Istoria Scolelob

ISTORIA CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOLELOB

DE LA 1800-1864

CU O SCURTA INTRODUCERE COPRIROES BOTE DIII ISTORIA CULTURE! RATIORALE ANTERIORE SECOLDLUI AL XIX-12'.

NUMENOSE FAC-SIMILE DE DOCUMENTE, SEMNITURI, AUTOGNAFE, ETC.

DE V. A. URECHIA

MEMOIR AL ACADEMIRY ROANE, PROPES011 DE ISTORIA ROMINILOR LA FACULTATRA Di LITTER ono Bocuzzscl. MEMBER CORESPONDENT AL ACADEME/ SPANIOLE, MENDER AL INSTITUTULUT ETNOGEAPIC DIN PARLS, AL SOCRITETEI ECONOMICE MATRITENSI Di AXICOS DEL PAIS, AL FELIBRILOR, MENEM/ DR ON6111 AL SOCJITITIP OMEXILOR DR LITERE, DELEGAX GENERAL Al. AsocumummT Imam/mom/am DE wan i SC/INTE, V/CEPRITIDIETE p KEMBRII PREDATOR AL. ATENE01.111 ROALtX, ETC.

ICCOMT.J1_, CU MAI MULTE FAC-SIMULE

OP INCONDNAT DE ACADEMIA AMA

--21A10-

BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI 1892

-2-r

ISTORIA. CULTUREI NATIONALt .00.-0ct 'YUCA

ISTORIA SCOLELOR

DE LA 1800-1864

CC OscaeriINTRODUCERE COPRINIIPND NOTE DIN IffORIA CULTUREE NATIONALE ANTERIOARE SE1'01,110 AL XIXla,

t'd CU

NUMER6SE FAC-SIM1LE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURr, AUTOGRAFE, ETC.

DE V. A. URECHI A.

MEMBRU AL ACADEMIP.T RO4NE, PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LIME DIN BucuarscY, 1lEmeRu CORFSPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLF, MEMBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIFTXTET ECONOMICE MATRITFNSF DE AMICOS DEL PAIS, AL FELIRRILOR, MEMERU DE °ORE AL SOCIETXTET OMENII OR DFITERE, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNET INTERNATIONALE DF LITEREt saixTE, Vace-ParvniwmI mrmnau FUNDATOR AL ATFNEULUI RON;tti, ETC.

FrO11T-3-1-8 Cu MAI MULTE FAC-SIMILE

OP 1NCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

diegvga,

BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI -1892

PREFATA

In anal 1889, Academia romänä a publicat concurs pentru scrierea unei istorii a scólelor n6stre, de la inceputul secolului al XIX pänd la 1864. Cred cä c,eea ce a Indemnat pre invétatul corp sä publice asemenea istorie, este convingerea, ca aprópe top acel barbatl de Stat, carl 10 pro- puneati sä reformeze instructiunea nósträ publica §i cart', dinteoi In alta, inundail arhivele ministeriale §i parlamentare cu proiecte de asemenea specie, probati, in lucrärile lor, o mare ignoranta de tot ce s'a facut §i a existat In tenle romäne, in directiunea scolarä, in sfera acésta culturalä a Romänimel. Ca material, ca arhiva portativa, pentru luminarea presintelul, a provocat Academia romänä scrierea ce dait aci. Presintata la concursul publicat, in mod anonim, ea a avut on6rea sit fie disting de Academia romänä, care 'I-a acordat premiul Eliad in anul 1890. Strimtorarea budgetara a Academiei, ar fi lasat, pe multi anY, sä, zaca, fä'rä de profit, lucrarea mea, In arhiva ei, dacä In Septembre 1890, ministrul de cultei instructiune publicä, D. Teodor Rosetti, nu dispunea tiparirea Istoriei scólelor"la imprimeria StatuluT, procurAnd pentru acésta hArtia necesarä, cu unica condiliune, ca sa las ministerului, pentru despagubirea sa de härtia cumpèratd, un numen de exemplare erhi- valente cu suma cheltuita. Gratie acesteI bine-voitóre dispositiunI, ast4 pot pune primul volum din lucrarea mea la disposiliunea celor cart doresc a sci cäte ceva din istoria nóstra culturalä. Sunt departe de a pretinde cä lucrerea de fatä are alt merit de cAt de a pune la indemAna fie-cui, estrase, informatiuni §i documente, greiide

consuitat, in sute si mii de dosare din arhivele publice si private. Neu'i- tatul met magistrui amic, Mihail Kogalniceanu, sustinénd lucrarea mea in sinul Academid, dicea cum mi s'a spus intre altele, cà am dovedit, prin acéstä lucrare, el sunt un neobosit drece de arhive. AtAt si doresc sä dovedésca lUcrarea de fatä, cd este resultatul cerce- tärilor a unel mund de 30 de ant in arhivele publice si privatei nu o elucubratiune nedocumentat&i fantastica .a pgerulul As% am procedat pentru cursul meil de istoria Romanilor ;asia am urrnati cu lucrarea de fath, estrasa din chiar acel curs al meú de istorie.

V. A .URECHIA. BueureseT, 1S92, tuna Martie 12 (16).

POPESCU BAJENARU AUTOR..r4.2/z7eck.i.. V OLdi a-C.44t7M?7:.st.I.4

INTRODUCERE

Cultura n6strel nationalci este produsul a diferitI factorI, precnm se intknplá eu orT- ce civilitare omenésc,ä. Ace0I factorI sunt, séil &tali, sea' de earl' natiunea are consciint& deplina. Dintre factoriI pre earl 'I numiram fatali, vorn cita aci : I) Infininta vechatateI. Cercetarea cat de suprafacialä a produselor natiuneI romane, din directiunea culturala, pune in evidentä influinta ce all avut asupra desvoltare neistre culturale fie-care dintre natiunile vecine séd conlocuitóre. De aci unele deosebirI in produsele spirituluI 0 ale arteI, in secolii anteriori, la romanii din Transilvania, din Moldova 0 din Téra Muntenésea. Tot de aci intardiere séii grabire mal mare spre culturä, a fie-cäreia din aceste provincil mmane. Influinta de vecinAtate a fost mutt mal bine-faceére pentru moldovenI decat pentru muntenI. Polonia, in secolul al XVII-lea, ha chiari in al XVI-lea, era o Ora de la care Moldova putea primi inriurire cultural& destul de inaintata. Renascerea italiandi in genere apuséna, ail dus lacia civilisät6re in Polonia prin sc6- lele iezuitilori prin universitatea Cracovian& "). Conseil* originel latine s'a desvoltat in primil no0ri scriitorI din contactul lor cu inv6tatorif italianI din Polonia. Frumosul al/dirt ce ié istoria Inca cu cea mal veche scriere anonimi Letopiseful nostru tnoldovenese," cum Il numesce Ureche,i cu Letopi- 801 latinese"i chiar cu Alte isvidcle ale ndstre", 10 are, de sigur, explicatiunea In influinta bine-fac6t6re a culturei Polone. In 1401, in Academia Cracoviand aflám intemeiatä o bursa special& pentru moldovenI, litvanI igalitianl. Acésta bursa afost intemeiatä de Episcopul Cracovian Petru, cu scop de propaganda a catolicismuluY. OrI-cum, ea probé* ea la Academia Cracovianä urmaili tinerI moldovenl i hid din secolul XV **). Déc,& influinta slavond este un factor cultural necontestabil, acea influinta, c,are de la slavona din Sud avea sa adueä putin bine culture nationale romilne, din partea GalitieI, din contra, acea influinta slavonä, gratie Scedelor din Polonia, urma sA aducA in Moldova fohise marl culturale. Tot tjmpul cat galitieniI ortodoc0 furl persecutati de catolicl, bar-

*) Veçrf cursul de istoria romanit de V. A. Urechiti. VeçlT Schite de istoria literature, partea I. 80, Bucurescr, 1885. **) Veçrf Anuarul general al instructiunel publice de V. A. Urechitl, 1864-65 la pilg. XVIII,

- 2 - batiI de carte din Galitia gäsirä acläpust la curtea moldoverinä. EI intretinura aci, pe mult timp, domnia limbei slavone in bisericä §i oficialitate ;dar, de altä parte, inavutirà Mol- dova cu cunoscinte reale §i cu desteptarea gustuluI artelor puse in serviciul bisericeI. Dupe ce galitienii ortodoc§I se impäcarä Cu scaunul Papal, afluinta galitienilor cärturarf In Moldova incepe a scAdea, §i atunci limba slavonä perde iute stäpanirea el, §i acésta in prolltul desvoltärei romäne. Am demunstrat aiurea, in cursul meri, cum diacilor slavonI se substituesc diaciT moldoveni. Diacii moldovenb due cu harnica lor pista destul de departe limba romanései, dar cine o inavutesce, din respectul cugetárel §i al sufletuluï, sunt scriitoriI moldovenI de la inceputul 8ecoluluI al XVII-lea. Apo'l ace§tI scriitorI mai totI ì1 fac educatiunea in sc6lele polone.i prin ace§tia, decI,influinta culturala polonii este necontestabilit in desvoltarea culturalä moldovénä.

Muntenil nu ail beneficiat de un factor cultural atat de inaintat ca al PoloniaVeci- natatea cea slabä in culturä, intàrie mal mult desvoltarea eulturalä a MunteilieI. Acéstä provincie romän6scii are noroc cu t6te acestea din vecinatatea mediatii. Numaf cdderea Constantimpolel 6casionewi pentrir munteni un factor neasteptat cultural, prin emigratiT gred din Bizant. Mal apoI Muntenia primesee inritirirI culturale si de la un alt nea§teptat factor, din partea Transilvania AicI natitinea rornána '§1 mentine limba, nu invOtti unguresce, intre altele, gratie §i ca oficialitatea unguréscä se serva de timba latina.Ast-fel, primiI arturarI romilnI din Transilvania se adapä in fántäni latine, itir nu unguresa Nu apoI, desvoltarea limbeI este patronata in Transilvania de necesitätile de propa- gandä ale reforme! religiáse. Racoti, spre a face calvinI pre romänil ortodoc4I, patronkti el insu§I tipärirea primelor carti in limba romilnéscä. OrI §i cát a putut neliniti consciinta bisericéscA a Mitropolitulifi Varlam, d'ama in biblioteca slovesnictdia seA prieten Ullri§te Nästurel, a Catiehism erestinesc, tipärit de calvini in Ardeal, nu maI putin era acésta o carte ronninesca, si ca atare a avut influinta sa de§teptät6re in sens romilnesc. D6cá n'ar fi fost hicrul a§a, nu se emotiona Mitropolitul Varlam la vedemt acestei cärtI, §i nil ajunge tréha sa se conwice Sin )(lid din TreY Erarcht. de la IasT. Inflainfele culturale ifuntenia i lfoldova concretisat lui monumentele biseri- cesa', ha pänd §i in odrikliile acestora.. Ochinl ceva exercitat, mima! la privirea obiectelor servind ciiltulu i,distinge notabile deosebirI intre orldjdiile moldovene §i cele muntene. Tot asernenea architectura bisericilor din Moldova pinä dupe Petru Rare§ §i a bisericilor din Muntenia din aceeasi epoc,ä, sunt documente plastic,e ale deosebitilor factor! cultural!, harI ají inriurit in ambele térI. Un fel de unificare a directiuneI culturale se impune ambelor numaI din r,litia când incetézä inriurirea culturel polone §i latine, substituindu-i-se inriurirea din ce in ce mal putPrnid, prin rézérnul el politic, a cultureY gyeer-bizantine. Originele. Un alt factor fatal al cultureI naliuneI române a fost, precuin continua at;11 a fi, originea. cilt de depärtatI, in curgere de secoll, de tulpina latinitätei, ro- mänii ail pästrat traditionalmente calitätile, dar §i defectele de stirpe.

EI nu aú Ineetat de a fi latinT, chiar dind eonsciinta latinitäteI era aprópe stinsä dintre el. In diva cánd, sub influinta culturalà a scólelor polone, consciinta acestel latinitätI se himinä din nue si streluci cu vioiciune in operile tul Ureche si ale Costinilor, cultura nationalä allá. In insusi indolul natiuneT, scutul de aperare contra netermuritei mai apta inriurirI a greco-bisantinilor. D6c4 netermurita putere a Domniel seculare fanariotice n'a isbutit sä facä din terne romäne 160 grecescI, o datorim, evident, desvoltäreI consciente a individualitateI romine, sprijinitä nu numaI pe vechiul curent literar al secoluluI al XVII-lea, dar mal cti deosebire pe neadormitele aplearI, provenind din originea latinú a neamulta romAnesc.

III) Seúla. Un al treilea factor, acela nu rnaI mult fatal, ciconscient, al cultiireY nale din secula XV-lea Orla la XVIII-lea a fost seda. Psaltirea din timpul lta Stefan-cel-Mare, codicele voronetian, codicele maliacene, s.1 uri- cate alte de asemenea naturii vor fi zacend tanate in praful secolilor, probéza a priori un ce, care e posibil ca studiul ulterior al documentelor stabileze a posteriori, ca lucru itediscutabil. Ac,e1 ce este, a pentru ca romana sä fie putnt serie asemenea codice, trebue sä fie existat, unde-va, in terne romäne, scol1 in carI sä fie putiit inveta scris6re romänesca.

romänl', adicä scriitura de la divanurile domnescI, dei seria actele oficiale in limba slavonä, dar el ineä din secolul anterior lta Mate! Basarab ilui Vasile Lupu, scifi serie si in limba romfinéscä.Cuvintele din barata): a D-ha B. P. Hasdeei propriI documente din colectiunea n6strä aduc zapise din secolii anteriorI luI Variara si lul 1 'l'eche. Diacil sunt, cum am dovedit aiurea ), pioniI ceI mal activI al limbeI romäne. Lor li se datoresc,e tótA propäsirea scrisoreI romAnescI. EI nu erafi numaT caligraff, cii concepistI. UmilIi necunoscutT soldatI aT triumfuluT linabeI romäne, el meritá .mentiunea istoriculta literatureT nationale. NoT nu avem a face aci acéstä istorie, de aceea ne märginim a recunósce in el un important factor cultural. Dar acestl diaci, cari romänesce, in acelasI timp cAnd se credeail obligatT a serie slavonesce, la cancelarie, a totil trebuit s'A invete unde-va si la cinc-va. §i iatä cum a priori ajungem la conclusiunea, cä a existat scólii de limba romtinéscli intérile ronidne si di gratie acelor scóle aviireim pre diaci 0, pre anonimil scriitori codirelor ptinh astdcli descoperite. O simpla aruncare de privire asupra acestur codice, cáti asupra zapiselor celor mal vechI romAnesci, ne arétä, a exista o directiune bota' rità,fie gralicei, fie artograficei, ira in secolul al XV-lea. ApuI un asemenea resultat, proba unta consens stabi/it Intre scriitorY, nu e lucrare de o diduce, ci a unia timp indelungat. CAnd vedem ce se in- t6mplä sub ochiI nostri, unde, niel pana' astädI, de la Petrii Maior si Tentamen criticum pänä la ortografia hotäritä de Academie, nu s'a ajtins la un consens ortografic intre scriitorl, nu este óre un minunat document al vechimeI scriereI romänescI cu litere ciriliane,

*) VedY Schite de istoria literatureY romane. Bucureser, 1885.

4 -- acordul tAcut, dar fära sovaire, al celor diacI si al celor scriitorI de carti bisericesci, si de isvcide de cronice? Existenta vechia a seóleI Cu limbai seris6re romanéseä o doeumentéza dar si aeest consens grafici ortografic din secolul XV si de apoI. §i nu eratt In secolul al XV-lea numaI diacI orI traducètorI de carti bisericescY. Inainte de ce Mitropolitul Tamblac sesI fie seris, °el numaI sa'sI fie cuvéntat in romanesce predicele séle, gasim numitI prin diverse hris6ve barbatI din direetiunea culturala. Asa Intr'un hrisov de la 6931, Martie 3'1 (1423), se face mentirme de un moldovean numit Moise filosoful

Niel cadrul lucrareI nóstre, obligat de a coprinde numaI secolul al XIX-lea, niel säracia relativa Inca a colectiunilor publicate de hris6ve si documente vechT, nu ne permit sa adueem aci, an dupe an, scólele carI aü existat inainte de epoca de care ne-am obligat a trata. Credem totusl a face un servicitli a inlesni viit6rele colectimil de documente inseränd aci cate-va date din istoria culturei mistre din secolil XVXIX. Este o er6re aprópe generalmente rèspandita, ea prirnele sc6le ale romtlnilor ait fost infiintate pre längä bisericI,i cd nu existara in secolil XVI pina la al XIX-lea decat scoll bisericesci, In care, mal Intéifi se inv'éta numaI putinä carte slovenésca caí- era de nevoe pentru indeplinirea slujbei dumneçleesci" O carte specian **),scrisa de un barbat care prin positiunea sa mn scólä da deosebita putere afirmatiunilor sale didactice, çlice, ea Stefan Toma Vodä, copil mici sèrac, a invätat carte la scéla din &ida qeni,i c.& maT apoi ajungAnd Domna venit la Rádd- senifi a facut bisericei "")." Acéstä informatiune, dupe noi, nu era proprie a intemeia conclusiunea de maI sus arétatá, a prima l'Ostra sc6la a fost o so:J.6. bisericéseä. Tomsa Vocla zidesce biserica la Radasenl, unde inainle de biseriea existase scólá, la care Invèlase Toma, copil sèrac. De altmintrelea noI nu combaterri asertiunea D-litT Xenopol decat fiind-ca este prea generan. Admitem, nrd dificultate, cd multe scóle vor fi existati inainte de Donmia luI Vasile Lupu §i dupe, pe langa anumite bisericI, nu din alta impregiurare dedil pentru ea cine scia cea bruma de carte, eraii servitorii altarulul ; dar sustinem lucrul cu acel tempera- ment, ca ad existat si scoli inclependente de biserica. Nu putem numi sc614 bisericésca ori-eare seta sittiata in eurtea une! bisericl. In asa conditiune a fosti insäsI scóla esa mare infiintatä de N'asile Lupu in coprinsul monastiret TreI ErarchI, dar cine nu scie, ca acea scólá nu avea de invqatorI mal mult din servitorii altarulttI si niel o directiune preponderanta bisericéseä ? In decursul secolulul al XVIII-lea devine, ce e dreptul, fórte frecuenta alipirea de scóle

*) Acest hrisov este mentionat In Anaforaua No. 3.385 din 1838, peistratd sn condica ininis- teraltut justifiei din Moldova pe 1838. A se vedes condica in archiva ministerulai justifiei din BucurescI. **) eSerbarea acolará de la _rae», acte si documente de A D. Xenopoli C Erbiceanu, 1885. ***) VeslY Hrisovul de la loan Mavrocordat din 1743, carde amintesce acest fapt. VeslT Uricarul lul T. Codrescu, tom. V.

.5--. pe linga bisericl séú monastirT. Acesta se va ilustra destul de insemnata cule,gere 4 documente cu referinti la scóle, ce vom aduce la vale, documente earl singure ne pot ajuta a face istoria culturei nóstre nationale.

Cadrul asemnat de Academie lucrárel nóstre nu ne permite si descindem mult i cu stäruintfl in istoria schlei române din secolii anteriori secolului al XIX-lea, dar nu mal putin nu putem a ne ocupa de scóla secolului de fati, Mil a indica Gil de sumarmente originile inveliméntuluI din anterioriI secoli. SecoIul XV.1401-1433.Ne de ajuns documentatä este existenta une scolI, ha inci a unei Academil de lee, la Suceava, pe tirnpul lui Alexandru-cel-Bun. Ci va fi existat o sc611 cu linThá rominéscä pe timpul lui Alexandru-cel-Bun, lucru de si nedocumentat, este probabil. Nu putem Msá cu aceaeas1 probabilitate Inregistra existenta une Academil de legI. Se póte cá introducerea unora din legile bisantine in Moldova, sä fie necesitat traducerea lor si e mult probabil, cfi codicele de legI, intocmit de Eustratie logotétul, sub Vasile Vodi, a coprins unele din vechile traducen l din legile bisantine, traducen l earl' serviseri justitiei tèreI pini la Vasile Lupu, numal ca manuscrise.

Secolul XVI. Acest secol ping acum e representat prin scóla intemeiati de Despot Vod5 la CotnarT, la care, slice Miron Costin, «aduna dascili din Ora nemtéscä si din téra papistasi *)» Tot la CotnarI Despot Vodi a infiintati biblioteci,slice acelasI cronic,ar. Despre aceste institutiunT amintesce si Anton Maria Gratian in istoria luI Des- pot Vodä. (VOI Aten. Rom. dinIasI,pag. 97). Din scrierea lul Gratian vedem cfi intre invètatil adusi de Despot a fost un 6re-care Lismaniu, de lege calvinä, adus din Polonia, nu numai cu gind cultural, cii pentru a predica poporulul reforma luTo Ioan Calvin. Miron Costin slice, a eel adusT de Despot ere/ papistasi si a de la domnia lui in térä s'an. inmullit «iezuitiii alIT popi de aI bisericei apusenel. Ackstä asertiune a lul Miron Costin este in contraslicere cu informatiunea Me- morialului bisericeI catolice din Iasi, care scrie, cum a din causa necontenitelor rèsbóie cu turciT, scaunul episcopal catolic Sereto-bacoviense «reste lude vacante, per un seculo incirca, clo6 nel seculo XVI **).)o OrI-cum fie, necontestabil este cti, de si resistind din punctul de vedere religios, societatea moldavi a trebuit si primésci óre-care finbunätätire culturali de la Whati doctI, cumpurla fi fost mal multi din invdtitorii adusi la sc6/a din Cotnarl.incai, dupe loan- nes Sommerus, amintesce futre acestI bärbati pre Lusinie Casper Peucer, ginerele lui Me- lancton, Ioachim Reticul, Ioan Sommer, care a fosti biograful hei Despot Vodi, s. a. Dupre Sommer, la sc61á erad intretinuti pruncI moldoveni nu numaI cu invétitura, dar si cu hrana. Acestl scolari erag silifi .s6 urmeze la see& din CotnarI ***).

*) Miron Costin. Opere complete de V. A. Urechilt, tom. II, pag. 320. **) VedT Atheneul roman din lag, semestrul al II-lea, pag. 109. ***) Iatit ce dice despre acéstii. sc6111. Sommer : 4Laudis alioqui plus aequo fuit cupidus, quique omnem illustrandi nominis occasionem libenter arriperet. Unde etiam eximium illius in hac re extitit studium, ut quos doctrinae nomine commendari, et in pretio esse sciebat, undique ad se pertraheret : Casparum Peucerum Melanchtonis generum humanissime scriptisliteris Witteberga evocabat, loa- chimum item Rheticum, in Mathematicis disciplinis virum celeberrimum, viatico misso, Cracovia excitare conabatur, plurimum omni studiis illis delectabatur, et instrumenta artis, magno undique precio conquirebat. Nec Bibliothecae construendae cogitationem abjecerat, quod principibus viris eam rem plurimum ornamenti et dignitatis aclferre haberet persuasissimumScholam item in opvidci

O altá scka, de care se face mentiune in secolul al XVI-lea, este acea din Reidd§eni, (tinutul SuceveD, de ca.re am maI amintit ceva maI sus. NIA &stall' nu avem absolut de cat nedocumentate paren i asupra acestei scále. Chiari existenta eI nu este documentatä deck prin actul posterior, din 1743 de la Ioan Mavrocordat '). Déch Oita astall, nu avem de inregistrat scoli anumite, din secolul al XVI-lea, nu ur- még, precum mal sus am lis, a de acestea n'art existat, din moment ce gasim numerosi manuitorI de condeiti in limba romanésci si la top ace.stia stabilita ortografia cirilianä. Nu desperam de a vedea, dupe o mai bog,ata publicatiune de documente din acest secol, apa- ränd nume de localitäti din Moldova, cu seal& romanésca si cu invétatori in limba roma- nésca, cari aù prqatit atâtia diaci ai cancelariilor domnescI. la% numele diacilor c,elor maI cunoscuti din cursul secolilor XV, XVI si al secolului al XVII-lea: Diacli Moldove Teodor Sacara 1453 (arch. stat. Buc.); Ivascu din Cotnari 1454 (Doc. monast. Probo- ta); Luca Gramaticu 1447 (Fund. relig. din Bucovina); Christofor 1439 (monast. Putna); Pasen Gramaticu 1437 (idem) ; Toader din Suceava 1488-1503 (monast. Putna); teiti 1498 (idem); Sandul fini lui Carjá 1497 (la fam.Sion); Costa 1488 (monast.Putna); Lin 1488 (idem); Bradu 1487 (idem); Bra-cea 1481 (Domenii Nro. 7834); Borg 1479 (Putna); loan Dasckul 1476 (St. Spiridon, mosia PopricanI); Andreica 1472 (Fund. re- fig. Bucovina); Prodan Teodor 1465 (monast. Putna): Steatico 1462 (fam. Sion). Petru 1458 (arch. stat. No. 1222); Alexa 1495 (monast. Neamtu). DecI 20 de nume de Diacl pentru ultima kin-invite a secoluluI XV. Putine din aceste nume se par a fi strAineí intre aceste nume de DiacI avem de notat pe un invsétkor loan Dascalul. Din secolul urmator al XVI-lea consignam numele acestea Vorescu 1552 (Sft. Spiridon); Vasile Buzdugan 4546 (cron. Husilor); Luca Popovici 1546 (arch. stat., dosar secretar. de stat); Macedon 1539 (fond. relig. Bucovina); Grego- rie Bogza 1537 (monast. Putna); Ion Flocescu 1532 (idem); Dimitrie PopovicI 1529 (Putna); Nebojatcovid 1527 (Putna) ; Oanta 1520 (fund. relig. Bucovina); Dimitrie Popa 1524 (la general Cernat) ; Duma Cozmin 1513 (monast. Putna) ; Dumitru 1599 (monast. Neamtu); Ionascu 1595 (monast. Taslau) ; Vasilie1594 (St. Saya Ia.s0 Alexa 1594 (idem); Michailescu 1578-1593 (monast. Cetatuia) ; Marca Pepelea 1593-1605 (monast. Galata) ;PetraScu Boreanul 1572-1593 (ep. Roman si St. Spiridon Pra- zicl 1590-1593 (monast. Pang,arati); Eremia Baseanul 1584-1592 (Precistai Ra- ducanul T.-OcneI); BMndett 1589 (monast. Galata) ; Roman 1581 (Dom.); Beléoa 1578 (dom. Scheuleti); Braledeanul 4577; Chrastea Mustea sart Mustevici 1575 (arch. stk. Iasi dos. 598); Lucoci 1575 (monast. Pobrata); Stefánescu '1573 (idem); Andronic Ham za 1555-1569 (St. Spiridon, Popricani) ;Gavril 1561 (Pobrata) ; Dumitru Dusca 1558 (dom. Vocatesci) ; Dumitru Vasa orI Vascanovici sin Varnav Calugarul 1558 (monast. Voroneti) ; Luchian Popescu 1569 (arch. stat) ; Ion 1569 (dom. Scheuleti) ; Trifan 1584 (Galata) ; Bucium 1558 (idem); Rosca '1575-1588 (St. Saya); Valcul 1584 (dom. 4567) ; Pitic 1589 (monast. Bistrita) ; Ghenghea 1579 (cond. Episc. Roman) Durnitru 1580-1589 (St. Saya); Damian, fiul luI Charstea 1586-1589 (monast. Bogdana) ; Popa 1591. (dom.) ; Gligore 1592 (monast. Veratic); Solomon 1593 (monast. Galata) ; Dumitru sin Filip saO FilipovicI (monast. Neamtu). Peste tot 45 de nume scase din un numèr feírte restrans de documente, care si aceste nume sunt mal tke romanesci si co-

Cottanar, quod fame à Soxonibus et Hungaris habitatur, erigere eoeperat, colleens passim ex provincia pueris, quos docere, ali, vestir i ex suo curabat aerario, constituto satis liberali Magistris, pro ea discentium paueitate, stipendio, quo :empore et nos ad clocendum iiluc missi MMUS, sex mensibus prioribus aulam inter seribas secuti». Vita Iaeobi Despotae Moldavorum reguli descripta a Iohanne Sommero. Witebergae, pag. 29-30. Ve0Y uricarul le( T, Codrescu, tomul V, pagina 262

roborkä teza neosträ despre existenta de scoli in Moldova, scolY in carI se invätai romanesce. Socotim util a da aci si o listä de diacii sea grámäticil ori logofetii din téra Mun- tenésa pana la seculut al XVII-lea, incepènd cu al XV-lea. Madi munteni Neagoe pe la 1497 (domenii 7788); Radu Grämätictt 1487 (domenii 7181); Marcu 1595 (dom. 7568); Neagu 1587-1596 (dom. 7333): Radu Fundeanu 1598 (dom. 6153); Stan Sävescu 1599 (cred. func. rural cart. 30); ¡Jara 1588 (dom. 7554); Tudor 1588 (dom.6301); Radu cel mic 1588 (cred. l'une. rural); Cherchelan 1596 (dom. 7333); Neculc,ea 1588 (dom. 7181); Mogo s 1582 (dom. 7181); Resmerita Lascar 1578-1582 (dom. 71M); Radu Diacut 1580 (dom. 4883); Bonachi 1568 (arch. stat); Oprea 1532-1538 (cred. func.r.i condica Buzet); Drägitici 1580 (dom. 6153); Calotescul 1558 (dom. 7181); liara '1575 (dom. 6153); Florea 1517 (dom. 8539); Badea Gramatic 1572 (dom. 9364) ;Andrei '1575 (dom. 7788); Radul sinBra- tul 1575 (cred: func.r.77); Stanciu (ot Miros); 1559 (dom. 6153); Fiera 1574 (dom. 7181); Moisi 1516 ,1518 (dom. 7181); Nestor 1599 (?) (dom. 4883); Bercea 1568 (dom. 9364); Stoicea 1569 (don). 7277); Bodinescu 1560 (dom. 9246); Gheorghe Marzaj 1578 (la D-na Macedonski) ; -N'asile 1578 (cred.func.r.cart. 77) Stanislas fecior Tatului 1575 (doc. episc. Buz65); Dragomir 1571(episc. Buz6i1); Albul 1560 (episc. Buz66); Stoica 1559 (Episcop. Buzéti); Stoian 1590 (episcop. Buz64); Stan Grämaticu 1565 (dom. 7181); Dan 1575 (dom. 4567); Petru Logofetelul 1576 (dom. 4567) ; Oprea '1568 (dom. 8539); Dohrin 1561 (dom. 4567); Neagoe din Negomiresel 1565 (domeuii); Vlad 1578 (dom. 8539); Mihnea 1568 (episc. Buz6i1) ; Badea 1593 (episc. Buz&I); Cazan 1582 (episcop. Bitz66); Vlad 1588 (dom. 7181); Valcul Mali 1581 (arch. stat. Iasi) ; Voicu 1514 (dom. 4883); Michul 1558 (episcop. Buz6u). Prin urmare, pentru secolul al XVI puturtim aduce, numai dupe hrisove cunoscute notiä, 50 de nurne de scriitori. Acestia malin unanimitate sunt cu nume românescl. Unde ait inv6tat ei carte romana si slavonä, de nu in yral lata cate-va nume de diaci din secolul al XVII-lea, apr6pe numai pentru Muntenia Neagoe 1607 (dom. 10,875); Riz Grämätic 1611, (dom. 7120 si 9364); Dumitru Stan ot Savesku 1608 (dotn. 10.318); Stancitt ot Olanesci 1605 (doin. 8539); Radul Diacon 1601 (episcop BuzAft); Pancul 1617 (episcop. Buzkil); Stancu 1621 (cred.func. r. cart. XXX); Eremia 1608 (7116 Mart.) (dom. (3153); Lepedat 1614-1622-1639 (dom. 7333, 4883 si 52:38); Dragomir 1622 (dom. 7788); Drághici Logof. 1621 (dom. 7181); Stanciu 1603-1704 (diSrn 10.318); %Tintad Lepadat 1614 (dom. 5328); Stan 1648-1649 (dom. 7333, 4883); Dumitru Boldici 1 637 (dom. 10318); Dumitrd Logof. 1651 (don). 10318); Sere (.4amiiticul '1630-1641 (episc. Buz61); Lepkiat Logor. cel b6tran 1643, (Coudica episcop. BuziKt) ;Stoica Serbanovici 4635 (dom. 7181) Du- mar)) Logof 1638, 1640,1650, 1652 (dom. 5238); Dima 1645 (dom. 6153); Stan 1617 (dom. 3407);Serhan 1624 (dom. 6153); Neag,oe 1618 (episcop.Buzki);Dumitrascu 1660-1665 (cred. fonc. Heresa) Alexandru din SávenI 1672 (dom. 7181); Mihalcea 1672 (dom. 10873); Badea 1673 (dom. 5095); Radu Logof. 1668 (dom. 7554); Michail Logof. sin Paraschiv 1646; Stanciu 1678 1689 (dom. 8741); Lloran Stanciovici.01a- nescul 1665-1667 (dom. 6153); Dumitrascu 1668 (D-na M. Macedonski); Stancu 1677 (D. senktor Lerescu); Badea Grämäticul 1693 (dom. 5238); Isar 1696, 1702 (dom. 10318); MichaI Stan ot Tdrgoviste 1692 (dom. 7788); Alexandru 1663-4672 (don). 7978); Costea Logof. 1663 (dom. 7181); Goran Logof. 1660 (dom 7181); Zodian Du- mitru 1657 (dom. 6153); Rack)]. Szabin 1656 (dom. 10318); Stanciul 1617-1629 (dom. 6153); Radu Tudor Oldnescu ot Craiova 1683 (dom. 8360); Neagoe Log,of. 1687 (arch. cred, func. rural carton XXX); Dumitrascu 1681-1683 (dom. 718'1); Radul sin Radul 1683 (cred. func. cart. 88); Pátrascu Post ot tara Muntenésca 1683 (arch.stat. mon. St. loan Zlatoust din IasI); Dumitru Boldia(Thrgoviste) 1643-1656(dom. 7181); Mate! sin Stan ot Térgoviste 1673-1691-1707 (dom. 7554); §erban Logofétul ot Fierescl 1613 (dom. 7181); Boldici 1654, 1655 (dom. 7554); Nestor 1612 (dom. 7554); Radul Sdrhul fost pe Muga, marele vornic 1651 (m in. Dealtd); Dumitru 1642

-8-

4647 (dom. 1.0875); Udriste 4618 (episcop. Buzéd); Vasile Damian 1685 St. Spiridon, (Dumesci); Corlat 4683 (arch. stat. Buc. St. Than Zlataust); Dumitrascu 1663-1668 (dom. 40875); Dumitru 4654 (idem); Stan 1656 (dom. 6153) ;MihaI 1656 (dom. 9364); Constantin 4654 (domenii Nro. 7241); Preda 4656 (domenii Nro. 40873); Dumitraseu DumbrAvila 1654-1661 (dom. 8283) ;Ivasco 1673 (dom. 10348); Stan 1604 (dom. 5328); Dumitru GrAingticu 1627 (dom. 5238); Eremia 1692 (cred. func. rural cart. VI); Radu Popesccu Stoian 1634 (cred. func. rural cart. VI) ;Tudor Aram& 1632 (dom. 10875). Marmure (1610) ; Nebojatco, Vlasie (1628) Carstea Damian (1632), Romascul (sub Vasile Lupul), Callas (sub Gh. Ghica), Sorocianul (Anton Ruset), Stratul (Dabija Vodä), Tiron (1653-1662); Corlat Pascal (Ales. Bias VOA); Misail Cäluggrul (1676), Constantin Uricaru/ (Duca Vodg); Borileanu (1639), Axinte Uricartil (trecei in secolul XVIII), Mustea Diacul s. a. Dec1 pentru al XVII secol nu maT pupil de 86 de bärbap memuitorI de condeiti slav rominesc, maI top romOni, produsI de scolile din WA. Sä' addugim pupil." din sec. XVIII: Gheorgheufarul ot Térgoviste 1722 (dom. 8379); Gheorghe Logofetelul vnuc Gheorghe §ufarul ot Térgovisce 4714-1716 (dom.7181); Popa Stanciu 4733 (dom. 9225); An- ghelache Logofät of Térgoviste 4734 (dom. 7184) ;Gherghe sin Iane Logof.vnitc Gheorghe §ufarul ot Tärgoviste 1700 (epis. Buzäti); Gheorghe sin Iane Diac. 1708 (dom. 6764); Stanciu Logof. 4702 (dom. 8769); Radul Logof. fiul lul Badea logof.VlAdescu 1711 (dom. 9225); Mihaig sin Stan 1703 (dom. 8379); Anglielache sin Mihaiú Logof. ot Térgovisce 1714 (dom. 7181). Negresit cg am putea continua acéstd listd, dar tiném mime sä arätam transitiunea de la secolul al XVII-lea la al XVIII-lea. In definitiv, repetim, istoria diacilor este istoria insäsI limbeI romOne. Negresit ch. factorul cel maI puternic cultural in secolul XVI a fost -sccikt polona. D. B. P. Hasdat in articolul sää uncle invéfaa rorndnii vechi", (Arnim% instrucf. publice din 4864-65), nu se induoesce, cä i in secolul al XVI-lea Academia cracovianá a fost frecuentat& de moldovent Dintre eel' din urmä earl aù frecuentat in acest secol, fie Academia cracovianä, fie wade fondate de iezttip, ai fost Nestor si Grigore Urechiá, negresit Grigore depäsind cu invètätura si in secolul al XVII-lea. IezuitiI inttinecä in secolul al XVI-lea, cu scólele lor, faima Universitätel cracoviene si cum aceste soon ale iezuitilor erati maT pandite prin Polonia, ba unele asOate chiar In orase aprépe de Moldova, este lucru cert cA in secolul al XVI-lea, ca factor cultural al Moldove'l, devine in primul rang scedele direse de iezuitI.

Secotut XVII. Pe langä factorul acesta cultural, scella iezuitg, secolta al XVII-lea con- tinug a aveai factorul cultural intern, adicg saila romettlà De astA dati scA5la românä se presintä bine caracterisatA si de ajuns documental/1 Impgcarea galifianilor cu biserica Romei racescei imputineza relatiunile culturale ale MoldoveT cu Galitianii. Apoi influenta culturalä gréa incepuse a loa ascendent. Lupta dintr'acest1 factorI culturali contra limbeI slavone, favorisézA deplina emancipare a limbeI romeme. De sigur ci acéstä emancipare e maI vechiä decal Domnia luI Vasile Lupu. Minunatuli mange hrisov coprinynd 1Tea monastirilor ChinoviT, descoperit de nol in Bucovian, scris peste tot in románesce cti o ortografie ferma, cu maI multi ani inainte de Vasile Lupu, probéM, ca si un numär destul de considerabil de alte acte, anterioritatea intrebitinjäreT limbei române in cancelaria domnésea. Nu mal putin tusk' triumful definitiv al limbeT ronlilue este concretisat pin scat infiintatä de Vasile Lupu, 1644, in cuprinsul monastirei Trel Erarchilor si pi-in organisarea tipografieI cu scop de a tipgri cArt1 in fimba românéscA. Historia regni Hungariae a lui Francisc Kazi, tiparitg in Cluj la 17421 vorbind in forma

9 -- al II-lea, (pag. 1.19), despre faptele luI Vasile Lupu, mentionkä ambele instal-ilium. ale celebrulul domnitor moldav, Oichnd Iticlus literarius apertus. Quadriennio ante gimnasium nonnutlo in Mol- davia splenclore, excitare coeperat, in quo juventus latinis litteris erudiretur. Addidit tabernam librariam cum formis Valachicis." Kemeny Linos, in autobiografia lui *) deserie serbarea pompl5sA a nunteT luI Razivil la curtea lul Vasile Lupu. Din acésta descriere se vede, ca nu era atit de barbara cum puteati crede unja curtea moldoveana. Niel cputea fi altmintrelea la o curte succedând, dupe destuI anT, Domnilor din familia Moghila., a carora culturä o represinta acum Petru. MovilEt archiepiscopul din Chiev. Calètoria luI Paul Aleppo ea si autobiogyafia lui Kemeny dovedesc strèlueirea culturel moldovene in bisericai afara din biserica in secolul XVII. Acésta strèlueire o inmultesce saa lui Vasile Lupu. In acésta scaa se inväla limba rominésea, limha slavonä, latinai limba grecéseä, si de build séma diverse obiecte de sci- jut& in potrivire cu ce se facea in scolile din Polonia vecina. AlAturea eu scella de la Trei ErareliT, cultura propäsai prin hiqtatoril introdusi in familiT. AcestI invèlätorT continua a fi alesT mai mult din Polonia. Putem documenta acésta nu numai prin faptul, ea insusI Vasile Lupu avé in casa sa un secretar polon, dar prin caetele de studiI ale chiar fiilor luI Miron Costin. Aceste studii de scolarT se fac in limba Latinai polona. Academia posede manuscrisul in quarto pre care noi l'am descris in operele complecte ale lui Miren Costin. Tom. II, pag. 151. Influinta greed, atilt de mare si spornica la curtea lul Vasile Lupu, in calt fetele luI nu invèlari a serie romänesce, ci grecesce *"), isbutesee, pare-se, a schimba chiar in sceda de la Trel ErarchT, direetiunea slavo-romana si 'I substitue limba gréca cu invätätorl grecl. Rebelul contra luI Vasile Lupu, Logrof6t Stefan Gheorghita, dupe ce isbutesce a lua Domnia, se preocupa de cele intémplate in Academia de la Trel ErarchT. LuT nu 'I plac grecili pòte ea nu'l plac din causa, ea eI erail in Constantinopole sprijinitorii lul Vasile Lupu. De aceea Stefan Gheorghita manifesta plecarI spre directiunea slavona, inlaturand din sc6la luT Vasile Lupu elementul grec i favorizand revenirea la ea a profesorilor adusl alti data din Chiev. Cu hrisovul säti din Aprilie 1656, Stefan Gheorghita restabilesce pre &saki de la Gilley. Eatä ac,est hrisov precum l'a publicat G. Asaki in brosura Reel,a- matia, epitropici sciilelor". in lupta memorabilia ce alntreprins contra eallugarilor greet, revendicAud rnoiile läsate de Vacile Vodä pentru scéla : ,Iata Domnia nästrä cereetand i cu de-amaruntul eitind documentele Inaintea DomnieI nästre aduse de calugäril de la Sf. manästire din Orgill nostru, unde este hramul a trel sfintl, marele Vacile, Grigorie Bogoslovi Jón Gurä-de-Aur, facuti de ctitorul el Vasilie Voevod,-ce aü fost maT inainte de noT, si dupe citirea documentuluI, intelegend vointa §-; dorinta celui mai sus scris Domn, carele védand mare lipsei de dasceili buni inv'elatori in tent ncistret, Ara de care Mile mult piimèntul patimesee si se intuneca färä invätätura cartel, drept aceea, mall sus numitul ctitor socotind impreunei cu tot sfatul terei, dorind a face bine intru pontenirea pii »zentului séti, au asedat prin a sa chemare (Wadi buni i rivnitori la invayituri de la Chiev Pecerschi a sfintei Lavre, de la Preasfintitul si de Dumneçleii tentétorid peirintele Patrasco Moghila, Arhiepiscopul Kievului, ca sei fle spre invérdturai luminarea 1nnÇei copiilor peiméntultii nostru, iard pentru acésta le-au lii sat lor trei sate, anume : Rachitenii, Tamdsenii si Juganif, ca sel fie pentru indestulareai hrana acelor dasceili buni invéteitori, si ail lasat lcr acele treT sate in pace despre ttite (Wile marl si mid ce se vor afla in paméntul nostru,

Velg Aliron Costin (opere complete, de V. A. Urechilt), T. I, la domnia luY Lupu. **) VeIY documentele despre Domnita Roxandra, publicate de mine, 40 BucurescY, 1890,

dark de birul ocfirmuireT de peste an,i afarä de acele sa fie scutiti de óres-care parte din gostina °nor, pentru acele sate, si de anti parte pentru gostina porcilor precum este scris in acel document. lar apoi nu de milt acrunt, ¡rid un fotos bun nw s'a facut dupre acel arcjciment, cad, dupe aceea dascálii aceia s'ati izgonit de la mcinastirey in local lor s'att aches din téra grecésca. Drept acésta noT cu sfatul nostru cercetänd, cat de bunT aú fost aceI dascall de la Kiev in invétaturT, ce fusese la acea Sr. mänästire, si mult lucru si mare folos rèrrifinénd de la ciénsit piimèntuluT nostru din a lor inv6tAturT, fiind-cä acum calugäriI grecI nic1 un folos de inv6täturà ca aceia pärnèntuluT nostril nu aduc, pentru aceea Domnia mea cercetänd pentru aceeai vèynd netocrnalai lipsa lor, 'T-am miluit pre &ash' cu cele mal sus serse trei sate, ca sä le fie in pace si de la Domnia nósträ despre märuntele därY de peste hind si de ills, si de sulgiu, si de miere, si de un t, si de cérä, afarä de darea ocArmuireTi alte dárI asezate in pärnéntul acesta ce se vol. intémpla ca sä dee si eT impreunä ca ceI-laltI, iará cele de peste lunä märunte därT sä fie cálugärilor de la Sf. mänästire pentru hranäi imbriicarninte nesrnintit in vecl de veil. Jara spre acésta easte credinta DomnieT nóstre celui mai sus scris Gheorgie Stefan Voevod si creditna tutulor boerilor nostri :Iontoco Rusul Logofet, Stefan Boul Ve! Vctsile Hatman i Parcalab Sucevei, Chi riac Sturza i loan 'lab(*sett Parcalabi Hotitt, Bantal Parcaktb de Neantt, Goe Parcalab de Roman, llie ?eptelici Vel Post., Grigorie Ruso Vel Spat., Mogeiidea Vel Paliar., Solomon Barlctdeanul Vel Vist. Sta- mati Vel Stol., Darie Get reti Vel Comis.4

Nu posedem documente despre sc6lele ceailputut existein Téra romanésca in secolif XVI si XVII. Nu maT putin insä noT afirmárn existenta lor, de óre-ce result:a pentru noT documentarea existinte1 de sc6le,i aci ca si la Moldova ,din numérul mare al grämäticilor (adusl la pagina 7 si 8),si din numertisele zapisei hris6ve serse in limba rominésa anteri6re luT MateT Basarab, cat si din primele codice si din priroelectirtI tipárite in secolul XVI D. Därn in anexä o carte de judecatä din 7151 (1643), in care se vorbesce de un clawed Pahomie, care at invCtat carte la mänästirea Menedicul, (jud. Buz6f1) "). Pe ling& zapise din secolul al XVI-lea, avern lucrärile lul Coresi, earl sunt e..el maT necontestabil document despre existinta incä veche a limbei romarie wise, decT invètatä in seoll. Tetravangheltd lui Coresi, carte tipäritä 7069 (1561), eartea cea mal veche ce avem in bimba românescá, presintä o grafic, care repetim, n'a putut fi lucrare initiat6re bimba romanésca, a hit Coresi, ci resultatul la care ajunsese sc6la romänä in scrierea Existinta uneT scóle in BucurescI in acest secol o probézii sea* de car te romänéseä a luT Pätrascu Vodä. La acéstä seed& a trebuit sá invetei diacul luT Miliaiil Vodd, candi' serie despre acésta in 1581, Lillie in 22. Va0d-se de ambif anexa B. Diaconul Coresi tipärindu'sT operile sale in Brasov, din lipsd de tipogratie in Thrgoviste, exercitat de sigur o influintä desteptätóre intre româniT din Ardeal. Pentru estinderea limbeT romiine scrisä, in Ardeal lucrézä apoT un fact6r neasteptat *) Primele cartï romane dupt Ciparin dinsecolul XVI, sunt :Invdtatura crestinéscit (Sibiii 1546), Psaltirea de Coresi (Brasov), Tetravangbelul de acelast (Brasov), Talcul evangeliilor (Brasov 58o), Evangelia cu talc (Brasov 1580), Palia II Ortt a WI Moisi(Orestia 1581). Dintre codice dam :Letopristul moldovenesc, cel latinesc ti unele isv6(le de cronicitutilizate de Urechil in secolul XVII, etc. Datele tiparirilor din Cipariu nu sunt t6te exacte. ** Vedi anexa respectiva sub A. Veqi iCoda Neagoianus de I. Bian, tu Col. Traj. 1883, pag. 322. Evangeliarul din Britisch museum, de la 1574 de Radu Gramaticul transcris penrru Petru Cercel, (Col. Traj1882, pag. 48). Idem Foro Miclausi, identic ce cel din 1574. Coresi reproduce In parte acest evangeliar in 4rOmiliarul* sN1 din r580.Vedi Rdvasul Banulut Craiover Giurgiu Rat, din i Febr. 1600, scris roranesce. (Vocea Romana,Craiova No. 16, Col. Traj. 1883, pag. 237.

calvinismul. In interesul propagáreI sale se ininultese iute tipografiiile in Transilvania. Se scie cd Ioan Honter, limeta in Brasov la '1498, a fost cel intAiii introducktor al tipografiel in A.rdeal ') la 1553, Honter asedd prima tipografie in eare ineep a se tiptiri artI, mat v6r1os latinescï.In interesul desvoltäreT acesteI tipografii, prosperrt si prima fabrica' de härtie de catre Fuclis judele Brasovultifi Ioan Benkner, 1546. Acest lohanes sart Hanes Betikner, cum il numesce Coresi in Tetravangliel, indémnd pre diaconul Coresi din Tèrgovistea sä serie romänesc,e impreund cu Tudor Diacul acéstit carte, Tetravanglieltil. Cu deosebire e mare misearea in sensul limbeI romänesci, sub impulsitmea propagandeI calvine in secolul al XVII-lea, sub Racoti. Cártile tipdrite cu seopul propagandeT, orI neprimite cu bulla inimd de biserica ortodoxd romeind, probemi un lucru, cä romäni! din Ardeal sciati cu mult mal d'inainte seriei citi romemesce, cáci de altmintrelea pentru ce s'ar fi tipärit asemenea cartI de propaganda? D. l'asile Gh. Bärgovan in disertatiunea sa cititä la Adunarea generalä a asociatitineI TransilvanieT pentru cultura si literatura poporuhri romän, finuld in Gherla la 29 si 30 August '1885, dice, cä romitniI din Ardeal abea de prin mijlocul ~culta trecut ihcepurá de a avea scolf romAnesci Nu ne impaeä acéstä asertiune, câci, incd o-datä, décá existat seta unde sä invete românii ardelenI a citii serie comânesce, úre calvinif s'adresau la romäni ined din secolul al XVI-lea cu edili in limba romänéscá? Admitem cá n'au existat scoli publice organisate; admitem cä fiii de iobagI nu puteaft fi (141 sá invete carie la scolI ennoscute, cacI DomniT aveart dreptul sä'i ja de la scóld; dara&sta nu impiedicá sd fie putut rominul invèla a citii serie pe längä popa ski dascAlul de la bisericd, cu mult inainte de ce la Mitropolia din Alba-lidia a existat un fel de se616 pentru tinerii ce doreatt sa se preotésca,i unde.invOtart citirea cärtilor bisericescl, dintärilei tipicul.

Secolul al XVII-lea este in delinitiv destul de bog,at si in scolfi in produceri culturale in Principate. Este secolul in care se tipdresc atätea minunate cárt! in IasT, in BuctireseT in Bras Varlaam, DositeiO, la Moldova; lucrdrile luI Radu i§erban Greceantt la MuntenI, sunt de ajuns ca sä ne probeze existinta unui cerc ae 6mettI carI puteart citi ea" elite tiparite. Apol mide, de nu in salte se putea invèla citirea s't folosirea cärtilor ce se tipariserä Dám in anexd prefetele minunate de la cArtile principale tipdrite in secolul al XVII-lea, cae' ele telte se ocupä de limbti, se interesézá de desvoltarea s't de istoria e! '"). Finca secolultti al XVII-lea introduce cu ina1 multd 'Mere, ca factor cultural, setila bisantinti, in Principa tele romäne. Marea sc6Iti grécd de la Patriarehia din Constantinopole, are disciplí numerosI in Moldovai Téra romtlitéseá. D. profesor Erbiceanu, a dat la luminá, i sperám cä va continua a mai aduce tinoi contributitint in teacésta, numeróse in formatiunI despre rolul dascálilor greci si in genere a setdelor grece in Principate. Numele Spát. N. Milescu, a Cantintirescilor sunt legate de directiunea culturala grécä Principalii daseälI greel de la finca secolului al XVII-lea citatI dezar(Veoelivocl TeAchtoria,Avivan 1868, pag. 448), sunt :Nicolae Cherameos, Teodor Trapezundul (invètätor la DIO pana la 1695) si Eremia Cacavela, inviitätor la sceila domnésed din Ia,1 de la 1698 ). *) Ved.I Disertatia despre tipograffile romanescT de V. Popp. Sibiii, 1838, pag. **) VedI Preotul roman, diar bisericesc scolastici literar din Gherla, 1886, pag. 178. ***) Ve0 anexa, litera C. La 1633 Dónana Elena scrie lul Racoti Ò. in romanesce. (Bibl. Bat- thyaniana, T. I. Codex Authenticorum, pag. 62 si 64. Column. Traj 1873/4, Pag. ****) Ved! articolele publicate de D. Erbiceanu in Revista teologica din lag. *****) Vesri Sathas. Vesti D. Cantemir In descrip. MoldoveY, pag. 554.

Seeolul al XVHI. Vechia scóla a luY Vasile Lupu, continua, transformati in saä grecesa, pana la finea secoluluT al XVII-lea §i pâ§e§ce in secolul al XVIII-lea. In Téra romanése,a nu mal putin exista scóla domnesca in Bucuresci. Un hrisov al monastirei litY St. George, din 7216, Sept. 1, (1707), ne arétä pre Constantin Brancoveanu interesan- du-se de acésta scóra domnésca,care existacel putin de la §erban Cantacuzino *). Domnitorul acesta preface biserica St. George marind'o §i o Inzestréza depunènd in Zecadin St. Marco de la Venetia, 30,000 de galbenT, ca cu dobanda acestor banT, (care pe atuncI facea 900 galbenT pe an, iar talere 810), sa intretinä biserica. Din acéstä dobanda. insa Domnitorul dispune sä se dea talen: 300 pentru intretinerea a duoI dasc,aII carT se va afla la scóla domnésca, c,are s'a4 facut la St. Saya de aid din Bucu- rescI , care biserica este facutai innoita iar din ostenéla 'lastra. La acéstä scóla sa se dea talen l 300, insä dintre ace§tia sä aibd wdare la dascalul cel mare talen l 200 §i la al dttoilea dascal talen l 100, caei ace0I duoI dascalT, cate inv6taturI vor fi datorl sä invele pre ucenicI §i in ce chip, lua-vor invelatura din patriarchichsca carte a prea fericituluT patriarch al Sfintel cetatI a IerusalimuluI §i a teta. Palestina, duchovnicescului nostru parinte C. Hrisant". Domnitorul dispune ìncä ca scóla, sail cel putin ceT duoi dascall, nu Incépä a fi platit1 decat t'arte Urdidi anume la 1750, Septembre 1, pana atuncl prátindu-se numaI servitoril Stantuldi George. Däm in anexà intreg hrisovul dupre cum ram aflat trecut in condica Brancovenesca de cart1i hriséve, la fila No. 410-411, care condica se pästrézi la Archiva Statultil **) ' Din hrisovul citat aci vedan, cA scóla Domnéscaexistala Sfantul Saya,i cA prin plata celor duol dascall numai de la 1750, nu este a se hitelege, cA pana atuncT nu avea si maT se dea invätäturä la disa sala Doinnésca. Din istoricil streinT despee cultura publica sub Domnia luI Brâncoveanu, aducem in anexe, la acéstä pagina, extracte diverse ***).

Programul de invetäturI al scéleI domnesci, recomandat de Const. Brancoveanu este, prectim din hrisov s'ad veçlut, acel intocmit de patriarchul Hrisanti. La ce se reducea acest program putem vedea din darea de sémä despee scala din Con- stantinopole, ce o dam in anexa, la acéstä pagina. a n6strä ****). Documentele ce posedam cu referinte la scoli, maT departe din acest secol al XVIII-lea, sunt, in ordine chronologica cele urmatóre :

Din 1736/7245, Noembre 23

Grigorie Chica Voevod,prin Hrisovul sèù din 7245,Noembre 23,dice ea : scutesce MitropolieT Ia0 mal multe bucate, care dintru intémplarea vremilori nevoile acestuT pämént, ce este peste top de ob§te, aflandu-se la slabi stare, lipsitä de podaba ce se cade.

*) Minunat document despre cultura romana sub §erban este prefatacarta «Cheia tntelesulut, de mitrop. muntenesc Varlam, din 1673.- Acesta aréta ca a relnfiintattipografia mitropolieY, a adusedascalI de tipografiea. Veçll anexa lit. D, tn care clamsi alta minunataprefata. a cKriey Mcirgärtitar* din 7199 (1691), cum si lista tuturor publicatiunilor din secolul XVII, **) VeçlY anexa la acéstìt pagina sub litera E. ***) Veslf anexa respectiva sub litera F. ****) Ideal sub litera

Pe ling aceste scutirI de bucate da. MitropolieI Ile fie-care an 100 lei din vama cea domnésca. ;1/2 la Craciun si 1/2 la Pace, WI fie de cérá si de untdelemn de candela peste ansi, incei de »reme ce sunt 2 sce,li, aicea in orar in Ictg, una grecéscei fi alta siovenésett, sd fie dator Mitropolitul cel dupe vreme, a avea purtare de grijd necantenitei cercetare asupra dasceailor ca set pue nevoinfet asupra ucenicilor setlinvele precum se cade fi procopséscei, ca cci ce se vor face preofi dintre dengi, ad fte invéfari fi pedepsiff sd pad citi orenduiala Biserica dupe cum se cuvine. pentru ucenicil de la anténduoé saele, cei cari se vor sili cu invëfeitura i vor fi setraci, lipsiÇi de cele trebuincióse, incei set' aibd grijet Mitropolitul ocroti fi a'i, chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu léfepre alÇii cu imbrciceiminte, pee alfii, cit hranit, pentru ca sá nu lase inthfcitura dintru acea pricinet.a Urméza invoca- tiunea la viitorii Domni sa. nu shim regularea i adaoga. blestemul. (Docum. ram Oat in metr. Boerii martori : &taut St urdza Vel Logofet,Iordache Cantacuzino Vel Vornic, lordache Roset Vel Vorn. visnei, Const. Ipsilante Hatman i Parcalabul Sucevei, Grigoraru Vel Post., Toader Palade Vel Spät., Gatrril Costache Vel Pah., Costache Vel Vist., Lupul Gheuca Vel Stoln., Aristarche Vel Comis. 1742. Un uric de la Than Constantin Nicolae Voevod din 7250, ridica dajdiile de la preoti si der,i spre multämire pentru asemenea scutire cere, ca de acum inainte Ceata bisericésd avénd numaI de grija sfintelor.biselici, si aibi a urma porunca sfintel pravile, curatii fára prihanä sä petréc.äi cu tot feltil de inv'efd turi impodobifi himinand vrednicia lor precum se cade". Cu tot felul de invérdturi; impodobifi, presupune existinta de sc61ä. Ceva mai departe uricul dice, c,i far& de invitaturäi fári de cunoscinta intelesului taineT bisericescI, si nu se fad. nimeni tircovnicii ipo-diaconii diaconl, fi, care se ti r sili Cu inthfeitura , fdandu-se preofi iscusifi fi cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea i mai multd

Te-ai astepta, dupe asemenea apretuire a invititurel, spue hrisovul cam unde cat si invete fie-cine, dar el ill di apoI o deceptiune, cid pentru ceI ce doresc si intre In serviciul bisericei, ca ajunga scopul, nu li se cere de cat o pregätire In soroc de 40 de dile Trebuinta de invitäturi incepe a o simti intr'a duoa jumitate a secolului al XV111,4ea, nu numai Domnitorii, cii simpla particularI. Asa afläm intre 1748 si 1750 o danie fawirea unel infiintäri de sec& in Téra romanésca. Sandul Bucsänescul biv Särdar Jupaneasa sa Maria, zidesc bisericä la mosia lor, Schit la BerislävescIi dandu'si bitä averea acestel mänästirIi mai lä'stind venit din maY multi munti la mänästirea Pante- leimon, dispun Ina mai oranduesci abésta, ca din copiii säraci, fárá parinti, earl nu ar avea niel un fel de chivernisélä, si se aléga. 6 copii, si se invete carte la Sella, la dascalul ce vor aseda epitropii,cu o induoitä simbrie, pentru procopséla ucenicilor acestora,i ori-care va inv9a cum se cade, cine din aceia va vrea sä r8manä in schit pentru preotiei cälugarie si fie primit, iar cine va vrea sä iésä, sifie slobod si se dud unde va vrea si in locui fies-cäruia dintr'aceia si se gaséscä altul, ca 'fief odini6d. 6 copil din inv6tatura si lipsésci din orénduiala acéstai hrana acelor 6 copil si fie de la Sfantul Schit, atat chi- verniséla mancärei si a odihnei lor, eati bitä purtarea de grija a imbräcamintei lor, ca nu cum-va si se pricinuiasd fipsirea vre-unuia din nechherniséla mandrel séli a imbrä- cámintei". (\rep anexa la acésta paginä a lucrärei sub H.).

*)Acest document se plistrézI la Episcopia Roman In pachetul No. 49.

- 44 -

Limba cilia intesnpind eiitre finea jumettileI intaia a secolithil al XVIII-lea resistenta de a se estinde si a inlocui limba slavonä din sc615.. Istoria ne aréta lupta, cAnd aseung, cAnd NO, a boerimiI si a level contra Doninilor grecI, acestä reactiune trebuia sa lie sporitA, nu numai din simtimént national, dar si din diva cAnd Rusia deveniun factor politic in Orient. Indäratnicia boerilor romdiil dea inveta grecesce o dociimentea actill de la Constantin Nicolae Voevod Domnul Muntenesc, din 1746. Main 9, in coprindem li rmdtilre De vreme ce in pamentul nostru vedem cAde lao seal& de vreme top fecioril de boerI s'au racit de catre invelatural la care mal inainte tiltd boerimeaavea multd pleeare spre a's1 da pe fiiI lor,ca sa invelei sA se procopsésca la carte elinéscd, iar actim nu ne putem pricepe din ce prieind lenevit Aka parintiI cdti fecioril lor a urma acestel bunetate de folos si de podOba némuluI boeresc, in cat ail remas mal prostI la invetaturii dectit alte trepte mai de jos; ce dar am socotiten totil de obste ca sa innoimi sa aducein iar la starea cea de mal inainte pe fecioril de hoer!, pentruca sa nu remAnä de tot in prii- pastia invelatureli sA fie mal jos deult alte neintui, dupe imprejurul Orel nóstre ;de vreme ce inveldtura este podaai insufletirea cea mai de cinste la feciorii de boerT, ea orY-care fecior de boer, ati din ceI cu parintI, aü aceI fdra Whip, de mi se vor silisii mérga la invetaturai sa invete carte elinésca cu tot temeitil el pe deplin, sA nu fie vrednic a se inälta la stepena boerid, niel a se primi in orénduiala curteI, cdi M7 S. P. Inallatul nostru Domn lo Constantin Nicolae Voevod, pentru folostil patriei néstre, iar me ales pentru hive/Alura i cinstea feciorilor de bocel aasedat si ail intemeiat atAtea seele de limba elinesa, ca sd nu mai ptita gdsi niel unul pricind, cd nu are unde inveta.. Ci dar, in scire tutulor de obste sä fie, cacI care din hoeri nu se va sili sA dea pe ¡lid seil la invetAturd, sea din feciorii din boerI, earl vor fi fdra paring, nu se vor sili spre hive- tatura elinésed, a inveta pe deplin cu tot temeiul, acela va fi lipsit din orénduiala curteI si nu se va primi niel odiniórd la treptä de cinste. Iar carI vor fi sirguitorIi vor sili invetatura, acela sa. Aid a se cinsti cu diregiitorie dupe invrednicia inveldtura Care hotarire fiind alésii socotild de t6tä obstea boerimeT, dintr'a nóstrbana-voitqa, ne rug,Am M. S. prea ìnälatuilni nostru Domn ca sa o intaresed si M. S. cu pecetia litura M. Sale, ea sä fie nestramtitatá. Maiil in 9 One, leat 7254. Doinnitorul intäresee anaforana in aceias1 di de 9 Maili 7524, (lieénd cá : Acesta hota- Are ce au faced D-tor cinsti(iz si credineiosii boerii cei mari ai Domniei nzele pentrn feciorii de been, printr'acésta carte, cunoscend'o Domnia mea, ca este bullet' 0, de fotos, o am. intarit i Domnia mea ca peeetiai iscalitura Domniel mete, ea sei fie nestra- »zzitatit". Actul acesta e sernnat (lucen de mirare) de boerif eel mai buni romAnI, ca Marele Vornic, Iurdache Cretuleseu, Mamie Ban Grigore Greceanu, fostul Mamie Logofet Iordaelie Dudescu, fostid Marele Vistier Const. Násturel, Marele Crucer C. BrAncoveann, Marele Logofet B. Vdcarescti, fostul Marcie Paharnic §erban CAndescul, fostul Mare Pabarnie §tefan Dudescu, fostul Mare Stolnic Radu Cornescu, fostul Mare Stolnic C. Obedeanul, fostul Mare Comis Stefan Wear escu, fostul Mare Aga Const. Cornescu, fostul Mare Serdar Iordache Cantacuzino, fostul Mare Siatrar Const. CAndescu, fostul mare §atrar Nicolae Cretulescu, Radu Vdcdrescu al duoilea Logofet, Toma Cantacuzino al treilea Vistier, Pang. Filipescu Vataf de aprodT, Mihaid Cantacuzino CeausI de aprodI, etc., etc. Tot familiI curat rominescI alt semnat acéstá anafora, dicend ca ali fácut acésta am buna

vointa loe. Precauthmea acésta de a declara actul esit din propria lor vointit, liP probézit toemai contrariul, ca ait cedat starnintelor Domnitoruhd. Acesta deschisese numer6se smile cii limbi elinäi boerii ntes1 trimeteall copiil la ele Vodii prov6ca anaforaua, ca sil ia asupräsi odiosul obligatittnel,... Din ajar resolutinnea ce pune pe anafora, unde dice ci acésta hotarire ce ail fìtcut D-lor ein.stiiii credincio0i boeri, ", se vede domirit planul DomnitoruluI. De altmintrele, noi nli suntem neiuuläniií, ci acest Domnitor indemna boerimea invete carte, fie $ elinésea, dar cine era sa mai trimitä pe fecioril loe la sea) deck ciliar numerosii subscriitorl al anaforalel ? Afarä de el' nu credem cä mal rëmAneail prea multi buerI,i decI, inch' o-datä, anaforaua de mar sus o consideram ea o invoiala a tèreI ell Doinnul de a invèta la scolile pee earl' pAnä acum le vèluse boerimea roman& en ocItI La anil '1727 incepuse domnia lui Gr. Ghica in Moldova. El se ilustrase reorga- nisänd scedele. In domnia a treia, revenind asupra primeI organisatiunI, G-rigore Ghica dak un noil hrisov la 1747. Avénd a ne ocupa mal departe de acest al duoilea hrisov, nu facem aci speciala mentinne despee organisarea din domnia intéia, avénd a giii maI incolo despre ambele acte. 1742. Const. Mavrocordat din Moldova, Ina se ocupä de scoll. loan Neculcea serie: Mai socotitatt M. S. *Constantin Vodä pentru sae de inretaturei de le-au mill in- tArit, scellele cele elinesci 0, cele slavonesci **). ,Aisderea an mal facia sedle de invefat ura latinescii arapesci, 0, au dat wire I utulor mazililor in Vita Ora, ca sa'qi aduca copiii la invéteiturd la sad, ca sd ;lamp orl-ce limbic' ce 1,-ar fi voia, pentru ca sd se afle enneni irmOtali fi in pcim6ntul nostra al Moldovei, precum sunt i prin alte teri i parri de loe; iar dascalilor li se da din visteria domréscd". Const. Mavrocordat de si grec, Enache Cogalniceanu ni'l arati iubind cultura romänésea. El s'a apucat de capul preotilor sal invete carte, framéntändu-se in tot chipul; intaiasI data ail poruncit de ail scos pe eroynonasiI ealugärI greet de prin mänästirile cele mar), oränduind preotI de mir, dicénd ci green' and tamaiag in biserica, pe muierI stati eke minnt inaintea flete-cäria muiere de o tämäiaza si o privesc din tälpI Oa in cap, punénd gänd WI in capul lor asupra acelor muieri% Domnitorul iubitor de carte all pus pe ispravnicI si cerceteze in kid* pre preoll (espre carte, hotäränd sä tréca la bir pe totI ceI incapabilLiUmblaCt preoti invètatI prin tilte tintiturile sil vadá ce fel de cetenie fac preotif pe la bisericl. Nu patent serie re fried tedgeau bletit peori, cd se apuca la bdtrdnete sa invefe carte *y. Dintre rariI Domn earl ati favorat cultura proprie romilná, Const. Mavrocordat, nu nu- leal nu impune in bisericä limba grkä ci inch poruncesce de au adus i cdrfi pe in teles din téra romdnésca, aid in Moldova nu se afla evanghelii, apostolii ii leturghii, ) ddiui poraiuyi ,1fitropolitul, acelea cetrfi set le citésed pe inieles pe la biserici."

*)Acest.docannent se pitstré.ca In original la archiva StatuluT mire actele diplomatice din sec, priea istoricli, sub No. 20. 5'1) Nu urmézi di de sc6la rooldovenéscl nu s'allIngrijit, clidE. Cogitlniceanu ni'lareal locmai (land afarlt din bisericli pe cliluglirit grecY, (let. tom. II!, pagI98). ***) Ce le-ar fi voia ne aria putinK plecare a mazililor cAtre limba grécK. *551 Let. III, pag. 198. *****) In téra rornhascli se ilustrase Antim Ivireanu fondatorul de tipografie. La I:1m1i la I702 se tipirise Invettitara preotilor despre sépte taine;la R.-Villef In i 7o6 un Iliolitfelnie; la 1712 in Térgovige, Octoichul ; la 1741 Leturgiarul In R.-Vd1cT ;apoY la 1742 Ca- zania In BucurescY ialt leturgiar, etc. In Moldova literatura bisericéscl este la Inceputul secolula al XV1II-lea In mare scIdere.

§i nu numal' la atäta s'a märginit bine-fäcétórea impulsiune cultural& a lid Const. Mavrocordat, ci aù ordonat MitropolituluTi Episcopilor n84 se facd tipografii fie0e-eare la eparehia ini, ca sd tipdréscii cdrti pe inteles,i asa apueat de ad fe(' cut stampd." Inca pe timpul ha E. Cogälniceanu hinctionail tipografille infiintate din. ordinea lui Const. Mavrocordatk

Urmätorul Domn loan Mavrocordat dupre cum resulta din hrisovul scOlelor lui Gr. Ghica din 1747 de care vom vorbi mal' la vale, s'a& ocupati dénsul de scOle. htbitor de lux, Ioan Mavrocordat aù imbogälit biserica cea mare a curte! cu picturl, cu ve.sminte cu marca tèrel, etc. Neculcea nu ne spune insi ce anume ail fAcut pentru scóle, iar G-r. Ghica care'l urméza in tron, in hrisovul sé& ne spune, cà ail dispus §i el cai Constantin Mavrocordat fratele lui, sä fie plätiff dascälii din visterie,i c,ä acésta aú pricinuit caderea sedlelor din neputinta visteriel de a pläti lefile dasctililor.

Lui Ioan Mavrocordat succede intru a 3-a Domnie Gr. Ghica. FOrte scurtä fu domnia acésta, abia numal 8 hin! dura ea si se sili sä capete domnia Téret românesct El isbuti a o dobéndii fu inlocilit in Moldova cu Constantin Voda Mavrocordat intr'a 3-a domnie. Ail fost insä de ajuns ha Gr. Gliica aceste putine luni de domnie in Moldova ca sa'0 repérte atentiunea asupra scélelor §i sä dea in privinta lor un lirisov important, de care e réndul sä ne ocupäm.

Hrlsov de la Domnul Grlporle Gblea Voevod Noi, Grigorie Ghica Voevod Boj.,Milost. Gospodar, zemlii Moldavscoi. Facem scire tutulor cu'i se cade a sci pentru réndul scedelor de invétatura arteI, de vreme ce in téra acksta din nepurtare de grijä. a Domnilor, neobicinuindu-se mai dinhinte vreme a se linea sale de invétaturd, era multä prostie, ciio cei, puternici, ce cu puterea finect dascali pentru copuii lor, IncA i cu invétätura cea desivérOt& nu se procopsea, rémaind cd mal mulp tot nelnvétatI, iar prostimea cu tau/ se afla iipsità de podóba invgfecturei. fiind-cä' scólele sunt ca o féntänà din care se adapi ollntescul norod cu indestularea Invétaturel §i a hitelepciunei, c,are invqäturd 11 face pe tot omul a cundsce dumneçleirea, a pricepe legea ces pravoslavnieä, a procopsi pe érnera cu infrumusetarea vorbei i practica cuvintelor, a invrednici a se face preoff iscusitYi dascAli invétall; de la care curge mult folos, atilt bisericesc ciiti politicesc. Cu puterea invétatureii sfinti! pärintii ail biruit eresurile liuninat sfänta bisericä, impodobind'o cu multe camine de cantfidi laude, pre totI ne indémni i ne invatä a ne sili cu invétätura. Acesta rivnindi Domnia mea, care dupe ce DumneOeiasca pronie aü rénduit a ni se da stepena dormid acestel ter!, indatd atuncea in domnia intdift am cercetati pentru amldméntul seólelor, intdiii am fost fdcut acest afeçlcimênt, rénduind i amlend sá fie patru sale cu patru dascali, una elinéscd fi alta greased,i alta slovenéscd, fi alta romänésed, iar kfa

*) La Mitropolia de la Iag se conservit un hrisov de la Iol loan Voevod, din 7252/17441 Aprilie 21,(fo mare in Uniba romAni, co sigilitt mic rosu), prin care scutescebucatele MitropolieT, co conditie sit pomenésa pre plrintil. sl Nicolae V. V. s't D6mua aceluia Pulcheriasi sit ¡dnà cele duo scóle, de care pomenesce apr6pe in aceleag vorbe cum le-am aflat mentionate in bris6vele anterióre.

17 daseeililor se renduise asupra boerilor cu boerii si a dregeitoriilor. Dar pe urmä cunos- noscénd, ea cu acest asedgmént nu vor putea sta scólele, flind-ca era cu suparare boerilor se pricinuia smintélli cu schimbarea boerilor,i neputéndu-se se6te banil la vrérne, nu lipsea jalobile dascalilor,i vgc,lénd domnia mea ca se da o pricinä de stricare scaelor,i fiind trebuintä a se gasi alt chip de asedémént scédelor maI intemeiati sta- tatoriti, am socotit domnia mea, lua.nd blagoslovenie si de la preaosfintia sa pdrintele Mitropolitul Orel si a sfintiilor sale Episcopilor,i cu tot Sfatul nostru, D-lorsale boeriI eel mad, am ales hotarind asedarea scólelor de s'ati fácut inteacestasl chip.Fiind-c6 pang la acea vreme preotiI plateati dajdie cate patru galbenI pe an, duo l galberif la Sfantul Gheorghiei duel galbedi la Sfantul Dimitrie,s'ail ertat dajdia lor, ca sa nu dea eI alta dajdie, färg. flume Gate un galben de preot si de diacon, numaI o-data inteun an, scédelor, care banst sal stranga sfintia sa pärintele Mitropolitul,ì sg. plates& lefile dascalilor din banil ce maI prisosesc din lefile daseälitor, Intemplandu-se la acea vreme aicea, reposatul fericitul intru pomenire sfintia sa Patriarchul Sfantuliff Mormant Kir Hrisantie, dupe cerereai pofta sfintieI sale s'aù orénduit sá se dea una suta lei pe an ajutor SfantuluI Mormént, pentru sc6lele de acolo, si aiçi bani ce va mai prisosi sci fie de chiverniséla- copiilor straini i saraci, pentru imbreiceiminteai hrana lor, care aye- d6mént s'ati intariti cu hrisovul Domniei mele, a nu se strämuta,i acéstä amlare fiind socotiráCubunä rénduialá, nu era sd dea niel o-datä smintélá scédelor de vre-o zaticnire sati stricare. Numai, dupe mazilirea giestret, viind fratele nostru Domnia sa Constantin Voevod,i socotind sa faca alt asedgment, facénd renduialá a se plati lefile dascalilor de la visterie,i sit nu se maI supere pe preotI, cu o nadejde cá va putea birui visteria, stricat aseçlarea. nósträ. Dar pe urmá viind fratele nostru Domuia sa loan Vbilai visteria, dupe cura pururea se aflit cu multe trebuinte, nu s'ail putut plati lefile dascálilor de la visterie,i ati dat o pricinit de stramutarea scidelor. Ci acum dar miluind Dumnedell de am venitcu a treia domnie la stramesesc scaunul nostru,i cercetcind de réndul sc6lelor, n'ain suferit a remünea orasul acesta [ara sae de invèlaturd ,ci am tocmit si am asedat iarasi acele patru sae ca patru dascali, precum au fost mai inainte, lefa dascalilor am orenduit'o iarasi de la preofi, ertandul pe dénsiI de alte dajdiI, sit dee eI numal un galben inteun an pentru scóle, Ins& dece potronicI la sfantul Gheorglie dece potronicI la sfantul Dimitrie. Care haul sal strangä sfintia sa parintele Mitropoliul ce va fi,i de la sfintia sa sit iée dascaliT Leine lor, insä dascedul cel mare eline,sc 360 lei, si n/ duoilea dascal 120, si dascaul slovenesc 130 lei, si cel romecnesc 100 lei,i ace.sti banI pe jumétate sä li se dee h sfántul Gheorghie si pe jumëtate la sfantul Dimitrie, din ceI-1-altI banI ce mal prisosese, tot pe réndttiala ce fusese mai Inainte, 100 lei pe an, sá se dee la sfäntul Mormént pentru scidele de acolo,i sä se chiverniséscai copiii ceI strainIi saraci cu Juana si imbracamintea, purtand de grijä sä fie si acestora tata insusl sliiflia sa parintele Mitropolitul. kid ce va coprinde trelminta copiilor celor strainI stiracI, cu izvod gospod sa se rinduhsca, sa'l dea sfintia sai sd facá eautarei scidelor, luand s rna dascalilor de duog orI har'un an, at ce fel de silintá se p6rta asupra invétá- turel copiilor,i fieste-care copil eum se Multi, si la ce sporesce. Datoria sfintleI sale sá fie a cerceta aceste t6te si a le aseda. lusa socotindu-se cit uncle tinuturT fiind depártate, nu pot a ajunge totI locuitoril cu copiil lor la sc6lele de la I tsT,i mal vértos cei &alma fára putinta,i pentru ca sa cuprindii, sa se impartasésca top de acésta mild, s'au socotit la trei Episcopii a feed sa se mai asede trei sae slovenesci si ranuinesci, la trei Epis- copii: la Roman si si Pentru care sa alba purtare de grija sfinfiite sale Episcopii a gosi dascali iavetali la slovenie ori si la romanie, ori, din cei esifi din, wade de la Iasi, ori .sì sa se asede la fieste-card Episcopie eke o scéla de invi4atura copiilor,i aceI treT. dascalI de la acele treI sc6le, sä fie datorT a se sili cu invglatura copiilor, atat cu sérlda crit si eu románia, si 16th lor s'ati rénduit cate 80 lei de daseál pe an, care banI sa't ia pe jurnélate la Sfantul Gheorghie si pe jumètate la Sfantul Dirnitrie. Msä sfintia sa parintele Mitropolitul sä dée acei burl din banif preolilor, ce arará mast sus, la mina Episcopilor,i Episcopii sit platésca dascalilor,i aceI dascalI sa aibái seutéla de birul visteriel, niel un ban sá nu dée, numaI sä pazéscá slujba lor grijindu-se de invetatura copiilor,iiara.s1 sfintiile sale EpiscopiI, sa fad. necontenila 2

cerc,etare scellelor, adese luandu-le séma, cum invatä copia si la ce se sporesc, ca i dascaliI sa. se silésc.ä,i copiii sä. se procopsésa cu invétatura lor. lar prävitoriuizapciu cu puterea domnésca a se implini aceste tóte, sä fie Vel Vist.i cänd s'a plini anul, sä alba a lua séma acestor bala', ce, unde s'art cheltuit, si ce atl remas, i izvod lamurit sä arate la domnie. Ci dar precum aseçlat rénduiala acestor scéle, sä. stea nemutatäi nestrd- mutatä; iar cine s'ar ispiti a statui intealt chip, ca sä mute si s'd stramute acéstä pomanä, ce s'ad facut de folosul obstieI, care este pod6ba téreIi cu °dama i nesupdrarea boerimeI, si cu odihna preotilor, lipsindu-se de acea dajdie ce da m'a inainte,i Mil pagitba 16rei si a visterieI, cine va indrasni a se atinge de stricarea acestui aseipmént,i dintru a caruia pricinä se va lipsi acest folositoria izvorrt, orl domn va fi, ori boeria sfeituitoria, una ca aceia sä aibd blästémul sfintilor parintI, celor 318 a Soborului a tótá lumea de la Nikea, si de ai nostri a patru, a térit sfinti Arhierei, cari s'ají iscafit mal' jos, ca de un'Sibor sa fie datI anatema'.i intdrim hrisovul acesta, intàiit co a nósträ. incredintare: Noi, Grigorie Ghica Voevod,i cu a prea iubiti fiaor domnieI mele, Scarlati Mateid, si ca tot daba nostru, boerii Divanului DomnieI mele, D-lor Costachi Razu Vel Vornic de téra de jos,i Radul Racovitä. Vel Vornic de téra de sus, i Gheorghie Hatman i ptirciilab Sucevskii, i Alistar Hrisoscoleu Vel Spat., i Enachi Hrisoscoleu Vel Post., i Dimitrachi CdIrasuI Vcd. Ban, i Dimitrascul Paladi Vel Pahar., i Vasilie Roset Vel Vist., i Die Costacbi Val Stolnic, i Vasilie Razul Vel Comis. §i pentru mal mare intemeiere am poroncit cinstiti credin- ciosubil boerulta nostru D-sale Sattdul Sturza Vel-Logotét, ca sä serie si a ristra pecete sä puei s'ati scris hrisovul acesta aicea in orasul Esilor, In a treia domnie a domniei, mele, de Gheorghe Vrabie Logotét de taind. Velcat 7256 (1747), Dechemvrie 25. Nol, Grigorie Ghica Voevod. (L. P. Gospod.) Nichifor Mitropolit faeov Episcopal loanichie Episcopal Romanaliti. Dorofei Episcopal Husaliti. Iscalifi si toli boerif de sus aretall. Procit. Vasile Vasilev Bahieseit Bit) Vel Vist.

In hrisovul acesta, Domnitorul constata lipm de scide publice nneobicinuindu-se de mal inainte vreme a se linea scaele de invòlciturci", si a pitternici, ce ea paterea lor tima dasceill pentru copiii lor, 'inca ea invét 'atara cea deseiversitei nu se procopsea". Este cu bunä sémd neintemeiatä prima asertitme,cii moldovena avut scoli inainte de dornnia acestta Domn. Necontestat, boerimea, ca si pinä astacji, pretera sä tina glivernorI In casa pentru crescerea copiilor, dar acésta nu impedica invilatura publica, orl in seca, orI cu plata. Un Axintie uricarul cel vestit, de la care avetn atätea docUmente scrise in romilnesce, de la inceputul secolulta al XVIII-lea, un Miistea diactil, un Rosca, cte., ail inviltat carte romanésca in scáld romartéscd. Este deci asertiunea din hrisov o gia curteuire a diaculta, De altrnintrelea, Gr. Ghica, merad bAd lauda, cacI el inca din domnia intaia, precum ne spune Nicola Mustea, cal aseciat sc6lei de invelcitura copiilor si au adas dascali elinescii slavinesci i ccitei sumei de bani au facut dasceililor pe an, au orenclitit si din visterie Di caí orenduit i boerii cei cu boerie ca si dea aicea bani (la secilei) din atz in an.i ori-cine vrea sersi dea copiii la in vqat ara, invalci fcirci niel o plata".

Mustea este in er6re : Nu din visterie hotarlse Gr. Chica plata dascIlilor, ci de la boerY cate duoT galbenY pe an dare de la preotTi diaconY, care banT aveati sse adune la Mitropolitul acesta spltéscL lefile dascàlilor. Domnul care urmli. luT Gr, Ghica, desfiinta dareapentru scéle de la preotTi If pila din visterie.

-19

Grigorie Ghica incepe a domni in 1727. De sigui- in urma evenhnentelor memorabile de la finea secoluluT al XVII-lea si care se termina cu pacen de la Carlovit (1699), in urma invasiunilor polone, Moldova a trebmt si va;1ä inchiOndu-se momentan saele, maT ales de pe la mönästirIi schiturT. Un hrisov de la Antioch Cantemir din 1700, Iulie 3 *), ne arad cum aceste monastirTi schiturT se pustiisera si se imprästiaserä calugariT calugäritele Ast-fel, nu facem dificultate a recunósce domnieT lid Gr. Ghica, 1727, meritul de a fi restauwt sc6la publica in Moldova Intea treia domnie el da hrisovul de care ne ocupäm, in care ne aretä, ca la prima domnie organisase scóle cu patru dascalT pentru limbele elina, gréca, slavonä i românésca. Boeri- nu voiaú sa dea baniI pentru scólá si de la visferie nu era de undei decI dasciiIii nu eral-1 platitT. Acum Domnitorul forméza un alt fond pentru intretinerea celor patru scóle, rénduind, c,a tot preotii sa dea cate un galben pe an, pentru scóle, in duo6 réndurT, la San- tul Gheorghe i Santul Dumitru, iertánd clerul de orI-ce alte darT. Cu non' hrisov din 1747, Decembre 25, bunul Domnitor reinilintkä nu numaT cele pa tru scéle din IasT, ci inca si c6te o seca cu limba slavonai romanésca pe lfinga Episco- piile Roman, Rädantii HusT, pentru ca sä p6-tä 'My* i copiii din tinuturile depärtate de IasT. T6te scaele sunt puse de hrisov sub inspectiunea prelatilor. ET plätesc lefilei anume : dascalulul mare elinesc 360 leT,, la al duoilea 120, dascaluluT slovenesc 130 si celui romlnesc 100 leT, iar dascalilor de la EpiscopiT cate 80 de leT pe an de fie-care. Marele Visternic are inspectittnea suprema asupra scólelor si este insärcinat cu cercetarea semilor anuale. Cu bunä sétua, in t6te aceste scolT, reorganisate la 1747, se inv6ta nu numaT limbele, cii ceva sciinte,i maT ales socotell. Nu avem insä niel un document pentru progranoul ac,estor sc6le. Despre organisarea scaelor sub Gr. Ghic,a V.V. in 1-ia Domnie, pentru limbele &Masca, slovenéseäi moldovenesc,a,i despre prefacerea adusä acelei organisärT de urmasul luT Gr. Ghica, Constantin Mavrocordati apol despre revenirea la vechea intocmire sub nuoa Domnie, a 2-a, aceluias1 Gr. Ghica, face mentitme Mitropolitul Gavril '1771, Aprilie, intrio scris6re a sa catre Feldmarechalul Rumantiov. Vom aduce integralmente acest act ceva maT la vale ").

La anii 1749-Gr. Ghica fiind Domn in Teca muntenésca, dote un important uric relativ la sc615.; acest hrisov pre care Il aducem integral in anexa lit. K.)aréta, cuin so:dele elinésd slovenesca aú existat mai inainte de el, si ca le rénduesce ispravnici purtätor de grill pe Mitrop. Ungro-ValachieT Neofit. Acesta are sa adune darea de la preotT -pentru scóle si sä imparta lefile la dascalT si anime: DasaluluT celuT inWiti al invëtäturilor celor filosofice, simbria cea dupe tocm61ä, pe luna 45 talen. DascaluluI al duoilea de invétaturile gramatice, pe luna 20 talen.

*) Lana acest docttment In anexa respectivti. **) Visita In 011 a patriarchuld Crisantie, credem a a putut contribui la reorganisarea sc6lelor In domnia de la 1727. Ve4t Mustea let. tom. 3, pag. 81 si 82. ***) Ve4T Atchiva romá.'n6scli. tom. I, pag. 231.

La sella slovenésella duoi dascfill, din care unul pentru romänesce, pe lund fie-care cäte 10 talere. Deci totala cheltuialä a lefilor pe un an era de 1020 talen. Acest uric se pästrézd la archiva Statului, in sectiunea istoricä, sub No. 21.

La 1749, atläm in Iasi o miscare scolarä, care nepune in mirare. De si Mitropolia térei a Incäput pe infinite until Mitropolit grec, In contra deprinderilor bisericel moldovene, acesta, Nichifor Mitropolitul, stabilesce o specie de obligativitate a invétitméntuluii anuine acre la protopopi ea sä fadä. catag,rafie de copii. Copiii prostimei, de la 3 ani in sus, sä mérgil sA invete carte la Sfäntul Nicolae, la Sfänta Vineri si la Sfäntu Sava. Ohligativitatea Invètätméntulul pentru copiii prostimei nu esté indicatä pe cAt timp are a fi, iar pentru copiii de mazil, de negulä'tor si de alte bresle de cinste, obligativitatea va fi de 9 ani,adicA de la 3 la 12. Pentru feciorii de pro* obligativitatea va dura 17 ani, adicä liana la v6rsta de 20 de ani a copiilor. Putine exemple gäsim in Europa intrégä de aplicarea obligativitäteI la epoca in care ea era aflatäi aplicatä in Iasi. In Franta al fost date ordonante, Incä. in 1695, 1698 1724, de obligativitate la inv8tá turd, dar acéstä obligativitate era numaYpentru copiiI familiilor de religiune reformatä, carI eral adusi cu de-a sila la scaele catolice, pentru a'l converti la catolicism. Mai tärt).il mult, constituanta se prominta chiar contra oblig,ativitatei. Intrebarea obligativitätei este agitata" in Franta cu mult mai 046 de 1749, adieä de data actului lui Nichifor Mitropolitul. Latä. intreg actul important de la 1749, dupe copia ce noi mal Inthiù am scos'o dupe originalul ce am descoperit intr'o lada de la Mitropolia din Iasi. D. profesor Erbiceantt, dupe ce a fost &cut atent asupra existintei unor asemenea hrislve la Mitropolia din Iasi, s'a ocupat si al publicat unele din ele in Istoria Mitropoliei Moldpvei, dar publicatitmea acestor documente, regretäm cl o aftäm in cea maY mare parte gresitá. Preferim decT, a da documentul de la 1749, dupe propria nOstrà copie. ±Nichifor, din mila luiDumneçlert Arldepiscop si Mitropolit a Wit Moldova, Smerenia n6stra, dupe datoria pärintéscä ce avem a punta de grijä si a invéta spre cele folosibire ale sufletuluT; de vréme cl omul din lineretele lui spre cele réle iaste rivnitoril ;iatd cl am socotit si am orénduit pentru purtare de grijä oilor celor cuvdntdréte, la Sf. Nicolae, si la Sf. Vineri, si la Sr. Saya, sti fie maY mare si purlittoril tie g,rijä pen tru tóte lucrurile cele necuviincióse, din care eurg velämarea suflettiluI,i molifta ta preote care te-am oränduit dupä. invèlätura n6strä, cu mare cercare sá iei aminte de aceste trel popóre intr'o séptämänä de duol ori sä intrebii sä cerci, mácar cl din inceput, de multe orI si in cate-va rinduri v'am invétat, kith'i actim iaräsi vé inväm si ye pomenim tut- Witt pentru eel' ce vor avea tiitorIi pentru amestecarea de säng,ei pentru copii nebote- zapi pentru altele elite stint bisericesci ; pentru 6meni sträinI ce vor veni tntru aceste popóre, atät pentru crestini cät i pentru eel de némuri sträine : pentru crestini sä aveti a ne insciinta pe noY, iar pentru eel de neamuri sträine sI insciintati pe D-niI bojar, slujbasi, adicA la D-lui Vel Ag,a. Asisdereai pentru copii ce s'ar afla intru aceste popóre, copiii prostimei din trei anI in sus, Msg. care nu va fi de lira* al faceti isvod anume, sä mérgA sä invete carte, adicä Invltäturi crestinesci; care vor fi de Mazil, de negutätoriti de alte bresle de cinste, sä mérgh sä invete, Insä de vêrsta de la 3 ani in sus Oa. la 12 ai (sic) i mal sus ;iar cate or fi feciorI de preup sä Inv* pänä. la 20 anii maI sus; pentru ostenéla Moliftei tale, am gäsit cu cale, ca sa ici din WU' cununia 2 parale si de tot copilul and 11 botéztt o para si la Oi inteil a lunei patru bani, sä impart.' cu preotu).

pdporului, adica 3 banl sä ja cel ce botézd, si 1 han sa ja molifta ta. lar neurmand invä- láturei nóstre si se va intérnpla cat de putind pricind, te void canon'ibisericesce. De acéstai blagoslovenia smerenieI nóstre sä. fie (sfie) pururea cu molifta ta. U. Ias. Leat (7257) Iulie 6. Nichifor Alitropolit Moldavia (Archiva Mitropolid de Iag)

Miscarea scolarä din prima jumätate a secolultil al XVIII are influintl culturale, ce suntem datori a le documenta, mai cu sénad. pentru Moldova. Constatam existenta unel tipografii condusä de un harnici priceput bärbat Duca So- Iordache Cantacuzino, boer invätat, protege mull pe tipograful Duca, pre carel! si ennui& ddruesce cu mai multi tigani robi. Tot Cantacuzino recomanda pe tipograful Duca Mitropolitultil laud)i prin protectiunea acestuiasi Domnitoril romani acordi lui Duca Sotiriovici hrisóve de scutirii privileghil. Asa, noi mai Wig am allat, la Mitropolia de Iai, hrisovul prin care Constantin Gehan Racovita V. V. confirmä lui tiriovici privileghiile acordate luI de catre Domnul anterior Constantin Nicolae Mavrocor- dat. Va sä. 4ieä tipograful Duca all lucrat intre '1744 si 1754 cel putin. Dar ce art lucrat el? Nu cum-va numai carti grec,escI, decI numaI latural folositére culturei romAne? Din chiar zapisul prin care boerul Cantacuzino ddruesce 10 Duca tigani, la ocasittnea cununiei, cAt si din hrisovul ha Constan tin Racovild. Ohm, care aú fost Ittcrárile lui Sotiriovici. Duca poseda limba grecéseä, c,ea latinéscäi cea romanésca ;de si de origina grec, din Tasos, el scia asa de bine romanesce, in putea traduce In limba acésta ori ce carte. Mid Donmitorul Constantin Racovitä voi sef acorde hrisovul de pri- vilegii pentru tipografie, supusa pe Duca Sotiriovici la un adevärat examen de limba ro- mtinäsca. O spune Domnitorul in hrisovul sfiä, cà l'a ispitit, insärcinAndu'l cu talonicirea octoicula celui mare O. altele. In adevär de la Duca Sotiriovici si din tipografia lui avem mai multe carp. Ddm in anexä, zapisul luI Cantacuzinoihrisovul Itti Constantin Ra- covild, dupe copii genie de noI, fiind c.d. D. Erbiceanu le-aft publicat cu desävirsire alterate la pag. 23 a Istoriei Mitropoliei Moldovei. Sincronistic cu tipografia luI Duca, exista in Ial tipografia Mitropoliei; in RädättlI de pe la 1744 o altä tipografie ;in Bucuresci Mitropolitul Neofit cel numit ispravnic al sc6lelor de cdtre mai multi DomnY, aú renouit tipog-rafia Mitropoliei. Tot in Bucuresci exista sincronistic o all& tipografie I;lisä. a scael Vita rescilor"). Din tipografia acésta asec,latä in St. Saya ad esit intre allele :Liturghia" cu chel- tmiala Mitropolitului al Chesariel Palestiniei Chir-Anania la 17 42. Din tipografia renouitä de Neofit aft esit: Cazanii de prasnuire a ltil Ilie Meniat, de pe limba grecésca pe cea romAnésc,a talmäcitd". Din tipografia Mitropoliel de la Iasi, vom aduce in anexa titlurile cdrtilor tiparite. ") Asemenea cärtile de la tipografia din Bucovina. Citärn dintre acestea carp pe urmat6rele :a) Dumneleestile leturghil a celor dintre sfiutil párintil nostril loan Zlataust, a Itil Vasile cel mare, si al prejdesfesteniei, acum ¡rite- acéstasi chip tipdrit de Duca Sotiriovicl, tipografttl de la Tasos, in Iasi, la anul de la zidirea lumei 7256, Decemvrie23 (deci '1747); b)Ceaslovul, cel citat de Vasile Popp, la pag. 79 din Disertatia despre tipografiile romAnesci.

*) Cu grepla Vasile Popp in aDisertatie. despre tipografiile romanescT* (Sibiti 1838)* numesce pe SoliriovicT :StoicovicY. Popp confunda tipografia luT Duca cu a MitropolieT (pug. 76). **) VedI aDisertatie despre tipografiile romanescI* de Vasile Popp, Sibili 1838, pag, 64. 4`**) Ve0 anexa corespunslétóre la acésta. pagina.

Este dé mirare, &And pe de o parte constati insemnati pasf inainte in directiunea culturala, fie pumscoli, fie Fin tipografie, fie Fin influinta ce ail in societatea romana multi barbatI invktati veniti din Bisant, este, qicem, de mirare, sa intémpinI acte de natura celuf ce aducem la vale si inch' sent-mate de un Mitropolit atat de luminat ca. Jacob. Acest Inalt Prelat cere Domnitoruha, ca togmelele sa ñu se mai faca din via graiii, ci in axis, c,aci fäcéndu-se numai din graiii, impricinata jura adesea pe stramb icimitirile ajung pline de órneni afurisit.l. Dam intreg actul in notä mai la vale "). Eata anaforaoa :

«Prea Inàlçate &nine,

elrèçlénd noi multe lucruri bune si indreptäri, care ea 'Malta intelepciune facl Maria Ta la patriei supusii Mdriei Tale, si mai virtos rivna si osirclia Marie! Tale ea care in tot cbipul te silesci, ea sd aduci hite lucrurile la bund rinduiala, indräsnim si noi a aduce aminte Marie" Tale pentru 6re-care lucre. Adied aici in paméntul nostru s'ati obicinuit, atat partea politicksca cat si bisericésca, la t6te tocmelile ce fac el unii cu altii, cati cu slugile náimitilsi pastoril lor, cand li tocrnesc eu sambrie i alte pricini, cd acestea tóte le fac fard de scrisóre si fail de martini, si cand se intampla intre unii ca ace§tia vr'o pricini de judecatä, nu ail cu ce sa dovedi unul cu altul, si judecitoril mcd n'ati de unde se lumina, nefiind niel scrisére, nid marturi, pentru care cele mai multe judecati nu se pot indrepta intealt chip fda numai Cu juramént, orI cu carp de blastem,i asa pe t6te Oi- lele pier multe suflete, dupg cum vedem cit tintirimurile bisericitor se afki pline tot de inneni afurisiti, did unii pentru säreicie, iarä altil nesciind ce este juraméntul, indras- nesc de jurä si asa unil de altii se indémna a plini acest pé'cat, care este lepadare de Ditm- nOefi, care jurdmént véçlénd noi, ca se face pe túte Oilele, ni s'aii parut, cit este un lucru fórte strasnic si pägubitor de suflete crestinesti. Pentru care, cu aducerea aminte indrds- nim a ne ruga Inallimei Tale, de vel socoti si Maria Ta, ea este bine, sa poruncesci sit se fad. un testament statator la Mitropolie. Asisderea si carti de insciintare pe la tóte tinuturile cu hotaritóre porunca, ca de acum inainte orl-cine ar avea a face tocinéli cu alt om, sad cu sluga luii näimita si pastoril lor, sad orl in ce chip ar fi, care séasémina ca nisce pricini ca acestea, far& de scrisori si fiira de marturI, niel o toemélä si nu faca, iar care ar mai face de acum inainte tocmeli lira de scrisori §i martori si i se va intkmpla sa iasá la vr'o judecatd, si nu i sä tie in séma, ci inca sit fie si de pedépsa, si acésta fac6ndu- se, noi socotim cd vei avea M'aria Ta mare lauda de la tort, si vecinica pomenire pentru un lucru ca acesta de suflet folositor. Nol am indrasnit a aduce aminte Mdriei Tale, iard savérsirea o Warn la prea Malt si lesne cunoscat6rea intelepciune a Märiei Tale. Jacob Mitropolitul Moldovei. Iordache Canta Logofet. Ion Palade Vel Spit' tar si alte 4 subscrieri. (Archiva Mitropolie din fag).

Póte nu ni se va imputa, ca hu-egistram un act stain istoriei culturei nationale, and vom aminti si bldstemul de la 1 Ianuarie 1752, pentru neprimirea de straini la tronurile Mitropoliei si Episcopielor Moldovei. Dandu acestui act un loe in anexa,") vedem de-

*) Eatg resolutiunea Domnului pe anaforaoa Divanuluf : 4Bine ait socotit SE. So Pirintele Mitro- polit, Impreung cu D-lor Velitif Boeff,carei noi gltsindu-o co cale, o Intgrim, poruncind A se faca ispisoc stlitIttor de acéstIt pricing s't A se sale cgriT pe la totIispravnicif de pe la tinuturb and in stire tutulor pentru una pa acésta A o stie. Acésta poruncim, Iunie 5-1753,. Sigiliul Cu initialele: 1ijI. IrOeirodi mgrcile ambzlor OrY si data 1753. **) VedY anexa corespund6tóre la acéstit paging.

2:3

curg6nd din el consecinfi multiple pentru mersul culturei nationale ; bärbati ca Spätarul loan Canta, Enache Cogälniceanu, Vorn. Niculcea, carI scrifi romanescei cari nu sunt partizanI al Grecilor, mal ales Niculcea, ne explica momentul psichologic in care soborul din Iasi, sub presedinta lui Iacob Mitropolitul, ail semnat actul din 1752, IanuarietTre- Cerca prin scarintil Mitropoliel Moldovei a lui Nichifor, Mitropolitul de origina greca, a fost ocasiune numai de explosiune a sentimentului general, care se manifesta viiii spornic in divertirme Cu totul romaneaseä.

Constatand aseinenea avemit, care are culmina* sa in actul de la 1752, lanuarie 1, re- greti de a gasi o resistentd din partea une partI a clertilui roman de a'si da birul destinat scedelor. In adeviir, in Episcopia Romanului, pe la 7258 (1750), preotii doinnesci boeresci fáceati greutati de asemenea natura, asa in cat Domnitorul Constantin MillaI Ce-. hm Racovita s'a l'Out nevoit a da porunca urinatOre: JAI, Constantin Michail Cehan Racovitd V. V., etc. De vrerne ce ne-amn insciintat Dom- nia mea de la ruglitorul riostra Sf. Sa Kir Ioanikie, Episcopul de Roman, cum ca popii domnescii boiaresci se pun impotrivi si nu vor sa dea banii scedelori pana inir'atata unii din bojari s'ail ispitit sd batái slugile Sr. Sale, pentru care dim volnicie Sf. Sale sä apuce cu virare tdrie pe popif doninescii boiaresci si M'ara din mi ce ar fi avénd cartile Domniel muele de sentéld, de pre la alfil de pe la top nu mal de cat sa plinésci banii sedlelor. Intr'alt chip sd nu fie. Sigil oetogon rosu. leat 7258. lunie 2. (Archiva Episcopier de Roman, pach. No. 49)

-La 1752 Mateiti Ghica inca se ocupd de scedele din Bucuresci cai tatál siii riposatul Gr. Ghica. Cel puf in ditpa o apologie a invAlltureI cu care incepe hrisovul, apologie in care confunda pe apostoli cu Aristotel, cu Isus Christos, cu Solomon, dispune ca si Gr. Ghica) cd banii birului scolastic de la cler si se adune in mana Mitropolitului iar nu la Vis- tiene fijad-di vistieria are multe trebi si deosebite cheltueli si de multe ori 11U le-au fost viind rdnd dasecililor a'si lita plata cit te 1, 5 boli." Mitropolitul va putea mal bine sd pf:desea simbriile dascalilor. De altmintrelea budgetul de pe 1752 este identic ca cel de la 1749. Darn documentul intreg in anexi).

Un an (lupa aceea, la 1753, Octornbre 18, pupa Florea, dascdlul de la sceda din Stantu George, serie hrisovul cel noil dat de Constantin Cehan Mihaiù Racovitä V. V., care hrisov este aprépe identic ca cel anterior al lui Mateiti Ghica. In el budgetul lefilor dascälilor la 1753 este de 1020 talere pe an. Dm documéntul in anexa "). Mateitl Ghica, trecénd Domn MoldoveY, se ocupa in 1753, Septembre 25, de scedele din Iasi. La Mitropolia din Iasi se pistreza, un farte mare hrisov de la acest Domn, frumos scris de Petrache Macarescu, ce ail fost carnavas de isvelde. Domnitorul, cu sfatul boerilor Badu Racovitä Vel-Logofit, Velitil Vornici Manolache. Costache si C. Bale, Hatm. C. Razul, Post. Alex. Sufu, SOL Vasile Razu, Ban Dumitrascu Calmasul, Vist. Avistar Crisoscoleu etc., dispune scutirea Mitropoliel din biruri, cu obligatiunea ca ea sa intrefinä cele duoi scóle.

*) Ve 41 anexa la acéstit paginI. **) VOT In anexti. dupl documentul de la 1752, phstrat la arch. Statul Y intre actele din sectiunea istorictt, sub No. 25.

La1754,Martie, exista si in Buzefi scella romänésca. Se vede acésta din testamentul ce am descoperit In condica EpiscopieY, testament al SetrareseI Cafile!, scris de dasceilul scéleY, anume Vasile.

In7264 (1756)Aprilie, Constantin M. RacovitA se ocupa si dênsul de cele duck scoli din IasY, scutind bucatele Mitropolief, cu conditiune, ca ea sa intretina cele duo e scat Ac- tul acesta, conservat la arch. Mitrop. din IasY, este un Im ¡nace, scris de Tanasie Logof. sigil ros mic cu marcile ambelor principate si data1753.Aduce credinta Boerilor: loan Bogdan Vet Log., Hanoi. Kostache Vet Vorn, de féra de jos, lbrclache Balg Vol Vorn. fijrel de sus, V. Bazul Hahn. 0 pare. Suceavel, Lase. Gent Vel Post., V. Roset Vel Spät., Dunz. Palade Vel Vist., loniáCantacazino Vol Ban, Constantin Sturzea Vol Pah. lord. Kostache Vel Stolnic. Importanta Invetäturel este'aretata la 1756 de Mitropoli tul Iacob prin urmaterea «Invélelturei pentru ca sal/ dea fielte-care om fedora ha, la carte *). eNu se pete &a' fie mal fericit omul, ca i cAnd pune tot gänduli purtarea luI de grijä, In ce chipi cu ce midlece va putea sä vada copiii luIrenduitY spre procopséla invetAtureI; dupi cum vedem nu numaY in Santa Scripturä, ci si la tete istoriile, fericind pe parintii aceia, earl pun sib* lor cu neadormitif ochI pentru invetätura copiilor lor. De vreme ce invetatura cea de Dumnedefi insuflatä este lumina trupulufi cunoscinta credinta ceI dumnedeesd, este o inältare a firel omenescI, este o dogma* a prea Ina1tului ceresculuf Impèrat si o pazA a tutulor poruncilor sfintief sale.i acéstä invelfituri ail facut pre filo- soff de ail cunoscut tete firile, nu numal cele paméntesci, cisi cele cerescI. AcestA inve- 'Mutt este o lama si o inchipuire DumnedeiascA, si o cármA ce ocarmuesce pre sufletul ce se and. Intru acest vas pamentesc; acésa invetaturA, sunt strunele mintel, carl strune, lovindu-se cu creding si cu frica ha Dumnedee, slobod viersurile bunatätilori ajung Induleirile lor Ora la scaunul cel Domnesc. Acésta invetátura dar, vedéndu-o noI, ca este adormilä lntru intunerecul lenevireY, ni s'ail 0414 mima de femetea acesta, ce se aft& inrädacinati in sufletele a unora din parintil, carl cresc copiiI lor färä invetaturA. DecY, fleste-care om ce este invétat, se chiamä om cuventAtor ;iar cel neinvetat este asemenea dobitecelor. Si de voip sá ve fiefecioril vostri asemenea dobitecelor, este mare gresélAi orbire ; cad ca se lipsesc de invetatura cu cace fára de aceea cu greil este a cunesce pre Dumnedeff, numai atätacunosc, precum cunosci debitecele cele ne- simlitere.i adeverati incredintat lucru este, ca InvetAtura este asemenea Cu florae cele mirositere, carY cu mirosul invelfiturei tämaduesce tete ränile cele trupescI, iar cel neinvetat este asemenea copacului celuI uscat,i precum serele incah,lescei cresce tete cele ce odräslesc pamentul, asai invetätura dä priceperea omulul spre tetA cunoscinta. Si iarAsI in ce chip departändu-se s(irele pe crugul dilei, se face intuneric, asai invf.ltalura fijad depärtata de ticalosul acela om, se allá la intunerecul necunoscinteI,i maY in scurt este orb: macar de i se 0 pare ci vede, cAcI ochil celuI neinvetati nepedepsit sunt orbI, 0 mil mult aI suiletuluI, ca sufletuli Mintea sunt care ved,i cand mintea nu pricepe carI sunt de tréba, érbA este de tot. Vederf dar payintilor, carY ve lAsari copiiI vestri ne- pedepsitl, calk' stricAciunei nepricopsélä pricinuesce feeiorilor vostril lipsa invetAtureY. Pentru care WA dar, cl ve indemnäm, ca sávé desteptarf inimile vestre la bunAlatile cele

*) VedY : Cerésca Fiore, orY artulie, de Iacob Mitropolitul, IaÏ. 1756.

25 sufletesci, cart curg din sfänta invétä Writ,i sa ye daft copiii fieste-care parinte la invelatura, ca nisce desavérsili parinfti purtatort de grije de cele de folosul feciorilor vostri. i urmand porunceii invelaturet nústre, veï avea nadejde a ve bucura si a ve veseli de fiil vostri, ca de nisce infelepfili de Dumnedeti,i et ve vor pomeni pre vol. Domnul sä ve blagoslovésca pre voi,i bIagoslovenia sa se adauga spre voli spre vostrip.

La 1757 Scarlat Ghica, ilind Domn al Moldot el, scutesce clerul prin hrisovul din Iunie 1.2, acel an, de dajdia domnésca si de ploconul vládicesc, numat sa'st platésca dajdia sc6- lelor *).

Scarlat Ghica, end lui Gr. Ghica, in acelas an 1.757, la Iulie 6, mai dä un hrisov prin care acordá unele fol6se Mitropollet.din Iasi, cu condifiune, sä intretind cele duoé Acest document, aflat iartisI de mine, la Mitropolia din Iasi, il resumam ast-Id: 161 Scarlat Ghica V. V., fiul lui Grigorie Ghica V. V., daruesce ¡n 7G5 (1757), N- ile 6, cáte 300 lei pe an ilIitropolieIi seutesce de biriirI hilebucatele ei, cu conditi une sa intrefinei ea cele duoé scoff,. De acestea pomenesce intocmot cai anteriérele lirisave. Itrisovul este sells de Ionifá sin Pavel Caimans. Este ilustrat cu titluri rosilí Vulturl negri. In frunte bourul cu inifialele Domnulul, in scut, care e suprapus pe topuz sabie. Boerii: Radu Racovild Vel Log., C. Balq V. Vorn. férei dejos, Vas. Ruset V. Vor- nic Ord de sus, Alexandru Val Post., Aristarh Heisoseoleu Vel Vist.,I.Palada V. Spat., Panaiote V. Pan, lord. Costache Vel Pah., I. Sturzea V. Iratman i Pc:Ire. Su- cevei, V. Kostache Vel Stoln., Ianarhe V. Caminar, Afateill Ghica V. Comis. Miscarea seolarä, atilt de vedita la 1757, ne va explica aparifiunea primel gramatici romane, care in manuscris a strabätut pima la not, aceea a 10 Dimitrie Eustatievici. Dam in anexa prefafa acestei importantei inca needitata lucrare, cum si o mica dare de Ana despre ea ). Cu gramatica acéstai acé a tut 'Rider Scolarul, se schimba legenda, ca prima namatic roman este Vacarescu la 1.787. Un decret domnesc, de o importanta exceplionalci, avem de inregistrat la anul 1759, din Moldova *). Ioan Teodor Calimach, Domnul Moldovet de la 1758, se preocupá de starea seedelor din Iasi si din Vita Moldova, negresit solicitat de Mitropolitul Iacob. Domnitorul numesce pe Mitropolitul Iacob si pe Vestitul la invefatura Chritean, marele clisiarch al bisericei celei mart a resaritulut", ca si cerceteze starea sc6lelor din Iast Comisiunea de ancheta raportézá Drannitorulta, cA sceila elinésca se allá in présta stare, nu din pricina dascalilor (cum era sa acuze pe claseälit grecesci marele eclisiarch al bisericet grece ?) ei din alte duoe cause-: 1) Ca unit din ucenicf itibind mai mult cinstea cuije' si aIii fiind straini, seracl, parasesc se(ila inainte de a termina studiile, si 2) Causa provine din inmulfirea scOlelor private, cu care se sparge scéla cea mare domnéscá. Con- statam cu regret ca un Prelat ilustru ea Iacob propune, impreunä Cu grecul eclisiarch, ca

*) Veçrt anexa corespunpt6re. **) Se afiX la Mitropolia de Iasi', ende l'am descoperit eti cel Anttitl. E un folio mare cu initiale rosili sigiliul mic, octogon ro su.

ntésurI de intbunatrifire a sc6lei mari dornnesci, nitnicirea invéldmentului privat prin sc6le organisate de dascall, fie straini, fie romani, ba ciliar si a sc6lelor de pe la monästirl. Invelarea in casa pärintesca a Mor de boierl n'a putut'o lovi deplin hrisovul de la 1759, dar si aci a dispus, cä invétatorii ludri de boied prin casete lor sä fie supusi prealabil la un examen in filfa dasceitulta cel l'Izare de la sc6la dornnésca. Va si 4ica, cu alte entinte, cel care era interesat s'A ntt mai existe inv6täment privat, avea sri fie arbitru de a ingadui ori nu acest invi,itamOnt pana si in casele particularet O altä mèsura din care Alitropolitul Iacob spera imbunfitätirea sctilelor din Iasi era obligatiunea pentru scolari de a urma cursurile in timp de Ose anI.

Din acest docutnent resultd :a) Ca nu exista in Moldova numal sc6lele publice qi numal sc6le grecesci. Documentul insusi constata, dupe clan se p6te vedea din anexä, märturisesce, cá exista in léra secile atclt moblovenesei cetti slovenesci ;b) CA exista si pe la mänästiri sc6le 6re cura private ;ej Cd scóla grecescd principald din IasI nu se bucura de opiniune bunä, de vreme ce era bullid, cd are dascalf neprocopsili; cl) Ca feciorii de boieri se grabeaïl sä páriisésca sc6la pentru a intra in vre-o slujha ;ej Ca prop,Tamtil studfilor era pe sése ani ; Cd marele dasedl de la 1759 se numen Nicolae ;j Cd erafr de top trei dascäli la sc6la principala ;h) Cd mai existail scoli domnescIi prin De altmintrelea hrisovul lui 16n Teodor Calimach, cat privesce sc6lele din térd, se intemeia pe Itrisovul anterior al NI Grigore Ghica, pe care hrisov '1 reintaresce. O singurä scoild asegata la monastire scapä de sub lovitura data invèlámtIntului privat prin hrisovul bit Ión Teodor Calimach: mitropolitul Iacob arétá DomnitoruluI, cä la monastirea Putna exista scólä romanéscd de mai mult timp, care are dascal bun, care a strins muIí ucetticii cd alte scoll fiind depärtate, -acéstä sc616 este de lipsa pentru partea locului. Ast-fel scapä sc6la din monastirea Putna, ce va ilustra-o niitdrçliú archimandritul Mazareantil, ba chiar e transformatä lu saild domnésch de un rang cu cele prevOute in hrisovul lui Grigorie Ghica. Se face aliar si lefa dascaluluI de la monastirea Putna, din banii scedelor, ce se aduna de la preolf, cate 60 de lei pe an. In budgetul lefilor dascafilor din Iasi, (tupe cererea Mitropolitului Iacob, Domnitorul Ioan Teodor Calimach ridicä lefa dascalului al treilea (cel moklovenesc) de la 10 la 45 lei pe lunä

Din acestasi an 1.759, Ioan T. Calimach mal da un itrisov prin care reinfiintkä la Bo- tosani,scóla domnéscd, care pare el incetase. Acéstd sc6la se va plati din venitul D6mnet de la tergul Botosanilor, de cätre Vornicul de Botosani, insarcinat cu adunarea acestul venit. Uricul insärcinéza pe Vornicul de Botosalif sa gäsésca dascal pentru scóla de acolo, cäruia '1 va plati cate 5 lei pe treI huff, acordandul Domnitoruli diversele scutiri pe bucate s'r de bir, etc. Dm in anexa acest document dupe Uricarul tom. II, pag. 51 '''). Scarlat Ghica trecénd apoi Dorna in 'era muntenescä, s'a ocupat eu s'ami* de scólele din Bucuresci. El a rezidit cu cheltuiala sa si cu blagoslovenia Mitropolitului Filaret in-

*) Ocaua de carne, dupe nartul de c4!-va anY maY thstiti, de sub Ipsilant, era In BucurescY 2-3 parale ;decY la compara.tiune ca `pretut de astlii,IT, léfa dasalulut de 15 leT representa la 300 oca de carne, iar a eeluT mal bina plOtit prof.sor de liced actualmente represintit cam la r5o ocale de carne, pe pretul de asta0T din lag si din BucurescY **) VestY anexa corespunpb5re.

27 taja localul set:40 din S-tu George la 1759. Vestitul caligraf românesc,si slavon, dascalul Florea, a fost ispratmic la zidirea localululacesteI seoli, unde el era invdfátor. Indemnátor pelanga Scarlat Ghica a fost Banu Constantin Brancoveanu, care de sigur amintit, ea Domnitorul Brancoveanu, la inceputtil secolulta al XVIII-lea,fusese i elunul din infiinfa- toril si sprijinitoriI acestel scolI Exemplul dat de Scarlat Ghica gasesce imitatori in férá. Asa Sandul Bucsenescul Biv-vel-Serdar ea femeia sa Maria &ti averi frum6se monastirei Bereslevesti,i intre condifiunile de inzestrare a monastireI pun, ca la monastire sd fie tot- d'a-una, un dasc,al, ca sä. find scóld romanésca. Pe Litiga plata dascalultiI e vor intrefine in monastire si 6 scolarl internI cu cheltuiala monastireI. La 1760, Aprilie 20, Domnitorul Scarlat Ghica, fiul luI Grigore Gltica Vodd, da uric de intarire a danieI lui Bucsänescu ""). Din uric se vede, cd la S-tul GeOrge in Bucuresci exista sc6/a publica. Uricul este scris cu frum6sa scrisóre românéscai Cu pretenfiI cali- grafice, de popa. Florea, dasctilul slavonesc de la S-tul George-cel-Vechiti. Acest dascalul popa Florea de care mai sus vorbirdm este until din caligrafil cel distinsI din BucurescI spre anii 1750-1770. Bánuim cA seia puinä carte slavonéscá ca mal mult profitail scolarii lul intru ce'ireai scrierea romana '").

Anul 1761 e semnalat in istoria culturei malionale, nu pentru c,d acum intaiasi data (cum Ojee D. Orèscu, rectorul UniversitaleI in discursul sèii la ocasiunea serbarel a 25-a a existenfei UniversitaleI, 1889 4) s'arfi organisat sc6la la S-tu Saya de catee Const. Nicolae Mavrocordat, ci numaI prin reorganisarea acesteI scoll cu brisovul din Decembre 28, 1761 6). In adev6r, insusi hrisovul ce deim in anexa 6) aréta, cd sc6la exista la rnonastirea S-tu Saya de sub mal mullI DomnI anteriorI, carI aii miluit monastirea pe cat s'ad putut, pentru ca sä fie sc61'd elinésci de itwèfatura copiilor. Const. Mavrocordat a aflat localuli ciliari biserica in prósta slare, decI dispune administrarea averilor mo- astirel de un comitet compus din egumenul monastirel Vdcaresci si de acela al S-tulta George. Din venitul monastireT, epitropia acésta sa repare chiliilei biserica. Ca si lie mal' mult loe pentru adapostirea copiilor, cata vin la sc616, Domnitorul saite, in infelegere cu Mitropolitul, pe egumenuli 6meniI s61 din chiliile de la S-tu Saya si le da locuinla la monastirea sa proprie la VadrescT, iar in S-tu Saya si nu mal locuiasca de cat dascdlul uceniciI. Ba panai preofil la biserica S-tuluI Saya si fie niimaY dintre erodiaconiI seo-

*) Culegem acéal inform-ttiune din vechea inscriptiune, cara exish pa frontispiciul zidireY, In coprinderea urralit6re : cSc6la acésta s'ad fdcut cu cheltuiala Prea luminatultd nostru Domn loan Scarlat Ghica VV. Cu blagoslovenia P. S. Mitropolit al tdreY Chiriu Chir Filaret, ca mijlocirea blagorodniculd Domnuld Bauu Const BrAncoveanu Vel-logofdt, cu osdrdia popal Florea, dascllul slovenesc, 1759». **) Bucsduescu fosase mal nainte orênduit de Grigore Ghica Vodd ispravnica zidirea monastiret Pantilimon si a spitlluld de acolo; de aceea pare-se are tragare de inim icittre Pantilimoni'T lasa o parte din venitul schituluT ce 'nterneiazi la BereslevescT. Ditm ta anexa de la acéstit pagind hrisóvele monastireY BereslevestY. ***) Archiva StatuluT, dosarul ministeruluY de culte No. 249 din 1840. 4) Pagina 4. T6te aceste br;s6ve relative la scolT s'ad publicat maY Intdid de V. ACrechil In anuarul instructiuneY publica pa anul 5863/41 Pag. 247 si cele urmlit6re. 6) Hrisovul din anuartil instructiuneT publice de la pag 253.

28 larY. Domnitorul inched hrisovul söuí mai land si o dispositiune curiásä :aceea ca pe viitor la biserica S-tului Saya sa nu mal pitä merge partea femeiasca.

In revista noul din 15 Octombre 1888, Agin urmat6rea curiási notitä dupe dascalul Manasses Eliade, de la St. Saya: Un daseill gree de la 1754-1761 «Intre dasc,51iI greci, cari compuneafi falanga profesorilor de la scOla S-tului Saya din Bucuresci, in secoltil trecut, era si un Manasses lliade, macedonean din satul Melenic, care 's1 Meuse studiile in universitatea din Bolonia. Sub Alexandru Ipsilante, el a fost trimis in Italia si*Germanii, ca sä se perfectioneze in sciintele fisico-matematice,i ca sá ampere instrumentele necesare pentru predarea acestor sciinte. De curiositate extrageni cate-va din notele allate intr'un portofoliii al seu : «1754, Maiii 30, am inceput cu Dumnesleil a preda Logica. «1755, Iunie 10, am terminat Logica. «1755, Iunie 19, am inceput Fisica cu Retorica lui Coridaleu. «1756, Maiil 28, s'a intdmplat epidemie in Bucuresci, si de aceea am plecat la téra, apoi la Giurgiui mai tardiiii la Cernavoda, (probabil Cerna-Voda). «1757, Ianuarie 13, ne-am intors, fiind-ca a incetat epidemia, si la inceputill uil Fe- bruarie, am reinceput lectiunile. «1757, Aprilie 9, terminand cele duo6 retorici, a liffCoridaleusi a WI Ermogen) precum 0 a lid Alex. Mavrocordat, consilierul intim, am inceput Cosmograiia dupa eru- ditul domn Teofil Coridaleul, predindu-o dupe terminarea Fisicei. «1759, pe la inceputul lui Decembre, am fost numit al treilea profesor la scOla de la Sfantul Saya, in sfilele prea inaltatuluii bine-cuvéntatului de Dumnet,leil Domnitor Ión Constantin Mavrocordat, care a domnit pentru a 5-a (ira in Dacia. «1756, Decembre 11, am terminat despre Ceri prima carte despre Suilet». Urmatúrele note aréta veniturilei cheltuelile dascalilor de atunci. «1762, Maid 15, am luat cu nutriment Cle la mine pe fiul boierului Cluceriu Constantin Zagorian, cu plata de trei lei pe luna. «1762, Maiil 16, m'am tocmit Cu Hagi rani Boletoglu puntru nepotul sëü Dumitraki, ca sa manance la mine, cate 50 lei pe an. Am luat de la el un leil. «1762, Aprilie 26, am tocmit pe Xanoil, ca sa'mi facä bucatei sa mä servésca, Cu 20 lei pe an si alt nimic. «1762, Maiii 3, am tocmit pe baba Nastasia ca bucatardsä, cu un lea' pe lung. «1754, Noembre 22, am tocmit pe barbier cu 5 lei pe an, ca sa vie sa m6 radi nag.. «1755, Decembre, am tocmit pe spälätorésa cit un leili jurmitate pe an. «1761. Nutrimentul lui Eustati pe Martiei Aprilie 2 lei.Cheltuiala a duo6 anteree 10 lei si 25 parale». Acest dasdi a murit in Bucuresci, la 1785.

Din anul urmator 1762, la Itinie 2, Grigore Calimach, in domnia intaia, intaresce din noù hrisovul scédelor din Iasi ;acest hrisov, aftat tot de noi la Mitropolia din Iasi, amintesce existenta noel see& grecescii altel slavonesci, in care, in acéstä din urma, 1 precum urma i la S-tu George din Bucurescl, avea locul el'i limba romanésca. Domni-

torul moldovean da unele folése nouI Mitropolief, ca si peota fi adose la starea euvenita sa intretinfi si cele duoi scolI. Printr'acest hrisov Mitropolitul este din noi insarcinat cu purtarea de grijai cercetarea asupra dascalilor, ca sa puna nevointa asupra ucenicilor, invete si al pricopsésca precum se cade, ea ceI ce se vor face preoli dintre dénii, si fie pedepsiti cu invilatura la WA rénduiala hisericeIi pentru ucenicil de la aménduoi scolile, carI se vor sili cu invilatura,i vor fi säracI, al intretina in s)cotéla scedeI Din anul 1762, Iulie 6, tot de la Const. N. Mavrocordat posedem un document in forma de pitac catre Mitropolitul, prin care amintindu'l ca dupe legile preI Domnitorul are dreptul sa mostenésca averile celor ce Wail clironomi, Domnitorul renunta la asemenea beneficiii dispune, ca averile farä clironomI sa se dea in folosul obstesc, pentru facerea de podurI, la spitalueli pentru sac. Dam in anexa acest document mai intaid publicat de noI in Anuaru/ instructiund publice, pag. 253 **).

Const. Mavrocordat, om cult, se preocupa de scólei cautfi a le asigura veniturI proprii. Visteria, care platea lefile dascalilori intrefinerea ucenicilor, de multe orI nu era in stare sa dea baniT necesarI la timp. Const. Mavrocordat hotari sA scurésea monastirea Giavaciocu de orii-ce därI pentru mosifle sale si constitui aceste mosiI ca fond scolastic. Asemenea averI fuiä läsate in administratia Mitropolituldi cu sarcina de a intretine bisericai scolile din veniturile lor"). La anul 1763, Iunie 26, Const. Mihaiii Cehari Racovig V.V., fiind Domn a duoa 6ra la MuntenT, intiresce din noll disposifiunea de mai sus a lui Const. Mavrocordat, prin hrisovul ce dam in anexa 4)i fix6za iaras1 budgetul dascalilor din venitul monastireI Gla- vadocu, ast-fe! DascaluluI cel mare de la S-tu Saya cate 40 talere pe tuna al duoilea, idem 30 talere pe lung ; al (reilea, idem 10 talere pe luna ; antéiii de la S-tu George elite 15 talere pe luna; al duoilea idem 10 talere pe luna.

*) Hrisovul din 1762, Iunie 2, pe care 'I copiaam dupli original, este In format mare ca initiale rogfl ca sigiliul de mitrime midlocie: bourul intre duoT let ca suportY 0 data 1761 Gregorie Calimah VV. scutesce Metropolia de all i 'T d16o leT pe an din vama dom- néscit, ca sa aducit Metropolia la starea ce se cade.i Ind( de vreme ce sunt 2 scéle aicea In t6rgul Ia§T, una grec-Iscit 0 alta slovenéscit, sit fie dator Mitropolitul cel dupe vremT, a avea purtare de grijai necontenita cercetare asupra dascitlilor, ca sit pue nevointa asupra ucenicilor, sit'T invete pricopséscit precum se cade, ca ceT ce se vor preoti dintre dênsiT, s6 fie pedepsitT cu Inv4I- tura la tali rênduiala bisericeT, dupe cum se cuvine. i pentru uceniciT de la anAndulA sehlele, ceY carT se vor sili ca Inv6tittural vor fi si(racY,lipsitY de trebuintelelor, Ina sit aibit de grijit Mitropolitul a'T ocrotii a'T chivernisi de cele ce le vor trebui...4 Ifrisovul e scris la Tag de Nicolai cdmara§ul de isvdde. Domnul aduce credinta fiuluY : loan Voevod, _loan Bogdan Vel Log., Andronakt V. Vorn. f.-de-Jos, loan Palade V. Vorn. de 1.-de-Sus, Vasae Rasta Hattnani Párc. SuceveY, Pe- trache Vet Post., Ionifsi Canta V. Vist., Const. Sturza Vel Spat., Iordache Costache V. Ban, Costache Conache, V. Pah., G. Sturza, Vel Stoln. **) VedT anexa. ***) VedY anexa corespund6t6re, 4) Ved! anexa.

Cheltuiala bisericeI domnescI pentru unt-de-lemn, Ora, tamale, etc., pe luna 20; pe an total, talerI t500. Prin hrisovul acesta, Domnitorul continua a läsa asupra MitropolituluI inspectiunea sc6lelor.

Anul 1763 este plin de o miacare religiosa exceptionala, provocatä de preamblarea prin tenle romäne a lemnulul SfinteI Crud, pecare a fost réstignit Isus Christos. Acésn prearnblare a SfinteI Cruel, dice un document din Iulie 8, acel an, de la Const. Racovin Voevod, scris de popa Florea, dascalul de la scéla din S-tu George, a fost ocasiune de s'afi ard tat minuni §ibine§aguri" in Wile romine. CalugariI greet culeg pe urma SfinteI Cruel numeróse donatittnI de averii inchinarI de bisericIi monastirI la monastirile din S-tul Munte ai de pe aiurea. Pint(i buniI ro- manI SlätinenI, fondatorii bisericel din Slatina, all inchinat'o la Xeropotamos, cu tiganI, cu Vi], Cu moaiI, etc. Domnitorul Cunst. Racovin intaresce dania Slatinenilor: repausatul Vel Medelnicer Iane, frate-séa Nicolae, apol a luI Radu Biv-Vel Comisi scutesce monastirea din Slatina de orI-ce dänï. Intre obligatiunile puse acesteT monastiri, insemnam pe aceea de a tine pentru tot-d'a-una la monastire in Slatina ,un dasced de inverd turn copiiloeExistinta sael românescI din Slatina, asigurata ast-fel, o confirma marturiile boerilor din divanul luI Const. M. Racovin,i anume: Pana Const. Cretulescu Vel Ban, Mihaiil Cantacuzino Vel Logofèt, Dumitraacu Racovin Vel Dvornic de téra-de-Sus, Parvul Constantin Vel Dvornic de téra-de-Jos, Badeatirbeiú Vel Nicolae Caragea \Tel Post., Constantin Catargiul Vel Clucer, §erban Greceanul Vel Singer, Mihaiii Ghica Vel Spatar, Grigoraa Balian Vel Sto]. La 1764 urmAnd in tronul tèreI romilnescI §tefan Racovin, fratele luI Const. Racovita, reintaresce dispositiunea acestuia a"' a luI Const. Mavrocordat, eta privesce con- sacrarea venituluI monastireI Glavaciocul. la scolI. Stefan Racovin Ina introduce prin hrisovul sèll din 30 Mail"' 1764, sells tot de popa Florea, dascalul slovenesc,i alte schimbarl. Aaa, biserica tutulor sfintilor scutind'o de clajdil pentru averile sale, o obliga sa dea la scída cate 10 talerI pe lung, cu care sä se platésca al treilea dascal care s'a fost aters de Const. M. Racovin, din causa ca léfa pentru al treilea &seal s'a dat dascaluluI antén, fiind acesta nemultamit numaI cu 30 talere pe luna. Ba chiar luat ai din léfa dascaluluI al duoilea 10 talen l de s'a facut léfa celuI tintéiù 50 pe luna i cel de al duoilea a rémas cu 30 pe lung. Acum, Stefan Racovin, cu subventiunea ce pune tutulor monastirilor pentru scOld, reinfiintéY.a dasalul al treilea cu talere 10 pe MO. Dascalilor de la S-tu George-Vechn li Se dä celuI Antéiti 15 ai celuI al duoilea 10 talere pe luna. Acéstai cheltuiala bisericilor domnescI ridica budgetul scolilor la 1.620 talere pe an. Dam in auexa intreg hrisovul luI Stefan M. Racovin, allator in archiva StatuluI secliunea istorica, acte diplomatice sub No. 36 '').

*) Acest document, pergament mare, scris In Bucuresa, are In frunte armele ambelor tarT bacon- giurale de buzdugani &flip( si initialele I K. M. 1,1.In. colorT diverse.Initialele aurite.Sigiliul ca data 1756 si inscriptiunea.: ei,iliinoldavscoe,coprinde In scut bouiuli corbul sub cor6nale Se vede a Domnitorul Inca nu avusese timp fad pecete pentru Domnia munténii, de at In- trebuintat sigiliul ce '1-a avut ca Damn al Moldova ;In adev6r, uricul este din primelestile ale domnia luT In Muntenia. Uricul descoperit V. A. Urecliiii la Domenif, unde este inscris sub No. 6.423. **) Vedl anexa corespumlatóre,

Grigore Ghica, venind la 1764 Domn al MoldoveI, se preocupa de starea bisericeTi a Biserica o Oa in decadere si atribue acésta decadere la inmultirea peste mèsura a preotilor, bcarI se did fórte pupal' la numir, earl, dupe cum se cade, infra prin usa la scaunul acesta, iar ceI maI mulff sunt aceI ce se sue pe aiureai talharesce, din earl pe unil indémnà nevrednicia, ticälosiai lenevirea, ca sà ràpéscäi sa apuce darul preollei, a carora r6dà este neaverea, saräcia si supèrarea, neavénd de aiurea alt venit de chivernisélä castiga mai lesnei fárà ostenéla far% numaT pe bisericai pe altar; iar pe allii Ii invitéza (sic) iubirea de argint si nesa4i6sa avere..." Hrisovul Domnitorului, din 15 Iulie 1764, care se ocuph de hiserica, citéza camlnele pe baza eirora pe viitor nu se vor mal preoti dead persónele cercetate, cu silir4tti cu multi priveghiare, de insusI Mitropolit ski de EpiscopT,i numal dupe ce prin anafora la Domn persha care este a se hirotonisi se va fi scdslut din catastisele visteriel. Preotil cari se vor chirotonisi peste hotarele WO, pe finis, nu vor fi consideratI ca preotI. Hrisovul de care ne ocupam, maI face o punere la cale törte buni. Domnitorul considera, ca eaderea bisericeI vine si de la inmullirea prea mare a bisericilor : Multi neorénduiali curge despre zidirea bisericilor ce se zidesc asa fiesce-cumi uncle vor, fära de trebuintä, cu rapeslire nesocotitäi cu cuget fail de trébai necuvéntator a multor crestiiii, din carI unit dintre ceia de mandrie si de desarta slävire umfländu-se de fandasie biruindu-se, poftesc Cu acel chip ca sa castige lauda vecInica si in viéta si dupe m6rtea lor,i cer mai mult slava lor cleat slava luI Dumneslei ;iar al/a din nesocotith rivna a lor, sail din sfatul celor neinvitatIi fait de minte i cu adevirat °HA... din care se pricinuesce de sunt multime bisericilei paraclisurile cele pr6ste, si la acele de obste locasurI nu se face acea de obste adunare a noroduluT Insä multimea bisericilor pricinuesce, ca sä se pustiasci acele vechl bisericIi sä r&natiä locasurI drumetilor, sail a tal- harilor, saù cuibul dobitOcelor, pana cand din vrcme in vreme lenevindu-se grija lor, vor ajungei acele noue fäcute spre pustiire DecI, dupe canonul al 5-lea al soboruluI de la Gangra si al 25 de la Leodinat. («Unde ajunge un preot, episcop sä nu se Nei i unde sunt bisericI de ajuns, biserica nouil sa nu se zidésch, ca sa nu se micsoreze a bisericei adunare si numele)».

Domnitorul otarésce

«De acum inainte nicT unul sa nu cuteze sá zid6scä din temelie biserica nouii fära de scireai voia MitropolituluT, (canon al 1V-lea al sobor a tad lumea) a nu zidilsca "fieste-cine biserieh. si aceï ce n'ail putere sa inzestreze biserica cu cele trebuittire spre chiverniséla din teite slilele a preotilor si a slujilorilor ce se allá intr'énsa Domnitorul maI oprescei pre ceI ce se calugaresc, de a lipsi pe clironomiI lor de avu- tul lor, dandu'l monaslirilori bis.ericilor.«Deci, orT-cine va afiorisi cava la monastire, sa aréte intaiii lui Voda, c,are va cerceta sa vada de nu face vre-o nedreptate une! rude.»

Asemenea hrisov ce am aflat in archiva AcademieT, Condica No. 1, ) a trebuit si aibi o todurire in bine, obligand pe candidatiI la preotie sà scie maI multi carte ;oprirea de a se zidi bisericT waft, inutile, s'ar ctiveni O. fie si generaliunilor nOstre de inv'étatura

*) Vt(¡It Intreg hrisovul tu Uricar, tomul I, pag. 147.

In anul 1765, venitul scedelor devine nesuficient din venitul monastirilor afectate la scolI. Lefile dascalilor nu mal sunt plätite regulati Mitropolitul aréti DomnuluI Slefan M. Racovitä, care mai di la scOlei monastirea Dealulut Ac6sta resulta din hrisovul lul' St. M. Racoviti, 1765, Iunie 10, cel scris de popa Florea, dascilul de la S-tul George- Sporind venitul sc6lelor, se dispune a se reinfiintai al treilea &n'Al pentru invéfeiturile gramaticei. Anexan-1 hrisovul acesla care se pistrézà in archiva StattiluT, Sectiunea istorici, sub No. 39 ").

La 1765 se infiintézi la GalatI, in monastirea Mavromolu, o sc61i, prin hrisovul luI Grigore Alexandru Ghica, din August 13, acel an. Domnitorul amintesce, a de curénd a dat o nona aseqoare scólelor din IasIi cfi acum Indemnat,ice, de Mitropolitul Gavril, consacri venitul monastirei MavromoluluT, ca si se org,aniseze acolo o sala Institue o epitropie din parcilabul de Galag si 4 negustorI fruntasI impreuná cu egu- -menul monastireT. Dispune ca si fie duoI dascilI, din care credem; cá. Ipodidascalul urma si fie pentru limba românésci; gicem a al duoilea trebue si fie fost limba prel,pentru cd ciliar in hrisov se face o deosebire, Oicéndu-se: «insi dascilul elinesc si fie nesupus intru a sa .» Dascalul elin va fi plätit de Epitropii sc6lelor din IasT, cAte 200 lel pe an, si va avea mal multe sculirI ar6late la finea lirisovuluI, de care ne ocupim, pe care '1 anexim aci ").

Despre Grigore alex. Mica, Domnul MoldoveI, cronicarul Itin Canta, in cronica c'a fost om %lote intelepti inv6tat1 itibind cai altil sä se indestuleze cu inv6tatura, a fäcut minunate scoli aprope de S-ta Mitropolie din L'O', intru care si se invete multe felurI de invilliturI si multe limbI. Adus'aii si dascill f6rte invi441; (Acure' i oranduelI dascililori ucenicilor, ca sesI scie fiesce-care 16fa §i orkiduiala lor ")». Am aflat in archiva EpiscopieI de Roman copiä vechid, amintind lirisovul de organisare a scOlelor sub Grigore A. Ghica; Il dim aci in anexi "). Prin hrisovul acesta Gr. Ghica, dupe ce aréti importantai scopul invtlátureI, spune «Mal inainte se afla sc6la necoprinsä cu cele trebuinci6se spre pricopséla ucenicilor ci cleci dénsul vrea si aducä acéstä scOld la starea cea mai desave.r§ild a lov6teitureT, pin inmultirea dascäblor si a ucenicilor ;ca si ridice din tic:Cosita stare si vrednici de lacrimI a neinvtitAtureI pe norodi mal' Ortos pe cinul preotesc, s'a hotirit si zidésca «din temeliez acésti academie längl Mitrop die. Inscriptiunea manuscriptuluI de retorici pe care ad invetal.114 lui Miron Costin, amintesce de existenta uneI scoli publice séd domnescI la IasI, care aveai biblioteca eI.

*) VOT anexa la acata pagina. **) VedY Uricarul Tom. I, pag. 113. VOY anexa la acésta pagina. ***) Letop. Tom. III, pag. 187. ****) VeslY la anexa hrisovul pentru scolY al luY Gr. A. Ghica, de la 1766.

Acest manuscript din secolul al XVII-lea (1664), era in posesiunea sad Met mari din Iag, la 1714'). Decl, afirmatiunea din hrisovul WI Gr. Ghica, el a facut sc6la «din temelie pe a sa cheltuialk slobodi, indestulata si cu tate cele trebuincilise lucrurID, este a se intelege cat privescegdirea, iarnu ci asemenea sal& n'a existat inainte de 1766. Domnitorul amintesce apoI, a a orénduit dascall nu numaI la Academia ce a zidit in cii in Vita téra, la fie-care eparchie si tinut cite un dascal, ea totI crestiniI tèrel acesteia mirenIi copiiI preotilor si se procopsésca cu invèlaturai fapte bune. Domnitorul dispune prin acest hrisov, ca din dajdea cea orénduiti a preotilor s ero- diaconilor din t6tA Ora, sa se platésca lefile daseililor. Dajdia de la preop pe an si de la diaconI, va fi cite 4 leI nouI, platiti:2 la S-tu George si 2 la S-tu Dumitru. Hrisovul in- fiintéza o epitropie a sceolelor, compusa din Mitropolitul, Hatmanul Ioniti Cantacuzino, Vist. Iordache Costache, Vist. Hrisoscoleu, Pach. Manolache Bogdan, Visternicul ce va fi dupe vremI, Bas Costi Avram, Bas Sandul Panaite, Bas Costea Papafili Bas Constantin Panaite. AcestI EpitropI aú sarcina de a purta de grija in /Ma viéta lor cu silinti neadormire, de acésta Domnésca Academie, pentru cele eä4utei trebuinci6se. Mad va muri unul din Epitropl, ceI rèmasI sal inlocuiasca, prin alegere, cu altul, cerènd aprobarea Domnésca. Epitropia are a se aduna o-data intr'un an la Mitropolie, sa se caute de adunarea tutulor veniturilori cheltuelilor, si care nu va fi luat sférqit s't nu s'a implinit dupe acest al nostru Domnesc hrisov, sa. le caute t6te cu cercetare buna i cu silinte». Aplicatiunea hrisovulul urma a se face la 23 Aprilie 1766. Urméza apoi budgetul AcademieI), care hotärasee lefile urmat6re : Dascalul cel mare Epistimurilor (sciintelor) pe an eke 1.500 leIi dascaluluI celuI d'antéia. elinesc 600 lei si ipodascälului elinesc 300 leIi dascaluluI ce invati carte gre- césca bisericésca cate 180 leIi dascaluluI latinesc cite 240 leIi dasciluluI moldovenesc (120) lei,iar pentru 20 de ucenicI strainiisèracI ce se vor afla la walk pentru mancarea lor, Brae i cernéla, eu bucatariuli apariul lor, prin purtarea de grija economia epitropilor, sa se dea pentru trebuinta lor 1.000 leI si la 30 care lemne; pentru top ceI ce vor locui in seal& 375 leI. La Academie Domnitorul nu nit& a ordndui la bibliotecii un bibliotecar, cu léfa 120 de lei pe an. Chiar si de instrumentele pentru matematicai altele, hrisovul dispune: «ce va prisosi din venituri si din cheltuelile ce se vor economisi de catre epitropY, si se cheltu- iasca la eartI s't la organe rnatematice O. la cele-alte trebuiaciése ale academieb. Nu numai de scedele din IasI se preocupa Gr. Ghica, ci si de scalele din OM Ora. Se continua si pe alocurea se infiintéza din noti scoli. NumaI in BotosanIi GalatI scélele sunt cu dascall grecescI, iar alte 23 de scan prin judete, si cele treI scolI de la Episcopia RomanuluI, RadautuluIi Husilor continua a avea dascali romanI, eu anume budget, ce se va putea vedea in anexi.

Alexandru Scarlat Ghica, cu pitacul din 1767 Octombre 5, numesce o comisiune compusa din Mitropolitul, Vornicul Racovita, Mamie Spatari Marele Logofét, cu insarcinarea de

*) Ve0 Miron Costin, «Opere Complete* de V. A. Urechil, Tom. II, pag. 151. **) La Mitropolia de lag existli un zapis al Catrina, nepáta Pope/ UrsuluI, prin care vinde Mi- tropolituluY Gavril un loc flincl trebuitor saelor ce s'ait facu,t acum, dand i alff megiegf locurile ce así fost prin prejurul Imam" Acest zapis este din 1767, Iunie 4, g probézti. solicitudinea cu care Domnitorul i Mitropolitul all fost pentru a mIri locul destinat la zidirea sc6la de lfingl Mitropolie. Acest sinet, aflat de mine, este publicat aria de D. Erbiceanu, tn istoria Mitropolia Moldo vet, pag. 33. 3

34 a merge la S-tu Saya §i a inspecta scòla, sá vadä cum 41 fac dasc1il datoria? Domnitorul cere raport de resultat, tot-d'o-dati ordoni, ca uceniciT s6raci,s6 se a§esle prin monastirT, unde sA li se dea hrandi eke 2 talen l pe lund. Dim in anexa pitacul domnesc, care se pdstrézi la archiva StatuluT, in sectiunea istoricd, sub No. 41 *). De abia se organizaserä scedele de dire Gr. Ghica in Moldova, 0 la 1769 rèsboiul is- bucnind intre Rusia 0 Turcia, invasliunea o0iri1or rusescIi ciuma ocasionézd inOtd- méntuluI public regretabild incetare ;in localul AcademieT din la0 se mutä cancelaria DivanuluT 0, de build sémd, tóte localele publice de scoll pätesc aceea0 sórtd, fiind ocupate in interesul o4ireT de invasiune. Mareplul Rumiantov, de la inceputul anului 1771, dinteun indemn pe care nu '1 putem documenta astdsIT, se preocupd de scólele cele inchise ale MoldoveT,i provocd pe Mitropolitul Gavril dea un memoriti despre starea din trecut a acestor softie. Mitropolitul, cu anaforaoa din A prilie 1771, IT spune, cum repausatul Gr. Ghica Vodd, la Antéia domnie, a a§eslat in scede dascAlT de limbele elinésca, slovenésci.0 moldovenéscii, r6nduind léfa lor din darea boerilor Cu dregtorili maI apol de la preotT. AMä cd ur- mätorul Domn, repausatul Mavrocordat, a iertat birul scolastic al preotilor 0 a ordonat, ca lefile dascalilor si se platésed de visterie. Dar in urrnd, revenind a duoa órd Domn Gr. Ghica,din noii s'afl wslat wade ca Ant& 6rd 0 a stabilit budgetul sctileT din Ia§Y, &Ind 360 leI dascAluluT celul Antdid elinesc ; 120 al duoilea ; 130 slavonesc, 100 moldovenesc. Acéstd dispositiune a respectat'o DomniT urmatorI, pand la Gr. Ghica, care a adaus de prisosit Wei dasceilului elinesc. Mitropolitul arétd, cii dasciiliT ad fost top deplin rind la inchiderea scedelor, in anul trecut. «De intëmplarea vr'emilori din-bdla ciumei imprei stiindu-se atat dasceilii, cat si ucenicii, aú rémas scaele feirei de lucrare, neputendu-se scetei banii de la preoll, tot din aceste «Acum, cA ail maT contenit nenorocirilei neodihnirile, slice Mitropolitul, voim ca sd se pupa scaele la cea maT bund stare.» Deja Mitropolitul scrisese Episcopulia de Ro- man, Leon, ca sii incépd a aduna birul de la preotT, dar acesta intémpina dificultätT, pre earl Mitropolitul cerca luI Rumiantiov sd le inldture De observat este mea anaforaleT MitropolituluI Gavril. El, fost archiereil la Salonic, unul din MitropolitiT ceI mai grecisatT, da dovadd, cd nu este prea exageratd iubirea de grecT. Creslénd cd dupe invasitinea muscalilor influinta grecilor in Principate a scAslut, Mitro- politul Gavril voesce sa o scaddi in sedle 0 (lee!, propune lui Rumiantiov, ca sd se reducd lefile dascalilor grecTi sä li se dea dupe cum luai alp dascalT, cu mesurai pe dreptate, ca sä pótá ajungei c,elor-altYi pentru chiverniséla ucenicilor s'éracT "").

*) Veslr anexa corespunslgt6re. **) Din anaforaoa maY la vale analisatti a MitropolituluY Gavril s'ar plrea, cà acesta, cu de la sine impulsiune, a provocat redeschiderea sc6lelor in 1771. ***) Episcopul Leon arétl, cá preotri doresc slt se suprime limba elinl din sc611t, ca sse Ind scaslit 0 din birul lor, de 6re-ce copiiT ce '1-ati dat la scálit n'aif tnvtat apr6pe nimica de la das- cliliT grecY. Conf. t. spunsul luY Rumiantiov catre Mitropolit din 1771, Aprilie 22. ****) In timpul ,ltrYGavril Mitropolitul,se pregittisespre tipIrirei gramat;ca romfinéscit de Archimandritul Macarie. Eatl titlul acestuY manuscript (Academie, Cod. No. 102, 1 vol. lb).

Din actul ce analisäm mai Sus, mal vedem, al la redeschiderea scedelor propuse in 1771, cursurile superiere de filosofiei matematici nu se mal pot face momentan, pentru cä n.0 ah scolarT, cAd ucenicii streiini ce le urmaii se duseserä din pa, din causa rèsbo- iulul. Nu ne putem de ajuns explica, cum de aceste cursurl aù fost urmate numai de scolari sträipY. Pede cA scolariI romänT, incepènd scéla la 1766, nu avuseserä timp in 3 anT sä ajung pänä la cursurile inaltei dascàlil grecI de epistemii, adeci de sciinte, ii popula- serä cursurile inalte cu scolarI aduqI de el din Orient, pregAtiti in téra lor pentru asemenea cursurl. Däm in anexä anaforaoa acésta a MitropoiituluI Gavril

Feldmare§alul Rumiantiov, in Aprilie aceml an 1771, rèspunde MitropolituluT, cd nu este de plrere sä se suprime limba grecésca,hind cea mal mare parte a cärtilor bisericescI scrise in acéstä limbä, §i ilind-cA dénsa estei la ele AcademiI,§i mal ales la acelea unde exislä o facultate de teologie. MareRlul nu admite decI scaderea lefilor dascAlilor elini**). Cu tot nesuccesul r6sboiului inireprins de Episcopul Leoni Mitropolitul Gavril, contra limbei grecescI, din scede, istoricul culturei nóstre nationale e dator sä inregistreze acésta incercare, cu laudä din punctul de vedere ai românismuluI, de i nu ar putea-o justifica din punctul de vedere al cultureI §i al scedel, cät privesce inv'étäméntul limbeI eline, ca limbä clasicl, ce nu lipseai in alte scoli din Europa. Adevèrat, cA pe acolo limba elinä nu se impuné ca vehicul de predare al sciintelor ;dar in locul limbeI eline, in ate Uni- versitätI nu fäcea acéstä functiune limba latinä ?

O a treia corespondintä in privinta salidor, din 177l, este in fine scrisórea Mitropoli- tuluI Gavril cAtre Feldmare§alul Rumiantiov, prin care II cere interventiunea, ca sl se

«Gramatien Rumiad a Pfirintelni Macado Arhimandritul In ylilele Prea luminateY si de Dumneyle4 tncoronateT nástre EcaterineY .Alexievna a t6t11. Rusia si a naslidnaculuT eT, a MareluT cneaz TesarevicT Pavel PetrovicT, acial= cu mila Domnula Dumneyletti a táteT Moldova tinpIrátitóre fijad tiplrit tn Sfantai Dumneyleiasca Mitropolia Iasilor, cu blagoslovenia a PreasfintituluY archiepiscopuluTi Mitropolitula a tátel Moldavia, Kirio Kir Gavril si cu t6t1t cheltuiala a Preablagorodniculai pravoslavniculuT mareluT cir.az al Moldove loan Cantacuzino De- leanul, a mamila Vistier . . (anul lipsesce). In stihurile Odre Cantacuzino ylice Stilturi adonicesci Numele Prin mine fi-va Sdre lumiT esind din trup Nu te va uita Datiia. IasiT Muntele Corbul Autorul cum5sce prosodia lada. si face la finele arta stihurT cu un tratat de poeticl, cu exemple de versurT. Intre acestea este o poesie, dadt ca model de versalemanicesc»i adresattt cdtre prea puternica de Dunznet,lea incoronata Augusta fi iniperatricea a ttítii Rusia fi a Volgaro-Serbo-M'oldovialt Ugroviahiilor Stiipanittire, Ecaterina». *) VOY anexa. **) Entm In anea& rapunsul Feldmares duluY Rumiantiov,cIttreMitrapolitul Gavril, din 22 A prilie1 77 .

scettà din localul Academid, Divanul Cnejid MoldoveT, fiind-cä uceniciT s'ad adunat 9i dascill s'ad aflati ati luat iards1 incepere Academia. «Sunt case boerescl deerte destule pentru adunarea Divanulub, slice .Mitropolitul

Cu pacea de la Iiiuciuk-Kainargiidin 1774, §icu reintúrcerea in Moldova a luT Grigore Ghica ca Domn i numirea la Domnia Munteand a luT Alexandru Ipsilante, cultura ua- tionali face bunT pad inainte, precum din actele ce mal la vale avem sd aducem se va vedea.

Alex. Ipsilante, indata ce ajunge tanga BucurescI, la 13 Februarie 1775, inainte cu 2 slile pana ce nu intrd in BucurescT, Weptand si 'd intocfnésci alaiul de intrare, sd gräbi a serie un pitac cdtre Mitropolitul, cerendu'l un memorid despre starea salelor din Bucuresd, din trecuti actuald. &Id acest pitac Domnesc: ((P. S. Ta Pdrinte Mitro- polite, vrénd Domnia Mea a vedea sala elinésci la starea cea maT bund, care pote a fi, cu dascälT bunii cu ucenid multT, carT prin sin* dascdlilor sd se procopsésed MAL fecioriT de bojar!, cati altiT de mal jos, eati rénduim pe Prea Santia Ta, sä cercetezT ce renduelT avea sala dines* adecd cap dascAll era, cap ucenicT avea, ce matemate le paradosea, cate clase, dtà léfá avea dascAliT §i de unde anume li se da ? Asemeneai pentru scOla slavonescd, cal! dascdli era, pand la catT ucenid avea, ce invetituri le da, §i lefa dascii- lilor de unde i cate cal li se da? D'ye acésta sd facT, Prea &lupa Ta, cercetare de starea de acum, la ce renduiall se afld,atat elinésca etai slovenésca, cal! dascd11 sunt, §i de sunt bunT, invetatI §i de se silesc spre procopséla ucenicilor ? CatI ucenicT ad. §i ce inveld- turT le paradosesc anume, cum am slis mal' sus, cate cata léfd se dd dascAlilor, de unde anume i de ad scelle, la ce locurT anume? De tette cercetând, Prea Sfintia Ta, cu anafora si insciintezT DomnieI Mele. Acésta am scris Domuia Mea '`). Regretam ci nu ne-a venit la mand respunsul MitropolituluT la pitacul de sus, dar de sigur acel respuns a fost unul din elementele, carI aù servit luI Alexandru Ipsilante pentru hrisovul de reorganisare a inveldméntuluT, din anul urmdtor 1776.

Anul 1775 este bogat de documente din directiunea scolard. InrogistrAm aci cate-va, carT ad remas necunoscute pana astdsli : Boierul Mihail Cantacuzino Biv-vel Spdtar, dupe ce a ridicat monastirea Coliea, a cut lana monastire §i o scad **). Domnitorul pentru cheltuiala el consacrd prin hrisov dijma de la ocna SläniculuT.

In 26 Aprilie 1775, "") Alexandru Ipsilante incuviintéza, ca monastirea Obedeanul din Craiova, si nu mal fie mitoc al monastireT. Primesce acéstai Episcopul Chesarie, mdcar ci Mula Obedeanul o inchinase Episcopid. Localul din monastire se destind a servi de locuintä doctorului, ce se va intèmpla dupe vreme in Craiovai unuT seminar, care sd pregdtéscd candidatii la preotie, inveleind

*) Anexa dupe Archiva istoricl, tomul I, pag. 231. **) Documentul e plistrat tu archiva Statulul, sectiunea istoricl, sub No. 51. ***) Veg Condica Domnéset de la archiva StatuluT, cu No. 3, pa& 20 verso, hrisovul monastireT Coltea. ****) 1.1rméxà In anexti. hrisovul ce mil aflat In Cond. Dom. de la archiva Statalul, cu No. 3.

-37 cele orénduitei trebuincióse la acésta i ludnd adeverinfei de la dascalii, ce se vor oréndui la acéstd manastire, apoi set se aréte la Archierefi spre chirotanisire. Domni- torul gasesce asemenea regulare conformä cu diata ctitoruluT Obedeanu, ca si fie in monastire, :Spitai nu numal trupesc, cl §1 sufletesce.

Ipsilante, ocupindu-se, precum am v6luti vom me vedea, de scolile din térä, nu negligia, in interesul influinte ce voia sa pastreze la Constantinopole, de a ajutai sc6lele din Orient ; asa in Cond. No. 3 de la archiva StatuluT, la pag. 35, din 1775 Aprilie, dam hrisovul pentru talen l 300, mili pentru Patriarchie, ca sa tina cele duoè scoff, elini araba. Dice Voda Ipsilant : avénd nol mare dragoste, ca sA vedem sporindi isbutind invkatura, nu numaT aicea, unde Dumnesleti ne-a daruit acésta obladuire, cii la Rita parte care are trebuinta

In 13 August 1775, Domnitorul Ipsilant se °cup& de scka Domnésca de la S-tu Geor- ge-Vechiii. Din hrisovul de la acéstä data, se constatä, cA acum nu me traesce dascalul Popa Florea, caligraful Domnesc cel vestit, ci ca dascaliT actualT, am6nduoT pdménteni, sunt Constantin si Dragomir; cA dascaliT rénduiti ati plat& de la Domnie, ci intre uceniciT smile Bunt nu numaT copiT paménten1, cii strainT de prin alte tk-T. In fine, Domnitorul acorda diverse scutirT celor duoT dascall de la scóla slavonéscii rominésci de la S-tu George-Vechiii, dupe pilda vechilor si bkrinilor repausari Domnl. Acest hrisov are de marturie pe flit lui Vodi : Constantin si Dumitrascu si pe boieriT urmatorT : Pan Dumitrache Ghica Vel Ban, Pan Nic. Dudescu Vel Vornic de Tema-de-Sus, Pan Radu Vacarescul Vel Vornic de pri-de-Jos,.Pan Pani Filipescul Vel Logof. de pra-de- Sus, Pan Stefan Nrscoveanu Vel Logof. de pra-de-Jos, Stefan Misoglu Vel Spat., Enache Vacarescul Vel Vist., Scarlat Caragea Vel Post., Dumitrascu Racovita Vel Slug., Const. Ianolo Vel Pach., N. Bérseanul Vel Stol., Manolache Crefulescu Vel Comis, Barbu Vel Sluger, Nicolae Vel Pitar. Ispravnic al acestul hrisov e numit Pana Filipescu, Logofk al Pre-de-Sus.

Déca la monastirea Obedeanu se institue un seminariti, putem constata cu document, ci biserica tot maT numka in sénul sèüi uniT What! invkatI. In documentul grec, donat AcademieT romine de D. N. Cretulescu in Maiti 1889. document scris in primiT anT al secoluluT al XIX-lea, dupe Alex. Moruzi, se amintesce de decaderea bisericeT din causa abuzulta Mitropolitilor si a Episcopilor, earl pentru banT preoleati sate intregi de pranT nesciutorT de carte *). Totusi vedem ca cel puf in biserica Mitropolitani din BucurescY, poseda un predicator in 1775, de care Mitropolitul era feu-le multamit,i Domnitorul Ipsilante, prin hrisovul din 20 Noembre (1775), IT acorda, ca rèsplätire, scutirTi patru liui; acesta era cuviosul Alexi Erochirica, «carele se aflä slujind de a pururea nelipsit, nevoindu-se a face didachiT, serbkorilei Duminicele, pe la Sfintele bisericT, spre folosul sufletelor crestinilor, dupe cum ne adeverim Domnia mea, din anaforaoa Prea SfintieT Sale Parintele Mitropolit, cum ca fari lenevire çi Uri preget urmézi acésta buni

Eatt acest pasagit din actul cit at :Mitropolituli EpiscopiT din vreme In vremb aflind prilej, maY cu sémii In vremurY tacurcatei In mazila de DomnY, prin midlocul Marilor Visaed g al Ispravnicilor de judete, iliceaii diaconIi preoti nepriceputY, maY cu sémit ta judetele mtrginase: la Teleorman 0 Oltenia (Olt), se glsesc sate, unde sunt ceY maT multi ttranY preuti si diaconY fart sit scie carte, g altiT din fruntas1 si nu numarcii eT tnsug se scutesç de cltrYi angarale, cii fiiY gineriY lor.

38 slujbAy. Acest document pus in comparatiune cu desfiintarea din anul 4889 a Predica- toruluT Mitropoliei din IasT, lasa observatoruluT de ginditl *).

CAtre finele anuluT 1775, Ipsilaute hotOrésce, sA se zidésci un mil local pentru scéla Domnésch de la S-tu Saya. Cu cite-va Oile inainte de dares hrisovuluT general al scilelor din Ianuarie 1776, In 10 Decembre 1775, Ipsilante organisézA o administraliune specialä, ciria incrediniatii afacerea clOdireT scedel, cum iadministrarea pe viitor a tutulor saelor. Acésta este Epitropia obgescii, compusA din 8 boieri, 4 din tr6pla a duoa si 4 dintr'a treia, cu o cancelarie de 7 logofetI. Leine tutulor Epitropilor tae la 600 talerT. Acéstä Epitropie are epistasia obstestelor interese, si anume are grijA : Pentru mestesugurTi alle folositire pfiméntuluTi pentru iznafurT ; Ingrijireai facerea podurilor orasulta Bucurescl ; Tinereaj administrarea cutieT de milosteniT Epistasia scelleT, (ware cu ajutorul lui Dumnegeu se va amla, ca set sévir§ili pre larg prin domnescul hrisov, pentru acésta té arátám. Fiind dar mai inainte trebuinfei ca set" se zidésal scaa, set' ingrijili ca al se [acá planul, care rni'l arëta sit se geítéscei felurimile cele trebuinci6se de materie, ca in vreme set se lucreze cu cele renduite pe anul ântêiu, care de nu vor fi de ajuns sit ne insciinlati, ca set punem la cale altele D In 22 Decembre 1775, Domnitorul numesce pebaieril epistatI la Obqtésca epitropie, anume pre Biv-Vel Sard. Ianache Lechliu, pe Biv-Vel Medel. Dumitrache (autorul istoriel evenimentelor de la 1769 la 1775, descoperiti de noT), Biv-Vel Medel. Ianache Vilara, Biv-Vel Cluc. de arie Lupul, Biv-Vel Logof. Constantin, Biv.-Logof. de la visterie N. Piles- teanul, (copistul istoriei lul Medelnicerul Dumitrache), Post. Std. Greceanui Mihalache Gramatic **). In fine la 1776, In primele Oile din Ianuarie, apare hrisovul obstesc al scòlelor, care fiind scris in grecesce, il credem de instsT mina DomnitoruluT, care Ina nu scia, probabil, rominesce. AnexAm acest hrisov in limba originalA si In traducere, iar aci Il resumam. Domnitorul in preanibulul hrisovulul face apologia invälAtureTi fobisele pentru direcliunea economicii politicAi superioritatea eT asupra foliselor materiale. ApoT (pee, cA a simlit de neapirati trebuinlä infiintareai imbunAtAvrea scélelori internatelor din lérA. Constati cA aO gOsit in saila Domnéscl din BucurescI, neglijatA din causa intèmplärilor timpuluT, numaT duoT dascAti, unul pentru limbi i filologiei altul pen tru cursurile Domnitorul vrea sA indrepte acéstA stare de lucrurT,i decT hotArésce, sO mal in- fiinleze alte duoä scolT inferiiire la cele 2 EpiscopiT, una in Craiova si alta in Bugg. De asemenea reorganiség in Bucurescl scila cea vechiA slavonésel, fiind trebuinci6sA acéstA limbl la cOutarea hrisévelor vechT DomnescI. ApoT si in OM téra in fie-care orgsel se it-1[11*d sae, atit de limba täreT, cat si de limba slavonésd, pentru ca sA Inv* bAiefil cunosciniele elementare, si nu fie ignoranti. Programa reorganisateT sceile din S-tul Saya coprinde materiile urmdt6re, predate de

*) Archiva StatuluY, Condica Domnéscl No: 3, pag. 146 verso. **) Condica Domnéscl No i de la4archiva StatuluY, pag. 35.

-39

6 dascali : sciinte gramaticale cu 2 profesor!; matematicele (aritmetica, geometria, as- fronomia, cosmografia), un profesor. Istoria pare-se ca a fost predatti de profesorul de ma- tematicI ; sciintele naturale, un profesor ; teologia, un profesor ; limba latini si un profesor. Sciintele naturale, urmAnd pe Aristoti comentatoriI s6I sa se predea in limba elini. Cel de matematicA, dascAl, de nu va sci elinesce, va preda, séii in limba latini, séii in cea italianA. Lefile dascAlilor le va fixa Domnitorul dupe aprecierea meritelor fie-druia. Se va organiza un internat pentru 60 scolarT, cite 12 de fie-care .clasO (deci clase erad 5). DascAlii vor minca impreunA cu eleviI odatO pe çli. Ce! 60 de scolarI vor primi de 2 orI pe an haine de uniformg. De fia-care clasA va fi un efor, séii pedagog, séii supraveghe- tor al scolarilor. Admiterea scolarilor se va face de la 7 anI inainte, dintre fil de boer I, orI de mazilI, dari dintre mojicIi tèranI; iar baetil de negutatorIi meseriasI, dupe ce vor cAp6ta cunoscinte elementare de carte, vor fi scutip de a urma maI departe la sc61A,ca si invele meseria pArintésca, avtind in vedere inclinarea /or firésa. ScolariI de ennenI cu prin- s6re se primesc in internat ca solventT, plOtind analogia mincAreI, la epistatul sc6lei. Elevii incepOtorI vor urma un curs de 3 anI cetirea, gramatica, apoi bleepi limba la- tinä, ca in curs de treI anI in acelasT timp sä aibä destula cunoscinti de limba gréci de limba latinfi, dindu-li-se de invAtat pe ceI mai insemnatI autorI acesteI limbT. Dupe aceea urméza alt curs de treI anI in care scolarii sunt ocupall, diminéta, cu poetica retoricai fac teme de limba elinAi latink mai cu sémi insi studiazA morala luI Aristot. Dupe amiaslA se predi limba italianO, care este facultativä. Ast-fel dupe 9 ani de pregitire la limbT, scolariI tree la alt curs de 3 anI in care diminétA li se predA aritmetica geometria, iar dupe prinz elemente de istoriei geografie istoricA in orI-care din limbele inqtate, iar nu numaI de cat in grecesce. Scolarii maI ascultaii diminétai filosofia luI Aristot, iar dupe prinz astronomia (cosmografia), in fine in ultimul an se invètai sciintele naturale. Pe ling5. aceste studiI, la mitropolie se rAnduesce un dascAl peutru S-ta teologie, iar la S-tul Saya va fi si un dascal de musid. As% dar un scular care ar fi urmat regulat cursurile, trecea printr'un curs primar de 3 anI, urma apoi un al dueilea curs de 3 anI in care invèta bimba latinA, apoI un nod curs de 3 anl tot pentru limbIi numaI in fine alti 3 anI pentru sciinte, adicA in total 12 anI. DecI scolarul admis la 7 anI ajungea la 19 aril', ceea-ce numim noI astAsII, baca- laureat, cAnd slice hrisovul, putea sO iasA din sail&i si alégli fie-care viata ce dores, orI biserichscA, séri La cursul de teologie erail admisl nu numai scolaril, carI se destinad la preotie, ci orI-carI Intre studiile obligatoril pentru toti scolariI era si gimnastica, in timp de o ori, in fie- care gli dupe prinz. Duminica erad cathichisifi. Hrisovul coprindei reg,ulamentul de ordine i disciplini in internati scólä. E de remarcat cu deosebire, cA bAtaiai biciul nu sunt ingAduite. Corectarea scolarilor, slice hrisovul, se va face prin mis116ce potrivite cu impregiurArile, dupe cum pedagogia ne invati.a Pentru intretinerea scetleT,Domnitorul,gOsind acésta conform cu dispositiunile bine-M- c6t6re ale inzestrAtorilor de monOstirT, impune tuturor acestora o dare, dupe analogia veniturilor, ceea-ce produce, pe lingi sumele prelevate de la monastirile consacrate scèlelor, suma de 10.000 lei.

ApoI darea preolilori diaconilor, cari sunt in numér de 3.500, platind 11e-cave cite 3 leI pe an (din carI pe jumatate se del la casa milelor), se urca produsul la 15.000 leT. Hrisovul dispune existenta uneI bibliotecI pe langa sc61A, care va fi administrata de un epistat séü bibliotecar credinciosi ordonA sa nu se dea carp decat cu adeverinlai sa le reclame in timp indarat.

In fine hrisovul randuesce o epitropie a scaelor eompusä din mitropolitul, cel duoI episcopIi boeril din divan, de la marele ban pina la marele pestelnic "). Din anexa se pote vedea numele boerilor, cari iati parte la acésta insemnati reforma. Vficarescili CrelulesciI nu lipsesc dintre acestI boerY. Din acestas1 an 1776 sfilm cate-va documente, carI se cuvin a capata loe in acéstä istorie. Asa aflam un proces in 12 Octombre 1776, 'filtre loan dasalul romanesc din Cerna- Voda i Sterie Camarasul. loan 'l-a invalat copilul 6 anI de çlile. Sterie Camärasul s'a le- gat sA platésca simbrie dascaluluI cite 50 talerI pe an. Acésta simbrie Camarasul n'a platit'oi dascAlul cere dreptate la Domnie. Sterie arétA, cA copilul nu este al lul ci al luI Mihaid Croitorul, care l'a rugat sA'l dea la desea Domnitorul hotarésce insA, cIL: »De vreme ce Sterie a dat copilul la dascAl, Cu acelasY aseqamant, precum niel el n'a tagAduit, s'a hotArat, ea Sterie stt platéscA dreptul dascAluluTi in urma Sterie, ce va avea sh'sY caute cu Mihajil Croitorul tatal copiluluI ").a" Din acest zapis vedem, cá limba romanésel avea invatatorI pina si pe larmul drept al DunAreI, unde, decI, populatitinea romana. era destul de numer6sA, ca sA necesite allarea In miçllocul el de dascall.

Din acestasI an 1776 avem documentele infiintareI scellelor domnescI de la Ploesa Acolo exista dinainte sc6le private romanescl. Unul din dascaliI, carI linea sc61A pri- vatä, anume DascAlul Barbu, aflAnd ca Domnitorul a hotarat si se infiinteze sc6la publica domnéscfi pentru limba romanésca in PloescI, cere sa fie recunoscutä scéla JuI ca atare. Domnitorul insArcinéza pe mitropolitul, si cerceteze despre sc6la luI Barbu. Mitropolitul inca in 1776 a dat informatiunI bune despre acésta sc61A, despre capacitateaisilinla dascaluluI Barbu. TotusI mima! in 1777 August 11, dupe o nouä anafora a mitropoli- tuluI Grigore, prin care arda DomnitoruluI, cA dasalul Barbu se energhisege, adecd in tot chipul se silesce spre inveffitura copiilor", dar di nu p6te trai numaI cu simbria de la parinliI lor si se afta in scApiitAciune, fiind om cu copil, Mitropolitul propune, cl dupe cum este sc6la publica la Térgoviste cu lefa de 5 talerl pe luna, asemenea i Ploescil fiind oras ca Tèrgovistea, si se dea luI Dascalul Barbu cate 5 leI pe luna ""). Domnitorul Alexandru Ipsilante la 26 August 1777, aprobd propunerea mitropolitului Grigore al H-leai ast-fel, acum 122 de anI in urma, se desehide in PloescI prima scéli domnésca, cu dascilul Barbu.

Domnitorul Ipsilante, organisator de sc6le nu putea, sa nu simta nevoia de a protege tipografia si de a incerea sa introduca. in /Ora fabricatiunea hartier.

*) Arch. Stat., Condica domad., pagina 301. **) Condica domnéscl de la Arch. Stat , No. 5 si No. 4 filete 178 s's 29. ***) VedY In anexii. documental descoperit de mine, In cond. dom. No 6, fila s3.

La 1876, August, dascAlul Constantin de la S-tul George serie hrisovul domnesc prin care Ipsilanté Voda amintesce infiintarea pe mosia FundeniT, la apa ColentineT, proprietatea visterniculuI Dumitrascu RacovitA, a uneI harturghiT i autoriza infiintareai alteI hartur- ghiT la apa Leuta, pe mosia Batiste, judetul Prahova, a schitului TurbatiT. Domnitorul aréta c Ora acum n'a mai fost in téra asemenea fahricI de hArtie, cari sunt de folos fórte trebuincióse at& politiei cu trebuinta scrisorilor, cdti bisericel cu tipd ritul cdrfilor." Dam intreg hrisovul acesta important in anexa ').

Scólele din Moldova functionézA sub Domnia lul Gr. Ghica pe la orase, eparchil,i chiar pe la unele sate; asTa aflam scóla cu dascal roman la sat la Ruginósa. Capacitatea acestuI invalètor satese o putem afla din frum6sele versurI ce dénsul a scris pen tru a deplange uciderea infama a DomnitoruluT Ghica, protestatorul contra räpireI Bucovinei "), Cum cä continua scaele a functiona si dupe tragica mArte a DomnitoruluT Gr. Ghica, resultA si din sareina ce are Arhimandritul Mazareanul de indreptid (or al weldor dam- need, episcopescii monastiresci ale Moldova"

Intre seólele care le cercetéza inspectorul general MazAreanu, este dórai acea scóla a monastireI Putna, unde dénsul funclionézAi ca profesor irnpreuna cu Eromonachul Ra- tion ,,mildular al filosofilor PatmosuluIa precum se numesce insu§I '''). In scóla de la monastirea Putna se invèta romanesce si dupe ultimul résboiti al muscalilor contra Turcilor, Mazareanu introdusesei putinä rusésca, apoi :Ciaslovul, psaltirea, octoicul, catechisul moldovenesce irusesce, aleatuirea scrisoreI moldovenesce, psaltichia dupe melodia grechca, Gramatica, geografia cea talmacita de episcopul Amfilo- hie, dupe Bouffier, retoric,a, peatra evangelieI, asupra despartireI bisericeI rèsaritulul de a apusuluI, epistolia arhiepiscopulul Eughenie, istoria bisericeI dupe Euseviei altI istorici de la inceputul crestinatateI 'Ana la soborul din Florentiai scurta(ä teologie platonésea.' La predarea acestor obiecte Mazereanuli nation erail ajutati si de uniI Vataji, adeca pedagogI. Cum ca acésta seóla funciona de ma mutt timpi in regula, póte sa fie de dovadd diploma de absolvire a seóleI, data la I Aprilie 1778, unuia dintre scolariI absolve* ai sc6leT. Acésta diploma care aréta ce studif se faceart in scóla de la Monastirea Putna, merita EA ocupe loe aicT, si o dim intréga : Smeritul arcbimandrit monastireI PutneI Vartolornei Mazeranul madular academices- teI teologiI Chievultdi Indreptatoriii seólelor domnescI, episcopeseli monastirescI a MoldavieI; asisderea eA Harlon ieromonach, madular a filosofilor Patmosulul i invèlatoriii psaltichieI seólelor MoldavieT, dam adeverintä cu acéstA carte a nóstrA, cum ca tinerelul loan, fiul preotuluI Gheorghi VasilievicI Balasescul, de aid, tinut in grija nóstra, de la Ikea luI cea de 5 pank" acum la vérsta lul cea de 12 anIi s'afi invétat de noli prin al nostri Nitajl a seolil de aid: ciaslovul, psaltirea, octoihul, eatehisul moldovenescei rusesce, alcatuirea scrisorilor moldovenesce, psaltichia dupe melodia grecésca, gramatica, geografia cea talmacitA de episcopul Amfilochie, dupe Bouffier, retorica, peatra evangelieI asupra despartireI bisericil rèsaritulta de a apusuldf, epistolia archiepiscopuluI Eughenie, istoria bisericeI dupe Evseviei alti istoricl, de Li inceputul crestinatAtiI pia la veacul

*) Hrisovul descoperit de mine In cond. dom. No. 3, fila 195. **) Aceste versurY nefiind tncl editate, socotim util a le reproduce In anext ***) VeslY MemoriT presentate la acadernie de V. A. Urechill, ta smut 1887/1888, pag. 26.

