DOCSLIB.ORG

Istoria Scolelob

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Istoria Scolelob ISTORIA CULTUREI NATIONALE ISTORIA SCOLELOB DE LA 1800-1864 CU O SCURTA INTRODUCERE COPRIROES BOTE DIII ISTORIA CULTURE! RATIORALE ANTERIORE SECOLDLUI AL XIX-12'. cu NUMENOSE FAC-SIMILE DE DOCUMENTE, SEMNITURI, AUTOGNAFE, ETC. DE V. A. URECHIA MEMOIR AL ACADEMIRY ROANE, PROPES011 DE ISTORIA ROMINILOR LA FACULTATRA Di LITTER ono Bocuzzscl. MEMBER CORESPONDENT AL ACADEME/ SPANIOLE, MENDER AL INSTITUTULUT ETNOGEAPIC DIN PARLS, AL SOCRITETEI ECONOMICE MATRITENSI Di AXICOS DEL PAIS, AL FELIBRILOR, MENEM/ DR ON6111 AL SOCJITITIP OMEXILOR DR LITERE, DELEGAX GENERAL Al. AsocumummT Imam/mom/am DE wan i SC/INTE, V/CEPRITIDIETE p KEMBRII PREDATOR AL. ATENE01.111 ROALtX, ETC. ICCOMT.J1_, CU MAI MULTE FAC-SIMULE OP INCONDNAT DE ACADEMIA AMA --21A10- BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI 1892 -2-r ISTORIA. CULTUREI NATIONALt .00.-0ct 'YUCA ISTORIA SCOLELOR DE LA 1800-1864 CC OscaeriINTRODUCERE COPRINIIPND NOTE DIN IffORIA CULTUREE NATIONALE ANTERIOARE SE1'01,110 AL XIXla, t'd CU NUMER6SE FAC-SIM1LE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURr, AUTOGRAFE, ETC. DE V. A. URECHI A. MEMBRU AL ACADEMIP.T RO4NE, PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LIME DIN BucuarscY, 1lEmeRu CORFSPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLF, MEMBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIFTXTET ECONOMICE MATRITFNSF DE AMICOS DEL PAIS, AL FELIRRILOR, MEMERU DE °ORE AL SOCIETXTET OMENII OR DFITERE, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNET INTERNATIONALE DF LITEREt saixTE, Vace-ParvniwmI mrmnau FUNDATOR AL ATFNEULUI RON;tti, ETC. FrO11T-3-1-8 Cu MAI MULTE FAC-SIMILE OP 1NCORONAT DE ACADEMIA ROMANA diegvga, BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI -1892 PREFATA In anal 1889, Academia romänä a publicat concurs pentru scrierea unei istorii a scólelor n6stre, de la inceputul secolului al XIX pänd la 1864. Cred cä c,eea ce a Indemnat pre invétatul corp sä publice asemenea istorie, este convingerea, ca aprópe top acel barbatl de Stat, carl 10 pro- puneati sä reformeze instructiunea nósträ publica §i cart', dinteoi In alta, inundail arhivele ministeriale §i parlamentare cu proiecte de ase- menea specie, probati, in lucrärile lor, o mare ignoranta de tot ce s'a facut §i a existat In tenle romäne, in directiunea scolarä, in sfera acésta culturalä a Romänimel. Ca material, ca arhiva portativa, pentru luminarea presintelul, a pro- vocat Academia romänä scrierea ce dait aci. Presintata la concursul publicat, in mod anonim, ea a avut on6rea sit fie disting de Academia romänä, care 'I-a acordat premiul Eliad in anul 1890. Strimtorarea budgetara a Academiei, ar fi lasat, pe multi anY, sä, zaca, fä'rä de profit, lucrarea mea, In arhiva ei, dacä In Septembre 1890, mi- nistrul de cultei instructiune publicä, D. Teodor Rosetti, nu dispunea tiparirea Istoriei scólelor"la imprimeria StatuluT, procurAnd pentru acésta hArtia necesarä, cu unica condiliune, ca sa las ministerului, pen- tru despagubirea sa de härtia cumpèratd, un numen de exemplare erhi- valente cu suma cheltuita. Gratie acesteI bine-voitóre dispositiunI, ast4 pot pune primul volum din lucrarea mea la disposiliunea celor cart doresc a sci cäte ceva din istoria nóstra culturalä. Sunt departe de a pretinde cä lucrerea de fatä are alt merit de cAt de a pune la indemAna fie-cui, estrase, informatiuni §i documente, greiide consuitat, in sute si mii de dosare din arhivele publice si private. Neu'i- tatul met magistrui amic, Mihail Kogalniceanu, sustinénd lucrarea mea in sinul Academid, dicea cum mi s'a spus intre altele, cà am dovedit, prin acéstä