notat ca atare pe planul bisericii Bogorodica apropiat de Athos si de Serbia , explicit din secolul al XIV-lea, publicat de A. DE- si existenta aici a hisericilor de plan triconc ROKO, op. cit., fig. 221. debe caracteristice pArtilor centxale ;I rA- sAritene mal bizantinizate, mai mo- 72E. L AZARESCII, op. cit., p.253-254. derne" ale Bulgariel (Mesembria, Timo- 73R. THEODORESCU, Arid 0 socie- yo chiar), regiuni fatit de care in seco- (ate ..., p. 22-25. lele XIII-XIV, in domeniul picturil mu-

131 www.dacoromanica.ro rale de pildL vestul bulgar prezenta anume 94R. THEODORESCU, op. cit., p. 29 arhaisme (A. GRABAR, La Peinture relt- 30; actiunea antiereticA a lui Nicodim se gieuse en Bulgarte, Paris, 1928, p. 185) ce adAuga, la Vodita # Tismana, celeilalte trAdau orezistentli, un conservatorlsm actluni, mal demult pusA lu lumina de artistic tit, poate, spiritual In genere (pentru E. LAzArescu (vea nota 5), aceea entice- alta citeva biserici medievale timpurii din tolicA. regiunile bulgare mat legate geografic de cele 95Idem, Quelques remarques p. 490- sirbesti 0 de Sfintul Munte, fie monumente 492. de plan triconc simplu lanutnitstirile '96 Amintint cli In jurul structurii tricon- Sf. Die de la Teteven, Sf. Nicolae Mradld cului de la Sf. Treime din Siret s-au emis din Peitera-RadomIr , fie edificii de diverse ipoteze privitoare la prezenta unor plan triconc complex Krdfalt, Sf. Trei- baze de pilasta (2) descoperite la restau- me din Razlog vezl N. CANEVA-DE- raren modernA ce flancau spre rAsArit fi CEVSKA,Trikonhalnitelead ot ¡X- apus absídele laterale # care, in chip curios, XIV v. Po bdIgarskite zemi, in Arheologhta, nu au fost continuati in sus (V. VATA- 4, 1970, p. 8-21). Incheind nota privitoare *IANU, Istoria arid feudale In Pirtle ro- la centrele monahale din Bulgaria apuseanii. mdne, I, Bucuresti, 1959, p. 304), ceea ce remarcAm cd i in Serbia primel jumAtAti a a dus la concluzia renuntArli la ella timpul secoluluí al XV-lea se intilneste planul tri- constructiel, eventual pentru a impiedica cone in varianta sa simplA, folosit pentru micsorarea spatiului naosuluí (H. TEO- biserici mAnAstiresti, cum o aratA relativ DORU. Contribuyi la studiul originii recenta descoperire, in pArtile Obrenovac- evolujtei planului triconc In Moldova, in ului, a urnielor lAcasului mAnAstirli Sf. Cris- BMI, 1, 1970, p. 31, fig. 1-2, autorul tofor din Mislodjin (M. BIRTASEVM. respIngind ipoteza luí V. VAtAsianu potri- Manastir Sf. Hristofora u Mislodjinu, in vit cAreia aceste picloare de zidArie ar fi Startnar, XIX, 1968, p. 273-275). putut fi menite sit intlireascA fundatille). 86 K. MIATEV, op. cit., p. 103, fig. 100. Chiar dacA biserica de la Siret va fi fost 87 R. THEODOFtESCU, op. cit., p. 7-12. conceputA de la bun inceput cu un naos 88 C. NMOLESCU, op.cit.,p.56; fArA pilastri laterali, asemAnAtor modului idem, Aspecte ale relaiiilor culturale cu in care se prezenta, mal rudimentar trasat, Bizanjul la Dundrea de Jos In secolele X- naosul Voditti I (pentru aceastA asemi- XIV, in SMIM, V, 1962, p. 43, p. 47. nare, vezi V. VAtAsianu, op. cit., p. 308, 89Pentru cifra de aproximativ 12 cAlu- fig. 262 b), cronologia fireascA a aparitlei gArl trAltori in asezAmintul de la Vodíta, triconcului in Moldova in acelasi timp vez! T. SIMEDREA, Mdrulstirea Voclija. ca sau dupl implmintenirea sa In Tara Glosii pe marginea unizi document trzedit, RomAneascA nu e ca nímic fortatit, In BOR, 1-3, 1947, p. 64-65, nota 5. dataren implicitA a monumentului de la 90Dj. STRICEVIC, op. cit., p. 214. Síret putindu-se face cindva In prima jumit- 91lbidem, p. 219. Interesant de remarcat este faptul cA In lumen feudalA sirbeascA, tate a caul de-al optulea deceniu al seco- mai puternic inriuritli de Athos # de Mace- lului al XIV-lea fi In nici un caz in vremea donia, biserica de tip triconc simplu cu in care 11 plaseazA tradltia, adicA in dece- vechl antecedente in pArtlle central-meri- niul al saselea al acelulasi veac (tbidem, dlonale ale Balcanilor a putut devení p. 303), in epoca succesorului luí Drago, modelul bisericil de curte feudalA, functie voievodul Sas care, dacA am fi InAltat un pe care la nord de DunAre au pAstrat-o bi- monument in Moldova, 1-ar fi conceput, sericile de plan dreptunghiular atunci cind, desigur, in splritul occidental ce-1 era fa- In jurul lid 1300, influenta Bulgaria tirno- vene, ce cunoscuse acest plan pentru cape- miliar din Maramures fl pe care 11 vom lele feudalllor local!, era precumpAnitoare intilni Ina{ in planul licasulql ridicat la (vez! nota 87). RAdAutt de urmasul sin, Bogdan I. 92T. GROZDANOV, op.cit., p.14. 97R. THEODORESCU, op. cit., p. 492; 93G. BAL§, Influence du plan serbe idem, Aridi societate ..., p. 18, nota 67. sur le plan des églises roumaines, in Recueil dédié d la mémoire de Théodore Uspenskij. 98Idem, Pe marginea unor piese de ar- L'Art bgzantin chez les Slaves, 1, Paris, gintdrieI de podoabd din prima co mediu 1930, p. 277. balcano-dunlirean, In acest velum.

www.dacoromanica.ro Monum,ente inieksuri uitate

www.dacoromanica.ro IN JURUL DESPOTIEr LUI MIRCEA CEL BATRIN SAU DESPRE UN iNSEMN SCULPTAT SI PICTAT DE LA COZIA

De aproape sase veacuri, intre motivele podoabei sculptate n piatra chena- relor de la ferestrele naosului si altarului bisericii mánástirii Cozia, aláturi de vrejurii semipalmete, palmetei rozete, impletituri 6 pásári afrontate, se numárá si o acvilá bicefalá. Cioplitá in arhivolta ancadramentului uneia dintre cele douá ferestre ce lumineazá dinspre miazázi naosul bisericii, bine- cunoscuta pasáre heraldicá are cele douá capete usor depártate, trupul aripile relativ bine marcate In relieful mai curInd plat al decoratiei, flind la strájuitá la dreaptai la stInga de alte douX pásári cel mai probabil tot acvile toate purtind pe cap un fel de coroaná compusá din Fig. 30 mici creste. Cum se stie, motivul acvilei bicefale reapare de data aceasta pictat in faimosul tablou ctitoricesc din naosul bisericii mari de la Cozia, impodo- Fig. 31 bind in dreptul genunchilor chausses"-ele purtate de Mircea cel Bátrin In redactarea datoratá zugravilor epocii brincovenestil, redactare ce inlocuieste pe aceea din veacul al XIV-lea si pe care o si copiazá, desigur, cu inscriptia Intovárásitoare cu tot, intr-o másurá pe care, din pácate, nu o vom cunoaste probabil niciodatá cu precizie. Acvila are cele douá capete incoronate si cu un fleuron intre ele, intregul aspect al pásárii heraldice inchipuitá cu vervá, intr-un desen robust tinind de o viziune intrucitva barocizatá pe Fig. 19 care o intilnim si la alte reprezentári similare in epocá. Aproape identice cu acvilele bicefale din naosslut cele ce apar tot in legáturá cu imaginea lui Mircea si exact In acelasi loc al costumului in tabloul ctitoricesc din paraclisul ridicat la Cozia in 1710 de catre loan de la Hurezi. Spunem aproape identice Intrucit, spre deosebire de imaginea acvilelor bicefale zugrávite In anii 1704-1705 in naos, cele mai recente cu ani din paraclis, imitlnd fárá doari mate pe cele dintii, sint lipsite de fleuronul dintre cele douá capete ale acvilei. In sfirsit i aici intilnim márturia cea mai pretioasá prin autentici- tatea-i nealteratá de refaceri la un al treilea monument din ansamblul monastic de pe malul Oltului, la biserica bolnitei ináltate in 1542-1543, Fig. 32 gásim acvile bicefale impodobind, in portretele originare de pe peretele apu- Fig. 20 seanalpridvorului, mantia lui Mircea, casi fapt semnalat cuani In urmá2 la portretul fiului sáu, Mihail, elementele de costum pe care unii3 hiding a le crede acele tzaggia" de care vorbeste tratatul bizantin al Fig. 21lui Pseudo Codinos. Pe mantia lui Mircea numr?am sapte reprezentári de acvile bicefale4 care, ca si cele de pe picioarele lui Mihail, sint foarte stilizate. Zugrávite cu

'134 www.dacoromanica.ro albastru inchis pe galbenul mantiei lui Mircea cu alb pe rosu-brun in portretul lui Mihail, acvilele bicefale din biserica bolnitei de la Cozia au capul, aripilei labele trasate ca simple linii de culoare, desenul lor fiind destul de rudimentar. Fiecare pasare heraldica poarta deasupra fiecaruia dintre capete the un crin schematic redat, asemanator unei coroane, iar intre capete che un fleuron, de asemenea foarte stilizat, mai usor de recunoscut pe costumul lui Mihail, mai sumar infatisat in cel. al lui Mircea. Faptul ca in

Fig. 29. COZ IA. BiserIca mare a mAnas- Urn. Naos. Costumul lui Mircea cel BAtrin (partea inferloarA).

partea de jos a portretului acestuia din urma fresca a suferit unele neajunsuri si, pare-se, chiar modificari, nu mai permite sa se constate daca' au fost zugrá- vite si pe partea inferioara a costumului voievodului acvile bicef ale, asa cum apar ele in portretul alaturat al fiului su Mihail sau in Tepictarea brincoveneasca in naosul bisericii marii in portretul din aceeasi vreme din paraclisul cozian al lui loan de la Hurezi.

135 www.dacoromanica.ro Fig. 20. COZIA. Biserica bolnitei. Fig. 21. COZIA. Biserica Costumul lui Mircea cel BAtrM bolnitei. Costumul lui (parten superioarA). Mihall, fiel lid Mircea cel BAtrin (partea inferioarA).

Dar tocmai aparitia sa in doled din cele trei portrete ctitoricesti de la Cozia Infátisind pe Mircea, ca 6 prezenta-i intr-unul din cele dota cazuri ale reprezentárii lui Mihail, ne fac sá bánuim cu tárie cá motivul heraldic la care ne referim apárea incá de la inceput 'in frescele Coziei, cá in tabloul ctitoricesc Dictat initial in veacul al XIV-lea in naosul bisericii mánástirii cel putin Mircea ceI Bátrin puna acvile bicefale pe chausses"-ele de modá occidental á care, cu sigurantá, nu vor fi lipsit nki atunci din acest portret. De aici si fidelitatea cu care zugravii epocii lui Constantin BrIncoveanu au preluat, chiar In cazul aceluiasi portret, ca si in cel din paraclisul din 1710, motivul heraldic pe care l-au tratat in spiritul si viziunea epocii lor si'in functie de cunostintele ce le aveau despre aspectul.plastic sub care respectiva pasáre heraldicá ornamentase in veacul al XVII-lea ctitoriile cantacuzinesti. Dacá in ceca ce priveste prezenta acvilelor bicefale zugrávite 'in acelasi sau aproape in acelasi loc unde se vád si astázi 'in portretul lui Mircea din naosul Coziei, insntr-o altá redactare, apartinind veacului al XIV-lea, nu credem cá poate exista vreun motiv de indoialá, avem,e drept, mai puvine argumente in ceca ce priveste preluarea lor de catre zugravii veacului al 136 www.dacoromanica.ro XVI-lea la portretul voievodului din biserica bolnitei imediat invecinate, preluare pe care, ne grábim sadáugám, o bánuim de asemenea. Cá in ansamblul sáu, portretul ctitoricesc initial din naosul bisericii mari de la Cozia a fost transpus in pridvorul bisericii bolnitei un veaci jumátate mai tirziu, lucrul nu mai e necesar, credem, a fi demonstrat, factura costu- melor celor doug personaje voievodale, atitudineaipozitia lorn fiecare din cele douá, cazuri fiind gráitoare in aceastá privintg. Mai greu este "de spus dacái in detalii aceastá preluare a avut loc: daca, de pildá, chausses"-ele lui Mircea desigur cu acvilá bicefalá in secolul al XIV-lea in tabloul din biserica mare purtau acelasi insemn heraldic si in secolul al XVI-lea la biserica bolnitei; dacá pe mantia din portretul de secol XIV din naosul Coziei vor fi fosti acvile bicefale de felul celor ce apar in secolul al XVI-lea la biserica bolnitei si pe care zugravii epocii brincovenesti le vor fi suprimat, fie din cauzá cá nu le-au mai distins pe modelul imitat, fie pentru cg infátisarea pe care voiau sá o dea pásárii heraldice mai pliná, mai robustä, ocupind ün spatiu mai mare deci nu se potrivea, decorativ vorbind, cu suprafata ocupatá de manda voievodalá in noua redactare; daca, In sfirsit, costumul lui Mihail era impodobit sub genunchi cu acvila bicefalá si in portretul din secolul al XIV-lea din naos, asa cum este In pictura, cu aproximativ o sutá cincizeci de ani mai nouN., de la biserica bolnitei. Ca simplá ipotezá de lucru, bánuim cg in veacul al XIV-lea. in fresca din naos costumul lui Mircea cel Wit& era impodobit cu acvile bicefale ark pe mande eh si pe chausses"-e, cele dintil fiind preluate de zugravii veacului al XVI-lea, impreuná probabil cu celelalte, azi dispgrute (altfel nu ne-am explica aparitia acvilelor in portretul lui Mihail care in nici un caz, mun se va intelege mai los, nu putea purta acest insemn heraldic alátur-i. de tatál si predecesorul su lipsit de ele); cit despre cele din urmá ne referim la acvilele de pe chaussesa-e din pictura veacului al XIV-lea , ele au fost pástrate, asa cum se poate vedea $i azi, de zugravii de la inceputul secolului al XVIII-lea atit In naosul bisericii mari, cit si In paraclis, ele dispárind insá in portretul lui Mihail unde sensul nu le-a fost inteles de catre cei care trei veacuri mai drziu cunosteau, probabil, o anumitá. traditie care 11 indrep- atea doar pe Mircea a purta acvilele bicefale. Asupra sensului aparitiei acestora in evul mediu european in Peninsula Balcanicá, cai In alte párti unele cercetári, mai vechi sau mai recente, au adus lumini numeroase si necesares. Stim astfel cá, apárute ca element decorativ, cu strávechi origini asiatice, in Bizant in veacurile XXI acvilele bicefale sint Intilnite pentru prima oará in legáturá cu purtátorii purpurei imperialei cu cel mai 'Malt demnitar al vremii finale a Imperiului despotul , o datá cu epoca Paleologilor. Devenite treptat iin insemn caracteristic i aproape particular al acelor mari feudali ce au primit criccereta, acvilele bicefale aveau scunoascá o lungá, carierá heraldicá in tárile balcanice, la noi, in Imperiul rus, ca si In Occident, In Tárile de Jos si in Imperiul german, incepind mai ales o datá cu un cirmuitor al cárui nume va mai reveni in aceste pagini, ne referim la Sigismund de Luxemburg6. at despre titlul de despot cel care ne va interesa aici cel mai mult In legáturg cu Mircea cel Bátrin icu aparitia acvilelor bicefale de la Cozia vom reaminti doar cá, devenit cel mai important dura cel imperial o datá cu cea de-a doua jumátate a secolului al XII-lea, el era conferit la inceput, cu un anumit ceremonial si anumite insemne si drepturi pur ono- rifice, mostenitorului tronului, fiilor, fratilor si ginerilor imperiali; mai apoi, In veacurile XIIIXIV, el cinsteste si alte personaje din Bizant si de peste

1-37 www.dacoromanica.ro hotare, pentru ca 'in veacul al XV-Iea, n vremurile tulburi ce preced imediat prabusirea Imperiului, sajunga a fi uzurpat chiar de catre simpli feudali, staptniaiunuiorassauaiuneimiciregiuni7.Intrepurtatoriiacestui titlu onorifici ai insemnelor ce decurgeau din el, date, cai titlul, pe viatá tnsa nu ereditar, trebuind, tot cai titlul, sa fie de fiecare data conferite de bazileul bizantin unica sursa de legitimitate n acele timpuri In Europa de rasarit si de sud-est , cei mai numerosi s-au aflat tocmai 'in Peninsula Bal- canica. Au fost intre ei, 'in afara de feudali bizantini si occidentali, ctrmuitori bulgarii strbi, unii chiar tari total independentii autocrati, cu dreptul purtarii insemnului Imparatilori despotilor din Bizant. Printre cei dintli, despre care avem relativ mai putine date, amintim, la sfirsitul secolului al XII-lea, pe loan Asan si pe Gheorghe Terter, iar In veacul urmator pe Mihail Sisman, mai apoi pe loan Stratimir, judecInd dupa monedele lor unde acvila bicefalá apare, uneori Intr-o forma foarte apropiata celei pe care o inttlnim sculptata 'in piatra la biserica mare a Coziei sau pictata la biserica bolnitei de aici8. MuIt mai raspInditi menit unei mai lungi cariere a fost titlul de despot fn Serbia. Ca si omologii lor bulgari, marii feudali din partile anusene ale Bal- canilor s-au tnrudit cu familia imperial, primind titlul, sau 1-au obtinut secolele XIVXV fn virtutea unor strInse legaturi politice cu Bizantul. fl au. de pilda, mai ales cei din partile de sud-est ale Serbiei, unde n cursul veacului al XIV-lea se cristalizeaza o regiune aproape autonomá, Cu statut, se pare, de despotat9. Ugliesa, Oliver, Vucasin, Dragas si altii poarta titlul fndeosebi In vremea de mare tnflorire politica de sub Stefan Dusan. In veacul utinator primesc, tot de la Imparatul bizantin, respectIndu-se normele si ceremonialul traditional pentru conferirea Inaltei demnitati tmnreiurare ce trebuie reti- nuta pentru judecarea comparativa a unei situatii din Tara Romaneasca un contemporan al lui Mircea cel Batrin, Stefan Lazarevie, cai aIçi ctrmui- tor; strbP8, iar duna caderea Constantinopolului, regii unguri vor 'incepe a conferi eititluldiferitilor membri ai marilor familii strbesti tn frunte cu Brankovieii BeriaslaviCI, pia n veacul al XVI-leall. Ca un reflex heraldic al acestei situatii vom vedea, mai ales 'in pictura sin sculptura strbeasca, la ctitoriile unor personaje cinstite cu titlul despotal, dar si la cele ale unor suverani ce nu au avut niciodata un asemenea titlu12, aparitii foarte frecvente ale acvilei bicefale. In redactari plastice apropiate si mai ales'indispozitii similare celei de la fereastra naosului Coziei pot fi vazute asemenea pasari heraldice sculptate la chenarele unor ferestre de la Daani13, Hilandar14iKaleniem, tot asa cum decoreazá felurite clemente arhitectonice (Banja181, obiecte de cult si odoare bisericesti (Lesnovo17, Mar- kovo18) sau costume din tablouri votive (Manasija etc.19). Apáruta deci n Bizant, ca sin tarile balcanice, 'in veacurile XIIIXIV, tntotdeauna n legatura exclusiva cu despoti, cneji si regi, jucind, fireste,si un rol ornamental, dar niciodata numai pe acesta, acvila bicefala are si la Cozia un sens precis pe care unii istorici 1-au remarcat. Este drept tnsa, au facut-o tntotdeauna doar n legatura cu tnsemnul heraldic zugravit, fara a-1 asocia celui sculptat. Ni se pare totusi 'in treacat fie mentionat acest detaliu c prezenta acvilei bicefale tocmai la fereastra care lumineaza nor- tretulctitoricesc tmpodobit. 'inveacul al XIV-lea tot cu acvilebicefale, departe de a fi o simpla coincidenta, semnifica si sublinia plastic n sistemul de gtndire medievala o subtila legatura heraldica Intre interiorul si exteriorul monumentului. Notam aceasta tmprejurare, ptna acum neobservata, Intructt, constatind cexista la Cozia un ritm anume al distributiei decorului celor sapte ancadramente originare28, ni se pare ca motivul acvilei bice-

:138 www.dacoromanica.ro fale de la prima fereastrá a naosului pe fatada de miazázi vine sá. intrerupá intrucitva acest ritm, dar sisá-si marcheze necesitatea ca insemn heraldic tocrnai la fereastra prin care sint luminate portretele de ctitori cu insemne similare. A fost cit se poate de normal ca in abordárile, din felurite unghiuri, ale istoriei muntene din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea si de la inceputul celui urmátor, chestiunea acvilei bicefale apárute in epoca' cu o singurá exceptie numai la Cozia21 satragá. luarea aminte a specialistilor. Acum mai bine de o jumátate de veac, referindu-se exclusiv la acvilele de pe costumul lui Mircea din naosul bisericii mánástirii, D. Onciul intuia legátura dintre aceastá emblemá a despotatului"si stápinirea Dobrogei de cátre domn22, In timp ce istoricii ce i-au urmat N. Iorga23, P. P. Panaitescu24, C. C. Giu- rescu25 comentind, uneori in chip diferit, originea calitátii de despot a voievodului valah, se referá, in ceca ce priveste prezenta acvilei bicefale zugrávite in ctitoria sa de pe malul Oltului, la influentele de ceremonial si de costum venite din Bizant si din tárile balcanice unde, asa cum am vázut, clespotia si acvila bicefaIN erau steins legate si frecvente. Dacá legátura fácutá de Onciul, si mai anoi subinteleasá si de ceilalti invátati, intre anaritia acvilei bicefale la Cozia sistáninirea Dobrogei ae cátre Tara Romaneascá era ptná acum doar pur logic, sintem in másurl. credem, de a aduce si un argument cronologic in snriiinul acestei explicatii singura nosibilá dealtfel corelind data zidirii Coziei, asa cum a fost stabilitá mai demult26, cu uncle evenimente din anii de Inceput ai domniei lui Mircea. Plasind, printr-o strfnsá argumentatiesio criticá atenta' a izvoarelor contemporane si ulterioare. inceperea zidirii Coziei in primávara anului 1387, la dteva luni deci duna' insc5unarea lui Mircean, iar sfintirea ei la 17 mai 1388. E. Lázárescu a formulat ipoteza cterminarea definitivá. a lucrárilor, zugra'virea interioruluii finisarea deraliilor s-au petrecut intre 1 septembrie 1390 si 31 august 1391 (váleatul 6899), .asa cum pare a o indica si inscriptia pictatá in pronaos25, sugerindu-se totodatá, de catre acelasi autor, posibilitatea ca sculntura decorativá s fifost lucrata.' de pietrari in 1387si in iarna 1387-138829, inainte deci de sfintirea monumentului si de zugrávirea sa interioará. Ceca ce nu s-a observat insá ntná acum si ceca ce noate explica in chinul cel mai firesc nrezenta acvilelor bicefale in acelasi timp In sculntura si in nictura principalei ctitorii a lui Mircea cel Bátrin este coincidenta cronologicá aproape perfectá intre activitatea desfásuratá De santierul de pe valea. Oltului si unul dintre cele mai insemnare episoade ale actiunii politico- militare a voievodului in nrimii ani ai domniei: cucerirea Dobrogei. Bazindu-se pe cronicile turcesti compilate in veacul al XVT-lea de cunoscutul analist si orientalist german Johannes Leunclavius. istoricii roman; au internretat in chinuri diferite si care nu ne pot retine aici atentia impre- 5urárile in care Dobrogea a fost cuceritá de Mircea cel Bátrin. Ceca ce se stie in chip cert este cá. dupá infringerea de la Ploeinik (1387) si duná insub- ordonarea lui $isman din Tirnovo si a lui Ivanco stáninitorul Varnei si cel nutin al pártilor de sud ale vechilor posesiuni ale lui Dobrotici turcii vor ocupa Silistra, Sistov. Tirnovo si apoi acele cetáti si castele pe care mai inainte valahii transalpini le ocupaserá trectnd DunárPa în Bul- garia"30. Se poate intelege deci cIvancn pierind nrohabil in luptele din 1388, posesiunile sale trec la turci, ca si Silistra tarului din Tirnovo, o nrimá interventie a lui Mircea pentru a le ocupa soldtndu-se cu un esec. Insá cum

'139 www.dacoromanica.ro ulterior atit Silistra ctt si Dobrogea vor apare ca posesiuni ale voievodului muntean, amintite in titulatura sa, s-a impus mai demult concluzia judicioasg dupg retragereagrosuluiarmateiturcesti,Mircea a revenitcucerind DobrogeaiSilistra de la turci incepind din 1388, apoi deplin in anul urmátor"31. Dacg la 4 septembrie 1389, Mircea se intituleazg pentru prima datg in documentele interne ping. acum pgstrate domn...sial pártilor Poduna- viei"32 aceasta semnificind, ca si in titiul suveranilor sirbi (Lazar, Stefan Lazarevie, Vuk Brankovie), stápinirea malurilor Dungrii33 citeva luni mai tirziu, la 20 ianuarie 139034 si, mai apoi, la 6 iulie 139135, in cele doug dintli tratate Cu Vladislav Iagello al Poloniei, voievodul Tárii Románesti este nu numai Tristri dominus", ci si terrarum Dobrodicii despotus", acestea fiind singurele prilejuri ping acum cunoscute In care Mircea se numeste pe sine cu inaltul titlu de origine bizanting. Dacg toate aceste imprejurgri militare si politice, ale cgror urmgri s-au reflectat si in titulatura voievodalg adoptatá in actele cancelariei muntene, le vom raporta la etapele de lucru de la Cozia, vom constata tocmai perfecta coincidentá cronologicg de care vorbeam. In cursul anului 1388 siin cel urmátor, atunci &id biserica abia fusese, probabil, sfintitg, iar lucrgrile de finisare continuau, voievodul-ctitor devenea stgpinitorul unei noi regiuni in care pina atunci, timp de ctteva decenii, existaserg doi cirmuitori ce purtaserg fiecare unul sigur, celglalt probabil titlul de drept: Dobrotici si unul dintre urmasii si imediati, a cgrui identificarea a fost de curind dezbgtuf136. Credem deci a nu ne insela vgzind in acvilele bicef ale din veacul al XIV-lea de la Cozia aceea ce existg incg in redactarea iniçiaiL cioplitg in piatrg, la ancadramentul unei ferestre a naosului, ca si cele ce au existat de la inceput pe costumul voievodal din portretul votiv din acelasi naos ecoul direct si scrict contemporan al unor evenimente ce se petreceau sau abia se consumaserg, la hotarul de rgsgrit al statului muntean. Devenit prin força armelor i numai in acest chip obisnuit in epocg stgpin al unui tinut In care existaserá despoti si care putuse deci intra in constiinta contemporanilor oarecum cu un statut" de despotat, Mircea a preluat in conditii pe care le stim prea putin si intr-o interpretare despre care vom nota cite ceva mai departe titlul inaintasilor, ca si insemnul heraldic ce-1 insotea in acea vreme, in Bizant si in arile balcanice. Dacg ar fi sá ne imaginám, evident ipotetic, cursul unor activitgti de la Cozia in acei ani, am Inclina mai curind sg credem cpietrarii finisau elementele de sculpturá exterioarg, intre care si imaginea acvilei, nu in cursul anului 1387 si in iarna 1387-1388, asa cum s-a sugerat37, ci mai curInd dupg sfintirea lácasului (admitind data propusg de E. Lgzgrescu), poate in vara, toamna sau iarna anului 1388, dacá nu chiar in 1389, perioadg. in care prin instápinirea sa In Dobrogea, Mircea putea sg arboreze pe fatada principalei sale ctitorii, menite dealtfel a-i deveni necropolg, insemnul despotal. Extinzind putin rgstimpul necesar termingrii definitive a impodobirii Coziei, in functie de vgleatul indicat in inscriptia din pronaos (6899), observatia este valabilgsipentruzugrgvireainterioarg.Coincidentaaparitiei insemnului heraldic pe care1'1 avem in vedere atit in sculpturcîtsi in picturg, ca sicealaltá coincidentg, de ordin mai general, cu evenimentele din Dobrogea si, implicit, cu arogarea Areptului" purtgrii acvilei bicefale de catre Mircea, ne intgresc convingerea cputin timp dupg ce s-a finisat sau, partial, chiar in timpul finisrii exteriorului unde insemnul nu lipsea, interiorul primea podoaba pictatg In care acelasi insemn isi rim aparitia in

'140 www.dacoromanica.ro ori§ice caz inainte de 31 august 1391. riacá ne vom aminti ca cele doua documente in limba latina emise de Mircea ca despot dateaza din ianuarie 1390 0 din iulie 1391 vom realiza faptul ca exact in perioada in care zugraviiisculptorii infati§au la Cozia, din porund domneasca,desigur, insemnul heraldic consacrat al titluluidedespot,cancelaria voievodului utiliza acela0 titlu intr-o importanta actiune politid a Tärii Romane§ti. In acest mod, departe de a fi rodul unei imitatii formale sud-dunarene in orna- mentic i costum, aparitia acvilei bicefale la biserica mare a Coziei, nu mai devreme de inceputul anului 1388 0 nu mai tirziu de sfir§itul lui august 1391, exprima intr-adevir o realitate politica contemporana pe care in aceia§i ani o reflecta 0 diplomatica munteana. Vorbind despre iconografia acvilei bicefale in Tara Romaneasca a secolului al XIV-lea, ramine o chestiune de elucidat: aceea de a §ti dad inaintea reprezentarilor sculptatei pictate de la Cozia vor mai fi existat in partile noastre altele, similare. Zabovim asupra acestui fapt intrucit acum citva timp s-a sustinut38 d pe centura gasiti in mormintul zis »al ctitorului" dinbisericaSf.NicolaedinArge§ atribuitfietatalui(RaduI), fie mai curind unchiului lui Mircea (Vladislav I) ar apare acvile bicefale stilizate". 0 analiza atenta a fotogratiei 0 a plan§ei intäti§ind piesa publicate acum citeva decenii40 ne arata insa ca V. Draghiceanu, cel ce a descoperit-o 0 a descris-o, nu s-a in§elat vazind pe ea doar motive romboidale care in nici un caz nu pot fi interpretate cacvile stilizate. In acest chip, pentru teritoriul muntean propriu-zis, se exclude in limita a ceea ce §tim 'Ana azi posibilitatea existentei acestui insemn heraldic inainte de anii 1388-1391. Dacá insa, in aceasta investigare a unor eventuale antecedente iconografice pentru singulara reprezentare de la Cozia, vom lárgi sfera geograficä a cercetärii pastrindu-ne totu§i in limitele actualului teritoriu romanesc vom constata ca insemnul nu lipse§te, in schimb, in acea zona ce s-a aflat mereu in strinse legaturi cu Tara Romaneasci 0 care, tocmai lasfir§itul secolului al XIV-lea 0 la inceputul celui urmätor, facind parte un timp din statul lui Mircea, i-a dat acestuia posibilitatea purtarii efemere a titlului de despot. Ne &dim la aparitia insemnului heraldic pe pamintul dobrogean, In citeva cazuri pina acum cunoscute de noi, la Pácuiul lui Soare, ornamen- t-hid funduri de vase smaltuite datate in secolul al XIV-leai atribuite unorFig. 33 ateliere indigene% O reprezentare de acvila bicefala, deosebita insa ca redactare plastid de cele de la Pacuiul lui Soare, intilnim la Chersones42, unde printre vasele smaltuite cu motive aviforme s-a gasit 6 un exemplar, datat larg in secolele XIIIXIV, purtind acest insemn43. Para a incerca sabsolutizam valoarea documentar, pentru problema ce ne intereseaza, a exemplarelor ceramice din sudul Dobrogei 0 din sudul Crimeii contemporane, de f apt, in limite mai largi de timp dad tinem seama de relativitatea datarilor ceramicii de lux bizantine sau de influenta bizantina din secolele XIIIXIV , nu ne putem opri totu0 de a nu remarca o asemanare de situatii din cele doua regiuni de descoperire, in strind legatura cu intensitatea circulatiei motivului acvilei bicefale. In veacul al XIV-lea, lumea dobrogeana, familiarizata cu forme de viata bizantinizate sau chiar bizantine, va fi vazut desigur in cirmuitorii ei, in Dobrotici, in urma§ul su (Terter-Ivanco?) 0 mai apoi in Mircea, con- ducatori politici indreptávivi, pe cai diferite, a puna alaturi de titlul de despot uneori mentionat i insemnele heraldice ce decurgeau din el. Nu avem pZn acum nici o singurá dovada material l pe pamintul dintre Dunäre

