www.dacoromanica.ro Itinerarii medievale www.dacoromanica.ro Coperta si supracoperta: IOANA DRAGOMIRESCU-MARDARE Desene: CATALIN GEORGESCU Redactor: PETRE LUPAN Tehnoredactor: F.T.ENA DINULESCU www.dacoromanica.ro Itin,erarii m,edievale RA' ZVAN THEODORESCU EDITURA MERIDIANE 1979 www.dacoromanica.ro Cuprins Lamurire 6 ARTA SI SOCIETATE IN EVUL DE MIJLOC Monumentum princeps"i geneze statale medievale in Europa rgsgriteang 8 Citiva oameni noi", ctitori medievali . 37 CONTINUITATI ARTISTICE SUD-EST EUROPENE Pe marginea unor piese de argintgrie si de podoabg din primul ev mediu balcano-dungrean 96 Despre planul triconc n arhitectura medieval g timpurie a sud-es- tului european . 114 MONUMENTE $1 INTELESURI UITATE In jurul despotiei" lui Mircea cel Bgtrin sau despre un insemn sculptati pictat de la Cozia . 134 Portrete brodatei interferente stilistice in Moldova epocii lui Ieremia Movilg si a lui Vasile Lupu. 155 Un monument medieval din Muntenia dungreang: Cgtgluiul 168 Prescurtari bibliografice 180 lndici 181 www.dacoromanica.ro LAmurire Cititorului ce-li va fi dat osteneala sa ra'sfoiasca doua' dintre lucrarile noastre de pina acum Bizant, Balcani, Occident la inceputurile culturii medievale românesti (se- colele XXIV) fi Un mileniu de arta la Du- dárea de Jos (400-1400) , o parte a pagi- nilor acestui volum ii va aduce imaginea a ceea ce a insemnat, de-a bmgui a mai bine de un deceniu, prin studii partiale raspindite in citeva reviste de specialitate, pregatirea sau, dimpotriva, prelungirea unora dintre inche- ierilelacare ajungeam in abia ami ntitele carti. Apa'rute in limba romclna sau in versi- une franceza in Studii si cercetári de istoria artei, seria araplastia(211967,2/1968, 2/1969, 2/1973, 1977), in Revue Roumaine d'Histoire (211978) fi in Revuedes ttudes Sud-Est Européennes(211968,411978), a- ceste studii marturisesc, printematicalor, citeva constante ale preocuparilor mai vechi sau mai recente ale celui ce le-a scris nevrind sa uite nici formatia sa de istoric fi arheolog, nici convertirea-i timpurie la istoria de arta' inici interesul sau pentru ceea ce se nu- mege indeobge istoria culturii. Adunarea a- cestor citeva studii sub un sin gur titlu nu va fi, poate, de prisos in ma sura in care itinerariul medieval" va putea reilmaci ceva, foarte putin, din drumul cercetarii insafi in preajma sau chiar inlauntrul unor asemenea domenii atit de ingemrznate, pe drept cuvint, la noi fi aiurea. AIJTORUL www.dacoromanica.ro Artei societate in evul de midloc www.dacoromanica.ro MONUMENTUM PRINCEPS 1 GENEZE STATALE MEDIEVALE IN EUROPA RASARITEANA Formarea Europei cum a fost denumita In istoriografiel, cu un cuvtnt nu lipsit de unele temeiuri, o anume epoca de la inceputurile evului mediu a cunoscut scrutari numeroase si din perspective felurite, indeobste in ultimele decenii, revelind geneza unor structliri politice si economice, sociale si men- tale carora le-au fost conturate tot mai precis etapele si mecanismele, °Mr- siilesi posteritatea. Nu mai putin, o anume cercetare istorica comparatista, Cu priviri, deopotriva, catre Occidentul merovingian, carolingian si romanic, catre Bizant, catre lumea scandinava sau aceea islamica, a putut, pe multi- ple planuri ale vietii societatilor dinainte si de dupa anul 1000, sa indice, uneori neasteptat, legaturile si imprumuturile reciproce, originile nu o data comune, clasice sau chiar protoistorice, ale unor evolutii paralele si, in mare masura, interdependente. De la integrarile sau, dimpotriva, de la dezintegrarile statale lafelu- rite aspecte ale cuceririlor militare din primul mileniu, de la feudalizarea progresiva a societatii la circulatia monetará, de la structurile ecleziastice de felul celor parohiale ping la probleme de ideologie feudal a precum cultul suveranului , gama chestiunilor pe care istoricii le-au dezbatut in legatura cu evolutia Europei in jumatatea de mileniu scursa Intre 800 si 1300 -- pentru a ne opri la doug repere cronologice din epoci ce incepeau o rela- viva stabilitate, dupa doug teribile seisme care au coincis cu tot atttea pus- tiiri, cea arabá In veacul al VIII-lea, cea mongola In secolul al XIII-lea a fost extrem de variata; ea ingloba in discutie, mai de fiecare data, atit Apusul cit si Rasaritul, chiar daca accentele cele mai numeroase au fost puse asupra celui dintii macar si numai pentru faptul ca principalii exegeti ai epocii au fost In primul rind buni cunoscatori ai istoriei medievale vest- si central-europene. Ratiune In plus, in ceca ce ne priveste, a aborda aici, In aceeasi perspectiva' comparatista, un capitol al genezelor feudale europene va- zute din unghiul creatiilor statale, limitindu-ne la mai putin cercetata In acest mod Europa rásariteaná si la un anume raport precis ce poate fistabilit intre, pe de o parte, genezele statale