lucrare, el sunt un neobosit drece de arhive. AtAt si doresc sä dovedésca lUcrarea de fatä, cd este resultatul cerce- tärilor a unel mund de 30 de ant in arhivele publice si privatei nu o elucubratiune nedocumentat&i fantastica .a pgerulul As% am procedat pentru cursul meil de istoria Romanilor ;asia am urrnati cu lucrarea de fath, estrasa din chiar acel curs al meú de istorie. V. A .URECHIA. BueureseT, 1S92, tuna Martie 12 (16). POPESCU BAJENARU AUTOR..r4.2/z7eck.i.. V OLdi a-C.44t7M?7:.st.I.4 INTRODUCERE Cultura n6strel nationalci este produsul a diferitI factorI, precnm se intknplá eu orT- ce civilitare omenésc,ä. Ace0I factorI sunt, séil &tali, sea' de earl' natiunea are consciint& deplina. Dintre factoriI pre earl 'I numiram fatali, vorn cita aci : I) Infininta vechatateI. Cercetarea cat de suprafacialä a produselor natiuneI romane, din directiunea culturala, pune in evidentä influinta ce all avut asupra desvoltare neistre culturale fie-care dintre natiunile vecine séd conlocuitóre. De aci unele deosebirI in produsele spirituluI 0 ale arteI, in secolii anteriori, la romanii din Transilvania, din Moldova 0 din Téra Muntenésea. Tot de aci intardiere séii grabire mal mare spre culturä, a fie-cäreia din aceste provincil mmane. Influinta de vecinAtate a fost mutt mal bine-faceére pentru moldovenI decat pentru muntenI. Polonia, in secolul al XVII-lea, ha chiari in al XVI-lea, era o Ora de la care Moldova putea primi inriurire cultural& destul de inaintata. Renascerea italiandi in genere apuséna, ail dus lacia civilisät6re in Polonia prin sc6- lele iezuitilori prin universitatea Cracovian& "). Conseil* originel latine s'a desvoltat in primil no0ri scriitorI din contactul lor cu inv6tatorif italianI din Polonia. Frumosul al/dirt ce ié istoria Inca cu cea mal veche scriere anonimi Letopiseful nostru tnoldovenese," cum Il numesce Ureche,i cu Letopi- 801 latinese"i chiar cu Alte isvidcle ale ndstre", 10 are, de sigur, explicatiunea In in- fluinta bine-fac6t6re a culturei Polone. In 1401, in Academia Cracoviand aflám intemeiatä o bursa special& pentru moldovenI, litvanI igalitianl. Acésta bursa afost intemeiatä de Episcopul Cracovian Petru, cu scop de propaganda a catolicismuluY. OrI-cum, ea probé* ea la Academia Cracovianä urmaili tinerI moldovenl i hid din secolul XV **). Déc,& influinta slavond este un factor cultural necontestabil, acea influinta, c,are de la slavona din Sud avea sa adueä putin bine culture nationale romilne, din partea GalitieI, din contra, acea influinta slavonä, gratie Scedelor din Polonia, urma sA aducA in Moldova fohise marl culturale. Tot tjmpul cat galitieniI ortodoc0 furl persecutati de catolicl, bar- *) Veçrf cursul de istoria romanit de V. A. Urechiti. VeçlT Schite de istoria literature, partea I. 80, Bucurescr, 1885. **) Veçrf Anuarul general al instructiunel publice de V. A. Urechitl, 1864-65 la pilg. XVIII, - 2 - batiI de carte din Galitia gäsirä acläpust la curtea moldoverinä. EI intretinura aci, pe mult timp, domnia limbei slavone in bisericä §i oficialitate ;dar, de altä parte, inavutirà Mol- dova cu cunoscinte reale §i cu desteptarea gustuluI artelor puse in serviciul bisericeI. Dupe ce galitienii ortodoc§I se impäcarä Cu scaunul Papal, afluinta galitienilor cärturarf In Moldova incepe a scAdea, §i atunci limba slavonä perde iute stäpanirea el, §i acésta in prolltul desvoltärei romäne. Am demunstrat aiurea, in cursul meri, cum diacilor slavonI se substituesc diaciT mol- doveni. Diacii moldovenb due cu harnica lor pista destul de departe limba romanései, dar cine o inavutesce, din respectul cugetárel §i al sufletuluï, sunt scriitoriI moldovenI de la inceputul 8ecoluluI al XVII-lea. Apo'l ace§tI scriitorI mai totI ì1 fac