141 www.dacoromanica.ro §i Mare in legáturk cu prezenva insemnului acvilei legat in chip mai precis fie de vreunul dintre ace§ti stkpinitori dobrogeni ce au purtat in chip cert sau numai probabil titlul despotal, fie, eventual, de cirmuitori din taratul vecin de la Timovo, dar nimic nu ne impiedick a presupune caparitia sa in repertoriul unor cerami§ti locali a§a cum o cunoa§tem prin exemplarele de la Picuiul lui Soare nu are numai o semnificatie decorativk, ci §i una efectiv heraldick, fiind adoptat tocmai intr-o regiune in care, a§a cum era firesc 6 aa cum se intimplai in alte pkrti, succesiunea unor suverani cu titlul de despot a putut incetkteni §i mai bine motivul, de mai veche circu- latie in arta bizantink. Gît despre cealaltk arie amintitk, Chersonesul, uncle s-a descoperit un exemplar cu acela§i motiv, Insu§i cel ce l-a publicat nu a omis smentio- neze existenta, inca din veacul al XIII-lea p pink la inceputul celui de-al XV-lea, a acvilei bicef ale in heraldica feudalilor din Crimeea, intr-o epock in care inflore§te aici principatul de Theodoro (Mangop) ai ckrui conducitori erau inruditi nu numai cu marii feudali din Trapezuntul Comnenilor, ci cu Paleologii din Constantinopol". Ca §i in regiunea lui Dobrotici cel ce a devenit rudi imperialäi aespot existau la Chersones cirmuitori inru- divii ei cu bazileul, indrepatitii ei a arbora insemnul acvilei devenit astfel cunoscut in Crimeea, iar cerami§tii peninsulei nord-pontice, ca;*1 con- fratil lor dobrogeni, §tiindu-i desigur sensul heraldic, l-au adoptati ca motiv ornamental. Cà asemenea exemplare nu erau produse intr-un numkr prea mare, ca ele aveau un caracter de lux §i o fispindire limitatk, o aratki raritatea descoperirilor de acest tel de pink acum, in timp ce vase smklwite de foarte bunk calitate, produse in aceleai ateliere dar impodobite cu alte motive intre care §1. pkskri sint frecvente in Bizant, in Crimeea, in Caucaz §i la Dunirea de Jos. Oricum, daca interpretarea noastrk este justki dacà, aa cum bknuim, aparitia in ceramick a motivului acvilei bicef ale nu este firk legkturk Cu intensitatea circulatiei sale §i ca insemn heraldic, avem in exemplarele de la Pàcuiul lui Soare un indict' este drept, limitat ca sferk de cuprindere §i, poate, pasibil de discutii, dar nu mai putin un indiciu ichiar cel mai timpuriu pink azi pe teritoriul romknesc al raportului dintre respectivul insemni anumite elemente de civilizatiei forme de cirmuire imprumutate din Bizant de cktre Dobrogea veacului al XIV-lea, Cu putin timp inaintea cuprinderii efemere a provinciei inläuntrul hotarelor statului muntean §i a aparitiei aceluia§i insemn cioplit in piatrai zugrivit in fresca de la Cozia,

Prin caracterul exceptional al aparitiei sale in documentele cancelariei muntene, titlul de despot purtat de Mircea a atras atentia tuturor istoricilor no§tri ce s-au ocupat de aceastk epock, iar pkrerile exprimate au ckutat In lipsa orickei date precise asupra modului in care voievodul a ajuns a-si arbora prestigioasa calitate si refack, mkcar ipotetic, imprejurkrile respective. Astfel, imaginind o obir§ie princiark bizantink mamei lui Mircea, N. Iorga incerca sà giseasck in aceastk inrudire explicatia obtinerii calitàçii despotale de cktre fiu45, pentru ca mai apoi, pe urmele marelui istoric, V. Grecu ajungk chiar sà presupunk un gest al impiratului din Constantinopol care ar fi conferit domnului titluli insemnele de despot46. Aläturi de ipoteza lui Iorga i cu la fel de putine elemente de sprijin o vom aminti pe aceea

142 www.dacoromanica.ro a lui I. Minea care-I banuia pe voievodul valah nepot de fiica al lui Do- brotici47, deci succesor, oarecum in ordine fireasca, al prezumtivului säu bunic la demnitatea despotala. Mai aproape de noi, P. P. Panaitescu, respingind ipotezele unor ilustre origini bizantine sau dobrogene ale Calinichiei, ajunge sa formuleze ciar ideea legaturii sigure si nemijlociteintre cucerirea mun- teani a Dobrogei in 1388-1389, calita.tea de despotat a teritoriului clintre Du- narei Marea Neagr ititlul purtat efemer de Mircea". In sfirpt, nuan- vihd §i mai mutt interpretarea dati evemmentelor, P. isturel observa, cu ani in urmä, ca f oiosirea de catre Mircea a titlului ce tusese odinioara al stapinitorilor dobrogeni constittue, din punctul de vedere bizantin, o tape de nimic indrituita. Mai mult, autorm citat incerca sa dea chiar o expli- cape dispariviei talului din documente: voievodul ar fi renuntat la el poate ca urmare a unui protest al basileuluis ce nu-i acordase niciodata aceasta demnitate fiului lui itadu I49 Nu ne stä nici in intenvii, nici in posibilitaçi intrarea aici intr-o dis- cuvie amanunvita asupra acestei chestiuni, donnva noasträ numai la notarea citorva observatii de detaliu ce ar putea explica mai bine, eventual, convinutul a ceca ce sintem inclinavi a numi momentul despotal" al domniei lui Mircea. In iapt, stringind laolalta acele marturii care indica explicit ca Mir- cea a purtat o vreme titlul de despot, constatam ca ele se reduc la textele celor coui inTelegeri incheiate cu Vladislav Iagello, la 20 ianuarie 1390 §i la 6 iulie 191,i la insemnele zugriviteìsculptate in aceea§i vreme la Cozia (o aserviune cu douá veacuri mai firm, aceea a lui Leunclavius care §tia intr-un chip foarte vag ci voievozii V alahiei au avut titlul de despovi dupi ce s-au eliberat de suzeranitatea regalttavii maghiareo, ramine nu mai pupil neclari in ceca ce priveste origimle ei§ide aceea nu am putea-o adiuga decit cu foarte mare prudenvi märturiilor prea limpezi de mai sus). In rest si lucrul e tulburitor nici o dovadi contemporani sau puvin mai tirzie, diplomatici, numismatica, artistica, nu ne vorbeste despre importantul titlu purtat de Mircea si aceasta tocmai intr-o vreme in care in virile vecine de la sud de Dunare marturiile scrise in documente de cancelarie, pictate in frescele portretelor votive, sculptate pe fatade de biserici sau säpaten ceara sigiliiior indica existenva aici a unor suverani ce aveau titlul de despot. Nu cunoastem pina azi un singur document intern ca,re ssaarate un asemenea titlu al lui Mircea, dei stim bine cu cita grijä cancelaria sa lua nota de fiecare posesiune a voievodului si de titlul corespunzator (herveg al Amlasului si Fagirasului, domn al Banatului Severinului etc.). Evident, nu se poate invoca pentru explicarea acestei lipse necunoasterea de catre cance- lare a unui titlu prea rispindit in epoca, pe care-I purtau atitea capetenii feudale din sud-estul Europei, §i aceasta cu atit mai mult cu cit, chiar in vremea lui Mircea si chiar pentru manästiri de pe teritoriul nostru, un suveran sirb cibera un hrisov pe care 11 semna ca despot"51, bineinveles si spre stiinva autoritivilor §i a beneficiarilor de la nord de fluviu. Dei numarul monedelor din vremea lui Mircea cel Batrin este destul de ridicat, nici o legendä monetara nu face menviunea titlului de despot si nici o piesi nu reprezinta in vreun chip simbolul sau heraldic, asa cum o ficeau in aceeasi vreme monedele sirbesti52 6 vidinene53 sau cum, dupa unii autori, par a o fi facut cu civiva ani inainte monedele urmasului lui Dobro- tici54 in insasi Dobrogea a carei ocupare îi dadea voievodului de la Arges prilejul de afirmare heraldica pe care-I cercetim.

143 www.dacoromanica.ro Aceeasi situatie o constatám cazul sigiliilor muntene ale cáror legendá iconografie nici macar la cele insotitoare ale intelegerilor din 1390 si 1391 cu Polonia55 nu fac vreo menviune despre calitatea de despot a Iui Mircea, in timp ce de pe sigiliile balcanice contemporane ale unor despovi nu lipsesc acvile bicefa1e56. In sfirsit, dacá in cazul Moldovei, printr-o confuzie din veacurile XVII XVIII, s-a putut menvine in unele cercuri cárturáresti de la sfiesitul evului mediu amintirea unui fantezist titlu despotal atribuit de Paleologi lui Ale- xandru cel Bun57, nu constatám in Tara Româneascá, la principalii cronicari, vreun ecou despre o despotie" a lui Mircea cel Bátrin, dei in unele cronici intilnim date in legáturá cu asa-numitul titulus" al celor mai Arechi voievozi munten 158. Asupra ultimei categorii de izvoare contemporane, documentele exteme in limba 1atiná59 cu excepvia celor douá din 1390 si 1391 care, hind deosebit de explicite in ceca ce priveste titlul de despot, nu ne mai intereseazá momentan , se pot face citeva observan In anul ce a precedat invelegerii cu Polonia, in care Mircea apárea ca terrarum Dobrodicii despotus", la sfirsitul lui 1389 mai precis, se incheia tot cu Polonia o primá invelegere L pe care tratatul din 20 ianuarie 1390 o ratifica de fapt in textul ckeia voievodul apárea numai ca voievod transalpin", poate hu numai din ra- viuni diplomatice si de protocol, cii pentru cdefinitivarea cuceririi Dobro- gei era inci in curs60; acest titlu, cel mai curent dealtfel, va revenii in tratatul din 1411 cu Polonia61 sau in privilegiul dat brasovenilor in 141362. Este deci cert cà pentru inceputurile a ceca ce socotim a fi fost momentul despotal" al domniei lui Mircea, anii 1389-1390 constituie un terminus post quern, la stabilirea sa contribuind, asa cum am incercat sà arkám,i faptele de artá de la Cozia. Bánuim insá cexistái posibilitatea gàsirii celuilalt terminus, 'ante quem,i a explicárii sale in functie de imprejurkile istorice generale. In acest scop ne vom adresa unui foarte cunoscut document, textul invelegerii de la Brasov din martie 1395 intre Mirceai Sigismund de Luxem- burg, prin care cel dintii se obliga, intre altele, sà asigure celui de-al doilea libera trecere prin Tara Romaneascá impotriva turcilor. Dacà insá, asa cum s-a relevat mai demult63, in textul publicat in colecvia Hurmuzaki64 existá o lacuná acolo unde se indicá regiunea spre care regele maghiar va avea cale liberá imediat dupá cuvintele ad partes , textul restituit in colectia Zimmermann-Werner dà ca probabilá lectura ad partes Dobrodicii0. Mai mult chiar, existá un pasaj al aceluiasi tratat pasaj care pentru chestiunea ce o urmárim aici are o valoare deosebitá unde se aratá cà muntenii vor trimite provizii ostii regale cind aceasta va ajunge in spune Mircea locurile stápinirii noastre sau supuse nodá dincolo (s.n.)i aproape de Du- dire" (per loca dominio nostro et nostrae dicioni subiecta utpote ultra et prope Danubium per loca eidem nostro dominio et Danubio convicina"); or, In actul din colectia Hurmuzaki lipseste indicareaacestuidincolo", pe care-1 intilnim in textul, cu mult mai corect publicat, din colecvia sibianá. In acest fel, indicarea regiunilor de dincolo de Dunáre" ce nu pot fi, evident, decit iärvile lui Dobrotici" ca teritorii controlate de Mircea poate ajuta la deslusirea nu numai a evenimentelor strict contemporane, ci si a evolutiei stápinirii muntene dincolo de fluviu in anii 1388/1389-1395. Este locul a ne reaminti aici ci exact in anii in care se petrecea ocu- parea munteaná a Dobrogei, Ungaria era cufundatá in lupte civile ce srä- biseti mult pozitia lui Sigismund, iar in urma invelegerii polono-muntene din 1390-1391 Iagellonul luase pentru un timp locul regelui apostolic pe esi-

144 www.dacoromanica.ro ...°\,,,,, -,,-%NZ_ XX ,X-1.40,4,

AiF,,. ', I ;,41"--r '. - ---L4. / * 4 .--T-, N. 'I.'X ''' 1 *44' . A: e -

., ,,,...... ,.,,, _ 4-, 1.4-L At,..r,0r---,-7--,..:;--Y-,-...,.'....- ..m , .:.,....b,,y - .-1- k--i., tor, - - - f.,:-:.i..:.- ' 4 ltr.,_ ,,T; l );\'' 1 ! )..gv.."111110 '.. I v 1;,,,-41. e *. - c ,. i., , s.....,,,,,.¡:. 1 t .. !I-7 - ..A. l' y[4.4,r, 1.,4:. 4....i.ik .A. ,. IN: e. ' 1i',. 4 '"e''''.."'-..--Ak' A , %.!i *11,1 ,,..1 L..' ...i. .4... ,. ' ,A t r,40.7, . . r,, , 4::04.1?-x:,,,_ --- ..gi. .311 .,,:..iaiiiii:', r..1q, ''.: N---,;, ,--.)ip,,,,... -...-,,,...... 9.....-....:t....i,,;... i, P.,.....,..., ' i g'St<"..,,,, 1...):,.., '', :g4atg." - 40....,.. . ''`'it ; #41'.-Q. ',-,/v''...;:'- 2'..0 , u..---,- . i, li,54"' ' 'Pe., ve,.. ,,..,,,,k2wormtl,L. r t-,0-4;...-12. ,... ,,I:.,I. 14.r., ..--...... 4 i ' \ '1....".;' r.....,..7

Sil ... ii'q I," [...... ,...... ' ,- '. ' 4 t.) ', ' .

--,11', Ali 4',.), , ' 4,,-*-40di-hr.4774 '

', .,'',::- .-4_,Pizeke 7L ", ...... -,..va.i. 1 r' 4

'.4. ,,,.-..17ik : ".i . _ . .., -, _

inEMAK ,. \4 4

30. COZIA. Biseriea mare a nulti4sliriI. Aneadrament de fereastrol.

www.dacoromanica.ro 4 4, t 'floe e - , ' - ; r "7:1,4' "e*, 11_. r - . - , 4.4 4, 4'..., w 4.. ''', ' 4 4. r 3 -,4%. I : - _ . ri ;- ...._ . t, ,-'- _ P ' 4'II 71 ; , A "0,14 ;, - -L..3 k.... , i :.,. .6' I:

, www.dacoromanica.ro - - ,k,, P '': , 4 .41, .. 7 II!' - If t, . ' k4 i' '. ,, p . . ' , ' ..;07) ,d1 l'.....t. , .4 i ,:6' ,;,..,.- r liC"...? ', , T.T.Pbbnii A ,r t. t 32. COZ1A. Biserica bolnitei. Pot.lrelele till Nlireca ccl 135aria §i al MOW still

ìMllrT COS OA.,3¡ . . . . . ' a. , . e"

- Mats% °.

° "

1.('

710 .c,, ° 17/41XLII.E00:7f1f., Att$.4- - ..r , *4.801

, s.,

° , 417 46" WO : , 0 tir fe 414A . ,J13.

-.,,, li ' .,'''r .;;.iv..i ./1/4; - : .3. ,1,-, =',...--: r ov,,%, cst:,,7 . ,1,: ,.4,,' - ,?. . . ',....1..,. ' : '''''' ! ',LA..: ' -,,.' .. cf..

4 +.4' , .0.; It. .. , V i .,, - ....,,, ,r, i i -;,'"`t14'.1'c,', ''... ,. ' it-'NI ir.., .... '' f 7r..,.?,4 (-;;, ....!:, ,,*, r' FiA , ,ip- :,-2,

ó ir . ;7 ' Z , , .1 1:.''''', ''.$2.. " k;,,. .k 41' Ii. " -14.4.,P ''''''' . °I,.4.7"..o, r,..," , it.:-' : .. '.,/ , - -. ..,It-} t4 °.A' : -ji,1. ' V 4, , '. ri, , -:,,,, i, .. ;-P'.."-,,... .,*5 , ,,,t,1.7:.,,,,`,,r -.1.,T .9 `-,, - 1 -, f .;,,...,.. ',.,r,"i it'. ,-, t -- ti.-. '.'.i'.'',',,I,gir, 'i:' :".7..

.".,.,,. .A.

'_., -.114'. ' °' i ,i, . , r-,...., - ,, e. . . ` ... "'":4!...... ,..,. . V ,." t

¡(. b*: -

-Tr,

www.dacoromanica.ro . m-11,

9 r.

' 33. PACUIUL LUI SOARE. Vas smAlluit. Fragment co motiv heraldic.

-Na7Js'i 34. BRASOV. Arhivele Slatului. Pecete boiereasca co moth, heraldic.

www.dacoromanica.ro chierul politic din aceste párti. Nu este lipsia de interes, in aceasta ordine de idei, consemnarea faptului cacum, cind Mircea cucerege Dobrogea, cind 1'0 arboreazá titlul de despot in documente 0 insemnul despotal pe fatadele 0 in interiorul ctitoriei sale oltene, Ungaria era pentru citiva ani in imposi- bilitatea de ali manifesta vechile tendinte de expansiune spre Dunirea de Jos (mai mult, revinemi imprejurarea semnificativcin fiecare perioada cind Mircea stapine§te sigur Dobrogea, in 1389-1391, dupa 1403-1404, exista intre Tara Romaneasca 0 Polonia cite o apropiere indreptafg in primul rind contra Ungariei). Intorcindu-ne la primul deceniu al domniei lui Mircea, observam dupa etapa de afirmare clara a calitavii despotale (1390-1391) urmeazi o vreme de grele incercari, culminind cu invazia turca din toamna anului 1394 Cu ridicarea unui pretendent impotriva voievodului legitim retras in partile rasaritene ale Tarii Romanwi, deci spre partile lui Dobrotici". In aceste conditii, tratativele de la inceputul primiverii anului 1395 Cu Sigismund constituiau o evidentá schimbare a liniei politice muntene, pina atunci in consens cu aceea a mai indepartatei Polonii: impotriva pericolului cel mai gray, acela ototnan, se va recurge la vecinul cel mai apropiati cel mai interesat in pastrarea liniei Dunarii, in speta la regele Ungariei eliberat, pentru un timp, de grijile razboiului civil. Frapeaza in cele trei documente exteme emise intr-un rastimp nu prea indelungat, intre iama anului 1390 0 primávara anului 1395, faptul cin primele doua intelegeri cu Polonia titlul de despot al tarii lui Dobrotici" apare la un interval de un an 0 ceva, in timp ce patru ani mai tirziu, in tratatul cu Ungaria, de0 controlind, alaturi de estul Munteniei, probabil unele cet4i ale Dobrogei66 paryile lui Dobrotici" din text , Mircea nu mai mentioneaza calitatea sa de stapinitor al acestor regiuni transdanubiene sprei prin care are totu0, teoretic macar, dreptul de a lisa liberá trecere lui Sigismund. Intre situatia din 1390-1391 0 aceea din 1395 exista deci o clara deosebire in ceca ce prive§te poziyia lui Mircea faja de regele Ungarieii daca tratatul de la Brgov a fost incheiat intre doua parti oarecum egale, avem totu0 bánuiala c indaratul acestui act se ascundea nu mai putin 0 o incercare a lui Sigismund de realiza un plan menit a cunoa§te o istorie mai lunga: este vorba de intentia stabilirii unei hegemonii asupra Mrii Negre, deci asupra gurilor Dunarii 0 a Dobrogei in primul rind. Sint prea cunoscute vechile planuri de expansiune spre räsarit alb coroanei ungare inainte de Sigismund, dupi cum qtiute sint eforturile acestuia, la sfir0tul secolului al XIV-lea 0 in primele decenii ale celui de-al XV-lea, pentru asigurarea comertului Ungariei 0 al partilor sud-germane cu Marea Neagrá prin Chilia, aceegi Chile in care va sprijini pe genovezi §i pe care o va voi legata de vinuturile central-europene printr-un puternic drum du- darean menit a ocolii lovi puterea venetiana67. Or, este evident ca. pentru realizarea unui asemenea plan, stapinirea directa a Dobrogei lui Mircea era o chestiune vitalai daca ea nu s-a realizat, faptul s-a datorat atit presiunii turce§tii politicii muntene de dupa. 1402, citi sIbirii interesului pentru sud-estul european din partea regelui Ungariei, chemat in 1410 in fruntea Sfintului Imperiu. Iat:i de ce b5nuim c in conditiile dificile in care s-a aflat Mircea anii 1394-1396 de la uzurparea lui Vlad piná in momentul in care re- devine singur stapinitor al tarii regele Ungariei a reu§it scontroleze nu numai unja Dunárii, al carei rol in ajunul unei cruciade ca aceea de la

'145 www.dacoromanica.ro Nicopole (septembrie 1396) nu mai e nevoie a fi subliniat, cii partile lui Dobrotici" asupra carora, probabil, in primul rind sub presiunea lui Sigis- mund conjugata cu aceea a fortelor otomane din sud , Mircea îi ince- teazi in fapt stapinirea. Ca o consecinta a acestei situatii, din titlul ce a exprimat tot mereu in chip fidel realiratea stapinirilor teritoriale ale voievodului muntean a disparut definitiv despotia", in timp ce dezastrul de la Nicopole a contribuit la instapinirea turcilor in Dobrogeai la spulberarea, pentru o vreme, a planurilor de dominatie pontica ale lui Sigismund. Ca nu a fost vorba, asa cum s-a sugerat mai demult, de o renuntare din partea lui Mircea la titlul de despot ca urmare a unui ipotetic protest bizantin, ni se pare un lucru aproape cert. Slabit de luptele civile, destul de departat de o arena politica asupra careia nu mai avea practic nici o posi- bilitate de control, bazileul din Constantinopol nu a putut determina mcio- data o asemenea renuntare, dupa cum nu a fost niciodata la originea unei conferiri, catre domnul Tani Românesti, a titlului care in aceasta vreme era tot mai frecvent uzurpat de feudali mai mari sau mai marunti din Peninsula Balcanica68. Aluninten ne-am putea intreba pe bung, dreptate cum se explica faptul ca, de Oda, niste cronicari bizantini atit de bine informan ca Ducas sau ca Sfrantzes, train in preajma unor despon, familiarizati Cu procedeele de conferire a titlurilor de despon cunoscind chiar cazuri de asemenea conferiri de demnitati despotale catre cirmuitori sirbi69 cronicari care vobesc pe larg despre epoca in care se plaseazi domnia lui Mircea, nu sufla un cuvint nici despre vreo conferire, nici despre vreo pierdere a unui asemena titlu, acte politice care, daca ar fi existat aievea, ar fi avut o rezonanta anumiti ar fi contribuit la gloria imparatului din Constantinopol. Intr-o vreme in care unii feudali balcanici arborau titlul de despot fra-1 fi primit vreodata din partea unui Imperiu tot mai slabiti cind simpla cucenre militara a unui teritoriu cu statut de despotat determina pe cuceritori lua titlul corespunzator, faptul ca Mircea s-a numit .pe sine despot" in vremea imediat urmatoare ocuparii Dobrogei lui Dobrouci consuna intru totul cu chipul in care era inteleasa in epoca arogarea acestui titlu. Departe de a fi fost un titulus fictas in titulatura lui Mircea, el a corespuns intr-o prima etapa care este totodatá vremea zidiriiimpodo- birii Coziei atit unei realitati ce decurgea dintr-o cucerire, citiafir- marii pe plan externdiplomatica uneidernnitatiimportanteinaceste parti ale Europei. Para a rgspuncie Meg nici unor necesitati in cuprinsul tarii de unde si absenta sa in documentele interne nici unor relatii de preseantg feudala, titlul de despot a fost folosit doar un timp relativ scurt, la inceputul domniei lui Mircea, ca urmare a unei rasunatoare victoriii cuceriri. Spre deosebire de inaintasul su dobrogean (Terter-Ivanco?) care desi bate moneda ca despot, nu se intituleazg ca atare intr-unimportant document exterrg° Mircea i5i va arbora insemnul heraldic la Cozia si se va intitula despot in actele sale externe, fara a bate hug moneda si flea a-si crea un sigiliu cu insemnul sau cu titlul despotal. In condinile precare ale anilor 1394-1396, mai intii,probabil, sub presiunea diplomatica din martie 1395 a lui Sigismund, completatá mai apoi de aceea militara otomana in preajma si, mai ales, dupa cruciada de la Nico- pole, Mircea va abandona un titlu devenit treptat, in acei ani, fara acoperire si pe care mai tirziu, dupa 1404 chid, in conditii total schimbate, va reocupa tinutul dintre Dunare si Mare nu 5i-1 va mai afirma, multumindu-se cu mentionarea cirmuirii dobrogene doar in documentele interne".

146 www.dacoromanica.ro Fárá. a cunoaste exact continutul noii stápiniri a lui Mircea in Dobro- gea, acela al relatiaor sale in ceea ce pnveste aceastá provincie Cu turcii72 sau cu Sigismund care revenea spre Dunire in 140673, putem bánui nici macar in acviunile sale diplomatice, fatá de Polonia de pildá, acolo unde cu ani in urmá voievodul îi subliniase cu douá prilejun titlul despotal, o asemenea afirmare nu îi mai gásea utilitatea i, poate, oportu- nitatea in imprejurárile politice complexe §i nu o datá confuze din Eu- ropa de sud-est si est-centrali la inceputul veacului al XV-learn.

Legatá nemijlocit de problema semnificatiei insemnului heraldic de la Cozia este si explicarea ivirii lui in legáturá cu fiulisuccesorul imediat al lui Mircea, cáci asa cum arátam la inceputul acestor rinduri, in biseri- cabolnitei,in portretul din secolul al XVI-lea alluiMihail, apar pe costum, sub genunchi, acvile bicefale foarte stilizate. Evident fiind faptul cportretele din veacul al XVI-lea de la biserica bolnitei au copiat pe acelea din veacul al XIV-lea de la biserica mare, putem crede fárá teamá de a gresi cá, in epoca lui Mircea, in naosul Coziei nu numai tatál cii fiul purtau acvile bicefale, copiate apoi de zugravii bisericii bolnitei sub aspectul pe care il cunoastem73. Siguri vizibil pira azi este cá in veacul al XVIII-lea, la repictarea din epoca brincoveneascá, in tirnp ce acvilele continuau simpodobeascá chausses"-ele lui Mircea in portretul din biserica mare, Mihail apare fárá ele. Lucrul este, credem, usor explicabil, prin aceea cá, trei veacuri mai tirziu, numai amintirea mereu pástratá amplificatá a unui Mircea stápinitor al tinuturilor transdanubiene se mai mentinea in mediul monastic cozian, sensul aparitiei insemnelor despotale la Mihail fiind neinteles sau uitat. Si totusi, unicul fiu legitim cunoscut al lui Mircea, in scurta-i trecere in scaunul Tárii Românesti a fost, cai tatál sáu, muitor piná la Marea cea Mare", cai tatál siu a luptat cu turcii pentru Dobrogea77. Este foarte probabil caparitia acvilelor bicefale in portretul lui Mihail nu semnificá altceva deck c potrivnic normelor bizantine, dar in deplin consens cu practicile din aceste párti de lume si din aceastá vreme fiul mostenea o demnitate a tatilui. Oarecum in aceeasi situatie cu Ivanco mostenitor efemer, probabil, al titlului tatálui sáu, numai prin voia acestuia , Mihail era zugrávit in anii 1388-1391 la Cozia cu aceleasi insemne pe care le purta, in acelasi tablou ctitoricesc, tatál sáu, cáruia îi fusese mult timp asociat78i putiná vreme urmas. Intelese, ca sens, in veacul al XVI-lea de zugravii portretelor de la biserica bolnitei, aceste insemne nu mai reprezentau nimic pentru ceilalti zugravi, de la inceputul veacului al XVIII-lea, ce repictau portretul lui Mihail in biserica mare intr-o epocá tirzie in care, evident, amintirea unui Mihail voievod se estompase prea tare fiind covirsitá de aceea a tatá- lui su i in care niste acvile bicef ale pe costumul efemerului domn nu mai aveau vreun sens bine definit. Incercarea de a lega reprezentárile pásárilor heraldice din portretul lui Mihail de la biserica bolnitei de un prototip dispárut din portretul aceluiasi personaj din naosul bisericii mari de la Coziai, mai departe, raportarea lor la faptul semnificativ cá Mihail a fost asociat la domnie al lui Mircea g, mai apoi, domn cu aceeasi stápinire efectivái, mai mult decit probabil, cu aceleasi insemne heraldice cai tatál s'iu, ni se par singurele pe care le are istoricul de azi pentru explicarea coerentá a unor márturii

147 www.dacoromanica.ro aparent disparate in legáturá cu ecoul pe care l-a avut in posteritatea ime- diatá ceea ce am denumit momentul despotal" al domniei lui Mircea cel Bátrin. .t. Ne amine a aborda Ina, pe scurt, o ultimá chestiune, aceea a celei din urmá aparivii in aceastá epocá79 a acvilei bicefale in Tara Romaneasa, la inceputul secolului al XV-lea, in vremea prea putin cunoscutei domnii a lui Radu al II-lea Praznaglava, cel dintli dintre fiii nelegitimi ai lui Mircea aflavi in acest veac in scaunul muntean. Evident, nu poate sá nu atragá luarea aminte aici faptul a in epoca succesorului imediat al lui Mihail succesor care aidoma taalui sifrate- lui su vitreg s-a intitulat, cel puvin cu un prilej, intr-un document din 1 iunie 1421, pástrat din pacate numai intr-o copie slavoná, domn pink' la Marea cea Mare"80, fiindastfel,din citestim, ultimul voievod muntean purtkor al unui titlu care a indice o stápinire a Dobrogei se mai poate constata aparivia, de data aceasta intr-un modest sigiliu, a insemnului care cu citeva decenii inainte 'impodobise exteriorul Coziei si costumele zugrávite In fresa ale celor doi inaintasi ai lui Radu al II-lea. Pe actul care convine fágáduiala de pace data' de acest voievod brap- venilor In mai 142181 si care este sigilat cu o mare pecete ce a sttrnitsi continua a stirneasa discutii g intrebári intre specialisti82, s-au pástrat de asemenea patru alte pecevi melare boieresti din ceará neaga, fárá legendá. Intre acestea, una este mai mare si pe ea se poate dar deslusi un vultur Fig. 34 bicefal cu aripile intinse83. Lipsa unor alte date face dificil, dacá nu chiar imposibilá, atribuirea exacta a fieckeia dintre aceste pecevi inclusiv a celei din urmá cite unuia dintre marii feudali ce inareau cu credinva lor fágáduiala datá de proaspkul voievod orasului de dincolo de munvi. Ipoteza, mai demult emia84, in legáturá cu apartenenta pecevii cu acvilá bicefalá lui Radu, primul dintre boierii menvionavi in act poate un fost dregátor din timpul lui Mircea , nu se bizuie de fapt pe nimic, in timp ce o eventual á legare a ei de Prazn a- glava insusi tentana, cu atit mai mult cu cit marea pecete a noului domn, ce-si afirma in exact aceeasi vreme titlul de stápinitor al Dobrogei, lipseste O. nici nu stim daa ea va fi existat vreodatá pe acest document se loveste de reguli precise ale sfragisticii. In acest fel amine a fi luatá in discutie, cu cele mai multe sanse de probabilitate, ultima dintre opiniile exprimate in legáturá cu pecetile actului din mai 1421 ;i anume aceea a lui A. Sacerdoveanu care se intreba85 daca nu cumva vinind seama de prin- cipiul preaderii o de ordinea ciarii martorilor documentului sigiliul ce ne preocupá nu va fi apartinut lui jupan Stan" care n-ar fialtul decit acel unic frate cunoscut al lui Mircea cel Bkrin, amintit de citeva ori in primii ani ai veacului al XV-1ea86. Sugestia este plina. de interes si, dei nu subscriem dtusi de putin la restul interprearii pe care cunoscutul specialist o propunea in continuare pentru semnificavia iconografica a sigiliului87, ni se pare a intr-o vreme in care Dobrogea se afla ina sub controlul muntean, la inceputul celui de-al treilea deceniu al secolului al XV-lea 88 nimic nu va fi impiedicat pe un membru important al familiei domnitoare SI care nu era altul dedt fratele lui Mircea O unchiul semnalat ca atare in documente al celor doi fii si succesori ai marelui voievod, sa-si arboreze, de data aceasta pe o pecete personará si cu unsens precis care ne scapá, un insemn pe care stim sigur a cel putin fratelesi un nepot al su 11 148 www.dacoromanica.ro purtau In abia zugrávitele portrete votive din naosul bisericii mari de la Cozia. Oricum, acest ultim §i modest exemplar pe care nu am voit a-1 omite din discutia noastrá, In ciuda impreciziunilor de care e inconjurat, nu face decttsásealáture, socotim, unor reprezentázi similare care intr-a doua parte a veacului al XIV-lea qi la inceputul celui urmkor, In sculpturá, in pictur i,poate, In ceramic& constituiau tot atitea reflexe heraldice ale unor realitki de la Dunkea de Jos ce pot interesa in acest fel, deopotrivá, pe istoric, pe arheolog §i pe istoricul de arta.

