Constantin I. Balmuş Biobibliografie
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti Constantin I. Balmuş Biobibliografie Constantin I. Balmu ş. Biobibliografie Seria: Biobibliografiile Directorilor BCU „Carol I“ din Bucure şti, 5 B i o b i b l i o g r a f i e 525 referin ţe a d n o t a t ă Biblioteca Central ă Universitar ă „Carol I“ din Bucure şti Constantin I. Balmu ş 1898-1957 Bucure şti 2013 Lucrare elaborat ă în cadrul Serviciului Cercetare.Metodologie Redactor principal Elena Bulgaru Redactori Dana Stoica, Dinu Ţenovici Colaboratori Carmen Goa ţă , Şerban Şub ă Coperta 1 Constantin I. Balmu ş – portret realizat de S. Neicu ISBN 978-973-88947-5-4 „Constantin Balmu ş, conferen ţiar la Universitatea din Ia şi, unul dintre cei mai preg ăti ţi cunosc ători ai clasicismului antic pe care îi avem, a adus, prin ultima sa publica ţie, un mare serviciu literaturii noastre filosofice române şti şi, în acela şi timp, literaturii cu privire la studiul antichit ăţ ii; este vorba despre traducerea lucr ării Tratatul despre sublim (…) şi de studiul care o precede. (…). D-sa a dat la iveal ă o traducere clar ă, sugestiv ă, preocupându-se la tot pasul a reda un echilibru rafinat, între topica şi stilul textului clasic pe de o parte şi nevoile de armonie ale limbii curente pe care o vorbim, pe de alta.“ Prof. Ion Zamfirescu, Adev ărul , 4 iul. 1935, p.1-2. „Versiunea român ă a romanului lui Longos, Daphnis şi Chloe , r ămâne o str ălucit ă dovad ă a mijloacelor artistice ale d-lui Balmu ş. U şurin ţa sa de a se mi şca înl ăuntrul frazei eline îndrept ăţ eşte încercarea de a traduce un celebru tratat despre sublim, din întâiul secol, pe care Boileau însu şi l-a t ălm ăcit. Ceea ce este remarcabil la d. Balmu ş, dat ă fiind dificultatea textului, este punerea textului român la nivelul limbii ideologice de ast ăzi.“ George C ălinescu, Ulysse . Edit. pentru Literatur ă, 1967, p.281-282. CUPRINS Un clasicist în Agora , de Prof.univ.dr. Liviu Franga.. ………………..........X Argument , de Elena Bulgaru………………………............................XXXIV Abrevieri …………………………………………………....................XXXV Cronologia vie ţii şi operei …………………………………...............XXXVI 1. OPERA I. Literatur ă latin ă clasic ă 1. Volume……………………………………………………………1 1.1 Studii…………………………………………………...1 1.2 Manuale. Crestoma ţii…………………………………..1 2. În periodice………………………………………………… ……3 2.1. Recenzii…………………………………………………3 II. Literatur ă greac ă clasic ă 1.Volume…………………………………………… ………........4 1.1 Studii……………………………………………………4 1.2 Traduceri ……………………………………………….4 1.3 Crestoma ţii……………………………………………...4 2 În volume…………………..……………………………………4 3 În periodice………………………………………………………4 3.1 Traduceri………………………………………………..4 3.2 Recenzii…………………………………………………5 III. Filologie clasic ă. Lingvistic ă 1. Volume…………………………………………………………....5 2. În periodice……………………………………………………......6 2.1. Studii. Articole……………………………………….......6 2.2. Recenzii………………………………………………......6 IV. Literatur ă român ă 1. În volume………………………………………………………....7 1.1. Studii…………………………………………………......7 2. În periodice………………………………………………………...7 2.1. Studii…………………………………………………......7 2.2. Recenzii………………………………………………......7 V. Literatur ă italian ă 1. In periodice……………………………………………………........7 1.1. Traduceri……………………………………….................7 1.2. Recenzii………………………………………...................8 VI. Estetic ă 1. Volume…………………………………………………………....8 1.1 Studii……………………………………………….............8 1.2 Traduceri……………………………………………….......8 2. În volume………………………………………................................9 2.1 Traduceri……………………………………………............9 VII. Istorie 1. Volume……………………………………………………………....9 2. În volume……………………………………………………............9 3. În periodice………………………………………………………….9 3.1. Studii………………………………………………………10 3.2. Recenzii…………………………………………… VIII. Filosofie 1. Volume……………………………………………………………..11 1.1.Traduceri…………………………………………………...11 2. În volume…………………………………………………………..12 2.1. Prefe ţe……………………………………………………..12 3. În periodice…………………………………………………….......12 3.1. Recenzii…………………………………………………....12 IX. Cultur ă. Înv ăţă mânt. 1. Volume………………………………………………………………....12 2. În periodice………………………………………………………...12 2.1. Studii. Articole………………………………………….....12 2.2. Necrologuri………………………………………………..13 X. Politic ă 1. În periodice………………………………………..................13 1.1 Studii. Articole……………………………………………..13 1.2. Polemici……………………………………………………15 1.3.Discursuri. Interviuri……………………………………….16 1.4. Omagii…………………………………………………… 17 XI. VARIA 1. În periodice…………………………………………………….......17 2.OMUL ŞI OPERA ÎN TIMP. REFERIN ŢE CRITICE A. Referin ţe generale 1. Bibliografii. Biobibliografii. Indici de revist ă…………………......18 2. Dic ţionare. Enciclopedii…………………………………………...19 3. Evoc ări. Comemor ări. Necrologuri………………………………..19 B. Referin ţe specializate I. Literatura latin ă clasic ă 1. În volume………………………………………………….......21 1.1 Studiii………………………………………………....21 2. În periodice................................................................................22 2.1.Recenzii.........................................................................22 2.2.Polemici………………………………..