educatiunea in sc6lele polone.i prin ace§tia, decI,influinta culturala polonii este necontestabilit in desvoltarea culturalä moldovénä. Muntenil nu ail beneficiat de un factor cultural atat de inaintat ca al PoloniaVeci- natatea cea slabä in culturä, intàrie mal mult desvoltarea eulturalä a MunteilieI. Acéstä provincie romän6scii are noroc cu t6te acestea din vecinatatea mediatii. Numaf cdderea Constantimpolel 6casionewi pentrir munteni un factor neasteptat cul- tural, prin emigratiT gred din Bizant. Mal apoI Muntenia primesee inritirirI culturale si de la un alt nea§teptat factor, din partea Transilvania AicI natitinea rornána '§1 mentine limba, nu invOtti unguresce, intre altele, gratie §i ca oficialitatea unguréscä se serva de timba latina.Ast-fel, primiI arturarI romilnI din Transilvania se adapä in fántäni latine, itir nu unguresa Nu apoI, desvoltarea limbeI este patronata in Transilvania de necesitätile de propa- gandä ale reforme! religiáse. Racoti, spre a face calvinI pre romänil ortodoc4I, patronkti el insu§I tipärirea primelor carti in limba romilnéscä. OrI §i cát a putut neliniti consciinta bisericéscA a Mitropolitulifi Varlam, d'ama in biblioteca slovesnictdia seA prieten Ullri§te Nästurel, a Catiehism erestinesc, tipärit de calvini in Ardeal, nu maI putin era acésta o carte ronninesca, si ca atare a avut influinta sa de§teptät6re in sens romilnesc. D6cá n'ar fi fost hicrul a§a, nu se emotiona Mitropolitul Varlam la vedemt acestei cärtI, §i nil ajunge tréha sa se conwice Sin )(lid din TreY Erarcht. de la IasT. Inflainfele culturale ifuntenia i lfoldova concretisat lui monumentele biseri- cesa', ha pänd §i in odrikliile acestora.. Ochinl ceva exercitat, mima! la privirea obiectelor servind ciiltulu i,distinge notabile deosebirI intre orldjdiile moldovene §i cele muntene. Tot asernenea architectura bisericilor din Moldova pinä dupe Petru Rare§ §i a bisericilor din Muntenia din aceeasi epoc,ä, sunt documente plastic,e ale deosebitilor factor! cultural!, harI ají inriurit in ambele térI. Un fel de unificare a directiuneI culturale se impune ambelor numaI din r,litia când incetézä inriurirea culturel polone §i latine, substituindu-i-se inriurirea din ce in ce mal putPrnid, prin rézérnul el politic, a cultureY gyeer-bizantine. Originele. Un alt factor fatal al cultureI naliuneI române a fost, precuin continua at;11 a fi, originea. cilt de depärtatI, in curgere de secoll, de
Load more

Recommended publications
  • Pro-Contra VOL 3 P-Z.Indd
    FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Pro øi Contra T I T U L E S C U Lucrare apærutæ cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional Pro øi Contra T I T U L E S C U ediflia a II°a revæzutæ øi adæugitæ Ediflie îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de GEORGE G. POTRA Volumul III FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2012 Redactor: Ana Potra Coperta: Victor Potra Culegere computerizatæ: Ana Potra Tehnoredactare: Ofelia Coøman Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Pro øi contra Titulescu / ed. îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de George G. Potra. ­ Ed. a 2­a, rev. ­ Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2012 3 vol. ISBN 978­606­8091­13­6 Vol. 3. ­ 2012. ­ Bibliogr. ­ Index. ­ ISBN 978­606­8091­17­4 I. Potra, George G (ed. øt.) 94(498)”19” Titulescu,N. ISBN GENERAL: 978°606°8091°13°6 ISBN: 978­606­8091­17­4 © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului Idealul Creator vrea ca Împæræflia Cerurilor care este în noi sæ se realizeze în jurul nostru în lumea vizibilæ a materiei. Idealul Creator nu se mulflumeøte sæ sædeascæ în sufletul omenesc germenul credinflei într­o viaflæ viitoare, unde