Faculty of Languages, University of Bucharest
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Trials of the War Criminals
TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews. -
Romanian Language and Its Dialects
Social Sciences ROMANIAN LANGUAGE AND ITS DIALECTS Ana-Maria DUDĂU1 ABSTRACT: THE ROMANIAN LANGUAGE, THE CONTINUANCE OF THE LATIN LANGUAGE SPOKEN IN THE EASTERN PARTS OF THE FORMER ROMAN EMPIRE, COMES WITH ITS FOUR DIALECTS: DACO- ROMANIAN, AROMANIAN, MEGLENO-ROMANIAN AND ISTRO-ROMANIAN TO COMPLETE THE EUROPEAN LINGUISTIC PALETTE. THE ROMANIAN LINGUISTS HAVE ALWAYS SHOWN A PERMANENT CONCERN FOR BOTH THE IDENTITY AND THE STATUS OF THE ROMANIAN LANGUAGE AND ITS DIALECTS, THUS SUPPORTING THE EXISTENCE OF THE ETHNIC, LINGUISTIC AND CULTURAL PARTICULARITIES OF THE MINORITIES AND REJECTING, FIRMLY, ANY ATTEMPT TO ASSIMILATE THEM BY FORCE KEYWORDS: MULTILINGUALISM, DIALECT, ASSIMILATION, OFFICIAL LANGUAGE, SPOKEN LANGUAGE. The Romanian language - the only Romance language in Eastern Europe - is an "island" of Latinity in a mainly "Slavic sea" - including its dialects from the south of the Danube – Aromanian, Megleno-Romanian and Istro-Romanian. Multilingualism is defined narrowly as the alternative use of several languages; widely, it is use of several alternative language systems, regardless of their status: different languages, dialects of the same language or even varieties of the same idiom, being a natural consequence of linguistic contact. Multilingualism is an Europe value and a shared commitment, with particular importance for initial education, lifelong learning, employment, justice, freedom and security. Romanian language, with its four dialects - Daco-Romanian, Aromanian, Megleno- Romanian and Istro-Romanian – is the continuance of the Latin language spoken in the eastern parts of the former Roman Empire. Together with the Dalmatian language (now extinct) and central and southern Italian dialects, is part of the Apenino-Balkan group of Romance languages, different from theAlpine–Pyrenean group2. -
Astrei Şi a Academiei Române, Până La 1918
CARTEA ROMÂNEASCĂ VECHE ÎN PREOCUPĂRILE ASTREI ŞI A ACADEMIEI ROMÂNE, PÂNĂ LA 1918 IOANOROS După înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849, în toate provinciile române au loc importante schimbări social-politice: instaurarea neoabsolu tismului (1849-1859), a liberalismului habsburgic (1860-1867), apoi, a dualismului austro-ungar, după 1867, în Transilvania; Unirea Principatelor şi constituirea statului naţional modern al României (1859), domnia septenală a lui Al. I. Cuza cu reformele ei; au loc războiul pentru independenţă (1877), proclamarea regatului României (1881) şi primul război mondial (1914-1916), culminând cu Marea Unire din 1918 şi, drept consecinţă imediată, făurirea statului naţional unitar România. Chiar şi o simplă rememorare aici a principalelor evenimente istorice petrecute de la mijlocul secolului al XIX-iea, până spre sfârşitul celei de-a doua decade a secolului al XX-iea, ne sugerează ca fiind perioada cu cele mai complexe transformări din istoria noastră, una în care mutaţiile istoriografice sunt semnificative pentru cultura unui stat modern, racordat la valorile ştiinţifice şi culturale europene. Cartea veche românească în preocupările ASTREI. Încă din timpul regimului neoabsolutist, în istoriografia ardeleană se produc mutaţii semnifica tive în ceea ce priveşte procesul de instituţionalizare, acestea constând, între altele, în întemeierea Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (1861), apariţia unor publicaţii specializate cu apariţie regulată ca „Transilvania" 1 (1868), organ al Astrei, şi „Archivu pentru filologie şi istorie" (1867-1870) • Deşi, ca scop iniţial al Astrei s-a pus „cultura şi dezvoltarea limbei şi 2 publicarea de cărţi folositoare" , ideea strângerii cărţilor vechi nu a fost 1 Pentru detalii asupra perioadei sub unghi instituţional şi istoriografic, vezi: I. -
Calendar Cultural 2011