42 al IX, i pana la soborul diii Florentia,i scurtata teologie platonkcä, tOte bine, uuele de rosti cu intelegere,i astalI cu voia tatälta sèfi çlis maI sus si a maicei sale Anasta- siei nascuta Glierle i cu blagoslovenia parintilor duhovnicY Gherman iZenovie, s'a im- bricat in cinul monachicesc,i i s'a pus numele din cin Isaie, asIa déca.i este el in vér- sta mica, dará in pricepere bun, II aliorisim noI pentru cinul ierodiaconieT, ca dupe aceea sä ilei al duoilea dascal in scOla de aicI. S'a scris in monastirea Putna la 1 Aprilie 1778. L. S. episcopiei de RädautI. Am vèçlut, blagoslovimi ìnLáiim : iscälit, Dositeiu Epis- cop Deidaulutui. (L. S.). Arhitnandrit Bartolome': Mazereanu. (L. S.). Darion Ieromonah illeidulariu a Filosofilm. Patmosului.

Din diploma ackta aflim, ca geografia lui Bouffier a fost tradusä de Episcopul Amfilochie al HotinuluI mai multI anI inainte de lipärirea el. Tiparirea se face numaY la 1795, iar manuscriptul traducereT era asIa dar in uz in saele publice ale Ièrel cu mai bine de 17 anI inainte de tipirire. De Amfilochie Hotiniul noI posedem si o aritmetica tiparitd in quarto, la Mitropolia din necitata in bibliografiiile de pana acum, la numele lul Amfilochie. In volumul «Ser- barea scolard de la Iaï cu ocasiunea implinireI a 50 anI de la infiintarea invdtaméntuluI superior in Moldova», de D-niI Xenopolu i Erbiceanu,la pag. 284, este insä citat& ackti carte, färä sä_ se spuna, cd e de Amfilochie. Credem cai acéstd carte a fost utilizata in scellele din Moldova, mal inaiule inca de a fi fost tiparita, la 1795, ca si geografia. Ackta aritmetici coprindei putina geometrie si este recomandabil& in comparatiunea ce face intre mkurile cele romarie si cele romane. Studiul mésurilor dà ocasiune luI Am- filochie sa constate, cu o vdditä multamire, latinitatea neamuluI nostru.

Intre cArtile tipärite in uz in sc6lele din Moldova, dupe 1755i inainte, O. nu uitam de a inregistra «Buhvar-alfavetar pentru copii,tipä'rit la Mitropolia din Ia§T, la 7263 (1755), de Iacob Mitropolitul. Acésta carie, D. Papadopol Calimach çlice, a a fost impartita gratis pe la

Mal' e posibil, ca s'a se fi fost intrebuintat in scòle, tot ca manuscript,i gramatica ro- mankca, de care me In unna am vorbit, aceea a ha Dimitrie Eus(aiie Brasoveanul, din 1756 ').

La scella de la monastirea Putna, este apr6pe sigur, ca a fost utilisat& çi alta carte a luI Amfilochie Hotiniul, intitulata «gramatica teologhicéscei», care s'a tipdrit numaI maI tarçlid, la 1795, sub Alex. Ioan Calimach **).

CAL privesce cartile orI manuscrisele utilisate de dascalii gred, in téra, nol dam in anexa, bibliografia intocmita de un bärbat forte competent in acésta materie, D. Erbi-

*) VedI eSerbarea scolarl de la IasYs, pag 251i 252. **) Din epoca 1750 pana la 1799, D Erbiceanu Inregistralt, la pag. 332 a (SerbdreY scolare», artile urmKt6re :TIrnosania tiplritl la 1752 In ;Sinopsis, t'odia adunare de multe invNiturI IasT 1756; Liturghie, IasT 1759; Ceaslov, IasT 1763 ;Indreptarea platosilor, Iag 1766; Dumne- deescilei Sfintele LiturghiT, Buz M 1799; Ceaslov, lag 1772. NoT cun6scem dinteacestlanl tnaT multe artY tipKrite, de caz< aiurea avem a vorbi.

43 ceanu, pentru aniI de care .ne-am ocupat pânä acum i spoi treptat pentrusecolul al XIX-lea *).

In séma Visterid Moldovei pe 1776, de sub Grigore Gbica, la fila 41, se vede ca cheltuit 69 de lei pentru «gazeiturile« de la Brapv, prin Sandu Sardaru. Nu scim la care anume gazete era abonat Domnitorul, dar nu.putem contesta insem- !Mates acestei introduced de jurnale in Ora. Acest document de la 1776, important din multe privinte, de allmintrelea nu coprinde alte informatiuni relative la cultura publica. Dintre shaeni1 maI invétaff de la curtea luí Gr. Ghica, putem cita, dupe documentul de care ne ocupam, pe doctorii Dracache Iacob, Caragea §.1 Fotache, §i pe dascalul Teodor. Dintre romani, Enache Kogálniceanmarele primesce din condica Visteriel 6 liuli, pe cand doctorul Fotache are 10.

Dasellif scòld grecesci din IaqT, de la 1776, sunt numiti in séma de la acest an, anume Gheorghe dascAlulsi Evloghie dascAlul, cad ambii se bucuri de cate 2 liuty scutiti. Mal' estei un s'Atar la sci)1A, nenumit in séma, si care beneficiaza de un liude "):

Dintre profesiuuile carI se exercitaii de minara', mai cu s()mi- in Muntenia, la inceputul jumètätei a duoa a secolului al XVIII-lea, se cade a nu uita sA numAram arta zugra.- vire!. Sunt destul de numerosl acei cari se ocupa cu zugrivia, pentru ca si pita fi infiintata din eT o adevArata brésla, care se deosibea in brésla zugravilor cle iceone qi de portrete ctitoricesd pe la biscrid §.1 ta brésla zugravilor boiangiii de case Unde invétati a zugravi, zugravii de subfire? Nu exista anumiti scòlä, ci lie-care zugrav avea ucenici. La 1779, Iunie 10, Domnitorul judeca un proces futre Const. Zu- gravui intre Radu copilul de casa. Aceste a dat pe fiul sAii si invete profesiunea picture! la Const. Zugravul, cu conditiune sei platéscA cate 30 de leT pe an. L'a invAlat profesiunea in 5 arai jumètatei ei-ct aretat tot megequguli cu meg- tesugul lui se hninesce». Dar ucenicul nu mai vrea sa. stea la lucru la Const. Zugravu, pana la timpul cat se obligase a rëmanea pe Muga inv6tator ;de aci procesul. Domnitorul hotarésce : eNegasindu-se Cu cale, om slobod a se linea ca un rol), l'Ara de voe, s'a hotarit sa fie nesupèrat flul lui Radu copilul de catre Constantin, hraniudu-se cu meqte§ugul luI unde va gAsi aicea». «Iar luT Constantin, caci invAlat me§teug dea plata ceea-ce se va gisi Cu cale de catre mqteriI zugravf, socotindu-se catre acésla taled 30 pe an §i cm are sa tina Constantin in séma 'm))).

La anul 1780 soilele din léra romanésca, in urma hrisovuluI Domnitorului Ipsilante

*) VedI anexa dupe lucrarea din cSerbarea scolarits de la IasY, de la pagina 351. **) Acéset séml se pdstrézit In archiva Academiet ***) Din in aneLkt importante e documente relative la aceste bresle, descoperite de mine in Con- dica. Domnéscl din archiva StatuluY. ****) Condica Domnéscli. No. 4, actul din 1779, Iunie lo.

44 din 1776, sunt in prosperare. Posedem budgetul general al scedelor pe acest an, si il därn in Vota intregimea in anexa '). Observénd budgetul acesta cu data 1780, Martie 17, afläm ca La S-tu Saya erail dascali: Manasi, Neofit, Teodor, Pantazi, si de limba latina, Anas- tasie La Eparchia Mitropolitana erati 11 dascall si anume :Const. Iloveanu, cu ipodidas- d'u], la scella primara, (de sigur romanésca din Bucuresc1),i 10 dascalT la scàlele din judetele: PloescT, Tèrgovistea, Campu-Lung, Slatina, Pitese, Monastirea Arges, Rosi-de- Vede, Gaesci, Gherghifai Urziceni ; In Eparchia Buz'éuluT erati 5 dascalii anume : unul de gramalla la Episcopie, unul la Ramnicu-Sarat, unul la FocsanT, unul (primar) la Buzadi unul la Saac ; In Eparchia Ramnicu-Valcea: un dasal elinesc la Craiova, unul slavonesc tot acolo si cinc! romanescI, cate unul la Romanati, \T'aleta, Gorj, MehediniTi Craiova. Se intrelineall 44 de scolarI, costand fie-care cate 4 talerT. Numele acestor scolarT ne aréla la ce clase din societate apartineall s! cam cap erati din orient, adeci strairif Totala cheltniali pe luna pentru sctSle se urca la suma de 636 leT, adica pe an modica suma de 7.632 de leT.

Fabrica de hartie organizata sub Al. Ipsilante, se pare a nu prea lucra la 1783. Domnitorul obliga pe proprietar sa produa hartie. Eala actul din care vedem acest fapt : «Astad1 5 Aprilie 1783, MiercurT, Nicola Lazar (Varnesu), inaintea 'MarieT Sale luí Voda la Divan in S'Atarle, de fafa s'ail pus soroc cm-a de astadI pana in 30 dile soroc, va aduce MärieT Sale ea s'A vada, din cea maT buna si de frunte hartie ce are a scate din fabrica de aicT din léra DecT, din porunca Gospod. s'a facut zapt trecandu-se inteacestä condid a DivanuluT sorocul ce are DumnéluT Lazar la acésta ")». Post. Stanciof.

In Moldova fondul so:Helor sufere o scadere sub domnia luÌ Const. Mortal, care urméza dupe flama luT Grigore Ghica, la Beilic. Acest Domnitor dispune, ea preoliii diaconiT, sub pretext a le-a iertat unele därT, sa platésa pe tot anul cate 60 banT la Mitropolie, ca din banii acestia Mitropolitul sa trimitä cate 1.200 leT pe an la epitropil sctileT din Tari- grad, pentru ucenicl ce sunt la inválatura, dupe cum pe larg se arétä printr'un grecesc hrisov al domnitoruluT Cu asemenea dare in favewea uneT scele grecescT se ingreuia clerul, de nu putea pláti apoT darea pentru scedele romanescI.

Anul 1781 este semnalat ruin bune progrese ale scedelor din Transilvania. Episcopul Aron capata decretul aulic din 12 Decembre 1781, prin care cele duoa seminarii existente in Blasiu se contopesc in seminarul clerical existand pana asta0

*) Vedi la archiva StatuluY, Condica Domnéscil NO. 7, fila 186i cl. **) Condica Domnésca No. 9, archiva StaluluY. ***) Acest hrisov a fost descoperit de mine bite° lada de la mitropolia de lag. ****) Ve dl 1st. bisericeY unite de Dr. A. Grama. VOY Preotul romfin pe 1886 (Gherla) pag.

-45

Finea anului 1780 (Septembre), ne arnintesce de tipirirea in BucurescI a codiceT luT Alexandra Ipsilante, carea, Caragea Domnul urmitor ordonti in 25 Octombre 1782, a se aplica intocmaT *). Acésti pravili este un in 40 de 48 file pe duoë colane, grecescei rominesce. Prefata (lice ci cu cit este trebuincios povituitorul la un calétor, ce va si tréci prin locurT pus- tiT, ca sä nu 'Vaasa' din drum in locurT neimblate,i cu cat are trebuintä de lumini unul ce imbli intru intuneric, ca si nu (lea peste pripastiii adinaturI ;atit sunt de trebuinciasei pravilele la o politie a Domnitorul in hrisovul WI,care constitue prefata la codice, dice, ca ivainte de el, avea putere pravilele impäritescI i obiceiurile tuluT, de cAt cä and cu pravilele stricail obiceiurile, dud kris1 cu obiceiurile se impo- triveail pravilelor." Domnitorul a pus in concordang acestea trite, pina in al VI-lea an al DomnieT-Sale si a constituit noul codice. Cartea are la inceput armele Orel, iar la drépta ingerul dreptiteT ca cumpèna in mini, cu inscriptiaDrepiatea" si la stinga chipul St. Patriarch Alexandru. E opera unui xilograf romän. Domnia luT Caragea in téra rominésci ne-a läsat din respectul cultureT, unele acte, nit late de naturi a'l Cu pitacul din Septembre 22, ami! 1782, catre ispravnicT, el le recomandi pre protoRopii numill la judete, ca sti fie ajulatI in misiunea lor de a cerceta de pod6ba sfintelor biserici, de a griji de sfintele taine, cum si le Vila preotil, de botez, de slujba bisericései de indemnarea crestinilor la paza bisericilor, de ispovedaniIi precestuit apol ail si 'acéstii slujbä: a cerceta trebile bisericescl, adeci de curviT, "de hripirea fetelor, de posatni- ce, de amestecarea singeluT, de paragonicii nuntiT a patra, de fermecitorl, de vrajba in- ire bitrbat cu sotia luT, a Iati cum slcietatea rominésci era aprepe intrégi lásatä in séma protopopilor

Cu tate acestea, Nicolae Const. Caragea, intrebat de Divan, ad admite ca judecitile in genere administratiunoa justitieT si se faci tot dupe codica ha Alex. Ipsilante din 1780, räspunde cu pitacul din Octombre 25, 1782 afirmativ. Infra cAt se impaci justitia cu a- tributiunile acordate protopopilor, este lucru cam nedemonstrat. Se vede, ci nicItéra nu se prea multami cu justitia lui Caragea, de are-ce inci din primul moment, istoria con- statA multe agitatiunIi rèsvritirT. Ca si se apere de acestea, Caragea avu recurs la multe mesan, din call unele furl in dauna cultureT nationale. Pitacul cAtre Vel-Spitar si Vel-Aga, din 1 Septembre 1782, ordoni ca dupe ce bate toba de stréja de séri, orT-cine curtean, séa de gall, si fie dator a &Ala cu felinar numai décA are nevoe a imblai si fie dator a rèspunde strajuiculuIi raper,' ntiafului" sub pedépsi de arestare si la recidivii maT mult ***) A cere lumina pe strade, nu era 'until MI; dar f6rte rèt1 este a impedica lumias mintit. ApoT acest domnitor.este primal care introduce mäsurTo contra libertiteT cugetilreT.

*) Ddm In anexK actul tntreg al lut Caragea, din condica No. 9, fila 46. **) VesIT anexa corespunigt6re. ***) Cond. No. 9, fila 24.

Opositiunea ce se faca. DomnitoruluI rèsufla prin cafenele. Domnitorul se grabesce a o impiedica, dand pitacul din 1 Septembre 1782, catre Vel-aga, prin care ameninlä cu strasnica pedépsa, pe proprietariI de cafenele, carI vor permite sa se vorbésca rail de Dorn- nie in stabilimentele lor "). A duoa sli ordona Miaja in vileagi surgunirea apoI la Snagov, a lui Toma Calinescu, turburcitor si amestcceitora Dar cum opositiunea incepe a se servi de tipar, ca s'a exprime nemulltimirea sa de domnie, M. Sutu, ajunge in curénd dupe aceea, cum vom vedea, a lovi, libertatea tiparuluI, ,introduc6nd prima censura. Tipografia nu pare si fiemeritat acéstä sarta. InsusI Caragea in 1783 incuragiaza tipografia, ordonand epitropieT scalelor si cumpere de la Nicoli Lazar Vamesu, proprietarul tipografieI din Bucurescl, pentru 250 taleri,filadre tiparite de el pentru invalatura copiilor. Nicoli Lazar este acel bdrbat, care, sub Ipsilante, infifintase duoa fabricI de hartie. El utilisa o parte din hartia fabricata, pentru tiparirI de drili altele la propria sa tipogra- fiä. In favèrea tipografiilor romane, DomnitoriI mal de curénd proibisera aducerea de carp din Ardeal. Caragea insusi amintind acesta in pitacul sèü, recunasce, cA tipariturile lui Lazar sunt impodobite i mal bogate decti tcele vechi, ce se aduccan din leni strei ne ***).

Din ale scélelor sub domnia lul Caragea, la MuntenI, vom mentiona urmateirele fapte : In 1782 Septembre se petrece un mare scandal in internatul de la S-tul Saya. Un scolar cumpära de la un bacan, soricióici spre a o da la alt ucenic, (de nu la un dascal grec I) Intervine Domnitorul cu pitac la Vel-spatar si la Vel-aga, bacanul e pedepsit cu batae la talpe inaintea privalid. De sigur cai scolarul culpabil a fost aspru pedepsit. In orI-ce cas, esi acel resultat din ace4ta afacere, a se regulamenta linerea si vinderea otravilor nurnaI in spiteriI "").

In contra dispositiunilor hrisovulur sc6lelor din 1776, Nicolae Caragea ordona in De- cembre 1782 baerilor eptropY, sa ase0e pe un Constantin, fiul luI Basilie barbier-basa, la scéla din S-tul Saya, unde sa aiba tata intrelinerea ). In 1783 Caragea prin circularI catre prefecp, voesce si intarésca religiunea in sufletul locuitorilor din Ola /Ara. In apropiere de postul mare (22,Februarie 1783), Caragea a- mintesce /arel, a a patimit in curgere de 7 anI cand locuste, ciad secetä, cAnd piatra, caud bola in vite dovada, cA crestiniI acestei tkrI abatut din calea cea Domnitorul indémna pe top sa'sI faca datoria crestin6sca :«pe lana lucrul paméntuluf, nu uitatI biserica, iubifI pe Dilea din tot cugetuli sufletul vostrui 'I aretari dragostea curatI de fapte vele, pfizitI biserica insa in qilele de sarbatorT, cum si in ilele lucratare, intéia ve facetI inchinaciuneai luand numele luI intru ajutor, a- pucati-ve de manca, iar nu vé purtaff dobitocesce; postitIi spoveduiti-vé, grijifi-v6 vol

*) Vec,14 In anexl acest ciudat pitac din cond. domn. No. 9, fila 23. **) VesIT In anex.1 pitacul de surguniit din cond. No. 9, fila 25. ***) Ves1T In anex. acest pitac din cond. No. 9, fila 547. ****) Ve0I 4n anexli. 3 acte urmate In acéstlicausL *****) Ved! In anexil acest document din cond. domn. No. 9, fila 102 verso.

47 sotiile veostrei copia vo§tri ; nu facetT de sila poruncilor n6stre datoria västra, ei 111.I eu fierbintélä.ff ). Proclamatia acésta catre locuitorI era alaturata pe langa pitacul catre ispravnieT, eärora li se ordona, sa infrico§eze pe locuitoril ce nu's1 fac datoria de credincio§T, acum mal ales in post, cu jugul i alte pedepse

In 1783 aftarn un frumos document relativ la o se61ä romanésea infiintatfi inteun sat, eu contributiune de la locuitorl. Pe mo0a HagiuluI Stan Jianu Biv-vel pach., acesta a era- dit biserica de piatrai chili! pentru calugArT 6menT seracI neputincio0, carT sa'0 aiba hrana si chiverniséla loc.' Lang acéstä biserici Jianu a faultisceli romanésca pentru a se Inveta copiii de pomana.a Locuitoril dupe mo0e, earl* aú bun ca0ig din mese- riaceexereita eu tälicirea pieilor de eaprä, vétAnd acéstä bun& fapta a paharnicului s'ati indemnati eI pentru pomenirea lori aft dat zapis, in 15 Octombre 1783, prin care se Indatoresc, ca din *tip' meserieT lor, sa dea ajutor cate 10 parale de tie-care suta de piel ce vor lucra. Domnitorul intaresce in 12 MarLie 1784, acesta invoialäi mal adauge in favärea bisericel 0 a se6leI 5i alte veniturl, precum :din vama balciulta, ce se va tine pe acea mo0e, sa aibä a da varnewl din Craiova talerT 100, din orT-cat venit se va stringe din ac,e1 bálció, ca sä fie acésta milä pentru chiverniséla bisericeT, de Mehl, tamale, unt- de-lemni pentru plata dascaluluT ce va inveta copiiii pentru hrana seracilor ce se vor ocroti in chiliile biseried 5i tre'l preotT 0 un diacon sa fie la biser.ca ").

In 1783 1ncepe Domnia luT Mihaiil §utu la Munteni. La inceputul anuluT 1784, (Ianuarie 24), afläm un pitac Domnesc, care ordona catre Mitropolit, EpiscopYi Velitl BoierY, de la Ve! Ban papa la Post., le ordonä a se aduna la S-tu Saya, a aduce pe boieriI epitropTi sa le eéra socotéla de veniturile scélelor pina acum dupe coprinderea hrisovuluT sc6lelori sä fad. anafora de resultat "). In condica No. 12, arch. Stat., fila 110, aflarni pitacul care velitl logofell din 1784, Ia- nuarie 24, si catre Mitropolit i parintI Episcopl, ca «adunandu-se la monastirea S-tu Saya, se aduceti pe D-lor boieril epitopTi sä le emit sa ne dea socotéla de venitul 0 de cheltuelile orfanotrofieT, pana acum, care socotélä sa theorasitT eu de amaruutul, urmand dupe coprinderea hrisovuluI orfanotrofieIi incheiand socotéla sub iscaliturile Sfinpilor Västre 0 ale D-västre, si ne aretall Domnie Mele in scris prin anafora ea sä. vedem». Din acela0 an, iata-o Carte ciltre bolerlI epitropi üFiind-cti pentru trebuinta ob0eT politeT acestia am renduit Maria Mea Donor pe Ca- raca§ doftoru, poruncim ca de la 1 Maiil a lunel ce vine, sa avert el da léfa pe luna Po talerT 100. 1784, April e 25. NB. Cu alta., carte din aceea0 data, Caraca§ e nurriit doctor 0 la spitaltil din S-tul Pantelimon, cu léfa talerT 50 pe tuna de la 1, Maiii "").

*) Arch. Stat. cond. No. 9, fila go verso. **) Condica Doinnéscl No. zo, fila 355. ***) Coo:ilea Domnéscl No.12,fila112. ****) Condica Doinnéset 'N'o.12,fila152.

Hrisovul scélelor de la 1776, dupe 8 anI de functionare, nu mul(Amesce pe Domnitor. In Maia 25, anul 1784, el adreséza Mitropplitulul qi la maI mulJ boierI din Divan un pitac, sA faca ancheta la S-tu Saya, sA va0A, cum se aplica hrisovuli sa propuna Imbu- natatirile dorite. Domnitorul ()ice: «Fiind-ca ne adeverim Domnia Mea, cum a la sc6lele DomnescI de aid, din orasul curescI, din r6ii obiceiii se urméza un nizamseidac,in urmA dupe atatea cheltuell ce se face pentru folosul ohtiei, jata dar orénduim pe P. S. S. Mitropolitul, pe D. Vel Ban Mica, Vel Logofét de Téra-de-Sus §i pe D. Vel Post., ca adunandu-se la un loc, citésci hrisovul Domnesc al scaelor, sa vadi i orénduiala ce se unnéza acum la seda §i sa socotéscA nizamul acela ce va socoti ca va fi maI temeinici mal stApAnitori spre bine urmator. SA ni se arételn scris Pe timpul acesta Patriarchul de la Ierusalim visitéza 16ra "*). Nol b5nuiin, ca pornirea hit Vodi Sutil In potriva scad Domnesci, n'a fost fara de legaturd cu preamblarea triarchuluI prin Ora. Nemulfamirea PatriarchuluI de resultatele ce se dobéndea in sc6le, Impinge pe Sulu Mihaiil contra lor,i sub pretext de a le Imbuntitati, ele sunt la un moment amenintate de o mal mare grecisare.. Ele scapA, prin faptul, ca nu rèmane mult Domn in Muntenia acest

In 1784 se inregistréz3 mòrtea dascAlului Neofit, de la S-tu Saya ',").

Pe de o parte Sufu da carte de scutire luI Stanciu tipografu "") de la tipografia Mitro- polid din BueurescI, in 1784, Februarie 29, si pe de alta, tot data urand tipografia cat seelele, lovesce libertatea tiparuluI prin urmatorul pitac catre Mitropolit ((Fijad-ca se envine a sci Domnia Mea cele ce se del in tipar la tipografla grecésca, séti romanésca, atilt de aicea din Bucuresci cat ai de arara, mi:a ca acest pitac dam P. S. T. In scire, ea de astOI inainte, Mil de a nu ne aréta P.S. Ta Antéii.1 cu anaforai ara a nu se da A ntéifi voia Neistra, gnu se cuteze lipografiI, niel vre-un vivlion, niel Ore-care de scrisáre, ski Baje ântéiü veri-cum a da in tipar. Aussta iniciintare sa o dea P. S. T. parintilor EpiscopI, cumi tipografilor sa le poruncésea ). 1784, lidie 25.

Prin brisovul de la 1776, s'a prevNut un profesor special de musica. In anul ac,esta 1784, Decembre 1, acest curs se infiinléza la scerlele din S-tu Saya, rénduindu-se lave--

*) Condica Domnéscil. No. 12, fila 163. **) Veslt condica No. 12, fila 16o. ***) VeslY condica No. 12, fila 169. ****) VesIT condica No. 12, fila 134. *****) Condica No. 12, fila t8o verso.In August 1, Domnitorul ordonli acatai EpiscopuluT Filaret R6mnic.

,49 tätor de M. Sulu, pre dascOlul Mihalache cântareful. Eata pitacul de Onduire a acestui inv6tOtor, adresat catre epitropiI scólelor Fiind-ca am hotarit Domnia Mea, dupe cum si in hrisovul schlelor este orénduit, ca si wpm la sun& ot S-tu Saya si un dual musicos, orénduim la acésta pe Mihalache dascalul cintarelul, pentru a 'Inv* ucenicil mestesugul cantarilor ; eat& ve poruncim, catatI hrisovul scaelor, ca sa vedell ce plata se randuesce dascalulta musicos, si pe at va fi scriind hrisovul, sa ne arkall in scris; asisderea sa orénduip numituluI dascal duo6 oat alfiturea la un loc in launtru In monastire, dintre ale scedelor :una pentru sederea sa si alta pentru ucenicil, earl sunt sa vie spre invètatura cantarilor, care odaI gatindu-le, D-vóstra, sa i le facell teslim ;insi ucenicit, cart' vor fi la invátatura cantarila, sa scill D-vOstra, ca n'ati si ranana cu sederea la scóla, nicI o alit{ rénduiala mal mult n'ait de la scóla, WA de numaI pentru invqatura sa mérga i sa vie *) 1784, Decembre 1.

Deja in Noembre 29, acelasI an 1784, Domnitorul adresag catre Mitropolit un pitac prin care 11 invita, sä insdrcineze pe egumenn de la monastirile din BucurescY, ca si ga- sésca fie-care cite un scolar cu glas bun, si sa 'I intretina cu Ole cele necesare pentru a urma la clasa de musica. Eati acest ordin al Domnitorului *) «P. S. Ta Parinte Mitropolite, sá adunl pe totI egumenil de la tóte monastirile de aicé din ora5u1 Domniei Mele Bucuresd, cärora di le daY strasnica poruncit, ca fiesce-carele sä Obi a gasi un copil cu glasul bun, cäruia copil säl pate de grija pentru demancare i pentru imbräcaminte si pe acestI copil sal tramita pe We ilele nelipsit pentru inv6IO- tura cantdrilor la sceda la S-tu Saya, unde s'a orénduit de Domnia Mea intr'adins dascalul Mihalache, dasal cantaret obstesc. Pentru care acésta tréba, nu numaI acum sa le dal porunci strasnici egumenilor, ci salisilescY, farl voia lor, a fi urmatorY la acest luau cu cale, ca s6virrsca in faptai sä se fad. rod dinteacésta, (lind-ca avem a face cercetare pe urmi pentru acésta, de ail fost urmatorI egumenil séti nu.' 1784, Noernbre 29.

La Decembre 2, acelasI an, Domnitorul tramite urmatorul pitac Care epitropi :«Po- runcim Domnia Mea, D-vOstra epitropI, fiind-ci prin Domnescul nostru pitac catre P. S. Mitropolit am dat porunca la fies-care egumen din monastirile din Bucurescl, sa gasésca cite un copil cu glas bun, canora copiI O. le porte de grija egumenii pentru hrana si imbräcamintea lor,i sal tramita in t6te Oilele la S-tu Saya, unde am orénduit Domnia Mea dascal musicos pe Mihalacbe, ca sa le paradosésca inv6tatura cantarilor, eata v6 poruncim, ca. de acum peste 20-30 (Ale, sa cercetafi la &seal de af_t tramis egumenii monastirilor din Bucuresd cate un copit sea nu, si pentru aceia ce nu va fi tramis pana atuncea, sd ne insclintaff; cum si peste Old vremea sa c,ercetatt de urmézi toll egumenil acésta poruncdi srt aveti a ne aráta pe cel neurmator.a 1784, Decembre 2.

Cu tóte aceste ordine s't dispositiunI, clasa de musica intar4;lie a se realisa, cad egu- meniI nu se supun ordinuluI dat, asta ca in 27 Februarie 1785, treI din epitropiI scaelor adreska DomnitoruluI acésta anafora :

*) Condica No.12,fila210verso. **) Idem. 4

P. I. &trine! InsciintAm M. Tale, ca dupe ce cu luminata poruna a I. Tale, s'aitamlat in S-tul Saya dascal musicos Mihalache, s'ad facut oranduiala iarad cu porunca M. Tale, ca peste copa ce se vor stringe la invAlatura psaltichid, de voie, sa fie datere Bi 24 de monastirI de aid din Bucurescl, cum Bi cele din impregiurul Bucurescilor, s'AV trimita cite un copil spre lava, /Laura psaltichid, care copil si'BI aibl mAncarea, alte trebuincióse din monastire, hotarindu-se de M. Ta i soroc de a trimite monastirile t6te copiiI, care soroc aqi trecut pana acuma numaI duoI copiI ati venit la sc616, lusa unul de la monastirea S-tul George altul de la monastirea Marcutd. De acestea insciintam I. Tale. 1785, Februarie 27. SemnatI : Ienache Leh. (Lehliu?), Nicolae Stolnic, Ioani Mate' D.

Numd in 15 Aprilie 1785, Domnitorul da o noul deslegare in sensul primelor ordiue osandesce la amende pe egumeniI recalcitra* lata: acésta nota ordine ItA Mihail Const. Sutil VV. etc., de vreme ce inteatata prelungire de vreme n'ad fost urmatorI egumenil monastirilor la acest lucru cuviincios, aretAndu-se cu acésta neiubitorI de podóba sfintelor biseridi neurmAtori la domnésca hotarire a &ostra; lata dar, peutru nesupunerea lorhotArim sA dea trepad de tot egumenu de la sineBY Po talerI 10, care trepad ia dascAlul musicos; pentru care oranduim pe sd apuce pe fie-care egumen cu strinsóre sa dea acest trepad, Bi apoI sA le faca zeapcealic, ca sa aiba cate un copil la invattitura cantärilor, negreBit, dupe oranduiala ce am fost faca." 1785, Aprilie 15.

Un alt pitac din 18 Maid 1785 ordona boierllor epitropI, BA dea din banii cutid, luI Mihalache dascalul musicos, cite 15 talere pe luna, d'ara de orAnduiala ce are de la biserica Gospod. I se va da acésta lefa, nu numaI cal va Bedea la S-tul Saya, ce Bi dupe ce se va muta la mitocul episcopid de Römnic fiind-ca iarad are a urma 'fui/altura cantäriT, lusa din banii saelor." 1785, Maid 18.

Apare de la acest pitac, ca clasa de musica in fine a functionat Bi ca maT apoI dascalul Mihalache a trebuit sa se stremute cu locuinta de la S-tul Saya la mitocul episcopid de ROmnic **).

Preda óre dascAlul Mihalache numaI musichia bisericesca ? Ne este permis a crede, ca uceniciI de la S-tul Saya invetail In clasa de musicai alt-fel de cAntAri decAt cele bisericesci. Deja musica instrumehtala intrase in deprinderile societAtil. Nu numaI tarafurl de tiganI delectau boerimea si pe Domnitor, ci Bi musica disa nenzfésta. In alaiurile diverse de la acésta epoca, gAsim mered luand parte Bi o musica. nerntéscd, organisata platita de Domnitor. Ast-fel era natural, a alaturea cu metercheneaua imitata de la turd, in óstea romanésca, sA se introducA, prin imitatie de la musca!!, musica dupe sistemul Eu- ropean. Numerósele baludi petrecerI, carT se introduc in societate, in timpul ocupatiu- neI rusescl, de la 1769, ad imboldit desvollarea cAntarilor de danturI europenei decI ad introdus destul de iute musica europea.

*) Condica No. 13, fila 175. **) Cond. 12, fila 259 verso.

Institutiunea orfanotrofid continua a fi preocupatiunea DomnitoruluT, dar da ocasiunt si de crearT de lefl pentru anumiji boeti. As Ta vedem, ca. In 1 Februarie 1785, Domnitorull randuesce special epitrop la orfanotrofia pe Biv-Vel Pach. Enache Vilara si'l asemnéza de 120 talen l pe luna, din baniI cutid '). De cat orfanotrofia Inca nu exista, cum se probéza prin actul ce dam mal la vale, din 20 Martie acelas an.

In acestasI an 1785, lulie 24 Domnitorul voesce sa introduca reducen lin budgetul scellelor, sub pretext, ca prisosul sa se intrebuiuteze la alte lucruri folositóre. Ne cam In- duoim de aceste bune intentiunT, cand vedem, ca Domnitorul incepuse aceste ImbunattitirI prin a crea léfa lul Vilara. Domnitorul randuesce cu pitacul din 24 Iulie 1785 o comisiune compusa din episcopul RômniculuT, Biv-vel Ban Ghiea, Biv-vel Logof. Brancoveanui Biv-vel Pach. Romaniti. Ordond Domnitorul acestora, sa mérga la sedla domnésca din S-tul Saya si sa aduca inaintea ion pe boeril epitropIi impreunand veniturile, atat ale scelleT, cat si ale orfanotrofiieT, «sa cercetaff cu deamènuntul, atat veniturile catì cheltuelile lor, de peste an, a lefilor, a lira- neIi altele ce all curs pana acum si dupe ce vetT face acésta cereetare cu perierghie, sa facepi cumpètarea acestor tuturor cheltuelilor, ca puma cat vi se vor päreai buna pia a orandueleI wad i pentru maI buna procopsélä a ucenicilori pentru orfanotrofie, cele euviinci6se cheltuelT, acelea sa se hotarésca de a se urma de aici inainte,iar ce vi se va parea, ca este zadarnici Ma de folos, cum :hrana ce peste oranduialai altele, sa o seadetI, ca prisosul acela sä se metachiriséseä la alte fol6se iar de obstei pentru urmarea ce yeti face, In scris si avem insciintare '')». 1785, Iulie 24.

Originea biblioteceI de la S-tul Saya este mal vechia decät hrisovul scdlelor din 1776, totusl nu cum5scem pang astaçli pe vecliiibibliotecarT.Gel maT antéig numit bibliotecar al S-tuluI Saya rämane, pana la descoperirea altor documente, dascalul Ambrosie. Acesta prin acelas act cu care este numit de Domnitor in slujba de bibliotecar, este Insarcinat ca pedagog al internatuluT. Pe länga dascalul Ambrosie, vivliotecari purtator de grija ucenicilor, Domnitorul, in pitacul catre boerif epitropT, de la 14 Martie '1785, maT randuesce un al duoilea pedagog. Atributele acestora se pot vedea in pitacuI urrnator : «Fiind ca la scella domnésc.A ot S-tul Saya am oranduit Domnia Mea pe Chir Arnvrosie dascal, a fi vivliotecari purtator de grija ucenicilor; asisderea am mal oranduit Domnia Mea un al duoilea pedagogos peste cd-alt1 ueenici al seedd, care s'a fie nelipsill intre eI spre a'T povatui a'sI invèta rnatemele, cati intru a cerceta intru t6ta vremea pe la t6te lor, sa vadi a nu lipsi din sc6lä nicl unul si a nu se face intre ei vre-o pricina de galcéva, cärora le-am oranduit Domnia Mea si léfa din banil scedelor, !ma lui Chir Amvrosie Po ti. 60 pe lunii lui pedagogos po tl. 10, incepéndu-se a li se da de la 15 ale trecutului Ianuarie inainte **)». 4785, Martie 14.

*) Coud. 12, fila 259. **) Cond. 12, fila 288. ***) Cond. 12, fila 235 verso.

Vilara are léfi ca epitrop al orfanotrofieI maI importanta mult deceit dascalil ce oste- neaü in scólá, iar orfanotrofia, precum maI sus aretaräm, Inca nu exista decit pe hartie. In adever Domnitorul insarcinéza la 20 Martie 1785 pe boerif epitropY, sa se ocupe de veniturile de creat pentru tinerea orfanotrofiefi sa cercetezei despre modul cum biserica Tuturor sfintilor a fost alése din trecut pentru aseçlarea orfanotrofieI. Jata pitacul domnesc in acéstii afacere, din care maI vedem, cA Stol. Dumitrache, autorul istorieI evenimentelor de la 1769 la 1775, este om de incredere deosebitä a luI Ipsilante:

«Pitac cAti e boeri epitropI: Ve Insciintam, ca vrend Domnia Mea a se tocmii a se pune in faptä orfanotrofia, ea un Meru sufletesc de obste vrednici folositor, am oranduit cate-va venituel pentru cheltuiala 0, adeca din dajdia preotilor, de la bragagiI, de la eéra si din altele ce se va gesi cu cale. Pentru care ve poruncim, ca dinpreuna cu D. Stol. Dumitra- che, adunandu-ve la un loc, sä socotitl maI antéid pentru veniturile orfanotrofid, al duoilea sä socotitI locul locuird copiilor sermanI si pe langa acéste, sa cercetatI pentru monastirea Tuturor sfintilor, cu ce hotärlre i oranduiala s'a fecut orfanotrofiei miçiiocul cu care se cadei folosesce a fi acésta monastire orfanotrofle ?si de tete acestea sä ne aretatl In scris eu anafora *)». 1785, Martie 20.

Epitroph impreuna eu Stol. Dumitrache presenteaze In 29 Martie 1785 anafora Dom- nitoruluT, prin care areta c,A n'ati gasit locul maI bun pentru orfanatrofie, decat la monastirea Tuturor sfintilor, fiind in politiei in indemti net a se putea gäsi de kite ca. te sunt trebuincióse, attit spre hrana i crescerea copiilor s6rmani, cati acelor ce o vor posloqi BoeriI cer insä strämutarea egumenuluI in alt local si sä se ja veniturile monastird pentru Intretinerea bisericeIi facerea coperisuluI odäilori sä. se deaiduoI tiganI de aI monastird, unul pentru biserica,i altul pentru portärie. Domnitorul in 1785, Aprilie 24, gesesce buni i eu cale anaforauai aproba cererea din ea, adäogand cA, i cantärep si fie la biserica nelipsitI" '").

Vacanta facuti prin men-tea 'di Neofit, din 1784, la saele de la S-tul Sava) pare ca.' este Implinita in 1785. in acest an 1785, Ipsilante trimise in Italiai Germania pe dascä- lul Manasi Iliad, sa aduca instrumente pentru see& de la S-tul Saya. Jata un pitac Domnesc, care ne areta, cum fn 11 Maia 1785, se proceda la numirea das- caluluI de gramatica ce lipsea la S-tul Saya: «Fijad cA pentru a se face alegere de dascal la gramatica a se aseçla la sc6la domnésca ot sfet. Saya, oranduindu-se de catre Domnia mea, cu pitac, pie P. S. Par. Mitropo- litul terd, DumnialuI Vel Log. de téra-de-susi D-lui Vel Post., ca sa cerceleze din catI se afla aid pe ceI vrednicI a lua descalia asuprasI, aü aretat Domnief-mele prin cu vént 3 anume, ce gäsit P. S. S. Parintelei cu D-lor boeril vrednicI, ca dinteensiI sa hole- rim unul. Dec1 iata am hotarat Domnia mea pe Paisie, pe care11 oranduim a fiobstesc dascal la gramatica, cu hoterire ea insusI cuviosia sa, sA aibi alege pe care 1 va socoti vrednic de al duoilea dascal, sa ni'l aréte ca oranduim, dupe a sa alegere ; i iaresI

*) Cond. 12, fila 236 verso. **) SemnatY: Enache Leclaiu, Pcia. Ion Vilara, Stol. DumitracheialtY duoY. ***) Cond. 53, fila 176.

53 insusi cuviosia sa se faca' alegere, prin fee, de uceniciI ce sunt vrednicI a remane la invatatura, sa ni-I arate; ce dar P. S. Ta Pir. Mitropolite, D-ta Vel Logof. de tera-de-sus D-ta Vel. Post., impreunal cu boeriI epitropT, dupe hotarirea neistra aseçlatI, ca de mane intrand la sceda sai incérd tema, lar cel de al duoilea sa paradosésca iarasT a lui matemi deosebit. Asisderea, sà aiba oranduitul dascal cel mare, a deorthosi de duoa pe s6ptemana. themata. Asisdere se urmeze a face si technologic, pe téte çIilele nelipsit, silindu-se a iesi rod dinteacésta, urmand si dupe cum deosebitul nostru pitac d'an téiii aù poruncit 1785, Mali& 11.

In decursul anuluI 1785 aflam mentiunI despre cate-va scoli de pe la sate. Asia sunt cele urmät6re : Sc6la de la Agesci. In al treilea an al domnieI luT M. C. Sulu, la 15 Martie, acorda venitul din vinericii, de la mal multe pop6re, iubitului sèfi fiù Gr. Sulu, sub pretext de intretinere a scélei si a bisericeI de pe mosia Agescil, a acestei bezedelel. pice hrisovul, ca aü acordat asemenea venit bisericel, fiind-ca ase4at la ea (saga pentru inveitel- tura de copiipàmênteni, fei rei de plateii feírei. simbrie.Iata pitacul cu care in 8 Au- gust 1785, Domnitorul volnicesce pe representantul BezedeleI Gr. Sulu, de a percepe vinaricia pentru scóla çi biserica din Agesci, judetul llfov. Fiind-cä vinariciul din popor Putreda din Deal si din Vale i Cherasci i Zaplati i Badu- cesci i Belciugata i Maxinenil sud Slam-Rimnic, i din popor Ursoaia i Arva i Valea Hu- meI i Valea Urloia i Tocilele si UngureniI i Ceptura, sud Saac, este afiorisit cu hrisov la scóli si la biserici de Agiesci, prea iubitulul nostru fiú Grigorascu Sulu, cate 5 haul de vadrä, am dat Domnia mea, dupe hrisov, acésta domnéscA a n6stra carte la manile ce s'all oranduit din casa prea iubituluI nostru fill, a stringe venitul acestuI vinericiti pe séma numiteI scede çi bisericI ***). Cum ca venitul vinericiulul nu merge tot la biserica si la scdla din Agesci se vede si de acolo, ca. In 8 Octombre 1785, mail di Domnitorul tot scòlel si vinericiul de la pop6rele Rogozele, Bäneasa, Slavitesci, i Bärzescil din Cretesci. Cate 5 banI de vadra vinericiul de la a tatea popére, e lesne de inteles, ca producea mal mult decat biei catI-va lei pentru léfa dascalului çi pentru tamaie, unt-de-lemn si plata servitorilor bisericiI I

Pe mosia Preajba din Dolj, a luI Hagi Stan Jianul, continua vechea scedä rominésci de invalatura copiilor parteT loculuI. t Care acésla ffind lucru sufletesc si de folos, Oice hrisovul din 1785, a luI M. Sulu, pentru ca sà lumineze prin scóla cunoscinta copiilor. ...», Domnitorul intaresce sc6lei din Préjba, veniturile dupe anterióre hriséve.

Scarlat Greceanul Vel-Logof. de téra-de-sus, la strèmosésca sa mosie din judetul Dam- bovita, face sc6la si biserica de zid. In acésta scedi vor invita fard platä,cu Intretinere de la fundator, 20 de cop'. Domnitorul acorda pentru intrefinerea sc6leI dreptul de balcia la mosie, prin urmatorul document: ***)

*) Condica No. 12, fila 258 verso. **) Cond. No. xr, fila 107. ***) Cond. No. xi. ****) Cond. No. 12, fila 327.

«De vreme ce D-luI Cinstit çi credinciosu boer D-luI Scarlat Greceanu, Vel-Logof. de téra-de-sus, la stramosésca D-sale mosie, ce se numesce Cornesci ot sud. Dambovita, facénd biserici de zidi imprejur chiliIi sc616 pentru Invölaturä de carte, cu plata de. la D-luT, de invata copiT, cu oranduiala ca tot-d'a-una sa fie 20 de copiI nelipsiti la invöta- tura, facut rugaciune, sa dam voie a se face hilad pe an °data la numita mosie, in 3 dile dupe Pasa, la Duminica tuturor S-tilor, ca cu putinul venit de vaina si de alte obi- ceiurI, ce se vor stringe de la acest balcifa, sa se ajute scola, spre a se putea jipe nesträmu- tata. Decl vödénd Domnia mea, bun proerisis a D-IuT Vel-Logof.i silinta ce a pus mi multa cheltuiala de a fäcut acest lucru fórte trebuinciosi folositor locuitorilor partii lo- culuI, am bine-voit, etc.» (Aprobi cererea de balciti, 1785, Octombre 20).

In 1785 Septembre 1, aflam randuit doctor la scéle, pe loan Manicat, cu urmatorul pitac catre boerii epitropI lo Mihail Sutu VV., etc., fiind-ca la sceda domnésca ot. S-tul Saya am oranduit D. Mea doctor pe kan Manicat dohtor, poruncim 0-v6stre boerilor epitropl, sa fitT insciintatI de acéstai arötatI cazvach orânduitulul doctor, cele ce coprinde in hrisav pentru datoria sa urmind darea lefa' de la acésta qi lnainte a i se da». 1785, Septembre 1.

Trimiterea de doctor! prin unele judete ale töreI este inca un midloc de a pune in con- tact pe romanI cu nmen1 mai cultl. Intre judetele favorisate din acest punct de vedere in 1785 si 1786, sunt Craiovai Römnicu-Valcea. Inca de la Alex. Ipsilante am völut organisandu-se spitalul de la biserica Obedeanu. La inceputul anuluI 1786 (Martie 5), Dom- nitorul fi/cha lefile doctorilori spiteruluI din aceste judete prin pitacul urmator ") «De vreme ce léfa dohtorului i spiteruluI de la Crainva si a dohtortiluT de la Römnic sud VAlcea ala fost oranduite alat de catre Domnia Sa fratele nostru D-nu Alex. Ipsilante VV. cati de Domnia Mea, sa se dea inteacestasI chip, adecä TalerI 200 din vama Craiove ; 200 de la Ocnele-MarI ; 200 din vindarea oierituluI; 200 di jmäri tulttI 200 vinäriciulu!. CarI fac talerI 1.000, afara din baniI cämäril, ce se vor da la vindare ; dér pliroforisindu-me, Domnia Mea, de silinta cg pun la tréba acésla ceI ce sunt oranduitl, care este al ob- stieT folos, ne-am milostivit, si peste acésta 1.000 ce li se da pana acum le-am mal adaos inca 100 talerI, tot din cestea mal sus numite slujbe, ca sa li se dea de la ocne a1ï 20 talerl peste 200 talerI, de la oerit inca 20 talerI, de la dijmärit 20 talerT, de lavinäricI 20 talerT, de la vama CraioveI 20 tale'', peste tot 200 taleri M'ara din baniI camaril " AcestI bani aü a se imparti la doctor!i spiterl. 1786, Martie 5.

*) Cond. No. 12, fila 342 verso. **) Cond. No. 12.

Cu WA prop4irea necontestabil Willa de téra in ultimi an! ; cu toll doctoril traixiisï in drépta 0 in stanga ; cu tóte predicile, sea didachiile tinute la biserid, duminecile i sèr- batorile, in unele puncte extreme ale Orel, ha chiar çi in Capital& persista a domni pre- judeatilei superstitiunile. O istorie nepartinitóre a culturel nationale nu p6te sa nu inregistreze cu regret un document, ca cel ce dam aci, din 1.6 Aprilie 1785. Acest act constata existenta credinteI in strigoIi narkti fapta impie, din MehedintI, a violarel mormin- telor, a desgropariI de mortI, bänuitT cA sunt strigol, a arderd lor i aruncard cenuseI lor pe apä. Ne impadm infra cat-va cu M. Sulu pentru ca inferézi asemenea faptii cauta sa lumineze poporul asupra el. Jata documentul : «Cind carp legate la 5 judele de peste Olt 0 la caimacamul GraioveT. (Am fost luat Domnia Mea inseiintare, cum ca. intracestea trecute Oile, la Mehedinfi s'a hitèmplat de ail murit caff-va 6menY de peri-pleumonie,i 6meniI aü intrat inteo Were cum a ar fi eait strigoii dinteacésta ar fi nourit, dupe care pirere a lor ail pus 0 ail 0 desgropat pe uniI, arddndi trupurile lor, dandulke pe apa. De care lucru ne-am mirat Domnia Mea, de ce sa ingaduesd, D-ta, cat 0 ispravniciT, pe locuitorI a avea acest fel de ideie nebunéseä 0 cum sá se cuteze la o fapta ca acésta, care este 0 impotriva legiii vi- novat de pedépsa eel ce o urmézä. Acum fára a nu.ne insciinta, nid te-ta, nIcl ispravniciI, intelesem,, a 0. la Dolj s'a aw,lit de una ca acésta; pentru care iata cA scriem D-tale, sä alb! a sc6te pe 6inenI din acésta ideiei sal fad sä. inteléc,ra, cA acésta este o pärere nebu- nósc.i 0 a nu mat' cuteze la fapte de acestea, cad cel ce va indräsni, va &lea in pedépsa aceea ce este randuitä dupe pravila la sapätoril de mormanturl; de care iatä scriemi deosebit cartile Domniel Mele, catre ispravnicil judetelor, a00erea si P. S. S. Par. Episcop de Rimnic aü scris cartile S. S. catre potropopIi preott, sa dea noroduluI invitaturä, care cele ce veI primi D-ta, sà ai a le trimite la fie.-c,are judet,i fiind-ca se AA ai de una data,i doftorul Craiovei aicea, i se dete porunca DomnieI mele, ca sa se sc6le sa vie acolo, ea sa caute si vadä, ce este patima acésta0 de va fi trebuinta sä mérga 0 la MehedintI, sä vadai si avIem Domnia Mea insciintare cu pliroforie pe larg de patima ackstab. 1785, Aprilie 16.

Sá ne fie permis óre a ne indigna mult contra superstitiund poporuluI, cand pana. prelatii bisericiI cred in farmecei aii rugAciunl de deslegare de ele ? lata anaforaua Mi- tropolituluI Grigorie al duoilea, mitropolit care a patronat mult inv4itura, conlucrand eu Ipsilante la hrisovul se6lelor din 4776; jata, iicem, anaforaua acestuI Mitropolit, din 1776, din care este vata credinta ha in farmece: (Dupe jaiba ce ati dat catre M. Ta Stoica, ce se allá acum in BucurescI, la S-talrinerl, pentru o nep6tä a luI de sora anume Maria, tot de aicea, cA sunt dol anI de cand ail dovedit'o facéndu-I farmece i alte lucrurl dracesd, WI i nevestei luT, din care i s'ati intamplat grea bólá trupuluT, inc,ati mintilei le-ai pierdut ;intru a curma jaiba, poruncescI M. Ta, sa incunosciiiitä'm curgerea acesteI pricinI. VeI sci M. Ta, ca numitul Stoica a dat jaiba 0 la no!, iar41 asemenea ne-ai aritati aducénd pe acea numitfi nep6ta-sa, unde fat& fijad aménduoi inaintea nósträ 'I-am fäcut cercetare, de ce pricina 0 cum s'a amagit de a facut acele lucrurl rele çi netrebnice i sinp-urä ea nu tagaduii marturisi, in frica luI D-I;leti, fiind ea fatä mare 0 §eldnd tot inteo casd cu numitul Stoica, iar fi bätut capul multa vreme o mkt* a el anume Zamfira, ce se a% maritata in Térgu-Välensi Sud Saac, ce este

*) Cond. No. 12 fila 248,

56 nevasta lift Ion Vascu, fratele lui Stoica jäluitorul, invèfând'o pe ascuns in ce chip sh facd si cum si le atinga acele farmecei rele unsorI de aménduoi, adecä de Stoicaì de nevasta lui,i scolénd'o din fire, Vise, ci 'i-ar fi dat Zamfira dinteacele rele lucrurI i cäutand pri- lejd I'-a uns atat pe haine, c,at si pe la locurI pe unde le era umbletele si de atunci nu- ptial* deck, bolnävindu-se din acele lucrurl, Ina Oda acum tot pätimèsc ; decI la acésta fiind-ca numita Maria singurä nu tägädui,i acea Zamfira nu se aft& aicea, ca sä stea falä aménduoi, sä se descopere adevirul, cu cale ar fi sa fie luminatä porunca M. Tale catre D-lor ispravniciI ot sud Saac, ca sd o trimitä aicea, sä fie aménduoi fald, sd li se facd cercetare pre larg, mdcar eh ne aréth Maria, cum ca acea Zamfira fórte se apäräi Vágaduesee, cd n'a fost la sciinfa el acest fel de lucrui faptä, dar pang nu vor sta aménduoi fald niel in un chip nu se peite dovedi, etc. 1777, Aprilie 4.

Domnitorul aprobi cererea Mitropolitului, ca ispravniciI sd träinita' pe Zamfira la judo- catä

In Moldova, scaele reorganisate de Gr. Ghica cu hrisovul de la 1766, ar fi trebuit prospere, cu at:at mal mult, edi Patriarchia aprobase organisarea lor, prin urmatorul act, ce din eróre de impaginare n'a fost dat eeva mal inainte : «Samuel cu mila lu Dumnesleet Archiepiscop Constantinopolului, Bowl noua patriarch ecumenic. «Cate in adevir sunt bune i placute luT Dumneleti din lucrurile sivIrsite cu dragoste citre el, prin pronia mare nistre biseriel a luI Christos, introduedndu-se pentru sigu- ranlai continuare in viitor, pe acestea nu numai nu le refusdm spre a se Indeplini confirma prin autoritatea biseriedscd, dar si pe eel ce's dispusT spre aceste, cu cuvenite laude fie-cdruiai cu rue spirituale 'I Indemnäm. Dar in o ast-fel de stare miserd de a- cum a némulur, ce alt lucru ar fi de preferat, deck infiinfareai ocupalia despre sc6le si ingrijirea celor ce cugetà la instrucfie ? Séri cu ce cuvinte de laude anevoindu-ne am recompensa mal generos, dupe vrednicie, pe ceI ce iad asupra lor o lucrare din cele atat de strelucità, atat de glorielsa, atat de bine-fäcètelrei maI cu sémi placuti luT DumneVed? Nu, negresit,i niel n'am putea iubi cand va alt-cava maI mult cleat instrucliai nicI am putea sal infrumusegm cu laude dupe vrednicie, pe cel ce se ingrijesee atat de ea, ci mg ales recunoscAndu'l instruclieI datoritul merit, fiind cea mal Malta din bunurT, pe téte infrumuselandu-le, pe We stdpanindu-le si care presta inaintea luT DumneVeii si a ingerilor pre cel ce se ocupa atat de generos despre ea, cat e posibil nod, &al incuragidm prin rugaciunI, iar fapta luT de acolo si o sprijinimi cu intäritura s'o asiguräm, spre a rimanea cu ajutorul lui DumneVeii nestramutatai sa crésca cu timpul. O ast-fel de ingrijire, miscat cu zel spre obstdsca folosinfi a némului, a pus prea lnällatuli prea pio- sul Domn i Egemon a WM Moldo-Vlachia, Domnul Domn loan Grigore Ghica Voevod, fit' in S-tul Spirit iubit al modestieT n6stre, fiind din radacind bunk din ném strdlucit, cu o vechei prea renumita suceesiune, esceland prin functiunI politice si demnitäfTi cu deosebire mal insemnat cleat tofT prin virtute.si religiositate, odräslind ca ramura cea mal frum6sd ;i nu flume succeddnd gloriei stramosilor, In We, dar Ind ambifionand

*) Cond. No. 5, fila 437 verso

57 se aréte maI puternica in el, mai mult decât in or'i-care altul savir0rea virtutel ;in cat reu0nd deja in bite, se admirA de catre top. UniI povestesc admirabil iubirea 1u de dreptatei intre ace§tia mal ales pio01 si supu0, fiind administratI cu cea mal mare dreptate ; iar a1íi lauda cu surprindere intelepciunea acestuI bärbat ;unil marturisesc relativ de eel' lovitT de s6rta, a este umani dispus a ierta, ha Incai cu bland* in t6te. Alfil predicind purtarea sa Iinititäi domnésca clitre top; Domnitor i Pärinte, cum* tat la viata, il numesc ingrijitor al vietel in nevoI ; realisand minunat pAni acum asupra celor present' like cdte-s spre folosul comun a celor ce traesc sub stralucita sa Downie : infiintArI de spitale, vindectirI bolnavilor, celor lipsit" intraripare, deposite de ape prea curate 0 feirte abundente prin cismele, lucrate frumos, faceni nivelad de drumurI ce duc spre scopul propus nu numal mersul 6menilor celor ce calatoresc, dar 0 uptrarea a- nimalelor celor ce cad cele de trebuinti. Dovadd ca asal acest barbat cu virtuteai maI cu sama cu religiositatea, este 0 prea renumita sofa (Mountov) infiintati acum in Ia0, lângä Metropolie, care caracterisänd puternica sa iubire de invariturai zelul dumnec;leesc pentru folosul némului, confirma lauda dupa vrednicie a barbatuld. Cad nimio alt nu este maï de respectat decat invatatura nicI maI insemnat, séù mai potrivit °mad ; cAd din cele-alte creaturT, unele sunt fAra mintei suflet,i prerogativele unora dintre hcele cu mult superi6re, iar altera intru gala le lipsesce invatatura, cat fiinta, suflarea prea nesigura a valurilor din Evrip, 0 le folosesce celor ce li se par al obtin intrebuintarea ; iar invatatura insadeste in noI minte,i ne prepara a ne deosebi prin ea de cele-alte fiintl necuvéntatóre ;invatatura patimele le ad6rme,i aprinderile corpuld le lini0e0e; Invalaturai moravurile le regu- 164i nobletea adevarata ne aduce ;invataturai prudenta produce si egalitatea flare totT o predica; invatatura singuri este asilul bogatid,i avutie nedeslipita ;invatatura este ornament al sufletuld, pentru care nu se schimbi nicI pentru téta lumea, dupi cuvéntul Mintuitoruld nostru ;frivatatura dar, este instructorul religiositateIi apara- torul Ortodoxid. IubitorI a acestia aü fost nu numaI eimeniI invétatl, dar 0 insu0 DumnesleesciI parintI aI bisericeIi niel voesc si expun acum Iaudele invataturel, fAcute prin scris de fie-care din acestia; cad nu ne este acum noua. intentiunea de a in0ra una ate una laudele instructieI, ca fiind cea mai superiora diutre bunurile cele recunoscute intre 6menï, precum i insu0 gura cea nemincin6sa a Mantuitoruldi nostru Christos, adesea o confirma. Dar numaI pentru a acum pentru acest lucru bun sa laudam dupe cuviinta, ingrijirea savir0ta de acest barbat, fiind-ca scim ci se ingrijesce de invatatura, dupe cum ne-ati a- ratat noua in scris, trimitandu-ne copie de pe scrierea hrisovuluI intarit de catre Inaltimea Sa. Mai Antaid prin cheltueri fdra crutare a ridicat din temelie in Iad sofa, facènd'o tot- °data incapat6re, inzestränd'o cu tde cele necesare 0 de trebuintä,i insw" dedarand bisericai see& din ea liberé, in care se praznuesce amintirea IntrareI in Biserica a Man- tuitorulul nostru Is. Christos. ApoI numind i profesor!, nu numai in acésta sc61A, dar 0 in cele-alte sae, din nohotarite de el in t6ta provincia (Egemonia) supusa lul, numita téra, In limba ApoI a randuit salarele profesorilor 0 cele pentru nutriment elevilor lipsitT, ca sA dea neintrerupt, din ceea-ce platesc, dupe vechiul obiceiti, in OM Ora a- ceea, civilil, preotili ierodiaconil. Avénd ingrijire despre acestea i-a u§urat de aceea ce platead la Visteria Domnésca, ca nici-de-cum de la acest timp sfi fie incArcatI cu o supra- dare, sad pretestare. De aceea a ränduit : ca la 23 a luneI lui Aprilie, fie-care din (1641 preotiii ierodiaconiI, si platésca färä impotrivire cAte duoI lei, numill nut:4, iar la 26 a June luI Octombre iarasi cite duo! de asemenea, declarand ca acésta hotarire si fie ne-

58 schimbati ; dar hid preingrijindu-se a rinduit si recompense celor ce vor progresa la inv64ituri, ci déci s'ar aréta cine-va, din cel ce se vor inainta in preotie, probat in cu- vént si invilátura si nu plätésci dare, luind in scris de la Domnie; ha inca si din cel mal d'inainte &CA s'ar aréta aplicat la preotie, apoI va dovedi prin inv6lituri ci póte prin cu- Wilt si folosésci pe evseviosi si aceia de asemenea si nu plätésci cele citre Visteria Dom- nésci, ca, wrap' de ast-fel de sarcini, si fie maT dispusT spre invétituri si tot-oda a mai gata ca si folosésci pe altii. De asemenea Tinduind a hotirit profesorilor salare anuaie : profesorilluI de sciinri 1.50010, iar profesorului de gramaticI 600, celtfi al II-lea profesor 240, iar celar de la sc6lele primare 180, celuI de latinesce 240, iar celuI de limba Orel 120, anual iarisi 1.000 lei pentru intretinerea si inclestularea cu cele trebuit6re a 20 de elevI grmani, apoi pentru 1.000 care de lemne 375 lei. Bibliothecarului 420 leT, psal- tului 250 lei, predicatorului fn limba gréci apla 300, iar predicatorului in limbo. moldo- venksci 180, si tot asemenea profesorilor scólelor din téri. Pentru care a asedat epitropi si supraveghelori si pe Arhiereul locului Preasf. Mitropolit al Moldovei, si pre prea nobilil urmatori hoed local! : pe Hatmanul Ioniti Cantacuzin si pe Vistierul Gheor- gachi Costachi, pe Vistiarul Gheorgachi Hrisoscoleu, pe Paharnicul Manolachi Bogdan si pe vistiarul dupe vremi ; iar dintre comerciaorf pe Basa Costa Avram, pe Costa Papa Filu, pe Constantin Panagbiot, si pe Sandul Panaghiotachi. Voind ca si aibi mai multi siguranti cele randuite de El spre urmare neintreruptä a acestuT lucru bun obstesc, a cerut, sä se intärésci si cu juriminte bisericesci. Acéstä cerere a Ináltimei sale cu cea mai mare bucurie primind'o, scriem prin acésta si ne pronuntim sinodie,esce impreuni cu Prea S-ti Mitropobri din jurul nostru in S-tul Spirit ca amintita scéli spre pizire neclintitä a acestuT bun lucru plicut luT Dumnedeil. 1767 in luna lid Decembre Indictionul al XV. Subscrierile Samuel cu mila lui Dumnedeil Archiepiscop Constantinopolului, RomeI non& s'l Pa- triarch ecumenic; Macarie al Cesariei; Meletie al Efesulur, Gherasim al Chiricului; Nici- for al Nicomidiei; Ioanichie al Hale,edonului; Dionisie al DerculuT; Teodosie al Tesalonicu- la, Gherasim al Critului; Antim al Mitilinei; Iosif al Vidinei; Anania al AnchialuluT; Benedict al Naupliei; Dionisie al Sandorinei. (Dupe!. traducerea D-lui profesor Erbiceanu).

* In cursul Domniilor lui Const. Moruzi si Alex. Mavrocordat, suntem grad de date scolastice *). Este neinduoios insi, ci Alex. Ipsilante apucind tronul MoldoveT la 1785, acesta orI-cit de desilusionat de nerecunoscinta Muntenilor, a nutrit veden i culte si pentru sc6lele din Moldova. Din nenorocire, de putin timp se va bucura Alex. Ipsilante, cicI suntem in prediva a nou6 r6sbóie 'hare Rusï, Turci si Austriaci. Cum ci institutiunea scólelor era intratä pe deplin, intre ale Wei, in Moldova, se póte vedea si din faptul cá Logof. Gheorgache in « Condica ce are intru sine obiceiuri vechi §i noué a Prect Inclitatilor Donini» scrisä in Iasi la 1762, Noembre 5, dice, a scóleIe ail obiceiul de a'sT trámite ucenicii a duoa-di dupe bobotéza, impreunä cu dasciliT de spun Domnitorilor eng,omii. Acésta se repeta si la alte s6rbitori ").

5) Se scie clt condicele DivanuluT domnesc din Moldova, In numgr farte mare, ail ars Impreuna cu cartea Domnésca. la 1827, 'die 19. NoT am descoperit, totusl,cate-va acte la Mitropolia din IasT, de care, maY ales pentru inceputul secoluluT al XIX, ne vom folosi. **),Letop. tom. III, pag. 309.

Progreiul limbel romäne in scóle ni'l demonstrd nu numaI diverse lticrdil, call ail strä- batut pAna la noT, dar 0 constatarea ce face Gheorgache,cä chiar de la domnia luI M. Voda Racovitä, nu se maI gäseae de at dintre bétrilnI 0 forte pulini uricarI cunoscetori de limba slavond*). Din nenorocire, deed dascAlul scOlel slavonescI nu mal pune la cräcitin pe unul din ucenicI, sá slicd engomion slavonesc, in locul limbel slavonescl, aldturea cu limba romAnésci p4esce limba elinesca. Ghorgache ne arétA, cum a duoa çli dupe sliva n,ascereI, nu vine la curte in spätdria mare numaI dascalul romänesc, cu ucenicul see, sdicà cu- véntarea romAnescä, ce, se maI presintä,i Inca in prima linie,i dascaliI intdie 0 al duoilea grecesc, carI eI incd pun ucenicI de çlic engomione in grecesce; de sigur cá bagi§ul ce Domnitorul, prin milna visterniculuI dädea dascälilor greeti ucenicilor lor, era maI mare deck cele date dasedluluIi uceniculdi care grdia romänesce

Domnia atAt de agitatil a luI Mavrogheni in téra Muntenéscd, de la Malí 1786 pAnd la surprinçlét6reai nedrépta ucidere a WI de cdtre Turd, ni'l aréla tot atilta de Domn bray dgtept, cAt 0 partizan al inveldturet Nedréptä a fost uciderea luI de cAtre Turcil pe earl servit cu credintänedréptä tot atäti istoria, care pAnd acum s'a scris despre domnia luI Nicolae Mavrogheni. Nu spre a reabilita memoria acestuI Domnitor (del acésta nu e tréba lucrdreI nepstre de fard),ci pentru cä oglindesce bine starea tereI 0 in parte 0 situkiunea culturalä a eY, incepem Domnia lul Mavrogheni, cu actul ce 0 insu§Il'a semnat in prima çli a sosirel sale in BucurescI, cu proclamatiunea ce adreség cdtre tea : «I65 N. Mavrogheni etc. D-lor boerilor ispravnicl, boierilor judecitorl, cuvigilor egumenI, molitvelor vestre potropopilor, preotl, diaconI, mazililor, cdpitanilor, neguletorI, bresIgI, pdre,glabilor de prin sate 0 tutulor locuitorilor teranY din judetul de obOe ve facem Domnia n6strä in scire, ca cu milai ajutorul marelui D-slee geçléndu-ne in domnescul seaun, al acestei crgtinescI érï, cea d'Anteiü rAvnäi grijä a DomnieI Mele este a se urma 0 a se pazi dreptatea norodului 0 a supu01or ce ni s'ail incredintat, intru -Vote pricinelei trebile lor, dupe cum gYa suntem povAluiti 0 de la milostivul DumneOeil a tot Iiitorul, cela ce ne-a invrednicit la acéstd stdpAnirei spre acésta suntem orAnduitI de la prea puternicul imperat (a c,äruia stdpAnire sä o lAtescd DumneçIed peste tot pamentul), ca s'd curkim toríte urnidrile cele fled de cale 0 nedreptatile; deci fiind-cd din inceput n'a iubit sufletul nostru nedrepta tea, 0 este fórte nestiferitd la firea Domniel Mele, Bind inpotriva porunceI luI Dumneçleil, laid ne facem datoriai ve aretdm Dumnesleiasca po- runcd, dupe care asemenea este 0 a nestrd poruncit6re, cea maI d'Anteiii vointd a fie-eä- ruia din D-verstre ispravnicilor, see judecdtorI, see verI-ce zabet a orI-ce pricind a noro- duluI, sd ve purtatI ferte cu dreptate dupe tetei cu frica luiumnezed 0 a DomnieI neistre, sd päräsésed fe-care de cele ref' obicInuite trecute ;hot driri judeckifor, sd le fa- cetI dupe SfAnta pravilä; de jafurl 0 de hiipirI diafendipsitI 0 nu numaI D-vestre sd fitI curatI de unele ca acestea, ci nicI pe emeniI D-vestre, earl '1 aveti orAnduiri cu zapci- licurli verI-en ce epistasie asupra satelor, sd ingiduitI a jdfui, ci fig-care sa se multdmésa pe ceea-ce este hacul see drept, WA de a se ldcomi, ed. aceea ce este drept este 0 blagoslovit de la Dumnesleili indestulég atAt pe dénsul cat 0 pe fiul lui, iar ceea- ce este nedrept, este prafi ca väpaia foculuI arde 0 nu numaI nu se folosesce d'intru a-

*) Letop. T. III, pag. 305. **) Gheorgache, Cond. de obiceiurT, letop. tom. III pag. 305 306.

60 cest fel de nedreptate, agoneselI, dupe cum el socotesc, cisi copiiI si casele lor reman la pustiire, precum avem la acéstä pildä multe case, ce s'ali stins si fig remas copiiI lor ferte send ; pe locuitorI WI primin cu hune voire si cu bland*, and vin la D-vestre de a se plange pentru cate cava si la cele ce vor fi cu cale sin ascullatT, iar la cele fär de cale se le dap réspunsul cu blandee, fecendu'l cu cuvént si cu deslusire a urma a poruncilor lul Dumngell 0 a pravilei, ea si 1110 ei se intelége si se pricepe bine ; iar nu färä de cuvent infruntandul sal isgoniti. Usa sä vä fie deschise 0 auslul destept in tot c,easul ;se nu sheep seracuIuI : eDute, a nu este vremep" niel WI tinell pe la curfile D-vestre Cu slile indelungate, pan a ye gesi vreme de a ve impreuna, dupe cum am auslit a patimeaii locuitoriT, pentru ce acésta Ririe mult ne turbure duhul, and vom ausli ;luatl pilde de la lupine noI 0 urmatl, ce usa DivanulnI este deschise a primi far de preget in tot césul pe fie-care; si in scurt, intru tete se paziti dreptatea si buna oranduialA si cel ce va sluji bine 0 cu credinte, chivernisind si ocrotind pe locuitorl cu bung oarmuire si dreptate, se fie incredintat si cu totul adeverit, eft negresit va dobändi mila lul Dumnesloi si evnia Dom- niel Mele, iar impotrivä, val de acela ce va alca poruncile S-tel pravile si ale prea puternicel imperetil si ale DomnieI nestre si '1 vom dovedi, a a %cut vre-o nedreptate, orI a jefuit, ori n'ail pezit poruncile si povetuirile nestre; unul ca acela nu numai a va fi lipsit din slujba DomnieI mele 0 nu va mal fi 1nvrednicit niel gate la slujba si mila Dom- nieI Mele, ci va petrece si ceea-ce n'a soeotit niel a &Wit. gPoruncim Domnia Mea si voe tuturor breslasilor si teranilor de obste, fie-care pentru *mile si necgurile ce "Teti avea, se va plangen la ispravnicl si la judecatorI pentru ju- dean si alte nevoi ce yell avea, si nedejduim, a dupe povetuirile si poruncile ce ail de la Domnia Mea, a ve face tetä indestularea si dreptatea; iar and de la ispravnici, sal jude- clitorT, nu veil* afla dreptate, se nezuitl cu bun& nedejde si cu multa bucurie la mila Dom- nie't Mele si bite usa DivanuluI nostru este pururea deschise, de unde veti afla telLindes- tularea si dreptatea vestre cu cale 0.... , insä callingde ve päresip si voI de cele ce suntetT reg obicInuitI de mg nainte si rugändu-ve milostivulul Dumnesieli pentru sänä- tatea prea puternicel impereti!, voI cu sonde si cu copiiT vostri, pentru sänetatea nesträ; se ve läsati de minciunT, se umblatI cu dreptate la tete, sä melachirisitli munca drepte, ca sá ve fie spre indestularea caselor véstre ; nu ve cutezatI a face par! si ¡AU mincinese si nedrepte; nu fitI viclenT, pentru ea se ve ajute Dumnesleil, si pentru ca se ve iubim si noï; purtati-ve cu ascultare si supunere la imperätescile poruncI si la ale nestre, care le vom da in scris, prin ispravniciI judetultd, pentru ca dupe cum voifi pedepsi pe cel ce va jäfuit, si v'ail luat adichisit, asTa vom pedepsi si pe cel ce vor cuteza dintre vol a umbla cu XVi si cu OK mincinese, sea impotrivire atre oanduitii nostri,si cu viclenie nu yell putea Indrepta cu cuventul prostimeT si al nesciintei ;si asia dregatorii A se porte atre locuitori cu troposul cel cuviincios, si locuitorii se se porte dire dregatorI, cu astute o- randuiale 0 supunere la poruncile nestre. «Asisderea poruncim, molitvelor vestre protopopilor, preotilor, se autatT dupe cum sun- ten' povetuiti de parinta arhierei, se pezitI sise. urmatI slujbele sfiintelor bisericT cu cea aslutä oranduiate, far de cusur, si se ve petrecen viata dupe oranduiala cinuluT, pezind cinstea daruluT ce awn*, si sä nu lipsiti intru a sfätui cu inveteturI duchovnicescI pe lo- cuitorI si insusI a indemna spre cele ce sunt ale datoriel crestinescl, ca sá le urmeze, si le pezésce si se aibe evlavie catre Dunanesleil si fie curatI ispovedindu-se si grijindu-se in vreme, si cite se cuvin la datoria-ve tete A lesevirsitT. Pentru care iatä. Inteadins am trimis omul nostru cu aceste Domnésch a Islestra carte, anteill la D-vesta is.

61 pravnieiT, ea si le cetip si si ne trimitetT rispunsul in scris, ei at.T inteles, apoT si mérgi prin ora§ele §i satele acelor judete, si o cetései intru audul tuturor de obste,i sa isci- lésci in dosul el preotiIi parcilabii satelor intru adeverire, cA ad inteles'o top D. 1786, Maid 21.

Slam Rimnie Buzèù 1 Stoian Cafegiu Iamac. Saac Ialomita Ilfov Vla§ca IAnastase 'elogian. Teleorman Prahova Dimhovita Constandin 'elogian. Muscel RomanatT Olt Dolj Ioniti 'elogian. Mehedinfi Vileea Gorj §tefan 'elogian. Arge§

Cu putine çlile inainte de acestä proclamatiune, sosise Domnitorul in Bucuresci. In urma luT, la 16 Maid, sosesce §i ainma. Mavrogheni cu pitacul sèd de la 15 Maid 1786 ordona insu§I alaiul de reeeptiune al Deimnei. In acest alajú ad loe §i scedele din Bucuresei.

Nesciutor de limba rominéseii dorind de a cumisce de apr6pe bíte pricinile, in interesul de a face dreptate tuturor, Mavroglieni, care insusi pare ed nu prea scia grecesce, ordond Cu pitac domnesc, ca anaforarele Divanulul si se serie in aménduoi limbile, gréci rominéseä. Iati acest pitac, datat din 1.786 Iunie 12 PoruncA la velitir. boerI. Poruncim Domnia Mea D-v6stre einstitilori credinciog boerilor velii aï Divanului Domniei Mole, pentru judeciti eäutatT §i a'11 cdutat, a eirora anaforale, séú cirti de judecati ad a veni inaintea néstrd sA le audim, tóte acelea anaforale sed eärtl, induoind c6la de hartie pana in mi1oc, si. se serie de o parte romilnesce, iar la o parte grecesce §i a§Ta dedesubt sA iscAlirf D-v6stre. Asemenea poruncim sA urmeze i boeriI judeca-tori de la fiescecare depertament, negresit, de care sA arètatID-vés- tre, velitT boerT, porunea nóstri depertamenturilor tuturor. Care anaforale, séd cArrf,aveti D-v6stre ale serie eu mit,llocul care am aritat D-vóstre, pe seurt scriind temeiul in care spinzuri tóti pricinai hotirirea dreptiteT, care ave/1 a face dupe pravila.i inteacest chip este voiai porunca n6stri si urmati."

Introducerea in mod formal a limbei grecesci pentru unele acte publice nu imitefi considerati de istoric, ca o premeditatiune contra limbei nationale. Un Divan domnesc in care Enache VAcirescu avea a§ia de important loe n'ar fi ingiduit asemenea lovire a limbe! romine.

*) Cond. luT N. Mavrogheni, Arh. Statuld No. 17.

De allmintrelea trebue si constatam, cä porunca lui Mavrogheni in acésta privinti n'a fost indepliniti de cat la rare impregiude. In adever importantele condicT din domnia luT nu ne-atl pistrat decit t'Orle putine documente in ambele limbT, ci numaï in romanesce,i acelea pote datorite, cele maï mulle, mal ales numerOsele proclamatiunI din timpul resboiuluI Austro-Ruso-Ture, condeiuluI ageri minunat rominesc al luT Enache Vicirescu. Si scie cá acest ilustru patron al limbei romine a fost pânä târiú visternicul vitézului Mavroghenii ca numaT catre finea Domniei, Mavrogheni a fost cti nedreptul abandonat de Vicarescu.

De scele, in mod special, Mavrogheni nu putea si nu se ocupe, din moment ce dupe proclamatiunile lui, il afläm interesindu-se de imbunitätirea niravurilor Ora Unul din primele documente, cu referinti la sdli, este acel din 21 lunie 1786, prin care rinduesce doctor al scedelor pe un numit Constantin. Prin acest decret el numesce doctor politieY pe cunoscutul doctor Caracaq, iar la orfanotrofie recuneisce ca doctor pie Silvestru, care deja functiona acolo. Acelaqi decret fixéza 1611 profesorului de musici Mihalachei bursele a trei coristI, din Mitocul EpiscopieI Rámnic si a pedagogulul, sea vitavuluT lor). In August 25, Mavrogheni numesce Nazir al sc6lelor DomnescI i purtätor de grijä pre Episcopul ROmniculuT Filaret, prin pitacul sed Domnesc, adresat cifre ucenicisi de la sceda Domnesd din Bucurescl. Din acest pitac, ce d'ara la vale, se pete presupune, ci ucenicil internatI la S-tu Sara manifestased nescaT-va nemultamirT pentru modul cum eraft intretinup. Domnitorul amintesce ucenicilor, eä sunt datorT si se multämésd cu ceca-ce li se da, cid ceca-ce li se da nu este o datorie a Statului citre eT, ci o mili, si ci decir pe cel ce se va arete nemuljämitor, vom lipsi sin vom isgoni». Iatä intregul pitac : anind-ci D-lut iubitorul de Dumneqed pirintele Episcop de Relmnic Filaret este orenduit de Domnia Mea asupra scedelor Naziri purtator de grija, poruncim tutulor ucenicilor de la scedi, si nu al-U* impotrivire povituirilor Sfintiei Sale, ce sä fitI urmatorT ascultatorT, multimindu-ve cu mila ce ve este orenduitä de Domnia Mea, care si nu o socotitT ca lefai datorie, ci si o cuneiscetT o mili de la Domnia Mea, renduita spre min- gaiereai ajutorul vostru, in vreme ce voI nu slujitT DomnieT, sed altuia, ci insu0 voä ve slujitl, pentru folosuli procopsé/a v6strä. Pentru aceea dar, multimindu-ve la mila ce ve este orenduiti, si flp sirguitori la invetituri, ca sa aretatT rod, pentru cä cel nemuljimit neurmator, pre acela aritandu-ni'l &infla Sa, 11 vom lipsi iil vom isgoni». 1786, August 25.

Orfanotrofia ind continua la 1786, dar pare, ca fondurile speciale ale eT, nu sunt sufi-

*) Acest document 11 Irnpartasim dupe copia din cond No 17,fila 39 verso. Pitac cidro boerii epitropi 1D-lor Boerilor EpitropT,fiind-clt m'am pliroforisit Domnia Mea pentru Caracas Dohtorul po- litieY de sic!, cum clt este practicosi prothimos la trebuinelerel, de carde totT sunt multamitY, iatrl-oranduimi Domnia Mea a fi iarltdoctor al politieY,caruia poruncim datT din baniT cutieT, pe luna cate xoo talerT; asisderea sdatTi luY Silivestru, ce este dohtor la orfanotrofie, pe luna. cate 25 talerTi lul Constantin, ce s'a oranduit dohtor la §c6lci, pe luna cate 25 talerT. Asis- derea vporuncim, datT luY Mihalache Dascilul cantaret, pe luna cate 40 talen l; la 3 copif cantareiT de la Metohul S-teT Episcopii R6mnic, pe luna x5 talen. Cum si vatafulta copiilor, iarasT de la Mitocul EpiscopieT, pe luna 5 talerT, Toli etc. 1780, lunie 21.

6J ciente, de vreme ci, cu pitacul din Noembre 1786, Domnitorul Mavrogheni ordoni plata lefeT epitropuluI orfanotrofie din baniI scedelor ). Supravenind mai apol resboiul, la care Mavrok,theni ja o parte atit de insemnati, Vis- teria isT slei telte resursele, cu inmultirea ostireTi intrelinerea et. Inteo proclamatiune citre pa, a Jul Mavrogheni, acesta aréti, cA pentru infretinerea Wire, in interesul pa- vindut propriele giuvaere ale Di5mne, ha chiari imbricimintele sale. Dim in anexi acest inedit si prepos document din 1788, Octombre 8. (Condica No 17 '). As la flind lucrurile, nu e de mirare, ci in timpul resboiulul, sollele cele mal insemnate, intre/inute din veniturT propriT de pe la monastirl, etc., sä fie fost inchise. Acésta se do- vedescei din pitacul urmitoruluT Domo M. Const. Sulu, din 1792, Februarie, (pe care it dim maT la vale, la acest an), in care se amintesce, ci «s'aft stricat venitui wacky in vremea repausatului Mavrogheni». Acesti isbire a culture nationale, prin incetarea scollelor, aü trebuit si urmeze numaT dupe ce prorupse resbelul in 1788. In adevär, in anul 1786 aftäm pe Mavroglieni preocupat inci. de cultura publici, ajutat la acésta de Enache Vicirescul. Domnitorul intAlnind dificultate de a gisi in WA romani cunoscätorI de limba turd., se botAnsA. fad. sc61á la palatul pre rominese din Constantinopole, in care sti trimiti 7 tinerl muntenT ca sä Inv* acolo limba turd limba cea mai trebuincitisi intr'acestä téri". Prin pitacul säii din 1 Decembre 1786, Domnitorul serie citre boerii epitropT, imputind predecesorilor seT, ingrijit de acésti invèläturi. Intru acésta Mavroglieni se insali, del Constantin Mavrocordat, la 1735, incercase sA introduci studiul limbei turcesci in sc6la din Bucuresci Se vede frisk ci incercarea de la 1735 nu isbutise. Dupe pitacul acesta al Domuito- ruluT M ,vrogheni, bursierii de trimis la Constantinopole urma si fie alesI dintre 1E1 de boerT seal:Ina-II, cat si din ceT de trépta a duoa, orfani sea si Cu pirinfT. El aveil si fie intretinutI cu cheltuiala domuésci. Pitacul insciintézi pe epitropT, Enache Vicirescul Mande Vornic, are insärcinare de la Domnitor, si examineze Os& alégi tineril, de la cari se cere si aibà cunoscintä de gramatica gréci. Dim in noti intreg acest pitac Din actul acesta se vede, ci Domnitorul isI pusese in gind, si infiinteze catedra de limba turci chiari in BucurescI. Imprejuririle rèsboiuluT ail impedicat realisarea acestel

Pitac catre Epitropii din 1786, Noenibre si ma/ tnainte vreme nu ajungea baniT la cheltuielilei lefile ce se deli la orfanotrofie, fiind ierat mic,se da din baniIcutieI,i acum fiind-cit nu se ajunge, poruncim Domnia , Mea, D-v6strit boerilor EpitropY: léfa ce am or6nduitlt boeruld Epitrop al orfanotrofieY, talen 120 pe lunl, am or8nduit Domnia Mea sA o daft din banil cutid sc6lelor si la socotélli vetY ar6ta». (Condice No. 17, fila 118. **)In proclamatiunea luY, Mavrogheni dice:tóte hasnalele n6stre antcheltuiticheltuini On/ In sfersit tot ce am avut,i neput6nd hitêmpina grelele cheltuielY, am vInduti t6te tacamu- rile, rachturile si hainele Domnie Mele....» ***) VedI Tunusli, editia grecact, pag. 294. **x*) Pitac ciltre bouti epitropi elle vreme ce Intre alte necuviincióse lucrurI, ce prin bfigare de sémit am vgdut Downie. Mea, a se afill aidf In téra DomnieI Mele, este unuli acesta, de a nu se al% lntre plmantenl, nitl In

Continuarea scedelor in primii ani aï Domniei o probézi pitacul sill din 1787, Iunie 8 catre boerii epitropi aT scedelor prin care dispune, ca si se dea cate 15 talen l dascalor ,ce s'afi oretnduit cu deosebitä carte a Domnier. Metela Focsani si la Tèrgovistea din Dambovita').

Mari le evenimente petrecute in Ardeal, revolutiunea lui Hora, Closca i Crian, terminal& cu tragica mórte a autorilor lor, in 1785, nu púte fi neconsiderati de istoricul culturei nationale. OrI cat eel 20.000 de romani devastéz& sate nemesesci, deraptini curti domnescIi biserici unguresci, ei nu fac numai a distruge, ci din miscarea lor, din singele vérsat incoltesce nu tärslii, o nouä stare de Inane'. pentru Ardeal, pentru tèranul, romin, pentru nailunea roman& de acolo. Bai in principate strebate curentul In fav6rea sitènului. Femte numerése acte ale lui Mavrogheni oglindesc acest fapt: cuvintele de mangiere, promisiunile de dreptate, ce prin proclamatiunile sale adresézi citre siteni, Dom- nitorul Mavrogheni, sunt inspirate In mare parte de evenimentele din Ardeal.

Dupe inceperea risboiuluI, prin intrarea muscalilor in Moldova, la 1788, scólele din Mol-' dova un moment reinsuflepte pare-ci sub Alex. Mavrocordat Feraru, aù trebuit si nu mal Ora funciona. Tot asemenea se va intèmpla cu scolile din téra Muntenésc,i, dupe ce Coburg putu inainta spre Bucurescii Hohenloe ocupa Craiova. Niel vorbá nu mai pote fi de scéle domnesci In principate,*in çlilele grele cat 'inn résboiuli Oa dupe pacea de la Sistov din 4 August 1791!

Sub Domnia luT Mavrogheni, Enache Vacarescul tipäresce gramatica sa romanésci, la 1687 **). Episcopul Filaret Nazirul scedelor a simlit nevoia acestei carp. Enachig rescul aduce editorului séii, ilustrului Filaret, laude deosebite, in prefata gramaticei sale ***). oranduiala boeracit, nicY In cea de al dmoilea, vre-unul, ca saibit sciinta de carte turcésca, ce este limba ceamattrebuinciósa intruacéstaférci,care se afla sub stapanirea Prea puterniculuT othomanicesc Devlet,i socotind Domnia Mea, ci La ac6sta nu este pricinit alta decat ne?mpli- nirea datorieY, ce se cuvin6 sit tail. luminatit DomnT, selefil nostriY, asupra acester facerT de bine, am cugetat Domnia Mea, din rivnit parint'sca. fiind pornitY, ca sImpodobim téra tntru care Dunine- sleiasca providenta ne-ail oranduit otcarmuitor, maT vartos pentru aceste facerY de bine si cu bay& tatura acestuTcinstiti trebtuncios dialect, pentru ca s. ne r6mae deapururea ;drept acea deosebit de scopos ce avem, ca s. aducem i aicea dascart de acéstit invV.tura, fiind-cit am hotiteit sit facem sc6/c1 a férd /a rarigrad, In saraiul ferei roratinescf, cu cheltuiala Domnid Mele, unde sit 'inve;e 7 pamantenT acésta. limbt, poruncim D-v6stre, st cercetatT farit zabavit, ca st aflatY 7 pamantenT, atat din fiT de boerY scapatatI duoT; tre, cat si din oranduiala de al duoilea treY patru, séa Cu parinti séni fárt parintT, carT sit voiascit a merge a dobandi acest lucru rivnit, dulA cum slicem, cu cheltuiala Doranésca si de vreme ce acesa uceutcY, pentru ca st se Indestuleze fart zitbava de a- césta. Invatittura, face trebuinta a avea 6resT-care Thsciintare g de gramatica grecascit, am oranduit Domnia Mea, cercetator acesteT pricinei purtator de grip., pe D-ltif Vel Dvornic Enache Vacitrescul. Dec/ D-v6stre, afland ace0 ucenicT, dupe midlocul ce vg poruncim, sit iì trimetetY la D-lui Vel Dvor- nic, ca urmand a face cuviinciósa cercetare, dupe porunca ce 'T-am dat, a-Y grijii a-T gati dupre vointa Domnier Mele,i asTa sit'T pornésca la Tarigrad, In nurnele luT Dumnesleiti cu blagoslovenia Domnu- luY, ca st ttivete si sit se procopséscit, sit fie folositorT vreY, bucurie stitpanireT, pomenire Domnid Mele de-a pururea», 1786, Decembre *) Cond. No. 17, fila 199. **) cObservatn sat bitgarY de sémit asupra regulilor si oranduelnor gramaticeY romanesd adunate alc.atuite acum tntlia de D. Enache Vacitrescul, cel de acum Dicheofllax al bisericeY ceT marT a r6sitrituld si mare Vistier al principatuluT ValachieT. In tipografia SfinteT EpiscopiT a RdmniculuT, 1787. ***) Vest/ anexa corespuns16t6re acestd pagine.

De si chiar in titulaturd Enache Vdarescul Ojee, c gramatica sa e cea dintäid, ast41 noI scim, cd maI veche gramalla este cea de la 1757, de care mal sus vorbirdm. Nu mai pulln insd, de la anul acesta 1787, se inmultesc gramaticele tipdrite, In hite tenle romäne. AO'a este acea din 1788 a luI Molnar D. In anul urmätor 1779, se tiparesce la IasI, Inteo tipografie çlisä politiascd, de catre Mor Scholcru, o gramalla, prin care MoldoveniI sà OVA invdta rusescei Rusii Moldovenesce. Acéslä seriere, descoperitä de noI in Octombre 1889, are o dedicatiune a luI nider Scholeru ealre invglatorii DecI, se constata existe* de sc(ild romänésa, din care sald era e.sit sco/ari Täder Scholeru. O analisä din acéslä pretielsä arte däm in anexd ").

La anii acestia, functionézä in partea BasarabieI o tipografie a ProtoereuluI Mihail Strilbilky. Acest preot este un agent al Rusilor,i intretine o corespondent& feirte urmd- ritä Cu Mitropolitul MoldoveI, chiar inaintea isbucnireI resboiulul 1788. Credem cd acéstä tipog,rafie exista, nu ata in interesul cultureI nationale, cât in acel al politicei mus- Calesa

Un factor important cultural se introduce treptat, in Principate, mal ales In cele treI ultime decenil ale secolulul al XVIII-Iea ; acesta este timba francesa, care pe bita 011a se rdspandesce maI mult In Principate Dupre cum DomnitoriI ati secretan, bai profesorI de limba francesa', acum d boierii incep a da copiil lor, nu maI mult gred, ci francezT. Introducerea limbeI franceze deschide minteI romäne tesaure nouï, in carpe serse In acésta limbd. Deja sub Iacob I,Mitropolitul Moldove, boieriI nu voiail sä vorbésca grecesce, serie Raicevich (pag. 255). Acéstd indignare contra limbeI grecescI merge sporind, sub influinta culturald a limbeI franceze. Ba nu târçlid, Incd la inceputul secoluluI urmätor, incepe boerimea a trdmite copiiI lor la studiI in Francia.

In anii acestia cultura nationalä in Ardeal este condusä de nemuritorul §ince. Rein- tors in patrie, intre anii 1780-82, functiond mal Ant6ii ca director al salelor romäne din Transilvania, functiune ce ocupd pana la 1794, in timp de 12 anI.incal" publia. la

*) VedT anexa. Despre acéstl gramatici cilim In 4Beschreibung und Schicksale von Bender, Bu- carest und Orsova (s Lo Wien 1790): aine Wallachische Sprachlere, so zu Blasendorf gedruckt worden, und Herrn Doktor Molnar's deutsch-wallachische Sprachlebre, wekhe im labre 1788 al- hier in Wien die Presse verlassen hat.» (pag. 507). **) VOY anexa despre gramatica romAnéscl a lut Vder Scholaru. VOY ce ara slis deja la pagina 35 despre gramatica lut Macarie. ***) Raicevich pe la 1788, serie: la Francese e moho in yoga, e vi sono anche del le Dame che la parlano". Asemenea tu aBeschreibung und Schisksale von Bender, Bukarest und Onovaz (Wien 1790) la pag. 109 citim : tIn den Schuler ist auch ein lehrer der laternischen und Franziisischen Sprache. Letztere ist stark im Sobwunge, nnd wird anal von Damen geredet. Französis- che Sprachlehrer sollen hier iiberhaupt sehr guten Verdienst baben, zum alen wenn sie des Walla- chischen nicht ganz unkiindig sind.»

1783, la Blaj, gramatica latino-romana, in care si regulile romanescI erati publicate cu litere latine. Este gramatica, care rimase In sc6lele ardelene panä dupe inceperea seco- luluI al XIX-lea. Tot la 1783, .incaI tipdri Catechismul cu litere cirilianei duoi Abecedare *), cum si o Aritmetici la 1785. Papiu Ilarian, din discursul cäruia inaugurativ, la Academia Romani, spicuim aceste date '"), spune a sub directoratul luIincal*"se infiinV,zi in Ardeal 300 de scoli. OrI-cat ar fi exagerare in acéstä cifra, nu e mal pulin de eterna, lauda, activitatea pentru cultura nationald a romanilor de peste munit

In Principate, dupe pacea de la §istov, sc6la este in scAde.rei faca culturel luminkä mai mult despre Ardeal. Cu telte acestea, in 29 Octombre 1791, noul Domnitor al preI MuntenescI, M. C. Sulu prin pitacul cätre archiereti, ordona si ja socotéla EpitropieI Obstescl de tete veniturile pâná acum ale cutieI de milostenie, ale podurilor, ale scedelor si ale orfanotrofieI **'). Dupe asemenea cerere de socoteli s'ar crede, cA Sulu are gandurI bune pentru scóle, dar In 4 Septembre 1791 deja el dispusese sä instaleze curtea in localul scéleI de la S-tul Saya si insArcinéza prin pitac domnesc pe ispravnicelul curtiI VasilelLogofétul, ca impreuni cu boeril epitropl i cu cunoscutul Dumitrache, sa repare localul see,- leI din S-tul Saya wide este ca sei fie mtttarea Domniel N6strea Sc6la elinésck se muti la Deanna Map. Strèmutarea Domniei in localul scedeI, dà ocasiune DomnuluI a se ocupa de biblioteca sc6lelor. Iusemnatatea el o vedem din faptuI, cO. epitropia intampina greutate de a'i gäsi local sd o strdmute. De o-cam-datA, in Septembre 24, Domnitorul insOrcinéza pe boerii epitropI sA inven- torieze cärtile din biblioteca ce a fost a scélelori sä urmArésa reintrarea in bibliotecii a tuturor artilor ipstreinate sA se fasA cäutarea cartilor din vivlioteca ce a fost a ot St. Saya, dupe catalogul lor,ce este pentru bite felurimile de carp anume, unde sd mérgA cu un dasc5.1 de sell* a multe feluri de limbI, la locul unde sunt puse In Os- trarei pentru cele ce vor lipsi sA apuce pe ceI ce le-ai fost in pOstrare sA dea sérnä de Vote, de care fAcénd foie, si o aréte M. Sale.' (Cond. No. 20, fila 34).

*) Vel¡li anexa corespunslaóre. **) Vestf anexa corespunslt6re. ***) Condica No. 20, fila 131. Autorul anonim al scriereYDescriereai evenimentele de la Ben- der, Bucuresai Orsova (Viena 1790) ne arétit, ca. la data acésta tot maY exista ceva scéle in 1611 : cEs ist hier (in Bukarest) eine Hans Schule fiir Prienter and andere Uffentllehe 'no von griecbischen (?) Lehrern die gramatik und eine Logik des Aristoteles vorgetragend wird. In der Schulen ist auch ein Lehrer der lateinischen und französischen Sprache..» (pag. 108). ****) Pita° domnese de la Alih. Coast. Suta Y. Y. cFiind-cit sc6la de la S-tul Saya, unde este ca sit fie mutarea DomnieY N6stre, are trebuinta atfit casele de meremet, cum paturY, usY, ferestrei altele, cut si Impregiur jos a se face un sopron, un grajd mic, curtea Impregiur de lemn, iath oranduim Domnia Mea, pe Vasile logorétul ispiìtvnicel curtiT DomnieY Mele, care Impreunit cu D-v6stre boerilor epitropY, land pe ma inare-basa cu mesterY lemnarY zidarl, sit mergetY la S-tul Saya, ca sit facetY cheflu de cele trebuincióse pentru lucru :câit. cherestea, hearit,i zidire ? ca ce cheltuialI de banY trebue la acésta ? de care filcUnd foie anume, sli arKtati Domniei Mele i vom porunci. La care chefsu se fiti D-ta Biv-Vel Stolnice Dumitrachei sitne fad anafora. Condica No. 20, fila 39. 1791, Septembre 4.

Se ghsi in fine loe pentru stremutarea biblioteceI, la schla de la S-tul Gheorglie-Vechid. Domnitorul dispuse stremutarea biblioteceI, ajutandu-se la inventoriare Panait Daschlul cu vre-unul, sed duoi din ucenicI procopsig, in presenta unuia din epitropl. Acésta resulta din resolutiunea Domnitorului Mihail Sutu, push asupra anaforald epitropilor, in 23 Noem- hre 1791. Iath acésth resolutiunei anaforaua

lo Mactil &tul V. V. «Poruncim Domnia Mea, Daschle Panaite, ca orI insu0 s'A mergi, sed sh trimeti duoI ucenicl procopsiti, ca sh faca alegerea acésta ce am poruncit Domnia mea. 1791, Noembre 23, V.-log.

Prea Indllate D6mne, «Dupe luminat Pitacul Inallimel tale, am gdsit odae cu ttite cele trebuinci6se, in monas- urea Gheorghe-Nod, pentru a§eqatul vivliilor scedelor Domnesci ot. S-tul Saya, ci fiind-ch trebuesce a se face alegere felurimilor de viviT, ca sh se puna cu orhnduialh la locul lor, Sd lid luminath porunca M'Aria Tale chtre Panait Daschlul, ch, ati insuO, sed vre-un ucenic a 141, sed duni, ce'l va sci ea sunt procopsitl, sh mergh impreunä cu unul din noI epitropii, ca sh le facem alegere,i prin catagrafii sh se pue pe la locul lor in numita odae. De acésta insciinthm Inällimel Tale». Costantin Clucer, Dumitrache Varlaam, Dumitrache Stol., Nicolache

Daschlul Panaiti ucenicil numig in pitacul de sus, sunt proba, ch tot mal existä in Bu- curescI umbrh de sciith domnésca. MaI existh asemenea in BucurescI sceda de la S-tul Gheorghe. Se constata acesta din pitacul lid M. C. Sutil, din 22 Ianuarie 1792. Aci se continuh invätätura limbeI românescIi aceleI slavone. Prin pitacul acesta daschlul Con- stantin i ipodidasccilul séu, amenduol peimenteni, dobendesc de la M. Sutu inthrire pentru scutirilei folosintele ce le avead daschlii de la S-tid. Gheorghe, de la DomniI ante- riorT. De vreme ce sc6la slovenésch, ce este qe0ati aicea, in orwil DomnieI Mele, Bucuresci, la S-tul Gheorghe-cel-Vechid, care este de invetatura slovenésci i rominésch, unde nu numal din copiiI pamén Lenilor se Ah la acésth sc615., ci9i altIstainI din alte ten l sunt venir, care schla este fórte trebuincidsä la t6th ob§tea acesteI 1611, pentru invetäturh, flind mela- chirisit tot norodul cu acésta inväläturh la tete trebuintele, spre a chrora dare de invelh- turi, de ved §i betrhni reposatI Domdf sunt oranduitI, cu plata domnésch;duoI daschli, ca si se afle in teith vremea, sh invete copiiI, la care sceilh se afld Constantin daschlul slovenesc cu un ipo-didaschl al sed, carI dind phmentenI, cu cale socotit-am, Domnia Mea, tre- hui* ce ar avea §i nu 'I-am lásat s'A fie de tot lipsip « Urmézci scutirile ca in hristivele urngit6re din 1792, l'armarle 22, in al duoilea an al domniel lui Miltail Const. Sula° *). Un alt act de la acesta§1 Domnitor ne aréth, ch. daschlul Constantin a reclamat sh i se

*) Cond. No. 59, fila 44. In Beschreibung und Schicksale von Bender, Bukarest und Orsova (1C0 Viena 1790 la pag. 5°6 se amintesce despre altl bibliotecK existand la Metropolia din BucurescY, com- pusl din o parte din artile r8rnase In tea de la Inv'étatul Domn fanarlot N. Mavrocordat. VedY In anexa citatiunea din acéstl °pea. ) Con& 17, fila 599.

68 p1ät6sca léfa pe timpul de la stricarea veniturilor scedelor de dtre Mavrogheni. Domni- torul Sufi' a tramis reclamafiunea dascaluluI Constantin la boeriIepitropI, cerèndu-le in- formafiunI. Prin anaforaua din 1792, Februarie 5, scrisä in dosul jalbeI dascaluluI Con- stantin, epitropil spun, cäaüplätii léfa acestuia ate 25 talen l pe luna de cti nd ordn- ditit rdnduiala saelor cu veniturile ion", adica de la (776, dar ca de la stricarea veni- WIWI* scólelor de catre reposatul Mavrogheni nu i s'a maI dat léfa dascalului Constantin. Domnitorul pune resolutiune pe anafora Poruncim Domnia Mea, D-v6stra boerilor epitropi, sä avetI a da de la mile dascaluluI Constantin slovanu, a cate 25 talerI pe lung, urmandui-se de la qi ântêiü septem.g Vel-Logof., 1792, Februarie 21.

Iata intréga anafora a epitropilor

Pratt Inediate &Mine! «Ascultand luminatä porunca Ina/fimeI Tale, la acéstä jaiba, insciiniam,MärieI Tale, ca precum sa jaluesce asla este cu adevärat: a avut 16f5, pe luna cate 25 talerI, care i s'ail urmat de la epitropie de cand oranduit randuiala scólelor cu veniturile lor, iarä. de and s'ati stricat veniturile sdlelor, in vremea reposatuluI Mavrogheni, de la epitropie n'a mal luat, ci rämane cum Duhul &lilt va lumina nästavu Inàlimi Tale, macar cä el aréti, cit acea oranduiata de 16fa, s'a urmat cu darea de catre Prea Sfintia Sa Parintele Mitro- polit, pana la buna venirea InallimeI tale." *) Constantin Clucer, Dumitrascu Stol., Nicolae Stol. 1792, Februarie 5.

La Monastirea MotruluI exista so:4a romanésca pe la 1793. Alexandru Moruzi V. V., In acel an, Martie 5, si apoI la 1793, Septembre 8, Domnitorul Const. Ipsilante, daft dascaluluI de la Motru, hrisóve de scutire. Acésta scaa continua 0 in 1813. (Condice No. 47, fila 121). In 1792 Sulu reguléza din not darea preotilor pentru sc6lei pentru cutia de milostenie. Prin pitacul catre Mitropoliti episcopl, din 11 Iunie 1792, se aréta ce sumI aii a pläti diversele eparchiI, darea fijad de cate 3 galbenI pe an. Se amintesce, a pe trecut asemenea dare nu s'a plätit regulat, din causa evenimentelor din urmä 0 se reguléza plata de acum, pe viitor, de cate duoä orl pe an. Documentul acesta spune ca : Din suma preolilori diaconilor, ce se aflà in eke trele eparchille, dupe catagrafia ce s'a facut, la Noembre trecut, facem Dom-1k Mea musadea la plata banilor cutieI de milosteniei aI sagelori scadAnd cu analoghie Oeciuiala ties-aria eparhie, rèmane bunI la hrisov 5.000 tocmaI, aded Mitropolia BucurescI 2.450, Episcopia Rdmnicu 2.020 episcopia Buz6ii 530, ca sd rèspunqa aceI cate talerl treIpe an, dupe coprinderea briso- vuluT, la cutia milosteniei si la scóle. Din care banI sunt sa se dea jumätate acum, al anu- luI acestuia, pentru S-tul George ce a trecut, iar jumétate la S-tu Dumitru ce vine. Dec1 pentru alle multe trehl ale färiI, cu earl am fost ImpresuratI, zabovindu-se nizamul acesta al preofilor, nu este sciutäi liotarita suma ce are a se cere la implinirea sfertuluI S-tuluI George trecut; acum dar, pe acésti sum& s'a oranduit P. S. .V6stra a se face implinirea banilor sfertuluI de S-tul George trecut, ca si se dea la epitropil obstieï, urmand si La al duoilea sfert asemenea, Iulie 23». 12rméza poruncI legate, la aménd uoI epis-

*) Cond. No. 19, fila 179.

69 copii, ca sä proftacsasca a trimite.baniI scaelor epitropiei, ce stint hotarifI a da din epar- chiele lor, sfertul S-tuluI George trecut. /Fag. 757, Conti. lui Sufq.

Tot asemenea in 1.7 August 1792, Sulu serie urmatorul pitac catre Mitropolit: Io Mihail Const. Sutu V.V. «Prea S. Mitropolite, san'étate, monastirile de obste sunt datare a da la cutia scialelor baniI ceI oranduiti dupd hrisov, scriem Prea S. Tale, ca ajungandu-te i cu parintiI EpiscopIi facénd dréptä analoghie a banilor dupä hrisovi chip& starea fies-caruia, sh or(Induifl mumbasirl, ca t3. implinéscä de la monastirile Eparchiel P. S. Tale, cat si de la monastirile eparchlilor episcopescI, spre a se da la epitropie, fiind-ca in destul s'a zäbovit papa acum». Din aceste acte resulta, cä scedele se redeschid dei cu anevointa, in 1.792.

De la M. Sulu mal avem de inregistrat un Inisov, cu data de la 1792, Iulie 19. Acesta este *) «Hrisovul scaeI din satul sérbesc Dragoiu-Chiuiu, din drumul Tarigradulta, unde tot-a'a-una conäcesei gAzduesc boerili all slujbasI Domnescr ,in care sat fiind-ca. locuesci multi crestini pravoslavnicI bulgarI, care in neclintita credinla bisericei r6sä- rituluI, a avuti dascal cu sc6la in limba grecésca pentru invèlareai procopséla copiilor, care dascal a avut mila de la Domnia 161.6 acestia...» Domnul reinnoesce mila de la Ocne, talen I 60 pe fies-care an, pentru dascal. Din nenorocire akIa s'a proiectat deschiderea scólelori sbucnesce ciuma in léra. Acum tata activitatea DomnieI se concentréza pentru a combate flagelul. Condica e piing de acte relative la acésta, unele de o naivitate ce te mill. AsIa pentru combaterea ciumeI mijloc preventiv, inca din 5 Iunie 1792, Domnitorul a ordonat, sä se fad In WA Ora rugaciunIi aiasma. Mal practic era combaterea bólel prin arderea easel si a obiectelor din casa unde murea cine-va de ciumä. Dar ce ingrozitor spectacol era pentru aceI viI asemenea incendii de lima voie. Dar apoI, cand ciuma secera cumplit in BucurescI, faptele oribile ale ciocli- loll Par-ca. citescl o pagina din aProntessi spozb a autorului italian, cand citescI pitacul Domnitorului Sutu, din 1792, Iulie 7 **) : o fala a fost rädicata ca bolnava de ciuma, ciocli voia sa o inmorménteze de vie Mal era timp de scide in asemenea triste dileCu tate acestea, in 1792, August 28, M. Sutu autorisä pe boierir epitropI, sa cumpere 30.000 olane, din venitul sc6/elor, pentru învelitul caselor pentru scaa de la S-tul Saya. Domnitorul Sulu platea din casa scedelor acoperirea ca 61e a localultd scaleI din S-tu Saya, unde locuia el

*) Condica No. 19, fila 760. *11) Ponturile nizamuld, care gisim Cu cale si se dea pentru paza de bola chimer. VeslYi Anaforaua Divanuld din 5786, Noembre 26, ponturilei resolutittnea luY Nicolae Petre Mavrogheni Vodit. Sunt 23 de articole. Cl tntâiti poruncesce adunarea tutulor móstelor la Mitropolie, uncle sit se faci sfestanie si sit se adune totY 6menif din mahalale la acésti serbare, ipreotiT si ja din aiasmi i si boteze gratist6te mahalalelei In tOte diminetele dupe leturghie preotiT si citésci molitfele pentru ciumi, si la vecernie si belt paraclis. Din aiasma ficuti la Mitropolie sit se trimitit In vase marl pe la sate In judete, la protopopY. Ace,tia si mal Inmultésci aiasma, ca si fie de ajuns pentru sate I(Condica No. 17, fila 1).

Stol. Dumitrache, vrednicul bärbat, care de la 1774, l'am anai actor in tóte evenimentele, nu se sfiesce de cumplita MIA a ciumeï, pentru a obtine de la Domnitor un hrisov, care'intereseiä istoria scólelor din Térgu-Jiu. Acest hrisov, din 1792, intereskä de ase'meneai biserica Sfintilor Voevoql, tot din Jig. Stol. Dumitrache a restaurat acéstä bisericä si a intocmit se616 cu dascd1 de romanescei grecesce.

Dice hrisovul lul M. Sufi' : Tóte facerile de bine ce le sevirsesc Domniii obläduitoriï térel spre intärireai ajutorul sfintelor lui Du* mneçleti locasurï, sunt dupe datoria i evlavia crestinéscä, iar cele ce pricinuesci deosebit fotosi mängtlere in parte norodului politicesc, cu atAta stint maI mult vrednice si bine primite lui Dumnedetii6menilor ; drept aceea, in orasul TOrgul-Jiuldi din sud Gorj s'ati aflat o S-tá bisericä, intru care se cinstea si se präsnuia hramul S-tilor VoivodY Mihail si Gavril, pustie, päräsitä, därApänatäi lipsità de tóte cele trebuincióse, cum si top oräsanii din Térgu-Jiululi locuitoriI partil loculul afländu-se lipsitIí depärtati de scóle cu daseäll, pentru inv6tätura siluminarea copiilor lor, indemna- tu-s'ail D-lul cinstiti credincios boer al DorranieI Mele, Dumitrache Biv-Vel Stolnic, isprav- nicul judetulul, din rAvna ferbinte crestinflscä., atilt pentru S-ta bisericA a o preinoi si a o cäpui si a o aduce in stare de slujhä a S-telor leturghii, cAt si pentru invelatura copiilor päriï loculdf, farl de platä, a intoemi lAngä. acéstä S-th bisericä o scolä, Cu dascAll romA- nese i grecesc, spre mAngAiere, luminareai bucuria orasenilori locuitorilor pip loculuï asla cu cheltuialai truda D-Iuï, s'ati apucat de lucru cu zidireai lucrarea in faptä, atilt la S-ta bisericA, spre noireai podóba eï, pe din läuntru si pe din afarä, cati deosebite case de sedere, fäcéndi odäï de sc616, pentru daseglIi ucenicï, silindu-se itru- dindu-se pAnd la s'evirsirea a tótel trebuincióseI imprejmuirï ;de care acéstá faptA bland ce nu aduce numaI podóbai infrumusetarea orasuluï, ciifotos sufletesci pornenire vrednicä pricinuesce cu inv6täturai luminarea copiilor la cele DumnepeseI i cu deschi- dereai luminarea unuI locas DumneçIeesc, care färä de euviintäifail de einste. se afla päräsit, pliroforisindu-ne Domnia Mea, am bine-voit, ca sinoI sä facem ajutorulcel cuviincios, din domnescile mili, ca sä se pótä tinea acéstà faptä bunk dupe vrernii ltwgä ponie- nire si dupe acésta sä.' facem si o euviinciósä intocmire de o bunä orAnduiald a chivernise- leI si a economiel venituluï, ce ortbaduim maï jos, la bisericä i la seólä, ca sä nu se risi- pésc,Ai sä. scaçlä seólai biserica din stareai orAnduiala lor». Urmézä veniturile bisericeI apol trece la sc61ä. «Al duoilea, orAnduim sä aihái seóla vinericiü dintre aceste pcpóre, din sud Jorj, ce se numesc mal jos cAte duoI banI de vadrdi ptrpärul de la tor' eel ce plätesc vi-

.. «Asisderea orAnduim se-61eI, de la billciurile ce se fac, de duce orl pe an, unul la Cár- bunescïi altul la Térgul-Jiuluï, ca sä ja de la prAvälia cAte un left, dela prävä- lia a duoa cAte 20 parale si de la prävälia a treia die 10 parale.

...cAsisderea orAnduim la seólä eke 10 hull scutelnicI... i frind-eä in casele ce deosebit de odäile seóleI sunt facute, prin silinta maI sus numituluI boer al Domnieï Mele, pot gäsi odihnä' iederei dregätoril Domnieï Mele, ce vor fi ispravnicï, dupe vrerne, çli- cem cu hotärire, ca boeri'l ispravnicI ce vor avea trebuintä i vor vrea sedere intr'énsele,

Condica Domnésa din 1792,

7 1 sa nu pagubésci S-ta bisericai sceld de tolosul si venitul chirieI, ce se cade a avea de la dénsele, ca de la un acaret al bisericeI si al scolil. Care acésti S-ti biserickca o sloboda ce a fost din inceput, asemenea slobodd o facemi Domnia Mea, d'impreuni i cu scela, nein- chinata i nelegatd nicairea, ca si se iconomiséscdi sä se chivernisésci veniturile lor buna oranduialä a lor prin epitropI miren!, adeca duo! dintre negutatorli orasena ceI mai de fruntei cu maI buna stare, aI TerguluT-JiuluI, prin naziret si al D-sale dregatorilor Domniei Mele, ispravnicilor, ce vor fi dupe vremI aI judetulul acestuia, ca prin acestI epi- tropYi prin purtarea de grijai episiasia lor, sä se string veniturile bisericeI si ale sc6- dea t6te cele trebuinciese bisericeT, si se tie pururea treI preop i un gramfitic can- -Orel la biserica, un &seal gresesci unul románesc, cu ucenicI indestuI la scaa, pentru invqatura carpi, dupe stareai mesura venitulul oranduit, de la care copili ucenicI, nu se cérd nicI o plalä..§i asla acum sd aibi maI sus numitul boer al DomnieI Mele Dumi- trache Stol., ca un incepetor, lucrätori sävirsitor acestel fapte bune, a socoti si a ortin- dui duol din negulatorfi pre care '1 va cun6sce D-luï de 6men1 credinciosIi vrednicI, cu frica lul Dumnef,leti, dändu-le In scris carte la mini de epitropie,i ficándu-le teslim la mauli acest Domnesc al nostru hrisov, 1ntru 'mai pästrare, cari sä aiba a fi epitropI nelipsip, in cat se vor purta Cu oranduiaLl ; iar murind acestia, séd gasindu-se In villa, a nu economisesc bine, si se alégd altiT, de catre obstea negulatorilor i oräsanilor de acolo, iarag dintre pdméntenI, ca cu sfatul de obste prin naziretulial ispravnicilor aI judetu- sä se orinduiasca altil ; care epitropI pe fies-care an WO dea socotéla la top negus- toriii oraseniI de acolo si inaintea ispravnicilor judetulifi, i acea socotéld sa fie datori a o trámite ispravniciI la Domnia Mea, ca sä o vedem. DecI rugam si pre alp DomnI, etc.

La 1797, fall budgetul scedelor muntene :

Iratul cutiel scaelc»r pa teat 1707, Ghenar Talenl 9.310 Seinta Mitropolie cu Episcopia ArgesuluI, insa : 5.710 BaniT monastirilor, cu talerI 30 a monastirel Glavaciocu, din Eparchia ArgesuluI. 3.600 BaniT preoplor, lude 4800, Po talerI 2, dead S-tul 9.310

4.820 Episcopia Rômniculta, frig 2.380 BaniI monastirilor. 2.440 Banii preotilor; lude 1.220 po talerI 2, sfertul S-tul Glieorghe. 4.820 1 460 Episcopia Buzáuluf, lug : 500 BaniI monastirilor. 960 BaniI preotilor, lude 480, pu talen! 2, sfertul S-tul Gheorglie. 1.460 45.590. Cheltuelile acesteI cutiI a saelor, cumarétd, pe acest let 1797, 10.296. Lefile dascalilor elinestI si a allor dascall de aicl dinBucuresci, de pe afara de prin judete, ce se popresc de la S-ta Mitropolie, cuEpiscopiaArgesului i de Episcopia RámniculuI i Buzed i alte cheltuelI, de se del, pe cum maI josse aréta, Ins& :

72-

TalerT 4.850 Léfa dascalilor elinescI de la monastirea DeffnneI Masa, ) pe un an deplin, adicä de la 1 Ianuarie, leat (17) 97 si pana la sfOrsitul luT Decembre, leat (17) 97, impreuna cu emiclicul, insa : 1.880 La dascalul Lambru, pe un an, de luna Po talen l 150. 1.500 Constantin filosof., pe luna talen l 125. 350 al treilea Gheorghe 29,20. 1.200 Emiclicul acestor dascall, de luna talen 100. 500 Léfa dascalulul Iosif Misiodacos, pe 10 lunI, insa de la Martiei pana la sfarsitul Decembre, pe luna Po talen l 50 dupe porunca gospod. 160 Léfa dasctiluluT Dragnea, ce invatá copa latina **) pe 8 ludí de la Maiiii pana la sférsitul luI Decembre, pe luna talen l 20 dupe porunca gospod. 360 Léfa dascaluluI slavon cu ipodi-dascálulul i cu vataf, pe un an depliu, pe lunä po talerI 30. 60 La dascalul de la Zemnicea, iar pe un an, de luna, tal. 5. 525 La uceniciI din sceda elinésca, cu porunca gospod., insä : 120 La Manolache Tenedos, pe luna, po Ial. 10 un an deplin. 200 La patru copil aI Postel. Niculai Budisteanu, de la Martiei pana' la sfôr- situl luI Decembre pe luna, po tal. 20. 105 La Grigore Sin Paharnicul Gheorghe Filipopolitu pe 7 lunT, insa de la Iunie si pana la sférsitul luI Decembre, Po tal. 15. 70 La Serghie Andrei Metovitul; pe 7 lunT, po tal. 10. 30 La treI copiI aI Cluceresei MarieI PetreascaT, pe duo6 luni: Noembre Decembre, po tal. 15 de luna.. 525 1.400 S'ail dat de la S-ta Mitropolie, la acestl maI jos araap, si a tinut epitropia in semi la socotélä, Irisa 500 La dascaliI elinescI, rèmäsita din léfa din trecut, leat (17) 86. 360 Léfa dascalului musicos, pe un an, de luna Po tal, 30. 530 La 9 dascall de prin judele, insa 6 din eparhia MitropolieT, hez cel de la Vlasca, ca lipsesce, si 3 din eparhia EpiscopieI ArgepluI, pentru un an deplin, de dascál cate talerl 60 pe an. 1.400 1.400 S'el dat de la Episcopia RdmniculuI la ceI maI jos aritatI, carI banT tinta Epitropia in sémi la socotélä, insä : 500 La dascAlul elin din Craiova, pentru un an deplin, de la Ghenar 1i pana la sfèrsitul luI DeceNbre, leat. (17) 97. 300 La 5 dascalI din 5 judele, Po (lasca]. talen l 60. 120 La dascalul slovean din Craiova, pe un an. 240 La alt &sal elin la Rómnic, sud Valcea. 240 La un cirac, iar la Rômnic, tot pe un an deplin. 1.400 670 S'el dat de la Episcopia Buz6uluI la acestI mal jos arètatI, tot pe un an deplin tirad Epitropia in sémä la socotélä, irisa

*) AsTa dar la 1797 tot la D6mna Masa era vedija sc61K din St. Saya. **) Clasa de gradul unde %veta citirea, scrierea, etc.

TalerT 250 La dascalul grecesc, ce sine seálä in Pum'. 180 La treT dascäli din 4 jildele, po tal. 60. 240 Banii ce sunt ortinduilI de se da ti ajutor pe tot anul la spitalul ce s'att facut la GarlasT, sud Buzit.11. 670 371 S'A mal dati s'ail fäeut cheltuialä la acest mal jos aré.tat, bis& 88 Imbracamintea uneI case in sceda elinéseä, la dascalul Lambru, curn este in pitacul domnesc. 130 Cu pitac gospod, dat cheltuiala hrisovulta depertamentulia Epitropie, care hrisov s'a facut acum. 150 La meremetul scedeI slovenescI de la S-tul Glieorghe-Vecliiii, cu porunea gospod. 3 La legatorul de carlI ce a Meta toc pentru un lirisov. (Condica de copii de documente, in posesiunea mea, pag. 198). Condica este din 1801.

Pe când in Ora Munteneascä scelele dupe pacea de la §istov le afläm in scddere, in Mol- dova, cu avenirea la tronul mitropoli tan al eta lacob al duoilea, invétatura capätä un patron luminat i energic, de si DomnitoriI Alexandru Moruz i succesorul s6i1 Mihaitl Sulu nu pot fi considerali ca ajuidtorI zelosl aI culturei nalionale. De' la Iacob al II-lea istoria saelor posede o minunata anafora in chestiunea scedelor. El nu are data in publiealiunea facutä despre ansa de D. T. Codrescu in uricarul si este lucru regretabil. Editorul dice, ca originalul l'a aflat in archiva ministerulta instr. publice din Moldova, dar nu indica dosarul sed numérul cartonului, unde se pästrézai dupeterte cercetärile ce am intreprins insine n'am dat in archiva ministeruluï, niel in cea a StattiluT, de asemenea document. TotusI autenticitatea lui nu o punem niel un moment la induoialäi decI '1 anexam ad*). OrI-care fie data acestei importante anaforale, ea se referä la anii unde am ajuns cu naraliunea nóstrd si ne areta ceea-te am afirmati mal sus, a scedele din Moldova func- lionail dupe pacea de la Sistov. Mitropolitul lacob, despre care Wolf Andreas, in aBeschrei- bung des Rirstenthumes Moldau» (llermannstadt)aü adus multe laude meritate, ocupat de salid eu multa inimäi n'au negligiat, sA inlesnésca cultura nllionalä, reinnoind tipografia mitropoliei. In urma incendiului-de la 1797, sub Alexandru Calimach, incendia care ni- micii mitropolia, Jaco)) o restaura si de sigur restauraliunea privii localul scedelor. Scela de la S-tul Nicolae, cun9scutai sub mitropolitul Nichifor, inca aii fost restauratä imbunätälitä de Iacob. Dar principaful document, care face gloria MI Iacob va r'émânea anaforaua de care vor- N'u mal sus. Conlucrätoriii la acéstä anafora a putut fi Gligoras Logof6tul Mitropo- Multa **) SA analisäm pulin acest doeument important. Mal antela Mitropolitul cercetézä semele budgetele scedel, apot face istorieul zidireI localului, de Grigore Ghica Voda, amintind de hrisovul acestuia, de care hrisov ne-am ocupat la locul cuvenit; deserie intinderea lo-

*) Anexa dupe Uricar, tom. III, pag.12. **) VeçlT Wolf, tom. I, 141, 284 Ti tom. II, 19, nota m.

74 cului scólei, marit de Mitropolitul Iacob ; apoi aréta din ce si cuni a constituit Gr. Ghica venitul sale si cum din acest venit s'a hotarit plata invelatorllor din tóta féra. Cons- tali Mitropolitul Iacob, ea Venitul scólei este hotarit a se stringe de la preoliii diaconii ce sunt in Eparchia Mitropolieisi a Episcopiilor, cari ail sa platésca nestrèmutat fiesce- care preoti diaconii (afarä de s6raciii nevolnicii) cate 4 lei pe an si cate 4 parale la leil rasurä, care aceste paralee dail pentru ostenéla protopopilor ce string acestl banT, lar 4 lei se dad in venitul scalelor. Acesti bani se siring de duo6 ori intr'un an, impreunä cu obicinuitul plocon al MitropolieT, aded duoi lei la S-tul Gheorgliei duol lei la S-tul Dumitru ; iar episcopil fiesce-care stringe iususI la eparchia sai adunandu'i ii trimite la duo! Idgofeti ce sunt randuili asupra veniturilori cheltuelilor sc610. Venitul acesta serva pentru plata lefilor tuturor dascäblor in genere din tóla16ra atilt de limba elinésca cat si de cea Moldovenésca." Mitropolitul Iacov facand acest istoric, constata, cit pentru scolile existente pe iimpul lui acest venit era suficient, numai din causa ea eral vacantemaI multe catedre, 866 scoll pe afarä, adeca in féra; va sa qica nu funclio- naft tate scolile create prin hrisovul lui Gr. Ghica in Old Moldova, din lipsa de dasceili.

Constotarea ce face Mitropoli tul Jacob despre invalktura elinescai despre dascalii de acésta invOlätura, estememorabilä. Insemnand principiul pedagogic atat de recomandat de modernii pedagogi, cit invèlatura trebue sa proc6da de la cele scivte la cele nesciute, principiii care face ontire perspicacitaliigeniale a lui Iacob, el face minunat critica de modul de predare a daseälilor greci, care proced de la cele nesciute la cele nesciute", in- eareand mintea scolarilor cu numirii cu canónei cu mullime de cuvinte si ea papag,alil sa le invele de rost, nimica cu totul sellad, séft inleleg6nd din cele ce frivalä, din care priciná mai 010 si 42 ani imbatranesc in ,gramaticä ucenicii MitropolitulIacob compara metodele dascalilor din Europa cu a dascälilor greci sicondamná practica acestor din urma, &Ind povaluirI minunate, cum sd se urmeze in viitor. Trecand la invépítura sciinlelor Oice, cA o academie fail sciinla este o casä fart feces- Ere. Necesitatea matematicilori in special a geometriel o demunstra eat p6te mai bine. Te miri insa cum un cap asia de bine organisat ea a Mitropolitului Iacob, ajunge aci la conclusiunea, cit predarea geometriei sa se faca in limba elina I Dupe asemenea eronatä Were te mangai, cand la cap. V, had) recuruisce apoi insemnatatea limbei latine pentru invOlatura pravilelori in/elegerea S-tei Sscripturi si a bi- bliei si nci spre indreptarea iimpodobirea Umbel, moldovenescié Mitropolitul Iacob, om cunosc6tor de ale Wei, propune sa se organiseze la Academia din Iasi o clasi de inginerie practica, pentru formarea de inginerI, atat de necesari la nu- mer6sele procese pentru pamént. Acésta ideie a fost urmarita mai apoi de Gheorglie Asaky. Cap. VII se ocupa de scolarT. Se organiséza un internat de 24 de ucenici. Cursul este de 6 ani. Examene vor fi din 6 in 6 luni. Scolarii sunt pusi sub jurisdicfiune specialä chiar i pentru delicte sèvirsite in afara din sc615. Pe Janga sc614, cap. VIII prevede existenla unei biblioteci, sub privigherea unui epistat. La biblioteca sunt datorl toti negulatoril, earI vor aduce carli in ii.ra, sa dea cate una gratis. Déca cartea este prea scumpa i se va pläti jumètate din pret.

La 1.793, Septembre 30, Mihairl Const. Sulu reinnoesce scrila din Botosaril pe langä monastirea Adormirea Maicei Domnului. In acésta sal/a se va invéfa carte bisericésca, elinéscai moldovenésea. Domnitorul dupe

75 indemnul Mitropolitului Iacob, constitue deosebite veniturI bisericeIi sc61d, dar léfa dascalilor sä se platésca din venitul special al scedelor, de mitropolia din IasI ').

&Ala din Bitu§anI carnita floü hrisov de intdrire de la Alexandru Calimach, Domnul iirmätor, In 1796, Februarie 15 '').

In anul urmätor conslalAndiDomnitorul, curn cä veniturile bisericeI Ospenia din Boto- saui nu ajungi pentru sc61ä, II maI constitue, ca venit, dreptul de a sentí 300 de bol de negot de vamä si de cornärit. Acest hrisov este din luliti 1797 ".

Voni vedea la inceputul secoluluT XIX liris6ve nuoI in favórea sc6leI din BotosanI.

Nu putem päräsi secolul al XVIII fára de a'l aduce, cu tóte seäderile hit constata te, si o altà lauda. Ori-care fie punctul de vedere din care, nu numaI DomniI romanT, cii chiar DomniI fanariotY, aii conservat organisarea corporatiunilor (bresle, isnafuri), acestea inca aii fost un factor important pentru propäsirea culturei nationale. Neinstreinarea comerciului si in- dustrieI din mande päinktenilor, a contribuit mili la mentinerea, in actele breslelor, a limbeI romìne. Organisatiunea tare si neinstreinatä a corporatiuud, a fost o cetale incons- cientä a limbeli nationalitäteI romäne. A. putut str6bate in cancelario, Divanurilor limba gréca, dar nui In cancelarla Shrostillor de bresle. Dupe dreptul acordat bresleI, tie-care din ele era o sc6lä pentrumeseria respectivä. Breslasul a simtit nevoe de a inv64a pe längä mesäriei cartei acea carte a fost apr6pe tot-d'a-una romilnéscä, fie la scOle domnesd, fie la dascall. particulart.

Dintre corporatiunile, carI, In deosebI, a contribuit, la rèspändirea cultureI pe Valga cor- poratitmea tipografllor in care intraùi xilogratil, sApätorl de icóne pentru cárile bisericesd, vom cita corporatiunile nobile a zugravilor si a sapalorilor de pecetT. Sfragistica romänä meritä hit& atentiunea cunosc6torilor moldovenI. Minunate sunt sigiliile Domnitorilor, maI ales in secolul al XVII-lea. Nu putem admite asertiunea unora, cà DomnitoriIi autoritätile fäceari sigiliile peste hotar, de óre-ce avem documente date nurnaI duo6, trei dile dupe intronarea unut Domo, de la caril conserväm sigiliI f6rte frum6se, ce nu puteaii sä fi fost comandate, fabricate sosite din str6inätate In doné séü tref dile. Sigiliile documentelor muntene sunt inferi6re celbr moldovene. M'in un tabel de diferite sigilii din diversii secoll

Deprinderea strevechiä a Românilor de a zugrävi chipul fundatorilor pe muril bisericilor, a Intretinut gustul arteI picturd in ambele principate. La 1786 Sutu aflä monastirile rèü inute, ash In cat i chipurile (titorilor) cele zugravite in biserieä le-au lasat de s'au stricat i m'ido de tot s'au ters, alt ele cu ochii scog, din vremea résmiritei.Domnitorul provócä restaurarea monastirilori trimete

) Darn In anexIt acest hrisov dupe Uricar Tom. II, pag. 53. **) VeslY anexa dupe Uricar. Tom. I, pag. 55. ***) VOY anexa dupe Uricar, Tom. 1, pag. 57 ****) VeslY g lucraren n5strt din 1S91 despre sigilografia routflud, In 40 tipografia Statulut

76 inadins pre zugravul Iordache pe la -bite monastirile din judete, ca sä restaure portretele titoricese, dAnd pentru acésta urmetorul pitac «Cuviosilor egumenT, epitropiI,staritilor de pe la tete monastirile marl'i micT, din Vra Domnie mele, vfacem in scire, cä intre alte acataslasii rea chiverniséle ce vedem asupra monastirilor din ne economiei ne purtare de grije a egumenilori epitropilori ne-am insciintat, cäi pomenirea repausatilor ctitorilor, ce çu a lor ag,onisitäi strAdanie ziditi aù intemeiat sfintele monastiri, s'aii dat la nebägare de séme, in ceti chipurile lor cele zugrävite in bisericä le-aii resat de s'aLlstricati unele de tot s'ai1 sters,altele cu ochii scosi din vremea rèsmeritel, nu Je-aii mai dresi sunt fárä niel o euviinlä, care acéste este un mare cusur s't mare nemultämità a Nestre, de care vi se face si pedépse : cum nu ve temeti de DumneOefi? in vreme ce reposall acei ctitori vArsat suchirea agonisita lor de ail zidit sfinfele case si le-aLi inzestrat cu atatea acareturI, din earl ve hrAnitIi vC indestulati cu tete cele trebuinciese,i apoi, nu aveti nicI o grijä pentru pomenirea lorDecI, nefiindu-ne acésta nici inteun chip suferitä, iate intr'adins am orenduit Domnia Mea pe Iordache Vechier zugravul, ea se vie pe la tete monastirile de obste din fie-care judet, unde se aibe a drege si a indrepta chipurile ctitorilor, pe unde vor fi stricate, nu numai pentru podéba sfintelor bisericI, ci mal mult pentru nenitata pururea pomenire a ctitorilor; si dar la acestea se ye arAtatI dar cu bite supunereai protemia, plata zugravuluI sä o avetI a o rèspundei a'l multemi cum se cade, ca pre un trAmis al nostru». 1786, August 22.

Asemenea protectiune acordate de Domnitor picture, incuragéze pre zugravI, as'ia cal ei acum solicite dreptul de a se constitui in corporatiune. Mavrogheni, in 28 Noem- bre 1786, de hrisovul de constituire a corporatiune zugravilor,i numesce pe lonite Zugravu acare s'a arAtat cu silinte la lucru curteI Gospod», se intrunésce pe toll zug,ravii se constitue brésla, fiind el staroste, séú CeausI-basa. Acest important hrisov credem util a'l aduce aci intreg : «Cartea luI Ceaus-basa de zugravi din 1786, Noembre 28. Fiind-ce. Ionitä Meter Zugrav, s'a arAtat cu silintei slujbe la lucrul curte Gospodi a poruncilor Domnese, iatá dar ca sä fie de acum inainte cu mai multä silinte, l'am fAcut Domnia Mea nacasi-basa (sic) peste toll mesteriI zugravl, ceruia 'I-am dat acéste Domnésce carte la mend, prin care poruncim, ea mal entOitl se cerceteze cati sunt zugravi si se hränesc cu acest mestesug, sL pentru cep vor fi vrednicI de mesteri cu sell* mestesuguluI deplini intrati la vre-o orénduiale de dajdie,sri face felie de numele lor si de mahalaua unde locuesc si la ce orAnduialä de dajdie stint fiesI-care ase(;latI, ca se fie sciutii ca se nu fie volnic altul strein, fere scirea nacasi-basi, pane a nu intra la orénduiala bresleI lor si la dajdie dupe putinta lui, a mefacherisi mestesugul acesta, iar carele din mesterilcesciutT, naeasi-base ce vor intra acum la orénduialdi vor fi primiti bresleI lor, se va intémpla a strica lucrul cuivas1i va insela pe unii allil, sri aibe pentru unul ca acela insue nacasi-basa si a lucra la pagube, fiind-ce pentru aceea suut opriti allil fere de scirea lui a metacherisii mestesugul acesta. Se aibe orénduitul nacasi-basa d'impreune cu top' mesteriT zugravT, a face intre dênsii alegere de 3-4 fruntasT, earl' vor fi mal procopsitT la sciinta acestuI mestesug, spre a se numi proesLii bresle, cu care impreune sè face ionge, de a judeca pre eel ce intre dénsii de brésla acésta vor avea pricine pentru ale mestesuguluT lori pentru uce-

*) Condica No. 17, fila 72.

71 nicii alfl, pe care dupe obiceiul mestesu,guluI acestuia si dupe dreptate lndrepteze, cum si dintre densiI ceI earl vor face stricAciuni la mestesugul lor, judece dupe vina lor; la carelonijedécä vre-unul din zugravI nu se va supune de sinesI a veni chiding fiind, aibd volnicie nacasi-basai cu ceI-alLI proesti a'l aduce si färfi de voia luI cu Ceausul lor. Asisderea sá aihái el a sine cutie, dupe cum tete alte bresle iirmeza, in care sä fie datorI mesteriI a da ate o para pe septemänä, sd fie pentru milostenia celor scdpätatI, care haul* cu scirea proestosilor sä se cheltuiascä and va fi trebuintä, la loc cuviincios, pentru ajutorul vre-unuia din brésla lor vrednic de mild, iar sd nu se risipesa in zadar. «Pentru ucenici sä aibä a se urma dupe obiceiul lor, cum estei la alte mestesugurI, a nu primi un meter ucenicul altuia, ODA nu va imAini sorocul lul.i flind-eä dupe cum s'a 4;Iis mal sus, and se va intempla vre-o inseldciune ver cuivas, casasi-basa este dator a respundei a da sémä pentru una ca aceea,. dar poruncim ca tete tocmelite de lucro zugrAvier la verI-ce fel de binale, sd se fad prin scirea i marafetul lui,i sä aibä la cutia lor acel mester a da din tocméla pretuluI, talerI 3 la sutd. De la ucenicul ce va csi calfd, adecd mester, sA aibd casas-basa, and va esi calfd, a lua tale" 3, avaetul luT, asla sA intre la orenduiala mestesugurilor a lucra de sinesl mestesugul acesta, dupe cum se urméza si la tile rufeturile de alte mestesugurl, de del la starostiI lor avaet and es can. Drept aceea, poruncim voui tutulor mesterilor zugraVI, sä averi sci pe numitul Ionilä de casas-bas, aruia avert al da ascultare, la cele ce se cuvin ale hresiei vestre, dupe obiceill si dupe orénduiala mestesugulul, cum si la vre-o trébä Domnescd, and ve va cllidma numitul casas sA nu ve impotrivill, a pe unul ca acela are voe al duce si fdrd voia lui

ConstituliuneR acésta a breslel zugravilor sub maInaria mesterului Ionitä nemul- tärnesce insä pre aceI din zugravI, earl' nu sunt numaI naeasi, adea zugravi de binale, ci zugravI de icenei chipurT, adecd ceca ce numim astql pictorI-artisti. Acestia reclamä litI MaVroghenii cer constituirea lor in bréslä deosebitd. Mavrogbeni, in 1 Februarie 1787, le acordä cererea. MaI-marele, ski starostele se numesce archi-zugrav. Primul archi-zugrav e ales de pictorl in persena luI George Venier. Ca a se OM constiLui o brésId din pictoril-artistI, avend starostiai sfatul seü de betränI, cine nu intelege cA acesti pie- torI erail destul de numerosI in BucurescI ? Este decI necontestat progresi in acéstä artd frumesd pia la Linde secolubfi al

Lai intreg actul constitutiv al logeI, (numele de loja e consacrat chiar in actele de constituire a corporatiunilor pictorilor romibil din 4787 ): Litro alte mestesugurI trebuinciese obstieI findi unul al mesterilor zugra vIi nacasT, pe cari gdsindul Domnia Mea färd niel un fel de renduialä, din care pricia multi din ceI ce aveail trebuinte a lucra acest mestesug se insela, se pägubeai li se striea lucrul de cätre coi ce numal cu numele era mesterl si nu sciati mestesugul desevirsit, vrut'am Domnia Mea, ca dupe tete alte brésle, sä se pungi acest mestesug in orânduiala, pentru folos de obste, spre a lipsi acele inselaciunIsi dupe a nacasilor jälbIi cereff, am fost

*) Condica No. 17, fila 117. **) Posedem un tabel de zugravul Gregorie, represintand In 1789 pe N. Mavrogheni Imphriind darurY la °pare pi la scolarlY de It S-t Saya, gata a merge la résboiti contra Austriacilor. Opera e fiirte naìvz, negresit, dar este pretiásil din multe privinte, (vegT icóna la museul din 13ticureset) ***) Condica No. 17, fila t28 verso.

78 orAnduit nacas-basa pre Ionita gat -paste nacas eft si peste zugravI, andul cartea Dom- nieI Mele cu ponturile si povatuire cuviinciósä. «Dar dupe acésta, in urma, mesteriI ce sunt zugravI, vin cu jalba inaintéa DomnieI Mele si araändu-ne, cä mestesugul lor este deosebiti ca nu pot fi tot la o randuialá cu nacasi, cerénd a li se orândui lor un deosebit archi-zugrav, am cercetat Domnia Mea acésta si am gäsit cererea lor cu cale, pe carl deosebindu'i din nacasi, inaintea Domniei Mele IsI aleserä pe GheorgheVenier ca sa fie archi-zugrav peste me4eriI zugravI, Jar lonitä nacas-basa s. rèmina peste nacasI, färi de a nu avea a face cu zugraviI. Pentru care dam volnicie numitului archi-zugrav mal ânt6iii sa cerceteze (AV vor fi vrednicI de mesterl cu sciinta mestesuguluI deplini intrari la vre-o oranduiala de dajdie, sa facäBie de numele lori cu mahalaua unde locuesc frestul este apr6pe identic cu hrisovul dat lui ; de cett se adaoge, Cli calfa care deschide prei vtílie Sei dea la cutia bréslei cede 10 talen.Set' mai adauge mcci obligalittnea, ca atunci ca'nd vre-unu/ din zu- (Jravii eel invelati deseversit vor toemi un lueru din cele mai marl, arehi-zugravul set aibei a rtindui Naga' teed zugrav invefati calfa séu tweniei din yet mai prosti swe chicerniseget, a ajunge toli, dupe cum i prin cuvént deosebil am poruneit». 1787, Februarie 1.

A rchitectura inert nu pare sa fi 'limas Cu totul in urma pictura Dorinta de infrumu- setare a Bucurescilor se p6te constata, nu numaI dupe bisericile zidite mire a duoa jum6- late a secoluluI al XVIII-lea '), cii prin mal multe decrete domnescI. Aci insemnam pre a liti Ipsilante Alexandru, care vdipnd imposibilitatea de a intretine un oras prea intins, opresce zidirea ori construirea de case preste linia ce determina prin cruel in jurul Bu- curescilor Cu alt pitac adresat la Marele Spätari Marele Aga, in 14 Septembre 1785, s'a proi- bit clädirea a orI-ce bina in BucurescI «de la Mitropolit pewit la cel din urnaci negule- tor», fära de scirea i voia DomnuluI data in scris si cu pecetie Domnésca ").

Mavroglieni aducènd duo6 sorgintI de apa. in Bucuresd, zidi la casa apelor la capul poduluI MogosóieT un minunat chiosc, care deveni locul de preumblare al orasenilor, cum era si livedea de la S-tul Eleuterie. Chronicele moldovene ne ar6tä si ele nazuintele Domnitorilor de a infrumuseta Iasi promenada de la Copou, palatul Domnesc, cismele la porta Spiridon, etc. ''').

Veç n anexK princirdele bisericT clitdite In acéstit periba de tinip. *1) VedT Pitacul din 1784, Lille 19. VedT Cond. 12, fila 179. *at) Cond. 12, fila 311. ****) Dm In anexit pasagele principale din chrouicT pontenind de acésta.

ISTORIA CULTUREI NATIONALE

1800-1864

V. A. URECHIA

ISTOR1A CULTUREI NATIONALt

SECOLUL XIX

Academia romanä a cerut, pc calea concursuluï, Istoria sallelor romdne din secolul al XIX-lea. No" am crequt indispensabil, sä punem In capul lucrarei ceruta de Academie, cu titlul de e Introducere», o prescurtare din Istoria culture"' nationale, din secolil, cari preced pe al XIX-lea. Nu se puté esplica cultura Mani festata chiar la inceputul secolulul al XIX-lea fart" o cunoscinta prealabila a Istoriel culture" anteri6re.

De aci pa§im in desfa§urarea documentata a Istoriel sc6leloriin genere a culture" romdne din secolul X1X- lea.

CAP. I.

X RES Oc, i.El 2 fa Mal mil de cat off unde este locul sa ne inscriem in contra asertiunel, ca numai de la Glieorghe Lazar si Glieorghe Asaki reincep scolile romane, in acest secol. Ca prin acestia se organiséza sc6la dupe un sistem europh, e lucru M'ara' de drI-ce contestatiune; dar ea existat inain te de eI scolI romane, In acest seco!, orY cd ail existat numal scolI grecescI, iatä ce nu admitem si ce vor dovedi maI la vale un qir destul de mare de documente.

In pragul secoluluI avem, in fruntea bisericei muntene, pe Mitrop. Dositei (1793 pana la 1810). Acest prelat Vf-a castigat nume bun, pentru agite românescli grecescl, a ea- rora tipiirire a paironat'o, ski' a provocdt'o *). El a consacrat averea, precum se scie, culturei nationale, dispiniénd ca din venitul ei, sa se trimitä tinerI la studii in strainètate.

Emul glorios al acestuia affam indata, in Moldova, pe Mitropolitul Vepiamin, despre care Mata avem a aminti maI la vale.

Pe o trépiä ceva mal jos vom numi pe Iosif Episcopul de Arges, futre 1793-1820. §i de la el avem de notat publicatiunI diverse..

La 1801 flind Domo Alexandru Moruzi V.V., cu putin timp inainte de inlocuirea la muntenI, prin Mihaiü Sutil, se preface din temelie seo:4a de la S-tul Glieorghe cu indem- nareai sirguinta Pr. SE Sale Mitropolit al Ungro-Vlachid, Chiriu Chir Dositeiii Çcu cheltuiela M. S. si a P. S. S. a Pärintilor Episcopi si a altor boerIi negutatorI ; fiind epistat Dimitrie Ghizdaväi Dascalul :).

La 1802, Septembre, Caimacamia tèreI romanescI, intre care era si losif de la Arges, reinoieste veniturile acordate din vinericia scOleli bisericel de la Agieset, a ha Bezedea Gri,gore Sutu ***)

La 1802 bärbatI fOrle reputat.I, ca Dimilrie Bibescu, Nic. Brancovean, Scarlat Ghica, Manolache Cretulescu, Radu Golescu, Isac Raleti Scarlat Campineanu, presinta Dom- nitoruluI Constantin. Ipsilante, anafora in carespun ca, edupe ponina aù cercetat socotelile epitropieI obsteschi ail constatat rèmasita de banI de primit pe 1802 de la eparchiT, din veniturile scedelor pe anul 1802.

*) Veçrf principalele cArtt, In anexa la acésta paginl. **) Inscriptiunea care era In fruntea edificiulut sc6leY. ***) Cond. 48, fila 141.

IntArsliarea a provenit, dupe cum arété archiereiI, din faptul, cA unii din egumenil monastirilor çlic, el li s*art intémplat pagubA din cutremur. Egumenii refusaii de a plAti sumele hotérite de la fie-care monastire si sub cuvént, a in urma cutremurulul unele so:51e se inchiseserA. BoeriI DivanistI, prin anaforaua acésta arété, ci egumeniI n'ail dreptate, eAcI scaele sunt deschise, pentru care sunt canonisite aceste eraturl : «Scédele se allA descbise invéfénd copii, atét acele de pe afarA din judefe, cati acelea de aici din Bucuresel.» Care erati aceste scolI din BucurescI ? La S-tul Saya se mutase, dupe cum am védut, curtea la 1791/2. Scóla elinéseä de aicI Mg se contopise intru cu so:51a organisatà la biserica Wilma Bälasa. DecY velifiI boierI numérä scóla de la Demna Bälasa intre sc6- lele domnescI; apoI numéra sofa de la S-tul Gheorghe Vechiü «a cArora daseAll cer dreptul lori epitropia nu are de unde si le réspundA). Velip boerI se rog de Domnitor :((ea sA orAnduiasa (Mitropolitul) mumbasirI la a- ménduoè eparchiile, sé stringé acéstä rémAsilA de banIi si'l facé teslim la samesul epi- tropieI, spre avea sub pecetie, ea un amanet, pAuä se va da a duoa luminaté poruna a M. Tale)). eatre acesta ark:Am InAlfimii Tale, a din eratul scedelor opresc eparchiile pe an cAte 2.670 talen, insA Mitropolia i Episcopia ArgesuluI 600 talen, pentru léfa a 10 daseAlI de prin judefe, cu unul din orasul PitescY; Episcopia Arges 1.400 talen, 'MA 500 simbria dascAluluI elinesc ot Craiova, 120 aI (lase:Oulu! slovenesc ot tam, 305 dascAlilor de prin judefe, 240 un dascAl grecesc din Rámnicul-VAlcea, 240 pentru Giarach de Ramie si 670 Episcopia Buzèü, adecA 250 simbria daseguluI ot Buzéti, 240 simbria doftoruluI de la spitalul Geri*, 180 simbria a 3 dascAlI de prin judefe. Inefit pentru dascAlul elin din Buzéfii pentru doftorul de la spitalul GerlasI scimi noI, cl acestI duoI sunt si acolo la eparchie fac slujba lor, iar aceI treI dascAlI de prin judete, cum si daseäll i giarachi de la cele-alte trei eparchiI, nu scim de ail fost in slujbä, ea sé aibá pentru ce li se da platA;maI vértos in eparchia RémniculuI, din turburArile ce ail fost in partea locu- luI, este sciut, cA dascaliI in Craiova, ski pe la judefele ot peste Olt n'ail fost *) Cu tóte acestea fäcéndu-se luminata poruna M. Tale de a se cerceta, se va lua deplind pliroforie. 1802, Decembre 4.

La 1802, Mali"' 19, fugise din BucurescI Domnu M. Sufu sub pretext, cé se temé de nAvalirea turcilor din Oltenia. Pérta dé Domnia Valaijiel, la Iunie 1802,1uI Alexandru N. Sulu, deja Domn si al MoldoveI, dar in August ii mazilesee si pe acestai numesce pe Constantin Ipsilante. Boerii semnatarI anaforaleI de mal sus, sunt Caimaczmi, pAnd la sosirea luI Ipsilante, cAruia adres&A anaforaua in Decembre 1802, dupe ce a sosit in scaun. Ipsilante (Const.) pune pe anafora resoluliunea urmalere :((Dupe anaforaua ce ne fin D-lor boerl velifI, ce ad fost orAnduip asupra socotelilor epitropiel obstescI, scriem P. S. Tale PArinte Mitropolite al Ungro-VlachieT, sé rAndueseI mumbasirT, ca d'impreunA cu orénduitul EpitropieI, ce este la cutia scédelor, sé implinései acestI banTsi sé ne aducl rin- duitul Epitropiei r6spuns, cum cé s'art flcut teslim, carele nu are a primi, ski a cere vre-o sleciuialé de la acestI banI eI scélelor.i **). 1803, Ianuarie 6.

*) i8ox Noembre, ta locul luY Moruz a venit Domn Mihaitt Supt. In domnia acestuia In cele 5 judete oltene ad névélit de la Vidin bande turcescYj an pilstiit Ora péné la Caracal, dar s'ad te- mut sé trécit Oltuli spre BucurescY. **) Cond. No. 45, fila 40 verso.

Din aceste acte se vede, cA salele din téri continuad dupe organisatiunea de la 1776. Intrerumperea invititurilor ad putut sA se intémple numaI in judetele oltene invadate de bandele turcescI. Imultirea chirurgilor, a doctorilor si spitalelor prin téri, inci resultA din celirea actelor de sus.

In 1803 constatim existenta uneI scóle etocmitä de inv6titura copiilor Mil de plata, pe mosia Tirtis6sei a postelniculuI al treilea Gr. Bujoreanu. Acéstä scóli a fost miluiti si de Alexandru Ipsilante. Acum Constantin Ipsilante fiul, intiresce dreptul de bAlcitl, pentru ca din venitul acestuia sA se ajute biserica si scóla ').

In urma cutremuruluI mare, la 1803, localul scóleI de la Dómna Masa s'a diripinat, r6mAind numaI o singuri camerA, unde niel se pede tine clas, niel' pot locui ucenica si cu atAt mal putin dascAlii. Deja Dositeid Mitropolitul si ali membri din Epitropia obs- thsci, inainte de Iulie 1803, ad fost cerut domnitoruhd, si fie obligatä biserica Domnita BA- lasa si restaure localul de sc61A, dar ea a declarat ci n'are de unde si cA chiar in trecut acest local 1-a ficut pe datorie. Mitropolitul Dositeid, ea s'A nu se piardi acésti. scóli «si procopséla copiaor si se taie a nu mal fi care niel la atujul M. Tale nu este primili. una ca acésta, ca si. nu se faca un acest fe] de lucru necuviincios si a se lipsi orasul de acésti podóbi , Mitropolitul s'a hotivit, si dea pentru sc616, mitocul de lAnga biserica ce se numesce Migureanu, fcu case inalte, cu beciurl si cu deosebite od'al la pórti si cu tóte cele trebuincióse, cu indestulare la top' dascilil i ucenicii str6inI, pentru sedere, paradosit, pentru cuchuie, pentru slugI, si pentru verl-ce, fiiri de a mal' pitimi verI-o ste-

nachorie». . Mitropolitul insi arétä, ei aceste case ad nevole de reparatiunI, cari dupe devisul ficut de maI-mare-basa, vor costa 3.500 talen. Mitropolitul se r6gA, ca acestI banl si se imprumute de la fondul spitalurilor noI, cu zapis, ei la anul viitor se va restitui suma. Dumnitorul aprobi acésti punere la cale, cu resolutiunea sa din 7 August 1803.

Din 1803, Februarie 10, avem o anafora ar6tAnd DomnitoruluI Ipsilante, istoriculbise- riceI si se6leI de la &atina. Neaga sopa lui Ionascu Mazilu ziditorul si inzestritorul bisericei si scóleI din Slatina, a cerut de la Domnitor si i se lase 61 o vie. Ipsilante, asupra petitiuneI NeagiI, a insircinat pe §etrarid Constan tin, si cerceteze cum stä afacerea si déci sc6la urmézi si in ce mod ? Const. §etrariii, prin raportul gil din 10 Februarie 1803,0 aré LA, ciscóla functionézi cu dascilI nelipsiti, plätill din venitul bisericei ; ci sunt 3 das- edil si anume ; un preot cilugär grec, ce paradosesce matimile luI, altul iarisl grec inv6- 1And latina pe feciori de boerl si al treilea dascAl rominesc pentru copiii ortisenilor. Invè- tAtura este gratuiti si Neaga plätesce prin chiverniséla sa simbriile dascililor. Dim in anexa' acest raport, care ne confirmi existenta une't seóle la 1803, in Slatina -).

Allá scólä existAnd in 1803 este aceea de la mosia §unta, din jud. DAmbovita, interne- iati de rèposatul MateI Locusteanu Biv-Sluger, in timpul domnieI luI Mihaid Vodif Sutu. Cunst. Ipsilante prin hrisovul din 1803, Iulie 14, amintesce, ei acésti scedi a fost inzestrati cu óre-cari veniturI de Mihaid-Vodi Sutil 1792, Maiii, si ci aceste mili ar fi fost reinouite bisericeT si sc6leI acestia de pe monja §unta, judetul Dimbovita, de citre Domni- torul Alexandru Moruzi si de tatAl aceluia si de ceI-alp Domni din urmä.

*) Vedi In anexh. hrisovid din 1803, Lililí 8. **) Condica No 45, fila 209 verso.

Iatä acest hrisov :

IIrlsovul eéposatulul Maleta Locusteanu V.-Shmer «De vreme ce credincios Boerul Domniei Mele, réposatul Mateiù Ilcusteanul V.-Sluger, avénd o mosie ce se nunnesce §una in sud. Dgmbovita, pe care mosie flindi bisericd unde se cinstesce s't se prAznuesce hramul AdormireI Prea-Sfin te! Stapdnil néstre de Dumnet)eil Näscètelre, dupe ce aft inzestraro cu odAjdii i cu od6re, cdte sunt trebuincicise, aft aseçlat preot, care de apururea slujesce S-ta Leturghie. iosebit de acésta att maI impodobit acéstd biserica si cu dascal,.si ati fäcut orAnduiald de t'ImIä copii sgrmanii sgracI färä de platd, avAnd si plata ostenelilor, atdt preotul cdti numitul dascal de la numitul Boer, pentru care fgAnd rugAciune numitul Boer Domniei Sale frateluI Mihali Vodd Sutul, ca sd facd ajutori mild acestii bisericI spre a se ajuta atat la trebuintele sale, cdti acei copii sérmanI la imbracAminteai cheltuiala ce vor avea trabuinte, vgçlum Domnia Mea hrisovul Domniei Sale cu 1. 1792, Maitl, prin care ordnduesce mild S-tei Biserid, acel preot sd fie scutit de telte ddjdiilei angariile, ori cate vor esi pe alti preop dajnici, cum si de poclonul vlädicesc, de niel'unile supérare sg nu aibä, cumidascAlul sd fie scutit de téte dAjdiilei angariile orI cale vor esi pe térä de la visteria Domniel Mele ; Asisderea sä ja de la ocna Telega pe tot anul 100 bolovanI, pentru ajutorul bisericei acelor copii sérmani, cum si lude 6, eimenI stréinl fdrd pricind, pe care gdsindul cercetAndu'l D-lor ispravnicii dupe adeverintele ce vor aduce, sg li se dea si pecetluituri de la visterie, spre a fi in pace si nesupgratI; asemenea s't slug,I ce va avea S-ta hiserick sd fie scutiffi apératI de dijmärit,i vinul de vinäriciii s't 300 oi de oierit; care aceste mili inoit in urma, atat de la fratele Domn Alecsandru Muruzi Vodä, cdt si de Mdria Sa pärintele DomnieT Mele si de cei-a11.1 Domni din urmä, precum din hrisévele Domniilor- sale ne-am adeverit. Drept aceeai Domnia Mea milostivindu-mé, inldrim téte aceste mili, ca sd se pdzéscA nesträmutat, sä fie spre ajutor la cele trebuinciése. Adeverind hrisovul acesta cu insds1 credinta Domniei Mele Ioan Constandin Alexandru Ipsilant Voevodi cu credinta pré iubililor Domniei Mele fi!: Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae si Ion Voevostf, mar tori fiindi D-ion cinstitii credinciosI boeri velii ai Divanuliff Domniei Mele, si s'a scris hrisovul acesta la anul ântèiù dintru dntéia Domnie, aci, in orasul scaunului DomnieI Mele BhcurescI, la anii de la nascerea lui Isus Ilristos, 1803, Iulie 14, de Chi- Logofét de Divan.

Un alt boer Dumitrache Locusteanu, sub Domnia lui Miliaii Suhl, afi fdeut biserica scéla pe mosia Greci, din judetul Ilfov.i «ají aseçlati dascali de invéldtura sérmanilor copii, rara de platd, cu simhrie de la sinesI. Ipsilante, la 1803 Iulie 31, intdresce téte veniturile acordate scéleIi bisericei de Domnii predecesor! ''). Iatd intreg documentul : Cartea lui Dumltrache Liicusteanu Siuger «...ZemliVlascoi. De vreme ce repaosa tul Dumitrache Liicu s tea nu in viéta film], din ri v n a crestinéscA a pus cheltuialäi ostenéld de a preinoit si a dres sfanta bisericd de la mosia so, ce se numesce Grecil, ot sud llfov, la care dupe ce a dat zestrea ce trebuinciúsá si a pus preot de slubd, a aseçlat si d'asea de invelátura sérmanilor feírcl de platá, cu

*) Condica No. 45, fila222. **) Cond. No. 45, fila 197-

87 simbrie de la sineg; de aceea clara,i fratele Mihaiù Vodä. Su/ni, véçlénd huna faptii a sa, a bine-voiti prin hrisovul DomnieI-Sale a fdcut mili sfintei biserici, pentru a putea tine orinduiala ce a isvodit la acéstä bisericäi se0:51ä, ca si iae de la Ocna Telega pe an cite una sutd bolovanI de sare,si lude 10 6menI sträinI, fird de niel o pricind, fdcénd nedajnic si pe acel dascäli preot, scutip de terte (Vide i orinduelile Domnesd, Archie- rosa, stupiii vinul din drepte viile bisericeT, de dijmarit, de vindriciti,i oI 400 de oierit si un sitas de liganY anume Gafiti, a inchinat Domnéscä danie sfintel biserici dintre tiganii DomnescI, cari aceste mili inoit de fratil DomnI din urmä, precum din Cit./de Dom- niilor Sale am adeverit ;decI,. invrednieindu-ne Domnul Dumnet;leil cu Domnia acesteI pravoslavnice 160, am bine-voit Domnia Mea de inoimi intärim tete acestea mai sus arètate mili, cu care sä se pótd linea orinduiala sfinteI bisericI si a sc6leI de acolo; de care poruncim Domnia Meai la tull, carI se envine si le pizéscii sd le urmeze tóte acestea, ii saam receh gospod». 1803, Tulle 31.

Din 8 Iunie 1803, eati un hrisov relativ la se6la si biserica din Poiana, judetul Jalo- mita. Acéstä scOld continua a existe de la 1792, si Domnitorul Constantin Ipsilante le-ail constituit unele veniturIi scutirI '). «Zemli Vlascoe. Fiind-cä sfanta si Dumnopiasca biserici din Poiana sud Ialomita, unde se ciustesce si se priznuesce hramul sfintuluIi ficitorul de minunl Ierarhului Nicolae, este la loc cu primejdid de ale rdimiriiiI intOmplärI, din care pricind r6masese la deripd- nare,i prin silinta clitorilor s'a adus la stare, care fiind departati de orase s'a intocmit sc6lä de invèlatura copiilor,si pentru a se putea tine biserica §i, sc6la in starea lor, avu mita Domnésed, ro in cdrple ce le vNum, insi de la Miria Sa pdrintele DomnieI Mele, prin cartea de la lét 1797, Aprilie 10, i de la Domnia Sa repausatul Constandin Vodd lIangeri, prin cartea de la lét 1799, Septembre 16, ca sii lie duoT preoll, ce se aftd, cd fiind la numita bisericd, anume Popa Tordache i Popa Minad, scutip de tóte &rae preo- leseI, si un (tasoäl al scOleI de la numita bisericä, si fie scutit de hite däjdiilei orindu- ielile preI, cum si drepte bucatele preotilor si ale dascilului si fie scutite de vinärieiti dijmdrit. Asisderea sä lie i ducif lude strdinIi fdri de pricind de dajdie scutilli apiratI de tettedajdiilei ortinduelde Visterie, carora, dupe cercetarea ce li se va face de cätre ispravniciI judeloluI si li se deai pecetluiturI Domnesci. Deci invrednicindu-mè Domnul Dumnedeii cu Domnia acesteI pravoslavrtice ëiT, ne-am milostivit de am inoit mila acésta, d upe cum se coprinde mal sus, si se pAzéseä nestrdmutat, spre a fi sfinteI bisericii scOleI de ajutor si de intärire, iar Domnie Melei pärintilor DomnieI Mele, vednicA pomenire. Rugdm dar si pe allIfralI Domni, carI in urma l'Astil se vor invrednici cu obliduirea acestei tèrI, si bine-voiaseä a invoi s't a intäri mita acésta, ca si ale Domniilor Sale mili si facerI de bine, sd fie in urmá de alta tinute in sémä. ii saam receh gospod.»

Altd scOld sätésci existind in 1803, este acea de litiga biserica ce se numesce Va- §ianca din Ilfuv. Acésti scòlä a fost deja miluitd de Alex. Vodä Moruzi din ambele Dommi. ...Zemli Vlascoe. «Fiind-ca sfântai Dumnedeiasea biseried ce se numesce Vetsianca ot sud Ilfov, unde se einstesce si se präznuesce hramul prea sfintel Ndscaérei pururea

*) Condica No. 45, fila 154.

feciarel MarieI, la care se allái sal& de invéteiturd de eopii, siíraci, a avut milä afat de altI fratI DomnI de maI inainte cat si de la M'ária Sa fratele Alexandru Iroda Moruzi, dintru aménduoi Domniiie, a tine lude 15, 6meni fArá pricina de dajdie, precumi dud preotI aI bisericd, un dascal si un grgmatic, scutitli aparalI de réndul dajdiilor, precum drepte bucatele lor de dijmgrit i vinaricifi ;drept aceea dar, si Domnia Mea ne-am milostivit de am inoit si am intärit mila acestei sfiinte biserici, ca sä i se pazésca nestramutat, si poruncim, cA gäsind 6rnedi fara pricing, sa'I cerceteze ispravnicil, de oranduialg, fiind cu adever rara pricini, si le dea adeverintä de numele i chipul lor, dupe care si li deai pecetluiturl gospod, ca sa fie sfintei monastirIi scedeI de ajutor.» 1803, August.

Din 15 Ellie 1803, Domnitorul Ipsilant Const. intgresce alt hrisov al luI Alexandru .Moruz in favarea schituluI Mareulesci, de land C.-Lung, si a scald ce a in flintat reposatul Dumitrascu Roset, titorul schituldi *) eZem. Vlaseoe. Fiind-ca reposatul Dumitrascu Roseti ce era ctitor schituldi Mar- culesci de Mug orasul Campu-Lung sud. Muscel, prin jaiba all fost aretat la Dom- nia-Sa fratele Alexandru Voda Muruzi, cum ca in orasul Campu-Lung a ficut numitul reposatul óresI-care zidire, un hanisor cu odaI de gäzduire pentru folosul schitulul pentru 6res-ce ajutor la se6la, ce a intocmit de invèlgtura copiilor, ¡Ara de plata, si pentru hrana siracilor, ce sunt a se ajuta de la acest schit la siraciai neputinta lori unde astepta a se folosi schitul de la acest hgnisor, ca sa peita s6virsi acele ajutorurI sufletescI, carI sunt vrednice de pomenire, si de impottivä, a de pururea este sup6rata de catre boierI pe,ntru conace, cat si de insusI ispravnicil judetuluI, din care pricing nu numaI se folosesce cu nimic schitul, ci inca este pAgubas si de cheltuiala ce a facut, facend rug- ciune Domniei-Sale ca sa dea porunca de aperare, a cgruia rugaciune fiind cu cale s't pri- mità-Domnid-sale ca o drépta, a dat Domnia-Sa carte de aperare. Pentru aceea si Dom- nia-Mea ne-am milostivit,i dam acésta Domnésca misted carte, prin care poruncim sä fie aperat acest hänisor de conace, atat de catre altI verI-cine, cat si de catre ispravnicil ju- detuldi, ca avea schitul folosul sea de la dénsul, spre a se ajutai scella ce a intocmit de invetatura copiilor fall de plata, cum si sèraci ce sunt oranduiti sa se ajutoreze la s6rAciei neputinta lor. ii saam- reeeh gospod.» 1803, Iulie 15.

Jata acum alt hrisov care amintesce de seeda publie,g de la Florescil-din-Dél, judetul 11- fov, weird anteriéri anuluI 1792 si care continua la 1803, Itmie "). Zeml. Vlashoe. aDatam Domnésca n6stra carte S-td i DumneçIeesciI biserid de la Flo- resci-din-Dél sud. Ilfov, unde se cinstesce si se präsnuesce hramul AdormireI Prea S-teI stäpand nóstre de Dumned.eg nascètérei pururea Feciaril Marie!, ca sa aibä milä de la Domnia-Mea, a lua pe tot anul sare din ocne, eke 100 bolovanI ; asisderea si fie lude 15, strainI färg pricing de dajdie, earl dupe cercetarea ce Ji se va face si dupe pecetluiturile ce li se vor da, sä fie scutipi nedajnicI de orI-ce oranduelli podveze vor esi pe Ora; sä nib& duoI preop, un gramitic, scutip de ori-ce.; cu acesta mili sa póta finé acésta biserica scellä de invèlatura saracilor copiI, fait* de plata, pentru cA acéstä milg all avut'o atat de la fratii DomnI de maI nainte, cat si de la Maria Sa pgrintele Domnil-Mele, prin carteace o tqum, cu lét 1792. Drept acea invrednicindu-ne Domnul Dumner,leil cu domnia acesteI

*) Cond. 47, fila 196. **) Cond. No. 47, fila 238

89 pravoslavnice 160, ne am milostivit Domnial-Mea si am intärit acéstä milä, ca sä se pä- zéseti ne strämutat; pentru care rugäm si pe fratii Domni din urnia néstri,sä bine-voiascä a Intiri acest privilegia, cu rävna aceea ce am avut inoI spre intirirea privilegiurilor altor 1'1.41 Domni, ce aa fäcut la asemenea Stinte locasurI, ?i ale Domniilor-Sale sà fie in urmä päzite. ii saam reeeh. gospod.» 1803, Iunie 8.

In satul Furduesei din Ilfov, la 1803, exis(i scéld de invatätura copiilor. Domnitorul Ipsilant ii relnouescé-milelei scutirile, mai 1ntéia in 17 Iunie 1803 si apo prin lirisovul Septembre 7 acelaq an; din Ose lude cat avea bisericai scéla acésta 'I däruesce 12'). «Zeml. Vlashoe. Fiind-cä S-ta biserici de la satul FurduescI ot. sud. Ilf.i unde este §i, seaci de Inviritura copiilor, afländu-se fi:5de grachi däripanatä, are mili de la &ala' DomnI de maI nainte a tiné 6 lude eimenI sträinT, fär de pricini de dajdie, cum si drepte bucatele sale scutite, pr. stupI i rämä'torI de dijmäriti vinul de vinäriciii, precum ne pliroforisim din cartile Domniilor Sale, ce le v'éçlum. Dec1, dupe pliroforia ce am luat Domnia Mea de scäpitätiuneai starea acesteI sfinte bisericI, ne milostivim si peste lude 6, ce a avut pini acum, i mal häräzim inca 6, 6nrien1 M'A de pricinä de dajdie, sträinT, ea si aibä de acum inainte acéstä biseric5. lude 12 ; de eare'si poruncim Domnia Véstrá ispravnicilor aI judetulul, suparare 6menilor acestora sä nu facetI, ca sä'i pétä avea bise-' rica de ajutor.» 1803, Septembre 5.

Scóla de la monastirea MotrultiT, din MeliedintI, amintiti la 1793, continitä la 1803. Domuitorul dä in 12 August, innoirea anteriérelor hrisave pentru scutirilei muele acordate '').

La 28 Deeembre 1803, Const. Ipsilante numesce (lasca' la Craiova pe Dimitrie Gheor- ghiadis, dupe alegerea dasciluluI Lambru din Bucuresa pice pitacul Domnesc «Intirim Domnia Mea alegerea ce printeacéstä anafora ne aréti didasoilul Lambru ci a fäcut de Protodascil la Craiova pe Dimitrie Gheorghiadis, pre carelesi randuim Dom- nia Mea, si poruncim sfintiel tale iubitorule de Dumne§leil Episc6pe al R(Imnicultd,Dum- neavelsträ. cinstitilori credinciosilor boierilor DomnieI Mele, Vechilule al Cäimacimiel, boierilor DivanitI de la Divanul nostru ot Craiova, ca pre acesta sä'l aeçlatïsi sal metaherisitY dascil Protos al salid de acolo,i pentru un ipodidascäl de se allá acolea vre unul destoinic precum trebue, bine, iari de nu, sä se insciinteze iaräsI aicI la dascálul Lambru, ca sä fach alegerea si de ipodidascAl 4803, Decembre 28.

La inceputul anuluI 1808, Alex. Ipsilante numesce doctor al orasuluI CraioveI pe Dr. Panait si ea chirurg pe Moral, pe carI archi-iatros, adeci Doctolul principal '1-a examinat si 1-a gä'sit vrednici.

*) Cond. No. 47, fila 77 L fila 169. **) Cond. No. 47, fila 121. ***) Cond. No. 46, fila 172.

Tata pitacul Domnesc catre Caimacamul CraioveI «GinstiOlori credincio0 boerilor Domniel Mele, Dumnéta Vechilule al caimacämieI §i D-v6strd boerilor divaniti de la divanul nostru Craiova, am v4lut Domnia Mea In§tiintarea ce ne-atI fácut pentru mal jos numitn Panafot Dohtorul PolitieI §i pentru Mural Gerahu; pe carI flind cdi DumnéluT Arhi-Iatros, prin cercetarea ce ad facut, II adeveréza de vred- iatti dará 'I oranduim qi Domnia Mea, dupe cererea Dumnévósträ, ca ad fie numitul Panaiot dohtor al politieT acolé, cum §i pe numitul Moral GerJli, avéndu'§I oranduita Mía, dupe hrisovul Domniei Mele).»

In 15 Octombre, acela§ an 1803, domnitorul regulézd veniturile din carT ad a se plati doctoruli chirurgul Craiovei. Tata acest hrisov

Ilrlsovul pentru oranduiala doftorului sl a glarahultd de la Cralova Fiind-ea Intr'acele-alte bune oranduell §i intocmirT, carT voim Domnia Mea ale avea politia nóstra de la Craiova, pentru folosul de (Anta, ca §i acésta de aice, este una §.1 Ud-- hui* de un doftori de un gérah, slatatorI pururea acolo, spre a se cauta la IntOrnplure de trebuinte, atilt familiile boerescT, cat §i cer-altl ora§enT; fácut-am Domnia Mea cercetare de ordnduiala ce a fost Inainte §i atin de la Dumnélor cinstitI §i credincio§I boern DomnieT Mele, Vechilul CaimkämieT, i boerii DivanitI de la Craiova, cati din condicile DivanuluI, ne adeverim, cä se da de la Domnie inteun an 1.080 talerT, d'inteaceste slujbe, peste banil Camern : ad 220 talerI din vama CraioveI, 220 talen l din vindriciurI, 220 La- , lerI din oierit a cincI judete, §i 200 de la cene, din cari lua un Doftor 1.000 taleri §i un spiter 80 talen. Care acésta ordnduiala de clarea numitilor banT, nu numal voim Domnia- Mea a se urma cu nesträmutare, ci inca, dupe rugdciunea ce ne-ad fdcut Dumnélor hoerT divanitT, 'T-am mal adaus peste numita suma de 1.080 talerT, alIT 470 talerl pe an, adecä din vama Craiove 310 talerI, din oierit 310 taleri, din dijindrit 310 talerT, din vindricid 310 talerT, §i din ocne 310 talerI, ce se aduna peste tot 1.550, talerI; iard§I peste bann CameriT, cum ad fost mai nainte, din carT ace§II banI oränduim s'a se dea la un doftor 1.200 talerl, §i la un Gerah 350 talerI, ca cu adausul de léfd, ce li s'ad t'ami de Domnia Mea multämindu-se, sa fie ostirduitorT, atea doftorul cat §i gerahul, intru intilmplät6rele trebuinte, ce vor avea ceI neputincio§I de a'§I dob'endi indreptarea §i tamaduirea lor; decI pentru a fi acéstd ordnduiala bine pazitäi a se urma clarea acestor leff purureai tot- d'a-una cu nestramutare, pentru folosul cel de ob§te, carde il voim Domnia Mea al Dum- nélor boerilori al tuturor locuitorilor no§tri din partea locului, am bine-voit a Mari acésta §i printeacest DOmnescul hrisov, adeverit cu insu§I Domnésca nóstra iscäliturä §i pecete, §i cu credinta prea iubitilor DomniI Mele fil: Alexandru, Dumitra§co, Gheorghe, Nicolae §i Ioan Voevonli §.1 cu mdrturia Dumnélor cinstifilori credincio§ilor boerl velitI ai Divanului Domniei Mele: Pan Durnitra§co Racovitd, V.-Vist., Pan Scarlat Ghica Vel.- Spät., Pan Constantin Cretulescu V.-Ban, Pan Gheorghe Mavrocordat Vel-Post., Pan Radu Golescu V.-Vornic, de téra-de-sus, Pan Isaac Ralet V.-Logof. de téra-de-sus, Pan Cons- tandin Stoilescu Vel-Logof. al ob§firilor, Pan Scärlat Campinénul Vel-Vornic de téra-dejos, Pan Dumitrache Racovild Vel-Vornic, Pan Barbul Vácarescul Vel-Vornic, Pan Con- standin Falcoianul Vel-Vornic al ob§tirilor, Pan Istrati Cretulescu Vel-Logofat de téra- dejos, Pan Mihälache Manu Vel-Vornic al politieI, Pan Iordache Filipescu Vel-Cäminarid,

*) Cond. No. 46, fila 443- ") Cond. No. 46, fila 164.

Pan Constandin Grädisteanu Vel-Paharnic, Pan Ienache Golescu Vel-Stolnic, Pan Scarlat Isvoranul Vel-Sluger, Pan Iancul Vel-Pitari Ispravnic Pan Isac Ralet Vel-Logofôt de 16ra-de-sus; sis'a scris hrisovul acesta la al duoilea an d'intru antéia domnie a Dom- niel Mele aicI in orasul DomniI-Mele BucurescI, la anii de la nascerea lui ilristos 1803, Oetombre 15.»

O nora regulare inteacéstä afacere intervine la 1805, prin hrisovul de la 20 Iunie acel an, care este me jos, in nota.