înflelepciunea îøi va da mâna cu bunætatea; el cere mai ales eforturile necesare, oricât de mari ar fi ele, pentru a integra în materie toate elanurile instinctive ale sufletului omenesc înspre frumos øi înspre bine, pe care nu este de ajuns sæ le întrevedem, ci trebuie sæ øtim sæ le creæm! Idealul Creator nu face deosebire între spirit øi materie; el vede în cel dintâi geniul sculptorului, iar în cea de­a doua marmura care se lasæ ølefuitæ pentru ca sæ aparæ în plinæ luminæ frumosul, ascuns mai înainte în stræfundurile sufletului omenesc.! Nicolae Titulescu J.
    [Show full text]
  • George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive Pierdute. Dosarul Unei
    Recenzii. Note – Reviews, Notes 133 George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări, Centrul Cultural “Lucian Blaga” – Sebeş, Fundaţia Culturală “Lucian Blaga” – Sebeş, 2015, 600 p. + 209 ilustraţii The archives are some of the main repositories of information we appeal to as individuals, as a community or people. They represent a form of memory we go to for long term research or for immediate interests. We check almost on a daily basis their role and importance in society. Taking the risk of a reproof for exaggerating, I state that in any historical evocation, in any contemporary evaluation and in any future project, we cannot ignore data and ideas kept in archives as premises of any material or spiritual construction. As an institution, the archives in Romania identify their act of birth 170 years ago. The explanation for this tardive reality is to be found in both objective and subjective factors, which have been rigorously identified and analyzed by the historians of the Romanian archives. I am in a rush to underline that, despite all legal regulations, of the stage corrections, administrative, economic and financial measures to consolidate their structures and functionality, under the sign of organicity and efficiency, the institution of the archives has recorded in Romania serious dysfunctions and grave accidents (during war or calamities). With each of these, the informational content of Romanian archives has been affected. The subsequent efforts – no matter how consistent or well-intended – could only reconstruct and restore in a fragmentary and uncertain manner the segments of local and even national history – economic, ethnic, confessional, cultural a.s.o.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu. Insemnari 1914-1916
    Colec{ie coordonati de Nr P UNE DORUDUMITRESCU coLAE OLLZU-MIC $ $TI NICULAE FITIPESCU iNSETUNARI (1e14-1e16) Studiu introductiv, note, index gi bibliografie de DORU DUMITRESCU *, -2017 330 Index Negulescu, Petre, 60, 322 Siveanu, Nicolae, T8 Nelidov, A-lexander, 191 Schlawe, Ottokar, 144, 229, 237 Nenifescu, Dimitrie, 87, 321 Spencer-Churchill, Randolph Henry Niculescu, O skar, 264, 265 Sir, 36,88 Stere, Constantin, 146, 16I, 162, 300 Olinescu, Constatin, 109, l4l, lg7, Stavrescu, Pefie,209 321 StArcea, Traian, 199 Onciu, Dimitrie,73,74 Stelian Toma, 218, 272-274 Sturdza, Dimitrie (Mitile), 81, 208 Cuprins Pallade, George, 35 Pangrati, Emil, 63,7 0, 7 L, 73, 7 4, 82 $teftnescu-Delavrancea, Barbu, 8, Pariano, Constantin, 156 86, 42, 47, 6I, 83, 92, 103-106, 129, Niculae Filipescu tn insemndrile lui Polizu-Micsunesti . 5 Pau, Paul Marie C6sar Gerald,175, 130, 149-151, 758, t62-r64, L82,243 Notd asupra editiei 2L 174, 176, 182, lg7, lgg, lg2, Pdtain, Henri Philipp e, 254, 266 Cuvhnt-tnainte I95, 201, 202, 207, 208, 321 25 Pherekyde, 1 Mihai, 80, 83, 16 Schifd biograficd . $te{bnescu, Sabba, 64, 321 27 Pichon, Stephen, 114 $oimescu, Nile,70 Introducere 51 Plesnili, Costache, 62, 95, 96, 322 Poklewski-Koziell, Stanislav, 125, I9I4. Taine, Hippolyte, 28, 29 55 152 Tislioanu, Octavian, 197, 27 3 Reformele agrard qi electorali 57 Poincar6, Raymond, 224, 273 Teodorian, Caton,95 Neutralitatea 108 Pop de Blsegti, Gheorghe, 160 Tisza, Istvan, I78, I89 Pop-$erboianu, Calinic, 225 1915. t69 Popovici, Aurel, 227, 283 143 Neutralitatea Porumbaru, Mihiiescu Emanoil, Vaida-Voevod,Alexandru, - 145, 17I 205, 257, 160,227,283 304 1916.