……...............22 2.3 Cit ări. Semnal ări………………………......……..........22 II. Literatura greac ă clasic ă 1. În periodice…………………………………………………....23 1.1. Recenzii…………………………………………....23 III.Filologie clasic ă. Lingvistic ă 1. În periodice……………………………………………………23 1.1. Studii……………………………………………...23 1.2. Cit ări. Semnal ări…………………………………..24 IV.Literatur ă român ă 1. Volume………………………………………………………..24 2. În volume……………………………………………………...25 2.1. Prefe ţe………………………………………………...25 3. În periodice……………………………………………………..25 3.1. Studii. Articole………………………………………..25 3.2. Recenzii…………………………………………….....32 3.3. Cit ări. Semnal ări……………………………………....33 V. Estetic ă 1. Volume………………………………………………………...26 2. În volume………………………………………………………26 2.1. Recenzii……………………………………………...26 3. În periodice………………………………………………….....27 3.1. Studii…………………………………………….......27 3.2. Recenzii…………………………………………… 27 VI. Istorie 1. În periodice…………………………………………….....31 1.1.Recenzii……………………………..………………..31 1.2 Cit ări. Semnal ări……………………………………...31 VII. Filosofie 1. În periodice ……………………………………….....31 1.1. Cit ări. Semnal ări…………………………………......31 VIII. Cultur ă. Înv ăţă mânt 1. Volume……………………………………….................................31 2. În volume…………………………………………………………..34 2.1Studii………………………………………………..................34 3. În periodice………………………………………………………...35 3.1 Studii……………………………………..................................35 3.2 Recenzii………………………………………….......................36 3.3 Cronici. D ări de seam ă………………………………................36 3.4 Evoc ări.Comemor ări………………………………...................37 3.5 Polemici………………………………………………..............37 3.6 Comunicate de pres ă…………………………………...............37 3.7 Cit ări. Semnal ări………………………………………..............40 IX. Politic ă 1. În periodice………………………………………………………...40 1.1. Cronici. D ări de seam ă…………………………………………40 1.2. Comunicate de pres ă…………………………………………...42 1.3. Cit ări. Semnal ări………………………………………………..50 X. Biografii 1. Volume…………………………………………………………… 51 XI. VARIA 3. ACTE. DOCUMENTE. CORESPONDEN ŢĂ I. Acte.Documente …………………………………………………..........52 II.Coresponden ţă 1. Scrisori trimise………………………………………………................58 2. Referin ţe critice în coresponden ţă ……………………………..............63 Indice de nume …………………………………………………………..66 Un clasicist în agora Argument Înc ă de pe vremea lui Homer, a şa cum o dovedesc ambele faimoase epopei, vechii greci foloseau un singur termen, cel de αγορ ά, pentru a da nume atât ideii de reunire a mai multor oameni, de adunare a poporului, a mul ţimii de cet ăţ eni, cât şi aceleia de loc unde avea s ă se desf ăş oare adunarea. În plin ă epoc ă clasic ă, la Atena, αγορε ύειν însemna „a vorbi în public”, adic ă „a vorbi într-o adunare“, verb semantic echivalent cu sintagma (de uz homeric) αγορ ας αγορε ύειν , „a ţine discursuri în fa ţa unei adun ări”, „a cuvânta într-o adunare”. De la Homer la Pericle şi pân ă departe, în epoca roman ă, ideea de întâlnire şi dezbatere public ă, într-un loc special destinat şi amenajat, a treburilor cet ăţ ii, idee exprimat ă prin cuvântul ή αγορ ά a dominat orizontul mental colectiv vechi grecesc, instituind o net ă separare între spa ţiul public, prin excelen ţă comun, şi cel privat-familial, de uz interior şi individual. Astfel s-a şi pecetluit, prin intermediul expresiilor uzuale din limb ă – precum εν τ η αγορ ά, „în pia ţa public ă”, sau αγορ α πληθο ύση ς „la ora când pia ţa public ă e plin ă de lume” (undeva, între orele zece ale dimine ţii şi unu dup ă amiaza) –, imaginea acelei αγορ ά ateniene clasice, despre care s-a spus, pe drept cuvânt, c ă a fost o „cetate a cet ăţ ii”, adic ă macheta ei miniatural ă: o mini-cetate în cetatea cea mare a Atenei, cu aleile ei proprii, de platani şi de plopi, cu cl ădirile ei proprii (temple, tribunale, diverse alte edificii cu destina ţie politic ă etc.), cu micile magazine şi tarabe pentru nego ţul zilnic, separate de locurile unde cet ăţ enii ascultau discursuri şi-şi spuneau cuvântul. Termenul vechi grecesc şi, odat ă cu el, ideea pe care o purta nu au murit peste milenii. Pân ă ast ăzi, unele limbi moderne - desigur, cele de circula ţie extins ă în primul rând -, prin împrumuturi pe cale cult ă, îl p ăstreaz ă şi folosesc. În urbanistica modern ă, de pild ă, spa ţiul pietonal amplu, fie acoperit, de regul ă, fie descoperit, populat de mul ţimea cotidian ă a trec ătorilor, se nume şte, în felurite limbi de azi, cu acela şi multimilenar cuvânt grecesc: agora. În plus, acesta a c ăpătat şi o valoare simbolic ă: loc de înfruntare şi confruntare de opinii, agora a ajuns s ă desemneze, suplimentar, şi no ţiunea de întrecere,