Hrlsovul dottoruluii spilerului de la Cralova de plata ce atí. «Fiind-ed mire cele-alte bune oranduelIi intocmirI pentru folosul de obste, care voim Domnia Mea a le aveai polilla nóstra de la Craiova, precum se urméza si la acésta de niel, este una si trebuinta de un doftor si de un gerah statatorI apururea acolo, spre a se cauta la lntémplarl de trebuinta, atat familiile boieresd, cai ce!-altI orasenii locuitori aI nostri din partea loculuI, facut-am Domnia Mea cercetare de oranduiala ce a fost inain te acolo, si atat de la Dumnélor cinstilli credinciosiI boierI DomnieI Mele Calma- camul i boieriI DivaniII de la Craiova, cat si din Condicile Divanulul, ne adeverim, ca maI inainte se da de la Domnie, intru un an talerI 1080, dintre aceste slujbe, peste banii Cameref, ad. talerI 220 din vama Craiovei, si 220 talerI din dijmarit,i talerl 220 din vinaricia, din oierit a 5 judefe,i talerI 200 de la Ocne, din care lua in dolltor talerI 1.000 si un spiler talerl 80, care acésta oranduiala de darea numitilor barrí si in vremea Domniei 1516stre nu numaI am poruncit de s'a pazit, ci inca dupe rugaciunea ce din anul trecut ne-a fäcut boieriI DivanitI, am mal adaus pentru numita suma de taleri 1.080, altI talerI 470 pe an, ad. din vama CraioveI 310 talerI, din oierit talerI 310, din dijmärit talerI 310, din vinariciô talerI 310, din Ocne Oled 310, ce se aduna peste tot talerI 1.550, iaras1 peste banii.CamereI, cum a fosti InaI inainte ;din care acesti banI, am randuit prin hrisovul ce am dat la lét 1803, Octombre 45, s'a se dea la un dolitor talerI 1.200 si la un gerali 350. Acum iarasi dupe ar6tarea ce ne face DumnéluI Caimacam, cu Dumnélor boierii DivanitT, de acolo, prin Dumnélui V. Ban, cä dupä scumpetea lucrurilor ce se urinéza acum Inteacéstä vreme, a se line un dolitor bun trebue plata de simbrie pana la talerI 4.000, si cu tôte cái iubitorule Dumne4ii Episcopul Rámnicului DumnéluI Caimac,am cu-Dumnélor boieri din bun proeresis, vor ajuta la plata de dolltor, iarit nefiind de ajuns cu ceea-ce a fost oranduit pana acum, facutuneail rugaciune,ca dintru aceste huzmeturI, sä se maI adauge la acéstä plata a dohtorulta, spre usurinta Llam- ador, iarä cu cea-altá plata se incarca Dumnélor dupe fagaduinta ce el dat ; am primit rugaciunea Dumnélor si am adaus la dohtor talerI 200, spre a lua pe tot anul talen! 1.400, care acestI talerI 200, sd se dea tot dintru aceste cinc! huzmeturI cu orânduiala ce se,arétä mal' sus, si unde da pana acum talerI 310, de acum inainte, fie-care cumpè- rator de hazmet si dea po talerI 350: iara cel-a111 taleri 2.600, pana la implinirea sume! de taleri 4.000, indatorim pe Sfintia Sa parintele iubitorul de Dumnelefl Episcopul Rômnicului ä da taleri 250, si pe DumnéluI Caimacamul CraioveI taleri 250, si pe Dum- nelor ce!-altI boierl top', ca dupa fägaduiala ce aù dat top, sa dea cu analoghie suma ce se aréta mai sus, cu care adaus de lefa, ce s'a facut de Domnia Mea, si cu ceea-ce se va da de la nurnitele obraze, sa se lie dohtor bun, care dohtor multamindu-se cu acestea, sä pazésca legatura ce va face cu Dumnélor maI sus numiliI boierI,i sa fie osarduitoff, atat dohtorul cati gerahul, ce are din venitul huzmeturilor, oranduit talerI 350 intru in- t6mplatôrele'trebuinte ce vor avea ceI neputinciosI de a dobendi indreptareai tamaduirea lor, care acest ajutorfacem Domnia Mea, nu numaI pentru boierili pentru ce!-ce le di mana a plati vizitele in oras si pe afarg, dupe trebuinlä, ci mai vértos pentru ceI sôracI Cu neputinta de plata a! orasuluI si la eel-ce vin la spitalul de acolo, unde sa fie dohtorul indatorat a merge flird plata; cu acésta dar oranduiala, am facuti ajutorul d'antéiô, acum am primit de am mal facut prostichiu, cum se aréta maI sus. Deci, spre a 6

Relativ la wade din BucurescI, dam in anexa brisovul din '1804, Filie 10, prin care Const. Ipsilante, dupe anaforaoa Mitropolitului si a Episcopiilor, sporesce léfa dascälilor grecl, fiind-ca s'a scumpit ltrana. Spre a face asemenea sporirI, Domnitorul adaugfi darea preotilor pentru sc6lei ploconul Archiereilor ").

Ipsilante ajuta din baniI tèreI scaele grecesci din Orient. Dam in anexi hrisóvele relative, si anume acel din 12 Iunie 1803, acel din 19 Februarie '1803 si acel din 1 De- cembre 1804.

In 1804, Iulie 21, Ipsilante Const. da hrisov pentru ceI duo! dasuälI de la se6la de la S-tu Gheorghe. PrimuluI dascal slavenesc si rometnesc»,cat si ipodi- dascaluluI séù, amí,InduoI paménterff. Domnitorul le intaresce privilegiii scutire ca cata in linisce de scóla. Dam in anexä acest hrisov cu numele tutulor boierilor adusi de märturie, Intre care Ada' pe Mamie Ban Enache Cretulescu si mare Vornic de Téra-de-Sus Stefan Vaca- rescu

De la 1804, avem de inregistrati importantul hrisov al scéleI de la Gernert', din Me- hedintI, din averea reposatuluI Hagiu Iordache. Acesta prin diata sa a insärcinat pe Pro- topopul Gheorghe, care tine in casätorie pre linea, nep6ta OposatuluI, sa infirateze in casele donatoruluI un dascal de limba grecésci si o soilä romanésca, langa biseriea Domnésca, pe locurile de pravalii ale rèposatuluT si o allá scólä romanésca pe mosia Bänovita,undes'a ingropat rèpoiatul, in miEllocul campului. Protopopuli oraseniI cerura intarirea acestor dispositiunI in favórea scédeT, rénduindu-se epitropi Protopopu Gheorghe i duoI ne- gutitorI din Cernep. Const. Ipsilrate randuesce pe Biv-Vel Ban Const.GlEica epistatul Lo- gofetiilor mar!, sa faca cercetare la fata loculul despre impregiurärT. Acesta face raport cerénd intarirea donatiunei pentru cele treI scolIi Domnitorul dä hrisovul ce analisaräm si pe care '1 anexam. ACE urmat in privinta legatului ce aft lasat Medelniceru Ilagi Iordache Sraerinénul de care mal sus pomenim, lungI daraveri cu rudele rèposatuluI, in anul 1805. Dam in anexá t6te acestea documente, earl pot interesa istoria seólelor din CernetI ""). acésta oranduialä bine pazita si a se urma darea acestor lef( purureai tot-d'a-una cu ne stramutare, pentru folosul cel de obste, care '1 voim Domnia Mea, al D-lor boierilor si al tutulor 16cuitorilor noslri din partea loculuI s't a séracilor cäutare, care nu al putintä de platä la dolitor, am bine-voit a intdri acéstai printeacest Domnescul nostru hrisov, adeverit cu insusi Domnésca nastra iscaliturai pecete, cum si cu credinta prea iubililor Domniei Mele CI' *)». 1805, Ianuarie 20. *) Condica No. 46, fila 377. **) VedI anexa corespundR6re. ***) Vedl anexa corespunslaóre. ****) VedY anexa.

Inainte de a trece la scedele din Moldova, socotim util a aminti existenta hrisovuluI in- teresand bisericele domnesci din Bucurescl, cu data 1803, Octombre 24. Din acest lirisov ce dam in anexa, se peite veden exist6nd pe la aceste bisericl gram«tici, a carora slujba interesédi de asemenea propäsirea culturei nationale"). Cu hrisovul din 1804, Martie 18, Domnitorill face sciitirIi miluirI until legator de carp al MitropolieI numit Tudor '').

In Moldova ceI d'antéia ani ai secolului al XIX ail mare insemnatate in istoria cul- tureI nationale, maI ales in urma radicarel la scaunul Mitropolitan a luI Veniamin, la 15 Martie 4803.

Imediat dupe acéstä venire la tronul Mitropolitan a lul Veniamin, avem itrisovul Dorn- nitoruha Alexandru Const. Moruz relativ la scóle. Domnitorul s'a ocupat de asia disa Aca- demie din Mg, printeun hrisov special ce dam in anexa "').

Indata apoi in 29 Maid 1803, Domnitorul as* sceda de limba elin6scii moldove- nésca la Monastirea Mavromolulta in GalatT, precum aù fosti mai nainte "). Anul 1804 numérd intre ceI mal memorabili aI istoriei culturale Moldovene. Gaud amintim de documente referitére la sae, din acest an, pe data condeiul vrea sh serie numele MitropolituluI Veniamin. Ne-am deprins cu totiI a pune la numele lui túla miscarea culturald de la acestI ani. Veniamin Costache (Neget) succede la Mitropolie In! Iacob Stamate. De aceea nu pot afirma, eu D. Erbiceanu) ca «cel ântêiú fapt ce'! sèvirses'ee Mitropolitul Veniamin dupe suirea sa pe tronul archipästoresc, este infiintarea de scolI romanesci, ca contra pond sell- lelor aprepe nurnaI grecescii din carI nu profitail Mat de mult fiil romanitor in desvoltarea simtului origineI némulul lor. Limba romanéscä marginita aprúpe numaI in biserica se considera pe atunci ca ceva necivilisat, proprie numal pentru taranI; iar in casele sahluele boierilor nu se audea pe acele timpurI decat greceseei frantuzesce». Apoi realitatea nu era tocmaI asia: din scedele ce existail (le-am v6dut in urrna), nu era isgon;ta limba romanésca si ea era bimba statulta si nu numal a bisericei. Duoa, trei hrisòve serse grecesce nu pot proba contrariul, cand avem cu miile de cele serse romanesce. Se pote cà salón ele despretuiaa limba romanésca preferati limba gr6cä si pe ici colea limba francesa; dar astadl inca putine stint salemele in earl' nu tronézaaprúpe exclusiv limba francesa? Ba nu cum-va limba germana chiari dènsa ea stfipa'nire in casele romanescl maI culte? Apol de aci nu urmég ca ViAdicili Mitropolitil, carI nu scia Inca frantuzesce séa nett-00e si de aceea graesc numaI romauesce, stint restauratori nationale. Departe de mine de a imputina meritelei laudele MitropolituluI Veniamin; ell nu neg dragostea lui pentru limba romane.sca; dar nu pot, caistoric, conveni, caVenia-

VedY anexa. *4) VedY anexa de la nasal. paginA. ***) VedY anexa. ****) VedI anexa (lupe Uricar, Tom. I, pag. 117. *4**,9 vest/ Istoria MitropolieY Mold° vet

- 94 - mm, venit la Mitropolie, 15 Martie 1803, pe datä incepe el curentul nalional, pre cAnd acest curent exista deja: u i ta t'am meritele Mitropolitultil Iacob S ta mate, din acest respect? Mitrepolitul Veniamin se pune, dupe D. Erbiceanu, pe &IA dupe ce ajunge la Iasi, sä inflinieze scoli romanesci. E de mirare numai, ca nu'l gäsim fAc6nd tot ast-fel in episco- palul WI de 4 ani la HusI si in episcopatul sed de la Roman. din Iunie 1796 pana lä 4803 *).

In aceste Episcopate activitatea lui Veniamin este indreptatä la bisericii s'i la spitales'i alte bine-facerI. Niel cbiar ca scriitor romfin nil a debutat Veniamin pAnä la 1803. Conclusiunea nósträ este, cA in Iasi, Mitropolitul Veniamin Oa' un medivambiant format, un cureut insemnat cultural, datorit la Lori predecesorii s6I, fie din cler, fie din lumea eivilA. Acest curent impingea scóla spre nationalisare incA de mult. Veniamin are meritul de a fi intrat cu tótä mima si Cu t6td mintea in acest curent, si in curAnd istoricul il va afta päsind in fruntea lui. Istoricul veridic nu p6te nega niel Domnitorului Alexandru Moruzi merite, in ramul sedan El a provocat unele lucräri relative la scoli de cake divanul tèrei, iar nu de cAtre 04leasca Adunare (cum serie prin metacronism D-nu Erbiceanu). Insusi Moruz spune in hrisovul séti al scedelor, din 24 Maid 1803, ca : «0 noi din copildrie iubind intilii- tura), acesta l'a indemnat sä. se ocupe de sc6le. ApoY, ceva maY mult, in brisovul sea nici pomenesce de o prealabilä anafora a Divanului. Moruz era obligat de a se ocupa de seólele din Moldova de chiar hatichumaiumul PorteI de la 1803, al Sultanului Selim ai IV-lea. Acesta, la art. 44, se ocupA de scólele prilor române si impune Domnitorului de a ingriji de ele, de spitale, de drumud, etc., prin o administraliune päméntéseA si nu grecéscA.

Dar revenim la istoria anului 1804 pentru Moldova. In 15 Februarie 1804, miscarea culturalA romänéscA dobemidesce plrii, prin reorganisarea de cdtre Mitropolitul Veniamin, o tipografie a Mitropoliei. Mitropolitul cere Dorn- nitorului Moruz un hrisov in favérea acestei tipografif epentru tipdrirea corlilor de Ire- Incinta Ord, **).

In acestasi an 1804, Alexandru Moruz inflinika o orfanotrofie in Iasi, dupe exemplul celd din Bucuresd, cu hrisovul ce däm in anexA "")%f

Dar cea mal importan la crealiune in acest an esle aceea a seminarului de la Socola. Aci era o monastire de maid. Acestea ad fost strämutate la Agapia. 0 legendä ulteri6rA, raportatA in «Fóia pentru minte, inimA sil,literaturAD, No. 34 din 1848, pretinde, cA Mitropolitul Veniamin in pizma boierilor, call nu putead suferi ridicarea la trépta de boier a fiilor din popor, s'a hotärit sä facA seminarul de la Socola. Adev6rul este, cA necesitatea rAdicArd clerului o indicase numerosi din Domnil ante- riod si insusI Mitropolitul Iacob Stamati. Veniamin sosesce la momentul psichologic si

*) D-nu Erbiceanu face o er6re punênd data de 1792 la pagina LXI1I din Istoria Mitropoliel MoldoveY pentru trecerea luY Veniamin la Roman. **) VeçlY anexa. ***) Vec,1Y anexa dupe Uricar, Tom. I, pag. 158.

el obline.de la Moruz hrisovul de fundatinne a acestuI seminar. InregistrAm in totalitatea lui aci acRst act important ). «DécA cea maI micA vätAmare a sändtätiI, face pe om a nu'I place, necl bunitätile tru- puluI, neci ale norociref, Cu cat maI ales cea mal micA vätämare infra cele duhovnic,esci aduce cea maI mare bätae a cugetuluI, la aceI ce sunt bine credincio0 DomnI si Qcär- muitorI nor6delor. Intre alte domnescIi périntescI a Domniel Mele privegherI, pentru indestularea buneI vetuid a supusilor, nu am trecut cu vederea si aseçlarea din nog a sal- leI de la monastirea Socola, care acum s'ati alcAtuit spre invétätura, indreptareai desè- v4rsita catihisie a celor, carI se vor invrednici prin hisericescile canéne a se holdri sä pri- méscä darul cinultd preotieT, cariI maI inainte lipsii fiind de acésta maI äntéiti trebuitOre la dOnsil invOtAturi si sell*, era vélutd gresire intre cele duhovnicescIi socotitä \AAA- mare, dupe insä0 arètarea Preasfintitultif duhovnicescului nostru pärinte a Mitropolitu- luI Ord. (Spre acésta dar, pentru ca sä p6tä avea si cele trebuincielse a petrecereI vietiI,cu tua indestulareai multämirea, acei earl vor fi vrednicI a primi acel dar,si mai nainte vor fi oranduitI spre catihisie inv6täturei la acéstä scOl'A, de la numita monastire Socola, iatä bine-voind Domnia. Mea, prin acest al nostru Domnesc hrisov, ränduim, pe Mug& cele-alte veniturI a numiteI monastid, sä se dea din Domnésca Nósträ Visterie, cate 2.500 leI pe tot anul, luAndu-se cäte o a patra parte pe tot clfertul, precum in inlAritura anaforaleI de obste a birului pre larg se arétä. §i hotärim Epitropia cea desAvirsit la Preasfinti- tul alesul de Dumneçleil duhovniculnostru pärinte Kirie Kir Veniamin Mitropolitul Moldo- vel, pe care nu numaI '1 indatorim, ca sä priméscd haull acestia nestrAmutat pe tot cIfertul din Domnesca NústrA Visterie, dar osebit sä se ingrijascA cu neapèrata datorie i cu rävna osärdnici pentru buna invOtäturäi cu deplinä sciinté a catihisiei intru cele bisericescl a numitilor ale0i ränduiti dire acésta, cäti pentru ale vietuireI lor trebuinci6se, ea pe- trecénd cu indestulare in vremea invOtatureI,i esind destoinicI daruluI, sä nu inceteze pururea a ruga, pe dätätorul bineluY, Milostivul Dumneçleti, pentru acéstä térA,i pentru ceI ce locuesc intr'énsa. qAcestea ränduindu-sei hotArindu-se s'atsi dati Domnescul nostru hrisovul acesia, inlärit cu a nOstra DomnéscA iscälituräi pecete, cu credinta Prea iubitilor nostril fit, lumi- natelor Beizadele: Constantin V.V., Dimitrie V.V. si Nicolai V.V., 0 märturia Preasfinti- tuluI Mitropolit. al MoldoveT Kirie Kir Veniamini iubitorilor de Dumneçi.eil, Kir Ghera- sim Episcopul Romanulul, Kir Meletie Episcopul HusuluI si a cinstitilori credinciosilor boerilor DivanuluI Domniel Mele, D-lor Costache Ghica Vel-LogofOt de Téra-de-Jos, Ian- cul Razu Vel-Logofdt de Téra-de-Sus, Nicolae Bals Vel-Vornic de Téra-de-Jos, Alexan- drul Iancul Leo Vel-Vornic de Téra-de-Jos, Gavriil Conachi Vel-Vornic de Tora-de-Sus, Dimitrie Sturza Vel-Vornic de Tora-de-Sus, Dimitrie Ghica Vel-Vornic al obstieI, Luca- chi Arghiropolu Vel-Postelnic, Alexandru Mavrocordat Batman, Nicolae Biv-Vel-Postel- nic, Epistat camAreI, Iordache Roset Vel-Visternic, Alex. Bals Vel Agd, Grigorie Chica Vel Vornic, de Aproçll, Dimitrie Bogdan Biv-Vel Spdtariti, Epistat ComisieY, Nicolae Bals Vel-SpAtariti, Vasilie Roset Vel-Ban, Nicolai Dinache Vel-Caminariu si a tutulor boierilor DomnieI Mele marI si mid. Poftim frätesce Domnia Mea si pe alt.' luminatl Domnl, earl in urma nósträ vor primi din pronia ceréseä ocArmuirea acesteI de Dumneçleti pAzite tOrI cu crestinesc cuget, pentru a Domniilor-Sale slavAi vecInicA pomenire, sä adaugd ri sé intäréscA acéstä milA, ca in veel nestriimutatä sä se pgzéscA. S'a seria la aniI de la Bristos

Uricar, tom. III, pag. 37.

1804, intru a duoa Domnie a MoldoveI, la anul al treilea in luna In!' Octombre, intru al nostru domnesc scaun in IasT. (Iscalit) IÓS Alexandru Constantin Moruzi Voevod. (L. S.)

ProfesoriT randuiti la acest seminariii, care se redeschide in temna anuluI 1804, luna liii Octombre, dupe Diptichul seminaruluI si pre cát din traditiune raportézi D. C. Er- biceanu *),aù fostDascilul Constantin, Paharnicul Enache, alugarul Ioil, ducal de teologie. Va si ;lick abea vre-o trei profesor! sunt cunoscuti. De altmintrelea niel credem a erati cu mult mal multIi gandim, e& are dreptate George Asaki, cand in brosura sa «Chestia invètitureI publico, la pagina 9, ne spune, cA la seminarul din Socola, in 1804, se invéta dOrA cgramatica roman& i alte cunoscinte, ce se socoteati trebuitbre pentru epaughelma de paroch». OrT cat de putin se va fi fost inv'état in seminarul de la Socola, la inceputul existinteI luI si pe multI anT inca', nu rimane maI putin un institut important. Din nenorocire evenimentele politice, carl succed neintarliat dupe infiintarea luI (d'intre carT invasiunea noui a Rusilor si neintaNiata inliturare din scaunul Mitropolitan a luI Veniamin), n'a fost pentru putin intarslietére desvoltärei seminaruluT de la Socola. La acésti intailiere de desvoltare a scéleI romana, cal pe ce se contribue, ciliar din anul infiinfäreï seminaruluI,i imprejurarea cunoscuti a imprästiereT in public, ha pana' si in latir-11,ml palatuluI domnesc si al MitropolieT, de satire politice in limba romanésca. Aceste satire de veneati la cunoscinta Domnitorultei in urma organisäreT seminaruluT, cine pote sci ce isbirI avea si dea acesteT scolT chiar Moruzil Din norocire pentru sceplele romane afacerea este din MartieAprilie 1804. Divanul tèreT emotionat de aceste pamilete, manifestapunT de altmintrelea ale opositiuneT nationale, nu se di in liturI de a trimite la Peal& un arz-magzar, prin care si 's1 aréte indignatiunea,s't si sprijine pe Moruzi Vodi. Acest arz II dim in anexi ca unul ce explia s't oglindesce situathinea 161.0 ciliar si din respect cultural ').

In fav6rea seminaruluI de la Socola, intervine la 1806, un no& hrisov al luT Moruzi, din 3 August). Intereség istoria cultureT nationalei constatarea spiritului de tolerant& religielsi, de aceea vom cita aci, ca acte proband toleranta religi6s1 in Moldova, la data unde am ajuns, pe cele urmat6re : Hrisovul din 1803, Noembre 8, prin care acordi luteranilor un loc pentru facere de biserici si de cimitir "). Hrisovul aduce credinta si a Mitropolitului Veniamin,i a Episcopilor Gherasi de Roman si Meletie de HusT. Hrisovul din 1805, Ghenarie 20, aflitor in Uricar tomul IV, pagina 137. InsusT Mitropolitul Veniamin, impreuni cu boieriI: Postelnicul Lucachei Visternicul Iordache Roset, intri cu anafora la Alexandru Moruzi, la 1804, Decembre 22, aritand ci lipoveni!

*) Istoric. seminar. Veniamin din lag, 1885, pag. 34. **) VedT anexa corespund6t6re. ***) Il Entra In anexti. dupe Uricar, Tom. III, pag. 40. ****) Ved! Uricaral tont. IV, pag. 170.

97 din tad Ora jeluit ca sunt supdrapi elfi preotil de catre ispravnicI side catre alp*, carI nu o Iasi sa. exerciteze in libertate cultul. Domnitorul se vede, caa randuit pe Mitropolitul si pe acestY duoI boierI sii cerceteze temeiul tanguireI lipovenilor. Comisiunea acésta, prin anaforaoa de care ne ocupam, aréta, cá lipovenif ail douè carp* DomnescI anterióre, de la Alexandru Constantin Voevod si de la Alexandru loan Ma- vrocordat Voevod, pentru nesup6rarea bisericilor, a schiturilor, popilori calugärilor ion. Deci si Alex. Moruzi le face hrisov in 1805, Ianuarie 20, ca sui fie biserica lipovenesca deplin toleratd, numaI &I nu aibá voie de proselitism ").

Mitropolitul Veniamin, s'a preocupat si demusieabiserirés.ei, cerénd la 1805 lain- tarea unei scat de psaltichie la Mitropolie, prin anaforaoa cdtre Domnitor, care a primit resolutiunea luI Moruzi, din 4 Octombre 1805. Ddm in anexa aceste dotiä acte*"). Inv6fdtor la acéstd sc6la a fost oranduit Proto-psaltul Petrea, cu MI de 300 leI pe lung, din earl 100 din budgetul general al sc6lelor.

Intrarea rusilor in Moldova in 1806, Noembre, si a turcilor in BucurescI, acelasl an aceeasI luna, apoI proclamatiunea r6sboiuluI, In Decembre 1806, din partea Turciel, aduc, repetim, impedicare mersului linititi asigurat al culturel nalionale, prin inclii- derea celor maI multe, déca nu a téte, sc6le DomnescI. La 1806, August 5, Vel Vist. Const. Filipescu si Rada Golescu, epitropI aI sc6leI din Slatina, jud. Olt, supun DomnitoruluI o anafora pl;in care il aréta, a in aceste scéle ur- méza aprepe 100 de copit, invétand românescei grecesce,i ca aceste scolI nu maI venit suficient in urma evenimentelor din urma, din care sA. se platéscd simbrie dascalilor hrana Ioni cheltuiala bisericeIi dresul DIntaniior de acolo din oras. EpitropiI se räga a se face scedeI milA vinaricill de la Ose popäre din judetul OltuluI si a li se mai da acelor scolIi avaietul balciurilor din judet, mal harazaindu-i-sei catI-va 1ui strainI. Domnitorul la 12 August acelasI an, acordd o parte din vindriciul cerut,si 10 lush' pentru sc616. Eata resolutiunea Domnitoruluii anaforaoa : Costandin Alexctndru Ipsil«nt Voevoda Gogpodar Zenzli, etc ((Cat pe ace_le cate slece parole de privälia mare si cate cincI de prävälia mica, ce ni se aréta. cd se ja de Ispravnicil judetelor, acesta fiind urmare ne canonisitdi nesciuta DomnieI Mele este hräpire a ispravnicilor, si nu este cu cuviinta set afierosim mild la scéld jafurile catahrisis ce se fac,i necI slobodim Domnia Mea, de acum inainte o urmare ca acésta, fiind-cd numal stdpanil mosiilor, unde se fac acele balciurI, séd térgurI, ail a lua obicInui- tul avaet al paméntuluÌ ; jara pentru vindriciul acestor cincI popäre ce se aréld maI jos anume Comana, Ipotesti, A1ilapeti, ViiOra i Saranpoe ot sud Olt, bine-voimDomnia Mea a face acésta milA.si ajutori scedelor din orasul Slatina, spre a'sI putea intampina trd- buinciósele cheltuelI ce urrnéza a se face peste an la mai jos ar6tatele trebuinte ; II WA- sim insa, din cincI bani, earl se iart pe séma Domnii la vadra, sd aibá a lua maI sus nu-

*) Vec,11 Uricar tora. 1V, pag. 137. **) Vecp anexa corespun0.6re. ***) Condica No. 48, fila 50. 7

98 mita sc6li numai cite duoi bar!; totI sä se ja de vinäricerii Domnesci, care acésti mili sä aibi a stringe orinduitul om al scélei tot cu nee* orinduiali, ce se urrnézi si la alte mili monistirescI; osebit mai facem Domnia Mea mild la acéstä scólä, ca sä fie si lude slece scutiff, 6menI sträinI färä pricinä de dajdie». 1806, A.ugust 42. Prea Inditate «Cu plecati anafora arèt Midi Tale, cái scedele din orasu Slatini ot sud Olt, unde In- v* aprópe de 100 de copii grecescei românesce, asupra cireia suntem nol plecatele Miril Tale slugi epitropl, are numaI duoi mosiï Inteacel judet, de la care abea se adunä haul gata 1.000 taleri, cad thud in drumul trecitorilori Intémplindu-se räsvri- tirea trecutä, nu flume agonisita ce are pe ¬e s'ati präpädit de catre ostasil Bejenari, cii satul, rispindit; iard simbria dascililor, ce se di peste an, sunt 920 talerI, afarä din hrana cea tribuincitisi din ate stilele a dascililor,i chieltuiala bisericei,i dresul fintinilor de acolo din oras, cu care aceste se incarca cheltuiala de se fac mal mult de 1,000 taleri pe an; all avuti scóla 1.300 taleri strinsi de me nainte, dari Intémplin- du-se de s'ai ucis duo! turd In satul scoleii neputéndu-se dovedi ucigasif, s'a Indatorat sceda, stipina mosiei, de a dat rudelor acelor ucisI geremé pentru sat, st cu aceea s'aft prä- päditi maI sus numitiI banI,i incà a incäputi sc6la sub datorie, atit pentru neajungerea venitului, citi pentru inveliu1 bisericei, ce s'a ficut in trecutul an din noil; deci vislénd, a nu se ptite chivernisi sceda co acel putin venit ce are, alergina la buna milostivire a Mira Tale si ne rugim, sä bine-voesci la acest lucru folositor obstieI de acolo, a se face mil& scólit viniriciul din Ose poporase ce sunt Inteacel judet al Oltului, care s'ail insemnat maI jos, neinchinat la alte monastiri, unde numai acum de vre-o duoi-trei ani s'ati pus 6res-ce viisóräi havaetul bilciurilor ce se fac Inteacel judet, trig slece parale de privilia mare, cind parale de privilia micA,i cite o para de vita ce se vinde la obor, dupe cum asemenea s'a fäcut ajutori scedei ot sud Gorjul, dindui-se avaetul baciurilor ce'! lua ;asisderea si se hirezésci scóleIi niscai 6menI striini, fárä paguba visterieI, si va fi pomenirea Märii Talmo) 1806, August 5. Constandin Filipeseu Vel-Vistier, Radu Goleseu. Pop6re : Poporul Comana; Poporul Ipotesci ; Poporul AliläpescI Poporul Viisóra Poporul Saranpoé. Sub domnia lui Ipsilant avem de inregistrati Incercirile de a pune stavili luxulta. Banul Dimitrie Ghica era In frun tea acestei m4ciri i impingea la o lege sum tuarie. Acksta nu izbuti din causa predicilor ce supraveniri prin invasiunile luI Pasvantoght, in- e,endiul din 1803, inundatiile de la 1804, etc. ).

hare dasedlii carii se ilustrég pe la anul acesta, vom numi si pe Preotul Polizu Conto, care la 1806 tipAri unele carti tve41 anexa). Despre Conto afläm menpune

*) VeslY art. D-lul Papadopulo Calimach desprelegile somptuariY In «Revista Nouè%),anulII, brosura I, pag. 32.

09 in Coleefiunea luI Hurmuzachi, vol.II, supl. I,la pag. 319, Mg nu in avantagiul Itii. Se pare a Conto 41 dicluse singur decoraliunea legiuneY de onóre dupe intóreerea sa din Franfa. Din BueurescI in 13 August 1805, agentul frances S-te Luce, seria cdtre Talleyrand, a :((Je dois prévenir V. E., que tous ces Grecs qui reviennent de France, se donnent pour des agents du Gouvernement, Rs parlent des premiers personnages de l'Em- pire comme s'ils avaient eu l'honneur de vivre dans leur intimité. Un certain moine, Po- lisoi Condon se donait aussi pour membre de la Légion.» Pentru a servi ca indemn Romdnilor in résboiul ce Ru0I pregateali contra Turcilor, in 1806, la Venetia se imprima de ieromonachul Neofit, opul :aVestitele vitejil ale liff Mihaiii Vodd, ce ad stäpinit Ora românésed 0 Ardealul de la anul mintuirel 1588, 0 /And la 1601, care rnaI intéid s'ad tipärit in limha greekseä ")».

Tot in 1806, la Viena, se imprima edifiunea grécd a istoriei luT Tunnusli. In acéstA carte, Capitolul 26, este consaerat sc6lelor domnescI. Lucrarea frafilor Tunusli amintesce, a sc6la de la S-tul Saya a fost fondatA de §erban Cantacuzino. Pe timpul autorului ea avea : Un profesor primar la seiinfele filosofiee. Un profesor secundar la litere. Un al treilea la cele ordinare. Scóla slavonéseä a fost maI d'inainte in biserica vechid a S-tuluI Glieorghe, susfinutä de top' Domnii urmätorI. Acésta are duo'i profesorY, unul prima r si altul secundar». Mal amintesce Tunusli, ceea-ce am véOut, cum lefile dasedlilor se pläteail maI Antéid din visterie 0 apoI din veniturile monastirei Glavaciocul, care apoI s'a dat in administra- fiunea Mitropolitului. Persistinfa uneT scóle la monastirea Colfea este de asemenea constatati 0 in fra/il Tunusli, la capitolul spitalurilor. Acesta consignézi de asemenea, de 0 Mee scurt, reforma seolarä a lul Alex. Ipsilante. Tot asemenea scóla domnésed din Térgovistea, la Capitolul 56 ").

Nu tóte seólele sunt inchise din causa résboiuluI. 4'a vedem, el la 1808 funclionézä seóla de la Slatina etc sporire. Epitropii Const. Filipescu Visternicul si Radu Golescu, spun acésta DivanuluT WO MuntenescY, cu anaforaoa lor din 27 Maid Oisul an 1808, fiind léra ocupatä de museall. EpitropiT cer Divanului o indreptare la hrisovul de care maI sus vorbirdm, al luI Ipsilante, relativ la vindriciul eu care a miluit sc6la din Slatina. plc boierif epitropI : «InsciinIdm cinstituluI Divan, a seda 0 biserica, i cismelele de la Slatina, jud. Olt, la care suntem noI epitropI, avénd óre0-care venit, dar pentru neajungerea cheltuiefilor loi dinteacel venit,earl,sccila merge spre band rodire 0 sporire, dupä arétarea ce am fdeut

*)Tradusti din grecesce In romanescedeTeodor M. Eliad, g datti la tipar cu cbeltuiala si Cu tudemnarea unor iubitorY de trimu4irea artilor In limbs. romanésd. In anul 1837. Pe contra-PagiuX, la fine, se citesce :*Citesce, frateromfine, si gfindesce la acest litudat erort si udea, cli. cn adev&at a fost al patrieY plirintez. **) SI se compare cele serse la 1789, de Nicolae Lazar, si tiplrite la BucurescY cu titlul ePeri- grafi tis Vlachias*, la pag. 19, pe care am mlus'o in anexli, la anul 1789, din acest studiU.

100

Mdrid Sale Const. Vodä. Ipsilante, a se hardzi vindriciul de la G popóre, uncle ail inceput a se face viI multe, a primit Mdria Sa arRarea nósträ si a hardzit vindriciul, dar Iliad din greséla scriitorulul, de desuht, la numirea popórelor lipsesce unul si aunt cinc!, care acel popor ce lipsesce se chiamd Baldnescf, aseslat tocmaI in miçllocul popórelor celor-alte, cu care se dd multä zäticnire vinäriciului acestd séle. SA bine-voiasa cinstitul Divan a da poruncä, ea si poporul acesta sä lie impreund Cu cele-alte la mila scóld». 1808, Maiä 27. Const. Vist., Radu Golescu. Divanul «ea pentru un obstesc folos al orasulul Slatina ce este cererea » o aproba *).

In 1809, August 24, Domnul dá in privinta vindriciuluI scóld de la Slatina, urrnatorul ordiu: «Fiind-cd seóla din orasul Salina sud Olt, prin cárji Domnesd are a lua milä de vinäriciii de la dte-va popóre dintr'acest judet, s'a dat acéstä carte a Divanulta, Me- delnicerului Nicolae Gigártul, ce s'a orânduit din partea scóleT, carele sä »MA a 'LAM impreund cu vinericeriT DivanuluT, sä scrie vindriciul acelor popóre ce sunt sciute. De care poruncim DivanuluI DomnieI Mete, taxildariuluT al acestuI judet, indatä ce se va isprovi scrisul, baniT ce se va face, partea sc610, sl se dea In mane oranduituluT, färd de a pretenderisi vre-o sleciuéld séú cheltuialä dintre acestl han!» "). 1809, August 24.

Pänd dupd, pacea de la 1812, ne lipsesc acte cu referintA la scóle. Cu tóte acestea, acolo pe unde itsboiul a ingduit, acótele tot ail trebuit sä tirmeze, dei cu neinduoiásä scddere. AsTa seminariul organisat la Socola, nu se inchide intre 1800 si 1812

Dupe incheierea päceT, care la 1812 rapesce MoldoveT jumätate din teritoriä, Basarabia, loan Caragea, Domn al Munteniel si Scarlat Calimach, al MoldoveT, id pórtà pe &it pot atentiunea asupra saelor, solicitatT de MitropolitiT Ord.

In Muntenia Domnitorul reorganizézä saga de la Monastirea Obedeanu din Craiova. In acest act Domnitorul constatä, cd in Bucuresci continua scólele. Cat privesce scólele din Craiova, constatä. cd «din trecutele resmirite ce ail fost in partea loculuT, ail lipsit acea sistemä a mild i maT pe urmd si a cutremuruluT ce s'a intámplat eat': fost zmintit unele din zidirile el». Divanul Craiovel a cerut reinfiintarea scóleT,i vestesce Domni- toruluI, ci este si zidirea pusä in reparatie. Din actul ce ddm in anexä "") se va vedea budgetul scóleI Obedeanu. Sun', 2 dasctilI de grecescei unul de romanesce. Se reinfiintézä un internat de 12 ucenicT tinutI din budgetul scóleT. Vor maI fi 8 ucenicl internT, tong solventT. Domnitorul astepta ad iasil «din

Condica cit. 56. *41 Condica cit. 57. ***) D. profesor C. Erbiceanu, constatti ac6sta n tIstoria seminariuluY Veniamin», din Tag, 1885, pstg. 38. ***9 Vec,1Y anexa corespunyt6re,

101 silinfa osirdia twertirilori a dasealilor un roiu de invet«tura O, de folos cuitoseut.» Tot prin acest hrisov Domnitorul redeschidei sc6lele rominesci din cele 5 judete de peste Olt, dupe pilda judetelor a celeI-alte p5x11 a tkreI romdnescI. In fine numesce o e- pi tropie a scélelor oltene, compusä din episcopul loculuT, Caimacamul Craiovel, si din boierif Divanulul pre Biv-Vel Vist. Dimitrie Bibescu, Biv-Vel Cinc. Cornea BrAiloiu, cärora le dd povätuirI In privinta neintdrOiateI deschidere a scolilor ").

Din anul '1813, Maid 25, sexis de Kiritä. -Logof. de tainä, posedem un hrisov de la George Caragea V.V., al 1.6reI romiinesd, prin care se ocupä de scaa, nouä de mult cunoscutd din Tirgu-Jiultd. Domnitorul amintesce restattrarea biserice fi a scéleI prin Stol. Dumitrache, in timpul DomnieI lui Miltairi Sutu. Ca si se peda tine bisericai sceda in stareai podiába lor, Caragea reinnoesce vechile veniturIiprivilegiuri acordate acestora. Domnitorul constatà, a in timpul ultimilor resmirile, localul scOlel a ars. Se fäen e,onstatarea acésta priu Logofétul TéreI-de-Sus. DecT, ca sä se Fía restaura localul, acordli vinericiud. Vorn. de Téra-de-Sus, este bunul romAn Radu Golescu. Ddm in anexi acest document ").

Din 6 Martie 1818, avem de la Caragea un alt hrisov cu referinp la sc6la *bese& si romAnéscä din S-tu Gheorghe Vechiti. Domnitorul constata, cá la acéstä scéld se invéti slavonesce çi romanesce, prin 2 dascAlI; primul dascAl este Chirit6, cunoscutul scriitor de hrisóve DomnescI, de origine rornând. Acestuiai daseäluluI al duoilea, Domnitorul acordä scutirl §i mile

Tot in 1813, luna Martie 28, Caragea confirmd hristivele anterière a scedeli bisericel de pe mosia GreciI, din Ilfov. Cu putin inainte, la 1 Februarie 1813, confirmase hrisóvele anterietre ale bisericeI scéleI duprem osia §uta Intr'un non hrisov, Domnitorul Caragea iarässi se ocupd. de scedele din Oltenia si de modul cum va fi administratä averea bisericel Obedeanui acordi diferite privilegil si mili ). In anul urmator, luna Septembre (1814), Caragea dd o generalA organisare a invétd- méntuluI ). El organisézä ca eforl aI gimnasiulul pentru tot-d'a-una numaI un numér de patru metnbri. De asa' datä sunt numitI la eforia acésta :Episcopul de Bu7.611 Con- stantiei boieril :Rashi Marele clucer Nestor si cine va fi marele Postelnic. Acéstä Eforie va primi veniturile holdrite pentru scéle, (carI in timpil din urmi se

*) Cond. cit., fila 162, v.) VOY anexa. ***) Condica No. 19, fila 6o. ****) Condica No. 19, fila 8. *****) Vesrf anexa dupg documentul copiat de D. senator Obedeanu, In 1888. ***,=mo) Vesti anexa dupg Condica No. 22, apud Anuarul instructiuneI publice, pag. 261.

102 adunad la Vornicia politie»,si le va administra ajutându-se la acésta de un secretar. Eforia va pläti onorariul profesorilor si se va ingriji de tòte imbunitätirile reclamate de local. La fle-care 6 lunT Eforia va presenta DomnitoruluI socotelile. Reorganisatä scála din S-tul Saya, va avea 4 profesorl, si anume : Pentru litere, sciinte si limbi sträine. Acestia din urmä vor prelia si geografia si istoria. Programul si orariele se vor fixa de Eforie in intelegere cu profesoril. Unul din EforI va inspecta scála in fie-ce säptèmânä. Sceila va avea un doctor plätit din budgetul scOleT. Eforia are grija si inspectiunea si a seedelor din Craiova si din tete judetele. Vor fi duo:16 examine pe an, la 1 Decembre si la 1 Aprilie. Scolaril bunl vor cApèta premiT. PärtasI cu Domnitorul Caragea la confirmarea reorganisatiuneI scedelor si la hrisovul de care aci ne ocupäm, nu puteall sä nu fie barbatI ca Badul Golescul marele Vist., Banul Const. Cretulescu, Vorn. Barbu VAclirescu, etc.

In Februarie anul urmätor 1816, un noil lirisov al luI Caragea revine asupra organi- s'Arel so:Helor, cu gänd a impinge maI departe inv'étätura in térä si in particular in sc6la Domnéscli de la S-tul Saya. M'in in anexi acest hrisov al luI Caragea, iar aci il analisäm in scurt ).

Budgetul scéleI din S-tul Saya are la veniturI : 54.931 leí de la preolY ; 12.000 de la monastirl ; Total 66.931 ,si in plus veniturile monastirei Glavaciocul din Vlasca. Acéstä sumd a venituluI se imputinkä insä prin inscrierea in budgetul cheltuelilor eforiel scaelor a sumeI de 12.250 16' subventiune acordatä de Domnitor Vorniciei politiel. Venitul il va incasa Banul Grigorie Brancoveanu si'l va depune in casa scóleY. Tot acest buer va face si cheltuelile in regulä prin intelegere cu ceI-alt1 eforI. EforI, pe läng4 Gr. BrAncoveanul, maI se numesc Mitropolitul Nectarie, fostul marele Ban C. Filipescul, marele Vornic Const. Biläceanu si marele Postelnic actual. Una* din efori continuä a avea inspectiunea septerntinalà a scedeI. Profesoril vor fi de litere, de umanit(4i, de filosofie s'i de limbl sträine. Ei vor trebui esa fie de o conduiti butl si nebänuitä si sd aibà credintä in religie » Singura inovatiune adusä de acest hrisov, este aceea de la punctul 10, prin care recu- nosandu-se importa* studiuluI dreptuluT, se decide introducerea acestuI studitt in scálá. Marele Clucer Nestor este numit primul profesor de drept de la S-tul Saya.

In urma hrisovului de la 1816, avem budgetul general al scedelor de peste Olt s'ial bisericei Obedeanu. IatA acest budget, care ne dä o luminà deplinä asupra organisäreI soilelor in Oltenia

*) VeslY anexa dupl atinuarele instruetiund publices, pag.263.

103

Venituri:

2.240 talen l de la casa scilelor ot Bucuresel [va sci Ojal subventiune). 400 din vama Craiovet 300 din venitul monastirel Obedeanu. 150 de la episcopul Rômniculul. 150 de la D-lui Caimacamulp. 150 de la zapciil Divanului Po 50 talen. 300 de la eratul podurilor CraioveI. Total 3.690 ti., venitul scedelor din Oltenia.

Cheitueli,

1.750 talen'''. dascaluluI änt6ii."). 600, al duoilea. 240,la duoi dascäli roman1 in Craiova. 800 la dece ucenicI sèrmanI. 300 la cincI dascilI romani in 5 judge. Total 3.690

Budgetul cheltuelilor dupe hrisovul lui Caragea din 1816 2.000 talen i dascAlulta antéiii. 1.000 al duoilea ella 500 al treilea 1.000 frances. 300 la duoi dascilI romaul din Craiova, cate 150. 500 leI la 5 daseill mínala din judge. 800 la 10 ucenicI sèrmant Total 6.100 leI.

Neajunsul din veniturile botarate mal sus pentru asemenea cheltuell s'a acoperit eu o nota taxi de cate 2 parale la

Organisarea doctorilor din timpul lui Ipsilante se desvolti sub Caragea. Existenta doctorilor in 1611, dupe cum mal' sus am aretat, este profitnbilä, nu numai din respect higienic, dari din respectul cultureI generale.

Dita deci budgetul doctorilor dupe lpsilante, cu modificaliunile tul Caragea : 1.750 lef de la 5 huzmeturT: ocna, vadra, oerit, dijmiriti vinänicii, po 350 ti. 250 de la Episcopia Rimniculuï. 250 de la (loe amas liber). 2.000 din lefile judecitorilor Craiovesi, cate 2 parale la len. 1.250 adaus ficut de Caragea la cele 5 huzmeturi. Total 5.950 lei.

*) Veniturile p&n§. la acesta stabilithrisovul luYIpsilante, iar celeurinit6re hrisovul luY Caragea din 18 2, **) Acéstiiifrall stabilit'o Ipsilante ; cele ce urrnéa sunt dispositiunI ale lid Caragia din 1816.

104

Spesele:

3.000 lei doctorul intkii. 1.200 al dttoilea. 600 ,la un gerach. Total 4.800 lei:

Excedentul venitultd 11 lua archiiatros, iar mal apoi s'a dat sc6lei, care avea lipsd dupe sporirea lefilor dascdfilor ').

In Moldova, cu reinttírcerea lui Veniamin la scaunul Mitropolitan, reincepe o littdabild miscare culturald, dupe 1812. Seminarul din Socola nu este uitat de Mitropolitttl Veniamin. Programul acestei scoli sä ameliorézd. Se predi ucenicilor gramatica rominä, simbolistica, catichisul, aritmetica, exegeza, ist. religieT, ist. universali, filosofia, limba latinä, cântdrile bisericesci si teologia -).

Nu exista numai seminarul Veniamin ci continua s't cele-alte scoli din 161-5. La S-tul Nicolae din Iasi, scóla disd normalnicésd, era inzestratti cu profesori romini si anume : Hristea, Macarie si Psaltul Constautin. lata orariul celor duoi clase de la scéla S-tul Nicolae Domnesc, séti «Desp«rlirect eesu- tiler», cum dice documentul publicat de D. T. Codrescu in Uricar :

*) Dupe hrisovul monastireT ObedeanuluT. Acest hrisov maT coprinde g hrisovul bisericeT Obedeanu, care 41 suprimlim neinteresand studiul nostru. **) C. Erbiceanu, In erstoria Sem. Veniamin*, pag. 37.

DESPARTIREA CEASURILOR Pentruinv6taturile scOlel normalnicescT delabiserica Gospod aSfantulul lerarhNicolae dinlast,14 lanuarie

CEASURILE DE DIMINEATI A Itatl'ITURILOR CEASURILE DUPE AMIADX-DI A PARADOSIREI DILELE De la 2 pana. la3 De la3Opa la 4 De la4pAna las De la7011a. la 8 De la8pina la9 De la9p&nit la i2

titistea ca clasis 1. Hristea en dais 2. Hristea ca clasis 2. Hristea eu ciaste 2. Hristea en dasis 2. Psaltd Constantin. Semnele mano,cerel literilor. Tabela talán aortoepleT. Sinivolul. NOnvirea. Tal eta de Incepu tal Gramatie,eT CaIntArile en tote desafile, orin- Luni Macado ca clasi4 2. Maoarie Cu ciaste I. Mimarleeudasis 1. ~aria en ciaste1. etimologbieT. datada-le In stArT. Cet rea psalmilor In tact.. Poltorirea untador de litere. Tabela ortopieT. 'rebela desloienireIn tact. Matarle en Oasis I. Tabela %Mita de ortoepie. s Hristea en elasis 2. Hristea en clasis 1. Hristea en clasis 2. Hristea Cu ciaste 1. Hristea ca clasis 1. P-altul Constantin. irilmet tea. 0.ebirea semnelor de Mere, Tabela a dona a ortoep'd. Tabela lati na de slovenire. Unir° pe dinalarl a religieT. COntOrile en tote duerna. Mar li Mecerle ea dacio 1. mecerle en ciaste 2. Maoarie en clasis 1. Macada esa elasis 2. Mecerle en clasis 2. Semnele scrisorel Ir tmesti, Sert,dre de ptube. Tabela latina de ortoeple. Citirea psalmilor. Si mole].

Hristea cc clasis 1. Hristea cc elasis 2. Hristea en clasis 2. Hrlatea eu &sis 2. Hristea ca elasis 2. Psaltul Constantin. Semnele cunoseerel liternor. Tabela Intaill a ortoepier. Slinvolal. Marina. Tabela de Inceputal Gramaticel COntgrile ca tete adorne. mercari Mecerte en dasis 2. Maulle cc d'asís 1. Tenerle cu Oasis 1. Macado en dasis 1. etimologbieT. Cetirea psalmilor In tact. Pottorirea semnelor de litere. Tabela ortoepid. Tabula de slownire In tact. Mecerte en slasis 1. Tal ola Inhlia deortoepie.

Hristea en dasis 2. Hristea en dase 1. Hristea ea clasis 2. Hristea en dasis 1. Hristea cn clasis t. Psaltul Constantin. A rilmetica, Osebirea onsnelor de litera. Tabula a doua a ortoepleT. Tabela Inttlitt de slorenire, Tllcuire pe titubea a religieT. COntOrile ca tete clasurile. Joi Macada ca elasis 1. Minarle ce clasis 2. atacarte en clasis 1. atacarle en clasis 2. mecerle ca ciaste 2. Secunde scrisord !rumba Serisore de prabe. Tabela Intiitt a ortoepieT. Citirea ralmilor. Slmolul.

Hristea ca clasis I. Hristea ea clasis 2. Hristea ea ciaste 2. mrlatea ea clasls 2, Hristea ea elasis 2. Psaltal Constantin. Forma canoRcereT literifor. Tal eta !fallid a ortoepieT. SInivolal. NOrovirea. Tabela Inceputul gramatieeT. COntarile cutele&mulle. 1Tinri e matarteen clasis 2. Macada ca clasis 1. Mecerle en dasis 1. Mecerle en clasis 1. Mecerte cu clasis 1. Cetirea ralmilor. PoItorireasemnelordelitere. 'rebela Intalitt de ortoepie. Tabela slorenireT. Tabela de ortoepie.

Recreatie de diminéta, eara dupe amia0.-sli poftorirea matimilor ca MartT DascaliT de la scála Normalnicésca din Sfantul Ierarch Nicolae, sa alba Samb5ta dupe amiattla-tli. a da Inv6taturltucenicilor, dupe acata Dispartire de ceasurY,pana. vor trece mal sus, si atuncea vor lea iarlisT noul povgaire. 1814, Ianuarie 24.

In acésta programa césurile sunt calculate dupe r&aritul S6reluT, Aja cand dupe usul oriental se c)icea Ose césurt, se scie a era ami a464. AsTa In acata despartire de asad cfind se içlice 5 césurl, era Ti dupe sestil de asta4T. Lectillnile se lncepeati tot la 8 ore diminéta, si se tineati pAull la 7 séra. In dosul acestuT program se vede o iscalitura. a luT Iordaki Bals ;D. Beldiceanu 'ml-a procurat acest document scolastic important In maY multe privinte. Programa cuprinde trel profesorY, auume Hristea, MacariesiConstantin. Manuscrisul este In posesiunea D-1111 Gr. Butureanu. T h. Codresca.

106

Din o jaiba adresata Epitropie scélelor din Iasi la 1835, Septembre 4, de catre Ioan Silivescu, vedem, ci acesta de la 1825 si pana. la 1834, a functionat ca dascal la scéla Dom- 0st:A din Trei ErarhI. De la 1825-28 a fost singur dascal la acésta sc61a, iar atuncI reorganizat, sub Ionita Sturdza, de G. Asaki, dupe cum vom vedea mal la vale. La data acésta exista in regula, in Moldova, o epitropie a invatèturilor publice. Sturdza, fiind Domn mal apol, in discursul de inaugurare a AcademieI din IasI, amintesce, ca pe la '1814 era epitrop scedelori ea de atuncl chiar ìi pusese in gand si meditase a- supra «miyhicelor de a intemeia o sistema de invatatura publica inlesnitére, potrivitei Cu gradul lumineirei Europei i cu trebuinta acestei t'ea, Domnitorul M. Sturdza mai amintesce, ca, inca la 1814 Epitropia scedelor incuviintase «de a paradosi invetaturile in timba tuttionala cu ajutorul celor clasice.» Confirma arétarea lui M. Sturdza, programa ce am adus mal sus, a scelleI Domnesci din S-tul Nicolae.

Constatara in Moldova o miscare culturata, nu numaI prin scoli, la data acésta, ce si din alte directiunT. Pe cand la BuctirescI, doIarn mal tardiil, se inflintéza cursul de drept al Clucerului Nestor, in IasY, la 1814, vestitul Andronache DonicI tiptiresce la tipografia Mi- tropolieI, dedicánd'o lui Veniamin : «Adunare coprInOtere in ecurt, din eeírfile im- pératescilor pravile, spre inlesnirea celor ce se indeletnicesc intru invéleitura (or, cu tramiterea catre cartea, titlul, ca pu paragraful impéreitescilor pravi/e. Acum Cm- /din tipa rita cu posvolenia Prea builtatului Domn i Sta' pánitor Mo/daviei, Searlat Atexandru Calimach Voevodi cu blagoslovenia P. S. Mitropolit al Moldavid Kirio- Kirio Veniamin, alcatuita Cu ostenélai osirdia de boiarul Moldaviei Andronache Donicit

Necesitatea de barbap posedénd cunoscinta dreptulta, in prediva preddreI codiceltd Calimach, se simte in Iaï. Acésta ocasionézi aducerea din Austria a legistului Christian Flechtenmacher, fila la 1812 *).

In Basarabia cea intrupata la Rusia, pentru putinI ani tot maI exista o tipografie ro- manes* in Chisinn, unde guvernul rusesc tiparesce in aménduoé fimbile o serie de re-' gulamentei legi din cele rémase tèrei de la mama patrie.

Tm! anI dupe intércerea Mitropolitulut Veniamin in scaunul Mitropolitan al Moldovel, seminarul de la Socola, adesea visitat de acest Prelat, care gasea cea mal deplinä multamire sufletésca in asemenea visite mergea prosperand. La esamenul din 1815, tinut in fata MitropolituluI si a celor-altI epitropl al scedelor, unul din sedad rostea o cuvéntare de multamire. Intre altele dicea acest scolar : «DuoI ant ah' trecut de cand ne aflänn in acésta sceda, si polla de a pune la lumind atatea inchipuirI inchise de o lunga vreme, rivna de a sci atatea lucrurii adevérurI nesciute, totusI aii putut a sèvirsi atata de am putut a De face idee de gramatica, de simbol, de catiliis, de aritmetica, de cartea faoereI, de istoria religid, de istoria profana, de cele treI lucrärI ale minteI, de inceputul limbeI latinescI, inceputul bogoslovieI, cantarilei randuiala bisericeI»

*) Ves1T Albina Rom. din 1830, supl. la-.No. 33. **) Vedi 1st. Semin. Veniamin de Erbiceanu, pag. 37. ***) Erbiceanu, In 1st. Seininarluld Veniamin.

107

Sincronistic cu seminarul de la Socolai seo:da de S-tul Nicolae Domuesc era deschise dupe 1812,iasia;lisa Academie, de la Mitropolia din Iasi. G. Seulescu in scrisarea de dedicatiune catre Mitropolitul Veniamin, a Grarnatica romanesci ce a tipärit in Itasi la 1833, amintesce, ca fiind el in vérsta de 13 anI, la 1812, *urma la scála acésta in cursul filologieii al sciinfelor. Seulescu a frecuentat scala acésta pana la 1819; prin urmare, neindoios, so:Ha exista pana la eterie. Primii profesor! al scalelor nationale de dupe eterie sunt scolarl aI academia de la Mitropolie, precum mal la vale vom vedea. organisatorii scála elene aii avut in garid, cum cred uniT, sä desnationaliseze prin ea noile generatiuni, inselat :inváttind grecesce, generatiunile de la incepu tul acestui secol aù simtit romanesce !Gaina a cloeiti condus pul' de pasee, cari aa lasat pe vitriga lor mama pe malul baltei. Dintre scolaril Academia de la Mitropolia din Iasi, G. Saliesen a fost trimes dupe1819, s'A studieze mal* departe in scala de la Chio. In urma evenimentelor de la 1821, Mitropo- litul Veniamin a stranutat pe bursierul sal G. Saileseti, de la Chio in Austria. Aci Sal- iesen a continua t a studia filologia, in limbele moderne Europene si filosofia, pana la 1827, dupe care s'a intors in patrie la 1828 *).

k Inca la 1813, in 15 Noembre, sub domnia luI Scarlat Calimach, la Iasi se inaugura de G. Asaki, chiar in sinul Academiei grec,escf de la Mitropolie, clasa speciala de ingineria ci- Acest studia am v4lut ca exista in scaa gréca, dar inginerii ce acéstä scali a putut sa produca nu eraù de niel o tréba tara, caci nu sciaii timba hotarniciilor vechi Moldo- varei deci nu putal indeplini hotarniciile, atät de numerase pe atunci, ale mosiilor im- pricinate. Insusi G. Asaki ne spune, ca pentru acéstai clasä el a compus indalA in limba românéseä un tratat de aritmetica, de algebra, de geometrie, de trigonometrie si o geode- zie practica. D upe ce aa invatat teoria, desenul finjani topografic, precum i architecto- nic, elevii practicat la ridicarea planurilor cu instrumente geodezice. Cinc! ani ail durat aceste cursing. Urma atunci un examen general, in 18 Iunie 1818. Se expuserä planurile topografice de architectura si de fortificatitia. Examenul a 'Mere- dintat despre cunoscintele positive ce elevil aù fost castigat in limba romana, hiteun rara ce s'a inicies a fi mai folositor decat arta a scanda elinesce iambele, spondeelei horiam- bele versului Asclepiadi acesta a fost cel Antaii succes al invätétura in limba romana "). Dintre linera' carii aú frecuentat mai antélii cursul clase! de ingineriei carl apol devin pioni al cultura nationale, aläturea cu Asaki i cu Mitropolitul Veniamin, furä Asaki Pe- tru, Bals Alexandru (Logofa, Bals Teodor (r6pos. Kaimacarn), Beldiman Va- sile (Vornic), Bran Dumitrie (Vornic), Buchus Mateia (Vornic), Boean George (Postelnic), Vérgolici George, Getu Fotache, Iamandi George, Greceanu loan, Greceanu Nicolae, Dra- ghici Vasile (Postelnic), Calimach Alexandru (Print), Carp Dimitrie, Cantacuzin lordache, Cantacuzin Scarlat, Crupenski Alexandru, Kirangelu Teodor, Mavrodin Miliail, Panu Coas- tantin, Pasti Dimitrie, Pazo Const., Schelet Alex., Schelet Antoni, Sturdza Alexandru (Logofa), Sturdza Constantin (Logofat), Sturdza Alexandru (Vornic), Scavinschi Daniil, Hristea loan, Osvald Scarlat. Dintre acestia sépte ari implinit sarcina de inginerI *").

*) Acestea ni le spune insug G. Seulescu. VesIT prefata Gramaticei séle. **) Ved' cChestia InvlitiLturd publice In principatul Moldovels de G. Asaki, IaY 1858.v ***) oChestia Invtlturel publices de G. Asaki, pag.

108

Negre§it nu totI ace§tia ail devenit ilustratiuni, dar cu top vor sprijini pre nemuritorul G. Asaki in luptele lui viit6re pentru scóla nationalä. G. Asaki este pentru Moldova mal mult decal ce a fost Läzär pentru Muntenia. El este ape pentru toti romanii un personagiti de mare insemnätate. Credem o datorie a da in anexä auto-biografia lui *).

La indemnul lui G. Asaki, Mitropolitul Veniamin ja de coleg epitrop al seminarului de la Socola pre Vorn. M. Sturdza, de care mai sus vorbiam. Tot dupe sfatul lui Asaki, la 1820, sä* reorganiség seminarul de la Socola. Asaki cal& toresce in Transilvania, in curs de 6 lunI, ca sä studieze organisatiunea scólelor române de acolo, in vedere cu reorganisarea seminarului. Din Ardeal aduce ca sine cind profesor!, intre ace§tia era loan Costea, pentru retorieäi podia, loan Marnfl pentru gramatica romilnä, Fabian Vasile séii Bob 0 Doctorul Vasile Popp, care ape devenii directorul seminariului.

Dar am sosit la çliva cea mare, scrisä cu litere de aur in istoria culture nationale ; ne-am apropiat de timpul sosirei in Bucuresci a lui G. Lazár la 1816. Déa istoricesce este necontestabil, cA limba romanésca n'a fost niel °data inläturatä din scaele din principatele romauei décä, precum spune Cu atata humur D. I. Gliica, «la bisericä la Udricanl, la S-tul Gheorghe 0 la Coltea se auçlea (§i inainte de 1816) glasul ascutit a cAtor-va copii, cari strigall in gälágie, eon mislete, : omu pocoi,u, on, mislete, : pomuoi ; d6cA la aceste scolI afi Jul/Mat numero§ii diecl de visteriei calemgil ;décA la dascaliI Chiosea, Chiritä, Stan, all inv6tat sà. serie românesce Logof. Greceanul, VadresciI, Anton Pan, Vänescu, Paris Momuleanu, etc.; nu e mal putin adev6rat, cä cum sosi G. Lazar, limba rominéscä dobandi un loe en totul altul in invKamént, dobändi locul de onóre, care deja il avea in Moldova, in scoll, altmintrelea organisate de curn erail scólele de la Udricani, S-tul Gheorglie Vecliiil, Collea 0 de sigur aprópe in tóte judetele Munteniei. Nu suntem din ace, carI punem inceputul existente in scólä a limhe române de la in- trebuirea el prin G. Lazar in predarea aritmeticei 0 a geometrie, sciintI predate in limba românéscA cu mult mai inainte in Moldova; dar aducem tributul nostru de laude 0 de glorificare acestui bärbat, care avu buna sórtà de a sosi in Bucuresci la momentul psichologic al lupte romAnismului contra fanariotilor; carele intelese aced moment psichologic §i se puse, inteligenti cu devotament, in fruntea mivärei ; carele avu sciinta nece- sat% §i arta de a aduna in jurul sèù tinerimea Bucurescianä din prima çli cilnd apäru in capitala Muntenie 0 in putinil ani in cap a putut sta in miçllocul ei, o inv616, pite carte mal pull* dar o exalt& prin farmecul simtimintelor nationale. Istoria lift G. Lazár nu mai este de fäcut ast411, dupe ce P. Poenaru ne-a daeo la 1871, in Analele Academie Romane 0 dupe cate ne-ail scris de dansul I. Eliad, ilustrul sèll scolar 0 1. Ghica. «Cilnd a venit in Bucuresci dascalul Lazä'r, serie I. Ghica "), báetii de la UdricanI, de la S-tul Gheorghe de la Collea 0 de la tóte bisericile aù gait acele scoff 0 aii alergat la S-tul Saya, cu Petrache Poenaru, cu EufrOsin Poteca, cu Simion Marcovie, cu Pandele, cu Costache Moroiui cu multi alti tineri din sofa grecésda

*) VedY anexa. **) ScrisorY cKtre V. Alexandri de I. Ghica, BucurescY 1887, pag. 57.

409

In insusI faptul acesta al alergäreI uneI intregI generaliunI la prima sosire a luí. G. Lazar, care de la Avrigul TransilvanieI nu aducé un nume deja ilustru si cunoscut romanilor, trebue sa vedem contirmarea aserliuneI néstre, cA Lazar ajunsese la momentul chologic al redesteptareI nalionale. Acest lucru probéd i buna primire ce Lazar avu pe lana' eforiI scólelor : Mitropolitul Nectariei apoI succesorul sèit Dionisie Lupul, Banul C. Bälaceanul, Vornicul G. Goles- culi jurisconsullul Logof. Nestor. Numele acestor barba11, istoricul, nu le va desparli necI odata de a luT George Lazar. EI invoir'ä luI Lazar deschiderea, ciliar in localul vecheI scede dia34,-a uneI scéle romcinesci «de deosebite invjteituri si sciint e predctte romcini- lor in bimba lor.» Legenda despre inflinlarea acestor scoll ladra sa se citésca in anexa de la acésta pagina dupe cum ne-ail *trae° P. Poenaru D. Conclusiunea nélsträ este, ca nu G. Lazar a putut s'A faca inutill pentru romanI profe- sofí renumill ca Lambru, Cornac', Vardalach, Neofit Duca, etc... ., ci situafiunea la care ajunsese cultura si desteptäciunea nafionalä. Deja in primul an al secoluluI al XIX, boierul Bogdan îi trimisese pe fiul set.' la studift in Franla ;Profesorul Furnarachi, tatal D-lui Furnurachi, actualul senator, a condus la studii in Paris pe ceT ântêi ficiorI de boieri din Moldova, in primiI ani aI secoluluI al XIX; Mitropolitul Dositeiti, donand averI pentru acesta, indreptase pe romanI s'esI fad sludiile, nu mal' mult la scolf grecescI din Orient, ci in Europa apuseank ìnii eforil mal sus cita/I, cu pu/in Mabita de sosirea lul Lazar, chibzuisera sa trimitä la invalaturd in Austria, in Italia si In Fran/a, pe dlugárul Eufrosin Poteca, pe Pandele Stamate (care nu tärçliti muri), pre C. Moroiu, pre S. Mar- covicIi cava mai in urma pe Petru Poenaru. CATA G. Lazar organiza in Bucuresci sdla sa memorabild, la care In curénd va fi ajutat de I. Eliad Radulescu, deja dintre cei sus numilI tinerI se gäsiail la MI/Apura in streinatate. CincI anI cat linu sc6la luI Lazar,fie sub directiunea luT,fie mal apoI sub a luI I. Eliad, ea produse ca/I-va inginerI hotarnicY, cali-va profesor); filtre carI la locul va sta tot-d'a-una I. Eliad. Infra acestia insa nu trebue ultat de a se numi cu recunos- cinfa, pe T. Paladi, cel care, cum vom vadea la locul cuvenit, introduse cel d'äntéiii metoda lancastriana in scela primara'. Inca °data, ca G. Lazar nu era numaI un dasdl, ci insusT drapelul nalionale romin o vedem i d'intr'acea impregiurare, a pe data ce isbucnesce miscarea grecésdi dascaliI ucenicii de la scéla luI Lazar merg sä se puna in sirurile luI Tudor Vladimirescu. De aci scóla devine tinta gónelor fanarioticesa La 1821, çlice P. Poenarul, scéla luI Lazar fu inchisai marele dascal isgouit : «lntru ale sale mi venit,i al sei pu rail cunoscut», esclami cu indignare Eliad; noi din contra, vom ice, ca :Ai, sel rau cunoscut urmat. Lazar, abia in versta de 44 anI, a murit la Avrigu in Transilvania, la 1823, dar memoria luI, eterna a ramas si va ramanea filtre romanI, de si nu (s'o marturisim in trédt) sub aspectul pulin simpatic al statueI ce i s'a ridicat in BucurescI).

*) VedT anexa. **) Din activitatea literarit didacticit a luY G. Lazitr, vom cita aci: cl)ovItuitorul tinerimeY cKtre adev&atai drépta cetire». Abecedar lucrat de eli tipKrit nu- maY maY tarditi, la 1826, In Buda. Prefata acestd arlY, scrisii la BucurescT la 1820 (o dKm In anexl), ne arétit, cit la data acésta Luir nu avea tncit multecitrtY scolastice gata. Cartea este editatit de Z. Carcalechi, cu baniT VorniculuY Billeanu. La biblioteca Munid din BucurescY, exist/ de la G. Latir manuscriptele unnKtóre :(21rib/te-

110

Sc6la grecésca din BucurescI se inchide in urma isbucnireI rèscóleI, deja in Martie 1821. Am aflat acésta la Arch. StatuluI, in dosarul cu No. albastru 2.735. Clironomil dasdluluI grec Vardalach reclama in 1833, de la Kiseleff, sä li se platéscä léfa luI Vardalach, care mal apoI murise, pe lunile Decembre 1820 si Ianuarioi Februarie 1821eänd facendu-se resvrettireai imprei glindu-se nu a apueat numitul profesor see,si pri- »lewd lefa». Mal apol Eforia nu voia sa platéscAléfa, sub cuv6nt cä in timpul résmiritel s'ati risipit mobilierul sc6161. Dar dupe interventiunea lui Kiseleff, cu ordinul No. 143 din 5 August 1833, Eforia plätesce in fine clironomilor léfä de 225 de lel pe Oisele lunI cat ad ma functionat scóla grecésca, scuzindu'l ca nu putea dinsul sä supravegheze ml in timpul

Vple anl de doliti si de risipä a Wei urméza apoI de la 1.821 la 1828. Negreit in jal- nicile gile ale r'ézmirilei, sc6lele romAne cati grecesci aü incetat. Mal apoI piedica mare le-afl adusi b6le. epidemice, earl' aft bantuit numero0 anI èrile române. Totue, icl-colea,tot a licarit eke o lumina in n6ptea négra din aniI earl succed ime- dia t elerieI. AsTa vedem functionand längi episcopia de la Roman o scólä romanéscit in 1823. Am aflat in Arch. EpiscopieI contractul prin care dascalul Teodor Verescu se invoesce a fi profesor la acea scóla. Din coprinsul acestuI contract, ce dam maI jos in notä ') se p6te vedea, cä scóla existai mai inainte la biserica S-Iilor Voivoql din Roman; cit programul acesteI scoff coprindea : 1) CeLirea regulatä, 2) Scrierea, 3) Gramatica rometnéseet, 4) Catichisis cel mare 5) Cartea facerel talcuitä, 6) Hristoitia, 7) Aritmetica, 8) Tälcui- rea Psalmilor, 9) Cântärilei randuelile bisericesci. Cursul era de 4 adj. tica Matematicésca, alcittuitti acunt (intgift pe ¿liaba ronuinés'a prin G. Lazar,intra folosul scolaritor el, din sat; din S-tul Saya, Bucuresei 1821, Februarie 26. Un alt manuscript se intitulézit Trigononzetria cea drépta, aletttuità acum ântêiâ in limba ronainacit prin G. Lazar, infra folosul scolarilor se i din sac& din S-tul Saya, 2?ucuresci 1821, Illbruarie 26.» Dupe Poenaru ar mal fi avut gata G. Lazar sialte manualde scola, precum : de filosofle, geografie iistorie universalit Poenaru aduce si unele cuvantarT rostite la 'mete ocasiunT de G. Laiir. *) lata contractul luT Verescu *Prin acésta scris6re eli cel mal jos iscltlit adeverez cum ca. la scala roman6scà de la biserica sfintilor mal marl Voivo4T randuit sunt dascal din poruncl In. P. S. St(pan Kirio Kir Gherasim Episcop, unde sunttndatorit a paradosi urmatórele tnvtaturT :i) Cetirea regulata,2) Scrierea, 3) Gramatica ronuinseli, 4) Catichisis cel male, 5) Cartea facereT talcuith, 6) Hristoitia, 7) Arit- tnetica, 8) Talcuirea psalmilor, 9) Canntrilei randuelile bisericescI, dupe cuviintl. DecT, dupe s- virsirea. acestor Inv'elaturT, m6 Indatoresc a paradosii altele ura nainte, dupe pricepereai starea ucenicilor. UceniciT carT vor tncepe aceste tnvV.turTsit fie statomicT In sc61a,In vreme hotitrita prin zapis de 4 anT deita, neavand voYe sloboda a esi frlt adeverinta. Inteacant cisltóla» (sic) sunt tndatorit a primicopiT aft vor voi a veni. Indatorindu-m pentru Invtarea clericilor din eparchiP, ce an st se hirotonisksclt,trivatandu-Y t6te celetrebuitóre pentru catihisirT. Eli pentru paradosirea In numita scóla am randuita. 161A 600 leT pe an, din porunca In. P. S. Stapan Kirio Kir Gherasim Episcopi inceperea invitaturilor va urma Cu auul acesta 1823, Aprilie i. adeca la facerea contractuluT cel bine adeverit prin a mea iscalitura Teodor Verescu Daseal. 1823, Aprilie

111

Se vor primi in scoli copiI vor veni. Scolaril nu vor putea páräsi Bel:51a inainte de a capita certificat de absolvire. Pe Muga scolaril din acésti. sc61A, Teodor Verescu se obligi a invèta deosehiti clericii din liparchiI destinan la preotie.

Dásn in anexi budgelul cu socotelile casel sctilelor muntene pe anul 1824 Aprilie la Aprilie 1825. Din socotéla caseI scOlelor acest timp, se constatii, ce. veuiturile scólelor se urcail la 149.007 leI si 10 parale. Acest venit resuliä din urmät6rele cifre :

UY B. 2.663 rèmasI bani la casa scaelor la socotéla din anul 1823 D. 8.898 10 restitutiune de la casa dotbrilor, banI imprumutan aceleY case fari dohéndi. 27.4(i5 20 Lana' preoplor sfertuluI S-tul Gheorghe. 10.515 tot venitul mosieI GlavacioculuI, pe an, de la mosiile Glavaciocul, Cernätesci-cu-Via, Tämpeni, Velea ski Nebuna, Silistea, Faragelu, Romanati, Murta, Stoinesci séfi Fôntänelele, Virt6pele, Ciocinesci, Poenile si din birul tiganilor. 12.000 hanil monastirilor din tOtä té.ra.

Pe ce s'A cheltuit acest venit in anul acesta ? latä 'dile date la profesen: Le' 1.200 dasciliduI loan Eliad 1.200 Riducanu Mainescu, inginer. v 1.200 Chirit.1 de la S-tul Gheorghe-Vechial 1.200 Ierotie al tircovnicilor de la Antim. 1.200 Macarie Psaltul. 1.800 trel cântäreti dupe treI poduri. 1.800 doctorul scélelor, Panaiotache. 1.800 Same§ului scélelor. 100 emiclicul tiganuluI 240 simbria chelaruluI scedelor.

Din aceste cheltuell in len' se conslalti, ci pe la 1824 exista un inceput de seminariii cu un singur profesor, dascilul Erotio, la Monastirea Autim. Existenta reinnoitä a scOlei rominescl de la S-tu Saya, se p6te proba din lefile dato dascálului I. Eliadi ingineruluI Riducan Mäinescu.

Pe MngA cheltuelile din lefl, séma pe acest an 1824-25, nc aréti spesele fäcute cu intretinerea la studil in strainatate a urmätorilor bursierI

*) Nu avein sana pe anul1822-23,dar din acéstit asertiune aseineY pe anul1824-25,se vede, el art existat scolilei In anal acesta, de vrente cs'ah' cheltuit veniturile sc6lelor

112

LeT 5.530 destinatI pentru Efrosin Poteca, tusa: 3.500 lei bursa lui pe acest an la Paris. 500 ca sä aiba. pentru drum la int6rcere. 598 tot pentru drum. 440 pentru stramutarea luI de la Piza la Paris. 312 ce s'ati dat mumeI lui Pandele(?). Total 5.530 3.940 luI Simion Marcu (mal' târçliú i seolice MarcovicI), insä 3.500 leI pe an la Paris. 440 ca sa se strèmute de la Piza la Paris. Total 3.940 el 3.590 luI Costache Sin Popa Dumitru, lusa : 2.000 leI bursa pe un an la Paris. 840 pentru examen la Piza. 750 pentru drum la int6rcere. Total 3.590 d) 3.000 liii Parache Poenaru, lasa: 2.500 leI bursa pe un an la Viena. 500 cumpere instrumenturI de inginerie. Total 3.000 ,

Ar fi putut rèmane multl banI inca din venitul total al sc6lelor, déca nu s'ar fi dislras acest venit pentru alte cheltueli sträine scólelor. A§Ya de ex. fura cheltuip 35.287 161 pentru prefacerea spitaluluI din DudescI näprasnicei 15.223 len' la lazareturile tèrel. 4.803 surpatul turnuluI Gel marei portile Monast. Glavacioculi reinfiintarea lor. MaI este o cheltuiala de : 28.355 leI pentru cumpararea a 1.000 de exemplare din teo Psaltire in treI volume, cate 30 leI exemplarul Din acésti séma se vede ca In 1824-1825, Eforia saelor nu platea uimic pentru scOlele din judet. In anul urmator séma scólelor ne aréta schimbarI in budgetul lor. Veniturile ar fi trebuit sa fie aceleaqI ca In anul trecut cu deosebire a salduluI in plus banI ne cheltuirii réma0 in casa scaelor la Aprilie 1825. Totiqf aceste veniturI sunt In scädere, dupe cum se pote vedea din anexa de la acésta pagina'. Suma veniturilor este numal* 97.762 leY, 26 banl. Se cheltuesce acésla suma ast-fel : 6.290 lel bursieruluI Simion Marcu la Paris, din capI 2000 leI pentru cumpärarea de instrumenturi pentru geometrie. 3.000 leI lui Petrache Poenaru la Viena. Acum Efrosin Poteca, s'a intors din streinatateí a fost numit profesor, de la 1 Iunie

*) \Test( anexa precedentl.

413

1825, cu 250 lel pe luna. In séma i se lice Efrosin Filosoful. Se vede decl, caera insarcinat cu catedra de filosofie de la sc6la de la S-tul Saya. Tot acolo este si lón Eliad, care are léfa de 1.500 leI pe an. Acolo si Costache ... . de la1. Septembre 1825 cu lefa 250 leí pe luna. ApoI si un inginer cu 1.500 leI pe an; 2.000 de leí primesce Hariton fiul DoctoruluI Teodorache; ca doctor al scedeI, cu bite el maIeste si Doctorul Panaiotache al scellei cu 1.800 le! pe an. Tot la S-tul Saya e profesor acum si loan Popp, de la 1 Septembre 1825. Ierotei continua a catechisi la Antim pe candidatii la chirotonie si are lefa 1.500 leI pe an. La S-tul Gheorghe Vechiú nu mal e decat un singur profesor, Chirita, cu 1.200 leI pe an. La biserica Alba, de pe Podul MogoseleI, se infiintéza o sc611 incepatke, din primele lunI 1826, ca un dascal roman, platit ca 50 leI pe luna Ianuarie, Februariei Martie. In fine, pe Ianuarie-Martie 1826, se redeschid scolI, se redeschide scéli la Craiova cu Dascalul Stanciu, cu cate 125 lel pe luna. DascaluluI din UrzicenI inca de la Ianuarie 1826 i se platesce cate 125 leI pe luna.

Séma pe 1825-26, ne da o informatiune curiosa: Musica, si in particular cea biseri- céscA, la un avant extraordinar. Se infiintéza In loe de treI scóle pe tre strade deosebite ale Bucurescilor, pentru invátarea Psaltichiei, precum era in séma sanului trecut, scaele urmátáre : 2.300 'el luI Macarie Psaltul aintocmitor cantirilor rominescI al sistema nou6.1. 2.400 la patru dascall cantaren si anume : 600 lel dascaluluI Costache Chiosea "), care avea sena pe podul luI §erban- Vodd. 600,dascalul cantaret Constandin, pe Podul-TérguluI-de-Afara. 600 dascilul cântaret Ghita, pe Podul Mogo56eI. 600 dascalul cantaret, Iancu S tan **), pe Podul Calitilor. Aflam dascalI cantaren numin cu cate 300 leI pe luna si in orasele judetene : FocsanI, Buzátl, PloescI, Térgoviste, Campu-lung, PitescI, Craiova, Valcea, Jiü si Cernen ***).

Din sema anexata la pagina acésta se p6te vedea si alte cheltuell fäcute pentru futre- tinerea materiala a sc6lel de la S-tul Saya si a altora.

Un condeiii important, ce descoperim in acésta sera, este acel care ne aréta, a in acest an se introduce metoda mutuald in clasa I-a primara. Se cheltuesce, prin Stolnicul Clinceanu. 2.000 lel apentru tipeiritul vmprumutatei invéldturip si aln 1.586 161, 20 parale, pentru prefacerea clase! I-a si lifsestrarea ei cu aparatele necesare la aplicarea metodii mutuale. 50 leI se cheltuesc pentru tiparirea foilor alelo-didactice ; 65 leY. se del pentru slece gramaticI romanescI pentru

*) D. I. Ghica çlice, a la dascalul Chiosea se fInvta nu muna musica, cii carte romilnésclt (ScrisorT cltre Alexandri, pag. 51). *5) Despre Dascinul Stan, ves1T ce slice D. I. Ghica, (ScrisorY Ottre Alexandri, pag. 56). ***) Aducem in anextt, ceea-ce slice despre av8ntul musiceT din BucurescY D. I. Ghica, la pag. 57, a Scrisorilor sale clitre Alexandri. 8

- 114 -

In 1825 avem de inregistrat, in istoria n6stra, infiintarea sc6leT din ampina, in curtea bisericeT Adormirea MaiceI DomnuluI. Grigore Bnjoreanui Mari6ra Bujoreanu, in 1825, Iulie 3, daii averea lor la acéslä biserica, ande aü clädit local special, ca sit Oda in el ómedi sèrmanI l'Ara familieni parte laisericéscadacálii sa invele copia de po- maná». Vor fi un dascal romanesc ni un dascal grecesc. Se vor primi 30 de copil de fie-

care dascal, copii sèracT, tiar venind copiT mal mult de peste 30.. ..,senT in plata de la pärintii lor.» Bisericei ni la sc6lei las& mal multe proprietatIi veniturI.

Din mincarea Merara a anilor din inceputul secolulul al XIX-lea este cuviincios si a- mintim aci urmat6rele opere :

Legiuirea a Prea InAltatuluI i Prea PravoslavniculuI Domniobladuitor a t6ta Ungro-Vlachia, 17 Ioan Gheorghe Caragea V.V., cu hita cheltuiala D-lor Const. Caracan Doctor ni D-luI Raducanu Clincénu, Biv-vel Stolnic ni a D-luI D. Topliceanu Biv-vel Sluger. Acéstá carte a fost tipdrita la 1818, la tipografia infiintata de acenlialAnga cinmétia zidita de reposatul Mavroghene V.V., la noséua actuala. Vedi in anexa prefata acestul op D: Judria norocului séü istorisirea pentru principiul Mencicof, care pe vremea lui Pe- tru-Cel-Mare a fost slavit in Europa. Acésta bronurä de 125 pagine s'a tradus in românesce ecu órenT-care adäogite cuvinte, spre podéba limbeI ni a buneI intelegerI, prin prea cucer. Protoiereu a tóta. Moldova, La- zar Asaki, in oranul IanuluI, la anul 1816». Este un in 80 de midloc, fara nume de tipo- graf. Lazar Asaki, tata]. lui G. Asaki, dedica lucrarea sa Mitropolitului Veniamin. Dam in anexa prefata didacatorid, din care se vede, cum pe cand Lazar in Bucuresci la acest an pleda causa limbeI rominescI, la lag curentul acesta exista mal' d'inainte**). Oda in limba românésca, tiparita in IanT, la Octombre 1822, de G. Asaki. Autorul G. Asaki salen, prin acésta oda, ce Asaki o crede cea Antéiti in limba ro- mânésca, evenimentul reinturnareI catre téra a dreptuluI de a avea DomnI paméntenT. O dam in anexa -p.

Lucraren cea mal importantä literarai maI ales cu referinta la bimba, este cea de maT multI ani inceputa, a dictionarulul in 4 limbT, care se publica la Buda-Pesta, in universitatea de acolo. Dam in anexa") biblingrafia generala pentru aniI Oil la 1828. Printre carpe ori manuscriptele deja cunoscute, din bibliografli anterióre, aci vom mal* aminti numaT pre cele inca neinregistrate in bibliografide existente. Intre acestea vom cita urmatórele : a) Lucrarile poetice ale luI Daniil Scavinski ). De la el a rèmas needitatä pana in

*) VedT anexa. **) VOX anexa corespundatfire. ***) Idem. ****) Ves1T anexa de la acata. pagina. *****) Despre Scavinski a scris Costacbe Negruzzi, un articol plin de umur, relativ la biografia luT VedT opere complecte de Const. Negruzzi.

145

1889 o oda scrisa la ocasiunea casatorieT fiiceI Domnitorului Ionita Sturdza, in 48 0e- tambre 1825').

bJ aLoghica care acum Onteift s'a talmacit in limba patriel, cu indemnarea P. S. Mi- tropolit al Ungro-VlachieT Kir Gregorie, in slilele bine-credinciosuluTi luminatului nostru Domn Grigorie Dumitru Ghica V.V., intr'al patrulea an al domnieI MArieT-Sale. §i s'ah tipärit cu cbelluiala iubitorultff de D-deti Episcop al Argqultff Kir Grigorie, de care este $i talmacita* (80 BucurescI, in tipografia S-teT MitropoliT, in anul mintuireI 1826, de ieromonahul Stratonic tipograful). In «Precuventare din partea talmacitoruluT acestei log,hices ce o därn intréga in anexa, la acesta paginä, Episcopul Grigorie trece rapede sub condeiti istoria literatureT romOne, pOna pe timpul lui, vorbind de lucrarile Episcopilor de Remnic Kesariei Filaret, (contimporanT Cu el), earl' aft tradus i tiparit cele 12 minee aretind ca *Bea putem a dice, ca rivna acésta a intemeere PravoslavieT in téra Distil a fost pricina zabaveT de nu s'ati talmaciti cárØ ale intelepciuneI ca. de afard, (ad. laice V. A. U.), pentru ca sh apuce inainte graiul ce s'ati dis : aCA inceperea intelepciuneT este frica DomnuluT.a Iar intru acesta versta de vreme, cind ceI de bun item boierI aT patrieT romOnescI, mi§catI fiind de iubirea caminuluT stremo§esc, aft bine-voit de a face predanie sciintelor filosofescT in limba rumenescaa aacum, die, inteacésta vérsta de vreme s'ah ivit i acésta loghica a S-tuluI Ion Damaschin, talmacita din limba elinésca de mine cel mal jos numit patriot, carele 0 de nu m'am cunoscut in deprinderea altor destoiniciT, dar in trudirea cartilor limbeT patrieT, cu satin am petrecut. DecI Inca maT d'inainte sciind uniT din dascaliI altor limbI, péte de vre-o patima räpindu-se, nu lipsesc a dice, a cu neputinta este a se muta filosofia in limba rumAnésca, pentru seracia dicerilor §i a numi- rilor, am pus 'eta osOrdia de am talmacit §i pre cele mal nelesniciese graiurii nume, pazind de aprepe pre intelegerea tälmacirel, pentru ca sa rémOe gre0taì desérta parerea acelora, §i sa arete prin lucru dovedit, cum ca bite limbile färä osebire sunt indemOnate ce la Vile sciintile. Ca mai mult place muselor a vorbi in fle§ce-care ném cu limba luT, de cat cu alta strainä, fiind-ca numaT limba Patriel este destula a invita pre ceT ce doresc a le sci, spre a le inveta cu desluOre, §i cum ca'. färä limba PatrieI nu numal pupa folosi- tére s'aft aratat scalelei cartile, cii fat% nicT un spor aIncetéze, exclamä intusiastul aperator al limbeI romOne, traducétorul logicei, ince- téze dar de acum inainte sfiala aceea, care se pricinuia nouä, sea de la claw:Alil altor limbT, carT, precum am slis se indfiracnea pentru ca§tigul lor, séh de la ceT ce invati cite cinc!- ése frantuzesd, sati qépte-opt elinescl,i indata se limn, cascAnd gurile spre at dethIma lintba sa ce de patrie, Uri a socoti a pre off-ce me§tquIT, §'t pre off-ce sciinta, vremea le cresce 0 le märesce, cand necurmat sa pun in lucrare *D.»

Am vedut nazuinfele din Ora romtinésca 0 din Ia0 in faverea muziceT in genere §i R- eek! bisericescI in deosebT. Inch din secolul trecut läutariT formah corporatiuni al drora staroste séh vätaf avea dreptul de a preleva unele darT de la mint!i petrecerT ***).

*) VedY MemoriT presentate AcademieT Romane de V. A. Urechia, 1887-88, pag. 138. *a) VedY anexa. ***) VedY anexa corespumpt6re.

446

G. Asaki, abia reintors in patrie, a organisat pe a sa cheltuiala, la 1817, un teatru de societate, in salonul HatmanuluT Cost. Ghica in Iasi. Copiil boierilor GhicasiSturdza at representat mal multe piese in limba romanasifrancesa. Intre actorif acestia improvi- zatT, carl incérca a introduce in Ialf guitul artel dramaticesia musiceT culte, G. Asaki numesce pe D-nele §itbina pascua Ghica, Agripina Sturdzasipre Iacovache Leon.

Adapat la fántanile artel italiene, G. Asaki va aduce cu sine, de la Roma, nu numaT iubirea musiceT, cisia pictureT. NumaT grelele evenimente, mil supravin la 1821siapoT dupe avenirea la Tron a luT Imita Sturdza, indepärtarea luT din téra, fiind tramis in 1822 agent al preT. la Viena, unde rèmase 5 anT, intarOie punerea in practica a frum6selor doring culturale ale ltif G. Asaki. Rèsboiul care urma apoT intre RusTsiTurcis'ihile epidemice vor prelungi starea de atipire a culturel nationale, atat in Moldova catsiin téra Muntenésca.

Din decursul acestuT period dureros pentru Ora am adus mal sus unele informatiunT proprit totusT a ne ardta,afaca culturalä nu a fost cu totul stinsi. Dar intre 1825si 1828, M'ará de carpe al-Mate in bibliografia acestor anYsiafara de unele proclamatiuni tiparite in timpul rèsboiuluï, nu avem pana acum alte documente de inreg,istrat. Trecem deci cu Istoria 'Ostra, la perilida de timp, care incepe cu memorabilul an 1828.

CAP. II. is2sm s2s In curs de cincI anT cat G. Asaki petrecu la Viena, ca agent al DomnitoruluT Ionitä Sturdza, el descoperi si dobandi vechf documente originale, prin care se constata, ca ca- lugariI grecT de la Monastirea TreT-Erarla s'ail fost apropriat si ad posedat in curgere de peste un secol si jumetate venitut a treT mosii : TämäseniT, Adjudenil si RAchiteniT, din judetul Roman, care mosiI le-ail fost donat Vasile Lupu VoclA, scedel Infiintatä de dansul la TreT-Erarchi. Reintors de la Viena pe la Inceputul anuluT 1827, G. Asaki '-.-1-a re- luat locul de director sea referendar al scaelor, alAturea cu Mitropolitul Veniamin, cu M. Sturdza si cu Costache Mavrocordat si a reinceput a lucra pentru scede '). In «Chestia invAtAturilor publice», G. Asaki qice, CA : du cursul desbinärilor politice Intre Turcia si Rusia, call tineail In Ingaimeall interesele pre, pand la convenfia de la Akermann, la 1826, scaele publice, lipsite de téte mit;Ilecele, at remas inchise in sir de sépte anT, si profesoril se respandirä afarl din térA, cdutand alte indeletnicirb "). AcestA aserfiune a lul G. Asaki o aflAm eronatA. Acésta s'a vegut din documentele a- duse in urma, documente carI ne-ati aretat functionand In Moldova un numer de sale. In tot casul, Seminariul, ski scòla pentru catichisie, de la Socola, cum o numea hrisovul de la 1804, exista, orT-cu catä scädere va fi fost, si In anil imediatI d'inaintea conven- tiund de la Akermann. Aci predaii dascalul Enache, Archimandritul Gedeon Proca, das- cAlul Vasite Popovid (repausat la 1827) si pote vestitul Pralea autorul PsaltirieT in ver- sur! "'). In 45 August, 4827, se simte deja in IasT efectele reInt6rcerei lul G. Asaki de la Viena. In adever, cu ocasiunea cercetArilor de catre Divan a semilor diferitelor case publice, cercetare ordonatä de catre Domnitorul loan Sturdza, se face Intrebare la Mitropolie si despre venitul scedilor, dupe vechile hrisove. La data ce indicAm aci, Mitropofitul Veniamin impreunl cu alp boierI din Divan, relatézA luT Ionifl Sturdza, prin anafora, cele urmA- Ore Ca de la inceputul résvratirel si pana la S-tul Gheorghe a urmatorulul an ned un venit de al scaelor nu s'a strins ; CA sc6la elinéscA a contenit cu totul ; CA venitul acestel seal nu s'aii mai putut aduna de la Mitropolie, Episcopil, Monas- fief pamentescY, Preofi, diaconT si monastirI GrecescI, din causa impregiurArilor grele din timp ; Ca nu se scie de s'ail strins mficar venitul scéleI de la Telal-Basa, china dughenei

*) In 20 Septembre, 1827, Domnitorul loan Sturdza rnplittesce pe Gh. Asaki, ridicAndul la ran- gul de Agl, din acel de Comis ce avea. (VeslY decretal dupe Uricar, tom. VII, pag. 96). **). Velg pag. 13 a acestuY op. ***) Istof a serninaruld Veniamin de C. Erbiceanu, pag. 55.

1.18

sc,ó1eI çi eke 500 leI din rusumaturile vame, Ocna, Go§tina, Desetinaiv6draritul. Nu se scie la ce se va fi intrebuintat acest venit ; Ca de la S-tu Gheorghe inainte Mitropolitul a pus iara in vig6re dajdia preotilor pentru sae. Aeum Divanul propune, si se reinfiinteze scOla, insa nu in localul cel ars de la Mitropo- ha, ci la Monastirea Golia, fiind mal potrivit. Influinta luÌ q. Asaki se vede indatä aci in acésta anafora, care dispunand a se reinfiinta sc61a, alti-data. q.isa Academie, adauga el di se cqeçle dascedi trebuincioqi spre invétatura scolarilor mai änteiti in limba patrieii apoi in alte limbi ce se vor soco ti mai folosit6re, dupe indemcinarea ce va avea casa de plata lefii dasctililorvD. Mitropolituli cu Divanul mai propun DomnitoruluT, prin acésta0 anafora, complectarea epitropieT invètaturilor publice, care era compusa numal din Mitropolituli Vornicil M. Sturdza 0 Costacbe Mavrocordat. Domnitorul numesce al patrulea membru, pe Vister- nicul Costache Canta (What potrivit §i in tot felul destoinic une! a§a EpitropiLD loan Sturdza aprobi propunerile din anafora de 0 evita de a dispune in favórea scelelor de localul de la Golia. Nu ezitä fug a aproba predarea in sciile in limba romanésca **). Cu téte aceste lucarI, din August 1827, sc6la nu pote fi deschisa imediat. Atund, se pare, G. Asaki, presinta actuI lul Vasile Lupu, de la 1664, la Epitropia Epitropia interveni pe langa Domnitor. Sprijiniti miFarea provocata de G. Asaki, de barbatI ca acei ce erail epitropI al scedelor, ea ajunsa la isbanda. Inca in 5 lanuarie 1828, dupe cum spune G. Saulescu***), Domnitorul Ionita Sturdza ordonai incuviinta deschiderea sc6lelor de la Trei-ErarchT, asupra anaforalel Epitropiel din 1. Ianuarie 1828. Din acésta anafora resulta cA localul scOleI DomnescI de la Mitropolie a fost prada unuI incendifi in véra anuluI 1827 -**), §i cA epitropia in lipsa acelul local a propus Domnito- ruluI a se stabilésa in localul monastireI TreI-ErarchI, restaurandu-se ad-hoc, o sc616 normalai gimnasiul. Acest din urma va rèmanea la Trel-ErarchI numaI provisoritä, panä se va putea destina gimnasiulul un anumit local, dud apoI in Trel-Erarchi va r6manea numaI scéla normala. Cursurile sc6leY normale vor fi de duo! anT. Programa va fi urmat6rea : Limba romanésca cu gramatica, caligrafia, catichisis, aritmeticai niscal-va ineep6t6re inv6taturI. Cursul gimnaziulul se fixéza pe patru anI cu urmät6rele maten!: Limba latinésca, uMaica limbei n6stre, care 0 de cate némurI se invéta, ce nu ati alta legatura cu ea de cat a temeinicilor sale sciinte, precum 0, la teita nrgie0ta Rosie 0 Ora romanésca sA urmézav

*) Vedf anexa de la acésta pagina. **) VedY anexa corespund6t6re. ***) Vasil anexa corespundaáre. ****) Albina Romanéscit, vestesce o paguba forte simtit6re ce a incercat literatunt romanésca : focul de la 1827 ce sa tntemplat In IasY, s'ail intins pustiirile sale si chiar peste faptele duhuluY ;dinpreuna ca cele-alte cate a tnghitit, a mistuiti ostenelile cele de 12 anY ale D-lul D. Aga George Asachi.TreY tragedil tntregY manuscrise ITreY tragedit s'ah ars :.tilzira,Saul, (traduse)L Mi- haid Vodit Vitézul (original) IS'a.il mal ars Inca o istorie a Imp6rittiel RomeT, VersurY lince, Un curs de Matematicit, oi o culegere de fabule ITrebuie sit tanguiascit literatura ostenéla acésta mult prejuita,i cu atata me mult, cl trebuia sitfie D. Aga Asachi ca sa dea Románilor acest fel de poezil. Si ma! virtos Tragedia luY Saul trebuia un duh ca al Oa italienesc,casii o traduca bine frumos in Romanesce. Acest articol l'am udat cu lacrang, cad am perdut, Romanilor, ceca-ce trebuia ca sit trécli vécurT ca sa dobandim." Voja eCurierul Romanesc» No, 31, VinerY 96/7Iulie 1829, corespmd-n/a de la lag, din 4 Iulie,

119

Cursul gimnaziului se fixézi pe patru anT, cu urmatórele materil : Limba latinéscit, maica Umbel nóstre, care si de die némurI se invéta, ce nu ail altá legatura cu ea decat a temelnicilor séle sciinte, precum si la tótd megiesita Rusie i féra romanésca sà urméza religia, filologia, biografia, logica, retorica, poesia, istoria, matematica, moralul, economia piiméntésca çi politidsca, istoria naturala, archeologia, Ole acestea predate in limba rc- manésca. Pe ling acestea, limba elenä. Chid sc6la se va mal usura de cheat ell, se vol. invèta.si limbI straine, in mod neobligatoriti, platindu-se profesorilor din colisatiunile scolarilor ce vor voi. Intéietatea in seep% a Umbel romane o indica anaforaua Epitropid invèl. publice Oicénd, ca este antai trebuitére cultura vorbirci nemului, in care se fac S-tele rugetciuni, se tractarisesc téte pricinile, si care este cea mai puternied legaturei spre pds- trarea i iinbundtdfirea némului i insuflefirea de dragoste cdtre patrie.» Un alt motiv ce dä epitropia pentru a preferi limba romana ca organ de inv6lamént este cad in cartile din limbi sträine, tinerii, nepractisiti, pot afla lucrurI vatèmatóre, flind acele cartT ca o cursd inseleitdre. De aceea Epitropia i hotarésce, ea cärtile ce se vor introduce in scóle si se vor fie prealabil aprobate de ea, ca sa nu coprinda lucruri nepotrivite cu religiuneai cu aqe- daminturile StatuluT. Pe langl sc61ä se propune inflintarea unel bibliotecl nationale si a unor cabinete de colectiunT sciintifice. Epitropia cere Domoitorulul pciniecntén, pentru ca sa se OM asada o scad panzéntescd, imultirea veniturilor scólelor aprin hardzirea statornicelor mile DomnescIi prin chibzuirea a se imultii &rile ce erail indatorite a face monastirile inchinale locurilor de jos, in vreme ce imullindu-se si a lor veniturT, cu drepti fArà ingreuere pot implini sporul acelui analogon. O ultimä m6sura. propusä de Epitropie, prin anaforatia din 1 Ianuarie 1828 este luata din hrisovul sollelor lul G-r. Ghica, din 15 Noembre, anul 1775. Se dispune, a tineril earl vor termina cursul de cincl aril al gimnasiuliff asi vor avea bune atestaturi, sd se protimisescd a intita pe la dregd toriile Divanului, Visteriei si a can feleriilor pa* men- tesci, spre a le sluji acestea de resplätire,i altora spre mai mult indemn.» La prima vedere, in acéstä dispositiune s'a pus originea functionarismului in scóla romana. Cu tóte acestea, déca astäqI salele nóstre pot primi impularea de a pregäti nu- maI solicitatorI la budgete, pentru anii 1828 si cesi urmatorI, istoricul intelege, a era o conditiune de reusire a infiintareI sollelor Ti de nationalisare a organelor administrative judecatorescI ale Ore!. Primil invqatorI aft scólelor reorganisate la TreI-ErarchT, aù fost Iconomul Constan- tin, Iereul loan% Vasile Fabian, cel adus de G. Asaki, din Ardeal, la 1820,i G. Seu- lescu. La 23 Ianuarie 1828, Oice G. Seulescu, s'a deschis scóla normal& la TreI-Erarclif. Acesta a deschis acolea anteiti un clas elementar dupe metodul lui Lankaster *). La 1 Maiti 1828, G. Seulescu, semnéza cu Epitropia un contract prin care se lega, ca profesor al scelelor din TreI-ErarchT. Acésia diferinti de data, Se explica prin aceea, ca gimnasiul s'a instalat mal tàrçliù decat scóla incepétóre. In adevèr, decretul luI loan Sandu Sturdza Voevod, pentru instalarea sc610i preala-

*y Este loan Silivcstru de care mal sus am mal vorbit. **) Gramatica romftnéscit, Tag 1833, pag. 2.

120 bila reparare a localului el' din Trei-ErarchT, este numal din 28 Martie, anul 1828 `). Negresit ca lucrari prealabile se facusera de Epitrop. invät. publice. 4ia in 1 Mar tie 1828 s'all incheat contracte cu profesorii Vasile Fabian, Iconomul Constantin, Preotul Ioan Silivestru. Dam acestea contracte in anexa **). La 4 Aprilie 1828, tidula Domnéseä catre Epitropie ordona repararea localuluI de la TreI-Erarchi pe comptul venitului monastirei, fiind acel local ars din anul trecut si ruinele primejditise pentru cate-va sute de scolarl ce o frecuenta ").

Stäruintele lui G. Asaki, pentru reorganisarea gimnasiului romanese din Trei-Erarchl se pareaù acum ca vor fi incununate cu succes deplin, cand jata a evenimentele politice, o nouè invasiune a muscalilor in principate, vin sa impiedice in mare parte mergerea mal nainte a seólei romane. Ruqii trec Prutul la 7 Maiù 1828. Sosill in Ia§Y, el vor sil inflinteze spitale si deposite de räsboill in localele de la Trei-Erarchl si Socola. Pare ca numai interventiunea energica a Mitropolitulul Veniamin scapa momentan scóla din Trei-Erarchi de a deveni spital rusesc. Langi seminarul de Socola, rusa' stabilesc manutante, care ocasionara, aprinyländu- se, arderea seminariului si a bisericei. Prin acésta intämplare, se inchise pentru mal* mult timp vechea sceda patronata de Mitropolitul Veniamin.

Ceca-ce focul facu pentru seminarul de la Socola, avea neintéryliat sil o faca. pentru tóte sctilele din Moldova, ha si pentru Ora romanésea, epidemia ce neintéryliat sbucnesce, In anul viitor '1829, bóla ciumei.

In putinele luni cat all putut finta set:dele din Trel-Erarhi, in 1828 si 29, ele arätail ci vor prinde radicina sinat6sA :publicul, natiunea, le urmäresce cu dragoste, ha chiar cu intusiasm. Cu putine titile lnainte de sbucnirea bòlei din 1829, s'a tinut antäiul examen la gimnasiul Vasilian. Lata clarea de gima ce face o scristire din Iasi, de la 28 Martie, pfiblic,atä de Eliad in

Curierul romanese No. 2, din 19/24 Aprilie 1829: - (0 scrisóre de la Iasi, de la 28 Martie, descrie teremonia se s'a %cut in acéstä Politie, la Antéiul examen dat in gimnaziul Vasilian, in Sf. M. a Tresfetitelor, la 20 ale trecutului Fevruarie, care s'a facut in chipul urmator... Eforii scélelornationale din Moldova, Pr. S. Sa Parintele Mitropofitul Veniamin, D-lui Marele Vornic Costache Mavrocordat, D-lui Marele Vornic Mihail Sturdza, ati poftit pe telta boerimea, la 19 Februarie, ca sil vie a duoa-Oi la sc61a, la 20. Dupe adunarea eforilor, si a celor mai multi din boeril pa- mântenT, Prea Sf. Sa, P. M., mal nainte de inceperea examenului, a fäcut in vederea a Vota adunarea o sfintire, in forma, a stégului scólei, cu inscriptia urmat6re : «O tu, Sfinte adevär, luminéza-ne din Cerillo. Dupe acésta Santire, s'a inceput indata cercetarea la fie- care clas pe rand. Rèspunsurile cele potrivite ale scolarilor la intrebärile profesorilor all implut de o bucurie si mangaere nespuse inimile privitorilor,si ati incredintat publicul pentru bunul metod intrebuintat de profesori, si all arätat invederat inlesnirea, ce simte tinerimea invätand sciintele in limba maicil lor. Dupe sfirOrea cercetaril Prea Sf. Sa P.

*) VedT anexa dupe actul publicat de mine in Anuarul instr. publice, pag. 227, **) VOX anexa la acéstit pagina. ***) Idem

121

M., a impArlit insusT premille.la scolaril eel mai silitori, si a indemnat pe toll tinerii Mr& deosebire a se sirgui din Mt& inima la inv6tAturà, ca sä pità fi folositorT patriei la vremi cuviinciése. (lat& pastor vrednic de turma cuvintAtere ce 'l-a Incredintat pronial Pastor carele pune sufletul pentru turmi, iar nu cu turma sa, Pastor nAscuti ¡Went in politie spre imbunkdfirea politiel crestinesci, iar nu venit din pustie spre pustiirea politieT...). «La urmä de tot, D-lui D. Directorul scellelor din Moldova, Aga George Asaki, a cetit un sonet fAcut inteadins pentru acésti inténiplare, plin de idei poeticesci f6rte frum6se, c,arele s'a vèslut si pe aici tipArit Acest gimnazid s'a intemeiat de Vasilie Voclà. Dar fiind-cA Monastirea in care se afla, e inchinatA la altA monastire grecésa, egumenii dupe vremi aù näpustit gimnaziul de tot. Dupe intrarea ostirilor impèrätescI in Moldova, lufin- du-se sari de la Socola pentru trebuintele armiei, Eforii scaelor ati prenoit monastirea Trel-Sfetitelor, si aü a#elat iarAsi inteansa scólà. Acum de o cam-datA se invét& in acest gimnaziù: alilodidactica, aritmetica, geografia, istoria universalä, istoria bisoricésca, c,ati- hismul, limba latinéscA, ruséscAi franfuzéscä. Numérul scolarilor se urcA pina la 300. NoT ne socotim indatoratT a impärtAsi tuturor romanilor acéstà vestire veselitóre, pentru duo & pricini : 1. Pentru c& &alit nostri moldoVenT, cu t6te necazurile, ce negresit trebue sA simtà intr'acest fel de vremi grele, tot mAng&e, dupe putintà, muzele, ca s& indrAgésci orizonul MoldavieT,i sä insufle incal in inimile näpustitilor stränepoll al marelui Traian die un scAnteid mticar de simfiménturi de patriotism, si de omenire, vrednice de aduce- torul lor gel* ; 2. Pentru c& nol romAnil din Valahia, mal cu deosebire trebue sä simlim mai multA bucuriei s& avem 6resi-care parte la folosul ce va esi din acest gimnaziri, fiind-cä duoi din profesori acestuia, Domnul Enache Halunga,i Domnul Andreià Moldo- veanul, s'aii format in shin' patrieT néstre, la scela de la S-tul Sava)).

PAni i jurnalele europene sunt pline de rèsunete despre entusiasmul cu care s'a petrecut examenul acesta de la Iasi. Curierul romtinese, No. 1.1, de Luni 43/Maiü, anul 1829, spune : «Gazetele EuropeT, sunt pline de insciinfarea examenului de la Iasi, pentru care si nol am vorbit in No. 2. Gazetele Petersburgului, si a FrantuzéscA, si a AcademieT, In numerile cele mal dupe urrnä cu mare plAcere vestesc silintai buna ingrijire a fralilor nostri moldoveni, el se silesc neincetat a se imprieteni cu muzele, prin bunai statornica lor cäutare, pasurile lor sunt infiptei temeinice ca ins6sTcugetärile lor. Câta mul/Arnire trebue sà avem cand vedem, cà némurile str&inecautä si la cele mai mid miscfiri ale nós- tre,i cer s& afle pricini ca sA ne

Cu tótil invasiunea muscalilor in principate, rniscarea cultural& este atins& numal in unele puncte si ea, in genere vorbind, confirm& activi si tot mai national& in títe provinciile romfinesci. Anul 1829 este memorabil pentru apariliunea mal multor foi romane. Deja in 1817, Racocia K. K., translator rom&nesc In Lemberg, publicase prospectul une foi periodice, ce era sA iasA pentru intéiasi data in limba romanéscA. 1822, Z. Carcalechi cercA la Buda, pentru a duoa órä, sA wit& o Pie rom&néscA, dar nu isbuti. 1827, 1. Eliad vru s& scot& o fee rom&néscl, dar nu'l dete voe oarmuirea.

192

1828, Répausatul C. Roset, publica la Lipsca cate-va numere din Fama Lipseei" cea d'antéia f6e românésca. 1829, 10 Aprilie, apare Curierul rom.", Dacia Liter." se insalä slicénd ca Al- bina" Ita Asaki, a aparut mal naintea Curierultif". Albina a aparut numaI la 1 Iunie 1829, adeca aprepe 2 luni mal tart;141 decat Curierula. In primul numer al AlbineT, gazeta politica-literara, de la 1 Iunie 1829, citim urmä- torul apel «Epoca in care ti-km perla semne insusiteivrednice de mirare I Dorul invataturilor nu Duma! ca infratesce pe locuitoril uneI ter1 kifi% castigarea acestei moralnice avutil, prin care o natie se face puternica fericitä, ci inca si emen1 neasemenatI Cu religia, Cu limbai cu legile sunt insuflatI tot de aceeasi simtire laudará de a pofti unul alluia gradul deplinirei moralnice al invetatureI si al maestrid George Asaki arda apoi ce se face in tete tedie pentru cultura si esclami : «Oare putem noI privi la aceste lucrad urmate inaintea ochilor nostri fara a ne intrista ca numal natia nestra in cea maT mare parte este lipsita de aceste imbunätatirIi ina- poiata deck t6te némurile Europai deck multe altele ce locuesc pre cele-cite pärn ale päméntuluI9 viMbllliAtalirileí inaintarile mintel omenescl cum i cursul Intamplarilor lumel le vor cun6sce RomaniT prin publicatia acesteT gazete, ce sub prea puternica pavea a traper. Rusiel, s'a privileghiat i prin ajutorul evghenistilor compatriotI s'a intlintat. «Albina rom., astd-OI antéiti vede luminaileiitinerelele séle aripI le carca in oste- nitarea sa calkorie; mil si mil de flor! cu felurite vopselei miresme impodobese canapul pre carele ea vrea sa sbare, irisa numaI acele flor! 'I vor fi pläcute, care 'I aduc mana si vindecare; de insäsI blanda fire povetuitä, se va feri de cele ce sub amagitere frumusete ascund farmeci venin in sinul lor. «Asemenea si redactia gazeteI nu se va abate de la acelea ce privesc catre imbunäld- tirea inimeT si a mintei; dogmele S-tei nestre religie ortodoxe, sevas catre ocarmuirea legileterel o vor povatui in a sa lucrare; Instiinläri adeit6rate pre cat vor ajunge la cunoscinta sa,i invatäturi folosit6re vor coprind,± filele sale., primul mimar, publica prima serie de abonati, totl hjieni, incepénd de la cele mal vech1 familili chiar nume de cate-va D6mne, precum Catincai Elencu Ghica. Negresit, Mitropolitul Veniaminì catI-va archimandritT nu lipsesc in prima lista. In acestasT prim numer a prime! gazete moldovene, apare si T'aula luT Asaki Albina tret ntorul Spune, spune mica-albina In cotro mergi acum tréçlä Cand a sereluI lumina Pe cimpil nu seiinteiazg, etc.»

Din al duoilea numen, Asaki introduce o rubrica, aceea a observatiilor meteorologire, facute la 12 ore din qi,i num6rul 2, coprinde o nona. lista de abonanl iarasI persene cu rangurI boieresd, in frunte cu episcopul de Roman, Meletie. In numerul 3, anunta, ca insusI General-Major MircovicT, vice-presedintele divanulut MoldoveT, «pretuind folosul moraluic ce va aduce naliel nestre publicatia acesteI gazete, spre a da redactici semnele InalteT sale placed si ale indemnultd, aú bine-voiti insusI a se prenumera.)

423

In téra romanésci Curierul romanesc" al luT Ión Eliad, nu este singurul care impra§- tie lumina, ad in curénd vom avea a semnala incercarT de jurnalism, ca Muzeul national, Gazeta teatrului, Curiosul, Rorneinia, Rimenteanul, Mozaieul, apoI §iilustrul Curierul de ambe-sexe, Vestitorul biserieesc, Cantorul de avise, etc.

Chiari in Moldova, pe langä Albina s'el facut incercarT cu Alauta roma' nèsca,Cu Oziris qi s'a publicati Rice, seitésea.

Ardealul n'a rèmas indärat. §i acolo in curénd vom avea a semnala aparitiunea FoeT Merara, F6ei Duminicei, Gazetel Transilvanief. Fòia pentru minte, inimá i literatura, va succede FoaeT literare. Dar despre acestea bite vom avea a ne ocupa mal la vale la alte multe ocasiunT.

Evenimentele ce avem de notat pentru aniT 1829, de pe timpul ocupatiuneT rusescT, le aducem in mod chronologic.

La 1829, Maifl, epidemia, care inca pana atunci era la induoiala, a sbucnit cu data fu- rie, incat inchisi tipografia, unde se imprima (Curierul», adeca tipografia Mitropo- lid. In num6rul sail 10, de la 10/22 Maiil 1829, Curierul roma nesc, publica insciintarea urmätóre «Dila ceea-ce pana acum era la induoiala, M'ata s'ají intins, inca s'Oí inchis §i S-ta Mitropolie, unde si qi tiparesce eCurierul». Se face dar cunoscut la totT rivnitoriT prenu- merantI, cA suntem silitT pentru acésta a trage teascul de aci, §i daca pana se va a§eda aiurea, se va inlémpla sa ramae vre-o sli de expeditie, sà bine-voiasca D-lor, a crede §i a erta un lucru, ce nu este gre§ala a nimuluT, ci numaT a vremilor, carI conjurat (s'au jurat impreunA), in potriva nenorocitilor romanT.» Cu tóte acestea, Curierul nu va inceta qi se va tipari aiurea.

In Februarie 1829, se stabilesce in BucurescI de librAria Thiern un institut litogra- fte carta necunoscuta n principate», dice cCurierul romanesc» No. 37. In Aprilie, acela§ an, Efrosin Poteca, eromonachul, profesorul de filosofie, la scóla din BucurescY, insciintéza din Pesta pe Eliad, care publica acasta in aCurierul romanescp din 12/24 Aprilie, acela§ an, ca a tiparit elementele filosofieY lui Ainechie, tradusa din limba gréca §i pe care traducatorul a preclaro in sala de la Bucuresci. Eliad adaugä : «De aceea, se face cunoscut de ob§te, ca cali vor voi sa dobéndésca acésta carte, §i sa d'Asa in limba makil lor, ideile filosofilor calor vechTi noI, sa poft6sca a se prenumara la profesorii scóleY, §i banii 'I vor plati la cuvio§iit sa, cand va veni. Cartea este intr'un tom de 23 de cc% in octav, mare. Pretul pentru un trup este 6 sfanti, in hârtie de rand, §i 9, in hartie fina. Cartea e legata.D Dam in anexa prefata acesteT cartl a lul Poteca.

124

0 notä caracteristica a mirAreT literare din 1829, este ca scriitoril din We trele provinciile romane, incep a lega tot mai strinse relariunl intre el.Acesti pioni al culture nationale nu maT lucrézi cu totul isolari unul de altul ;eT sciä unul de altul ;el corespund ; el se stima Din acésta stare de lucruri se va folosi nu numaI limba romanésca, dar 0 insasT natiunea, care va pä0 Cu spor 0 consciinta spre unitate.

CAM in Iasl aparu «Albina romanéscii» a MI G. Asaki, loan Eliad in «Curierul» seä romanesc, din 17/29 junio 1829, vestesce cu sincera bucurie acésta aparitiune si deschide prenumeratiune pentru jurnalul din IasY. Curierul publica Inca 0 poesia lui Asaki din primul numér al fiel Ievine : «Albina .fi treintorul.» Tot asemenea vom vedea fa'céndu-se la aparitiunea orT-caruT jurnal, orT carp*, fie in Ar- deal, fie in orT-care alta parte a tèrilor romane.

Din miFarea hibliografica din acest an, vom aminti aci urmitérele : Eliad in aCurierul romanesc», No. 30, din 22/3 lulie 1829, deschide prenumeratiune pentru un numér de opere ale sale, latä insciintarea luT Eliad : «Un curs de poezie si pro* Poetica luT Boalo, in versurT, cele maI frumelse bucatl, din meditatiile poetice ale lul Alfons de Lamartine, traduse in versurl, precum : Desna- dajduirea, Provedinta, Lacul, Rugäciunea de séra, Tòmna, Suvenlrul si altele, precum si vre-o cate-va elegii originale, sunt gata a se da In tipar. Dinteacestea am alaturat cu foile Curierulul, spre a vedea eel' ce vor voi sa se prenumere, atat limba cat 0 felul versifica- he. Cali din cinstitil prenumerantl vor voi sä alba acésta carte, II rog sa mò insciinteze numaT. BaniT IT vor plait cand vor primi cartea, al caria pret va fi 10 leT.v Cele me multe din aceste opere n'aii A/Nut lumina qileT.

Un harnic invätätor, care public& numerése opere pentru scéla, este Grigorie Plevianu, profesorul de la Craiova. Eliad And séma de lucrarile din 1829 ale luT Plepianu, in Curierul romanesc, No. 26, din 8/20 Iulie, face 0 una din primele orifice literare `). lat.& darea de semi acésta a WI Eliad : «D. Grigore Plevianu, profesorul de imprumutata invèrátura, din Craiova, s'a intors de la Sibili, Cu caligrafia sa in romanesce, frantuzesce, grecesce si rusesce. In vremea cat a §elut in Sibiti, a tiparit §i un abecedar romanesce Cu frantuzesce, a tiparit inca si o isto- riérà adevérati aAneta 0 Lubin», tradusa din frantuzesce, de la Mai montel. La inceputul el are o vorbire intre un om al trebi, care sa chivernisesce cu zapcilacuri si altele, si intre autor insuO, c,are precuvéntare pot Oice, ea ar fi fost un cap d'opera in stilul cel plin de ris, 0 de adevér, déca autorul nu §'ar fi luat slobozenie, pile cu dreptul, ca sä aréte me desévirsit haractirul acestor fe! de 6menT, 0 n'ar fi intrebuintat in vro treT locurI vorbe, cart' ranesce urechia, pe care in yea trebue sa o cinstim.,

*) Intre cele d'anteiti lucarT de critica literarli romftnéscli vom aminti si corespondenta luT lancu VItarescu ea loan Eliade din Ianie1827, apropozit de un sonetscrisde Vlictrescu, relativ la pace, sonet publicat de Eliad In Curierul.

125

Lu.crärile didactice ale luT Plesoianu, sunt incuragiate de Eforia scelelor nationale. Tot

Eliad ne spune, : (KCinstita Eforia scelelor nationale ale caria mfidulare sunt :Prea D.D. Mamie ¡Ban C. Bälaceanu, Marele Vornic George Golescu, Marele Logofet Alexandru Filipescu, Mamie Logofet Nestor, si Directorul Obstesc D. Constantin Filipescu, pentru resplatirea si incuragiarea la ostenelile cele vrednice de cinste ale D. Profesor Grigore Plesoianu, ad luat din tete cartile sale, ce de curend le-ad tipärit, cate 20 de exemplare din ifiesce-care si le-ad hotarat a se imparti in dar la scolariT eel sérmani din seek CraioveI,ideschi- dendu-se si in BucurescI scelele vor urma iaräsT asemenea. «Lang acest ajutor ad mai adäogat Inca cate 600 leT pe fie-care an la léfa ce pani acum avea, pentru profesia sa, D. Plesoianu.»

Logofétul Scarlat Támpeanul Inca propusese si traducà o opera de literatura din limba francesa. Iala insciintarea ce da despre acésta Eliad in Curierul rom., No. 48 din 25 Septembre 1829: «D. G. Logofetu Scarlat Tempeanul, fiind unul dintre ceT doritorT de luminareai inflorirea neamulul romanesc ad introdus din limba frantuzésca in cea romanésca, o carte ce o numesce Curs de titeraturcl, in care se coprind bucap liricescI, apologurT, alegoriT, ritoric,a, bucaff moralicescii filosoficescI, pline de intelepciune si de ehibzuinte inalte, din care nu numaT tinerimea, cii ceI maT in varsta pot dobendi invetaturT bune si departe de näravurile cele rele ; tete sciintele acestea sunt culese din ceI mai inteleptI autorT fran- ceif, earl sunt: §atobrian, Bufon, Fenelon, Lessing, Bosuet, Masiloni altiT, cad ad scris dupe vremT, pentru folosul némuluT omenesc, invelandu'l sä umble pe caile dreptätei ale intelepciunei. eDecI, D. Tampeanul, voesce sa dea la lumina acestä carte folositere némuluT, dar este trebuintä de ajutor spre intempinarea cheltuelei tiparuluT, care vine cate 6 lei de o carte. Pentru aeeea se da' in scire tuturor iubitorilor de invetaturi roman!, ea orl-carele va doni sa aiba acésta carte, si bine-voiasca a se indrepta catre insusT Tampeanul, la casa sa, pe Podul Calicilor, No. 2.289, sa se prenumerei sa platéscà inainte baniT, pe cate carp va voi sá ja fies-carele, ca printr'acest midloc sä se OM inlesni cheltuiala tipografief. lar ce! dupe dará, sea din alte pärtI invecinate, de vor bine-voi, se pot prenumera, ceT de prin .judetele Valahiel, prin Dumnélor judetelor. Iar eel maT departe, prim corespondentil ce pot avea aicea in orasul Bucurescilor., La Buda in 1829, se public& Povtituitorul tinerintei de D. Lazar. La IasI, aparu in 1829, un abecedar destinat scelelor romine.

Ideea national si consciinta origine!, atat de puternica in Moldova in secoliI anterior)", sunt conduse eu glorie de asta-data prin barbatT ardelenT. Din anul 1828, avem g Réspundere cum cci romeinii sunt adevgratii, strenepoti ai, romanilor. de Damaschin Bojincd, tiparit la Buda '''). Cu ocasiunea resboiuluT dintre rusTi turd, din ani! acestia, atentiunea EuropeT se a-

Curierul rom. No. 45, din 13 Septembre 1829. **) Mult contribui la aspandirea idee! nmionale In inincipate lucrarea Gr. Plesoianu, publi- cant si In Curieruli In No. 53 al AlbineT din 1829, cu titlul (Idee rIpede despre Istoria Roma- nilor», din cartea cIntftile cunoscinte.a

126

trage &supra principatelor romAne. Se produe numeròse serien, mal mult WI mal putin favorabile romAnilor, in acéstd ocasiune. Vom cita in anexa prineipalele cArti *).

CAtre finea anuluT 1829 se gAséü tipArite un num6r destul de insemnat de opere didactice. Tata insciintarea despre aceste opere din eCurierul romAnesc» No. 58. aFilosofia, D. PArinteluT Efrosin Poteca, in romAnesce, Cele d'Antéiil eunoseinte peutru copii, cu figurT, Caligrafie romAnéscd, un Abecedar rominesc,i altul romAnesc cu frantuzesc, o mid. istoriórd, Aneta §i Lubin, de D. Plesoianui Gramatica romAnésca, sunt hicl, in Bucuresel, de vinqare in destuld cätätime. Care din negultilorl de la orasele de cdpetenie ale judetelor vor voi sä aibd la prAvAliile Rumnélor de vinqare aceste cArtl, sd se indrepteze catre redactia CurieruluT, de unde se va insciinta pentru pret, §i va putea sd primésci orT cAte trupurI va voi.»

In 4Curierul romAnesc» No. 63, din anul 1829, 15/21 Noembre, Eliad a publicat fabula Corbul i vulpea, care deveni apoT atilt de tamiliard scolarilor roman!. In No. 62 a acelea§1 foT, CiocArdie, al duoilea Vist., publicd o od'd intitulati ((Rem- roscinta Valachieb. In acésta autorul laudd pe imp6ratul muscalilor, dar si pe Frania. Transpird in aceste versurT, de alt-mintrelea nu tocmaI nemerite, ambele directiunT politice: iubirea unora pentru ru0 §i a altora pentru Franta.

Din directiunea acésta din urmd vor fi negre§it in curénd i toll tinerii, earl i§T fac educatiunea in Franta. La 1829 erati, dupe «Albina romAnéscd», din Octombre acelaan, urmatoriI tineri la studiT in Paris: N. Baleanu, C. Brdiloiu, I. Vladoianu, D. Golescu,. Alexandru §i C. LemT, C. Filipescu. AcestI tinerT, adresézd luI loan Eliad o scris6re de felicitare pentru publicatiunea ((Ca- rieruluI romAnesco, in 4 Octombre 1829. Iatä acésti serigre, care o afläm publicati in No. 58 al CurieruluT, 28 Octombre acel an

aBurtule i iubite compatriot I «Primesce as1641 raultdmirea ce prin acésti acris6re, itT daù tineril romAtil (cap se aflä in Paris) pentru Curierul romAnesc, ce al bine-voit a ne trimete. De prisos ni se pare sd descriem ciità bucurie am simlit top' cAnd am vèçlut cd se tipAresce s in patria 'As- ti% o gazetd. Destul este sd sciT, cd prin vinele m5stre circuléza singe romAnesc,i este Cu neputintd si nu ne batd inimile de bucurie, cAnd vedem i auçiim, ca sa fie lucrurTi a§e- Om&turl mintuitóre pentru patria mistrd,i carI inlesnesc a se re\ èrsa luminilel cunoscintele, carT contribuesc spre fericireai folosul RomAnilor. Tipärirea in limba rom' nésci a uneT gazete este negreOt intre cele-alte un miOloc deosebit a lumina pe fieFe-care asupra drepturilori datoriilor sale. §i in tot chipul orT-ce bun romAn este dator a'tT multdmi pentru buna incepere ce al fault, s. c. 1. Suntem ai Domnie-tale, ea nisce frail, Colesehi Soveatnic Margeatcl, Atexandru Lem, Nicoicte Baleanu, C. Bräiloiu, Di- mitrache Golescu, C. Len, I. VIcidoianu, Costaehe Filipescu». Paris, 4 Octombre 4829.

*) Veig anexa.

127

In fruntea acestor tinerI pavea D. Golescu. Vedem acésta vi din scrisérea, care cu o precede pre aceea a tinerilor din Paris, mal sus adusd. Publicdm intrégd acéstl scrisére adresatä de D. Golescu luI loan Eliadi pentru ca prin ea Golescu profetiség cine va fi, nu târçllü, Petrcwhe Poenaru : cDAmI voe, Domnule, a'ff argla in deosebitä scrisére, sentimenturile de bucurie si de recunoscinta ce am cereat, cetind scrisérea care am avut cinste a primi. Tot-d'a-una iml aduc aminte de strinsul prietevug, care ne unea la Bucuresel,i ¡ml place crede cási Domnia-ta asemenea ip aduel aminte. D. Petrache Poenaru nu se afta in Paris cand am prinoit pachetul cu scrisorile Domniei-tale, vi incá nu se aflä ; avia am luat eú indrAznéld a face cunoscutd gazeta Domnief-tale, d'impreund cu scrisérea, seumpilori dragilor meI compatriotl, carI top ett o inimd ad voit sä'Vi arete printeo serisére via lor multdmire. Am trimis D. Poenarului hârtiile ce 'f-aT adresat, earele numaI decat '1.1va rdspunde. Acest einstit compatriot s'a jertfit cu totul la invetAturile cele maT folositére pentru pä- méntul nostru. Sciintelei mevtevugurile sunt téte indeletnicirile séle ;si acum s'a dus sd lucreze impreund cu scolariI din scéla politehnica, o harta' generald a FranteI intregI. Aeest tén'ér este din totT noT, omul care va face maI multä cinste patrieT sale, si prin mare cel mal vrednic de cinstireai prietesugul DomnieI-tale, s. c. 1. 1829, Octombre 3. Dimitraehe Golesen.»')

Este de mare noroc pentru scélele din Moldova apretiarea ce dobéndesee G. Asaki de la Kkileff, prevedintele DivanuluI ambelor principate. Putènd apropié pe acest ilustru bär- ba t, G. Asaki pledézd pe langd el causa cultureI nationale. Mal se intlintä, inca dupe ordinea luI Jaltueen, comitetul pentru redactarea Regula- nientului organic, G. Asaki a fost propus de secretar al acestuI comitet. In acest comitet, din parlea MoldoveT erail patru boierT, duoI alevI de edire Divanul MoldoveIi alVi duoI :Vor. M. Sturdza vi Gantacuzino Pascanu, numit:f direct de cdtre Jaltueen. Din partea MuntenieT, ceT duoI boerI alevI de Divan, furd Marele Ban Gr. Ba- leanu vi Marele Logof. Stefan Ralaceanu, jara Marele Vornic G. Filipeseui Alarde Hat- man Alex. Vilara furä numii. Ce! 8 boierT românI se constituese in comitet, sub preve- dinta lui Mineiaki. Secretarul boierilor muntenI este Barbu tirbeT. G. Asaki pleed din lavi in Iulid ") 1829, ca sä'vl ja postul de secretar al comitetultil Moldovenesc, care se adund la BucureseI. Deja seedele, la a cdrora reorganisare Asaki muncise, sunt inchise din causa holereI vi in eurend, la '14 Noennbre 4829, un eutremur mare ameninta de ruind localul de gimnazid Vasilian de la TreI-Erarchl

Gat a stat G. Asaki ea secretar al comitetuluT din BucurescI, Alb. rom. n'a contenit de a apare in lasT, dar numerile acesteI foI sunt destul de sérace. No. 53 al Alb., din 28 Noembre 1829, publica tratatul de pace de la Adrianopolei actul separat pentru principate.

*) Curierul No. 59. 13 Noembre 1829. **) VeslY Alb. rom., No. z 1, din 4 Iuli6 1829. **e) tGoticele boltY de 165 anY ale ghimnasid n6stre Vasiliane ... pe alocurea hait,, scrie Alb tom , No. So, din 17 Noembre 1829

128

Numerile Albinel romelne, in absenta luT G, Asaki, apar sub directiunea luT G. Seti- lescu. Ele coprind abia vre-o doné fabule in versurTi numaT d'AM de senil oficiale de vic- toriile muscalilor, orT despre Te-deumurl pentru acestea, ori pentru aniversArile membrilor familiilor domnit6re In Rusia. In exemplarul eAlb.-romAne» pe 1829, ce'! posedà Academia, cu No. 4.599, Seulescu a insemnat cu numele séé tite articolele ce'l apartin **1 carl nu sunt de alt-mintrelea deat traducerl din jurnale straine,sétli scurte (Riel de sémA despre mergerea Miel din Ialf §i din térA. NoT credem cà chiar putinele fabule pubficate, sunt de atribuit lui G. Asaki.

In dosarul No. 1 curent de la Archiva StatuluT, aflArn duol acte ce le ddm in anexA relative la o donatiune ce face sc6leT din Ia0, de cAte 500 leT pe fie-care an, un grec numit Temelie Tadela. Mitropolitul Veniamin, dà sub-semnAtura sa, o adeverintà in limba grécl, prin care constaté, cA in 7 Iunie 1828, Tadela a depus la Mitropofie suma donatA.

In Ardeal starea culturall a rAmlnilor filtre 1800-1828, este in spori calci cu paqI sigurT pe calea deja croità**). (Scolile BlasiuluT, ale NäsäuduluTi cele de pe marginile sudice ale ArdealuluT, deja existente, stAruirA §.1 produserà la romAnI un curent favorabil sc6leTi instructiuneLD Din primiT ani aT acestuI secol al XIX, (intre ami! 1824-1825), sunt scolile din cele 44 comune ale regimentuluT al II-lea de gralaiti "").

De marl consecinte pdntru cultura nationall din Ardeal, qi de reflex pentru cea din principate a fost infiintarea la 1812 a preparendeT romAne din Aradul-Vechié. Acolo se denumirä ca priml profesor!: loan Mibut, nemuritorul Dimitrie Tichindeal, Doctor Iolf Iorgovic1i Const. Loga Diaconovicl. Cine nu scie de ce pret a fost pentru roma:al ddscAlia luT Tichindeali fabuleleluT ? Alexandru Gavra, care urml in sc6la acésta luT Iorgovici, la mòrtea lui, a putut scie versurT nu tocmaT armoni6se, dar n'a fost maT putin un pion harnic al cultureT nationale. Din scóla acésta preparandá de la Arad, girä primiT invérátorT sltescI, bine pregAtip,

4) Veslf anexa. 4*) Vasile Gr. Borgovan, In cSpicuire din ist. pedagogier, din cPreotul romAnv, 1886, pag. 183.c ***) In tStatistische skizze der SiebenbiirgischenMilitär Gränzer, de I. H. Benigni Edlen von Mildenberg, Feld Kriegs-Secretiir bei dem K. K, Siebenbilrgischen General-Comando (Hermanns- tadt 1816), la pag. 89, ne dinformatiunI despre aseslämintele culturale din regimentele de granita.In regimentul I romfinesc de granitä, se gisiad, la 180, 8 scolY normale nemtescY, In Orlat, Hatzeg, Vaida-Rece, Sina, Kudsier, Vestem. Tohani Racovita. Aci arman 370 scolarY, la 1814. Pe längä aceste scoll, slice acest autor, se glisesc 1i maY multe scolY triviale romänescY, carY sunt urmate de scolarY obidnuit mal mult iarna. In aceste scolY romänescY se tnvatä : religiunea dupe catichisul mare, cetirea pbuc6vna, caligrafia, cele 4 spetiY, legile scolaresi un vocabular nemtesc. Dupe autorul acesta, pe la 1814, existaä deja sea( In regimentul al II-leai erati maY bune ca ale cela! d'anteiliEl spune md, cscolile din regimentele romanesa daä maY bune resultate decät cele secuescY. (Weniger erfreuliche resultate liefert die Uebersicht der Schulanstalten bei den Sekler- Regimenten).

129 cari «totI ail pus fundamentul sulid pe care se clädi si se mai clädesce si ast4I edificiul culture românescI din acele pärtl'» *). In pArtile BiharieI gil ale CrisuluI, Samuil Vulcan, incepénd de la 1807 si trecénd peste data la care se opresce acest capitol al nostru, a fost ilustrul si läudatul conduce- tor al culture române. Gimnasiul din Beius si fundatiunea scolarilor säracl, sunt cele duoè opere marI ale acestuI neuItat episcop.

Gratie propäsire pe cale normalä a inOtäturel inscolile de peste CarpatI, la 1820, G. Asaki va afta bárbatI pregatitI pentru a lua profesoratul din seminarul de la Socola si. tot d'acolo, in curénd Ora Muntenésca" va gäsi demnI urmasT pentru nemuritorul G. Lazär.

Miscarea culturala din Ardeal, pentru timpul de care acum ne-am ocupat, se resuma' In bibliografia timpulul ce am dat'o mai sus, impreunä cu bibliografia principatelor.

*) V. Gr. Bargovan, loc. cit. 9

CAP. III.

X 43 3 c XEt 3 1

«Albina rominésci» din lasY, in No. de la 1 Ianuarie 1830, publica in frunte versurile cAnul noft al lifoldo-Romtinilor». Urarile lui G. Asaki, in parte tot el va cerca si le realiseze. In aceste urarI era negresit o parte atribuitai RusieL PutinI, fórte putinI, erafr pe la 1830, romanif carI n'ar fi ficut cai G. Asaki. InsusI loan Eliad in 1829, a adresat o orb.' maresaluluI Dibitsch Za- balkansky, promiténdul luIi RusieI recunoscinta eterna a rominilor. Dibitsch punde lui loan Eliad, cu o scrisóre, de la linea luI Decembre 1829, pre care o publica «Curierul romanesc», in Ianuarie 1830. 0 reproducem aci, dupe «Albina rom.», No. 4, din 23 lanuarie 1830.

aDomnule, «Am primit versurile ce aI bine-voit a'mI trimite, si am citit cu multamire traducerea lor, intristindu-m6 in aceeasI vreme, cad' n'arn putut cu des6virsire si pretuesc tot meritul fiterar, necunoscénd limba in care D-ta le-aI compus. «Imp6ratul Stapanul meti, a stipulat in naritul tractat marl folosirI pentru patria Dom- niei-télei sentimentul de recunoscinlä, care insufla versurile D-tale, cinstesce, Domnule, caracterul D-tale. «Din partea mea, nu poftesc alta slay& deal aceea, cad am sévirsit cu scumpèlate inaltele scopurI ale MarieI-Séle ImpératescI. «Primesc,e Domnule, incredintarea des6virsiteI mele Burgal, 25 Decembre 1829. Dibici Zabalkansky.

Aceste laude la adresa Rusiel puteatl pe atunci sa se impace cu patriotismul cel maI neinduoios româncsc. AsIa, in aceeasI luna in care Eliadi Asaki canter pe Dibici Zabal- kansky, la IasT, de diva serbareI TreI-Erarchilor, se fäceart demonstratiunt romanesci in memoria luI Vasile Lupu, fundatorul gimnasiuluI din TreI-ErarchI. No. 6 al «AlbineI» publica in 30 lanuarie 1830, un articol amintitor faptelor luI Vasile Lupu si o dare de séma despre mersul reinflintateI seed& normale si a gimnasiuluI Vasilian, pia la inchiderea sceolelor acestora din causa epidemiilor.

- 132 -

Tot asemenea loan Eliad märia in 13 Mar tie 1830, formatul Curierului: romdaese, pentru ca mai cu inlesnire sä servéscA culture nationale; dar In acelas timp, el Eliad, care nu Unlit' va face resboiti alfabetului chirilian, acum, pentrii Curierui romd nesc a pregätit litere nuoi «in asemd narea celor rusesci»

Dar sa trecem de la aceste consideratiuni generale, a cärora important& nu Ole sä nu o pricépi lectorul nostru, la istoricul propriti dis al scélelor in timpul ocupatiune ru- sescY.

In 4 Martie 1830, general Kiseleff, sub No. 1.680, scrie Divanului Valahie, cä a intocmit o comisie sub presedinta BanuluT Brâncoveanu, avénd de membri pe Spat. A. Ghica, Hat. Villara, Hat. §tef. Daläceanu, Clucier Stirbei in slujba de procuror, Coleschi So- vetnic Mavro. Datoriile comisiel vor fi : 1) Sit cerceteze t6te catastisele caselor fäcètóre de bine, On& la 1 Septembre 1830; 2) Si aduca intru descoperire cea de acum stare a acestor case ; 3) Sl cerceteze t6te pläcutele lui Dumnedefi asedAminte Comisia acésta este chi4mat& sa proiecteze imbunät&tirea aseliimintelor de bine-facere; sä impart& sume hotäräte pentru sèrad, pentru spitalurii pentru amlarea de sale, curnpinite dupe capitalurf i trebuinta ce va avea acestea acuma. Ofisul lui Kiseleff, hotArésce, ca lucrärile sä fie terminate pin& la finele lui Martie acd, trebile la comisie se pot cauta in limba romd néscd , afard din raporturile cätre mine (Ifiselef), care, fiind-cd nu sunt tellmaci ladicet cari sci le traducd in ruseve), se pot serie in limba frantuzésas

§colile se pot redeschide in prim&-véra anului 1830, dupe incetarea Mel% Posedem budgetul, séit mai bine socotelile obstescI, de venituli cheltuelile scólelor dintéra romä- nésa, pe anul 1830, cu incepere de la 1 Aprilie. Socotelile scólelor obstesci de veniturilei cheltuelile lor pe anul (830, cu incepere de la 1 Aprilie acest an, in urma cercetare socotelilor anterióre, ne dati informatiunile ce urmézi A) La venituri : 131.266, par. 37. Acéstd sum& result& din : Lei30.093, par. 37 aflAtorI in casa la 31 Martie 1830. 42.681, banii preotilori ai diaconilor, de la 7.848 insi din 4 eparchii, eke 7 lei pe an. Acesti banT se stringeati la Mitropolie in 2 *find. Din totala suma incasat4 se värsa 12.250 lei la cutia milostenie, pe tot anul. 12.000 Banil ce se rèspundea de monastirile din tótà téra, dupe dispositiunea fä- cutä de Ron Caragea Vodä, cu fúie

*) Alb. rom , No. 23 din 1830.

133

pecetluitä de suma ce avea si dea tie,care monastire. LeI 26.000 BaniI arendeI a 15 mosil a monastireI GlavacioculuI. 1.800 Birul robilor monastirel GlavacioculuI, d'ara de lel00 ce se daii epista- tuluf, care stringe pe fie-care an acest bir. 7.900 Arenda tutulor mosiilor monastirer O- bedeanul din Craiova. 4.300, Arenda a 2 mosiI, Sakia si Batiesen, ale scedeI Ionascu din Slatina.

3, 600 Procentele la capitalul de 7.500 leI donar' de rep. Episcop Iosif Arges, ca din dobénda acésta sA se tina un dascál si un doctor la orasul PitescI. Total lei 134.374 par. 37 ,, 3.108, Se scade din veniturile de sus, din darea preotilor si diaconilor morfi peste an, si 830 NeincasafI de la monastirea Cotroceni si monastirea Motru. 116mAne venitul net : leI 131.266 par. 37 pentru auul scolar de la 1 Aprilie 1830, la 23 Aprilie 1831.

B) La ce servit'aii acefti, bara, culture, publice? Se platirA lefile urmAt6re profesorilor wad din BucurescI : LeI 3.000 par. Profesorulin Simion Marcovid, de la 1 Aprilie pAnA la finele lul Decembre 1830, decI, cAte 333 leI si 13 parale pe lunA. 2.000, ProfesoruluI 'Eufrosin Poteca. 2.000, , Costache Moroi. 1.250 ,, Iosif Genilie. 1.250, , Theodor Palladi. 1.250. ,, lein Popp. ,, 600 ,, Gheorghe Popp. 1.875,, de seminariti de la Antim, Erotheifi Ieromonachul *).

*) De io anT trecutY, (la 1831, Noembre) era randuit acesta profesor pregatitor al celor ce vor sa. ja darulpreotieT. La 5831, Noembre, el reclama contralefeTce i s'a tnsemnat, prin acésta petitiune : catre cinstita Eforie a scAlelor aPrin zmerita mea jaiba ara cinstiteT EforiT, cit sunt acum trecutT peste ro anT de dad, oranduit fijad de stltpanire, dascal al celor ce se gatesc spre primirea daruluT preolieT, am pus atata silinta ostenéla la acésta slujba, cata socotesc a numaT acelora va fi necunoscuta, cariT nu vor voi a o cun6sce. cPrea cinstitilorboierT, cat despre stapanire socotind di tntamplarile, strtmtorlirile vremilor, am fost multamit, nedeosebindu-ma tnsa stapanirea tntrunimic de ceT-l-a]41 dascalT, adeca In léfit, lemne 0 meremeturT, dad lacea trebuinta. lar acum, cand la toti dupe tntelepciunea O buna-vointa

134

Lel900, slovan Vasile Nenovid, de la scéla S-tul Gheorghe Vechifi, pe nou6 lunI. 1.875 Profesorului din Craiova, Stanciu Capätineanu. 1.350 Grigore Ple§oianul, din Craiova. 450 Costache Poenaru, deto. 450 Barbu Vladoianu, deto. 675 Profesorilor :Dumitrache, din Foc§ani *), Popa Preda din Valeni- de-Munte, Mihalcea din UrzicenI, a cate 225 leI pe luna. 1.350 Gheorghie din Slatina. 375 30 Alexe din Slatina. 900 Nicolae din Térgu-Jiui profesoruluI Chirita Barbu din Cernerf **). Din condeele de naaI sus, apare decI, ca la Aprilie 1830, pe langä scólele de un grad superior din BucurescIi Craiova, nu existaii platite din budgetul StatuluI, deck Ose seal primare de judete. Pe lânga acestea.se mentinuse Ind scepla slavona de la S-tul Gheorghe-Vechiai a0a disul seminar din monastirea Antim. Tot pentru scopurI scolastice s'afi maI cheltuit unele condeei anume : Lei 2.700 par. CasieruluI scedelor, Stolnicul Dumitrache. 600 EpistatuluI said. 600 La duoit scriitorI aï EforieI. 870 Emeclicul, adeca tainul la 3 tiganI randa0 al scedeI din Bucuresd, cate 30 de parale de om pe qi. 1.200 Lemne pentru sceda din F,4erban-Vodai seminarul de la Antim. 3.022 Repararea camerelor de la hanul §erban-Voda **).

Dumneav6stra s'ad Indoit lefile, numaT cli am r6nas nesocotit. Pe Unit cele-alte nedandu-mi-se necY lemne, suit fiind de mila gramaticilor le amp& de la mine. De aceea, cu zmerenie rog, cinstita Eforie, a face chibzuire ca, de maT sunt trebuincios, sa fidi eti socotit, spre a putea a 'ml Implini datoria mai cu desdvIrsirea. 1831, Noemvrie 57. Al Dumneavóstrlt prea plecat,

*) La finele ltdr Decembre 5831,directorul sc6lelor Efrosin Poteca, ambla sit dea Focsanif la alt profesor. Dam In anexit actele din care se p6te vedea acésta. **) In decursul anuluT 1831, orasenil CernittenT reclama In contra acestuT institutor cu o petiliune catre Ebria sc6lelor, pe care o dam In and& la acésta pagina. ***) Eata adresa aComisiel Rerisief ¡i aferjarei easel feicgt6re de bing», catre Eforia scolelor ob- stescY, din 5830, /ulie 21, cu No. 78 cExelentia Sa deplin Imputemicit prezident al Divanurilor,prin graid poruncesce ComisieT, ca fard"maT multa prelungire sii se deschicla negresit scóla obstésca, oranduind pentru acésta de o cam data- loc la hanul luY pana va veni vremea a se slobodi sc6la de la S-tul Saya. Comisia dupe datorie face cunoscut, cinstiteT Eforif, porunca ExcelenteT Séle a o pune In lucrare cum maT fali de zabavai deschid8ndu-se se61a, sit bine-voiasca. cinstita Eforie a Insciinta comisieY, ca sa raportuésdt dupe cuviinta Excelen/eY Séle, cit s'ad s6r8rsit porunca.» SemnatY tBarka Breincoveanu. Alexandru Gldea. 6tefan Baideeanu. Sc6la de la S-tul Saya a fost Inchisa din causa ciumeT si a resbeluluY de la 1828. Acum duma si resbelul lncetasei Kisseleff, pand sa desarte localul de la S-tul Saya de 6ste pi de spital, ordona redescbiderea gimnasiuluT la hanul §erban-Voda

135

Lei 6.200, Prefacerea scéleI slavonesci 5i de muzichie din curtea St. Gheor- ghe-Vechia, prin scirea presidentuluI. 700 Addugire la léfa luI Chiritä Barbu din CernetT, dupe cererea sa a nu '1 ajunge 600 lei pe an. 250 CoruluI de 12 copil care, cu psaltul Kiosea, a clintat la arindar fatd cu presidentul, in qiva de S-tul Nicolae. Conducdorul co- ruluI ja 50 lel din acéstd suma. 200 Lui Ion sin Popa Pavel, scolar de la seminar. 389 Mindire, perne, la scdla de la §erban-Vodd. 783 Mobilieri lucru de instalare a uneltelor dupe metoda Lancas- triand. 337 20 DatI pe 50 de gramatice francezo-romdnesci, de Grigore Plerianu. Aceste gramatice s'ail impArtit la copiiI sdraci din Craiova. 2.722 20 Pe 80 de exemplare din «Mdrimea Romanilor», 80 exemplare «Milhologhiiy, 30 gramatice francezo-rominescI, 80 dialoguri idem, 80 Biblioteci, de Stanciu CdpAtineanu 5i Grigore Pier- ianu. Aceste s'ail impArtit la ncenicil sär,,c1 din scaa de la Bucurese. 3.200 Trtimi5I lui «Chir Petrache Poenaru» prin aChir Zinovie H. Con- stantin Popp» din Sibiù, ca sä i se rdspuqd la Paris. Cele-alte cheltueli privesc intretinerea bisericilor :monastirea Glavaciocul, biserica scedel Ionarului, biserica Obedeanu si 30.450 lei se plAtirä pe 9 luni la psaltii, sdti urmatorI, invdtdtorI copii in arta muziehiei LeI 450 par. Lift Costache Chiosea, pe podul lui §erban-Vodä. 450 LuI Constantin, pe podul Térgului-de-Afard. 450 LuI Anton Pan taléon, dupe podul MogoreI. 450 LuI Dobre, de pe podul Calicilor. 450 Lid Petrache Eliad, din Craiova. 4,50 Lift Theodorache, din FoconI. 450 Lui Ghelase, din Buzdii. 450 Lui Ionitä Stoenescu, din PloescI. 450 LuI Gheorghe Istrati, din Tdrgovi5te. 450 Nicolae Pandele, din Camp-Lung. 450 Lui Nicolae lane, din Pitesci. 450 Lul Costache, din Rômnicul-VillceT. 450 Lui Thoma, din Cerneff (pe 6 lunI *).

*) Wsland acest! veal1 trivV.torY a noiT profesorY sunt mal bine platitY, eY reclama Eforier a$Ya cedtre proa einstita Eforie a seólelor Prea plecatel jalbei, «bro.( de and suntem oranduitY profesorl de muzicit, sunt opt anY de dile, call in acésta diastima de vreme nu pa/id ucenid am scos desgvir$it in sistema musice, precurai pana In diva de astadY, urmand drepteT datorieY n6stre, faritcontenire ne Indeletnicim de a aduce $i pre altiT in deAvir- $ire. i pentru Mt/ ostenOla astra cea pana acum, nu ni s'a Inmultit léfa deck sése sute de leY pe an, care acésta. léfa pote judeca tntelepciunea D-vOstra de ne-ati fost indestul pentra cbiverni- séla nbstra; ca in diaa de astadi un randacel mal prost nu se pote indestula cu venital nostru, cu cat maY vartos noT, car! suntem maY cu deosebire de cat densir ? Ci nadajduim din di In ila

136

SA aducem deosebirile budgetare la veniturI si cheltuelI pe 1831, de la Aprilie 28, pana la 1832, Aprilie 23. A) Venituri: Lei 267.374, par. 17, este suma total& a veniturilor daci se adunA in acésta suma intréga ctfrA a veniturilor din anul trecut 1830, in suma de 131.266 lei si 37 parale. Suma in plus la veniturI provine din urmat6rele condee : Lel 42.681 par. Darea de la preotl si diaconI pe 1831. 12.000 BaniI de la monastirI. 29.250, Arenda celor 15 mosiI a monastireI Glavacioculni, de la 23 Apri- lie 1831, 'Ana la 23 Aprilie 1332. 1.800 Birul robilor monastireI Glavaciocul. v 600, Procentele la c,apitalul de 7.500 leI aI sc6leI Pitesciuldi. v 7.900, Arenda mosiilor monastireI Obedeanu. 4.300, Arenda a 2 mosiI a scepleI Ionascu. Din tóte aceste condee, in 1831. se scad numaI birurile preotilor si diaconilar mortI si bang 550 leI nerèspunsI de monastirea CotrocenI, total 2.723 leI O. 23 parale ;decI totalul veniturilor rèmane de 227.074 leI si 17 parale. Dupe glasnirea nouluI regulament, visteria tèrei incepe acum a servi Eforiel o subventiune anualA din care pe examenia din Iulie 1831, a dat Eforiei 41.300. DecI, totalul veniturilor in 1831 a fost de 268.374 leI si 17 parale. B). Deosebirea de cheltuell in 1831. este : In minus numaI cintaretul Toma din Cer- neri ; in plus : LeI 30.000 par. Reparatiunea scelleI de la S-tul Saya. 2.500, Reparatiunea sad din Craiova, aseqatA provizoriii la Biserica Maica Precista. v 428 Pentru 16 semi-cercurI de fer si 1.6 table marl de tinichea si alte 16 mal mid care s'a trimis ca model la magistratiI din 16 judete pentru intocmirea scólelor obstescI.

.11 273 60 de table midi de tinichea pentru clasa de caligrafie. 6.300 din porunca predidentuluI bursa de studifi in Grancia la 2 copiI aI paharniceseI Elenca Cretulescu. 133, pentru plata GazateI." 1.000, la cincI candidatI si anume : Gherasim Gorjanul, Mihalache Dra- ghicI, Costache Stanciovicl, Ion Poenarul si Vasilache Jorj. Séma cheltuelilor la 24 Aprilie 1832 da un excedent do 78.588 le! si 12 parale.

bunItatea D-v6strii. Am teat cc familiilen6stre tu cea mat mare greutate, 0 atad acum vedem d. s'alt sporit profesorilor de tmprumutatli invEllturX, lar not suntem lipsift de acéstit mfingaere, ca nisce fiT strlint Pentru c§. un pKrinte pe totT fiiT si de o potrivii IT manee 0 SI iubesce prejude- and ostenéla unuia 0 altuia. De aceea ne rughm tntelepciuneY D-v6strK, ca chibzuind, a bine- voitY de a ne spori 0 no l o cuviinciós1E 1.61, cu care sl putem de a tnt8rapina neajunsurile n6stre. §i cum Duhul SfAnt vg va lumina.. 1831, Decemvrie 26. AT D-v6strl prea plecate slugY, Costache Eiose. Constantin Chioru. Anton Paannei.

137

Cu tea stdruinta pus& sceda din BucurescI nu a putut firedeschisä in 1830. Numaï la finea anulta 1831, scaa fiind stramutati la S-tul Saya, profesora acesteT scoli adre- séza EforieI raportul No. 9 (1831, Decembre 9), in coprinderea urmatóre : Cittre cinstita Eforie a scòlelor nallonale Raport aCu mutarea nóstra la sceda cea mare din S-tul Saya, ne socotim indatorall a da in cunoscinta cinstiteI Efora, cA ar trebui, dupe téta Mina cuviintä, aratat publiculuI printr'o program& inv6taturi1e ce dupe coprinderea regulamentuluI *) ati sa se Inv* la scóla central& din acest ora. Acéstá programa socotim cA s'ar putea publica prin gazeta ob$6scai prin citirea pe la bisericile orapluI in Duminica viit6re. Semnap: : Ef. Poteca Ion Popp Gheorghiu Ioanid Gheorghiu Popp Costache Morgiu

leai .programa anexatä de profesorI la acest raport Programa de invéteiturile de la scola centralci din 8-tul Saya I. Metodul luT Lancaster. Gramatic,a rumanésca. Geografia. Limba grecésca, vechei nouä. Limba frantozésca. Limba Slavonésca. Aritmetica. Istoria universalä `') Caligrafia. Pravila. Eforia aproba publicarea ceruta de profesorI pentru diva inceperei cursurilor.

Inainte insä de acéslä redeschidere a scedeT de la S-tul Saya, sunt importante acte de inregistrat, savir§ite de Eforie, cu referintä la instructiunea puhlica, pentru anul 1831.

*) Acest regulament la care se refer% profesoriT de la S-tul Saya, 11 reamintim ta anexii. **) Arh. Efrosin Poteca, director sc6lelor, nu este mulptmit cu programa pe anY a sc6lelor. Iatd. ce adresd trdmite el Eforier, in 26 Februarie 1831 cCcitre cinstita Eforie a schtelor «Am -citit otnwnia cinstiteY eforiY, de la 26 Februarie 1831; am vNuti regulamentul InvNitu- rilor §.1 am primit clasa IV-a, unde este retnduitttistoria Sfantd.i istoria neamurilor de alte ale lumiY. ca am ciaste a arta cinstiteY EforiY, Antéld cd. aceste duo d istoriT nu se pot isprdvi numaY In- tr'un an., pentru cd. istoria cea maY pe scurt pe care o am alcdtuit-o ed, coprinde precum se vede, 52

'138

In 12 August 1831, Generalul Kiseleff cere Eforiei un raport detaliat despre starea scedelor Eforia comunicd ordinul lui Kiseleff, catre profesorii Ef. Poteca, Moroiu i Simion Mar- covici, cari proced la redeschiderea scedelori vestesc acéstd redeschidere in 8 Septembre 1831. Sceda centrald, ski gimnasiul se arda provisoriii in Hanul §erban-Vodd, precum s'a putut vedea din budgetele de me sus. In 25 Noembre, profesorii scedel :Poteca, Marcovid, L Popp, Genilie, C. Moroiu, lò- nid, G. Popp §.1 Al. Popp, cer EforieI sd. se alégd dintre eI, dintre profesorI români curap, un director al scéleI. DânOlpropun i regulamentul de atributiunile acestuI director ).

F6rte importante sunt lucrdrile inaintate de eforie pentru deschiderea de scoli in judele. Cu otno§ania din 15 Septembre 1830, sub No 23, Eforia scedelor a scris VornicieI din lduntru Fiind-cd.dupe organicul regulament urma a se arda scelle obOeseT inca de la 1 lidie, in t6te orarle de cdpetenie a principatulul, cu a StatuluI chelluiald, acésta intocmire a scedelor s'a intârdiat pana acum, din pricina nAprasnicei bede a holereI; acum, Ebria, vdddnd cd acest bicid Dumnedeesc s'a ridicati cd. o linisce deosebità inwärälesce intru tóte, fdrd cea maI micA IntArdiere, se gräbesce a implini a sa datorie i spre acésta, a luat ce se atinge de a 2-a insArcinare cuviinci6sele mäsurI, dar o mare impiedicare la inceperea invdtáturilor in teltd Ora, este lipsa de case oNtescY, destoinice a sluji de scede in oraqul de cäpetenie al judetelor. Pentru aceea, fiind-cd. maI intelte orarle de cdpetenie urmézd a se afla monastirI séti mitcice §i case monastiresci séii ob§tèsd, Eforia pe de o parte, privind cA cel d'Antéid folos ob§tese §i al adevärateI fericirI temeiii, este invätd- tura, iar pe de alti parte, hulnd mal cu osebire in bägare de sémd, cererile de sccile istoril din vechiul testamentialte 52 din noul testament ; pentru istoria neamurilor, am ales pe a luT Domeron,ce este tiplritl rometnesce la BucurescT, In 4 tomurT, iar pentru istoria Grecilor vechT si a Romanilor, voiU lua pre a luT Goldsmith, In duo 6 tomurT pre care trebue slI am vreme sit o tal- mUcesc din italienesce; si asTa pentru tóte acestea nu ajunge un an al sc6leT. Al duoilea, ara cinsti- teT EforiTi m rog sit bine-voéscii a socoti ceva de cartea mea, de loghica iethich, pre care o am tipAritli. eti la Buda, cu voTai cu tndemnul PreacinstitilorboierT, ca sil.fiepentru sc6lele néstre,care carte, acum dupe cele ce am cetit In regulament, rftaind sc6sitafarit din sc611t, nu sciu cât. vreme, cli pentru acata socotiT aavea cinstesi dreptate de a mg ruga de cinstita Eforie, sbine-voiascI a mi se face o despUgubire si a primi rdcar 500de exemplare, ca sd se p6streae OLA cinfl vor fi trebuinci6se. Eli cuuuilinit rug6ndu-m, asteptcinstitrUspuns de la cinstita Eforie, al curia sunt prea plecatii osarduitére slugtt.» 3 Martie, 1831. Eufrosin Poteca.

*) Eatit adstit : Ofista tul Kisseleff, cu No. 80 din 12 August anta 1831, catre Eforia scdlelor AsY dori sil mi se fad un raport cu am&entul asupra scólelorobstescfipoftesc pe Eforie 'ml dea asupra acesteTpricinY sciintltcuratl atAt asupra lucrurilor ce sunt acum In fiinjlt, cftt asupra celor ce maf rUmftn a se face dupe regulament. Intru aceeasT vreme maT poftecc pe Eforie a lua m6surile ce'T sunt prin putintlt spre aflarea mid- 16celor celor maT bune, ca d se c6stige vremea ce s'a perdut din pricina tncetlireY Inv6tliturilor, acest lucru este de neapliratit trebuintli pentru interesul obstescel InvUtliturT; Eforia va pune t6tit bigarea de sémit si graba cuviinciód. Depila Imputernicitul President al Divanurilor, Gheneral Adjutant, Kisseleff.

139 rAvna invapaiata a tinerimeI, eu cinste, poftesc, pe cinstita Mare Vornicie, sa bine-voiasca a trimite eät mal' in graba porund pe la top ocArmuitoriI de judete, In coprindere, ca acestia si adune fiercare in parte pe locuitoriI cel mal insemnati ai oraselor de capetenie facéndu-se chibzuire obstésca, dupe parerea celor mal multl, sá hotarésca pentru scóla o casa in fiercare oras, séti din cele monastirescI i ()Mesa, iar nefiind asemenea case, sa se inchirieze de catre orasen' o incapere destula, adeca 3 °d'O, pentru locuinta a 2 das- chlI,i alte 2 san märicele pentru inväratura. Dupe ce punerea la cale a cinstiteI vornicil va lua sävirsire, Eforia plecat o rele,-As'A bine-voiasca a o Insciinta, ca sa trimitA das- cálii cuviinciosIi sa se Ineépa Invälaturile.»

Vornicia, eu adresa No. 1.100, din 26 Septembre, 1831, incepe a trimite rèspunsuri de reg,ularea de case la judete. CAmpu-Lungeniti CernäteniI aii regulat case, decI Vor- nicia dice :(,Se pohtesce cinstita Eforie ca sa faca punere la cale eu trimiterea prole- sorilori punerea in lucrare a cursulul invätätureI.» Putina graba ce pun magistratil de a da locale de scAla, obliga pe Eforie sa innoesca cererea catre Vornicie. Acésta, la 17 Noembre 1831, rèspunde Eforid, cA a reinuoit poruncile la judetei ca sunt gala de o cam data case de scéda in CAmpu-Lung, Cernep, Belmnicu-VAlceI si PloescI '). Dam aci o serie de corespondente cu unele judete, relative la organisarea scedelor primare Ispravnicatul judetului Romana!! No. 113. 27 Maui 1831. Efori, a! scaelor, Primind cu ciaste otnäsenia CinstiteI EforiY, scrisi din 13 ale urmAtóreY,i insemnata cu No. 15, am vädut cele coprindätére asupra cerera' ce at'lfácut uniI din boed, feciorI de boerIi negutätorI, cu jaiba, dupe care ni-se tramite alaturata copie, sa le oranduiasca un dascal pentru invétätura copiilbr In limba romanéscA si alte limbl, si cele ce se serie ispravnicatuluI sA le aréte impotriva, dupe legatura ce ail, s'A tie singurI asemenea dascalI vrednicI cu simbril bune i cu tela odihna lor, i biserica Domnésca, cu tete oränduelile. cu cinste ispravnicatul face cunoscut, cA vestindul pe top de obste locuitoriI ac,estut oras, prin pitac glasuit cu telal, dupe trel dile, cánd li s'ail pus Borne in di de särbit6re sa se adune cu totiI la ispravnicat, numaI din cel mal insemnall locuitorI, boiariIi neg,u- tätoriI arätat, far din prostime niel unul macar ;i ceI ce aii venit arättind netäga- duire la cele ce sunt datorI, aU dat aceste InscrisurI, facénd rugiciune, ea atta acestea sa se tramita de ispravnicat la einstita Eforie, precumi rugdciune sä adaoga ispravnicatul din partesI pentru midl6cele i nesupunerea prostimeI, earl déca ají facut un putin ajutor si el', de ail välut zidite curtea bisericiI, clopotnitai °dalle de sceda si s'a asedat un chip de dasal, care de limba luI cea prelsta ronaänésca, are pulla, apol socotesc ca Implinit datoria,i maI multe povätuirY nu asculta, nicl se unesc. La care ispravnicatul, luAnd indrazuire, face dorada ca din bagarea de séma ce ají fAcut, aU dreptate partea boierilor si negutätorilor celor mai de frunte la cerereai rugäciunea ce fac asupra prostime!, cunosand vértos pe prostime, din nebagarea de séma ce aU arätat la chigma-

*) Dosarul No. 1.775, din Arhiva StatuluY. **) Copa din dosarul No. lo, din anul 1831.

140 rea ce li-s'ati fäcut de caträ ispravnicat. Pentru acéstd, cinstita Eforie bine-voind a argta milostivire asupra cunoscgtorilor de datorie, lacere de bine obstéscA, va arCla inlesnind mislhícele prin cad, duo g bunätätI pot cresce de odatg, adecg pe de o parte locuitoril a- cestia, rOmanénd tot in ceea-ce din vechime ati fost, si pe de alta cu putina miscare a lor, care din nesimtirea cuviinciaselor mèsurI, o socotesc lucru mare, de o vor face, si se de- plinéscg cu tatA oranduiala si legAturile sub carI sunt supusI, si care vor fi folositare maI inainte lor de cat al tora. Dimitrie Clinceanu.

Catre cinstita eforle a scòIcior Plecata carte de raga' ciune «Duoè datoriI netaggduite si neap6rate, una insä a mareI trebuinte pentru dascdliI de invèlgtura copiilor nostri, cA le trece vremea si rgman neluminall, si cea de al duoilea, cä dupe uringtarea liniste de impAciuirea marilor impèratI, sä ne implinim si datoria sub care ne cun6scem supusI, cu a aduce dascAll la orasul nostru Caracalul, cu cheltuiala n6s- tea., locuitorilor mosiei Caracalul. Aceste, slicem, duog datoriT ne-dandu-ne loc de astam- pArare, am oranduit catI-va din noI locuitoril, pe unul din noI D-lul Ionitä Perieténu, de ail venit aicI in BucurescI, pe vreme impotrivg, astA primä-vérä si cu grele cheltuell, nu- maI si numaI pentru a gAsi acest fel de dascAl intemeiat in sciinie nationale si Cu limbi strAine, si dupe WA silinta ce aii pus, nu ati putut gäsi, afland lipsg aici in BucurescI de acest fel de dascAll. Martorif qciutorl bine de acestea, pot fisinguril D-lor profesoriI al scald centrale din Craiova, illosiu Stanciul CapAtinenu si Mosiu Grigore Plesoianu ; pòte incredinta acésta si D-1111 Slugeru Costache Petrescu, carele a fost rugat indestul si prin graiil si prin scrisorI de D-lul numitul de sus, oranduitul din partea n6strà pentru pricina acésta ; de la care voind cinstita Eforie pote lua aceste incredintAt6re sciinte. Dupe ce am vgslut cA ne-am zAdArnicit din t6te nAdejdile in pricina acesta, alt nu ne maI rèmäsese deck pe la inceputul urmät6reI lunY, am \ alergat cgtre cinstita Eforie, prin jalbä, de aid, rugandu-ne sA chibzuiascd si pentru noT, precum ingrijesce pentru téte politiile, sä ne trämitA niste asemänatI cu dorinta nósträ. dascAlT, nu precum este acel care '1-am avut si '1 avem si acum, ci din aceIa carI cinstita Eforie a oranduit cu sciintä in bimba natiel si pe la alte politil, rugand pe de altä parte pe D-nu Sluger Petrescu a fisi insusI silitor pentru acésta, si deosebit de ceea-ce ar voi, si dea in puterea scrisoriI n6s- tre létA din partene, pang la talen l treI mil', bez altele din cate se gäsesc pe la casele nels- tre, inlesnirI de cele trebuinci6se si ajut6re; si unde nädäjduiam a argta si pentru noI pronia acésta cinstita Eforie, vedem altele nenädgjduite, sells adec,A hotdrit cAtre cinstitul ispravnicat de aicI, coprinsIgtor, cä in soroc de o lung, mult duog, de nu ne vom aduce dascAlI vrednici s't cu sciinte bune de invglaturl, ni se va lua mosia Cu scirea deplinuluI imputernicit prezident, dupe cunoscinta ce se va da acolo de tati curgerea pricineI, de catre cinstita Eforie. Fierbinte rugam cinstita Eforie, nu numaI sd nu ingäduiascg a se face una ca acésta, lucru nenAdajduit tocmal acum in vremea Eforiei cinstitelor D-véstre persone, ci Ind sl bine-voiasca a lua cu denadinsul pronie pentru a ni se trämite dascalI dupe cum sunt oranduitY pe la alte politil, cu plata de la noI orAseniI, fiind-cg noI nu '1-am putut gäsi ; si deosebit fiind-cfi din ceI impreung cu nol locuitorI at acestiI mosil, parten prostimeI (care pretotindenea inteleg anevoe datoriile lora), nu s'a unit cu no)", si nicI se unesc, in nisce cuvinte netemeInice si praste, precum este obiceiul a unor asIa Comenl de ash stare, in cat la multe ueap6rate cheltuell ale facereI curtiI de zid, clopotnitiI, alai-

141 lor de sc616, la biserica central& a n6stri, vi allele, am dat numal unil mult, iar ei prea putini altil nimic. Pentru acevtia ne rugim fierbinte, sä se supue prin stipinire a se uni cu noI la VAR cele de o potriv& datoril, subt care cu totii suntem de o potrivi supuvi, spre a implini tepte cele de trebuing ;când s'ar intelege o nedreptate, si çlicem a0a, pe lingi acei neintelegitorI si perdemi noI cei supuvIi cunoscétorI datoriilor nóstre, strimo- vevcile lucruri, pe care nebintuiti le-am avut din ném In ném Ora In noi ? Semnatl : Dimitrie Jianu, Ste fan Jianu, Dumitrache Greceanu, Mih alache fianu, Petrache Deleanu, Nica Plirvuletu, trete vistier, Andrei ft Prejbeanu, Boruzescu, Petre Popescu, Ionitti Cti ndea Poenaru, loan Varlaam, Dumitrache Florovid, Pti rvu Flo- rariu, Dina Vasilescu, lean Perieteanu, loan Popovici , Mihalache Mofea, kan Kyru, C.; iar gait de not mai sunt multi, earl nu s'ati intémplat aici, lipsind peafari, dar sunt uniti cu noi de o potrivi.»

Orinteacest inscris facem cunoscut cA noi cei me jos iscäliti am auçlit vi am japes, tòtä coprinderea cirtii de la 13 ale urmitéreI, Cu No. 15, ce a trimis cinstita Eforie a saelor, care cinstitul ispravnicat acestui judet Romanati, dar fiind-c& mai urmézi allele, pe earl' le ficern cunoscute cinstitei Eforil printeacéstä deosebiti carte de rugiciune pe larg coprinOt6re pentru t6te, nu lipsim pe de o parte a isc1i acest Inscris uniI, iar pe de alti parte a insoli 1831, Maiti 26. Semnati : Dimitrie Jianu, Stefan Jianu, Dumitrache Greceanu Sluger, Mihalache Jtanu, Petrache Varlaam, Costandin Varletam, Nica Peirvulefu, treti vistier, Boru- zescu, Andrei ti Prejbeanu, Petrache Popescu, Ionita Cândca Poenaru, loan Varlaanz, Dumitrache Florovict, Pet rvu Florariu, loan Perieténu, Joan Popovici, Mihalache Mo- tea, loan Kyru, Dined Vosilescu.

0:are prea einstita eforie a se6lelor nationale boeri, boernavi i negutitori, impreunäi totI locuitoril din oravul Cernetii sud MehedintiI, cu multi pleciciune, facem prea plecati arètare prea cinstitei Eforii, cd dupe intocmifile ce sunt acute din partea stipinirei, sub ingrijirea proa cinstitel Eforil, ea la fiev-care ora v In judete, si fie cite un dudl national pentru invèfitura copiilor la carte rominéscii altul dintre psialtis, pentru invétitura cântirilor, aù fost inipartäviti oravul nostru cu asemenea dascili, cu plata de léfä de la prea cinstita Eforie, precum i acum avem dascil de invétätura cirtii pe un Kiritä Berbovici Brabeteanu, iar dawn de cintiri, din vremea ce ne-ati ars orasul, in lét 1828, ail lipsit cu totul, ne mai trimitându-ni-se altul in loc. Dascilul Kiriti, ne-atl araat, cA. fiindu'i léfa pupil& de la Släpinirei trebuing avénd si albi vi un ipodidascal, pentru strins multi copiI in sc61ä, nu maI péte sluji, de nu i se va da simbrie mal multi peste ac,eea ce are, vi avia urmézi si ne range copii firä inv6tituri. De aceea, fierbinte rugiciune facem prea cinstitei Eforii, si aréte milos- tivirei piméntései ingrijire pentru tinerimeai copiii oravuluii judetului nostru, bine-voiasci, pe de o parte, si se mal imultésci léfa dasciluluI de invititura cantil, Cu aceea ce se va gisi cu cale, ea si pótä si'ff aThi inlesnirea de ajuns, vi un ipodidascil a's1 intémpina cheltuelile ce are. §i pentru ca dasciluI Kiriti nu mai voIesce si fie dascal, si se chibzuésci de citre prea cinstita Eforie a se ale,ge un bun dascil cu vciinti de inv6- tätura artii rominescI, de va fi cu putinti si vcie vi carte grecésci i frantozésci ; lar

442 pentru cartea grecésca i se va da de not pdméntenir talen l una mie duo6 sute pe an, din venitul scedeI elinescr, ce este afierosit de reposatul Medelniceru Hagi Iorgake Severineanu, cum si pentru franfozéscd, ne vom tocmi co dascdlul, párinfir copiilor, cu ceea-ce vom putea sA ne invoim ; II &in dascdluluri una-mie oca zaherea i casa de sedere pentru In- vérttura copii/or. Asemenea cu umilinlä ne ruggin sA ne orAnduiascdi dascal de cAntärr un bun psialtis, cdruia iari prea cinstita Eforie '1 va mal imulli léfa,si de catre oras i se va a talere trei sute pe an din venitul bisericiT Domnescl, S-ta TroiA. Prea cinstita Eforie va bine-voi a lua In Ware de sémd supusele nästre rugdciunTi fdrd perdere de vreme sd ne Invrednicim a dobéndi aménduoI dascdliT, spre luminarea némululi Indräz- nim a Oice, cA nemuritóre pomenire yell sevérsi cu ackstd pärintéscd ingrijire si in faptd sprijinire.z Prea plecafT, supusr slugr Stefan Miculescu Serdar, Stefan iuzserdar Jianu, Mihalache Ciupagea Sluger, Vtori Logofét Petre Buril eanu, Vasile Strâmbeanu Cluceru za arie, treti Logo& loan Geirdcireantt. Vechilil si din partea celor-altI boierI din CernetT sud Mehedinp. Stamatie, staroste de negustorT, vechil si din partea tuturor negustorilor.,

Catre elnstIta Merle a sc6lelor nationale Prea plecatei cerere, «GAndindu-ne la buna Intocmire de t6te asepménturile politicescI, de la care va cdstiga patria néstrd o viitorime atat de norocitd, pre cat strdsnicia d'a se conforma top dupe noua organisatie si de a se pdzi prdvilele, va fi maT slivitd, Ø inalta stäpAnire judecAnd la exposifia judefu/ur nostru,i prin urmare la nevoilei patimile ce necurmat ad cercat maT vArtos orasul acesta, avem cea mar dréptd nddejde, a cererea nnstri va fi primitd. Not incd dinaintea résmirifeI am cerut la Cinstita Eforie un profesor dupe sistema cea nuod, ca sA deschidAi scía obstéscd In °mu/ Cernefu, care cerere primindu-se de cdtre Cinstita Eforie, ne-ad orAnduit pe un Kirild Barbu ;s'atli deschis de atuncr AresT-care sc611, Ins& nu cu metodul ce cerém; care profesor dupe ce cd co niel cu ofaptd n'ad %cut dovadd despre mestesuguliiscusinfa sa, dar de sunt 25 de çlile, fdrä de nici un cuQnt si färd sd aibd voia Cinstiter Eforil, ne-ad Idsat copii in lipsd de Inväldturd,i s'ad fdcut nevklut din orasul nostru. Prea Cinstifi BoerI Eforl, mila ce ne pètrunde, privind la mal mult decal 150 copir de Invéfdturd, ce s'ad adanat in oras, cu eel de pe afard, ne silesce sd ne grabim a pune inaintea Cinstitel Eforir, si a cere ingrijirea ce afr avuti avefr pentru acéstä tinerime, intocmindu-se si la acest oras cAte duoI profesorT, dupe cum s'at In- tocmit la Ole judefele. De aceea fierbinte ne rugäm, sä. ni se tallith profesorl Cu sciinfd, spre a se fritérnpina maI curénd perclerea vremeI la atAta tinerirne ce se rdtdcesce Mil de niel o educalie,i déci nu se vor gdsi acum de loe aménduor, sA bine-voiascd a se trimite rural unul. Asemenea cu umilinfd ne rugdm a ni se orAndui si un dascd1 de cAntarl, dupe cum am avut i mal nainte i vom r6mAnea in cea mai adAncd mulfdmire i recuuoscintd cdtre bunil nostri patrioll si dire cinstita Eforie, de pdrintésca ingrijire. Prea precatT slug, Semnatr: Stefan Runcu, Petre Beliu, loan Grecescu, Mihalache Ciupagea, Evstra- tie Ccileitescu Costandin Hristescu, Stamate Starostea, Impreund Cu top ne- gutätorili locuitoriT din orasul Cernetu.