CALENDAR CULTURAL 2011 OCTOMBRIE Octombrie este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic, cea de-a zecea din calendarele reformate, cel iulian şi gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvantul latinesc octo, opt, pentru ca luna octombrie era a opta lună în calendarul roman. Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. „Cu soarele azi galben ca fagurii de miere, în jurul meu se-nchide un măr boltit de mere. Din ram eu rup ca-n basme un măr de aur şi O, pom vrăjit de toamnă, nu poţi să mă reţii Prin ramuri desfăcute uşor de mâna mea, Zăresc comoara viei şi-odihna ei mă vrea. Sub un butuc de viţă rămân culcat pe spate – Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.” Ion Pillat - Brumărel In România, luna octombrie, popular, se numeste Brumărel. Fenomenele meteorologice care se produc în aceste săptămâni sunt definitorii pentru viitor, pe de o parte, şi impun desfăşurarea anumitor activităţi agricole, pe de altă parte. Aşa cum îi spune şi numele, în această perioadă „începe a bruma, încep a cădea brumele cele mici.” Într-o versificaţie populară se arată că: „Brumărel e necăjos şi suflă rece/ Pe unde merge, el pârleşte/ Copacii verzi îi goleşte./ Bruma cade pe ogoare,/ Holdele îs de mult în hambare/ Leneşii tremură de frică / Şi pielea le-o înfurnică” Sărbătorile din această lună se încadrează, din punctul de vedere al meteorologiei populare, unui timp de tranzitie. Astfel, în această lună întâlnim fel de fel de practici specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă, toate acestea fiind incorporate în sărbători precum: 1 octombrie: Sf. -
Network Map of Knowledge And
Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W. -
My Kastner and Nathanson 'Roots' Trip to Bucovina and Moldavia In
Merle Kastner My Kastner and Nathanson ‘Roots’ Trip to Bucovina and Moldavia in July, 2012 My Kastner and Nathanson ‘Roots’ Trip to Bucovina and Moldavia, July, 2012: Towns in Bucovina and Moldavia, referred to in this account and distances that we covered: The first two days: Suceava to Radauti is 36.1 km Radauti to is 7.1 km Sucevi a Monastery is 25.4 km Sucevi a MoFrătăuţiinastery Vechito Marginea is 10.7 km MargineaFrătăuţii Vechi to Suceava to is 41.6ţ km ----------------------------------------ţ The third day: Suceava to Falticeni is 24.7 km From Falticeni to Piatra Neam is 77.6 km From Piatra Neam to Negulesti is: 149.9 km to Suceava is 211.6 țkm -----------------------------------------ț NeguleştiThe fourth and last day: Suceava to Chernivtski/Czernowitz, Ukraine is 82.4 km ------------------------------------------------------------------------------ What and where is Bucovina – a brief history: Bucovina meaning ‘the Land of the Beech Trees’, (a little smaller than the state of Connecticut, USA) was formerly an independent crown land in the Austro-Hungarian Empire. There was a large and thriving Jewish population in Bucovina. Jews were heavily represented in the crafts, the learned professions and in government. Jews lived in many towns in Bukovina, ranging from a metropolis such as Czernowitz, to many tiny shtetls1. Already oppressed by the January 1938 decree reconsidering their citizenship, Bucovina’s Jews became the direct target of persecution. Between June 28, 1940 and July 5, 1941, Northern Bukovina, including Czernowitz, was under Soviet rule, as a result of the Molotov-Ribbentrop Pact. The deportation of the 3,500 people to Siberia was effected by the Soviets prior to the advancing Romanian/German occupation of Northern Bukovina. -
The Aromanians in Macedonia
Macedonian Historical Review 3 (2012) Македонска историска ревија 3 (2012) EDITORIAL BOARD: Boban PETROVSKI, University of Ss. Cyril and Methodius, Macedonia (editor-in-chief) Nikola ŽEŽOV, University of Ss. Cyril and Methodius, Macedonia Dalibor JOVANOVSKI, University of Ss. Cyril and Methodius, Macedonia Toni FILIPOSKI, University of Ss. Cyril and Methodius, Macedonia Charles INGRAO, Purdue University, USA Bojan BALKOVEC, University of Ljubljana,Slovenia Aleksander NIKOLOV, University of Sofia, Bulgaria Đorđe BUBALO, University of Belgrade, Serbia Ivan BALTA, University of Osijek, Croatia Adrian PAPAIANI, University of Elbasan, Albania Oliver SCHMITT, University of Vienna, Austria Nikola MINOV, University of Ss. Cyril and Methodius, Macedonia (editorial board secretary) ISSN: 1857-7032 © 2012 Faculty of Philosophy, University of Ss. Cyril and Methodius, Skopje, Macedonia University of Ss. Cyril and Methodius - Skopje Faculty of Philosophy Macedonian Historical Review vol. 3 2012 Please send all articles, notes, documents and enquiries to: Macedonian Historical Review Department of History Faculty of Philosophy Bul. Krste Misirkov bb 1000 Skopje Republic of Macedonia http://mhr.fzf.ukim.edu.mk/ [email protected] TABLE OF CONTENTS 7 Nathalie DEL SOCORRO Archaic Funerary Rites in Ancient Macedonia: contribution of old excavations to present-day researches 15 Wouter VANACKER Indigenous Insurgence in the Central Balkan during the Principate 41 Valerie C. COOPER Archeological Evidence of Religious Syncretism in Thasos, Greece during the Early Christian Period 65 Diego PEIRANO Some Observations about the Form and Settings of the Basilica of Bargala 85 Denitsa PETROVA La conquête ottomane dans les Balkans, reflétée dans quelques chroniques courtes 95 Elica MANEVA Archaeology, Ethnology, or History? Vodoča Necropolis, Graves 427a and 427, the First Half of the 19th c. -