din spatiul bulgar-balcanic si maghiar, rusesc $i sirbesc, legate de imprejurarea capital a a convertirii unor triburi la crestinism sau a nasterii statului sub pavaza unei biserici de recenta data si, pe de aleparte, aparitia aici a unor monumente de exceptie, prin dimensiuni, prin nobletea materialelor puse In opera, prin functia politicá si prin ecoul cultural In civilizatia primului stat bulgar sia Ungariei arpa- diene, a marelui cnezat de Kiev si a regatului din Ragka Nemanizilor, din secolul al IX-lea ping In cel de-al XIII-lea. 8 www.dacoromanica.ro Cit despre sensul unor asemenea monumente exceptionale ridicate in chiar centrele politice si spirituale ale unor state apárute in Europa rásári- teaná in rástimpul abia evocat la Pliska si la Preslav in secolele IX si X, la Székesfehérvár in secolele X si XI, la Kiev si Cernigov in secolul al XI-lea, la Studenica In veacurile XII si XIII2 , el ne apare limpede de la bun inceput. Fiecare dintre lácasurile de cult, despre care va fi vorba mai jos din variate puncte de vedere, a constituit un simbol in piatrá sau in mar- murá, in fresa sau in mozaic, al unui moment, si el de exceptie, din viata tinutului unde a fost ináltat, fiecare a fost gindit ca un instrument impresio- nant, maiestuos si convingátor in opera de evanghelizare, de misionarism cres- tin intreprins din Panonia ping la Nipru, de la Marea Adriatia la Marea Neagrá, de curia papal á din Roma si de patriarhatul din Constantinopol in veacurile de cumpáná dintre primul mileniu si mileniul nostru, atunci and, end pe rind, bulgarii la sfirsitul secolului al IX-lea, maghiarii si rusii atre finele secolului al X-lea treceau de la viata tribal á páging la o viatá crestiná organi- zatá, sau atunci dud strbii, in jurul anului 1200, páseau spre o organizare ecle- ziastia proprie si autonomá, indisolubil legatá de nasterea statului lor medieval. Chiar dacá precedate de alte lácasuri, mult mai modeste, astázidis- párute in cea mai mare parte, durate la vremea lor 'in lemn sau in pitatrá, mareind in limbajul artei unele prime tentative de crestinare din aceleasi regiuni, vom constata nu mai putin cá marea bazilia de la Pliska sau bi- serica rotundá" de la Preslav, bazilica de la Alba Regia, biserica Sf. Sofia din Kiev sau cea cu hramul Spas Preobrajenski din Cernigov, infine, biserica Maicii Domnului de la Studenica stilt toate, fárá exceptie, monumen- tele-simbol ale momentului genezelor statale, cele mai importante ale statu- lui feudal; a au oglindit toate, in chip fidel Fi adesea strálucit, autárile si optiunile noilor formatiuni statale in materie nu numai de artá, ci chiar de model cultural; a au fost ináltate in preajma imediatá a unor ani In care istoria spiritualá a Bulgariei si a Ungariei, a Rusiei si a Serbiei a cunoscut o cotiturá decisivá pentru viitorul ei; a au fost deopotrivá., majoritatea, ne- cropole ale neamului feudal intemeietor de stat,lácasuri de ingropáciune ale suveranilor celor dintii, prototipuri stilistice pentru arta secolelor urmá- toare, receptacole de bogátie, de fast si de pretiozitate ca atare descrise in cronici contemporane ridicárii lor. Prin toate aceste trásáturi comune pe care am nutut a le stabili, fiecare dintre amintitele edificii incepátoare de serie cul- tural, purtátoare ale unei ideologii pe care o vom comenta la locul cuvenit si ilustratoare ale unor origini statale, ráspunde. credem, la ceca ce am incer- cat sá. denumim, cu un termen ce ni se pare indeajuns de elocvent, monu- mentum princeps". Dar a pune discutia pe asemenea fágasuri echivaleazá cu a acorda vi- zualului, in spetá monumentului de arhitecturási podoabei sale parietale, odoarelor de tot felul ce-1 imnodobeau, un rol covirsitor in mentalitatea medieval á de inceput, fácind din ele deopotrivá obiect al interesului istori- cului si sociologului, al istoricului bisericii si al celui al artei. Nu mai putin, in termeni teoretici pus á problema, se ajunge pentru epoca amintitá si la o certá, pliná de interes, particularitate a raportului artei, alculturii plastice, cu ideologia, particularitate pe care istoricul nu poate sá nu o releve atunci dud se apleacá asupra unui capitol anume, cu adinci semnificatii in istoria civilizatiei, cel al genezelor culturale, al celor emice chiar, mai apoi na- tionale", din evul mediu european. Ne gindim la imprejurarea a' putiná- tatea datelor istorice referitoare la mentalithile, la ideile, la gusturile si la conceptiile epocii fie ele chiar la nivelul aulic feudal, reflectat in restul 9 www.dacoromanica.ro timpurilor medievalen cronici,in documente diplomatice sau in poeme epice cu greu ne lasa sntrevedem in Apusul, dar mai ales In Ra- saritulcontinentului european,dinveaculalIX-lea pina inceldeal XII-lea,altceva decit crImpeiealeunei ideologiicontemporane fenome- nului