143

Eforia urmärind pregätirea caselor de seda, dispune ca cheltuiala pentru intocmirea sedelor, ()data pentru tot-d'a-una, urmezd si fie pe séma fiesce-cdrui oras; dupe ce se vor primi respunsurile, li se va aräta ce material trebuesee pentru sistemul lancastric. Li se va serie a ingriji sd aibi gata suma de scandurI trebuinci6se, dupe felurimeai grosimea lemnelor, ce li se va aräta de aicea, cu deslusire, citi semi-cercurilei cercevelele de tinichea in num6rul trebuincios, socotit pe 8 bdetI in fie-cave din 2 paradosis. Eforia va trimite modele de serni-cerc si de cercevea. Aceste modele sunt deja prevNute in budgetele de mal sus. Cu acest chip, dice Eforia, indatd ce se va trimete de aicI profesorI, acestia gdsind tot materialul gata pe loe, vor ingriji ea in putine (Ale sd se lucreze bancile, cum vor po- vèluii sä se ase4 t6te cele trebuinci6se, fdrä a se pricinui perdere de vreme la deschiderea so:Helor.» Eforia dispune ca scaunele si fie dupe metoda lancastrianäi cid planul unei clase de scolarl, ast-fel : B A n cl

CO co p.

01 co ci o co -ci

o Ci) :721: 0-11

Cerc

(Cei. Tot mobilierul unei clase lancastrice avea sä coste 520 16, 20 parale.

Intirlierea ce intampind. Eforia in corespondinta sa cu judetele, servindu-se de inter- mediul Vorniciel, o decide a se adresa, cu incepere de la 20 Noembre 1831., (adresa &are Vornicie cu No. 12), direct catre isprävnicif si catre sfaturile ordsenescI, despre tot ce privesce se6lele ice sunt a se intoemi pe la orap.» Aceda' dispositiune Ebria o comu- nicA Vornicid, care o aprobd, rèspunslend cu adresa No. 1.501, din acelas an 1831, sub No. 24.

Pe de o parte Eforia se preocupa de cestiunea localelor scdelor judetene si pe de alta nu perde din vedere niel acel al 2-lea important factor al salid :profesorul ski institutorul. Eforia a cerut profesorilor scéld secundare din BucurescI, inca In 1831, sal re- comande dintre scolariI cei maI buni, institutorI pentru judete. ProfesoriI sedel nationale anume: Efrosin Poteca, Simion Marcovid, Glieorglie Iónid, Costache Moroiä, losif Ge-

144

nilie, Ion Popp si Gheorghe Popp, cu raportul lor No. 2, din 14 Octombre 1831, recomanda Eforiei pe : Dumitru Jianu pentru VAlcea Mihalache DrighicI DAmbovila. Ion Gherassim Judetul Secueni. Nicolae Simonide Arges. Costache Jorj Prahova. Costache Petrovie Muscel. Gheorghe Pesiacov Jiu-de-Sus. Dimitrie Constandin N. Gheorghiu Ialomita. Dumitru Serghie pentru Elinesce la Craiova. Prin raportul lor, profesoriI scóleI nationale din Bucuresa, intrébd pe Eforie : 1) MA tineriIsceqtia pentru a se indemna sd priméscd posturile, n'ar putea sd cumuleze i functiunea celui al 2-lea institutor (se hotArise de fie-cave judet cAte 2 invétAtorY). ProfesoriI punea hag la acest cumul restrictiunea : ceind insei va putea set implinéscd tréba tor fcirei a pricinui cea mai micà z eiticnire la cursul invétei turilor.» 2) Raportul profesorilor Oice, cá recomandata tinerI mai ail nevoIe sd maI invete evre-o tá-va vreme la wad, ca sec se deprindd cu ord nduiala imprumutatei invgeituri §i altor sciinte.» Pentru ca sd pótacestl tined s6virqi ma in grabd acksta eeste trebuinfei neapératei a peireisi t6te cele-alte indeletniciri», de aceea profesoriI rógd Eforia ea li se face o Wei cuviinciesd cu care sel pea intampina trebuintele hrandintr'acéstei cur gere de vreme.» 3) Raportul maI cerea ca Eforia sd grdb6scd a fixa lefl statornice pentru fiesce-care tAtor tea nu pot face nici o mirare pet nei cdnd nu se va hoteiri lefa fief-ceiruiape an, cu statornicie., 4) Paportul profesorilor mal o;lice : ecunoscend prin auçlire cd léfa a 2 profesori de judel este de 3.600 lei pe an, socotesc cucuviintel: 1.200 lei, sei se dea profesorului, care va inveta cetituli scrisuli 2.400 celui ce va inv'efa iarái cu todul ha Lancaster, geografia, aritmetica, catechismul, etc.» 5) In fine raportul cere ca lefile profesorilor de judet sd se rèspundd de cdtre ocirmuirea judeteand respectivd. Eforia, ça rèspuns la raportul ce am analisat aci, inchee in 30 Octombre 1831, un jurnal (Dosarul No. 1.676, de la Arch. Stat., fila 13), in care dispune : «pe Mt& septet' - metna dascàlii scelei din Bucuresci sei se adune intr'o ;Lii cés hotel rit.. ca tog impreund inchipuind un consiliii, sd facei examen celor ce se vor aréta cu dorire de a fi profesori la wade de prin judge sea din Craiova,i fiind-cd invètäturile la aceste scóle trebue si se urmeze dupe metodul luI Lancaster, si sä se asemene intru bite cu duhul osebitului regulament ce este intocmit P, de aceea : 1) ProfesoriI Bucurescilor se vor indeletnici a inchipui proiect de invèldturile ce se vor cere de la fes-care candidat, spre a fi dasca la judei asupra acestor inv6tAturIsi se va face aicea examenul. Care din- trénqiI se va cunósce destoinic i se va da inscris, iscAlit de profesoriI ce vor alcAtui consiliul,i in urmd va fi primit de a asculta cursul normal spre a invèla metodul luI Lan- caster, dupe care mergénd la judet sd urmeze inv6tAturile. 2) Cursul normal nu va tine ma): mult de duo6 lunI. Candidatul de dascAl va primi ate leI 100 pe lund, inteacéstd vreme, din casa scólelor, insd candidatul bez cursul normal va fi dator a merge in t6te slilele, ca M. fie de fald la paradosis de alilodidacticd, attd la 1-a clasA, cat si la a 2-a si a practisi, ficéndu-se monitor intre ucenicI.

*) Ve01 anexa corespumpt6re.

8) Cursul normal va incepe de la 1. Noembre i va urma in t6teilele. Dascil al aces- tuI curs va fi D. Gheorghe Popp, cu lefi pe luni talen l 200, insi nu la aceste edsur1 cind este paradosis la 1-a si la a 2-a clasi de alilodidactici.) EforiI Alexandru Filipescu, Stefan Vicirescu si Dimitrie Stirbeid dispun finalmente, cA cuprinderea jurnaluluT mal sus rezumat si se dea (in cunoscinta profesorilor sprerespuns la raportul dat Eforiel la 14 Octombre 1831, sub No. 2 i spre a fi urmä- tori, iar pe de altä parte se va da de care Eforie in cunoscinta ocármuitorilor de judefe, ca sic se publiciuéseä de obgte adstä punere la cale, da'ndu-se i prin gazete.D Conformindu-se ordinuluI EforieT, profesora scólel nationale, in 18 Noembre 1831, raportézi EforieT, sub No. 3, (dosarul supracitat, fila 25) intocmirea ce ad ficut prin jurnalul semnat de dénsiT, la 8 Noembre. El dispun programa cunoseintelor de cerut la examene candidatilor de profesorl de judete. Eati aceste cunoscinte : Gramatica ; Geografia politicksei pe scurt, adeci : impirtirea paméntuluI in staturI, orasele de cipetenie, relighiai stipinirea fies-eireT fèni, munta, mirile si riurile cele mal insemnate. Teoria numerilor intregT si a fringerilor. Catehismul. Eati tot bagajul sciintific reclamat la 1831 de la profesora, adecä institutoriI din judele I Ba chiari acest maximum intelectual putea si se faci in trel lunT de slile, eicT profesoril seóleT nationale, tot prin jurnalul, de care facem mentiune, dispusese ei : epentru inlesnirea candidafilor, se va lace in scòla nationalä din Bucuresci, un curs normal al acestor sciinfe de ccitre profesorii wad, earl, sunt insärcinati cu dénsele, care curs nu va fine mal mult de trei Eforia aprobi in 1834, Noembre 23, cu adresa No. 23, cele propuse de profesora sc6- lei nationale, de cat adaugi a cere, ea si fie exereitati candidatiTsi la practica metodeT Lancaster, dupe ce vor termina cele 3 lunI de studa. Ast-fel sunt pregitirile celor d'intéI institutor! de ¡tide' in téra rominései. Ce! VI, car" invitari cursul intocmiti metodul Lancaster furit : Jianu D., N. Simonide, Dio- nisie Erodiaeonul si Gh. Milureanu, inscrisT de la 1 Noembre 1831. Dintre vecha invetitorT de judete, carT pare-se ci nicl atit nu sciati cit se cerca acum de la candidata nuoI, se presentézi la examen Chiriti BarbovicI, ce a fost profesor la Cernefi. Eforia acre profesorilor si'l examineze «de formic»i profesoriI sad '1 exami- nezi, in 29 Noembre anul 1831, anumai pentru formalitateD çlic el. Atit era de mare lipsa de personal didactic primar pregitit I

Intre imbunititirile aduse la programa scéleI secundare din S-tul Saya, la finca anu- luI 1831, si nu uitim de a inregistrai introducerea limbeT francese. Profesoril seóleT nationale, cu raportul lor din 22 Decembre 1831, aréti Eforiel importanta studiuluI limbel franceze. Raportul lor (dosarul supra-citat, fila 31), amintind, ci odinióri Platon scrisese pe fatada Bade : eMlBet;awgzplzoç itat86), 4.ie a asti4I se póte serie pe fatada ort-cirelscoll : (We/ ce nu scie frantuzesce sä nu intre.» Profeso- riI, recomandi pentru scolariT inaintaff pe Simeon MarcovicI si pe Ion Popp pentru ce! incepitorI. 10

1.46

tupe ce v5i;lurAm cum s'a procedat in Muntenia la reorganisare,a invèlaméntulul primar judetén 0 secundar din BucurescI i Craiova, este locul sA amintimi despre acesta§T intrebare cu refering la Moldova. Am vNut in capitolele precedente, cum atät in secolul XVIII-lea, cAt 0 In primiI ani din cel al XIX-lea, sc6la moldovenéscA a avut o organizare superiärä celeI muntenesa Veci- nnatea MoldoveT, de Ora relativ mult maT culti a PolonieT, a inlesnit Moldovei propi- Orea culturalfi, ce Muntenia nu o putea dobändi de la toll vecinil séT. Reorganizaren sc6- lelor prin stAruinta luT Veniamin 0 a luI Gheorghe Asakii mersul acestor scoli 'Ana la finea domniei lui Ionità Sturdza, sunt cestiuni pe earl le-am desbAtut ma! sus. Invuiliunea ruséscä de la 1828, când deabea se redeschisese sofa Vasiliana (7 Maiii 1828), apoi epidemia din 1829, epidemie r,are tinu pina la inceputul anuluI 1830 '), puse stavilA fatal& mersului inainte al reinfiintatelori reorganisatelor scolT de la Socola 0 de la TreT-Erarhi. See&le acestea sei inchisera mal ales din causa Ma"). Gheorghe Asaki, fiind numit secretar al comisiunel pentru lucrarea regulamentului organic, petrece de la finea anuluT 1829, panä in primdvéra anului 1830, in Bucuresci. Aci de sigur, Gheorghe Asaki, avu con- tad Cu Wimp, cari lucraii pentru invètämént in Muntenia.Islazuintele din 1830 de la BucurescI, pentru a se deschide sc6la din Bucurescii necontestabila protectiune ce Ki- seleff &ilea culturel publice, a putut avea oire-cari influinte asupra luI Gheorghe Asaki.

Scolile din Moldova se redeschid maI anevoie decAt cele din téra romänescA. G. Asaki se intärce de la Bucuresci la Ia0 la 7 Aprilie 1830, d'impreuni cu M. Sturdza §i Vis- ternicul Iordache Catargiu. La 16 Aprilie sosesc de la BucurescI In Ia0i eel-alp duoi boierT din comitetul regulamentului organic: Vist. C. Cantacuzino 0 la 18 Aprilie Vorn. C. Conachi "'). Conachi era amicul luI G. Asaki. El ajut5. Ina din Ianuarie 1830, publicarea cAlbi- neT românescia, aboandu-se la un num6r de 10 exemplare. Cum sosi in Ia§I, referendarul scélelor se pune pe lucru, pentru a redeschide scedele. In 13 Aprilie 1830, se publieä de la Directiunea invéfei turilor publice urmAtórea insciintare : «Prin DumneOeeasca indurarei sirguinci6sa lucrare a guvernuluT, curmandu-se rèul ornoratóreI b6le, ce ad certat, pentru care se inchise,se scéla nationalA, acuma din porunca EpitropieI invétäturilor publice, avänd a se deschidei salt, se face sciut tuturor scolarilori stipendiSilor, carT ail in gimnasiù locuintai hrana, cum 0 acelor ce vor urma de acum inainte, c.1 la 1 Maiii viitor se va incepe cursul public al inv6tAturilor oränduite, in monastirea S-tilor Trei-Erarchl* 'rn).

*) Despre tncetarea b6leY in lag la Inceputul anuld 1830, se citesce In (Alb. rom.a No. 3 din 19 Ianuarie acelas an : «La 5 ale acesteia, din orinduirea In. OcarmuirY, dupe o aprópe de duoa orY Molta total revisie, s'aii publicat, ca sa. se deschip. orasuli t6te dughenele cele de 3 lunY In- chise, ce este o urmare a tncetaril Auld omortt6reY b6le, prin sirguinlelei strinsele mgsurY Intre- buintate In aceste primejdi6se tmpregiudrY apropiad acum de starpire.a **) Seminarul de la Socola a fost tnchis din causa, di la 22 Inlie 1830 ail ars tmpreunli cu monastirea, din causa manutantiune rusesd. (Alb. Tom., No. 56, din 24 Iulie 1830). ***) Alb. rom., No. 26, de la so Aprilie 1830. ****) Alb. rom., No. 27.

147

O alta insciintare publica G. Asaki, ea referendar al scedelor, cate-va slile dupe aceea, la 22 Aprilie1830,prin care di o nuoi impulsiune studiilor de la gimnasiul Vasilian : a Gimnazia Vasilianei cEpitropia Invetaturilor nationale a MoldoveY ingrijindu-se, dupe marginirea midlece- lor sale de a imbunatati §i a spori ramurile inveliturilor publice, atara de acelea ordinare inveráturY, ail luat aminte §i la neaperata trebuintä li folosul de a indemna doritorilor de sciinta legilor chipurile de a o c4tiga prin metod inlesnitor, spre a o aplica la deosebite dregatoriI ale Statulta. Drept aceea, privind la vrednicia 0 deplinatatea invetaturilor D-sale legistuluI (Nomicos) Chr. Flechtenmacher, din Transilvania, care in curgere de18 anl n'a incetat a da aicea publice dovedl de cunoscinta legilor, flind asemenea §i la alcatuirea condiceI politice§cI impreuna lucrator, Epitropia imparte§indu'l cu titlul de profesor extra-ordinar al gimnasiel Vasiliane, l'a imputernicit a deschide in bimba romanesca un curs privat de sciinta legilor minarle, ce se va incheia In diastimä de duo! anI, pentru un hotarit numer de linee, din starea boierésca, carY vor indeplini conditiile pentru aceste statornicite. «Ala dar, iubitoriI de acéstá sciinta, sa arete dorinta lor In scris catre Epitropia scedelor, de unde, prin Directie, facéndu-se mal anteiil cercetare de insuOrile cerute ale ascultato- ruluY, se va orandui catre profesorul legilor, unde parintiI, sed mal maril téneruluI si is- ealésca in féia ascultatorilor, cu indatorire de a indeplini numitele conditiI, a carora cuprindere se pede vedea la cancelaría Directiel gimnasid». Asemenea extraordinar a se paradosi Epitropia a oranduit si acestea urmatére : Limba grecésca prin D. Caminar G. Terapianul, care o va paradosi de3orI pe septd- mana: LunI, MiercurY qi VinerI de la 11 pana la 1 d. a. ; Litnba frantuzésci se va paradosi in Une dilele de la 4-6 d. a. ; Limba ruséscä se va paradosi de D. V. Peltichi, de3orI pe septemana: Marga, Joia §i Sambata, de la 11-1 d. a. Spre inlesnirea InvetareI acestor limbY streine, atat gramatica cat pi tablele se vor M- inad in limba romanésci. Invetarea insemnarel planurilor va urma Lunea, Mereurea qi Vinerea, de la 11-1 d. a., prin D. G. Filipescu. Mara de acestea se pote inveta in gimnasie privat limba germana 0 musica vocala. Aga G. Asaki, referendarul scaelor ale Moldovei.» be, 24 Aprilie1830D.

Kiseleff a cerut in Maift, ata in Ora Romanésca, cat §i in Moldova, (dela téte Epitro- pille caselor publice) socotell pentru intrebuintarea veniturilor qi desituatiunea caselor la acea data. Intre aceste Epitropil de case publice se numera: salele,spitalele, podurile tli apele **). Ae,este semi s'ati trimes in cercetarea Comisiel* ad-hoc (de cercetare asemilor caselor obOescI). In 15 August1830,comisia acésta serie Epitropid seedelor, cu adresa No. 18"): e Comisia achata Incheind cele d'anteitl lucrarale séle spre a le supune prin prista- vlisire catre Inalt Ex. Sa Imputernicitul prezident qi urmand ea acéstainehiere a lucra-

*) Alb. rom. No. 33, de la 4 Mala 1830. **) Alb. rom. No. 39, de la 25 Maid 1830. ***) Dos. No. i corent de la Arch. Stat.

448

maI intéiii si se almicései in dialectul rusesc, cát de lograba, spre implinirea datoriel acestia, apoI spre plata tAlmacilor ce s'ad gAsit, acéstá Epitropie va da 10 la sutl din veniturile case, spre multdmirea ostenelei lor, intru cea fará niel o inardiere gAtire a härtielor acestora si acestI bani el va trece in socotelile cele-alte a EpitropieI in séma ur- mAtorulul an, ea si .se scadi..»

Abia avu timp G. Asaki sá puni in mirare scolile din Iasi, iati el impregiudrile '1 silesc sl absenteze din Moldova pentru mal multe lunI, mergénd cu deputatiunea moldo- vénA, trAmisl de térl la St.-Petersburg. Asaki insolesce pe Vorn. M. Sturdza representant al MoldoveI; din partea pie romanescI merge Hatmanul Villara; top -acestia pleci la 13 Maii 1830. Numg la 21 Noembre 1830 se intórce G. Asaki din Petersburg, la Iasi, impreunl cu Villara '), iar Vorn. M. Sturdza, revine numaI la 25 Ianuarie 1831. In lipsa luI din téra, schlele din TreI-Erarchl continufirii, cum continuäi fóia Jul «Al- bina romänésclz. Miscarea era datii ind din Ianuarie ami* an 1830, s'aü putut vedea, a deja existail in Iasi birbatI cu simiri rominesci in stare a urmfiri lucrarea nationall a luI G. Asaki. D'abia incetase epidemia si la ocasiunea serbireI hramului TreI- Erarchilor (30 Ianuarie), (Alb. Roin,» publica articolele despre Vasile Lupu. In acest articol '") mergea pänl a sublinia cu laudi entusiastid incercarea de a uni ambele principate aMti ntuitor lucru lásat la alta epoca' §i la mai puternice micil6ce.» Amintesce de aducerea móstelor S-te Paraschiva si mai ales infiintarea seólei domnesel sub nume de gimnazie; face istoria acestel seóle,i reinfiintarea el prin stiruinta lui Veniamin Costa- che, a Vorniculul Mihail Sturdza si Hatmanulta C. Mavrocordat, epitropi! scólelor nationalei prin purtarea de grije a referendaruluI Aga G. Asaki, dänd séml de invèllturile din noua sal de la Tre-Erarchl panl la isbucnirea epidemid, cum s'a fleut examene in 1828 Iulie,i in 20 Februarie 1829, examene despre earI aü vorbit aGazeta *jala de Petersburg, asemenea gazetele franfuzesci §.2. cele ale Germaniei.»

Ce este de mirare ded, cA scaele din IasI merg inainte si in absenta ilustrulta referendar al lor ? G. Asaki r6scolise cu entusiasmul s6i national chiaristratul cel mal cult al societAtiI Iesane. Vorbind in articolul de la 30 Ianuarie despre zidirea monastirei TreI-Erarchi, amintea el epistasia acesteI constructiunI a fost avuro un spAtar Catargiu. Pe data Visternicul Iordache Catargiu, serie lui G. Asaki o scrisóre '") in care se vede impresiunea bunA ce t'Acuse asuprel lucrarea luI G. Asaki. Cänd citescI scrisórea lul lordache Catargiu, simtI tot ascendentul moral, ce un moment avu G. Asaki filtre boierime si cum gratia acestuia reinvie in citI-va din el simtul timpit al nationalitätd.

La munteni acest simt era exaltat in sc6le, dari afarl din seóle, prin versurile luI

*) Alb. rom. No.. din Noembre 1830 gi No. 109 din 25 Ianuarie 1831. In No. roo al Alb. rom: de la 26 Decembre 1830 se face mentiune de decoratiunea acordatit de ImOratul rusesc lu! G. Asaki; S-tul Vladimir cl. IV. **) Alb. rom. No. 4. ***) Alb. rom. No. is din 183o.

149

Logof. I. VdcArescu. O simpli irnbricare de uniforml ostenéscA de cAtre un numèr de romAnI, face pre poetul renascerel romine sA strige:

gSlava strèmosilor vestitt In cale v6 astépti La r6nd, RomAnilor, e.sitI MergetI pe cale dréptAD "). E timpul cAnd un MA" abia de 20 anI, Vasile CArlova, adres6zA odele sale duióse la ruinele Térgoviste : zidurI intristatel 0 monument slävit» ").

De sigur nu preste tot intilneaI in societatea romAnti boied ca VficArescui poet! ca CArlova. Erati si de acela cart petreceati slilelei noptile numaI in intrigT, WI in vitil. Jocul de cArtI ajunge la atAta ImpAtimire, pe la 1830, incAt generalul Kiseleff reinnoesce porunca datA la 1828 de Contele Palin, predecesorul seO. Prin acéstit mdsurA proprietard de tractirud, str6inl, la cad se gAseaft jocurI de cArtI, urmati sA fie surghiu- nitl din oras peste granite, iar eel* pAménteni surghiunitI afarl din oras.

Dar sA revenim la G. Asaki. Din o dare de sémA asupra saelor, semnatä de Vornicul M. Sturdza, dar care neinduoios este opera ltd Asaki, culegem informatiunile urmitóre, cu referintä la aceste scoll e") In cursul elementar ) se propunea de profesoril Teodor Verescu si 1. Nanu :citirea romAn6scA, scrierea i socotéla. Clasele cele-alte primare ) se numea scóla normalA si se invèta in ele : inceputurile catechismultd, gramatica, geografia, aritmetica, caligrafia, citirea latinA. Aceste materil se predati de pArintele Ion Silvan Sachelariei Gheorghe Fi- lipescu """). Din compararea aceste programe cu programa schlelor primare muntene, evidentA este superioritatea scóle moldovene. In Moldova nu s'a infiintat imediat numer6se scoll judetene, dar sala din Tre-Erarld, era mal buni decAt t6te scolile normale muntene din 1830 si 1831, precumi seminaru/ de la Socola era cu totul superior pretinsultd seminar de la Antim, cel dirigiat de Ieromonachul Ierothei. dam acelas lucru putem o;licei despre reorganisarea gimnasiuldi din lasl. In 1830-31, ce e dreptul, nu esistA de cit clasa I-a, dar aci se invèla : Sintaxul rominesc, Gramatica LatinA, Istoria vechiA a Persie, Palestine, Francie si a Staturilor Asie-Mid; din geografia: Germania si Austria, din Aritmeticl: numerile complexe i frAngerile. Aceste obiecte eraft predate de profesorii : Economul Constantin, George Sdulescu, Va-

5) Alb. rom. No. 48 din 26 Iupie 1830. *5) Alb. rom. No. 27 din Aprilie 1830. ***) Alb. rom. No. 67 din 31 August r830, anuntil. curindi aparitiune a poesiilor marelut Lo- gofa Vacitrescu. ****) Pag. 74 a Alb. romanesd. Ve01 tntréga lucrare In anexIt. *****) In 1881 se afta In acéstII. clasg. 136 de elevY. ******) Populate In 1830-1831 cu 65 de elevY. *******) La 23 Ianuarie 1828, Gheorghe S6ulescu, slice a a deschis la TreY-ErarchY, tntaid unclas elementar dupe metodul luT Lancaster (prefaja gramaticeY romanescY de Gh. Rulescu, Iast1833).

150 sile Fabian §i George Filipescu, la 20 de scolarT, atifia cif' fuseseri apfT de a urma cursurile claseT gimnasiale*).

Preocupaliunea reorganiziriT legislative a fèrei cerea imperios pregitirea de impiegafT pentru magistraturi i administraliune, de aceea, Gheorghe Asaki, dupe reintórcerea sa din BucurescI, stirui sá se adaoge, precum se ficu apoT §i la Bucuresci, cursurl complimentare si anume: Dreptul privat al Rominilor, un curs practic de legT, incredinfat luT Hristea Flechtenmacher, care lucrase la codica luT Calimach la 1817 "); Limba elinésci, predatA de Ciminarul Gheorghie; Limba francezi, predati de Etienne Marius Mouton, consul al FranfeT ***); in fine limba rusésci, de Vasile Peltichi ""). Negre§it aceste clase complimentariT, maT ales cursul de lee, eraii pripit introduse nu puteafi si aibi auditoria pregitit. O recun6sce acésta insuql G. Asaki, in darea de sémi de care maT sus vorbiTA, a luT Mihail Sturdza; dar introducerea acestor studit era o necesitate urgent& a situaliuneT ffireT. In 1830 Septembre, Epitropia adaose intre studiile neobligatoril ale gimnasiuluT Vasi- lianj limba germani. Anunciul publicat in Alb. rom. No. 68 (17 Septembre 1830), vestesce, ci Samuel Botezatu, roman sosit de curénd din Bucovina, fost profesor de limba nemléscil la scóla normali din CerniulT, in provisornicul reglement al gimnasieT Vasiliani va paradosi acésti limbi, ca un obiect extra-ordinar in gimnasiu, de la 11-1 d. a. Deci, tofI tineril doritorI a invéla acésti limbä, si se infilo§eze la acesti Direclie spre a li-se face cunoscut condifiile sub earl pot urma acest curs.

Despre invèfiméntul sitenilor in scoll ale Statulul "*") nu aflim nicT o urmi pentru aniT 1830 §i 1831. Ba acum scólele de prin unele satei monastirT pe la earl, in secoliT trecufT afl -putut invèla Meta de féranl, ba pia i in primiT alai din ace§tI seculT, precum am arfitat in prima parte a acestei lucrArT, incepe ca si nu le recunósci Eforia scólelor nationale, séil le ignori existenfa. De alt-fel nicl chiar regulamentele organice ale Moldo- veT qi ale MuntenieT nu ail creat inv6fAmfintul de la sate. Regulamentul Munteniei la secliunea IV, cap. VIII, art. 306, se ocupi numaT de scó- lele incepfitére pentru ambe sexele de prin capitalele judefelor. Regulamentul MoldoveT §iel,§i Ina in termenT mal pulin limpeçll,la anexa lit. F, sectiunea I, art. 66, abe,a indici decisiunea de a se infiinfa scoll incepètóre prin capitalele judefelor, §i art. 420) ba inn& nicT nu cere pentru 'Lae judefele scolT, ci numaT pentru Roman, HuO, GalafT, Foc.,sanT, Bérladi BotopnI.

") VeslY Alb. rom. din 1831, pag. 221. **) In No. 38 al Alb. rom. din 22 Maui 1830, se vestesue cs'ati tnscris de ajuns doritorY de a tnveta legue si a la viit6rea luna Iunie In 3, diminéta la to ore, profesorul va tncepe paradosirea printr'un discurs, continuend apoY dupe amiaçlit de la 4-6 ore; se invita tnaltul cleri boieriY la inaugurarea cursuld de legY. *14) Acesta tinea si o bitainie; el muri In Noembre 1831 si fu tnlocuit de C. Tissot. ****) Ve0Y Alb. rom. 1831, pag. 221, *****) ScolY infiiintate de particular!, maY ales In Muntenia, am aretat cexistati. La 1830, exista oi tna ce mare progres sc61a. Infiintata la GolescY, avend de profesor pe F. Aaron. Ve41 darea de sérna a examenuld din 35 Martie 183o, In Alb. rom. pag. 141,

151

Pe &Ind Statul nu avea nicl o ingrijire de inv6tatura satenilor, ingrijaii 6re de ea scoli private ? Am adus mal sus pretióse documente inedite, care r6spund afirmativ pentru un numar 6re-care de sate. In Moldova, maI putine scori Wesel infiintate prin fondurI private IA putut constata. Grape existentel aceior scolI private de pe la sate, putura gasi Domni- toril de la Alexandru Ipsilant inc6ce, numarul de impiegati si mal ales de condicarl de judete, cu cunoscinte de carte rominésca.

Care era regimul acestor scolI, fundate de particularl, pe la sate ? Cum le priveatt gu- vernanp de la centrul In Moldova nu aflam niel o dispositiune fata cu asemenea scolt Chiari in Muntenia, numal prin Regulamentul organic, alin. 3 al art. 364, se hotari, ca inv6tatura privati stea sub privigherea Eforiel scaelor, i mai ales in privinta met6delor de invatament. Vom vedea, nu tar4iii, Eforia sc6lelor inchiOnd scoli private, maI ales dupe la bisericI din oras. Cat privesce sc6lele private din sate, Eforia mult timp n'are nicI o scire despre ansele.

Din respectul culturd generale, Moldova Inca face papi necontestatI. Musica capati un clas special, la scéla din Trei-Erarchl; la inceputul anuluI 1831, profesorul Paulicec, harpist insemnat, este insarcinat cu clasa de musica vocala, dupe staruintele luI Asaki, asa ca 22 de eled formara un cor, care acompaniat de harpa, and la Impartirea premiilor, din I Iunie 1831, imnul scris de G. Asaki in limba romanéscA, pe o arie din opera aMoise» a ha Rossini.

In Sept. 1830 s'ailinfiintat prima music& a militieT pam6ntescI, prin subscriptie. Din tre cei subset* notimMitropolitul Veniamin 1.000 de le1, General Major MincovicI 1.000, FIat. Efrosina Rosset 315, Vorn. Ecaterina Ghica 200, Post. Elenca Mavroieni 200, M. Logof. C. Cantacuzino 500, Vora. A. Cantacuzino 500, Hat. C. Pallada 1.500, Vist. A.. Sturza 500, Vorn. C. Sturza 300, Hat. Th. Bals 200, Spat. D. Cantacuzino 400, Aga T. Ghica 320, Aga Alecu Roset 200, Aga Alecu Bals 300, Aga C. Sturza 300, Aga lordache C. Latescu 1.000, Aga Th. Bals 300, Cam. Spiridon A. Pavlu 315. In No. 77 al Alb, rom. din 5 Octombre 1830, se publica o scrisóre a redactorulul aCurierulul rom.,, catre redactorul Albinei, prin care felicitä pre intlintatorii musiceIsi 'I comunica aacesta are(ä trepta de civilisatie a natieLD D. Theodor Burada, membru corespondent al AcademieT, in excelettul s6ti calendar musical pe 1877, aduce precióse informatiuni despre incercarile musicale de la 1830-31. (VeslI si Alb. rom. pe acelas an, pag, 112).

*) Despre av8ntul luat de musica vocalt, asi se vaslitce scrie D. Ion Mika n eScrisoris pag. 57. Ve0I in acéstli scriere a n6strit %nett, pag. 48 et seq.

452

Paralel cu incercirile musicale, BA nu negligem de a insemna importanta crescèndA a productiunilor tipografieI, in anil 1830-31. DécA, ea fol periodice, la 1830-31 nu avem de inregistrat de cat : «Albina romAnéscAD') a luI G. Asaki, din IasYi(Curierul rominescp a lui L Eliade, din Bucurescl, pe 1AngA Gazeta oficial a Orel, Muntenesci, de cate se pomenesce in raportul profesmilor scelei din S-tul Saya, de la 1831, Decembre In 9, adus mai sus, de care ne-am ocupat, avem ILIA de notati urmAtórele cárjl *D: Biblioteca romä néscci séú adunciri de multe lucruri folositare, intocmite in 12 pärfi, äntéia drei talmäcite de prea invélafi bd. rball i tipärite pentru némul romä- nesc prin Zaharia Karkaleki. Buda 1830, in 4°. Autorul acesta a inceput .publicaliunea de fag in 1829, dAnd in acel an parten 1-ea 0 a duoa ; in 1830 a dat partea a 3-ai a 4-a, care ail fosti ultimele. Lucrares sa a dedicat'o lul Veniamin Mitropolitul, pe care '1 laudi pentru cA :«scale nationale a! ridicat, eu profesori le-cti. intemeiat, gimnaziumul strémqesc ce se derapanase, iarci§i au, triumf rai introdus in cea mai mare luminare,i nici munta carpaticesci aú putut opri inaltele invégituri ce isvor'esc dintr'énsul, a nu se ivi. §i, pe aid.» Mal departe '1 numesce dtatal culturei romancee!.» La pag. 25 a acesteI publicatiunI se aduce urmarea vielei lui Mihaii, iar la pag. 33, sub titlul aDialog intre duo! tineri rornti nesci» Karkaleki ne-aii pAstrat frum6se notile despre istoria culturel si a scolilor romAnescI. Ad putem culege informatiunT despre prin- cipalil bArbati, carI la anul 1830 lucrézA pentru cultura nationall ; Poesii de Ion. Vciccirescu, despre care Karkaleki Oicea : «este intru inv6tAtura poesia romAnésat un Anakréon RomAnesc.» (Bibl. rom. part. IV, pag. 36); Cäntece de stea, de Anton Pan. Anton Pan 0 cu Costache Kiosea, lucrég pentru muzica bisericésci, fiind invègtorI de acésta in BucurescI. Anton Pan va deveni din an in an, scriitorul cel mal popular ; .Dregettorul bumf. cresceri, de Damaschin Bojinca. Buda-Pesta; Gramatica franceso-romänä , de Grigore Plevianu"). Sibiù, vol. in 42°; Gramatica franceso-romänä, de acelcq. Sibit, 1 vol. in 12°; Invéleitura pentru minte, de Mitropotitut Grigore. BucurescI ; Anu/ mänos, bucuria lumei, de Vasile Aran. Sibiii ; Triumfui virtufei in potriva patimei amorului, séft IA* Comitclui de Cominy, trctclucere din limba franceset, de Simian Marcovici, 1 vol. in 12°, Sibitl; Biblioteca desfcität6re, de Stanciu Cápáçmneanu""). Mitologhia elinilor §i a romanilor, cu 68 de figurI, un vol. in 12°, din franfu- zesce, de acelas. Mä rireai diderea romanilor, de Montesquieu, traducere de acelag. SIbilI;

*) Gheorghe Seulescu tu prefata gramaticet sale din 1833, dice, ed gramatica sa a fost, norma corectid filologicgotn foile cAlb. roman6sca», de la Inceputul tafiintNreY sale, cu a careY redactie corectie, am fost tnsiircinat in diastema de duoY anY si a clituY stilí proba de compunerea cuvintelor ce se urméza pAna d'Anteia data s'aii urat (urmat ?) cu placerea filologilor natiers. Va.. sile Fabian, Incl era redactor. (No. 6, Alb. rom. 1830). **) VeslY 1i anexa, corespui4gt6re. ***) sUn thlir prea tnvqati molar al raposatulut Lazari acurn o si tipliréscl tot acest ten& Telimahul romanesce cu 24 de icóne.sKarkaleki. Bibl. Tom., pag. 35, partes a 1V-a, ****) Acesta cai Grigore Plesoianu, erati profesor! la Craiova,

153

Antropologie, prelucrata de Paul Vasieti. Buda; Calendar romanesc pe 1830, cu tabloul luT loan Huniad ; Istoria Biblidscei , in 8°. Buda ; Culegere din nopfile Jul. Jung, de Simion Marcovici. Bucuresci ; Regulele séú gramatica poesid, de I. Eliade. Bucuresci ; Abecedar ruso-romemesc, de Vasile Peltechi. ; Calendar pe 1831, de Stefan Neagoe. Sibiù ; Calendar de perete pentru 20 de anti., de G. Gorjan ; Zadik sea' urzitdrea, din Voltaire, I vol. in 120, de Stanciu CApatineanu. Sibiii; .Heraclie, tragedie in 5 acte, trad. de I. Roseti. Bucuresci; Fanatismul sac Moharnet, din Voltaire, trad. de Heliade. Bucuresci Pavel si Virginia, de Bernardin de S-t. Pierre, tradusä de Iancu Busnea. Iasi; Iubitorul de infelepciune, de Sergio Mecreul, tradus din grecesce de V. C. M. M. Iasi lntempletrile luti Telemac, in 4 tomuri, trad. de Grigore Ple.soianu. Diatetica, de Paul Vasici Ungureanu. Bucuresci; Bordeiul indienesc, in 8°. Iasi; Culegere de infelepciune, nouà editiune dupe cea din 1827. Iancu Busnea. Iasi Ermiona séü mirésa lumeti celeti-alte ; Floreiriti pentru folosul iubitoruluti de invgei turd. Pe längi aceste cArti a mal apärut diferite opere eclesiastice, precum : Aghezmei tarul portativ, tipArit la Iasi ; Funia intreitei dogmaticei , idem ;Acaftisterul Episcopului Neofit, la BucurescI; Mineiul pe 12 tun:1,, la Mon. NémtuluT; Psaltirea i ohtoicul mic, la Ion Bart, in Sibia ; un céslov i catehismul mic din Buda, etc. AU mai apäruti unele publicatiunI oficiale, precum :Beigeírti, de sérnà asupra plu- geiriei, proect la obstésca Adunare, tipArit la tipografia Eliad ; Hrisovul luti Mateift Ba- sarab, BucurescI, (Clinceanu) ; Cuvéntu/ generaluluti Kiselef la deschiderea obge§tel, aduneiri a Valahiei, din 1831, Martie 10, Bucuresci ; Povéfuire pentru holerci, Bu- curesci. NB. Aci e locul de a anunta cl lipsa de cirri didactice era mare la data acésta. Efo- ria scélelor din téra romanésci, serse atre profesorii sc6lei nationale, in 1831 Noembre 23, sub No. 32: ((ea ei, set' se indeletnicéscei a alceitui fiiere-care in parte un curs pre- scurt de tòte acole sciinfe ce este neapératei trebuinfei sei le Inv* candidalii profesori ce vor merge pe la judge §i aceste alceituiri sei le infeili§eze gata panel la 15 ale urmet' t6rei luni Decembre.» Mirabile dictul se cer cirti didactice de la 23 Noembre, pani la 15 Decembre D.

Tipografiile carT functional:1' in principate aú fost, in Moldova :Tipografia Monastirei Neamtului, aceea a Albinei a WI G. Asaki si aceea a Mitropoliei in lafi. Karkaleki serie ci eraii numai 2 tipografii, nepomenind de aceea a lui Asaki. La Bucuresci, functiona tipografia lui Eliad si a Mitropolieii cea a EforieT scélelor.i aci Karkaleki nu inregis- trég tipografia lui Eliade, ci Oice ci se tipäresce Curierul rominesc, la tipografia Mitro- poliei.

VeslI anexa corespunpt6re,

154

Cali& i public,atiunile acestea unde se vindeatt ele ? In IasT, nutrid tarsliù se inflintézA o librarle speciallt. Pe la 1830 inca se vindeati eArti la dugheana de brasovenie a Companistilor Dimitriei Gavril de lAng& 'Arta MitropolieT. Aci, slice eAlb. rom.» din 1830, se putea cApata ((de curénd tipiritul micul calendar de buzunar, in 16°, intitulat Calendar slilnic pentru tot-d'a-una.» Catre film anulul 1830, Ion Bogus, asociatul luT Wild, librar din Lemberg, deschide librärie in casele VornieuluI N. Pascanu de la Iast, eavénd cartI in felurite limbl, stampe botanice de florIi ierburT, stampe zoologice, architectonice, portrete a felurimI de perseine insemnate.» Se fac abo- namente de lectura cu 12 leI pe luna. Se vind instrumente musicale, clavire, flaute, ghi- tare papeterie, etc.

Librarla era tinuta si in BucurescI in mare parte de bra.sovenT; ei aduckaii mai cu sémi artile din Ardeal.

Bètrânul Hasdeu a publicat la 1830, in (Véstnic Evropéi», eantece istorice a Mol- dovd si povestea lui Duca Vocia. In Molva din 1834 a publicat o legendi asupra lui Pe- triceicu Vodi: judecata la Sardana de Orchd i cugetarI moldoveneseT, In Telescop : Des- pre literatoriI Basarabid 1834, eantecele populare ale Moldovei, in privire istorica 1833. scrislire asupra importan/el limbeT rom'anesci, etc. ").

Déca, precum Nrèsluram, catalogul cartilor rominese maI Imultit pina la 1830, presa s'a imbunittätit si ea. Albina românésca incepe a publica unele articole originale. Vom mentiona acelea semnate de anonimul Cidétor moldavean. Acest anonim este neinduoios G. Asaki, carele publica cälètoria s'a proprie in Rusia. In No. 12 a Alb. rom., din 1830, se publica' un alt articol adespre literatura, ro- intinci.» In acest artieol '"), care este ea 6 prefata la publicatiunea «Oda catre D-4all.» versuri scrise de Const. Stamate din Basarabia), ne aréta pre autorul acestuI articol, destul de cunosektor de istoria veche 'iterara a romanilor. Autorul, fie Seulescu, sétf G. Asaki, cun6sce si pre moderniI scriitori si din alte ten romine. Dintre acestia citéz& pe Banul I. Vadreseu si pre Ioan Budescul sé& BudaI, cu care scim positiv ca G. Asaki a stat in corespondenta si ale cirul opere numaI in anil acestia din urma, inca cele mal multe netiparite, ail fost cump6rate de guvernul Românid de la clironomil lul de peste munti

aCurierul romanesci al luI I. Eliad, din 1830, nu este superior cu mult aAlbineT ro-

*) Alb. rorn. No. 96 din I830. Din acésta se vede, di este In er6re D-nu Xenopolu, cand dice cil, Bell a fost primul librar 'in lag. **) Dacia literail, pag. 349. *44) VedT anexa la acésta paginit. ****) Este o imitatiune dupe poetul rus Darjavin. *****) In 1831 G. Asald fiind numit archivist de Stat, se ocupl ca adunarea documentelor privi- t6re la drepturile tgreT. tqa el are ocasiune sA facl maT de apr6pe cunoscin/it cu trecutul glorios al Romilnilor.

155

minescID. Semnallim in anexl principalele articole din acest an, cu referinta la mirarea culturall.

Nu numal literatura incepe a se impaménteni in Iërile romAne ; seiinta inel se manifesta prin unele luerarT. A§a vedem publicatiunea doctoruhd Zotta despre apele minerale .din Moldova. Doctorul Zotta amintesce de o altA publicatiune analog& din 1811. Acésta era a doctorului Plusk, din Ia§1, care a ficut Antéia sistematica cercare a apelor minerale de la Borca, din finutul SuceveT. Doctor Zotta dä. la 1830, Mail'', o analisA anterióra a doetorulul Pinsk ').

Nu trebue a se uita, el G. Asaki a facut cele intdift observatiun1 metereologicei le-a publicat in Alb. rom., incepénd cu No. 2, din 6 Iunie 1829.

Higiena publici preocupi pre guvernele din BucurescIiIa§1. Din lucrarile anterière aduse, s'a vq.ut ca existail spitalei doctorT In unele orw. In Moldova exista la 1830/31 epitropie a easel doctorilor,» care avea veniturT destul de matt Intre acestea era venitul majariel de la Galatl.

Artele toi daft mina. Am constatat progrese, séti macar názuintl dire progresul mu- siceT. Egalmente am constatat reale progrese in poesie. Nu va fi de mirare, décA in 1831 semnalAm aparitiunea unora din primele luerarT in arta pictureT. TénOrul Const. Leca, atrage atentiunea lumeT romOne la ace§tI anT, prin lucrarile sale In pictura. eCurierul romanescp vorbesce de Const. Leca in maT multe réndurT. Pe la inceputul onulul 1830, Cu- rierul rom., scrie urmAtórele : «0 scrisóre din Buda vestesce, cA ténèrul roman Constantin Leca, care se indeletni- cesce la me§tevugul eel frumos al zugrAvieI, gvér§ind o ic6nd pe care infato§éza mértea luT Mihaiù Voda cel Vitéz, a inceput o alta ic6nA pe care inchipuesce pe Eroul Stefan-Vodi al MoldoveTi sOvir§indu-le, se gatesce a veni cu aménduoe in BucurescT, cu gaud, ca pe cea d'intéiu sA o inchine §i s'o diruiasca sae! Nationale din Bucurese, iar pe cea de al duoilea sa o 1nchine gimnazieT Vasiliane din IaqI» ').

Despre acestea§1 lucrArT ale luI Leca, mal scriei Karkaleki in Biblioteca romanések a sa, partea a IV, pag. 31, cele urmAt6re : (Aprins fiind de zelul patrioticesci vr6nd dupe putere a sluji némului, a zugrei - vit trista i làeràmósa nuírte a vitéztdui. principe Mihaiii, pe o panzei de un cot §i jumétate de mare qi spre vecinica aducere aminte, ca un suvenir, a dat'o la scólele nationale din Bucuresci, ca set' se punel in sae inaintea tinerimei » Karkaleki care ast-fel grAesce despre junele pictor propune .a sepatrcmi de nalionaligi, ca cu ajutorul neamului se/ pótcl merge in Italia §i Franfa pentru intréga procopsire

*) Alb. rom.o. 44 din 12 liMie 1830. **) Veçll g Alb. rom. de la 19 Ianuarie 1830, care reproduce cu bucurie informatiunea de mal sus din Curierul rom.

156 covirfirel acestei meiestrii, care apoi sei Ord sluji neamului ca maister temeinic profesor tinerimei romemesci in acéstei, metestrie».

In curénd si in Iasi G. Asaki va provoca o miscare culturali a picture!' prin inflinlarea clasei de zugrivie, care indati va produce urmitorii elevi eminenti : Lemni Gheorghie; Panaiteanu Gh.; Asaki Alexandru ; Giusci Gheorghie; Anastasianu loan; T. Codrescu. In afari din acesti elevi, din carI numaT cati-va vor rhninea cu specialitatea picturei (Lemni, Panaiteanu, Anastasianu), se me asap in Iasi,i Ioan Stavsky, care in publicatiunile sale din «Albina romanip dice, ci «are cinstea a insciinta pre iubitorii de meiestria de zugrei vie», ci este dispus si faci portreturT de perseme.

Mijlocul social in Moldova, c'at si in Ora rominésci, incepe a se imbunititi nu numai prin scolile naiionale, dar oi prin cite-va bune pensionate private, cum si prin inteircerea de la studii din striinètate a primilor feciorT de hoer!' si a tinerilor fosti bursieri al Efo- riei scelelor din Muntenia si cari adevenit deja profesor! la S-tul Saya, precum vtslu- rim ma! sus. In Iasi, pensionatul privat al lui Victor Cunin, aträgea atentiunea societitei Iesane. In 1830, cetim in Albina romini No. 102, urmitorul avis :Pensionatul privat al luT Victor Cunin dace in deosebit cunoscut numele scolarilor, cari in examenul sése-luniei din urmi invrednicit de Ian& pentru buna lor sirguinfi. çi zelul in felul de invillituri, nidijduind prin acésta, ca pirintii acelor scolarT, vor vedea cu bucurie numele ftilor sèl insolite de laudi, ca o urmare ce ar putea de-a indemna de acum tnainte acelora car!' avut aceeasi tragere catre inv4ituri.» In clasul al IV-lea era ,Vastie Alexandrl, care, cu Mihail Roset i C. Virnav, s'ati deosebit la gramatici, lat. naturalk mitologhie, cele Ant& datorii ale fiilor, la analig *). Dintre primiT feciorT de boieri muntenT, carT se intorc din strAin6tatei anume de la Paris, a fost fiul Hatmanului Nicolae Filipescu-). El reveni cu diploma de studii in legT. Sentimentele filogalice a case! Filipescu sunt cunoscute Ina de pe timpul Domniei lul Alexandru Sulu si a invasiunel rusesci, care se termini cu pacea de la 1812. Scirea despre intórcerea in patrie a tdn6rulul Filipescu, este dati cu multimire in No. 3 al Albinei rom. din 1830, dupi informapunea eCurierului rominesc.»

Din efemeridele anului 1831, notim aci unele, earl, direct ori indirect, ating cercetarea istoriei culturei nationale

*) Despre pensionatul luT Victor Cunin grIesce D. I. Ghica in ScrisorT dare Alexandri, la pag. 73. Ilustrul acest bitrbat tncA a frecuentat pensionatul din last D-luT spune, cg. se tnv4a acolo tun pic de firm/1126cl, un pic de nemtésca, un pic de grecéseti ceva istoriei geografie pe d'asupra". **) CeY fintel feciorT de boierY din Moldova furl dusT la Paris de dasalul leurnarache, tatitl D -luT senator actual (1890, ca acestag nume. Intre accia era 0 Atexandri.

157

La 1 Ianuarie 1831, serie «Albina Romani» No. 102 ca : eIntru serbare,a striluciteT slile a nascereT Mantuitorului Nostru Isus Christos, corposul personaluluIi junimeT gimnasie! Vasiliane urmand invechitelor datoriT, ali infatipat in 26 ale acesteia, urarea sa aniversala In. Pr. Sf. Arhipistor D. Veniamin, inviitorul acestel gimnasie, scutitorul ei, parinte si antgul epitrop al scaelor publice nalionale a MoldoveY, carele cu pirintésca bland* pi bun6tate primind rostirile tinerimeT, infatip6t6re multamire! pentru revarsatele spre Mina facer! de bine, prin Mina crescerei inv6tAtura. «Pe ling& malta multamire ce all ar6tat, aù bine-voit a orindui, ca spre mangaerea té- n6ruluI orator pi a conscolarilor se! stipendiptI, sa li se imparta 100 de le!. Vederata a fost inteacésta infatipare bucuriai mangierea adunareI care, nädajduim, ca. se va adaogi in sliva apropiatuluI public examen.D

La Martie 1831, Kiseleff da proiectul de regulamentul organic in desbaterea ObptepteI extraordinarel adunar!, convocata in Februarie.

La finele lu! Maili 1831, s'a !kilt cercetarea examenuluI clase! gimnasiuluI Vasilianu in mod maI precipitat din causa sbucnire! holerei. La 1 Iunie, s'a facut promotiunilei impartirea premiilor. In clasa elemental% frecu- entatii de 106 scolari, s'aií dat 24 premiT. In clasa norme!, frecuentata de 65 scolari, s'ail impartit 14 premiT, pi in clasa I gimnasiala frecuentata de 20 scolarT,s'ati dat 3 premiL Acepti 3 premianSI furl : Teodor Popescu, (ma! tarsliti Scriban), Alexandru Costines- cu, (ma! tarsliii inginer pi profesor),pi Iancu Stavrat, (mai tarp profesor la Academia din Iap!). La ocasiunea solemnitatel acesteia, publicul a aplaudat un cor vocal din sco- larY, condus de profesorul de musici Paulicec In August 1831, dupe incetarea epidemieT, notam infiintarea in lapi a undi pensionat privat de fete de catre slugerul Teodor Buradai sosia sa. Iati insciintarea de deschidere a aceste! scoli private : aDomnul Slugerul Teodor Burada, cu a sa solie, nep6ta D. Serdarului Chiriac, ati cinste a face cunoscut, cum ca aù apeçlat in casa lor o Pansione de nobile Dimoazele, fiTce de boieri; in acésti Pansione, dupe bune regule orénduite, pre tang t6te indemanarile cuviinci6se, vor primi tinerile persline o deplina educ,alie in moral, in invèlatura limbei grecesc! pi frantozesd, in soli* pi in muzica. aNum6rul din care se va alcatui Pansionea este de 15 persone, iar pretul pe an p6se- steer galbenT. Pana acuma s'ad adunat urmateorele Dimoazele :fiica Dumisale Vornicul Sandu Crupenschi, duoè nepote Dumisale Vor. Casandra Negel, duo6 fiTce a Dumisale Aghi Mihail Veisa, film Dumisale Spatar C. C. Rocsanda MiLlésa. aDrept aceea, toll boieriI, ce vor don i a folosi pe copii1 lor cu buna educatie, spre a afla tot planul 5i conditiile cu am6runtul, vor bine-voi a se adresui in pers6na, sal in scris, catre sus-numitul, al caruia locuinta este in grarie, pe muchea dealuluT, pi in &la biserice! numita Vulpe ")». In Septembre, se hotarésce pi deschiderea scaelor publico de la Tre! Kraal, la 8 Oc- tombre. Directia sc6lelor vestesce acésta prin urmatorul avis : aDupl orénduirea Cinstitei Epitropil inv6tAturilor nationale, Directia saelor face cu-

*) VeslI anexa duplt Albina romana din 4 Iunie 183r. **) Albina romana No. 28 din 20 August 1831.

158 noscut, ci la 8 ale viiteirei lunt Octomvrie, se va incepe cursul invétäturilor publice in Ghimnazia Vasilianä. Drept aceea, tinerit ce aa urmat pina acuma in una din clasurt, acei ce acuma vor voi a intra, se vor infatosa mal nainte la Directie, spre a fi inscrist in fóia scdlelor, si a primi cuvenita adeverinti *)».

In Octombre 25, Epitropia invlaturilor nationale din Iast autoriza deschiderea la Mi- roslava, langa. IasI, a unuT pension «pentru tinerit «Regulile tinereti invdtaturet vor urma in coprinderea conditillor ardtate in un inadins tipärit prospect, sed plan iscälit de D-lor Lencourt, §efneu si Bayard, intreprinsldtoril, directorit acestui institut. Stimai reputatia ce cástigat in Moldova, D-lor airee- toril in curs de mulli anT, minesc doritul sporid acestut Pansion **)». In Noembre 26, «Albina Romana* anunta deschiderea acesteT scóle, sdvärsite la 23. Pe Muga profesoril francezT, predd limba elinai religiunea Cäminarul Costache Atanasiu, D. Hönig limba nemtéscai inceputurile zugravieT, iar D. Stamati, corectorul cAlbinet rominescID, va preda limba rominésci. Iubirea ce incepe a *liga scella din Tret Erarcht, o probézai unele donatiunT ce ea dobandesce. In 1831, Octombre22, ((Albina romana» No. 44, da séma despre o asemenea donatiune in modul urmator : «O persona anonima din BotosanI, per.jénd in epidemia holeret din véra trecuta pe unicul avea, aü afierosit la scéla nationalä din IasT 60 tomurt cartI scolastice, un sunduc, o vi6ra cu tocul et si un galon,i opt sorocovelt, ca si se imparta copiilor sOrmanT sesidtorT in sala, pentru pomenirea rdposatulut san fiAi scolariii, invdtaturel asta pilduiti lacere d.: bine nationali se face cunoscuti patriotilor prin foile publice, re- comendandu-se acésI ä faptd».

Intre scolile private din Bucuresct, de la data acésta, D. I. Ghica pune pensionatul deschis de Vaillant. Despee acesta avem a vorbi mal' pe larg in viitor.

Adunärile cxtraordinare terminand cu cercetareai votarea Regl. organic, catre {hiele anuluT 1831, Divanul implinitor al MoldoveT, la 22 Decembre, se gändesce a pregati punerea in aplicare a dispositiunilor regulamentulut in privinta scaelor. Deja in 31 Martie 1831, s'ad fost publicat in Moldova jurnalul incheiat de Obstésca Adunare, prin care se aréta tèret imbunatätirile principale ce avea asigure Regulamentul organic "D. In acéstà publicatiune imprimita a obstestel adunad, la punctul B, se (Ama easelarea deosebitelor scéle pe la mal multe locuri a principatuluT, va infatosa tinerimeT, prin m41- locul luminareT, o nuod fiinta.» Iati acum, la 22 Decembre 1831, ce Oice Divanul in circulara sa catre ispravnict : «Crescerea copiilor este de D-Oeii parintilor increçluta, dar fiind-ci. multor 1)464 lipsesc insusirile c,erute de asemenea greai insemndtóre insarcinare, iar alta prin ale lor trebt sunt impedicatt a starui la crescerea fiilor sei, altit inca rdposéza pina a nu le da

*) Albina romanit No. 36 din 24 Septembre 1831. **) Idem, idem. ***) VedT anexa la acéstll pagintl.

159 cuvenita crescere si invätituri, drept aceea ocarmuirea a eireia fericirei sigurang se rademi pe intemelata crescere si luminarea cetAtenilor sal', ca o malci a tuturor, s'ail ingrijit eu obstésca crescere si invétiturkprin aselarea si a soilelor publice, intre nenurni- ratele imbunAtitiri ce prin org. Re,glement se revarsi asupra tuturor stArilor locuitére in cuprinsul Moldovei ; una din acelea de frunte este statornicirea in capitala Iasi, a une! Academii, spre invétitura celor mal folositére sciinte, si prin politiile si térgurile de prin tinuturi, asedarea scialelor incepät6re pentru de a putea tinerii castiga acea antéi invitituri neapiratA, ca prin cunoscinta crestinescilor datorii si peitä aduce ziditorulul sdi cuvenita laudi si multamire, inlesnindu-se Ind prin sciinta de carte la interesele vietuirei sale. lar altil avend talent si midlocire, si MA päsi in Academia lasuluT, cAtre mal inane invägturl, intrebuintandu-le spre folositare mestesuguri si industrii, aducatare obstiei si in particular statornicirea fericirei; iar alfil din evlaviésa plecare si aibi indemnare a im- britisa sfintita tagmi a preotiesi cu bit& crestinésea rénduiali in seminaria de la Socola. Pre ling aceste, intru a sa parintésci ingrijire, ocarmuirea va pregiti acea mal mantui- tare resplitire si multimitä pentru aceI ce vor sluji pe Stat in publice deregitorii, inde- manand pentru un insemnat 'min& al ililor lor, pre rand sederea si hrana in Academie, unde cu a obstei cheltuiali vor putea castiga acea mai statornici si folosithre invätAturi. Tot acolo se vor primi si III särimani;sell a parintilor scipitatI, de si n'arfi slujit in Stat, numai déci tineriT vor avea plecare si talent in cuvént spre a putea cu sporire a se folosi de acest mantuitor asedimént, potrivit cu cuprinderea rénduelelor intru telte acestea de Epitropia invétAmintelor publice statornicite; drept aceea legiuindu-se prin regulament precum mal sus s'a slis a se statornici prin orase si térgurT ale principatuluT, scale inci- p6t6re cu cheltuiala StatuluT, si trebuinli fiind spre acésta de o casi indemanatici, Diva- nul pune indatornicirea acelei Isp., ca ea indati dupe primirea acestia, adunand in can-. eelarie pre celea anteid fete ale tinutului din boierT, si alte clasurI si impärtäsindu-le asemenea bine-cuvéntat scopos, si face' punerea la cale a se gisi o casi cu 4 °MI, din earl' In duo6 vor locui invétatoriT ce se vor trimite de catre Epitropie, iar in alte duoi vor in- Ma pe tinerime dupe instructiile ce vor avea. Se intelege ca. In orasele unde se vor gisi case obstesei statornicite din vechime nu va urma vre-o greutate in urdirea acestui aye- slämént si ci acolo unde asemenea nu vor fi, va trebui ca D-lor tinutasil si gisései o casi BM din acelea monastiresci, séii particulare, pe care indati inchiriind'o pre vreme de trei anT, cu de la sine midlocire si inched, in una seii allá intdmplare, jurnal limurit rostitor acestei incheieri, pre care jurnal isprav. 11 va infitisa pe langi al WI report firi intarsliere, ea pe temeiul acestuia si se faci inchipuire in trimiterea dascililor, cari vor urine a se indestula cu lefl de la stapanire.

Inainte de a pisi mai departe cu insirarea analelor culturei nationale, se cede si amintim principalele puncte din regulamentul organic al ambelor terl romane, relative la in- vAtämént. Regulamentul organic muntenesc, consacri in sectiunea IV-a a capit. VIII, sépte articole la invétimént *). Negresit, nu In 7 articole se putea cuprinde o lege pentru scéle, dar n'am fl drepti ca istorici, déci n'arn recuniasce in aceste 7 articole enuntarea a cator-va marl si méntuitére

*) Dm in anexli aceste 7 articole.

460 . principil. Asa buni-6ra art. 364 ne spune el ainvétatura publici trebue sa fie obiectul ingrijird si privigherd stapinird. a Art. 366 prevede scolT pentru ambele-sexe in fie-care resedinta judetiani, cum si un institut superior de fete in capitalip. In ce a pleatuit regulamentul, inscriind aceste 2 primordiale principiT, a fost in ne- prevederea de scolT pentru sate. S'ar parea el pentru boieril earl ail redactat regulamentul organic, poporul incepe abia cu tergovetin Un al treilea mare si mintuitor principid inscris in mulamentul de la 1832, a fost proclamarea limbeT romanesd ca limba a StatuluT, a bisericeT, a justitiel. Alin. II de la art. 366, preveslend acest mântuitor pentru natiune principit, se interes&A de insaslpro- gresele de desvoltare a limbeT. Generalul Kiselef admitend asemenea principiti nationali- sitor, merita tóta recunoscinta istmiculta culturd romine. alta dobendi nationali din regulamentul organic este inscrierea in el a dreptuluT celor earl ad invetat de a fi admisI la functiunile publice de preferinta calor neinvetall. E posibil ca din acestal privilegid acordat sciinteI si se produca in mare parte plaga func- tionarismuluI, ce subsista pin& astayll, dar nu este mal putin adeverat ea, prin acésta dispositiune s'a dat o democratici si neresistibila lovituri dirapinatóre oligarhieT boerescI. NoT credem insi ca. acesti importanti mesura nu este tocmaT datorita influinteT gene- ralulul Kiselef, ci o reproducere din anaforaua si hrisovul de la 1828 din Moldova, in earl acte G. Asaki, insinuase dispositiunea el : atoll tinerii pei ménteni ce wr petrece .cursul public al scdlelor nalionale gi vor avea bune atestaturI, sd se protimiséseä a intra in cancelariile ptimêntesci, spre ale fi ca o dréptii multdmitä a ostenelilcrrlor § i inlesnire la implinirea slujbelors *). alta disposinune buna din regulamentul organic, pune se6lele private sub controlul StatuluT. Cine scie ce influinn exercita si astifill intre romanT sail privata, mal ales in urma und rele interpretarT date asai;lisd libertan a invétimentulul inscrise in Constitu- tiunea de la 1866, va fi recunoscetoriti celor earl la 1832 ad dispus prin Regul. org. ea Statul sa vegheze asupra invenu-nentuluT privat. Regulamentul organic nu a inventat, precum unit cred, Eforia scaelor orI Epitropia invetaturilor publica. Din documentele ce am adus in partea I a lucrard de fall se p6te vedea, el institutiuni analege ad existat in lad si in BucurescI inainte de 1830. Ca orT si care institutiune omenéseit, Eforia si Epitropia ad avut sciderile lor. Felix Colson in lucrarea sa de la 1837,***) critica institutiunile acestea, carI ar fi absorbind a 10-a parte din fondurile anuale. El gasesce ca ceT 3 boierI eforT, sunt o superfetanune, si maT ales fiind-ca nu pot fi EforI de cat boieriT marl. De sigur, ca. alegerea Eforilor si Epitropilor exclusiv dintre boierime, era unlucru red, care s'ati alinat numaT prin faptul cli acestor boierI,adesea ignorann, li s'ail dat, in Mol-

*) VeslY pe lane art. 366 si alin. III al art. 367. **) E posibil ca Gheorghie Asaki sli fie justificat tnaintea boierimeY acéstit democraticit dispositiune, argtandu-le el ea exista deja In hrisovul sc6lelor luT Grigorie Ghica din 1775, ce am adus In partea I. Void aditogi observarea, a tnscrierea acesteY dispositiunT democratice este imediat paralisattt de art. 367 din regulamentul organic, care prevede tnfiintarea internatuluY gimnosial si al sc6leY de fete In favárea fiilor de boierY si a functionarilor 1 Acéstd dispositiune, maY ales la Moldova, a fost tnlituratit In practicd de abilitatea luY G. Asaki, precum ma sus s'a veslut. ***) Etat présent et de l'avenir des Principautés Danubiennes.

161

dova, un referendar ca Gheorghie Asaki, §i in Muntenia un colaborator, mi un director al scaelor, ca Efrosin Poteca, li mai ales ca P. Poenaru. Introducerea boierimeI in Eforie §i Epitropie era de huna politica irisa, del era miOlocul de a interesa catu0 de putin boierimea la cultura nationali. Revenind asupra lor laudele opiniuneI publice, provocate de lucrarile referendarilor, orI a colaboratorilor §i directorilor scalelor, una din EforI §i Epi- trop! '0-ati luat In serios roluli ail isbutit a bine merita de la istoria culturei nationale pentru protectiunea energicA ce ail dat acestel culturI.

Regulamentul organic al MoldoveI prevede §i dènsul principiile maI sus enumerate. §i aci constatäm marea lacuna a invitimOntului satenilor. Art. 421 coprinde dispositiunea din aliniatul al II-lea, a art. 366 din regulamentul organic muntenesc, relativa la limba romandsci. De asemenea se di administratiunea scólelor une! EpitropiI, (Art. 418 §i 419) care va face ulteriormente legile O regulamentele necesare scalelor. Art. 422, alin. al II-lea dispune Infiintarea privilegiatuluI institut de educaptinepen- tru 50 de fete de dregatorI aI StatuluI. Alin. I-iti de la acesta0 articol regulézi zidirea unuI colegia pentru 100 de fiT de dregatorI... cólele aceste ati a se tine, Oice art. 423, cu venitul produs din çleciuiala lefilor dregatorilor Statulia §i din pensiunI.

O dispositiune care °nora pe legiuitora de la 1832, este acea prin care se da profeso- ratuluI o situatiune onorabilä in Stat. Se dispune ca profesora de facultan si fie consi- deratI pe_aceea§I trépta ca directora de minister; profesoril de gimnasia, adeci secundad', sunt pu0 pe ti-Opta §efilor de sectiune din minister; iar profesoril primarI sunt pe o linie cu Stolnacialnie.if, adeca capI de brama din minister. Putin timp, ce'I dreptul, s'a tinut sérna de asemenea frurnósa indeptatire a profesoratulta, cacI nu tailia lefile impiegatilor din ministere s'el urcat In desproportiune tot maI véditi cu ale profesorilor asimilan cu posturile din minister "). Regulamentul organic fixéza cate-va puncte nurnaI cu referinld la §c6lele din ambele Principate. Art. 418 pune invétaméntul in grija §i privegherea guvernuluI, spre a fi basat pe principiile moraleI sinitósti. AcestaqI articol prevede studiT de drepturI de sciinte §i aplicatiunea lor la artele cele mal folositóre. Se vor redacté speciale statute de catre Epitropie pentru §coll. Aceste statute vor fi supuse aprobare! Domnitoruliff. Epitropia corispunde cu Domnitorul prin miOlocirea ministruluI din launtru. Guvernäméntul promite protectiune deosebitä corpuluI Academic qi §colarilor carI ail dat dovada de talent qi de burla conduiti. Art. 419 pastrég urma viciad a conlucrireI ha G-. Asaki, del se recunósce in vigore actul de donatiune al luI Vasile Lupu, de la 1664, In favtirea Academiel de la TreI E-

*) Vesti ta anexit articolele din Regulamentul organic, relative la scáltt. 11

162 rarhI. Fijad-cA Mg in /ocalul de la TreI ErarhI nu Incape decAt sc61a normal, se ho- tdrésce, prin acestasI art. 419, asesl.area AcademieI in monastirea Golia, in local special- mente construit. Cu art. 420 se dispune Infiin[area de scoll primare pentru aménduoè secsele,la Ro- man, HusI, GalatI, Fogaril, B6rlad si BotosanT. Prin art. 422 se decide infiiniarel unuI internat de 100 de hAiel.I orfanT, copil de im- piegatI. Asemenea un interriat intr'o rnonastire apropiatA de Capitalà, pentru 50 fete si orfane de impiegatI aI Statulta. Pentru intrejinerea acestor internate, se va preleva cate 10 la sutA din lefile impiegatilor civili si de la täte pensiunile, (art. 423).

In secfiunea a 1H-a de la cap. IX, la art. 415, se dispune de a nu se mal facé preori decAt din ceI ce vor termina sludiile la Socola. Provisoriù Mg, Orla vor esi candidaliI din seminariä, se vor utilisa si din preop supranumerarI actualI, neesirf adecä din seminariii.

CAP. IV.

Nt X..3. 8 3 2 In 12 August 1831, Generalul Kiselef adreséza EforieI §c61elor din Muutenia, ofisui sub No. 80, In coprinderea urmAt6re : Je désirerais avoir un rapport détaille sur la situation des Ecoles publiques et j'invite l'Ephorie a me donner à ce sujet des reuseignements exacts, twat sur ce qui existe, que sur ce qui reste a faire d'apres le réglement. Je rinvite en méme temps à prendre toutes les mesures, qui peuvent dépendre d'elle A reffet d'aviser aux moyens les plus propres à réparer le temps perdu par suite de la suspension des etudes. Cet objet, étant de la plus grande importance dans rintérét de l'Instruction pulique, l'Ephorie doit y mettre toute rattention et toute la célérite possible.' Eforia cea nou6 a §cédelor, constituitA din D-nil Alexandru Filipescu, E. BAlAceanu §tirbeI, réspunde luI Kiseleff, tocmal la 24 Septembre 1831, sub No. 24, in modul ur- mAtor

A SON EXCELLENCE MONSIEUR LE PRESIDENT

fEphorle des leeoles Rapport aLa nouvelle Ephorie des Ecoles, dés rinstant de sa nomination) mit le plus grand em-, pressement à faire reprendre aux etudes, dans les Ecoles publiques, leurs cours ordinai- res, que des circonstances graves el extraordinaires avaient fait suspendre. Votre Excellence, rayant bien voulu mettre à sa disposition le Han de Serban-Voda, aphorie fit de suite faire les reparations necessaires ; une école centrale fut aussitôt ouverte, et bientôt lea éleves y affluèrent de toute part. L'ardeur avec la quelle la jeunesse reprit des ètudes trop-longtemps interrompues, son assiduité, le zele des professeurs, tout promettait des progrès rapides, qui auraient pu réparer en quelque sorte le temps perdu. Malheureusement ces espérances s'évanouirent bientat. L'apparition du cho- lera vint de nouveau nous forcer de suspendre des cours, qui avaient commence sous de si heureux auspices; dans cet intervalle, Votre Excellence voulut bien ordonner de mettre rancien local de St. Savva, destine aux cours publics, A. la disposition de l'Ephorie ; celle-ci s'occupe d'y faire des reparations importantes à reffet de remplir le but auquel il est destine, en y établissant les trois classes ci-désignées :savoir :L'Ecole premiere, récole centrale, qui en attendant ont ouvert leurs cours à Serban-Voda et récole complementaire qui sera ouverte dans lea premiers jours de Novembre. L'Ephorie s'est en méme temps occupd des écoles de districts ;le local destiné à cet

164 effet, a Kraiova, ayant regu différentes destinations dans le cours de la guerre, vient seulement d'étre mis a la disposition de l'Ephorie, qui va s'occuper de le faire réparer im- mediatement; elle ose se flatter, que sous peu il sera à mdme de recevoir des élèves. L'Ephorie s'occupe en méme tems de se procurer des batiments dans les autres villes des districts; plusieurs ont deja été trouvés, les autres le seront sous peu, mais le besoin de professeurs se faisant sentir pour ces diférents établissements d'éducation première, l'Ephorie s'occupe en ce moment de l'établissement a Bukarest d'une école normale d'enseignement mutuel, qui ouvrira dans peu ses cours. L'Ephorie se trouve heureuse de pouvoir annoncer à Votre Excellence que, jusque a ce jour, elle ne s'est pas vue dans le cas de disposer des fonds, qui sont assignés aux écoles par le réglement organique, sur les caisses de la Vestiairie ;elle a pu suffire à tout par les fonds disponibles, qui se trouvaient dans ses propres caisses. Cependant elle ne peut dissimuler à Votre Excellence, qu'elle éprouve en ce moment quelque embarras par suite des arriérés qui lui sont dus par la métropole :ces arriérés présentent un capital de 6.300 piastres pour rannée 1829, de 26.198 pour l'année 1830 et la totalité des sommes pour rannée 1831. Quelsqu' aient été les efforts de l'E- phorie jusqu'a ce jour pour se procurer la rentrée de ces fonds, tout à été inutile, La Métropole nég,lige méme de répondre depuis quelque temps aux invitations, qui lui sont faites. L'Ephorie a cet affet ose solliciter les ordres de Votre Excellence, seul moyen de donner de l'efficacité à ses reclamations.) Signés :Alexandru Filipesco, E. Balaceano, Stirbey.

Acest réspuns al Eforid nu pare si fi fost deplin multämitor pentru Kiseleff; el decI, pe de o parte se gandi la Inc,lestrarea invèiännéntulni cu o lege speclalä, iar pe de alta, ajuuse la convingerea, cA trebue a se rändui o comisiune, care si studieze mal de aprelpe starea scedelori nevoile lor. Vom gräi md la vale despre acésta comisiuue, dupe ce maI întàiù vom aréta, cu acte, principalele imbunätätief, aduse scedelor, de cAtre Eforie, in anul 1832. In Ianuarie 1832, magistratul ora§ulni Buzèù, raportég Eforid a a aflat casa de scedd dupe porunca. Eforia n'a putut randui institutor la acéstá sc61ä, decal in Martie 12, pre Dionisie Erodiaconul, care, ylice ordinul Eforid, are sciinli elementarä de téte inv5- taturile cerute, 0 a invälat desävèr0t cursul normal dupe metodul luI Lancaster '). In 10 Martie 1832, se deschide scéla de bdietI de la Campu-Lung. In 29 Martie acela0 an, Eforia randuesce institutori la 3 scoll nou5: La Caracal pre Mihail Dräghiceanu ; La T.-Jiu pre Costache Stanciovicl ; La Valenil-de-Munte pre Gherasim Gorjan. Tuturor acestora li se fixézi léfa de 200 leI pe lun5."). Negre0t cfi deschiderea acestor scede se face numai in primele Oile din Aprilie 1832 dupe sosirea la kid*institutorilor.

Sceda secundará mutata in St. Saya la Martie 1832, a primit 0 ea unele imbunAtatirl

*) Arhiva StatuluT, dosar No. 32, **)_Dosarul supra-citat.

165

prin deschiderea de cursurl no!,i chindu-se fle-colrei ramuri de invataturet o intoe- mire mai, regulatit *) Tot o-data: s'a intocmit in St. Saya un pension, unde se da copiilor o ingrijire maT de aprópe la a lor portare si invèfatura. Inteacest pension, se pazesce acum o Mina oran- duialä, si p6te sluji drept model si pentru alte asemenea asepménturI '). In 1 Maill 1832, Eforia angagiazi eu contract pre francesul Valliant ca director al pensionuluI din St. Saya. El se obliga a tine un internat de 50 de pensionar!, si Eforia va stipendia 12 bursieri in acest pensionat, piätind cate 100 de lei pe lunA de fie-care. La deschiderea sc6leT se otärisà ca sa se stipendieze ca internY numaT 5 bursierT, deci, la Maid 1832, s'afi maT adaos sépte. Top scolarii internT de sub directiunea lui Vaillant, ere' obligati sa urmeze cursurile ce se fAceail la St. Saya. Lui Vaillant nu 'I convine acésta dispositiune,i incepe a lucra in sensul de a adaogi cursor! deosebite pe langa internat, cercand sa impedice bursierii s6I de a merge la self:01a publica. nationala. Eforia se supirai public& prin Curierul Rominesc" No. 13, o de- saprobare a incercarei luT Vaillant***). Mare svon face Vaillant, ajutat de 110 paring, cad doreati ca copiii lor sA invele materiile in limba francesa pentru a se intari in acésta. limbi. Eforia tient bon... In locul b6tranuluT profesor Efrosin Poteca, care avea O. abandone profesoratul din causa vérstel i stréca ca egumen la o monastire, ****); director ski provisor emn se maT çlicea al sctilelor, intrase de pufin timp Petru Poenaru ""*). Acesta serie luT Vaillant L'Ephorie des écéles vous fait savoir, Monsieur, une fois pour toute, que la pension n'a été établie dans St. Saya, que comme une annexe au Collége national et par cons& quent les Ogles de la pension doivent étre en conformité avee celles du collége. Les élèves internes ainsi que les externes doivent suivre régulièrement les &ides qui ont été établies dans le collége et d'après le sistème adopté par le gouvernement. Vous voulez etablir la pension sur d'autres bases, en écartant les conditions de votre engagement, mais I'Ephorie qui doit veiller à e que la règle établie soit religieusement

*) VedY discursul rostit de Vornicul StirbeY, Eforul scálelor la 1833, Februarie xi, in Obstésca obicYnuita Adunare. VedI anexa. **) klem. ***) Vedt ce dicea Eforia in ,,Curierul RomanescVed't anexa. ****)L'Ephorie, prenant en consideration d'un ceité les honorables services rendus aux écoles depuis longues années par un des professeurs, le père E. Potéca. et de l'autre soit fige avancé qui ne lui permet plus de vaguer à ces pénibles fonctions, a l'honneur de le recommander à la bien- veillante sollicitude de Votre Excellence,et de la supplier de daigner, dans le cas oh Elle le jugerait convenable, lui accorder l'Egouménat d'un Monastère parmi ceux qui se trouvent vacants Ce Monastère, vtt les qualités qui distinguent le reverend père, pourrait devenir un exemple des amélbarations dont est susceptible la gestion des domaines Ecclésiastiques 3. Alexandre Philippeseo. EtienneBallaciano. Le Vornic B. Stirbey. No. 357 ce 5 Septembre 1832. Bukarest. *****) Ved! despre Poenartt r6spunsul ce i s'a MLA la Academie la discursul sétl de receptiune §i discursul D-lut Odobescu Pa. serbarea de 25 ant a UniversitXtet din BucurescY.

166 observée, vous fait savoir, que si vous croyez, que votre plan soit le meilleur, vous pouvez sur ces bases établir une pension partout ailleurs que dans le college de St. Saya." Petru Poenaru adaoge, cA décA acésta nu convine lui Vaillant: Votre engagement doit cesser et l'Ephorie se croit en droll de declarer a son tour définitivement que votre pension cesse d'exister dans St. Saya et qu'elle est consider& comme fermée dés aujour- d'hui." Pour les membres de 'Ephorie, le direeleur des doles : P. Poenaru. La acéstA energicA adresg, din 11 Mairt 1832, Vaillant r6spunde çlicênd, ca Eforia n'are dreptufsel alunge din internat decAt dupe 6 lunI. Eforia, cu adresa din 20 Maiti, No. 154, recun6sce luI Vaillant dupe contract acest drept, dar adauge: jusqu'à ce terme cependant les Metres de la pension devront continuer- A suivre leurs etudes dans les cours publics et se conformer entiérement aux regles de

Ast-fel, romAnescai bArbAtesca directiune a IttI Petru Poenaru, opresce lovitura ce un strèini cAtI-va pArintI inconscientI eraft sá dea, de abea reinfiintateI scoll nationale de la St. Saya *). Intre cursurile adause la sceola din St. Saya, in Martie 1832, ail fost :cursul de geografie, incredintat luT Genilie ; acel de limba francezA, cerut de profesoriT scélei in 22 Decembre 1831, precum mai sus arètarAm,i cursttl de fisicä si geometrie, incredintat luI Petru Poenaru, indatä dupe intércerea luI din Paris. Pentru acordarea celor 5 d'Antail burse in pensionul alipit de St. Saya, s'a putt concurs inaintea membrilor EforieT,a colonelulul Fanton, si a Marelin Logofèt, la finele anuluI scolar 4832. Acel juriti a deliberat asupra celor de admis ca bursierT, iEforia raportézA resultatul cAtre generalul Kiseleff, adAugend cd: ne reste plus qu'à obtenir le consentement de leurs parents par un &lit revau de leur signature, declarant que, conformément aux dispositions du reglement des écoles, leurs ills exerceront les fonctions de professeurs pendant dix ans, après avoir termine leurs etudes aux frais et sur les fonds de la caisse des écoles. Dans le cas ou les parents de quelques uns de ces boursiers refuseraient d'accepler cette condition pour leurs enfants, ceux-ci seront remplacés, par d'autres éléves qui se sont montrés également dignes de ce choix." VNurAm niaI sus cA prin contractul luI Vaillant s'a promis sporirea bursierilor plAtill de Stat de la 5 la 12.

Comisiunea rAnduitä de generalul Kiseleff, ea sA cerceteze starea scélelor, a fost com- pusA din :Locotenent-colonel Fanton de Verrayon, asesorul de colegiil Sulu, consilierul onorar Dendrinoi doctorul in medicinä N. Piccolo!), medicul favorit al luI Kiselef. Dosarul de la arhiva StatuluI cit No. 3.279, arét5, cl acestA comisiune tdminat lucrArile si a depus raportul sèú. Generalul Kiseleff il comunicA cu ofisul No. 403 din 48 Iunie 1832, din Rannicul-VAlcea, prin Logofelia treburilor bisericese, Mire Efuria instructiuneI publice. EatA adresa luI Kiseleff cAtre Eforie :

*) VedT dosarul No. 3.279 de la arhiva StatuluT.

167

,A irEphorle deInstruction publique de Valachle. «La comision chargée d'examiner rétat de l'instruction publique dans la P-té de Vala- chie, vient de m'adresser par un rapport en date du 31 Mai, le résultat deses recherches, qui conformément aux directions transmises à cet égard ont du étre dirigées,sur rapplication que les dispositions du reglement ont pu trouver jusqu'ici, sur l'emploi du budget alloué a cette branche du service public et particuliérement sur rétat actuel de Fen- seirnement et les ameliorations dont il est susceptible. En transmettant, aujourd'hui, ci-joint ce rapport, je crois devoir, avant tout, applaudir h resprit qui a guide la commission dans raccomplissement de la thaw, qui lui a 60 re- servée et reconnoitre le zéle tout-h-fait honorable, que ses memhres out deployé pour remp/ir mes vues et atteindre le but qui leur a Re indigne. Les premiers pas faits dans la carriére de rinstruction publique, considérée surtout sous les rapports de son ensemble et de la briéveté du temps qui s'est écoulé depuis ré- poque de son institution, n'ont pu que produire en moi un veritable sentiment de satisfaction; rhonneur de cet heureux début rejaillit entièrement sur les membres de rEpho- rie, comme sur le directeur, et nul doute qu'en s'attachant à amelliorer de plus en plus Je regime scholaire, rEphorie ne parvienne a se concilier la confiance du gouvernement et la gratitude publique "), le moyen d'ailleurs le plus sur pour atteindre ce but, serail, ce semble, de s'appliquer particulièrement h. organiser et h. coordonner la marche de l'instruction, de maniere que les &eves distingués des secondes classes des écoles primaires des districts, puissent passer successivement aux écoles centrales et complémentaires, et qu'en acquerant, dans ces derniers établissement les connaissances nécessaires, ils puisseut y étre suffisament prepares, soit pour aller poursuivre, avec fruit, leurs etudes dans les Universités étrangéres, soit pour former une pepinière d'hommes propres aux différents services, et exigeances du pays, d'aprés le dégré de sa civilisation actuelle. Je crois en consequence devoir recommander le rapport précité et mes observations mises en marge, à l'attention toute particuliere de rEphorie, en rengageant de me faire connaitre le résultat de ses deliberations et ses determinations, sur ce qu'il y aurait adopter des ameliorations proposees par la commission et qu'en mon particulier, je con- sidere comme essentiellement utiles. A cette ocasion, et afin que le public puisse se convaincre de la sollicitude que le gouvernement apporte dans ramélioration de l'instruction et apprécier ainsi les efforts tentée dans ce but par l'Ephorie,il ne serait pas sans ulnae, qu'un extrait de ce rapport soit livré a l'impression et publié par la voie de la gazette Valaque.o Le president plénipotentiaire des Divans, aide de camp, General Kiseleff. No. 402. Remnic sur 1'01E0, le 18 Juins 1832. Ad i s'a pus cu slovi cirilianá resolutia cu creionul: efispEL;tpriç din raportul sä se facài sh publicuiasca prin Gazetä.» Ebria primind asemenea ofis,s'a povätuit de resolutiunile puse Cu creionul de catre Insu0 Generalul Kiseleff. Eatä aceste diferite resolutiuni «Ce rapport est remarquablement bien fait et je commence par remercier les membres de la commission et le rédacteur du zele tout à fait honnorable qn ils ont mis à remplir mes vues.

*) Aci este Inseinnatit cu creionul In slove chirilice acéstI resolutie :,Dotnnul provisor va In- chipui instructiI pentruprofesorY, spre a se Intocmi des6v6qit Inv6ttituri1e cu chipul ce se arétil. tnteacest period."

168

Après cela je ne puis qu'étre tres-satisfait de la marche de rinstruction publique en général, eu egard surtout au peu de temps qui s'est ecoulé depuis son institution et j'en donne tout rhonneur aux membres de rEphorie et au directeur, qui seront remerciés par mes offices publics dans la gazette. En il faut chercher a coordonner les études de la haute classe de manière que les écoliers distingués des écoles des districtes puissent passer a l'Ecole centrale et que de l'Ecole centrale les &eves supérieurs soyent suffissamment preparés pour aller continuer leurs études aux Universités étrangères. Enfin que la masse des écoliers soyent instruits de manière A pouvoir former des hommes utiles pour le pays, selon le dégré de sa civilisation actuelle. En conséquence je recongnande ce rapport et mes observations aux méditations de rEphorie et j'attendrai ce qu'elle décidera et adoptera des rectifications projetées par la commission, que pour ma part je trouve essentiellement uliles. raurais a désirer de plus qu'un extrait de ce rapport fut rendu public, afin de montrer aux habitants, que réducation publique, n'est pas oubliée et que rEphorie a droit a la reconnaissance publique.» Fanton de Varrayon, unul din membril comisiuneI de ancheta a stare scélelor, a comunicat in Noembre 1832, cu adresa No. 80, luI P. Poenaru, directorul scaelor, originalul raport al comisiuneI catre Kiseleff, cum si budgetul i regulamentul sc6lelor din acel an. Eforia a fost invitatä insä sä. trimitä copiI vidimate pentru cancelaria luI Kise- leff. *) Dam aci dupe chiar originalul raport, intocmai reproductiune in limba franceza, insemnand in note 0 specialele resolutiunI ale lui Kiseleff relative la materie :

Fila 35. RAPORTUL COMISIUNEI No. 974. Regu le22 Juin. A son Excellence le Prdsident plénipotentlare des Divans, etc., etc. Rapport de la comission des écoles «La eomission chargée d'examiner les écoles a rhonneur de soumetre son rapport a Vétre Excellenc,e. D'après les directions qui lui avaient été données elle a comparé en premier lieu les dispositions arrétées par rautorité dans l'exposé du budget avec les mesures d'execution prises par l'Ephorie. Elle a cherché en second lieu a constater rétat actuel de l'enseignement dans la, prin- cipauté en se faisant donner communication d'une par tie de la correspondance de r Ephorie relative a l'instruction primaire dans les districts. Quant a récole de Bukarest elle a acquis, par des inspections répetées a plusieurs reprises, les données qui lui étaient né- cessaires pour asseoir a cet égard une opinion positive et pouvoir ainsi offrir a Votre Ex- cellence quelques considerations sur les améliorations dont rEnseignement public pourrait se trouver encore susceptible. D'après rordre ci-dessus exposé, la commission en s'empressant aujourd'hui, de sou-

*)VeçlY fila25din dosarul de la arhiva StatuluYcu No. 3.279. Ladosarul No.27,(Arhiva StatuluY), se afll o copie dupe raportul comisiuneYacesteia, din31Maifi1831,dtrtt Generalul Kiseleff. Se vede ca a fost trimistt hif G. Asaki.

169 mettre à Votre Excellence le résultat de ses recherches, a cru devoir diviser son trai,ail en trois parties. Emplei des fonds alloués pour les dix mois de rannée courrante, d'après le projet d'organisation approuvé par V. E. Etat actuel le rEnseignement. Améliorations désirables. Pour ce qui concerne la première partie, la commission s'est assurée que sur le fund de 330.200 pt. accordé par ce budget, 170.600 pt. ont trouvé jusq'à ce moment une application conforme aux dispositions du budget ;la somme restante de 155.600 pt. se divise ainsi qu'il suit : Instruction primaire Écoles vacantes dans les districts de Telleorman, Ourjitscbeny, Brayla, Fokchani, Ter- govichte et Pitecht. pt. 27.000 Observation :D'après les renseignements obtenus : Les administrateurs de ces districts n'ont point encore préparé de local.lis a ttribuent cette lenteur au refus les habitants de concourir pour les frais de construction ou de loyer. l'Ephorie n'a pas &signer encore les professeurs nécessaires par manque d'individus capables. 2 des classes vacantes dans les écoles primaires de districts restants," et de la ville de Craiova 28 000 Observations : Mames motifs que ceux énoncés dans la remarque précédente. 1-ères et 2-eme classes vacantes dans les écoles des quatre arrondissements de Bukarest 24.000 79.000 Observation : D'après les renseignements obtenus, rEphorie s'est occupée avec zèle de rorganisation de ces écoles d'arrondissement. L'imposibilité d'en venir à quelque resultat,'a moins d'entreprendre de nouvelles Masses lui ayant été démontr6e, 12.000 piastres prises sur la somme de 35.000 affectées pur /e budget à des constructions â ajoutter à récole St. Saya, ont été employés à préparer l'installation de 3 de ces écoles dont rune devant être composée de deux classes et deux par une classe, seront incessament ouvertes; quant la quatrième, ainsi que pour les clases vacantes dans les deux écoles ci-dessus désignées, l'Ephorie à donné l'assurance qu'elle s'occupera sans délai. Écoies centrales Pour la ville de Bukarest, chaires vacantes de langue russe, de langue turque et de dessin 9 100 Observation: D'après les renseignements obtenus, l'Ephorie avec la quantité du traitement fixé, n'a pu se procurer un professeur pour la langue.russe, dans la quelle plusieurs élèves ont témoigné le désir de s'instruire. Quant à la langue turque, l'on n'a pu de méme trouver un professeur ; .mais aussi aucun élève ne s'est présenté pour demander A. suivre ce cours.

Pour la ville de Crajova, deux chaires de grec et trois de francais vacantes. .9.500 Observation : l'Ephorie &dare n'avoir pu jusqu'à présent se procurer des professeurs avec les traitements fixés.

170

Ddpenses extraordlnalres Entretion de cinq boursiers qui manquent 5.000 piastres. Observation: Le local et les accessoires it retablissement d'un pensionnat n'ont pu etre jusqu'à present prepares, vu que l'allocation de 5.000 ptres se trouve insuffisante pour organiser un pensionnat special et que l'antreprise particuliere qui devait servir de base b. cet établissement n'a point encore été essayée *) Observation :Cette somme originairement portée au budget A 30.000 ptres se trouve réduite ainsi h. cause de la nécessité ou rEphorie s'est trouvée de distraire 12.000 ptres comme il a été dit plus haut, pour organiser trois écoles d'arrondissement et la somme actuelle de 18.000 ptres, devra servir suivant les renseignements obtenus, A completer autant que possible cette partie du service ''). Frais de bAtisse pour récole de Crajova. 35.000 Total . . .i5.600 Observation : L'Ephorie declare qu'elle s'occupera successivement des moyens d'appliquer cette somme conformément au budget. 11 résulte des observations qui precedent, que la non application des sommes ci-dessus dénombrées doit étre atribuée Au peu de temps qui s'est écoulé depuis la mise h execution du reglement des écoles ; A ce que les administrateurs des districts ne montrent pas une égale activite, pour l'organisation et rinspection des écoles, qui leur sont exclusivement confiees; et h ce que le choix de rEphorie, qui ne dispose que d'un seul réviseur plur les 12 districts, est tombe sur une personne recommandable il est vrai, pour les nioeurs et pour les connaissances, mais qui jusqu'à ce moment "') ne s'étant point rendu sur les lieux, et ne possédant pas la langue du pays, se trouve are completement étranger aux fonctions qui lui sont con- flees, et qui demandent indispensablement activité et cormaissance parfaite de la langue valaque ; A ce que d'apres l'Ephorie la quotité des traitements fixes pour les professeurs se trouve inférieure aux emoluments que différentes "") administrations offrent dans leurs buraux. Pours obvierces inconvénients et mettre réphorie plus en mesure d'activer rorganisation du systeme approuvé par V. E., la commission croit devoir proposer 1) De créer trois nouveaux réviseurs) dont les deux pour la grande et le 3-ème pour Ja petite Valachie. Le 1-er residers a Pitesti, le 2-eme a Bouzeo et le 3-ème a Craiova. Ces agents, relevant de l'Ephorie seule, auraient h exercer dans l'arondissement universitaire

4') AicY pe margine Kiseleff scrie cu creionul :clsie pourrait on pas eng-iger un professeur 6. se charger de ces 5 boursiers ? Quant au choix des boursiers l'on se conformera h l'article du régle- ment et h. cet effet il y aura un concours auquel assisteront le Comte Fanton, Picolo et Soutzo.a **)Resolutiune marginal K a luY Kiseleff cu creionul :(C'est indispensable, car l'école est tres mal placée.* ***) Pe margine, aicY, Kisseleff scrie cu creionul :(C'est toujours la maladie des protégés qui en est cause.* ****) Pe margine, Kiseleff scrie cu creionul ; eL'on peutfaire des inscriptionsen faveur des professeurs pour les ...... Nu se pote vedea bine, cred di esciences spécialcs". *****) Cu creionul :«Je le veux bien si l'on choisit des hommes capables et non tels que celui qui se trouve en ce_moment.*

171 une surveillance active, nécessaire au maintien du bon ordre, et connaltraient exclusivement de tous /es delits contraires aux bonnes moeurs dans l'interieur des écoles ; ils seraient en merne temps charges immédiatement de mettre à execution les ordres de l'Epho- rie*) en s'entendant avec les autorités du lieu, et recevraient un traitement mensuel de 250 piastres ; un supplement de 4.400 piastres pris sur les épargnes existentes et réunis aux 4.600 piastres actuellement fixes par le budget pour traitement du réviseur, suffi- rait à cette dépense ; 2) Que l'Ephorie suit autorisée à assurer des avantages honorifiques aux personnes qui se voueraient A la carriere de professeur pour l'instruction primaire). Pour ce qui est relatif A. la seconde partie du travail de la commisssion, corcernant l'état.actuel de l'enseignement, il appert des recherches faites à ce sujet, que dans les districts, l'instruction se borne actuel/ement A /a lecture et A l'écriture, enseignées avec beaucoup de succès par la méthode Lancastérienne-p, que dans récole centrale de Cra- joya ****) les cours de grarnmaire, de &graphic, d'arithmétique et de langues valaque, grecque et frangaise, sont suivis avec un succes égal et reunissent de nonahreux éleves. Quant à l'école de Bucarest, la commission en ayantvisite toutes les parties A plusieurs reprises, A acquis la certitude que les deux premières classes où la lecture et l'ecri- ture, l'arithmétique pratique; le catéchisme, les principes de la géographie et les princi- paux faits de l'histoire valaque sont enseignés d'aprés la méthode Lancastérienne, se trouvent sur un bon pied, et promettent les résultats les plus satisfaisants ;ces deux classes reunissent 421 élèves. Les clases de l'école centrale, qu'elle à également visitées, se sui- vent avec succes; l'arithmétique raisonnée,la geographie, les grammaires valaque, grecque et frangaise- el la calligraphie y sont enseignées avec une bonne methode et d'apres les ouvrages les plus convenAbles ; le seul cours d'histoire*****) sacrée ne remplit à aucun égard le but que le gouvernement doit se proposer de cette partie si importante de l'enseignement public :les extraits tires de l'ancien testament sont offerts à la jeunesse sans ces explications qui seules peuvent rendre le vrai sens des apologues eminem- ment moraux de cesinapreciables traditions, qui ineulquées aux exprits vierges de corruption, réussissent à former des hommes religieux à l'état.Cependant en general toutes ces etudes présentent des progres remarquables si l'on a surtout égard au peu de temps qui s'est écoulé depuis l'institution de chacune de ces classes ; 139 éleves fréquen- tent maintenant l'école centrale. Les cours suivis à l'école complementaire sont ceux du aroit, de la littéra Lure frangaise et latine et des langues allemande et slavonne; bien peu d'éleves les fréquentent. D'après ces différentes données, la commission s'est remise A l'avis suivant : 1) Que la jeunesse de Valachie, et principalement celle de Bucarest, nourrit le gofit des bonnes etudes et possède les qualités intellectuelles qui peuvent promettre des talents dis- lingués au. gouvernement qui s'occupe sans relAche des progrès de la civilisation du pays; que le provisseur de l'école, Mr Poenar ) remplit ses devoirs avec un zele digne d'élo-

*) Pe margine cu creionul :ell faut qu'ils soient assezinstruits pour corrigerles bévues des mattres d'école et des soi-disants professeurs, que j'ai eu l'occasion de voir.» **) «Que l'Ephorie fasse un projet pour l'assemblée.» ***) «Pas tout h fait, par ce que lesinstituteurs ont mieux compris les formes que le sens de cette méthode, ce qu'il faudra redresser par les révisseurs., ****) eL'ecole de Craiova est plus en arrière que toutes les écoles.* *****) «11 faudrait faire là dessus un bon ouvrage concis.» ******) Pe margine de Kiseleff : tRernerciements publics.»

172 ges ; qu'il serait seulement h désirer que rEphorie soit invitee a se conformer dorena- vent h. l'art. 122 du reglément, qui vent que les membres se réunissent h.des jours fixes *) pour expédier les affaires et vaguer aux devoirs des fonctions que ramour du pays les a porte h accepter de votre confiance. La commission en abordant la question des ameliorations à introduire, se (ait un devoir (l'exposer qu'elle a été guidée par les ordres spéciaux de V. Ex. relativement: 1) h la formation d'opérateurs praticiens,capables de remplacer utilement les empiriques qui ex- ploitent la bonne foi des populations des campagnes; 2) d'une pepinière d'arpenteurs **), possédant la théorie de l'art, en etat d'offrir à la proprieté des services reels et moins dis- pendieux, et de parvenir successivement a faciliter le cadastre general, bienfait dont l'ob- tention ferait cesser les innombrables proces d'empiétement, qui retentissent contin.uelle- ment dans les tribunaux ; 3) d'architectes assez pénérés des principes de rart, pour réus- sir à faire prédominer le goitt du beau et de l'utile dans les constructions privées et publiques. La commission h cru également se conformer aux vues de V. Ex., en soummetant son avis sur la manière de completer renseignement publie de Valachie, en coordonant les etudes entre elles et en remédiant aux omissions que l'expérience a fait ressortir; ces ameliorations auraient d'ailleurs pour but d'offrir à la jeunesse Valaque des moyens de perfectionnement, sans sortir du pays*") pour se transporter à grands frais et le plus sou- vent sans guide dans les universités étrangeres, où plus d'une fois releve h perdu, contre les brillantes espérances d'une haute instruction, le fruit d'une première education morale et pure. D'apres cet expose la commission h rhonneur de demander pour la médecine une chaire de pharmacie, comprenant les elements de la botanique el la ma tiere médicale. Une seconde chaire de petite cbirurgie et pathologie spéciale, fort abrégée ; une troisième chaire tranatomie et de physiologie, el une quatrième d'hygiene et d'histoire naturellen ces dif- férents cours dureraient trois ans et les étudiants commenceraient à suivre les hápitaux des la seconde année, h la fin de la troisieme ils subiraient l'examen pour le diplame ; apres quoi ils fréquenteraient encore les hdpitaux pendant un an. En proposant ce projet la commission ne s'en dissimule point les inconvenients, A cause de la difficulté de contro- ler les officiers de sauté exergant h la campagne. Observation : Le laboratoire qui doit are établi à la pharmacie centrale, pourrait étre assis à récole complémentaire de Bukarest, pour servir à ces differents cours. On pourrait en outre établir un jardin botanique ; indépendamment de son utilité pour rétude de la médecine, cet établissement contribuerait encore à répendre le gait des jardins, tres fa- vorable à la santé el facile a satisfaire dans une ville oil la plupart des maisons sont en- tourées de vastes cours. Ce serait d'ailleurs un des moyens d'assainissement pour la ville. Pour l'arpentage: une chaire pour le maniement de la plume et du pinceau à l'usage des plans ; une seconde chaire de trigonométrie rectiligne et sphérique accompagnée de leçons d'astronomie, autant que rapplication de cette clerniere serait indispensable ; une troisieme chaire de &desk., qui se diviserait en trois parties :la premiere contiendrait

*) gEt surtout jusqu'h l'entier établissement des écoles.» **) gEt ingénieurs civilss (pe margine de Kiseleff), ***) gC'est bien vrai». ****) ail faut préparer au moins deschirurgiens et des vétérinaires, et faire tous les sacrifices pour y parvenirs (Kiseleff, cu creionul).

178 la maniere de fake les fonds d'une carte, rexplication des différentes projections h l'usage de la trigonométrie dans le calcul des distances, la seconde où ron s'occuperait d'enseigner les diverses méthodes de lever les details d'un lieu quelconque, et ainsi que l'emploi pratique des instruments, tel que le théodolithe, le sextant, l'astrolabe, la planchette et la boussole; la troisieme où l'on donnerait un appercu sur rutilité de cet art dans son application à des proces pour des terrains contentieux, éclaircie par des exemples, on y donnerait aussi des notions sur les lois d'arpentage usitées par les nations de l'Europe, en les comparant aux usages du pays '). Observation: Pour faciliter ce plan d'études, le cours de dessin des figures, actuellement marque à récole complementaire, serait remplacé par un cours complet de dessin topographique et des principes de la perspective. Puur rarchitecture une seule chaire divisée ainsi qu'il suit: Appercu sur la naissance de l'art et les 5 ordres étudies separement dans leurs details ; connaissances des matériaux, maniere de les employer ; Principes de construction; maniere de Mar sur des terrais différents, edifices sim- ples et composes, prives ou publics, manière de dresser les devis ; Application aux moyens du pays, but que l'instruction doit montrer aux &eves en préférer rutile au beau absolu, pour &Ref' les hautes theories de la mécanique ;com- paraison des beaux résultats de rart avec les constructions défectueuses qui couvrent le PaYs**). Pour ce qui est des moyens de completer l'enseignement public à l'ecole complémen- taire, la commission propose d'instituer une chaire de belles lettres comprenant les principes du beau, du style, de l'eloquence et de la poésie, avec une histoire abrégée de la lit- térature, une chaire de philosophie qui comprendrait l'analyse des facultés et des idées, leur deduction ou la logique, la morate, la science des principes et une chaire de physique et de chimie expérimentales; en méme temps le cours de droit actuel serait remplace par un cours de l'histoire du droit romain La commission propose en outre de retrancher le cours de la haute littérature frangaise et latine, marque au budget, mais n'existant pas de fait, le cours de langue turque et le cours de sIavon pour lesquels il n'y a pas d'eleves. Avec le produit de ces economies, les ameliorations proposées ne coûteraient qu'un excédent de dépenses de 40 h 50 mille pi as tres La commission en terminant son rapport se fait un devoir d'assurer V. Ex. qu'elle a remarqué, autant que les recherches le lui ont permis, le meilleur ordre dans radminis- tration inférieure de récole St. Saya, résultat dCt principalement au zele des fonctionnaires el h la docilité renaarquable des éleves.» Le lieuteuant-colonel, Fanton de Verragon. L'assesseur de college, Soutzo. Le conseiller honoraire, Dendrino. N. Piccolo, D. M. Le 31 Mars 1832. Bukarest.

") «Ceci est très facile» (nod mIrginarit a Itif Kiseleff). **) «Indispensable et facile; un peu de mécaniquo pratique ne serait pas de trop.» (NotaluY Kiseleff). ***) «Tout cela est fort bien rencln» (ou pensé). Nota luY Kiseleff. "") cOn peut retrouver cette somme ou unpartie du moins par les inscriptions pour les cours supérieurs.» (on spéciaux). Kisseleff.

,174

La fila 53 a dosaruluI supra-citat am decopiat raportul Eforiei, provocat de lucrarea de mil sus a comisiuneT. Pe acest raport cu No, 279; din 18 Iulit" 1832, Kiseleff a pus resoluliunI directe pe margine. Le reproducem intocmaT. EatAi acest important document:

A Son Ec. Monsieur de Kiseleff, lieut.-général, aide-de-camp general de S. M. l'Empe- reur de toutes les Russies, president plénipoten. des divans de Moldavie et de Vala- chie, chevalier grand croix de plusieurs ordres, etc., etc., etc. L'Ephorle de l'instruction publique RAPPORT traprouve parfaitement ce rapport mais j'aurais ,desiré qu'il fut suivi d'un autre avec le programme ou le réglement définitif concernant l'instruct publique en Valachie.s Le 22 JuiHet Eisseleff. oL'Ephorie des éc,oles a regu l'office de V. E., en date au 18 Juin, No. 402; apres avoir pris connaissance elle a lu attentivement le rapport de la commission des écoles qui y était anexe, ainsi que les apostilles apposées en marge de ce rapport. En consequence l'Ephorie s'empresse de porter à la connaissance de V. E. conform& ment aux ordres qu'elle en a regus, le résultat de ses travaux et celui de ses deliberations sur les ameliorations proposées, en suivant pour plus de clarté l'ordre et la marche du rapport de la commission : Depuis que la commission a hdressé son rapport a V. E., deux écoles primaires ont été ouvertes dans deux arrondisements de la ville de Bukarest, elles sont en pleine acti- vité, et l'Ephorie s'occupe sans relAche du soin de faire préparer les locaux nécessaires aux deux autres ; Les cours de langue russe et de dessin ont commence a l'Ecole St. Saya; le premier a été confié a Mr Konintzky, le second a Mr Valenstein ; Les deux clases de langue grecque qui restaient vacantes a Craiova sont ouvertes ; les cours ont commence, ainsi que celui pour l'une des trois classes de frangais; le manque de professeurs a pu seta retarder roUverture des cours des deux autres classes dans cette langue, et l'Ephorie s'empressera de satisfaire à ce besoin, des l'instant qu'elle en aura acquis les moyens; Quant aux boursiers, on se conformers a l'appostille de V. Ex. Un concours sera ouvert le 15 Aoilt pour l'admission des cinq bursiers qui seront cboisis parmi ceux des &eves qui se distingueraient le plus par leur progrès et leur aptitude dans les etudes, réunissant d'ailleurs les qualités requises et sans prejudice de deux autres qai vout étre admis dans quelque jours par l'Ephorie, run fils de GardAranu de Cernetz et l'autre de Kineso administrateur du distr. de Valcea, que votre Ex. a eu lieu de distinguer dans sa visite aux écoles pendant sa tournée dans differents districts; Les accessoires nécessaires à rétablissement d'un pensionat ayant été prepares, ce pensionat à été ouvert aux &eves; il est en plaine activité sous la direction de Mr Vaillant, avec des clauses arrétées par l'Ephorie; il compte aujourd'hui 15 &eves, tous de bonne famille. L'Ephorie à cru devoir faire cet essai, pour servir ensuite de base A un établis- serpent définitif, et satisfaire en méme temps A des demandes réitérées qui lui étaient adressées de tous ones;

1.75

6) Les fonds destines 6. la construction d'une grande salle 6. récole St. Saya, ainsique ceux pour la construction d'une école h. Craiova, étant assignés, le ' seul retard apporté est le défaut d'un plan arrete; et d'un devis dressé par unepersonne de confiance, vu que tout ce que l'Ephorie a pu obtenir i cet égard n'a pu la satisfaire, aussi l'Ephorieose supplier votre Ex. de vouluir bien transmettreses ordzes où elle jugera convenable), à l'effet de designer un ingénieur, qui a cet égard s'entendraitavec l'Ephorie, pour arréter le plan et le devis que l'Ephorie se ferait un devoir de soumettre ensuite à rapprobation de V. E. A ce sujet rEph. se fait un devoir de porter à la conaissance de votreEx., que le besoin de construction de deux grandes salles-) dans chaque chef-lieu de district se fait éminemment sentir, vu que ravantage esentiel resultant de la méthode Lancasterienne, savoir celui d'enseigner un grand nombre d'eleves au moyen d'un seul professeur, e§t perdu àcause du peu d'espace des locaux. Les plus grandes salles ne peuvent aujourd'hui contenirau de ld de 50 &eves. B. sagirait de faire dans ces chefs-lieux des constructions b. peu de frais, soit en c'ayonnage, s'il etait possible de les rendre tenabIes pendant l'hiver, soit de tout autre manière, qui pourrait presenter le plus d'économie. Les plans et le devis une fois arrétés, les habitans des vines pourraient se coti§er pour subvenir aux dépenses; ce que ron pourrait peut-étre facilement obtenir, vu qu'il ne s'agit que de la construction de deux grandes salles propres A recevoir chaqu'une 400 élèves et d'une simple chambre pour le portier, les proffesseursn'étant pas loges dans rintérieur ; ce moyen facilité, l'Ephorie em- ploirait tous ses efforts pour en activer les Constructions dans le plus bref Mai; L'Ephorie sent toute la sagesse de la disposition proposee par la commission relativement à la nomination de trois nouveaux réviseurs, dont deux pour la grande, et le troi- sième pour la petite Valachie. Cette disposition serait éminemment utile, et rEphorie s'empressera de s'y conformer des rinstant qu'elle en aura les facilités: mais le peu de ressources qu'offre le pays en fait de sujets capables et dignes de toute confiance pour remplir des fonctions de cette importance, lui laisse peu d'espoir de pouvoir combler au ssitô t cette lacune dans la direction de rinstruction publique ; un seul sujet avait paru propre A l'E- phorie a remplir cet objet, puisqu'il avait exerce l'état de professeur plusieurs années et qu'il réunissait a rinstruction les qualités morales requises "). Néamoins il manque à cet individu, l'Ephorie n'a pu se le dissimuler, la connaissance approfondie de la langue du pays, quoique la parlant avec facilite. Relativement aux récompenses et avantages honorifiques propres i encouraper les professeurs et a soutenir leur zele, rEphorie pense qu'on pourrait, comme recompense, leur appliquer les dispositions de rarticle 24 du réglement sur les pensions à. accorder aux fonctionnaires publics.'"); sauf a établir que ron ne'conciptera que les années de service, ainsi que les dispositions des articles 25, 28, 30, 31.qui régularisent le mode d'exercer ce

*) «Inviter de ma part Blaremberg h. soigner cette affaire.» Kiseleff. **) aPréalablement réunir les renseignements sur lesbatiments que l'on pourrait.., et en attendant avoir des maisons pour que l'étude marche.» Kiseleff. ***) «La chose est si essentielle qu'il faut y mettre tous les soins pour trouver ces gens lit et je crois que la chose est possible.. Kiseleff. ****) Article 24. Celui qui aura honorablement servi l'état durant 8 ans, recevra en cas de retraite et b. titre de pension viag&e, le tiers du traitement de ce qu'il avait touché dans son dernier emploi,les deux tiers s'il a servi 16 ans et enfin la totalité du traitement s'il a servi 24 ans. Les années de service ne commenceront A. compter qu'après la publication de ce réglement,

176

droit, et commeavantage honorifique leur appliquer les dispositions de l'art. 351 du reg16- meat organique*), et en conséquence établir que tout professeur qui aurait exercé ses functions durant 30 anné es consécutives, aurait des droits incontestables à des titres de noblesse, soit personnels, soit transmissibles, d'après le degré de ses services. Si ces bases sont agréées par V. E. elle daignera permettre a l'Ephorie de préparer uu projet pour dtre présenté à la prochaine Assemblée générale ordinaire. Pour ce qui est relatif aux améliorations proposées par la commission et que V. E. desirerait voir s'établir, l'Ephorie s'estime heureuse de pouvoir porter A sa connaissance qu'elle s'est empressée de se conformer aux dispositions du rapport relatives A r arpentage et qu'un cours de dessin topographique et de perspective est dejà ouvert. Que le professeur G. Popp continue son cours d'arithmétique raisonnée. Que Mr Poenariu le professeur de récole, dont le zéle est infatigable pour Wills ce qui peut contribuer aux progrès de rinstruction et qu'on trouve toujours prét a faire roffre de ses bons offices, s'est chargé pro-. visoirement du cours de géometrie, qui est suivi par G. Popp, r un des professeurs les plus instruits sur ces matières, dans le but de succéder a Mr Poenariu en 1833. Celui-ci se chargerait alors des cours d'algare et de trigonométrie appliquée a l'arpentage et après avoir formé un professeur qui puisse le remplacer, il commencera en 1834 le cours de géodésie accompagné d'observations astronomiques, au [ant que rapplication de cette science y est indispensable; au reste quand méme des professeurs se présenteraient en ce moment pour faire ces cours, il n'y aurait pas d'élèves préparés pour les suivre; ainsi l'Ephorie croft avoir rempli, autant qu'il était en elle, l'objet indiqué par le rapport de la commission. Mais pour pouvoir faire avec succés un cours pratique de la géodesie et de la topographie, rEphorie supplie V. E. de vouloir bien l'autoriser de .faire l'acquisition pour récole, des instruments suivants, dont le prix d'achat coitterait la somme de 6.200 francs, savoir: 1) Un cicle répétiteur Théodolite de 0 metre, 22 centimetres de diametre, 2.200 fr.; 2) 1 Chronornètre de Breget, 1.200 fr.; 3) 1 Baromètre portatif, 120 fr.; 4) 1 Thermo- mètre, idem, 50 fr.; 5) 2 Graphomètres, 550 fr.;6) 4 Planchettes à rouleaux, 400 fr. 7) 4 Alédades à lunettes achromatiques, 320 fr.; 8) 4 Boussoles, 320 fr.; 9) 4 Equerres d'arpenteurs, 240 fr.; 10) 2 Equimètres, 400 fr.; 11) 1 Lunette de Prachon, 300 fr. ; 12) 1 Mesure de 100 mètres, 100 fr. **). Francs 6.200. Quant aux autres améliorations a introduire relativement A la formation d'opéra- teurs praticiens et autres"'), dont l'Ephorie apprecie toute rutilité, elle n'éparguera rien pour s'y conformer ; mais a cette fin elle osera prier V. E. de daigner leur adjoindre Mr. Piccolo, de méme qu'il a été placé a rEphorie des hôpitaux ; ses connaissances étendues seraient d'un grand secours aux autres membres de l'Ephorie, et dans le cas où leur de-

*) (Tout valaque quisans apartenir a la classe nobiliaire, se distinguera par des services publics, sera signal6 par le Prince a l'Assemblée générale, afin que des droits personnels ou transmissibles lui soient accordés d'après rimportance des services rendus.» **) Tóte aceste instrumente sunt indicate necesare de P. Poenariu In un raport la Eforie, din 16 Iulie 1832, alipit la dosarul din care estragem actele de mal sus. fila 9-15. ***) «Je desirerais et j'invite l'Ephorie a rédiger un regiment conzplet qui soit pour l'avenir l'ar, che de l'instruction publique et quant a Piccolo j'approuve parfaitement.» Kiseleff.

177 mande sera agreée, rEphorie pease serait juste de lui allouer sur les fonds de récole un traitement mensuel de 400 piastres, à reffet de le mettre à méme de subvenir aux différentes courses qu'il serait dans le cas de faire pour le service. Signé: Alexandre Philippesco. Etienne Ballatzano. Le Vornik B. Stirbey. No. 279. Bukarest, le 18 Juillet 1832.

Unul din membrii comisiuneI de ancheta scolara, Constantin Sulu, a presentat acesteI comisiuni un memoriti deosebit D. Prin acesta aréta care sunt, dupe parerea lui, scade- rile culturale romane si care apoI sunt, dupe opiniunea lui, indreptarile de adus. Prima causa de scadere este ignoranta si obiceiurile lumescI ale clerului de joS. A doua causfi este lipsa de grija a parintilor de a face educatiunea morall a copiilor, dandu-le rele pilde din casnicia proprie. A treia causa este lipsa de cariera pentru un War de talent si de oneire. El and téte &Cie inchise, esind din sceilä: In administraliune, lepra clientelelor; In electiunI, lipsa uneI opiniuni publice sanateise ; in industria mosiera, aviditatea nepri- ceputa a proprietarului; in comerciii, rétia credinta... Pentru indreptarea tuturor acestor rele, Sutu propune: Ca invéldméntul primar sa. fie incredintat exclusiv cleruluT, de indata ce seminarile vcr fi dat numérul necesar de preolI invétatI In loc de opt clase umaniére sä. fie lece, spre a putea reduce de la 5 la 9 iore Inv& laméntul oral. Pentru studiul Umbel nationale sa se dea scolarilor cartI scrise dupe unul acelas sistern. Cat privesce invèläméntul istoriet,evangeliul sa se ea de bag, iar nu marea admixaliune a faptelor grecilor si romanilor. Sci se introducei studiul filosofiel fcira de care nu se vor paid pricepe °pelvic antice. Dam in anexa acest act.

Regulamentul organic al pre muntenescI nu &elm o lege suficienta pentru scolT ; ca si in Moldova, se ceru redactarea und legi, séti a unui regulament spacial al scaelor. Dam in anexa acest regulament, pe care generalul Kiseleff, v6i;luram caq cerea prin resolutiunea de mal sus, pe raportul EforieI"). Dupe acest regulament***), instructiunea este impartiti in: Scott incepéterre, umani6re, invèldmént complimentari cursurT speciale. Scolile incep6b5re sunt pe curs de 4 anl cu urmatérea programa: Clasa I si II. Citireai scrierea dupe metodul Lancastric, cele patru lucrarale ariL metice din gand, cu numere simple Clasa Ill. Catichismul, elem. gram. rom., geografia, elem. art. practica pana la fractiuni inclusiv ; Clasa IV. Inceputul de geometr. si de mecanid practica, scriere prin regule gramati-

*) Vesli anexa. **) Vesa anexa de la acéstit paginn. ***) Nu este exact ceea-ce slice D. profesor Vitzu, cif regulamentulera lucrat n i83. Apare acésta evident din faptul cA Kiseleff '1 cerea IncA In lad t832. 12

178 cese, desemn liniari cintarea bisericésca. Nofiunile de geometrie si de mecanica vor avea In vedere meseriile, dulgheria, zidaria, etc.

Umanierele se impart in 4 clase: Clasa I. Gram. rom. complectd, caligrafia, desemnul, elem. de 1. francesä; Clasa II. Gram. rom. (theme), elem. de geografiei chronologie, desemn, analis. gram. de limba francesa Clasa 1H. Partea 1, din istoria universala, art. ralionatä pana la fractiunI inclusiv, limba francesa (analis logic), limbele grecai latina; Clasa IV. Terminarea ist.i aritmeticeT, linerea registrelor, 1. francesa (literatura), 1. grecai latina.

Invetaturl cornplimentare urméza apt:4 in 3 clase Clasul I. Retoricai invet. slobode, geometria, algebra, limba grécai latina; Casul II. Ist. literatureT, logicai fisica Clasul III. Morala, archeologiai chimia.

Cursurile speciale vor coprinde: legile, matematecile aplicatei agricultura practica. Cursul legilor este pe treT anT: AnulI. Dreptul civil si comercial II. Dreptul criminali procedura; III. Istoria dreptuluTi economia politica.

Cursul de matematicT va fi de 3 anT: AnulI. Trigonometria aplicata la arta ridicireT planurilor si algebra sup. II. Calculul diferenfiali intregal; apoT geodezia in vedere cu triank,rulatia; III. Mecanicai architectura.

Cursul de agricultura, iarasT pe.3 anl: AnulI. Principiile culturei de obste, botanicai mineralogia aplicatä la agricull ; H. Veterinariai economia forestiera ; HI. Economia industrialii practica. si tot felul de lucrarT folosit6re ce se pot da paméntuluT românesc.

Se me ved pe 'Ana aceste categorii de scolTi cursuri slobo le; aceslea vor fi cursurile de ist. naturala, de limbele greca moderna, slovenéscai rusesca.

Scolile primare din jude/e vor avea local si mobilier de la primäriile locale si lefile de la Stat. Téte scolile judelene afara de cele din BucurescIi Craiova, vor avea numaT cele d'ân- têiü clase. Urnaniére vor exista numaT la Craiovai BucurescT. bye/Muffle complimentarei cursurile libere se vor face numaT in Craiovai Bucu- rescI.

Regulamentul prevale maï departe la cap. II, povaluirile pentru aplicarea metodeT Ian- castriene in scolile incepetérei regulamentarea primirelitrecerea scolarilor din.teo

179 das& in alta. Se mal face indemnarI institutoruluT de clasa a IV-a sa nu pérdd din ven dere a aplica invétatura spre meseria ce aa sa exercite uniI din scolarI.

Sectiunea a II-a da povatuirile pedagogice pentru predarea materiilor in umanióre. Re- marcabile sunt vederile autorilor regulamentultil cu referinti la studiul 1. romanescI. Le vom aduce mal* la vale, unde avem a vorbi despre progresele culturale din acest an. Invataturile complimentare impartite In 3 clase, se vor face in 2 anl. In sectia III a regulamentului se daa programele cursuluI si povatuirI pedagogice.

La cursurile de agricultura se dispune alipirea unel mosil peutru ferina model in a- propiere de Bucuresci. Numai pe anul I, se va libera din casa StatuluI 150.000 lei pentru cheltuelile de instalare a scedei de agricultura si a fermeI model, iar pe anil viitorl spesele se vor preleva din fondul scaelor, iar beneficiile fermeT vor servi la imbunatatirea t xploa t Arel'.

Cap. III, din regulament vine, cam taNia, sa arate organele administrative ale scedelor. Eforia este in frunte si se compune din 4 efod', 1 director si 1 revisor. Trel efod se aleg din boieriI paménteni; al patrulea avénd a implini slujba de inspector pentru scedele din BucurescI, trebue s'a' fie om cu sciintä. EforiI la vot deliberativ si '91 impart lucrArile intre el. Atributele EforieI sunt : Administrarea avutuluT miscator si nemiscator al scedelor ; Privighiarea si imbunitatirea invalatureI ; Alegerea si numirea profesorilor si privighiarea asupra lor Privighiarea asupra scolilor in genere Adäugirile de facut in invqamént, cu anafora, séa raport din partea EforieI catre sil- panire.

Eforul insarcinat cu partea economica va implini functiunea si de dire3tor general al case! scblelelor. Inspectorul §i un membru al EforieI vor Ingriji de mersul invaläturilor, de modul cum profesoril 'si implinesc datoriile, vor corespunde cu judetele, vor inspecta clasele, vor do- jani profesora* abatufl de la datorie, insa in mod secret. Ce! 3 membri dintre boierI nu vor primi lefa.

Budgetul si socotelile se supun DomnitoruluI pentru fie-care an, impreuni cu un raport despre starea scedelor s'i de noile trebuin/.1 ale lor. Socotelile se cercetézi de control. In judete se vor organisa comitete de inspeciiune dintre orä ent maI invatap, sub presedinta ocarmuitoruluI judetuluI.

Sectia II de la cap. III, aduce a tributiile directoruluI sc6lelor. El ajula eforil la punerea in lucrare a intocmirilor pentru scorf; Va fi provizoria in colegiul S-tuluI Saya; Va carmui cancelaria scólelor; Va avea scire de tot ce se petrece in scolile din téra, prin inspectie personala, séa co- respondenla; Va raporta EforieT despre t6te bagfirile luI de séma si imbunatatirile dorite ;

480

Va da profesorilor instructiunile necesaril ; Ca provisor la colegiul din S-tul Saya, va ingriji de scolari O de internat.

Sectiunea III, se ocupa de cancelaria scedelor, compusa din un secretar, un casier, un registrator s'i 2 copistI. Urrnézi atributiunile si indatoririle acestora.

La sectiunea IV, cap. III, se dati instructiunile pentru revisor, pentru inspectorul sco- leI din Craiova, care va fi unul dintre profesoriI scelleI si pentru epistatttl materialuluI din colegiul din S-tul Saya, insarcinat cu iogrijirea materiala a scelleI.

Cap. IV, &ateza despre profesorI si scolarY. Alegerea profesorilor si invèlatorilor este lasata in séma EforieL Cel numit profesor, sefl invèlator, nu pote fi !atara definitiv prin decret Domnesc de al dupe un an de incercare. De la invètatoriI de sceile judetene nu se cere alte cunoscintI decat studiile incep6t6re si metodul lancastric, cel vor pu tea invOta la S-tul Saya, primind pe timpul cat vor in- véta o lefa de ajutor de traiii pe 6 lunI.

Cumulul a duoè catedre este ingdduit. De la o a treia catedra, pe care nu o il5te ocupa de cat ca suplinitor, va primi numaI jum6tate din lefa.

Sectiunea II, tratég despre datoriile profesorilor si le da povèluirI didactice.

La acestas1 capitol, in sectiunea a III, se tratad despre résplätirile de dat profesorilor. Se cere pentru el, sa fie boeritl si bine consideratI si la bètranete si li se dea pensiunI. Dupe 24 de anI de serviciii vor primi intréga lefa. Corpul invNatorilor se imparte in 3 clase: Clasa L Profesorii de studii complimentare si speciale, directorul s't inspectorul; Clasa II. Profesoril de umani6re si revisorul ; Clasa III. InvOtatoriI de clasele Incep6t6re.

Sectiunea IV, de la acest capitol se ocupa de scolarI, de admisiunea lor,si de obligatiunile lor. . Pentru clasele de umanike scolariI vor pliti cate 15 leI pe trimestru si cate 30 pentru cursurile speciale. Suma adunati va servi pentru tiparirea de cartl didactice. Scolarii carI el invèlat in scoll private vor fi admisI J'ara platd numaI la examenele de clase primare. EI vor trebui sa poséela si atestate de unde ail invOtat. InvOtatorul lor trebue sa ile perselna cunoscutä EforieL Pentru admiterea in clasa II-a pana la a IV-a umani6re, scolarul plätesce jumOtatea in- scriptieI lui pe aniI trecutI si un galben impèrdtesc pentru examen. La cursurile complimentare pldtesce a treia parte din inscriptiile pentru clasele urna- niore si un galben pentru examen. Pentru cursurile speciale, a treia parte din inscriptiile umanièrelor §i a complimenta- rilor, duoI galbenI pentru examenul de umani6re si 3 gdlben1 pentru complimentare.

Sectiunea a V, se ocupa de examene 9i de promotiunI. Sula duoè examene punce pe an.

181

Notele se insémnä de la 1-4. Scolarii cari capati nota 4, pot da mal apol un al duoilea ba 0 un al treilea examen de corigere. Cu nota 4 ramane repetent. Dupe examenul al duoilea semestrial se face un examen general cu solemnitate, in Bu- curescI sub presedinta Logof. bisericesc lar in judete sub aceea a ocirmuitorului. Urméza aci programa solemnitätei.

Examen general de umani6re i complimentare, set cum n numim astap baca/aurea- tul, 6 prevaçlut la art. 184. Acest examen se face inaintea profesorilor cursurilor speciale, sub prevdinta celul mal In vérsta. Acest examen da dreptul la diploma de laureat in invèlaturile slobode, pentru umaniore; de laureat in sciintei mestmguri pentru inv6tatur1 complimentare; de advo- cat pentru cursul legilor 0 de inginer civil pentru cel de matematici aplicate. DipIomile se plätesc de la 2-8 galbeni. Urrnéza dispositiunl relative la liberarea diplomelor.

Sectiunea a VI tratéza de vacantii : 15 Oile la Pasci 0 o luni pentru scedele incepa- Ore, de la 15 Septembre la 15 Octombre; pentru sceplele umanióre de la 1 Septembre la 15 Octombrei pentru cursurile speciale de la 1 August panä la 15 Octornbre. Deschiderea cursurilor se face cu solemnitate religi6sä.

Cap. V tratéza de internat sad de pension de WV, de orgänele de administratie a acestuia (provisor, censor, econom, easier), de scolaril bursieri gratuiti 10 la num6r, décä vor fi 50 de solventl, 20 la numar, de vor fi solve* 100. Pe länga solventii hitretinuti din venitul solventilor se vor intretinea ca bursieri gratuiti 12, direct din casa scedelor, luati prin aleg,ere dintre eel mai buni, pentru a deveni profesori in scaele nationale. Se cere de la bursierii solventi vérsta minima 8 alai i maximä de 15. Se admit semi-bursieri, aded call nu dorm in internat, ci aü flume pranzurile. Internatul se aséda provizoriä la S-tul Saya. Urméza feprte pe larg regulamentul internatului cu budgetul de veniturii cheltudi.

Sectiunea a II de la acesta,T capitol se ocupa de organisarea unul pensionat pentru fete.

Programa sc6/ei alipita la acest internat de fete este pe 5 ani,i anume In anul I: Cetireai scrierea, Lucrul de mänä ; In anul II: Caligrafia, Inceputuri de gramatica, aritmeticä, Lucrul de marl; In anul III :. Elemente de geografie, Ortografla limbei francese, Cetireai scrierea in limba romand,

182 -.-.

Catechismul legeI crestinescI, Continuatie de aritmetica, desemn, lucru de mana ; In anul IV: Elemente de istorie, compunere in limba francesa, Exercitil de scriere in limba romanésca, Aritmetica aplicata, desemn, Lucru de mana; In anul V: Elemente de istoria naturall, invétäturI morale, Compositie in limba romanésca, Tinerea registrelor, Mestesugul cuchnieT, lucru de mana, desemn. Fetele carl ati terminat cursul de 5 ani vor rgmane inca in pensionat maI mult timp) indeletnicindu-se la crescerea copiilor si economia casnica. Limba de Inv6t6mCnt In scóla de fete va fi cea trances& !!

Internele fiind solvente vor plati cate 65 galbenT pe an. Din economiile de la solvente se vor putea linea pana la 20 fete gratis, alese dintre cele mal cu merite,fiice de func- tionarT. Admisiunea fetelor de la vgrsta minima de 7 anT, pana la maxima de 12.

Sectiunea Tiren titlul : «IntocmirI deosebiteD, prevede organisarea biblioteceI de la S-tul Sara si din Craiova, consacrand pentru acésta 5.000 leI pe an, pentru cumpgrarea de cartI. Se vor concentra la biblioteca S-tul Saya : /A:de carpe si manuscriptele existand acum in diferite locurT publice, precum: Mitropolit, Episcopii, MonastirI, etc. Se dispttne ca autoril si editorii sa dé, din orI-ce opere vor publica, cate 5 exemplare, din carl 3 pentru biblioteca din S-tul Saya si 2 pentru biblioteca din Craiova. Unul din profesorI va fi bibliotecar la fe-care.

Cind mil' lei se vor intrebuinta pe fe-care an pentru cabinetul de fisica, chimie, geometrie, mecanick modeluri de architectura, agricultura, coleciii pentru istoria naturalk stampe si altele.

Duog-c

Venitul total al scélelor este cel fixat de regulamentul organic in suma de 350.000 le.f. Regulamentul noti se multamesce Cu acéstä suma pana la 1840, iar de atuncea sperd a dobéndi adaugia. In fine noul regulament anexéza statul general al tuturor scaelor siinstitutiunilor prevNute mal sus. Urméza in fine, ca anexa, un program indicand Oilele si orele de predare a materiilor in Une categoriile de scoli mal sus argtate, afara de cursurile libere.

-- 483

Intru cat cele proectate mai sus aii respuns Cu realitatea, ne pote areta compararea budgetului intocmit pentru timpul de la Martie 1832-1833, comparatiune, ce lectorul o va face lesne cu prevederile din budgetul anexat la regulament.

Acest budget pe 1832 se resuma ast-fel : Al La scoli primare s'a prevNut cifra de 90.000 de lei,cate cu 2 profesorT p/atitT, cel de la clasa I, cu 150 lei si cel de la clasa II, cu 200; fies-care d'intracesti profesor! o sa aiba numai un clas in care va fi dator sa dea legie (sic) duce cesuri inaintea pranOu- luii duoe dupe prânO *). Scolile ce avail sa fie platite cu acesti 90.000 de lei sunt urmat6rele: Cerneti, T.-Jiu, R.-Valcei, Caracal, Slatina, Teleorman, Giurgiü, Urziceni, Braila, Fo4anT, Buzéü, Sa- cueni, Ploesci, Tergovistea, Pitestii Campu-Lung. Tot in suma de 90.000 lei infrai onorariile milli- revisor, ca sa mérga sa cerceteze invetaturile pe la deosebitele scede ale Printipatului"), cu Ida de 300 lei pe luna. Nu mult dupe redactarea acestui budget, in 1 Noembre 1832, Eforia scedelor luand in bägare de sémä ca indeplinindu-se numerul scélelor de prin judge un revisor numai, nu va putea fi de ajuns ca sa facä cuviinci6s4 inspectie pe la Ole aceste sae infiintéza al duoilea revisor de judge si numesce in acest post pe D. Nicorescu, tot cu léfa de 300 leI pe lung» B). Sc61a centralei din Bucuresci. Sub acésta rubrica budgetul pe 1832 cuprindea o scela primara cu duo! profesor!, unul de clasa I, plant 250 de leT,i altul pentru al duoilea cu 350. Se maT preved orga- nizarea Inca a patru sc6le primare in 4 plc-0i ale orasului, dandu-se 200 de lei profesorului de clasa I si 250 celuI al duoilea. ProfesoriI gimnasiului urméza apoi ast-fel preveluti Cali gra fla cu 2 cursuri pentru scolaril de la I-iul si al II-lea clas, 150 lei pe luna profesorul de gramatica,.«va preda inchipuirea") limbeI romanesci, va avea numaT un clas si va da leche 2 césuri inaintea prat-141M si 2 dupe praru,1», 400 le!. Profesorul de aritmetica si de geometrie «Ara avea iaräsi 2 clasurT, unul pentru scolarii de la al 3-lea si altul pentru cei de la al 4-lea, va preda in fie-care d'intransele cate 2 césuri», 500 lei. eProfesorul de limba romanesca va face analisul cartilor carT pot sluji drept pilda despre stil si va deprinde pe scolarT la 'chipul scriereI (dans l'art d'écrire). Acelas va da lectie si de istoria generala. Acest profesor va avea 2 cursuri pentru scolarii de al 4-leai al 5-lea clas si va da 2 lectil pe WO. Oiva», 500 lei léfa. «Profesorul de limba grecésca pentru incepetori va preda scolarilor de al 4-lea si al 5-lea clas si dupe urmare va avea 2 cursuri pe Oh, 400 le!. «Profesorul de limba frantuzésca pentru scolarii incepetori; va avea numaY un clas de césurl pe Oi.»

*) Nota aflatn chiar budgetul original. **) Nota, idem. ***) Nota din budgetul original, precum aunt §i cele ce urinal la vale, Inchise titre ghilimele. Ve4f In artexa. Intregul budget.

184

«Profesorul de desemn va avea 2 clasurI, pentru scolarii de la al 4-lea i al 5-lea. 300 lel 101 v *). aProfesorul de limba franfuzésca pentru scolariI mi mal inaintati va avea numal un clas de 2 césurI pe di», 200 leI lefa. Profesorul de limba slavonésca, 250. rusésca 250. . o turcésca, 300. nemlésca, 250. Totalul lefilor acestor profesor' de la S-tul Saya, era de 85.200 le" pe an. C) Pentru scóla centralä din Craiova s'A prevèdut condeile urmateire: O sceda primara cu 2 profesorI, ea la Bucurescl ; Profesor de gimnastica, ca la Bucurecd, cu MI de 150 leI pe luna; e) Profesorul de geografie «va avea numal: un das in care va Intrebuinfa 2 cesta.i pe di», 150 leI ; Profesorul de aritmetica «va avea numaI un clas la care va intrebuinta 2 césurI pe di», 150 leI ; Profesorul de limba grecesca «2 clasurI cate 2 ore pe di de fie-care» 200 leI; fl Profesorul de limba frantuzésca aduod cursurl de cate 2 ore pe 0.1», 200 leI ; g) Profesorul de limba romanesca. «va urma precum s'a dis de cel de la Bucuresci» 350 'el lefa; h/ Profesorul de geografie ala clasul II, 2 cursurI pe di», 150 leI; i) Profesorul de limba grecesc.1 «un clas de 2 ore pe di», 150 leI ; ,ll Profesorul de limba frantuzésca anumaI un clas de 2 ore pe 01», 200 leI 1) Profesorul de algebra §i de geometrie anumaI un das de 2 ore pe di», 200 leI ; mi Profaor de limba frantuzésca (superior), 200 lei n1 Profesor de grecesce, 150 leI.

«Unid din profesor): va locui in sceda §i va 1mplini slujba de inspector, lefa 100 id,»

D). Saga complementara din Bucuresci. Totalul speselor prevNute pe 4832, a fost de 39.000 leI. Jata condeiele principale: a) 'Un provisor insareinat Cu ori-ce privesce directia inv6taturilor si materialul scéle- lor centra% qi complimentail din BucurescI, precum si cu inspectia tuturor scedelor Prin- cipatuluI, va avea cancelaria sub a sa directie», lefa 750 Id pe luna bl Profesorul de bimba frantuzései §i latinéscit 4duo6 clase», 500 lei e) Alt profesor de acesté§I materii «pentru scolariI mal inaintafi, 2 cursurb, 500 leT ; Profesor de bimba grecescä «2 cursurI», 500 lei ; Profesor de algebra §i de trigonometrie aplicata la meqtqugul de a ridica planurI topografice§c1", 500 leI fl Profesor de legI a2 cursurl pe di», 500 leí. El Cancelaria scedelor cu un casier, secretar, 3 scriitorI, 6 eimen1 de slujba §i spese diverse, se urca la suma de 31.200 leI.

*) Kiseleff a pus la acest condeili din budget observarea : «Dans le dessin il faut surtout la topographie et l'arehitecture chile.» Se scie a profesorul de desemn era Valenstein care s'a- rétit nemultumit cu léfa ce i se actea, slicênd A nu'/ remlne timp A se ocupe ce portrete In uleitl. (Petitiunea sa din 20 Septembre 1832).

485

F) Sub titlul de cheltueli extraordinare se preved intretinerea a 42 copil cu cheltuiala sc6lelor cate 1.200 leI pe an, eacestia vor fi primitI in versta numal de la 7 pana la 42 anT D; Pentru cumperatórea cartilor trebuinci6sei peutru talmacirea acelor care se vor socoti tinerimei trebuincióse s'a preveçlut 4.000 leT, dar in budgetut definitiv s'a redus la 2.000; H) Pentru 2 tinerI scolarI, ce se vor trimite a se desevirsi pe la universitatI streine, 12.000 leI pe an amenduoI '`). Totalul speselor proiectate pe 1832 a fost de 350.000 le!, iara in budgetul rectificativ (Anexa b.), a fost de 370.400 leI. Veniturile declarate prin acest budget din 1832, erail urmatórele: 78.588 leI excedentul din trecut; 350.000 alocatl pentru scólele publice din veniturile vistierie ; 7.900 veniturile MonastireI Obedeanu ; 4.300 , de la cele 2 mosiI a scólei Ionascu, din Slatina 600 dobénda capitaluluI de 7.500 leT,daruit de reposatul Episcop de Arges pentru so:51a din PitestI 133.700,Arierat de primit din ultimul semestru al anuluI 4831, din suma de 175.000 leI ce a fost destinata scólelor si din care nu s'a primit de cit suma de 41.300 leI. Peste aceste condeie budgetul definitiv pe 1832, a mal* inscris sumele urmatóre : 3.000 161 pentru 10 candidap, carI vor invelametodul Lancastricesc. la sc6la normala din Bucurese, ca sil dea mal la urma lectie in orasele judeplor, cate 100 leI pe luna, in curgere de 3 lunI pentru fies-care ; 4.000 leI pentru mobilele trebuinci6se la 4 scoli ce se vor llanta in pláiile Bucures- cilor ; 30.000 leI construirea unuI ski In jurul scóleI si a uneI mare sal! de 500 de scolari alte reparatiI 35.000 leY zidirea uneI scolI publica In Craiova, pe locul oferit de oras. (Anexa B.).

La finea budgetu/uI de veniturI, Eforii scólelor : Alexandru Filipescu, §tefan Bala- ceanui Dimitrie Stirbeiû, aduc urmätórea Insemnare da anul 1791, Mihaid-Voda Sutu, aa daruit mosia Caracalul, D-luI Banultd Cons- tantin Filipescu, carele a lame() mal pe urmä pe séma scéleI acestuI oras ; dar fiind-ca dupe aceea aütrecut multa vremelocuitoril CaracalenI nu 'si-aa implinit legatura, D-lul Vornicul Grigore Filipescu tras la judecatä, In Oilele luI Grigore Gbica ; atuncl printr'o anafora a DivanuluI s'ad Indatorat locuitoril CaracalenI sil dea de isnóva in scris, ce in curgere de 2 anI vor implini legatura ce l'acuse maT nainte, iar de unde nu, sil fie supusI osandai dupe judecate. De atuncea ai trecut 6 anIi nicI o urmare despre acésta legatura nu s'aii fecut, dupe cum se vede din documentul ce se afla in cancelaria scaelor.»

*) In budgetul definitiv fu prev6Jutlt tntretinerea numaY de 5 copiY urmand a se adaugi cel-alty bursied la urmatorul an scolar, cum explicaP. Poenaru 3n cuvantulsalí de la 28 August 1832, cuvant ce clam integralmente maY la vale. **) Kiseleff amintesce cu creionul pe margine, pe bursierul Vacarescu, dupe ce la condeiul celor 12 bursierY a pus Intrebarea : aQui les 12?» care a provocat reducerea numeruld la 5.

186

Pe proiectul de budget trimis in observarea luT Kiseleff, pentru 1832, Generalul presedinte al Divanurilor a insemnat, precum véluräm, pe margine, Cu creionul unele obser- varT pre cad ne credem datorT a le iminti pre cat ail fust posibile cetirea lor. La paragraful saelor primare ell faut étre très-actif dans la surveillance des modèles qui peuvent étre mal rédigés et avoir des conséquences funestes.» La nota budgetuluI cä profesoril din judete vor avea de predat cate 4 ore pe çli, Kise- leff intreba : eQui dans les districts est tenu de surveiller les écoles ?» Kiseleff putea sa afle trecutä mal la vale léfa until revisor. La condeiul Cu léfa profesorulul de aritmelicäi geometrie de la gimnaziul S-t Saya «Il faut que cette place tende a former des arpenteurs». Tall ideea urmarita apoT de Petru Poenariu, precum mal sus s'a védut. La profesorul de limba romanésca : ell faut surtout pour cette classe indiquer les cours et les ouvrages a suivre et a consulter.» *).

Despre starea scélelor din téra romanésca, eCurierul rom.)) publica o dare de sémä pe care o reproduce «Alb. rom.» din 15 Maift 1832. De asemenea informatiunT se pot culegei In därile de séma de la ocasiu,nea solemni- tätilor de examene, Iata naratiunea, dupe eCurierul rom.,, a solemnitäteT de Dumined 28 August 1832 din Bucuresd, solemnitate incununand anul scolar 1831-32 "). «Duminica la 28 August :de fata cu Prea Sf. Parintele Ocarmuitorul Sf. Mitropolil, Prea Sf. Sa Parintele Episcopul BuzäuluT, Vita boierimea si o multime de privitorT, s'ati fäcut examenul public scédelor nationale, dupe chipul urmator «Sala cm mare a sc6leI era impodobita de cununIi gherlande de florT, in parlen cea d'inainte sta inaltul cliros,i boiera de antéia trépta ;in midlocul saleI, dinaintea uneI mese era DD. EforiI sc6161i Ministrul celor BisericescI s't al Instructiunei publice ;si D. Colonelul Fonton, Unul din mddularile ComisieT oranduite spre revizarea scélelor ; in fata se afla oranduite téte eke erati de trebuinta la cercetare, precum sfere, harte, s. c. 1.,si de aicea se incepea cea-l-alta adunare si se sfirsea pana in fund cu multimea de scolad, unde era orinduit un cor de cantaretT. «De °data cu baterea césuluI ylece, corul incepu sa cante Cantarea diminetiI, dupe muzica Evropienésca, de D. Esse. eDupe acésta D. Poenariu Provizorul scédelor ail spus un euvént Vide elocnenti simtitor, in care aú dat o rapede idee despre istoria i inceputul scéleI romanesd, si urma-

*) Veg anexa la paginile acestea A si B. Aceste anexe sunt un concept ta limba francesa, din 3 Martie 1832, raportuluI EforieI catra Kiseleff, supunêndul Comptul venituluT si al cheltuelilor pentru 9 lunT din uraill, din 1830, pentru anul 183e si pentru cheltuelile a duolunT Arita din 1831 Budgetul pe ultimile io lunT din 1832 Statul definitiv al speselor scólelor aseçlate dupe veniturile lor, ca At serve de basa la budgetele anilor viitorT. **) VeçlT (Alb. rm.» No. 75 din 22 Sept. 1832.

187 rea invetaturilor pana acum, si pe urine, aú aretat rodul invetfiturilor de 5 luni de arid s'at inceput cursurile dupe intocmirea cea noua a sc6lelor. «Dupe acest cuvent plin de energie, ce ail patruns Ord la lacrimI pe privitorY, Indati s'a Inceput cercetarea scolarilor, scotendu-se din fiesce-care clas cate duo! scolarT. «Asa, maI antei incepura a se cerceta scedele incepetóre, dupe metodul lancasterian, la cetit, scris, la catechism. Pe urma clasul II dupe metodul luI Lancaster, la inceputud de aritmetica, de geografieì catihism, la cue examen a fost si D. G. Popp. aApd se aduserä in cercetare DD. SholeriT salei centrale,i s'ae examinat la cele ur- matere «CIasuI Ill. Calig,rafie, profesor D. A. Popp. «Gramaticä, analis: Gramaticai logica, adeca desfacerea peri6delor in propozitiT. Exa- minator D. I. Popp. Geografia pe larg; Examinator D.If. Genili. Aritmetica inaltä, fractil, puterl s. c. 1. Examinator D. G. Popp; aClasul IV. Geometrie, examinator D. Provizorul Poenariu. «Istoria sacra., examinator D. Ef. Poteca; «Clasul V. Gramatica Umbel franteze, examinator D. S. MarcovicI. aDesenul, ski zugrävitul, profesor D. Valenstein aClasul VI. Legile, dreptul civil al parnentuluT, Examinator D. C. Moroiii. «Limba grecesch veche, in care talmacirea s'a fäcut d'a-dreptul in limba romanésca, ia r nu dupe chipul d'inainte, dinteo limbi streinä In alta lar streind, care se çlicea a se chiama Ecsit isis I Examinator D. G. Ioanid. Sfersindu-se inteacest chip cercetarea, chiämat inaintea adunaril top tineril, earl s'aii aretat vrednicl de silintele profesorilor lor, impartit premiurI (darurI) din mana MinistruluT InstructiuneI Publice, strig,andu-se pe nume de D. Provizorul scólelor,i facenduli-se cunoscut In obste asemenea pe anurne darurile ce primesc, carI aii statut in cele urmateire : «AtlasurI geografice, gramaticI românesd, gramaticI de poezie, gramaticI de limba franceza. Marimea romanilor, Biblioteca instructiva. Contes moraux de Marmontel, Dis- cours de l'hist. Universelle et Oraisons funebres de Bossuet, Petit careme de Masillon, Plutarque de la jeunesse, Morceaux choisi de Bunn, Trallé d'arpentage, geometriI frantuzesd, AritmeticI, Algebre, Modele siisir6de de zugravie, Istoril, Dictionare ale Aca- demid. «De aidea ati trecut DD. Erorif scold d'impreuna cu Ministrul Instructiund publico D. Colonelul Fonton, in alta sala deosebI,i &And hotarire despre rezultatul ezamenuluI, ail ales dintre tineriI eminent!' ce s'ail cercetat, cinc!, carT ati a se tine cu cheltuiala sc6- lelor pana ce vor sevirsi cursurile ce all sa urmeze. «Nu 'Ate cine-va sá descrie multamireaì bucuria acesdi adunar! ;vedea cine-va tineri uimiii afarti din sine, de coraj, bucurie si de naclejde, allii vestejitl cu totul cad n'aií esiti eI la cercetare, arOnd de cel ma!' nobil foc, sa se invrednicescai ei o- data, de atata lauda. Vedea cine-va parintI cu lacrimI pe miff privindusI fiii lor, singura nadejde a betränetelor lor, cä deschis un drum prin parintésca Ingrijire a guvernulul, ca sa se ,p6tä crece ast-fel cum sä fie odalä crestirit adeverati dupe duhul evan- ghelieT, cetateni buirT, folosi tori Statulul,i lor spre mAngaere. Vedea cine-va pe prici- nuitoril acestor inceputurI mautuit6re, insusI in acel Raid paméntesc, a fi atat de fericiti, singurI culege rodul faptelori blanda lor consciinta, ca un anger ceresc a versa mangaerea in inima lor cea infrantä. Vedea cine-va pe vrednicil de OM lauda Profesor!, res-

188

platitT de ostenelele lor prin multamirea si bine-cuventarea obstésca ca dobendea o alta finitai remanea fara a sci ce sa respurpg la multamirile pArintilor. In sfersit vedea cine- va un public, din gurile caruia resuna bine-cuventarea, vq.end o generatie noue ca Malta, o tinerime, ce este Urea némuluI remitiese, ca si desvolta cu norocire ca sa dea rodul unel societAtI temeInice si felicite. aDesracendu-se adunarea, Prea Sfintia Sa Pärintele Ocarmuitorul Sf. MitropoliI, bine-euventat pe DD. ProfesorTi rodurile ostenelilor, chIamand ajutorul Ceriultif, ca in ved sa1 sprijinésca si sal Intarésca intru a lor folositAreOstralucita. carierä. §i pe urma D. Vornicul pricinilor din Iduntru ad multarnit tuturor profesorilor din partea a Ud& boierimea pentru sporuli silinta ce ad aretat. aDupe acésta, tuturor scolarilor ce s'ad lnaltat la alte invetaturT niai marI li-s'ad dat atestaturT de inveläturile ce ad urmat dupe a lor silintä, insemnand la fie-care dupe meritul sed, la unii aretand ca ad urmat invetaturile cu silinta, la alii cu multa silintfi, la abii cu bulla purtare,i la altil cu buna purtarei cu silinta, sed cu multa silintä.»

Jata discursul luT P. Poenarul, din 28 August, dupe aCurierul rom.r No. 61, din 4 Septembre 1832

Cuvènt Ois In scOla Nationalit din Sf. Saya, la examenul public, de D. P. Poienarul Provisora' se6lelor, la 28 August 1832 (Uta adunarea ce asta-4I face cinste saelor Cu a sa infolisare aicT, precum tot omul simtitor de folosul obstesc, este bine incredintata, ca crescerea i invetaturile ce se dad ti- . nerimeT, sunt ast-fel de legate cu seirta od-caruia Stat, in cat t6ta fericirea uniff ném lama de la buna crescere a tinerimeI; a§a dar buna educatie fies-caruia in parte si fericirea tutulor de oNte se tin de mana. De aceea Napa RomanéscA trebue sa simtä, ca pe langa alte facerI de bine, ce s'ad re- vArsat peste densa, de cand se afld subt sprijineala maI de aprépe a Augustulul protector al Printipaturilor RomanieY,iincredintatd Ing,rijireI prea vredniculuIi imbunatitituluI sed vechil, cea mal mare dovadd de Ingrijirea parintéscd ce are släpanirea de acum pentru folosul obstesc, este aseOarea scaelor Nationale pe un bas mal temeTnic ; del Cu Une a acésta. trebuing a fost simtitA aid maT de demult, pana acum inca telte stradaniile ce se fAcuse din vreme in vreme pentru sc6le nu putuse dobendi urmarea dorna. ;felurimI de neinlesnid si de intemplArI aù fost pana mal deundp protivnice intemeeriT uneI scede Na- tionale. La cea maI d'Anteiti a eI intocmire acésta sceila a avut a se lupta cu ideea ce pre- domnca pe atunci, ca nimic nu se p6te inveta In limba roman6sca si multa vreme inca nu s'ar fi putut apera de acésta napaste de nu ar fi avut pe cel mai vrednic de lauda roman, despre ale sale sciintei patriotism, pe George Lazar Doctor de Teologie si de Legl, care el anteiasT data, a propus ideea de a se intocmi o sc6la in bimba PatrieT, si el singur s'a luptat cu t6te neinlesnirile, facend In limba romfinesca cursurT de filosofie si de materna- tica. Acest invelat bärbat, prin a sa nepregetarei infocata iubire de ném, isi dobendise, dupe a sa dorire, sprijinitorI, pentru cultura limbd romanescl, pe ca/I-va din ea. mai cu ravna boied patriotT, i maI ales pre reposatul Banul Constan tin Baldceanu. Cu al acestor bunT patriort ajutor scdla romanésca in patina vreme a dat dovada netägaduitä de hiles- nirea cu care se pot una invelaturile In limba patriei, cdd din scolariI d'atuncI aù esit barbatT, carI acum fac cinste némulul: D. Eliad proprietarul tipografiel, si D. Palodi In-

- 189 ginerul; urmindu'sl aménduoI invèfdturile sub r6posatul Lazdr, n putini vreme cut vrednicI de a Implinii slujba de profesorI publicI, si ale lor ostenelI ati dat mult rod. Dar nu a tinut mult asa, &del scólele peste putin ati avut a suferi felurimI de im- piediedrI, in cdt lateo vreme rèmisese tóti greutatea ei pe singur D. Eliad, care, pentru o singura dragoste a'sT Impartäsi invèfitura tinerimel a suferit tot felul de strimtorarI acest nepregetat tén6r nu numaI ci a scos scolarI, carI astäsiI sunt profesorl vrednicI de acest nume, ci a cultivat si limba prin multe lucrid ce s'ail dat la lumini, filtre eare este si Gramatica limbeI rominescI,i printr'acésta tineri mea invétä acum In scóld cu In- lesnire a'sI regula ideilei espresiile In limba pärintésed.

Mal la urmi scóla se intocmise de isnóvii prin incuragiarea ce dobéndise sub domnia bunului patriot Grigorie Ghica, se aseslase iaräT cursul de filosofie, de matematici si de legI si se urma cu bun spor, dupe cum s'a vèslut la examenul public ce s'a dat pe atuncl fatä Cu Domnul í eu tótá boierime. Putin bis& dupe aceea s'a intémplat iarisI, dupe cum este sciut tuturor, imprejurdrI protivnice, carI aû fost mal' sus de voia omulul si asa se6- lele, precum bite cele alte institutil public,e, nu ají putut mai niel odaid si se bucure de un ir de anI linistitI, tóte ají fost färd de niel un cipithiii pand mai deundsli, când o pi-6 inalti ingrijire ce ocrotesce Natia romänései a dat, ea si dic asa, o suflare de viatd orne- niril dupe aceste locurl, si dupe ce t6te furtunile s'a(' potolit, afländu-se capetenie a oeir- muirei D. de plin imputernicit President Generalul Kiseleff, care s'a ivit ca un lueéfir ca si lumineze pasurile tuturor dregätoriilor pentru inaintarea némulul spre fericire, s'a pus hure altele iscólele la oranduiala,i acum tinerimea se p6te lesne impärtisi de Invèti- turä in orl-care parte a Principatulul, cdcY s'a ficut chibzuire ea in tóte orasele de capetenie ale judetelor si se afie cite o scólä de metodul Lancasterian, av6nd fies-care cite doui elasurI, unul pentru deprindere la citire si, la scrierei altul pentru Inviliturile elementare de catechism, de arilmetied, de geografie si de gramatieä. Doui-spre-slece dinteaceste scóle s'aii desehis, si peste o mie de tinerI s'ati impartäsit pAnä acum de invétäturI; iar cele-alte sépte scóle s'ad intarsliat a se asesta din pricini ei nu s'ai dat inci pe la acele locuri inciperi cuviincióse pentru sceple ; pilda insi de sporul ce fac sc61e10 ce s'aft aseslat prin cele-alte judete, va face si pe locuitoriI dupe la locurile pe unde nu sunt se6le si simia folosul ce p6te isvori dintr'o ingrijire parintéseä, precum este acésta ce are acum stApinirea pentru Impirtirea luminilor, si se vor indemna a inlesni implinirea acestuI sfèrsit de fofos obstesc.

Pentru Inv6titurI mal inalte aseslat duoè alte sale centrale, una in Graiova s't alta aci in Bucurescl, fies-care eu cite doui-spre-slece catedre, adeci pentru gramatici, aritmetici, caligratle, istorie, compositie, geometrie, pentru limba frantuzésed, pentru cea gre- césedi pentru desen.

In cea dupe urmä, pentru ca si se indeplinésci óresI-ce mai mult Invètiturile, s'al"' a- diogat la set:da din BucurestIi eursurile de legI, de trigonomeirie aplicatä, de literatura frantuzésed si de limbile nemtésed, latinéscd, ruséscii slavonésci.

Dupe ce s'a intoemit inteacest chip educalia tinerimeI de ob§te, care este cea mai d'in- téiti Ingrijire ce trebue sä aIbi o natie,i cea mai sana datorie a stipAnirei catre fies-care familie, s'a fäcut chibzuire litai pentru aseslarea unui pensionat, unde un óre-care numir de copiI alesI si se ele sub o Ingrijire mal de aprópe la a lor educa/je, si si se dea

490 printeacésta inlesnire pArintilor ce sunt sedetorl Cu depärtare de acéstä capitalk dintea- cesll tinerI pensionisti unii se lin cu a lor cheltuialk iar alii cu ajutor din casa scelelor. Acesti dupe urine. hotArit a fi in numer de duoi-spre-dece, cari top se vor alege din scolarii earl' vor face mal mult spor la invetOlurä In vremea urmá'reI lor la scela Napo- nalA ; de astä-dati ins& trebue sä se alégg numal cinci scolarI, pen tru ca sä remanä si la alt examen mijloc a se lacuraja 4colari1 printeacest fel de alerere. Acum, dupe sfärsitul anulul scolastic, s'a facut cercetare public& scolarilor la invätätu- rile ce ail trecut, ca sa. se clasificeze fles-care pe potriva urmAreI luI la invetaturii pur- täril sale in sag. Resultatul acestor cereal!!! puindu-se acum inaintea acestii cinstite adunOri, se va face cunoscutä tetà urmarea ce s'a facut la invetaturI In scialele Nationale, si de se va gasi ca acest resultat nu respunde la ate dupe dorintA, se face rugaciune cin- stiteI adunärì a lua in bagare de sémd, ca. acesta este rodal numaI de cinci lunT; cäci nu- maI de la Aprilie 1 s'ail inceput cursurile in saga dupe oranduiala cea noui, fiind-ci maI nainte a trebuit sA se dea scelelor o intocmire maI temeInick sa se facä meremeturile ce era trebuinciase, dupe ce s'a primit seek din SI. Saya pe séma Eforil; aceste chilnuirT, vremea ce a remas fiind ferte scurtA nu s'a putut intindei deslusi tete inveliturile dupe cum trebuia.

Cu tale acestea, cinstita adunare bine-voind a face cercare de sporul invelAturilor prin cercetarea unora din scolaril fies-cAruia clas, se va incredinta, ca. atat invetatoriT strA- duit ca multä ravna a face pe tinerime sl inainteze la invepturI, cat si din scolarI ceI mai mulp ail urmat cursurile cu multä suinta,i ca. uniI sunt vrednicl de cea mal mare laudä ; cu un cuvänt tinerimea ce a urmat incalele Nationale meritéza incurajare. De aceea s'a facut rugaciune acestif cinstite adunärl sä cinstéscA sceda cu a sa infatisare, dupe ce se vor cerceta inainte-i scolaril ce se vor infatisa de al lor Invetatorl, sä bine- voiascä a alege dinteensiI cincl pentru a se tine la invelätura cu cheltuiala scelelor pánA ce 's1 vor sevérsi cursurile ce ati a urma ;i atat acesti cinci scolarl ce se vor alege, cat cel-alp ce meritézfi incurajare vor primi din marine Dumnéltil Marelui Logofät al trebilor BisericescI si al inve/Aturilor, prerniile ce s'atl hotärit pentru fie-care dupe al sell merit. Acesti scolarl sunt : Turnavitu Scarlat, cu premiul la geografie si la istorie ; Ghica ban, cu premiul la geometriei accesit la aritmeticA Turnavitu §tefan, ca premiul al II-lea la geografie ; Calinescu Meca, cu premiul al II-lea la geometrie ; Papadonatu Nicolae, ca premiul la aritmeticAí accesit la geografie ; Dragodan Spirache, ca premiul tí.l II-lea la aritmeticA,i accesit la gramaticfi. Cälinescu Costache, ca premiul la gramatici ; Donescu Costache, acsesit la geometrie ; Boerescu Scarlat, cu premiul al II-lea la gramaticä ; Panait George, cu premiul al II-lea la istorie ; Basarabescu Alecu, cu premiul MO la caligrafie; Popa Gheorghe Ionita, cu premiul al II-lea la caligrafie Constantin Grigorie, accesit la istorie ; Lahovari Nicolae, Cu premiul MO la gramatica limbi frantuzestl ; Florescu Iancu, cu premiul al II-lea, idem ; Balcescu Nicolae, accesit, idem ;

191

Georgie Costache, cu premiul Mil' la gramatica grecésca ; NenovicI Nicolae, cu premiul al II-lea, idem; Salacolu Dumitru, acsesit la gramatica grecésca ; Adolf §teghe, cu prerniul Mil la desen ; Costaforu Iorgu, Cu premiul la invätäturile incepéteire in clasul II; Popa §irban Dimitrache, cu premiul al II-lea, idem ; Nae Scarlat, accesit, idem Isvoranu Manolache, cu premiul Mil la invälaturile incepätare de clasul ; Bajäscu Iorgu, idem, idem ; Lambru Iorgu, idem ; Pandele Georgie, cu premiul al II-lea, idem tefan Scarlat, idem ; Ruset Iorgu, idem Gronau Adolf, accesit, idem Iorgu Iancu, idem ; Petrescu Iancu, idem.

aAcesta este rodul Invätaturil de cincI lunI. Cu a tata numaI nu ar fi indraznit scóla si iasa inaintea publicului ; insä trebuia sä se faca un inceput ca sá se legiuiasca pe tot a- nul acésta cercetare la sférsitul anulul scolastic; de aceea se face rugAciune cinstiteI adunar!, sa alba pentru asta-data indulgenta,i printeacésta vor dobandi atat scolariI eat invétatoriI incurajare de a se sili mai cu d'inadinsuli arata la anul mal mult spor. Iar Eforia scalelor insufletita iajutati fiind de zelul ce aratati Dumnévästra totI pentru o huna intocmire a invätaturilor publice, se va stradui a inlesni din ce in ce mai mult inaintarea tinerimei nOstre la inväläturI, ca sA ja iscedele desvoltarei lnaintare progresiva, de o potrivä cu tdote cele-alte ramurI ale administratiel ce a inceput o noua epoca. sub parin- tésca obladuire a inalter ExcelenteI sale deplin imputernicitului President Pavel Dimitrie- vicl Kiseleff, al caruia nume cat va fi némul romanesc se va afla tipärit in adancul ini- meI romanilor. Vremea nu este departe in care vom putea vedea si in scolile mistre luya- taturile trebuincitise;i acum tinerimea pate privi in viitorime cu drag, caci t6te se gatesc pentru o viata. mal ticnitai fericita. §colile vor deschide cararea ce duce la fericire si o 'puna carmuire va fi stréja pentru a opri pe ori-care de a se abate dinteacésta cale. Tinerimea dar, sä Ingrijésca a se folosi de acéstä epoca ce zimbesce, sa nu lase sil scape din mana o vreme ce'l da atata inlesnire a apuca calea cea drépti ; sa se straduiasci a dobandi cunoscinte spre folosul 6i si al Statului, Irisa temeiul InvätatureI trebue fie tot- d'a-na deprinderea in fapte bune, caci numal inteacestea se razimä fericirea particulara obstéscä.»

Ebria scaelor in urma examenuluI din August presinta raport luI Kiseleff de resultatele dobandite in anul incetat scolar. Kiseleff, rèspunde Eforiei cu adresa acésta : A f Ephorle des dcoles eral recu le rapport que l'Ephorie des écoles m'a adressé, en date du 5 Septembre relativement a l'examen des &aves qui a eu lieu à l'école de St. Saya. L'heureux résultat de cet examen m'était deja connu : c'est le plus bel éloge que l'en puisse faire du zele

192

éclairé et du dévouement des membres de cette Ephorie, dans la tiche pénible qui leurs a été confiée. Les Ames généreuses, trouvant leur plus dome recompense dans la reconnaissance publique, je me fais un devoir de lui signaler les titres que s'y sont acquis MM. Alexandre Philipesco, Etienne Ballatzano et Barbo Stirbei, charges de rorganisation et de la direction des écoles dans toute l'étendue de la Principauté, en ordonnant que le present té- moignage de ma satisfaction soit publié dans la gazette. Je me fais'un égal plaisir de reconnaitre le dévouement du Sieur Poénari, Proviseur des écoles, pour la surveillance active qu'il déploie au maintien du bon ordre et de la subordination parmi les élèves, ainsi que pour la régularité gull a su introduire et con- server dans les cours. Je saisis, en méme temps cette occasion, pour rendre justice au zele, à ractivité et rassiduité des professeurs : Simeon Marcovioz, Jean Popp, Ioseph Genilie et George Popp, dont les élèves des classes qui leur sont confiées ont fait preuve. Le President plénipotentiaire des Divans, Aide-de-camp, Général Kiseleff. No. 663. Bukarest le 20 Septembre 1832 *).

Se ptite observa ci impArfirea premiilor cea intéia nu s'a gout in sliva de S-tu Petru si Pavel. In Moldova, precum vom vedea, asemenea solemnitate s'a facut iarAsI In alta NumaT In anii urmatorT, prin o curtenire catre Kiseleff, s'a ales çliva de 29 A.ugust pentru solemnitatea acolará. In aceeasT sli avea aniversarea sa onornasticii directorul scéle- tor MuntenieT, P. Poenariu. Intre persónele carT aü dAruit cArIT pentru premii in 1832 a fosti Ion Eliad. In Au- gust 2 acelas an el a donat cu acest scop cAte-va cirfT grecescYicAte-Na exemplare din eGramatica poesieb lucrati de dénsul. In 5 Septembre 1832, D. director al salelor si profesor din trecut Efrosin Poteca se retrage din ambele InsarcinärT din causa v@rsteT. Generalul Kiseleff serie In modul urmator EpiscopuluT de Rômnic, si dea betrinuluT Poteca o monastire, unde sa petrécA ca egumen. NoT scim ca a fost numit neintersliat la Motru.

A Monseigneur l'Evèque de ROmnie, faisant les lonetions de Métropolitain.

eL'Ephorie des écoles par son rapport du 5 Septembre, No. 357, porte A. ma connaissance les services rendus par le pere Euphrosinne Potéca, comme Professeur à récole St. Sawa, et son Age avance qui ne lui permet plus de vaguer à ses pénibles fonctions. En consequence, désirant, en recompence de ses services, assurer une retraite paisible au susdit pere, je vous invite Monseigneur, à me faire connaitre avant le 15 du courant, quels sont les Egouménats vacants, en me désignant celui des monasteres, où le susdit pere pourrait @tre convenablement placé.x Signé : Le President Plenipotentiaire des Divans, Aide-de-camp, Général Kiseleff. No. 614. Bukarest, le 9 Septembre 1832 ").

*) Dos. No. so curent, din 1832, (Arch. Stat.). **) Dos. Nr. so curent pe 1832,

493

Redeschiderea anuluI scolar 1832-1833, se face in BucurescI cu mare solemnitate. Asiste la asea solemnitate Generalul Kiseleff cu, tete autoritetile inalte ale tereT. Logof. dreptetei A. Filipescu, tinu o cuventare la aseste ocasiune, In care aduse laude si multe- mirI GeneraluluI Kiseleff si apoI arete modul cum s'ati organisat scelele, etc. Iatä discursul asesta

Cuvdnt la deschlderea sc6lelor,Olsde D. Logofdtul dreptfiteI A. FIllpescu. aPutine terl s'ah' ImbogAtit din natura cu aleta imbelsugare precum este Ora Romi- nesce, si cu tete acestea niceirea fericirea n'a fost mal rarA decAt inteacest pemént. Asestä triste nepotrivire este acum depertatä de noI ; istoria o va descrie, si va una pricinile acestil nenorocirI, iar noe acum nu ne remine alt decit a multfinil Provedintel pentru bunetetile ce se revarse peste noI. De cAnd sexta PatrieI nestre s'a incredintat frian Ex. Sale D. deplin-imputernicitului Prezident Generalul Kiseleff, cea mal' nepregetate ingrijire a sa a fost se stérge tete relele ce ne incutropise din vechime, si se ne pregetéscä o viitorime de fericire. Niel °date nu s'a aretat dragostea de binele obstesc cu maI multe celdure, si mal adânce intelepciune. Tete trebuia se se prefece, tete se se indrepteze, si tete s'ari implinit Cu mesure, cu dreptate, si linistit ; acésta este un fenomen ferte rar In istoria némurilor, si ce este mal de mirare, tele ad dobendit, in pupila vreme, cele maI bune resultaturI ; asesta este o dovade netegeduite de buna intocmire a nuoilor asedementurI, si o chiezesuire te- meTnice pentru a el urmare in viitorime. Prin a Ex. Sale ingrijire tete s'el Indreptat : Legislatia, Militia, Tribunalele, Administratia, Politia, Spitalurile, Inchisorile, Carantinele Industria, Negutetoria, nimic n'a remas darás din ingrijirea Ex. Sale. Tete ad simtit a se cermuesc de un duh inalt si petrundetor. Pe Muge aseste bulle- teff instructia publice nu putea se remee mal indAret. Inalt Ex. Sa, dintr'un inceput A avut ingrijire pentru aseste parte a AdministratieI : sub a Ex. Sale bulle proteclie s'ail biruit multe neinlesnirI, sis'e"' descbis tinerirnel is- vorurI de o inveteture temeInice si folositere; dovade sunt , rodurile ce s'ad aretat din vremelnica intocmire a scólelor. Acum Ex. Sa, coversind dorinta nestre, voesce se intemeTeze maI cu dédinsul aseste facere de bine, si boterit si ase0e si instructia publica' in rendul institutillor nestre calor maI de temeiii. §e61e1e nationale s'ea asei,lat pe acelasi temeie, precum sunt ale némurilor luminate. TineriI de orI-ce stare ver putea gesi inteensele inveteturi potrivite su mijlecele ce va avea fies-care. In scelele incepetere, ce se asNle prin tete orasele de cepetenie ale judetelor, se vor da tinerimeI cunoscintele ce sunt mal' de trebuinte fies-ceruia om in societate; dintr'aceste cele esind ténerul, si avend mijloc a'si urma InvetAtura maI departe, va putea pesi In scòla de umaniere in Craiova, seil aid in Bucuresd, unde 'si va putea intinde si adeoga cele d'Anteie cunoscinte ce va dobendi in scídele incepetere. ApoI din scela de umaniere intrend In scela de filosofie, se va pregeti acolo ténerul in inveteturile ce'l sunt trebuinciese pentru a putea urma In vre-una din facultetI : invetetura doftorieT, ori a legilor, sea a matematicei aplicate. Printr'acéste nota intocmire, ce se di acum scaelor, instructia va dobendi tete intinderea ce i se pite da in pementul nostru. PArinii1 nu vor mal fi silitI a'sI instreina copiil ince lineo versta fragete, mal nainte de a se pregeti printeo educatie cuviinciese si a se 13

194 face printeacésta vrednicl de a dobéndi din a lor instreinare un folos potrivit CutAtea jertfe ale parintilor; nadajduindu-se cA fag de a se departa din casa parintésca copiii vor putea gasi, in §c6lele néstre, tóte invatAturile cite sunt trebuinciése a impodobi duhul §i a insufla bune simtiménturT. O generatie nuoa, povatuiti fiind de inv6tätorI cu bona ciintai Cu _bune obiceiurI, aflandu-se sub protectia legilor, ce ne carmuesc, se va deprinde din vreme a simti folosul acestor a§e0menturT, a le iubi, a le cinsti ca pe cea ,mai temeinici siguranta spre paza fericireI némului. Fericiti tinerimea caria se da acum mijleice desvolta ale lor fireFT aplecarl la orI-ce invataturi, i prilej de a'0 arata fleFe-care vrednicia sa in slujbele PatrieIi prin lucran folositére omenireT. Straduiti-va dar, tinerilor, din téte puterile, a va folosi de inlesnirile ce vi se dail la invatatura, 0 pe Ling multamirea ce vetI avea a pricinui cea mal mare bucurie parintilor ce jertfesc t6te pentru sporirea velstra la invetatura, yeti dobéndi 0 de la patrie rasplati- rea cuviinci6sa. Ali vadut cu cat entusiasm s'a primit la examenul trecut sporirea ce ati putut ulna la invataturk scolarii ceI dintre voI cari aratat éresi-ce mal cu sill* aú dobendit incurajarei ajutor, fie§-care dupe al sail merit. Acum iarg0 vedeti dig dorire invapaiazi inima tutulor pentru inaintarea tinerimeT la invatatura. Inalt Ex. Sa D, Generalul Kiseleff, deplin-imputernicitul Prezident, insotit de prea cinstitul Cliros, de cea maI inaltä nobilitate, 0 de un public din ceI mai doritorI patriori pentru luminarea né- muluT, a bine-voit a da astkll cinste qcélelor, sarbatorind cu a sa inflitipre aid, inceputul anului colastic. Ex. Sa, va da astäçlï, iubitI tineri, incredintare publica de a sa parintésci protectie ; prea cinstitul Cliros va blagosloveFe chiamand Duhul Sfànt sa ye lumineze, i tort patriolii vA ureza din inimi cel mai bun spor la invatatura. Bucurati-ve, tinerilor, ca v'atI näscut 'We° epoci in care vedeti cä t6te vi-se prega- tesc pentru o vietuire fericitä ; o ca'rare nuoè spre slava vi-se deschide, pe care pirintiI no0ri inca. Siliii-ve dar, 141 !Ira pregetare la ostenelT ; drumul va este deschis; la mina fie§-caruia ténar este acum a se vedea incoronat de cea mai mare cinste. Astadi vi se area invederat sprijinirea obladuireT ; vedetT subt a cui ocrotire se face acésta serbare ; tipariti-ve in adancul mime! chipul Safi ; va veni vremea si va fälitl la generatia viitére, ca. avut norocirea a va afla la inceputul carariT spre fericire povatuit'li carmuitT de acela cbiar, care implinind, cu vrednicie, gandul prea inaltuluIi marinimuluI imparat, s'a facut re- generator al Patriei n6stre. Numele sag se va pomeni tot-d'a-una insotit cu'orT-ce lucru bun s'a facut spre folosul Patriel néstre ;acest nume incunjurat de bine-cuvéntarT, pomenit, dintr'un véc intr'altul, ca un simbol de isbavire, va fi vecTnic in inima tutulor romanilor. dicésta va fi, Excelentalmonumentul ce'lI vor rädica top romaniT; acésta este care se cuvine fficatorilor de bine aT. omenireI.D. Dam in anexa') traduc.erea in limba francesa a acestuI discurs destinata GeneraluluT Kiseleff, dupe chiar corceptul corectat. Kiseleff férte multamit 0 de laudele ce i se aduc 0 de realul resultat dobéndit prin

scéle, adreséza Eforiei saelor urmatorul oficifl sub No. 731 din 18 Octombre 1832:

*) Vesl1 anexa la acésta pagina.

e )4r Pa"#61.--' t aoyo eati ,?t,v4p4' eli;)tfAft,e irw.)'46 OD e tat-% 72,e-z {et czspt, t AA, X,(.0.Ae ,

'AP ,21

eA, )1. '°V ak v . .

et,oiX 2-0N.

