ISTORIA CULTUREI NATIONALE ISTORIA SCOLELOB DE LA 1800-1864 CU O SCURTA INTRODUCERE COPRIROES BOTE DIII ISTORIA CULTURE! RATIORALE ANTERIORE SECOLDLUI AL XIX-12'. cu NUMENOSE FAC-SIMILE DE DOCUMENTE, SEMNITURI, AUTOGNAFE, ETC. DE V. A. URECHIA MEMOIR AL ACADEMIRY ROANE, PROPES011 DE ISTORIA ROMINILOR LA FACULTATRA Di LITTER ono Bocuzzscl. MEMBER CORESPONDENT AL ACADEME/ SPANIOLE, MENDER AL INSTITUTULUT ETNOGEAPIC DIN PARLS, AL SOCRITETEI ECONOMICE MATRITENSI Di AXICOS DEL PAIS, AL FELIBRILOR, MENEM/ DR ON6111 AL SOCJITITIP OMEXILOR DR LITERE, DELEGAX GENERAL Al. AsocumummT Imam/mom/am DE wan i SC/INTE, V/CEPRITIDIETE p KEMBRII PREDATOR AL. ATENE01.111 ROALtX, ETC. ICCOMT.J1_, CU MAI MULTE FAC-SIMULE OP INCONDNAT DE ACADEMIA AMA --21A10- BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI 1892 -2-r ISTORIA. CULTUREI NATIONALt .00.-0ct 'YUCA ISTORIA SCOLELOR DE LA 1800-1864 CC OscaeriINTRODUCERE COPRINIIPND NOTE DIN IffORIA CULTUREE NATIONALE ANTERIOARE SE1'01,110 AL XIXla, t'd CU NUMER6SE FAC-SIM1LE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURr, AUTOGRAFE, ETC. DE V. A. URECHI A. MEMBRU AL ACADEMIP.T RO4NE, PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LIME DIN BucuarscY, 1lEmeRu CORFSPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLF, MEMBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIFTXTET ECONOMICE MATRITFNSF DE AMICOS DEL PAIS, AL FELIRRILOR, MEMERU DE °ORE AL SOCIETXTET OMENII OR DFITERE, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNET INTERNATIONALE DF LITEREt saixTE, Vace-ParvniwmI mrmnau FUNDATOR AL ATFNEULUI RON;tti, ETC. FrO11T-3-1-8 Cu MAI MULTE FAC-SIMILE OP 1NCORONAT DE ACADEMIA ROMANA diegvga, BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI -1892 PREFATA In anal 1889, Academia romänä a publicat concurs pentru scrierea unei istorii a scólelor n6stre, de la inceputul secolului al XIX pänd la 1864. Cred cä c,eea ce a Indemnat pre invétatul corp sä publice asemenea istorie, este convingerea, ca aprópe top acel barbatl de Stat, carl 10 pro- puneati sä reformeze instructiunea nósträ publica §i cart', dinteoi In alta, inundail arhivele ministeriale §i parlamentare cu proiecte de ase- menea specie, probati, in lucrärile lor, o mare ignoranta de tot ce s'a facut §i a existat In tenle romäne, in directiunea scolarä, in sfera acésta culturalä a Romänimel. Ca material, ca arhiva portativa, pentru luminarea presintelul, a pro- vocat Academia romänä scrierea ce dait aci. Presintata la concursul publicat, in mod anonim, ea a avut on6rea sit fie disting de Academia romänä, care 'I-a acordat premiul Eliad in anul 1890. Strimtorarea budgetara a Academiei, ar fi lasat, pe multi anY, sä, zaca, fä'rä de profit, lucrarea mea, In arhiva ei, dacä In Septembre 1890, mi- nistrul de cultei instructiune publicä, D. Teodor Rosetti, nu dispunea tiparirea Istoriei scólelor"la imprimeria StatuluT, procurAnd pentru acésta hArtia necesarä, cu unica condiliune, ca sa las ministerului, pen- tru despagubirea sa de härtia cumpèratd, un numen de exemplare erhi- valente cu suma cheltuita. Gratie acesteI bine-voitóre dispositiunI, ast4 pot pune primul volum din lucrarea mea la disposiliunea celor cart doresc a sci cäte ceva din istoria nóstra culturalä. Sunt departe