FUNDAŢIA CREDINŢĂ ŞI CREAŢIE ACAD. ZOE DUMITRESCU-BUŞULENGA – MAICA BENEDICTA

Caietele de la Putna

I – 2008 – 1

Apare cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

Tradiţie spirituală românească şi deschidere spre universal

Putna 18-20 august 2007

Colocviu închinat memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta

Argument

În ziua de 5 mai 2006, pe poarta mănăstirii Putna intra trupul neînsufleţit al Maicii Benedicta. Era ziua în care, de pe un pat de spital din Iaşi, sufletul său se încredinţase Părintelui Ceresc. Ştiam de ceva vreme că Maica Benedicta trăieşte ultimele momente ale acestei vieţi, şi că, potrivit dorinţei ei, exprimată în scris, urma să fie înmormântată la Putna:

Dorinţă ultimă Dacă voi muri la Bucureşti vreau să fiu înmormântată la mănăstirea Cernica, dacă se va întâmpla însă la Văratic, în casa Înaltului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor unde mi-am petrecut vacanţele de vară timp de peste 30 de ani, să fiu înmormântată la mănăstirea Putna iar slujba să fie făcută de Înaltul Pimen. Aşa să fie şi nu altfel. Monahia Benedicta Zoe Buşulenga Miercuri 3 noiembrie 2004. în Bucureşti.

Noi, şi mari, şi mici, şi cărturari, şi necărturari, clerici şi mireni, i-am împlinit „dorinţa ultimă”. Şi de atunci a început ceea ce se cheamă un pelerinaj al multor generaţii de ucenici la mormântul Dascălului. Încă de la masa de pomenire, domnul Dan Hăulică a propus Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Pimen înfiinţarea unei fundaţii care să poarte numele Maicii Benedicta şi care să îşi asume responsabilitatea păstrării şi cultivării moştenirii culturale şi spirituale pe care această Doamnă a culturii române ne-a lăsat-o. IPS Pimen a fost întru totul de acord şi a dat binecuvântarea pentru realizarea acestei iniţiative; totodată mănăstirea noastră a primit ascultarea de a face tot ceea ce este necesar pentru a duce la împlinire această iniţiativă. Întrucât sediul fundaţiei urma să fie la Putna, s-a hotărât ca biblioteca din casa de la Bucureşti a Maicii Benedicta să fie adusă la mănăstire, ca martor al direcţiilor de cercetare şi al filiaţiilor culturale ale omului de cultură acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Vom încerca şi nădăjduim că, în timp, vom aduna aici multitudinea de cuvinte pe care cu

5

atâta generozitate maica Benedicta le-a dăruit în prefeţe de cărţi, referate de lucrări ştiinţifice, simpozioane, emisiuni de radio şi de televiziune şi, în anii de după 1989, în conferinţe pe teme duhovniceşti. Biblioteca va fi încadrată într-un aşezământ care va purta numele Maicii Benedicta, alături de o sală de conferinţe şi una pentru expoziţii. La parastasul de 40 de zile s-a hotărât ca în fiecare an, în preajma zilei de 20 august, ziua de naştere a maicii Benedicta, să fie organizat un colocviu care să reunească contribuţii din cele două mari arii de interes cărora Maica Benedicta s-a dedicat: cultura şi credinţa. Cu darul lui Dumnezeu, primul pas a fost făcut. Între 18–20 august 2007, la Putna s-a organizat Colocviul Tradiţie spirituală românească şi deschidere spre universal, închinat memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta. Cuvintele participanţilor se reunesc astăzi în primul număr al Caietelor de la Putna. Le publicăm cu conştiinţa că ar fi păcat ca atât de frumoasele şi adevăratele gânduri care s-au rostit atunci despre Maica Benedicta, despre cultura şi spiritualitatea românească şi, în general, despre om, despre ceea ce creează omul şi despre Cel care l-a creat pe om, să rămână ascunse sub obrocul vremii. Nădăjduim că, odată cu noi colocvii închinate Maicii Benedicta, să crească şi aceste Caiete. Să cultive împreună seminţele cunoaşterii şi ale credinţei pe care Dumnezeu le-a sădit în fiinţa omului.