2"-'s 6t,

,92t.4 ,

t ---)4 #td2oe

44602.f

//I',2Lt2-11/ oce,,,47 "e4.4

195

A l'Ephorle des gel:4es Owls la visite que raj faite le 17 de ce mois à FEcole de S-t Sawa, ayant eu d'étre pleinement satisfait de rordre observe dans les etudes, de la régularité et de la bonne tenue que j'ai eu occasion de remarquer dans l'ensemble et dans les différentes classes en particulier, je transmets ici aux membres de l'Ephorie, ainsi qu'au Proviseur de l'Ecole, l'expression de ma satisfaction. 11 est mis à la disposition de l'Ephorie la somme de six mine cent piastres, dont trois mille cent piastres montant d'un mois des traitemens des professeurs: B. George, I. Poé- Dar, G. Popp, L Popp, I. Généli, S. Marcovitz, Aaron et Cr. Ioannidi, dont rai eu occasion de visiter les cours, pour leur etre distribuée à titre de gratification. Huit cents piastres seront rnises à la disposition du chef de la pension, comme equivalent d'un mois de traitements pour les huit boursiers. La somme de deux mille deux cents piastres sera remise au Proviseur de l'Ecole, pour le compte des onze éléves, qui m'ont été recomman- dés par les Professeurs respectifs et par le chef de la pension, comme s'étant plus parti- culièrement distingués dans les etudes. Ces différentes sommes seront prises sur rexcédant de l'ancienne caisse des traitemens, d'apres les ordres transmis A. la Vistiarie. L'élève Charles Tournavito étant Fun de ceux qui se sont plus particulièrement re- commandés, il sera adrnis parmis les boursiers. En consequence l'Ephorie est invitee à procéder à la mise à execution du present office. Le President plénipotentiaire des Divans, Aide-de-camp-général Kiseleff. No. 731. Bukarest, le Octombre 1832. Ia LI feia pe care ati subscris de primire a gratificaliunilor Generaluld Kiseleff, profesorii. 0 dam si in fac-simile ca sa se eternizeze autografele: (Vel;ti facsimile). Gratificalla ce s'a dat la vizitarea §e6lel din St. Saya, de D. deplin Imputernieltul Prezident General Kiseleff, la 18 Oetombre 1832

DD. PROFESORI L e Y Am primit, D. Vasilache Jorj 250 Vasilache Jorj Am primit, loniä Poenaru 300 I. Poenaru Am primit, Gheorghe Pop 350 G. Popp Am primit, roan Pop, profesor de gramatica rumandsca. 400 Io n Pop Am primit, Iosif Genilie, profesor de geogra fie 400 I. Genilic Am primit, S. MarcovicT, profesor de limba frantuzescA. 500 Simeon Marcovici Am primit, F. Aaron, profesor de istorie 400 F. Aaron Am primit, G. 16nid, profesor de limba grecésca 500 G. loanid

Mr. Vaillant, chef de pension. 800 Vaillant. el pour les recompenses au trois &eves presen tés 600 1.400

196

Gratificatia ce s'a dat la vizitarea sc(SleI din St. Saya, de D. deplin Imputernicitul Prezident, polarilor ce s'a& presintat de la ile-care clas de DD. prolesori.

Suma Numirea §colarilor banilor primitT , N. Nicolae Scolar sub D. B. George, profesor cl. Ii II. 200 '8 4-, ldem, sub D. I. Poenaru, profesor cl. III. 200 CZ

D. Bilciurescu. Scolar sub D. G. Pop, profesor clasa IV.. 200 ca D. Popa §erban Scolar sub D. I. Pop, profesor cl. I de um. 200 "al.. S. §erbAnescu.. . . Scolar sub D. I. Genilie, prof. cl. II de um. 200 rr4 CL/ en^ I. Florescu C}.) Scolar sub D. S. Marcovici, profesor d. III. 200 C.) S. Paleologu Scolar sub D. A. Florian, profesor clasa IV. 200

.51 G. Spahiu CL) Scolar sub D. G. Iónid, prof. cl. I de filologie. 200 r21.,

Generalul Kiseleff '01 esprimA satisfactiunea sa de mersul scólelor sub administratiunea EforieTi prin mesagiul de dwhidere a generalnice1 AdunArT, in Noembre 1832 '). Iatti pasagiul din mesa& relativ la Eforie i scolT :

aStApAnirea pretuind folosurile ce s'el nAscut din a§e0area EforieT scedelor, ad alcá- tuit pentru spitalurii pentru casete fAcètóre de bine, alte duo6 Eforit **), puind tóte casete de ob§tescul folos, intru atributtile Departamentultii pricinilor biserice§ci. Boierit carI sub nume de Efort chivernisesc maï cu osebire aceste case, s'ail arátat cu totil destoinici de credinta ce am intru clénOT,i prin a lor osirdie fäcut vrednici de recunoscinta tèriI. lar mal ales inv6tAtura oNtéscA a facut inaintdrI carI prevestesc o viitorime rodi- Ubre de tóte darurile ce §ciintele folositóre fägAduesc societAteT,i poda* al-Ata chiar din césul acesta folosul cel de mult pret ce'l va dobéndi Ora de la acésti tinerime, care alérgA din tóte pirtile la scolile ce'l snnt deschise, inv6tAtura sciintelor celor mal de Antéia tre- buintA, cand omultil o meserie hotaritA prin care dobéndind el mi(;11óce statornice de vietuire, impArtA§e§ce fericirei ob0e§ci tótA lini§tireai buna orénduiald, ce pote sA fAgA- duiascá societAtit o creFere moralA, intemeiatil pe credintAi indreptatä mal cu deadinsul spre industrie §i me§te§ugurile cele folositóre.»

Se cade a constata, cl dupe cum Reglementul organic, tot asemenea i noul regulament al scólelor nu s'ail preocupat de loe de invèlAtura táranulut. Mal esista Ore mAcar acele

*) cAlb. rom., No. 93 din 24 Noembre 1832. **) In 30 Martie anul 1832, Kiseleff a provocat pe sfatul adm. extraordinar sii se institue Efo- ril speciale pentru spitalei pentru casa de bine-facerT, din 3 inembri dupe pilda EforieT seálelor. Dlim in anexI 3 documente relative la acést6. afacere. In.titutiunea Eforielor s'a nKscut din vechia Epitropie °Maui esistand incli. sub A lex. Ipsilante. VedI tom. I din ,./st. Romeirailor" de V. A Urechitt, BucurescT, 1891.

197 scolI Infiintate de generosI particularI pe la mosiile lor ? NicI un act din numerósele dosare ce am consultat nu mal pomenesc de ele. E probabil cá promulgarea Reg. organic, introducénd o altä asedare financiarà si de dArT, a isbit indirect esistenja acelor scnle sl- tescY, carI träiaii din ludi, vinariciurI, veniturT din balciurT, etc. Cred util de a inregistra aci in anexe s't documen tele deja publicate de mine, cu re- ferinid la scellele primare din léra romanéscA din 1831.-32, dupe Istoria sailelor seitesci a mea.

Inainte de a termina cu anul 1.832 al Orel românescI, vom mentiona Ind urmätnrele acte Ocärmuirea judelulul Ialomita, 30 August 1.832, cu raportul cAtre Ebria scaelor, sub No. 3.016, arétA acg Mihalcea dascalul slovenesc din UrzicenT, s'a jeluit, a el pe temeiul cArtilor de orânduire ce are la mänä, a invätat pre sirmaniI copiT si pe acei ce ail vrut sd vie spre Invätfiturl na-prestan, kill a sa dréptä simbrie ate lei 25 pe luni de la prima Octombre i pänä acum la sférsitul luI August nu 'sl-ar fi primiro de nidirI, ce- rénd deslegare, sä maI Inv* copil' séil nu ?i fiind-ci numitul veni acolea la cinstita Eforie primi dreptul, ocärmuirea spre dovadä a IncredinpreT sale a a Invglat copal nelipsit pänä acum, nu lipsi al da la man& acéstä insciintare).» Va sa çlicàsi in August 1.832, maI exista icl colea din vechile scede slavono-romäne, dar abandonate, ullate de Eforia scaelor.

La 21 Noembre 1832, Eforia numi profesor de bimba grecA vorbit6re pe Costache Aristiai indatd apoi '1 insärcinäi cu bimba francesä, dändu'I cAte 200 lei pe lunA de fie- care catedrg.

Nu nume prin comisiune se incredinti Kiseleff de mersul scedelor, cii prin visità directa'. Asa, posedem un raport cu No. 7, din 15 Iulie 1.832, al profesorului Constantin StanciovicI din T.-JiuluI, oltre Eforia scélelor nationale, prin care dà séma despre visita generaluluT Kiseleff, la sc6la din acest oras Din acest raport culegem o informaliune noug, aceea cAla scela primarä din acest oras erail admise si fete, de elre-ce doug din ele iati parte la solemnitatearecepfiunel in scedfi a generaluluI Kiseleff. Iatä raportul in cestiune Ctitre cinstita Eforle a scelelor nationale «Fac sciut CinstiteI EforiI, c'ä VinerI la 10 ale acestiT lunI, fu norocit si acest oras cu venirea D. deplin-Imputernicit Prezident General aghiotant çi cavaler Kiseleff,i intre cele-alte vizite ce fäcu D. Prezident, fu norocitài acéstä scedi cu vizita ExcelentieT sale ; unde eä bucurat fórte, ram Intämpinat cu destulä slavfi, adeci : cu 3 bdeti si 3 fete, im- brAcate cu haine albe de batisti pana la genuchie, cu cor6ne de florT in cap si cu eke un crin In mänä, acestT bletT si fete, nu furä asa de vérsti mare, de cit de cAte 7 anT.

*) Vest( anexa corespunpOre.

.198

aMai pe urmi dupe ce stitu Excelenta sa in scóli, incepuri pe rand pomenitil scolarT doue din scoliritile pomenite, a propune inaintea luminatului Prezident cate un mic vent, dar prea frumos.i dad de acestea, Meta si eü deosebit cuvént, pe care ExceIenta sa cu sine ; acesti scolari, care cum isprivia propunerea sa, da cuvéntul (care erea prescris de mine), in mina Prezidentului ; i deosebit de acesta, cAnd isprivia fire- care cuvéntul sea, cei-allI 50 scolari, inteun ton striga: Sa triescI Exceleng IMai pe urmi, dupe sevérsirea acestor cuvinte, mulgmind D.D. imputernicit, dete si dar, atAt la scolariT cari propuseri cuvintele, câtsi la eel-alp toll scolarit aD. deplin imputernicit, rivnitor fiind ca si vavIA inaintarea tinerilor, 1ml porunci ca si fac telti lectia lancastriani, care dupe ce incepuiti, merse singur Excelenta sa din scolar in scolari cercetAndu1 atAt la seria, cAt si la citit, remase ferte multimit. qc6la inci fu prea curati i prea bine mobilarisiti, adeci spilati, spoiti; cum intri in sc615, drept vizavi cu privirea, o tabli de batistä. zugrivitii scrisi cu bucuria care o simte scolarii din voiajul Excelentiei sale. Pe d'asupra ferestrilor corke de felurimi de flori; telegrafurile inflorate iarid cu felurimi de florT, pe jos asternut deosibite florl mirosi- tóre ; din sala scAleI pin& la pArtA aid de brasil inflorati si la p6rti. deosebite coreine de trandafirT ; pe tabla nisiparilor serie: VIV., i literile cele mal lesne pentru fncepétori sera luminatie; la p/ecarea Excelentif sale, fiind-ci drumul era p'aci am scos toti scolarii la peorti,i puindul rAnd cAnd a trecut Excelenta sa, ail inceputiri a Oice inteun ton: SA triescl Excelentieli ainceput a cinta cintarea diminetiT, unde stAnd Prezidentul in loe bucurat fArte a mulgmit. Tóte aceste mobile s'ail ficut numaT cu stridaniai cheltuiala mea, de care nu me tem nimic, socotind cA a remas Prezidentul «Am primit porunca Cinstitei Eforil cu No. 224, d'imprettnii cu aliturata porunci cAtre ocArmuitorul, tocmai astäsli la 15 ale acestil urmitAre, unde intelegend cu deslusire, void urma intocmai cu chipul acela. Cu chiste ark, cA magistratul de aicea, cerut mie voie ca sA faci analoghie pi scolarT, si plitésci t6a cheltuiala ce ail gent pAni acum cu c61a, Oicend: Ca, Marea Dvornicie a trebilor din liuntru, poruncesce, ca magistratul si nu se amestice in cheltuiaIa scold, qi cA acéstA cheltuiará ce ail ficut'o pe nescire, si o ia de la scolari. Dar, efi cu totul am stat impotrivi la acésta, slicend: CA nu se pite fAráscirea Cinstitd EforiT, si faci ast-fel de analog.; de aceea nu lip sil a raportui, dupe datorie, ca si bine chibzuiasci Cinstita Eforie, pentru acest analog, a nu mi se sparge scAla, din pricini ci, de va fi una ca acésta cei mal multi dintre scolari, nu ailstare niel de 10 lei. Asa dar, ell rog pe cinstita Eforie, ca si bine-voiasci, trimite respuns si sciA ce si respunsl magistratului. Plecat, Costandin Stanciovici. No. 7.-15 Iulie 1832, Tèrgul-JiuluI.

Sub impulsiunea luceärilor comisiunei scolare si a resolutiunilor generaluluI Kiseleff, Eforia activea prin nuoi circuldrI construirea de locale de sc6le prin capitalele judetelor. De la unii magistrati din judete se ceruri Eforiei planuri dupe care si se fach aceste constructiuni

*) Ved'i dosnrul din Iulie 1842, No. 46.

199 IN MOLD OVA. Ca 0 in anuI 1831, (Alb. rom.» incepe anul 1832 Cu urmitorul: Inmul moldovenllor la anul notit 1832 Din tronul cel de stele, O Dinane ié aminte ! A fiilor pirinte, Asculti ruga 'n cer. Pe anul, ce acuma Din sinul Ted derézi, II bine-cuvintézi Cu ceI ce'l vor urma. Niel marea, nici cimpia, Cu grindini, furtuni Cu fulger ce detuni Nu ni le maI certa. Pre vasul noil ce duce A patriel nistre sórte, Lin zefir ca sal piirte Spre timid ce! dorit.

Moldovil fericirea, O Thirnne 'ntemeIaz'o, Urma0i no0ril Din Oi in sli sporind. Pe-augustuI Protector Tot haruI, s'acel bine Ce de la el ne vine Rivarsil inmiit !

Simtimintele exprimate de G. Asaki in aceste versurI erati ale unel mare pArti din societatea romini, orI-c,it ast4II nu le am Oa pe deplin corespunOt6re intereselor nationale. Dar in aceste versurI nimic relativ la scili. In adevir, sc6la in Moldova se desparte feirte curènd de boierime in privinta simtimintelor 0 a aspiratiunilor politice. Nu tir4,1ii, o vom vedea, perte chiar nedréptä uneorI fag cu Rusia, dar impinsi spre Franta de consciinta desteptati a originelor latine a némuluI rominesc.

In 15 Ianuaria 1832, Epitropia inv4iturilor publica di o insciintare prin care aretá noua situatiune Molt& scilelor prin Regulamentul organic. Prin acésti publicatiune ce dim in anexi *), Epitropia (Mitropolitul Veniamin, Vornicul C. Mavrocordat si Vist. M. Sturdza), ardti protectiunea ce se acordi corpuluI academic, care este scutit de orI-ce dafti situatiunea ficuti absolventilor scaelor, carI ail a fi preterit! la dregitoriile poli-

*) Ves11 anexa la acéstit paging.

200 ticesd D§i militare, pe langd cä ad a fi crescup cu intretinerea pe comptul StatuluI. Epitropia promite curénda deschidere a internatulul de Merl' i aceluia de fete, cum §i a unuT institut agronomo-iconomicesc. Nu maI putin se va deschide çi seminarul de la Socola destinat pentru candidata la preolie. Vom vedea intru cdt in cursul anuldi 1832 Epitropia a realisat asemenea promisiunT; ad vom maI aminti una de importanlä deosebitd. Epitropia spre a se conforma dispositiund Regulamentulta organic se preocupa de mesurile ce sunt de luat pentru sc6lele incepetóre din cdte-va judete,i anume de la Roman, BotoonT, Bel.lad, GalatIi FocqanI. Pentru pregdtirea institutorilor necesarT la aceste scolT, Epitropia anung a la 1 Fe- bruarie se va deschide la Trel-ErarchI o ma pregi titcire. Acésta sc616 a fost provocatd de referendarul G. Asaki prin raportul seil care Epitro- pie, prin care 'T slice, la 15 lanuarie 1832 aPentru pregAtirea candidatilor la profesoratul sc6lelor incepetóre de pe la finuturT, trebuintd fiind a se urma un curs de pedagogicäi cu acestà trebuinlä extra-ordinard a- vend a se insdrcina toff D-niI profesor! aI gimnasiei, fie§-care pentru ramul sed, iar pentru paradosirea cursuluT de pedagogicd propuind jos iscAlitul pe D-luT Samoil Botezatul, carele a implinit in Bucovina acesta sarcind, Cinst. Epitropie va bine-voi a rendui pentru totI profesoril un adaus cdtre lefile lor, iar D-luI Botezatul o din noud le% care leff pro- vizorie sd fie pAnd la sliva de 1 Maid, c.ând se va putea pune in lucrare noul regulament special al scelelor **).» Pentru a fi admis in sceda pregAtitóre de institutor pentru judete, conditiunile cerute ad fost: Deplind sell* de bimba românescd, de catechis, sciintä de istorie, geografie aritmeticA. Saa a functionat pänd in 15 Maid, deschisd fiind la 15 Februarie. lard raportul presentat de referendarul Asaki, cdtre Epitropie pentru facerea definitivelor examene a candidatilor : CAtre Epltropie aDupe punerea la cale a cinstiteT Epitropie, urmändu-se in gimnasie, de la 15 Februarie pând la 15 Maid, un curs pedagogic pregätitor candidatilor pentru posturile de profesorat pe la tinuturI, cu cinste aret cA acest curs s'a incheiatì cä fAcendu-le cercetare 'T-am aflat pregatiji in cunoscintele incepet6re. Drept aceea, punend acestea sub vederea cinstitei Epitropil, rog sä bine-voiascd a hotäri çliva examindreT candidatilor, spre a putea fi, dupe a lor vrednicie, rinduitI la posturile cuvenite.» (17 Maid 1832). . Asupra acestdi raport Epitropia ordoni: aSemisia. Cu unita socoting §i a P. S., se va da de la 1 Iunie cite 100 leT pe lurid léfd acestor candidatI in vremea indeletnicireT lor in gimnasie, unde in finta profesorilor vor paradosi in tóte slilele spre practisirea metoduluI, dupe care vor urma invetd- tura pe la scedele incepaire, urmändu-se acesta pänä la viitorul examen, and eT cerce- tAndu-se se vor trämite la a lor destinatie en.»

*)G. Asaki In 12 Lille r832 Cu raportul No. 15, cere EpitropieTslimisllocésa a tmpedica admiterea prin cancelarit a scolarilor cart n'att terminat deplin cursurile giranasiuluT. (Pag. 15, dosarul 20, Arh. Stat). **) Dos. de la Arh. Stat., No. zo, fila 13. ***) Maid 27, Dos. No. 18 curent, Arch. Stat., fila x34.

201

La Iulie in 16, s'a facut examenul candidatilor de institutorI pe la judete '). Prin jurnalul EpitropieI de la 16 Iulie /832, (Dosar No. 20 curent Arh. Stat.), se dispune, ca inainte de examenul public facut la gimnasiul din acea qi,cEpitropia in complect a pasit intru cercetarea candidalilor pentru profesoria scedelor linutale, spre a carora deprindere in metodica si paradosire fost r6nduit un curs inadins de la 1 Februarie anul curgAtor. DecI examinand cu amènuntul pe Antonie Gheorghiu, C. Zefirescu, Ion Zaharescu, Alexandru Corlateanu, V. PavlovicI, Toma Giuscä si Th. Stamate, din irspun- surile lor s'ati socotit in stare a putea paradosi in bimba romanésca, invèlaturile incep6- Ore, s'anume : Clasul elementar si clasul normal. Asa dar, din acei candidatl s'aft ales cel mal in vérsta 6, care num6r este legiuit prin organicescul regulament a se aseq.a pe la 6 térgurI jos insemnate. Insa, fiind-ca maI nainte s'aft fost arètat la Epitropie D-luI Ion Nanu, prof. clasuluI elementar din 141 cu rugaminte, ca in privirea casnicilor sale inte- resurI sa fie randuit profesor la scóla de Roman, apol intru multamirea ce are Epitropia de slujbele sale, i s'a invoit acéstA cerere, randuind aicea in locul sAft pe candida tul Teo- dor Stamati. lar randuirea la cele-alto posturI, s'a facut precum urméza : Anton Gheorghiu la BotosanI Costache Zefirescu la HusI ; Ion Zaharescu la B6rlad ; V. PavlovicI (Paulini) la Focsadt Toma Giusca la Galatt, NumifiT pana vor da vil doveçll a vrednicieI lor se vor randui implinitorI profesoriei la acele posturI çi prin formalnic decret li se va randui léfa 2.500 lei pe an din casa scéle- lor si inca la cel de la finuturl ca te 500 leI pe an pentru vatavul si simbria argatuluT scóleI aceleia c primind de la municipalitatea loculul locuinla in casa scóleI, lemne de foc ci luminare, avénd intru cele ate invèlAtureI a se poqui dupe inadinse instructil") ce li se vor da din partea Epitropief, care va adeverii exemplarele manuscripte/or de pe care sunt datorI a face parados, iar trimiterea acestor implinitorI de profesorie se va face färä intarc,liere. ApoI pentru ca prin organicescul regulament, la lies-care din sc6lele linuta/e se legiuesce cate un inspector din persónele cele mal alese a loculuY, cunoscute prin a lor plecare pentru sporirea bunelor invqaturI a tinerimeT, Epitropia a ales de inspector scó- lelor finutale : Pe P. S. Sa Episcopul Meletie, efor la Roman ; Pe P. S. Episcopul Sofronie, efor la HusI ; Pe D-luI SpAtarul Iordachi Iamandi, inspector la 136/lad ; Pe D-luI SpAtarul Sandul Stamatin, inspector la Focsani Pe D-luI Aga Dimitrie Iamandi, inspector la GalatI Pe D-luT Postelnicul Alecu Ralet, inspector la Botosadf. Acestor inspector!, prin inadins scrisóre a Epitr. se va face harazire acestel insemnate cinstit6re vrednicir, pastrand Epitr. drit a le impartasi intru acésta povétuirile cuviin- cióse.,

La anexa respectiva dam ainstrucjiile pentru scellele linutale» intocmite de Epitropie la 20 Iulie 1832. Din acestea vedem, cA sc6lele incepétóre din judete sunt deschise pentru atinerii fcirei

*) cAlb. rota.) pag. 292, (1832). **) Sse vadl aceste butructif in anexa de la acéstI

202

osebirea stiireti fi a religielp, cu esdusiunea numaI a celar infirmI de bede lipiciase si cu vele purtArT. Admisiunea este de la 7-13 anT. In cIasa elementari admisiunea este peste tot anul scolar iar in eel normal numal la inceputul cursuluT de iarna. Anul scolar incepe la 1 Septembre si dura pana la 1 Iunie, cand urinéza vaca*. Vor fi dou6 examene publice pe an earnbele cu ceremonii si serbarea cuv'enita dupe inainte publicafie de 8 sii/e.» Orele de studia de la 8-11 si de la 2-5 séra In timpul vereT, iar iarna de la 2-4. InstitutoriT sunt datorT sä insufle scolarilor curafia cugetarilor, dragostea catre catre apr6pele, indatoririle catre patrie, respect si credinfä catre Domnitorulière1 si catre legiuirile sale. Catechismul va fi predat la scolarT de preotul loculuT, care va fisi confesorul profeso- rululi al scolarilor. Invafatorili scolariT vor merge la biserica sérbatorile. Implinirea datoriilor religi6se se va vesti in raport catre Epitropie, iscalit de inspector, confesor si institutor.

Seda linutaIl se imparte In clas elementar si das normal. In clasul elementar se invéfa citirea'si scris6rea dupe metoda lui Lancaster, pe tabele ad-hoc tiparite, asemenea numarareai rugaciunile. Cetireai rugaciunile se vor invèfa dupe cartea Inteile cunoscinfe. In clasul normal scolarii vor invéfa pe scurt gramatiea romanOsca a luT G. Seulescu, adeveritä de Epitropie ; Aritmetica pana la imparfire esclusiv, dupe manuscrisul prof. Filipescu, adeverit de Epi- tropie ; Geografia general& dupe manuscrisul prof. Fabian. Intêiie cunoscinfe de la fafa 24 pana la finea cartel.

Ca mèsura esceptionali la deschiderea scdelor judefene se dispuue, ca pe lana clasul elementar institutora/ va patea deschide i clasul normal, de se vor gasi scolarT ceva pre- gitifT; institutorul va fine cu acestia clas dupe amiazi si se va sili si formeze dintre seolar! un supleant pentru clasa norma% un supleant de la inceputul anuldi viitor. Acest suplinitor va fi plata din casa scdelor cu cate 500 leT pe an.

Intre pedefrele adraise este ingenuchlarea, sederea la local defalmard si In casar.' mal' grave aplicarea de la 5-20 loviturl de varga, dupe virsta scolarulur si dupe prealabila insciinfare a parinfilor, séi.1 epitropieT scolarilor.

In anexi se pite vedea atabla Oilnid a paradosireI la clasul normal pe trel antz

In genere instrucilunile de la 20 Iulie 1832 sunt bunei afara doargi de pedépsa cu Maja., corespunptare principiilor pedagogice. In decursul anula! 1832 s'ají deschis de la 1 Septembre treptat scdele judelene. «Albina romanéscap No. 98 serie despre acestea : «Din raporturile primite de la finuturl rinduite a avea sede incepatóre, se insciin- féza, a dupe cuvenita stinfirea caselor ande avea a se asesla aceste foliositére aseçlèrnantur7, tate acestea inceput si se afla in deplina lucrare. «La BotosanT s'a inceput paradosul cu 103 scolarT.

203

«La GalatI cu 44. «La Eérlad cu 50. «La Hui cu 15. ((La Foc4anI cu 16. «La Roman cu 56.

aNumarul scolarilor sporesce din çli in (,11, din Une pärtile se aduna tinerI de tedä sla- rea spre a se Rapa la isvorul c,e1 mantuitor, cu care organicescul reglement inrouréa patria mista *). Macar di scedele se deschid numal la Septembre 1832, profesorit sutit numitI inca de la 1 Iulie, ca sa mérgi la judete sa pregitésca localurile in timp oportun. Dam aci in intregime un ordin de numire al MI Toma GitIca, rinduit institutor la Ga- latT. Din el se va vedea carY erati avantagiele asigurate primilor instit'utorI judetenI.Eata-1 transcris in litere latine

Epitropia Invglaturilor publice in Principatul Moldovel Cettre D. Toma Giuqed «Intru incredere ca. principiile mantuit6re a sfintel n6stre religiI si marimile bunelor invatiturI, te vor povalui in tòte urmärile D-le, spre a fi drept pila altora prin cuvént §i prin fapte, acum, la aMarea ScOlelor tinut ale, pentru paradosirea cunoscin- telor incepat6re, Epitropia pune asupra D-tale sarcina de implinitor profesor la po- litiaGalatr,unde, de la 1 Iulie, anul curgator, este randuita D-tale locuinta in casa sciilei publice, incaklit, luminare, si pe langa acestea, din casa scedelor o léfa de duoè mil cinci sute leI pe an, §.1 inca 500 leI pe an, pentru vataful qi argatul scedel aceea. Ce sa atinge de indatoririle profesorieI, a§a te veI povatui intocmaI dupe instrucliile scolastice, de la a carora cu sfintenie plinire derézi infiintarea scoposulul EpitropieI tin- titor catre folosul ob§tesc, qi intaritu'ra D-tale in postul sus insemnat» *). Datu-s'ail la Ia§I, in 10 Septembre 1832. Veniamin Mitrop. Moldovel, Ghica Matra., Mih. &una, G. Asaki Reforendar

No. 35.

*) La BotoanT, institutorele fu Ion Gheorghiu, la Galatl Toma Giucft, laBerladloan MI- rescu, la 1-lug Costache Zefirescu, (care mal tdrslitt fu trtimis bnpreunti ca Teodor Stamate (1834) In strentitate la studil), la Fowant Vasile Pavlorief (carele mar apoT, sub inlluinta directiveT ro- manizatóre de Muna Itg dise Paalins), la oman trecu loan Nana, (carde la 1831 era triv6t1tor la TreT-ErarhY, Impreung ce T. Verescu. 1. **) Acéstit scáll se deschise la5 Septembre 1832; Gitwcii era decY, acolo la 5.

204

La sc6la elementar& din IasY a fost rénduit Teodor Stamati, numit prealabilmente inv6- /Mor la alt judet, la Roman, cum se póte vedea in Dos. No. 20, de la Arch. Stat., pag. 10. Lui Stamate nu se fixézA 1611 mal mare si el locuesce in casele gimnasiuluI Vasilian. In locul ocupat acum de Stamate fusese loan Nanu, care acum trecu la Roman.

Indata ce scolile judetene se infiintéza, Epitropia se ocupa Cu organisarea comitetelor de inspectiune judeteane. Chiar in 1832 adreséza la mal multI cetätenl din judetele cu scóle, urmatórea

Carte de rAndalre a Inspectorllor pe la set:dele Onutale Epitropia intéláturilor publico in Principatul Moldovei

. Catre cinstit D-10 , la «Cu aseOarea scólelor incep6tóre pe la 6 t6rgua ale MoldoveY, legiuindu-se tot-odatä prin organicescul reglement la fiesY-care din aceleasI scólei cate un boier inspector, locuitor in acel térg, carele, pretuind folosurile mantuitóre a buneI educatie, despre o parte sa privegheze cea IntocmaI implinire a datoriilor cu carI sunt insarcinatl D-lor implini- toril profesoa rinduip la acel tinut, 6rä despre alta sa apere interesurile scólelor, in puterea legiuirilor statornicite ; Epitropia, intru incredere ce are in principiile morale si in aplicarile D-tale catre sporirea invgaturilor in patrie, incredintéza D-tale acésta insem- nat6rei cinstitóre sarcina, de inspector, incepètóre de la , cu indatorire ca im- preunä ca cel de acolo profesor sa indemänezI si sa inlesnitI atat pregatireai deschiderea aceleI scóle in coprinderea instructiilor ce s'a& dat numituluT, a arma copie D-tale se vor impartasi, citi urmarea paradosireI, dupe inadinse povguirT, care pe rand inca se vor slo- boçli Intru acestea de Epitropie. «Drept aceea, imbratisand cu bine-voitóre plecare acest iteres obstesc, Epitropia astépta cu a D-tale intrare in lucrare si doritul rèspuns

Treand de la invgaméntul primar la acel secundar, aflam gimnasiul Vasilian primind la 1832 un no& contingent de 21 tinerl bursierl printre carI aflam si III de boierl, ca Aleen Catargiu, fiul Vornicubil Iordache Catargiu, Alecu Mavrocordat, fiul Vornicului C. Mavrocordat, Nicolae Manu, fiul HatmanuluY Manu, etc.; ce-altI sunt III de negutatorI, de preotI si de boierI mal miel. Din acest contingent de scolari, Alecu Catargiu deveni in çlilele nóstre presedintele curtii de casatiune, Mavrocordat fu mare §ambelan al M. S. Ca- ro], iar George Stichii lancu Vitzu ajunsera in timp profesoa.

Inca de la linea anulul 1831, la 29 Decembre, generalul Mircovia, cu adresa catre G. Asaki, sub No. 8.090, din ordinea presedinteltit plenipotentiar 'I cere«in cel mal scurt timp posibil despre scoli o dare de semai despre starea caseI scólelor pana. la 1 Ianua- rie 1832.»

*) Dos. No. iS curent, Arch. Stat. (fila 612)

205

Din acésta dare de sémi a referendaruluT scedelor se pate vedea, cá maT cu dinadinsul institutul Vasilian prop4esce numaI de la 1832 inainte.

In sc6la Vasilianä de la Trei-ErarhI, in anul 1832, ail frecuentat cursul incepètor 129 de scolarT, jaiä norma ail avut 47 si gimnasiul 29, din care 21 erail bursierT, iar 8 solventi adeci pe propriile lor spese admisI in internat. De la reorganisarea sc6lei vasiliane din 1828 Ong la finea auului 1832, sc6la Vasi- lianai anexele sale furä populate ränduri-rändurT, cu un total de 875 de scolart Jurna- lul «Albina românéscä» ne-aa pästrat preti6se informatiunT despre mersul treptat al see,- lelor din Moldova.

Gimnasiul Vasilian primesce in 1832 un puternic factor de desvoltare prin un inceput de aplicare a art. 422 din Regulamentul organic. Prin acest articol se hotäria organisarea uneI colegiI pentru crescerea a 100 de copii, fil si orfani de functionarT al Statula Aces- tor 100 de copil urma si li se dea intretinerea complectä din Budgetul sc6lelor, ca rès- plätire pentru parintii lor, carI dupe art. 423 din Regulament sufereaa o refinere de 10 la sutà din lea, in profitul fonduluT sc6lelor. In anul 1832, ca inceput de aplicare a acestor disposifiunT ale Regulamentului, se primesc 20 de bursieri, séa cum le slicea Gh. Asaki, aliefi ski alumni. Referendarul sealelor Gh. Asaki, aplicând dispositiunea RegulamentuluT organic, care era un privilegia mal mult pentru boierime) sin* nevoia a face ceva asemeneai pentru fill poporuluI. In Oiva decT, cand primi ca alley!' pe Theodor Bals, Dimitrie Miclescu, Alecu Mavrocordat, Ilie Hermeziu, Iancu Alexandri, Constantin Duca, Constantin Värnav, Theodor Iamandi, Ion Crupenschi, Petrache Veissa, etc., admitea sub denominaliunea de stipendistl, din clasa dejos, pe Anastasie Rtu, Dimitrie Gusti, Iancu Albinet, Iorgu Stihi, Iancu Stavrat, Alecu Costinescu, Vasile Popescu (maI tärslia çlis Scriban), Dimitrie Grigoriu Väsescu, etc. Pe chid fiiI de boierT si de functionarI eraii admisI in internat prin tragerea la sorri a numelor tuturor celor care cereaa acéstä favare, stipendistiT din clasele Oise de jos, eraù admisi in internat in urma unuT examen. Ce a resultat din acéstä diversitate de origine a elevilor in ternap, o spune istoria ulteriérà a culture!' nationale: cine nu scie ce ail devenit aslipendigii din clasa de joso Fétu, Dimitrie Gusti, Costinescu, Alhinet, Popescu Scri- bal, etc., si cap din ce! 20 fil de boieri, séa de functionari superior! all dobéndit vre-o insemnd ta te scan ficä, séa' literara

Tigre inèsurile de imbunätätirI a insiitutului Vasilian in decursul anuluT 1831-1832, se cuvine a se inregistra cele urmätäre, dupe publicatiunile «directie! scedelor» din Alb. rom.

*) Veig anexele la acéstI **) In 7 August 1832, Epitropia, (Veuiamin Mitropolitul MoldoveY, Sturza Mihaitii Vornicul C. Mavrocordat) tnchee jurnalul cu No. 27 (Dosarul No. 20 curent, Arch. Stat.), prin care hot& 1. sc cacPrin tnaintarea scolarilor deschiçlêndu-se cfite-va posturY de stipendistY, fiY sermanY, séti de plrinft. scipltaff, carY cu cheltuialaStatuld ar:a lor locuintiihrantt ta gimnasie,*Epitropia, pentra a acorda aceste IndemlinKrY la ceY maY vrednicT, tnzestraft cu talent 1nsemnat cu bune plearY, dispune facerea und concurs de admisiune.

206

No. 1. *La institutul aflAtor alAturea cu gimnazia,i hotArat pentru creFerea fiilor no- bill, trebuintA flind de treT pedagogl, insArcinatI cu priveghiareaipurtarea de grije acestor finer!, cu care vor avea impreunA locuinta, hranai luminare, primind cel antéitt o WA de 3.000 lei pe an. lar duoT cate 2.000 lei, se face cunoscut ca persónele de bunA crescere carT vor avea plecare pentru acéstA insArcinarei cerute/e insu0rI, sA se adresuiascA cAtre cinstita Epitropie a inv6taturilor, cu doveslii chiezA0I de vrednic ba- ractir, sub care conditie numaT vor putea ca0iga acele posturI..1

No. 2. **) DIrecla sc6lelor

«Din orénduirea cinstiteT Epitropii a inv6tAturi1or publice, se face cunoscut, cA la postul de profesor a limbeT franteze in Gimnazia VasilianA, randuindu-se D-luT §arl Tiso, cursul acestei invètäturT se va incepe lunea viitóre in 2 «La invélAtura ac,estuT obiect extraordinar, se vor primi scolariT din clasul gimnasiei, cariT vor urma cu spor lectille cele randuite. eAsemenea se vor putea impArtA0 de acéstA inv6tAtura persónele de din afarA care, spre indeplinirea sciinteT lor ar don i si ca0ige acéstd Iimba. eSpre inlesnirea paradosirei randuit, in cursul de vérA, ceasurile dupe amiaslOsli de la 4 panA la 6 evropene.

No. 3. "*).

eInvoindu-se D-séle C. Botezatu,profesorul limbel germanice, (nemteqc1) a deschide un curs extraordinar a limbel acegia, se face cunoscut, cA invqAtura el in gimnazie se va incepe Luni in 2 Maid, asemenea in césurile de la 4 pin& la 6 dupe amiasli. cDrept aceea, doritoriT de acésti Iimba, se vor infAtoa mal nainte la numitul, spre a le face cuuoscute conditiile sub care vor putea urma acest curs de invOtAturA.» No. 4. '). Referendarul Asaki, cu raport c,Atre Epitropie din 1832, Septembre 24, propune ck «intro mésurile privitóre ceitre finerea blind randueri i sporirea invéla turi- (or) sl se introducA bilete de dat la mana scolarilor inscri0 pentru admiterea fie-cAruia in anume clas, indicand materia ordinar5, Edil extra-ordinarA. Fiind-ck din nesciintA, parintii imping pe fiii lor a urma materiT extra-ordinare in paguba invètäm6ntu1uT sistematic ordinar, Asaki propune: 1) «La fieq-care aliev al institutulul stipendist, sal scolar extern (afari de clasul elementar)» si se dea in fie-care an de la Directie biletul de urmare la clas, Ma de care bilet profesoriT si nu'l admiti; 2)TotT scolariT sunt datorT a una obiectele ordinare, iar din cele extraordinare pot invOta desemnul, (eel din normi i gimnasiT), care '0 implinesc a lor datorie; 3) NumaT alievil din instituticolarii din gimnasiii aù vole si invete pe rAnd una din limbele moderne, séii dou6, déci aù talanti inceputurT intru acésta.

*) aAlb. Rom.» No. 63, 1832, **) aAlb. Rom.» No. 34, i Mait1 1832. ***) cAlb. rom.», No. 34, i Maití 1832, ****) Dosar No. 20, Arch. Stat. pag. 3.

207

Dupe propunerilelul G. Asaki, prin acestasi referat, sunt admisI sä invete una din sciintele extraordinare, séa din limbele str6ine.

Examenul de semestru de iarnä se nnu la 13 Februarie 1832 in Iasi, cu sciuta solem- Dilate. Aceste examene se fäceaili véra. latà publicatia despre examenele publice din Moldova prin (Alb. rom.» No. 13, din 14 Fevruarie 1832 Ecsam en Erl' ail urmat publicul Ecsamen In Gimnazia Vasiliang, dupe cum In Programi se arètä. Prea Sfintia Sa Arhipästorul nostru, cu inaltul euros si boieriI iubitorI de cultura patrionlor,-aii cinstit acest ecsamen cu a lor fiing,si ail fost martorI sporiuluI, ce, potrivit cu impregiurile, SholeriI ail fäcut intru inv6titurä. D. ve!. Vist. Mihail Sturdza, unul din EpitropY, ati rostit la acéstA Irnpregiurare urmAtorul cuvént «Ca simtirile unel adevèrate mângaefi, ne vedem intrunitI in acest loca, Whit in- végturilor, and astAdI tinerimea are WO dee sémi despre bunele sale indeletniciri, de unde atärni a sa fericire si a pärintilor bucurie. «Indelungatei intristate impregiudrI, de care patria nósträ ail fost certati de la di din urma public ecsamen, ail pricinuit,i moralidsci vitèmare, curmând cursul inv64ä- turilor uneI tinerim1 menite a lucra in cele de obste folosit6re. (Asemenea pricinI siliud pe Epitropie a tine Shólele publice inchise, in deosebite res- timpurI, in curgere de 25 luni, de la anul 1829, mult aú oprit sporirea inv6gturilor. «De aceea ast411 nu se pot infAtosa decát niscaI-va prube care, dupe felul lor, sluji de dovadA de acele ce ar fi putut urma pani acuma, de ar fi fost impregiudrI maI priinci6sei potrivite cu doling EpiiropieT. oPätrunsi de creding, ci pronia, imblâni;liti prin fierbintele rugI a Pre o Sfintitulig nostru Arhipdstor, tintéiul Epitrop inv6gturi1or publice, ni va feri de noae certArl, Epitro- pia are buna nklejde, ci pubidu-se in lucrare regularisirea Shaelor dupi legiuirile noului wdArnént, junimea va putea gäsi inbelsugat izvor de invèlfiturä, si patria mAngiiitóre mulgmitä a jertfi pentru folosul fiilor sèl. tiara Vitt stärile se cuvine a aduce prinosuri a di maI vie cunoscintä pentru cele de fag si viitóre facerI de bine, ce se revarsä din Malta indurare Argustulut nostru Pro- tector, prin organul D. Deplin-imputernicituluI Prezident, acestuT strAlucit barbat, a cäruia pomenire intru nol päsesce in vecInicie.» Semnele de multamirea Cinstitel EpitropiIi AdunArI, aù fost DD-sale Profesorilor o notiä dovadà de a lor sirguinlä, iar premiile impartite pe la ceI mal silitorI SholarY, aft aprins in aceI-l-aln o doring de a se invrednicii ei de asemenea har. In alt articol vom tractarisi mat pre larg pentru acésti materie».

Articolul promis mat' sus, 11 alläm in Alb. roinfinésd, No. 14 din 18 Februarie. Fiind-d nimenea mal cu competing decat G. Asaki, directorul AlbineT, nu putea si dea informatiunI despre scèle, pia la 1832, inregistdm aci intrégi informanunea luI :

208

Statistica invèlaturllor publice in Moldova

«Intémplarile anulul 1821, aü fost adus desfiintarea ramuluY de invèlfitura, a caruIa lipsä ast5.0 Cu intristare am simlit. La anul 4828, ail fost Epitropie cu putinta a aseda de noll Sholile in invechita Gimnazie Vasiliana, in'temeiata la anul 1644, de Domnul Vasilie Voevod. Grele impregiurArT, carI ail inpovorat pe.Moldeva, prin inuoirea ciumeli ivirea holereT, ati nevoit, la deosebite réstimpurl, a tin6 Sh6la in 26 de lunI inchisa, si in acest chip, alío impedicat inaintarea invqaturilor ce se putea astepta de la metodul rénduit de cinstita Epitropie prin paradosirea in limba patrieI, care este acel mal inlesnitor mijloc al sporireT sciintelor. «De atuncea Shóla incep6tóre atí urmat dupi metodul luI Lancastru, cunoscut in lume de cel maT nemerit,i in clasul acela pana acuma ail invètat 411 SholarT, deprin- sléndu-se a ceti, a serie, a num6ra si a rosti Sfintele rugaciunT. «In clasul NormeT, ail petrecut pana astäçll 166 SholarT, invètand ineeputurile gra- maticeI RomanescI, a istorieI, geografieT, aritmeticei, catihisisi cangalla, (formoasa scriere). In clasul Gimnazial, aù petrecut 103 SholarT,i allí invqat SE Scripturai c,ati- hisis, etimologiai sintacsul romanese, limba latina, geografia generalä si a EvropeT, istoria vechia, din aritmetica fractiilei Oecimalele. aPre tanga aceste, ca obiecturl ecstra-ordinare, s'ad invdtat legile, limba elinéseä, Ro- siana, Franteza,i musica vocalä (Gantieul). «In acest de pe urmi curs, aü urmat din cei vechIi ceI noY, la shela incepètere 129, la Norma 47, la gimnazie 29 Sholarl. NumOrul stipindistilor ce se tin cu cheltuiala shelel se1;16tor1 in institut, este de 25 ; alfT 8 sunt eu a ion chelluialä, iar num6rul peste tot din acest an, este 227 SholarI; in cat num6rul eelor ce s'ail impartasit de acest folositor institut se sue de la 1828, pana acuma la 680 tineri. (Pentru paradosirea invqaturilor, D-lor Profesoril aú compus (alcdtuit) cartile elementare si anume: D. S6ulescul, Profesor filologieT, un abecedar (azbucoavnä), Gramatica limbeT Romanesei, o istorie universala si o Mitologhie. D. Fabian Profesor limbeI latine si a GeografieT, o Gramatici Romano-Latinä. si o Geografie, care tóte acestea carri, acuma gata fiind, pe rénd se vor filiad impreuna cu alte de fo/os invdtaturilor incepètóre. cDe mangaere ail putut fi compatriotilor prubele ce ail dat la ecsamenul din 13 Fe- bruarie, din care se aréta, cA sèminta cea semènatä cliqut teta pe un pamént sterp; asemene dove0 marturisese cele ce ar fi castigat tineriT, carI in vremI linistite, ar fi putut urma In gliimnazie invétaturile publice.»

Examenul de vérä s'a tinut in 16 lulie 4832, dupe programul aci urmator : PROGRAMA PROGRAMME de de ECSAMENUL PUBLIC IN GIMNASIA VAS1LIANA, L'EXAMEN PUBLIC AU GIMNASE BASII.1EN A PE SEMESTRUL DE VERA I 832, IULIE 16 JASSY, SEMESTRE D'ETE 1832

MATERIILE CERCETAREI MATIERES

Operatiile LancastruluI. Opérations 616mentaires d'après le systPme de l'enseig,nement mutuel.

209

Din catehisis Catechisme Partea I. Pentru crediniä, 1-re Partie. De la Foi en general, unite de Dieu dans la Trinité. Partea II. Pentru dragosle care Dum- Mérne Partie. De l'amour envers Dieu et ne;leiii chtre aprepele. le prochain.

Din graniatica Langue latine Clasul I. Despre nume substantive Pre Partie. Des substantifs et adjectifs avec adjective cu declinarile lor. leurs déclinaisons. Clasul II. Din etimologie, phrtile cu- Mélue Partie. Etymologie, parties du dis- ventuluI, numeie, pronumelei verburile, cours jusqu'aux supins. impreunh cu perfectelei supinele lor. Clasul III. ThlmAcirea din istoria natu- Partie. Traduclion d'histoire natu- ralä in 28 kepi; cu analis- etimologic relle, analyse étymologique et syntaxe. sintactic.

IV IV Din aritmeticei Arithmétique fractiilor, rädhcina cvadrath, Fractions de fractions, racine quarree, eh- rädacina cubä, proportiile. bique et les proportions.

V V Din geografte Géographie Asia. Staturile : Turkia asiatich, Rusia Asie. Etats de la Turquie asiatique, Russie asiatick Thtaria, Mongolia, Imperia Chi-asiatique, Tariarie, Mongolie, Empire de la neY, Japonu, Ost-India, Persia, Arabia.Chine, Japon, Indes-Orienlales, Perse, Ara- Despre Africa in deobste, despre America bie. De l'Afrique et de l'Amérique en ge- In deobste. neral.

VI VI Din logicet Logique Elementele logiceI curate, pe scurt Aimee des élémens de logique pure et de ale Metodologiei. Mélhodologie.

VII VII Din istorie Histoire universelle Istoria ImperieI Macedonice si a statu- Empire de Macedoine et de Gréce, jusqu'à rilor GrecieI pänd la chderea lor sub dom-leur decadence, et h la domination univer- nirea universalä a Romanilor, de la 360selle des Romains, depuis Van 360 jusqu'à 87 pAnti la 87 inainte de Hristos. avant Vere chrétienne. 14

210

VIII VIII Din legl Jurisprudence Practica judecAtorésa in materia po- Pratique judiciaire en matiére civile. litia.

1X IX Limba Rosianti Langue Russe Ecsercitii din gramaticii. Exercices de grammaire.

X X Limba Frantezei Langue Francaise Ecsercitii din gramatia. Exercices de grammaire.

XI XI Limba Geri-nand Langue Allemande Ecsercitil gramaticale. Exercices de grammaire.

Ambele serbari scolare sunt relatate in Alb. rom.,i anume :Serbarea din Februarie In Alb. rom. No. 12, si aceea din Iulie, in Alb. rom. No 54 si 57 *). Epitropia invitA, prin Albina, pre «Itibitorii de invè(ätua compatriolli staini a fi de fatA /a adstA cercetare si a Mehl a lor impärtäsire until asemenea folositor asepinfint,» Dupe examenele speciale ce se tineati mai multeile, se Mom un examen public general solemn, c,are, in 1832, avu loe la 9 ore diminéta. DAm in anexi **) lista perdnelor earl erati invitate in 1832 la solemnitatea din lulie. Numele din listi vor ar6ta starea generalä a societitei moldovene VI cum G. Asaki auta si o intereseze la mersul invètaméntu/u1 public.

In urma examenelor din Iulie 1.832, de la saele din Iasi, Mihai Sturdza a adresat referendarului scfilelor G. Asaki o scridre, prin care arétä satisfactiunea sa de progresul constatat,i intlintézA un premifi de 1.000 lei de acordat la trei cei mai buni scolari, in 3 anT consecutivr. Pentru 1832, acest premifi a fost cfistigat de Alexandru Costinescui alti duoi. Reproducem scrisórea lui M. Sturdza, care se pästrézA la dos. No. 18 curent, arhiva Sta Lulu!, fila 2; mai reproducemi darea de sérnA de pe examenele din Albina romanéscA de la 21 Iulie 1832 "1.

Asemenea resultate dobéndite de liceul Vasilian, lndemnail pe Asaki a nu peardä din vedere creatiunea at mai curénd a invAtAm6ntulul superior, carele sä justificei titlul pompos de Academie, prevèdut prin Regulamentul organic.

*) Vedi anexa de la acésta pagina. **) Vest( anexa la acéstii pagina. ***) Vesli anexa la saga pagina.

- 244 -

(iu acest scop Epitropia, cAutet personalul profesoral pentru asemenea curstirI supe- riére, incá din Februarie 4832. latí o publicatiune a Epitropiei, prin care, pentru Academia ce are a se infiinta la Iasl, cere sé se presinte cincl profesori de diferite sciinti si limbe :

PUBLICATIE AVIS

EPITROPIA NVÉTATURILOR PUBLICE IN LA CURATELLE DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE PRINTIPATTJL MOLDOVE1 . EN MOLDAVIE «Crescerea si InAtAtura publicA a tine- L'éducation de la jeunesse, entravée en rimel, intArsliatA in Moldova din nefavo-Moldavie par les événements, devient aujour- risAtére intAmplärl, aii ajuns a fi astAr1d'hui l'objet de la plus vive sollicitude des obiectul cei mai vil* doriri a pärintilor sipareas et de tous ceux qui sont animes des a tuturor ce priesc fericirea Patriei. Ase- sentiments du bien public. léméntul noil al térii ail häräzit acestui Les nouvelles institutions du pays, en al- ram inseninatoriù mijléce ctiviinci6se silouant A l'instruction publique les moyens intelepte puneri la cale. convenables, statuèrent A cet égard de sages dispositions. Spre infiintarea unor asemene m6surl, Pour pouvoir mettre A exécution les mese cuvine a se intrebuinta barbati Cu te-sures y relatives, la Curatelle réclame aussi meinice sciinte, si inzestrati ca insusiri cela coopération des hommes instruits, qui aii putut cAstiga numai la locurile unden'out pu se former que dans les pays, oil de demult se afta statornicite Instituturileles sciences et les arts sont depuis longtemps de lnv6tAturd. cultivés. Drept aceea, Epitropia face obstesce si A cet effet, la Curatelle de rinstruction la top cunoscut: a la Academia ce are a publique en Moldavie, porte A la connaisance se infiinta in las!, sunt inca vacante ur- des hommes versés dans les sciences et les mAtòrele ciad posturi de profesorat arts, que l'Académie, qui doit étre fondée A Jassy, offre encore cinq chaires vacantes, savoir : Profesoratul de filosofie, logicä, me- La chaire de philosophie, logique, mé- tafizick eticA si dreptul natureT, Cu léfdthaphisique, morale et droi t Daturel; les émo- de 200 galbeni pe an. lumens de cette chaire sont de 200 ducats d'Hollande par année. De sciintele matematice-teoretice, de Celle de la théorie des mathématiques, fizia teoreticA si experimentalk chimie,histoire naturelle, physique et chimie théo- istorie naturalk Cu lefa de 250 galbenirique et expérimentale, aux émolumens de pe an. 250 ducats par année. De sciintele matematicei practice, de Celle des mathématiques appliquées, géo- geometrie, arhitecturl civilk idraulickmétrie, arpentage, architecture civile, hidrau- mecanica faceret drumurilor si poduritor fique, mécanique et construction de ponts cu léfA de 350 galbeni pe an. et chaussées, aux émolumens annuels de 350 ducats. De economia ruralA (a cAmpului) cu Celle d'economie rurale avec toutes ses tdte pArtile ei,si veterinäria (doftoria vi-branches et l'art vétérinaire, aux émolumens telor), cu lérá de 200 galbenT pe an. annuels de 200 ducats.

212

Top acqtia, afar& de insemnatele Les professeurs, outre les connaissances cuvine si scie limba rominésci ci-dessus indiquées, doivent connaitre le latin latini. et le valaque. 5. De limba-qi literatura frantezi, cu 5. La chair& de langue et de littérature Mfg de 300 galbenl-pe an. francaise, aux émolumens annuels de 300 ducats. Pre ,lingi aceste, DDlor profesoriI vor Indépendamment des traitemens, MMrs les avea in Academie, locuinti, lemne de foeprofesseurs auront dans rAccadémie :loge- luminare. ment, chauffage et éclairage. Ap dar, aceI cu temeinice sciinte, in- Ceux qui ont des connaissances solides semnate pentru fiesce-care profesorat, vorrelatives à chacune des chaires désig,nées, impirti0 Epitropiei In scris cererea ion,pourront s'adresser à la Curatelle de rins- adiogénd copiI legalisate (intärite) de a-truction publique à Jassy, en communiquant testaturIi vrednice de creslare recomen-copie légalisée de leurs diplomes, ainsi que datil, precumi óre-c,are probe- literare,d'autres attestats dignes de foi, où des pro- Beg dovesh de implinirea insircinfirilor po- duits littéraires et certificats de gestion d'un trivite cu a lor sciinte, prin care si seemploi constatant leur état, et qui viendraient peltä adeveri-cerutele insu0rI. rappui de leurs concours. NumaI dupe plinirea cerutelor conditiI, Ce n'est qu'après avoir rempli les condi- don i toriI a se aqe0a in;acésti.téri de os-tions voulues, que les candidats désirant s'é- pitalitate, vor primi r6spunsul EpitropieT, tablir dans ce pays hospitalier, auront de la 0 &mind inchierea tocmeleI, vor lua part de la Curatelle une réponse definitive, banI pentru cheltuiala drumuluI.» et, à la suite des_engagements arretés, il leur sera transmis des frais de voyage. 58 Février Ia0, 18 Februarie 1832: Jassy, le Mars 4832. (Iscalit): Veniamin, Mitropolitul Suce- (Signe): Benjamin, Métropolitain de Mol- ve i Moldovd. da vie. Vornic, Constantin Mavrocordat. Le Vornik, Constantin Mavrocordate. Vel-Vist., Mihail Sturdza. Le Vistiar, Michel Stourdza, Ministre des finances. IntocmaI dupi original, Pour conforme:h l'original, Aya G. Asaki. L'Aga G. Asaky. Referendar invèliturilor publice. Réferendaire-de rinstruction publique.

Regulamentul organic, precum am vislut, prevedea un statut special pentru scelle. In 1832 acel statut fu redactat. NoT reproducem in anexi Regulamentul instructiund publice din Moldova 0 chiar in limba francesi, cum a fost presentat luI Kiseleff inainte de finea lul Martie. Acest regulament confirmi existinta uneI Epitropll compusi din treI membriI, carI aii un vot legal deliberativ. Epitropia regulézi partea sciintifici, administrativi, a politid interióri a sc6lelor publice 0 private, incaski veniturile, fixézi budgetul anual, numesce impiegatil, profesoril personalul scòlelori iI destitue in cas de neimplinirea datoriilor lor. Epitropia regulézi cursurile lectiunilor, priveghézi redactiuneai privighérea operelor dementare 0 ingrijesce si introduci in pa artele folositelre.

*) Vest! Dos. 29 curent (arch. Statuld). Ve41 anexa.

213

Direcliunea speciali a instrucliuna publice este incredinfati referendaruluT, séti directorului numit de Epitropie. Acesta are vot consultativ in desbaterile EpitropieT si este seful cancelarieTi execu- torul disposifiunilor EpitropieT. Referendarul priveghéza pe profesor! cum indeplinesc datoriile. Pentru acésta in- spectézi scolile din IasT in fie-care çlii presinti EpitropieT raport lunar. Inspecliunea sc6lelor din provinciT este incredinfata comitetelor speciale. Va mal existe si un Comitet Academic din profesoriT Academia, dupa Inffinfare ; de o cam-data va fi singurul profesor ce exista (cel de drept), duoT profesor! din claseleurna- ni6rei unul din clasa normalä. Presedintele acestuT comitet academic va fi referendarul. Intre atribufiunile acestuT comitet, regulamentul pune revisiunea manuscriselorcom- puse, séii trad use pentru scélele elementare; Studiul limbei romanescT, alegerea neologismelor indispensabile, silindu-seotea aceste cuvinte sa fie feicute dupe spiritul timba: moldovenesci §i in mod de a putea fi adop- tate de majoritate ;» Disciplina din institut Recompenselei pedepsele scolarilor. Comitetul academic presinta Academia raport despre Une lucrarik luT.

Acestea sunt organele de administrafiune a scòlelor Moldovei dupe regulamentul noii pregatit in Martie 1832. Tata acum i disposifiunile esenfiale relative la sea!: Sectiunea a duoa tratéza de scoll; la art. 12, se aréta carl sunt scolile existente: gimnasiul Vasilian, alaturea cu el un institut provisoriii pentru crescerea fiilor impiegafilor si a copiilor arad, Ose scoll elementare la Roman, Hui, BotosanT, Bérlad, Galas! si FocsanT, un seminaritt la Socola pentru formafiunea preofilor. Pe langa acestea se va zidi o Academie si lana ea un institut pentru o suta de copiT de impiegafT si o casa de educaliune pentru fete. Dupe infiinfarea Academia institutul Vasilian, va rémanea sal& elementarä.

Programa gimnasiuluT Vasilian coprinde :o clasa elementara, una normal&i patru clase de umanitälT. In clasa elementar& in timp de Ose lunT se va invOta dupe metoda mutual& :lectura, scrierea, rugaciunile, numerafiuneai memorisafiunea. In clasa normala, al aruia curs va fi de 2 anl, se invéfi primele cunoscinfT dupe cartea ad-hoc, catichisul, dupe cartea tiparita la Mitropolie, prescurtare de gramatica romana, cele patru regulTi aplicafiunea Ior practica, extrase din cursul de matematicl a luT Re- zout, tradusa de D. Aga Asaki, demente de geografie generalai cunoscinfa chartelor, extrase din geografia 1111 Stein, traduse de profesor Fabian, cunoscinfa liierilor, scrisórea si lectura latina.

Aceste materiT se vor Inväla provisoriù pe manuscrise aprobate de Epitropie, päna se vor tipari carfile elementare. Scolile din judefe se compun asemenea din o clasa elementara si 2 normale pe 2 anT de çlile dupi instrucliunile speciale ale EpitropieT.

Programa gimnasiuluT compus din 4 clase, durand 4 anT, coprinde materiT ordinare extra-ordinare.

21.4

Materit ordinare aunt: catichisul, gramaticai sintaxa romanésca, gram. si sint. elem. de ist. univer., elem. de matematict, elem. de retorica, elem. de poesie, elem: de

T6te aceste materit se vor preda dupe manuscrisele aprobate de Epitropie, dupe orariul intocmit de comitetul profesorali aprobat de Epitropie. Materiile extra-ordinare sunt : limbele elenica, francesi, ruséscaiermana, desemnul topografic, cunoscinta practici a coduldi civ. Moldovenesc. Scolarit din gimnashl pot urma unul ség duo6 din cursurile extra-ordinare, déca talent 0 timp.

In sectiunea III-a regulamentul se ocupa de internat provisoriti asqat la TreI-Erarcht. Vor fi dou6 felurt de bursiert :21. vor fifeciort de impiegalli vor locui in catul de sus (I) 0 in catul de jos vor fi primitY 40, de parinfi orfant, BM de paring Barad. Primirea va fi de la 7-1.5 ant. Primirea fiilor de functionart se va face prin tragere la sortI. Functionarul care a do- bdndit sortiul bun, pote ceda dreptul acesta fiulut altuI funcionar. Bursieril de paring grad se aleg prin concurs dintre scolarii claselor a II-a 0 a III-a. Urmézi apot regult pentru administratia launtrica a internilor. Noroc ca pentru a sta- bili mal plastic diferinta dintre elevit III de functionarIi stipendistI grad, legiuitorul n'a hotarit si o hrani diferita La 15 Aprilie, Epitropia (Veniamin Mitropolitul 0 Canta Logof.), dispun cA aspre a se putea lua drept temeiti in lucrare regulamentul alcatuit, comitetul scolastic va pofti pe D-lor Pach. Damaschin Bojinca, Dr. Cihac si pe D. doctorul Cuciuran, carI impreuna cu mfidularele comitetului si fad observapile cuviinciése tntr'aceea ce s'ar &Inge de mat nemeyite intocmid,i ceea-ce vor socoti de cuviiniai neapärat pentru adaogire, scidere ski prefacere, si "si dea socotinta osebit, care se va supune Epitropiet spre regularisire").

In virtutea acestut regulament, populatiunea internatuluI in Septembre 1832, se pote vedea din anexele de la acesta pagina **). Deja mal in urma am arètat ce avea de revoltator divisiunea scolarilor in alievii stipendistl. Tot acolo am arètat cum din alievI ¡fad esit aprelpe nicl un barbat de Deanne ajutii curn din contra piont al cultureI nationale in telte dtrectiunile aú esit dintre sti- pendistI.

NumaI la 23 Decembre 1.832, Epitropia pasesce la infiintarea nouluI comitet academic, in conformitatea nouei legi a scélelor. Acest comitet se compune din : referendarul G. Asaki, ca presedinte, profesorul de legI Flechten.macher, duoI profesorI de gimnasiti : G. Seulescu si V. Fabian 0 un profesor din normi Iconomul Constantin loan.

Scélele cu internatele, precum le vèrsluram, pe anul 1832, traesc din venitul hotarit pentru invèlatura publica din Moldova pin art. 419 din Regl. org. Acest venit era fixat la 200.000 let din Visteriei Oeciuiala de la lefile functionarilor civil!.

*) Dos. No. zo curent, pag. 25. **) Veip anexa.

215

Din efemeridele scolare ale anului 1832, aducem aci urrnatewele : (NO eel din invechime obiceitt, junimea sholastica din EA ad plinit eri, la ajunul Duminicei Floriilor, pregatirea evlaviiisei terimonii urmate intru aducerea amintea in- trärel Mantuitorului nostru D. ¡sus Hristos in cetatea Ierusalimului. Sub povaluirea DD-sale profesorilor, pasind dupi steagul Gimnazial tinerii, in skull rénduite, aii plecat la 9 diminéta din Gimnazie Ma Biserica St. Nicolai, vechea Catedralä a CapitaleI; aid, din mana Sf. S. Par. Catihetului si a clirosului primind fies-care On& un stalpar, cu asemenea orinduiala s'ail dus la Mitropolie, unde dupa Arhipastorésca bine-cuvéntare a Prea o Sfintiei Sale Par. Mitropolitului, aii depus aceste ramuri, care astayli s'all Impar- lit intre evlaviosii crestini» *).

S'a proiectat in 1832, infiintarea unel scoll militare pentru Moldova, proiectul acesta, pe 38 de pagine, se OA in Dos. cu No. 27 din 1832, de la arch. Stat. Nu schn lug pentru ce nu s'a realisat acest proiect.

Invétiméntul privat la 1832, continua a fi dat in pensionate private 0 de catre guver- noel, en genere francezI, prin casele boieresclo. In Ora muntenésca Ebria schlelor incepea a nu prea veden ca ochi bunI invètaméntul privet, mal ales pentru cursul secundar. Pe and cu Atka energie refusa luI Vaillant introducerea unui curs secundar in limba francesi la internatul de la"St. Saya, pe atunci Eforia fu chiamatit a se rosti si asupra altei cereri de scála secundara privata. A. Sarail, pastor luteran, prin suplicä eätre presedintele Kiseleff, cere voie sa deschiyia soil& privati in Bucuresci. Suplica lui e trimisi la Eforie, care o comunica consiliulul sc6lei din St. Saya.. Acesta propune a nu se da voia ceruta, de óre-ce Statul are sedle. Consiliul e de opiniune ca Sarail sa deschida maI bine un pension de fete, déci insa Efo- ria nu are de gand si intocmésca Masi o asemenea so% publick In ori-ce cas consiliul pretinde si se impuni la fie-ce sc6la privati ca «Limba patriei sä fie domnittire, ea pre dénsa mai antOiti Inv61And'o, printeensa sä se invete cele-l-alte sciinti si limbi straine... Religia si moralul sä fie cele mai de cipetenie..., Catechismul sa se invete dupe dogma rèsärituluI in limba patrieis ").

La Iasi continua big a existe pensionate importante ca ale lui Victor Cunin, Chefneuf Lincourt, Bagarre, etc. "").

Sceda provoca, direct séti indirect, o miscare nu numai literal* ci 0 nationala. Din acest an, vom raporta un curios episod proprig a documenta acésta, cum 0 inso- lenta cu care inca se purtail cati-va calugarl greci fala Cu romanistnul in desteptare. Cine p6te sa'sI inchipuiasca ca acum 59 ani se petreeea in biserica romanésca din Iasi

*) Alb. rom, No. 27 din 3 Aprilie 1832. **) VeslY dosarul No. 1.677 de la archiva StatuluY. ***) La'examenul de la 1832, afigm premiatI la acest institut pe eleviI: Mihail Kogillniceanu Grigore Studza, etc. (VedY Albina romanéscit din 1832/ Pe pagina 24$.

216 de la Trel ErarchT, scene sèlbatice ca acele carT preotil grecI le fac si astadI in bisericele din satele romanesci din Macedonial Egumenii grecI de la acéstä biserica impiedica cu amenintare de bataie si isgonire pe orI-cine cerca sä citésca Apostolul si Evanghelia macar In limba romanésca. Tata unele acte ocasionate de asemenea necalificabile purtare a popilor greci. Le extragem din condice lucrarilor comit. academic, de la Dos. No. 18 curent, (arch. Statului), fila 613 si 628. Jurnalul No. 3 «In urmarea cererel din partea tinerimei si a personalulul scolastic, ca in biserica S-tilor Tm! ErarchT, fiind si biserica scéleY, sa se citésca mal ales Apostolul si Evanghelia nu numaT elinesce, ci si romanesce, spre intelegerea tinerimei ascultatiire aicea Sfintelor rugaciunI, impartasindu-se rugamintea catre S. S. Egumenul acestei monaslirT, numitul aii dat rèspuns, a S-tii Tre'l Erarchi, fiind monastire grecésca, vointa sa este a isgoni cu tottil din acésta biserica cetirea in limba patrieT. Deci iudreptandu-se rugamintea tinerimei si a personalulta catre P. I. Archipästor, a sa parintésca ingrijire de mantuirea cuvéntat6rel séle turme a bine-voit a indatori pe numitul egumen de a implini drépta si cuviinci6sa rugärninte, punénd la cale a se ceti in limba patriel", drept acésta in ajunul epifanieI DomnuluT, unul dintre scolarT mergénd sa citésca paremiile, parintele egumenul cu °carä rail interit din mijlocul bisericel, orânduind a se ceti elinesce. De acésia insciintandu-se D-luT profesorul G. Seulescu, insarcinatul cu supravegherea si polilla din launtrul, aii indatorit pe D-lor pedagogil scedel,ca maI mult si nu lase pe verT-unul din scolarT A citésca la biserica in fimba romanésca, spre ferirea uneI urmarI scandal6se. In ;liva de S-ta Epifanie, aflandu-se top' al sedal la biserica, dupe aniarea trisaghiuluï, unul din scolarT, indemnat de preotul bisericeI Neofit, nu se scie dupe a eta punere la cale, se infátiséza cu Apostolul in mijlocul bisericeT, la care parintele Egume- nul sarind din strana turburat, dupe ce cu amenintari a alungat pe scolarl si ati ortinduit pe unul din grecii s61 si citésce numaT elinesce, tot inteacésti vreme, intorcèndu-se catre D-lui prof. Seulescu, ce sla aprepe in strana, 1-ail Ois in glas mare :... (Lipsescil vorbele grecesci). §i ceea-ce covèrcesc.e, precum s'ad oblicit, egumenul a fost oranduit pe vre-o patru din 6menii s6T, ca de va mal cuteza vre-un scolar sa se ispitésca a ceti cava romanesce, Cu necinste se A scdta pe tot personalul afara din biserica, rara a privi d. asemenea l'apta atacarisesce dritul si cinstea natiei si vatami folosul mintuireT sufletesd, a nu ingfidui si se citésci in limba patrieT, maT Ortos Apostolul si Evanghelia, care se pote maturisi de tot poporul bisericel si insusi preotil slujitori,clirora cu amenintare le poruncesce si nu gvarsésca S-ta Leturghie in limba patriel; iar de alta parte atacul ce ati fficut pers6neI profesorulta prin sus arètatele cuvinte si amenintiiii, Comit. scolastic cu cinste raportuind prea cinstitel Epitropil, se relga a se face cuviinciésa punere la cale pentru a se urma cu cetirea ApostoluluT si Evanghelie la Sf. Leturghie, dupe orinduirea P. I. SI. Archipastor, el precum poporul, de asemenea si tinerimea sa se adape din invètitura S-telor Scripturi intelese si tot o-data a se face satisfactia cuviincielsä atacului facut de catre S. S. P. E- gumenul, si punerea la cale a nu se mal intémpla asemenea scandal6se urmirT din partea S. S. Catre acestea se r6gli Comitetul ea S. S. Sachelarul loan prof. clasului normal, socotit

217

si ca un capelan al sceileI, sä se invoiascä a sluji, ca pentru tinerime, S-ta Leturghie, micar la a duoa Duminic5, in biserica acésta Ianuarie 1833». Ce timpurI ! Ce asem6nare cu ceea-ce acum se petrece in Macedonia! Dar eVicit amor patriai»la 1832, s't tot asa va invin.ge romanismul si in Macedonia! De asti datà limba rominä va avea in ajutorul el un putinte factor : «cartea», mereil 'Inmultità de la 1832. Miscarea Merar& o aflAm represintali prin urmAterele opere apá- rute in cursuI anuluT 1832, in diferitele provincil române : «Dasceil pentru timba francesa» D. I. G. Gorjan «Anteiele CIPIOStinte de litera fi de ida, pentru fin. erimea scalelor incepatare» de G. S6ulescu, (Iasi). Geografia, gramatica romeméscei, aritmetica, dupre metod (pedagogie,) de G. S6u- lescu si V. Fabian. NB. Acesta este un manuscript oficialmente adoptat mal apoI de Epitropia invèptu- rilor publice din Molduva, cu resolutiunea din 15 Septembre 1835, ca dérisul sä servéscii pentruparadosire pe la scólele finutale.) Acest manuscris se afti in biblioteca centralli din IasT.

In Reglem. scedelor din 1832, s'ad vèçlut mal multe de aceste manuscrise didactice aprobate de Epitropie, câti unele cArtI elementare Anticele romanilor acum ântdia órä romelnesce scriscde Damaschin Bojinca, (Pesta). Istoria Imperial rosiene a tul Ivan Caidanov, tradusa de Aga G. Asaki, (2 volume las». (Enhirid, adecei mánclnic al provoslavnicului Christian» in grecesce de Alexandru Sturdza, traducere de Alexandru Filipescu, eforul scólelor Vahahid (BucurescI).

*) Alb. rom. No. 6o din 1832, publica acest avis : In§eiintare Literarie (Lipsa cartilor elementa,e sal 1ncepdt6re in limba patrid,este una din celesim;itCre pedid care oprise pana acuma sprirea tnvtItturif. Spre Intampinarea und as-menea neajuns, s'ad pregatit clrle trebuinciase care pe rand se vor tipari Aceea antditi esitit la lumina, este : (Intiele eunoscinie de litere §i de ida. pentru tinerinra shélelor ineepet4re, compusit de D. G. Sdulescul'profesor filologieT In gimnazia Vasiliana, coprindand abetedqrul,rugaciunile,datoriile sholarilor.Despre timpurT, elernente, pamantul, sotietatea, naOile cele vechY,natia romanilor, fabule, semtentiT, constelatiunT,tabla pitag ,rici alte tndeletnicitóreifolositorealcittuirtCartea acésta, tiparitti In tipografia AlbineY, se cillui acolo legata In pret de 5 le! exemplarul. Albina Romanéscit, No. 84 din 23 Octombre 1832: Epitropia Inv'étAturilor Publico 41. tPretuind tate cele cate privesc catre tnlesnireai tnaintarea tnvtliturilor folositare ce sunt temeiul fericireY §i a tndemanareY, Epitropia, Cu multamire ad primit harazirea de cincT-sute numite CunoWntele Incep6tóre, care D. Aga G. Asaki, sh6lelor ad adus spre a se tmparti copiilor sitracT doritlrT de tnvallitura, din E§!,i acelor din sh6lele tinutale. cDecY, randuind a se trimite pe la sh6le cate un numgr de acele clirtT,spre tntempinarea de catahrisis, Epitropia ad randuit a se tnsemna pe titlul carteT cuvantul«Gratis»(In dar), cu carel aceT sholarY le vor primi ara nicT o ciare.

218

aAritmetica lui: L. B. Francoeur) tradusä pentru scéla din S-t. Saya, de I. Eliad, (BucurescI). aEliezer i Neftalies poerni tradusa din Florian de Gr. Alexandrescu, (Bucuresc». 2 Calendar pe 1832, de G. Plevianu».

0Epitropia scélelor urmarea si ea inmultirea operelor didactice, insarcinand cu traducerea lor dintre profesor!. Asia gasim in dosar No. 21, (archiva Stat.), rèspunsul catre directia invätaturilor publice, al profesor. V. Fabian, din 1832, Februarie 25. Directia l'a intrebat, in 19 Februarie, de se insarcinéza a traduce din latinesc,e cartea de teologie numiti :cOrthodoxae orientalis ecclesiae dogmata». Fabian slice:

Eforia scedelor insasT, impunea sarcina de a se ocupa de lirnba rominésca. loan Eliad publica in Curierul roman din Maiù 1832, articole despre limbai inceputul ro- mänilor, articole memorabileearl vor provoca studiT analoge in Moldova si in Ardeal-).

*) Alb. rom. No. roo din 18 Decembre z832. **) Vesti articolul luT Eliad ta anexa de la acéstli.

219

La aasta datä se ocupa cu gran.aticai iecsiconul romanesc patriotul boier Vornicul Iordache Golescu. Cupetitiunea din 15 Octombre1832,citre Eforia salelor, Golescu 'I presinti manuscriptul gramaticel cu titlul «B5garI de séma asupra can6nelor gramaticesch. Damin anexa in fac-simile dupe original acésta pelitie Inca necunoscuti Lecsiconul romanesc IncA '1 avea gata boierul Golescu, dar n'ail voit dea EforieT, hotarlt fijad complecteze cu explicatiunea In grecesce a vorbelor romanese. Golescu dedica lucrarea sa patriotica luI Kiseleff, terminandu-sI dedicatiunea cu ver- surI ""). Eforia scélelor cu adresa No din1832,Octombre, Ian& pre Vornicul Iordache Golescu, dar '1 cere manuscrisul pentru al supune uneI prealabile cercetdd la o comisie de profesor!, conform regul. not. Lucrul, se vede, rèmase baita,acIGramatica luII. Golescu nu se tipari de cat 8 an! maI tarliti, la 1840, la tipografia lui Eliad, cu spesele propril ale autoruluI. Prefata opereI luI Golescu, coprinde o constatare, care este si o judicilisa critici a mis- carel literare din1832,cum si o frurnelsai profetica propunere. Golescu constati, ca auna din impediarile spre inaintarea Umbel romanesci, este si «acésta, adeci acésta limba, vorbindu-sa in téra Romanésa, in Moldova, In Basarabia, in «Bucovina, In multe partI ale Transilvaniei si in Banat, nu se graesce prin tsíte pärile «tot intr'un ci cu 6re-care deosebire, cum eel din Transilvania multe cuvinte ne- «regulate, le fac regulate, slic6nd : meow, mane!, mama, in loe de: md ndnc, manand, amananca, precum Oicem noI.i moldoveniI Kicior, kiept, in loe de : picior, pept esepte in loe de sépteialte asemenea la multe pirri. Cum si la scrigre fac óre-ce adeosebire, scriind uniI cu slove/e cele vechI rominesci, aItil cu slave latinescI,i alfil «prefeiandu-le in chipul slovelor rusesci, iar cel mai mull!, o amestecatura din tóte.» Ca si inceteze asemenea babiIonie, Iordacbe Golescu propine facerea uneI gramatice unice pentru toll rominiT. Cine s'o fad.? eAcésta socotesc a cu mare inlesnire s'ar gvérsi, and din fies-care tèra (unde se «graesce acésta limba), s'ar aduna la un loc ate unul, ski duoI din ceI mal inv6tatI pro- efesorI ai salelor de sciinta can6nelor gramaticescIi cu totiI intr'o glfisuire ar canonisi esi gramatica i slove obstesd, silindu-se ca si cuvin telesale adua at va fi prin putintä, «la o regula, a lipsi neregularitatea lor,i slovelesit le asemeneze cu cele latinead, ce «aunt slove obstescl 0 ce coloson vor lasa spre pomenirea lor cd ce se vor intrece «a imbratisa asemenea lucrare pentru patria lor I»

Ceea-ce la1832visa marele vornic Golescu, s'a realis.at prin infiintarea Academid romine, cu membri din telte lerile romine

eCurierul romlnescv nu e prea multamit cu sprijinul di publiculì anun[a déci nu va afla mal multI abonatI va taceta. Tail ce Oice loan Eliad cu desperare in jurnalul sAli pentru a doua érli '"):

*) VeslY anexa de laRasta.pagina. **) Idem, idem. ***) cAlb rom.a, No. 102, din 29 Decembre 1832.

220

((A doua éra redactia «Curierului romanesc», me face cunoscut cinstifilor .prenumerantl ca, cap* doresc, ca sa nu inceteze pe anul viitor acésta fOie, s'A bine-voiascA a insciinta cel mult pana la 20 Decembre, cu bite ca este prea tarditi. «Ar voi redactia sa se margines& numaI Cu acésta mica insciintare, farä sa mai faca niel o alta cercare, dar socotindu-se drept dat6re a face odata cunoscut, ca acésti gazeta este a Natid, al caria Orlai numele de «Curierul romanesc», face o mica insemnare, ca de va lasa napa EA cada acest inceput, ce a fosti va fi o §c61ä, ea 's1 paräsesce lucrarile sale. Napa la inceputul CurieruluT dicea: NoT nu avem gazetä I si iarasI Napa va dice: NoI nu avem gazeta. Redactia este un om, si a fficut mal mult de cat pite un om spre sprijinirea el. Curierul este fapta luI, ce a inflintat'o, ca sa dic asa, din nimica, ad bote- zat'o de la inceput cu numele Natieï, aü inchinat'o eli a lame() in trufia el ca sa o crésca. Ca(,14 acum, desflinieze se si rámaie nume pomenirea I «Curierul in 4 anI aI sé1, a arátat românilor ce a fost si ce este gazeta ; printr'o prescurtare de geografie a pregatit pe cititorI a intelege cele ce:1i se vor vesti, facéndu'l a cu- l'Asee impáratiilei stapanirile lumeY, cum si felul lor de ocarmuire. A introdus pe romanI In relatie cu intémplarile lumeI, fäcut a bine un sir de cele intdmplate, fá- cut sa cuneisca ostenelile celor ce aù asudati muda pentru naintarea lor. Glasul luI adesea a fost rásplatireai cununa faptelor celor laudatei pedépsa, sed osan& faptelor celor rele. El insarcinarea sa a sávirsit'o. De nu va me fi trebuincios, el cu sférsitul anului va sfdrsii alergarea sa, va Oiee adio,i pede maI fallid sub alt nume va fi mal bine primito

aAlb. romanésca» din IasI pare ca in erge mal bine, din respectul financiar. G. Asaki cérca a dobéndi i inlesnire in privinta censura El cere vice-presedinteluYsfatuluI MoldoveI, ca jurnalul sáii sa fie censurat de catre Epitropia scellelor. Sfatul in 12 Ianuarie 1832, a aprobat cererea si a supus'o incuviintareI Generalului Maior MircovicI, inca in 15 Ianuarie cu rapof tul No. 77. Acesta a dat aprobarea sa sub 197, in coprinderea urmatóre : elThindu-má Cu socotinta acestuI sfat pentru aceea ce se atinge pentru insarcinarea EpilropieI scedelor cu censura eAlb. rom.», eü puiri inain tea SfatuluI administrativ ca se corespunduésca cu cine se cuvine pentru acest predmet, luándu-se drept temeiii a cen- sureI instructia data de D-nul plenipotent DivanuluI implinitor, care instructil trebue se afle in delele incredintate Sfatulul administrativ.» '). Nu scim décA pana in fine, G. Asaki a invins resistenta ce pare ca o da la Mircovid in privinta InlesnireI censureI.

In directiunea artelor, avem de inregistrat unele informatiunI pentru anul 1832. Architectura ii pictura se incérca a produce cate ceva, care pe atuncl se parea lucru mare. Architectul Fraivald construesce casele din IasT ale Vist. George Roset Rosnovanu. De S-tu George se inauguréza acest palat printr'un bal, in care societatea Iasani proba muscalilor cum ca nu este asa de barbará pe cat o credéi1 in Europa. In cuprinsul caselor acestora fiind si un paraclis, fu zugravit de pictorul Balomir, un ascedent al mult cunoscutilor farmacistIi doctorI cu acest nume.

*) Dosarul No. 26 curca din1832,Arch. Stat.

221

Camerile ail fost insl zugrävite de artistul Stavsky de care am fficut deja mentiune in urmA ).

La Bucuresd Walstein face portrete in uleitii preda desemnul. In Iasi G. Asaki este si el un patron zelos al pictureT. Prin tipografia sa privilegiatä de Stat, Asaki imbunala- tesce in cat-va iconografia national& din carp% In curdnd el se va gandi la crearea chiar a uneT clase de picturA.

Clasa de music& vocald intlintata la anul 1831 la Vasiliana, continuà a existe si vom afla resultatele eI la examenele generale din 1833 ''). Concerte in salrme private incep a fi ascultale cu placere. 'aid dupe «Alb. rom.» No. 70, din 4 Septembre, o dare de sém& despre concertul din 31 Augrust a cantAreleIDana Esse cuconcursul liff Hefner, capelmaistru bandeT moldovene si a unor dilelantI sträinI :

«Academia musical& de instrumenturi si de cantare, facia Miercuri 31 August, in casele D-lul Spat. Vasilici Beldiman, in fiinta und adunOrI alesei iubitóre de armoniósA indeletnicire. Madama Esse a infiintat si aicea laudele cari ail propasiro din prile sträine, iar acuma de curénd de la Bucuresd. In cantecele sale, Madama Esse a arnat ceca-ce 'Ate un glas bine organisati indeplinit cu mäestrie prin metodul musiceI Europene. Curätia, usurAtatea, virtutea si armonia versuluI räsunator, aù adus mirarei pläcere ascultAtorilor, din earl unii, de si nedeprind cu musica liana* n'ail putut rèrnane ne- simtitorI in misllocul unel armonii, care fermed simtirile nu numaI a omuluI ci si a fia- relor, precum. mitologia slice :

«De cAntarea lui Orfeos, muntil TrachieI s'umplea, a§i de sunetul cel dulce, crude fiare se'mblanslea.

«Care poetica cimilitura insemnézA, cA muzica imblanslesce naravurile 6menilor, '1 face simlitorIi politicitr. «Mal cu sémO aria lui Belini, din opera «II Pirato»,i variatiileluILafon, le-aft cantat cu asa mAestrie, in-cat une-ori semana organ, alte-orI privighetóre, care, cand rOvarsA primdvéra rind armoni6se insufletesce natura cea mutg, si destéplA sunetul lui Eho, prin carele 41 rèspunde insgsI laudele sale. In partea instrumental& a contertuldf, Domnul Esse a canlat pe viórA cu dibAciej cu sentiment ; asemenea i Mademoazela Esse, in dueto cu a sa mar* ail vädit bune inceputurI in muzica vocala. In a lorbuná-vointa D. Hef- ner, capelmaisterul bande! moldovene, D. I. Cernevschi, D. Maersi D. Verner, ca dile- tantY, aù impreunA lucrat, cu talentul lor, spre a face placuta acésti Icademie, a caria inoire este dorita de toff iubitorii de armonióse petrecert «Spre indeplinirea placuteI petrecerl, lipsea numai paméntésca banda militare, care de datoriile slujbeI s'ati impedicat astO data a veni spre cantarea uverturilor prin afisul con- tertuluI insemnate».

In Bucuresd, loan Eliade, cuget& sä infiinteze leatrul romanesc. In No. 2 al Curieru- luI rom. din 1832, el declara, cA impreun& cu familia sa si cu prieteril, gag hotarit de duo6 off pe Irma a se sui pe scenA, (a parastisi pe teatru) in limba romanésca, pentru

*) a.Alb. rom.s din1832,pag.i32 **) eAlb. rom.s din 1833, pag. 1z7.

222

ajutorul scolarilor sarmanI». Eliade anunti eit se pregitesce o tragedie in versurI, f6rte cunoseuta, intitulatiFanatismul», unde ffind lipstt de o persona care sa fact( pre Zeid, se di de scire, ea cine se simte a putea face acésti roll, si se aréte la redactie. Nei acksta persónä va fi intrebuintati va primi pentru a sa ostenéli dar 300 leI D.

La 141, Inca vor avea, pentru lama din 1832-33 un teatru, de 0 nu rominese. Iati ce serie Alb. rom. No. 74 din 1832: (Dori* noblefeI 0 a publiculuI cultivit a acestel Capitale, de a avea un te,atru, se in-

.fiintézi. Trupa D-lor Furo face acésta intreprinderei lucrul urmézi in c,asele D-sale Talpan, cu acea sporire, in cat deschiderea teatruluI se va putea face pe la mijlocul luI Octombre.»

*) Ve(,1T Alb. row. No. 12 din xi Februarie 1832.

CAP. V.

A N T_T 1_. 1 43 3 3

Nouele regulamente ale scidelor din ambele principate vor avea putere de lege numaI in 1833. Regulamentul intocmit pentru téra Muntenésci este supus la cercetarea adunAreT ohs- tescI si sA ja in desbatere de acésta la. 11 Februarie 1833. IatA darea de sémA ce aflAm despre acésti lucrare in Buletinul tèreT rom. No. 10, din 19 Februarie 1833. La 11 Februarie s'ag infatisat intru cercetarea obicInuitei obstesci adunirT, pruiectul de regulamentul scóletor publice, si cu prilegiul acesla D Vornicul Stirbeiii, ca mAdular al EforieT scólelor, a rostit urmAtórea cuvéntare : «Mal inainte de a da in cunoscinta cinstitef adunArT regulamentul ce s'a fácut pentru o noul intocmire a scedelor publice, socotesc de datorie a supune cinstiteT AdunArT cursul lucrArilor Eforiei, aded starea intru care s'ail primit scólele intru a sa ingrijire, mid16- cele ce a intrebuintat, pentru inaintarea lor, resultatul ce a dobéndit si in sférsit intinderea ce se nAdäjduesce dupe noua intocmire. «La sférsitul anuluI 1830, dud eforia cea de acum s'a insArcinat cu ingrijirea de invè- tAtura publicA, dou6 scide erail intocmite numai : una in BucurescI si alta in Craiova care si acestea se OA inchise din impregiurArile vremil. Atuncl cea d'intdifi ingrijire a Eforier a fost a se deschide indatl sc6la din BucurescI, care a si inceput de loc in hanul luT §erban-VodA, primind maT la urrn1 pe sémA si sc6la din Sf. Saya, s'a indeletnicit cu t6t1 silinta a face meremeturile s't a gAti incAperT nouT potrivite cu intinderea invätAturilor ce trebuinta cenen, *i dud eforiT chibzuiaii a aseda invètitura public& pe temeiuri mal statornice, si a inlesni midlócele pentru intinderea acesteI invätAturT a dat peste noI b6la holereT, si Eforia a fost silitA sä inchizi scóla. «Indatä insA dupe incetarea acestel belle s'a deschis scóla in Sf. Sava in luna lul Noem- bre, urmAndu-se pang la 1 Martie 1832 cursurile ce ad fost maT de trebuint& a se deschide atuncT indat& pe potriva scolarilor ce se adunase. «lar de la 1 Martie s'a dat invèfittureT publice o noul desvoltare; intracea vreme s'ail deschis in Sf. Saya cursurl nuoT, dandu-se fie.5-cAria ramurä de invètfiturä o intocmire maT regulatA. «Inteacea vreme s'a intocmit sac' central(' ;in Craiova, si tot in acea vreme s'ail a- seylat scóle incepät6re mal pe la Vote judetele, si astAdi numaT patru judete sunt la care nu s'ail. asedat Ind scóle, aded Slam Rimnicu, Dambovita, Ialomi/a si Teleormanul.

224

eAtuncl s'a intocmit in Sf. Saya un pension unde se da copiilor o ingrijire maT de a- própe la a lor purtarei invèlatura. Inteacest pension se pazesce acum o buna °randuiala,i pote sluji drept model 0 pentru alte asemenea a§e(slaménturI. «Atund iara§T s'a fäcut punere la cale de a se a§eqa in Bucuresci scdle incepétòre In fie§-care plasá a oraplui pentru multimea scolarilor ce nu pot incapea in Sf. Saya, 0 pentru ca sa le fie mal ca apropiere urma inv6tAturile in acele sae. aDinteacestea una s'a a§et,lat in Sí. George cel vechifi, alta la Biserica Amzi, cele-l-alte duo6 nu s'ail deschis Inca, pentru ca nu se gasesc incaperI ; Eforia msA, ingrijesce a se implini acésta trebuinta cat mal fArá zabava. 4Pe langá altá inlesnire ce Eforia a intémpinat in cursul lucrarilor sale, cea mal mare a fost lipsa profesorilor la intocmirea scélelor incep6t6re,i nicT s'ar fi putut birui acésta neinlesnire, déca nu s'ar fi intocmit aicT un curs normal spre deprinderea acelora ce se aréta cu dorinta a se pregiti pentru a fi profesorI, hotarindu-se pentru ace§tia, spre incurajare,i cate leI una suta pe Ina pe o vreme marginita de treTi patru lunI.» «Deosibit de mal sus ar6lata Inlesnire ce a incercat Eforia la intocmirea scaelor este lipsa de 'Inca perile trebuincidse pe la ora§ele din judete ; s'a facut msA indemnare dre- gátoriilor precum i ora§enilor din partea loculuT a chibzui mii;116c-ele de inlesnire, §i pentru punerea in lucrare ce s'a ficut la acésta pe la unele locuri ; Eforia se simte datere a multami dregátorilori oraaenilor dupe la acele locurT, cad prin a lor râvna s'a dat sc6- lelor bune incAperT, unele prin inchiriere si meremeturTi altele prin clädirT inteadins : precum s'a urmat mal cu sém& la ora§ul Giurgifi, unde prin silinia ce are ocarmuitorul de acum al aceluT judet, pentru cate privesc la ob§tescul folos, a ingrijit §i pentru a inlesni tinerimeT din partea loculuI mislhícele de invèlatura, 0 din a sa ravna s'afi indemnat ora§eniT, precumi alp iubitori de luminarea tinerimeT, 0 aft ajutat de s'a fäcut o zidire inteadins pentru scéle cu duoè sAIT marl ce pot coprinde fie-care cate 200 de scolarT. «Peste cincT luni dupe acésta nuoii intocmire a invétAtureI publice s'a dat °Intel dovadi de urmarea invètäturilor prin examenul general ce s'a gent la 9 ale luT Septembre in scála din Sf. Saya. AtuncI cercetandu-se cate 2 scolarT in fie§-care clas, s'a dovedit sporirea rapede ce fácuse ucinicif inteacésta vreme de cinc! lull!. La acest examen dupe chibzuirea ce se Meuse pentru indemnarea ce trebue sa se dea scolarilor la invètaturá, s'a ficut alegere prin concurs de opt fineri din ceI mal silitorT,i mal sporitT la invèti- turT ce s'aii a§eslat pansionarT al StatuluI cu indatorire ca desèvIr§indu-se In invèráturT predea in scedele publice acea ramura la care se vor gasi destoinicY. 6La acéstagT epocti gandu-se examen 0 la so6lele din Craiova, precum 0 la cele-l-alte scòle ce se afli a§e4ate prin judete, pe la bite s'ail dat dove0I, eli invinatoriT aü implinit cu ravnai vrednicie slujba lor,i scolaril aú facut mult spot' la invèlatura. «Pentru inaintarea inv6tAturilor, Eforia a avut neconteniti luare aminte a se pov4ui prin esperientá de unis116cele cele mal inlesnitArei cand dupe cea din urma vacantie s'aií deschis iarag soilele, s'a dat inválèturilor o maT mare intindere, a§eo;landu-se in sfér§it pe temeiurl statornice, potrivite ca trebuinta ce s'a cunoscut,i dovedite prin cercare, temeiuri dupe call s'a alcatuit regulamentul ce acum sA infatiqézä cinstitel adunan. Pe acesle nuoT temeiuri se urinéza acum It:Iva/aurae In bite scélele, cu 13E10. °ran- duialá 0 dupe starea lor de acum bite daft bune nadejdi de sporire spre des6virsire. «In 42 scelle incep6tóre ce s'aii aqeçlat pana acum pe la judetele dupe afarä dobOndesce

225 tinerimea cele d'intéiti cunoscinte printr'un metod fórte inlesnitor si se imparlasesc peste o mie de scolarI de acesta invatatura. «In scóla din Craiova, precum si in BucurescI s'a dat claselor incepètóre o intindere me potrivita cu trebuinfele, si starea locuitorilor acestor orase; in Craiova se invéta Inca gramatica, aritmetica, geog,rafia, limbele grecésca si frantuzésca ; 250 scolarI urméza as- II aceste 11114/Rue in saele din Craiova; cu intristare lug Eforia ardtä, el de nu s'a dat pána acum acestil scéle WA desvoltarea dupe dorinta, si de nu s'a dob6ndit tóta ro- direa ce se nadajduia, aceste impedicarI a fost lipsa de incaperI potrivite cu intinderea trebuintel uneI scóle centrale. eDespre alta parte cu multamire aréta ebria cinstiteI Adunan, ci magistratul aceluI oras a dat dovada de o deosebita ravni luand pe séma sad in misllocul orasuluI, un loc fórte intins, pe care Eforia nadajduesce a se lndeletnici in véra viitóre si chides& o zidire dupe un plan regulat. qInveibiturile ce se urmézä in sc6Ia din BucurescI, dupe intocmirea de acum, sunt : gramatica, caligrafia, aritmetica, desemnu, istoria, limbele latinesca, grecesca, frantuzésca, russca, algebra, geometria si pravilele pamèntuluI, precum in alaturata tabli se aréta. ((Opt sute de scolarI urmesla acum deosebitele inv6fiturT in see& din Si. Saya, si 40_Q. din cele-alto duoè scóle incepétóre de prin plAsT. «Pe Mug cele-alte Fforia a socotit de cea mal sfantä a sa datorie a intampina tóte trebuinfele scólelor prin cea mal mare economie. La sférsitul anuluI 1830 and s'a °randuit acesti eforie, s'a aftat naht In casa saelor Id 73.798. «Dupe aceea s'a strins pe anul 1831, let 95.808 din vinslarea mosiilor si din contri- butia. preotilor ; s'all adunat si pe anul 1832, leI 53.220 din vinslarea mosiilor Glava- ciocu. lar din suma hotfirita prin regulamentul organic si prin budgetul cheltuelilor statuluy pentru tinerea sc6lelor publice, ce s'ati primit de la Visterie maT mult de cat lei 94.660, din suma de 525.000 ce se cuvin scólelor pe 18 lunI, adica leI 175.000 pe semestrul din urma 1831 si leT 35.000 pe anul 1832. ((Cu acésta suma de Id 317.486 s'ati intampinat t6te trebuintele scólelor in curgere de duoT anT, de la inceputul anulul 1831, pana la let 1833; d'intre acestI haul Eforia a avut a intémpina nu numaI cheltuelile regulate ce s'aa urmat pe fies-care lung ci si alte cheltuell extra-ordinare, care s'ail suit pana la o sumi de lei 60.000, ce s'ati intrebuintat pentru meremetul scóleI din Si. Saya, mobilarea salilor de predare, ingradirea curtii cu zid, zidirea din nog a duo6 odaI pentru portar si pardosirea cu piaträ a uliteI d'inaintea acestei seóle ; pentru clidirea si mobilarea salilor in scaele incep6tóre din Sf. George si de la Biserica Amzi, si pentru meremetul si mobilarea incaperilor unde se Oa acuse aye- OM soila din Craiova. «Socotelile sc6lelor pana la 1 Martie 1832, s'ail cercetat si s'ail incheiat de catre as- tescul comitet, ce dupe deosebit regulament era atuncT insärcinat cu revisia caselor de lo- los obstesc ; iar socoterne pe i;lece lunl ale anuluI 1832, sunt gata a se supune obstescu- lui control. eAcestea sunt misllócele ce a avut Ebria la maul, si ce a intrebuintat pana acum de &Ind s'a indircinat cu ingrijirea scólelor publice ;iar cat pentru sporirea invqaturilor, spre desävirsire acuse and dupe temeiurile ce s'ail aseslat prin regulamentul organic, téte ramurile administrative s'ail imbunatAfit inteun chip simfitor, obladuirea patrunsa fiind de vecInicul adev6r, cA numaI deprinderea in obiceiurT bune póte vecinici legiuirile né- i 5

226

murilori ca temeiul cel maI neclintit al orAnduirilor unel societAtI este invètitura tinerime!, nu putea pierde din vedere un obiect pricinuitor de acest folos obstesc. De aceea, oblAduirea donad a iqe.la pentru viitorime Inv0Atura pe terneiurI statornice, printr'o legiuire din cele mal de cApetenie, a Ingrijit a alcAtui regulamentul sc6lelor, care se pune astäçli inaintea obstesteI AdunArl si care este o lucrare de multA vreme potrivill cu trebuintele ce s'aii cunoscuti cu cererile ce s'ad flcut. ePrinteacest regulament scólele se aflA intocmite ast-fel in cAt tinerimea va putea sa urmeze cu inlesnire din tréptA in tréptA invfitAturI potrivite cu a sa vérstAi cu a sa stare. InvAtiturile iarAsI se MIA ase4te pe ast-fel de temeiurI in cAt sA se OA Intinde 6es-care ramurA á InvAtAturilor din ce In ce maI mult, dupe trebuintele statuluI si dupe sporirea ce va face tinerimea la InvAtAturI. «SAAR tinerimg pentru Vremea viitóre se di acum in chibzuirea obstestei AdunArI la &Ilse stA sA i se dé printr'o bunA Intocmire a sc6/elor, miql6cele de a dobendi bunele in- vatAturIi bune obicelurI, prin care némul romfinesc sä pótä pAsi mal rApede spre fericire.» IscAlit, Midularul Eforiel scólelor, B. Stirbeiti

Din acest discurs, constattim : cl scóla din St. Saya numèra in 1833, Martie, 800 de scolarl si 400 in cele 2 scolI primare din Bucurescl ; CA la 1830, InfiintAndu-se Eforia, aù' gAsit capital scolar numal 73.798 de leY, pe cAnd budgetul pe 1833 era pe aprópe de 350.000 le. Salk din Craiova avea 250 de scolarIi Eforia nu era multAmitä de desvatarea ce cApatase pAnA atuncI. Zidirea acesteI scóle era hotArAtA pentru véra anuluI 1833. Programa sae! St. Sava, nu diferA in 1833 de aceea din 1832.

ProfesoriI scóleI Sf. Saya, pentru '1833, stint ce! ce 'I-am Opt in 1832. Hill preda Inc,eputurI de limba latinA, profesoruluI de limba ruséscA i-se adaugA Ind In Februarie 1833, 50 lei pe lunA la eel 400 ce avea pe atunci ca 1éf4. DidurAm in anexA legea scólelor votatA de obstésca obidnuita adunare D. MOLDOVA, In Moldova de asemenea, regulamentul scolar pregAtit in 1832, se studiazA incA la inceputul anuluI 1833.

In 12 Ianuarie 1833, a fost prima sedintA a comitetuluI scolastic. Prima lucrare ce i s'a dat In cercetare a fost proiectul until regulament special scolastic, pregAtit de referendarul Asaki. Epitropia a Indemnat comitetul cerceteze ePothfuili la aeésta de Oilnica prae- tied a ineturilor.» In 11 Martie 1833, comitetul scolastic, fatA flind referendarul, raportéza EpitropieI observatiile ce a fAcut asupra proiectulul de regulament special scolastic.

*) Vedt In anexti. Legea scólelor, votatli. de olw6sca obicYnuita Adunare In 1833, VeslY Buletinul oficial din acest an.

227

Iati in t6ti cuprinderea lor cele 3 jurnale incheeate de comitetul scolastic maI inainte de jurnalul de la 11 Martie 1833.

Jurnal No. 1. aAstiOT JoI In 12 Ghenarie 1833, In cancelaria Eforiei sdlelor publice din eoprinsul gimnasieI, comitetul scolastic rinduit prin oficia aceleI cinstite Epitropii din 23 De- cembre 1832 si sub presidentia D-séle referendaruluI Aga Gh. Asaki, alcituit de D-lui profesorul de legI Hristea Flechtenmaeher, D-lor profesoriI gimnasieI D. G. Seulescu si D. V. Fabian si de profesorul normeI Sf. Sa pArintele. Econ. Constantin, s'ai intrunit si aú ficut deschiderea sesieI in care D. referendarul a impartisit regulamentul scolastic citind cu amèruntul tdte articolele acestu'i regulament Numitul comitet insulletit de do- rinia a rispunde la pirintescul scopos a acesteI EpitropiT, infätesazi ficutele luirT aminte s'anume : La art. 7, atingtor de cercetarea cArtilor scolastice, comitetul doresce a se limuri prin o anexi in care g fie specificate alit acele ce se ating de noimi chi çìacele ce privesc la prelucrarea filologici a limbeI rominescI, pentru care s'a ingreinat D-luI profesorul filologieI a face un proiect, ce se va supune de comitet cinstiteI EpitropiT ; La art. 14, ating6tor de materiile 1111,44aura in clasurile umanidre, socotinta comae- tului este, ea maI nainte de inceperea retoriceï, si se invete partea elementari a logiceI in cit este neapArat trebuit6re pentru retorici. Asemenea la art. 31 prin care se opresce pedépsa trupdsc,a a sco/arilor, çlilnica lor practica' ffind incredintati a fi de neapirati nevoie de a se ingidui, pentru ceI vinovatI, o mdsurati pedépsi trupésci, fiind-ci prin casnica lor creseere nu sunt Inca primitorI de indreptare numaT prin mus trArT si mislhice de em ula tie. » «Intru asteptarea hotirireI cinstiteT Epitropii, dupe art. 9 al regulamentuluY scolastic, comitetul supune acest jurnal cinstiteI Epitropii.» (SemnatI), Gel 5 membri al comitetului.

IatA luarile aminte pe care midularele comitetuluT scolastic le face asupra proiectu- lui de regulament scolar pe ling jurnalul de la 11 Martie 1833 a 1 ) La art. ce se atinge de infiintarea comitetuluT pArerea este : ci acest comitet fiind supus EpitropieI, va forma prima istanti scolari si pe propunerile acestia Epitropia 'sI va rizima lucrArile séle. eAcest comitet de Oilnica sa practici povètuit, se va indelnici cu felurile imbunAtAti- Ore proiecturI privibire care buna reorganisatie a trebilor scolastice si le va supune Epi- tropieT, ea cu acest mod si se OM culege din aplicatie cele mal nemerite regule si pe in- cetu/ si se p6li maI indeplini articolele regulamentulni scolastic special.» «2) La art. 7, despre reviOuirea manuscriptelor. Comitetul Oice ci cercetarea acestor cirri se va rezema intéii in noTma materiel, care simpli sifárá parecsigisie /*Mg si nu Oki ceva in contra religieT, a moraluluI ei a Statulul ; al duoilea va privi citre lucrarea filologici a limbei rominescl, povituindu-se intru acésta de regulele filologice pe carI aü pisit t6te limbele moderne ale Europei cultivindu-se. Se vor rislima 1° pe curAtenia limbeT, care pre incetul se va introduce prin stilul scolastic si 20 pe inavutirea el. La asemenea evgenisire a limbeT se vor intrebuinta mal ântêiü cuvintele adevirate de origine romani, ing uTtate, adoptAndu-le in locul celor strAine de earl s'ai impresurat graiul rominese din neingrijirea carturilor natiei de la un timp Incece. La acésta vor sluji de r9

228 isvere, de unde se vor aduna acest fel de cuvinte romanescr, parte carpe vechI tiparite, parte documentele, parte insisI gura poporulur, ce in osebite locurr i provincil locuite de romanr, pastrezi nisce asemenea odóre, o semi unir, si o sema altir; parte de ne vor lipsi cu totul, precum sunt mal ales cuvintele tecnicei nomenclatura sciintelor, a politicer a maestrilor, se vor imprumuta de la mama limber romanescr, latina, sea de la surorile O, italiana si francesa, modificate ing dupe sistemul i aplicatia gramaticei rornanescl ; lar parte de se va putea indemna un inteles mar lesniciosi mar cuprinslétor, se vor alcatui din alte nume romanesci radacinale. De tete aceste cuvinte se va face cate un vocabular alfabetic la sfersitul fies-carer cartl, pani ce societatea scolastich va alcatui un lexicon mal voluminos. «Una din cele d'anteia de nevoie pentru a se putea fixarisi un regulat curs al invetalu- rilor scolastice fiind mar âtitêiü tipirirea cartilor scoDastice, pentru acesta, dupe:ce autorul prin Inserid cerere, catre Epitropie,.va capata voie a'sl tipiri manuscriptul, cercetandu-se de comitet ; a3) Acest comitet va cauta a inlesni cat se pede mal iute revizuirea manuscriptuluI ce va infälisa profesorul, in cat cólele revizuite indata sa se slobóda a intra si la tipar, iar unde va intampina vro-o nedumerire, despre acesta comitetul va cere t'ara intarsliere deslegare a Epitropier ; 4) La articolul ee se atinge de «Indatoririle profesorilor.p Pentru cea cu sfintenie in curgerea de anl implinirea datoriilor sale, pentru jertfele ce vor aduce napa intru lucrarea cultivirel duhulul si a literaturer nationalei intru asemenea obositóre indeletnicirr ale trudnicilor profesori, pentru ajungerea la neputinti, si se bine-voiasci cu indurare privite insemnatele temeiuri a se statornici o remuneratie mangaetóre, atat in privirea traiuluT, cat si a rangului cuviincios eludí uneI asemenea profesir, dupe exemplul statute- lor academice. Vrednicia unuI profesor se va cunósce si se va intemeia pe implinirea datoriilor sale atat cu paradosul obiecturilor, cu. care va fi insarcinat, facend scolarilor ser regulatele publice examene, cati cu purtirile sale moralicescIi oficióse, urmand dupe regulele scolastice prescrise. In urmarea acestora, profesorul va fi pururea sigur in dre- gatoria sa si dupe marimea catedrer si a obiectelor ce va paradosi, socotindu-se vremea din sliva aseslireI sale de profesorat la indeplinirea de un curs, prin misllocirea Epitro- piel* cu deosebire se vor recompensa merituI slujber «Pururea se vor protemisi la catedrele profesoratuluI patriotiri scolariI ce vor sevirsi cu eminenta cursul invetaturilor in aceste scóle nationale *).» 1833, Martie 11, Iasr. SemnatT: F(echtenmacher, G. Seutescu, V. Fabian, Constantin Economu.

Asupra acestor observatiunI ale comitetulur scolastic din 12 Ianuarie si 11 Martie 1833, Epitropia, in 15 Aprilie acelas an, a desbatut si a incheiat jurnalul important ur- Mator : «Astas% Sambata ha 15 Aprilie 1833, adunandu-se madularile Epitropid invèläturi- or publica, ah cercetat raporturile comitetuluI scolastic din 12 Ghenar si 11 Martie, cu insemnarea luirilor aminte asupra reglementulul scolastic, dupe care aú a se povetui in-

*) Dos. No. 21, curent Arh. Stat , pag. 99.

229

vèl'Atura si ad ministratia scholerilor (9.) din EsI, çi asupra acestora eel fficut urmAt6rea deslegare, care are a se introluca cAtre acest reglement la locurile cuvenite,i anume la : 1) Fiind-c1 comitetul nu are initiativA in a sale lucrArI, apol atributurile lui vor re- mAne precum sunt specificate prin reglementul scolastic, ca adaos de imputernicire, ca pe temeiul dilniceI cercAri, intelegénd trebuinta a se aduce 6re-cari imbunAtAtiri in partea sciintificfi, séií administrativi a scélelor, sa pólá prin raport a supune Epitropiel ale sale opiniuni, Indeletnicindu-se de datorie Ind i cu alte lucrAri cu c,are se va Ins&.- cina de Epitropie. '2) La indeletnicirea filologice, acel comitet nu va uita ea limba este organul i luminarea natier, este fondul datoriel sale si cA, privind la starea neculturei obstescI, nu se cuvine a desgusta pe doritoril de invétAturA,si In loc de a i le Inlesni, el nevoi de a se lupta, pe lAngl greutatea sciinteI inca1 cu rostirea lar straul, ce mai virtos se cuvine a se. sirgui de a cAstiga creditul public cu un infiintat falos, prin sporirea persemelor, numé- ruluI pers6nelor invétate,i cfi apol cu ajutorul acestora se va putea pài cAtre deplina curAtire a limbei dupe regulele filologiei. Iasi, cu tète acestea, atAt la alcAtuirea cAt si la tAlmAcirea si la revisia cArtilor ce aft a fi pentru scede, la neapératA intémplare, comitetul [Ike inavuti limba cu noue cuvinte dupe deosebitele chipurI ce ail insemnat, insi pAnfi a nu fi acestea intrebuintatei tiparite de datorie va avea prin raport a supune Epilropief, ca arétarea temeiurilor asupra drora se razimA a lar urziei nume dupe Incuviintarea Epitropie asemenea cuvinte vor putea avea a lar putere si curs. Profesorul carele ar face o carte asupra materiel cu care este insArcinat, dator va fi a infAtosa comitetului de °data tot manuscriptul, ca din legAtura totumului $A se OM judeca In special fiesce-care parte si asemenea Intregul manuscript insolit de opinia comitetulul (afarA de aceea a autorulta, décA ar fi mAdulariti) se va supune de-odatA Epitro- pieI spre a fi de acésta incuviintatA tipArirea. DréptA este remuneratia cinstitérei materialä pentru profesoriI carif implinesc cu sfintenie a lar InsArcinare in diastima uneI vremi hotArite; pentru acésta Epitropia pretuind asemenea vrednicii, pentru mingiereai ajutorul celar ce vor jertfi a lar dile In a patriel. folositére indeletnicirei pentru indemnarea tinerimeI, pinA la Intemeerea lave- tAturilor in lérA, ail hotArit urmAtérele: I. al Profesorul gimnasiei care in un curs, aded in 4 anI va scéte a treia parte din al séI scolarI cu materia cu care este InsArcinat, pentru cursul Antéiù' va primi decret de multamire ; pentru al duoilea curs de 4 anI va primi o remuneratie de V, léfa sa de un an ; la al treilea curs de 4 ani va primi de remuneratie intrégä a sa WA', care la incbeerea fiesce-cdruia 4 ant', implinind conditia de maI sus, va urma de a primi'drept remuneraiie ; dar cursul normel fiind de 2 aril, profesoril ce vor implini conditia de mal sus, vor primi la cursul Antéitt, decret de multAmire, la al duoilea a patra parte, la al treilea jurn6tate de a lar léfási asa mai departe in asemenea analogie. b/ Ajungénd profesorul la neputinIA, séti dupe indelungati slujbA, séti dupe vre-o in- témplare, ség indeplinind un hotArit num6r de an! in slujbA, atuncea se vor päzi intru acésta legiuirile cari pentru asemenea Were &ail sfintit in organicescul regulament dre- gätorilor politicesci. a StatuluIi anume la cap. 3, anexa lit. B, art. 7 si 8 (ad se citézit aceste articole in intregime, apoi jurnalul trece la No. :) Indatä ce obstésca Adunare va statornici pentru dregAtorii StatuluI rangurI r6spun- détére, Epitropia de datorie va socoti a midloci ca si pentru profesoriI publicY sA se hotA-

230 résd rangurile potrivite cu asemenea folositóre, nobildi ostenit6re ingrcinare. Ce se atinge de neschimbarea profesoruluI din post si protimisirea pfiméntenilor, acea ant8ifi de rag de la cea cu sfintenie pAzire a datoriilori a purtarilor neprihanite, iar protimisirea este paméntenilor asigurati in tòte ramurile slujbeI publice In cAt inaintarea invèpturi- lor sciintifice nu va cere intrebuintarea de profesori str6inI. Acésta se va impartAsi comi- tetuluI central spre acea inainte lucrare') » Semnat, M. Sturza.

In 5 Februarie 1833, comitetul academieI a intocmit regulamentul indatoririlor peda- gogilor, din care regulament nu am aflat la dos. No. 18 curent din Archiva Statulul de cit un fragment de 4 articole, pre carI nu le credem destul de importante a le aduce aci"). MUNTENIA Budgetul sc6lelor muntenescI pe anul 1833, de la 1 Ianuarie la finea luI Decembre este resumat ast-fel"):

Venitul .. .334.462 lel 39 parale Spese . . .. 320.489 19 Reserva pe 1834.13.973 20

A) Veniturile Veniturile pe acest an aii provenit din urmät6rele condeie : a) Reserva din 1832 2 492 lei 39 parale bl Primitl in diferite réndurI de la Visterie 249 000 Dobénda capitaluluI de 7.500 leI a scedeI din Pitesd . . 600 dl Arendile a 2 mosil a scólel Ionascu din Slatina 16.300 el mosiilor scélelor Obedeanu (pâná la 23 Aprilie 1834) 15.500

Baila scedelor pe 1833 de M-rea Cimpu-Lung 450 . Arendile a 15 mosii a GlavacioculuI, din carI s'ají scádut prealabil 3.100, cheltuitI pentru restaurarea monastireI ....50.120 Totalul veniturilor. .. 334.462 , 39

B) Spese al 6 pensionan l la internatul Vaillant 10 900 lei parale b) In contul reparatiuneI localuldl St. Saya, prin Harte' arhitectul 12.480 cl 30 exemplare din cartea luI Gherasim Gorjan, aDascalul fran- tuzescp 270 dl CArtl pentru biblioteca colegiulul 917 el CheltuitI pentru aducerea din Paris a lui Dimitrie Pavlidi 5.000

*) Dos. No. 20 curent, Arh. Stat. **) A se vedea Dos. No. 18, fila 628. ***) VoilY anexa la acésta pagina. ****) Numai 4n trim. I a fost 6 bursied, apoY s'a platit pentru 5 numaYi pe trim.Iulie-Sep- tembre; baila s'ad dat In primirea luY G. Pop, luandu-se bursieril sub Ingrijirea EforieY. Pe trim. O ctombre-Decembre, adecli la noul an scolar 1833-1834, s'ad primit 9 bursierY.

231

fi O camp de Brasov pentru trebuinta scólel..... 693 la parale g) Datl in primirea luT N. Stoian Gabrodtu, cleronomul r6po- satuluT &zeal Constantin Vardalah, fost dupe vreme profesor al sc610 grecescI din BucurescI, pentru léfa sa ce s'a dovedit a a rèmas ne platita pe treT lunT ce a slujit in 1820 4.225 hl Carp' de premiTi tipariturl relative la solemnitate.3.169 Subventiune pensionatulul de fete Bonnet 3 000 kl Modele de desen pentru clasul luT Valstein 1 051 1) Gradini in dosul scólei, prin Hartel arhitectul 1 062 ml Ajutor de studiI lui N. Gänescu la universitatea din Moscova. 2.677 ni MagistratuluT CraioveI spre a incepe zidirea sc6leI d'acolo. 30.000 ol Suma totalä rèspunsä in lefi profesorale, era in luna lul Ianuarie de 17.909 si a ajuns in luna luI Decembre la 19.720. &ma din care estragem aceste informatiunT nu dà numele porsonaluluI didactic original pre care '1 reproducem in anexa C. Studiind putin acésta séma, tragem conclusiunile urmat6re : Visteria iar nu Eforia, concentrézi veniturile saelor, afara de aremple mosiilor Bise- riceT Obdeaenu, a BisericeT Ionascu si a MonastireT GlavacioculuT. Eforia administréza capitalul donat scedeT din PitestT. Se constata existenta biblioteca colegiuluT. Dimitri Pavlide devine profesor al colegiu- luT, i se da catedra de matematica prin jurnalul EforieI din 20 Octombre 1833. Pentru inspectiile din kid* Eforia isl face trasura cu cal. Se ajuta un pensionat frances de fete, dupe decisiunea luY Kiseleff. Se sporesc bursieril la 9; Inca de la 19 Iuniti ; pensionatul se pune sub directa privighere a Eforia, in urma conflictuluI cu Vaillant, dupe regulamentul noii anexat Se restaura definitiv localul de la St. Saya, Fin Hartel arhitectul. Se activéza zidirea scala din Craiova, hotarindu-se la Ianuarie 23, de catre Eforie se dea pentru acésta zidire ate 20.000 le i pe an. Se platesce datoria profesoruluT Vardalah, de la 1820, de care am vorbit in partea I-a a acesteI lucrarT.

In 8 Octombre Eforia masi inchee un jurnal pentru clfidirea sccileT din Slatina cu banI din venitul donatiuna Ionascu.

In 7 Septembre s'a facut solemnitatea publica a esamenelor sc6lelor din BucurescI. Jata cum descrie Curieru/ acésta solemnitate:

doT, la 7 Septembriti, adunandu-se in sala colegiuluT din St. Saya Mosul "), boerimea

*) Regulamentul tntocmit pentru pentionatul de la St. Saya,este coprins in regulamentul cel nJd ce am dat la anexlt. **) Prin ofitta a Ex. S. D. Presidentultd Plenipotent, sub No. L892, de la 22 August (Ohia ani- versarK a 411v:iron/AY M. S. Imp&atuluY),clttresfatul administrativ-extraordinar. P. S.Pdrintele Mitropolitul Grigore se aduce iarKst pe scaunul Archiepiscopal al S-teY Mitropolit (Bulet. No. 38 28 August 1833).

232 si o multime_de norod, s'a sérbitorit printeo solemnitate public& esamenul general al sedelor, dupe chipul urmator : S'a cAntat mal Antdia de scolad rugiciunea, sea CAntarea dimineteT. Pe urma D. Dvornic Stirbeia Logofatul instructid publice a deschis sarbatórea exa- noenuluI printeun cuvant plin de simtire si dor patriotic, care in inimele tuturor a fault o mare miscare. Dupe acest cuvént s'ati adus intru cercetare cAte duoi scolari din fie-care clasa ale sc6lelor incepat6re de la Biserica Arai, Sf. George siSf. Saya. Clasul sial II-lea s'ait examinat la citire, patru lucrArT ale aritmeticeT, declinatiTiconjugan. ClasuI al ¡II-lea la inceputud de catihism, de gramatica, de aritmetica si de geografie. Clasul al IV-lea inceputud de aritmeticai geometrie, cunoscinte usuale, desemn liniari esercitii gramaticall. Dupe acésta s'atl adus trite° cercetare dud scolad din fie care clasA de invataturile umaniore,ì s'ail examinat dupe cum urinéza : Clasul I si al II-lea : gramatica romAnesca rezonata, inceputud de limba frantozéscA, geografiai hronologia ;clasul III si al IV-lea analisä gramaticalA a limbeT frantozescl, aritmetica rezonata, inceputuri de liroba Wink sintaxa limbeT frantozesd, limba grecésca istoria generalà. Pe urrna cercetat cursurile cele slobode, adeca ceT de la limba rusésca i limba gre- césca noua. Incepand cercetarea invataturilor complimentare s'ail adus asemenea inainte cAte dud scolad din fie-care clasA,i s'ail examinat la algebrai geometrie, la pravila civilii cri- minalti, si in sférsit caligrafiai desemnul. Sférsindu-se examenul, s'aa chiamat pe nume top scolariI ceT silitorii li-s'aii impar- it darurl in cartI spre incuragiare. Cartile ce s'ati impArtit all fost : Masillon, Bossuet, Fe- nelon, AllasurT geografice, MarmonteI, Gramatica, poesiT, Aritmetica lui Francoeur, InAl- jarea i caderea romanilor de la Montesquieu, Mitologia, Deprinded asupra citituluT si autori gred. Nu pote cine-va povesti bucuria, lacrimile cele fericite ale acesteT pline de rAvna adu- närT I Vorbe nu ajung ca sA dea a Infelege acésta scena simtitére. Cine este parinte si doresce luminarea fiilor sal si o vede in fapta, cine este pahiot si arde de focul acela ceresc spre a vedea in patria luT amiasla filosofiei si a adevaruluTi dintr'un intunerec de vécuri de °data i se &MA o diminéta veselai stralucit6re in WA slava eT; acela pote a'sT inchipui stramutarile de bucurie ale acesteI adunan, care cu vederea, cu auçlul insatosat, ne- sAtios sta atintata la raspunsurile cele potrivite ale tineritor. Copil de cate 8 anT si 10 patrunsT de fiinta intrebarilori lectiilor cad le-ail invatat in limba lor, in misilocul uneT adunArT, farA stiala, intocmai ca nisce profesorT pe catedra lor, se desvolti '0" area pe tabla, séú prin graT, cunoscintele lor cele statornicei incredintate; adevérurile istoriel, pricinele inaltareTi caderiT natiilor, virtutilei gresalele lor, le ausliam din gura prunci- lor, noT car! ne-am perdut WA a n6stra finer* a invata numaï vorbe. Adevarul matematic, scuturat de Vta banuialai nedomirirea, stralucea plin de gratii in gurile cele nevinovate. Trei sute de scolari la desemn acoperisera paretil Wei de capo-d'operile Inca- rilor lor de peste an, desemnurl topografice si de arhitecturA, peisagiurl çi iceme istorice in sumA nenumarata, dove& ca nu sunt fapta niel a unuia niel a sleciurT de 6meni, ci a sute de mAnY, ce mal nainte de 20 de lunT erail cu totul nedeprinse In frumbsa acest6 arta.

233

Pré Sfinfitul Mitropolit, blagoslovind rodurile profesorilori silinfele scolarilor, a chiamat darul DuhuluT Sfant, adev6rul, blandefeai dragostea, ca, inv6faturile formandu-le mintea, aceste darurI cerescI sä le formeze inimile spre a putea fi rézemuli nadejdea pa- trieT, patriofTi cre§tinT al EvangelieI luI Hristos, qi pe urma spre ajutorul celor sèrmanI a daruit 1.000 leT. In sfér9it, adunandu-se boieriI eforI in sala de sfat aii ales d'intre scolariT ceI silitorT pe ce! ce se vor finé In pension cu cheltuiala scélelor. Cu numèrul viitor se vor face cunoscute ata iumele acestora cat qi al tuturor eminenfilor. Acum, spre mulffimirea cititorilor no§tri ne grabim a publica tuvéntul D-luT §tirbeiii, carele cu numèrul viitor se va da §i. in limba franfozésca. Eaca cuvéntul :

aAcum a duoa 6rA se serbéza prin acésta Adunare incheiarea anului scolastici se da In cunoscinfa olMésci urmarea inqaturilor de peste an. «Din sporirea ce s'a arOtat la invyátura, in pufina vreme la esamenul anuluI trecut s'a cunoscut folosul ce isvoresce din am;laménturile ce s'ail intocmit pentru educalia publica. Obliduirea patrunsléndu-se de adevdrul :ca invèráturile potrivite pe principiurT de religa §i de moral sunt cele maI puternice rn416ce pentru intemeiarea fericirei unta ném, a aqeslat scaele pe temeiurI mal statornice, dandu-li-se o organisafie potrivita cu trebuinfa ce se simtei cu mi416cele acesteT len. aDupe acésta noué intocmire, wslandu-se té te cursurile invOtaturilor, deschis sc6- 1eIe la Octombre in 8 printeo solemnitate (serbatorie) ande fati fiind luan Ex. S. D. deplin imputernicitul President a iusuflat in inimile tinerimeT o nemarginita rivni la invèlätura. (Acum la cercetarea ce s'ail fäcut in parte lasfér§itul cursurilor, Eforia scedelor a avut prilejul a se bucura de intrecerea tine.rimeI la invétatura si a mulfami profesorilor de rivna cu care s'aii straduit a'§I impartfi§i invéfaturile, iar maT ales D. Directorul Poe- naru, caruia suntem datorl cea mal mare parte a inaintariT invéfaturilor publice. Nadaj- duim ci cinstita adunare va incredinfa parerea EforieT prin cercetarea publica ce este cha- mata a face. «Asta0 se pune inainte acesteI cinstite adunarl rodul ce s'a dobandit in acest a°, cercetandu-se cate duoT scolarI de fie-cave clasa ; dupe aceea se vor aréta se olarif ce pentru a lor silinlä merita incuragiare i dinteace§tia uniT se vor alege pensionar! pentru a se finé la invèlatura cu cheltuiala din casa soilelor, iar aIii vor dobéndi premiele ce s'al' holgrat pentru fie-c,are pentru al lor merit. (Cinstita adunare va bine-voi a se aréta cu indulgenfa, luand in bagare de sémi ci un noti aeqamént de invq.atura publica, pana a se intemeia, are a se lupia cu multe nein- lesnirI §i a a trebuit sa se faca cea mal mare economa ca si se intampine cele maT trebuinfe. «Cu bate acestea prin osirdia EforieT scellelor ale careia lucrilrI rèmane a se prefui de cinstitul public §i mal ales prin esperienfai slaruirea atat a D. DvorniculuT A. Filipescu, care cu nepregetare de anl tndelungatT se aflá. madular al acesleT Eforif, cat §i a D. Lo- goltuluI St. Balaceanu, cave a primit acésta sarcina ca o nuntenire de bune sentimente ale réposatuluT intru fericire parintele sèü, invèráturile ail sporit din ce in ce mal mult intrecerea cu care acum tinerim ea se silesce a se imparta§i, di cele mai bune nadejdT. Numèrul scolarilor cresce din çli in sil ; peste 2.000 de tinerI aU urmat in acest an cele mai d'antdiil invétaturi In scedele publica ce s'el amçlat in diferite parfl ale principatulul.

234

e De aceea se nidijduesce cA, precum tete cele-l-alte ase0ménturi de fotos obstesc inaintézi neincetat, inveiiturile publice nu vor rèrnanea mal inapoi si In ac,ésti epoci, in care s'a urslit tot materialul pentru zidirea monumentului de fericirea némului românesc se va lega mal cu tarje temelia acestel zidiri, dandu-se mi016ce de a se desevérsii intemeia educatia publici, prin care singurl. se pite obicinui omul a iubi buna orAnduéli In societate, a pretui asepmenturile de folos obstesc, a se supune legilori a'si implini cu multimire tele datoriile de un adeverat crestin si bun madular al societätei. eFiti dér bine incredintati, iubili tineri, ci téte acum ve pregitesc o viitorime fericiti. Vedeti cu cAtA ravni toti patriotiT doresc luminarea némuluI; inteacesti patrioti scaele &fi dobéndit acum un protector din mi mal rivnitori pentru inaintarea invetitu- rei i intemeIarea bunelor Pré Sfintia Sa Mitropofitul Gregorie, imbunAtAtitul nostru pistor este cel mal ferbinte doritor de folosul obstesc. déri, tineri, fiti tot-d'a-una supusl invetitorilor vostri, stricluiti-ve si le aduceti multimire prin a véstri silinti si si fiti recunoscetori pentru a lor stridanie. Vedeli ci top ve voesc binele ca din mima pirintésci. «Ce! ce a'ti isbutit si vi s'a incununat strädania prin laudei premil si privil acésta numai ca o indemnare pentru a ve stridui si sporiti mai departe la invetituri. Gel ce remas mai inderät si nu ve desnidijduiti, ci sä ve siliti mal cu deadinsul ca si ve impirtisiti de acum inaintei vol de aceleasI cununi de laudi, cai cei-alti tovarisi al vostrii. (Vedeti ci parintil, fratii, prietenii toti s'ati adunat astiOI ca si se impirtfisésci de bucuria cea mal simlitére. aMumele pe a casi astépti cu neribdare si afle isbindele véstre la acésti lupa a tuve- litureI, si ve Imbritiseze si si ve blagoslovésca. Alfil dintre cei mal de aprépe ai vostrii prietenT simt bitaia de inimi, nfidejdea, Indoiala, veselia, cu un cuvént, tOte sitntiméntu- rile cate frimântà in césurile acestea inimile wistre cele fragede. aUcenic insumi, nu sunt multi ami, 'mi aduc astaiji aminte, de când eram pe binci sallar ca dumnévéstri,i cu o nemArginiti plicere me Impirtisesc de simiirile cele mai pitrunOt6re, veléndu-ve stridaniile de peste an incununate cu laude. eAcestea, iubitI tineri, din inimi de adeverat prieten vi le puiti inainte, tot-d'a- una v'am poftit o viitorime fericiti, iar acum, cind una din indatoririle puse asupra dre- gitoriei ce mi s'a incredintat este ingrijirea pentru invetitura publica', me cunosc norocit ci mi se di prileghl a prevedea, din sporul ce a'fi ficut la inveliturii, fericita viitorime ce vi se gitesce, a insoti a mea bucuriei multimire a sufletului cu cele mal dulci ni- deja ale pirintilor, cu mullimirea invelátorilor,i cu lauda ce vetI dobéndi chiar de la tovarisil cu carI Intrecut. Gribiti-ve si ve folositi de vremea ce mai aveli inci a petrece In scoll ; ea trece hile, piziti-ve si n'o perdeti in indeletniciri netrebnice. Cu invetituri temeinicii cu bulle obiceluri veti fiodati niclejdeai sprijinéla némului ; vederí ale felurl de miOice de inaintare vi s'a deschis acum ; la mâna v6stri stä sA ve folositi de Muele. Streduiti-ve a le cunelsce, a le pretui s't a ve face vrednici de a le intrebuinta. «In sférsit tipiriti in inimile véstre acele cuvinte cari resuni inci Inteacésti sala: .Fity doritori de fericirea patria, vi s'a Ois, inbifi intru téte huna oranduiali, lucratI bimba nationalii stricluiti-ve firi pregetare la invetiturA, cid fie-care va dobéndi res- plitirea ostenelilor séle.»

235

«Insola cu aceste cuvinte vi se va aduce in ved aminte sprijinirea ce a dobéndit né- mul Rumaneic de la fAcètorul sèll de bine Pavel Kiseleff. eAcest nume va trece din generatie in generatie, Insotit cu telte a§ed6mintele câte s'ají intocmit pentru fericirea acestei §i va fi, intre alte dovedI de nenumèrate facerl de bine ale Imp6rAtescei CurtI a RusieT, ic6na cea mai adev èratA de pdrintescele cugetari ale Pré puternicului nostru ocrotitor.»

Lisade §colaril ces'E&cercat la eczamenul general §1 ail luat premri Cl. I 0. II de incepétori. St. Ghcorghe Analis gramatical al limbei frantoze§ti. Vechiü Cl. Il§i DI Popa Ioniti Andreiii. Pertica' ru Iorgu. Kircot Alecu. Cl. I i 1I de incepRorti. Biserica Amzfi Britianu Dumitru. Riducanu Spiridon. Petrescu loan. Sintacsul limbei frantoze;ti. Cl. IV Bâtcoveanul Grigore. Cl. I qi II de incepatori. St. Saya Rimniceanu Matache. Nicolae *tefan. §tirbeia Iorgu. Istoria. Cl. IV §tirbeiii Grigorie. Turnavitu Scarlat. Strâmbeanu Toma. 11/ de incepétori Costandin Grigorie. Aritmetica. Cl. 111i IV Emanoil Costandin. Burki §tefan. BäjAscu Iorgu. Florescu kan. Hristea Alecu. Cl. IV de incepétori Zanea Alecu. Limba latinéscà. Cl. III§i IV Grädi§teanu Manolache. Boerescu Scarlat. Ramniceanu Matache. Cl. I i II de Umanicíre Nicolae Dumitru. Limba grecéscei veche. Cl. III i IV Papazolu Mihalache. Panait Gheorghe. Zisu Sevastian. Incepétori de limba frantozésed Cl. I §i Cursuri slobodc, limba ruséscei Nicolae Ioan. Eatcoveanu Mihalache. Dumitru Costache. Codreanu Costache. Caligrafie. Cl. I Limba grecéscei vorbittire Dumitru Andreiii. Costaforu Iorgu. Vasilescu Scarlat. Ipceanu Iancu. Desen. Cl. I, II, IV de umaniére Invégtturi complimentare, geometric Teodor Iorgu. algebrei Mavrodin Costandin. Donescu Costache. loan Zugravu. Ramniceanu Matache. Tigara Toma. Kitoran loan. Geografw i hronologie.Cl. ll de uma- Invégituri, speciale, legile. nióre MarcovicT Gheorghe. Papadonat Nicolae. Lespezeanu Dumitru. Costandin Grigorie. PetrovicI Costache.

236

aDumined 10 Septembre, s'a fficut examen 0 s'a impArtit cununIi premii fetelor de la pensionul damelor de Comble 0 Bonnet. Acéstä ceremonie s'a sävér0t dupe chipul ur- mAtor PAnA ce s'ad adunat persónele ce ad fost poftite sA se afle de fatA la examen, muzica militieI rumAnerl a inveselit momentele de a0eptare. La 11 cesuri mAdulArile Eforiel §c6lelor sub presidentia D-luI Marele Logofet al cre- dinteI 0 al inv6tAturilor publice asedéndu-se la masa de examen, o copilitä in vérstfi de 6 ani, demoazela Carniev, a dis in limba frantozéscl un cuvAnt arètind din partea damelor de Comble 0 Bonnet 0 din partea celor-alte tinere rolare multamire publiculul pentru incuragiarea ce li se face, vädend cA acea adunare doresce a se inscinta de urmarea in- vqatureI intr'acest pensionat. Dupe aceea scolare/e s'ad examinat una dupe alta la gramaticA, la geografie, la mito- logie §i Ia istorie,i pria r6spunsurile ce et dat fie-care dinteaceste tinere copfle la in- trebärile ce li s'ad fAcut, ad dat dovadA de o bunä sporire la invèläturA. Asemenea s'a vèdut cal tinerele pensionare invati cu multA sill* Î cu spor caligratia desemnul, musicai lucruri de mAni in tóte formele cele maI grati6se. Dupe examen s'ail chiAmat copilele ce s'ati arätat mal cu silintäla invqAturäi cu bunA purtare, in rólA, si ad luat spre-incuragiare din mAna DumnéluI Marele Logof6t premiI de cununI 0 de cart/. colarele ce ad luat aceste premil sunt : D. D. Smaranda VAcireasca. Eliza VAcAreasca. Eleni Mavrocordat. Maria Andronescu. Irini VicAreasca. Maria Sulti. Mavrocordata. BrAt4anca. Carnieva. Dinteaceste rolare D-el' Smaranda VAcAreasca a luat premii pentru t6te invetAturile ce s'ad arätat mal sus. D-e! Eliza VficAreasca pe lAng'ä cele-alte invqAturT a arOtat mulIA sporirei la caligrafie, la desea §i la lucrurI de mâni in cusäturI Vide delicate. D-61 Eleni Mavrocordat s'a deosibit cu sémi la geografie 0 la istorie. Cele mai multe dintr'aceste copile se allá in pension numal de un an, 0 cu tóte acestea s'a vèdut cA tóte pronuntézA fórte bine limba frantozescA, o sporire din cele mal pre- tióse la inv6tAtura aceqtiI limbi. Dupe impar/rea premiilor adunarea a vizitat sa/ele de dormire, de mAncare 0 de in- villAturA, 0 in tot locul s'a vèdut ingrijirea ce ad damele de Comble 0 Bonnet nu numaY pentru inv6tAtura copilelor, ci §i pentru a se plzi buna or6nduialli curAtenia Intru tóte. Tótá adunarea a e§it dintr'acest pensionat coprinsä de o bucurie nuoä, vèdend deprin- dcrea acestor copilite in inv6tAturA 0 in bune obiceTuri,i fiere-care din persónele ac4- adunArT 10 inchipuia cu o dulce nAdejde o lume nuoà, care va avea in epoca sa o feri- citä vietuire.

Discursul adus maI sus la ocasiunea actstuT al 2-lea examen general de la reorganisa-

237

rea scaelor ne dispenséze de a aduce documente mal multe despre mersul acelor sale pane la 1834. Rezumam inse aci urmatórele date : Numerul total al scolarilor din scélele publice din WA Ora a fost de 2.000. Membrii Eforie scólelor continue a fi Vornicul A. Filipescu, Logofetul Stefan Bali- ceanu i§tirbe. Directorul scaelor continua a fi P. Poenaru, care nu este numaI acum numit in acesti functiune, cum afirma cu greqald D. A. Vitu,inspectorul general al scélelor, in studiul sea asupra invelementuluT secundar din Romania. Am aretat cum Poenaru a succedat betranului Arhimandrit Efrosin Poteca. Clasa de desemn a Ira' Val§tein a atras inteun mod deosebit atentiunea publici prin expositiunea lucrerilor a 300 de scolarI, desemnurI topografice, de architecture, peisa- giurIi iceme istorice f6rte multe, ceca-ce nu de pup avent a fost pentru arta picture la romanT.

In urma aceste solemnitatY presidata de Mitropolitul Grigorie, Eforii presentéza raport catre Generalul Kiseleff cu No. 283, din 1.5 Septembre, prin care '1 dad séma de progreséle realisate prin scéle in cursul anulta scolar din urine 1832-1.833. Iatti acest raport :

A son Excellence le Géndral Paul Risseleif aide-de-Camp de S. M. L'Empereur de toutes les Russies, Pr6sident phMipotentialre des Divans de la Valachie et de la Valachie et de la Moldavle, Chevalier grand-crolx de plusieurs ordres. L'Ephorie des Ecoles a rhoaneur de porter à la connaissance de Votre Excellence le résultat des eximens pour les etudes suivies dans les écoles publiques de Bucarest pendant l'année scolaire de 1832-1833. Le 17 Ada les cours ayant été terminés les professeurs se sont occupés pendant plusieurs jours à examiner avec soin tous les &eves sans exception, et ils ont assigné à cha- cun la place qu'il a meritée par ses progres et par sa conduite. C'est atm.& cet examen impartial, fait en public, dans les classes, qu'ont été choisis ceux qui devaient obtenir des prix. Le concours pour le choix des boursiers eut lieu le 7 de ce mois dans le collège de St. Saya en presence de tous les membres de l'Ephorie, du haut clergé, des premiers Boyards et d'un public nombreux. Le grand Lo,gothète des affaires ecclésiastiques et de l'instruction publique a ouvert la séance par un discours qui a produit sur l'auditoire une vive impression ;la traduc- tion en est annex& au present rapport '). Ensuite les élèves les plus distingués de chaque classe ont été de nouveau examines, ils ont justifié la preference qui leur avait été accordée et ont rEgu des prix analogues leur mérite. Ces prix, au mombre de 56, étaient répartis de la manière suivante: 14 premiers prix, dix-huit seconds prix et 24 accessits. A l'examen de l'année passée il y eut 165 prix, dont, 35 premiers prix, 48 seconds prix, et 82 accessits. C'était alors la première distribution régulièrement faite; les professeurs avaient cru devoir montrer plus d'indulgence, afin d'encourager les élèves et d'in-

*) Veslr anexa relativa.

238 téresser davantage le public au succés d'une institution, dont le pays est en droit d'atten- dre les plus grands bienfaits, mais pour cette année rinstitution &ant en pleine vigueur, on a procédé avec la justice la plus rigourense. Le nombre des éleves qui ont fréquenté les &des de Bucarest, pendant cette année s'élève à mille-soixante-deux, sur ce nombre798ont suivi les études primaires,264les humanités et les etudes complémentaires,398ont été jugs capables de passer à des classes plus élevées. Après la distribution des prix, les membres de l'Ephorie et le grand Logothète se sont retirés pour délibérer sur le choix des cinq boursiers; ceux-ci out été pris parmi les 616- ves qui ont le mieux rempli les conditions voulues par le réglement. Leurs noms sont: Floresco Jean, Strimbeano Tomas, Papadonat Nicolas, Stanesco Demètre, Gouliano Theodore. 11 ne reste plus qu'à obtenir le consentement de leurs parens par un écrit revélu de leur signature, dédarant que, conformément aux dispositions du réglement des écoles, leurs fils exerceront les fonctions de professeurs pendant dix ans, après avoir terminó leurs études aux frais et sur les fonds de la caisse des écoles. Dans le cas ou les parens de quelques uns de ces boursiers refuseraient d'accepter cette condition pour leurs enfans, ceux-ci seront remplacés par d'autres éléves qui se sont montrés également dignes de ce choix. L'Ephorie s'estime heureuse d'annoncer à Votre Excellence que les professeurs ont rempli tous leurs devoirs avee un zèle et une assiduité exemplaires, les éléves ont digne- ment répondu aux efforts de leux maitres par rapplication et la docilité qu'ils ont cons- tamment deployée,s. Aussi, à la vue du résultat de cet heureux concours, Notre digne Métropolitain a té- moigné une vive satisfaction qui a été partagée par tous les assistans. L'Ephorie croit ne pouvoir mieux recompenser le zéle des professeurs qu'en les recom- mandant A. la bienveillance de votre Excellence, dont rapprobation éclairée est,h. elle seule, un puissant encouragement. Mr. Poyénari mérite une mention particulière ; comme professeur, il a droit aux mé- mes éloges que ses collégues; comme Directeur du collège de St. Saya et gérant de l'E- phorie, son activité infatigable et sa sagesse sont audessus de tout éloge. Alexandre Philippeseo E. Ballatzano, Stirbey. No. 283.-15Septembre,1833.Bucarest.

Iati adresa Fin care presedintele plenipotent Kiseleff rèspunde EforieI la adresa de sus: «Am primit reportul ce ni s'ati adresat de cAtre Eforia scélelor, de la 15 Septembre, prin care mi se arétA isprava si rodul ce s'a vèçlut in examenele ce s'ati filcut in scdele din St. Saya. Am vèçlut cu cea mail' vie multämire inaintArile ce invèlAtura publicA a facut in cursul anului acesta scolastic.i niel de cum nu asteptam mai putin de la rivna cea luminatA si de la nepregetata ingrijire a mAdularilor ce alcituesc Ebria, pentru care simt mare bucurie de a le multAmi, in numele palrieT, lor precumi D-lor profesorI earl

239 top ar6lat in fapta rivnai silinta. A lucra cine-va spre invèlatura tinerimeT spre intinderea luminilor este cel maT frumos titlu ce pate dobéndi de la recunoscinta ob0eT. Ea nu pot si tree acest prilejli MIA si mirturisesc multinairea cea cu totul deosebita catri D. Stirbeiti, carele in indouita sa calitatei ca medular al EforieT i ca Logo- fét al instructiuneT publice, nu incetéza a'§I desveli a sa rivniia'qT pune Vote silintele cart' tot-d'a-una este cine-va incredintat ca le va afta in D-luT in orT-care prileja ce privesce spre binele de olnte precum i citre D-lui Poenaru directorul scólelor la ale ca- ruja ostenelii lumini téra este datóre o parte pentru fericita isprava dobéndita.»

Raportul acesta probéza °data mal mult, cä vacantele scolare nu incepea6 in bulle de óre-ce examenui 0 in anul acesta se facu dupe 15 August. Regulamentul organic prevedea in adev6r linea anuluT scolastic pentru scólele incep6tóre la 15 Septembre§'apoi urma pentru aceste scoll vacanta de 1 luni deile, iar pentru umaniare vacanta era de la 1 Septembre la 15 Octombre. Pentru scólele complimentarei cursurT speciale de la 1 Au- gust la 15 Octombre *). .NumaT scalele din BueureseT aù avut in 1832-33 o populatiune de 1.062 de scolarT din earl 798 ail* urmat scólele primare 0 264 umaniórelei studiile complimentare. Pro- motiunile aü fost de 398 de scolarT. Scolaril bursierT aleqI la ocasiunea solemnitatiT de la 5 Septembre, in presenta publi- culuT ad. fost : Florescu Ion, Strambeanu Toma, Papadonat Nicolae, Stfinescu Dimitrie Guliano Teodor. Eforia lauda fórte mull zelul profesorilori in deoselii serviciile aduse de P. Poenaru.

Eatä scolile tinutale infiintate in 1833 *') cat 0 scólele private de la acésta data. Scala public& din Giurgiu, cu local elädit din noti, cu cbeltu:ala or4enilor. Scala publica in PiteOT

o o , Braila Avlate in case Inchiriate de ora§enT.

o o ,TèrgoviSe Foc§aniT-MuntenT ,partieulara in Fomni IIdem.

I% 2 Ramnicul-S6rat 91 Alte 28 de scoli private pe earl le dam dupe o list& originali din acel an indicaud ou- marul scolarilor, locul §i mahalaua in care se alla scóla 0 sub ce inv6tator séti director.

*) VeçlT wsMmtntul tnOt. publice ta anexa. **) Dhm In anexl o atnsemnare de num&ul sc6lelor In Printipati vremea in care sunt clKdite cum 0 de mdastirile ce sunt sub a World blgrijires Fiala In 1836.

240

:s In ce lirnba o s. Local si mahalaua la care Sub Care bwatator si ingrijitor 6 se daft Invata- X se natl. sc6la se afta. scála 4 turile

I 65romanésca. Oltenilor, vapsétm négra. No. 136Stan Lupescu. 2 18 e Mahalaua St. Ion Tergul-d'afarliMihalachi Vasilachi No. 1528. 3 17 Biserica Precupetif, yaps. galben' Stan Invattitoriul 4 16 Mahalaua St. Nicolae §elarY Constantin Ursac hi 5 II ). Mahalaua LucacT No. 435. Costache Maruntescu 6 17 Mahalaua BatisteY No. 2172 Petre Popescu 7 19 grecé:ca, fran- Oz. si nemtés. Hanul Dervis. S ta ma topol A nton 8 28 grecéscit LucacY, vilpséua negra No. 415. Constandin Theodosiade g Ion Talavazu. 9 14 ,, Mahalaua Coltea. Glieorghie Ion i o 32 ,, Mahalaua St. Mina No. 266. Hristachi Popa Constantin

II 16 7, Mahalaua Scaune No. 113. Nicolae Caraianoglu 12 13 t Mahalaua Popa-Rusu No, 1894. Gh. Angluelu 13 26 » Mahalaua St. Ion Mic. I. Jupaniotu 14 41 Hanul Stravopoleos. Mihail si Simion Hristides

15 13 12 Mahalaua Coltel No. 313. Gh. Alexandra 16 17 grec. si roman. Mahalaua St. Nicolae. Zaharia NenovicY 17 65 romanésca Dómna Balasa. Tinuat de Baneasa Brancovenu i 23 pension bitietY Casele Golescu, Podu Mogos6eX Louis Janiloni 19 17 idem Biserica Bradu §arai Pastoral 20 22 idem de fetePodu Terguld-d'afara M-me Vaillant 21 18 idem Mahalaua Cismegia M-mes de Comble et Bonet 22 24 grec. si frantuz St. Nicolae. Ion Mitilineu 23 11 romanésca UdricanY No. 88. Nicolae Iorgu 24 10 idem Mahalaua Hagiu No. 1019. Stefan StoicovicY 25 10 grecesca Mahalaua Negustorilor No. 534. V. Vizantie 26 13 romanésca Mahalaua Popa-Nanu No. 1670 §tefan Sachelarie Ionita 27 6 idem Mahal au a Popa-S6re No. 789.N. Marin 28 9 idem Islahalaua Delea-Veche. §tefan RadovicY

Pensionatul de tang& St. Saya se intocmesce in definitiv numaT cu noul an acolar, 1833-1834. aforia sallelor, chibzuind despre acésla lucrare a deschiderei langa liceul St. Saya, fara zabava a pensionuluT de baiep din colegiul St. Saya sub directia EforieT, dupe coprinderea regulamentului scalelor, a hotarlt a insarcina pe D. G. Popp, cu inir-frijirea cea mai de aprape a acestuT pensionat, numindu'l censor, cu tate indatoririle ce se insemnézi in regulamentul sc6lelor,§..., Asemenea numesce si pe D. I. Hurezeanu, iconom al acestui pensionat, in: slujba de oasier se da vremelnicesce asupra secretarului Eforiel D-lui N. Iliescu. De aceea : 1-iii. Se va face acum indata un extract din regulele pensionulta, dupi cum se coprinde in regulament, si se va publica. 2-lea. Se va deschide o subscriptie la cancelarla scalelor, pentru copiii ce vor fi si intre in pension. 3-lea. Lefile censoruha, iconomuluis'i casieruha, i ale celor-l-alp 6menT de slujba, se vor incepe a se da din venitul pensionatuluT, numaT dupa ce se vor aduna in pension 25 de pensionan l interni cu plata pirintilor, (afara din pensionaril ce se platesc din casa

241 sc6lelor),i atuncI iarásT se vor da acele len numaT pe jumètate din cAt se aróti in regulamentul scidelor. lar eánd se va aduna un numár de 50 pensionad cu plata pirintilor se vor da tóte lefile intregT, dupi cum se coprinde k regulament.1 1833, Iulie 17. Alexandru Filipescu, M. Bedeanu, B. ?tirbeif

Indati Ebria publica in Curierul avisul acesta : «Se di In cunoscinta obstescA, ci acum de izavi s'a Intocmit pensionul de bAietT din St. Saya, luandu-se sub directia EforieT,i asedéndu-se cu regule bine chibzuite pentru a se da intr'acest pension copiilor o buni cescere, prin ingrifirea de aprópe pentru sporirea lor la invätituri, çi printeo mare priveghiare pentru a lor buni purtare, precum acésta se va vedea pe larg in prospectul ce deosebit se alituri la acesti f6e si se imparte In dar de la cancelaria scólelor. Cine dar va voi si asede vre-un copil in pensionatul din St. Saya, va face maI intéiil gitirea de lucrurile ce se cer ca si aibi copilul. dupi cum se va vedea in prospect. Dupi aceea, va bine-voi a se adresa la cancelaria scélelor in St. Saya, ca si se asede copilul in registru pensionatulta.» La ocasiunea deschidereI internatulta, Eforia publicAi extract din regulamentul acestuia, arèténd tot-d'o-dati ci pensionariT vor fi primitT la 1 Octombre 1833 *).

Prin jurnalul EforieI din 1833, se cere Logofetiei bisericescl infiintarea de uniformi pentru scolaril de la St. Saya "). Logofetia bisericesciIor treburI trámite la 25 Octombre anul 1833, .adresa No. 2.437, Eforid scaelor, cu copia de publicatiune, ce deteram aci in noti si 'pe care a publicat'o prin gazeti, pe la Ocfirmuirile judetelor si pe la t6te consulaturile din téri. Eforia apoI dupi cererea LogofetieI bisericescilor treburT, trámite 5 modelurT de uni- forme in desemn, ca si satisfaci cererilor consulaturilor ce comunicat prin Secre- tariatul de Stat, trebuinci6se fiind-ci si le fati cunoscut consulii supusilor lor cu meseria de croitorT, si ca si. nu se insele asupra comendaor particulare ce s'ar putea face, croitora sä fie obligatI a veni la Eforie si intrebe déa uniformele comandate sunt pentru pensio- nara din St. Saya. OrganisAndu-se internatul cu bursied solventi, Eforia alege stipendistii gratuitY prin jurnalul din 17 Septembre, ce dim la vale, stipendistI carT se destiná la profesorat : Jurnalul EforieI prin care pe lana eleviT de maI inainte admisT in pensionat, anume : St. Turnavit, M. Kinezu, I. Zalomit si N. GArdäreanu, maT admite bici 5 alta :

*) Veg anexa de la acéstli paginl. **) Iatit publicatiunea relativii. la unifortnN. din Bulet. of. No 49 din 30 Oct. 1833 cLa pensionul de bNietY ce este tntocrnit In colegiul din St Saya, pe langit cele-l-alte oranduell, pensionatil ceT primitY in hiuntru,sunt datorI a avea o ImbrácIminte in uniformI, adicApostav civit cu snur galben-Inchis, la frac, la pantalonY si la sapc11. De aceea, se a in cunoscinta tuturor cá, afarK din scolariY ce locuesc In arNtatul pension, nicY un copilaltul nu este volnic a parta o asemenea uniformit,iar care din croitorY va IndrNsni a lucra asemenea haine, sal ala tu BucurescY, séit In judete,pentru copiTM'alrádin pension, acel croitor va fi supus la straf, séti i se va 1nchide pavIlia pe o curgere de vreme mltrginitá,i asemenea co tntinderea vine! séle.» ¡6

24g

cistaçlI, in 17 Septembre 1833, MaduWile Eforiei adunandu-se si potrivit Cu art. 182 al regulamentuluI sc6lelor, chibzuind a lua din scolarii ce s'aii aratat la examenul general ca sunt mal sporitI la Invt4Atura, cati-va pensionan l in colegiul din St. Saya, pentru a sefilmcu cheltuiala scedelor pana ce vor trece Inv6pturile ce le trebuesce a mal urma, art ales cincI scolarI call s'ail gasit cil implinesc conditiile ce se coprind in art. 256. eAcestia sunt: N. Papadonat, T. Guliano, I. Florescu, T. Strambeanu s'i S. Grigore. «De aceea, mal antéiii se vor lua inscrisurI de la parintiI acestor scolarI, prim care se vor lega a dupä ce pensionariI vor savérsi cursul inv6taturilor cu cheltuiala scálelor, se fie datorl a fi profesorI in scedele nationale fiesl-care In vreme de sése alit; dupa aceea, se vor aseçla acestl scolarI In pensionul din St. Saya, plätindu-se din casa scaelor pentru fiesI-c.are cite leI una suti pe luna, carI haul se vor rèspunde pe fiesT-care trimestru. eAseslarea numitilor scolarI in pension se va socoti de la 1 viitorului Octombre. Alexandru Filipescu, Viz' cdreseu, B. .$tirbeift, N. Picolo iatros.

Eforia, dupa cererea D-luI P. Poenaru, provisorul pensionatuluI de la St. Saya, numesce In 9 Decembre 1833, doctor al internatuluI, vremelnicesce, pre doctorul Vasilopolu cu léfa. de 200 leI pe luni. Cu ocasiunea deschidereI pensionatuluI, profesorul G. Popp, trecOnd ca censor al a- cestuia, sedeschide primul concurs pentru ocuparea catedre ce acela avusese la clasa a IV-a incepèt6re din St. Saya. Iath in ce mod avea si se faci acel concurs : agoriasaelor. Fiind-ca. D. G. Popp s'a insarcinat cu slujba de censor In pensionatul de baietI ce s'a amlat in colegiul national din Bucurescl, trebuesce a se orandui alt profesor inlocuitor la clasuI al 4-lea de incep6torl in scella din St. Saya. De aceea se da acum in cunoscinta obstésca, a pentru ese putea alege o persána des- toinica de acésta slujbi se va deschide un concurs in sèrbatorite CraciunuluI, adica in 27, 28 si 29 Decembre 1833, la scóla din St. Saya. Inv6taturile ce se cer pentru acest clas, sunt: Gramatica romanésca, aritmetica, desemnul linar, elementurI de geografie si elemen- turI de geometrie aplicata. Concursul se va urma inteacest chip FiesI-care din candidatiI ce se vor ar6ta pen tru a ocupa postul vacant, va face pe rénd lectie asupra tutulor invèlaturilor de maI sus ar6tate inaintea unuI comitet ales de Eforie

din profesoriI colegiuluI. . Dupi aceea, candidatil vor serie asupra unel teme ce se va da de comitet. In sfársit, madulariI comitetuluI 'si vor da fiessf-care pirerea prin voturI tainice pentru acela din candidatil care se va socoti maI destoinic a implini postul vacant, iar alegerea desMrsiti se va hotari de catre Eforie dupa cele mal multe glasuri ").»

Nu e de prisos, astaçll, dud, cu tot progresul facut in sae, parintii scolarilor sunt atat de putin tinutI In corent de catre directorii respectivI despre sill* flilor lar, sa ardtam ca se practica alt-fel lucrul la 1833. Jata publicatiunea Eforie/ de la acest an in acésta privinta :

*) Buletinul oficial No. 52 din 9 Noembre 1833.

243

«Se da in cunoscinta obstésci ci de la administratia pensionatuluI de haieff, ce ce atii aseçlat in BucurescI, In colegial din St. Saya, se tramite la sfarsitul fiesI-careia lunI un Buletin (insciintare) parintilor séti vechililor lor, in care se ara& pentru fiesT-care scolar pensionar cum urmézá la invátitura si cum 'I este purtarea. Acésta insciintare se va trá- mite celor serptorT in BucurescI prin 6meniI pensionatuluT, iar celor de prin judete prin expeditie.

Invdtämantul privat pe tea çliva ficé maT multa neplficere luI P. Poenaru, carele veden in scolile frantuzescI un antagonist puternic al liceuluI St. Saya. De aceea el prowica din parten Eforiei, in 1832, publicatiunea urmätóre in aBuletinul oficial» No. 50, din acel an: «Prin § al 3-lea al articoluluI 364, al regulamentuluI organic s'ati legiuit cele ur- matóre : «,Tóte scaele particulare ce sunt acum intocmite orI se vor intocmi de acum inainte, si fie cunoscute stäpanirei si ea va avea bagare de sémi asupra sistemeI invátäturilor ce se envine a se finé In fies-care sc614, prin miçllocirea Eforiel scéllelor.» ). Pe acest temeiti se da in cunoscintä tuturor : 1) Cate scede particularei pansionaturI se afli astaçll intocmite, sétí in orasul Bucu- rescilor, séti in cele-alte orase de capetenie, se indatorka ca pana la 20 ale acesteI lunI Noembre fies-caie sá trimita, cele din BucurescI d'adreptul, iar cele de prin judete prin ocarmuitorT, la Eforia scélelor din BucurescI, inscris sub iscalitura directoruluT, séil a per- seonei ingrijitóre de sedla privata si de pansionat, coprimptor de sciintele un:40re : De la ce leati luna s'ail deschis sc61a, sétt pensionatul, cu a cuI staruire i ingrijire? de locuesc scolarii in launtru seil nu si ce plata se ja pentru fies-care ? Invétamánturile ce se unnézi in fies-carei oranduiala ce se phesce asupra scolarilor si césuritor de invètatura dupe programa inchipuiti, ca ceruta deslusire; Numárul scolarilor, Herí séti fete, cu numele, pronumele, vérsta, natia, locuinta lor; 2) Fiesi-care sed% privatai pansionat din cele ce vor fi acum, Oil se vor deschide de acum inainte, vor inprenoi pe t6te 6 lunT, la 1 Martie si 1 Septembre, trimiterea la Eforie a sciintelor coprinse In paragrafttrile B i C de maI sus arátate, precumi resultatul do- 'Anda intru inaintarea scolarilor la invqaturl in curgerea fies-cáruia semestru. 3) Niel un pansionat, niel scólá privata nu se va deschide pe vremea viitóre, pina mal' antéid va insciinta Eforia, ficándu'l cunoscute staturile, pentru oránduiala ce are a se urma la inv6ttiturI,i pentru temáiurile ce ati intru tóte a se phi, precum si programe de impirtirea clasurilor pentru osebite invátaturI.

MOLDOVA

Programa invá4ám6ntuluT in sc6lele din IasI in 1833 (Jifera putin de cum am adus'o pentru aniI anteri orT. Eat'o intrégi ) :

*) Ve! In anext istoricul Inscrieret acestuT § 3 In Regl. Organic, duplE propunerea Vorniculul Mihalache Ghica, din ro Aprilie 1831 In obstésca Adunare. **) Dos. de la Ministerul de Culte, No. 76, din 18 Iulie 1833.

944

In dasa dementara'

4. Cetirea. . . . Scrierea ... : D-nil Th. Verescu si Th. IDupe metoda lancastriana Numera/ia. . Stamate. RugAciunile .. IProfesor! In clasa normalei I. Gramatica Moldoveneasca, partea etimologica pana la verburl Profesor Panait Silvan Sakelarie. Geografia, principiT de geografia Europeï . Aritmetica, cele 4 spefiI Profesor D. G. Fi/ipescu. Intéile cunoscinte pana la fabule . Profesor Par. Economul Constantin Relig,iunea, I si a III parte a catehismuluT Ì Facas.

In gimnasitt Retoriea, introducereai I-a parte a elo- cutieT Istoria universala, prescurtarea istorieI ro-Profesor Gh. Saulescu. mane pana la Constantin-cel-Mare... Matematicele, fractii decimale si numere complexe Profesor V. Fabian. Limba latina, I-a parte a sintaxeI . .. Geografia, Africa, Americai Oceania in special Profesor Pär. Economul Constantin Religiunea, a IV-a pana la a VIII-a parte a Facas. catechismuluT

Legiuni, e,xtraordinare 1. LegT : introducereai I-a parte din codul civil D. Hr. Flechtenmacher. Limba rusései: catire, scriere igramatiea pana la pronumeD. V. Pelteki. Limba elinfi: cetire, scriere, gramatica i explicaliunI a cla- sicelor CAminariul Atanasie. Limba francesa: gramatica pana la verburï inclusiv, exer- citiI asupra ortografie, catire si traducere, recitarea fabulelor D C. Tissot. Limba germana: catire, caligrafie, gramatica pana la verbe D. Sam. Botezatu. Caligrafiei desemn, scriere in moldovenesce, frantuzesce, rusesce, grecesce; desen de peisagiurI si de flor!. ..D. Iosef de Adler.

Din serbarile scolare din lasT pe 1833, insemnam pe cea de la 26 Aprilie*)Analoge serbArI incep a se face si prin judele. LocuitoriI din Bérlad si din Galaff, etc., aduc Epi-.

*) Vestf eitlb. romo> pagina 72.

245 tropiei scaelor multamire pentru progres.ul constatat la examenele din urmA, dupe o functionare a scàlelor pe alocurea numai de 3 lima, precum era easul la Berlad '). Mal important& fu serbarea memorat& de la so% Vasiliana. La acésta ocasiune Gh. Asaki pune in gura visternicului Mihail Sturza, unul din Epitropii scaelor, o cuvéntare imporlanti yi care este ca o adeveratA dare de semi a tot ce se t'Acuse pentru scede pan& in acest an. Dam in anexa acésta cuvéntare'). Din discursul acesta constatara ca la finea luT Aprilie 1833 in cele 6 scéle infiintate la judete, invetati 600 de baeti.

Pe la finea anuluI 1833 ineepe a se face vorbi yi in Iayl despre trimiterea in streinatate a cAtor-va tineri pentru perfectionare la studiT, ca si devina profesor! publicT. In 15 Septembre 1833, Th. Stamate, Anton Velini, C. Zefirescu yi A. Costinescu, prin petitie aii cerut Epitropiel sa fie trimiyi la studii in streinätate spre a deveni buni profesor! ***). Eforia a pus pe petitiunea acestor tineri, redactatA in stil cam emfatic de Th. Stamati, yi integral scris& de el, resolutiunea urmit6re : «Fiind-ca sciinta limbeT germane se cere neap6rat spre a se putea urrna cursul invetaturei, in staturile Austriei, se vor indeletnici jaluitoril cu invAtAtura acelei limbi pAna in primavera ; urmAnd fieyce-carele yi in- datorarea sa in postul in care se afta spre a nu se al-eta fiii necunoseAtori catre facerile de bine, parasind acele locuri t'Ara a fi altiT, ea sa se indeletnicescii acum de-odata yi in Apri- lie vor fi trimiyi de Epitropie, care nu are trebuinta de indemnarea numitilor ea una ce de a pururea ati avut pentru dényii priincinse ingrijiri., Septembre 15.

Seminariul de la &cola ineepe a se mira yi el in 1833. La 17 Noembre, anul acesta 1833, Epitropia a scris circular& prin judete, trimiténd publicatia Epitropiel seminariului din Socola din 26 Octombre 1833, pentru infätiyarea la el a fiilor de preop, diaconi li dascAlT bisericeseI spre a fiprimiti in seminariü. Din dosarul de la Arhiva Statului No. 59, se vede cat de putini de asemenea tineri se &ese dispuyi a merge la 1c611. Prin regulamentul seminariului se dispusese, ea pina ce vor eyi absolventl din seminariii sa se pita preoti cei cari vor invAta pe la scedele publice din judete. Acésta indemna pe mulfi din fiil de preoti ea in loe de a intra in seminarifi si nfivalésea la se6la publica. Aya, buna-6rA, profesorul de la Botoyani, Aleen Corlatan in raportul No. 5, din 136, Februarie 9, arel& ca «De la o vreme ine6ce, pe fieyce-eare yli sporesce numèrul lor, treculi inca peste paragrafia anilor primirei In se61A, mal ales fiind multi din aceytia 0 gos- podado) Corlatan cere deslegare emir' yi in ce fel trebue si urmeze, da numiiii eer a li se paradosi numaT o gola din obieeturi, farA a urma regulatele cursuri a invAtatureT statornicite pentru o seela tinutala, dupe c,are '11 pretindirisesc a li se sloboyli atestaturi ****).»

41) *Alb. roma. pagina 125, (1833). **) tAlb. rom.» 1833, pagina 118, ves11 anexa. ***) Dos. No. 166 curent, Arch. Stat., fila ro. ****) Dosar No. 59, curent de la Arh. Stat.

246

Din respectul cultureI generalei a miscireI literare, avem de amintit urmät6rele fapte pentru anul 1833. In Téra ronadnéscA se stabilesce in mod formal si riguros censura. Iati mèsurile luate de sfatul administrativ al tdreIi publicate in «Buletinul oficial» No. 1, din 1833.

.111-ésuri pentru censurä «Nácar ci la luna lui Aprilie din anul trecut, s'ati fost dat in cunoscinta obsteI a s'a aseçlat o secsie de censuri pe ling& secretariatul StatuluI, poftindu-se vin0toril de cArti tipografiI a urma regulilor ce s'ail intocmit despre acésta, dar spre a se opri orI-ce a- batere d'intre aceste regulI, secretariatul de Stat public& prin «Buletinul oficial» rindue- lile ce privesc la acésti pricind, care rénduelI fiesI-care in parte, este dator sd le urmeze IntocmaI, ferinduse de a nu cAdea sub strasnica rispundere la care se vor supune cer in- potrivi urmitorI. Art. 1. Nimenea nu pote a se negulfitorésd cu vinOare de cirp, cu tipografie, séti cu litografie, Mr& a avea inteadins vole datd de la stapanire,i fArd a da chezdsuire si a se Indatora prin inseris, cd se va asemdna intru t6te cu randuelile ce s'ati hotArit. Art. 2. Acésti voie se va da numaI la obraze cu pur LAO bune, pAtrunse de a lor datorie,i cu bune cunoscing de meseria lor. Art. 3. La intOmplare de mórte, mostenitoriI obrazuluI ce va fi dobéndit acea voie, earl vor da chezasurile cerute, vor putea urma asemenea negutdtorie séti meserie, séri sd dea altuia acéstd vole ; dar InteamAndoué aceste intémplArl este de neapdratd trebuinta a se relnoi acea voie de cdtre StApinire. Art. 4. OrI-ce manuscript, Valid a nu se da la tipar, séil la litografie, se va supune co- mitetuluI censure!, si dupe ce se va cerceta de calve acest comitet, autorul nu va putea face niel o schimbare fArà voia censure!. Tipograful va fi rdspunsldtor pentru orI-ce impotrivi urmare. Art. 5. OrI-ce carte tipdriti, orl la tipografie, ség la litografie, trebue si aibi numele autoruluI, séti §i al libraruluT ce o va vinde; asemenea se va pune la titlul cirtiI si numele editoruluI, prin a druia ingrijirei stdruire se tipdresce, cum si numele tipografului. Art. 6. OrI-ce carte se va tipiri la tipogratie, sdil la litograGe Gird sd fie supusd la cen- surd, se vor lua t6te exemplarurile, de cAtre stäpinire, çi tipograful se va pedepsi cu luarea InapoI a voTel ce i s'a dat de cAtre Stipinire. Art. 7. Editorul, autoruli tipograful sunt datori a depune la secretariatul StatuluI un exemplar din cartea ce se va tipAri, cincI la biblioteca nationald, de la St. Saya din BucureseIi duod la biblioteca scélel din Craiova. Art. 7. Téte téncurile, làçlilei pacheturile ce vor fi cu cirtI tiptirite, venite din Oil strèine, trebue a le mdrturisi la granitA, ca acolo sá se pecetluiasci cu plumb si si le tri- mitd d'adreptul la carvasaraua central& a orasulul BueurescI, séti la cea de la Craiova. Art. 9. Vamesii ce! orinduitI /a granitA, sunt datorl intéia a fi cu OVA marea aminte ca niel un colet in care va fi cArti tipArite si nu pad trece MIA a se pecetlui, al duoilea a raporta indatA la vama central& din BucurescI, séti din Craiova, ardtind numele stApi- nuluI aceluI colet, numele cdrAusuluI, locul de unde vine,si Oiva In care ati trecut granita.

247

Art. 10. Coleturile inteacest fel pecetluite, se vor desdrea drept la una din duoé vAmI ce s'ati §lis maI sus, call sunt dateire, in 24 de césurI sá raporteze numal de cAt la secretariatul StatuluI, trimitènd tot lute° vreme copie,iscAlitit de proprietar, de catalogul tuturor cArtilor tipArite ce vor fi in colet. Art. 11. Libreril séú proprietaril cArtilor dupe voia ce lise va da, vor ridica de la vamil coleturile cu pecetile de plumb, ca sA le dueli sA le depue In magaziile lor, unde se vor despecetlui in fiinta revisoruluT, c,arele va adeveri indatO acel catalog. Art. 12. Nee prin revisuire vor dovedi cA in colet se gAsese earl nu sunt trecute in catalog, atuncI acel colet se va face contrabant. Art. 13. CArtile ce se vor trimite cu transit nu vor fi supuse la aceste regull ce se a- ting de infOtiorea c,atalogurilori de revisuirea cArtilor. Art. 1.4. CArtile cele cu totul oprite, se vor trimete iarA8I peste granila sub pecetea secretariatuluI Statulul qi la a lor egire nu vor fi supuse la nicI o platA de vamA. Art. 15. Fiel-care negutátor ski librar, carele va vinde cArtI din cele oprite, séù va baga in principat coleturI cu arti tipArite, fArá sl le märturisésd la granità, i se va inchide prAvAlia, va perde privilegiul de a mal fi librar. IscAlit secretarul Statultft, B. Stirbeiii»

Asemenea mdsuri sunt férte impedictit6re aparitiunel cArtilor, dari introducerel de cArtI prin Negutitoril stráinI aù provocat áre-care indulcire a art. 8 de mid sus, protestAnd contra luI. Iatä jurnalul Sfatulul administrativ care fu consecinta reclamatiund comerciantilor : aAstAsli la 28 Februarie, anul 1833. In adunarea SfatuluI administrativ, luAndu-se in bOgare de sémä jaiba ce ail dat cAtre secretariatul StatuluI negutitoriI libran l din Bucu- rescI, in urma regulilor ce s'ailob8tit prin suplimentul extraordinar, adAogat pe ling& «Buletinul oficial» No. 1. al acestuf urmAtor an, slidnd numitiI cA cAnd li se aduc cArtI tipArite din strèinatate, vin inteun car insolitei cu alte mArfuri,i numaI cu un chiri- giii, iar nu cu om intr'adins,i factura se trámite deosebit prin scrisorI, séú prin po8tie, a8a nu are cine si mArturisésca cArtile la granitA, Maud rugiciune ca teancurile cu cArti sA tréd prin granitAi si vie d'adreptul la carvasara, dupe care vame,gif fAcénd de 8cire la censurA, sA mérgi revisorul a le vedea.i pentru cai scoposul stApAnirii sA se implinésd dupe duhul pentru care s'a alcAtuit censura, dari negutitorilor librarI sA se fad pe at se va putea mal mult tótâ inlesnirea intru a lor negot hotArit, ca artico/ele insemnate maI jos de mèsurile pentru censurA, sA se alcAtuiascA cu coprinderea ce se vede, rémAind cele-alte articole intru WI a lor intregimei tArie dupe cum s'ail publicat prin mal sus pomenitul supliment. «Art. 8. T6te téncurile, lAslile çi pacheturile ce vor fi cu carp tipArite, venite din WI stráine, trebue a le mArturisi la granitA, ca acolo sA se pecetluiasd cu plumb, qi sA le tramitA d'adreptul la carvasaraua centralä a orapluI BucurescI, séti cea din Craiova,» sat spre inlesnirea negutitorilor ea sA nu fie indatorati descArca telta marfa la gra- nitit vor ingriji ca téncurile, lAslilei pacheturile cu cárji sA se aducA pecetluite cu pecetea StApAnireI loculul de unde vor fi cumpérate acele cártI. Precum 8.1 factura iscilitA de librariul de la care se va fi fOcut cumpárarea acelor cArti'.» «Art. 9. Vame8iI ceI orénduitI la. ..»

248

Urm6zA articolele 9, 11, 12 si 15, in tocmaY dupe cum stintarClate in suplimentul BuletinuluI No. 1 din 4 'armarle 1833

In Moldava censura este mal putin impiediatóre de óre-ce G. Asaki, proprietar al tipografiei referendar al scólelor, posedénd deplina incredere a. Epitropie si a lul Kise- leff, are mal multalibertate, este supus la un control mult mai usor").

Cu ti:4e dificultalile censure, Ion Eliad, care nemullamit de abonaliI Curierului, ~mese ineetasA de duoi lunI publicaliunea «Curierulub, almilla a de la 15 Martie va reapare :

Programa la »Curierul rom." 27 Februarie 1833. «MultI din rivnitorai indemnitoril a tot lucru ce privesce spre cinsteai inaintarea natie, intristandu-se pina in suflet de incetarea «CurieruluI» s'ad atins de acéstA pa- gula obstésa ca de insas1 a lor pagubii n'el incetat indemnind pe compatriolii lor a cauta Cu asemenea ochiCi la acest inceput folositor ce se intocmise spre desteptarea né- mulla si care slujia obste ca o sala de politia, de moral, si de literatura. Tot acestl doritoe, çlic, pe de alta parte nu ad ineetat a indemna asemeneai tipografia ca s'A se me insarcineze si in anul acesta eu tipArirea aceste gazete, cereand ca dóra alergareai sprijinirea romanilor va intimpina atit ale sale cheltuelY, at i alte neaparate cheltuell ale redactie. aAasta infocarei neobositA indemnare din partea atator barbari patrunsI de acest fel de interes cinstiti obstesc aduand tipografia in stare a se ruina óre-cum de incetarea sa, cu tóte a nu me avea niel un miçlloc de jertfire, a hotarit in sf6rsit, nklajduind la rivna obstésea, a intreprinde iari si a !acepe tiparirea lucarilor redactie «CurieruluI romanesc». Asupra aceste botarle a tipografie, redactia are cinste a face cunoscut obste, a pana la 15 ale hit Martie «Curierul rominesc» iarasT, dupe o odihnA de duoi lunI, va incepe drumul gil, dupe chipul urmator : Formatul gil va fi dupe cum se vede in acésta programa, mal mara cu o a patra parte dupe cum a fost mai nainte ; Fata luI cea d'antdifi mai obicinuit va coprinde o prescurtare din cele mal intemee- Ore legiuiei misurI ce se coprind in «Buletinul oficial;» 0 jumitate a aceste gazete, séli cele duoi fe/e din mil;lloc vor fihotarite pentru scie din tara, de polilla, imprumutate din alte gazete straine, rusese, frantuzese, nem- 'ese!i monitorul otoman ; Fata cea din ucmA mal obielnuit se va indeletnici cu articole literale, comerciale, varietatl. Va coprinde ind din eind in cindi 6re-cae articole ce privesc la o huna ingrijit6rei sapina de casi, precum intocmirea odailor dupe comoditatea case, mobilarea lor cu bulla orénduialli cu gust, oanduiala mesi la prinz si la eini, cinstele din partea stApini de casi catre 6speiI, oanduiala curateniIi alte asemenea euviinte si da-

-*) Buletinul oficial, No. 14, Martie 16 ¡833. **) DKm In anexl numele persánelorcuY se trimetea lntre 1833 40, Gueta oficialit a Moldo- veT redactatl tot de G. Asaki.