    [Show full text]
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XX, NR. 5–6 septembrie–decembrie 2009 S U M A R CULTURĂ ŞI CONFESIUNE ŞTEFAN ANDREESCU, Popa Ignatie din Nicopol, episcop de Râmnic şi mitropolit al Ţării Româneşti. O identificare................................................................................................ 413 IVAN BILIARSKY, O mărturie despre viaţa culturală a oraşului Nicopol după expediţia lui Mihai Viteazul (Ms. Sin. Slav 15)................................................................................... 419 CĂLĂTORI – DIPLOMAŢI – MISIONARI DANIELA BUŞĂ, „Falşi” călători în spaţiul românesc în prima jumătate a secolului al XIX-lea 427 NAGY PIENARU, Un călător otoman prin Banat (1807): diplomatul Seyyid Mehmed Emin Vahid Efendi .................................................................................................................. 439 VITALIE BUZU, Principatele Române în Amintirile lui Feodor Tornow ................................. 447 ADRIAN-SILVAN IONESCU, Încheierea vizitei Reginei Maria în America........................... 455 REGIMURI TOTALITARE OTTMAR TRAŞCĂ, Holocaustul în Ungaria. Studiu de caz: Ucraina Subcarpatică şi ghetoul din Munkács (II).............................................................................................................. 479 MATEI CAZACU, Sfârşitul Vechiului Regim în România: 21 august 1945 ............................. 519 CĂSĂTORIE ŞI DIVORŢ ŞAROLTA SOLCAN, Soţul şi soţia în Evul Mediu românesc................................................... 533 MIHAI-ALIN PAVEL, Colecţia
    [Show full text]
  • Anul VII, 2011
    3 PPortal-ortal- MMĂIASTRAĂ I A S T R A [email protected] Anul VII, Nr. 3 (28)/2011 IISSN:SSN: 11841-0642841-0642 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ Ilustrată DDumitruumitru AAugustinugustin DDOMANOMAN La picioarele mele Jiul cel negru ca mâinile GGENERAŢIAENERAŢIA ''8080 - VVĂZUTĂĂZUTĂ DDININ IINTERIORNTERIOR minerilor demonizatul rîul în care Pe la jumătatea deceniului al optulea Necuvintelor a răspuns scurt și la obiect: „A nu-mi mai pot al secolului trecut, în mediile cultural-literare și sosit!” Știa el Nichita prea bine că mersul oglindi chipul nici fi ința românești începuseră a se afi rma câțiva tineri poeziei nu putea fi îngrădit, mai ales că în ulti- lăuntrică pe care critica avea datoria să-i mii săi ani de viață roiau în jurul lui anunțe ca pe mai „noii veniți”, – brand de specială referențialitate obscuritate curgătoare ca și unii bucurându-se chiar de la - ,tineri crescuți într-o altă mistică mine început de o susținere de invidi- a poeziei, pe care însuși îi încuraja at (vezi cazul Cărtărescu), alții cu largă încredere și generozitate... Psalm mergând cu strategia de afi rmare În presa centrală (România Să fie-amarul Tîrg a grupului, cei mai mulți având literară, Luceafărul, SLAST, Amfi - de ales calea propriei afi rmări, teatru, Viața studențească), dar și Să fi e-Amarul Tîrg măsura Când dispar lucrurile rămîi îndelungată și plină de riscuri, în cea din provincie prezența „tâ- mea față-n față cu oamenii dar nu mai puțin consecvent- nărului scriitor” era o realitate in- ori eu să fi u măsura lui? axiologică și demnă de toată contestabilă, astfel că peisajul unei cînd dispar oamenii rămîi prețuirea.
