Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti
Constantin I. Balmuş Biobibliografie
Constantin I. Balmu ş. Biobibliografie
Seria: Biobibliografiile Directorilor BCU „Carol I“ din Bucure şti, 5
B i o b i b l i o g r a f i e
525 referin ţe a d n o t a t ă Biblioteca Central ă Universitar ă „Carol I“ din Bucure şti
Constantin I. Balmu ş
1898-1957
Bucure şti 2013
Lucrare elaborat ă în cadrul Serviciului Cercetare.Metodologie
Redactor principal Elena Bulgaru Redactori Dana Stoica, Dinu Ţenovici
Colaboratori Carmen Goa ţă , Şerban Şub ă
Coperta 1 Constantin I. Balmu ş – portret realizat de S. Neicu
ISBN 978-973-88947-5-4
„Constantin Balmu ş, conferen ţiar la Universitatea din Ia şi, unul dintre cei mai preg ăti ţi cunosc ători ai clasicismului antic pe care îi avem, a adus, prin ultima sa publica ţie, un mare serviciu literaturii noastre filosofice române şti şi, în acela şi timp, literaturii cu privire la studiul antichit ăţ ii; este vorba despre traducerea lucr ării Tratatul despre sublim (…) şi de studiul care o precede. (…). D-sa a dat la iveal ă o traducere clar ă, sugestiv ă, preocupându-se la tot pasul a reda un echilibru rafinat, între topica şi stilul textului clasic pe de o parte şi nevoile de armonie ale limbii curente pe care o vorbim, pe de alta.“ Prof. Ion Zamfirescu, Adev ărul , 4 iul. 1935, p.1-2.
„Versiunea român ă a romanului lui Longos, Daphnis şi Chloe , r ămâne o str ălucit ă dovad ă a mijloacelor artistice ale d-lui Balmu ş. U şurin ţa sa de a se mi şca înl ăuntrul frazei eline îndrept ăţ eşte încercarea de a traduce un celebru tratat despre sublim, din întâiul secol, pe care Boileau însu şi l-a t ălm ăcit. Ceea ce este remarcabil la d. Balmu ş, dat ă fiind dificultatea textului, este punerea textului român la nivelul limbii ideologice de ast ăzi.“ George C ălinescu, Ulysse . Edit. pentru Literatur ă, 1967, p.281-282.
CUPRINS
Un clasicist în Agora , de Prof.univ.dr. Liviu Franga.. ………………...... X Argument , de Elena Bulgaru………………………...... XXXIV Abrevieri …………………………………………………...... XXXV Cronologia vie ţii şi operei …………………………………...... XXXVI
1. OPERA
I. Literatur ă latin ă clasic ă 1. Volume……………………………………………………………1 1.1 Studii…………………………………………………...1 1.2 Manuale. Crestoma ţii…………………………………..1 2. În periodice………………………………………………… ……3 2.1. Recenzii…………………………………………………3 II. Literatur ă greac ă clasic ă 1.Volume…………………………………………… ………...... 4 1.1 Studii……………………………………………………4 1.2 Traduceri ……………………………………………….4 1.3 Crestoma ţii……………………………………………...4 2 În volume…………………..……………………………………4 3 În periodice………………………………………………………4 3.1 Traduceri………………………………………………..4 3.2 Recenzii…………………………………………………5
III. Filologie clasic ă. Lingvistic ă 1. Volume…………………………………………………………....5 2. În periodice……………………………………………………...... 6 2.1. Studii. Articole………………………………………...... 6 2.2. Recenzii………………………………………………...... 6 IV. Literatur ă român ă 1. În volume………………………………………………………....7 1.1. Studii…………………………………………………...... 7 2. În periodice………………………………………………………...7 2.1. Studii…………………………………………………...... 7 2.2. Recenzii………………………………………………...... 7 V. Literatur ă italian ă 1. In periodice……………………………………………………...... 7 1.1. Traduceri………………………………………...... 7 1.2. Recenzii………………………………………...... 8 VI. Estetic ă 1. Volume…………………………………………………………....8 1.1 Studii………………………………………………...... 8 1.2 Traduceri………………………………………………...... 8 2. În volume………………………………………...... 9 2.1 Traduceri……………………………………………...... 9
VII. Istorie 1. Volume……………………………………………………………....9 2. În volume……………………………………………………...... 9 3. În periodice………………………………………………………….9 3.1. Studii………………………………………………………10 3.2. Recenzii…………………………………………… VIII. Filosofie 1. Volume……………………………………………………………..11 1.1.Traduceri…………………………………………………...11 2. În volume…………………………………………………………..12 2.1. Prefe ţe……………………………………………………..12 3. În periodice……………………………………………………...... 12 3.1. Recenzii…………………………………………………....12
IX. Cultur ă. Înv ăţă mânt. 1. Volume………………………………………………………………....12 2. În periodice………………………………………………………...12 2.1. Studii. Articole………………………………………….....12 2.2. Necrologuri………………………………………………..13 X. Politic ă 1. În periodice………………………………………...... 13 1.1 Studii. Articole……………………………………………..13 1.2. Polemici……………………………………………………15 1.3.Discursuri. Interviuri……………………………………….16 1.4. Omagii…………………………………………………… 17 XI. VARIA 1. În periodice……………………………………………………...... 17
2.OMUL ŞI OPERA ÎN TIMP. REFERIN ŢE CRITICE
A. Referin ţe generale 1. Bibliografii. Biobibliografii. Indici de revist ă…………………...... 18 2. Dic ţionare. Enciclopedii…………………………………………...19 3. Evoc ări. Comemor ări. Necrologuri………………………………..19
B. Referin ţe specializate I. Literatura latin ă clasic ă 1. În volume…………………………………………………...... 21 1.1 Studiii………………………………………………....21 2. În periodice...... 22 2.1.Recenzii...... 22 2.2.Polemici………………………………..……...... 22 2.3 Cit ări. Semnal ări………………………...... ……...... 22 II. Literatura greac ă clasic ă 1. În periodice…………………………………………………....23 1.1. Recenzii…………………………………………....23 III.Filologie clasic ă. Lingvistic ă 1. În periodice……………………………………………………23 1.1. Studii……………………………………………...23 1.2. Cit ări. Semnal ări…………………………………..24 IV.Literatur ă român ă 1. Volume………………………………………………………..24 2. În volume……………………………………………………...25 2.1. Prefe ţe………………………………………………...25 3. În periodice……………………………………………………..25 3.1. Studii. Articole………………………………………..25 3.2. Recenzii…………………………………………….....32 3.3. Cit ări. Semnal ări……………………………………....33
V. Estetic ă 1. Volume………………………………………………………...26 2. În volume………………………………………………………26 2.1. Recenzii……………………………………………...26 3. În periodice………………………………………………….....27 3.1. Studii……………………………………………...... 27 3.2. Recenzii…………………………………………… 27 VI. Istorie 1. În periodice…………………………………………….....31 1.1.Recenzii……………………………..………………..31 1.2 Cit ări. Semnal ări……………………………………...31
VII. Filosofie 1. În periodice ……………………………………….....31 1.1. Cit ări. Semnal ări…………………………………...... 31 VIII. Cultur ă. Înv ăţă mânt 1. Volume………………………………………...... 31 2. În volume…………………………………………………………..34 2.1Studii………………………………………………...... 34 3. În periodice………………………………………………………...35 3.1 Studii……………………………………...... 35 3.2 Recenzii…………………………………………...... 36 3.3 Cronici. D ări de seam ă………………………………...... 36 3.4 Evoc ări.Comemor ări………………………………...... 37 3.5 Polemici………………………………………………...... 37 3.6 Comunicate de pres ă…………………………………...... 37 3.7 Cit ări. Semnal ări………………………………………...... 40
IX. Politic ă 1. În periodice………………………………………………………...40 1.1. Cronici. D ări de seam ă…………………………………………40 1.2. Comunicate de pres ă…………………………………………...42 1.3. Cit ări. Semnal ări………………………………………………..50
X. Biografii 1. Volume…………………………………………………………… 51
XI. VARIA
3. ACTE. DOCUMENTE. CORESPONDEN ŢĂ
I. Acte.Documente …………………………………………………...... 52 II.Coresponden ţă 1. Scrisori trimise………………………………………………...... 58 2. Referin ţe critice în coresponden ţă ……………………………...... 63
Indice de nume …………………………………………………………..66
Un clasicist în agora
Argument Înc de pe vremea lui Homer, a a cum o dovedesc ambele faimoase epopei, vechii greci foloseau un singur termen, cel de γορ , pentru a da nume atât ideii de reunire a mai multor oameni, de adunare a poporului, a mul imii de cet eni, cât i aceleia de loc unde avea s se desf oare adunarea. În plin epoc clasic , la Atena, γορε ειν însemna „a vorbi în public”, adic „a vorbi într-o adunare“, verb semantic echivalent cu sintagma (de uz homeric) γορ γορε ειν , „a ine discursuri în fa a unei adun ri”, „a cuvânta într-o adunare”. De la Homer la Pericle i pân departe, în epoca roman , ideea de întâlnire i dezbatere public , într-un loc special destinat i amenajat, a treburilor cet ii, idee exprimat prin cuvântul γορ a dominat orizontul mental colectiv vechi grecesc, instituind o net separare între spa iul public, prin excelen comun, i cel privat-familial, de uz interior i individual. Astfel s-a i pecetluit, prin intermediul expresiilor uzuale din limb – precum ν τ η γορ , „în pia a public ”, sau γορ πληθο ση „la ora când pia a public e plin de lume” (undeva, între orele zece ale dimine ii i unu dup amiaza) –, imaginea acelei γορ ateniene clasice, despre care s-a spus, pe drept cuvânt, c a fost o „cetate a cet ii”, adic macheta ei miniatural : o mini-cetate în cetatea cea mare a Atenei, cu aleile ei proprii, de platani i de plopi, cu cl dirile ei proprii (temple, tribunale, diverse alte edificii cu destina ie politic etc.), cu micile magazine i tarabe pentru nego ul zilnic, separate de locurile unde cet enii ascultau discursuri i- i spuneau cuvântul. Termenul vechi grecesc i, odat cu el, ideea pe care o purta nu au murit peste milenii. Pân ast zi, unele limbi moderne - desigur, cele de circula ie extins în primul rând -, prin împrumuturi pe cale cult , îl p streaz i folosesc. În urbanistica modern , de pild , spa iul pietonal amplu, fie acoperit, de regul , fie descoperit, populat de mul imea cotidian a trec torilor, se nume te, în felurite limbi de azi, cu acela i multimilenar cuvânt grecesc: agora. În plus, acesta a c p tat i o valoare simbolic : loc de înfruntare i confruntare de opinii, agora a ajuns s desemneze, suplimentar, i no iunea de întrecere, de lupt sau b t lie pentru o cauz , pentru un scop. „A ie i“ (sau „a coborî“) în agora conoteaz , în diverse formul ri ale limbilor moderne, semnifica ia, derivat , de punere a propriei persoane în slujba interesului celorlal i, în numele devotamentului altruist fa de binele i folosul comun. X
Dintre intelectualii unei ri, oamenilor c r ii - atât de expresiv numi i, în limba român , cărturari, de la numele însu i al marii lor pasiuni i al îndeletnicirii lor de-o via , cartea - li s-a pus cel mai adesea, în mod nedrept i fals prin generalizare, nev zuta etichet de persoane rupte de tumultul vie ii publice, de câmpul (aproape în sens propriu) al b t liei zilnice pentru comunitatea civic i binele ei imediat, concret. Din rândul intelectualilor, cel mai iute s-au r spândit o astfel de imagine i opinia aferent , privitoare la un presupus pasivism civic, mai ales în leg tur cu dou importante categorii de c rturari: oamenii din biblioteci - custozi, clasificatori i distribuitori ai c r ii în regimul lecturii publice (faimo ii bibliotecari, bibliologi, biblioteconomi etc., într-o rapid i selectiv trecere în revist terminologic , utilizând reperele oferite de codul profesiilor i ocupa iilor din România), pe de o parte; i oamenii de la catedr - profesorii, cu un singur termen generic, pe de alt parte. Desigur, empiric i cazuistic vorbind, diverse situa ii particulare ar putea motiva apari ia unui astfel de cli eu de gândire. Ne împiedic , totu i, s fim de acord cu acest mod de a privi lucrurile elementul fundamental al analizei profunde: condi ia profesional a celor dou ocupa ii intelectuale. Aceasta îi pune pe practican ii lor, de fapt, într-un contact permanent cu realitatea cotidian a „cet ii“ moderne, a zonei lor de activitate, prin excelen public . Nu mai pu in cu oamenii de lâng ei. În al doilea rând, exist i corespondentul invers al argumentului cazuistic: exemple la fel de numeroase, particulare i foarte concrete, de „coborâre” a oamenilor c r ii în vacarmul trepidant din agora.
Numele lui Constantin I. Balmu , celebrat de paginile volumului de fa , ilustreaz exemplar un astfel de dublu destin, al omului de carte i al c r ii. Stins din via acum 55 de ani (pe 13 iulie 1957, într-o clinic din Geneva, în Elve ia 1), profesorul de filologie clasic , pe care pia memoria a discipolilor i succesorilor s i l-a consacrat ca pe un des vâr it cunosc tor al Antichit ii greco-latine, a condus - chiar dac pentru o scurt , dar efervescent perioad - destinele celei mai importante biblioteci universitare din România, înm nunchind, astfel, preocup rile savantului, iubitor pasionat al c r ii, ca temelie de nezdruncinat, pentru eternitate, a cunoa terii, cu d ruirea generoas a roadelor acestei cunoa teri, adresate, de la catedr i de la masa de scris, discipolilor i beneficiarilor ei, direc i sau indirec i. Rândurile noastre introductive, l sând cititorului pl cerea de a descoperi, singur, mai departe, în volumul de fa , am nuntele revelatoare ale destinului biografic, strâns legat de acela al unei opere parcimonios, dar
1 Dar înmormântat „la Bucure ti, în zidul rotondei Monumentului Eroilor Patriei din Parcul Libert ii“ (dup informa ia oferit de Dobroiu, 1980:109). O bibliografie esen ial a vie ii i activit ii savantului român include urm toarele titluri: Iordan, 1958; Constantinescu-Ia i, 1958; Popa, 1958; Graur, 1958; Mih escu, 1958; Graur, 1959 (contribu ie identic aceleia a autorului, din 1958); Balacciu-Chiriacescu, 1978; DER , I, 1962; MDE , 1972 i 1978.
XI durabil edificate, î i propun doar s schi eze profilul cultural-spiritual al unuia dintre cei mai devota i c r ii dintre clasici tii români ai veacului trecut, profil proiectat, îns , pe pânza vremii i a societ ii române ti, c reia atât de mult i-a pl cut s îi apar in , i pe care nu a precupe it nici un efort ca s o slujeasc nu doar cu devotament, ci i cu iubire.
Profesorul şi cercetătorul
Dup m rturiile contemporanilor 2, înv torul, apoi institutorul I. V. Balmu , tat l viitorului clasicist, î i tip rea probabil singura carte pe care avea s o scrie – un Abecedar - în anul 1898, chiar în acela în care, pe 25 mai, i se n tea primul copil din irul celor apte (dintre ei, cinci b ie i) cu care urma s fie d ruit. Cum primul n scut, un b iat, venea la scurt vreme dup marea s rb toare cre tin a Sfin ilor Împ ra i, întocmai cu Apostolii, Constantin i mama sa, Elena, tân rul înv tor-autor i so ia lui, Ecaterina Balmu (n scut Iacob, casnic )3, i-au dat numele Împ ratului cre tin t ii 4. Fiul cel mare al institutorului i-a m rturisit, înc din primele clase ale cursului liceal inferior, aplecarea spre limbile vechi ale Europei culte, mai cu seam spre greac i latin , nu atât pentru pu in tatea doritorilor i înscri ilor, compensat de camaraderia instaurat între elevii i profesorii sec iei clasice a liceului, cât datorit calit ilor distin ilor magi tri de acolo: în primul rînd, clasicistul Vasile Bogrea - viitorul eminent universitar de la Cluj, dup 1918 -, dar i Alexandru Philippide, Mihai Carp (unul dintre redactorii revistei de bun renume Via ţa Româneasc ă), August Scriban (autorul unui cunoscut Dic ţionar al limbii române ), Iorgu Iordan, Garabet Ibr ileanu i, nu mai pu in, scriitorul
2 Leon, 1975:227.
3 Dobroiu, 1980:109.
4 Pentru to i cei cinci b ie i tat l a muncit din greu ca s -i poat da i men ine la coal , apoi la liceu i chiar în diverse universit i. Înv torul, provenit din satul Schineni, a reu it, prin dârzenie i munc neobosit , s se fac remarcat i s ob in , apoi, transferul din satul Murgeni, în fostul jude Tutova (unde i s-au n scut primii copii), în ora ul Bârlad, acolo având s fie încadrat pe o calificare superioar , aceea de institutor. Primului n scut îi revenea i misiunea cea mai ingrat : „Era cel mai mare din apte copii, trebuia s ob in burs i s reu easc , pentru c urma s -i trag dup el pe ceilal i.“(Leon, ibid .). Constantin nici n-a urmat cursurile primare în satul natal (unde probabil c nu exista nicio coal ), ci în comuna Ige ti (Popa, 1958:21; Mih escu, 1958:31), apoi cursurile liceale (clasei I de liceu corespunzându-i clasa a V-a din gimnaziul de azi) la Liceul Internat „Costache Negruzzi“ din Ia i (1907-1916), ca bursier meritoriu (Popa, ibid .; Mih escu, ibid .; Graur, 1958:29). Dintre fra i, unul a pierit pe front, în primul r zboi mondial, altul a urmat studii tehnice, devenind inginer, iar ceilal i doi medicina, între care i mezinul familiei, Petre Balmu . Amîndoi ace ti fra i medici i-au luat doctoratul în specializ rile lor (Mih escu, ibid .), depunând i o activitate tiin ific de profil ( id ., ibid .). Constantin s-a ata at cel mai mult de fratele s u mezin: „În timpul teroarei legionare, profesorul împreun cu mezinul familiei, studentul în medicin Petre Balmu , dormeau pe la prieteni - noaptea i culcu ul. Dormea cu revolverul sub cap, el, care în via a lui n-a ucis o gâz .“(Leon, ibid .).
XII clasicist (latinist) Calistrat Hoga 5. Cu astfel de profesori - c rora li se ad ugau aceia, nu pu in numero i, dar în egal m sur de prestigio i, de la sec iile tiin elor exacte, sociale i aplicate – nu de mirare c au absolvit cursurile faimosului „Internat” viitoare personalit i ale patrimoniului culturii i tiin ei române ti, precum Traian Lalescu, Horia Hulubei, Traian S vulescu, Mihai Ralea, Nicolae Gh. Lupu, Emil Condurachi, Radu Beligan, Petre tef nescu- Goang , Mihail Jora, Victor Ion Popa, Ionel Teodoreanu i mul i al ii 6. Tân rul „vis tor i îndr gostit de frumos” 7, înzestrat cu „un sim foarte dezvoltat pentru latura estetic ”8, se vede nevoit ca, odat cu intrarea României în prima conflagra ie mondial , în vara lui 1916 (14/27 august), s treac , în ultima clas de liceu fiind, în regim particular, i s - i îndeplineasc , apoi, dup absolvirea liceului, serviciul militar la coala de Cavalerie din Boto ani, unde începe cursurile pe data de 1 aprilie 1917, r mânând mobilizat la un regiment de cavalerie 9, ca sublocotenent, dup ce, pe 1 aprilie 1918, absolvise coala Militar la care se înscrisese cu un an înainte. R zboiul era pe sfâr ite, for ele beligerante urmau s -i pun cap t prin armisti iul încheiat pe 11 noiembrie 1918. În ace ti ultimi doi ani ai r zboiului, tân rul, abia ie it din adolescen , declarat pasionat de Antichitate i corola ei de lumini, nu- i tr dase câtu i de pu in voca ia. Se supusese, doar, vremurilor. Se întoarce la adev rata coal , alma Mater ie ean , al c rei student, la Facultatea de Litere i Filosofie, devine efectiv imediat dup încheierea r zboiului. Absolv , în 1920, sec ia de filologie clasic , ata ându-se, dintre profesori, cu predilec ie de latinistul i literatul Ion (I.) M. Marinescu 10 . i-a sus inut licen a (notat cu calificativul Magna Cum Laude ) în anul imediat urm tor absolvirii, în 1921 11 . Ca s se poat între ine, a lucrat ca pedagog, al turi de al i studen i, la Liceul Militar din Ia i, unde a continuat s func ioneze, dar - dup licen - ca profesor suplinitor, precum i la Seminarul „Veniamin” din Ia i (în locul lui Iorgu Iordan, pentru limba german , titularul aflându-se la studii, la Bonn), pân în anul primei sale plec ri ca bursier, în Germania (1922: la Bonn i la Berlin, vreme de doi ani) 12 .
5 Popa, 1958:22. Unul dintre dasc lii s i, Iorgu Iordan, care avea s -i devin , peste multe decenii, coleg la Academie, remarca, în necrologul din 1958, aviditatea de „înv tur mult i variat “ a elevului Balmu din clasa a III-a (azi, a VII-a), mai cu seam pasiunea lui, de-a dreptul estetic , pentru Antichitate, manifestat printr-o adev rat iubire de frumos i comunicat deopotriv , cu entuziasm, profesorilor i colegilor s i (Iordan, 1958:15).
6 Popa, ibid .
7 Iordan, ibid .
8 Id ., ibid .: 16.
9 Popa, ibid .
10 Id ., ibid .; Mih escu, 1958:31.
11 Dobroiu, ibid .; Balacciu-Chiriacescu, 1978:59; Popa, ibid .
12 Dobroiu, ibid .; Mih escu, ibid .; Balacciu-Chiriacescu, ibid .
XIII
Amintirile fo tilor colegi de studen ie schi eaz profilul unui tân r în acela i timp studios 13 i energic 14 . Multe seminarii deveneau vii tocmai pentru c studentul Balmu , un nemul umit i revoltat de prezent, de neajunsurile i greut ile greu surmontabile ale vie ii imediat de dup r zboi, milita pentru clasicism ca pentru „o lume ideal , de valori spirituale i artistice capabile s formeze un om nou, complet i echilibrat” 15 . Însetat de cultura autentic , indiferent de vârsta acesteia, studentul clasicist nu refuza, pe de alt parte, nicidecum modernitatea i actualitatea: el practica lecturi din autori contemporani, str ini i români, frecventa expozi ii de art plastic i spectacole, audia concerte simfonice 16 - o via cultural complex , care asigura Ia ului postbelic faima unei adev rate capitale a culturii bunului gust novator, dincolo de toate avatarurile celeilalte vie i, politice i sociale. C tre valurile, adeseori foarte i prea agitate, ale acestei vie i din agora s-a sim it atras de timpuriu, înc din primii ani de studen ie, tân rul clasicist ie ean. El nu poate uita c , dincolo de lini tea s lii de bibliotec - asiduu frecventat de un student clasicist din cale afar de sedulos, aproape obsedat de c r i, mai ales de texte -, se afl vacarmul str zii. C via a c r ii este doar o parte a celei d ruite la na tere, partea care poate fi îndrumat , cu tact i cu r bdare, c tre frumos i bine. Este exact ceea ce încearc , dup m rturiile fo tilor colegi 17 , s realizeze, în ultimii ani de facultate, studentul clasicist în noua sa ipostaz de pre edinte al societ ii studen ilor în litere ie eni: organizeaz conferin e ale scriitorilor pentru studen i i sus ine el însu i o conferin atr g toare ca subiect: Romanul grecesc al lui Longos . În tot acest r stimp, lucrase cu entuziasm pe textul lui Longos, care i-a încheiat ciclul preg tirii universitare i i-a deschis, larg, cariera de intelectual, neîncetat completat i perfec ionat în studii. Astfel, înainte de a se consacra unei noi etape de preg tire i forma ie, de data aceasta postuniversitar (mai întâi, între 1922 i 1924, ca bursier în Germania: cf., supra, p.XIII i n.12), Constantin Balmu î i trece testul maturit ii profesionale prin publicarea, în 1922, a primei traduceri integrale române ti a capodoperei romanului grecesc antic, Daphnis şi Chloe , c tre care se sim ise atras irezistibil din primii ani ai studen iei. Avea numai 24 de ani, când a r spuns onorantei invita ii a Editurii Cultura Na ional de a colabora, al turi de Vasile Pârvan, la dezvoltarea unei colec ii fundamentale pentru consolidarea culturii române ti, colec ie de traduceri ini iat i condus de reputatul magistru de la Universitatea din Bucure ti: „Clasicii antici”. Tân rul
13 „Constantin Balmu era un student foarte inteligent, metodic i muncitor, curios de tot ce interesa cultura literar i general , scriitorii clasici i moderni, istorie, arte plastice, literatur social (…) Avea sensibilitate artistic i gust literar (…)“ (Popa, ibid .).
14 „Era un entuziat pentru lumea clasicismului antic, în care vedea un stil de via , o ie ire din impasul în care ne aruncase primul r zboi mondial (…).“( Id. , ibid .). 15 Id ., ibid . De aceea, în seminariile conduse de profesorul I. M. Marinescu, în care se d deau aprige b t lii de idei între „antici“ i „moderni“, studentul Balmu ap rea drept „campionul <
16 Informa ii preluate din articolul lui Popa, 1958:22-23.
17 Id., ibid .: 23.
XIV clasicist recent absolvent punea la dispozi ia coordonatorului de colec ie nu numai o remarcabil i elogiat traducere, prin virtu ile ei artistice concurente cu originalul, ci i un consistent, foarte documentat studiu introductiv despre romanul grec 18 . Ecourile în lumea literar româneasc interbelic aveau s fie profunde i de durat 19 . Experien a de traduc tor, atât de reu it înc de la debut, l-a marcat, îns , la fel de profund, pe însu i autorul ei. Pe de o parte, prin continuarea activit ii sale de traduc tor, tân rul clasicist î i va descoperi i exploata unul dintre filoanele esen iale ale propriilor preocup ri, punându-le sub semnul militant al propag rii culturii clasice în peisajul formativ intelectual românesc 20 . Astfel, el va îmbog i patrimoniul textelor antice clasice, t lm cite în român , de-a lungul deceniilor urm toare, cu versiuni care fie nu vor mai fi ref cute niciodat , de la Balmu încoace, pentru o eventual actualizare a lor: Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut. Bucure ti, 1935 (edi ie cu comentariu critic) 21 ; Tratatul despre stil al lui Demetrios. Ia i, 1943 (edi ie cu bogate comentarii i note); Diogenes Laertios , Despre vie ţile şi doctrinele filosofilor. Studiu introductiv i comentarii de Aram M. Frenkian. Bucure ti, 1963 (postum); fie vor constitui una dintre variantele române ti de referin : Poetica lui Aristotel. Bucure ti, 1957; Homer, Iliada , VI, în Revista Funda ţiilor Regale , decembrie 1938 22 . Dup exemplul mentorului s u, Vasile Pârvan, care, dealtfel, îi înlesnise, cum am ar tat mai sus, un debut prestigios, Constantin Balmu , va ini ia, la rândul lui, o colec ie de traduceri din autorii clasici antici, de data aceasta doar greci, dar anii celui de-al doilea r zboi mondial nu-i vor permite cooptarea i angrenarea unor for e traduc ional-erudite mai largi, astfel încât din proiectata colec ie de „Autori greci în române te” - care inten iona 23 s adune un front
18 Dobroiu, 1980:112-113. „Traducerea dovedea un adev rat talent literar i o însu ire deosebit de a transpune în limba noastr prospe imea textului grecesc. Republicarea acestui text în 1956 reprezint o recunoa tere a calit ilor lui.“ (Popa, 1958:23). „De i autorul era înc tân r, a reu it s dea o oper de adev rat crea ie artistic , dovedind c avea însu iri de scriitor de talent.“ (Mih escu, ibid .).
19 La zece ani de la apari ia traducerii, G. C linescu sublinia înc impactul ei asupra dezvolt rii i model rii limbajului prozei române ti contemporane: „Socotesc pe d. Balmu printre cei mai arti ti traduc tori ai no tri din limbile clasice (…) Versiunea româneasc a romanului lui Longos, Daphnis şi Chloe , r mâne o str lucit dovad a mijloacelor artistice ale d-lui Balmu .“( Adev ărul literar şi artistic din 9 octombrie 1932, p.5, apud Mih escu, ibid .; Dobroiu, 1980:112, n.9).
20 Balacciu-Chiriacescu, 1978:60.
21 Acela i G. C linescu remarca deosebita calitate a traducerii oferite de Balmu i acestui text, care reprezint unicul tratat de estetic general p strat din Antichitate: traducerea realiza „punerea textului român la nivelul limbii ideologice de ast zi“ (recenzie în Adev ărul literar şi artistic din 27 octombrie 1935, p.9, reluat - împreun cu aceea privitoare la studiul lui Constantin Balmu despre Rutilius Namatianus, publicat într-un reputat periodic italian - în volumul, ap rut postum, al lui G. C linescu, Ulysse . Bucure ti, 1967, p.279- 283).
22 Graur, 1958:30; Balacciu-Chiriacescu, ibid .; Mih escu, 1958:33.
23 Dobroiu, 1980:114. XV larg de texte primordiale: filosofice, istorice, retorice i de fic iune - nu au putut s apar decât dou volume, ambele traduse i prefa ate de H. Mih escu, dar precedate de studii introductive apar inând lui Constantin Balmu : Leucip şi Democrit (1941) i Heraclit din Efes (1943) 24 . Pe de alt parte, activitatea de traduc tor, apoi i de editor, a tân rului filolog clasic i-a permis s - i cultive, într-o m sur i mai mare, acel „sim foarte dezvoltat pentru latura estetic ”, pe care îl observase Iorgu Iordan 25 înc de pe vremea primei colarit i. „Grija pentu cuvânt” 26 - temeiul i esen a muncii unui φιλ ó-λογο , lat. philologus , „iubitorul cuvântului”, antic sau modern deopotriv - s-a r sfrânt la Constantin Balmu i asupra propriului „scris”, respectiv asupra scriiturii personale, la toate nivelurile i în toate direc iile crea iei sale originale, tiin ifice. D m din nou cuvântul fostului profesor i mentor al tân rului clasicist: „Construc ia frazei, alegerea cuvintelor i a expresiilor dau lucr rilor sale tiin ifice o înf i are adesea artistic , între altele printr-o anumit caden , pe care o sim im u or, dac citim pasajele respective cu glas tare.“ 27 Arta, nu de pu ine ori de-a dreptul sisific , a traducerii din mae trii Antichit ii clasice s-a întors, ca un reflex profund benefic, asupra oric rui produs al gândirii i crea iei autorului- interpret. În luna octombrie a anului 1923, ca o recunoa tere a posibilit ilor, dar i a meritelor de care f cuse deja dovada, tân rul studios, înscris la doctorat i beneficiar al unei burse de studii în Germania, este numit asistent la catedra de elin a facult ii corespunz toare din universitatea ie ean .28 Din perioada german de studii postuniversitare, Constantin Balmu va re ine în special
24 Atari edi ii române ti ale autorilor clasici ai Antichit ii urm reau s completeze o bibliotec proprie seminariilor de latin i de greac veche pe care, ca asistent titular (începînd de la 15 decembrie 1930), le va sus ine la facultatea absolvit nici cu un deceniu în urm . Astfel, printre seminariile din perioada 1931-1935 se num r i cele intitulate Lucr ări practice de limb ă i Traduceri din române şte în latine şte . Dup moartea profesorului Cezar Papacostea i preluarea, ca titular cu gradul de profesor, a catedrei de limba elin a aceleia i facult i (din ianuarie 1937 pîn în ianuarie 1948, cînd este transferat la catedra de elin a Facult ii de Litere i Filosofie a Universit ii din Bucure ti), a adar vreme de aproximativ unsprezece ani, Constantin Balmu a condus cursul i seminarul de limba i literatura greac veche i a organizat biblioteca acestora. În toat aceast perioad , a a cum au remarcat contemporanii, profesorul Balmu „îmbog e te sistematic biblioteca seminarului, î i pune la dispozi ie i propria sa bibliotec , colec ie splendid de c r i de fond, c r i rare i de bibliofilie, adunate cu pasiune i rafinament.“ (Popa, 1958:25). În acest context profesional i cultural trebuie plasat ini iativa cre rii colec iei „Autorilor greci în române te“, în vederea cre rii unei puternice coli, cu acoperire na ional , de filologie clasic . A se vedea, în acest sens, i Balacciu-Chiriacescu, 1978: 60.
25 1958:16; cf. i, supra , p.XIII, n.8.
26 Iordan, ibidem .
27 Id ., ibid .
28 Dobroiu, 1980:109-110.
XVI cursurile de stilistic ale lui Eduard Norden 29 , care, împreun cu lucr rile de mare notorietate ale acestuia, vor influen a decisiv orientarea filologic a tân rului clasicist român. Urmeaz o perioad foarte fructuoas în cariera ini ial a merituosului cercet tor. Trimis, în anul 1924, dup încheierea stagiului german, la Roma, la propunerea lui Vasile Pârvan, ca membru al colii Române de la Roma (faimoasa Accademia di Romania , înfiin at i condus de savantul clasicist i istoric), Constantin Balmu r mâne acolo înc doi ani, pân în 1926. 30 În acest r stimp, continu s lucreze intens la teza de doctorat, pe care i-o sus ine la sfâr itul primului an de stagiu italian, în octombrie 1925, la Ia i, teza purtând titlul Tehnica povestirii la Plutarh în Βíοι παρ λληλοι i ob inând calificativul Magna Cum Laude. În acela i an, lucrarea este publicat la Chi in u. 31 . Contactul direct al tân rului savant român cu zonele culturale purt toare de profund mesaj clasicist i umanist nu va înceta, practic, pân la izbucnirea celei de-a doua conflagra ii mondiale (1 septembrie 1939). Vreme de aproape un deceniu i jum tate, Constantin Balmu va c l tori îndelung, pentru diverse perioade, uneori revenind în acelea i locuri - surse inepuizabile de încredere în perenitatea culturii i a civiliza iei europene, cl dite pe fundamentele umanismului clasic antic. Revine cel mai adesea în Fran a (în perioada 1926-1929, dar i în anii 1930 i 1939) - de unde poart un sus inut epistolar cu G. C linescu -, viziteaz fascinanta Elad (Atena i Constantinopolis, în special, în aprilie-mai 1928), în timpul unei croaziere mediteraneene, nu las deoparte nici sobra Elve ie, din care se reîntoarce în Germania primei tinere i (1939). Anii de ucenicie intelectual-spiritual , dar i de formare profesional , ai deja maturului „Werther” clasicist îi vor oferi, pe rând, temeiul i prilejul unor remarcabile noi afirm ri în eforturile sale de consolidare a prestigiului filologiei clasice române ti. 32 Anii c l toriilor de studii nu au întrerupt nicio clip studiile propriu- zise.
29 Id ., ibid .: 110. A se vedea, în completare, m rturia colegului i prietenului s u, N. I. Popa: „Scrisorile lui din ace ti ani îi m rturisesc entuziasmul pentru seminariile profesorilor germani, totodat erudi i i apropia i de studen ii lor (…)“ (1958:23).
30 i se bucur , c l torind permanent de-a lungul peninsulei, dar mai ales în centrul i în sudul ei, de feluritele „comori de art veche i modern vizitate“, „ca un adev rat romantic“, animat de mobilitate spiritual i „ve nic neastîmp r“ (Popa, ibid .). Cf. i Dobroiu, 1980:110; Mih escu, 1958:33.
31 Detalii apud Mih escu, 1958:32. Teza a fost considerat , în rândurile clasici tilor români, „o noutate în literatura de specialitate“ (Dobroiu, 1980:113), desigur, a vremii.
32 „Punea în studii, în c l torii i în aprecierea celor v zute acela i avânt tineresc i febril, o impacien de mare sensibil format la coala clasicismului, pentru care între inea personal i propaga cu frenezie în jurul s u, un adev rat cult.“ (Popa, 1958:23-24). Alte informa ii - personale, cu prec dere - în aceast privin afl m la Iordan, 1977:31, 131, 219 i urm., 239-277 (apud Dobroiu, 1980:110, n. 2 i 3).
XVII
La doi ani de la publicarea tezei, Constantin Balmu î i l rge te aria cercet rilor prin editarea critic a surselor grece ti care au stat la baza elabor rii singurului tratat formativ-educa ional p strat din Antichitatea clasic , Institutio oratoria , al lui Quintilianus. Remarc m faptul c , pentru a atrage aten ia lumii savante occidentale, Balmu î i redacteaz studiul în limba latin (De Quintiliani fontibus Graecis , 1927) i îl public simultan la Ia i i la Paris, în prestigioasa Revue des Études Latines, stârnind ecouri favorabile. În acela i an, public , tot la Ia i, sub forma unui curs litografiat, volumul Istoria poeziei latine în epoca arhaic ă, precum i - aproape simultan cu N. I. Herescu, savantul clasicist bucure tean 33 - bro ura, identic în titlu i în spiritul ei, Pentru clasicism 34 . În anul imediat urm tor (1928), va ap rea un nou curs litografiat, de data aceasta din domeniul gramaticii istorice a limbii latine (mai exact, de Fonetic ă şi morfologie istoric ă latin ă), pentru ca în 1929 s publice, în aceea i direc ie lingvistico-istoric , un medalion biografic dedicat comparatistului indo-europenist Jules Vendryès, în revista „Lumea“ . Lucr rile acumulate – la care se va ad uga i cea mai prestigioas din cariera autorului (cf. infra ) - îi vor permite lui Balmu s se înscrie i s î i sus in examenul de docen (1930-1931), care îi va deschide, în anii urm tori (1932, respectiv 1936-1937), perspectiva unui merituos, în afara oric rui dubiu, cursus honorum universitar 35 . Anul 1930 i-a adus veritabila consacrare tiin ific . Tân rul universitar ie ean public , la cea mai reputat cas de editur european din domeniul filologiei clasice - „Les Belles Lettres”, de la Paris - un studiu masiv consacrat artei expresiei i compozi iei în cele dou opere majore ale lui Aurelius Augustinus : Études sur le style de Saint Augustin dans “Les Confessions” et la “Cité de Dieu”. Volumul, de peste 300 de pagini (327 mai exact), g zduit de prestigioasa colec ie de texte antice greco-latine i de studii aferente Association „Guillaume Budé” - Presses Universitaires de France, a fost rapid remarcat de savan i de notorietate mondial , precum Alfred Ernout 36 . Din
33 Acesta va aduna, spre publicare, sub forma unei c r i, abia un deceniu mai tîrziu (volumul a ap rut, a adar, în 1937), articolele i studiile ap rute succesiv în intervalul 1926- 1936. Cf. Franga, 2011:11-12.