249 toril casnice dupe care träesce lumea cea civilisata. In acésti parte, Cu vremea, se va pune déca va interesa prenumerantiI,i mezaturile çi vinslerile ce se fac, spre sciinta de obste. Inteacest chip va urma «Curierulp pe anul acesta si cu tete a forrnatul lui se va mal mari, dar pretul sed va fi ca si Mal nainte, adeca 4 imperatescl si 6 leY in c,apitala, iar afari 4 imperätescl si 12 leI. eCurierul» va esi tot de duoè orI pe septemana, fiind datere redactia a da pe un an 96 numere, si se va imparti regulat in sliva eirei, pentru care, ca si lipsésca orI-ce fel de plangere si superare, redactia va ingriji a trimete foile pe la fiesI-care prenumerant insotite cu o condica unde va iscali stapanul, sed cel orenduit si le primésca. «Fiind-ca afarA, .nu se pote pune la cale o acest fel de mesura, acolo unde cel putin vor aduna pana la 5 prenumerantI si se va insarcina unul cu primirea pliculuI, acolo redactia se indatoréza a le trámite cu sigurantie. Redactia, avénd dovadä, ca dupe pilda indemnul, ocarmuirel si sevérsesca multe lucruri folositere, cu cinste se recomandézit regi pe top D. D. Ocarmuitori, ca Una ce sunt maI mult patrunsI de adeverurile ce pot si aduci la luminarei fericire un norod, si bine-voiasci a indemna dar pe orasenil seI spre prenumera tia acestei fol, si a sprijini intemeiarea eI parandu-le red si supärandu-se ca nisce pazitorT ai dreptatili ingrijitorI de buni oranduiala, de tot lucru ce va putea si darapene acest inceput, precum deschiderea plicurilori altele prin care se lipsesc ceI adeverall prenumeranti de drepturile lor. «Pasirea spre desevirsire a acestuI ase4ament folositor spanzuri de la rivna patrioplor, ca un lucru ce este al lor. aCu cat prin alergarea rivnitorilor, se vor Ymulti veniturile, cu atat redactia mal mult se pote intinde cu tinerea a maI multor gazete streine, cu 1nmultirea corespondentig, cu marirea foeIi cu adaogarea conlucratorilor s. c. 1. eSunt rugatI ca ceI ce vor don i a se prenumera, pana la 10 Martie si bine-voiasca a trimite redactid preful aretat si si primésca bilet de primire.» Redactorul -«CurieruluI romanesc.» I. Ellad

Pana in Decembre 1833, guvernul Muntean publicat lucrarile in «Curierul ro- m'atiese» si in «Buletinuly ce Eliad publica pe lana «Curierul.» De la anul 1833, finea luI Decembre, Buletinul luI Eliad la un caracter cu totul oficial. In No. 62 al vechiuluT Buletin din. 8 Decembre 1833 se publica urmAterea : «Programe!: : Dupe punerea la cale a guvernuld s'a hotirit si se intocrnésca un Bule- tin al StatuluI, sed t'eje oficiala, care puindu-se in lucrare se di in cunoscinta obste! ca a inceput a se tipäri. Acésta feie va esi odatA pe septemana, Joia, dupe formatul ce se vede, pana la sférsitul anuluI acestuialar pe anul viitor dupe trebuinte se vor da si de duoe orI. Ea se va imparti in dime partI de capetenie: Partea administrativai cea judecatorésca Partea administrativa va coprinde punerl la cale ale guvernuluY, mesurY,legiuirI, crin- duirI in slujbii inaItarl in rangurY, resplatirYi pedepse. lar cea judecatorésca : IntärirI de judecatY, mezaturl si sequestrurY. Pe fiel-care expeditie pe la totI slujbasil se va trimite cate un exemplar, spre a lua cu- noscintA de tete punerile la cale ale guvernuluIi mesurlle ce se vor lua, si dupe care va sci fe-care a.se regula.

250

Cap din particularT vor don i a se prenumera la acéstA faie se va adresa la redactia aCurieruluT romanesc.» Pre/u1 prenumeratieT pe un an va fi patru impèratescl. Redactorul aBuletinulul StatuluT.v I. Eliaap

In 6 Iulie 1833, Eforia scalelor publicA concurs pentru lucrarea unul Catechism destinat smilelor incepètrire. IatO acésti publicaliune, dupe Buletinul No. 25, de la dat maT sus citata : Eforia sagelor. tIntre invdtAturile publice, ce dupa noua intocmire s'afi asedat in scalele incepOtare, aflandu-se si catechismul lege crestinescI, Eforia scalelor a chibzuit a da In manile tinerimeT, pentru acésti invOtAturA o carte alcAtuita dupi cele maT folositare prin- cipiurl, si fiiind-ci o ast-fel de carte nu se afli in limba romani, Eforia O. in cunoscinia publiculuT, ci a hotArit un pre' pentru acésti lucrare si o di in concurs de acum papa la sfarsitul luT Decembre viitor 1833, adeci cine pani la acest soroc va trámite la Eforie cal mal bun manuscris pentru invO/Atura catechismuluT, acela va dobandi o medalie de aur in pret de 50 galbeni imp6rAtescI. Temeiurile pe earl trebue sA se asede cornpunerea aceste cArp, vor coprinde : Datoriile omuluI ca creatin. Ca midular al societateT. Ca fiinti cugetatare si cunosckt6re de fapte moralicescT. In cea d'antaiil se va arOta dogmele legeT crestinese, se va deslusi folosul trupesc si sufletesc ce isvoresc,e pentru omenire dinteaceste sfinte invèliturT. In cea de a duoa se vor arOta temeiurile bunel veluirT in societate, adeci iubirea de patrie, paza bunei oranduelT, supunerea la pravilT, si la ce-ce sunt insOrcinati a le pune in lucrare si a le ocroti. In cea de a treia se vor aseda principiurile moraluluT si se vor aréta datoriile ce are fiesl-care om in parte nu numaI a se depArta de tapie rele, ci si a lucra nepregetat cele bune spre folosul omenireT de obste. Intinderea acestuT catechism M. nu fie mai multfi de cat 25-30 mile scrise de mind, WI de 8-10 cede de tipar. Stilul alcAtuire sa. fie deslusit si pe infelesul tinerimel pentru care se gatesce acésti lucrare; idiotismul limbeT si se pAzéscá intreg si si se intrebuinteze diceri cat se va putea rnaT de obste cunoscute ;manuscrisul sèfi sa fie curat si cu slovi citétA. AutoriT 'si vor adresa manuscriptele citre Eforia scalelor neiscAlite, ci numaI insemnate cu vre-un num6r s'i cu duo6 litere 6re-care, spre a se putea deosebi unul de altul ; se va insoli Ind fiesT-care manuscris cu cate o scrisare pecetluitA in care se va ar6ta numele s'i adresul locuinte autoruluT. La implinirea soroculuT ce s'a arAtat maT sus, aded la sfarsitul anului curgOtor, Efo- ria va da in cercetarea uneT comisiuni manuscrisele ce i se vor trimite de catre concurentl, si dupa ce se va alege dinteansele unul care se va gasi maI potrivit cu temeiurile care s'afi arOtat mal sus, se va da de scire autoruluI ca si se aréte la Eforie si si primésci pentru rèsplatirea osteneleT sale: g 0 medalie de aur de 50 galbenT impOrAtesa» AtuncI manuscrisul se va da in tipar cu cheltuiala din casa scalelor, al se va aaeda indatA in tate scaleIe incepOtóre din principat ; iar cele-alte manuscrisuri se vor da impreunA cu scrisorile pecetluite cand_se vor cere dupg semnele lora.

251

In Moldova Ind se preocupaa de certile didactice. G. Seulescu public& in tipografia Mitropolid, pe spesele Epitropid, dupe jurnalul el din Septembre 1832, aGramatica ro- mines* sea observatiT gramaticescl asupra limbeT romenesci pentru mólele normale gimnasiale.)) Seulescu crede el este cea entéia gramatid moldo-rominéscit (pag. VI), credinti ce noT asteçli o scim eronate. In Februarie 1833, Seulescu dedid gramatica sa Mitropolitulul Veniamin. G. Asachi referendarul, la 15 Maid 1833, face dtre Epitropie urmitorul raport contra certeT de gramatice. a lul G. Seulescu : «Dupe coprinderea art. 7 a regul. invet. sunt supuse cercetird comiletuluT scolastic tete manuscrisele care ail se fie de parados la clasurile publicilor scele, dupe care cercetare, manuscrisul impreune cu socotinta aceluT comitet, gad de aceea a autoruluT, trebue a se supune C. Epitropie spre întàrirei incuviintarea tipirireT acelul manuscris. De si cu neimplinirea acestei renduelf,s'ail tiperit si s'aa dat la lumini 'gramatica romed alcetuiti de D-nu profesor G. Seulescul, totusT, intemeiat pe sus mentionatul articol si pe princi- pifle care me povetuesc in dregetoria de referendar cu care me aflu insercinat, dupe cercetarea numiteT cirp, cu cinste supun din partea mea, urmetérea opinie : «Niel un lucru nu intereséze in deobste o natie ca limba, avend asupra ei drit de proprietate pad si ace% care nu all alta nimica. Din care urméze, d gramatica spre a fi a natieT, trebue se se intemeeze pe firea limbel si pe reguleIe practice ce sunt inteensa pe care datoria gramaticuluT este a le culege si a le orendui In sistemä lemurite. Ipote- zurT, iscodirli ideT particulare a le autoruluT nu pot fi regule, iar aldtuirea cuvintelor noue este iertate a se face cu cumpetate si la nevoTe neaperate. «A supune limba la o sisteme streine, cu de-a sila a o imbreca in forme clasice numai pentru dragostea maicei de la care se trage, este o tiranie filologice maT grea a se statornici cleat acea politid. Dupe acésta, cu vie perere de Ma cunosc cA autorul gramaticeT, al druia talant filologic 11 pretuesc, la alcatuirea eT nu aa luat in begare de semi cuvintele sus aretate,i cfi hoterind a reforma limba dupe a sa idee, asupra regulelor simple aù tesut atetea paradoxe, in cet acea carte, menitä a orendui regulele limbeT, coprinde in sine felurite stihil, carele vor aduce nemultimire, descreditareiure asupra institutu- 10 in al druia sin s'ail nescut. «De prisos ar fi a intra in acea cu amenuntul aretare a tutulor cuvintelor ce infeti- ézá asemenea neineuviinterT, maI fiesT-care fila le coprinde, atilt in textul romanesc, si in acel rominesc. tDupi asemenea luarT aminte, socotinta mea este, ce aceste gramatid nu [Ate fi ren- dull& de carte elementare pentru wolf, ce, pentru ce se alle'tiperite, s'ar putea ingedui ca o disertatie filologidi sisteme particulad a autoruluT; iar pentru interesul invetetu- rilor, care D. Seulescu a aretat doves11 de rivnä, se fie D-luT insercinat, cu implinirea art. 7, a face un extract din a sa gramatice cu trebuinciósele imbunitatirI, care alcáluire simple se respunde la scoposul bine voitor a C. Epitr., de a inlesni inveteturile, fad a urçli din acésta vre-o colizie primejduitére sporululi cinsteT acestuT instituto)

252

pe escelentele raport de mal sus al luI Asaki : «Fiind-ca acea disertatie filologica nu pelle a se intrebuinta de gramaticA spre inviitätura tinerimer, precum autorul sìù a cunoscut'o, indatorandu-se ca sA alcatuiasca o gramatica cu regulele simple alé limbeI 'Ristre, pana atuncea se va paradosi manuscrisul imbunatAtit de Epitropie, asemenea poruncindu-se prof. scedelor tinutale, care sa se ferésca a paradosi acea disertatie filologicA abltuta de la acel adevi'mat scopos *)». 20 Iunie 1833.

Afacerea gramaticeI lui Sétilescu a revenit in 9 Iulie 1833, inaintea comitetuluI scolastic, cu ocasiunea tipArirei 0'1-li1 a II-a. Prin jurnalul comitetuliff scolastic sub No. 5, se vede ca G. Asaki nu a adoptat niel acésta parte a II-a «Alcatuith pe principiile celel I-a,... de §i mal mésurata la stil». Asaki n'o primesce pentru clase, ci pretinde, cum s'ad hotarit :un estract din parten I-a §i un estract din partea a II-a, cand se va face a II-a editie. DuoI membri insi din comitet, q'anume Vasile Fabiani Economu Constantin, sustin cartea luI Séulescu : «Dupe cercetarea ce ail !kilt cu deaméruntul pArtiI a II-a sin- tactice, aù aflat'o, §i dupe insusirea regulelor limbeI romanesel si dupe stil, asemenea dupe catatimea a t6tA materia, potrivita cu insuOrile limbeIi cu trebuinta cerutA pentru sco11, precum se aréti atat in estractul prescurtarlf, cat §i in scara intregei materil, in- seinnatA la inceputul gramatical, din carI profesoriI cu inlesnire se pot povatui a da an- téiii o generalnica idee de cuprinsul sintaxuluI s'apoI a urma cu speciala paradosire

Deja in 1 Iunie 1833, G. Séulescu §i V. Fabian, cerusera prin suplica EpitropieI tiparirea manuscriptelor lor (Fabian: geografiaì gramatica latino-romana; Sèulescu: retorica cu elementele logiceI pe scurti estract din gramatica romanésca). AmbiI profesor! Oic ca pentru a se statornici un regulati grabnic curs al invqatureI, cea d'antéiii trébi este tiparirea grabnica a cArtilori propun ca sA se adune comitetul cate-va Oile pe séptèmana, In césurile afara de ale paradosulta (4-6), ca sA cerceteze manuscriptele cu orl-catl membril vor fi presentI, flind de fatai autoril pentru s'O sustine opera. Epitropir : Mi- tropolitul Veniamini Mihaiii Sturza, hotärèsc ca comitetul scolastic sil se adune Dumi- nicai Joia spre a cerceta manuscrip tele §i a raporta).

Jata principalele opere tipArite in anuI 1833 in tenle romane : Dialoguri franceso-romtine, de Gr. Plepianu, edifia II-a; Gramatica practica franceso-romd net, de Gh. Vida, ¡Buda! ; Povëtuitorul tinerimei cätre adetératai drépta cetire, de Daseidul Gh. Lazdr, prasavl ; Abeeedar moral fi religios Cu stampe, de Gr. Ple,soianu ; Cele creintêiii cunoseinfe, edifia II-a, de Gr. Plefoianu ; Catalogul carlilor din /ibreiria /uf, Iosif Romano, IBucurescil ; Abecedar rom., a II-a edifie, de Gh. Séulescu ;

*) Dosarul No. 21 curent, archiva StatuluT. **) Dosar No. 21 curent, pag. loo, Arch. Stat. ***) Posar No. 21, Arch. Stat., pag. rol.

253

Gramatica romd néscci *), séü observaiii gramaticegd asupra limbd romemesci, P en- tru se6lete normal°i gimnasio, partea I-a etimologic, partea II-a sintacticti NB. Partea III.a prozodia limbeT romane i versificatia, apare numaT in anul urmitor 1834, de Gh. Sdulescu, ; Despre vestita cornea a anului 1834i despre sistema sdrelui,traducere de Ion Si- bineanu, doctorul carantinel §i a politiei Giurgiu. (Buda) ; Alesei frum6se istorii morale. (Brafov) ; Leonat betivuli Dorofata femeea sa, poemti IBucuresci); Oglindel omului celui din intru cu 10 stami e, editor Staretu Dometian. (Monastirea Némtu) ; Impeiqirea de çjrâú a Sft. Ion gurei de aur, tradueere din grecesce de Mitropolitul Grigorie. (Biagi) ; Triodul, Mitrop. Veniamin. (Monastirea Némtu) ; Pupil Sft. Idn gurd de aur. (Monastirea Némtu); Theofron séù iscusitul sfeituitor, pentru neiscusita tinerime. tradue,ere dupe I. H. Campé, de Ion TeodorovicT. (Buda) Octoih eu catavasier. ; Ord nduiala slujbeila Puri, etc., Mitropolitul Veniamin. (Monastirea Némtu) ; Engolpion de aur, editiune nouè, de Gr. Plesoianu. (Sibiti) ; Molitfelnic bogat. (Sibii1); Acaftister, Idem ; Liturgie, Kesarie, episcop Buz6a. (BucurescT) ; Codieä civilá séu politicéscei a Principatului Moldova (Iasi) ; Atexandria sat' viala lui Alexandru (Brasov) ; Psaltire. (86 Brasov); Ale Jul Iosif Monahu Brienie cuvinte 22 pentru purcederea Sf. Dah, din limba elk* de Mitropolitul Grigorie. (Bugii) ; Descricrea bael tirsatului mare, Doctor Zissu Conofau. (Bucuresei) ; CamMele soborului mare din 1833. (Blaju); Proiecte de legi pe 1833. (Bucurescl) In acest an continuà a apArea aCurierul romtìnescn (Bucuresol), «Albina rominései (Iasi), aBuletinul oficial al Valahiel si eel al MoldoveT.»

Din respect cultural inregistrAm continuarea tipografillor de care am fkut mentitme in anul trecut. Lucrare artistici este un mausoleil ridieat la Monastirea Frnm6sa de Mihail Sturza, In 13 Martie 1833, tatAluT sèfi reposatului Grigorie Sturza. Acéstä oper6 artistici a fost descrig de G. Asaki intr'o brosurä in 40 de 7 pagine, cu titlul eMausoleti» tipiritä la institutul AlbineT in Iasi.

Desemnul progresézi in BucurescI sub Valstein si in IasT sub Adler.

*) Acéstit carte a fost tipIridt ca banil sc6lelor dupe jurnaltd epitropid sc6lelor din Septembre 1832. (Ve0Y prefata gramaticeY, pag. 4).

254

La 1833, se intrunesc in lag cati-va doctorIi constituesc o societate pentru sporirea sciintelor medicale si naturale in Moldova *); Despre acésta avem a vorbi In anii viitorI.

In August 1833, Rusia, dupe intervenirea luI Kiseleff, decoréza pe urmatorii doctorI din Muntenia : Marsil Echsarch Gusi Teodosie Alexandridis Fierari Bubuchi Vasilache Ioanis Fischler Seratim §tefan §por Spiferul Raimonte,i rara din acestia luI Du- Arsache mitru Ceapa, medalie de aur pe panglica Sfin- teI Ane**).

FeIrte considerabil este deja numartil doctorilor carI In 1833 sunt recunoscun de comisia doctorésca din BucurescI. «Cinstita comisie doctorésci din orasul BucurescI indreptand catre redactorul a Curie- rulub urmateirea adresa, prin listele urmateire arétá numèruli numele tuturor doctorilori hirurgomamilor ce se allá in anul 1833 in tot Principatultaril RumanescI prin deosibite judetei punturi de carantine. In lista doctorilor ce! carI se insemnéza cu semnul acesta * sunt si hirurgI:

Domnule redactor, «Fiind-ca In lista de doctorI diploman, carI s'ail obsta atat prin gazeta cat i prin Bu- letinul oficial, s'ag vèl,lut multe nume schimbate, iar altiI din asemenea doctor! neinsem- nan intednsa de loc ;acésta comisie spre indreptarea acestil scaparI din vedere, rögl pe acésta redactie, ca la cel mal antéia mima* de gantaï buletin ce va urma, si se tipa- l'ésa de isn6vi numele doctorilor, carI prin aliturata ca cea pe lana acéstä lista se arétá : Catalog al doctorllor In medicina,

Locurile ande s'aii Vremea In NUMELE doctorat care s'art doctorat

D. Petre Ferari In Pavia.. . 1797 Ioan Tucar Herlengen . 1799 Mihail Hristari Pavia .. 1806 Constantin A. Filitis* Halla.. 1808 Georgie Grunail* Göting. . . 1809 C. Alexandrid * Iena .. 1809 A. Arsachi Halla... 1812

*) Ve1 discurso! Logof. Ghica, din x8 Martie 1845, In Fbia pentrh minte, pag. 129, acela an. **) Buletinul No 39, din 22 August 1833.

255

Catalog al doctorllor in medicinA

Vremea In Locurile mide s'ad care s'ad doc- UMELE doctorat torat

D. Teodosie Gheorghiad In Halla. . . 1814 S. Vreton Paris . 1814 I. Rasti Pavia .. . . 1814 I. Serafim Paris . 1815 C. Papadopulu Pavia ... . 1815 , A. Marsil Paris. . . 1822 A. Carazisul Viena.. .. 1824 Antonie Paleologu Piza... . 1825 loan Maier Viena. . .. 1820 C. Estiotul Paris . .. 1827 C. LaIvel . Viirtberg. . 1827 N. Gusi . Paris .. . 1828 ,Georgie Papa ...... Vitemberg 1828 Nicolae Picolo ,Piza. 1829 C. Franti Piza. ... 1830 D. Patura * Paris . 1831 Vasilie Formion Paris.. 1831 Petru Veron * Minhen . 1831 I. Seveni Pesta.. . . 1831 Mavrichie Det Pesta. . 1833

Catalog al hlrurgomamllor

Locurile unde ad luatVremea cAnd UMELE diplome ad luat diplomele

D. Mihail Craus. In Ermanstadt . 1774 Iosif Braun Pesta... . 1801 Stefan Basiliu Viena... . 1805 losif Sporer Viena... . 1807 Villem Tigler Klauzemburg . 1807 Hristian Venert Berlin ... 1809 Iosif Olert Viena. 1809 Igna tie Navara Clauzemburg. 1829 Daniil Homer Clauzemburg 1829 Ioan Binder Clauzemburg. 1829 Tadeil Navara Clauzemburg 1830 Iosif Milauer Clagenfurt . 1830 Ledeng... Pesta ... . 1831 Vazarel. Pesta .. .. 1832 Carol Techeli Clauzemburg 1832

Din respect cultural avem de inregistrat, la 1833, Decembre, organisarea de Ion Eliad §i CAmpineanu, a societAtii filarmonice. Conformindu-se publicatiunei logofetieT trebilor bisericescI, publicati prin aBuletinul oficial» sub No. 50, de /a 2 Noembre 1833, relativi la institutele private, Cimpineanu si Ion Eliad, adreséza Eforieï sc6lelor urmAtérea

adresä, care de 0 este datatA de la 19 Ianuarie 1834, are locul aci flind-cA se 'refer& la 0 institupune nAscutA In anul 1833. IatA adresa in cestiune : aPovAtuit de insciintarea C. Logof6pI a celor bisericescI, publicatä prin «Buletinul on- dal» sub No. 50, 2 Noembre, 1833, jos InsemnapI ati cinste a aduce la cunoscinla cins- tad EforiI, cA sc6la dA musicA vocall, dä declamape 0 literaturä, intocmiti dupe Invoirea dorinta 0 ajutorul a mal multor obraze, are a se deschide la 20 ale acesteI lunT. Spre sciinta cinstitel Eforif de scopul InvälAturilor ac,estel scoll, de profesoril el,si de mersul invèlAturilor, jos InsemnapI, aldturA cinci foI «Curierul romänesc» de sub No. 7'1, 7 Ia- nuarie 1834.z (IscAliff) : aimpineanu, 1. Eliad (cu litere)*).

*) Arch.Stat. Dos.No. 1,936.

CAP. VI.

147T-_7 i. 1 ES 3 .4"

Anul 1834, este de o important& mare nu numal in istoria néstri culturalà, dar si prin faptul, cä ambele tèrI reintri in posesiunea Domnitorilor propriI, prin numirea la tronurile lor, a luT Mihail Sturdza In Moldova si a luI Alexandru Ghica in téra Munte- néscA. OrI-cAt protectoratul RusieT face anevoi6sA domnia acestora, nu mal putin respunderea moralà pentru mersul trebilori mal cu semi a cultureI nationale revine Domnito- rilor romAnT. Din capul loculuI trebue sci mArturim, cA si M. Sturdza si Alex. Ghica, In primiT anl ai domnie lor, ba Ghicai mai indelung, a remas In fruntea curentuluT national cultural, unul ajutat de G. Asakii cel-alt de Petru Poenaru.

Anul 1834, este an de reforme si de irnbunatitirI insemnate in ramul scolar. Se creeag in acest an primul institut in IasT pentru educatiunea fetelor. Seminarul de la Socola inchisi pgrAsit dupi arderea localuluI din causa manutantiu- neT si a spitaluluT militar rusesc acolo asedate, se redeschide. Se aduc profesorT din Ar- deal, intre cari Eftimie Murgu. In Muntenia se inaintég lucrArI pentru reorganisarea seminaruluI din BucurescT, prin transformarea scelleT bisericescT atát de nesuficientl de la monastirea Antim. Se incep lucririle pentru viitórea Academie MihAileanA din IasT. Se tramit primiT tinerI stipendistI din Moldova la studiI in strAin6tate, etc. VQM vedea acestea t6te mal la vale.

MUNTENIA Pentru cheituelile scedelor in genere, Eforia a cerut 350.000 leT prin budgetul proiectat pe anul 1834. In Ianuarie 25, acest an, Eforia a incheiat jurnalul No. 45, ) prin care hotärasce a se introduce in colegié 6 clase de umankire, adecA 2 maI mult decit in anul trecut.

*) Dosarul No. 73.

- 258 -

Cu jurnalul acesta se dispune, ca pentru clasele cele troue a V-a §i a VI-a, sd. se alégi dintre scolariT ceT mal bunT al umaniórelor III 0 IV, ast-fel cd pentru cl. VI s'a ales cit.l va scolarT din cl. IV,i anume 24 de elevI, iar pentru cl. V s'ail ales scolarT din cl. a III-a. Programul reorganisat coprinde in cl. VI-a Sintaxa limbeT latine, de profesorul Hil. Sintaxa limbeT elene vechT, de G. Iónid. Limba francesa, de C. Aristia. Aritmeticacornplectd, de G. Popp. Romina i retorica de Simion MarcovicT. Prin jurnalul Eforiei No. 46, se suprimd din program limba grécd vorbit6re. Se adauga un repetitor la colegid, in Ianuarie 27, (Jurnalul EforieT No. 48, Dosarul No. 67). Prin jurnalele Eforiei No. 329 qi 571, (dosarul No. 73), se institue un sub-director al gimnasiuluT **) cu 400 leT. In Aprilie, dupi jurnalul EforieT 155, (Dosarul 73), Eforia urci léfa profesoruluT de aritmetici din colegid la 500 leT, dindu-i-sei predarea geometrieT. Ufa profesorulta de algebrd Dimitrie Pavlid, se urea la 800, andu-i-sei trigonometria, ce se cerea de Poe- naru. Ufa directoruluT Poenaru este 1.250 lei pe lurid. In Noembre se adauga 200 lei.

Eforia dispune prin jurnalul din Maid, ca pe viitor examenele generale sd se facd la linea luT Iunie, impdrtirea premiilor la St. Petrui vacantele si dureze Iulie 0 August. La 20 Iunie, dupe jurnalul No. 305, se hotdrasce a se face concurs intre scolariT clasurilor de umanióre 0 a li se da testimonil dupe gradul ce va avea fiesce-care. Dupi porunca superiórd, prin jurnalul No. 178, (Dosarul No. 98), se da pe tot anul o subventiune de 500 leT scolaruluT Panaite Petre.

Nu afläm aprepe nicT o prefacere la scólele din Craiova, nici la scélele judetene. NM se adaugd in Ianuarie, pumjurnalul EforieT No. 17, (Dosarul 73), 100 lel lal6fa de 300 a profesoruluT de desemn.

La 29 Ianuarie 1834, se incheie la Petersburg tratatul dintre Rusia 0 Turcia, prin care acésta din urmi aprobd reglementele organice ce'sl daduserd Principatele. In urmarea acestuT tratat, RusiI desérti Principatele si se numesc DomnitoriT M. Surdza 0 Alex. Ghica. Generalul Kiseleff, Iasi guvernul provisorid in minile consululul general Baron de Riickmann, 0 se Intórce in Rusia, primind manifestatiunl de simpatie 0 de recunoscintd. in Bucurescli Ia0.

*) Intre scolara acestia afhlm pa Alexandru Orescu, Ion Ghica, Dimitrie Brittianu, Scarlat Voi- nescu, I6n Florescu, etc. **) Acest sub-director a devenit rind apoI censor al colegiuluI.

250

La ocasiunea plecArel lui Kiseleff din IasT,') s'a dat un banchet la care a cAntat musica iar séranobleta 16reT '1-a dat representatiune la teatrul Varietätilor, incredintAnd dirigerea serbAreI D-luI Aga G. Asaki. S'a jucat o pies& de ocasiune intitulatA: Serbarea pet storilor moldoveni, cu cAntece danturi. «Albinao ylice, cA acéstA pies& infAtosa slava ostenesci a vechilor moldovenl, Deno- rocirile de carI acéstA lérA aù fost certatA adese-orl, facerile de bine ale noultif aseylAment multAmirea locuitorilor pentru bunul lor ocirmuitor. Piesa a avut succes, dar Kiseleff n'a asistat la representanfiune. D-sórele Aristia Ghica, Maria Cantacuzinoi Ermiona Asaki, impreunä cu OHIO lor aft depus in logea Plenipotentului o cununi de dafini, de florI nemuritére si de frunyle de mAsline. AcéstA cunun& a fost adusA apoT luI Kiseleff de o deputatiune compusA de Vor- niciT Constantin si Lupu Dais si Post. N. Canta si I. Chica. Musica pieseI fu cornpusA de Elena Asaki. Din WA plecarà candidatif de domnie M. Sturdza si Alex. Ghica, pentru a'sT primi in- vestitura la Constantinopole. Examenele de iarnA trecurA mai putin bAgate in séma din causa preocupaliunel societAtiI la ocasiunea noilor Domnil. Totusi Eforia in Bucuresci Epitropia in IasT t6tA sill* ca sA dud mai departe lucrarea inceputA.

Noul reg,ulament pentru intocmirea de seminaril ylise preparande (dupe pilda din Ar- deal) pe ling& Mitropoliei Episcopie se intocmesce de Eforie, dar devine lege numaI in 2 Noembre 1834. DAm in anexi ") acéstA lege, care se nAscu in urma legiuirei pentru seminarift, protopopii preoli. Principalele disposipunT ale allegulamentului pentru inveleiturile in seminaril ili- nerea lor in bunei orenduiald ,» sunt cele urmAtóreSeminariile cuprind patru clase : In clasul I, se va inv6ta : citirea; scriereai inceputurT de gramaticA si de aritmeticA. Pe lAngA acestea se va incepe si se va continua in cele-alte duoè clasurI urmAtóre in- vèlAtura cAntArel bisericesci asemeneai tilcul Evangheliei care se va face in tóte SAmbe- tile diminéta asupra EvanghelieT ce se citesce in urmitérea Duminia. Clasa I-a se consider& ca un clas preparativ. In clasa II-a se vor preda stilul scriereT cu aplicarea regulilor gramaticesd, elem. de geogratie, caticheticA, adecA deprinderl in compunerea de cuvinte (cazaniI), complectarea studiuluI aritmeticeT, agrimensura, legile relative la juraffi satului. Clasa Teologia dogmatic& si moralA, chronologiai ist. bisericescl, cetirea cu intelegere, In ore libere, a S-teT ScripturT. Clasa1V-a : Teologia pAstoralA, corespondinfa parochialä, poem registrelor relative la parochie, cAte-va lectii de vaccinatie, medicina veterinarki fisica populard, fficute de doctorul orasuluIi continuarea lectureI cu culegerT a S-teI ScripturT.

Administrarea seminariilor este lAsatA Mitropolitultifi Episcopilor respectivT. Acestia numese profesoril dupe budgetul alipit la Regulament.

*) Albina romlnl No. 36 diu 12 Aprilie 1834. **) VelT anexa la acésth. pagina

260

TJnul din profesor! va fi si inspector al sceleT. Cheltuiala internatului (20 interni) si a profesorilor se.ura la 32 mii si 500 lei. Nu- merul internilor se pote adlogi.

Sunt la sectiunea a IV-a aretate dispositiunile relative la examene. Este un examen de fie-care an si la al patrulea an se da scolarului un atestat general. Se dispune de a nu se mal face preoli peste 4 anI de esistenta set:del, de cat dintre ab- solventil seminariilor.

O ferte frumesa dispositiune a acestei legi decretata in Noembre 1834, este aceea de la art. 16. Aci se pune obligatiuni tuturor preolilor esiti din seminariai numitT parochi pe la sate si tina acolo sceli in care sa invete copiii tuturor locuitorilor :cetirea, serie- reai patru operatii.

Prin regulamentul seminariilor preparande legiuitorul tinde sä faca din preot un im- portatat factor cultural. Preotul va sci nu numai cele ale bisericei, dar va putea si vacci- na, va avea cunoscinte si de veterinärie, va cunesce fisica populari spre a combate preju- decätile de farmed, nalucirIi alte paren T deserte. Preotul va mal inveta iarpentajul, ca speda Impaca pe locuitorY de la cérla de mosii. Prin art. 16, repetim, seminaristit mal tineri preoliti sunt datorT sa tina si scedd in satul lor. In acésti sea se va preda cetirea, scrierea si cele patru lucräri ale aritmeticei. Locuitorii din sat sunt obligati a trimite copii la asemenea scela. Admirabile intentiuni, dar cate din ele s'ají realisat ?

Administratia seminariilor a remas dupe art. 7 sub Mitropolie si, respective, Episcopii. Eatä una din causele nepropasireT acestor institute. Din moment ce legiuirea ce am adus mai sus, la art. 14, dispunea ca dupe 8 ani de functionare a seminariilor preparande, nu se vor mai hirotoni de cat absolventiI din aceste seminariT, Mitropofituli EpiscopiT, cu platine exceptiuni, aft veçlut cu ochi rei asemenea scoli. Acesta cu atat mai mult cu cat intretinerea seminariilor a fost lasata pe cheltuiala Mitropoliel si a Episcopiilor din taxele ce se preleva de la preolii diaconT, apot imputi- narea acestora era superäciesä prin faptul ca scadeaft veniturile marilor prelati.

Personalul seminarielor dupe regulamentul de sus, consta din patru profesor!, un inspector si un econom. Un seminarift cu un asemenea personal urca la suma de lei 32.500. Cu 40 de interni, 49.100 dupe budgetul anexat la regulamenti reprodus de noi mal* sus.

261

Eat& programa intocmilä pe clase, dile §i ore : impiírteala invtlyiturflor pe ani, Cu cercetare de num6ru1 profesorflor §I de ceasul pred&rei

CEASURI IN VETÄ.TURI V1LELE Inainte Dupe de amia01nmiaòT

Anul I

Ce tireni scrierea In tóte dilele 8 DeclinatiIi conjugärI L M. V. A. 91/2-11 Aritmetica pang la frkIngerT. L. M. M. J. V. 2-4 CAntarea bisericésca In tóte dilele 4-5 B. Tilcul EvanghelieI, SâmbAta 912-12

Anul H ExercitiI gramaticescI Iti tóte dilele 9_91/9 Geografia M. J. 91/2-11 C. Continuatie din aritmelicAi ceva cunoscinte de mèsurarea locurilor 0 de legiuirile ce sunt atributiile juratilor satuluI. . L. M. V.91/2 11 A. Cantarea bisericésd In tótelele 4-5 Tilcul Evangheliel. Sambitä94/9-12 B. Catihetica In tóte 7-8

Amid Ill Teologia dogmatici L M. V. 8-9'/9 B. IHronologia din istoria românéscd . M. J. S. 2-4 A. Cântarea biseridsci 4-5 B. Tilcul Evangheliel. Sambati944-12 Cetirea S-tel ScripturI cu inielegere, In c6- surI slobode.

Anul IV

B. Teologia pAstoralà. M. J. S. 8-9i/2 C. Corespondente itinerea registrelor in slujba bisericésd L. V. 2-4 D. Vaccinatia, medicina veterinarA, de fisica populaa. Continuatie de cetirea St. Scrip- turI. In Ole dilele 9l/2-12

T6te stgruintele puse de Eforie sunt paralisate de uniI din prelatT, aa ci seminariile proectate incA liana a nu se intórce din Constantinopole Domnitorul Alex. Ghica, nu se pot deschide nicI dupe intórcerea DomnitoruluI, In urma insistentiI acestuia, de cit In anul viitor.

262

Alexandru Dimitrie Chica, in 10 August, cu ordinul No. 24, se vede silit a imputa MitropolituluIi Episcopilor intArd.ierea ce ati pus pana. acum de a organisa seminariile preparande si le ordona raporteze despre lucrarile gvirsite pana acum. !ata acest act important din istoria seminariilor din Muntenia

allol Alexandru Dimitrie Ghica VV. Cu tulla lui Dumnedeg DOmn al taei (éri Romcinesci Regulamentul intocmit pentru seminare, protopopiIi preotiI luAndu-sI legiuita intarire de la 21 ale trecutului Aprilie, urméza negresit a se fi luat mésurI pentru aducerea intru indeplinire sévirsire, caci o intocmire °data ce se legiuesce nimic nu'l pite stAngini punerea in lucrare ; de aceea, S-ta Mitropoliei Episcopiile flind pétrunse de gntenia da- tonel ion ce sunt puse asuprA-le urmézi a se fi indeletnicit cu 1.6ti ogrdnica silinta spre infiintarea seminariilor dupe temeiurile asedate. larA acum este poftita sä ne dea in graba o curará deslusire de pregatirile ce se vor fi fdcut atit din parte-Y, c.«i din partea fiesce-caruI Episcop pentru incaperile trebuinciése ale seminarelori pentru temeiurile pe carI aü a se organisa hallé/Aturde inteaceste se- minarle. Nefiind Domnia Mea la induoiala ca In §ése I ml de cAnd dat la lumina acésta legiuire se va fi facut obiectul celor mal* cu denadinsul chibzuirI, iarA Domnia Mea aftAn- du-me doritor pentru intemeerea aseslaménturilor, suntem datorI a priveghia pentru straj- nica pag a celar ce se legiuesc,i pentru aducerea lar intru desévirsire, éra mal cu seria& a ingriji cu strajnicie si a inlesni clirosuluI in tot felul fnaintarile invétAturilor celor ne- preciuite, ca sa se hgnésci intru dénsul pilde viI de t6IA intelepciunea si «A rèspunda la nadejdea ce este in norodul a astepta de la duhovnicesciI s61 (Semnat), Alexandru Ghica VV. Ministru Logofetid trebilor bisericesd, B. Stirbeiu. No. 24.Anul 1834, August 10.»

Inca nu erail deschise seminariile preparandei Epitropia se gAndea cu drept cuvént ce josnig nivela culturala se va putea dobéndi din acele scoll, cu o programa atAt de redusa. Cu mult superiére erata studiile clericale din Socola, inca de mai 'nainte vreme. Petru Poenaru impinge ded Vornicia bisericésca sä se infiinteze un seminariù mal Inalt pe lAngi Mitropolia din Bucuresci. In Noenabre 1834, Vornicia bisericésca, dupe ce lua avisul parintilor episcopI ocArmui- torIaIS-teY MitropoliI (scaunul Mitropolitan era acum véduv), asupra unur proiect delege pentru intocmirea urna seminariti central la S-ta Mitropolie, de invétaturI complimentare, ceru in 12 Noembre, cu anaforaua No. 2.585; la Domnitor, autorisarea supuna des- baterilor AdunAril obstescI, dupe ce Sfatul administrativ extraordinar 'I-a aprobat. Dupe acest proiect ce dAm in anexa*), seminariul ce se va infiinta la Mitropolie sub numele de central va fi pepiniera gradurilor inalte clericale. Iata programa acestuI seminar : Vor fi 3 clase;

*) Ve4Y anexa la nasa paginit.

263

Clasa I: Retorica bisericésd (cuvinte dupe modelul S-tuluI loan Crisostomu, Grigore, Vasile, etc.), istoria sfanta, ermineftica, elementele limbeI latine. Clasa II: Retorica, pravila bisericèsca, istoria universala cu aplicatiune la istoria bise- ricésca, limba latina ; Clasa III : Retorica, pravila tèreY, pedagogia, elemente de fisica.

Va fi un examen pe fie-care an si dupe ali Ill-lea an se va da o diploma. Pe larga acest seminariii se va tine un internat de 12 bursierT.

NumaT in anul urmatorid 1835, obstésca Adunare aproba o nona legiuire si Alexan- dru Dimitrie Ghica Voda, in 27 Maiií, cu ofisul No. 282, promulga legea acésta, comu- nicand'o Departamentului trebilor bisericescl.

In vedere cu aplicatiunea regulamentuluI scòlelor muntene, Ebria in loc de a organisa, cum se face in acest an la IasT, o sc6lä speciala pentru crescerea fetelor, se m ultamesce de a subventiona pensionatul privat frances al D-neI Vaillant. Pe 1834, acest pensionat primesce 6.000 16* In loc de 3.000 leT call erail prevègutI in budgetul acestuT an. Se vede cá acésta scélä era bine patronata de societatea mai ales& bucurestena interesata a invèta pe fete si vorbésca. frantozesce !

La ocasiunea serbareT impärtireI premiilor semestruluI de vérd. Ebria face raportul s6i1 despre mersul scaelor, in presenta noului Domnitor. Din acest raport, vedem ci Eforia lauda pensionatul colegiuluT, ca este cu mult mal bine tinut de cand s'al luat sub directa administrare si s'el pus sub ingrijirea luI G. Pop. Sunt 48 de internI, din carT 9 gratuitT, alesI la examenele trecute dupe merite. Domnitorul rèspunde EforieT si profesorilor prin discursul ce dam in anexa '). Domni- torul subliniaza importa* pentru romanti de a dobéndi cunoscinfl relative la situatiunea luT, intre cari ecunoseinta tèreT si legilor patrieT séle si a se deprinde in trebile pämén- tului s6i1.» Laudele facute de Eforie luT G. Pop, censorul pensionatuluI de la S-tul Saya, sunt urmate de o recompensa mal reald.

Jurnalul Eforiel Cu No. 471 din 18 Septembre 1834, prin care gratificti pe censorul G. Pop pentru zelul desfii5urat in cursurile inv60.turilor internatului 5-tuluf Saya a Din dovecjile ce s'e.' dat atat la examenul general, cat si in !Ata curgerea anuluT de buna oranduiali ce se pazesce in pensionul colegiuluT, si de o necontenitä sporire a scolarilor pensionarI la invètatura, se cunnsce zelul cu care D. G. Pop, censorul acestuT pensionat, implinesce Mil pregetare datoriile ce '1 sunt puse asuprel. Eforia scedelor se socotesce norocita orT-cand i se da prilegia a multami si a rèsplati acelora ce contribuesc mal cu deadinsul la inaintarea institutiilor de invèlaturi publica,

*) Vedt anexa de la acéstIL paginI.

264

de aceea hotárésee sä se dea D-liff G. Pop drept gratificatie lei una mie §i ciad l sute, din iconomia easel pensionatuluI. (SemnatI), Alexandru Philipescu, St. Bciläceanu, B. Stirbeitt, N. Picolo.

In Deeembre urmator, Domnitorul recompenség 0 pe uniI din profesorT. Cu ofisul No. 227, din luna Deeembre 3, 1834, Domnitorul da boeri'l profesorilor §i anume : face pre P. Poenarul Vel-comis. ; T. Paladi 0 Simion Mareoviel, Vel-serdarI Aron Florian, Ion Pop 0 George Ioanide, Vel-medelnicerl ; George Pop 0 Stanciu Capa:. tineanu, Vel-slugerT.

Nu vom termina eu analele seólelor muntene fall a mentiona urmatórele lucrarl La 24 August, prin jurnalul EforieI No. 440, se institue un registru in cancelarie in care sa se insemneze lipsirile profesorilor de la eeasurile predäreI ; Un condeiù de banI se hotarésee, care sa servésea pentru tipärirea in 1834 a Evan- ghelieI 0 CatechismuluT, iar baniI prin0 sä reintre in casa seólelor ; Se infiintéza la Slatina, din venitul sc6leI IonaNu, un doftor al aceluI ora, cu 4.000 leI léfa ; La gimnasiul din Craiova, se adaugä, (lupe arètarea inspectoruluI, cate 50 lei pentru cheltuelile seólel, peste 300 lei pe luna ; Asemenea se adaoga post separat pentru desemn 0 caligrafie, cate 300 leI pe hula la Craiova ').

In 1834, Septembre, Eforia seólelor refuza luI D. Hristea CapitanovicI a'i da, la cerere, o bursa ca sa studieze medicina la Viena, dar apoI tot e silita a'l aeorda cate 100 galbera pe 1835 0 1836 prin ofisul No. 125 din 24 Octombre 1834, al Domnitorulul. Eforia rnotivéza refuzul sed pe consideratiunea, ei. CapitanovicI nu a fost inv4at in so5- lele nationale. Obligata de Vodä a aeorda bursa, ea indatoresee pe bursier sa declare ea va servi la revenire in térä, ea profesore. Eforia '1 mg obliga sä studieze ea specialitale botanica.

In August 1834, Eforia primesee de la Efrosin Poteca 300 exemplare aElemente de filosofle» imprimate de el la Pesta, dupe juriconsultul Ainekie**), in dar 0 Oice:«le daft Bibliotecei ce se formézet la colegiul de la S-t Saya. D

«Alb. rom.» No. 34 din anul 1834, Ianuarie 25, anunti redesehiderea seminariuluT din Socola de la 1 Ianuarie. HI preotilor 0 altiI carI simt chiämare catre preolie, dupece

*) Jurnalul EforieY No. 307, Dosar No. 62. **) Filosofia cuvêntuld 0 a aravurilor, mild( loghica si ithica elementarX, aroma sepune tnainte istoria filosoficéscli, scrisa ant8iti latinesce de Diudatul profesorGotlieb Ainechie, din Alla, apoY tradusl In limba elinésd. de D-hit Marele Ban Grigorie Brancoveanul, iar acum in limba romft- néscll de Efrosin D. Poteca, Ierom. 0 profesor de filosofie de la Bucuresa, spre pov8tuire la lectiile sale de filosofie. Buda 1829.

265 --= ad facut pe la tinuturI examene de clasele incepëtóre, vin din tóte pfirtile Moldovei spre a fi primitI in seminariii a cdruia solemna deschidere peste putin are a se face. G. Asaki, in f6ia sa maI sus citará, t;lice : aLegiuirile organicesculuI regulament, hotarèsc acestuI a§e0mént de bisericésal crescere, sume indestul de insemnatóre, si noI avem M'a increderea, ci povèluirea data de catre P. S. S. Archipastorul acestuI ram de slujba publica, ce are o inriurire atat de in- semnatóre asupra stariI religióse si morale a locuitorilor, va infatosa in curénd cele maI impacatare isprivl. »

Ce.' seminariul de la Socola nu era cu totul nimicit resultà din conturile acestd scolI) inca pe anul 1832.

In adevèr, la 1832, Mitropolitul Veniamin cu EpiscopiI incheeserä un jurnal pentru aplicarea dispositiunerdin regulamen tul organic, relativa la seminarif. Mitropolitul Ve- niamin staruise sa se inscrie in regulamentul organic obligatiunea pentru Mitropolie si EpiscopI de a da baniI necesarI pentru intretinerea seminarului in suma de 60.000 leI, fiind-ca veniturile mosiilor Monastirei Socola nu eraii suficiente pentru acésta. De aceea, repetim, la 1832 Mitropolitul si Episcopul hotirira : e Astal;li intrunindu-ne aicI in Mitropolie spre a se face inchipuire si analogie banilor 60.000 leI ce dupe regulament se cuvine a se da la seminariul din Socola, atat din partea Mitropolid, at si a Episcopiilor de Roman si Hui qi facéndu-se analogie pe suma calor bisericescI din tus-trele Eparhiele, dupe drépta analogie ce s'a facut, vine a se rëspunde pe tot anul din par tea Mitropolid 25.000 leI, din partea Episcopiei de Roman 23.000 leI si din partea Episcopiel de Husl 12.000 leI qi implinindu-se suma de 60.000 leI se vor r6spunde regulat pe fie-care an de la 1 lanuarie 1832, in mana randuitulul din partea Inalt Prea S-tuluI Mitropolit, spre care sférsit s'a incheiat acest jurnal.» (SemnatI), Veniarnin Mitropolit Sofronic Episcop Hafului

Din acest jurnal se vede ca si in Moldova ca in Muntenia, seminariele se intretineatl din alte fondurI de cat budgetul general al sc6lelor.

In 1834, reorganisarea seminaruluI, care avea 47 de eled, se face prin Damaschin Bo- jinca, barbat 19minat, jurisconsultul tèreT in urma luI Flechtenmacher. Numit director al seminariuluI, de si nu primi nicI o catedra, Bojinca regulamenta admiterea scolarilor, ne mal primind pe 0d-cine, ci alegéndu'l o comisiune speciala compus& din profesoril seminariului, pe baza capacitatiI. Noul director inspecta cursurile si activa pe profesorI intre mil erail :Paharnicul Enache, Preotul Costache Teodorescu, Igretz doctor in medicina si profesor de timba latina, cfiruia succedi la aceda catedra Gh. Olarescu. Cu Vote acestea seminariul de la Socola, incomparabil superior vechiuluI seminarid de la Antim din Bucurescl si chiar si celuI proiectat prin legea de la 1834-35 din Munte- nia, este Inca departe de a fi corespuns la asteptarea tèreI.

*) Vedr dos. No. 19, pe 1834 de la Mitropolia de Iag.

266

La ocasiunea sacruluT Domnitorului M. Sturdza, scélele ati un loe de onóre in cele 3 dile de festivitate a incoronareT. Adevérat a in comisiunea insarcinata cu pregatirea «teremo- nialniceI intronärb funciona G. Asaki §i Beldiman.'). Epitropia scedelor,.sub impulsiunea luI G. Asaki se gfindesce in 1834 la o noua reor- ganisatiune a gimnaziuluT Vasilian, de óre-ce Regul. organic prevedea intemeierea uneI Academil. Pentru acésta noui institutiune, activut referendar al sc6lelor pregati localele in carI pana in 1890 se afla liceul din Ia0, dar numai in aunt viitor 1835 se va face solemni inaugurarea in noul local. Vom vorbi ded de acésta institutiune ceva maT la vale. Aci vom adaugi numaï, ca eSpre a nu se lasa neintrebuintat semestrul curetor (ânMini din 1834-1835) s'ail hotarit de o cam data, pana la so/emna instalatie a AcademieT, in pa- radosurile gimnazie Vasiliane a se incepe MIA preget cursul anuluT de filosofie dupe sistemele de alte academiT intrebuintate q'anume : Logica, Algebra 0 Istoria universal& rezonati.").

In 28 Februarie 1834, doctorul in medicina Cihac da EpitropieT inv6taturilor publico o adresi prin care declara, cA(Insufletit de dorinta a contribuarisi in acest pimént catre sporirea invèlaturilor folositórei incredintat ca sciintele istorie1 naturale pot prin a lor aplicatie infiinta asemenea scopos,.m'am indemnat far& niel o platfi a deschide in limba moldovenésci un curs public de acésti inv6tatura, pen tru care am 0 alcatuit o carte elemental* care doresc a o da la tipariti, cu chipul subscriereLD aSupuind acest al ma' scopos la cunoscinia cinstitel EpitropiI, rog si bine-voiasci a mi se slobodi cuvenita imputernicirei insemnarea loc,alului potrivit cu asemenea tre- buintA "*D.D Epitropia incuviintand cererea doctoruluT Cihac, acesta publica in «Albina romilnésdi No. 27 din 11 Martie 1834, urrnatorul avis

,Dorind a spori inaintarea sciintelor positive in acest pAmOnt, jos iscalitul are chiste a aduce la cunoscinta publiculuT, cum ca are scopos a deschide in bimba romanésca, plata, un curs a' istorieT naturale. TotI aceI:carI ar avea plecare a se folosi de acésta harazire, Bunt puftitT a se inscrie la jos iscälitul spre a putea el mal nainte cun6sce numèrul ascultätorilor si dupe acéstä ho- Uri locul trebuitor pentru paradosire precumi numèrul exemplarelor a call de istoria naturala ce are scopos a tipiri 0 a publica in limba romanésca, si care sa fie carte elementari a lectiilor séle. Tineril in vérsta peste 15 anT, se vor primi la acest curs, a ca- ruja programai deschidere se vor face cunoscut prin midlocirea gazeteT. Dr. Cihac, vice-president societ. Medico-ist.-naturali in Ia0i madular a mal multor societatI.D

Nu credem cA era& tocmaI pregatitT scolarii pentru asemenea curs ; de aceea mentiuni maI speciale despre acest curs nu afläm de cat in 1837.

*) in dosarul de la Arh. Stat., cu No. 55 curent afIlm o adres1 a 4Comisici pregatitioe ¡ere- monicanicel tintronertri» sub No. 34 din 1834 August 23, catre Directia sc6lelor, prin care i se co- municA acestia programul celor 3 side de festivitate a tncoron5ril si i se cere listii de personalul didactic pentru care va trimite bilete de intrare In biserica catedrall la sliva tncoronlirit. **) VeslY «Albina romanéscAD 18341 Pag- 374. Pentru locale, ves1T dos. No. 248 la Arch. Stat. ***) Arch. Stat. Dosarul No. 57 curent.

267

La 4 Mani 1834, Epitropia crede a face o Irani reorganisare a internatuluI aducénd la directiunea luT pe germanul Tholhausen din Frankfort pe Alain. Acésti disposiliune o ja cu jurnalul sáll din anul 1834, Maiii 1, cu No. 12, Epilropia, «Pentru deplina organisafie a institutuluT de cre§cere si invátituri, unde, in puterea organicesculuI regulament, si se primésci pini la 100 fiI al dregitorilor Statulub, in cuprinderea art. 190 din regulamentul special al saelor, numesce provisor institutuluT pre E. Tholhausen de la Francfort pe Main, cu contract, 12.000 lel pe an si 50 galben1 spese de drum. I se scrie si vie indati fiad trebuitor pentru pregitirea organisafieT institutuluT

G. Asaki se preocupi de ceI duo! importanti factor! al Localuli profesorul. In vedere cu localul Epitropia presentézi Domnitorului M. Sturdza in 6 Maiil 1835 o anafora ce se va vedea la acel an. In 24 Septembre, anul 1834, Postelnicia mare a Mol- dove!, (N. Sulu), eu adresa No. 710, vestesce EpitropieI sailelor ci Sfatul a Incuviinfat propunerea eT din anaforaua No. 27 pentru cumpArarea easelor rèposatuluI P. Casimir pentru a§elarea Academiel si a institutulin de crescere a unul num6r de Ill al dregfitori- lor StatuluI. Curs acesteI cumpiritorl se di, precum vom vedea, in anul urrnitor.

In vedere cu trebuinfa de a forma profesor!, loci din 1833, August, G. Asaki, elige- tase si trimiti bursierI In stráinitate. Prin incheerea Epitropie din 10 Mai11 1834, sub No. 17, se dispune trimiterea tinerilor Teodor Stamate, Anton Velini, Alecu Co4inescu, C. Zefirescu, Nästase Fétu si Leon Filipescu la diferite studiT in stráinitate. lati importantul jurnal al EpitropieT «Prin a eI osirdie, din August 1.833, Epitropia a orénduit ca, spre implinirea si triméfi cu cheltuiala scélelor pe la Academil stráine, pe D-lor Teodor Stamate, Anton Velini, Aleen Costinescu, C. Zefirescu, tus-patru elevT aT institutuluT national din Prin acésta Epitropia doresce a da numifilor mir,116ce, ea inzestrindu-se cu nouI fu- losi (Are sciil4e, si fie in stare de a face patrieT slujbe,'a'l fi cunoscètorT pentru crescerea si luminarea ce ail prima prin ea, sporind, dup6 a lor inturnare in patrie, inváliturile publice prin rivnit6re lucrare. Luindu-se apoT aminte la trebuinla de a spori num6rul acestor time, cAtri numiliT maT adaos : Nistase Fátul §i Leon Filipescu, asemenea elevT al acestuT institut. Drept aceea in cuprinderea hotirireI de maT sus, Epitropia rinduesce a se trimite numiliI sése tineri la universitatei ase0AménturT de inváfituri din cuprinsul Imperid AustrieT, spre a invèla in public §i in curs de 4 anI urmitérele : D. Stamati, un curs de filosofiei in special matematica, fisicai istoria naturali, cu sciinfele de aceste ai6tAt6re D. Velini, un curs de filosofiei legilei economia politici ;

D. Costinescu, sciinfele teoretico-practice de inginerie civili ímilitará, mecanici idraulici D. Fátul, curs de filosofiei legilei economia politici ;

*) Dosar No. 20 curent, Arch. Stat., pstg. 26,

-- 268

D. Zetirescu, himie, technicai sciinta comerciala, in curs de 3 ani D. Leon Filipescu, economia rurala, botanicai mecanica, asemenea in curs de 3 ani. Téte aceste inOtaturI vor urma numitiY, dupe instructiile generale ce se vor da fiesce- caruia spre povatuirei urmare. Prin aLéstä dovada a parintesceI incredere, este cu drept a se astepta, cA D-lor se vor sirgui sä raspundi la nadejdea ce pune Epitropia asupra-le, cum di se vor aréta vrednicI cunoscatori uneI asemenea faceri de bine, purland in cupful si inima lor, principiile mantuitére ale sfinteI neistre religii, urmândi plinind ale sale drepte dogmei dragostea cea adevarata catre patriei cu ajutorul acestor sentimenturli ferindu-se de molipsirea, care in Pele de ast411 amenintézä atat inimele 6menilor, cum si sistema cea politick adu- cétére nenorocirilor privatei publice. Mergerea sus-numitilor va fi mai nainte la Viena Cu scrisori de recomandatie catra cinstit D. Hagi Const. Popp, bärbat invatati priitor natiei n6strei carele, dupe poftirea ce i se va face, se va sfatui cu D-lor Directorii inva- taturil de acolo, a se hotäri pentru fiesce-care Wear anume locul unde are sa invete, in provintie, sétl in capitala, dupe cum va cere materia ce s'ati pus asupra fiesce-caruia din el,i slob4ind catra numitul D. Popp o polita pentru cheltuiala pe 6 luni, pentru acestI 6 tinerT, (afara de cheltuelile, gatirile si a drumului panä la Viena), ce se socotesc pentru toti de 300 galbeni, pentru care semesia scélelor va sloboli indata suma cuvenita de 430 galbeni, din care o parte sa se trimita pi:MO la D. Popp, iar partea cheltuelilor dru- mulul sa se dea numitilor in numarätére, ce este 130 galbeni. ApoI pentru ea prin trimiterea numitilor ramäind vacante cate-va posturi de profesorT, Epitropia a orénduit in locul Velini de la Bob:Tani, pe D. Alex. Corlatanul de la Husi, cu léfa de 3.000 lei pe an, cu indatorire a urma la Botosani si un curs public de limba germanä, dupe cererea ce aa fäcut obstea ace! politii. La postul de la Hui se rinduesce Sf. Sa Parintele Sechilarul Ion. cu léfa ce o are aicea ; locul Sf. Sale in Iai, il va cuprinde provizor, cu suplinirea de profesorie D. Iancu Stavrat, cu Ida de 1.200 lei pe an si in locul D-lui Stamati se numesce D. Fotache Ghelu, cu Ida de 3.100 lei pe an, carele pe lingi indatoririle clasului sail va paradosi la ambe clasurile normaleAritme- tica si mai in urma geometria practica *).» Veniamin Mitropolltul Moldovei Vornicul G. Asaki. No. 17.-1834, Maia 10.

In 7 (19) Iunie 1834, Epitropia scrie WI A. C. de Popp de la Viena, recomandeindul cel 6 tinerI MoldovenT pe carItrimite la universitatei institutele publice din Austria, s'anume: Stamate, Velini, Costinescu, Rtu, Zefirescu si Filipescu `').

In 26 Mara 1834, Th. Stamate, Anton Velini, C. Zefirescu, Asatasie Fatu, Leon Fili- pescu si Alex. Costinescu, deterä la Epitropie declaratie pentru conditiunile cu primesc a fi trimisi la Viena pentru studii. Eata acésta declaratiune «Jos iscalitil, earl din frageda vérsta ne-am norocit a fi primitl la institutul gimnasiei Vasiliane in Iai, unde in curs de multi ani am crescut, ne-am hränit,i aro petrecut

*) Dosar No. 166 carent, Archiva StatuluT. **) Dosar No. 27 curent, Archiva Statulul.

269

cursul invetaturilor orénduite, avénd norocire a ca§tiga buni-voinia Cinstitel Epitropil care Inca ne-ail inaintat la post de implinitorl profesoriel. Asemenea nenumerate facerl de bine pätrunendu-ne de datornica frupth ne-ail Indemnat a cugeta la mir,116- cele de a putea fi cunoscetorT patrieT dupe gradul facerilor de bine ce am prirnit. Pentru care prin jaloba nóstra , ne-am rugat ca sa fim trimi0 cu cheltuiala StatuluI in cuprinsul Imperid AustrieI, unde pe la universitatile 0 instituturile de inyetrtura sa ne putem, parte indeplini in invetaturile incepute, 0 parte a ca§tiga alte de care mal jos aretam : Ea Th. Stamate, me indatoresc a petrece in public un curs de filosofie si in special fisica 0 istoria naturala cu sciintefe de aceste aretatóre ; Ea Anton Velini, un curs de filosofie, legile 0 economia politica ; Ea Anastasie Fetu, un curs de filosofie, idem, idem ; Eii Alex. Costinescu, sciiotele teoretico-practice a inginerid civile 0 militare, mecanica 0 hidraulica; Petrecénd noI acestea sus-insemnate in curs de 4 an!. Eti Costache Zefirescu, chimia, technica 0 sciinta comercialä. Eù Leon Filippescu, botanica, mechanica si economia rurali cu partite eT. Nol duol avem a petrece acestea in curs de 3 anI. Pre Mpg acestea ne indatorim a aduna felurI de sciinte potrivite cu a nóstra chiemare, a phi sfintele dogme a drept credinciósel nóstre religie, 0 prin purtärI bune a ne feri de ori-ce... frupt) cum a ne amesteca cu vorbi set' cu fapta in trebuing strainä insarcinareT nastre... trup11... elele (cheltuelele?) nóstre dupa hotarita suma de 100 galbenT pentru orT 0 care (ruptl o datorie care inténaplandu-se, si fie in respunderea nóstra 0 a c4tiga dragostea maI marilor, ca prin a lor priintä O. ne putem indemana intru implinirea scoposuluI, care este de a aduna sciinta folositóre 0 inturnandu-ne in patrie, al sluji Cu tóta sirguinta 0 truptl. Ajungénd la Viena, avem a ne povatui dupa sfaturile ce ni se vor da de catre D. C. Popp, catre carele suntem recomanduiti, carele, dupi hotärirea profesorilor, ne va aset,la acolo orT in alte politiI la scólele cuvenite. Ne indatorim a trimite C. EpitropiI raport la WA trimenia despre invetäturile nóstre adeverit de directia scólelor, si la incheerea invetaturilor a face public examen §i a do- béndi si atestaturT. La neimplinirea acestor datorii 0 supunendu-ne la orT-ce pedepse 0 despägubire dire scórá, care cu dreptul s'ar hotari catre C. Epitropie.» Din dosarul No. 166 curent, (arh. S Lat.), se vede ca ace§t1 bursierI ai't dus marI greu- lap din neregulata trimitere a stipendiilor. Unul din eï, Leon Filippescu, la inceputul anului 1839, inveland la institutul agronomic din Hohenheim (Viirtenberg), a fost inchis pentru datoriI *). Doctorul Popp avu misiunea de a priveghia la Viena pe tineril bursied d'acolo. Gil. Asaki, in o relatiune istorica a scedelor nationale din Moldova, din «Buletinul oficial» pe 1838, No. 35, aréta ca (Atestaturile GimnasieT Vasiliene allandu-se potrivile cu a lor sciinte, acele a AcademieI din Viena, a primit pe tinerif MoldovenI de ascultätorI lacla- sele de filosofie 0 technice, uncle asemenea facend examene, aii ca0igat intru tóte marturi'l de eminentie» ").

*) Verg fila 78, dosarul 166, archiva Statulut **) VeOt «Albina romilnéseiD 1835, pag. 193. VeslY dosarul No. 44 0i 3 de la arch. Statulter.

270

Tineril intretinutI d Epitropia invètaturilor publice din Moldova, la scoli din Europa, sunt decI la anul 1834, pufi sub priveghierea D-10 Popp din Viena, 9i intretinutl in pensionul Furlani in acel ora'. Popp fine corespondenta chiar 9i cu Mitropolitul in privinta acestor tinerI stipendi91H (ve0 dosarul de la archiva StatuluI No. 44 curent). Eala tineriI despre care raportég in 1836 Popp : Stamate in ami? d'antéifi, studiind matematica elementara, filosofia, logica teoretica 'aplicata, psicologia empiricai rationala, metafisica 9i mineralogia cu sciinte/e din aceste atarnatine. In anul al 2-lea,filosofia monda, fisica partea dinamiceIi astaticeI, acustica, optica chimia, geometria analitid, istoria filologie cu sciintele atarnat6re. A. Velini si A. Fan. In anul I ai II, sciinte 'm'Ignito:5re catre legT, filosofia, materna- tica elementarii fisica cai Stamate. A. Filipescu. In anul I: botanica pe scurt 9i economia rurala; in anul al II-lea :mineralogia, matematica elementara, mecanica, veterinaria cu sciintele atarnatene. A. Costinescu. Anul I: Matematica dementara gi desemnul. In al II-lea :Fisica, malta matematici cu urmarea desemnuluI la soila politechuica. C. Zefirescul. Anul I: Chimia generala 9i speciala, tecnologia cu mineralogia; anul al Il-lea sciintele comerciale, partea comerciului de ob9te, dreptul comerciuluI 9i a rec9e- lulni. sciinta marfurilor cu acele atarnitére asemenea la sc6la politechnica. Popp da sémi Mitropolitulta pana gi de modul cum ace$tI tineri '91 implinesc daloriile religi6se D. Din analele invèlaméntuluI primar de la judete, aducem pentru anul 1834 urmät6- rele scirT: Buletinul oficial publica un act de facere de bine,in privinta invètaturilor publice de la Roman. Reposatul Serdar Chiriac, inca de la anul 1827 aú a9eqat la S-ta Episcopie de Roman, pe vreme vecinica, o suma de 30.000 le, cu a caria dobéndl sa se tie 9i sa se créscii fiiI sèrmani. Dorind a spori folosul acesteI faceri de bine, Epitropia invètaturilor publice, ati pus la cale ca din dobènda, ce pana acum s'a adunat, sil se zidésca la Roman o scéla publica, in care s'A se fe 9i sa se crésca un numèr hotärit de orfanI, cu dobénda curgét6re aceleY däruirI, care a9e0amént spre trainica aducere aminte a réposatuluI, se va numi a SerdarultiI Chiriac "). Anexam 4 acte relative la scella din Cerner'', pentru avesea donata el inca de la 1804, de IIagi Iordan Severineanu Medelnicer. In A vgust 1834, e vorba de a se face din acéstä avere cladirea scedeT de la Cernett

O bine-M:61.45re institutiune ndscuta in 1834, A fost 9i aceea a scéleI pentru educatiunea fetelor, creati in Ia9T, conform regulamentuldi organic

*) cAlb. min.» No. 51,din 7 Iunie 1834, anunta ca Epitropia pentru a forma profesprl pa- tantenT ail ales me inultT scolarf de talent si de strguinta si'f-ailtrilmis cu cheltuiala StatuluT In tarY streine la Invatlitura. Acestia sunt: T. Stamati, tramis pentru sciintele fisico-matematice. Anton Velini si Nastasa Fu pentrn jurisprudenta. Alex. Costinescu pentru inginerie iarchitectura.C. Zefirescu peutru cunis- cintele technice. Leon Filipescu pentru agronomie. **) Alb. rom. No. 13 din 21 Ianuarie 1834- ***) Actul de fundare se pastréza la archiva StattiluY. Ve0 si dosarul No. 309 de la acésta archiva.

271.

Epitropia invetd.tureT publice, in 14 Septembre 1834, Cu anaforaoa No. 31, propune Domnitorului M. Sturdza in urmAtorul mod creatiunea sad de fete din Iasl : «In privire cd scoposul unei bune-crescerT publica, este a reversa intre clasurile ceti- tenilor principiile mintuitóre ale S-tel religil drept credincióse si a moraluluT, precum Cu acele àntêiü cunoscinte elementare, mijlóce de industrie si de manu-fapturd, neaperate pentru agonisirea vietuireT, ca prin asemenea chipurT tinerimea sd se ferescd de abatere si ad se fad folositóre maduldr1 societfiteI, WA a fi de povardi necinste, ad cugetat la mijlócele de a putea implini asemenea scopos mintuitor, potrivit cu inteleptai parinlésca Ingrijire a lat. Vistre. Pen tru care Epitropia at socotit a statornici aid in Iasi o sad publicd. pentru fetele ordsenilor, unde in curs de 3 ani sA fnvele in limba rominésed : cetirea, scrierea, catihisis, aritmeticai inteile cunoscintl si pre lângä acestea, sd se deprindi la tot lucru de mina femeesc, precum facerea ctiltunilor, cusutul de cAmAsT, de straie, cusutul la gherghef, tapiseria i alte lucrud folositóre pentru cdsnicia economicd. Drept aceea, pentru de a fi asemenea sad indeminatied pen tru tinerimea femeescA, Epitropia a socotit a se aseyla lu coprinsul M-rei St. Die, s'anume in 2 cdsute, din care una sd fie de paradosire, iard alta de locuintd femeilor dascAlite ce vor inveta acele ma- nufapturT, pentru care a socotit a se alege de la M-rele CAlugdritelor o maid, potrivit cu insusimea de a fi privighetóre acesteT sae, unde sA locueascd cu dAscAlitele ce vor inveta in practicd aretatele lucrdrI de mind, pe lingd care &A fie si doui profesori ce vor veni din afard, s'ahume until catihetai cea-l-alt pentru cunoscintele elementare, care aceste t6te cheltuelile ce se sue ca la 8.000 leT pe an, sd se Inteinpine din casa scólelor dupd aldturata feie, avend intru bite acestd sc61ä a se supune rinduielelor scolastice, dupd aid aldturatul reglement special, potrivit cu scoposuli firea unel asemenea scile elementare pentru fete. Acésta supunend cu respect inlelepciund InAltimeT Vistre, Epitropia asteptd o hotdri- t6re deslegai e. (SemnatT) Venlamin, Mitropolitul Moldovel Vornic INedescifrabil), G. Asaky A gcl. Asupra acestuT raport al Epitropiei, Domnitorul, cu resolutiunea sa din 5 Octombre 1834, sub No. 736, a dispus :*Se intocmesce acest de tea cuviinta aseyldment la locul insemnat, iar de la primivera viitóre, se va alege un loe potrivit, precum este a M-rei DanculuI, unde se vor zidi case cu un rend, adecd :duoe still,fies-care pentru 200 de eleve si patru (Ail a Iticuintel maicilori a inverdtórelor. De pe acum se vor face si ter- guirile acestor zidirT, cu un pret hotArit, din capitalul scilelor si care la vera viitóre sd se gitésed cat se va putea maT cu grabi. Pe lingd acele cu intelepciune socotite de Epi- tropia scólelor, se mai adaogd, cd dupe implinirea fies-cdruia curs de 3 ant, sd se deje 3 premiT cite 1.000 le, adecd: cite unul la fies-care din elevele cele din pfirinti mai scfipd- tall, care eleve, atit prin iscusinta ion in orenduitele invetAturl, cAti prin un moral intru tot läudat, s'ar invreelnici de cistigarea unul asemenea premid. Mihaiti Sturdza. (L. S.)

Crearea prime! scile publice de fete a provocat un real entusiasmu In Moldova. Aga Scarlat Donici, cu petitiunea cdtre Domnitor din 18 Octombre, donezd In favórea scéle1 de fete 5.000 de leT, aspre Inlesnirea grabniceT statornicil a acestuT inceput.» In 22 Octombre, sub No. 2.135, Domnitorul primesce hdrdzirea care se va Intrebu-

272 inta pentru k3difieiul de la M-rea DanculuI,((iar hfirizitorului i se va face inscris multamire de Epitropie, publicarisindu-sei prin Buletin ac,est din partea D-luT DonicT patrio- ticescu prinos». Eatai regulamentul scael REGULA.MENT Al seelei elementare a§qate in Jai pentru tete 1. Materii,le invgleiturei, Cursul acesteT inv 61äturI se alcatuesce din 3 anT. Anul I: vor invèta elevele dupa metodul luT Pestallozzi: cetirea, scrierea, aritmetica din rosti Sf. rugaciunT, impletitul de coltunI §i. cusutul. Anul al II-leapartea I a gramaticel romanescI prescurtatä, patru spetii a arit- meticeI, partea I de catehisi lucrul de mana femeesc, precum :cusutul de camfilí, de straIe 9i la gherghef, intaiele cunoscinte. Anul al III-lea, partea a II-a a gramaticeT romanesd i cunoscinta cetireT cu litere latine; din aritmelica: numerile complecse, fractii, tinerea izvódelor de cheltuiala casnica, deosebite invflaturI a iconomieIi a industriei casnice, catehisi facerea tapiserieT (cov6- reror), a horbotelor §i altor manu-fapturI. Chipul primirei. i urmarel la invégiturel Tóte fiicele de religie cre§tinésca, inc,e1And de la Orsta de 8 anI pana la 15, se vor primi la acésti inv6tatura recomanduite fiind de al lor parintI, sed aT lor maI marT, inscriindu-se numele in catalogul sholastic ce va fi la malea privighetóre a acestel shóle. Numèrul lor se va potrivi de o-data dupa incaperea paradosuluT. Primirea se face numaT la inceputul cursulul de hirma; iar dará de acésta epoha numaI acele se vor primi, care vor avea cunoscinta acelor ce se vor paradosi pana in sliva intrareI lor in shóla. Invètätura va urma in tótei1ele, afarä de sèrbatorI, de la 8-11 §i de la 1 dupä pranz pana la 4,i anume : Clasui I, pentru anul I

DIM1N4 A De la 8-9 De la 9io De la io-11 Dupe amiaqf de la 1-4

LunI .. . . Cetire-scriere IstorisirT mora le. xt ,gt MartI .. . . . » Aritmetica. «en n E E MiercurT .. . RurraciunT.0 -u -as .-. Job ... . . » » IstorisirI morale. z "E ;.. 1.. C.) u n n VinerI. ... » » RugiiciunT O elem. S t. religii.

§ 8. Elevele vor face de 2 orT pe an un examen public inaintea EpitropieI sh6lelor, iar la acele sirguitóre se vor da premiI.

273

§ 9. Elevele de la 10 anT mai inainte, vor fi datare in tata Duminica, a asculta S-ta Leturghie la biserica scedelor. Acele departate cu locuinta vor aduce dupe fie-care serba- tare lidula. de la biserica poporuhil lor, cum el aù ascultat S-ta Leturghie, séri de la parintil lor de pridina neimplinireI acestel indatorirT. (Urrnéza. 'inca datoriile pentru impartisire, etc.).

De si prin Regulamentul scaleI s'a prevNut mime 3 anY de studiT, in realitate aceste se faceail in 4 anT, precum se vede si din jurnalul de la 1 fulie1840, ce vom da la anul acela. Elevele salid erail externe. primit numaT 4 stipendiste plätite de la Stat nimenY din profesorI s6i1 dregatorl al scóleI nu putea tine, locuind in sc616, sub niel un cuv6nt altefete cu sederea in casele lor.

Din compararea programeI acesteia cu aceea din 1836, *) se vede scopul timara de a se da scaleI o directiune escelenta profesionall. Pana la Mal', anul urmator, cand a urmat primul examen al acesteT scóle, ea numèra 72 de eleve. Personalul scedel fu farte yestrins, fiind compus din Parintele Ecpomul Ión, Samoil Botezatu, pe care l'am N'Out profesor de bimba germana la TreI-ErarhT, si o streina mo- dista 4Madame Llisabeta.» Progresele realisate de sal in 1834-35, pana la luna lul Maiú, indemna pre Dom- nitor cr avrénd sa dea o nigua dovada a ingrijirel sale», din sliva aceea (4 Mai), si puna. scala fetelor sub particulara protectie a M. S. Damna Safta,a careia duTosie pärintésca si intelepciune vor aduce noti spor acestuI ase0mént '").» Intru acésta, Domnitorul nu facea decat sa urmeze un vechia obiceiü, careil aflam pana la Domnia luY Ion Sandu Sturdza. In adevèr nu mil scoll publice de fete inainte de 1830, dar sotiile Domnitorilor linean in asla Oisul lar Harem un numèr cam de 12 fete orfane, fiTce de boierl, pe care le invèla, ce e dreptul, putina carte, dar le inylestra cu cunoscinta a orI-ce lucru de mana si de gospodarie. Acestea era6, óre-cum, Domnisórele de orlare din acele timpuri.

Creati la 8 Noembre 1834, -scala de fete apartine mai mult anuluT urmator; de aceea, acolo vom vorbi mal pe larg despre &usa ***).

Eata acum si lista diferitelor productiuni literare din acest an cAbecedar greco-romein Cu frum6se dialoguri, rugiiciuni, legi moralicesci, ida fi- sicesci, geograficesci si istoricesci, cules din mal: multe ccirfi pentru ineégitura copiilor, a III-a editiune de Gh. Plesoianu si G. Librar (Petrovicp ? De prosodia timbal rometnescl, §i de versificalie,la care s'a maT adaos maT multe e- xempluri de versuri, (Tutea a III-a a gramaticei romanescI a lul Gh. S6ulescul (IasY).» Gramatica rometnéscci pentru clasele dementare, prescurtatit din cea pe larg compusa de G. Sèulescul.

*) VedY Albina rornAnéselt pe 1835, No 36. **) Ve0T -maT la vale la acest an. ***) Ves1T Dosarul No. 309 de la Archiva StatulitY. 18

274 --

Part= etimologicä (Ia0). Curs de ritoricä , Simion MarcovicI (BucurescI). Elementele geografici, cuprinc,latére preliminarilori descriereI generale a 5 partI a piméntuluI, partea I de B. Fabian (WO. Disputariile asupra istoriei pentru inceputul romä nilor'in Dacia, Petru Major (Buda). Relarie de lucreirile departamentului Logoferiei trebilor bisericesci, (Bucurescp. Cuvént la. sfinfirea steagurilor réret romänesci, Radu Tempea (BucurescI). Istoriai ocärmuirea férei lesesci, Alexandru Beldiman. Catihisis poporalnic séü invégitura cre0inéscd, pentru poporenil bisericilor Orel, compus din oranduirea Pr. Inalt. Doran. M. Gr. Sturdza VV., 0 din a In. P. S. Archicp. Mitrop. Suceveii MoldoveI DD. Veniamin Costache 040. Disertarie sea deserierea apelor mineral° de la Borca, Dr. T. Plusc. Filosoful indian, traducere din limba francesa de Iancu Buznea (Ia0). Scaa rural('i dumesnicd ,séil invèrätura pentru lucrarea pamèntuluIi imbunatatirea paméntulul de camp 0 de casa. Postelnicul Mihail Drag,hicI (Ia0). Din scrierile W. Lord Byron, partea III, traducere de I. Eliad (Bucuresci). Hristoitia séü sacs moralulul, care invéta t6te obiceiurilei moravurile cele bune, din grec. in versurI de Anton Pan (Bucurescl). Biblioteca romänéscä,Zaharia Carcalechi *tile II pan& la VIII, in a 2-a editiune de la Buda. Catechismul omului crestin, moral 0 social, F. A. Aron (Bucurescp. .Elemente de geografie pentru clasele primare din Romania, in 12. Oglinda Statului si sfinfirea steagurilor, Protopopul Radu Tempea (Brapv). Potkruire cátre cel ce se pocedesce, Mitrop. Grigoriei Episcopul Kesarie (Buz6ii). Amfitrion, comedie in 5 acte de Molière, traducere de Eliade (Bucuresci). Extract din testamentul vechiü din nemtesce, Ghiriac Kecrana (Sibil). Alzira sdu Americanii, tragedie in 5 acte de Voltaire, tradusa de Grigorie Alexan- drescu (Bucurescp. Istoria pentru inceputul Romänilor a luI Petru Maior, editia Dimitrie Bojinca bid. Malinescu (Buda). Evangelii pentru seminariIi scóle 40, Episcop Kesarie (Buzèl1). Aritmeticä elementarà,editia II, G. Pop (Bucurescp. Istoria Sindipii filosofului 8°, (Sibil). Catehismul cel mic, editia H, 8° (Buda). Regulu, tragedie in 5 acte din nemtesce, tradusi de I. Vadrescu (BucurescI). Prisonierul de Silon, lamentariile Tasso Bepo din Lord Byron, palm IH, traducere de Eliad (BucurescI). Catehismul cel mic pentru pruncil neunitT, editia II, 8° (Sibil). Poesii deosebite sat cá ntcce de lume, editia II, A. Pan (Bucurescp. Alese i frumeme istorii morale, traduse din nemtesce (Brarv). Violai pildele 114 Esop, 8° (Sibil). Fldrea darurilor morale, traducere din grecesce, editia III (Sibil). Cazanii la DuminicIi sarbatorl, de Episcopul Kesarie (Buz66). Ermicina séù Mirésa lumeT cea-l-alteI 8°, I. Vacarescu (BucurescI). Liturgii (Bucuresci).

275

Evangelii 40 (Buz6il). Evangelii in 2°, M-rea Nénflului. Penticostariu In 20, idem. Calendar pe 1834 In 320, Plesoianu (Bucuresci). Psaltirii in 80, (Sibil). Caligrafie, editia IV, G. Pop (Bucuresci). Gramatica franc.-rom. de Furnier 80, editia II, de Gr. Plesoianu (BucurescI). Intre publicatiuni :Caseta de Transilvania de 2 orl pe sAptAmOnA, Fóia pentru minte, inirná i literaturel, o-datA pe s6pnmAnA, G. Baritiili Mureseanu (Brasov). NB. Aparillunea acesteT foli activitatea ei In anil urmAtori, ail fost salutate cu recunoscinti de toti Albina romeinel , Asaki (Iasi). Buletinul oficial al Moldova, Asaki Buletinul oficial a/ térei romtinesa, anul al 4-lea (Bucuresci). Curierul remit n, anul al V-lea, Eliad (Bucuresci).

Albina rominésci No. 29 din 18 Martie 1834, publicA o scrisáre a Cavalerului C. Stamati, insotili de un poemu intitulat Streijarul tabera : «Luna imprastie raze veselei luminése, In senin admosfera pre cerul prev6;16tor Ear preste plmént se uitä cu clutAturI mibise doresce sA gfiséscA pe jalnicul muritor. etc. etc.

Albina romOnl No. 39 din 26 Aprilie 1834: Intru a sa ingrijire pentru tete acelea care pot fi de folos acestui pAmént. Ex. S. D. Plenipotent ail poruncit facerea hArtei administrative a principatulul MoldoveT, lucrati de D. sub-colonelul Bergenheim si D. cApitanul Printul Galitin, amAnduol oficeri din stat- major, si tipAritA in litografia D D. Eliadi Bilitz la Bucuresci. AcéstA hartil, alcAtuiti din duo6 cede, afarA de impArtirea pe tinuturTi océle, insemnézA rezidentiile administrative si judecAtoresci, monastirile, drumurile de postA si alte lAmuriri interesante. Dori- toriI pot afla acéstA hartA la tipo-litografia Albind in Iasi, cu pret de un galben. Sciintele dobAndesc, pe ling% insemnitatea lor mAritä in programele scedelor, o culti- vire speciall prin faptül infiintArei in Iasi si a desvoltArei societAtei de istoria naturald. Cetim in Albina roman& No. 15 din 28 Ianuarie 1834: AseftmAntul cel noii, carele de duoT ani ocarmuesce pe Moldova, intemeiazA o nouè epocA de rinduiall si de statornicie,i spre a inGinta lucrul cel mAret a regeneratieI nea- muluT, el chiarnA spre ajutor cunoscintele folositórei mestesugurile menite a lAti lumi- nele si a cerceta producturile until* pimént Europei mal putin cunoscut decAt ale altor Ieri mal departate. UrmAnd unei asemenea folosit6re povituirii insufletirT de simtirT vrednice de URA lauda, D-lor Doftori Zotai Cam, ail alcAtuit in Moldova din alp DoftorT si bArbati in- vAtati o societate numitA a medicineii istorieT-naturale subt scutirea Ex. S. D. Pleni- potent General adjutant de Kiseleff. Acest institut,carele dator este a sa urzire unel

276 speciale protectiI a Ex. S., serbéd epoca intemeiera la 29 Iunie, Oitia D-luI Plenipotent, a druia nume este adanc sapat in inimile tutulor Moldo-romanilor. Scoposul de cipetenie al societateI este: a urma de aprópe inaintirilor sciinteT si a lite- ratureI, a intemeia starea sanatateI si a se indeletnici cu istoria naturala a acestul pamilnt, dui:4 statutele (regulele) de earl aci se alaturéza un extract. In mare numar de ipochimenei boierI vrednicl de lauda, pentru a lor dorinli de a putea impreuna lucra spre intemeiarea unuI asepmént patriei atat de folositor, aid- turat dtre societate sub nume de midularI onorarI séti cinstitori. D-lor M. Logan C. Sturdza si Aga G. Asaki, midulari aI societätei, ait hfirazit pe intreg an sala cea frum6sä din casele D-luI Alex. Bals, spre a fi de incapere lucarilor societateIi unde se afla acum aseslat al ei cabinet ski Muzeum, a caruia solemni (cu serbare) deschidere se va face Du- minica viit6re 4 Februarie. Dupe care apoI, in t6ta Duminica, acest Muzeú va fi deschis pentru doritorI de la 10 pana la 2 d. a.

cAlb. rom.» No. 40 din 20 Aprilie 1834, spune ca : aSocietatea de medicina si de istoria naturali din Moldova alésa presedinte pe Mamie Vistier Mich. Sturdza, la 14 Aprilie 1834». D-ri: Cihak, Zotai Birger, primesc diplome de membri al societäld agronomice din Ducatul Baden, sub presedinta MarkgrafuluI Wilhelm.

La 6 Maiú, Albina public& decretul plenipotentului Kiseleff No 67, intärind statutele societala medico-istorio-naturaläi hotärind acesta societal' o subvenliunq anuali de 6.000 la din casa sdlelor.

Din respectul artelor avem de notat in acest an aparitiunea primelor tablourl in gra- vurit din istoria nationala de G. Asaki, séä prin staruinta luI editate... Ind la 1 Februarie 1834, Alb. rom. No. 16 anunta aparitiunea celuI de al duoilea tabel din istoria naturali aisvoditi lucrat in Acest tabel represinti pe Stefan cel Mare rostindu'sI testamentul s6ii politic. Stampa Ord informatiunea :atipäritä la institutul tipo-litografic al Albineb. Alb. rom. No. 30 din 22 Martie 1834, scrie : eFrumelsele mestesugurY, acum la a lor nascere in acésta térä, aü facut o nemeriti aplicatie a odori/or séle, hinoind la vedere fapte marite a vechilor moldovenY, lintitóre a destepta sentimentele uneT evgenic6se mandril nationale,si a le formareIi intru urmarea virtutilor (faptelor celor bune) publice. Ex. Sa D. President Plenipotent, a druia Inte- lépti administrape a adus asemenea ferice isprfivT, drept pretuitor si protector de tòte celea ce pot spori imbun6tatirile, aù adresuit la acest prilej urmat6rea ofitie, ce impar- tfisim din Buletinul oficial :Ofitia Ex. S. D. Plenipotent adresuita catre sfatul administrativ al Moldova, in 15 Martie 1834, No. 71. aAga G. Asaki infátosat descrierea istorid a cadruluT al doilea alcatuiti lucrat prin a sa ingrijirei ating6t6re de o epoca a MoldoveI vrednid de aducere aminte sub Domnia luI Stefan-cel-Mare. D. Asaki carele, la We prilegiurile ce a putut Oa, s'a grabit a da dovel;11 a until adev6rat patriotism si a uneI statornice dorinte de a spori luminarea intre compatriot!, prin o noui slujba &Are pa, a infiintat opinia pe care a castigafo de What folositor si de bun moldovean. Ea nu pot indestul recomandui SfatuluI catit da-

277

torie are ocArmuirea de a sprijini asemenea sirguinte tintitóre a formarisi Duchul ob§teT §i a evgenisi simtirile tinerimeT. Faptele din istoria tereT infälpte in acele duoè cadre, ce s'ari publicat, §i ale lor des- crierI lAmurit6re care le insotesc, agonisesc, nu numai a impodobi cabineturile acelora ce se intereséa de mfirirea patrieT lor,ci a intipari in cugetul tinerilor elevI, spre a'l insufleti cu dragostea patrieI §i cu virtutile publice, carele singure Walla' pe o nape 0 fac infloritnre ale séle asedäménturI. In privirea acestor cuvinte, di indemn pe Sfat, ca din paragraful cheltuelilor extra-ordinare, sl cumpäre 100 exemplare al acestor cadre, din care 25 sA se dea la a mea cancelarie, iar remita sä se impartA pe la scelle §i asepmenturi publice ;ProfesoriI vor fi indatoratI a da in a lor paradosire, drept temA descrierile lämuritóre fäptuirilor acelor cadre ;prin acesta eT vor afla midl6cele de a intipAri intru memoria (cugetul) elevilor, una din cele mai strAlucite epoce a istorieI patriei lor. IscAlit :Imputernicitul President al Divanurilor, General adjutant, Kiseleff.

Mare entusiasm a provocat intre top romAnil tabelele istorice nationale editate de G. Asaki. Vorbesc de romAniT in mima cArora simtul romAnismuluT era de§teptat. In OW casele profesorilor §i acelor carT citeatt cu dragoste tot ce apArea in limba ro- mAnések.se aflarA, in curénd tabelele nationale ale luT Asaki.

Musica, §i Mel( musica nationalà, are si ea manifestatiunl de progres. Tot G. Asaki publica o coIectiune de 42 cAntece 0 danturT moldovene, romAnesd, grecescI §i. turcesci) pentru piano, de D. Rusisco. Kiseleff primesce sA i se dedice acéstl colectiune.

Desemnul face progres din moment ce s'a introdus in programele scolare. Introducerea desemnulul in programa scedel secundare din RIO, avu, din capul loculuT, In mintea luI G. Asaki, tendinta de a pune baza uneT adevèrate scoll de zugrAvire. Suve- nirile luT artistiee din Roma n. imping la acéstA creatiune. In 1834, August 25, eati decretul sub No. 78, pregAtit de Epitropie pentru Ion Miller, ea profesor de desemn la gimnasiii :

«Ceitre Cinstit D-lui, Ion Miiller»

«In urmarea reglementuluT scolastic, fiind a se aseda un profesor public de desemnul figurilor si a zugrAvitureI istoriee in oleiii, Epitropia, pretuind a D-tale talanturT si ghi- bAcie väditA prin seversirea unor asemenea lucrArT, te orAnduesce pe D-ta la Academia IesuluT, incepänd de la diva 1 Septembre, profesor public de desemn 0 zugrävituri istorid, in care insu§ime sl alhi D-ta a implini datoriile de acésta atArnate IntocmaT dui:4 reglementul spetial, cAtre carele, in aceea-ce privesce asemenea datoril, D-ta te veI conforma, impArtAsindu-te de driturile legate cAtre a Dtale sarcinä; iar Epitropia rAnduesce D-tale din casa scaelor cAte 3.786 leT, hotAriti WA pe ans.. SemnatT : Venlamin, Mitropolitul MoldoveY. G. Asaki. (Nedescifrabil). No. 28. (L. S.)

278

Acestui profesor, Ion Mailer a succedat ape un pictor vestit, care era adus din Italia pentru a zugrAvi ic6nele Mitropolie cele noué, anume : Giovanni Schiavoni, ale Mitropoliei a clreia fundamente ag fost puse la 3 Iulie 1833. In galeria de tablouri din Iasi, se pAstrézA actualmente mai multe tabloursi de Schiavoni. Despre Schiavoni vom reveni la anii urmAtorI. Teatrul licAresce si el din cAnd in cAnd. In Alb. rom. No. 8, de la 4 Ianuarie 1834, vedem cA s'a dat o represintatiune de oiva S-tului Nicolae, in °area imp6ratului ma La acésti ocasiune, o thièrä imbrä- cat& in costum romAnesc, a (;lis prologulGlasul noroduluia. Acest Glas exprima din partea pre recunoscinta pentru Rusia.

Cu suma cotisatil de membrii societAtei filarmonice din Bucuresci, s'a deschis sc611 dramatic& in acel oras si s'a dat pensiune la 5 fete, plitindu-se profesor de declamatie pe Aristia, de musica vocali pe Bongeaninii apor pe Konti, si de dant pe Duport. In timp de 7 luni s'a fAcut si un mic curs de literaturA; exercitat scolarii la_declamatie, s'ail studiat musica vocalA si s'a inceput formarea until balet. ScolariI seed societAtel filarmonice, aú debutat cu tragedia (Fanatismul». Din clasa de musica vocal& Madam Caliope cAnt& in aceeasi sérA Cavatina, din opera Pira tul, de Belini. In sal fetelei alti treilleci de scolarr, ail invAtat si carte, unii incepénd cu silabi- rea, de la Mihalache Costache, care si el insusi juca in Fanatismul rolul lui Omar"). Nu flume incercAri de teatru atrAgea pe public, ci si diverse concerte date de strAinii trec6tori. Musicile militare Wean' cea me vie multumire societAte romAne, care se man- drea cum simpli Oranl de la plug in putine luni isbutiserA a cAnta din instrumente dire- rite si grele O alt& serie de spectacole atrage in Iasi, atentiunea public& in Februarie 1834. Ita- lianul Lutato sosind din Bucuresci, dái aci duo6 representatiuni de gimnasticA si de ati- tudinl sculpturale '').

Nimic nu [Ate descrie entusiasmul publiculdi la ori-ce scire, dovedind un cit de mic progres al culture nationale. WTI VAcArescu va cAnta steagul, pecetia pre, etc., este ci acésta corèspunde unui simtimént general al clase mijlocie care incepe a se ridica in faja veche boerimi. Cu un adevdrat lirism, cele dua, ire jurnale romAnesci, vesteail orT-ce succes cultural rominesc. aVasul de comerciii rominesc Manila, pentru prima datA a intrat la Constantinopole la 12 Decembre 1834, sub bandiera romAnA.» Curierul romin al luT Eliade anuntAnd acésta,%lice cA Manta a intrat in Bosfor din porunca Sultanulta,i ci Ex. Lor Seraskir Pasa, Hall Paso.i Capitan Paya, ail fost fatA la intrarea acestui vas in liman. t ArAtarea unui no& Pavilion de comerchl din provinciT imbelsugate cu atAtea produc- turi, ail fAcut in Capitall o plAcut& impresies.

*) VedI cLucritrile sociefiltel filarmonice» de lai Decembre 1833,pftn1 lai Aprilie1835, 80 BucurescY, 1835. Tipografia Eliad. **) Vel;11 Alb. rom. din la Decembre 1834.

CAP. VII.

T-T X 13

Anul acesta are pentru Moldova o insemnatate culturala deosebitä. Inaugurarea AcademieI Mihäilenei promulgarea noud lee a scaelor încä ar fi de ajuns pentru a ar61.6 acésta insemnfitate. La 1 Ianuarie 1835, are loe o receptiune solemna la palatul nouluI Domn M. Sturdza. La acéstà receptiune ja parte 0 corpul academic, presintat de referendarul G. Asaki. Eati cuv6ntarea tinutà de acesta :

Prea Ineiltate D6mrte, lAnul nag ne rèsare plin de nädejdiile unei fericite viitorimT, pentru a areia statorni- cire ai ales de temeiii sidirea virtuteI in inimile tinerimeIi luminarea minteI aSpre acest scopos se infiintézi in aced an acea de demult, dupi a L Vi5stre plan pre- Oita Academie nationali, unde fiil se vor adäpa cu principiile mantuit6re ale Sfintel credinte 0 a moraluluI 0 se vor deprinde intru cunoscinta vieteI folosit6relor invèifiturT. aCorposul Academic inmandrit de a putea indeplini asemenea Inielepte mèsurY, ca organ a tinerime patriei, cu respect depune la pici6rele I. V. In Oiva Antéia a acestui an memorabil, urArile cele mal invapAiate pentru indelungarea scumpelor çlile a InAltimei Vestre 0 a familiei Sale 0 pentru plinirea scoposurilor I. V. din care stralucesc: evlavia, intelepciuneai dragostea patriel ;carT sunt cele mai adevèrate inchizeOuirI ale fericire n6stre». Domnitorul a rèspuns : o:Primim cu plAcere uririle ce ne rostig in numele corposuluI Academic. Ingrijirea ce s'ad hdräzit pânä acum invèlAturilor publice, aú indemnat de a se organisa astä0 pe temeiurI mal statornice. Nid5jduim cum ca Domnil profesorI vor urma a implini cu rivni disposiliile atingkére menite a da tinerime o educatie potrivilfi cu starea fiede-d- reia trepte de locuitorI *)».

*) Alb. rom. No. 1, din 3 Ianuarie 1835. Duptl amiadI in aceeasYi o deputatie a scalel fetelor primitit in apartamentul DamneY, ail presintat cele fintaiti probe a lucruluY lor de mann si una din fete an rostit cuvéntul urmntor : cPrea Innitate D6mne, pnrintésca V6strIt ingrijire s'att tntinsi asupra n6strn, fiicele locuitorilor acesteY politie, carT cresceam pann acuma tntru tntunerecul nesciinte datoriilor nastre. AstndI and

280 -

Férte abil, G. Asaki, profitd de Antela Ianuarie, ca sä insinueze lui M. Sturdza de a se gräbi fundatiunea Academiei, pentru care din anul trecut se cumpärase case. Planul räusi :Domnitorul in cuvéntul de deschidere al Adundrei Obstesti la 21 lanuarie 1835, el atinge chestiunea scellelor Oiand (cImbundtätirI insemndtére s'ad fäcut si in ramul obstescei invätäturi. Nol ne mä'rginim a face acum despre acésta nume pomenire, rämänén.d a se da Ada- närei mai intregità, and cel putin dupd trecere de un an folosurile se vor a- deveri. Capitalul casei scedelor aù indemânat de a se cumpära pentru infiintarea Acaderniei nationale o casa care se va inconjura cu zidirI cersute de acéstd. trebuintd. Planul si sta- tuturile acestui asOdmént se vor impärtdsi adunäre'l prin Epitropia invätämäntului public. O scd16 pentru tinerime parte femeiasci s'a. amlat de curênd. In acésta ele vor putea inväta cele Antéiti cunoscinte de folos stärei lor, vor putea invéta deosebite manolucrà'ri si a agonisi sciintele casnicel chivernisiri. Ele se vor face prin acésta destoInice de a'sl intemeia o fiintd cinstitä si vor aduce in sénul familiilor lor cele adevärate elementuff a miel fericirI care in parte n'ail fost pretuite pand acum». La acest paragraf din discursul Domnesc, Adunarea räspunde cu paragraful urmator : «ImbunätAtirile fä'cute in cursul invätäturilor publicei acele pe care I. V. ne faceti ale prevedea, rèspund intrunitelor nepstre dorinte. No'l adânc simtim tot pretul lor: desvd- lirea folositerelor sciinte, o sistema de crescere inteléptd si morara sunt din numärul acelor maI mari facerI de bine, ce patria este intemelatä a ascepta de la intelépta ingrijire a I. V. ")».

Pana sä se deschidä Academia cea noud, scóla Vasiliand este amenintatd de alughrii greci carT. cércä cu stä'ruintä la noul Domn sä dobandescd inlä'turarea scedel la 1828, in monastirea TreI-Ierarchi. AtuncY G.'Asaki provua o anafora a EpitropieI pentrucurma- rea definitiva a pretentiilor neintemeiate ale alugdrilor greci. Eatä acéstá anafora cu No. 18 din 1835 aCunoscut este Indltimei Veistre, ca un Epitrop ce ati fost asupra scaelor nationale, procesul ce a urmat intre Ecsarchia muntelui Aton asupra Epitropiei sc6lelor nationale, cum i hotdrirea ce ail dat In pricina acésta Obstésca Adunare a Divanurilor la 1830, Noembre 14 intemeiatd pe documentele infätisate de catre vechilul monastirei Trei Sfe- titele la tractarisirea pricinel, prin care documenturl aevea se dovedesce cà fericitul intru pomenire Domnul Vasile Voevod, cumpérand de la un comis Mihaiú Fortuna la la 7149 inimai mintea Incepe a zhri razele cele mântuit6re ale 1nv6tAtureY, de Antéla datoriecundoscem a depune la piciGrele I V. cuvintele de multumire,care prin mine,se revarsK din inimile s6telor mele. Primitlf D6/nnI acéstA. micK pgre a roduluT mânilor nástrei urarea care facem pentru Indelun- garea oilelori fericirea olntescului nostru pArinte, a M. S. DámneY sia stalucitel Vóstre Domnitorul a primit Cu multumire darurile copiilor,4care prin a lor firéscK plecarei statornia sirguintX, aa acnt 'in curs de duolunT vrednice de mirare sporirI pentru invNttura IncepRóre la lucrul de n'AJA». *) Veçlt Alb. ro= No. 9, de la 31 Ianuarie 1835,

281

(1641), Aprilie 15, casete de aiei in Ia§1, din ulija Ciobotärescä, eu tot locul prin prejurul lui,ah' zidit case de seelle, feredeui impreunA cu tot venitul, lAudatul etitor Vasile Voevod, le-att afierosit ziditeI de cátre el monastirI a Trei Sfetitelor, färä induoialä cu condilie ca in ved sä se pazésci cu nesträmutare un institut de fundalie pentru publicul folos privitor cAtre invetAtura 1i cultura némuluI moldovenesc. Acelea0 scele ail fost numaI pAnA in (Alele luI Mihail Racovitä Voevod, la leat 7232 (1724), cAnd ar4nd de foe aù remas locul slobodi pustiii pAnA la leat 7244 (1736), iarA feredeiele nearslend, ail remas intreg,I precum se ved. In curgere dar mal mult de un veac, de 186 anI, remAind tAinuite documentele dove- ditere pomenitului vecinic aqeslAment,i tinerimea moldovenéscA lipsitä de institutul na- lionalei invégturI de atAta vreme, numaI de particularnicul interes urmat din partea acelora, cArora imbunAtAlitul ctitor Domnul Vasile Voevod cu osebitä incredere afierosise dania cu conditie spre veeinici urmare; prin care faptA monastirea Trel Sfetitelor l'emane In ved resp' unçIet6re inaintea némuluI moldovenesc, che! inchinarea la acel sfAnt loca' de sine inchezeqluia pe domnescul ctitor, cA aa mAntuitere voinjäi hotArire va fi cu sfinje- nie in vecI päzitii urmatä. Earl acum Epitropia InvejAturilor publice, cAnd de nemArginita indurare a pronieI Dumneslee§di iarAqI s'ají scos la luminä ingropatele dreptäjI ale naliel moldovenesci, se cun6sce indatoriti a pune inaintea ob§tesculuI a patrieI pärinte dreptätile natieI, la acéstä Imprejurare apAratA de cAtre Epitropia soilelori carele sunt desvelite in acturI autentice §i in pomenita hotArire a Ob§te§teI AdunArI a Divanurilor, cu neclintitA incredinjare Inällimea VestrA, ea un drept judecAtor, vej.I bine-voi a intAri arAtata hotArire, §i a o pune in lucrare spre vecInica nestrAmutatA urmare a SfinteI dfinuirl, remasi de la in vecI fericitul in aducere aminte Domnul Vasile Voevod,i intdrind acel vecInic monument de inveráturA, L V. il velI invia,i prin acestä fapti acendu-Ve un al duoilea ctitor al acestuI Sfá'nt a§eslement, inturnAndu'l averea instreinatit, prin cultura némului moldovenesc, veli asigura fericirea 9i slava nòstrA §i a urmaqilor noqtri.*).»

Pe cAnd Ob§tésca Adunare se ocupa cu mesurile propuse pentru, infiinfarea AcademieI, Epitropiai Comitetul Academic pregätea un noii reglement al scedelor spre a se conforma disposiliunitor reglementuluI organic de la Cap. IX, Sectia Acest reglement, de sigur °pea a luI Asaki, §i care in originalul semnat se pästrézi la Bibl. Univ. Ia0, Il Mili in anexA **). Prefaja seti introducerea regl. acestuia, este o parafrasare a introducereI regulamen- tulul sc6lelor publice din Princip. lereI romAnescI. Eati cAte-va rendurI puse fajA in fa/A din ambele reglemente ***) :

*) Dos. No. 43 curen, arch. Stat. No. 118 din 1835. **) Lucrarea acésta Ora urmIttorul titlu : Reglement al sc6lelor publice din principatul MoldoveY, subt auspiciilePrea I. Domn Mihail Gr. Sturdza V.V , tntocmit de Epitropia tnvtXturilor publice. IaÏ, 1835. ***) VedY anexa la acéstlt paginit.

282

Reglementn1 Mantean ReglementnI Moldovean Buna crescere este cea mai d'antéiti Educatia se,Ci buna crescere este trebu- trebuinp a unuI neam, ea e temeiul inta cea mal de frunte a unuI neam, ea chezásia pentru paza tutulor aseslaminte- este temeiuliinchezäsluirea tralnicid lor obstescI. tutulor aseslamintelor obstestI. Lucrare'', ce huna crescere lace pentru Inriurirea ei asupra fericireI persemelor intemeierea fericirei fies-caruia om in parte in parte si a natiilor in deobste, este atat si a tutulor némurilor de obste, este f6rte de mare cat si netagaduita, in cat meste- mare si netagaduitä, de aceea mestesugul sugul de a crescesi de a formarisi pe 6- de a Impodobi pre un om cu bune obice- menI, de a pururea ati fost ingrijirea le- iuri, aù fost in Una vremea cea mal mare giuitorilor celor mal luminatI precum de ingrijire a legiuitorilor celor mal lumi- asemenea ati fosti obiectul cugelareI a- nar' sí o adancä gandire pentru ceI mal celor mal marI illosoff, etc., etc. invatatI filosofl,etc., etc.

Nu ne este scopul a determina care din duoI legiuitorl aù furat pe ceI-alt in asemenea lucrare Eata cum putem resuma regul. adus mal jos in anexa. El este din 5 Ca- pitole, impal tite in sectiunI. Cap.!, Sectia I, clasifica sc6lele in ordinarei extraordinare, cele ordinare sunt indispensabile pentru ceI-ce vor sa invete sciintele maI inalte. La cele extraordinare nu e admis cine n'a trecut cel putin 4 elasurI incepètóre ordinare. Scedele ordinare cuprind: cele incepètóre, gimnasia si academia. Scedele incepëtóre cuprind :sc6la lancasb icà de un an si sceda normala de 2 an.f. &ella gimnasiala are 2 clasurI pregatit6re de cate un an si 2 umanióre asemenea, apol urrnéza cursul filosoficesc in care n'II admis cine n'a terminat ce! 4 ani de gimnasiii. Scedele Academice cuprind 3 facultätI: filosofica, juridicii teologica, si 2 cursurl speciale extraordinare :geometrieo-practici cursul economieI. Fie-care din aceste cursuri cuprind mal multe clase de cate un an. La faculta!ea juri- d'ea se admit numal scolarI cu cursul fiiosofic. Asemenea la teologie, care se va paradosi in seminaria. Scedele extraordinare numara :sc6la realfi, institutul technic, cursurile filologice ale limbelor elena, francesa, germana, rosianä, italianAcursul frum6selor mestesugurI: desemnul de architecturai geometrie, cum i desemnul de figurI istorice. Sectiunea II de la Capul I, se ocupa de cursurile ordinare, scedia 1ntepèt6re, sceda normala, scóla gimnasiala, materiile scólelor umaniòre, materiile scedelor academice, cuisu- rile intre care aflami cursul pedagogic si sc6la pentru fete. Se termina capitolul cu :aDispositii generale ating6tóre de felurimea scedelor si de a lor organisatie. Observan' ca cursul economic in 2 clase tinde a da o scóla de agricultura, foresterie veterinfirie. La § 30 institutul technic are in vedere industria, creand sceda de mesen! din IasI, unde se va invata fabricarea de instrumente agricole si de hydraulica, cum si diverse mestesugurI. Soila real& se numesce al 4-lea das primar infiintat la TreI Ierarchi. Din scolaril a- ceste clase legiuitorul propune a deschide apoI clasa.a 4-a reala la BotosanI, Roman, Bèrlad iGalal. Gimnasili facultAtI vor fi numaI la IasI. La cursul de agronomie se primesc numaI tinerI din clasa reata. Limbele moderne i cea elenti, se vor preda in t6te slilele.

283

Cursul de agronomie se va urma inteun institut aseçlat in apropierea Iasilor, la veri-o mosie ce va sluji drept model de economie rurala. Programele tutulor acestor sc6le se intocmesc de Eforie, (§ 65). Capul II se ocupa de administrafia scedelor publice. Secfia I pentru Epitropie, alcituiti din Mitropolit, 3 baieri epitropI si un referendar ség director. Epitropii fin cate o sediulá pe saptèrnana, referendarul are vot consultativ la trebile extraordinare. (§ 72). Epitropia face raport anual la Domn despre stareai trebuinfele scólelor. S'aluta pentru privigherea scólelor judefiane de comitete compuse din 3 boierI de incredere, care vor mspecta scedele din judei vor asiste la examene. Secfia II fixézi atribufiile referendarului sea directoruluT, carele priveghéza téte aye- 15.ménturi1e din fed si din Iasi. Sectia III tratézi despre cancelaria scellelori indatoririlor diversilor funcfionarY al a- cestia: secretan, casierT, scriitorl. § 100 inflinfezi un inspector peste sctile. § 101 determina personalul bibliotecei si al cabinetelor de fisicai mecanicit. Capul III, Sectia I se ocupa de numirea profesorilor prin alegere. Se cer atestate de la candidalT invéfat obiectele ce aft a preda. Profesorul nu este numit definitiv de indata, ci pus la incercare cat-va timp. Profesorii definitivi sunt numifT prin decret Domnesc, gall de cei de la saele ince- p6tóre, cad se nurnesc direct de catre Epitropie. Profesorul este nestramutat din post «de cat numaI daca nu'§I va implini datoriile sea nu va avea buna purtare». Se admite ocuparea catedrelor vacante prin supleant, care pite dupe un an, and doveçli de capacitate s't de Mini purtare, EA fie numit profesor. Nu se prea impaca negresit acésta disposifie de la § 104 cu cele anterióre Mara de la scólele !nee/360re, in hite cele-alte se aséçld si cite un repetitor de fie-care clasi dintre scolarii claselor de mal sus, sunt un fel de agregafT platifT, carT suplinesc pe profesorT in cas de absenle. Secfia II de la acest capitol tratéza despre indatoririle profesorilor. § 112 cere ca profesoril, WO gates& cursurile in limba romanésca. Aceste cursuri cercetate de comitetul academic sá sei tiparésea, remunerandu-se autoril. Profesoril sesT intemeeze cursul pe religiunei morala, pe supunerea si respect pentru pentru guvern, buni oranduiala si patriotismii. ProfesoriT, earl nu vor face acésta, ci vor propovèclui principit subversive, dovedindu-se acésta dupe cercetare, se vor departa de la catedrasi se vor declara nevrednicI de a irn- plini sarcina de profesor la vre-o sc6la publicä.

Sectia III relativ la institutelei profesoriT priva/Y. .Acestia vor fi liberi a fine sae, déci dupi prealabila cercetare de Epitropie, vor fi OW vrednici. Epitropia le va tinsemna metodul dupci care vor avea a urma», datorT fiind a face examenele lor sholastice in fala unui insarcinat din partea EpitropieI. Sectia IV insira edriturilei réspldtirile profesorilor.a (§ 116-119). «Este de nea- peíratel trebuintà de a indlla in fata publicului vrednicia pers6nelor care se jertfesc la acéstci profesiea. DecT li se vor harazi titlurii mulfamite si a... a le siguripsi o stare» la loètranele sea neputinfa. Deci, dupi 10 anl de sluj136, vor primi pensie tótá viéla

3parte din léfa cea dupe urma ;2/3 dupa 16 anTi léfa intréga dupa 24 ani. Preste acésta, profesoriI aft dreptul de noblefe personala séü mostenit6re.

284

Sectia V se ocupa de primirea scolarilor. (§ 120-124). Sectia VI pentru disciplina. (§125-127). Sectia VII pentru examene. Trecerea de la un clas la altul este subordinatä la examenul de vérä. Sunt 2 examene publice pe an. Se pun 3 intrebarI la fie-ce materie. ParticulariI nu pot fi primiff la examenele anuale, déca nu s'el inscris prealabil in catalägele claseI. Notele de insemnare sunt 1, 2, 3 si 4. Cu nota 4, scolarul rèrnine repetent. Directorele päte insil permite un alt examen si ciliar un al 3-lea in tifnp determinat. Urrnéza in urma examenulul semestrial al 2-lea alt examen solemn. Acum se vor alege bursierif institutuluT si se vor da si premiurile. Concursul acesta se va face inaintea Efo- rilor, séti comitet de inspectie, séti In Iai Epitropia Invèl. Serbarea va fi precedata de o cuvéntare a unuY profesor, iar In IasI a directoruluï scePlelor. Examenele pentru diplome se vor face de profesoril cursurilor respective sub presedinta EpitropieT. Diplomele vor fi semnate de EpitropY, de Director, de Seniorul si de unul din profesor!. Sectia VIII tratég special pentru diplome. Diploma de laureat in literatura invät. Academice pentru facultatea filosofica : laureat in sciinte; avocat pentru facultatea juridici si de ingineria civila pentru cursul de materna-

aplicata. tica 2 galbenI costa taxa diplome! de umanióre. 5 pentru sciinte si arte.

8 7/ drepti inginerie. Rana vor fi utilisat! la spese extraordinare.

12 anT dupe promulgarea acestuI regulament, diplomul va fi necesar spre a obtine slujba de la Stat prin protimisis In administratie si in justitie.

Sectia IX dispune despre vacante. Vacantele de véra incep, la scolile incepètäre, la 15 Iulie si la 15 August, cele-ralte pana. la 1 Septembre. Redeschiderea cursurilor se face solemn cu un discurs public.

Cap. IV. Se referi la internat ainstit. de educatie». Vor fi 50 de fil de dregatod si 24 de stipendisti, copiI de 6menl gracI. Fiji de boierI se aleg prin sortI. Nu plAtesc fiiI de dregfitorI, numaI pe cat timp fatal e slujbas. Déca ese, platesc 1.200 lei pe an, afara numaI &di elevul este férte bun, cand atuncea nu platescei rämäne supranumerantu. Se primesc solventI cu 1.400 leI pe an ; num6rul acestora e subordonat la local. Provisorul priveghéza linera din institut. El locuesc in duoè sectiI :fiiI de dregatorì deosebiti de stipendistI (I) Spre a fi primit in institut, se cere sa fi absolvit o scella primará publica ski privatä, sa alba atestat de la sc6la primará publica. Acésti mäsura se va aplica de la 1837. Pana atund se vor primii elevY fArà clasele primare. Repetitoril ti vor inv6ta aceste maten!. Pentru stipendisll se cere concurs si se vor obliga, terminand cursul, sa paradosésca in

285 scedele nationale inv4aturile la carT se vor gasi mal vrednicT, cu 1A, din léfa in curs de 3 mil. Imbracamintea elevilori a stipendistilor, este in comptul lor.VOLavea uniforma obli- gatorie la esire din casa. Sectia II. De personalul dregatorilor institutultd. (§ 165-184) provizorul, censorul, pedagogT, repetitorT, economul, pedelul. Sectia III. Se refera la oranduiala si disciplina institutu'uT. Sect.ia lv. Pedepsele. Mustrarile. AmenintArT. (?) Prarn1 deosebit, pratni dupa ce se vor scula alti! de la masa, neimpärtasire de recreatie in dilele sè'ptémaneT, idem in pele de serbatère, inmultirea iectillor peste acea hotarita. Arest in camera, arest la camera institutuluT de la 12 ore la 3 (pie, scederea din institut. Sectia V. Despre infirmerie. Cap. VI si ultim are titlu :«IntocmirT deosebite». Sectia I. Despre comitetul AcademieT in fie-care an, la aniversala instituirel AcademieT, comitetul va alege pe rénd un Senior, carele, la solemnitatile scolastice, va represinta pe comitet, si va iscali diplomelei atestatele liberate de Epitropie. Seniorul va fi vice-presedinte al comitetului, cu vot deliberativ. Acest comitet este un fel de consilitt consultativ al EpitropieI. Sectia II. Redactia si cercetarea cartilor. § 222. Invèlätura in bimba patrieT fiind nona si cer6ndu-se mare cumpanire si zuire intre alcatuirea sea tälmAcirea cartilor sciintifice si inavutirea limbei romanescI pentru mai exactA rostire a Oicerilor abstracte si technice, Comitetul AcademieT, la care va fi de fata si autorul, va cerceta manuscriptul ce i se va trimite de Epitropie, si déca cu a sa observatie se va uni auctorul, manuscriptul ca observaiiile comitetuluT se va snpune Epitropiel cu cuvintele auctoruluI spre deslegarea ponturilor impricinuite si numaT dupi intaritura Epitropier, se va putea tipári asemenea alcatuire si a se paradosi in public. Sectia III prevede intocmirea pe incet a bibliotecel A.cademiel. AuctoriT si editoriT se obliga a da gratis 5 exemplare pentru biblioteca (art. 225), iar din gazete si lucrar! periodice c,Ate un exemplar. Pe tot anul se vor cumpèra instrumente de lisia, chimie, geometrie mecanica, modele de architectura, agricultura, colectil de ist. natural, stampe, etc. Sectia IV. Prevede pe tot anul o suma pentru tiparitul cartilor didactice, din exemplarele uneI carpí se daa autoruluT. Cartile se vor da gratis la scolariI erninenti. Din acésta. suma anual se vor da si premiT pentru traduceri i alte lucrarI trebuin- ci6se la invètatura publica. Sectia V. Art. 233. Se vor forma profesor!, trimitandu-se la universitatI stréine, din vreme in vreme, tinerT dintre stipendistil absolventI cu eminerttài cu c,aracter moral. Aesta preferinta se va castiga prin concurs ce se va face la examenul general. Este in adevèr prevNlut un examen general (§ 139), la !hiele cursului intreg de urna- nióre si la finele invètaturilor Academice, spre a capeta diploma. Art. 234 final al regulamentultd, aréta cum va fi stemai sigiliul AcademieT, in cer albastrn, un luceafèr de argint avénd in mijloc pe Sfântul Duh ca porumb, iar la margine vorbele: «Academia Mihaileana, 1834a.

Urrnéza apor programele fe-careT categorif de acolo. (Veqi anexe/e cu intréga lege).

q86

* Domnitorul M. Sturdza, primesce in 14 Iunie 1835, urmatórea anafora a Epitropiel, prin care 'I supune la intarire reglementul scolastic maI sus analisat. Eati acesta anafora : aPovatuita de printipurile pline de intelepciune care I. V. all statornicit pentru luminarea tinerima patrieT in epoca cand all fost madular sfatuluT invdt. publice, acesta Epi- tropie n'a pregetat a urma unor asemenea sfiintite indatoriel. Drept aceea, in gimnasia Vasiliand, restaurata la anu11828, incheiand unil din scolarT cursul de umani6re, cu inceputul anulul scolastic 1834, s'a pus la cale a li se paradosi clasurile filosofice provisornic in cuprinsul gimnasieT ;jail acurn, facéndu-se cuviinciósa pregiaire pentru inauguratia AcademieT si a institululuT de crescere, Epitropia cu respect supune L V. reglementul scolastic al organisatieT ramulul de invèlatura, dupe care in viitorime aii a se povatui atat dregatoriT salelor, cat si'l tinerimea,si in care se cuprind &aurae si datoriile lor. Legiuirile acestuT reglement, intocmit sub auspiciile I. V., sunt intemeiate pe principiile Sf. nóstre religiesi pe sistemi de inv'étatura folositóre in aplicatia eT citre sciinti si mestesugurY, prin care sa se statornic6sca si ea se sporésca in patrie atat sciintele cele positive, at si industria nationala. Cu acea intelepciune, care stralucesce din tóte lucririle I. V., bine-voiti a pdtrunde acésta legiuire si afland'o potrivita parintesculul vostru scopos, sa dap L V. intaritura, pentru ca acest aseslamént le- giuitor de luminare, prin puternica protectie si cu am6nuntul pazire, ajungénd la a sa deplina desvalire si aducand doritul rod, sa fie acea mal nimerita si mal traInica inche- zasluire a fericireT si laude! patrieT. Pentru asemenea mantuitóre facere de bine, patria este datóre I. V. a a recunoscinta. Acésta se pistreza in inimile flete-caruia adev6rat moldovean, s'i spre a v adi lumeT un semn al acestaí datornice simtirT, Epitropia se r6ga cu supunere, ca acest asepinant de invèlaturi, urslit, pregatit s'i adus la indeplinire de I. V., sa pórte nume de Academia. Mihäileauet", spre vecInica aducere aminte a lumina- tulta el urslitor, atat intre fiiT patria, cat s'i intre str6int Supunand aceste hotarirT L V., Epitropia ast6ptá si insemnarea sliieT cand vetT afla de cuviinti a se face solemna inauguratie a Academia. Asupra acestel anaforale, Domnitorul pune resolutiunea aprobal6re ce o dam aci in facsimile : (Vesli facsimila).

Se decide inaugurara Academia pe slam de Duminica, 16 Iunie. Adresa directiunei inv64aturilor publice semnata de G. Asaki, invita profesoril si dre- gäloriI scolasticT M. se adune in sliva de Duminica, 16 Iunie, in cuprinsul Academia', dimineta la 64/2 cesurT, ca apoi sa mergA la biserica academiel numita a Talpalarilor, unde va oficia leturghia P. S. Arhipastor pentru inauguraren AcademieT Mihailene. Cum ca. ail vèslut circulara, iscalesc: S6ulescu, V. Fabian, Freivald, Sakelarie, Neculai Porfiroghenide, I. C. Adler, Samuil Botezatu, Theodor Verescu, I. Stavrat, N. Simio- nescu, pedagog s'i Neculai, (in limba greca nedescifrabil) *). Eata darea de sérna a Alb. rom. No. 48 din 20 Iunie s'i 49 din 23 lunie : Duminica in 16 Iunie, a urmat inauguratia a Academia MoldoveT cu t6ta solemnitatea si =Tanta potrivita unuT asemenea memorabit si folositor aserptingnt.

*) Dos. 55 corent. Archivo: Statulut

-ct744:14, s,m, cemeop, 4,0,a4.3/4-tvir

f;42°a x.4..otzi- y,04/Att.. x A .sta6,2.__z--a,g,./ yA (2.laae, tf -

ns7

Potrivit cu asemenea imprejurare, s'a pregälit inaintea Academiesi un arc de triumf, In asemänarea zidirilor TUT Vasile Voevod, fäcknd aluziune (pilduire) el ináltarea Acade- mieT cu duoä veacuri era meniti de acel Domn al PatrieI fácátor de bine. Zidirea de apetenie era impodobili pe din gad. si pe din niuntru cu fe-steine de frunze de stejar si de florT, asemenea ca inscriptil tintitóre catre scoposul pentru carele ea este urzitd. In sala ceremonialá se afla in asemánarea bronzuluT statuele alegorice (chipurT), a teo- logieT, dreptAteT, a gintilor, a industrie!, agriculture! si a frum6selor mestesugurT; lar in fall asupra draperieT incoronate de Stema Prea In. Domn si al AcademieT, care este Sf. Duch strAlucitoril in un Luceafar, se vedea de multei rare florT ecsotice Wm M. si vis- à-vis in relief in bronz o zugrävélfi Cu un inscris :aIntelepciunea duce pe al eT elevI la templul virtufeb. Diminéla la 6 césurT adunat in soli mgdularele EpitropieTi dregáloril scaelor, in curtea AcademieT D-lor profesorif cu eleviT institutuluT si al lor povátuitorl si in prejma bisericeT Academice se afla insiraff ascullitoriT scedelor normale, gimnasialei aT facultá- leT filosofieT. La sunetul clopotelor, ail intrat cu toliT in biserici unde P. S. Archiereil Sevastias a serbat Sf. Leturghie. Dupá care a urmat Te-Deumul pentru de a cherna asupra acestuT de mare folos asep- mént ajutorul cerescului luminátor. La 9 ceasurT dupe incheierea acestor rugficiuni, P. S. S. Mitropolit Veniamin, inconjurat de inaltul cleros, a acut in sala ceremonia, rug- ciunilei Sf. Aiazmá. In sal& era aseqate posturT pentru curtea InaltuluT cleros, intéile dregátoriT i divanurl a StatuluT, D-lor consuliTi agentiT, pentru societatea medico-istorio-naturaläi pentru boierT,i sträiniT ceI mai insemnatT. DD. profesor!, eleviT in uniformá,i deputaliT deosebitelor clasuri fatá in cerc inaintea EpitropieT. Portilei uile erail cuprinse de gvardia d'onor. La 10 césurT, aü sosit P. I. Domn, Wilma i baronul Riikman general consul a I. S. MärirT urat de musica militará. Mädularele Epitropiei aù intampinat pre P. I. Domn jos la usa AcademieT, iar P. S. Mitropolit la usa saliT. Dupe ce s'ati asezati s'ail urat de Epitropie, apoT P. I. Domn s'a sculat i a rostit cAtre adunare urmátorul cuvént :

Domnilor, allucuria care simlira astáslI la prilegiul inaugurgriT AcademieT de invätäturi esle cu aläta mai mare, in cAt vedem plinindu-se acea maT vie doriniä de care suntem insufletiV, bine sciind, cA singurul mijloc a fericireT prea iubiteT mistre patriT, este o drépti luminare a flilor el. Omul dui:4 a sa de la Dumneqeä plásmuire, este locuitor a duoä lumT, acea materialá acea intelectualfi. El este menit a vietui si a ffiptui in am6nduo6. Educalia numaT päte informa ca sá implinésci cu vrednicie a sa induoilä chemare. Drept aceea, la anul 1814, indati ce ni s'att incredintat Epitropia scólelor, cugetarea n6strä a tintit asupra mijlkelor, de a intemeia o sistema de invälätura publici inlesni- Ore, potrivita cu gradul luminateT EuropeT,i ca trebuinta acestei tárT.

288

Metodul de a paradosi inv8tAturile in limba nationalA cu ajutoruI acelor clasice, prin care in epoca cea nouè fórte ail sporit luminare in lume, s'a incuyiiniat oi de Epitropie, trecénd subt Were impiedicArile care pe acésti sisteml aft impotrivit'o in acel period oi nAvalirea nAprasnicilor intAmplArI care aft precurmat cursul inv6tAturi1or pAni la intór- cerea l's16strA din emigratie, sosim la epoca ocArmuireI vremelnicescI, subt a cAruia min- tuit6re inriurire impreunA cu P. S. Mitropolit, sin epitropul. D-lor Vor. Costache Mavrocordat oi referendarul Aga G. Asaki, am aflat indemAnare intru aplicarea acestd sisteme in saele Moldovd, oi dupA trecerea a 7 anI de la deschiderea gimnasid, s'afi vèslut ostenelele wistre incununate de dorita ispravA. AjungAnd tinerimea scolasticit la grad de a putea invèta sciintele filosofice, noI in urmarea organicesculuI reglement, am poruncit a se inflinta Academia. Epitropia ne-a supus reglementul special a ramurilor de invèlAturA oi dupA cercetare aflAndu'l potrivit cu dorinta nóstri oi cu trebuinta de fag, nol am dat acestui act legiuita 15utere intArindu'l cu Domnescu nostru Chrisov, spre a fi de povalA. Bine-cuvéntarea care de la Dumnesleil a chemat astAsll P. S. nostru Mitrop. asupra acestuI aoeftmént, stAru- iniele n6stre de a'l ocroti oi a'l spori mijlécele, a Epitropiei ingrijire de a-1 ocArmui dupA intocmitele legiuirI, sirguinfa profesorilor de a fi urmAtorI indatoririlor oi a tinerimd rivni de a se inzestra cu felurite oi folosit6re sell*, vor desveli nouè mijloice intelectuale, vor spori industria oi vor revèrsa asupra patrieI nouè isviire de fericire oi de slug, care dorite resultaturI vor O. fie cea mal dulce mAngiere oi muliAmitAD. ApoI aft luat reglem. ramurilor de invèltiturfi, carele pe o perinA de catifea 'Il tinea un Pagiii, oi l'ail incrediniat P. S. Mitropolit. La auslirea acestor cuvinte pline de intelepciune oi de ingrijire pentru luminarea flilor patrieI, Mt& sala aft resunat de intreit sunet a Vivat Domnul nostruu. Dupti acestea, oeslAnd cu totiI, D. referendar al Inv% D. Aga G. Asaki, aft rostit ur- mAtórele :

Prea Ind ltate Dómne, aDupi sliva cea vrednicA de aducere aminte, and patria v'a urat de al di Domn oi pA- rinte, acésta este cea mal insemnati, pentru cA. cAtre acele titlurl vi se adaugA astAsII nume de aci luminettor, titlu cu care va ura pe I. V. vécurile viitóre, precum cu cunoscinti se pAstréslA hare noI facerile de bine de DomniI eel vechI intemeiate. In epoca cea mal inapoiatl a stat. Moldovd, de oi invèluitä de grele intémplarI, totuo nu era neingrijitA crescerea tinerimeI. 4in Domn atAt de intelept oi urslitor a multor fo- losit6re oi luI Dumnesleft pldcute aoeslémAnturr, precum a fost Alexandru-cel-Bun, n'ail pregetat a statornici oi scelle, din al cArora Mu a eoit Mitropolitul Damian, care pentru a sale rare saute, a fost chemat la Constant. de Patriarhul loan, oi dupl sfAtuirea urmath la patriarchie, imputernicit cu epistola sinodalA, a mers la Fiore* impreun4 cu Mitrop. Mitrofan, unde aft figurarisit intre teologil ceI invèlap. Dornnul Vasile I, la 1562, a In- temeiat o gimnasie la Cotnar, care era pe atund o politie inpoporatA, aft aoeslat acolo biblioteca, aii adus inv6Iall precum era filosoful Peutscher oi maiematicul Reticus, in- crediniAndu-le fiiI de boierI pentru invèl.Aturi. Vasile II, numit Lupul, a mal indeplinit acest ram, intemeiAnd la 1640 in cuprinsul monastirel Trel-Ierarchl, o gimnasie cu bi- blioted oi tipografie. Asemenea oi din aceste scoll aft eoit invèlatI cu care ne putem lAuda, precunsi :Mitro-

289 politul DosofteT, Eclesiastic Cuvios si Poeta bisericesc, Vorn. Costin Miron, istoriograful MoldoveI, Logof. Evstrachie, legist insemnat, si vrednicul Mitropolit P. MovilA, fratele DomnuluT ocArmuitor, a caruia sciinte temeInice si sfAnt caracter, era in stare a inainta si a indeplini Invataturile nationale, dar nevoit de invaluirile politice a'sI parAsi patria, el 'sT-a aflat in Rusia strAlucit adapost. Chievul marturisind cunoscinta si meritul, Pei ales de al sail Mitropolit si aeademiile de Nowogrod, de Cernicof 0 de Moscva, sunt lul datóre cu a lor uNire, precum si acea Antéia seminare in Rusia, care aa Intemeiat-o la Chiev. In cit Ora acésta se ocArmuia de DomnI paméntenT, scedele nationale urma cu schim- bAtare sarta pAnA la invatatul Domn Dimitrie Cantemir, a cAruia serial se pot numara intre cele clasice. Dar ajungénd cArma guvernulut in mAni strAine, apoI o sistemi vatamatare intru ate s'aii rAdAcinat, aseçlArnénturT de invataturA de paméntenT intemeiate s'ail desfiintat, sciintele si mestesugurile s'ail dat uitareT, singura limba elinesca era menitA a indeplini tata educatia, in cAt cu. InvatAtura nationalA a pierit patriotismul, nouè moravurI si deprindere s'ai.1 introdus cu dialectul strAinilor, ramAnénd limbs maiceI pArasitA Intre sAtenI si putin lipsea a fi locuitoril acestei tad impartill in duoa deosebite natiunT. CAnd pe rotunqimea pAmentultif inflorea civilisatia, ale sale raze cu anevole rasbatea asupra acestui orizont : de suflarea unor agere fortune se starpise ramul DafinuluI national si asupra Moldovei inqestrate cu nenumarate °dare a natureT, plutea o negurA care tuve- lea de intristare si de orbire acésta frum6s6 pd. In mijlocul unor asemenea imprejurArT, pronia aprinsléndu-ve in mima Sf. scantee a sciintelor, a harAzit noua P. I. V. de madular la Epitropia scalelor, cAnd cu rivna si patriotismul P. S. nostru archipastor si D. Vornicului C. Mavrocordat all cercat reformarea invatAturilor publica ca un singur mijloc de mintuire morala, si cu imbunAtatirea fiintel politice, ce s'ail hArazit MoldoveY, de indatoritoril si prea puternicii monarchT, ail rasArit pentru invatatura ei o noui epoca. Drept aceea, la 1828, ridicAndu-se din ale el surparI gimn. Vasiliana, I. V. a'11 intemeiat in ea sisteme de invatAturA potrivite cu acele care astaçlT se numarA pe la natiele megiesite, aded a inveta sciintele in limba patrief, incepénd de la cele elementare OM la incheerea clasurilor umaniare. Lipsa cartilor de paradosire si inmute IngreunArI n'aìi curmat sporul acestuT plan. Indemnat si povatuit de intelepciunea I. V., personalul profesoral 11 urma cu statornicie, in cAt dupe un curs de invatAtura. de 7 anT, acel tinerT call s'aii crescut cu cheltuiala scéleT la inst. gimnasia!, statornic urmAnd studiile, acum la incheerea trecutuluT anuluI scolastic a savArsit filologia, limba latina, geograf. chro- nolog. aritmet. catichisnd.ist. biblica, retorica, poesia 0 archiologia si ail ajuns in stare de a putea asculta filosofia. In cursul acestor anl, 3.420 de finer' pe rénd s'aii impartasit de invatatura scélelor publice aicea in IasI, si pe la 6 scale tinutale inflintate de la introducerea reglementului. 6 din ace maT vrednici elevI s'aii trAmis cu cheltuiala StatuluT la univers. si academ. din Viena. Atestaturile gim. Vasiliane aflAndu-se potrivite cu a Ion sciinte, acele academiT ail primit pe tineriT moldoveni de ascultatorT la clasurile filosofice si technice, unde asemenea fAcénd examen ail cAstigat intru tate marturif de eminenta. La indemnarea EpitropieT, din deosebite partI, s'ail adunat barbatT vrednicl de a paradosi inalte obiecturl sciintifice, a caror paradosire pina acuma a si urmat de la trecutul anuluI scolastic de o-datä in cuprinsul gimnasid. 19

290

Din porunca I. V., cinstita Epitropie cu impreuna lucrarea nouluT eT mAdular D. Vist. N. Canta, a pregatit locasul muzelor. Aceste conjurate de ate ale lor atributurT cu incredere intre astaslI in acest templu ce Ji s'ad sfintit, spre a inavuti pe tinerime cu od6rele cele maT pretielse si maT trainice a virtutei si a intelepciuneT. Pentru de a ajunge la acel mAntuitor seopos, I. V. all' bine-voit a legiui provisornic ase- sleméntul de organisatia ramuluT de invetAtura, pAna cAnd aplicatia va al-Ata cele de cu- viintA. Coprinderea acestuT _reglement in privirea materiilor ce se vor paradosi, este urma- t6rele (Urinéza cetirea capuluT I din reglement). Cu acest fel de rAnduiala se intemeiazi astAsIT la resAritul EuropeT un aseslemént de invetatura, care subt inriurirea Sf. sed simbol, va reversa asupra doritorilor drépta lumina, va sAdi in inimile lor simtirT de virtutei va povAlui mAnile lor cAtre folosit6re mestesugurT. Subt povetuirea acestor rAnduelT, pAzite cu sfintenie de D-nii profesorT,i carora eT in cuget juruesc credinta, tinerimea fAra a se insträina, va putea incepe si a indeplini tot cursul de invelAturA. In acésta academie avem incredere, ca parintii vor fi martorT de sporul i hnbunatitirea fiilor, biseriea IT va adapa cu ale sale sfinte invetAturT si societatea va cAstiga folosit6re midulare, ea este singurul scopos a acestui aseslem6nt carele '1 dat, pregatit si infiintat de I. V. se va impodobi in vecT cu numele de Academia Miliclileancl, intru memoria si slava str.AlucituluT el urOitori drept semn al recunoscinteT ce ye este dat6re patria*. Un.entusiastic : SA trAiasca P. I. nostru Domni SA trAiasca MihAileanaail resunat de 9 orT din fundul inimeT uneT tinerimI aprinse de rivna invetaturilori recunoscetdre facerilor de bine ce li s'ai1pregatit. LacrimI de duiosie ad versat asupra fete betranilor parintY, carT ad multamit PronieT cA ved prin asemenea mijhice incbezesluità fericirea fiiilor,i streinil, pretuitori until asemenea bine, ad marturisit aevé a lor multamirT. P. I. Domn cu toff poftitiT, aù bine-voit a visita t6te apartamentele, dormit6rele, salele de stadia, clasurile, cancelaria si archiva Epitropiel, trapezarul, sala sAnAtAteT, garderoba cAte atarna de acest aseslemént, urzit dap& pilda acelor mal nemerite in Europa, si toti ad marturisit a lor multAmire, pentru buna randuiala, curAtenia si exactitatea cu care pretutindenea este organisat. Dupti purcederea M. S., ad urmat .pentru poftitiT boierT, pentru D-niT profesorT elevl o gustare, la care s'aii facut tuasturT in sAnAtatea strAlucituluT urslitor al AcademieT si al impreuna lucratorilor. Séra zidirea Academieli arcul aü fost iluminate. In acest chip a urmat inauguratia uneT Academil de inveptura, a cAreia principil sunt menite a reversa asupra némuluT moldovenesc o dreptA laminare, a forma barbatI folosi- torT si in stare de a sluji cu spor patria. Dam in anexA hrisovul de fundatiune al Academiei MihAilene ").

TreT sliIe dupl aprobarea data de M. Sturdza, ea noua Academie sa se numésca Mihai-

*) Ve()i anexa de la acéstit paging.

291 leana, si a duoa-çli dupi solemnitatea inaugurare! eY, G. Asaki convéca comitetul Acade- mic in 17 Iunie 1835. Acest Comitet compus din G. Säulescu, V. Fabian, Major Singuroff si G. Asaki, fiind necomplect, incheie jurnalul No. 1, prin care constatá ca n'ad putut alege in acésta §e- dintä pre eSeniorulo, adeci Decanul Academia dupa cererea Epitropiei. ApoT Comitetul se crede incomplect pentru de ae tractarisi despre mijlócele si m6surile de a intrebuinta pentru deschiderea invätäturilor dupd programa insemnata. Drept aceea, fiind-ci acel mal multT din elevl si uniT din scolarii extern1 nu ad insusirile cerute prin art. 159, privitor catre gradul invätatureT lor, apa spre a-I pregati intru acésta, s'ad socotit de cuviinta urmatórele : Vacantele ordnduite vor fi in acest an numaI pentru cursurile ordinare; Tóte cursurile extraordinare vor incepe indati si vor urma in cursul vacantelor pana' la acele viitóre; In cuprinsul Academia se vor aseda 2 clase sub nume de pregeitiOre, in care se vor imparti dupä a lor putere eleviT institutuluI si ce! noul externT scolarT spre a invilta : gramatica romana, limba latina, geografia, aritmetica, catichisis si caligrafia ; In aceste duciä clasuri vor paradosi D. Draghinici de la 8-10 diminéta, D. Stavrat in tilde dilele de la 8-10 si de la 2-3 dupe amiaçli, Sf. S. Pdrintele Ion Micul caticheta Lunea, Miercurea, Vinerea si San:lata cate 2 pe in fie-care clas de la 3-4 dupe prand Miercurea si Sambata, iar de la 8-10 diminéta LunT si Vinerb. Preotul Atanasie de la biserica Academia (TalpalariT), a fost ales de Comitet «ca sa implinésca provisoria datoria de Efimerium la institut».

Disposillunea de sus a Comit. Acadetnic ne aréta a nu se gäsea ind scolarT pentru clasele umani6re. Comitetul voia den! sa implinésca golurile din clasele 1 si 2, pregatind un numär dintre scolarT in timpul vacantelor.

In 18 Iunie 1835, Comitetul Academic, sub presedinta VorniculuY C. Mavrocordat, primesce aprobarea incheierilor sale anterióre, si ja nouä dispositiunT. Una din acestea hotdrasce ca Facultatea fiilosoficA acare pana acum s'a paradosit provisornic» la gimnasiul Vasilian, sa rämana acolo pana dupa examen. Se hotarasce si tinerea examenelor pentru semestrul al II-lea, couform art. 130 din regulamentul nod.

La 25 Iunie, Comitetul se aduna iarasT sub presedinta VorniculuI Mavrocordat, si ja nouè dispositiuni prin jurnalul No. 5. Intre acestea notan' Impärtirea orelor de clase provisoria s'ad hotärit: top' profesoriI ordinarI si extra- ordinarT vor preda cate de 2 orT pe sOptämana cAte o ora si jumätate. Prof. de matematicI va preda tusa de 3 orI pe sdptdmana ; Iancu Stavrat este numit profesor de limba francezi pentru eleviT miel.

-- 292

La 29 Octombre 1835, Epitropia adresézi DomnitoruluY un raport in care di sémi de starea scedelor pe anul acesla scolastic, care a avut de a lupta ca Vote intreprinderile nou6. Dupe raport se constati ci in Iasi ati urmat saele 322 de copil si pe la tinuturI 487, inslestrat cu cunoscinta gramaticeI a maiceT limbe, a dogmelor crestinescT, a elementelor geogralleI si a aritmeticel"». 87 scolarT in clasele gimnasiale (tag petrecut filologia rominése,A, ac,ea latinA, chronologia, matematica pani la algebra.", catechisisi geografia specialä. Unii s'atl dedat la invèlarea limbeT elene, aceleT franceze, germane si rosiene. 26 scolarT ail intrat in clasul filosofieT, dintre earl" 6 pe cheltuiala statuluT urmézi la Viena. a50 grmanT se cresc la Vasiliana, iar la institutul Academiei 40 de fil de dregtorT. Numèrul total al scolarilor din lasT si de la tinuturT cu 149 de fete de la noua scedi de fete s'ai1 urcat in anul acesta la 1.013 scolarl. Epitropia constati apoi lipsa de locale suficientei multumesce DomnitoruluT ci in cil6toria lui prin pa a visitat Vote scedele tinutale.Il mal multumesce pentru cA a asistat la examenul ultim a claseT de filosofie. Epitropia declara preocupat mereil cu formarea c,andidatilor de profesorT. Cons- tati cu mângaere cA scedele aü dat deja mal multi impiegatI prin cancelan!; ci unii s'ati apucat de negoi ci «in acésti vreme dorul lunainirei obstesci aU inceput a spori intre tinerime. Epitropia termini rugind pe Domnitor si resplitésci pe profesoriT G. Sèulescu si V. Fabian, cariT s'aflati slujind de la intemeierea saelor nationale la anul 1828, pe Theodor Verescul, care servi tot d'atuncea, pe Vasile Peltechi, Samoil Botezatul si pre secretarul Manoil Mavrodin, in serviciù de la 1831. Epitropia recomandi egalmente Dom- nitoruluT pe Vasile Paulini, foaul profesor din Focsani s'acum la gimnasiù, si pe profe- sold! scòlelor tinutale Ion Zaharescu, Toma Giusci, Ion Nanul, Ion MartinovicT, implinitor de pedagog,i pe pedagogul G-h. Petrupl. In dosarul No. 20 curent, Arch. StatuluT nu aflim ce urmare a dat Domnitorul la acésti anafora ). Examenele claseT de filosofie se tin tocmaI la 1 Octombre, 11 ore diminéta. G. Asaki convoca pe top' profesorii AcademieTi ai gimnasieT si fie de fati, cid va asiste Domni- torul *).

Noul institut de fete, avu primul examen public la 4 Maiti, in sala gimnasiuluI Vasifian. Pubficul care don i si asiste la acésti solemnitate, fu alit de numeros, in cit se simti nevoe si nu se permit& intrarea n sali cleat cu bilete speciale. Iati darea de sémi a acestei serbfirT scolare «In acésti sl.i s'ail gent in sala gimnasier examenul public al sc51eI de fete in finta DomnitoruluT, strälucitul urslitor al acestuT asedémént, a M. S. D6mnei, a EpitropieT, a acelor Anthill dame a boierilori strèinilor din Capitali, precum si a until' mare numér de persone. aGitirea sAlei, expositia feluritelor lucrurI de mini si a fetelor scolare impodobite cu ghirlande de fiefi cu esarfe cu vopsele nationale, infitisa o interesanti privire. aDupi sosirea P. I. Domn, scolarele aU rostit inteun glas sfintele rugiciunT, dupi care Zoita, fiici de 10 ani a repausatuluT Econom Eftimie, a rostit urmitorul cuvént

*) Itanguri boeretiff la profesod. La archiva StatuluT se plistréztt sub No. 87 curent, un dosar al EpitropieY InvW.turilor din Mol- dova, cuprindend petitiunTi luartrY dintre aniT 1835-1847, relative la hitritzirTi cererY de ran- guff boeresa la profesorT. **) Dos. No. a curent, arch. StatuluT, fila 187.

293

Proa Indltate &maze, De când pArintescai intelépta ingrijire a I. V. pentru statornicirea binelui patrieI ad respAndit a sale raze si asupra n6strg, Gicele credinciosilor Vostri supusT, acesta este sliva &I:Aga in care ni se infátosésl& doritul prilej de a depune inaintea I. V. pirghia sirguintel, ce de la aseslarea scèleT n6stre, in curs de 6 lunI, cu bine-cuvéntarea InaIt P. S. nostru ArchipAstor si sub povetuirea cinstitei EpitropiT, am intrebuintat intru astigarea cunos- cinteI indatoririlor crestinescI si a acelor potrivite cu casnicele indeletnicirI. In acest timp neindelungat, sporindu-se ale nestre mijlóce morale si materiale ale vie- tuireT, s'ad umplut de mângiere inimile plrintilor nostri, care astAsli cunosc inavutirea fiicelor cu slestre statornic5, menit& a inchega sirul fericirei sociale, ce va reversa asupra Luminatului el urslitor, a n6sträi a viitorimei bine-cuvéntare, ces mai preti6s1 si mai dorit& mostenire a unul nume hotirit a trill in vecI in inimile Moldovenilor *)».

Ad fost examinate 72 de fete din religie, anteiele cunoscinle, aritmetica, scrierea dictando iqicerea fabulelor de rost, cum si diferite lucrArl de mil* (din care s'ad veslut sirguinta profes. PArintele Economu Ion, Samoil Botezatui Madama Elisabeta», c&rora Domnitorul le-ad arAtat multumire, bine-voind, spre a da o non& dovad& ingrijirel sale, dupä ce ad impärtit premil la elevele cele mai bune, sa punA scóla fetelor sub particulara protectie a M. S. Winne!.

Institutul alipit pe lang Academie, se aft& in primele lunT ale anuluI 1835, tot sub provisorul Tholhausen. Acesta in August 1835, d& me multe raporturi relative la intretinerea localuluT si a internatului. Intr'unul din aceste raporturi, de:la 12 Iulie 1835, se jeluesce citre Vorn. C. Mavrocordat, unul din EpitropT, ci Asaki vrea inlocuésci. cu D. Crassa, (maitre de langue italienne) ").

Indat& dup& inaugurarea AcademieT si a institutuluI sed, dar mal ales in Octombre 1835, scolariI afluirl in numer relativ considerabil, de 6re-ce preste vre-o 60 de scolari strAmutatI din scéla VasilianA, mal fur& primiti alp 40 la inceputul noului semestru scolar 1835-1836, acestia abandonAnd pensionatele private. Negresit cA nu numai superioritatea studiilor ce putead afla in Academia cea nouà, ad atras pe cal 40 de fil de boieri de prin pensionate private, cii imprejurarea el pe ling Academie in ttimna anului 1835 s'a deschis un nod internat gratuit pentru fiii de func- tionarI si de boieri, reminend la sc6la Vasilian& internatul mai redus pentru copiii de pärinti scApAtatT admisT prin concurs.

Noul an scolar incepe sub cele mai bune Eat& programul materiilor si al orelor al scelei normale din Trei-IerarchT :

*) Alb. rom. No. 36 din 1835. **) In Octombre af%m In adever provisor pe Crassa. (Dos. No. 27, curent, Arch. Statulta).

TABLO-CJ al imp5r!irel ceasurilor peste Opt6mana pentru obiectele ce se paradosesc in scOla normala din CapItalà, in monastirea Trei-Sietitelor, pe semestrul anulur 1835-1836

I.MLELE CLASUL LANCASTRU 0 R E CLASUL I NORMAL 0 R E CLASUL II NORMAL 0 R E

Invetatura elementara, catire oi Gramatica romanésca. 8-9'h Geografla . 8_91, scris6re . 8-11 Cetirea latina. 9,4-11 Aritmetica 9,4-11 Lunt d. a. d. a. Numeratie 9-4 Caligratla . 2-4 Catichisis. 2-4

Sfintele rugaciunT 8-11 Geografla . 8-914 Sintaxul roman. 8-9'4 Aritmetica 9,4-11 Elemente latine. 91 2-11 Mar VI d. a. d. a. Antaile cunoscinte 2 4 Catichisis. 2-4 Caligrafia. 2-4

Cetirea oi scrierea 8-11 8-91/, Geografla . 8-9% 9'4-11 Aritmetica 9' 2-11 Mercar!. ... Ca Lunl d. a. Inceputul aritmeticeL 2-4 -4 Desemuul. 2-4

8-11 Geografia 8-9% Sintaxul roman. 8-9% Aritmetica 9'4-11 Elemente latine. 9V2-11 Jo! Ca Marti d. a. d. a. 2-4 Desemnul 2-4 Aritmetica 2-4

Cetirea, scrisarea, numeratia. .. 8-11 8-91/4 8-9% 91/2-11 914-11 Vinerl...... Ca Lunl Ca Lunt. Antaile cunoscinte . 2-4 2-4 2-4

Sfintele rugaciunT 8-11 Geogralla 8-9'4 Sintaxul. 8-9V2 Aritnietica 94-11 Element° latine. 9,4-11 Sambata ... d. a. d. a. Aritmetica 2-4 Aritmetica 2-4 Desemnul. 2-4

Numeral scolarilor, 103. Numeral scolarilor, 41. Numdrul scolarilor, 24.

Dosarul No. 18 curent, (archiva StatuluT), fila 638. Ceasurile cate paradobeote fieote-eare Profesor pe septemana: 18 S. S. Economu Joan Mielu. 31 D. T. Verescu Cu adjunctul seu Simionescu, (limba romana, limba latina). 9 D. V. Peltechi, (gramatica romana). 18 D. F. Ghetu, (geografla oi aritmetica). 16 D. V. Adler, (caligrafla si desemnul).

Dtm aci asemenea noul program §i orarit pentru cele duoè prime clase de umanióre i cursurile extraordinare in Academia Milaileani TABLOCJ al oblectelor ordinare §d extraordinare, care so urméza in Academia Mihillleanii in cursillo de iarnii 1835-1830

WLELE CLASUL I O R E CLASUL II O R E LECTUI EXTRAORDINARE O R E Ingineria 10-12 Sintaxul roman. , 8-9% Geogralla . 8-9% Literatura elinésea. 11-12 Grramatica latina . 91/2-11 Limba grecésea 9V2-11 Zugravitura istorica 11-12 LunI . d. a. d. u. Limba francesa cl.I 4-6 Geografla . 2-4 Aritmetica 2-4 Limba rosiana 4-6 Limba Rallan. 4-6 Desemnul Unjan 11-121/2 Limba grecéseil. 8-91/2 Chronologia ist 8-9,/2 Limba germana cl. II. 11-121/2 Aritmetica Filologia romanésca . ... . 91/2-11 Martl. 91/2-11 . Limba francesa el. Il . 4-6 d. a. d. a. Limba germana cl. I 4-6 Istoria biblia. 2-4 Geografia 2-4 Literatura francesa. 4-6 Inginerm 10-12 Sintaxul roman. 8-91/2 Aritmetica 8-972 Literatura elinésca . 11-12 Gramatica latina . 914-11 Istoria Sfanta. 9112-11 Zugravitura 11-121/2 MercurI .... d. a. d. a. Limba francesa cl.I 4-6 Geografia . 2-4 Chronologia. 2-4 Limba rosiana 46 Limba italiana 4-6 Desemnul liniar. 11-121/2 Gramatica lalind 8-9% Limba germana el. II. 11-121/2 Istoria biblica 8-11 Filologia 91/2-11 Caligrafia . 2-4 Jol. d. a. d. a. Limba francesa cl. II. 4-6 Recreatie. Recreatie Limba germana. 4-6 Literatura francesa. 4-6 Gramatica latina 8-91/2 Ingineria . 10-12 Aritmetica 8-11 Chronologia ist 91/2-11 Literatura elinéhca 11-12 VinerI ..... d. a. Zugravitura istorica 11-121/2 Limba grecasca 2-4 d.a. Limba francesa el. I 4-6 Aritmetica 2-4 Limba italiana 4-6

Sintaxul roman. 8-91/2 Limba grecasca. 8-21/2 Limba francesa cl. II. 4-6 Gramatica latina. 3'/2-11 Istoritt Sfantit. 01/2-11 Desemnul liniar. 11-12 Sambata .... d. a. d. a. Limbo germand. 4-6 Aritmetica 2-4 Gramatica latina 2-4 Literatura francesa. 4-6

Dos. No. 18 curent, archiva Statului, fila 553 si 573. NB. In acestasI Dos. la fila 636, exista un alt Tabloll de Impartirea orelor a AcademieT Mihailene pe 1835-1836, cu putine modificart Observan.' numaI ea In acest program este in tate dilele musica vocala de la 6-7 ore.

296

In vedere cu programul celor duo6 clase umani6re, se aleg in 28 Octombre elevil pre- gatiff in vacanta, precum mai sus vNuram. Orin jurnalul ComitetuluT academic No. 10 din 28 Octombre 1835, amintindu-se punerea la cale fäcuta la 1 Iulie 1835, prin care s'ail facut pentru elev! 2 clase pregati- Uwe spre a Inv* in ele obiectele neaparate pentru de a putea urma cursul ordinar randuit prin reglement, acum comitetul cercetézi eleviI din aceste 2 clase pregatit6re, dispune a se alege din a 2-a clasi 21 de scolarI mal bunT, pentru a forma din eI clasa I de umani6re, dandu-li-se de profesor! Seulescu 0 Fabian pentru fllologie, matematica latina. Elevif mai slab! vor rèmanea tot in clasa a 2-a *)».

Tat& lista exacta a personaluluI didactic pe 1835-1836, in Ia§I : Profesor I al claseI elementare din Tref-IerarchT, T. Verescu. Adjunctul clase! elementare, Nestor Simionescu "). Adjunctul clase! I normale, Iancu Stavrat, (cu léfA 1.800 10). Profesor al clase! II normale, Fotache Profesor gimn. filosofie, Pach. Sèulescu. Profesor al 2-lea al gimn.i filosofie, Pach. Fabian. Profesor de filosofie Eftimie Murgu ***). Profesor de leg!, acum de germana i latina, Flechtenmacher. Profesor de latini in gimnasiù, Nicolae Draghinici. Caticheta clasurilor normale, Par. Economu loan. gimnasiale, Medel. Verescu. Profesor de limba rosiani la Academie 0 a gramatice! romanescT latine, Peltechi, (400 lei). Profesor elem. al limbeI francesa, Malgouverné, (3.600 le!). literature! francese, Répé, (7.000 le!) *). limbel germane, Medel. Samoil Botezatu. de zugravitura, inginerie, Maior Singurof. , limbs eleni, Ghenaton. literatura elena, Cuculi. desemn, architecturai geometrie, Fraivald. caligrafie la Academiei norma, I. B. Aldler *)

*) Dos. No. 86 curent, archiva StatuluY. **) Erai pedagog la Trer-Ierarcht VeslY Dos. No. 54, fila 35.

***) D. Xenopol In memoriul sad asupra Invatam8ntuld superior In Moldova, 1. 111Ane cam In Indoialli déca Murgu a trecut de la sc6la Vasiliana. la Academie, oil décit dupe cum 't-a afirmat D. Nicolae Ionescu numaY cat a dat examen cu scolariT s61 In semestrul I la Academie, 'apoY s'ar fi dus din list NoT afirmara, cai vechiul profesor N. Mactirescu,cS. Murgu a continuat cfit-va timp cursulsaa de filosofiela Academie, cum dovedesce acésta jaiba luY Gh. SUM cAsculteitor filoso fief.» de la TreY-IerarchT, cer6nd In 1835, Octombre zo, O. fie stramutat In intematul Acade- mieY,uncle se e invéfei elasul filoso fief». Dam tntréga petitiune In anexa. ****) A succedat luI Victor de Lincourt, profesor de literatura francesa la Academia din Ta!!, r4osat In ri Aprilie 1835. Era in téra de maY mult de 20 anY. *****) L B. Adler era in 1835, Ocrombre, de 4 anY tutor al postuluY de tnaltit caligrafie, desemn de planurY topografice la scóla din la!!. S'a tmbolnavit 0 a fost tnlocuit cAte-va lunT de Peltechi, pers16ndu'9Y léfa pe 18 lunY. (Dos. No. 54, pag. 7 0 24, archiva Statuld).

297

D. Vasile Paulini, profesor al gimnasid. Léfa doftorului harazita pentru ajutorul scolarilor stipendistI : Barbierul sc6leI cate 30 leI pe luna, de la 1 Iulie. Ceasornicarul sciáld cite 20 lei pe luna, de la 1 Iulie. La sccila fetelor Profesor al clasultlf elementar, D. Samoil Botezatu. CatiheteT, Economul loan. Dascilita cusatére, Madama Elisaveta. Maica priveghetóre (Susana Monachia), 30 leI pe luna. VAtaful, carele va fi si priveghetor, Iordache Gheorghiu. Sccilele finutalc 1 profesor de Roman, Pitar loan Nanu. 1 Hui, Par, loan.

1 ,, BotoaanI, care urinézA si de limba germana. 1 » Bérlad, Pitar loan Zacharescu. 1 ,, FocsanI. 1 ,GalatI, Pitar Toma. Lemne, luminad, argall la aceste scle *).

Credem util de a inregistra aci si personalul cancelariei scedelor si al internatuluT : Aga G. Asaki, referendar. Casier Spatarul Enuta. Secretar Medel. Emanoil Mavrodin. Scriitorul cancelarid si archivar, Aleen Mavrodin. Provisorul institutuluI de la 1 Octombre, Crasa. Trd pedagogT repetitori: Anghel, MartinovicI ai Malcod. George Petruta, vataf §i stolnic la Tre IerarchI. Un vataf si stolnic la Academie. Doui sofragil. Patru feciod cate 480 leI pe an. Pedelul Pintilie. Un comisionar de purtat pachetele. DouI bucatarY cate 600 10. O femeie la infirmerie. Patru randasT. Un portar cu uniforma de la dénsul.

De cfirti inca se ingriji Comitetul scolar. Comitetul a dispus si se infiinteze o comisie, care se va aduna in fie-ce Durninica la 10

*) Dos. No. 54. curent, (archiva StatuluY), fila 9zo.

298

ore dimineta si in fie-ce Jo! la 3 ore dupe amiaslY, pentru a face revisia rnanuscriptelor alatuite de studiile elementare trebuitóre la clase. Comisiunea va fi din sénul comitetuluI, adaogandu-se ca comisar Christia Flechten- macher

De toti factorii carI constitue scóla, Comitetul Academici Epitropia ocupat cu stäruintä In decursul anuluI 1835. DécA corpul didactic '§.1-a fäcut ast-fel datoria, nu putem slice cAi guvernul din IasT facu tot asemenea a sa t'ata cu corpul didactic. In Dos. No. 54 curent din archiva StatuluY, vedem cat de anevoie 's1 primeail profesoriI lefile lor. In 1835, aceste lefi nu eral"' platite pe mal multe lunI **)

Infiintarea internatuluY pe längl Academie era prevèslutä ind de la finea anulu11834, de óre-ce in Dosarul de la archiva StatuluI pe 1835, cu No. 112, airara petitiuni solici- tand admiterea in acest iuternat de bursierY gratuitY. Cea petitiune din acest dosar cu data din 1 Ianuarie 1835, este a lui Aga Gh. Hermeziu, in favórea fluluI Pärinti! functionarI aveail dreptul asesle copilul propriä sea chiari vre-o ruda de aprópe. Esta ca dovadd petitiunea din 10 Septembre 1835, a CluceruluT Alexandru Po- povicI Urechiä, catre cinstita Epitropie a inväjäturilor publice din Principatul MoldoveI

Clucer Al. P. Urechlii, citen gludecAtoru IlnutuluI Neamiu Jaib «Asa precum dupe aseslémént este hArAzit acelor aflätorY in slujba patriel a avea la institutul elevilor cate un copil pentru Invätätur5, cu pleaciune rog pe cinstita Epitropie a primi la acel institut pe nepotul mea Neculai Grigoriu,fiul D-sale Paharnicul Costa- che Grigoriu ***).» Décä. la intemeiarea internatului de la scóla VasilianA, G. Asaki gäsise micsoreze nedreptatea Regul. organic de a nu se primi in acest internat decilt fit de boierY si de functionarl, primind totusY in acelas internat, prin concurs, si cäjI-va copiT de 6menI scäpatarf, acum, cu infiintarea internatului special de la Ac,ademie, G. Asaki nu Ole sä impedice alegereai separarea in acest internat a fiilor de boierI si de functionarY si re- legares, óre-cum, a fiilor de negutätorI si de 6menI maI de jos in internatul redus, care se va mentine apoY la TreI-IerarchI. Scriitorul acesteI istoriI'01 aduce insusI aminte de neconsiderarea in care interna de la Academie, aveaft pe internii de la Trel-IerarchI, carI veneail ca externI, adusI de pedagogY, sa frecuente cursurile de la Academie.

*) (Dos. No. 86 curent, archiva StatuluY). **) Dosarul citat, pag. 7. ***) Dm ca curiositate In anexl scris6rea In timba grecésci cu traducere a luY Ion Sturdza V.V., (cum semn6z1), In fav6rea a 2 copiY rude Costache Ghicai Gheorghie Sturdza, spre a fi priimift In internat. Domnitorut M. Sturdza,apostilézitfavorabil acéstl cerere In 9 Noembre 1835. Clucerul AL Urechitt a fost tattil autoruld acesteY citrtY.

299

Despre seminariul de la Socola, nu afldm nimic deosebit de semnalat pentru 1835. O sc6la sitésca exista in acest an pe mosia Flämansli, a DomnitoruluI Mihaiii Sturdza. Acesta o inspectéza In 25 Maid 1835 *). NumaI studiile literare nu preocupa pe Epitropia scedelor din In". In adevèr, in 26 Noembre, comitetul academic, spre a pune in lucrare un articol din regulamentul sccilelor relativ la infiintarea uneI scede de agronomie si de osebite mecanice si technice Inv& täturT, cere EforieI A se alcatui cu un barbat vrednic de a Indeplini intru acésta conditiile cerute ; De a chiAma pe candidatul Filipescu de la institutul din Wiirtenberg, unde, dupe instructiile date, trebue si fie sev6rsit Inv6tatura agronomieY, ca sa fie numit adjunct in acésta slujba Acest nog institut agronomic si mecanic, se va aser,la Pe o mosie, care sa infäliseze Ole materialurilei Inlesnirile pentru practisirea tinerilor In deosebilele sus ardtate ra- murI **).

Chiari directiunea de dat invètature" fetelor nu scapä din bigarea de séma a autori- tätilor scolare. Ele von ca directiunea acésta sa fie spre invètarea de meseril. De aceea, la 28 Decembre 1835, Epitropia face contract cu un politechnici cu sopa sa, angajati de la 1 Ianuarie 1836, la institutul fetelor din Iast Politechnicul se angajézi a preda

Cate 3 césurI pe (;li:modelurÌ de céra a tot felul de p6rnei fructe, facerea florilor fine din materiT, vopsitul cordelelor, sp6latul de horbote si blonde, vopsitul acestora, spèla- tul, vopsitul, curatituli incretitul penelor, scóterea petelor din ori-ce materie, lucrul figurilor din solcJI si tot lucrul de carton, precum i alte ale industrie"i economieI casnice. AcestasI politechnic se obliga a Inv6ta si pre stipendistil gimnasieT mestesugul c,arto- nerieT. Solia sa se obliga a invèla fetele se faca capele, bonete, berete, tom", päläriele, frize, baiadere, etc. Sunt °prig de a invèta alte fete strdine deck scolariI *").

Glasa de inginerie ja o importanta deosebita In 1835. Generalul, inspectorul militieI principatulul Moldovel, in 8 Iulie 1835, cu adresa No. 1.380, inscrie Epitropie' multamindul a a primit in clasa de inginerie mai mull" oficien i iuncarT. EMä numele acestor oficien l :din tre adjutanti porocicul Stamatin si Por. Codreanu. Porucicul Pavlov dintre oficiril de front si Casmir idem, emenea PraporciciT Stata-

*) In 25 Maiii, plecand din Iag, In aceeag sli la ii ore, Domnitorul cu D6mnai Vornicul C. Mavrocordat, adiotantul Major Asakii Proto-medicul Sakelarie,aiisosit la mosia Domnéscd. allirná.'nsli". Ad 'hail 1ntAmpinat Bas-boierul Th. Bals cu miff proprietarY vecinYi L000 de sdtent Curtea a mers la bisericti, apoY ad visitat sc6la satéscd. Aci un elev a rostit un discurs de ocasiune. **) Dos. No. 86 curent, archiva StatuluY. ***) Dos. No. 18 curent, archiva StatuluY, (pag. 600).

300

chi, Frunza, Danu, Crupenski, Mavrocordat,i iuncarii Ilie Stavrat, C. Gheuca, G. Pan- crate, Mavromate, Evgenie Alcas, A. Mavrocordat, G. Mivglu, Gr. Botez, Iacovache Ranet, C. Duca, I. Costin, D. Miclescu, N. Chiriak, M. Catiki, G. Anghelichi, Dimitrie Asaki, Manolache Palade, V. Sterian, I. Voinescu, Enache Arghiropol, I. Caiki, Enaka- che Christea, C. Frunzai Feldvebel G. Botesatu. NB. Inspectorul militieI era Hatmanul T. Balq.

Din efemeridele anulul acestuia al cultureI Moldovene, amintim faptele urmatóre : Proprietatea MareluI Logota Tb. Bals, este numiti de la 14 Aprilie in loc de Ur- gul Nog :Mihällena, in onórea luI Voda; M. Kogilniceanu a fost inaintat la rang de Cornet in acea§Ii cu Principele Gr. Sturdza, cu carele impreuni are a merge la invitatura in Franta ; La 21 Aprilie acest an, sub No. 46, G. Asaki !Ilya& tot corpul academic si profesoril in genere, ca Cu scolaril i stégul respectiv al scedeT, sa mérga la TreI-IerarchI, de unde va pasi cortegiul cu móstele si cu P. S. Mitropolit, spre a face obstésca litanie pentru neploarea ce urméza. NB. Scolaril erafi duqI in fie-care an cu stelparI de la St. Nicolae la mitropolie, in ajunul Floriilor ").

TÉR A MUNTENEASCÄ. Nu aflärn deosebirl esentiale in budgetul pe anul 1835,i de aceea nicI ci le reproducem. Niel o prefacere de remarcat in personalul séú programele scedelor muntene in 1835. Budgetul ce vom reproduce insi pentru anul 1836, va avea si aréte care a fost organisatiunea acestor scede 0 pe ultimele lunI ale anuluI 1835, adecfi pe primul semestru al anuluI scolar 1835-1836.

Intre nouele crealiunI proiectate de Eforie, afläm una, care suntem linutI a o inregistra aci. In August anul 1835, cu anaforaua No. 406, la indemnul de sigur al luI P. Poe- naru, eforiI Alex. Filipescu i Balaceanu, cer invoke de la Domnitor si publice un jurnal in limba rominésci 0 in cea frantuzésca, sub redactia EforieIpi sub ingrijirea directo- ruluI. Acest jurnal va avea numirea :cMuzeu de literaturäi industrie.» Dam integral ad Oisul raport catre Domnitor, din care cititorul va afla scopul frumos ce'qI propunea redactiunea furnalulta, cat 0 mic,116cele pentru suslinerea luI. Prea Inealate Démne, cCu intinderea inv6iaturilor obSescI se face din ce in ce maI simtitóre trebuinta de a se publica atat luceirile de literaturgi §i de industrie ce se sivérqescti intre alte neamurI luminate, cati resultatul aplicatieT acelor lucrar in $éra nóstra.

*) Alb. rom. No. 45 din 2 Iunie 1835. **) Dos. No. 55 curent, archiva StatuluT).

301

Acésta trebuinta se pate implini numaI printeun jurnal ce s'aralcatui inteadins oi s'ar publica regulat la vreme hotarita. §i fiind-ca pentru asemenea foI publice gustul cititorilor nu este in destul desvoltat ca sa se pat& int6mpina cheltuiéla numaI din prenumeratil, Eforia a chibzuit cà s'ar putea intémpina fondul trebuincios pentru acésta publicape, cu ajutorul ce s'ar da atat din casa scalelor, cat oi din alte case oboteocI. Prin urmare, Eforia plecat supune la malta judecati oi hotarire a MarieI Tale urmi- térea chibzuire ce s'a facut pentru intocmirea unul asemenea jurnal, oi pentru mis116cele prin care s'ar putea intémpina cheltuelile trebuinciase la acésta. Jurnalul va avea numirea cMuau de literaturäoi industrie.» Se va publica de 2 or! pe luni in limba romanésca oi in cea frantuzésca, pe o call in formatul hartiei Leon; Redactia se va face In cancelaria Eforiel scalelor, sub ingrijirea directoruluI ; Acest jurnal va cuprinde articole: Despre lucrarile oi observatiile fisice oi literale ce se fac atat la alte némurI luminate, cat oi inteacésta téra, in deosebite ramurI ale aoe- tsléménturilor de folos obotesc, precum in scale, la spitalurI, in aotietAIT industriale oi alte asemenea. Cheltuelile pentru publicatia acestuI jurnal in 2 limbi oi pentru figurile litograficescI, call se vor addoga la text, dud va cere trebuinfa, se socotesc a se vor sui pan& la le! 12.000. Pentru intémpinarea acestor cheltuell, Eforia a socotit ci ar fi de cuviinta al se dea miqlóce de la casele aoeslèménturilor oboteocI, in a carora trebuinta mar cu girl se alcä- tuesce acest jurnal. Pe acest temeiù se propune dar urmatarea analogie de prenumeratie, pentru o suma de 300 de galbenI impératescI pe an, aded plala prenumeratieI pentru un exemplar pe an, fiind hotarit cate 2 galben1 oi prenume.andu-se scalele pe 35 exemplare in pret de 70 galbensi SpitaluriIe pe 25 exemplare in pret de 50 Mitropolia , 35 ,, ,, ,, 70

Episcopiile 45 ,, ,, ,, 90 Sotietatea de agricultura pe 10 exemplare 20 Se aduna o suma de 300 galbenI care fac le! 9.450. Lipsa pan& la 12.000 leI se nadajduesce a se indeplini din prenume- ratiile ce se pot face pe séma departamenturilor administrative oi judecitorescI. Intr'a- cest chip fiind asigurate miftcele de intémpinarea cheltuelilor trebuincióse, jurnalul acesta va urma regulat oi eu migocul imparprel exemplarelor pe la cele maI insemnate aoepménturI oboteocl, se da prilej de a se intinde cunoscinta de lucrarile ce se fac, sétl ce trebue si se fad in folosul oboteY, oi fieo-care dinteaceste aoeftménturI pate intrebuinta acest jurnal in publicatia articolelor ce privesc la ale lor lucrarI oi observatiI. Alex. Filipescu, ?tefan Balciceanu, P. Poettaru. No. 406. Anul 1835, August, BucurescI. Asupra acestesteI anaforaIe, Domnitorul a pus resoIutiunea : «Se recomandariseoce in chibzuirea Sfatului administrativ extraordinar.» Pare a a intaNiat solutiunea, cad jurnalul nu pate aparea decat in 1836.

Un farte important decret al DomnitoruluI Alexandru Dumitru Ghica, apare In istoria scalelor cu data din 5 Octombre 1835, sub No. 534. Este recunascerea dreptuluI °multil de sciinta, a omulul de carte, si fie preferit la

302 slujbele StatuluT inaintea celuT ignorant boierit. Se pate c asemenea dispositiune sa fie contribuit intru cat-va a face din scale pepiniera de solicitatorT aT posturilor publice, dar nu este maT putin acésta o masurä, care in primii anT a fost factor puternic al culturei nationale, favorind scala romanai oborind privilegiul. Eati acest decret domnesc : Nol, Alexandru Dumitru Ghlea Voevod Cdtre Sfatul administrativ eLuand Domnia Mea cu dinadinsul in bagare de séma pe de o parte ca dreptatea obstescul foIos cere neat:drat, ca tinerimea, ce infra in slujba, sa fie preg,Atita cu invataturl temeinicei cu bune obiceiurY; iar pe de alta si scélele nationale de acum inainte pot avea tate miçllócele sa implinésca acésti trebuinta; am chibzuit, a la intrarea in slujbele Sta- tului, pe viitorime, sa se pue inainte atestaturile ce trebue sa aiba fies-care de la scald, si pentru cursul invataturilor ce ati %cuti pentru moralul sèí, ca dupä temeiul acestora sa facä stapanirea primirea lor in aceste slujbe. Sfatul administrativ extraordinar va face punere la cale spre a se asesla si a se obsti acésta oranduiala D.»

Eforia scalelor dispune in mod definitiv in 1835, timpul la care afi sa incapa vacantele mar1, prin urmitarea insciintare «Luandu-se in bagare de séma de care Eforia scalelor, ca vremea caldurilor luT Iulie, este timpul cel mal potrivit pentru vacantele scalelor publice, eel facut intocmire a se incheia de acum inainte cursul invataturilor de peste an la sférsitul luneT luT Iunie. De aceea examenele se vor incepe est timp maT de timpuriti. §i fiind-cä Eforia doresce a face maT de obste cunoscut resultatul invatiturilor ce se urméza in scalele publice, dA in scirea obstésca, cA examenele particulare ce s'aft urmat, pe anul acesta in colegiul StuluI Saya, se vor incepe la 17 ale acesteI lunI si se vor urma In tate çlilele pani la 28. In- teacele Oile totT scolaril se vor cerceta pe rand, la tate invataturile ce vor fi urmat potrivit cu raspunsurile scolarilor, profesoril vor da in cancelaria EforieT insemnare de gradul invataturei fie-caruia scolar, ca sA i se dea atestaturT ce i se cuvine.D Eforia mal dispune ca examinarea sa se fad. pe rand alfabetic,i invitä pe parintI la aceste examene **).

Proiectul pentru intocmirea seminariului central din BucurescT, de care am vorbit la anul 1834, cercetat de Obstésca Adunare, a fost intarit de Domnitorul Alex. Dumitru Chica, in 7 Maiä 1835, cu ofisul No. 281, ce dam in anexa ***), impreuni cu legea prii- mitä de Obstésca Adunare.

Comitetul carantinelor prin jurnalul din 20 Februarie 1835, cu aprobarea Domnito- ruluT, dispune, cA «niel un tircovnic dintriaceT ce se vor afta invatand sciintele canénelor

*) Buletinul oficial al Valachid, No. 33 din 28 Octombre 1835. **) Buletinul Valachid No. zo. ***) Ves1T anexa.

303 bisericesd, in scólele statornicite in politia Bucurescilor 0 prin judete, dupa care eI se fac vrednicI darulul preotieT, si nu se chirotonisésca mal inainte pin& nu va fi indeplinit 0 cu me0e§ugul vaccinarisitului. k$ drept aceea, fie-care din asemenea scolad, dupi ce '0 va indeplini cursurile sal& sale, apoI sa se indatoreze ca in vremea cand doctorul parteI loculuI, unde el se afla traitor, adeca in ora§ul Bucuresd, al vopseld 0 prin judete al ocoluluT, va urma cu vaccinarisitul, sa merga impreuna ca sa i se arete de citre doctor In cate-va stile chipul de cum trebue sä vaccinarisesci 0 el, 0 apoI sa aibi voie a se chirotonisi, supuindu-se ne smintit prin cine se cuvine tog ace0I scolarI pe länga invitatura scedel lor D

In 21 Iulie 1835, s'a complectat la internatul S-tul Saya, bursieril gratuip pfini la numirul de 12, cu jurnalul Eforiei No. 400.

Din respect al mersului sciintific, anul 1835 nu este inferior celor din urmi. Inci la 13 Ianuarie 1835, coustatam intocmirea und societätI agronomice. Buletinul oficial No. 20, de la 20 Ianuarie acela§I an, anuntä acésta cslicénd : (Cu multumire insciintam, ci in urma und jalbe indreptate catre M. S. pentru intocmirea und societag agronomice, Prea I. N. Domn a bine-voit a primi 0 a intari acesta intocmire folositóre. Acésta societate s'a constituit la 13 ale acestei lunI. D. Marele Vornic 0 cavaler M. Ghica s'a ales preedinte, D. cavalerul Iacobsohn vice-prepdinte, D. cavalerul Scarlat Rosset prim secretar, si D-lor colonel cavaler Cämpineanul, Comisul qi cavalerul Poenarul, directorut scólelor. D-ni! Mayer 0 Zukar madularI activi, din care se alcätuesce comitetul ocArmuitor al societätd. «Rivna ce insufli pe madularele acestel societatl 0 protectia cea insemnätóre cu care M. Sa a bine-voit sä cinstésca §i sä incurajeze a0a un inceput vrednic de OM lauda, ne face a nadajdui cele maI folositére resultaturI pentru lucrarea plimentului, care este temeiul fericireI norndelor.»

In 1835, doctoril Estiotul, Ioan Rasti, C. Alexandrid, A. Carazisul, N. Gusi, analiseza apa minerala de la Boboci *). In Ia0, societatea istorico-naturall da semne de prosperitate. Domnitorul M. Sturdza donéza societäteI istorico-naturale din Ia0, o flora de 60 volume cu 400 de ic6ne colorate. Prin Albina rom. No. 22, din 17 Martie 1835, societatea aduce multamirI Domnito- ruluI, cum 0 boierilor Aga Al. Balq, (al eI preqedinte), care 1-a donat 862 leI, Hatma- nultfl Gr. Ghica, pentru 1.725 de lei, Hatmanului T. Balq, pentru 1.242 de le!, consi- lieruluI de curte C. Balq, pentru 897 de lel, Spat. M. Cantacuzino, pentru 2.070 de lel. Societatea vestesce ca naturali0i1 ceI maI slavitl aI EuropeI all primit a fi midularI ai acestd societatI cu mare placere, 0 aù intrat in corespondintä cu ea, ficend cele mal bine-voitóre hfirazid prin daruff, WI prin schimb, cu care se va inavuti cabinetul istorico- natural.

*) Buletinul oficial No.20.