Bianca Burţa-Cernat: „«Marea» Politică Mondială Urmează În Continuare Principiul Nietzschean Al Dominaţiei «Stăpânului» Asupra «Sclavului»“
10 (348) / 2016 ISSN 1220 -6350 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 9 771220 635006 Alecu Russo (II) de Eugen Simion Deux Europes 34 6 10 ( 8) / 201 de facto ou une seule Europe? de Evanghelos Moutsopoulos Bianca Burţa-Cernat: „«Marea» politică mondială urmează în continuare principiul nietzschean al dominaţiei «stăpânului» asupra «sclavului»“ De l'amitié au théâtre de Georges Banu Mărturisirea unui „pierdut în lumină” de Constantin Coroiu Perpessicius „Bene barbatus” (I) de Lucian Chișu Nr. 10 ( 8) / 201346 Mihaela BURUGĂ secretariat de re d acţie CUPRINS 10/2016 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Alecu Russo (II) Alecu Russo (II). 3 A GÂNDI EUROPA Evanghelios MOUTSOPOULOS: Deux Europes de facto ou une seule Europe? Deux Europes de facto ou une seule Europe? . 15 INTERVIU Bianca CERNAT: „«Marea» politică mondială urmează în continuare principiul nietzschean al dominaţiei «stăpânului» asupra «sclavului»” – Florian Saiu în dialog cu Bianca Burţa-Cernat High Politics Continues to Abide by the Nietzschean „Master-Slave Morality" – Florian Saiu talks to Bianca Burţa-Cernat . 18 DOCUMENT Georges BANU: De l'amitié au théâtre De l'amitié au théâtre . 30 CRONICI LITERARE Constantin COROIU: Mărturisirea unui „pierdut în lumină”. Note despre o nouă variantă a „Jurnalului fericirii” The Confession of a Soul „Lost in the Light”. Notes on a New Version of N. Steinhardt’s „Diary of a Happy Man” . 42 Lucian CHIŞU: Perpessicius „Bene barbatus” (I) A Pen Name:“ Bene Barbatus”(Dumitru Panaitescu-Perpessicius) . 49 COMENTARII Caius Traian DRAGOMIR: Trei erori extinse asupra istoriei – în filozofie, teologie, ştiinţă Three Persistent Errors in Philosophy, Theology and Science . 56 1 Dana LIZAC: Eminescu: Venere si madonă, sau Erosul hermetic (II) Eminescu: Venus and Madonna, or the Hermetic Eros (II) . -
Caietele CNSAS, Nr. 2 (20) / 2017
Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Minoritatea evreiască din România (I) Anul X, nr. 2 (20)/2017 Editura CNSAS Bucureşti 2018 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul X, nr. 2 (20)/2017 ISSN: 1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (University of Wroclaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Elis Pleșa (coordonator număr tematic) Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Gabriela Toma Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine autorilor. Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Studii Natalia LAZĂR, Evreitate, antisemitism și aliya. Interviu cu Liviu Rotman, prof. univ. S.N.S.P.A. (1 decembrie 2017)………………………………7 Lya BENJAMIN, Ordinul B’nei Brith în România (I.O.B.B.). O scurtă istorie …………………………………………………………………............................25 Florin C. STAN, Aspecte privind emigrarea evreilor din U.R.S.S. -
Oradea Academy of Law (1919 – 1934)
Munich Personal RePEc Archive Higher Education at the Western Border of Great Romania: Oradea Academy of Law (1919 – 1934) Chirodea, Florentina University of Oradea 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/62801/ MPRA Paper No. 62801, posted 18 Sep 2015 06:06 UTC FLORENTINA CHIRODEA ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR LA GRANIŢA DE VEST A ROMÂNIEI MARI ACADEMIA DE DREPT DIN ORADEA (1919-1934) Cuvânt înainte de prof.univ.dr. MIHAI D. DRECIN (Oradea) Oradea, 2011 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ……………………………………………… 7 INTRODUCERE ………………………………………………..... 11 CAPITOLUL I Organizarea Academiei de Drept din Oradea în perioada 1919-1934 ......................................................... 29 I.1 Tranziția de la autoritățile maghiare la cele românești (1919 – 1921) ……………………………………........... 35 I.2 Academia de Drept din Oradea în perioada consolidării statului național unitar român (1921 – 1928) .................. 41 I.3 Efecte ale crizelor interbelice asupra activității Academiei de Drept din Oradea (1929 - 1933) ………........................ 