34 În clasicismul antic, în aceea i manier i m sur ca i pu in mai tân rul s u coleg bucure tean, Balmu „vedea o salvare“, „o lume de contempla ie artistic i de medita ie filosofic “, dar, nu mai pu in, i un „principiu de via “ (Popa, 1958:24).
35 Dobroiu, ibid .; Popa, ibid .
a g sit un larg ecou în lumea tiin ific .“( ibid ., 32) i a fost, probabil, „lucrarea sa cea mai de seam “( ibid .). Aceea i concluzie o întîlnim i la Dobroiu (1980:113): „Este lucrarea cea mai bine primit în lumea savan ilor din ce a publicat Constantin Balmu .“
37 Singurul autor român - de pîn atunci - al unei exegeze augustiniene complexe i complete se vede silit, în anul 1931 (imediat urm tor apari iei volumului în cauz ) s editeze, într-o bro ur separat , „extrase din recenziile ap rute despre acel studiu în periodicele de specialitate str ine (…). Autorul, vinovat parc de opera sa, trebuia s-o apere de speciali tii români…“ (Popa, 1958:24). Bro ura purta titlul: Părerile criticii - extrase din recenziile ap ărute în periodicele str ăine .
38 G. C linescu, în Adev ărul literar şi artistic din 9 octombrie 1932, apud Mih escu, 1958:32. Nu întâmpl tor, acela i eminent critic îl compar pe Balmu din eseul augustinian cu un bijutier, gra ie operei sale „de minu ie i rafinament“. (Dobroiu, 1980:115).
39 Mih escu, 1958:33; Popa, 1958:24. Cf. i supra , p.XVIII.
40 Dobroiu, 1980:110; Popa, 1958:24. Decizia ministerial l-a titularizat ca profesor de limba i literatura greac veche începând cu 1 februarie 1937; a se vedea Mih escu, 1958:33.
XIX didactic , sus inut de recurente c l torii de studii i documentare, Constantin Balmu î i continu i extinde activitatea de investiga ie tiin ific , punând-o în slujba propriei activit i profesionale, ca i a consolid rii culturii clasice din România. Apar, în 1934 i 1935, dou studii remarcabile de literatur latin , despre epistolarul lui Aurelius Augustinus i despre „ultimul poet” latin, Rutilius Namatianus. 41 În anii urm tori, începând cu 1935, profesorul Balmu , avându-l al turi pe reputatul clasicist - de asemenea profesor, dar, la acea dat , doar în înv mântul secundar - Alexandru Graur, î i consacr for ele proiectului de editare a unei serii complete de manuale colare pentru latin i greac veche. 42 Au fost, s-a ar tat, „excelente edi ii colare din autorii antici latini i greci” 43 , probabil cele mai valoroase ap rute pân atunci pe pia a româneasc de carte colar . Tot în ace ti ani de intens activitate didactic dedicat înzestr rii înv mântului românesc cu manualele de baz ale culturii clasice, mai precis în anul 1935, profesorul universitar de la Ia i încredin eaz tiparului - de data aceasta la Bucure ti - Gramatica limbii grece şti. Fonetic ă, morfologie, sintax ă. R spunzând, prin solu iile preconizate, unor probleme grave ale înv mântului românesc, perpetuate de-a lungul deceniilor ce f cuser trecerea de la un secol la altul, profesorul Balmu c uta s pun de acord „înv mântul tiin ific al unei limbi” cu cel „practic“ i, astfel - dup propria expresie-, „s întinerim pu in studiul gramaticii în coala noastr secundar , l sând la o parte explica iile învechite i perimate.” 44
41 La lettre de Saint Augustin à Licentius (în volumul comemorativ În memoria lui Vasile Pârvan . Bucure ti, 1934); Rutilio Namaziano, l’ultimo poeta di Roma , publicat în periodicul italian Il mondo classico : „Studiul e bine primit i e înregistrat în bibliografiile de specialitate.“(Dobroiu, 1980:113).
42 Importan a lor - în total, 10 volume (Balacciu-Chiriacescu, 1978: 60) - s-a dovedit fundamental pentru men inerea prestigiului înv mântului clasic în România modern , respectiv interbelic , supus - ca, practic, toate marile ri europene de atunci - încerc rilor de „reformare“ curricular , prin diminuarea, pîn la un minimum drastic, a forma iei clasiciste. Manualele Balmu -Graur „însemnau un mare progres fa de manualele existente, atît prin siguran a i bog ia informa iilor, cît i prin hârtia folosit i mai ales prin tehnica grafic , fiind înso ite de numeroase fotografii i figuri în text.“ (Mih escu, 1958:33). Autorii edita i au fost, în ceea ce-l prive te personal pe Balmu , urm torii: Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus; Esop, Lucian din Samosata, Xenophon i Platon (Crestoma ţia elin ă, cu note gramaticale şi cu un vocabular complet . Bucure ti, 1935). Cf. Dobroiu, 1980:113 (celelalte opere de autori înregistrate au fost editate prin îngrijirea lui Al. Graur). Cf. i Popa, 1958:25-26 (sînt luate în calcul, pe lîng Antologia latin ă ( supra , i alte 10 volume de Texte latine , plus Manualele de limb ă latin ă pentru clasele III-V i VI- VIII : 1946, tot în colaborare).
43 Dobroiu, ibid . Noi contest ri, chiar i în aceast zon , aparent marginal , a instrumentarului informa ional cu obiective pur didactice, nu au întîrziat - nesurprinz tor, subliniez - s apar . Este drept, izolat, dar purtînd semn tura unui ilustru dasc l de liceu, precum G. Gu u (articolul cel mai incisiv se nume te Un procedeu întrist ător i a fost publicat în Convorbiri literare din iunie 1941).
44 Cele dou citate de mai sus au fost preluate de la Dobroiu, 1980: 115-116. Reproducem aici, mai jos, i aprecierea autorului articolului - la rîndul s u, unul dintre corifeii colii de filologie clasic a Universit ii din Bucure ti în deceniile postbelice ale veacului trecut- privitoare cu prec dere la gramatica greac a lui Balmu : „Manualul lui Balmu pentru prima dat introduce în înv area unei limbi în coala medie un minimum de informa ie XX
Contemporanii care l-au cunoscut mai îndeaproape i nu l-au privit prin lentila invidiei colegiale depun o frumoas m rturie despre omul din profesorul Balmu . Este binevenit, de aceea, s l s m din nou cuvântul unor astfel de m rturii directe i oneste 45 : „El sluje te aceast catedr 46 cu talent i cu devotament. Era un profesor apropiat de studen i, animator zelos al acestor studii pe care le-a dezvoltat printre elevii lui i în facultate. Cursurile i seminariile lui, f cute cu acel ton de vioiciune comunicativ prin care el participa personal în dezbaterile de idei, s-au bucurat totdeauna de pre uirea studen ilor. Ei sim eau în profesor un om de o bogat cultur de specialitate i general , mereu fr mântat de probleme i contribuind direct, prin lucr rile sale, la rezolvarea lor.” Se adaug , precizeaz N.I. Popa, 47 o vorbire, la conferin e i prelegeri, foarte animat , prin tonul ei, ca i prin mimic i gestualitate. A a l-au perceput i auditorii prestigioaselor societ i tiin ifice al c ror membru devine, pe rând, în acela i deceniu: „Société des Études Latines” i „Société des Études Grecques“- amândou de la Paris, 1937-1938 - „Asocia ia Academic V. Pârvan” (1937, ca membru fondator), mai târziu „Societatea de Studii Clasice“ i „Societatea de Lingvistic ” (ambele în Bucure ti).
Savantul cetăţean
Tân rului fiu - poate nu a fost o întâmplare: cel mai mare - al înv torului care a avut ambi ia s scrie un abecedar nu i-a pl cut niciodat s stea deoparte. Nici la treburile casei, nici la cele ale c r ii. Ajuns profesor reputat, decident asupra carierei profesionale a altor colegi meritorii, 48 Constantin Balmu a crezut întotdeauna c are, împ rt ind dintr-o experien timpurie, inclusiv de via , ceva de spus în folosul comunit ii universitare c reia îi slujea, ca i al celor în mijlocul c rora fusese adus pe lume i al turi de care tr ia o istorie, cea dintre dou r zboaie mondiale, mult prea agitat , de- a dreptul turbulent . Uneori pân la completa dezordine i haos. Ceea ce un clasicist, cu sim ul înn scut al armoniei, binelui i adev rului, nu putea accepta niciodat . Nici m car înfrânt.
diacronic , într-o vreme cînd gramatica latin continu s se înve e sub forma unor dogme puse în versuri latine ti.(…) Abia peste 23 de ani se va publica o gramatic latin cu considera ii istorice elementare.“ (id ., ibid .:116).
45 Popa, 1958: 24-25.
46 Autorul se refer la ambele „catedre“ ocupate, dup 1930, la Facultatea de Litere i Filosofie a Universit ii din Ia i, de c tre mereu tîn rul i entuziastul profesor: de limba i literatura latin , respectiv de limba i literatura greac veche.
47 Ibid ., 25.
48 A f cut parte, bun oar , din comisia de concurs pentru postul de conferen iar la Facultatea de Litere a Universit ii din Ia i, candidatul care s-a prezentat fiind George C linescu (mai, 1937).
XXI
În fa a acestor convulsii ale istoriei române ti tardiv moderne, profesorul savant nu r mâne pasiv, scufundat în antichit i. Reac ia lui e una pur civic . Glasul profesorului începe s se aud i dincolo de zidurile universit ii. Pe m sur ce evenimentele, unele de neîn eles, altele previzibile, se adun de la un an la altul i se precipit pe o pant colectiv, dar i personal periculoas , profesorul clasicist nu accept s nu ia atitudine. Mai întâi prin scris - unul militant, esen ialmente cet enesc, adic democratic, prin aceasta total diferit ca teme i subiecte de cercet rile savante - apoi prin ac iune i fapte concrete. Avea i toate motivele s-o fac . Îndep rtat de la succesiunea tronului cu jum tate de an înainte de moartea regelui Ferdinand „Întregitorul” (survenit pe 20 iulie 1927), prin instituirea Regen ei regale care îl destinase pe prin ul Mihai ca principe mo tenitor, prin ul Carol revine în for peste trei ani, determin Parlamentul României s anuleze legile din ianuarie 1926 i s -i acorde succesiunea la tron. Pe 8 iunie 1930, principele Carol depune jur mântul ca rege, sub numele de Carol al II-lea, impunând o direc ie cu totul personal în via a politic , dar i reac iile aferente i consecutive. În decembrie 1933, dup ce guvernul condus de I.G. Duca scoate Garda de Fier în afara legii (9 decembrie), primul ministru este asasinat de proaspe ii ilegali ti pe peronul G rii Sinaia (29 decembrie). Peste aproape ase ani, pe 21 septembrie 1939, la exact trei s pt mâni dup declan area celei de-a doua conflagra ii mondiale, prin atacarea Poloniei de c tre Germania, al c rei cancelar era, de câ iva ani neîntrerupt, Adolf Hitler (1 septembrie 1939), un alt prim ministru al României, Armand C linescu, este din nou asasinat. Apoi, în mai pu in de un an, în p durea muntean de la Strejnicu, îi vine rândul s fie schingiuit i ucis unui alt fost prim ministru al României (între 1931-1932), Nicolae Iorga, adversar declarat al G rzii. Atunci, pe 14 septembrie 1940, dup abdicarea lui Carol al II-lea, România este proclamat oficial stat na ional-legionar. Pân la sfâr itul lui ianuarie 1941, ara cade în pr pastia unui sângeros r zboi civil, care se continu cu i se transform într-o parte a conflagra iei mondiale (1941-1944). Profesorul nu mai poate r mâne doar la catedr . Scrie în principalele cotidiene i reviste ie ene, respectiv na ionale 49 , criticând toate derapajele i încercând, prin simpla sa atitudine contestatar , s le previn . Caut , cu încredere i perseveren , prietenia, sprijinul, alian a tuturor persoanelor - colegi universitari, în primul rând - capabile s se opun cu luciditate i fermitate r t cirilor fanatice na ionalist- ovine i fasciste. De aceea, Constantin Balmu s-a reg sit întotdeauna de partea democratic a baricadei, al turi de profesorul s u, Iorgu Iordan, de distin i colegi, ca Andrei O etea, Traian Bratu (rector al Universit ii din Ia i chiar în acea epoc ), Petre Andrei, Radu Cern tescu, erban i eica, C.I. Parhon, Mihai Ralea sau de alte
49 Ca Lumea , Adev ărul literar şi artistic , Însemn ări ie şene , apoi, pu in mai tîrziu (dup 1946) Moldova liber ă, al c rei director i devine (pîn în 1948). Cf. Popa, 1958:26; Mih escu, 1958:33; Balacciu-Chiriacescu, 1978:60. (Balmu este numit directorul ziarului Moldova liber ă nu „dup 1944“, cum generic se exprim autoarele Dic ţionarului , ci, mai precis, începînd cu anul 1946, de la 1 ianuarie; va conduce, în calitate de director, ziarul respectiv pîn spre sfîr itul anului 1947 (Dobroiu, 1980:111).
XXII personalit i culturale de prim rang, precum Mihail Sadoveanu. Al turi de ei i de al ii, profesorul clasicist va semna, cu câteva luni (mai exact, în aprilie) înainte de 23 august 1944 - când, prin arestarea mare alului Ion Antonescu, se va declan a insurec ia antifascist -, un memoriu - apelul profesorilor universitari din România - adresat mare alului, în care se solicita ie irea urgent a României din r zboi i o nou reconfigurare politic a rii. Un al doilea memoriu, semnat de asemenea de savantul clasicist, va fi din nou înaintat mare alului la începutul lui august (în ziua de 4), cu pu in înainte de r sturnarea guvernului condus de Antonescu 50 . Nu i-a fost fric s ia atitudine 51 . Modelul s u intelectual, inspirat de idealurile umanismului clasic antic, a fost unul implicat civic, democratic prin excelen . Nu ezit, prin urmare, s folosesc un termen aparent, azi, desuet, dac nu chiar compromis: progresist. Un model pe care l-a numi, mutatis mutandis , ciceronian, inclusiv sub aspect temperamental. I-a alc tuit cel mai fidel portret moral i psihologic tot fostul s u profesor, apoi coleg la Academie, Iorgu Iordan: „Pasiunea i entuziasmul lui Constantin Balmu se manifestau i în aprecierile sale asupra oamenilor i evenimentelor. De ast dat aceste tr s turi caracteristice ale felului s u de a fi luau de multe ori forme aproape extremiste: admira ia pentru ce i se p rea bun i indignarea împotriva r ului izbucneau cu o putere neobi nuit , i, în general, ele îl st pâneau vreme îndelungat , adesea tot timpul, în leg tur cu omul ori cu faptul care i le-a provocat. tia s iubeasc i s dispre uiasc , iar când era cazul, chiar s urasc f r nici o re inere. (…) Temperamentul înfl c rat al lui Constantin Balmu l-a f cut s se intereseze de timpuriu de via a politic .“ 52 Nu e de mirare, a adar, nici c , la fel de timpuriu, i-a adunat i mul i du mani: ace tia, mai ales în perioada dictaturii legionare, i-au propus, pur i simplu, s -l scoat din înv mânt. 53 Întoarcerea cu fa a c tre stânga e icherului politic, în condi iile unei recrudescen e f r precedent a extremei drepte i ale unei debusolade generale a for elor democratice de centru-dreapta a survenit, prin urmare, firesc în cazul profesorului Balmu , n-a fost nicidecum o „schimbare la fa ”, consecin a unui perfid cameleonism politic. Din momentul lu rii deciziei la vârf, ini iate i puse în oper de regele Mihai I, de a salva m car ceea ce mai putea fi salvat, savantul clasicist nu ezit s coboare, cu scut i cu lance, direct în aren . O suit a evenimentelor celor mai importante din via a lui se încheia, o alta b tea la u . La nici dou luni de la actul insurec ional din august 1944, în octombrie, profesorul ie ean se înscrie i devine membru al Uniunii
50 Popa, 1958:26; Mih escu, 1958:33; Dobroiu, 1980:110. Ultimul autor ofer , pe acest subiect, i o interesant extensie bibliografic , pe care o cit m i noi mai jos: Iordan, 1977:347-349; Neagoe, 1977:516-517.
51 „Om cu curajul opiniei, el î i va pune semn tura, al turi de al i 16 profesori ai Universit ii ie ene, pe memoriile intelectualilor din aprilie i din 4 august 1944 (…)“ (Dobroiu, 1980:110-111).
52 Iordan, 1958:16.
53 Dobroiu, 1980:110.
XXIII
Patrio ilor, forma iune eminamente civic i democratic , nesubordonat politic, de i orientat spre stânga plajei ideologice. 54 B t lia pentru schimbarea unui regim, ajuns la limita inteligibilului func ion rii lui, deja începuse. În luna urm toare, în noiembrie, Constantin Balmu este numit decan al Facult ii de Litere i Filosofie, primul ei decan orientat clar de stânga i apar inându-i. 55 De acum înainte, activitatea sa va urma o dubl direc ie, intensificându-se pe fiecare dintre ele. F când dovada unui „temperament puternic, de lupt tor” 56 , se dedic în mod devotat i cu abnega ie activit ii Uniunii Patrio ilor la Ia i i în alte centre din Moldova 57 , colaboreaz cu i conduce- cum am ar tat deja - presa democratic de la Ia i58 , viziteaz i ia cuvântul „avântat i patetic în institu ii i întreprinderi“, 59 desf oar o „larg activitate pe t râm ob tesc” 60 , este ales pre edinte al organiza iei democratice nou înfiin ate cunoscute prin sigla ARLUS, „Asocia ia Român pentru strângerea Leg turilor cu Uniunea Sovietic ”, pentru regiunea Moldova. 61 Pe de alt parte, în calitate de decan al corpului profesoral din Facultatea ie ean de Litere i Filosofie, savantul clasicist, un binecunoscut iubitor înfocat al c r ii i al colii, depune toate eforturile s readuc universitatea - aflat evacuat la Alba-Iulia - în locurile ei de ba tin i s o refac .62 Implicarea ini ial civic se transform , în curând, într-una pur politic . Pasul probabil c profesorul umanist i, în consecin , democrat l-a sim it necesar ca dintr-o nevoie intim i personal , rezultat posibil al acumul rii unor tensiuni i a unei serii complexe de frustr ri anterioare. Cert este c , în anul 1945, ia parte la înfiin area Partidului Na ional Popular 63 i devine unul dintre membrii lui activi, participând constant la întâlniri cu oamenii c rora li se adresa orientarea democratic a partidului (de exemplu, cu meseria ii din Ia i, la 1 martie 1946, apoi, în mai-iulie, la întrunirile PNP de la Câmpulung Moldovenesc, R d u i, Suceava, Piatra Neam i Dorohoi). În acela i an 1946, în vederea campaniei electorale din toamn , i se încredin eaz efia
54 Constantinescu-Ia i, 1958:20; Dobroiu, 1980:111; Mih escu, 1958:33.
55 Dobroiu, ibid .; Popa, 1958:26; Mih escu, ibid . Numirea este publicat în Monitorul Oficial abia pe 8 august 1945.
56 Popa, ibid .
57 Constantinescu-Ia i, 1958:20.
58 Id ., ibid .; Popa, ibid .; Mih escu, ibid .
59 Popa, ibid .
60 Mih escu, ibid .
61 Popa, ibid .; Mih escu, ibid . Sus ine, în aceast calitate, propunerea de a înfiin a o bibliotec proprie a organiza iei ARLUS- Moldova, „pentru a asigura schimbul de lucr ri ale autorilor români i sovietici“ (ianuarie 1945; în luna martie a aceluia i an particip la congresul general al ARLUS-ului). În anul 1949 este ales membru în Consiliul General al Asocia iei. (Dobroiu, 1980:111).
62 Dobroiu, ibid .
63 Constantinescu-Ia i, ibid .
XXIV organiza iei de Vaslui. 64 În aceast dubl calitate, ca decan i om politic, particip , al turi de cadrele didactice i studen ii Universit ii ie ene, la înfiin area Frontului Democratic Universitar (Ia i, aprilie 1946). Pentru o scurt perioad (1946-1947), a fost promovat ca prorector al Universit ii din Ia i. 65 Întregul an 1947 Balmu îl va consacra, preponderant, activit ii politice i ob te ti. Începutul anului urm tor anun mari i înnoitoare schimb ri în via a i activitatea savantului cet ean. Începând cu data de 15 februarie 1948 66 , profesorul Balmu , solicitat s se transfere la Universitatea din Bucure ti 67 , devine titularul catedrei de Filologie Clasic a Facult ii de Litere (ulterior, de Filologie), în scurt timp eful Catedrei i, din nou, decan al Facult ii. Este momentul în care, din luna februarie pân în ultima zi a anului 1948, cariera c rturarului Balmu , public recunoscut ca unul din cei mai pasiona i iubitori – în sens pur antic, φιλ óβιβλο –, dar i creatori de carte româneasc , atinge punctul culminant. Pe 18 februarie, printr-un Ordin (2633) al Ministrului Educa iei Na ionale, fosta Funda ie Universitar Carol I („Funda iile Regale“) se închide, pus fiind sub paz poli ieneasc , iar gestionarea ei i inventarierea bunurilor existente ale Bibliotecii sânt decise a fi predate unei comisii interimare, în fruntea c reia se nume te, ca pre edinte, profesorul Balmu . Decizia este reconfirmat , completat i publicat (sub num rul 31612, a Ministerului Educa iei) în Monitorul Oficial nr. 83 din 8 aprilie 1948, unde afl m i componen a comisiei: din ea f ceau parte i profesorii universitari Iorgu Iordan, Constantin Ionescu-Gulian, Jean Livescu i Radu Cern tescu. Odat înl turate denumirea institu iei i însemnele monarhice de pe cl dire (februarie-martie 1948), apoi de pe imprimate, tampile, registre, c r i, periodice, plan e etc., Comisia condus de profesorul Constantin Balmu începe reorganizarea propriu-zis : mai întâi a spa iilor locative de la parterul Bibliotecii de acum înainte redenumite Centrale Universitare, de pe fosta strad Wilson (apoi, One ti, ast zi Dem. I. Dobrescu), apoi a structurii func ionale a serviciilor componente. Interimatul Comisiei ia sfâr it pe data de 13 august, când, prin Decretul Preziden ial publicat în Monitorul Oficial nr.
64 Id ., ibid . Pe listele acestui partid (PNP) este ales deputat de Boto ani i va participa ulterior, în aprilie 1948, la prima Mare Adunare Na ional ( id ., ibid .). În 29 iulie 1946, profesorul prezideaz una dintre sec iunile conferin ei Comitetului Central al Partidului Na ional Popular.
65 Dobroiu, ibid . Aceast înalt func ie din cursus honorum universitar o premerge i anun pe cea suprem , de rector (foarte curând, la Universitatea din Capital ).
66 Mih escu, 1958:33.
67 i l sînd în urm „atîtea amintiri din adolescen i tinere e“ (Popa, ibid .), nu mai pu in i „frumoasa sa cas , construit cu mari greut i din partea lui i a so iei sale“ ( id ., ibid .) - cas pe care o doneaz Universit ii din Ia i, în semn de recuno tin ( id ., ibid .; vila devine cas de oaspe i a Universit ii: Leon, 1975:228). Adresa de atunci a casei din Ia i era Aleea Grigore Ghica nr. 40.
XXV
186 din 13 august 1948, profesorul Balmu este numit director al Bibliotecii Centrale Universitare. Activitatea sa oficial , în calitate de conduc tor, al unei institu ii na ionale, de i foarte scurt (august-decembrie 1948), a fost una extrem de intens . Schimb rile care trebuiau operate, ca urmare a instaur rii unui cu totul nou regim politic, erau profunde i afectau atât structura, cât i spiritul unei institu ii percepute ca emblematic pentru cultura româneasc i înv mântul universitar. Constantin Balmu a ac ionat sub imperiul unor comandamente ideologice, a servit cauza unor imperative de natur pur politic . Actor, dar i victim a unei istorii care se decidea cu totul în afara lui i în alt parte. De aceea, m surile pe care, într-un foarte scurt r stimp, le-a luat, au fost de ordinul urgen ei. În octombrie, se adreseaz Bibliotecii Unversit ii din Cluj pentru ca aceasta s sprijine Biblioteca Central Uniuversitar din Bucure ti în vederea complet rii, prin dona ie, a zestrei de c r i, insuficiente, existente. Tot în octombrie depune eforturi pentru clarificarea statutului imobiliar al unor înc peri din interiorul Bibliotecii. La mijlocul lunii anterioare se adresase nou redenumitului Minister al Înv mântului Public cu solicitarea unui avans financiar absolut necesar acoperirii cheltuielilor de între inere curente pentru buna func ionare a BCU, în continuarea unei alte solicit ri, datând din luna august, prin care adresa rug mintea de anulare a ordinelor de mobilizare în armat sosite pe adresa unor angaja i ai Bibliotecii. Mandatul profesorului Balmu în fruntea institu iei care va deveni foarte curând prestigioasa Bibliotec Central Universitar - fanion al culturii c r ii în România - s-a desf urat în paralel cu o alt misiune îndeplinit de profesor în cursul aceluia i extrem de bogat în decizii politico-statale an 1948 (nu mai departe, anul celebrei „na ionaliz ri” din luna iunie). Constantin Balmu prime te, la începutul lunii aprilie - ca urmare a numirii sale, prin Decretul Preziden ial nr. 76, în calitate de membru supleant al Comitetului provizoriu pentru elaborarea Statutului de organizare i func ionare al Academiei Republicii Populare Române -, îns rcinarea de a participa la reorganizarea institu ional a Academiei Române, prin transformarea ei în Academia RPR. Noul for academic î i va încheia procesul de restructurare abia în august al aceluia i an, odat cu publicarea în Monitorul Oficial din 13 august (nr.186) a deja amintitului Decret Preziden ial pentru numirea membrilor titulari activi, titulari onorifici i coresponden i ai Academiei RPR. La 1 noiembrie 1948, profesorul Constantin Balmu este ales el însu i membru titular activ al Academiei RPR, în cadrul Sec iei de tiin e Istorice, fiind desemnat, peste câteva zile (5 noiembrie), secretar, apoi pre edinte al respectivei sec ii. I se încredin eaz , de asemenea, i directoratul Institutului de Istorie i Filosofie al noii Academii, exact în aceea i perioad .68 Cumulul celor dou func ii directoriale, la care se adaug obliga iile tiin ifice decurgând din pozi ia de membru al celui mai reputat for de tiin al rii, precum i consecin ele accentuat administrative ale asum rii ipostazei
68 Dobroiu, ibid .
XXVI academice 69 , nu în ultimul rând neîntrerupta i complementara sa activitate politic 70 , l-au determinat pe Constantin Balmu - care, în curând, avea s preia noi func ii de conducere universitar , dar i pe t râm ob tesc 71 - s renun e tocmai la acea func ie pentru care dovedise, dincolo de zelul administrativ curent, o fireasc i veche chemare, ca om al studiului i c r ii. Pe 31 decembrie 1948, Constantin Balmu pred gestiunea BCU sudirectorului s u, Dan Simonescu. Renun area la anumite func ii atrage îns , în cazul profesorului Balmu i în contextul turbionar al acelor vremi de entuziasm ne rmurit al angaj rii colective, noi asum ri, i tot la vârf. Astfel, anul 1950 intensific din nou cariera voluntar angajat i angajant a savantului furat de vârtejul unei istorii care se vroia în acela i timp revolu ionar , rapid în decizii i neezitant la transpunerea în fapte. La începutul lunii martie, eliberat din func ia de director al Institutului de Istorie i Filosofie al Academiei RPR, este numit director al Muzeului (viitor Na ional) de Antichit i din Bucure ti (reconfirmat în septembrie, acela i an), pe care îl va conduce pân în anul 1952, f când parte, totodat , i din comitetul redac ional al revistei Muzeului (ulterior, Institutului) de Arheologie intitulate Studii de istorie veche (SCIV), respectiv, pu in mai târziu, Studii şi Cercet ări de Istorie Veche şi Arheologie (SCIVA). 72 Aproape simultan, la un interval de trei luni, la începutul lui iunie, prin Decizia nr. 43448 a Ministerului Înv mântului Public, profesorul este desemnat rector al Universit ii din Bucure ti, numite pe atunci, dup model sovietic, Universitatea „C.I. Parhon” din Bucure ti. 73 i ca rector, Constantin Balmu a activat pân în anul 1952, a adar cu un mandat pe doi ani. F r prelungirea acestuia, r mâne în mediul de conducere universitar bucure tean prin preluarea, în acela i an 1952, a func iei de pre edinte al Consiliului Casei Universitarilor din Bucure ti 74 , pân în anul 1955. 75
69 Al turi de noii academicieni Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Gh. Nicolau, Simion Sanielevici i al ii, Constantin Balmu este cooptat în comitetul de redac ie al Editurii Academiei RPR.
70 La sfîr itul lunii noiembrie, cu ocazia consf tuirii pe ar a Partidului Na ional Popular, profesorul este desemnat s fac parte din comisia de verificare a mandatelor i de validare a alegerilor.
71 Între acestea din urm : membru al Comitetului Central al Societ ii de Cruce Ro ie a RPR (iunie, 1949), apoi Pre edinte al Societ ii (1950); cf. Dobroiu, ibid .; delegat la Congresul Comitetelor pentru Pace, din partea Universit ii din Bucure ti (aprilie, 1950): cf. Constantinescu-Ia i, 1958:20; membru în Comitetul Na ional pentru organizarea Lunii Prieteniei româno-sovietice (septembrie, 1950; septembrie, 1951) .a.
72 Mih escu, 1958:34; Dobroiu, ibid .
73 Mih escu, ibid .; Dobroiu, ibid . Ultimul autor men ionat face, în articolul citat (n.7, p.111), trimiterea c tre o surs bibliografic major despre perioada de rectorat a profesorului: Iordan, 1979:105.
74 Dobroiu, ibid .; Mih escu, ibid .
75 Mih escu, ibid .
XXVII
În toat aceast febril perioad , profesorul i cercet torul clasicist nu i-au abandonat nicio clip uneltele voca iei. În direc ia competen ei tiin ifice, semnificativ ne apare faptul c , în iunie 1952 - la finalul celor dou mandate, de director i de rector -, profesorul Balmu este cooptat în conducerea unui alt for tiin ific reputat, acela al Consiliului tiin ific al Institutului de Lingvistic al Academiei RPR. Aceea i perioad (1948-1952) consemneaz , de asemenea, participarea profesorului clasicist la o serie de congrese i conferin e interna ionale de specialitate (septembrie, 1950: la Budapesta i Berlin; februarie, 1952: la Halle, cu ocazia celebr rii a 300 de ani de la înfiin area Academiei Leopoldiene; aprilie, 1952: la Viena; 1955: la Moscova i la Roma; în ultima deplasare, la Congresul tiin elor Istorice). Apropia ii profesorului, care nu a renun at nici un moment s se dedice oamenilor noii cet i - titlul ultimului roman camilpetrescian, ap rut exact în aceast epoc ardent (un „miez /de/ ev aprins”, ca s parafraz m celebra defini ie poetic apar inând lui Nicolae Labi , stins prematur, ca i mul i al ii atunci), Un om între oameni , poate fi socotit emblematic nu numai pentru epoca în cauz , ci chiar i pentru persoana lui Constantin Balmu -, depun m rturie despre fr mânt rile, r mase de altfel prea pu in cunoscute, prin care trecea acest om prin excelen al vremurilor sale. Pentru maxima autenticitate i probitate a informa iei furnizate, ascult m din nou cuvântul unui onest i valoros colaborator, profesorul N.I. Popa: „La Bucure ti, în plin activitate tiin ific i didactic , via a sa este str b tut de o adev rat dram : este lupta c rturarului, con tient de mul imea problemelor care i-au r mas de rezolvat, cu sc derile trupului omenesc, intervenite prematur. Exemplarele personale din lucr rile sale ultime sânt pline de adnota ii marginale, rezerve i complet ri, pân în timpul din urm . Agenda lui este chinuit de obsesia punctelor urm rite paralel i r mase în întârziere.“ 76 Spre jum tatea anului 1952 î i fac apari ia semnele accentuate ale bolii care îi va fi fatal : Alzheimer. Mai ales „ultimele luni din via a sa au fost martore acestei îndârjiri eroice de a- i învinge boala.” 77 Boal care, din momentul cumplit al instal rii, îl va tortura, alternând cu perioade, mai lungi la început, tot mai scurte ulterior, de în el toare remisie, vreme de cinci ani. „Preocuparea st ruitoare pentru cursuri i lucr ri l-a tulburat în momentele cele mai grele, în concediile medicale i pân în sanatoriul elve ian, unde î i c uta vindecarea unei boli care nu iart .“ 78 Dup stabilirea definitiv la Bucure ti (ianuarie-februarie 1948), direc ia dominant a activit ii tiin ifice a profesorului Balmu se îndreapt – probabil, în consonan cu percep ia general , intensificat emo ional, a muta iilor epocale de natur istoric survenite în anii trecerii de la deceniul r zboiului mondial, culminând prin bombardamentul atomic, la deceniul sovietiz rii i staliniz rii Europei central-sud-estice - c tre istoria antic i momentele ei fie de turbulen i criz , fie de autoreflec ie i descoperire de
76 Popa, 1958:26.
77 Id .,1958:26-27.
78 Id ., ibid .:27.
XXVIII solu ii (?) alternative. Apar, pe rând, studii privitoare la: sursele antice ale informa iilor noastre privitoare la r scoala sclavilor condu i de Spartacus 79 ; evenimentele de natur social la geto-daci, anterioare instal rii domina iei romane 80 ; Herodot despre geto-daci 81 ; concep ia i metoda istoric tucidideice 82 . Sus ine în ar comunic ri de specialitate, dar i complementare activit ii politice (noiembrie 1954: la Academie, sesiune comemorativ , o contribu ie despre Aristofan; februarie, 1955: la o sesiune de comunic ri, cu tematic de asemenea comemorativ , organizat de sec iile de tiin e istorice ale Academiei i ale institutelor de istorie ale Academiei). Ini iala sa voca ie - aceea de traduc tor-comentator i editor -, care l-a înso it, de fapt, i nu l-a p r sit de-a lungul întregii vie i, i-a închis-o, am putea spune, ciclic. i-a revizuit i retip rit lucrarea de debut, traducerea romanului lui Longos (edi ia I:1922; cf., supra , p.XIV-XV; edi ia a II-a, 1956). Cele dou tratate grece ti de natur estetico-literar anterior ap rute, la care am f cut deja referire ( supra , p.XIV-XV: despre sublim, editat bilingv i comentat în 1935, i despre stil, editat în aceea i manier în 1943) - ambele de dat postelenistic - vor fi completate acum, în final, pe de o parte de tratatul, fundamental în ipostaza de cap de serie al filosofiei i esteticii grece ti clasice, respectiv elenistice, apar inând lui Aristotel, Poetica (Bucure ti, 1957) 83 , pe de alta de sinteza laer ian , postum ap rut ( Despre doctrinele şi vie ţile filosofilor , vol.I- II, Bucure ti, 1963: cf. supra , p.XV). 84 Rodul ultim al unei pasiuni de-o via profesorul Balmu n-a mai apucat, îns , a-l vedea tip rit într-o edi ie personal . I-a editat ultima oper , înso ind-o cu un erudit studiu introductiv, note i comentarii abundente - f r de care orice text antic nu î i poate l muri pe deplin în elelesurile, neamplasat în context - un alt corifeu al clasicismului antic grecesc, profesorul Aram M. Frenkian. 85 Nici de alte lucr ri, cum au fost cele deja amintite (reeditarea romanului pastoral i a eseului despre Tucidide), nu s-a putut bucura, în anul premerg tor ultimului, mult obositul savant, decât în momentele de revenire în luciditate i con tien . Dup 13 iulie 1957, revenirea nu s-a mai putut întâmpla, Constantin I. Balmu hot rându-se, dup nemeritat zbucium, s -l
79 „Note critice asupra izvoarelor referitoare la r scoala sclavilor condus de Spartacus“, în Buletinul ştiin ţific al Academiei R.P. Române , I, 2, 1949.
80 Fr ămînt ările sociale la geto-daci înainte de cotropirea roman ă, ibid ., II, 1, 1950.
81 O apreciere a lui Herodot asupra ge ţilor , ibid ., III, 1951.
82 Tucidide. Concep ţia şi metoda sa istoric ă. Bucure ti, 1956. Este ultima contribu ie în volum i „cea mai întins “ (Mih escu, 1958:34) din aceast perioad , ap rut antum.
83 „Traducerea Poeticei lui Aristotel, ap rut în ultimul timp, cap t astfel o valoare de simbol.“ (Popa, 1958:27).
84 „În ultimii ani ai vie ii sale, ros de boala care avea s -l r pun , Balmu nu s-a dezlipit nici un moment de masa lui de lucru i a continuat pîn la ultima suflare lucrarea sa despre Diogenes Laertius .“ (Graur, 1958:30).
85 Un admirabil portret al acestui savant - emblematic i el pentru altitudinea i anvergura intelectuale ale celei mai vechi catedre universitare de limbi str ine din Bucure ti, aceea de Filologie Clasic - ofer una dintre multele discipole, Felicia tef, în acela i volum comemorativ în care a ap rut i articolul lui Eugen Dobroiu (1980: 101-107).