Note

1 ... pe picioare, mal bine pAstrate, existai, partial, IncA dotal asemenea pAsAri se vede aceeasi sternal bizantinA, tntr-o sti- heraldice, perfect vizibilei azi in portretul lisare alta, mai plirul, valdit mai nouii", lui Mircea din biserlca bolnitel Coziel. observa N. IORGA (Domnli romdni dupd 5Studiul cel mai sintetic,cunoscut portrete st fresce contemporane, Sibiu, 1930, nouA, cuprinzindtbibliografia proble- p. IV), bAnuind chiar o refacere a tabloului met, este cel datorat lui A. V. SOLOVIEV, ctitoricesc din naosul bisericil marl de la Les emblémes héraldigues de Bgzance et les Cozia Ina In veacul al XVI-lea. Slaves,InSeminariumKondakovianum, 2P. CHIHAIA, Observant asupra por- VII, 1935, p. 119-164; mal nou, cu o inte- tretelor lut Mircea cel Bdtrin si doaninei resantA ipotezA occidentalizantA" asupra Mara, de la Brddet, in SCIA, 1, 1960, p. aparitiei acvilei bicefale la si tritul secolu- 254, nota 3. lui al XV-lea in Rusia, semnalim pe cel al 3Idem, Semnificatiaportretelordin lui G. ALEF, The Adoption of the Muscovite biserica nulndstirii Arges, In GB, 7-8, 1967, Two-Headed Eagle: A Discordant View, in p. 789, nota 7. Credem msA ci e greu a se Speculum, 1, 1966, p. 1-21. identifica pArtile inferioare de costum purta- 6 Ibidem, p. 130. te de Mihail In portretul din bolnita Coziei 7L. BFIEHIER, Le monde byzantin. Cu tzaggia" de care vorbeste tratatul ano- II. Les institutions de l'empire byzantin, nim din veacul al XIV-lea, asa-numitul Paris, 1949, p. 140 si urm.; R. GUILLAND, Pseudo Codinos (A. A. VASILIEV, Histoire Etudes sur l'histotre administrative de rem- de l'empire byzantin, II, Paris, 1932, p. 388 pire byzantin. Le despote, 8ccris&M, In RE B, textul original in Codini Curopalatae, XVII, 1959, p. 52-89. De officialibus palatil Constantirwpolitani 8 loan Asan al Bulgariel era ginerele lui et de officiis magnae ecclesiae liber, Bonn, Mihall al VIII-lea Paleologul, tar Gheorghe 1839, cap. 5), care au acvile pe laturi, de-a 'rerter, nepot de sebastocrator bizantln, lungul picioarelor st pe allele, lucrate din rudi imperialA, este fAcut despot de cfitre pletrei perle. aceastA InfAtisare nu acelasi Mihail al VIII-lea, cAsAtorindu-se sint deloc apropiate elementele de costum cu sora lui loan Asan (R. GUILLAND, din portretul lui Mihail de la biserica bolni- op. cit., p. 77-78i. A. V. SOLOVIEV, tel. Gum vor fi arAtat initial aceste detall op. cit., p. 144, nota 156). Clt despre Stra- din tabloul ctitoricesc din biserica mare, timir din Vidin, cumnatul lui Vladislav I pe care portretele ulterioare le-au copiat si al lul Radu I prin cAsAtoria Cu sora aces- In mod evident aducindu-le insA si co- tora Ana, deci rudA prin aliantk a lui Mircea rectil tinind de netntelegerea unor amA- cel Milli, nu stim pe ce call 1-a venit drep- nunte de dare zugravii veacului al XVI-lea tul de a folosi pe monede acvila bicefalA (N. , nu putem sA ne imaginalm in nici un A. MUSMOV, Stra(imirovi moneti sd dvu- chip. glav orel, in Byzantinoslavica, VI,1935 4 N. IORGA, op. cit., p. IV, numArl 1936, p.213-220). Tot ce cunoastem este cl deasupra pieptului, pe un fel de pieptar inrudire,a sa cu Paleologli era foarte depAr- patru vulturi bizantini ...", desi in repro- tatAt numai prin allantA, devenind prin ducerea fAcutai dupai o copie, la fig. 7 a ace- sora sa dupA tatl, Maria sora bunA a fra- least lucrairi, se pot vedea limpede cinci telui sAu vitreg si a dusmanului sAu nelm- acvlle bicefale; spre partea de jos a mentid' pAcat, §Isman din Vidin rudal Cu An-

149 www.dacoromanica.ro dronic al IV-lea (vezi tabloul genealogic la crin intrei deasupra capetelor acvilei P. P. PANAITESCU, Mircea cel Beitrtn, copiind infAtisarea mai veche, din secolul Bucuresti, 1944, p. 59silAmuririle la p. 34). al XIV-lea, a acvilelor aflate la portretele 9Dj. STRICEVIC, Jedna hipoteza o din naosul bisericii marl, infAtisare perpe- tttularnom Menu srpskth despota XIV veka, tuatA pind In reprezentArile similare de la In Starinar, VIIVII!, 1956-1957, p. 130. Cozia din epoca brincovene.ascit , ea se 10 Un asemenea caz ne relateazA Sfrant- de,sigur, prin legAturile lui Mircea zes (Memorti, ed. V. Green, Bucuresti, 1966, siale predecesorilor sAi, Vladislav Radu, XXVIII, 2) In legAturd cu despotul Cu regatul Lingerie!, floarea de crin apArind flu' lui Gheorghe Brankovid, devenit ginere al pe monedele celor doi fil ai lui Nicolae despotului Toma Paleologul; cf. DUCAS, Alexandru (O. ILIESCU, Emtstunt mone- Istoria turco-bizantind, ed. V. Grecu, Bu- tare ale VIM Romdnesti din secolele al XIV- curesti, 1958, XXX, 3, MA a dasinumele lea fi al XV-lea, In SCN, II, 1958, p. 305, noului despot creat de loan al VIII-lea p. 312). Faptulcit monedele emise de Paleologul. Radu I, cu floare de crin In al doilea cartier 11B. FERJANCIC, Despoil u Vizaniljt al scutului, au de obicei legenda Mind, t tujnosiovenskim zemijama, Belgrad, 1960. (ibidem, p. 312) pune in lumind, o data mai 12Vezi, de exemplu, la ctitoril ale unor mult, o evidentil influentA a Ungariel regi nemanizi inruditi Cu Comnenii (A. V. arta monetard munteanit de Ia sfirsitul seco- SOLOVIEV, op. cit., p. 137) sau la Hilan- lului al XIV-leasiinceputul celui urmdtor; dar, Ravanica, Krudevac, in legitturd Cu Tot prin legfituri cu regatul maghiar, de LazAr care nu a lost despot cl cneazi nu a data aceasta ale cirmuitorului bulgar din fost aliat matrimonial cu Bizantul. Vidin, Stratimir, se pot explica, probabil, 13 A. DEROKO, Monumentaina ide- florile de crin de pe monedele sale (I. koriztivna arhttektura usrednjevekovnoj BANCIL.4., Din numismatica lut loan Sra- Belgrad, 1962, p. 84, fig. 111 b. Monumen- cimtr, In SCN, II, 1958, p. 345-365). tul dateazil din anii 1327-1335, fiind con- 20 Vom observa, de pildA, cA toate cele struit sub Stefan Uros al III-leasiStefan trei ferestre ale celor trei abside au la anca- Dusan. dramente acelasi motiv, palmeta, lar cele 14G. MILLET, L'anclen art serbe. Les cloud ferestre care au la ancadramente mo- Egitses, Paris, 1919, p. 147, fig. 164. tivul pAsArilor afrontate se and pe singura 15 A. DEROKO, op. cit., p. 226, fig. diagonalit ritmasa posibill; pe cealaltA dia- 364. Biserica a fost construitA intre 1413 gonald se allá iaici ritmul apare in- si1417 de cAtre un mare feudal. Bogdan, trerupt o fereastrA al are' ancadrament dar printre ctitori e socotit I despotul Ste- e ornat cu vrejsio alta cu ancadramentul fan Lazarevid; cf. G. MILLET, op. cit., impodobit cu acvila bicefalit. In ceea ce p. 34siV. R. PETKOVIC, J. TATIC Ma- priveste cele trei abside, se poate stabili o nastir Kalentd, Vire, 1926, p. 11, fig. 24. similitudine perfectA ¡titre ele, nu numai 16 A. DEROKO, op. cit., p. 140, fig. 207. prin prezenta aceluiasi motiv la ancadra- Monumentul a fost ridicat in 1329, sub pa- mentele ferestrelor, darsiprin acelasi desen tronajul lui Stefan Uros al ¡II-lea gl al lui al rozetei din registrul superior. Stefan Dusan. 21Subliniem faptul intrucit s-a afirmat 17G. MILLET, op. cit., p. 26, fig. 11. cA acvile bicefale stilizate ar apfirea anterior LAcasul a fost inAltat de cAtre despotul pe centuradinmormintul zis al cti- Ioan OliversidateazA din anii 1341-1349. torului" de labisericaSf.Nicolae din 18 A. DEROKO, op. cit., p. 230, fig. Arges (P. CHIHAIA, Observajil asupra por- 370. Biserica a fost inceputA sub Vucasin tretelor ..., p. 254, nota 3) unde, de fapt, terminatd sub fiul sAu Marko, dupil 1371. este un simplu desen geometric care nu are 19G. MILLET, op. cit., p. 35, fig. 22, vreo legitturd Cu insemnul heraldic. De acvile bicefale in medalioane impodobind asemenea s-a crezut (E. VÌRTOSU, Din costumul ctitorului, despotul Stefan Laza- sigilografia Moidovet ;I a Tdrit Romdnegit, in revid (1407). 0 datA inchelatA enumerarea Documente privind istorta Romdniet. Intro- principalelor cazuri ale apariflei acvilei ducere, II, Bucuresti, 1956, p. 494-495) cd bicefale in Serbia, vom remarca faptul cit aid redactArile plastice se apropie uneori sigiliul Argesului, care are in amp o acvild de cele de la Cozia: pasdrea heraldicd nu are bicefaldsicare e cunoscut numai prin exem- de obicel nici un fel de semn deasupra cape- plare din secolele XVIIsiXVIII, ar sine telor, dar poate prim' intre ele fleuroane de un prototip mult mal vechi, dar pe care (Banja. Markovo), crud (Markovo).Infit- nu-1 cunoastem", trebuind pus in directd tisarea cea mai apropiatA de cea de la Cozia legAturd cu acvila Media bizantinit de pe pare a fi, dupd stiinta noastrA, imaginea de la chenarul ferestrei absiderde rAsArit a bi- portretul lui Mircea cel BAtrin zugrAvit la sericii mAnitstirli Kaienid. Cit despre apa- Cozia". De fapt, sigiliul Argesului pare a se ritia, la biserica bolniterde la Cozia, a fleu- fi format abia sub Neagoe Basarab, domn ronuluisia coroanei in formA de floare de In legAturit cu care acvila bicefald reapare

150 www.dacoromanica.ro st a aril activitate legatA de orasul Arges emise probabil de acestai purtInd, in e prea bine cunoscutd (P. CHIHAIA, Sem- limba greacd, titlul de despot, par a ardta nificalla portretelor ..., p. 794, nota 29). cilsi un predecesor imediat al luí Mircea 22Mircea cel Bdtrin, in ARMSI, Berta la stdpintrea Dobrogei a purtat títlul; pen- a II-a, tom. 41, 1920-1921, p. 179: Tot tru descoperirile monetare, vez! T. GHE- In leg-turd ea posesiunea transdanubland, RASIMOV, Monett na despot Ivanko, In ea/Despot al tern lui Dobrotici/Mircea avea lzvesitia na bdigarskila ctrheologhiceski emblema despotatului, pajura bizantind, tut, XIII, 1939 (1941), p. 288-296. Re- cum se vede la chipul luí de la Cozia". cent, intr-un studiu intitulat O formajtune 23In Histoire des Rozunains el de la roma- statalli la Dundrea de Jos la sfirsitul seco lulut nité orientate, Bucuresti, III, 1937, p. 329, al XIV-lea, necunoscutd pind In prezent. p. 418, in treacdt numal, larga vorbeste de in Studti stcercetdri de istorteveche vulturii Serbiel, Cu sens imperial", si de arheologle, 2, 1978, p. 185-200, P. Diaco- acvilele imperiale" de pe zidurile Coziel. nu, sprijinít pe aceleast argumente numis- 24L'aigle byzantine sur les vetements des matíce, a avansat prudent lpoteza eventua- princes roumatns du Moyen Age, in BSH, lei identItití dintre Ivanco, fiul stiut al XVII, 1930, p. 64-67; idem, Mircea cel tut Dobrotici, ;I un anume Terter amíntit Bdtrtn, p. 47, nota 23: ... e vorba de o in izvoarele bizantíne drept vlAstar al ace- modd de tmitatie, care apare atit la tarii luíasíDobrotict;InaltulfeudalTerter bulgari, eft si la craii sirbii chiar la alti (Ivanco ) ar fi stat dupit opinia autorulul domni romdni de mat tirziu ...". citat In fruntea miei formatiuní politice 25Istoria romdnilor, I, Bucure§ti, 1935, al egret centru ar fi lost la Silistra, distincte p.477. de despotatul dobrogean propriu-zis, impre- 26 E. LAZARESCU, Data zidirtt Coziel, jurare ce ar explica prín mo§tenirea In SCI A, 1, 1962, p. 107-137. unet situatii preexistente mentionarea 27Ibldem, p. 123, nota 1. Mircea a de- separatd, in titlul tut Mircea cel BAtrin, venit domn dupd 23 septembrie1386. a calitdtilor sale de stdpin al Dristrei" MentiondmI propunerea (D. BALASA, despot al pdminturilor luí Dobrotict". Complexul Cdlimdnesti:mdndstirea 37Vez! nota 29. mdnesti-Ostrov, mundstirea Coz(a ea bolnila, 38Vezi nota 2. schitul Piatra .gt blserica de mir din Calimli- 39Vez! nota 21 (prima parte). nesti, in MO, 1-2, 1968, p. 38-61) de ad- 40 BCMI, XXVI, 1917-1923, fig. 55 mitere a anului 1393 ca dad a sfintirit si pl. X (descrierea se allá la p. 60). Coziel si a anului 1388 ea moment al !nee- 41C. NICOLESCU, R. POPA, La cira- peril lucrArilor de aici. Oricum, plinul acti- mique émaillée des XIII XIV stacks vitAtii mesterilor zidarii zugravi la Cozia de Pdcultil tut Soare, in Dacia, N.S., IX, rAmine incadrat tot in perioada 1388-1391, 1965, p. 344, fig. 5 c; I. BARNEA, Ober intr-o perfectA coincidentd cu imprejurAri die mittelalterlichen Tierdarstellungen In der istorice pe care le evocAm mai departe. Dobrudscha ( 10. 14. Jahrhundert), in RE- 28E. LAZARESCU, op. cit., p. 119, p. SEE, 3-4, 1965, p. 596, fig. 7. Pentru da- 132-133. tarea lor la sfirsitul secolului al XIV-lea, 29Ibidem, p. 131. vez! P. Diaconu, op. cit., p. 194, notele 30Joannes LELTNCLAVIUS, Histortae 45-46. musulmanae turcorum, de monumentts tpso- 42L BARNEA, op. cit., nota 28. rum exscriptae,libri XVIII, Frankfurt, 43 A. L. IAKOBSON, Srednevekovnit 1591, col. 276: ... arces et castella quae olim Hersones (XIIXIV v.v.) in Material! Transalpini valacht Danubium traiicientes issledovantia po arheologhti S.S.S.R., 17, occupaverant in Bulgaria"; vezl comentar!! 1950, p. XXXIV, p. 216, fig. 142. la P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 211. 44 A. A. VASILIEV, The Goths In the 31Ibidem, P. 212. Pentru desf4urarea Crimea,Cambridge-Massachusetts,1936, evenimentelor, am adoptatintrutotul p. 182 si urm.; dupd 1404, eliberat de jugul punctul de vedere al lui P. P. Panaltescu, tAtar, principatul de Theodoro, apdrut Incd ultimull cel mat judicíos expus in legAturd in secolul al XIV-lea, se aflit sub cirmuirea cu problema destul de spinoasd a succestunit luí Alexis, grec inrudit, se pare, cu o fami- fapte/or de arme de /a sud de Dundre in anti ne nobild din Trapezunt exilatA In Cri- 1387-1389. meea. Ffult ca elsit aibd stnge imperial 32 DRH, nr. 10, p. 29. bizantin, asa cum s-a afirmat, pen egg- 33P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 111. toria fiulut sdu loan a devenit rudd cu 34Hurmuzakt, 1, nr. 262, p. 322. dinastit din Constantinopol (ibidem, p. 194 35Ibidem, nr. 275, p. 334-335. 196), lar prin aceea a flied sale Maria, cu 36Dacd in ceea ce-1 privefte pe Dobra- familia imperiald din Trapezunt (11fidem, tic!, faptul cd a purtat acest titlu este p. 214). prea bine cunoscut din izvoarele scrise, 45N. IORGA, Istorta romdnilor, m, Bu- pentru unul dintre urma§11 sill abia unele eure5t1, 1937, p. 291; idem, Venetia la Marea monede de bronz descoperite in Dobrogea, Neagrd.I.Dobrottct, in ARMSI, seria

151 www.dacoromanica.ro a II-a,tom.36,1913-1914, p.1057 58Este cazul 'stork! Tdrit Romdnesti, titlul de despot care nu era legat de ele 1290 1690. Letoptseful Cantacuzinesc, Bu- (de piminturile cucerlte din Dobrogea enroll, 1960 (ed. C. IGrecescu D. Simo- n.n.), dar putea 1nriurl hotArirea impAra- nescu), p. 2, p. 204; nici Miron Costin, in a tului bizantin, venea din acea cisitorie sa Crontca VIM Moldovei ;i a Munientei bizantinli care dfidu Tirii Rominesti pe (in I. BOGDAN, Cronice inedite atingdloare Doamna Calinichia". de tstoria romdntlor, Bucuresti, 1895), amin- 46V. Green noteazi in comentarlile la tind stipinireaUngrovlahiel, Amlasulul editia Ducas (op. cit., p. 259): ... si tot FigArasului, nu face vreo mentiune despre asa loan V Paleolog (1341-1391), cici o despotic" a lui Mircea. in 1390 Mircea 41 spune acuma despot, 59In coca ce priveste izvoarele in limba trebuie si-1 fi incoronat pe domnul Tarn latini ceva mal tirzii, nu putem omite pe Rominesti despot, trimit.indu-i insemnele Leunclavlus. Riimtne ciudatil in ceea ce cuvenite", flind astfel consecvent Cu o mai priveste sorgintea-i singularai destul veche opinie a sa (Istoricul bizantin Duca, de vaga afirmatie a analistului german in In ARMSI, seria a III-a, tom. 29, 1946 legAturA Cu imprumutarea" titluluide 1947, p. 659): Numai stipinirea Dobrogei, despot de dare voievozii valahi.Stint care nici nu era despotat bizantin ca bunii- este faptul ci In unele cazuriizvoarele oari Peloponesul, nu e indestulAtoare spre informatillorinvitatuluidin Heidelberg a justifica si explica titlul de despot, el sint total necunoscute (I. MINEA, Princi- presupune negresit un gest al impiratului patele romane ;i politica ortentaM a tmpd- bizantin". ratulut Sigismund, Bucuresti, 1919, p. 95), 47I. MINEA, Urmasit tut V ladislav I lar atunci cind avem stiinti de ele, se pi politica orientald a Ungariet (extras), Bu- numesc Chalcocondil,Schiltberger, Bon- curesti, 1916, p. 23; Calinichia ... era pro- finius sau Cromer, care cu totii cunosc babil tuca lui Dobrotici, ceca ce explici numele voievodului muntean Mircea in fe- pretentille traduse in fapte ale lui Mircea lurte variante (MtSgaç, Merkes, Marcus, asupra *nor lui Dobrotici". Merches, Mircius),dar nici unul atit 48P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 47. cit ne-a stat in putinti si constatim ca- Pe Calinichia o crede a fi fost a doua sotie, litatea sa de despot. Doui posibilititi pot de origine romineascii, a lui Radu I, ci- rimine deschise pentru explicareat1niI lui lugAriti sub numele pliant in documente. Leunclavius. Fie ci, in cursul celor aproape 49P. S. NASTUREL, Une victoire du doui veacuri ce despart inceputul domniei voivode Mtrcea l'Ancien sur les Turcs devant lui Mircea de activitatea analistului, s-au Silistra (c. 1407-1408,), in Studia et acta pistrat nude ecouri in afara TArli Romi- ortentalta,I, 1957-1958, p. 247. nesti despre tittut efemer purtat de voie- 50 Joannes LEUNCLAVIUS, Pandectes vod, de undei caracterul vag al informa- Historiae Turcicae liber singularts ad illus- lui Leunclavius despre acest lucru, in trandos annales, Venetia, 1729 (in corpul contrast Cu amplele sale cunostinte despre editiel lui Chalcocondil), p. 326, cap. 71: alte zone balcano-dunfirene,fie, pur Vaivodae Valachi, postquam ab Unga- sirnplu,eruditul,compilind datele din riae regum obedentia se subtraxissent, more izvoare, a field o confuzie in cele din Graecorum Despotae ... pro vaivodis audire urmi explicabili: cu citeva capitole inainte maluerunt"; cf. Al. ELIAN, MoldovaI de pasajul in care se referi la voievozii Bizanful in secolul al XV-lea, in Cultura Vela/Lid", Leunclavius vorbeste pe larg nzoldoveneascd in timpul lut $tefan cel Mare, despre despotii din Serbia, dind i genealogii Bucuresti, 1964, p. 108. Vezi mai jos, ale acestora, avind deci cunostint.e mutt nota 59. mai numeroase despre realititile sud-duni- 51 DRH, nr. 31, p. 68-69; este vorba de rene decit despre cele de la nordde fluviu. cunoscutul hr1sov al lui Stefan Lazarevli, Nu excludem deloc posibilitatea, fireasci din 1406, pentru Tismana1 Vod1ta. In cazul compilatiilor medievalei renas- 52 R. MARIO, Studtje tz srpske numiz- centiste, ca autorul si fi extins date de la matike, Belgrad, 1956, p. 110-116, pl. domeniul uncle cunostintele-i eraumai XXIVXXVII. numeroase la cel mat insuficient cunoscut, 53 N. A. MUSMOV, op. cll. (vez! nota 8). asimilind statutul vechilor cirmuitori munteni celui al virfurilor feudale din lumen 54 Vez! nota 36. Pen1usulei Balcanice care atrisese atentia 55C. MOISIL, Sigilitle lui Mtrcea cel inviitatulul. CA in secolele XVIXVII BlitrIn (extras), Bucuresti, 1945, p. 17, p. 19. au fost posibile confuzii intre Mircea 56 F. DOLGER, Aus den Schatzkam- suveranii sud-dunireni, o anti editia pa- mern des heiltgen Berges, Mfinchen, 1948, riziani din 1650 a opera lui Chalcocondil p. 334, pl. 123/2, unde se reproduce un ce continei Pandectele lui Leunclavius sigil1u al lui Stefan Lazartnid pe un act de unde adnotiirile marginate ale editorului la ministirea Lavra. fac mentiune despre Myrxias sive Marcus 57Al. ELIAN, op.cit., p. 108-109. Serviae Despotes, Dacorum Dux" si unde

152 www.dacoromanica.ro traducerea latinA a textului grecesc, ce situl domniei, Mircea a avut provincia nu aminteste decit pe Mircea T6v Licockg transdanubianA ca feud turce,sc in care s-au trev6vcc", contine nnadaos al traduciitorului adApostit elemente dizidente din Imperiul din secolul al XVII-lea unde se identificii otoman (Musa el insusi, mal apoi:seicul Bedr-. Serbia cu Dacia(Laonici Cha lcocondglae ed-Din). A theniensis historiarum libri decem, Paris, 73P. P. PANAITESCU, op. cit., p 306. 1650, p. 91; adaosul apare si in 1843, in 74 ApropiereapetrecutAintrevechile editla de la Bonn, nota 171). rivale, Ungarial Polonia, consfintitA in 60Hurmuzaki, 12, p. 315-316. Evident, 1412 prin tratatul de la Lublau, cai unele nu trebuie trecut cu vedereafaptul apropien i dintre Ungariai Polonia pe de o textql acestei intelegeri incheiate la Radom parte si Imperiul otoman pe de alta, in anii prin intermediul unor soli muntenii mol- 1414-1415 (Istoria Romántei, Bucuresti, doveni avea un caracter mai putin solemn 1962, II, p. 383), nu au fAcut decit sA stii- ,,de lucru", am spnne azi fiind mai vileascA veleitAtile muntene de politicA in- curind un protocol al concluziilor solilor; dependentA 5i chiar de controlare a regiu- abia ratificaren din ianuarie 1390, cuprin- nilor balcano-durulrene. zind angajamentele unor suverani ale cifror 75DacA aceste acvile bicefale se aflau titluri sint mentionate, Ii conferea intre,aga pe mantle si sub genunchi in costumele pur- valoare politicAi diplomaticA. tate de Mirceai Mihall in portretele din 61Ibidem, p. 472-473. veacul al XIV-lea din naosul Coziei, este o 62Hurmuzakt, XVI, p. 8-10. chestiune la care nu putem rAspunde, evi- 63P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 252. dent, decit prin simple ipoteze, tinind seama 64Hurmuzakt, 12, p. 359-361. de elementele ce se mai vAd astAzi in frescele 65F. ZIMMERMANN, C. WERNER, Ur- din biserica mare si de la biserica bolnitei: kundenbuch zur Geschichte der Deutschen este posibil, cum am vAzut, ca ambil vole- in Siebenblirgen, III, Sibiu, 1902, p. 135 vozi sA fi fost infAtisati la fel cu acvile 137; pentru completarea lacunei, p. 136, bicefale pe mantle si pe chausse,s"-e in nota 2. secolul al XIV-lea, imaginile lor fiind co- 66P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 253. plate aidoma in secolul al XVI-lea ; apari- 67 Asupra acestei chestiuni, vezi I. MI- tia acvilelor pe mantia lui Mircea in bise- NEA, op.cit.,p. 160; H. HEIMPEL, rica bolnitei se poate datora tot atit de bine Zur Handelspolitik Kaiser Sigismund,in une influente a modului tn care au fost Vierteljahrschrift für Sozialu. Wirtschafts- zugrAvite asemenea pAsAriheraldice pe geschichte, 1, 1930, p. 145-156; G. I. BRA- mantia lui Neagoe din portretul, ct; citeva TIANU, Recherches sur V icina et Cetatea decenii mai timpuriu, de la Arges, dupA Albd, Bucuresti, 1935, p. 119-124; P. P. cum acvilele de sub genunchi in portretul PANAITESCU, op. cit., p. 304 ; Al. EL IAN, tut Mihail de la biserica bolnitei pot fi doar op. cit., p. 129. o imitatie dapA portretul lui Mircea din 68 R. GUILLAND, op. cit., p. 76-78. biserica mare. Oricum, este sigur faptul cA 69Este vorba de cinstirea lui Lazttr, fiul atit Mircea cit si Mihail au fost reprezentati lui Gheorghe Brankovid, cu titlul de despot In veacul al XVI-lea cu acvile bicefale pe In anul 1446, la cilsAtoria sa cu Elena, costum la biserica bolnitei nu ca urmare a fiica despotului Toma Paleologul, episod unefantezii decorative a zugravilor, ci relatat atit de Ducas (XXX, 3), cit si de prin copierea unor prototipuri ce nu se Sfrantzes (XXVIII, 2). puteau gAsi in acea vreme cleat, in primul 70 Ne referim la tratatul din mal 1387 rind, la biserica mare. incheiat la Pera intre genovezi trimitAi 76 DRH, nr. 45, p. 91. lui Ivanco, unde acesta nu apare mentionat 77 A. A. VASILESCU, Urmasit lui Mir- Cu titlul de despot, ci mima! ca dominus" cea cel Bdtrin pind la V lad Tepes, 1418 magnificns dominus" (vezi textul latin 1456 (I) (extras), Bucuresti, 1925, p.14; In Izvesiiia na istoriceskoto drujestvo DASoffia, Dobrogea va fi cuceritA de turci abia in III, 1911, p. 20-36). urma expeditiei din primAvara anului 1420. 71 DRH, nr. 28, p. 64. 78Mihail este intilnit in documente ca 72 Nu trebuie uitat faptul a, in fond, in asociat al tatAlui stiu la 11 mai 1409 (DRY , asa-numita orientalA" de dupA moar- nr. 35, p. 76); E. VIRTOSU, Titulatura tea lui Baiazid, Mircea a lost sprijinitor al domnilor ft asocierea la domnie In Tara Ro- unor sultani ca Musa si Mustafa. Atit D. mdneascd ft Moldova ( !And in secolul al ONCIUL Mircea cel Mare st A lexandru cel XVI-lea), Bucuresti, 1960, p. 290, ocupin- Bun, curs litografiat, Seminarul de Istoria dn-se in mod special de aceastA asociere, romilnilor de la Universitatea din Bucu- crede cl ea a inceput efectiv, in fata ame- resti, anul 1925-1926, p. 45), cit si N. nintArii otomane, in 1393-1394, o asociere IORGA (Istoria romdnilor, IH,p. 336; formalA existind Inca din 1388 cind Mihail Histoire des Roumains ...,III,p.385, e mare voievod". 399, 401) au socotit poate nu fiirA 79Vorbim, evident, de aparitia acestui dreptate el, dupA 1402 si pinA spre sfir- insemn heraldic in epoca ce cuprinde sfirsi-

153 www.dacoromanica.ro tul veacului al XIV-lea si inceputul celui marilor boleri mentionati. Pentru o mal urmittor, intrucit cum bine se 01e in precisd identificare a acestula ne vine insd vremea lui Neagoe BasarabI mal tirziu, In ajutor, din fericire, hrisovul de intdrire in secolul al XVII-lea, acvilele bicefale vor dat Coziel, la 1 iunie 1421, unde se preci- fi destul de frecvent intilnite in Tara Ro- zeazd cd acest Stan nu este altul decit un- indneascd, cu o semnificatie mai mult sau chiul voievodului" (DRH, nr. 48, p. 98). mal putin schimbatd. CA el este ace1a0 jupan Stan" amintit ca 80 DRH, nr. 48, p. 97; este adevdrat cd atare in actul dat Brapvului, o dovedote avem aid de-a face cu o copie, in timp ce In simpla confruntare a numelor boierilor sem- restul documentelor, originale, pdstrate de nalati in cele cloud documente atit de apro- la Radu al II-lea, nu intilnim nicáieri ace,st plate in timp, de unde reiese cii sapte dintre titlq. maril feudal! (intro care 0 acest Stan, un- 81Asupracitiriidateidocumentului chlul Jul Radu al II-lea) stilt prezenti deo- existd cloud interpretdri: cea dintii soco- potrivd in cele doud ocazii. Síngura intre- teote cd actul a lost emis la 7 mai (este prima bare care ar mai putea stdrui este aceea le- opinie a lui I. BOGDAN, Documente si re- gatd de chipul inrudirii dintre Praznaglava geste privitoare la relatitle Pat Rumdnesti Stan. Mentiondm in aceastd ordlne de cu Braooull Ungaria Insecolul XV XVI, idei cd P. P. PANAITESCU credea cd Bucure0I, 1902, p. XLIX, p. 8, in.su§itit ace,sta din urmd era pe semne fratele ma- recent 0 de A. SACERDOTEANU, Despre mel lui (a luí Radu n. n.)" (op. cit., p. 57) un sigiliu al lut Mircea cel Bdtrin. O rectifi- aceasta deoarece pentru regretatul invd- care sigilograficd, in Revista museelor. 5, tat, fratele lui Mircea cel Bdtrin cel amin- 1968, p. 444, nota 10), in timp ce a doua tit intr-un document al acestuía drept dona- considerd dat cu zece zile mal tirziu, la 17 tor la mAndstirea Snagov (DRH, nr. 34, p. mai (este ultima pdrere a lui I. BOGDAN, 73-74), se numea Staico (op. cit., p. 53). Documente privitoare la relaftileTdrii Romd- Marne dificultAti de lecturd ale numelui nesti cu Brasovul si ca Tara Ungureascd respectivindocumentulamintit(vezi secolele XV st XVI, Bucuresti, 1905, p. despre aceasta la P. P. PANAITESCU, LXXV, p. 10). loc. cit.) neingliduind o incheiere sigurd, ni 82Pecetea cea mare a actului dat de se pare totu0 mai probabil cd acest frate Radu al II-lea are o legendd in limba latind al lui Mirce,a se va fi numit Stan, Mild una cuprinzind numele 0 o parte din titulatura aceea0 persoand cu unchiul evident, lui Mircea cel Bdtrin, ceea ce a Meld pe unit patern al lui Rada al II-leai unul 01 invAal sd tapete certitudinea ch la aceastd acela0 personaj cu cel care in 1421, in sfatul datd Radu nu avea un sigiliu mare propriu domnesc al nepotului sdu, ii avea drept (E.VIRTOSU, Din sigilografia ...,p. insemn heraldic al sigillului o acvild bice- 386-387, p. 409). De curind Dud s-a emis fald. o altA ipotezd conform cAreía sigiliul initial 87In studful citat, A. Sacerdoteanu, al lui Praznaglava ar fi fost smuls sau pier- crezind cif se and in fata imaginii unui vul- dut in imprejurdri necunoscute, fiind inlo- tur obionuit atacat de o altd pasdre, in- cult, in arhivele Braovului, cu un sigiliu cearcd di o interpreteze ca simbolizind, in al lui Mircea, provenind, la rindu-i, de la spiritul Fiziologului, o inldturare brutald un actpierdut (A. SACERDOTEANU, de la succesiunea domneascd, a unchiului loc. cit.). de cdtre nepot (mentiondm totu0 cd cel 83 Nu impArtd0m, se intelege, convinge- dintii apare la inceputul veril anului 1421 rea lui A. Sacerdoteanu cd reprezentarea de pe in sfatul celui de-al doilea, a§a cum reiese pecetea cu prícina ar fi de fapt un vultur din foarte putinele documente pe care le normal cu capul la stinga in timp ce din cunoar¡tem din timpul lui Praznaglava; dreapta un cap de pasdre cu ciocul lung DRH, nr. 48, p. 98 1 nr. 49, p. 100). Inter- cresteazd gitul" (op. cit., p. 445); este evi- pretarea traditionald cdreía ne raliem pe dent, pentru cal ce prive4te atent itnaginea deplin 0 care vede in imaginea de pe si- pecetil, cd motivul in cauzli riimine totusi gillu o acvild bicefald, exclude insA de la o acvild bicefald, doar o anume inabilitate a sine pe acee,a de mat sus. celui ce a confectionat matrita inabill- 88S-er putea admite cd in 1421, Rada tate vizibild la dimensionarea celor doud al II-lea, cunoscut de istorlografia noastrd capete ale pdsdrii heraldice putind suge- ca un domn apropiat turcilor, sd fi avut ra, eventual, o aItd interpretare. dreptul unui control, pentruZ in numele 84I. BOGDAN, op. cit., p. LXXV. sultanului otoman, asupra provinciel de 85 A. SACERDOTEANU, loc.cit., dincolo de Dundre ocupatd de turci incd 86In documenteie din vreme lui Radu cu un an inainte , de undeI afirmarea al II-lea intre care 0 in cel din mal titlului de cirmuitor pind la Marea Neagrd 1421 jupan Stan" nu lipsege din rindul de cdtre acest flu al lui Mircea cel Bdtrin.