    [Show full text]
  • International Reference Library
    www.dacoromanica.ro INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY www.dacoromanica.ro HIS MAJESTY KING CAROL II www.dacoromanica.ro INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY POLITICS AN D POLITICAL PARTIES IN ROUMANIA WITH 20 PHOTOGRAPHS AND A GENEALOGICAL TREE 1936 INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY PUBIIISHING Co. LONDON www.dacoromanica.ro ALL RIGHTS RESERVED COPYRIGHT 1936 BY INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY PUBLISHING COMPANY www.dacoromanica.ro PREFACE The International Reference Library who have set them- selves the aim of publishing, on the policy and economy of all countries, easily read, detailed impartial and dependable handbooks, which in accordance with its name shall furnish precise reference, have continually borne these principles in mind in the drawing up of the present book. Since this book is the first to go thoroughly into the !his- tory of Roumanian politics and the Roumanian Parties, and to give their history in a concentrated form together with the first political Roumanian Who's Who, we believe that in publishing it we are serving the great public. The different articles on the Parties have been placed at our disposal by the Parties themselves. Their order has been arranged by us according to the number of their deputies in the Chamber of 1936. The biographies published are based on authentic and authorised data. Whenever it has been im- possible, for any reason, to obtain such data, we had prd- [erred to leave out the biography in question completely, o Some few omissions are to be ascribed to this circumstance. THE EDITOR July 1, 1936. www.dacoromanica.ro THE CONSTITUTION www.dacoromanica.ro THE CONSTITUTION The new constitution, which became necessary through the annexation of the new provinces to Roumania, was com- piled by lone! I.
    [Show full text]
  • Format Electronic
    editorial MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL LA DESCHIDEREA SESIUNII DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ANUALE CU TEMA „ARMATA ROMÂNĂ ŞI CULTELE” rhivele militare, în ansamblul lor, reprezintă un tezaur spiritual de o valoare inestimabilă, destinat conservării pentru Aposteritate a mărturiilor documentare care refl ectă fi del evoluţia organismului militar românesc, precum şi pildele de înalt patriotism şi de exemplară demnitate ale militarilor români. Patrimoniul arhivistic al Armatei României constituie şi va rămâne în permanenţă, o autentică sursă de lecţii învăţate pentru posteritate. Nu putem vorbi despre Arhivele Militare Române, fără a-i evoca pe toţi cei care, de-a lungul anilor, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a patrimoniului arhivistic al Armatei României. Prin determinarea cu care şi-au asumat responsabilitatea păstrării patrimoniului arhivistic, maniera elevată şi inspirată prin care au valorifi cat şi introdus în circuitul ştiinţifi c ample culegeri de documente, lucrări şi publicaţii de prestigiu şi disponibilitatea cu care au soluţionat prompt şi efi cient miile de solicitări de investigare a unor date şi informaţii în folosul publicului larg, arhivarii, arhiviştii şi întregul personal militar şi civil din instituţiile de profi l şi-au reconfi rmat vocaţia de adevăraţi profesionişti ai unei comunităţi de specialişti cu reputaţie şi probitate în domeniu. General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ, Salutând iniţiativa organizării acestei sesiuni de comunicări ştiinţifi ce Şeful Statului Major General de interes naţional, adresez mulţumiri întregului personal din Arhivele Militare Române, pentru eforturile constante şi pentru rigoarea cu care asigură managementul efi cient al patrimoniului arhivistic, conservarea şi restaurarea documentelor cu valoare istorică şi valorifi carea ştiinţifi că a tezaurului arhivistic al Armatei României.