XXIX cunoasc , în sfâr it, direct pe luntra ul Kharon, s -i lase obolul i s se urce în muta ambarca iune akherontic . Trupul - mic, sl bit, împu inat - i-a r mas deasupra, într-o clinic elve ian . De unde a fost adus în urn funerar (27 iulie 1957), iar aceea zidit la baza Monumentului din Parcul cu nume regal. 86
REPERE ALE MEMORIEI
Ultimele noastre rânduri nu am vrut, de fapt, s ne apar in . Am vrut, în schimb, s retrezim la via vocile celor care l-au cunoscut direct i au fost aproape de profesorul, ca i de omul i c rturarul pe care îl omagiem. Dând cuvântul contemporanilor, cum am f cut-o i înainte, de-a lungul însemn rilor noastre, încerc m s sper m c , din str fundurile inimii i memoriei, îi vom auzi, în cele din urm , lui însu i, clasicistului alergând toat via a prin agora, cuvântul. „Cu Constantin Balmu a disp rut un cet ean model (…): disciplinat, devotat cauzei întregului popor, gata oricând s - i sacrifice s n tatea, muncind, acolo unde i se cerea, cu entuziasmul i cu pasiunea lui temperamental . Aceste calit i (...) erau, în fond, manifest rile unui optimism profund i ale unei tinere i nedezmin ite.“ (Iorgu Iordan) 87 „A smuls totu i bolii o serie de lucr ri de pre , care apar postum, ca un glas de dincolo de mormânt, adev rat testament literar al acestui c rturar îndr gostit pân la pasiune de domeniul lui (...). Ne r mâne opera sa tiin ific i literar deosebit de valoroas , care deschide - în tradi ia disciplinelor clasice de la noi - un început de lucr ri originale de circula ie european .”(N.I. Popa) 88 „Ca om era de o mare bun tate i se înduio a de suferin a i lipsurile din lume. Îi pl ceau lucrurile frumoase, iubea muzica i poezia i avea temperament de artist. Lucr rile sale sunt scrise cu îngrijire, într-o limb româneasc cursiv i elegant . Ele se sprijin pe o documentare solid i multilateral , deoarece autorul lor inea mult s cunoasc cercet rile cele mai recente i avea o foarte bun bibliotec de specialitate. Ca traduc tor din limbile clasice, a f cut oper de adev rat crea ie i merit recuno tin a noastr . A în eles aceast activitate în semnifica ia ei cea mai înalt i singura adev rat : nu o simpl juxtapunere banal , ci o crea ie din nou, cu mijloace similare i la fel de str lucite, dar în cea mai strâns armonie cu firea i geniul limbii române ti. Lucrul i-a reu it pe deplin, pentru c a abordat opera de art ca artist, nu ca simplu erudit f r sim ire (...) Apoi a judecat societatea antic în leg turile ei cu societatea mai veche i mai nou (...); în societatea antic a v zut un str lucit mijloc de a în elege i p trunde mai bine realitatea bogat i complex din zilele noastre.“ (H. Mih escu) 89
86 Dobroiu, 1980: 109. Cf. i nota 1.
87 1958:17.
88 1958:27.
89 1958:34.
XXX
„Constantin Balmu i-a câ tigat un loc de frunte în filologia româneasc prin eforturile sale de a organiza i realiza punerea la îndemâna unor p turi mai largi, pe de o parte, a instrumentelor necesare pentru cunoa terea culturii antice în ce are ea mai viabil, pe de alta a instrumentelor necesare pentru formarea unei gândiri tiin ifice (...) Activitatea lui i modelul pe care ea l-a constituit au contribuit la cre terea nivelului general de cultur umanist din ara noastr , ca i la formarea de buni speciali ti în domeniul filologiei clasice. Dac filologia clasic de la noi este cunoscut i elogiat peste hotare, aceasta o dator m i lui Constantin Balmu .” (Eugen Dobroiu) 90 „Încrederea în tine e cel mai bun antrenament intelectual.” „Un singur argument bun face mai mult decât o mie de argumente mai bune.“ „Deplorabil te poate face oricine, ridicol numai tu însu i.“ 91
Bucure ti, 1 decembrie 2012
90 1980:116.
91 Magister dixit ! Ultimele trei citate sînt uerba magistri , apud Leon, 1975:227-228.
XXXI
Bibliografie
* * * DER , I, 1962: Dic ţionar Enciclopedic Romîn . Vol. 1. Bucure ti: Edit. Politic , 1962, p.285. * * * MDE ,1972 i 1978: Mic dic ţionar enciclopedic . Bucure ti: Edit. tiin ific i Enciclopedic , 1972, p.1064. Ed. a 2-a, 1978, p.1099. * * * In memoriam , 1984: In memoriam Constantin I. Balmu ş. Ia i: Edit. Universit ii „Al. I. Cuza“, 1984. Balacciu-Chiriacescu, 1978: BALACCIU, Jana; CHIRIACESCU, Rodica. Dic ţionar de lingvi şti şi filologi români . Cuvînt înainte: acad. Al. Graur. Bucure ti: Albatros, 1978, p.59-60. Constantinescu-Ia i, 1958: CONSTANTINESCU-IA I, Petre. Constantin Balmu . În: Analele Academiei Republicii Populare Romîne , 1958, 8, p. 19-20. Dobroiu, 1980: DOBROIU, Eugen. Constantin Balmu , clasicistul. În: Momente din istoria înv ăţă mîntului limbilor str ăine la Universitatea din Bucure şti . Coord. Angela Ion i Elena Gorunescu. Bucure ti: Tipografia Universit ii din Bucure ti, 1980, p.109-116. Franga, 2011: FRANGA, Liviu. Not asupra edi iei. În: N.I. Herescu, Destin fără moarte (Pentru Clasicism) . Ed. îngrij., not asupra colec iei, not asupra edi iei, studiu introd. de Liviu Franga. Bucure ti: Edit. Muzeul Literaturii Române, 2011. (Primordialia). Graur, 1958 i 1959: GRAUR, Al. Constantin Balmu . În: Analele Academiei Republicii Populare Romîne , 1958, 8, p.29-30 i în: Studii clasice I. Bucure ti: Edit. Academiei Republicii Populare Romîne, 1959, p.257-258. Iordan, 1958: IORDAN, Iorgu. Acad. C.I. Balmu . În: Analele Academiei Republicii Populare Romîne , 1958, 8, p. 15-17. Iordan, 1977: IORDAN, Iorgu. Memorii . Vol. 2. Bucure ti: Edit. Eminescu, 1977. Iordan, 1979: IORDAN, Iorgu. Memorii . Vol. 3. Bucure ti: Edit. Eminescu, 1979. Leon, 1975: LEON, Aurel. Umbre . Vol. 3. Ia i: Junimea, 1975, p.226-228. Maftei, 2007: MAFTEI, Ionel. Academicianul Constantin I. Balmu . 50 de ani de eternitate. În: Evenimentul regional al Moldovei , 7 iul. 2007. http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri- 2/Casa%20si%20gradina/academicianul-constantin-i- balmus--171699.html Mih escu, 1958: MIH ESCU, H. Constantin I. Balmu . În: Analele Academiei Republicii Populare Române , 1958, 8, p.31-34. Neagoe, 1977. NEAGOE, Stelian. Triumful ra ţiunii împotriva violen ţei. Via ţa universitar ă ie şan ă interbelic ă. Ia i: Junimea, 1977. XXXII
Popa, 1958: POPA, N.I. Activitatea academicianului Constantin Balmu în perioada sa ie an . În: Analele Academiei Republicii Populare Romîne , 1958, 8, p.21-27. tef, 1980: TEF, Felicia. Aram M. Frenkian, omul i opera sa. În: Momente din istoria înv ăţă mîntului limbilor str ăine la Universitatea din Bucure şti . Coord. Angela Ion i Elena Gorunescu. Bucure ti: Tipografia Universit ii din Bucure ti, 1980, p.101-107.
Prof. univ. dr. LIVIU FRANGA
XXXIII
Argument
Al cincilea volum din seria dedicat directorilor Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucure ti este rezervat lui Constantin Balmu , celui ce a fost pre edintele Comisiei interimare numit la conducerea bibliotecii în 1948 i care a coordonat practic procesul metamorfoz rii Funda iei Universitare Carol I în Biblioteca Central Universitar . Studiul introductiv consistent de care beneficiaz prezenta biobibliografie, prin amabilitatea domnului Liviu Franga, profesor la Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Limbi i Literaturi Str ine, Catedra de Limbi clasice, face de prisos, în acest context, orice ad ugire menit a contura personalitatea protagonistului acestei lucr ri. Biobibliografia Constantin I. Balmu ş p streaz structura celorlalte lucr ri ap rute în aceea i serie. Astfel, cele 525 de fi e bibliografice sunt organizate în trei mari capitole: 1. Opera ; 2. Omul şi opera în timp ; 3. Acte. Documente. Coresponden ţă , structura fiec ruia fiind determinat de specificul materialului adunat, ilustrând domeniile în care a activat autorul. Acestea din urm au f cut posibil clasificarea operei în 11 capitole: I. Literatur latin clasic , II. Literatur greac clasic , III. Filologie clasic . Lingvistic , IV. Literatur român , V. Literatur italian , VI. Estetic , VII. Istorie, VIII. Filosofie, IX. Cultur . Înv mânt, X. Politic , XI. Varia. Dac pân la acest nivel de structurare ne-am servit de un criteriu tematic, pentru divizarea în subcapitole am avut nevoie atât de un criteriu formal (împ r irea lucr rilor în: volume : studii, manuale, traduceri etc., în volume : studii, recenzii, comunic ri, interviuri etc. i în periodice ), cât i de unul cronologic, pentru ordonarea fi elor în interiorul subdiviziunilor. Capitolul în care sunt structurate referin ele critice ce vizeaz omul Constantin I. Balmu , opera i activitatea acestuia, a fost organizat în dou diviziuni: A. Referin ţe generale i B. Referin ţe specializate . În m sura în care materialul adunat a permis acest lucru, diviziunea Referin ţe specializate a reprodus structura tematic a primului capitol, Opera . Ne-au lipsit doar referin ele critice care s fi putut fi încadrate în capitolul VI. Estetic . Cel de-al treilea capitol al lucr rii ( Acte. Documente. Coresponden ţă ), de i cel mai restrâns ca num r de pagini, este la fel de dens în informa ii, deoarece prin documentele pe care le con ine, în mare parte deja publicate, ajut la o reconstituire mai adecvat a personalit ii lui Constantin I. Balmu . Prima secven - 1. Acte. Documente con ine documente deja publicate (decrete i decizii de numire în func ii, procese-verbale de la edin e ale Consiliului profesoral al Universit ii Bucure ti), dar i documente originale, din Arhiva Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucure ti. Ultima secven a capitolului con ine scrisori, 30 dintre ele fiind adresate lui George C linescu. Uneori adnot rile sunt constituite dintr-un citat edificator cules chiar din lucrarea prezentat , cu trimitere la pagin . Nu s-a prescurtat numele lunilor calendaristice decât în descrierile bibliografice propriu-zise, dup cum numele lui Constantin Balmu a fost scris în form prescurtat în Cronologie, în adnot ri, dar nu i în titluri sau citate. Regulile ortografice, ortoepice i de punctua ie aplicate sunt cele admise de Academia Român , f când abstrac ie, de pild , de evolu ia istoric a scrierii cu î din i sau din a. Informa iilor a c ror surs a fost spa iul virtual nu li s-a rezervat un capitol separat în lucrare, ci fiecare referin a fost încadrat la capitolul corespunz tor domeniului reflectat. Când a fost posibil s-a f cut trimitere i la varianta printat a informa iei. Încadrarea studiilor provenite exclusiv din spa iul virtual s-a f cut eludând orice criteriu formal i mizând doar pe criteriul tematic i cel cronologic. Regulile stabilite de Standardul Român ISO 690. Referin ţe bibliografice. Con ţinut, form ă, structur ă au stat la baza redact rii descrierilor bibliografice incluse în lucrare. Excep ii s- au f cut în cazul în care s-a dorit clarificarea informa iilor dintr-un titlu în mai multe volume, cand s-a preferat introducerea fiec rui volum în descriere bibliografic de sine st t toare. Mul umim tuturor colegilor no tri din serviciile Conservarea colec iilor i Comunicarea documentelor care au r spuns, ca de fiecare dat , cu promptitudine solicit rilor noastre, punându-ne la dispozi ie un mare num r de titluri de publica ii seriale i monografii. În aceast lucrare se reg se te investit i munca lor. Elena Bulgaru XXXIV
Abrevieri
ad ăug. = ad ăugit ă ing. = inginer acad. = academician introd. = introducere, introductiv alin. = aliniat iul. = iulie apr. = aprilie iun. = iunie îngrij.apud. == îngrijit(dup ă (oă alt) ă surs ă decât originalul) MAE = Ministerul Afacerilor Externe ARLUS = Asocia ţia Român ă pentru MAN = Marea Adunare Na ţional ă Leg ături de Prietenie cu Uniunea mar. = martie Sovietic ă MS = Majestatea Sa art. = articol nov. = noiembrie BAR = Biblioteca Academiei Române nr. = num ăr bibliogr. = bibliografie oct. = octombrie BOR = Biserica Ortodox ă Român ă p. = pagina (pagini) BPD = Blocul Partidelor Democratice part. = parte CB = Constantin Balmu ş PNP = Partidul Na ţional Popular CC = Comitetul Central postf. = postfa ţă CGM = Consiliul General al poz. = pozi ţie Magistraturii pref. = prefa ţă compl. = completat ă prof. = profesor cond. şt. = conduc ător ştiin ţific PSD = Partidul Social Democrat cond. the. = conduc ător tehnic red. = redactor coord. = coordonator rev. = revizuit ă dir. = direc ţia RPR = Republica Popular ă Român ă ed. = edi ţie(i) s.a. = sine anno edit. = editur ă s.l. = sine loco elab. = elaborat( ă) s.n. = sine nomine et al. = şi al ţii sep. = septembrie f. = fil ă stud. = studiu facs. = facsimil SUA = Statele Unite ale Americii FDP = Frontul Democratic Popular tipogr. = tipografie FDU = Frontul Democratic Universitar tom. = tome feb. = februarie trad. = traducere FND = Frontul Na ţional Democratic univ. = universitar fotogr. = fotografie UP = Uniunea Patrio ţilor gen. = general URSS = Uniunea Republicilor ian. = ianuarie Sovietice Socialiste il. = ilustra ţii vol. = volum
XXXV
CRONOLOGIA VIE ŢII ŞI A OPEREI
1898 25 mai Se na şte Constantin Balmu ş, în comuna Murgeni, jude ţul (Tutova)Vaslui, “fiu al unui vrednic înv ăţă tor.” (N.I. Popa).
1905 Începe şcoala primar ă în localitatea Ige şti.
1909-1916 Bursier la Liceul Internat „Costache Negruzzi“ din Ia şi, unde îi are profesori pe G. Ibr ăileanu, Calistrat Hoga ş, Al. Philippide, Vasile Bogrea, Iorgu Iordan. Termin ă studiile liceale ca şef de promo ţie.
1914 28 iulie Austro-Ungaria declar ă r ăzboi Serbiei. Este declan şat primul r ăzboi mondial.
3 august Consiliul de Coroan ă proclam ă neutralitatea României.
27 septembrie Moare regele Carol I. Este înmormântat în biserica M ănăstirii Curtea de Arge ş.
28 septembrie Ferdinand depune jurământul în calitate de rege al României.
1916 14/27 august Consiliul de Coroan ă se pronun ţă pentru intrarea României în r ăzboi de partea Antantei. Armata român ă începe eliberarea Transilvaniei.
1916-1920 C.B. se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi, unde urmeaz ă excelente studii de filologie clasic ă, avându-i ca profesori, printre al ţii, pe I. M. Marinescu, Mihai Carp, Vasile Bogrea, Mihai Jacot ă, August Scriban. Colaboreaz ă cu profesorul I.M. Marinescu, câ ştigându-i simpatia şi sus ţinându-l în ce prive şte def ăimarea rivalului acestuia, Vasile Bogrea.
XXXVI
Ca student, pentru a câ ştiga un ban, lucreaz ă ca pedagog la Liceul Militar din Ia şi.
1917 1 aprilie C.B. întrerupe studiile universitare pentru a începe cursurile Şcolii Militare din Boto şani.
1918 27 martie Sfatul Ţă rii din Chi şin ău decide unirea Basarabiei cu România.
1 aprilie C.B. este absolvent al Şcolii Militare din Boto şani
1 noiembrie Ca sublocotenent în rezerv ă, este mobilizat la Regimentul 2 Ro şiori, pe frontiera de la Nistru.
11 noiembrie Se încheie armisti ţiul între for ţele beligerante. Se termin ă primul r ăzboi mondial.
15/28 noiembrie La Cern ăuţi, Consiliul Na ţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, proclam ă unirea Bucovinei cu România.
18 noiembrie/1 decembrie Cei 1.228 de deputa ţi, reprezentând popula ţia din Transilvania, Banat, Cri şana şi Maramure ş, întruni ţi la Alba Iulia, decid în unanimitate unirea acestor teritorii cu România.
1919 18 ianuarie Începe Conferin ţa de Pace de la Paris, cu participarea a 27 de state, inclusiv România, care a avut ca scop elaborarea şi semnarea tratatelor de pace cu ţă rile învinse în primul r ăzboi mondial.
21 februarie C.B este demobilizat din armat ă, pentru a-şi putea continua studiile.
27 noiembrie Se încheie, la Neuilly, Tratatul de pace cu Bulgaria. Prin acest tratat se restabile şte frontiera româno-bulgar ă hot ărât ă prin Pacea de la Bucure şti din 10 august 1913. România prime şte Cadrilaterul şi p ărţi din Dobrogea de Nord.
XXXVII
1920 Este licen ţiat al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie din Ia şi, cu calificativul „Magna Cum Laude“.
4 iunie În cadrul Conferin ţei de Pace de la Paris se încheie Tratatul cu Ungaria. În partea a doua a tratatului, la articolul 27, este descris traseul frontierei între România şi Ungaria. Tratatul consfin ţeşte astfel includerea Transilvaniei şi a părţii r ăsăritene a Banatului în componen ţa României.
1 octombrie Dup ă pensionarea profesorului Ioan Caragiani, la catedra de Limba greac ă de la Universitatea din Ia şi este numit Cezar Papacostea, c ăruia îi va urma C.B.
1920-1922 În anii şcolari 1920/1921 şi 1921/1922, func ţioneaz ă ca profesor suplinitor la Liceul Militar din Ia şi.
1921 C.B. îl supline şte pe Iorgu Iordan, aflat la studii la Bonn, pentru limba german ă, la Seminarul Veniamim din Ia şi.
1922 C.B. public ă o excelent ă traducere din limba greac ă a romanului pastoral Daphnis şi Chloe , de Longos, cea dintâi traducere integral ă în limba român ă, cu o ampl ă introducere despre romanul grecesc. Într-o recenzie nesemnat ă, publicat ă în revista “Se zice”, se arat ă c ă celebrul roman „ a ap ărut şi la noi, în fine, în editura Cultura Na ţional ă, tradus excep ţional de bine de dl. Constantin Ion Balmu ş”. (A se vedea poz. 178).
1922-1924 Efectueaz ă studii de specialitate la Bonn şi Berlin.
1924 C.B. este numit asistent, specialitatea Limba latin ă, la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universit ăţ ii din Ia şi.
1924-1926 Urmeaz ă studii de specialitate la Roma, ca membru al Şcolii Române, aflat ă atunci sub conducerea lui V. Pârvan. Întreprinde c ălătorii de studii în centrul şi sudul Italiei.
1925
XXXVIII
Îşi ia doctoratul în litere (Magna Cum Laude) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universit ăţ ii din Ia şi, cu teza intitulat ă Tehnica povestirii la Plutarh. Lucrarea este publicat ă în acela şi an la Chi şin ău.
1926 4 ianuarie Parlamentul voteaz ă îndep ărtarea prin ţului Carol de la succesiune şi recunoa şterea prin ţului Mihai ca principe mo ştenitor. Se instituie Regen ţa.
Iulie Călătore şte în Fran ţa, ţar ă pe care o va mai vizita şi în anii 1929, 1930, 1939. Îi scrie lui G. C ălinescu, împ ărt ăş indu-i acestuia impresiile despre Paris, pe care îl găse şte splendid.
1927 20 iulie Moare Regele Ferdinand. Este înmormântat în necropola regal ă de la Biserica Mănăstirii Curtea de Arge ş. Se constituie Regen ţa alc ătuit ă din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi magistratul Gheorghe Buzdugan, pre şedintele Înaltei Cur ţi de Casa ţie.
Apare, în „Revue des Études latines“, De Quintiliani pontibus graecis , despre care vorbe şte în termeni elogio şi prof. J. Cousin.
Apare, la Ia şi, Tipografia Edison, lucrarea Pentru clasicism , publicat ă ini ţial (24 octombrie 1926) în „Adev ărul literar şi artistic“, sub titlul Cultura clasic ă.
La îndemnul profesorului I.M. Marinescu, întocme şte cursuri pe care le litografiaz ă. Primul dintre acestea a fost Istoria poeziei latine în epoca arhaic ă.
1928 Apare, litografiat, Curs de gramatic ă istoric ă a limbii latine. Fonetic ă şi morfologie. aprilie-mai C.B c ălătore şte în Grecia.
1930 Apare lucrarea care îl consacr ă pe plan european ca latinist: Étude sur le style de Saint Augustin, dans les Confessions et la Cité de Dieu, lucrare publicat ă la Paris în celebra colec ţie de studii antice „Guillaume Bude“. Latini şti reputa ţi ca Paul Faider, G. Ghedini, A. Ernout, Hugo Koch şi al ţii au cuvinte de laud ă despre lucrare.
8 iunie Parlamentul României anuleaz ă legile din 4 ianuarie 1926, astfel încât XXXIX
succesiunea la tron revine principelui Carol. Acesta depune jur ământul ca rege, sub numele de Carol al II-lea şi cere tuturor for ţelor politice, indiferent de culoarea lor, s ă se strâng ă în jurul Tronului.
15 decembrie C.B devine asistent definitiv la catedra de Limba şi Literatura Latin ă.
1931 Ob ţine docen ţa cu lucrarea Étude sur le style de Saint Augustin, dans les Confessions et la Cité de Dieu .
Public ă, la Ia şi, în bro şur ă, Părerile criticei-extrase din recenziile ap ărute în periodicele str ăine, prin care î şi ap ără lucrarea despre stilul lui Augustin de „speciali ştii români”.
Pred ă, dou ă ore pe s ăpt ămân ă, Curs de metric ă latin ă.
În perioada 1931-1935, ţine seminariile: Lucr ări practice de limb ă şi Traduceri din române şte în latine şte .
1932 20 martie “Prin Decizia ministerial ă nr.35839/932, pe data de 20 martie 1932, d-l docent Constantin Balmu ş prime şte îns ărcinarea de conferen ţiar suplinitor pentru Limba Latin ă la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi.”
Public ă şi pred ă, o or ă pe s ăpt ămân ă, cursul Introducere în comedia antic ă cu interpretarea comediei „Rudens” , de Plaut .
Pred ă cursul Formarea cuvintelor latine , o or ă pe s ăpt ămân ă.
1933 În „Revista critică“, nr.1/1933, printre colaboratorii din perioada 1927-1932 este men ţionat şi C.B.
Editeaz ă şi pred ă, o or ă pe s ăpt ămân ă, cursul Introducere în tragedia antic ă cu interpretarea tragediei „Medeea” , a lui Seneca .
Pred ă cursul Pronun ţarea latin ă, o or ă pe săpt ămân ă.
9 decembrie Guvernul condus de I.C. Duca dizolv ă Garda de Fier.
29 decembrie Primul ministru I.C. Duca este asasinat de legionari în gara Sinaia.
XL
1934 Este publicat ă La lettre de Saint Augustin à Licentius , în volumul festiv În memoria lui Vasile Pârvan , ap ărut la Bucure şti, Asocia ţia Academic ă „Vasile Pârvan“.
Editeaz ă şi pred ă, o or ă pe s ăpt ămân ă, cursul Introducere în estetica literar ă antic ă cu interpretarea Artei poetice a lui Hora ţiu. iulie Efectueaz ă o croazier ă pe Marea Mediteran ă, împreun ă cu prof. Traian Bratu, Simion Sanielevici şi Iorgu Iordan.
1935 mai C.B. scrie Rutilio Namaziano, l’ultima poeta di Roma , studiu literar ap ărut în revista italian ă de filologie clasic ă „Il Mondo classico“.
Tălm ăce şte din grece şte Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut . Lucrarea apare la Ia şi şi este foarte bine întâmpinat ă de critic ă, G. C ălinescu, Şerban Cioculescu, Ion Zamfirescu, Nicolae Iorga, Petru Comarnescu fiind doar câ ţiva dintre cei care au apreciat în termeni elogio şi traducerea.
Public ă, în colaborare cu Al. Graur, Gramatica limbii grece şti: fonetic ă, morfologie, sintax ă, lucrare ap ărut ă la Bucure şti, în Editura Autorilor Asocia ţi.
Public ă, în colaborare cu Al. Graur, Antologie latin ă. Bucure şti, Editura Autorilor Asocia ţi.
Apare, la Bucure şti, manualul scris în colaborare cu Al. Graur: Crestoma ţie elin ă pentru clasa a VIII-a secundar ă. Texte adnotate din Esop, Luchian, Xenophon şi Platon.
Devine conferen ţiar definitiv de Limba şi Literatura Latin ă la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi.
1936 1 octombrie Este numit profesor titular la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Universitatea din Ia şi.
14 noiembrie Conferen ţiaz ă la Institutul de Filologie Român ă, cu ocazia comemor ării filologului francez Antoine Meillet.
1937 ianuarie XLI
Dup ă moartea lui Cezar Papacostea, devine profesor titular la catedra de Limba Elin ă de la Universitatea din Ia şi, pân ă în anul 1948. Conduce Seminarul de Limba şi Literatura Greac ă, contribuind în acela şi timp la îmbog ăţ irea bibliotecii.
Devine membru în dou ă asocia ţii profesionale interna ţionale: „Société des Études Latines“ din Paris şi „Association pour l’encouragement des Études Grècques en France“. mai Face parte din comisia de examinare pentru ocuparea unui post de conferen ţiar la Universitatea din Ia şi. Candidatul este George C ălinescu.
Este membru fondator al asocia ţiei fo ştilor membri ai Şcolii Române din Roma, Asocia ţia Academic ă “V. Pârvan”.
Colaboreaz ă în mod constant la publica ţiile vremii din Ia şi: „Adev ărul literar şi artistic“, „Însemn ări ie şene“, „Lumea“.
În colaborare cu Al. Graur, public ă mai multe culegeri de texte pentru uz şcolar , cu extrase din Caesar, Ovidius, Vergilius, T. Livius, Cicero, Tacitus, Horatius.
1938 Apare, în „Revista Funda ţiilor Regale“, studiul Fost-au grecii senini ? , lec ţia inaugural ă ţinut ă la Facultatea de Filosofie şi Litere din Ia şi, la 13 aprilie 1937.
Public ă traducerea în proz ă din Iliada , de Homer, Cântul IV, în „Revista Funda ţiilor Regale“.
1939 Călătore şte în Elve ţia şi Germania.
14 martie Trupele germane ocup ă Cehoslovacia.
23 august Se încheie, la Moscova, tratatul de neagresiune între Uniunea Sovietic ă şi Germania, semnat de c ătre ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi omologul s ău german Joachim von Ribbentrop. Articolul III al Protocolului adi ţional secret prevede: „ Privitor la Sud-Estul Europei, aten ţia este atras ă de către partea Sovietic ă privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea German ă declar ă dezinteresul politic total în aceast ă regiune. “
1 septembrie Începe cel de-al doilea r ăzboi mondial, prin atacarea Poloniei de c ătre Germania.
XLII
3 septembrie Fran ţa şi Anglia declar ă r ăzboi Germaniei.
6 septembrie Consiliul de Coroan ă decide neutralitatea României.
21 septembrie Primul ministru Armand C ălinescu este asasinat de legionari.
1940 1 ianuarie Este publicat ă, în „Însemn ări ie şene“, traducerea din Giosnèl Carducci, La izvoarele Clitumnului .
22 iunie Fran ţa capituleaz ă în fa ţa Germaniei.
28 iunie În urma notelor ultimative adresate României în 26 şi 27 iunie, armata sovietic ă ocup ă Basarabia şi Nordul Bucovinei.
15 iulie Într-o scrisoare ultimativ ă adresat ă lui Carol al II-lea, Adolf Hitler cere începerea imediat ă de tratative cu Ungaria şi Bulgaria, în vederea ced ării de teritorii. În caz contrar, rezultatul ar putea fi „distrugerea României“ . R ămas ă singur ă, f ără alia ţi, România este nevoit ă s ă accepte.
30 august Prin Dictatul de la Viena, România este obligat ă s ă cedeze Ungariei aproape jum ătate din teritoriul Transilvaniei.
4 septembrie Regele Carol al II-lea îi solicit ă generalului Ion Antonescu formarea unui nou guvern. Dou ă zile mai târziu, prin decret regal, Antonescu este investit „cu puteri depline pentru conducerea statului român “.
6 septembrie Carol al II-lea este silit s ă abdice. Mihai, fiul s ău, depune jur ământul şi este încoronat rege sub numele de Mihai I.
14 septembrie România este proclamat ă stat na ţional-legionar.
1941 21 ianuarie XLIII
Se declan şeaz ă rebeliunea legionar ă. Garda de Fier urm ărea instalarea unui regim pur legionar, prin înl ăturarea generalului Antonescu.
23 ianuarie Rebeliunea este înfrânt ă de armat ă. Căpeteniile legionare se refugiaz ă în Germania.
27 ianuarie Se formeaz ă un nou guvern Antonescu, alc ătuit din militari şi tehnocra ţi. iunie În articolul Un procedeu întrist ător , publicat în „Convorbiri literare“, G. Gu ţu semnaleaz ă plagierea edi ţiei „Pro Archia“ a lui Riccardo Corneli, ap ărut ă în „Collezione di classici greci e latini“, de autorii care au semnat „Manualul“- antologie de autori latini pentru cursul superior liceal, C.B. şi Al. Graur. Textele celor dou ă edi ţii sunt puse în paralel pentru exemplificarea plagiatului.
22 iunie Germania atac ă URSS. România particip ă, ca aliat, la recuperarea teritoriilor răpite de sovietici. Generalul Antonescu adreseaz ă faimosul ordin de zi c ătre armat ă care se încheie cu cuvintele: Osta şi, v ă ordon! Trece ţi Prutul!
Cu o prefa ţă de C.B., în cadrul colec ţiei „Autori greci în române şte“ , apare volumul Leucip şi Democrit , la Ia şi, Atelierele Grafice Alexandru A. Terek, în traducerea lui H. Mih ăescu.
1943 Public ă lucrarea Tratatul despre stil , a lui Demetrius, traducere cu introducere şi comentarii, tip ărit ă la Ia şi, Atelierele Grafice Alexandru A. Terek.
În cadrul colec ţiei „Autori greci în române şte“, apare, la Iaşi, Atelierele Grafice Alexandru A. Terek, volumul Heraclit din Efes , traducere şi introducere de H. Mih ăescu, prefa ţă de C.B.
1944 La Universitatea din Ia şi devine tot mai manifest ă opozi ţia fa ţă de regimul Antonescu. În aprilie şi august, C.B. semneaz ă, al ături de al ţi intelectuali, dou ă memorii adresate mare şalului Antonescu, în care se solicit ă ie şirea României din r ăzboi. Printre semnatari se num ără A. O ţetea, Gh. Zane, R. Cern ătescu, Şerban Ţiţeica, I. Botez, C.I. Parhon, M. Ralea etc.
23 august Mare şalul Antonescu este arestat. Se formeaz ă un nou guvern, condus de generalul Constantin S ănătescu. România se al ătur ă coali ţiei antihitleriste.
XLIV
Dup ă aceast ă dat ă, C.B militeaz ă activ în cadrul organiza ţiilor democratice nou înfiin ţate şi desf ăş oar ă o larg ă activitate pe t ărâm ob ştesc: pre şedinte al Societ ăţ ii de Cruce Ro şie din Bucure şti, director al Şcolii de Îndrumare a Corpului Didactic, militant în cadrul organiza ţiei antifasciste Uniunea Patrio ţilor, mai apoi membru de partid şi pre şedinte al organiza ţiei Partidului Na ţional Popular din Ia şi, iar în 1948, al organiza ţiei din Capital ă.
C.B este numit decan al Facult ăţ ii de Litere din Ia şi.
Se întâlne şte cu Şerban Cioculescu, pe care îl invit ă s ă vin ă la catedra de Literatur ă Român ă Modern ă, unde a predat G. Ibr ăileanu şi care a r ămas vacant ă, cu condi ţia s ă î şi dea doctoratul.
În mai multe articole vehemente, ap ărute în ziarul „Victoria“, C.B. încrimineaz ă pe profesorii Radu Vulpe, Ion Petrovici şi P.P. Panaitescu.
4 noiembrie Se formeaz ă un nou guvern, condus tot de generalul Constantin S ănătescu.
5 decembrie Demisia guvernului condus de generalul Constantin S ănătescu provoac ă o criz ă guvernamental ă.
6 decembrie Regele Mihai îi încredin ţeaz ă mandatul pentru formarea unui nou cabinet generalului Nicolae R ădescu.
9 decembrie Se anun ţă sus ţinerea de c ătre C.B. a conferin ţei intitulate Omul şi ma şina , în cadrul unei şedin ţe a Cercului de Studii al Intelectualilor din Sectorul III Albastru al Uniunii Patrio ţilor.
1945 12 ianuarie Particip ă la deschiderea Libr ăriei „Cartea Rus ă“.
14 ianuarie Profesorul C.B. este ales vicepre şedinte al comitetului provizoriu ce milita pentru sindicalizarea cadrelor didactice de la Ia şi.
Ca vicepre şedinte al ARLUS, militeaz ă pentru înfiin ţarea unei biblioteci proprii a acestei institu ţii, pentru a asigura schimbul de lucr ări ai autorilor români şi sovietici.
16 februarie C.B. se afl ă printre cei care ader ă la programul FND.
XLV
6 martie Se instaleaz ă guvernul Petru Groza.
13 martie C.B., C. I. Parhon, Petru Groza, Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu trimit o telegram ă, din partea ARLUS, lui I.V. Stalin.
15 martie Are loc congresul general al ARLUS, la care particip ă şi C.B.
9 mai Germania capituleaz ă necondi ţionat. Se încheie r ăzboiul în Europa, acesta continuând în Asia.
26 iunie La San Francisco, este semnat ă Carta Na ţiunilor Unite.
C.B. este ales pre şedinte al organiza ţiei din Ia şi a Partidului Na ţional Popular, func ţie de ţinut ă pân ă în anul 1947.
6 august În „Monitorul Oficial“ a ap ărut numirea d-lui prof. Constantin Balmu ş ca decan al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie din Ia şi.
15 august Japonia capituleaz ă. Ia sfâr şit cel de-al doilea r ăzboi mondial.
24 octombrie Este fondat ă Organiza ţia Na ţiunilor Unite.
1946 1 ianuarie C.B. este numit director onorific al ziarului „Moldova liber ă“ din Ia şi.
Apar manualele de limba latin ă pentru clasele III, IV, VI, VII, VIII, pe care C.B. le editeaz ă în colaborare cu Al. Graur, Iorgu Stoian .
1 martie La întrunirea Partidului Na ţional Popular cu meseria şii din Ia şi a luat cuvântul şi C.B.
20 martie Consiliul profesoral, întrunit sub conducerea lui C.B., decanul facult ăţ ii, a aprobat o sesiune extraordinar ă de examene pentru studen ţii restan ţieri din cauza r ăzboiului sau a legilor cu caracter rasial.
XLVI
La fel de binevoitor se arată C.B. fa ţă de unii lideri comuni şti şi so ţiile acestora, care î şi sus ţineau bacalaureatul etc., drept pentru care a şi fost r ăspl ătit prin transferul la Bucure şti.
10 aprilie Cadrele didactice şi studen ţii de la Universitatea din Ia şi au pus bazele Frontului Democratic Universitar. A participat şi C.B.
12 aprilie C.B. ia cuvântul la întrunirea studen ţilor din Forumul Democratic Universitar din Ia şi.
18 mai C.B. vorbe şte la întrunirile Partidului Na ţional Popular de la Câmpulung Moldovenesc, R ădăuţi şi Suceava.
14 iunie C.B. sus ţine o conferin ţă la Partidul Na ţional Popular Ia şi, cu tema Aspectul politic mondial .
27 iunie La Congresul jude ţean de la Foc şani al Partidului Na ţional Popular particip ă Gh.Vl ădescu R ăcoasa, în timp ce la congresul de la Iaşi sunt prezen ţi: prof. George C ălinescu, prof. Andrei O ţetea şi prof. Constantin Balmu ş care sus ţine un înfl ăcărat discurs.
29 iunie Particip ă şi ia cuvântul la congresul organiza ţiei jude ţene a Partidul Na ţional Popular Dorohoi.
14 iulie La congresul organiza ţiei jude ţene a Partidului Na ţional Popular de la R ădăuţi a participat şi C.B.
15 iulie Ţine o conferin ţă în cadrul organiza ţiei Partidului Na ţional Popular de la Piatra Neam ţ.
27 iulie La congresul organiza ţiei jude ţene a Partidului Na ţional Popular de la Suceava a participat şi C.B.
29 iulie
XLVII
La Bucure şti, are loc conferin ţa Comitetului Central al Partidului Na ţional Popular, unde C.B. prezideaz ă una din sec ţiuni.
13 august C.B particip ă la o consf ătuire la Ia şi pentru a examina problemele existente şi a găsi solu ţii pentru rena şterea Capitalei Moldovei.
26 octombrie C.B, al ături de Andrei O ţetea şi Cezar Partenie, întâmpin ă delega ţia Bisericii Ortodoxe Române, aflat ă în drum spre Moscova.
1947 21 martie Este membru fondator al Institutului de Studii Româno-Sovietice.
19 octombrie C.B. particip ă, împreun ă cu Mircea Brebu, membru în Comitetul Central, la Congresul PNP de la F ălticeni.
24 octombrie Particip ă la congresul jude ţean al PNP de la Ia şi.