www.dacoromanica.ro PORTRETE BRODATE INTERFERENTE STILISTICE IN MOLDOVA EPOCH LUI IEREMIA MOVILA A LUI VASILE LUPU

Binecredinciosuli iubitorul de Hristos Io Ieremia Mogilá voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al firil Moldovei, domnii zece anii zece lunii patru- sprezece zile cu frica lui Dumnezeuitárii sale din toate pgrtile Ii fgcu b-ung pace; el se mutá In domnul cu pace din domnie si din viatg, avind aceasta ftipturg fi 2nftit4are (s. n.) in anul 7114, luna lui iunie 30". Cu aceastg. inscriptie slavong, atit de traditionalg si de medieval á in limbaj, care inconjur intr-un chenar si el traditional nu mai putin cu sublinierea, innoitoare ca spirit si de data aceasta foarte putin traditionalg, a prezentei unei reprezentari portretistice intr-o operg de ev mediu acopergmintul de mormint din 1606, de la mángstirea Sucevita, al boierului devenit domn, Fig. 35 descins probabil, prin mama, din dinastia legiuitg a Moldovei, aceea a Musa- tinilor, deschide asa cum s-a socotit pe bung. dreptate o paging noa in istoria broderiei vechi romanesti2. Portret de print medieval, cu alurg de condotier"3 s-a spus, sugerindu-se astfel dintr-odatg modernitatea" chipului in care este reprezentat voievodul moldovean ce a inaugurat veacul al XVII-lea printr-o operg de patronaj artistic care prelungea, programatic, traditia secolului precedent , portret in care este presimtitg o atmosferg incg strging de societatea moldo- veneasa", tinind de ambianta monden g a principilor din lumea Occidentu- lui, pe care voevodul Il cunoscuse direct si prin Polonia, a doua sa patrie"4, iatg o judecatá ce nu poate fi decit omologatg in liniile-i generale si nuan- tatá in detaliu. Cgci, fr doari poate, intemeietorul de noug dinastie, ingtisat, parcg viu, cu intregul su orgoliu, in mantia de brocart cusutá cu fir de aur, purtind hermini cuma cu egretá, hainá de argint cu cordon de aur, decupat strglucitor, Cu o ming pe sabiei cu alta in sold, pe fondul de catifea rosie-Fig. 36 visinie asadar intr-o cromaticá de pretentie", de suveranitate, ce cunoscuse momente de triumf simbolic In Bizany, in Occidentul medieval si Italia barocului3 oferá aici o imagine care inseamng in galeria portretelor laice románesti din epoca veche, o considerabilá innoire compozitionalg, stiistic iideologicg, apropiindu-ne de orizonturi mai vaste, ale Europei central-rgsgritene, de la sfirsitul secolului al XVI-leai inceputul celui de al XVII-lea, asadar din vremea de tranzitie de la Renasterea tirzie la baroc, interpretatg pentru unele din ariile culturale de aici i in primul rind pentru aceea poloneil drept vreme a manierismului6. Referirea la Polonia, fgcutg si de alti specialisti e drept, pe baza unor impresii fugare , este pe cit de corectá pe atit de legitimg atunci

155 www.dacoromanica.ro and comparam portretul brodat allui Ieremia Movilk, nu a§a cum s-a procedat, anume cu eventuale reliefuri funerare medievale7, ci cu unele dintre portretele poloneze pictate ale epocii sarmatismului", asadar ale acelui curent cultural aristocratic, conservator g cu afluxuri orientale, intrepatruns cu barocul dar nu confundat cu el8, ce a dominat la sfirsitul secolului al XVI-lea si in secolul al XVII-lea Respublica Polonorum" si lumea nobi- Kara venita in contact cu aceasta, 'in Lituania si in Bielorusia, in Ucraina, In Ungaria si in Moldova; aceeasi referire poate prinde un contur 0 mai precis daca ne vom aduce aminte, pe de o parte, de ceca ce insemna in jurul anului 1600 prezenta politick' a regalitatti din Varsovia lui Sigismund al 111-lea Vasa si a magnatilor pe intreg esichierul Europei de rasarit, pe de alta parte, de chiar legkturile polone ale Movilestilor; aceasta chiar daca, trebuie adaugat de indata, trimiterea spre portretele Poloniei catolice din Renasterea tirzie 0 de la inceputurile barocului 'hi pastreaza, pentru portretul lui Ieremia Movilá din muzeul de la Sucevita, numai o partiala valabili- tate stilistick si una iconografica mai largk, sensul mai profund al aparitiei imaginii principelui moldav trebuind cautata negroit in chiar traditia medie- valasiortodoxa a tehnicii broderieisia efigiei funerare romaneqti din epoca Bizantului final si din aceea postbizantina. Era in ordinea fireasca a lucrurilor ca acel homo novus" care era voievodul ce a stapinit Moldova din 1595 incepind, sa-si doreasca imaginea intru posteritate plink de putere, de energie, asa cum ne apare ea pe broderia de la Sucevita, iar stilistic vorbind, este usor de inteles de ce si in acest sens imagini nobiliare si regale intilnite, desigur, in numeroasele sale peregrinari prin Polonia oligarhick. si cato- lick, la curtile si in castelele de aici, din jurul lui 1600, vor fi fost pline de sugestii pentru boierul moldovean de neam Malt fiu de mare logofát 5i de probabila domnitk musatina9 , ce petrecuse in 1588 ca sol al lui Petru Schiopul pe malurile Vistulei si in partile lituane18, intitulindu-se cu pompa marschalcus supremus provinciae Moldaviae", apkrind contemporanilor strkini drept primus inter Valachos"11 intrind ca atare in cores- pondentk cu legatul apostolic 0 Cu insusi papa Sixtus al V-lea12 , pentru inaltul feudal care, dei narodu woloskiego", primea in 1593, printr-un decret al suveranului polono-suedez de la Varsovia si cu asentimentul Dietei, indigenatul polon13, haladuind multk vreme in Podolia, pe domeniul movilesc de la Ugcie, pentru domnul pus in scaun cu ajutor polonez14, aflat in perma- nent contact cu coroana polona 0 cu marele-i hatman, faimosul ZamoysE13, ce-1 recunosteau in 1597 domn pe viata si ereditar16, pentru voievodul roman inrudit, prin casktorillefiicelorsale, cu intreaga mare aristocratie polonk. datatoare de regi, in frunte cu neamurile Wisnowiecki si Potocki, Corecki siFirlej17, in fine, pentru spiritul cultivat ce regreta intr-o scrisoare din vremea boieriei a nu fi fost un .Cicero eloquentissimus" 0 care sprijinea nu putin, ca boiersi ca domn, propaganda acelor iezuiti din Polonia19 care nitre 1600 0 1700 si-au pus o anume amprentk asupra educatiei umaniste a citorva dintre marii moldoveni ai epocii, intre care cronicarii Grigore Ureche, Miron 6 Nicolae Costin. Cum vor fi arktat imaginile pe cate le socotim hotaritoare pentru aparitia aceleia de pe broderia funerark a lui Ieremia Movila? Sint toate de tipul celor foarte numeroase, ce pot fi intilnite'incolectiisigalerii de muzee de la Varsovia 0 Willanow, de la Tord. si Cracovia28, portrete pictate »in effigie", cu sau Ea caracter funerar la rindu-le, specifice vremii sarmatismuluia si epocii de patronaj artistic aulic, inaugurat dupk. 1587 de Sigismund al III-lea21 protectorul 0 suzeranul lui Ieremia Movila , por-

156 www.dacoromanica.ro trete Cu un pronuntat coeficient de realism, dátátoare de iluzie a vietii22, dominind fondul cu insemne mai mult sau mai putin simbolices'tteatrale, sugerind arhitecturi, peisaje sau mobilier din recuzita renascentistg, datatoare de mgsura pentru somptuozitatea, pentru fastul si orgoliul nobilimii polone a epocii23, pentru puterea suvera.nilorsi mai ales a magnatilor aceleiasi Po- lonii, care sint cel mai adesea portretizati in acest fe!, in haine luxoase, de culori strglucitoare intre care rosul ocupa un loc insemnat , in mata- suri si blanuri, impodobiti cu bijuterii, inconjurati de armuri si purtind arme intre care se distinge in primul rind, tinutá intotdeauna cu o mina auto- ritara, ca un insemn de rang obligatoriu, sabia lunga permisa in epoca doar nobililor24, strajuiti de cele mai multe ori, in coltul de sus, in dreapta sau in stinga, de blazoanele personale ce constituie si ele un semn distinctiv al acestor vremuri de triumf nobiliar, de exaltare a rolului politic al aristocra- viei feudale, obsedate de genealogii ilustresi fantastice, de heraldica si de poezie emblematicg25. Sint imagini, toate,care, legate Inca pe alocuri de canonul reprezentarii funerare medievale, depasesc in fapt Renasterea cu ale sale numeroase epitafe pictate, cu scene religioase, cu steme si donatori prin- ciari sau burghezi, dar nu ating inca pe de-a intregul sfera somptuoasei si incarcatei picturi de aparat" a barocului occidental, atit de prezent, prin filierá flamanda, germana si italiana, in Polonia. Ca Ieremia Movila o membrii familiei sale devenitá dinastie voievodala a Moldovei la inceputul secolului al XVII-lea au putut cunoaste in peregrinarile lor poloneze exact acest tip de portret nobiliar, lucrul este de la sine inteles, stiut fiind cit de mult cuprinsese intregul regat moda acestor reprezentari pictate in jurul lui 1600 si cit de mare era in aceeasi vreme influenta polona sarmatica" in materie de stil de viata, de gust, de port, de arta, de literatura, in mediile nobiliare din zoneleimediat invecinate Poloniei si indeosebi tinuturilor ei meridionale unde o anume intrepatrundere a efigiei de sorginte renascentist-apuseana cu costumelesicu armeledin Orient26 putea si apropies't mai mult de un asemenea gust polonez si de asemenea imagini de nobili ai Republicii regale pe cei ce erau mai obisnuiti, in conditiile istorice si culturale ale tinutului lor, cu elementele artistice venite, spre pilda, din Imperiul otoman, precum magnatii Ungariei de miazanoapte si de rásarit27 sau boieriisi voievozii Moldovei. Banuiala noastra poate fi confirmata, credem, si pe alte cai, prosopo- grafice sale spunem, intrucit dintre toate portretele pictate poloneze, din aceasta epoca, de care am putut lua cunostinta, ne-au adus in minte acope- ramintul de mormint al lui Ieremia Movili compozitional, in primul rind, si fail pretentia de a-i stabili cu precizie un prototip anume tocmai douá exemplare situate intre sfirsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui de al XVII-lea, asadar din chiar epoca domniei ctitorului Sucevitei, a prezentelor si a contactelor sale poloneze atit de frecvente, infatistnd personaje de care voievodul de la Iasi si de la Suceava a fost, In mod sigur sau numai ipotetic, legat direct. Daca putem lasa la o parte un portret de suveran polonez, precum cel Fig. 37 al inaintasului lui Sigismund al 111-lea, anume fostul voievod si apoi principe al Transilvaniei Stefan Báthori, pictat intr-un contur ascetic in 1583 deun artist bine stiut 4 de el protejatzs doar prin tinuta modelului, zugravit cu trei ani inainte de moarte, amintitor de ceca ce va fi, mai bine de doua decenii mai tirziu, portretul funerar brodat al principelui moldovean, cea dintli imagine la care se cuvine a ne opri e aceea a unui personaj ilustru in istoria Poloniei din acel timp-, Leon Sapieha. Infatisat intr-o pozg" ce pare a fi Fig. 22

157 www.dacoromanica.ro Fig. 22. Anonim. Portretul tul Leon Sapieha (desen).

fost stabilitá de abia amintitul portret regal, dar cu mina pe sabie ca si /eremia Movilá in broderia de la Sucevita .1-, CU o imensá cusmá si Cu ve4- minte ce amintesc si ele in spiritul nobiliar polon al epocii de cele ale voievodului moldovean, pe un fundal de falduri si armuri29, puternicul magnat nu este altul decit marele cancelar al ducatului Lituaniei, voievodul de Vilno, descendent din marii duci lituanieni nadar dintr-o stirpe de nobletea vechilor Iagelloni regali , sfemic apropiat al lui Sigismund al 111-lea si sol al acestuia pe ring Boris Godunov in imprejurári ce nu erau fárá" atingere cu istoria româneascásiest-europeaná aepociiluiMihai Viteazu1313. Dar acest Sapieha bánuit chiar de Hasdeu a fi fost coboritor din Alusatini, ca s'i Ieremia-vodá, printr-o fiicá a lui $tefan ce! Mare31 era,

158 www.dacoromanica.ro 5i faptul trebuie amintit in acest context, un apropiat al Movile5tilor. Lui i se adresa din Ia5i Cu o scrisoare, in 1601, Ieremia Movilg el insu5i32, vechea prietenie a inaltului demnitar al coroanei polone fatg de neamul Movilg era omagiatg in februarie 1613 de vgduva lui Ieremia intr-o altg scrisoare catre Sapieha, in care-i cerea ajutor pentru eliberarea fiului ei Constantin Movilg din robia tátgreascg33, iar citeva luni mai tirziu, In iunie, tot marelui cancelar al Lituaniei care, aflgm, argtase prietenie Elisabetei Movilá qi copiilor si la

Fig. 23. Anonim. Portretul lui Leon Sapieha. Dotsliu (desea)

Varsovia , castelana de la Ugcie ti cerca sprijinul pentru a5ezarea celuilalt vlgstar, Alexandru, in scaunul moldovenesc uzurpat de Tomsa34, dar ocupat rind pe rind, inainte, de sotul, de cumnatul 5i de fiul ei. Cel de al doilea portret de nobil polonez ce ne-a evocat indatá chipul brodat al lui Ieremia Movilg, il infgti5eazg pictat inainte de 1613, 'into- vgrgsit de stank' 5i inscriptie lating, pe un fundal cu coloane 5i draperii, iarFig. 38 In prim-plan cu atit de pretuitul, de manieri5ti, simbol al timpului care este Fig.39 ceasomicul pe Sebastian Lubomirski35 din ilustra famine care in cel de al XVII-lea veac a fost mult amestecatg in nefastele conflicte politice dintre sleahtg t5i rege,si care era legatg prin multiple fire ca 5i rudele prin aliantá ale lui Ieremia Movilá, Wisnowiecki 5i Firlej de zonele meridionale ale Poloniei36. Ctitor al unei capele din biserica dominicanilor din Cracovia, foarte reprezentativg, ca picturg, pentru barocul inceputului de secol XVII, Sebastian Lubomirski era castelanul de Biecz, in Polonia Micg, acela5i care in mai 1600, ca senior 5i prieten", era rugat de catre Mihai Viteazul sg fie intercesor pe lingá Sigismund al 111-lea, cgruia Lubomirski ti era credincios dreggtor, in leggturg cu delicata chestiune a ocupgrii Moldovei lui Iere- mia-vodá38. Cu portrete pictate din epoca sarmatismului" polon, precum cele ale lui Sapieha 5i Lubomirski, in minte, ansamblul 5idetaliile acopergmintului de mormint al lui Ieremia Movilá socotite atit de novatoare, pe drept cuvint, in peisajul artei vechi române5ti se pot explica mai lesne probabil. aci

159 www.dacoromanica.ro nimeni nu se poate indoi acum cá. aparitia broderiei funerare a lui Ieremia Movilá e in legáturá cu imprejurarea cá este strict contemporaná cu vremea de inflorire a acestei specii de portrete, cu caracter funerar indeobste, portrete menite a sta in galeriile luxoaselor resedinte aristocratice polone, inchipuind severi si monumentali, putemic individu.alizati, pe fonduri geometrizate si plate, de arhitecturi sau peisaje de traditie goticá si renascentistá pe antecesorii mai indepártati sau mai apropiati ai magnatilor cu care Movilestii erau in atitea legáturi politice si matrimoniale. Stabilindu-i limpede sursele polone sarmatice", nu mai putin va trebui sá vedem in acoperámintul de mormint din 1606 al lui Ieremia Movilá, urmasul Musatinilor, o operá in intregime románeascá, discutá in contextul ortodox al unei arte ce fusese ilustratá, cu un secol doar inainte, de admirabilul si la extrem stilizatul portret funerar brodat al Mariei de Mangop cea de singe bizantin, devenitá prin- tesá musatiná , arta ale cárei canoane continuau sá fie respectate in chiar primii ani ai veacului al XVII-lea, in contextul atit de medievalside musatin incá al Sucevitei, asa cum o dovedeste acopeeimintul de mormint si el medieval, traditional si hieratic" al insusi fratelui lui Ieremia-vodá, Simion Movi1á39, ce-si doarme somnul de veci in aceeasi necropolá moldo- veneascá a primei familii boieresti devenite dinastie voievodalá la ii'sárit de Carpati. Comparat cu chiar imagini ale lui Ieremia Movilá zugrávite, tot la Sucevita, in pictura muralá de la sfirsitul extrem al secolului al XVI-lea, in tabloul votiv413 sau, ca o influentá a acestora, in manuscrise precum tetra- evanghelul ilustrat cu miniaturi in ultima parte a domniei lui Ieremia si dáruit mánástirii la ctteva luni dupá moartea voievodului, in 160741 si ele imagini traditionale, mai curind neindividualizate, fácind parte din tipologia medievalá a portretelor voievodale murale si miniate din Moldova secolelor XV si XVI , chipul brodat al primului domn din neamul boieresc al Movi- lestilor, ne apare izbitor si nou prin realismul, prin forta sa individualizantá; la fel, costumul, atitudinea, insemnele heraldice inatisate sus, in dreapta, cu stema Ora in scut si cu coroana princiará inchisá ce o surmonteazá, sint aici noutáti care trimit nemijlocit spre portretele sarmatice" poloneze cvasi- contemporane. Si totusi, pecetea traditiei medievale ca si manierismul polonez sau maghiar al unor portrete nobiliare dintre Renastere si baroc ne intimpiná si in acest caz al acoperámintului de mormint de la Sucevita, intr-o anume stilizare pe care tehnica broderiei, a pictárii cu acul", cu fir de aur, de argint si de mátase, o accentueazá si mai mult, intr-un anume decorativism si, mai ales, intr-o schematizare extremá a spatiului ce inconjoará figura: toate aceste trásáturi ne ingáduie, credem, sá vorbim in termenii stricti ai artei moldovenesti din jurul anului 1600 despre un manierism moldovenesc inchizuit de o asemenea broderie funerará, fácind trecerea de la eleganta clasica a artei din Moldova celei de a doua jumátáti a secolului al XV-lea si a secolului al XVI-lea spre formele involburate si incárcate, baroce iarási intr-un sens localsi intr-un mediu ortodox ale mijlocului veacului al XVII-lea. Un manierism moldovenesc sá ni se permitá paranteza perfect contemporan, ca spirit si ca pozitie fatá de un clasicism anterior, chiar dacá aflat intr-un orizont stilistic deosebit, cu manierismul international al Europei centrale, de pildá, imbibat de atmosfera aulicá triumfátoare in Germania meridional á sau la curtea din Praga a impáratului Rudolf al II-lea, tocmai la sfirsitul secolului al XVI-lea si pink' eitre 1610-162042; un manierism pe care il vedem ilustrat tot in primul deceniu de dupá 1600, la rásárit de Car- pati, citiva ani dupá realizarea broderiei de la Sucevita, de arhitectura si sculp-

160 www.dacoromanica.ro .- , ,.. , , . - _. ....,-. ! . tritegithiM..; . '111111%tA7...... --, ' - r'-'- 4 I 4 ' ''' . ii16'-' ''' - - ! - r i ,Mc1101115 itcoluitIVAINiilkitilif lit .. -Ill' .."- 1..r::::' .. ... "fr. . O 4 -7-1-7--\--rir ------1-71- 1. - 7 '4,--r-- - ,---- ..-- .., - -1.- . ,,,..,,---4,4,,,,71, 7-Tt= , ,. ,, ...._ - - ,..--, - , i. , '- -7 t , , -- - , J '

'1%4 " 444 * www.dacoromanica.ro w , ! CriPlEmtp afaTilti -.".. ..-161g"":" MIEfic- s .W4' 7 -- aft ' -.44i'' I .1 L. , 11

r , - , ', ,i 3 o \ ilkw ;j 1..,, la ..:'` 1' , . '00 I -. - .. 4: '' kI , i 1...... - * t . . ,.. '' ., I r ,10, ...... 0b , Ak A PI,' a606...... , -l ', 1 4. , a ._, 7 1.- :I 4 16, isil6 r 1:1.1 .;.4 ' N f i -,i- ,y X4,-,. '>- - N , 'f] , ':-,', , N-,,t N.. o s I I:4* t - .,..._ ,. i I a- 1. As 11 j. Z4tk k 4- ,,,- ,o,- . '- ',.. : , .

36. SUCEVITA. Aeoperiimintal de mormint al lui Ieremia Movild. Detaliti. Altizeal miinfistirii. www.dacoromanica.ro 31. IliARCIN KOBER. Portretul regelui-tefan Báthori. MfinAs- tirea misionarilor din Cracovia. www.dacoromanica.ro 38. Anonim. Portretul lui Sebastian Lubomirski. Muzeul National din Varsovia. www.dacoromanica.ro 39. Anonim. Portretul lui Sebastian Lubomirski. Detaliu. Muzeul National din Varpvia. www.dacoromanica.ro 42.SUCEVITA. Aeoperamintul rie mormint al lui Ieremia Alovird. Detaliu. NInzeul

DRAGOMIRNA. Biseriea mare a ma'n.Astirii. Veclere exterioartl.

DRAGOMIRNA. Biserica mare a milnAstIriI. Veclere interioar:1 en

Area

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro

:,.,:,,,:, ' W747i, -44 %.avy, :44t.747.-",: ' ',...... - -1.-.A., ' ' ,.. . +4,, I :t 00.::ary.,

....,aft , : ..." ...;,;;,110,:',!.., tit,. 72...... ' ' .1 V. at-.1, :,, 4,..1,- kl .f,, 6 I.; f- ,--,,,..,,1.1-_ . . i I 4,-,,, ,, ... g. - .-. 4,.:, 7--.f.. _,-.4i,.. ,r / ., .,rI, "1" i ., - . - ,,.....,: -:-...... ' .. ?..,7 fAI.1. rt _ r o v-.,-;;.....-,-----,1,...... ,...... ,,,,...... ,_,...... ,',-....,...1. ,t-r, ,:,,. , ...,, ,'...j',,,,,, / ;, , / -',..? , ''''',' '...."' -I. --.' '-'-''-.'',',..^.. : -.'''';.., .-11.6, ' V.. --,-,...... ---, ,..--r...... ,,,...... ,,....,....,,,zze4....:r., ....., -. ,' ...., -%,...... , ....-,..- 4,. ..-- ..":7.21.1.--Thi'r7::1-'- .77,.." -',21,..' .1 '..%i' .4 ; 7"....:7,..:*::.::.::S;::'"fr t .:S ' , V .4' 1...;-:;;;;;'-'...!7/:/^)- "/-;, > /. ".!, % ',..4.4' ' -,,,, ' ...... ,,,r, ,; .;, i!..'' ; ,f,?,,,:-...;',. .-1...'" ,..7/..:117.<:,-- -,V''' -4-''.:.17 -1,,,"-- .:.,:"',...,,,.,r.- ,--; - - :: ,r,,, ,,,,,...... , . 0,..., ,....,:. s . .. , . i . ( , . . . , ,, ;,_p.. , .... . ,.-,-, :(1, .. i...,1 ',,'' ! , / / ' - '... TA 7 ,--Y ' -.V W'r4,, '--r --.. . - '' ..1 - 0 - -N , ,., -01, , L.--.-.:_re4frkri/nrsiiiiiA - 'X '''''' ....,...AN .-.'...../- _... ''''. ;4) , ' Y ., 4 47 -I.,7,e_'1..7 .-- -"*""=''- ----. 1"-- 0"--.- i''-', "",..7-r= --. :,. - - .7 f",-7.,1 , . , -- 411- - , g r '- .4-' -44 - ' r'' 4.;.4.41 , / - - ' rqt, f t rrrna--g. g r - "r. - a,- .':*1- , .,- 4 - .; - , vt-r-04 95. IASI. Biserfca fostef mAndstirf Trei Ierarlil.Vedere exterioard. Detalfu.

96. 1A$I. Portretul brodat al doamnei Tudosca, sotia luiVasfle Lupu. Detaliu. Muzeul Trei Ierarhl.

www.dacoromanica.ro f

.3,46;ei' - -4---2v - - ..t. o' : .. ,

`. s " .

7 Ate ',PI-44 a 6,7 -s. , V',-- : , rjrki,t.' - s, - I kl r 'Ifit,.. ,4-,,, -., .....

__:_---6.,- 4., iu .-,4 a' I, '/ , ....,. , 1 .. - , -.. .. _..- .: :,1 -.'NriT-- --., z ....:4.!-!' 1; -. -

..., ,..,

_ -

v-. to,

?71k.':44 , ;4' rei;

47. IA5I. Portretul brodat al luiloan, fiul lidN'asileLupu. Muzeul Trei Ierarhi.

www.dacoromanica.ro 48. IA81. Portretul brodat al doamnei Tudosca, solia lui Vasile Lupu. Muzeul Trci Icrarhi.

www.dacoromanica.ro r

4.0

49. CATALUI. Biserica toste! mdnästiri. Fundatii.

50-51. CATALUI. Turnul-clopotnit.A. Ruine

- - -

N 7.9

I r's'

Li www.dacoromanica.ro 74 CATALUI. Turnu1-elopotnit5. Ruine.

CATALUI. Lespedea funerarei a jupanikel Caplea.

www.dacoromanica.ro A. [11450.

;I_. H; i 1 i ' I --.41 V rif rii: %vs; ...... * h. ... iVAIKeit*Arinri.,0***4tit !,..o p rIrirw bw*.rtv:re* iINIF k.Il itArA_Ivitlbok.orw -C:ktit -4j - ' 0b*ZOWNVIV". , ,...... -- ' I 441,1.14. fr.ltc

...... -! ''' ra -1.,' .--, ,, d . k. , .L,4 "a.. °À " Wimp --WWI 11/11/0111 IIIIMINISO INS c 1614411111124.1 111101/ IIlU bout I IR wirtranelA Win; gaztiLIIIP I

,1HTM HQ' 7141.10A TOML:11: Ro-rroIiHiu- qP' t er 1\4011111/ME11,gfi

4 dilXtr ,fdP.40...(44:Ate -1Zotr4440- AV*. ,t;.2.1*-4,1.44.fejte7:fat.

tif f , ""t15-1,' Aertrzytsieo' 114.4.1e Ate peeo strn zperArstore Astme-9,,,Are.:0,4 e ."

54. Condice mdndstirii Cotroceni. Imaginea sehitulul

www.dacoromanica.ro tura bisericii mari a mgnastinii Dragomirna (dupI 1602 fi inainte de 1609/ Fig. 40 1610), atit de deosebitg de ceea ce se poate numi arhitectura clasica moldove- neasa. Ilustrind o epocg istorica, stilistica si de civilizatie43,acest manierism, iubitor de ornamente44, de rafinament si de pretiozitate aristocratica, vizibile mai ales in redarea somptuoaselor costume nobiliare din Lorena si Flandra, pina in Polonia si Moldova amator, nu mai putin, de bizareriii exotis- me45, de virtuozitatei decorativism stralucitor ce transforma o imagineorne- neasca intr-o silueta46 precum aceea a lui Ieremia Movila in comentata broderie uneste realismul adinc cu deplina abstractiune intr-un spatiu, adesea, irational, la limita dintre adevarul izbitorl lucrurilori materieii lumea abstracta, ireala, a ornamentelori arabescurilor"47, fiind stilul elegant" print excelentä spre a .relua cuvintele unui invatat al domeniuluio , care duce la reprezentgrile plate indeabste (ce sinti deopotrivg, ale piesei brodate de la Sucevita si ale noutatilor care erau sculpturile turlei de la Dragomirna). In sfirsitacelasi manierism este cel care prelungea pretutindeni in Europa de la miazanoapte de Alpi si este o trasatura fundamental a acestui stil ce inaugura, psihologici antropologic, epoca moderna49 in arhitectura cai in picturg, in artele »minore" ,cai in literitura, traditiile medievale50 (gotica-ca, tolicg, dar iat c i postbizanting-ortodoxg) reggsite iarási tocmai in tipul bro., deriei funerare a lui Ieremia-voda, cai in boltile Dragomirnei mitropolituluiFig. 41 Crimca; si este, In acelasi titnp, manierismul, cel card cultiva in chip predilect canonul elegant al elansarii ce face atit de insolita silueta aceleiast biserici a Dragomirnei51 (unde, in ceea ce nd priveste, nu excludem unele sugestii goticizante dintre cele pastrate dirt plin n Renasterea tirzie si la inceputurile de baroc ale Poloniei meridionale, spre Desigur, in portretul luí Ieremia Movil, florile de crin, chiparosii eu bine stiuti vechi sens funerar, inchipuind deopotrivg invierea i nemurirea lalelele evocatoare de peisaj oriental, pot fi interpretate ca o reductie la o Fig. 42 Schema'. purg, la simbol, a peisajelor §i ele simbolice cel mai adesea din unele picturi polöneze de Renastere si de sarmatism", dupg cum silueta Fig. 43 ctitorlei de la Sucevita, In coltul din stinga-sus, poate fi interpretatg usor ca o naivi pitoreasca incércare de sugerare a arhitecturilor regasite in fun- dalurile aeelorasi portrete din Polonia secolelor XVIj XVII, in timp ce insemnele heraldice din coltul opus al broderiei princiare sint asezate exact Fig. 44 in locul unde se aflau de cele inai multe ori, in aceleasi portrete, stemele nobiliare si de suveranitate mult pretuite in intreaga civilizatie a spatiului polono-ucrainean, irl ari i in literatura deopotrivä52. Dar dined() de preluarea iconografiei unui !Model pictat unul sau altul dintre numeroasele portrete de magnati poloni ce vor fi fost vazute de comanditarul reprezentat in broderia de la Sucevita, voíevod moldoveani nobil al regatului Poloniei in acelasi timp, sau chiar de artistul anonim ce a creat-o dupg un carton sau dupg un portret pictat, astgzi pierdut, al lui Ieremia Movilg el insusi avem de-a face aici cu o asemenea adecvare tehnici chiar stilisticg a imaginii funerarea normele traditionale molclovenesti, postbizantine (mgcar numai clacá ne gindim la broderia din 1477 amintitei printese din Man- gopul Crimeii), inch acesx unicum" al artei vechi romAngsti rgmine o opera cu sensurii ma largi, ce pare a lega simbolic si exemplar intr-un mod cgruia nu iitim vreo analogie in aria orientalg a continentului spiritul artei ortodoxe, de traditie bizantíng, a sud-estului european, de acela al unei arterenascentist,tirziiidin lumea slavg icatolicg a Poloniei hecolelor XVIXVII.

761 www.dacoromanica.ro Daca de la manierism la baroc nu a fost de facut decit un singur pas in arta poloneza a veacului al XVII-1ea53 zonele sudice ale regatului practi- cind, in epoca, o arta asupra careia pecetea decorativului,apolicromiei orientale nu este deloo de neglijat54 , un singur pas a fost facut si de la manierismul sui generis" al Moldovei anilor 1600, asa cum e reprezentat de broderia funerara a lui Ieremia Movila de la Suceviva, la barocul moldoveneso inteles in termenii si locali, cu putin anterior primelor prezente aiciale barocului de factura occidental a la mijlocul veacului al XVII-lea. Este de fapt ceca ce ne-am luat libertatea a numi fiesi cu riscul incircarii Inca un epitet a unuia dintre cele mai controversatei dezbatute concepte de istorie cultural a barocul ortodox post bizantin, adica acel stil al artelon plastice ce aduna' laolalta modalitati ale repertoriului decorativ-medieval al Balcanilor si ale celui islamic, propriu acelor tinuturi ale Europei rasaritene din vremea Turcocratiei in care a continuat o viata statala si o activitate cultural a oficial" in veacul al XVII-lea precum tarile romane si care cunosteau, in momente de monarhica" autoritate (a lui Vasile Lupu in Mol- dova, citeva decenii mai tirziu a lui Constantin Brincoveanu in Muntenia), fastuoasele instrarnente de propaganda vizuala mostenite dintr-un Bizant ce era prelungit, acumiaici, in ceca ce a fost denumit cu o celebra formula Bizantul dupa Bizant". Este de fapt barocul postbizantin din spatiul romanesc contemporan cu triumful barocului in alte zone europene55, asa cum manierismul moldovenesc se invecinase cronologic cu alte manierisme ale continentului stilul unei anumite pompe aulice si a mecenatismului munificent ce atingea deopotriva Lvovul Polonieii indepartatul Orient ortodox si mediteranean, supus turcilor, mai ales in timpul domniei Lupului-voda, la sfirsitul primei jumatati al XVII-lea56. a adar, un baroc evident patre 1640 vremea, asveaculuictitoriei din Iasi de la Trei Ierarhi57 si a coaserii acelor faimoase portrete brodate pastrate tot aici, inchipuind pe cea dintii sotie58 si pe fiul voievodului moldovean de neam balcanic , un baroc caracterizat prin pro-. fuziunea materialului statornic scos in;.elief,la proprinifigurat, de la ciopliturile bogateiaurite 14 firele de metal pretios, ca çi prin fuziunea, mir-o aceeasi opera de arta, a multiple mestesuguri artistice, de la arhitectura la sculptura decorativa in piatra si in lemn, de la broderie la fresca (pro- fuziune çi fuziune care sint, pretutindeni in Europa, trasaturi definitorii pentru ceca ce este denumit indeobste primul baroc"59); un baroc, in fine, unit foarte curind cu ecourile directe ale barocului din Apus, ajunse in mediul romanesc pe variate filiere polono-ucraineaná in Moldova si veneto-pado- vana in Tara Romaneasca intr-un loc si in celalalt neputind fi subesti- mata ponderea unui anume, putin stiut inca, baroc constantinopolitan. Unirea fastului postbizantin vadit In atitea stralucite ceremonii de cfurte, cu eleganta si pompa unor forme de baroc occidental venit prin lumea polo- nezçi usor de remarcat, spre pild, in modenatura fatadelor Goliei ieseneso, Fig. 45 ctitorita tot de Vasile Lupu, çi custralucirea, culoarea çi incarcarea exuberanta a fatadelor alit de orientalizante ale celeilalte, abia amintite, ctitorii acestuia, biserica-necropolá de la Trei Ierarhi, construita dupa normele trk- ditiei, dar ornata fabulos in spirit oriental, este aceea care da, plastic vorbind, masura unui anume inceput de baroc moldovenesc, orientalo-apusean, al tpocii marcate de cirmuirea acestui fiu de arnaut care,odata' devenit principe, schimbat numele intr-unul de rezonanta imperialbizantina, amintind direct de bazileii de pe Bosfor, la doua sute de ani dupa. disparitia lor din istorie.