    [Show full text]
  • LUCIAN BLAGA În Diplomaţia Românească
    LUCIAN BLAGA în diplomaţia românească LUCIAN BLAGA în diplomaţia românească Sebeş 2011 Editori Municipiul Sebeş Fundaţia Europeană Titulescu Centrul Cultural „Lucian Blaga― Sebeş Îngrijitor ediţie: George G. Potra Redactor: Victor Iulian Potra Tehnoredactor: Danny Moldovan Coperta: Călin Șuteu CIP © 2010 - 2011 Toate drepturile sunt rezervate autorilor și deţinătorilor materialelor folosite în prezenta ediţie. ACASĂ, ÎN LANCRĂM, DESPRE DIPLOMAŢIA LUI LUCIAN BLAGA Nu l-am cunoscut direct pe Lucian Blaga. Ca şi pe atâţia alţi savanţi ai României. Eram poate prea tânăr ca să mă pot apropia de el, era prea departe de Bucureşti, exilat într-o chilie a Bibliotecii Universitare din Cluj, unde supravieţuia necunoscut de tinerele generaţii; îndeplinea o obligaţie mult sub pregătirea sa şi dimensiunea de enciclopedist, dar continua să gândească şi să scrie. Asemenea celor născuţi în anii ’40, aveam să aflăm despre cel mai mare filosof român al secolului 20 abia în a doua jumătate a anilor ’60. Pas cu pas, ca atâţia alţii, i-am parcurs unele din cărţi, nu cu uşurinţă, căci pregătirea mea unidimensională era departe de a-i pătrunde gândirea şi opera. Eram însă bucuros că într-o etapă de oarecare deschidere i se lăsa lui Lucian Blaga posibilitatea să ajungă din nou la cititorii săi şi noi ne puteam împărtăşi din creaţia lui, fără frica de a fi pedepsiţi pentru accesul nepermis la „literatură subversivă―. Mi-aduc şi azi aminte cum, în anii 1964–1965, intrând în Ministerul Afacerilor Externe, la Oficiul de Studii şi Documentare, unde aveam să lucrez
    [Show full text]
  • RCVISTA ISTORICĂ Anul XVIII, N-Le 7-9
    RCVISTA ISTORICĂ Anul XVIII, N-le 7-9. Iulie-Septembre 1932. SUPT CONDUCEREA LUI N. IORGA SUMARIUL: N. Iorga: Acte privitoare la istoria marelui războiu. n „La istoria Callimachilor. „ . Din vechea edilitate. „ Broşuri despre drepturile României (1866-74). „ , Cetind pe Gubernatis. , „ Etimologii dobrogene. , „ „Crăciun" — latin? „ „ O nouă colecţie de acte privitoare la epoca lui Minai Viteazul. Ştefan Manciulea: Infiltrări de populaţii străine în cîmpia Tisei in veacurile XVJH-XIX. „ , Elementul romanesc din Cîmpia Tisei şi Carpatii nordici în evul mediu. V. Motogna: Contribuţii la istoria Romînilor Jn veacul al XlV-lea şi al XV-lea. N. Iorga: O scrisoare din Dobrogea pe vremea războiului Crimeii. Dimitrie Ionescu: Ştiri greceşti privitoare la istoria noastră. Documente de N, Iorga şi Dimitrie Ionescu. Inscripţii de N. Iorga şi A. Sacerdoţeanu. Dări de samă. Cronică şi Notiţe de A'. Iorga, 1932 TIPOGRAFIA ,,DATINA ROMANEASCĂ", VĂLElf II-DE-M DNTB (PHAHOVA) Preţul 45 Lei. REVISTA ISTORICA — DĂRI DE SAMA, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — PUBLICATĂ de N. IORQA, CU CONCURSUL MAI MULTOR SPECIALIŞTI Anul al XVIII-lea, n-le 7-9. Iulie-Septembre 1932. Acte privitoare la istoria marelui războiu I. Consiliile de coroană din Februar 1918. Am copia acestor acte de la I. I. C. Brătianu. Nu e prea de vreme tipărirea lor. Ea fixează merite şi responsabilităţi, care trebuie ştiute ^ N. Iorga. Consiliul de Coroană ţinut supt presidenţia M. S. Regelui, in ziua de Simbătâ, 17 Februar 1918, oarele 10,30 a, m. La acest Consiliu a asistat: 1. Guvernul, compus din domnii: general A. Averescu, prese- dintele Consiliului, C. Argetoianu, C. Sărăţeanu, general Iancovescu, Matei Cantacuzino, Fotin Enescu, Ion L.