25 octombrie La congresul jude ţean al PNP de la Baia, C.B. prezint ă o expunere asupra situa ţiei interna ţionale, insistând asupra celei din Grecia, aflat ă în r ăzboi civil.
4 noiembrie Este ales pre şedinte al noului comitet al organiza ţiei jude ţene a PNP Ia şi şi ţine un discurs la încheierea lucr ărilor.
30 decembrie Regele este silit s ă abdice. Se proclam ă Republica Popular ă Român ă.
1948 1 februarie Se desf ăş oar ă lucr ările celui de-al II-lea Congres al Partidului Na ţional Popular, organiza ţia Capitalei. Prof. Constantin Balmu ş este ales pre şedinte al organiza ţiei; se trimite o telegram ă prof. Gh.Vl ădescu R ăcoasa, ambasadorul României la Moscova, pre şedintele PNP.
Este transferat la catedra de Limba Greac ă de la Universitatea din Bucure şti; ulterior, devine şeful catedrei de Filologie Clasic ă şi decan al Facult ăţ ii de Litere.
18 februarie
XLVIII
Prin Ordinul nr. 2633 al Ministerului Educa ţiei Na ţionale, Funda ţia Universitar ă Carol I este închis ă şi pus ă sub paz ă poli ţieneasc ă. Se nume şte o comisie interimar ă. C.B. este numit pre şedinte al acestei comisii, pân ă la alegerea noilor organe statutare. Comisia se va ocupa de inventarierea bunurilor şi punerea în aplicare a m ăsurilor luate de guvernul comunist.
27 februarie Prin Adresa nr. 471 solicit ă ajutorul Inspectoratului Regional Nr. 1 Pompieri pentru înl ăturarea tuturor însemnelor monarhice de pe cl ădire.
6 martie C.B. figureaz ă primul pe list ă în calitate de candidat pentru Marea Adunare Na ţional ă din partea jude ţului Boto şani.
20 martie Al. Rosetti scrie un articol elogios despre C.B.: Prof. Constantin Balmu ş. /M ărturii despre candida ţii p ăturilor mijlocii pe listele Frontului Democra ţiei Populare/ , în „Na ţiunea“.(A se vedea poz. 429).
21 martie Prof. Constantin Balmu ş, pre şedintele organiza ţiei PNP din Capital ă şi candidat al partidului pe listele Frontului Democra ţiei Populare, sus ţine un discurs deosebit, în care elogiaz ă figurile marilor personalit ăţ i ale ora şului Ia şi.
1 aprilie Este ales deputat în prima Mare Adunare Na ţional ă din partea jude ţului Boto şani.
7 aprilie Deschiderea cursurilor Şcolii de Îndrumare a Corpului Didactic. În cuvântul de deschidere, C.B, directorul acestei şcoli, eviden ţiaz ă rolul şcolii în democratizarea culturii române şti.
8 aprilie Prin Decizia nr.31612 a Ministerului Educa ţiei, publicat ă în „Monitorul Oficial“ nr. 83 pe data de 8 aprilie, Comitetul de conducere al Funda ţiei Carol I din Bucure şti se dizolv ă: „Art.1. Actualele comitete de conducere şi de administra ţie ale Funda ţiilor fostei Carol I, din Bucure şti, Pia ţa Republicii şi Funda ţiei, fost ă Ferdinand I, cu sediul în Ia şi, strada P ăcurari, col ţ cu Aleea 23 August, se dizolv ă pe data prezentei deciziuni şi se instituie în locul lor o comisie interimar ă format ă din urm ătoarele persoane: prof. C-tin Balmu ş, prof. Emil Teodorescu, conferen ţiar dr. Kreidler, prof. C. Georgescu, d-na Elena Ionescu, prof. Iorgu Iordan, prof. C. Ionescu-Gulian, prof. Radu Cern ătescu, prof. Jean Livescu, prof. M. Haimovici şi asistent universitar Andrei Popovici .“
9 aprilie XLIX
Decret preziden ţial nr. 76, pentru transformarea Academiei Române în Academia RPR, publicat în „Monitorul Oficial“, nr.132 bis, din 9 iunie 1948 şi în „Analele Academiei RPR“, 1948 -1949, p.6. În conformitate cu art.6 al Decret-ului, C.B. este numit membru supleant al Comitetului provizoriu pentru elaborarea Statutului de organizare şi func ţionare al Academiei RPR.
C.B. este validat ca deputat pentru jude ţul Boto şani şi este ales membru în comisia pentru examinarea proiectului de Constitu ţie a RPR.
17 aprilie C.B. semneaz ă un protest împotriva condamn ării la moarte a d-nei Beate Kitrikis, so ţia rectorului Politehnicii din Atena. Protestul este semnat, printre al ţii, de Al. Rosetti, C. Daicoviciu, A. O ţetea, Iorgu Iordan, Al. Graur.
Îşi doneaz ă casa din Ia şi, din Aleea Ghica Grigore 40, Universit ăţ ii „Al. I. Cuza“.
27 aprilie Se adreseaz ă Ministerului Justi ţiei pentru rezolvarea unui diferend cu fostul administrator al Funda ţiei Universitare Carol I, Dumitru Coman.
17 iunie Prin Decizia nr. 191, reorganizeaz ă spa ţiile locative de la parterul bibliotecii, str. Wilson.
22 iulie Prin Nota de serviciu nr.258, traseaz ă sarcina de a exclude semnele monarhice de pe imprimate, ştampile, registre administrative, c ărţi, plan şe, publica ţii periodice, varii existente în bibliotec ă.
6 august Solicit ă interven ţia Ministerului Înv ăţă mântului Public pe lâng ă Marele Stat Major pentru anularea ordinelor de mobilizare primite de câteva persoane angajate ale bibliotecii.
13 august Decret preziden ţial pentru numirea membrilor titulari activi, membrilor titulari onorifici şi membrilor de onoare ai Academiei Republicii Populare Române, publicat în „Monitorul Oficial“ nr. 186, din 13 august 1948.
15 septembrie C.B. se adreseaz ă Ministerului Înv ăţă mântului Public, solicitând din partea Universit ăţ ii din Bucure şti un avans de 200.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare func ţion ării Bibliotecii Centrale Universitare din Bucure şti.
L
24 septembrie Particip ă la conferin ţa Partidului Na ţional Popular de la Boto şani.
12 octombrie Prin Adresa nr.139, solicit ă Serviciului Central de Rechizi ţii şi Cartiruiri rechizi ţionarea unor înc ăperi ale bibliotecii „închiriate sau de ţinute f ără titlu de anumite persoane.“
22 octombrie C.B. se adreseaz ă Bibliotecii Universit ăţ ii din Cluj: „ Am fost informa ţi c ă la Biblioteca Universit ăţ ii din Cluj se afl ă un foarte mare num ăr de dublete, care ne-ar putea completa în mare m ăsur ă lipsurile noastre (…), din cauza num ărului din ce în ce mai mare de cititori, cu onoare v ă rug ăm s ă binevoi ţi a ne dona aceste volume Bibliotecii noastre .” (A se vedea poz. 463).
1 noiembrie Este ales membru titular activ al Academiei RPR, Sec ţia de Ştiin ţe istorice.
5 noiembrie În cadrul Academiei RPR, este ales secretar al Sec ţiei de Ştiin ţe istorice.
13 noiembrie Este numit în comitetul de redac ţie al Editurii Academiei RPR, alături de Al. Graur, Simion Sanielevici, Gh. Nicolau ş.a.
28 noiembrie La consf ătuirea pe ţar ă a Partidului Na ţional Popular, C.B este ales în comisia de verificare a mandatelor şi de validare a alegerilor.
31 decembrie C.B. pred ă gestiunea Bibliotecii Centrale Universitare subdirectorului Dan Simonescu.
1949 Apare, în „Buletinul ştiin ţific“ al Academiei RPR, lucrarea Note critice asupra izvoarelor referitoare la r ăscoala sclavilor condus ă de Spartacus : comunicare prezentat ă în şedin ţa din 10 mai 1949.
29 martie C.B. se afl ă printre semnatarii telegramei Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei RPR adresat ă Comitetului Interna ţional de Leg ătur ă al Intelectualilor pentru Ap ărarea P ăcii.
30 iunie La şedin ţa Comitetului Central al Societ ăţ ii de Cruce Ro şie a RPR, C.B. este ales membru al Comitetului Central.
LI
15 octombrie La conferin ţa general ă a colectivelor arheologice ale Academiei RPR de pe şantierele de s ăpături din întreaga ţar ă, particip ă şi C.B.
18 decembrie C.B. este printre cei care semneaz ă Omagiul Academiei RPR adresat lui Stalin.
1950 Apare, în „Buletinul ştiin ţific“ al Academiei Republicii Populare Române, studiul Fr ământ ări sociale la geto-daci înainte de cotropirea roman ă, comunicare prezentat ă în şedin ţa Academiei RPR din 31 ianuarie.
4 martie La festivitatea organizat ă cu prilejul celei de-a 72-a anivers ări a independen ţei Bulgariei, a luat cuvântul C.B.
5 martie C.B. înso ţeşte o delega ţie bulgar ă într-o vizit ă la Timi şoara.
Este numit director al Muzeului de Antichit ăţ i din Bucure şti.
4 aprilie Din delega ţia care particip ă la festivit ăţ ile de la Budapesta, cu prilejul celei de a 5-a anivers ări a eliber ării Ungariei, face parte şi C.B.
19 aprilie Semneaz ă Apelul pentru interzicerea armei atomice.
7 iunie Prin Decizia nr.43448 a Ministerului Înv ăţă mântului Public, este încadrat la Universitatea „C.I. Parhon“ din Bucure şti, ca rector al Universit ăţ ii, func ţie pe care o va de ţine pân ă în 1953.
2 septembrie C.B este ales delegat la Congresul comitetelor pentru pace, din partea Universit ăţ ii din Bucure şti.
26 septembrie C.B. este ales membru în Comitetul Na ţional pentru organizarea Lunii prieteniei româno-sovietice.
27 septembrie O delega ţie maghiar ă care a vizitat Universitatea a fost primit ă de rectorul C.B.
Particip ă la congrese interna ţionale la Budapesta şi Berlin.
LII
1 octombrie Deschiderea cursurilor Universit ăţ ii „C.I. Parhon“ din Bucure şti. Cuvântul de deschidere este rostit de C.B., rectorul Universit ăţ ii.
1951 10 aprilie C. B. semneaz ă Apelul pentru un pact al p ăcii.
7 mai La lucr ările celei de a 10-a sesiuni a Marii Adun ări Na ţionale, ia cuvântul şi C.B.
27 mai În cadrul Academiei RPR, C.B. propune publicarea tuturor textelor antice referitoare la istoria veche a României.
28 septembrie C.B. a fost ales membru în Comitetul Na ţional pentru organizarea ”Lunii prieteniei româno-sovietice”.
2 octombrie La festivitatea de deschidere a noului an de înv ăţă mânt, a luat cuvântul C.B., rectorul Universit ăţ ii.
13 octombrie O delega ţie de oaspe ţi sovietici a fost primit ă de C.B., rectorul Universit ăţ ii.
4 noiembrie La şedin ţa solemn ă a Academiei RPR închinat ă celei de a 34-a anivers ări a Marii Revolu ţii Socialiste din Octombrie, C.B. a ţinut o comunicare cu subiectul „A 34-a aniversare a Marii Revolu ţii Socialiste din Octombrie”.
17 noiembrie C.B. semneaz ă, împreun ă cu al ţi profesori, un protest împotriva condamn ării la moarte a militantului grec Nikos Beloiannis.
29 decembrie Sus ţine în aula BCU o conferin ţă cu tema Republica Popular ă Român ă se transform ă într-o ţar ă cu o industrie dezvoltat ă şi cu agricultur ă mecanizat ă.
1952 17 februarie O delega ţie format ă din academicienii C.B. şi N. S ălăgeanu particip ă la aniversarea a 300 de ani de la înfiin ţarea Academiei Leopoldina din Halle.
LIII
16 martie În cadrul unei adun ări populare, C.B. cere oprirea interven ţiei str ăine în Coreea.
Este ales pre şedinte al Casei Universit ăţ ii, de ţinând aceast ă func ţie pân ă în 1955.
29 martie La lucr ările sesiunii Marii Adun ări Na ţionale, C.B. eviden ţiaz ă avantajele sistemului socialist.
11 aprilie Face parte din delega ţia care particip ă la Conferin ţa Interna ţional ă pentru Ap ărarea Copilului, ţinut ă la Viena, între 12-16 aprilie.
18 aprilie Este ales în Comitetul jubiliar pentru aniversarea a 75 ani de la proclamarea Independen ţei de Stat a României. mai În „Revista de istorie“ este publicat comentariul lui C.B., Cu privire la cursul de Istorie veche a României predat în 1950-1951, la Facultatea de Istorie a Universit ăţ ii „C.I Parhon “.
3 iunie La lucr ările celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Marii Adun ări Na ţionale, C.B. sus ţine cererea lui C.I. Parhon de a fi eliberat din func ţia de Pre şedinte al Prezidiului Marii Adun ări Na ţionale, pentru a se dedica în exclusivitate activit ăţ ii ştiin ţifice.
20 iunie Face parte din Consiliul ştiin ţific al Institutului de Lingvistic ă din Bucure şti al Academiei RPR.
Apar semne tot mai accentuate ale maladiei Alzheimer. C.B ordon ă incendierea Arhivei Universit ăţ ii. Aceasta este salvat ă de la distrugere de un consilier sovietic.
Este membru în Comitetul redac ţional al revistei „Studii şi cercet ări de istorie veche“ .
1953 Apare lucrarea Lai consistentes , în „Studii şi cercet ări de istorie veche“, num ărul din iulie-decembrie.
LIV
Este publicat ă, în „Studii şi cercet ări de istorie veche“, lucrarea Un aspect al concep ţiei istorice a lui Tucidide. Despre scopul operei sale istorice. Este vorba de o monografie foarte politizat ă şi inspirat ă din bibliografia sovietic ă. Practic, este ultima lucrare scris ă de C.B.
Apare romanul Bietul Ioanide , al lui G. C ălinescu, în care personajul Panait Sufle ţel este inspirat de însu şi clasicistul Constantin Balmu ş: „Dar, a şa cum este, acest roman cu cheie (Gaittany-Al. Rosetti, Dan Bogdan-Iorgu Iordan, Gonzalv Ionescu-Mircea Manca ş, Panait Sufle ţel-Const. Balmu ş, Smarandache- Const. Botez, Gulim ănescu-Andrei O ţetea) r ămâne, cum cred, una dintre fundamentalele noastre crea ţii române şti.“ (Z. Ornea). (A se vedea poz. 265).
1954 19 noiembrie La Academie, în cadrul unei sesiuni comemorative, C.B. prezint ă comunicarea Via ţa şi opera lui Aristofan.
17 decembrie La adunarea membrilor corpului didactic din Capital ă a participat şi C.B.
1955 17-18 februarie Sec ţia de ştiin ţe istorice a Academiei RPR şi Institutele de Istorie ale Academiei organizeaz ă o sesiune de comunic ări dedicat ă împlinirii a 50 de ani de la prima revolu ţie popular ă din Rusia (1905). C.B. prezint ă comunicarea Ajutorul multilateral acordat statului nostru de c ătre URSS, etap ă nou ă în istoria leg ăturilor fr ăţ eşti.
La Congresul ştiin ţelor istorice din Roma, prezint ă comunicarea : Le commencement de la crise générale du système sclavagiste romain.
1956 Lucrarea Tucidide: concep ţia şi metoda sa istoric ă, ap ărut ă la Bucure şti, Editura Academiei RPR, este considerat ă cea mai valoroas ă tentativ ă de reconsiderare a operei acestui autor.
Este reeditat ă lucrarea Daphnis şi Chloe , traducerea lui C.B., în colec ţia “Clasicii antici”. Acum apare în colec ţia „Biblioteca pentru to ţi“, la aceea şi editur ă la care apare edi ţia din 1922.
1957 13 iulie C.B. înceteaz ă din via ţă , dup ă o lung ă şi grea suferin ţă , la o clinic ă din Elve ţia.
16 iulie
LV
Prezidiul Academiei RPR anun ţă moartea lui C.B. şi d ă publicit ăţ ii un necrolog în care este prezentat ă via ţa şi activitatea acestuia.
19 iulie În revista „Contemporanul“, Al. Graur scrie: „La Ia şi, unde a profesat timp de 25 de ani, acad. C. Balmu ş era cunoscut ca un convins om de stânga, ceea ce i-a şi atras multe nepl ăceri şi persecu ţii din partea st ăpânirii reac ţionare de atunci. Manualele redactate de el au fost uneori oprite, deoarece comentariul v ădea prea clar marea simpatie fa ţă de exploata ţii din toate timpurile.”
27 iulie Urna funerar ă con ţinând cenu şa celui ce a fost profesorul Constantin I. Balmu ş este adus ă în ţar ă şi depus ă la Crematoriul Cenu şa din Bucure şti.
31 iulie În cotidianul „România liber ă“, „ D-na Elvira Balmu ş mul ţume şte tuturor celor ce i-au împ ărt ăş it nem ărginita durere încercat ă prin pierderea so ţului ei, acad. C.I. Balmu ş”. (A se vedea poz. 437).
1958 Apare lucrarea Poetica lui Aristotel , traducere, introducere şi comentarii de C.B.
1963 Este publicat ă, post-mortem, traducerea lucr ării Despre v ie ţile şi doctrinele filozofilor, de Diogene Laertius, traducere de C.B., note şi prefa ţă de A. Frenkian.
Apare a doua edi ţie a traducerii în proz ă din Iliada , de Homer, Cântul IV.
1968 25 mai Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la na ştere, Aurel Leon scrie un articol comemorativ în „Flac ăra Ia şului“: „ În toat ă forma ţia sa intelectual ă şi sufleteasc ă, Balmu ş a fost un tipic produs moldovean: modest, pasionat pentru studiu, dârz lupt ător pentru umanitate şi cultur ă, militant pentru idei generoase, om de aleas ă cultur ă, sensibil la frumos.”
1970 Este retip ărit ă lucrarea Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut . Trad. şi note de C. Balmu ş. Noti ţă introductiv ă de D.M. Pippidi, în culegerea îngrijit ă de D.M. Pippidi, Arte poetice: Antichitatea , ap ărut ă la Bucure şti, în Editura Univers.
1984 Apare la Ia şi, sub egida Universit ăţ ii „Al.I.Cuza“, lucrarea In memoriam Constantin I. Balmu ş. LVI
1992 La Editura Orion din Bucure şti, în colec ţia „Romanul de dragoste“, apare o nou ă edi ţie din romanul Daphnis şi Chloe , tradus de C.B.
1997 Apar dou ă edi ţii din lucrarea Despre vie ţile şi doctrinele filozofilor , una la Bucure şti, Editura Minerva, alta la Ia şi, Editura Polirom.
1998 Cu un cuvânt introductiv al prof. Gh. Vl ădu ţescu, apare o nou ă edi ţie a traducerii lui C. Balmu ş, Despre vie ţile şi doctrinele filozofilor , Vol.1. Bucure şti, Editura Paideia.
2001 Editura Polirom scoate alt ă edi ţie, sub îngrijirea lui Bogdan Olaru, din lucrarea Despre vie ţile şi doctrinele filozofilor.
2007 În num ărul din 7 iulie al ziarului „Evenimentul regional al Moldovei“, Ionel Maftei scrie articolul comemorativ Academicianul Constantin I. Balmu ş. 50 de ani de eternitate.
LVII
OPERA
I. Literatur ă latin ă clasic ă
1. Volume
1.1 Studii
1. De Quintiliani fontibus graecis . Ia şi: Typis Diocesis Catholicae Iassiensis, 1927. 37p.
2. Istoria poeziei latine . Curs ţinut în anul 1927-1928. Ia şi: Universitatea din Ia şi, /193?/. 238 p. /Litografiat/.
3. Rutilio Namaziano, l’ultimo poeta di Roma. Torino: Tipogr. Silvestri e Cappelletto, 1936. 27p. Estratto dalla rivista „ Il mondo classico”, A.V. Nr. 3-4 Maggio-Agosto 1935-XIII.
1.2 Manuale.Crestoma ţii
4. Antologie latin ă. Pentru clasa a VIII-a secundar ă. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1935. 448p. /În colaborare cu Al. Graur/.
5. CICERO, Marcus Tullius. Pro Archia poeta . Pentru clasa a VII-a literar ă. Bucure şti: /s.n./, 1935. 58p. Şi: Ed. a 2-a rev. 1937. 55p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur/.
6. HORATIUS FLACCUS, Quintus. Satire şi epistole alese . Pentru clasa a VII-a literar ă. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1935. 106p. /În colaborare cu Al. Graur/.
7. HORATIUS FLACCUS, Quintus. Satire şi epistole alese . Pentru clasa a VII-a literar ă. Bucure şti: Adev ărul, 1935. 111p. /În colaborare cu Al. Graur/.
8. OVIDIUS NASO, Publius. Metamorfozele şi Tristele . Buc ăţ i alese pentru clasa a VI-a secundar ă. Bucure şti: /s.n./, 1935. 68p. /În colaborare cu Al. Graur/.
9. TACITUS, Publius Cornelius . Dialogus de oratoribus . Pentru clasa a VII-a literar ă. Bucure şti: /s.n./, 1935. 125p. /În colaborare cu Al. Graur/.
1
10. VERGILIUS MARO, Publius. Georgicele . Buc ăţ i alese pentru clasa a VI-a secundar ă. /Bucure şti/: /s.n./, /1935/. 81p. Şi: Ed. a 2-a rev. Edit. Autorilor Asocia ţi, 1937. 78p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur/.
11. CAESAR, Caius Iulius. Comentarii de bello gallico. Buc ăţ i alese pentru clasa a V-a secundar ă. Bucure şti: /s.n./, 1936. 191p. /În colaborare cu Al. Graur/.
12. HORATIUS FLACCUS, Quintus. Ars Poetica . Text adnotat pentru clasa a VIII-a literar ă. Bucure şti: /s.n./, 1936. 51p. Şi: Ed. a 2-a rev. Edit. Autorilor Asocia ţi, 1938. 50p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur/.
13. HORATIUS FLACCUS, Quintus. Ode şi epode alese . Pentru clasa a VIII-a secundar ă. /Bucure şti/: Edit. Autorilor Asocia ţi, /1936/. 118p. Şi: /Ed. a 2-a/. 1936. 130p.; /Ed. a 3-a/. 1936. 106p., 92il. /Toate edi ţiile, în colaborare cu Al. Graur/.
14. TITUS LIVIUS PATAVINUS. Ab urbe condita . Prima decad ă. Pentru clasa a VII-a comun ă. Ed. a 2-a. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, /1936/. 150p. Şi: Ed. a 3-a, 1937. 150p.+1h.; Ed. a 4-a, /1938/. 150p., 4h. /Toate edi ţiile, în colaborare cu Al. Graur/.
15. CICERO, Marcus Tullius. In Catilinam orationes quattuor . Text comentat pentru clasa a VI-a secundar ă. /Bucure şti /: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1937. 147p. Şi: /Ed. a 2-a/. Edit. Dacia Traian ă, 1942.147p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur/.
16. CICERO, Marcus Tullius. M. Tulii Ciceronis in Catilinam orationes quattuor . Text comentat pentru clasa a V-a secundar ă. /Stud. introd./ de C. Balmu ş. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, /1937/. 151p.
17. TACITUS, Publius Cornelius. Dialogus de oratoribus . /Text comentat/ pentru clasa a VII-a literar ă. Ed. a 2-a rev. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, /1938/. 125p.
18. OVIDIUS NASO, Publius . Metamorfozele, Tristele şi Ponticele . Buc ăţ i alese pentru clasa a IV-a secundar ă. Bucure şti: Tempo, 1945. 86p. /În colaborare cu Al. Graur şi Iorgu Stoian/.
19. HORATIUS FLACCUS, Quintus. Q. Horatius Flaccus . Bucăţ i alese pentru clasa a VIII-a literar ă. Bucure şti: Tempo, 1945. 182p. /În colaborare cu Al. Graur şi Iorgu Stoian/.
2
20. CAESAR, Caius Julius. De bello gallico . Fragmente alese pentru clasa a V-a secundar ă. /Ia şi/: Edit. Dacia Traian ă, /1942/. 196p. Şi: /Ed. a 2-a/. /s.a./. 191p.
21. Antologie latin ă pentru clasa a VIII-a literar ă. Bucure şti: /s.n./, /s.a./. 443p. /În colaborare cu Al. Graur/.
22. CICERO, Marcus Tullius . Pro Archia poeta. Text adnotat pentru clasa a VII-a secundar ă. Bucure şti: Edit. Dacia Traian ă, /s.a./., 58p.
23. TACITUS, Publius Cornelius . Dialogus de oratoribus . Text comentat pentru clasa a VIII-a secundar ă. Bucure şti: Edit. Dacia Traian ă, /s.a./, 125p.
24. TITUS LIVIUS PATAVINUS. Ab urbe condita . Prima decad ă. Pentru clasa a VIII-a comun ă. /Bucure şti/: /s.n./, /s.a/. 150p., 4 h. /În colaborare cu Al. Graur/.
25. TITUS LIVIUS PATAVINUS. Ab urbe condita . Fragmente alese pentru clasa a VII-a. Bucure şti: Edit. Dacia Traian ă, /s.a./, 150p.
2. În periodice
2.1. Recenzii
26. /Marouzeau, J. Dix années de Bibliographie classique (1914-1924), Paris, 1927-1928/. În: Favonius , ian.-mar. 1928, 2, p.34-36. Apud „Bibliografia rela ţiilor literaturii române cu literaturile str ăine în periodice: 1919-1944“. Vol. 8. Bucure şti: Saeculum, 2006, p.15.
27. /Benda, Julien. Properce ou Les amants de Tibur. Paris: Grasset, 1928. 175p./. În: Favonius : nov. 1928, 2, nr.4-7, p.122-124. Lucrarea este considerat ă o carte „de literatur ă“, evocând cu art ă literar ă via ţa şi opera celebrului scriitor antic.
28. Iuvenalis în române şte. În: Via ţa Româneasc ă, dec.1928, 20, nr. 12, p.318-325. Studiu consacrat versiunii române şti a lui I.M. Marinescu la Iuvenal, „Satire“, Bucure şti, 1928. Prezentarea scriitorului latin este urmat de analiza minu ţioas ă a traducerii „salutat ă cu entuziasm“ ca fiind „un pre ţios dar oferit literaturii române de c ătre unul din cei mai str ăluci ţi latini şti ai no ştri“.
29. /Virgilio: Il libro di Didone. Text şi trad. urmat de comentar interpretativ şi estetic de Corso Buscaroli. Milano-Napoli, Edit. Dante Alighieri. 1932. 519p./. În: Via ţa Româneasc ă, sep.-dec.1932, 24, nr.9-12, p.196- 198. 3
Traducerea „admirabil ă“, în limba italian ă, „apropie opera antic ă de sufletul nostru modern“.
II. Literatura greac ă clasic ă
1. Volume
1.1 Studii
30. Tehnica povestirii la Plutarchos. /Teza de doctorat/. Chi şin ău: Tipogr. şi Leg ătoria Eparhial ă, 1925. 110p.
1.2 Traduceri
31. LONGOS. Daphnis şi Chloe : roman pastoral. Bucure şti: /Edit. de Stat pentru Literatur ă şi Art ă/, 1922. 122p. (Clasicii antici). Şi: /Ed. a 2-a/. 1956. 161p. (Biblioteca pentru to ţi); /Ed. a 3-a/. Not ă asupra ed. de Ion Acsan. Postf. de Ecaterina Ţar ălung ă. Bucure şti: Orion, 1922. 160p. (Romanul de dragoste).
32. Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut . Cu un stud. introd. de C. Balmu ş. Ia şi: /s.n./, 1935. 104p.
1.3 Crestoma ţii
33. Crestoma ţie elin ă pentru clasa a VIII-a secundar ă. Texte adnotate din Esop, Luchian, Xenophon şi Platon. Bucure şti: /s.n./, 1935. 204p. Şi: Ed. a 2-a. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1936. 216p.; /Edi ţia a 3-a/. /s.l./: Edit. Dacia Traian ă, /s.a./. 216p.
2. În volume
34. /Prefa ţă la/ARISTOPHANES. Norii . În române şte de Ştefan Bezdechi şi Demostene Botez. Bucure şti: Edit. de Stat pentru Literatur ă şi Art ă, 1955, 136p. (Biblioteca pentru to ţi).
3.În periodice
3.1 Traduceri
35. Homer. Iliada. Cântul VI. /Trad. în proz ă/. În: Revista Funda ţiilor Regale , dec.1938, 5, nr.12, p.531-543. Fragment din traducerea în proz ă destinat ă s ă apar ă şi în volum, sub semn ătura lui C.B.
4
3.2 Recenzii
36. /Teodor A. Naum, Idilele rustice ale lui Theocrit. Bucure şti: Institutul de Arte Grafice „Mercur“, 1925. 162 p./. În: Via ţa Româneasc ă, feb.-mar. 1926, 18, nr. 2-3, p.378-379. Autorul recenziei consider ă c ă analogiile cu folclorul românesc f ăcute de T. Naum au fost o „idee fericit ă”, deoarece acestea l-au condus la o concluzie just ă: idilele rustice ale lui Theocrit au la baz ă poezia popular ă sicilian ă. Lucrarea recenzat ă reprezint ă teza de doctorat a autorului ei, „admirabil cunosc ător al poeziei bucolice“.
III. Filologie clasic ă. Lingvistic ă
1. Volume
37. Gramatica istoric ă a limbii latine . Curs predat /în 1927/1928/. Ia şi: /Universitatea din Ia şi/, 1927, 93p. /Litografiat/.
38. Pentru clasicism . Ia şi: Tipogr. Edison, 1927. 12p. Se argumenteaz ă necesitatea înv ăţă rii limbilor clasice în şcoal ă şi este prezentat ă metoda dup ă care trebuie studiate limbile clasice în liceu.
39. Gramatica limbii grece şti: (fonetic ă, morfologie , sintax ă). Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1935. 265p. /În colaborare cu Al. Graur/.
40. Manual de limba latin ă. Pentru clasa a III-a secundar ă. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1938. 176p. Şi: Ed. a 2-a/. /s.a./. 176p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur/.
41. Antoine Meillet . Ia şi: /s.n./, 1939. 13p. Extras din revista „Însemn ări ie şene“, nr.4/1939.
42. Manual de limba latin ă. Pentru clasa a IV-a secundar ă. Bucure şti: Edit. Autorilor Asocia ţi, 1939. 172p. /În colaborare cu Al. Graur/.
43. Manual de limba latin ă. Pentru clasa a IV-a secundar ă. Bucure şti: Socec, 1946. 239p. Şi: Ed. a 2-a. /s.a./. 239p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur şi Iorgu Stoian/.
44. Manual de limba latin ă. Pentru clasa a VI-a secundar ă. Bucure şti: Socec, /1946/. 175p. /În colaborare cu Al. Graur şi Iorgu Stoian/.
45. Manual de limba latin ă. Pentru clasa a VII-a secundar ă. Bucure şti: Socec, 1946. 183p. Şi: Ed. a 2-a. /s.a./. 176p. /Ambele edi ţii, în colaborare cu Al. Graur şi Iorgu Stoian/.
5
46. Manual de limba latin ă. Pentru clasa a VIII-a secundar ă. Bucure şti: /s.n./, 1947. 100p. /În colaborare cu Al. Graur şi Iorgu Stoian/.
47. Gramatica limbii grece şti. Fonetic ă, morfologie , sintax ă. Craiova: Reprografia Universit ăţ ii, 1977. 225f. (Universitatea din Craiova). /În colaborare cu Al. Graur/.
2. În periodice
2.1 Studii . Articole
48. Cultura clasic ă. În: Adev ărul literar şi artistic , 24 oct.1926, 7, nr.307, p.5. Autorul argumenteaz ă ideea studierii în cadrul sistemului de înv ăţă mânt a culturii clasice: „S ă se a şeze şcoala secundar ă a Dacoromaniei pe blocul de marmur ă alb ă al culturii clasice: e o temelie încercat ă, neclintit ă de veacuri“.
49. Ce este filologia clasic ă? În: Ethos . Revist ă de teorie a culturii, ian.- iun.1946, 3, nr.1-2, p. 25-43. Apreciaz ă c ă filologia este recunoa şterea şi reconstruc ţia întregii ştiin ţe umane existente. Filologul vede în studiul limbilor mijlocul principal de cunoa ştere exact ă a culturii.
50. Cezar Papacostea. În: Lumea politic ă şi social ă, 19 iul. 1937, 20, nr.5774, p.3. (Lumea literar ă şi artistic ă. Universitatea). Apud „Bibliografia rela ţiilor literaturii române cu literaturile str ăine în periodice: 1919-1944“. Vol. 8. Bucure şti: Saeculum, 2006, p.16. Portret al clasicistului român, traduc ător şi autor de studii despre literaturile clasice, latin ă şi greac ă.
51. Antoine Meillet (1866-1936). În: Însemn ări ie şene , 1 apr. 1939, 4, nr.4, p.84-92. Despre activitatea şi opera lingvistului francez Antoine Meillet.
2.2 Recenzii
52. /Mélanges Paul Thomas. Recueil de Mémoires concernant la philologie classique, dedié à Paul Thomas. Bruges, 1930. 757 p. /. În: Via ţa Româneasc ă, mai 1931, 23, nr.5, p.211-215. Paul Thomas, filolog clasic din Gand, membru al Academiei Regale din Belgia.
53. /Iorgu Iordan, Introducere în studiul limbilor romanice. Evolu ţia şi starea actual ă a lingvisticii romanice. Ia şi, 1932. 480 p./. În: Via ţa Româneasc ă, mai, 1933, 25, nr.5, p. 228-231. 6
Iorgu Iordan, lingvist de forma ţiune pozitivist ă.
IV. Literatur ă român ă
1. În volume
1.1 Studii
54. Câteva note despre Propertius şi Eminescu. În: Eminescu şi clasicismul greco-latin : Studii şi articole . / Ed. îngrij., pref., note, bibliogr., indice de Traian Diaconescu /. Ia şi: Junimea, 1982, p.6-11. Articolul este consacrat apropierelor tematice dintre Propertius, Goethe şi Eminescu. În note, Traian Diaconescu afirm ă c ă unele ecouri proper ţiene relevate prima dat ă de C.B. au fost semnalate ulterior şi de al ţi exege ţi.
2. În periodice
2.1 Studii
55. Câteva note despre Propertius şi Eminescu. În: Via ţa româneasc ă, mai- iun. 1928, 20, vol. 74, nr.5-6, p.217-221.
2.2 Recenzii
56. /Recenzie asupra unei c ărţi de Iorgu Iordan /. În: Arhivele Olteniei , ian.- apr.1933, 12, nr.65-66, p.161. Informa ţia se refer ă la publica ţia „Arhiva“, nr.4/1932.
57. /Al. Rosetti. Note din Grecia/. În: Jurnalul literar , 5 feb.1939, 1, nr.6, p.1.
V. Literatur ă italian ă
1. În periodice
1.1 Traduceri
58. CARDUCCI, Giosuè. La izvoarele Clitumnului . În: Însemn ări ie şene , 1 ian.1940, 5, vol.13, nr.1, p.33-36. Traducere în proză şi note de C.B.
7
1.2 Recenzii
59. „Divina comedie“ a lui Dante tradus ă de G. Co şbuc. În: Revista critic ă, ian.-mar. 1927, 1, nr. 1, p.78-81. Autorul recenziei laud ă „ ştiin ţa şi m ăiestria“ lui Co şbuc în t ălm ăcirea primului volum- „Infernul“, din edi ţia îngrijit ă de Ramiro Ortiz.
VI. Estetic ă
1. Volume
1.1 Studii
60. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu . Paris: Société d’Édition “Les Belles Lettres”, 1930, 327p. (Collections d’études anciennes). Şi ed. on line: http://openlibrary.org/works/OL11790378W/Études_sur_le_style de_Saint_Augustin_dans_les_Confession_et_la_Cité_de_Dieu/.
61. Părerile criticei . Ia şi: Tipogr. Goldner-Terek, 1931. 15p. Autorul lucr ării „Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu“, recent publicat ă la Paris, adun ă în aceste 15 pagini câteva din opiniile exprimate asupra studiului său despre stilul lui Augustin, ap ărute în reviste str ăine de specialitate. În paginile finale, 14-15, face referire la volumul 31 din „Patristic Studies“, ap ărut la Washington, 1931: „Din studiul exhaustiv al vocabularului Confesiuni- lor, f ăcut de p ărintele benedictin Hrdlicka, am avut îns ă deosebita satisfac ţie s ă constat c ă Sfin ţia Sa a ajuns la acelea şi concluzii ca şi subscrisul. Aceasta se vede mai ales la paginile 2,3,6,7,8, în care sunt citat de atâtea ori.“ (A se vedea poz. 204).
1.2 Traduceri
62. DEMETRIUS PHALEREUS. Tratatul despre stil . Trad., introd., comentar de C. Balmu ş. Ia şi: Atelierele Grafice Alexandru A. Terek, 1943. 232p.
63. ARISTOTELES. Poetica. Trad. de acad. prof. C. Balmu ş. Bucure şti: Edit. Ştiin ţific ă, 1957. 151p. (Biblioteca filosofic ă).
64. Arte poetice: Antichitatea . Culegere îngrij. de D.M. Pippidi. Trad. de C. Balmu ş, G. Gu ţu, Ionel Marinescu /et al./. Bucure şti: Univers, 1970.
8
2.În volume
2.1 Traduceri
65. La lettre de Saint Augustin à Licentius (Ep. XXVI). În: În memoria lui Vasile Pârvan . Volum publicat de Asocia ţia Academic ă „Vasile Pârvan“ a fo ştilor membri ai Şcoalei Române din Roma. Bucure şti: Asocia ţia Academic ă „Vasile Pârvan”, 1934, p.21-27.
66. Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut. Trad. şi note de C. Balmu ş. Noti ţă introd. de D.M. Pippidi. În: Arte poetice: Antichitatea . Culegere îngrij. de D.M. Pippidi. Bucure şti: Univers, 1970, p.307-362.