162 www.dacoromanica.ro Intr-o epoca de triumf al vizualului nu intimplator cel mai insemnat cronicar al Moldovei secolului al XVII-lea, filo-polonul si umanistul care a fost Miron Costin, facea undeva in Letopisevul" su elogiul vazului ce singur den toate asadza intradevar &dui nostru"61 , de triumf al osten- taviei si al efectelor producatoare de uimire, de ceea ce pe alte meridiane ale barocului se numea meraviglia", sau stravaganza", sau stupore"62, tablou- rile brodate" din jurul anului 1640, de la Trei Ierarhi, sint simptomatice pentru un stil de arta si, am spune, pentru un stil de viata aulica, Intr-un veac al ambiviilor nemasurate si al setei de putere pe care nimeni nu a ilustrat-o la noi ca Vasile Lupu el insusi omul cu hire inalta si imparateasca, mai multu decit domneasca", cu narocul, cu drma si vilf a vestitei domniei lui", spre a-1 cita din nou pe C,ostin63 , veac de neliniste cumplita pentru Moldova calcata de osti lesesti si sotnii cazacesti, de tatarii din Cam s't de armatele sultanului. Pe fondul de catifea visinie intilnit si in broderia de la Suceviva çîteva decenii inainte , in costume de mare ceremonie, Tudosca, sovia lui Fig. 46 Vasile-voda Lupu, incarcata de bijuterii, ca si loan, fiul slabu si deznodatu Fig. 47 si de miini si de picioare", dupa spusa cronicarului64, vlástarul fará noroc al voievodului, cu sabie la soldo ca altadata Ieremia Movila, dar pe atit dd limfatic pe cit era celalalt de energic , ne apar ca o replica a favadelor bisericii Trei Ierarhi, aproape in Irelief, prin supraincarcarea cu fir de metal previos si prin insistenva asupra fiecarui detaliu de costum si de podoaba, de un realism izbitor, aproape primar, dar alcatuite cu o stiinva consumata a Fig. 48 redarii fizionomiei,a evocarii somptuozitavii, a ilustrariiaceleiinclinavii evidente a secolelor XVII si XVIII catre valorile tactile si de mare plasti- citate; Inclinatie regasita in relieful accentuat si opulent al detaliului sapat in piatra si in lemnul unor portaluri si strane, modelat in stucul unor icoane si picturi murale precum la Trei Ierarhi chiar, la Cetavuia si in atitea alte monumente romanesti ale vreruii, pe ziduri de palate si de biserici ale epocii brincovenesti, cizelat in metalul unor bijuterii de la sud de Carpavi, in fine brodar in fir greu de metal precum in aceste portrete ale apropiavilor lui Vasile Lupu. Debe medievale ca viziune66 s-a spus chiar a anticipeaza, cu puvin...portretele pictate in ulei care fac trecera catre arta moderna67", retorice, aproape ca o frazá baroca din literatura epocii, asemenea portrete erau si un prilej de etalare a luxului si a concretevei imediate a bogaviei familiei unui om nou" prin excelenta, fära stramosi si cu efemeni urmasi prin. ciari, unit si el prin legaturi de rudenie cu hatmanul unei Ucraine aflate in plin si infloritor baroc, ca .si cu Radziwillii Poloniei si Lituaniei, dar mai alesunit prin interese de patriarhiile Orientuluiside Stambulul sultanilor; ele intruchipeaza din plin ceea ce socotim a fi fost pregatitor al particularului gust moldovenesc, si indeosebi iesean, pentru plastica si literatura barocá occidental a dupa 1700, ca un semn vadit, poate, al acelei aristocratice mentalitavi in care Ibraileanu si Lovinescu68descifrauotrasátura permanenta a spiritului moldovenese modem barocul postbizantin al Mol- dovei la mijlocul secolului al XVII-lea. La inijlocul unui veac, asadar, asezat, cultural vorbind, 'Mae Orient si Occident, intr-un voievodat ce avea sa dea tocmai atunci umanisti, calatori si erudivi precum Milescu sau Cantemir, care uneau prin opera lor, prin drumurile lor si prin lecturile lor, Rasaritul cu Apusul, asa cum le unisera de fapt aievea, prin anii de dupa 1600, portretele moldovenesti brodate despre care am vorbit Oda aici.

163 www.dacoromanica.ro Note

1 Hurmuzaki, Supl. II, vol.I, pagini judecatit Ostia inseratii in adesea foarte da titlu. interesantele comentaril ale lui E. PAPU 2 Pentru aceastil piesde exceptie vezi din `recenta sa lucrare, Barocul ca tip de M. A. MUSICESCU, Broderia rnedievald existenja (II, Bucuresti, 1977, p. 282), unde romdneascd, Bucuresti, 1969, cat. 42, p. 41, imagInea domneasci din acelasiacope- fig. 70-72, rimint de mormint al lui Ieremia Movilie 3lbtdem, p. 17. Memorabilii i sintetici, socotitit aseminitoare, stillstic, cu descrierea acestei plese, datorati lui Henri ale picturii murale de la Sucevita, cu care Focilion, evoci de asemenea atmosfera euro- In fapt portretul brodat al voievodului peani a vremii: sur les épaules dorées de nu are nimic comun, tocmal din punctul Jérémie Movila, sur sa statue d'or, dens la de vedere al stiluiui. De asemenea foarte dorure de l'encadrement précieux, parait recent - dar si foarte tangential- legi- un visage à la Cranach, une sorte de Fre- turile Moldovel cu sfera sarmatismului" deric le Magnanime des rives de la Moldava, polonew le aminteste, in urma noastrii, fort, trapu, barbu de noir, de la plus ivio- L. I. Tananaeva (Sarmatskit portrel. lz tsto- lente beauté" (L'ancten rut roumain, in rit portreta epohi barokko, Moscova, Mogen Age. Survivances et antis, Mont- 1979, p. 113, p. 274) care reproduce bro- real, 1945, p. 199). deria funerari cu chipul lui Ieremia 4 M. A. MUSICESCU, loc. cit.; limpede (ibidem, p. 115, fig. 38). tu acest setts - ca ilimuritoare pentru 5J. HUIZINGA, Amami( evulut stadiul problemei - este afirmatia aceleiasi Stadia despre formele de viaja a de autoare: Ipoteza une influente din Occi- glzultre din secolele al XIV-lea si al XV-lea dent pe care Ieremia Movilá l-a cunoscut in Franja fi in Virile de Jos, Bucuresti, direct si cu care a rimas in contact activ 1970, p. 484-439; F. HASKELL, Mecenatt chiar in domeniul artistic prin relatiile e pittort.Studio sat rapporti tra artee sale cu Polonia, meriti un studiu mal societa italiana nell'eta barocca, Florenta, adincit" (Broderia, In Arta in Moldova de 1966,p.57. la tnceputul secolulut al XV II-lea pina tn O J. BIAI.OSTOCKI, No/tunca de ma- primele decenti ale secolulut al XIX-lea, nierism si arta poloneza, In O istorie a teo- In Isioria artelor plastice In Romania, II, rtilor despre aria (sec. XV-XX), Bucu- Bucuresti, 1970, p. 146); at despre amin- rest!, 1977, p. 278-308; cf. Manierismus titele relatil artistice ale Movilestilor cu and Volkssprache" in der poIntschen Kunst, regiunile poloneze, in spetii Cu cele din sud, InStilund Ikorwgraphie.Studien. zur mai ales cu Lvovul uncle ajutá biserica Kunstwissenschaft, Dresda, 1966, pr 36-56. AdormiriiMatch Domnului,vezimai 7V. VATAVANU, L'arte bizantina in vechiul studiu al lul P. P. PANAITESCU, Romania. I ricami Itturgict, Roma, 1945, Fundajtuni religioase romanesti in Galtjta, p. 38. In BCMI. XXII, fasc. 59, 1929, p. 1-19. De raporturile portretului sarmatioc" polo- 8J. TAZBIR, Sarmatysm a bctrok, In nez cu arta romineasci a acestei epoci s-a Kwartalnik Htstoryczny, 4, 1969, p. 815- ocupat, in treacit, M. Walicki in cartea 880. sa Obrazy bliskie i dalekie (ed. a II-a, Var- 9.I. MICLESCU-PRAJESCU, New Data sovia, 1963, p. 270-272). Foarte recent Regarding the Installation of Movild Prin- un anume sarmatismua lost corect detectat ces, in The Slavonic and East-European Re- de citre D. Ionescu in broderia lui Iere- view, 115, 1971. p. 228. rule Movili (Le Baroque en Moldavte au 10 A. MESROBEANU, Rolul politic al XVIII siècle. Une introduction, in Synthesis, Movilestilor pina la domnta tut leremia Vocla, IV, 1977, p. 95), !kind insi o apropiare In Cercetari Istorice, 1, 1925, p. 179. cludatif si de neinteles intre aceasti piesi 11Hurmuzakt,XI,nr.430,p.295 acoperimintul de mormint al lui Simion (stiut asa de Reinhold Heidenstein, blogra- pistrat la aceeasimintistire a ful lui Jan Zamoyski). Sucevitel, °peg foarte deosebiti stilistic de ces dintil, tinind din plin de traditia 12 Hurmuzakt, III, nr. 101, p. 114-115; medievali moldoveneasci a acestui tip de nr. 102, p. 1,15-116. representare funerarili cu paralele semni- 13 Burmuzalci,I,supl.II,nr.165, ficative, in secolele XVI si XVII, in unele p. 325-327; dealtfel si unii striini, precum broderil funerare rusesti (M. A. MAIA- franciscanul Bernardino Quirini, II stiau ca SOVA, Drevnerusskoe sine, Moscova, 1971, nobil poloir (Calatori straint despre Pirtle cat. 49-55). 0 surprinzAtoare croare de romane, IV, Bucuresti, 1972, p. 35).

164 www.dacoromanica.ro 14 Hurmuzaki,I,supLII,nr.176, ;I relative la istoria Movilesciloru pi a lui p. 344-345. Mihaia cellu V tteazu, in Arhiva istortcd a 15Ibidem, passim. Romdniet. III, 1867, p. 51-60. 16 A. MESROBEANU, op, cit., p. 189; 31Ibidem, p. 52 0 urm. I. M ICLESCU-PRAJESCU, op. cit., p. 217. 32Ibidem, p. 3839. 17S. de ZOTTA, 3tirt twat despre Movi- leqtt, in Arhiva genealogicd, II, 1913,p.102 33Ibtdem, p. 4647. 103. 34Ibidem, p. 44-45 (Cu data 1605 co- 18 N. IORGA, O scrtsoare de boterie a lut rectatA la ibidem, p. 60-61). Ieremta Movild, in Studiii documente cu 35Portretul se allá astAzi expus in Mu- priutre la Istorta romdntlor, XI, Bucureoti, zeul National .din Varpvia (Polsktt portret 1906, p. 109-110. iz sobranit muzeev Polskot Narodnot Res- 19 A. MESROBEANU, op. cit., p. 188. publikt, Moscova, 1976, cat.16). Pentru 20CercetArí personale efectuate in noiem- personajul InfAtípt vezi K. NIESPECKI, brie-decembrie 1977. Korona ...,III, Lvov, 1740, p. 167. Din 21 W. TOMKIEWICZ, Polska kultura anti 1600-1620 dateazil ialte ímaginl artystyczna u progu XVII w, in Sztuka plctate ale membrilor familial acestui Lubo- okolo roku 1600, Varaovia, 1974, p. 14; mirski (Polskt portret ..., cat. 14, cat. 15, A. RYSZKIEWICZ, Malarstwo polskie okoto cat. 17), foarte caracteristice pentru por- roku 1600, in ace1a0 volum, p. 31. tretulnobiliarpolonezalvremlí;cf. 22Ibidem,p.38. W. DRECKA, Portrety Sebastiana Lubo- 23J. BIALOSTOCKI, Noliunecr de ma- mirskiegot jego rodzing z XVI t XVII nierism ..., p. 301; vez! 0 T. DOBRO- wieku, in Rocznik Muzeum Narodowego w WOLSKI, Czertg style portretu sarmackte- Warszawie,. XVII, 1973, p. 87-422. Cit go", in Prace z historii sztuki, 45, 1, 1962, despre sensul ceasorniculuí In cultura ma- p. 89-921 nieristii, veziG. R. HOCKE, Lumea ca 24M. BOGUCKA, altratt" de la cul- labirint. Manierd qi mante In arta europeand ture nobillaire? (Sarmattsation de la bour- de la 1520 pinli la 1650 qt in prezent, Bucu- geoisie polonaise au XV Ile siècle), in Acta re0i, 1973, p. 141-147. Date in legAturA Polontae Historica,33,1976,p. 35-37 cu Sebastian Lubornirski castelan de 25Pentru aceasta, ingeneral, vezi Blecz In 1598, castelan de Wojnícz (lIng M. PRAZ, Emblema, impresa, epigramma, Tarnów) din 1603 pinA la moartea sa, in concetto, InIlgiardino del senst.Studt 1613 (Polski slownlk biograficzny, Wroclaw- sul Manierismo eII baroccd, Torino, 1975, Varpvia-Cracovia-Gdatisk, tom XVIII/1, p. 226-236. fan,76,1973,p.40-42),precum 26J. TAZBIR, op. cit.; J. BIALOSTO- fotografia portretuluisal', a avut ama- CK I, op. cit., p. 299-300. bilitatea a ne transmite Dr. Krystyna Se- 27In aceste zone maghiare, ap-numi- comska. tele tablouri de catafalc" din secolul al 36J. BIALOSTOCKI, op. cit., p. 299; XVII-lea, Cu inscriptiii blazoane amintind cf. J. T,FRAZIK, Sztuka ziemi przemyskiej- de cele poloneze, au fost lucrate uneorí de sanockiej okoto roku 1600. Uwagi o wykot . art101polonezi,legAturileartistíce ale nawcach, in Sztuka okoto ..., p. 201. acestor tinuturl panoníce cu Polonia marl- dionalA flind un fapt cunoscut (E. D. BU- 37F. KOPERA, O. cit., p. 203, p. 210. ZASI, 17th Century Catafalque Paintings 38Hurmuzaki,I,supl.II,nr.323, in Hungary, in AHA, 1-2, 1975, p. 87 p. 603-604 (In aceea0 zi, la 22 mai, Iere- 124; cf. K. GARAS, Magyaroszdgy mia Movilii seria lui Zamoyskí in legAturA festészeta XVII. szdzadban, Budapesta, cu consecintele acelora0 evenimente ibt- 1953, p. 202). dem, nr. 324, p. 604-605 , lar ca o zl Inainte, rivalul sAki Mihai Viteazul se adresa 284t, RYSZKIEWICZ, op. cit., p. 38, regelui Sigismund al Polonlei cu justifíciírl fig. 5, acest portret crelnd Intrucitvi típul asemAnAtoare celordin scrisoareacAtre reprezentitrii nobillare poloneze a secolului 322, al XVII-lea (tbidem, p. 38-40); cf. F. KO- Sebastian Lubomirski,tbidem,nr. PERA, Dzieje malarstwa w Polsce, II, Cra- p. 600-602). coyia, 1926, p. 159,fig.160. Prof.dr. 39 M. A. MUSICESCU, op. cit., cat. 44, A. Ryszkiewicz, directorul Institutului de p. 17, p. 41-42, fig. 73-74. ArtA din Varoovia, a avut amabilitatea a ne 40V. BRATULESCU, Pictura Sucevifet procura fotografia portretuluí mentionat. fL datarea ei, in MMS, 5-6, 1964, p. 224. 29A. RYSZKIEWICZ, op. cit4, p. 40, 41S., der NERSESSIAN, Two Slavonic fig. 6. Parallels of the Greek Tetraevangelia: Paris. 74 30 K. NIESIECKI, Korona Polska, IV, (extras), Washington,. 1927, p. 7, p. 34, Lvov, 1743, p. 24-28; pentru el vez! p. 39, fig. 42. B. P. HASDEU, Cite-vaepistole estrase 42J. SHEARMAN, Mannerism, Londra, din arhivele famtliet principtioru Sapieha 1967,p.30.

165 www.dacoromanica.ro 43V. L. TAPIE, Le Baroque, Paris, 1963, 1976, p. 134. Movilestii ei insist slut purttl- p. 124; E. H. GOMBRMH, Mannerism: tort allituri de stema Moldovei de The Historiographic Background, In Norm stemi de familie, apfirutii la Sucevita in and Form. Studies in the Art of the Rena's- picturi,in sculpture funerari,in arta & ance, Londra, 1966, p. 103. metalului, figurind 0 in armorlalele 44G. R. HOCKE, op. cit., p. 284-285. lone (K. NIESIECKI, op. cit., p. 288-290), 45 Ar filocul de amintit, poate, ci anume data spade incrucisate cu garda spre printre podoabele din tezaurul lui Ieremia talpi (D. CERNOVODEANU,tiina I se gisea, dé pildi, un elefant de arta heraldicd In Romdnia, Bucuresti, 1977, aur i(I. CORPUS, Odoarele Movileftilor p. 122) ce aratil cutezanta In treburile rdmase In Polonia. Contribujiilaistoria cavalere0i" (apud D. H. MAZILU, op. cit., aridi a prelurilor, in Studii,1,1972, p. 132). p. 50, nr. 56-57). 53Pentru manierismUl" artei poloneze 46J.BIALOSTOCKI,Problema ma- la sfirsitui secolului al XVI-lea gi la incepu- nierismului1 peisagistica din Tdrile de Jos, tul celui urmitor, vez! J. BIALOSTOCKI, In O istorie ..., p. 261. Noliunea de manierism ..., p. 282. 54Ibidem, p. 299-300. 47Ibidem, p. 263; pentru aceasta, vez! 55 La Roma chiar, barocul a dominat si A. HAUSER, Mannerism. The Crisisof in arhitecturii dare 1620-1630, Cu dezvol- the Renaissance and the OriginofModern tare integrall citeva decenii mat tirziu. Art, Londra, 1965, p. 30. Dealtminteri, epoca 1630-1650 socotiti 48J. SHEARMAN, op.cit., p.19, drept fundamentali pentru nagterea omului p. 35 (the stylish style"). modern in Occident (apud V. CANDEA, 49 A. HAUSER, op. cit., p. 33, p. 37. Les intellectuels du Sud-esteuropéen au XVII6 siacie (I),In RESEE, 2,1970, 50J. SHEARMAN, op.cit.,p.25; p. 182 , pare a fi insemnatI pentru rori E. R. CURTIUS, Literatura europeand mini, intr-un secol al barocului local, in- evul mediu latin, Bucuresti, 1970, p. 314 ceputul une! orientiri aulice" spre Apug $i urm.; J. BIALOSTOCKI, op. cit., p. 263; si mitre nou. pe largi interesant despre aceasta, vez! 56 Despre o stare de spirit barocii" in T. CHRZANOWSKI, nNeogotgk okolo roku mediul rominesc, cu incepere din deceniul 1600". Proba interpretacji, In Sztuka oko- al patrulea al secolului al XVII-lea vor- lo ...,p. 75-112. beste D. H. MAZILU (op. cit., p. 21). 51Pentru unii autori, accentuarea ver- 57 Tinind mama de rolul fundamentaL ticalei monumentului vizibilá in arhi- al fatadei in baroc (E. PAPU, op. tecturamoldoveneasciincilasfirsitul p. 119), nu este greu de inteles socotirea secolului al XVI-lea ar fi deja la Drago- drept baroci a acestui cunoscut monument mima un semn al barocului, cai deni- rominesc (cea mai spectaculoasi cucerire velirile ce eonduc la un spatiu a barocului la noi", scrie autorul abia po- aproape scenic, cai contrastul dintre sim- menit, ibidem, p. 281), interpretare cireia plitatea paramentuluif hnpodobirea bo- ne raliem integral tocmal in sensul desci- gata Cu sculpturi a turlei (D. IONESCU, tarn unui baroc specific rominesc, adán- op. cit., p. 79-81). Global, teza poate fi gim in acest caz, postbizantin. acceptati cu nuantarea obligatorie a unui 58Pentru caracterul baroc al portretului moment manierist" ce precede, prin Dra- Tudosciii Bucioc, vez! D. IONESCU, op. gomirna,barocul moldovenesc alseco- cit.. p. 95. lului al XVII-lea. Baroc este monumentul 59 A. BLUNT, Some Uses and Misusesof central al ministirii intemelate de Crimea the Terms Baroque and Rococo as applied to pentru E. Papu careIn elude exprimirii architecture, Londra, 1973, p. 9. intrucitva curioase a unei succesiuni 60Monument cheie"l foarte pur al listice (pentru autorul citat barocul Dra. barocului din Moldova secolului al XVII-lea, gomirnei se deschide care manierism" 1 dupi cum demonstreazi D. IONESCU, vezi op. cit., II, p. 280) are meritul de a op. cit., p. 83, p. 90. fi intuit maniera" din stilul cunoscutel 61M. COSTIN, Opere (ed. P. P. L'anai- World de ling Suceava; in acelasi timp, tescu),Bucuresti, 1958, p. 142; pentru elementele gotice din arhitectura de la loculi rolul vizualului in baroc, vez! 0 E. Dragomirna au permis discutarea ei, PAPU, op. cit.,I, p. 31-32; II, p. 185. turf de alte exemplare de artii europeani 62 A. MARINO, Dicjionar de idei literare, de la sfirsitul secolului al XVI-lea si de 'I, Bucuresti, 1973, p. 244. la inceputul celui de al XVII-lea, in con- 63 M. COSTIN, op. cit., p. 113, p. 130; textul unei anume certe componente mene apare, in acest sens, foarte semnificativi dlevaleamanierismului(T.CHRZA- coincidenta perfecti in timp a domniei lui NOWSKI, op. cit., p. 78). Vasile Lupu Cu afirmare& la celealt ca- 52 D. H. MAZILU, Barocul In literatura pital Europei, in 1651, de dare Hobbes in romdrui din secolul al XVII-lea, Bucuresti, al sin Leviathan" a faptului ci viata

166 www.dacoromanica.ro omului este a restless desire for power after ratie din broderia domneasal de la Sucevita, power, unto death" (apud J. BIALOSTO- cu citeva decenii mal veche. Pentru aceste CKI, Barocul": sill, oepocdi attiudine, in portrete brodate de la Trel Ierarhi, vezi O (storie ..., p. 344). r N. IORGA, Tapiferille doamnet Tudosca a 64 M. COSTIN, op. cll., p. 117. lui Vasile Lupa, In BCMI, VIII, fasc. 32, 65M. A. MUSICESCU, op. cit., cat. 56 1915, p. 145-153. 57, p. 44-45, fig. 82-85. In legAturti cu 66 M. A. MUSICESCU, Broderia medie- aceste portrete de la Ia§i, la care se remarca, paid ..., p. 18. In anume gesturi, un caracter monden 67Ibidem, p. 19. manierist"(opiniaautoaret citate,Bro- 68E. LOVINESCU, Isioria cloilizafiel deria ..., loc. cit.), credem cA aerul lor de romdne moderne, Bucure§ti. 1972, p. 110 manier5" ar putea vent din sigura lor inspi- 132.

www.dacoromanica.ro UN ' MONUMENT MEDIEVAL DIN MUNTENIA DUNAREANA: CATALUIUL

Aflarea unui monument religios de arhitecturá medievala. in tinuturile dinspre Dungre ale vechii Tiri Romanesti exceptind, desigur, venerabilele ruine ale Voditei oltene constituie, neindoios, o noutate daca se tine seama de istoria zbuciumata a hotarului meridional al voievodatului Basarabilor; noutatea devine si mai frapanta atunci dud cercetarea identifica asemenea urme ling malul Dungrii muntene, spre coltul de sud-est al Tárii Romanesti, acolo unde cimpia deschisa, vecinatatea fluviului si a stapinirii otomane nemijlocite, drumurile de razboaie si de jafuri au facut deosebit de dificil a ctitorirea unor monumente durabile in evul de mijloc. lat.:4 de ce am considerat drept deosebit de pretioasa descoperirea, prin cercetari arheologice, a urmelor unui asezámint monastic medieval dinainte de 1600 pe malul rasaritean al lacului Catalui este vorba de manastirea cu acelasi nume din partile Ilfovului de miazazil , descoperire ce comportá o serie de precizari de naturá istoricá si artistica pe care le socotim binevenite, in duda caracterului inca destul de fragmentar alstirilor noastre despre evolutia ping nu demult nestiutului monument muntean. La cercetarea relativ putinelor documente pastrate, publicate sau inca inedite, stabilirea istoriei Cataluiului se dovedeste destul de anevoioasa atit in ceca ce priveste fixarea exacta a inceEuturilor manastirii si a sftrsitului ei, cit si tri delimitarea, de asemenea precisa, a principalelor sale faze. Nu mai putin Ina', datele sigure de care dispunem sugereaza la rindu-le unele expli- cavil, aruncg unele lumini in aceste directii, condkindu-ne si la interpretari al caror caracter de dteva ori ipotetic nu va scapa, desigur, nimanui. Cea dintli mentiune, dupa stiinta noastra, a toponimicului Catalui in legatura cu asezarea la care ne ref erim apare intr-un document din 8 ianuarie 1392 prin care Mircea cel Mt& Inzestreazá mánástirea Cozia, intre altele, cu satul Bujorani 0 cu o moará pe Cátálui (sau Catalui), deducem, pe o ap5., poate un piriu, cu acest nume2. La 19 iunie 1421, Radu Praznaglava aminteste si el proprietatile pe care manastirile Cozia si Cotmeana le-au primit de la tatal su, intre ele fiind si Catolui, de data aceasta un sat numit astfel, cu metohurile si cu moara si toate baltile"3. De aici inainte el va fi mentionat ca proprietate a manastirii de pe malul Oltului intr-o serie de documente: la 12 decembrie 14244, in formula moara la Catalui, cu satul", la 25 iunie. 1436 (moara la Catalui Cu satur)5, la 9 ianuarie 14436 0 la 7 august 14517, avind astfel cu siguranta atestatá in Intreaga prima jumatate a secolului al XV-lea existenta unui sat al Coziei cu numele de Catálui, Catalui sau Catolui in aceasta zoná a Dunarii muntene.

168 www.dacoromanica.ro Nu departe, desigur, de acest sat mentionat n documentele de la sfirsitul secolului al XIV-lea si din secolul al XV-lea avea sapara intr-a doua jumátate a veacului urmator, asa cum rie WI o §tim datele actelor de cancelarie domneasca, manastirea atalui, Gura Catiluiului sau madästirea de la Clatesti", amintita de citeva ori in ultima treime a secolului al XVI-lea. Astfel, la 7 iulie 1577, Alexandru Mircea intareste ocine, báltii robi acestei sfintei dumnezeiesti manastiri numita Ckaluiu, hramul sfintului prea cuviosului parintele nostru, arhierarhului, fackorul de minuni, Nicolae al Mira Lichiei", averile fiind dáruite lacasului de catre cinstitul dregkor al domniei mele jurn Stan mare spatari jupanita lui, Caplea"8. Doi ani mai ttrziu, la 10 noiembrie 1579, Mihnea Turcitul stabileste hotarele ocinei manastirii9, reiesind si din acest document ca averile Cataluiu- lui au fost daruite de catre Stan si Caplea, cu importanta precizare: Astfel, au dat ei si au asezat aceste mai sus zise ocine, sate si Atigani la sfinta lor manas' tire pe care au zidit-o fi au fa'cut-o ei ..." (s.n.). Interesul major al acestui document rezidi in faptul cne da explicit si pentru prima oara genealogia amintitei Caplea, aflindu-i o ilustra descendenta pe linie feminina, din neamul domnesc al Basarabilor veacului al XV-lea, tatal ei fijad jupan Teodosie ban al Craiovei, iar bunicul ei jupan Neagoe mare vomic, sot al unei nepoate directe de voievod, asa cum vom vedea mai jos. Tot acest document ne dá. informatia, pretioasa pentru cercetarile arheologice, ca mama Caplei, calugaritá sub numele de monahia Maria si ea donatoare la Catalui s-a scris la sfintul mare pomelnici s-a inmormintat la sfinta manastire" deducem in chip firesc , in biserica fiiceii a ginerelui ei. La 12 decembrie 1579, acelasi Mihnea intareste din nou manastirii hotarele ocinei in legatura cu care calugarii cunoscusera greutate i nevoie" mai ales din panca a doi boieri, avind insa, in cele din urma, dstig de cauzvor La aceste imprejurari ca si la ctitorii Cataluiului se vor ref eri celelalte doua documente pastrate din secolul fondarii sale, cel din 27 ianuarie 158111 si ce! din 24 februarie al aceluiasi an12. O incursiune atenta in documentele veaculuial XVI-lea ne permite sa aflam cite ceva despre fiecare personaj mai insemnat amintit in legtura, directasauindirecta,cy Cataluml. Cel dintli in ordine cronologica, marele vornic Neagoe, fusesefrice1 de al treilea deceniu al secolului unul dintre cei mai marcanti boieri ai tariir amintit, intre altele,i ca posesor al unor mosii din jurul viitoarei manktiri13. !Via; mult, el este acel Neagoe cásatorit ca o nepoatá de fiica a lui Vlad lugárul 14, aflat in fruntea conspiratiei ce Inlatura pe Radu de la Afumati pe urrnasul acestuia, conducind tara 'Ana la venirea domnului numit de turci 15, Situat si el In primele rinduri ale ierarhiei feudale, fiul lui Neagoe tatal Caplei fondatoarea Cataluiului16 Teodosie, zis din Peris", devine mare ban in iulie 1546, sub Mircea Ciobanul. De la el hi s-a pastrat un act dat Bistritei oltene17, iar in calitate mare ban al Jiului" se afla 'Ma in sfatul domnesc In octombrie 154618, pentru ca in vara anului urmator sa fie consemnata aparitia sa printre boierii razvratiti si mai apoi taiati de domnie in lupta de la Peris19. In sfirsit, ginerele sáu, ctitorul Ctluiului, deci personajul ce ne intereseaza cel mai mult aici, apare ca spatar sub Alexandru Mircea (1568 1577) si in timpul primei domnii a lui Mihnea Turcitul (1577-1583). Stan din Corbi, spatar sau mare spatar, este mentionat pentru prima oari in

169 www.dacoromanica.ro aceasa insemnatá: dregkorie in vara anului 156820, iar pentru ultima, in primávara 157921, el stingindu-se din viatá in 1582, cum o india limpede lespedea sa funerará gásitá in partea de miazázi a vechiului pronaos din biserica monasticá de el ctitoritgA In acest fel, o datare mai strinsá a intemeierii Cátáluiului s-ar putea face, eventual, intre 1568 si 1577, cind ctitorul noii mánástiri se afla deja intr-o slujbg. importantn stat, inrudit fiind prin aliantg Cu domnii tárii. Mai mult chiar, faptul cabia in -ultimul ski an de domnie Alexandru Mircea dá un hrisov de intárire mánástirii piná atunci nementionate, intárire ce se repetà in vremea urmasului su Mihnea Turcitul de mai multe ori, ne poate conduce, implicit, la ipoteza cà abla spre sfirsitul acestui interval de nouá ani (1568-1577), in ultima parte a cirmuirii lui Alexandru Mircea (mai exact spus, in prima jumátate a deceniu- lui al optulea al secolului), marele sáu spátar impreuná cu sovia-i de obirsie domneascg isi rvor fi ináltat ctitoria. Posedind ocine, &AN, mori23i alte bunuri, Cátáluiul se va fi fturnárat printre mánástirile boieresti nu lipsite de importantá ale Munteniei, dupá cum apropierea sa de Dungre nu va fi ramas nici ea fárá ecouri asupra vietii obstii alugáresti. Dei nu avem nici o datá precisá referitoare la Cátálui in chip expres, bánuim cluptele duse in 1594 si 1595 in jurul Giurgiului, prádáciunile amintite in cronici ca sávirsite de cátre ostenii lui Sinan Pasa, cai jafurile turco-tátare din vremea lui Radu Serban24 s-au repercutati asupra mánás- tirii mnc nota la acea data , tinind seama de faptul cá linia Dunárii si mai ales zona in care se afla Cátáluiul au constituit teatrul unor cunoscute lupte. La sfirsitul setolului al XVI-lea sau la inceputul celui untator, sub semnul unor asemenea incercári, plasgm deci incheierea primei faze din istds Fig. 49ria mánástirii, corespunzátoare, din punctul de vedere alstrudtfirii monumentului, bisericii initiale. Adáugirea unui exonartex? poate Intárirea prin dublarea ei a Fig. 50absidei altaruluiiconstruirea turnului-clopotnitá ingrijit lucrat din cá- Fig. 51rámidá, singurul monument pástrat partial in picioare din intreaga a.sezare Fig. 52monastieá cai alte transformári surprinse pe cale arheologicá, marcheazá, la inceputul prime' jurnátáti a secolului al XVII-lea clupá mate probabilitátile, inceputurile celei de a doua faze. Importantele restructurári acum sávirsite in Fig. 24legáturá cu edificiul principal, biserica, se leagá asa cum ne las.g sá o stimi coroborarea datelor epigrafice cu cele documentare depistate in arhive 8e activitatea la Cátálui a unor 1.)rmasi directi ai ctitorilor din veacul precedent, boierii Corbeni. O mare lespede funerará cu chenar si motive vegetale geometrizate, cu Flg. 25inscriptie romaneasa, aflatá in curtea bisericii din satul Cáscioarele, adusá aicicu aniinuringchiardir4punctulcercetat Lpecalearheologicá, indicá pe Teodosie Corbeanu drept personajul alcarui mormint 11 aco- perea. Este vorba de marele ban din timpul lui Matei Basarab, nepot de fiu al marelui spátar Stan si al Caplei25. Dupá toate indicatiile primite de la cei ce au asistat la descoperirea pietrei funerare, bánuim ca foarte probabilá prezenta ei in exonartexul care a fost adáugat in veacul al XVII-lea, poate chiar cu cheltuielile banului Teodosie, al doilea cu acest numei Cu aceastá calitate din familia boiereascá fondatoare a Cátáluiului, unde va fi considerat de acum inainte drept ctitor. Acest din urmá fapt reiese din unele

170 www.dacoromanica.ro LEGENDA

Ziduri din secolul XVI

Zicluri dn secolulXVII

Ziduri tin secolulXVIII

::::0:::,::o. / :4+:444 .:) 1 / N :: ::*: :4 \ ,.. i; ):4 .v..:1 0. z: x.:4N 0.. ._...x \ :.: ...... ,.::. v....-.. ;:: ,t40. $::,:: ...... *:0 *VA :0 4 c'.1

:.::EE1 4:. ligtitikwIll

..4; Am.