- 804 -

Principele Alex. Cantacuzino, inainte de a purcede din Moldova pentru Rusia, a daruit cabinetuluT de istorie naturald, o colectie de medaliT elene §i din evul de mijloc, cu c,are s'a inceput sectia de numismatica a cabinetului '). Cabinetul de istorie natural se deschide publicului in tea Duminica, de la orele 10-1 p. m. Un membru din societate va da explicatiuni "). Societatea acésta din Ia§i, nu se marginesce la atdt,ci incepe a cerceta Ora prin siuni sciinhifice. Mia in Maiii 1835, insärcinézi pe botanistul german Iulius Edel, sd facä o excursiune in Carpatil MoldoveT, pentru a aduna Flora mal ales medicald. D. Edel a plecat din Ia§i la 3 Maiii, spre a cerceta, impretiodCuun ajutor al ski, nu numaT palele rèsdritene ale Carpatilori mal cu sémä CeahlAul,i punctele cele maI inalte ale munplor MoldoveI, dar §i malurile DundreI din cuprinsul MoldoveT, ale Siretu- lul §i ale BistriteT. Edel va maI insemna locurile cele mal insemnaie i pictoresci. Spiterii vor dobéndi din acéstd excursiune botanicd scire de plantele ce pot gäsi in Ora. Societatea rógä publicul moldovean sd. primésa favorabil pe cahltorul Edel '"). Despre diversele lucräri s6virite, adunarea generald a societäteI ja cunoscinte in 29 Iunie 1835.

Din directiunea artelor se face mentiune despre proiectul din 1835, pentru ridicarea unuT monument in grAdina publicd de la InT. La ocasiunea receptitmei de la Palat, din 1 Ianuarie 1835, M. Sturdza, in discursul s6i1 vestesce :ccu plAcere ne este a ne impärtäsi accinameaua care am primit de la Constan- tinopole asupra indltärei monumentuluT. Prin acest réspuns se laudd sentimentele care v'afi indemnat a invecInici aducerea aminte a uneT epoce aldt de fericite, care va fi cu atAt mal mult cu cdt lucrArile D-v6stre vor urma a fl potrivite cu credinta, dragostea faptele cele bune, care caracterisesc pre bärbatii cei intelepti ****).»

Se scie cA acest monument este pentru amintirea dotare preI cu Regulamentul organic, care a fost aprobat de Turcia prin hati§eriful primit de M. Sturdza la 17 Ianuarie 1835.

OrT 61 de memorabild este data promulgareI Regulamentultfi organic, noi credem mai memorabilä pate fi pentru istoria modernä a culturei rol/Apilar, data de 15 Tulle 1835, cand guvernele din BucurescIi Iae aü incheiat prima conventiune relativd la comerciii, conventiune care pate fi consideratä ca o indrumare spre unirea lörilor, unire prevNuti si in Regulamentul organic ).

*) Verf Alb. rom. No. 28 din 1835. **) Alb. rom. No. 33 din 1835. ***) Albina rom. No. 35 din 5 MaiU 1835. ****) Alb. Tom. No. i din 1835. *****) Veçll Buletinul oficial al MuntenieT No. 4 din 1835. Veqt Reg. organie al MoldoveT, sectia V, art. 425-427.

305

Musica continua a fi cultivati in scoli. In 18 Iunie 1835, Comitetul academic din Iasi, sub presedinta epitropuluI Vornic C. Mavrocordat, dispune : afiind-cá cAti-va din elevi invéta musica vocal&i cea instru- mentala, apoi se ingaduesce la acest obiect extra-ordinar sa se WA invgla in una din scedele Academiei la ceasul islile insemnate cu plata catre &nail musicbiei din partea parintilor Paulo Cervati, care a cantat in Iasi in drama :Caton in Utica, se stabilesce in capitala MoldoveI si da lectiuni de cantare italiana ").

La Bucuresci arta dramaticii cantarea, fac mai rapeslI progrese. La 1 Noembre 1835, Vinerl, apare primul numèr alaGazetel teatrului national», In 40, tiparit la Eliad in tipografia privileg,iatta. Acésta f6ie promite sA ésA o-dati pe inn& si va costa jumetate. galben pe an. Membrii redactiunei sunt: P. Poenaru, S. Marcovici, F. Aron si I. Eliade, call se coti- séze cat cate 350 de lei pe an pentru tipar. C. Negrutzi din Iasi, donéza si el pentru acesta f6ie 12 galbenT, séal 384 de lei. Aparitiunea aceste foi, a decis'o comitetul societatel filarmonice, ***) prin jurnalul §e- dintel sale extra-ordinare din 26 Octombre 1835, pe temeiul art. 12 al regulamentului societatei. In acésta töie se hotarésce a se publica: actele societfitei, daniile ce se vor face din partea sotilor spre inaintarea societateI, productiunile literale din repertoriul teatrului national si critica asupra lor, din respectul regulilor scrisuluI si a gustulul si in scopul cel moral aplicat dupe obiceiul pamentului nostru. Faiia va mal cuprindei bucatile dramatice, mil se vor representa pe teatrul national at si pe cel strain si critica actorilor ro- mâni in rolurile lor. Redactiunea se leg ca in lipsi de materil din /Ark sal. culégi materie si din alte gazete de teatre din Europa. Etiade apelézi la scriitori; el va publica bucuros articolele lor marginite in programul anu se vor atinge de cele mal scumpe puncturi ce are fie-care societate, adeci de religie, de politica si de buna cuviinta.» Cel anteia numer al foil cuprinde cuvéntul rostit la Panachida de 40 de slile a Vorni- culuI M. Mama si de 9 luni a fiului sèii Aga C. Mann, membru al societatei filarmonice. Societatea agitéza chestiunea zidirei until tea tru.In primul numèr al foil se inscria darurile priimite cu acest scop. Marele Logof6t al drepiatei A. Filipescu, donézi in favorul zidirel teatrultil banil scutelnicilor pe un an C. Rasti donéza 1.000 de lei pentru ti- pärirea comediei ce ail tradus:Vicleniile lui Scapin, care se va vinde in profitul zidirei teatruluI. Piesa acésta a fost jucati in 30 Octombre 1835, de catre scolarii societatei filarmonice. S'aii distins dintre junil actori Romniceanul, care altà-data a isbutit in aBcIdeira- nu/ boieritpi ca Sgändrild. Acum juca pe Argant.

In No. 2 al foil (1 Decembre 1835), comitetul societatei compus din I. Campineanul,

*) Vedt anexa. **) Alb. rom. No. 33 din 1835. ***) Dltra In anexlt extract de lucetrile societitte filarrapnice de la 1833-1835. 20

306

P. Poenarul, I. tliade, I. Voinescul si I. Ruset, da& simi de casa societite de la 1 Aprilie 1835, pin& la 1 lulie 1835. Din acésti sémi se vede ci s'ati representat piesele Mahomet §i. Amphitrion, s't ati produs in Aprilie 2.519 si in Mai& 4.595, iar in Iunie 4.791 de lel. Acestl banl s'ad cheltuit : 10.155 lefile profesorilor, scolarilor si slujbasilor teatruluI pe 3 lunI, Aprifie, Iunie si lulie. China teatruluI si a &lid de scili cite 20 de galbeni pe luni, de la 15 Aprilie pin& la 15 lunie. Garderoba pentru piesele date. Orchestra, 14 representatiunI cite 100 de lei. 1.279 decoratorul. S'aCt representat in 1835, dupe cum result& din sima de maI sus, piesele urmitire : Mahomet, Amphitrion, Alzira, Casätoria siliti, *) Amorul Doctor, Vicleniile lul Scapin, Doctorul fir& voie, Preci6sele, §teful nerod, Triumful amoruluI, Orest si Semiramide. Triumful amorulul, Vodevil de Winterhalter, pune in cunoscinti publici meritele ha Wachmann, compositorul musical, in beneficiul ctiruia s'a dat piesa. A representa opera Semiramida cu cintirep rominY, era negresit o cutezare, dar ea i'a ficut. Eliade laud& cintecul Madamei Caliope §i demoazeld Vlasto. D-s6ra Ralita si tenorul M. Costache, de asemenea sunt liudatT de Eliade. In Zaira, Eliade laudi pe An- dronescu, pe Curie si pe Caragiale, de acest din urm& face pronosticurI mail pentru viitor.

Cu titi silinta pus& de societatea filarmonici pentru a gräbi zidirea teatrulul, lucrul nu mergea, del fondul era tot mic. Comitetul cercase si'l faci prin actiunI de cite 15 galbenI, dar si acestea nu prindeati. Eliade putea si mirésci fondul prin vinderea pieselor tipirite in profitul acelui fond. Nu credem si se fi adunat mult din vinderea celor 15 piese puse la dispositiune in 1835. Totusi cu aceste piese s'a cistigat literatura drama- tick si din acest punct de vedere societatea filarmonici din BucnrescI merit& WA recunoscinta publiculuI roman. Cel ma! insemnat capital dobindit pentru zidirea teatruluI national, a fost suma de 55.000 de lel donall pentru acésta de riposatul Aga Costache Manu. Eati insciintarea luI loan Eliade, relativi la fondul teatruluI si la piesele publicate : IN Ill1NITARE

cDupi dania ce ail ficut riposatul intru fericire Aga Kostake Manul, de 55.000 mil' le la zidirea TeatruluT, dupi inqciintarea ce s'a fAcut pentru impartirea de zapise de cite 15 galbeni, adunindu-se o sum& inci nedestoinici spre a se incepeo asemenea zidire vrednici de Capitala nisträs't de inaintärile ce a ficut lira Intru tite, mal* multI rivnitorT, ostenindu-se prin scrierl ail tradus ma multe buciti teatrale, sicu un fond ce este hog.-

*)i i Martie 1835. Scolaril societIteY filarmonice din BucurescY, an representat pentru Ant6i41 data comedia lut Molièr, aiscitoria silitii, tradusll In romfinesce de Aristia, profesor de declamatie, traducgtorul nemurit6relor tragediT ale luY Alfieri :Brutus, Virginia si Saul. Curierul rominesc vestind acésta, aprobl limbs traducerd §.1 pe junit actorli. Acestora le da ball sfatul slt gesticuleze mat putin, sit Ineg caricaturezeprea mult obrazul.

307 rit, eel dat In tipar spre a se vinde In folosul c,asei Filarmonice, spre a se intrebuinta intru inaintarea scoposulur Solietfitel; insfi fiind-cA cugetul cel principal al SopetAteI este formarea teatrului, care niel o-datA nu va prospera pinA cind nu se va zidi un local cuviincios spre acésta, de aceea s'a botiriti acest folos din aryl sfi se intrebuinteze iarti0 spre zidirea teatrului. Pentru care sunt rugatI top iubitorii de citit si de Jnaintarea tea- truluI national, ca si bine-voiascA a contribui spre desfacerea acestor cArti, cumpArind din fiesce-care cite un exemplar si indemnind si pe altil a se subscri; iar cArtile stint cele urmitére : LeY Par. Fanaticul 6 30 Alzira 6 30 Amfitrion 6 30 Regulu Evite din tipar 6 30 Ermiona 6 30 Preti6sele 4 §teful nerod 4 DAdAranul boierit 6 Virginia 630 Sgircitul 630 41. Doctorul MI% voia lui Subt ti par 5 Vicleniile luI Scapin 5 Don Juan 6 Intriga i amorul 6 30 Gina intre prieteni 5 Suma peste tot .. .89 L &jade.)

Operele produse in cursul anului 1835, sunt cu mult mai numerdsei me importante decit cele din &nil anteriori,i acest spor grfilesce eloquent despre importanta scedelor, si cum ele ail desteptat gustul cetird in popor. EatA principalele opere apArute in provinciile romänescl : Gramaticei ronuinésecl pentru dasele incepétóre,I. Pop, editura EforieI scedelor din téra rominésci, (Bucuresci), tipografia Eliade. Prescurtare de gramatica frantuzéscel, C. Aristia, idem, idem. Geografie istoricei, astronomicei, natura/cli civild a continentelor in genere qi a Romeiniei in parte, L Genilie, profesor de geografiei chronologie in colegiul national, (BucurescI). Idee repede de istoria Principat. Orel romdnesci, de F. Aaron, profesor de istoria generala in colegiul national '). Cuvéntul Prea Inaltatului Domn M. Gr. Sturdza, adresuit cAtre generalnica obicinuiti Adunare a anului 1835. (Iasi). Fabule in versuri set poesii: ategorice, de G. Séulescu, profesor public al filologiei ronninesci si al istoriel universale. (Iasi) **).

VeslI dupe acéstit carte nota ce va urma la anul 1836. CC) Se scie phtania luY Sgulescu cu acéstIL carte. Sctlpftndu'l din condeiti citte-va fabule cam prea naturabste, a cheltuit in urea raul/I banY ca st( rescumpere exemplarele de pe la abonaiY.

308

Bourgeois gentil homme, traducere de I. Voinescu II. (Bucurescl). Operele lui, Cezar Boliac. (Bucuresci). Din scrierile lu! Boliac, in prod çi poesie. (Bucuresci). Abecedar roman in 16°. (Buzati). Meditalii, opere originale 8°, Cesar Boliac. (BucurescI). Uniforma Feld-Marefalului Velington, dupe Kotzebue, tradusa de Samoil Botezatu, prof. limbeI germane in gimnasia Vasiliana. (IasT). Elemente de istoria Sfantei in 12°, F. Aaron. (Bucuresc1). Din nopfile lui Young, traducere de I. Marcovid, nouà editie. (Bucuresci). Deprindere asupra cetitului in 12°, (G. P.G. H.) $teful Nerod, farsa inteun act din Kotzebue, traducere G. Nitescu. (Bucuresci). Elzira séfi Americanii, traducere de Gr. Alexandrescu. (Bucuresci). Amphitrian de Moliere, traducere de I. Eliade. (BucurescI). Organicescul Regl. c,apul VIII. (Iasi). instructii povéluitare ispravnicilor. (Ias1). Trei mentuare séú abecedare in 12°, Dimitrie Jianu. (BucurescI). striltorul prundel i tinerefel., G. Ioanid, profesor. (Sibil). Hrisov sobornicesc pentru danii din 1875, edit. noua. (Iasi). Regulamentul scalelor publice din Printipatul Moldovei, intocmit de Eforia invqaturilor publice. (IasT). Tabloa generalnic al materiilor de invéta turd, care se paradosesc in Academia Mi- haileanai scaele publice din Moldova. (IasI). Calendar nofi pe 1835, Asaki. (Iasi). Psaltirie, traducere de Tb. Pop, profesor. (Blaj). Geometric, de P. Poenaru *). Viéta Sfecntului Vasile-cel-Noa, vamile voizduhu/uf,i drdpta judecata, Protos. Rafail. (Sibil). Filosoful indian, Dimitrie Jianu. (Sibil). Halima, sda povestiri, mitologhiceri, I. G. Gorjan. (Sibil). invèletturet care preofi i diaconi, Episc. Kesarie. (Buzaii). Robinson Crus6e ") 2 tom. dupe Campé, traducere de V. Dräghici. Trei-çled de ani, din viéla unui jucator de di rri, C. Negrutzi. (Jai). Bertoldoi Bertoldino. (Sibil). Paraclisul St. Haralambie 0 Mina. (Brasov). Tilcujéla evange/ii/or de Duminici i sèrbatori. (Buda). Gemenii din Bergam, comedie de Florian, traducere de I. Florescu. (BucurescI). Prefiòsele de Molière, Ion I. Ghica (Bucuresci). Sicilianul aft amorul zugravului, tradus de I. Burchi. (Bucuresci). Aritmetica pentru clasele incepétóre, G. Pop. (Sibil). Abecedarul moral 0 religios, editia II, Gr. Plesoianu. (Sibil). Virginia, tragedie in 5 acte de Alfieri, traducere de C. Arislia. (Bucuresci). Catechismul mis. (Brasov).

*)Acéstil carte a fost cercetattt dupe tnsttrcinarea EforieY de N. Picolo,Serdarul Marcovid D. Pavlide. **) A apItrut tomul I din Robinson Crus6e la institutn1 AlbineY, In Februarie 1835.

309

Istorii tnorale, G. Lupu/ov. (Buda). Ciaslov mare, Monastirea Neamtulul. Apostoi. (Iasi). Tilcul evangelia. (Blaj). Dracul Fhiop, de Lesage, traducere Cat. Samboteanca. (Bucuresci). Pilde filosoficesci §i rugetciuni bisericesci, edifia III. (Sibil). Piram §i Tisbe, sat perirea a dua amorezati, in versuri, V. Aaron. (BucurescY). Calendarpe 1835. (Buda) Vocabular franco-greco-romän, G. Apos. Scalistiru. (Bucurescl). Lucretrile societatel filarmonice, de la 1 Septembre 1833, pang la 1 Aprilie 1835. Catehis. (Brasov). Cazania. (Bugg. Oglinda stat. bisericese §i politicesc, editia II de Radu Tempea. (Brasov). Bucvariul pentru pruncii rometni (Buda). Molitfelnic. (Bugg). Psaltirie, Episcopul Kesarie. (Bugg). Liturgii. (Bugg). Acaftistieru. (Blaj). Regulu, tragedie de Corneille, editia II, traducere de I. VAcArescu. (Bucuresci). Gazeta de Transilvania, Bareli si Mureseanu. (Brasov). Ria pentru minte, etc., idem, idem. Universul, fede ebdomadarg de Iosif Genilie. (Bucuresci). Curierul romä n, de Eliade. (Bucuresci). Buletinul oficial al tèrei romanesa. Albina romänesca,de Asaki. (Iasi). Buletinul oficial al Moldova, de Asaki. (Iasi). Resumatul istoriei universale, in 2 volume, de G. Rulescu ) (Iasi). Istoria naturalä de Dr. M. Cihac (Ias1). Geografia mica, de Popescu Seriban (Iasi). Aritmeticet, Algebra,IGh. Asaki (Iasi). Tabla chronologica,

*)Cdrtile de la adds, pang la cea din urmg, sunt enumerate de D. Xenopol ca apgrute in 1835.

CAP. VIII.

A. N 'T-T X-. 3.tat s

Tot pe suma de350.000de lei este budgetul so:Ile/or pe 1836, dar Eforia profitA de suma de 207.825 de le! ce Visteria 'I-a remas dat6re pe mail trecup; ca sA fad unele imbunatatirI 0 lucrarI noue, de care ne vom ocupa mal la vale. Mal anteiti vom observa ca Alex. Ghica Voda, aproband in 8 Aprilie cu ofiisul sed No. 251, *)acest budget, imputa Logofetiel trebilor bisericesci, ca /Ara prealabila autori- zare, Eforia soilelor a facut adiogirI la budget 0 a luat deosebite mesan. Acestea le poruncesce Voda acum pe cuvintele ce Eforia dete pentru aceste catre departamentul bisericesc, prin otnotrenia sa de la29ale lid Ghenarie trecut, dar pe viitorime trebue sA se find neclatit de oranduelile prescrise prin art.120al me sus pomenitulul Regulament, ca pentru acest fel de imprejurarI sa fad raport catre stApAnire 0 sa a0epte a i se da poruncile cuviinci6se. Eat& acum analisa budgetuluI, pe care l-dam integral in anexa ") : Venituri: Le!Par.

Venitul Ia capit. saelor din Pitesci. 600

Arenslile mo0ilor monastirei Glavacioc. 91350 Din casa centrall a Mitropolie '") 191 98313 Din venitul easel MitropolieI. 66 66627 Total... 350.600 Cheltuell: a) Continua sofdele judetiane din Cerneti, (invelator Gh. PleNianu), T.-JiuluI (C. Stanciovici), Caracal (Ion Trutescu), Ramnicul-Valcei (Toma Serghiad), Pitesci (Simo- nide), Campu-Lung (D. Jianu), Giurgiu (D. Serghiad), Rn0I-de-Vede (Alexe PopovicI), Braila (Ion Penescu), Foquil (Alexe Fortunat), Buzeii (Dionisie Ieromonah), Térgovi0ea (M. Draghiceanu), Valenii-de-Munte (Gherasim Gorjan), Ploesci (Costache Malureanu),

*) /Rim In anext ofisul Domnitoruld, din 8 Aprilie. **) Anexa budgetulüsi pe 1836. ***) Band ce in stuff trecutT se Mead de la Visterie, di a se incasa direct de la Mitropolie, spre a nu se face inar¡liere EforieY la plata lor, cum se intemplit dud it primea din Visterie direct. ****) Veniturile sc6leY Ions4cu ei Obedeanu, sunt prevèslute In budget deosebit.

312

Numal in cursul primavere din 1836, a se deschide aceda de Ca1ara0, dupi ce se va pregati mobilierul necesar. In budget nu este prevNuti suma de 4.440 de le pentru acésti m'AA, ca pentru tete cele-l-alte de mal sus s'). bl Scaa din Craiova (începétere). Profesorul el. I §i II (Gr. Mihfieseu), a 250 de leI pe luna. 3 000 cl. Gh. Calinescu, profesor al 2-lea, a cite 300 de leI pe luna, deci pe an . 3.600 Total.. 6.600 Umaniórele din Craiova costail pe an suma de 24.600 de le. Nu existara decát 3 clase, cu urmatoriI profesor! : Stanciu CapAtineanu, ") (gramatica romini in cl. I qi aplicatia regulelor la compunere spre deprindere la stil in cl. II qi III, cu léfil de 450 de le pe luna); A. Vizamont, (fimba francesa in cl. I, U i III, cu 500 de le pe luna); Costache Leca, (caligrafie in cl. Ii desemnul in cl. IIqi 111, cu 400 de le pe luna). Invégitura complementará. Gheorghiu Pop, (aritmetica in el. VI de umaniére geometria in cl. I complem., cu 500 de le pe luna); D. Pavlid, (algebra in cl. I compl. trigonometria in cl. II compl., cu 800 de le pe luna). Cursul de legI ocupat de C. Mo- iroi, Cu 500 de lei pe luna. A. Cesciot de limba rusésci cu 300 de leI pe luna. Era vacan% catedra de logici din cl. II compl., prevègutA cu 500 de leI pe luna.. Pirectorul sc6lelor, P. Poenaru, era platit, in 1836, cu 1.250 de le pe luna, iar sub- directorul colegiulul (Florian Aaron), cu 400 de le pe luna. Se maI platia postul de eColaboratorp, o adevèrata sinecura in favdraa fostului medic al luI Kiseleff, Dr. Piccolo, cu 500 de lel pe luna. Amintese in trécát §i de lefile miel ale functionarilor subaltern! al Eforiet : secretar (N. Iliescu, 300 de leI), casierul (Stoln. Dumitrache, 300 de leI), 2 scriitorY, un registrator.

In internatul scedeI se intretin regulat ce 12 copiI, (14.400 de le pe an). Cu venitul de 16.300 de le '"), al seedel Iona§cu din Slatina, se pläti in 1836 profesorul cl. I §i 11 (250 de lel) omul de slujbáî lemne de foe (120 de leI pe luna), doctoral orapluI (4.000 de le pe an), cheltuiala biserice (100 de leI), pensie de 80 de le pe luna Constantine, sope réposatuluI profesor al soilet din Slatina Gheorghe Ardeleanul. Escedentul venituluI scede pe 1836, de 5.700 de le, fu destinat a märi suma de care si se rezidésca localul sedle; el Cu venitul moOlor scdle Obedeanu din Craiova, prevNut in suma de 15.500 de leI, se va plati in 1836 le 4.000 spesele bisericet Obedeanui restul de ball va servi la clidirea seleI din Craiova ").

*) S'a Wslut cIn acéstit sumX hita :250 de leY léfa profesorulut de cl. I si II, si 120 de let pe lunti : omul de slujbl.i lemne de foc.* Decl, 370 de leY pe lunK, séd 4.440 de leY pe an. **) I se mat &idea altY 25o de leT pe lunti ca inspector al sc6leY acesteia ialtY 350 de leY pe lunti pentru lemnei spese mIrunte. ***) La noua arendare In 1836, Aprilie, a mosiilor sc6let Ionascu, aremPle se urcarl la 35.300 de leI. Dect r&nase din 1836 pe 1837, un escedent de 15.000 leY. ****)S'aii rearendat mosiile scóle Obedeann si s'a suit venitul la 29.750 de leY, dect pe 1837, este un adaos de 14.250 de let. Pentru clAdirea tnceputl a sc6leY din Craiova, s'a r6spuns pAnti la finca anulut 1836, leY 110.300.

313

Kirita Barbovid, (fost inv6tator la GenieII in ana anteriorT, preda geografia in el. II chronologia in cl. III, cu 350 de leT pe luna); C. Murdannotu, numit profesor de lim- b() gréci in cl. II 0 III, cu 350 de lel pe luna. f) Sala din Sf. Sava. Sceda incep6t6re avea 4 clase, ocupate de Vasilache Jorj,(el. I 0 II Cu 300 de lei pe luna), Ionita Poenaru, (el. III cu 350 de leT pe lunA), MateT Sivai, (cl. IV cu 350 de leI pe luna), 0 un supleant pentru t6te clasele, care era Alexe MarinovicT, (100 de leI pe

Alte 2 scoll incepèt6re din Bueuresd, era acea de la Sf. Gheorghe-Vechif, (invètä- tor C. Petrovid, cu 300 de leI pe luna la 2 clase), 0 acea de la biserica AmzeT, unde preda iar la Cl. I 0 II A. Cretul, cu aceea0 Unnaniòrele Ión Pop, (giamatica rom. in el. I 0 deprinderile la stil in cl. II 0 III, cu 600 de leI pe luna) ;C. Aristia, (limba francesa in el. [i II cu 400 de lei pa luna); Alecu Pop, (caligrafla in el. I cu 250 de 10 pe luna); losif Genilie, (geografia in cl. II 0 chronologia In el. III cu 400 de leT pe luna) ;Scarlat Valen§tein, (desemnulin cl, I, II, III, IV 0 V, 500 de leT pe lung); Langhion (?) profesor de limba francesa in cl. III cu 400 de Id pe luna; G. .16nid, (de limba gréc& veche in cl. IV, V 0 VI cu 500 de lei pe luna); Gros, (de limba francesa in cl. IV 0 V cu 600 de lei) ;Florian Aaron, (istoria in cl. IV 0 V cu 500 de 10); G. Hill, (de limba latini in cl. V 0 VI cu 400 de leT); Simion Marcovici, (retorica, in cl. VI cu 500 de lei). h) Condde prevNute din nof pentru nouè lucarY, condele din care putem vedea fru- m6sele scopurl urmarite de Eforia scélelor muntene, sunt cele urmit6re Se infiintéza un Muzeui colectiune de instrumente de fisici. S'a prev6slut lèfa until conservator al acestui Muzeu, (100 de leT pe luna) 0 un prefect, adeca director al mu- zeuluT, (400 de leT pe luna); Biblioteca infintanda ié finta separata. Ea este pug sub directiunea prefectuluT MuzeuluI, dar i se di un custode special 0 un ajutor al acestuia, (ambiI eu 200 de leT pe lung). Un condeif de 6.000 de lei se prevede pentru cumparare de carp pen tru biblioteca pentru tiparirea celor ce se vor socoti de cuviinta ; Se organiség un serviciil special al zidirilor scolarei bisericesd sub numirea de directia architectorésca, (200 de ld pe luna). De sigur nu era mare trébi, dar era un bun inc,eput; Se subventionéza jurnalul literar aMuzeul National», cu 2.205 de lel pe an ; Se ajuta, in mod indirect, tiparirea de cartii prin inscrierea in budget a condeiu- luT de 5.000 de lei pentru cheltuiala examenelor salelor din Bucurescli Craiova, din care condele se cumpari evil' de premii., Se serva cite o bursa anuala studentilor din universitatT streine :Christea Capita- novid, (botanica, la Viena), 0 N. Ganescu (6.500 de leT pe an ambip. Eata, negre0t, pa0 mari ramp inainte in directiunea multiplä culturala. Dar Eforia se sili sa faca 0 mal mult cleat prevNuse in budget. Ala ea hotarl, in cursul anuluI 1836, sa se faca o sala pentru Muzeu §i alte luerárT

*) In 1836, s'a cumplrat iarliff de maY multe sute de leY modele de desemn pentru colegitt.

314 de restaurarea localuluT St. Saya, priimind aprobarea 'di Vodi pe jurnalul sdii (al Eforiel) No. 565 "). In Iulie 1836, mg di o subventiune de 100 de galbenllui Hariton, fiuluT directoruluT Gheorghiadi, care studia in Edimburg **). In 7 August 1836, D. profesorsi sub-director la St. Saya, dobéndesce, cerAnd in Iunie, la Vodi, un ajutor de 2.500 de leI ca prenumeratie pentru tipirirea tomuluT al 2-lea si 3-lea din opera sa :Istoria pre rominescI, din care a tipArit singur tomul I in anul trecutD. §i pe cind cu asemenea mod ajuta publicarea uneT art!, care pe atund ficu o adevd- rati revolutiune morali in sinul natiunel, Eforia nu perde din vedere si nevoile culturale ale limbel nationale. Ea, prin jurnalul sAti No. 515, (dosarul No. 126 al Eforiei), tutor,- mi un cornitet literar dintre profesoril scedeT St. Saya, cu obligatiunea si se ocupe de limbi, de imbunitAtirea eT qi a scrierei eT. Dim in anexi in intregime actul memorabil al EforieT si cele ce acest ,act a provocat apoT.

0 mAsuri importanti a Eforiei in decursul anulta scolar 1835-1836: Ea dispune si se faci examene seri6se, iar nu numaT cum se obicIhuia in fata publipuluï, in 2 séii 3 ore, in diva impartirei premiilor. Acéstä m6suri o aduce la cunoscinta publiculul, in- Aland pe *hill si visiteze examenele particulare, adeci nu numaï cel Ceremonial din diva festivititeI scolare anuale. La ocasiunea examenelor de véri din anul acesta, Eforia publici o programi tipiriti de cursul invNiturilor urmate la St. Saya in anul scolar 1835-1836. 0 dim intrégi in anexi, ****) fiind de o deosebiti importanti. Eati modul cum anunti examenele acestea Curierul rom. No. 37 din 13 Iunie 1836: aMuzeul national» in numArul de la 10 ale acesteT lunT, di programa examenelor particulare ce se vor face in colegiul St. Saya. Aceste examene incep la 15 ale curgAtóreT lunI, si vor urma pini la 27 pentru bite cursurile, de la 9-11 césurT de diminéli, iar pentru desemn li caligrafie de la 3-5 d. a. FiesT-care scolar in parte va da examen cu deamAruntul asupra tutulor cursurilor ce va fi urmat. Pirintil si Mite persónele ce vor don i si se domirésci de inaintarea scolarilor in deosebitele clasurT, pot merge la colegiul St. Saya, ca si se afle fati la examene la dilele 0 ceasurile mai sus arAtate. Duminici, la 28 ale acesteT lunT, se va face cu obidnuita teremonie, examenul general, care urmind a se sAvirqi in putine ceasurT, nu privesce atit a arAta mal cu dinadinsul inaintarea scolarilor la 1120/Murk cht al incuragia prin impArtirea de daruri.» Eati acum darea de sémi de solemnitatea impirtire premiilor ). ((Dupe examenele publice, care s'ail ficut pentru fiesT-care scolar in parte, in vremea celor din urmi 15 dile,potrivit cu programa ce s'a publicat prin (Muzeul national» cu

4') Dosarul No. 89. **) Verg dosarul EforieY No. 89. ***) Jurnalul Eforid No. 404, semnat de Al. Filipescu, §tef. Blilliceanu §i N. Piccolo. ****) Vest( anexa. *****) Curierul romtn No. 41 din 29 Iunie 1836.

315

No. 37, Duminici, la 28 ale acesteI lunI, s'a ficut impirtirea darufflor cu tóta pompa cuviinciósi. I. S. Printul Stapanitor, nelasand si trécA vre-un prilej spre incuragiarea invetature obstegd, si de a insufla in Mima tinerimei iubirea de invetatud, a bine-voit, cu aflarea sa de fati, a cinsti acésti solemnitate. Inaltul cler, ce" mal* insemnap rad alar! din noble/A, s'ají aflat asemenea de falA la aceda adunare solemne% si o multime nenumerati de pri- vitorI a implut sala colegiuluT. Marele Logofet al trebilor bisericesd, Scarlat MichAlescu, a deschis sedinta prin urmitorul discurs : Prea Incillate Dómine, (Folosul cel mal mare ce se pote aduce patria este, t'Ad induoiala,ingrijirea de crescerea si invelitura tinerime. Adeverul acesta s'a petruns de catre InAllimea Ta cu duhul unuI bun pirinte al acesteI lea. MArturie netagiduiti pentru acesta este rivna cea fierbinte cu care Inaltimea Ta sprijinesci invetatura acestui aseylemént obstesc, care slujesce spre lauda acestei pe. Crescerea tinerimd, care prin protectia M. T. se lucrézi in sdlele nationale, va sluji o-data spre s/avA Inanime Tele, spre nobilarea natia si fericirea de ob§te. Ispravindu-se anul scolastic, cea mal scumpi datorie ca si se arete 'n'anima Me sporul acestul aseylement pe care 'I sprijinesci cu Mata rivna. Eforia scólelor va avea a- cum cinstea a implini acésta datorie si norocirea cea mare va fi déca ea va putea respunde la asteptarea I. T. si la multAmirea a telte" acesteI cinstiteI adunad».

A luat cuvéntul apol Comis. P. Poenarul, si a rostit urmatorul cuvént : Prea Inällate Dòmne, aImparta'sirea ce M. T. bine-voesd a lua in top anil la acésta serbatóre de familie, insufla in inimile tutulor acelor care se intereséza de fericirea obstésca, o incredinlare, care din yli in 0.i cresce maI mult, despre seda si viitorimea momia a tinerima romanesci. Protectand cu Mata rivni aseyleménturile de invelitura obstésci, M. T. a dat in tot prilejul dovadA invederati de Mcredintarea ce O, ca, ca sA se faca émenI maI buril, trebue sA se lumineze prin invetAtud si d o buna obladuire nu pote fi intemeiati pe nesciinta. Inteadever, ca si fie 6menil supusI si credinciod guvernulul, care fi ocarmuesce, ca sA Ola prelui folosuffle ce dobéndesc a de la acesta, trebue si. li se dea Invelatud bune, spre a se apera de dile celea inselAtóre, pe care prea lesne se pornesc din nesciinti. Petruns de acest adever, M. T. doresd cu cea Erial ferbinte rIvni a intinde invetaturile si la clasele cele maI serace dintre supusiI M. Tale. Familiile cate Mí simlit pretul acesta sprijinid ce dobandesc de la M. T. invelAturile, s'ad intrecut a se folosi de acésii facere de bine, nu numaI trimiléndu'd copiiI la scóla obstésca, ci si Ingrijind de dénsiI de apreope ca sA 'sI urmeze inveliturile regulat si si aiba s'i afarA din seda purtare huna. Aceste fama vor afla resplatirea ingrijifflor in bucuria ce vor simti vet,léndu'd copiil incununap pentru isbutirea la invelAturA. Inteacésta yli solemni infMisandu-se Inaintea M. T. scolaril, carl s'ad gasa mai destoinici a dobandi premil, se vor cerceta cap-va dinteensil la invetiturile ce ad urmat in colegiti, in curgerea anulul trecut. Vremea insA ce se pote intrebuinta astAyll pentru a- cesta cercetare fiind scurti, nu se va putea da o ideie limuriti de resultatuI invelaturilor

316 de peste an. Scopul acestuI mic examen de astasli, ce s'a urmati in mil trecurt in asemenea çli solemna, a fost numaI, ca sa se dea de .o cam-data cinstitelor persone dinteacésti adunare o ideie repede de §irul invätaturilor ce se afla acum wslate in sc6lele ob0eFI, pana a se obienui fie?-care a visita examenele particulare, cart, fiind-ca se urméza in mal multe sfilei fait nicI o paradä, nu putea de o cam-data rà traga curiositatea publiculul. Acum fug dud vedem ca publicul a inceput a lua 6re-care gust a visita examenele particulare, Eforia socotesce de cuviinta a nu mai osteni prea mult acésta cinslita. adunare cu Indelungarea.une seante, pe care timpuli strimt6rea localuluI o face ostenit6re, 0 a supune la Malta hotarire a M. T. cbibzuirea, ca de acum inainte sä nu se mal facä 0 examen inteacésta sli de parada, ci numaI impartirea premiilor ; iar cine va voi sa se insciinteze de starea invétaturilor, sa vie sa asculte la examenele particulare. Este cunoscut, destoiniciai stradania profesorilor nu sunt indestule ca si facä pe scolari sA sporésca la invätaturi, ci ci trebue sa se Inv* i parintiI a lua subt o ingrijire mai de aprcipe urmarea copiflor la sea. FelurI de mijhice eel intrebuintat in tog anil, atat de catre Eforie, cat 0 de care profesori ;la inscrierea scolarilor in registrurile cancelarie, chifimati pärintil, séii corespondentil lor, ca sa li se dea in cunoscinta regula dup. care se urméza acum invätaturilei privegherea ce trebue sä aibä asupra copiilor. ProfesoriI insciintand pe paring prin bileturile ce se dati copiilor in Mote säptämanile pentru gradul invälatureTi purtarea scolarilor, indatorat a se aräta din vreme in vreme la sccila ca sA ale obiecturile asupra carora trebue sa aibi mal cu deosebire bagare de séma in privigherea asupra copiilor. Asemenea 0 la examenele particulare, scolaril all fost inda- torag sa chiame 0 pe paring a se afla fa/A. Printeaceste felurite mäsurI, parintii invätandu-se din an in an sa cerceteze me de apr6pe urmarea copiilor la scella, lipsiri all fost mal rarii stredanie mal cu dinadinsul. La examenul particular de estimp, care s'a inceput in 15 ale acestet lunT, 0 s'a urmat In t6te pee pani alaltaierI VinerI, in 26, s'a väslut ca mulg din parintii, earl all visitat aceste examene, erati familiarisag cu regulele scelei,i adevärat ca. copiil acelora all facut mal mult spor la invätätura. Aci trebue sa slicem, cA déci mal mulIT asemenea paring, 0 maI ales persónele call se deosibesc prin a lor positie socialä, ar lua cunoscinta de invätaturile ce se urméza in sc6- lele publice, tog* deschide gumi inima la dorirei nadejde de o maI Mina viitorime; aceia s'ar incredinta ca nu ar fi trebuinti neaparata sa'0 trimiá copiiI la sc6lele de prin sträinatate in vérsta prea fragetai sa se int6rca de acolo orl-ce alt afara de romanI, ci s'ar linea sa tree& mal ant6iii in scedele nationale invätaturile pregitit6re, ce se allá a§eslate aci. In sfér0t, in urma atator lupte materiale, care de atatea veacurY all intarsliat inaintarea nearnuluI romanesc in civilisalle, nu am a vea acumi lupte intelectuale, nisce nedo- miriri, care, ca o fatalitate, ne imping si dirimam inteo sli ceea-ce d'abia s'ar putea zidi in mulg anI. Cu t6te acestea, fieal-care cie, ci datoriai interesul adeväratuluI patriot este a sprijini aqes16ménturile de luminarea neamuluI ;prin impärtirea luminilor se im- bunatätesc naravurilei viét.a fie0-cAruia se face maI ticnitä. Invätatura este trebuincielsi la téte clasele de 6menT, la t6te ramurile de industrie 0 la orI-ce fel de indeletnicitt ea nu depArtézA pe 6menl de la meqte§ugurr, ski de la meseriI, 0 nu este tot-d'a-una adevä- rat a slice, ca cine invéta carte nu va mal voi &I fie plugar, séti de orl care alta meserie, cad invätätura din potriva nobiland ti5te profesiile,le face pe telte de o potriva cinstite, a§Ia plugarul nu va perde gustul indeletnicire séle and va sci sa citésca carp de

317

agricultud, and va putea si socotésd tot felul de producte ale pimentuluI, qi va afla prin invelAtud mipcele de a lor imbunitAtire. De vom cerceta starea agriculturel pe tótA suprafata globuluT, vom vedea, cA pAmentul inteacele pArti este maI bine lucrat, unde scólele populare sunt mai intinse. Me§terul de fer, sal de ori-ce alt, nu va pierde aplicarea la a sa meserie, cänd va putea singur sA facA socotelile, WA de a maï avea trebuinti de alt scriitor, cand, afländ prin citanie desever8iri1e ce se fac in me8tesugul see, va putea sà multämései mal bine pe mu8teril. Asemenea n'ar avea niel un temeiù niel aceia carI ar socoti, cà cu intinderea invetA- tureT se pierde legea; o Were in§elatA ce numal aceia o pot avea, earl socotesc cA religia stà in superstitie, del cre8tinul celadeverat puter'ar propovedui nesciinta, puter'ar uita d 'Domnul Christos inveta insu8.1 pe norod in bisericA, a el poruncia ucenicilor seI sA propoveduésd adeverul,i ei ace§tia propoveduia in tótà lumen, a nu trebue sä se ascundA lumina subt obroc. In sfer0t, firA de a mal fi trebuinIA de maI multe dove4I, décA invetAtura este folositóre, de se va loa in de aprópe bAgare de semi ceea-ce resul- ted din urmarea tinerimeI nóstre la scóle, nimenea nu va putea tAgAdui adeverul, cA aceSI scolarI, de o-datA cu deprinderea minteI In idel, earl* sporesc sciinta omuluI, impodo- besc sufletul cu sentimente, care 'I recomanded despre a lor bunA portare intre 6menI. Dreptatea cere, iubitl tineri, a se face acésti solemni marturisire din partea Eforiel, del cel ma! multi atl fost nepregetatY in stredanie de a ve folosi de invetAturilei pod- tuirile ce v'ati dat profesoriI vo8tri ; nu este induoialfi, cA 8i de acum inainte ve veti sili sA meritati asemenea laudA. Nu perdetI niel o-dati din aducerea aminte ci, ea sA ye re- comanduitIi sA fit! o-data 6menT insemnall in buna societate, trebue d nu avetl pregetare a dobendi acum in vérsta fragetA, acele invetAturI earl in zadar le veil don i mal ci numal atuncl yell putea avea vietä pläcutA, cand sciintele ce veti dobéndi vor avea de temeie qi de scopos virtutea, ind acea virtute care avendu'8I isvorul in Santa religie, va tipAri adänc in inimiie vóstre acele sentimente de cinste, care fac pe iubitor de al si pgrinti, pe scolar supusi striduitor, pe celAtean zelos patriot, pe prieten cea mail dulce mingaere, pe pArinte cel mal bun rezem al familieT. Pétrundeti-ve tinerl, de dorireai bunAtatea prea inaltuluI nostru Domn, care din cele momente ale suirei M. Sale in scaunul acestel terY, a luat in deosebitä bAgare de semi invelAtura publici ca pe cea mal importantä parte a administratieI. Precum in tot prelegiul a8Iai astä;II bunul Print, ingrijind de fericirea supwilor M. Sale, ve incuragiézd a ve face vrednicY de o noui epoci, strAduindu-ve a ve petrunde de duebul veacului de acum, care este duchul sciinteI, al lini8tei, al iubireY de omenire, al supunereI, al pravileI 8i al obliduitorilor ce le sprijinesc ; in sfer8it, duchul acela pe care cre8tinismul insufläi inetAtura ni'! lurninézA.» DupA acésta I. S. Printul a poruncit a se cerceta unil din scolarI la deosebite inveti- turI dupi alegerea temelor atit de dire I. S. cAti de cAtre P. P. S. Lor Pärintil Epis- copi, spre dovadä de norocitele resultate ce s'ail dobendit peste tot din t6te InvetAturile. Cu pArere de reti mArturisim, cA scurtarea vremeI n'a ingAduit ca sA se fad cercetarea mai pe larg ;cu tete acestea, respunsurile scolarilor aú mullämit pe deplin adunarea. Dupi acésta, s'ati privit caligrafiai desemnul, care asemenea ail tras la sine multAmirea ob8t6sci. In sfér8it, s'aú chiimat scolarii, carI deosebit maI mult, ca sA primésci darurile ce se euvenia pentru resplatirea silintei lor ; acei din scolarT call aü primit premiul I, primit cununi din maim I. S. PrintuluT. Nu era mal frumos decAt sA ve%1A cine-va pe ace8tI ti-

- 818 - nerT scolarT tntorcéndu-se la locurile lor cu mima siltind de bucurie, ca si primései Imbrifi§erile pirinfilor lor si felicitafiile tovari§ilor lor §i ale publiculuY. In vremea in care s'a ficut impirlirea darurilor, musica polculuT Antéia al milifiel nafionale a cintat deosebite bucAi, spre a mili bucuria §ia staluci triumful acestor isbu tirT. I. S. inainte de a pleca s'a dus sil cerceteze pensionatul, de unde a e§it férte

Din discursurile aduse, cititorul 'Ate afla huna parte din starea se6lelor din féra Mun- tenésci pe1835-1836. In cifre iati resultatul dobéndit : «In curgerea trecutuluT an scolar, 3.141 de seolarl ail urmat cursurile publice in scaele nalionale; dinteace§tia 1.619 in scaele incep6tóre de prin judefe, 337 in scóra CraioveT, 320 In scélele incep6tóre din BucureseT§i 865in colegiul din St. Saya. Dupd cele din urmi cercetArT, 33 de scolarl aii primit premiile atifia de al duoilea qi 21 acsesifT.575de scolarT s'ati gisit destoinicI a trece in clasele mal inalte, §i 290 vor avea si repeteze cursurile anuluI trecutp. *) Inv6fitura privati, séii care era impArtiti gratuit pe spese private, num6ra énci o sumi considerabili de scolarT. Intre aceste scolT num6rim scóla incerétére de la monastirea Coltea cu peste 200 de scolarl"); scéla de la Difama Bila§a, pensionatul de fete Vaillant, etc. In aceste scolT private nu era adoptatä pretutindenea metoda Lancaster. La Colfea se hotiri prefacerea localuluT in vedere cu predarea acesteT met6de o-datä cu anul noii scolar.

Multa intirsliere continui a pune ceI mal mulfl din prelafiT bisericeT pentrir a deschide proieetatele seminariT preparande. Abia la Ianuarie1836,se aduni tinerT la Mitropolie spre a se organisa seminariile. La 3 lanuarie, logofefia bisericésel serie din noil MitropolieT, ca cel mult la Bobotézi si se póti deschide seeda.

*) Curierul roman No. 47 din 20 Iulie 1836. **) Se citesce In Curierul romin No. i din 3 Febmarie anul 1836 : tIn Joia trecuta, fijad hramul monastireY Coltea, M. S. P. 1. Domn, tnsotit de itatul-major de /nata nobilime,s'a dus de a ascultat leturghia la biserica acestel monastid, la 9 césurf dimi- néta. Dupa slujba bisericeY, M. S. a visitat spitalul ce se afla In zidurile monastire. Cu registrurile tnaintea ochilori tnconjurat de slujbaW acestuTaseçlgmant,Printul, mergand la patul fie-caruY bolnav, a cercetat In t'ate am&untele cautarea ce li se face la bóla si le-a adresat cuvinte man- gait6re. In urma acestel cercetarY, M. S. a bine-voit a'sY arta multamirea catre madularele acesteY administratiT, pentru buna tngrijire ce se da la cautarea bolnavilori ajutorul ce li se face flirli tntarsliere. M. S. a visitat dupd aceea nace ce se One in incdperile monastiret Peste duog-sute de scolari urnazd inte acéstd scael intitaturile incepgtére ; unul din scolari a spus cu multd indrds- néldi infelegere un cuvent analog cu circumstanta. Prinful a bine-voit énsu0 a face intrebdri unor notar; fi s'a veVut cá ergspundea cu indrcisnéldi eu acuratetd la Intrebeirile ce li s'ají fdeut».

319

lati adresa cu No. 15 a Logofetie/ bisericescI : Sfdntei Mitropolii «Fijad-ci deschiderea seminaruluT, dupa saintelece face acésta Logofetie intru pregatirea celor trebuinciése, urméza a 0-avea locul el negresit dupi Bobotéza, cu cinste aduce la cunoscinta sfanteT mitropola, sa bine-voiésca a chibzui si a hotari profesora trebuincio§T pentru predarea invètaturilor in seminal., dupe randuiala prescrisa in regulament. Dintre car/ unul va avea deosebiti insarcinarea de inspector, si tot-de-o-data sa cumpere §i cartile de invèlatura cate vor trebui. lar pre Logofelia o va cinsti cu r6spuns de punerea la cales NumaI la 2 Februarie 1836, cu chiù cu vai, se inauguri serninariul cu un numdr de 42 de scolarT. loan Eliade, &and semi **) de festivitatea acesteT inaugurärl, infrunti pre EpiscopI : aDupi reforma ce s'a facut in administratia acestei /60, invèiatura ob0ésci luase o not& organisatiei imbunatatiri simlit6re se introdusese in acésta ramura. Téra romi- nésca se bucura, de sunt acum catI-va aid', de rodul acestel intocmirI ;dar cu telte acestea, tineriI ce ar fi voit sä se hotarasca pentru starea preolésca, rèrnasesera a astepta and momentul in care a fie ai el chiamati a se impartäsi de folosurile ce doria a dobéndi dintr'o invètatura intocmita intrsadins pentru cinul preotesc. O administratie, ce era cu totul indeletnicitä spre imbunfitittiff, nu putuse läsa acesti lipsa in aseftm6nturiIe n6stre; Regulamen tul organic legiuise asupra unul obiect asTa de folositor, si o pravili deosebita, ce s'a hotarit in anul 1834, qeçlase temeiurile ce privia /a intocmirea seminarelori dadese asupra Episcopilori Mitropoliel insArcinarea de a intampina fondurile trebuinci6se pentru tinerea acestor ase0aménturT. Cu t6te acestea nimic nu se Meuse, punerea in lucrare se parea ca intampina Ore-care neinlesniri, in sférsit multämita fie hotarire/ bunel vointe a Mane Sale Prea InfiltatuluI nostru Doma i rivnel Prea Santilor Episcopl, t6te pedicile s'ait invins. Mitropolia dete acum cea pilda cu deschiderea seminarulul sed; spre acest sférsit s'ad gatit de-o-cam-datä cate-va incaperl la Antim, rnetohul Sf. Episcopif Arges, pana ce zidirea in care trebue sa se as* seminarul acesta se va cladi in cuprinsul Mi- tropolieT. O intèmplare, ce se astépta cu [data dorire, ce se cerea de Vita obstea, si care va avea o infiuenti folosibare in moralul obsteI,i maI ales intre locuitoril de prin sate pe car/ nu'l pote cine-va indestul plange, del duchovnicescil lor peistorl, ce avut pawa acum, nu dobcindiserti niel un mijloc de a se pètrunde de sfa' fitenia slujbei lor §i, de Intinderea datoriiior puse asuprci-le, acéstci intemplare, diem, trebuia sec' fie obiectul unei, serbciri oksteri. Duminica dar, in 2 ale acesteI lunl, M. S. Prea Inaltatul nostru Domn, insolit de o numer6sa suita, s'a dus pentru acésta la Episcopia ArgesuluT. M. S. s'a coborit la incaperile Seminarulta, unde s'ail prima de inaltul der. Seolara seminarist/ ad intmpinat pe M. S. cu cantarea until imn de multämire. Dupi aceea, P. S. S. parintele Ilarion, Episcopul Argesulta, a Ois un cuvént plin de elocuintai potrivit

5) Chiar duplt ce s'a deschis, Mitropolia .refusa la cursul anuluT 1836 de a plati spesele fltcute. VesiT anexele la acésta pagina. *5) Curierul roman No. 3 din fo Februarie 1836.

320 cu circumstanta, care cuvént se va face cunoscut inteunul din numerile urmat6re. In urma acestul cuvént, profesorul de teologie D. BAlAcescu, a fAcut o al-atare pre scurt de sirul invétaturilor ce afi a se urma si de rAnduiala ce trebue si se pAzésca inteacest ase- dfimént. Scolaril s'ají adunat pAnA acum in numar de 42; top sunt fit de preop din eparchia MitropolieT. Tineril ce se hotaresc la cinul preolesc, gasesc inteacest asedfirrént téte mij16cele de invatAturá trebuincióse la acest cin: un locas odihnit, o hranA sanAtósa si o imbrAcAminte potrivitA. M. S. Printul a" cercetat dupa aceea täte ale acestul aseslamént, si s'a f6rte mul- lama de intocmirile ce s'arl fAcut. InAltimeT Sale era pastratit multAmirea de a intémpina o trebuintA atat de mult sim- lita; de a pune un hotar la o asteptare prea multa vreme prelungirá, si a grAbi mijlócele de a se intinde folosit6rele lumia! lateo dad a societateT atat de importan* precurn este a preotilor, cArora le este maT cu séma incredintat moralul obstesc. Avem burla nAdejde ca inceputul ce s'a fAcut la S-ta Mitropolie, se va urma curénd in eparchia episcopiilor.»

Zidirea pròiectata pentru sc6la de la Craiova, se da In intreprindere in Iunie 1836. Ebria publica licitare: aidirea sc6leT de la Craiova fiind a se incepe acum in luna luI Iulie, se cla in cunoscinta obstéscA ca tocmTala pentru lucrul zidAriel si al lemnAriei acestel scále ce face prin mezat la cancelarla Eforiei in colegiul SI. Saya. Ori-cine din architect!i mesterI va voi sa intre in tocmIala pentru acest lucru, se va infatisa, in orT-ce cés din di,la pomenita cancelarle, unde se va vedea planuli modelul scedeT.D ')

In decursul anuluI 1836 a vizitat tarile romAne un ilustru scriitor si profesor frances St.-Marc.-Girardin. Despre vizita acestul barbat, facuta scólelor serie (Curierul romo:, No. 66, din 9 Oc- tombre 1836, afta: «D. St.-Marc.-Girardin care este f6rte bine cunoscut in lumea Merara si la tribuna CameriT deputatilor din Franta, petreand vr'o cAte-va slile In Capitala neistrA, a cercetat deosebite asedéménturT obstese, din care colegiul de la St. Saya a tras mal cu deosebire bAgarea sa de séma. PreAmblAndu-se in Vdá zidirea, s'a incunostiintat cu deamäruntul de la profesor! despre materiile de invatAturA si de metodul ce se urméza. Asemenea a visitati Pensionatul,i cercetAnd maT multT scolari a rémas prea multumit de prea buna orAnduialA care se pazesce in acest asedamént si despre chipul cu care s'el asedat si se urméza cursurile de invatAtura. Buna-vointa si lauda ce a arétat acest invatat atAt de deosebit, este mArturie de starea cea huna in care se AA acest aseslamént si va fi un bold puternic atit pentru profesoriI nostriT, cati pentru tinerimea care se consfintesce la in- vétAtura ").

Curier No. 36, din12Iunie 1836. **) VOY 'in anexn, ce a scris 'insuff St.-Marc.-Girardin, despre acéstti.

821

Noul semestru 1836/7 Anunciu seolar «Curierul rom.» No. 52, 14 August 1836, publica : aVacanta colegiuluI national din Sf. Saya luind sférsit pentru se6lele incepfitére acum la 15 August, si pentru sefilele umanifire la 1 Septembre, se face cunoseut, ea invfitaturile sc6lelor incep6ttire se jump la 17 ale cur- grAorului August si invfitäturile sOlelor umaniore la 1 Septembre. De aceea, scolaril ce ati urmat in anul trecut invfitaturile in clasurile colegiului, precum si acel ce acum An- taia data ar intra in vre-un clas, ati si vie cu parintii séii corespondenta lor la colegifi, cu 3 çlile me nainte de a se incepe invètaturile, ea sa se inscrie in registrurile cancelarieI. Cali din scolaril vechi sétl noi, cari doresc a urma invfitäturile colegiuluT, nu vor veni ea sa se inscrie la inceputul Invèlaturilor, nu vor fi primiti din pricina neoranduelelor ce se intémplä din venirea lor cea tarOie.»

Domnitorul muntean manifesta la ori-ce ocasiune buna-vointa sa pentru se6la romAnä. In orl-ce calfitorie prin tea el nu negligia de a cerceta seeda. Asia in 19 Septembre 1836, vizitänd Giurgiul, adupä ce aft cercetat tòte aseemintele de aici ari rereetat fi sc61a, unde a gasit mare pläcere énsu0 in persona M. S. si cerceteze pe fie-care scalar despre Inv& tätura sa. Profesorul se6lei a facut un euv6nt multamitor pentru parintescile domnesei ingrijiri, si M. S. '1 a arfitat multämirea pentru sporirea in inv6taturi a scolarilor.» D.

aineri séra, la 4 Decembre, ajunul prasnicului bisericil St. Saya, M. S. P. I. nostru Domn, insolit de tot statul-major, a mers la pomenita biserici ea sä aseulte slujba de sera, o parte insemnati din cea mai mare nobletä, totI profesora colegiulta.si mulfime de persone de telte starile s'ail aflat fag la actssti ceremonie.» "').

Nu tot asemenea va fi in curénd purtarea lui M. Sturdza din Moldova.

MOLDOVA Abia deschisa Academia Mihaileanä si pe data incepe a avea detractorl. Spiritul liberal si national ce sctila romani destepta sit' si intusiast in tinerime, nu intaNie a displäcea Rusiei si domnitoruluT. De aci mal antèifi o surdi nemultamire contra Academiei, nemultamire, care nu va intarilia a da pretexte de a o lovi, ori micar a'i schimba directiunea. G. Asaki era énsi acolo ca sä pareze lovitura si sa dej6ce intriga. Nu-I bine cum merge Academia ? Dar e bine cum merge St. Saya din Bucuresci ? §i tramite pre provizorul Crassa la Bucuresei sa viziteze St. Saya, sa raporteze deosebirile de organizare fata cu so:Side moldovene *"").

*) Curierul rom. No. 64, din 28 Sept. 1836. **) Idem din 7 Decembre 1836. ***) La 27 Ianuarie 1836 Epitropia Insircinal pe Crassan, provisorul institutuluT, A mérgl la Bu- curescY A visiteze sc6lele 0 maT cu sénilt institutul de la SI. Saya 0 A facK raport de organisatia lor. I se dK pentru cllaorie so de galbenT. 21

322

Deschiderea AcademieT Mihailene in anul trecut continua cu t6te acestea a intusiasma Ora. Negre4it deabia organisate clasele, pentru primul semestru al anuluI scolar 1835 1836 nu vom avea de inregistrat immediate progrese.

Comitetul academic, infiintat prin legea de organizare a academieT, era o buni institutiune, menita, in mintea luT G. Asaki, de a se substitui cu incetul administratiuneI adesea arbitrare a EpitropieT. Acest consiliu sat comitet academic coprindea pre referendarul EpitropieT, in calitate de delegat al acesteia in comitet, (rectorul academiei era pre§edintele comitetuluT), a poi ca membri crag profesoriT cursurilor superière.

In interesul imbunatatireTi imultirei personaluluI didactic, activul referendar G. Asaki isbutesce sa chiame de peste hotare catl-va profesorI important!, acTa D-rul Maisonabe, care in 1837 va deveni rector al academid, preqedintele comitetuluI Academic i profesor de drept publici de literatura malta francesa ; asemenea D-rul Petru M. Campianu «lis §i Alder), care va succede luT Murgu, in 1837, la catedra de filosofie, etc. *).

Anul nog 1836, debutézi cu un scandal, invocat apoT de neamiciT scóleT ca un semn de incapacitatea profesorilor rominT de a mantine disciplina. O petitiune a until evreú,Sulim Groper, supus austriac, din 1836, Ianuarie 26, adre- salit MitropolituluT, ca presedinte al EpitropieT, aréta cA studentil erad justitiabili de comitetul academici pentru fapte strCine sc6leT. Groper se tanguwe, ci in 23 Ianuarie vre-o 20 de studentl intorc4nduse de la academie la TreY-IerarchI, nóptea, aií intrat In du- ghiana luT de mArunti§url si batut. Mitropolitul trimite fapta in cercetarea comitetultil scolastic. (Dos. No. 120 curent, Archiva Statulul). Seulescu facénd cercetaie afla pre studentI nevinovatT. (Fila 3 de la acela§T dosar).

DécA umani6rele, bine-rai, se imhebasera, nu tot asia ere' infiintate cursurile supe- rióre. Flechtenmaher, inca la Februarie 1836 dadea lectiunT de I. latinA i germana, dar nu incepuse cursul de leg,T. Flehtenmaher, in 15 Februarie, anunta Directia inv6tAtureT publice, cA s'afi talmacit in clas la limba latina viata luT Epaminonda fäcut teme din romanesce in latinesce, iar din limba germana invdtat din literaturA, partea poetica cu exemple din autoriT clasicT germanT. (Dosar No. 21 Arch. Stat. pag. 104). Acelaq profesor, in 2 Maid (1836), 1ntreba pre Directia scaelor publice :«Când iT va

*) Eftimie Murgul, prin petitiunea din ii Multi 1836, dice, ca aflandu-se pant( acum profesor de filosofie, de la tnceputul anuluT scolastic a propus o parte din Metafisica teoreticai decY cere Epi- tropid sit i se fixeze di de examen pentru elevY cat mal curand apentru cit maY indelungat nu voitS putea znovi aicea.s. 18.01 fixata data plecareY luY Murgu. Dos. 18 curent, Arch. Stat., fila 186.

323 veni rindul de a paradosi legile positive ale paméntulu! acestuia?» (Dosar citat, pag. 22).

Se pare chiar cii léfa nu q'o primea Flehtenmaher, niel ca profesor de limba latini germank cAcT o redami cu jaluire

In 12 Maiii 1836, Epitropia constati, ca ascultatorii clasuluT filosofieT aù cerutele cunoscinte pentru a putea urma cursul legilor ; decT ordoni ca profesorul de legT Flechten- macher, sA incépä a paradosi dreptul natural dus naturae/ de 4 orT pe sèptemana.

In 15 Aprilie 1836, comitetul Academic incheie jurnalul No. 11 pentru examenele se- vir0te conform programe! Epitropiei. Examenele aU durat apoT in dilele de 16, 17, 18, 20 0 21. Comitetul constatk cA. unja din scolarT csocotind a fi destul a s'ad deprins a serie 0 a face socotelile* ati Orbit in- vèlatura 0 ad intrat prin cancelan!, séti in alte indeletniciri.

Epitropia, cu anaforaua No. 71 din 2 Maid 1836, arétä luT Mihal Sturza, ca s'ati sfér- §it examenele speciale cere si hotaréscA o di aPentru solemna infati§are a generalni- culuT public examen, carele sa se norocésci 0 de finja I. V6stre, spre a pdtea ins* judeca despre starea invilitureT publice.» Domnitorul, cu insAgI mina sa pune resolutiune : aPublicul examen va fi SimbAta in 9 Maid", pentru care Epilropia va pofti pe ob0ésca Adunare 0 pre alp boeri a se afla !MA.» (In 5 Maid 4836, dos. 18 curent Arch. Stat., fila 228). Semnat, M. Sturdza.

Vodi chiarni Adunarea ob$ésci la examene, cu gandurT neprietene scólei. Indata apoT va sbucni furtuna contra limbel romane ca organ de predare in mile, cu &id ca sa se inlocuésci inv6titoril români cu streinT, spre a se ezi curentul national. Despre acésta avem a ne ocupa maT departe. Aci énsi vom mentiona, ci la 26 Maid (1836), Epitropia complectézi comitetul academic, care «s'allei acum neindeplinit» prin erinduitul de citre P. I. Domn D-lu Cami- nar Costin Veissa, cu insu0re de madultir extraordinar,bi prin provisorul inslitutului Gherasim Crassau, Maiorul Singurov, profesor filosofiel Caminar Flechtenmacher, pal). G. Sétilescu, profesorul literatureT francese Répey, cad conform art. 120 din regulamentul scálelor vor fi datori a se aduna regulat °data pe sèptemina sub preedinta membru al Epitropiel, séd in lipsi a referendaruluT '').

Acésti introducere de noT membri in comitetul academic nu provine din bune inten- tiunT. Crassansi Repey déca nu si Veissa, erati instrumentele, cu c,ari M. Sturdza spera

*) i 4n loc de a fi platitY regulat, li se ceré name lor sa nu faca absente I **) Cu putin Inainte Epitropia a dispus Singurov sbt Incépl un curs de inginerie *care se va urma pe langa paradosul geometrieT teoreticei a istorieT pragmatice. (Dosar 20 curent, Arch, Stat.). ***) Acest L. Repey va fi silk nu tarslid sit se ducK din Moldova In Muntenia. La Bucurescr va publica 4n 1841, la tipografia Valbaun, opera :aIstoria elementar, pentru trebuinta tinerimeT moldo-romfinescT*, in Su 4n limbile frances i ronAnK, dedicat luT Alex. D. Ghica Voda.

324 si isbésci directiunea nationali a Academiei. Provizorul Crassan reintors din vizita didactici de la BucurescI, se puse si t'ad., inteles cu Répey, un proiect de reorganizare a scedelor. Scopul urmirit de ce! doi cumetri era :inlocuirea in Academie, in cursurT, a limbeI romfine cu cea francezi. Ce se cAstiga cu acésta? Se inliturati din inv4imént profesoril nationall AsTa ceva va face M. Sturdza si in vremea revolutiuneT de la anul 1848, cum la timp vom vedea Epitropia trimise proiectul Itil Crasani Répey in studiul comitetulul academic, dupi ce'l completase cu chiar acestI neamicl ai scedeT romAne. E probabil cá eii Domnitorut sperail, a si n'A membri al comitetultfi academic, Maior Singurovi Flehtenmaher, vor fi pentru noul proiect. Se inselari ! Comitetul adresi EpitropieT urmitorul raport, in 28 Iunie I836: aJos iscilitilor midulArT ale Comitetului Academic, impirtisindu-se proiectul de re- formi atingAtor de invAliturile publice, inchipuit de DD. provisorul Crassani profesorul de literatura francesi Repeyi Oslénd ci tifite aceste dispositil sunt prevNute de Regle- mentul scolastic, afari de socotinta a nu se paradosi sciintele in limba nationali, dar in limbI streine, care idee s'ad si anerisit de Cinstita Epitropie, potrivit cit legiuiri/e organi- cesculuI Reglement, ce glisuesc aci cursurile tuturor inOpturitor si se fAci in limba romAnésci, nu mime pentru inlesnirea inOtireT tinerilor si cultura limbel nationale, dar pentru ci tóte trebile publice ail a se tratarisi in acésti limbi, care este si limba biserice!»i potrivit cu insusI interesuli cinstea natiei ; declardm cA afila de aceea socotinta a sus-numitelor midulAri, la bite cele-l-alte ne unim, ea cu acele carde sunt cuprinse In Reglementul scolastic, precum spre pliroforia CinstiteT Epitropil s'ail insemnat anime paragrafurile pe marginea aceluT proiect, adiogénd jo3 cA acea cu sfAntenie pizire a ReglementuluT scolastici aplicatia in toltd a luI coprindere, potrivit cu întelépta intäri- turi a Prea InaltuluI Domn, va putea infatosa rodurile dorite precumi cazurile cele ne- prevédute spre anal6ga indeplinire.a Iscilill :Seulescu Paharnic. Majar Singurov Flehtenmaher Caminar E0 1836, Iunie 28. Refer. G. Asaki

De-ocamdatli pericolul fu inliturat prin energia membritor comiteluluT academic, mal ales a referendarulul G. Asaki. Lucrul Omase in zacerei Domnitorul de-ocamda Ia se mirgini a introduce in Troia calul lui [Mis: el infiintä un postplAtit de procuror al scedelor publice. Acesta avea, in mintea luT Sturdza, sä. privigheze de apròpe la ce se facea in scede. Insulí G. Asaki referendarul avea sä fie controlat de non' procuror, Camina- rul Costin Veisa, deja introdus in sinul comitetuluT Academic.

La 6 Iulie 1836, Epitropia cu jurnalul No. 119, dispune ca profesoriI sA nu, lipséscA de la clas pricinä de b61A adeveriti prin mirturia doctorulul, séll in cas ex traordi- nar incredintat». De va lipsi, Antéiti sA1 facá observatie comiletul academici pentru fie- care datA casierul iT va trage un anologon din léfa sa. De va lipsi de 3 orT in o lunä va perde postul säti. Tot acum se ia dispositia a se pedepsii scolariT, carT lipsesc de la clas t'AM. motiv. Gel care lipsesce de 3 orT in o luna se va depArta din scèlele publico. Cu jurnalul No. 19 din 14 August 1836 se dispune, eA scolaril exterial sA urmeze regulat clasele. Parintil sA dea declaratio peutru acéstai ca de nu vor fi urmAtorT sä aibi

325 a Oda o amen& Din suma adunatd din amende se va tine in internat un scolar sérman. (Dos. No. 86 cureut, Arch. Stat.).

In 24 Septembre 1836 se dad instructiI nota observate de domnitor pentru povdtuirea procurorului scólelor publice, Cdminarul Costin Veisa ; ele se comunicd acestuia si el respunde de primire in 10 Octombre 1836.

Acum bateriile sunt pregatite si in 2 Noembre (1836) Domnitorul aruncii fulgerile, prin ofisul ce adreség EpitropieI, sub No. 77.

Cu mila lui Dumneçleit Nol Mlhail Grigorle Sturza VV.

Domn 1661 Moldove1,

Cdtre Epitropia invéldturilor publi,ce. aDomnia Mea avénd pururea plecare a indemâna inijlócele cdtre inflorirea ramulul sholastic, din carele odrdslesc imbunitätirile sotiale, &ese neapärat spre a se da luT cuvenita directie, a chama tótd luarea aminte a Epitropiei asupra unuI obiect de o asTa mare cu- viintd, pentru a siguripsi cu un chip neclintit fericirea tinerimil, care este acea a invdrá- turiT si a bunuluI moral. Pentru a se cdstiga acésa indoilä ispravd ar fi cu totul neapdrat, ca Epitropia, färd intarsliere, a se indeletnicéscd : Intru a cerceta décä invéldtorli tim bei romcinesci au cunoscinfele cerqute in obiecturile ce invétcl, a cerceta metodul ton *)si a atdrna asupric-le o grea rdspundere pentru rodal ce are a se culege, holärindu-lei obiecturiie ce eT sunt indatorilf a invèla elevilor phi la examenul de peste an ; Intru a 14muri obiecturile ce se cuvin a se paradosi in limba ronalascd **) precum acele in limba frantuzéscd. ; cdci pentru a invqa cu folos vre-o sciintä trebuesce auto- 61' si o limbd bogatd In felurI de scripturii almacirI intelepte. Un ritor, carele paradosesce ritorica, este sigur despre isprava luTi incredintat de a aduce in sérguinti pe elevil sdT, &eh el are in vedere ctirtile tribunilor AtineT, a RomiI si altor luminate neamur1, precum si de a le arèta marele folos ce el pot trage din tóte acele discursurT, culegénd frum6sele maxime réspindite intr'énselei invètind a cun6sce osebitele noróde prin felu- ritele mijlóce, ce el le intrebuintézd intru a se face destoinic1 binelul patriel. Anafisind figurile retoricei, profesorul gdsesce o m ultime de pilde de tot felul, in retoriI de tributnä si in acel de amviind.i asIa precum no1 ne avénd éncà tóte aceste bogäii in limba n6s- trd, niel, in orighina/vii, niel in bune tdimdeiri, este vederat ai trebuie cine- va in vremea de &Id sá alerge la limba franfuzéscd, ca una ce este pretutindenea réspdn-

*) Apare de aci, cprincipalul scop urmitrit era bilitturarea profesorilor, carY dispiticuserit Dom- nula, séll maY bine RusieY. **) Argumentare& din lucrarea anteri6rit a luY Crassan reapare alce. Din § V se vede, ct Cras- san nu era nicr de asti-datiL strein la afacerei'ff trifgea calma pe hin/.

326 diteli imlestratel cu cele ma matte ortginuluri 0. care este inlesnitewe pentru bogatia imitativei in iscusitele sale teilmecciri. «Aceea ce noT ylicem de ritorici va putea asemenea a fi aplicarisirá 0 la filosofie; 0 intru adevér un profesor, care nu ar avea in vedere Cercarea asupra intelegera omenesci a lui Loke, Tratatia simtirilor a luI Condilac, Duhul pravilelor a luT Monteskio pentru dreptul firesci acel al 6menilori indestule alte carp* nemuritére, nu ar fi de cat un profesor fie-cum 0 nu pote avea de cat elevl ce se vor desgusta de invetatura. Drept aceea, de cea maT neapèrata trebuinti ar fi, ca epitropia sa se indeletnicésca intru a jertfi in cate-va ylile téta a sa luare aminte asupra clasurilor frantuzescI, porunciud profesorilor cea maT cu dinadinsul staruinta la invétatura itintind catre miji6cele sporireT acestuT ram. Iar in cat pentru un profesor bun de filosofie, un asemenea este cu totul de trebuinia a se indemina cu cat se va putea mal in graba, din téra straini, avénd calitatile cerqute de a ocuparisi cu vrednicie acest scaun. Domnia mea am 0 facut trebuitérele punerT la cale pentru ca de aci inainte profesora si fie plititT regulat la fie-care triminie,i Epitropia va lua mèiurile trebuinciése asupra raporturilor, pe call directia Ii va face in Vote lunile, pentru ca profesora si im- plinésca cu scumpétate datoriile lor ; Referendarul trebue si se afle doué césurl pe yli la Academie 0 procurorul cel putin de treI orT pe séptemana. Ace§tI doul foncsionari urméza a se intelege cu provizorul, pentru ca profesora sa fie indeletnicT in clasurile lor, fail a se departa, afara de cazurile extraordinare, care trebue a fi aduse indata prin inscris la cunoscinta provizoruluI ; Provizorul, in lipsa referendaruluI, este ins.arcinat cu aceea0 indatorire ce 0 acesta implinesce, cad fari de acésta va urma neascultarei in sfér0t confuziei neorinduiala ; A§Ia precum pedagoghiIienzorul sunt orinduitl dupe reglement, pentru a se indeletnici de maruntele trebY ale slujbiT, el stint, pentru a se Ian provizoriuluI vremea trebuitére intru indeletnicirea sa la lucrurT de cuviinta maT mare, indatorip a fi cu rivna energie, cad altmintrelea vor fi depärtatT din postul lor Procurorul randuit din partea ocarmuireT pentru control 0 tenzura, trebue ca sa aibi qciinti de orI-ce se intémpli atat in academie cat 0 in scéla Santilor Trel-lerarhY inteacea a fetelor, pentru ea sa péta °data pe luna a se face raportul séti intemeiat pe larg. La sfér0tul fie-careT trimena el este dator a cerceta condica samepluT 0 in deoNte a priveghia ca sa nu urmeze inpra§tiere din baniT saelor ; Samequl este dator a pliti lefile negre0t la sfér0tul triminieI, fArà sA fie amploiata scelelor indatoratT a alerga adeseai in zadar ; Epitropia va aduce prin inscris Ja cunoscinta comitetulul sholastic kite aceste puneri la cale, pentru ca de pe acum sä se pue in deplina lucrare, asTa precumi acele ce pana acum s'aii publicarisit prin mijlocirea tiparuluT. Mihail Sturza VV. No. 77, anul 1836 L. S. Noembre 2 stile Oficiul domnesc facea din provisorul internatului 0 din procuror ageutil principall. Procurorul mal ales se substituia aprépe in totul referendaruluT G. Asaki. Lupia era ye- dita in contra actualel organisatiunT a scélelor 0 in contra acelor ce lucraserai lucrau pentru ele. Prin isgonirea limbeT romane de la maT multe materil de invétamént, se puneaii, se de- deafi la o parte profesoriT romanT nepläcup.

327

La oficiul domnesc, comunicat ComitetuluI Academic, réspunde acesta cu un lung raport, care va ocupa un ma .e loc in istoria saki si in particular a limbeI nationale. ()rice am çlice noI va fi maI slab de at insesl vorbele luI G. Asaki, G. S6ulescu, Damaschin Bojinca, Flechtenmacheri Singurof. IatA-le «In urma ofisuluI Cinst. EpitropiT, din 11 ale acestia, prin care se recomanduesce co- mitetuluT a intra in cercetarea urmAtOrelor ponturi, comitetul in cursul seantelor din 12) 14 si 24 a curg6t6rel, luAndu-le in tratatie ail Mmurit acestea : Ce se atinge de vrednicia invèlAtorilor, de ail cunoscintele cersute in obiecturile cu

carl sunt inarcinatI a le paradosi ? Comitetul incredintat :respectiviI profesor!, din carI unil ail urmat cursuri/e invèlAturiI aice, iar allí! In Academiile RosieIsi AustrieY, Antéitl, micar a la primirea lor ail fost indatoritI a infátosa atestaturile de la Bade de unde ail invètat, potrivit cu ceruta orénduialA, cu tete acestea comitetul, spre implinirea datoriel cuprind prin pontul 1-itl a ofisului, aù dorit din noil a i se impfirtAsi, din c,are Odut: vremea cAnd, locul unde si chipul cu care ail urmat invèráturile, precum se arétA1A- murit prin alAturata aice fl5le formulaa sub lit. A, din care cinstita epitropie va cun6Sce si pe aceia din invèlfitorT, caril n'ati infAtosat atestaturl de sèvirsirea invèlAturilor cu earl' sunt inarcinatT, si a judeca despre a lor vrednicie. Insusimile pentru posturile ce ocupa- rises.: se dovedesc : din atestaturile InfAtosate; 2-lea prin aplicatie, cu prilejul exa- menilor publice ce s'ati fficut cu scolariI din materiile paradosite, agonisind multimirea cinstit. Epitropil si a publicului ; and de altA parte, uniI din acesti profesorT aù dat do- yelp si prin tipArirea artilor analogice. In privirea metoduluI a fies-drul profesor, comitetul réspunde, cA, spre a se putea din noü cerceta de urmézi profesoril paradosirea dupe regulile metodice, se cere o mal inde- lungatA vreme i aflarea de fatA a comitetulut in vremea paradosirel a fies-aruia profesor, dar si fArA de aceste, urmarea ion dupe regulele metodice pAzite pAnit acum se dovedesce iarAsI din rezultatele eiamenelor, fAcute dupe vreme, la carl vèçlut bunul progres intru invèlfiturT, lucru ce n'ar fi putut urma décA n'ar fi pAzit metodul cuviincios In paradosim Ce se atinge de intrebarea, déa implinia profesoril datoriile lor cu venirea la asu- rile paradosuluI, comitetul alAturézi aice, sub lit. B, fóia tenzoruluT, de absente, din care se va lAmuri cinst. Epitropie, cari din profesorI lipsesc de la irnplinirea acestel datoril. Asupra pontuluI de sunt hotArite obiectele ce ail a se paradosi in cursul unuI an acolas- tic, reglementul orinduit de cinst. Epitropie a se urma, regularisesce cu lArnurire, de la § 10-29 inclusiv, nu numaI materfile ce trebue a se paradosi pe fies-care an si semestru, dar si in tot cursul inv6tAturilor de la clasele cele mid micI pAnA la cele mal inalte ; potrivit cu care s'ail fAcuti çlilnica impArtire a asurilor, intArite de cinst. Epitropie, dupe care se si urmézA, iar profesorul pentru neimplinirea datoriilor sale cade in rés- pundere prin § 114 a reglementuluI departindu-se din postul seil; Asupra IntrebAril de a lAmuri, ce obiecte aunt hotArite a se paradosi in bimba ro- minéscA si care In cea frantuzésa si cum se urinézAl Comitetul cu cinste r6spunde, a potrivit cu mintuitérea legiuire a organicesculul reglement, cap. IX, § 357, ce dice cA: ccursul tuturor Inv6lAturlior se face In limba romilnéscA, nu numaf pentru in- desnirea scolarilor§Icultivirea Umbel' patriel, el Incii§1pentru cuvOntul cii atOte pnicinlie publica, trebue a se tratarisi In acéstii limbA, pe care locuitorlf co intrebuintézä gi in sorban bisericescf.» Reglementul scolastic intfirit de Prea I. Dom. rhAmAndu-se pe legiuirea de maI sus all spetificat osebitele obiecte ce all a se pa-

328 radosi in acksti limbi, ca unele neap6rat de trebuing pentru cetfiteni de ori-care stare anume : Sf. relighie, gramatica romandsci, aritmetica in WA a el' intindere, geografia special& a patrieï, $i cea universal& hronologhia, filologhia românésci cu ritorica, care este cel mai de apr6pe, mal potrivit $i maI indemanatic organ, de a cultivi limba national& prin informAluirea $i impodobirea stilulul $i inavutirea el cu cuvinte ce se dobéndesce cu prilejul alcdtuirilitfilmAciriI a felurI de pilde $i modeluri culese din autori! clasicI vechi $i noi a limbelor cultivite, car! limbT pentru asemenT scopos sunt ordnduite a se invèg in deosebl, precum se $i urmézi cu autorii lor pentru a se putea addpa tinerimea qi din én- se$T originalurile lor cele clasice. Pre lAngd aceste tot in acelaq reglement se legiuesce a se paradosi in limba rominéscd t6te sciintele, atat filosoficei juridice, cat $i teologice in seminarie ; 3) Asupra intrebdriI &el literatura $i $ciintele hotdrite a se paradosi in limbs romi- nésc& pot fi urmate in graiul el ? Comitetul rèspunde, cd probele pin& acum prin fapte infdloqate, atit in scaele de aice, c,At $i in cele din Ora romAnésed qi in cele pedagogice, infiintate in staturile Austriel pentru natia romänésd, Vote aceste dovedesc putinta lucruluI $i prilejurile ce va avea limba rominésci in viitorime, paradosind sciintele, o va face mg vrednic organ al acestor sciinte in stare a réspunde cu ajungerea inaltului scopos a rèspindireI folosit6relor sciinte si cul- tivirl graiului national. lar in bimba frantuzéscd, care in reglementul scolastic este hotfirità a se invèla tot nu- maT ca o limbg, pre ling& gramatick cu tete partite el, se paradosesce ritoricai literatura, pe care aceste, comitetul le &ewe de ajuns spre invèlarea limbel frantozesci, cu degvir$ire, ca pe nisce milóce, cari nu numal cA cuprind tad fintai practisirea limbel, dar peal& in sine $i teal pod6ba cu care ad inavutit'o autoril clasid ai FrangI, in vreme cAnd prin invègrea $i a altor sciinte in acéstd limbA, nu numal ca n'ar spori doritul re- zultat, ci Inc& l'ar intfirslia prin insircinarea tinerimel cu alte obiecturl potrivite numal pentru c4tigarea ideilor, iar nu cunoscinta limbel. Drept aceea, pentru inv6tarea limbe! franceze sunt ordnduitY trei profesor!i infiintate Ose clasuri, in cât avía se paradosesce acésta la fieq-care clas pe téth sliva cite doué césurI, aded peste tot Ose césuri pe çli, cind obiectele ce se invég in bimba romAndscA fieq-care nu se paradosesce pe gptèrndn& mai mult deck unele de trei orT, $i altele fume dedou6 or!i lisind a slice, ci pentru inv6tarea une! limb! cu des6vir$ire sunt prea multe césu- rile ardtate mal sus $i stinghiritóre celor-l-alte invèglurI a sciintelor ; dar cu tke acestea décd cinstita Epitropie va socoti de cuviing a se statornici $i in viitorime atate césurY a limbeI frantuzescl, de $i cu jertfirea vremei ce s'ar cuveni a se intrebuing intru tura celor mal neap6rate Kling in bimba national& ; apoT comitetul ja indrAsnéla a face luarea aminte, cA pentru acéstA limbi nu are trebuintd maI mult de cal doui profesor! $i un repetitor, dintre cari profesor!, unul impArtind lectiile sale in 2 clase, si parado- séscA gramatica cu telte ramurile iar cel-alt impArtind materiile sale deasemenea in cloud clase, sd paradoséseä ritorica qi literatura frantuzésca. La alte universitkI $i academia (afar& de Franta) se g&sesce numaI cd.te un profesor de limba francezd $i cu telte acestea se invéti acea limb& cu desèvirqire, cind de altd parte $i iconomia case! scolastice se intereség a nu fi mal mutt! profesor! pentru un obiect deck cere trebuinta. Tot pe asemenea temeiurT, comitetul face luare aminte $i pentru limba grecéscd, cfi ar putea fi de ajuns un profesor, dud astdslI se gäsesc duo!. lar in privirea intrebAre!: cite clase din cele ot6nduite prin reglement 's aad infiintat

329 panä acurna? Comitetul cu cinste rdspunde, ci din clasele cele ordinare pánäacum s'ail inflintat al Clarete normale a cgror curs impreuni cu Lancastrul este de treI anI; Clasele gintnaziale a cgror curs impreuna cu umanicorele este de patru ani. lar pentru sciintele cele mal nalte hotirite prin reglement de a se paradosi in academie, acestea nu se paradosesc In acest an, din pricing a nu s'ad rinduit pana acuma res- pectivil profesor!. Cerand trebuinta a se infiintai acele clasurl pe viitoril anT, and nu- maI atuncl se vor putea culege in deplina mèsuri rodurile ce se astépti din infiintarea Academiel ; cl lar asupra intrebgril in privirea scoposulul infiintard scalelor nationale, a morali- cescil luminarI a némuluY si a culturei graiuluT national, de pite fi ma de folos a se paradosi sciintele in alte limbi ? Comitetul se simte dator a ardta, antéiii ea nu pate fi cu putintg a se paradosi sciintele In orI-care limbi straina, &di bite scolile liana si cele incepétére,-at at din capitali cat de pe la tinuturT, nu se vor preface din romanescI in aceeasI limbi strging, precum acésta urméza In Bucovina la MoldovenT, in Galitia la PolonY, in Bohemia la BohemI, unde bite sciintele se paradosesc In limba germana, straina acelor natil.Gael pentru de a putea fi in stare si invete sciintele, ce se paradosesc in clasele gimnaziale, toff scolariI ce vor intra vor trebui sg scie cu deplinire acea limbi strainá in care se invalli sciintele, pe care pentru acest cuvant, va trebui sa incépg a o invdta cel putin cu treI alit mai inainte, a- decá la clasul elementar, care limba, de pilda frantezi, ar trebui si fie de obstie pentru toll lineril scolarT, cad numaI din scolariT acestor clasurI incepètelre pot treptelnic intra in gimnaziurIi maI departe. Al doilea, eh' midlócele cele mal de aprcipe pe care D-ded a dat ffipturilor sale cuvintit6re spre a's1 impartasi unul altuia idei, a se povatui catre virtute si a se lumina prin invaldurY, este graiul natiI; pen tru asemenea scopos, invalètoruli mantuitorul Is. Hristos a insuflat pre Sfintif 561 ApostolI prin Dumnezees- cul Duh de a vorbi in téte limbile, ca tuturor, in graiul lor, sa propovdduiasci cuvéntul mantuitarelor invdduri ale Evangheliel ; in cat de si era a tot puternic n'a voit a face ca téte natiile pgméntuluI sa vorbésci in o limbg, adeca a Apostolilor, dará pre Apostoll in limbele natiilor. Natiai graiul ei national fiind identice, ingrijirea de cultivirea luT, este ingrijirea de cultura natid, cg, precum istoria ne adeveresce, atuncf a inflorit un neam, and a ajuns la (hire si graiul WI, si °data cu vestejirea acesteI caracteristice, cel chiar suftet al natid, vedem ci s'aii stinsi acele neamurl de pre fata paméntuluIi niel odiniCal nu s'ad putut cultivi poporul acela In eatA vreme grain/ sèd n'a fost introdus la templul muzelor, in cali vreme nu s'ad intrupat In el Dumnedeescile sedate, si nu s'aii rostit printeansul, dupi disa celor vechT : Cererile fiinte I Pe langa acestea, pentru cA scoposul sceilelor nu pite ti altul, de cat a formarisi W- hat! vrednicl in cea maI scurti vreme, cu midl6cele potrivite de a purta sarcinile trebilor StatuluI cu cea mal lesnicicisa indemanare, priitére patriotilori fiind-citLate acele trebi atat in ramul administra liv cat si judecatoresc, se pérti in limba nationalk iar nu in vre-o limbg straina, apoI de sine urnaéza ca trebuesce a aduce in desdvirsita indeplinire cunoscinta disului organ, adecä a limbeI nationale ; cad invdtand sciintele in limbi straing, ar urma, el dupa ce va intra téndrul in slujba StatuluI, atuncI sa. se yea nevoit de a incepe a invda limba gramaticala, constructiile ritoricei terminile trebuitére, pentru a da putere cu hun folos sa implinésci cersutele datoriI ale insarcinaril sale, care

330 acésta nu pupil& ingreuire i inapoere ar aduce tinerimeI menite a se harazi trebilor publice. Ce se atinge de propunerea unora din madulariT comitetuluT, caril voind a face sincatavasis, sunt de idee a se paradosi indoit sciintele, in limba francezi si in românésci, adaogand a dice: a in alt-fel nu ar intelege sciintele in limba francez& c,e1 ce le-ar invdta in acea romi- néscA; tuturor sciut este, a de la cunoscint.a limbelor nu deraz& cunoscinta sciintelor, pentru cA multT sunt carT sal bine limba franceza si pentru aceast totusl nu at' idee de sciinte, déci niel cum nu le-ail invèlat in limba francezi: filosofia, matematica si altele ; si totusT le scill décli le-ati invetat in alt& limbk.chiar si in acea romanésca; pentru cA dad cineva invét& o sciintä Cu temeiti, in orT-ce limbA, pote sA o intel4A cu degvirsire in orT-care limba, déca o scie gramaticesce; asemenT vedem pe GermanT, a Ma a invOta ei sciintele In limba franceza, sunt in stare a talmAci orT-ce alatuire malta frantuzésea numaT in puterea invOtAriT acestei limbI sade gramaticesee, si din impotrivA.i mAcar el precum este cunoscut, cA némurile aú imprumutat sciintele unele de la altele, precum Grecia de la Egipteni si Romani! de la GrecT, cu tOte acestea, asemenea sciut este, a nicI grecil n'ati paradosit in patria lor sciintele in limba EgipteanA, dar in cea Greasca, nicT Romanii in cea Greasca, dar in limba lor latinésca. Pe ling& acestea, déca pentru a lor pozitie mol- doveniT sunt datorT a Inv* maT multe limb.' strAine, apoT de a se paradosi sciintele in limbile cate se invéla in academie, este un lucru cu neputinta si in privirea misllecelor trebuitetre, cAd pentru fies-care limb& s'ar eere impAtriff profesorT de cap sunt acuma; si in privirea timpuluT, cacT care scolar savirsind cursul sciintelor inteo limba, le va incepe de al doilea, ski de al treilea, niel plecarea, nicT virsta iertandul? De aeest adev6r patrunse natiile EuropeT, eu un veac si jumnate mal inainte, pe and limba latina stapinia in Europa, atat prin tribunalurT si biseriel cAt si prin sale, de si limbile lor se pAreati förte barbarei nedestoinice a se putea paradosi in ele sciintY, a se ruga luT Dumnesleil prin bisericT si a se rosti dreptul cetatenilor prin tribunaluri, cu telte acestea intelegénd, cA toernaT pentru aceea le era graiul nedestoinic si neindeminatic, pentru cA in locul luT vorbea si se protemisia graiul eel strain, nu pregeti a'l inlAtura si a introduce pe al lor national, si micar a la inceput intampinaa greutatl, dar pe t6te, cu statorniel sirguinta invingéndu-le, ajunsera limbele lor astAsIT asa de strAlucitei inavu- lite ea si latina, iliai mult maT autate, in cAt articolul intrebuintAriT graiului national in scolile si tribunalurile une! Or!, ajunse a fi asap c,ea de capetenie conditie a traiului sOÙ politic. In sfdrsit, insas1 limba n6stra nu este pentru all& pricina astAsIT rémasit alit de ina- pot, fara numaT cA ail zacut aruncatA din intrebuintarea literatâ, atat in cele politicescI bisericescI, cat si din sale, impilat& fiind maT nainte vreme de atre limba sérbescA apoT de catre cea grecésa, si de asemenT va patimi si de acum inainte décA s'ar ingAdui und altia sa'T rapésca seiintele din rostul el, si tot sa se tie ferecatA in obezile barbaris- muluT, de care nu se va putea scApa fArá numaT faandu-se organ al sciintelor si al invè- Inure, si déa bimba n6stra s'ar fi inceput a se lucra pe atund, pe and graiul natiilor de astaslI cultivite, apol far& indoialä s'ar fi adus si ea tied in asemenea grad de culturfi, séü macar in eel mal deapape cu dénsele. Care adevèr se dovedesce, a in scurla epoca de and netemendu-se de greutatI, ravnitoril Wharf aft inceput, uniT in cele bisericeseT, altiT in cele profane, a talmaci si a tractarisi felurite maten!, limba romanéscA din çii cu sli se inavutesce ca none cuvinte iar natia eu none ideT. La aeest mare interes al natieT privind Obstésca Adunare, ail legiuit in organicescul Regulament, sit se paradoséscA sciintele

331 prin scolile publice pe card terneiù urdind cinstita Epitropie si reglementul spetialnic intarit de Prea I. Domn sil s'i urméza, ca si in scedele teriI romanescl, precum se adeveresce din programa invataiturilor publice. Iscilitele mädularl, incredintate din teorie si prin aplicatie de asemenea multamitóre printipiI si legiuirI, ca de unicele midloace mal' inlesnitare luminiriI neamulul si cultiviril graiuluI si inchizasluithre traiuluI sail politic, se unesc cu desavirsire intru acésta: ca tate sciintele sa urmeze a se paradosi in limba romanésca, avand de ajutor limbele clasice vechi si nou'i, pot-ivit cu glasuirea legiuirilor, precum in fapta se si urméza. Asupra intrebäriT privitare catre cresterea si moralitatea elevilor tinutI cu chel(uiala StatuluI? Comitetul nu pote tagadui, ca precum all ajuns si la cunoscinta cinst. Epitropii, in acésti vreme s'al' ivit abaterI si cazurI neplacute din neurmarea intocmaI a instructiilor, pentru a ciirora pazire n'al) lipsit directia a lua deapururea masurI indrepiatare si privitare catre tinerea buneI oranduell. Asupra pontului daca instructiile privitare de datoriile dregatorilor institutulul sunt de ajuns ? Comitetul raspunde, ea dupi cercetarea lor s'aii vadut a fi indestule, de dora filo-1 nu- maI a se pazi de catre top cu amaruntul; insa daca in viitorime se vor ivi cazurI noue, comitetul nu va lipsi a le supune cinstiteI Epitropii, spre a se legiui asupra acestora instructiile cuvenite. Asupra pontuluI al patrulea, de urméza trebuinta de a se maI aduce un profesor pentru limbI straine ? Comitetul raspunde, ca din cele maI sus dise, macar ca personalul aflator pentru obiectu limbeI franceze se vede a fi de ajuns, hui daca cinst. Epitropie va socoti pe ranga douI pedagogI-repetilorl, francez si german pentru deprinderea elevilor in voravi si maniere, a se mal aduce un profesor de insemnähire reputa/je, mal inzestrat cu sciinteleinaltel literaturI, a ritoricel si a stilulul diplomatic in ramurile e!, acésta ramane la chibzuirea si inalta hotarire a cinstiteI EpitropiI. (ss) Flehtenmaher comis, G. Asaki, Maior Singurotf, Pahar. Dantaschin Bojinca, G. Seulescu Paharnic. EgT, 29 Noembrie z836 *).

Lupta nu se sfirsesce aci, ea va continua si anul urmator. Trebue si recunfiscem ci in conspiratiunea acésta in contra scélelor nationale era intrat si un barbat strain, de vahíre, anume 1. F. Neugebauer. Vom da in anexa cele ce apoi scrise Neugebauer despre scolile din Moldova ").

Cu tate isbirile proieetate, séa presimtite numaI, cumitetul Academic urmari cu stiruinta misiunea sa bine-acatare. Prin jurnalul sail No. 15, din 2 Iulie 1836, dispusfi,ca internatul sä se asede in casa din noll cumparata, fostul hotel Petersburg. Cu acest mod Crasan, provisorul in-

*) Dos. No. 307 curent, archiva StatuluY. **) Voill anexa la acéstli pagina.

332

ternatului, era cire-eum inlAturat din e,alea profesorilor, cari tineaii clasele in casa cea- l-altA. Dintre tineril ajutatI de Comitet la invèlatura aftam in 1836 pe cati-va sludentl de la filosofie. Comitetul academic ajutii cu bani din léfa de peste an harazita de doctorul academieI, impartind'o la studentiI filosofieI: Ionescu, Popescu, Vitzu, Stichi, Platon, Gusti, Maca- rescu si D. Demetriu, eari se cresc cu cheltuiala Statuliff cu scop de a fi intrebuintati in slujba seólelor. Tot-odatA aréta eA Popescu si Vitzu sunt deja insarcinall cu clasele pregatibire in acadernie si ca e de dorit ca Ionescu, Gusti 0 Platon sa fie insareinatT repetitorI al elevilor mal inaintati al institutului. Epitropia nu incuviintézi ajutorul in bani si dispune a li se face la toll imbrAdminte pe comptul el.

Scèlele incepètóre din judete prosperA anevoie. Prin inflintarea academiei r6man in Iasi multi din tinerii, eari ar fi putut, dupa ab- solvirea scifileI Vasiliane, sa fie trimisl ea invèlatorI pe la judele. Ast-fel sunt fifirte putine adausele ce putem constata in personalul didactic al acestui ram. In acest an se deschide scéla ineepéttíre de baIeVi din orasul Piatra.

Saila satésui de la Flamanip continua si anul acesta, aviAnd invatètor pe G. Econoniu. Domnitorul 'I platea 1.000 de lei pe an, (lar inval'étorul cerénd maI mult, M. Sturdza recomanda petitiunea la Epitropie, 13 Martie 1836. Era primul pas cAtre abandonarea scéleI, cad Epitropia n'avea de unde sá mai platésca o seeilA noua sätésca, cand (Musa nu putea sa platésca profesorilor la sci5lele infiintate de clènsa ').

In 14 August 1836, cu jurnalul sCil No. 19, Comitetul Academic se ocupa de sceile private si cere Epitropiei catagrafiarea tuturor acestora pentru a li se aplica dispusitiunile noului reglement scolastic"). Epitropia la 28 Deeembre 1836, a seris tuturor ispravnieilor de tinuturI si lui Aga de Iasi, sa adune sciinte de seedele private, eu numCrul elevilor si numele invètätorilor. Catagrafia acésta nu s'a terminal de cat in Aprilie anul urmAtor, (led o vom da-o la ace!. an.

Am v&ilut Epitropia trecènd contract la finea anuluI 1835 eu Gustav Hofman si sotia MI peptru introducerea in sc6la de fete din Iasi a unor profesiuni femenine

*) Dosar No. 54 (fila 21) Archiva Stat. In tara Muntenésa la anul acesta af1Krn Thfiintate scolT la sate :la Vadu-Lat de Hatm. A Vilara ;la Cfimpina de Colonel I. Cfimpineanu ;la Benesd de FratiT Grigore 0 George Oteteleseanu ; la Scilenl de Vornicul M. BlIticesnu ;la Ditrliscr de dra- gomanul P. Serafim. (Ver).1 eCurierul rom.» pe acest an). **) Dosar No. 96, Arch. Stat.

333

Pe de o parte in 1836 se infiintézA la acéstà sc61A de fete clasa numindu-se la ea profesor adjunct pre diaconul Bucur, cu léfA de 1.000 de lei pe an, 0 pe de alta se introduce In programul sc6leI, de la '1 lanuarie 1836, unele modificArl la regulamentul din 1834. IatA aceste modificArI semuate de Logof. Canta 0 G. Asaki

ttEpitropia invat6tur1lor publica «DtipA ce de la unbrea institutuluT sceileT fetelor, elevele où petrecut materiile orAnduite pentru anul Antéiä si al doilea, Epitropia, in urmarea a§e4Améntu1uI scélelor, ail pregAtit tilte trebuitórelei pentru invätarea meste§ugurilor politecnice, dupA urmAtärea programA :

Materiile invétetturei Cursul ace3teï scéle s'alcAtuesce de 3 anT. In anul vor inväta elevele : Cetirea, scrierea, aritmetica de rostisfiniele rugAciuni. Impletitul de coltunT §i cu- su tul. In anul al II-lea Gramatica romAnésca prescurtatä, patru spetif a aritmeticel, partea I de catillisis, An- téile cunoscintei lucrul de mAnA femeesc, precumcusutul de clim4Y, la ghergiev, spä- latul pAnzAriilor -fine. In anul al 111-lea Sintaxul vulgar 0 cunoscinta cetireI cu litere latine. Din aritmetid, numerile corn- plexe, fractiile, tinerea catastihelor de cheltuialA casnid, catihis, deosebite invAtAturi a economiefi industrie! casnice, facerea tapiseriel (covórelor) a horbotelor 0 a altor ma- nufApturI, facerea din cell a tot felul de peirrie i fructurT, facerea florilor fine din materie ca tota deplinAtatea, vApsitul cordelelor, spèlatul de borbote si blonde, vApsitul acestora, spälatul, vApsitul, curAtituliincretitul penelor de purtat, sc6terea petelor din orI-ce materie, lucrul figurelor de so141 si tot lucrul de carton, facerea de capele, bonete, berete, tocurr, pelerine, frize, baiaderei alte poi:Mae de gälantArie. Dorind incA ca invätarea acestora sA fie temelnid, folositäre tinerimeli potrivitA sco- posuluI ocArmuireT, ce este de a inzestra pe fikele orAsenilor cu deplinA sciintä,s'ail ho- tArit urmAteirele : Nimene nu pede invèla manufApturile insemnate pentru anul al 111-lea MI% a fi petrecut mal inainte acele preggitäre invätaturT orAnduile pentru anul si al II-lea, un- mind tot-o-dati si cele ce sunt impreura orAnduite cu aceste ; Drept aceea pdrintil sea mai maril fetelor scolastice, la priimirea Ion in sc616, vor depune in cantelaria Epitropiel o declaratie, cum ch. fiicele Ion vor fi urmAtóre indatori- reI de a sèvir§i cursul intreg, despre care numal bäla séù extraordinare imprejudrl le pot scuti; iar din potrivä sA fie pärintii séù protectoriT indatoritl a pläti la casa sae!, cheltuiala potriviti cu vremea ce vor fi invèlat acele fete; Desävirsite la invèlfituri se vor socoti fetele, duptt petrecerea cursuldi intreg de 3 an!, facere.a examenulul public si primirea atestatu/ul de sea* si moral, dud aturkl, la cele mai vrednice, se va impArti si o destre din casa sdlelor. Semnati : Canta Logofét, G. Asaki.

La 18 Ianuarie, cu jurnalul No. 15, 1836, Epitropia adaogfi in programul sc(ileT de fete manufacturile in urma numire! luI Gustav Orman si wipei sale maistrii la acéstil

334

seólä, s'anume : Gustav Ofman politechnicul, va inv6ta pe eleve cite 3 ore pe di : mode- luirea in cell a tot felul de póme i fructe, facerea florilor fine din materii, väpsitul cordelelor, spèlatul de horbote si blonde, vapsitul acestora, sp6latul, vapsitul, curafitul si incretitul penelor, scóterea petelor din orT-ce materie, lucrul flgurilor din soldi si tot lucrul din carton, precum i altele ale industrieT si ale economiei casnice. Madama Ofman va inv6ta asemenea, in césuri rinduite, pre eleve tot lueru de manufap- turä: capele, bonete, berete, tocurT, pelerine, frize, baiadere, etc. Lucrurile lucrate se vor pastra pana la examen. Se p6te prirnii lucru particular. Orman si sotia sa nu pot aiurea da lectiT in oras, efiind hotarit ea numai fetele ce ur- méza cursul invètfiturilor la instiiut sa se deprindi... Ofman este insareinat a invèla in Ma diva, dupa amiaslii, si pe stipendistif de la gimnasiu in meseria cartoneriei. Eata aci originea scélelor nóstre profesionale de fete.

In directia cultureT generale anul 1836 are special& insemnatate. Bibliotecile din Bucurescl, Ia1si Craiova sunt pe cale prospera D. Asemenea colec- tiunile de instrumentele de fisica, chimie, etc.

Introducerea censure!, pentru publicatiuni de ori-ce fel, a fost de sigur 6re-care piedici pentru libera desvoltare a cugetareY. Din causa acesteT censurT, tineriT scriitori isT trimit lucrarile Ion la gazeta Transilvaniei ski se imprastie in manuscrise, carI anal& din manä in mina, mal ales &and sunt satire ski pamflete contra Domniei ori a guvernului. Lite- ratura acésta anonima este pe tóta diva mal bogata in opere. Culegerea si publicarea Ion ar fi de mare folos pentru istoria nationala si e regretabil cä ilia nu s'a ficut.

Eata acum si principalele opere produse in cursul acestui an 1836 in t6te provinciile marline: Mentor sé u abecedar, D-trie Jian, 1836 (De la colonisarea DacieT 1730), (Sibiti). Inceputurile limbei ¿atine, pentru tinerimea scólelor din principatul MoldoveT, romanesce si latinesee, tipogr. Albinei. (Iasi). Istoria biblicescd cu intrebarTi rèsplinsuri pentru folosul scólelor romanesci. S-ta Scripturd re scull intr'o 140 istoril culese din biblie si din evang-elie, urmata de un catehism mare pentru seminariu, trad. din grecesce, de Eufrosin Poteca, Arb. M-rei Motru. (Bucuresci). lstoria Principatului térei romemesci, tom. si continuare de tiparire cell!! al II-lea, F. Aaron. (Bucuresci). Poesii de G. Asaki. Invildtura hristiand, ski in scurt sfantiti istoriei catihisis a biserieeI drept credin- cióse pentru scólele nafionale. (Iasi). Elemente de matematied. Aga G. Asaki, partea I Aritmetica. (Iasi)

*) Dos. No. 188 215 din Arch. Stat.

335

Elemente de desemn i arhitecturei, Scarlat Valstein. (BucurescI). Catehismul cel mare in 8°. (Blaj). Manual creftinesc, I. G. Gorjan. (BucurescI). Cronicul valahilor de Cantimir, tom. al II-lea. (IasI). Culegere de scriere in prosii versurI, edil. lll-a. (Bucuresci). Elernente de istoria S-tei a noului i vechiului testament, Dimitrie Jianu. (Bugil)? Invèleitura cre0inésed Cristianismul la irweputul séu, I. Eliad. Greidinarul orb ski Aloes inflorip, comedie in 2 acte cu cAntece, I. VAcArescu. (Buc.). Halima, tom. III si IV, I. G. Gorjan. (Sibiti). O mie una de nopti, tom. IIV, I. Barac. (Brasov). Vechiul i noul pentru tot- d'a-una ghicitor, A. Geanoglu Lesviodax. (Sibit1). Hiromantia cu trei ftguri, idem, idem. Tilcul viselor, idem. (BucurescI). Prohodul Domnului, Episc. Kesarie. (Buzèti). Ciaslov in 8°. (Sibiii). Idem in 8°. (Brasovti). Idem Mare. (Brasovti). Vicqa Cuvidsei Mariei Egiptence, Episc. Kesarie. (Buz64). Filosoful indian, edil. II, de Jianu. (Sibifi). Octoih in 2°. M-rea NémtuluI. Apostol in 2°. (Buz6t1). Acaftesteru. (M-rea Némtu). Adelaida ség pAstorita alpicéseä, de Marmontel, trad. de G. Shilescu. Evangelie, Episcopul Kesarie. (Buz6ti). Abecedar romei n edit. III, G. Sèulescu. Calendar pe 7 planete pe 140 de ani. (Blaj ?). Calendar in 8°. (Buda). Gramatica ronui nel pe scurt pentru incep6torI, edit. noult, I. Pop. (Bucurescl). Le courrier de Bukarest, jurnal de dou6 oil pe gptèmânà, Alfred Poissonier. (Bucur.). Véduva ricléná, comedie in 3 acte de Goldoni, tradusi de C. Moroi. (BucurescI). Zgetrcitul, de Molière, trad. de I. Roseti. (Bucurescp. Pursoniac, de Molière, trad. de Gr. Sc. GrAdisteanu, fiti. (Bucurescp. Saul, tragedie de Alfieri, trad. de C. Aristia. (Bucurese). Triumful amorului i actorul feirei voie, E. Vinterhalder. (BucurescI). funefea lui Carol al X II-lea dc Duval, trad. de I. Voinescu. (BucurescI). Douè bilete séü amorezatul nerod, de Florian, traducere de I. Cretescu. (Bucurescl). sfintilor din Maiu, etc. (Bucurescl). Gemenii din Bergant, comedie edit. II, I. Florescu. (Bucuresci). Beidetranul boerit, de Molière, trad. de I. Vionescu, II. (Bucurescp. Sicilianul séu amorul zugravului, comedie de Molière, trad. de I. Burchi. (Bucur.). Nóptea i çliva Rosiei, ski mitologia slavonilor i crestinirea lor. A. G. Lesviodax. (Bu- curesci). Alceituirea auritei pentru evrei, de Samoil Ravi. (Buzhii). Obiceiul medlar rofii la Pari de A. G. Lesviodax. Bcrtoldoi Bertoldino, edit. pouè (?).

336

Almanahul Statului anul I-iii, de Zaharia Carcalechi. (Buda). Predica la inmorméntarea lui Stoica de BacT Constantin Alantan. (Blaj). Regulu, tragedie, edit. noui, traducere de L Vficirescu. (Bucurese). Vocabular rom.-german si germano-rom. Andreas Clemens. (Sibii1).

Foile periodice continuA a rOspandi luminO, cu t6te greutfitile censure. eCurierul ro- mOnesc» a luIEliad, in BucurescI, impreunA cu «Muzeul national» in Bucurese (Poenaru Aron, Marcovid) si a Gazeta teatrului national» ; iar in IasT «Alb. rom.» a 10 G. Asaki publid articole cu referintii la literatura si arta romang, pe cand in Transilvania G. Ba- ritiu tine sus faca culturalk in eGazeta de Transilvania» si ecF6ia pentru minte», de at0- bate luminile e pan& dinc6ce de muntl. Societatea istorio-naturall a proiectat si publice un jurnal sciintific cu numele «Osi- ris» in 1836 si s'a rugat prin petitiune DomnitoruluI (20 Noembre 1836) si indemne pe Dregatoril administrativi, sO se aboneze, platind 72 de le pe an pentru acest jurnal. Domnitorul a recomandat cererea cfitre Sfatul ad-tiv. Acesta a arOtat DomnitoruluT, cu anaforaua No. 480, c.i. impiegalif sunt insarcinati deja cu plata aAlbineID si a aMonito- ruluI doman» iar I. Sa a Insemnat resolutia, ca si se deschidi o prenumeratie in favorul arOtateT foi fOrA a se pune cu datorire asupra cui-va. Acésta vestesce N. Sutul din partea Sfatului ad-tiv, cu adresa No.806 din 5 lunie 1837, citre societatea de istoria naturalg. Atentiunea publici, atrasi incA din anil trecuti asupra scrierilor luI Dimitrie Cantemir, a fost viii, solicitati prin publicarea in anul acesta a tomului II din Ghronicul Moldo-Va- lachilor.

In misllocul lupte deschise contra limbe romane din sc6le, in 29 Noembrie 1836, Gh. SOulescu a cerut Epitropiel sO se facd o noui editiune din estractul gramaticei sale. De asti datfi Mitropolitul Veniamin di cartea acésta in cercetarea referendaruluI si a ju- risconsultilor Flechtenmacher si Bojinca *). aD. C. Aristia traducètorul lui Omer si Alfieri, dintre alte bucAll dramatice ale poetu- luT Italian ce are gata, a pus sub tipar vestita tragedie Saul. Prin gazeta teatruluT se va vedea o sc,eni, unde se 'Nita judeca despre marele talent al traducètoruluT, ce se pite numi cu drept cuvAnt Alfieri romanesc. Literatura n6stri e mult dateire acestul ostenitor bAr- bat, s't limba strAnepotilor romanilor din colonia luI Traian se Ole pune, prin geniul si osteniala acestul literator, de alaturea cu sora eT italianO. Mlädierea si energia limbeT, just* fraselor si a slicerilor, armonia si cadenta versurilor, aerul aceleT poesiI sante si suavitatea psalmilor, t6te le-a gciut artistul sä le pazéscit sub pana sa si si dea aripi de a se invòta limba intocmal cu geniul WI, in cat cetitorul, insuflat de tot farmecul poesiel, se simte strAmutat d'impreunä cu David in acele locuri sfinte si clasice ale bisericii. Spre inlesnirea cheltuelilor tiparuluI, pe lang ostenefile ce 'sT-a pus traducètorul, are trebuintä de o subscriptie. Tiparul este curat si hartia velind, formatul in octavo. Pretul va fi 3 sfanti. DoritoriT se vor indrepla la redactia ((Curie- ruluin "). Se mal citesce in aCurierul rom.» No. 52 din 14 August 1836. D. Medelnicer G. Ioanid, profesorul limbe elinescI in colegiul national din capitalk a

*) Dos. No. 21, Archiva StatuluT, pag. 103. **) Curierul rom. No. 70, din 20 Octombre 7836.

381 dat la lumini in anul trecut o carticid de 40 fete, talmacita din limba frantuzésca fa cea romfinésca, cu un s'II simplu §i curat, asupra midl6celor celor mal bune despre eres- cerea copiilor de la nascere pana la vérsla infiel, fiind-cä D-sa printeacéstä lucrare nu a avut alt sfér§it deck a Imparthi ideile cele mal temeinice asupra cresceril.»

Insemnatatea spornicä a biografiei romänesci e manifestä qi prin faptul InmultireT li- brarilor.

La 23 Noembre 1836, F. Belle cere 1111' Voda Sturdza privilegiul exclusiv de librar al CurtiT, al AcademieT §i al sc6lelor publice. Domnitorul nu aprobä acésta cu titlul de mo- nopol, dar incuviintézi, ca librarla lui Belle si fie librarle scolastica*).

In Bucuresd, cu deosebire, libriria romäni prospera. Fratil Mihail §i Simeon Hristidi ") fac cunoscut catre top iubitorii de invatätura, el din cartile ce se del In tipar de catre dän§il, celea ce sunt gata sunt cele urmätóre : Abecedar mare, coprindätor de gramatica grecései noui 9i dialoguri. Abecedar mic. Istoria luI Enric. Caligrafia grecésca qi frant.uzéscA. Table de alilodidacticä, coprindätérei de cele 4 lucrirl ale aritmeticeT, si Octoih coprindätor de tke trebuinciésele slujbe ale vecerniel O utreniei lar cele ce sunt sub tipar, sunt cele urmfitäre : Epistolariul lul' Zilblas al cäruI cel d'intéiti tom a e§it; istoria grecilor noI, O noua en- ciclopedie In 8 tomurl (care va fi cu sholiI §i dictionar fie-cave tom la sfdr§it). Iar dupä tipärirea ocestora se vor pune In upar Aritmetica, Dopia-Scripturä, Antologia postultif mare, noul sinopsis bisericesc. Cali dar vor voi si dobèndésca ség pe cele gata, séd si se subscrie prenumerantI la cele ce se tipiresc qi se vor tipari, se vor indrepta catre InsuO, la Stavropoleos,» etc.

Un alt librar din BucurescY, Romanov, inca anuntA in aCurierul românescp No. 33, nu- mer6se carp romäne aflitóre de vindare la el. lata cArtile de la acest librar : Fanatismul de la Volter de I. Eliad. Amfitrion de la Molier, idem. Regulu de D. I. Vicirescu. Ermiona, idem. Eraclie de la Corneil de D. I. Ruset. Pretiósele de la Molier de D. I. Ghica. Stefu nerod de la Cotebu de D. Nitescu, Bidäranu boerit de la Molier de D. Capa. Voinescu. Vicleniile lul Scapin de la Molier de D. C. Rasti. Sgarcitul de la Molier de D. I. Ruset. Gemenii din Bergam de la Florian de D. Praporc. I. Florescu. Triumful amorulusi compus de D. Vinterhalder.

*) Dosarul No. ar din 30 Iunie 1837, Archiva Statuluf. **) Curierul romiln No. 83 din u Decembrie 1836. 22

- 838

Actorul fad voie, idem. Sicilianul séü amorul zugravuluI de D. S. Burchi. Gradinarul orb seil Aloiu inflorit de la Cotebu de D. I. Väcarescu. Lord Biron partea I. Idem, partea II. Eliezeri Neftali. Barbatul buni femeea cum sunt prea putine. Meditatil poetice. Din poesiile D. Vaarescu. Culegere de prosa si de poesie D. Eliad. Aritmetica luI Francoeur. Proiecte de pravi16. ale ObstesteY adunfirI din 1831. Idem, idem, 1832. Idem, idem, 1834. Tarife de vama. Pentru claca séü datoriile reciproce intre proprietarIi clacasI.

Muzeul national No. 34 din 1836, publicA statutele um*" «societaliterare»infiin- late de Eforia scélelor in BucurescI si la care densa numi un prealabil comitet, compus din Comis. P. Poenaru, Serd. E. MarcovicI, Medel. George Ioanid, I. Pop, F. Aaron. Eforia prin jurnalul sett de organisare a acestei societal); dice

((Cu intinderea scriereii publicaril a feluri de carp romenescI, vedendu-se trebuinta de a se a§eda 6re-carI regulI prin carI sa se OM pazi o uniformitate In constructia dicerilor, ce se introduc in limba romenésca, Eforia scedelor a chibzuit a intocmi un comitet literal care sa se ocupeze a cerceta cu deameruntul duhul limbeIi lipsele ce are si a indeplini aceste lipse prin introducer! sett constructii de dicerI si de frase rezemate pe reguli gramaticescIipotrivite cat se va putea maI mult cu insusirea limbeI romaneseI. Acest comitet se va indeletnici si la alcatuirea unuI dictioner rominesci frantozesc. Spre acest sfer§it Eforia numesce madularI intocmitorI acestui comitet pe DD. Comi- sul P. Poenaru, Serdarul I. Marcovid, MedelniceriI G. Ioanid,I. Pop si F. Aaron. Nu- vor intocmi statutele dupe care ail sa urmeze lucrarile comitetuluI si le vor supune In aprobatia EforieLD : A. Filipescu, I. Bàlàceanu, N. Picolo, P. Foenaru. Protocol, N. Mani..

Regal dupe care all a se urma luerttrile soeletittli literale Prin jurnalul Cinst. EforiI a scélelor, incheiat in 9 Octombre 1836, No. 115, supt- semnatiI, numitI fiind a intocmi un comitet de societate literala, care a ailaa drept scop a afla si a inlesni mi1óce, prin care s'ar putea introduce cu incetul uniformitatea limbeI intre romanIi prin care ar putea sa se inainteze cultura limbel românescl ; aù alatuit urmat6rele temeiurI dupe care va avea a se regula acestá societate in lucrArile sale. Aceste temeiurl sunt 1) A alitura tóte dialectele rumanescI precumi provintialismele in bite partite unde sunt rumanI, a alege din Vote cele ce se va parea mal potrivit cit insusirea limbeI, avend

33g de temeia in pricina acésta maI Cu sera cartile bisericesei 0 a asesla ni0e regule statdr- nice asupra constructie in limba rominésca A hotari formele la slicerile cele sträine ce sunt primite, ség se vor primi de acum inainte in limba ruminésca dintr'alte limbI; precum la : ném, ortografie, terminatie, adica: daca trebue si se slici clas séti clasti, loghicd séil logied, a favorisi ski favoriza, favo- resc set favorisesc si dad unele sliced trebuesce a se scrie cum se serif] in limba din care se imprumuti, ski dupi cum se pronunta ; acésta bagare de sémi privesce mal cu séma la numele propriL Déca. la pronumele compuse trebue si nu se pue sufix deosebit la fie-care persona, precum : eft insumi, tu insuti, el insue. séti si se pue numaI un sufix insu0 pentru t6te persónele. Déci la declinarea substantivelor femeesd cu adjective in cazul genetiv 0 dativ trebue si se schimbe adjectivele viind dupi substantive 0 din potrivi, adica cum ar fi mal bine si se oia : casei frunase sag frum6set 9. c. 1. Déci la verburile de conjugarea I-id perseina a II1-a de la imultitul presentuluI hotari- tor trebue sa. se fad ca persona I-ill a singuritulul séil cea a III-a de la acelaq numèr, adica : copii invétii séa copii invétd 9. c. 1. Déci participiile presente precum: murind, strdlucind, se pot face schimbitére sli- cénd : murindul om, murinda femee, streducinda /uncl §. c. L Déca slicerile trebue sa se scrie intocmal dupa cum se pronuntéza, intrebuintand a- postr6fe la elipsele de vocale, cum: déci scriind case trebue si se pue apostrof cas'a asemenea 0 ludndul daca trebue si se serie Zutindul q. c. 1. Déci la çlicerile schimbatdre care se sférsesc in consonante trebue sfi se pue un ti scurt la sfér¡it : om sail omft, invét ski invétil. Déci unele sliced compuse trebuesc sa se lege cu trasura unireI (-) precum : cele-l-alte 9i alte multe. Déca la unele sliced compuse din prepositiI pote a se indoi consunanta de la inceputul slicereI radicale, precum: suffer sétri sufer, suppuid séri supuid. Déci in sintax trebue si se urmeze constructia frantuzésca In Ore-carI intémplad, precum in frasurile acestea : i/ n'est que deux heures, nu sunt de cat dota ceasuri, in loc de sunt numal dota résuri. ; c'est ce que je ferai, acésta e acea care eft void face, in loe de acdsta oi, sd fac. A forma sliced nou6 din radacina rumanésci prin prepunere de prepozitil séll adao- gare de Ore-care silabe la sfér0t, adeci :déci se pOte de la simt, sinttitiv, simticiune, simtimént, simtirnéntal, simtimentalitate de la duc, reduc, reducere, reductie, produc, productie, product si productiv qi c. 1. A hotiri slicerile 0 frasele ale dror teleles se pote lua in dou6 chipurl, adeca, ce deosebirI este intre slicerea vietuire qi &will,. intre om insemnat 9i om insemnettor ? A regula pe cat se va putea Ore-care anomalil din limba rumanésca, care se bagi de séma, eat in etimologie, la unile din partile cuvdntuluI, cat 0 in sintax la legarea unor sliced intre dénsele, precum si in ortografie ; adeca, déci trebue substantivele neutre 0 unele adjective polisilabe si se scurteze facénd din : doftoricesc, doftoresc 9i din analiti- cesc, artalitic, 9. c. 1. Societatea literall se alcatuesce din madularI, carI seslénd in capitali pot a se afla fat& tot-d'a-una la seantele societätii in cad' se fac chibzuid, dezbaterl 0 hotarid in pricina limbeI ; 0 din madularI corespondenp, call neputénd a fi fati la seantele societätiI, ajutä

840 lucrarile el, prin trimitere de bagan l de gima asupra limba, dupa temeiurile de mal sus. Madulara carT acum sunt numitI de C. Eforie, pentru intocmirea comitetuluI spre a se rosti lucririle societatil sunt imputernicitI a alege prin majoritatea voturilor pe cap vor socoti de m'ata madulara ordinarI séti corespondentl. Eforia scaelor se socotesce de prezident al societateI literale al caruia loc-tiitor este director ul sccilelor. Societatea are inca un vite-prezident §i un secretar. Amèndua ac.e§tia se vor alege prin majoritatea voturilor pe cate un an. Prezidentul, séii in lipsa acestuia vite-prezidentul, va fi dator a carmui lucrärile socie- t(4el in seantele sale 5i a sloboçli la midulara alelí de societate diplome de numire, fila- rae cu ikalitura sa, a vite-prezidentuluI li a secretarulta. Datoria secretarului este a alcfitui jurnalele asupra hotaririlor ce va face societatea. Societatea se va aduna odata pe sCpt6manä inteosl.i la ére-carY césurY hotarite, cand, fie§-care 'T'adular ordinar, este dator a se afia fati ; iar intèmplandu-se a nu putea veni, va face cunoscut maI d'inainte prin inscriere. . Fie§-c,are m'Adular va fi dator in curgerea sptäinaneY a face bagare de séma asupra limbil, dupa temeiurile de mal* sus li ale depune in seantele urmateire pe masa societätil. Madulatil corespondentI vor fi datori asemenea, cel putin pe luna odata, a trimite ba- gArY de séma ce vor face asupra limba, regulanduse in pricina aceea tot dupa temeiurile de mal BULA *). * Nu exista in Bucuresa numa literatura ofici6s4 a Muziului: Cu o vig6re extra-ordinara se manifesta curentul Merar §i, filologic in aCorespondentaD futre dila romanY, Cos- tache Negruzzi din Moldova §i I. Eliad din Muntenia, publicata in aCurierulD din Bucu- rescr. Dam in anexa o parte din acésta frum6sa lucrare, care a pus bazele cele mal intelepte pentru cultura limbeI nationale. Costache Negruzzi, mai ales, este antecesorul scóla filologice, care in çlilele n6stre, cu atat succes, in sinul chiar al Academia romane, a isbutit sa inliture procidimentele fatale ale scélel latinisatóre la extrem. C. Negruzzi nu este cu telte acestea pirintele intelectual, nicI al acelor ultrati archaisatorI aY limbeI romane, carI sub pretext de a o Ostra romanésca, cauta a conserva ca moneda curenti a el, gologani stersl, ara curs si in tot casul strainl, voim si I;licem vorbe slavone, ungu- reseI, turceseI, mil de si intrebuintate cand-va, id colea, de vre-un traducktor de dril bisericescI, totusl n'ail avut curs niel °datá intre poporul roman.

* In BucurescI unde se infiintéza acea prima societate literara, avem de inregistrat, tot pe 1836, si organisarea una corporatiunI speeiale de spiterY. Sta tutele acesta corporatiunl cuprinse in 9 articole ad fost cercetate de comitetul carantind, compus din : Marele Vor- nic M. Ghica, ObOescul inspector Mavru 5i Doctorul Const. Estiotu **).

* In directiunea archeologica inca incep a se face lucrar in 1836. aCurierul rom.D No. 48 din 31 Iulie 1836, serie: aMarele Vornic din liuntru trec6nd prin judetul RomanatI qi visitand capitala acestta

*) Vesli Foaia ¿iterara din Brasov No. 4 de la 22 Ianuarie 1838. Asemenea .Thaia pentru minte pe 1838, pag. 2 7-.30. **) Bulet. ofic. al MuntenieT pe 1836, No. 15 si 16.

341

judet, Caracalul, a fost rugat de cArmuitorul judetultd D. CotofanA ei Prezidentul Petra- che Obedeanu, de a visita ruinele vechii colonii Romane, ca la o jumétate de cés departe de ora. La vederea mAgurilor ficute, ce se intind in laturea oseleI romane, ei a clror adev6- rati Intrebuintare, prin niel o traditie nu s'a descoperit pAnA acum locuitorilor, D. Mamie Vornic socotindu-le de morminte vechr, a gAndit si pue cAnd-va sA sape cAle-va in folosul Muz6u141 national. Pentru acésta si §i gAsi cu cale sA se facA 'Mat& cercare. Dupi cAte-va césue, 25 de luerAtorI adunatI pe dati, desehiserA douè movile din cele mal ridicate. Is- bAnda cea mal desévirqitä ei cea maI neaeteptati IncoronA acéstA intreprindere Indrisnétä. Deseriptia frumosuluI sarcoraghl de piatrA, aflat in cea maI mare movili, ei a gropiteI de cArimiyll gäsità in a doua movili se va da prin Muz6u1 national, la No. viitor."

aCurierul rom.» No. 50 din 7 A.ugust 1836, di descrierea promisi ').

*) Nous croyons faire plaisir h nos lecteursfrangais, en leur donnant ici le texte de la relation sur la découverte d'un sarcophage antique, qui a été faite dans les environs de Caracala, par les soins de Monsieur le Grand-Vomique de l'Interieur, et dont nous avons donne la description en Valaque, dans le No.24du Musée national. Tombeaux anelens Décourerts en petite Valachie «Le No. 48 du Courier Valaque contient la relation du dernier voyage de Monsieur le Grand- Vornique de l'Intérieur et des découvertes archéologiques intéressantes faites h son passage par Ca- racala. Nous avons promis une description detaillée du procédéet du résultat de cesfouilles et nous nous hatons d'en donner la publication avec d'autant plus d'empressement que dejà la curiosité publique la réclame avec instance. Les ouvrieis, appeles k rexcavation des tumulus en question, situ& le long des acc6tements de la chaussée romaine servant d'avenue aux anciennes ruines- d'Antina (voir l'article y relatif du Mu- sée national No. 7), divisé en deux bandes, ont été places sur deux de ces monticules, choisis de dimension distincte, le premier ayant neuf pieds,l'autresix pieds environs de hauteur au centre. Nous parlerons d'abord du plus grand des deux, qui en est aussi le plus intéressant. En ouvrant une lar ,e tranchée le long de son plus grand diamètre,lesouvriers,après avoir rencontré une batisse quadrangulaire en forme de cavem défoncé et comblé de terre, faite en lar- ges dalles de terre cuite poséesitsec, sans mortier ou ciment et ayant extraitainsi une centaine de ces briques antiques, donuèrent contre un des oreillons d'une large pierre, qui degagée en un instant de la masse terreuse qui l'enfouissait, offrit le beau sarcophage d'un seul bloc calcaire, qui est ici figure No.1.La longueur en est de huit pieds de Vienne ; la largeur de trois pieds quatre ponces, et la hauteur de quatre pie& huit pouces. Quatre crampons de fer, battus et fiches dans la pierre, i bain de plomb, retenaient le couvercle sur le corps du sarcophage.Ils ont etéausit6t detaches et le ciment onctueux qui mastiquait les fissures entre ce couvercle massif et les arretessupérieures du tronc de latombe, fut également défoncé. On culbuta cette lourde couverture sur elle-memeet on decouvrit un squelette humain parfaitement conserve. La figure No.2de la planche, représente icil'aspectqu'offritalors la tombe et les ossemens ainsi degagés. En voici rexamen scrupuleux : Le corps gisait au fond de la tombe sur des planches ; sa couche &aft composée de laurier dont les branches entières parfaitement conservées se dessinaient gracieusement au chevet du (Want. Les parties charnues avaient disparu, mais on voyait que tout Ie corps et la tete pardculièrement, avaient été embaumés avec un soin extrème. Des herbes sèches de diverses espèces étaient reparties h profusion dans les endroits convenables ; la racine d'iris (violette) y dominait de preference. Au lieu de vétemens on remarquait sur differentes parties du corps des traces d'un tissn léger qui fuyait

342

Ne rèmâne a inregistra aci scirile despre mersul teatruluT din ambele tèrT. La inceputul anuluT 1836, directiunea teatruluT din Bucurescl este incredintatà D-luT C. Cornescu. Existi trupi strain& sub directiunea luT Zimerman, care a succedat direc- panel foste a luT Miller. Cornescu laudi printeo scris6re a sa pe Zimerman 0 1 apèrä de intriglle ce'l face de la Viena fostul director Miller "). sons les doigts aussitat qu'on voulait le saisir et qui semblait avoir recouvert le cadavre de pied en cap. La tete enveloppée dans une espèce de sachetfriable, étaitceinte de plusieurs petits cerceaux fort minces et en bois léger, qui traversaient d'outre en outre de petits glo bules composes de feuilles (de balsamine ou de lotus peut etre) entassées les unes sur les autres et roulées sous cette forme. Au travers de ces cerceaux artistement et simétriquement disposes, il y avait un bandeau en cuir, sur lesquels étaient attachées des feuilles d'or k l'imitation de ceux du laurieret découpées avec soin. Des feuilles du meme metal imitant le chéne etaientréparties h côté et paraissaientavoir appartenu a un second bandeau pose non sur la tete, mais it cdté du trépassé. - Tout le squelette était parfaitement conservé; on a été jusqu'à extraire intactes des touffes de cheveux qui étaient très fonces (ehettains) et boucles. La denture était blanche et pure. Dans les coins inférieurs du tombeau on voyait les restes de brodequins en cuir de forme indécise, remplis de petits clous on boutons en fer dont les tetes chatoyantes étaient artistement travaillées en verrerie. Une médaille très oxidée et tout-h-fait fruste reposait au dessus de la gorge. Aucune inscription n'a été trouvée sur les lieux. Tout porte it croire que le sarcophage en question servait d'asyle mortuaire it quelque personnage de distinction agé de zo it 30 ans. Ilparait que ces depouilles admises aux honneurs de l'embaumement et placées provisoirement dans un cercueil en bois, avaient d'abord repose long-temps dans le caveau en brique découvert a côté et dont il a été question plus haut, et que, déposées, bien plus tard, dans le sarcophage en pierre, elles y furent renfermées avec le fond seul du cercneil provisoire, sans lequel, le cadavre risquait d'etre disloqué,et dont. le reste de parois parait avoir Re tellement decompose, qu'il n'a été plus possible de s'en servir. Les clous ramasses ainsi dans les coins du sarcophage, sembl en t avoir fait partie des ornements appartenant au cercueil détruit. La figure représente la coupe transversale du tombeau découvert dans le secondtertre de plus petite dimension. 11 est construit en dalles ou fortesbriques,entassées it sec les unes sur les autres, avec ordre et symetrie et faisant voute par leur simple juxta.position. Ce tdmbeau parait avoir récélé un corps de femme, dont la decomposition, au reste était complète. Les ossements mémes étaient en poudre. Deux pendant d'oreilles, en or, un astre symbolique en feuilles du meme metal, des fragmens de sandale en liège ; une médaille fruste, obole d'usage, destinée au nautonier des enfers pour le passage des fleuves Cocyte et Acheron ; deux vases en terre cuite parfaitement con- serves et deposes aux pieds de la défuncte et qui paraisaientavoir servi a renfermer l'huileet l'eau lustralle appartenant aux ablutions et libations d'usage sur 'la tombe des trépassés ;tels ont eV les accessoires découverts dans ces debris mortuaires. L'absence d'indices incontestables et de données positives sur le compte de ces tombeaux et de leurs ossements, nous engagent I. nous abstenir de toutes conjectures, jusqu'àce que de nouvell es découvertes, que nous attendons avec impatience de Mr. P. Obediano chargé de poursuivre sur les lieux un autre essai de fouilles, ne viennent h l'appui des suppositions que nous aurions à. avancer A cet égard. TV. d. Bl. (Blaremberg ?) *) Iatli scrisbrea D-1111 Comescu : 1836, Far. 21, cOurierul rom » No. 6. Primind urmitt6rea scris6re, ne grIbim a o publica prin glasul acester gazete. Domnale redactor! «D. Zimerman, directorul truper stritine, a primit de la Viena o scris6re tainicti prin care se ins- tiintezli cit D. Miler directorul foster trupe strline se silesce prin tóte :melee, in a lur putintli misl-

343

Representaliunile trupei straine se combinan uneorl cu ale trupeT romane. 41'a vedem in 9 Aprilie 1836 dandu-se un spectacol cumpus din : Barbierul de Sevila, urmat de al doilea act al vodeviluluT romanesc aCina in tre prietenb, jucati de trupa nationali Despre mersul fondulul zidirel teatruluT idespre representatiunile romane culegem informatiunT din numerile gazeteT teatruluT de la al VII-lea pana la al XIII-lea si ultimul, aparuta pana la 1836. 'ara coprinsul analitic al acestor foT : No. 3, Aprilie 1836, coprinde un studin tradus despre Paganini. Intre notite aflam : S'aii cump6rat pentru zidirea teatruluT locul Dragomanului Serafim, ce se numesce banul Cet mpinencel, drept 5.500 galbeni. Acum societatea intreprinOt6re zidirei teatrului, pregate.lce planul teatruluT, care va incepe a fi zidit cel maT tarçlin la Iulie 1836; Hatmanul C. Cornescu, a donat pe un an baniT scutelnicilor §i 100.000 oca var adus la locul zidireT. D. C. Lipanescu donéza 25.000 cáramida §i 10.000 oca var, aduse la locul zidirei ; e) De la finea carnavalului, din ... pana la Aprilie 1836,s'aii representat de scolarii societateT filarmonice (cate o-data pe snptèmana): Cina intre prietini, Vicleniilelui Scapin, Triumful amorului, Beidäranul boerit, Crispin servitar, Rivalul stelpanului slä , Greidinarul orb, séti aloiurinflorit Anfitria. In 1836 (prima-véra) a sosit din Ia§T la Bucuresci trupa francesa sub directiunea B. Furo. lace, a defitima pe D. Zimermann, societatea acestel intreprinderT,i stapanirea, cu cuget de a sprijini pe actora ce ar dori si intre la teatrul din BucurescY. Subt-iscalitul, ca un director al teatruluT,i fiind farte interesa t la acata pricina, nu pate privi cu nebagare tu sémi o asemenea despretuitare defaimare din partes unta om catre care tata gre- vala stapanira a fost, ci l'a ajutat tot-d'a una. De aceea de a sa datorie socotesce asupra acesteru- vinase ar&arT prin urmatarele bagltrT de séma a) D. Zimermann In loc de a nu cauta de datoriile sale, le Indeplinesce din potriva cu o rivni farte mare, care acésta a tras asuprti'l buna-vointai stima publiculd, a tnaltd noblete vi a stii- panird. Indestula dovada este subscriptia ce s'a facut In dar pentru desMrsirea tropel prin adau- garea vi de altT actod vrednid. D. Miller, la sosirea sa ala cu trupa se afta atat de strtmtorat, tu cat a fost silit si faca In credit garderoba pentru cea d'antOiti representatie ce a dat pe teatrul Bucurescilor. Cu tate acestea prin jertfele ce aU facut atat malta stliptnire, cat vi alte persone bine-voitóre, dintre care subt-iscalitul, ce tata smerenia ce trebue si pazeasca cine-va, cand vorbesce de sine, a fost f6rte tnrav- nat. D. Miller s'a vNut tu stare de a Int6mpina t6te cheltnelile teatruld vi ale trupeT,i a'vT face vi o stare simtitare. El ar fi putut si se tie md multa vreme, daca réua sa purtare catre actorT o iconomie cumplita nu ar fi adus pe totT la sup6rare. Cu dreptate se pate dar mira cine-va vN6nd pe D. Miller, care ar fitrebuit si se stapanésca de singurul sentiment al recunoscinteT catre stapanirea romanésca cum vicatre nobleta pi public, a unelti acum defaimarl tu tot chipul vrednice de despretuire ; Sabt-iscalitul se socotevce ea acest prilegifl dator a declara, ca,catT din DD. actorT ar doni si intre la teatrul din Bucuresd, de vor fitrisa. In stare si tadeplinéset rola lor cu cinste, se pot tndrepta catre sub-iscalitul pe care tot-d'a-una tl vor afta gata a primi cererea Dumnealor vi a le da tate cuviinciasele InlesnirT. Te rog, Domnule, si bine-voitY a pune acata scrisóre In viitorul numer al(Curieruld roma- nescs vi a primi tncredintarea deosebiteT mele cinstirT. BucurescT, 20 Februarie. /scalit, Cornescu. '19 Curierul roman No. 20 din 13 Aprilie 1836.

344

Piesele tipärite in un an de la inceperea regulatA a representatiunitor romine, pan& la Aprilie anul 1836, total 13, O. anume Fanatisnzul de la Voltaire, tradusä de I. Eliad. Anfltrita de la Moliere, tradusa de I. Eliad. Replu, tradus de I. Väcgrescu. Ermiona, tradus5 de I. Vadrescu. Eraclie, de la Corneille, tradusä de Roset. Preci6sele, de la Mollière, tradusi de I. Ghica. ?teful nerod, de la Cotzebue, tradusä de Nitescu. delranul boierit, de la Molliere, tradusä de Cäpitan Voinescu. Vicleniile lui Scapin, de la Mollière, tradusä de C. Rasti. Sgâreitul, de la Mollière, tradus de I. Roset. Gemenii din Bergam, de la Florian, tradus4 de L Florescu. Triumful amorului, compus de D. Vinterhalter. Actorul feirei voie, compus de D. Vinterhalter.

No. 3 al foei arétA, a sunt sub tipar inc'á 4 piesei anume : Sicilianul séü amorul zugravutui, tradus de Stef. Burki. Greidinarul orb, de la Cotzebue, tradus de I. Voinescu. Véduva viclénti, de la Gondoni, de C. Moroiu. Virginia, de la Alfieri, de C. Aristia. In fine mai ere' gata a fi puse sub presä piesele urmdt6re, idnumer de 23, §i anume. Matilda, compusA de Cesar Boliac. Saul, de la Alfieri, tradusi de C. Aristia. Marino Faliero, de la Byron, tradus6. de I. Eliad. Zaira, de la Voltaire, tradusA de I. Eliad. Intriga §i amorui, de la Schiller, tradusä de Colonel Campineanu. ants intre prieteni, de D. L Roset. Nebunul de la Perun, de D. I. Roset. Incurceitura, de la Cotzebue, tradusi de G. Munteanu. Doctorul fárá voie, de la Molliére, tradusA de Majorul Voinescu. George Danclin, de la MolDre, tradusg. de Majorul Voinescu. Silita cezseitorie, de la Mollière, tradusä de C. Aristia. Amoru/ doctor, de la Mollière, tradusa de M. Florescul.

Felia cu No. 12 din 1836, (Ma lunA). Pag. 91, coprinde o scris6re a lui C. Negruzzi, cAtre Eliade, prin care laudà mult traducerea lui Saul de C. Aristia.

In acestq nurnèr, C. Anstia adresézi versuri lui C. Negruzzi, cAci a publicat: «Apro- dul Purice».

Tot in No. '12, Barbu Catargiu, publicä un articol despre Teatrul national. acTreT ani sunt de cAnd vointa unit./ om, vointä de acelea ce nu o opresce nici o stavilà, nu se cla-

345 tina de niel o isbire, face pentru antéla datä romanul sa Incalte conturul, BA ia masca co- mica si g fag sa räsune pe scena asta limba, ce maI nainte de 15 anI, socotea cine-va ci nu este In stare de cat sä expaime cunoscintele muncitoruluI séii cel mult care era si me réti ratficitele ideI ale logofetilor vremeh. B. Catargiu, narég cum actora romanT, s'afi Incercat in t6te ramurile. Critica el publicul, cacl cu prea marele säti intusiasm a facut räil actorilor, dandu-le o mandrie ratAcitä, ca dór el sunt perfecti . .. Aréta apo'f, ca tragedia si drama franceza n'ati prins la teatrul roman. Niel cu satire 0 canteculn'ail isbutit teatrul roman, aca romanul nu are trebuinta de cantare, a nu are pofta de joc.. .» si pentru a asatira mal mult musg de cat face bine, si romanul a fost destul muscat ; acum cere fotos 0 va sä. se vindece... » B. Catargiu, gasesce ca cu represintatia pieseY Misantropia fi podlinta s'a facut alti nota Incercare In teatrul roman, si ca calea din noil deschig e minunati. Actora romanT reusird deplin in astä pieg, dui:4 Catargiu.'De ce actora romanI fug lute° t;li aceea-ce nu putura fi in treT anY ? Pen tru cA ire aril ail amblat incercand, pentru ca In trel ani eraft ratacip in drumul lor, si pentru ca lute° çli se vät;lura la sine, se vNura la locul lor. B. Catargitii este contra comedie si strigi rom5.nilor, eLäsatI, vol fil al*acelor mari domnitorI aI lumeï, bufoneria, lasali satira pe séma acelor suflete Inghesuite, pe séma acelor spirite grace. PArinta vostri ail fost marl si voI nu putetI fi mid. VreY ca actorul roman s'a se arate ceea-ce este ? Fall sa traiasca In elementele strämosilor säl : Slava, amorul, generozitatea, patriotismul, räzbunarea, trufia, dreptatea. lata ce'l trebue luI ca sa fie mare. DA'l tragedil singeròse 0 drame serse cu lacriml, si le va juca bine. Nu'l da comedia, ca el nu scie sa fie bufon ; el n'a sciut a se slugAri si a se maim*, nu'l veI vedea vre-odata WO scie rola, pentru ca nu'l place niel In gluma a fi mäscariciff. B. Catargiu cere ca teatrul g fie o sc61A de moral ... Actorul roman sA nu pue pe- ruca bufonulul, sa se fag o caricatura si sä se umilésd spre a se scalamba Inaintea unul public, ce si el e sémin si singur nu scie sa's1 dea socotéla de ce nu'l place. Asta e rnisiu- nea teatruluI ... »

In No. 13. La pag. 109, se da de redacfiune séma de bani adunag pentru prenumärare si ajut6re : 2.860 lei, cheltuiala a 16 cede tipar si legatura a 600 exemplare ;2.860 lel, 60 aii fost prenumerata, 600 s'all dat gratis. Cu No. 43 Incetég gazeta teatruluI.

CAP. IX.

_PA_ INT T-T X. 1

MUNTENIA

Budgetul anuluI acestuia este tot cel de 350.000 de lei la care s'adauga. insä 117.000, ce are a lua casa sc6lelor de la Visterie din socotelile anilor trecutl. Nu vom aduce integralmente acest budget, care nu difera de cat in putin, dar vom mentiona faptele relative la starea scèlelor 0 deosebilele creatiunt, orT imbunatatirT ce putem constata pentru anul acesta. Mal inainte de telte aflam, ea internatul scellet St. Saya, este in mare decadere. Vaillant care, cum vaçluram, 'I-a dat primele loviturt cu scop de a transforma soila romanesca din St. Saya in sal privati francesa, a isbutit in planul saii. Eforiar,lice, ca prin clevetirile rèspandite contra internatulut de la S-tu Saya n'a mat remas in el, pe langa cei 12 Melt intretinuri din budgetul scedelor, din 40 de solventl, cati era in aniI trecutT, de cat 4 0 ca. cu baniI de la aceqtia, adauI la suma ce se acorda pentru bursieril Statu- luT, nu se mai pease I ne acest internat. Eforia cere la Marea Logofetie a acelor bisericescI, Cu raportul sad No. 145) din 27 Martie 1837, ca ort A. se acorde fondurl din cart sa se pótA tinea internatul, orI sa se desfiinteze cele 12 burse, 0 mal bine hanil acestora 14.400 lel sa servésca pentru trim,terea la universitall streine a duot scolarT, c,art sa se ;40e mat pe urmá profesorT la sc6lele nationale. Ebria aréta in lista '') ce dam in anexi cheltuiala ce se necesita pentru un scolar intern. Logofetia bisericesci a pus, in 4 Aprilie, cu raportul No. 1.106, cestiunea in desbaterea SfatuluI Administrativ extraordinar. Acesta nu cuteza sa desfiinteze bursele, de ére-ce regulamentul organic, ceré tnmultirea lor pana la 100 ci, tot amana solutiunea afacereT pana in Noembre aceslaq an, and Eforia mereil staruind sa i se dea miçllócele pentru internat, Sfatul extraordinar decide : sa se acorde suma reclamatä in plus de 13.680 lei. Tot-o-data, pentru a concura pre institutele private, se scade plata la internat a scolarilor particulari de la 60 de galbenI la 40 pe an. Vom vedea insa ca. nicl acésta masura nu salva internatul de decadere.

*) Ve0Y anexa la acéstit pagina. **) VelilT anexa la aOstii. pagina.

348

Allele erail promisiunile date scolilor la inceputul anulul 1837. La ocasiunea anulut nod, la palat, in BucureccI, P. Poenarul, directorul Saelor nationale a rostit urmitorul cuvént, In numele corpulut profesoral : «In çliva anutua noù, inteacésti :).i care trebue sä ne aduci aminte vremea trecuti spre imbunititirea cela viitóre,i si adune intr'o unire Imprejurul tronulut Mira Tale pe orl-care roman doritor de fericirea nénaulut säft, corpul profesoral a simtit tot cea mat dulce plicere a intätosa M. Tale cele mai adevärate ale séle urirI. Cu acestea urirl ale mistre se unesc si ale tuturor familiilor, cart sunt datére M. Tale ceea-ce ele ail mal de mult pret : incredintarea ce se intemeiazi din Oi inçli mal mult despre viitorimea morali a copiilor. Acum si la not eel mal multi: se afli pitrunsI de adevèrul, ci invitätura obstésci intemeiati pe religie si pe moral, este una din cele maI neapirate trebuinte pentru acésti téri, un isvor din cele mal Imbelsugate pentru a el fericire, ci acésta ne invéti si ne bucurim cu buni cbibzuire de intocmitele legiuirIi g le pistrim cu scumpätate ;ci ea Ind insufli buni ordnduiali, pregitesce supunerea la pravilT si face pe 6menl fericitT, dindu-le mijlóce de a cumisee indatoririki drepturile lor. Profesorit insuflatt de necontenita inalti sprijinire a M. Tale si sciind ci a lucra cineva pentru invätätura tinerimel este a rèspunde la nobilele cugetirt ale M. Tale si a'st do- bindi cel mat bun titlu la recunoscinta obstésg, et trebuesc din t6ti mima sä implinésci cu vrednicie slujba ce le este incredintati. Scolarii iaräl väynd ci téte aceste strädanil sunt pentru a lor folos, se indémni din ce in ce maI mult a se indeletnici la invätituri mal fárä pregetare,i sunt bune semne, ci peste pulint ant se vor dobandi cele mat dorite resultaturt. Fie Ode Mira Téle indelungate la multI ant', ca si te bucuri de acea fericitä viitorime, ce noua generatie va fi dahíre pirintesceI M. Tale ingrijiri.,

Pentru intiiasT dati la asemenea serbare a anulut noft se presinti un representant al nouluI seminariù infiiintat la Mitropolie, Nicolae Bilisescu (mal apot cilugfirul Nifon) tine si el urmitorul discurs «De &And pronia cea Dumneslescä bine all voit a te indlta pe tronul strémosesc, niel un mi9lloc n'at lisat ne cercat, pentru fericirea credinciosilor supusI at Mira Me_ Mir- turie netigiduiti de acésti pirintésci ingrijire dovedescil asepmintele obstesci in tóte ramurile administratiel. Si tac altele ; ingrijirea pentru crescereai procopsirea tinerimel fiind sub inalta protectie a M. Tale, se sprijinesc cu cea mai ferbinte rivni çi Inaintég cu spor insemnat citre doritul sfèrsit;si nu firä dreptate, cicI acestea sunt cele mal puternice mii-,116ce spre intemeierea adeväratet fericirl In ort-care societate ; numal omul cel bine crescut iubesce buna oranduiali ; numat acesta scie g pretuiasci asei;liménturile cele folosit6re in obste, numat acesta se supune cu smerenie legilor, implinesce cu multimire tete datoriile luI. Numat crescerea cea buni este maica, care navei isvorul din .carele curge tótä fericirea unta neam. Crescerea, dar ins& cea intemeiati pe principiile religiet crestineseI, a moralulul evanghelieI luI Is. Christ. Religia e temeiul tuturor societätilor, acésta e legitura cea mat tare si mal sinti, cu care e string t6ti omenirea in Religia aréti nu flume in lumea acésta viatä linistiti si bunk ci ne di si cunóscem mit,116cele vieta de yea i dincolo de gr6pa. Religia

*) Curierul romAn No. go din ix Ianuarie1837.

349 formég viatai mima fies-cdruia deosebi ; pentru a ea leg intriun chip necoprins cdsd- toriile ; face pe pdrintI implinitorl de datoriile lor, iar pe fil ascultdtorT, face pe sldpani- tor' blAnslIi temdtorT de D-slefi, iar pe supusI credinciosT;i asTa, ori-unde va lipsi veuna dinteacestea implinirT ale datoriilor, putem cu incredintare sd çlicem, a acolo lipsesce crescerea cea bunk lipsesce religia. De asemenea sfinte sentimente pdtruns fiind M. Ta, al ingrijit cu deosebire pentru educatia persemelor bisericescI in a cAror Irani este incredintatd religia ;te-aT milostivit pd- rintesce a porunci sd se infiinteze seminariI teologicesd, in carI s'afi aseslat ticen, spre a's1 dobAndi sfirsitul, pentru care sunt hotärip, a cdrora chamare este, ca si fie propo- véduitori invdtéturei MântuitoruluTi posatuitorI crestinilor in drépta credit:0i adev6- rata moralitate. Acestia la vremea lor vor aréta cuvéntul adevèrului in tot pdméntul rominesc, vor inv6ta pre credinciosii supusi aT Márie'l Tale, eä numaT atuncl vor fi fericiti, deed late° unire vor iubi patria, deca se vor supune sfintelor legT,si déci vor cinsti pre P. I. lor Domn, ca pre un obstesc pdrinte, cu un cuvént, le vor aréta calea cAtre ade- vérata foricire atdt pdméntescd cdt si cerésed. Acesta e folosul cel nepretuit, carele va curge din aceste instituturT publice. Bucurd-te dar, P. I. D6mne odd prea-milostivuluT Durango." asTa 'I-a bine plicut, ca tocmaI sub fericita obaduire a M. Tale, in acesti epoca insemnaa pentru Téra rominéscA sd se statornicéscd ast-fel de asesldménturI folositérenumelei faptele M. Tale nu se vor sterge nicT Wald din analele patrieT si din istoria lumeI. Dar noI ce jertfd de multAmire vom aduce M. Tale pentru atAtea pricinl isvoritére de fericire ? scim cu incredintare, c,A M. Ta nimic alta nu poftescI de la noi, de cdt o mima curatd, spor intru invétAturd, si inaintare in moralitate. Pentru aceea tinerimea seminarului nostru, obstea cea micd si nod a bisericil, prin mine representatorul lor,i sluga cea supusii credinciésd a M. Tale, ca la cea-d'Anteiii infAtisare, in semn de multdmire, pentru nenarginita mild ce aT M. Ta cdtre densa, ridicA mAnile dire coil",i cu inima lor cea nevinovatd, smerit se rcigd ; ca la deschiderea acestul an non deschisldi cerul usile bunätAtil séle, çi sd verse peste acest Lament tepte blagosloveniile. lar ei top cu o inimdi cu o gurd strigd : Multl anT sA trdiascd, sd oblAduiascd, Prea Indltatul nostru Dolan*)».

§i la alte ocasiuni corpul didactic a adus manifestatiunT de incredere in protectiunea DomnitoruluT pentru invétAmént. AsIa aniversarea de la 30 August, a numeluT Donani- torului (S-tu Alexandru):

eCorpul profesoral aducénd urdrile din partea tinerimeT si a invéldtorilor, dovedesce inAltimei Téle, cd pdrintésca ingrijire, ce pullet! pentru crescerea tinerimeT, singurd pregd- tesce o viitorime maI simtit6re, o generatie petrunsd de recunoscintd, in inimile cdria sliva de astdsll si numele I. S. vor fi acanc sApate, si cd singura acéstd ingrijire pdrintésed este ca urarea cea mal curatA ce de sine ea o Male se urea pang la tronul celuI Prea inalt inteo asemenea ; inteun cuvént eh urdrile cele maT inflAcdraie si aripate ce pot dobandi pdrintil lor, sunt faptele lor, la care tree din veac Land la altul si le vecInicesc numele *pp.

4e) Curierul rona. No. 91, din 13 Ianuarie 1837. *4') Curierul rom. No. 34, Mari 7 Septembre 1837.

Eforia scólelor ficea tot posibilul, ca si asigure sefilelor prestigiul inaintea tèreT a guvernuluI eT. AVía cAutA si oblige pe profesorl la cea mal mare regularitate in fre- cuentarea claselor. Dim aci jurnalul 23, din 14 lanuarie 4837:

Jurnalul 23 din 14 lanuarie 1837 «Färi a se induoi de rivnai exactitatea Domnilor ProfesorT la implinirea indatoririlor ce le sunt puse asupil-le, Ebria, ca sii pedi da si dovadi publica, ci (Ario vre-o impedicare neapèrati niel un profesor nu lipsesce de la postul sea, a chibzuit, prin jurnalul incheiat in anul 1835, in luna lul August, ca orr-cAnd vre-unul din profesorI va fi silit a lipsi in vre-o çli de la sefili, in césurile prediril, sA aibi a incunosciinta, 'idear cu un ces mal nainte c,e1 pu/in, ca si se inchiyli clasul inteacel cés, spre a se departa turburArile ce se pot face 'filtre scolarT in lipsa profesorilor. Asemenea s'a ficut atuneT chibzuire, ca venirile Domnilor profesorl la sefilii lipsirile si se tréci inteun registru snuruit si la fies-care trel lunl ficéndu-se extract dintr'aceste insemnirT, si se dea in cunoseinta MareI Logofetii a invit6turilor publice. Dupi punerea in lucrare a acestil m6surT s'ají ivit mal la urnni Are-carT observatiT, care meritézi a se lua in bAgare de semi, ci adeci la insemnirile ce se trec in registru, despre venireai lipsirea profesorilor la césul preddril pfite si se intémple vre-o gresali si si resulteze reelamatie. Eforia ea si depirteze dar tot felul de induoiali, hotirésce cele ur- mitóre : 1) Registra de venireai lipsirea profesorilor, snuruit sub pecetia Marel Logofetil, iscilit de midulárile EforieT, se va fine pe masa in sala de asteptare a profesorilori inteacest registru fiesI-care profesor va iscali pe rénd unul sub altul la césul predireT, maI inainte de a intra in das. Fieg-care profesor cAnd va fi silit de vre-o imprejurare neapirati a lipsi de la mili la césurile predireT, va ineunosciinta la cancelaria Eforiel mai inainte de vremea predireT, prin inscris, arètind imprejurarea eareimpediei,i acésti insciintare se va insemna atuncea indati in registru. Alexandru Philipescu, Constantin Beild ceanu, B.tirbei4 , N. Picolo, Petrache Poenarul.

pilele de sfirbitorTi feriate inci le regulézi Eforia prin urmitorul jurnal : «Din cercarea ce s'a ficut ODA acum, dupe punerea in lucrare a noilor intocmirT in predarea Invètiturilor, luAndu-se in bagare de sémi, a in unele clase ata scolaril cAt profesoril sunt ffirte impovorall cu lectille ce se predag in tfiteilele, cAi una si alfil .afi trebuinti de o yli slobodi in sèptémAnA, pentru meditatie; chibsuindu-se pe de o parle ea in unele sèptèmAnT intémplAndu-se mai mult decAt o sfirbit6rei tiindu-se tóte se perde prea multa' vreme la urmarea invétiturilor Eforia hotirésce : 1. La lectiile carT se predati in títe (Alele inteacelasI clas, si fie de aeum inainte Joia çli de vaca*, insi numaT inteacele sèptèrnini in care nu va fi vre-o serbitfire, care trebue a se fine, iar de va fi in s6ptèmini vre-o serbitfire, atuncT Joia va fi yli de lectie.

*) Dos. de la ministerul de culte pe anul 1837, Cu No. 132.

351

9. SerbAtorile earl trebue a se linea sunt cele 12 praznicei acestea urmAtóre, adecA Sf. Ion Boteatorul, Sf. Gheorghe, Sf. Constantin §i. Elena, Na§cerea SI. Ion Botezitorul, Apostolii Petru §i Pavel, S-lii Ierarchi Vasilie, Grigoriei lón, Proorocul Die, Sf. Pante- leimon, Sf. Alexandru, SI. Grigorie Teologu, Cuviósa Paraschiva, SI. Dimitrie, S-Iii Arhangheli Mihail qi Gavril, Sf. Nicolaei Sf. Stefan; afarii de acestea ai de Duminici nu se vor linea in scóle. AcéstA chibzuire se va publica prin circulare pe la bite scólele din printipat. Alexandru Filipescu, Stefan Bald ceanu, B. ,5'tirbeill, N. Picolo, Petrache Poenarup.

1837) Ghenarie 8. Ebria Sealelor Nationale D-lor profesorti din colegiul Sfetntu Saya «Din alAturatul jurnal incheiat de mAdularele EforieI, la 8 Ianuarie 1837, veil lua D-v6strA intelegere pentru intocmirea ce s'a %cut de a fi Joia vacanlie pentru lectiunile ce se predail in Vote ¡Mete ai de a se pAzi numai serbAtorile ce s'ail insemnat inteacest jurnal. Dinteacesta se intelege, cá vacanta ce se tinca in scélele incepétére SAmbita dupe amiaçll se desfiinlégì prin urmare bileturile ce se dati ping acuma SâmbAtA de diminélä se vor impArti dupe amiali, linéndu-se ciasul precum §i in cele-I-alte çiule, duoè césurl. Pentru mAdularele Eforief, P. Poenaru. SemnAturile profesorilor de urmare intocmai, F. Aaron; Hill, D. Pavel, C. Aristia, G. Ioanid, G. Popp, I. Pop p, I. Poenaru, I. Genilie, A. Popp, V. Jeorgescu, Gross, Aaron Krefa, I. Petrovici, G. Moroiu *).»

Pentru a impedica lipsirile lungI din Oa, Domnitorul dA ofisul urmAtor : alloI, Alexandra Dimitrie Ghlea Voevod, Cu mila luI Dumne4i1 Domn a tótti léra rominéscA. Catre Sfatul administrativ extraordinar Pentru arnploiatil tuturor departamenturilor ce '§I cer vole cu soroc hotirit, ca sA mér- gA afarA pentru in parte ale lor trebuinte, poruncim Domnia Mea Sfatulul, ca pe viitorime sA se pkéscA fárä strämutare acéstd orinduialA :adicii, pentru o lunA sA'§T priméscit léfa lor intrégA, iar pentru cat mai mult vor zAbovi depArtati de la posturile lor dupe trebuinte bine-cuvéntate, sA se orinduiascä loctiitori ai lor, earl' vor primi jumétate din léfa ce inträ in casa departamentulul in lipsa celui dus. (1.1rmézil semnAtura MAriei Séle). Secretarul Statului, C. Cantacozino.* No. 486. 1837, Septernbre 15.

In 26 Septembre acelas1 an, Eforia tncbee jurnalul cu No. 465: Jurnal Orin ofisul M. S. Prea InAltatuluI nostru Domn cu No. 486, Sept. 15, se poruncesce ca : 4pentru ori-care amploiat va cere vole cu soroc hotArit a merge afarA pentru in parte

*) Dos. de la ministerul de culte pe anul r837, Cu No. 132.

M/ a sa trehuintil, s& se pAzésca fill strimutare acéstä orinduiali, adec& pentru o luni sesi priméscfi léfa sa Intrégfi, iar pentru cit mal mult va zfibovi de la postul s611 dupe trebuin/A bine-cuvéntati, si se orinduiasc& loctiitor al gii, care va primi jurnètate din léfa ce intr& in casa departamentului In lipsa celuI dun. Spre a se pizi intocmaT cele poruncite inteacel ofis al MirieI Séle, Eforia scdelor di in cunoscint& tutulor amploiatilor acestei administratiI, ca nimérii sä nu lipsésci de la postul WI*. lar &di vre-unul din vre-o neapérati trebuintd va fi silit a lipsi cite o-datä, si aib& mil intéiii a cere vole prin raport de la Eforie, si sä astepte deslegarea, ce i se va da la accIsta iarfisi prin in scris. A. Filipescu, Stefan Btileiceanu, B. ?tirbein, N. Picolo. No. 465. 26 Septembre 1837.» Ast-fel, pe de o parte se WI t6te precautiunile pentru regulata frecuentare a profesorilor la scolI, si pe de alta Ebria se gindesce si stimuleze acelasi lucru si silinta si sporirea scolarilor la invélätura. Cu acest scop ea inchee jurnalul urmätor : J Urnal aPentru a se cerceta mai cu deamènuntul si a pretui silintasi sporirea scolarilor la invèläturi, Eforia a chibzuit a desvolta prin intocmirile urmitóre coprinderea regulamentului scedelor, § 155, unde slice :c5. ala inceputul fiesT-cireI lunI profesorul va In- trebuinta o seanti pentru a cerceta pe scolarI asupra invètiturilor ce vor fi urmat in luna treculi, s. C. 1.» Acésid Intocmire se va schimba precum urinézi. : 1..Se va face in tóte dasurile colegiuluI concurs, care se va urma la 641- care dud- spre-slece slile o-datä in clasurile ce vor avea de la 50 scolarI in sus ; si pe WA luna cite o-dati numai In clasurile ce vor avea de la 50 scolarl in sus. Acest concurs se va urma dui:a chipul urmitor : Profesorul va dicta scolarilor subiecturi de compunerl ce se va potrivi cu lectiile cla- suluI si asupra ciruia vor putea sä Nei. lucr&rile ce vor fi invétat. Acest subiect trebuind a se lucra inteo want& in clas chiar si inaintea profesoruluI, va fi potrivit cu vremea hotäriti pentru acésti sea*. In vremea lucrireT, profesorul va priveghea, ca scolariI sA n'aibi nicI o comuni- catie unul cu altul, ca si se cun6sci intru adevär printr'acea lucrare sporirea fiesI-cfiruia scolar la Invèläturi. Compunerile serse pe foI slobode 0 iscilite de scolarul ce le va face, se vor aduna de profesor insusI si indreptindu-se de citre dénsul, se vor da scolarilor InapoI mai inainte de celli-l-alt concurs. AtuncI profesorul va clasifica flesI-care scolar in clasul sää, dupi meritul ce va ar6ta la lucrarea compositief, dindu'l unui numèr, care va infilisa gradul fiesI-ciruia intre tovarisiI sèl. Dupe aceea, profesorul va trimite In cancelarla colegiuluI, prin ceI d'intéhl scolarI un catalog aseçlat dupe sirul gradelor pentru top scolaril ce se vor fi aflat la concurssi de aceia ce vor fi lipsit. Dupe acel catalog se vor trece in registrele colegiuluI gradele flesi-ciruia scolar 0 acele grade vor sluji de Ina la impirtirea darurilor. Deosebitele obiecturl din care se afli compusä invètitura in fiesI-care clas, se vor lua unul dupe altul drept subiect de concurs, si pentru fiesI-care dinteacele obiecturl se vor da la Impirtirea darurilor cite duoè premiI intéiii si al duoilea, si pin& la opt nu- miri onorabile.

353

Dupe trimiterea catalógelor de concurs In cancelarie, se vor da celor d'intéhl duoI scolarI un testimonii de incredintare, ci ai meritat locurile cele d'intdia. Fiind-ci se pot intimpla ImprejurirI nenorocite, care si fie pricina de neisbutirea vre-unor scolarI la cele d'intiiii concursurI, qi cu tóte acestea aceIa5I scolarl prin induoi- rea slrguintelor si se póti indrepta mg la urmi 5i si se potrivésci cu scolaril ceI mal' Inaintati, se socote5ce cu dreptate a se lua in bigare de sémi si acea sirguing, de 5i tirOii. De aceea, se hotirésce, ca concursul cel de pe urmi, care va precede examenele, si pretuésci drept treI concursurI. Pentru concursurile claselor al 3-lea qi al 4-lea incepitóre, se vor da scolarilor teme, care si fie compuse de tóte subiecturile clasuluI. Alexandru Filipescu, Stefan Beileiceanu, Barbu $tirbeiii, N. Picolo. 1837, August 15. No. 384, BucurescI.D

0 bunk misuri id Eforia scilelor5i prin Infiintarea de conferinte a profesorilor adu- nap la Eforie, un fel de congres didacfic a profesorilor secunslarI 5i superiorI. Jurnal No. 24 din 15 Ianuarie 1837 «Luindu-se in bigare de simi, di pentru a se chibzui mijlócele cele maI inlesnitóre spre desvoltarea 5i Inaintarea invititurilor publice, este trebuinti a se face 6re-care con- ferentil intre midularile Eforid 5i intre profesoriI de deosebite ramuri ale invitätureY, Eforia hotirdsce, ca o-dati pe luni, In Duminica cea d'antée a luneT, si se faci adunare in sala colegiuluI, compuindu-se acésti adunare de midularile Eforie 5i de profesoril clasurilor de umanióre 5i de complementare. Se va da dar acésti intocmire In cunoscinta D-lor profesorT, ca si Ingrijisci a se afla la numita adunare in çlilele hotirite. Alexandru Filipeseu, Stefan Balceanu, B. ?tirbeiii, P. Poenaru.» .

Intre misurile nuoe imbunatktitóre studiilor de la S-tul Saya, avem de Insemnat ur- mitórele : 1) Admiterea in corpul didactic a profesoruluI Murgu, care aqIa dar a abandonat IaqiI. lad jurnalul incheiat intre e aPotrivit cu aritarea ce s'a ficut de citre Eforie, prin adresa sa cu No. 43, la prilejul supunereI spre hotirfre a budgetuluI pe anul curgitor pentru trebuinta ce este de a se maï adioga 6re-care invititurI in colegiul din Bucuresei, dindu-se in alti deslegare, prin ofisul M. S. Prea InallatuluI Domn No. 53, ca pe ling cele-l-alte invititurI ce sunt a se adioga In anul scolar viitor si se a5esle 5i catedra de logici gi dreptul roman subt acela5I profesor Eforia ingrijind a infiinta aceste invititurT, acum la deschiderea claselor; V4lindu-se atestatele ce are la mini D. Murgu, prin care se dovedesce, ci. numitul a urmat cu bun spor la universitatea de la Peqta cursul de filosofie 5i de legT; Potrivit cu § 150 din regulamentul scélelor, se hotiresc cele urmiltóre : 1. D. Murgu este numit vremelnicesce indeplinitor de profesor pentru predarea Inv& titurilor loghiceI 5i a dreptuluï roman. 23

354

Predarea acestor invetAturI se va face in clasul I complimentar In t6te stilele, si lectia va tine un-ces-si jumetate. Lefa pentru aceste duoe inveldturl este de 500 lel pe luna', si se va lncepe de la 1 Septembre. Alexandru Filipescu, Stefan Beilliceanu, Barbu , tirbeifi, N. Picolo. No. 386. 1837, August 16.»

2) IatA jurnalul EforieI de la 16 August 1837, relativ la organisarea in alt mod a cursuluï de limba §i literatura francesd Jurnai ePentru inveldtura limbeY frantuzescl, ce se urmézi in colegiul din BucurescI, chibzu- indu-se o nuod intocmire a claselor, pe temeiurl cari pot asigura mal multa' sporire a scolaritor la acéstd invetäturd, Eforia hotdrésce : . Cursul de limba frantuzescd ce se rAcea pAnä acum de D. Gros in clasul al 4-ten de umanióre, se va face de acum inainte de D. Languilon dAnd lectiI in tete Oilele. Cursul de limba frantuzescd, ce se fama iardsT de D. Gros in clasul al V-lea si al VI-lea de uinanioáre, va 't'anea vacant pAnd se vor lua alte mesurl. Fiind-cd D. Languilon se insdrcinéz6 pe lAngd cursul ce face de limba frantuzéscd in clasul al 3-leasi cu cursul aceleeasì limbI in clasul al 4-lea, i se adaogli pe Ifingd patru sute leI ce a avut lefd pAnd acum, tila 250 pe lund, fácendu-i-se peste tot leI §ése sute cincI-OecI pe lund. Acestil orinduialä se va pune in lucrare de la 1 Septembre. Alexandru Filipescu, Stefan Bala ceanu, B. .. tirbeiu, N. Picolo. No. 385. 1837, August 16.»

Sc6la din Craiova n'a remas neimbundtdlitd in anul acesta. lali jurnalul Eforiel in privinta imbundtdtirilor de introdus inteacéstfi scóla sub noua directiune a profesoruluI Maiorescu, stremutat ad de la scella din CernetI, cu inceputill nouluI an acolar 1837-1838: eln scóla centrali din Craiova flind trebuintä a se da mal multd desvoltare inveliturilor s't a se lua deosebite mesurI spre mal multd sporire a scolarilor in cunoseinte temeinice, Eforia hotárdsce Pe lAngi cele-l-alte invetfituri, se aséslä acum in scéla din Craiova cursul de istoria universald, din care o parte se va preda in clasul al 3-lea in locul cursuluI de chronologie, §i cea-l-alti parte In cIasul al 4-lea, de cate treT orl pe septemAnd In fiesl-care clas. In clasul al 4-lea se vor urma lila bimba elinéscd in tete slitele, limba franpizescd de treI orI pe septemAnd si desemnul de topografie, asemenea de treI orI pe septemAnd. D. Maiorescu, care a fost pAnd acum profesor la scola de la CernetI, se mutd profesor si inspector la scéla de la Craiova, in locul D-luI Sluger Stanciu Cdpätineanul, care este chidmat la allá. destinalie. Ca profesor, D. Maiorescu este insArcinat a preda la acéstä sc5111: a) Istoria universa% In clasul al 3-lea si al 4-lea, N Stilul scrierei in limba romAnéseA in clasul al 3-lea si

- 35 - va da lectie de istorie in arétatele clase de cite 3 orT pe Optem131, iar de stilul scriereT in bite slilele; pentru acésta se hotdrésce M'A de 400 leT pe luna. Ca inspector, D. Maiorescu are a priveghia spre a se phi buna orénduialä intru téte, dupe instructiile date; pentru acésta i se dA Mil de leI 200 pe lunA, fAand peste tot leI Ose sute pe luna. D. Dirnitrie Serghiade, care a fost ptinA acum profesor la mella de la Giurgiu, se mutá la sceda CraioveT, insArcinat a preda acolo in clasul Anthiti si al duoilea de urna- ni6re, cursul de deprindere la scrierea in limba românéscA cu aplicarea regulelor grama- ticeI; pentru acésta i se hotArésce léfA treT sute cincI-slecT lei pe lunA. D. C. BarbovicT, e,are panA acum a predat in scéla CraioveT geografia, va urma tot cu predarea geografiei in clasul al 2-lea, dind lectiT in bite slilele ;iar in locul chrono- logiei va face un curs de aritmeticA rezonatA in clasul al 4-lea, dupe uvragiul luT Fran- clin, fäcénd predare in ti:de slilele. D. Gros, care a fost prinA acum profesor de limba frantuzésci in colegiul din Bucu- rescl, se orénduesce profesor tot de aceeasT limbi la scéla centralA din Craiova, in locul D-1111 Visamont. Acolo D. Gros va preda cursul limbei frantuzescI in patru clasurT, adecà in clasul iintéig citirea si scrierea cu partea cea d'intéiii a gramaticel, fdand predare in thte (Alele; in clasul al 2-lea, partea a II-a a gramaticeT cu tAlmAcirT din frantuzesce in romanesce, fAcénd predare in tiriteslilele. In clasul al 3-lea sintaxul limbeT frantuzescI si traducen, fAcénd predare de duoé ori pe OpteminA; in clasul al 4-lea com- punerI in Timba frantuzésci si traducen l in frantuzesce din românesce, fAcènd predare de trei oil pe OptemanA. Pentru acésta D. Gros va avea léfA 500 Id pe lunA. AcéstA intocmire se va pune in lucrare de la 1. Septembre. Alexandru Filipescu, Stefan Beilciceanu, Barbu ?tirbeiii, N. Picolo, P. Poenaru. No. 383. 1837, August 15. Bucuresa»

Tot in Craiova, in anul acesta 1837, se creeag o soili de fete din fondurT private, dar importantA, pentru a este prima scólA de fete. Acésta e aceea care in Iunie 1837 se In tocmesce cu fondurile date de Crucierul Iordachi Oteteleseanu. Intusiasmul pentrit scelle era destul de viii si in Craiova. Un alt generos bArbat, Pa- harnicul Lazfir donézi pentru acéstasi scepla de fete casele sale. Cu téte acestea, scéla acésta de fete avénd a fi publicA, nu are fondurT suficiente din donatiunea Oteteleseanu. AtuncI orAseniT cer guvernuluI din BucurescT, sA se acorde scedel un ajutor din venitul bisericeT M-rea Precista Dudu. Vom reveni asupra acesteT scolI in aniT urmAtorT.

SolicitatA de atentiunea ce incepuse a da scóleT, publicul din Craiova, Eforia aduce unele imbunAtAtiri acesteI scéle secondare, adfiogénd la ea in August predarea istoriel universale si a aritmeticeI.

Seminariul Metropolitan din BucurescI tot nu merge bine D. In 25 Maiii 1837, Cu

*)Cli rur mergea binese p6te vedeasi din petitiunea de la 2 Tulle 1837, a profesoruluT N. Balavscu atre Logofetia bisericéscg. O dgm In anexit.

- 356 raportul No. 1.729. LogofAtul trebilor bisericesci arèti lui Voda, a :aBanii ploconulul ce se string de la preotT din eparchia S-tei Mitropolii, sunt hotiritI de regulament a se intrebuinta la cheltuiala seminarid. Primirea acestor bani este incredintati unuia din amploiatii S-teI Mitropolii, 0 dupe sciinta ce a luat Logofetia, se urca acest venit In leat 1835 'Ana la talen i 21.984, iar dupi suma preotilor 0 a diaconilor ce se gasesce in condica acestuI departament alcatuiti dupe cele din urma catagrafli trebuia sa primésci lei 26.000. Pentru acésti scadere, ca de lei 4.000, Logofetia, in leat 1836, ail fost facut bagare de sémi S-teI Mitropolii, a 0 bang ploconului sunt o ramuri de venit 0 se cuvine si se dea tot in primirea economuldi easel, c,arele va infatip. Logofetiei catast4ele cucernicilor Protopopi, cu numele preotilor 0 a diaconilor ce alcituesc acest plocon, ca &Mu-se soglasuite cu suma ludelor din mal sus slisa condici, WI dea lidula a incheea socotéla protopopului. Dar fiind-ci S-ta Mitropolie niel un rèspuns n'a dat LogofetieI asupra acestei propuneri, 0 primirea se face tot de citre acel amploiat cu paguba seminarului, din pricina a nu cun6sce adevèratul numér de preoll din plasa fiel-ciruia protopop, subt iscilitul supune plecat acésta Were a sa la cunoscinta InaltimeI Véstre, ca, de o yeti gisi cuviinci6sa, si bine-voill a da luminati porunci de a se pune in lucrare. x 1887, Maiti 25. No. 1.729, Masa II-a Nu era de sigur usor Logofefiei si invingi reaoa voiuta a Mitropolid, care avea In darea polconului un venit vechiii al sèti, ce i se luase acum pentru seminare. Domnito- rul aprobi propunerea Logofetig, de mal sus, si in Iunie 3, cu No. 1815, departamentul trebilor bisericesci, comunici acésti hotitire S-tei Mitropolii, indemnAnd'o si bine-voiasci aa face punere la cale spre a se aduce intru s6vérsire acésta Malta porunci, dupe coprinderea de mal sus». M. Corneseu.