VII. Istorie
1. Volume
67. Fost-au grecii senini? Lec ţiune inaugural ă ţinut ă la Facultatea de Filosofie şi Litere din Ia şi, la 13 aprilie 1937. Bucure şti: /s.n./, 1938. 22p. Şi în: Via ţa româneasc ă, ian. 1938, 30, nr.1, p.22-39. (A se vedea şi poz. 71).
68. Fr ământ ări sociale la geto-daci înainte de cotropirea roman ă. Bucure şti: Edit. Academiei RPR, 1950. 11p. Şi în: Buletin ştiin ţific . /Academia RPR/. Seria ştiin ţe istorice, filosofice şi economico-juridice, ian.-feb.-mar. 1950, 2, nr.1, p.1-11. (A se vedea şi poz. 73).
69. Tucidide: concep ţia şi metoda sa istoric ă. Bucure şti: Edit. Academiei RPR, 1956. 120p. (Clasicii greco-latini).
2. În volume
70. Le commencement de la crise du système esclavagiste romain. În: Nouvelles études d’Histoire presénté au X-e Congres des Sciences Historiques , Rome , 1955 . Bucure şti: Edit. Academiei RPR, 1955, p. 118-139.
3. În periodice
3.1 Studii
71. Fost-au grecii senini? Lec ţiune inaugural ă ţinut ă la Facultatea de Filosofie şi Litere din Ia şi, la 13 aprilie 1937. În: Via ţa româneasc ă, ian. 1938, 30, nr.1, p.22-39.
9
72. Note critice asupra izvoarelor referitoare la r ăscoala sclavilor condus ă de Spartacus: comunicare prezentat ă în şedin ţa din 10 mai 1949. În: Buletin ştiin ţific /Academia RPR/. /Seria/C. Ştiin ţe istorice, filosofice şi economico- juridice. Ştiin ţa limbii, literatur ă şi art ă, ian.-feb.-mar. 1949, 1, nr. 2, p.103-115. Scopul contribu ţiei autorului este acela de a cerceta din nou izvoarele antice „pentru a sublinia rezultatele importante dobândite de ştiin ţa istoric ă sovietic ă“.
73. Fr ământ ări sociale la geto-daci înainte de cotropirea roman ă: comunicare prezentat ă în şedin ţa /Academiei RPR/ din 31 ianuarie 1950. În: Buletin ştiin ţific . /Academia RPR/. Seria ştiin ţe istorice, filosofice şi economico- juridice, ian.-feb.-mar. 1950, 2, nr.1, p.1-11.
74. Aprecierile criticii sovietice asupra literaturii vechi grece şti. /Analiza ideilor autorilor manualului de istorie a literaturii grece şti din 1946 /. În: Studii şi cercet ări de istorie veche , 1950, 1, p.179-187. Se refer ă la “Istoria literaturii grece şti”, publicat ă de Academia de Ştiin ţe din URSS.
75. Apreciere a lui Herodot asupra ge ţilor. În: Buletin ştiin ţific / Academia RPR/, S ec ţia de ştiin ţe istorice, filosofice şi economice. Bucure şti, 1951, 3, p.25-29.
76. Lai consistentes. În: Studii şi cercet ări de istorie veche , iul.-dec. 1953, 4, p.723-731. Despre semnifica ţia expresiei „Lai consistentes“ care apare în câteva inscrip ţii latine de la sfâr şitul sec. al II-lea.
77. Un aspect al concep ţiei istorice a lui Tucidide. Despre scopul operei sale istorice. În: Studii şi cercet ări de istorie veche , iul.-dec. 1953, 4, p.674- 680.
3.2 Recenzii
78. /Pericle Ducati, Etruria antica/. În: Via ţa Româneasc ă, feb.-mar. 1926, nr.2-3, p.376-378.
79. /Frank Tenney, Storia economica di Roma dalle origini alla fine della republica. Trad. da Bruno Lavagnini. Firenze: Vallecchi, 1924. 274 p./. În: Via ţa Româneasc ă, apr. 1926, 18, nr. 4, p.127-129. Frank Tenney este profesor de limba latin ă la Johns Hopkins University şi un neobosit cercet ător al Antichit ăţ ii, director al Şcolii americane din Roma.
10
80. /Emanuele Ciaceri, Cicerone e i suoi tempi. Napoli, Societa editrice Dante Alighieri, 1926. 304 p./ În: Favonius , ian.-mar. 1928, vol. 2, fasc. 1-3, p.32-34. Arat ă c ă inten ţia autorului italian a fost de a-l reabilita pe Cicero, de a da un r ăspuns celor ce l-au prezentat în culori întunecate, ca pe un avocat venal şi f ără idealuri proprii. Se delimiteaz ă însă de autor atunci când acesta îmbr ăţ işeaz ă idei reac ţionare, filo-aristocratice pentru a-l caracteriza favorabil pe Cicero.
81. /I.M. Marinescu, Figuri din antichitatea clasic ă. Bucure şti: Casa Şcoalelor, 1930./ În: Via ţa Româneasc ă, apr.-mai 1930, 22, nr.4-5, p.149-152. Ampl ă recenzie la cartea în care se prezint ă 16 figuri însemnate din literatura latin ă, începând cu Cato cel B ătrân şi terminând cu Apuleius. Clasicistul I.M. Marinescu a tradus admirabil, printre altele, romanul lui Petronius şi opera completă a poetului satiric Iuvenal.
82. I.M. Marinescu, Figuri din antichitatea clasic ă. II. Elada. Bucure şti: Casa Şcoalelor, 1930, 260 p./. În: Via ţa Româneasc ă, 23 feb.1931, 23, nr.2, p.207-208. Comentarii favorabile la cartea scris ă de „un erudit şi un artist“.
83. /Tucidide în române şte/. În: Revista Funda ţiilor Regale , iun. 1941, 8, nr.6, p.687-691. Recenzia traducerii lui Mihail Jakota din Tucidide, „Istoria r ăzboiului peloponeziac“.
VIII. Filosofie
1.Volume
1.1 Traduceri
84. DIOGENES LAERTIUS. Despre vie ţile şi doctrinele filozofilor . Stud. introd. şi comentarii de Aram M. Frenkian. Bucure şti: Edit. Academiei RPR, 1963. 855p. (Scriitori greci şi latini). Şi: /Ed. a 2-a/. Vol.1-2. Bucure şti: Minerva, 1997. XXII, 465; 432p. (Biblioteca pentru to ţi. Serie nou ă; 1469-1470); /Ed. a 3-a/. Ia şi: Polirom, 1997. 622p., 1f. (Plural clasic; 11 M); /Ed. a 4-a/. /Vol.1/.Bucure şti: Paideia, 1998. VI, 190p. (Colec ţia c ărţilor de seam ă); /Ed. a 5-a/. Ia şi: Polirom, 2001. 621p.
85. DIOGENES LAERTIUS. Epicurea. Trad. de Constantin Balmu ş şi Adelina Piatkowski. Stud. introd., note şi comentarii de Adelina Piatkowski. Bucure şti: Edit. Ştiin ţific ă, 1999. 160p.
11
2. În volume
2.1 Prefe ţe
86. /Prefa ţă la/ Leucip şi Democrit . Trad. cu un stud. introd. de H. Mih ăescu. Ia şi: Tipogr. Alexandru A. Terek, 1941. 149p.
87. /Prefa ţă la/ HERACLIT DIN EFES. /Fragmente. Imita ţii. Scrisori/. Trad. cu un stud. introd. de H. Mih ăescu. Ia şi: Tipogr. Alexandru A. Terek, 1943. 118p. (Autori greci în române şte).
3. În periodice
3.1 Recenzii
88. Leucip şi Democrit. Trad. de N.Calincencu. Stud. introd. de H. Mih ăescu. Pref. de C. Balmu ş. Ia şi: Seminarul de limb ă şi literatur ă greac ă de pe lâng ă Facultatea de Litere, 1941. 150p. În: Revista Ştiin ţific ă „V. Adamachi“ , 1941, 27, nr.2-3, p.142-143.
IX. Cultur ă. Înv ăţă mânt
1. Volume
89. Dl. T.A. Naum şi „Geniul latin” , Ia şi: Tipogr. Edison, 1927. 8p.
90. Un caz nenorocit şi trist: cazul Giorge Pascu . Ia şi: Tipogr. Lumea, 1937. 150p. /În colaborare cu Petre Andrei, Dan B ădărău, et al./.
2. În periodice
2.1 Studii. Articole
91. La deschiderea Libr ăriei „Cartea Rus ă“. În: Moldova liber ă, 30 oct. 1945, 2, nr.332, p.2. Este men ţionat ă şi prezen ţa lui C.B.
92. Anteproiectul Paul Langevin de reform ă a înv ăţă mântului francez. În: Ethos . Revist ă de teorie a culturii, ian-iun. 1947, 4, nr.1-2, p 129-136.
93. Tot despre înv ăţă mântul limbilor clasice. Exemplul sovietic. În: Adev ărul , 14 dec. 1947, 61, nr.17040, p.1, 2. Pledeaz ă pentru crearea unei mari culturi având la baz ă studiul limbilor clasice.
12
94. Limbile clasice în şcoala secundar ă de mâine. În: Adev ărul , 20 dec. 1947, 61, nr.17045, p.2. Sus ţine studierea limbilor clasice, latin ă şi greac ă, ca baz ă necesar ă pentru formarea unei culturi solide.
95. Cu privire la cursul de istorie veche a României predat în 1950-1951 la Facultatea de Istorie a Universit ăţ ii „C.I. Parhon“. În: Revista de istorie , 1952, 5, nr.2, p.186-187.
2.2 Necrologuri
96. La mormântul profesorului Paul Nicorescu. În: Na ţiunea , 13 iul.1946, 1, nr.92, p.2. Necrologul lui Paul Nicorescu, arheolog şi istoric format la şcoala lui Vasile Pârvan.
X. Politic ă
1. În periodice
1.1 Studii. Articole
97. Elada eliberat ă. În: România liber ă, 17 oct. 1944, 2, nr.63, p.1. Salut ă eliberarea Greciei, comparând-o cu victoria din r ăzboaiele medice.
98. Veni ţi la lupta cea mare! În: Moldova liber ă, 23 mar. 1945, 2, nr.149, p.1. Vorbe şte despre primul guvern democratic, despre lupta pe frontul antihitlerist şi îndeamn ă la munc ă pe cei din spatele frontului.
99. În pragul lui 1946. În: Moldova liber ă, 1 ian. 1946, 3, nr.383, p.1. Militeaz ă pentru democra ţie şi pace.
100. Pe marginea unor importante declara ţii cu privire la crearea Partidului clasei mijlocii. În: Moldova liber ă, 5 ian. 1946, 3, nr.386, p.1. Despre importan ţa procesului de cristalizare a idealurilor politice sus ţinute de intelectuali, meseria şi, negustori, mici industria şi şi liber profesioni şti. C.B. polemizeaz ă cu opiniile lui Miti ţă Constantinescu, publicate în „Universul“ şi ale profesorului Stoilov, publicate în „Timpul“.
101. Un filolog italian care a v ăzut clar. În: Ethos . Revist ă de teorie a culturii, ian-iun. 1946, 3, nr.1-2, p.138. (Însemn ări).
13
Un text al profesorului italian G. Pasquali, în care pledeaz ă împotriva rasismului.
102. De la 6 Martie 1945 la 6 Martie 1946. În: Moldova liber ă, 7 mar. 1946, 3, nr.437, p.1. Face un bilan ţ al primului an de guvernare democratic ă.
103. Pentru ARLUS. În: Moldova liber ă, 26 apr. 1946, 3, nr.478, p.1. Aminte şte activit ăţ ile Asocia ţiei Române pentru Leg ături de Prietenie cu Uniunea Sovietic ă.
104. Dl. ministru Z ăroni a vorbit la Universitate. În: Moldova liber ă, 5 iun. 1946, 3, nr.509, p.1. Despre cuvântul ministrului Z ăroni rostit în amfiteatrul Facult ăţ ii de Drept din Ia şi, pe 2 iunie 1946.
105. Tineretul şi politica. În: Moldova liber ă, 30 iun. 1946, 3, nr.530, p.1, 2. Tineretul universitar trebuie s ă fac ă „numai o politic ă democratic ă”.
106. Ce e şti, de fapt, prietene? În: Moldova liber ă, 5 iul. 1946, 3, nr.534, p.1. Se refer ă la intelectualii care nu s-au înscris în partide politice.
107. Gânduri la 23 August 1946. În: Moldova liber ă, 23 aug. 1946, 3, nr.576, p.1. Vorbeşte despre semnifica ţia zilei de 23 August şi aminte şte realiz ările economice din perioada 1944-1946.
108. Drumul nostru e cel bun. În: Moldova liber ă, 16 nov. 1946, 3, nr. 648, p.1. Despre etatizarea B ăncii Na ţionale a României.
109. /Dator ăm partidului posibilitatea de a îmbog ăţ i ştiin ţa noastr ă/. În: România liber ă, 25 apr. 1951, 9, nr.2048, p.1. Articol scris în întâmpinarea zilei de 1 Mai.
110. Doi ani de la apari ţia lucr ării lui I.V. Stalin, „Marxismul şi problemele lingvisticii”. În: Contemporanul , 20 iun. 1952, nr.25(298), p.1.
111. Proiectul noii constitu ţii a RPR asigur ă dezvoltarea ştiin ţei, literaturii şi artei. În: Contemporanul , nr.31(304), 1 aug. 1952, p.1.
112. Tineretul studios - for ţă activ ă în slujba p ăcii. În: Contemporanul , nr.36(309), 5 sep. 1952, p.1.
113. O important ă contribu ţie la ap ărarea p ăcii. În: România liber ă, 5 dec. 1954, 12, nr.3164, p.1. Se exprim ă satisfac ţia pentru desf ăş urarea lucr ărilor Conferin ţei de pace de la Moscova. 14
114. Ajutorul multilateral acordat patriei noastre de c ătre URSS, etap ă nou ă în istoria leg ăturilor fr ăţ eşti româno-ruse. În: Analele Academiei Republicii Populare Române. Vol.V, Partea I, 1955, Bucure şti: Edit. Academiei RPR, 1957, p.100.
115. Recuno ştin ţa oamenilor de cultur ă. În: România liber ă, 15 iun. 1956, 14, nr.3135, p.1. Se exprim ă satisfac ţia fa ţă de decizia Consiliului de Mini ştri al URSS de a transfera României opere de art ă româneasc ă ce se aflau în URSS din vremea primului r ăzboi mondial.
1.2 Polemici
116. Un mare tr ădător: profesorul P.P. Panaitescu. În: Victoria , 3 oct. 1944, 1, nr.10, p.1. Îl consider ă pe profesorul de la Universitatea din Bucure şti unul din marii tr ădători ai ţării, autor moral al asasin ării evreilor din Romania şi cere pedepsirea lui exemplar ă.
117. Epura ţie în Universitate. Cazul profesorului Radu Vulpe. În: Victoria , 21 oct. 1944, 1, nr.2, p.1. Atac dur împotriva lui Radu Vulpe, profesor la Facultatea de Litere de la Universitatea din Ia şi. Îl consider ă agent provocator în slujba dictaturii antonesciene, cu idei retrograde, nefaste printre studen ţi. Cere excluderea acestuia din corpul profesoral.
118. M. David, fostul rector al Universit ăţ ii din Ia şi. În: Victoria , 26 oct. 1944, 1, nr.6, p.1. Atac împotriva fostului rector, care e considerat colaborator al nem ţilor. C.B cere purificarea Universit ăţ ii, prin eliminarea celor care „au tr ădat”.
119. Refugia ţi politici? În: Moldova liber ă, 8 feb.1946, 3, nr.414, p.1. Vorbe şte despre “colabora ţioni ştii” care vor s ă se reîntoarc ă în ţar ă.
120. Asupritorii…asupri ţi? În: Moldova liber ă, 19 feb.1946, 3, nr.423, p.1. Despre “scriitorii gras pl ăti ţi ai ziarelor de opozi ţie”.
121. Atacuri viclene. În: Na ţiunea , 18 apr.1946, 1, nr.26, p.1. Vorbe şte despre ARLUS şi rolul acesteia, înfierând faptul c ă afi şele Asocia ţiei sunt rupte în Bucure şti şi Ia şi.
122. Concluziile ţării. În: Moldova liber ă, 23 mai 1946, 3, nr.501, p.1. În leg ătur ă cu guvernarea dinainte de 23 august 1944. Despre Gheorghe Br ătianu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu.
15
123. Huliganismul reînnoit. În: Moldova liber ă, 24 iul.1946, 3, nr.550, p.1. Şi în: Na ţiunea , 28 iul. 1946, 1, nr. 105, p. 1. Ia atitudine împotriva antisemitismului promovat de Ion Mihalache.
124. „Istoricii“ şi independen ţa ţă rii. În: Moldova liber ă, 26 sep. 1946, 3, nr.604, p.1. Despre pozi ţia partidelor istorice în leg ătur ă cu dezvoltarea economic ă a României.
125. Extremism? În: Moldova liber ă, 17 oct. 1946, 3, nr.622, p.1. Despre acuza ţia de extremism a „tinerei democra ţii“, din partea liberalilor.
126. Candida ţii de alt ădat ă şi cei de azi. În: Moldova liber ă, 19 nov. 1946, 3, nr.650, p.1. Despre primul parlament democratic.
127. Protestez, plin de indignare, împotriva samavolniciilor guvernului englez. În: Universul , 14 nov. 1950, nr.263, 67, p.1. Guvernul englez s-a opus desf ăş ur ării în Marea Britanie a celui de-al doilea Congres Mondial al Partizanilor P ăcii. În cele din urm ă, acesta s-a ţinut în Polonia.
128. Propagarea „culturii” atlantice în Iugoslavia titoist ă. În: România liber ă, 31 oct. 1951, 9, nr.2206, p.3. Critic ă sever ă a şcolii din Iugoslavia.
129. Să înceteze crimele agresorilor americani pe Insula Kociedo. În: România liber ă, 12 iun. 1952, 10, nr.2394, p.4.
1.3 Discursuri. Interviuri
130. Prima manifestare a Partidului Na ţional Popular la Ia şi. Marea întrunire din sala Capitol. Inaugurarea unui sediu al Partidului Comunist în Tătăra şi. Birourile Partidului Comunist şi Social-Democrat au ţinut şedin ţă comun ă. În: Moldova liber ă, 23 ian. 1946, 3, nr.401, p.1. Cuprinde şi „Expozeul d-lui prof. univ. C. Balmu ş“.
131. Lupta pentru pace şi cultur ă. Ancheta noastr ă în rândul oamenilor muncii de toate categoriile. R ăspunsurile d-lor: C. Balmu ş, academician profesor universitar, Dragomir Niculae, muncitor electrician şi al d-nei Nella Ionescu, func ţionar ă. În: Universul , 27 mar. 1949, 66, nr.72, p.1, 3.
16
1.4 Omagii
132. Tovar ăş ului Stalin. Moscova-Cremlin. În: România liber ă, 3 dec. 1949, 7, nr.1622C, p.1.
XI. Varia
1. În periodice
133. Răspuns d-lui prof. G. Gu ţu. În: Convorbiri literare , iul. 1941, 74, nr.7, p.874-875. Replic ă la articolul publicat de G. Gu ţu, în num ărul din mai-iun. 1941, asupra modului cum a fost alc ătuit comentariul textului ciceronian „Pro Archia poeta“. Textul este înso ţit de un comentariu al lui G. Gu ţu şi de „Precizarea Redac ţiei“, semnat ă de I.E. Torou ţiu. C.B. admite c ă s-a folosit de mai multe lucr ări str ăine, dar nu le-a citat, considerând c ă este „pedant s ă proced ăm a şa în ni şte simple manuale didactice”.
134. Să înv ăţă m limba rus ă! În: Victoria , 28 oct. 1944, 1, nr. 8-b, p.1. Consider ă c ă traducerile din limba rus ă nu sunt suficiente şi cere ca românii s ă înve ţe aceast ă limb ă, „cea mai frumoas ă şi armonioas ă dintre limbile slave“.
135. Tramvaiul spre Copou. În: Moldova liber ă, 5 feb. 1946, 3, nr.411, p.1. Cere rezolvarea problemei legate de circula ţia defectuoas ă a tramvaielor pe linia spre Copou.
136. Sinistra ţii ie şeni lupt ă pentru reconstruc ţia Ia şilor. În: Moldova liber ă, 28 feb. 1947, 4, nr.732, p.1. Despre reconstruc ţia ora şului Ia şi afectat de r ăzboi.
137. Dreptele cereri ale sinistra ţilor ie şeni. În: Moldova liber ă, 3 mar. 1947, 4, nr.735, p.1. Sus ţine necesitatea implic ării statului în sus ţinerea materială a muncii de reconstruc ţie a Ia şilor.
17
2.OMUL ŞI OPERA ÎN TIMP
A. Referin ţe generale
1. Bibliografii. Biobibliografii. Indici de revist ă
138. Bibliografie pedagogic ă româneasc ă. Bucure şti: Institutul de Arte Grafice Tiparul Universitar, 1939, p.25.
139. HERESCU, N.I.; MARINESCU-HIMU, Maria; STOENESCU, Constan ţa-Elena. Bibliografia clasic ă în România. Anii 1928-1939 . /Bucure şti/: Institutul de Studii Latine, 1943, p.8, 43.
140. Indice bibliografic al revistei „Via ţa Româneasc ă“. 1906-1946 . Ia şi: Litografia Înv ăţă mântului, 1956, poz.2176, 4000.
141. FISCHER, I. Bibliografia clasic ă româneasc ă (1947-1957). În: Studii clasice , 1959, 1, poz.48, 49, 50, 103, 104, 105, 106, 247, 250, 261, 280.
142. Contribu ţii la bibliografia regiunii Ia şi: 1944-1967. Via ţa cultural ă şi artistic ă. Ia şi: Biblioteca Regional ă Ia şi ; Biblioteca Central ă Universitar ă „Mihai Eminescu“, 1967, p.158.
143. Revista ştiin ţific ă „V. Adamachi“. 1910-1949. Indice bibliographic . Cluj-Napoca: Biblioteca Central ă Universitar ă Cluj-Napoca, 1981, p.4.
144. Revista de istorie. Indice bibliografic. 1948-1985 . Red. responsabil Doina F ăget. Bucure şti: Biblioteca Central ă Universitar ă din Bucure şti, 1989, p.13.
145. Revista Funda ţiilor Regale. Indice bibliografic adnotat . Lucrare elaborat ă de Rodica Calcan şi Horia Florian Popescu. Coord. Anca Podgoreanu. Bucure şti: Biblioteca Central ă Universitar ă din Bucure şti, 1995, poz.1278, 2214, 2906.
146. Bibliografia rela ţiilor literaturii române cu literaturile str ăine în periodice. 1919-1944 . Vol. 1-8. Bucure şti: Saeculum, 1997-2006. Vol. 1: 1997, poz. 608, 613, 2972, 5153, 6331. Vol. 7: 2005, poz.1627, 4238. Vol. 8: 2006, poz.8, 12, 30, 79, 129, 134, 184, 196, 197, 198, 309, 418, 421, 422, 568, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1151, 1173, 1522, 1523, 1604, 1707, 1726, 1744.
147. Biblioteca Central ă Universitar ă din Bucure şti. O bibliografie a existen ţei. 1891-2001 . Red.: Anca Podgoreanu, Geta Costache. 18
Bucure şti: Biblioteca Central ă Universitar ă din Bucure şti, 2001, p.133, 220. În data de 18 feb.1948, Funda ţia Universitar ă „Carol I“ este închis ă. Se men ţioneaz ă instituirea unei comisii interimare, condus ă de C.B., care se va ocupa de inventarierea bunurilor şi punerea în aplicare a m ăsurilor luate de guvernul comunist.
2. Dic ţionare. Enciclopedii
148. PREDESCU, Lucian . Enciclopedia „Cugetarea”. Material românesc. Oameni şi înf ăptuiri . Bucure şti: Cugetarea-Georgescu Delafras, /1940/, p.72. Şi în: Ed. /a 2-a/, 1983, p.72.
149. Dic ţionar Enciclopedic Român . Vol.1. Bucure şti: Edit. Politic ă, 1962, p.285.
150. Mic dic ţionar enciclopedic . Ed. a 2-a rev. şi ad ăug. Bucure şti: Edit. Ştiin ţific ă şi Enciclopedic ă, 1978, p.1099. Şi în: Ed. a 3-a rev. şi ad ăug. 1986, p.153.
151. BALACCIU, Jana; CHIRIACESCU, Rodica. Dic ţionar de lingvi şti şi filologi români . Bucure şti: Albatros, 1978, p.59-60.
152. HANGIU, I. Dic ţionarul presei literare române şti : 1790-1990. Ed. a 2-a rev. şi completat ă. Bucure şti: Edit. Funda ţiei Culturale Române, 1996, poz.643, 686, 969, 1140. C.B. este men ţionat drept colaborator la „Ethos”, „Favonius”, „Jurnalul literar” şi director la „Moldova liber ă”.
153. BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ie şeni contemporani: dic ţionar biobibliografic . Ia şi: Junimea, 1997, p.52-53.
154. Dic ţionar enciclopedic ilustrat . Bucure şti: Cartier, 1999, p.1163.
155. RUSU, Dorina N. Membrii Academiei Române: 1866-1999. Dic ţionar . Ed. a 2-a rev. şi ad ăug. Bucure şti: Edit. Academiei Române, 1999, p.42. Şi în: Ed. a 3-a rev. şi ad ăug. cu titlul Membrii Academiei Române: 1866-2003. Dic ţionar , 2003, p.75.
156. Dic ţionarul general al literaturii române . Vol.1. Bucure şti: Univers Enciclopedic, 2004, p.334.
3. Evoc ări. Comemor ări. Necrologuri
157. GRAUR, Alexandru. Constantin Balmu ş. În: Contemporanul , 19 iul. 1957, nr.29(563), p.3.
19
„La Ia şi, unde a profesat timp de 25 de ani, acad. C.Balmu ş era cunoscut ca un convins om de stânga, ceea ce i-a atras multe nepl ăceri şi persecu ţii din partea st ăpânirii reac ţionare de atunci.“
158. BYCK, Y. La moartea lui Constantin Balmu ş. În: Gazeta literar ă, 25 iul. 1957, nr.30, p.5.
159. IORDAN, Iorgu. Acad. C.I. Balmu ş (25 mai 1898-13 iul.1957). În: Studii şi cercet ări lingvistice , 1957, 8, p.519-520. Şi în: Analele Academiei Republicii Populare Române , 1958, 8, p.15-17. „Constantin Balmu ş era n ăscut pentru studiu, plin de pasiune şi de admira ţie la fel de nelimitate ca pe vremea umani ştilor de odinioar ă, al antichit ăţ ii greco-romane. La aceasta a contribuit şi un sim ţ foarte dezvoltat pentru latura estetic ă, nu numai a crea ţiilor min ţii omene şti, ci şi a tuturor lucrurilor din lumea înconjur ătoare. Aceast ă calitate iese la iveal ă în cea mai mare parte a lucr ărilor sale filologice, precum şi, cu deosebire, în traducerile f ăcute din diverse opere grece şti“. (p.16).
160. POPA, N.I. Constantin I. Balmu ş (1898-1957). În: Analele ştiin ţifice ale Universit ăţ ii „Al. I. Cuza” din Ia şi. Sec ţiunea III. ( Ştiin ţe sociale), 1957, tom 3, fasc.1-2, p.456-460.
161. CONSTANTINESCU-IA ŞI, Petre. Constantin Balmu ş. În: Analele Academiei Republicii Populare Române , 1958, vol.8, p.19-20. „L-am cunoscut pe Constantin Balmu ş în anii de dinainte de primul război mondial, ca elev în cursul superior al Liceului Internat din Ia şi, unde eram profesor de istorie, şi mi-a r ămas în amintire figura destoinicului elev, cel mai bun din clasa sa la obiectul istorie“. (p.19).
162. POPA, N.I. Activitatea academicianului C-tin Balmu ş în perioada sa ie şean ă. În: Analele Academiei Republicii Populare Române , 1958, 8, p.21-27. „Prin via ţa şi activitatea sa, academicianul Constantin Balmu ş ne las ă exemplul unui umanist des ăvâr şit, p ătruns de pildele înainta şilor greci şi romani, pe care i-a urmat fidel“. (p.27).
163. GRAUR, Alexandru. Constantin Balmu ş. În: Analele Academiei Republicii Populare Române , 1958, 8, p.29-30. Şi în: Studii clasice I. Bucure şti: Edit. Academiei Republicii Populare Române, 1959, p.257- 258.
164. MIH ĂESCU, Haralambie. Constantin I. Balmu ş. În: Analele Academiei Republicii Populare Române , 1958, 8, p.31-34. „Înzestrat cu alese însu şiri şi pasionat de frumuse ţile lumii antice, pe care s-a str ăduit s ă le pun ă la îndemâna cititorului într-o form ă pl ăcut ă şi îngrijit ă, a fost un cercet ător harnic şi inteligent, un profesor con ştiincios şi bine preg ătit şi un lupt ător devotat pe t ărâmul ob ştesc.“ 20
165. In memoriam Constantin I. Balmu ş. /Red.: Cicerone C ălinescu, Traian Diaconescu, Constantin Botez /. Ia şi: Universitatea „Al. I. Cuza“, 1984. 139p. „Ca om era de mare bun ătate şi se înduio şa de suferin ţa şi lipsurile din lume. Îi pl ăceau lucrurile frumoase, iubea muzica şi poezia şi avea temperament de artist“. (p.121).
166. LEON, Aurel. Constantin I. Balmu ş: 70 de ani de la na ştere. În: Flac ăra Ia şului , 25 mai 1968, 24, nr.6748, p.2. „În toată forma ţia sa intelectual ă şi sufleteasc ă, Balmu ş a fost un tipic produs moldovean: modest, pasionat pentru studiu, dârz lupt ător pentru umanitate şi cultur ă, militant pentru idei generoase, om de aleas ă cultur ă, sensibil la frumos”.
167. ISTRATI, Gavril. Constantin Balmu ş. În: Convorbiri literare , ian.2000, 132, nr.1(49), p.45. „Peste tot se observ ă, în scrierile lui Balmu ş, un stil c ăutat, un u şor caracter livresc, f ără influen ţe prea vizibile ale limbii vorbite”.
168. MAFTEI, Ionel. Academicianul Constantin I. Balmu ş. 50 de ani de eternitate. În: Evenimentul regional al Moldovei , 7 iulie 2007, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri- 2/Casa%20si%20gradina/academicianul-constantin-i-balmus-- 171699.html Se prezint ă o scurt ă biografie a lui C.B.
169. TĂUTAN, Viorel. Memoria…memoriei. În: Caiete Silvane , mai 2008, serie nou ă, 4, nr.5 (40), p.47. C.B. este prezentat ca un “clasicist de forma ţie enciclopedic ă, specializat la Ia şi, Bonn, Berlin şi Roma”.
B. Referin ţe specializate
I. Literatura latin ă clasic ă
1. În volume
1.1. Studii
170. FRANGA, Liviu. Not ă asupra edi ţiei. În: N.I. Herescu, Destin f ără moarte (Pentru Clasicism). Ed. îngrij. şi stud. introd. de Liviu Franga. Bucure şti: Muzeul Literaturii Române, 2011. (Primordialia).
21
2. În periodice
2.1 Recenzii
171. GRAUR, Alexandru. Rutilius Namatianus. Ultimul poet al Romei. În: Adev ărul , 4 aug. 1935, 49, nr.15811, p.2. (Caleidoscopul vie ţii intelectuale). /Semneaz ă Reviga Gheorghe/. Autorul se refer ă la studiul lui C.B., „Rutilio Namaziano, l’ultimo poeta di Roma“, publicat în Italia, în revista „Il mondo classico“, mai- aug.1935. Eviden ţiaz ă faptul c ă C.B. este cunoscut ca foarte bun latinist la Universitatea din Ia şi.
172. MANOLIU, Petru. Antologie a poeziei latine. În: Azi , ian.-feb. 1936, 5, nr.1, p.2033-2034. (Cronica m ărunt ă). Apud „Bibliografia rela ţiilor literaturii române cu literaturile str ăine în periodice: 1919-1944“. Vol. 8. Bucure şti: Saeculum, 2006, p.22.
173. CĂLINESCU, Cicerone. Despre „Antologia latin ă“ a d-lor C. Balmu ş şi Al. Graur. În: Opinia , 5 sep. 1937, 33, nr.9125, p. 1-2. Apud „Bibliografia rela ţiilor literaturii române cu literaturile str ăine în periodice: 1919-1944“. Vol. 8. Bucure şti: Saeculum, 2006, p.22. Prezentare laudativ ă a antologiei şcolare pentru clasa a VIII-a, cu texte bine alese şi note biografice cu caracteriz ări sugestive.
2.2 Polemici
174. GU ŢU, G. Un procedeu întrist ător. În: Convorbiri literare , mai-iun. 1941, 74, nr.5-6, p.651-654. Articol prin care este semnalat ă „copia servil ă“ a edi ţiei „Pro Archia“ a lui Riccardo Corneli, ap ărut ă în „Collezione di classici greci e latini“ în „Manualul“-antologie de autori latini pentru cursul superior liceal semnat de C.B. şi Al. Graur. Textele celor dou ă edi ţii sunt puse în paralel pentru exemplificarea plagiatului.
175. GU ŢU, G. În leg ătur ă cu r ăspunsul d-lui prof. C. Balmu ş. În: Convorbiri literare , iul. 1941, 74, nr.7, p.875-876. Comentariu pe marginea r ăspunsului dat de C.B., cu privire la comentariul textului ciceronian „Pro Archia poeta“. I.E. Torou ţiu încheie discu ţia cu o „Precizare a Redac ţiei“.
2.3 Cit ări. Semnal ări
176. COSTA, Ioana. Iubiri antice. În: Convorbiri literare , mar. 2004, 138, nr.3(99), p.122. Se men ţionez ă c ă C.B. a tradus pentru prima dat ă în limba român ă romanul „Daphnis şi Chloe“, în 1922. 22
II. Literatur ă greac ă clasic ă
1. În periodice
1.1 Recenzii
177. /Prezentare succint ă a traducerii romanului lui Longos, „Daphnis şi Chloe“, realizat ă de Const. I. Balmu ş. Bucure şti: Cultura Na ţional ă, 1922 ./. În: Gândirea , 5 dec. 1922, 2, nr. 9, p.90. (Cronica m ărunt ă). „Romanul tip al epocii elenistice“ este transpus într-o limb ă curat ă.
178. /Not ă despre romanul lui Longos, „Daphnis şi Chloe“, tradus în limba român ă de Constantin Balmu ş şi ap ărut la Editura Cultura Na ţional ă/. În: Se zice , 24 dec. 1922, 1, nr.11, p.9. (C ărţi. Litere şi arte). „Celebrul roman a ap ărut şi la noi, în fine, în Editura Cultura Na ţional ă, tradus excep ţional de bine de dl. Constantin Balmu ş.”
179. /BALMU Ş, Constantin. Tehnica povestirii lui Plutarchos în Biol Paraddela, Chi şin ău/. În: Revista istoric ă, 1925, nr.11, p.248.
180. NAUM, Teodor A. Tehnica povestirii la Plutarchos. În: Orpheus , mai- iun. 1926, 2, nr.3, p.179-181. (Recenzii). Lucrarea recenzat ă reprezint ă teza de doctorat a lui C.B., în care opera lui Plutarch e caracterizat ă prin dramatism şi patetism.
181. CIOCULESCU, Şerban. Anul literar. Traduceri. În: Adev ărul , 1 ian. 1936, 50, nr.15936, p.5. Scurt capitol despre traducerile anului 1935 : „Paradisul“ lui Dante, în edi ţia lui R. Ortiz, „Lirica“ lui Goethe, de Ioan Sân-Georgiu şi traducerea lui C.B., „Tratatul despre sublim“.
182. JACQUIER, Henri. Longos: Dafnis şi Chloe. În: Steaua , aug. 1956, 7, nr.8, p.98-100.
III. Filologie clasic ă. Lingvistic ă
1. În periodice
1.1 Studii
183. GRAUR, Al. Gramatici certant… În: România literar ă, 28 aug.1975, 8, nr.35, p.8.
23
184. FRANGA, Liviu. Înc ă o dat ă despre Filologia clasic ă şi despre Antichitate. În: Observator cultural , 25-31 mar. 2003, nr.161, p.11-12. C.B. este considerat o personalitate reprezentativ ă a istoriei noastre culturale moderne.
185. CRE ŢU, Bogdan. O caren ţă grav ă a înv ăţă mântului filologic. În: Ziarul de Ia şi, 16 feb. 2010., http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/o-carenta-grava- a-invatamintului-filologic~ni659t C.B. este amintit ca unul din traduc ătorii de seam ă, dintre cei care au tradus din majoritatea clasicilor antichit ăţ ii eline şi latine.
1.2 Cit ări. Semnal ări
186. MIH ĂIL Ă, C. Antoine Meillet (cu prilejul centenarului na şterii). În: Romanoslavica , 1967, vol.14, p.455-459. În note este semnalat studiul publicat de C.B. despre Antoine Meillet.
187. DR ĂGANU, Nicolae. /Stanislav Lyer, syntaxe du gérondif et du participe present dans les langues romanes. Thèse pour le doctorat ès lettres présentée à la Faculté des lettres de Prague/. În: Dacoromania , 1936-1938, 9, p.257-315. Este reprodus un citat din lucrarea „Étude sur le style de Saint Augustin“ a lui C.B., folosit pentru a argumenta evolu ţia limbilor romanice estice.
IV. Literatur ă român ă
1. Volume
188. CĂLINESCU, George. Istoria literaturii române de la origini pân ă în prezent . Bucure şti: Funda ţia Regal ă pentru Literatur ă şi Art ă, 1941, p.859, 927, 928. Şi în: Ed. a 2-a rev. şi ad ăug. Bucure şti: Minerva, 1982, 1988, p.945, 946, 1030; /Ed. a 3-a/. Bucure şti: Edit.Vlad & Vlad, 1993, p.945, 946, 1030.