/ .:**. ,:kii

Fig. 24. CA.TALUI. BiserIca inAmistiril. Plan. documente, Cu aproape un veac mai firzii, a cgror cercetare arund noi lumini asupra celei de a doua faze din existenta Stim astfel a la 23 iulie 1736, cnuOrii de la Cotroceni se pling domniei de neajunsurile pricinuite de catre un Constantin Corbeanu26, 'intr-un chip ce nu inttrzie a sugera raporturile numitului boier cu asezarnintul de la

171 www.dacoromanica.ro Cätälui: Cu pleaciune in§tiinfäm pe Märia Ta pentru sfinta mänästire Citäluiul, care iaste zidita din temelie de dumnealor Corbeni (s.n.), apoi chid au fost s-au sculat Constantin Corbeanul de au luat o mo§ie Luica sud Ilfc;v de la mänästirea Cätäluiul, ce era datä danie, §i a fäcut schimb cu

IVr4*..10§,IN .;q

Fig. 25. CATALUL Lespedea funeral% a marelui ban Teodosie Corbe,anu (desen). mänästirea Cotroceni de a luat o mcqie Petre§tii sud Vlwa ...", continuind cu indicarea modului inechitabil in care schimbul s-a produs. respectivul boier avea legäturi ctitoricqti cu Cätäluiul, lucrul reiese in mod evident din practica mençionati pentru a-1 sublinia ne vine in ajutor textul unui al doilea document, cu citiva ani mai nou, din 18 februarie 1742v, unde se vorbe§te despre un eveniment insemnat din istoria age- zämintului monastic: acela§i Constantin Corbeanu vel gtrar Cu sovia sai cu mai mulvi ctitori dau la aceastä datä zapis egumenului de la Cotroceni ;*1 aratä cavindi noi un schit, zidit ji inalrat den temeliie da raposatii p- rinçii (s. n.) ce sä chiamä ataluiul ..." ilnchinä, cu averi cu tot, ctitoriei bucure§tene a lui Serban Cantacuzino. Amintitä astfel in documenteleveaculuialXVIII-lea, zidirea din temelie" a bisericii Ct1uiu1ui cci schitul este, mai mult ca probabil,

172 www.dacoromanica.ro unuli acelasi cu biserica vechii minástiri indicá, fie si la modul hiperbolic, transformarile din prima jumkate a secolului al XVII-lea au fost deose- bitei,implicit, cà neajunsurile cunoscute de lácas la sfirsitul primei sale faze de existena nu au fost dintre cele de minima importantá. In ceea ce îi priveste pe noii ctitori din veacurile XVIIXVIII, cunoastem descendenta lor din cei dintii ctitori de la Cialui, inchinitorul asezi- mintului cátre Cotroceni fiind strinepot de frate al banului Teodosie Cor- beanu, nepot de fiu al cunoscutului ban Vintilá ot Corbii totodatá nepot prin aliantáallui$erban-voclá Cantacuzino23. Precizárile genealogice de mai sus nu le considerám lipsite de insemnátate, dovedindu-se o datä mai multi cu o rarà expresivitate, in cazul ctitorieiboieresti de la Cátálui, o continuitate ctitoriceasca de aproape dours sute de ani in tradiria uneia aceleiafi familii ce a jucat un rol de prim rang in viata politid a Táru Românesti, in secolul al XVI-lea, cai in ce! unnkor. Istoria Cátáluiului in restul secoluluial XVII-lea este cunoscutá mai ales prin referiri indirecte in documente emise la sfirsitul veacului amintit sau in cursul celui urmátor. Cel mai insemnat dintre, acestea11 socotim pe acela dat la 28 iulie 1692 de Constantin Brincoveanu, sub forma unui hrisov de miluire 4 znsánsis- tirii cu vináriciul dep mosia Càtàlui29, in termeni ce ne permit a reconstitui un crimpei din viata asezámintului monastic in secolul ce se incheia: Pentru cà fiind aceastá sfintá mánástire grad si fárá de nici un venit, 4i neavind cálugárii de acolo nici o hraná,i fiind la aceastá margine in drumul gotá- tilor, s-au fost milostivitialti ráposati domni, ce au fost mai denaliite, de au fácut aceastá milà cu acest vinerici la sfinta mánástire, precum am vázut domnia mea cartea ráposatului unchiului domniei mele Serban voevod, care s-au ga'sit ramasa den jaful reitarilor (s. n.), tram care márturisáste cum ci au fost cárti vechi si de alti ráposati domni, mai denainte vráme, si de la ráposatul Antonie voevod, si de la Duca voevod, de mila acestui vinerici, intáritá mila aciasta cu cartea sfinvii sale grintelui nostru kir Dositeu patriarhul al sfintei cetki, a Ierusalimului, cu mare blestem, ca sä, nu si strice aciastá milài pomaná ci g fie státátoare", dindu-sei importanta stire de mai jos: tar Cu intimplarea venirii atarilor, care au venit aici in tará impotriva ramtilor, care au venit cu Haizler in tag, au fost lovit tátarii aciastä narastire Cátáluiul, fár de veste, de au luat ce au gäsit, dobitoacele,i arginturile mánástiri,i toate cártile ce au avut de mosie, iar dug aciasta in -urma tátarilor, esind cálugárii de unde au fost fugiti din baltá, aflat-au cártile de mosie ale mánástirn risipite si fárámate ...". intárind unele venituri mánástiresti prin atit de explicitul hrisov abia citat, Constantin Brincoveanu se plasa, o daa mai mult, in traditia dom- neascá a unor Antonie din Popesn, Gheorghe Duca sau $erban Cantacuzino, ce ajutaserá fiecare, cum aflám din acest document, in cursul celei de a doua jumatki a secolului al XVII-lea, asezámintul, de o insernratate din ce in ce mai mult diminuatá, de la atälui. Jafurile aaresti de la inceputurile domniei Brincoveanului313, amintite in toate cronicile contemporane çiprilejuite, in anul 1689, de intrarea in Tara Romaneascá a trupelor austriece conduse de generalul Heissler (Hai- zler" din documentul citat), punind in grea cumpáná viata mánástirii incheie, socotim, cea de a doua fail din istoria acesteia. Reinarirea tmor drepturi, unele reparatii desigur (probabil chiar dublarea primului exonartex cu un alt spatiu, mai vastl apartin inceputului celui de al treilea çi ultimului capitol din istoria mánastini de la Durare.

273 www.dacoromanica.ro In cursul veacului al XVIII-lea, Cataluiul mai este semnalat in citeva rinduri ca schit, »schitulet" sau manastire, fie cu ocazia intaririi milei de vinarici la 12 noiembrie 171431 sau cu amintitul prilej al inchinarii la Co- troceni in 1742, fie la 10 iunie 1745 (sub numele de Cataloiu1)32 sau, in sfirsit, la o houa intarire a milelor sale la 30 iunie 174933. Mentiunile de la sfirsitul secolului slut rare, referindu-se desigur la un ansamblu monastic a carui insemnatate era cu totul redusa. In Istoria politica ji geografica a Tarii Ronainefti, tiparita de fratii Tunusli 6 legata de realitati de dinainte de 1774, printre manastirile ilfovene este amintitasi cea de la Catalui34, in 1778 Bauer §tie de existenta unui »M. Kataliul couvent sur la Danube"35, iar la 1790 harta austriaca marca locul unei vechi manastiri »altes Kloster" lime Chirnogi ((iernadsy) si Cascioarele (Kasczora)36. De la inceputul veacului trecur inca, s-a pastrat desenul, cu uncle detalii asupra carora vom reveni, alschitului Cataluiul metohul sfintei manastiri Cotrocenii" pe o Fig. 54 f ila de condica alcatuita in 180637, iar citiva ani mai tirziu, acelasimonu- ment, cunoscut poate numai prin traditiesi, de aceea purtind o denumire ce era deja confundata cu aceea a Caluiului oltean, era mentionat, tot ca metoh, in cunoscuta Istorie generala a Daciei a lui Dionisie Fotino38. Pe temeiul datelor de care dispunem in prezent, credem ca in primele decenii ale secolului trecut, cel mai tirziu, s-a petrecut disparitia definitiva avechiictitoriiboierestidelaCatalui,urmeledescoperitedearheol logi venind astfel sa marcheze, dupa o tacere de mai bine de un veac, un nou punct pe harta monumentelor medievale din Muntenia. Nu vor fi lipsite de utilitate, in incheiere, citeva observatii asupra Inca- drárii bisericii fostei manastiri de la Catalui asa cum o cunoastem in urma cercetarilor pe teren in ansamblul arhitecturii epocilor in care a fosridicata si succesiv refacuta. Atsa cum se va fi prezentat in veacul al XVI-lea, lacasul initial amintea desigur alte monumente contemporane, daca judecam dupa elementele sesi- zate, mai ales in 1965, pe cale arheologica, si care indica aici, time altele, alcatuire a paramentului exterior atit cit s-a mai pastrat din siruri de caramizi alternate cu &dud de piatra, totul tencuit apoi si acoperit cu zugraveala ce imita dispozitia ca 6 Fuloarea caramizilor (in timp ce interiorul poate sa fi primit o decoratie al carei caracter il ignoram, dar in cromatica careia albastrul litchis va fi. jucat un anume rol probabil acela de fond , daca tinem seama de urmele de tencuiala de aceasta culoare descoperite in jurul, ruinelor dezvelite). Folosirea modalitatii de decoratie exterioara pe care am amintit-o in prima sa faz a sau, cel mai tirziu, in primele decenii ale secolului al XVII-lea rinduieste si ea biserica in sirui mo- numenteloE muntene ale vremii (biserica domneasca din Tirgoviste39, bisericile manastirilor Marcuta si Radu-Voda. din Bucuresti, de pilda). Caramizile de tipspecial, concave, convexe si triunghiulare la un cap probeaza a., aidoma turnului-clopornifa pastrat partial in stadiul de avansata ruina, biserica va fi avut, cel mai probabil, un brill de caramizi rotunjite incadrat de benzi formate din siruri de caramizi dispuse in forma de zimti ca la Tirg- sor, Bucovat, Tutana, aluiu48. In ceea ce priveste planul trilobat, cd absidele laterale ca si aceea a altarului poligonale la exterior si semicirculare in interior, el aminteste, mai ales prin aspectul naosului, cu firide bine marcate spre apus, de monumentele muntene ce repetau in secolul al XVI-lea trasaturile generale ale tipului Cozia.

174 www.dacoromanica.ro Ca dimensiuni, monumentul initial de la Catálui nu era prea departe de cele de la Olteni (1562), Marcuta (1587) si aluiu (1588), fiind mai mic decit cele din urmPl, insá mai vast decit cel dintii42 (cele trei biserici aici citate pot dealtfel sugera intrucitva, credem, si proportiile in elevatie ale ctitoriei marelui spatar Stan si a Caplei). Dupa indicatiile de plan, monumentul din secolul al XVI-lea a fost, foarte probabil, incununat de o turla pe naos obisnuitá la acest tip , in timp ce pronaosul va fi fost acoperit cu o bolta semicilindrica, mai curind transversal, ca la aluiu, decit longitudinal, ca la Olteni. Intre importantele transformari suferite de biserica in veacurile urmatoare retinem aici numai doua.: adaugirea, probabil in vremea lui Teodosie Corbeanu banul, deci in cele dintii decenii ale secolului al XVII-lea, a unui exonartex poate si cu rol funerar si dublarea partiala a acestuia cu un spatiu foarte vast, cu patru coloane centrale de zidarie (dintre care cele doua ce faceau pereche spre vest se suprapuneau chiar urmelor zidului apusean al abia amintitului exonartex), coloane ce au sustinut, mai mult decit probabil, o turrá. Constructia acestei a doua incáperi ce ingloba pe cea dintli si ea adaugata bisericii din veacul al XVI-lea aproape dublind in lungime monumentul initial, o plasam intre ultimul deceniu al secolului al XVII-lea si inceputul veacului urmátor, deci ift cuprinsul celei de a treia faze din istoria mánastirii. Alcátuirea unei asemenea mari incaperif ce va fi servit in secolul al XVIII-lea ca pronaos al intregului ricas (un fel de pronaos-pridvor, mai degraba43), date fiind dimensiunile extrem de reduse ale nartexului din secolul al XVI-lea ne duce cu &dui la pronaosul bisericii fostei, manastiri Vacaresti", al cárui spatiu central era acoperit cu o turla asezatá pe patru coloane (amintind la rindu-i de dispozitia interioara a exonartexului de la disparuta mitropolie din Tirgoviste si a pronaosului de la Snagov). 'Tinind seama de datarea pe care o propunem pentru acest al doilea nartex de la Catálui, trebuies remarcam relativa sa contemporaneitate cu Vacárestii (1716-1722) si ne putem intreba chiar daca nu cumva mesterii ce au lucrat pentru Corbeni la adaosurile de la inceputul secolului al XVIII-lea nu se vor fi inspirat intrucitva din admirabila realizare de ring Bucuresti a mesterilor Mavrocordatilor. In ceca ce priveste intrarea in biserica, in secolul al XVII-lea, ca si in cel de al XVIII-lea, prin cele doua spatii adaugate succesiv, credem ca s-ar putea admite si existenta accesului lateral, alituri de cel obisnuit pe la vest, asa cum il intilnim in epocá la pridvoarele deschise de la Balteni, Gura Motrului, mitropolia din Bucuresti sau de la Hurezi. Aceasta ar fi, poate, una din explicatiile aparitiei in amintitul desen din 1806, executat pe o fili din condica mánastirii Cotrocenii voind a infatisa schitul Cata- lui, a unei intrari laterale in extremitatea apuseana a monumentului, intrare legata pe cit se pare, dupi. acelasi desen, de un adaos vestic pe care-I putem socoti drept ultima, vasta, inapere adaugatá. In rest, desenul respectiv con, sideram a se refera, foarte aproximativ, la aspectul edificiului in ultima sa faz, reprezentind o biserica in forma de nava (?), acoperita cuindrilsau, poate, cu çigl, cu turrá pe vechiul pronaos (?), cu un briu ce imparte fatadele in obisnuitele doua registre, dintre care cel inferior alcatuit din caramida alternata cu piatra sau acoperit cu tencuiala pe care era doar zugra- vitá o asemenea alternanta45. Repetam, este dificil a afirma ca aceasta va fi fost aspectul bisericii in etapa ei finará, cfantezia desenatorului (considerat a fi bionisie Eclesiarhul)

175 www.dacoromanica.ro nu a alterat ceva din infkisarea monumentului sau ei, in sfirsit, biserica a fost vsizuti" de &in-e acesta sau numai infA4atá. dupsá descrieri sau reprezen- färi mai vechi". Sigur este, oricum, faptul a in decorgia sa exterioati, ca §i, foarte probabil, in aceea interioati despre care nu vom ;ti din pkate niciodatsi prea multe, in plan ca §i in structuti, biserica má'riástirii de la Citalui a cunoscut o serie de transform'iri, strsáb'átind mai bine de doua veacuri un drum punctat de principalele evenimente a aror evocare, adeseori poate prea suc- cilla% alteori relativ ipotetic5., a constituit obiectul acestor rinduri,

Note

1 In 1965, cercetlirile au fost efectuate rii de catre monahia Maria: ... satul Pasa- de catre regretatul Gh. Cantacuzino pa- lana, a treta parte de peste tot hotarul si sionatul investigator al atitor vechi monu- din Dincesti o jumatate de vie", mente muntenesti sli initiator al scoaterii 10Ibidem,nr.436,p. 434-437. Cu la luzninli a ruinelor Catalulului in cola- aceasta ocazie retase clar si faptul ca mil- borara Cu autorul acestor rinduri. In 1966 si nastirea numita Clitalui", amintita la inca- 1967, ele au fost continuate de Gh. Canta- putul documentului, este una fi aceeasi cu cuzino singur. Pentru situatia peteren manastirea numitii Gura Ciltaluiulur sau a obiectivelor descoperite (incinta,con- manastirea de la Clatesti" pomenitil la structii anexe, lespezi funerare etc.), ca si finele aceluiasi document; cf. C. C. GIU- pentru descrierea lor, vezi comunicarea lui RESCU, Un vecht ora., al Viril Roindnoti: Gh. CANTACUZINO, Un monumen1 medie- Corndlelul, in Studli f i articole de istoriek val necunoscut, rndndsttrea Cdtdlut, t'unta II, 1957, p. 103. In cadrul celei de a II-a sesiuni stiintifice a 11Documente privind istoria Romdniek, muzeelor, in decembrie 1965. Vezi si Gh. Veacul XVI. B. Tara Romflneascd, V, Bu- CANTACUZINO, G. BALAN, Date not pe carest', 1952, nr. 11, p. 10-11. margtnea cercetdrilor istortco-arheologice de 12Ibidem, nr. 13, p. 12-13. la mdndstirea Cdtdlui, in Revista Muzeelor, 13T. PALADE, Radu de la Afumall, 6, 1968, p. 547-553. Mentionam cii foto- Bucuresti, 1939, p. 78; vez' si Documente grafiile reproduse la fig. 49-53 provin din privind istoria Romdniei. Veacul XVI. B. arhiva documentará Gh. Cantacuzino. Tara Romdneascd, H, Bucuresti, 1951, nr. 2 DRH, nr. 17, p. 44. 14, p. 14-18: Neagoe si sotia sa Caplea au 3Ibidem, nr. 49, p. 99. In 1526 Descuperestii toti ..". Aceastil 4Ibidem, nr. 56, p. 111. mosie, ce va fi mal apol a mantistirli CA- talui, e amintita si In 1492, cind e Intii- 5Ibidem, nr. 77, p. 140. ritil de Vlad Cfilugarul lui jupan Staico 6,Ibidem, nr. 96, p. 167. logofilt, desigur socrul lui Neagoe si stra- 7Ibidem, nr. 107, p. 188. bunicul Caplel, sosia lui Stan spatar (DRH, 8 Documente privind istoria Romantei, nr. 234, p. 376). Cit despre Neagoe, fiul lui Veacul XVI. B. Tara Rozndzieascd, IV, Bu- Socol si bunicul Caplei, stim di a fost mare curesti, 1952, nr. 284, p. 284. Intre aceste postelnic In 1516, mare s'Atar In 1522 averi sint ocine la Discoperesti jumatate, 1523, mare vistiernic In 1525-1526 si, din amp ai din plidure si din api si de pre- In sfirsit, mare vornic In 1527-1529 (vezi tutindeni", ... la atojani jumatate, din Lisia dreglitorilor din sfatul domnesc al Tdrit cimp si din epa si de pretutindeni", .... par- Roma :Lefa in secolele XV XV II, in S MI M, tea din Lupsanul toatil ... si balta numita IV, 1960, p. 565-583). Nichitinul si Suviiista si Gura Cataluiulul 14T. PALADE, op. cit., p. 78-79: era jumatate, pina la gura girlei" §1 Inca 12 sotul Caplei din Bsljesti, fila a lui Staico salase de ligan' si patxu morl In sat la din Bucov si Bajesti si a Caplei, aceasta din Clatesti. urma flind la rindu-I filas lui Vlad Clanga- 9Ibídem, nr. 427, p. 424-426. Intre rul sisora lui Radu cel Mare (G. D. alte dani1 se aminteste partea data manasti- FLORESCU, Vintild I din Corralifent, Bu.

176 www.dacoromanica.ro elves% 1944, p. 246, nota 1; cfb I. C. FI- 20Spitarul Stan din Corbi este amintit LITTI, Bartatul Olteniet gi Craiove$iii, Cra- pentru prima oard in documente in 19 iulie iova, f. a., p. 67, nota 520). 1568 ( Dbcumente privind Veacul XVI. 15Istoria Romdniei, 11, Bucuresti, 1962, B. Tara Romdneascd, III, Bucuresti, 1952, p. 654; pentru el, vezt si N. STOICESCU, nr. 321, p. 277 sl Lista dregdtorilor ..., p. Dictionar al marilor dregdtori din Tara Romd- 571), lar pentru ultima oard, ca dregAtor, neascd §i Moldova. Sec. XIV- XVII, Bucu- Iii aprilla 1579 (N. STOICESCU, op. cit., resti, 1971, p. 74-75. p. 89-90, in mal 1580 fiind deja Jost mare 16Schita fIilalei principalelor personaje spAtar"). El este altul dealt splitarul Stan ce si-au legat numele de istoria CatAlulului ce! Gros, aflat in aceastd dregAtorie in pe- in secolele XVI-XVIII s-ar prezenta in rioada imediat precedentd, mentionat pen- felul urmAtor: tru prima (lard in 1560 (dupd Lista dreglitorilor ..., p. 571, in martle, pe baza unul Vlad CAlugdrul (sfirsitul secolului al XV-lea) documentoriginal dinDocumentepri- vind nr. 134, p. 112; in lanuarle, dacd Caplea=Stalco tinem seama de un document pAstrat intr-o traducere romAneascA din secaul al XVIII- Gaplea=Neagoe lea, ibidem, nr. 132, p. 111), lar pentru ultima oard in Wulf) 1568 (ibidem, nr. 312, Teodosi e =Maria p. 270). Coplea=Stan din Corbl 21 N. IORGA, Studiii documente en privire la tetona romdnilor, XI, Bucuresti, VintIld din Corbi 1906, p. 98. In chip sigur Stan din Corbi mal apare printre membrii sfatulul domnesa ca mare spdtar la 4 aprilie 1579 (Documente privind Veac XVI. B. Tara Romdneascd, Teodosie Cbrbeanu Negoi4 Corbeanu IV, nr. 375, p. 372). La 14 aprilie 1579 este mentionatStan spdtar" (ibidem, nr 376, VintilA Corbeanu= Ilinca Cant ficuilnd p. 373). RemarcAm cd in aceeasi vreme, alAturi de Stan din Corbi mal existA un alt Mihal Corbeanu Stan spdtar - ap cum pare a retest din doud documente, destul de apropiate cro- Constantin Corbeanu nologic, In care acesta din urmd este numit (prima jumdtate a secolului impreund cu ctitorul de la CAtAlui: la 26 al XVIII-lea) februarie 1576 (ibidem, nr. 217, p. 215- 216). cu prilejul intAr1rii unui sat lui jupan 17Documente privind Ilk.358, p. Stan mare spAtar", printre martori e amin- 343-344; Teodosie este cAsAtorIt cu Maria, tit si un Stan spAtar", lar la 11 tulle 1577 viitoarea monahie, ingropatd laCAtAlui (ibidem, nr. 287, p. 287) intr-un act domi- unde a fosti donatoare (vez! 'nota 9). Da- nese de danie (pAstrat, e drept, intr-o copie niile fAcute CAtAluiului stilt amintite in slavond in care se putean strecuraI gro- prima jumdtate a secoluluial XVI-lea eh 1) ant amintiti succesiv Jupan Stan printre stApinirhe marelui vornic DrAghic1 mare spdtar"i ispravnic Stan spAtar". din Floresti, fapt care lace pe unit cerce- Pare mal probabil tottisi cd, apArut numal tlitori a bAnui ad aceastA Maria ar fi din intr-o traducere tirzie romAneascA a docu-, neamul boierilor Florest1 (G. D. FLORES- mentului slavon, col desemnat ca Stan C, op. cit., p. 245, nota 5, continuatd la spAtar" la 14 aprilie 1579 va fl fost acelasi p. 246; N. STOICESCU, op. cit., p. 97). cu ctitorul CAtAluiului, mentionat in chip 18Documente privind nr. 359, p. 344. sigur ultima oard ca zece zile mal davremeo 19T. PALADE, op. -c it., p. 79. Teodosie a la 4 aprilie, in dregAtoria de mare spdtar fost pentru foarte scurt timp In ace,astd (in Lisia dregdiorilor, p.-571 este consem- insemnatd dreglitorie. Devenit mare ban natd ca dati final! 14 aprilie 1579 pentru intre 20 si 25 Julie 1546, 11 fIntilnim ca atare Stan din Corbi). RAmine oricum ciudat numai citeva luni, cel putin pind in octom- faptul cd imediat dupii aceea dispar ambil brie 1546. In once caz, la 10 ianuarie 1547 Stani -L dad{ doi au fost lar ca Spdtar apare deja un alt boler In aceastd dregAtorie apare, citeva zile mai tirziu, un Dumitru ( Documente privind nr. 357-362, p. (Documente privind nr. 379, p. 376). 343-346, cuprinzind documente imediat La 14 mal 1580 (ibidem, nr. 465, p. 473) anterioarei imediat posterloare mentio- Mihnea Turcitul 11 aminteste deja pe into- ndrii ioarte efemere a lul Teodosie). Pentru moartea sa violentd avem i maIrturla cro- meietorui C.AtAluiului drept cinstitul dre- nicii (I.I. GEORGESCU, O copie necu- gAtor al domniei male jupan Stan fost (sin.) noscutd a Letopisejului Caniacuzinesc, in mare spdtar". Stan din CorbL moare in MO, 7-9, 1961, p. 507). 1582, lar sola sa Caplea un deceniu mai

177 www.dacoromanica.ro tIrzlu, In mat 1591 (Gh. CANTACUZINO, IV, p. 442, p. 548; I. STOICESC1U, op. do C. BALAN, op. cit., p. 552, fig. 3/1, Cu p. 159-160). Pentru descendenta sa genea- sublinterea ínteresului deosebit al lespezii logica, vez! tabloul Corbeanu- Rudeanu in sale funerare - gasita In exteriorul bise- I.G. FILITTI, Arhiva Gheorghe Grigore ricii, Ilngit zidul apusean al vechiului pro- Cantacuzino, Bucuresti, 1919. naos lespede de dimenstuní reduse, Din acest seco! al XVII-lea dateaza, la purtind o inscriptie íngrijit scrisä # deco- Catkin', aplicele de costum cal fragmen- ratitCurozeta,Inspiritulornamen- tele - prost conservate - ale anal vesmInt Fig. 53 tic!! din epoca); amintirea morii roa- de boieroaica descoperite Intr-un mormInt bet tut Dumnezeu, jupanita Caplea", la din fata pridvoruluí adttugat al bisericii 9 mai 1591, In zilele luí Stefan voievod" mitnastirli; ele au fost amintíte In treacat constitute prima mentionare a inceperii de cátre G. NICOLESCU Intr-a sa Istorie efemereí domnii, la Bucuresti, a lui Stefan a costumului de curtetn¡tiriteromdne Surdul (1591-1592), vlastarul nelegitim (Bucuresti, 1970, p. 156, uota 1, p. 168, al domnului Moldovei loan cel Viteaz nota 1) si se alai In curs de restaurare la succesor alabía turcitului Mihnea-voda, Muzeul de artaal R. S. Romania uncle devenít Mehmed, beiul din Nicopole (aprille le-am putut cerceta prin amabilitatea cole- 1591); pentru toate aceste evenimente gului iViarin Matei Popescu. Din acelast pentru confírmarea, prinalte Izvoare, a mormint provin - lucrati In metal pretíos informatiei cronologice din inscriptia tom- dupit gustul vremit Intru totul - doi cer- ball' de la Catitlui, vezi ibidem, p. 552- cel cu paudantive, ornati cu smalt verde 553). cu cite o piatrii rosie incastratet, ca si un 22Platra tombali a lost descoperitit prin inel cu piatra verzuie la chaton, acesta din cercetarile arheologice de la Catatut, In urma strajuit de mid volute stilizate. Bi- 1985; pentru ea, vez! Gh. CANTACUZINO, juteriile de seco! XVII descoperíte de Gh. C. BALAN, op. cit., p. 549-550, fig. 2/3. Cantacuzino la QUM se eta In tezaurul 23Istorla Romdnlei, II, p. 828. Muzeului de istorieal R. S. Romania si 24Ibidem, p. 1008. In septembrie 1602, urmeaza a fi publicate de catre colegul G. hanul Uttar Gazi Ghírai sufera o infringere Trohani. la Ogretin, urmata de incursiuni muntene 26 T. BALASEL, Un vechiu schii cánula dincolo de Dunare (1603), dar ft de incursl- i s-a perdui urma, Cdtdlutul, In BOB, 4, uni tataresti la nord de fluviu, incursluní 1927,p. 223-229; pentru documental din cauza carora, asa cum arata Insusi Radu citat, p. 224. Serban Intr-o scrisoare din octombrie 1603, 27Arhivele Statului Bucuresti, tara a ajuns acum mai pustiita decit fusese Coirocent, pachet II, doc. 31. pe vremea tut Sinan Pap" (dieLanndt ist 28Teodosie Corbeanu era Irate cu Ne- nun mehr also verwiist, dasz in des Sinan gotta, tata! banului Vintila II ot Corbi Bassa Zeit auch nit also verwiíest gewes- (=title 1688 - septembrie 1692,vezi zen"), In Hurmuzalci, IV, 1, nr. 293, p. 347; Lisia dregdiorilor ..., p. 567; N. sTomEs- cf. T. MUTASCU, Arta milliard In Tara GU, op. cit., p. 160) st strabunicul lui Con- Romdneascd la tnceputul secolulut al XVII- stantin Gorbeanu vetsatrar.Vintila ot lea. Raduerban. Bucuresti, 1961, p. 124. Corbi, influent boier la curtea 'al Serban 25Teodosie Corbeanu banal,aflat In Cantacuzino, era totodatft cumnat al aces- aceastft dregatorie din ianuarie 1838 pinii tuia - asadarl unchí prin alianta al lui In martie 1641 (Lista dregdiorilor ..., p. 566), Constantin. Brincoveanu - fiínd casatorit e nut lul Vintilai nepotul de flu al lui cu iliaca, sora domnului sí Inca postelni- Stan mare spatar sial Caplet, totodata cului Con.stantin Cantacuzino (vezi nota 25 frate al Marie', prima sotie a cunoscutului $i T. Balasel, op. cit., p. 225-227). boier carturar Udriste Nasturel (N. ST01- CESCU, op. cit., p. 159, p. 215). A fost caul- 29Arhivele Statului Bucuresti, M-rea torn IntCu Mara, Inca lui Preda Buzescu Cotroceni, pachet LXIV, doc. 3, transcris (date referitoare la eí in Documente pri- In 1806 in Gondica M-rei Cotroceni, nr. 692, vind Veacul XVII. B. Tara Romdneascd, lila 106 recto si verso, dupa care realm III, Bucuresti, 1951, nr. 469, p. 519; nr. fragmentele din document. 515, p. 580; IV, nr. 452, p. 443; ni. 471, 30Cronicari munleni, ed. M. Gregorian, p. 459; nr. 530, p. 508), iar a doua °aril cu I, Bucuresti, 1961, p. 223-224, p. 470; II, Hrisosculína, asa cum reiese din inscriptia J3ucuresti, 1961, p. 29-30, p. 290. sa funerara (1648) aflatft In curtea actualei 31Arhivele Statului Bucuresti, M-rea biserici de la Citscioarele (Oh. CANTACU- Coiroceni, pachet LXIV, doc. 4. ZINO, C. BALAN, op. cit., p. 553). Teodo- 32Documente privind relajttle agrare ale Corbeanu este unul din personajele cele veacul al XVIII-lea,I,Bucurestl, 1961, mal de vaza din vremea lui Mate! Basarab ur. 227. p. 435-436. (vezi pentxu alte date, N. IORGA, Studii 33 Arhivele Statului Bucuresti, M-rea documente cu privire la istoria Cotroceni, pachet LXIV, doc. 5. ll8, www.dacoromanica.ro gdIstorie politic& ;I geografica a l'eret epocE: MArcuttii, mai ales, Mihal-vodA Romanesci de la cea mal veche a sa tnfemeere (Gr. IONESCU, Isioria arhiteciurii In Ro- ptrul la anul 1774 (trad. G. Sion), Bucuresti, mdnia, I, Bucuresti, 1963, p. 391). DacA au 1863, p. 173 (in editia greceascA aparuta la existat registre cu firide, arcele, Viena, in 1806, p. 322). Lucrarea este In- colonetele vor fi avut mai degrabli aspectul deobste atribuitii banulul Mihail Cantacu- de la Bucovat, Tutana, Caluiu (ibidem, p. zino(IsioriaRomartiet,III,Bucuresti, 385-389). Tot atit de bine insa exteriorul 1964, p. 1098). bisericii noastre putea sA fie asemliniitor 35F. G. de BALTER, Mémoires histori- celui al bisericii ruinate din TIrpor (ibi- ques et géographiques sur la Valachie, Frank- dem, p. 384, fig. 265). furt-Leipzig, 1778, P. 157. 41Dimensiunile interioare ale bisericii 36Harta ausiriacd din 1790, foaia 83 (la initiale, din secollul al XVI-lea, de la MA- Cabinetul de harti al Bibliotecii Academie lui sint 10,20 m x 5,95 m (in dreptul absi- R. S. Romania) delor laterale). DImensiunile interioare la Marcutal CAluiu, ent 14,63 m x 8,45 m 37Arhivele Statului Bucuresti, Condica 14,50 m x 7,30 m idate dupA N. GI-IIKA- M-rei Cotroceni, nr. 692, fila 100 recto. BUDETI, Evolia arhitecturii In Mun- 38 D. FOTINO, Istoria generald a Daciel tenia ;I Oltenia. II. Vechlul stil romdnesc (trad. G. Sion), II!, Bucuresti, 1859-1860, din veacul al XVI-lea, in BCMI, XXIII, p. 168. Confuzia CAtiilui-CAluiu o face l Do fasc. 63-66, 1931, fig. 102, fig. 89, fie prin FRUNZESCU, Dicfronar topografic ;i sta- adunarea valorilor notate, fie in raport cu tistic al RomeIntel, Bucuresti, 1872, p. 91 scara graficA). (autorul folosind, hare altele, informatii 42 Dimensiunile interioare ale bisericii date de D. Fotino in lucrarea citatii). din Olteni sint 7,70 m X 4,08 m (tbidem, 39 R. THEODORESCU, Date noi pri- fig. 57). vind fazele evolutive ale Curfil Domnefti din 43 De mentionat este si faptul cA In fata Ttrgoviste, comunicare 'Multi la 26 februa- acestei Incáperi, spre vest, a fost improvi- rie 1964 in cadrul primei sesiuni a sectoru- zat, In aceeasi fazA constructivA pare-se, un lui de artA veche romaneascA din Institutul mic pridvor ale dent ziduri au fost date la de istoria artei din Bucuresti. IvealA in prelungirea celor dintli. 40 Ne este mal greu sit presupunem cii 44Gr. IONESCU, Istorta arhttecturtl monumentul avea fatadele ImpArtite in II, Bucuresti, 1965, p. 102, fig. 67. registre cu firide ale cAror arce, colonete 45I.POPESCU-CILLENI,Invelifurile ciubuce erau lucrate din carAmizi rotun- vechilor rwasire biserici, Cralova, 1945, p. 80, jite, Intrucit aceste eemente aveau sA fie fig. 15. caracteristice, partial sau total, unor mo- 46 Pentru reprezentArile de arhitecturA numente putin mal tirzii fleet Clitalulul din condicile atribuite lui Dionisie, vez! tit anume celor care la sfirsitul secolului al V. TEODORESCU, DionisieEclesiarhul XVI-lea muntean reprezentau exemplarele miniaturist, In Revista arhivelor, 2, 1973, cu cea mai reusitli plastic& a fatadelor din p. 304.