    [Show full text]
  • Revista De Istorie Militara Nr. 1-2/2021
    – SUMAR • Dosar – Alianța româno-polonă, 1918-1939 – Argument – Dr. CARMEN SORINA RÎJNOVEANU ..................................... 1 REVISTA DE ISTORIE MILITARĂ – DORU LICIU – 100 de ani de la Convenția de alianță româno-polonă din 1921 ................................................................................................................................... 3 Publicaţia este editată de – ANNA KONIECZNA – Friends. Polish-Romanian Alliance Treaties Minis terul Apărării Naţionale, prin Institutul pentru Studii Poli­ in the Polish Military Press (Żołnierz Polski and Polska Zbrojna) ..................... 12 tice de Apărare şi Istorie Militară, – Dr. CARMEN SORINA RÎJNOVEANU – Drumul către alianţă: membru al Consor ţiului Acade­ provocări geopolitice şi proiecte regionale .............................................................. 27 miilor de Apărare şi Institutelor – KRZYSZTOF NOWAK – Aliatul român în opinia sferelor militare pentru Studii de Securitate din cadrul Partene riatului pentru și diplomatice poloneze ............................................................................................... 39 Pace, coordo nator naţional al – SORIN CRISTESCU – Relațiile româno-polone din anii 1919-1932 Proiec tului de Istorie Paralelă: reflectate în presa și memorialistica românească ................................................. 48 NATO – Tratatul de la Varşovia – ANDRZEJ DUBICKI – Marshal Józef Piłsudski and Romania .................... 59 – MANUEL STĂNESCU – Considerente strategice și geostrategice privind COLEGIUL DE REDACŢIE
    [Show full text]
  • Diplomatic Endeavors for the Acknowledgement and Observance of Romania’S Territorial Status Quo
    Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISBN: 978-606-8624-17-4 176 Section: History and Cultural Mentalities DIPLOMATIC ENDEAVORS FOR THE ACKNOWLEDGEMENT AND OBSERVANCE OF ROMANIA’S TERRITORIAL STATUS QUO. 1920-1939 Marusia Cîrstea, Assoc. Prof., PhD, University of Craiova Abstract: The hereby article presents Romania’s diplomatic actions and endeavors for the recognition and observance of its territorial status quo during the interwar period. As a matter of fact, the main goal of Romania’s foreign policy, throughout this entire era, was to maintain the frontiers as decided at the end of the First World War. In order to achieve this goal, the means (political and military alliances; a continuous activity within the League of Nations favoring peace and international security; creating regional security mechanisms and institutions) were built, and allies were sought – among the great Western powers (France, Great Britain), as well as among states with a potential similar to Romania’s (Czechoslovakia, Yugoslavia, Poland, Greece). Keywords: Romania, territorial status quo, the League of Nations, the Little Entente, the Balkan Entente Perioada interbelică a cunoscut politici de securitate bazate pe alianțe politico-militare care au generat în timp mecanisme de escaladare a conflictului. Totuși, anii ’20 ai secolului trecut au reprezentat o perioadă de progres în comunitatea internațională, motivul fundamental fiind acela că balanța de putere înclina ineluctabil în favoarea noului statu-quo stabilit prin tratatul de la Versailles1. În această perioadă, în viața internațională s-a conturat un tablou extrem de complex de evenimente, procese şi acţiuni aflate în conexiune şi într-o permanentă transformare previzibilă sau mai puţin previzibilă.
    [Show full text]