189. CUCU, Ştefan. Publius Ovidius Naso şi literatura român ă. Edit. Virtual, 2011, p.7, 9. http://books.corect.com/ro/books/preview/1536/pdf „Constantin I. Balmu ş a demonstrat, înc ă de la începutul acestui secol, că Eminescu s-a inspirat, în chip nemijlocit, din elegiile lui Proper ţiu.“ Este citat în note studiul lui C.B., „Câteva note despre Propertius şi Eminescu“.
190. HANGIU, I. Presa literar ă româneasc ă. Articole-program din ziare şi reviste (1789-1948). Vol.II (1901-1948). Bucure şti: Edit. pentru Literatur ă, 1968, p.609. C.B. a colaborat la „Jurnalul literar“, foaie s ăpt ămânal ă de critic ă şi informa ţie literar ă.
24
191. CARDA Ş, Gheorghe. Documente literare. Vol.1. Bucure şti: Minerva, 1971, p.215. C.B. este amintit ca prefa ţator al lucr ării lui Aristofan, „Norii“.
192. CĂLINESCU, George. Scrisori şi documente . Bucure şti: Minerva, 1979, p.92, 93, 288.
193. G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984. p.45- 72, 99, 122, 123, 125, 126, 127, 128, 156. Volumul con ţine şi 30 de scrisori adresate de C. B. lui G. C ălinescu, în perioada 1926-1951. C.B. îl ajut ă pe G. C ălinescu în chestiunile doctoratului şi în ceea ce prive şte ocuparea postului de conferen ţiar al catedrei de Estetic ă, sf ătuindu-l, încurajându-l, furnizându-i diverse informa ţii.
194. Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.19-26, 97, 98, 99,101, 102, 127, 128, 129, 164, 373. Volumul cuprinde şi nou ă scrisori semnate de C. Balmu ş.
195. SEBASTIAN, Mihail. Jurnal: 1935-1944 . Text îngrij. de Gabriela Om ăt. Pref. şi note de Leon Volovici. Bucure şti: Humanitas, 1996, p.529. (A se vedea şi poz. 199). „Balmu ş îmi poveste şte din nou - dup ă O ţetea, anul trecut - m ăcelul evreilor de la 29 iunie 1941. A fost, spune el, „cea mai bestial ă zi din istoria omenirii.“ Consemnarea este datat ă: vineri 22 octombrie 1943.
2. În volume
2.1 Prefe ţe
196. DIACONESCU, Traian. Eminescu şi antichitatea greco-latin ă în exegeza româneasc ă. /Prefa ţă /. În: Eminescu şi clasicismul greco-latin . Studii şi articole/. Ed. îngrij., pref., note, bibliogr., indice de Traian Diaconescu. Ia şi: Junimea, 1982, p.V-XXV. C.B. relev ă pentru prima dat ă reminiscen ţe propertiene în poezia lui Eminescu şi formuleaz ă argumente pertinente.
3.În periodice
3.1 Studii. Articole
197. CIOCULESCU, Barbu. Agende inedite (1970, 1984, 1988). În: România literar ă, 4-10 sep. 2002, 35, nr.35, p.16-18.
25
În agenda din 1984, Şerban Cioculescu decripteaz ă personajele lui G. Călinescu din „Bietul Ioanide“: Sufle ţel este însu şi latinistul C.B.
3.2 Recenzii
198. PAPUC, Liviu. Dic ţionarul ie şenilor. În: Convorbiri literare , aug. 2002, 136, nr.8(80), p.78. Articolul este o recenzie a lucr ării lui Nicolae Busuioc, „Scriitori şi publici şti ie şeni contemporani, 1945-2002“. Ia şi: Vasiliana‘98, 2002. Autorul se întreab ă în ce m ăsur ă î şi au locul firesc aici creatori interbelici care dup ă r ăzboi nu au mai fost activi. Printre ei, aminte şte şi pe C.B.
199. DUDA, Virgil. Jurnalul lui Sebastian. În: România literar ă, 9 mai 2008, 40, nr.18, p.16-17. M. Sebastian afl ă de la C.B. am ănunte despre pogromul de la Ia şi, din 29 iul.1941, pe care profesorul îl calific ă drept „cea mai bestial ă zi din istoria omenirii.“ (A se vedea şi poz. 195).
3.3 Cit ări. Semnal ări
200. Bibliografia periodicelor. În: Dacoromânia , 1929-1930, VI, p.616. La sec ţiunea „Scriitori români“, este men ţionat C.B. cu „Câteva note despre Propertius şi Eminescu“, publicat în „Via ţa Româneasc ă“, vol. 74, p.217-221.
201. Bibliografia publica ţiilor. În: Dacoromânia , 1936-1938, IX, p.465. La rubrica „Bibliografia publica ţiilor“ este semnalat ă recenzia lui C.B. la cartea lui I. Iordan, „Introducere în studiul limbilor romanice“.
V. Estetic ă
1. Volume
202. PIPPIDI, D.M. Formarea ideilor literare în antichitate. Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1944, p.157, 158, 163, 164, 165. /Ed. a 2-a/ : Edit. Enciclopedic ă Român ă, 1972, p.184, 192, 193, 194.
2. În volume
2.1 Recenzii
203. CĂLINESCU, George. „Rutilio Namaziano, l’ultimo poeta di Roma“; “Tratatul despre sublim”. În: C ĂLINESCU, George. Ulysse. Bucure şti: 26
Edit. pentru Literatur ă, 1967, p.279-283. Şi în Adev ărul literar şi artistic , 27 oct.1935, 14, nr.777, p.9. (A se vedea şi poz. 227).
3. În periodice
3.1 Studii
204. HRDLICKA, Clement Louis. A study of the late Latin vocabulary and of the prepositions and demonstrative pronouns in the Confessions of St. Augustine. În: Patristic Studies . Vol. 31. Washington: The Catholic University of America, 1931. Apud BALMU Ş, Constantin. P ărerile criticei. Ia şi: Tipogr. Goldner-Terek, 1931. 15p. „Am primit de curând acest volum trimis de autor, benedictinul Hrdlicka, scrie C.B. în „P ărerile criticei“. În prefa ţă (p.XVII), Sfin ţia Sa declar ă c ă preg ătise <>; luând îns ă cuno ştin ţă , în decembrie 1930, de cartea mea, care deabia ap ăruse, a observat c ă o mare parte din munca sa fusese zadarnic ă(…). Nu-i r ămânea, a şadar, decât s ă epuizeze singurul capitol (cap. I, despre vocabular) din lucrarea mea, la care se mai putea ad ăuga ceva şi s ă renun ţe la rest“. (A se vedea şi poz. 61).
3.2 Recenzii
205. GRAUR, Al. Balmu ş Constantin: Étude sur le style de Saint Augustin. Paris. Les Belles Lettres. 1930. 327p. În: Via ţa Româneasc ă, nov.- dec. 1930, 22, nr.11-12, p.180-182.
206. /Constantin Balmu ş, Étude sur le style de Saint-Augustin. Paris/. În: Revista istoric ă, 1930, nr.16, p.256.
207. COMEAU, M. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Revue des Études Latines , 1931, 9, fasc. 1, p.178-818. Apud BALMU Ş, Constantin. P ărerile criticei. Ia şi: Tipogr. Goldner-Terek, 1931. 15p.
208. ERNOUT, A. /Balmu ş, Constantin, Étude sur le style de Saint Augustin. Paris: Les Belles Lettres, 1930/. În: Revue critique d’histoire et de litterature , mai 1931, Nouvelle serie, nr.5, p.248-249.
209. FAIDER, Paul. Balmu ş (Constantin I). Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu. În: Revue belge de philologie et d’histoire , 1931, 10, nr.10-1-2, p.195-198.
210. GHEDINI, Giuseppe. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Bollettino di Filologia Classica , 1931, 37, nr.10-11, p.245-247. Apud BALMU Ş, Constantin. P ărerile criticei. Ia şi: Tipogr. Goldner-Terek, 1931. 15p. 27
211. PEETERS, P. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Annallecta Bollandiana , 1931, 49, p.429. Apud MIH ĂESCU, H. Constantin I. Balmu ş, 1958.
212. SOUTER, A. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Classical Review , 1931, p.153. Apud MIH ĂESCU, H. Constantin I. Balmu ş, 1958.
213. TOLKIEHN, Johannes. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Philologische Worchenschrift , 1931, 51, nr.43, col.1288-1290. Apud BALMU Ş, Constantin. P ărerile criticei. Ia şi: Tipogr. Goldner-Terek, 1931. 15p.
214. CĂLINESCU, George. Variet ăţ i erudite. În: Adev ărul literar şi artistic , 9 oct.1932, 10, nr.618, p.5. O analiz ă a lucr ării „Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu“.
215. LABRIOLLE, Pierre de. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Revue de philologie , 1932, p.213. Apud MIH ĂESCU, H. Constantin I. Balmu ş, 1958.
216. DALMASSO, L. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Il Mondo Classico , 1933, p.9. Apud.: MIH ĂESCU, H. Constantin I. Balmu ş, 1958.
217. GALLETIER, E. /Balmu ş Constantin. Étude sur le style de Saint Augustin dans les Confessions et la Cité de Dieu/. În: Revue des études anciennes , 1933, 35, p.102. Apud MIH ĂESCU, H. Constantin I. Balmu ş, 1958.
218. MANOLIU, Petre. „Tratatul despre sublim“, în grece şte cu un studiu introductiv de C. Balmu ş. În: Credin ţa, 30 iun. 1935, 3, nr.472, p.4. (Ţintar). /Semnează ERASM/. Prezentare elogioas ă a traducerii.
219. ZAMFIRESCU, Ion. „Tratatul despre sublim“ al unui autor necunoscut. În: Adev ărul , 4 iul. 1935, 49, nr.15784, p.1-2. C.B., conferen ţiar la Universitatea din Ia şi, unul din cei mai bine preg ăti ţi cunosc ători ai clasicismului antic, precizeaz ă recenzentul, a adus, prin ultima sa publica ţie, un mare serviciu literaturii filosofice române şti şi, în acela şi timp, literaturii cu privire la studiul antichit ăţ i; este vorba despre traducerea lucr ării „Tratatul despre sublim“, indicat ă în titlu, şi de un studiu pe care îl precede. 28
C.B. traduce aceste lucr ări de valoare deosebit ă, cu precizie documentar ă de prim ordin, într-o form ă capabil ă s ă mul ţumeasc ă toate exigen ţele filologului, istoricului, filosofului.
220. GLICSMAN, I. Sublimul. În: Adev ărul , 17 iul. 1935, 49, nr.15795, p.1. (Carnetul meu). /Semneaz ă YGREC, Doctorul/. Scurt articol referitor la volumul tradus de C.B., „Tratatul despre sublim“. Este apreciat ă limba aleas ă a traducerii.
221. DANIEL, Paul. Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut. În: Epoca , 16 iul. 1935, 6, nr.1935, p.2. Note despre volumul tradus din grece şte, cu un studiu introductiv, de C.B., ap ărut în Editura Adev ărul. Este o elogioas ă recenzie f ăcut ă lucr ării lui C.B.
222. FLODA, Liviu. /Tratatul despre sublim al unui autor necunoscut./.În: Diminea ţa, 29 iul. 1935, 31, nr.10269, p.10. Comentarii pe marginea tratatului tradus de C.B. Traduc ătorul presupune că autorul ar fi Hermagoras, gânditor evreu din secolul I d.H.
223. CĂLINESCU, G. /Tratatul despre sublim/. În: Revista istoric ă, nr.7-9, iul-sep. 1935, 21, p.310. Este semnalat ă traducerea lucr ării „Tratatul despre sublim“, cu aprecieri atât asupra studiului introductiv cât şi asupra traducerii înse şi.
224. Bd. /Tratatul despre sublim, de C. Balmu ş/. În: Lupta , 9 aug. 1935, 14, nr.4137, p.2. Prezentarea traducerii din presupusa lucrare a lui Theodor din Gadara şi a studiului introductiv, datorate lui C.B.
225. BUNEA, A. „Tratatul despre sublim“. Din grece şte cu un studiu introductiv de C. Balmu ş. În: Curentul , 22 aug. 1935, 8, nr.2711, p.1-2. O prezentare elogioas ă a lucr ării (traducere şi cuvânt introductiv, publicat ă de C.B. Sunt înf ăţ işate ideile principale din tratatul atribuit lui Philon Evreul, adept al şcolii retorice a lui Theodor.
226. GODEANU, Victor. Despre sublim. În: Adev ărul , 1 sep. 1935, 49, nr.15835, p.1. (Carnetul meu). „Tratatul despre sublim“ este o lucrare de critic ă şi estetic ă literar ă tradus ă din limba greac ă de C.B., care scrie şi cuvântul introductiv. Textul grecesc dateaz ă din epoca începutului erei cre ştine. Autorul e probabil un elev al lui Theodor din Rhodos, iar cartea e un reflex al luptei spirituale dintre şcoala aristocratic ă şi cea platonic ă. În ea se sus ţine c ă arta nu e un produs al ra ţiunii, ci al fanteziei şi al inspira ţiei.
29
227. CĂLINESCU, George. C. Balmu ş, Rutilio Namaziano, l’ultimo poeta di Roma; Tratatul despre sublim. În: Adev ărul literar şi artistic , 27 oct. 1935, 14, nr.777, p.9. (Cronica literar ă). Şi în: C ĂLINESCU, George. Ulysse . Bucure şti: Edit. pentru Literatur ă, 1967, p.279-283. (A se vedea şi poz. 203).
228. C./ORNEANU/, Gh. „Tratatul despre sublim“. În: Cuvântul liber , 6 iul. 1935, 2, nr.35, p.6. Despre „una din cele mai însemnate opere de critic ă literar ă a vechilor greci, <
229. O carte cu un autor necunoscut. În: Opinia , 9 iul. 1935, 31, nr. 8469, p.1- 2. /Nesemnat ă/. Prezentarea volumului „Tratatul despre sublim“, tradus din grece şte de C.B.
230. IORGA, Nicolae. /Balmu ş, Ctin. Tratatul despre sublim/. În: Revista istoric ă, 1935, 21, nr.7-9, p.310. Se apreciaz ă c ă traducerea e limpede şi de o perfect ă ţinut ă literar ă.
231. PHILIPPIDE, Al. O carte despre stil. În: Vremea , 22 aug. 1943, 15, nr.712, p.9. O recenzie elogioas ă a traducerii lui C.B., „Tratatul despre stil“, de Demetrius, cu vasate comentarii şi note de istorie literar ă.
232. COMARNESCU, Petru. Lucr ări de filosofie. Tratatul despre stil a lui Demetrios- traducere, introducere, comentar de C. Balmu ş (Ia şi, 1943). În: Revista Funda ţiilor Regale , nov. 1943, nr.11, p.426-432. (Comentarii critice).
233. COMARNESCU, Petru. Lucr ări române şti de filosofie. /Tratatul despre sublim, traducere din limba greac ă, cu un studiu introductiv de Constantin Balmu ş/. În: Revista Funda ţiilor Regale , ian. 1944, 11, nr.1, p. 162-169. (Comentarii critice).
234. Lucr ări de filosofie. /Balmu ş, C. Tratatul despre sublim. Traducere din limba greac ă şi studiu introductiv/. În: Revista Funda ţiilor Regale , dec. 1944, nr.12, p.629-637. /Nesemnat ă/.
30
VI. Istorie
1. În periodice
1.1 Recenzii
235. CHIRCU, C. Balmu ş, C. Fost-au grecii senini? Bucure şti, Impr. Centr., 1938. În: Însemn ări ie şene , 1 apr. 1938, 3, vol.6, nr.4, p.173-174. Comentariu referitor la “retip ărirea” acestui studiu, în care C.B. demonstreaz ă c ă existen ţa poporului grec a fost tragic ă.
236. CRISTIAN, V.M.; ENACHE, I.N. Acad. C.I. Balmu ş. Tucidide- concep ţia şi metoda sa istoric ă. În: Cercet ări filosofice , mar.-apr. 1957, 4, nr.2, p.117-121.
1.2 Cit ări. Semnal ări
237. DAICOVICIU, C. Dacii din Mun ţii Or ăş tiei şi începuturile statului sclavagist dac. În: Studii şi cercet ări ştiin ţifice , 1950, 1, p.111-124. Este citat, în bibliografie, C.B. cu studiul „Fr ământ ări sociale la geto- daci înainte de cotropirea roman ă“.
VII. Filosofie
1. În periodice
1.1 Cit ări. Semnal ări
238. AD ĂMU Ţ, Anton. Istoria filosofiei ca praeparatio evenghelia la Copleston. În: Convorbiri literare , aug. 2007, 141, nr.8(140), p.116-118. Este citat ă şi traducerea lui C.B.: Diogenes Laertius, „Despre vie ţile şi doctrinele filozofilor“, edi ţia 1997.
239. BORBÉLY, Ştefan. Percep ţii ale ora şului funest în Antichitatea greac ă. În: Observator cultural , 21-27 feb. 2008, 8, nr.153 (411), p. 16-17. Este citat ă, de asemenea, lucrarea lui Diogenes Laertius, „Despre vie ţile şi doctrinele filozofilor“, tradus ă de C.B., edi ţia 1963.
VIII. Cultur ă. Înv ăţă mânt
1. Volume
240. Contribu ţii la istoria dezvolt ării Universit ăţ ii din Ia şi: 1860-1960. Vol. 2: Studii. Bucure şti: /s.n./, 1960, p.287-288. 31
Înfiin ţat ă în februarie 1866, Catedra de limba greac ă a fost ocupat ă, din 1929, de profesorul Cezar Papacostea, c ăruia îi va succede C.B. Acesta fusese un timp asistent, apoi conferen ţiar la Catedra de latin ă. C.B. este titular din 1936 pân ă în 1948, când se mut ă la Bucure şti.
241. MAFTEI, Ionel. Personalit ăţ i ie şene . Vol 2. Ia şi: Comitetul de Cultur ă şi Educa ţie Socialist ă al Jude ţului Ia şi, 1975, p.27-29.
242. COROIU, Constantin. Dialoguri literare . Ia şi: Junimea, 1976, p.38. Declara ţia lui Şerban Cioculescu: “port o mare stim ă corpului profesoral de atunci de la Ia şi, în frunte cu regretatul Balmu ş, care m-a invitat s ă vin la Universitate, acordându-mi unanimitatea voturilor facult ăţ ii: zece particip ări - zece voturi acordate.“
243. NEAGOE, Stelian. Triumful ra ţiunii împotriva violen ţei. (Via ţa universitar ă ie şan ă interbelic ă). Ia şi: Junimea, 1977. p.516, 518, 519. Este men ţionat C.B. ca unul din semnatarii memoriilor adresate mare şalului Antonescu.
244. IORDAN, Iorgu. Memorii. Vol.1-3. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977- 1979. Vol.1: 1977, p.148, 233. Vol.2: 1978, p.31, 131, 219, 239, 277, 334, 349. Vol.3: 1979, p.80, 105.
245. CĂLINESCU, George. Avatarurile faraonului Tlà. Ia şi: Junimea, 1979, p.123-136, 137-144. În iunie 1936, C ălinescu se înscrie la doctorat la Universitatea din Ia şi, fiind sprijinit de C.B., iar în martie 1937, aplic ă pentru postul de conferen ţiar la Critic ă şi Estetic ă, din comisia de concurs f ăcând parte, ca supleant, şi C.B.
246. LĂUDAT, I.D. Universitatea româneasc ă în perioada 1918-1948. Lucr ări de metodic ă şi pedagogie . Ia şi: /s.n./, 1980, p.53. Se aminte şte c ă C.B. a fost numit conferen ţiar la 22 apr. 1932, apoi profesor titular (1 oct. 1936-1 oct. 1948), în 1948 fiind transferat la Universitatea din Bucure şti.
247. CIOCULESCU, Şerban. Amintiri . Bucure şti: Edit. Eminescu, 1981, 467p. În capitolul „Peripe ţii universitare“, relatează cum l-a cunoscut, pe culoarele Ministerului Educa ţiei Na ţionale, pe C.B., decan la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi, fiind invitat de acesta s ă vin ă la Catedra de Literatur ă român ă modern ă.
248. ISTRATI, Ion. Jurnal strict confiden ţial . Ia şi: Junimea, 1982, p.74-75. Se aminte şte contextul transfer ării lui Balmu ş la Bucure şti, fiind sugerat ă implicarea ziarului local „Moldova Nou ă“, ziar la care C.B. fusese numit director onorific. 32
Ziarul despre care vorbe şte autorul se nume şte „Moldova liber ă“.
249. BOZGAN, Ovidiu. Universitatea din Bucure şti. 1864-1990 . Bucure şti: Tipogr. Universit ăţ ii din Bucure şti, 1990, p.82. Se aminte şte c ă C.B. a fost rectorul Universit ăţ ii, în perioada 1949-1952.
250. MAFTEI, Ionel. Personalit ăţ i ie şene . Vol.1. Chi şin ău: Universitas, 1992, p.51-52. Este prezentat ă o succint ă biografie a lui C.B.
251. RAVEICA, Titus. Memoria amfiteatrelor . Vol.1 şi 3. Bucure şti; Ia şi: Tinerama: Institutul European, 1994-2001. Vol.1: 1994, p.89-90, 179. Vol.3: 2001, p.57. Haralamb Mih ăescu, clasicist şi savant, a avut dasc ăli de excep ţie, printre care şi C.B., care i-a semnat prefa ţa la traducerile sale „Leucip şi Democrit” (Ia şi, 1941) şi „Heraclit din Efes” (Ia şi, 1943). Octavian Tcaciuc, şeful catedrei de Limbi clasice de la Facultatea de Filologie, s-a format în atmosfera cultural ă a Ia şilor, unde a cunoscut dasc ăli de mare talent, precum Al. Philippide, Petre Mih ăileanu, Ioan Caragiani, Cezar Papacostea, C.B.
252. RUSU, Dorina N. Istoria Academiei Române în date (1866-1966) . Bucure şti: Edit. Academiei Române, 1997, p.327, 329, 332, 337. Sunt amintite etape din activitatea profesional ă a lui C.B.
253. OPRI Ş, Ioan. Transmuseographia . Bucure şti: Oscar Print, 2000, p.127. C.B. a f ăcut parte din Asocia ţia academic ă a fo ştilor membri ai Şcolii Române din Roma.
254. MÜLLER, Florin. Politic ă şi istoriografie în Romania: 1948-1964 . Cluj- Napoca: Nereamia Napocae, 2003, 119, 129, 159, 164, 205, 262, 263. Sunt men ţionate episoade din activitatea politic ă şi didactic ă a lui C.B.
255. BERCIU-DR ĂGHICESCU, Adina; BOZGAN, Ovidiu. O istorie a Universit ăţ ii din Bucure şti: 1864-2004 . Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2004, p.235. C.B. este în fruntea subsec ţiei de istorie-filologie a ARLUS-ului. În articole vehemente, ap ărute în ziarul „Victoria“, anul 1944, C.B. încrimineaz ă pe Radu Vulpe, Ion Petrovici, P.P. Panaitescu. (A se vedea poz. 116 şi 117).
256. MARINESCU, I.M. O via ţă supus ă destinului . Ed. îngrij. şi pref. de I. Opri şan. Bucure şti: Vestala, 2005, p.8, 165, 194. C.B. a fost studentul lui I.M. Marinescu, care îl caracterizeaz ă ca fiind „un tân ăr inteligent, inimos şi plin de iubire pentru studiile clasice“.
33
257. BERINDEI, Dan. Istoria Academiei Române (1866-2006): 140 de ani de existen ţă . Bucure şti: Edit. Academiei Române, 2006, p.324-325, 328, 341. Este ilustrat ă activitatea lui C.B. în Academia Român ă.
258. GRAMATOPOL, Mihai. Gustul eternit ăţ ii . Vol.1. Bucure şti: Meridiane, 2006, p.97-99, 122. Este amintit ă prezen ţa lui C.B. ca director al Institutului de Arheologie din Bucure şti.
259. NASTAS Ă, Lucian. „Suveranii” universit ăţ ilor române şti. Mecanismele de selec ţie şi promovare a elitei intelectuale . Vol.1: Profesorii Facult ăţ ilor de Filosofie şi Litere (1864-1948). Cluj-Napoca: Limes, 2007, p. 92, 102, 197, 241, 279, 284, 354, 358, 360.
260. CIUBOTARU, Ion. H. Petru Caraman - destinul c ărturarului . Ia şi: Edit. Universit ăţ ii „Al. I. Cuza”, 2008, p.179-180, 207, 229, 254-256, 258-259, 271, 275-276, 316. Sunt relatate mai multe episoade privind persecu ţiile la care a fost supus Petru Caraman de c ătre C.B.
261. SANDU, Antonio; MORARIU, Irina; BOBOC, Anamaria. Cl ădiri de patrimoniu în Municipiul Ia şi. Ia şi: Lumen, 2008, p.152. Este reprezentat ă şi casa lui C.B. (din Aleea Ghica Grigore 40), pe care profesorul, odat ă cu transferarea sa la Bucure şti, a donat-o Universit ăţ ii.
2. În volume
2.1 Studii
262. DOBROIU, Eugen. Constantin Balmu ş, clasicistul. În: Momente din istoria înv ăţă mântului limbilor str ăine la Universitatea din Bucure şti . Bucure şti: Universitatea din Bucure şti, 1980, p.109-116.
263. ŞTEF, Felicia. Aram M. Frenkian, omul şi opera sa. În: Momente din istorie înv ăţă mântului limbilor str ăine la Universitatea din Bucure şti . Bucure şti: Universitatea din Bucure şti, 1980, p. 101-107.
264. NESTORESCU-BĂLCE ŞTI, Horia. Academicieni români masoni. În: Gabriel Ştrempel la 80 de ani… o via ţă închinat ă c ărţii . Satu Mare: Edit. Muzeului S ătm ărean, 2006, p.503-508. La pagina 503 este men ţionat şi numele lui C.B. pe lista academicienilor români masoni.
34
3. În periodice
3.1 Studii
265. ORNEA, Z. „Bietul Ioanide“. În: România literar ă, 20-26 sep. 1995, 28, nr.37, p. 10. „Dar, a şa cum este, acest roman cu cheie (Gaittany-Al. Rosetti, Dan Bogdan-Iorgu Iordan, Gonzalv Ionescu-Mircea Manca ş, Panait Sufle ţel- Const. Balmu ş, Smarandache-Const. Botez, Gulim ănescu-Andrei O ţetea) rămâne, cum cred, una dintre fundamentalele noastre crea ţii române şti.“
266. ORNEA, Z. Dezv ăluirile lui Ioan Hudi ţă . În: România literar ă, 27 sep.2000, 33, nr.38, p.9. În 1933-1934, la Ia şi, I. Hudi ţă candidase pentru postul de profesor universitar de istorie, dar concursul a fost câ ştigat de Andrei O ţetea care, dup ă spusele lui Hudi ţă , „ ar fi fost ajutat de grupul de masoni”, printre care este men ţionat şi C.B.
267. MARCUS, Solomon. Alte documente privind ac ţiunea universitarilor din 1944. În: România literar ă, 12-18 ian. 2005, 38, nr.1, p.20. Sunt reproduse numele tuturor semnatarilor (66 de cadre didactice universitare) Memoriului adresat mare şalului Ion Antonescu, din aprilie 1944.
268. CĂLINESCU, Alexandru. Universitatea în 1943. În: Ziarul de Ia şi, 28 sep. 2007. http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/ Tat ăl lui Al. C ălinescu era asistent al lui C.B., la catedra de Greac ă veche.
269. GRA ŢIANU, Marcela. Lacrimosa dies illa… În: Observator cultural , 8 ian. 2009, nr.456. http://www.observatorcultural.ro/Lacrimosa-dies- illa...*articleID_21009-articles_details.html Se aminte şte faptul c ă Eugen Cizek, autorul unei opere de mare valoare, s- a format la o şcoal ă ilustr ă, unde a func ţionat ca profesor şi C.B.
270. COROIU, Constantin. Spectacolul C ălinescu (19 iun.1899-12 mar.1965). În: Convorbiri literare , iun. 2009, 143, nr.6(162), p.42-45. George C ălinescu şi-a sus ţinut examenul de doctorat la Universitatea din Ia şi, în fa ţa unei comisii din care f ăcea parte şi C.B., al ături de Mihail Ralea, Iorgu Iordan, Octav Botez.
271. NEGRESCU-ŞUŢU, Radu. ARLUS şi b ătrânii friguro şi. http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=20 1 . C.B. activa în Subsec ţia istorie-filologie a Sec ţiei de ştiin ţe sociale a ARLUS-ului.
35
3.2 Recenzii
272. Româna, ca şi F ălticenii. În: România literar ă, 1 iul. 1998, 31, nr.26, p. 24. (Revista revistelor). Recenzie a unui num ăr din „Revista Român ă“. Este men ţionat ă casa lui Balmu ş din Ia şi acum cas ă de oaspe ţi a Universit ăţ ii.
273. CĂRC ĂLEANU, Eleonora. Giuseppe Petronio, „Profesor onorific“ al Universit ăţ ii „Al. I. Cuza” din Ia şi. În: Convorbiri literare , mai 2002, 136, nr.5(77), p.100-101. Este reprodus un citat din cartea lui G. Petronio, „Un om şi secolul s ău“, în care acesta aduce un omagiu colegilor de la facultate, printre ei fiind men ţionat şi C.B.
274. COSTA, Ioana. Studii clasice 10-20-30-40. În: Convorbiri literare , aug. 2006, 140, nr.8(128), p.130. O recenzie (aniversar ă) a revistei „Studii clasice“. Primul num ăr din 1959, se încheia cu dou ă evoc ări in memoriam ale unor clasici şti n ăscu ţi în secolul precedent: George Murnu (1870-1958) şi Constantin Balmu ş (1898-1957), evoc ări semnate de Th. A. Naum şi Al. Graur.
275. CIOTLO Ş, Cosmin. Chestiune de gust. În: România literar ă, 3 nov. 2006, 39, nr.44, p.7. Însemn ări pe marginea memoriilor lui Mihai Gramatopol expuse în „Gustul eternit ăţ ii“, publicat ă la Editura Transilvania Expres, 2006. Este men ţionat ă „decizia unui oarecare Constantin Balmu ş, director al Institutului de Arheologie, de a incendia arhiva Universit ăţ ii din Bucure şti“.
276. PĂTRAS, Antonio. C ărturarul sub vremi. /Recenzie la cartea lui Ion H. Ciubotaru: „Petru Caraman. Destinul c ărturarului“. Ia şi: Edit. Universit ăţ ii Al. I. Cuza/. În: Convorbiri literare , oct. 2008, 142, nr.10(154), p.67-70. C. B. a f ăcut parte, al ături de Iorgu Iordan şi Andrei O ţetea, din comisia de epurare a cadrelor care l-a exclus din Universitate pe etnologul şi slavistul Petru Caraman.
3.3 Cronici. D ări de seam ă
277. Conferin ţa d-lui prof. univ. Constantin Balmu ş. În: Na ţiunea , 15 aug.1946, 1, nr.120, p.3. C.B. conferen ţiaz ă în cadrul organiza ţiei jude ţene PNP din jude ţul Neam ţ pe tema „Noua şcoal ă româneasc ă“.
278. Lec ţia inaugural ă a d-lui prof. C. Balmu ş de la Facultatea de Litere. În: România liber ă, 17 mar.1948, 6, nr.1097, p.3.
36
Intitulat ă „Dou ă texte ale democra ţiei ateniene“, lec ţia a fost ţinut ă în prezen ţa lui Al. Rosetti, rectorul Universit ăţ ii şi a prof. Iorgu Iordan, decanul Facult ăţ ii de Litere.
3.4 Evoc ări. Comemor ări
279. La aniversare. Profesorul Gavril Istrate la 90 de ani. În: Buletinul Institutului de Filologie Român ă “Al. Philippide“ , 2004, an 5, nr.1, p.11. La Institut, pe data de 14 noiembrie 1936, cu ocazia comemor ării filologilor Antoine Meillet şi Wilhelm Meyer, au vorbit C.B. şi Iorgu Iordan.
280. CIOCULESCU, Simona. 20 de ani de la moartea lui Şerban Cioculescu. În: România literar ă, 20 iun. 2008, 41, nr.24, p.20. Este evocat felul în care a ajuns la Ia şi Şerban Cioculescu, în 1944, la invita ţia lui C.B.
281. NICULESCU, Alexandru. Vianu şi Vianu (I). În: România literar ă, 17 sep. 2010, 43, nr.35, p.10. Este elogiat ă personalitatea lui Tudor Vianu, profesorul de estetic ă exclus, în 1948, „din nou creata şi politizata Academie RPR (în care intraser ă Al. Rosetti, C.B., G. C ălinescu)”.
3.5 Polemici
282. Universitatea din Ia şi grav bolnav ă. Promovarea mediocrit ăţ ilor. În: Revista critic ă, ian.-mar. 1936, 10, nr.1, p.43-51. (Cronica). C.B. sus ţine un examen de docen ţă controversat.
283. Protestul d-lui profesor Balmu ş. În: Diminea ţa, 26 mai 1937, 33, nr.10928, p.4. Este vorba de o scrisoare trimis ă redac ţiei de C.B. referitoare la un reportaj despre „pretinse manevre” de la Facultatea de litere din Ia şi.
284. Senatul universitar. Francmasoni şi politicieni. În: Revista critic ă, oct.- dec. 1937, an 11, nr.4, p.337-345. (Cronica). Se afirm ă c ă C.B. este francmason, al ături de M. Ralea, I. Iordan, P. Andrei şi al ţii.
3.6 Comunicate de pres ă
285. Ministerul instruc ţiunii a admis ca bursieri ai Şcoalei Române şti din Roma, pentru anul şcolar 1926-1927, pentru anul II, pe Constantin Balmu ş/. În: Diminea ţa, 10 oct. 1926, 22, nr.7533, p.8.
286. Protestul d-lui profesor Balmu ş. În: Diminea ţa, 26 mai 1937, nr. 10928, 33, p.4. 37
Este vorba de o scrisoare trimis ă ziarului, cu privire la un reportaj despre “pretinse manuale” de la Facultatea de Litere din Ia şi.
287. Profesorii universitari în rândul patrio ţilor români. /Memoriile adresate mare şalului Antonescu/. În: România liber ă, 6 sep. 1944, 2, nr.22, p.2. Sunt reproduse textele celor dou ă memorii adresate mare şalului Antonescu, trimise în aprilie şi iunie 1944. Printre semnatari se afl ă şi C.B.
288. ”C ărţi ruse şti, în sfâr şit c ărţi ruse şti!”. Deschiderea libr ăriei „Cartea Rus ă“. În: România liber ă, 12 ian. 1945, 3, nr.138, p.4. În asisten ţă s-a aflat şi C.B.
289. Sindicalizarea profesorilor universitari de la Ia şi. În: România liber ă, 14 ian. 1945, 3, nr.140, p.2. Profesorul C.B. este ales vicepre şedinte al comitetului provizoriu ce milita pentru sindicalizarea cadrelor didactice.
290. /Monitorul Oficial public ă numirea d-lui prof. Constantin Balmu ş/. În: România liber ă, 8 aug. 1945, 3, nr.310, p.3. C.B. a fost numit decan al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie din Ia şi.
291. O sesiune extraordinar ă de examene pentru studen ţii Facult ăţ ilor de Drept şi Litere. În: Moldova liber ă, 20 mar. 1946, 3, nr.448, p.1.
292. Deschiderea cursurilor Şcolii de Îndrumare a Corpului Didactic. În: Universul , 7 apr. 1948, 65, nr.81, p.3. C.B este directorul acestei şcoli. În expunerea sa, a reliefat rolul şcolii în democratizarea culturii române şti.
293. Transformarea Academiei Române în Academia Republicii Populare Române. În: Universul , 13 iun.1948, 65, nr.134, p.3. Se men ţioneaz ă alegerea lui C.B. ca membru supleant în comitetul de organizare şi func ţionare a Academiei Republicii Populare Române.
294. Academia Român ă se transform ă în Academia Republicii Populare Române. În: România liber ă, 13 iun. 1948, 6, nr.1168, p.3. C.B. a fost ales în comitetul provizoriu pentru reorganizarea Academiei, pentru elaborarea statutului de organizare şi func ţionare a acesteia, pentru preluarea şi administrarea bunurilor sale.
295. Academia Român ă se transform ă în Academia Republicii Populare Române. În: Scânteia , 13 iun. 1948, 17, nr.1144, p.6. C.B. este membru supleant în Comitetul provizoriu constituit pentru elaborarea statutului de organizare şi func ţionare a Academiei RPR.
38
296. Conferinţa general ă a colectivelor arheologice ale Academiei RPR de pe şantierele de s ăpături din întreaga ţar ă. În: Universul , 15 oct. 1949, 66, nr.242, p.1. Este semnalat ă şi prezen ţa lui C.B.
297. Vizitele în ţar ă ale delega ţiei sovietice. În: România liber ă, 10 nov. 1949, 7, nr.1602 C, p.3. La Ia şi, delega ţia sovietic ă a fost înso ţit ă de C.B.
298. Omagiul Academiei RPR adresat genialului om de ştiin ţă I.V. Stalin. În: Universul , 18 dec. 1949, 66, nr.296, p.1. Este semnat de membrii titulari ai Academiei, inclusiv de C.B.
299. La Universitatea „C.I. Parhon“ şi la Palatul Pionierilor. În: Universul , 27 sep. 1950, 67, nr.223, p.2. Delega ţia maghiar ă care a vizitat Universitatea a fost întâmpinat ă de C.B., rectorul Universit ăţ ii.
300. Deschiderea cursurilor Universit ăţ ii „C.I. Parhon“. În: Universul , 1 oct. 1950, 67, nr.227, p.1. Cuvântul de deschidere este rostit de C.B., rectorul Universit ăţ ii.
301. Consiliul general de conducere ARLUS./ În: România liber ă, 7 nov. 1950, 8, nr.1905, p.3. C.B. este membru în consiliu.
302. Consiliul General de conducere ARLUS. În: Universul , 7 nov. 1950, 67, nr.258, p.2. Este men ţionat şi C.B., rectorul Universit ăţ ii.
303. Inaugurarea Expozi ţiei Arheologice organizat ă de Academia RPR. În: Universul , 22 dec. 1950, 67, nr.295, p.2. Este prezent şi C.B.