www.dacoromanica.ro Prescurtgri bibliografice

Poeurnente e. Periodiee DRH Documenta Romania. Histortca. B. AHA Acta Historia. Artiurn, Buda- Tara Romdneascd, I, Bucuresti, 1966. pesta Hurmuzaki-E. de Hurmuzaki, Documente ARMSI Academia Romand. Memorille privitoare la istorta romOnilor, vol. I, secjiunit istortce, Bucuresti 2(ed.N. Densusianu),Bucuresti, 1890; Supl. I, vol. I (ed. Gr. Toci- BCMI Buletinul comisiunii monumen- lescu, Al. Odobescu), Bucurestl, 1886; telor istorice, Bucuresti Supl. II, vol. I (ed. I. Bogdan), Bu- BMI Buletinul monumentelor istorice, curesti,1893; vol.III,Bucurest1, Bucurest1 1880; vol.IV,I,Bucuresti, 1882; BOR Biserica Ortodor4 Romdrul, Bu- vol. IV, 2, Bucure$1, 1884; vol. XI curestl (ed. N. Iorga), Bucuresti, 1900; vol. XII (ed. N. Iorga), Bucure6t1, 1903; BSH Academic Rotunaine.Bulletin vol. XV, I (ed. N. Iorga), Bucuresti, de la section hisiorique. Bucu- 1911. resti GB Glasul BiserIcit, Bucure6t1 JWCI Journal of Warburg and Court- b. Aete ale unor eongrese internationale auld Institutes, Londra Actes Bucarest Ades du XIV' Congas MCA Matertale fi tercettirt arheolo- internationaldes¿ludesbyzantines. gice, Bucuresti Bucarest. 6-12 septembre1971,I, MMS Mitropolia Moldovei st Sucevei, Bucuresti, 1974; II, Bucuresti, 1975; Iasi III, Bucuresti, 1976. MO Mitropolta Oltentet. Craiova Actes Ochride Actes du XII' Congas International d'Etudes byzanlines. Och- REB Revue d' dudes b yzantines, ride. 10-16 septembre 1961,I, Bel- Paris grad, 1963; II III, Belgrad, 1964. RESEE Revue des dudes sud-est euro- Acte,s Sofia Actes du Premier Congas in- ptennes, Bucuresti ternational des Etudes ballcaniques et RIR sud-est européerines. Sofia. 26 aoilt 1 Revista istoricd romdn11, Bucu- septembre 1966, II, Sofia, 1969. resti Congres Athènes. Rapports XV' Congas in- SCIA Studit sicerceldrideistorta ternational d' dudes byzantines. Rapports artet. Seria artd plasticd, Bu- et co-rapports. III. Art etarchéologie, curesti Atena, 1976; IV. Pensée, philosophic, SCN Studti st cercetdrt de numisma- histoire des Mies, Atena, 1976. ticd, Bucuresti Congrés Athènes. Résumés XV' Con- gas internattonal d'études bgzantines. SMIM Studit si materiale deistorte Résumés des communications. I. His- medie, Bucuresti Mire, Atena, 1976; III. Art et archéo- ZRVI ZborntkRadova.Vizantoloski logie, Atena, 1976. Institut, Belgrad

180 www.dacoromanica.ro Indici

1. Indice de nume de loeuri geograf ice §i de monumente de arti

Aachen 12, 18 Beotia 23 capela palatina 11, 24, 31 Berlin Adrianopol 75, 92 Muzeul de Stat 113 Africa 72 Bicaz 159, 165 Alba v. Alba Iulia Bielorusia 156 Alba Inlia 15, 24 Blstrita (Neamt) 88, 127 bazilica trinavatii 27 BIstrita (Vilcea) 48, 59, 71, 78, 87, 93, 169 Alba Regia v. Székesfehérviu. Bizant (imperiu) 8, 12-19, 21-24, 28, 30, Alep 77, 84, 93 50-52, 57, 68, 71, 73, 85, 96, 100, Alexandria (Egipt) 76, 77 103-105, 110, 115, 119, 137-140, Alpi 42, 161 142, 150, 155, 156, 162 Amiens 41 Bizant v. Constantinopol Amlas 143, 152 Blatnica 102 Anmas 108, 109 Boemia 12, 31, 38 Anglia 40, 41, 79 Bogorodica Krajinska 130 Antiohia (Siria) 73, 76, 77, 93 Bologna 78 nianastirea Sf. Simion Bosfor 12, 79, 121, 162 Stilitul cu sanctuarul Sf. Marta 128 Bosnia 16, 21 Aquincum v. Székesfehérviu Brasov 144, 145, 154 Arbure 56 Brincoveni 74, 87, 89 AO= 110 Bucovat 174, 179 Ardeal v. Transilvania Bucuresti 57-59, 62, 76, 86, 89, 93, 175 Arges (riu) 50 biserica fostei mitropolii 87, 89, Arges v. Curtea de Arges 175 Asia 72 - blserica fostei manastiri CoIlea 46, 74 Asia Ana 109 biserica fosteimanastiri Cotro- Athos v. Muntele Athos ceni 46, 55, 58, 63, 64, 68, 86, 89, Atica 119 171-175 biserica fostei manastirl Marcuta Baakovo 119 174, 175, 179 Balcani v. Peninsula BalcanIch biserIcafosteimanastiriMihai Banat 30, 103, 107, 109, 110, 113 Voda 179 Banatul de Severin 114, 123, 126, 143 bisericafosteiministiriRada Banja 138, 150 Vocla 174 Bajesti 82 .biserica batel manfistiri Sf. Gheor9 BARent 175 ghe Nou 75, 86, 89 Becicherecul Mare 113 bisericafostelmanastiriWed- Belgrad resti47, 52, 59-64, 70,75, 79, - Institutul republicanpentru pro- 87-89, 9t, 94, 1,75 tectia monumentelor culturale 31 biserica Doamnei 82 Muzeul etnografic 97 biserica Fundeni 46, 74

181 www.dacoromanica.ro Biblioteca Academiel R. S. Ro- paracils 134-136 mania (Cabinetul de harp) 179 Cracovia 11, 31, 156 DirectiaGeneralaaArhivelor biserica dominicanilor 159 Statului (Arhivele Statului) 178, 179 Craina 121 Institutul de istoria artel 88, 179 Crlmeea 14, 33, 105, 107, 141, 142, 151, Muzeul de arta al R. S. Romania 161, 163 178 Curtea de Arge; 29, 46, 54, 62, 64, 76, 79, Muzeul de istorie al R. S. Romania 143, 150, 151 178 biserica Sf. Nicolae 28-30, 36, Buda 24 54, 62, 88, 141, 150 Bujorani v. Bujoreni biserlcamanastirii24,47, 51, Bujoreni (Ilfov) 168 54, 55, 58, 59, 62-64, 67, 70-72, Bulgaria 9, 10, 12-14, 16, 18, 19, 22, 76, 89, 93, 153 24, 25, 29, 31, 97, 100, 103, 105, 107-110; 115, 119, 126, 128, 131, 132, 139, 149 Dacia v. Tara Romaneasca Buzau 69 Dealu 54, 55, 63, 64 Deaani 26, 138 Descoperoti 176 Carialn Grad 129 Descuperoti v. Descoperoti Carpati 28-30, 40, 44, 45, 75, 96, 103, Desna 20 114, 127, 160, 163 Devol 128 Castoria 125 Dince§ti v. Dintoti biserica Panaghia Coubelitissa 118 Dinteoti 176 Catalui v. Catalui Discoperoti v. Descoperefti Cataloi v. Catalul Djurdjevi Stupovi 21 Catolui v. QOM Dobri Do 99 Caucaz 28, 142 Dobrogea 30, 36, 105, 107, 108, 124-1211, Multi 48, 174, 175, 179 129, 139-148, 151, 152 Cliscioarele (Illov) 170, 174, 178 Dolj 104 Catillui(sat,lac,manilstire)168-170, Doljani 129 172-179 Draghidsevo 109 Cehia 31 Dragomirna 78, 94, 161, 166 Cele douil Sicilli" biserica mica 49 (regat) 91 bisericamilnastirli 49,72, 161 Cenad 34 Drembica 116, 128 Cernigov 9, 20, 28, 33 Drena 130 biserica Spas Preobrajenski 9, 20, Drobeta-Turnu Severin 22, 26 Muzeul Portilor de Fier 97 Chersones 14, 18, 33, 141, 142 Duklja 16 Chilla 145 Dunare 16, 28, 40, 45, 48, 75, 82, 88, Chios 87 97,102, 104, 105, 109, 110,114, Chírnogl 174 115, 118, 124-127, 130, 132, 139-147 Cipru 15, 112 149, 151, 154, 168, 170, 173, 17ii Cimpulung (Muscel) 29, 85 Dunarea de Jos v. Dunilre biserica domneascii 28, 88 Dui:area de Mijloc v. Dunare Clate§ti v. Catalui Cluny 12 Esztergom 15, 20 Constantinopol9,10,12-15,18-21, 24, 25, 33, 47, 57, 58, 64, 72, 74, Europa 76-78, 81,84, 89,99,115,120, (orientala,occidentalft,nordici, - 122, 138, 142, 146, 151, 163. meridionalk centrala, est-centrala, de Pera (cartier) 153 sud-est) 8-10, 12, 13, 16, 17, 19, 22, biserica Sf. Ilia 14 24, 25, 28-32, 38-42, 45, 52, 57, biserica Sf. Sofia 51, 76, 92 66, 68, 72, 73, 75, 76, 78, 84, 91, Cornetul 82 94, 102, 104, 107, 108, 110, 128, 130, Cotmeana 114, 127, 168 138, 143, 146' 147, 156, 160-162, 166 Covei 104, 113 Cozia 59, 63, 103, 114, 125, 127, 136, Filgara§ (regiune) 143, 152 138-142, 144, 146-148, 150, 151, 154, 168, 174 Fierft§ti v. Hier4t1 - biserica manästirii 30, 36, 134, Filipegli de Mare 52 136-138, 147, 149, 153 Fasaianii 176 biserica bolnitei 134, 135, 137, Flandra 161 147, 149 Florenta 41

182 www.dacoromanica.ro Franta 39, 41, 79 Kiev 8, 9, 14, 15, 18-20, 22, 24, 25, 27, Fulda 12, 129 rg 28, 33, 49, 67, 90, 107 biserica Arhanghelului Mihall 27 biserica Decimei" (a Maicil Dom- GaryAn 105, 108 nului) 14, 18, 22, 26 GAojani (11fov) 176 biserica Sf. Sofia 9, 11, 18-20, Genova 42 22-28 Georgia (Caucaz) 112 fosta mAnAstire Pecerska Lavra Germania 12, 40, 137, 145, 160 (biserica Adormirii) 14, 27 Ghiurghedjik 105 Koaani 98 Giurgiu 170 Kossovo-Metohia 120 Gniezno 31 Kriva Palanlca 119 Gogosu 97-100, 102, 103, 109, 112 KruAevac v. Lazarica-Kruievac Gorica 118 KudeviAte Gorj 39, 122 blserica mAnAstirli SI. Arhangheli Goma Be/a Redska 110 120, 130 Gomo Orizari 98-100, 102, 103 Kuriumlja Govora 59 biserica mAnAstirii Bogorodica 21, Grecia 91, 102, 119 130 Gura CAtAluiului v. CRAW KutmiEevica 115 Gura Motrului 175 Ladoga 14 Hateg 103 Lazarica-Krulevac 125, 150 Heidelberg 152 Lesnovo 120, 138 Heracleea 75, 92 Letonia 105 HierAsti 50, 90 Lichnidos v. Ohrida Hoarda de Aur 109 Lim 130 Hodos-Bodrog 113 Liov v. Lvov Hudesti 65 Lipova 113 Humor 56 Lituania 67, 156, 158, 159, 163 Hurezi 46, 55, 59, 60, 63, 64, 68, 70, 74, Ljubostinja 130 79, 86, 89, 92, 175 Locuri Sfinte 75, 77 Lom 110 Londra Iasi 44, 52, 62, 65, 76, 157, 159, 162, 167 Muzeul Britanic 113 biserica veche a mitropoliei 89 Lorena 161 biserica mAnAstirii CetAtuia 163 Lorsch 12 biserica fostei mAnAstirl Golia 46, Lublau 153 57, 73, 74, 78, 162 Luica 172 biserica fostei mAnAstiri Trei Ie- Lupsanul 176 rarhi (Trisfetitele") 46, 51, 57, 63, Lvov 52, 76, 162 65, 67, 70, 72-75, 77-79, 91, 92, biserica Adormirea Maid' Domnu- 162, 163, 167 lui 164 Ierusalim 75-77, 93 Universitatea 94 templu 76 Ilfov 168, 172 Macedonia 16,97,99, 100, 102,103, Imperiul bizantin v. Bizant (imperiu) Imperiul german v. Germania 108, 113, 115-121, 125-128, 132 Imperiul otoman v. Turcia Madara 13 Imperiul rus v. Rusia Magdeburg 12 Indiile Orientale 83 Manasija v. Resava Iran 100 Mangop 142, 151, 161 Italia 20, 24, 34, 41, 63, 74, 78, 91, 155 Maramures 36, 132 Iugoslavia 31 Mare v. Marea NeagrA Izgherli 100-102 Marea AdriaticA 9, 127 Marea Egee 119, 127 Marea cea Mare v. Marea Neagr5 Jiu 169 Marea NeagrA 9,13,14, 28,104, 107, Justiniana Prima 14 142, 143, 145, 146-148 Markovo 120, 138, 150 Matejce 120, 121 Kalenit 125, 138, 150 Mazovia 130 Kalocsa 15, 27 MAgureni 52 Karlowitz 47 MArgineni 79, 94 KArdzall 132 Mehedinti 39, 97, 102

183 www.dacoromanica.ro Menlic 75 Mesembria 131 Padova 46 Meteore 76, 92 Paleopatra 75, 92 Midia" 75 Panonia 9, 13, 15, 26, 28, 34, 35, 115 Mihall KoggIniceanu 108, 109 Paris 79 Mikuldice 31 Par istr ion 126 Mileteva 26, 27 Passau 15 Mislodjin Patmos 93 biserica mAnAstirli SI. Cristofor 132 PAcuiul lui Soare 141, 142 Mogosoaia 74 Pee 27, 121-123, 126, 127 Moldova (Moldava") (riu) 164 biserica Bogorodica Hodighitria Moldova 28, 29, 36, 38, 42-52, 55-57, 123, 131 61, 62, 64-67, 70-73, 76-79, 83, Pécs 35 84, 87-93, 108, 110, 127, 132, 144, Peloponez 57, 119, 128, 152 155-157, 159-163, 166, 178 Peninsula BalcanicA 12, 16, 17, 20-22, Moldovita 56 28, 34, 52, 96-100, 102-104, 107, Morava (vale) 21, 120, 121, 125, 126 109, 110, 114-116, 118, 123,126, Moravia 15, 31, 115 128, 131, 132, 137, 138, 146,1152, Muntele Athos 12, 14, 21, 71, 75, 76, 92, 162 93, 114, 116,119, 120-123, 126, Peninsula CalcidicA 119 127, 131, 132 Paris 169 mAnAstirea Cutlumuz 75 Persia v. Iran mAnAstirea Hilandar 16, 26, 75, Pesakovo 110 119, 120, 122, 123,126, 138, 150 Peltera-Radomir bisericaSf.Nicolae Mraki 132 mAnAstirea Isdron 93 Petresti (Vlasca) 172 mAnAstirea Lavra 75, 117-120, Pliska 9,18, 28, 32, 113, 118, 126 152 cetatea exterloarA" 125 mAnfistirea Rossicon (Sf. Pante- bazilica regalA" 9, 17, 22, 25-27 limon) 119, 120, 122, 128 bazilici 27 mAngstire,a Vatopedi 75 biserica nr. 28 125 Munteniav.Tara RomineascA Rock 130 Muscel 28 Planik 139 Podolia 156 Neamt (mAnAstire) 127 Podunavia V. DunAre Neapole 39 Poganovo Neupara 125 biserica mAnAstirli Sf. loan Bo- Niceea 16, 21, 31 goslov 125 Nichitin (band) 176 Polonia 12, 29, 31, 38, 39, 42, 51, 65, Nicopole 54, 110, 146, 178 73, 76, 78, 88, 130, 140, 144, 145, Niculitel 118 147,153, 155-157, 159, 161-165 biserica treflatA" 124, 125, 129 Polonia MicA v. Polonia Nipru 9, 13, 15, 18, 20, 28 Popov° 109 Potlogi 74 Nova Pavilea 130 Poznad 11, 31 Novgorod 14, 27 Praga 11, 31, 60 biserica Sf. Sofia 27 Prahova 46, 79 Preslav 9, 18, 22, 27, 28, 115, 129 Obrenovac 132 biserica rotundl" 9, 18, 22, 24, 25 Ogretin 178 Probota 56, 63, 88 Ohrida (lac, oras) 14-16, 115-121, 125, Prusia 39 126, 128-129 Putna 63, 88 biserica Sf. Sofia 117 biserica mAnAstirii Sf. Pantelimon (Imaret Djami) 115-117, 119, 128, Radom 153 129 Ra§ka 8, 16, 21, 24, 28 biserica mAnAstiril Sf. Arhanghell Ravanica 121, 130, 150 117, 129 Ravenna 12, 18, 24 Olt (riu) 134, 139, 168, San Vitale 11 Olteni 175, 179 Razlog Oltenia 44, 48, 103, 104, 109, 110, 114, biserica Sf. Treime 132 116, 122, 125-128 RidAnti 132 Oradea 35 biserica SI. Nicolae 28, 30, 88 Orehovo Rdjavac 120 biserica mAnAstirli Sf. Nicolae 125 Reichenau 12 Oteleni 108, 109 Resava 130, 138

184 www.dacoromanica.ro Respublica Polonorum" v. Polonia SuvAista v. $uvlita Rin 12, 80 SzékesfehérvAr 9,15, 20, 28, 34 Roma 9, 10, 12-17, 28, 33, 34, 41, 42, bazilica Fecioarei Marla 9, 11, 12, 78, 84, 114, 166 20, 23, 24, 26, 27, 34 bazilica San Clemente 33 Roma" (a doua") v. Constantinopol RomAnia 96, 98, 104, 109, 125 Sistov 139 Rudenica 125 $usita 109 Rumelia 54 $uvgita (baltA) 176 Ruse 109 Rusia 9-12,14,16,18-20,22, 24, 27, 29, 33, 39, 40, 46, 84, 89, 92, Tarn6w 165 96, 105, 137, 149 Temska 97-100, 102, 103, 113 Teteven bisericamAnAstiriiSf.Ilie 132 Theodoro v. Mangop Saint-Denis 12, 80, 100 Tihany 35 Salonic 12, 21, 24 Timisoara biserica Sf. Me (Eski Seral) 119 Muzeul Banatului 112 Salzburg 12, 15 Tismana 104, 114, 118, 122, 126, 12-, Sardica v.Sofia 131, 132, 152, Scandinavia 10, 12, 105 TIrgoviste 29, 55, 59, 64, 76, 92 Serbia 9-11, 16, 17, 20, 21, 24-27, 29, biserica domneascA 174 31, 48, 55, 84, 96, 99, 102, 103, 108, biserica mitropoliei (dispgrutil) 17-5 109, 113, 119-121, 123, 125-128, biserica fostei mAngstiri :.-Itelea _.7 130-132, 138, 150-153 Tirgsor 174, 179 Seres 75 Ticea 22 Sfetagora v. Muntele Athos Tirnovo 131, 139, 142 Sfintul ImperIn v. Germania Tmutarakan 20, 33 Sf. Ioachim Sarandaporski 119 Transilvania 15, 24, 30, 33, 103, 107, 108, SI. Mormint v. Locuri Sfinte 157 Sf. Munte v. Muntele Athos Trapezunt 142, 151 Sf. Nikita 112 Trier 80 Silezia 105, 107 Tristra" v. Silistra Silistra 139, 140, 151 Trill Sinai 76, 93 biserica mgnAstirli Sf. Arhangheli Siret 127 125 biserica Sf. Treime 1271, 132 Tropaeum Traiani 129 Siria 84 Tortni 156 Strznium 15 Turcia 93, 110, 153 Stnnicolaui Mare 100-102, 113. Turcia" v. Ungaria Skadar 125, 130 Tutana 174, 179 Skoplje 112 Skopska Crna Gora 120 Tara RomaneascA 28,29436,138-40, 42-50, Sliveni 109 52, 54, 55, 57i 58, 60-68, 70-72, Smederevo 104 74-77, '79, 81, 83-87, 89-92, 103, Snagov (mAnAstire) 93, 154, 175 104, 114, 115, 122, 132, 138-141, Sofia 75, 110 143-148, 152, 153, 162, 168, 170, Sopodani 26 173, 174 Spania 28, 39 Tara Moldovel v. Moldova Stambul v. Constantinopol Virile de Jos 137 Stara Planina 28 Starcevo-Gorica 125, 131 Ubojac v. Rdjavac Staré Mésto 31 $taro Nagoricino 121 Ucraina 67, 156, 163 StAnesti 48 Ungaria 8-12, 15, 16, 20, 23, 26, 29, 31, Stobi 97, 99, 100, 112 34, 35, 38. 41, 67, 85, 96, 105, 107, Studenica 9, 16, 25-29, 35, 121 109, 144, 145, 150, 153, 156, 157 biserica Maicii Domnului (Bogo- Ungroviahia v. Tara RomAneascA rodica) 9, 11, 21, 24, 27 Uniunea SovicticA 31, 105 Suceava 29, 49, 56, 76, 86, 157, 166 U.R.S.S. v.Uniunea SovieticA Sucevita 45, 51 56, 63, 65, 67, 70, 72, Ugcie 156, 159 74, 79, 155-158, 160-164, 166, 167 muzeu 156 Valahla v. Tara RomAneascA Sud-estul european V. Europa Varna 139 Suedia 40 Varsovia 156, 159

185 www.dacoromanica.ro Institutul de ArtA 165 Antonia (Vodita I) 116, 123, 125, 127, Muzeul National 165 128, 132 Vasilovce 110 Voinesti (Iasi) 107-109 Velbujd 131 Volga 10, 107 Velica v. Drembica Vrata 49 Velude 125 Vriac 99 Venetia 34, 39, 42, 74, 93 San Marco 100 Veszprem 15 Willanow 156 Viatka 112 Wojnicz 165 Vidin 121, 149, 150 Viena 87, 179 Zahlumja 16 Vilno 158 Zalavir 15, 26 Vistula 156 Zaton 130 Vilcea 39, 48 Zaum 120 Vlasca 172 Zglavenica 118 Vodita 103, 114, 115, 120, 122, 123, 126, Zeta 130, 131 127, 132, 152, 168 2ida 25 prima bisericA a mAnAstirilSí. Zlesti 118

2. Indice de nume de personaje istorice

Adrian I (papá) 12 Baiazid (I) (sultan otoman) 153 Adrian al II-lea (papá) 15 Banca (famille din Moldova) 45, 48 Ahile (personaj homeric) 51 Bank' (famine din Zeta) 131 Ahmed alIII-lea (sultan otoman) 92 Barberini (Maffeo) v. Urban al VIII-lea Alexandru cel Bun (domn al Moldovei) 29, Basarab I (domn al Writ Romiinesti) 29, 86, 88, 127, 144 36, 54 Alexandru Coconul (domn al TAril RomA- Basarab Tepelus (domn al TArii RomAnesti) nesti si al Moldovel) 87 48, 53 Alexandruflirts(domn al TAM RomPnesti Basarabi (dinastie din Tara RomAneascii) sI al Moldovei) 61, 87, 88 28, 29, 43, 45, 48, 53, 54, 59, 62, 64, Alexandru Liipusneanu (domn al Moldovei) 68, 69, 71,72, 76, 79, 85-90, 114, 57, 87 168, 169 Alexandru Mircea (domn al TArii Roma.- Bithori (Stefan) (principe al Transilvaniel, nesti) 169 rege al Poloniei) 83, 157 Alexis (cirmuitor al principatului de Man- Bfijeseu (famine din Tara Romfine,ascA) 63 gop) 51 BAje,scu (Mares) (mare dregAtor din Tara Ana (printasA bizantinA, cneaghinA a Kie- RomAneascA) 82 vului) 14 BAsárAbesti v. Basarabi Ana (sotia tarului loan Stratimir) 149 Bedr-ed-Din (seic turc) 153 Anastasia (reginA a Ungariei) 24 Berlaslaviá (famine din Serbia) 138 Anca din Coiani (flicA a lui Saban din Bernward de Hildesheim (episcop german) Izvorani, bunica lui Radu Serban) 85 80 Andrei I (rege al Ungariei) 16, 24 Boeignoli v. Boeignoli (Michael) . Andronic al IV-lea (ImpArat bizantin) 150 Bocignoli (Michael) (cAlAtor raguzan) 54 Angheli (dinastie bizantinA) 21 Bogdan (mare feudal din Serbia) 131, 150 Anghelina (Ma a lui Ne,agoe Basarab) 64 Bogdan v. Bogdan I Antirn Ivireanul (mitropolit al Tiirii Ro- Bogdan I (voievod al Maramuresului, domn mAnesti) 69 al Moldovei) 36, 86, 88, 132 Antonia din Popesti (domn al Tarn Ro- BogdAnesti (familie din Moldova) 28 mAnesti) 86, 173 Bonfini (Antonio) (cronicar din Ungaria, Aron Tiranul (domn al Moldovei) 57 de origine italianii) 152 Arpad (cApetenie maghlarA) 15, 24 Bonfinius v. Bonfini (Antonio) Asenizi (dinastie din Bulgaria) 31 Boris v. Boris-Mihail Asparuh (cApetenie bulgarA) 13 Boris-Mihail (han bulgar) 10, 13, 14, 17, Atanasie (cAlugiir athonit) 11,118, 120 25, 26, 115, 117, 128, 129

186 www.dacoromanica.ro Brankovid (dinastie din Serbia) 17, 85, 86, Cantacuzino (Maria) (sotia lui Serban vodit 138 Cantacuzino) 82 Brankovid (Gheorghe) (despot In Serbia) 85, Cantacuzino(Matei)(maredregatorin 150, 153 Tara Rom AneascA) 64 Brankovid (Iovan) (despot in Serbia) 85 Cantacuzino (Mihail, Saitanoglu) (notabil Brankovid (Lazar) (despot in Serbia) 85, grec din Stambul) 46, 57, 68 150, 153 Cantacuzino (Mihal) (mare dregator in Tara Brankovid (Stefan) (despot in Serbia) 55, 85 Romaneasca; mare spatar) 46,78, Brankovid (Vuk) (mare feudal din Serbia) 81, 92 140 Cantacuzino (Mihail) (mare dregator in Tara Brincoveanu v. Brincoveanu (Constantin) Romaneasca; mare ban) 84, 88, 179 Brincoveanu (familie din Tara Romaneasca) Cantacuzino (Pirvu) (mare dregator in Tara 64 Romaneasca) 81, 92 Brincoveanu (Constantin) (domn al Tarn Cantacuzino (Serban) (domn al TAM Ro- Romitnesti) 30, 43, 46, 47, 51-53, manesti) 43, 46, 52, 53, 55, 57-59, 55, 57, 59-62, 64, 68-70, 74, 75, 64, 68, 69, 77, 82, 85,-87, 89, 93, 77, 78, 83, 85-87, 89, 92, 93, 135, 172, 173, 178 162, 173, 178 Cantacuzino ($erban II) (mare dregator in Brincoveanu (Maria) (sotia lui Constantin Tara RomaneascA) 81 Brincoveanu) 86 Cantacuzino ($tefan) (domn al Tarn Ro- Brincoveanu (Papa) (boier din Tara Roma- manesti) 88 neascit) 59, 68, 69 Cantacuzino (Toma) (mare dregator In Tara Brincoveanu (Preda)(mare dregatorin Romaneascit) 81 Tara Romitneascit) 59, 86, 89 Cantacuzino (Toma)(maredregatorin Buzea (Radu), v. Radu al lui Buzea Moldova) 84 Buzesti (famine din Tara RomaneascA) 43, Cantemir (Dimitrie) (domn al Moldovei) 59, 48, 82 68, 86, 87, 89, 163 Buzescu (Mara) Mica a lui Preda Buzescu, Caplea (sotta tut Staico din Bucov si BMW!) sotie a lui Teodosie Corbeanu) 178 176, 177 Buzescu (Preda) (mare dregator in Tara Caplea din Bajesti (sotia lui Neagoe din Romaneasca) 48, 178 Paris) 176, 177 Buzescu (Radu) (mare dregator in Tara Caplea din Peris (sotia lui Stan din Corbi) Romaneascit) 48 169, 170, 175-178 Buzescu (Stroe) (mare dregätor In Tara Carol cel Mare (rege franc, imparat german) Romftneasca) 48 11, 12, 18 Byron (George Gordon, lord) (poet englez) Chalcocondil v. Ghalcocondil (Laonic)

91 I Chalcocondil (Laonic) (cronicar bizantin) 152 C alinichia (mama lui Mircea cel Batrin) Charles d'Amboise (mare demnitar francez) 143, 152 41 Cantacuzinesti (Cantacuzini) v. Cantacuzino Chiril v. Constantin - Chiril Cantacuzino (familie bizantini) 55, 57 Clement (episcop al Romei) 18, 25, 131 Cantacuzino(loanalVI-lea)(imparat Clement din Ohrida (misionar) 18, 115-121, bizantin) 85 123. 126, 127, 129, 131 Cantacuzino (Irina) (sotie a lui Gheorghe Clement Romanul v. Clement (episcop al Brankovid) 85 Romet) Cantacuzino (familie din %rile romane) 46, Cod (Lupu) v. Vasile Lupu 52, 56, 57, 59, 62, 63, 68, 74, 77-79, Coci(Nicolae) (mare dregAtor In Tara 84, 86, 92 Romaneasca) 46, 57 Cantacuzino (Andronic) (mare dregator in Coloman I (rage al Ungariei) 23, 26, 35 Tara Romaneasca) 57, 86 Comnent (dinastie bizantina) 12, 21, 105, Cantacuzino (Constantin) (mare dregator in 142, 150 Tara Romaneasca; mare postelnic) 46, Constantin cel Mare (imparat roman) 51, 52, 57, 58, 84, 89, 178 68, 83, 93 Cantacuzino (Constantin) (mare dregittor Constantin-Chiril (misionar) 33, 115 In Tara Romaneascit; mare stolnic) Constantin Dragas (cirmuitor balcanic) 131, 46, 68, 78, 79, 81, 94 138 Cantacuzlno (Gheorghe) (mare dregator in Constantin $erban Cirnul " v. Constantin Tara RomaneascA) 64 $erban Cantacuzino (Ilinca) (sotia lui Vintila II Constantin Serban (domn al Tarn Ro- Corbeanu) 177, 178 manesti) 46, 58, 85, 86, 89 Cantacuzino (Iordache) (mare dregator in Corbeni (familie din Tara Romaneasca) 170, Tara Romitneasca) 87 172, 175 Cantacuzino (Iordache) (mare dregittor in Corbeanu (Constantin) (boier din Tara Ro- Moldova) 84 máneasca) 171, 172, 177