de a pretinde cä lucrerea de fatä are alt merit de cAt de a pune la indemAna fie-cui, estrase, informatiuni §i documente, greiide consuitat, in sute si mii de dosare din arhivele publice si private. Neu'i- tatul met magistrui amic, Mihail Kogalniceanu, sustinénd lucrarea mea in sinul Academid, dicea cum mi s'a spus intre altele, cà am dovedit, prin acéstä lucrare, el sunt un neobosit drece de arhive. AtAt si doresc sä dovedésca lUcrarea de fatä, cd este resultatul cerce- tärilor a unel mund de 30 de ant in arhivele publice si privatei nu o elucubratiune nedocumentat&i fantastica .a pgerulul As% am procedat pentru cursul meil de istoria Romanilor ;asia am urrnati cu lucrarea de fath, estrasa din chiar acel curs al meú de istorie. V. A .URECHIA. BueureseT, 1S92, tuna Martie 12 (16). POPESCU BAJENARU AUTOR..r4.2/z7eck.i.. V OLdi a-C.44t7M?7:.st.I.4 INTRODUCERE Cultura n6strel nationalci este produsul a diferitI factorI, precnm se intknplá eu orT- ce civilitare omenésc,ä. Ace0I factorI sunt, séil &tali, sea' de earl' natiunea are consciint& deplina. Dintre factoriI pre earl 'I numiram fatali, vorn cita aci : I) Infininta vechatateI. Cercetarea cat de suprafacialä a produselor natiuneI romane, din directiunea culturala, pune in evidentä influinta ce all avut asupra desvoltare neistre culturale fie-care dintre natiunile vecine séd conlocuitóre. De aci unele deosebirI in produsele spirituluI 0 ale arteI, in secolii anteriori, la romanii din Transilvania, din Moldova 0 din Téra Muntenésea. Tot de aci intardiere séii grabire mal mare spre culturä, a fie-cäreia din aceste provincil mmane. Influinta de vecinAtate a fost mutt mal bine-faceére pentru moldovenI decat pentru muntenI. Polonia, in secolul al XVII-lea, ha chiari in al XVI-lea, era o Ora de la care Moldova putea primi inriurire cultural& destul de inaintata. Renascerea italiandi in genere apuséna, ail dus lacia civilisät6re in Polonia prin sc6- lele iezuitilori prin universitatea Cracovian& "). Conseil* originel latine s'a desvoltat in primil no0ri scriitorI din contactul lor cu inv6tatorif italianI din Polonia. Frumosul al/dirt ce ié istoria Inca cu cea mal veche scriere anonimi Letopiseful nostru tnoldovenese," cum Il numesce Ureche,i cu Letopi- 801 latinese"i chiar cu Alte isvidcle ale ndstre", 10 are, de sigur, explicatiunea In in- fluinta bine-fac6t6re a culturei Polone. In 1401, in Academia Cracoviand aflám intemeiatä o bursa special& pentru moldovenI, litvanI igalitianl. Acésta bursa afost intemeiatä de Episcopul Cracovian Petru, cu scop de propaganda a catolicismuluY. OrI-cum, ea probé* ea la Academia Cracovianä urmaili tinerI moldovenl i hid din secolul XV **). Déc,& influinta slavond este un factor cultural necontestabil, acea influinta, c,are de la slavona din Sud avea sa adueä putin bine culture nationale romilne, din partea GalitieI, din contra, acea influinta slavonä, gratie Scedelor din Polonia, urma sA aducA in Moldova fohise marl culturale. Tot tjmpul cat galitieniI ortodoc0 furl persecutati de catolicl, bar- *) Veçrf cursul de istoria romanit de V. A. Urechiti. VeçlT Schite de istoria literature, partea I. 80, Bucurescr, 1885. **) Veçrf Anuarul general al instructiunel publice de V. A. Urechitl, 1864-65 la pilg. XVIII, - 2 - batiI de carte din Galitia gäsirä acläpust la curtea moldoverinä. EI intretinura aci, pe mult timp, domnia limbei slavone in bisericä §i oficialitate ;dar, de altä parte, inavutirà Mol- dova cu cunoscinte reale §i cu desteptarea gustuluI artelor puse in serviciul bisericeI. Dupe ce galitienii ortodoc§I se impäcarä Cu scaunul Papal, afluinta galitienilor cärturarf In Moldova incepe a scAdea, §i atunci limba slavonä perde iute stäpanirea el, §i acésta in prolltul desvoltärei romäne. Am demunstrat aiurea, in cursul meri, cum diacilor slavonI se substituesc diaciT mol- doveni. Diacii moldovenb due cu harnica lor pista destul de departe limba romanései, dar cine o inavutesce, din respectul cugetárel §i al sufletuluï, sunt scriitoriI moldovenI de la inceputul 8ecoluluI al XVII-lea. Apo'l ace§tI scriitorI mai totI ì1 fac educatiunea in sc6lele polone.i prin ace§tia, decI,influinta culturala polonii este necontestabilit in desvoltarea culturalä moldovénä. Muntenil nu ail beneficiat de un factor cultural atat de inaintat ca al PoloniaVeci- natatea cea slabä in culturä, intàrie mal mult desvoltarea eulturalä a MunteilieI. Acéstä provincie romän6scii are noroc cu t6te acestea din vecinatatea mediatii. Numaf cdderea Constantimpolel 6casionewi pentrir munteni un factor neasteptat cul- tural, prin emigratiT gred din Bizant. Mal apoI Muntenia primesee inritirirI culturale si de la un alt nea§teptat factor, din partea Transilvania AicI natitinea rornána '§1 mentine limba, nu invOtti unguresce, intre altele, gratie §i ca oficialitatea unguréscä se serva de timba latina.Ast-fel, primiI arturarI romilnI din Transilvania se adapä in fántäni latine, itir nu unguresa Nu apoI, desvoltarea limbeI este patronata in Transilvania de necesitätile de propa- gandä ale reforme! religiáse. Racoti, spre a face calvinI pre romänil ortodoc4I, patronkti el insu§I tipärirea primelor carti in limba romilnéscä. OrI §i cát a putut neliniti consciinta bisericéscA a Mitropolitulifi Varlam, d'ama in biblioteca slovesnictdia seA prieten Ullri§te Nästurel, a Catiehism erestinesc, tipärit de calvini in Ardeal, nu maI putin era acésta o carte ronninesca, si ca atare a avut influinta sa de§teptät6re in sens romilnesc. D6cá n'ar fi fost hicrul a§a, nu se emotiona Mitropolitul Varlam la vedemt acestei cärtI, §i nil ajunge tréha sa se conwice Sin )(lid din TreY Erarcht. de la IasT. Inflainfele culturale ifuntenia i lfoldova concretisat lui monumentele biseri- cesa', ha pänd §i in odrikliile acestora.. Ochinl ceva exercitat, mima! la privirea obiectelor servind ciiltulu i,distinge notabile deosebirI intre orldjdiile moldovene §i cele muntene. Tot asernenea architectura bisericilor din Moldova pinä dupe Petru Rare§ §i a bisericilor din Muntenia din aceeasi epoc,ä, sunt documente plastic,e ale deosebitilor factor! cultural!, harI ají inriurit in ambele térI. Un fel de unificare a directiuneI culturale se impune ambelor numaI din r,litia când incetézä inriurirea culturel polone §i latine, substituindu-i-se inriurirea din ce in ce mal putPrnid, prin rézérnul el politic, a cultureY gyeer-bizantine. Originele. Un alt factor fatal al cultureI naliuneI române a fost, precuin continua at;11 a fi, originea. cilt de depärtatI, in curgere de secoll, de