304. Dezbaterile sesiunii generale ştiin ţifice a Academiei RPR. În: Universul , 27 mar. 1951, 68, nr.72, p.2. C.B. propune publicarea tuturor textelor antice referitoare la istoria veche a României.
305. Dezbaterile sesiunii ştiin ţifice a Academiei RPR. În: România liber ă, 27 mar. 1951, 9, nr.2023, p.3.
306. Lucr ările celei de a 10-a sesiuni a Marii Adun ări Na ţionale. În: România liber ă, 7 apr. 1951, 9, nr.2033, p.1. La discu ţia asupra proiectului de buget pe anul 1951, a luat cuvântul şi C.B.
39
307. Deschiderea noului an de înv ăţă mânt universitar în Capital ă. În: Universul , 2 oct. 1951, nr.230, 68, p.1. La festivitatea de deschidere a noului an de înv ăţă mânt a luat cuvântul C.B., rectorul Universit ăţ ii.
308. Vizita delega ţiei sovietice de oameni de ştiin ţă la Facultatea de Pedagogie şi Psihologie din Capital ă. În: România liber ă, 13 oct. 1951, 9, nr.2191, p.1. Oaspe ţii au fost primi ţi de C.B., rectorul Universit ăţ ii.
309. /C.B. a condus la aeroport delega ţia oamenilor de ştiin ţă , art ă şi cultur ă din URSS/. În: România liber ă, 10 nov. 1951, 9, nr.2214, p.3.
310. Delega ţia oamenilor de ştiin ţă , art ă şi cultur ă din URSS. a p ărăsit Capitala. În: Universul , 10 nov. 1951, 68, nr.263, p.1. La aeroportul B ăneasa se afla şi C.B.
311. Reorganizarea Institutului de Lingvistic ă din Bucure şti al Academiei RPR. În: Universul , 20 iun. 1952, 69, nr.145, p.1. Din Consiliul ştiin ţific nou format face parte şi academicianul C.B.
312. Adunarea membrilor corpului didactic din Capital ă. În: România liber ă, 17 dec. 1954, 12, nr.3174, p.1. Adunarea, la care a participat şi C.B., sus ţine adeziunea pentru pace şi securitate colectiv ă în Europa.
3.7. Cit ări. Semnal ări
313. /Revista critic ă de cultur ă româneasc ă, 1, nr.1, 1927, apare la Ia şi, cu colaborarea lui C. Balmu ş/. În: Arhivele Olteniei , iul.-oct. 1927, 6, nr.32- 33, p.398.
314. Limba latin ă dup ă noua program ă analitic ă. În: Diminea ţa, 28 aug. 1935, 31, nr.10299, p.2. Este semnalat ă apari ţia noului manual conceput de C. B. şi Al. Graur.
IX. POLITIC Ă
1. În periodice
1.1 Cronici. D ări de seam ă
315. Problema Ardealului: un dictat fascist a fost sf ărâmat. Nu se poate reveni la un act fascist! Expozeul d-lui ministru al informa ţiilor la Ia şi. În: Na ţiunea , 27 iun. 1946, 1, nr.78, p.3. La congresul PNP de la Ia şi a participat şi C.B. 40
316. Partidul Na ţional Popular continu ă cu aceea şi intensitate campania electoral ă. În: Na ţiunea , 27 iul. 1946, 1, nr. 104. Ultimele congrese jude ţene ale PNP, la care particip ă şi frunta şi din conducerea central ă.
317. /În vederea preg ătirii Congresului general/. În: Na ţiunea , 8 sep. 1947, 2, nr.436, p.3.
318. Congresele Partidului Na ţional Popular de duminic ă, 19 octombrie. În: Na ţiunea , 17 oct. 1947, 2, nr.469, p.3. Şi în: Na ţiunea , 18 oct. 1947, 2, nr.470, p.3; Na ţiunea , 19 oct. 1947, 2, 471, p.3.
319. Congresele jude ţene ale Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 24 oct. 1947, 2, nr. 475, p.3. Şi în: Na ţiunea , 25 oct. 1947, 2, nr.476, p.3.; Na ţiunea , 26 oct. 1947, 2, nr.477, p.3.
320. Congresul Organiza ţiei Ia şi al Partidului Na ţional Popular. Cuvânt ările d- lor prof. Andrei O ţetea, C. Paraschivescu-Bălăceanu, prof. C. Balmu ş şi a d-nei Stela Vianu. În: Na ţiunea , 4 nov. 1947, 2, nr. 485, p.5.
321. Consf ătuirile jude ţene ale Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 28 ian. 1948, 3, nr.549, p.3. Şedin ţa de la Ia şi a PNP a fost prezidat ă de C.B.
322. Marea adunare a Partidului Na ţional Popular de la „Scala“. În: Universul , 4 feb. 1948, 65, nr.27, p.3. C.B. a deschis adunarea şi a propus prezidiul.
323. Marea Adunare Na ţional ă şi-a început ieri lucr ările. Dl. Gh. Apostol, pre şedintele CGM a fost ales pre şedinte al Marii Adun ări Na ţionale. Validarea alegerilor, constituirea Biroului provizoriu al Marii Adun ări Na ţionale şi desemnarea comisiunii pentru examinarea proiectului de Constitu ţie. În: Universul , 9 apr. 1948, 65, nr.83, p.3.
324. Conferin ţa pe ţar ă a Partidului Na ţional Popular. Dezbaterile din prima zi. În: Na ţiunea , 27 nov. 1948, 3, nr.804, p.7.
325. Ziua a doua a Conferin ţei pe ţar ă a Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 30 nov. 1948, 3, nr.806, p.1.
326. Delega ţia Partizanilor P ăcii din RPR s-a înapoiat de la Var şovia. Cuvântul de bun sosit /rostit/ de acad. C. Balmu ş. În: Universul , 28 nov. 1950, 67, nr.275, p.4. Sunt reproduse fragmente din discursul lui C.B.
41
327. /Vineri 28 decembrie 1951, C. Balmu ş a conferen ţiat în aula BCU. Tema conferin ţei: „RPR se transform ă într-o ţar ă cu o industrie dezvoltat ă şi cu agricultur ă mecanizat ă“. În: România liber ă, 29 dec. 1951, 9, nr.2254, p.5.
328. Adunarea de protest a profesorilor şi studen ţilor Universit ăţ ii „C.I.Parhon“ din Capital ă. În: Universul , 16 mar. 1952, 69, nr.65, p.3. Se protesteaz ă împotriva folosirii armei bacteriologice de c ătre „imperiali ştii americani“.
329. Să înceteze ac ţiunea banditeasc ă a imperiali ştilor americani! Meetingul de la Universitatea „C.I. Parhon“ din Capital ă. În: România liber ă, 16 mar. 1952, 10, nr.2321, p.5.
330. Lucr ările sesiunii Marii Adun ări Na ţionale. Discu ţia general ă asupra Bugetului de stat pe 1952. În: România liber ă, 29 mar. 1952, 10, nr.2332, p.2. Luând cuvântul, C.B. face apologia sistemului socialist.
331. Lucr ările celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Marii Adun ări Na ţionale. D. Gheorghe Gheorghiu-Dej, ales pre şedinte al Consiliului de Mini ştri al Republicii Populare Române. În: Universul , 3 iun. 1952, 69, nr.130, p.1. La eliberarea din func ţia de pre şedinte al Prezidiului Marii Adun ări Na ţionale a lui C.I. Parhon, C.B. eviden ţiaz ă aportul deosebit al acestuia în domeniul ştiin ţei.
1.2 Comunicate de pres ă
332. De la Uniunea Patrio ţilor. În: România liber ă, 9 dec. 1944, 2, nr.113, p.4. Se anun ţă sus ţinerea de c ătre C.B. a conferin ţei intitulate “Omul şi ma şina”, în cadrul unei şedin ţe a Cercului de studii al intelectualilor din Uniunii Patrio ţilor, Sectorul III Albastru.
333. Festivalul de la Opera Român ă dat în onoarea mare şalului Stalin. În: Scânteia , 23 dec. 1944, 1, nr.93, p.1. C.B. este men ţionat printre participan ţi, al ături de generalul N. R ădescu, Petru Groza, C.I. Parhon şi al ţii.
334. Adeziunea universitarilor. Numeroase personalit ăţ i ale vie ţii ştiin ţifice şi culturale din România ader ă la programul de guvernare FND. În: România liber ă, 16 feb.1945, 3, nr.168, p.1, 2. Printre semnatari se reg ăse şte şi C.B.
335. /Balmu ş ader ă la programul de guvernare FND/. În: Victoria , 16 feb. 1945, 2, nr.97, p.3.
42
336. Profesorii universitari cer un guvern care s ă realizeze imediat programul Frontului Na ţional Democrat. În: Timpul , 16 feb. 1945, 9, nr.2772, p.3. (Via ţa politic ă). Apelul este semnat şi de C.B.
337. Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România. În: Scânteia , 12 apr. 1945, 2, nr.196, p.5. /Comunicat/ Elvira Balmu ş, so ţia profesorului, figureaz ă în comitetul de ini ţiativ ă pentru constituirea UFAR.
338. Intelectualii sunt al ături de popor. În: Scânteia , 25 iul. 1945, 2, nr.282, p.1. Printre cei men ţiona ţi se num ără şi C.B. al ături de Iorgu Iordan, Andrei Oţetea, Mihai Ralea.
339. Alte adeziuni la ac ţiunea intelectualilor români de sprijinire a guvernului Groza. În: Universul , 6 oct. 1945, 62, nr.228, p.1. Ac ţiune a intelectualilor ie şeni de adeziune fa ţă de guvernul Groza. Printre semnatarii memoriului se afl ă şi C.B.
340. Frunta şii intelectualit ăţ ii române şti sprijin ă guvernul dr. Petru Groza. În: România liber ă, 6 oct. 1945, 3, nr.360, p.3. Memoriul de adeziune este semnat şi de C.B.
341. Intelectualitatea şi guvernul Groza. În: Timpul , 6 oct. 1945, 9, nr. 2955, p.5. Memoriul în care este exprimat ă adeziunea la politica dus ă de guvernul Groza este semnat şi de C.B.
342. Prima manifestare a Partidului Na ţional Popular la Ia şi. Marea întrunire din sala Capitol. Inaugurarea unui nou sediu al Partidului Comunist în Tătăra şi. Birourile Partidelor Comunist şi Social-Democrat au ţinut şedin ţă comun ă. În: Moldova liber ă, 23 ian. 1946, 3, nr.401, p.2.
343. Elvira C. Balmu ş, pre şedinta regionalei Moldova a Uniunii Femeilor Antifasciste. În: Moldova liber ă, 31 ian. 1946, 3, nr.402, p.1.
344. De la Partidul Na ţional Popular. În: Universul , 1 mar. 1946, 63, nr.49, p.3. La întrunirea PNP cu meseria şii din Ia şi, a luat cuvântul şi C.B.
345. S-a deschis primul congres al femeilor democrate din România. Discursul domnului prim-ministru. Cuvântul delegatelor str ăine. În: România liber ă, 6 mar. 1946, 3, nr.482, p.1. D-na Elvira Balmu ş a fost aleas ă în prezidiul adun ării.
346. Ie şencele iau parte la Congresul din Parlament. În: Moldova liber ă, 8 mar. 1946, 3, nr.438, p.1. 43
347. Universitarii ie şeni- profesori şi studen ţi- au pus bazele Frontului Democratic Universitar- Ia şi. Cuvânt ările rostite. Constituirea prezidiului profesoral şi a comitetului studen ţesc. În: Moldova liber ă, 10 apr. 1946, 3, nr.466, p.1, 3. Cu acest prilej ia cuvântul şi C.B. care se refer ă la importan ţa constituirii FDU.
348. Întrunirea Frontului Democrat Universitar din Ia şi. În: Timpul , 12 apr. 1946, 10, nr. 3110, p.3.
349. La Ia şi s-a constituit Frontul Democratic Universitar. În: Libertatea , 15 apr. 1946, p.2.
350. S-a s ărb ătorit împlinirea unui an de la înfiin ţarea Uniunii Femeilor Antifasciste din România. În: Moldova liber ă, 18 apr. 1946, 3, nr.473, p.1. Cu acest prilej, Elvira Balmu ş a men ţionat realiz ările şi proiectele de viitor ale Uniunii.
351. Conduc ătorii şi anexele. În : Scânteia , 19 apr. 1946, 16, nr. 506, p.3. Este semnalat un discurs al lui C.B. din „Na ţiunea“, 18 apr. 1946.
352. Manifestarea patriotic ă a Federa ţiei Femeilor Democrate din Ia şi. În: Moldova liber ă, 14 mai 1946, 3, nr.491, p.1. Printre participan ţi este remarcat ă prezen ţa Elvirei Balmu ş.
353. Sâmb ătă şi Duminic ă vor avea loc în ţar ă mari întruniri publice ale Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 18 mai 1946, 1, nr.46, p.4. C.B. a vorbit la întrunirile de la Câmpulung Moldovenesc, R ădăuţi şi Suceava.
354. Sâmb ătă şi Duminic ă vor avea loc în ţar ă şase mari întruniri publice ale Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 19 mai 1946, 1, nr.47, p.3. În cuvântul s ău, C.B. vorbe şte despre programul partidului.
355. Activitatea Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 25 mai 1946, 1, nr.52, p.2. C.B., membru al Comitetului Central, a avut prelegeri la Câmpulung Moldovenesc, R ădăuţi şi Suceava.
356. Conferin ţa d-lui profesor univ. C. Balmu ş la PNP. În: Moldova liber ă, 14 iun. 1946, 4, nr.817, p.3. Tema conferin ţei a fost „Aspectul politic mondial”.
357. Marea Adunare a Frontului Democratic din sala cinematografului Capitol. În: Moldova liber ă, 18 iun. 1946, 3, nr.519, p.1, 4. Printre cadrele universitare participante s-a aflat şi C.B. 44
358. Întrunirea Frontului Democrat Universitar din Ia şi. În: Universul , 20 iun. 1946, 63, nr.137, p.3. La întrunirea ţinut ă în sala cinematografului Capitol din Ia şi a fost prezent şi C.B.
359. Duminic ă şi Luni vor avea loc în ţar ă numeroase congrese jude ţene PNP. În: Na ţiunea , 22 iun. 1946, 1, nr.74, p.3. Se aminte şte participarea lui C.B. la congrese jude ţene unde se prezint ă rapoarte de activitate ale partidului.
360. Duminic ă şi Luni vor avea loc în ţar ă numeroase congrese jude ţene PNP. În: Na ţiunea , 23 iun. 1946, 1, nr.75, p.3. (De la Partidul Na ţional Popular). La congresul PNP de la Ia şi particip ă şi C.B.
361. Ast ăzi şi mâine vor avea loc în ţar ă numeroase congrese jude ţene PNP. În: Na ţiunea , 24 iun. 1946, 1, nr.76, p.3. (De la Partidul Na ţional Popular). Se aminte şte prezen ţa celor din conducerea central ă a partidului la congresele jude ţene. Printre ace ştia se afl ă şi C.B.
362. Congresul Partidului Na ţional Popular din Ia şi. În: Universul , 27 iun. 1946, 63, nr.143, p.5. (Via ţa politic ă). La congresul organiza ţiei jude ţene a PNP a ţinut o cuvântare şi C.B.
363. Sâmb ătă şi Duminic ă vor avea loc în ţar ă numeroase congrese jude ţene PNP. În: Na ţiunea , 29 iun. 1946, 1, nr.80, p.3. La congresul de la Dorohoi particip ă C.B. împreun ă cu Andrei O ţetea.
364. Ast ăzi vor avea loc în ţar ă numeroase congrese jude ţene. În: Na ţiunea , 1 iul. 1946, 1, nr. 82, p.3. (De la Partidul Na ţional Popular).
365. Congrese jude ţene. În: Na ţiunea , 14 iul. 1946, 1, nr.93, p.3. La congresul de la R ădăuţi a participat şi C.B.
366. Conferin ţa d-lui prof. univ. Const. Balmu ş. În: Na ţiunea , 15 iul. 1946, 1, nr.120, p.3. C.B. a conferen ţiat în cadrul organiza ţiei PNP din jude ţul Neam ţ.
367. Ast ăzi continu ă congresele jude ţene PNP. În: România liber ă, 15 iul. 1946, 3, nr.589, p.3. La R ădăuţi particip ă şi C.B.
368. De la Partidul Na ţional Popular. În: Universul , 27 iul. 1946, 63, nr.169, p.5. (Via ţa politic ă). În ţar ă au loc congrese jude ţene ale PNP. La congresul de la Suceava particip ă C.B. 45
369. De la Partidul Na ţional Popular. În: Universul , 29 iul. 1946, 63, nr.171, p.5. (Via ţa politic ă). Întruniri ale partidului în diferite ora şe. C.B. particip ă la întrunirea de la Suceava.
370. Vie activitate politic ă la Partidul Na ţional Popular. Ast ăzi au loc în ţar ă numeroase congrese, întruniri şi conferin ţe PNP. În: Na ţiunea , 29 iul.1946, 1, nr.106, p.3. C.B. conferen ţiaz ă la Suceava.
371. Comitetul de refacere a Ia şilor a fost aprobat prin jurnalul Consiliului de Mini ştri. În: Moldova liber ă, 13 aug.1946, 3, nr.557, p.1, 4. Au fost convocate personalit ăţ i locale pentru a examina problemele şi ce se poate face pentru rena şterea Capitalei Moldovei. La consf ătuire a fost prezent şi C.B.
372. De la Partidul Na ţional Popular. În: Universul , 7 sep. 1946, 63, nr.204, p.3. (Via ţa politic ă). În Capital ă are loc conferin ţa Comitetului Central al PNP. C.B. prezideaz ă una din sec ţiuni.
373. În drum spre Moscova, delega ţia Bisericii Ortodoxe Române a sosit la Ia şi. De la Partidul Na ţional Popular. În: Universul , 26 oct. 1946, 63, nr.246, p.3. C.B. întâmpin ă delega ţia BOR, al ături de alte personalit ăţ i ie şene: Andrei Oţetea, Cezar Partenie ş.a.
374. Şedin ţa festiv ă a Frontului Democrat Universitar. În: Moldova liber ă, 9 nov. 1946, 3, nr.642, p.3. C.B. a vorbit despre reînnoirea vie ţii studen ţeşti.
375. /C.B. a luat parte la şedin ţa de constituire a Institutului de Studii Româno- Sovietice/. În: Cotidianul , 21 mar. 1947, 2, nr.268, p.2.
376. Manifest pentru înfiin ţarea Institutului de Studii Româno-Sovietice. În: Universul , 28 mai 1947, 64, nr.117, p.1, 2. Printre semnatarii manifestului se num ără şi C.B.
377. Conferin ţa d-lui profesor univ. C. Balmu ş la PNP. În: Moldova liber ă, 14 iun. 1947, 4, nr.817, p.3. C.B. ţine o conferin ţă pe 10 iunie, cu tema „Aspectul politic mondial”.
378. Congresul Partidului Na ţional Popular din Baia. Expozeul d-lui prof. C. Balmu ş. În: Na ţiunea , 25 oct. 1947, 2, nr.476, p.3.
46
379. Al doilea congres al Partidului Na ţional Popular. Organiza ţia Capitalei. În: Scânteia , 2 feb. 1948, 17, nr.1035, p.5. C.B. este ales pre şedinte al noului comitet al organiza ţiei Capitalei.
380. Al doilea congres al Partidului Na ţional Popular. Organiza ţia Capitalei. În: Universul , 2 feb. 1948, 65, nr.26, p.1, 2. C.B. este ales pre şedinte al noului comitet al organiza ţiei PNP din Capital ă.
381. Listele de candida ţi ai Frontului Democra ţiei Populare. În: Scânteia , 6 mar. 1948, 17, nr.1064, p.3. C.B. este cap de list ă pentru jude ţul Boto şani.
382. Listele candida ţilor FDP din întreaga ţar ă. În: România liber ă, 6 mar. 1948, 6, nr.1088, p.2.
383. Listele de candida ţi ai FDP su fost depuse ieri în întreaga ţar ă. În: Universul , 6 mar. 1948, 65, nr.54, p.3. C.B. este primul pe lista candida ţilor FDP pentru Boto şani.
384. De la Partidul Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 21 mar. 1947, 3, nr.595, p.5. C.B.-candidat pe listele FDP.
385. Protestul universitarilor români împotriva arest ării doamnei Irène Joliot- Curie. În: România liber ă, 24 mar. 1948, 6, nr.1103, p.3. Printre semnatari se afl ă şi C.B.
386. Mo ţiunea de protest a profesorilor universitari din RPR împotriva arestării savantei Irène Joliot-Curie. În: Scânteia , 24 mar. 1948, 17, nr.1079, p.5. Printre semnatarii mo ţiunii se afl ă şi C.B.
387. Protestul universitarilor români împotriva arest ării doamnei Irène Joliot- Curie. În: Universul , 24 mar. 1948, 65, nr.69, p.3. Între numero şii semnatari se afl ă şi C.B.
388. Lista candida ţilor FDP pentru Marea Adunare Na ţional ă. În: România liber ă, 1 apr. 1948, 6, nr.1111, p.3. C.B. este cap de list ă pentru jude ţul Boto şani.
389. Lista deputa ţilor FDP ale şi în Marea Adunare Na ţional ă. În: Scânteia , 1 apr. 1948, 17, nr.1087, p.3. C.B. este ales deputat de Boto şani.
390. Proteste împotriva condamn ării la moarte a d-nei Beate Kitrikis, so ţia rectorului Politehnicii din Atena. În: Universul , 17 apr. 1948, 65, nr.90, p.3. 47
C.B. semneaz ă protestul al ături de al ţi numero şi universitari. Printre ace ştia se reg ăsesc Al. Rosetti, C. Daicoviciu, A.O ţetea, Iorgu Iordan, Al. Graur.
391. De la Partidul Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 26 apr. 1948, 3, nr.625, p.7. Are loc şedin ţa Grup ării Universitare a PNP sub conducerea lui C.B.
392. Conferin ţele jude ţene ale Partidului Na ţional Popular. În: Na ţiunea , 24 sep. 1948, 3, nr.749, p.5. C.B este delegat s ă participe la conferin ţa organiza ţiei jude ţene Boto şani.
393. Consf ătuirea pe ţar ă a Partidului Na ţional Popular. În: Universul , 28 nov. 1948, 65, nr.278, p.3. C.B este ales în comisia de verificare a mandatelor şi de validare a alegerilor.
394. Şedin ţa Comitetului Central al Societ ăţ ii de Cruce Ro şie a RPR. În: România liber ă, 30 iun. 1949, 7, nr.1490 C, p.2. /C.B. este ales membru al Comitetului Central/.
395. Vizita la Institutul român pentru rela ţiile culturale cu str ăin ătatea. În: România liber ă, 14 iun. 1949, 7, nr.1476, p.5. Membrii delega ţiei cehoslovace au vizitat Institutul, de fa ţă fiind şi C.B.
396. Omagiul Academiei RPR. adresat tovar ăş ului Stalin. În: România liber ă, 18 dec. 1949, 7, nr.1635 C, p.1. S-a trimis un pergament semnat de to ţi membrii titulari, inclusiv de C.B.
397. Festivitatea de la Teatrul Armatei. Institutul român pentru rela ţiile cu str ăin ătatea a organizat vineri dup ă amiaz ă, în sala Teatrului Armatei, o festivitate cu prilejul celei de-a 72-a anivers ări a independen ţei Bulgariei. A luat cuvântul acad. C. Balmu ş. În: România liber ă, 4 mar. 1950, 8, nr.1698 C, p.3.
398. Vizita delega ţiei culturale bulgare la Timi şoara. În: România liber ă, 5 mar. 1950, 8, nr.1699 C, p.7. Delega ţia a fost înso ţit ă de C.B.
399. O delega ţie particip ă la festivit ăţ ile de la Budapesta, cu prilejul celei de a 5-a anivers ări a eliber ării ţă rii vecine şi prietene. În: România liber ă, 4 apr. 1950, 8, nr.1724 C, p.1. Din delega ţie face parte şi C.B.
400. O delega ţie a RPR va participa la serb ările de la Budapesta. În: Universul , 4 apr. 1950, 67, nr.78, p.3. Din delega ţie face parte şi C.B.
48
401. /C. Balmu ş semneaz ă Apelul pentru interzicerea armei atomice/. În: România liber ă, 19 apr. 1950, 8, nr.1736 C, p.1.
402. Pe întreg cuprinsul ţă rii, cet ăţ enii semneaz ă Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor P ăcii pentru interzicerea necondi ţionat ă a armei atomice. Pentru declararea drept criminal de r ăzboi a guvernului care va folosi primul arma atomic ă. Oameni de ştiin ţă şi cultur ă şi frunta şi în produc ţie care au semnat apelul. În: Universul , 19 apr. 1950, 67, nr.89, p.1. La pozi ţia a patra figureaz ă şi C.B.
403. Profesorii, studen ţii şi personalul administrativ al Universit ăţ ii „C.I. Parhon“ şi-au ales delega ţii la Congresul comitetelor de lupt ă pentru pace. În: România liber ă, 2 sep. 1950, 8, nr.1849 C, p.2. C.B. este ales delegat.
404. Într-o atmosfer ă de cald ă însufle ţire, oamenii muncii de la Universitatea „C.I. Parhon“ şi-au ales vineri delega ţii la Congresul comitetelor de lupt ă pentru pace. În: Universul , 3 sep. 1950, 67, nr.199, p.1. Au fost ale şi 15 delega ţi, printre ace ştia figurând şi C.B.
405. Comitetul Na ţional pentru organizarea “Lunii Prieteniei Româno- Sovietice“. În: Universul , 26 sep. 1950, 67, nr.222, p.1. Pe list ă figureaz ă şi C.B., rectorul Universit ăţ ii.
406. /C.Balmu ş este ales membru al Comitetului Na ţional pentru organizarea „Lunii prieteniei româno-sovietice“/. În: România liber ă, 26 sep. 1950, 8, nr.1869 C, p.1. C.B. este ales din partea Universit ăţ ii.
407. /Adunare popular ă, pentru a transmite un salut celui de-al doilea Congres mondial al partizanilor p ăcii /. În: România liber ă, 17 nov. 1950, 8, nr.1913, p.1. C.B. particip ă şi este ales în prezidiu.
408. /Lucr ările celei de-a 10-a sesiuni a Marii Adun ări Na ţionale/. În: România liber ă, 7 apr. 1951, 9, nr.2033, p.1. La discu ţiile generale asupra proiectului de lege pentru aprobarea bugetului de stat al RPR pe anul 1951 a luat cuvântul şi C.B.
409. /C. Balmu ş semneaz ă Apelul pentru un pact al p ăcii/. În: România liber ă, 10 apr. 1951, 9, nr.2035, p.1.
410. /C. Balmu ş a fost ales membru în Comitetul Na ţional pentru organizarea ”Lunii Prieteniei Româno-Sovietice”/. În: România liber ă, 28 sep. 1951, 9, nr.2178, p.1.
49
411. Sosirea în Capital ă a celor cinci schimburi ale ştafetei în stea în cinstea „Lunii Prieteniei Româno-Sovietice“. În: Universul , 2 nov. 1951, 68, nr.257, p.1. La ceremonia din fa ţa Ambasadei sovietice a participat şi C.B.
412. /C.Balmu ş a participat la un meeting al prieteniei româno-sovietice în cinstea zilei de 7 Noiembrie, în fa ţa Ambasadei sovietice/. În: România liber ă, 2 nov. 1951, 9, nr.2208, p.3.
413. /C.Balmu ş semneaz ă, împreun ă cu al ţi profesori, un protest împotriva condamn ării la moarte a militantului grec Nikos Beloiannis/. În: România liber ă, 17 nov. 1951, 9, nr.2220, p.1.
414. La şedin ţa solemn ă a Academiei RPR închinat ă celei de a 34-a anivers ări a Marii Revolu ţii Socialiste din Octombrie, acad. C. Balmu ş a ţinut o comunicare cu subiectul „A 34-a aniversare a Marii Revolu ţii Socialiste din Octombrie”. În: România liber ă, 4 nov. 1951, 9, nr.2210, p.1.
415. Delega ţia român ă la Conferin ţa Interna ţional ă pentru Ap ărarea Copilului a plecat la Viena. În: Universul , 11 apr. 1952, 69, nr.87, p.1. C.B. este men ţionat ca membru al delega ţiei.
416. Membrii delega ţiei române la Conferin ţa Interna ţional ă pentru Ap ărarea Copilului au p ărăsit Capitala. În: România liber ă, 11 apr. 1952, 10, nr.2343, p.1.
417. Constituirea Comitetului jubiliar pentru aniversarea a 75 ani de la proclamarea independen ţei de stat a României. În: Universul , 18 apr. 1952, 69, nr.93, p.1. Printre membrii Comitetului se afl ă şi C.B.
418. Marea adunare festiv ă din sala Ateneului RPR pentru s ărb ătorirea anivers ării a 75 de ani de la proclamarea independen ţei de stat a României. În: Universul , 10 mai 1952, 69, nr.110, p.1. Din prezidiul adun ării face parte şi C.B.
1.3 Cit ări. Semnal ări
419. NESTOIAN, Valeriu. Primul şi ultimul 1 Mai „liber”. În: Ziarul de Ia şi, 1 mai 2010, http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-ora şului / Reproduce un citat din „Moldova liber ă“, „organ popular de lupt ă politic ă“ de sub directoratul lui C.B., din 1 mai 1945.
50
X. BIOGRAFIE
1. Volume
420. Anuarul Universit ăţ ii din Ia şi. 1924-1925 . Ia şi: /Edit. Universit ăţ ii „Al.I. Cuza“/, 1925, p.75.
421. Anuarul Universit ăţ ii din Ia şi. 1926-1927, 1927-1928, 1929 . Ia şi: /Edit. Universit ăţ ii „Al.I. Cuza“/, 1929, p.88, 95.
422. Anuarul Universit ăţ ii din Ia şi. 1928-1929 . Ia şi: /Edit. Universit ăţ ii „Al.I. Cuza“/, 1929, p.82.
423. Anuarul Universit ăţ ii din Ia şi. 1929-1930, 1930 . Ia şi: /Edit. Universit ăţ ii „Al.I. Cuza“/, 1930, p.82. C.B.-asistent Limba latin ă.
424. Anuarul Universit ăţ ii Mih ăilene din Ia şi. 1930-1935. Ia şi: /Edit. Universit ăţ ii Mih ăilene/, 1936, p.268, 344, 365. „Prin Decizia ministerial ă nr. 35839/932, pe data de 20 martie 1932, dl. docent Constantin Balmu ş prime şte îns ărcinarea de conferen ţiar suplinitor pentru Limba latin ă, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi“.
425. Anuarul Universit ăţ ii pe anul academic 1935/1936 . Ia şi: Edit. Universit ăţ ii Mih ăilene, 1937, p.166. C.B.-conferen ţiar definitiv, Limba şi Literatura Latin ă.
426. NESTORESCU-BĂLCE ŞTI, Horia. Ordinul masonic român: mai pu ţin ă legend ă şi mai mult adev ăr. Cu un cuvânt înainte de Mihail Sadoveanu. Bucureşti: Casa de Editur ă şi Pres ă „ Şansa“, 1993, p.225, 601.
427. Oameni de n ădejde. C. Balmu ş. În: Na ţiunea , 26 aug. 1946, 1, nr.129, p.1. Se prezint ă o biografie a lui C.B., punându-se accent pe afilierea lui politic ă.
428. SIXT. Oameni de n ădejde. În: Moldova liberă, 28 aug. 1946, 3, nr.579, p.1. Despre activitatea de traduc ător a lui C.B.
429. ROSETTI, Al. Prof. Constantin Balmu ş. /M ărturii despre candida ţii păturilor mijlocii pe listele Frontului Democra ţiei Populare/. În: Na ţiunea , 20 mar. 1948, 3, nr.594, p.3. Al. Rosetti scrie un articol elogios despre C.B.
430. Prof. univ. Const. Balmu ş. În: România liber ă, 21 mar. 1948, 6, nr.1101, p.2. Se face portretul candidatului C.B. aflat pe listele FDP. 51
431. LEON, Aurel. Umbre . Vol. 3. Ia şi: Junimea, 1975, p. 226-228.
XI. VARIA
432. Telegrama adresat ă Excelen ţei Sale Pre şedintelui Comisarilor Poporului al URSS, Mare şal al Uniunii Sovietice, I.V. Stalin de c ătre intelectualii din ARLUS. În: Scânteia , 12 mar. 1945, 2, nr.165, p.1. C.B. figureaz ă printre semnatari.
433. Telegrama ARLUS- ului c ătre mare şalul Stalin. În: România liber ă, 12 mar. 1945, 3, nr.190, p.3. C.B. este men ţionat printre semnatarii telegramei.
434. Telegrama ARLUS- ului c ătre mare şalul Stalin. În: Universul , 12 mar. 1945, 62, nr.58, p.1. Printre semnatarii telegramei se află şi C.B, al ături de C.I. Parhon, Petru Groza, Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu ş.a.
435. /Telegrama Institutului de istorie şi filosofie al Academiei RPR adresat ă Comitetului Interna ţional de Leg ătur ă al Intelectualilor pentru Ap ărarea Păcii./ În: România liber ă, 29 mar. 1949, 7, nr.1412 C, p.5. Printre semnatari se afl ă şi C.B.
436. Sâmb ătă 27 iulie 1957, a fost adus ă cu avionul în Capital ă urna cu cenu şa acad. C. Balmu ş. Urna a fost depus ă la crematoriul Cenu şa/. În: România liber ă, 28 iul. 1957, 15, nr.3982, p.3.
437. /D-na Elvira Balmu ş mul ţume şte pe aceast ă cale tuturor celor ce i-au împ ărt ăş it nem ărginita durere încercat ă prin pierderea so ţului ei, acad. prof. C.I. Balmu ş/. În: România liber ă, 31 iul. 1957, 15, nr.3984, p.3.
3. ACTE. DOCUMENTE. CORESPONDEN ŢĂ
I. Acte. Documente
438. 1936. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral al Facult ăţ ii de Litere, pentru definitivarea conf. C. Balmu ş. În: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia şi. Rectoratul. 1860-1944. Inventar arhivistic . Vol. 1. Întocmit de Dumitru Iv ănescu şi Rodica Eugenia Anghel. Bucure şti: Direc ţia General ă a Arhivelor Statului. Filiala Arhivelor Statului Jude ţul Ia şi, 1985, p.305.
52
439. 1936. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral al Facult ăţ ii de Litere, pentru definitivarea conf. C. Balmu ş la Conferin ţa de limba şi literatur ă elen ă de la Facultatea de Litere şi Filosofie. În: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia şi. Rectoratul. 1860-1944. Inventar arhivistic . Vol. 1. Întocmit de Dumitru Iv ănescu şi Rodica Eugenia Anghel. Bucure şti: Direc ţia General ă a Arhivelor Statului. Filiala Arhivelor Statului Jude ţul Ia şi, 1985, p.307.
440. 15 feb. 1937. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie prin care se cere men ţinerea conferin ţei de critic ă şi estetic ă literar ă şi scoaterea ei la concurs. În: C ĂLINESCU, G., Avatarii faraonului Tlà . Ia şi: Junimea, 1979, p.150. C.B. particip ă la aceast ă şedin ţă .
441. 19 apr. 1937. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie privind comisia de concurs. În: C ĂLINESCU, G., Avatarii faraonului Tlà . Ia şi: Junimea, 1979, p.154. C.B. particip ă la aceast ă şedin ţă .
442. /19 apr. 1937/. Proces-verbal al Senatului Universit ăţ ii din Ia şi privind desf ăş urarea concursului /pentru ocuparea Conferin ţei de Estetic ă şi Critic ă literar ă de la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi/. În: CĂLINESCU, G., Avatarii faraonului Tlà . Ia şi: Junimea, 1979, p.162. Profesorii titulari au fost desemna ţi ca membri ai comisiei, iar dl. I.M. Marinescu şi C. Balmu ş, ca suplean ţi, conform art. 81, alin. 3 din Regulament.
443. 1937. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral al Facult ăţ ii de Litere, pentru numirea lui C. Balmu ş ca profesor titular. În: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia şi. Rectoratul. 1860-1944. Inventar arhivistic . Vol. 1. Întocmit de Dumitru Iv ănescu şi Rodica Eugenia Anghel. Bucure şti: Direc ţia General ă a Arhivelor Statului. Filiala Arhivelor Statului Jude ţul Ia şi, 1985, p.311.
444. 6 sep. 1944, Bucure şti. Memoriul intelectualilor români de ie şire a României din r ăzboi, adresat mare şalului Antonescu. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente (1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.315-318. Printre semnatari se afl ă şi C.B.
445. 16 feb.1945. Articol din ziarul „Scânteia“, în care un num ăr mare de profesori cer constituirea unui guvern FND. În: Istoria Universit ăţ ii din Bucure şti. Documente (1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu-Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.335-336. Semneaz ă şi prof. C.B. 53
446. 28 iul. 1945. Decret nr. 2366 . Numirea prof. C-tin Balmu ş în func ţia de decan al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie din Ia şi. În: Monitorul oficial , 6 aug. 1945, 113, nr. 176, p.6788.
447. 2 dec. 1946. Raport de recomandare a unui profesor titular la catedra de Limb ă şi literatur ă latin ă vacant ă la Facultatea de Litere din Bucure şti. În: Monitorul Oficial , 2 dec. 1946, nr. 279, p. 12517-12518. C.B. este membru în comisia numit ă de Ministerul Educa ţiei Na ţionale pentru recomandarea unui profesor titular de Limba şi literatura latin ă vacant ă la Facultatea de Litere din Bucure şti. În aceea şi comisie au fost numi ţi: Al. Rosetti şi Şt. Ciobanu.
448. 18 feb. 1948. Proces-verbal /de predare-primire a bunurilor mobile şi imobile ale Funda ţiei Universitare fost ă „Regele Carol I“/. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.333, f.40. În prezen ţa comisarului Cosma Gh. din Prefectura Poli ţiei Capitalei, prof. N. B ănescu pred ă prof. C. Balmu ş, conform Ordinului Ministerului Educa ţiei Na ţionale, din 18 februarie 1948.
449. 27 feb. 1948. /Adresa/ nr. 471 . C ătre Inspectoratul Regional Nr. 1 Pompieri. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.266.