187 www.dacoromanica.ro Corbeanu (Hrisosculina) (sotia lui Teodosie Djurdje (feudal din Serbia) 130 Corbeanu) 178 Dobrotici (cirmuitor in Dobrogea) 139-143, Corbeanu (Maria)(sotiealuiUdriste 145, 145, 151, 152 Niisturel) 178 Donka (mama prezumtivA a Despinei) 85 Corbeanu (Mihai) (boier din Tara RomAneas- Dositel (patriarh al lerusalimului) 173 ca) 177 Dosoftel (mitropolit al Moldovel) 90 Corbeanu (Negoitii)(boier din Tara Ro- Dragas v. Constantin Dragas mAneascA) 177, 178 Drago s (cirmuitor in Moldova) 29,132 Corbeanu (Teodosie) (mare dregAtor in Tara Dragus" v. Dragos RomitneascA) 170, 173, 175, 177, 178 DrAghici din Floresti (mare dregAtor in Porbeanu (VintilAI)(mare dregAtor in Tara RomitneascA) 177 Tara RomAneascA, fiul lui Stan din, DrAgoesti (familie in Tara RomAneascA) 48 Corbi) 173, 177, 178 Duca (Gheorghe) (domn al Moldovei si al Corbeanu (VintilAII) (mare dregitor in Tarli Romanesti) 173 Tara RomAneascd, nepot de flu al lui Ducas v. Ducas (Mihail?) VintilA I Corbeanu) 177, 178 Ducas (Mihail?) (cronicar bizantin) 146, Gorecki (familie din Polonia) 39, 156 153 Costin (Miron) (mare dregAtor Icronicar Dumitru v. Dumitru din Cepturi In Moldova) 51, 65, 68, 78, 83, 90, Dumitru din Cep turi (mare dregAtor in Tara 152, 156, 163, 166, 167 RomAneascA) 177 Costin (Nicolae) (mare dregAtort cronicar Dusan v. $tefan Dusan In Moldova) 29, 156 Craiovesti (famine din Tara RomAneascA) 43, 45, 48, 51, 53, 54, 58, 59, 71, 76, Eftimie (patriarh al Ttrnovel) 122 78, 85, 87, 89 Egbert (arhiepiscop al Trierului) 80 Craiovescu (Barbu) (mare dregAtor in Tara Eginhardt (cronicar franc) 11, 24, 31 RomineascA) 48 Elena (fiicA a despotului Toma Paleologul) Cralovescu (Neagoe de la Craiova") (mare 153 feudal din Tara RomilneascA) 48 Elina (sotia lui Matei Basarab) 50 Cralovescu (PirvuI)(mare dregAtor in Elina (sotia marelui postelnic Constantin Tara RomAneascA; mare vornic) 48, Cantacuzino) 58 53 Elisabeta (regini a Ungartet) 41 Craiovescu (Pirvu II) (mare dregAtor In Emeric (print maghiar) 34 Tara RomAneascii; mare ban) 48 Erasmus v. Erasmus din Rotterdam Craiovescu (Preda) (mare dregAtor in Tara Erasmus din Rotterdam (umanist de ori- RomAneascA) 48 gine neerlandezA) 78 Cralovescu (Radu) (mare dregAtor in Tara Eudes de Metz (constructor franc) 11 RomAneascA) 48, 85 Evlia Celebi (cAlAtor turc) 72, 73 Cranach v. Cranach cel BAtrin" (Lucas) Exaporitul v. Mavrocordat (Alexandru Exa- Cranach cel BAtrin" (Lucas) (pictor poritul) gravor german) 164 Crimea (Anastasie) (mitropolit al Moldovei) 43, 49, 72, 94, 161, 166 Firlej (familie din Polonia) 156, 159 Cromer v. Kromer (Marcin) Flachat (Jean Claude) (cAlAtor francez) 75 Florica Mica lui Mihai Viteazul) 48 Cuzmen (mare dregAtor in Serbia) 99 Fotios (patriarh blzantin) 10, 13, 115 Dan I (domn al TAril RomAnesti) 97 Frederic Magnanimul v. Johann - Frederic Magnanimul Danciu din Brincoveni (mare dregAtor in Tara RomAneascA) 85 Dandolo (famine din Venetia) 21 Gavrill Protul (cArturari ierarh athonit) Danilo al II-lea (arhiepiscop al Serbia') 123, 24, 51, 71, 75, 76, 91, 93 131 Gazi Ghirai (han tiitar) 178 Dapontes (Constantin-Chesarie) (cronicar Gerardus de Sagredo (episcop al Cenadului) secretar domnesc in tArile romfine) 88, 34 92 Geza (duce" maghiar) 15, 23, 26, 34 David din BrIncoveni (boier din Tara Ro- Geza I (rege al Ungarlei) 16 mtineascA) 89 Gheorghe (I) Terter (tar bulgar) 138, 149 Desfontaines (abate francez) 88 Ghetea (Gheorghe) (negustor, mare dregA- Demetrios Chomatianos(arhiepiscopal tor in Tara RomAneascAl 82 Ohridel) 117 Ghica (Grigore I) (domn al TArii RomAnesti) Despina (sotia lui Neagoe Basarab) 55, 64, 47 71, 85 Giustiniani (famille italianA) 42 Despot von v. Iacob Heraclid Despotul Glykis v. Glykis (Nikolaos) Dionisie Echesiarhul (cronicar din Tara Glykis (Nikolaos) (editor grec din Venetia) 93 RomAneas0) 175, 179 Godunov (Boris) (tar al Rusiei) 158

188 www.dacoromanica.ro onzaga (Ludovico) (marchiz de Mantova) Ivan allIV-lea (tar al Rudd) 39 41 Ivanco (cirmuitor in Dobrogea) 139, 141, Greceanu (Radu) (mare dregatori cronicar 146, 147, 151, 153 In Tara RomineascA) 69, 78, 83, 87, 92 Grigore Palamas (teolog bizantin) 122 Johann-Frederic Magnanimul (elector de Gyula (cirmuitor maghiar) 15 Saxonia) 164 Justinian (imparat romano-bizantin)11, Ilabsburg (dinastie imperiala) 46, 57, 64 51, 76, 83, 92 Haizler" v. Heissler Hanovra (dinastie in Germania si in Anglia) Kocel (cirmuitor in Panonia) 15 39 Hartvic (episcop in UngarIa) 23, 26, 34 Kormesios (han bulgar) 13 Kromer (Marcin) (umanist listoric din Hasan pasa (dregator turc) 54 Polonia) 152 Heidenstein (Reinhold) (secretar regal in Krum (han bulgar) 13, 17 Polonia) 164 Heissler (Donat) (general imperial austriac) 173 Ladislau cel Sfint (rage alUngariel) 27 Henric al II-lea (imparat german) 80 Laiota Basarab (domn al Tarn Romanesti) Henric al III-lea (rege al Angliei) 41 64, 89 Hobbes v. Hobbes (Thomas) Lazar (cneaz in Serbia) 55, 120, 122, 140, Hobbes (Thomas) (filosof englez) 166 150 Hrlsant (patriarh al Ierusalimulul) 75, 93 Leunclavius (Johannes) v. Lawenklav (Jo- Hrisoscoleu (Gasandra) (flick a lui Alexan- hann) dra llia, sotie a lui loan Hrisoscoleu) Liotard (Jean Etienne) (pictor elvetian) 88 87, 88 Lowenklav (Johann) (orientalist german) Hrisoscoleu (Ioan) (notabil grec din Stam- 139, 143, 151, 152 bul) 87 Lubomirski (Sebastian) (magnat polonez) Hrisoscoleu (Sultana) v. Mavrocordat (Sul- 83, 159, 165 tana) Ludovic Germanicul (imparat al Germaniel) Hudici (famine din Moldova) 56 13 Lupu v. Vasile Lupu Iacob Heraclid Despotul (domn al Mol- dovei) 85 Macarle (patriarh al Antiohiei) 73 Iagelloni (dlnastie din Polonia) 88, 158 Macarie (staret din Zeta) 131 Iaroslav Vladimirovici (cneaz al Klevului) Macedoneni (dinastie bizantina) 12, 18, 105 14, 15, 19, 20, 22-28 Manuil din Corint (cleric 01 carturar al laroslav celIntelept v.Iaroslav Vladi- patriarhiei din Gonstantinopol) 78 mirovicl Marcea (mare dregator in Tara Romaneasca) lateo Hudici (boier din Moldova) 85 85 Ierotei (episcop al Tumid") 15 Marcus v. Mircea cel Batrin Ignatie (patriarh bizantin) 14 Marga (sora a lui Neagoe Basarab) 85 Harlon (mitropolit al Kievului) 19 Maria Rares (?) V. Movila (Maria) Itia(domn al Moldovel?) 87 Maria (sora a lui $isman) 149 Ioachim (episcop al Novgorodului) 14 Maria Una a lui Alexis, cirmuitor din loan al V-lea Paleologul (imparat bizantin) Trapezunt) 151 152 Maria (vara a lui Neagoe Basarab) 85 loan al VIII-lea Paleologn1 (imparat bizan- Maria (fiica lui Radu (raiovescu, sopa 'al tin) 150 *erban din avorani) 85 loan (fiu at lui Alexis, cirmultor din Trape- Maria (din Floresti ?) (sotia lui Teodosie din zunt) 151 Peril) 169, 176, 177 Than (flu al lul Ne,agoe Basarab) 64 Maria monahia v. Marla (din Floresti?) Ioan (flu al lui Vasile Lupu) 65, 73, 163 Maria de Mangop (sotle a lui *teian cel loan Asan v. Ioan Asan al III-lea Mare) 160 loan Asan al III-lea (tar bulgar) 138, 149 Marko (fiu al lui Vucasin) 150 ban Exarhul (carturar bulgar) 22, 24 Mate! Basarab (domn al Tarn RomanestI) loan de la Hurezi (ctitor la Cozia) 134, 135 49, 50, 55, 59, 65, 85, 86, 89, 90, 178 loan Oliver (despot in Serbia) 138, 150 Mate! din Brincoveni v. Matei Basarab loan (Ivan) Stratimir (tar bulgar din Vidin) Mavrocordat (dinastie din Tara Romaneasca 97, 138, 149, 150 si din Moldova) 47, 52, 53, 60-62, Ioan cel Viteaz (domn al Moldovei) 178 64, 70, 87-89, 91, 94, 175 loanichie monah v. Ion Movila Mavrocordat (Alexandra Exaporitul (dra- Ioanichie(mitropolit de Heracleea)92 goman) 47, 61, 69, 77, 78, 87-91 Isala de la Hilandar(cAlugar balcanic) Mavrocordat Delibey (Alexandra I) (domn 119-123, 126, 130, 131 al Moldovei) 90

289. www.dacoromanica.ro Mavrocordat Firaris (Alexandrti al II-lea) Movtl& (dinastie in Moldova) 30, 45, 48, ti, t8, (domn al Moldovel) 90, 91 56, 65, 70, 72, 74, 76, 78, 92, 156, Mavrocordat Missolonghi (Alexandru) 159, 160, 164, 166. (patriot grec) 91 MovilA (Alexandru) (domn al Moldovei) 56, Mavrocordat (Constantin) (domn al TAril 65, 67, 159 Romilnesti sial Moldovei) 47, 52, MovilA (Constantin) (domn al Moldoveij 64, 75, 88-90, 92 65, 159 Mavrocordat (loan I) (don= al Tetril Ro- Movilá (Elisabeta)(sotie a lutIeremia milnesti) 64, 89 Movilft) 159 Mavrocordat (loanalII-lea) (domn al MovilA (Gheorghe) (mitxopollt al Moldovei) 56 Moldovei) 90 Movilft (Ieremia) (domn al Moldova» 43, Mavrocordat (Maria)(ftica a lui Nicolae 45, 46, 49, 51, 56, 65, 67, 76-78, vodA Mavrocordat) 89 82-84, 86, 90, 93, 155-166 Mavrocordat din Chios (Nicolae) (tatAl lui Movili din Hudesti (Ion) (mare dregettor Alexandru Mavrocordat Exaporitul) 87 in Moldova) 46, 56, 65, 85 Mavrocordat (Nicolae) (domn al Moldovei MovilA (Maria) (sotta lui Ion MovilA din sL al TAM' Romfinesti) 43, 47, 52, Hudesti) 56, 85 60-62, 64, 69, 75, 77, 78, 83, 84, MovilA (Mihail) (domn al Moldovei) 65 87-90, 93 Movilft (Moise) (domn al Moldovei) 65 Mavrocordat (Pulcheria) (sotie a lui Nicolae Movillt (Petro) (mitropolit al Kievului) 49, vocIA Mavrocordat) 89 67, 90 Mavrocordat (Scarlat) (fiu al lui Nicola° Movilft (Simion) (domn al Prii RomAnesti vodA Mavrocordat) 89 si al Moldovei) 56, 65, 90, 160, 164 Mavrocordat (Smaranda Stavropoleos) (solle MovilA (Teodosia) (Mat a lui Shnion MovilA) a lui Nicolae voclft Mavrocordat) 87, 90 88 Movilet(Zamfira)(fiicAaluiIeremia Mavrocordat (Smaranda) (sotie a lui Con-1 Movia) 90 stantin Mavrocordat) 88 Movilesti v. MovilA Mavrocordat (Sultana) (sotia tut Alexandra Mpogdan" v. Bogdan I Mavrocordat Exaporitul) 61, 88 Mstistav Vladimirovici (cneaz al Tmutaraka- Mavrocordat (Toma) (fiual lui Nicolad nulut si al Cernigovului) 20, 26, 33 vodA Mavrocordat) 89 Musa (sultan otoman) 153 Mavrocordati v. Mavrocordat Mustafa (sultan otoman) 153 Medici (Cosimo de) (notabil florentin) 41 Musat v. Musatini Mehmed (beide Nicopole)v.Mihnea Turcitul Musatini (dinastie din Moldova) 28, 43, 47, Meletie Sirigul (teolog ortodox) 77 48, 53, 56, 61, 65, 76, 79, 86, 88, Merche,s v. Mircea cei BAtrin 155, 158, 160 Merkes v. Mircea cel Metodiu (misionar) 15, 115, 116 Naum (misionar) 18, 115-120, 127, 129 Mihai Viteazul (domn al TAM RomAnesti, Nftsturel (familie din Tara RomAneascA) 63 al Moidovei si al Ardealului) 48, 54, NAsturel (Radu din Fierfisti) (mare dre- 58, 86, 158, 159, 165 &tor in Tara RomAneascA) 50 Mihail (domn al Tftrii RomAnesti) 134-137, Nftsturel (Udrl§te sau Oreste) (mare dreg- 147-149, 153 tor si clirturar in Tara RomfineascA) Mihail alVIII-lea Paleologul (impArat 43, 49, 50, 55, 69, 85, 90, 94, 178 bizantin) 149 Neagoe Basarab (domn al Trait RomAnesti) Mihailisman (tar bulgar) 138 30, 43-55, 58, 59, 61-64, 66-68, Mihnea Turcitul (domn al TArii RomAnesti) 70-72, 75, 76, 78, 79, 83, 85, 88, 169, 170, 177, 178 89, 91, 92, 150, 153, 154 Milescu (Nicolae) (boiericArturar din Moldova) 163 Neagoe din Peri§ (mare dregAtor in Tara Milutin (rage strb) 27, 119-121, 127 RomAneascA) 169, 176, 177 Mircea cel Bettrin (domn al Tftrii RomAnesti) Neagu (boier in Tara Romaneascit) 86 36, 67, 97, 134-154, 168 Nemanizi (dinastie din Serbia) 8, 16, 17, 21, Mircea Clobanul (down al TANI RomAnesti) 27, 31, 84 169 Nicodim (cAlugitr balcanic) 104, 114, 115, Mircius v. Mircea cel BAtrin 118, 120-123, 126, 127, 131, 132 Mitrofan (episcop al Buzflului) 69 Nicodim de la Vodita si Tismana v. Nicodim Mogillt v. MovilA Nicolae I (papft) 13 Montaigne v. Montaigne (Michel Eyquem de) Montaigne (Michel Eyquem de) (moralist Nicolae al III-lea (papá) 41 scriitor francez) 78 Nicolae Alexandra (domn al TArli RoinA- Montefeltro (Federico di) (duce de Urbino) nest') 36, 54, 150 41, 81 Nifon (patriarh al Constantinopolului) 78

190 www.dacoromanica.ro Olga (cdeadhintt iusil) 14, 1 hostislav Vsevolodovici (cneaz al Pereiaslav- Oliver v. loan Oliver lulu', nepot de fiu al lui Iaroslav cel Omurtag (han bulgar) 13 lutelept) 26 Orsini (familie din Roma) 41 Rudolf al II-lea (impArat al Germania') 160 Otto I (ImpArat al Germania') 24 Ruxandra (fiicA a lui Ne,agoe Basarab) 64

Palamas v. Grigore Palmas Sapieha (Leon) (voievod deVilno)83, 157-159 Paleologi (ciinastie bizantinA) 96, 137, 142, Sas (cirmuitor In Moldova) 132 144, 149 Saya Nemanja (arhiepiscop al Serblei) 16, Papa din Brincovenl v. Brincoveanu (Papa) 21, 24, 26, 35 Partenie (patriarh al Constantinopolului) 75 Scarlatti (Roxanda) (sotia lui Nicolae Ma- Partenie (mitropolit al Adrianopolului) 92 vrocordat din Chios, mama lut Ale- Pascal al II-lea (papa) 41 xandru Mavrocordat Exaporitul) 87 Paul din Alep (calator sirian) 50, 72, 73 Schiltberger v. Schiltberger (Johann) Patrascu cel Bun (domn al Tart' Roma- Schiltberger (Johann) (cAlator german) 152 nest') 48, 54 Salim al II-lea (sultan otoman) 57 Petru Gercel (domn aläril RomAnesti) 48,54 Sforza (Francesco) (duce de Milano) 41 Petru I Musat (doran al Moidovei) 29 Sfrantzes v. Sfrantzes (Gheorghlos) Petru Rares (domn al Moldova') 56, 87, 88 Sfrantzes (Gheorghios) (cronicar bizantin) Petru *chiopul (doran al Moldova") 45, 156 146, 150, 153 Petra (fiu al lui Neagoe Basarab) 64 Sígismund de Luxemburg (rege al Ungarlei, Piasti (dinastie din Polonia) 130 Imparat al Germanic') 137, 144-147 Plxvu Mutu (zugrav din Tara Romaneasca) 46 Sigismund al 111-lea Vasa (rege al Polonia') Platonida monahia v. Despina 65, 156-159, 165 Popescu (Radu) (mare dregátor l cronicar Slmion (tar bulgar) 17, 18, 22, 25, 115 in Tara RomaneascA) 29, 89, 91, 92 Simion monah v. §tefan Nemanja (mare Potocki(famine din Polonia)39,156 jupan in Serbia) Praznagiava v. Rada al II-lea Sinan Pasa (mare vizir otoman) 170, 178 Preda din Brincoveni v. Brincoveanu (Preda) Sixtus al V-lea (papa) 156 Presian (han bulgar) 13 Smaranda (doamna" v. Mavrocordat (Sma- Pribina (cirmuitor in Panonía) 15. 26 randa Stavropoleos) Protul v. Gavriil Protul Socol (boier din Tara Romaneasca, tatal Pseudo Codinos (autor bizantin) 134 lui Neagoe din Paris) 176 Pseudo DionIsle Areopagitul (autor bizan- Solomon (rage veterotestamentar) 76, 92 tino-oriental) 120, 122 Staico jupan v. Stan )upan (frate al lui Mircea cel Batrin) quirini (Bernardino) (cAlAtor franciscan de Stale° mare logoiat v. Staico din Bucov origine italo-cretana) 82, 164 Bajesti Staico din Bucovi Bajesti (mare dregator in Tara RomAneascA) 176, 177 Radu I (domn al TAM Romilnesti) 141, 143, Stan jupan (Irate al lui Mircea cel Batrin) 149, 150, 152, 154 148, 154 Radu alII-lea (Praznaglava) (down al Stan (boier din Tara RomAneasca; spAtar) TAril RomAnesti) 148, 168 177 Radu de la Afumati (domn al Tarn Ro- Stan din Corbi (mare dregator in Tara mAnesti) 54, 64, 169 RomAneascA;marespatar)169, Radu al tut Buzea (mare dregator In Tara 175-178 RomAneasca) 82 Stan cel Gros (mare dregAtor in Tara Ro- Radu cel Mare (dorm al TAril RomAnesti) mAneasca; mare spatar) 177 48, 54, 55, 71, 91, 176 Stana (flica a lui Neagoe Basarab) 64 Radu Mihnea (domn al Tara RomAnesti Stanca (sotia lui Mihai Viteazul) 48 si al Moldova') 52, 83, 87 Stanca (mama lui Constantin BrIncoveanu) Rada Negru (domn legendar al Taxi' Ro- 57 manesti) 29 Stavropoleos (Smaranda) V. Mavrocordat Rada Paisie (doma al Tarn RomAnesti) 54 (Smaranda Stavropoleos) Rada §erban (domn al Taxii Romanesti) 58, Stratimir v. loan (Ivan) Stratimir 59, 64, 85, 86, 89, 170, 178 Stroici (famine din Moldova) 43, 45, 48, Radziwill (famine din Polonia) 39, 163 49, 82 Radziwill (Janusz) (hatman al Lituaniei) 67 Stroici (Luca sau Lupu) (rnare dregator In Rezzonico (familie din Venetia) 42 Moldova) 49, 78, 94 Romanov (dinastle din Rusia) 39, 57 Strolci (Simion) (mare dregator In Mol- Rosetti (Nicolae) (mare dregator in Mol- dova) 49 dova) 87 Stuart (dinastie din Anglia) 39

www.dacoromanica.ro Suetonius (Istoric roman) 11 Tudosca (sotie a lui Vasile Lupu) 35, 73, Suger (calugar francez, abate de Saint- 163, 166 Denis) 80 Tunusli (fratii) (editor') 174 Sviatoslav (cneaz al Kievului) 19 Sviatoslav alII-lea Iaroslavici (cneaz al Uglie.,a (cirmuitor in Serbia) 120, 138 Kievului) 26 Urban al VIII-lea (papa) 42 Ureche (famine din Moldova) 45, 58 $aitanoglu v. Gantacuzino (Mihail$al- Ureche (Grigore)

3. Indice de nume de autori moderni

Akrabova- Jandova I. 34, 35 Alexandrescu-Dasca Alef G. 149 Bulgaru M.M. 91

192 www.dacoromanica.ro Alpago Novallo A. 130 Cernovodeanu D. 166 Amiranasvili $.1. 112 Charanis P. 31 Andreescu $t. 93 Chlhaia P. 83, 84, 90, 149-151 Andronic Al. 86 Chrzanowski T. 81, 166 Angehav D. 32, 33 Ciurea D. 82, 85, 93 Anguelov D. v. Angeiov D Clough C. H. 81 Antal F. 37 Comsa E. 112, 113 Antalffy A. 91 Condeva M. v. Tonceva M. Arseven C. E. 92 Constantiniu F. 80, 83 Azernlkova E. 31 Corfus I. 83, 166 Corovid-Ljubinkovid M. 34, 35, 113 Babie G. 34, 36, 128 Cront Gh. 81 Babinger F. 81, 83, 90 Crulkshank Dodd E. 112 Bakay K. 33, 35 Csallany D. 113 Bale G. 112. 135 Cso5ka J. L. 34 Bandmann G. 31 Curtius E. R. 166 Bardoeh J. 32 Caneva-Dedevska N. 132 Barnea I. 151 Curd16 S. 130 Barthes R. 80. Bastide R. 80 Dawson C 31 Bauer F. G. de v. Bauer F. W. Densuslanu N. 180 Bauer F.W.174, 179 Dercsényi D. 35 Baumgarten N. de 33, 35 Deroko A. 130. 131, 150 BAlan C. 176, 178 Dlaconu P. 131, 151 Magi D. 1.51 Diehl Ch. 112. 130 BAlAsel T, 178 Dima-DrAgan C. 94 BAncilA I. 150 Djurie V. J. 32. 35, 130, 131 BArcAclIA Al. 112 Dobrowolski T. 165 BAzu 0. 83, 90 'Alger F. 152 Berciu D. 112, 113 DrAghiceanu V. 141 Berza M. 81, 82 DrAgut V. 87 Belayliev V. 32, 33 Drecka W. 165 Beza M. 92, 93 Duby G. 35, 38, 80 Bialostocki J. 184-167 Dudié N. 130, 131 Blanu I. 83, 85, 90, 93, 94 Dugev I. 31, 32, 34, 84 Bichir Gh. 113 Dulac J. 131 Birtaievid M. 132 Dumitrescu C. L. 81, 82 Bloch M. 38 Dupront A. 38, 80 Blunt A. 166 Dothilleul P. 33 BogdanI.152, 154, 180 Dutu Al. 84, 87, 89, 92, 93 Boglicka M. 81, 165 Dvotak M. 37 Botadilev St. 31, 35 Dvornik F. 33, 35, 128, 129, 131 Boiadziev St. v. Boladjiev St. Bonnot R. 79, 80 Elian Al. 152, 153 BoikoviE D. 130 EndHeber S. L. 34 Bouchard J. 91 Entz G. 34 ROM I. 32 Erbieeanu C. 92 BrAtianu G. I. 153 BrAtulescu V. 86, 165 Fasou G. 34 Bréhier L. 149 Febvre L. 38 Briusova V. G. 35 Fehdr G. 32, 113 Bunn H. 32 FerjanZit B. 32, 150 Burckhardt J. 37 Fettich N. 107 BuzOs( E. D. 165 Fllitt4 I. C. 85, 177, 178 Florescu G. D. 86, 176, 177 Camariano M. 437, 93 Foci'loh H. 164 Cankova-Petkova G. 32 Fotino D. 174, 179 Cantacuzino Gh. 176, 178 Francastel P. 80, 88 Cantaeuzino Gh. I. 86 Fraser Jenkins A. D. 80, 81 Caratasu M. 94 Frazik J. T, 165 Casey R. P. 32 Frunzescu D. 179 Castelnuovo E. 79 Cazacu M. 83, 91 Garas K. 165 CAndea V. 83, 93, 166 Gardner J. 80

.193

www.dacoromanica.ro Gautier P. 128 Kozak E. A. 90 Georgescu I.I. 177 KozAk K. 33, 35, 82 Georgescu V. Al. 82, 83 Kralovimszky A. 34 Gheorghieva S. 113 Kraus H. 80 Gherasimov T. 151 Krautheimer R. 31, 129 Ghika-Bude§ti N. 179 Qirard-Pipau F. 81 Lahtov V. 113 Giurescu C. C. 88, 87, 139, 176 Lancaster R. K. 80 Glass D. 80 Lapedatu Al. 89 Gombos A. F. 34 Lasko P. 80 Gombrich E. H. 37, 80, 186 LAsz16 Gy. 113 Gorovel *t. S. 85 Laurent V. 32 Grabar A. 31-34, 132 Lazarev V. 33-35 Grece,anu E. 83 LAzArescu E. 84-86, 88, 91,128, 131, Greceanu R. 83 132, 139, 140, 151 Grecescu C. 152 Lecca O. G. 85, 87 Grecianu St. D. 82 Legrand E. 87, 89 Grecu V. 142, 150, 152 Le Tourneau M. 130 Gregorian M. 36, 83, 88,. 178 Lihacev D. S. 34 Grigora§ N. 83, 90, 92 Lovag Z. 34 Groidanov T. 130-132 Lovinescu E. 163, 167 Górski K. 32, 36 Gubitza K. 113 Maiasova M. A. 161 Gullland R. 149, 153 Maksimovié L 34 Guyau M. J. 37 Mandi6 Sv. 34, 35 Marl6 R. 152 Halphen L. 31 Marino A. 166 Hampel J. 107 Matei M. D. 86 Han V. 112, 113 Mathew G. 91 Hartt F. 37, 80 Mavrodinov N. 101, 112, 113 Hasdeu B. P. 93, 94, 158, 185 Mazilu D. H. 83, 90, 94, 166 Haskell F. 42, 81, 92, 164 Medakovi6 D. 84 Hauser A. 37, 166 Mehmet M. A. 84 Heimpel H. 153 Merhautovi A. 31 Hetherington P. 80 Mesrobeanu A. 81, 85, 86, 164, 165 Hocke G. R. 165, 166 Meyendorff J. 131 Hodo§ N. 85, 93, 94 Miatev K. 32, 35, 129-132 Holostenko N. V. 33. Michailov St. 31-33 Honigman E. 32 Micieku-PrAjescu I.82, 85, 86, 90, 164, Huizinga J. 90, 91, 164 165 Hurmuzaki E. de 144, 180 Migeon G. 112 WHIM G. 84, 93 Iakobson A. L. 151 Mihordea V. 94 Mijovi6 P. 131 Ibriiileanu G. 163 Miley Al. 128 Iliescu 0. 113, 150 Millet G. 130, 150 lonescu D. 36, 82, 88, 90, 164, 166 Minea I. 143, 152, 153 Ionescu Gr. 86-88, 129, 179 Mircea I. R. 85, 131 Iorga N. 46, 81-90, 92-94,112, 139, Moisil C. 152 142, 149, 151, 153, 165, 167, 178, 180 Moisil F. 84 Ivanov I. 129 Moravcsik G. 35 Ivanova-Mavrodinova V. 33-35 Mousnier R. 90 Musicescu M. A..81-83, 85, 86, 91, 92, Jankuhn H. 104, 105, 107, 110, 113 164, 165, 167 Mulmov N. A. 149, 152 Kaluiniacki E. 131 Muta§cu T. 178 Kamen H. 80 Karger M. K. 35 Nagy A. 33-35 Kiersnowski L. 31 Nastase D. 92 Kleinbauer W. E. 31, 80, 129 NAsturel P. 84, 85, 91, 143, 152 Kloczowski J. 31, 36 NAsturel P. V.. 82 Koco D. 129, 130 Neagoe M. 82-85, 90-93 Kopera F. 165 Negrici E. 83 Kornecki M. 81 Nersessian S. der 165

194 www.dacoromanica.ro Nicol D. M. 84-86 Swoboda V. 32 Nicolescu C. 92, 131, 132, 151, 178 Sypher W. 80 Niculescu R. 88 Szafrafiski W. 130 Niesieeki K. 165, 166 Szaktti E. 34 Nikolajevié I. 34 Székely G. 32 Sztike B. 113 Obolensky D. 32, 34 Odobescu Al. 180 Stefdnescu I. D. 89 Onciul D. 139, 153 Onu L. 36 °preset' G. 88 Taine II. 37 Tananaeva L. I. 164 Paiade T. 176, 177 Tapié V. L. 166 Panaitcscu P. P. 36, 82, 83, 139, 143, Tatid .1. 150 150-154, 164, 166 Tazbir J. 164, 165 Panofsky E. 80 TApkova-Zaimova V. 33 Papu E. 164, 166 Tenenti A. 80 Paviovid D. 131 Teodor D. Gh. 108, 113 Petkovié V. R. 112, 150 Teodorescu V. 179 Petrov P. 31, 32 Teodoru II. 132 Petrovid J. 112 Teodoru R. 130 Ptrvulescu D. 112 Tervarent G. de 91 Plesia D. 82, 84-86, 88 Theodorescu R. 32, 35, 36, 80, 82,91, Polenakovid H. 131 128-132, 179 Polenakovid-Stejid R. 112 Tocilescu Gr. 180 Popa C. 92 Tomid-Trivounac G. 112 Popa R. 92,151 Tomkiewicz W. 165 Popescu D.113 Trohani G. 178 Popescu M. M. 178 Tsontcheva M. V. Tonceva M. Popescu N. M. 91 Turdeanu E. 131 Popescu-CiijeniI. 179 Popilian Gh. 113 Tonceva M. 32-34 Praz M. 165 Purkovid M. A. 130 Uiea S. 81, 86 RadoAié G. (Di.) Sp. 32 Radojdid Sv. 33-35 Vasilescu A. A. 153 Radu B. 91 Vasiliev A. A. 149, 151 Romanescu M. 113 VAttisianu V. 33, 35, 113, 132, 164 Rosu L. 113 Vtrtosu E. 150, 153, 154 Ryszkiewicz A. 165 ViAduceanu V. 113 Voinescd T. 82, 84, 91-93 Sacerdoteanu A. 90, 148, 154 Vojnov M. 35 Saladin H. 130 Scobeltzine A. 80, 84 Sekomska K. 165 Walicki M. 16-1 Shearman J. 165, 166 Warburg A. 37, 80 Simedrea T. 83, 128, 132 Werner C. 144, 153 Simion G. 113 Wessel K. 33 Simonescu D. 83, 90, 152 Woronin N. M. 33 Sion G. 179 Snegarov I. 128, 129 Sniezynska-Stolot E. 80 Zaborovschi I. 83 Soloviev A. V. 32, 149, 150 Zachwatowicz J. 31 Spinka M. 35 Stancev St. 35, 113 Zamfirescu D. 82-84, 90-93 Starobinski J. 80 Zehm K. H. 34 Sttinescu E. 82 Zielhiska T. 81 Stoicescu N. 81, 82, 84-86, 89, 177, 178 Zimmermann F. 144, 153 Stourdza A. A. C. 82, 84, 87-90, 94 Zivonnovi6 M. 32 Strilevié Dj. 32-34, 129-132, 150 Zotta S. de 81, 82, 165

195 www.dacoromanica.ro BUN DE TIPAR: 10 NOIEMBRIE 1979. APARUT 1979. COLI DE TIPAR 12,25. FLAME 20. TIRAJUL 4 300 EX. INTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU $0S. ALBA IULIA NR. 40 SIBIU REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA h 3Perc

www.dacoromanica.ro LEI 35LEI

EDITURA MERIDIANE