49 I.4 Proiectul de înființare a Universității „Regele Mihai I” la Oradea …............................................................................ 68 I.5 Desființarea Facultății de Drept „Regele Carol al II-lea” din Oradea (1934) ……………………………………….. 75 CAPITOLUL II Profesorii Academiei …………………………. 87 II.1 Colectivul profesoral al Academiei de Drept din Oradea în primii trei ani de guvernare românească …………….. 89 II.2 Consolidarea corpului academic ……………………….... 92 II.3 Stil de viață și statut social ……………………………..... 107 II.4 Afirmarea națională și internațională a universitarilor orădeni …………………………………………………. 112 II.4.1 Activitatea științifică ……………………………... 112 II.4.2 Prezențe ale profesorilor Academiei de Drept din Oradea în viața culturală locală și națională …..... 125 II.4.3 Implicarea profesorilor orădeni în viața politică românească ……………………………………… 136 CAPITOLUL III Studenții Academiei de Drept din Oradea ….. 145 III.1 Dinamica studenților în perioada românească a Academiei de Drept din Oradea ................................... -
Symposia Conference Book
icd institute for cultural diplomacy The 2013 Symposia on Cultural Diplomacy “The Potential for Cultural Diplomacy in Supporting National and International Governance” (Berlin, Ankara, Istanbul, Bucharest, Rome, Washington, D.C., New York City, Brussels, London; May-August 2013) The International Symposia on Cultural Diplomacy 2013 “The Potential for Cultural Diplomacy in Supporting National and International Governance” (Berlin, Ankara, Istanbul, Bucharest, Rome, Washington, D.C., New York City, Brussels, London; May-August 2013) Table of Contents Introduction The International Symposia on Cultural Diplomacy 2013 is now 5 years old Introduction ........................................................................................... 2 and has become the world’s largest event in the field of Cultural Diplomacy. The sixth Symposia took place in 2013 and included large-scale events tak- Conference Summaries ing place in different major capital cities in cooperation with governments, leading academic institutions and civil society organizations throughout the Symposium on Cultural Diplomacy in the Mediterranean ........... 3 months of May - July 2013. Symposium on Cultural Diplomacy in Germany ........................... 5 Symposium on Cultural Diplomacy in the Levant ......................... 7 The focus of the 2013 symposia was to explore the potential for cultural di- Symposium on Cultural Diplomacy & Human Rights..................... 9 plomacy to successfully support national and international governance; and Symposium on Cultural -
Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Din Bucureşti
ACADEMIA ROMÂNĂ FOLIA LINGUISTICA BUCARESTIENSIA Buletinul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti Nr. 3 (ianuarie–iunie) 2009 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2009 1 Varianta electronică a acestui număr al buletinului Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti, care cuprinde şi rezumatele comunicărilor, poate fi consultată pe site-ul Institutului. Redactori: Doina-Paula Doroftei, Carmen Mîrzea Vasile, Maria Mărdărescu-Teodorescu Tehnoredactare: Ana-Cătălina Pătraşcu Calea 13 Septembrie nr. 13 C.P. 42-37, 050711 Bucureşti Tel.: + 4-021-318 24 52 Fax: + 4-021-318 24 17 E-mail: [email protected] www.iordan.lingv.ro 2 MODIFICĂRI ÎN COMPONENŢA COLECTIVELOR DE CERCETARE Promovări – confirmarea pe postul de cercetător ştiinţific I: Ana-Maria Barbu – atestarea pe postul de asistent de cercetare: Ana-Maria Mihail, Alexandru Nicolae PROGRAME ŞI PROIECTE DE CERCETARE – 2009 – 10 programe: I. Atlase lingvistice româneşti, II. Banca de informare şi documentare lingvistică, III. Cultivarea limbii române, IV. Dialecte şi graiuri din România şi din afara graniţelor, V. Fonetica limbii române, VI. Lexicografie bilingvă şi multilingvă, VII. Limba ca expresie a culturii naţionale, VIII. Proiecte internaţionale, IX. Tezaurul lexical al limbii române, X. Tezaurul toponimic al României, totalizând 33 de proiecte, dintre care 8 proiecte fundamentale ale Academiei Române – Proiecte noi: 1. Atlas sociolingvistic al aromânei 2. Limba română vorbită actuală (transcriere de texte şi interpretarea lor) 3. Texte dialectale aromâne din Grecia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei Programul I. ATLASE LINGVISTICE ROMÂNEŞTI 1. Atlas sociolingvistic al aromânei – realizator: Emanuela Nevaci 2. Atlasul lingvistic al dialectului aromân (ALAR), vol. I – autor: Nicolae Saramandu 3.