450. 6 apr. 1948. Decizia nr. 31612 /emis ă de Ministerul Justi ţiei, privind instituirea Comisiei interimare ce asigur ă conducerea Funda ţiei „Carol I“ din Bucure şti şi a Funda ţiei „Ferdinand I“ din Ia şi, pân ă la alegerea organelor statutare/. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar Nr.212/1940-1948, f.16 bis. Şi în: Monitorul Oficial , 8 apr. 1948, nr. 83, p.3132. „Art.1. Actualele comitete de conducere şi de administra ţie ale Funda ţiilor fostei Carol I, din Bucure şti, Pia ţa Republicii şi Funda ţiei, fost ă Ferdinand I, cu sediul în Ia şi, strada P ăcurari, col ţ cu Aleea 23 August, se dizolv ă pe data prezentei deciziuni şi se instituie în locul lor o comisie interimar ă format ă din urm ătoarele persoane: prof. C-tin Balmu ş, prof. Emil Teodorescu, conferen ţiar dr. Kreidler, prof. C. Georgescu, d-na Elena Ionescu, prof. Iorgu Iordan, prof. C. Ionescu-Gulian, prof. Radu Cern ătescu, prof. Jean Livescu, prof. M. Haimovici şi asistent universitar Andrei Popovici.“
451. 9 apr. 1948. Decret preziden ţial nr. 76 . Prof. Constantin I. Balmu ş este numit membru supleant al Comitetului provizoriu pentru elaborarea statutului de organizare şi înfiin ţare a Academiei RPR. În: Analele Academiei RPR , 1948 -1949, p.6.
452. 27 apr. 1948. / Adres ă c ătre Ministerul de Justi ţie /. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar Nr.212/1940-1948, f.24.
54
În leg ătur ă cu procesul pe care fostul administrator Dumitru Coman, „îndep ărtat din serviciu“, l-a intentat Funda ţiei, câ ştigând anumite drepturi salariale şi recuperarea cheltuielilor de judecat ă.
453. 17 mai 1948. Ordin de serviciu . În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.91. Administratorul A. Sc ărl ătescu va lua m ăsurile necesare în vederea optimiz ării func ţion ării b ăii Funda ţiei pe care o folosesc salaria ţii.
454. 4 iun. 1948. / Adres ă/ către Dumitru Langa, administratorul Mo şiei Dumbrava/. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar Nr.222/1941-1949, f.10. Dumitru Langa este delegat s ă fac ă predarea Mo şiei Funda ţiei, cu tot inventarul ei, care trece în proprietatea statului, c ătre ing. Max Popovici, delegat din partea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.
455. 17 iun. 1948. Decizie nr. 191 . În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.87. Reorganizeaz ă spa ţiile locative de la parterul bibliotecii, corpul din str. Wilson.
456. 6 iul. 1948. / Adresa/ nr. 74 . Către Societatea Român ă de Geografie. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.63. Răspuns la cererea Societ ăţ ii Române de Geografie, c ăreia nu-i poate satisface solicitarea deoarece „înc ăperile bibliotecii şi anexele lor se afl ă sub sigiliu“.
457. 14 iul. 1948. Decret nr. 136 pentru înfiin ţarea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucure şti. În: Monitorul Oficial , 14 iul. 1948, nr.160, p.5846-5847. „Art. 2. Funda ţia Regele Carol I se desfiin ţeaz ă, iar patrimoniul ei trec în proprietatea statului (…). Fermele de la V ădeni-Br ăila, Dumbrava-Baia şi Oţeleni-Roman, trec în exploatarea Administra ţiei Fermelor de Stat şi Sta ţiunilor de Ma şini“.
458. 22 iul. 1948. Not ă de serviciu nr. 258 . În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.110. Administratorului bibliotecii i se traseaz ă sarcina de a exclude semnele monarhice „din imprimatele, ştampilele şi registrele administrative. Aceea şi sarcin ă primeşte şi bibliotecarul Traian Larionescu cu privire la „c ărţi, plan şe, varii, publica ţii periodice, imprimate, ştampile etc.“
459. 6 aug. 1948. /Adres ă/ nr.100. C ătre Ministerul Înv ăţă mântului Public. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.60. Solicit ă interven ţia Ministerului Înv ăţă mântului Public pe lâng ă Marele Stat Major pentru anularea ordinelor de mobilizare primite de câteva persoane din personalul bibliotecii.
55
460. 12 aug. 1948. Decret preziden ţial nr. 1454 pentru numirea membrilor titulari activi, membrilor titulari onorifici şi membrilor de onoare ai Academiei Republicii Populare Române. În: Monitorul Oficial , 13 aug. 1948, nr. 186, p.6679. C.B. este propus şi, apoi, ales membru titular activ în cadrul Sec ţiunii de Ştiin ţe Istorice, Filosofice şi Economico-Juridice, al c ărei pre şedinte era acad. Petre Constantinescu-Ia şi. Acesta din urm ă d ă citire raportului despre activitatea ştiin ţific ă a prof. C.B.
461. 15 sep. 1948. / Adres ă/ c ătre Ministerul Înv ăţă mântului Public. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar Nr.212/1940-1948, f.D16. C.B., pre şedinte al Comisiei interimare, cere, din partea Universit ăţ ii din Bucure şti, „un avans de lei 200000 (dou ă sute mii) pentru acoperirea cheltuielilor necesare func ţion ării Bibliotecii Centrale a Universit ăţ ii din Bucure şti“.
462. 12 oct. 1948. / Adres ă nr.139 /. C ătre Serviciul Central de Rechizi ţii şi Carteruiri. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.92, f.47. Solicit ă rechizi ţionarea unor înc ăperi ale bibliotecii „închiriate sau de ţinute f ără titlu de anumite persoane“.
463. 22 oct. 1948. / Adresă/ c ătre Biblioteca Universit ăţ ii din Cluj. În: Arhiva BCU, Dosar nr. 148/1934-1948, f.384. C.B. solicit ă dona ţii de c ărţi de la Biblioteca Universit ăţ ii din Cluj.
464. 1 dec. 1948. Adres ă c ătre rectorul Universit ăţ ii Bucure şti. În: Arhiva BCU, Dosar nr. 92/1925-1947, f.19. Solicit ă rectorului Universit ăţ ii îng ăduin ţa ca una dintre salariatele bibliotecii s ă poat ă locui într-una din camerele libere din localul institu ţiei în care î şi desf ăş oar ă activitatea.
465. 31 dec. 1948. Proces-verbal /de predare-primire a gestiunii Bibliotecii Centrale Universitare din Bucure şti/. În: Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.333, f.8. C.B. pred ă gestiunea Bibliotecii Centrale Universitare sudirectorului Dan Simonescu.
466. 28 mai 1951, Bucure şti. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral în care s-a discutat problema noului local. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente (1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.396- 398. Sedin ţa este deschis ă şi condus ă de C.B.
467. 7 iun. 1951, Bucure şti. Decizia nr. 43448/1951 Ministrul Înv ăţă mântului Public. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente (1864-1972) .
56
Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.398-399. Decizia Ministerului Înv ăţă mântului de încadrare în posturi de conducere: rector, decani, prodecani a unor profesori la Universitatea din Bucure şti. C.B. este încadrat ca rector al Universit ăţ ii- Categ.XV/1-31400, începând cu data de 1 mai 1951.
468. 13 oct. 1951, Bucure şti. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral al Universit ăţ ii. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente (1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.405-407. S-a discutat preg ătirea „Lunii prieteniei româno-sovietice“ şi s ărb ătorirea a 50 de ani de la na şterea lui Gh. Gheorghiu-Dej. În cadrul şedin ţei condus ă de C.B. se iau m ăsuri în leg ătur ă cu evenimentele men ţionate.
469. 19 mar. 1952, Bucure şti. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente (1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.416-418. S-a discutat problema cercurilor ştiin ţifice studen ţeşti. Şedin ţa a fost condus ă de C.B.
470. 10 mai 1952, Bucure şti. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente (1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.424-427. S-au discutat, printre altele, numeroase cazuri de exmatriculare. Balmu ş conduce aceast ă şedin ţă .
471. 14 iun. 1952, Bucure şti. Proces-verbal al şedin ţei Consiliului profesoral. În: Istoria Universit ăţ ii Bucure şti. Documente(1864-1972) . Adunate şi selec ţionate de Adina Berciu Dr ăghicescu. Bucure şti: Edit. Universit ăţ ii din Bucure şti, 2008, p.428-429. S-a discutat problema şcolariz ării şi îmbun ătăţ irea con ţinutului înv ăţă mântului superior şi comisiile de licen ţă . Şedin ţa a fost condus ă de C.B.
472. Adres ă c ătre Prefectura Poli ţiei Capitalei. În: Arhiva BCU, Dosar nr.183, p.296. /Nedatat ă/. Balmu ş intervine pe l ăng ă Prefectura Poli ţiei Capitalei pentru anularea unei amenzi de circula ţie şi eliberarea permisului de conducere.
57
II. CORESPONDEN ŢĂ
1. Scrisori trimise
473. /Către G. C ălinescu /. Paris, 29 iul. 1926. /Carte po ştal ă/. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.45. Compar ă via ţa de la Paris, mai ieftin ă, cu cea din Italia, care i-a „nenorocit finan ţele“.
474. /Către G. C ălinescu /. Atena, 4 apr. 1928. /Carte de vizit ă/. În: G. Călinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.46-47. Solicit ă interven ţia lui G. C ălinescu, profesor de limba şi literatura italian ă la Liceul „Gh. Şincai“ din Bucure şti, în favoarea nepotului- Ionescu Aureliu, elev la acela şi liceu.
475. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 31 dec. 1928. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.47-48. Îl invit ă la Ia şi. Face o „schi ţă “ imaginar ă a eventualei vizite pe care G. Călinescu o va face în capitala Moldovei. Pentru transferul de la Timi şoara la Bucure şti sau la Ia şi, Balmu ş îl sf ătuie şte s ă se adreseze lui M. Ralea, pe atunci deputat, „cu mare trecere la Minister“.
476. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 13 mai 1932. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.49-50. Îi trimite „Buletinul <
477. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 29 mai 1932. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.51. Îi expediaz ă 24 „piese“ de muzeu despre Mihai Eminescu, procurate de la profesorul de pedagogie Ion G ăvănescu.
478. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 9 iul. 1932. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.52. Îi recomand ă vol. VI din „Revista critic ă“ (1932), în care Iorgu Iordan îl „execut ă“ pe Ion Minar, istoric literar amator, unul dintre detractorii lui G. Călinescu. 58
479. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 14 oct. 1932. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.53. Încă mai a şteapt ă un exemplar cu autograf din „Via ţa lui Mihai Eminescu“. Îl anun ţă c ă G. Ibr ăileanu a scris un articol în „Via ţa Româneasc ă“ despre acest volum. Solicit ă un exemplar din „Cartea nun ţii“ ce urmeaz ă s ă apar ă.
480. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 11 dec. 1932. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.54. Îi trimite o recenzie pentru „Adev ărul literar şi artistic“. Dintr-o scrisoare ulterioar ă reiese c ă este vorba despre recenzia unui comentariu estetic asupra c ărţii a IV-a din „Eneida“, dar care nu a fost publicat ă nici în „Via ţa Româneasc ă“, nici în „Adev ărul literar şi artistic“, reviste ce-i st ăteau „la dispozi ţie“ lui G. C ălinescu.
481. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 23 ian. 1933. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.54. Trimite o dare de seam ă asupra c ărţii „Introducere în studiul limbilor romanice. Evolu ţia şi starea actual ă a lingvisticii romanice“ publicat ă la Ia şi, în 1932, de Iorgu Iordan. Solicit ă publicarea ei în „Via ţa Româneasc ă“ sau „Adev ărul literar şi artistic“. Va ap ărea în nr. 5 din 1933 al revistei „Via ţa Româneasc ă“.
482. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 10 mar. 1934. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p. 55. Îi prezint ă demersurile pentru înscrierea la doctorat la Facultatea de Litere a Universit ăţ ii din Ia şi.
483. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 29oct. 1935. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.56. Îi mul ţume şte pentru articolul pe care G. C ălinescu îl public ă în „Adev ărul literar şi artistic“ din 27 octombrie 1935, asupra a dou ă lucr ări semnate de Balmu ş: „Rutilio Namaziano, l’ultimo poeta di Roma“ şi „Tratatul despre sublim“.
484. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 10 iun. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.56-57. Despre apropiatul doctorat al lui G. C ălinescu pe care îl va sus ţine la Ia şi. A primit teza acestuia, iar în aceast ă scrisoare C.B. îi prezint ă posibilii membri ai comisiei. 59
485. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 16 iun. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.57-58. Sfaturi despre culisele ocup ării unei eventuale catedre la Universitatea din Ia şi. Îl felicit ă pentru premiul „Hamangiu“ al Academiei Române ob ţinut pentru lucr ările dedicate lui Mihai Eminescu.
486. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 8 sep. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.58-59. Con ţine îndemnul de a veni la Ia şi pentru a îndeplini „formalitatea doctoratului“. Îl în ştiin ţeaz ă c ă va candida pentru ocuparea catedrei de greac ă de la Universitatea din Ia şi, catedr ă r ămas ă vacant ă dup ă decesul lui Cezar Papacostea.
487. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 18 sep. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.59. Confirm ă primirea scrisorii prin care î şi anun ţă sosirea la Ia şi. Este aşteptat pentru „însc ăunarea în capitala Moldovei“.
488. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 12 sep. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.60. Despre comisia apropiatului doctorat al lui C ălinescu. Îi trimite dou ă manuale de francez ă, concepute de Elvira Balmu ş, spre a fi recenzate.
489. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 13 nov. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.61. Îl în ştiin ţeaz ă despre data probabil ă în care trebuie s ă-şi sus ţin ă doctoratul.
490. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 20 nov. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.61-62. S-a fixat data examenului de doctorat al lui G. C ălinescu: 23 nov.
491. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 25 nov. 1936. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.62. Despre o conferin ţă ce urmeaz ă s ă o sus ţin ă G. C ălinescu la Ia şi.
60
492. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 31 mar. 1937. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.62-63. Despre concursul pentru ocuparea catedrei de Estetic ă şi critic ă literar ă de la Facultatea de Litere din Ia şi, la care G. C ălinescu este candidatul favorit.
493. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 5 mai. 1937. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.64. Despre data probabil ă a concursului anun ţat şi în scrisoarea anterioar ă.
494. /Către Al. Rosetti /. Paris, 22 iul. 1937. /Carte po ştal ă/. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.19. Un catren care face trimitere la Restaurant du Louvre. Semneaz ă Elvira şi Constantin Balmu ş, Teodosia şi Alexandru Graur.
495. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 8 ian. 1938. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p. 20. Mul ţume şte pentru volumul lui Al. Rosetti, „Note din Grecia“.
496. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 12 mar. 1938. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.64. Con ţine l ămuriri în leg ătur ă cu plata salariului lui G. C ălinescu ce a ocupat postul de conferen ţiar la catedra de Estetic ă şi critic ă literar ă de la Facultatea de Litere din Ia şi.
497. /Către Al. Rosetti /. /S.l./, 1 oct. 1938. /Fotografie/. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p. 21. Fotografia lui C.B. în uniform ă de sublocotenent în rezerv ă la cavalerie. Pe verso sunt scrise dou ă versuri în limba francez ă.
498. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 8 feb. 1939. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.21-22. Se refer ă la eventuala mutare la Bucure şti.
499. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 25 feb. 1939. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.22. Mul ţume şte pentru invita ţia la masa organizat ă pentru a-l s ărb ători pe Mihai Ralea. Face referire şi la articolul despre Ovid Densu şianu, ap ărut în 1939, dup ă moartea acestuia. 61
500. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 20 iul. 1940. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.23. Vorbe şte de „cercul francez“, de participarea la masa dat ă de Alphonse Dupront, directorul Institutului Francez de Înalte Studii din Bucure şti şi despre invita ţia pe care i-a f ăcut-o Al. Rosetti.
501. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 14 oct. 1940. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.65. Îl felicit ă pentru c ă a început editarea lucr ării „Istoria literaturii române“.
502. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 8 dec. 1940. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.23-24. Despre volumul trei din lucrarea „Istoria limbii române“ pe care l-a primit de la Rosetti.
503. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 8 aug. 1941. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.66. Solicit ă un exemplar din lucrarea „Istoria literaturii române“, recent ap ărut ă, despre care Rosetti a spus c ă „este un monument“.
504. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 21 aug. 1941. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.25. Despre G. C ălinescu, Fr. Babinger, G. Şapcaliu, D. Caracostea.
505. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 25 aug. 1941. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.67. Despre posibilitatea ocup ării de c ătre C ălinescu a catedrei de Istoria literaturii române vechi, r ămas ă vacant ă prin pensionarea lui Giorge Pascu.
506. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 30 aug. 1941. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.67. Insist ă în solicitarea unui exemplar din lucrarea „Istoria literaturii române“.
507. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 14 sep. 1941. În: G. C ălinescu şi contemporanii s ăi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.68.
62
Despre hotărârea consiliului de a recomanda pe G. C ălinescu pentru ocupatea catedrei de Istoria literaturii române vechi.
508. /Către Al. Rosetti /. Ia şi, 13 mai 1942. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916- 1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.26. Despre „Istoria limbii române“, lucrarea lui Al. Rosetti.
509. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 17 iul. 1945. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.69. Ca decan al Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie din Ia şi, Balmu ş solicit ă o cerere de concediu din partea lui G. C ălinescu care fusese numit profesor titular al catedrei de Istoria literaturii române moderne la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universit ăţ ii din Bucure şti.
510. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 2 mai 1946. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.70. C.B. l-a numit pe G. C ălinescu pre şedinte al comisiei pentru ocuparea catedrei de Literatur ă român ă modern ă de la Facultatea de Litere şi Filosofie din Ia şi. Încearc ă s ă stabileasc ă data întrunirii comisiei.
511. /Către G. C ălinescu /. Ia şi, 3 feb. 1951. În: G. C ălinescu şi contemporanii săi: coresponden ţă primit ă. Vol.1. Ed. îngrij., note şi indice de Nicolae Mecu. Bucure şti: Minerva, 1984, p.71. Despre unele probleme de s ănătate ale lui G. C ălinescu. C.B. îi recomand ă o „stoic ă paz ă în alimenta ţie“.
2. Referin ţe critice în coresponden ţă
512. /Sextil Pu şcariu c ătre Al. Rosetti /. /S.l./, 15 iun. 1934. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.373. C. B. a fost ales membru fondator al Societ ăţ ii de Lingvistic ă Român ă, al ături de Jacques Byck, D. Şandru, Tache Papahagi, Paul D. Macrea, Grecu, G.
513. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. Ia şi, 6 iun. 1936/. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.97. Şi în: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.30. Despre vizita pe care i-a f ăcut-o C.B. şi cuvintele calde pe care acesta le-a avut la adresa lui Rosetti.
63
514. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /s.l./, /iun./ 1936. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.98. Şi în: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.34. Călinescu m ărturise şte c ă s-a ocupat de lucr ările lui C.B. în câteva din scrierile sale.
515. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /s.l./, 23 oct. 1936. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.101- 102. Şi în: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.45. Despre ob ţinerea titlului de doctor în litere la Facultatea de Litere din Ia şi. Îşi exprim ă neîncrederea în echipa de profesori de la Ia şi, inclusiv în prof. C.B. Îi b ănuie şte pe to ţi c ă vor s ă-l îndep ărteze printr-o concuren ţă neloial ă.
516. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /s.l./, 1 dec. 1936. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.102-104. Şi în: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Pref. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.47. Solicit ă eventuale nout ăţ i de la C.B. sau Ralea privitoare la „întâmplarea de la Ia şi“: doctoratul sus ţinut de C ălinescu pe 23 noiembrie 1936.
517. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /s.l./, /oct. 1938/. În: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Pref. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.101. Despre acela şi articol neînsemnat, cu note excep ţionale, la care mai face referire într-o scrisoare, articol despre care ar fi scris şi C.B.
518. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /S.l./, /4-5 feb. 1939/. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.127-128. Referiri la un articol înso ţit de câteva note excep ţionale, articol despre care ar fi scris şi C.B.
519. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /S.l./, 16 feb. 1939. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.128-129. Şi în: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Pref. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.101.
64
Îşi exprim ă dezam ăgirea fa ţă de personalit ăţ ile de la Ia şi. În acest context ostil, C.B. intr ă în categoria „oamenilor de treab ă“, al ături de Iordan.
520. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /S.l./, 16 mar. 1941. În: C ĂLINESCU, George. Scrisori şi documente . Bucure şti: Minerva, 1979, 92. C.B., un „om simpatic“, îi va face o vizit ă pe 16 martie.
521. /Al. Rosetti c ătre G. C ălinescu /. Bucure şti, 18 mar. 1941. În: Coresponden ţa lui Al. Rosetti cu G. C ălinescu. 1932-1964 . Prezentat ă de Liviu Calin. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1984, p.87. Călinescu i-a trimis o scrisoare a lui C.B. Rosetti i-o restituie şi o apreciaz ă ca fiind „delicioas ă“.
522. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /S.l./, 18 mar. 1941. În: Coresponden ţa lui Al. Rosetti cu G. C ălinescu. 1932-1964 . Prezentat ă de Liviu Calin. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1984, p.88. Şi în: C ĂLINESCU, George. Scrisori şi documente . Bucure şti: Minerva, 1979, p.93. Îl anun ţă c ă îi trimite, cu rug ămintea de a i se restitui dup ă lectur ă, o scrisoare a „amicului Balmu ş“.
523. /G. C ălinescu c ătre Al. Rosetti /. /S.l./, 12 apr. 1942. În: Scrisori c ătre Al. Rosetti. 1916-1968 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Postf. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Minerva, 1979, p.163-165. Şi în: Coresponden ţa lui G. C ălinescu cu Al. Rosetti. 1935-1951 . Ed. îngrij. cu pref., note şi indice de Al. Rosetti. Pref. de Vasile Nicolescu. Bucure şti: Edit. Eminescu, 1977, p.200. Îl caracterizeaz ă pe C.B. ca fiind o „persoan ă vulnerabil ă dar combativ ă, care nu e fricos din la şitate, ci prin exagerarea primejdiilor luptei“. C.B. „are în ţelegere pentru litere, emo ţia şi entuziasmul lui încânt ă prin chiar forma lui copil ăroas ă, refractar ă argumentelor critice. Vinul lui classic nu poate fi decât bun şi el râde de pl ăcere înainte de a-l da pe gât. În lumea literar ă sunt necesari astfel de oameni, capabili de emo ţii şi f ără invidie, spectatori intimi ai literaturii…“
524. /Al. Rosetti c ătre Tudor Vianu /. /Câmpulung/, 20 iul. 1944. În: Scrisori către Tudor Vianu. 1936-1949 . Vol. 2. Ed. îngrij. de Maria Alexandrescu Vianu şi Vlad Alexandrescu. Bucure şti: Minerva, 1994, p.247. Îşi propune s ă fac ă o vizit ă la Sibiu, pe 23 iulie, pentru a-şi vedea prietenii: pe C.B. şi Iorgu Iordan.
525. /Şerban Cioculescu c ătre Tudor Vianu /. Breaza de Sus, 6 aug. 1946. În: Scrisori c ătre Tudor Vianu. 1936-1949 . Vol. 2. Ed. îngrij. de Maria Alexandrescu Vianu şi Vlad Alexandrescu. Bucure şti: Minerva, 1994, p.296. C.B. l-a anun ţat de inten ţia de transferare a lui G. C ălinescu şi de oportunitatea de a ocupa o catedr ă la Universitatea din Ia şi.
65
A Bozgan, Ovidiu 33 Acsan, Ion 4 Bratu, Traian XXII, XLI Adămuţ, Anton 31 Brătianu, Gheorghe 15 Alexandrescu, Vlad 65 Brebu, Mircea XLIII Alexandrescu-Vianu, Maria 65 Bunea, A. 29 Andrei, Petre XXII, 12 Buscaroli, Corso 3 Anghel, Rodica Eugenia 52, 53 Busuioc, Nicolae 19, 26 Antonescu, Ion XXIII, XLIII, XLIV, 35, Buzdugan, Gh. XXXIX 38, 53 Byck, Y 20 Apostol, Gh. 41 Apuleius 11 C Aristofan vezi Aristophanes Caesar, Caius Iulius XX, XLII, 2, 3 Aristophanes XXIX, 4, 25 Calcan, Rodica 18 Aristotel vezi Aristoteles Calincencu, N. 12 Aristoteles XV, XXIX, 8 Caracostea, D. 62 Augustinus, Sfântul XVIII, XX, XL, XLI, 8, Caragiani, Ioan XXXVIII, 33 9, 24, Caraman, Petru 34, 36 27, 28, 58 Cardaş, Gheorghe 25 Aurelius Augustinus vezi Augustinus, Carducci, Giosuè XLIII, 7 Sfântul Carol, Principe vezi Carol al II-lea, Rege al României B Carol I, Rege al României XXXVI Babinger, Fr. 62 Carol al II-lea, Rege al României XXII, Balacciu-Chiriacescu vezi Balacciu, Jana XL, XLIII şi Chiriacescu, Rodica Carp, Mihai XII, XXXVI Balacciu, Jana XI, XIII, XV, XVI, XX, Cato cel Bătrân 11 XXXII, 19 Călin, Liviu 65 Balmuş, Ecaterina XII Călinescu, Al. 35 Balmuş, Elvira LVI, 43, 44, 52, 60 Călinescu, Armand XXII, XLIII Balmuş, I. V. XII Călinescu, Cicerone 21, 22 Balmuş, Petre XII Călinescu, George XV, XVII, XIX, XXI, Bădărău, Dan 12 XXXIX, XLII, XLVII, LV, 24, 25, 26, 28, 29, Bănescu, N. 54 30, 32, 37, 53, 58, 59, 60, 61, 62, 63, Bd. 29 64, 65 Beligan, Radu XIII Cărcăleanu, Eleonora 36 Beloiannis, Nikos LIII, 50 Cernătescu, Radu XXII, XXV, XLIV, XLIX, Benda, Julien 3 54 Berciu-Drăghicescu, Adina 33, 53, 56, Chircu, C. 31 57 Chiriacescu, Rodica XI, XIII, XV, XVI, XX, Berindei, Dan 34 XXXII, 19 Bezdechi, Ştefan 4 Ciaceri, Emanuele 11 Boboc, Anamaria 34 Cicero, Marcus Tullius XX, XLII, 1, 2, 3, Bogrea, Vasile XII, XXXVI 11 Botez, Constantin LV, 21, 35 Cicerone vezi Cicero, Marcus Tullius Botez, Demostene 4 Ciobanu, Ştefan 54 Botez, I. XLIV Cioculescu, Barbu 25 Botez, Octav 35 Cioculescu, Simona 37 Borbély, Ştefan 31 66
Cioculescu, Şerban XLI, XLV, 23, 26, 32, Eminescu, Mihai 7, 24, 25, 26, 58, 60 37, 65 Enache, I.N. 31 Ciotloş, Cosmin 36 Erasm vezi Manoliu, Petre Ciubotaru, Ion 34, 36 Ernout, Alfred XVIII, XXXIX, 27 Cizek, Eugen 35 Esop, XX, XLI, 4 Coman, Dumitru L, 55 Faider, Paul XVIII, XXXIX, 27 Comarnescu, Petru 30 Făget, Doina 18 Comeau, M. 27 Ferdinand, Rege al României XXII, Condurachi, Emil XIII XXXVI Constantinescu, Mitiţă 13 Fischer, I. 18 Constantinescu-Iaşi, Petre XI, XXIV, Floda, Liviu 29 XXVII, XXXII, 20, 56 Franga, Liviu XVIII, XXXII, 21, 24 Constantin şi Elena, Sfinţii XII Frenkian, Aram M. XV, XXIX, XXXIII, Constantinus Magnus, Împărat vezi LVI, 11, 34 Constantin şi Elena, Sfinţi Corneanu, Gh 30 G Corneli, Riccardo XLIV, 22 Galletier, E. XVIII, 28 Coroiu, Constantin 32, 35 Găvănescu, Ion 58 Cosma, Gh. 54 Georgescu, C. XLIX, 54 Costa, Ioana 22, 36 Ghedini, Giuseppe XXXIX, 27 Costache, Geta 18 Gheorghiu-Dej, Gh. 42, 57 Coşbuc, G. 8 Glicsman, I. 29 Cousin, J. XXXIX Godeanu, Victor 29 Creţu, Bogdan 24 Goethe, J.W. v. 7, 23 Cristian, V.M. 31 Gramatopol, Mihai 34, 36 Cucu, Ştefan 24 Graţianu, Marcela 35 Graur, Al. XI, XII, XV, XX, XXVII, XXIX, D XXXII, XLI, XLII, XLIV, XLVI, L, LI, LVI, 1, Daicoviciu, C. L, 31, 48 2, 5, 6, 19, 20, 22, 23, 27, 36, 40, 48 Dalmasso, L. XVIII, 28 Groza, Petru XLVI, 42, 43, 52 Daniel, Paul 29 Guţu, G. XX, XLIV, 8, 17, 22 Dante, A. 8, 23 David, M. 15 H Demetrius vezi Demetrius Phalerus Haimovici, M. XLIX, 54 Demetrius Phalerus XLIV, 8, 30 Hangiu, I. 19, 24 Democrit, XVI, XLIV, 12, 33 Heraclit din Efes XVI, XLIV, 33 Densuşianu, Ovid 61 Herescu, N.I. XVIII, 18, 21 Diaconescu, Traian 7, 21, 25 Hermagoras 29 Diogenes Laertius XV, LVI, 11, 31 Herodot XXIX, 10 Dobroiu vezi Dobroiu, Eugen Hitler, Adolf XXII, XLIII Dobroiu, Eugen XI, XII, XIII, XV, XVI, Hogaş, Calistrat XIII, XXXVI XVII, XVIII, XIX, XX, XXIII, XXIV, XXV, Homer , X, XV, XLII, LVI, 4 XXVI, XXVII, XXIX, XXX, XXXII, 34 Horatius vezi Horatius Flaccus, Quintus Dragomir, Niculae 16 Horatius Flaccus, Quintus XLI, XLII, 1, 2 Drăganu, Nicolae 24 Hrdlick, Clement Louis 8, 27 Duca, I.G. XXII, XL Hudiţă, Ioan 35 Ducati, Pericle 10 Hulubei, Horia XIII Duprant, Alphonse 62 Ibrăileanu, G. XII, XXXVI, XLV, 59 67
Ionescu, Aureliu 58 Maftei, Ionel XXXII, LVII, 21, 32, 33 Ionescu, Elena XLIX, 54 Mancaş, Mircea LV, 35 Ionescu, Nella 16 Maniu, Iuliu 15 Ionescu-Gulian, Constantin XXV, XLIX, Manoliu, Petre 22, 18 54 Marcus, Solomon 35 Iordan, Iorgu XI, XII, XIII, XVI, XVII, XX, Marinescu, I.M. XIII, XIV, XXXVI, XXXIX, XXII, XXIII, XXV, XXVII, XXX, XXXII, XXXII, 3, 11, 33, 53 XXXVI, XXXVIII, XLI, XLIX, L, LV, 6, 7, 20, Marinescu, Ionel 8 26, 32, 35, 37, 43, 48, 54, 58, 59, 65 Marinescu-Himu, Maria 18 Iorga, Nicolae XXII, 30 Marouzeau, J. 3 Istrati, Gavril 21, 37 Mecu, Nicolae 25, 58, 59, 60, 62 Istrati, Ion 32, Meillet, Antoine XLI, 5, 6, 24, 37 Iuvenal vezi Iuvenalis Meyer, Wilhelm 37 Iuvenalis 3, 11 Mihai I, Rege al României XXII, XXIII, Ivănescu, Dumitru 52, 53 XLIII Mihăilă, C. 24 J Mihăileanu, Petre 33 Jacotă, Mihai XXXVI, 11 Mihalache, Ion 15, 16 Jacquier, Henri 23 Mihăescu, Haralambie XI, XII, XIII, XV, Jora, Mihail XIII XVI, XVII, XVIII, XX, XXIII, XXIV, XXV, XXVII, XXX, XLIV, 12, 20, 28, 33 K Minar, Ion 58 Kitrikis, Beate L Miron Cristea, patriarh XXXIX Koch, Hugo XXXIX Molotov,Viaceslav XLII Kreidler, 54 Morariu, Irina 34 Müller, Florian 33 L Murnu, George 36 Labiş, Nicolae XXVIII Labriolle, Pierre de XVIII, 28 Lalescu, Traian XIII Langa, Dumitru 55 N Langevin, Paul 12 Larionescu, Traian 55 Namaziano, Rutilio XV, XX, XLI, 1, 22, Lavagnini, Bruno 10 26, 30 Lăudat, I.D. 32 Nastasă, Lucian 34 Leon, Aurel XII, XXXI, XXXII, LVI, 21, 52 Naum, Teodor D. 5, 12, 23, 36 Leucip XVI, XLIX, 12, 33 Neagoe, Stelian 32 Licentius 9 Negrescu-Şuţu, Radu.35 Livescu, Jean XXV, XLIX, 54 Nestoian, Valeriu 50 Livius, T. XLII Nestorescu-Bălceşti, Horia 34, 51 Longos XIV, XXIX, 4, 23 Nicolau, Gh. XXVII, LI Luchian XLI, 4 Nicolescu, Vasile 25, 61, 62, 64, 65 Lucian din Samosata XX Nicorescu, Paul 13 Lupu, Nicolae Gh. XIII Niculescu, Alexandru 37 Lyer, Stanislav 24 Norden, Eduard XVII
M O
68
Olaru, Bogdan LVII Puşcariu, Sextil 63 Omăt, Gabriela 25 Opriş, Ioan 33 Q Oprişan, I. 33 Quintilianus XVIII Ornea, Z. LV, 35 Ortiz, Ramiro 8, 23 R Oţetea, Andrei XXII, XLIV, XLVII, XLVIII, Ralea, Mihai XIII, XXII, XLIV, XLVI, 35, L, LV, 25, 35, 36, 41, 43, 45, 46, 48 37, 43, 52, 58, 61, 64 Ovidius Naso, Publius XLII, 1, 2, 24 Raveica, Titus 33 Rădescu, N. XLV, 42 P Reviga, Gheorghe vezi Graur, Al. Ribbentrop, Joachim von XLII Panaitescu, P.P. XLV, 15, 33 Rosetti, Al. XLIX, L, LV, 7, 25, 35, 37, Papacostea, Cezar XVI, XIX, XXXVIII, 51, 54, 61, 62, 63, 64, 65 XLII, 6, 32, 33 Rusu, Dorina N. 19, 33 Papuc, Liviu 26 Rutilius Namatianus vezi Namaziano, Paraschivescu-Bălăceanu, C. 41 Rutilio Parhon, C.I. XXII, XLIV, XLVI, LIV, 42, 52 Partenie, Cezar XLVIII, 46 S Pascu, Giorge 12, 62 Sadoveanu, Mihail XXIII, XLVI, 50, 52 Pasquali, G. 14 Saint Augustin vezi Augustinus, Sfântul Pătraş, Antonio 36 Sandu, Antonio 34 Pârvan, Vasile XIV, XV, XVII, XX, Sanielevici, Simion XXVII, XLI, LI XXXVIII, XLI, 9, 13 Sălăgeanu, N. LIII Peeters, P. XVIII, 28 Sănătescu, Constantin XLV Pericle X Săvulescu, Traian XIII Petronio, Giuseppe 36 Sân-Georgiu, Ioan 23 Petronius 11 Scărlătescu, A. 55 Petrovici, Ion XLV, 33 Scriban, August XII, XXXVI Philippide, Al. XII, XXXVI, 30, 33 Sebastian, M. 25, 26 Philon, Evrenl 29 Seneca XL Piatkowski, Adelina 11 Sfântul Augustin vezi Augustinus, Pippidi, D.M. LVI, 8, 9, 26 Sfântul Platon XX, XLI, 4 Simonescu, Dan XXVII, LI, 56 Plaut XL Sixt 51 Plutarchos vezi Plutarh Souter, A. XVIII, 28 Plutarh XVII, 4, 23 Spartacus XXIX, 10 Podgoreanu, Anca 18 Stalin, I.V. XLVI, LII, 14, 17, 39, 42, 52 Popa, N.I. XI, XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, Stoenescu, Constanţa Elena 18 XVIII, XIX, XX, XXI, XXII, XXIV, XXV, Stoian, Iorgu XLVI, 2, 5, 6 XXVIII, XXX, XXXIII, XXXVI, 20 Stoilov, Simion 13 Popa, Victor Ion XIII Popescu, Horia Florian 18 Ş Popovici, Andrei XLIX Popovici, Max 55 Şapcaliu, G. 62 Predescu, Lucian 19 Ştef, Felicia XXIX, XXXIII, 34 Properce vezi Popertius Ştefănescu-Goangă, Petre XIII Propertius 3, 7, 24, 26 Ştrempel, Gabriel 34 69
V T Vendryès, Jules XVIII Tacitus, Publius Cornelius XX, XLII, 1, 2, Vergilius Maro, Publius XLII, 2, 3 3 Vianu, Stela 41 Tăutan, Viorel 21 Vianu, Tudor 37, 65 Tcaciuc, Octavian 33 Virgilio vezi Vergilius Maro, Publius Tenney, Frank 10 Vlădescu Răcoasa, Gh. XLVII, XLVIII Teodorescu, Emil 54 Vlăduţescu, Gh. LVII Teodoreanu, Ionel XIII Volovici, Leon 25 Theocrit 5 Vulpe, Radu XLV, 15, 33 Theodor din Gadara 29 Theodor din Rhodos 29 X Thomas, Paul 6 Xenophon XX, XLI, 4 Titus Livius Patavinus XX, 2, 3 Tolkiehn, Johannes 28 Y Toronţiu, I.E. 17, 22 Ygrec, Doctorul vezi Glicsman, I. Tucidide 9, 10, 11, XXIX Z Ţ Zamfirescu, Ion XLI, 28 Ţarălungă, Ecaterina 4 Zane, Gh. XLIV Ţiţeica, Şerban XXII, XLIV Zăroni, Romulus 14
70