MA partea financiará mergea rèfi, nu mal bine mergea seminariul si din alte puncte de vedere. Acésta se dovedesce din noua reclamafiune de la Iunie 30 a profesorului N. Bäläsescu, (mai Milli"' cilugarit cu numele Nifon). Acéstä reclamare ce posedem in original, se va vedea in anexa '). Insusi Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, intervine peutru compleclarea catedrelor la seminare, prin ofisul No. 185 din August 20, in coprinderea urmatòre

Nol Alexandru Dimitrie Glilca Voevod, etc., Cdtre departamentul trebdor biserieesei alrèslAnd raportul acelui departament cu No. 1.168, precum 0 acela al ocArmuirei S-te'l Mitropolii, asupra complectuirei trebuinciosului numAr de profesori In seminariul de aicea a S-teI Mitropolil ;luAnd in bagare de séma cuvintele pentru care pomenita ocArmuire sice, cä s'aA prelungit ocArmuirea profesorilor la acest seminariii, poruncim urmitlirele : Num6rul legiuitilor profesorI si se aduci la indeplinire fara zibava, potrivit cu ofisul nostru sub No. 119, ca si se indeletnicései aceOia atat intru predarea invillaturilor ce-

*) Vesti anexa.

357 rute, cat si intru talmacirea cArtilor trebuinciase. lar alegerea personalulta rémine sarcina ocarmuireI S-te! Mitropolil. D-lu! seful depart. trebilor bisericescI va aduce acésta poruncA a nistri la indeplinire prin intelegere cu ocarmuirea S-tel Mitropolii». Aledandru Ghica. No. 185, anul 1837, Aprifie 20.

Mitropolia se scuza ca nu gasesce profesor de teologie in téri. Atund Marele Logofét al treburilor bisericescl, M. Cornescu, cu noti raport No. 1.167, August 9, cAtre Dom- nitor combate scuzele Mitropoliel si spune, ci Logofetia a fost indreptat la Mitropolie pe un Neagoe, roman din Transilvania,«care este si caligraf desévérsita si n'a voit cerceteze diplomele ce le are de a luT invétätura, pe acel temeié numaI... ca la anul d'Antéiii nu era trebuinta sA infiinteze de o-data toti profesoril, nefiind copil imputernicitI de téte clasurile, si prevèçlut, ca limba romanesci 'are lipsa de multe cArtI teologicesd, care urméza a se traduce din limbI stréine, de barbatI vrednid, earl vor fi desévérsitI intru acésti invétAtura, nicI ail judecat cit, profesorul Balasescu nu peote numa! singur sA se indeletnicésca intru asemenea ostenitiire lucrare, farA sa aiba ajutorcu intrégit sciinta, ca si tilmicksca din latinésci, sétl din nemtéscA, cartI teologicescb. Marele Logofèt, ales ca de la Septembre va fi si clasa II in seminariti, propune chiAmarea din Transilvania ca profesor la serninariti, a unuI roman de legea pravoslavnic,a, care impreuna cu BMA- sescu sa aduci in limba patriei bite cartile c,erute a se preda in seminariile pregAtitére si in seminariul central al S-te! MitropoliI, tipArindu-se acole carp cu a e! cheltuiala ").

Tata darea de sémi binésci presintata la 31 Octombre 1837, de catre Iordache Zosima, citre ocarmuitorii Mitropolid, pentru Intuit cheltuitY pina la data acésta cu seminariul : Prea cinstita ocArmuire a aduntirel MitropolieI Plecat raport Dui:4 resolutia Prea Sfiintiilor Véstre de sub No. 1.813, pusA la raportul inspectoruha seminarului de sub No. 16, cuprinptére, ca iA rèspund le 5.000 pentru trebuinciósele cheltuelI ale seminariuluT, iar ne mal fiind banl de al poclonuluI asupremI si fac arétare, cu plecare fac cunoscut, ci et' Cu scirea Prea Sfintiilor Véstre am inceput si. string bang poclonuluI dupe la preoti prin pArintiI protopopI a! EparchieT &Intel MitropoliI de la lét 836 si pana acum, adeci pe douI anl, si dupi poruncile Prea Sf. Vcistre ce all sloboçlit cAtre mine in scris, '1-ami rèspuns réndurI-rAndur! in primirea inspectoruluI, si nu cunosc de o-cam-dati asupreml niscare-va banI, afar& de leI 285, parale 21, si ce! care vor maI fi asupra unor protopopI ce n'aii incheiat inca socotéla cu mine pe ac,est urmator an, pe care dupe ce wig primi si pe acestia, nu voiù lipsi ca sa'I rèspund in trebuinta seminariuluI, dupe poruncile ce mi se vor da ; iar acum spre ma! buni pliroforie a Prea Sf. Véstre de ce haul s'ati primit de mine pe suma ludelor ce ail dat catastih protopopiei si cum s'ail réspuns, nu fipsesc a asterne mai jo s socotéla curata. Al Prea Sfintiilor Vastre prea plecati sluga, Iordache Zosima. Anul 1837, luna Octombre 31.

*) VeslY anexa la acéstit pagin?I,

358

Suma luçlilor preotilor ce ad incheiat socotéla pärinií protopopi pe lét 1836 Lude TalerY 90 900Eclesiarch Luca 96 950Protopop Pantazi jBucuresci. 324 3240Eclesiarchu Gheorghe 84 840Gheorghe al Coziei jSud. Dimbovita. 157 1570Andrei sud. Ialomita. 89 890Stan al Mostistei 90 900Petrache al GheorghitelsudI Ilfov. 91 910Grigore al Sabarului 169 1690Christea 137 1370Niculae al Cotmeanei sud Teleorman. 131 1310 Nun 178 1780Spiridon 101 101016n al Isvorului}sud Vla§c,a. 140 1400Dimitrie 43 430 Ma jsud Prahova. 294 2940Elefterie sud Muscel. 2'21422140 21129 se adaoga primili din baniT poclonului leg 1837; 0 nu se aréti anume, del n'ail incheiat toff protopopii socotelile. 43269 T6tA suma primiti de mine In lét 1836 0 4837; se scad dap ins4 : 5000 inspectorului in Mt 836 Cu porunca D. Mitropo- liei No. 1.230. 5000 ipac No. 1.487 5000 ipac No. 1.846 5000 ipac No. 2.082 2080 ipac leat 1837 No. 448 2920 ipac No. 261 5000 ipac No. 447 5000 ipac No. 605 42983 19 5000 ipac No 880 2000 ipac No 1445 360 pentru patru-Oeci cirri i tertage ce s'aii cumpé- rat pentru copiii seminarului. 623 19 s'ail tinut In séma preotului Elefterie sud Mu§- cel 0 a lui Gheorghe sud DAmbovita, pentru poclénele ce ail trimis la praznicul Mitropoliei dupe poruncile D.Mitropolif sub No. 621 gi 622. 42983 19 285 21Adeci lei douè sute opt-Oecii cincT rhain tot asupra mea. Zosima.

Abandonim seminarul Metropolitan c,are cu atata dificultate se injgheabAi trecem la maten! mal suripére. Eforia a hotArit infiintarea in 1837 a unei tipografil a qc6lelor. La Didot In Paris a 0 comandat acésti tipografie, in pret de 2.000 galbeni, care sumi are sA se rèspun# din arieratele de la Visterie. De cati utilitate va fi pentru scéli infiintarea acestel tipografiT, vom vedea in anii urmAtorT.

359

Cate-va informatiunI acum relative la scolile primare. Curierul Rom." din 1837 vestesee, ca se va deschide sehli prin subscriere, cread de locuitora din GaeseT, Curtea-de-Arges si Alexandria. La Craiova, pe lana scóla publica functionézi inca alte dou6 se6le, fondate de fratiI Craciun si Hristea IvanovicI impreuna cu altI cetatenI. In budgetul anului trecut am vNut inserisä scóla de la Vileni-de-Munte, dar se vede ca acésta a remas neorganizatfi, de óre-ce in Ianuarie 1837 locui toril din acest oras ceru sa li se dea seóla, del' eI an adunat prin contributiune 13.773 lei.

In Februarie 1837 Stolnicul loan Socolescu daruesce o casa cu 8 camere pentru scóla din Pites&

Cu tóte aceste partiale imbunatatiri, seólele publice incepetóre sunt insuficiente si Efo- ria, in lipsi de mijlóce pentru nuoI creatiunI, se gilndesce cum ar putea utilisa scolile private tinute pe la biseriel prin mahalale s'i care subsistail din vechea organisare a in- vetaméntului. Deja in 1837 Eforia incepe a recunósce si a utilisa unele din aceste scolI, paute de cantare/1 de la biserici, scoli a caror lista am adus'o la unul din anil anterior!.

D. Marin, actualul profesor de chemie de la universitatea din Bucuresci, este numit, acum 25 ani, profesor de clasa IV incep6tóre, prin urmatorul: Jurnal LuAndu-se in bagare de séma, ea cu reposarea D-lui Sinac profesorul de clasul al patrulea de incepetorl, remaind acésta catedra vacanta, D. Alexe Marinovici ce a fost numit repetitor alclaselor incep6tóre din S-tul Saya a implinit lipsa de profesor la acesti catedra ca esactitate si destoinicie, de sunt acum 6 luni, Eforia hotirésce: Potrivit cu § 150 din regulamentu1 seólelor D. Alexe Marinovici este numit vremel- nieesce profesor de clasul al patrulea incepétor, cu 161I legiuita, prin regulament, de 350 pe luna, care 16fa se va socoti de la 1 Noembre." A. Filipescu, Ste fan Balciceanu, B. Stirbeiii, P. Poenaru. No. 527. Anul 1837, Octombre 31.

O huna mesura din 1837, cu referinta la sc61a primara, este retiparirea tabelelor lancastrice : Exemplarele de tablele laneastrice ce aii fost tiparite in romanesee, fiind acum rémase In prea pupa num6r, si fac6nd trebuintä a se tipari acum de al douilea, cu deosebita intocmire, s'ail politit unii din D-niI profesor! si ia asuprile alcatuirea acestor tabele, chib- suind a le intocmi dupa. maI nou6 perfectie, ce s'ají dat acestuI metod.

360

ImpArtirea aceste lucrarI s'ail fAcut dupa cum urmézA : D. G. Pop s'a insArcinat cu alcAtuirea tablelor de silabism 0 de aritmeticA. D. S. Pop cu tablele de gramatica. D. G. Ioanid cu sententiile morale. D. P. Genilie cu geografia 0 cronologia. D. Forjan Aaron cu catechismul, istoria sfanta si istoria pre. D. P. Poenaru cu industria 0 istoria naturalA. Aceste tóte, alcAtuindu-se dupe metodul frantuzesc, se vor tipari cu cheltuiala din casa scaelor, atAt in table cat 0 in carp manuale, ca pe aceste cArti sa p6tA copiiI repeta 0 a cas& ceca ce vor inv6ta in scellit pe tablA. Cartile manuale ce se vor tipari dupe table se vor vinde cu indoit pre' din cAt va costa cheltuéla tiparulul lor, ca din jumètate pretul sa se despagubésca casa scélelor, iar cea- l-alta jum6tate s& se impart& intre ceI cad vor fi alcAtuit aceste tabele 0 manuala in proportia numèruluI cálelor ce se vor lucra de fie-care dintein0l. Dup& ce se va sevérsi alcatuirea tuturor acestor table, ma! inainte de a se da in upar, se vor revisui cu deamènuntul de o comisie intocmitA de conlucrAtoril acestul uvraj, car! adunandu-se in cate-va sea*, vor corecta cu totil impreuna alcAtuirea tablelor si vor face cuviinci6sele indreptarl. Tablele si cartile manuale ce se vor compune de o persona se vor 0 corecta la timp de aceea0 persona. Alexandru Filipescu, , teran Baleiceanu, Barbu Stirbeiü, N. Picot°, Petrache Poe- naru. No. 365. 1837, Iulie 31. BucurescI.

0 alta mèsurA menit& a da pentru cat-va timp bune resultate, a fost intocmirea, in No- embre 1837, de »comiteturti de inspectie, pe la scolile de prinjudele, oranduindu-se, dup& sciinta ce s'a dat Marel VorniciIa mAdularil al acelor comiteturI persónele ce s'aréta mal jos, si prezident ocArmuitorul judetuluT, adeca : La Craiova : D. Clucer Iordache OteteleRnu 0 mid la urma Serdar Chinezu. Cernetti : Serd. I. GardAreanu 0 Serd. Burileanu. T.-Jiul: Logof. Vasile Biungescu CO 0 Medelnicerul Grig. BAlteanu. Caracal: Slugierul Amza Jianu si Andrei Prijbeanu. Rômnicu-lidlcei: Pitarul BorAnescu 0 Vist. N. Giulescu. Slatina: Sard. Deleanu 0 Gr. Obedeanu. Pitescti: Stol. D. BrAtianu si Stol. Socolescu. Giurgiii: Doftor Sibineanu 0 D. Popa Luca. C.-Lung: Stol. Urseanu ai Vist. D. Aricescu. Ploesci: Medeln. Suslanescu 0 Slugerul Cularida. Tergovisce: Sard. K. Hiotu Buzeu, Serd. Gaud 0 Serd. Gavrila. Wileni-de-Munte: Medelnicerul Murzea, cAcI caminariul A. N. Filipescu s'a lepadat. Foc§ani.: Paharnicul Alecu Mfirgarit 0 Serd. Ghillontu. Rwi-de-Vede: Slugierul Sand u 0 Serd. G. Butculescu.

* Muzeul national, f6ie literal& a Ord romanescI, di o relatie despre examenele pubfice urmate la colegiul S-tul Saya din 13acurescl, 0 solemna impartire a darurilor urmati

361

Duminici in 4 Iulie in flinta P. I. Domn si a uneI numer6se adunarI de streinI invétatI si de paméntenI. Ceremonia s'a deschis de D. C. Bilficeanu Logofétul trebilor bisericesd, dupa acésta in locul cercetariI obicinuite a scolarilor, D. Serd. Simion MarcovicT, profesor de Retorica, a rostit cu un rar talent un cuvint ac,ademic asupra civilisatieT. Dupa acésta, D. Comis. si Cavaler P. Poenaru, directorul scedelor, prin un cuvint plin de ritorie, din partea EpitropieI scélelor, a infatosat resultatul invétaturei trecute si in- bunatairile ce al a se introduce pe viitorul an. In urmä s'ail chiamat pe rind scolaril, c,arI era vrednicI a lua premiile (darurile) cuvenite pentru rèsplatirea silintei lor, iar aceI ma insemnatI ad primit din mina I. S. cu- nunT, carele a bine-voit a adresui fie-caruia cite un cuvint bine-voitor. Muzica regimen- tului suna in tot timpul impartireI premiilor. Dupa acestea, I. S. cu top 6spetiI stréinI si piméntenI al cercetatCuamlnuntul tot ase(ilemintul si ail arétat a sa plAcere EpitropieI pentru buna tinere si rivni ce desvelesce in favorul invétäturilor.

Cursul superior Inca primesce Ore-carI imbunatatirY, prin adaogirea la 19 Decembre 1837, a doué catedre de legI, la S-tul Saya. Marele Logof. al dreptateI LBarbu §tirbeil cere acésta de la Domnitor: prin anaforaua sa sub No. 15.304 propune adiogirea de doué catedre nuoI de legI la S-tul Saya, pentru a se inlesni formarea candidatilor de amploiatI in posturI judecatoresd. Fiind-ca acésta cestiune intra prin resolvirea eI in anul 1838, vom reproduce diversele acte relative in analele anuluI urmator.

In Moldova, procesul, sél ma! bine conspiratiunea contra limbeT romane continua in 1837 si ia o forma maI acut.A. Dupa memorabilul raport din 28 Noembre 1836 al Comit. Academic, semnat de G. Asaki, G. Seulescu, Damaschin Bojinca si Maior Singurof, raport prin care acestia intimpinal la punctele din ofisul domnese comunicat cu officia EpitropieI din 11 Noembre, se paru un moment, ca afacerea este terminata. Dar in Martie 1837 revine cu ma multa iuteala. De astA data, alaturea cu brava profesor!, carI luptail pentru limba mina* ja loc si insa4 Epitropia, sub presedinta MitropolituluI Veniamin. Lung! si frumelse full. desbaterile EpitropieI asupra raportuluI academic din anul trecut. Prin jurnalul cu No. 66 din 19 Martie, Epitropia conchide, cA s'a limurit, ca o mèsura cea mal de priinta: a rémlnea cu neclintire statornicita sistema invétaturelor publice in limba patrieI, precum acésta este legiuit si prin Reglementul organic, cap. 9 art. 357, avénd de ajutor si alte limbl vechT si noul. Acuzatiunile aduse scedei romane emir" indreptate, precum vNurAm, in contra actualilor profesor!, declarandu-I de incapabilI. Mitropolitul Veniamin, pe de o parte amintesce ca dui:4 Regulameotul organic, limba romanésca nu peote fi isgonita din scolI, si pe de alta, ca sii inlature objectiunea de incapacitate, povatuit negresit de G. Asaki, isbutesce pe lana colegil sél din Epitropie a-I face sa ja mAsurl de Imbunatatirea corpuluI didactic cum si a se pregati cartile necesare in limba romanésca. Epitropia decI dispune aducerea doctoruluI Petru Campeanu; chiamarea candidatilor de profesor! trimisi la Viena; aducerea unui profesor de limba si literatura francezi; aducerea a doI pedagogl, unul francezI si unul german pentru institut ; instituirea de care comitetul acadeinic a une! comisiunI

362 pentru compunerea, traducereai reviOuirea cartilor didactice si mal ales a until lexicon românese. Pentru inlesoirea acestei de pe urma /wail Epitropia hotarésce a se cumpera manuscriptul lexiconulul reposatuluT consilier Ion Budal care carte impreuna cu lead- conul alcatuit de D-lui COrninariul Costin Veisa, sa inlesnéscA comisia in acéstA lucrare, adunand atat din gura poporialui romanesc câtsi din carp, séO dresuri vechl, -Eke cuvintele nationale; iar in locul acelor ce ar lipsi, si se alatuésci acele maI potrivite de pe maim Emil* cu finale romAnescT, intelegéndu-se ins& directia scòlelor in asemenea lucrare si cu directia scelelor din téra romanesca. Tara apoT, spre sporire, despre o parte a numeruluT lucrAtorilor literal, cat si a cartilor folositere, stipendistiT cari aü incheiat tot cursul invetAturilor si fie datorT a lAlniki de pe o limbi streind cate o carte, ce se va holdri de comitelul ac,ademic, folosilere inveliturilor. *)

Un singur punct mal negru in tot jurnalul acesta al EpitropieT: Dupa venirea per- sonaluluT nog la academie si inainte de inceperea cursului scolastic al anului 1837, çlice Epitropia si se he'd o cercetare a Reglementulul scelelor si a personalului allätor acum in a lor slujbA, atât pentru de a se alcitui tot personalul pe viitorime, din aceI ce se vor socoti in stare de a purta respectivele lor posturi, cati pentru economia caseI scedelor, de a putea pune paradosirea a maI multor objecturT asupra unuia din profesorT.' Va sA shed, Epitropia ceda Intru cat-va curentuluT stabilit de directunea franceg a luT Crassani Vaillanti banuia si ea cum el scolile nu mergeali bine. Cu toate acestea, aducerea unui mil profesor de limbai literatura francezd ni se pare indreptatA in contra luí Grassan, pe c,are comitetuli Epitropia voiail elimineze din Academie.

La 18 Martie 1837, Epitropia, cu anaforatia No. 67, comunica DomnitoruluT respunsul sell de mai sus, redactat in modul urmätor : Prea Inàllate Doamne, Luminatul oils al InAltime! Véstre, din 2 Noembre, trecut adresat catre acestA Epi- tropie, prin care i se impArtisesce 6re-care propunere atinget6re de ramul invetAturilor publice, primindu-se cu adanc respect, Epitropia a cunoscut inteleapta ingrijire a I. V. pentru statornicireai sporirea acestuT obiect atat de insemndtor, menit a intemeia binele patriel, prin o drépti luminare a fiilor eisi a reversa asupra I. V. o laudà cu drept ago- nisitA. Povatuiti de propunerile I. V. coprinse in acel ofis, Epitropia a cerut intru acésta si socotinta Comitetulul ac,ademic precum si altor persone a cAror idei Invrednicesc a fi pretuite, supuind apol acestea uneT indelungate desbateri s'ail lAmurit intr'o unire a fi ca o mesurd maI priitere unesi drepte lumindei, a urma invdtAtura publicd in bimba pa- trieT, dupe cum rostesce mantuithrea legiuire a RegulamentuluT organic cap. 9 § 357, avend ins& de ajutor limbele clasice vechii nouY, a cAror invelAturd. atat in literatura cati sciinte, are sA fie de model si povatuire, hand tot o data urmaterele deosebite me-

*) Dos. No. 7, Arch. Stat.

363 surI in privinta imbunatätirei invatiturilor :a se cinema pe D. doctor Petru Campeanu, carele atat prin ale sale atestaturI, cat si personale recomandatiI, se aréta vrednic a lucra in slujba scedelor in ramul sciintelor politice, precum matematicai fizica. Asemenea a se chiäma de la Viena pe aceI douI candidati moldovera, cari se vor socoti in stare a paradosi unele din sciinte, pentru a caror invataturd sä fie al treilea an la Universitate. Crescerea elevilor si a stipendistilor la institut fiind acea mai insemnat6re sarcind de la care se asteapIkinformarea insusirilor morale si sciintifice a tinerimeT nobile, cerand neapärat aceea mai cu amanuntul ingrijire, Epitropla socotesce a se aduce douI pedagogY strainii anume unul francezi altul german, cu haractir recomanduitor acel cu maI potrivite insusirI und asemenea insarcinarei cari tot o-dati sA OM fi de corepetitori aI clasulul german i francez ; asernenea pentru invatarea finabel franceze cu a el literaturi si informarea deosebitelor stilurI socotit de neapiratd trebuing a se aduce de la Paris un invatat, carele atat prin al sad haractir, cat si sciinta, sa raspundd acestel trebuinte. La venirea personaluluI sus insemnat, si se supue revizieI, organizatia scedelori potrivit cu trebuinta si se alcatuiasca tot personalul din aceI cari se vor socoti in stare a purta sarcina profesorieT, atit in privirea sporulta, cat si a economieI case! scedelor. lar pentru agile scolastice, comitetul academic s'ad insarcinat de a alcatui o comisie privighi- teore, ca profesoril respectivIi candidatil stipendisll sA talmäcéscá cArtile cele maT neapirate pentru paradosit invataturile. MaI ales nevoIe fiind a se alcdtui un lexicon rominese cu vre-o limbd moderna, Epitropia socotesce a se cumpara manuscriptul reposatulta consilier Ion Budai, ca impreuna ca alcatuirea D-ita Caminar Costin Veisa sa fie comisiei de temeid, la alcatuirea acelui lecsicon, povaluindu-se intru aceste de metoduI urmat de alta, la asemenea imprejurarI, adunand toate cuvintele moldovene alesei uitate, de prin dresurIi carrt vecla, precum si din gura poporulul; apol acele cuvinte ce ar lipsi de tot, sd se alcdtuiasca dupa trebuing de la maica limbi, si in asemenea lucrare sa se inteleagi directia scedelor cu acea din Ora romanésci. La acest prilej Epitopia cu respect supune I. V. resultatul examenelor publice, atat aid la EsI, cat si pe la scolile departamentale, din care se aréli ca la inchierea anului 1836 se afla in EsT 436 seolarI, lotre earl 42 elevI §i 58 stipendisti, iar la tinuturI 538 scolarI, adeci peste tot 973, a caror Hum& dupa luarea aminte ce s'a facut, in cursul de véra .pururea cu o pitrime sporesce. Din raportul Comitetulta academic si a procurorului s'ad vaylut resultatul examenelor in deobste impacatoriti, in care cal.1"-va tinerl invrednicise luare aminte a ocarmuireI si despre care la generalnicul examen, Epitropia nu va lipsi a raportui, lar cereetarea clasificatii- lor si a notelor aù vèdit pentru acel ce se tin cu cheltuiala StatuluT, cit putinl din elevi aft avut clas bun, fiind unii cu mijlocia talent,i asemenea sirguintd, care fdri smintéli se va putea indrepta prin o stAruiteire de aprópe a lor privighere, prin masura unor pe- dagogI indeplinill. Iar pentru acei externI s'ati insemnat ca a lor nesporire urmézi mat ales din neregulata venire la elas, pentru care smintéli Epitropia naddjduesce cum a va inceta indati ce prin neagonisirea unor bune atestaturi din scale publice tinerimea nu se va primi in slujba canceleriaor, unde maI cu sama staruesce a intra. Dupa plata caselor cumpfirate pentru scede, cassa, mal are la Visterie 317.057 le! 19 parale, afar& de suma cuvenita pe anil curgatorT, incat este in stare, atat a intimpina cheltuiala zidâriel comunicatiei intre academie si instant, cat si de a incepe a cumpara pentru biblioteca publica CArlisi instrumenturi pentru cabinet. Supuind aceste la cunoscinta I. Velstre, Epitropia socotesce astmenea masurI mat po-

364 trivite pentru implinirea pArintescului scopos, in privirea luminireT tinerimeIi ve r6gA sA bine-moitI a da inteacésta, Malta hotArire, spre a putea Epitropia indatA pi citre sus insemnatele m6surI. Al inAltimeT vestre citre Dumnezed smerit rugAtor, Veniamin, Mitropolitul Moldova, plecate slugI No. 67. Canta Logofét, 1837, Martie 18. Ghica Logofët, Eat. Assaki.

Pe acesti anafori Domnitorul pune hotirirea urmitére manuproprie : ,Se incuviinféai aducerea bärbafilor ce se curosc de Epitropie a fi neapèrat tre- buinciog.i pentru care va ql primi indatd mésuri, ca sa nu mijlocéscil intdrOiere.a M. Sturdza. In 20 Mar tie, anul 1837.

Grape. patriotismulul profesorilor ai a majoritiiteI membrilor EpitropieT, furtuna care ameninta cu ruinare scéla romAni, se termini de astA dati prin un real datig al acestei seek. In adevir, un numèr insemnat de profesorl bunI se adaug la personalul didactic al AcademieT, in decursul anuluT 1837. Intre nuoiI profesori vom cita pe doctorul Petru CAmpeanu, pe doctorul Cihac, pe St. Andre (de L francezil A. Costinescu, N. Draghi- nicT, loan Ionescu, N. Singurof, V. Popescu (Scriban), Corinos, Iancu Stavrat, Partenie Antonof, Sulgeru Paulini, Maisonabe doctor in medicini etc. In urma dispositiilor directieI invètiturilor, D. doctor Cihac, profesor de istoria natu- turalA la Academie, va paradosi Mollie de la 10 pAnA la 11 césurI inainte de amiasli-sli, Simbiti de la 9 pini la 10 oésurI. (Luna Octombre.) AscultAtoriT externT, cad ar don i a urma aceste intereresante invAtAturT, se vor inscrie maT Mai(' in Academie, la censorul, D. doctor P. CAmpeanu. **) Iati numele ascultitorilor cursuluT de istorie naturalA la anul 1837 Iunie 1.: 1) Ion Ionescu, 2) Vasile Popescu, 3) Dimitrie Grigoriu, 4) Iancu Albinet, 5) GhitA Cabman, 6) Dimitrie Gustea, 7) G. Stihi, 8) G. Platon, 9) A. Grigoriu, 10) A. Asaky, 11) G. VAlcu, 12) Scarl. Baroti, 13) Ilie Hermeziu, 14) Panaite DonicI, 15) N. Ionescu, 16) N. Dumitriu, 17) C. Stratul, 18) Stavrat lancu, 19) Mihalache Cerchez ai 20) Ion DonicI. (Dos. No. 57 idem. "") In primele oile din August 1837 sosesce tri Iaal doctorul P. CAmpeanu (Maier "'). El nu incepe cursul decAt in semestrul viitor. Cimpeanu e numit profesor de filosofie

*) Dos. No. 45 corent Arch. Stat. Acest profesor este numit la 31 Maia 1837. **) Alb. rom. pag. 19 din 1837. ***) Alb. rom. No. 65 din t9 August 1837 publica: Tiparirea istorieT naturale, care cea Intâla 6ra s'aa compus de D. doctor Cihac In limba ro- manésci s'att Incheiat. Acéstti carie, inframusetata de 20 frum6se stampe litograficite este rtnduita pentru invatatura tinerimeT, In cat D-lor subscriitoril se vor adresui la libraria D. Bel et Comp. spre a primi ale lor exemplare; doritoril pot a gasi de acestea §i la Inst. AlbineT, iar pe la tinu- WTI pe la D-lor profesorT." ****) Alb. rom. No. 65 din 19 August 1837.

385

censor internatuluT. Instalarea luT in acésle functiune se face cu mare solemnitate, la 30 Septembre 1837. Asemenea solemnitate pine acum neobicInuite, o socotim acute cu 6re-care ostenta- tiune spre a atrage atentiunea publice asupra imbunatitireT corpuluf didactic al Acade- mieT. Introducerea la catedre a doctoruluT Cimpeanu o face nu de mult numitul Rector al AcademieT, doctor Maisonabe. Acesta sosise in IasT la 1837. Alb. rom. No. 59 din 29 Iulie il numea, anuntindu'I sosirea:,Profesor coficiant al UniversitfiteT criesci de Francia." La Septembre 1 Epitropia inveleturilor publica amintesce prin jurnalul sü cu No. 223, ce aü adus profesor! Medulad aT acelor intée Universiteti ale Europei, pentru catedrele inaltelor obiectea,i apoT organizéze comitetul academieT ast-fel: Referendar presedinte G. Asaky. Dr. Maisonabe, rector AcademieT, prof. de legT si dr. aseslemintelor scolare din Iasi $i provisor. Dr. P. Cimpeanu, prof. de filosofie si censor. Maiorul Singurov, Inteiul prof. de inginerie. Pah. G. Seulescu, prof. de filologie, de istoriei inspectorul scedelor normale si directorul cancelarieT comitetuluT. Th. Stamate, prof. de fisice si fnalta matematice. Cam. Costin Veisa, procuror din partea OcermuireT. De si Petra Cempeanu, este deja membru al comit. academic la 1 Septembre, instalarea luI, de care mal sus vorbirem, se face numaT la 30 Septembre. late in ce mod de séma despre acéstä festivitate scolare Alb. rom. in No. sed 78, din 3 Octombre 1837. Jof in 30 a trecuteT lunfla 7 ceasurf diminéta, D. Rectorul, avend sub a sa povetuire pe D-lor profesoril si Ac,ademieT, aft mers la bisericit spre a fi fate la serbarea le- turghiel, care in armares cereriT sale, Prea S-tul nostru Inalt Archipestor a fost orinduit a se face. Dupe ce s'ail fnturnat in coprinsul AcademieT, instalat D. doctorul filosofiei P. M. Cempeanu, in fiint.a D. referendaruluT cinstiteT Epitropil si a tuturor elevilor. Dupe ce cerut la D-luT loco-tiitorul einstiteT EpitropiT invoire de rostire, D. rectorul a cuvintat urrnätórele : ,D-lor elevi! acesta este profesorul vostru de filosofie, pe carele ve infetosez. Pe MO titlul de profesor al acesteT catedre, D. dr. Campeanu unescei acela de censor al studiilor, prin care se face mal inalt la grad peste colegiT sel, In cat pentru indoit acest cuvint i suntell datorT cuvenitul respect. Dar D. dr. Cempeanu are foci driturT prin pretiósele focusing asupra incredereT, pot slice asupra dragosteT, care cu ateta ingenuitate at! infetosat-o mie, din sliva and ne-am veslut in acest locas sfintit bunelor invetiturl si lucrerilor felurite, prin care rivet! a ve face adeverall crestinT, cetetenT luminatT, adeci berbalf imbunetAtitT. Ple- dirge cu care se afle fnzestrat profesorul vostru intru implinirea indatoririlor sale, sunt dupe a mea incredint.are, pentru care respund,-Intru tóte potrivite cu ale mele. A vd da o temelnice inveteture, care va fi D-v6stre purure trebuitóre sal folositóre, a ve deprinde de a iubi si de a practisi virtutea ;acésta este a sa insircinare, si acésta indatorire este nedespertiti de acea de a ve love/a a lucra in tóte imprejurerile, cu sfiin- tenie plinitorT indatoririlor v6stre citre Printul, pirintele patrieT, c cetre povetuitoriT

366 sfintei wIstre religil, pentru care niel odine6rA sa nu pregetati a infatosa pururea acel adanc respect. Eú mè intemeez, D-lor elevi, pe sineeritatea (curatenia cugetului) fagaduintelor ce 'mi ai dat pentru a mé Incredinta despre hunde véstre plecari. Atuncea sá fiti mal inainte incredintati de a mea cunosciinia. Prin puterea wistra ati castigai de acum a mea dragoste,i me magulez, ca vé este de placere a primi din par- 'tea mea asemenea incredintare, precum de pläcerea mea este a v6 o da." Dupi aceste cuvinte, D. prof. Campeanu a rèspuns in timba latina urmat6rele: Prea vrednice rector al acestei Acadernii. AstOi me socotesc ca alga mal norocit a me afla sub ale D-tale auspitn intre colegn meT, carf intrunese t6te ale lor pulen, ea sa pedi spori studiile in acest Principat, In eat am avut cinstea cea insemnata de a fi ala- mat la inaltul post al catedrei filosofiei, prin orinduirea cinstitei Epitropn de Invétaturd publica, dupi autorisatia P. I. Domn. Drept aceea, dupi ce cu cäçlutul respect am infatosat t6ta a mea cunoseinta I. Sale fundatorul acestuT mare aseqaménti cinst. Epitropii, di de aserhenea ve multamesc pentru imbratosareai cordialitatea cu care MI bine-voit a pasi catre a mea incatedruire profesoria filosofieT, catedra insemnatére, care fagaduesc a o purta cu tètä rivnai sirguinta de care sunt insufletit, patruns fiind de dorinta de a insufla in cugetul tinerimei sfin- tenia principiilor, pe care fie-carele dintre noi, nu numai ca orni 'T'Adular al societatii, ci maI mult de c.« tete, ca un crestin, trebue s'O aiba drept povatii ca a sa religie eu aménunt sA plinésca. Cu tete acestea se envine a marturisi, ea numai asemenea dispositii din parto mea, pede ci nu ar fi indestule intru plinirea dorintelor mele, déca nu m'as! rezema pe a D-véstri intelepciune, practisire, si ale vdstre lumini, care v'ail agonisit Vd& increderea Augustului sef al acestui Principat, a cinst. Epitropil si a celor inaf al sél loeuitori térei. Drept acea am norocirea a mé putea increde in a Ostra buna-vointa catre mine, in hoiarirea si in mijlòcele véstre de a vé aréta vrednic de postul atat de insemnat la cuele suntetT chiamat. In spre infiintarea bunelor mele plecari, ved numai ajutori incurajare din a v6strii parte, prin care nemerirea sarcinei mele este siguripsita."

In 2 Octombre 1837 Ludovic 'urdan este numit profesor I al limbei franceza in locu luf St. Andrea, care ocupase provisoria acest post si care, Oice un raport al cornil, academic, cu No. 151, catre Epitropie, neavénd cunoscinta limbeI românesci nu pede afi profesor.' lata in ce mod comitetul academic rèspundea indirect eelor cari l'Aman si facusera résboni limhei romine !

Monitorul frances publica In 1837 o descriere lauda-1.6M a inaugurärei AcademieI Mihailene si un tabel de starea invétaturei in Moldova. Acésta comunicatirine a gazeteI franceze inca era o apèrare indirecta si abilii a sc6lei romane, (OO. cu Rusia si cu agentiT acestei tèrI. Verp acésta In anexa. ')

Ve0T anexa.

367

In lulie 11 G. Asaki avu multAmirea sit fad pe chiar ilustrul muscal Demidof a constata, cAt de nedrepte erati acusatiunile aduse Academia! MihAilene. D, Demidof si invétatii francezT aft cercetat Academia si cabinetul nostru de istoria naturalä si ad argat a lor mullämire pentru rinduiala ce ad gisit si pentru cAte-va obiecte rare ce coprinde acel cabinet.°

* Douè visite pretinse primi scolile din Iasi in 1837, acea a MT loan Eliad si Aristia. Din relatiunile acestea ale bdrbatilor nostri, dinainte de 1848, se stabilesce curentul politic al unireT Principatelor. IatA in ce mod anuntA G. Asaki visita lul Eliad si Aristia : D. I. Eliad de la BucurescT, rominilor cunoscut cu. laudA pentru zilosul carele de demult disvalesce intru cultura nationa15, a petrecut tare no' cite-vaile,putine intru adevér pentru multAmirea prietinilor si pentru dorinta mirAtorilor se, dar tAte mintitele petreceril sale ad harazit intru cercetarea aseOmintelor publice si a persoinelor, call in asTa scurt timp ad tintit a sa luare aminte. ImpreunA cu D-ltiT se afla si rAvnitorul D. profesor al literatureT, Aristias, traducétorul luT Saul, a luT Alfieri si al Wade pe limb. romAnésci." *)

* ARA visiLA : D. Logofétul loan VAcirescu a cArut nume este unit cu poesia nAsc6tnre a romAnilor prin numerdse compunerT lince, dui:4 ce ad petrecut aicea la Iasi cAte-va Oile in simil familial sale si a numerosilor se prietenY, a plecat la BucurescT.° ")

* Introducerea in personalul didactic al Academiai a luI Maisonabe este semnalul nne schimbArT in disciplina scolarilor. EL lucrézi pentru inlAturarea pedepse cu bAtaia. In Octombre 1838 a avut un adevérat conflict cu bétrAnul profesor Verescu si a cerut de- stituirea luT, cAcT bdtuse pa elevul Crupenski. "') Maisonabe nu isbutiin campania ltiT, eficT Verescu fu sustinut de colegiT sé!. Tali programa ma teriilor ce se invétA in acest an in 2 clase gimnasiale cAle era(les- chise, in 2 clase umaniäre si in clasele de fllosofie si de drept Academia MihAlleanti lasa I gimnasiald. 1) Principiile aritmeticeI pAnA la proportif, 2) limba latinä, 3) cronologia de la Mee- putul lurniT pAn5 la decAderea imperiuluT roman, 4) geografia Europe, 5) religia. C(am II gimnasiatcl 1) Aritmetica rationalà, de la proportil pAnA la sfirsit,2) limba lating :etimologia, 3) geografla: America, Africa si Oceania, 4) cronologia: de la decAderea imperinluT roman pAnA la descoperirea AmericeT, 5) religia. Profesorl: Sulgerul Paulini si Iancu Stavrat.

*) Alb. rom. No. 36 din 9 Maiu 1837. **) Alb. rom. No. 6o, din i August 1837. ***) Dos. No. 120 curent, Arch. Stat.

368

Cursurl extraordinare : Caligrafia de supleantul Parteni Antonov, mecanica popularti si desemnul liniar de A. Costinescu. C/asa I de umani6re 1) Retorica, 2) cronologia : dela descoperirea AmericeI pAnA la pacea de la Westfalia, 3) sintaxa latina si analisa, 4) algebra, 5) geografia veche, 6) limba elinA, 7) religia si morala. Clasa II de umanicire 1) Aplicatia retoriceT, 2) mitologia, 3) istoria fiteratureI 0 versificatia in limba roma- néscA, 4) cronologia: de la pacea, de Westfalia pAnA in slilele n6stre, 5) geometria teore- tick 6) poesie latinA, 7) geografia patriel (a ambelor principate), 8) sintaxa elinä. ProfesorI : N. DrAghinicI, Ion Ionescu, V. Popescu si Carinos.

Clasa de filosofie 1) Logica, 2) metafisica, 3) estetica, 4) istoria rationalA, 5) matematicele. ProfesorI : Doctorul P. CAmpeanu, Paharnicul Gh. Skilescu, Anton Velini. Clasa de drept 1) Malta literaturA francesg, dreptul public 0 acel privat al diverselor pop:we. Profesor :C. Maisonabe *). Se face o exceptiune de Epitropie in favórea luI Maisonabe, cat privesce limba de predare, incuviintAndu-se ca sA nu fie limba romAnéscA, ci limba francesA, sub cuvént ci : (must curs fiind incA noil in Europa, si o culegere de codice a deosebitelor natii fiind tipArith numal in limba francesA, paradosul se va face in acéstA limbil, pAnA cAnd D. profesor va fi format vrednicI elevI de al paradosi in limba rominéscA.D

* In urma introducereI atAtor profesorI nodi in Academie,") multI din el iaii locul cum OdurAm, in sinul comitetulul academic ;asIa, Doctorul Maisonabe, P. CAmpeanu, N. Singurov, etc. ""). Dintre profesoril de matematicii din 1837, afläm si pre fiul lui G. Asaki, locotenent Dimitrie Asaki. Epitropia Cu adresa No. 256, l'a numit la clasa de architecturA profesor fArA WA "").

Seminariul Veniamin continuA, mal imbunAtAtit, sub directiunea lui Damaschin Bo- jinca. Administrat in afar& de Epitropie, despre el nu aflAm documente mal insemnate in archiva acesteIa.

*)VesIT Albina romanli pe 1837, pag. 315,vei;11 §i Buletinul oficial al MohloveT No. 76 din 1837; clItin aci, In anexli, duplt dosarele de la archiva StatuluT No. 29 §i 44, statistica tutulor scolarilor. **) In No. 75 al Alb. rom., (supliment din 23 Sept. 1837), se publicl compunerea comitetulul acolar si programa materiilor ce all a se paradosi In sc6lele publice ale Moldova pe 1837-38. (Vegll Alb. rom. tom. pe 1835). ***) Veop dosarul de la Arch. Stat. No. 348. ****) Cond. comitetuluT academic No. 151 curent, fila 7.

360

Dam in anexá tot ce am gasit in Buletinul oficial al Moldovel pe 1837, si in Albina romanésca. Despre acest an nimica, niel o scire nu aduce scrierea tocmaI despre seminariti, a D-lui C. Erbiceanu : Istoricul seminariulta Veniamin. (IasT, 1885).

* Relativ la scóla primara, iata informatiunile ce putem culege pentru anul 1837 In locul trecutuluI din viéta Pit.I. Nanu, profesorul scóleT publice de la Roman, Cinstita Epitropie a rinduit irnplinitor aceluI post pe D. Candidatul I. Vitzu 1. La 22 Noembre 1837, I. Nanu, fost elev al seminariului Veniamin, indemnat de ora- seniT din Piatra, deschide acolo sal primara cu 64 scolarl **). Festivitätile de peste an ale scélelor din Moldova, ne dati ocasiune, multe din ele, sa constatam mersul culturel. In Februarie 8 pana la 15, conform § 130 din regulament, se tin examene publice, anunlate prin urmatorul avis publicat in Alb. roza. No. 91 din 7 Februarie: «In urmarea reglementuluI scolastic, § 130, avénd a se face examenele publice ale semestrului antéia, Cinst. Epitropie, prin resolutie asupra raportuluI comitetuluT academic, ati hotarit a se incepe acele examene LunT, 8 Februarie, urmand in 9, 10, 11, 12, 13 si 15 in tóte slilele, de la 8 diminéla pana la 12, si de la 3 pana la 5 césurT séra, anume dupa programa intru acésta alcatuita pentru deosebi te clasurI si obiecturT ordinare si extraordinare. Drept aceea, top cunoscatoriI si doritoriI invatiturilor sunt poftitI a fi fati la acésta cercetare. Examenele scolilor tinutale se vor face pe la inchierea acesteT lunI, in slilele hotarite de D-lor inspectorif acelor scóle s'i subt a lor Presidentie.x,

Alb. rom. No. 53 din 8 Iulie, armilla examenele urmate pentru examenele de véri si serbarea examenului general pe sliva de 10 Iulie. Examenele speciale ale claselor incepOtóre, acelor gimnasiale si acelor umanióre, precum si ale obiectelor extraordinare fäcéndu- se in public, de la 28 Itrnie pana in 6 a curgatóreI, Epitropia invalaturilor tul hotarit, ca solenitaua unuT examen general si se faca Sam- bata, in 10 Iulie, la 9 césuri diminétaa, 1837, Iunie 24, Alb. rom. No. 49.

eAsupra raportulul comitetului academic, lntemeiat pe aseslaméntul invatiturilor pu- blke, Cinstita Epitropie a rioduit a se incepe in IasI examenele speciale a clasurilor publice, pentru semestrul curgatoriO, LunI, in 28 Iunie, urmand pana la 6 Tulle, in tóte slilele de la 8 pana la 12 diminéla si de la 3 pana la 6 dupi amias1T, dupi inadinsa programa aci alaturati, pentru clasele incepatóre, gimnasia si institutul invatatureI felelor. Drept aceea, pirintii si doritoriI sunt poftitT a fi de faja la aceste cercetArT, dupi a eirora Cu amanuntul inchiere va urma si solena infalosare, despre care se va hotari sliva. Iar sliva examenelor pe la scólele tioutale, se va hotari prin mijlocirea cinstitilor inspectorT.D

* La sc6la de fete din lasT examenul se face in 15 Iulie D.

*) Vesll Alh. rom. No. 37 din 13 Maill. **) Dosarul No. 34 curent, arch. Statulut ***) Vesil dosarul No. 18 curent, Archiva StatuluY. 24

870

lati ce spune Albina romana No. 57, despre resultatee dobéndite la examenul scald de fete : doT, in 15 ale acecteI lunI, s'ail flout examenul public la institutul pentru invätarea fetelor, in tiinta P. S. S. Mitropolitsi a une numerase adunarT. Numärul total al ele- velor a fost de 104 fiice de boierT, dreggtorT si negutitorT. Deosebite treT clasurI s'ail cercetat despre religie, gramaticg, antéile cunoscinte, aritmetica simplä si cu numere complexe, elemente de istoria naturali. Elevele ail infatosat probe de caligrafie si ail rostit alese compunerT. Expozitia (aräta- rea) deosebitelor lucrurT de mina, In numär de 216 buc5.1.1, lucrate in acésta Ose lunie, precum :cusaturT, broderiT, strae, florT mestesugite si altele, ail fost férte multamitare. La prilejul examenuluT, o ténära dam& a harazit spre intrebuintarea scolaritelor elstoria Sfantä» prescurtata de ea in limba romanesca si Rut, Idilu biblic, prelucrat de pe limba germana. Aceste douä cartT, imbunätätindu-se de cinstila Epitropie, se vor tipäri spre a fi la acésta soil& de invätatura elementarg *).D

Comitetul academic cunoscénd dispositiunile spirituluI public fatä cu sceda, Um din examene o ocasiune noug de manifestare publica. Duminica, in 11 Iulie, comitetul cere EpitropieT 1.086 leI pentru cheltuelile de programe, invitatiunr, dill de premiT, etc. In raport semnéza Gherasim Crassa, in litere rusese. Domnitorul fixéza generaluicul examen pe Sambatg, la 10 Iulie. Epitropia invègturilor da in supl. Alb. rom. No. 56 din 1837, o dare de Om& despre examenele semestruluT de veil incepute la 16 Iunie si terminate la 6 Iulie. La 10 lidie a fost generalnicul examen in presenta DomnitoruluT, a L Cien etc. Scolarii gim.s'ati cercetat din religiune, Ist. S-ta si testamentul not', din cronologie (de la inceputul lumiI, pana la stingere in Franta a ramureT Valesilor), din geografie :Europa; din aritmetici: frac- tine 0 proportiile; din limba latina: sintaxul. Scolaril duel umaniare s'ail cercetat din geografia veche (Egiptul, Grecia, Italia si Dacia), din matem. algebra pang la equatia graduluT II, din geometrie pana la plani-me- tria; din istorie : de la descoperirea America pana in dilele mastre; din retorica si poesie, din limbele germana, rusésca, francezi si elinésca. La aceste, cuvintele olintiace ale lui Demosten si tragediile Ecuba 0 Medea de Euripid. Din desen s'aii väqut 28 bucitT de architectura, 60 istorice, 6 litografiT, 3 litocromg, 3 zugr. de niel, apoT lucrarT de carton si pasen l inpaiate. Tate aceste,çlice Epitropia ail adus adungreT o deplini multämire. Epitropia cu ocasia serbareI scolare area si cartile nu numaT scolastice, dar 0 in alte ramurT tipgrite in cursul ultimuldf semestru WI numal cat traduse si gata pentru tipar. Carp tiparite ail fost : al Istoria naturall cu 20 stampe, de Dr. Cehac. b) Cronologia si Istoria universall in 2 tomurI de Pach. Seulescu. cl Elemente de matematicg, partea I, de Aga G. Asaki. Pe langa aceste carp tiparite mal ere' gata, Oice Epitropia : al Lexicon juridic, sell al pravelelor, de Caminar Flechtenmacher. b) Retorica, prelucrata in limba romanésca, inavutitacu deosebite pilde culese din re- torT elenl, romanT si ceT no!, de Pach. Seulescu.

*) Era Ermiona, fiica luT G. Asaki, maT tfirçliti D-na Quinet.

871

Drept dovadA de rivna scolarilor Epitropia in0r1 29 de art! i compuned traduse de scolar! din deosebite limbl in graiul patrie!i anume: de candit. Ionescu, candit. V. Scriban; candit. I. Albineti, Dimitrie Grigoriu, Dimitrie Gustea, Alecu Grigoriu, Cust. Strat, G. Iamandi, T. Codrescu, G. CAlimänescu, M. Cerchez, cadet! D. 0 A. Asaki, adjunctul I. Stavrat, Partenie Antonofi sulg. Paulini. Vom da in notA, aci, lista lucrArilor acestor scoladi profesor!. La Februarie 1837, iatä care era numArul scolarilor din Ia0 40 eled, 60 stipendi01, 166 elementarI, 45 norma I-a, 27 norma II, 17 in clas pre- gätitor, 18 gimnas I, 19 gimnas 11, 15 gimnas III 0 20 in gimnas IV; total 397 **). *) Lucrad pregittite de scolarI Is 1837 i. Biografia filosofilor, dupa a lul fenelon In 2 partY, dupa limba trance& Culegerl literature franceze a luT Noel. Din Cicero: Cato bgtrinul, dupa limba latinL D. candidatul B. Cuvhat al tut Masalion, dupa franceza. Scriban N6ptea islina RosieT. Guiliom Tel dupa a lut Florian, dupli franceza. Cornelius Nepos, viata imOratilor, dupe limba latina. Amarozi Cruzoe, istorisire morala. 0 culegere de cercarT poet ce. Traduse to. Gramatica franceza a lut Furnie, pentru moldovenI. de D. Ionescu iv. Cuvinte funerale originale. Scriban Cuvinte pentru pacea ca apr6pele, a tut Burdalu. Leonidas, set batalia de la Temopili. D. candidat Iancu AlbinetIgea sétt universala tnv6ttitura sanetateY, pentru tóte startle so- cietliteT, dupe limba germana, a lut Sobernhaim, doctor, medic. is. D. Dimitria Grigoriu : Com6ra de istorie ti moral, dupe limbs franceza a luT Dela-Ro. D. Gnstea : Istoria marelut A lex. Macedon, dupe scriitorit rnatitulut D. Alecu Grigoriu : Descoperirea Erculanuld si a Pompeianulut, ir dusa din limba franceza. D. Costache Strat : Cuvinte olintiatice a luY Demosten, dupe Elinésca. D. George Iamandi : Oglinda fapteY ceT bune, istorisirT morale, dupa limba francezli. D. Teodor Codrescu : Henrik, séd inturnarea a until t8Or pe calea cea drépta, iAorisire moralti. D Mihat Cerchez : Ecuba, tragedie a tut Euripidis, dupe elinésca. D George CalimanescuRecreatia tinerime, invetittura spre folosul Cadetul Dimitrie Asaki : Manual, séli poWtuirea pentra desenul liniari architectura, ca figurt. Cadetul Alexandru AsakiCulegerea istorisiri/or romane. D. Adjunctul L StavratStilul epistolar pentru tinerime, cu pilde. D. Sulg. Paulini : Geografia lumeY yacht Idem : Gramatica latina pentru rominT. Table cronologice de D. P. Antonov. Lista de mal sus era mania sit dovedésca, cscóla romina. cu limbs romin6sca a produs si produce tinerI folositorY patriel. **) La examenul din Iulie ail fost examinatt numaY num6ru1 de scolarY aci arRat : Clasele elem. si normale de la TreMerarchT, scolarI 223.

pregatit6re din Academie 77 20. 71 I gimnasialli r9. n ...... n 11 Ill 77 14.

IV " (II-a umani6r1) . . 11 18. Total... 310 La limba germana Itnvtail

11 11 francesa In 3 clase 83 rusésca In suplimentul AlbineY romine No. 56, din 1837, Epitropia inv6taturilor din Moldova a séma de examenele de la sc6lele publice de la 26 Iunie ping. la 6 Iulie acel an. (Ve4I anexa).

312

Numèrul total al scolarilor secundad* este in catalége de 429 din carT 50 elevI la Aca- demie si 60 stipendistf la Vasiliana. Dintre acestia 10 aü sfArsit mal inainte cursul in- vAtiturilori anul I al filosofieT si pot fi intrebuintalT, slice Epitropia, in deosebite posturf a ramuluT de inv6tAturi, iar 18 aU terminat invititurile gimnazialei ad si pisésci la studiile mal inalte. Epitropia exprimi multimirT corpuluI academic pentru resultatele dobindite. Cinstita Epitropie a invititurilor publice, urmézi a primi de D-lor inspectorif scedelor departamentale raporturI forte multimitewe despre examenele publice. La GalatT, afari de boerime aU fost fati D-ion consulifi negutitori striinT, carI mArturisit cu totiT a lor multimire pentru sporul elevilor. La HusT, D. Spat. G. Cuza, inspectorul sc6lef si D. I. Holban aU ficut darurf pe la aceI din scolarT, cari prin a lor sirguing si moral ai fost invrednicit a primi prenaif din partea cinstiteT EpitropiI. Comitetul academic nu se mirginesce nume la manifestatiunI de acestea, ci propune mAsurI represive contra profesorilor, carl ail absentat de la clasä, cit i instructiunl pentru conducerea internatulul in mod maT corespunslitor decit cum face Maisonable. Spre a ridica nivela invAilturilor, comitetul fu mai aspru decit obidnuit la examenele de iarni din 1837.. Iati chestiunile care le atinge comitetul academic la acésti ocasiune : Raportul comitetuluT nitre Epitropie constatAnd ciderea la examene a me multor scolarl internI, slice, el provine acésta din »nedeajunsa privi ghiare i neingrijirea ce se a- duce la indeplinirea datoriilor, in sfetnit disciplina de care s'au ttinguit i insu¡i ro-

Comitetul cere EpitropieT de a lua misurile cele me de apr6pe privitére nitre edu- capa elevilor »tara, care personalui profesorilor nu va fi in stare a face cu denqii, cer- §utul spor intru invéteiturcl." Comitetul mal denunti Epitropiefi neregulata venire la clasi a unora din profesorT, ceea ce face o putini sporire cursulul materiilor incredintate lor. Comitetul propune, si se aplice acestora dispozitiunea dinofisul de la 6 Iunie 1836, adeci si se oprésci analogu lefif pe slilele absentate. Comitetul cere, ca acésti amendi si fie indoiti, ded nu numal analogie. Pentru acésta comitetul cere un noti ofis ordin nitre casierie : de a opri din lefile profesorilor denuntatf de comitet, cA aU fAcut absente. Acest raport semnat de G. Asaki, maior Singurof, Veisa caminar procuror, si G. Seu- lescu, ne aréti nemultimirea contra luf Maisonable carele avea ingrijirea internatuluT. Epitropia se vede ci nu era tocmal de pirerea ac,estor membri ai comitetuluT, cid se mirgineqce a pune resolutiunea: Set se aduccl prin anafora Ta cunoscinla P. I. Domn starea examenelor scolare.a ')

O dui6si fapti avem de inregistrat, din 1837, Februarie 11. Un biet impiegat, secretarul Comit. academic, Medelnicerul Emanoil Mavrodin, intusiasmat de rAspunsurile date la examen, in acea li, din filologie, la profesorul Siulescu, de stipendistul N. Ionescu

*) Dos. N. i8 curent, Arch. Stat. fila 437.

373

admirAnd talentuli sirguinla acestuia, declar& care Comitet, d pe socotéla sa ufere nurnitulul elev o uniform& non& de postav bun. G. Asaki primesce darul cu mul/Amirei comunid informaliune despre acéstai Epi- tropid, care ordonA, ca fapta luI Mavrodin sA se fad cunoscutA la intréga scea, pentru indemnarea la 1nv6/Atur& §i a altor tineri *). Iat& statistica general& a saelor din hp! si judefe, de la finea anuluI 1837 Roman, clasaI elevl31i 4 fete. II norma 33 cu fetele. Total 68 Galail, clasa I72 II27 99 Bérlad, clan I85 ,II37 122 Focqani, dasaI 36 norma I 29 11 10

BotopnY, elevI 39 norm& 21 NB. limba german& se preda aicea la 27 scolarY, total 87. Hui, elevI 43 norma 43 7 fete 90 Ia§Y. Auditori1 filosofieY: Vasile Popescu (Scriban) stipendist, D. Grigoriu, D. Gustea, stipendist, G. alimAnescu, stipendist, Iancu Albinel, stipendist, Ion Ionescu, stipendist, D. Tudori, stipendist, N. Ghiorghescu, stipendist, Iancu Vasiliu, stipendist, N. Manu, stipendist, G. Stihi, stipendist, C. Platon, stipendist. Gimnasie clasaI, 30; clasa II 17, (to/Y stipendiSI). IInorma 28 I , 36 lancastric& 154 NB. La Vasiliana ere). slipendiOI 58 La Academie erag elevi internI 40

Salk de fete a num6rat clan I elem. 40 ,II 39 79 Adunare totald 537 scolarY in scellele judelene. 11 la filosofie.

*) Dosarul No. 18 curent, Archiva Statuld, fila 438,

374

30 scolarI clas. gimnasial. 64 , din ambele clase normale. 154 , clasului Lancastric. 79 tete. 875 totalul populatiunel scolare dupi condica No. 148 de la Archiva StatuluI pe 1837 D.

In Inviliméntul primar din judete niel o prefacere notabili. De Agur ci profesoriI de judete din Moldova, fiind cu studiI maT superióre decat ceT cu carI s'el organisat scélele primare in Ira muntenésci, mersul scedelor moldave este mal* asigurat. In genere se pite observa, ci In organisarea sc6lelor, moldoveniI ai procedat mai incet dar mal cu multi §i serioisi pregitire. Dificultatea ce si de a invinge sc6lele primare din judele, vine de la Imprejurarea, cá intrelinerea materia% a acestor scelle era %sal& pe comptul municipalitaillor. Ac6sta, orT din nesuficienti de fondurI, ori cate o-dati qi din rea valla, sil facut, in multe judete, anevoi6si mergerea propiqitelre a sc6lel.

Invitimantul privat incepuse a fi o pedid{ scedelor publice. In contra soilelor private se tanguesc profesoriT scedeT din Roman, BobnanT, FocqanT, etc. La BotopnI scedele private nu numira mal putin de 280 scolari "). La Roman, scóla publici In lupti cu cele private, era Incurajati de inspectorul el' Doctor Theodori §i de Episcopul Meletie. La ocasiunea examenelor din August 1837, fac marT laude invititoruluT Vitzu. eD. Doctor A. Teodori, luminat §i rivnitor inspector al scòlei publice din Roman, prin al gil raport, adresuit citre Cinslita Epitropie a Invititurilor, insciintézi, ci la 1 August s'a ficut examenul scolarilor in fiinta P. S. S. Episcopul Meletie, a boierilor §i a numeroOlor ascultätorT. D. profesor loan Vitzu, a rostit la acest prilej un cuvént, si scolariT s'el cercetat despre deosebite matera. P. S. S. ai adresuit cfitre tinerime felurite intrebirT, carl tete s'ai rispuns spre multimirea P. S. S. §i a obOeT. Acest vrednic Archierei ati rostit apoT mi cuvént prin care ad ficut cunoscuti O% multimirea cuveniti Cinst. EpitropiT pentru parintésca ingrijire ce hirizesce in favorul crescereT fiilor patrieT, adiogénd lila, cum ci este de a se ferici de a avea In acest post de profesor pe un elev al institutului national,si a ciruia zilos, §iinvitituri dovedesc nemerirea mijlócelor intrebuintate la acel a§er,limént pentru Interne- iarea bunelor invititurI. Indati dupi acest cuvént, carele s'e:1 ascultat cu cea mal mare luare aminte,ail urmat Impartirea premiilor, cand P. S. S.ati bine-voit a incurajea pe scolarT O a le infitop a sa binecuvéntare, Impirtind §i presenturi la aceI maT vrednicT In-

*) VeslY g No. 151, Archiva StatuluT. **) VOY fila 4 si verso la Condica No, rsi curent, Archiva StatuluT.

375 tru a lor sporire la Invètaturä. D. Asesorul G. Hermeziu, a urmat acestei pilde frum6se date de P. S. S., si ata de nemerite pentru de a destepta emulatia (rivna) tinerilor. ").» La 28 Noembre 1836 Epitropia a scris la ispravnicil de linuturIi orasenesciI agiI sa dea sciinta despre scélele i pensiónele aflatóre, cu numerul elevilori numele invèptorilor. In Aprilie 1837 sub No. 6.885, ministerul din nautru comunica resultatul, care e cel urmator :

tt. 7- I5 Tin. uriI 1 ez.,° .5-2 NUMELE INVETXTORILOB 7 LIMBILE zd zdzd z6

!toman I 1 D. lán Saya Hagiolu 22In timba nationall, grecesce ai rusesce. 1 1 2DascAlul Constantin. _,_ 17 Nationalá. .Cu particularl 1 3 ,,Jean FranLuz 2Franturesce Qi nemtesce. f aleltuire Suceara 1 1 lonitA Cadia 20 Nationala. DascAln111 se platear O de cifre Archim Veoiamin Velisco . Corurluitt....I 1 Spiridon 30Nationallt si grecesce. i 2Stefanache 50 Asemenea. 1 3Preotal Constantin 80 ,. al cantare hiseric. 1 4 Asestase Turca 6Grecesce. 4 5Dasellul Juan 30Na,iona15. 1 6 Paras 20 1 7Gheorglie Logbiotatu 20 Oreaste §i irantinesce. 1 8Panaite Caragi 20 1 9Bernardiki. 6Frantuzesce. 1 10Dascalul Toader 10NationalL 1 11 Verter 15Grecesce. 1 12 lornici 15Nationalg. n'a / 1 Aoastasie . 11 1 2 Nicolae sin Diacon 28 1 3 Diacon PaveI 39 1 4 ,, Constantin. 20 1 5 Costea 12 1 6 Diacon Vasile 22 .... Fuina 1 1 , Mina Papatitiu. 25 nigrecesce. 1 2 ,.Alexandra 8 1 3 Diana Atanasie 3 II = 1 - 4 Atanasie o II ... / - 5,, Diacou Stefan 4 II I. 1 6 Confin 6Grecesce. 1 - 7 Cabilla 3Franturesce. .> HolopuT ..../ 1 Nicolai Penalti 19Grecesce. 1 2 ,,°regare 5 o I 3 Constantin...... 2 1 4 loan ...... 5Psaltichia bisericéscl. 1 5 Vade.. 7Nationa15. . 1 6 Nica. 29 .. 1 7 Simion 7 II 1- 8 Ion ...... 8 1 9 Preot lord. n 17 1 T..Burdujed. 1 10 Diaconul 10 SleIluesei.... 1 11 Diaconal Ion ...... 8 0 115r1Au 1 12 Diaconal Glieorglie 7 71 . Takna 1 1 Naltul Ion Damian 42 1 2 NIstase loa 7 o 1 3 ., l'armninke . 30 1 4 blieorglie CorciovIt.. 20 .. 1 5 Costache Popa ...... 12 .1 1 6 Panaite Ion. 50 , Badil 1 I ,, Vacile SI rhiski 19Fran'cez5. e.. 1 2 Panaite Grecu...... 9 Grecesce. 1 3 Cosma 5 Nationall tn BacIti. 1 4 Stelanake. 9 I 5 ,,Dumitrake 'turma i o 1. 6 loan 7 II T..0cneI .... 1 7 Diamandi. 39 ., I 8 Isicolae 51 Orasnl 1a§T... 1 1 Idn'Isin Iconomul loan.. 30 1 2 Nicolae Angliel 7 1 3 Psaltul lán 2 1 Illadame', Gare 10Fete"In limbT slreine. 1 4 Dasaul Gli. Panaite 21Grecesce. 1 5 Diacon Nicolae 16Moldovenesce. 1 6 Psaltul Dumitrahe. 11 1 7 ,, Pal. N. Cunha 44Ming, Irances5 ui german5. i 8 Seré. Chiriac Trandatir 27 ,

*) Albina rol:alfil No. 63 din ¡a August 1837.

376

.. ...

Tinuturile .-.9.,::.#1 IgUNELE INVgliTORILOR 14.. LIMBILE I Lk-1 f. g 1g g

Nana. 1 9Domnul Cuniu 20Franturesce, mutest°, rusesce. 1 10i andinini 10Frantuzesce, grecesce si nemtesce. M-a Baronne §ubin, lete. 16Fr., rus., nemt. si alte musicescI practisirY. i Cu particulara 1 11Doman! Maier . 21Franc., germ., ail% chair si zugravit. 1 12 ine Parparita. 5 Moldovenesce. f aleatuiro Tinutul lasT si T.-Frumos .. 1 1 7 16 Nationall. Mira 1 /Profesor D. Nanu 15 Adunare Roman 3 3 40 Swim 1 1 20 Covurluill .... 12 12 502 'licit( 6 6 122 Patna. 7 7 55 BotosanT 12 12 124 Tutma. 6 6 161 Orasul lasi... 122 12 250 Neamiu 1 1 51 T.-Frumes ... 1 1 16 1291

Conformindu-se dispositiunilor regulamentulta scolar, Eforia din Bucuresd dispune linerea de concurs pentru trimiterea in str6inètate a 2 bursierT noT, in Septembre 1837, prin acest jurnal aDupi chibzuirea ce s'a facut de a se trimite cu cheltuiala din casa scdelor la universal/I, douT tinerT dintre scolara colegiuluT, eel maT inaintatT, spre a se desivérsi la invèti- turii intorcéndu-se iarisT in patrie si fie profesod in sc6lele nationale, Eforia deschide anume un concurs, prin care si se OM alege acestI douT scolarT. NumaT scolariT cad vor fi trecut tóte clasele colegiuluT vor fi primitl a intra in concurs. Pia in 15 çhle dupi pubficatia acesteT insciintArT,scolariT earl vor voi si intre in concurs, 10 vor inscrie numele la cancelaria EforieT. La sfirsitul acestor 15 Pe, adunindu-se la colegiil profesen!: D-ni! Simeon MarcovicT,I. Pop, G. Ioanid, Florian Aa- ron, G. Hil, E. Langhilon, se vor chibzui impreuni Cu D. directorul pentru obiectele de concurs ce vor trebui si se dea scolarilor a le lucra. Temele de concurs se vor da maT Ai:1MM asupra StiluluT limbeT rominesd, dupi acésta asupra compunereT In limba frantuzésci, asupra traducerei din limbs latinésci 0 din cea elinésci in cea rominésci ;in sfirsit se vor da si din istoria universali cite treT obiecte de descriere, ins6 unul din istoria romani, altul din istoria grecilor si altul din istoria virstel de mijloc. Trei slile se vor da concurentilor pentru lucrarea acelor teme, dar ca si fie mncredin- lati fiesT-care va lucra numaT din mintea sa ma ajut6re de alte pers6ne séâ dill, se vor ase4 inteo sala si vor putea rèminea acolo lucrind sub priveghiare de la 9 césurT diminéta pia. la 2 dupi amia4T. Indi ce vre-unul din concurentI va s6Or5i lucrarea o va da in mina D-luT director si dupi ce t6te temele se vor sdvérsi inteacest chip se vor

(Dosarul No. 144 curent, Archiva StatuluY).

377 aduna iarAsT D-nil profesor! si cercetind cu deamènuntul acele lucrArl, vor insemna gradul de deosebire ce va merita fiesl-care. D-niT profesorI vor face dupi aceea cercetarea fiesT-cAruia concurent si prin graiù asupra obiectelor de invätaturA ce s'aft çlis mal sus. In sfärsit aläturänd resultatul acesteY c,ercetArT cu mijecele si deprinderea ce va avea fiesPeare concurent a's1 exprima ideile prin scris si prin graié, luind in bägare de sérni s't gradul ce se va aräta in atestatele lor, cá aft dobändit In tóte invätfiturile ce se urtnézi in colegié, D-niT profesor! vor alege douT dintre concurentT ce se vor deosebi la acest examen, si 'T vor da in cunoscinta EforieI prin raport. Dupl acésta, fijad-cA pentru scolariT ce se &Ama la universitAti sträine cu cheltuiala din casa scedelor este legiuit prin regulament, § 246 & 213, a dupA sAvérsirea cursului de invätAturile ce li se vor botad, vor fi datorT a preda In scélele nationale acele invälAturT, se va lua pentru acksta un inscris de la seo/arii ce se vor alege, prin care inscris sé se indatoreze, sub chezAsia pärintilor lor, ca dupA ce va sAvärsi cursul 1,101W: flor ce i se vor hotArt, sé sé intórcA iarAsi in patrie si sé predea acele inväláturi In soilele publice in eurgere de indoitl atätIa anT, ciji se va fi tinut scolarul in sträinAtate cu eheltuiala din casa scedelor, si pentru acéstA slujbA sé i se dea leafa ce va fi hotAritA pentru inväti- tura cu care vor fi atuncY insArcinaji a preda. Iar déca scolarul se va abate dinteackstA indatorire, sé fie supusT, orl insisT el, ski chezasiI lor, a intórce In casa scedelor, cu do- /Anda lor, banii ce se vor cheltui cu tinerea acelor scolarl in sträinAtate. Acésti intocmire se va face cunoscutA acelor carT vor don i sé intre in numärul concurentilor pentru alegerea acelora ce sunt a se trimite la universitAIT sträine cu cheltuiala din casa scedelor. Alexandru Filipescu, ?tetan Balaceanu, B. ,tirbeii,c, N. Picolo, P. Poenaru. No. 449. Anul 1837, Seplembre 18.

¡até care era situatiunea celor 6 bursierl Moldovenl la 13 Aprilie 1837. * din atestaturile earl tul castigat la universitate si institutul politechnie ur- mézA, a D-ni! candidap Th. Stamati, Anton Velini si Anastase Fätu, ascultAtorT filosofiel, all invätat si aft cépétat eminentia: din matematicA, filosofie, fizicA, istoria filosofieT si filosofia moralti. D. Alex. Costinesett a invätat cu sirguintA la institutul politechnic : desemnul, matem. elem. si inaltä, fizica si architetura. D. C. Zefirescu, la institutul politechnic : chimia speciald, chimia technicA, legea cam- bie! si a negotuluT, cunoscinta mArfurilor. D. Leon Filipescu a invätat cu sirguinti la universitate: matematica elem., economia ruralA, botanica, mecanica intru aplicatie atre mestesugurT si istoria natura/A. Din atestaturile oficiale si adeverintele D-luT Pop, insArcinat cu inspectarea acestor tinerI, se vedesce cA, totT férA osebire, aft implinit sarcina pusA asupra lor prin istructiile cinstitel epitropil din Iunie 1834, adici ch D-ni! Stamati, Vilini si Fétu aii incheiat cursul sciintelor filosofiel si acest dupe urmi a si inceput ascultarea legilor ; lar acesti douI d'intaié, dupA inadinsa stAruire a directiel de aicea, art cApAtat voia guvernulul a depune doctoratul In filusofie, tasé in termen a maT urma alte speciale invätAturl folositére, numal in Austria, care cere Incil doul anT deile. Dar pentru cA neapärata trebuinti este a se aduce aicea o sumé din acestl tinerI spre a fi intrebuintatI in slujbele scedelor

378 si ci tot o-dati pentru decorul AcademieT se cuvine si aibi titlul de doctori, cind din sus areta tele atestaturl se vedesce cum ci ail cistigat telte sciintele cerute de facutatea de filosofie, noI socotim, ci spre a implini conditia de maT sus, fiind si de folos pentru intemeierea sciintetor cistigate, a D-niT Stamate si Velini voesc a visita alte aseslèminturT de invètituri de prin Germania, in cAt acestI douI si mérgi in acest semestru de véri la universititile BavarieT si la Heidelberg, urde vor puf ea pune mal indegrabd doctoratul, (?) spre a se putea inturna aicea la incheierea luneT luT Septembre, impreuni cu D. Costinescu, carele si depuni ale luI riguróse, spre a fi indati intrebuintatT la respectivele clasurI. D. Fètu si urmeze legile la universitate. D. Zefiressu practisire la fabricT si technice ases16mtnturI de miniere. lar D. Filipescu la un institut practic de agronomie, in Austeta meridionali, ca la 1838 acestI douT dinpreuni si se peal inturna spre a fi intre- buintatI in respectivele lor ramurt." 1 Epitropia a aprobat propunerea.

* Epitropia scedelor acordi in 1837 cAte 200 galbeni pe an la douI III al D-neT Ecate- rina Briescu pentru a merge la studiT in tèrI str6ine, dupi stiruinte mal de sus, dupi ce mal Antéhl refuzase bursele aceste *).

* Pregitirile pentru noul an scolar 1837-38 sunt esceptionale. De acum nu se vor me primi in Academie scolari nepregititT. Iati ce slice in acésti privinti pnblicaliunea Epitropiei Pentru regularisirea inv6tAturilor spre a adeveri insusimile elevilor, dispozitia art. 159 a regulamentuluT soilelor rinduesce: ca tineri cart tul drit a fi primitI in num6rul de elevI séfi stipendist1 la institut, afari de semnele cerute, trebue mal inainte si infitiseze o adeverinti a inspectieI cum ci ati petrecut cu lauda cursul normal in public, sétl in privat, séti si se supue examenuluI inaintea comitetuluT de profesorl. Pentru de a inlesni pe tinerhnea dorit6re de inv6tituri, la 1835, epoca infiintireT institutulut academic, Epitroria a fost aseçlat acolo provisornic si anume pe 2 anT, un das pregititor ; Reuma incheind si acel termen, Epitropia statornicesce in intrégi lucrare legiuirea art. 159, in cAt in viitorime niel un acolar nu se va primi la loc vacant in numèr de el, séti stipendist, de nu va implini maT int6h1 legiuirea mal sus insemnati " ) Saele se deschid la 15 Septembre dupd un noll plan publicat de Epitropia invètitu- rilor publica après-coup, in Septembre 23, prin supl. Alb. rom. No. 75. lati acésti publicatinne : eEpitropla inv45turi1or publico in principatul Moldovei Potrivit cu dorinta EpitropieI si cu tintirea legiuirilor Reglem. scolastic, cerénd sporul invèlätureT elevilor, ca, pre HITA clasele normale, gimnasiale si umanióre, organisate pAni

*) Dos. No. 166 fila 199 Arch. Stat. si dos. No. 330. **) In 1837 Pahar. Ecaserina Braescu ceruse la sfatul adminis, in Iulie, sa i se dea cate zoo galb. la 2 fiT al ser, ca sa studieze 'in Austria. Sfatul aproba, dar Epitropia respinge, ca adresa din Au- gust 1837, catre postelnicie, dicend, ca casa scelelor n'are de unde plati asemenea burse, ca d'abia pote piadlefile si spesele bursierilor set din streinatate sicli are nevoYe de banY ca sit aducl 4 profesorY noul din streinatate. ***) Alb. rom. No. 68 din 29 August 1837.

379

acurna, sa se infiinteze si maI inainte clasurI de sciinta facultAtilor, Epitropia, dupti inalti incuviintare, n'a pregetat a aduce si altI profesor!, m'Adulad a celor intie universitap a Europe, pentru catedrele inaltelor objecturY. Pre laoga acésta, atat in privirea erutare! case scedelor, cat si in privirea une mal simple administratil din liutru, acest ram s'ati statornicit in chipul urmator si dupi ina- diese dispositil a ReglementuluI academic. Referendar al Epitropie si al el' loco-tlitorl in comitetul academic, D. Aga G. Asaki. Cornitet Prezídent : rector academia, profesor legisla/id, D. dr. Maisonable. Profesor de filosofie si censor D. dr. Petru M. Campeanu. D. Maior Singurov intaiii profesor de inginerie. Profesor filosofie si de istorie, inspector saelor normale si secretar al comitetuluI, D. Pach. G. S6ulescu. D. T. Stamati profesor de fizica si de malta matematica. Mari de acestia sunt fati la sea*: D. spat. L Caso, casier si D. Camin, procuror Costin Veisa. Acest aseslèm6nt de administratie din nautru scedelor, sub nume de comitet al Aca- demie, intrunindu-se in regulate sesiI, va carmui dupi legiurile statornicite trebile ra- muluI de inv6tatura, care in casurI extraordinare vor cere hotarirea Epitropiel. PROGRAMA Materitior ce ail a se parados! In scollle publlce ale Moldovei, pe anul scolastle 1837 38 In coprinsul Academia D. doctorul Meisonable propune Malta literatura &anee* legea publica si legislatia privatti a osebitelor popóre. Acest dupe urma curs fiind inca. noti in Europa si o culegere de codice a,deosebitelor nata fiind tipariti numal in limba franceza,- paradosul se va face in acésta limba, pana cand D. profesor va fi informat vrednicI elevY de al putea paradosi in limba romanésea. Filosofia Anul I D-ni! Dr. Petru Campeanu, Pach. George Saulescu, Anton Velini. Logica, metafisica, estetica, istoria, gramatica, 'Malta matematica. Umanidre Profesor!: D. Draghinici, D. lonescu, Popescu si Carinos. Clasul IV al Aplicatia retorice si dispositia, b! mitologia, c) istoria literature si versificatia in limba romanésca, dl cronologia, de la pacea Vestfalica pana in Oilele nóstre, el limba latina :prosodie si versificatie, fi geometría, gl geografía patríe, hl sintaxul limbe ele- nice si traducerI. Clasul III al Retorica, elocutia si inventia, bl exonologia: de la descoperirea Americe pana la pa-

380

cea Vestfalica, cl limba latina, sintaxul ornat gi analisul autorilor clasicI, di algebra, e geografia veche, f) limba elenica : inceputul gi etimologia cu traducen.

Clasurile gimnasiale Profesori : D. Sulg. Paulini vi D. Stavrat. Clasui II al Aritmetica cu rezeme de la proportil pana la sfarvit, b) gramatica latina, sintaxul, cl geografia: America, Africa vi Australia, d) cronologia: de la ciderea impèrailei romanilor pana la descoperirea AmericeI, el religia. Clasui I a) Aritmetica de la inceput, cu rez6ne pana la proporfiI, bl limba latina: etimologia, cl cronologia, de la inceput pana la ciderea impèratieI romanilor, d) geografia, Europa In special. D. suplent Partenie Antoni pentru malta caligrafie. D. Costinescu, clasul de mecanica populara vi de desen liniar. Clasurile din coprinsul S-Iii Trei-Erarchi Sf. Sa Par. Economul loan Melu, D. medel. Pelteki gi D. med. Teodor Verescu. D-nil candidail Gusti vi Stihi. Clasui II 1) Catechismul tot, cu istoria biblica, 2) aritmetica :patru specil prin numerile complecse, fractiile, regula de treI practica, 3) geografia :Africa, America yi Australia, 4) sintaxul romanesc cu analisul yi compunerea ylicerilor, 5) limba latina.: declinatiI vi tal- macirI din abecedar, 6) caligrafia. Clasul I I) Catichismul vi sobarele, 2) aritmetica cu 4 specii vi numere complexe, 3) geografia preliminara, 4) scrierea din dictando vi etimologia romanésci cu analise, citirea latina. Clasul incepètor Locoliitorul D. Gustea. Citirea, scrierea, num6rarea, sfintele rugaciul. Tot acestea se propun gi la institutul pentru invètatura fetelor, cu adlogire de lucrurI de mana, unde sunt profesor!: D-niI med. S. Botezatu intaiul profesor, S. S. Par. Economu Ioan Melu, S. S. Diac. Bucur gi inv6tätórea Elisaveta. Obiecturi actraordinare Limba franceza, D. Sant-Andree; sintaxul. D. Tisso; gramatica, D. Mal-Gouverné; limba erenésca, D. Pach. Kukuli; limba germana, D. Medel. S. Botezatu; limba rosiana, D. Medel. Vasile Pelteki; ingineria civilli, D. Costinescu; zugrävitura, D. Miler. Eleva aveylati la institut se impariesc in 4 sec/ii. Capul acel intae D. Gaspar Naiman pedagog repetitor ; aceI al doilea D. I. Albinet ; acei al treilea D. Platon; aceI al patrulea D. Macarescu. Pedagog la S-iiI TreT-ErarchI, D. Simionescu. Mará de acevtI repetitorI,

- 881 carl nicl odinióri nu se despartesc de elevT, un monitor, insArcinat de a inlesni a lor privighere, este ales dintre eel mal buni a! sectieT.»

Noul an scolar afla seeds de fete din IasT lipsiti de unul din eel mal importanti pro- fesorT al sal.Politechnicul Gustav Hoffmann, in urma conflictului cu directorul Samoil Botezatul,i cu alf1 profesori de la scóla de fete, a fost indepartat la data acksta

Din efemeridele anului acestuia, vom inregistra urmatórele : In Martie 1837, s'a intémplat la Trei IerarchT o mica rebeliune a stipendWilor, cari s'ail opus de a merge in clas pentru cä profesorul ar fi certat pe un conscolar, Enacachi KogAlniceanu, §'apoi cu top aù e§it din institut, neintorcéndu-se nicT séra, nicT dimineta, la urma lor. In 10 Maiii 1837, comitetul scolastic, impreunä cu procurorul, adeca representantul guvernului pe ling scoll, cereetéza afacereai inchee jurnal, propunénd pedepsirea celor culpabilT, §'anume :G. GiuFA, G. Vélcul, I. Ponici, N. Dimitriu, Th. Codrescui liogalniceanu. Epitropia hotarésce arestarea in scóla pe 7 slile, pe pane 0 pe apA, a acelor 6 d'antéiri, depArtarea din Kea a lui Kogalniceanu, iar parintil tutulor stipendi§tilor sa dea in- chizeluire inscris ca 'T vor läsa intru deplina dispositie a ocarmuirei scólelor la orT-ce intémplare de neoranduiala ").

qpiva numelui DomnuluT Sturdza s'ati serbat in biserica catedrala prin S-ta Leturghie §i un Te-Deum de catre P. S. S. al nostru Archipastor, in fib:4a I. Séle, a celor antéT dregatori al StatuluT civilTi militarl, a D-lor ConsulT si a boierime, cari aft intrunit a lor rugi cu ale inaltului Cleros, pentru sanatatea Augustului Domnitor ifericirea Ord. Dupa acesta ati urmat presentatie la mute. Indata ce inaltul Cleros 0, D-lor min4tril aù infälopt a lor urArT, Epitropia invèta- turilor publicei D-lui Rectorul, cu corposul Academic, ail avut cinste a infAtoga tributul respectului lor, §i I. Sa, prin cuvinte bine voitóre aü rostit a Sa mul¡Amire, adaogand, ca acest asesliment menit a fi isvorul virtuteT, a sciintelor 0 a tutulor fericirilor patrieT, va fi pururea unul din cele antéi obiecturi a ingrijirilor Sale. Un cleric al Seminariului din Socola a avut norocire a rosti un cuWnt analog cu imprejurarea "*).»

G. Asaki, in numele EpitropieT, invita corpul didactic si asiste in sliva de S-tul Nico- lae la Te-Deum pentru aniversarea onomastica a Impiratulul Rusid. ProfesoriT sa fie in uniforma.

*) Dosarul No. 120 curent, ArchivaStatuluY. **) Dosarul No. 21, pag. 117, archiva StatuluY. ***) Alb. rom., No. 89 din ir Noembre 1837.

382

0 misurit de 'mare consecinti pentru Moldova, pentru cultura eI, a fost declararea Ga- latilor de porto-franco in 1837 ').

* Din reproducerea statulut de left a personalului didactic, ce dim in anexi, ") dupi dosarul de la archiva StatuluI cu No. 412, se póte avea sciinta cea mal exacti despre totalul scedelur din Moldova.

* Dupi bogatul foileton de documente relative la se61A, in 1837, si trecem acum la ultima parte a cercetirilor n6stre, relative la diversele manifestatiunI culturale din acelasl an. In 8 Iulie 1837, Eforia scólelor din Muntenia, infibitézi Muzeul de sciintI naturale si de antichititl, si numesce director pre profesorul de desemn Valenstein. Iati jurnalul EforieI «In colegiul S-tu Sava, aflAndu-se acum felurt de obiecturi de istoria naturali si de antichititl, culese cele mal multe dinteacésti WA si diruite de patrioti rivnitorI de inaintarea invititurilor obstescI, si chibzuind Ebria mij16ce de a aseçla aceste obiecte la un loc, a le pistra In buni orénduiali si á le inmulti cu vreme, cunósce el este neat:drat a insircina cu acésti ingrijire pe o persòni, care si p6tA da WU vremea trebuinciósA la o asemenea speciali indeletnicire. De aceea, potrivit cu desIegarea dati de inaltul guvern ina din anul trecut, Eforia, numesce pe D. Valenstein profesorul de desemn si conservator al museului ce se intocmesce in colegiul S-tu Saya. Indatoririle conservatoruluI vor fi :si asésle in buni orAnduialis'i sistematicesce t6te obiectele ce sunt adunate 0 se vor mal aduna ; si prepareze animalele, dupe cum trebuesce, pentru a se pistra nestricate; si formeze scolarI, earl si se deprindA cu t6tA lucrarea acestei preparatil ;si desemneze in natura lor t6te obiectele ce se WO in muzeti, ca si fie gata cAnd va face trebuinti a se da in tipar; si iffbi indatorirea de a se afia in muzeii In telte i,lilele de la 10-12 césuri inainte de arniadi, in care vreme ocupindu-se Dum- nélui de indatoririle séle, si póti fi si museul desehis pentru ori-care va don i si privésci obiecteIe din muzitl. Pentru acésti osebiti indeletnicire ce se di D-luI Valenstein,i se adaogi pe ling Ida de leI 500, ce are ca profesor de desemn, lei doui sute pe luni, si dinteacésti sumi va avea a's1 cumpira Dumnélut si instrumentele ce '1vor trebui la preparatia ani- malelor. Léfa numituluI profesor pentru acés'A insircinare se va socoti de la I Julie, s'i se va trece regulat in statele lefilor pe fiesl-care luni. Alexandru Filipescu, Stefan Balticeanu, Barbu ?tirbeiii, N. Picolo. No. 313.Anul 1837, Iulie 8. BucurescI".

* In acestas1 timp In care se deschide la BucurescI un muzeii, Banul M. Ghica, Marele

*) Aseslment pentru porto-franco si tntreposit la GalatY. (Ve( suplimentul la No. 25 al Albi- neY vom. din 28 Martie 1837). **) Anexa dupit dosarul No. 412, archive StatuluY.

388

Vornic din läuntru, impreund cu Blaremberg, inginerul Statultg, fac excursiunT si ex- plordrl archeologice. Iatd darea de sémi a acesteI cAlètoriT din eCurierul românescp No. 46, de la 22 No- embre 1837 AntichitAti romanesel Ariicolui I Oomnul Banul M. Ghica, marele vornic al celor din ndutru, dimpreund cu D. Blarem- berg inginerul StatuluT, a %cut in trecutele dile o cAlètorie in judetele de lingd Olt, ea sä vadd locul cel not.), ce s'a ales, aprópe de Turnu, ce este pe marginea Dundrel, spre intemeierea unuI oras, care in potriva de cetatea turcésci Nicopoli va si fie schela nósträ comerciald a DundreT, precumi ca sä facà óre carT cercetärT archeologice asupra aflireT unuT templu inchinat la sóre, ale cdruT semne se descoperiserd de curénd, aprópe de ruinele asedämèntuluT Roman din vechia Dachie. D. marchizul ChAteaugiron, agentul consul general al FrancieT in aceste principate, s'a dusi D-luT, ca si fie de fall la aceste cercetärI. Deosebind din acésti cilétorie interesantd grijile ce a avut de administratia din niutru, spre care maI cu deosebire se ai dusese D. Banul Ghica, partea cea-l-altd rèm'Ane un epi- zod tot-d'o-datdi pitoresci sciintific al acesteT preAmblärT, despre care vom face aci in- teresantA arätare. Cdtre partea despre amiaza-dii rèsärit,si cu depärtare mai cu douè óre de Caracal, ce este un oras nu departe de ruinele romane cj.i acelas nume) fiind urmele drumuluT celuT antic roman, ce predmbla Ina pietrosul sèuí asternut prin cimpia roditóre a ju- detuluI RomanatI ") in léra romindscd micA ierpue tiindu-se de cotisurile primitive ale malurilor Muhl); se a% in diva de astfidI. Sidveni, un sat alcituit de curind de cdte-va case. 0 casa cimpenésci a propietaruluT loculuIi clAditd cu douè caturi se inaltd albd zimbibire, d'asupra, pe creotetul cel maT Malt al sdpdrilor de care vorbirdm. Vederea se afundd in departe in orizonul acesteT cAmpil deschise,i dare r6sirit estesi maT fru- mósi. Aci este valea °Unlit!, a acestuT rig rdpede, intins, si mare siroiti ce a sdpat vArfu- rile cremenOse ale Carpatilor, si a trecut dincóce impristiindu'sI apele sale capricióse sgomotóse pe un asternut móle si plin de nisce prejme gratióse. Mal departe sunt si alte inaltirl ale matcel acestuT rift si mal abrupte, care intindéndu-se in departe asupra celuI- 1-alt mal al riuluI, il pun la midloci inchipuesc d'a stänga Intinsa brazdd a domenelor Orel' românescI ce! marI. ''') Intr'un cuvént locul acesta este unul din sitele familiare ale Daciel cc! vechI, ale acestuT pimént bogat inzestrat de cite trele domniile nature); ce a fost data vreme objectul nesatiuluI imp6ratilor romanT, si pe urmi biruinta cea doriti. triumful, monumentul al luI Traian DaciculuT.

*) Ve.( No. 7 al 'Muzeula National din 1836, la articolul Intitulat suvenirY istorice, iarcheo- logice ale Dacia eel vechY. **) In judetul acesta a fost cea dintaid descalicat6re gi cele dintlid ageslaménturY romane, unde s'a colonizat Dacia transalpina, adicä Ora romanéset din shim de astaslf. Numele InsugY de Ro- manati aréta origina italica, Pt ntru cA sémana cA ar fi venind de la Romana-natio. Romana natie, séil pote de la Romae-nasci, norod nascut, venit de la Roma. (C. Rumanat Im. Romanatr.) ***) Principatul Orel romanegscl de asOslt se Imparte In mare gi mica Ora romanésca, care se desparte prin rtul Oltulul. Aci ne este vorba de cea dinteit, eta Ora romanésca mica este cuno- mal ca deosebire sub numele de banatul Craiove, ce mal din vechime se sliceabanatul SeverinuluY, de la -numele anticel cetittl Severinum. (VeslY No, 4 al Muzeula.)

Aprépe de acésta locuinta cimpenésca, despre care am vorbit, in pálele rapedeluT po- vérnigT al acestuI peisagii incantator, in punctul unde Oltul vine sa atinga c6sta satuluT despre care am vorbit, si printr'un unghii sinos 'si sebimba d'odatä directia, ca si se a- propie de malul din potrivi, aci die, isbirea acestuT ripede riti a descoperit de cata-va vreme, semnele unei petre ce locuitoriT locului numai deck o si desgradira,si care pricinui darimarea In parte, ce fu urmati de a se ivi kä o alta Ora asemenea, dar ceva mal mica, avénd améndoue sub forma de altare, WI de socle cu corn*, nisce inscriptiuni cu litere latinescI. Starea cum s'ai stricat fetele principale ale acestor gramaçlT calchere, a lasat numaT nisce urme abia insemnate si férte intrerupte. Cu Vote aceestea se cif esce f6rte lamurit, In capul acestor inscriptii, asupra uneia vorbele : Solis Invicto Mithrae, (La Mitra, sére nebiruit) si asupra alteia : Ara solis. (Altar consfintit la sére,) Povétuiti de asemenea semne, si chiar la fata loculuI a acestei descoperirl, D. Banul Gbica si tovarasiT sai de calétorie, ail statut de fata la saparea si cerc,etarea ce s'aii Wilt acestul act curios. Rezultatele sunt de un interes clasic si cu'-parere de 1.611 trebue a spune, ca. intércerea cu graba a D-lor, a fost pricina de a nu se urma mal inainte acésta cercetare cu o privighere luminata. In cautarea ce s'ail facut s'a seos multe sfäramatud din nautru unei locuinte subterane (de sub pamént), ale careia pod6be fusesera unse Cu o tencuiala de ips zugravite in deosebite fete. Mal inainte, in locul din afara al locuinteT, zacea in caramiOile Nitrate de o märime strasnica, ce semana ca sunt in ternebile unel porse séri peristil, ce slujia ea un fel de intrare la pomenita locuintä. Pardoséla inautru era asemenea cu cArimiçli. In trupul acesteT pivnitI pusfiate si acéperite cu multe veacuri mal inainte de exploa- tatia nästri, sub darimaturile sale, s'aii descoperit nisce bas-reliefe in marmura, cele mal multe in buckl despartite, si avénd Mel urmele ale acestel diramaturT de mai inainte ; bas-reliefele sunt, care maI mult, care maT putin stricate, se infatiséza intr'o forma mal patrafti si se sfarsesc in partea din sus printr'o incadrare cu bona in forma de petera; inchipuirea fie-careia este o alegorie mistica, care poftoresce pe fie-care din trénsele. Cad este mai tot acea inchipuire, infatisand un tin& inteo caverni, in cap cu mitra,si pe dénsul cu tunica si hlamida; tine pe un genuche un taur ce l'a doborit si i-a infipt un cu- tit In git. Un sarpe si un cane se raped asupra dobitoculuI s't sérnana ca ajuta, ca A res- t6rne jertfe), doué" figuri de inarginea incadrireI stint asezate una In potriva alteia, si inteo pozitie ce lasemnéza odihna. Douä din aceste bas-reliefe coprind, gall de grimada principalá, nisce adause, precum :un om intepand un boil ce l'a prins de c6rne, gurna sfintiti si paserile simbolice poftorite in capul inchipuireT. Dedesubt un sir de inchipuid mitice impärtite in despartiri neregulate in forma de pestere, din care una coprinde un cap de leä, alta o jertfa omenésca, a treia niste 6menT seqénd cu torte in mini. Mal departe se vede o eadrige (un fel de carut cu douä räte) in care sunt douT 6menT imbrato- sati, pe urma o figura barbätésca string s'T incolacita de un sérpe; In sfirsit tot acest sérpe se vede in WM lungimea, ca pe d'asupra tutulor despärtirilor acestea, un car tras de don' cal, douè figurT lute° pozitie de rugaciune si in fata unel pasere si a unuT cap de taur; o mica statue trunchiata de colo pana dincolo si un simulacru al luT Joe, inchipuesc atitea fragmente singuratice ce alcatuesc totul norocitelor rezultate a acestor cerce- WT. Talmicirea origineI locuinteT subterane ce s'a aflat, precum 0 a semnelor simbolicé

*) D. Jilarchizul de ChAteaugiron a recunoscut acest simulacra a fi o jertfil la Mitra (sil s6re) dupit cum c.41-va vechT :Wiese si anume pIrintele Bernard de Montfocon ad reprodus In gravu- rile lor tipul acesteT jertfe.

385 ce se ved, alcatuese o disertafe de cel mal inalt interes, ce o pastram pentru al doilea articol ce se va publico in numerul viitor. BucurqcY. Antichitilp romaneacl Artico/u/ II Alaturand o faie deosebita cu inchipuire a bas-reliefelor de care am vorbit in art. 1, voim a face cunoscut isprava deosebitelor nastre cereetarl asupra acesteI maten!, care cu tete di ne lipsesce cea mal multa parte din ajutarele sciintifice trebuinciase la acésta lucrare, losa pot si dea talmacirel 'lastre rézamul cel mal aprópe de adever. Din antichitatea cea mal veche si mal departata, magil religiei lu Zoroastru, in Persia, se inchina la sere, sed privindul ca o Mena si ministru al creatorului, sed socotindul ca un Dumneded, care da viatil la bita natura, si '1 slivea sub numele de Mitras, ce insem- 074 iubitor, sed facetor de bine. Epitetul acesta incetul cu incetul se facu ca un nume proprid al acestuIdeal, ale anda teremonif venite din streinatate, figurara cala-va vreme in imperiul roman, peste ruinele mitologig grecesg. Cultul (sed slujba) deului Mitra trecu in Kapadochia si in Grecia. PompeT in résboiul Cu piratif 'I facu cunoscut in Roma, de unde s'a respirada in teta Italia. Dupi asedimOntul lui Zoroastru, care el eel dintAiti alese o pestera racorita de fantane si incoronata de verdéta casil serbeze misterele acestuieù, serbatorile si tirmoniile religiese intemeiate spre cinstea luI Mitras se severa in dile hotirite, prin pesteri. Tata ingenies& taicuire ce face episcopul d'Adria despre un monument Mitriac deseo- perit inteun asemenea altar. Dupi disa luI Taurul ceresc ce se afta in semnele zodiacului in care serele (in luna lul Aprilie) incepe a da dovedi de puterea sa, este asemenea si simbolul lung. Mitras sub chipul unui tener, in cap cu bonetul frigian si imbracat orientalesce si care deberá un tau', insemnéza puterea sereluI, cand se inpotrivesce influi- rilor luneI a se respandi asupra patnentulul ca sel rodnicésca ;de aci iar semnul tau- ruluT este si simbol al VinereI. Cinele este Sirius, sed camele ceresc, in care planetul principal aste in cea mal' inalta trépta de putere. El se rapede la taur, ca sal faca a vArsa imbelsugate influeute, ce ad drept simbol sangele ce curge in unde. Deul 'f-a deschis gil- tlejul cu un culit si zema &Matare de viata curge in ambelsugare din rana. Un Orpe se strecara ca a lingft singele ce curge in unde ; el este simbolul cunoseut al sereluI si al anului, dar mal cu deosebire emblema deuluf Sabazinos, deitate a elementuluT curgator sed umed. Tate aceste analoghiT ad nisce relatiI invederate cu aceleasT tipurl simbolice a frag- mentelor nastre parnentescT, ce se ved in alaturata fea, s'a nu e trebuinti a mal face o alta taleuire. Putem dar cu indraznéla sa aretam, a remasitele subterane descoperite la SlAvenT era o parle din templul inchinat la misterele sereluI ; ei inchipuirea de capetenia a bas-reliefelor nestre, este infatisarea acoperita a rasas! acestel stele si cunoscute sub numele si forma sieuluT Mitras; ca incadrarea cocarjita cu care se vede ocolita inchipuirea acesta, insemnézi petera, sed templul subteran ce 'I era consfintit ;eft aeele doue petre cu inscriptil ce s'ad afht in acelasI loe ara fost altare votive ; si ca in sfarsit tete petrele deosebite ale acestuI loe religios si mistic, despre care am dat ad o desavérsita descriere sunt atatea infatiserl simbolice ce ad relata' cu tirmoraile mitriace. Cele done figurT asemenea ce se ved stand la marginile acestor doue monurnente, fie- care tiind cate o torta, din care una este resturnata si alta ridicata, sunt ennblemele lid Lu- 25

886 lifer si Esperito, sell ale slilel si nopteT, cloud geniurT din suita obicInuitaa luT Mitras Persanul. Mica statue deosebità despre care am vorbit in descoperirile nepstre si care aci se aréti In marginea alaturateT foT, sémAni a aduna in sine tipul nedespirtit a unuia din aceste geniurT. Inchipuirile simbolice, insirate in forma leuluT, simbolul tariei scireluT, ciad ajunge la acest semn al zodiaculuT; sub forma aceluT om imbracat ea sleul Mitras, ce este gata a injunghia, si altul ingenuchiat, este un preot mitrian care cérca pe un téner cu una din cele 80 de incercArT prin care trebuia si tréca cine-va ea si fie primit in misterele lui Mitra, .5i care aci este Incercarea ce se numea a sAbieT. AdicA cA acel primit este amenin- tat prin Vote chipurile cu ascutitul uneT sibil ce ministrul, sea preotul sleului '1 face asupra tutulor partilor trupuluT. Cele doue figurT ce sed cu torte aprinse in mini Intl- VOzá o gramada din enneniT introdusl in misteruri ca nisce paznici ai templuluT si in- sircinatT cu focul sfintit. Afar& din acest coprins religios intunecus si in aer, dupe cum se aréta prin lipsa incadrareT pestereT ski a subteraneT, este ApoIon, sleul séreluT la I. regT si romani ce sta in carul set"' tras cu patru cal, a ciror indreptare a capetelor aréta asTa de bine cele patru parp ale lumei, sémanA cA se impartasesce cu Mitras, ce este fuel& puit ling dénsul, intoemaT ca el, exerciliul roditóreT sale puterT, alegorie ingeniosa, a doue culte sell credinte solare ale aceT epohe; adeca a resirituluT si a apusuluT, ea si arete, ei ail un tot acela si singur inceput. In sfirsit cea din urma figura este un Laocoon, icána al cultulut luT ApoIon, al caruia el este preotul sfintit si care coprins prin mijlocul trupuluT printeun grozav si mare sérpe, Cu o mina cauta si se mantue si cu alta eere ajutorul cerului. Corbul fiind maT cu deosebire consfintit la Mitras, paserea inchipuiti pe fragrnentul deosebit, cum si ceca ce figuréza si in cele-l-alte bas-reliefe inda EA dupa arcul tras, sémanA ei inchipuese acésta pasere simbolici. 'Rote aceste scobiturT (sculpture) curat romane, sunt d'un stil neingrijit, ce Me si le socotésca cine-va ei sunt din vécul III, cand superstitia si despotismul bagase in OW sufletele o sistema de nimicie si slugarie, ce se intinse si chiar peste imaginalia artistilor. TV. de Bl. 1de Blarembergl.

Tezaurul de la Petrása a drift istorie si studiii l'a facut D. Al alobescu, in monii- mentala D-sale lucrare recenta, Inca preocupa atentiunea barbatilor culti din principat... Alb. rom. din 1837, in Septembre, in supl. de la No. 74, termini o dare de semi Oespre acest tesaur.

§i in Moldova se fac unele sapaturT, de si 1.64 conduse. Alb. rom. No. 79 (7 Octombre 1837) serie: Fiinta ruinilor (surpaturT) a uneT politiT romane, aprápe de Galati, s'a LI insemnat aciim mal mult de cat un véc, de invetatul Dome Dimitrie Cantemir. Dar de atuncea imprejurarile nu se piren favorisitére unor asemenea cercArI archeologice. NumaI in Ora trecuta s'ail ficut ére-care cAutare si resultatul a indemnat pe D. C. Ventura a face nouT cercirT, care s'ail incununat.cu o dorita isprava. In 30 a trecu-

387 te lunT, s'ati Visit In acele surpiturI un vas cu 3.700 bucatI antice monedi de argint, care indatä s'all trinies aicea spre a fi inparte asglate la muzeul national. G. Seulescu a dat maT apoT promisa descriere.

Societatea de sciinte naturale diii IaqI prospera. In Aprilie 1837 ea publica in Alb. rom. No. 27, urrnAtorul avis. ,Se aduce la cunoscinta oboteT, cum el cabinetul istorieT naturale, cu invoirea einstiteT Epitropil a invatAturilor publice, aselat in casele institutulul, in prijma AcademieI oi a in bite duminielle este desehis, diminéta de la 10 césurT pana la 2 dupil amiazA4i." La 13 Decembre 1837 comitetul eabinetuluI de istoria naturali: C. Sturdza, Dr. Olin 0 Fr. Bel, ail adresat lui Vodä o petitie cerènd local stabil, proprill a inlesni desvoltarea sporinda a cabinetuluT. Societatea propusese boerimer cumpararea case/or D-luT C. Sturdza prin o societate de actiunari. Gump& area nu isbuti, del nu se aflase de at 44 subscriitorT din 100 necesarI pentru a se dobandi 3.000 galbenT, pretul easel. Societatea spera sa OM instala muzeele in cattil de josi sa inchirieze pe eel de sus, ca sa platésci eu venitul ratele imprumutuluT. Voda. pune resolutia eitre sfat : si se ja in bagare de semi acésti cererei sa se fad cuvenita punere la cale spre a se statornici acest a§er,limént de mare cuviinta 0 de einste tareT nastre. De care prin anafori A. Ni se aduci la cunoscinti fArá intirOiere.a Scheletul de elefant, ajuns legendar prin sfaturile prealabileI alegerT a lul Vodi Cuza a fost cumparat, in parte, prin subscriere publica in 1837. Departamentul trebilor din näutru in 28 luna Maill 1837, cu No. 10.018, raspunde societitei de istorie naturala, la adresa el No. 12, a divä raporturile din judete, numaT in Dada s'ati adunat 372 lei pentru scheletul elefantuluT.

Deja in lanuarie 1837, cabinetul de sciinte naturale se inavutise cu maI multe darurT.') eSocietatea Istorio-Naturali cu pläcere aduce la cunoscinta publica, cum ea ail prima pentru Cabinet, in schimb de cire-carl obiecturT din Ora, urmättlrele: 1. De la Francfort 55 feluri de quadrupedei pasen l straine ale EuropiT, intre care maT cu sémi se deosebesce Ornilhorinchus Paradoeus de la Noua Olandia (in a 5-a parte a lumil) dobitoc férte curios, semanand cu quadruped (patru piciórei cu o rap. Nasua-rufa de la America de arnéc,li, ce este un fel de urs al caruia nutret sunt numai furnicile. Un Irax Capensis de la Capul buneT Sperante ce este un fel de Blero. De la Minchen s'ad primit 11 felurT de quadrupede si de pasarI intre carT se insem- néza Antilopa pigmea, un fel de caprióra, care nu se face niel o data mai mare de un mel de 3 saptemanT. De la Maki* 17 felurT, intre earl se allá un ténar urs de felul cal mal înalti eel maT salbatec al AmericeT de Nord. 0 vulpe de Virginia (America), Mae frumos exemplar. Cate-va rare felurT de Mimi al AmericeT de Nord, a drora aripT intinse sunt de douè palme. Mal multe felurT de pasérT apatice de la Marea inghetata. Societatea nadajduesce ca D-lor boerili publicul vor avea din acésta o proba a a eT rivna intru lucrare urméza sporind intru adlogirea CabinetuluT.»

*) Alb. Rom. No 9 din 3 Ianuarie 1837.

388

In No. 74 al Alb. rom. din 1837, de care deja vorbiam, se apune despre congresul naturalivtilor de la Freiburg, din 4838, la care va lua parte si D-nu Cihak, ca representant al societatel IstorieT-Naturale din Iasl.

In acestasT an 1837, SoCietatea de naturalistl din la0 proectézi editarea une! fol sciintifice-practia. Alb. rom. No. 3, din 10 Ianuarie 1837 acre: aPotrivit cu scopul urzirii sale, Societatea Istorio-Naturala in Moldova, dorind a se face folositóre iconomilori Iucratorilor de pamént, ail publicat programa unel' gazete in limba romanésa i intitulaa Oziris, a cäreia redactie incredintat, D-nilor Aga G. Asaki, Doc- toruluY de Cihak §i D. A. L. Vinkler. Cartile cele veslitei gazetele sträine in asemenea materie, precumi rodul cerarilor culese aicea in Ora, vor fi imbelqugat isvor, de unde se va adapa acésta fóTe periodica, care va tractarisi tóte ramurile iconomieT rurale si va publica tot-d'o-data preturile producturilor prin lark la Gllati si Braila, un extract dupi tóte masurile administrative care Gu- vernul va lua in folosul agriculture! si a comerciuluT. D-nil proprietariT, plätind cate un leg pe réndul tiparit, vor putea publica in aces fóTe vinqarea producturilor lar, séti darea in posesie a moqiilor. Rift se va tipiri in 40 o data pe Ina, ate 32 pana la 48 fete, Cu stampe litografisite. Pretul pe an este de 72 leT. Abonamentul se face in magasia libariel Bell et Compagn.

ln anul 1837, se tipAresce cartea de versurI a luT Barbu Paris Momulénul. Autorul murise in 1836. Eat& tristul apel ce Eliade face pentru tipärirea versurilor luI Momuténu : Raposatul Barbu Paris Momulénul, murind in anul trecut, a lasat o familie nume- rósi de mid copiT nev6rsnicT, bietT 0 fete, 0 o sotie vacluva fara nicI o stare, neputénd sit lase nimic fiilor sal, cleat un nume cinstiti ate-va poesil netiparite, &Via mal a tuturor ce se WM. pe sine vand sa slujésca din putintele sale altora. Véduva acestuT poet, care a dat afar& maT multe poesil ale sale, inteo vreme dud nimic nu se vedé in literatura n6s- tra, neavénd nicl un mijloc de a'sT cresce nevirstnicai numerósa sa familie, se aréta compatriotilor sAT cu sigura mostenire de la sotul MA, cu poesiile lui. Un crestin s'a gAsit cu a sa cheltutali le-a si pus in tipar, dar ca sA se peti face vre-un ajutor acesteT vrednice de OM ajutorinta familiT, nu e destul si fie tipariti; trebue si se si cumpere de a- matorT,i negotul cartilor pana acum nu este intins in téra nóstra. Pentru c,are sunt ru- gall toll Câ1 simt cA li se bate ceva in inimi, and ved nenorocirea altuia, tremuri buzai i se imple ochiT de lacriml, and aud un prune cA e,ere pane la mumi-sa, care ne- avénd de unde sii 'l-o dea radica ochiT la ceriO, sA alerge spre cumparareai desfacerea acestor carp pe la cunoscutil lor. Aeest om a cantat nenorocirea patrieT, a veselit pe multi cu poesiile séle, a fost eel d'intélil ce a ficut pe Romani Fri véçliti el tiparite óre-

*) DoctoriT din Taff ail pus sit bati o medalie comemorativa a protectiuneT ce M. Sturzda a acordat sciinteT. **) Curierul roman No. 4, din 26 Martie 1837.

389

earl poesii maI regulate, a alergat plin de bucurie ca sA slujésca la mil de Cornett!. Masa lul era descbisa la multi seracY, casa lui a gAzduit pe mult1 caletori, si e pécat de Dum- nesleii, copilasiI lui sa fie strainI In parnentul lor l Nu intind mina, ca nu scid sti cell, dar fie-care tine cite o carte a pfirinteluI lor, o intinde la ce! ce-I audislice : Ne e kale I" Colectia acestor poesiI coprinde urmatcirele : 1. Omul in starea fireI si in societate. 2. Patria. 3. MuntiI. 4. Virtuosul. 5. Pécatosul. 6. Nadejdea. 7. Lacrimile. 8. Pocainta. 9. Ishiptea. 10. Luna. 11. Meslul noptei. 12. Co- cop!. 13. Clopotul. 14. Primavera. 15. Temna. 16. Mormintul. 17. Fabulei altele. Prepl cartel este 4 sfantY. Doritoril se vor indrepta a se prenumera la D. profesor de istorie F. Aaron, in Sfintul Saya; iar la judete la d-niI profesor! al scelelor nationale. Cartea pina in Pawl' va esi de sub tipar". *)

Un scriitor de merit ca Momulénu lasa dupa el familia in mizerie. Nu se Fite slice insa ea tuturor scriitorilorli se intemplà asl'a ceva. InsusI Domnitorul protege pe unil scriitorY. Citim in Curierul roman No. 8, din 10 Aprilie 1837: «M. S. Prea InAltatul nostru Domn In cuget sa incurageze talentuli sa cinstésca ostenelile celor ce se straduesc intru cultura limbeI, a bine-voit a adresa catre D. C. Aristia traducatorul luY Omer, urmAterea epistola, care a pricinuit o mare simticiune in tete du- hurile invetatilor, ca o 'Aidai frumos inceput de a-0 arunc,a stapinitori1 un ochia bag& tor de séma si la ostenelile si productiile duhuluIi talentulul, pilda care pana acum nu s'aft aratat in analele patrieT nestre. Cand un stApanitor Tea de aprepe ingrijirea scélelor Incuragerea bärbatilor ce se ostenesc a pregali o viitorime intelegatere, tot-d'a-una a fost semn, ca s'a pus in punctul cel adeverat de vedere al inaltet sale instircinarI, si a veslut curat adeveratele elemente ce-Y trebuesc spre indreptareai fericirea noredelor sale, despre acésta M. S. a dat dovada indata dupa suirea sa in scaun, cu cinstea ce a facut profesoratuluI si cu vizitarea scélelor.

alloT, Alexandru Dimitrie Ghlea Voevod, Cu mila luI Dumnesleil Domn a beta Ora romanésca. CcItre D. Constantin Aristia. ePrimind de la Domnia ta traductia Rapsodiei 1.a Iliadil luI Omer, am *tut silintele si talentul Domniei tale in acesta frumesi si esacti traductie, care adlogendu-se pe langA cele-l-alte stradanil ce al pus si in alte indeletnicirI, ii castiga, Domnule, un drept de re- cunoscintA din partea Domniei mete si a tuturor Rominilor. Citind acestA traductie, am veslut iar si cita dovada daI despre destolnicia limbei ro- manescI sub péna de artist, si me bucur cind asemenea barbatI, cu mijlece ca ale Dumi- tale, isT Intrebuintéza ast-fel de frumos cesurile lor de odilma. Trimitand pe linga acésta o tabachera de aur, primesce-o ca un semn al luarei nestre in sémA a folositerelor Dumitale ostene11.» Anul 1837, Aprilie 7.

*) Veçil anexa la acésti pagia.

390

Eforia scaelor din Bucuresci dispune a se face o lucrare de o insemni(ate mal deose- bits. Acésta este acea prevNuti prin jurnalul da la 1 Maiii 1837. Eforia hotaresce, ca o comisiune de 5 perstine (Poenaru, MarcovicI, I. Popp, G. Iinide, F. Aaron) si traducl in roinanesce dictionarul: L'Abrégé du dictionnaire de l'Académie française". Jurnal ,Dupi chibzuirea ce s'a fácut de cinstita Eforie a scölelor, subsemnatif se insareinézA a lucra un dictionar francezo-romanese cu indatoririlei conditiile urmahire: Fiep-care din subsemnaliT colaboratori va lucra cel putin cate treI fete pe sOptèmani din dictionarul cel mic al lul Maçon. Top colaboratorii sil se adune cite o data pe sOptemanA pentru revisia acesteI lucrad. Foile ce se vor lucra de fiep-care colaboratord sii se tréca intr'o lista insemnandu-se de la care pi pan& la care Oicere se incep pi se inchee foile lucrate de fie-care. Acésta lista snuruitA cu pecetea Eforieii iscalita de-top colaboratoril se va Ostra in cancelaria se6- lelor. Corectura la tiplirirea dictionarului va trebui sil se faca Iras)" de colaboratorI, lu- crand fie-care cu réndul cate o ceda de tipar. lar déca vre-unul din colaboratorI va lipsi din réndul s&I, se va implini trebuinta de acela care va reveni dupi dönsul. Céla de coree- tura cea dupA urmA in care ne mal gasind u-se niel macar o grepélA se va serie imprima- tur, va trebui sa se iscAlésca de acela care va fi facut corectura,i si se insemneze tuteo deosebitA lista, ca si se scie cate cae va fi corectat fie-care colaborator. AcéstA lista se va Ostra iaripl in cancelaria EforieT, pnuruitAi iscálitá, precum mal sus s'aii dis,i pentru cea-l-altà lista de traducere. Dictionarul si se tipArtiscli cu cheltuialA din casa secilelor in treI mil exemplare dupli aceea, facondu-se socotélA de costul tiparireI si al legaturel, precum pi de plata co- misionulul vindèrei, sA se hotAréscA pentru vindarea acelui dictionar, un pret ast-fel, in cat din vindarea a una mie exemplare, si se despOgubésca casa scffielor de bite cheltuelile apoi dupl ce se va vinde acésta una mie exemplare cele-l-alte dou6 mil se vor vinde ia- 1.41 sub ingrijirea cinstitei EforiI in folosul colaboratorilor, ingrijindu-se el la fie-care adunare de leI douè mil sA se impartà acéstA sumA dupa analogul ce se se va ctiveni fie- cAruia, adecä se va socoti coila ttilmacitii ceda coreclati deopotrivA,i se va da parte de beneficiti fie-carul colaborator proportionat cu numèrul cedelor-ce va fi tAlmicit pi va fi corectat fie-care din subsemnatiT colaboratorIa Iòn Popp. G. knid. Simian Marcovici. F. Aaran. Petrache Poenaru.

aLucrarea acésta fiind fide folositire peutru inlesnirea traducerilor in limba roma- Osa, se primesce cu mullAmire propunerta ce se face intr'acésta pi se intAresce de catre Eforie, spre a se urma intocmaI..» Alexandru Filipescu, Stefan Bällicénu, Barbu . tirbeift, N. Picolu. Anul 1837, Maiù 1. BucurescI.

Alti lucrare proiectati de Eforie, prin jurnalul sOil de la 31 bine, dispune a se da o medalie de aur la acea pers6n6, care va traduce atlasul luI Besaf (?) in romanesce. Cu a- cesa lucrare inslircinéza apol pe D. Iosif Genilie, profesor de Geografie.

391

Epitropia lnvetaturilor publice din Moldova se ocupa si ea de cartile didactice. Se tipa- párese mal multe dril sub patronagiul el. Profesorul gimnasial Paulini a tradusi prelucrat gramatica romino-latinä, partea etimologica, dupa o programa germano-latina utilisati in scòlele austriace.

Profesorul N. Dr4ThinicI a Upara 300 exemplare din abecedarul latin, dup& porunca EpitropieT.

Popeseu Scriban, in 28 Decembre 1837, propune Epitropiei tiparirea cartaintritile cu- noscinlia cu text frances; asemenea gramatica de Fournier; asemenea Ambroise Crusoc, carte momia; asemenea M'Otea lui Socrate, drama ; asemenea Prescurtare a geografla vechi, a Dacia, a Moldova, 0, a Ora' Románesa. Epitropia aproba tipArirea acestel din urmä, dar Asaky, conformändu-se regulamentu- luI scolar, in 12 lanuarie 1838, cu adresa No. 8, trimite cartea in prealabila cercetare a une! comisil ce o va numi comitetul academic. Acesta, in Februarie 1838, raportég cu No. 7, EpitropieT, : dup& insarcinarea pusa asup a iscalitilor de a lua in revisie carticica alcatuit& de D-luI Pitarul V. Popescu, intitulat& Scurta privire a geografieI Daciel, a Mol- doveI si a täre romanescI",i neafland inteinsa nimio in potriva religiel, guvernultif si a moraluluT, se aprobéza de catre iscalitil a se da in tipzr, spre folosul public". Curiési cercetare didactici ! Comisiunea este preocupata in acéstä critica didactica de rol!, de censurS, in loe de a judeca lucrarea din respect didactic si sciintifiic. (Dosarul No. 21 curent Archiva StatuluT).

G. Seulescu, la Iunie 1, 1837, conform decretulta EpitropieT de la 1836, qice el, mal- cätuindi paradosind o prescurtare de cronologiei istorie universala pentru clasele cere tipärirea el dupe resolutiunea Epitropiei din 15 Septembre 1836. Epi- tropia aproba. Referendarul G. Asaki, la 14 Aprilie 1837, raportéza EpitropieT, e& D. Ion Ionescu, carele din ingrijirea cinstitei EpitropiT a ajuns in stal e de a putea fi folositor ramuluI invä- liturilor, pentru care se allá si candidat la catedra tilologieI romänesef," a tradus acum din frantuzesce avielele Posofdor de Fénélon». Asaki propune tiparirea acestei cartI cu eheltuiala case! sc6lelor In folosul alcatuitoruluI, conform art. 229 si 230 din reg. seo- lastic de la 1835. (Dosar No. 21, Arh. StatuluT, pag. 113).

Prin jurnalul de la 28 Martie 1837, comitetul academic aprobi tiparirea cartel de Is- torie natural& de D-ml si cavaler Cihalel. Cartea fiind deja tipariti de ciliar autoriT, cu multa ostenél& si cheltuéla, comitetul propune a i-se da o remuneratie analog& cu oste- Déla. In raportul lor Asakii Säulescu, amintesc un fapt, ci Cihak, deî a fost mima profesor de istoria natural& la Academie, cu decretuI de la Septembre 1835, n'a

*) In comisione eran :Petra CAmpénu, preCesor de filosofiei censorul AcademieT sd G. Seulescu. (Dosarul No. 21,curent, archiva Statulul).

392 tinut curs pana astiisli (28 Martie 1837) din pricind eel prescrisul lectiilor ar fi in- greuiat pe scolaria Epitropia in 2 Iunie, 1837, spre dovada multdmirii i spre demnu altora" gratifica pe autor cu 200 galbenl. *)

In 24 August -1837, comitetul cu jurnalul No. 205, aproba ca opere didactice : Cate- chismul in scurt,si Aritmetica luT Aga Asachi, precum i Abecedarul latino-romanescl ")

In BucurescI vNuram c'a se publica o colectie de traducerT din autoril strainT. Despre inaintarea acestor colectil, publica aCurierul roman» in 1837 urmatorul avis; «Pinit acum din colectia autorilor, ail esit cele urmiteire : Saul din Alfieri, 2-lea. Corsarul din Biron, 3-lea. Lara, idem, 4-lea. Rapsodia intaia din Omer, 5-lea si 6-lea. Ma- ria Tudor, din Victor Hugo. «Subt tipar sunt : Rapsodia II din lijada luT Omer ; Gubias,i Nuoa Eloiza. Traduse i asteptând téscurT vacante :Angelo, din Victor Hugo, de D. C. Negrutzi, Cantulii intaia din Dante, de D. C. Aristia ; Novelele lui Florian, de idem : Zafra de I. E- liad ; O poeM A din Osian, de idem. Cele ce se traduc : Dante de D. Aristia ; Ierusalimul deliberat a lui Taso de D. Ne- grutzi, Aristia i Eliad. «Pretul pe 24 numere séil brosure, de la 4-5 cede, este duoT galberif i jumatate pe !Artie vein* iar eel' ce vor voi in parte aceste carlY, le afti de vinsiare pana la No. 6, la libraria D-luT Iosif Romanov.»

In Martie 1837, aparura cartile acestea la BucurescI : ,Partea a treia din editia d'antaiù a luT Lord Byron, care coprinde Prizonierul de §il- lon, Lamantatiile luT Tasso,i Beppo. Se afla de vinslare la D. Iosif Romanov, pretul este cinc! le!. "")

Urmabirele carp fuck se aflati annulate de Curierul roman," in vinsiare, la 1837: Douè bileturT, comedie, traduse din Florian de D. Creleanu ; se aflä de vinslare la a- ceeasl librarie, pretul duo! le. A doua brosura .din Galas. Misantropiai Pocaint.a. Omer, Rapsodia, III si IV. se Ai de vinslare la D. Iosif Romanov. »Omer Rapsodia, V, VI. Noua Eloiza, brosura a duoa. »Lord Byron, Marino Faliero. Istoria ten! a D-luT Aaron. Tomul III. Enriada, de D. Spitariul Pogor. Victor Hugo, Cea din urma nepte a unui oséndit la m6rte.

*) Dosarul No. 21 arh. StatuluY, pag. 115, **) Dosarul No. 21, archiva StatuluT pa;. 115. ***) Curierul romAn No. $, din 31 Mbrtie 1837.

393

G. Asaki, v6(,1énd ei, la Bucuresci, acum apirea fol speciale fiterare, se decide sä scóti pe lâng. Albina rominésci, cite un supliment, cu titlul Atetuta romdnésed , destinat litera- tureIi artei. Albina rominésci, de la 11 Martie No. 20, publica insciintarea urmitóre despre acésti decisiune : cLuind aminte ci literatura rominésci aft& intre a nóstra tinerime multi pirtinitori si lucrAtorT,i dorind a o indemna si a o inlesni intru sporirea unel asemenea indeletnicid, redactia au hotirit a publica o dati pe luni cite un supliment literal intitulat: Manta rominisci, in care se vor trece, gratis, tot felul de cuviinci6se compunerT, interesante, in versurI séi prozi, pen tru care D-lor autoriI vor bine-voi a le adresa citre redactie subt a lor iscilituri.»

Vom observa ci publicatiunile literare ale Alautei rominesd, aunt, in genere, mai in- ferióre decit ale gazetelor din Bucurescii chiar din Brasov. In acest jurnal, apirind cu neregularitate, articole me importante all fost cele publicate de G. Seulescu. Manta ro- minésci are totud un merit, acela de a tine pe moldoveni in cunoscinti de miscarea lite- rari din cele-l-alte len romine. Ast-fel iati in ce mod se vestesce prin fóia lui G. Asaki,aparitiunea jurnaluluI literar al societiteT literare din Bucuresd, in No. Albinel rominesci de la 28 Februarie 1837 (Socotim de cuviinta a tinti luarea aminte a compatriotilor asupra und interesante pu- blicatii, care urmézi la BucurescT. Acesta este un jurnal literal, tipirit cu scoposul cel folositor spre a infitisa nischtóriI literature Moldo-rominescI, un mijloc de intrunire, ca un fel de archivi, unde se vor putea depune producturile fugitive, carele adese-ori, din pricina lipsei inlesniriI autoruluI, reman necunoscute, in portofoliul tinerilor literatorT. No! nidijduim, cum a o asemenea intreprindere va fi primiti cu simpatie de publicul Moldo- veI. Abonamentul se face in Tad la D-ni! Bel et Compania. Jurnalul se publica in WA luna, cite o caeti de 4 cede in 8, si pretul este 3 sorocovetI pe MA.»

Iati cum anunti G. Asaki, aparitiunea in Brasov a Rei de Duminecd si en de judi- cios Mama spre unitatea de limbi : ocCu plicere insciiniim, cum a rominil din Ardél ati capitat asemenea o Vie periodici in limba nationali, numiti: F6ie de Dumineci, meniti de a impirtisi publicului idei interesante 5i instructive (de invètituri). Intreprinderea aù ficit'o D-lor R. Orghidansi Marin, cirora se cuvine tóti lauda yi multämirea. De dorit este, ca Societatea invitatilor, Insircinati cu redactia acesteT foi, si pbséscA cu stiluli limba late° unire cu acele ce se urmézi in PrincipaturT, si care se cuvine a fi intemeiate pe stilul cirtilor bisericescI vechI tipirite,i pe dialectul acelor ro- minI, cari ail pistrat rostirea lor mal curatä, del nume prin pizirea und singure siste: me, va putea spori literatura rominilor, cad de si vorbesc deosebite dialectud, dupi deosebitele provinciI, in e,are locuesc, dar limba literati se code a fi una, precum li este acea bisericésci. Asemenea avem spre pildi pe germanI, din cad aceI din Germania de jos vorbind abia pot inteIege pe ce! din Austria, totusl cirtile unorai altora sunt serse deosebire, in tot acea limbi. Doritoril acestel fol, de care ati esit pini acum 16 numere, se pot prenumèra aicea in IasT, la magazia d-lui Nicoll Georgiu".» ')

*) Albina romilneascd No. 36, din 9 Maid 1837.

394

Pe dud téra muntenéscA avea de a plinge mórtea lul Momulénu, Moldova regreta pre acea a lui A. Hrisoverghi, On& poet pe care mórtea l'a secerat inainte de vreme. Cre- dem util a da in anexa versurile luT Hrisoverghie Tinèrul la parétl" publicate in AlAuta romAnescA, din 24 Iunie.

Post. Mano'ache DrAghicT represinta pe la anul acesta poesia cum o intelegeari be- trAniT de la inceputul secoluluT al XIX-lea. El a publicat versurT in AlAuta romemésca, sub titlu : ,LuArT aminte pentru släbiciunile omenescT". Literatura romantic& *fig& mult tèrém de dud societatea romAna Ole citi de asemenea cArtT in limba francesA. In loCul cartilor popuhre din secoliT anteriorT se substitue pe titä diva romanul frances. In 1837 apare Pustnicul de vicomtele Darlanco.urt tradusi de imobitul P. Pruncu". lat.& in ce mod Albina rominéscA anuntA apariliunea acestel carp de putina valóre : Literatura romAn6sca afi c4tigat un no ti adaos prin tipArirea romansuluT intitulat Pustnicul, a luT Vicont Darlancurt, care carte s'ail prefAcut in limba nósträ de D. no- bilul P. Pruncul. Acest romans, Mlle interesant, va esi peste putin la lumina in 2 tomurT, cu stampe, 9i se va afla la D-luT autorul si la librAria D-luT Bel et Comp. cu pret de un galben. Asemerea carte se va putea gAsi la tinut pe la D-lor profesoril scedelor departamentale". Asemenea opera se vindea in IasT la libraria Bel gi de sigur deja maT cu succes deck lucrarea seriósA anuntata in acelaa numèr al AlbineT No. 23, din 21 Martie 1837: ,Asernenea se afli la acea librArie harta generalA a lumel cei vechT, spre intelegerea is- torieT, cu tabloil cronologic i sinoptic a intAmplarilor de cApetenie urmate de la inceputul lumeT pAna la caderealimperiei romane, adeca : surparea Rornei de Genzeric, la anul 476, de la Chrs. alcatuire de D. Aga G. Asakii intaia órA in limba românésca tiparita; se vinde cu pret de 10 le!'.

In Septembre 1837, legistul §i profesor Flechtenmacher anuntà publicatiunea uneT foT juridice, care nu scim sA fi reu0t. Totu0 este in istoria culturei nóstre o incercare care nu se cuvine a fi uitata. Tat& apelul luT Flechtenmacher : aPentru publicarea uneT fol juridice in limba romanéscA in titulati : Jurnal juridic séu a legilor, pentru luminarea tuturor dregtorilor in ramul judecAtoresc, qi a pers6nelor- doritóre a avea despre legiuire o practicA sciintA. Acest jurnal, carele se va incepe de la 1 Ianuarie 1838, va fi prelucrat de jos iscAlitul dupe cele maT bune carl.T, ce se publica in deosebite limbl straine, §i se va tipAri in MA luna die un caet de cincT cóle, pe I-Artie cu upar curat, in forma 80. Pretul prenemeratieT pe un an este 3 galbeni impèratesci, a se plAti inainte. ImpArti- rea se va face la casa jos iscAlituluT, iar pe la tinuturl prin D-lor presidentiT tribunalu- rilor. Drept aceea se deschide o prenumeratie, atit aicea la casa jos iscAlituluT, cat 9i pe la tinuturT, unde D-lor pre4edintil vor bine-voi a se insarcina cu acésta trebuintA.*P Com. Flechtenmacher, legist al Statului.

*) Alb. rom. No. 49. **) Alb. rom. No. 76, din 26 Septembre 1837.

395

Nu trebue sli uitärn a nota in acés(a istorie bibliografici si aparitiunea tractatultiI de caligrafie romfinésca a lui S. Neagoe profesor de caligrafie. Romani! ail avut aprépe aceeasl icana de scrisére inainte de deschiderea scedelor regulate. De atuncI incéce icenia scrieril a variat mult din causa ca invétatura caligralleI, cu modelele de scriere, ad fost diferiti pentru fie-care provincie rominésca. §i astiO romanul ardelean are alta icana de scriere decit munténul, precum si munténul alta dealt moldovénul. Constatam ;taste, pentru ca sil exprimam dorinta reunificariI icinei grafice, cacI si icina grafica este o manifestatiune nationala. Cine nu cuasce dintr'o mie scrisérea unul francez, a until engles, a unuT german etc? De ce sil nu fie tot ast-fel si cu scrisérea rominuluT? Tata anunciul aparitiuneT caligrafieT prof. Neagoe: D. S. Neagoe, profesor de caligrafie si artist, dupli téte regulele si inlesnirile arteY, cunoscut atat in téra RomanéscA, cat si in Ungaria, a dat afara o caligrafie rominésca, c11 tate regulele acesteI mäestril, si cu povetile inlesnitóre incepétorilor. Tablele sunt sépale in amnia si liparite cu cea mal mare exactitate. Pretul unuI exemplar este, pentru ceI-ce vor lua mal multe, cate 4 sfantI, iar pentru una sigura 10 le.' *)

Operele produse in cursul anuluI acestuia, inmultesc considerabil fondul bibliografic al limbei romane, asTa in cit de unde pina acum cartile eraii numaT ca un supliment de marfil in dughenile brasovenilor, care le pastra intre fierariI, bidinele, peril si allá marfä de Brasov, acum Romanov, in BucurescI, si in IasI Bel, all librarif speciale. Nu'l vorba, a Bel gasea mijlocul sa maI tie pe langa carp de vind.are si brinza de Svitera !...Bel nu deschise in 1837 propriamente o librarie de fond romanesc, dar faplul ca putea trai o libririe in Iasi, fie si cu carti franceze, graesce in favérea estindereY gustuluI de cetire si indirect documentéza o mai mare rèspindire a lumineT. Pe linga cfirtile puse in lucrare de Ebria din Bucuresci si de Epitropia din IasI, de carT cartY am vorbit maI sus, iata titlurile principalelor opere aparute In anul 1837 Biblioteca tinerilor ineepétori, trad. Dionisie Romano, (Buzèii). Poesii, Paris Momuleanu, (BucurescI). Omer, Rapsodia 1-a si 11-a, trad. de Aristia, (Bucurescl). Istoria Principatulta fèrei romdnesci, Tom. II, Aaron Florian, (Bucurescl). Gramaticd unguréscd, a lui Emerie Salci, trad. de Petru Campeanu, (Buda). Descrierea istorico-geografiet, a cetliteI Caput bovis, Gh. Skilescu, (Iasi). Cronologia §i. istoria universald, Gh. Sdulescu. 2 volume, (LW). Vestitele vitejii ale WI, Mihaiti Vodd, in grecesce de Neofit, iar in romanesce trad. de Theodor M. Eliad, (Bucurescp. Cuvéntul Jul M. Gr. Sturdza Vodet, calm General. obicinuita Adunare la 1837. Cronograf, adeca numérare de anT, de Dimitrie Rostoveanu, M-rea Neamtul. Elemente de geometric, dupa Legendre, tipar. cu cheltuiala EforieI scedelor din Bu- rescI. Elemente de matematied, partea H, G. Asaki, (Iasi). Tstoria naturald ,intéia 6ra in linoba rominésca de Dr, medicine:Is'icavaler Cihac, (Iasi).

) Curierul romdn, No. 21, din 19 Ianuarie 1837.

396

ManuaWI meti, carte de olipte folosit6re 'pentru economii de casA 0 de camp, (Bucu- repel.). Aprodul Purice, anecdot istoric de C. Negruzzi. Noul Erotocrit, in versuri, Anton Pan, (Sibil). Angelo, tiranul Padova, de Victor Hugo, trad. C. Negruzzi, (BucurescI). Regultd, tragedie in 5 acte, trad. I. VAcfirescu, (Bucuresci). Apele metalice din Romdnia Mare, Dr. Stefan Episcupescu, (BuzMI). Poetice cercciri, anonim, (BucurescI). Cuvinte bisericesci ale Sfinfilor Atanasie, Vasilei Ion, de Enache Papasolu. (Bun). Regulamentul organic al Moldova (Ia0). Maria Tudor, de Victor Hugo, trad. C. Negruzzi, (Ia0). Corsarul, Lara, Strigoiul, Ghiaurul, luarea Corintulul, de Lord Byron, traducere de I. Eliade, (Bucurescl). Pravild comercialg din timba germand, trad. Em. Ion Nechifor, (Brapov). Pusnicul de Vicontele d' Alencourt, trad. de Pavel Pruncu, partea H, (IW). O mie fi una de nopri, tomul 5 pi 6, trad. I. Barac, (Brapov). Didahie, séü cuvinte de invètiiturii de Ilie Miniat, trad. Mitrop. Veniamin, (Ia0). Gramatica romand , editie nouè, L Pop, (Bucuresci). Privighiarea ostasului rometn, Gh. Asaki, (Ia0). Carte ea se numesce Ideia, sciinta celul ce adevdrat se poaesce, de Mitropolitul Venia- min, (Brapov). poemi de Puschin, trad. A. DonicI, Bucuresci. Antonie, drami. de Dumas, trad. A. Crisoverghi, (BucurescI). Panachidd i Litia micd, (la». Asupra traductiei lui Omer, Eliade, (BucurescI. Buegvnci, (Sibil). Almanahul Statulta pe 1837, de Carcaleki, (Bucurescp. Foile Duminicei, de o societate de invètatT, (Brapov). Lameh Zila, Th. Paladi, (1a0). Pleicerea simtirel, Dimitrie Ralet, Acatistier Episc., Kesarie, (Buz611). Ciaslov, idem, idem. Pragia asupra evreilor pi eresul lipavenilor, (M-rea Neamtu). Gil Blas de Sentilanne, tom. I pi II, Le Sage, trad. Sim. MarcovicI;(BucurescI). .aonomia. rural& §i domesticd, Manol. Drag-hid, (Ia0). Bucciand, (Bropov). Creftinirea unta preot al Isidiaï, editie nouè, Eliade, (Bucurescl). Lapeirouse, drami de Cotzeboue, trad. G. Asaki, (Ia0). Virginia, tragedie de Alfieri, trad. I. Cretianu, (Bucurescl). Cdntece de lume, editia III, A. Pan, (Bucuresci). Curentare scolasticd, G. Bariti, (Brapov). Evanghelia, Episcop Chesarie (Buzèii). Doug bilete, séü amorezatul nerod, editie nouè de I. Cretianu. Curierul romän, anul al 8-lea, (BucurescI). Curier de ambe sexe, partea I, Eliad, (Bucurescl). Curiosul, Cezar Boliac, (BucurescI).

397

Cantor de avise, Carealeki, (Bucurese). Muziu national, Poenaru, Aaron, Mareovici, (Bueuresci). Gazeta de Transilvania, Bariti, (Brasov), FOja pentru minte, Bariti, (Brasov). Buletinul oficial, al pre rominescI, (Bucuresci). Buletinul oficial, idem al Moldove (Iasi). Albina romeméscil, anul al 8-lea, (IasT). Vestitorul bisericesc, ?? Harta postelor si carantinelor romanesci, Plesoianu, etc.

In Moldova, censura continua a face difleultatT incep6torilor scriitorT. Cu WA aspri- mea neindurati a f6rfecilor el, cartea romani se inmultesce. Cand inteo limbi se pote ceti scrierT ca: cAprodul purice» al lid Negruzzi, ca lucririle lui Anton Pan, poesiile luT Momuleanu Paris, si numer6sele lucrar de tot genul ale lui L Eliade, aeea limbi nu mal are de a se teme de pedieile censurei. Cugeta rea a aflat formele in care pote a se imbraca si a existe de plina in ciuda censure. Nume satirai pamfletul politic nu pot Inca afla mijloc de a fi tiparite in Principate. Tot ce nu se pote de altmintrelea imprima in Iasi si Bucuresci, gasesce loe de reproductiune in gazetele din Bras)v.

Amèsurat cu sporirea ciirtilor romanesci, se inavutesci biblioteeile din Iasi, Bucu- rescii Craiova. In Bucuresci colectiunea de dill de la St. Saya este deja ala de insemnata, ca Ebria numesce conservator si bibliotecar al el, in anul 1837, pe profesorul Ioanid.

Artele nu r6miln niel ele indaratul miseAre literare. Clasa de picturi continua la Iasi a impamé'nteni acésti alga, sub conducerea pictorului Schiavoni, care succede la 1 Noem- bre luT Miller ').

In 1837, Noembre 21, ") serie D. Schiavoni, zugrav de portreturl si de istorie, de cu- rénd sosit in acésta politie, s'a numit profesor de zugravéla la Academie.

La BucuresscT, Walenstein este in fruntea miscareT picturale. Un inceput de pinaco- teci se face in muzeul deschis la SI. Saya, sub direetiunea WT.

La Iasi, teatru francez aclimatisézi drama si comedia franceza,si face cunoscut pe

*) Condica registratureY ComitetuluY academic pit 1837-1838, No. 151 curent, Arch. Statului. **) Albina romanéscii No. 92.

398 langa multe opere de putina valdrei unele din operele maT Cunoscute. Se jeci in iarna anuluT 1836-37, Angelo, sea Tiranul de Padova, a luT Victor Hugo. lata darea de semi ce face Albina rom. No. 5, de la 21 Ianuarie (837: eActoriT francezT, carT sporek placerile carnevaluluT nostru, ail dat VinerT, in 15 Ia- nuarie, spre beneficiul D-luT Teodor, dramul Angelo, séd Tiranul de Padoa, a luT Victor Hugo. Cu nu putina placere veslut, in asemenea departare de Francia, nemerita infäto- pre a uneT compunerT atit de slivite. Nicl odinieri nu s'ad presentat la nol o piesa eu maT placutit multamire, In cat arfi putut indestula si pe publicul altor capitaliT. D-lor Teodor, Iul, Madamile Ieni si Lebrun, ail desvelit mult talent ;adeverul si ex- presia joculuT lor, adeseorT ail adunat de la spectatorl aplauzurT generale si agonisite.» Impreuni cu trupa franceza, ca si la BucurescI, jecit une-orT diletang in romanesce. «Mari', in 2 Februarie, jucat la teatru In beneficiul D. Valen, vodevilele :Bu- fonul Printului si Balul lucratorilor. Din deosebiti priinta pentru acest artist favorit, duoT tinerT nobili aill jucat in limba romanésci pe Actorul ftir de voIe, acestI diletanti asemenea si benefitiantu, primit Cu aplauzurl de catre o numeresi adunare.» )

Pe la Inceputul anuluT 1837, G. Asaki se ocupa cu fundatiunea uneT societatI filarmonice-dramatice, dupa exemplul cele! din Bucurescl. Albina romanésca No. 13 din 14 Februarie, amnia ast-fel rausita intreprinderel lul G. Asaki si neintirsliata deschidere a teatruluT national : societate de boerT, doritorT de musica, ad informat prin miqlocirea subscrieril, un conservator filarmonic-dramatic, unde gratis (Ma plata) se invéla musica vocall si de- elamatia in limba patrieT. DirectoriI conservatorulul s'at ales D-ni! Vorn. Stefan Catargiu, Aga Asaki si D. Spa- tar Vas. Alexandri, carele s'aii Instircinat a fi si easier al acestuT conservator, aseqat in o casa particulari aprepe de Sf. D. Paulo Cervati, tenor, artist insemnat si D. Cuna ail inceput lectiile de la (5 Noem- bre trecut, iar un midular al societatil insircinat cu paradosirea declamatieT. Done- spre-Oece dame si tinere Inv* de 4 orT pe septemani diminéta, iar 16 tined dupe 'TINA-4i. Spre a infatisa elevilor un prilegid de a se practisi, directia ad pus a se pregati cate-va piese, earl se vor representa drept cercare la teatru, Inca, precum ni fae a nidajdui, in curgerea acestuT carneval Acest asepment pete inriuri inteun chip ferte favorisitor, asupra desveliril talentelor musicale si informarea unuT teatru national,ce este adeverata se611 a moraluluT si isvorul placerilor nevinovate". Dosarul No. 212 din archiva statuluT, coprincle documinte despre fundatiunea teatruluT din Iasi in anii acestia. In 23 Februarie 1837, se Intempla inaugurarea teatruluT rominese din IasT, Cu titlu .teatru varietatilor". G. Asaki scrie pentru acésia ocasiune un prolog pe care'l dam in anexa, dupa gazeta literara, din 1838 (pag. 153, No, 20). *'.)

*) Albina romhnéscil No. to, din 4 Februarie. **) Vesli anexa de la acéstli paginl. Acolo aducemi darea de séml intusiasticit a prime repre- sentaliunI cU piesele : La Peruzi prologul.

399

In Aprilie 1837, G. Stichi student in fllosofie dà referendarultif G. Asaki o petitiune care aduce lumini asupra mersuluT se,dlei dramatice din Ia§T. Cu acest titlu o publicam aci dupe Dos. No. 138, archiva StatuluT. lata o diastema de 3 lunl de cAnd D. v6strä, indemnat de patrioticdsca rivna, al ordnduit urzirea teatruluI rominesc 0 in numdrul acelor tinerY trebuitort m'a'l ordnduit §i pe mine, care am fost urmator la-t6te cele poruncite de D-v6stra. Acum dupe representatiile date, am v6;lut ca unii din tineriT intrebuintatI, pentru a lor ostenéla nu numaT ca ad primit de la D-vdstra o remuneratie, dar li-s'ad hotariti Mfg prin care sa-'0 IAA inchipui cele de trebuinta.DecI §i ed ca unul ce panA acum am fost in rdndul celor intre- buintatT, cu tot respectul indrasnese a ve intreba de avert' scop a me intrebuintai maT departe (cAd eü dorinta am a vd sluji)i emI hotäri léfa prin care sa-mi pot inlesni cele de nevoTe, cacl lipsirea lor md vor sili nu numal a parasi conservatorul, dar 0 a ruga pe cinstita Epitropie, ea &ca. nu sunt vrednic a md intrebuinta in ramul scolastic precum pe eel-I-alp ai meT colegT, apoT si bine-voiasca a-ml da atestaturile clasurilor petrecute, d'im- preunä cu o recomandatie, ca potrivit cu glasuirea reglementuluT scolastic, sa fig intrebuintat in ramul politicesc, cad de a fi tot in lipsA, ca un neputincios (and din a pronieT milostivire sunt putincios), nu pot a suferi mal mult neertandu-md atAt puterile trupeseT cAt §i cele sufletescT. Al D-voistre prea plecati supus serv, George Stichi.x

A III-a representatiune a elevilor ConservatoruluT din Iasi', intdmplati la 8 Aprilie, introduce in scenA drama istorica : Petru Rare.q de G. Aaaki. Representatiune,a dramatica de la 8 Aprilie a fost alcatuitä din 2 piese ; 1) Petru Ra- re§-Voda, drama serie in 2 acturT, imitarisita pentru scena Moldoveneasca, 0 II) Contra- dantul ski intunecimea de Luna, comedie in 2 acturT, asemenea slobod preluerata de pe cea germana prin D. Aga G. Asaki. Drama e,areinfato§aza un istoric episod din epoca 1538, acea puna de fapturT 0 de haractir nobil a moldovenilor, se deosibea prin a el tin- Lie mom% 0 patriotic& Portul cel adevdrat a stramo§ilor no§tri, A nemerita a elevilor representatie, ca prin o magie infato§ind inainte ochilor o intdmplare de treI vdeurt patruns pe privitoriT de nobile sentimenturt lar comedia, care era adaptarisita la intunecime de luna, ce aevea urma in acea sara in cerT, ail adus mare placere prin intriga cea curiésa a sugetuluT,(cuprindere) care de asemenea Cu nimerire s'ad representat. De 0 urma o plede mare,teatrul era plin, multimea obstel a Wit nu numaT aplausurile nepregatite ce 0 cererea de a se representa acésta pied inca odata., (Alb. rom. No. 29, 11 April 1837).

VinerT in 30 April s'ad flout a patra representatie a elevilor Conservatorulul filarmonic. Drama Petru Rareq-Voda s'ad jucat a doua Ora, §i spectacolul s'ad incheiat prin pas- toreasca serbare a ArmindineT (de la armentum, cuvént latin insemnand turma) pe care pastoril no§triT pazesc la 1 Mal, intru aducere aminte de Palia a Romanilor, ce serbd.in acésta çli aniversala de Urzirea RomeT. D. Aga Asaki, ad compus pentru acestprilegid o

400

IdilA MoldovenéscA, cu cinticei dansurT. Profesorul conservatorulul D. Paulo Cervati jucat asemenea un rol, si prin al seti rar talent, de noil ail bucurat pe publicul, carele cu plAcere auçlea Ihnba national& resunAnd prin cele mal armoniese cAntice ale Italia Co-. rurile celea frutnese, dantul pAstorilor si a pAstorifelor, tablo ce ail infälosat, urarea ce aú rostit un betrin pentru fericirea obstel, si o pleie de florI, ce s'afl presurat piste privi- torT, ail fAcut in acéstA sérA acea maT plicutA petrecere, care s'ail incununat de conglAsui- Ore incuviintare.s `)

Intusiasmul provocat de sudcesele soc. Tilarmonice din IasT e mare. Insusl ministrul din lekuntru, boerul Iordache Catargiu Vel-Logofet, adresezit luI Asaki urmAterea scrisere in urma representaliuneT de la 23 Februarie :

Iubite hule simpatriote Archon Aga C. Asaki, eNimica de la mine, ce de la filopatria D-tale, care inzestratA sciintAi cunoscintA aduce rodurT invrednicesc a obstiel mulf.Amire. IscAlitul, insArcinat astfiçll cu tot aceea ce pote fi de indestulare, liniste, bunil petrecere publicA din lAuntrul PrincipatuluT, me cunosc dator, cAnd aflu cel maT mic prilej, a imbArbAta pe aceI din simpatriotT, carI prin faptei impAcAtere inchipuirT mo- ralicesa urzesc acelea ce pot spori o intelépti civilisatie, citre care suntem datori a pAsi. Asemenea tintire aù avut alcAtuirea ConservatoruluI Filarmonic, la a cAruia intemei- torT se cuvine tota multAmirea,i a cAruia rod ni Ail infAtosat in public prin represen- tafia din 23 Februarie. Eü nu voifl vorbi despre simtirile. de care impreuni cu tOtA noblesai publicul m'am impArtAsit in cursul acestei plAcute petrecerT, in care intéiasl dati limba patr/el ail resunat cu armonie pe versul musicii italiane, de la a cAria maid se trage i al nostru dialect ; niel vol insemna cuvintele de moral, care cu plAcere intrunite, s'ad seminat,de pe scenA intre privitori; voiii mArturisi flume vrednicia ideiT aceluI, al inceputulul represen- tatieT, rostit Prolog, in care se cuprinde oglinditi dorinta a fiescAruia bun sinpatriot ! Acolo am veçlut pe Zina MoldoveT, de inchipuitul duch a sciintelor povAluitA, pAsind cu sfiire pre calea cea grea, care duce cAtrA locasul Muzelor; am auçlit vrednice de laudA ros- prin care a el cAlAuz i infAlosa statornicA fericire, c4tigatA prin jertfei fapte im- bunAt4ite; o priveam ajund la respintene, unde ar fi putut alege o allA cale mal userit, pe eare firA ostenéli ar petrece a el viag, dar niel cum eram la indoialA despre nemerita el alegere. In acéstA strAlucitA epocA a reformil sale, Muldova pertA in sinul el obstésca doring a imbunAtAtirilor in tete ramurile,i Mime sAltat de bucurie cand am ye- Outso inaintinduse att.& Parnas, nu numal prin inchipuita representatie, ce chiar aévé prin al se! fil, fil insufletip de minunatele D-tale pilduirI, care prin stichurI, zugrAviturI patrioticei representa/iI teatra/e, cu energie vorbesc la telte simiiri, la tete vrAste i stArT ! Asemenea indeletnicia aducetere de folosurI adeveratei laudi patrieT, ca unul ce socotesc binele MoldoveT acel maT inalt al meet bine, pretuindu-le dupe MIA mesura, mArtu- risesc in seria ace.a din partea °Wei aeve veditA mullAmire, prin indesitul numer de pri- vitorl, prin a lor necurmate semne de plAcere, cAti prin obstesca cerere a se mal face In allá aérA acea representatie cu care Ail poftoriti covArsitdrea multAmire a privitorilor.

*) Alb, rom. No. 34, 2 Mat 1837.

401

Pre ling& acestea doresc, ca in privinta liudatelor D-tale indeletnicirl si te intirésci D-Oed Cu putere oi si ail:A intru acésta vrednicI urma0 rivnitorl. Al D-tale iubitor patrioticesc pirinte, Ministrul trebilor din liuntru, a multor Ordine Cavaler, lord. Catargiu Vel-Log.» IaqT, 1 Martie 1837 D.

D. Logofètul §i Cavaler C. Conaki, pretuind lucririle ConservatoruluT filarmonic aft hirizit easel, dal% de suma botiritä pentru subscriitorT, 0 36 galbenT ajutoril *")

Un anonim, stain &Igor, publici in Al&Ilia rominésci dare de sémà despre impresiu- nile luï, asistind la representatiunile teatruluT romin din Ia§T. De asemenea Comisul Rasti, unul din patronil teatrulul romin din BucurescT, visitézi Ia§iI 0 se intusiasmézi §i. el de succesele dobdndite de ténirut conservator. Cu adresa sa din 20 Martie, aréti directief ConservatoruluT filarmonic din IaqT, deplina multimire care ad simtit la representatia dramaticA, ce s'a ficut aicea, in limba nationali, 0 donad a indemina asemenea plAcuti indeletnicire, hiazesce biblioticeT acestul Conservator 17 piese dramatice in limba rominésci, tilmicite la Bucuresci, de pe deosebite limb!, ai tipArite sub nume de Repertoriul TeatruluT national, care piese se representézi pe teatrul acel Capitale. Directia acestuT Conservator pitrunsi de recunoscinti, vede din asemenea impArtiOre o interesuire a obqtel rominilor pentru o lucrare care va insufleti literatura nationali, oi iT va deschide o liudati carieri -D., In Iunie 1837, G. Asaki dispune a se tipAri piesele represintate, §i anunti acésta in Albina romini No. 46 (Spre a indestula cereril obOeT, care cu bine-voitóre priintA ad imbritopt a9e4lárnén- tul Conservatorului filarmonic-dramatic, s'aii hotirit a publica o culegere a pieselor re- presentate, in cat sub titlul de eRepertoriul TeatruluI Rominesc in Moldova» ad 0 e§it acea intéiti irami: Laperuz, Cu ciatece, de D. G. Asaki. Acésti carte cu gust browitä (legal:a), se afli la libririile din Ia§I, iar pe la tinuturT pe la D-lor profesorl, in pref. de 5 leI una».

In 17 Octombre 1837, a doua stagiune a teatruluT national urmézi a se incepe. Ea este anuntati prin acest avis : «Directta Conservatoruini ill armonic a Potrivit cu scoposul infiintireT acestuT Conservator, ca pentru indeminarea undi estetice petrecerT si se intemeieze 0 in Moldova muzica vocali,§i si se informeze un teatru in limba nationali, directia ad p4it Ona acuma ca a eT lucrArT, pre cat slabile sale mijkice ad putut ierta, dind despre acésta, de la inceputul anuluT, patru cercArT dramatice, call s'aii primit de cinstitul public cu ingiduinti vederati de a indemna rivna elevilor.

*) Alb. rom. No. 20, I I Martie 1837. **) Alb. rom. No. 35, 6 Martie 1837. ***) Alb. rorainti No. 24, din 25 Martie 1837. No. 13 al gazeteY teatruld din Bucuresa, coprinde duo/ scrisorT din Iaff despre deschiderea teatruluY de acolo. Una este liiudlit6resi dice, cä ambele piese : Laperuz (opereta)ti Tempera- mentele, sSti Vgduva vicleand, aii rEusit. A duoa scris6re tau./ Conservatored. (Scris6rea paremi-se cli e de C. Negruzzi ; iar muzica din Laperuz era adaptatii de D6mna Asaki). Despre pies/ dice, di limbs este bunii, dar are vorbe ca filotimie : evlavie, evgheniti, etc., 0 le regret/. De actorY 0 r/ii 0 bine (peg. 107-108). 26

402

Avénd acuma a pasi iar catre urmarea indatorirel séle, directia aduce la cunoscinta ob- steT, cum ci Duminici in 17 Octombre, se vor incepe representatiile dramatice a elevilor ConservatoruluT si a unor din D-nil diletanfi,carl vor bine-voi a iropreunilucra intru a- césta. Drept aceea D-lor subscriitoril, ce inci n'el plata a lor loje sal scaune, sunt poftitt a trimite la casi pretul cuvenit. Pentru ca aceT carT pana in Sambata viitére nu vor implini conditia catre care insusl s'ad fost indatorit, se vor socoti deslegatT de prenumeratia lo- jelor sal scaunelor, care se vor da la alti doritorl. Cu acest prilej D-lor subscriitoril vor trimite a lor bileturT la casa, spre a fi schimbate cu alte noT, ce vor fi si pentru cele- 1-alte representatiT a subscriereT. *) Dificultatea de a gasi tinerI carT si se destine la cariera dramatic& silea pe G. Asaki sa distraga de la studiT pre tineril scolari. In 3 Decembre 1837, dupe stäruinta luT G. Asaki Epitropia autorisi pe scolaril din clasele mal inaintate si urmeze la Conservatoriil.

Teatru din Bucurescl merge si el inainte, sal singur, sal amestecat cu representatiuni franceze. In 30 August, de 1;liva aniversali a DomnitoruluT : aSfatul orisenesc s'a infatisat maT intaiii si prezidentul sal, printr'un cuvént, aducénd din partea orasulul urtirile de fericire, si talmacindu-se sentimentele de credinte si dragoste ale orisenilor, a rugat pe M. S., ca si bine-voiasei a pofti séra la teatru, mide orasul Cu a sa cheltuiali, de Uta cu téta obstea adunatit, doresce a vedea, pe Printul sal, si a-T aréta dovepe de bucurie si de credinta. **)

In Curierul romané No. 40, din 13 Octombre 1837, aflam pregatirile pentru sta- giunea teatrulul din iarna anuluT 1837-1838. Precum am tlis, teatru romanesc pasesce alaturea cu cel frances, sub patronagiul guvernulta. lata ce serie despre acésta tlisul jurnal : aCu incurajarea bi ajutorul Prea InaltatuluT nostru Domn, D. Eugen Hette directorul trupel frantuzescl pornind la Paris spre a angaja, acolo, actoriT trebuinciosi pentru complectarea trupeT sale, se intérce peste putin, aducènd cu sine artistT vrednicT si cunoscutT, intre care se afta Madam Dodel, ce a fost in cel dupeurma treT anT in te,atrul St. Martin, cu destuli isprava in rolele cele d'intiiil marl s'i de muro& nobili; D. Buri ce a represen tat cu isbutire pe tatil nobil si rolele cele d'intiifi, marT, in teatru de la Odeon, cure si altI ac- torT, destoTnicT pentru haractire si ban ton, ce ad jucat asemenea pe se,enele capitalet D. Hette, aduce incä cu sine un repertoriù bogat de piesele cele mal insemnate si noué ce se j6ca acum in Franta si o garderai curata si potrivitd, incat dupe insciintärea ea, nadajduim el tétrul nostru nu va fi mal* jos decit cele d'intail teatre de provincie ale FrancieT, Intru ae,eia ce se atinge de talent si de arta. «Pe de afta parte trupa exersati de D. Aristia este gata a da pe Saul, at de curénd, in limba nationali. Aceste doné trupe vor forma, dupe dorinta stapinireT, un teatru national despartit in doné sectil : Una rominésca, si alta frantuzésca, fie-care cu directorul sé& Trapa cea frantuzésca va fi model de invétatura.,si un indemn de inaintare celeT romanesci, si bucitile ce se vor representa de romini se vor da in paralel si de francez1. D. A-

*) Alb. rom. supl. No. 81, din 14 Octombre 1837. **) Curierul romfin No. 34 din 7 Septembre 1837.

403 ristia din parte'T va pune täte silintele a da nouilor artistI de sub directia sa lamuririle asupra sujetului bucatiT, asupra haractiruluT personagiilor, asupra frumuseld stiluluT, a- supra iconomid scenelor, asupra costumulul si a obiceiuluT véculuI si va introduce pe scolad intru t6te frumusetilei regulele artei dramatice. Ast-fel nu ne indoim, a sub um- brirea si ajutorul stapinirel,teatrul national va pasi catre desévèrsire si catre ajungerea la scoposul säti, de a forma gustul, si de se face o scali de obiceiud.

La 1 Decembre 1837, se anunta representatiunea prima a pieseT Saul in modul urmator aMercurea viitOre la 1 Decembre, scolariT de sub directiai invätatura D-lu! Aristia, vor representa in sala teatruluI tragedia de la Alfieri: Saul. Tete ingrijirile s'aii luat spre a se sui pe scena dupe cuviinta acésta vestita bucata dramatia. Declamatia potrivitä cu acel véc profetic ; costum. ul séú imbracamintea dupe rolul fie-caruia, si dupe loculí vé- cul in care se socotesce scena; deslusirile religiasei literale ale poesid sfintite; nimic nu s'a ultat spre a putea a se aräta pe scena romanésa acest fel clasic religios. Ostenell, vreme, cheltuell, tot s'a jerlfit, dupe puterilei miOlócele de acum. Peste 12 miT leT a costisit suirea pe scena a aceste bucAtI. IubitoriT de a sprijini acésta intocmire folosit6re vor avé o dovada despre stradania si a D-luT profesor si a D-lor scolarT, si se vor sili a in- coraja acest inceput spre a'sT lua adevärata sa directie, de a se face o sc61A de moral si de luminare, ca prin piMe a se desvolta in public inaltele simtiminte ale religid, pa- triotismuld, cetätenid, cunäsceril drepturilor si a datoriilor,ascultarel atre pravilei a- tre ma! mar!, despre care David este o vita icelna. Déca natia ruistra,prunci IncA, incepe in Vote, déca si nor6dele in pruncia lor aft trebuintA de o crescere moralai politicä', déca fie-care crescere trebue sAI iea un metod ; metodul acestd resor. sal organ de crescere, teatru qlc, este a se incepe prin felul clasic, care contribuesce la formarea si a limbd, si a duhuluI si a inimeI, a acestd treimT, prin care,omul se deosebesce din dobitoc, isT inchipuesce o icana vie a DumneqeireT, care in tclte se infitiséza in treime».

Rep, esentatiunea se dele cu succesiCurierul roman" No. 50, din 16 Decembre 1837, aduce urmat6rea dare de séma asupra : Teatrul Na.tional «Mercuri 1 Decembre, s'a dat pentru intéia 6rA de atre scolarii de sub directia si in- vistatura D-luT Aristia, «Saul», tragedie din cind acte, tradusa de la Alfieri, de D. Aristia. La 7 4/2 césurl s'a inceput privelistea. Teatru era ina plin de la 6 césurT. Multime dé menI s'aii tutors inapd, pentru putut afta locurT. Isbutirea scolarilor, traductie, armonia costumelor si a col6relor, intr'un cuvént suirea pe sceni a acestei bu- all, potrivita cu marea el cuviinta religiosa si clasica le ail exprimat si le exprima intr'o inimfi glasul publiculuï. Gaud totul e frumos, nesatiul nostru incepe a ne da priciná spre a ne gandi cum péte fi si mai frumos, dupe cum si and totul e urit, de multe-orT de milä licem si ate o vorbi buna. Aci a fost frumosul in téte, si aceste réndurI ale n6- stre se marginesc numaT a face 6re-carl bagar de séma D-lor scalar!. D. I. Curie a jucat pe Saul, in WA desévirsirea si adevärul. Declamatia curatä si justa, vorbele intelese pana in cel-l-alt capätaiii al Wei, furiile lul Saul, bine colorate, gesturile firescl, inteun cuvint rola cea obosit6re atat pètrunsese pe On& si-1 doborise Mat la sfirsitul buciteT, and a esit si multamésca aplaudirilor publiculul, a ,c4lut lesinat pe

404 gunk atat de grozav, twat de la amén doua brate i s'a luat singe, care la inceput nu esea nicT de cum, atata se oprise in vinele sale. Dupi-ce sangele a curs in deshile asvirliturT, abia s'a desteptat tinarul Saul, care va putea slice, cfi '9T-a varsat sal:vie pe scena pentru einstea teatruluT romanesc,i sprijinirea acesteT reole ant de anevoTei obositare. eD. ()Menu' aú ficut pe David. Limba, gesturile, statura, täte favorisézi pe acest Totl ail remas multamitT ; la bin scena era intampinati petrecut cu aplaude. NoT insi am don i sa vedem in David, un ostas insuflat de Domnul, un profet cu pavaza lancea in mana: iar nu un Ahili Crest. Trecerea cu vederea a acesteT micT nuante da tablouluT public un ce omeric, care n'ar fi iertat in iceinele marilor artisll. Cat e lumea de pretentiésa I 0 cate cere de la un tin& diletant ce abia se vede in tinda misterelor a lief «D-na K. Buzoiasca intaia data a debutat pe scenä. Cu bite acestea a sprijinit peste nadejdile privitorilor rola Micolil. Glasul Il era atit de curat, in cat gm si se awn fie- care silaba. Simtitate desvolti indestula ;IT vedea cine-va lacrimile. MultI ati bagat de vina, cfi glasul IT era prea plingeros. Nu s'ail pus ins& in locul uneI sotiT ce'sY castiga si's1 perde sotul cel iubit, ce plange bóla, nebuniai nenorocirea tata-sail, dintr'a caria casa 1§I ridicase Dumnesleä mina. Era prea plangeros glasul? *i ce e rola Micolil, cleat o plangere de la inceput pana la sfirsit ? Acésta bagare de Mina isT are locul dud cu adjectivul plangeros ar vrea cine-va sa Oki monoton, dar variatia glasulul, acea muzica a declama- tieI, acel diapazon cu trecere pe nesimtite din ton in ton, pate ca e desavarsirea insasT a arteT, sail coróna el si nu o putem cere de la o incepabire. «D. Mavrodin in rola luT Ionatan, cu téte a era f6rte bine patruns de rola luI Avner, multI çlicea, ca de'aceea a isbutit, cad p6te cine-va a vedea AvnerT maT cu inlesnire : dar un zugrav and va zugravi un sérpe in adevarul sail, nu perde cinstea pentru ca gerpiI sunt maT lesne de vaslut de cat leui elefantiI. NoY Ins& çiicem, ci putea sa facili maT bine pe Avner, cand modelele sunt mal lesne de vaslut. «D. Grigorescul, avea MU marea cuviinta pontificala in rola luT Achimeleh : dar de ar fi venit mal in fata scene!, si de ar fi Scut sa i-se ausla mal bine raspunsul sail, la ocarile luT Saul, publicul nu numaT cfi ar fi ramas multamit, dar ar fi rasbunati clerul, ce in gura luI Saul este ant de sfa0at. Triumful luT Achimeleh, este frumosul sail raspuns. Nu scim D. Grigorescul déci din sfiali n'a perdut raspunsul sail, dad a vrut sa lase intiparite In urechile publiculuT netagaduite atacurile nebunuluT Saul. De va fi din Okla, la a doua ara nu va läsa sA triumfeze rautalea. De va fi din artä, imT place duhul, dar nu'l las, vréa si debute cu atfita finete de rèsbunare.

FINEA TOMULUI I.

TABELA IITATERELOR TOMULUI I

Pagina 1. Prefata. 1-80. Introducere. 81. Cap. I. Istoria sc6lelor de la 1800-1828

117. ,, II. ,, ,, 1828-1.829

131.III.77 77 77 77 ,,1830-1831

163. 77 IV. ,, 77 pe anul 1.832

223.V.77 72 7) /7 23 1833

257. 72 VI. ,, ,, 1834

279. VII. 2) 1835 ,, ), \" »

3H. VIII. o 72 77 77 1836

347. 2) IX. . o )2 » 1837 1.95. Facsimele dupe tabelul gratificatiunel din 1832. 203. 77 Y) sigiliul gimnasiulul de la Trel-Ierarhl..

286. ,, de scris6rea MI M. Sturdza Vv.

PUBLICATIUNI DE V. A. URECHIA

1851. - Grin& de aur, nuvelit morala, 80 Mg. Tipografia Berman. 1854. - Articol despre Expositiunea universall din Londra, In f6ia Zimbrul" a D-lor T. Codrescu, D. Gusti, etc. .853- x 858. - Diverse poesiYi articole In Zimbrul"i In foiletonul Zimbrulur. Iag, Tipogr. BuciumuluY roman. 1853. - Un vie, In calendarul Buciumuld roman" pe 1853. 1854. - AFetrarul Gurluescovicf, in calendarul BuciumuluY roman" pe 1854. 1855. - Mosaic, culegere literara, 80 last (Tipogr. Bucium. roman.) 1855. x855. - Logofetul Baptiste Veleli, nuvelit istorica publicatit In .Rotniittia titerard din Iag 40, 1855. Tipogr. Berman. 1857-1858. - Diverse corespondente /a limba francesa, In jurnalele Constitutionnel, Le pays, si . la Patrie, din Paris, despre unire, Principe strain, etc. 1857-1858. - Coliba Mariucht fragment de roman, publicat in foiletonul Zimbrulur. 1857. - Opiniunea, jurnalul Romanilor din strainatate sub directiunea hif V. A. Urechilt. Paris, f °. 1858. - Zimbruli Vulturul ca tncepere de la i Noembre x858 in colaborare ca D-nul Iancu Codrescu. Folio mic. Iag. Tipografia BuciumuluY Roman. ¡859. - Biografit - Isoria Rominilor dupe metoda catihetica ;prima editiune a acesteY cartY didactice e din ¡857 8°. Tipografia Buciumuld roman. Din acest op s'ati dat vre-o 12 editiud Oa In 1866. 1859. - Schitar1 de literatura romanésca, 80. Iag Tip. Buciumul roman. 1859. - Stéoa Dundrei. Colaborare ca M. Kogalniceanu, Vasile Melinescu i Iancu Codrescu. x859. - Vierifes cea frurnósri, nuvelit istorica publicata in Stéoa Dunitrer in x859. Iag. Discurs rostit la tmpartirea premiilor, ca director Ministeruld de cultei instr. publica, si la care a raspuns Mih. Kogalniceanu, Ministru-presedinte de Cabinet. 1859-1860. - Bondarul", f6e umoristica. - Colaborare cu I. V. Adrian. Iasi. Tip. Bucium. 1860. - Bevista egpfémiinald a instr. publice. Singur Inman 40 Iag. 1859-186o. - InstructiunY la profesoril din sc6lele primare cum slt se predee diversele maten!. Regulamentul sc61e1 de musica din Iag in x86o.

ID Hrisoval sc6lelor romane pentru israelitY. x860. Extract din mesagiul domnesc la adunarea electiva, relativ la mersul scolilor in 1859. 186o- x861. - Idem din mesagiul de la 1860. x 86o. - Documentele Universitate de la lag. Octombre I86o. 1860-1864. - Diverse corespondentei foilet6ne in cRomanuls. e86o Sept. 15.- Ateneui .Roman. Revista saptemanalit in 40. Iag. Tipogr. Berman. 1861. - Ateneui Roma, transformat In revista lunarlt 8°. Ial. Tipografia Berman. (Lunile Ma% i Iunie.-Iulie si August si Sept.-Octobre). ¡86 i. Dacia, jurnal politic si literar, tu colaborare cu G. Petrescu. 1882. - Desmintire la raspunsul D-lul Cucas D. Cantacuzino la interpelatiunea D-luT M. Kogalniceanu 80 Bucuresd, tipogr. jurn. Nalionalul. 1862. 1863. - O vorba despre literatura desfr8natit,ce se tncérca a se introduce In Societatea romana, 80. Iag, tipogr. Berman Peleski. 1863. x864. - Conferinta In on6rea aniversard de 3oo de anI a nascereY lul Schakespeare. IaY. x864. 1864-1867. - Discurs la Impartirea premiilor in Iag. 1864. Inaugurarea noultd an scolar. 1864-65, Bucuresd.

OP Actele tnfiintard muzauld de antichitatt Bucuresd 1865.

31864-1867. - Seminarul catolic din Ia-Y, 1864-65. e Despre apelul nominal in scolT, 1864-65. n Suntem In progres ? Articol din Amaral schlelor, 1864. Bindle din clase. - Studill. Idem. Discurs la inaug. BustuluT luT S. Barintiu. Iae.

It Discurs la inaugurarea sc610 de comercitt din BucurescY. n Proclamatiunea apliard obligativiateY, 1865. n Contra propagandel maghiare In sate.

71 Propunerea gramatical In sc6lele primare. a CursorT de adultY. e Discurs de inaugurare a prime sesiunT a consil.-general. a Actele tnfiintdreY AcademieT romine.

2 f Apel la primariT din sate, sl filed scolY. Apel la proprietarT g.arendagY sli feed scolY.

JP Extras din meslgiul locotenenteY domnescI la deschiderea..Constituantet Despre scólele deschise 'penult fete. e Inciclopedistul. - Explicarea aparatuluT inventat de V. A. Urechili. 1865. - Baled mortulur so. Bucuresd, tipogr. Rasidescu. 1865. a Femeea romcinii, prima conferintd la Ateneul din Bucurescl. BucurescY, tipogr. Ro- setti1/4 8°. 1865. De clasicism, romantism si realism. - Conferintd la Atened 80. BucurescY. 1865. a Cronicele n6stre.-Conferintd 80. Bucuresd 1865. z866. - Buletinul instr. pnblice 40. Bucuresd 1866. Elocinta romând 80. BucurescT 1866. n Anuarnl instr. publice pe anul 1863-1864 4°. Bucuresd 1866. 1867. - Alocutiune la deschiderea Ateneulul din Bucuresd x867.

If Societatea pentru tnvdtdtura poporuluY roman 40 1867. e Discurs la inaugurarea bustuluY luT Evangelitt Zappa si a SocietIlteT Academice. e Almanahul cultelor 4°. Bucurescl 1867. Poesia tnaintea politice!, conferintd, 8°. Bacuresd 1867. Serbarea inaugurdrel Societtltel academiceCuilustratiunY 40. 1867 Bucuresd. 1868. - Patria Boman& notite etnografice, etc. x60. Bucarescl 1868. a Limbs friuland 8°. BucurescY 1868. Buletinul instr. publice 40. BucurescY 1868.

St Cuna iubiad RomaniY, conferintd. Bucuresd 1868. a Istoria scolilor sltesd 4°. Bucurescl 1868. a PlanurY de scoff slam! 4°. Bucuresd 1868. a Escursiune in Mavro-Vlachia. Bucuresd 1868.

77 Anuarul instr. publice pe 1864-63 40. Bucurescl 1868. a Carol L Biografie, corectatlt de Smug M. Sa Domnitorul, folio. BncurescY 1868. Vornicul Bucioc, dramd, editie lux. 80, tipogr. CurteY. BucurescY 1868 a Poesil de V. A. Urechili, editiune de 50 exemplare 16°. idem, idem.

17 SemdatoriT de ideY 8°. Bucnresd x868. (Conferintd.) r x869. - Adunaren nafionale. jurnal In colaborare cu D. T. Pascal, I° BucurescY, x869. La Fiancée de l'Empereur, 40 BucurescY, x869. Faptele natiund tnainte de 168o furl numal instructivesett de consciintd pi tationale ? Coriferintd la Ateneil, 80 BucurescT, 1869. Infortnafiunile bucurescene. Jurnal f° In 3 formate deosebite, In colaborare en D. N. Pop la Bucuresd si cu D. G. Milagilcscu la GalatT. BucurescY, IasT si Gala!, ¡869-1870 n Ateneul romcin". Revista societItet Cite-va numere din editiunea Bucuresd. e F6ia societlite pentru tnvdtIttura poporuld roman, 40 Bucuresd, 1868. a Oda la Elisa. Comedie tntr'un act, Bucuresd, 1869. 1 i 87o. - Fidantata tmpEratulul, 8° BucurescT, 1870. a Bevista contimporani In colaborare cu DD. P. Grddisteanu,Zamfirescu, Dr. Brinzl, Laurian, Manan, etc.

/877. - Armand Insdatuld I.Treclaill. pe 1870-77.

1878. - Opere complete, Drame, 80. x878, BucurescY, Tipografia pasagiu. n n ComedlI, 80 n n n Lugubre monumentum Besarabiae, 80 Bucuresd, 1878.

Opere complete. Discursuff academice, 80 11

71 Conferinte si discursan t n Incercare bibliograficl despre Istria A Dalmatia, 80 1878.

i880. - Album Macedo-RomAn, folio. Bucuresd, 1880. Annariul institutulul Ilrechil pe ¡88 z. Examene anuale z 88o-8i. Fratilia %tilt dreptate, 40, 188°. 1881. - Inmorm6ntarea luT a (la ocasiunea banehetulut pentru Alexandri). 1882. - Carta etnograficA a RomAnilor, f° 1882. 1883. - Relatiunile Francio! cu RomAnia, 8°. BucurescY, x883. Didactica, 80. Bucuresd, x883. Tipografia Curtd regale. Novele-Cugethr1, foilet6ne, bibliografit, 80. r883. Discursurl academice, seria B. Tomul II. 80, BucurescY, 1882. 1885. - Schite de istoria literaturel romAne, 80. Bucuresd, 1885.

1886. Cartografia romArat.

71 Cronica anoniraK, In jurnal ul D-1d Tocilescu. Miron Costin, opere complete, vol. I, 8° BucurescY, 1886.

x887. - Séma are MoldoveY la 1818, 4° BucurescI, 1887. Inscriptiunl dupe manuscrise- 40

1888. - Miren Costin, opere complete, vol. II, 80. BucurescY, 1888. Notite despre SlobosliT, 40. 1888, Bucuresd. Séma Ord Moldova pe 1776, 4°. 1888. 1889. - Activitatea literarl a Arhim. Vartolomei Mazareanul. Autografele lui Varlam Muropolitul, 40. Bucuresd, 1889. Istoria eveniin. din Orient, 4°. BucurescY, 1889. Moratorium, 40. Bucuresd, x889. Documente relative la snit 1800-1831, 40. Bucuresd, x889. Despre bresle ta Convorbirr, 1889. Monumental lul Miron Costin, 80. 1889. Mealorit presintate Academiet in 1887-88, 40 Bucuresd. 1890. - Biserica din Cetatea Neamt, 40 BucurescI. - G. Asaki. Caveat la inaugurares statud, 80 Buctuesd 1890.

1891. Schite de sigilografie romintl, 40 BucurescY, Discursul asupra proiectuld de lege a instructiund publice, 80. Imprimeria Sta- tuid, 1891. Istoria .Rometnilor, curs flcut la faculta tea de literei din BucurescY, 80. 1891, t. I. 1892. - Tom. II si III. 1867-1892. - Memo/it diversei desbated literare istorice In Analele Academid romAne.

T-J-3:3 PFC. Istoria sc6lelor, tom. II-VI. Istoria RomAnilor, tom. IV-VIII.